Cuprins

Cap. 1- Istorie si date generale ... 2

Cap. 2- Economia.. 6
Cap. 3 Turismul. 9
3.1 Insulele-Animatie si agrement

3.2 Atractii turistice

13

3.3 Informatii utile

14

3.4 Activitati

14

3.5 Concluzii

15

Cap.4 Politici si strategii pentru promovarea turismului 17

Bibliografie 24

Insulele Maldive
Cap. 1- Istorie si date generale
1

Maldive este un grup de insule de corali, situat la sud vest de Sri Lanka, format
dintr-un arhipelag de 26 de atoli principali. O mica parte a insulelor este locuita si 87
dintre ele sunt exclusiv resorturi, cu peisaje tropicale si plaje perfecte. Nenumarate insule
sunt inconjurata de rifturi de corali. Populatia Dhivehi din Maldive se trage dintr-un mix
de etnii si culturi: arieni, negroizi, singalezi, dravidieni si arabici. Istoria zonei a fost
dominata de o succesiune de tentative de a controla aceasta zona, initial de musulmani in
secolul al 12-lea, apoi de arabi, portughezi si britanici, pana in 1965 cand Maldive si-a
capatat independenta ca sultanat. Populatia din Maldive este musulmana sunita si modul
lor de viata urmeaza traditia islamica. Cele 1.190 de insule tropicale de coral constituie
un eden pentru cei care iubesc plajele albe, lagunele turcoaz, palmierii si sporturile de
apa. Frumusetea lumii subacvatice este neasemuita. Culorile psihedelice si varietatea
vietuitoarelor au fascinat vizitatorii inca de cand insulele au devenit o destinatie pentru
turismul subacbatic.
Gradul de vizibilitate poate depasi 50m, iar temperatuta apei este calda tot timpul
anului. Toate statiunile inchiriaza echipament pentru scufundari si exita si scoli pentru
incepatori.
Insulele Maldive sunt din ce in ce mai populare printre turistii din toata lumea.
Totusi acest paradis este vulnerabil, datorita faptului ca 80% din teritoriu se afla la mai
putin de 1m deasupra nivelului marii. Acest lucru a fost evident in 2004, cand tsunami-ul
a distrus 20 din cele 199 de insule locuite.
Se crede ca acesti atoli unici de coral s-au format cu 65-200 de milioane de ani in
urma, din crusta unui lant de munti vulcanici stinsi. Atolii (cuvantul atol provine din
Atholhu) sunt formati din bariere de recif coral. Partea din recif care se uneste cu insulele
provine din corali distrusi, care dau plajelor culoarea alba specifica. Fiind protejate de
recif, lagunele au ape calme si cristaline, pline de diverse specii de pesti si corali.
Primii locuitori au sosit in Madive probabil inainte de 500 IHr. Cateva secole mai
tarziu, navigatorii arabi au inceput sa viziteze insulele, oprindu-se regulat pentru a face
comert cu scoici si peste. Influenta araba a dus la convertirea insulelor la islamism, in
1153. In urmatorii 800 de ani tara a fost in mare parte condusa de o succesiune de
sultanate, desi sultanii erau nevoiti sa imparta autoritatea cu puteri coloniale din
Portugalia, Olanda sau Anglia. Maldive a devenit protectorat britanic in 1887 si si-a
castigat independenta deplina in 1965. Trei ani mai tarziu, sultanatul a fost abolit, iar
Ibrahim Nasir a fost ales presedinte al noii republici.
Prima statiune turistica s-a deschis in 1972, dupa care insa a urmat o perioada de
scadere a economiei, represaliile guvernului aducand localnicii aproape de o revolta.Nasir
a fugit din tara in 1978, fiind inlocuit de Maumoon Abdul Gayoom, a carui politica de
progres economic i-a adus o popularitate imensa.
2

Capitala: Male
Presedinte: Maumoon Abdul GAYOOM
Forma de guvernare: Republica - Consiliul Popular format din 50 de scaune (42
de membri alesi prin vot popular, 8 alesi de catre presedinte) pe o perioada de 5 ani.
Muntii: Teritoriul Maldivei este reprezentat de proeminente coraligene ale unui
platou submarin relativ discontinuu. Insulele sunt dispuse intr-un dublu lant orientat N-S
cu lungime de cca 760 km si o latime de cca 130 km.
Cel mai inalt varf :Addu Atoll 2.4 m
Marea: Oceanul Indian ii ofera 644 km de coasta.
Clima: Clima este tropicala, fierbinte si umeda; musonul uscat din NE
(Noiembrie-Martie) si musonul umed si ploios din SV (Iunie-August). Clima din
Maldive este calda tot anul si cu toate ca umiditatea este relativ inalta, briza constanta a
marii contribuie la circulatia aerului. Perioada optima pentru a merge in Maldive este
intre luna decembrie si aprilie, in timpul sezonului uscat. Acesta este si sezonul de varf si
resorturile nu numai ca sunt mult mai scumpe, dar si adesea nu mai au locuri. Sezonul
umed este intre lunile aprilie si octombrie si este perfect pentru cei care practica
scufundarile.
Suprafata: 300 km2
Vecini:Oceanul Indian, Insula Ceylon la 643 km
Orase principale: Male
Divizii administrative: 19 atoli si o capitala
Time Zone: UTC + 5
Organizare politica: In urma unui referendum, Maldive se proclama republica la
11.11.1968, ca presedinte fiind ales Ibrahim Nasir. Dupa revoltele din capitala Male din
August 2004, presedinte si guvernul au promis reformarea democratica, un sistem politic
mai reprezentativ si extinderea liberatilor politice.
Independenta: Obtinuta la 26 Iulie, 1965 in fata Regatului Unit.
Organizare economica: Turismul este cea mai mare industrie economica din
Maldive, si are un rol foarte important in veniturile din cursul valutar si locurile de
munca. Insulele Maldive sunt faimoase pentru frumusetea naturala: oceanul albastru,
plajele cu nisip alb si temperaturile placute. Clima Maldivei este ideala pentru iubitorii de
sporturi acvatice. Statiunile sunt pline de hoteluri luxoase, restaurante, cafenele,
magazine, baruri, discoteci si multe altele.
Ce e de vazut :Male - capitala, Centrul Islamic, Male's Fish Market, Local Market
langa Male's Fish Market, Moscheeiul Huskuru Miskiiy, Palatul Mulee-aage, Muzeul
National
Cand sa te duci : Cea mai populara perioada este Decembrie-Aprilie, deoarece
zilele sunt cele mai lungi. Insa cea mai aglomerata perioada este perioada CraciunRevelion, majoritatea turistilor fiind din Europa sau America.
3

