Studiu de caz A.P.I.C.T.

Studiu asupra implicatiilor induse de conectarea / deconectarea

consumatorilor de agent termic pentru incalzire asupra instalatiilor
interioare de incalzire din cladiri condominiale

biectul studiului este reprezentat de analiza teoretica a cazurilor in care o parte din consumatorii
racordati la o instalatie colectiva de incalzire dintr-o
cladire condominiala (alimentata dintr-o sursa termica proprie - de cladire - sau dintr-o sursa centralizata
centrala termica de zona sau punct termic de transformare) se deconecteaza (respectiv se reconecteaza) la aceasta instalatie. Vor fi tratate atat problemele hidraulice, cat si cele termice implicate de aceste
cazuri, si vor fi prezentate metodele pentru mentinerea sistemelor de incalzire in functionare la parametri
optimi; de asemenea vor fi prezentate concepte pentru proiectarea instalatiilor si pentru reabilitarea sistemelor invechite.
Capitolul 1: sisteme de incalzire din cladiri condominiale: situatia existenta pe piata energiei termice din
Romania.
descrierea sistemelor utilizate (geometrica, hidraulica, termica)
evaluarea consumurilor de caldura (contorizare,
repartitoare de costuri)
reglarea si controlul furnizarii caldurii
Capitolul 2: analiza hidraulica a sistemelor de incalzire colective din cladiri condominiale.
Capitolul 3: solutii noi de concepere a sistemelor de
incalzire colective din cladiri condominiale.
Capitolul 4: concluzii

Capitolul 1: sisteme de incalzire din cladiri

condominiale: situatia existenta pe piata energiei
termice din Romania.
descrierea sistemelor utilizate (geometrica, hidraulica, termica)
evaluarea consumurilor de caldura (contorizare,
repartitoare de costuri)
reglarea si controlul furnizarii caldurii
Sistemele de incalzire intalnite in cladirile condominiale din Romania sunt foarte diverse; clasificarea acestora trebuie sa se refere la elementele principale care compun un asemenea sistem: sursa termica primara (in care energia primara a combustibililor, energia electrica, energia geotermica etc. este transformata in energie termica pentru incalzirea incaperilor), reteaua de distributie a fluidului caloportor agentul termic-(daca este cazul) si aparatele incalzitoare (care transmit caldura primita catre
incapere).

11

Nr. 5(36)/2006

A.P.I.C.T. Studiu de caz

Sistemele de incalzire pot fi sisteme de incalzire centrala (la care caldura este preparata intro incinta speciala in care se afla sursa termica
primara-de exemplu cazane in care se arde combustibil-caldura fiind transportata de un agent
termic prin intermediul unei retele de distributie catre consumatorii aparatele de incalzire
din incaperi) sau sisteme locale (pentru care sursa primara si aparatul incalzitor sunt plasate in
aceeasi carcasa, situata in incaperea de incalzitexemplu sobele, semineele, radiatoarele electrice etc.).
Din punct de vedere al geometriei, retelele interioare de alimentare cu agent termic, pot fi:
retele de apartament (individuale): aceste retele
alimenteaza toate aparatele incalzitoare dintr-un
apartament, plecand de la un punct de racord (ducere-intoarcere) unic (monotubulare, bitubulare
vezi figurile urmatoare).
retele centralizat individuale: pentru care, pornind
de la o retea de distributie centralizata pe cladire,
sunt alimentate mai multe retele de apartament
prin racorduri individualizate pentru fiecare apartament.
retele centralizat colective: acestea alimenteaza direct aparatele incalzitoare din coloane care
strabat pe verticala apartamente aflate in gestiuni diferite.

