Viata

Opera unui Creator?

Ce credeti?

Unele grupari religioase interpreteaza Biblia n

sens strict literal, promovand ideea ca Pamantul,

cu tot ce se afla pe el, a fost creat n sase

zile a

cate 24 de ore, n urma cu cateva mii de ani. La

polul opus sunt ateii, care sustin

ca Dumnezeu

nu exista, ca Biblia este o carte de mituri si ca

viata
este produsul ntamplarii oarbe.

Majoritatea oamenilor au convingeri ce se nscriu undeva n

tre aceste extreme. Faptul ca citi ti brosura
de fa ta arata ca face ti,

probabil, parte din aceasta categorie si ca sunte ti interesa ti de ori

ginea vie tii. Poate crede ti n Dumnezeu si ave ti respect fa ta de Bi

blie, nsa totodata pune ti pre t pe opinia unor reputa ti oameni de

stiin

ta, care nu cred ca via ta este opera unui Creator. Iar daca

sunte ti parinte, poate va gandi ti ce sa le raspunde ti copiilor cand

va pun ntrebari despre evolu tie sau crea tie.

Scopul brosurii

VIATA
OPERA UNUI CREATOR?

Coperta (plaja si
reciful): 5 Digital Vision Ltd/age fotostock

Scopul acestei brosuri

nu este acela de a ridiculiza parerea ce

lor ce interpreteaza literal relatarea biblica despre crea tie si nici

opinia celor ce nu cred n Dumnezeu. Dimpotriva, editorii spera

ca, n urma citirii ei, sa reexamina ti temeiul convingerilor voas

tre. Brosura
va explica relatarea despre crea tie ntr-o maniera la

care, probabil, nu v-a ti gandit pana acum. Si,

nu n ultimul rand,

va arata de ce are importan ta ce crede ti cu privire la originea

vie tii.

Ve ti da crezare afirma tiilor celor ce sus tin ca nu exista un Pro

iectant inteligent si ca Biblia nu este demn a de ncredere? Sau

ve ti analiza ce spun n realitate Scripturile? In ce nva taturi meri

ta sa va pune ti credin ta: n cele ale Bibliei sau n cele ale evolu

(Evrei 11:1) Sa lasam faptele sa vorbeasca.

tionistilor?

Cuprins
PAGINA 4

Planeta vie

PAGINA 11

Cine detine

brevetul?
PAGINA 18

Evolutia

Fapt sau mit?

PAGINA 24

Stiin
ta

si
relatarea biblica
despre creatie

PAGINA 29

Are important a
ce credeti?

PAGINA 30

Bibliografie

5 2010
WATCH TOWER BIBLE
AND TRACT SOCIETY
OF PENNSYLVANIA
Via ta Opera unui Creator?
Editori
WATCHTOWER BIBLE AND TRACT
SOCIETY OF NEW YORK, INC.
Brooklyn, New York, U.S.A.

Tiparita n martie 2014

Aceasta publicatie
nu se comerciali

zeaza. Ea este distribuita n cadrul

unei lucrari mondiale de instruire

biblica, sustinute
prin donatii.

Daca nu exista alta

indicatie,
citatele biblice
sunt din Sfintele Scripturi
Traducerea lumii noi.
Was Life Created?
Romanian (lc-M)
Made in Britain by Watch Tower
Bible and Tract Society of Britain
(Registered in England as a Charity)

Tiparita n Marea Britanie

Planeta vie

Viata
pe Pamant nu ar fi putut exista daca nu s-ar fi produs o serie de coincidente

fericite, unele ramanand ascunse ntelegerii
umane pana n secolul

al XX-lea. Iata cateva dintre ele:

pozitia
Pamantului n galaxia Calea Lactee si n Sistemul Solar, precum si orbita lui,

nclinatia
Luna
axei sale, viteza lui de rotatie
si satelitul sau neobisnuit,

un camp magnetic si
a ca dublu scut
o atmosfera care actioneaz

cicluri naturale care realimenteaza si

purifica aerul si rezervele de apa ale planetei.

In timp ce veti analiza aceste subiecte, ntrebati-v

a: Sunt caracteristicile planetei

noastre produsul ntamplarii oarbe sau opera unui Proiectant inteligent?

VIATA
OPERA UNUI CREATOR?

Pam antul nu putea sa aiba

o adresa mai buna pentru a sustine

viata

Cand vre ti sa-i da ti cuiva adresa voastra,

ce men tiona ti? Probabil preciza ti strada,
orasul
si tara. Dar care este adresa planetei noastre? Ei bine, tara este galaxia
Calea Lactee, orasul
este Sistemul Solar,

adica Soarele si planetele care graviteaza

n jurul lui, iar strada, orbita Pamantului

din Sistemul Solar. Gra tie progreselor n

registrate n astronomie si n fizica, oame

nii de stiin

ta au ajuns sa n teleaga mai bine

avantajele pozi tiei cu totul si cu totul deo

sebite pe care planeta noastra o are n Univers.

Sa ne oprim mai ntai asupra orasului,

Sistemul Solar. El se afla ntr-o zona idea

la din Calea Lactee, nici prea aproape, nici

PLANETA VIE

& NASA/JPL/Caltech

Adresa perfecta a Pamantului

prea departe de centrul galaxiei. Aceasta

zona locuibila, cum o numesc oamenii

de stiin
elementele chimi
ta, con tine exact

ce necesare vie tii, n concentra tia potrivi

ta. Daca ne-am fi aflat mai departe de centrul galaxiei, aceste elemente chimice ar fi

fost mult prea rare; daca ne-am fi aflat mai

aproape, cantitatea mare de radia tii poten
tial letale, precum si al ti factori ar fi pus n
pericol via ta. Putem spune, pe buna drep

tate, ca locuim ntr-o zona reziden tiala se

lecta a galaxiei, cum se arata n revista
Scientific American.1

Strada ideala: Selecta este si stra

da pe care se afla planeta noastra, sau or

bita ei n Sistemul Solar, orasul.
Situa

ta la circa 150 de milioane de kilometri

de Soare, orbita Pamantului se afla ntr-o

zona locuibila, deoarece aici nu este nici

prea frig, nici prea cald ca via ta sa fie pusa

n pericol. Mai mult decat atat, orbita este

aproape circulara, astfel ca Pamantul ra

mane tot timpul anului cam la aceeasi dis

tan ta fa ta de Soare.

La randul sau, Soarele este considerat

uzina energetica perfecta. Este o stea sta

bila, de marime ideala si emite exact canti

tatea necesara de energie. Nu ntamplator

2
Soarele a fost numit o stea aparte.

VIATA
OPERA UNUI CREATOR?

nu s-ar mai opri, si ar avea loc si alte fenomene naturale dezastruoase.

Scuturile Pamantului
Din cauza radia tiilor letale si a meteoroizilor, spa tiul este un loc periculos. Cu

toate acestea, planeta albastra pare a se deplasa prin acest poligon de tragere galac

tic fara sa aiba prea mult de suferit. Si

asta


pentru ca Pamantul are o armura uimi
toare: un camp magnetic puternic si o at

mosfera unica.

Campul magnetic al Pamantului: Nu
cleul planetei, alcatuit din fier topit, se ro
teste
foarte repede generand un puternic

camp magnetic ce se extinde pana depar

te n spa tiu. Ac tionand ca un scut, el ne

ocroteste
de radia tiile cosmice deosebit de
puternice
de la
si de pericolele ce provin

Soare. Intre acestea se numara vantul solar, mai exact un flux constant de electroni

si protoni, erup tiile solare, care elibereaza

n cateva minute o energie egala cu cea eli

berata de miliarde de bombe cu hidrogen,

si exploziile din coroana solara (regiunea

luminoasa din jurul Soarelui), n timpul

carora sunt mprastiate

n spa tiu miliarde

de tone de materie. Putem vedea cu ochii

Magnetosfera: NASA/Steele Hill; nclinatia
axei Pamantului: based on NASA/Visible Earth imagery

Vecinul perfect: Vecin mai bun

pentru Pamant decat Luna nici ca se putea! Acest satelit are un diametru pu tin

mai mare decat un sfert din diametrul Pa

mantului. Comparata cu alte luni din Sistemul Solar, Luna este neobisnuit
de mare

pentru planeta n jurul careia graviteaza. O

pura ntamplare? Pu tin probabil!