Evenimente :Ziua Independentei - 26 Iulie

Bacsisuri: Oficial, bacsisurile nu se incurajeaza in Maldive, insa daca serviciile
sunt de calitate este un obicei sa se dea bacsisuri la ospatari si la personalul din hotel
(daca nu cumva taxa pentru aceste servicii a fost adaugata in nota de plata).
Obiceiuri: Populatia din Maldive este musulmana, deci trebuie respectate
obiceiurile islamice, in special in perioada Ramadanului, cand nu se mananca, bea si nu
se fumeaza in timpul zilei, deoarece este interzis in cultura musulmana. Sunt interzise
materialele cu tenta pornografica (sau alte materiale care ofenseaza legea islamica), iar
homosexualitatea este interzisa si pedepsita de lege. Relatiile cu persoane de acelasi sex
nu sunt tolerate si pot atrage dupa sine inchisoarea. Consumul de alcool este acceptat
doar in zona resorturilor. Nudismul este interzis. In timpul vizitarii insulelor populate este
important a se respecta traditiile locale, tinuta trebuie sa fie conservatoare, iar practicarea
in public altor obiceiuri religioase decat cele islamice sunt interzise. Statul are legi foarte
aspre impotriva traficului si consumului de droguri.
Business: Cum in Maldive totul este din import, activitatea de baza in lumea
afacerilor o constituie comertul. Intalnirile de regula sunt programate pentru dimineata si
se tin in limba engleza. Femeile, in special, trebuie sa fie imbracate intr-un stil mai
conservator. Orele de lucru sunt intre 07:30 14:30 de duminica pana joi.
Comunicatii: Prefixul telefonic international al Maldivelor este +960. Pentru a
suna in strainatate din Maldive trebuie sa formati 00 urmat de codul tarii. Facilitatile IDD
sunt disponibile in resorturi iar cartelele telefonice sunt disponibile pe toate insulele
populate. Reteaua de telefonie mobile acopera majoritatea insulelor mari. Este bine sa
verificati din timp daca operatorul dvs de telefonie mobila are un contract de roaming cu
operatorii din acest stat. Dhiraagu, compania de telecomunicatii din Maldive, ofera
telefoane mobile de inchiriat. Accesul la Internet este disponibil in hoteluri si majoritatea
zonelor turistice.
Duty Free: Cei care calatoresc in Maldive, indiferent de varsta, pot sa introduca in
tara tigari, tutun si cadouri in catitati rezonabile. Printre lucrurile interzise se numara
alcoolul, arme, carne de porc, opium, marijuana, cocaina, materiale pornografice si
reprezentari de idoli religiosi.
Note privind documentele de intare in tara: Pasapoartele trebuie sa fie valabile pe
durata presupusa a sederii. Toti turistii trebuie sa posede bilete si documente de calatorie
pentru intoarcerea in tara de origine. Turistii care ajung in Maldive fara o rezervare la
hotel sau o invitatie din partea unui rezident din Maldive trebuie sa aiba asupra sa cel
putin 30 USD/zi/persoana pentru intraga perioada de sedere.
Turism:
Biroul de turism al Maldivelor: +960 323 228 sau
www.visitmaldives.com
Populatia estimativa: 369.031
4

Densitatea populatiei : 1,230 persoane / km

Distributia populatiei: Urban 29% / 71% Rural (2005)
Populatie sub limita de subzistenta: 21% (2004)
Rata nasterilor: 34,2 la 1000 de locuitori
Rata deceselor: 6,88 la 1000 de locuitori
Varsta medie: 18,1 ani
Rata Educatiei: 96,3% - Persoane care stiu sa scrie si sa citeasca
Grupuri entice : Indieni din Sud, Sinhalezi, Arabi
Limba : Dhivehi este limba nationala. Engleza este raspandita, alaturi de gemana,
franceza, italiana si japoneza, vorbita de personalul din resorturi.
Religie: Musulmani Suniti
Transport: masina, autocar/autobuz, avion, vapor/feriboat
Sosele/Drumuri: 88 km Cai ferate: Nu exista cai ferate.
Aeroporturi: 5 Porturi: 1
Moneda: Moneda oficila este Rufiya Maldiveza (MVR) si are ca subdiviziune 100
laari. Resorturile din Maldive sunt in general scumpe si turistii trebuie sa se asigure ca au
fonduri suficiente pentru intreaga perioada a sederii. Nu exista ATM-uri iar cecurile de
calatorie sunt folosite rar, insa exista facilitati pentru preschimbarea valutei in resorturi si
la banci. Se accepta majoritatea cartilor de credit in majoritatea resorturilor si hotelurilor.
Bancile sunt inchise in zilele de vineri si duminica.
Produsul Intern Brut : $1.357 miliarde $(2009)
Salariul minim: Salariul minim nu este stabilit de lege.
Aeroportul International din Mal (MLE) Situare: la 2 km nord-est de Mal.
Transferuri: serviciu de transfer cu barca 24/24 pana in orasul Mal si alte insuleresort. Nu exista taxiuri de la aeroport, insa sunt disponibile in Mal.
Inchiriere masini: Nu.
Facilitati: banca, casa de schimb valutar, farmacie, magazine duty-free, o cabina
de dus gratuita, restaurante, oficiu postal. Exista facilitati pentru pastrarea
bagajelor, si un punct de acordare a primului ajutor
Cap. 2- Economia
Economia din Maldive este bazat pe turism si pescuit.Din cele 1191 de insule
numai 200 sunt locuite.Populatia este raspandita prin toat ara, cu cea mai mare
concentrare in capitala,pe insula Male. Limitrile pe ap potabil i de teren arabil
restrnge expansiunea populatiei. Dezvoltarea a fost axata pe industria turismuluisi
sectoarele de servicii complementare, de transport, distribuie, imobiliare, constructii, i
de guvern.
Impozitele din industria turistica se investesc n infrastructur i tehnologie si sunt
folosite pentru a mbunti n sectorul agricol.PIB-ul in 2007 totaliza 1.1 miliarde $ sau
5

circa 3460 de dolari pe cap de locuitor.Economia din Maldivesi-a revenit remarcabil dupa
tsunami,care a cauzat daune de aproximativ 375 de milioane de dolari,exceptand 100 de
milioane care au fost acoperite de firmele de asigurari private din statiuni. Dezvoltarea in
turism, reconstrucia post-tsunami, i firmele de constructii noi ae contribuit la creterea
PIB-ului cu aproximativ 19% n 2007 i 6,6% n 2008, de la o contracie de 4,5% n
2005. Inflaia a accelerat pana la 10% n 2007 i la aproximativ 15% pn n mai 2008.
Din cauza importurilor i a creterii preului petrolului, deficitul comercial a urcat la 700
milioane $ n 2007. Soldul contului curent (dolari SUA) pentru Maldive, n anul 2009
este de -0.42 dolari miliarde $.
Cu toate acestea, datorit creterii explozive a turismului i a imprumuturilor
guvernamentale , balana de pli a nregistrat un excedent de circa 45 de milioane de $ n
2006 i 2007. Controlul fiscal sa deteriorat din cauza reconstruciei de dupa tsunami, n
special datorit unei creteri a cheltuielilor guvernamentale. Cheltuielile guvernamentale
s-au extins la peste 60% din PIB n 2005-2007, comparativ cu 36% din PIB n 2004,
nainte de tsunami. Cheltuielile gurvernamentale sunt proiectate pentru a se extinde n
continuare la 73% din PIB n 2008. n consecin, deficitul bugetar se estimeaz la 10%
din PIB n 2008. n iulie 2008, guvernul a recunoscut c economia sa este ntr-o
recesiune.In timp ce procesul de reconstruire de dupa tsunami merge mai
departe,procesul de recuperare ramane fara fonduri.
Transporturile maritime spre si din Maldive sunt , in principal, exploatate de ctre
sectorul privat, doar o mic parte din tonajul transportat fiind transportate de
transporatorul national, shipping Management Ltd.De-a lungul anilor, Maldive a primit
asisten economica de la organizaii multilaterale de dezvoltare , inclusiv al ONU,
Programul de Dezvoltare (PNUD), Banca Asiatic de Dezvoltare, i Banca Mondial.
Individuale de donatori - inclusiv Japonia, India, Australia, precum i european i rile
arabe (inclusiv Bancii Islamice de Dezvoltare i Fondul de Kuwaiti) .De asemenea au
contribuit si donatorii individuali, inclusiv Japonia, India, Australia, precum i tarile
europene i arabe (inclusiv Banca Islamica de Dezvoltare i Fondul din Kuweit).
Sectoare economice
Turism. n ultimii ani, Maldive a exploatat cu succes activele sale naturale pentru
turism plaje frumoase,nepoluate pe mici insule de corali , scufundri n apele albastre,
cu o mulime de peti tropicali si superbe apusuri de soare. Turism aduce acum
aproximativ 500 de milioane de $ pe an. Servicii legate de turism au contribuit cu 28%
din PIB n 2009.
Din momentul in care prima statiune a fost nfiinat n 1972, mai mult de 90 de
insule au fost dezvoltate, cu o capacitate total de unele 18500 de paturi. Maldive s-a
angajat pe un plan de expansiunie rapida a turismului; alte 65 statiuni sunt n construcie.