Din punct de vedere sursei termice, sistemele de

incalzire pot fi clasificate in:
sisteme de incalzire cu centrale termice individuale (de apartament): acestea prepara agentul
termic de incalzire si apa calda menajera pentru
un singur apartament, fiind cuplate la consumatori prin intermediul retelelor de distributie individuale. Evaluarea consumurilor se face direct prin
contorul de combustibil (sau de energie electrica
pentru sistemele electrice). Proprietarul sistemului este proprietarul apartamentului.
sisteme de incalzire cu centrala termica de cladire (sau de scara): prepara agentul termic de incalzire si apa calda menajera pentru mai multe apartamente si sunt racordate la consumatori prin intermediul unor retele de distributie centralizat colective (cazul instalatiilor vechi, pentru care contorizarea pe fiecare apartament nu poate fi realizata), sau prin retele de distributie centralizat individuale. Sistemul este compus din elemente aflate
in proprietate individuala (conductele, aparatele
si armaturile aflate in apartament), precum si elemente aflate in proprietatea comuna a asociatiei de proprietari (centrala termica, reteaua de distributie pentru alimentare, radiatoarele si reteaua
de alimentare pentru spatiile comune).
In primul caz defalcarea consumurilor intre gestionari se face prin metode aproximative (bazate pe su-

Nr. 5(36)/2006

12

prafata echivalenta termic sau pe suprafata incalzita a apartamentului, sau cu repartitoare de costuri).
Din punct de vedere al functionarii, acest tip de configuratie necesita echilibrarea hidraulica a circuitelor
in paralel (cu ajutorul vanelor de reglaj cu reglaj fix)
atat la punerea in functiune a instalatiei, cat si atunci
cand acest reglaj se degradeaza. In cazul in care aparatele de incalzire sunt prevazute cu organe automate de reglaj, sau daca se actioneaza des asupra robinetelor cu reglaj fix (de exemplu pentru inchiderea
unor aparate), regimul hidraulic din retea poate fi puternic perturbat [1]. Aceasta influenta este determinata de caracteristica de stabilitate hidraulica a retelei, de pozitia consumatorului in retea, de debitul
nominal, etc. [2]. Instabilitatea hidraulica se traduce
prin schimbarea valorilor debitelor de fluid prin consumatori, in cazul in care reglajul este modificat la
unii din consumatori: aceasta perturbare are efecte
care conduc la suprairigarea unor radiatoare in detrimentul altora, care devin subalimentate. Totusi, in
cazul radiatoarelor, curbele de reglaj arata ca o subirigare de 30% nu afecteaza puterea cedata in incapere decat cu aproximativ 10% [3].
Un alt efect implicat de modificarea debitelor nominale de fluid este reprezentat de aparitia zgomotelor in instalatie (de exemplu atunci cand ventilul
unui robinet cu termostat tinde sa micsoreze un supradebit).
Pentru functionarea stabila este necesara prevederea de vane de reglaj automate de zona (de exemplu la baza coloanelor), eventual asociate cu pompe
de circulatie cu debit variabil (pentru economisirea
energiei de pompare).
A doua solutie, in care dintr-o retea de distributie centralizata sunt alimentate retelele de apartament (printr-un racord unic, ducere-intoarcere), permite aplicarea tuturor tipurilor de contorizare (de la
cele aproximative, bazate pe suprafata incalzita sau
pe suprafetele echivalent termic, si pana la cele care
prevad un contor de caldura pentru fiecare apartament-intre aceste limite existand diverse solutii intermediare, diferentiate prin costuri si prin parametri functionali). Din acest punct de vedere, solutia cu
contorizare separata este utilizata si in cazul in care
cladirea apartine unui singur proprietar, pentru defalcarea cheltuielilor chiriasilor.
Din punct de vedere hidraulic, stabilitatea unui
asemenea sistem este asigurata prin echipamentele cu care sunt prevazute conductele de racordare de
apartament (vane de echilibrare manuale si automate, conducte de by-pass nerezistiv asociate cu pompe
de consum, vane cu trei cai, etc.).
sisteme de incalzire cu centrala termica pentru mai
multe cladiri: preparara agentul termic de incalzire si apa calda menajera pentru mai multe cladiri
(cvartal, etc.). Sistemul este completat cu o retea
de distributie exterioara, care face legatura intre
centrala termica si instalatiile de incalzire din cladiri. In acest caz apar doi actori principali, furnizorul de utilitati si asociatia de proprietari, proprietara a sistemului de incalzire. Furnizorul are in
proprietate centrala termica si retelele exterioare
de transport, instalatiile din cladiri avand acelasi
regim ca si la sistemul precedent: limita de proprietate este reprezentata de bransamentul care co-

Studiu de caz A.P.I.C.T.

