!

"#2

DE CE M B R I E 2015

CUM SA PROMOVA
TI

PACEA IN FAMILIE

!"#2

IN ACEST NUMAR
3-7 SUBIECTUL DE COPERTA

Cum sa promova ti

pacea n familie
8

s MA I MULTE ON L I N E
MATERIALE VIDEO

Fii darnic si vei fi fericit

Vede ti cat de ferici ti sunt Andrei

si Iulia cand daruiesc.

AJUTOR PENTRU FAMILII

Cum sa aborda ti
diferen tele dintre voi

(Cautati la INVAT ATURI BIBLICE COPII)

10 Au sosit balenele!
12

CUM POTI
SA DEVII
PRIETENUL LUI IEHOVA

POTRIVIT BIBLIEI

Suflet

VIATA
IN ARMONIE
CU PRINCIPIILE BIBLICE

Vad cu mainile!

LUMEA IN OBIECTIV

14
In prim-plan: Europa
15 Index tematic pe 2015

Trezi ti-va!
16

James Ryan s-a nascut surd, iar mai

tarziu a orbit. Urmari ti filmule tul

ca sa vede ti de ce spune James ca

familia si prietenii l-au ajutat sa

castige

mai mult decat a pierdut.

(Cautati la DESPRE NOI ACTIVITATI)

OPERA UNUI PROIECTANT?

Corpul omenesc si
capacitatea lui de

a vindeca rani

Vol. 96, No. 12 / Monthly / ROMANIAN

Tirajul fiecarei editii:

51 788 000 n 103 limbi

Aceasta publicatie
nu se comercializeaza. Ea este distribuita n cadrul unei lucrari mondiale

de instruire biblica, sus tinute

prin donatii.
Daca nu exista alta indicatie,
citatele biblice sunt din
Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi.
Awake! (ISSN 0005-237X) is published monthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.;
L. Weaver, Jr., President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483,
and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. 5 2015 Watch
Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Printed in Germany.
Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus.
Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus.

Doriti mai multe informatii

sau
un studiu biblic gratuit la domiciliu?

Accesati www.jw.org sau scrieti-ne

la una dintre adresele de mai jos.

MARTORII LUI IEHOVA: ROMANIA: CP 132, OP 39, RO-024330

Bucuresti.
MOLDOVA: PO Box 472, MD-2005 Chisin
au. Pentru o lista
cu toate adresele postale,

vezi www.jw.org/ro/contact.


SUBIECTUL D E CO PERTA

CERTURILE IN FAMILIE
Care sunt cauzele?

DE OBICEI, ne certam din cauza banilor, recunoaste

Sarah1,

din Ghana, casatorita de 17 ani cu Jacob. Ea explica: Ma

enervez pentru ca ma spetesc muncind ca sa am grija de

familie, iar Jacob nu-mi spune nimic despre resursele noastre



financiare. Se ntampla sa nu ne vorbim saptamani ntregi!.

E-adevarat, uneori ne iesim

din fire si ne spunem vorbe

grele, recunoaste
sotul
ei, Jacob. In general, la baza stau

nentelegerile

ori lipsa unei comunicari eficiente. Apar con

flicte si pentru ca reaction

am n mod exagerat n unele
situatii.

Nathan, din India, casatorit de putin
timp, povesteste
ce

s-a ntamplat ntr-o zi, cand socrul lui a tipat

la soacra sa:

Ea s-a suparat foarte tare si a plecat de acasa. Cand l-am

ntrebat de ce strigase asa

la sotia
lui, a luat ntrebarea mea

ca pe o insulta. In secunda urmatoare, a nceput sa tipe

la toti.

Probabil si voi ati remarcat ca doar

cateva vorbe nepotrivite, spuse la momentul nepotrivit pot genera certuri serioase

n familie. Ceea ce ncepe ca un schimb de

idei ntr-o atmosfera linistit

a poate dege
nera numaidecat ntr-un schimb de replici

usturatoare. Intrucat nimeni nu rosteste

mereu cuvintele potrivite, putem ajunge

cu usurin

t a sa interpretam gresit
ce spun

altii
sau sa le atribuim motivatii
gresite.

Cu toate acestea, va puteti bucura, ntr-o

anumita masura, de pace si armonie n

caminul vostru.

Ce puteti face cand izbucnesc certuri

aprinse? Ce pasi puteti ntreprinde pentru

a restabili pacea si linistea

n familie? Cum

pot familiile sa pastreze pacea n caminul

lor? Va invitam sa cititi urmatorul articol.

1 Unele nume din aceste articole au fost schimbate.

Treziti-v
a! decembrie 2015

Cum sa puneti capat

certurilor n familie

SUNT certurile la ordinea zilei n familia voastra? Sunt ele din ce n ce

mai dese si mai aprinse? Poate ca nici nu va da ti seama de unde por

nesc. Cu toate acestea, va iubi ti unul pe celalalt si nu dori ti sa va rani ti

reciproc. Ce pute ti face n aceasta situa tie?

Existen ta unor diferen te de opinie nu nseamna neaparat ca via ta de

familie se destrama. Nu dezacordurile n sine, ci modul n care le rezol

va ti determina cat de linistit

a sau de ostila va fi atmosfera n caminul

vostru. Sa analizam ca tiva pasi ce pot contribui la eliminarea certurilor.