Peste 675000 de turisti (n principal din Europa) au vizitat Maldive n 2009.Rata medie
de ocupare a statiunilor este de 80% si ajunge la 95% in varf de sezon touristic, iarna.
Sectorul de pescuit. Acest sector angajeaz aproximativ 11% din fora de munc.
Industria de pescuit, inclusiv de prelucrare a petelui, contribuie n mod tradiional, la
aproximativ 7% din PIB. Din cauza unei drastice scderi a pecuitului,contribuia
industriei la PIB a fost de numai 5% n 2009. Ctigurile din exportul de peste au fost
estimate la 100 de milioane de $ n 2009. Utilizarea de plase de pescuit este ilegala;
pescuitul se face prin linie. Producie a fost de aproximativ 65000 tone metrice n 2009,
dintre care cea mai mare a fost de ton skipjack. Mai mult de 60% este exportat, n mare
msur, in Sri Lanka, Japonia, Hong Kong, Thailanda, i in Uniunia Europeana.
Proaspete, refrigerate, congelate, uscate, sarate, sau conserve,exporturile de ton sunt de
90% din toate exporturile de produse marine.
Agricultur. Slaba fertilitate a solului i a terenurilor arabile, au limitat agricultura
la productia catorva culturi de subzistenta, cum ar fi nuc de cocos, banane, breadfruit,
papayas, mango, taro, betel, chilies, cartofi dulci, i ceap. Aproape toate produsele
alimentare, inclusiv alimentele de baz, trebuiesc importate. Tsunami din decembrie 2004
a inundat terenurile agricole din mai multe insule, care au nevoie de o perioada lunga de
timp pentru a se recupera. . Agricultur reprezinta aproximativ 2,5% din PIB.
Sectorul manufacturier. Sectorul de producie participa cu mai puin de 7% din
PIB. Industria tradiional const in fabricarea de barci si artizanate, n timp ce industria
modern este limitata la conservarea tonului, o ramura de mbuteliere, i cteva
ntreprinderi productoare de evi din PVC, spun, mobilier, si produse alimentare. Cinci
fabrici de mbrcminte care au exportat n principal n Statele Unite au fost nchise n
2005, dup expirarea Acordului Multi-Fiber (AMF), care a stabilit cotele de dezvoltare a
exporturilor de mbrcminte pentru a rile dezvoltate. Pierderea acestor fabrici nu s-a
dovedit a fii un obstacol insurmontabil, cu toate acestea, cea mai mare parte din profituri
au fost repatriate i cea mai mare parte a fortei de munca a fost expatriate
Alte. Sectorul de constructii, contribuie cu aproximativ 6% din PIB ca urmare a
reconstruirii de dupa tsunami si a costruirii de noi statiuni.
Indicatori economici:
PIB : $ 1.327 miliarde
Rata de cretere a PIB (2009): -3.5%
PIB pe cap de locuitor (2009): $ 4894.
Inflaia, de la an la an (2009): 4%.
Procente din PIB (2009): Turism - 60%; de transport i comunicaii - 18%; guvern - 16%;
de fabricaie - 7%; imobiliare - 6%; de pescuit - 5%; de constructii - 6 %; Agricultur 2,5%; alte - 9%.
Comert (2009): Exporturi - $ 232 de milioane de: produse de pete.
7

Pieele majore - SUA, Thailanda, UE, Sri Lanka, Japonia (sursa: Maldive Serviciul
Vamal).
Importurile - $ 936 de milioane de: ulei, materiale de constructii, preparate alimentare,
legume, produse de origine animal, aparate electrice, produse din lemn, computere,
echipamentele de transport. Pietele furnizoare - Singapore, EAU, India, UE, Sri Lanka,
Malaezia.

Cap. 3 Turismul
Maldive este tara cu cea mai mica altitudine medie din lume , masurand numai 4m
in inaltime.
Recomandari:
Nu sunt obligatorii vaccinuri sau alte masuri similare. Exista risc de holera. Se
recomanda numai apa imbuteliata, desi apa din majoritatea resort-urilor este sigura, ca si
mancarea din restaurantele hotelurilor. Se recomanda fructele bine spalate, precum si
evitarea mancarii vandute in afara restaurantelor.
Nu exista restrictii pentru introducerea / scoaterea din tara a valutei (locala sau
straina).
Exista anumite restrictii la introducerea fara vama in tara a anumitor produse:
tigari, cadouri (o cantitate rezonabila). Este interzisa introducerea materialor
pornografice, a produselor din porc, a armelor, drogurilor, bauturilor alcoolice (Republica
Maldive este o tara musulmana; bauturile alcoolice pot fi servite numai in centrele
turistice).
Gastronomice:
8

Bucataria in Maldive este in general internationala, insa se gasesc excelente

preparate traditionale din peste. Majoritatea mancarurilor sunt gatite cu sos picant, dar
daca acestea nu va tenteaza puteti incerca bufetul oriental. Exista o gama diversificata de
bauturi si cocteiluri locale dintre care va amintim The Maldive Lady o bautura
delicioasa si tare, a carei compozitie variaza de la bar la bar si de la insula la insula.
Sport:
Insulele Maldive au plaje cu nisipul alb, cu palmieri si arbori de paine, cu cerul
albastru azuriu si lagune cu ape limpezi si clare cum rar apar in Oceanul Indian. La
adancimi mai mari sau mai mici, apele oceanului sunt un adevarat paradis tropical atat
pentru cei care practica snorkelingul cat si pentru iubitorii de scufundare. Atractia cea mai
mare o constituie pestii de diferite culori care patruleaza prntre recifi, dar si epavele.
Locurile pentru scufundare din Maldive sunt numeroase, cele mai renumite fiind Atolii
Alifu, Kaafu, Felidhoo. Pescuitul ramane una din cele mai importante ramuri de activitate
din Maldive pentru cea mai mare parte a locuitorilor. Inainte de dezvoltarea turismului, in
aceasta zona pescuitul era cea mai importanta ramura a economiei.
In insule se mai pot practica si golful, tenisul, inotul dar si alte sporturi.
3.1 Insulele-Animatie si agrement

Toate resorturile sunt situate pe insule imaculate, cu asezari idilice pentru

activitatile acvatice pentru zilele lungi de plaja. Resorturile sunt situate predominant in
cei trei atoli apropiati de capitala Maldivelor, atolul Mal (Kaafu). Cateva se afla in atolii
Vaavu, Baa, Lhaviyani si Ari (Alifu). Ari a fost recent distins pentru dezvoltarea sa ca
zona turistica. Fiecare resort are un caracter individual, cu arhitectura moderna sau
traditionala.
Resorturile mai mari si mai putin scumpe atrag turistii tineri si in cautare de
aventuri, in timp ce optiunile mai micute si mai scumpe ofera vacante mai intime.
Excursiile oferite de resorturi variaza, in functie de aproprierea lor de locurile apreciate
pentru scufundari, de sate si de atractiile naturale. Toate resorturile ofera posibilitati de a
practica sporturile acvatice: pescuitul noaptea, scufundari, parapanta, windsurfing, jetski,
plimbari cu barca banana etc. Distractia se completeaza prin plajile private cu recifuri de
corali, piscine interioare ncalzite, piscine pentru copii, terase pentru plaja, piscine
exterioara, volei pe plaja, animatii sportive, centre fitness cu sauna, bai cu aburi si masaj,
tenis, cursuri de scufundari, minigolf, tir cu arcul, tenis de masa, amfiteatre cu programe
de divertisment, discoteca, cluburi pentru copii (supraveghere, programe speciale si
jocuri cu animatori, teren de joaca),programe de animatie ziua si seara, jocuri, muzica
live; port propriu, safari n desert, echitatie, ture de alpinism. Paturile, umbrelele si

prosoapele de plaja sunt gratuite langa piscina si pe plaja.Sunt foarte populare excursiile
cu barca cu fund de sticla.
Resorturi
Huvafen
Insula Huvafen Fushi ('Dream Island'), cunoscuta in trecut ca Nakatchafushi, este
una extrem de pitoreasca, ideala pentru practicarea sporturilor acvatice. Insula privata se
afla in atolul North Mal, la aproximativ 24 km de aeroport. Conceputa special pentru cei
care cauta cele mai inalte standarde, Huvafen Fushi combina modelul avangardist cu
serviciile ireprosabile si cu facilitatile exclusive. 43 de bungalouri moderne inconjoara
laguna, fiecare cu piscina privata, TV cu ecran LCD, bar privat. Un mic Spa dispune de
camere subacvatice de masaj, care ii confera si mai multa extravaganta.
Reethi Rah
Reethi Rah este o insula retrasa si imaculata care este perfecta pentru relaxare.
Bungalourile acoperite cu stuf sunt asezate printre palmieri iar bungalourile pe apa se
intind de-a lungul lagunei la One&Only Reethi Rah, o insula-resort de lux care ofera
exclusivitate si un stil de neegalat. Insula este situata in atolul North Mal.
Makunudu
Un resort scump, Makunudhoo, sau Makunudu, ofera confort si lux inconjurat de
o frumusete tropicala deosebita. Padurile de cocotieri gazduiesc bungalourile, iar iahturile
acosteaza la tarm. Insula este cunoscuta mai ales pentru bucataria sa si este situata
inauntrul North Mal Atoll.
Coco Island Resort
Resortul este situat in atolul Baa si este o combinatie perfecta a stilului traditional
din Maldive cu confortul modern. Spa-ul din cadrul resortului ofera tratamente de
infrumusetare si masaje relaxante.
Veligandu Huraa
Mai la sud de aeroportul din Mal se afla insulele Veligandu Huraa (Palm Tree
Island) si Dhigufinolhu, legate de un dig peste laguna. Dhigufinolhu este cea mai mare
dintre cele doua, oferind o selectie mai bogata de cazare si distractie. Cele doua insule
sunt de asemenea legate cu punti din lemn de Bodu Huraa.
Seenu
Seenu, sau atolul Addu, este cel mai sudic atol din Maldive. Capitala este
Hithadhoo si al doilea oras ca populatie dupa Male.
Atolurile din Maldive
Ari
10

Ari( Alif, Alifu) este un atol in Insulele Maldive, impartit in Ari Nord si Ari Sud.
Atolul are o forma ovala alungita, masurand 90 km in lungime si 30 km in latime,
constand in cateva recifuri mari si mai multe mici, fiecare avand o laguna interna, cateva
si o insula solitara in centru.
Recifurile mici circulare din est sunt separate de canale inguste, cu pana la un km
latime. Recifurile din sud sunt in general mai mari. Laguna interioara a atolului contine
mai multe recifuri, o parte aflati sub apa si o parte formand mici insulite.
In total sunt 82 insule mici, insumand o suprafata de 12,2 km. Cele mai mari
insule includ Dhigurah (0,428 km), Maamingili (0,749 km), si Feridhoo (0,432 km).
Baa
O vacanta in Atolul Baa reprezinta desfatarea suprema. Nisip alb fin, palmieri
verzi, lagune albastre si apa cristalina a marii. Si nu este vorba de o singura insula, ci de
mai mult de 50 de insule ca niste bijuterii, care formeaza Atolul Baa. Doar 13 insule sunt
locuite, avand astfel posibilitatea sa va petreceti o intreaga zi pe o insula pustie.
Vizita in Atolul Baa va consta in inot in apele limpezi, cu masca de scufundari,
urmarind pestii multicolori pe fundalul coralilor exotici. De asemeni puteti naviga cu
catamaranul, sau puteti pleca intr-o excursie pe o insula pustie. Exista si excursii de
pescuit, in care puteti prinde merlin.
Cu o populatie de peste 2.500 de locuitori, insula Eydhafushi este capitala Atolului
Baa. Aceasta insula este cunoscuta pentru industria teserii fustelor Feryli.
La sud se afla a doua cea mai populata insula Thulhadhoo.
Male
Capitala Insulelor Maldive ocupa intreaga insula Male, aflata la sudul atolului
Male Nord. Cei 80.000 de locuitori se ingramadesc pe un teritoriu de 1km pe 1,7km.
Diferita de alte insule, Male este un oras cu cladiri inalte si strazi pavate. Cladirile
guvernamentale sunt amplasate separat, insa strazile principale sunt aliniate de magazine
si birouri. In zona bazarului vechi, care inca este centrul comercial, strazile sunt atat de
inguste, incat si un singur vehicul ar circula cu greutate, mai ales din cauza multimii de
oameni. Nu exista plaje in Male; doar o plaja artificiala in jurul insulei pana la port, un
loc placut pentru plimbari, mai ales seara, cand este racoare.
Multe dintre strazile orasului sunt umbrite de copaci, care pe alocuri se unesc,
formand bolti. O plimbare pe insula va va dezvalui multe locuri memorabile, cum ar fi
piata de peste si piata din nord, portul cel nou din coltul de sud-vest si Moscheea Vineri,
veche de 400 de ani. Va puteti plimba prin zonele rezidentiale sau prin zonele comerciale,
pentru a observa mai bine stilul de viata al localnicilor, sau va puteti relaxa intr-unul
dintre micile parculete din oras. Veti fi surprinsi de multele autovehicule din oras. Daca

11

vreti, puteti face un tur al orasului in taxi, cu un tarif mai ridicat de la ora 12 noaptea,
pana la 6 dimineata.
Royal Island
Daca sunteti in cautarea unui loc in care sa uitati de grijile de zi cu zi, Insula
Regala din laguna atolului Baa este locul ideal. Aici veti gasi vegetatie luxurianta
inconjurata de plaje incredibile. Apele sunt limpezi si albastre, si gazduiesc o bogata viata
marina.
Exista semne ca aceasta insula a fost locuita in antichitate, cum ar fi ramasitele
unei bai antice.Pe aceasta insula puteti practica mai multe sporturi, pe uscat sau pe apa.
Echipamentul pentru surfing sau scufundari este gratuit.
North Male
Situat pe lantul estic de atoli, Male Nord se afla la 4 km nord de Male Sud si 48
km nord-est de atolul Ari. Impreuna cu atolii Male Sud, Gaafaru si insula Kaashidhoo
formeaza unitatea administrativa Atolul Kaafu (Male). In Male Nord se locuieste cea mai
mare parte a populatiei si tot aici se afla si capitala, Mal. Atolul are o lungime de 60km
si 39km latime la centru. Marginile exterioare sunt formate din 40 recifuri mari care
inconjoara o laguna adanca (46-64 m), in care se afla recifuri mai mici. Cel mai mare
recif este Dhiffushi Falhu, cu o lngime de aproximativ 13 km.
Pe langa faptul ca este o destinatie minunata de vacanta, atolul Male nord este si
principalul centru turistic al Insulelor Maldive, avand cel mai mare numar de statiuni.
Explorati lumea subacvatica magica si multimea colorata de pesti. Oferta sporturilor
nautice include navigatie, scufundari si surfing.
3.2 Atractii turistice
Pentru a profita din plin de vacanta in Insulele Maldive, nu ratati urmatoarele atractii
turistice:
Colectia superba de artefacte, printre care se numara si tronurile sultanilor, in
Muzeul National din Parcul Sultanului din Male
Moscheea Vineri (Hukuru) din secolul XVII din Male. Vizitati si Centrul Islamic.
Sunt peste 20 de moschee imprastiate pe suprafata capitalei.
Vizitati epava Victoria Maldivelor, scufundata in 1981 si care se afla pe partea de
vest a Hulule.
La Mushimasmingili Thila puteti urmari rechini de recif si pesti tropicali, in
sectorul de nord al atolului Ari.

12

 Cumparati obiecte de artizanat local. Baa Atoll este unul dintre putinele locuri in
care se mai folosesc tehnicile traditionale. Si in Male se afla cateva piete de
artizanat.
Vizitati lumea subacvatica. Toate statiunile au echipament profesional, scoli de
scafandri si majoritatea statiunilor ofera plimbari cu barci cu fundul de sticla.
Faceti o excursie de pescuit cu o barca echipata pentru pesti de dimensiuni mari.
Noaptea puteti prinde o multime de pesti cu care puteti face un gratar dimineata.
Vizitati insula Makunudhoo, renumita pentru calitatea mancarurilor. Insula este
protejata din toate partile de o laguna frumoasa si plaje cu palmieri. Dezavantajul insula este cea mai scumpa statiune din Maldive.
Petreceti o noapte sau doua pe o insula nelocuita, sau vizitati un sat de pescari si
faceti o excursie catre o insula nelocuita.
Desi spectacolele de muzica si dansuri traditionale nu au loc in fiecare zi,
localnicii au pastrat cultura Divehi, in pofida influentelor straine - de la filmele indiene si
artele martiale orientale, la fundamentalismul musulman. In capitala exista moda
occidentala, muzica pop si videoclipuri, dar sarbatorile publice au intotdeauna o
atmosfera maldiva. Bodu beru inseamna toba mare si este numele dat dansului si muzicii
traditionale. Dansatorii incep cu miscari lente si nonsalante, apoi ritmul creste, culminand
cu o frenezie a miscarilor.
Pestele si orezul sunt alimentele fundamentale in mancarurile localnicilor, iar
carnea este consumata doar la ocazii speciale. Felurile nationale includ pestele prajit,
pestele picant si supa de peste. Din nuci areca pisate, amestecate cu frunze de piper,
cuisoare si lamaie, se face o bautura care se consuma dupa cina. Alcoolul se gaseste doar
in statiunile turistice. In afara de nucile de cocos, putine fructe si legume cresc pe insula,
asa
ca
majoritatea
alimentelor
servite
in
statiuni
sunt
importate.
3.3 Informatii utile
Daca vreti cateva ore in plus de soare, atunci trebuie sa vizitati insula intre
decembrie si aprilie, cand este si apogeul sezonului secetos. Totusi aceasta perioada este
si cea mai aglomerata din punct de vedere turistic statiunile sunt ocupate, iar preturile
sunt ceva mai ridicate. Perioada sarbatorilor de iarna este cea mai aglomerata. Intre mai si
noiembrie vremea este calda, insa poate fi innorat, umiditatea este ridicata si musonul de
sud-vest aduce ploi si furtuni. Se spune ca in lunile de tranzitie noiembrie si aprilie
apele sunt mai limpezi si scufundatorii au o vizibilitate mai mare.
Majoritatea indigenilor stau departe de turisti, in comunitati izolate, cu exceptia
celor care lucreaza in statiuni si in Male. Localnicii care sunt musulmani se simt ofensati
la vederea nuditatii sau a hainelor revelatoare in public, aceste standarde rigide fiind
impuse si de guvern. Daca intrati intr-o moschee trebuie sa aveti picioarele si corpul
13

acoperite, nu si gatul sau fata. Clima este calda si umeda, cu temperaturi intre 29 si 32C.
Ora locala este GMT +5. Moneda: Rufiyaa (MVR).
3.4 Activitati Animatie si agreement
Animatia este organizata si condusa de animatori specializati a caror calitati
personale (empatie, modestie, diplomatie etc.) si instruire trebuie sa fie la cel mai nalt
standard profesional. Acest tip de animatie este nca destul de rar n turism, iar atunci
cnd apare este ntr-o forma comerciala sau usor alterata, mai ales din punct de vedere
organizatoric. Domeniile de animatie, si implicit ghizii animatori, sunt structurate pe
sectoare de activitate care sa permita cuprinderea unei multitudini de domenii nrudite,
lucru care permit migratia ghizilor dintr-un domeniu n altul, precum:
miscare (cuprinde toata gama de sporturi n aer liber sau sala, organizate pe
echipe sau individual, sporturi nautice sau de munte, de vara sau de iarna, cu mingea sau
cu bile etc.)
viata sociala (n care se include organizarea de picnicuri, brunch-uri, gratare n
aer liber, organizarea de diverse manifestari cu caracter local sau national de natura
sportiva sau cultural-artistica, petreceri de zile onomastice sau aniversari pentru copii si
adulti, acasa sau ntr-un alt cadru ales)
activitati creative (desen, pictura, realizarea de colaje, fotografii artistice, teatru
de amatori etc.)
experiente si descoperiri (cursuri de gastronomie, vizite la ferme, discutii cu si
despre personalitatile tarii-gazda etc.)
aventura (explorarea unor ruine, focuri de tabara, rafting, excursii cu nnoptare
sub cerul liber, scufundari submarine, sporturi extreme)
activitati relaxante (participarea la concerte de muzica clasica, recitaluri de
poezie si proza, sporturi usoare).
Parapanta
Parapanta este o modalitate excelenta de a explora splendoarea insulelor si locurile
care abunda in corali. Doar resorturile mai mari ofera parapanta ca si activitate, iar cei
care o fac ofera si cursuri pentru incepatori.
Scufundari si snorkelling
Apa tropicala din Maldive vibreaza de vietati marine exotice si si este plina de
corali. Unele dintre locurile unde se practica scufundarile pot fi explorate din resorturi
sau in cadrul excursiilor de safari sub apa. Majoritatea resorturilor au si scoli de
scufundari si facilitati pentru inchirierea de echipamente, inclusiv camere subacvatice.
Unele dintre cele mai bune locuri pentru scufundari din Maldive sunt situate in Victory
Wreck, Mushimasmingili Thila, Guraidhoo, Kuda Rah Thila si Riftul Banana.
Pescuit

14

Pescuitul pe timp de noapte este un sport unic in Maldive si foarte agreat de turisti.
Conditiile din Maldive creeaza o oportunitate perfecta de a va relaxa sub cerul instelat in
timp ce pescuiti.
Windsurfing
Lagunele din imprejurimile insulelor sunt perfecte pentru windsurfing. Majoritatea
resorturilor au scoli de windsurfing si facilitati pentru inchirierea de echipamente.
3.5 Concluzii
Datorita turismului, Statul Maldive este unul dintre cele mai bogate din Asia de
Sud cu venituri anulale de 4.800 de dolari pe cap de locuitor. Sri Lanka, India si Australia
sunt tarile vizate pentru cumpararea de teren datorita climatului si culturii similare.
Guvernul din Insulele Maldive pare s fie perfect contient c pstrarea unui mediu
nconjurtor pzit de poluare i de distrugere reprezint o garanie pentru continuitatea
vieii i activitii pe acest trm paradisiac. Acum circa dou decenii, a adoptat sloganul
"Gndete global, acioneaz local!", pentru a demara mai multe campanii de protejare a
mediului nconjurtor. Apoi, n 1990, a instituit primul "National Environment Action
Plan", prin care s-au pus bazele viitoarelor aciuni de prevenire a riscurilor ambientale.
Unul dintre ele se referea la exploatarea nemsurat a coralilor (acetia fiind mult folosii
n construcii), astfel c, n anumite zone, extragerea lor a fost interzis. La fel, s-a
interzis uciderea unor specii de broate estoase pe cale de dispariie, iar turitii au fost
rugai s nu cumpere obiecte fcute din carapacea lor. Insula pe care se afl capitala Male
a fost ncercuit cu diguri, o msur de protecie pentru a reduce riscurile presupuse de
schimbrile climatice i de creterea nivelului mrii. Tot n 1990, la Male a avut loc
reuniunea (la nivel ministerial) "Small States Conference on Sea Level Rise"
("Conferina statelor mici referitoare la nlarea nivelului mrilor"). n 1992, Insulele
Maldive au participat la summitul mondial pe teme de clim ce a avut loc la Rio de
Janeiro.

15

Cap.4 Politici si strategii pentru promovarea turismului

n ecosistemul delicat de astzi n care o lume chiar mai fragila a coralilor este n
mod sistematic afectata de dragare, albire, i alte metode inventate de om, Insulele
exotice din Maldive au o alt poveste de spus.
Un prim motiv pentru aceasta ar putea fi faptul c produsul turistic Maldive este n
ntregime dependent de resursele marine.Punctul de vnzare al Maldivelor sunt
scufundri minunate, lagunele de mic adncime pentru sporturi acvatice n condiii de
siguran i de not, i plajile curate cu nisip alb pentru bai de soare si relaxare. Prin
urmare, ea a devenit tot mai importanta pstrarea integritatii estetice a acestor insule i
protejarea frumuseii naturale a recifelor. n afar de aceasta, simpla existen a insulelor,
care gzduiete facilitati turistice, depinde de sistemele de recif.
Bazat in totatalitate pe frumusetile naturale ,Insulele Maldive au un concept unic
n dezvoltarea lor. Fiecare insula gzduiete un complex hotelier unic, care este o unitate
autonom care are propriul generator de curent, alimentare cu ap proprie , sisteme de
canalizare i de gestionare a deeurilor solide.
n Maldive exist o nelegere clar c caracteristicile naturale remarcabile,
sociale, si culturale necesit o politica de turism unitara pentru insulele mici, care va
susine industria economica, mediile naturale de insule de corali, i pstrarea tiparelor
tradiionale de via n insule.
Ministerul Turismului a dezvoltat politici de turism, planuri i regulamente de
dezvoltare a infrastructurii i a standardelor serviciilor, precum i pentru buna functionare
a sistemelor de cazare din insule.
Turismul bazat pe frumusetile locale din Maldive are cteva caracteristici

16

interesante i bine gestionate. Guvernul a adoptat cu precauie dezvoltarea turismului n

zonele selectate i numai pe insule nelocuite. n timp ce contactele din insulele statiune
sunt limitate la personal, excursiile de o zi prin insulele locale sunt ncurajate pentru a
aduce localnicilor o sursa importanta de beneficii. n mod similar, exploatarea safari pe
nave sunt, de asemenea, limitate la anumite atoli.
Ministerul Turismului a elaborat, de asemenea, mecanisme care s ncurajeze i s
se asigure c insulele statiune sunt construite cu influente locale n desenele lor si
arhitectura, care, la rndul lor, au ajutat cu succes la revitalizarea mestesugurilor locale, a
culturii i tradiiei, i ntr-o anumit msur, chiar i a limbii.
Principalele activiti de turism bazate pe frumusetile naturale sunt dezvoltarea i
funcionarea statiunilor in insule nelocuite i operaiunile de live-safari la bordul navelor
de croazier care navigheaza printre atoli, oferind activitati de scufundari, surfing, de
vizionare a delfinilor si balenelor, sau excursii la insule locale.
Stabilirea unor zone marine protejate n zona de turism pentru protejarea
biodiversitii marine prin sprijinirea conservarii in situri i integritatea estetica sunt
proiecte specifice de ecoturism. Cateva din acestea i propun s rezolve problemele care
apar ca urmare a conflictului de interese ntre scafandrii i pescarii care utilizeaz aceleai
resurse marine. 25 situri pentru scufundari importante au fost declarate zone marine
protejate n zona turismului in care ancorarea si pescuitul (cu excepia pescuitului cu
momeal care susine polurile tradiionale i linia de industriaepescuitului), sunt strict
interzise.
Exist, de asemenea proiecte locale minore, cum ar fi nfiinarea unui
centru cultural pe insula de Sud in Atolul Ari "Dhangethi prin care se urmareste
conservarea patrimoniului cultural i a aspectelor importante din stilul de via
tradiional.
Statiunile turistice si ONG-urile joac, de asemenea, un rol esenial n
implementarea ecoturismului si a proiectelor de protejare a mediului. Un proiect de
conservare i de cretere a recifului in statiunea turistica Ihuru a facut din aceasta un sit
popular pentru scafandri si biologi marini.. Acest proiect are ca scop conservarea
biodiversitii marine i de a identifica structuri artificiale pentru a proteja micile insule
de corali. In fiecare an se acorda Green Resort Award de ctre preedintele Maldive,
lansat n 1999 pentru a ncuraja ecoturismului, punerea n aplicare a tehnologiei de
mediu, i pentru a asigura operaiunile de conservare a mediului in unele staiuni turistice.
Armonizand cultura, mediul i turismul,n Maldive se obin beneficii mari, toate
fcnd din aceste insule feerice o prim destinaie turistica i un exemplu de urmat.
Turismul mondial a crescut cu 4,5%, conform Organizatei Mondiale de Turism.
Cele mai mari cresteri ale numarului de sosiri de turisti au fost inregistrate in Maldive
17

97%, in Sri Lanka 25% si in Thailanda 29%, cresterea din urma fiind calculata dupa
numarul sosirilor pe aeroportul din Bangkok. Africa si Orientul Mijlociu au inregistrat o
crestere de 11%, urmate de regiunea Asia-Pacific cu opt%, de cele doua Americi cu 2,7%
si de Europa, cu o crestere de 2,5%.
Adaptarea la schimbrile climatice i creterea nivelului Mrii. Mai mult
80% din suprafata terenului din Maldive este de mai puin de 1 metru deasupra nivelului
mrii,ceea ce face ca Maldive sa fie una dintre cele mai vulnerabile ri la efectele
schimbrilor climatice i creterea nivelului mrii. Dimensiunile mici ale Insulelor
Maldive ,cuplate cu creterea densitatii demografice, a extinderii aezrile umane i a
infrastructurii situate n apropierea coastei, le face vulnerabile la creterea nivelului mrii.
Datele disponibile indic faptul c 73% din insulele locuite au cldiri la mai puin de 100
de metri de la mal.
Statiunile turistice asezate pe insule joase de corali sau aflate peste laguna pe
picioroange, de asemenea, sunt extrem de vulnerabile la creterea nivelului mrii prezis
in viitor. n termen scurt, schimbrile n condiiile climatice pot afecta plajile,ecositemele
recifelor de corali, care, la rndul lor, au un impact asupra mijloacelor de subzisten, a
sntii umane i a securitii,precum si in economie.Guvernul recunoate c schimbrile
climatice pot aparea, i c Maldive trebuie s se adapteze la aceast nou
realitate.Guvernul, prin intermediul Implementarea Strategiei pentru Combaterea
schimbrilor climatice (NISACC), a definit un cadru pentru a rspunde la consecinele
negative probabile ale schimbrilor climatice.
Msurile cheie identificate in strategie includ:
(i)
protecia de coast;
(ii)
de consolidare a populaiei;
(iii) interdicia minarii de corali
(iv) protecia infrastructurii;
(v)
protejarea recifelor de corali;
(vi) protecia insulelor statiune;
(vii) a reduce dependena de scufundare;
(viii) diversificarea economic;
(ix) mbuntirea agriculturii i securitii alimentare;
(x)
problema critic a resurselor de ap prin (a) protecia apelor subterane; (b)
creterea colectarea apelor pluviale i capacitatea de depozitare; (c)
tehnologii solare de desalinizare
Bazndu-se pe NISACC, un plan de adaptare naional privind schimbrile
climatice a fost elaborat n 2007, i include msuri de mbuntire a gradului de
contientizare, pentru a proteja infrastructura critica si statiunile, s se mute populaiile

18

vulnerabile n condiii de siguran, i s descurajeze constructiile de locuinte si alte

facilitati din apropierea coastelor vulnerabile.
Schimbrile climatice i recifurile de corali. Recifele de corali joac un rolcheie n stilul de via al insulelor ,precum si in economie, prin veniturile rezultate din
turism si in industria pescuitului. Impactul schimbrilor climatice asupra coralilor
depinde de rata de cretere a nivelului mrii, schimbri n temperaturile marine,i
presiunea din activitile umane.
Pentru a evidenia problemele cu care se confrunt ara sa i oamenii care triesc
acolo, preedintele Maldive, Mohamed Nasheed, a organizat o reuniune de cabinet
subacvatic n octombrie 2009. Minitrii Insulelor Maldive s-au scufundat n Oceanul
Indian la o adncime de ase metri. edina condus de preedintele Mahomed Nasheed a
reunit 13 minitri. Ei au fost asistai n permanen de scafandri profesioniti.
Acetia au vrut s trag un semnal de alarm mpotriva schimbrilor climatice mai
ales c Insulele sunt foarte afectate de nclzirea global.
Insulele Maldive nu se ridic la mai mult de 3 metri deasupra nivelului mrii, iar
dac nclzirea global va topi ghearii de la Poli i nivelul apei va crete, Insulele vor
disprea complet.
Zone marine protejate prin lege

19

 Preedintele Nasheed i guvernul su intenioneaz s fac Maldive carbon

neutral pn n 2020, nu numai, pentru a ajuta la incetinirea schimbrilor climatic ce au
loc pe Maldive, dar i pentru a mpinge restul lumii ntr-o aciune de prevenire a
dezastrelor de mediu. Statiunile sunt ncurajate s adopte tehnologii eco-friendly i
practici precum ncurajarea localnicilor s mearga pe jos, cu bicicleta sau cu masini
eco.Companiile de vase sunt ncurajate s utilizeze combustibili mai curati i sunt
construite centrale eoliene pentru a ajuta ara s i satiscafaca toate nevoile energetice.
Republica Maldive va fi prima tara din lume care foloseste energie ecologica in
intreaga activitate industriala, in urmatorii zece ani.
Insulele Maldive vor avea 0 emisii de dioxid de carbon, luptand impotriva
incalzirii globale, informeaza Reuters. Presedintele Republicii Maldive, Mohamed
Nasheed, a declarat ca tara sa va inlocui combustibilii fosili cu energia eoliana si cea
solara. "Schimbarea climatica ne afecteaza pe toti. Tarile trebuie sa faca eforturi,
20

impreuna, sa isi "decarbonizeze" industria. Stim ca reducerile emisiilor de carbon sunt

posibile, asa ca Maldive va lua parte la acest program ecologic", a declarat Nasheed.
Planurile de ecologizare a Insulelor Maldive vor costa in jur de 1,1 miliarde de
euro. Cu ajutorul acestor fonduri vor fi achizitionate 155 de instalatii eoliene si vor fi
amplasate panouri solare pe o suprafata de jumatate de kilometru patrat, care vor asigura
energie electrica pentru 385.000 de oameni. "Dorim sa devenim neutri, din punct de
vedere al emisiilor de carbon", a adaugat Nasheed. Intreprinderile energetice de stat vor fi
privatizate si investorii sunt asteptati sa ia parte la acest plan ecologist.
Economia Insulelor Maldive se bazeaza in special pe turism si pescuit, domenii
care aduc 800 de milioane de euro, anual. Acest plan se va materializa in circa 10 ani,
dupa ce se va renunta la importul de petrol. "Va costa foarte mult acest plan, dar se vor
face si economii datorita renuntarii la fondurile alocate importului de petrol. Acest
fenomen poate fi condus de tara noastra in intreaga lume. Niciun stat bogat nu va putea
apela la scuza: este prea scump acest plan si nu ni-l putem permite", a declarat Mark
Lynas, ecologist din Maldive.
Arhipelagul Maldivelor, amenintat de ridirea nivelului marii, presupusa cauza
fiind schimbarile climatice, o sa introduca o noua taxa de mediu pentru toti turistii care
viziteaza regiunea, turisti care reprezinta ancora de salvare a economiei.
Destinatie de vacanta ,faimoasa in special pentru standardele ridicate in materie de sevicii
de lux si atolii cu nisip alb,insulele Maldive si-au facut un renume ca fiind sustinatoare in
atenuarea schimbarilor climatice deoarece cresterea nivelului marii va duce la
scufundarea mai multor insule din arhipelag pana in 2100.
Economia Insulelor Maldive, este sustinuta in proportie de mai mult de un
sfert de serviciile luxuriante proprii oferite turistilor,dar carora nu le-a impus inca o
taxa,taxa menita sa ii ajute in lupta cu schimbarile climatice.Presedintele Mohammed
Nasheed,care in martie a schitat planurile care o sa transforme Insulele Maldive in prima
natiune din lume impartiala in privinta carbonului din acest deceniu,a mentionat ca o taxa
de mediu o sa fie perceputa in curand tuturor turistilor.Am introdus o taxa green.Este
doar o chestiune de timp pana cand parlamentul o va aproba si sper ca aceasta o va face3$ pentru fiecare turist pe zi, a declarat Nasheed reporteriilor in Male,capitala
arhipelagului din Oceanul Indian.Bazat pe o medie anuala de 700,000 de turisti care isi
petrec in medie 3 zile in Insule,rezulta aproximativ 6.3 milioane de dolari anual.
Vorbind cu ocazia zilei internaionale de turism, Dr. Ahmed Ali Sawad, Ministru al
turismului i artelor a spus c prile interesate din industria turismului ar trebui s
promoveze insulele printr-o campanile larga de publicitate, Din cauza crizei financiare
globale numarul persoanelor care cltoresc ca turisti si sosirele turistilor in Maldive a
scazut cu 8,8% n comparaie cu anul trecut. As Maldives depends heavily on tourism, lot
21

of work has to be done to reinstate tourism according to the Minister. Deoarece Maldive
depinde foarte mult de turism, multe lucruri trebuie facute pentru reduce imapctul crizei
asupra turismului.
Ministrul a mai spus c obiectivul principal al politicii de turism a
guvernului este de a distribui averea dobndit de ctre industria catre toi oamenii El a
mai spus c statiunile sunt nchiriate n toti atolii din ar n timp ce modelele de
parteneriat public-privat sunt introduse pentru a demara proiecte noi. El a mai spus c
guvernul va face tot posibilul pentru a oferi locuri de munc pentru localnicii din
industria turismului.
Protejarea naturii, conservarea culturii locale, i de stabilire a centrelor culturale in
insule pentru a ncuraja turitii s viziteze site-urile culturale i istorice se numr printre
prioritile politicii de turism Potrivit ministrului, raionalizarea chiriilor statiunilor ar
permite, de asemenea, guvernului sa impoziteze toate statiunile pe o baz comun.
El a menionat de asemenea c experii au estimat renaterea industriei turismului
pentru Maldive, statisticile pentru luna august aratand mbuntiri. Dup ce turismul se
inzdraveneste, penuria de dolari din ar poate fi eliminata,ceea ce va ajuta, de asemenea,
investitorii de a dezvolta statiuni care sunt n construcie.
Dei contractul de nchiriere a statiunilor este mai mare, acesta poate fi
revizuit numai dup punerea n aplicare a legii fiscale noi, n funcie de Preedintele
Nasheed n timpul unei conferine de pres care a avut loc dup vizita preedintelui
oficial n Marea Britanie, preedintele a declarat c, deoarece contractul de nchiriere
este stabilit printr-un acord ntre proprietarul staiune i guvernul de leasing,acestea nu
pot fi revizuite imediat. "Cnd vom ncepe implementarea impozitului pe profit in locul
unui contract de nchiriere mare pentru resort, guvernul va obine venituri mai mari dect
obtine acum.Acesta va oferi, de asemenea, mai multe oportuniti pentru proprietari
resorturilor de a dezvolta staiunea ", a spus preedintele. Asemenea, preedintele a
recunoscut c taxele de leasing,precum si alte taxe pretense de guvern proprietarilor de
statiune sunt foarte mari i au creat unele obstacole n comercializarea acestora.De
asemenea, el a asigurat c aceste bariere ar trebui eliminate.
Maldive a iniiat o nou politic de turism care vizeaz sporirea contactului ntre
vizitatori i locuitori ai insulelor lan din Oceanul Indian. Speaking recently to the
German weekly newspaper, Die Zeit, the minister, Ahmed Ali Sawad, said there would no
longer be a "parallel world" of resort islands kept separate from the islands inhabited by
Maldivians. Vorbind recent la ziarul sptmnal german Die Zeit, ministrul, Ahmed Ali
Sawad, a declarat ca insulele statiune pstrate separat de insulele locuite de maldivieni nu
ar mai trebui sa fie "lumi paralele" . "Suntem ncntai de fiecare oaspete care caut
izolarea unui resort insular", a remarcat Sawad, adugnd, "Dar am dori, de asemenea de
22

a invita turistii sa viziteze comunitile noastre". Un prim pas ar fi o reea de feribot care
leag aproximativ 300 de insule locuite, care s permit turitilor s treaca de p o insula
pe alta i sa stimuleze schimburile ntre acestea. "Pn n prezent, n Maldive, am
construit n mod constant pentru turism i am beneficiat noi nine numai n subsidiar.
Acum va fi invers ", a declarat Sawad El, amintind c nfiinarea de statiuni de lux in
Maldive a devenit ceva normal, n timp ce hotelurile la preturi mijlocii au disprut
aproape complet n ultimii an.

23

Bibliografie

http://www.mymaldives.com/
http://www.cmbtravel.ro/
http://www.news.ro
http://www.etour.ro
http://www.AtollParadise.com
http://ro.alumnieeni.com/mv_ro.asp

Asian Development Outlook 2006

Annual report of Maldive, 2007
www.maldivestourismupdate.com/2009_04_01_archive.html
blogs.reuters.com/.../maldives-paradise-drowning-partly-due-to-tourism/
doreview.blogspot.com/2010/03/maldives-tourism-on-rise-in-2010.html
www.letsgomaldives.com/maldives/.../maldives-carbon-neutral-policyprompts-carbon-balanced-yachting.html

24

25