necteaza reteaua furnizorului de instalatia interioara a consumatorilor. Furnizorul are in proprietate contoarul de energie termica, si trebuie sa se
oblige fata de consumatori sa asigure acuratetea
masurarilor, cat si incadrarea in valorile convenite
pentru fluidul furnizat (de exemplu valoarea temperaturii agentului termic la intrare in sistemul interior, diferenta de presiune intrare iesire, perioadele de livrare, etc.). Furnizorul isi ia masurile necesare pentru exploatarea centralei si a retelei de
distributie exterioare, astfel incat sa raspunda cerintelor convenite. Asociatia de proprietari ale caror aparate de incalzire sunt racordate la sistemul
exterior de alimentare are in atributie rezolvarea
problemelor legate de defalcarea consumurilor de
energie intre proprietari si cele legate de intretinerea retelei interioare de alimentare cu caldura
(echilibrare, curatire, reparare etc.). De asemenea,
trebuie respectate regulile convenite cu distribuitorul de agent termic, cu privire la anuntarea eventualelor bransari sau debransari la sau de la sistemul centralizat de alimentare cu caldura. Implicatiile induse de aceste bransari sau debransari se
refera la instalatia interioara de incalzire, in care
se schimba regimul hidraulic al instalatiei; sunt
necesare ajustari ale reglajelor robinetelor prevazute in acest scop: aceste operatiuni, care privesc buna functionare a instalatiei, privesc exclusiv asociatia de proprietari. Pe de alta parte, apar
implicatii asupra retelei exterioare de alimentare
cu caldura (modificari de debite consumate, modificari in repartitia debitelor, modificarea eficientei
economice a anumitor zone din retea, necesitatea
inlocuirii unor contoare de caldura pentru incadrarea in domeniul de eroare acceptabila a acestora,
etc.). Rezolvarea acestor probleme este in sarcina
furnizorului de caldura, care are obligatia de a livra asociatiilor de locatari agentul termic la parametri prevazuti in contract.
sisteme de incalzire alimentate din sistemul de
termoficare: sistemul se compune din aceleasi elemente ca si sistemul anterior (instalatii de
incalzire interioare, retea de distributie exterioara), cu exceptia sursei termice: in acest caz agentul termic livrat catre instalatiile interioare este
preparat in statii de transformare a parametrilor
(puncte termice) pe baza apei fierbinti livrata din
centralele de termoficare. Apa fierbinte (cu temperatura la plecare de 150 130C) este preparata din aburul care rezulta din procesul de produ-

cere a energiei electrice in turbinele cu abur. Caldura produsa (reziduu al procesului de producere
a energiei electrice) este utilizata in sezonul rece
pentru incalzire si preparare a apei calde menajere, iar in sezonul cald pentru prepararea de apa
calda menajera: aceasta valorificare superioara
conduce la un cost mai redus al energiei electrice
si termice si este interesanta din punct de vedere
economic si energetic. Cele trei retele (abur, apa
fierbinte si apa calda) corespund unor gestionari
diferiti (producatorul de energie termica, distribuitorul de energie termica si consumatorul).
In municipiul Bucuresti, sistemul de termoficare
are ponderea cea mai mare (in jur de 70%), urmat la
mare distanta de sistemele cu centrale de bloc (aproximativ 6%), sistemele cu centrale de cvartal (4%),
sistemele individuale cu centralele de apartament
(sub 1 %), iar restul este reprezentat de sistemele de
incalzire locala (cu sobe).
Problema evaluarii consumurilor de caldura din
cladirile condominiale este inca nereglementata satisfacator in Romania. Actualmente, modalitatea reglementata de defalcare a cheltuielilor pentru incalzire intre apartamente (proprietari) se bazeaza pe impartirea consumului inregistrat la limita de proprie-