Datorita Lunii se produc mareele, care

au un rol esen tial n echilibrul ecologic

al planetei. Luna contribuie si la men tine

rea stabilita tii axei de rota tie a Pamantu

lui. Fara un satelit croit pe masura, Pa

mantul s-ar nvarti asemenea unui titirez cu

misc
ari necontrolate, ba chiar s-ar rasturna. In acest caz, clima, mareele, dar si alte

fenomene naturale ar suferi schimbari cu

consecin te catastrofale.

Inclina
tia
de rotatie
axei si viteza
idea

le: Inclina tia axei Pamantului de aproxi
mativ 2330 face posibila existen ta
anotimpurilor, a temperaturilor

blande si a zonelor climatice

variate. Inclina tia axei teres
tre pare a fi cea ideala, se

spune n cartea Rare Earth

Why Complex Life Is Uncommon in the Universe.3

Ideala este si lungimea zilelor si a nop tilor rezultat al

rota tiei Pamantului n jurul axei

sale. Daca planeta s-ar roti mult mai

ncet, zilele ar fi mai lungi, iar partea expu

sa Soarelui s-ar parjoli, n timp ce cealal

ta ar nghe ta. In schimb, daca planeta s-ar

roti mult mai repede, zilele ar fi mai scurte,

av
cateva ore.
and poate o durata de numai

In plus, s-ar starni vanturi naprasnice, care


Campul magnetic al

Pamantului, un scut invizibil
Aurora (fotografie): Jan Curtis (http://latitude64photos.com); meteorul: ESA, NASA

nostri
dovezi ale existen tei acestui scut.

Atat erup tiile solare, cat si exploziile din

coroana solara genereaza uluitoare aurore,

spectacole multicolore de lumina, vizibile

n atmosfera nalta, n apropierea polilor

magnetici ai Pamantului.

Atmosfera Pamantului: Acest nvelis al

catuit din gaze nu doar face posibila respira tia, dar ne si ocroteste.
Un strat superior
al atmosferei, stratosfera, con tine ozon,

o forma de oxigen care absoarbe pana la
99% din radia tiile ultraviolete (UV) provenite de la Soare. Stratul de ozon prote

jeaza multe forme de via ta de la om la

plancton, care asigura o mare cantitate din

oxigenul necesar vie tii de radia tiile periculoase. Cantitatea de ozon stratosferic nu

este fixa. Dimpotriva, este variabila, cres

cand n func tie de intensitatea radia tiilor

UV. Prin urmare, stratul de ozon este un
scut dinamic deosebit de eficient.
Atmosfera ne ocroteste
si de milioanele

de fragmente cosmice, unele cat un graun

te de nisip, altele cat un bolovan, care ne

bombardeaza zilnic planeta. Totusi,

majo

ritatea lor ard n atmosfera, devenind me

teori, puncte luminoase pe bolta cereasca.


Scuturile Pamantului nu opresc nsa radia-

Aurora boreala

tiile esen tiale vie tii, de pilda caldura si lumina vizibila. De fapt, atmosfera chiar con
tribuie la distribuirea caldurii pe glob, iar

noaptea ac tioneaza ca o patura, ncetinind

pierderea de caldura.

Desi nu sunt nca n telese pe deplin, at

mosfera Pamantului si campul lui magne

tic dovedesc cu prisosin ta ca au fost proiectate cu un scop. Acelasi lucru se poate
spune si despre ciclurile care sus tin via ta

pe planeta noastra.

Atmosfera
ne ocroteste

de meteoroizi

Este oare
pura

ntamplare
ca planeta
noastra este ocrotita
de doua scuturi
dinamice?

Cicluri naturale ce sustin

viata

Daca ntr-un oras nu ar mai exista nicio sursa de

aer curat sau de apa potabila, iar sistemul de canali

zare s-ar nfunda, bolile si moartea ar face n scurt

timp ravagii. Planeta noastra nsa se autontre tine.

Ea nu este ca un restaurant, unde alimentele si pro
dusele necesare sunt aduse din afara, iar gunoiul

este luat si dus n alta parte. Aerul curat si apa pota

bila de care depinde via ta noastra nu sunt aduse de

undeva din spa tiu si nici deseurile

nu sunt trimise n

spa tiu. Cum reuse
a sa ramana un
ste
planeta noastr

loc curat, propice vie tii? Datorita ciclurilor ei naturale, precum cel al apei, al carbonului, al oxigenului

si al azotului, prezentate n continuare pe scurt.

Ciclul apei: Apa este esential

a vietii.

Niciunul dintre noi n-ar putea trai fara ea mai

mult de cateva zile. Ciclul hidrologic asigura apa

curata, potabila ntregii planete. El consta n trei

etape: 1) Datorita caldurii Soarelui, apa se

evapora n atmosfera. 2) Aceasta apa purificata

se condenseaza, formand norii. 3) Din nori, apa

cade sub forma de ploaie, grindina, lapovit a si

ninsoare napoi pe pamant, de unde se va

evapora din nou, ncheind astfel ciclul. Cata apa

se recicleaza anual? Potrivit unor estimari,

suficient de multa ca sa acopere ntreaga

suprafat a a planetei cu un strat de circa un

metru.4

3
1

Ciclul carbonului si cel al oxigenului:

oxigen

dioxid
de carbon

VIATA
OPERA UNUI CREATOR?

Ca sa traim trebuie sa respiram: sa inspiram oxi

gen si sa expiram dioxid de carbon. Gandindu-ne

nsa ca miliarde de fiinte

fac asta, ne-am putea n

treba: De ce nu se termina oxigenul din atmosfera

si de ce aceasta nu ajunge suprasaturata cu dioxid

de carbon? Secretul sta n ciclul oxigenului:
1) Plantele absorb dioxidul de carbon si cu ajuto

rul energiei solare l transforma n carbohidrati si
oxigen, acest proces uluitor fiind numit fotosinte

za. 2) Ciclul se ncheie cand inspiram oxigenul din

atmosfera. Toate procesele care au loc n plante

si rezultatul lor, aerul respirabil, sunt procese
curate, eficiente si discrete.


Atmosfera terestra
con tine 78% azot

molecule
organice

A
B

compusi de azot

bacterii

bacterii

Ciclul azotului: Viata

depinde si de productia
de molecule organice precum proteinele.

A. Pentru ca aceste molecule sa fie produse e nevoie de azot. Din fericire, circa 78% din

atmosfera terestra este azot. Fulgerele si bacteriile transforma azotul atmosferic n

compusi ce pot fi absorbiti de plante. B. Plantele folosesc apoi acesti
compusi pentru

a produce
molecule
organice.
Animalele
care
consum
a
plante
asimileaz
a si ele azotul.

C. In cele
din urma, cand plantele si animalele mor, bacteriile descompun compusii
de

azot. In urma procesului de descompunere, azotul este eliberat n sol si n atmosfera,

ncheindu-se astfel ciclul.

In pofida progreselor tehnologice nregistrate de om, anual se produc tone si

tone de deseuri
toxice, nereciclabile. To

tusi,
a perfect toate
Pamantul si recicleaz

deseurile,
fiind un adevarat expert n in

ginerie chimica.

Cum crede ti ca au aparut sistemele de

reciclare ale Pamantului? Daca pura n

tamplare ar fi stat n spatele dezvoltarii

ecosistemelor planetei, atunci armonia din

natura nu ar fi putut atinge o asemenea

perfec tiune, afirma Michael Corey, publicist pe teme religioase si stiin

tifice.5 Sunte ti de acord cu concluzia lui?

Stockbyte/Getty Images

Reciclare
perfecta!

Cum ati raspunde?

Credeti ca toate aceste caracteristici ale

Pamantului au fost proiectate cu un

scop? Daca da, care dintre argumentele

prezentate vi se par cele mai

convingatoare?

Ce argumente i-ati aduce unei persoane

care sustine
ca Pamantul nu are nimic

deosebit, ca nu este decat un loc

prielnic evolutiei
formelor de viat a?
PLANETA VIE

O uluitoare
biodiversitate

Bacterii
din sol

Polen

Anemona

Nimeni nu stie
cate specii de plante

si de animale exista pe Pamant. Con

form estimarilor, numarul lor ar varia

de la 2 milioane la 100 de milioane.6

Unde se gaseste
toata aceasta biodiversitate?

In sol: In doar 100 g de sol se gasesc

7
10 000 de specii de bacterii, fara a

pune la socoteala numarul total de microbi. S-au descoperit specii de bacte

rii chiar si la o adancime de 3 km!8

In aer: In afara de pasari, lilieci si

insecte, pe care le vedem zburand

prin vazduh, atmosfera e plina de po

len, spori, seminte
si,
n anumite straturi ale ei, de mii de tipuri de microbi.
Varietatea microorganismelor din aer
este la fel de mare ca cea din sol, se

arata n revista Scientific American.9

In apa: Oceanele raman n mare parte

un mister, ntrucat, pentru a studia

adancurile, oamenii de stiin

t a sunt ne

voiti sa foloseasca echipamente cos

tisitoare. Pana si mult studiatele recife

de corali, relativ accesibile, gazduiesc

probabil milioane de specii de vietui

toare nca necunoscute.

