INTRODUCERE

Ceea ce nu $tii fti poate diiuna!

Dac~ itl spui: "ehiar e nevoie de inc~ 0 carte pe tema

relajiilor?", s~ ~tii c~ te a~teapta 0 surpriza. DacA-ti pui
problema: "Prin ce-ar putea cartea asia sa se deosebeasca de
sutele de alte c<1rp despre relalii care se mghesuie deja pe
rafturi?", e;;ti pe punctul de a primi 0 dovada nepretuita.
Pentru c~, in contextul relajiilor, ceea ce nu ~tii - ~i ceea ce
nu fad - iti poate d<1una.
Iat~ ce s-ar putea sa nu ~tii: indiierent dadi e~ti abia casa
torit(a) sau "casatorit(<1) pentru totdeauna", in condi:!ille in
care nu-p hrane9ti permanent relalia $i n-o aprofundezi,
apr.inzi fitilul unei bombe cu ceas, care in cele din urma va
exploda, distrugandu-ti ca.minul, familia $i, pana la urma,
inima. Relap.ile durabile, pline de iub1re n-au niciodata.
"sfar$it": ori se dezvolt<1 zi de zi, on stagneaza.
Traim in rnijlocul unei revolulii de proporjii in $tiinta rela
tillor. Desigur, ceIC.etatorii ~,i consilierii marllali gasesc mereu
lllodabtap noi, mai eficiente de a ajuta euplurile care Ie cer
ajutor. Ins<1 descoperirjle cele mai recente seamana oarecum
cu inventarea computer'ului personal: 0 tehnologie accesibila,
care poate nu daar sa faca din divort 0 problema de domeniul
trecutulill, ci $i sa va conduca, pe tine 91 pe partenerul tau, 1a
cele mai profunde niveluri ale intimWiti!. Am scris 16 carji pe
tema reIatiilor, dar acest nou material a 3VUlt un efect de
proporjii asupra propriei casnicii. Nonna $i cu mine suntem
casatoriti de aproape 36 de ani, dar inuJtimii cinci ani ne-am
imbunMapt spectaculos relatia cu ajutorul tehnicilor pe care

10

CAND UNU PLUS UNU FAC Nor

ie vei intiHni in cartea de fa~. Atunci cand gasesc ceva care

imbunatate:;;te calitatea casniciei mele - ceva ce a ajutat In.
scurta vreme sute de cupluri ~ imi doresc sa imparta~esc
aoel aspect, siH fac cunoscut. Daca gasesc tehnici care pot
indruma cup1urile ratacite sa~$i regaseasca drumul spre
fericire ;;i multumire, nu Ie pot tine secrete.
Sa luam, de pilda, doi sop carara Ie-am oferit recent con
siliere. Len ~i Karen erau captivi in tipicul cerc vicios a] inimii
ranite:;;i faceau un ultim efort disperat de a-~i salva casnicia.
Au aparut 1a cabinetul meu dupa ce 'inoercasera cam toate
remediile pe care Ie cuno$teau ~i care Je stateau la dispozitle.
$i atunci au facut cuno~t.inta cu ceea ce vei invata '9i tu in
aceasta carte: cu cele trei noi abilitati de mare forta din ~tiinta
re1apilor. Intr-o singura zi, am simtit ca speranta rena~te in
inima lor ~i am viizut cum dragostea ce ~i-o portau unul
altuia in adancu1 suflet.ului Ie lumina chipul. Dupa doar doua
zile, amandoi S.hlU concediat avocatii care se ocupau de
divort
Ce anume a provocat 0 schimbare atat de radicala? In. (Ie
consta acel puternie "antibioTIc relational" care a inJiiturat toti
eei parru "mierobi retaponali" ce Ie infectau casnicia? Ai auzit
bine: vorbim despre ,;microbi". Len $i Karen traversasera
impreuna opt ani de casnicie; mie, unul, numarul anUor imi
spune extrem de mult: durata medie a G'lsniciilor in America
este de cinci pana 1a ;;apte ani, ca dupa aceea sa cada prada
divortului. A$d ca ace~ti doi soti se aflau chiarin ultima parte
a perioadei de stagnare.
Dar tocrnai ceea ce nu !?tiau Ie imbolnavea relapa.
Se cunoscusera 1a 0 intalnire aranjata $i s-au aflat din
prima dipa pe aceea~i lungime de unda. Fiind amandoi
oameni cu canera, 9i-au putut permite 0 perioada de curtare
pUna de atentu costisitoare: vacante exotice, cine luate la cele
mai bune restaurante; in scurt timp, s-au trezit indragostip
panel peste cap 9i domici sii se di.sMoreasca. Ideea mariajului
parea aproape un reflex firesc. "De ce sA nu 1egam nodu1?",
se intrebau ei. in definitiv, se puteau bucura i:mpreuna de atat
de multe activitAti ~i lucruri.

INTRODUCERE

Karen ~i-au facut cqrte n-are nimic

se CUllOSC, se indragostesc ?i intra
pe proverbialul tanlm a1 romannsmului. Dar e1e nu ~tiu un
fucru: casIilicia nu depinde de cat de mult se iubesc unul pe
Hul cei doi membri ai eupluIui; nu gradul. de implicare Ii va
one impreuna, indragostiti, pentru tot restul vietti. Cheia no
consta in intensitatea iubirii lor ~i nid macax in masura stra
duintei celor doi de "a se intelegeH.
Cel mal important aspect este sa invep cum sa te cerp cu
cditlalt ~i cum 503.-1 hrane$ti suflete~te in mad eficient. Da, ai
citi~ bine! Cum sa te certi! Ce1e patru cauze principale ale
divort>u1ui, "microbij" ce inIecteaza. cupiul, se declan~eaza
intr-o relatie in timpul certurilor banale, fire~ti, cotidiene.
Din pacate, Len ~i Karen. nu ~tiau nimic despre aceasta,
iar ceea ce nU$tiau Ie dauna serios. La opt ani dupa ce
spusesera "Da!", avand acum doi copii, doua ma~ini ~i un
camin tipie american, erau pe punctul de a se lupta pentru
oate acestea la tribunal. 1n locul tandrelor cuvinte de iubire,
Tn scmi timp aveau sa-~i arunce vorbe r~tstite. nascute din
suferfuta: ,.Nici yorba, nu iei tu tab10ul ala! ... Nu accept sa
stea capiE atat de mult 1a tine ... Nici sa nu te gande~ti, n-am
sa accept una ca asta!" - refrene1e care hang inima urmau sa
curga tara oprire. De ce-$i inchipuie oamenii ca se pot certa
"Cll dragoste" la t.ribunal, dnd n-au invatat sa se certe acasa}
Povestea lui Len ~i Karen e aceea~i istorie veche, trista, pe
care 0 aud de nenumarate ori.In primii patru ani de disnicie,
Karen nu i-a imparta~it lui Len adevaratele ei train, de durere
~i disperare. Ntl voia sa ,,~ubrezeasca" relapa lor cu plangeri
continue. 1 se parea cat se poat.e de logic sa nu iaca acest
lucru. Len nu era capabi1 sa "aseulte", pentru ca lui totul i se
parea in buna :regula, a1?a ca s-au complaeut intr-o aparenta
stare de bi,ne. Apoi, dupa ~&pte ani, Karen a mceput sa se
p1anga de pi.erderea "sentimente.Ior de dragoste" fata de so
tul ei. Len a reacp-ouat aparandu-se. ~i-a expr-imat dorinta ca
ea sa ,,1llearga la consilier". Karen a raspuns la atitudinea lui
def,ensiva aparandu-se, la randul ei; considera ca Len este cel
care trebuie sa se schimbe, nu ea. Se certau intruna, tara a ~ti
Perioada in care Len

~i

11

neobi~nuit. ~lulte perechi

12

CAND UNU PLUS UNU FAC Nor

cum si'i faca din neintelegeri situapi care s~-i apropie mai
mult unul de altul, In loe sa-i departeze. Karen voia ca sotul
ei sa fie mai sensibil ~i sa petreacil mai mult timp cu ea ~i cu
copiii. implora: "Mailasa-mi timp ca si'i-mi dau seama ce
vreau! Nu ~tiu de ce mi-am pierdut sentimentele pentru
tine!" Len 0 presa, insistimd sa se hoUirasca. Ameninta ca.-si
va gasi pe alteineva, 0 femeie care ,)-ar iubi cu adevarat".
"Iniectia" dureroasa dintre cei doi s-a intensifieat ~i a
supurat, pana cand s-au trezit amandoi in biroul meu. J-am
intrebat dadl in primii opt ani de casnicie folosisera vreo
abilitate relationali!-. Ri\spunsullor a fost un .rNU!" rasu.niHor.
Le-am sugerat sa incerceun lucru nou, sa-~i prlveasci!- relatia
dintr-o perspectivii diferita. I-am vazut cum, in mai putin de
24 de ore, au atms unwIn prezenta celuilalt 0 stare de calm
cum nu mai traiseTa de ani buni.
Len i-a spus lui Karen, cu ochii In lacrimi: "Am avut opt
ani grei. Sunt dispus s-o luam de la capat ~i sa faGent ceea ce
a1' fi trebuit sa facem lnci\. de la inceput. Vrei?"
Karen parea sa ezite, dar a recunoscut dl. ~i ea vrea sa
mceree,01 scurt timp, au ajuns sa se imbri\.tl~ze,sa se sarute,
sa faca planuri pentru \lara ... nu separat, ci impI'euna. Unde
sa-i dued pe copli? Poate ar fi bine sa-~i redecoreze salonu!'
Dintr-odata, incepusera sa-~i fad!. proiecte de viitor impreuna,
intr-o singura zi, redevenisera un cuplu.
A fost un simplu seminar marital printre atatea altele, alti
doi soti care se confnmta ;;i-;;i irnparta;;ese problemele, fimd
asistap de cineva. Dar in aeeasta se.ara va fi ca~tigata 0 batalie
esenpala: va fi descuiata. poarta c duce spre rela.tia optima,
ale carei miracole vorfi seoase la iveala pentru toti.

CaHitoria spre intimitate

Ce au aflat eei doi soti? Care a fost puterea ee-a determi
nat cuplul sa se transfere din pragul divortuluj intr-o lume
noua, a intelegerii, praetk peste 110apte? Este un lucru extrem
de simplu. Dar, fire~te, eeea ce nu ~tii poate sa para foarte

INTRODUCERE

13

complex. Simplu spus, eei doi au afiat ca orice relatie este 0

e.1lc1torie, nu mtre na~tere ~i moarte, mci mtre casatorie ~i
divort, ci 0 ca.IMorie pe treptele eelor cinti nivcluri ale comu
nic~rii intime, fiecare ni\feJ du.cand cuplul tot mai in profun
zime, spre destinapa dooM in moo firesc de inirna ome
neasc<1: intimitatea. Ei au incepul s~ invete ~i sa. aplice trei
abilit~ti fundamentale, care pot ajuta pe oricine sa gaseasca a
dragoste mai profunda, mai dorabila, mai satisfaciltoare.
In clipa de grape a impaemi lor am v.,lzttt desehizandu-se
o poarta. Ciind un barbat ~i 0 femeie sunt in slare sa-;;i lase
deoparte armura emotionala, cind se ascuWi unul pc eelalalt
eu adev<'J:rat ;;i fiecare renunta Ja propria pozi~e individuala,
ei nu traiese doar 0 reconciUere de moment, ci pornesc in
cillMoria catre acel loc sprecare, in mod ideal, se indrcapta
toate relap..iIe lmplinite - cMaloria spre intimitate.
Cum ajungiacolo? Urmand indicatiile "ghidului". Ghidul
reprezintil: esenta a crea ce vei afla din aeeasta carte: cu
no~tintele relationale bine fnnldacitulte care existd azi pot fi cifite
nu co 0 litera moortlf - nu ca 0 carte seaci1, lipsita de vintif, de pe
Ull raft ci ca 0 harta, ca un ghid rutier dinamic, ell lndrumi1ri,
iwlicatoare ~i 0 d.estinatie finaJa, pe care Ie poote folosi alat lin
bttrbat, cat ~i 0 femeie pentru a ajunge Ia re/alia idcaia. Pentru a

erea acest ghid, am extras din toti cei mai binc de 30 de ani de
cercetare in domeniul marital un sistem care, dupa parerea
mea, reprezinta eea mai clara {ii mai simpla metoda din dHe
am elaborat vreodati1. Pe liingJ faptul eJ te poate ajuta sa-ti
insu~~ti cele mai recenle tehnici relationale revoluponare, ea
iii va 1mbunatati spectaculos relatia sau chiar 11-0 va salva, in
doar diteva zile.
Ghidul despre care vorbesc se contureaza de multa vreme,
in top. anii in care am predat;;i am consiliat cupluri pe tema
relatiilor optime, am crezut eu tArie c~ ~tiu cum sa Ie ajut.
Dupc'i cum spuneam, am scris 16 bestseUeruri cu titluri cum
ar fi; Lave is a Decision (Dragostea e 0 decizie) sau Cum si'[-ti
fntelegi sojia. fA bine f>i la greu". M-am aflat in avangarda
(N.

,. Carte publicatA de Curtea Veche Publishing, BlIcur~ti, 2002.

red.).

14

cerceh'lrilor ce se inscriu pe Iinia revolupei actuale a relatiilor

ibazate pe cunoa~tere reciproca 9i invatarc; casetele meie
video, avandu-i ca prezentatori pe John Tesh ~i Connie
Selleca, s-au vandut in milioane de exemplare prin interrne
diuI uneia dintIe cele mai longevive reclame infonnative de
televjziune. Am. devenit un chip u~or de recunoscut la retele~
]e de televiziune ~i sunt invitat In mod regulat la numeroase
talk-show-uri TV. In ultima vreme, am intervievat zeci de mii
de barbati ~i femei, 1:1 senrinarii ~i prin aochete, In avioane ~i-n
centre comerciaie, cu privire la ceea ee este necesar pentru
crearea unei l1eIatii excelente. Yn practica individuala de
consiliere ~i terapie relationala. am fost eu insumi un fel de
echipa de interventie rapida in situatii de cfiza; am fost
consilier CD program non-stop al unor cupluri cu probleme
u?oare sau grave. Telefonul meu suna fara oprire, solicitan
du-ma pentru nesfar~ite ~dinte de salvare emotional.':!, gama
c1ie n t ilor variind de la celebrW:iti panEl la oameni dintre eei
mai obi9nuip, tap' prin~i in nisipurile mi~c.itoare, aparent
inevitabile, ale relatiilor problematice.
Dar acmaJa revolutie in materie de relapi mi-a schimbat
pentru totdeauna modul de gandire ~i strategiilc de ajutarare
a cuplurilor. Acum, poarta spre 0 relape mai profunda ~i mai
irnpIinita iti st.':! deschisa. A~ vrea sa-ti urez bun-venit, fadn
du-p 0 promis"iune: cand vei termina de parcurs aceasta
carte, 'lei fi "inarmat" cu metode n.epretuite, cu ajutorul
carora sa adance~ti eele cinciniveluri ale comunicarii intime.
Vei vedea cum atingerea celm mai profunde niveluri ale
eomunicarii intime te va conduce la cea mai satisfadHoare ~i
mai durabiIa dragoste din cate 19- pop inchipui. Vei invap trei
abilitati relation ale noi, putemice, pe care Ie-am descoperit
recent ~i vei experimenta pe propria piele ce efect uluitor vor
avea asupra dbniciei tale. Poti alunga din relatia ta cel mai
freeven! intalnite patru tipare de d,ivort !?i poti transforma
certurile dintre tine ?i pa,rtener in ocazii de a dobandi 0 mai
profunda intimitate :;;i 0 mai mare iubire.

15

[NTRODUCERE

CAND UNU PLUS UNU FAe NOr

Cum

saimbra~~zi

!la. relatiunala

Probabil te intrebi cum te-ar putea ajuta aceste trei abilih'iti

lntr-un mod atilt de spectaculos sa faci ca relara ta sa func
tioneze pe masura stradaniilor tale. Solutia pentru 0 relatie
satisfacatoare ~i profunda consta tocmai ill acest ultim sub
stantiv al propozi9-ei anterioare: stradanie. Relatiile excelente
CeT intr-adevar stradanie. Cei mai mulF dintre noi suntem
dispu~i sa muncim din greu, daca ~tim cd. eforturile noastre
vor' avea rezultate satisfacatoare, dar adesea, in ceea ce
prive~te 0 relatie, e greu sa vezi capaml unui drum atat de
abrupt. Avem nevoie de ajutor ca sa intelegem pentru ce
anwne ne straduUn.
Din fer:icire, in prezent, cuplurile care se zbat sa 0 scoata la
capat au la dispozitie ajutorul necesar; ba mai mult dedit atat:
acum are loc 0 adevarata revolupe, care mamra America
precum un incendiu forestier izbucnit mtr-o zi cu vant pu
temic. N-am rnai vazut mrnic asemanator pe parcursul vietji
mele' Peste 100 dintre marile ora?ele Ie-au cerut deja mem
brilor deruJui, judecatorilor ~i altor oficialitap responsabiJe
cu mdeplinirea ceremoniilor matr:im.oniale sa semneze lID an
gajament potrivit caruia vor casatori 0 pereche doar daca, cei
doi par.teneri au beneficiat de instruire premaritala. E 0
pedoada palpitanti'i pentru institutia casiHoriei!
Aceasta noua revolupe americana reprezinta un fel de
reac'tie 1a rata malta a divorturilor, la cre:;;terea statistica a
numarului de casnicii nefericite ~i !a suferinta indmata de
membrii Generatiei X ca unnare a divorturilor mult prea
frecvente ale parintilor lor. Oamenii s-au saturat pana peste
cap de epidemia casatoriei urmate de divOf't, ce distruge
cuplurile din illtreaga lume, ~i sunt gata stI. ia masuri!
Cercetarile pe care Ie-am efectuat ill-au convins cd. oamenii i?i
dau seama ca trebuie sa existe un mod mai bun de a trlH ?i de
a aIunga nefericirea a atilt de multe relapi.

16

CAND UNU PLUS UNU FAC Nor

Pe langi'i "incendiul marital" ce m1ltura tara, mai existi1 ~i

programele de instruire maritala deja elaborate, testate ~tiin
tific, pe care publiculle CWlDa$te. Aceste programe dovedesc
de 0 vreme incoace c.1 gradul de satisfacpe in disnicie poate
fi sporH $i ca se poate reduce mult rata divorturilor. Actual~
mente, sunt disponibile cel putin 20 de programe de prima
clasa, intre care PREP, programul condus de doctorii Howard
Markman ~i Stott Stanley; de ]a Denver University. Doctorii
arkman $i Stanley pot anticipa divoT1U1 eu 0 acuratete de
peste 90%, iar programul lor poate reduce probabilitatea
unui divort Cli pana la 50%. Dadi toate cuplurile americane
$i-ar face instruirea, am putea avea in aceasta tarn () rata a
divorrriJor de numai 25%! Markman $i Stanley au elaborat
cmar;;i un test mai SCUTt, alcahrlt din opt intrebari, care poate
face predictii despre cat debine va rezista Ull eupiu in vutor.
- .ai este $i dr. David Olson, care a alcatuit un exceptional
examen de evalu3f'e premariialll $i postmaritala, fonnat din
195 de intrebari. Acest test esre unul dintre I:ele mai bune
pentru a face preclictii asupra deznodamantuIni unei ci1snicii
chiar 'inainte de ziua nuntii.
Daca ne gandim~i la programelc conduse de doctorii John
$i Julie Gottman, Harvel Hendricks $i Sherod MiUer, ca $i 1a
activitatea lui Stephen Covey, iti pop. da seama cat de mult se
munce$te pentru a imbUl1atati condifia c.1satoriei $i a familiei
1a inceputul noului mileniu.
Am convingerea fenna di daca hecare cuplu aT beneficia
de instruire in cadrul oric3ruia dintre aceste programe, atilt
'lnainite de dl.satorie, cat $i dupa America ar mregistra a
sddere senmificativa a rate~ divQrJ:ului in urmatorii zece ani.
Gande$te-te 1a posibilitAti: sop caFe ram<in impreuna cu oopiii
lor vrerne de 3a-40 de anl f carii (:are cresc in camme stabile ~i
pline de iubire~ Ar fi ca ~i cum In "lacul" divortului s-a..r
r3sturna 0 stanca uria~a: cercwile concentrice ale schimbarii
n-aTcunoa$te limite. Infraetion.a1itatea, sarcina la adolescente,
abuzul de dragun ~i de aloool, agresarea partenerului de
viata $i a familie~ ~i atatea aIte maladii sociale ar putea fi
ameliorate.

17
otw incepe cu doui1
tau ~ viitorul :relafiei

dmman despre inima

Citind aceasta carle~ bz angaje4':i intr-un pelerinaj spre un
lac r3vnit, sacru: tarfunul intimitatii autentice $i durabile. Dar
cartea urITl~:te Ilb dow- destinapa,. ci !,il ciiliftor;Jl,. la capMul
careia vei ajunge acoJo~ 0 diJatorie ce Incepe. se desfa~oo.ril ~i
se ihcheie pe linia firulw alIa.m.tor al COMUnicarii intime.
Inainte de a incepe callitoria spre intimitate, trrebui:e mai
intfu sa in~elegi de ce intim'iwma nu apa-re in mod natul'al.
otivul este simplu: barbatu ~ femme sum difuriti din. nal?
tere, chiar 1?i in ceea ce prive!;ite rnndul de defin:ire il intimilA
til. Pentru Rlajorit:atea barbatilOT, intimHatea inseaIl1.W de
obicei "a desfa$ura activi~ti impreuna ClI cineva>i, chiar dac~
ei nu vorbesc despre simtAminre sau nevoi. In sdrimb, feme
ia obi$nuita splIDe c.1 intimitatea rnseamna, de obicei, ,,3 lin
parta$i verbal experiente, train emotiona1e $1 nevoi..... Pu:ne
doi indivizi de sex opus 'in a.cee~ cas.\. ~te asociet:ea lor
"disnicie" - 1?i ce otrlii in ode mai multe cazwi? Doi oameru
care incearca cu. disperaro sa se adapteze 1a s:til:ul1?i la madul
de gandire a1 ce~uUalt. DemersuJ este deobicei stangaci, ade
sea dureros ~i frustrant. intr-un timp destnl de sctu1:,cei doi
cad ill capcana unor modele rela~OI1Blc care-i cDoduc 1a di
vort~ fara sa $tie macar cum de s-a inhimp1al sa aj,unga acolo.
Eu ince,rc mereu sa g3Besc punli mb'e acesle dolh'l forte
distinote, ntmlite "mascol:in" 1?i .,iern:inHt" .
De unde incepem? Cheia ronsfi'j, erro, in a mtelege tap
C3 barbatii 1?i femelle ~ deosebesc foarte mult fu privinta
fe1ului in care au nevoi@ sa tnllaocil infunitatea emotional~.
Desigur, bamatii $i lemeile se deosebescfulre ei sub mal loate
aspectele emo~ona1e:'?i mentlale. $i atunci~ cum pot doi mdi
vizi, care aproape d. apa$ unoI' spocii dierite, sa d
impreuna a casnicie mullJumiiloare, plina de iubire? Un pas

18

CAND UNU PLUS UNU FAC Nor

important, un proces pe care-1 yom discuta in aceasta carte,

constii nu doar in a mte1ege cliieren~e1e inniiscute dintre sexe,
ci, mai mult deeat atilt, in a gl:l.si 0 punte mtre e1e.
Sa ne gandim 1a exemp1u1 de mai jOs, 0 conversatie pe care
am auzit-o recent fara sa vreau: doua femei care comentau 0
hinsoare.

FEMlA 1: 0, te-ai tuns! Ce dritguuuut!

ffMEIA 2~ Crezi? Cand eoajeza mi-a dat aglinda, !"IU mi s-a
pilrut ehiar a?tl. Nu crezi ea aratit prea umflat?
FEMEIA 1: A, nu, iii sUi perfect! Mie mi-ar plitcea la nebunie
sa ma tund ~, dar cred cd am jaja prea lata. N-am ce face, m-am
obi$l1Ui.t eu ideea ca trebuie sit-mi pitstrez caafur,. asta.
H:MElA 2: Doar nu vorbe$ti serios! Eu cred cit jata fa e
adDra.bila. $i ai p!itea joarle bim si'i.-ti faci a tunsoare din aceea in
trepte - !i-at sta nemaipomenitJ De Japt, ;;i eu voiam sa ma tund
afja, dar mit temeam cit 0 sa-mi aceentueze giitul prea lung.
FMELA 1: Ei, asta-i buni'i.! Mi-ar pli'i.cea grozav sit am gfitul ca
aui Orice, numai sit distraga atenJia de La butudi a$fia de umeri.
FEMElA 2: Gl1tr1J$ti?! Cunosc jete care-at da oriee sa aiM
unter; ea oi tiii! Tot ce pui pe tine se a~azi1 atat de binel Uitii-te la
bratele meIe, vezi cat de scurte sunt? Dac-a,? avea wnerii ea tine,
hainele mi s-ar patnTJi mult mai u$arf
. Crezi? A, spui doar ar;a ...
.- Nul Vorbesc jaarte seriosi
~i-acum

si1 ne gandim cum ar cliscuta doi barbati despre 0

tunsoare:
BARBA:

'ARB.

1: Te-a; tuns, nu?

2: Mda.

Sa fie oare acest exemplu de deosebire in stilul de conver

satie rczultatul cu1turii sau a1 geneticii?
eu siguranta, nu toll barbatii ~i nu toate femeile se mca
dreaza in aceste categorii, dar in 30 de ani am vazut caracte
ristici similare 1a majoritatea cup1urilor. Barbatii ~i doresc, ill
general, mai mu1ta independenpi. Le place roai muIt s~

INTRODUCERE.

19

rezol\.'e prob1eme decat sa asculte. Se opun cu tane

mcerdb:ilor de a fi contro1a~. Barbapi tind sa fie stimulaf
sexual prin imagini vizuale ~i sunt rnai putin influentap de
forte1e emop.onale.
Femeile, pe de alta parte, posed a, in general, 0 dorintJ
profunda de relaponare emotionala, un simt at apartenentei
~i 0 dorinta de armonie.
$i-atunci, si1 fie oare de mirare ca barbap.i $i femeHe defi
nesc ill mod diferit intimitatea?
Aceste diferente sunt cele care pot abate un cuplu pe calea
unei casmcii nesatisfacMoare. In cazul ferneilor, este posib'
ca ele sa-$i critice prea mult sopi, ~ manifeste prea multa du
ritate ahmci cand inceard1 sa. initieze 0 discupe cu ei ori sa se
arate excesiv de sensibi1e $i sa aiba reacpi putemice 1a simta
mintele acestora. Barbatii pot fi prea rezervati, prea indepen
denp. (acuzandu-~i sotiile ca mcearci1 sa-i conITo1eze), prea
r,eei $i prea obiectivi. Ei incearca sa dea 1ecp.i atunci cand
rezolva probleme, i'n timp ce soj:iile lor urmaresc doar sa fie
intelese ?i auzite.
Recent, discutand cu doi barbati despre relatia fieearuia
cu sotia sa, unul dintre ei mi-a re1atat 0 poveste graitoare. Lui
~i ce1ui mai bun prieten a1 sau Ie place sa se trezeasca inainte
de rasaritul soarclui ?i sa mearga sa alerge impreuna.
Amandoi savureaza de fiecare data a1ergarea $i tovara$ia pe
care aceasta le-o prilejuie$te. Dar, Uni spunea ace! barbat, la
intoarcerea acasa, sotia n punea intrebari despre partenerul
lui de jogging, despre familia acestuia $i despre subiectele pe
care Ie-au discutat in timpul aLergarii. lar el nu reu?a
niciodata sa-$i aminteasca aceste informatii! Sotia voia sa afle
ce1e mai marunte detalii despre ce1alalt cup1u, dar sotu1 ei
avea dificultap in a-i fumiza aceste informapi.
In cele din unni1, cei doi parteneri de jogging au hotarat ca
in fiecare dimineata sa-~i comunice reciproc cateva informatii
eu privire La sotie ?i 1a copii, apoi sa memoreze aceste date,
a~ inditsa Ie poata "raporta" sotii1or lor 1a intoarcerea acasA.

20

FAC Nor

Pe niciunul dml:re ei nu-I interesa 01 adevarat sa aile toate

detal.iile despre vta.ta ~i familia cr!JIuilaIt; voiau doar sa poata
sdipa de intlebarile nesfar~ite ale so!iilor. Dupa ce-~i co
municau infox:maMe necesare, cci doi barbaJi, ~i reluau
discutiil'e despl'e subiecte pe carevoiau ell adevarat sa Ie
abordeze -?i~i S<)VW'au alergarea_
Aceasta istorioara atinge pundtd central al unei lnv.Wituri
de nepretu-it, pe care am aflat-o de la femei: cele mai multe
clintrc reprezentante.Le sexului lem:inin. -?tlu ca esenla Wlel dis
Hoare consta in comunicareaplina de inteles. ;:Ii prin
flefer la ceva mult Inai pmfund decat simpla conver
sap.e super.liciala_ ~i majorllatea fcmeilor ~tiu ca profunzi
mea comunicJru este oruciaL1, mulle dinl:re de nu ~tiu cum sa
3iunga la ea cu so~ lor_ iooearca in tel .$i chip, dar nimic nu
pare sa dea made. Totu$, conllmlmreA con..<;tituiepWlctul de
pleeare a1 gltidului de clMtotie spre intimitale; tot eaeste ~i
conmustibilul care le \18 duce La deslinapa darita.
$i-acUID, ~ pomim iii drum! in load spre care te Indrepp
nu se ajunge prea u;>oT- Vei avea nevoie de mult curaj $i de
mullii concentrare ca sa ajungi acolo. dar dupa ce vei simP. pe
pielea ta ce inseamna acelloc miracu10s nu vei mai dori nici
odata sa te rntorci de node ai plecat. Penll:lII di aeum te In
drepti spre locul de unde dispare ceel ee este superficial $i
unde dcagostea infloTe$!e v~ie, !ocuJ unde tu ~i partenend
tau yep. traiiubirea adevarata ~i durab.il1l.

RELATIA OPTIMA ESTE

o RElATIE PROFUNDA

r\M
... ce re1ati e implinWi eonstituie 0

eMatorie de la emop.ile
de suprafata spre profunzimi, parcurgand cinei niveluri
distincte ale eomunidirii intime, de 1a cele superficiale pana
la al cincilea niveJ, eel mai profund. AjlU1~i 1a acest a1 eineilea
nivel, partenerii unui cuplu se simt in deplina siguranta,
aeceptap. eu simt~hnintele ~i nevoile ce-i caraeterizeaza ca
indivizi unici. Pe parcursul acestei carti am sa-p. arat cum sa
accelerezi traversarea aeestor niveluri, cum sa ajWlgi la eel
mai profund nivel in eel mai SCUTt timp ~i cu maxima
eficienta- Deocamdata, voi prezenta eele einei niveluri, ca sa
intelegi ce va presupune caIatoria.
Cele cinci niveluri ale comuniefuii intime au fost descrise
pentru prima oara in cartea lui John Powell, Why Am I Afraid
to Tell You Who 1 Am? (De ce rn.ii tem sit-Ii spun cine 5unt?).
Ulterior, dr. Gary Oliver, ~fu1 Centrului pentru Clsnicie ~i
Familie de 1a John Brown University, m-a ajutat sa inte1eg ca
toata mUflea mea de 0 viata poate fi eoncentrata in granitele
acestor cinei niveluri. Toate euplurile folosesc zi de zi unul
sau mai multe niveluri ale eomuniearii intime_ Cartea de fara
te va ajuta sa inte1egi in ee ecmstau cele einci niveluri ale
comunieiirii intime ~i cum sa folose;;ti trei putemiee abilitati
relaponale pentru a trece, dupa plac, de 1a un nivella altul.
Nivelurile repleZinta eadrul acestei carti- Ac.um imi dau
seama cat de puternice sunt.

22

CAND UNU PLUS UNU FAcC NOI

Cele cinci nivel

ale comunicarii in'
1. Vorbirea in cli~e

2.1mplirt!1~irea faptelor concrete

3. imparta.~irea opiniilor
4. imparta~irea sentimentelor

5.1mparta:;>irea nevoilor

Comunicarea la primele doua niveluri se desfa~ara intr-un

mod fuesc, cu ~ur.int~, aproape far!1 efort. Am descoperit cit,
din p!1cate, majoritatea cuplurilor pot ramane in granitcle
acestor doua nive1uri pe tot parcursul relatiei.

CELE CINCI NIVELURI

ALE COMUNICARII INIIME

....STE 0 RELATIE PROFUNDA

23

Intr-un fel, atunci cand te imbarci pentm caliHoria spre

intimitate, "pIonjezi" in reiatia ta cu celaialt. Poate ca tu ~i
partenerul tau ati petrecut ani 1a rand parcurgand sui~urile ~i
cobora~urilerelatiei voastre. Dar aeum ai ajuns la 0 priveli~te
care-p taie respirati-a: oceanu1. Nu vrei sa ramai blocat pe
t3rm, ca 0 nava e~uata, nici ~ te limitezi 1a a piuti pe supra
fat a apei. Vrei sa. pionjezi in adancuri, sa Ia~i in unna apeIe
putin adanci ale superfidalitapi ~i sa expiorezi profunzimile
intimitatii
. , savurandu-Ie. Daca ai facut vreodata' scufundari
Ia mare adancime, ~ cum te simti in asemenea situatii:
plonjonul e lung !?i de mu1te ori dificil, dar minuna.fiile pe
care Ie gase?ti 1n adanc te uimescJ
Tn comunicarea ta cotidiana cu partenerul, arnandoi treceti
in mod incon~tient de 1a un nivella aitul. lata 0 descriere a
niveIuriIor:
PRIMUL NlVEl.~ Faceti schirnb de cli$ee. Este 0 vorbire
superficialil, Ia un nivel aflat imediat sub supraiata apei, poa
te la un metru, un metro:;;i jumatate adancime. Sunteti impli
cap intr-o sporovaiaia aproape lipsita de semnilicajie. "Hei,
ce faci, ce-ai mai facut?", mtreaba un partener. "Bine, grozav,
totul merge struna1", raspunde celalalt.
'LUL A.t DOILEA: Va frnpdrti1~iji Japte concrete. Discu
tati despre vreme, despre serviciu, despre ce mai fac prieterui
v<Y.;Jtri. Ap mai coborat putin, dar foarte putin - poote inca
vreun metro, dol. La acest nivel va afJap in siguranta ~i nu aveti
nevoie sa respirap. adanc, nid ~ ganditi ori sa simtip profund,
NIVEUILAL TRElLEA: Va frnpitrta$iji opinii. Aici se insc:riu
discupile despre parerile, preocuparile ~i a:;;teptarile indivi
duale, inclusiv teluri, vise ~i dorinte personale. Arum ajun
geti intr-adevar 1a adancime, iar prima voastra reacjie, ia fel
ca in cazul scufundarilor, e foarte probabil.frica. Cantitatea de
oxigen disporubila scade ~i urechile sufera din cauza presiunii.
A lmparta~i opinii seamima eu a te scufunda in intervalul de
adancime doi metri ~i jumatate-patru metri $i jumi:'Hate; s-ar
putea ca, instinctiv, sa vrei sa te retragi, revenind 1a ruveIurile
superficiale.

24

25

cAND UNU PLUS UNU FAC NOI

Multi oameni pot sa se scunmde pani!. la trei mem, 50!

culcag~ 0 scoica.-doua .!li apoi sa se rctraga la suprafati1. Dar
pentru a aduna comorile ascunsedin l'elatia ta, trebuie ~
Invep. sa ramai ia adancime. La tel ca in ca'zul seufundfulof ,
trebuie sa detii abilitatile necesare, care sa-ti dea incredere ~
ramai la acest nivel .!li, de asemenea, ~ mergi mal in adanc.
Niciun om cu judecata nu incepe 0 scufundare fara 0
instruire prea1abil~. Dar pretutindeni in lume cuplurile se
angajeaza in relatii fara sa H beneficiat de cea mal mid
indrumare; tocmai de aceea ele raman adesea la nivelurile
superficiale ale intimitatii.
Vorbirea in cli~ee ~i imparta~irea faptelor concrete sunt
porturi sigure in fata furtunii conflictului. Dar opiniile sunt
cu totul aHceva: parerile provoaca eonflicte, iar conflictul ii
spcrie foarte tare pe mai top oarnenii. Daca doi parten~ri fo
losesc nivelul al treilea - imparta~irea opiniilor - ea pe un
ring de box OTi ca pe un camp de turnir, daca ficcare incearca
mereu sa-I "invinga" pc eelalait, sa-~i dovedeasd'i superiori.
tatca propriilor concepp.1, preocupari ~i nevoi in compara~
cu ale eeluilalt, VOT avea probleme. Acesttip de duel, a dirui
intensitate cre~te treptat, creeaza un teren fcrtil pentru se
minte1e divo$lui. Dar daea fieeare ineearca sA-~i refocallze
zc gandirea, a.!la mcat sa meeree sa~~i m~eleaga partcneml. !;i
flU sa-l "convinga
cii 0 anumita parere proprie este supe
rioara, eei doi pot deveni 0 echipa.
De cele mai mufte ori, acest lucru e u;;or de spus, dar greu
de realizat, pentru di atunci cand cuplul trece de la nivelul al
doilea la mvelul al treilea, de la Imparta~ireafaptelor concre
te la Imparta~irea opiniilor, se love-?te de 0 bariera: conflictul.
Acest conflict poate fi comparat cu 0 poarUI; treeerea dincolo
de ea necesita foarte mult timp ~i efort; numai dupa de~
~irea acesteia cupluJ poa,te ajunge la nivelurile al patrulea ~
al cincilea, care reprezinta, in analogia noastrA cu
scufundarea, cele maj mari ~i mal sigurc adancimi la care
poate "plonj,a" un cuplu.
lnsa conflietul funcp.oneaz~ in doua moduri: eel mal ade
sea despclIte cuplurile, dar, de asemenea, Ie poate duce !:Abe
U

nivelurile mai profundc. Da, conflictul este poarta catre inti

mitate, dar in cazul celor mai multe cupluri el ramane un ba
raj imposibil de clintit ~(!el.e
~n dans cu o~ muJpme
de p~i, iar faptele sUDI de Ob-lcel DenJgne. dar ce msea.m.n.l
a impil~ npiDli, preocupan ~i a~teptMi? Opinille sunt
cutia Pandorei~ ele creeaza oonflicte. Astle). unuI dintre
parteneri sau amandoi tind sa se "infecteze" Cll unul sau mai
multi dintre eei patru "microbi relap.onali" - retragerea in
sine, amplifica.rea conlli.ctelor. minimalizareill, crearea unor
convingeri false despre celala1t - eeea ce face ca partenerii sa
nu ajunga niciodata la nivelurile eele mal profunde, capabil
sa Ie ofere ede mai mari impliniri. Foarte muIte cupluri afla
te in conflict nu~i dau seama ca forta eare Ie love~te far~ in
cetare este esenpaM pentru a atinge profunzimea in relatic.
Partenerti din asemenea cuplun sunt prea ocupap. cu lupta
existentei cotidiene ca sa mai c.aute adancimile aflate dincolo
de conflict.

s.um

NIVELUL A.t PATRULEA.: Vii impiirta~iti cele rnai profunde

$i mai autmtice simtiimitlte. La acest mvel, va ajutap. recipl'oc sa
va simtiti in siguranta, ~a incat sa va imparta~iti cele mai
profunde trairi afective. Tu ~tii ca partenerul i-?i va da toata
silinta sa asculte ~i sa pcetuiasca lucrurile pe care i Ie im
parta~ti, $i invers. FifX:are dintre voi 11 poate accepta pe ee
JAlalt ca pe 0 persoana ururn, deosebitil, 0 o-eape aJcatuita din
toate elementele istoriei sale de viatil, ale personalitapi sale r;;i
ale rnediului sau familial. E ca ~i eum tu ~i piuteneru.1 ati re
prezenta combinatii dilerHe de "culon", dar fiecare poate
pretui eombinatia individuaIa de "culori" a celuilalt. $i iata ce
este atat de paJpitant: cand trerep prin poarta eonflictului
pentru a ajunge 1a .niveluriIe profunde ale: intimit~p.i, ii elirni
nati simultan pe toti rei patTu "t1:1ile:tobi ai divortului".
NIVELUf. AL C1NCILE~ Vii i11lpiirta,~iti cele mai irnportante
nt?Voi relationale. Acesta este cd mai profund nivel al iubirii $i

a! multumirii conjugalE'. Suntep impreuna de suneient timp

~1 va simtiti destul de in sigurantiii pentru a va imparta~i unul

26

CAND UNU PLUS UNU FAC NO]

altuia celemaiintimenevoi.Lucrandcumiidecupluri.am
descoperit di exista ~apte nevoi care se reliefeaza mereu drept
celemaiimportante.atilt pentru barbap, cat ~i pentru femei.
Dar cea mai intima parte a comunicarii pline de iubire este
aceea in care amandoi va simpp in siguranta, astfel lneat
fiecare sa-i dezvaluie celuilalt nevoile sale unice. Aceasta
arata ca amandoi ~tip ca partenerul va va accepta ~i va va
prej:ui pentru ceea ce suntep..
Chid de dH timp au nevoie oamenii obi~nuip ca sa ajun
gil sa-~i imparta~easca sentimente1e ~i nevoile? De ~ase ani.
Chici care e intervalul rnediu la care survine divortul? Cinci
ani ~i iumMate! De ce? Pentru ca dupa ce-ai alins a1 treilea ni
vel al intimitiltii, impfuta~irea opiniilo r, e~ti complet expus
riscului conflictelor. Fara a anume instruire, a weme ai putea
ramane la acest nivel, traind in neintelegere. Oamenii se
sizeazil intuitiv ca dincolo de poarta conflictului pande~te
primejdia, dar nu-~i dau seama .ca tot aealo se afla ~i iubirea
adevihati'l. Foarte multi dau mapoi din faja disputelor, din
fata perspectivei unor niveluri mai profunde ale intimitapi ~i
se intor,c la niveluriJe mai SigUJl~, ale schimbuhri de cl~ee ~i
imparta~irii faptelor concrete, nira sa treaca dincolo, fara
sa-~i gaseasca implinirea, devenind, in schimb, din ce in ce
mai frustrap. Treptat, aceste cupluri, care nu con~tientizeaz
situapa in care se afla, ajung sa recurga lacele patru modele
comportamentale ineficiente, distructive -la "microbii rela
ponali" - ce duc 1a divort
Ace~ti parteneri intra in "dansul conflictului", dansul
lipsei de armonie, ~i se plimba intruna de-a lungul cetor trei
niveluri elementare, a~a incat anii de casnicie nu-i condue
mai in profunzime, ci doar in zonele superficiale, in care au
mai fost. Temandu-se de conflict, repeta la nesfar~it primul
an de casnicie. Nu ajung niciodata 1a nivelurile iroplinirii, al
patrulea ~i al cincilea, pentru ca sunt prea ocupap cu dansul
conflictului. Am cunoscut perechi ci'isatorite de ani multi,
unele care-?i sarbatoreau a douazecea anhlersare a nuntii ~i
care repetau an dupa an dansuJ conflictuluL Doar motivele se

RELATIA OPTIMA ESTE 0 RELAPE PROFUNDA

27

4:himM (banii, vacantele, pensionarea), pa~ii ramanand ace

i~i.

Astfel de cupluri nu au 20 de ani de easnicie, ci un an de

d,snide, repetat de 20 de on. Relatia lor nu capMa profunzi
roe, ci doar se lunge~te urmand 0 linie dreapta, inerta din
punct de vedere afectiv:
Poate ca te-ai recunoscut in acest portret ?i ji-ai dat seama
d1 actualmente e~ti angajat in dansul conflictului. Dadl nu, eu
siguranta ai observat eupluri care-l practidi - ?i nu e 0
prjveH~te prea placuta. Cu cajiva ani in unna, sofia mea $i eu
mine am mers in concediu impreuna cu un prieten care-i
interzieea categoric sojiei lui sa-i vorbeasd\ despre sentimen
tele ~i indeosebi despre nevoile 'ei. Asemenea tip de discutie
e muit prea profund, prea periculos, mai cu seama in conce
diu' Barbatul despre care vorbesc este a,tat de obsedat de con
trol, atat de adancit in negare, incat a ajuns sa instituie 0 regu
M care interzice discutiile despre aceste aspecte esentiale in
arice relatie. Sopa lui, fund impiedicata sa-$i exprime nevoiJe
$1 sentimentele, a devenit a bomba eu ceas. CupluJ dimane
blocat in ceea ce eu numesc "faga$ul rolurllor" - faga$ul
fiind ca un sicriu cu capetele scoase - $i fiecare partener
indeplin~te rolu} ce i s-a atribuit, astfel indit l$i "joaca" viata
ca pe scena, in lac sa ~i-o trlliasca autentic. Intr-o bunll zi, acea
femeie va exploda distrugand ceea ce-a mai ramas din relapa
cu sotul ei. Ip aminte$ti filmul Ordinary People (Oameni
obi~nuiti)? Mary Tyler Moore juca roluJ unei femei al carei
prim nascut, un baiat, murise; acea femeie avea 0 regula. de
neclintit, nerostita: vorbea doar despre fapte concrete, nicio
data despre opiniile ei. In eele din urma, n-a mai rezistat; in
capabila sa imparta.$easca pared, $i-a par-asit pur ?i sirnp1u
familia. Frica ei de a deschide poarta $i de a ajunge la nivelu
rile mai profunde s-a dovedit prea dureroasa.
Evitarea conflictelof este mult mai periculoasa decat in
fruntarea lor. Cearta e ca aprinderea unui foe: trebuie sa m
Yeti cum sa-1 stapane$ti, caei altfel te poate distruge $i pe tine,
11 poate distruge $i pe partenerul tau. Atingerea niv:elurilor
profunde ale intimitajii cere mai muJt decat mundi asidua ~i

28

cAND UNU PLUS UNU FAC NOI

RELA

0PfIMA R5TE 0 RElATIE PROfUNDA

dorinta de a atinge profunzimile; cere un set de trei abilitaj:i

simple, dar extrem de eficiente, folosite In toate relatiile im
plinite. Aceste trei abilitap reprezinta toti anii mei de studiu,
de experienta ~i de consiliere ~i au revolu.j:ionat nenumarate
relaj:i.i. Puse. in practica in mod coreet ~i consecvent, ele ip pot
duce relatia la cele mai adanci niveluri ale intimit~tii.
sa Ie exa minarn pe rand.

AbilHat

29

sa

e a manifesta consideraf
,

Acesta este farut repeml, stanca nedintita pe care se con

struie!?te orice relape implinita!?i in absenta carei3 arice rela
pe !?ubreda ajunge sa se distruga. Daca in relape se manifesta
considerape, cuplul poate t.recc cu bine prin cdc mai puter
nice furtuni. In cazuulIn care considerapa a fost distrusa, acel
cuplu se indreapta spre dezastru. Cca mai buna definitie
pentru manifestarea consideratiei, din catc am gasit, se refera
la toate acele situapi in care ,.,conferim distincpe" cuiva. Cand
o universitate oieril unei persoane un hUu onorific de doctor,
acea institutie conferil distinqie. Gind un public aplauda sau
un individ se inclinil in fata altuia, conferil distincj:ie. Consi
deraj:i.a nu presupune 0 judecata de valoare. Considerapa nu
implica ideea di parerile, preocuparile ~i dorin~ele tale sunt
superioare 'in vreun fel fata de ale partenerului tau. Conside
rapa nu presupune sa-ti determini parteneruJ sa priveascil
lucrurile la fel ca tine.
Manifestarea unei atitudini de superioritate este eel mai
aprig uciga!? al casniciilor ~i produce mare parte din frustra
rea, su.ferin~;;i teama dintr-o relatie. Consideraj:ia inseamna
sa-ti ,,'inalj:i" parteneruJ, sa-l sprijini, cinstindu-l. Este un
proces altruist de recunoa$tere: cinstindu-p partenerul, ii
arilp col are 0 importan11\. majora 1n viata ta !?i ca statutul sau
in sistemul tau ierarhic de valori nu poate fi atins de certuri
Ie mamnte, de nemtelegerile ~i dilerentele de opinie. Consi
derapa este permanenta, neclintitil, vc~nicol. ~adar, primul
demers de cultivare a considerapei in relapa ta oonsHi 'in a de
cide ca partenerut tau merita sa fie onorat; trebuie sil-i aduci

Abilitatea ascull1rii reflexive

Aceasta este 0 abilitate de comunicare atotputernica, un
ingredient prezent in loa~e rela1iiJe iolplinite. Ea iti permite sil
faci primii cipvap~i.dinoolo de poarta conflictului, spre cele
doua niveluri profunde ale intimitapi~ Mal refeT la cea mai
puternidi abilita~ de comunicare cunoscuta pana In prezent
de omenire: ascu1tarea reflexiv~. Metoda va va permite, p.e ~i
partenerului, sa va simtiti ascultati, intele~i ~i aprolDap., mai
ales In momentele de conflid. Probabil ca ai practicat deja
ascultarea teflexiva, indiferent daca j:i-ai dat seama sau nu.
De fiecare data cind ai rumpMat ceva de la serviciul "drive-in"
al unui restaurant McDonald's, ai fost implicat in ascultarea
reflexiva: ai dat comanda, ,apoi angajatul de la fereastra p-a
repetat spusele.
La fel CUlll angajatii de la un fast-food repetii comanda
clientului., persoanacare fol~te in ruplu ascu1tarea reflexi
va repeta ce.ea ce a rostit parteneml. Aceasta metoda de

30

D UNU PLUS UNU FAC NOI

comunicare clarifica discutia, previne neintelegerile; mai

mult decaf atat, Ie pennite celor doi sa descopere intelesurile
mai profunde ale spuselor lOT. lmagineaza-ti cate milioane de
dolari au cheJtuit restaurantele fast-food pentm a gasi cea
mai bUM metoda de comunicare, a?a indH sa ramana "casa
torip." cu clientii lor! Noi putem folosi gratuit aceea?i metoda
pentru a ramfme casatoriti cu partenerii nOSitri.

Ablli,taf.ea de a incarea permanent "bateria

nevoilot'" panenemlui, prin iubire
Fiintele umane au 0 "baterie a nevoilor" launtrica., iar ac
p-unile noastre produc "sarcini de mciircare", pozitive sau
negative, in bateria partenerului. Atenpa plina de iubire acor
data nevoilor celuilalt are, fara Indoiala, un efect pozitiv, in
timp ce atitudinile egoiste, solicitante au un efect negativ. S-a
stabilit ca partenerii de cuplu I?i anrnca reciproc sute de "in
c(\rcaturi" pozitive ?i negative in interaqiunile obi?nuite de
pe parcursul unei zile. In capitolul 7113- voi Impiirta~i cele mai
importante ?apte nevoi relationale ?1-ti voi arata cum sa Ie
descoperi pe cele pmprii, ca ?i pe cele ale partenerului, astfel
incat sa putep. demara procesul de satisfacere a acelor tre
buinte ?i de "reincarcare" reciproca regulata a bateriilor.
Lucrul cel mm important legat de descopeTirea principalelor
nevoi ale partenerului consta in aceea di te ajuta sa intelegi
conflictele, intrucat majoritatea certurilor se nasc din tre
buinte percepute, dar neimplinite. Exact! 'Foarte multe dis
pute pot fi evitate dadi ai grija de principalele necesitap. ale
partenerului. Asta pentru ca, de obicei, certurile de suprafata
provin din nevoi mai profunde, nevol Jielationale neimplinite.
Doctorul John Gottman, parintele a numeroase descope
riri importante, de data reeenta, in domeniul relatiilOT, a de
monstrat ca acele cupluri care divorteaza beneficiaza de
aproximativ zece minute pe zi mai putin "timp de mcarcare
pozitiva" deeM sop-i care raman impreuna, dar sunt nefericiti.
Tot el a descoperit ca sotii care raman irnpreuna~i sunt feri
dti beneficiaza de circa zece minute in plus de "deschidere

R:ELATIA OPTIMA ESTE 0 RELATIE PROFUNDA

31

pozitiva unul fata de celiHalt", decat partenerii care raman

casMoriti, dar nefericiti Tot astfel, am descoperit ca daca par
tenerii dintr-un cuplu petrec in Hecare zi cateva minute
ascultandu-se ?i intelegandu-?l reciproc sirnta.rnintele, e ca ?i
cum ar verifica starea bateriei IInevoilor" celuil.alt. Sentimen
.e sunt un indicator al masurii in care ne sunt implinite
trebuintele. Unele sentimente indica 0 baterie descarcata;
intre ele se numara durerea, frustrarea ~i frica; invers, indica
toru unei baterii inciircate pc deplin sunt bucuria, ferimea ?i
extazuL Bateria nevoilor umane ar trebui incaTCata zilnic.
Cum fad asta? Ivlai intai trebuie sa descoperi care sunt
trebuinte1e partenemlui tau.
Aceste trei abilitati par simple, dar nu te Iasa padmt! Un
cuplu nu-?i poate petrece tot timpul facand exercitii ?i anali
~! Procesul existentei cotidiene tinde sa ne uzeze, irnpingan
du-ne spre compromisuri, spre acceptarea a ceea ce ni se ofera,
in lac de alegerea a ceea ce este cel mai bine pentm relatia
noastra. Dar exista intotdeauna ragaz pentm reevaluare ?i
rede$teptare. 1ar cand e yorba despre cea mal importanta
uniune din viata ta, nu crezi ca ar trebui sa-ti iei acest ragaz
acum?
Voi incerca sa ilustrez puterea acestor trei abilitati de co
municare intima ?i schimbarile uluitoare pe care pot sa Ie
aduca ele in dl.snicia ta, an'itandu~!i cum le-a folosit un cuplu.
Jeff?i Sarah au venit la seminarul meu fiindca aveau proble
me. Dificultatile lor se numarau printre cele obi?nuite
banii, copiii, incompatibiHtati sexuale minore - , dar nu Ie
puteau depa?i fLindca nu reu:;;eau sa comunice. Cfuld au venit
la seminar, i-am cerut lui Jeff sa-i adreseze cateva intrebari so
tiei sale, cu ajutorul carora sa-~i depa?eaSCa bariera de comu
nicare, iar problemele lor adevarate sa poata i$i la suprafata.
lata. prima intrebare adresata. de Jeff lui Saran:
- Care este unul dintre cele mai importante aspecte ale
casniciei Doastre a carui irnbunata.tire ne-ar face relatia mult
In.aisatiEJ~catoare?

- t'"'omunicarea!, a Taspuns eu hotarare Sarah.

32

CAND

-Ce vrei sA spui, mai exact,. prin asla?, a mtrebat el.

au sa ma ascuJ\i ro adl'v:iral, nu doar s:i dai din cap
?i sa spui ..w, ihi", aexplicatea_ln ocll.ii ei se citea durerea.
.-am dat seama - Ia fel ~ Jeff, cmd ca am descopl'rit
de la mceput un asp&."t important din gandirea lui Sarah_ Era
vorba de prima abilita.te, a man,ifestarii consideratiei.
- Ce msea.mna pentru tine "a ascuIta"?, a J:fltrebat el.
- PM, eu vad in ochii tai dadl. e~ticu adevarat atent ?i in
!l'legi ceea ce spun, a zis Sarah, ;oi-awlilci fjtiu SiguT ca nu te-al
barieadat dim:olo de ziduri.
Jeff s-a aprit eateva dipe.
- A?3dar, te preocupa mai molt dad'i-fi aeord sau nu
atentie, dedit dacA Ie ascuH sau nu?, a intrebat el, meercand
sa refommleze afirmoJpa soJ:iciSarah a lneuviintaf~
- A$3 ca mcerd sa-mi desrifrezi limbajullTUpWtd, ca sa
vezi dad'i-ti acord aten!ie ?i daea te infeIe:. coreet?
-Oa.
- Bine! Atunci sptme-mi ce anume trebuie sa imbunata
!esc in limbajnJ meu corporal ca sa te conving di te m~eleg?,
a Intrebat eI,cautand 0 ;dtemaliv~ mai buna.
Sarah !}i-a surprins 50tuI p'rin faptnI d avea pregatit un
raspuns foarte ciar ~i imperativ_
- Sa renunti la aeruf ilia amuzal:!, exdama ea. Razi de toa
te cl'le! Pentru tine totul e 0 gllLU'l.!l_ Cbiar ~i cand v"orbesc
foarte serios, te ui~ Ja mine zfunbind ell gum pana la urechi
~i mil'-mi vine ~ Ie ple:.-nesc!
Mai sa fie! Dincolo de exteriorul placid, controlat, Sarah
evident Tesenfunenteserioose. Iat~ un euplu
,a vedere, pare 5-0 duca bille, darodart1i ce mcepi
~ cercetezi dinrolo de suprafata dincolo de masca sau de
'leruJ a.muzat - , constati dI se confrunta cu probleme. Din
colo de zfunbet, dlncolo de umor, erista suferinta ?i sentimen
teo Tocmai de aid trebuie sa~i inceapa Jeff *i Sarah calatoria
spec intimitale: sA treaca dinroJ:o de ceea ce mascheaza aerul
amuzat ~i de acolo sa mearga mai In profunzime.

RELAPA oPTIMA ESTE 0 RELAfIE PROFUNDA.