13

Nr. 5(36)/2006

tate (bransament dotat cu contoar de energie termica aflat in proprietatea si intretinerea furnizorului
de caldura) in functie de suprafata locuita (incalzita)
a apartamentului si de cota parte pentru spatiile comune [4] [5] [6].
Alta solutie, utilizabila la cladirile nedotate cu sisteme de repartizare a cheltuielilor sau de masurarea
consumului real de caldura, este cea in care consumul total de caldura este impartit in functie de suprafata echivalenta termic a corpurilor de incalzire.
In cazul in care asociatia de proprietari a decis sa
utilizeze pentru defalcarea consumurilor de caldura
repartitoare de costuri, societatile care exploateaza
aceste sisteme de repartizare asigura, dupa un algoritm de calcul propriu, aceasta operatiune. Plecand
de la diversitatea tipologica a acestor sisteme (inregistrarea temperaturii medii a corpurilor de incalzire
sau inregistrarea temperaturii medii a corpurilor de
incalzire si a temperaturii medii a incaperii, inregistrarea temperaturii medii). Aceste metode si sisteme
de interpretare a inregistrarilor pot conduce la diferente fata de calculul corect de pana la 35% [4].
Pe plan mondial exista si alte metode de defalcare a consumurilor, de la aparatele care inregistreaza temperatura din incaperi (independent de sistemul
de incalzire), pana la aparate care inregistreaza pozitia aparatelor de reglare a temperaturiitermostatele-din fiecare incapere [7].
In cazul montarii contoarelor de caldura individuale, valorile masurate (consumate) se apropie cel mai
mult de valorile reale.
Problema defalcarii este complexa, tinand cont relativitatea consumurilor citite: transferurile termice
dintre apartamentele vecine conduce la fenomene de
tipul furtului de caldura: de exemplu un apartament
care pentru o perioada este nelocuit, si in care robinetele radiatoarelor au fost inchise, inregistreaza o
temperatura peste 16 C in timpul iernii, pe baza caldurii primite de la apartamentele invecinate.
In sistemele de incalzire colectiv-centralizate, reglarea furnizarii caldurii (caldura cedata catre incapere de aparatul incalzitor) este obtinuta in cele mai

A.P.I.C.T. Studiu de caz

multe cazuri prin reglaj central calitativ (aparatele incalzitoare sunt alimentate cu agent termic, cu debit
constant si temperatura variabila, corelata dupa o
curba de reglare determinata in functie de temperatura aerului exterior). Sistemul a fost conceput pentru
a avea variatii mici de debit, practic (datorita calitatii slabe a robinetelor) fara interventie din partea utilizatorilor. La sistemele la care se intervine prin montarea robinetelor cu reglaj automat, debitele nu mai
sunt fixe (constante), si instabilitatea hidraulica ce
se poate produce conduce la afectarea tuturor consumatorilor. Solutia este sa se asocieze montarea de
robinete cu reglaj termostatic cu montarea de vane
de reglaj diferentiale, la baza coloanelor, ceea ce va
conduce la o functionare corecta din punct de vedere al debitelor prin instalatie, chiar in cazul in care
anumite radiatoare sunt inchise (sau decuplate din
instalatie).

Sistem de incalzire centralizat colectiv prevazut cu robinete

cu reglaj termostatic (la radiatoare) si cu vane automate de
echilibrare la baza coloanelor.

Capitolul 2: Analiza hidraulica a sistemelor

de incalzire colective din cladiri condominiale
Din punct de vedere hidraulic, sistemele de incalzire cu apa calda sunt in marea majoritate sisteme hidraulice inchise. In acest tip de sistem, agentul
purtator de caldura (agentul termic) apa sau solutii
de etilen glicol-este recirculat in sistem, intre sursa
termica (cazanul dintr-o centrala termica sau schimbatorul de caldura dintr-un punct termic de transfor-

mare) si consumatori (corpurile incalzitoare-radiatoare, etc.). Agentului termic transporta caldura acumulata la sursa prin reteaua de distributie si o cedeaza la consumatori (care incalzesc incintele in care
sunt plasati).
Retelele de distributie a agentului termic pot
fi schematizate prin retele compuse din tronsoane care se intersecteaza in noduri si care formeaza ochiuri. Consumatorii sunt considerati cuplati in
paralel unul fata de altul, formand retele care pot fi
foarte complexe.
Repartitia debitelor de fluid prin retea depinde de
diametrele si lungimile tronsoanelor, de diametrul si
configuratia pieselor speciale (coturi, intersectii,
reductii etc.), de prezenta si gradul de reglare al dispozitivelor de reglare cu reglaj fix, de prezenta si gradul de reglare al dispozitivelor de reglare cu reglaj
activ (automat), de debitul si presiunea diferentiala a
fluidului la intrarea in retea.
In portiunile de retea de distributie dezvoltate pe
verticala, alaturi de efectul motor pentru circulatia
fluidului produs de pompa de circulatie apare si fenomenul de termosifon (produs de diferenta de greutate intre fluidul mai rece si mai greu si fluidul mai cald
si mai usor din sistem). Intr-o instalatie de incalzire
efectul de termosifon are o valoare variabila (corelata practic cu evolutia temperaturii aerului exterior) si
este considerat perturbator pentru repartitia corecta
a debitelor prin instalatie.
Un alt proces care perturba buna repartitie a debitelor din sistem este legat de actiunea dispozitivelor automate de reglaj cantitativ (in special vanele cu
2 cai). Acestea modifica debitul de agent termic care
trece printr-un corp incalzitor (de exemplu robinete
cu reglaj termostatic) sau debitul care trece printro portiune de retea (de exemplu vane de reglaj plasate la intrarea intr-o retea de apartament), in functie de un parametru prestabilit (de exemplu temperatura aerului).
Modificarea de debit aparuta la unul dintre consumatori se resimte in tot sistemul hidraulic. Sistemul reactioneaza la perturbatia introdusa, autoechi-

