Fee te tee tee ee tee tt INVESTIGAREA SINDROMULUI INFLAMATOR Inflamatia reprezinté procesul dinamic prin care tesuturile vil reactioneaza la o injurie (fizica, chimic&, infectioasa sau imuna). Este 0 reactie de aparare nespecificd avand ca scop localizarea si izolarea tesutului lezat, protejand astfe! tesuturile sdndtoase din jurul acestuia Indiferent de etiologie (infectioasé sau traumatic), procesele inflamatorii gi unele boli maligne induc un raspuns generalizat_numit generic ,reactie de fazé acuta”. Aceste modificari sunt acute deoarece se instaleaza in decurs de ore sau zile dupa la aparitia infectiei sau leziunii (cu toate c& unele modificari de faza acuta indica prezenta unei boli persistente) Raspunsul de faz acuta are proprietatea de a fi un raspuns generalizat, indiferent de natura localizata sau sistemicé a evenimentului declangator. Raspunsul de faz acuta tipic apare in caz de: © infectii bacteriene (pneumonie bacteriand, febréreumaticd, — tuberculozé, —_nefrita interstitiala) arsuri infarct miocardic leziuni multiple (inclusiv fracturi osoase) status post-interventii chirurgicale. Clinicienii mai pot intalni modificari de faz acuta la pacienti cu * afectiuni sau infectii cronice: —artrita reumatoida, boala Crohn © unele boli autoimune © unele cancere (mai ales carcinomul renal si boala Hodgkin) Reactia de faz acuta induce modificari ale asa- numitelor teste generale de inflamatie: 1. Numaratoarea de leucocite 2. Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) 3. Reactantii de faz acuta 4. Electroforeza proteinelor. 1. Numaratoarea de leucocite Numaratoarea de leucocite cu determinarea formulei leucocitare evalueazi _distributia diverselor tipuri de leucocite. Se identifica 0 suta de celule albe si apoi se clasificd in functie de morfologia lor. Se determina astfel procentul relativ din fiecare tip de leucocite. Leucocitele sunt identificate si numarate prin examinarea la microscop a frotiului de sAnge. Neutrofilele nesegmentate sunt elemente mature, iar cresterea numarului lor (devierea la stanga a formulei leucocitare) apare in caz de crestere a productiei de leucocite. Una din cele mai sensibile teste ale reactiei de faz acuta este cresterea numarului si imaturitatii neutrofilelor circulante, leucocitoza cu neutrofilie. Eliberarea neutrofilelor se datoreaza actiunii directe a interleukinei-1 asupra maduvei osoase hematogene. 2. Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) Grecii antici au observat c& sedimentarea sngelui poate fi utilizaté ca metoda de diagnostic de baza. Testul a fost introdus de Westergreen, metoda fiind utilizata gi in ziua de azi VSH este cel mai utilizat test non-specific in diagnosticului inflamatiei pentru afectiuni reumatologice. Masurarea vitezei_de sedimentare a hematilor prin metoda Westergreen se face prin aprecierea procentului de hematii care se depun jin plasma. Se recolteazé sange venos pe un anticoagulant de genul citratului si se umple un tub de aproximativ 25 om indltime, —pozitionat vertical. Eritrocitele au tendinta de a se depune pe fundul tubului, sub actiunea _fortei gravitationale. Dupa o ord citim inaitimea coloanei de plasma, aceasta reprezentand viteza cu care se depun eritrocitele - VSH. VSH este afectaté de modificari ale concentratiei proteinelor plasmatice cum sunt fibrinogenul, proteina C —reactiva i imunoglobulinele. Concentratia_acestor proteine creste rapid in caz de leziuni tisulare sau ca raspuns la stimuli inflamatori. Cand hematille se grupeaz jn rulour, ca urmare a_crestefii concentratiei serice de proteine asimetrice, cum sunt reactantii de fazi acuta (fibrinogen, haptoglobina, macroglobulina) scade potentialul negativ zeta al hematilor (responsabil de mentinerea eritrocitelor normale in suspensie), iar hematille vor sedimenta mai rapid, determinand cresterea VSH ‘Afectiuni cronice ca si tuberculoza sau bolile maligne se asociazé cu modificari ale imunoglobulinelor plasmatice care determina o crestere a VSH. Valori normale ale VSH: = la aduttul sub 50 de ani, 0 - 20 mm/h + valorile cresc cu varsta.Tabel 1. Factori care pot influenta VSH Factori care determina t VSH Factori care determina | VSH Factori fara efecticu efect improbabil asupra VSH | ‘Varsta Inaintata [Leucocitoza Obezitate z= | Sex feminin Poiicitemie [Temperatura corporalé Sarcina ‘Anomalii eritrocitare: Pranz recent ~ — Sferocitozé - — Acantocitozé |= Microcitoza _ ‘Anemie Factori tehnici: Consum de aspirin - Probleme de dilutie = Omogenizare inadecvata = Probe coagulate = Tubde VSH prea scurt - __Vibrafii in timpul testulul Anomalii eritrocitare: Disproteinemii Consum de AINS = Macrocitoz’ = Hipofibrinogenemie Factori tehnici: = Hipogamaglobulinemie - Probleme de dilutje - _ Disproteinemie cu |- Temperatura crescuté a hipervascozitate | ‘specimenului |. _Tub VSH inclinat Hiperfibrinogenemie: - Infectii - Inflamati = Boli maligne 2 Modificari patologice: VSH creste in: infectii, boli inflamatorii boli reumatismale, leziuni tisulare (infarct miocardic), neoplasme, paraproteinemie (mielom multiply," macroglobulinemia_— Waldenstrom), anemii (creste cu severitatea), in timpul menstruatiei gi a sarcinii (ultimul trimestru). VSH scade in: policitemie, anemii asociate cu poikilocitoz’ (care scade formarea rulourilor gi are tendinfa de a inhiba sedimentare, cum ar fi anemia pemicioasa, siclemia sau sferocitoza), hipofibrinogenemie. VSH in evaluarea bolilor reumatice: © cand creste (30 - 100 mm/h) poate fi utilizat ca indice de severitate a inflamatiei * cand scade, este util in urmarirea terapiei Anumite studii au demonstrat c& 0 crestere a VSH (peste 100 mm/h) este mai obignuita in infectit decat in afectiunile maligne. Totugi, testul poate fi normal la pacienti cu neoplasme sau cu boli ale tesutului conjunetiv, astfel_c& VSH nu poate fi utilizat pentru excluderea acestor boli ca diagnostic la un pacient a c&rui simptomatologie indicd aceste afectiuni 3. Reactantii de faza acuta La 8 - 12 ore de la evenimentul infectios sau traumatic declangator, ficatul va creste sinteza unor proteine care poarté numele generic de reactanti de faza acuta (RFA). Este vorba de proteine care se gasesc in mod normal in plasma, dar vor apare si unele proteine noi care pot fi utilizate ca markeri pentru evenimentul patologic. Raspunsul de faz acuta este reglat de citokine. Interleukinele-6 (IL-6) reprezint& stimulul major pentru majoritatea proteinelor de faza acuta. Alte citokine inflamatorii_cum sunt interleukina-18 _(IL-18), factorul de _necroza tumoral a (TNF-a), interferonul gama (IFN-y), si factorul de crestere i transformare B (TGF-8), regleaza anumite tipuri de RFA. Mai multe proteine plasmatice cresc de teva ori fat de normal in timpul réspunsului de faz acut’; acestea includ: = fibrinogenul + proteina C reactiva + amiloidul seric A + proteaze inhibitorii: alfa-t-antitripsina, alfa-1- antichimotripsina, alfa-2-macro-globulina - glicoproteina acida alfa-1 (orosomucoidul) + haptoglobina + ceruloplasmina = feritina,Totusi, adevaratii reactanti de faz8 acuta cresc de cateva sute de ori; acestea includ amiloidul seric A, un precursor al amiloidului in amiloidoza secundard si proteina C reacti Dintre toti reactantii de faza acuta, fibrinogenul, proteina C reactiva si amiloidul 30,100 nnn nnn seric A sunt cei mai importanti din punct de vedere clinic si pot fi dozati in majoritatea laboratoarelor clinice ca markeri ai reactiei de faza acuta. EX 30,000 |: "\, te zg me \ Fool :b ereaave pratein £ I \ 5 = | | sem anyon g 40 il £300 HM 5 £ \ aptgin 2 200 AES _freesen B 100 ao 7 z a q 6 0 Aan 100 mg/L. Odata cu rezolutia acestor infecti, nivelul PCR scade ‘in cAteva zile. in plus, concentratiile masurate in dinamicd sunt utile pentru monitorizarea raspunsului. la terapia_antimicrobiand. La pacientii cu meningit& —_bacterianai, concentratille foarte mari pot fi utilizate ca markeri predictivi pentru. —_sechelele neurologice. concentratii moderat crescute de PCR de 10- 100 mg/l. se intalnesc in boli inflamatorii cum este lupusul eritematos sistemic (LES), artrita reumatoida, boala Crohn, bolile maligne, insuficienta cardiac’ congestiva si in sarcina. Concentratia PCR este utili in evaluarea clinic’ a evolutiei acestor afectiuni. concentratia de PCR nu creste in infectile virale sau cele cu spirochete. in infectille virale nivelul PCR este normal pana i momentul suprainfectiei bacteriene. PGR este exirem de util ca marker inflamator de urmarire a pacientilor operati. in cazurilenecomplicate, nivelul PCR creste atingand un varf in primele 48-72 de ore postoperator, si revine la normal pana in ziua a gaptea. Daca apar complicatii postoperatorii, ca_inflamati sau stare septic, nivelul de PCR ramane crescut = ctesterea concentratiei de PCR este mai important’ decat cresterea altor proteine de faz acut. Astfel, PCR este unul din cele mai utile proteine de faz acuta pentru evaluarea clinicd. Pentru c& dispare rapid odaté cu retragerea inflamatiei, detectarea sa semnifica prezenta unui proces inflamator acut. Este cel mai bun indicator al severitatii pancreatitei atunci cand se dozeaza la 48 de ore de la instalarea simptomelor. - rspunsul PCR la infiamatie apare chiar gi in perioada neonatala, cand nivelele serice sunt importante in diagnosticul de stare septica bacteriana = spre deosebire de celelalte proteine de faz acuta, cum sunt at-anfitripsina gi haptoglobina, PCR nu este afectaté de hormonii estrogeni (fie endogeni in sarcina, fie exogeni in tratamentul cu contraceptive orale) sau de medicatia antiinflamatorie gi imunosupresiva Proteina_C_reactiva_de_inalta_sensibilitate (High Sensitivity PCR - hs-CRP) PCR este consideraté o metod’ de diagnostic pentru evaluarea pacientilor cu risc moderat de boala coronariand, dar nu gi pentru testarea screening a_pacientilor pentru boala cardiacd. Testul hs-CRP poate detecta in mod exact concentratii mai mici ale proteinei (este mai sensibil) decat testul standard de detectare a POR. Se stie acum c inflamatia joacd un rol important in aterosclerozé. Exist studi care au demonstrat c& dozarea PCR prin metoda mai sensibila, de hs-CRP, poate identifica riscul de boalé coronariana | la persoane parent s&natoase. Aceste valori aparent normale, dar care se coreleaza totusi cu risc crescut, sunt predictive pentru riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral, moarte subita cardiaca $i boala arterelor periferice, chiar la 0 concentratie de colesterol aflati In limite acceptable, Grupe de risc pentru dezvoltarea boli coronariene: * rise scdzut < 1,0 mg/L * rise moderat 1,0-3,0 mg/L. * isc major > 3,0 mg/L. ‘Amiloidul seric A (ASA) face parte dintr-o clas de apolipoproteine asociate cel mai frecvent cu lipoproteinele plasmatice cu densitate mare (HDL), fiind exprimate diferit la diversi indivizi ca raspuns [a stimuli inflamatori. Desi sinteza primara are loc la nivelul ficatului, exista gi alte fesuturi care exprima ASA. Amiloidul seric A este legat de inflamatie, apararea antimicrobiana metabo-lismul HDL i transportul colesterolului, find astfel utiizat in evolutia unor afectiuni. ca: ateroscleroza, artrita reumatoida, boala Alzheimer si cancerul. Cel mai bine se cunoaste rolul ASA in Teactia de faz aouta ca raspuns la un stimul infiamator, leziune tisularé sau traumatism Concentratia sa poate s& creasca de pana la 1.000 de ori in cursul inflamatie’ acute. Se crede A 0 concentratie crescuta in mod persistent in timpul inflamatiei cronice, poate contribui_ la dezvoltarea ocazionala a unei amiloidoze reactive potential fatale (amiloidoza cu amiloid A) Studii recente sugereaza cd ASA este asociat cu fractiunea sericé de HDL colesterol si ar putea juca un rol important in clearance-ul colesterolului. acumulat in macrofagele din teritoriulinflamat. d) Inhibitorii proteazelor Alfa-1-antitripsina (a1-AT) este constituentul major al at-proteinelor plasmatice, evi-dentiate cu ajutorul electroforezei proteinelor si are cea mai are concentratie dintre inhibitorii proteazelor plasmatice. Rolul fiziologic major al of AT este inhibitia enzimelor proteolitice (mai ales elastaza) eliberate din leucocite in cadrul fagocitozei Valorile crescute se intalnesc in lamatie (infecti, boli reumatice), necroza tisulara (infarct miocardic, arsuri), boli maligne, traumatisme (inclusiv interventii chirurgicale) si terapie estrogenica Alfa-1-antichimotripsina (a1-X) este de asemenea o proteina de faz& acuta foarte sensibilé, dar si un inhibitor al proteazelor serinice. Alfa-2-macroglobulina («2-M) este unul din cei doi constituenti majori ai a2-globulinelor evidentiate prin electroforeza proteica (cealalta find haptoglobina). Este un inhibitor cu spectru larg al majoritatii proteazelor active (colagenaza leucocitara, catepsinele lizozomale gi tripsina i chimotripsina pancreatice), e) Glicoproteina acida alfa 4 (Orosomucoidul Este unul din cei mai precoce reactanti de faz& acuta. Sinteza sa hepatica este stimulaté de lipopolizaharidele eliberate din macrofagele activate de IL-1 Concentratia sa plasmatica este utila diferentierea raspunsului. de faz acuta (concentratie crescuté) de efectul estrogenilor (concentratie normalé sau sc&zuta) deoarece ambele prezint&é concentratii crescute deceruloplasmind, a1-AT si alti reactanti de faza acuta. impreuna cu haptoglobina, reprezinta cea mai bun& metoda de evidentiere a hemolizei intravasculare: orosomucoidul creste, in timp ce haptoglobina scade. Se indic& dozarea orosomucoidului. in evaluarea raspunsului de faz acuta si a tumorilor recurente (mai ales de san si plaman), precum si in evaluarea hemolizei impreuna cu haptoglobina f) Haptoglobina Este 0 a2-globulina care se complexeaza rapid cu dimerii de hemoglobins eliberati_ in hemoliza intra-vascularé. Aceste complexe sunt rapid intaturate din circulatie de catre celulele hepatice Kuppfer, astfel c& functia fiziologica primara a haptoglobinei este aceea de conservare a fierului Complexul —_hemoglobind-haptoglobina reprezint& de asemenea o peroxidaz puternicas aléturi de ceruloplasmina, care inhib de asemenea peroxidarea, haptoglobina poate juca un rol in controlul local al leziunii tisulare secundar procesului inflamator. Modificari patologic Haptoglobina creste in caz de - sindroame inflamatorii acute: crestere lent, dup 24 h de la instalarea inflamatiei, cu un maxim in ziua a 3-a + boli de sistem, colagenoze, _afectiuni Teumatismale in puseu acut. Haptoglobina scade in caz de: - _ insuficienta hepatocelulara - hemoliz’ intravascular ~ fibroz& hepatica + icter hemoiitic. g) Ceruloplasmina Este o a2-globulina hepatic’ care are rol de transportor al cuprului. Este o enzima cu rol important tn reglarea oxidarii. Ea va indeparta radicalii liberi de oxigen de la nivelul ariei inflamate, acestia find extrem de toxici pentru numeroase tesuturi, Concentratia de ceruloplasmina creste in procesele inflamatorii, cresterea find ins& mai lenté decat cea a PCR, ASA sau haptoglobinei. De aceea, ceruloplasmina este considerata un reactant de fazé ,sub-acuta”. h) Feritina Este 0 glicoproteina care reprezinté una din formele de depozit a fierului in organism. Este foarte abundenté la nivel celular (ficat, macrogafe). Fierul este utilizat de catre bacterii in procesul de multiplicare si dezvoltare bacterian. In caz de infectii, va crete cantitatea de feritina din organism pentru a impiedica utilizarea fierului de catre bacteri 4. Electroforeza proteinelor in prezenta unui proces inflamator ficatul produce cantitati crescute de diverse proteine, mai ales alfa-globuline si glicoproteine, in timp ce sinteza hepatic’ a altor proteine (albumine) scade, Modificarea raportului albumine/globuline plasmatice induce aparitia disproteinemiei din inflamatia acuté caracterizaté prin reducerea concentratiei plasmatice de albumina $i cresterea alfa-1 i alfa-2 globulinelor, evidentiate prin electroforeza proteinelor plasmatice. MARKERII TUMORALI 1. Definitie si caracteristici Un marker tumoral este orice substanta care are legaturé cu prezenta sau evolutia unei tumori. Markerii tumorali sunt substante produse direct de celulele tumorale sau de celulele “non- tumorale” ale gazdei, stimulate de boala maligna. in cazul unui proces tumoral, nivelul marker-ului reste fie in ser, fie in tesutul de origine. Toti markerii tumorali cunoscutt si utilizati in practic sunt antigene asociate tumorilor, care sunt prezente in cantitéiti reduse si in serul indivizilor s&natosi, Cresteriugoare ale concentratiei unor markeri tumorali se pot intAlni si in anumite afectiuni benigne. Markerii tumorali prezint& in general specificitate redusd, cresteri ale acelasi marker tumoral fiind intalnite in mai multe tipuri de cancere (ex. antigenul carcino- embrionar), doar unii sunt specific pentru un anumit tip de cancer (ex. antigenul specific prostatic) Concentratia si/sau—_modificdrile_— in concentratia markerilor tumorali in sange gi tn alte fluide din organism este influentat& de mai multi factori, printre care: numérul total de celule producdtoare de markeri, rata de sinteza si de eliberare a markerilor tumorali, _ expresia markerilor tumorali, tipul "non-secretor" al tumorii, rata de perfuzie sanguin a tumorii, extinderea necrozei tesutului tumoral, prezenta anticorpilor.Clasificari in functie de structura lor, markerii tumorali se pot clasifica in: * Antigene oncofetale si _oncoplacentare: antigenul carcino-embrionar (CEA), alfa- fetoproteina (AFP), gonadotrofina corionica umana hCG * Molecule carbohidrat cu epitopi recunoscuti prin anticorpi monoclonal. CA 19-9, CA 125, CA 15-3 * Antigene de diferentiere gi proliferare: NSE (enolaza neuronal-specifica), PSA (antigenul prostatic specific), beta2-microglobulina * Hormoni produsi ectopic: ACTH in neoplasmul pulmonar, calcitonina in neoplasmultiroidian * Proteine produse ectopic: imunoglobuline monoclonale gi proteine Bence —Jones in mielomul multiplu. Markerii tumorali se mai pot clasifica in: a) Markeri specifici pentru cancer. Sunt markeri care pot fi pusi in legaturé cu prezenta — tesutului canceros gi cu stadiul sau extinderea tumorii + Exemple + CEA > cancer colorectal + CA 19-9 > cancer de tract gastro-intestinal sau cancer pancreatic + CA 125 > cancer ovarian b) Markeri specifici pentru tesut: * Pot fi pusi in legatura cu un anumit tesut si nu pot fi corelati specific cu tumora + Exemple: PSA, AFP, B-HCG. 3. Dozare Markerii tumorali pot fi detectati in tumori solide, in celulele tumorale circulante in sangele periferic, la nivelul nodulilor limfatici osoas& sau in alte fluide ale organismului (urina, scaun, lichid de ascita, ete.) Dozarea se face de obicei dimineata, pe nemancate. Se recolteaz’ sange venos (volumul probei min. 0,5 ml ser) in vacutainer fra anticoagulant, cu/fara gel separator. Se lucreaz serul proaspat, daca acest lucru nu este posibil se tine la frigider sau se congeleazd. Nu se lucreaz’ probele hemolizate, expuse la temperaturi crescute sau contaminate bacterian. Metodele de determinare —utiizate sunt: imunochimica cu detectie prin electrochemilumiscentd (ECLIA) sau imunoenzimatica (EIA). 4, Indicatii gi utilitate clinica Determinarea markerilor tumorali si a unor enzime din ser este uta mai ales pentru diagnosticul si monitorizarea evolutiei tumorilor metastatice. Indicatile utilizarii markerilor tumorali + Screening: detectia precoce a tumorilor maligne in grupurile cu rise crescut - pacienti ou istoric de afectiune maligna in familie sau pacientii simptomatici cu probabilitate mare de afectiune maligna, Urmatoarele teste screening sunt recomandate: AFP la pacienti cu cirozé hepatic’, AFP si HCG daca se suspecteaza tumori ale celulelor germinale, PSA la pacientii > 50 ani cu adenom de prostata, calcitonina daca este suspectat neoplasmul medular tiroidian sau daca exista istoric familial * Diagnostic - diagnosticul primar al afectiunii neoplazice este rareori_stabilit prin determinarea markerilor tumorali Determinarea _markerilor tumorali anterior primului tratament al afectiunii este util pentru c&: serveste ca "nivel bazal" pentru monitorizarea post-terapeutica a cancerului, unii markeri permit stabilirea prognosticului in anumite afectiuni maligne. + Prognostic - in general, concentratia foarte mare pre-terapeutic’ a markerilor tumorali ("nivel bazal") tinde sa se asocieze cu stadii avansate ale neoplaziei si in consecinté cu Prognostic prost. Scderea concentratiei markerilor dup& incheierea _tratamentului permite 0 estimare preliminara a tesutului tumoral rezidual versus eradicarea tumori. + Monitorizarea tratamentului- scdderea dup& tratament a concentratiei_markerilor tumorali (crescuti pre-operator) este un indicator important; lipsa/sc&derea prea mic& a concentratiei sugereaz& _rezectie tumoral incompleta sau prezenta de tumori multiple cu implicatii corespunzatoare terapeutice si prognostice. + Detectia precoce a recurentei tumorale - dupa rezectia_ tumor, determinarea markerilor tumorali este o forma importantd, neinvaziv’ de monitorizare; in functie de viteza de crestere, o crestere recurent in concentratia markerilor tumorali, urmand normalizarii postoperatorii, este foarte sugestiva pentru progresia tumorii Markerii tumorali nu sunt potriviti pentru screening-ul pacientilor asimptomatici, pentru c& au o prea mica specificitate tumorala si de organ, gi 0 valoare predictiva pozitiva prea scazuta a testelor (cu exceptia PSA).Tabel 2. Markerii tumorali cel mai frecvent utilizati in practica clinica Marker tumoral Indica Valor de referings Suspiciune de cancer hepatoceular, tumori cu celle germinle testicuare, <7,0ngiml ARP variene, tumor extragonadale); montorzarea pacienfior cu acest tpur de “ta gravde se neoplazi interpreteaza in functie de varsta gestational | | Diagnostcu si monitorizerea adenocarcinomului pancreatic. Diagnosticul si CA19-9 | montorizarea ator tuner malign: bile, ovarene, colorectal, pou Diagnostcul, monitorizareatratamentului i aprecierea prognostculul in cancerul | cai25 | ovarian, In prezenta une! mase tumorae pevine poate face distinct inte un Pen proces berign sio boalé maligna. Nivelul sau serc poate creste gl inate tumori maligne: pancreatice, de endometru gi trompe uterine | CA 724 (TAG- | Marker de prima lini in monitorizareatratamentuli si evolu bol in cancerul eu 72) | gastic, Marker secundar pentru tumor ovaiene mucincase ¢ | CA15.3 | Monitorizarea tratamentuli gi evolu bol n cancerul mama <25 Ulm Screening-ul familial al canceruiu troidian medular. Diagnostcul ferential al unui Caleitonina | nodultroidian ‘rece’ <13 pgimL | Monitorizarea postoperatorie a pacienflor cu carcinom troidian meduar Monitorizarea pacienjior(rAspuns la tratament, posibl indicator al recurenfei < CEA ‘umorale si al prognosticului) cu diverse neoplazil (cancer colorectal, mamar, CL naan) pulmonar, gastric, pancreatic, ovarian). na ‘Confirmarea diagnosticului de cancer pulmonar, diagnosticul diferentjal al | formatiunlor pulmonare de origine necunoscuté; controll terapeutec i CYFRA 21-1 | monitorizarea evolu boli in cancerul pulmonar altul decdt cel cu celule mici (non <3,3 agin small cll ung cancer - NSCLC); Monitorizarea evolu boli la pacienfi cu cancer de vezic8 urinar _ Barbayi < 26 mUIml Femei Diagnostcul si moniorizareatratamentui in boal trofobastic gestajonat(moia | Premenanauzd: | Hosta | iso arson) pecan sn ingen (nase tslaes! | psrernain <8,3mUliml | ‘Monitorizarea pacientilor cu risc de tumori cu celule germinale. sta gravide se | interpreteazd in functe | | de varsta gestalionala_| NSE (Neuron | Moritorizareatratamentului si evolu bol in cancerul pulmonar cu celule mici specific | (small cell lng cancer-SCLC) sin neuroblastom. Monitozarea tratamentului < 16,3 agit enolase) | evolu’ boli in cancer tioidian medular. ‘Screening-ul adenocarcinomului de prostata impreuna cu tugeul rectal. Utlizarea | <40 ani | PSAtotal | PSA liber (Free-PSA: se exprima procentual rportul dntwe PSA liber detectatde |< 1.4 ngimi; analizor si PSA total) este recomandaté pentru diferentierea adenocarcinomului de _| 40-50 ani 7SIs ee at et ene aetna ] prostaté, de hiperplazia benigna de prostata, la pacienficu valor ale PSA total | ‘= 2.0 ngimi, alate In interval 4-10 ng/ml si cu tugeu rectal negativ. Montorizareatratamentuui | 60-60 ani In adenocarcinomul de prostatd 53.1 ngiml 60-70 ani <4. ngim >10 ani $44 ngiml $100 | Monitorizareatratamentului sia progresie boli in metanomul malign | coos pat Evaluarea prognosticului, monitorizarea tratamentului si depistarea precoce a y ee recidivelor tumorale in cancerul de col uterin. Monitoizarea tratamentului s <12ygt | depistarea recidivelor tumorale in alte carcinoame cu celule scuamoase localizate f | pulmonar, esofagian, zona cap-g&t, endometrial, ovarian, vaginal, vulvar. | | Tiroglobutina [<8 ogii rc Monitorizarea recurentel dupa troidectome n cancer roidian diferent | <0.1 ngimt la pacienti l | | triieni _Tabel 3. Markeri tumorali utilizati in profilu! anumitor tipuri de cancere | Boal malign’ Markeri tumoral utiliza ‘Melanom malign - —_| Proteina $100 ‘Neuroblastom NSE Cancer testicular AFP, B-HOG Cancer de cai bilare : CA 19-9 _ Cancer colorectal CEA, CA 19-9 ‘Cancer de col uterin = ‘SCC, CEA _ Cancer esofagian CEA, SCC Cancer gastric —_ — [CA 724, CEA, CA 18.9 ‘Cancer hepatic AFP Cancer ovarian | CA 725, CA 15:3, CA 19-9 [Cancer troidian Calcitonina, CEA, troglobulina = ‘Cancer de sin CA15:3, CEA ‘Cancer pancreatic oe CA 19-9, CEA_ — Cancer de prostaté PSA, PSA liber __ Cancer pulmonar —_[ CEA, NSE, CYFRA 21-7Suspiciune cle cancer sau ‘cancer confirmat, histologic J Masurares nivelutil bazal al mmarkerilor tamorali 4 Coroborarea datelor si stabilires bord terapeutice Interventie: + Operatic -—————~ + Chimioterapie + Radioterapie Formularea prognostiou! os ae Grestorea vatorilor Soaderea valotitor markerilor tumorsti markeritor tumoral LL Masurstori freovente ale Monitorizarea markorilor tumorali markarilor twumorati In intervale de timp tot mal lung Figura 2. Algoritm de abordare al pacientului cu boala maligna din punct de vedere al utilizarii markerilor tumorali