33

_ Cred ca tu nu intelegi faptul ca aerol meu amuzat este

un mecanism de control; e modul meu de a spune "hai sa nu

ne certam!", a zis Jeff~ ca I;'i cand ar fi gandit cu voce tare.
_ Intr-adevar , nu inteleg, a replicat Sarah.
_ Ce-ar trebui sa se intample ca sa-mi intelegi aerol amu
zat?, a intrebat-o sojuJ eu calm.
_ Nu ;;tiu. Fad asta tot timpul! E ceva permanent. Ai ae
rol asta la serviciu, 1a biserica, acasa, Cll copml
Sarah incerca sa-:?i controleze furia, dar se vedea dar ca in
comunicarea lor exista 0 dificultate serioasa. Jeff ~i-a p,rivit
sopa if! DeN ~i, en toat~ dl nu conl;'tientiza ce face, a lnceput
sa practice a doua abiEtate: ascultarea reflexiva.
_ Prill UIDlare, spui ca \lila dintre cele mai important
nevoi in casnicia noastra este ca eu sa mil. port mai serios.
Aerol meu zambitor produce 0 problema de comunicare?
_ Da, confirma Sarah. Nu cred ca iei destul de In serios
lucrorlle care rna preocupa pe mine!
_ Dar, te iau in serios 9i iau in serios $i ceea ce te preo
cupa!, a spus Jeff, folosind a treia abilitate, relncarcarea bate
riei. Ce trebuie sa fac ca sa-ti dovedesc ca stmt mai imp1icat?
_ Sa nn zfunbcl;'ti! Sa nu razi!, a raspuns Sarah. $i amandoi
au mceput sa rada, involuntar.
Jeff ~i Sarah all avut de depa9it un obstacol uria9 in comu
NcaTe: cornportamente gre~it interpretate ~i 0 lipsa reciproca
de intelegl're. In cell' din uI'"ITIA, au invatat cum sa utilizeze
cde trei puternice abilit.1ti relationalc, prin care 0 relatie poa
te fi dusa 1a un Divel de intimitate mai profund. Au aplicat
prima abilitate, consideratia, demonstrandu-~ireciproc inte
resul de a continua conversatia, in loc sa 0 abandoneze ime
diat ce apareau dificultati Cea de-a doua abilitate metoda
de comunicare Dumita "ascultare reflexiva" a fost folosit~
de fiecare data cand Jeff asculta ce-i spune Sarah 9i apoi ii
repeta acesteia ceea ce credea el d\ a auzit, darificand ;oi apro
fundand astfel conversatia. Jeff a folosit 9i a treia abilitate,
remcarcarl'q baterjei, afland de ce amuue avea nevoie Sarah
(nevoia ca intre l'i sa se stabileasc.1 0 leg.1tura mai bunA,

34

cAND UNU PLUS UNU FAC NOI

discutand cu seriozitate ~i nu eu un aer amuzat). Au meeput

de Indat1'l sa vada lumina de la capatul tunelului In care se
aflau. Au reu~it sa exploreze comunicarea intima, iar aceasta
I-a condus pe Hecare dintre ei 1a sufletul celuil'alt.
Cele trei abilitati sunt foarte putemice; am descoperit ca
pentru a se propulsa spre nivelurile mai profunde ale relatiei
majoritatea eupluri:1or au nevoie doar de aeestea. Mai exista
~i alte abilitari In domeniul relatiilor, dar, asemeni celor mai
multe cup1uri, ?i voi yeti deseoperi ca va sunt neeesare numai
acestea trei pcntru a mentine fericirea ~i Implinirea 'in disni
cie. Ele reprezinta temelia relatiilor implinite ~i cea mai buna
aparare Irnpotriva divortului.

Bunul tau celmai de pref

in acest moment, poate-ti spui: "Inbmitate? Cine are ne
voie sa mearga mai in profunzime? Eu rna simt bine aiei unde
rna aflu!" Dar cum te-ai simti dadl partenerul de viara te-ar
pihasi? fa gande~te-te putinI In fiecare zi i se mtampla cuiva
o asemenea nefericire! Daea ai ramas blocat la nivelurile
superficiale ale intimitatii - comunicarea in c1~ee sau despre
fapte concrete -, e foarte probabil ea te afli blocat ~i m
negare. In aeest caz, partenerul tau iti va arata, in cele din
urm<'i, cum este cu adevarat casnicia voastra $i s-ar putea sa
nu-ti placa deloc ceea ce vei vedea.
Oit de iruportanta este relatia voastrii? La ce ai renunta
pentru a-ti pastra partenerul?
Millard Fuller, intemeietoru1 "Habitatului Omeniei", a
renuntat la tot: la casa prospera din cea mai eocheta zona a
ora.~u1ui, la automobilul Lincoln Continental, la menajera
care-i ingrijea easa ~i cei doi copii, la doua barci eu motor, 1a
o cabana de vacanta, la 0 fermi'i uria~i'i, ell vite ~i cal, la cateva
laeuri cu pe~te ~i la un cant bancar substantial - toate aces
tea pentru a reca~tiga bunullui eel mai de pret: inima sopei.

RELA TIA opTIMA ESTE 0 RELATIE PROFUNDA

35

Fuller, "un ba.iat tipic american din Alabama, care merge

ell regularitate la biserica", dupa cum se descrie ellnsu$i, ~i-a
petreeut mtreaga viara incercand sa fadi bani. In cartea sa,
A Simple, Decent Place to Uve (Un cifmin simplu, decent), e1 scrie:
"bram ambitios. Voiam sa fae ceva cu viata mea. Si ~tiam ea
solutia e sa fac bani, foarte multi bani - sa am sueces In
sensul dasic al euvantuluj."
Dupa ce a absolvit faeultatea de drept, FuBer a acumulat
eu repeziciune 0 avere considerabila, in calitate de construc
tor ~i antreprenor. In scurt timp, a ajuns milionar. Dar pe
drumul spre bogatie s-a departat din ce in ce mai mult de
Linda, sopa lui, ~i de eei doi copii ai lor.
l?i aminte~te ca 1a 29 de ani ajw1sese "complet absorbit,
concentrat la maximum; nu aveam notiunea de echilibru 9i
nu vedeam absolut nimic in afara telului
meu de 0 viata.lnsa
.
,
Linda vedea ceea ee eu nu bagam de seama: ea 9i easnicia
noastT,a [sufel'ea] din eauza orientarii mele permanente catre
a face bani".
Glndva fusesera fericiti - la meeput cand pornisera la
drum 9i se aveau doar unul pe altul -, dar asta a ajuns sa
tin1'l de domeniul trecutului. Pentru d intr-o zi, sotia lui a
intrat la elm birou ~i i-a spus a singura fraza, care a facut ca
tot ce dobandise sa para meschin '~i lipsit de valoare.
"Cred ca. nu te mai iubesd", I-a anuntat Linda.
Fuller nu putea sa-~i creada urechilor. Nu-i venea sa crea
da ea sotia lui poate spune a9a ceva, dupa tot ce-i oferise.
"Mi-a zis ca nu-i ofer un lucru: pe mine insumi, re1ateaza
el. Ca nu mil mai vede aproape deloc. 5-a plans ca ma dedie
cu totul afacerilor." Fuller i-a promis sotiei sale ca. se va
schimba -?i chiar asta avea de gand. Dar dupa un an nu se
schimbase nimic; Fuller continua sa muneeasca tot tirnpul 9i
rareori 19i vedea soFa ~i copiii.
Tn cele din unna, Linda s-a saturat. I-a spus sotului ei ciH
parase~te, ca 0 bate gandul sa divorreze ~i ea are nevoie de
timp de gandire. A pleeat 1a New York ~i a cerut sfatul unui

36

CAND UNU PLUS UNU FAC NOI

pastor de acolo, care a inceput s-o mdnune; s0ttil ei, impietrit

de uirrtire, a ramas sa cugcte singur la motiVi..Il pentru care
relap.a lor e~uase.
.,Inca din adolcseenta, am detinut intotdeauna controlul.
Indiferent In ce m~a~ fi implicat, eu eram ~tul, poveste~te
Fuller. Am trait eel mai mare ?oc din viata mea cand mi-am
dat seama ca in privinta casEitoriei noastre se va lua 0 deeizie
~i c.1 nu eu voi fi eel ca.re 0 va lua."
Ipa plecarea Lindei, Fuller a trebuit sa petreaea timp
'indelungat cercetandu-~i sufletul. "W-am dat seama c<'\ rna
aflu pe punetul de a pierde ceva ee penfru mine eTa {Oarle,
foarte valoros, cevace considerasem de fa sine inteles. In
contextul acelei crize, am inceput sa reevalucz ee se petrecea
cu viata mea. Mi-am dat seama ea nl1 vreau sa-mi pierd sop.a,
tJ nu vreall sa-mi pierd familia."
- absenta Lindei, Fuller a fost nevoit si'i-~i ingrijeasci'i
singur copiii. Jntr-o sean}, eand f:rni Inveleam baiatul, el m-a
prjVit ~i mi-a spus: Tati, rna bucur ea e~ti acasa! Am simtit
un fior rece pe ~jra spini1rii dind mi-am dat seama ca Linda
a'llea dreptate. Intr-adevM, devenisem practic un strain in
propria casa."
'liard Fuller este un barbat perseverent. Co~tient de

gre~li1e fikute, ~i-a tot Slmat sopa, pana cand ea a fost de

acord sa se reintiilneasca cu el. Pastorul 0 ineurajase pe Linda

Sa pastreze 0 atitudine deschisa, sa nu uite ea oamenii se pot

schimba, sa-i acorde sotului ei 0 ~an.sa. AsHel ca a acceptat s1H

vada - ~i de aiei povestea devine interesanti1.

"M-am dus 1", New York; tin minte ~i acum clipa cand am
vazut-o: statea la Hotelul Vilellington ~i era atat de frumoasi1,
incat mi-a topit inima, poveste~te el. Am meeput sa discutam
~i-n eele din urma am ajuns la Radio City Music Hall. Rula tm
film drlgut, numit Never Too Late (Niciodatit nu e pr:ea tI1rziu)."
in timpul pauzei filmnlui, Linda a mceput sa planga. eei
doi s-au hotarat sa se intoarea pe jos la hotel. "Undeva, pe
Fifth Avenue, ne-am deschis inima unul in fata celuilaH,
poveste~te Fuller. Linda ?i-a revarsat toat<'\ suferinta ~i toate

REl.J\ ,

TE 0 RELATIE PROFUNDA

37

seeretelc aeumulate pe masura. ce vieti1e noastre se departasera

tal nlai Dlult. A plans cum n-o viizusem plangand nieiodata.
Ne-am dat seama ca nu vrem sa punem capM easnkiei
noastre. Nc-am ureat mtr-un taxi ~i am pornit spre hotel, iar
in taxi am avul 0 adevarata senzatie de lumina. Nu era ceva
care sa ma sperie, rod eeva rnisterios. Nu pot deserie trairea
dceea altfel decal ca pe 0 senzape de lumina. $i-n clipa aceca
mi-a .trecul pein millte ideea ca ar trebui sa ne donam toti
barriL ea trebuie sa devenim din nou saraci, a~a cum eram
d ne-amd.satorit. M-am intors spre ea $i i-am spus: Cred
ca ar t-rebui sa renunf.im }a firma, sa ne descotorosim de
Lincoln, de casA de lol restuL Sa Ie donam pe loate si s-o
~uam de la capat! Linda a mceput sa planga. Era nespns de
fericitaI S;m~ea (.3-$] va reca?tiga sotu!."
Adoua zi dim.irleatii, cand au ie$it din hotel ea sa mearga
1a aeroport, in dreptul ior a oprit un taxi nou, iar ~oferul zam
bea eli gura palla la meehi.
_ felicitariJ, .Ie-a spus eL
_ Pentru ce?, a intrebat Fuller.
_ Taxiul asta e l1ou-nout! Sunteti primii mei c.Iienp.! "Ni
S-3 parut ci1 e un semn eeresc, care ne arata ca in seara OfCce
dentaluasem decizia corecta."
Dupa ce s-au intors acasa, Fuller a vandut ~i a donat tot
eeea ce depneil - capcanele succe5ului, in care mvestise un
deceniu din viata lui. Apoi a pomit impreuna eu sotia lui
intr-o caIatorie minunata; a creat Habjtatul Omeniei, 0 orga
nizatie nonprofit, care otera locuinta la nenumarati oameni,
extrem de saraci. Millard Fuller a descoperil ceva atat de pre
tios, incat nu poate fi cumparat cu bani: miracole1e inimii
unei feroei.
A~adar, mtreaba-te: cat de mult it! pretuie$ti relatia? Daea
e~ti convins ca e nepretuiti:l., ca merWl sa fad orice ca 5-0
hranc~ti, 5-0 int;:lre~ti sau chiar s-o salvezi, atunci cite~ti
cartea potrivita. La fel ca Milliard ~i Linda Fuller, te afli pe
punctul de a purcede Intr-o cala.torie minunatil, spre un loc in
care vei gasi 0 comoara mai de pret decat aurul.

38

CAND UNU PLUS

Acu

a!

Ai citit despre cele trei abiiitJti pe care eu Ie consider fun

damcntale: rcspectul, ascultarea reflexiv~ ~i incarcarea prin
iubire a "batcriei" nevoilor parteneruJui; iti cuno;;ti destina
!ia: a1 patrulea ~i al cindica nivel de intimitate, la care parte
nerii i;;i J:mparta~esc sentimente1e ~i-;;i imp1inesc reciproc tre
buintele.
In celc ce urmeaza vom explora acele niveluri, unul cate
unuJ, dupa care J:ti vol arata cum sa devii specialist in toate
cele trei abilitap.

OAllE NOI NE AFLAM LA NIVELUL

INFERIOR. DE INTIMITATE?"

Cll~EELE

iVa! 1: annint sau expresie uzata; de asemenea,

ideea pe care (;I exprima; 2: subiect, caracterizare sau
sihlape btmali2.nti'i.; 3: ceva (cum ar fi 0 componenta
dintr--r4tJ mmiu) care a devenit excesiv de familiar sau
de bana
Definitie data de Webster's Tentlz
New Collegiate Dictionary

"CIi.;;ettl este, eu al'te ctlvinte, 0 metafora caracterizata

de fntrclmin!area excesiva. Eu mi-tun fiieut propriul
estpentm a vedea dacii 0 fraza este sari nu un cli~eu.
GIese prima ei jumiitate, apoi ma fntreb: $tiu (pentru
cil toatii [umea ~tie) cum se fncheie?"
Definitie Iuah\ de pe Internet

40

CAND UNU PLUS UNU PAC NOI

Luna de miere s-a incheiat, scrisorile de mul~re au fost

scrise, toate cadourile sunf despachetate, va folosip noul
mixer, noul robot de buciHfuie, nour serviciu de masa din
porte]an. Dar mai exista un cadou, de obicei uitat, un dar fari1
de care mult prea multe cupluri pomesc in graba pe 0 poteca
complet diferita de aceea pe care au porni[ spre altar: poteca
inimilor zdrobite.
Mil refer la darul comunicam.
Fiecare dintre numeroasele femei cu care am stat de vor
ba de-a lungul celo! 30 de ani ai carierei mele, in caJitate de
terapeut ill domeniuJ rela!iilor, a afirmat ca cea mai impor
tanta unealta intr-o casnicie reu~itil este comunicarea. lata
doua citate din interviurile unor participante ]a seminariile
mele:

ered cit pc mni tot parcursul casniciei I10f1sfrp 11 exis

tal a /ipsa de comunicare. f. mare pacal fapful cif, pe
mdsura ce cre$tem, nu u.rmam cursun" despre cum sa ca
ntzmicifm ell alii aameni. Eo parte atiit de imp(lrtantii a
casniciei! Dar nu suntem fnvatati cum salaw", Qiita.
Comunicarea este acea parte a casniciei mele in care
se sirnte cea mai mare ntooie de fmbIi11titii,lire. Dar mil
refer fa a ascultnle adeviiratii, rlU danr la a du dill cap f;i
a Spune ,,ihi, ih'i".
Preocuparile acestor femei reflecta faptul ca, pentru multe
cuplun, comunicarea poate fi lID proces stangaci ~i fmsn-ant.
lata cam cum se desfa?oara lucruri.le:
- Cum p-a fiers aZi, draga?, lntreaba sopa.
- Bine, raspunde sOjul.
- Ce s-a fntampiat pe la serviciu?
- Ca]a serviciu...
- S-au purtat nesuferit clientti t~li?
- Top clienpi mei sunt nesuferip.!
Aoe?ti sop, sa Ie SpW1em Sandy $i Dick, exemplifiea blo
eajul foarte multor cupluri la nivelurile indpiente ,de comu
nicare. Ei fo]osese limbaju] oficial al superficialitatii, vacile pe

"DARE Nor NEAFLAM

LUL NFERIORDE n\iTIIMITATE?"

41

care le-ati auzit in serialele TV de comedie ale anilor '50, stilul

de eonversa~e tip Ozzie & Harriet, Leave it to Beaver, Father
Knou.JS Best, ce-?i are originea in zona de la mal, cu apa putin
adanca, a laeului comunicmi.
"in Hecate sean"! parcurgem acela;;i ?ir de lntrebari, spune
Sandy. El nu-mi ofera nido informatic ~i nu face nieio dez
valuire personala, a?a di nu ajungem niciodata la esenta vre
wei probleme. Nu ma lasa sa p~Hrund in lumea lui."
C3nd se a?3za sa cineze iimpreuna, cei doi dcschid tclevi
iO!ul, iilI" comunicarea in.ceteaza. "Nu vorbim cat timp merge
']evizorul", spune Sandy. A?adar, televizorul este singurul
care "vorbe~t~" pana la ora culcarii, cand izolarea atinge cota
maxima. "El cite?te d.te 0 carte, iar eu rasfoiesc reviste,
relatcazA Sandy. Cfuld 1i vine somnul, l?i pune d~tilc ca sa
asculte muzica pana adoarme, iar eu ma uit mai dcparte la
televizor."
Atunci eand, constr~i de imprejlUlihi, partcnerii se aWl
lntr-o situatie ce impune comunicarea cum ar fi drumuri
ie lungi Cll ma~ina - , ace?tia recurg la cli~e: "Vorbim despre
pisi61e noast:re, despre coplii, despre nepoata noastra ...
numai despre noi nu, spune Sandy. Despre pisici vorbim
foarte multo E un subiect neprimejdios. Discutiile pc tema
asta creea7.aun fel de legatura intre noi. Niciunul nu poate sa
judece afimia!ille celuilalt despre pisid. Putem sa ne relaxam,
mtr-un fel. Eu incere sA fiu mereu optimisti1 ~i sa gandesc
poziliv. Uneori soot ca am sa innebunesc, din eauza faptului
ca nu vorbim despre noi niciodata [.. 1 Nu spunem niciodata
lucruri semnificative."
Sandy i?tie cA ea $i sotul ei au 0 problema, dar Dick a ridi
cat lntre ei un zid pe care ea nu lndrazne?te sa-l treaca, de
teama reactiei lui. A incercat sa diseute despre Jipsa lor de
intimitate, "dar el se infurie pe mine dind deschid subiectul,
relateazii Sandy Spune eli 0 sa vorbeasdi desprc asta cand 0
sa fie preglHit Dar pana arona, eu simt ca innebunesc! Am
impresia ca nu. ne apropiem, ca nu facem niciun progres, iar
lunile ?i anii hec.

42

C.AND UNU PLUS UNU FAC NOI

$i eei doi eontinui:l. in aeest fel: impreuilll." dar separap, fi:l.ra.

se indrepte spre ceva anume. Dar ghidul catre relatia
ideala se afla mereu la indemana. II pop- vedea in inclinatia fi
reasca a unei femei de a depa;;i niyelurile superHciale ale inti
mitapi. Daca sotui ei nu e dispus sa ajunga la nivelurile cele
mai profunde - imparta?irea sentimentelor ~i a nevoilor _,
ea va gasi pe eineva dornie sa faca aeest lucru. Nu rna refer
neaparat la 0 aventura extraeonjugaJ.a, de~i $tim cu top-i ea se
poote intampla $i a$a ceva. Ma refer la femeile care vorbesc la
telefon cu prietenele sau eu prietenii apropiap si ajung ime
diat la nivelurile eele mai profunde. Mil. refer la mamele e
abordeaza imediat zonele de profunzime cu prietenele 10
eele mai bune, cu surorile sau cu fiicele lor. ;;i biirbatii au ca
pacitatea de a ajunge la nivelurile ceTe mai profunde, dar am
descoperit ca., in multe eazuri, Ie este mai U$OT sa comuniee
asHel eu prietenii, nu cu partenerele lor.
Pentru sotul ramas la mal, in zona cu apa de midi adanci
me - unde in eele din urma il vor Inghip valurile _ am 0
singura intrebare: "N-ai prefera ca ea sa ajunga la ee1e mai
profunde niveluri de eomunicare impreuna ell tine?"

sa

Blocati in fata zidului

lnainte ca re1apa fa sa poata ajunge aeolo unde vrei, mai

intai trebuie sa inte1egi unde e eel mai probabi1 sa te fi intepe

nit: la primul nivel al intimitati-i, vorbind eu partenerul ti1u in

cli$ee.
Daca ai ramas b10cat 1a schimbul de cli$ee, acest lucru s-a
intamplat nu Hindea refuzi sa mergi mai in profunzime, ci,
mai mult ca sigm, pentru ca nu $tii cum sii procedezi. Top
oamenn au nevoie de intimitate - 0 nevoie puternica, funda
mentala. Dar majoritatea cuplurilor se a$teapta ea intimitatea
sa apara de la sine in dsnide. Oamenii nu ered ca trebuic s<'l.
"se straduiasdl." pentru asta. Ei CJ1ed ca simpluI fapt de a se
afla impreuna Ii va conduce la cele mai profunde niveluri ale
iubirii.

"OARE NOI NE AFLAM LANlVELUL INFERIOR DE IN'IJMlTATE?"

43

Desigur ca tanje$ti sa-p imparta$e$ti opiniile, sentimentele

Sl cele mai profunde nevoi, sa fii inte1es, ascultat, pretuit. Dar
~and ii impa:rta~$ti partenerului tau p<'l.rerile, preocuparile $i
a1;>tepMrile, s-ar putea ca ae:sta, f~d in mod ~esc diferit fat a
de tine, sa nu fie de acord, sa reaep.oneze negativ, sa ri1spunda
prin ti1cere, s~ creeze 0 ~isputa, sa mcerce sa te convingi1 ea 121
are dreptate, ]af tu nu al.
Astfel patrunzi mtr-un ciclu-capcana. Vrei sa ajungi la cele
mai profunde niveluri ale intimitatil, dar de fieeare data eand
progresezi pana 1a imparta$irea opiniilor, de fieee data eand
vorbiti sineer unul eu altul, te love$ti de eeva ee-p pare a Ii un
zid - si crede-ma, chiar asta e! Este zidul conflictului. lUar in
zidul ~cesta exista 0 poarta, insa voi n-o vedep. Astiel, 0
conversape aparent nevinovat1l. explodeaza pe nea$teptate,
transformandu-se in conflict, remarce critice, dispret ljii, in
cele din urma, retragere. Fiindca, pentru majoritatea oame-
niJor, conflictele trebuie evitate Ct.l orice pret
pa cum am ariHat in capitolul 1 conflietul esf.e lnsa~i
cheia ce descuie poarta intimitatll profunde. Dar dind dai eu
capul de zidul eonflictului, doare. A$a dl eviti sa continui sa
te love~ti de zid; :in cele din urma, te vei retrage $i vei ineepe
dansul conflictuJui. In eele ee urmeaza iti voi ar1l.ta cum se
desfa$oara 121.
Muzica pe care se desfa$oara dansul conflietului 0 consti
tuie deosebirile dintre noi - diierente de opimi, diferente
privind filozofia de viata, diferente in felul cum am fost eres
cuti. Ori de eate ori doi oameni se intalnese, deosebirile sunt
inerente. Dr. John Gottman, expert in relatii de euplu, spune:
"Cand alegi persoana eu care sa te casMore1;>ti, ai ales automat
un anumit set de probleme relationale imposibil de rezolvat.
Sotii care au 0 casnicie buna se adapteaza 1a 0 problema 1;>i
chiar reu~ese sa se amuze pe scama ei. Sop.i care n-o duc bine
ajung la bloeaj, i;;i ranese reciproe sentimentele $i se simt
neacceptati ~i neglijap atunei cand l~i aduc in discutie
problemele."

44

NIVELUL INFERIOR DE

[IrATE?" 45

se rerrage din conflict ?i revine la nivelurile mai sigurc ale

superficialitapi, reincepand 51'1. vorbeascii in cli!jiee !jii sa
lmpartii~asd\ fapte concrete. Un cuplu poate lilncezl ziJe,
1uni, ani san decenii 1a aceste niveluri superficiale, inainte sa
reinceapa dansul.
ehial' in aceasta clipii, in nenumarate case din 1umea 'in
treaga se desfa~oara acest dans, ce constituie parastasu] abso
lut al u.rtci relapiJ de iubire. Cup1urile repeta ciclul acesta 1a
nesfar!}it; unul dintre parteneri devine tot mai frustrat de
incapacitatea celuilalt de a-~i 'imparta~i simtamintele sau de a
intelege ce sc infampHI In sutletul celui de alamri, pc cand
celalalt partener nL.l-$i da seama ditu!jii de putin cat de
disperatll a devenit situatia sa. emn se sfar!jie!lte de obicei?
VnuJ dintre soti 'i~i facc bagajele, hotariH in adancu1 sufletului
sa piece, iar celalalt intreaba: "Cll ce-am gre$it?"
Dar acest ~veniment este precedat, de obicei, de un armis
titiu implicit, mai straniu !jii mai primejdios decat larma oric.ll
ror cemIri, un nivel de intimitate ce ech.ivaleaza cu somnul
lung, adanc: vorbi.rea In cli~e.

A?adar, pe melodia diferentelar dintre voi, mtrati intr-o

succesiune predictibila de pa,,?l:
PASUL 1: Remarcile critice. Dansul incepe eu 0 remardl.
critid'i. Neput.3:nd sa accepte deosebirile, un partener 11 mus
tra pe celiilalt (sau se rnustra reciproc): ..Vite ce-ai ikut!";
"Cum pop. fi atat de incapatanat?"; "Vite eat ai cheltuit!" $i
eaHitoria spre intimitatc se opre!}te, incepand duelul verbal.
PASUL 2: Comentariile dispretuitoare. Acestea mar
progresiv tensiunea remarcilor eritice ~i crcdc-mii, pasul
asta doare! Cuvintele au irnpactul unor lovituri. "Nu poti
face niciodata ceva ca lumea?"; "Nu pop. fi punctual nici
data?"; "E!jiti exact ca maidHa / taica-tu / sora-ta / frate-tu!"
PASUL 3: Re-l.1en.irea la nivelurile de sigurantif. Conflictul est
dureros, a!jia ca unuJ dintre parteneri(sau amandoi) remmta.

Limbajul dansului

cli~eelor

sa analizam cateva dipe limbajul nivelului de conversatie

ce se rezuma la cli~e. Nu are loc un schimb de informapi
semnificative, ci daar de amabilitati !jii de politeturi, menite
subcon?tient sa proiecteze a iluzie a multumirii. Desigur ea,
in cele din urma, frustrarue ascunse ~i. sentimentele reprimate
se transfonni:l in disperare !jii distrug i1uzia. Traversezi in
fiecare zi rutina conjugalii, fara sa mergi mai In profunzime,
parra cand sc naruie chiar temelia relatiei voastre.
A:;;a cum lipsa de comunicare ii indeparteaza. pe oameni,
abilitatile sporite de comunicare au capacitatea de a-i apropia
din nOll. Trebuie sa Invep sa nu rnai varbe!jiti in cli$ee $i sa.-p
dezvo1tirelapa prin comumcare. Tp voi arMa cum sa procedezi.

44

OARE NOl NE APLAM lANNELlJUNFERIOR DE If\rIltWTATE?"

CAND UNU PLUS U

45

"

'etrage din conflict ~i revine la nivelurile mai sigurc ale

superficialitapi, reincepand sa vorbeasca in cli~ee ~i sa
impiirta~easca fapte concrete. Un cuplu poate lancezi ziJe,
lurri, ani sau decenii la aceste niveluri superficiale, inainte sa
relnceapa dansul.
Chiar in aceasta elipa, in nenumarate case din lumea in
treaga se desfa$oara acest dans, ce constituie parastasul abso
lut a] wu~i I1elatii de iubire. Cuplurile repeta ciclul acesta la
nesta{$it; unul dintre parteneri devine tot mai frustrat de
incapacitatea ce1uilaU de a-$i irnparta$i simtamintele sau de a
intelege ce sc intftmpl~ in sufletul celui de ali\turi, pc can:
celalalt partener nU-$i da seama ditu$i de putin cat de
disperata a devenit situatia sa. Cum se sfar:;;e$te de obicei?
Unul dintre sope i~i face bagajele, hota.rat in adancul suHetull1i
sa pIece, iar ceUilalt intreaba; "Cu ce-am gre$it?"
Dar acest eveniment este precedat, de obicei, de 1m armis
titiu implicit, mai straniu $i mai primejdios deeM larma orica
ror certuri, un nive1 de intimitate ce echivaleaza cu somnul
lung, adanc: vorbirea m di?ee.

~adar, pe melodia diferentelor dintre voi, intrati intr-o

succesiune predictibil~ de pa-?i:
PASUL 1: R'11UIrcile critice. Dansul incepe cu a remarci!
critica. Ncputand si1 accepte deosebirile, un partener i1 mus
tra pe celalalt (sau se mustra reciproc): "lJitc ce-ai facut!";
"Cum pop fi atat de indipatanat?"; "Vite cat ai cheltuit!" $i
caliltoria spre intimitate se opre?te, incepand duelul verbal.
PASUL 2: Comentariile dispre/uitoare. Acestea mar,
progresiv tensiunea remarcilor critice ~i crede-ma, pasul
asta doare! Cuvintele au impactul unor lovituri. "Nu poti
face IDciodata cevaca lumea?"; "Nu poti fi punctual nicio
data?"; "E?ti exact ca maica-ta / taidl-tu / sora-ta / frate-tu!"
PASUL 3: Revenirea la nivelurile de sigman/ii. Conflictul est
dureros, a~ ca unu] dintre parteneri (san amandoi) renunt:t,

L.lJIwajul dansului

c1i~eelor

Sa analizam cateva dipe limbajul nivelului de conversatie

ce se rezuma la c1i$ee. Nu are lac un schimb de informatii
semnilicative, ci doar de amabilitati $i de polite!Uri, menite
subcon:?tient sa proiecteze 0 iluzie a rnultumirii. Desigut ca,
in cele din UIU1a, frustrarile ascunse $i sentimentele reprimate
se transforrna m disperare $i clistrug iluzia. Traversezi in
fiecare zi rutina conjugala, fara sa rnergi mai in prohmzime,
pana ciind se naruie chiar temelia relapei voastre.
A$a cum lipsa de comunicare ii indeparteaza pe oarneni,
abilitatile sporite de comunicare au capacitatea de a-I apropia
din nOll Trebuie sa inveti sa nu mai vorbe$ti in di$e r;;i sa-ti
dczvolti relatia prin comunicare. Ttl voi arata cum sa procedezi.

46

CAND UNU PLUS UNU FAC NO}

De obicei, cand rna ailu in fata unui cuplu blocat 1a nive

luI c1i~eelor - ?i asta se intampla frecvent -, protagoni?tii
sunt doi oameni care ignora sau neaga cu totul ghidul relatiei
ideale. Daca 0 femeie a ramas blocaM 1a vorbirea in cli~ee :in
relatia cu sotul sau, ce are un comportament inert, ea fie ~i
neaga cunoa~terea intuitiva, fie este intimidatil de necesitatea
de a-~i asuma de una singura responsabilitatea angajarii pe
drumul spre intimitate. In acela1jii timp, multi barbati nu-~i
dau seama di SWlt prin~i in ciclul cli?elor, a!7a di n-au ,cum sil
scape din eL
Dadi sotti ?i sotiile ar putea sa citeasca intr-o clipa ghidul
relatiei ideale, ei ar recunoa1jite adevarata fata a eli1jieelor; sunt
semne evidente ale unei relayii ce lanceze~te chiar din punctul
de pornire.

le~irea' de pe Higa~ul rolurilor

- Cred cit e foarte importantii comunicarea fat ii-n
fafi1. Dacd exista 0 Iogici1 a casiitoriei, atunci e logic sa
ocupi a pozifie care sa-Ii permitii si1 vorbe$ti. eu tine,
am senzatia cli a$ putea merge pe ciirtIri tot mai largi,
mai ramificate $i mai luminoase, 1a nesfar$it sau panli la
un capilt pe care flla'f nu ni-l imaginam, dar care va fi
meritat. Doar Cll tine simt eli aria mea de interese se des
chide, in lac sa rnii Jimitez la a pune in practiCillucruri
pe carc le stapiinesc deja. DesiguT, toate astea nu sunt
citsnicia in sine. Dar a?l1 ar putea fi casnieia noastrii _
$i ard de nerabdare sif pornese Ia drum!
- La ce te,gandc$ti acum, ca te-ai maritat?, am In
trebat-o pe Zelda.
- Piii, vorbim despre cine eumpiirii sueul de porto
cale $i cine face patul...
Married People (Oameni ciisdtorifi),
de Francine Klagsbrun

"OARE NO] NE .A.FI.A.\1lA NIVELUL INFERIOR DE INThvnTATE?"

47

Trist, dar adevarat: mult prea multe cupluri raman 1a ma

luI cu apa de mica adancime a11acului intimitatii - nivelul
vorbirii in cli~ee. Dupa cum arati:'\ in mod dLUeros citatu1
anterior, de obrcci femeia este cea care tanje~te dupa calatona
pe cara..ri tot mai largi, mai ramificate ~i mai luminoase", dar
i~1loc de asta, eei doi se trezese ca nu discuta nimie mai sem
nificativ decat cumpararea sucului de portocale ~i fikutul
paturilor. Cum poti scapa din stadiul cli1jieelor? Primul pas
consta in a-ji da seama ea Irive'luJ exista ~i eEl te afli prins in
capcana lui. AI doilea pas consta in a mtelege cum ai ajuns
acolo.
Haideti sa vedem cum au reu~it cli~eele sa distruga un cu
plu plin de intentii bune. Am dat peste acest exemplu intr-o
carte minunata, numita Living Happily Ever After (Fericiti pana
la adiinci biUrfme#), scnsa de David Collier, ce relateaza
povestea unui nwnar mare de cup1uri casiHorite de rnult
timp. Printre eazurile prezentate se numi:irau sotii Mort ~i
Leslie Gerson. Amandoi trecuti de 60 de ani, erau impreuna
de 40; s-au cas.'\torit, au divortat, apoi s-au casatorit din nou.
Ce Ie-a adus in -cele din urma implinirea? Au reu1jiit sa iden
tifice bariera cli1jieelor ~i, dupa mai bine de un deceniu In care
s-au 1asat prin~i in aceastii capcana, au depa1jiit-o, ajungand la
un nivel mai profund, mai multumitor a1 comw1.icarii ~i al
intimih'ltii.
Cei doi s-au intalnit "frumos", cum se spwle in filme: la 0
petreeere de Anul Nou, la care Mort ~i-a Lisat baWl prietena,
a smuls-o pe Leslie din bratele prietenu1ui ei ~i a incercat 5-0
sarute cand a batut miezul noptii. Ea a considerat gestul
"obraznic, vulgar ~i increzut", dar, intr-un fel sau altul, s-a
simtit atrasa de Mort. Leslie a meeput sa pluteasca pe aripile
aventurn romantice, nemaiavand timp sa analizeze ee simte.
"Eram prinsa rau de tot, daJ nu eram nicidecum ca mem
brii Generatiei X de azi, care analizeaza totul ~i spun: Eu
vreau pe cineva eu acelea~i valori spirituale, morale ~i
politice", povestea Leslie in carte. "Leslie accepta cu entuziasm
aproape tot ee-i propuneam, spunea Mort. Era a adevarata.
aventura!"

48

cAND UNU PLUS UNU FAC NOI

A!}a ca s-au casil.torit, convin$i Hind di acea ceremome

nunta, simplul fapt de a spune "Dal" ii va transfoTITIa
amandoi in parteneri de viata perfecp. N-a trecut mult tim
pana cand Mort s-a trezit eu 0 slujba foarte stresanta, iar
lie, eu trei copli de crescut, acasil.. Fara sa-!}i dea seama, sopi
Gerson incepusera dansul: doi oameni care se indepartea
tot mai mult, intrand pe faga~ul rolurilor conjugale.
"Realitatea s-a facut simpta, poveste!}te Leslie. Habar
n-aveam cum se creS(' copfu. [... ] Mort era ah\t de prins de
munca lui, incat mie wi revenea intreaga responsabilitate a
Ingrijirii !}i cre?terii copiilor ~i rna simteam foarte singura.
dl problemele liloastre conjuga!e au aparut chiar din
primul an, dar am continuat multa vreme sa Ie gasesc
explicapi logice."
eei doi s-au blocat In cel mai frecvent cli~u: faga~u:l ro
uriJor. Nu numai ca-!}i vorbeau mereu in cli?Ce spre a arUTI('a
o punte peste pn'ipastia tot mai mare dintre lumile lor, cit in
plus, trai<lu Ul1. dil}eu. Leslie ?i-a asumat rolul tipic al femeii
care <Ire grija de dimin!}i de copli ("Asta inseamm'i casnicia.
Tati merge 1a serviciu, iar mami sUi acasa cu copill", spune
ea), iar Mort ~i-a asurnat mlul tipic al biirbatului care ca?tiga
painea intregii farnilii.
;oarte probabi!, eand barbatul se mtorcea acasa, el ?i sofia
ui foloseaulimbajul ee insote?te dansul cli?eelor:
- Cum Ji-a mers azi, draga?
-A, bine.
- E?ti gata de cina?
- Sigur, draga.
Apoi, teleeomanda televizorului derula seeundele pana la
ora de culeare.
entru sotii Gerson, situatia era i.tlacceptabila. Leslie a in
eeput sa vre; mai multo Ii telclona sotului"la servieiu ca sa se
planga de cate un lucru care se petrecea acasa. Dar Mort era
prea eufundat in rolul celui care ca~tig~ painea pentru a 0
auzi ell adevil.rat.Leslie vorbea la un anumit nivel- despre
problemele din cClsa - , dar in reahfate viza un aItu!, mai
profund: !ipsa de disponibilitate a sotului ei ~i distantarea

.,OARE NOI NE AFLW

fedivA. 5-a 5imfit abandon

In prlrmP zece ani de casni

se pellffea Cll mlnl", dar am r~s extrem de frustrata ~j de

ranchiunoasll, spune leslie. Jmi aduc aminte d ..'oiaftl sa
mergem la un coIWilier marital, dar Mort spunea: "Tu e~ti cea
nefericitA, du-te tu.. eu n-aOl probleme! [... ] Mil simteam
foarte singur~?i furioasli fiindcil. Mort nu reU?a sa rnA ascu1
te la un nivel emcrpo.nal ~i sa ma ajul'e sa rna. descurc cu copiii
si cu frustrarile. Eram foarte confuzi ~i complet nepregatiti
~entru viata de farnilie."
eei doi nu ~-au dat seama ;nido clipA di se blocasera la eel
mai superficial ?i mari Ftlt1n nrlultumitor ni'llel al comunidirii
intime. Jar Leslie tanJea dup~ mai mult.l~i dorea cu dispel
un barbat co care sa. poata "romunica iil.l.Itcntic, care sa ascult.e,
sa intele-aga $i infata rnn:Ua s~ nu 111.:1 sirnt lU$inatA, orice-a$
.a yea de S'pus, iar Mort ua pricepe.a asta", l$i aminte!}te
A$a ca Leslie a plecat. Si-a luat m.ezinul ~i $i-a lasat sofu.l
in casa pe care el 01 parasise deja, din punct de vederc emotio
nal. La fel ca atalia alti oameni care "aIla ultimii ce s-a intam
plat", Mort $i-a pututvedea in sfar$it casnicia a?3 cum era ea
- un cJ.4;eu~ hotMarea lui Leslie de a-I parasi era ultima $Otu
lie, dar ea constlh.na singurul mod de a-i demonstrabarbatu
lui cat de putin mai aveau incomun vieile lor.
In cele din uUIl:!, Mort a futeles mesajul pe care Leslie in
cerease sA i-I transm.ita.
"Mi-am dat senna ca a1? face bine sa intru pe aceea!}i lun
gime de unda, dad VIeau sa-mi refac eil.snic.ia, al}a ca roi-am
pmmis s1\-i dau mai TTndtli atenpe lui Leslie ~i sav('id cc se in
tarnpM.", l!}i amin~te M
Au reinceput s1 s@D:ttiHneasd\., dal' Leslie a ramas
precaut1.k perioada cand n-am mai fost casatorip eram
foarte aten~ unul co aJitul $i ne straduiam sa ne consoli
relapa, rna temeam d, dad! De recasatorim, lu:crmile vor
redeveni a?3 cumfuseserA", svunea ea.

50

Cft-NO UNU PLUS UNUFAC Nor

In timpu1 cat solii Gerson l\;i consolidau "d1snicia in curs

de reconstrucpe", s-a intamplat ceva remarcabil: Mort a d
venit mai disponibil din pund de v,edere emotional Cind
Leslie il suna 1a serviciu ~i-i spunea: ,,Am mare nevoie sa vo
besc cu tine!", ellasa balti1 arice ar fj facut in acea clipa ~i 0
asculta cu adevarat. lnvatase din perioada de desparp.re
lucrurile exprimate de Leslie erau esenpale pentro reu?ita
dlsniciei lor. E1 a trebuit sa treaca dincolo de ceea ce crezuse
a fi "ToluI" lui in dlsrricie; a trebuit sa invete ca este sot chiar
$i atunci cand se afh'i 1a serviciu ~i s.i raspund.i nevoilor lui
Leslie 24 de ore din 24.
$i Leslie a invatat ceva important. "Aud atat de multi oa
meni spunand: Am Cfezut ca mariaju1 0 sa-l schimbe sau
Credeam ca se va sd'limba daca-l iubesc. in ciuda atator
studii din psihologie, afl.ate la indemana, oamenii tot mai vor
sa creadil ca atunci cand te casatore9ti se intampla ceva magic
9i ca totul va fi minunat. A?a eram ~i eu acum 38 de ani!
Acum Imi dau seama ca relapile reu~ite sunt ni~te lupte per
manente, dificile, prin care oamenii invata sa accepte corn
promisuriIe, sa ofere, sa primeasc.i, sa ofere, sa primeasca."
Dar, mal presus de taate, cei doi au invatat sa comunice la un
nh<el emotional mai profund.
Higa9 ul rolurilor hrane?te cli~eele. A depa~i granitele ro
lului - de sot, de sotie, de mama, de tata, de eel care ca~tiga;
ainea farniliei - reprezinta un pas crucial pentru a ajunge la
cea mai mare intimitate, facand relatia mai fericita )i mult
rnai profundi1.

ReJeta
imbrati~e

bu vorbirea in disee:
,

a revolutia relationaIa

Ce anume ar fi putut scuti de decenii de su{erinta cuplui

pe care tocmai I-am cllnoscut? Ce Ie-aT fi pennis sa-~i apro
fundeze relapa, in loc sa se rezume la a 0 prelungi? Ce i-ar fi

---

OARENOlNEA

LA NIVELUL INFERIOR DE INTIMlTATE?"

"

51

pututajuta sa se bucure de decenii de spriji]l conjugal, In loc

sa indure decenii de suferlnt a conjugala?
Simplul act de a privi dincolo de faga?ul rolnriJor$i de a
desc.operi unde anume se situeaza pe scata relajional!.
Am avut 0 conversatie revelatoare ell un medic din ora~ul
meu natal. EI mi-a SPU5 ca, in urma cu peste un secol, extrem
de multi pacicnti mureau pe masa de operatie sau la scurt
limp dupa 0 interventie chirurgicala. S-au irosit muUe vie!:i
pana sa se ia a hotarare simpla, dar cruciala: pacienti i mureatl
din cauza infectiilor provocate de instrumentarul chirurgical
nesterilizaU Simplul proces al sterilizarii a salvat practic sute
de mii de vieti. Ceea ce a reprezentat cand\Ta un pmgres fan
tastic a devenit 0 procedura medicala elementarl. A!J3 func
poneaz3 progresul: odala ce ai aprins lumina, iii vine greu sa
crezi ca ai stat in bezna.
Revolut ii 1a iei de surprinzafoare se petree astazi in do
meniut casniciei i?'i al familiei. Seco1ele In care am privit nepu
linciO$i de pe margine vi.ctimele, sangerarea ceIor de pe
campll1 de lupta al relajiilor sunt de domeniul trecutului.
Infectiile care au provocat nenumarate boli in relatii pot fi
depistate din timp $i, in multe cazuri, vindecate. Dar a5 a cum
inviWim ce anume determina cuplurHe sa se desparta, la fel
intelegem ce anume Ie aduce fericirea, multumirea, lrnpli
nirea. Pentru mine, acesta este eel mai mare progres, pentru
d\ de:;;! ;;tiinta relatiilor a fost multa .... reme cea mai irnpre
vizibila, descoperirile recente ne-au pemus sa Inte1egem $i sa
educam inteligenta relationala la fel d.e u:;;or cum se educa
inteligent a bazata pe educatie in $coal a.
A$adar, care este cea mai buna moda1itate de ate desprinde
de conv'etsatiile in di~ee ;;i de relatiile-cli~eu? rmbnlti~eaza
revolutia rclationala! Incepe prin a-ti pune cateva intre
bari-cheie. Dadl ?ti pregatit sa pome:;;ti ill dllatoria spre cde
mai profunde nive1uri ale intimitatii, punctul de plecare nu
contcaza. Dar inainte de a purcede spre adancuri, ar trebui sa
:;;tii dit de mult mai ai de "sapat Trebuie sa-p descoperi
cOficientul de inteligenta relaponala, sau IR. Probabil ca-ti
cuno:;;ti coeficientul de inteligenta, IQ-ul. Dar ip cuno:;;ti
Tl

52

SUNUFACNOI
~

inteligenta rel.aponaJ.a? Dadi crezi di loti oamenii au acela~i

nivel de receptivitate rel'alional;'!ll ~.i de abilitAp. relaponale
l'eUedeaza pUjin la dmtele de mai jos1extra!;e din dOll~
scr:i:sori foarte diferite:

iterenta se vede imediat. rnma SCTlSOarc arala 0 aptitu

line mnascuta pentrn relap.onare. Se.sizezi imediat empatia ~i
caracterul afectuos ail autorului ~ evidenta lui abititate de a ~i
Ie exprima. A doua scrisoare ilustreaza 0 llt"Voie presanUi de
ezvoHa.re personalA ~i de confrunta:rc ,en emotiile. Autorul
rimei epistole este nimeni alM decat pTe~dintele Harry
an, care i-a mIDis 1300 de scrisori pIme de iubire sotiei
sale, Bess, de-a iungul eelor 60 de ani de eurte ~j de disnicie.
A dOlla misiva aparpne nne! cursante de la unu.li di:J:Jlre semi
narii'e mele. Ajunge sa citim scrisorile pentru a observa cA
p~edintele Truman i$i ~entiza sentimenfele proprii ~i,
mai important, pe cell' ale sotiei sale, Bess, i.nsA a doua scri
soare dezvaluie su ferinj;a UIlei femei prinse in jugul dl.satoriei
cu un bar-bat care nu-~i oo~tientizeaza de.1.vc sentimentele.

--

"OAR!: NUl .,,"" ..... ~ -'~ -

Presedintele Truman prezinta 0 receptivitate emoponala

timi, un nivel ideal al IR, in timp ce sotul despre care este
~~rba in scrisoarea a doua sufera de un gray deficit al buna
starii relationale, dC1lca nu chiar d;.e 0 absenta a acesteia. lR, la
Iel ca ~i lQ-u, sunt individuale. In cazul10r nu existi'i "mAri
me universal-valabiia". Totu~i, coeficientul de inteligenta
relational a al une! persoane poate fi caracterizat drept InaIt,
mediu sau scazut
Sa-p infati~~ diteva exemple de cupluri care prezinH\ m
ferite mv.eluri ale JR:
IR flU depinde dotlr de inkleet, ci $i de pasirme.. Sa ne
gandim la, Ull cuplu renumit, cu 0 lR foarte ridkatli: iu
bitii condamna!:i de soarta, Romeo ~i Julieta, crear de
Shakespeare. eei do! adolescenti italieni ~tiu perfect ce
simt cu privire Ia relatia lor ~i-~i exprima emopile des
chis ~i cu ardoare unw fata de ceU\lalt. eei dOl sfar~esc
tragic doar fiindca persoanele din JUT, mm puPIl inzes
trate in ce priv~te IR, incearca sa Ie distruga uniunea.

Indi7.1izii Cll (I lR medie se rezllmif Ia a exista, pur $i simplu, in

loc sa 11lfloreasea. Probabil cele mai populare simboluri
americane ale M.amei ~i Tatalui, cupluJ Ward ~i June
Cleaver, din popularul serial TV Leave It to Beaver, erau
caracterizat i ca avand 0 lR medie; de alifel, ei se plasau
in zona mediei in toate celelalte privinte. Furati de preo
cuparile privind cre~terea copiilor 9i de rutina, ambii
parteneri din acest euplu pareau sa navigheze lin in
re1ati a lor, fara \'feo cri.z.a personala, dar ~i fAra vreo
revelatie. Upsa de pasiune a unuia fati'l de celalalt era
direct proportionala en lipsa certurilor. Erau lmpreuna
cu gandul, dar nu ~i cu sufletul. Ni~te oameni absolut
obi!?nuiti, a dhor relatie curgea egal ~i in care se
complaceau.
Indivizii e1l 0 IR 5citZuttI sunt de obicei In rt1zboi unul cu altul
;;i eu emotiile lor. Nimeni nu i-ar confunda pe sotii
Cleaver eu un alt cuplu american dintr-un serial TV, ai
ca_rui protagoni~ti au devenit staruri ale culturii pop

54

doar 20 de ani mai tikziu: Archie ~i Edith Bunker, cupluJ

tipic pentru 0 IR sc<'izuta din anii '70. In timp ce Emth
seancea I;>i se fr~manta, adesea singura, Archie umbl
racnind ~i bombarund, retuzand ~ se lase deranjat
pc'herile 50tiei sau ale oricui altcuiva. Cei dOl aveau rare
momente de traire emoponala, dar, in general, pareau ~
se lupte mereu eu vlata ~i unul ell altul.
Exemplele de mai sus prezinta. parteneri de cuplu cu 0
similara. lnsa in multe cazuri, partenerii au 0 IR foarte dife
rita, iar in acde casnicii problemele pot fi adesea mai marl,
din cauza discrepantei. Cand un partener are 0 IR i'naltc'l. f?i
~tieexact ce simte ~i cum sa-~i exprime trairile, I'i va fi mai
greu sa "lumineze" 0 persoana cu 0 IR scazuta, care se teme
de propriile sale sentimente ~i nu poate Sa Ie faca fati'l. Vt
discuta ulterior, pe parcursul acestei carp, cum pop contribui
la cre~terea IR a partenerului tau. lti voi arMa cum sa-p dez
volp ~i sa-p spore~ti lR la fel de metodic cum I'ti dezvolp.
Q,.ul, ~i asta fetra a plati taxe de instruire, ci investind doar
tirnp $i atenpe. Recent, am elabmat un chestionar IR, in prin
cipal pe baza lucrurilor pe care Ie-am fnvatat de la expertii
maritali Cll care am intrat in contact ~i ajutand mii de cupl
din lumea intreaga; vei gasi chestionarul imediat dupa te
narea acestui paragraf. Te TOg sa acorzi timp evaluarii inteU
gentei tale relationale, apoi sa la;;i deopaIte chestionarul
pana termini de parcurs cartea. Dupa aceea evalueaza-U
iara~i IR. ered ca vei fi surprins cat de multe poti invata ~i cat
te pop dezvoHa pe parcursul carpi de fatal

"OARENOJNE

1'1a.nuiesc evenimente ~i acti

- vitati in timpul drora sa. ne
put~rn amuza:;;i sa_ne p~tem
juca impretlna (fara copn).
Inipez rememorarea
- experientelor deosebite care
ne-au apropiat.
Pliinuiesc intiilnid speciale,
- ~a inca,t sa putem petrece

limp impreuna.
-

TEST DE EVALUARE A INTElIGENTEI RELATIONALE

Gte~te

hecare tntrebare ~i scrie tn dreptul ei citra care se

potrive$te cel mai bine raspunsului tau cinstit. La sfar~it, caIculeazil
totalul seorurilor $i vezi In ee categorie te incadrezi. 1 _ Niciodat~;
2 - Rareori; 3 - Ocazional; 4 - DeseOFi; 5 _ Foarte des
-

kcerc sa aflu ce anume Ii

comunicil partenerului meu
iubirea pe care i-a port.

Inipez zUnic conversaP-i cu

partenerul privind planurile
pentru area zi.

LA NIVELUL INFERIOR DE INI1MITAlE?"

_
_

Initiez zilnic conversatii cu par

t~erul privind acele dome
nii care-mi tre.zesc sentimen
te de suparare sau de furie.
lnitiez zjlnic conversatii eu
parteneruJ privind intm
plilrile pe care Ie tri'l.ie:;;te sau
1e-a tntiHn acea zj.
AscuIt ce---mi poveste~te
parteneTUl despre toate
aspectele viep.i sale,
lnjpez discutii despre
conflictele ramase
nere7-olvate,
Initiez disCtl~ pe tema
aspectelor sensibile, ce par
dificiJ de discutat.
Sunt d eschis fap de parte
nerul meu i'llprivin~a teme
"or pe care Ie am in viata.
iptl2 discutii privind lucru
rUe Iii care viseazii partenerul.
place sa-mj ascult
parteneTul vorbind despre
toate aspectele vietii sale.
Reamintes.c intamplari din
luna noastra de miere.
Sunt deschis fata de partener
in ce prive:;;te secrete1e din
trecutul meu.
Initiez zilltic conversatij cu
partenerul privind ceea ce
simt despre felul cum mi s-a
derulat ziua,

55

_ Stmt sincer cu privire la dife

rentele dintre opiniile parte
nerului si ale mele.
_Ii spun partenerului cat de
recunoscator sunt dind imi
implin~te nevoUe.
_ Irni complimentez partencrul
cand mdeplinc:;;te diferite
sarcini tn locul rneu.
_ PJanuiesc evenirnente:;;i
petreceri la care 511 participe
~i alte cupluri.
_ le~irile mele de mame ne
afecteaz1l. negativ relapa,
_1n timpul certuriJor cu parte
nerul, sunt capabil s.!-mi
controlez mania ~i frustrarea
_ Evit remarcile dispretuitoare
:;;i aIte expriru1lri negative in
relapa noastra.
_ Caut semne nonverbale de
mgrijorare la partenerul meu.
_ $tiu ce auurne ii comunid\
partenerului meu iubirea pe
care i-o port.
Caut semne nonverbale de
frustrare la partenerul meu,
Simt cand partenerul meu
sufera.
_ Partenerul meu simte d'i-mi
pasa :;;i c1l sesizez atunci
cand sufera.
_ $tiu ce nevoi afective am In
ceea ce-l prive~te pe partener.
_ Cornunic sincer cu parte
nerul despre nevoile mde
afective,
Facmi:;;care impret.rnA Cll
par,tenerul.
_ Planuiesc aetiuni recreative,
pe care sa Ie putern face im
preuna.
imi iau de ma.na partenerul.

54
daar 20 de ani mai tarziu: Archie ~i Edith Bunker, cuplut
tipic pentru 0' IR scazuta din anii '70. In timp ce Edith
scancea I?i se framanta, adesea singura, Archie urn
raenind ~i bombanind, refuzand ~ se lase deranjat
parerile sopei sau ale orieui alteuiV8. eei doi aveau rare
momente de tralie emoponala, dar, in. general, pareau ~
se lupte mereu co viata ~i unul cu aHul.
Exemplele de mai sus prezinta parteneri de cuplu eu 0 IR
similara. lnsa in. multe cazuri, partenerii au 0 lR ioarte dift'
rita, iar ill acele casnicii problemele pot i adesea mai marl,
din cauza discrepantei. Clnd un partener are 0 l.R j'nalta ~i
$tie exact ee simte $i cum sa,?i exprime trairile, ii va fl. mai
greu sa "lumineze" 0 persoana eu 0 IR scazufa, care se teme
de propriile sale sentimente ~i nu poate sa Ie faea far a . Vom
diseuta ulterior, pe parcursul acestei carp, cum pot! eontribui
la cre$terea IR a partenerului tau. iti voi arata emu sa-ti dez
volp $i sa-p spore$ti lR 1a fel de metodic cum ip dezvolti
IQ-ul, $i asta fm-a a plati taxe de instruire, ci investind doar
timp $i atenpe. Recent, am elaborat un chestionar IR, ill prin
cipal pe baza Iuerurilor pe care Ie-am Invatat de la expertii
maritali cu ca.re am intrat In contact $1 aj,utand mil de cupl

din lumea intreaga; vei gasi chestionarul imediat dupa temti.

narea acestui paragraf. Ie rog sa acorzi tirnp evaluihii inteJj

gentei tale relarionaJe, apoi sa la$i deopaIte ehestionar_,

pana termini de parcurs cartea. Dupa aeeea evalueaza-U

iara$i IR. Cred ca vel fj surprins eM de multe pori invata?i cat

te poti dezvolta pe parcursul cartii de fatal

TEST DE EVALUARE A INTELIGENTEI RELATIONALE

Cite~te fiecare intrebare ~i serie in dreptul ei cifra care se
potriv $ te eel mal bine raspunsului tau einsht. La sHlr~it, ealculeazil
totaluJ seorurilor ~i vezi in ee eategorie te ineadreZi. 1 _ Niciodatil;
2 - Rareori; 3 - Ocazional; 4 Deseori; 5 _ Foarte des
- Ineere sa afIu ee anume II
comunicil parteneruJ ui meu
iubirea pe care i-a port.

Inipez zilnic conversalii cu

partener-ul privind planurile
pentru acea zi.

"OARE~

I' NE Afl,AMLA NIVELUL INFERlOR DE INTIMITATE?"

PIl1nweSC evenimente ~i acti

- vitAti in nmpul d1rora sa ne
pu~m amuza!,ii sa ne p~tem
juca impreuna (fara corli).
lnipez rerrremorarea
- experientelor deosebite care
ne-au apropiat.
Pll1nuiesc mtJlniri speciale,
- ~ meat sa plltem petrece
timp impreuna.
Initiez zilnie conversapi cu par
- t~eru1 privind acele dorne
nii care-mi trezesc sentimen
te de suparare sall de furie.
Initiez zilmc coIilversatii Cll
- pa~tenenrl prh'ind mtam
ptarile pe caIi' Ie tr1jj~te sau
Ie-a t1'<1it 'in acea zj.
_ AscuH ce-mi poveste~te
partenerul ~spre toate
aspectele viepi sale.
_ lnipez discutii despre
con1:1ictele r3mase
nere-2:o1vate.
_ Icitiez disd.t!D pe rema
aspectelur sensibile, ee par
dificiJ de diseutaL
Sunt deserus fata de parte
nem meu inprivinta terne
riJor pe care Ie am in viata.
_lntp~ discu~ privind ~ucrn
~jJe la care vlseazii partencru1.
_ Imi place sa-mj ascult
partenerul vorbind despre
toole aspecrele viepi sale.
_ Reamintesc intfunplari din
hma noastra de miere.
_ Sunt deschis fata de partener
ill ce prive:;;te secretele din
trecutul meu.
Inifiez zilnie conversatii cu
partenerul privind c~a ce
simt despre felul cum mi s-a
derulat ziua.