A aparut oare aceasta

biodiversitate din pura ntamplare?
Multi sunt de acord cu poetul care a

scris: Cat de multe sunt lucrarile tale,

o, Iehova! Pe toate le-ai facut cu nte

lepciune. Pamantul este plin de operele tale! (Psalmul 104:24).1
1 Potrivit Bibliei, numele lui Dumnezeu este
Iehova (Psalmul 83:18).

10

VIATA
OPERA UNUI CREATOR?

Bacteriile: Penn State University, laboratory of Jean Brenchley, and with kind permission from Springer ScienceBusiness Media: Extremophiles, Novel ultramicrobacterial isolates from a deep Greenland ice core represent a proposed new species,
Chryseobacterium greenlandense sp. nov., January 2010, Jennifer Loveland-Curtze;
polenul: 5 Fotosearch

Cine detine
brevetul?

In ultimii ani, cercetatorii si inginerii s-au lasat lite

ralmente nvata
ti de plante si de animale (Iov

12:7, 8). In dorinta

de a inventa lucruri noi si de a

mbunatati performantele
celor deja existente, ei stu

diaza si ncearca sa copieze diverse caracteristici ale
organismelor vii. Acest domeniu se numeste
biomi

metica. Pe masura ce veti analiza exemplele

urmatoare, ntrebati-v
a: Cui i se cuvine n realitate
meritul de a fi proiectat toate acestea?

11

Inotatoarele balenei

Ce pot nva ta inginerii aeronautici de la

balena-cu-cocoas a? Multe, se pare. Ajunsa

la maturitate, o balena-cu-cocoas a cantares-

te circa 30 t, cat un camion ncarcat. Desi
are un corp rigid, acest mamifer lung de

12 m si nzestrat cu notatoare mari, asema

natoare unor aripi, este de-o agilitate remar

cabila n apa.

Ceea ce i-a nedumerit pe cercetatori este

modul n care reuse

a vie tuitoa ste
aceast

re marina cu corp rigid sa descrie n apa

cercuri foarte stranse, aparent imposibil de

efectuat. Ei au descoperit ca secretul sta n

forma notatoarelor. Muchia anterioara a

acestora nu este neteda, asemenea aripilor

unui avion, ci este serata, prevazuta cu un

rand de protuberan te, numite tuberculi.

In timp ce balena noata taind apa, acesti

tuberculi sporesc for ta ascensional

a si re

duc rezisten ta la naintare. Cum? In revista

Natural History se spune ca fiecare tubercul

da nastere
la vartejuri care accelereaza tre

cerea apei peste notatoare, chiar si atunci

c and balena se nal t a aproape perpen10

dicular.

Ce aplica tii promite aceasta descoperi

re? Daca aripile avioanelor ar imita mo

delul notatoarelor acestei balene,

ar fi nevoie de mai pu tine flapsuri sau de alte dispoziti-

12

VIATA
OPERA UNUI CREATOR?

ve
mecanice care sa modifice fluxul de aer.
In plus, astfel de aripi ar fi mai sigure si

mai usor
de ntre tinut. John Long, specia

list n biomecanica, este de parere ca, foarte

curand, nu vom mai vedea decat avioane

cu aripi prevazute cu protuberan te, aseme

nea notatoarelor balenei-cu-cocoas a.11

Aripa pescarusului

E bine stiut
ca aripile aparatelor de zbor

imita forma aripilor unei pasari. De curand

nsa, inginerii au facut progrese n copie

rea designului acestora. Cercetatorii de la
Universitatea Florida au realizat un proto
tip al unui aeromodel care imita capacita
tea pescarusului
de a plana, de a plonja si

de a se nal ta rapid, se spune n revista New

Scientist.12

Remarcabilele acroba tii ale pescarusilor

se datoreaza unei mari flexibilita ti a articula tiilor aripilor. Construit si el cu aripi flexibile, aeromodelul de 60 cm are un motor


mic ce pune n miscare
o serie de tije de me

tal, care, la randul lor, pun n miscare

ari

pile, precizeaza revista. Aceste aripi mes-

tesugit
proiectate permit micului aparat de

zbor sa plonjeze si sa planeze ntre cladiri

nalte. Oficialii militari sunt nerabdatori sa

dezvolte un aparat de zbor de o asemenea
manevrabilitate, pentru a-l folosi la depista
rea armelor chimice si biologice n marile
orase.

Pescarusul
a caldura corpului
si pastreaz

chiar si atunci cand st a pe ghea ta. Cum reu

se
ste
el acest lucru? In parte, datorita unei
caracteristici uluitoare cu care sunt nzestrate mai multe animale din regiunile reci.

Ea are la baza principiul schimbului de cal

dura n contracurent.

In ce consta acest principiu? Pentru a-l

n telege, imagina ti-va doua tevi prinse lao

lalta. Printr-o teava circul

a apa cald a, iar

prin cealalta, apa rece. Intre cele doua lichi

de are loc un schimb de caldura: daca ele

circula n acelasi sens, se transfera

doar jumatate din caldura de

5 Fotosearch

Piciorul pescarusului

In urma transferului

de caldura, sangele

care urca spre corp

se ncalzeste,

iar sangele

care coboara

se raceste

Avionul: Kristen Bartlett/University of Florida

la apa calda la apa rece; nsa daca ele circu

la n sensuri opuse, aproape toata caldura

se va transfera de la apa calda la cea rece.

Cand pescarusul
sta pe ghea ta, schim

batoarele de caldura din picioarele lui n

calzesc sangele care urca dinspre laba rece

a piciorului pasarii. Acestea conserva cal
dura n corpul ei, prevenind pierderea de

caldura prin picioare. Arthur Fraas, inginer mecanic si aeronautic, a spus despre

schimbatorul de caldura regenerativ [al

pescarusului]
ca este unul dintre cele mai

eficiente sisteme de acest fel din lume.13

Este atat de ingenios, ncat inginerii n-au

ezitat sa-l copieze.

Prototipul unui automobil

imita cu fidelitate designul

hidrodinamic al

pestelui-cuf
ar

Sonarul cu care sunt nzestra ti delfinii

este superior celui inventat de om

NASA (Administra tia Na tionala pentru

Aeronautica si Spa tiul Cosmic, SUA) lu

creaz a la realizarea unui robot cu mai

multe picioare care sa imite mersul unui

scorpion, iar proiectan tii din Finlanda
au realizat deja un tractor cu sase
picioa
re, ce poate trece peste obstacole aseme
nea unei insecte uriase.
Al ti cercetatori au
proiectat un material prevazut cu solzisori

ce imita modul n care se nchid si se des-

Cine detine
brevetul pentru natura?

chid conurile de brad. Acest material si

modifica structura n func tie de temperatu

ra corpului celui ce l poarta. O companie

producatoare de automobile a realizat un

autoturism care imita cu fidelitate designul

hidrodinamic al pestelui-cuf
ar. Iar al ti spe

cialisti
studiaza proprietatea cochiliilor urechilor-de-mare de a amortiza socurile,
cu

scopul de a realiza veste antiglon t mai usoa

re, dar mai rezistente.

Natura e sursa atat de multor idei genia

le, ncat cercetatorii au creat o baza de

14

VIATA
OPERA UNUI CREATOR?

date care cuprinde informa tii despre mii

de sisteme biologice. Oamenii de stiin ta o

pot accesa pentru a gasi solu tii inspirate

din natura la problemele pe care le ntam
pina n realizarea unor proiecte, precizea
za revista The Economist. Sistemele natura

le din aceasta baza de

date sunt denumite
brevete biologice. In mod normal, titularul unui brevet este persoana sau compa
nia careia i se recunoa ste prin lege calita

tea de inventator. Iata ce se spune n The

Economist despre aceasta baza de brevete biologice: Numind brevete biologice

ideile ingenioase preluate din natura, cer

cetatorii nu fac altceva decat sa scoata n

eviden ta ca, n realitate, natura este titularul brevetelor.14

Dar cum de exista n natura toate aces

te idei stralucite? Mul ti cercetatori sunt

de parere ca modelele aparent ingenioase

existente n natura sunt rezultatul a milioa

ne de ani de loterie evolutiva. Al tii nsa au

ajuns la o alta concluzie. Microbiologul Mi

chael Behe a scris urmatoarele n edi tia din

7 februarie 2005 a ziarului The New York
Times: Dovezile incontestabile ale existen

tei [n natura] a unui proiect lasa loc unui

Pestele-cuf
ar si
automobilul: Mercedes-Benz USA

Cui i se cuvine meritul?