1. NU RASPUNDETI
CU ACEEASI
MONEDA.

Pentru o cearta e nevoie de cel putin

doua persoane, dar cand

una ncepe sa asculte n loc sa vorbeasca, o discutie

aprinsa se

poate domoli. Prin urmare, rezistati impulsului de a raspunde cu

aceeasi moneda cand sunteti provocati.

Pastrati-v
a respectul de

sine si demnitatea tin

andu-va sub control firea. Nu uitati,
pacea

familiei este mai importanta decat castigarea

disputelor.

Unde nu mai sunt lemne, focul

se stinge, si unde nu mai este
niciun calomniator, cearta se
potoleste.

(Proverbele 26:20)

2. TINE

TI
CONT DE SENTIMENTELE CELUILALT.

Cand ascultati cu atentie
si cu empatie, fara sa ntrerupeti sau

sa judecati persoana care vorbeste,

veti reusi sa aplanati disputa

si sa restabiliti pacea. In loc sa atribuiti motivatii

gresite,

tine
ti

cont de sentimentele celuilalt. Nu puneti pe seama rautatii
ceea

ce poate fi doar imperfectiune.

Cuvintele taioase pot fi mai de

graba rezultatul nechibzuintei

sau al unei inimi ranite decat al

unei atitudini rele ori razbunatoare.

Imbraca ti-va cu tandra afec tiune

si cu compasiune, cu bunatate,

cu umilin ta, cu blande te si

cu ndelunga rabdare.
(Coloseni 3:12)

3. ACORDATI-V
A TIMP PENTRU A VA CALMA.

Daca simti ti ca sunteti pe punctul de a exploda, ar fi ntelept

sa

va cereti scuze n mod politicos si sa plecati pentru a va linisti.

Puteti merge n alta camera sau puteti iesi la o plimbare pana va

recapatati calmul. Aceasta nu nseamna ca nu cooperati ori sun

teti evazivi si nici ca aplicati tratamentul tacerii, adica refuzati

sa comunicati.
Acesta este mai degraba momentul sa va rugati

lui Dumnezeu pentru rabdare, discernamant si ntelegere.

Pleaca nainte sa izbucneasca

cearta. (Proverbele 17:14)

4. GANDITI-V
A CU ATENTIE
CE TREBUIE SA SPUNETI
SI
CUM SA O SPUNETI.

Nu veti mbunatati deloc situatia
daca va concentrati eforturile

pentru a pregati o pledoarie taioasa. Incercati n schimb sa spu

neti ceva care sa atenueze sentimentele ranite ale celui drag. Si,

n loc sa stabiliti voi cum ar trebui sa se simta, cereti-i

cu umilin

t a clarificari si multumi

ti-i
pentru ca va ajuta sa ntelege

ti ce
simte.

Vorbirea necugetata a

unui om este ca strapun

gerea unei sabii, dar limba

n telep tilor este vindecare.

(Proverbele 12:18)

5. NU RIDICATI
TONUL SI
FITI
IMPACIUITORI.

Nerabdarea unuia l poate nfuria usor

pe celalalt. Indiferent cat

de suparati ati fi, nu cedati impulsului de a fi sarcastici, de a jigni

sau de a ridica tonul. Evitati acuzatiile

ce ranesc, de genul Nu-ti

pasa de mine! sau N-asculti niciodata ce-ti spun!. Totusi,

i puteti spune cu calm partenerului cum v-a afectat comportamentul

sau (Ma deranjeaza cand tu . . . ). Faptul de a va mpinge par

tenerul, de a-i da o palma, de a-l lovi cu piciorul sau orice alta

forma de violent a este de neacceptat. Nu sunt justificate nici

apelativele denigratoare, comentariile lipsite de respect ori

amenint arile.

Orice amaraciune rauta

cioasa, furie, manie, strigat

si vorbire jignitoare sa fie

nlaturate de la voi, mpre

una cu orice rautate.

(Efeseni 4:31)

6. CERETI-V
A SCUZE CAT MAI REPEDE SI
EXPLICATI
CE VETI
FACE PENTRU A INDREPTA SITUATIA.

Sa urmarim deci lucrurile
Nu permiteti sentimentelor negative sa va faca sa pierdeti din

care duc la pace si lucrurile

vedere principalul obiectiv: restabilirea pacii. Nu uitati:
daca

care duc la zidire reciproca.

luptati mpotriva celuilalt, amandoi pierdeti;
daca faceti pace,

amandoi castiga

ti.
Prin urmare, asumati-v
a partea de vina. Chiar

daca sunteti convinsi ca nu ati gresit
cu nimic, puteti totusi sa va

cereti scuze pentru ca v-ati enervat, pentru modul n care ati

reactionat

sau pentru ca l-ati suparat neintentionat

pe celalalt.

Relatiile

pasnice

sunt mai importante decat mandria si victoria.

Iar daca vi se cer scuze, iertati imediat, nu stati pe ganduri.

(Romani 14:19)

Odata ce disputa s-a ncheiat, ce puteti face pentru a promova pacea n sanul familiei?

Raspunsul la aceasta ntrebare constituie subiectul urmatorului articol.