Nr. 5(36)/2006

14

librandu-se, insa la alte debite decat cele nominale, normale [1].

Modul in care sistemul hidraulic reactioneaza la
modificari ale debitelor de fluid la unul sau la mai
multi consumatori poate fi caracterizat prin stabilitatea hidraulica a sistemului. Aceasta reflecta conceptia sistemului hidraulic din faza de proiectare.
Astfel, alegerea unor viteze mai mari decat cele recomandate pe tronsoanele principale si o dimensionare mai larga a celor secundare, de racordare a consumatorilor, poate produce dezechilibre inacceptabile in cazurile in care debitele masice la consumatori
variaza (instalatii cu robinete de reglaj cantitativ automate, instalatii la care se inchid anumiti consumatori, etc.). Alegerea corecta a diametrelor (vitezelor)
alaturi de prevederea unor dispozitive active de reglare zonale (pentru instalatiile cu robinete automate
de reglaj la radiator) permit obtinerea unor fluctuatii
mici ale debitelor de fluid din sistem [8].
Sistemele de incalzire la care reglajul calitativ
centralizat este suplimentat printr-un reglaj cantitativ automat local-la radiator sau la intrarea in reteaua de apartament, trebuiesc dotate suplimentar cu
dispozitive automate de reglare a parametrilor hidraulici ai fluidului (de exemplu vane automate de presiune diferentiala constanta montate la baza coloanelor, vane de descarcare pentru limitarea superioara a presiunii diferentiale pe anumite portiuni din sistem, pompe cu turatie variabila, etc.).
Sistemele de incalzire colective din cladirile condominiale, in configuratia lor actuala, sunt sisteme la
care diferentele fata de debitele de fluid proiectate
pot fi foarte mari. Introducerea sistemelor de reglare cantitativa locala cu robinete cu termostat mareste si mai mult aceste dezechilibre.
Anularea functionarii unor consumatori (prin inchiderea voita a robinetelor in perioade de vacanta
sau pentru economie, prin decuplarea debransarea- de la sistemul centralizat de alimentare cu caldura) produce acelasi tip de dereglare in repartitia
debitelor de fluid din sistemele interioare de incalzire [4]. Influenta acestei dereglari pentru aceste sisteme nu poate fi micsorata decat prin corecta dimensionare a diametrelor si prin montarea unor vane de
reglare (cu reglaj fix si automate) pe diferite portiuni
din sistem (baza coloanelor, etc.).
Functionarea dereglata a sistemelor existente,
din punct de vedere hidraulic, este accentuata:
de lipsa organelor fixe de reglaj (sau de lipsa reglajelor acolo unde exista armaturile), de depunerile
de rugina, piatra, namol, etc., (care au micsorat diametrele efective si caracteristicile sistemului),
de modificarile parametrilor fluidului la punctul de
racord (debit, presiune diferentiala),
de introducerea sistemelor active (automate) de
reglaj local (de ex robinete cu termostat) in sistemele pasive (practic functionand cu debite constante), fara prevederea dispozitivelor zonale automate de reglare a retelei de distributie
anularea debitelor prin anumiti consumatori (inchideri de radiatoare, deconectari de la reteaua
publica etc.)
Functionarea hidraulica corecta a unei retele interioare colective de alimentare cu caldura dintr-o cladire condominiala presupune:

Studiu de caz A.P.I.C.T.

existenta debitului necesar de agent termic si a
presiunii diferentiale minime in punctul de racord
(de bransament) la reteaua exterioara de alimentare cu caldura sau la centrala termica de cladire.
dimensionarea corecta a retelei interioare de distributie din punct de vedere a repartitiei debitelor intre consumatori si a stabilitatii hidraulice a
instalatiei.
lipsa obturarilor produse de piatra si impuritati
existenta si corecta reglare a dispozitivelor fixe de
reglare hidraulica (robinete de echilibrare hidraulica la radiator, la baza coloanei, la punctul de racord, etc.)
existenta si corecta reglare a dispozitivelor active
(automate) de reglare hidraulica (vane de reglare
automata a presiunii diferentiale la baza coloanei,
etc.), mai ales daca sistemul de incalzire este prevazut cu organe automate de reglaj cantitativ (de
ex robinete cu termostat).
Pentru o instalatie interioara de incalzire clasica,
de la care se deconecteaza o parte din consumatori
(situatie echivalenta cu inchiderea robinetelor anumitor consumatori), micsorarea debitelor necesare
se traduce printr-o marire a diferentelor de presiune
(si deci a debitelor in circulatie prin radiatoare). De
asemenea, in functie de pozitia acestor consumatori
in sistem, pot aparea circuite care scurtcircuiteaza
restul instalatiei, prin care vor trece debite mai mari
decat cele normale, in detrimentul restului de instalatie. Pentru rezolvarea acestui tip de dezechilibrare hidraulica trebuie actionat prin introducerea unor
pierderi de sarcina suplimentare prin robinete de reglare (cu reglaj fix) plasate la baza coloanelor (in unele cazuri acestea exista). Efectele dezechilibrarii dinamice produsa de actiunea robinetelor cu reglaj termostatic plasate intr-o instalatie cu repartitoare de
costuri nu poate fi compensata prin robinetele cu reglaj fix, fiind necesara introducerea unor organe de
reglaj automate, la baza coloanelor.
Functionarea dezechilibrata a unui sistem interior de incalzire colectiv poate fi produsa deci atat
de decuplarea unor consumatori (prin debransare sau
prin inchiderea robinetelor), cat si prin utilizarea robinetelor cu reglaj automat activ (de ex robinete cu
termostat).
Reteaua exterioara de alimentare cu caldura (care
apartine furnizorului sau distribuitorului de energie
termica) este de asemenea influentata de schimbarea regimului hidraulic de la consumatorii de utilitati: reglarea acestora este sarcina furnizorului si
este efectuata de obicei la inceputul fiecarui sezon
de incalzire.

izolarea termica a elementelor de constructie interioare

care delimiteaza proprietati
diferite.
La interiorul apartamentelor, solutiile de concepere a instalatiilor de incalzire trebuie sa se realizeze numai dupa sistemul retea de
apartament, care, plecand
dintr-un singur punct de racord (ducere - intoarcere),
alimenteaza toate aparatele incalzitoare (radiatoarele) din apartament. Plecand
de la aceasta configuratie a
instalatiei interioare, se pot
adopta toate celelalte sisteme de alimentare cu caldura (centrala de apartament,
centrala de cladire, distributie urbana), precum si toate
sistemele de contorizare sau
de defalcare a consumurilor
existente, de catre fiecare
proprietar.

Capitolul 3: Solutii noi de concepere a sistemelor

de incalzire colective din cladiri condominiale.
Cladirile condominiale noi sau in proces de reabilitare trebuiesc concepute, din punct de vedere al
sistemelor de incalzire, dupa norme noi, prin care sa
se permita o elasticitate marita in alegerea sistemului de incalzire utilizat de fiecare proprietar (instalatie interioara racordata la centrale termice de apartament, sau la centrale de cladire, sau la sistemul urban de alimentare cu caldura). De asemenea, pentru
marirea acuratetei masurarii caldurii consumate si
pentru micsorarea furturilor de caldura, se impune