Cercetatorii studiaza proprietatea

cochiliilor urechilor-de-mare
de a amortiza socurile

Piciorul sop
arlei gecko: 5 Fotosearch; colibriul: Laurie Excell/Fogstock/age fotostock

argument pe cat de simplu, pe atat de con

vingator: daca asa

cum spune zicala en

glezeasca arata ca o ra ta, merge ca o ra ta

si macaie ca o ra ta, . . . avem toate motive

le sa credem ca e o ra ta. Concluzia lui?

Dovezile existen tei unui proiect nu trebu
ie trecute cu vederea doar pentru ca sunt

atat de evidente.15
Cu certitudine, meritul pentru realizarea
unei aripi de avion mai sigure si mai
eficien
te i se cuvine proiectantului ei. In mod ase
manator, meritul pentru crearea unui mate

rial de mbracaminte mai comod sau a unui

motor mai eficient i revine inventatorului.

De fapt, cel ce copiaza proiectul cuiva fara
a recunoaste
dreptul de autor al inventato
rului este pasibil de pedeapsa.

Acum gandi ti-va: Cercetatori de seama

imita, n linii mari, diverse sisteme din natu
ra pentru a rezolva probleme dificile de proiectare. Totusi,
unii atribuie evolu tiei oarbe
genialitatea ideilor originale pe care le co

piaza. Vi se pare logic acest lucru? Daca o

copie presupune existen ta unui proiectant
inteligent, ce putem spune despre original?

Cui i se cuvine n realitate meritul: ucenicu

lui, care si imita maestrul, sau maestrului,

care inventeaza?

Sop
arla gecko se poate
prinde chiar si de cele mai
netede suprafe te cu ajutorul
unor for te moleculare

O concluzie logica

Dup a ce analizeaz a dovezile care

atesta ca natura este opera unui Proiectant,

mul ti oameni sunt n asentimentul scriito

rului biblic Pavel: Calita tile . . . nevazute

[ale lui Dumnezeu], da, puterea sa eterna si

dumnezeirea sa, se vad clar de la crearea lumii, deoarece sunt percepute prin lucrurile

facute (Romani 1:19, 20).

Cum ati raspunde?

Vi se pare logic sa

credeti ca proiectul

genial evident n

natura este rezultatul

ntamplarii oarbe?

Ce contraargumente

ati aduce ipotezei ca

viata
este doar n

aparent a opera unui

Proiectant?

CINE DETINE
BREVETUL?

15

Opera unui Proiectant?

Daca o copie presupune existenta

unui proiectant inteligent, ce putem spune despre original?

Fibre

Copie: Kevlarul este o fibra rezistenta,

obtinut
a artificial, ce intra n alcatuirea unor

articole precum vestele antiglont. Este

produsa la temperaturi nalte si cu ajutorul

unor solventi toxici.

Original: Paianjenii-tes
atori produc sapte

tipuri de fire de matase. Cele mai puternice

dintre ele, care formeaza scheletul panzei,

sunt mai usoare

decat bumbacul si,

totusi,

la aceeasi greutate, sunt mai tari decat otelul

si mai rezistente decat kevlarul. Daca ar fi

de marimea unui teren de fotbal, o panza de

paianjen ale carei spite

ar avea grosimea de

1 cm si ale carei cercuri concentrice ar fi la

distant a de 4 cm unele de altele ar putea

opri din zbor un avion de pasageri! Paianjenul

si produce matasea la temperatura camerei,

folosind ca solvent apa.

Fir de matase secretat de

paianjen (imagine la microscop)

Copyright Dennis Kunkel Microscopy, Inc.

16

VIATA
OPERA UNUI CREATOR?

Navigatie

Copie: Unele aeronave comerciale au sisteme

computerizate de pilotare automata, care pot dirija

aeronava nu doar n timpul zborului, ci si n timpul

aterizarii. Computerul unui pilot automat experimental

este de marimea unui card de credit.

Original: Avand creierul de marimea unei gamalii

de ac, fluturele-monarh migreaza din Canada pana

ntr-o padurice din Mexic, parcurgand o distant a de

3 000 km. El navigheaza orientandu-se dupa Soare si are

capacitatea de a-si corecta directia

de zbor n functie

de pozitia
acestuia pe cer.

Lentile

Copie: O echipa de bioingineri a realizat un

ochi compus artificial care are peste 8 500

de lentile si nu depase
ste
2,5 mm n
diametru. Astfel de lentile ar putea fi folosite la
realizarea unor detectori de miscare
de mare

viteza si a unor videocamere ultrasubtiri

si
multidirectionale.

Original: Ochiul libelulei are n component a circa

30 000 de lentile. Imaginile produse de fiecare dintre ele

formeaza o imagine panoramica, asemanatoare unui
mozaic. Ochiul compus al libelulei este extrem de eficient

n detectarea misc
arii.

CINE DETINE
BREVETUL?

17

Evolutia

Fapt sau mit?

Originea speciilor

1 Modificarile pe care le pot produce crescatorii de

caini provin adesea din disfunc tii genetice. Spre exemplu, soricarul este de talie mica deoarece cartilajele nu
i s-au dezvoltat normal, ceea ce a dus la nanism.

Darwin: Din cartea Originea speciilor (1902); cartea: AbeBooks.com

Evolutia
este un fapt, la fel cum caldura Soarelui este un fapt, afirma profesorul Richard
16 Experimentele si observatiile directe dovedesc ca
Dawkins, un renumit savant evolutionist.

temperatura Soarelui este, ntr-adevar, extrem de ridicata. Dar se poate demonstra cu ajuto
rul experimentelor si al metodei observatiei
directe ca si evolutia
este, indiscutabil, un fapt?

Inainte de a raspunde la aceasta ntre- picioarele mai scurte sau parul mai lung

bare, trebuie clarificat un lucru. Mul ti oa- decat stramosii

de stiin lor.1 Unii oameni

meni de stiin

ta au observat ca, n timp, des- ta numesc aceste mici modificari microecenden tii organismelor vii ar putea suferi volu tie.

mici modificari. De pilda, crescatorii de
Evolu tioni stii
sus tin ns a c a aceste

caini pot folosi metoda ncrucis arii selecti- schimbari mici s-au acumulat de-a lungul

ve pentru ca, n final, descenden tii sa aiba a miliarde de ani si au produs modifica-

rile majore necesare transformarii pestilor

n amfibieni si a antropoidelor n om. Cu

privire la aceste schimbari majore ipotetice

oamenii de stiin

ta folosesc termenul maCharles Darwin

croevolu
tie.
si cartea sa

In opinia lui Charles Darwin, bunaoara, telor. Dar produc oare muta tiile specii cu

existen ta micilor modificari pe care le ob- totul noi? Sa vedem ce ne dezvaluie cei cir

servam arata ca sunt posibile si schimbari ca 100 de ani de studiu n domeniul gemult mai mari, neobservate de nimeni.17 neticii.

El spunea ca, de-a lungul erelor, cateva orPe la sfarsitul

anilor 30 ai secolului tre

ganisme vii primordiale, asa-numitele

for- cut, oamenii de stiin

ta au acceptat cu entu-

me de via ta simple, au evoluat lent prin ziasm o idee noua. Ei erau deja convinsi ca

modificari extrem de usoare

, ceea ce a selec tia naturala procesul prin care orga
dus la apari tia milioanelor de forme de via- nismul cel mai bine adaptat la mediu reu

ta existente astazi pe Pamant.18

se
ste
sa supravie tuiasca si sa se reprodu
Mul ti considera logice afirma tiile lui ca ar putea genera specii noi de plante

Darwin. Ei si spun: Daca la nivelul spe- n

urma unor muta tii ntamplatoare. Ast

ciei1 se pot produce schimbari mici, n-ar fel, au tras concluzia ca selec tia artificia
putea oare evolu tia produce schimbari la, indusa de om, ar trebui sa dea rezultate

majore de-a
lungul unui interval mare de mult mai bune. Entuziasmul se rasp
andea

timp?. In realitate nsa, teoria evolu tiei se n randul biologilor n general si n randul

bazeaza pe trei mituri. Sa le analizam pe geneticienilor, al crescatorilor de animale

rand.
si al cultivatorilor de plante n special, a

Wolf-Ekkehard Lonnig, om de stiin

1. Mutatiile
furnizeaza materia prima spus

a
de
la
Institutul
Max
Planck
de
Genetic
a
t
necesara aparitiei
speciilor noi. Teoria

macroevolu tiei este cladita pe ipoteza ca

muta tiile modificari ntamplatoare sur

venite n codul genetic al plantelor si ani
malelor pot duce la apari tia nu numai
Desi prezinta anomalii,

de specii noi, ci chiar de familii ntregi de

musculi tele-de-o tet mutante

raman tot musculi te-de-o tet
plante si animale, cu totul noi.19
Fapt: Multe caracteristici ale animalemuta tiilor, plantele pot suferi
lor si plantelor sunt determinate de infor- Din cauza

acestei plante
ma tiile ce se gasesc n codul lor genetic, modificari cum este cazul

proiectul nscris n nucleul fiecarei celule.2 cu flori mai mari , dar n anumite limite

Cercetatorii au descoperit ca muta tiile pot

produce schimbari n organismul descenIndivid normal

den tilor atat ai animalelor, cat si ai plan

n aceas-
1 De si termenul specie e folosit frecvent

ta sec tiune, este demn
de remarcat ca n cartea biblica

Geneza acest cuvant nu este folosit

cu sensul lui stiin-

folosit n Biblie
nu nseamn
a
tific. Termenul specie

categorie sistematica fundamentala subordonat

a genu

lui, care cuprinde animale si plante cu trasaturi si nsusiri comune, ci soi, fel, varietate; clasa, categorie
(Dictionarul
explicativ al limbii romane). Unele
Biblii

(de pilda, Cornilescu, 1921, si Biblia ortodoxa) folosesc

cuv antul soi
fel. Adesea,
ceea ce oamenii de sti sau

in ta opteaza sa numeasca evolu tie a unei specii este

doar o varia tie n cadrul aceleia si specii,
potrivit sen
sului
cu care este folosit acest cuvant n relatarea biblica din Geneza.

2 Cercetarile arata ca citoplasma,
membranele si alte
structuri
celulare
au

si ele un rol n dezvoltarea morfologica si fiziologica a unui organism.

EVOLUTIA
FAPT SAU MIT?

19

Individ
normal


Vegetala din Germania.1 Dar de ce acest

entuziasm? Lonnig, care de circa 30 de ani

studiaza muta tiile genetice la plante, a afir

mat: Cercetatorii credeau ca venise mo

mentul sa revolu tioneze metoda tradi tio
nala de cultivare a plantelor si de crestere

a animalelor. Ei se gandeau ca prin inducerea si selectarea muta tiilor avantajoase

puteau ob tine plante si animale noi, supe
rioare celorlalte.20 De fapt, unii sperau sa

ob tina chiar specii cu totul noi.

Oameni de stiin

ta din Statele Unite,

Asia si Europa au ini tiat programe de cercetare care au beneficiat de sprijin financiar substan tial. Ei au folosit metode care

promiteau grabirea procesului evolutiv. La

ce rezultate s-a ajuns dupa mai bine

de

40 de ani de cercetari intense? In pofi

da cheltuielilor uriase,
de a ob ncercarea

[tehnica ce induce mutine prin iradiere

ta tii] varieta ti din ce n ce mai productive

s-a dovedit, n mare parte, un esec,

spu

ne cercetatorul Peter von Sengbusch.21 Iar

Lonnig a afirmat: Prin anii 80, speran tele si entuziasmul savan tilor se spulberase
ra; esecul
era de propor tii globale. Studiul

muta tiilor artificiale la plante si animale a

fost abandonat n tarile occidentale. Majoritatea mutan tilor . . . au murit ori s-au do

vedit inferiori varieta tilor salbatice.2

Chiar si a sa,
informa tiile str anse n
timpul celor circa 100 de ani de cerce

tari asupra muta tiilor n general si al celor

70 de ani de studiu asupra muta tiilor ar
tificiale n special le-au permis oamenilor

de stiin

ta sa traga unele concluzii privind

capacitatea acestor muta tii de a determi

1 Lonnig crede ca via ta a fost creata. El si prezinta

propria opinie,
nu
pe
cea
a
Institutului
Max
Planck
de

Genetic
a Vegetala din Germania.

2 In
urma
experimentelor

repetate s-a constatat

ca
numarul mutan tilor noi scadea constant
c
a
ap
areau
si

frecvent mutan ti de acela si fel. In plus, mai pu tin de

1%
dintre mutan tii vegetali au fost ale si pentru cercetari suplimentare, iar mai pu tin de 1% dintre ace stia
au fost considera ti potrivi ti pentru comercializare.
Mai

mult, nu s-a ob tinut nicio specie cu totul noua. La animale,

muta tiile artificiale au dat rezultate
si mai slabe
decat la plante, metoda fiind abandonata definitiv.

20

VIATA
OPERA UNUI CREATOR?

na apari tia de specii noi. Dupa examina

rea dovezilor, Lonnig a spus: O specie [de
plante sau de animale] nu se poate trans
forma prin muta tii ntr-o specie cu totul

noua. Aceasta concluzie concorda cu toate

experimentele, cu toate rezultatele cerce

tarilor n domeniul muta tiilor efectuate n

secolul al XX-lea, precum si cu legile pro
babilita tii.
Prin urmare, se poate transforma o spe

cie ntr-una noua prin intermediul muta tii

lor? Dovezile arata ca nu! Dupa cercetari

ndelungate, Lonnig a conchis ca speciile

bine delimitate genetic au grani te precise

ce nu pot fi nici anulate, nici depasite

prin

22
muta tii ntamplatoare.

Sa vedem care sunt implica tiile celor

spuse pana acum. Daca savan ti de presti

giu nu pot sa produca specii noi prin in

ducerea si selectarea artificiala a muta tiilor
avantajoase, este oare posibil ca un proces

lipsit de inteligen ta sa aiba mai mul ti sor ti

de izbanda? Daca studiile dezvaluie ca mu

ta tiile nu pot transforma o specie ntr-o alta

specie, cu totul noua, atunci cum e posibil

sa se fi produs macroevolu tia?

2. Selectia
naturala duce la aparitia

de specii noi. Darwin era de parere ca se
lec tia naturala, cum o numea el, avanta

jeaza formele de via ta cel mai bine adap

tate la mediu si ca formele de via ta cel

mai pu tin adaptate dispar n cele din

urma. Evolu tionistii
afirma ca,
moderni

pe masura ce speciile se raspandesc si

se izoleaza, selec tia naturala favorizeaza

acele specii pe care muta tiile genice le fac

apte sa supravie tuiasca n noul mediu.

Astfel, aceste grupuri izolate evolueaza,

pretind evolu tionistii,

transformandu-se

n final n specii cu totul noi.

Fapt: Asa
cum s-a aratat, dovezile ob ti

nute n urma studiilor indica clar ca muta tiile nu pot duce la apari tia de specii
cu totul noi de plante si de animale. Dar

ce dovezi aduc evolu tionistii

n sprijinul

Studiul asupra cintezelor

lui Darwin

nu dovedeste
decat ca o specie se poate
adapta la conditiile
climatice

pe cel al cintezelor cu ciocul mai mare.

Cercetatorii au observat ca, n func tie de
condi tiile climatice, pe insule predominau
de la un an la altul ba cintezele cu ciocul
mai mare, ba cele cu ciocul mai mic. Ei au

mai remarcat ca cinteze din specii diferi

te se mperecheau, puii lor fiind mai bine

adapta ti la mediu decat parin tii. Concluzia

cercetatorilor a fost ca, daca ncrucisarea

continua astfel, n 200 de ani ar fi avut loc

fuzionarea a doua specii.25

Asadar,
duce oare selec tia naturala la

apari tia de specii noi? Cu decenii n urma,

biologul evolu tionist George Christopher

Williams si exprima ndoielile cu privire la

acest lucru.26 Iar evolu tionistul teoretician

Jeffrey Schwartz scria n 1999 ca selec tia

naturala ajuta probabil speciile sa se adap

teze la condi tiile de mediu mereu n schim
bare, dar ea nu da nastere
la ceva nou.27

Intr-adevar, cintezele lui Darwin nu se

transforma n ceva nou. Tot cinteze ra

man. Iar faptul ca cinteze din specii di

ferite se mperecheaza ne poate face sa

ne ndoim de criteriile n baza carora

de
finesc unii evolu tionisti
specia. In plus,

informa tiile referitoare la aceste p asari
EVOLUTIA
FAPT SAU MIT?

21

Cintezele din medalioane: Din cartea Journal of Researches, de Charles Darwin (1873),

imagine obtinut
a prin amabilitatea Biodiversity Heritage Library

afirma tiei ca selec tia naturala favorizeaza

muta tiile avantajoase, determinand apari

a n
tia unor specii noi? O brosur
a publicat

1999 de Academia Americana de Stiin

ta
(AAS) face referire la cele 13 specii de
cinteze studiate de Darwin pe Insulele Ga
lapagos, cunoscute astazi sub numele de
cintezele lui Darwin.23

In anii 70, un grup de cercetatori coordonat de Peter si Rosemary Grant, de la

Universitatea Princeton (SUA), a nceput

sa studieze aceste cinteze si a descoperit

ca, dupa un an de seceta, majoritatea cintezelor care au supravie tuit aveau ciocul

mai mare
decat celelalte cinteze de pe in

sule. Intrucat marimea si forma ciocului

este unul dintre principalele criterii dupa

care sunt diferen tiate cele 13 specii, aceste
descoperiri au fost considerate relevante.
Brosura
AAS mai spune: Peter si Rose

mary Grant au estimat ca, daca seceta ar

lovi insulele o data la zece ani, dupa numai

200 de ani ar aparea o noua specie de cinteze.24

Brosura
omite totusi sa men tioneze ca,

n anii ce-au urmat secetei, numarul cinte

zelor cu ciocul mai mic l-a depasit
din nou



dezvaluie ca pana si unele academii de sti

in ta prestigioase pot fi subiective cand si

prezinta dovezile.

3. Fosilele atesta schimbari macroevolutive la plante si

Brosura

animale.

AAS, men tionata anterior, i lasa cititoru

lui impresia ca fosilele descoperite de oa

menii de stiin
n

ta ofera suficiente dovezi

sprijinul macroevolu tiei. Ea afirma: S-au

descoperit atat de multe forme de via ta in

termediare ntre pesti

si amfibieni, ntre

amfibieni si reptile, ntre reptile si mamife

re, precum si n linia de descenden ta a pri

matelor, ncat adesea este dificil de stabilit

cu exactitate cand se produce tranzi tia de

la o specie la alta.28

Fapt: Aceasta afirma tie ndraznea ta este

destul de surprinzatoare. De ce? Niles EldPotrivit dovezilor fosile,

toate grupele
mari

de animale au aparut dintr-o data si au ramas

aproape neschimbate

1 Chiar si pu tinele dovezi fosile pe care cercetatorii le aduc n sprijinul teoriei evolu tiei sunt discutabile. Vezi paginile
2229 ale bro

surii Originea vie tii

Cinci ntrebari care merita sa fie analizate, publicata de Martorii lui Iehova.

22

VIATA
OPERA UNUI CREATOR?

De ce mul ti evolu tionisti

de renume sus

tin cu tarie ca macroevolu tia este un fapt?

Celebrul evolu tionist Richard Lewontin

a scris cu sinceritate ca mul ti oameni de

stiin

ta sunt dispusi sa accepte idei lipsite

de fundament stiin
luat

tific fiindca [si-au]

un angajament prioritar, un angajament

fa ta de materialism.1 Mul ti savan ti refuza

chiar si numai sa ia n calcul posibilitatea

existen tei unui Proiectant inteligent deoarece, asa
nu pot ac cum scrie Lewontin,

cepta ca un Picior Divin sa li se puna n
prag.30

In acest sens, sociologul Rodney Stark

a declarat pentru revista Scientific Ameri
can: De 200 de ani se promoveaza ideea

ca, daca vrei sa fii un adept al stiin

tei, nu

trebuie sa-i permi ti min tii sa fie ncatusat

a

de religie. El a mai afirmat ca, n mediul
academic, cei religiosi nu vorbesc despre
Creator.31

Daca ve ti considera adevarata teoria

macroevolu tiei, va trebui sa crede ti si ca

oamenii de stiin
nu

ta agnostici sau atei

sunt subiectivi, ca nu interpreteaza descoperirile stiin

convin
tifice prin prisma

gerilor personale. Va trebui sa crede ti ca

muta tiile si selec tia naturala au determinat

apari tia tuturor formelor de via ta comple

xe, desi un veac de cercetari dovedesc ca

muta tiile nu au dus la transformarea nici

macar a unei singure specii bine definite

ntr-o specie cu totul noua. De asemenea,

va trebui sa crede ti ca toate vieta tile au evo

luat dintr-un stramos comun, desi dovezi

le fosile demonstreaza cu tarie ca speciile

majore de plante si de animale au aparut

dintr-o data si ca nu au evoluat n alte specii de-a lungul veacurilor. Este oare o astfel

de convingere
bazata pe fapte sau pe mi

turi? In realitate, credin ta n evolu tie este o

credin ta oarba.

1 Aici, termenul materialism

se refera la teoria po
trivit careia tot ce exista n Univers, inclusiv
via ta,
a aparut fara vreo interven tie supranaturala n acest
proces.

5 Juan Carlos Mu noz/age fotostock, and courtesy of

Royal Tyrrell Museum of Palaeontology

redge, un evolu tionist nflacarat, afirma ca

fosilele nu dovedesc producerea treptata

de schimbari evolutive, ci existen ta unor

intervale lungi de timp n care, la ma

joritatea speciilor, nu s-au acumulat decat

foarte pu tine modificari evolutive sau nu

s-au acumulat deloc.129

Pana acum, oamenii de stiin

ta din ntreaga lume au descoperit si au catalogat

circa 200 de milioane de fosile mari si

miliarde de microfosile. Mul ti cercetatori

sunt de acord ca acest vast tezaur de do

vezi demonstreaza ca toate grupele mari de

animale au aparut dintr-o data, ca acestea

au ramas aproape neschimbate si ca mul

te specii au disparut brusc, asa
cum au si

aparut.

O credint a oarba


Cum ati raspunde?

Cum i-ati raspunde cuiva

care sustine
ca asa-numita

microevolutie
este o dovada

n sprijinul macroevolutiei?

De ce este relevant faptul

ca, potrivit dovezilor fosile,

majoritatea speciilor au

suferit doar modificari infime

de-a lungul unei mari
perioade de timp?

Stiin
ta
si

relatarea biblica
despre creatie

Multi afirma ca stiin
ta
contrazice relatarea biblica despre creatie.
In realitate nsa,

contradictia
nu este ntre stiin
t a si Biblie, ci ntre stiin
t a si convingerile gruparilor re

ligioase care interpreteaza Biblia n sens strict literal. Unele grupari de acest fel sus

tin
zile a
n mod eronat ca ntreaga creatie
fizica ar fi fost adusa n existent a n sase

cate 24 de ore, acum circa 10000 de ani.

Totusi,
Biblia nu sprijina aceasta idee. Daca ar sprijini-o, multe descoperiri stiin
tifice

din ultimii 100 de ani ar pune sub semnul ntrebarii exactitatea ei. Un studiu atent

al textului biblic dezvaluie ca faptele stiin

nu vin nicidecum n contradictie
tifice

cu

Scripturile. Avand n vedere toate acestea, Martorii lui Iehova nu sunt de acord cu

multi creationi
sti.

In continuare vom vedea ce ne nvat a n realitate Biblia.

Cand a fost nceputul?

24

VIATA
OPERA UNUI CREATOR?

Cat au durat
zilele de creare?

Dar cat au durat zilele de creare? A

fost fiecare literalmente de 24 de ore?

Unii sus tin ca, ntrucat Moise, scriitorul

Genezei, a facut mai tarziu referire la ziua

care a urmat celor sase
zile de creare ca la

un model pentru sabatul saptamanal, fie
care zi de creare trebuie sa fi fost o zi pro
priu-zisa, de 24 de ore (Exodul 20:11).

Sprijina textul din Geneza aceasta concluzie?

Nu. Termenul ebraic tradus zi se
poate referi la diverse intervale de timp,
nu doar la un interval de 24 de ore. De

pilda, cand prezinta lucrarea de creare

realizata de Dumnezeu, Moise se refera

Nebuloasa: IAC/RGO/David Malin Images

Relatarea din Geneza se deschide cu o

afirma tie simpla, dar plina de for ta: La

nceput Dumnezeu a creat cerurile si pa

mantul (Geneza 1:1). Mul ti biblisti
sunt

de acord ca acest verset se refera la o lu
crare care nu a avut loc n timpul zilelor

de creare, descrise ncepand cu versetul

trei. Implica tiile sunt profunde. Conform

afirma tiei de la nceputul Bibliei, Univer

sul, inclusiv planeta Pamant, exista cu

mult timp nainte de nceperea zilelor de

creare; Biblia nsa nu specifica de cand.

Geologii estimeaza ca varsta Pamantului ar fi de patru miliarde de ani, iar astro
nomii afirma ca Universul ar avea nu mai
pu tin de 15 miliarde de ani. Oare aceste

date si eventualele lor ajustari contrazic afirma tia din Geneza 1:1? Nicidecum,

ntrucat Biblia nu precizeaza varsta ceru-

rilor si a pamantului. Prin urmare, stiin
ta nu contrazice textul biblic.


Geneza nu ne spune ca

Pamantul si Universul

ar fi fost create n sase

zile

a cate 24 de ore, cu circa

10 000 de ani n urma


Durata unor lucrari de creare
nu s-a limitat

la o zi, ci a cuprins doua sau mai multe zile

la toate cele sase

zile de creare
ca la

o singura zi (Geneza 2:4). In plus, n

prima zi de creare, Dumnezeu a nu
mit lumina Zi, iar ntunericul l-a numit
Noapte (Geneza 1:5). Aici, doar o parte dintr-un interval de 24 de ore este de

finita zi. Putem spune, asadar,

ca nu

exista nicio baza biblica pentru a sus tine,

n mod dogmatic, ca fiecare zi de creare

a fost de 24 de ore.

Dar atunci cat au durat acestea? Biblia

nu specifica. Totusi,
capitolele 1 si 2 din

Geneza lasa sa se n teleaga ca a fost vorba de intervale lungi de timp.

Sase
perioade de creare

Moise si-a
scris relatarea n ebraica,
din perspectiva unui observator ce s-ar fi

aflat pe Pamant. Stim,

de asemenea, ca

Universul exista nainte de nceperea perioadelor, sau zilelor, de creare. Aceste

informa tii elucideaza n mare parte controversa referitoare la relatarea despre
crea tie. In ce fel?

O analiza atenta a relatarii din Geneza

dezvaluie ca durata unor lucrari de creare nu s-a limitat la o zi, ci a cuprins

26

VIATA
OPERA UNUI CREATOR?

doua sau mai multe zile. De exemplu,

nainte de prima zi de creare, lumina

ce provenea de la Soarele deja existent

era mpiedicata ntrucatva sa ajunga la

suprafa ta Pamantului, probabil de niste

nori grosi (Iov 38:9). Pe parcursul primei

zile, aceasta perdea de nori a nceput sa

se rareasca, permi tand luminii difuze sa

patrunda n atmosfera.1

In ziua a doua, atmosfera a continuat

sa se limpezeasca, ntre norii grosi de

deasupra si oceanul
de dedesubt formandu-se un spa tiu. In ziua a patra, atmos

fera s-a limpezit atat de mult, ncat cei

doi astri,
Soarele si Luna, au aparut pe

ntinderea cerurilor (Geneza 1:1416).

Cu alte cuvinte, din perspectiva unui ob
servator de pe Pamant, acesti
doi astri
au
devenit vizibili. Toate aceste evenimente
s-au derulat treptat.

Relatarea din Geneza mai spune ca n

a cincea zi au nceput sa apara creatu

rile zburatoare, termen care se referea in

1 In relatarea despre cele nt amplate n prima zi,

cuv
antul
ebraic
pentru
lumin
a
este
ohr,
care se refe

ra la lumina n general. In schimb, n descrierea celei

de-a patra
zile este folosit
termenul maohr, care se

refera la sursa de lumina.


clusiv la insecte si vieta ti cu aripi membranoase.

Limbajul Bibliei lasa sa se n teleaga ca
e posibil ca unele evenimente majore din

timpul fiecarei zile, sau perioade, de cre

are, sa fi avut loc treptat, nu dintr-o data,

si ca unele dintre ele sa se fi desfasu

rat si pe parcursul urmatoarelor zile de

creare.1

Dupa specia lor

Demonstreaza oare apari tia treptata a

plantelor si a animalelor ca Dumnezeu

s-a folosit de evolu tie pentru a produce
marea varietate de organisme vii? Nu.

Din relatarea biblica reiese cat se poate

de clar ca Dumnezeu a creat toate specii

le de baza atat din regnul vegetal, cat si

din cel animal (Geneza 1:11, 12, 2025).
Au fost aceste specii originare progra
mate sa se adapteze la condi tii de me
diu mereu n schimbare? Ce anume deli
miteaza o specie, diferen tiind-o de toate

1 De pild
oamenilor
a, porunca data de Dumnezeu

de
a
se
nmul
de
a
umple
pamantul a fost rostita
ti
si

n ziua
a sasea (Geneza 1:28,
nu

31). Totu
si, oamenii

au nceput sa umple pamantul decat n urmatoarea

zi (Geneza 2:2).

celelalte? Biblia nu ne spune.

Ea afirma doar ca vie tuitoare

le misunau
dupa specia lor

(Geneza 1:21). Aceasta afir

ma tie transmite ideea ca va
ria tiile posibile n interiorul unei specii

sunt totusi limitate. Si,

ntr-adevar, atat

dovezile fosile, cat si studiile moderne

arata ca principalele categorii de plante si
de animale au suferit foarte pu tine modi
ficari de-a lungul unor intervale mari de
timp.

Contrar concep tiilor anumitor grupari

religioase, Geneza nu ne spune ca Uni

versul, inclusiv Pamantul si vie tuitoarele

Cum ati raspunde?

Care sunt unele conceptii

referitoare
gresite

la relatarea biblica despre creatie?

De ce este impresionant ca Biblia si

stiin
ta

concorda n multe aspecte?

de pe el, ar fi fost creat ntr-un interval

scurt de timp din trecutul relativ recent.

De fapt, descrierea pe care o gasim n Geneza cu privire la crearea Universului si

la apari tia vie tii pe Pamant este n armonie cu descoperirile stiin

tifice din epoca

moderna.
Din cauza propriilor convingeri filozo
fice, mul ti oameni de stiin

ta resping de
clara tia Bibliei ca Dumnezeu a creat tot

ceea ce exista. Este interesant nsa ca, n

stravechea carte biblica Geneza, Moise a

scris ca Universul a avut un nceput si

ca via ta a aparut n etape, progresiv, de-a

lungul unor intervale mari de timp. Dar
cum putea avea Moise acces la informa tii
stiin
acum 3500 de ani? Exis tifice exacte

ta o singura explica tie logica. Cel care a

avut puterea si n telepciunea de a crea

cerurile si pamantul a fost, cu siguran

ta, n masura sa-i ofere lui Moise asemenea informa tii. Aceasta da greutate decla
ra tiei pe care o face Biblia despre sine, ca

este inspirata de Dumnezeu (2 Timotei

3:16).1

Probabil va ntreba ti: Dar chiar are im

portan ta daca cred sau nu relatarea bibli

ca despre crea tie? Va ndemnam sa anali

za ti cateva motive pentru care merita sa-i
da ti crezare.
1 Pentru informa tii suplimentare,
vezi bro sura

O carte pentru toti oamenii, publicat

a de Martorii lui Iehova. In prezent nu se mai tipare ste.

28

VIATA
OPERA UNUI CREATOR?

Pinguinii: By courtesy of John R. Peiniger

Studiile moderne

confirma ca toate
fiin tele vii se reproduc

dupa specia lor


Are important a
ce credeti?

Credeti ca viata
are un scop? Iata ce a declarat evolutionistul
William Provine: Tot ce stim
despre procesele

evolutive are implicatii

profunde, ne afecteaza enorm ntelegerea
sensului vietii.

La ce concluzie a ajuns el?

Nu vad sensul existentei

omului n Univers.32

& Faunia, Madrid

Gandi ti-va la semnifica tia acestor cu

vinte. Daca via ta nu ar avea niciun sens,
atunci scopul existen tei voastre nu ar fi de

cat acela de a face cateva fapte bune si,

poate, de a va transmite caracteristicile ge

netice urmatoarei genera tii. La moarte, a ti

nceta pentru totdeauna sa exista ti. Creie

rul cu capacitatea lui de a gandi, de a judeca si de a medita asupra sensului vie tii

n-ar fi decat un simplu accident al naturii.

Iar lucrurile nu se opresc aici. Mul ti

care cred n evolu tie sus tin ca Dumnezeu

fie nu exist
oa a, fie nu intervine n via
ta
menilor. In oricare din aceste doua cazuri,

viitorul nostru s-ar afla n mainile condu

catorilor de pe scena politica, stiin tifica

si religioasa. Judecand dupa ce s-a ntamplat de-a lungul istoriei, conflictele, corup
sa napastuiastia si haosul ar continua

ca societatea umana. Daca evolu tia ar fi

un fapt, atunci am avea toate motivele sa

traim dupa deviza fatalista: Sa mancam si

sa bem, caci maine vom muri (1 Corinteni 15:32).

Insa Biblia ne nva ta: La [Dumnezeu]

este izvorul vie tii (Psalmul 36:9). Aceste

cuvinte au o semnifica tie profunda.

Daca ceea ce spune Biblia este adevarat,

via ta are realmente un sens. Creatorul nos-

tru are un scop cu privire la to ti cei care

aleg sa- si traiasca via ta n armonie cu voin

ta sa, scop ce vade ste multa iubire (Eclesiastul 12:13). Din acesta face parte si pro

misiunea ca oamenii vor trai ntr-o lume

n care nu vor mai fi conflicte, corup tie si

haos si n care nici chiar moartea nu va mai

exista (Psalmul 37:10, 11; Isaia 25:68).

Pe buna dreptate, milioane de persoane

din ntreaga lume cred ca a-l cunoa ste pe

Dumnezeu si a asculta de el da sens vie

tii lor mai mult decat orice altceva! (Ioan
17:3) O asemenea convingere nu se bazea
za pe iluzii de sarte. Dovezile sunt clare:
Via ta este opera unui Creator!

Cum ati raspunde?

Ce credeti:
am evoluat sau
am fost creati?
De ce
credeti acest lucru?

De ce ar fi bine sa

analizati pe ce se bazeaza
convingerile voastre?

29

Bibliografie
Planeta vie

1. Scientific American, editie

speciala (2008),

intitulata Majestic Universe, p. 11.

2. Perfect Planet, Clever Species How Unique
Are We?, de William C. Burger, 2003, p. 24, 34.
3. Rare Earth Why Complex Life Is Uncommon in the Universe, de Peter D. Ward si Donald
Brownlee, 2000, p. 224.
4. The Sacred Balance Rediscovering Our
Place in Nature, de David Suzuki, 2007, p. 102.
5. God and the New Cosmology The Anthropic Design Argument, de M. A. Corey, 1993,
p. 144, 145.
Chenarul: O uluitoare biodiversitate

6. Wildlife in a Changing World

An Analysis of the 2008 IUCN
Red List of Threatened Species,

editata de Jean-Christophe Vie,

Craig Hilton-Taylor si Simon
N. Stuart, 2009, p. 6.
7. Journal of Industrial Microbiology, Total Bacterial Diversity
in Soil and Sediment Communities A Review, de V. Torsvik, R. Srheim si J. Goksyr,
vol. 17, 1996, p. 170178.
8. Science, Environmental Genomics Reveals a Single-Species
Ecosystem Deep Within Earth,
de Dylan Chivian si altii,
vol.
322, 10 octombrie 2008,
p. 275278.
5 David Hawks

9. Scientific American, Microbe Census Reveals Air Crawling With Bacteria, de David
Biello, http://www.scientificamerican.com/
article.cfm?idmicrobe-census-reveals-ai.
Cine detine
brevetul?

10. Natural History, As the Whale Turns, de

Adam Summers, iunie 2004, p. 24, 25.
11. Science, Random Samples, Flippered
Flight, 21 mai 2004, p. 1106.
12. New Scientist, Technology, Is It a Bird, Is It
a Plane . . ., 3 septembrie 2005, p. 21.
13. Heat Exchanger Design, editia
a II-a, de Arthur P. Fraas, 1989, p. 2.
30

VIATA
OPERA UNUI CREATOR?

14. The Economist Technology Quarterly, Report, Technology That Imitates Nature, 11 iunie 2005, p. 1822.
15. The New York Times, Design for Living,
de Michael J. Behe, 7 februarie 2005, p. A21.
Evolutia
Fapt sau mit?

16. Natural History, Darwin & Evolution The

Illusion of Design, de Richard Dawkins, noiembrie 2005, p. 37.
17. Originea speciilor, de Charles Darwin, Ed.
Beladi, Craiova, 2007, p. 128, 129.
18. Charles Darwin The Origin of Species,
introducere de sir Julian Huxley (1958), First Signet Classic Printing, septembrie 2003, p. 458.
19. Nobel Lectures, Physiology or Medicine
19421962, 1999, The Production of Mutations, de H. J. Muller, 1946, p. 162.
20. Mutation Breeding, Evolution, and the
Law of Recurrent Variation, de Wolf-Ekkehard

Lonnig, Expectations in Mutation Breeding,

2005, p. 48, si interviu cu Wolf-Ekkehard

Lonnig.
21. Mutation Breeding, Evolution, and the Law
of Recurrent Variation, p. 4851.
22. Mutation Breeding, Evolution, and the Law
of Recurrent Variation, p. 49, 50, 52, 54,

59, 64, si interviu cu Wolf-Ekkehard Lonnig.

23. Science and Creationism A View From the
National Academy of Sciences, Evidence Supporting Biological Evolution, 1999, p. 10.
24. Science and Creationism A View From the
National Academy of Sciences, Evidence Supporting Biological Evolution, p. 11.
25. Scientific American, Natural Selection and
Darwins Finches, de Peter R. Grant, octombrie
1991, p. 87;
Nature, Oscillating Selection on Darwins
Finches, de H. Lisle Gibbs si Peter R. Grant,
11 iunie 1987, p. 511;
Science, Hybridization of Bird Species, de Peter R. Grant si B. Rosemary Grant, 10 aprilie
1992, p. 193197.
26. Adaption and Natural Selection, de George
C. Williams, 1966, p. 54.
27. Sudden Origins Fossils, Genes, and the
Emergence of Species, de Jeffrey H. Schwartz,
1999, p. 317320.

29. The Triumph of Evolution and the Failure of Creationism, de Niles Eldredge, 2000,
p. 49, 85.
30. The New York Review of Books, Billions
and Billions of Demons, de Richard C. Lewontin, 9 ianuarie 1997, p. 2832.
31. Scientific American, Scientists and Religion in America, de Edward J. Larson si
Larry Witham, septembrie 1999, p. 91.

Are important a ce credeti?

32. Science, Technology, and Social Prog

ress, editata de Steven L. Goldman, Evolution and the Foundation of Ethics, de William B. Provine, 1989, p. 253, 266.

Biblia
CARE

ESTE

MESAJUL

EI?

NASA, ESA, and the Hubble Heritage (STScl/AURA) -ESA/Hubble Collaboration

28. Science and Creationism A View From

the National Academy of Sciences, editia
a
II-a, Evidence Supporting Biological Evolution, p. 14.

Biblia este cea mai larg raspandita carte a tuturor timpurilor, fiind

pretuit
Biblia Care este mesajul ei?, frumos
a de multi.
Brosura

ilustrata, va poate ajuta sa aflati ce nvat a Biblia. Primele doua parti ale
acestei brosuri
de 32 de pagini vorbesc despre paradisul creat de

Dumnezeu pentru oameni si despre modul n care acesta a fost pierdut.

Urmatoarele parti prezinta o scurta istorie a poporului prin intermediul

caruia Dumnezeu a furnizat Conducatorul Regatului sau, care va restabili

Paradisul pe pamant.

In continuare, brosura
aduce n discutie

viata,
serviciul, miracolele,

moartea si nvierea lui Isus Cristos, Conducatorul numit de Dumnezeu.

Puteti gasi raspuns si la urmatoarele ntrebari:

De ce suferim?

Cum putem avea o viat a de familie mai fericita?

Ce se ntampla cu noi cand murim?

Cartea Ce ne nvat a n realitate Biblia?, de 224 de pagini, raspunde

la aceste ntrebari, precum si la multe altele.

CE NE INVAT A

n realitate
BIBLIA?

Doriti mai multe informatii?

Pute ti lua legatura cu Martorii lui Iehova pe site-ul www.jw.org.

lc-M
140429

Este viata
opera unui Creator? Sau este produsul ntamplarii

oarbe? Putine
ntrebari au starnit controverse mai mari. Cu

toate acestea, raspunsul la ele este de important a vitala. Bro

sura
de fat a supune unei analize atente ntrebari precum:

A fost planeta noastra proiectata pentru a sustine

viata?

Ce ne nvat a proiectele evidente n natura?

Se bazeaza teoria evolutiei

pe fapte incontestabile?

Contrazice stiin
ta
relatarea biblica despre creatie?

De ce are important a ce credeti?