Treziti-v
a! decembrie 2015

Cum sa promovam

pacea n familie

CE CREDETI?
Ne poate ajuta Biblia sa promovam pacea n familie?

Compara ti principiile biblice cu urmatoarele comentarii, care ne

dezvaluie ce anume i-a ajutat pe unii n via ta de familie. Gandi ti-va

ce aspecte va pot fi si voua utile pentru a evita conflictele, a pastra

pacea si a consolida legaturile familiale.


PRINCIPII BIBLICE CARE PROMOVEAZA PACEA

INSUSI
TI-V
A UN PUNCT DE VEDERE POZITIV

UNUL CU PRIVIRE LA CELALALT

Nefacand nimic din spirit de cearta sau din

nfumurare, ci, cu umilin ta, considerand ca

ceilal ti va sunt superiori, aratand interes nu

doar fa ta de lucrurile personale, ci si fa ta

de ale celorlal ti. (Filipeni 2:3, 4)

Ne-am dat seama ca e bine sa-ti consideri par

tenerul mai important decat tine si decat altii.

(C. P., casatorita de 19 ani)

ASCULTATI
CU ATENTIE
SI
CU O MINTE RECEPTIVA

Aminteste-le

mereu . . . sa nu fie certare ti,

sa fie rezonabili, aratand toata blande tea fa ta

de to ti oamenii. (Tit 3:1, 2)

Multe situatii
tensionate pot fi evitate daca

nu-i raspundem partenerului pe un ton certa

ret. E important sa ascultam fara prejudecati si

sa-i respectam punctul de vedere chiar daca nu

suntem de acord cu acesta. (P. P., casatorita

de 20 de ani)

CULTIVATI
RABDARE SI
BLANDETE

Prin rabdare poate fi convins un comandant

si o limba blanda poate zdrobi un os.

(Proverbele 25:15)

Vor aparea divergente,

dar rezultatul final

depinde de atitudinea noastra. Chiar e nevoie

de rabdare! Cand suntem rabdatori, lucrurile

se rezolva n cele din urma. (G. A., casatorita

de 27 de ani)

NU RECURGETI
NICIODATA LA ABUZ VERBAL
SAU FIZIC

Inlatura ti-le pe toate de la voi: mania, furia,

rautatea, vorbirea jignitoare si cuvintele

obscene din gura voastra. (Coloseni 3:8)

Admir la sotul
meu autocontrolul. Niciodata nu
si-a

pierdut calmul, nu a tipat

la mine si nici nu

m-a insultat. (B. D., casatorita de 20 de ani)

FITI
GATA SA IERTATI
SI
SA REZOLVATI

CAT MAI REPEDE NEINTELEGERILE

Continua ti sa va suporta ti unii pe al tii si,

daca

cineva are vreun motiv sa se planga mpotriva

altuia, sa va ierta ti cu marinimie unii pe al tii.

(Coloseni 3:13)

Cand esti
stresat, nu e usor
sa-ti pastrezi cal
mul si poti spune sau face lucruri care l vor

rani pe partener. In astfel de momente, iertarea

e cea mai buna solutie.

E imposibil sa ai o cas

nicie fericita daca nu ierti.

(A. B., casatorita
de 34 de ani)

FACETI-V
A OBICEIUL DE A FI ALTRUISTI

SI
GENEROSI

Fi ti darnici si vi se va da. . . . Caci cu masura

cu care masura ti vi se va masura napoi.

(Luca 6:38)

Sotul
meu stie

ce-mi place si e mereu plin de

surprize. Si
eu ma gandesc adesea cum sa-i fac
o bucurie. De-a lungul timpului, ne-am distrat

de minune; si nca ne distram. (H. K., casatori
ta de 44 de ani)

DEPUNETI
IN CONTINUARE EFORTURI PENTRU

A PROMOVA PACEA IN FAMILIE

Cei intervievati mai nainte sunt doar cativa

dintre milioanele de oameni din ntreaga lume

care au fost ajutati de Biblie sa cultive calitati

ce contribuie la o viat a de familie mai linisti

ta.1 Chiar si cand unii membri ai familiei lor par

sa nu coopereze n aceasta privint a, ei au con

statat ca merita totusi sa fie mpaciuitori, caci

Biblia promite: Cei ce ndeamna la pace

au bucurie (Proverbele 12:20).

1 Pentru informatii
suplimentare privind modalitati de

a avea o viat a de familie fericita, vezi capitolul 14 al cartii

Ce ne nva ta n realitate Biblia?, publicate de Martorii lui

Iehova. Este disponibila pe site-ul nostru, jw.org. Pentru

mai multe informatii,

cauta si la INVAT ATURI BIBLICE AJUTOR
PENTRU FAMILIE.

Treziti-v
a! decembrie 2015


A J U TO R P E N T R U FA M I L I I  C A S N I C I E

Cum sa
abordati
diferentele

dintre voi
DIFICULTATEA

Tie
ti place sportul, nsa par

tenerul tau conjugal prefera sa

citeasca. Tu esti
o persoana me

ticuloasa si bine organizata, iar

partenerul tau e cam dezordo

nat. Tie
ti place sa socializezi,

dar partenerul tau prefera intimitatea.

Pur si simplu, nu suntem

compatibili!, ti zici. Cum de

n-am observat asta nainte

de casatorie?

Probabil ca a ti observat aceste

diferente,
cel putin
ntr-o anumi

ta masura. Dar pe atunci erati

mai dispusi sa faceti concesii,

atitudine pe care ar fi bine sa

o recastiga

ti acum, ca sunteti


casatoriti.
Articolul de fat a va

va ajuta n acest sens. Pentru

nceput, sa analizam cateva

adevaruri privitoare la asa-zise

incompatibilitati.

CE AR TREBUI SA STI
TI

Unele diferente
sunt serioase. Intalnirile au, n mare parte,

rolul de a-i ajuta pe cei doi sa stabileasca daca sunt compa

tibili sau nu. Prin urmare, daca n aceasta perioada desco

pera diferente
serioase, multe cupluri aleg sa se desparta

decat sa intre n mod nentelept

ntr-o casnicie n care cei

doi vor fi mereu la poli opusi.
Dar ce se poate spune despre
diferentele

mai putin
serioase, genul de diferente
care exis

ta n orice casnicie?

Nu exista doua persoane identice. Asadar,

e firesc ca ntre

doi soti sa existe diferente

n mai multe privinte.

Domeniile de interes. Activitatile

n aer liber nu au fost

niciodata pe placul meu, marturiseste

o sotie
pe nume

Anna1. Dar sotul
meu escaladeaza munti nzapeziti si

face drumetii
zile n sir
nca din copilarie!

Obiceiurile. Sotia
mea poate sa stea treaza pana noaptea

tarziu si la 5.00 dimineata

sa fie totusi n picioare. Eu,

n schimb, am nevoie de sapte

sau opt ore de somn, altfel

sunt morocanos, recunoaste

un sot pe nume Brian.

Personalitatea. S-ar putea sa ai o fire mai rezervata, n timp

ce partenerul tau sa fie extrovertit. Nu am fost obisnuit

sa
vorbesc despre problemele personale, dar sotia
mea provi

ne dintr-o familie n care totul era discutat pe fat a, marturiseste

un sot pe nume David.
Diferentele

pot aduce foloase. Modul meu de a actiona

poate ca e bun, dar asta nu nseamna ca e si singurul,
spune o sotie
pe nume Helena.
1 Unele nume din acest articol au fost schimbate.

Mai multe informatii

de interes pentru familie pe www.jw.org

CE PUTETI
FACE

Sustine
ti-v
a partenerul. Iata ce spune un sot pe nume

Adam: Pe sotia
mea, Karen, n-o intereseaza deloc sportul.

Totusi,
a venit de cateva ori cu mine la meciuri si chiar a fa

cut galerie alaturi de mine. Lui Karen, n schimb, i plac la

nebunie muzeele de arta, asa

ca merg cu ea si stam acolo

sa arat interes fat a de arta deoacat vrea ea. Imi dau silinta

rece stiu

ca asta e important pentru ea. (Principiu biblic:

1 Corinteni 10:24)

Largiti-v
a orizontul. Modul n care partenerul vostru vede

lucrurile nu e neaparat gresit

doar pentru ca e diferit de al
vostru. La aceeasi concluzie a ajuns un sot pe nume Alex:

Am fost mereu de parere ca o linie dreapta este cea mai

scurta cale ntre doua puncte si ca orice alta varianta ar fi

ineficienta. Dar casnicia m-a ajutat sa nteleg

ca doua punc

te pot fi unite n multe moduri si ca fiecare metoda este efi

cienta n felul ei. (Principiu biblic: 1 Petru 5:5)

Fiti realisti.
A fi compatibili nu nseamna nicidecum a fi

identici. Prin urmare, nu trageti concluzia ca ati facut o gre

seal
a casatorindu-va doar pentru ca acum au devenit evi

dente unele diferente.

Multi dau napoi sub pretextul ca

au fost orbiti de dragoste, se spune n cartea The Case

Against Divorce. Cu toate acestea, fiecare zi pe care ati

petrecut-o mpreuna si n care ati fost fericiti dezvaluie ca,

n ciuda oricaror diferente

firesti,
va pute ti iubi, mai preci

zeaza cartea. Straduiti-v

a sa va suportati n continuare

unul pe celalalt chiar daca aveti motive sa va plangeti mpotriva celuilalt (Coloseni 3:13).

Sfat: Notati pe o bucata de hartie ce va place la partenerul

vostru, ce iubiti la el si ce considerati ca aveti n comun.

Apoi scrieti ce diferente

exista ntre voi. S-ar putea sa con

statati ca acele diferente

nu sunt atat de serioase pe cat

credeati.
Aceasta lista va ajuta si sa vedeti n ce domenii ati
putea fi mai tolerant cu partenerul vostru si l-ati putea sus

tine

mai bine. Apreciez cand sotia

se adapteaza preferin

telor

mele si stiu

ca si ea apreciaza cand eu fac asta, spu

ne un sot pe nume Kenneth. Chiar daca pretinde sacrificiu

din partea mea, cand ea e fericita, si eu sunt fericit. (Principiu biblic: Filipeni 4:5)

VERSETE- CHEIE

Fiecare sa caute nu folosul sau,

ci folosul altuia. (1 Corinteni
10:24)

Sa va ncinge ti cu umilin ta

unii fa ta de al tii. (1 Petru 5:5)

Rezonabilitatea voastra sa fie

cunoscuta de to ti oamenii!
(Filipeni 4:5)

CHARLIE SI

RAMONA

Daca v-a intrat n cap ca nu va potri

viti,
veti gasi mereu dovezi n aceas

ta privint a. Incercati,
n schimb, sa

fiti o echipa si sa priviti diferentele

dintre voi ca pe un condiment, nu ca

pe o otrava. Obstacolele nu trebuie

sa fie un capat de drum.

BENJAMIN SI

CHELSEA

Ii auzim pe unii spunand: Nu ne

place aceeasi muzica sau Nu ne

uitam la aceleasi filme. Si noi am

putea spune asta, ba chiar am pu

tea adauga multe altele la lista. Dar,

daca am fi pus capat relatiei

noastre din cauza acestor incompatibili
tati,
am fi pierdut toate bucuriile pe

care ni le-au adus viata

n doi si acti

vitatile
care ne plac amandurora.

Treziti-v
a! decembrie 2015

Au sosit balenele!

An de an, ncepand cu luna iulie, pe coas

ta sudica a statului brazilian Santa Catarina sosesc balene sudice (Eubalaena

australis). Parasind apele subantarctice,

femelele din aceasta specie strabat mii

de kilometri pentru a veni aici sa-si aduca

puii pe lume si sa i alapteze n apele de

mica adancime. Timp de cateva luni, lo

calnicii si turistii
din zona au parte de
spectacole uluitoare, vedetele fiind balenele si puii lor. Fie de pe plajele cu nisip,

fie de pe t armul stancos, balenele pot fi

vazute odihnindu-se sau zbenguindu-se

n apa.1

Giganti cu talent acrobatic

Femela poate atinge o lungime de 16 m,

cam cat un autobuz cu burduf, si poate

cantari pana la 80 t! Corpul ei masiv este,

n general, negru, avand uneori pete albe

pe burta. Capul este enorm, masurand

cam un sfert din toata lungimea

corpului. Gura e lunga si arcuita.

Nu are notatoare dorsala, ca alte

specii de balene. In schimb, are coa

da lata, cu o crestatura adanca n forma

de V. Pentru a nota, si unduieste

coada

n sus si n jos, nu n stanga si n dreapta,

cum fac de obicei pestii.

Isi schimba direc

tia folosindu-se de notatoarele laterale,

manevra asemanatoare modului n care

este direc tionat un avion.

Paradoxal, n ciuda dimensiunilor lor

uriase,
aceste balene au o flexibilitate

iesit
a din comun, realizand tot felul de

acroba tii: noata tinandu-si coada afara

din apa mult timp; lovesc cu putere apa

cu coada, stropind totul n jur; tasnesc

afara din apa cu tot corpul, aruncandu-se

apoi pe spate si mprosc

and apa n stan
ga si-n

dreapta, spectacol ce poate fi vazut de departe.

Caracteristici fizice distincte

Aceasta specie de balene prezinta

pe tot capul mai multe calozitati albicioa

se sau galbui. Ele sunt, de fapt, portiuni

de piele ngrosat
a acoperite cu colonii de

crustacee mici, cunoscute ca paduchi de

balena. Asa
cum amprentele noastre di
gitale sunt unice, tot asa
si calozitatile
au

modele unice, care ne ajuta sa identi

ficam fiecare exemplar, explica Karina

Groch, coordonatoarea unui proiect bra

zilian ce vizeaza aceasta specie de bale

ne. Fotografiem calozitatile

exemplare

lor ce vin n apropiere de t arm, dupa care

arhivam aceste fotografii.

Biologii afirma ca este greu de stabilit

varsta balenelor sudice la moarte, ntrucat

aceasta specie nu are din ti. Se estimeaza

ca speran ta medie de via ta a unei astfel de

balene este de cel pu tin 65 de ani.2

Obiceiuri alimentare bizare

Balenele sudice se hranesc cu crustacee mici. Pe fiecare parte a maxilarului

superior, ele au niste
structuri cu rol de

filtrare, alcatuite din sute de fanoane

cu marginea franjurata, asemenea unei

perii. In timp ce noata cu gura larg des

chisa, apa este filtrata de fanoane, mi

cuta
prada ramanand prinsa n marginile

franjurate ale fanoanelor. Cu aceasta me

toda, balenele pot consuma pana la doua

tone de crustacee pe zi.

Balenele sudice si petrec lunile de vara

(ianuarie-februarie) n apele bogate n

hrana din regiunile antarctice, acumuland

grasime. Stratul gros de grasime are un

dublu rol: asigura o izolatie

excelenta

cand mamiferul se afla n ape reci si ser

veste
ca rezerva de hrana n perioada
de migra tie.

O prada usoar

Din secolul al XVIII-lea ncoace, vanato
rii de balene au vanat aceste cetacee din

emisfera sudica n mod excesiv. Ele au
fost considerate balenele potrivite pen

tru a fi vanate. De ce? Intrucat noata n

cet, ele erau o prada usoar

a, chiar si pen

tru vanatorii n barci de lemn, echipa ti

doar cu un harpon. In plus, spre deosebi

re de celelalte cetacee, cand sunt ucise,
aceste balene plutesc din cauza stratului

gros de grasime. Prin urmare, vanatorii le

puteau duce fara probleme la

t arm.

Mai mult, grasimea si fanoanele reprezentau bunuri

de valoare la acea vreme.

Grasimea era folosita la iluminatul stradal, dar si ca lubrifiant. Din fanoane se confectionau

diverse obiecte, precum

corsete, bice pentru vizitii si spite
pentru umbrele. De fapt, cu fa
noanele ob tinute de la o singura

balena puteau fi acoperite cheltu

ielile unei expedi tii ntregi!

La nceputul secolului al XX-lea,

vanatul excesiv a decimat popula tia

de balene sudice si,

n cele din urma,

vanarea lor nu a mai fost rentabila. In

Brazilia, ultimul port de baleniere a

fost nchis n 1973. Desi s-a nregistrat o

usoar

a crestere

n randul anumitor specii

de balene, altele raman pe cale de disparitie.

Balena sudica reprezinta un exemplu

remarcabil al complexita tii si diversita tii

vietii
de pe pamant, stand marturie ului
toarei n telepciuni si puteri a celui care
a creat-o, Marele Proiectant, Iehova Dumnezeu (Psalmul 148 :7).

Alte zone de nmultire

sunt apele de coasta ale Argentinei,

ale Australiei, ale Africii de Sud, ale Uruguayului si ale Insulelor Auckland.

2 In clasa balenelor cenusii

oamenii de stiin

t a includ trei spe

cii diferite: Eubalaena australis, din emisfera sudica si Euba
laena glacialis si Eubalaena japonica, din emisfera nordica.
1

Robert Harding/African Wings

Treziti-v
a! decembrie 2015

11

POTRIVIT BI BLI E I  SU FLE T

SUFLET

Religiile ofera explicatii

contradictorii privitoare la suflet si la ce se ntampla cu el

cand murim. In schimb, explicatia

data de Biblie este cat se poate de clara.

Este sufletul nemuritor?

sufletul este nemuritor. Unii considera ca

sufletul renaste,

la nesfarsit,
ntr-un corp

fizic nou dupa ce corpul anterior moare.

Altii
nsa cred ca sufletul merge n cele din

urma n alt domeniu, cum ar fi n rai sau n

iad.

divina a scris o carte biblica, a afirmat

ca un suflet poate fi pedepsit cu moartea.

Intr-un alt verset din Biblie se foloseste

expresia suflet mort cu referire la un cada
vru (Leviticul 21:11). In mod clar, Biblia nu

ne nvat a ca sufletul este nemuritor.

CE SPUN OAMENII Multi oameni cred ca

CE SPUNE BIBLIA Biblia nu sustine

existenta

unui suflet nemuritor. De fapt, n multe

randuri vorbeste
despre suflet ca fiind muritor. Profetul Ezechiel, care sub inspiratie

Sufletul care pacatuieste,

acela va muri. (Ezechiel 18:20)

Este sufletul o entitate separata de corp?

atat timp cat persoana este n viat a, dar la

moarte acesta paraseste
corpul.

CE SPUNE BIBLIA Biblia mentioneaz

ao

mama care a nascut saisprezece

suflete,

cu alte cuvinte persoane vii, care respira

(Geneza 46:18). De fapt, cuvantul ebraic

folosit n Biblie pentru suflet poate fi tra

dus prin cel care respira. Uneori, termenul este folosit chiar si cu referire la ani
male. Mai mult, Biblia spune ca sufletul are

nevoie de mancare (Deuteronomul 12:20).

Daca sufletul ar fi o entitate separata de

corp, ar avea el nevoie sa respire sau sa

manance? In Biblie, cuvantul suflet se

refera, n general, la o persoana vie, cu

prinzand corpul, sentimentele si personalitatea ei.

CE SPUN OAMENII Sufletul da viat a corpului

A nascut . . . saisprezece

suflete.

Mai multe raspunsuri la ntrebari biblice pe www.jw.org

(Geneza 46:18)

Ce se ntampla cu sufletul la moarte?

CE SPUNE BIBLIA Asa
cum suntem siguri

ca la moarte corpul nostru piere, tot asa

putem fi siguri, pe baza Scripturilor, ca n

Seol

[mormant], . . . nu este nici lucrare,

nici plan, nici cunostin

t a, nici ntelepciu

ne (Eclesiastul 9:10). Cand un om moare,

el se ntoarce n pamant si n aceeasi zi

i pier si gandurile (Psalmul 146:4). Un su

flet mort se afla ntr-o stare de inactivitate
si,
de aceea, folosind un limbaj metaforic,

Scripturile spun ca mortii

dorm (Matei
9:24).

DE CE ARE IMPORTANT A? Cand va moare ci

neva drag, probabil ca doriti sa cunoaste

ti

raspunsul la ntrebari precum: Unde sunt

mortii?
In ce stare se afla ei? Sufera? In

trucat Biblia ne da asigurarea ca mortii

nu

sunt constien

ti de nimic, putem gasi alina

re la gandul ca cei dragi nu mai sufera.

Dar cel mai mult ne aduce mangaiere pro

misiunea lui Iehova ca n viitor i va trezi

la viat a pe morti suflete moarte, care nu

sunt constiente

de nimic (Isaia 26:19).

Cei mor ti nu sunt constien

ti de nimic.
(Eclesiastul 9:5)

Treziti-v
a! decembrie 2015

13


L U M E A I N O B I E C T I V  E U R O PA

IN PRIM-PLAN:
EUROPA

Candva bastion al religiei,

Europa este n prezent o

societate laicizata. Totusi,

s-ar

putea sa fiti surprinsi sa aflati

ca unele stiri

recente din t arile

europene pot fi puse n legatura

cu ceea ce spune Biblia.

BENEFICIILE PE CARE LE ADUCE

VOCEA MAMEI In opinia unor cer
cetatori din Milano (Italia), copiii

nascuti prematur au foloase pe

plan fizic daca aud vocea mamei prin intermediul unui dispo

zitiv atasat
la ncheietura mainii

lor, cand acestia

sunt nca la spi

tal. Prin aceasta metoda se n

cearca reproducerea cadrului n

care fatul auzea vocea mamei

cand era n uter. Expunerea timpurie la vocea mamei are efecte

benefice asupra dezvoltarii copiilor prematuri, a fost concluzia

studiului.
CE SPUNE BIBLIA: Mi-am domolit

si mi-am linistit
sufletul, am

ajuns ca un copil nt arcat, n

poala mamei lui (Psalmul 131:2).

CREAM NARCISISTI?

In cadrul unui studiu efectuat asupra a 565 de

copii din Olanda, copiii ai caror parinti le-au spus ca sunt mai

speciali decat ceilalti copii si ca merita un tratament special au

obtinut

un punctaj mai ridicat la testele de narcisism, au mani

festat o atitudine de superioritate si au considerat ca li se cuvine

totul. Copiii chiar cred cand parintii

le spun ca sunt mai speciali

decat altii,
dar aceasta nu le e de folos nici lor, nici societatii,
afir
ma unul dintre autorii studiului.

CE SPUNE BIBLIA: Ii spun fiecaruia dintre voi sa nu gandeasca de

spre sine mai mult decat trebuie, ci sa gandeasca n asa
fel ncat

sa aiba o minte sanatoasa (Romani 12:3).

CENTENARI OPTIMISTI
In pofida bolilor si a limitelor de ordin

fizic, centenarii au o puternica dorint a de a trai, declara cercetatorii de la Universitatea Heidelberg din Germania. Dintre centenarii

intervievati,
trei din patru tin
la viat a si ncearca sa profite la maximum de ea. Si-au

atins obiectivele, sunt optimisti

si plini de spe

rant a, simt ca viata

are un rost si si-au

pastrat normele religioase

si etice.

A: Asa
GANDITI-V
cum reiese din Eclesiastul 3:11, ce anume dezva

luie dorinta
nnascuta a omului de a trai?

!"#2

IAN UARIE 2015

!"#2

FEBRUARIE 2015

CUM
A APARUT
VIATA?

CITI

Biblia

ANIMALE SI
PLANTE
Balene, 12/15
Peste-papagal,

6/15

ESTE BIBLIA
O CARTE DE
ACTUALITATE?

!"#2

MARTIE 2015

EXISTA DUMNEZEU?

ARE IMPORTANT A CE CREDEM?

!"#2

MAI 2015

SPERAN
T A

pentru cei saraci

si cei fara adapost

!"#2

I ULI E 20 1 5

De tine ti controlul
asupra vie tii voastre?

!"#2

S E P T E M B R I E 20 1 5

!"#2

APRILIE 2015

Unde a disparut

educa tia de acasa?

!"#2

IUNIE 2015

IMBUNATATI
TI-V
A SANATATEA

5
!"#2

LUCRURI
PE CARE LE
PUTETI
FACE

A UGUS T 20 15

Celulele
BIBLIOTECI VII

!"#2

Index tematic pe 2015

!"#2

TI

O C TO M B R I E 20 15

1. De ce
?

2. De ce
?

DIVERSE
Detine
ti controlul asupra vietii

voastre?
7/15

Intelepciunea

ocroteste,

2/15

ECONOMIE SI
LOCURI DE MUNCA

Perspectiva echilibrata asupra banilor,

9/15

Sperant a pentru cei saraci si cei fara

adapost, 5/15
INTERVIURI

De ce a parasit un preot Biserica
(A. Della Gatta), 2/15
Matematician (G. Hwang), 11/15
N-a renuntat
la convingerile ei
(S. Kang), 8/15
MARTORII LUI IEHOVA

Dumnezeu ne vindeca ranile
(atac terorist), 5/15

Promovarea alfabetizarii, 8/15

PERSONALITATI
ISTORICE
Al-Khwarizmi, 5/15
Galileo Galilei, 6/15
Herodot, 9/15
POTRIVIT BIBLIEI
Adulter, 6/15
Animale, 4/15
Evolutie,
10/15
Jocuri de noroc, 3/15
Mesia, 2/15

Munca, 7/15

Saracie, 9/15

Sfarsitul

lumii, 11/15

Suferint a, 1/15
Suflet, 12/15

Tolerant a, 8/15

Violent a, 5/15

3. De ce
?

O PERSPECTIV
A
ECHILIBRATA
ASUPRA BANILOR

!"#2

ESTE RELIGIA

N O I E M B R I E 20 15

PE CALE DE DISPARITIE?

!"#2

INTREBARI
pe care oamenii i le-ar
pune lui Dumnezeu

DE CE M B R I E 2015

CUM SA PROMOVA
TI

PACEA IN FAMILIE

RELATII
INTERUMANE

Ce sa faci cand trebuie sa revii n casa

parinteasca, 10/15

Copilul pune ntrebari despre moarte, 2/15

Cum sa abordati diferentele

dintre voi,
12/15

Cum sa faci fat a unei despartiri,

7/15

Cum sa-i ceri scuze partenerului

conjugal, 9/15

Cum sa-l nvata

ti pe copil sa asculte, 5/15


Cum sa-l nvata
ti pe copil stapanirea
de sine, 8/15

Cum sa ramai devotat partenerului
conjugal, 6/15

Cum sa-ti tii

n frau firea, 1/15

Cum sa va laudati copilul, 11/15

Folositi tehnologia digitala cu ntelep

ciune? 4/15

Pacea n familie, 12/15

Singuratate, 4/15
Socrii, 3/15

Unde a disparut educatia

de acasa? 4/15
RELIGIE

Cum a aparut viata?

1/15
Este Biblia o carte de actualitate? 2/15
Este religia pe cale de disparitie?

11/15

Exista Dumnezeu? 3/15

Trei ntrebari pe care oamenii i le-ar pune

lui Dumnezeu, 10/15

SANATATE SI
MEDICINA
Aerul curat si razele soarelui, 3/15

Am hotarat sa nu ma mai concentrez

la boala mea (sclerodermie), 1/15

Cand cineva drag e bolnav, 10/15

Ce nseamna sa traiesti
fara vedere, 11/15
Malarie, 7/15

Modalitati de a mbunatati sanatatea, 6/15

STIIN

T A

Aripa unica a pasarilor cu zbor planat,
2/15
Auzul remarcabil al moliei stupilor, 3/15
Capacitatea corpului omenesc de a vinde
ca rani, 12/15
Capacitatea plantelor de a face calcule
matematice, 11/15
Celulele biblioteci vii, 8/15

Cum a aparut viata?

1/15

Diavolul tepos

si pielea lui unica, 10/15

Fagurele, 1/15
Maxilarul crocodilului, 7/15
Mecanismul de roti dintate

al insectei Issus
coleoptratus, 8/15
Microorganisme care descompun petrolul,
9/15

Mustatile
pisicii, 4/15
Organul luminiscent al calmarului
hawaiian, 5/15

T ARI SI
POPOARE
Costa Rica, 1/15

Decrete care au mpartit

lumea, 3/15
Honduras, 4/15
Mongolia, 7/15
Nicaragua, 9/15
Uzbekistan, 10/15

Le-a ti citit pe toate? Revista Treziti-v

a! este disponibila online pe www.jw.org

Treziti-v
a! decembrie 2015

15

O P E R A U N U I P R O I E C TA N T ?

Corpul omenesc si

capacitatea lui de a vindeca rani

n
o

Puteti descarca

gratuit aceasta

revista, precum si
editii
anterioare

Inspirandu-se din procesul de coagulare

a sangelui, cercetatorii realizeaza polimeri

care se pot vindeca singuri. Acest tip de

material plastic cu proprietati regeneratoa

re are n component a mici canale paralele

ce contin
doua substante
chimice care

sangereaza cand materialul se deterio

reaza. In momentul combinarii celor doua

substante,
se formeaza un gel care se ras

pandeste
pe toata zona afectata, acope

rind crapaturile si gaurile. Cand gelul se

solidifica, se formeaza o substant a dura

ce-i reda materialului rezistenta

initial
a. Un

cercetator recunoaste
ca acest proces arti
ficial de vindecare, care se afla n stadiul

de experiment, ncearca sa imite un proces

existent n natura.

Ce credeti?
Au aparut corpul omenesc si

capacitatea lui de a vindeca ranile prin evolutie?

Sau sunt opera unui Proiectant?

Biblia disponibila

online n peste
100 de limbi

Accesati
www.jw.org
sau scanati
acest cod

g15 12-M
150917

RINTRE numeroasele mecanisme ce fac

posibila viata
umana se numara si ca
pacitatea corpului de a vindeca rani si de

a regenera tesuturi

lezate. Procesul ncepe

imediat ce se produce un traumatism.

Ganditi-v
a: Procesul de vindecare con

sta n desfasurarea

succesiva a unor functii

celulare complexe:

Trombocitele adera la tesutul

din jurul ra

nii, iar cheagul de sange ce se formeaza

sigileaza vasele sanguine rupte.

Inflamarea protejeaza tesutul

mpotriva

infectarii si nlatura orice deseuri

rezul
tate n urma traumatismului.

Pe parcursul catorva zile, tesutul

lezat

ncepe sa fie nlocuit, rana se contracta,

iar vasele de sange distruse sunt reparate.

In cele din urma, tesutul

cicatricial remo

deleaza si ntareste
zona lezata.