15

Nr. 5(36)/2006

A.P.I.C.T. Studiu de caz

Capitolul 4: Concluzii
Sistemele de incalzire din cladirile condominiale sunt sisteme complexe, interactive, atat din
punct de vedere termic cat si din punct de vedere
hidraulic. Aceste sisteme sunt in proprietate privata (individuala si colectiva-prin asociatia de proprietari).
Repartitia corecta a debitelor de agent termic la
consumatori reprezinta o premisa importanta pentru
asigurarea conditiilor de microclima din incaperi.
Echilibrarea hidraulica a instalatiilor de incalzire este necesara atunci cand se modifica caracteristicile sistemului hidraulic (atunci cand apar depuneri de impuritati, de piatra, atunci cand se actioneaza manual sau prin elemente de reglare automate-asupra robinetelor de radiator, sau atunci
cand se debranseaza anumiti consumatori). In cazurile dezechilibrarilor hidraulice produse de impuritati sau de debransari in sistemele pasive (fara robinete cu termostat), este necesara realizarea modificarii reglajului robinetelor de la baza coloanelor
(reglaj manual). In cazurile in care sistemul este activ (adica prevazut cu robinete cu termostat la radiatoare), reglarea hidraulica nu poate fi realizata decat cu vane automate de reglare (montate de exemplu la baza coloanelor).

2. N.N. DRGHICI. Conducte pentru transportul fluidelor. Editura tehnica, Bucuresti, 1971.

incalzite indirect. Revista INSTALATORUL nr. 8

/2003.

3. R. CYSSAU. Manuel de la regulation et de la gestion de lenergie. PYC EDITION, Paris.

7. Ph. DAVY DE VIRVILLE. Chauffage Ventilation

Conditionnement dair. LES EDITIONS PARISIENNES.

4. L. DUMITRESCU. Aparatele de inregistrare a temperaturii corpurilor de incalzire (impropriu numite

repartitoare) nu sunt instrumente pentru determinarea consumului de caldura pentru incalzire. Revista INSTALATORUL nr. 2, 3, 4 /2005.
5. F. IORDACHE. Repartizarea consumurilor de caldura si tarifarea in cadrul cladirilor colective de locuit. Revista INSTALATORUL nr. 4, 5 /2000.
6. B. ISTVAN. Determinarea consumului de caldura si a sumei de plata la apartamentele de bloc

Decuplarea permanenta a unor consumatori (radiatoare) de la reteaua colectiva de alimentare cu caldura induce o modificare (fixa) a repartitiei debitelor
de agent termic din instalatiile interioare. Restabilirea debitelor corecte (reechilibrarea hidraulica) trebuie efectuata de specialisti, care actioneaza asupra robinetelor manuale de reglaj de la baza coloanelor (de obicei robinetul de reglaj este montat pe retur). In cazul in care sistemul de incalzire este prevazut cu robinete termostatice (caz in care sistemul trebuie prevazut si cu vane automate de reglaj hidraulic
la baza coloanelor), sistemul se autoechilibreaza, nemaifiind necesara operatia de reechilibrare (debransarea echivaland cu inchiderea manuala sau automata-a radiatoarelor respective).
Configuratiile moderne de instalatii interioare de
incalzire sunt dotate din stadiul de montaj cu organe
de reglare, in functie de tipul acestora.
Influenta regimurilor hidraulice variabile de la
consumatori asupra retelelor urbane de alimentare
cu caldura este preluata si compensata de sistemele
prevazute in aceste instalatii.
Conceptia sistemelor interioare de alimentare cu
caldura la cladirile noi sau reabilitate trebuie sa se
bazeze pe configuratii noi, moderne, care sa permita
atat contorizarea consumurilor de caldura la fiecare
utilizator, cat si posibilitatea de alegere sau schimbare dupa dorinta a sursei de energie termica.

Bibliografie
1. F. IORDACHE. Consecinte ale functionarii dezechilibrate hidraulic a sistemelor exterioare si interioare de alimentare cu caldura. Revista INSTALATORUL nr. 2/2004.

Nr. 5(36)/2006

16

8. Th. MATEESCU. Consideratii privind echilibrarea

hidraulica a buclelor de reglaj in instalatiile de incalzire cu corpuri statice. Revista INSTALATORUL
nr. 5 /2004.

Conferentiar doctor inginer Sorin BURCHIU

Catedra de Instalatii Termice, Hidraulice
si Protectia Atmosferei
Facultatea de Instalatii Bucuresti
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti