SUBIECTUL Cine? Ce? Despre cine se vorbeste?

Def) Partea de propozitie principala care arata despre cine sau despre ce se vorbeste in proprozitie.
ex: Pe masa o carte.
Ion citeste o carte.
Clasificare
I. Subiectul exprimat (apare in proprozitie)
1. simplu : Ion invata.
2. multiplu : Ion si Maria invata.
3. reluat : Omul parasit, el crede tot.
II. Subiectul neexprimat (nu apare in proprozitii)
1. subinteles (pt pers III sg,pl); se subintelege dintr-o propozitie anterioara sau ulterioara
ex. : Maria a sosit.Suna la usa. (Maria)
2. inclus (pt pers I si a II, sg,pl); este inclus in terminatiile verbelor predicat
ex. : Invat. (eu)
3. nedeterminat nu se indica precis prin care face actiunea, subintelegandu-se pronumele
nehotarat, cineva;
ex. : Suna la usa.
4. inexistent actiunea nu poate fi atribuita unei persoane, deci propozitia nu are subiect
ex. : Ninge.
OBS!!! Subiectul se afla de regula in Nominativ.
EXCEPTIE: Cand este exprimat prin pronumele relativ sau nehotarat care in fraza introduce altfel de subordonata decat
subiectiva, iar predicatul este la pesoana III, sg.
REGULI:
1. Subiectul se afla de obicei cu CINE?
2. Propozitiile interogative ce pot citi si de la coada, iar pronumele interogativ se inlocuieste cu un subiect
(pronumele , numerar)
3. Fraza se desparte obligatoriu in propozitii lucrandu-se separat in fiecare dintre ele; pronumele relativ sau
nehotarat tine locul unui substantiv ( pronume/numerar ) din propozitii regenta sau a unuia persoane de catre noi.
FONETICA - ramura lingvisticii ce studiaza sunetele vorbirii
Sunetele cele mai mici elemente ale limbii:
- vocalele = sunete care se pot rosti singure si pot constitui singure silabe
- semivocale = sunete asemanatoare vocalelor, dar care nu se pot rosti singure si nu pot forma
singure silaba (e,i,o,u); !!! Acestea pot fi si vocale daca se pronunta mai intens.
- consoanele
Diftongul - grupul de sunete format dintr-o vocala si semivocale alaturate si pronuntate intr-o silaba)
- ascendent: s->v.(ex: oa-ie)
- descendent: v->s (ex: hai-na)

Triftongul - grupul de sunete format dintr-o vocala si 2 semivocale alaturate si pronuntate intr-o silaba)
ex: le-oai-ca; mi-au spus ;
Hiatul - rostirea consecutiva a 2 vocale alaturate aflate in silabe diferite ce nu fac parte din diftongi sau
triftongi; ex.: hi-at, sti-au
Silaba este sunetul (o vocala) care cuprinde obligatoriu o vocala si numai una si care se pronunta cu o singura
deschidere de gura ;
Litera semnul grafic al sunetului;
Grupurile de litere transcriu 1 sau 2 sunete:
-1 : grupurile de 2 litere (ce, ci, ge, gi) transcriu :
a) un sunet [c] cand sunt urmate de o vocala sau se afla la sfarsitul cuvantului fara
a forma singura silaba; ex: cea-ra = 5l, 4s , maci = 4l, 3s
b) 2 sunete [ce] cand sunt urmate de o consoana sau formeaza singura silaba
ex: cer-nut = 6l,6s ; ster-ge = 6l, 6s ;
-2 : grupuri de 3 litere ( che,chi,ghe,ghi) transcriu regula de mai sus, dar h nu este sunet in
aceasta combinatie: ex.: ghioz-dan (8l, 6s)
ve-ghea (6lit, 4s)
gher-ghe-lit (10l,8s)
PREDICATUL - PV (ce face?) PN ( cine este? ce este? cum este? )
Def) Partea principala de propozitie care arata ce se spune despre subiect.
- Clasificare 1. Predicat verbal se exprima prin:
a) verb predicativ: Elevii invata.
b) locutiune verbala ( un grup de cuvinte cu sens untar format din mai multe parti de vorbire
ce tine locul unui verb: ex: Si-a dat seama de intamplare.
c) interjectie : Hai la scoala.
d) adverb ( locutiune adverbiala) predicativa
OBS !!! Locutiune adverbiala ( probabil, pesemne, poate, posibil, fireste, cu siguranta, bine, bineinteles, destul,
negresit, aproape) urmate de conjuctiile CA, SA sunt adverbe predicative si formeaza P.V. sau P.N., iar propozitia
secundara este tot timpul SB.
ex.: Vine poate si el. adv de mod
Poate/ ca vine si el/ P1= PP ( adv pred. PV) P2 = SB
2. Predicat nominal -> verb copulativ + nume predicativ;
a) verbe copulative arata o transformare:
A DEVENI (intotdeauna), A FI (3 feluri), A AJUNGE, A IESI, A SE FACE, A INSEMNA, A RAMANE, A PAREA, A SE
NASTE, A SE CHEMA, A REPREZENTA, A SE CONSTITUI;
> Nume predicative:
1.substantiv : El este elev.
5.numeral: El este primul.
2.adjectiv: El este unic.
6.interjectie : (E) Vai de noi.
3.pronume: El este acesta.
7. Vb la inf.: Dorinta este de a invata.
4.adverbe: El este altfel.
8. Vb la gerunziu: Mana este tremuranda.

9.Vb la supin: Tema este de scris.

10.Vb la participiu: El este plecat.

A FI

1) predicativ ( formeaza predicatul verbal cand se poate inlocui cu exista, se afla, a se duce, a
avea loc, a proveni, a se intampla, a se implini, a costa, a merge, a dura, etc)
ex.: El este acasa. (PV)
In constructii de genul: Mi-e frica. Mi-e sete. Mi-e bine. ( a fi = predicativ PV, iar subs S)
2) auxiliar ( ajuta la formarea modulilor si timpurilor compuse si a diatezei pasive ) :
- indicativ ( viitor II ) : Voi fi citit.
- conjuctiv perfect: Sa fi citit.
- conditional perfect: As fi citit
- infinitiv perfect: A fi citit
- diateza pasiva: El este vazut de mama.
Diateza Pasiva - verb auxiliar a fi
- verb conjugat la participiu
- complement de agent ( de catre cine?)
Ex.: El este vazut de mama. PV, vb auxiliar, complement de agent
3) nominal ( verb copulativ + nume predicativ)
- NU primeste exista, se afla,..
- NU primeste complement de agent.
ex.: El este plecat. (PN, vb cop n.predicativ, vb la participiu)
OBS !!! Majoritatea verbelor copulative se pot inlocui cu a deveni.
VOCABULARUL lexic
- totalitatea cuvintelor dintr-o limba
I vocabular fundamental (vocabular de baza, fond principal lexical) in limba romana : 1500 cuvinte,
cuvintele folosite de toti vorbitorii cu frecventa mare de circulatie; cu mare capacitate de compunere,
derivare si care pot fi polisemantice)
OBS! Selectam in principal articole, pronume, prepozitii, conjuctii, numeralele pana la 10, verbele auxiliare.
II masa vocabularului (aproximativ 90%)
1 arhaisme
a) lexicale: ienicer, hatman, vornic, plaies
b) fonetice : adeuge, hitlean, umbla, pre
c) gramatical: aripe, palaturi, vazduh;
d) semantice: a saruta (a saluta), a tabara ( a aseza tabara) , mandru ( intelept)
e) sintactice: El este nepot Mariei. (D cu fct de atribut)
2 regionalisme

a) lexicale: barabule, perja, samadaie, fagadau, biron;

b) fonetice: gios, barbat, frace

c) gramaticale : a fost, o sa fie

!!! Regionalismele nu trebuie confundate cu unele cuvinte populare: muiere, tin..
3 jargon (barbarisme) cuvinte folosite gresit : barjou, ciao, parol, arividerci;
4 neologisme cuvinte imprumutate sau create recent in limba romaneasca ( aprox. 50 000 cuvinte)
-cuvinte noi imprumutate : latina savanta: pictura, fabula, colocviu, a proba;
franceza: poezie, monument, arivist,avion,balon,gara,coeziune;
italiana: capodopera, spaghetti, acent, campron,
germana: sortiment, sac, ganirament;
engleza: offside, footbal, weekend, start, sprinter;
> Limbaj tehnic (cuvinte tehnice) : fotosinteza,electron;
> Limbajul stiitific (cilindre, segment, sasiu)
Limba romana are la baza limba latina populas din cele aprox 150 000 de cuvinte 60-66% sunt latine.Originile geto
dacice: a bagat, baiat, branza, doua, prunc;
Mijloace de imbogatire
-> mijloace extreme = imprumuturile:
Imprumuturile noi se adauga celor vechi:
-slava : apostol, cneaz, brazda, coaja, drag, plug, vesel;
-maghiara : chip, hotar, lacat, oras, belsug, viclean,
-turca: basma, chiftea,cascaval, pilaf,halva, dulap, dusumea;
-greaca: agonisi, cort, economicas
-> mijloace interne:
1) derivarea cu afixe (sufix + prefix)
-sufixe: - argumentative: baietoi;
diminutivale: baietel;
- colective: bradet;
de agent: cojocar
- motionale: ratoi;
-sufixe: - substantivale: bucatar;
- adjectivale: amarnic;
- verbale : a curata
OBS !!! Exista false sufixe (sufixoide) si false prefixe (prefixoide) (-> vezi tabel C.I.).Derivarea parasintetica
concomitenta cu sufixe si prefixe (infrunzi)
2) compunerea - a) contopire aglutinare, untdelemn, bunavointa, faradelege;
b) prin alaturare juxtapunere, parataxa
c) cu elemente de compunere microproductie;
d) prin abreviere fragmente: aprozar ; -prin initiere: CFR;
- prin initiere + fragmente: TAROM, ADAS;
- prin abrevieri + cuv intregi: ROMARTA
3) schimbarea valorii gramaticale ( conversiune )
1.substantive provenite din:
- adjective (Frumosul place.)
- adverbe ( Vara se apropie. )
- unele pronume ( Eul liric )
- unele numerale ( Doiul m-a suparat.)
- interjectii ( Oful meu.)
- vb la infinitiv lung ( astept la iesire )
2. adjective provenite din:

- vb la participiu ( Cartea citita )

- gerunziu acordat ( cosuri fumegande )
- 7 tipuri de pronume ( uratul acesta );
3. pronume reflexive
- din pronume personale ( ea ma cheama )
4. adverbe provenite din:
- adjective ( canta frumos )
- substantive ( seara aceasta e minunata )
- verbe la participiu (spune deschis ) - pronume ( ce frumos )
- conjunctii ( a venit si el )
5. prepozitii din adverbe (priveste inaintea lui)
Familia lexicala = totalitatea cuvintelor inrudite ca sens formate din acelasi cuvant de baza si avand acelasi
radical.Cuprinde cuvinte derivate compuse, cu valoare gramaticala schimbata si neologismele daca au fost create in
limba romana.
Cuvinte de baza : floare rad. flor + arie, ar, icica; inflorit;
Tema alcatuita din radical + sufix sau prefix la care se adauga un alt sufix sau prefix.:
Ex: radical bun --> stra + bun + ic;
Camp lexical = toate cuvintele subordonate ca inteles unei idei comune (mama, tata, frate, sora).
Expresiile : grupul de cuvinte cu sens unitar, cu forta expresiva mai puternica decat a structurilor
care formeaza structuri metaforice;
ex.: a face pe mortul in papusoi;
Expresii idiomatice = imbinari de cuvinte cu sens figurat propriu uneu sungure limbi si care nu se pot traduce
cuvant cu cuvant (ex.: a nu fi in apele sale );
Semantica:
- studiaza sensul cuvintelor:
1. sens propriu ( obisnuit )
a) de baza : Am un picior rupt.
b) propriu, secundar: Masa are un picior rupt. (element)
2. figurat : pe un picior de plai. ( panta )

FELUL

FORMA

INTELES

EXEMPLU

1. sinonime
2. antonime

diferita
diferita

identic
opus

nea-omat-zapada
mic-mare

3. paronime
4. omonime

apropiata
identica

diferit
diferit

oral-orar
broasca(vietate, iala)

5. polisemantice

identica

multiplu baie(dus,cada,rau,camera)

PRONUMELE
Def.) Partea de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv.
- Clasificare
I. Cu forme personale ( isi schimba forma dupa persoana si in analiza lor se precizeaza persoana)
1. pronumele personal propriu-zis |
2. pronumele personal de politete | NU AU ADJECTIVE PRONOMINALE!
3. pronumele reflexiv
|
4. pronumele de intarire
5. pronumele posesiv
II. Fara forma personala ( nu isi schimba forma si in analiza lor nu se precizeaza persoana )
6. demonstrativ
7. nehotarat
8. interogativ
9. relativ
10. negativ
OBS !!! Pronumele au aceleasi F.S. ca si substantivele dupa cazul in care se afla.
1. Pronumele personal:
- are doua forme: - accentuata: eu, tu, noi, voi, pe mine, pe tine, tie, mie;
- neaccentuata(scurte): cazul Ac (pe cine? de regula): ma, t,il,o;
cazul D (cui?): imi, mi, iti, ti, ii, ne, i, ra, le ;
OBS(privind cazulrile) !!! La persoana I nu are G si V, la persoana II nu are G, la persoana III nu are V.
-> la persoana I si a II, cazul D poate fi ETIC : ex.: Sa mi te omoare (f.f.s)
-> la persoana III cazul D poate fi posesiv (pronumele se inlocuieste cu un adjectiv pronominal posesiv)
Ex.: Haina-i = haina sa
2. Pronumele personal de politete :
- are numai persoana a II si a III;
- persoana a III are si cazul G;
- nu are forme accentuate dar se poate scrie abreviat: D-ta, D-tale, D-lui, D-ei, D-lor, D-voastra,dvs;
- forme populare : mata, matale, taluca, taluta;
- locutiuni pronominale de politete : Domnia Ta, Maria Ta, Alteta Sa;
- dansul, dansii, dansele = pronume personale;
- pronume personal forma neutrala : a luat-o la vale (f.f.s.)
da-i cu bere, da-i cu vin ( f.f.s)
A luat-o pe Alexandra. (c.d.)
3. Pronume reflexiv :
- are numai cazurile Ac si D;
- are forme proprii numai pentru persoana a III;
Forme accentuate
Forme neaccentuate
AC
(pe) sine ;
se, s- ;
D
siesi, sie ;
isi,si ;

OBS !!! Pentru persoana I si a II imprumuta formele neaccentuate de AC si D ale pronumelor personale.
Persoana I
AC
D

Sg
ma,m
imi,mi

Persoana II
Sg
Pl
te
va
iti,ti
va,vi,v

Pl
ne
ne,ni

OBS !!! Pentru a deosebi pronumele reflexive de cele personale tinem cont: daca este pronume reflexiv subiectul face
actiunea si tot el suporta consecintele.
Ex.: Eu ma spal ( pron. reflexiv, CD ) => d.activ pronominala;
Eu ma gandesc ( pron reflexiv, ffs ) => d. reflexiva;
Daca este pronume personal subiectul face actiunea si altcineva suporta consecinta.
Ex.: Mama ma spala. ( pron. personal, CD in AC => d.activa )
OBS !!! Pronumele reflexive sunt marca diatezei reflexive.
4. Pronumele de intarire
Masculin u,i
Sg
Pl
I \ II \ III
I \ II \ III
N,AC,G,D insumi\insuti\insusi insine\insiva\insisi

Feminin a,e;
Sg
Pl
I \ II \ III
I \ II \ III
N\AC insami\insati\insasi insene\inseva\insesi
G\D insemi\inseti\insesi insene\inseva\insesi

5. Pronumele posesiv
- pronumele posesiv se acorda cu posesorul in persoana si numar;
- pronumele posesiv se acorda cu obiectul posedat in gen, nr. si caz;
- pronumele posesiv este insotit intotdeauna de articol posesiv genitival (a,ai,ale.al), care
este element constitutiv formand impreuna cu pronumele posesiv un singur cuvant; de aceea
cand intalnim un nume predicativ format din pron posesiv acesta va fi in cazul N;
Cartea este a mea. ( n.p., N )
Cartea este a baiatului. (n.p., G )
a)

LOR

LUI

EI

sunt pronume personale desi sugereaza posesia, nu devin adj pron.

b) Orice pronume posesiv care sta langa substantivul, obiect posedat devine adj pronominal posesiv cu doua exceptii:
- daca este insotit de prepozitie ( ex.: Cartea de la ai mei. )
- daca este insotit de art. pos. gen. forma alor ( Cadoul alor mei. )
c) Cand este insotit de prepozitii sau locutiuni prepozitionale cu regim de genitiv si fara art pos alor pronumele pos
devine adj pron pos in AC:
ex.: Venea in urma baiatului. ( C.c.l. in G )
Venea in urma lor. (C.c.l. in G ) pron pers
Venea in urma alor nostrii. (C.c.l. in G pron pos )
Venea in urma noastra. (Adj pron in AC )

OBS!!! Mod de lucru la pronume

1. Se stabileste daca este pronume ( tine locul unui substantiv) sau adj pronominal ( determina un subst, pron,
numeral)
2. Daca este pronume cazul si F.S. se afla prin intrebari
3. Daca este adjectiv pronominal, cazul se imprumuta de la cuv. det. iar F.S. = Atr. adj ;
6. Pronumele demonstrativ
a) de apropiere: acesta, asta, cestalalt, astalalt;
b) de departare: acela, ala, celalalt, ilalalt;
c) de identitate: masculin N-AC : acelasi, aceiasi;
- G-D : aceluiasi, aceloras;
Feminin N-AC: aceeasi, aceleasi;
- G-D: aceleiasi, acelorasi;
7. Pronume nehotarat:
a) simple: unul, altul, atata, cutare, tot, alde, niscai;
b) compuse: altcineva, cineva, cateva, vreounul, fiece, fiecine;
> Cuvintele altceva, altcineva, careva, cineva, oricine, fiecine sunt numai pronume nehotarate.
> Cuvintele fiece, niscai, niscaiva, alde sunt numai adj pron nehotarate.
ex.: Un baiat scrie, altul citeste. alt baiat = adjectiv;
| unul = pronume
8. Pronume interogativ apare in propozitia interogativa si tine locul substantivului asteptat ca
raspuns:
-> cine? N-AC = cine? - G-D = cui?
-> ce? - invariabil
-> care? N-AC = care?
- G-D = carui? carei? caror? carei?
-> cat? - N-AC = cat? cata? cate? cati? - G-D: cati?
-> al catelea? - N-AC al catelea ? al cata?
> Acordul adj pron interogativ care in G:
A carui scriitor este opera? ( a fem, sg;
scriitor masc,sg,G,posesor; o
=> acord imbratisat;

opera sg,fem,obiect posedat

carui masc,sg,G;

9. Pronume relativ partea de vorbire flexibila care apare in fraza care leaga PS de regenta;
a) simple cine, ce, care, cat, al catelea, de ( ex: A venit fata / de am chemat-o. )
b) compuse N-AC: cel ce , ceea ce, cei ce, cele ce;
- G-D: celui ce, celei ce, celor ce, celui ce;
> Acordul pronumelui relativ care in genitiv:
El este colegul/ al carui mama vine./ ( colegul masc,sg, posesor; al fem,sg;
carui masc,sg;
mama fem,sg; )
10. Pronumele negativ
a) simple: nimic, nimeni ==> NU DEVIN ADJECTIVE PRONOMINALE!
b) compuse: - N-AC: niciunul,niciuna, niciuni, niciunele;

G-D: niciunuia, niciunora, niciunor;

- nimeni se refera la nume de fiinte;
- nimic se refera la lucruri;
- niciunul ambele;
OBS !!! Nimic invariabil, forma de singular. Ca adjectiv pron. negativ posesiv are formele niciun,nicio.
VERBUL
Def.) Partea de vorbire flexibila care arata o actiune, existenta, stare.
- Clasificare
I. Dupa inteles si predicativitate:
- verbe predicative au inteles de sine statator si pot forma singure predicatul verbal;
- verbe nepredicative nu pot forma singure predicatul, nu au inteles;
a) verbe copulative: a deveni, a fi, a ajunge, a iesi, a se face, a insemna, a parea, a ramane , a se
naste, a se chema, a reprezenta, a se constitui;
b) verbe auxiliare ajuta la formarea modurilor si timpului compus si al diatezei pasive;
A FI - ind. viitor 2: voi fi citit;
- conjuctiv perfect: sa fi citit;
- conditional perfect: as fi citit;
- infinitiv perfect: a fi citit;
- diateza pasiva: el este vazut de mama.

A AVEA indicativ perfect compus: am citit.

- indicativ viitor popular: am sa citesc.
- conditional prezent: as citi;
- conditional perfect: as fi citit;

A VREA ( a voii) indicativ viitor I : voi citi;

- viitor II : voi fi citit;
OBS !!! Aceste verbe nu se analizaeaza separat. Verbele predicative formeaza singure predicatul verbal.
Verbul - vb predicative moduri personale ( predicative PV)
- moduri nepersonale ( nepredicative alte functii sintactice)
- vb nepredicative copulative;
- auxiliare;
II. Dupa formele personale:
a) vb personale = au forma pt toate persoanele a scrie, a vedea;
b) vb impersonale = ca inteles actiunea nu poate fi atribuita unei persoane, iar ca forma sunt
unipersonale;
avand pers III, sg: a trebui, a se zice, a se cadea, a-i fi scris;
OBS !!! Tot impersonale sunt si vb. Copulative A FI, A SE PAREA, cand intra in expresii vb impersonale: este bine, pare
simplu.
OBS !!! Pot deveni impersonale si unele verbe predicative personale prin adaugarea unor forme neaccentuate a
pronumelor personale (a-i ajunge, a-i ramane)

III. Dupa tranzitivitate 1.vb tranzitive ( au sau pot avea C.d.) unele au dubla tranzitiv. : a invata;
- 2. Vb intranzitive nu au CD a se teme, a se grabil;
OBS !!! Unele vb pot fi intranzitive: -> vb copulative; -> vb impersonale; -> vb de miscare;
-> vb de la d.pas; -> vb. La diateza reflexiva (maj);
IV. Dupa flexiune:
a) vb regulate nu-si schimba radicalul in timpul flexiunii:;
b) vb neregulate isi schimba radicalul in timpul flexiunii (a avea, a fi., a vrea, a da, a bea, a sta)
Conjugarea

I a : a canta;
- II ea : a bea;

- III e : a scrie;
- IV i,i; a citi, a ura

Diatezele:
1. Diateza activa actiunea facuta de s. gramatical si se rasfrange direct/indirect asupra unui obiect.
2. Diateza pasiva actiunea suferita de subiectul gramatical si este facuta de altcineva ( de un agent al actiunii cu f.s.
de compl de agent si subiect logic al propozitiei) ex.: El este vazut de mama.
3. Diateza reflexiva actiunea este savarsita de s. gramatical ce participa intens la actiunea pe care o face in interesul
lui; Vb. la aceasta diateza sunt insotite de pron reflex. (marca) f.neaccentuate de N-AC.;
Ex.: Eu ma gandesc. ( d. reflexiva pron reflexiv, f.f.s. )
Eu ma imbrac. ( pe cine? pe mine ma. => d. activ pron., ma = pron reflex. ,cd. in AC )
Mama ma spala ( d.activa = > pron pers, CD in AC)
Diateza activa
sa roage
sa fi rugat
ar fi rugat
a ruga
rugand
ruga
a rugat
rugase
va ruga
va fi rugat

Diateza reflexiva
sa se roage
sa se fi rugat
s-ar fi rugat
a se ruga
rugandu-se
se ruga
s-a rugat
se rugase
se va ruga
se va fi rugat

Diateza pasiva
sa fie rugat
sa fi fost rugat
ar fi fost rugat
a fi rugat
fiind rugat
era rugat
a fost rugat
fusese rugat
va fi rugat
va fi fost rugat

Reguli pentru a trece un vb la o diateza la alta!!!

1. Pt a trece un vb de la diateza activa diateza reflexiva se copiaza vb dat si se adauga pron. reflexiv marca.
2. Pt a trece de la diateza activa diateza pasiva se scrie A FI pus la modul si timpul verbului dat si se adauga vb dat
pus la participiu.
Moduri si timpuri
A.Moduri personale (predicative) => Predicat Verbal
I. Indicativ (actiune sigura)
- prezent : eu citesc;
- imperfect: eu citeam;
- perfect simplu: eu citii
-perfect compus: eu am citit

II. Conjunctiv (posibilitate)

- prezent: (eu) sa citesc;
- perfect: (eu) sa fi citit;

- mai mult ca perfectul: citisem

- viitor I : voi citi
- viitor II : voi fi citit
III. Conditional-optativ (dorinta)
- prezent: eu as citi
- perfect: eu as fi citit

IV. Imperativ (porunca) are numai timp. prezent, pers II, nr sg/pl)
- sg : forma afirmativa : citeste f.negativa: nu citi!
- pl: f afirmativa: cititi!
f.negativa: nu cititi!

B. Moduri nepersonale(nepredicative) alte functii sintactice !

I. Infintiv (numele actiunii)
II. Gerunziu (imprejurarea) ex: citind
- prezent: a citi
III. Supin (scopul): de citit, la citit, dupa citit, pentru citit
- perfect: a fi citit
IV. Participiu (valoarea unui adj.) : carte citita, carti citite
PREPOZITIA
Def.) Partea de vorbire neflexibila cu rol de legatura numai in prepozitie unde leaga un ATR sau COMPLEMENT de
termenul regent intre ele stabilindu-se un raport de subordonare.
Clasificare
I. Dupa alcatuire 1) simple: cu,pe,de,la,dupa,etc
2) loc.prepozitionala : de, la, inspre, de catre, de pe la;
II. Dupa caz 1) cu regim de AC - prep.: cu, pe, de, la;
- loc.prep: fata de, in jur de, din cauza de,etc;
2) cu regim de G - prep.: impotriva, asupra, contra, deasupra, inapoia;
- loc.: in fata, din cauza, in spatele, in susul, in dosul, etc;
3) cu regim de D - gratie, multumita, datorita, asemenea, aidoma, conform, potrivit;
OBS!!! Prepozitia nu au functia sintactica, ele intra in alcatuirea partilor de propozitie pe care le subordoneaza
termenului regent.
ARTICOLUL
Def.) Partea de vorbire flexibila care individualizeaza intr-un anumit grad obiectul denumit de substantiv.
Clasificare
I. Dupa gradul de individualizare:
a) articole hotarate (definite): a) propriu-zise: fata, fetele,fetei,baietilor,fetelor,baiatul;
b) articol posesiv genitival = face legatura intre posesor(aflat in G) si obiectul posedat sau apare
ca element constitutiv al pron. adj. pron. posesive si a numeralelor ordinale;
c) articol demonstrativ genitival = leaga de regula adjectivul sau un numeral de subst. determinat
purtand substantiviza adj. sau numeralul sau este element constitutiv al
gradului superlativ relativ (cel harnic; cel mai harnic);
N-AC cel/cea, cei/cele;
G-D celui/celei, celor/celor
d) articol nehotarat
a) N-AC un/o, niste/niste;
b) G-D unui/unei, unor/unor;

II. Dupa pozitia fata de cuvantul articulat

a) proclitice (antepuse)
- art.nehotarat (intotdeauna)
- art. hotarat propriu-zis: forma G-D sg [lui] cand insoteste un nume masculin sau unul
feminin strain : lui Ion, lui Carmen;
b) euclitice (post-puse) = articol hotarat propriu-zis cu exceptia celor de mai sus;
OBS!!! Cand adjectivele stau in fata substantivelor acestea imprumuta articolul de la substantiv.
SUBSTANTIVUL
Def.) Partea de vorbire flexibila care se declina si denumeste obiecte: fiinte, lucruri, fenomene, stari, insusiri, actiuni.
Declinarea = trecerea unui substantiv prin toate cazurile;
OBS!!! Substantivele se recunosc prin numarare sau prin adaugarea unui adj. propriu-zis ori demonstrativ.
Clasificare
Dupa inteles: 1) comune: om, oras, catel.
2) propriu: Ion, Iasi, Grivei;
Dupa alcatuire: 1) simple: caine, Iasi, Ana;
2) compuse: caine-lup, Cluj-Napoca, Ana-Maria
Genul 1) masculin nume de munti, localitati, literele alfabetului, lunile anului, notele muzicale,cele mai multe cifre.
2) feminin zilele saptamanilor, nume de tari, continente, insule, majoritatea numelor care exprima atitudine,
stare psihica, actiuni provenite din infinitivele lungi (culcare,fuga);
3) neutru simturile, actiuni din vb la participiu, materii si insusiri, sporturile, vanturi;
Alte tipuri de substantive:
a) heteronime: mama-tata, baiat-fata,
b) mobile (motionale): rata-ratoi, prin-purica;
c) epicene (=aceeasi forma ale ambelor sexe): pelicane, girafa;
d) substantive care actioneaza dupa imprejurari (masc si fem) : gura-casca, mutulica, papa-lapte;
e) cu o contradictie evidenta intre gen si sex: baboi, ordonanta, beizadea;
Numarul a) defective de numar - cu forma numai de sg-defective de plural: miere,om,sange,unt,petrol,roua,etc.
- cu forma numai de pl defective de sg: calti, icre, aplauze, ochelari;
b) colective (forma de sg si inteles de pl) : taranime, bradet, stol, cireada, porumbiste;
c) cu forme multiple: vise, visuri, coale, coli;
d) invariabile: ochi, pui, ardei;
Cazurile I. Nominativ: 1) Subiect: Elevul invata.
2) N.P.: El este elev.
3) Atribut apoz.: Elevul Marian nu invata.
II. Acuzativ:

1) N.P.(prepozitional): Florile sunt pentru mama.

2) Atribut prep. : Cartea de romana s-a rupt.
3) Atribut: Satisfacerea in timp a cerintelor.
4) Atribut apoz.(prep): Cu Ion, cu vecinul, ma vad.

5) Comp. direct: Invat lectia/ Il vad pe Ion.

6) Comp. indirect: Vorbesc despre lectie.
7) Comp de Agent: Sunt vazut de coleg.
8) Comp circ. de loc: Merg la scoala.
9) Comp. circ. de timp: A stat acolo zile intregi.
10) Comp. circ. de mod: El citeste cu placere.
11) Comp. circ. de caz: Nu mai pot de sete.
12) Comp. circ. de scop: Pleaca dupa cumparaturi.
13) Comp. conditional: In caz de ploaie plec.
14) Comp. concesiv: Cu tot efortul nu a terminat.
III. Dativ:

IV. Genitiv:

V. Vocativ

1) N.P.(prepozitional): Reusita a fost gratie muncii.

2) Atribut prep. : Intarzierea datorita accidentului.
3) Atribut (=dativ adnobinal) = determina substantivul nearticulat, nume de persoana care
indica rudenie sau atributii speciale ori determina un nume de actiuni articulat euclitic
si caruia ii urmeaza un ATR neart.)
ex: El este nepot mamei mele. / Este necesara acordaarea ajutor saracilor.
4) Atribut apoz.(prep): I-am dat vecinului, lui Ion, carte.
5) Comp. indirect: I-am dat vecinului carte.
6) Comp circ. de loc (=D locativ apare in expresii): S-a oprit locului.
7) Comp. circ. de mod(prep spec.): Se catara asemenea unei maimute.
8) Comp. circ. de caz(cu prep.spec.): Masura a derapat datorita palcului.
1) N.P.(prepozitional): - cu art pos. gen.: Cartea este a fetei.
- cu prep. specif.: Ei sunt contra masurilor.
2) Atribut adj gen. : Meritul fetei creste.
3) Atribut prep specif.: Lupta impotriva coruptiei continua.
4) Atribut apoz.: Meritul fetei, al Mariei, creste.
5) Comp. indirect(prep spec.): S-au ridicat impotriva raufacatorilor.
6) Comp circ. de loc(prep spec): S-au oprit inaintea scolii.
7) Comp. circ. de timp(prep spec): A ajuns acolo inaintea colegilor.
8) Comp. circ. de mod(prep spec): Merge contra vantului.
9) Comp. circ. de caz(prep spec): Nu invata din cauza lenei.
10) Comp. circ. de scop(prep spec): Studiaza in vederea examenului.
11) Comp. conditional(prep spec): In locul baiatului as fi plecat.
12) Comp. concesiv: In ciuda ploii toti vor veni.
13) Element predicativ suplimentar: Te credeam impotriva baietilor.
1) F.f.s (=exprima strigarea): Elevule, invata!
2) Atribut apoz.: Ioane, vecine, vino!
3) Valoarea unei prop neanalizabile: - Ioane! / - Da. /
ADJECTIVUL

Def.) Partea de vorbire flexibila care arata o insusire a unui obiect denumit de substantiv cu care se acorda => adj
propriu-zis sau calificative.

Clasificare
1) dupa structura sau alcatuire a) simple: mic, greu, verde;
b) compuse: cumsecade
2) dupa flexiune: a) variabile (isi schimba forma) - cu o terminatie (la sg pt masc si fem) fata mare/baiat mare
- cu 2 terminatii (la sg 1 t fem, 1 t masc) baiat mic/fata mica
OBS!!! Pentru forme flexionare se ia in considerare si pl (masc, sg, fem, sg)
b) invariabile (nu-si schimba forma): aievea, asemenea, cumsecade, daldora, atroce, eficace,gri;
OBS!!! 1) Cand are functia de N.P. adjectivul este in cazul N realizand acordul cu S;
2) Adjectivul se acorda in gen, nr si caz cu subst. determinat.
Gradele de comparatie
1) pozitiv: frumoasa;
2) comparativ: - de superioritate: mai frumoasa; -de inf: mai putin frumoasa; - de egalitate: la fel de frumoasa;
3) superlativ: - relativ ( de sup: cea mai frumoasa, de inf: cea mai putin frumoasa);
- absolut (foarte frumoasa);
OBS!!! Forme expresive ale superlativului absolut: tare, grozav, nemaipomenit, extraordinar, nevoie mare, o
frumusete de, frumoasaaa, rascunoscut, stravechi, arhiplin, ultrasupraaglomerat.
OBS!!! 1) Fara grad de comparatie, major, superior, optim, suprem, exterior, anterior, extrem, viu, intreg, unic.
Locutiuni adjectivale!!! cu dare de mana, fel de fel, ca lumea, cu judecata, de treaba, cel mai de pret, etc.
CONJUCTIA
Def.) Partea de vorbire neflexibila cu rol de legatura in propozitie si in fraza.
1. In propozitie leaga 2 parti de propozitie de aceleasi fel;
Ex.: Ion si Maria invata.
2.In fraza leaga 2 propozitii de acelasi fel ori diferite;
Ex.: Scriu 1/ si invat.2/
Vreau 1/ sa scriu 2/si sa citesc.3/
Clasificare
I Dupa alcatuire simple: si, nici,iar,dar, ori,daca, desi, sa
- compuse: ca sa, deoarece, intrucat, fiindca;
II Dupa rolul lor:
1. coordonatoare = in propozitie si in fraza leaga propozitiile si parti de propozitie de acelasi fel;
a) copulative: si, nici, iar, precum si, nu numai si;
b) adversative: dar, iar, insa, ci, in schimb;
c) disjunctive: ori, sau, fie, ba;
d) conclusive: deci, asadar, prin urmare, in concluzie;
2. subordonatoare = numai in fraza leaga P.S. de regenta;
III Cuvinte cu rol de conjuctie subordonatoare:
a) pronume (adj. pronominale relative):
ex.: cine, care, ce, cat, cel ce;
b) unele pronume/adjectivale pronominale nehotarate:
ex.: oricine, oricare, oricat;

c) adverbe relative + compusele lor nehotarate:

ex.: unde, cand, cum, cat, incotro, precum,oriunde,oricum;
OBS!!! Conjuctiile nu au Functie Sintactica.
F.S. au de obicei in subordonata pe care o introduc numai cuvintele cu rol de conjunctie subordonatoare, daca se
inlocuiesc cu o conjunctie sau locutiuni conjuctionale adverbe relative nu mai au functie sintactica.
Ex.: A ramas 1/ cum a fost. 2/
Cum l-a vazut 1/ a si plecat. 2/
(de indata ce) = locutiune conjuctionala, ffs;
Locutiuni conjuctionale: va sa zica, chiar daca, macar sa, din cauza ca, pana ce, indata ce, etc.
Contragerea = procedeu gramatical prin care o proportie secundare se transforma in parte de propozitie
corespunzatoare; dispar elementul de relatie, propozitie secundare, predicatul acestuia care se poate inlocui cu
substantiv, verb, numerar;
Ex.: Cand m-am desteptat 1/ era tarziu. 2/ P1 = CCT P2 = PP
La desteptare era tarziu. = CCT
Expansiunea(extinctia sau dezvoltarea): procedeul invers contragerii prin care o parte de propozitie se dezvolta in
propozitie corespunzatoare, apar elemente de relatie, un nou predicat si deci o noua propozitie.
Ex.: Trenul a sosit la ora stabilita. = Atr
Trenul a sosit la ora 1/ care a fost stabilita 2/ P1= PP; P2 = ATR;
FRAZA
1) Subiectiva (SB): Este bine; trebuie; probabil ca 1/ ca vine. 2/
2) Predicativa (PR): Problema este1/ ca nu invata.2/
3) Atributiva (ATR): Se pune problema1/ sa invat.2/
4) Completiva directa (CD): El stie1/ daca invata. 2/
5) Completiva indirecta (CI): Ma gandesc1/ sa invat. 2/
6) Completiva de agent (C.ag): Sunt vazut1/ de care vine.2/
7) Comp.circ. de loc (C.c.l): Invat1/unde pot.2/
8) Comp.circ. de timp (C.c.t.): Invat1/ cand pot.2/
9) Comp.circ. de mod (C.c.m.): Invat1/ cum pot.2/
10) Conditionala (CDT): Invat1/ daca vreau. 2/
11) Comp.circ. de scop (CS): Invat1/ca sa stiu.2/
12) Comp.circ. de cauza (CZ): Invat1/ caci este necesar2/
13) Comp.circ. concesiva (CV): Invat1/ desi stiu.2/ - in ciuda carui fapt?
14) Comp.circ. consecutiva (CNS): Invat asa de mult1/ incat stiu.2/
15) Comp.circ. apozitionala (CA): Se grabeste1/ in loc sa astepte.2/ - apozitie fata de predicatul din regenta
16) Comp.circ. de relatie (CR): Spiritele primare sunt atente1/ la ceea ce se petrece in umbra.2/ - arata punctul de vedere
din care este privita o actiune sau o fiinta;
17) Comp.circ. de exceptie (CEX): Nu inseamna altceva1/ decat ca te iubeste.2/ - exprima exceptia fata de predicatul din
regenta;
18) Comp.circ. cumulativa (CUM): Dupa ce ca este astfel1/ e ucis si cantecul.2/ - exprima adaugarea la ceva existent
interior;
19) Comp. instrumentala (CINS): Luptam1/ cu ce avem la indemana.2/ - exprima instrumentul cu ajutorul caruia se
realizeaza actiunea unui verb;

20) Comp.circ. sociativa (CSC): Ai fost vazut1/ cu cine te insoteste.2/ - exprima asocierea fata de SB impreuna cu care se
desfasoara actiunea verbului;
Numeralul
Def.) Partea de vorbire flexibila care exprima un numar sau determinarea numerica a obiectelor prin numarare.
I.numeral cardinal
1. propriu-zis
-> dupa alcatuire simple: 1-10, suta, mie, zero, miliard;
- compuse: the rest of us
-> valori: - substantivale: Doi au plecat.
- adjectivala: Doi elevi au plecat.
OBS!!! Cand este urmat de un substantiv procedat de prepozita de numeral care are val. propriu-zis are functie
substantivala, substantivele avand avand f.s. de atribut substantival. prep.
ex.: In clasa sunt douazeci de elevi. (val. subst., S Atr. subs.prep)
In clasa sunt nouasprezece elevi. (val. adj., Atr adj)
OBS!!! Cand apar singure numerale cardinale propriu-zise formeaza G(genitivul) cu prepozitia "a" si D cu "la";
ex.: Cartile a doi dintre ei.
Le-am dat la doi.