55

. . -.
_ Sunt sincer ell pnVll'e Ja dtle
renteIe dintre opirriile parte
nerului ~i ale mele.
_ Ii spun parteneruJui cat de
recunosciltor sunt dind imi
impline~te nevoile.
_ Imi complimentez partencru1
cand mdepline.?te diferite
sarcini in 10c111 meu.
_ PlOO1uiesc evenimente ~i
petreceri la care sa pa rticipe
~i aIte cupI uri.
_ le~irile mele de maroe ne
afecteazll negativ relatia.
_ In timpul certurilor cu P<lrt<.>-.
nerul, sunt capabi! sa-mi
controlez mania ~i frustrarea.
_ Evit remarciIe dispretuitoare
;;i alte exprimari negative in
relatia noastri:\.
_ Caut semne nonverbale de
ingrijonue la partenerul meu.
_ Stiu ce anwne Ii comunidi
partenerului meu iubirea pe
CaJ'e i-a port.
_ Caut semne nonverbale de
frustraTe la partenerol meu.
Simt dmd partenerul meu
suferii.
_ Partenerul meu simte ca-mi
pasa ~i d. sesizez atunci
dind sclera.
_ Stiu ce nevoi afective am in
crea ee-l priv~te pe partener.
_ Comunic sincer cu parte
nerul desprc nevoile mele
afective.
Fac mi;;care impreun~ cu
partenerul.
_ Planuiese actiurri recreative,
pe care sa Ie putem face Un
preun1\..
100 iau de mana paJ'tenerul.
_

56

cAND UNU PLUS UNU FAC Nor

_ Inij:iez plimbari cu parte

neroL
_ Imi apreciez partenerul,

oferindu-i felicitari sau

scrisori speciale.

- Plllnuiesc vacante care sa ne

pcnrtita sa ne apropiem mai
mu.1t unul de altul.
_ Sunt deschis fatll de
partcneruJ rneu in privinta
~jil()r pe care Ie am in viata.
_ Irni apreciez partenerul

savurand vacantele de

sarbiltori impreuna.

_ Manifest intelegere cand

parteneru 1 meu se infurie pe
mine.

_ lmi apreciez partenerul,

gi1sindu-nti timp pentru a

planui diferite activiM):i pe

care sa Ie facem impreuna.

_ Inti admir partenerul pentru

caracterul sa u.
_ Ii dedar partenerului iubirea
mea.
_ 1mi place sa-mi aseult
partenerul vorbind despre
ceea cc \lrea de 1a viata.
_ Rad impreuna cu partenerul
meu.
_ Rememorez impreuna cu
parteneruIintalniriIe pe care
Ie-am avut inainte sa ne
casMorim.
_ Ini):iez rememorarea nunp.i
noastre.

lINE AFLAM LA I\.\lVEUJL INFERIOR DE INI1MITATE?" 57

- Dovedesc inte1egere cand par~

tenerul meu este descurajat.
_ Ii fac masaj pe spate partene
ruJui meu.
_ 100 dezmierd parteneruJ
intr-un decor romantic.
_ Ii ofer partenerului imbri1p
sari romantice.
_inti manifest afecjiunea, filra
Cd aceasta sa duca la sex.
_Ii descriu partenerului cu re
gularitate sentimente1e mele
in ce-1 prive~te.
- rmi exprim pasiunea fa ti1 de
partenerul meu.
_ 100 intreb partenerul ,ce

manifestMi de afecpune

agreeazli.

_ Imi sarut partenerul ca sa-mi

manifest afecpunea.
_ Ineurajez echilibrarea expe

rientelor sexuale eu 0

afeepune autentidL

_ Discut deschis ell partenerul

despre credintele mele
religioase.
ineurajez parteneruJ sa
se roage, sa participe Ia
slujbele religioase ~i sa eaute
dezvoltarea spiritualil.
_ Incurajez influentarea casni
ciei noastre de catre telurile
noastre spirituale.
_ Accept ea partenerul sa-mi
influenteze hotariirile.

_ roo

_TOTAL

lR scazut~

-f

60
Niciodata:

IR medie

IR i'nalU

;1

120

180
Ocaz:ional

240
Deseori

R.a.reori

300'
Foarte d

IR iti indic~ punetul tau de pomire pe scala abilit~tilor

relatio~ale. Daca te afli la capMul inferior al sealei, prima ta
misiune va consta in a ie~i din eidul c1i.,eelor. Ai facut 'P'rimul
pas, identificandu-~e dre~t ~ p~rs~n~ a carei. relajie ~se afla
bloeata 1a primul ruvel al mtmutatu; ruvelul cli~eelor. In eon
tinuarc, ai misiunea sa identifici pa~ii ce te vor duee la urma
torul nivel al calatoriei ~i sa fad ace~ti pa~i, indiferent cat de
mici vor fi la lnceput.
Pentru intre.1'uperea ciclului cli?eelor, am elabom
tehnic~ in trei etape.
1. Abordeaza fron'tal c1i$eul. Sa luam in disculie dialogul de
mai jos, pIeluat dintr-o carte intitulata Nonverbal Com
municlltion and Marital Interaction (Comunicarea nonverbalif iii
interactitmile conjllgale), de Patricia Noller:
SOTIA: Bob, at vrea ceva de baut sau ni?te inghe!ata?
Niciun raspuns. Ea continua: Bob? Niciun raspuns.
Ajunse in acest pund, multe sotii ar abandona arice ten
tativa de conversarie.la drept vorbind, ar fi mai u?or sa
vorbe~ti cu un per,ete! Insa aminte!?te-ti prima lege a erearii
intirnita!ii: progresele necesita confruntfu"i! Daea vrei sa
ri!lmai acol0 unde te afli, nu fa nimic. Dar sotia din acest
exemplu n-avea nevoie de un manual al casniciei ca sa ;;tie
cum sll-~i abordeze sOJ:ul. Pur :;;i simpiu, i-a vorbit din suflet:
SOTIA: Dragul meu, te cunose suficient de bine ca sa ~tiu
ca adesea,cand ceva nu e in regula, te inchizi in tine" nu vor
be~ti despre ceea ce te supara, nu pot scoate nimie de la tine.
Eu nu sunt genu] de persoana care sa poata continua a;;a la
nesfan;;it. Trebuie sa explodez, s~-mi descarc sufletul 9i sil
vorbesc! Ceva e in neregula de mai mnIte zile. Bob, s-a
intamplat ceva 1a Srviciu? Am gre?it eu cu ceva? Nu putem
continua a$a la nesfilr;;it, evitand situaria. Te rag sa m~
asculF! Nu mai sta bosumflat ;;i spune-mi ce s-a j'ntamplat!
BOB: Ai dat de mane are la pisic~?

58

CAND UNU PLUS UNU FAC NO!

saPA: Da, dar asta n-are niIhie in eomun eu eeea ce Vo

bim. Te mg, vorbe~te-mi! Spune-mi ce s-a intamplat. Ce-i cu
LJ.ue.?

..:~

BOB (ojteazlf): $tii ce s-a mtarnplat.

(Sotia] replica iara~i pe indelet<e, explieandu-i ca nu ?ti
s-a intamplat, ca nu pot avea 0 cEtsnicie sanatoasa daea se ig
nora reaproe, afirmand ca-l iube?te foarte mult. La toa
acestea, ee gase~te Bob de spus?

BOB: Ai dat drumul pisicii afara?

Seena continua; sopa pledeaza pe larg, soM contraca

fie insistand ca ea l;itie despre ee este vorba, fie rostind eli

irelevante, det~ate ("Vrei un sue?" "Ai lneasa t eeeul?",.

Scena se incheie fara vreo rezolvare ...

Dar a fost luata 0 masura esenpaH1: unul dintTe parteneri

I-a pus pe celalalt ill "alerta fata de c1i?ee", refuzand sA mai
participe la acest dans. Abordand frontal problema, pop face
un pas esential spre intreruperea cicluhri c1i:;;eelor ~i pentm a
palrunde pe un teren mai profund, mai substantial. Poate nll
se va illtampla de la prima incercare, a~a cum arata $i ae('st
exemplu dureros, dar eonteaza dortul. Fara efort, vei ramllne
pentru totdeauna la diseutli1e de?arte.

2. Atac4 cli~eele ne1'Ostite. Sa ne intoarcem la -0 pereche de

proaspc'H disi!.torip, care umbla in viirful degetelor, ingrozifi
ca nu cumva sa tulbure eu 0 eearta - iata din nou cuvan
cel groaznic! perfeetiunea casniciei. Dar eviJarea
confruntarilor nu face decM sa deschida ealea necazurilor.
Evitarea nu duce nicaieri, doa:r la dansul di?elor, care se
desfc'l$oara pana cand un partener "da piept" cu cli~eul ~i
sparge stratul de gheata emotionala consistenta.
Nu este u~or sa darami zidul ce separa ciclul c1~eelor de
urmi'itorul nivel, mai profund, al intirnitc'ltii (imparta~irca
fapteloT' concrete), dar iata un pas mic in aceasta direqie pre
luat din eartea Encounter with Family Relations (lntalnire r
relatiile de Jamilie), de Wes Seelinger. Este yorba despre un sot
care a indraznit ~ darame di?eul nerostit al fericirii proaspllt
c3satoriplor, 0 confruntare care initial s-a dovedit dureroasa,

"DARE ;.J01 NE AFLt-\M LA !'.IIIVELUL Il\.lFERIOR DE lNTIMITAT?"

59

dar in cele din urma a avut un impact uria? asupra

dezyolh\rii acelei dlsrucii .
"Ziua nuntii noastre a fost 14 octombrie 1966. Dar
ci'isnicia noastra a meeput trei sa.ptamam mai tarziu.
Eram pu~i la patrll aee ~i ne indreptam spre eel mill ele
gant restaurant din ora~. Facuse~~m toata saptamana
economii pentrl1 acest rasfat costlsltor.
o singura problema: tanara mea sope se daduse cu
cel mai oribil parfum din cate s-au fabrieat vreodata.
irosea ca un amestec de mu~tar, piper negro ~i siTop
e artar. Chiar ?i acum, numai gandindu-ma, mi se in
toarce stomacuI pe dos.
Opriseram 1a 0 trecere de cale ferata. Afarc'l era frig.
Stateam cu geamurile inchise ?i cu radiatorul pomit.
Nasul :;;i plamanii mei eereau pe tacute indurare. Dar
nu voiam sa-mi supar mireasa eu un eomentariu de
spre parfurnul ei.
Hotarasem in smea mea ca singura dlsnicie perfec
ta din istorie va fi a noastra. Fa.ra conilicte... fara vor
be aspre... fara sentimente rc'lnite... fara lacrimi ... m
mie negativ. Sopa mea luase 0 hotarare sirnilara. TlIDp
de trei saptamani am urnblat amandoi ca pe coji de
oua, protejandu-ne reeiproc de cea mai mica neplacere.
Sa indraznesc eu sa rup vraja? Sa indraznesc sa fiu
sincer ?i deschis? Ea se scaldase In lieoarea aia infiora
toare In necare zi din casnicia noastra. $tiam ca n-o sa
ma pot abtine 1a nesfar$it. A$a ca am spus pe eel mai
dulce $i mai bland ton: Iubito, parfumul acela miroase
ca spray-ul contra gandacilor!"
Bum! Sotul a dat piept cu cli$eul nerostit, care Ie increme
ruse relatia in falsitate timp de trei saptilmani, lncepand de la
eerernonia nuntii lor! Confruntarea n-a fost u?oara; nu c
niciodata u$oara.. Dar iata cum W1 moment de sineeritate a
dus perechea, in eele din urma, la un nivel mai profund al
intimititii. l3c'lrbatull~i aminte~te prima reaetie a sotiei sale:

60

cAND lINU PLUS L'NU FAC NOI

~ N01 NE i\FlAtol LANlVELULINFERlOR DE IN1lMlIIA'fE?" 161

,,0

"Taeere! Ca aceea care a urmat, probabil, anuntului

facut de pre~edintele Roosevelt cum dl japonezii au
bombardat Pearl Harbor. Eu priveam drept inainte,
incercand sa rna coneentrez asupra ritmului ega!, meta~
lie al vagoanelor de tren care defilau prin fata noastra.
i-am privit mireasa eu coada oehiului. Buza de jos
i'i tremura u~or. La fel se i'ntampHi ~j-n ziua de azi dnd
se abtine sa traga un plans zdravan.
Am pomit mai departe. Dupa 0 ve~nicie, ea a spus
incet:i$or: (~N-am sa mal folosesc marca aceea de parium.
Orice persoana casatorita ~tie cum s-a incheiat po
vestea. Am mancat delicatesurile, care ne-au cam stat
in gat. Am fost bosumflati. Am trecut prin faza tipid\
"E doar vina mea, draga! Am lacrimat amandoi. ~i in
cele din urma. ne-am irnpacat, promitandu-ne sa nu ne
mai suparam nieiodata unul pe altul.
Acum, episodul face parte din pove~tile familiei,
din repertoriul de istorioare savUroase de cand eram
tineri ~i natang] .
Dar ~i acum mai ered dl mariajul nostru a mceput cu
observatia mea despre parium. Din aeel moment am
i'neeput sa cre~tem. Am descoperit ca 0 easnicie este 0
unitme mai putemica dedit emotiile. Am i'nceput sa
renuntam Ja pretentia absurda de a trai 0 ferime ne
umbrita. Am facut primii pa~i spre invatarea uneilecpi
esentiale, 0 lectie pe care nimerri. n-o uita odata cu tre
cerea anilor: iubirea este 0 relatie a mortii ~i invierii.
Cat despre parfum... Cu restul sticlutei am stropit
gandacii. $i a avut efect!"
Aceasta poveste constituie dovada faptu.lui ca relatiile sun
ca acele mid globuri de sticla ce adapostesc peisaje de iama
minuscule: nu se mtampia nimic pana nu Ie scutUIi! VitA de
mitul "fericirii neurnbrite"! Relapile optime cer sa ai curajul
confnmtarii. Daca observi un cli~eu nerostit faisitate, pre
fae<'itorie, artificialitate in~faca.-l, da piept cu e1, scutura-l ~
astfeI ili vei conduce relatia la un mvel mai profund.

3. Tran5jormA c~1 frztr-1ffl fapt. CWlO~ti deja diirectia

neralli In care te conduce ghiduJ relatiei optime. can
~i la prinnll nivel, superficial (vorbu-ea in cli~), obioctivul
~te tI'e('C[ea ]a tU'I!IlMOrul nhr el (impart~!;lirea fapteJor con
crete). Curo 8<'i proeedezi? lncepe prin a lua decizia co~tien
t<'3 de a treee de La cl.i;iee 1.1. fapte ori de cate
~. negandim 1BI primul nostro exemplu l1e conversatae m
cli~. Mai ~ minte perechea blocata in caruselul l1Cum ti-a
mers azi? Binel"? A~ti doi parteneri vor ajunge la un nivel
mat profund de cOIDUIlica:re abia atunci cand unul dintTe ei se
va oprL recunoscJnd ~le drept ceea ce sunt, !?i Ie va trans
forma m fapte. Nu-i dUar amt de greu pe cat pare! Sa-ti arat
cum functionead.
_ Curo ~-a mers azi:?, ~i intr~ 0 femeie sotal
- Bine, r~spunde elIn 10e sa ~eurg;!j Ia clitjeuJ unei alte intreMri (,;Cum a mers
la serviciu?"), La care sotul ar da cu siguranFl un raspuns tot
atat de gol, sopa poate sA transforme cli~ul rillipunsului dat
de el ("Bine!") lntr-un apt, iolosind ascultarea reflexiva, in
care un pat:1ener .repe~a ~ ce intelege ca a spus cclalaJ.t.
- ~dar, imi spui c3 ai avut 0 zi buna, fara nici macar 0
problema?, arputea ea sa intrebe. Dragul meu, asta e mll1U
na t! Hai sa ie;tim ?i sa sarbiUorim!
Rezultatulunui asemenea experiment de conversa1ie di
rectionatii poate 1i uilluitor. El se nume$te "intreruperea tipa
rului", in situatia pe care 0 discutihn, este foarte probabil ca
sotul nu va a~_ege sA se ascunda Indaratul unui nou cli~u. So
pa a afirmat un fapt ~i a inlMurat posibilitatea unui raspuns
de genul "Binet" sau "B.ifl4;or!". A bkut un pas mic, dar
esential in tTecerea de la d~ I:a Fapte, iar sotul n-are de ales,
trebuie s<'i r~spundilla provocare.
- Pro, de fapt Q~a fostchiar ~ de bine, ar putea rl1spun
de sotuL La drept vorbind, am avut destule probleme.
Sotia ~-a detcmlinm sotul recalcitrant sa tread de la
schimbul de ~ la vorbirea despre fapte! Nu lasa mingea

62

cAND UNU PLUS UNU FAC NO!

din mana! Profita cat pop de deschidere. Pune 0 intre

sernnHicativ~ ("Spune-mi ce probleme ai avut!"), in sper
ca partenerul va da un raspl1n5 semnificativ, faptie. Ch"
dac~ pare 0 simpla chestiune semantica, vorbele sunt p .
palele unelte pe care Ie avem 1a dispozitie pe drumul nos
spI'e intimitate. Cuvintele nu numai ca preceda acpunea,
o ~i dicteaza. Folose;;te-le cu intelepciune; ele sunt eei
buni prieteni ai tai in construirea unei relaW cu miez ;;i a
casnicii reu~ite.
Cuvintele te pot ajuta sa-p "condud" partenerul dincol,
de nivelul cli;;eelor, ditre un taTam mai profund. Dadi ap r:
mas totu?i blocap, iata inca 0 tehnica pe care-o poti ince

lntrebarile directoare
A;;a cum cuvintele nepotrivite pot menpne 0 relape inn
mohta mbanalitate, descoperirea ;;i utilizarea cuvintelor
trivite te poote scoate din bezna.
In lumea vanzarilor Cll amanuntul, 0 serie de mari corp
ratii i~i instruiesc angajaj:ii sa foloseasca 0 forma de com
care menita sa-i duca dincolo de comunicarea in cli;;ee in
lapa cu potentialuI client. Cred ca aceasta tehnica de vanza
numita ,,i'ntrebari direetoare", Ie poate oferi euplurilor
drumari importante.
Luam in discutie dialogul normal, desfa;;urat in cen
comerdale din toate colturile Americii, la fel ca tiparele p
dictibile in care i;;i vorbesc adesea partenerii de cuplu:
VA NzATORUL/VANZATOAREA: Pot sli vii ajut eu eeva
CUMpARATORUL: Nu, mulfufrteSe, mit uit doar.

In doua propozitii scurte, perspectiva unei vanzari (:{

unUI eomision) a fast anulata. Comercianj:ii eu amanun
pricepu~i i;;i mstruiesc angajatii sa foloseasdl. 0 atitud
menita sa inlilture eli;;eele ;;i sa creeze instantaneu 0 inter,
tiune mai fructuoasa cu dientii. Reprezentanpi de VclnZ
sunt inva~ati sa renunte la abordarea clienplor din maga .

OARENOl~'E

VELUL TN"FERlOR DE lNI1MlTATE?" 63

eu intrebariinchise, de tipul "Va pot ajuta sa gasi~i ceva?" sau

"Va pot ajuta sa gasiti 0 _anumita marime?" - i~ es~nta,
Intrebari-di~eu, 1a care se raspunde foarte u~or tot pnn cli~ee:
Nu", sau "M:ll uit doar". Angajapi sunt invatati sa f010
~asca, in schimb, intrebari "directoare"; acestea determma 0
readie bazata pc ceva concret, ce presupune mai mult~
impiicare din partea dientului. De piMa: "Ce euloare eautaji
asta.zi?"
La aceasta intrebare, categoric, dientul nu poate raspunde
pur ;;i simplu "Nu"!
Vinzatorii sunt invatap sa puna mtrebari "specifice".
Cautati ceva mai larg sau eeva mai stramt?"; "Pentru ce oea
rie vre~ sa eumparap?" Aceste tipuri de intrebari determina
persoana sa rilspunda ell propozitii complete, rezuWmd ade~
sea un dialog mai cu miez.
La fel se intampla ~i in casnieie. Dadl.-i pui partenerului
intrebari directoare, il vei determina sa-tl dea raspunsuri mai
cu miez.
Fii specific! In loc sa pui intrebari generale, de tipul cli?e
dor, ca de pilda "Cum p-a mers azi?", ineearea altele, cum aT
fi: "La ce pret s-au tranzactionat azi acpuniie firmei?" (la asta
sotul nu poate raspunde "Bine"). Sau: "Cu cine luerez
noul proiect?" (e 0 intrebare care solieita nume ;;i explieatii
clare). Sau: "Cand crezi ca lucrurile se vor lini;;ti suficient ca
sa-p poti lua liber pentru concediul nostru de doua sapta
mam?" (se cere mai mult dedH un raspuns facil).
Misiunea ta consta in a-p provoea partenerul, filril sa fii
insistent, intruziv sau saeaitor. Este 0 ;;tiinta delicata, dar pe
care trebuie 5-0 lnvete ariee persoana interesata de relatiile
optime. Pune intrebari directoare! In cete din urrna, ele te vor
conduce spre niveluri mal profunde ale eomunicarii, iar pa~ii
mid, aparent nesenmificativi, ip vor aduee in final progrese
majore.

CONVERSA'fIILE STERPE

CONVERSATIlLE
STERPE
,
-

FAPT'ELE

"Barbajii ru.J e.:r.ista fll fapte; ei exista In vise.

She
"'
'ntr-o dupa-amiaza,

activitatea unui consultant 1n

telefon e
orj:ii. La mtoa:rcerea acasa de la serviciu, un stomatol,
in localitate, a cilnri soJie lucra rmprellllA CO el, ca specialis
in igiena orala, a gasil-o pe 'ilceast'a cu bagajele fa cute, cu
feZenloroi D.la~inii plio ~i ferm hotarata s:1-1 paraseasea. NlI
mai 5UpOrta deta;.area emotional:' a solUlui, Upsa lui
"-~menea

65

reactii $i incapacitatea de a1 i l~parta.$i setimen.tele. ~

va ut acest sce.nariu al sufennte1 femellor pretutmdem In
1 Z e, In cei 20 de am de dis-nide, cuplui respectiv nu reu!;>ise
~7asa din priroel e dou,:i ni:ve1L.ri superficiale ale intimltapi:
~Drbirea in c~l'li lw.parta!;>irea faptelor concrete. Oisnicia
lor murea literalmente de sete, ca 0 planta fara apa.
La suprafata, so~..Il era un stalp al comunitatii, un vartej
neostenit, meretl m m;;;care, mereu primul care sa conduca
un coroitet eivic sau aJ bisericii, 0 persoana care ti-ar fi putut
deveni eel mai agreabiI amic la 0 chermeza a comunitapi. Dar
acasa., lipsit de masca lui publica, redevenea fiul I'espins,
caruia i se spusese in repetate randuri ca este "iresponsabil",
care nu primise niciodata sprijinul taMlni, baiatul ciat afara
(din casa parinteasdlla 18 ani. Telul vie~i sale era acela de
a.~i dovedi valoarea; pe care, m eele din urm~, ;;i-a g~sit-o in
activitatea profesionalil. Din pacate, a trebuit sa plMeasdi
pretuI, "Daca-i cen. sopei sa evalueze cum te descurci ill
relatia voastra, pe 0 scala de la unu la zece, de obioei te va
puncta ell paw-cmei puncte mai putin decat te evaluai tu,
spune el acum eu regret. i bine, ,eu eram cu zece pllilcte mai
jos ~i niei m.lear nu mi~am dat seama! Obtinerea succesului
m-a absorbit atilt de tare, indH am neglijat tot restul, inclusiv
pe sotia mea."
eei doi se cunoscuseta pe la 25 de am, amandoi fimd stu
denp la stomatologie. $i-au facut curte vreme de un an, au
avut ,,0 iubire ca-n pove~ti", apoi au facut 0 nunta "ca-n po
ve~ti", urmat:'i de na;;terea, tot "ca-n pov~ti", a unui bi:iiat:?i
a unei fehte. Dar pe traseul spre casa cea mare ;;i alba, cu gar
dulet l'li ccle doua ma~ini noi din garaj, au omis un luau esen
pal: au uitat unul de altul. Au sarit de la perioada de Hieut
curte !;>i de la nunt~ direct la colaborarea profesionala $i, fara
sa-~i dea seama.viata lor Impreuna a trecut de 1a romantism
1a ru~. ",Nn comunicam, i:?i aminte!;>te ea. Traiam intr-un
ritm atat de alert ;;i ne obi!;>nuiseram atat de mult Cll acest
ritm, InCal: nu ne dadeam seama ca nu vorbim. Eram extrem
de ocupati Sa mergem mai departe. lar a fi ocupat constituie

66

CAND UNU PLUS UNU FAC NOI

un carnuflaj foarte bun, cat timp continui in stiJul iista.ln

din urmi1, mi-am dat searna, in adancul inimii rnele, ei1 i,I
cand mil aflam impreuna cu el nu asculta nirnie din ceea
aveam de spus ~i nu-l interesa nimic legat de mine."
Aeasa, in ma~ina cu eei doi copii mici, in restaurante, iI
fata biseridi, In centrele eomerciale, stomatologul ~i Sopa 1-
functionau eonfonn unui pact nerostit: vorbeau doar de
fapte, ~i anume despre faptele speeifice ale profesiei pe ca~

impi1rta~eau:

- ered ca interven!ia aceea pe canal a mers bine

<1zi', spunea el.
- Pai da, ai reu~it sa eurep totul, raspundea ea.
- Oa ~i pacienta o-a pamt sa sufere prea mult.
- ~tia ca te porti cat de bland cu putinta, replica
sotia.
- Maine vine copilul acela eu trei carii, nu?, intreba
sotul.
- Da. Am sa~ti pun dosarul lui pe birou dimineata.
l

Vreme de 13 anil eei doi au ri1mas in!epenip. la llivelul

conversatiilor despre chestitmi stomatologice concrete un
~ir nesfaI?it de afirma1ii imposibil de contrazis despre carl
tartru, coroane, punti Viata lor a devenit 0 lume a lui lice"
"cand"l "unde" ,~i "cum", dar niciodata "de ce"; "de ce" se
apropie prea mu1t de impartat}irea unci opinii, iar opin"
dau na$tere la conflicte, lucIU pe caJ1e-$i dadeau toatii silf"fa
siH evite.
Dar in adancul inimii ei, femeia simtea 0 nelini$te, dorul
profund necrutator dupa mJi multo Simtea ca viata trebuie sa
fie ceva mai mult decat acest cicIu mecank Hha sfar$it al
faptelor stomatologice. A5a ci1 a ineeput, initial cu foarte
mare blandete, s.1-i dea ghes sotului sa iasti din obi$nuinta ~i
sti ajunga la niveluri de con versa tie mai profunde. "M-am
straduit $i m-am tot straduit"l spune ea.
"La inceput l sotia mea incerea sa deschida 0 conversatie
despre eopii, despI'e parinpi ei sau despre noi, J$1 amjnte~te
sotul. Dar, in cele din urmie i$i dadea seama ea eu habar
l

67

despre ee v~rb~te. A?3 c~ renunta: ~:iu c~ putem

veam
Ie (I un jel de contlffsatte dad'i vorbesc despre Sl:rvJcm. T~ dorea
a~t de milJt sa dlscute cu mine ceViiI, orice indit imi \'orbea
despre ser\'iciu. Dar apoi devenea frustrata. Timpul pe care

n-a

voia sa-l alocam conversatiilor despre relap:a noastra il pe.tre

ceam discutand tot felul de alte lueruri: serviciu, proiecte,
urmato area aetivitate in afara casei. Apoi r in cele din urmi'll
~i-a dat seama eil nu se poarta in concordanta eu ceea ee
simte."
Cei doi sot! erau priru;;i intr-o pIasa: pIasa unidimensionaIii a faptelor, care, la Iel ca 0 panza de paianjen, pa.re complel
inofensiva paIlil. cand te pri.nzi in ea.
Imparta$irea fapleior reprezinta a1 doilea nive! al intimi
tapi, doar eu 0 treapta mai in profunzime fata de vorbirea in
cI4>ee. Treeerea la acest mvel constituie doar un pas foarte mic
pentru un cuplu aflat pe drumul spre intirnitatea profunda.
Tu ~i parteneml tau inca nu va oferiti nimic personal, nimic
intim in conversapi. Da e ceva mai bine decat sa sporov.liip.
in cli~ee, pe pilot automat, dar vA oferiti doar informatiil
nimic mai mult. Penh'u a ajunge eandva la nh..elurile mai pro
unde -lmparta.$irea sentimentelor;;i a nevoilor va i ne
voie ca mai intai sa va desprindeti de fapt:e.
lata cum puteti mcepe.
l

Evadare

telOT

Cum te desprinzi de superficialitatea faptelor? Te afli fata-n

faFl eu aspectul esenpal al ghidulul relatiei optime: co
muniearea. A$a cum am mentionat anterior, limbajul iubirll
descrie starea iubirii.
In interviuri, Ie mtreb pe femei: "Exista loc de mai bine?"
Daea primesc un raspuns afirmativ, reteta pentru mai bine
oferita de 0 femeie este intotdeauna aceea$i: "Si'! avem 0 co
municare mai buna!" "La ce va referiti?", intTeb eu. Iar ea troi
spune cum define$te comunicarea mai buna: depa~irea

69

68

CAND UNU PLUS

stadiului cI4>eelor

FAC NOI

~
illITe ei, rareori inddiznwdl sa caute 'in
pe care
,~_Ii
.
1
ful'7i",e, n.v'gin oar ~ ""pr~.ja""'" ..,.\U rea e.

Ie schi

~i

al faptelor, tTecerea Ia prof

nevoiloL
Dar adev,arata comunicare nu apare automat. Este nev,
de muncll. Un motiv consta in aceea ca vmbele pe care
rostim servesc unui mare nWTIar de scopuri: ele pot sa in
la apropiere, dar la fel de- bine pot sa ~i respinga. In nouli
zece c3Zuri, daca~i pui parteneruIui intrebarea simpla "
mai faciY, iti va raspunde cu eel mai folosit cuvant-fapt
dicponar: "Bine!"
Ce pierdere de timp ~i de emotii posibile! 'In relatiile
celente se poarta dialoguri precum in ce1e mai bune filme
dragoste. Gande~te-te1a fibnul tAu favorit din aceasta categ'
rie. Foarte probabil, in rolurile principale se aDau doi oam
care jucau un perpetuu ping-pong cu cuvinte. Hump
Bogart r;;i Laureen Baca!, Katherine Hepburn ?i Spencer
Tracy, Meg Ryan ~i Billy Crystal ;;i, mai recent, interpre~
laureata eu Oscar a lui Jack Nicholson impreuna cu Helen
Hunt, in peHcula As Good As It Gets (Mal bine nu se poate). Ai
fi ramas in sala de cinema fie r;;i numai pret de doua secunde
daca i-ai fi auzit pe ace~ti iubiti fictivi vorbind in fapte sau in
cli~ee plicticoase? Cu siguranta nul Ai platit ea ~-i 3uzi cum
ec1ama, cum se-nfurie, cum au ciocniri de opinii, cum se
contrazic repetat inainte de a cadea de acord, in fine,asupra
unui fapt;;i cum, la sfar?it, se indragostesc spectaculos. Chiar
r;;i ceea ce-i mentine in opozitie unul fa!il de celalalt - con
t1ictul - ii apropie in cele din unna. Pentru a vedea a~ ceva
pe ecran plate~ti oiletuL Ii urmarei}u facand dEMona pe care
o vei face ?i tu in aceasta carte: de 1a clialogurile de suprafatA
paM in profunzimile uncle sala?luie'?te adevarata iubire.
De multe ori, mergi sa vizionezi filrne de dragoste la cine
ma pentru ca acasa nu Ie traier;;ti, ci t.e t.reze!?ti vorbind 'in
fapte, in limbajul afinnatillor incontestabile: despre serviciu,
despre ?tirile de seara, despre activitaple capillo., despre
vreme - toate, conversatri lipsite de coloratura opinillor,
care, fire?te, due inevitabil la conflict. Sotii care ~
imparta~esc fapte raman in capcana "sigurantei" afirmatiilor
imparta~irii sentimentelor ~i

Jl1ba d d

I"

P"'jn ee1e "",i ",ulte caun. p."..ne';; care imp'''''''''''' f.p'e

u sunt ""men' lip,ili de opiJUi, ci d"'" o,,",en'

nn

,Hi ,,,,p'"'''''''''''' reciP"'" p<ire<'1e. po.'" penW eli

""" de ",.cpa celuiloU, p",,<e 1""'= ca det"'," contlidck

ate

p,oble,"" estOCa
,i, _roi"tel c "eexprim
nuo

di"l"'" d 1" gase .U> supapa ~. de ..ulli' on ,opap'

pn

atoare

0'" "",dea ' e",otU!e "'["imate n" e deloc .trag

. Par

andn
z
"'""'" ",,,, "pas"e'" udmul" reta\ici.
-,; !ieea'"
p>rerii peo'''' sine ... _
ad..... - " , zi de<coperind '"

""e

::.cO''
~

~iniili!

,in

stInt cOJ11.plet straitU ll!\W

fat.a. de celAlalt.

imp""""'" fapte!'" ",,,, 0 fonn'i de come<Sa,'e sub,"

ttl"va, pon care es1e lnlocuit de banalll"li tot ce e ",al sao ,In
cel. La inceput, sdumbul de fapte poate pfu"Ciil 0 modalitate
onare
atragatoare de a mentme
1n stare de Wncil
.
rareori c:erturi :sau contra
Cupluri aBate in a>:easta etapa.
te
0 pot duce astfel ani la rand, fax-a mciclen .
verse ledese
ori
a
Dar sper dHi ,,'ei da seaIJl3 curand ce insearnn cu adevarat
r
corespunzator mrparta?irii faptelo : col
nivelul de iutirn
ih1te
tul sigur al unui ring de box, uncle partenerii de cuplu se
ascun chia inainte ca meciul vie\ii sa inceapa, un 10<:' lipsit
r
d nid
de via!a,
a1 victoriei, llioai infrangerii, l}JI lac ln care
relati vo
poate sa
blocata ani ?i duar deceniL
a astra
devin 0 viata intreaga, pana cand se
generi
DeceniHe
cul fihnul vietii voastre. Pe ecran apare cuvantul
ui
va intoarce~ unul spre altul ~i mtrebati: "E posibil sa se ter

rela~

~i

~'!1

r~mana

iv~te
,;Sfar~it";

mine atat de curand?"

Cele tIei o1veluri descendente ale faptelo

Am descoperit ca exista tTei specii de fapte, care pot de

veni tIei stadii ale unci re~pi ce seroacin lent.

CAND UNU PLUS UNU FAC NOI

_ I2c;A TITLE
CON.~-
.

ale
Toate relapiIe traverseazJ prima etapa a imparta~.irii
telor; e biltaia de step dinaintea baleto]ui, lndHzirea dina'
marelui speetacol. Ne cunoa$tem partenerii prin intenn,
faptelor ~i lineori tot ele ne detcermina 8.1-i iubim. Dar
gem s<'\-i iubim ell adev.1rat imparM~ind opinii, SClltimen
nevoi. Exist.. doui1 tipuri de Eapte verbaJe: de-ale easei ~i
afara easei. Faptele casei includ afirmapi despre activit!
cotidiene ale caminului ~i ale familiei: ce nota a luat fiul
ruca 1a tesml de scriere dupa dictare; un lucru caraghios
care I-a i<'\cut cainele in ziua aceea; cat va costa reparapa 8,
peri~uJui, intre faptele din afara easei se nUInara toate cele.
te de la cele legate de serviciu pana Ia ee]e eu priVire
lume,111 general- dar, de obieei, aici nu intra subiectele
nate, ce tin de politiea ~i religie, caei ele de obicei pun in
denta pareri, pe care cel putin un partener din cuplu este
tarat sa Ie evite.

8,

Cuplul cane fmpi1rt<'\~?te "fapte verbale" va avea]a cin"

conversape de tipul:
- Ai vorbit azi la firma care ne-a instaJat piscina?
- Vor veni ntiercuri ca sa repare evacuarea.
- Cfuld Inerg1 Ia cumparaturi?
-Maine.
- N'e trebuie Iapte.
Sotul ?i sopa din acest exemplu, fara indoiala, stau de vor
ba, dar nu despre ceva personaL Niciunul dintre ei nu expri.
rna vreo opinie pe marginea subiectelor pe care Ie discutc1.
doi iae pur ?i simplu schimb de informapi. Rc1spunsurile
primite Slint neutre ~i previzibile. Aceasta existenra este lot
toto] pMeuta - ~i intru toto] goala. De~i absenta emopilor
negative confera siguranra, absenta totala a oricelror emopi
este nesan'Hoasa. Nimeni nu ~i-ar putea da seama, dupa con
versapile pe care Ie poarti1 ace~ti doi oameni, daca ei sunt in
dezacord unu] eu altul mtr-o privinti'i oareeare.

STERPE

71

~nt

ri'lmase nerostite intr-o cooDar. eIllO..

xatil pe fapte nu d'lspar. Ad.esea, percc hil e care nll
versafie a odalitate de a je~i din stadiul "faptelor verbale" se
gas~ d:pi1 putin timp in urmiHonU stadiu, mai periculos:
treze 1 etiuni" iar aid, fapte1e nu mai pot fi negate.
,Japte e-a .
'

Faptele-aqimri
Filra indoiala, at citit in titlurile de presa - eel pupn in
cel dedicate celebr:itatilor d~spre "fapte-,acpuni" re1ati~
e
nale. Gande~te-te 1a starul de ~ema care-.~l pc1rase~te sopa
ntru aUiI femeie. Este 0 actzune ce descne un fapt: ceea ce
pc
sa
primcil ned 011: acasa- ntH. era surfi
cterlt pentru al d
etermma
rdmanu ill dlt1l11UJ.l situ.
Gande~tc-t,e 1a ce1ebritatea TV care, aflat1l. in toiul lmui
nOll divon, se intemeaza inca 0 datA in dinica Betty Ford.
Fapt: fte alc"ohd pnJVoaca necazurile din easnieia ei, fie neeazuriIe
din dlsnicia ei provond'i aleoolismul. Apoi, mai este ~i actrit a
diagnosticata ell anorexie, 0 femeie iubit<'1 de tot i, mai putin
de sot111 ei. Fapt; infometarea fizieii este 0 manifestare direetlf a
llifom~tiirii emotionale triiite in easnicia ei.
G<lnde~te-te la toate faptele-actiuni care nu ajung nicioda
ta in presa: "La 0 petrecere, cutare femeie plange de se seutu
ra cama$'l pe ea." Fapt: eomentariile nesimtitoare ale so!ului ei l?i
spun, 111 final, C!lviil1tUl. Sau: "Cutare b.arbat p1eaca de-a-casc1,
trantind w;a:' FapL sotia necomunicativi1 ?i-a primit In eele din
umza prea1Jizul.
Ceea f:C nu l1e spunem unul altuia c,;i va gasi, in final, 0
cale de exprimare. Cand un fapt privind mm ales neilnpli
mrea resimtita de tmuJ dintre parteneri - i~i gase~te
exprimarea prin aqiune, a sosit timpu1 si1 preiei eontr01uJ
asupra situapei ~i sa comuniei, dar eu adevarat! In lipsa
comunidirii, partenerul care dore~te sa ajunga la niveluri mai
profunde de intimitate va incepe sa se exprime prin fap
te-ac!iuni, iar acele actiuni vor provoca durere.
Fi\.r~ lndoiala ca ai auzit pe cineva gfmdindu-se serios sa
transforme un fapt in actilme. "Ea nu vrea s~ stea de vorba cu
v

72

CA.ND liNU PLUS UNU FAC NOI

mine. Am sa gasesc pe cineva care 0 sa vrea." "EI vrea sa

munice eu telev.izoml in. fiecare searii? Eu am sa comu.nic
o sticla de Tanqueray!" "E1 nu se deschide 1n fata mea. Am
desch:id inca 0 cutie: cu biscuiji sau cu inghetata."
Faptele-acjiuni sunt dureroase, distructive $i ex
stan;enitoare. incearca sa comunici cu partenerul inainte
ajunge 1a acest myel. Daca rransformi in actiune faptele
relatii dirl care lipse~te comu:n.icarea, deschide ochii i prj
te acest lucru sub adevaratul lui chip _ aceJa de reaqie
dezamagire rnai profunda ~i caUla ajutor, mai intfu la
tenerul tau, iar daca nu primellti un rl'lspuns satisfikator,
un terapeut pmfesionist.

Faptele-tacere
Cfuld fapteie, mai ales cele privind nefericirea sau neim
nirea, sunt exprirn.ate prin tacere ciind nu mai pop sci: .
ba cu partenerul nici macar cele mai banale informatji
relapa a ajuns lntr-un potent.ial punct critic. Cu siguran
partenerul tAcut tierbe de furie, in sinea lui, din ea
nefericirii. Poate face acest lucm prin vorbirea inte .
concept pe care-l voj expfica mai a~untit ulterior, in a,
capitol.

sa lua.m In discutie 0 femeie care traie;>te aceasta furie

cut<'l: "Gind incerc sil. abordez subiectul sentimentelor
gandurilor mele, sunt respins.a, spune ea. El rna intrerupe
incearca sA $cltimbe subiectu.l. Nu vrea sa mil. asculte, iar cand
totu~i rna asculta, invariabi] rna nmilef?te. In tTecut, accepl
faptul ca rna neglijeaza ~i Ineercam sa raspund pozitiv.
acum inclin mai degraba sa nu spun nimic. lmi spun ill
tea mea: E un om imposibiJ! De ce sa ne certarn iara~i?
bine 0 las balta."
Odata ce partenerul tau i$i exprimA nefericif'ea prin tkere,
a sasH timpul sa cautap ajutor specializat. Daca nu, tacerea
exploda la un moment dat,iar atunci va fi prea tarziu ca sa
mai facej::i eeva.

73

CONY

--Ce se ascunde in sDateJe

e1or?

Dadl ai 0 rel.alie cu 0 persoana care~u seyoa~e abtin~::l'l

artase a5ca fapte - sau daca sunt~tI amandol bJocap In
unp
- nun
' te un 1ucru: .ap 'te1e tr ansrru. t mtot
~
t1'l etapa ~, ~e
s
acea
.
':"-d
.
.
EI
d una un inre1es mB1 pro~u.ll ,un mesa) nerostit. e sunt
d:r ambaJajul in carepartcneruJ ta~ pune altceva, c~va ~ai
{und. Stomatologul prezentat la IDceputul acestUl capItol
P~ascundea literalmente emotiile in spatele unui val de fapte
l~l
. d
.~
L __ ....:.
d
.
red protectoare. PriYID mal m PZ;OlUluime, am escopent
di masca sukrinta inca vie a faptului ca tat~a sau nu-l spri
'inise niciodaM., du:rerea de a fi fast dat afara din casa parin
~easca 1a 18 ani ~i nesiguranta privind capacita~tea lui de a
avea sucees in caHtate de medic, de sot, de tata. 1?i ascundea
toate durerile fn spatele eonversa,1ii1 or fapticc despre
activitatea stomatologica - ?i numai despre ea - , acestea
reusind, in mod in(~tient, sa-i tina la distanta ~i sotia, ~i
5uknnta. Nu era un mn rau, doar ca, la fel ca lID milton de
alii oa~eni, o'iuta fericirea in afara propriei persoane ~i in
afura caminulut fara sa-$i dea seama eli important era tocmai
ceea ce se afla imluntm.
eu totii dlutarn 0 sursa de semnificatii, de feric.ire, de suc
ces, iar majoritatea oamenilor eel putin in America zilelor
noastre considera o'i: 0 pot gasi eel:mai ~]'in al~ cameni,
in anumite locuri, In anunrite lucruri: vacant<! potrivita, prie
tenii potriviti, bunwile personale potrivite. Dar aceste lucruri
nu ne furnizeaza nici multumirea, niei succ,esul pe care Ie
cautam. Tanjim sa ne fie recunoscuta unicitatea, sa ne simtim
iubiti pentru toate ealitaple ~i slAbieiunile noastre, sa Hm
cunoscuti cu adevarat ~i, mai important, complet acceptati de
cineva. Doar cand e~ti legat emotional de cineva pop. avea 0
e1'lsnicie care sa aduca multumire amandurora. Dar nu am
fost invatati nieiodafa dl intimitatea emoponaUl este nevoia
noastrn cea mai importanta. Suntem invatati sa cautam
"lucruri" care sa ne umple timpu] , in loc sa cautam
sentimente, care sa ne implice i"irna. Ne agAtam cu clisperare
de convingeri false: cA succesul adw:e fericirea, cil "lucrurile"
~

ei

74

CAND UNU PLUS UNU FAC NO!

aduc bucurie, c~ sotille?i sojii sunt oameni, nu oceane in

s~ plonj<1m pana In adancuri, acolo unde zac adevilr.
comon.

-=

CONVERSATIILE STERPE

75

Nu-ti fad deloe limp pentru noi!, i-a repro~at ea. Toate
i]e pe' care Ie fad privesc on serviciul, ori vreo activitate
lucrut
v
'~L~ CAan d 0 Sa'" Vlnax
voluntari1la b"lSCiI'ICD.
m cOmtUUllllL<:".
A

Desigur, majoritatea oamenilor afla aceste adevaruri a

atunci eand e prea tarziu, i CTed di atat timp cat reiatia
ge Inainte, dit exista 0 legatura cel putin sexuala, totui c b'
Aceasta atitudine se regase~te cu precadere In randul b~
lor, 5-a spus ca barbap.i ar face orice pentru sex, ch'
iubeasca, m timp ce femeile ar face orlce pentru iu
inclusiv sex, In cazul stomatoiogului disperat, descris Ia i
putul capitolului, se poate spune ca s-a lasat atiH de In
prins de manifest~rile exterioare prin care-?l demons'
valoarea, succesul, lnGlt?i-a lasat m urma, literalmente,
!;ii familia.
Stomatologul continua sa fuga, oneat de mult s-ar Ii S
duit sojia lui sa-l Impiedice. Seara, acasa, i?i ascun
gandurile cu ajutorul televizorului ce urla perman
schimband canalele ~i ascultandu-?i fara tragere de ini
satta, care vorbea mtTuna ~ zgomot de fond. La insisten,
mtr:ebarile ~i comentariile ci, el r~spundea "De acord", "R'
?i "Pare m regula", veI'dicte superficialc, dar afir
asupra unor chestiuni pe care mci mikar nu-?i fi\cea timp
Ie audieze.
La un moment dat, sopa lui a gasit un compromis,
pact. Au convenit sa nu mai discute despre profesie dupll
plecau de la cabinet. EI a acceptat sa mcerce, dorind sii. evi
cu orice pret conflictul. k,;a cii ea a mceput sa puna pe ta,
subiecte personale, legate de familie. iI. incuraja sugerandu.
sa iasa impreuna m ora? In cate 0 seara, spunandu-i: "Hai
ne razvratim ~i sa ne distrarn putin!" Dar el era hotarat ~
rezume la fapte. Chiar in serile in care ie;;eau s~ cineze
oral}, recurgea la fapte: lipsa de eficienta a chelnerului, cali
tea fripturii, analize realiste privind orarul restaurantul:
importanta ~ocatiei ?i a decorajiunilor interioare. "Nu
'Puteam relaxa, l?,l aminte~te el ast~zi. Eram extrem de p .
de goana dupa succes!"
In cele din urma, frustrarea sotiei a atms punctul critic.

v?

vrem ea noas tTa.

.
,.
.
EI, fire?te, i-a r~splll1s cu fapte, foloSU1du-$1 crelerul, $1 nu

iror:'Oraga mea, itt ofer sprijin! Iti ofeT un mod de viati1 bun.
Am venit 10 ora?ul asta fara mmic. Am. fost dat afara din casa

18 ani. $i uite ce am realizat! De ce nu apredezi mai mult

Ia

f .?
]ucrurile pe care ti le-.am ent.
Eu nu vreau luC"ruri!, a tipat ea. Te vreau pe tine.!
Cand sotia insista, dind mdraznea sa-l provoace, el avea 0
modalitate rapida ?i u?oara de a-i zadarmci mcercarile:
sarcasmul. Folosea limbajul ca pe 0 anna. "Puteam sa pun
capat W1ei conversajii prin sarcasm, spunand pur ~i simplu
ceva mU$cator, I?i arnintc?te e1. Eram suiicient de abil, incat sa
spW1 ceva care s-o determine sa se opreasca. Pr:eferam s-o vad
c11 se infurie pe mine, decat sa mil. angajez mtr-o discuJ:ie
intima, din care $i-ar fi putut da seama cat de mult sufeream
in realitate."
Gande?te-te: era de ajuns 0 remarca critica din partea so
lU 1ui pentru ca ea sa bata m retragere! "Ea se supara pe mine,
apoi eu ma suparam $i mai tare, dupi!!. care nu mai vorbeam
o vreme, pana reJnam discutiile despre serviciu", i~i
aminte$te el.
Dar faptele erau doar scutul mdaratul caruia stomatolo
gulI$i ascunsese durerea cople$itoare. "Sa-mi imparta?sc
sentimeotele - pentru ce sa fi fiku t una ca asta?, spune ei as
tc'Izi. Astfel a? fi devenit vulnerabil! De ce sa-i fi spus sojiei
mele ca rna simt nesigur de masculinitatea mea $i ca-mi aco
piirnesiguranta obtinand succese profesionale? In mciuncaz!
Trebuia sa pastrez acea fatada! Daca ea observa ca suf~r ?i
incerca si'\ rna descoasa, rna aparam, mfuriindu-ma. $i a$a nu
eram nevoit s~ ajung la acel myel de intimitate."
Simtamintele acestui om erau inf<l?ur-a te strans, ca un
ghem de lana; simtea c~ daca soFa hri ar gasi capatul firului
$i-ar trage de el, tot ghemul s-ar desface ametitor de repede ?i

cAN 0

76

astfel ar deveni vulnerabil din punet de ved.ere emoti,

d. ramanea ag!~t de fapte ca de un colac de salvi
Pan:! cand, in cele din urma, sopa lui i-a prezentat un fa
ei: intentia ferma de a-I parn.si.
A~a

'incolo de- fatada faptelor

1e intrebi cwn Poti sa-ti salvezi relatia din ciclul infinit

Cll subtilitate. Gande~te-Ie

urma.l:oml exemplu al unei sotii care ~i-a fortat cu bl~1
sotul sa iasa din stilul iInparta~irii fap telor. Demersul
poate d ovedi SCUTt ~i simplu:

77

cONVERSATITLE STERPE

111sa nesfu'batorWI. 0 asemenea intamplare~ De fiecare data

rand lti sUlPrwzi padeneru~ ca a farot un pas dincolo de
nivelul unde ~ a.flap., dl. a avansat in direcpa intimitatii, vor
beste despre acest lucrur Surprinde persoana in timp ce face WI
lu;ru bU1J! Apoi laud-o din plin pentru fapta sa. M~ refer 1a
sArbAtorire a Iucrurilor mid: cel mai neinsemnat raspuns ce
contine 0 opinie, cea mai subtilli. cre~tere a profunzimii co
municArii. Pentnl ca pa?ii mici se cumuleazA!

impMta~.irU faptelor? Incet ~i

- Dragul mell, unde vrei sa mergem s:! mancbl

asta-searA?, intreaba ea, solicitand prin aceasta 0
parere, nu un fapt.
- Pai, avem de ales intre bucataria japoneza, mcxi
cana, thailandeza ~i italiana, raspunde el, recurgand la
fapte.
- Stiu care sunt altemativele, dragul meu. Dar til
unde vrei
mergem?
- Restaurantul japonez e cel mai aproape, iar loca
luI mexican 0 sa fie aglomerat, spune barbatul, bloca
tot la nivelul faptelor. Yo localul italian n-am fost
niciodata. $i nu sunt silWI ea restaurantul thailandez
deschis in seara asta.
- Dar tu unde vrei sa mandm?, repeta ea.
- Ori. la restaurantul japonez, ori Ja cel mexican,
raspunde el, in sfar~it, luand 0 hotarare. Dar la drepl
vorbind, cred ca a~ prefera bud'itaria mexicana.
o vietorie de mid proportu, to~i esentiala: so1ia a
reu~it sa-I determine sa-~i exprime pArerea.
- Excclent!, raspunde ea. Bucatme mexicanA 51
fie! Si eu prefer tot asta.

sa

A-ti dirija partenerul de la Japte spre imparta~ireaop'

lor este un pas aparent mic, to~i vital spre intimilate.

Smprinde-p partenerul
pee face un lucru bun
Po!i sA ghidezl. acpunile partenerului tau prin atenpa,
interesul ~i laudele pe care i Ie acorzi. Tine mintc, nu daar
femelle au nevoie sil fie remarcate, laudate ?i si1rbatorite; bar
batii cautA afirmarea cu tot atata ardoare, de?i tUleori inceardl.
5-0 obpnA pc alte cili.
poote ip spui cil e imposibil sa-ti "dirijezi" sau sa.-ti con
dud" partenerul cel indipA~nat. In definitiv, daca nu rew;;e~ti
~-l dezlip~ti de canapea, cum ai sA-I ademene~ti in locul
unde apele intimifa.tll au a adancime maximli.? Am descope
rit ca fiinte1e wnane pot fi dirijate pur ?i simplu prin atentia
acordatA. $i am dovzi. Estc un lucru ce tine de psihologia
elementara, dupa cum arata tm c:az despre cave am citit
recent, al unor studenp care au dovedit dieste posibil sa
influentezi comportamentul cuiva. Studentii discutau despre
puterea laudei nonverbale ?i s-au hota,rat sA efechleze un
experiment, folosindu-l pe profesorullor drept cobaL
mtr-un colt al salli de dasa se aDa till calorifer; profesorul
se ridica de la catedrli. cu regularitate ?i mergea spre acel ca
lorifer. Studentii au hotarat sa se arate plictisiti dlnd profeso
rul incepea sa predea de la catedra. Dar cand se ridica ?i por
nea spre calorifer, indiferent de gradul de intcres a1
subiectului discutat, urmau sa se invioreze. Yncepeau sa ia
notite frenetic, sa-~i arunce priviri pOOe de interes, sa dea din
II

78

CAND UNU PLUS UNU FAC Nor

cap lneuviintand ell entuziasm, ba chiar sa seoata excJama

pentru a-?i expri...ma astfel interesul ~i entuziasmul.
cate ori profesornl se departa de ealorifer, ei i?i reluau
plictisit, mazgMeau fara noima pe foi, se uitau ostent-ativ
eeas, ba ehiar adormeau.
In trei saptamam, studenpi I-au determinat pe profesor
stea pe ealorifer! Nu-i interesa intotdeauna cu adevarat
ee spunea profesorul, dar reactiile lor i-au determinat ~
indrepte spre locul din care pareau sa-i acorde cea mai muJ:
atentie.
Poate gase~ti eeva de invatat de la aee$ti studenti la ps'
logie. Te intrebi daca este cu putinta ea un mic feed,
pozitiv din partea fa sa determine 0 reaetie pozitiv.1i
partea partenerului? Eu ered ea dar Trebuie door sa-i
interes pentru ca 0 persoana sa-?i indrepte spre tine inte
$i atenpa. Atenpa ta are putere! Ea poate, literalmente,
mi?te oamenii.
Cum folose?ti eel mai biDe puterea atentiei? a modali
efidenta este lauda. Lauda-p partenerul pentru lucrurilt:
mid, Hindea aeestea se eumuleaza$i, in cele din
produe schimbari de proportii. Am descoperit sop $i
care a?teapta rezwtate radicale, rezultate care sa Ie schi.mbI:
viata inainte sa fi exprimat cea mai mica [auda. Ei i$i sp
"Dad eu nu primesc laude dind scot vasele din rna$ina
spalat, de ce I-a? Jauda pe el cand face treaba asta?"
Aeeasta mentalitate constituie 0 parte a problemei,
solutia ei. Cuvintele au 0 ineardlturi'i atat pozitiva, cat
negativa. Vom discuta despre incarc:atura pozitivii ~i
negativi'i pe larg, mtr-uTil alt capitol, dar a$ vl'ea sa incepi sli
gande$h de pe aeum la senmificapa lor. In diseutiile pe

on

* Feedback - terrnen iolosit in teona sistemelor, descriind iJdeo.

ractiunea dintre sisterne lTI general $i funcponarea celor
autoreglare; se reiera la reaqia de raspuns ca urman~ a lillei alii
prin care sistemul sau subsistemul care a exerdtat aqiunea ini"
prim~te iniorrnatll despre gradul de reU$ita $iisau eiectele aqi
de la sistemul sau subsisternul asupra carma a acponat, a~
sa-s.i poata aj"usta actiunile ulterioare. (N. tradJ

cO~ATITLESTERPE

79

Ie-am purtat ell femei din intreaga lume, cele mai multe
dintre ele au afirmat ca devin "energizate" atund dnd se
simt in siguranta, eand li se spune ca sunt iubite ~i pretuite,
dlnd exista 0 comunicare permanenta. Primesc energie
atunei dlnd se simt lntelese $i aprobate. Prirhese energie eand
fae tot felul de lueruri impreuna cu partenerii lor, cand merg
in Merite locuri impreuna ~i se irnplica in achvitati de cuplu.
Primese energie prin atingerile partenerilor. Acestea SlIDt
modalitati-cheie de hrarure a partenerului ~i Ie important sa Ie
tii minte, mai ales cand incerd sa depa~e~ti etapa faptelor.
, Asa ea inscrie-ti aceste cuvinte cu litere mari, In minte:
SlIrp;inde-# parterrerul in timp ce face un Iucm pozitiv :>i lauda~l
diPl plin!

Vocea fa l!untridi
Ii s-a inhimplat vreodata sa porti in minte 0 conversatie?
Cu totii facem acest lucru. In muIte cazuri, este 0 buna mo
dalitate de a rezolva mental 0 problema, de a lamuri discutii
in contradictoriu sau de a pune in ordine emotii amesteca~e.
Dar In contextul relatiilor, vorbirea interioara face parte in
tegranta din ghidul relatiei optime: este 0 unealta naturala,
pe care a poti folos1 pentru ca tu $i partenerul tall sa ie$iti din
obi$nuinta faptelor ~i sa ajungeti 1a nivelurile mai satisfaea~
toare, de imparta~ire a emotiilor, a sentimentelor ~i, in cele
din urmi1, a nevoilor. Mai mult ca sigur ca folose~ti deja acest
instrument mental; cu totii analizam in nUnte conversatiile
inainte de a rasti ceva cu voce tare. Dar a fost nevoie sa cu
nose a femeie, langa care am avut norocul sa stau intr-un
aVioo, ca sa-mi dau seama Olm poate contribui acest proces
Ia e:1Ui.toria spre 0 inhmita~e mai profunda.
- Eu vorbesc foarte mult in gand, mi-a marturisit femeia.
laT eand a inceput sa-mi descrie vorbirea ei interioari'\,
mi-am dat seama di deserie un nou aspect al ghidului relatiei
optime.

80

cAND U1\fU PLUS UNU PAC NOI

- E 0 reactie automata, a continuat ea. Jau replicile

lui meu ~i Ie transform din ceva neutru sau negativ in
pozitiv. Dad\. n-a~ vorbi in sinea mea, am fi divo$t de Ill'
til vreme!
Mi-a spus ca e cilsatoritil de peste 30 de ani. 5-a intami
de multe ori ca ea ~i sotul ei sa. se apropie de un progreS;
imparta~irea opiniilor, care provoca mevitabil confl.icle;
fiecare data, se retrageau amandoi pe terenul sigur al \'0.
in cli$ee i?i al Imparta~irii faptelor, ca nii?te soldati ep .
care cer un acord temporar de incetare a focului.
Dar in timp ce se intoarce la Hnparta~irea faptelor ap
banale cu sotul ei, aceasta femeie, careiaii voi spune Pa
poarta un dialog launtric cu sine insai?i. Face acest lucru
doar pentru a se controla - ca sa nu ajunga sa exp10deze
fata sotului ei -, ci ~i pentru a se sustine emotional. Fun
a discuta fapte intr-o relatie seamiilla cu a manca zapad!:
potolei?te setea, dar n-are absolut nimic nutritiv. Vorbirea
fa.pte este un mecanism deloc gratios de esehivare, un fel
duel verbal fara ca sabiile sa se atinga. Dineolo de a
in~elator de calme ale schimbului de fapte, cel putin
dintre parteneri este ca un torent furios de eonve~11
launtric, intreba.ndu-se dind, unde i?i cum sa-~i det
partenerul reealc~trant sa vorbeasdl, dar eu adevarat,
lucrurile intr-adevar importante. Eu aud phlngeri de acest
prerutindeni in lrune, intr-o infinitate de limbi, toate
insotite de aeela?i sentiment. Tori acei?ti oameni par s.!i ~1iI.
".. e aflam pe pamant cloar un numar limitat de ani!
'rosesc chiar i?i 0 clipa din timpul care mi-a fost da
persoana asta eu care am decis sa-mi imparta~se viata e
palma data proniei cere~, care m-a adus aid."

Pren tIluJte cii5nicii apartinand televizorului

acea interpretare a vietilor
pe jundallil ecranului.
fn loc de doua vieti care sa umple 11lctlperea,
sunt doua vieti ?i
;Jtirile ele la ora 11,

co:

.RSA'flIL.E: STERPE

81

eu nenumdrate trztreruperi publicitare.

In loe de ee ~lti tu ~i ee spun el,
eon teaza c.e spune Did, ce spune Johnny $1 invitatii lor.
Tu lUI razi impreuna ell mille,
eu nu rad fmpreuw'1 eu tine.
Toate glumele 5piritunle vir1 de la eeran
~i radem de ele fmpreuniJ.
Cu ciit evita'm sit vorbim,
cu atat relatu. noastriJ devine mai pasivii
Televizorul ne permite sa tra'(.1ersam

viJJta

cu rolun ntinore, eu prea putine replid.

$i eu cat vorbim mai p!l#n,
eu atiit vorbirea devine mai difieill1..
Lois Wysc, Lovetalk (Vorbe de iubire)

Puterea vorbirii Hiuntrice

Cand stadiul de intimitate al impartai?irii faptelor se pre
I}U pot treee la niveluri
mai profunde, vorbirea interioara devine un mecanism de
ap1\rare. Daca unul dintre parteneri refuza sa se angajeze in
ronversatii cu miez, eelalaIt poate sa reeurga la vorbirea
interioara pentru a-~i lmplini nevoile respective i?i, in cele din
urIna, sa nu-i mai acorde atenjie partenerului. Aeest tip de
vorbire launtrica reprezinta. calmul dinaintea furtunii. Dupa
ce in casnicia ta incepe sa se manHeste acest gen de vorbire,
mai devreme sau mai tarziu, eel care 0 folose:;;te va exploda
emotional, in final, vorbirea interioara va fi exprimata in
exterior, ~a cum yom \'edea, mai tarziu, iar persoana dlreia Ii
va fi destinata nu va mai putea sa se aseunda indaratul
fatadei faptelor.
~-ti ari'lt cum anume procedeaza Patty i?i sotel1 ei, asHel
incat vorlJirea interioara sa. ia loeul unei conversatii adevara
teo Dincol0 de exteriorul vesel allui Patty se afla 0 femeie care
tanj~te, 0 femeie care, vreme de 30 de ani, a pleeat de

lung~te prea mult, dind cuplurile

82

CAND UNU PLUS UNU FAC NO!

nenum"rate ori din sufragerie, unde bi1rbatul c"ruia

demcase viata ~edea, rece ca 0 stani1 de piatri1, privind
cutia robotic11 a televizorului, ~i s-a dus in pat, unde
ado.nn.it pHingand. Dar in Hecare sear11 se intorcea pe
din sufragerie, unde se desf11~ura micullor spectacol ~i
ea se caznea la nesfar~it.
-Ce vrei sa facem in seara asta?, intreba ea.
Este un fapt exprimat sub fonna unei intreMri, avand
subtext ideea: "Vom petrece seara asta impreun11. Cum
s-o folosim?" Replica ei nerostita, vorbirea Hlunmci1, era
~i mai concreta: "Irni spuneam mie insibni: ,(Hai sa ie~im
camera asta $i sa mergem undeva, s11 facem ceva, ~
altceva dedit in majoritatea serilor din ultimii 30 de ani!
Patty j'~i aminte$te: Jmi spuneam: "Inchide tcIev'
ala, arunca telecomanda la gunoi, ia-mil de mana ~i vorl
te-mi, vorbe$te-mi cu adevarat!"
- Eu vreau s11 rna uit la meci, raspundea sotuJ, afi
un alt fapt.
$i sotul are propria sa forma de vorbire intcrioarli, "
chiar daca nU-$i da seama.. Ea sunil cam a~a: "Am CI\'Ut 0
grca la serviciu. in seara asta e meciui meu preferat ~ am
stau sa-l urmaresc."
- Am putea fac.e 0 plimbare cu ma$ina, propunea ea.
Insa in timpul aeesta, inlauntrul ei, tipa: "Poate ca d
scot de-aid ne-am Unparta$i ceva mai substantial d
scorurile meciuluir"
- Dar e finala!, raspundea eI.
Nu vreau s11 sugerez faptul c11 barbatul c mtotdeauna
care evita. Multe femei stau inlemnite in fata televizorului"
timp ce sojil lor 1$i desfa~oara vorbirea Hluntrica, J.ncercand
Ie scoata din rutinii. Important este sl\-ti dai seama dl. ,.
gul nu este ceea ce pare; el transmite intotdeauna un inl
mai profund, 0 nevoie mai profunda.
Desigur, Patty ar putea sa a$tepte pana dlnd ajunge
punctul de a plesni de frustrare $i de furie $i apoi ~?i
teasca pfu"erea pe nerasuflate, sarind de la imparta$irea fa

coNVIiRSATIDJ:: STERPE

83

- - I urmiltoru] :rtivel de intimitate, mai profund

direct a
. ..
.
~ l:i tasirea opmulor. Dar nu accsta este traseul cel mal
unp
.
__ -::I~ d
.
G~ d
.' r t spre
nivelUJtir
e pro fun zune.
an e~te-te: d aca~ ea
eflclen
.
~
. aM-am saturat pana peste cap de dependenta ta de
ar tiP. or". in
- fiecare seara.
~ I"
.
d e Ia ~IIDpar
, eel. d 01. ar aJunge
te1eVIZ
irea faptelor la comentarii critice (ale ei), urmate aproape
tJ~
t ~.'
. x
71")
. r de dispretu1 h;u. (" e
u ced
rep
IITU SpUl Cd gre~esc.. .
Slgu
.
)
d
~ 1
.
fi
ul
eli
A oi se pot intamp a oua ucrun: e un '
ntre partenen.

l~acA, fie Be retrag amandoi la nivelurile aparenl m.ai sigure,

~venind la vorbirea.in cli~ee ~i la imp2\rta.$irea fapteior, pana
cand se formeaza iara~i conditiile pe.ntru un conflict d

propoJiii. Nu e 0 ma~evro inteleapta, dar ea are loc in. mod

repetat in cadrul rela.;t1:1or.
.
.
.
.
_
Provocarea consta In a folosl vorblfea mterwara ill mod
eficient ~j pozitiv. Daca Patty i~i folose$te vorbirea launtrica
ca ~ deslu~easca, sa alcatuiasca literalmente harta J1'lotivelor
pentTU care dependenta de televizor a sotului ei 0 frustreaza
alat de mult ~i pentru GU'-e considera ca un timp petrecut'im
preuna in afara casei le-ar pr~, ea poale sa poarte co el un di,,
log mai calm ~i mai iubitor. In locul unor a.firmapi fu.T10as.e,
ea poate sa sugereze un comprornis rational. In Joe sa-~i
declare dezgustu1 provocat de dependenta lui de televizor,
Patty poote sa-I ofere sotuJui un fapt de-a! ei: "Dragul meu,
~tiu cat de important e meciul din s.eara asta, fiindca e finala.
5peram ca in pauza sa darn 0 fuga sil luam rU$te inghe~ata.
Fac eu cinste!" Astfel, Patty ii aratA sotuJui ei ca s-a gandit
deja]a importanta meciului, dar ca $i-ar dori foarte mult ca el
sa-~ gliseasca ceva timp in care sa fadl ceva impreun.a cu ea.
Daca el ar respinge-o, ea poate raspunde cam a9a: "Bine, in
cazul 11sta a~ vrea ca maine seara sa ne facem un pic de timp
inainte sa inceapa meciuL Poate mergem la magazinul de
inchirieri video ~i alegem un film la care sa. ne uitam
impreuna, la sfar~itul acestei saptamani."
Patty n-a depa~it cu adevarat nivelul comunicarii prin
schirnb de fapte, ci doar folose$te faptele in modul cel mai
avantajos pentru relatia lor. A dovedit c~ ia in considerare

84

CAND UNU PLUS UNU FAC NOI

lucrurile importante pentru el, ~i-a controlat furia ~i a

noi posibilWlfi de eonversatie. Vorbirea interioarii i-a
sa faca toate aeestea eumpanind sistematic, in avans,
posibilitap.le. Faptul de a anticipa interesul sotul-ui ei fat!
joe - in definitiv, este finala, "meciul sacru"- a ajUI:!,
asemenea, sa-i demonstreze sotului ca respecta ~i darinWl
lui, nu numai pe cele proprii. Dadi spera sa-~i conving~
sa lnteleaga cat de multa nevoie are de consideratia
trebuie sa-i arate ?i ea considerap.e. Situatia nu este id
dar reprezintil un pas, oricM de rnic, spre nivelUrile
profunde ale comunicarii intime.

Imagineaza-!i situa!ia ideal~

pan~ cand 0 gase~ti
A sosit timpul 5il incepi sa-p. exersezi puterea voc:ii .
rioare pentru a crea 0 interaqiune mai bunil cu parte:
tau. lata cum sa incepi:

1. lmagineaza-ti tea mai completa, mai plina de mia.

intimd conversatie cu parteneml. Nu conteaza d. int:~ n.
avut un asemenea dialog; imagineaza-p daar cum ar
daca s-ar lntampla. Viseaza la acea conversatie cand
plimbi, i'n sala de sport sau ehiar a?teptfuld la se
Importa,nt este sa identiJici ce anume tanje~ti
prime$ti de la parteneruJ tau ~i apoi sa derulezi
interaqilUle in minte, folo5ind vorbirea launtric~.
2. Lauda-p. partenerul de fieeare data cand se apropie
de putin de conversap.a intimii pe care ai inchipuit
Odata ce p.-ai imaginat tipul de dialog intim dup!
tanje?ti, poti realmente sa-p ghidezi partenerul spre
multa intimitate, folosind laudele. Ori de eate ori s:'
ea a Meut chiar !Ji un singm pas pe p\Ultea peste
pastia dintre voi, ori de cate ori i'p. pop spune: "Ei,
n-a fost rau delod", lauda-ti partenerul cat de bine
Zambe$te-i, imbriip~eaza-l, du-l la cina in ora~,

---

85

tucruri care sa comuruee mesajul: ...Ne indreptarn in di

rectia potrivi tal " Dar mai inw, fa-ti temele "launtric",
incepe cu vorbirea interioara. pentru ca dac~ nu !Jtii ce
cau!!, cum ai putea sa gase~ti?

Ancoreaza~te in iaoteL

ate la inti

ana

lri prezint un exe:citiu c~ te poole a!u~ sa-p di.recpo

nezi partenerulspre lfiIIp~ta!;>lr~ unor ~Pl~l necon.~c~ale
si, in eele din urma, sa seot l relati a voa~tra din eercul VlC10S
faptel or. tata, spre exemplu, conversatJ.a urmlHoare:
_ Ce e 1a televizor?'

_ Meciu1 de final~.

_ Ce echipa ea~hga?

_ Yankees.

_ Dupa mea ce fad?

_ Ma. d uc 1a culeare. Trebuie ~ rna trezese Clevro

me dimineat~
Acest euplu nu comunica autentic. Dar iata: adaugand 0
singura propozipe la fieeare int:rebare, sotia il poote ajl.itape
sot sa mearga mai in profunzime.
- Ce e]a tetevizor? Mi oil ~i eu en tIne.
- Meciul de finala.
- Cu care eehipa }ii?
- Cu Rangers, dar d.!Jtiga Yankees.
- Aha! A cata repriz.a e? E posibil ea Rangers sii-$i
revina?
- Sfar.;;itul reprizei a ~a. Da, au 0 ~ daca tupta!
- Pai, dupa meci, inainte sa te culd, mergem sa
mancam 0 inghetatil. $i-mi p0ti povesti cum !i-a mers fa
servidu.

Se poate ca el sa-i repete dorinta de a urman meciul, dar

eel putin ai faeut 0 lneercare de a-I determina sa. mearga mai
in profunzime. Nici sa nu-ti treadl prin minJe sa-p ceri scuze
penlJu asta!

86

cANo

Un cuvinteI
, blestemat.
Acum, dupA ce ai aflat cA poli folosi stadiul de inirni
faptelor '1nf:r-utl mod benefic pentru relatia ta, a~ vrea
prezint cateva euvinle cu 0 putere irn~. In avion, Patty
povestit despre obiceiul eel rnai detestabil al sotului ei.
nu e vorba despre televizor, nici despre eschivare, nid
despre certurile lor frecvente. Dezgustul ei vizeazt
cuvintel, un OJvant aparent banal in exprimarea taptt-lor.
care 0 rAne~te mai mult decat once umilire verbala.
vorba de fapmJ at so!:UJ ei folose$te mereu cuvantul rtf
".In acest punet a1 vietii noostre, eu m~ apropii de
ani, iar el a implinit recent 58, spune Patty. 1 nu se mal
centreaza asupra copiilor, rru se conCe1ltreaz3 nid aSI
mea, ci asupra lui ins~i. lntr-o GOnversatie banall1, spune
cruri de genul: Am fost 13 magazin ~i mi-am cump
cutie cu cereaIe." Eu it privesc cu 0 expresie prin c
sa-i atrag atentia: ,(Scuza.-ma, In casa asta traim doi! Cop"
plecat, Intr-adevM, dar am ramas noi dOl, tu ~i cu
Dac-a~ fi in Iocu.l lui, a~ spune: (,Am. mers la magazin ~
curnparat 0 cutie cu cereale pentru noL,,"
Observatia lui Patty vizeaL! un aspect deseori trecut
vederea: uneori, probIe:meIe 1l0astre relaponale sunt Ia
evidente ca vorbele pe care Ie folosirn cand di.sc1J film
noi. lzolarea dintre Patty ?i sotul ei se manifesta chiar
tiparele verba1e folosHe de acest barbat, chiar ~i Ia ni
superficial al imparta~ini fapteIo.f. m Q da .la 0 parte, .
~tient, cu ace] cuvmtel simpIu: mie.
Faptul ca. sotul lui Patty se concentreaza. asupra
melui personal eli, cu fonnele sale, reflecta. 0 problem4
profunda a casniciei: ba.rbatul s-a retras din echipa pe caJe
aka.tuit-o atunci dnd s-au cil.sa.torit. Dr. Scott Stanley
di in cartea sa, The Hearl of Commitment (Miezul impf
"Centrarea pe mine conduce la centrarea pe ceea ce
eu, pe ceea ce pot obpne >?i pe ceea ce-mi vei oferi tu." A,
atitudine il pune pe sot m opozitie cu Patty, de pard

----

CONVERSAfIILE STERPE

87

voile unuia dintre ei ar putea fi 'implinite. ,,0 casnicie in

nere eu" se opune J.
'. este, ill eel mai bun caz, 0
m hJ
~

~:mAtate de casnicie, remarca. Stanley. Este, la drept vorbind,

~ai degraba un camp de lupta !n.tre doi indivizi de sexe
diferite, deeM un teren pe care sa se desfa~re dragostea."
Intr-o conversa!;ie personala recentA, dr. Stanley a adaugat
Accentul predominill1t pe mine din societatea noastra se
~u.miU'~ printre oele mai distructive forte imaginabile din cas
nide. "Noi" face disniciile reu~ite, nu mine-ismub>." Patty a
reac~onat nu daar la faptul ca sotul ei omitea sa. spuna noi ~i
I:QUlt ci ~i lamesajul real at liimbajului centrat pe eu/mie:
simtea instinctiv ca el 0 izo]eaza ~i 0 indeparteaza..

Cum sa creione.zi

imagine a sufi

ui tau

Mai exista ~i un alt mod, clUar mai putemic, de a folosi

faptele pentru a incepe sa-ti adance~ti relatia. Am dedicat cea
mai mare parle a cfu1ii mele The umguage of Love (Limbajul
illbiril) acestei foarl:e putemice tehnici de conversatie, pe care
o numesc "imagine verbala emo!ionala". Ea reprezinta 0
unealta extraordinara de comunicare, fiindca reune~te trairi
afective intense intr-un ambalaj u~or de inteles. Imaginea
verbala confera fOTta faptelor ~i Ie face sa. prinda. viatii. Ima
ginea verbala 'impinge faptele spre u:rmatorul nivel al intimi
~tii (imparta~irea opinlilor), fara bagajul conflictual ce insa
le;;te in mod inerent parerile. Are capacitatea de a-i deschide
inima partenerului ~i de a-i permite sa mteleaga. ~i sa simta
instantaneu ceea ce ai lncercat sa.-i transmiti timp de luni, ani
sau chiar decenii mtregi.
Ce este 0 imagine verbalii emotionala.? Dup~ cum scriam
in The Language of Love, definitia concisa. aT Slilla cam a$3: ,,0
imagine verbala emotionalii este un instrument de comu
nicare ce folose;.re 0 poveste sau un obiect pentru a activa si
multan emotiile ~i intelectul unei persoane." Aceasta. tehnica
mai poote fi nurnita "metafora extinsa." ori "limbaj figurativ".

88

PLUS U-NU FAC NOI

CONVERSA'fllLE STERPE

poo imaginile verbaJe pop- exprima aspecte impo~

spre simtAmIDtele tale In cadre de referinta fami.liare ~
a.nalogii obi~;muire, a;;a indit partenerul tau sa Ie poaiA
p-ona ins~tan
Spre exemp1u. taM 0 imagine verbaIa aldltuita de 0 f,
ie eare-?i desqie ferici.rea in casnidc: "SotuJ meu se poartJ
mine ea ?i cum a~ fi 0 incapere plina eu obiecte de arta v
nepretuite. Vmc, rna rididi?i rna tine cu mare grija?i
ta tandrete. Mc1 simt adesea de pardi a~ fi eel mai de prq
oastra. Cele mam frumoase ore $i eele mai
mi le rezerva mie, nu televizo:
Adesea, ecle mai putemice imagini verbale pot d
durerea sau lupta. pentru ea ele au capacitatea ?i forta de
dezmetici pe partelil.er, astfel meat aeesta sa vada .
suferi:n.ta din sufletul sotuhu sau sotiei sale. lata 0 .
verbala creata de 0 sotiece se sirnte neimpJinita:
"Ciind ne-am easatorit, ma simteam ea 0 carte min
lucrillil manual, legata m piele ?i cu deooratiuni aud
care Dumnezeu i-a oferit-o in dar sotu1ui meu. La t
eram intfunpinata ctt mare entuziasm $i eu multi!. em.oJje
rna pretui~ vorbea despre mine, rna trata eu grija. Cu
timpulw, am fost pusa pe raft, sa adun praf. Din cArd
e.and, j~ mai aminte$te ec1 sunt aeolo. Dar eu imi doresc
de muJt ~ rna ia de pe raft $i sa rna deschidii! Sa vaclA
multe mai am sa-i ofeJ'!"
cata putere pot aveC! cuvintele! Prezentate intr-un
adecvat, ele pot zugravi 0 imagine lntru totuI credibill
fletului unei persoane. Dintr-odata, reaJitatea neglijMii
nu mai poate fi ngatiL Cand transmitem fapte prin .
verbale, putem atrage atentia partenerului $i, ma.i impcdIIlI:ll
dedit atilt, inima f?i mintea lui. Obligam persoana
Dar eel mai mare avantaj eonsti1 in aceea ei!. imaginile 1IIlI!IIIIIR
Ie seamillla cu impartil~irea faptelor: transmit un in~e
a critiea san a acuza. lmaginile verbale distribuie
intr-o imagine obiectivil ;>i-i permit partenerului ~
faptele ;>i sim!amintele lara a se simti criticat sau acu
A

89

Iti voi ari!.ta cum au dill-amat imaginite v~rbale fatada alca

.~ de 13 ani de imparta~ire a faptelor, Iucru ea_Te i-a dus la

~spArj:ire

pe sop~

~i ~espre e~ ~

pe stomatol?g ?i
lui
vor
bit la inceputul ~eestur cayltoL Ce~ ~~) aJ~sesera m unpas:
faptele-acpuni ?l fapt~le-tacere. Ell;>l~part~a faptete :u~
~ rma acj:iunilor; se ,illlpovc1ra cu alat de mldla munea ~1
a~tea activitii!i exterioate meat nu~i mai lMa timp pentru
sotia Jui. Ea i~i imparta~a faptete sub fonna iAcerii, inde
Artandu-l ~i ajungand in eele din urma sa~i spunc1: "N-am
P
sa reu~ Iliaod am- sa_.aJung 1a 4.:
",-ue. RenunJ.I"
Dar intr-o 3i am primit un apel telefonjc de urgenta _
aveam 0 conventie eu prietenii din ora?UJ meu natal, Bran
son, Missouri; Ie spusesem ca dadi vreu.nul dintre ei se va
gAsi mtr-un impas ~lational.cr~tic,sa ma sune, ~nuntandu-.
starea de urgenta, Jar eu VOl lasa totu] baltc1 ;>J voj merge 1a
fata locului nemtarziat.
, - MA par~te!, a strigat stOmalologulla telefon, dand
alanna. Ie mg" Gary. vino la noi. re.Pede!
In seara aceea, eand am intrat in casa lor, m-a intampinat
o ~cere stranie. SitUClp,a era grav~. Femeia, care in 13 ani fiU
reu~ise sa-~i scoati! sotuI din modul de funqionare bazat pe
impartA~irea faptelof, era gata sa-i la pe cei doi copii ai lor ?i
~-l pMaseasdi pentru totdcauna. Se saturase; simjea ca uu-l
va putea face vreodata sa inte1eagii ee simte ea. Mi-a spus ca
nimic nu Ie mai poote readuce Ja viata casnieia demult
l

~ubrezi~.

Stom.ltologul era confuz. Nu eredea

sa,

fi facut vreo gre

(iea1A! Iarsopa lui, cu toote cit ~tia foartc bine ce simte, nu ~tia

cum ~-i descrie lui acele slmfiiminle.

In mijlocul aeestui bloeaj, j~am cemt sotiei sa eonstruiasca
o imagine verbala, 0 descriere a Gisniciei lor, pe care soM ei
~ n-aibll cum sa n-o intQleaga. Nu-i ccream sa iasi1 din stilul
b~~ ~ impan-i\9irea faptelor, d daar sa-I abOFdeze pupn
diferit. Intre eei doi exista intel:egerea nerostita de a vorbi
doar despre fapte privind acnvitatea pe care 0 praeticau, a$3
d ant ales aceasta abordare. Am intrebat-o:

90

CA.ND UNU PLUS UNU FAC Nor

- In ce stare s-ar afla casnicia voastra, daca ea ar Ii Il!DMII

zentata de dantura ta?
Sotia a tras aer in piept.
- Pai, a~ spune ca am 0 carie. La inceput era mici,
intr-un fel sau altul, a fost mereu ignorata ~i, in timp,
patnms prin smalt, pana 13 os. Intr-un final, am incctat
mai acord atentie $i s-a infectat. Dad! lil.'ji netratata 0 a~1
infecpe vreme indehmgata, pana la urma ajunge la in'
- ~i cum se chea.ma boala aceea?, am mtrebat-o.
- Angina Ludwig, a r~puns ea.
Stomatologul maniac al rnuncii ~i al faptelor stAtl
gura cascata.
- Clt de aproape de inima ta a ajuns infeqi.a?, am inl
- La vreo doi-trei centimetril, a riispuns sopa, en
dine in glas.
Stomatologulcel distant nu mai era deloc distant.
vedea bine di, felul in care sopa descrisese relatia lor api
moartil H zguduise. Irnaginea verbala. nu mai putl'a fi i,
rati'!: sopa lui suferea de 0 infecpe care avea si'!le distTUgi
nida, fMil indoialii, dad! el nu lua masuri - fi'!ra int
L-am intrebat:
- E 0 situap.e de urgen!ii?
- 0, da, cu siguranta! a raspuns el. Pop sa morl
ceva!
Femeia ~i-a privit fix sotuJ
- Am tot venit in cabinetul tau cu infecpa asta, dar
facut decat sa-mi dai 0 perle de dinp. ~i sa-mi spui: "Nu
plange!"
Ce-ai face dad!. padentul tau ar avea problema asta.
gina Ludwig?, I-am intrebat.
- A':, face 0 interventie de urgenta pe canal!
$i atunci s-a intamplat ceva uimitor: bi:l.rbatul a ceda'
Ochii is-au urnplut de lacrimi; a fugit la sopa lui, a
~t-o ':,i i-a spus:
- Acum inte1eg ~i-mi pare diu!

91

coNVERSATllLE STERPE

~cea imagine verbal!~ ~~ ~i dezviiluise suf]e~ ~i

. ria spre 0 mai profunda mtmutate, d!.tre care trebma sa

dlJec.
1
se indrepte relatia or. _ '
_.
.
o alta imagine verbala a a)utat-o sa-I arate sotulUl In ce tel
A

trebuie el sa se schiIDbe.
.
"
.
_ Ce-ar fi necesar pent'nl a vmdecainfecpa care se extin
de de la dinte spre ~ ta?, a.Ill; in~bat-o.
Ea 5i-a pri'v1t sotul ~1 I-a vorblt din suRet:
_ Vite care-ar fi antibioticul: sa incetezi cursa asta nebu
sa-ti lncetinesti
nea sc"CI,.
' goana 51
'
sa descoperj cine suntem noi,
eei din casa asta. Avern nevoie de un sot ~i de un parinte care

sa se concentreZie asupra noastra. Asta ar fi suficient ca sa

oprcascl infecP a.
~ .. . .
. .
Imaginea verbala a dat starn Jalnice a relatIel lor 0 forma
pe care sotul a putut s-~ mtelea?<1 imediat. ~~ mai avea cum
sa nege faptul ca starea ill care aJunsese c~ruCla lor era grava,
poate chiar fatala.
Acorda-ti acum un r-agaz pentru a discuta in imagini ver
balecu partenerul ti'!u. rata dnd p~i UJri, care sa te ajute.
1. A!?aziHe aHituri de partener ~i propune-i sa faceti im

preuna un exerciliu simplu.

2. Formuleaza mesajul pe care ai incercat sa i-I transmip
sub forma unei imagini verbale, folosind exemplele
prezentate in acest capitol.
3. Cere-i partenerului sa-p raspunda tot cu a imagine ver
balll., cat mai descriptiva.
4. Continuati dialogulill imagini verbale pana cand fieca
Fe afla exact ce simte celiilalt.
5. in final, promitep.-vlI reciproc sa ducep la indeplinire
conpnutul mesajelor, dorintelor Ili indrummlor trans
mise de partener prin imaginile verbale.
Stomatologul a trebuit slI acorde 0 atenp.e deosebita punc
tului 5. intotdeauna e maj ~or sa promip. deciH sa pui anga
lamentul in practica. Promisiunea lui de ase schimba era
doar un angajament, netranspus inca in acp.uni. "Nu-mi venea,

92

sil cred cu adevarat ce and, ~ aminte~te sotia. ~ .

doream, dar 0 parte din mine avertiza: Nu tc lncrede
depIin!"
Sotul era ferm hotilriit sa demonstreze ca are eapaci
de a se schi.mba, de a~ apmfunda relapa eu sopa lui, dar~1
era lucru. ~or. ".Prima oarii: dlnd am ascultat-o cu adevltli.
m-a intrebat: Te simJi bine? Am raspuns: Oa, mll
bine. De ee? Nu ~tiu, pare ioarte ciudat dl rna ascuJ.ti
adeva.rat!, mi-araspUDS ea. Era pentru prima oar~ ci.nd ....
team ~i-o ascuJtalll cu adevarat. lar ea rna intreba dac.\
simt bine! Am spus: Oa, ma simt bine. Simt di te ascult
adevarat! "
Jmi dori5em acest luCIU amt de mult limp! I~i atnin.II!It
sotia. Dar in mine Jf.'llnasese 0 parte, a voce inteTioarll,
continua sa, spuna: Nl1 te increde complet! Inca nu.,."
Era un ineeput. Cei doi trecusera dincolo de fatada
lor ~i patrunsesera mai in adancime, la un myel critic, in
toria spre intimitate. Dar ii ~tepta multa munca grea.
ea dupa ce au ie~itdin lumea superficiala a faptelor, s-au
zit in fata unci paTti ~i mai importante, aproapc un m
carel deschizandu-seravca ori sa Ie sudeze inimile pentru
deauna l ori sa distruga cu furie tot ce abtinuseril prio
sWdanie.
Se aflau in fata porp.i spre al treilea myel al intimiUf'
cul de trecere ciHre cele mai profunde niveluri ale i
poarta conflietului.
Nadl1jduiesc ca povestea lor sa te inspire. Stoma to:
so!ia lui traisera 0 mare distantare emoponall1. Multl
n-au rc~t sa eomunice. Dar a fost de-ajuns un rno:
care sa-~i descnida sufletul unulffi fata cc1uilalt, ~ fie cu
s:l.va~ sinceri, atacl ell sine cat!}i unul fatl1 de altul,
a darama zidul faptelor maltat intre ei ~i pentru a a:'
inima problemei.
Vreau sa-p lmpa.rta~ 0 aha marturie, serisa de au:
Sue Monk Kidd. $i ea a trait un astfcl de moment de '

CONVERSATIlLE STERPE

93

~ a depa~it bariera intangibila, s-a fitors spre sotul

n~~i_a luat de mana. Kidd ~i sotul ei au trecutprin zidul con

~.
'ctului; si to pati sa~ f aCl. as'tit'"
a. a a ill
conhnuare pavestea el.
tl1
~ .
~ d"
.
xtraordinara, care srer sa-tt arate ce te a~teapta, aea PO~l
:edea conflictul claar ca pe 0 bariera temporara, ~i nu ca pe
et :?l

un zid.

lntr-o zi blanda de vara, pe malul mam, sotul meu

si ~ mine ~edeaU1 lungiti pe prosoape, citind, fiecare
fncuiat in propria lume. In uJtima vreme, asta sc in
tUnpla foarte des. Eram ocupap, preocupati, Hecare
mergea in alta directie. Sperasemca tihna vacantei sa
schimbe lucrurile, dar pana l:n acel moment ne petrecu
5ermn deja 0 buna parte din ea izolati in tacere.
Am ridicat achii de pe carte ~i am privit rostogalirea
neincetata a valurilar, simtffid a agitatie launtridL Am
Wmantat nisipul cu degetele ~imi-am mtrebat sotul:
- Vrei ~ facem un castel de nisip?
1 nu voia, dar mi-a acut pe plac. Insa odata mceput,
proiectull-a ab50rbit surprinzMor de mull. $i pe mine
la fel. De fapt, dupa a vreme, ne-am trezit muncind pe
grAmada aceea de nisip de parca ar fi urmat sa fie foto
grafiata pentru publicatia Sand Castle Digest. Sandy
fJkea poduri peste ~antul cu apil l in timp ce eu cladeam
tumuri, irnpodobind castelul. Am facut balcoane ~i
ferestre co arcada, ornate de jur-irnprejur cu scoici mi
cute, alungite. Castelul nostru semma ell Camelotul.
Niciunul dintre noi n-a observat inceperea fluxului.
N-am remarcat inaintarea valurilor dedit atunci cand
unul a surpat 0 particica din castelul nostru. Indignati,
l-am mtarit cu nisip. Dar cum valurile s~au intors cu 0
regularitate monatona, mainile noastre au incetat sa se
mai ~te ~i privirea ne-a alunecat spre omont. Sandy
s-a intors pe prosopul lui, eu, pe al rneu. Ne-am
cufundat iara~i in tacere.

94

CAND VNU PLUS UNU FAC NOI

Ceva mai t.irziu, cand m-am uitat in jur, am vbut

castelul de nisip la care munciseram TIapadit de ape1e
fluxului. Podurile se naruiser.1 ;;i tumurile mcepeau sa
se apiece.
L-am privit din adancul sufletului, cuprinsa de 0
tristete inexplicabiM.. $i dintr-odata, in toiul acelei veri
Cll totul banale, am avut un moment de revelatie purl,
nea~teptata. Mi-am spus: aceea e casnicia mea!
Mi-am privit sotu!. Tacerea dintre noi parea 51 se
malte pana la cer. Era acea t.1cere goala a casnidei Ia
jumatatea vietti, 0 dsnicie in care zgomotul necontenit
al existentei cotidicne ameninta sa acopere muzica
intimitatii. Dumnezeule, cand a mceput fluxul? Canct
au devenit ipotecile, ~i spaIatul hainelor, ~i program!
rile la cabinetul stomatologic mai irnportante decal
acele priviri indescriptibil de lungi pe care Ie schiJnbam
inainte? Cat timp trecuse de G~nd nu ne mai impilrt~.
seram 0 durcre ascunsa, de cand nu mai descoperi.
seram impreuna un motiv de bucurie, cu mirari ~i ri
sete? Cum s-a mtarnplat ca doi oameni care sc iubeau
sa se lase trcptat indepartati unul de altul, tot mai mult?
Mam gandit la bel;;ugul de atentie pe can' I-am
acordat la inceput relatiei noastre ~i la felulin care, cu
timpuI, cerintele ;;i rutina imp use de grijiJe casei,
cre~terea celm doi capii ;;i de jongleria cu doua carl
ne-au facut mainilc sa increrneneasca ~i privirile sa. nu
se mai caute.
1n seara aceea, dupa ce copiii au adonnit, sotul meu
rn-a gasit stand intr-un colt mtunecos al verand
priVind fix m noapte.
- Abia de-ill seas dow vorbe toata seara!, mi-a spus
- latta-rna, am baiguit. Ma preocupa ceva.
- Vrei sa-mi spui despre ce e vorba?
- M-am mtors ;;i I-am privit. Am tras aer in pi
- Ma gandeam la noi. Mii gandeam eel relatia n
tra e sufocata de cerintele vietH cotidiene. Ne consi
ram casnicia un lucru care merge de la sine.

CONVERSATJILE STERPE

-----

_ Ce tot spui acolo? Suntem amandoi foarte impli

cati in dlsnicie~ a replicat el, indignat.
, _ Sigur c11 suntem implicap in casnicie, i-am spus.
Dar uneori imi pare c11 ne-a mai ramas daar implicarea.
Uneori suntem doi straini care triHesc sub acela~i aco
per~J fiecare cu drumullui.
El n-a seos 0 vorba. Mi-am spus: Am faeut-o lata!
Am clatinat barca, iar acum stil 511 se rastoarne! I-am
spus sotului meu ea avem 0 easnicie cam ca 0
promisiune de~arta! Doamne sfinte! Ne-am privit
indelung. Parea ca suntem blocati 'intr-un balon uria!ji,
negru, al dtrrerii, care nu vrea sa se sparga. Lacrimile
mi-au umplut ochii ?i au inceput sa mi se prelinga pe
obraji. Spre surprinderea mea, am vazut ~i pe obrajii
lui lacrimi.
Si pe nea~teptate, mtr-un moment care, fara indoia
la, este eel mai pretios din casnicia mea, Sandy a intins
mana, a urmiirit cu degetul traseullacrimilor pe obra
zul meu;;i apoi I-a pus pe obrazullui, amestecand ast
fellacrimile noastre.
Ciudat cum astfel de lucruri pot deschide calea spre
recrearea misterului apropierii mtre doi oameni.! Sandy
~ cu mine am coborat de pe terasa ~i ne-am d us pe pla
ja sc111data in ltunina stelelor. Dura 0 vreme, am
meeput sa vorbim ~i am vorbit multa vreme. Despre
micile chinuri ale existentei de om cas11torit, despre
lup~. Am vorbit despre partile roase ;;i ?ubrede ale
cAsniciei noastre ;;i despre cum s-a inramplat de au
ajuns a~. Ne-am rostit in cuvinte indurerate nevoile
neimplinite.
Ne roteam priru;;i de vartejul intunecat care se insta
lase in ci:'lsnicia noastra. Da, era neplacut ~i inspaiman
~tor - ca ~i cum am fi plutH in largul oceanului fara
sa avem vreo barca in preajmi:'\. Dar impart11~irea hao-
sului ~i lnfruntarea ctrrajoasi:'\ a durerii este deseori sin
gurul mod de a gasi un nou ti:'\rm."

95

96

CAND UNU PLUS UNU PAC NOI

---

Sper ca aceast~ povestel:e vainspira. Sue Monk

Kidd ~i sotul ei se confruntau cu multe dintre barierele
pe care Ie-am discutat deja sau Ie vom discuta pe
parcursu) acestei carti: distantare emotionala cauzat4
de incapacitatea sau teama de a vorbi despre senti.
mente; nevoi neimplinite; probleme de comunicare.
Doar dupa ce s-au confrun.tat ilnpreuna cu aceste
bariere ~j Ie-au depi1$it, au trecut dincolo de zid, 1a
nivelul mai profund de int:irrti.tate care-i a~tepta. DupA
cum a inteles i Kidd in seara aceea, pe plaja, ~i tu vei
descoperi ca nu e~ti singur. Indrazn.?te sa te deschizi
in fata partenerului tau ~i sa-i spui ce simti. 5-ar "ulea
ca reaetia sa sa te surprinda!
$i acum, sa plonjam la nivelurile mai profunde, mai
satisf~catoare. Ie se afla dincolo de zidul conflictului
~i deja Ie pop vedea din punctulin care te afli.

ULCO

lICfULUI

IDUL CONFUCTULUI

"Nu pot sa cred cil m-am casi1torit cu 0 persoaniJ tile

opinii dlferil de ale mele in aproape toatevrivin!ele! "
Anonim

Zid11l plangerii
- Cand vii acasa disearlF, intreaba 0 sotie.

- Nu ~tiu. 0 sa Iucrez pana tarziu, raspunde sotul.

Nu ered di ajung la timp pentm dna.

98

99

CA..ND UNU PLUS UNU FAC Nor

- Iar~~i?, intreaba sotia. Munee~ti prea mull!

Parerea ei declan~eaza, in replica, 0 p~rere

partea sotului ~i ill scurt timp opiniile incep sa

indrepte spre zid ea un tren de marfa ce prinde vi

- un tavalug din otel, tot numai a'buri ~i fum.

- Trebuie sa muncesc!, se raste-?te el. Trebuie

dh;;tig bani!
- Nu "trebuie", se raste~te ~i ea. Munce!?tl pur
simplu! Ar trebui sa-i spui ~efului tau ca ai nevoie
un program de lucru mai scurt. Tragi de tine paM ai
eazi din picioare!
- Vreau sa promovez in afae-ere, spune el. $i

trebuie s1'l fae ca sa promovez. Vreau sa ajung

inainte de pensionare

'
- Doar de asta-ti pasa? De cariera ta? $i cu fi

cum ramane? De noi nU-ji pas1'l?

- Oare de ce nu rna poti sustine? Asta mil face

ricW 'Incerc sa-mi construiesc 0 cariera! Incen: ~ 01
pentm Moi tot ce ne doriml Cum rna pop. acuza
nu-mi pasa de familie?! Doar la familie rna gandesc!
Zidul conflictului pare fierbinte, incins precum ii,
rosi1. Te treze~ti in fata lui. fixfmdu-l eu privirea: e in!
parca fara sfarsit, imprejmuit cu sarma ghimpatl
pancarte pe care sCTie "Accesul interzis!". Tremurand
~i de confuzie, vei simti reacjia fireasca a omului
conmmtiirii - reaetia "lupta sau fugi". reflexul p
Innascut care ne impinge fie sa fugim din f<lta peril
peTceput, fie sa actionarn impotriva lui intr-o mJJdIII:
extraordlnara. Foarte probabil,ln prima instanta vei ~\I
sa i te impotrive~tiprin forta brutA, dar faptul de a ataca
este cea mai ,proastii strategie! In lac sa avansezi, vei s
recul, care te va tranti la pamant. Te vei inro~i J11 fatl, inill~'(1
va bate precum un ciocan ... iti vei simp mintea cop~1
vei fugi de acest loc al reactii10r ~i emotillor, revenind
teren mai rece. Abia atunci vei fi in stare sci vezi
spuselor ~i fapte!or taie, mdreptate - nici mal mult,

- - - pre cea mai impadanta persoana din viata ta:

putin! - s
.
rtenerul Hiu.
.
.
pa Ce se intampla? ~ ITecut de pe terenul ch geel?r i?l ~ fap
e-ti oferea a slguriln~ lemporara, la 211 trellea mvel al
lelor, car
"1
~']'
timitlitii : imparta~irea ~pmll OF, preocupan.ior $l ai;;tepta
~or. Aceste trei rniTJ~ a~h?:r.~onal se gas~s~ dm bel~;;ug la eel
treHea nivel al1ntumtapl, lar explozlbilullor detoneazi1
de-a1 are a disputelor. 1"namte sa-.l
- t' pop. d a searna cc ~aCJ,
' . te
ca '~b' Cll capul de zidul conflictului, 10cul infrangerilor prin
velIZ!'
.
bll)(k-out, in ca~ ~ sl~'lpHi nemte!egere poate da na$~ere 121
"ta tensiune, mcat pana 121 urma provoadl. 0 explozle care
'A Iasa arsuri ~i cicatriee atat ~e, cat $i yartenerului.
\ Conflictu) este inevitabilin relati.i l$i ite$te capul pa
in disniciile cele ruai sanatoase, mal pline de intimitate.
Modul in care abordezi disensiunile \'21 det:rrnina felll1 in
care va fi afectata relap.a; in bine sau .in rau. Inca 0 data, eel
mai important aspect nu este cat de mult va iubi!:i, cat de
devotaP. sunteti rela.pei voastre san cat de adanca va e
increderea; relafiile oph"'me depir1d de abilitQtea cu care abordezi
corrflictul. Fiecare situape conllictuala contine dona caran
di\~ente: partenerii de cup]u 0 pot folosi fie pentru a se
apropia, fie pentru a's departa unul de altul.
~dar, ai ajuns mtr-un pune"t esential 211 calatoriei tale, la
o rascruce. La acest mvel 1.11 intimitatii - 121 care mveti sa
abordezi conflictul, neintelegerile, certurile, in general, dife
ren!ele de opinii, de preocupari sau de a$teptari dintre line si
partenerul tAu - te a:;;teapta cele mai mari primejdii. D'
acest pund fie te pop intoarce la ni,velurile mai superficiale,
mai pupn multurnitoare ale intiruitatii, fie por. sa depA$e:;;ti
zidul conflictului $i sa patrunzi in lumea noua, plina de curaj
a comunidirii intime.
Penlru a plonja la nivelurile cele mai profunde, conflictul
tSte door zidul, ci este ;;i poar/a! Da, disensiunea abordata
constructiv este forta ce-ti poate propulsa relatia prin poarta
care .separ! relajiile superficiale de cele profunde. Cand
InveJi cum sA pill conflictul in slujba ta, poarta spre intimitate
r

A.

CAND UNU PLUS UNU FAC NOI

se deschide larg pentru tine ~i partenerul tau. E nev

mundi, dar toate relatille optime sunt rezultatul vii
asupra conflictului.
Iblema este ca majoritatea cuplurilor nu privesc
telegerile ca pe un punct de trecere spre 0 relatie mai
mai IDlJltumitoare. In torentul involburat al unei certe
strop de atentie ~i de logica se conceI'llreaza asupra att
"Eu am dreptate.. to gre$e;;ti!" Cei doi viid zidul col\flic:taW
ca pe un ]oc al victoriei sau al infrangerii, nu ca
modalitate de a invata cele mai prep.oase lecp.i all'viefii.
urmare cad In fata zidului, surprin 9i de forta care co.
disfrug;'llorul wtiversal al relap.ilor: conflictul prost al
Iar pe lU"IIla se trezesc implicap in relatii de 0 superfidalilii
~i 0 mediocn,tate cTOnica, lipsite de bueurie ~i i:
autentica sau, ~i mai rau, se confrunta cu moartea relar
in acest ~ capitol yom dezvalui adevarata naturl:<l.;l
conflictului. Il yom scoate din aSCllnzatoarea lui, de
'Ilfide, in
nea;;tepfat ;;i gre~it inteles, poote s.li
v1ll:~ ta ;;i sa-ti distmga relap.a. Dar odata inteles ~i an
conflictul l!?i pierde puterea distructiva ~i, mai mult
atat, devine un tunel, 0 punte spre cele mai pmfunde
niveluri ale ghidului relatiei optime.

101

ZIDUL Cor-.1FUCTULUl

~m s-ajormat acest peisaj uimitor? De 0 ve$

nic~, apa curg~ $i uodeazii ~ co~ti~nuu 'piatra, ~uciind--o
mare. I1n conflIct ce contmua pana-n ZlUa de aZl. Canflictul
IIU este negativ, ci, pur $i simplu, exista."
Thomas F. Crum, The Magic of Conflict

(Magia conflictului)

orarirea:

cum sa-ti transfor:mi sabia in plug

moo

"Unul dintre mit-uri se reJera la caractmll negaf

conflictului [. ..]. Natura nu vede conflictul CIl fiind

negutiv. Natura folose$te confJictul ca principaJl1 moti

sc:himbiirii. lmagineazd-ji cum este sa cobori til

:ndMm::atiune pe fluviul Colorado, prin MJln.-le Ctmil&fl

Giinde$te-te la apele calme ce devin vtlrtejuri In~
L2 vill7e ascunse, umbrite de copad, s1tlJTlfuite CIl
salbatice. L2 izolarea $i lini$tea ce potfi gtlsite asti1zi tn.
uline locuri din Iumea noastrd. $i la acei vnsaff
1Mies~i, care se inaltii de 0 parte $i de /tu, i~
Ie fantastiee de stanci $i toate culariZe cure

MarcIe Canion este eu adevarat una dintre celt mIli

mimmi ale lumii $i ne inspirii un profund simtilml.

1?i de pace.

Asosit timpul s:i iei 0 hotarare, una dintre cele mai impor
nte din relapa ta: cum sa prive$ti conflictul. Pentru a lua
:ceas~ decizie, va trebui ca tu $i partenerul tau sa pa~iti pe
cimpul de lupta, in lWa lnhli, unde au dlzut se~erate at~t de
mulle eupluri. Dupi\. cum spllnea profeml 1<;a1a, trebUle sa
tranSformi sabiile [tale] in pluguri ?i sulitele [tale] in seceri".
" eei mai multi oameni considera ca disensiunea este ceva
negativ. Multi I'lll suporM neintelegerile, indiferent de forma
pe care 0 iau. ~i astfel- pentru a Ie ocoli, evita sa-$i exprime
pArerile ~i spera dl partenerul va face acela$i lucru. Dar aceas
t! mentalitate ajunge sa sufoce oamenii, II determina sa-~irerime adevaratele simtammte ~i sa-~i ignore urricitatea, indi
\"idualitatea, in cele din urma, partenerii ajung sa se deteste
lru cit se obliga reciproc sa-;;i sacrifice individualitatea.
dintre ei sufoca. tocmai ceea ce-l face sa fie deosebit.
Oamenii care considera neintelegerea un lucru negati
reaqioneazA in fata ei prin teama, evitarc, urie sau frustrare;
apare 0 disputa, ataca mesagerul, in lac sa vad1i conflic
tul ca pe 0 ocazie extrem de favorabila pentru schimbare !?i
penlru progreso La celalalt capat al spectrului, cei care sar
direct ]a gatul partenerului si reactioneaza <..11 furie in fata
oonfIietului ~i vatama adese; relati~ tot atat de mult ca si ~i
~ evita conflictul. Ei ~i indreapta atitudinile vatamatoare
direct spre parteI'ler, Hlra a incerca sa se poarte cu tandrete
sau cu intelegere.
'

102

CA.ND UNU PLUS UNU FAC NOl

Conflictul

pre~ul pe eare-l platim pentru intillli

103

ZIDUL CONFUCTULUl

tosJ dad alegi ~ ~eactionezi la. conflic~ la fcl ca ~totdeauna

:;au la fel ca maJontatea cuplc:rilor, mal mult ca

Slgur di vei
e la modelele de comurucare ce sl~esc relatiile ~i due
8Jung
. 1a, d'Ivor....
t AI
.
adesea la separare ~l.
egere~ ~111. ~p.arpne!
Dad ai vreo indOlaJ~ cu pnvlre la duectia In care sa te m
drepP, am sA-ti ariit ~cotro :e !,~.ate duce al doilea drum, eel
al lipsei de actiune ~1 al amanarn: pe un camp de lupta bine
L,)rtogJ'afi de expertii in domeniul relatiiIor de cuplu, oun
at
,unt dr. John Gottman, dootorii Markmm, Stanley ~i Blum

Dr. Gary Oliver scria despre conflict: "Intr-o Iume

nu rostim adevarul in dragoste, m care conflictul esl
sau evitat on ?i una, ~i alta, nimeni nu invinge. Nirn
dezvolta acolo unde lipse~te adevarul, acolo unde
impins sa acj:ioneze cum poate mai bine. Flrl
ramanem superficiali in relapi. Intimitatea nu lie
dezvolta. [... J Conflictul este pretuJ pe care-I pl!tiJn
. "imitate."
im.i place mult fraza asta: "Conflictul este pretul
plcltim pentru intimitate." Fara sa pliHim prelul, ..
putem face dilcltoria rniraculoasa spre inima ome~:1
aceea, ia deci,zia con~tienta de a imbFati~a cOllflictul .
aspect firesc, ce poate fi depa~it, al relapei tale! Odatl
aeest lucr-u, relapa ta va incepe imediat sa se indrepte
velurile mai profunde. Asemeni conducatorilor unor~11
s-au razboit vreme indelungata, asemeni clanurikli;'"
munti aflate mereu in discordie, tu ~i partenerul
ibpne pacea adevarata numai daca va a~ezafi
dialog

Bifurea~ia

dm:mului

Ai ajuns mtr-un punct crucial al dHatoriei tale

mitate. Aiei, la al treilea nivel al intimitatii - nive,
iti deschizi sufletul ~i-l irnparta~~ti - mcepe
munca. La acest nivel te confrunti ell cea roai .
decizie In ce prive~te relatia ta: cum vei aborda di
se nasc in mod firesc din exprimarea OpiniilOT, p:reocuJll
~i a~teptarilor. Dadi te pop. confrunta cu conflictul
mod sanAtos, respectandu-l - ceea ce vom d'
capitolele urrnatoare - , vei reu~i sa ajungi la
profunde ~i mai multumitoare doua niveJuri ale'

rg, ca ~i David Olsen.

Nu poJi iubi sau detesta 0 insu$ire a unei persoane
t daLiI reflectii ceva ce tube$ti sau dete;;ti la tine insufi.
U

Cherie Carter-Scott

Unde te due conflictele nerezolvate;

principalele patru tipare comportamentale
de rise pentru divort
lata incil 0 data avertismentul eel mai important, dintr-o
Ita sursa.: "Contrar credintei populare, nu intensitatea cu
,are v! iubip poote prezice eel mai bine viitorul rclap.ei voas
" ci felul in care abordati conflictele ~i nelI1!telegerile", scri
au Howard Markman, Scott Stanley ~i Susan L. Blumberg in
lor, Fighting for Your J'vIarriage (Lupta pentru ciIsnicia fa).
mand cu caldura. sa cite~ti aceasta. carte uimitoare. Din
1 meu de vedere, cei trei membri ai acestei echipe se
n~ printre primii cinci experti ~i cercetatori In domeni.u1
mabimonial din lume.
Markman, Stanley ~i Blumberg au descoperit patru rno
comportamentale distincte, pe care cuplurile Ie pun in
. 'lent! in cadrul certurilor ~i care conduc deseori la divor!.

104

CAND UNU PLUS UNU FAC Nor

De fapt, aceste comportamente domin~ in asemenea

ciisniciile cu probleme serioase, mcat daca nu sunt
pot conduce la divort Gfrnde$te-te daca vreunul eli
constituie 0 earaoteristidl frecventintaJni~in certurile
partenerul:

Retragerea $i evitarea
Amplificarea conflictului
Invalidarea reciproca
Apari~a unor convingeri exagerate sau
partener
In continuare, Ie yom examina pe rand.

Retragerea

~i

evitare.a

Markman, Stanley $i Blumberg spun: "Retragerea ~

rea sunt manifestari diferite ale unui model eomp
prin care unul dintre parteneri demonstreaz1l lipsa
de a se angaja sau de a participa la disculii im
Retragerea poate fi cat se poate de evidenta, ca a
partenerul se rididi $i plead din camera, sau
manifestandu-se prin lnchidere in timpul unei ..
contradictoriu. Cel care se retrage are tendinta de a
tacut in timpul discutiei sau accepta rapid 0 sugestie,
aiba cu adevirrat intenp.a de a-I da curs, doar pentru
eapM conversatiei. [...] Multe cupluri execut~ un fel
atunei cand ajung sa sc confrunte cu chestiuni di
partener se angajeaza in abordarea acestor mesti
eelalalt Ie evita sau se retrage din fata abord:irii lor."
In conflietele care implica retragel'ea $i evitarea, cei
tori au identificat doua tipuri de parteneri: tipul
"acela care, in eadroJ relatiei, aduce eel mai adesea in
djferite subieete sau atrage atentia asupra ncvoii de
decizie intr-o anumita privinW', $i tipulin retrap,
tinde sa evite discutiile sau sa se retraga in timpullor-,
"StudiHe arata ea bihbatii tind mai adesea ~~
lul partenerului in retragere, in timp ce femeile tind

ZIDUL CONFLICTULUI

105

~rkman, Stanley $i Blumberg. Dar in multe

_:I;ta!lt spun 'bl'l ca acest rno d e I Sel
.)( fi,e mversat.
'
"

puu'

" este pOSI

relapl,
~" -nr11flOSti partenerul militant $i partenerul eviE~r~K~":"

t inlJ'-o disCUtIe .

'

_ Vreau sa vorbim despre situapa noastra financia

tantul. M;'!I, ingrijoreaza ratele pe care tre
rA,spune mili
_ll. Ie platim pentru ca~,
bUle:.a
.. r repIi"
el~
_ Abia am ajuns acasa d e I a seTVlClU.,
Cel c
In
retragere. Nu putern. vorbi despre asta al~ data?
_ Trebuie sa $bu cum stau lucrurile. Vreau sa
timez bugetuJ pentru sarbatori.
es -Sunt prea obosit ca sa vorbesc despre asta! Hai sa
lIslm pc maine.
_ Dar, drag!\....
_ Nu! Nu vreau sa vorbesc! Nu pop sa nu mi1 mai
ba~ la cap? Ma sacai intruna!

In continuare, sil. observam un cuplu care a inceput cu

pupn timp in unn~ sa ,vind~e conflic~ c~ a fost la un p~~ de
a Ie distruge casnioa $1 fanuba. Chuck $1 Liz sunt easatonp de
aproape 20 de ani, dar cei mai multi dintre ace~ti. ani au fost
dificili, dupa cum spune Liz, ca urmare a problemelol' rmnase
nerezolvate din copiHlria fiecaruia. "Amandoi nutream foarte
mull! furie, recunoa~te ea acum. Crescand, n-am fost invatali
sa comunicam."
Ca unnare, Chuck ~i Liz au avut mari dificultap. cu abor
darea conflictelor din relapa lor. "Amandoi deveneam foarte
'vi~ nc mchideam rapid in sinea noastra", remarca Liz,
amandoi i~i puneau armura, nu mcercau niciodam c
'at ~ rezolve neintelegerea cu care se confruntau.
se simtea ranit ~i insultat de celaIalt, a$3 ca ne mtor
spatele ~i ne vedeam fiecare de ale lui", spune Liz.
Tot ea afirma ca, din moment ce niciunul dintre ei nu sti
cum ~ reaqioneze intr-un conflict, amandoi se temeau de' un
asemenea incident $i tipau unul la altul, in loe sa incerce s
unice. ]\iu se rezolv~ nimic. Problemele adevi1rate nu
u abordate niciodata. Ea l$i dorea sa-$i vindece casnicia,

106

CAND UNU PLUS UNU FAC NOr

dar nu itia cum sa depa~asdi bariera inaItabl intre

contribuisera a.mfuldoi. ~a ca viata lor ajunsese inl
pas; amandoi se temeau sa discu,te deschis.
Ob~uinta evitarii "problemelor adevarate" i-a
nat, in celc din urffia, pe Chuck ii pe Liz sa se separe
preg.Heasca de divort Abia cand au dat piept cu co,
rew;;it sa se cunoasca pe deplin unul pe ceLHaH ii sA Be
ga rezultatului final al evitarii, care, in eazul lor ~i
cupluri, ar fi constat in divort
Leetia? Ocolirea disputelor nu este 0 solupe! Da
men scurt pare, intr-adevar, mai putin dureros sA e' ;
rHe, explicatiile ~i analiza deschisa eu partencTUl a
telor ~i nevoilor tale. Dar dind te hotar~ti sA-Ii
intreaga viata alaturi de cineva, trebuie sa aceepti
faptului di nu e~ti singur in acea relatie, Viata ta ~
tenerului tau sunt strans impletite. Acpunile I)i
tmuia il afecteaza ~i pe celalalt. Daca va confruntap
conflictul sau dadi evita p orice mcercare de a trece '"
zid, spre nivelurile mai profunde, relapa "r<:Jastrl1
blocaNI. la nivelurile superficiale, eel al cli~elor l)i eel
telor. Nu vei avea ocazia sa-p cuno~ti partenerul
mai mult decat alat, nu vei a yea ocazia sa fij tu insu
cut. Chiar daca yeti ramane casatoriti, s-ar putea c::a
dintre voi sa fie singur toata viata.
Chuck ~i Liz s-au impikat in cele din l.1tIl1A,
dupa ce au invatat cum sa vada confiictul!?i sll-l abo.... ~
tr-o alta perspectiva. Cu ajutorul pastorului lor, au
se confrunte in mod direct cu disputele. "Arum VI
mult, ascultam mai mult, suntem mai iubitori", spune
Cei doi au invatat cum sa-!}i ceara iertare ~ sA-,i
neintelegerile, nu daar sa "plece fw'i0!7i", cum
trecut. "Arum e mult mai u~r, spune ea. Suntem
calmi! Am lnVatat cum sA punem capAt furiei ~
care ne-au stat in cale atiHa timp."
Chuck adauga: "Inainte, in fruntea lislet de pi .
aflau serviciul!}l copill. Acum;;tim ca pe lumea
dintre noi trebuie sA fie principala prioritate a eel .

ZIDUL CONFLICTIJLUI

107

. Liz au luat 0 hO~Tare -lIDa pe care ~i tu va tre. 1un'I e ce1e Illill. profunde; ea
.Chue.'k ~1
perttru a ajunge Ia mve
b~ s-o let rdarea rational~ a conflictului. Aceasta deci2ie va
\,~b? ab0
.
.. d'
1
. tf
. 'mediat slabirea tenslUnu
In re ati a ta ~l as el vei
Lk-ternuna 1
.
tea sa-p vezi dnlmu~ mal claro
.
.
U In situa!ia in care al ramas. blocat la ~paru1 de eVltare a
ronflictul ui, e cazul. sa int~legJ ~.~ lua:umc se vor Inrautati
nu-l identifid ~l nu aqi.onezl Imediat. Markman, Stanley
Blumberg spun: "A~s.t lucru se in~tam~1a penlTu ea, pe
ce partenerul nulitant preseaza mal mult, celalalt se
ge ~i mai mult, ceea ee face ca militantul sA preseze !Ji

. tare."
tru a te clibera de acest obicei, trebuie sa-ti dai seama
retrligandu-te dintr-o discutie in contradictoriu, de fapt,
nu rezolvi problema, ci li marc~ti capacitatea distructiva.
ad parte din categoria celor care bat in retragere, inva
~ stai fatA-n fata cu problernele. Daca te numen, printre
ti, ineepe sa. faci presiwri constructive asupra partene
ui tAu. Stabil~te 0 l.imita a timpului in care partenerul se
.te retrage, dar ofera-i un ragaz sa se simta mai in largul
mai putin incoltit. Poarta-te cu bunatate, cu toleranta $i
aeuza~e, invinovaprile ~i furia. In capitol~ 6 yom eer
in profunzime ideea de a-i oferi partenerului in retragere
limp pentru a se simp mai in largullui, mai putin incoltit.

Amplificarea conflictului
AI doilea tipar comportamentaJ principal care slabe!Jte in
mod cert cAsnicia ii poate duce La divort este amplificarea

cmffictului. Markman, Stanley !}i Blumberg observa: "Am

plificarea conflictului survine atunci dnd partenerii l!}i ras
negativ unul altuia, marind permanent miza, a~a incat
sltuaJja se inrautAte!Jte tot mal mull. Deseori, comentariile
tive se transforma intr-o furie si frustra're tot mai mare."
Certurilecare se arnplifica pana'scapa de sub control sunt
oW primejdioase. Teama, durerea, confuzia, toate aeeste
mAresc tensiunea ~i sunt exprimate prin vorbe negative,

108

cAND

PLUS UNU FAC NOI

traumatizante. ToP. cei care au trecut miicar printr-o

cearta ce le-a dat impresia ca sunt :in iad !?tiu cA v
rani asemeni unor arme ~i ca ranile pe care le l~ S1lnl
greu de vindecat.
in studiul asupra casniciei ~i comuniclirii, inti
Keeps (Pentrn totdeauna), efectuat de Finnegan, Alfl
o sotie cu 0 c!isnide fericita relateaz~: "Odatl
descatu~t mania [...] totul s-a terrninat [... J insulp
IT acuzi. $i acele cuvinte nu Ie mai pop. lua mapoi."
"In certurile care se amplifica, partenerii ~
unul altuia cele mal unite lucruri, dar de multe on
repUci nu reflecta ceea ce simt cu adevArat.
Markman, Stanley :;'Oi Blumberg. 5-ar putea crede cA
dezvaluie adevacatele simtaminte in toiul celor
certuri, dar nu credem ca lucrurile stau astfel; in
fiecare partener ulcearca s<'1-1 raneasca pe celAlalt ~i sa
pe sine."
Autorii remarcau fapml ca, de multe ori, oatne.rlLt
cind sa se raneasca reciproc, folosesc impolriva
lor informatii pe care ace;;tia Ii le-a u mcredintat an
confiden~. IJA~dar, arrnele alese se bazeaz!
cunoa~tereaintima a parteneruIui, spun autom.
tactici echivaleaza cu terorismul conjugal ~i ProVI
durere ~i 0 vatamare considerabila a relatiei. Cine
fmp.1rta:;>easd. sentimen tele profunde, daca infonna
vaIuite pot fi folosite ulterior, cand conflictul a seA:
control?"
lata 0 intfunplare dintre cele mai freevente-o
rent nevinovam initiaza un razboi verbal din ce in ce
- Draga, te rag, nu la-sa vasele sa se adune i
vetA! CliHe1.'te-le :;'Oi dupa aceea pune~le in ~:l
spalat vase.
- Nu eu Ie las sA se adune, tu Ie 1af;i! Eu 51
sit cand vin acasa. Chiar trebGie sa fac lotul in
- Sa faci totuP! Nu faci mai nimid Eu
fac totul! Nu rna pop. ajuta nici mAcar un pic?

ZIDUL CONfUCTIJLUI

1.09

-ai putea ajuta, dac-ai ca~tiga ceva bani. ca

1i11 III
. fi nevoit sa muncesc a t-t
a a.I
slnu mal u
servam ca acel cuvant-chille care ranejte eel m.a.i rau
sa oba tul fU, folosit acuzator. Un asemenea tu poate
eu"once
~ conversatie;
la Eel ca un fitil el d~a.za
. ge
'
lJ1 , afinnatii10r dureroa~.
..
I!XJ'lozta ~teva modalitati confinnate de a stopa amplifi<;area
Ia~ui. In primul rand, identifica aceasta situatie drept 0
conflidistructi va . 1n a1 doilea rand, cand o~s:rvi c~ o~ea.rta ia
fonl rtii, fii to ace1a care s~ opre~te, da mapOl ~ spune:
prop<>ga' hai s<'i ne gandim pu~n la ceea ce ne facem
o;a50~"
mea 5i cu mine am cAzut de acord sa trasa.m 0 gra
101'
a,.
.
.... . de cate on ne dam seama ca ne plerdem controlul
N",on
. '
As
'tr' conversatie. Unul dll1tre nOI va spune: "
ta nu pot s-o
111 -0
I
. se ~illdreapw
..'" discu!ia
. asta.
t." Sau: "Nu-nu. pace
mcotro
~a s-o intrerupem." Este important sa stabile~ti cu
rreneru] conventia de a lua ,,0 pauza". Altfel, militantul,
reI care incearca din ril.sputeri sil.-~i impunil. punctul de vroe
re, poole si1 se 5up~re foa:te. tare $i sa .incer~ continuarea
conversafjei prin nOl agresmlli. Norma;>1 cu mme am desco
'. clI dad!. abordarn un ton bland $i ne confimuim fap:tul ca
recepponat reciproc opiniile, preocuparile 1.'i ~~ta.ri
It. amandoi tindem s<'i ne simp.m m.ai bine, chiar darn n-am
rezoIvat propriu-zis conflictul.
In cartea For Keeps, un so~ observa: "E nevoie de 0 vigi
IJI permanenta. Certurile se pot amplifica extrem de 1J$Of.
Se hranesc cruar din propria substanta. Unul dinlre noi se
calmeazlpur$isimp1u, sau chiar ne calmam amandoi [... 1de
foarte mulle 00, cele mai mari certuri Ie avem pe subiectele
cele mal banale."
In cazul nostru, :;>i Norma, ~i eu ne-am dat seama cl. am
stricatprea multe momente m care ne-am fi pututsimti bine,
certindu-ne din cauza Ullar lucruri faril. prea mare insemna.
ta~. Am inteles acest lucru con~tientizand faptul ca nll. prea
IIW reveneam 1a "temele cutremuratoare" de cearta., pe care
1eam4nam pana fa intoarcerea acasa din concediu. invatA ~
-

110
construie:;;ti In relap,a ta un scut similar impotriva
rit conflictelor! Te va duce un pas mai departe
dl.tre relatia optima.

Invalidarea
Ai trcilca tipar comportamental de rise, ca~ trebuie
este invalidarea. lata ce spun Markman, Stanley ~i 81
"IDvaJidarea este un tipar eomportamental in
parlener discrediteaza sub til sau fat i :;; gandurU
mentele sau caracterul eeluilalt. Uneori, cfectul, .
sau neintenjionat, al unor asHei de comentarii este
scadea stima de sine a persoanei vizate. Cearta de .
un atac la adrcsa caradcrului. 0 alta fOIlllA
invalidare survine atunci cand te a:;;tepti ra parte
laude pentru 0 acj:iune pozitiva, dar el 0 ignora ~i, in
scoate in evidenta 0 problema minora. Aceasta te d
nre:;;te, sa ascunzi cine e:;;ti $i ce giinde:;;ti, pentm cli
prea riscant sa procedezi altfel. Fire$te d. oamenii lei
sirntamintele cele mai profunde atunci cand consi,
injosij:i."
Acesta este demonul ascuns intr-un colt intuO!
atator oameni de faptul ca parteneru11e va ridiculiza
profunde simta.minte, valori :;;i dorin1e. Dr. John
ert in relatii de cuplu, spune ca minimalizarea
lui constituie cauia numarul unu:;;i cea mai impo.
vertolui. Acest tip de conflict, nurnit de Gottman
S(" afla la polur opus fespectului :;;i valorizc\1.rii partl
se poate declan1?a ori de cate ori simj:i ca, intr-Wl
ii e:;;ti superior persoanei eu care te-ai hotArAt s1-Ji
~$ti viata.
- Ai vazut uitimul film cu Brad Pitt? A fost
'-a placut la nebunie!
- Doar nu vorbe:;;ti serios! A fost oribil! N-ar
sa i se dea voie sa fa ca. ni:;;te filme atat de tflmpi'
- Cum adica? Mie mi s-a parut irnpresiOI
acurn rna mai gandesc la mesajullui.

ZIDUL CONFLICTULUI

111

~ Singurul mesaj transmis de film era in

. - "les. ~rad Pitt! Nu~mi vine sa cred cii e~ti alat de
bl~ep~~c~~ sa te captiveze intriga aia stupida.!
naJ~!\IU era stupida.! Era 0 po~este ~e drag~ste!
_ [..as-o balt~. Nu pot VOrol eu tme. E:;;h la fel ca
restu l pubHcul ui neghiob!
a pune capat invalidam in relajia ta, exerseaza siPentrU
,,~; par tenerulprm
' respect.
.
sA: ,oalidarea. Va lid eazcJ.-jJ~e, aceasta este cea mai irnportanta abilitate, de
trU yom ocupa in capitolul urmator: abilitatea respectului.
fa ':;cp.oneaz~ atu.nci cand a.sc:ulti .care s.un t ?reocuparil~,
loriIe i convingerile partenerulUJ $J Ie validezl. "Nu trebule
fii de ~cord eu partene~l tau ca sa-i vali?ezi senti.ment~le,
,un Markman, Stanley ~l Blumberg. Validarea este un 10
tputemi c pe care-l pati folosi atat pentru a cons()]jda
tiJnitatea, cat ~i pentru a miq;ora furia :;;i resentimentele."
In studiul For Keeps, a sape explica felulin care ea $i sotul
'f! invalidarea: "Cand im.i bat capul cu ceva :;;i-i prezint
lui problema, rna asculta foarte rabdator. Nu spune "Bun,
acum am sA procedez altfel decaf tine, de$i eu vad ca uneorl
intr-adeviir procedeaza altfel decat mine. Asta-mi transmite
ideea eli pre1Uie$te ceea ce spun. Am invatat unul de la a1tul,
din neinte1egerile pe care Ie-am avut , tehnicile pe care Ie folo
fiecare, astfel ca dam el reactioneaza a:;;a incat sa avem un
de teren de joe egal, situapa nu e catu:;;i de putin stresanta
lOna!. E pragmatidi, e practica, eo comunicare bun!:!.."
~ eu impret11Ul. ell sopa mea am dcseoperit cat de subtil
Ii acest tipar comportamental. Ne-arn trezit spuniind
. mArunte, ca de pildii: "Zau a:;;a, fii serios, e jalnic!"
tarii aparent minore, pe care nici nu Ie-am bagat In
pillA clnd n-am inceput sa con$tientizi:l.m cat sunt de
distructive. Am f1lcut un pas inapoi:;;i am ascultat cu adev~
rat feluI in care ne vorbeam. Ne-am ascultat rostind aceste
nard minirnalizatoare, ce ne-ar fi putut duce mai departe
drumuI sumbru al unei relani tot mai sUibite, fara ca noi ~
mAcar idee cum am aiWls acolo! Fi'lr~ ajutarul unor

112

CAND UNU PLUS UNU FAC

ZIDUL CONFLlCTIJLUI

cercetoltori in domeniul conjugal ca doctOrii

Stanley ~i Blumberg, omul casiHorit obi~ult, ca
~i-ar da seama dud aluneca intr-o zona primejdi,

113

Stanley ~i Dhnnberg. Ele se dovedesc extrem

MaJ'~an, artial fiindca sunt {mule greu de deteclat !?i
b'\1cbve,P
'
b
.
t dupa ee s-atl .integrat L
l'I~rm In su stanta uneI
caracter ingrat este inradikinat in modul ~e
Jll. A. de rnenpnere a mnvirlgerilor despre cei1a1ti. [... ] In
.. re~
bate, partenerii au tendinta de a ignora lucru
piIe.~pe care tev~d, atribuindu-Ie unor cauze cum ar
nllZIbve
.
. .
ru1 .
. r- )area, si nu unci trasAtun pozltlve a paxlene ill.
II\timP
.
'1,
lUI interpretan,or
nega ti' ve cons t'a ill aeeea ca,
ta pozitiva a partenerului este privita negativ, in timp
~a negativa esre frivita c~ 0 ~x,te~ie a def~~tel~r de
::;;;:chiar daca intwt1d proprn~-Zlsa a tost p.oZlti~l1.
InterpretArilc negative SUJlt subble. dar Ie pop. aUZl cum se
~ in certuri, ea un ri~ seclli1~r const~~t. Obsen:ap
i~tarea negativa a feITlell (cum ca SOt UIU1 11 este ru~ane
eu ea) in aceasla ceartl1 ce pare a avea drept subied 0 pe-
'iU

., tea:;

Inlerpret:iriJenegative
Ultimul tipar comportamental distruetiv din
aflat pe lista noastrl:\., nu este, in niciun caz, eel
important. El este un parazit emotional ce se poate
pe Ianga rclatia voastr~, pentru cil lucrurile pc care It
ii aJecteazii intotdeaurw modul in care auzim
nte.-pretad1e negjl,tive survin atunei cand unul
parteneri crede in mod' constant ca motivele celuilalt
pronu$t negative decat in realitate. Gandl?$l:e-te
nicm ta ax putea sa sufere din cauza unei inlerpretlJj
Vt! O!.l privire la tine, interpl'etare nutritA in tllcere de
rul t1Iu dUar ;.i acmn, dupa luni, ani sau chiar
petrecute impreuna!
spun participanti10r la serninariile mele do 0
,Ie negativa, impart.l~ila de multe femei, este aceea
sUi noo.plea in pat~i inventeaza modalit~ti de a-lJi !}~...
nicia. in cazuI cclor mai multi Mrbap, nu este adev. . . .
experienta mea de pana acum, ;.tiu ca barbatii nu ~
za comportamentele distructive pe care Ie manUl
in relafia iOT. Pur ~i simplu, ei nU-i?i co~tientizeaza
ine ca femeile "lamra rerationa1a". Desigur, nu mlllClDiiioll
nunta in privinta tuturor reprezentanpIor se.xului
dar e.xperien~ mi-a aralat di Mrbatii tree deseori
ace.le aqiuni marunte, intime ce pot contribui la
rea c~ciei intr-un medin al iubirii; dar a5ta nu ~
niciUD caz ca sunt co~tienp de sdiparea lor. Sopile~: II
incerce sa~i pastreze vederile largi ~ sol in!cleag!
ob~uit fin ~ aceea~i "capacitate innascutii" de a Illfill.II
de a eun~te subtilitaple relatiilor intime, CU care
fostbil1ecuvan.tate mai toate femelle!
,,<:and gradul de perturbare a relatiei ~le, inl

creeaza un medi u a1 deznadejdli 1}i de

cere de eraciun:
-cand epetrecerea de Craciun la firma ta?, intrea
bA ea. Vreau ~ notez pe calendar.

_ M... nu ~tiu, raspunde el. N-am de gand s~ merg.

-Cum adidi? E smgurul eveniment social organi
zat de firma intr-un an int:regl Nu vrei s~ mergi? Eu
vreau sli-i eunosc pe oam.enii cu care munce~ti!
_ Nu pricep de cc. Petrecerea nu iese niciodata bine,
oamenii se poarta prost~te ... Af, prefera sa stau acasa.
- Ti-e ru~ine ell mine? Spune, nu vrei sa-i cunosc,
.-i? De ce nu? Ce-i in nereguHi cu mine?
- Nu e vorba despre asta! Doar ca n-am chef sa
merg. Am putea mai bine sa plecam undeva la sfar~itul
acrla de sliptiimana san sa facem ceva distractiv! Pe 03
menii llia ii vad in fiecare zi ~i mi-e de-a dreptulleha
mite de astfel de petreceri.
- Nu cred ca asia-I motiVlll! Ti-e TUi?me cu mine ~i
nu wei sli-mi spui! Crezi ca nu-s destul de de~teapla
8lIU destuI de frumoa.sal
-Ce tot spui acoIo?!

114

cAN]) UNU PLDS UNlJ

Interpretarea negativa nu este I'OsI:it4 de

o p~c:pe $i 0 amplifica. ~~ rnereu in ~
dunle In
poate interp,
tariile. E$h hrpel"CObc fat~ de Partener?
lnainte sa devina obi$nuin.tc'll Urrnil~te CtJ.
Ie care inIinna interpretarea negal:i\'a, in loe
pildil., daca SOjul din exempIul de rnaj sus ar
in.fil.ti~area sopei sale ori i-ar Ii cerut P~rerea
sau alta, ea al" Ii putut folosi acele rnOrnente
ganduriJe negative in conversapa redabl.

c.a~ part~~erullti

Atunci cand te c~rli cu parteneruI in~

dintre ceJe patru hpare cornportamentaJe
divort? Te incadrezi in categOria celo ce bat
r
a militantilor, e$ti 0 persoana ce di!! intetpret.lri
o persoana cu idei preconcepute di!>tructive?
lucrurile, Q'Cunoa$te acest fapt, dl.scuta eu
hotara$te s<1-p elibel"eZi relapa de aceste praetici

Lnplinire
Cheia lnte1egerii motivuJui pentru care ceJe
pale !ipare comportamentale de rise pentru divor, tIIi
de viHama toare eonsta 'in aceea cei Iiecare dintre e,
'in slJfletul oamenilor la 0 furie care, l/lsutll de
saptam.ni sau luni mtregi, otrave~te dragostea
mult casnicia. FUria nu este distrucfiva daca !Ie

solujiona"'a e; mp;d'. Dac' partenerii pot """ 0 . . . .

uran
ta, In care Sa se OCOpe de motivele ~i ~
__
lurie; lor, vor reo,; ." Patrund' in oltimele dou.!l """""'
intimitate, cele rnai profunde,.; .. descopere o~.
de 5ig

puternka, mai plina de iubire.

Vei.fi \limit cat de U$or deVine 5a-i UnPlJrt~ti~

lui opinliJe, PTeOcup'riJe, a,tePtilrile 'i telurile lale~

turarea amenin!'rij ornrtiprezente a <onfljde"" .........

nesanatoase, distructive. Exerseaza impreuna cu ~

...

ONflJCTL'LUI
C

~
bilitll. pe care~ Ie voi prezenta. Cand
ti
o

tre_l a~Z1 ce' se va ,

- ] f"'.oX d ._I ...
l1'ltampa, ,au' m O],;urt-,
_ll_te analizeaza-i adev!tata origine ~i apoi
!a~. departe.
'
.
fi ecare U.Ultte
A:_
Tine nunte:
voi
mal
,0
.,
bit, cU un set de l1'lSU:7Jrl propnJ. care va pot
pot apropia. PZI.rtenerul, ~aa ~erita ~ te cu
lin, tot a$<l cum ~1 ~,me?!) ~h euno;;h ~ de
ti bUCltria de a te Sim!;11I\ slguran~, ~a mcat
,ut'd cele m ai profunde senti.mente ~jnevoi
.u psihi ce-ti oiera secup'- tate ~i: respect $l de a fi
C
retUi pentrU
ceea ce e~t:J. Am vazut cupluri din
t
~gA evo1uind astfcl; ti se poat~ intamp]" $i tie.
toa
trei capitoie vei uwata ceJe trei abilitap
re1e
,tale (respectul, ascul tarea reflexivts !?i indrcarea
partene~lui prin iu~ire) care te .pot ~uce_ de cea
a zidulul, la eel mal profund ;;1 mal satlsfacator
dragostei. Pentru a te propuls.a dincolo de zidu\ con
. in Jumea intimiti'lti i adevarate ~i durabile ai n.evei
aees abilitap.. Nu \'reau sa spun -ca vitata ta se va
le
_ft!II1JI",n intr--o mare gradina eu trandafirl. Obiectlvul nos
a
,nstA in a petrece 24 de ore pe n lmpart3$indu-ne
tele $i nevoile. Dar iti pot garanta ca nu te vei
niciodata in inchisoarea emotiionala a vorbirii in
$i despre fapte, dupa ce vei trill pe pielea ta mmUTlile
o

dincol o de zid.

Cum sa accepp bUC1U

ca pe 0 ocazie prielnica fji cum sa Inamtezl
spre 0 mal ntare intimitate
Care este secretul abordiiril eficiente a conflictului? Tre
buie sA inveti sa-I prive$ti ca pe 0 ocazie prielnica, pc care 5-0
accepticu bucurie, ~i nu ca pe 0 confruntare ce trebuie evitata.
Primul pas consta in a-ti lasa la 0 parte armura erootionaHl,
hotIrirea ierm~ ca "eu am dreptate, tu te in~eli", atitudinea

116

cA

,Jaei .cum zie e~, daea ~u, nu mai Vceau ~ ~

C011S1dera confhctul un mstrument eu ajutorut
mai in profunzime, nu un lucru de care sa nu Ie iIii
niciun chip, pe care sa-l ev:ip, de care ~ fugi &au .
detonezi orbe$te.
.-.

car..a..

Partenerii eu relapi irnplinite au mVilfat ~ a

dent diseujiile in contradictoriu. Ei au al.u-"""
conf1ictul este inevitabil $i ca a te aSCUnde de el, a-I
a-I nega nu duee decat 1a amplificarea lui. .Au .....
identifice refIexul "luptc1 sau fugi" in fafa cOnfrun ..-..
opreasci1, ~ se ea1meze ~i sa-~i analizez e aCfiunue_
Ei nu vad coruruntarea ca pe un atae, ci ca pe 0
deZ\'oltare.

Acest nOll mod de a pri~:i conflictul ar putea sa-..

p~ogramare integrala ~ r_ef]e~elor pe care Ie iii in

flictuale. lata cum pop sa fact acest lucru:

situItI:

1. Gand$te-te la aspeetele de via ta eu Care tu ~ ~

zIDUL CONfLlCTIJLUl

arrJ ne-am easatorit,. i~at1l

spu: sotie-i mele: "Eu n-am

sa te schimb, mel lu 1111 mcerra sil mil schimbi."

l1l'eTC
I
dZu de jlc{lTd cit ~{im'nll.. rllJ Sf scf'umb~Afi
II lJ1 elu as.ta. De
t. am con1Jeml dille vom supifra pe fWld. Eu am

.;, dadi ne-am Injuria UlMtuioi in acela;;i limp. a

. Jifitil. Avem l1elntdegeri, dar in esenta. n.~ respecti'fm
. roc dorh1te1e. [.. J $hli dJ pOlite sa parl1 ndieo!, dar mie
. '~foarte mare plaeere sa schimbi1m idei ~j sa vedem
nil putem cliscC(/ 0 problema eercetiind-o in llmiJwm
,inJt. poa1e cO ea j/fe r1i~te idl."i JOOTte bune, la care eu utllii
",-a~ giindi, 10 lei ClIm este p~)sibiI sa am eu idei bune.
,..J Rela!ia noastn: este Ufla de fnvi1tare iii se irnlnmiitate;;te
'" ait In vii/am TrUll multe,
I

J(eith, care are 0 casnide ericih'i de peste 30 de ani, citat

din American Couples (Cuplufi amerieane), de Philip
Blumstein ~i Pepper Schw

coaau.r..

tau va confruntaji in fieeare zi: banii, capill,

rea, sexuf, rudele, fmpartirea timpului, serviciul. ..
tinerea easei. G.~nde$te-te la ele ~i la aIle COllSIiraIt..
viata tao Aceste aspecte nu Ie privesc doar pe
administrezi fmpreuna co partenerul; deseori, I!II_
eele care dezvaluie diferentele dintre voj ~ vi
diferite tipUri de confliete.
2. Aeum, gande~te-tela aceste conilicte cotidiene
te u$i. Exista cate 0 U$c'i pentru fiecare aspect ce
in via ta ta :;;i a partenerului. La fel ca in ('azul oritIaIi..
obi~nuite, pop fie sa dai co capul in ea, fie sl ~
eeva timp $] efoct pentru a apasa danta ~ a trece
Poate ea-p spui: "Gary, in timpul unei certe, singunt.
pe care 0 caut e aia pe care scrie I~iTe!" Dad.
considera ca toate aceste aspecte sunt ocazii de a
o mai profunda intimitate eu partenerul, i nu
privi ca pe obstacoJe, vei reu$i sa-ti faa relalia 51
in fiecare zi tot mai profund" ~i mai muJ:tumitoan!.

Anato:miaunei eerte:
cele palm stadii ale conflictului
!nainte sA-p. exphc eele trei abilitati care te vor duce la cele

mai profunde niveluri ale intimit1-\pi ~Hi vor ~nnite sa oco

~ti ceJe patru pri:neipale tipare eomportamentale ce due la

divot!, vreau 503-ti prez.int "anatomia" unei eerte tipice. Dupl:\

cevei vedea conflictul desfacut in partile sale eomponente, itl
va Ii mai ~r sa-I controlen ?i sa-l folose~ti in favoarea tao
Este important sa vezi conilictele a?a cum sunt ele in realita
IE~ sA intelegi cum se pot streeura cu 0 atiit de mare u:;;urin
~ in rela!ia ta, p:rovocand hllburari extrem de mario
Incartea sa, How to Bring O/lt the Best in Your Sp0J./se (Cum
slscCIJi la lumina ce are mai b14tl partenerul tau), serisa impreuna
cu Norman Wright, prietenul $i colegul meu, dr. Gary Oliver,
descrie "cele patru stadii ale conflictului": (1) dierent ele
acceptabile; (2) dierentele incomode; (3) izbirea de zidul

118
CAND UNU PLUS UNL FAC NOl
------------~

conflictului ~i (4) depa~irea zidului conflictulUi.

revista aceste stadii, am observat imediat ca. ele
parte integranta a traseului unU,i cupJu sPre
profunde doui!, niveluri ale intimitatii.

119
ZIDUL CONFLICTULUI
~ecesar pentru a identifica deosebirile
a"ti. tlInp
d d x ti'
.
.
I'
. D abl'-el'
' , ele sunt e OUa pun: umversa e 51
'
,ttl'vOI.
~....a.

ReaHtatea diferenJelor
"Tu rna Implinc~tiI", spunea persona/ul in~
Tom Cruise in filmul Jerry Maguire. Este un lllod ~I '.fa
exprima eBenta atractiei dintre un b~rbat $i 0 ~t
sebirile dintre ei. Diferentele erau cele care-i "in~
Jerry Maguire ~i pe partenera lui, Dorothy _ nu ~ . ' .
fiecare, ci elemente]e care-i lipseau ?i pe Ca:t'e 1e ga.sealballl
laJt. Acele elemente II "implineau". Dar trei sferturi
am urmarit a demonstratie a felului I'n ,are d~.
avut puterea de a-i lndeparta pe Jerry ~i pe Dorothy
altul.
Este adevarat Cd tocmai diferentele au dat na$tere
dintre tine $i partenerul tau. Amandoi Ci!utati "imPI1
nu delimitarea, iar deosebirile dintre voi constituie~
Ie ce pot completa puzzle-ul psihologic a1 fiedntia. Am ...
eu totii despre atraepa dintre contrarii. Ei bine, nu este
gre$iM. Diferentcle sunt atragatoare, mai alesla incej
Dacc"i ofiteruJ staru civile s-ar fi oprit in timp ce
cununia voastra ~i ar fi intrebat: "Spuneti ca va. iubiJi.
anume gasip unul Ja eelalalt?", probabil cd. ap fi incepu,
!ista de diferente. Poate Cd tu e~ti 0 persoana introvertill....
partenerul tau este extravertit. Poate ea tu a.i creSCUI
famiJie mica, foarte UItita ~i ai tanjit mereu dupa camara,
~i comuniunea unui clan numeros, zgomotos~:ivesel,
de altfel, ti-a ~i oferit partenerul. Poate di tu unnezi izUoIdII,
una regulile, nu I:n.drazne~ti niei macar 0 data &J treci
prin locurile nesemna1izate ~ nu tai nieiodata de pe 0
eticheta de control pe care scrie "a nu Be indep<'lrta",
ce partenerultau este un rebel ~i nu se teme s:l-:;i
limitele.

fel e universaJe. Intre tine ~i partenerul tiht exista,

Vijer~1 ul rand si cel mai important, diferen~ele uni

P~:de gen. Mai irttaj sunt diferentele fizice evidente,

versa constituie abia inceputul. Gande~te-te la dHeva
1e
d~r e diferente1e psibice mtre sexe. Barbaplor Ie place
dJ1ltre
il
"sa-~l
" exprune
pi\rt~5easdi fapte, f
erne
or I
eI
P ace
:::menteie. Barba!:li ~u tendinta de..a fi i~dependenti,
fen1eile tind sa interact]~neze.~~r~~tll sta~llesc 0 ~omll'une desfll~urand dlfente activltap., femeiJe stabllesc 0
:muniune vorbind. lntimitatea, pentru 0 femei.e, In
seamn~ conversatie ~i atingere; pentru cei mai multi
b~rbati, intimitatea inseamna simplul fapt de a se afla
iInpreunll ell cinevCli, chiar ~i in fata televizorului. Barba
til tind spre competitie, femeile tind spre cooperare. Ce
diferente universale de gen transpar eel mai evident in
relapa ta? Pune-Ie pe hartie! Parteneru1 tau s-ar putea
afla la polul opus faF!. de majoritate! De tine depinde sa
descoperi realitatea.
in

DiferiTlfe1e specijice. Diferentele de gen sunt doar varful

aisbergului. intn? tine ~i partenerul tau mai exista nenu
mArate aIte deosebiri, ce va confera unicitatea, individu
alitatea: diferentele privind filozofia de viata, di.ferente
de natura familialll, de natura genetica, personalitate,
ordinea la na~tere, locul natal, gusturile in materie de
orlce, de la alimente ~i moda pa:l1a la opinii politice. Care
sunt diferentele specifice dintTe tine ~i partener? E~ti 0
persoani! cheltuitoare, iar el, a persoana care eeonorni
se~te? E~ti unvorbaret, iar partenerul tau, un taciturn?
Ie imbraci mereu dupa ultima moda, iar partenerul tau
e 0 victim~ neajutorata a capriciilor aeestcia? Identifica
diferentele dintre voi ~i pune-le pe hartie!

120

---

CAND UNU PLUS UNl! FAC NOl

121

ZIDUL CONFLICTULUl

sebirile au fost cele care m-au iltras ini~

rma. Eram un ghem de energie $i de intentii
sc.1pat de sub control, di~d in via~a mea ~
uimitor de diferente, nunut Norma. Era atat de ~
amt de entuziasta, atat de incantatii de orice!
.
.
fata de viata ardea literalmente ca un foe in n.-I.:.
.
"'-'lila ~
.
.
dadeam telefon, aproape ca !ipa: ,,0, Gary, bunl!H
.
Asta ill-a C3$tigat: femeia aceea ma pJdcea eu ~
acea vreme cam depal?eam "lirnitele de vitezc'1" din
- "conduceam neglijent", s-ar putea spune, prin
u eram ornu[ pe caTe sa te bizui; imi venea greu.. . .
felul de lua-uri fundca Ie lasam intotdeauna pe ul~Z
Norma rn-a impresionat fiinddl. $tia sa p1anifice, av,
detalii, reu;;ea sa termine ce avea de facut. 0 preocupa
ce era corect ~i ce nu,. dreptatea. Mie, care crescusea.
casa felra reguli, iimi oferea 0 foarte necesara senzaJie
$i de ordine.

intrat.

no
diferen~)e care tc-au atras initialla parte
teaza
., COl1lpletan d graficul pe care i-am inceput in locul

_.. ~ propriul exeroplu:

DIFERFNfE ACCEPTABILE

ViIIilA.

Eu

Parlenerul me
Parlenera mea

Foar te extravertit

Mai putin
extravertitll.

Excitabil

Constant

Dezorganiza t
"Re~olvll.

cu orlce pret!"

ganizaM.
,RespecM.
regulile!"

Ea rna implinea. Dar iata evaluarea fiicutl de

asupra deosebirilor dinfre noi, fiI'C$te, diametral op
de cea alcatuiM. de mine:
Una dintre principalele diferente dintre noi,
am admirat foarte mult la Gary, era dorinta lui
ajuta oarnenii. $i eu aveam intr-o oarocare mIsud
dorinta asta, dar nu atat de putemica. De asemen
e rnai ex,travertit decat mine. Ii plac grupurile mali
oarneni. La 0 petrecere, ii saluta pe hJp cei
incapere, dar conversajiile pe care Ie poaJ'tli cu ei
de cele rnai multe 06 superficiale. Eu vorbesc cu
singura persoana $i ajung 5-0 Clll10SC in pro.funzime.
Gary are Cll mult mai multa energie decal mine. ~
un program zilnic foarte lncaI'cat, de la ~din~ p4nI
distraqii, fara sa piarda J.m minut. Eu rna ~
mai lent decM eL Cand irni fi'icea cUIte, surplusul
el1ergie aJ lui Gary imi parea un lucru minunat.

erente acceptabile
versus diferenJe incomod
Dup1l. cum vezi, intre tine ~i partener existll. nenumarate
diferente - unele universale, altele specifice. Deosebi:rlle
dintre voi sunt cele care v-au adus irnpreuM, dar tot ele vll.
~ distanta- Doar dupa ce intclegep setul specific de
"-te, tu $i partenerul tau putep ajunge sa intelegeti cu
at conflictuL Fire!?te, problernele controversate sunt
cele care-p solicita atentia ~Hi declan?eaza reflexele
~e. Dar conflictul cu care te confrunti se reduce
intDtdeauna la diferente ~i 1a nevoile neirnplinite, I'ezultate
dinele.

122

~~

Da, cu timpuL unele dintre acele deOSebiri

atilt de fenneciHoare in perioada eurt4rij POt
calce pe nervi. Astfel, d~i inif:ial au fost tna..
ge, el~ pot deveni forte ce resping. Gand~~
lucnm care fe-au atras la partener Fel'SonaJi
tiM, atitudinea rebel a, stilu1 capricios _ i~ piE
mecul, mai ales atunci cand se love&: de tendinl
se. $i asHer te treze~ti mtr-un mar;; tot mai rapid
conflictului.
Asta s-a intampJat ~i in cazul Norrnei ~i aI
exemplu, dorinta mea de a ajuta oamenii, trclsl
inceput printre luerurile care au determinat-o 51
teasca de mine, a devenit mai tarziu 0 problemll
La 0 luna dupa ce ne-am easatorit, dorinta ~
lui Gary de a-I ajuta pe Oameni a ajuns slIlll1
jeze, fiindca am mceput sa ma simt cam pe 10CUl-r-'
se1ea sau al 9a ptelea pe lista lui de prioritati.
lmi fclcea curte nU-mi dadusem seama dl p~
lui lncarcat, abundenta de obiective ma VOf face
simt neimportanta pentm el. Fiindca n-am 1,
preuna eu el fnainte de a ne cAsMOri, n-am
rna VOT face sa simt mal tarziu aceste lucruri. fn ~
eand mc'l curta Ii gaseam scuze, pentru eli eram
dupc'i eL Dar dupa ee ne-am casatorit a Inceput sa
doara r<Iu de tot. $tiam cc'l e ceva complet in
Daca ar fi continuat sa ma lase pe 0 pozi!:ie weri,
lista lui de prioritap, ar fi fost extrem de greu slI
eu el. Arum avertizez cuplurile ca dacc'1 existil <:eva
irita cat timp l~i fac curte, si\ se a~tepte ca lucruriJe...
devina de zece ori mai rele dupa ce se cas:ttoresc!
Mai, sa fie! Evident, Norma a avut unele griji de ~
trebuit sa ne ocupam la scurt timp dupa cas
intre prioritajile noastre cotidiene, fermedttoare cAt
ne-am fikut curte, a deveni t distructiV<l in ciisnicia
fiindca 0 filcea pe Norma sc'i simta ea importanta ei nu 0
seaza pe prirnul loc 9i olel macar pe al doilea in p~
meu zilnic. Eu n-am sesizat aceasta. suferint<'1 a i, penh

Ctt!4

_.,.,-q.

nereaaa..

l1V UL CONFUCfUl.Ul

123

~ daca. spunea dHe ceva,

!:lOrd-at ~S~tat de iubitor ~i de bland, in~at adevara

tn~~ ~ a complet. Dar ac~ast~ chest1U~e a fo~t

iJJl.I SdP
o

aWl. deosebire, ~l mal mare, dmtre

liOl,

fa~~ sll en~ afeetez e relapa chiar ?i-n ziu~ de azi:

. dine cu privire la respectarea reguhlor.

de
. . ~
Silver D 0 11 ar C'ty
. 'atl tu. ne place sa vwlam
1 , care
~l llU;st an drept eel mai grozav pare de distraetii
.d
~ ~
.
d
. una
af1~ la doi pa~l e casa noastra, )Ii aproplere e
,~. ouri. 5inguT<1 problema este di l7i eelorlalti
. Ie ll~ce sa viziteze parcul de distractii. A~a ca de
. ?ungem acolo tarziu, din cauza programului roeu
~~
'
x
I'
-Ie toate azi" ~l.
ne trezllD
Ca. parcarea parcu ill este
~lorneraUL Fiind hDtarat sa ajungem la inceputul
spectacol, de eele row multe on n-am chef sa
t
un Joe de parcare.
'III' (ericire, eu vreO cino ani in urma., proprietarii parcu
St~er Dollar City ne-au invitat la dna ~i ne-au spus cu
.jlitate Cd ne pl1tem lasa ma~ina, cloar ell aeea ocazie, in
a angajatilor. Mi s-a deschis atunci 0 lume complet
. Parcarea angajatilor are ~i 0 cale de acces mai 5Curti:\.
Ireparcu1propriu-zis .?i e de un milion de ori mai convena
decaf lupta cu multimea din parcarea obi1Jnuit<l. A$a cit,
dupA area cina, de cate ori ne apropiem de parc, ma indTept
spre parcarea angajatilor: nu ma pot abpne!
_ N-ai 'iDie sa parchezi aiel, imi spune de fiecare data so
Iia- Nonna , ce3 care respecta mereu regulile aratandu-mi
indicatorul. Cite?te ce scrie acol0, Gary! "Doar pentru anga
ja~. VA rugam puneti permisulia vedere"!
candva, irm admira stilul nonconformist, energic de a re
zolva lucrorile. Asta era una dintrecliferentele caTe ne defi
nea. Dar acum, dupa 36 de ani de casnicie, deosebirea devine
uneori incomoda pentro amandoi. Norma este 0 femeie care
respectil intotdeaulla regulile; eu sllnt un barbat din perspec
tivadiruia regulile au fost facute pentm a fi fort ate sau chiar
indicate, daca asia este legaJ in esenta, acceptabil din punct
de vedere social ~i convenabil pentru sarcina din momentul
iJ'U

.;unri
0

122

CAND UNU PLUS UNu PAC Not

Oa, eu timpul, unele dintre acele deosebiri

atM de ferm~catoare in ~~~da curtarii pot
calee pe nervI. Astfel, de~n lIUtial au fost rna
ge, el~ pot deveni forte ee resping. Gand~~i
lucnltl care te-au a tras la partener - peTsonau
hta, atitudinea J1ebela, 5tilul capricios _ i~i pierd
mecul, mai ales atwlei cand se lovesc de tendin,
se. $i astfel te treze~ti intr-un mar~ tot mai rapid
conflietului.
Asta s-a intamplat ~i in cazul Normei ~i aJ
exemplu, dorinta mea de a ajuta oamenii, tr4Si
mceput printre lucrurile care au determinat-o sl
teasca de mine, a devenit mai tarziu 0 problema
La 0 luna dupa ce ne-am casiHorit, dOrinfa ~l'"
lui Gary de a-i aju!a pe oameni a ajuns sl rnI
jeze, fiindca am inceput ~a ma ~irnt ca.m pe 10C\d q
selea sau al ~aptelea pe hsta lw de pnoritc'1~. Qt,*
inti facea curte nu-rni dadusem Sama cli Prosraawi
lui mcarcat, abundenta de obiective rna vor face
simt neimportantii pentru el. Fiindd!. n-am 10CUit~
preuna cu el inainte de a ne casatOri, n-am ~et:
rna \'or face sA simt mai tarziu aceste lucnrri. fn ~
cand rna curta ii gaseam scuze, pentru cA eram
dupa eL Dar dupa ce ne-am casatorit a ineeput 51
doara rfl.u de tot. $tiam ca e eeva complelm nereaal..
Oaca ar Ii continuat sa ma lase pe 0 pozijie infed
lista lui de prioritap, ar Ii fost extrem de greu sl
cu el. Acum a v ert1zez cuplurile eli daCii existil <:eva
irita cat timp I?i fac curte, sA se a~tepte ca lucruri
devina de zece ori mai rele dupa ce se casatoresc!
Mai, sa fie! EVident, Norma a avut unele griji de cafe
trebuit sa ne OCupam la scurt timp dupa cas.ltorie.
mtre prioritap.le noastre cotidiene, fermectaoare cAt
ne-am flieut curte, a dev,enit distructiva in d!.s.nida n
fiindca 0 fAcea pe Norma si1 simta ca importanta ei nu 0
seaza pe primul loe ~i nici macar pe al doilea in PJ'08I'IIIII
meu zilnic, Eu n-am sesizat aceastli suferinta a ci, penn

Difalalta

UL CONFLlCnJ

123

LlJ1

~
his subiectu1. 1ar daca spunea cate ceva,
abOrdat ~~tat de iubitor ~j de bland, incat adevara
'-~ ~ a complet. D~r ac~a5t~ chestiur:e a fos.t
itJU &Cdr altt! deosebrre, ~l mal mare, drntre nOlI
. fatil sa en~ afeeteze re1atia chiar ;;i-n ziu~ de azi:
(OIltlJ'lu!. dine cu privire 1a respectarea reguliloT.
de
. . x
5'1
D 0 11. aT C'lty, care
. 'atltu. ne place sa vu.ttam
1 ver
'I. ~11l\le
1
"
st an drept ce mal grozav parc d e d'15tractl..l
tin
ace
'" m~ aP:-plere d ~
.se aIla la doi pa!?l. d e casa noaSUa,
'MiSsouri. 5ingura problema e.ste ca.. ~1 celorlalti
" .ri.ziteze parcul de dlstrachl. Asa ca de
. Ie pIaee 5".
. a'ung em aeo lo tarzlU, ~m cauza programulUl.meu
~ ~ toate ari" !?~.ne trezm;. cc1~p~rcarea par: ulUl este
arhiagloOlerata. Fnnd hotarat sa aJungem 1a mceputul
. an
spectaeol, dece1e mai multe ori n-am chef si:\.
umit
loe de parcare.
Din tericire, eu vreo cinci ~ni.in unn~, pr~prietarii pareuSilver Dollar City ne-au IDVltat la c.rna I?! ne-au spus cu
,iJitate ~ ne putelJl1 lasa ma!,'ina, doar Cli acea ocazie, in
'area angaja!ilor . :M.i s-a deschis atunci 0 lume complet
. Parcarea angajat ilor are ~i 0 cale de acces mai scurta
,re parcu1 propriu-zis ;;i e de un milion de ori mai convena
decal lupta eu multimea din parcarea obi;;nuita. A$a cit
dupA acea cin~, de cate ori ne apropiem de parc, ma indrept
spre parcatea angajatilor: nu rna pot abpne!
_ N-ai voie sa parehezi aici, imi spune de fiecare data 50
pa_Norma, cea care respecta mereu regulile aratandu-mi
indicatorul. Cite;;te ce scrie acolo, Gary! "Doar pentru anga
ja~. VlI mgam puneti permisulla vedere"!
Ondva, imi admira stilul nonconformist, energic de a le
wlva lucrorile. Asta era una dintre diferen!ele care ne defi
rea. Dar acum, dup1\ 36 de ani de c~snicie, deosebirea devine
uneori incomoda pentru amandoi. Norma este 0 femeie care
respecti1. lntotdeaurla regulile; eu sunt un barbat din perspec
tiva cAmia regulile au rost facute penfro a fi foI1ate sau chiar
inci1.lcate, dadi asta este legal in esenFi, acceptabil din punct
de vedere social ~i convenabil pentru sarcina din momentul
A

A"

"

124
CAND UN U Pl US U\fij FAC NO,

respectiv. ~ c.1 m~ ~it p~ pa~c~~ ?i, de 0bieel_

m~i sunt aC.?I? ~a~~, n~ e In ruClt~ caz arhip

on suntem m mtarzlere ~l vrem s~ .:r'lmgelll. cit

pare. M~ gandesc: "Am rnai parcat aid datA, d
parca ~i aIM data?"

- De ce n-am voie sa parchez aici?, 0 intn!b

jucandu-mi Tolul de rebel, de om Ci:U'c lncalcl
care a atras-o initial ~i care este Profund lnradlciiiat.,.,~
teruJ meu.
- Pentru ca a~ scrie, Gary, chiar aid!, rbp~_~
trandu-?i roIuJ de persoana cOTecta, care ~
tras~tura care initial ill-a atras Ia ea ~i care este Ia l!I*~
fund lnriidacmatii in caracterul ei.
A~adar, deo~Abir~a c~re e- a apropm~ ~ in~:",!"W
tul meu rebel ~l mclinatia el spre reguli ~l spre ~~a
devenit acurn incomoda ~i, in plus, ne duee tot Ibai_
de zidul eonflictulcri.
Acum acorda-ti un ragaz pentru a
"diferente incomode".

r:

DwERENTE lNCOMODE

Diferente Stiful
tneu
SpirituT
'Rebel

rRespectarea

regulilor
Extravertit Mai rutin
extravertita

PersonaIitatea

'Stilul
financiar
Stilul
emotional

StiluI partenerului/, Ceea. ce

partenerei

Econom

Oleltuitoare

Exdtabil

'Cdaralma,
anxioasa

125

ONFUcTULUI

ZIDVI- C

LO~zidul COnfli.....

LUUJ

.'

rimat opini3, n-O rna i poti retracta. Are 0

ce ~-~::Vll poaTtS~ pe ~e ?i pe'parter:~r, spre z~d.
~:~ate simturiJe. ineingan?u-tI em~tllle, pare~nle
u-!l
rimate VO]" lneerca m cele dm urma sa te
il'IteJ1S eXf UlJOr :;;;:i rcnWlt! la ra!iune decM sa Ie anaeft
. e l1la
N;a ca esti condamnat Sa" repe.b' I a nesfA"
ar~1t C1
a~ d~S nebuuesc. $i aid sunt trei etape:

'gw;d

'Ie eritice. 0 rernardl critie<1 mar~h.eaza ince~utuJ

ui. Neputand sa aceepte deosebl1"lI~: unu.I dmtr~
. saU amandoi fOliIluleaza aeuza!u: "Vlle ce-aI
~enCUJl1 po~i fi atat de lipsit de indemanare?";
~
de mult al meltnll!" C<11atoria spre intimitate
" lie-.<:te 5i lneepe duclul verba1. "Nu e~ti 0 persoana

ci;

,eopl<;'i'

integrll!"

eomentarii1e disprefUi1oa.re.

He amplifidi tensiunea re
IJta)'Cilor aitiee - ~i, crede-m<1, elapa asta doare! Cu
vintele par ~te loV'imri de purnn. "De ce nu poti face
niciodata lUllucm eel lmnea?"; "De ee nu poj:i fi nido-
datil plUlctual?"; "E~ti leit maiciHa/taica-tau/
sorll-ta/frate-tau!"

.lntoarcerea la ni11elurile aparent mai sigure. Conflictul este

dureros, astfel ea un partener (sau amandoi) renunta, Se
retrage din conflict !Ji revine 1a nivelurile mai sigure, ale
superficialita~ vorbirea ill cli~e $i imparta~irea
faptelor. La aceste niveluri superficiale, cupluJ poate
Jancezi zile, luni, ani sau ehiar decenii IDainte ea dansul
~ reinceapa.

In sceneta noastra recurenta din parcare. Norma se simte

incomod la gandul de a lasa 'Illegal" ma$ina mtr-un anumit
Ioc. Mi-a imparta{>il parerea ei: "Pentru c<1 a$a serie, Gary,
chiar aici!" De fapt, vrea sa-mi eomunice: ,,$tii ca t de impor
tantesle pentru mine ca in viata sa respecMm regulile!" Dar
din cauza diferentelor Doastre intrinseci, nu pot sa-I accept

126

----

CAND UND PLUS U

- De ce te mgrijoreaza atIlt de mult aDl!n\Al..."",

tesc, intrand pe un lac. de parcare $i propu
amandoi cu capu! inainte spre zidul cOnilictulUj
- Pentru ca sunt de parere ea. e imPortant
regu]jle, i'mi raspunde ea, pe un ton care--mi sug~
o seara cat se poate de agreabila., chiar inainte 51
Sotia mea lmi indica 0 parte a ghidului re:
sentimentele ~i nevoile ei unice, din substanta
alcMuite cele rnai profunde doua niveluri ale in"
eu ruci n-o mai aud bine, daramite sa dau aSCUltare..a_-..:'.:P!'
ei. Mil i'nfur:ii! Amandoi ne-am exprima t Piirerea, dar
place parerea. exprimata de ea. Cred c1l mi-a pus Sllb
i'ntrebarii nu doar atribuJia de !?ofer ?i de "eel care PIIdiIM
ma:;;ina", ci $i atribupa de barbat, de sOf. A pus II
ceea ce eu consider responsabilitatea mea de a faCt'In ......,.
meat sa ajungem la timp acolo unde ne-am prop
pret! FUria :;;i frustrarea mea tot mai mare imi
judecata, in asemenea momente, nu vreau sa anaJJz.ei'hif
macar sa discut situapa. Reflexul meu inifial
simplu, sa fnving.
- Sigur ca exist.'! reguli, dar am mal parcat a'
data! spun eu. Doar nu deranjam pe nimeni. nu-i iIfIlt'.
ca starn In ealea cuiva? Nu uita, proprietarii ne-au
putem parca aid.
Observa tonul meu: critic, aproape dispretuitor,
mi1 protejez pe mine insumi ~i propria vulnerabiU
sunt prea speriat !?i prea illcapa~anat ca sa t'CUn,
u~r sa roste?ti adevaru1: "Draga mea, nu vezi d1 trebuietllt

127

ZlVUL CONFLICTL'IJUI

NuFAC

pur ?i sim~lu o~inia ~i s~ ~ Pri'

de a pune In. eVldenta diferenta dintre plirerjJ
atins, fara s~ $tie, un buton de alert.1 din P~t.-1
[ikut sa-mi ered amenintate valOrile, sistemuJ
Mi:i simt vulnerabit expus; m~ sirnt in delei
urmare, nu dau inapoi. Contraatac. PrO ! 50
VOC in
amplific conversatia pana ajunge 0 ceartA
cuvantului.

~gnor parerea ?i sa parchez in locul

ne tIne,
' pozitia, pi'lrerea, propna
. vaI oare.?"
_.-.-.-. apar
A",'
. l' C:',
,IS ca ~-mi proape ca-ffil. maral
pretextu . "."tiu ca.x
. ea mea, a
.
siJl
t dar daca recunosc ca am gre~It, nu mi'l
drepta e,

i bArbat!"

lurn
trebui sa cau\i alt lod, spune ea, fara sa ce
cA a:entimetrU. Nimeni nu \i-a spus ca poti parca
lI'ICaT ~ "rei- Nu ti s-a dat un permis de angajat.
lle0n
sa Ie cer 0 canf"umare scnsa pentru d ata
ine, afll.
ti'
Atu
I ml rastese pe un ton sarcas c.
. nCl. al. Sa.x f"U
v

"

'tt? ta nu reu-?csc decat sa rna apropii !;ii mai tare de

~ ~ea - ~i anume, faptul ca nu e nicio problema sa

~ reare eu restrictii - a de-venit 0 chestiune extrem
opa
" te

.'
diferenta. ce trebUle aparata. A!?a di trec la
~ ~as al dansului conflictului, dispretu l, fluturand
to aeuzator sub nasul iubitei mele ?i folosind limbajul
'nic al generalizarii - "Tu intotdeauna ... !"; "Tu niciI"' Esti Ieit maidHa Itaica-taul sor~-tal frate-tau!"
T~ fad futotdeauna ce spun indicatoarele, nul, mll ras
, Presupun ca nu poti gandi cu capul tau!
Intr-o ccarta, putem oricand sa-i gasim partenerului
,nu-i a~a?
_ Ba da, pot gandi eu eapul meu, replica ea, venind ali1
. de mine in groapa eu noroi pe care conllictul ne-o ofera
dreptferen de lupta. Mil. gandesc la ziua aia in care ai Ind.lcat
.conducand pe rnarginea drumuIui, dincauza blocajului
de trafic!
In clipa aceea, totul se pri1b~!?te peste mine ca un cofraj
cu oua docite: durerea, dezamagirea, umilinta. "Of, de ce am
inceput tlra~nia asta cu locul de parcare, cand !?tiu ce sim
lE?", rnA mtreb. Dar acum e rnult prea tarziu. Nu rna pot in
toan:e spre ea s,!1-i spun: "Draga mea, de ce ne certi1m pentru
unlucru atat de ffiarunt cum e locul de parcare?" Mandria nu
.mA Iasa sa-mi recunose infrangerea, iar ea e prea supihat~ din
cauza. purtam mele ca sa rna conduca in direcpa in care ;;tie

128

cAND UNU PLus

129

instinct-Iv dl. trebuie sa ne indrep

profunde ale intimitat{j.
Inti inchipui la ce se gandesc unii dintre
face Gary? lese din parcarea angajatilor ~ \'1
rnulttuni pe Norma? Dadl nu, cum poate fl
pentru a-~i aprofunda iubirea ~i intimitatea?
Pentru ca daca tin mot1i~ sa dau co capul
flictului, gandirea mea va decurge cam ~:
cearta asta, Nonna 0 sa invin~ in aile d
noastre, mai insernnate. Raponez Gl. daca.Illi
tea in chestiunea cu parcarea, voi trasa
demarcape ce va spune: "Nu incen:a ~ nt4
nevoie sa-mi pastrez independenta ~i UIlic:ItaM
natarau orb a~ deveni! Pentru cA In timpul
eu, asemeni majoritafji fiintelor UtlUlne, nu pot
care m-ar duce, impreuna cu SOpa mea, ]a
profunde ale iubiril -?i inte1egerii. Vad d
gandesc daar la mine lnsumi -?i Ie pennit ~
ma dUdl. mapoi la nivelurile superficiale ale
acel loe ~de, pen~u .a. vreme, nu existA COIUIIct..til
vulnerablhtate... -?l IUCl speranta de dezvoltllt-:_~
apropiere adevarata.

. vist
.. !'"

PGIi_.

Ce pap face intr-o asemenea situatie? Cwn

deznadamant eu doi lnvmgatori cand se 1mt1*..
conflict de proporpi?
Ei bine, a-? fi putut sa-I arat Normei respect _.~
"Bine, nu-i mare scafaliW', apai sa mut Illa$inafi. . . . .
gem in zona temparar securizata a varbirii in cUteill
pi'lrta-?irii faptelor. Dar asta aT insemna doar prell. . . . .
flictului, nu utilizarea lui penlru a aprofunda ~.F&
Tatu-?i, exista speranta! Hai sa fncepem prin
cearta care v-a dus, pe tine- -?i pe partencrullAu,
flictului. Sa luam incidentul ~i sa-I impifr1im in etape-....
duale, falasind exemplul meu drept model.

a: "Acum rna sUn

novat pentru intiIr7.iere
~i pentru ca am stl,gerat

sa lncaldlm regulile."
a: "E jcnant!

Pardi Olr

spune: Eu sunt G
Smalley ~i pot sa
chez oriunde vrron!
mi S pare umilit, ."

locmai

vreau s-o vlld

spumegand de furi
toata seara din cay.

Eu: ,_,Bine, b-~!

Ell: "Nu

Oricum,nu-i ~a
scofala!"
Ea: "Fad ce vrei!"

asta!" Ea: "Nu-l pOt

face sa priceap5.'

Aaun intreaM-te: Ce a~ fi -puh.rt face, tu sau parteneru

astfel incat cearta sa nu mai ia prapar~,i? Ce ar fi putut

el sau ea pentru a rna ajuta sa rna simt mai in largul
astfel inditsa-mi i:mpMta~ adevaratele sentimente ~i
i? Eu ee-a~ fi pulut face, la randul meu, pentru el sau ea?

130

CAND UNU PLUS UNU FAC

Not

---=.:
Ce v-ar fi pemUs amandurora ~ vii impi
depa$ip eonflictu.1 $i sa piHrundep Ia niveIUri1e
de intimitate? Pentru sopa mea ~i J'Cntru mine
fost uimitor de simplu: am fi putut conVeni sa
tern nieiodata sil ne ranim reciproc Ia n:t5nie. A.tn
veni ea nu vom TenUTIta Ia ideile propriJ, ci Yom
simpIu sa vorbim cand ne vom afla in conflict
furia se va potoli. Am i putut hotari sa ne OCU~JtIj
de problema in eauza, inlT-un mod loa.r~ organizolttt
de simplu, care sa dea intr-ade~ar rezuJtate.lar PIna~.
vom asculta fiha a reacpona $1 far<'i ~ abandonlal~
schimbam subiechI1 cat de repede posibiJ. A~
aceste lucruri importante, pot sa renunt la annl
pentru ea este important sa respect regul.ile. J\f ~..
acest luau foarte simplu, parcand eu consecvenJ:l " ' '
legale. Dar aeest tip de gandire nu este benefic J>entna~
doi, ell echipa. Ea este importanta, dar 1a fel ~ eu.
cu eapu.l in zidul conflicrului, nu pop vedea al
furia. Mintea lncepe sa-p joace feste. Uiti ea aj
aceJuia$i zid $i ca n-ai putut sa-l strapungi. In de~dIt
n-ar deveni tot mai frustrat $i mai descurajat?~:
lntorci acolo unde furia te-a mai dus ~i alP.! data _ Ja
la fapte - , in lac sa inainte.zi.

mai"""

Trecerea dnu::olo de zid: intelege

dezvoltarea ~i rezoJvarea conflictuJ
De-a lunguJ etapelor tradiponale ale tmci (corte
amplificare ?i abandonare - , putine eupluri VOl
vada poarta din zidul conflictuIui, daramite 5-0 deschidlthl
treaca prin ea. In capitolele urmatoare vei afla cum
dincolo de zid, folosind eele mai putemice tehnid din
modernii a relap.ilor de cuplu. Trecerea la n1velurile~
- destinatia ghiduIui relatier optime - se face mai
decat crezi. Dar sa rama.i acolo este aproape imposibiJ,

ZWVL CONFLICTULUI

131

eonflictWui. lnainte de a trece la solu~e

ta
~ !j 1 '. p deplin problema.
sA iJIte'~~entifieat minele antipersonal ale conflichI1ui
~a]1
.
.
ul
1
""1 dintre tine ~i partener - , a SOSlt hmp sa e
e
1e
,fl.
intJi trebuie sA in1re gi' faptul d. dilerentel
.:.sa vedem ;;i sa :rearnoo~tem ce inte1eg ~i ce sirot
.. ' ~tri. Te love;;ti ell capul de zid fiindca
-nl , ~Ya nu sunl ID1:clese ~i nevoile cuiva nu sunt
I(ll
E . 1 ~ tr d "' P
Ole. j\Sta-i tot! ~ s~p.u m -a e~<Ll. ~ntru a gas!
din zidul conflictulu~ ~l ~ ~~~ pnn ea unpreun~ C11
I trebuie sa InteiegalR31 mtal ce ascunde aeest zld.
lltin ace asta carle, am cereetat, pe parcursulunui an,
~.ooo dde eupluri cas.llJorite ~i am descoperit eli exista
fundamentale penil'U care sotii se cearta. Fiecare din
tive se leagli de 0 me'Voie neimplinita a Imuia dintre
~ saU a amandurora . In urmatoarele diteva capitate
. arllta cum poti folosi cele trei abjlitilp. ale relatillor opti.
_ respectul, asculla.te4'l reflexiviI. ~i IndUcarea "bateriei
,'Oilo " partenerulUiI priJ'! iubiJe pentru ca aceste nevoi
r
le esentia1e ale voastre sa fie implinite. Conllictele
It ineYitabile, dar daca invett sa-i impline~ti ne,.roile
leruhli, vei reU$l sa impiedici eel mill distruetiv tip de
CnnfI.ict eel rezultat din Ilevoile neimplinite -mainte sa-ti
Ii slilbi disnicia. Fo]osind cele trei abilitap, vci putea sa
irnini aceasta primejdie ~i sil. atingi celc mal profunde
i\'l'luri de intimitate !?i eea mai mare muJtumire in cadrol
rellpei tale de eupill.
5.\ pll~ aeum dh"1.colo de poarta, dincolo de ziduJ con
flictului ~j ~ trecem la trea ba!

. tiin

\.fai

~. A SI CEA MAl [MPOKfA.NTA ABillTATE 133

'fL'\= J'RILVV' .

~~ei sa ie~i dinlumea reee.din punct

_,un C fectiv ~ pustie din pWd de vedere mtelectual

CONSIDERATIA: P!UMA ~I cEA

IMPORTANTA ABILITATE

ABIUTATEA NR. 1
Considera!ia

ve:dete ~

si in fapte. Sper di Cl7ti dispus sii-ti la~i deo

0 ocazie
arrnUf3 erns_~ exp1ore zi, nu ea pe un obsta col ce trebuie
,~pe~a:guranta di priv~ lung zidul conflictului, 1a
I)aT
'credibil de descurajant, ee te desparte de nive
v~ere
; n de ale intimitatii ~i te Intrebi: "Cum pot sa
tna1 P cealaltii ? Exista 0 cheie sau 0 parola care sa-ti
, P;:abueuri ell adevar:at de ~ .mai ~a~e intirnitate.?"
.~
rincipiul simplu ~l totu~l mcredlbil de putemlC al
Ei~ifte't1ne poote fi rezumat mtr-un singur maiestuos
I OF
t." d es chi'de po arta catre
~
.
considera#e. ConsJ'd era,la
m
~ patrUlea ~i al d~.ci.~ aI. inlimiUtii. $i ~est~ 0 c~eie
maril.! Nicio relatIe de IUbHe nu dureaza ill hpsa el. A
1 un precept at~H de important in ~tiinta re}atiilor de
. incat practic toti expeJ1ii maritali par sa spun a ace1a~i
hJ7U~ Acordll. consideratie, diei daca nu.. ," in eercetarile
;;John Gottman, expert in rela\ii de cuplu, a eonstatat
rnanifestarea consideratiei constituie in asemenea masur,a
. abilitiitilo r relationale optime, incat el poate acum sa
. 'peze divortul eu 0 precizie de 100% daea unul dintre
~ nu-i. ~~i. aco~dA eonsi~eratie cel~lalt: "Poti sa 1n~
abihtap conJugale vrel, dar fara cmsti.re, respect 9'
imim~e [renneni sinonimi Cll consideratia] nu merge." Dr.
Stanley serie: "Nu amosc nicio relatie durabila de iubire
in !ipsa consideratiei. Manifestarea eonsideratiei intr-o re1atie
eea benzina: ell cit e mai putin:! ben.zinii in rezervor, cu atat
relaJia va fj mai putin salisfacatoare."
CONSJDERATJE.
Iliaminte9ti cuvantW,nu-i 39a? Probabil ca l-ai rostit, sub
forma legamantului, ill ziua cand te-ai aflat in fata altarului:
-i arat iubire, considerape ~i pretuire." In acel moment, ti
w inm<inat cheia regahllui intimitatli. Dar cel mai adesea, :in
ziua nuntii, atentia omului se concentTeaza asupra euvan
rulUi iubire, nu asupra celorlalte doua, care-i urmeazi'l in

itb in ~~tiona1a, sa vezi conflictul ca pe

oncale

mant.

134

aND UNU PLUS liND FAC

$i totu~i, exact acele cuvinte cArora ~

considera,tie ?i pre{uire - sunt, practic, in~

du:a la destin~tie: i'ntimitatea $i iUbirea rnai

In ace~t capItol vom urma lectlile inscrise

femeilor. In cei 30 de ani de cercetare, Purtand

mei de pretutindeni $i din toote eategOriile

nale, n-am intaJnit niciuna care s.1 nu~ dol

firesc 0 relatie mai buna $i care sa nu ~tie insl:inc:tiw.,j

facut pentru a ajunge acolo. Oup! cum am

cate ori intreb ce reprezinta 0 relatie bUllA, ~

afla intotdeauna in capullistei. ConsideraJja

comunicare. Chiar $i in cele mai sumbre situalii.

nu rnai existe spe!an t:i1, consideratia poate reJnvi.

pierdut candva. In acest capitol vei inv.llJa CUIn

abilitatea considera#ei rentm a t:rece prin ziduJ

ceea ce este superficial de ceea ce esk:- Profund in

Vei invata sa folose$ti consideratia pentru a

gres consistent in relapa ta - ceea ce, in de6ni"
rienl:a pe care ~tiu c~o a~tepti E1]ti PlCgltit pentru
nu-i a$a? Ai facut deja un dnun considerabil
atator pagini 1]i e;;ti pregatit sa treci de ce,
zidultti, sa vezi In sfar~it lumea pe care am d~
care am discutat! N-ai cumparat cartea asta ca sa Ii. . . .
o predica, ai cumparat-o pentrU ("a !:i-a
Achizitionarea ei seamanii eli a cumpara un bilet ae~
destinapa S
te cornunicarea intima, inl.im.itatea ft!IIII.-.
a$tepti sa te scuture cineva u~urel de umeri
stimuleze moderat celulele nervoase, ci sperl si
un cutremur emoponal de proportii. Ai vrut un PfOIl'If,M
indiscutabil, astfel meat tu $i partenerul tJ'iu si vi ~
va Intrebati cum ap putut trill fm-a el.
Acest tip de progres se afla la indemAna tal ~
care te voi prezenta In urmatoa.rele trei capilole
pa, asculta.rea reflexiva $i lncareat'ea ubalt!~ei.~.:',..
.'."
teneruIui prin iubire - te vor ajuta sa treci dincolo ....
canllictului ~i sa atingi cele mai profunde ni\'eluri ale
tapi. Aceste trei abilitall sunt incununarea activitl."

,~.11A;PRJMA $1 cEA MAl IMPORTANfA ABILITATE

135

~nta

spre cea mai profunda iubire

tal pani\. acum. Odata staparute, ele te pot
nit
Pl
pe care-l dore$ti. Repet: nu sunt sinQU
su1
I "le reU~l'te; cu. e Ie se lncepe0 ~i
taPp folosite ~ re.a~l
luri Ie vot fi sUflClente pentru a aJunge pe taramul
cup
.'
~i. al relapel optune .

:gre

Ce este

nsidera~a?

I celor 30 de ani de cereetare ai mei, euvantul

l~onstituit 0 terna atilt de freevent intaInita - ~i

.-..rr-trt a

' - , meat rru-am d e d'Icat

cup I
un
.
.dierii lui. In hecare dmtre cele,13 ca~~ pe care Ie-am
"';>0 xaminat exhaustiv consldera~la ca ablhtate necesara
a:tinge cele mai profunde niveluri ale intirnitapi. Dar
acesta mi-aUl dat seama ca n-an.; pre~entat. ni.cioda~a de
~jj practid prin care s~ acorda conslde-rwatl~, In capltoh.~
~ vrea sa fac taonal acest lucru: sa-tJ. arM cum sa
. considerapa, cea mai putemidl. dintre abilita.ple
. optime, astfel.mcat r~la~a :~ dc cuplu sa atinga eele
~rofunde nivelun ale mhmltatil.
trei etape principale in manifestarea consideratiei:
.,

"~llJl

Ul'

, cu
te~'l'unle

'

~".

HotArarea de a-i acorda considerape partenerului;

2. Aldtuirea unei liste cu lnsU$iri demne de respect;
3. Declararea listei ~i expunerea ei, astfel indit s-o vada toti
Dupl ce vei tcrrnina de citit acest capitol- din care trei
. se ocupa eu importanta criticil a "hotararii" de a-i
considerape partenerului, iarun sfert cu "modalitatea
, manifesta consideratia" - , vei intelege ca adata ee
, . sA-ti arati consideratia, modul de a face acest lucru
aproape 0 a doua natura. Pe prirnul plan se afla
,. esenpalii de a acorda considerape; dupa aceca vei ~ti
.cum sA procedezi.
Slexaminam in continuare etapele, pe rand,

136

cAND liND PLUS liNU FAC Nor

nnAASI CEA MA'1MJ'-JIU~" II'. fiDlLlUUC 137

TIA: flUl'"
,
.
~~t"
de ~i znanifesta oonsideratia
fata
de
so
.'
,

~ ul act al acordarii conside:

hotararea

~nd~V

Acordarea eonsiderapei este, in pri:n:nll rind

Este simpla decizie de a-i acorda unci
0
semnificatie ~i importanta, de a 0 privi ca pe un
~i de a-i oferi in viata ta un lex: demn de eel mai
Dragostea insea:mna sa pui in practicA aceastl
'" '""
.
' este un dar pe care-I ~
a1te cuvmte,
e0l151' d
erap.a
Nu constituie plata pentru actiunile lor, nici nu
.
emotiile noastre. h respecti~pe ceIalalt indiferent: UIIIIiIlIIIo...
aea vrea sau daca merita.Ii adud cinstire, asemeni
onorifk- 1i. acorzi considerape persoanei iubite pur~
pen~ ea traie1;ite ~i res~ir~, nu pentru ~ a faeut ~
mente acest lucru. Pur!}l slffiplu, e 0 deozie pe
Vei vedea in scurt timp cum con... idera~
parteneru1ui da viatA cuvintelor lIte iubesc": ea PUIII
afirmatie in actiune.
Ii ~ai til minte pe stomatolog ?i pe soUa lui, ~' .
facuse un acord nerostit de a comunica doar in
minte cum relatia lor a coborat in banaLitate ~i-n
pan3 dnd sopa s-a soliturat intr-atat, meat ~i-a taeut. .
hot'm-ata si:i. piece? "Inrercam mereu sa-i captez atel1tfaJ....
parte din preocuparile lui; supravegherea grataruhd II. .
batoare organizata de biserici:i., participarea ]a
cutare intrunire, Inscrierea in cutare sau cutare COIIIIIitlll
amin~te soj:i.a. Incercam sa~1 controlez, sA intru in
Consideram. di fac~ prea multe ~i ca petrece prea
preuna eu noi. hill cele din urma, mi~a ajuns DIaI_
capl"
Abia dlnd sotia ~i-a formulat frustrarea intr-o
verbala, a re~it ~i el sa inteleagi:i. cil starca rela~ei
asociata cu 0 infec!ie dentara ajunsa atat de aproape"
ei, indH era pe punctul de a 0 ucide. AI fi putut sofia
zeasca sotul absent afCtiv din adormirea lui autoimpil;
5.1-1 faca sa vada lucrurile a~ cum erau ete in realitalIll!:1Ia.
dar relap.a lor a 'inceput sa se schimbe abia dupa cell.

rersoane

Qlt-:1'!

faJ*t.':

a-."

palla..,

lor'"

~ _ mai presus de ncnU-II1Aratele arnvitatl eu

e
" ra isi
tarnili
~Iille alai de mult timp. Chiar ~i
'nirPa Caro
,y---- ,11J"'
~ doit de ell crezAnd d! vorbele lui sunt doar
tia sa 111
_
_
~"
ale, Dar b~rbatuJ 1-3 demoJlstrat ca 0 lUbe;;te eu
unl go ferin du i lucruri materiaJe, d fadhildu-i eel mai
'at, nu 0are un ow i-I poate f ace mtuia:
- , . aratan
x d
.
U-1 eon
dat pe C

'e.:deratia reprezi!'~ ~u

?oa.r

prim~ pas s~re iU~~,:, :i

. important pODClplU In c~ns~a unel relatii mti
tinitia propriu-zi5ii a cOllSlderapel este unnMoarea:
De ~ta preferin~a pentru 0 persoana conierindu-i 0
i
re ." Cind Ii aconi parteneruJui consideratie, it
,.sunt ciisJtorit ell 0 pel'5Oan3 extTem de valoroasa. Tau
-3 de a 0 eonsidera chiar mai irnportanta dedit rna
ler pc mine insumi." Consideraj:ia este telul, premiul,
la pe care i-o diUui~ti partenerului. Nimeni nu atinge
:unea, dar area speorn,pi, se afIa mereu in fata ta; iti
eazA relatia ~i 0 regleazli. Dupa cum am constatat, eonsi
tia poate fi un memento: mii face ~ vreau sa vindec
:e dtiimare a~ fi adus relatiei roele, pur !}i simplu pentru
dnstese parteneruL E ca un semnal luminos ce palpihe
mea, amintindu-:mi 51 pun cat mai rnuJta consideratie
vorbele ~-n faptefe mele. Ca~d fae 0 gr~eaM - eeea ee,
,ni se intampla tuluror - , simtul onoarei rna 'indreapta
nou spre temelia iubirii mele.- care consta, in esenta, din a
purta cu consideratie lata de partener.
Odata ce hotara~ti sa-p. cinste~ti parteneruJ Ii rela!ia mai
us de orlce, practk cauli opoarta in .acel zid al conflietu
avand in mana dleia consideratiei. Cfuld 'intelegi ~Hi
~ considerap:a, po1i nu doar sa identifici poarta, ci s--o
deschizi. In ciuda deosebirilor dintre \'oi ?i a conflictelor
care pot conduce e]c considerapa Ie poate purta spre
urile profunde ale intimitAtll.
In relapile de cupiu, eonsidem,m TIU este daar importanta,
. ibsolut cruciala! Filra ea nu pop obtine intimitatea; mai
l

m:loa

138

~ERATJA: PRIMA:;U L.:I:"J'\.Mf\1 LMt'V1UJ\N lAAI51LITATE

cAND UNU PLUS UNU PAC NOI

e imposibil sc!i cree~

relap.e junctionala! Considerapa b:ebuie ~ fie certtrul
Nu-i 0 c~p.acita:eAg:reu de ~bl;inut ~i d~ ~xersat; dim~
odata ce leI ~otararea ro~en~ de ~-!i c~sti Parte~
presus de once altceva, vel vedea cat de Slltlplu esIe..
inceput, e nevoie doar de 0 hotlha.re una pe C'8I1!
5-0 lei acum. Primul pas spre manifestarea cOnsiderililt
rel~tia ta consta in a decide di partenerul este ~ ..
In cartea ei deschiza toare de drumuri, You 11
Understand O'u pur ?i simph~ nil in!elegi), Deborah
prezinta ceea ce-$i dorese cu adevacat femcile. Citind-oi_
sesizat indicatoarele ghidului relatiei optime.
paragraf important: "DiscutiSld despre romanul
Temple of My Familim fTnnplullucrurilor m.ek fimulimt]._
Walker explica !~ptul ca un personaj feminin se ind....1Itii
de un barbat fiindca-l vede ca pe 0 ured1e imensb~_
Tannen. Walker a remarcat in continuare ca, d~
ered ca se lndragostesc in virtutea atraqiei sexuale
forte, In realitate, caut1m 0 persoana care ~ ne all
Mai presus de mice, ne dorim sa fim auzip dar nu
sa tim auzip. ~i atat. Ne dorim ca vorbele ~
pretuite, mtelese - sa se auda ceea ce considerlm
spunem, ceea ce ~tirn ca gandim. 0 rnai bunA in~.
modurilor in care feD1eile $i barbapi folosesc limbefal'.
trebui sa determine 0 scadere a .frecventei Prole9tuJblt
pur ~i simplu nu mtelegi!"
o ureche imensit1 in asta consM esenta
pacitatea de a asculta, cu UIOO1ile ~i och.ii n
loarea imensa pe care le-o atn'buim partenerilor llOfIrI,CIp'
citatea de a asculta flhii manie!}! de a acJiona in funcfit6
ceea ce am auzit. 'intr-acolo ne mdmma ghidul: nu
spre succes m cariera sau spre bunuri materiale,
aqiunea simpla, cu desavar~ire dezinteresatii ~ ~,-.
asculta ~i de a t"ntelege 0 persoana extrem de valorollL.
sUI. In fire unei Ienlei sa se .lase jignita, descurajall,
sau ignorat!L Eo, tani,~te dupa respect $i e rnereU
._
oIere. Daca-ti dai seama ca accasta este principala h~

spit.

139

~latiei optime, J>E1p incepe sa folose!?ti consi

a girl. ca pe 0 unealtit CiU care sa spargi zidul conflictutui ~i
.pa gi la cele mai profunde douA niveluri ale intimitapi.
sA al~ta manifestlirii conside:ratiei 1a1e, ill ~i partenerul va
Da~:m~ in sigurant~ ~ veJi pmea sa va dezvaIuip !ji sa va
h a~ cum sunte~, intr--o atmosfera de respect.
afirttl3.
._.A:
. ~X
d
Dar suntem COHl.Uponap.
'><I ere em exact contrariulj
rimil ani ai casni.ciei. ~e1e. ~Jb1 povara a:estei gre!jeli de'
Pta. La inceputul casruCJ.el, ered.eam cu mcapa~anare eel
SUJltpe cale sa dew so!ul ~rilor Normei: ~ pe~sonalitate
~, un om de afacen cu succes, capabil sa-I ofere tot
~ dore~te. Am avut urechile astupate - ~i, in
nJlIS(!'Cinta, eapacitatea de a-mi manilesta consideratia
ta - pana cand am luat hotlUa.rea oo~tienta de a-mi
. sotia mai presus de !foote celelal'tc fucruri din lume.
Acea'decizie unid'i D)-a dus la destinatia indicata de
'dul relatiei optime: intimitatea aulattidi ~i dUJ'abiU!. cu
!Otia mea

:a

Penlm parten
manifesta-f:iconsi
Partenerii care lndl nu s-au hotarat

e nu...
sa-~i manifeste

eonsi

dtratia soot u~r de idE!tl.tificat. mai putin de d'itre ej in~i~i. Ei

acei

sop sau

accle solil cufundati intr-o negare at3t de

profunda, meat abia caud voi1d valizelc parteneruJui ~irate

in bol se trezesc ~i~ dau Soe4lDla ce s-a petrecut chiar in casa
'. Cunosc foarte bine scenariul - aproapc ca mi s-a
plat ~ mie. Dadi m-a] Ii aprit pe strada ~i m-ai fi

:lrebat clad!. respect l~m.intul cummiei - de a-mi iubi,

nspecta ~ pretui sotia -, a;; fi raspuns: ..sigur ca Ga!" Dar
repectam zece alte lucroriexterioare mai presus de ea. Da,
. iUbeam so!ia, dar nu cun09team importanta c.ritica a
,ui de a-i arillil ronsidero#t. Prin acpunile, vorbele ~i
'Ie mele nu-i ofeream ei un starnI' nrior,itar, ci alto.r zece

CAND UNU PLUS liND FAC Nol

140

11k pJillo'lA;,;1 CEA MAl rMPORTANIA ABII.lTATE

factori - mWlcJ., sport, activitap in comuni~

expert In relatii de euplu era invalid in propria ~
cuplu, parra dind a mvatat ~~i manifestc C0nsidl.a.
Sa ne gandim la sotii Smalley, proasp<'lt ~tOriIi
zi de Sfantul Valentin pe care 0 petreceau irnpreuni
ani in urma. Nonna, care lucra 13 VI'ernea aceea ca
ra, pregatise sarbMoare sofisticatA pentru acea .
Sfantul Valentin. Pana atWlci nu preparase nicioda~
de vita la cina, dar a invatat s-o facA pentru aetI. .
rnagidi; de asemenea, a transfonnat mica noastrll
intr-un port romantic, cu fatade masA noua, eu l~
inimioare din carton, m<'1 109, tot taca.mul.
Majoritatea bMbat;i.lor aflasera ca e ziua Sfantului
din panourile, recIamele ~j felicitarile expuse in !hi. . . .
Dar eu, nu. Habar n-aveam! Nu pr~tisem nimic.
dupa-amiaza am sunat acasa.
- Bunil, iubito! Diseara am un moo de baschet II
tate. La ora 6. Vii sa rna vezi jucand?
La celMalt capat al.fuului s-a liisat 0 tacere mOl'Dl4nf.tL
- Stii ce zi e azi?, m-a intrebat ea mcet.
-Aa... nu!
- E Sfantul Valentin ~i ti-am pregatit 0 ciN speoaILAa
rnWlcit la ea toata ziua!
Stiam ca am dat de necaz, dar n-aveam cum sllliJleeRll
13 meci! A~a ca am dat frau liber primei reaeJii,
gandesc, daramite sa mai ~ ascult, aparand dorinlele __
programul meu. Am Bieut 0 afirmatie jignitl
continua sa rna bantuie ~i dupa 35 de ani:
- Le-am promis baietilor ca rna due, am zis. N-au.
jucatori ca sa joace fara mine. La~ dna a~ cum
ocupam de ea cand vin eu diseara acasA!
Astazi, cuvintele astea rna fac sa rna crispez. Nu-mi
tesc cum a reactionat ea la acea replica absolut jigni~
mtI-un fel, credeam c.a lolu!1 era 1n regula dind am
convorbirea.ln seara aceea am ajuns aca~ pe la ora n
un sfert. Nonna nU \rcnise la meci.

sum::

141

~ i ceva? Am ca~tigat! am strigat eu, dand

__ Bel, IU 1 :.

in bucatan e . .
.
. as uns din partea Norme!.
un \~rin jur. Aerul era plm. de aroma fripturii de vita,
rJ,-alJl UJ ie era bezna ~l. t.~acere.
sufrager
~
"
jf'I
"em la cina?, am mtrebat-o.
_Ce a tors cu spatee,
J fXora- sa-ffi}
- ."
raspunda.
f.a s-a .Inam vazut friptura care se raClse,
,,' IUmanaTl
~"'1
.
e toplte,
tuna
~
"
.
ln'
A
1
. Ie din carton care capatasera un aer Ja Ie. co 0, pe
~:intune'ri.c, reee, se afla re~a~a d~tre mine ~i sotia
femeie care ma respecta dill Inshnct, 0 femele care
toa ta ziua ca sa-mi dovedeasca iubirea si
uOC
lse.
.
. 't'ra~a ei, 0 feroele pentro care r~spe~tu! era la fel de
ca respiratia. Norma, Ja fel ca femetle dill. mtreaga Iume,
Ie ea instinetiv ca relatiile presupun ceremonie Ulte ,ratiuni,
g
. ~ . d e Sfantu1 Uva I
'
.
lllmanan,. fel'lotan
entIn
sentii
lIlfI\le:- ~i nu doar 5ubzistent i..
_ Nu putem 5-0 incalzim?, am intrebat-o.
Stricasem sarbMoarea de Sfantul Valentin, dar, mai rau,
iJni jignisem sotia. Ii demonstrasem, prin actiunile mele, Cd
respect mai mull jocul de baschet dedit cea mai sHl.nta zi a
dragostei. Nid aeum, dupa 35 de ani, Norma nu se poate
ilaacea intfunplare fara sa. simta ca-i vine rau. A fost ne
,'Oie de multa mimca ~i de multa illvatatura despre prioritati
despre cum sa-mi manifest consideratia fata de partenera
lIleil ca sii vindec rana pe care 0 provocasem in ziua aceea ~i
pe care am accentuat-o in primii ani de casnicie. De~i atunci
nu-mi diideam seama, muite dintre Iucrurile pe care Ie
fkeam n-o jigneau munai pe Norma, ci ~i casnicia noastra.
Vreme de cativa ani, ne-am tot izbit ~i ne-am tot departat
de zidul conflictului. Norma spera mereu ca voi vedea lumi
na, dar treptat aeea speranta a meeput sa moara. Ea vedea
cum visul unei casnicii care s-o fadi. sa se simta implinita ~i
respeclata destinatia ghidului relatiei optime se depar
tealA tot mai mult. Bilnuiesc ca a lnceput sa-~i exprime senti
mentele ~i nevoile prin vorbirea mterioarll., fiindca eu nu

142

CAND UNU PLUS UNU FAC NO)

11k pRt'v1A SI CEA fl.W

eram disponibil pentru ea nia emotional, nid fu:ic:.

zi, eam dupi1 cinci ani de la ci1satorie, am intrat in
., .-..~
la sfar~itul obi~nuitului lung program de rnun~,~'
de. obieci: :,B~i'l, ~u~ito: am veni~!", ~i rezultatu)~
am COnfuZl de lzblt ill zldul confllctului tn-a Pocnit ..~
fata .
Credeam ca dragostea e un joe ~i t::I, 1a fel ca
. ,
jocurile, forta reprezintil singurul mod de a casti - -
amamic rna ~elaru! Oamenii trebuie sa riimana ~
cu 'ei m.~~i 9i trebuie si1 fie respectati pentru lu
deosebesc de ceilalti, pentruindividualitatea lor. uar.....
nu 9tiam acest lucru. rroi petrecusem primli ani de
incercand fara oprire s-o eonving pe NOnIla ~ plireflliliit..
~i trasi'lturHe mde definitorii sunt superioare fatA
Fiindca rna iubea ~i voia sa evite conflictelc, ea a inc:tftii;f11
vada lucrurile prin perspectiva mea. Dar treptat a d,
mai posomorata.?i-a pierdut spiritul, scanteia. Swa..
stari depresive ~i uneori devenea rigida, ceea ce 0
mal reactioneze lntr-un mod plin de iubire. Uneo:
rece. rncerdmd 5-0 schimb, practic i-am sufocat _ _
fire. Am pierdut ceea ce-mi placea mai multla part
individualitatea ei, scanteia, diterentele care-i coniIIIM
unicitatea.
Dar am observat aeest Iucru abia in seara in c,
reactie a Normei la replica mea de fiecare searl!,
iubito, am venit!", mi-a solicitat neintarziat atentia.
dr. Gary Oliver mi-a spus di on de dire ori un
controleaza pe altulin asemenea masuril j'ncat eel
nici macar nu mai $tie cine este, creeaza 0 reft>ta a dezasaw.
Poate ca persoana controlata pare mu1tmnita, ..
supusa, dar e doar 0 lini$te temporara. in maximum
va exploda. in seara cand Norma a ajuns 1<1 acel ptUQ_
navMit in sufragerie eu obi$nuitul "Bun.1, iubito'"
mi-a dat de inteles ca, in fine, s-a saturat p.ma peste
Mi-a ignorat sosirea. Expresia de pe chipu.I ei ar
sa-mi sugereze sub ce povara se eoco$eazA, catA

eJ1erl_

AABILITATE

143

~'. rc Dar tot nu mi-am dat seanna, Am rugat-o

in SpID3 ' . ~
I d'
x
d ,,'
,lice
0 deranjeaz3 ~l, ill ee e m ur~C1, ~-a estal
1 spun ! ol-golut cun-eml.lrator, acela~l adevar care I-a
JevllrU g 1atoioiTtl1
.'
..
.
dm
orn$ul meu natal, bar-batu!
'-atpe stoD
0-.

orice pe lume moo presus de satta sa.

,e<:fasimt ca pentru tine once
pe 1umen. asta emuI
'
t mal
_Gary,
.
N
t decat mine', mHI spus orma.
.n enurncrat pe nerasut1ate un ~ir de lucruri pe care
"nol 11
_.,.
d
ili'
, r Ie prefer in~!I1tea el:. aChvlta.tea .e con~ :re, m~cll
de fotba!' televlZorul, zlarul, pnetenll, pasnmiJe, acti

ile din timpulliber.

_ Garv, eu petree are mtregi ill buditarie, dar nu aud
tA ~ vorba de multumire de la tine! Trimit copiii 1a
reg
special pentru tine a cina cu lumanari, :$1
P atesc tu
. raspUIlZl. ~l.spm:
, " A ,nu fXC1eeam nmuc
.'
telefonul,
dan!, cinam, atata tot. Sigur, vin imediat!" Apoi imi ceri
~ tin mancarea calda. cuptor ~i pleci!
Asta m-a dezmetiat. Incercam sa devin expert In materie
relatll, sa invat cuplurilc cum sa ereeze relatii optime, dnd
ria ellsnicie se degrada constant! M-am simtit brusc
. izat ~i m-am prabU$it literalmente pe un fotoliu. Am in

I:-.

tTebal-o:
-lubito, spune-mi ce crezi ea merge anapoda in relap,a
trll?

Ea s--a departat de mine, cu ochii plini de laerimi,

-A,nu' N-ai sa rna eonvingi sa-ti spun ce simt ~i pe urma
51 transformi totuJ inh--o noua predica despre gre17eIile mele'
Am eoborat vacea 5i am irnplorat-o sa-mi spuna. I-am
. ell l1u-i voi tine predia, ci c-o voi asculta cu adevarat,
In sfa~t. In cele din urma, ~i-a deschis inima $i a seos la iveala.
.evArul dureros: cat de mult 0 raneau actiunile mele. ?i eu
d-mi mai spusese acelea$i lucruri de sute de ori, in seara
~ mi s-au imprimat ill minte. Am ascultat, am ascultat eu
~ev!rat, iar asta mi-a schimbat viata. Am facut atunci 0
romisiune, un Icgamint pe care-l respect pana-n ziua de azi:

144

(ONSlDERA TIA: PRIMASI CEA ~w IMPORfANTA ABILlTATE 145

cAi\.({) UNU PLUS UNU FAC NOI

dl.-mi voi pre~ui so~ia mai presus de orice alteeva ~i C! - -

demonstra considerapa ~i devotamentul fata de ea prin
$1 prin fapte, in fiecare zi.
tn momentul acelei deeizii, al aeelei declara""
descoperit fotta inerenta a consideratiei. Dar nu ajun
sa recunosc cuvantul ca atare; trebuia s1:\ ltot4rilsc
respect sotia ,~i sa demonstrez hotararea prin vorbele
faptele mele. Atunci nu mi-am dat seama, dar acum
ce s-a intamplat. Am inceput sa ne marim redproc v,
impreuna, ca 0 echipa. Incepand din aeel punct, v'
faptele unuia fata de celalalt s-au schimbat. Ne mai
ne mai ranim cmar ~i in prezent, dar acum ilstfel d
sunt doar furtuni temporare deoarece consideraJi
ne-o acordam reciproc este permanenta, este temeUa
noastre, De Hecare data cand facem 0 grc~ealA sau 0
cum se intampla oricui, urmarim firulll1.rnin05 al
ratiei pana in esenta sa: relatia noastra de iubire.

Consideratia in actiune:
respecta deosebirile dintre tine l1i partealr.

*.

Sa respecti Iuerurile pe care Ie ai In comun cu parllnlllllt

U$or. Dar numai asta nu inseamna consideratie
consideratie inseamna a recunoa$te, a respecta $i a
tutile specifice ale partenerului, care-l fuc s:i fie di.fedtdtt&.
Sa-p descriu 0 imagine verbala: gfmde~te-te
profund myel a1 intirnitiWi ca la 0 Inc~pcre, 0 camed:'"
spa~ioasa, un loc care exista in adancurile fiedlruia dia*IIl&
acolo uncle se afla sentimentele $i nevoile noastre. ~
ca e camera ta din copilarie, aeea lume preferatA
care tot ceea ce aveai era lipit pe pereti ?i iJnPrl'~
$umea, locui in care tribai ataJ de intens, !ncat te putIIIl! .-.
prin continutul sau.
E locul caruia Ii spui "acasa".

~p;Mie,
Inc

din.d iti .invitai prietenn acasclla line, primeJe

~..
.
x
H' ~
. te eu care ii intampmill erau cu Slguranta:" ill ill camera
VUl
eu I" Desigur, prm
. asta ~m,e
t 1egem. mal. m ult d eeat
~ a t~a;
t de

IP~' spuneai: "Vino in universul meu ~i hai sa-ti ar.'H cine

fap ',,, (opiii patrund unwin camera altuia cu 0 senzatie de
SUJlt
".
.~ d d'f
1
.
~i descopenre, respectan
1 erente e, care sunt
nurare de vizlblle
. . ~ JOu:tru,
" _l< ., afi ?e, f 0 t ogra fi"1. P artenern,
. m
~
extreJJ\
"'d"X'"
f
ul
. Ie stadii ale re1apeJ., tin ~l el Sw~H oere oarte u~or un
pnn: cheia de 1a camera personaM. Aminte~te-p cand ip
;
partenerul: It! manifesta.i ~onsidefati~ a~a de el ~ mod
constant, erai mereu gata Sii.-l un~arta~e~ti vl~~le, donntele
.1e.1n periaada dind fac curte, mai ales bclrbatu cauta sa afle
101: felul de lucruri despre femeia aleasa. In misiunea lor de a
o ~tiga, a asrulta, 0 respecta, 0 pretuiesc; sunt in stare sa
voroeasdl ore intregi la telefon.
and se intalnesc intre ele, femeile pun in evidentcl 0 ex
etp!ie izbitoare de la regula. ~Ie p~ capabil~ s~ intre una in
a" celeilalte cu 0 usunntcl fireasca. NlIlliC nu Ie place
mal mult deCiH 81\ \'iziteze casa prietenelof, sa examineze cele
oW intimc unghere ale vietii acestora, ale vietii persoanelor
iubile. Soot curicase sa at1e trasaturile care-i diferenpaza ~i-i
esc p~ aameni. Lc pop sesiza spirituJ cercetiltor inna:scut
ia conversatie. Mereu intreaba: "Cine e in fotografia aceea de
perete?"; lICe inseamna asta pentru tine?"; "De unde ai
,?'.
~ atunci cand sotii dintr-Wl cuplu inceard sa-~i arate
lIIlU1 altuia camera personaUI, procesul nu decurge la fel de
Majoritatea oamenilor arundl 0 privire in camera parte
W, dup:1 care ies de acolo pe .furi~ sau in tromba. De ee?
Iru c~ lUcrurile pe care Ie \lad pe perep i acelei camere sunt
ce se am in miezu:J fieci\rei persoane: diferentele. E 0 ca
plin~ ell rafturi, aproape ca 0 bibliotec~ sau ca a arhivii,
In locul unei colectii de cMp, politele sunt pline cu taate
lucruri ce diferentiaza 0 persoana: valori, am:intiri, sis
~eC'onvingeri, posesiuniemotionale, toate ~ucrurile Cai!
~ individualitatea partenerului. Pe cei mai mut"

146

CAND UNU PLUS UNU PAc NO}

oarneni, faptul de a vedea toate acc!>le deo:

cople~e~te. Prima lor reacpe este de a gSndi sau
spune: "Ce-i cu toate lucrurile astea? Dc bUnA sea.... . _
ale mele! Nu cu asta am crescut!"
-......,J11i1ii2
Cind iei hoti\.rarea de a respecta diferentele dir
.
partene~ p~~~~ti intr-o. alta lume: lurnea p,
..
"camera lUl. Inauntru Vel aHa cele mai intime
_ ...
nevoi ale sale ?i vei in;plini una dintre acele nev~..
fi respectat ~i pretuit. In interiorul aceJei camere
sufletul partenerului tau, iar dupa ce i-ai ~ut p.
vrei sa nlmai inauntru, trebuie sa validezi ~i sA ""&'II.GIRl
ce gase~ti.
Odata ce ai luat hotararea de a respecta ~i de a ~
saturilc spedfice ale partenerului, poti sa intri in c::arat.a'&
De ce? rentru di nu te mai simp amenin~t de a,
..
doar ale lui, care-l definesc, lnsu~iri care au avut \.lUIClYi
terea de a te face sa simti nevoia de a aepona
JIll,
Respectand aspectele individuale ale Partenerul
invalidezi pe ale tale, ci doar te deschizi in fata
posibilitati lar aceasta constituie esenta adevAratei in,
cer sa intri acum in camera pilJienerului.
Hotarand pur ~i simplu sa respecti deosebirile existenteJDt.
voi. Dupa ce vei face acest lucru, vei vedea ca lncAPE!n!a
e 0 destinape importanta in ghidul relapei optime. Partelerul
tau se va simti onorat cand vei investi timp ~j atenf;ie
a-i vedea "camera" cu c1aritate, se va simp in sigur,
privire la nenumarate1e aspecte in care se deose~te
u este deloc indicat sa intri in camera parteneruluifi
decorezi. Odata ce ai ajons In acest punct, tu l1i partenerut
puteti incepe sa Imp-il.rta~ip conversatii mal profunde,
insemnate. Apoi partenerul se va simp preg3tit 54 _
camera ta. Vei simp ca.ta considerape IP aduce faptuJ
primi 0 persoona care vrea sa se afIe acol0, vrea 51
felul de lucruri despre tine, vrea sa-ti cunoascit sentimenlllf
~i nevoile.

Iti

Consideratia este 0 focta puternica, practic este

iubirii. Folosita cum se cuvine, poate transcende

'fIA: PRIMA $1 CM MAl IMPORTANTA ABILITATE 147

~~
"~lte poate d' ucecu regulari
toa te capcanel
e el,
'~e~rile profunde ale intimita!ii. Tine minte: pentru a
()I1f1iJ nU trebuie sii-# placa toMe trasaturile eif
~.nseaJ1U1li implicare permanenti1, invulnerabila la

Jlra
aspecte agreabile ~i dezagTeabile, temporare,
te1e
~re zi. Nenumaratele pareri minore cu privire Ia tot
; chestiuni te \for lovi cu regularitate, cu forta unui taiII
flU trebuie sa le ~r~~e~ti, .ci sa _recun\Y.?ti ~i apoi sa
. originea acelor opmll difente: dlferentele dintre \loi.
multi oameni sunt despartiti de luermi marunte; iubirea
neprotejata ~i lipsWI. de considerap.e, este distrusa.

d:r

Arata-Ii
, consideratia
'
mal presus de once...

sa-p anU 0

alta cale practica de a aplica elementul consi

deraJiei in re1atia tao Steven James, scrotor !,?i orator motiva
anal, a scris 0 povestire intitulata "I'll Never Understand
Wife" ("N-am sa-rill mteleg niciodata sotia"), mcare
. nge la miezul abiliti1tii consideratiei, care consta, in esen
in a respccta diferentele dintre tine (;>i partener. Cbiar dad
nu inteJegi toale deosebirile dintre voi - poate chrar pe muJ
Itdintre ele -, daca Ie pop accepta ~i respecta, vei deschide
poarta din zidul conflictului.
James descrie cum, dupa nunta, faptul ca-i acorda consi
derape sop.ei lui, de9i n-o intelegea, Ie-a aprofundat relatia
N-am sa-mi inteJeg niciodata soti,a! In ziua cand s-a
mutat la mine, a inceput sa deschida ~i sa inchida
dulapurile din bucMaria mea, exclamand:
- N-ai deloc hactie pe Tafturi! Va tre'bui sa cumpa
r!In ni$te hartie, inainte sa.-mi pun vaselemauntru.
- Dar de ce? am intrebat cu nevinovatie.
Ca sa rmnana. vasele curate, a raspuns ea nOlli?31ant.

148

cAND UNU PLUS UNU PAC NO}

Nu pricepeam cum va migra prafu] in mod

.~.
los de pe vase dad. se va afla lipita sub ele hhtie
~
tra, dar ~tjam dind e cazul sa-mi tin gut"a.
Apoi a venit ziua cand am Msat colaeul de
ridicat.
- in familia mea, nimeru nu liisa colacul ridbtl
a certat ea. E 0 impolitete.
....
- in familia mea nu se considera nepoUtic:
raspuns cu timiditate.
--
- In familia ta nu existau pisici.
Pe langa aceste leetii , am mai inv~tat cum sa
tubul cu pasta de dinp, ce prasop sa folosesc d
~i unde trebuie puse lingurile cand al;>ez masa.
n-aveam ca sunt atat de needucat!
u, n-arn sa-mi ihteleg nidodata sotia.
Pune mirodeniile in ordine alfabeticil. spaJ! v,
'lnainte sa Ie bage in ma~ina de spalat vase ~
rufele murdare m gramezi duerite inainte sii Ie
in ma~ina de spalat. V~ puteti inchipui1!
In pat, poarta pijamale. Nu credeam cA a mai
vreo persoana in America de Nord care sft poarte
male in pat. Are un pardesiu care 0 fare sll arate
cum Sherlock Holmes.
- A~ putea sa-ti cump~j.r un pardesiu nou, .
propus.
- Nu. Asta a fost al bunlcii!,. a raspuns ea, in
cu hotarare conversatia.
Pe unna, dupa ce au venit pe fume copiii. ail
sa se poarte ~i mai ciudat. Ramanea tOiltA ziua in
male, l$i lua micul dejun la ora l1a am.i.azA, dra
ea 0 geanta de marimea unei camionete, plinll cu
tece, ~i vorbea monosUabic.
Purta fetita in toate felurile: in spinare, pe piept,
brate, pe uma.r. N-o lasa jos nieio clipa, nia cand
marne tinere clatinau din cap, pentru ci\ ele i~

11A=PRJMA!?ICEAMAllMPORTANTAABILITATE 149

~t:utuJ

lui. sau in scaunul special de la

.........lus
. ' - d .
~"": . e care-l a~ezau pe lOS atunCl can, mtrau pe
.-"mll,
p
. ' , d
u-if"Ce ciudllte.nie era sopa mea, pnan mereu co
undeva .
. llipit de ea!
pilu 'Ies de asemenea, sa alapteze fetita, chiar daca
f\ a ele, ei i-au zis sa~.
b po;
1. 0
'd' ,
.
nU--~l a Ul capUt.
n tea m
ll
pnete ri de cate on plangea, de~i oamenii ii spuneau
bfate 0
.
I' ~
~iHOS s-o lase S;1 panga.
eA ~ Plansul e bun pentru pHimanii ei!, afirm a cate

ciJleVa.
- b e~te.,
r"
_ Pentru inima el. e ~l. mal. b'me d aCa" zam
raS
pundea ea.
!ntr-o zi, un prieten de-al meu a zambit cam batjo
coritor la vederea unui abtibild lipit de ea pe spatele
ma~ii noastre: "sa fil mama $i sa stal acasa cu copilu!
este 0 roundl. a indmii."
_ Cred ca nevasta.-mea I-a pus acolo, arozis.
_ Nevasm-mea munce~te!, s-a laudat el.
_ La fel ~i a mea, am replicat zambind.
Intr-o zi, completamn.4>t formulare de garantie, iar
in dreptul ocupatiei sopei am bifat IIcasnica". Mare
~ala! A arurtclll 0 privire $i m-a corectat imediat:
-Nu sunt casnica.Nu sunt gospodina. Sunt mama!
_ Dar categoria asta nu este prevazuta pe
formular, am biHbait eu.
- Atunei adaug-ol M-am conformat.
~i intr-o zi, diJiva ani mai tfu'ziu, intr-o dimineata,
pe cand m-am ridicat din pat ca sa rna pregatesc de
mers la serviciu, am vilzut-o zambind.
- Ce s-a mtamplat? am intrebat-o.
- Nimic Totul e minunat! Azi-noapte n-a fast ne
voie sa rna trezesc deloc ca sa lini~tesc copiiL $i nici nu
s-au strecurat in patul nostru.
- Aha, am b{liguit, fara sa inteleg.

150

cAND UNU PLUS UNlJ FAC NOI

- A fO$t prima noapte, in patru ani,~

mit f~ra. intreruperi!
Serios? Patm ani?! 0 gr~mad~ de tirnp! Ni
bagat de seama. De ce nu s-a plans? Eu in
m-a;; fi plans.
'
Intr-o zi, mtr-un ~ome~t de necuge~,
c~va ~are ~ Hkut-o sa mtre ill baie ca 0 ~
mnd m p~ans. M-am dus d~p~ ea sa-i eeriertare.
fac asta dill suflet, pentru ca $1 eu aveam Iacrimi"
- Te iert!, mi-a spus.
$i $tip ceva? Chiar m-a iertat! N-a mai
.
nicioclata incidentul. Nici macar cand se
putut pune la b2l.taie artileria grea. A iertat ~i a
Nu, n-am s~-mi inteleg niciodata. sopa. $i ~ti'
Fika noastra Ii seami'ina mamei ei I:ot mai IIlUU...N
fiecare zi ee trece.
Daca va continua sa-I semene $i-n viitor,
sa mai existe inca un tip norocos pe lurne, recun,
pentru hartia albastra din dulapul de bUditlirie."

infur:;

Diferentele. Steven James a alcatuit 0 lista delaliati

rentele dintre el ~i soFa lui. Dar nu Ie mai dezbate,d
tal pur $i simplu, $i acceptandu-le a invatat sii Ie
Acesta este seeretul relatiei optime: sa eonsideri
rile puncte tari, nu puncte slabe. Afirmaj::ia lui James,
nU-$i va intelege niciodata sopa$i felul ei de a i, atat
rit de allui, 0 cinste$te pe aceasta mtr-un mod foorte
Chiar daca n-o va intelege niciodata, a luat hotIrtI.
con$tienta de a 0 respeeta, a 0 pretui $i a-i arata consil
Ea ii face v1ata mai buna in virtutea insu$irilor ei apar'U'1I
ciuda acestora.
Ea II irnpline;;te.

Mai mult dedit atat, el $tie acest lucru. El ii arati

ratie sotiei sale, sprijinind-o zilnic, dar $i serlind, afirmbdcu
voce tare 9i declarand iubirea. Nu e nevoie s~ l1i scrii~
fesionist, ca Steven James, ca sa faci 0 declaratie atatde
natoare. Este suficient sa marturise$ti in felul tAu tr,
miraculoase ale partenerului. Afirm~-ti ~i prodaJd.ll

1"1 A.'

~rU A $1 CEA

IMPORTANTAABIUTATE

151

-~~
ntr ellea ~i pentru toate acele diferent e

re.

,...: specl3

acele
IeU_ eare-i confera unicitate si il/o fac sa fie un

r de viata special!

liotlrare,a de a stabili "culoarea"

parlenerului tau
~e pe terna relatiei de cuplu optime folosesc
. low pentrU a-i in....ata pe oarneni sa respecte di
OI
!l8CU
"d
~
d
~Ie din tre ei. Le sp~ ca~f"tl
1lr:.~ e.u~ane 5;ro~~,
In rna
,sa dob.wdeasdi .ro.~1 m.ul~a~tumta.t~ m rela?~: lor~ V~r
i1TIp3rta~ascA Op1I"~e $1 sa.fie pretrn~; vor 5a-?~ lrnparta:
grijile ~i sa be I.ntele~1,. a:c~ltatl, pretUltJ; vor sa
,sell despre a$teptarile lor $1 sa S1mta c~ acestea sunt va
[)aT am fast creseu? s{\ credern ca dragostea adevarata
. ex.ista doar intre doi oameni care gandesc, se poarta $i
t identic, wloe sa lnte1egem fapml dO\. fiecare om are indi
',tatea sa proprie $i cil lubirea adevarata incepe sa creasca
tund cand renunti sa mai IDeerd sa-J schimbi pe eeWalt,
aceeptl ~ respecti dilcrentele care-i confer~ unicitate.
Pen a-i ajuta pc participantil 1a seminariile rnde sa
tTU
cat de radical dilerlti pot fi fata. de partenerii lor, Ie cer
considere pe sine UJl\ set unic, stra]ucrtor de eulort. La
inarii folosesc galbenul $1 albastrul ca sa-i reprezint pe eei
parteneri din relii3pE - galben pentrU femeie $i albastru
pentru b1lrbat -, daI ele sunt doar doua dintre nenumaratele
rombinatii de cuJari pe care Ie puteti avea tu ~i partcnerul
u. Fiecare dintre noi este un individ unie, cu propriul
mediu de provenienta, eu propria mO$tenire culturala,
m~tenire de rasA, cducatie parentala si experienta personala,
.ales in privmt a relatiilor. Spre exemplu, UnD dintre noi au
avut cinci-$ase relatii stabile $i s-au desparti t de fiecare data;
llii au avut 0 singura r,elatie serioasa. in teoria mea, pentru
individ exisla 0 nuanta unici1, speciala din cuiorile
curcubeului.

152

CA.ND UNU PLUS

TI;\: pRIMA $1 CfA MAl IMPORTAf\ITA ABIUTATE 153

fACNOI

Problemele apar atunci cand Oartlt>nii ~ .

partenerilor lor opiniile, preocupil.rile ~i ~::;,
nero}, avand alta culoare, 4;i va exprima rl-.....:-:-:
reacpona nefiresc, va til.cea, va arguJnenta saU~'--_1
convinga pe celalalt cat e de gre~iti\ culoarea ~
p~ate ~ cr.e~da ca p.rop~a euloar.e, personalital:ea
".
ill de a pnvl lucrurile ~l de a aC!iona este sUPerior.
~.......:.
incearca sa schimbe, sa asimileze sau sil. ames .
celuilaIt ell cea proprie, astfel meat si\ sernene. tn
fiecare persoan~ tinde s~ creada m superiorita
personale.

s:

...

Aceasta se intampLi atunci cand oamenii nu Jl!:SPedt'

rentele dintre ei. Ei mcearcil. s~ eUmine deosebiriJe . dI..
esc 9i, procedand asHel, i 9i sufoc~ em0!ional P~t1
paritsesc drumul spre intimitate.
Daca oamenii i'nva!a sa renun!e la a schiJnba
partenerului ~i sa respecte pur ~i simplu deosebililr_1t
confera unicitate, se intampl~ ceva uimitor. Cind.~,
albastrul se suprapun un pic, se fonnea.z.'\ 0
Adevilrata intimitate este acel verde Sau oricare al:
ce se formeaza prin combinarea culorilor unice,
celor doi partenerl. Niciunul dintre voi nu-~ pil
abandoneaza, nu-~i dilueaza culoarea identitatea -,e;
alc'lturaji ca doi oameni diferiji, formand un amestec
nou. minunat. Nu-p pierzi ni<;io clip!!. euloarea, dar
arnesteci cu a partenerului obtiJ putin verde ~i tOCmai
gas~ti nivelurile mai profunde ale intimit;'1~i.
Descoperirea faptu1ui C13. sopa mea, No
culoare ~i cc'l acea culoare reprezinta p
Ie, a~teptarile, sentimentele 9i nevoile ei proprii, care pot
extrem de diferite de ale mele m-a ajutat foarte m'
recunosc ?i sa-i respect insu~irile specifice. Am inv.
privesc nu ca pe 0 amenintare Ia adresa indivi.dualit!tii
ci ca pe 0 persoana uimitoare, a carei culoare, ames
a mea, ne face sa fun un cuplu mai putemic, mai
frumos. Ea vine spre mine cu propria cultura, ed.uca
diu familial, i'nfilp9are fizica, persanalitate, obi~ .

~1

lucruri care a fac sa fie persoana care este. 0

- 'atetrU
e trasaturi1e el"speC!
1ee, dif'
. ente d e ale mele,
~~a ei uroca, iar ace~sta ho~arare a ~ dus. rel.alia
','eluri pe care nu nu le-a~ h putut mchlpUl pe
Ia
ru pneaII1
' 5,,-1
x
1,
,and
mor~l~
5Ch'Un'b cUlOarea
pentru a

ai mult Cll a mea.

aceea, credeam ca propria-rill culoare e supeLa vte
.x1'~ ~l. preocuparile mele sunt mai
ca parerile, a?tepwrl
. te mai bune sau mal illlportante decat ale ei. Nu-rill
lSteIl'
l ' aces t e CUVID
' t e,a
' d,oar fXaceam nuci
. co
t1l gan uprm
d
,rj1n3
~
,ra ar1itand ca, dupa parerea mea, gre:;;ete m cele mai
privinte. Pentru cil ea nu era ~ p~r5oana agresiva sau
de fo!ta, dar eu eraffi, am asimilat-o pur ~i simplu,
dIldu-rill cularile mtr-ale ei. Ne~tiind cum sa recu
ncJ6CdUerentele ~dintr~ nai, da~amit~ sa Ie ~i ~espect, am can
,tdansul stang ac1 al conflietuhll, blocat m spatele aeelui
Jt\Dlea

enervant.
Nu aceepta sa ti se intample ~itie a~a ceva! Acorda-p un
Jigaz pentrU a face tes~ culorilor de mai jos. Apai, dupa ee
vei cunoa~te culoarea umd\ a partenerului ?i pe cea proprie,
jneep sA cinste;;ti aceste culori cu vorba ~i cu fapta.

CUM SA-n DETERMINI CULOAREA

PERSONW UNICA 91 SA-I lMPA. RTA 9'&7TI
PARTENERULUI ACEASTA INFORMAT!E

~ie-te pe tine lusuti, r~spunzand 1a intrebarile de mm jos

cu 0 c:ifra mtre J (nu rna caracterizeaza deloc) ~j 10
(rnA caracteri7..eaza intru totu1). Intrebarile te vor ajuta

sJ-ti descoperi propria "culoare" unidl.

KOfU I "Lider dominator"
1. imi place sa controiez lucrurile ori de cate ori este posibil_.

1 Am un {oarte putemic spirit de competitie - '

3. inn vine usor st. iau hotarari
"
4. inn place ~a fac lucrurile 1a repezeala _"
5. Sunt primul nascul iii parinti10r mei _.

154

cAND UNU PLUS UNU PAC Nor

TIA~::~Cf.A.
__
MAI
__
IMPO
__RT_A_NT_A_A_B_JLIT_A_TE
__1_5_5

6, Mi-e greu sa port () conversape eu p teJleru1

ar
ineot.roduce_
~~
7. Cand fac cumparaturi, inti place sa intru in ntagazu.
ce-rni trebuie r;;i apoi sa plee rapid _'

8. La volan, ilni place sa ajung cat mai repede la desl

9. Pot unnari un meci de fotbal Ia televizo r chiar daca
pe jucMori _.
....,.......
.
10. Imi place sa past.rez a anumita distan~ siguT! fali
a$a incat sa nu fiu eonrrolat de ei _"
--.w
11. Simt eea mai mare apropiere fata de partener atunei
'
~uram a activitate i'mpreuna _'
~ ....
12, lmi place sa depa$Sc situaliile dificile ~i obstaco1ele
Calculeaza totalul pentru intreb.trile 1-12.
Portocaliu / "Persoanil populari'i"
13. De obicei sunt 0 persoana fuarte oPtintista _.
14, Lni place distraq:ia _'
IS, Imi place diversitatea _.
16. lmi place sa fiu mereu inrre oameni
17. Sunt cel rnai mic dintre triltii mei, ultirnul na:sc.ut_.
18. Faptul de a rna aEla i'mpreunii eu alti oarneIli imi. d.'I
19, Gandesc mal bine ~i am idei noi dac.1 Ie pot imp
tare celorlalli _.
20, Nu rna deranjeaza sa Ie povestesc altora intamplhi
din via~a mea _
21. Mi-e greu sa vild partea negativa a ideilor noi, de obiCl$GIlllIIlI
pot reli$i, indiferent ee anurne _'
22. Nu rni-ar fi greu sa impu~c 0 veveritii daea rn!n.1ncI
care am pus-o pentru pasari _.
23. Am nevoie sa fiu implicat in Luarea majorit;1!ii deciziilor
afecteazl1 viata sau ciisnicia, Am nevoie de t'onsens ~ de
in luarea hotarariloI _'
24. lmi place sa amuz oaruenii r;;i s~H influent= _'
Calculeaza totalul pentru intreb.ltfle 13-24.
Verde / "Loia] ~i stabil"
25, In grupurile de oameni din care fac parte, imi place ca toati
sa coopereze dit mai mult In acliunile pe care Ie intreprindeDt....
26. Ymd sa Ie fiu foaIfe loial prietenilor mei si 53 nu Ie rAnesc
minteJe _
27.1mi place ca viata sa fie relativ constant!, EM! prea
schimbari rapide_.

28. Mi-e greu sa refuz un prieten care are nevoie de ajutor_"

29. Stlllt un bun ascultator _.

, IrIri place sa ating diferite Iucruri, in cautarea

rlltun ,
."
x
are am vemt
sa 1e cumpar
-"
't'wd{)~ p.e ~ace sa tiu precilut ~i politicos fata de ceilalti ~oferi
~lan lJlU p
.'
,
1spre destmape, .
d:'~len:seazi1 jocuri1e sportive daca nu-i cunose pe UM

eulJ1.Pll

....1ucMon
-'
'ul ~m care tralesc
.
"'~
X deco rez si sa aranJez spat!
ast fe I
'

. place S 4
refleete cine sun! _:
sa. mai mare apropiere lata de partenerul meu atunci cand ne
tce8. reaproc tot felul de lucIUri, in conversatii pmfunde _"
~a de a Ie fi de folos altora ~i/sau de a primi aprecieri
lice pentru Cea ce fae - ' .
' .
auttn 'oie sa ma simt in COT-Uunlune cu partenerul pnn mterme
0

ne'o

, .

w conversatleJ
-' .
. .
evo de il prinu tandrete verbala sau fi.zlcl1_.
la

c~ na~ avea banii neeesari, rni-ar placea sl1 Ie fae oamenilor

uri - 'Calculeaza"
IuI pentru '
tota
lI1b
tre iITJ'1e25-38
,
'
o

I nIubitor de det'alii ~i spirit analitic"

canddiscutcu oamenii, imi place sa fiu cat mai precis cu putinta_.

:rn:! sa. tin seilJUa de detalii caud lrni org~n~ez viata $i m~a _ _'
Lni place sa primesc Idel nm de la altil ~l apm sa rna gandesc la
"

singur, eu atentie, luind in considerare toate amanuntele _'

.La ~itul unei zile indlrcate imi place sa fiu singur 0 vreme,
.pentrU a-mi redobandi puterile _.
Imi place sa-rm pastrez intimitatea vietii personale ~i nu ill? poves

tese stroinilor prea multe despre Il',me ~i despre familia mea _.

44.rmd s.! \"M pa.rple negative ale tmei idei nol provenite de Ia alpi _.
5, Tmd s1\ vad ee tn>botie facut pentru a avea 0 eas1!. sau un birou

onionat _'

In general, am nevoie sa traiesc "conform regulilor" $1 sa am cat

de cat ordine in viat~_,
Am nevoie ca partenerul sa demonstreze implicare ferma ea sa rna
simi in siguranti1 in ceea ce prive$te dragostea $i/sau banii _.
4lI.Simt nevoia ca partenerul sa rna accepte pentru ceea ce sunt
$i/sau pen!ru ceea ce fac _.
'9. Am nevoie sa rna simt in sigmanta eu partenerul meu pentru a
m3 purta a:;;a cum sunt _.
~"Imi place sa fae lucru.rile bine, astfelincilt sa dureze _'
~l.cand mise dil: cevade famt, imi place sa ducsarcina la indephnire_.
CalcuIeaz3 totalul pentru :inlrebariIe39-51.
Noteaza scorul total pentru fiecare euloare.
Ro:;;u Galben Verde Albastru
~

156

rIA: PRlMf\V1"'~ ~[ lMPORTANTA ABILITATE 157

CAND UNl1 PLUS UNU PAC NOI

Pentru cit fiecare dintre ~oi este 0 combinafie de ~

ele fund de ob~~ei dommanta, vel a.vea u~ :.ulume SCOt II ~
dintre categoru. Import~t eSb~ s~ mte1egl.cart! sunt ~
dintre tine ?i parten~r, lar ap~Ol, ~and sun:me Un co~;'!
minte ~i ~ respecp trasatunlelculorile unice ale
Acum, dl tu ?i partenerur t!lu v5 cunoa?t~1i ro!l\binalia
de culori, incepep sa aratali considerape lalA de eIe
ceea ce spuneti ?i prin ceea ce fa-_ ..

----

Cum Sa respec!i trasaturile specifi

ale partenerului

In acest capitol ai aflat c~ intre tine ~i partenerut

ta ?i diferente acceptabile, :;;i diferente ce pot sa ptoVl
confort. Modulin care Ie abordezi poate.fie sA va .pl
sa v~ distanteze.
OdatEi ce ajungi sa prive~ti deosebirile sub fonna unar
peete ce merita respectate,?l nu a unor puncte con~
care sa fie dezbatute, p0ti gasi poarta din zidul c~
Demersul concret de a arata respect pentru aceste clifertalltl
va permite fiU doar sa vezi poarta, ei ?i s~ treci prin ea.
lalta parte, in Jumea noua a intimitatii autentice.
Din cxercijiile prezentate in capitolul 4 ai aflat care
diferenteJe dintre tine :;;i partener. Acum sa acp.onlm.
in sensul respeetArii lor.
lata un exemplu. a femeie ii spune sotuJui: "Zlu
vreau sa mergem de Cr~ciun la mama tal Am fost
fiecare an ?i mereu se intampla acela/li lucru. M! umiJeIII!.
fiecare data!"
Diierenta dintre eei doi este evidenta: ei nu-i pm
pallia marnei sotu1ui la fel de mult dlt II place lui. Cane. I
reactia tipie~a sotului? In sens opus respectmi deoedAdlat
Prima lui reactie va fi, foarte probabil, defensiva. Se
vulnerabil:;;i vrea sa-?i protejeze mama, famlJia, propriJJe
saturi spedfice. "Care-i problema Ctl mama?, intreabl e1.
ai gandit vreodata ca poate tu e:;;ti problema. nu ea? ~
:;;i cu asta, basta!"

~~

dansul conflietului, Simpla

~d,1a J1~ei opinii -"Am fost acolo in fiecare an :;;i de
,,;mare: e la fcI" - decla~eaza 0 ceart~, in urma cc'lreia
~ ~ ~. f ti'
..re data
. \'or a1ege ell "vanatal
a ec ve " ?l' se vor retrage
:u ~>P'I~ superfidal e de comunicare sau chiar \>lor inchide

lIl veIUfI
t u~a

, ~ .,

comunICilnl.
Ie. respectului pentr'u diferen~e" presllpune ca sotul
a
ReactJ' asd3
~ d un'Ie, sa-:;;1
~. contro Iezc
" penb"U a-?l' d
a una gan
.~
anlinteasdi. sa. arat~ c~nsidera!ie ~ai presus d,e
~' i sa incerce sa mt.eleaga dlferenta expnmata de Opl
:e. ~~lui. "Nu ~tiam dl asta e parerea ta, ar putea spune
~e-rni ceca ce si.m~, ~a sa pot mt~h~ge,"
vati-mi voie sa $~tiruez ce~ ~al tmportanta. parte:
trolarea mamei Funa este pnnClpala forti!. pe dlstruge
con 'deratia; a~ cum WI incendiu rnistuie cladire pan1l-n
~ furia, dupa. ce s-a pomit, poate sdlpa de sub
trol ~cand ravagu- Trebuie s~ inveti sa-ti ment ii furia la
conni~1 sc,uut. Caud te simP. infuriat, recunoa?te faptul ca
emope este negativil:;;i potolC?te-o cat de repede poti.
Cum? Amintindu-p cat de valoro:;;i sunteti amandoi. Calmea
zJ-te ~ rernediaza stricacmnile aduse relatiei, folosind toate
cele trei abilitat:i: considerapa, ascu1tarea reflexiva (pe care 0
yom prezenta detaliat In capifolul 6) ?i lncaxcarea "bateriei
oiIor" partenerului prin iubire (aceasta 0 vom prezenta in
capitolul 7). Am descoperit ca metoda cea mai buna ~i mai
~ de a repara lucnnile ~onsta, in cazul meu, in a ?-1a opri
pur ~ simplu ~i it spune: "lmi pare raul Mil ierti?" In acest
punct, ~i partenerul tau trebuie ~ invete sa ierte ~i sa treaca
mai departe, In~elegand faptui ca paoa ~ eei mai apreciap. oa
meni dau gre~ din cand in Gmd.
Deosebirea mtre partenerii care se respecta ~i eei care se
jignesce~or de V3zut. Eo diferenta de roluri: ea, ca nora, are
un anume mod d~ a 0 privi pe mama lui; el, ca fiu, are alt
mod. Aceasta dife:nm~ I'm Se va schimba niciodata. Daca elli
va ar~ta 0 considem~, in loe sa transfonne diferenta in su
biect de discutie in c.onh'adictoriu, conversatia lor se va ridi
ca Ia un alt mvel. Diferen~ devine un prag; sotii pot continua

OP;?i

:;m,
:ast!

158

." A'

aND UNU PLUS UNU FAC NO]

~!~ n

sa vorbeasca pana dind fiecare dintTe ei a inte~

de ce anume are nevoie ceHilalt. Atuna ~i nUInai
atmosfera de sigurantii creata, ~tiind ca nu se Vor ~
rnustra sau abuza fizic unul pe aitu!, cei doi pot"
:imparta~easca ~ntimentele ~i ne~oile,. fapt ce ~
desigur, cele mal profunde doua mvelun ale intimi~
Tabelul de rnai jos poate sa ilustreze mai bineunete.....
diferentele pe care este probabil sa Ie in~ti ~
reactiile tale pot sa-i dernonstreze partenerului
sideratia pe care i-o porti sau sa-I jignea~~
DlFERENTE

Diferente
degen

II

REAGlE JIGNlTOAKE

"Da' ?tiu

--

c~ ~ti

mor:odinoas~!

qti

cumva in perioada
aceea a lunii?"
Opinii,
preocupari,
a!,'tept~ri

aJori

,.. ~u-mi pasa daca

vrei sa pleci
lmdeva de Craciun!
Eu raman aici, si cu
asta, basta!" .

"Consider ca a bea
.,Eu nu beau
alcool este un lucru motiYe personaJ..
inacccptabil din
n-am ~ tejw:ldd_1
punct de vedere mer dati Si'l bei un pahlrew
Tal si vreau ca si tu i~im in societa
sa consideri la feI!"

Personalitate I .,Vreau sa. merg la

petrecere ~i s1\-mi
v~d prietenii, iar tu
trebuie sa vii cu
mine!'1.1

n.A.A. 5J eM MAl IMPORTANTAABILITATE

~.
.~"
.
"Ce tampenlC/
A

:xJ

visUi sa.l1'ilie~ti pe

iSUfl

159

:::.=..:UL:-:-._--------=----=~

o harc~H N-o sa F1e

plltem pemtitc ~a
ce va niciodata."

I ,,1
E' d a, asta ar fi 0
adevarata aventurA! Eu
n-am visat pan1\ acum 1a
a~a ceva, dar sunt dispus
~ iau in considerare
aceasta posibilitate."
,

-----

Cand nimic altceva nu merge...

latA in continuare un exercitiu pe care

sa-I Incerci data

..toare (and pa.rerea exprlmat~ de partenerul tau dezvaluie

~iferer$1 intre voi. Cum ip vei cia searna? Va fi 0 opinie spe

lui sau ei ~i va intra in conflict cu propriile pared ~i idei.

se intampla a~a ceva, nu dovedi Iene emotionaHi; tine
dl reacpa cea mai fadla. este aceea care survine eeJ mai
. Opune-te tentarei reacti-ilor reflexe, furioase, cand
nirteneru.l dil glas unei diferente esenpale in privinta filozo
ide via!<'l, a emotillor sau a nevoilor. Chiar dad!. nu e~ti
~ sigur care ar fi reactia cea mai productiv:!, incearca sa
.un iubit sensibil sall 0 iubita sensibila:
Ascult! simtamintele pe care ti Ie ID:1.parta~te partenerul!
im,elege acele senti:mente!
Valideaza perspectlv3 urucii a partenerului, filra sa emip
judeclti la adresa acesteia!
Respeetii-i perspectiva personala ~i reacponeaza la ea
aaIl'dAndu-i consideratie ~i fc1cand efortul de a gasi 0 solupe
sA nispunda nevoilor fli sirnt<'Unintelor arnandurora.
ilfel vei ~i sa combini reaJmente cele doua culori ale

Dar! vrei sa fij sigur ca e~ti un iubit sensibil sau 0 iubita

BeJlSibiIA in orice situ~Jie, fil in afla fel incat relapa voastr!!. sa
CllIlStituie un mediu SiguT pentru partener, astfel Incat sa-p
poali impArtA~i simamintele ~i nevoiJe sale, chiar daca tu nu
Ii de fiecare data Ia indemMa reactiacea mai bun!!. sau cea
IlIIi adecvat!!..
'

160

CAND UNU PLUS UNO FAC NOI

11A: pRIMJlo.$I C'HAMAl.lMPORTAN"TA ABlUTATE 161

Respedarea deosebirilor dilltre tine ~i ~

doua scopuri. In primul rand, lti validezi parten
du-l sa. se simt~ in s~guran!~ in c~ndip.u: in care~~.
su.n te ~I ce nevOl ar~. ~ a1 d~ile~ ran.d, arnandoi doha'-';;;'
plm puterea de a mamta m direcp.a cOmun.icArii-;u:.cIi
duce spre cele mai profunde dow niveluri.
...
Facand acest legamant "Recunosc c<'1 noi doi .
bim in multe feluri, dar diferen!ele nu vor mai Ii ""'
disputa, ci baza unei mai bune in!elegeri" - Creezi
intimitap.i. Nu renunp. la opinille tale, nid nU-Ji a~
racteristicile proprii spre a deveni identic cu pa
ca.
doar accepti sa yezi punctul de vedere al acestuia
na noua, toleranta ~i deschizi astfel poarta spre ~
Odata ce iei aceasta hotarare, relapa voastrii va ajunp ...
tarnat 1a un nivel mai profund. Partenerul se va silntifai...
ran!a ~Hi va putea imp.:trta1;>i sentimentele!1i nevolle
tu te vei simP. in siguranta 9i p Ie vei putea implrtlp...
tale. V~ti .~cepe sa sahsfac~p una ~int:re ~e\Toile
ondirel fnnte umane: neVOla de a fi pretuit.
Va fi nevoie de exercitiu. in definitiv, in acest
pune problema schimbarii unor reaqii conditionate,
inUlrite pe parcursul unor am, ba poate chiar a unor
Se pune problema transformarii reaqiil(lJ' negative
reacp.i pozitiYe. Fiintele umane nu sunt moop; nU)NIIlIltl
apasam un buton 9i sa ne inJocuiill toate reac!ille nesatiftar
unele pozitive. Dar te poti condip.ona treptat,
sa-!i controlezi reactiile negative un prim pas ~
catre consideratie. Pop invata sa prive:jti aspectele
ale luerurilor, inainte de a-ti lasa iritarea ~ te ad~
pe calea lipsei de respect, a jignirii.
A

tntr.o......

cruciIIe.

Al doil@a act al manifestarii consideraJitt

!ista lucrurilor de respedat
In cadrul seminariilor pe care Ie SU5~, fac 0 . . . . . . .
lntre rezultatele cumulative ale manifes~rii cu consecvillfl.

~e

celaIalt

~i eanstruirea unui far maritim

deratl
~
Pr ac ti' ca m aniiestaIu
"'.. con51
.
. irairri c prCUdl stanca.

~~c, mMJ eu un proiect de construcpe -In aeest eaz,

"",seaire UI1ui far. ro..

~
.
.....l.IIpa ce al meeput Sa. sapI pentru a
a
cons;~atia, llei vedea neintarziat imbunatatiri in relatia
A

, , '

'r"

Je din care oonstruie9ti sunt toate cuvintele "de

Ie scrE sau i Ie transmiti partene
. . pactiunile tale; aeeste lespezi de granit iti vor ina.lta
lUi ~ s~s ~i-l VOl' face de neclintit in fa!a furtunilor.
din far va fi reprezentata de inventarul tuturor
LlJlIl\n~or pe care Ie ~re~e~ti ~1 Ie ad~ri la p~rtener. ~u ca~
tarul va fi mill. complet, eu atat lumma va h mat

l'i~ e care Ie roste~ti.

udtoare .
Dup! ce ai conslnJit fa~'[d, car: are acum 0 fundap.e inalta,
Iernicli, relapa till \a fi 0 nava u90r de condus pe calea
~ Indiferent ce furtuni ai traversa, daca farul ada
~ lumina consideratiei, aceasta lumina puterniea te va
uziaproapede fiocare data, fara gre~eala, inapoi in portul
al iubirii ~i al infimita J.ii.
latA cum pop incepe sa-p:construie~tifaml considera~ei:
1. AlcMuie;>te 0 lista eu toate aeele insu~iri ale parteneru
lui pe care Ie pretuie~ti. Cn cat e mai lunga lista, eu cat
oonsideratia e mal put-emiea, cu atat lumina din acel far
va fi mai intensa Cfuld le afli in pragul conflictului, re
vino la lista. Ea iti Vil da farie ~i-ti va inspira considera
pa; cum ai putea sa nn simP. a~a eeva cand prive~ti 0 lis
t! atat de lunga cu 'I:rasaturi concrete, ce merita pretuite?
Pune lista la vedere In casa ta, in loeuri unde s-o pute!i
vedea in fiecare .zi ~i tu, -,?i - mai important parte
neru1 tau. Orice om are ealitap minunate. Gande~te-tela
triisilturile de personalitate ale partenerului tilu
(introvertit V5. exhavertit), la infati~are, la tiparele de
gandire, la caracte.risticile de gen, la tiparele de cre
dintA, la valorile irnpiirti1-'?ite, la abilitatile parentale, la
preocupilri, opIDii S;i te)uri de viata. Personalizeaza-!i
lisla! Aratii-i-o parte:n:eru1w, apoi faceti cu regularitate
schimb de liste.

162

. . . S1
TfA:r .....-
. CEA MA[

cAND UNU PLUS UNu F'AC NOI

2. Alcatuie~te 0 listii cu IUcrurile pe

~
aduce in viatata ~i care-ti inspira ~ ~ ~

tiizi ;;i n-ai avea fara partenerul tau.? 0 ~_

varat fericitii e 0 persoana recunOSdltoare. ~

jur ;;i vezl de ce anume te bucuri in. ila!st

L
Pentru mi~e personal, un benefidu eu
important! In aceasta privintii este credinIa
Dunmezeu. Sunt mereu COIUjtient de ceea
Dumnezeu prin creatia sa ~i ca r:3spuns ]a
mele. Reu~esc intr-o mai mare rruisur! ~ m.I~
sa-mi pretuiesc partenera, fiindea eu
..
persoanc'1, sunt atilt de implinit. Dad ne ~
asupra lucrurilor pc care Ie avem, nu asup.ra ctIcir
lipsesc, atitudinea noastra este mult mai ~ :..
vine mult mai uor sa manifestam consideral
..
ceilalti.
3. Alcatuie~te 0 list a cu toate lucrurile banaJe ~ . .
la partenerul tau. Viata nu e 0 vacan
akatllita dintr-o succesiune de lnbUnplUi MticIfeIt
trebuie sa inveti sii Ie cinste$ti ;;i poe acesta.
compune 0 listii cu intamplari cotidiene:
partenerul tiiu i;;l indepline;;te activit':i!ile zimtat l1li
cum spala ma$ina, face curat in garaj, i~ perle pInd
cluce gunoiul. Giise$te lumina din ungheme de.aIIbi
intunecate. Dupa ce ajungi sii-ti Vez1 partenerql
tregime, indusiv aspectele banale, il pop
deplin ca persoaniL
4. Aldituie;;te 0 Esta cu tot ce-ti displace la pat1enertl.
vatii sa "vanezi comori" - instrument importllltt.
construirea unnl far al consideratiei trainic
stanca;;1 cat mai inalt. Tine minte cil tu ~ parIlmendll
v-ati angajat sa va acordaJi reeiproc nu cloar impaI_
tel, ci importanta cea mal mare, considerand d
meritaJi un respect profund, laudel ~ consideratle;8d
restrictii V-ati angajat sa va considerati unul pe"o
comoara, iar aceastii atitudine ~ vll guVI
faptele;;i toate spusele, chlar i atunddnd apar

A ABIUTATE 163

:.:..:-----

tenpal negaiiv. A$ldar, ca~d :par situatii, vorbe ~i

po .

eu
negative - ceea ce se va mtampla la un moment
acJ1~ sigurant! _, mvata sa cauti elementul pozitiv,

dat oar asupracareIa

v sa
~t
e concen treZl.'V_v
matoarea d e
a
cornon presupune cautarea
~
'" a aspecte1or po
con~t'lent..
coJl\
..
hE
. ,mtot d eauna
uv
. 've intr-un conlexL neg,a . u am reu~lt
~b lise5C macarun aspect pozitiv al oriduei intarnp1.3ri
)<ISalive. Pentru
.
a d escopen. comon. t reb'
me sa te
neg
.~. X I < > '
X
d'ill trelsa turi1 e
intrebi: nee pot IllV..)"" san ce am illVatat
potenp.al dezagreabile ale partenerului meu? Ce ar
trdJui sa fac penku a tr-.msfonna acea perceptie negali
vI intr-UIla pozitivi1?"
J)eSCOperirea romoril.ot din spatele incerdirilor pe care Ie
~zi constituierea mai rapida, cale din cate cunosc de a
~ valoarea pe.l'5OnaU! {ii de a-ti rafina perceptia asupra
iei voastre. Exercitiul de mai jos este unul pe care 11 fo
Unpreuml cu sofia mea pentru a descoperi comorile
incercMile prin care trecem. Poate ca va functiona ~i in
v

"ostru.
Lnparte 0 coala de hat-tie in ~ase coloane, pe care Ie denu
. dupa cum unncaza.: 1) Ce-mi place la mine insumi;
'1

Ce-mi place la parlener; 3) Incercarile noastre din trecut;

AbilitA~

de sprijin, utile; 5) Re.zultate benefice ale incer

ciriJor; 6) Iubirea in acfjune.

Cf.mi Ce-mi
plnla pla<..-e la
partener

htcerci'hiJe Abilit~p.
noastre din de
!recut

sprijin,

Rezultate rubirea
benefice in
aJe lncer- ,acpune

utile

CilrilOT
I

164

EIV\'flA: pRTh1A$I CEAMAI f!1;WORTANTA ABIUTATE 165

CAND liND PLUS liND FAc NOI

In primcle doua coloane noteaza eel

p~

re-~ p1ac 1a tineinsuj::i ~i trei lucruri ca.re-{i plac la

In a treia coloana noteaza lucrurile C"a-re au ~

turi, stres ~i tensiUTIe mtr' tine $-j partener. EIe sunt

pe~ient~ du~er~ase ce dau na~:tere la m.inie, am~ai...

fermt a m d Ifente grade. Unu oameni mi-au spus ca
dureros si'! notezi toate aceste lneerccUi dintr-oda'
poate vei prefera sa te concentrezi, pentru moment.
sau doua, iar de celelalte sa te ocupi alta da~.
In a patra coloana noteaza oamenii care te-au "JUtIt1l
versezi mcerdirile mai grele $i/sau abili~We foI,
....
sau de partener pentru a va rezo]va <.u sucees P"IIl.....
Poate aj::i descoperit ca va sunt utile imaginile
poate ca preotul de 1a biserica v-a dat sfaturi in
situaj::ii mai cri tice.
In coloana a cincea noteaza ce rezultate erezi ell a
cercarea prin care aj::i trecut_ Daca la inceput nu-p vinelllllir
in minte, arnint$te-j::i ca lncercarile pot d.a ~tere Ja
aspecte ale iubirii; lncearca sa-ti amint~ti d.acl acea
plare anume te-a ajutat sa te iube~ti pe tine insup sau
be$ti partenerul mai mult_
.In ultima coloana noteaza in ce fel efectele benefice
cercarii ~-au modificat comportamentul. Scopul ~
eu care ne confr1ll1h'l.m este acela de a ne ajuta d
noa$tem mai bine ?i sa ne iubim mai mult, pe noi ~
partenerul nostnl.
Poate Inca te indoie?ti de faptuI cA lncen:.mJ.e pe
traversat au comori mgropate in adanc; haidc atund
tam impreuna cateva exemple.
1a hotararea de a considera ca ideile, gandurile,
............
hol
preocuparile, a~teptarile $i telurile de viatt'l ale par.Il!Il
sunt putin mai importante decat ale tale. Aceasta este
buni'! cale de a-ti spori considerapa_ 0 asemcnea atitul
aduce in dlsnicia ta mai multa insufletire ~] mai mulle
riente pozitive decat orlce aIt lucru, dar e eel mai greu
$i cel mai U$or de uitat. Partenerul va obselVa fMll intirziIIt

~Yei
jJltba rea, 13

incepe sa amplifici consideratia ~i stima

i Ie aco rzi .
'

sa eomunici, mal.
aies prm ascultarea reflexlva Lt,,~~ ternica modalitate de comtrnicare din lume, pe
rnal PUexpliea pe larg in urmatorul capitol-, cand aveti
. bIt sensl-b-l
,_ VoIll
1 gere serioas3..F'aptll I d e a fi un IU
I sau 0
:~ibila mar~te respectul din relatie, iar parteneruI se

mai pretui t
d descoperi care sunt principa1ele nevoi ale
can .J1ui ~i-P promiti- sa petred zilnic diteva minute
a contribui la 1mplinirea lor, partenerul va remarca
~u angajament fata de valoarea sa. Considerap.a se
I~te ell fiecare. noua mcer;care de a d\spunde in mod
tiv ne\'oilor celUllalt.
Angajeaza-te la constr~i~ea unui :.ar a1 considera~ei ~ r~
., Ill; astfel te vei protepc m fata vlltoarelor furtUfil- eu cat
.inalta este consideratia, cu atat relatia ta va Ii mm prote
dee\'entualele vatamihi. Dupa ce construie~ti farul, te vei
ia tot mai mult de partenerul tau, intr-un mod foarte
foarteprofund- Daca dai prioritate conside.ratiei $i i'ncepi
Ii manlfe~ti :;;i sa-Pc proclami respectul in fiecare zi, vel i
p~atit sa ajungi la destinatia ghidului relati-ei optime, in
in care partenerul tau i~i pastreaza toate sentimentele $i
.oile, eel mai profund loe de pe pamant: sala~ul inimii
lncepand sa-ti manife~ti zi de zi consideraj::ia, vei dari ca,
ininterac~unile cu partenerul, sa incerci cat mai multe dintrc
urmatoarele modalitati de a acorda consideratie:
leo

l.Metode de cmmmicare. Comunicarea autentica, prin

intermediul tehnicilor cu eficienta demonstrata, cum
sunt imaginile verbale sau Clseultarea reflexiva, consti
tuie cea mai rapida cale spre inirna parteneru1ui tau. Ea
estc cea mai directa modalitate de a-i spune parteneru
lui eli vrei cu adevarat sa ascuIfi. ce sentinlcnte !Ji nevoi
are; ea vrei ca discutia voastra sa fie cat mai plina de
micz :;;i cat mai agreabila eu putinta; ca-i respeqi simta
mintele ?i necesitatile ~i-l vei asculta eu adevarat. In

166

CILl\JD UNU PLUS Ul\ilj f'AC NOI

cartea Lasting Marriages (Casnicii durabile)

cupluri cu casnicii indelungate si feridte' ...........
abilitarile care Ie-au fast utile peTltru a-si
nida. Chici ce se afla in fruntea listeii --..-.....
vorbim, varbim mereu!" ii spunea unui 0:;..
meie casatorita de mai bine de 50 de ani, ~"'L
fericit. "N-am facut niciodata ceva fArll SI
intre noi mai intai. Nu lasam nimic ~ ardi
noi. Nu suntern mereu de acord, dar eu n _
...
pentru felul cum gande?te, iar el rnA respectl
2. COl1fruntarea cufiJrin.. Furia este du~manulCOl 1'1:'.....
In cIipa in care te r.1ste?ti la partener, respectuJ
pe fereastra. Gande~te-te putin: dind
enervandu-te, ?i arati asta prin cm'i.nte, aetiunf
tudini, practic ii inchizi u~ in nas consideraPei......
care iti controlezi mania indica gradul tau de
fatil de consoarta. Oare partenerul tau menta sa .......
la el, sa.-! insulti, 5.1-1 acuzi? Nu! Ai ar~ta ~
partenerului inseam.na sa-i demanstrezi cli-l COIIIWmIl
persaana care merita lauda ?i, la nevoie, .
Stabile?te 0 regula nedintit.1: anume ca, dup! ~
neintelegerii, indiferent de deznodamantul eJ.
ierta partenerul. 0 saFe spunea in cartea
Marriages: "Tine minte regula de aur; nu-i san
gata, nu arunca cu abiecte, nu tipa?i nu plange.At.
dare! fii dispus sa cedezi!"
3. Satisjacerea nevoilor fizice. Cantactul fizic reprez.intl.
sideratia manifesta. Studii!e arata c~ femeile au
sa fie atinse irnbrati?ate, sarutate, tinute ]a
caldura - de eel putin opt ori pe zl pentru
nismullor sth;,i p.1streze echilibrul. Fiiute1e UJnIlIe_O
nevoie innascuta de atingere; nou-nAscutii pot
pur ?i simplu din cauza lipsei atingerii. Indiferentdld
este 0 simp!a mangaiere pe obraz, dad-i tii
laIt pret de diteva dipe sau este 0 mangaiere pe
.
gerea ta spune cat 0 bibliatecil. intreaga~ ea lepezBI
traducerea fu limbaj fizic a iubirii ~i a consid

fIA= pRL\oiA $I CEAMAI IMPORIANTA ABILITATE 167

~asiunea iubirii de mceput se potole~te,

pe ~s~cul iubirii mature, este firesc ca aspectele fizice

~ I tiei sa se dirninueze. Nu accepta sa se mtample
ale rercru! Hotara~te-te sa mentii contactul fizic" fie $i
aces t .Uprin gesturi marunte. Un sarut ritual. inainte de
a1
nutn
~ ab senta S<1ru
'"
.' dinlineat a din casa e mal'b un d ecat
a leSl
1
f'
.
ti"
dali
! '. Tine nUnte, contactu lZlC cons. tule rno' tatea
to ~ltretinere la nil;rel celular a consideratiei ~i a iubirii.
de. Ill.
.
" d'
I'
1
_ll~sa sa dlspara JJ1 re atla tao
4 ~~trirt.!a. Echivalent~JI g~ecesc pentru ,,~el ce nutre?te"
. traduce in englez.a pnn husbandman (hteral: "sot-bar
:t"); in contextul ~ctivitatilor agrico?e~ el des:mneaz~
lldinar ul prOfeSlOnlst, care culhva pamantul $1
grije$te plantele. eel ce nutre$te, ~dicA cel care hra
ajuUi la cre$terea unar fiinte. In gradina, aceasta
te
p~upune sa ll~i plante!e ?~ s~ Ie a$ezi ~stfer inc~~t sa
pritneasd! lumma soarelUl. In domemul relatlllo r,
nutrirea inseanma cam acela$i lucru. Ea este un aspect
esential a1 considera~iei, fiindca presupune sa te ocupi
de simtamintele ~i de nevoile partenerului. Prive$te
acest lucru prln medierea perspectivei gradinaritului.
Cum faci plantele sa. creascil.? In niciun caz racnind la
ele! Le facl 5ii creasca acordandu-Ie atentie. Acela$i lu
cru este valabil $i in cazul intimitAtii. Nutrirea are patru
PMP diferite, patm parti care nu sunt negociabile:
sentimenhJ.J prafund inradacinat de siguranta, conver
sapa cu miez, momentele afective sau romantice $i atin
gerea fizica pozitiva.
5. Folosirea lncercd,.ilor pt!lltru a te dezvolta. Cu acest aspect
reveniro la atitudinea ta fata de conflict. Daca prive~ti
contlictul ca pe a ocazie de a te dezvolta i de a obtine
intimitate, nu Cil pe un e?ec aJ relatiei voastre, fu felul
acesta iti man.if$ti consideratia fata de partener,
mcearcll siHi pa~ atitudinea potrivit careia te afli
implicat in acea I'elatie pentru taata viata ?i astfe! nu vei
mceta nida clipa sa invep. din rnicile zdruncinllturi
ocazionale. Cand consideri conflictul un lucru minor,

r
:es

168

CAND UNU PLUS UNU FAC NOI

~omparativ eu importanta iubirii ~i a leg~

Ii ac?rzi eonsi~erape parte~erului. In cartea

Marnages, sope spunea: "Slgur d'i Yei avea
certuri. E caraghios s~ crezi ca nu var aparea!
relalie ar Ii aceea? Dar ele nu sunt sufic:ient de
sa creeze 0 problema adevarata."
6. lnsani1to$irea relatiei nesanatoase. Dac:1-ti dai 5ea1J1l<t
prins intr-o relape lipsita de cO~idera~e,va b'ebwra..
~i partenerul tau sa va cercetap reciproc sufletul.
prin a-i pune partenerului trei intreb~ri: (1) Pe 0
Ia 1 la 10, in care 1 mseamna groaznie, iar 10
uncle ai vr,ea sa se atle relapa noastr~? (2) Pe'o
Ia ] la 10, privind lucrurile in ansamblu, unde Ii
relapa noastra a9a cum e in prezent? (3) Gin-dind
relap.a noasrra, care sunt lucrurile concrete pe
am putea face in urmatoarele $ase sapt~mAni ~
ar apropia mai mult de valoarea lO? Dupi
r~spunsurile partenerului, nu Ie uita, nu Ie negJ.1IIl
minimaliza importanta! Cere-i in eontinuare sail
sa intelegi ee spune;;i insista pana clnd pricep:'
7. Stabilirea granitelor personale. Oa, eu toJ:ii ne
limitate, dar orice om are nevoie ;;i de granite. ~
intimitapi presupune sa descoperi granitele PI!IIOIlIIr
ale partenerului ;;i sil. Ie respecp. C.md ii
persoane timp 9i spapu pentru solitudine, iJj maaifeIIi
considerapa fatil. de ea.

Recunoa~terea

afrontului

Opusul considerapei, afrontul, este cea mai distruI:tWt

forta pe care 0 pop aplica relapei tale. C.ind ne batem
altii, ii tratam - voit sau fara vaie ca ~i rum n-ar aveanldo
valaare; de obicei, facem aceasta prin clitici nedn!pte,
paralii nesanatoase, favoritism, lipsa de consecvenj:A.
egoism, invidie 9i sub nenumarate aIte forme de ,,_...:t-U'
verbala ;;i mentala.

:RATJA: PRIMA $1 CEA MAl IMPORTANTA ABll.JTATE 169

~
. afrontul paate fi subtil, dar eu am lnVatat sa caut

VneD1\ unui "semnal de alanna" mentaL Ori de dHe ori

.~perior
partenerului, crezi ca modul tau de gandire
S

siJI1b.. cored, ca. preoCupan

Xl e taI e sunt mal" Importante, ca
: : tale sunt superioare, d a~teptarile tale s~t m.ai co
inwrci instantaneu de pa.rtea cea rece a zldulUl eon
~ t~ revenind 1a IDvelurile superficiale de intimitate. Ba
n. ;:; sentim entul de superioritate te poate duce In oele
snal~i1 direCt la tribunal, pornit pe infaptuirea divortu1ui.
lata 0 intamp1ar~ ceo ilustrea~a cat de u:or ~i de firesc est~
crezi ci1 propriile Idelvsunt ~al b:me decat ale partener:uUl.
sl doi-trei ani in urma, eu ?l sotia mea am avut 0 nemte
u
C privind modul ~ e~re sa ne alcatuim testamentul ~
ia\'(}Mea copiilor nO$tn. Nu reu?eam sa dl.dem de acord 1?1
diSCUtlll e pe aceasta. tema erau mtotdeauna dureroase. Am
t sii ne mtalnim cu trei prieteni care sa ne ajute sa rezol
dJII aceast1l. chestiune potential exploziva intr-un mod calm
~ respeetuos.1n drum sp.re casa prietenilor, mi-am dat dru
mullaguracea spurcata 1?1 i-am sugerat Normei cil. se va simP.
rusinati1 cand va aHa, in scurt timp, de la "consilierii" no~tri,
defecte grave avea rationamentul ei. Nutream convingerea
intiti1 di ideile mele erau superioare ideilor ei. Sigur, va
pll!tti imagffia cum a reaqionat Normal 1nsa dupa ce priete
nii ~tri ne-au ascultat Cll atenpe, ell totii au fost de acord
W, ali1turi de ei ca ideile Normei erau mai bune. Pe ea,
odamfultul a earn nelini1?tit-a, fiinddi s-a gandit ca rna
\'Oi supfu'a. Dar nu m-am suparat, jar intamplarea mi-a
demonstrat eat de firesc este sa eredem eil ideile praprii sunt
intru c.atva superioare.
In cartea mea, Lope is a Decision (Dragostea e 0 decizie), am
descris cele mai des intalnite zece afronturi din orice camin,
~ cum mi Ie-au relatat cup]urile pe care Ie-am intervievat.
Vezi dad! vreunul dintre ele ip este cunoscut:
1. Aignora sau a denigra opioiile, sfaturile sau convingerile
cuiva (indeoscbi a aduee critici credintei sale religioase).
2. A te ingropa In fata televizorului sau in paginile ziaru
lui cand eeHHalt incearea sa comuruce.

170

CAND UNU PLUS UNU FAC NOr

~
3. A face glume despre punctele
sJabe sau d~
",
(sarcasmele ~i glumele mU$CAtaare funet:i~""
mem unOr irnagini verbale puternice ~i
tamari durabile in relape).
4. A-i ataca verbal pe cei dragi cu regularita~.
aspru, a-i judeca, a Ie tine predici farl pic de' :-.'Qh,
5. A nu Ie acorda importanta socrilor i altor l'Ude
tenerului, cand e yorba de pltinuit ceva sau de -.elk.
care.

6._ A ignora sau pur ~i simplu a nu ne expriJna

pentru faptele bune care ni s-au facut.
~
7. A da Curs unar obiceiuri dezgustcHoare in fafa
lor familiei, chiar daca ace~tia ne-au cerut sI ~
8. A ne dedica excesiv altar proiecte 5<1u altor
fel mcat tot ce se aWl1n afara casei s~ parl-;;~
tant decat cei de acasa.
9, A initia lupte pentru putere, 1n unna cat-ora
n'1mane CU impresia ca este un copil sau cl es~
cu asprime.
10. A refuza sa
iertare.

recunoa~tem ca am gre:;;it sau sI

TlA PRJ1~N=16,..:.- :::..$I_C_E_A_l'v_W_IMPC

__)R_L\NT_'
'__A_A_B_IT.._IT_A._'T__
E 1_7_1
IERA . . ~ezvaIP' lata mai jos 0 diagrama cu ajuto~l

al u orne~ti pe aceasta cale. Noteaza trasatunle

..saal~ artenerului ~i :efo.rm~leaza-Ie sub forma unor
tl\~ Jtive. Dupa ce a1 pnns Ideea, exerseaza transfor
~s~ctelOr "ne?ativ~" ,1n perceptii pazitive, Aceasta
. . esenta conslderat1e1 .

~ ,tu Je . . - - - : - _
::--;:;;A NEGATtVA

'1

bator
J'lei senos

flea indri\znet

Iti suna cunoscut vreunul dintre aceste obiceiuri?

probabil ca afrantul este a problema :in cihninul sau in
ta. Dar nu e totul pierdut; daca exista chiar ~i 0 ~de
consideratie :in inima ta ?i a parteneru}ui, 0 putem at!:
preuna, facand-o sa devina flacara.
lata un alt exercitiu care-ti va fi de folos la .inllOiWl.
v
comori":

Rigid
[bninator
Vstor

II

Cum sol golse~ti latura pozitiva a trclsi:

negative a parteneruJ .
In carple mele anterioare, am camparat acfjunea de
formare a reacjiilor negative :in reactii pozitive cu 0 Vi
re de comori: sa iei Yorba sau fapta deseurajant! din
5-0 rransfornu intr-un lucru pozitiv, din care pofj in'

Pretenlios

------~------
PERCEPTlA POZlTIVA

Este din cale-afara de vioi sau de sociabil

Este extrem de sensibil
Este 0 persoana cu resurse foarte bogate
ljii multe idei creative
Este foarte econom
Este 0 persoana foarte expreslv3 sau
dinamidl
Este 0 persoana entuziasta, vesela, cu
tnu}tli vitalitate

Este foarte sincer ~i onest, eli convingeri

putemice
Are convingeri putemice ~ nu face compro
misuri in privinta standardelor proprii
Este 0 pe.rsoana foarte diseiplinata, eu
tonvingeri puternice
Este 0 persoana foarte inerezatoare in
sine, sigura pe sine
Este foarte ereatlY, foarte imaginati v
Este 0 persoano1\. foarte organizata ~i
eficienta

Cum poate consideratia sa transforrne

o cearta intr-o conversatie sanatoasa
E u~ sa te certi: ajunge sa-p urmezi emopile ~i impulsu
rile fi.re?ti, ariunde te-ar d uce ele, chiar daca asta inseamna sa
trant~ti ~a, lasand in urma haine $i tacamuri aruncate pesle
tot. Mai greu este sa porti 0 conversape, care presupune 10
gidi, atentie ~i, adesea, control. Da, pentru conversatii trebuie
51 munce$ti mai mult, dar ele Itt ofera 0 rasplata infinit mai

172

CAND UNU PLUS UN! fAC NOI

----..::..:
mare; certurile va dep~rteaz~ unul de
altul
versatiile va apropie.
, pe
. N~ci~ relape. nu es.t~ ~utit~ de certurr.. Dar daca
pnnClpllle conslderatlel m nemtelegerile CO PartPr.-..... ~
transfonna 0 posibi}a ceart~ intr-o conversatie ~_-.._
cativ sau chiar :revelator. 5a-ti arM in ce fel fonna
o neintelegere este radical diferita dac/! partenerii:a.._.
ficient de in siguranta pentru a-~i impartii~i sen~
nevoiJe, fara frica de a Ii se aduce afronturi.
...
- Ma tem ca ne vom certa din cauza banilor, i
barbat logodnicei sale.
Era 0 simpla pilrere, dar lU1eori opiniile se pot UOVIdI
riculoase, iar aceasta a lovit-o pe Susan ca un glont.
.....
George 0 poveste de dragoste ca-n basme: se certau
pentru eel se respectau lU1ul pe altul ~i Ie plJcea ~1li
timpul impreuna. 0 bucura nespus gandu] de a ~Ql
tot restul viejii ?i de a-~i cre~te impreunc\l copiiL ~
~tiau ca in anumite privinte sunt diferiti, dar pana Ia
ment, deosebirile nu constituisera 0 amenintare 1a a~ ..
lapei lor.
avem
eare-i

Mai exact, la ee te referi?, a intrebat ea, ~vtind.

Sunt ingrijorat, asta-i tot, a spus George oftand.
pareri foarte diferite in privinta banilor ~ a lei
folosim.

El a f~cut primul pas in directia manifestarii consi,

rceunoscand diferentele intr-un mod deschis, fArI
tari. Dar cmar ~i in fata aeestei abordari blande. Susan
simtea amenintata. $tia ea intre ea ~i viitorol ei SOf exist( cIo.
ferente, dar nu i se pareau prea importante. Pchinlii ei
deau in eonceptul "a trai cIipa" ~i 0 creseuseri! in conseciDII:
eeonomiseau, dar nu aeeeptau sa Ie lipseasca nimic.
crescuse eu resurse nelimitate de bani de buzunar. Nu,
eea niciodata griji in privinta eeonomiilor $i se simJea til
guranta ;;tiind ea parintii 0 vor sprijini financiar cit timp
avea nevoie. Susan terminase faeultatea $i lneerca sA~
carlera in industria de divertisment, iar pani! la acel moment
fusese fortatii sa accepte servicii eu salariu mic, dar cu

l1A: pRl!>'tA?I CEA MM:JMPORTANTAABIUfATE

173

~., 'vea drept investitii in viitOTul propriu. Ca ur

Ije; Ie pr~vusese ocazia sa pllila bani deoparte ~i eonti

inc~ nu
,,'~" e1. D ar eonsl'dera eu,
"
. d~ pe jumatate d e punn}"l

depU1ste a persoan a responsabil""In

~ pnvmt
"
a bani!
' or,
leta,) e
I nos tea valoarea.
e ellpc 'de alta parte, era ... altfel. II erescuse mama lui,
(,eO:~rl'l; ac~asta, !a ra~dul ei: eopil~i.:'e, in ~uropa, ~
d pl'l al Doilea Razbm Mondlal. De~] mtre hmp faml
~e;orge ajunsese instarita, luerurile nu fusesera intot
astfel, iar el a fost in.vatat inca d~ copiliiTie sa stranga
. de cate ori are ocana. In eonsecmtll, cu toate c1'i urma
i;;e de IlUlsterat, avea pu~i b.aru deoparte din di.fer.it~
teniri ~i se mandrea cu capaCItatea sa de a eeononusl.
, sll-~i pastreze cconorniHe pana cand va putea sa se
,joneze devreme ~i sa petreaca timpul cu viitoarea

':a

."

~~~: eu nu vad cine ~tie ee problema, dar hill sa diseu

:1Jt1 ceea ce simrt, a rilspuns Susan, respectand diferenta, in

sa de\'ml'l belicoasa. Ce crezi ca ne va face sa ne certam?

Sunt mgrijorat, a repetat George. Tu mergi mai rnereu prin
trele comerciale ~i-ti cumperi hame ~i alte lucruri. N-ai
pus deloc bani deopatte, iar eu nu VTeau sa simt ca-mi sunt
lJI1enintate economiile. A~ vrea sa ~tiu cl'l poti sa-Ii adrni
'zi cum trebuie banii.
Auzind aeeasta. Susan a uitat sa mai respeete diferente1c ,
s-a enervat ~j a devenit defensiva.
_ Sigur ca pot sa mi-i administrez!, a tipat ea, aruneand
fereastrii respectul. Cum indra.zne~ti sa rna crltiei?! Am
muncit din greu, dar in eariera mea nu pop ca~tiga prea multi
. de la meeput; trebuie ca mai intai sol rnunc~ti din greu,
sa capeti experienta ~i sa ca~tigi astfel respectul celorlalp! N
am avut ocazia sa pM bani deoparte!
George :;;tia d\ i-a decla~at lui Susan 0 reactie emop.onala
de apMare, dar n-a raspuns cu strigMe la, srrigiHele ei. In
ciuda tumurii aprige luate de neint.elegerea lor, a continuat
s.'l-i vorbeaSdl de pe 0 pozitie ee-i arata consideratic. Mai
intlii a apelat la validarea ei ca persoana:

174

CAND UNU PLUS lINU FAC NO.

:I1A:pRIMA 51 C'E.A MAl IMPORTM.,rrAABlUTATE 175

~nta

- Susan, $.tiu ca e$ti responsabila ;>i priceputl

a inceput el.
.
Apoi ~i-a plasat vorbele intT-un Context at
consideratief:
~_
- lti spun doar ceea ce sinH. Te plangi d1n~
cheltuie$ti, oricu.rn, $i asta rna fugrijoreaza.
- George, de cele mai rnulte ori cand merg fn
tnI comercial, nu cumpar nimic, a raspuns Susan
conversa.ti e, acum, c.."t~.
se slm.ea ill slgurantA pentru pe
t13$i gandurile ei. PentTu mine e un miJ10c de a
dupa stTesul putemic de ia scrviciu. Iar cand cum .
iml cheltuiesc banii cu intelepciune. NU-i arunc Ja~~
i 3$tept sa-mi acorzi prezumtia de nevinovlltie.
- Cred ca n-arn privit niciodattl lUcrurile in
spus George'_ Ineearca si'l rna fute]egi, te aud cl te
privinta barillar, apoi vii acas.i1 cu diverse cumpara~~
nu inteIcg de ce.
- George, nof doi cheltuim diferit, dar asta nu ___
ca vreunul dintTe noi ar fi "iresponsabil" in com~GI_
Walt. Tic nu-ti place sa mergi 1a cumpolrllturi, dariJi
cantele exotice, a sublinlat Susan. Eu nu merg nidodaM ...
vacante exoticc; lmi place sa-mi vizitez rudeJe ~i p~'
- Adevarat, a ri1spuns George. Dar am nevoie 51
dupa ce ne dis<'Horim vei respecta banii mei, banii tii
no~fri $i ca te vei gandi 1a toate nevoile noastre in 61
NU-mi pl<ace sa fiu singuru1 care sa fie nevoit sa SPUlll:
putin, hai sa ne gandim bine!"

"*

Observati ca George l$i imparta$$te deja sentimeatelt"

nevoi]e. Respectand deosebiriJe dintre el 91 Susan ~ d.....
du-1e, trece impreuna cu ea poo poarta spre intimi.
- Mi se pare cored, a acceptat Susan. Dar eu am
de respect din partea ta: tTebuie sa respeep faptul cJ
mele SUIlt bine informate ~i cumpanite, ca sunt un adult.
ponsabiJ, iar daca te ingrijoreaza vreun lucru, s1i-1 clisc:utf CI
mine, in Jac sa-mi spui ce sa fac.

eu potential exp}ozi,::, i-a condus pe

mal b~ intelegere. Inainte, Susan 11
. parten George cam zgarcit, iar el 0 considera pe ea cam
.ra pe Dar dupll ce au discutat atitudinea fiecaruia fata
J~~inanciara proprie $i fata de cea eomuna, ~i-au d,?-t
lUa~a mandoi s-au fa-cut vinovap de lipsii de respect. In
~! a peete reciproc alegerile $i simtamintele, fiecare a
~1 ~mittte pareriIe celuilalt, pentru ea erau diferite de
'at J11'1' Acum au aJuns

. Sa" cunaasca motive

. 1e
eeI putin
propr1 ..
tele deosebirilo r .
,
... .
spa ersa tia a meeput pe un ton mcordat fimd ~l pmna
()I\;usan" sau George i~i exprimau 0 indoiala eu privire la
iata lor via~a camuna - , dar Susan s-a simtit u~urata
Pce au vorbit. "Parea eil George e In 1argul lui vorbin
. des pre ceca ce simte, de~i nu erau neaparat lucruri
"spune ea. $i pe parcUI~ul fun:egii conv.ersap.i, chiar ~i
.cand lueruriJe au devemt tenslOnate, rru-a demonstrat
ca face dortul de a asculta gandurile ~i sentimentele
care Ie rostesc, de a-$i pastl"a flexibilitatea gandirii. Asta
ar!tat cat de mult tine 1a mine; mi-a demonstTat faptul
~ era ingrijorat. maea! Incerca sa nu rna judeee. Acum
cA-l cunosc ceva mai bine ?i ma simt mai in largul meu,
siguTa cA $tie alat de muIte lucruri fu plus despre mine."
Respectandu-sc reciproe. Susan ~i George au detensionat
eeart! care, fara indoiala, le-ar fi provocat probleme mai
rziu, in casrucie. Au folosit momentul de eonflict ca pe un
prilej de a ajunge sa se in~eleaga mai bine.
incearca sa procedezi la fel data viitoare, cand vei fi pe
punctul de a te certa cn partenerul. Am vorbif in eapitolele
anterioare despre dezamorsarea conflietelor; manifestarea
coosiderapei sirnplifidi $i mai mult proeesul:
1. Controleaza-ji furia. Aeeasta e problema cea, mare,
bomba nucleara a relatiilor. Trebuie sa inveti sa-ti vezi
furia ea pe fitilul unei bombe extTem de real~ fu funpul
divergentelor. Tine minte: neintelegerile sunt daar ex
presia deosebirilor dintTe parteneri. in lac sa cazi prada
primei reaetii emotionale, furia, descopera diferente1e

~9S~ en spre

176

CAND UNU PLUS liNU FAC NOI

pe care Ie ascunde cearta. A impiediea

. ,. ~
fljctului, cauzata de marue, este eea .rna~__

tate de te 'sigUTa di 'itua~ ". v. devon; ~

lata 0 solupe simpla, ~i totu~i efu:jentc\: nit,." .
10. Da, e chiar atat de simp1u! Num~ p,
.......
fite sa reacponezi 1a 0 posibilii nelntelegel
pecta ~i abia dupa aceea acPoneClZ.;1. Aceasta
funa de 1a cursul ei ?Hi va pennite sa plonjeaj
luri1e profunde.
......

2. Amintefite-fi ~i fntifre;;fe-/i rnereu considerl

partener. A decide sa-p. manife:;;ti co der8Ji

nsi
part.ener estc primul pas pe care lrebuie 81.1
este absolut esen~ial sa-p amint~ti ~i sJ1.Ji
aceasta hotarche pe parcursul conversaPilor
Prima ta reactie va fi sa te infurjj ~i s.'l te ~DP
lnvinovatirea partenerului sau pe descArearea
proprii. Dar trebuic sa lnvep sA-i acorzi PJiorilatl ...
tenerului In fata acestor emop.i, in mod COl1$tientli
manent. 5a-p cinste:;;ti partenerul j'nseaIIUlli 81.1
distinqie mai presus de emotiile trecatoare ~
dezi sentimentele, fara a Ie judeca.
3. Cere ajutor. Daca nu i'nte1egi punctul de vedere
teneru1ui, cere-i ajutorul. Din nou, da, solujia
atM de simpla - :;;i extrem de eficientc\. Cere-i
fieari, imagini verbale, indrumiiri, cere-i 81 Ie
vezi 1ucrurile din punetullui de vedere. tncepe
presupune ca perspecti va sa este validA, apoi
5-0 inte1egi. Crede-ma, partenerull.'tu se va simli
pentru faptul ca i-ai cerut lamuriri.
Cauta de hecare data solutia care sa vel fae! pe

ca~tigatori, fiindeel ea exista 'intotdeauna, chiar dacJ

vine sa crczi. Considcratia funcponcaZel in dublu sens.
tu, ciH :;;i partenerul tau trebuie sa creati 0 tl
considerapei pentru a gilsi acea relatie intirrul,
Considcratia unilatera1a nu dil rezultate niciodata!
trebuie sa pleci de la premisa ca, in orice neinfe:

TlA PRUvtA $1 CEA MAl IMPORTANTA ABnITATE

177

~durora sunt

valide. Cauta solutii ce

.
.
.
nu doar compromls, Cl ~l coIb
'a orare, in <l$a fel meat
>~ nici celal alt sa nu-~i sa~ifice opiniiJe, sentimentele
unaile. Combina~-v~ p~r~r:le, n~. Ie eliminati Exista
fa ca veti reu !;)} sa gaSlft solutiicare sa va faea pe
~~

,doi fericiti
. . ,.
,rda-ti un rag~z ~ntru a blfa. ~e hsta de mat Jos carac
'ei1e, calitatile :;>1 1ll:rIb~tele pozltive ale parteneruIui tau;
uga ~i alte trasatun.

_Bun
_Jnteligent
_Atrag~tor

_Darni c
_ArnUZ ant

_Curajos

_Plin de succes
_Creativ
_Ta1entat
_Plin de resurse
_Prietenos
_Grijuliu

AI treilea act a1 manifestarii considera~ei:

proclamar,ea ei
Oda~

ce te-ai decis sa cinste~ti deosebirile dintre tine ~i

ai ald\tuit o1ista completa, un inventar al tumror
"or de respectat it venit timpul pentrual treilea act din
procesul maniiestarii consideratiei.
Roste~te-ti consideratia, scrie-o, afi;;eaz-o!
Prodam-o!
Consideratia nu poate exista in tacere. Gande;;tc-te 1a
lfimea speetatorilor de la un mea de fatbal, la publicul
ui film de mare succes sau 1a cei adunati sa asiste la 0 cu
.unie. Oamenii nu-~i manllesta In 1ini:;;te pretuirea fata de
I'Chipa invingatoare, starurile de cinema, mirii imbujorati.
'u; pretuirea explodeaza in ovatii, aplauze, lacrimi. Tocmai
acest tip de consideratie trebuie sa-l aduci in relatia tao
r ~i

176

CA.ND UND PLUS UNU FAC NO)

pe care Ie aseunde cearta. A lrnpied.ica

.~_ .....
flictuluJ, ca=at> de mAnie, "Ie Cea ,i~
tate de a te ~si~a ca ~ituatia. nu va devenl . : ..
lata 0 soluti.e Sill1?lii, ~l.tOtu~1 ellcienta: ~hti~,
10. Da, e chlar at~t de slm~h.~! Numara p." __ ~
inte s."l reacponezl 1a 0 poslbila neinteIeg,
pecta ~i abia d upa aeeea aqionuaZA.
~_
furia de la cursul ei ~i-ti va permite sa P)~af-
lurile profunde.
, _...
2. Aminte$te-ti ;:;i inttIre$te-/i mereu considl
partener. A decide sa-p manife1?ti CDnsid
partener este primu1 pas pe care trebuie SI-l
este absolut esenpal sa-p aminte1?ti ~ sa-ti
aceasta hotc1rare pe parcursul conversaj:iUor
Prima ta reac!ie va fi sa te infurii 9i sa te ~
invinovafirea partenerului sau pe desd1rea.....
..
proprii. Dar trebuie sa invep sa-i acorzi PJ'ioriwe,.,.
tenerului m lata aeestor emoj:ii, in mod c~tI,..
manent. Sa-Ii cmste$ti partenerul inseatnnl sI1
distinctie mai presus de emotiile ~cl.toare ~
dezi sentimentele, fMil. a Ie judeca.
3. Cere ajutor. Daca nu inte1egi punctul de vedere
tenerului, cere-i ajutorul. Din nou, da, soluJja
atat de simpla - 9i extrem de eficient!. Ce:
hean, imagini verbale, indrumari, cere-i 51 te
vez:i lucrurile din punctullui de veclere. Incepe
presupune ca perspectiva sa este valid!, a
s-o mte1egi. Crede-ma, partenerul tau se va simji
pentru faptul ca i-ai eerut lamuriri.

.Aceasi--

Cautil de fiecare data solutia care sa va faec\ pe

ca9tigMori, hindea ea exista intotdeauna, croar
vine sa crezi. Consideratia funcponeaza in dublu sens.
tu, cat 9i partenerul tau trebuie sa ereati 0
eonsideraliei pentru a gasi acea relape intima,
Considerapa unilateraIa nu da rezultate nidodata!
trebuie sa pled de 1a premisa ea, in orlee nem:

.~ pRIMA $1 CEA Mlu IMPORIANTA ABILITATE 177

~l
amandumra

sunt valide. Cautil solutu ,ce

"te e doa compronus
. , 0 .,
;;1 co 1ab orare, ~l1l a~a fel ineat
r
~ci ce1~lalt sa nu-;;i sacrifice opiniile, sentimenteie
, cornbinati-va parerile, nu Ie eliminati Exista
e veri rew;;i si'l gasiti solutii care sa va fad! pe
x

if,1 Ca

. ferici~
ri un ragaz pentru a bifa pe lista de mai jos carac
ciJe,c~litatire ~i a~ib~tele pozitive ale partenerului tau;
uga ~i alte trasatun.
_8111\
_lJ\teligen t
_Atrllg ator
_DanUc
_Amu zant
_Curajos

_Plin de sueees
_Creativ
_Talentat
_PIin de resurse
_Prietenos
_Grijuliu

AI treilea ad al manifeshirii considerafiei:

proclamarea ei
Oda~ ce te-ai decis sa cinste~ti deosebirile dintre tine ;;i
or ~i ai alci'ltuit 0 !ista completa, un inventar al tuturor
'lor de respedat, a venit timpul pentru al treilea act din
manifestarii consideratiei.
Ros~te-ji eonsideratia, serie-o, afi$eaz-o!
proclam-o!
Considerajia nu poate exista in tacere. Gande~te-te 1a
jimea spectatorilor de la un meci de fotbal, la publicul
. film de mare 5ueces sau la cei adunati sll asiste la 0 cu
, . Oamenii nU-!,ii manifesta in lini~te pretuirea fa~a de
'ra invingatoare, starurile de cinema, mirii imbujorati
ill; pretuirea explodeaza m ovatii, aplauze, lacrimi. Tocmai
acest: tip de considerati.e trebuie 5a-l aduci in relati a ta.

CAND UNU PLUS UNU~I

178

Proc1amarea considerapei are putere; d

.
~
~
U
eunoscuta, 0 expUl a!?a meat ~ 0 poata Vedea .
Poate fi foarte simplu: a~zi 0 fOlogra6e CIt
cump.eri
cadou din simplul motiv de a ~
p retu 1e5C .

,?fi

. L~ sc~ timp dupa c~ Norma .m-a SCUhlrat ~i

. .
les din disconfortul relational, pnnafirmapa pe ~"'iI
zentat-o anterior in acest capitol- ..Cary, Simt<:l~-'"
?rice pe lu~ea asta e ~ult mai impo~ntdecat~~
Jurat s-o anstesc mal presus de once luau din
.
Yorba ~i prio fapta. Pentru meeput, am creat 0 saItrie :~_
sideratiei, aeasa la noi, intr-un loc foartc vizibil. p..,,!.....~
ineaperi sunt plini eu fotografii ~i eu imagini, dar~~
rei semnificatie cOnteaz~ eel mai mull pentru.rn.ine~
..Pentru Norma, Kari, Greg ~i Michael, dWta
pentru a 0 asigura c~-i sunt devotat cat voi trai..
Sma~ey:'. Placa respectiva.~~ diferitele obiecte ceo~
COnstitUle dovada palpabIla a devotamentului ~.~
mele; de asemenea, ea reprezinta esenja cOnsidera~did.
necesari:! pentru dezvoltarea oridhei relafij.
Nu trece nicio saptamana fara sa-i -antintesc ~"411
o respect. Dar cuvintele nu sunt singurul ingredient
derapei. Vorbele reprezinta moneda de .scltimb a un'
pl'ea mare de oameni care una spun ~j alta fae, ~
astfel partenerilor lor 0 galerie a ~inii. Tn loe de 0
considerapei. A~adar, penlru a aduce in relatia ta
adevarat, pentro a crea 0 temelie autentiC.1 pe caresl
fa cladi intimitatea, nu ajunge sa-ti proclami ~i sI-li
implicarea, d trebuie sa I'nvep cum 5-0 exprimi prin IC1IUIf
zi dupa zi De cate ori acponezi mtr-un mod plin d
imbogate~ti galeria consideratiei din caminul tAu, pInI.c.tad
intreaga cas~ - ~i relapa ta - devine 0 dovad! a
intimitatii.
A so~it timpul sa readuci un aer ceremonios in~'"
sa reincepi sa-ti curtezi partenerul. fncepe prin a alifa
loc vizibil din casa voastra 0 fotografie din perioada
faceai eurte. Este a acpune simpla, dar 0 Ulodalitafe

Alcatuie~te

bum al

considera~ei

Mulp oameni au obiceiul de a pastra albume de fotografii

1Ilbume cu diferite documente, legate de evenimentele din
ilie. Dar ce-ai spune sa alcMuie~ti un albmn care sa fie
doiral ~u ~ al partenerului? 1 poate face minuni la capito
consideratie. "Albuffiul consideratiei" istorise!?te povestea
'oastrll de dragoste; ~irul intamplarilor traversate impreuna

CONSIDERATIA: PRlMA$I CEA MAlIMPORTANTAABILITATE

cAND UNU Pl.US UNU FAC NOl

180
tti aminte!?te

sa-ti pretuie~ti atat partenerul, cat $i relati .

a 1atA

cum s<1 creezi a$3 ceva:

1. 1a fie

cutie de marime medie (cu capac care sa se in

chida etan$), fie un album.

2. Umple pagjnile albumu1ui cu amintiri legate doar de
e
tine $i de partener - poti alc:itui alte alburo pentro fa
milia mtreag , dar acesta va este dedicat doar voua. In
a
clude fotografii, suveniruri (cum ar fi cutii goale de chi
brituri, cartele , bilete de spectacol), citate din filme !!aU
cantece, glume personale sau fraze pe care Ie m~e1egeli
doar voi doi. 0 cunO!?tinta de-a mea a pastrat croar lin
guritele cu care ea $i partenerul ei aU mancat inSh~atl
la 0 intalnire, pe cand erau m facultate. La acea M:'i erau
pur $i simplu ni$te lingurite banale din plastic, de ~ul
celo pe care Ie foloseau in hecare zi. Dar aCUID, ea Ie
ea
r
prive$te $i-!7i anrinte:;;te exact cum se simt travet'Sind
campusul aUitori de eel ce i-a devenit sot, dit de eIJlO1io
nata era fiindca avea intalnire cu el.
ei
3. Nu trebuie neaparat sa tii Album u1 Considerati in or
dine eronologica, dar ar fi bine sa etichetezi tot ce pui in
et,
mcat mai tarziu sa poti identific a fiecare obiect,

a~

sa-ti arninte$u serrmifica~ia lui.

4. Pastreaz Albumul Consideratiei mtr-un lac sigur, dar
a
accesibil, la care sa puteti aiunge cu
tu,
partenerul; pune Ulnga el un foarfece, un marker, lipid
sau banda adeziva, a:?a mcat sa nu ai de mllJlcit prea
mult ca sa mai adaugi ceva in el. Scoate alburoulla oca
zil cum. ar fi Ziua Sfantului Valentin, aniversarea voas

u!?UIint~ ~i ~

tra., ba cmar $i de Craciun.

5. Aratati copiilor VO$tri albumul. Este important sa. vadl
ca parinti lor se iubesc :;;i se respecta. At menta 51uiin
i
cludeti undeva 0 relatare audio sau scnsa a felul tn
care ;-at cunoscut, la care sa contribui?, de pre{erlntl.
i
ara
amandoi. Candva, ea va deveni 0 como
pcntrUCOPUi
trl
vO$tri, a$a cum este !?i pentru voi: "vacea voas

181

ASCULTAREAREFLEXrvA

183

~icarea are

ASCULTAREA REFLEXIV.A: C
METODA DE COMUNICARE

NR.2
Ascultarea reflexivii

0 importanta cruciala in cadrul

f~tede cuplu; ea constituie principala cale de a ne im
.pil~r nti.lJlentele ~i nevoi1e, cheia patrunderii la cele mai
~~1; niveluri ale intimitatii, mijlocul prin care ii aratilm
Proful'rUlui cine suntem. Celelalte patru simturi umane
. ~actjL vazuJ, mirosul, gustul- sunt~i ele foarte puter
~fUdar in cadrul unci relatii, al cmcilea simt, auzuJ, det ine
~, aria. Insa comunicarea optima incepe cu ascultarea, nu
m. solutiilor . Ascu
. 1tarea rcprezinta temelia
.
cAul
maru
area
~rii consideratie.i. Gri.ce fiinta umana are nevoie sa fie as
_.1 t! la fel de n.emdoielnic cum are nevoie sa fie hranita.
a , oameni, can d
CUllFiind
' ceva cat
~ d'
. sau
auzun
e cat problemahc
se poate dovedi ,Jifficnintator mai cu seama ceva ame
~~tor din partca partenerului -, avem reactia fircasca de
1\1~ita acell ueru sau de a Incerca sa gasim 0 solutic. Astfel ca,
:n loe sa acordam spuselor partenerului intreaga noastra
atenpe, incercam sa dregem problema perceputii. Apoi, dad!.
neizbim de zidul conflictului, ne intoarcem rapid la cele mai
superficiale nivel~ri ale. inti.mih\tiLlar tortele maieshlOase ale
comumcari.i, vorblrea ~1 ascultarea, adevaratele forme ale lU
, 'I, se irosesc In conversatiiJe partiale , bazate pe cl~ee ~i pe

Ie.

Tzairea adevarate:i .inlimitati sau exilarea la nivelurile su

perficiale depinde de calitatea eomunicarii eu parteneru1.
Uist! un exces de materiale publicate pe tema eomunicarii,
pi dovedit de 0 privire aruncata pe rafturile librariilOr sau
paginile de pe Internet. In cercetarile mele, m-am inspirat
diferite surse, mue care cartea lui Harvel Hendricks Get
tIlt' Lo~>e Yal~ Wl'wt (Cum sa obtii iubirea pe care 0 dore~ti),
ocganiza~a lui, Imago, .;;i seminariile sale, denumite "A
Couples" ("Cupll,lri de nola 10"); excelentul program PREP al
dOClorilor Howard l\.larkman, Scott Stanley ~i Susan
Blumberg; cartea Couples Communication (Comunicarea in
cupJu), de Sherod Miner; seminarul de lucru al doctorului
John Gottman; stagiul de formare al doctorului David Olson
~ mulle alte surse. Dar 'in cei 30 de ani de studiu ai mei, cea

184

CAND UNU PLUS UNU FAC NO]

mai bun~ explicatie a comunidirii optime _ ;~

tehnica pentru a 0 obtine am gasit-o la 0 echip~:
li~ti in relatii din Arizona, sot $i sop.e: dr. Dallas 0..:..:.;.":
sopa sa, Nancy. Ei ~i~au intitulat tehnica: "teserea ---Ulllllli
"In termeni simpli, majoritatea luptelor CU ~
fruntam -in relapa cu Dumnezeu, eu partenerulde
cu un eoleg de serviciu au in eentrullor el1uarea
carii", scriu eei doi in manualuI lor, Bridging Worl
minar de "tesere a puntilor"J. "Rezolv~ comunicarea "
se poate vindeca! Din pa.cate, nurnero~i oameni au
gre~ita despre ce inse~~. comunicare. Cei rnai III.U4i
deazi1 pmcesul comuroc~ru ca pc 0 c~latorie cu avionul:
sa ii duc~ rntr-un anumit loc $i sa ajunga acolo cat JDai
Cll putinta. AIpi vad comunicarea ca pe un rnetrou: en
planificat dinainte, eli ghidaje fixe ~i cu obiective ascIInIh
in subteran. Dar in rcalitate, comunicarea bum 8eamInA
mult cu 0 puntc prin care doi oameni, muncind eu
re, pot acoperi prapastia aparent imposibil de lrecut din
tia Jor: se intamesc venind din sensuri opuse, pentru a
te1ege, a-~i aduna laolalta resursele 9i a se uni in jund
obiective comune. Puntea este construita astfel ineat
sa poata. trece de partea cealaWi: la rrivelurile cele mai
de de intimitate cu parteneml. Acolo, ei ajung s1! vadA
dintr-o alta perspectiv~, aceea a partenerului. Pot cAlIlOrI
ber de la un capat al podului la celalalt, li1rgindu~ J!el'III*o
tiva 9i imbogapndu-9i experienta. ObiectivuI Coml
consta in a ca9tiga 0 mai buna intclegere, a descoperi
ascunse ~i a aduna laolalta resursele ambilor parteneri,
tru r'ezultate care sa-i multumeasca pe amandoi."
lmi place mult analogia soti1or Demmitt: doi pi
separap de 0 prapastie a diferentelor, dorlnd amindl
ajunga la aceea!}i destjnape - intimitatea -, dar
complet debusolati in privinta traseului. De multe 01'i
intampla sa nu pop vedea puntea funded te zguduiefurtunilt
conflictului, insopte de uraganele confuziei. Dar du
trecc furtuna, reu?e~ti sa vezi puntea. Nu este un pod COl
ci unul ideatic: comunicarea optima presupune comunimM

ASCULTAREA REFLEXlVA

~tuIUi.

185

Prea ~ multi dintre noi sufera de

:~narea stereotipa potrivit ca.reia "comunicarea in

, . t" insearn na ceart<1 - un lucm de care sa fugi,
.~ s1\-1 ae:epti bU~uros, ca pe 0 experienta ~in care sa
. _ astfel ca rar-eon traversam puntea ca sa mtram pe
partenerului. ~manem pe partea noastra, In~e
I~ in propriile idei preconcepute, convingeri 9i valori, 9i
:1 nu trecem destul de des hotarul spre adevarata

. riul

jrnitate.

.....

mamfe9tl ~oJlsld~rapa fat~ de partener

. ~ eel mai pret10s dar pe care I-I pop face 10 acest moment:
h::l ta intreaga, totala?

F4ti pregatit sa-p

alfllr

tnvap sa ascu1ti reflexiv

In capitolul de fata, am sa~p arat cum sa traversezi puntea
. s! patrunzi in profunzimea intimitatii ori de cate ori este

~ [oie, folosind eea mai putemica metoda de comunicare din

lume, 0 tehnica de eonversatie care, odata stapzmita, te va aju
Ii s! ramai la eel mai profund nivel de intimitate. Nu te va
costa absolut nimic, decat 0 investit ie de timp, dar aeeasta
poate da na$tere 1a 0 adevaraUI. revolutie in relatia ta. A$a dl
Jasa. garcia jos $i deschide-ti mintea ca sa prime$ti tainele co
municArii optime 9i pregate9te-te sa descoperi tot mai mu1t
din minunata lume noua a sufletului partenerului tau, prin
ascultarea reflexiva.
Ascu1tarea reflexiva poate sa-ti salveze casnicia, 5-0 imbo
g!\l!asca; te va ajuta sa ajungi ia nivelul a1 patrulea !}i al cin
ci1ea de intimitate 9i sa ramai aco10. Ea elimina automat cele
palru cauze prineipale ale divortu1ui. Nu te lasa prada tenta
Iiei de a privi aeeasta metoda ca pe 0 chestiune complicata,
avansata, clin 9tiinta computerelor. Dadl prietenii mei $i eu
mine 0 putem invata, ca $1 miile de participant- la seminarii
Ie mele, sunt sigur ca poti 9i tu. E atat de U$OF, incat praetie
arlee om, de la un copil pana 1a un varstnic, de oriunde din

186

CAND UNU PLUS UNU PAC NOl

--

lume, 0 folose~te deja. Este 0 metoda utilizattj de

restaurantelor tip fast-food, multi dintre ei Hind ad~'"
care incil n-au terminat liceul. Cu siguranfo:\, ai folOS't _
deja metoda de fiec3re data cand ai dont un Inamb~
un sendvi~ cu fripturil de pill sau de vit~. A!?adar, dact '
comanda un hamburger, pop. sh'1pani cea mai efidenti
a avea conversatu optime in relajia ta. lata esenta asculaI.iz
reflexive:

Inchipllje~te-ti

ca mergi Cll ma1?ina la un testa

fast-food .;;i c~ te indrepji spre fereastra la care se cIA
da, direct din ma~ina_ Te opre~ti in dreptul fereS!rei, s
meniul9i te hotara~ti ce dore~ti sa comanzi pentru tine
milia ta. Din difuzor rasuna vocea angajatului:
- Buna ziua, bine ati venit la Happy Meal! Pot ~ vA
iau comanda?
- Da. A~ vrea doi hamburgen, doi cheesehurgen, doua
Coca-Cola normale ~i una dietetica, trei porjii marl de carto6
praji!i ~i 0 porjie de aripioare de pui, va .rog, raspUhZi tu.
ea s<'l. te asiguri ca totul e in regula, te intord ~i-i intrebipe
ai ti'li
-Corect?
- Corect!, aproba ei. Vocea din difuzor reia:
- Bine. A~adar, trei hambugeri, un cheeseburger, doua
Coca-Cola dietetice $i una normalil, trei porjii de Olrtofi p
jip ~i una de aripioare de pui.
- Ail, nu, stati putint intervii tu repede. Am spus doi
hamburgeri, doi cheeseburgeri, dOlla. Coca-CoJa normale,
una dietetica, plus cele trei porjii de cartofi. ~i una de arl
pioare.

sa

- 0, Imi pare lilu, domnrue!

mai vedem 0 dati. Doi
hamburgeri, dOl cheeseburgeri, doua Cola normale, una die
tetica, trei portli de cartofi. $i una de aripioare?
U.;;urat ca ti-a mteles perfect comanda, vei ri!ispunde:
- Exact, asta e!
- Excelent. Va costa 13 dolari ~i 85 de cenp, domnule. VI
rog, mergeti in dreptul primei ferestre!, roste?te vocea.

ASCUt.:

~A REfLEXIVA

187

~c~ angajatul nu deviaza de la subiect. Nu spline:

~rd, domnule, dar suntep con~tient dHe grasirni conti
.De aCtia mare de cartoil prajiti?" sau: "Observ ca suntefi pll

~ por'raponderaI; ce-ar i sa l'ncercati sendvi~ul acela Cll pui?

bf1
" " 5au, ?l. mal.IaU:
" " Do
. sup
mai pup.ne
caIont.
. mnuI e, nll pot sa

:;ar

eheeseburg:rii! Va rog'"comanda p.un produs care sa.-~

Nu; angalatul se concentreaza
asupra comenzii tale; altfel, probabil ca s-ar trezi
5~cediat. Nu are instruirea necesara ca sa-p ofere oppuni in
~\-inta nevoilor tale. $tim Cll totii de ce ar fi neprielnic pen
P afaceri ca un angajat dintr-uD restaurant fast-food sa-i
~punda clientului cu interpretari personale pe marginea co
~enzii acestuia. Probabil d1, in cele din urmi1, c1ientul ar "di
vorta" de acea firma, indeosebi daca parererile angajatului
5-a; dovedi eronate.
Dar acela~i tip de "divort" ne poate lovi ~i caminul. Fara a
beneficia de 0 minima mstruire, ne bombardam partenerul eu
tot fdul de pareri irelevante, dind elmcearca sa ne spuna ce
simte, ce nevoi are, ce-~i dore$te. La restaurantul fast-food
fad pur ~i simplu comanda, angajatul 0 repeta Cll voce tare,
iardind ajungi la fereastra de servire ti se da punga din Mirhe
eu produsele donte. Muljumita. repeti1rii verbale atente $i a
confirmarii dorinteloF ~i nevoilor tale de dtre angajatul cel
mereu prietellos, obpi tot ceea ee ai comandat. Eviti ITustra
rea de a pomi mai departe ~i de a descoperi, dupi1 0 vreme,
ell te-ai ales cu 0 punga pIma cu aripioare de pui, cand de tapt
voiai un hamburger.
Da, faptul de a fi gre~it mteles te frustrea~. Tocmai de
aceea locaIurile fast-food, specializate In servicii rapide, efi.
dente folosesc metoda comunicarii reflexive. fti exprirni do
rintele in fata cuiva - Cll alte euvinte, "faci comanda". Van
~torul se straduie$te si1 se asigure di p-a inteles corect
comanda, a~a iucat ~ raspunda cu exachtate sentimentelor ~i
nevoilor tale. In consecint3, repeta. ceea ce ai spus, clar$i pre
cis, astfel incat sa pop confirma. Dadl redi1 comanda cored, Ii
poti spune: "Da, asta doresc, m-ap m!eles bine." Daca nu, Ii
11 pl1lcere sa vI-l servese!

fa\t

188

CAND UND PLUS UNU FAC NO]

poti spune: "Nu, nuasta doresc. Am 5.1 repet sa~

in ait fel, pentru a v.1 ajuta s~ intelegep." $i p0ti con
astfel pan.1 dnd persoana te inte1ege cu adevArat ~i atuna
ca ap comunicat eu claritate.
E trist faphJJ ca tr~im intr-o lume in care COntenzne
hamburgeri sunt comunicate mai bine decat simtarnintel
nevoiJe. Dar cei mai multi dintre noi n-au inv~tat nid,
strategiile de. eonversape folosite ill re~ati~ optima. CAnd \tine
vorba s.1 obtmem ceca ce avem neVOle ~l ceca ce dorUn din
partea celei mai importante persoane din v.ia.ta noastra_
partenemi - , ne baIbfum :;>i mormc'l.im, ne pripim sau ~
trantind u:;>a ~i culegem in urm.1 doar frustrare.
Ins.1 existil. Ii 0 cale mai blUl.1.

Trei idei pe care sit Ie ,re#i...

1. 1nveti s.1 foiose?ti ascultarea reflexivlj pentru a
pMnmde la cele m<::i profunde niveluri ale intimitijii;
pentru ate intoarce acolo eu regularitate.
2. Misiunea ta const~ in a-ti 1mbog~p c.1snicia, iar metoda
de fatil. constituie calea dovedita.
3. Vrei sa eviti cei patru principali factori de rise pentru
divort Ii lp' pon tndeplini telul folosind aceast! metodl
de comunicare.

Daca as' fi stiut

atunci ce stiu
acum...
,
,
Dac.1 Norma ~i cu mine am fi ~tiut Ia inceputul alsnidei
noastre Cum sa folosim ascultarea reflexiva, am fi putut evila
ani lntregi de atacuri reciproce cu salve verbaIe dureroase, de
pe maluriIe Opuse ale raului diferentelor $i am. if traversat
u~r puntea dintre inimile noastre. Perechile careurm!rescsi
obtin.1 relatia optim.1 trebuie sa se hotarascA asupra rolurilor
pe care Ie joaca in fiecare conversatie. Acest tapt constituie
cheia oric~rei ~elatii reulite: in analogia cu restaurantul

ASCULTAREA REFLEXIV A

189

~nul dintre voi trebuie sa fie clientul (vorbitorul),

~t. IMalt, angajatul (ascultatorul). Nll putep fi arnandoi

lar. leti fiecare i'ncercan

~ d~"
"
I
d
;:,a-~l lmpuna propnu punct e ve
c1ien'Aceasta duce daar Ja conflict, manie, cearta :;>i la cele pa
~ripare de divo~t- I?ac~ v~eti c~ a~evarat s~ crea~ 0 reJa~e
bila, plini'\ de lUblre, mhm.1, m fJecare conversatie trebUle
dura
.
va alegeti ro J' III..A. eest 1ucru este Important
rna]. cu seamasadad! respectiva conversape
. se ~.
mcmge, ca urmare a d']
[erentelor de 0'pinii, pre~up~ri s~u a~t~pta~:
Cum stabihb ce roill revme fIecacula? lp. sugerez ea, fo
losind elementuJ consideratiei, sa te stTaduie?ti mereu sa-i
la~ partenerului dH ~ai ult timp Cll putint.1 rolul de clie~t
(de vorbitor). Astf~l, _11 Ia!)1 ~a. v orbeasc~~ sa "dea comanda .'
in timp ce tu ascult1.1ncearca mereu sa fil cel care asculta pn
mul, care il inteJege primul pe celalalt ~i-i arata ca-i pretuie~
te spuseJe, pentru ea stiJul acesta reflectll. con~ideratia pc care
i-o acorzi unei persoane pentru ceea ce este. Inteiege ca orice
cearta furioasa, distructiva poate fi transformata imediat intr-o
conversatie plina de iubire daca revil la rolul angajatului.
Tii minte zicala "Clienht.l are intotdeauna dreptate"? Ea se
bazeaza pe faptui ell. finnele de sucees Ii-au dat seama di
trebuie sa-li asculte cu atentie clienpi ?i s.1 se straduiasca a-i
intelege ~i a Ie pretui dorinte1e. Top agenpi buni de v.3nzari
pe care i-am cunoscut reulesc sa. gaseasca 0 solutJ,e buna la
preocupariJe clientului, ascultand cu atentie 9i in,telegand. La
fel se intampM :;;i in relatii.
~-ti povestesc 0 intamplare. Intr-o zi, sotia mea 9i cu mine
planuiam si'l plecll.m intr-o drumepe - descoperiser.1m ca
asemenea ie~iri ne ofera posibilitatea sa. petrecem un timp
plAcut impreunll.. M-am trezit devreme ca sa fac jogging, iar
in timp ce alergam roi-a venit 0 idee pe care am considerat-o
excelent~: voiam sa intreprind ceva special ~i nea?teptat pen
tru Norma, doar ca sa-i arat iubire 9i respect. $tiam cc'H place
sll ia micul dejun cu prietena ei, Helen, a~ ca m-am hotarat
s-o lncurajez sa manance cu prietena ei in vreun local "in
limp ce eu pregateam Tulota cu tot ce aveam nevoie pentru
i~ire. Astfel, dnd ajungea acasa, putea s~ se urce pur ~i
v

n:

190

ASCULTAREAREFLEXIVA

CAND UNU PLUS UNU FAC NOI

C;;;

simplu in m~in)i langa mine ~i sa pornim Ia drum.

di va fi indl.ntat~ sA ia micul dejun in tilinii cu Helen, inloc
se chinuie cu bagajele, cu rulota ;;i cu toat~ b~taia de
Iegatil., de plecare.
- An: 0 surprizil. pentru tine!, i-am spus in
aceea, V010S.
Ea m-a privit cu precaupe peste cea;;ca de cafea.
- Ce anume?
- Vreau sa mer~i s~ iei mic~ delun cU~Helen, in tUnpce
eu rna ocup de bagaJe ;;1 de rulota. Cand te mtorei. rulota 0 ali
fie pregatitA ;;i putem pleca!
Ei bine, ideea mea n-a lncantat-o deloc pe Norma. Dint.
potrivA, a intat-o.
- Gary, ;;tii ca intotdeauna vreau s)i~mi fac singura
bagajele!
Norma, 0 femeie f,oarte ordonata $i minupoasA, mi-a in-
terpretat oferta drept 0 "stratagema" menita. s-o indeplrteze
din calea mea, a;;a incat sil. pot progMi rulota a93 cum voialn
cu. Desigur ca nu asta fusese, in niciun caz, intentia meaisin
cer, n-aveam nioun motiv ascuns. M-am infuriat cand oU-IDl
v)izut nevinovata oferta luata. dropt 0 stratagemiL A~ fi. vrut
sil. lip: "Bine, n-ai decat, impacheteaza tu 9i rna duc eu si sa.
vurez micul dejun cu Helen!"
Suspiciunea Normei mi-a invalidat propunerea plW de
iubire 91 ne-a facut sa pornim cu stfulgul in excursia noastrl
in natura, care se presupunea a fi minunata.
Acum, sa relua.m scena folosind ascultarea reflexivi.JnJoc
sa-mi raneasca sentimentele cu interpretarea d negativi.
Norma aT fi putut folosi ascultarea reflexiva pentru a se II
moo ce intenpi am.
Afj fi navalit in bucatme, strigand: "Am 0 surpriza
tine!", apo} i-a;; fi comunicat ideea mea - sa ia micul dejun
cu Helen, cata vreme eu pregateam rulota.
Ea fji-ar fi acordiat un ragaz ca sa asculte ce spun ~i, in loe
sil. rna acuze, ar fi putut incerca sa rnA inteleaga - repet&nd
ceea ce credea ca rna aude rostind, exact a;;a cum vanzltorui
de la fast-food. repeta 0 comanda.

diInineata

191

~d daca te-am auzit bine, ar fi spus ea. Zici ca vrei

pachetezi tu 9i sa pregate~ti rulota. ;;i eu

sa merg sa iau

sA.~ dejun cu Helen. Iar cind ma intorc, totul va fi gata?

au _ Da, exacH, 3fj fi confirmat eu. Spune-rni ce parere ai!

Cerandu-i, mtr-un mod lipsit de amenintare 9i de acuzalii,

sa-rni spuna.ce crede despre ideea :nea, a9 fi inipat metoda de

icare a aseuWirii reflexive. In acel moment, daca ar fi

.
r.n0bve
. a:cunse, ar fi pUhIt sa foloseasca la
ciindul ei aceeafjl teluUca de ascultare, pentru a scoate la

com un

~uit c~ exista

\.eaM adevarul.

_ Vrei sa spui, de fapt, ca dorefjti sa plec ca sa pop impa

cheta ~j pregati rulota a$a cum ip place lie?, ar fi intrebat ea.

In situapa asta a$ fi putut sa-i spun Nonnei, la fel ca func

~onarul de Ia fast-f_o~d, ca .mi-a in~eles gre~it ~coman~a".
_ Mi se pare ca mceta doar sa rna fan sa plec dm casa,
~ incat sa pop face bagajele cum lti place, ar fi spus ea.
Dar eu n-a$ fi reacponat negativ la acea replica nascuta
din nesiguranta, ci doar mi-a$ fi explicat intentia reala. A5? fi
I

spus:

_ Nu, nu asta aveam de gand, in niciun caz. Voiam doar

sll te scap de ru;;te greutap ~i sa ai 0 dimineata libera.
Daca nemtelegerea ia proporjii, oprip-va ~i spuneti-va ca
vep relua chestiunea mai tarziu, dupa ce ap avut timp aman
doi sA va calmap. Convenip sa incercati ulterior discutarea
subiectului, de asta datc'i folosind ascultarea reflexiv",. Te va
uimi cat de calmi yeti ti!
Folosirea ascultaTii reflexive va va duce ap1"oape instanta
neu la nivelul al patrulea $i al cincilca de intirnitate, la care
vorbiti despre sentimente fji nevoi, fArli ca furia fji ocuparea
unci pozitii defensive sa va, intoarcli de cealalta parle a zidu
lui. Yeti evita sa va ramli reciproc. Ascultarea reflexiva ip
pennite sa depa$e$ti obstacolele invalidarilor ~i ale interpre
~rilor negative, poo intermediul unui tip de dialog in care
un partener 1fji afirma nevoile $i sentimentele, ia1" celalalt Ie
repetii, pana cand ajung sa se inteleaga reciproc. Fiecare
schimb de replici patrunde mai adanc In nevoile ~ sentimentele

192

CAND UNU PLUS UNU FAC NOI

eeluiJalt, transformand 0 eonversape s:itnp~~

instmment de forare, eu 0 singura direqie:
~_
lllool
profunda. Iuca ti ro1urile pe rand; rnai intAi fii ~ an
lasa-p partenerul sa fie clientuL Dupa ce ali ~tl
progrese ill conversape, schirribap rolurile.
Imi dau seama ea e greu sa te porj:i. astfel cand te
nit. Dar adu-ti aminte: angajapi de 1a McDonald's
Burger King ~tiu sa foloseasca ascultarea reflexiv! chiardlct
i-a jignit cineva -lueru care, fire$te, se intamplll in ~
A$adar, sa Hm serio$i! Daca liceenii din lurnea intreaga 1i
$e6C sa-$i controleze emopile $i durerea pret de catev, 1Ih.
$i tu pop! In acela$i timp, trebuie sa. invep s.:'i priv~ti
ta partenerului ca pe un senmal de avertizan!. Dacl
a fost provocata. de (eva anume din spusele sau din
tale, e inte1ept sa-p la$ipartenerul sa fie "clientul"
vorbitoru1, pe durata conversat~iei, in limp ce tu preiei
de "angajat", adica de aseultiHor. Daca unul dintre voi
nu lncerca~i s<1 faceti schirnburi succesive de rol!
partener trebuie l<1sat pur $i simplu sa-~i imp~
sentimentele legate de acea suferinta. Astnna-ti rolul
"angajat", de ascult3lOT, $i repeta spuse1e partenerului. Nu
intotdeauna U$or, dar este cea mai buna. tehnicll
pastra deschis circuitu1 iubirii~i al grijii intrc partenerj
tarziu, dupa ce lucrurile se lini$tesc, intreabA-~ par1enend
dadl pop sa-i Unparta~e$ti efectele pecare Ie-a avut a
experienta "dureroasa". Ai grija sa nu amplifici suferinJa
reaprinzi conflictuL
Fire$te ca. Norma $i cu mine nu $tiam nimic din
acestea in dirnineata plecarii in drumetie. A$a ca ne-am.
bagajele la repezeala, impreuna, fara sa scoatem 0 VI
Apoi am pornit la drum spre 10cul de camping, fiecare
jindu-$i propriile ram emoponale $i am abandonat eli
intimitatll, recurgand la vorbirea In cli~ee red ~ in

intcleserea

goaIe~

In prezent Norma, care conduce firma noastrll, fl

zilnic aceasta metoda de comunicare cu angaJa~ de sex
culin. Recent, mi-a amintit ci't de obicei nu are nevoie 5'0

ASCULTAREA REFLEXN A

193

~emeile angajate, ci doar eu barbatii, fiindca

1t'UJ,n'~eaz1l. a punte extrem de eficienta a intelegerii intre

~~u demult am vaz~t cum Norm~ a

folosit c.u abilitat.~

etoda de comUI11care eu propnetarul unel comparu1
sl" )l1
.
t d
t'
... 1
.
d'
ublicitate, un om t?ar ~ ur, m Imp~ ~e1 !?e mte
p de tensionate~ Cluar $1 eu am fast ulUlt cat de calm a
: ; t iudividul respf!ctiv; am rezolvat problema in cateva
rJtl'i.

aUn;:trei etap~ ~rincipale

ascul tarea refleXlva:

pentru a lnvata cum sa

folose~ti

Invatl
, sa fii

.entul" (vorbitoml)

1.1u\'ata sa joci rolul clientului cel din ma~ina, care da

comanda .
2. invatil. sa joci rolul angajatului de la fast-food cel din
restaurant, care aseulta.
3. lnvatil. sa rezoivi ariee disputa sau conflict printr-o so
lutie care sa Ie ofere ambilor paTteneri impresia ca au
"i~vins" in cearta.

Amm, ca am descris ce Inseamna ascultarea reflexiva, i~i

pot spune cum s-o fo1ose?ti in mod speci~c $i practic, pentru
a.~ imbunil.tap abiliti'tj:ile de comunicare. In primul rand, tre
buie sa pome~ti de la temelia respectului, plasand relatia ta
cu parteneruI mai presus de toate Iucrurile din lume.
Amin~te-p. ca forma cea mai inalta de respect consta ill a
considera nevoile $i sentimentele partenerului cu 0 idee mai
imporlante decat ale tale. Apoi incepe exercitiile de mai jos,
pe care Ie-am af)at la seminarul interactiv de "tesere a
punjilor", organizat de doctoruJ Dallas Demmitt !?i sotia sa,
Nancy. Cei doi nl.llIllesc stiIul de comunicare reflexiva creat de
ei .vomirea $i ascultarea revelatoare". Pun ajuns la concluzia
c4 este un cadm extrem de eficient, care te va ajuta sa-ti
fonnulezi rninutios gandurile $i simtaminte1e, a$a incat sa
pofi vorbi eficient despre un subiect sau altul, din punctul tau
devedere.

194

,<\SCULTAREA REFLEXrvA.

cAND UNU PLUS UNO FAC NOI

Sotii Demmitt spun 'in cartea lor, Bridg;n;W;:--.

fim rea.J4;ti: de-a Iungul anilor, 'in tine s~au adunat
rate lucmri: sentimente, 'intamplilli, capaciP.lti, dOrin~
te, bu~ii, ~frangeri,. dill:'i ~i .terr:eri. Pe !angl
deosebJrile ~] asem1lnarile dmtre difentele elemente
'in tine ~i elementele existente in celalalt ....01 deveni fie
de conflict, fie 0 sursa de colaborare. Problema este
multi dintTe noi nu ~i-au facut limp pentru a
suntem ~i ce dorim, r] a~ dl avem dificultap. in a
in fata celorlalp. adevaratele detalii ale inimii noastre.
marel1te eonflictul [... ]. Altii n-au de uncle ~ ~tie ce
eu ade~ar~t, decat .daca Ie ~pui.
~el, n-ai cum sa cun..h...
fletul ~1 rruntea cwva, decat daca p Ie dezvl11uie p~
cauz-a."
Prill vorbirea revelatoare (sau Ita face rnmandaj,
au creat un context care te ajuta so3-p formuJezi gind
sentimentele, a~a indit sa-i pop varbi parteneruiui din
tul tau de vedere. Pentru aceia dintre noi care s-au co:
cu decizii importante, dar n-au ~tiut incotro s-o
vorbirea revelatoare poate fi un instrument de nepretuil;
ajutorul ei descoperi ce vrei cu adevarat de la viatA ~
partener ~i ce-p mohveaz-a dorintele. Sotii Demmitt
visurile, dorintele $i valorile eu ni$te "comori ingropMe"
literalmente in inima tao Vorbirea revelatoare constil
unealta cu care sa dezgropi comoara $i s-o aduci in hUDa
Sper ca tu ~i partenerul tau ap convenit deja sA vii fiJi
altuia un iubit sensibil- sa va ascultati redproc, sil vi
geti unul pe aItul, sa va validati sentimeTllele ~i nevI
respectati ce spune celaJalt ~i sa raspundeJi la sentimenlt Ii
nevoi cu solupi care va aduc amandurora victoria,
am explicat in capitolul anterior.
j

r:-

lnainte sa incepi: curafa-Ji filtrele!

Gande~te-te la eonversatie ea la aerul Cl" vine p .
aparat de clirnatizare. Inainte sa ajunga in sumgeria ta,

195

~oros, aerul trebuie sa treadl printr-un filtru

~p to~ care, dupa cum bine $tii, daca ai eura~at vreodata

fica ~e innegre~te din cauza funinginii, a prafului ~i a
.
.
ceVil ,
I""
urit,uilor . Tot a~a ~J conversatla eu parteneru tau. ~ot
intP 'puneti trece prm filtre, care, a$3 cum arata. Markman,
ceea ce 35i Blu~berg in cariea Fighting for Your Marrillge (Lupta
ey dsnicia ta), "schimba ceea ce treee prin ele , ... ]. A plicat
obi~tivu1 unui aparat de fo:ografia.t, filt~ modifica ~ro:
'. tile luxn.inii ClUe trece prm el. F1ltrul dmtr-o cafehera
~ tread. aroma ~:i: repne zatul La fel ca in 'cazul oridlrui
Jiltnt, ceea ce intra in fiJtrele noastre de ,comunici;lre se
heste de ceea ce iese din ele."
A~torii emit ipoteza potrivit dl.reia eu totii avem "in minte
ulte feluri de filtre, care afecteaza ceea ce auzim, ceea ce
11\ tim ~i felul in care interpretarn". Filtrele sunt create, de-a
anilor, de experien~e, ganduri, mo~teniri familiale ~i
eultura1e .
Ori de cate ori ne aflam in fata unui lucru nou, nefamiliar
sau neit?teptat, rohteIe din mintea noastra incep sa se inva:rta
frenetic, incereand sa gaseasca un element cunoscut eu ajuto
cAruia noua idee, experienta sau actiune sa-~i poata gasi
un context de referint a. Ne folosirn intreaga istorie de via~a
pentru a identifica aceasta noua 'intamplare Intr-un context
familiar. eu alte cuvinte, incercam sa introducem evenimen
e in cutia idei~or noastre de-a gata. Dad~ facem acest lucru
lr1 timp ce comunicam eu partenerul, urrnarea se poate eon
Jetiza in judecap pripite ~i interpretari flagrant eronate.
Markman, StanJey ~i Blumberg identifica filtrelc princi
pale ce pot lmpiedica demersul euplurilor care se straduiesc
slii imbunatateasca abilitati1e de comunicare: lipsa de aten
tie, stATile emotionale, convingerile ~i a$feptarile, deosebirile
destil. sa Ie discutarn pe rand.

':gu1

Lipsa de

aten~

Aceasta constituie 0 pmblem~ frecvent intaJnita intr-o

lume in care top au prea multe de dus in spate: program de
munc3, responsabilitap. In familie $i in comunitate. Ni se

196

CAND UNU PLUS UNU FAC 11,]01

ASCULTAREAREFLEXIVA

distrage mereu atentia: a face te1evi2lO~~

computerul, copiii, ~efii 1a serviciu. E greu ~ ai 0 COn~
calma ~i semnificativa in condipile in care, la orlee ~,
dat, ai in millte cind subiecte diferite. E greu ~ te o~
priv~ti!;ii sa asculp, cand te1efonul suna, came1e latra.'
pule toate in aeeea$i dipa de balamuc.
~
Lipsa de atenpe este provocata nu doar de elemente
ne, cum ar fi telefonul, d ~i de p1anurile din rnintea tao
stramtorat eu banii?, Te ingrijoreaza saniUatea proprie
bunastarea copii1or? In arice dip a, 0 mie de amanunte
depart~za me~tal de conversatia pe car:e u Portio Se ftie
pop~latla amenca~a su~ed~ de 0 gr~va. pnva.rt! de somn.Con
sumam prea multa cofema. Nu mal ~tim ce alimente sunt
nMoase. Ne imparti m intre succesu1 finandar ~i eel fatniJW .
nu reu~im sa ne dumirim dad!. aeeste doulllucnui se

reciproc. Numeroasele presiuni ale existen~ei sunt sufidenre

pentTU a ne submina mereu concentrarea.
Cum ftmcponeaza lipsa de atentie ca filtru in conV'el1ltfi1l!'
Ti s-a intamp1atvreodata sa-i spui unui om ceva ~i sl ti se
punda: "Poftim? Ce-ai zis?"? Mie, unul, mJ s-a intampJat
asta m-a rustrat, indiferent dad interlocutMU] meu a
sau nu intenpa de a rna rani. Cand oamenll nu acorda.
vorbelor tale, te simti invalidat, ]ipsit de irnportantA, .
fiant. Pariez d'l pop face 0 lista cu 0 suta de ocazii in care
incercat sa spui ceva, dar ai fost ignorat. C.md par1:eDenll,
prietenul, colegul de serviciu sau un membru al familiei
intrebat, in cele din urma, ce voiai sa SpUl. e foarte
ca, indurerat fiind, sa fi replicat cu ceva de genu!:
era nJrnic important."
Cand incerci sa-j::i faei relapa sa funcponeze, lipsa de
pe te poate opri chiar la punctul de pomire. Comuni,
poate avea loe daea nu partieipa ambii parteneri/ pe
Cand unul dintre voi se simte invalidat, nu mai putep
ta la nivelul a] patrulea ~i al eincilea de intimitate ma
mai putep imparta!;ii sentimentele ~i nevQi1e, Nimeni
sa-p. spuna ee simter dadi tu n-o sa ascul\l ~ S
conversape trecuta prin filtru.llipsei de atcllfie:
H

197

~l meu, m-~m gan~it... spune sopa. Sotul, cu och~

.. de ecranul te1evaorulul, pe care se desfa~oara un meG

llpJl1
.
fotbal, rephca:
de _po tim?.

_ in ultima vreme n-am petreeut prea mult timp doar noi

doi._

P~i,

am avut d':e Iucru, spune e .I automat.

_ 5peram

sa ne programam un sfar$it de saptamana pc

are ~-l petrecem impreuna, sugereaza ea. Poate mergem la

C asau undevn lil un motel. 0 pot ruga pe mama sa aiba
iii'
..
'j! de copn.

gn_ Aikman se pregiHe~te sa paseze!, replica bc'l.rbatul,

folosind filtrullipsei de atenpe.
_ \,iici mkar nu rna aseulp.!, zice ea frustrata. Of, de ce
1J1J mai chillui?! Se vede bine Cel nu-p pasa nici macar atat cat
51 asculti!
Fire?te c~ aeeasta ultima replica ii atrage atentia barbatu
lui, dar e prea tarziu. An.im.icit deja eonversa!ia prm faptul ca
u i-a acordat atentie. A~a c13 revine 1a televizar, in timp ce
~ ramane eu suierinta, iar distanta dintre cei doi cre~te tot
, mull.

Stmle emotional e
Dispoziti a ta emotionaIa. este un filuu cu rol major in co
mW'licarea eu partenerul. Daea sunteti asemeni eelor mai
multe cupluri, tu ~i partenerul tau va petrecep majoritatea
zileIorseparati, lucrand in locuri diferite sau ocupandu-va cu
sartini ~ responsabiliti1ti diferiole. Cfuld ajungep, in fine,
impreun~, toate aceste experien!e individuale va afeeteaza
dispozitia ~i modul de a interpreta lucruriJe. 0 vorba
nevinovat~ ii poote cadea greu ceiuilalt. Intre~erea unei
dispozitii bune ajuta 1a rezolvarea multor probleme. Starile
emoponale pot ~i sa strice, dar ~i sa ajute, insa ea sa reu~e~ti
sa Ie dezamorsezi, trebuie s!'l Ie identifici
Data viitoare cand conversezi cu partenerul, iar el se ras~
~te la tine faril. motiv, iese din camera bruse, trantind u~a

198

A5CULTAREA REFLEXIV A

CAND UNU PLUS UNU FACNOI

sau manifesta 0 exasperare instantanee~

probabil reactioneaz~ prin filtrul starti sale
Foarte probabiI, motivul aceIei ~stari nu-p poate fi a
lntregime ~i poate nic.i paIpal. Intreaba-p partenerut
trebui sa disc~tati s~biectul intr-un moment mai Pl'ielnk_
daci'~ are nevme S~-~>1 descarce ~u~etul de 0 povar.ll. ce n
legatura cu subiectuJ conversaj:lel.

Convinge.rile ~i

a~teptarile

Felul in care iti percepi relatia va funcpona ca

unicarea dintTe tine ;;i partener. Markman,
Blumberg observa: ,,Captam din partea celorlaIti
comportamentul corespunzator cu a~tL"tllrile n,
Adesea, ne categorisim partenerul pe baza caraeteristlcilnr
sale, a preferintelor ~j antipatiilor ~i a trasahJrilor sale
sonalitate, folosind apoi aceste clasificari pentru a-i in'
comportamentul. Uneo!i facem interpretiiri corecte, ind
multe ori ne in~el~m. fncerdim sa "eitim ganduri", dar
relat ii este riscant sa faei supozipi cu privire la ginduri
sentimentele cuiva. In lac sa presupui, intreabii-ti Partenend
ce simte! Astfe!' vei evita problemele de comunicare ~
dcschide poarta spre intimitate.

199

~ele pe ton scazut, iar ridicarea vocii este con-

IWlit1 Fnepotrivita ~l. m~:cep.

.
t b'l" P b bil
a 1. a.. r~ a
ca tu ~l. ~arte-

'er;t1u ati fost crescup m stilun dlfente, ceea ce va mflu

zJ madul de abordare a problemelor, fiecare avand

\fa
stil unie. A~adar, cand partenerul are 0 reaqie pe
riu1
prornu a cuno;>ti sau nu 0 mtelegi,
aceasta poate sa afecteze
..
.
,
.
ul care Ii interpretezl mtenpa on sentimcntele.
in
~xistii $i un alt fi}tru, p~te eel ~n~ ~portant: a~toap~raGande~te-te: pentru a-?I proteJa uuma de sufennta ?l de
rea jnuere, multi oarneni cladesc fiItre, aparandu-se de orice
re5Put:'a sa fie sau doar sa para dureros. Uneori, filtrul auto
este alat de ?ut~rn~c, ~cat v~ ",fiJtra" ~clusiv ~rice
,ibilitate de aprop]ere mtima. Pur ?l snnplu, IP paze~h su
ftetul eu at.ta grija, IDcat nimic nici. bun, nici rau - nu-l
poate atinge. fi:!trul.El~t~apa.rarii te limi~eaza prin faptul ca
ci milcar nu 3jUngl sa-p dal seama ce mveluri de profunzi
sne ai putea alinge ciliihlri de partencrul tau.
Toate aceste filtre - !ipsa de atenjie, starile emoj:ionale,
convingerile ~i a?tepblri1e, diferente1e de slil ~i autoapararea
_ ip \'or afecta interacpunile cu partenerul. In consecinta,
eeea ce sptU1e partenerul va fi mult diferit de ceea ce vei auzi
tu in minte. Insa ascultarea reilexivii poate sa elirnine filtrele
~j si1 Ie dura la rele mai profunde niveluri ale intimitaj:ii.

:JrArU

DeosebiriJe de sti1
Acum ~tii foarte bine ca mtre tine $i partenerul tau
nenumarate diferente. Printte celc principale se numArl
renteIe privind stJilul de comunicare. Tu ai putea fi genul
persoan~ care-:;;i deschide inima oricand, ilji expriml
gandurile ~i toatc tr~irile emoponale pentru a se simp m
mit. ParteneruI tau ar putea fi reticent ?i rezervat. La feI ca
toate deosebirile dinhe voi, stilul de comunicare ~ are
nea in contextuI familial ~i in istoria de viatll personalJ..
Ie famiEi sunt foarte deschise ~i au manifestAri afective i
se fiecare chestiune se dezbate, uneori !ncins, mergindJHe
chiar pana la cearta. Alte familii sunt foarte rezervale; e1e

Ree:uli pentru. "a face comanda"

tnainte de a incerca acest cxereipu important de a juea
rolul vorbitoruluI (a1 "clientului") - , tine minte cateva idei
'mtlortante:
1. Vorbitorul are misiunea sa-lji exprime sentimentele ;;i
nevoile folosind afirmatii la persoana mtdi singular
de exemplu: "lncerc sa-p spun ca vreau sa fac ceva
agreabil pentru tine, impachetand ~j pregatind rulota
singur." Nu se admire sa dezgropi probleme din trecut,
sa incepi 0 ncma cearta sau sa faei afirmapi acuzatoare,

200

cAND UNU PLUS UNU PAC NO!

la persoana a doua singular, ca de Pildli~~

una ... ", "Tu niciodata... ". Propozitille la ~
doua, de genu! "Tu rna enervezi" sau "Th Illl tnl
etc. sugereaza die~ti 0 victimil fli~ putere
control asupra propriilor emotu ~i cA parteneruI
raspunziHor de modul in care alegi s.1 reaepOJteai
acest lucru nu doar ca ip accentueaza impresia CI
"blocat", ci, in plus, suscita un r~puns def,
partea celuilalt. Ca sa-ji asumi responsabilitatea
propriile sentimente ;;i reactu, modificli afinnatia
modelul "Sunt furios fiinddl....", descriind conmc....
mentul care te deranjeazli.
2. No-p concentra lnvinuirile ~i acuzapile asupra
Asum!i-li pe dephn responsabilitatea pentru
mentele ~i nevoile- tale, Ceilalti nu te pot "face" sI
intr-un fel sau 31tul; alegerile noastre sunt cele CAUl diu
na~tere la sentimentele pe care Ie trllin. Explorei
timentele ~i nevoile din inima tal a~a meat sa se
gasi 0 solupe pa;midi.
3. Ai grija ca til ~i partenerol tau sil evitap a vli condlaa
reciproe cand va exprimati simtl\mintele.
amandoi dreptul la propria opinie; a~adar,
deschis despre gandurile, imaginile ~i emojille
vin in minte, astfel incat sa pop descoperi ~ tamAdui
mai multe. Tl'ebuie sa vorbe~ti daar in numele tlu.
incerca sa cite!]ti ori sa judeci gandurile partenendui
4. afefa ganduri sau informapi in "portU" mid,.
celalalt sa-~i poata aminti ee ai spus, ca sli repete
~i, in cazul ideal, sa-p rnteleaga sentimentele ~i nl
Hope E. Morrow, experta in relapj de cuplu, a elaboratun
:?ablon pentru construirea de afirmapi la persoana intii,
sa te ajute sa "faci comanda" fara durere ~i furie. Cind
sa-p exprimi un sentiment, unneaza ace!]ti patru pa!ji:
l."Eu"

2. Ceea ce simp, ai nevoie sau dore'.1ti

ASCULTAREA REFLEXNA

201

~rea care !i-a

trezit ~entimen:ul sau dorinta (de

3 obicei , un lucru asupra canna sa pot1 c!idea de aeord cu
artenerul)
~fectul intamplarii asupra tao
4.
C II1binii elernentele pentru a forma fraze, dup~ modelul:
ul3 sirnt #2----:-c~nd #3 __, pentr:u d\ #4 _,_" ,..Spre
~ lu: ,,(1) Eu ma sunt (2) foarte spenata (3) cand V11 aca
~iU de la serviciu, pentru di (4) imi fac griji sa nu ti se fi
sa tiJIlplat ceva. 0'
III Evita frazel e care ar putea sugera ca incerd s~ cite~ti gan
durile parteneruluj ori sa-l judeci. Poti face aceasta concen
trindu-te asupra sentimentelor si nevoilor tal~ neImplinite.
A,suJIlHi ceea ce tine de tine, nu de partener. !ncearca sa nu
~ti exprirnari 1a persoa~a intai rlura1 ~ "Noi ne certam
lJIl1eU", "Noi n.u ne putem rntelege ; de oblcel, aceasta pre
supune ca partener sa vorb~.asca In .n~ele ~~!uilalt ~ara
acordullui, dand nastere la reacj::i.i defenSIVe ~ poslbll agreslve.
De asernenea, cand ip exprimi emopile, nu-ti minimaliza
trIirile negative. Se intampla deseori, cand Incepi sa folose~ti
exprimari la persoana intal singular, sa incerci a-ti suprima
furia. Dar dac~ minimalizezi intensitatea sentimentelor tale,
!bpi un impact mai slab asupra ascultatorului, al carui ras
pW\S ar putea sa nu te multumeasca. Fii sincer cu privire la
intenSitatea trairilor tale, ca si:l te poti ocupa de ele impreuna
eu partenerul. Gmd Iti exprimi furia, ai grija sa subliniezi iu
birea, ingrijorarea ~i de<>:amagirea, nu afrontul. A spune "Sunt
foarte furios din cauza lipsei tale de atentle" este 0 exprima
luincera \ii directa. A spune "Cred ca e!]ti un nemerroc" nu e
ci~i de putin constructiv.

:u

or;

Cum sa. folose~ti vorbirea revelatoare

Punandu-te in rolul "clientului", adica al vorbitorului, va
lrebui sa invep ,cea mai eficienta cale de a-ti comunica senti

mentele ~i nevoile. Sotii Demmitt numesc procedeul "vorbire

202

SCLTTAREA REFLEXTV A

CAND UNU PLUS UNU FAC NOt

l'evelatoare" pentru dl ~i tu, ~i ascu!Ultorul ~

"revelajii" cand 0 vep folosi in mod adecvat. ParteneruI
va incepe sa inteleagii ce simp ~i de ce anume ai nevo'
mai mult d~ca~ atat: ~i tu vei i cap~bil sa defin~ti
acele ncvOl ~l sentImente. Tramle tale afective pot
interpretate gre~it nu doar de partenerul tau, ci ~i de tine'
vedea In curand la ce rna refer.
Tine cant de faptul dl in exemp]e]e ce urmeazli folO6ellc
cuplu aflat la lID nivel mediu de considerafie, de iubire;. QD
conflict. Ulterior, yom arata cum pot folosi ascultarq
flexiva cuplurile cu conflicte mai grave.
...
Mai intai, alege 0 problema. importanta pentru ..
acest moment. "Problema" poate fi defini~ in sens Iarg
ceva ce te ingrijoreazii. Poate fi orice: casa voastri, seni
tiiu, relatia voastra, un model de comportament pe CIa
vrea sa-I sehimbi sau a decizie pe care trcbuie s-o iei. ~
incepe sa folose~ti abilitatile de vorbire revelatoal!,
evidentiate de sopi Demmitt, pentru a-ti rezolva problema.

m:'bj

Nbilitatea nr. 1 in vorbirea revelatoare:

Ce veld ~i ce aud
Tu, vorbitorul, te afli in ma~ina ~i citei\'li meniul. SA spa
nem dl. problema C31'C te preocupa este distantarea totmai~
centuata a partenemlui tau ~i aparenta lui incapacitate dee
municare cu tine. In loc sa sari la un interogatoriu a,
cedindu-i partencrului explicapi pentru purtarea lui H
incearea 0 alta tactieii. Incepe conversapa cu 0 observa
cu 0 acuzape. Afirmii doar ceea ce vezi sau auzi literi
fara sa adaugi vl'eo interpretare.
in exemplul meu, sopa este ingrijorata din cauza ~Ii
tot mai distant, care vine de la serviciu cu privirea in
eu maxilarele incle~tate 5i fara sa scoata. 0 vorbA.
doua variante: fie sa evite problema, fie ~ lit! confrunle
In vorbirea revelatoare abordezi problema incepchtd cu
observajii, tehnica de comunicare presuDunand dl
afirmi ceea ce ai vazut ori ai auzit.

203

~ ca nu zambe~ti, spune ea. Vad ca prive~ti in pa

.-si nu te aud scotand 0 Yorba.
,nan;;pa ce ai :a.cut observapa de acest tip, pop trece rapid la
UJ1%I~toarea ablbtate.

Abilitatea n.r. 2ln\i'orbirea revelaloare:

Ceer~d
creieru l omenesc este 0 ma~inarie extrem de complexa,
dar in multe priv~!e se dovede5 t e f~art~ previzibiL Odat~ ee
. rirnit infornlatii a~a cum sopa dm exemplu a seslzat
~ginea sotului ei tulburat ~i distant -, creierul tau incepe
sA atribuie semnificatii celor vilzute ori auzite. M:intea ta se
e la treaba ?i formeaza 0 "opinie" acea forma primej
~ de gandire care te poate izbi de zidul conflictului dad%
D exprimi prin acuzatii.
5o~a pomenita mai sus aJ' putea sa dea glas imediat opi
olei sale despre motivul pentru care crede ca este furios sotu l
ei.Arputea sa se autoconvinga ea e vina ei, ca el n-o iube~
Ie. iar aceasta presupunere ar transforma cu siguranta pro
blema in cearta.
In acest moment, opre~te-te, priv~te ~i aseulta. Dupa ce
~-ai fonnat parerea, n-o rostica pe 0 acuzaj:ie! formuleaza-p
inia In contextul a ceea ce gande~ti, folosind ~i de aeeasta
dalA exprimarea la pe.rsoana intaL
- Observ ca nu zarnbe~ti, spune sopa. Vad ca prive~ti in
pmant ~ nu te aud scotand 0 vorba.
La aceasta ailrmape adauga parer,ea ei, exprimata la per
soana intai, mtr-un mod neamenintator:
- Ml! intreb dad\ e~ti suparat pe mine.
Fraza este foarte simpla, dar atinge miezul problcmei cu
rente. So1ia a seas la lumina gandurile !ji teoriile ascunse pc
em le-a fonnulat, in loc sa Ie lase s-o maeine.
Acum este pregatita 5a-i 5puna sotului ce simte.
Obiectivul global al ascultarii reflexive consta in crearea
lII\ui spapu aJ sigurantei in care partenerii sa poata trai

204

CAND UNU PLUS UNU FAC NOI

ASCUU:

impreuna cele mai profunde niveluri ale jnti.mit~

.
simti mai in siguranll! ~l"
mal pretult,
eu atcit ii 'Vei U
partenerului sl! priveasca mai profund in inima tao CAt
fllvep sa folose~ti aceasta metoda, tine minte sI-Ji
partenerul sa se simta confortabil pe masur.t ce pr~ La
inceput, intimitatea poate p~rea stanje~toare.Spre ~
eu am un cal standard amencan, unul dintre eei folO6iJj In
mun:.itatea Amish, pe care-i vez.i ~e obicei inhJimap Ja
suridl.. Astazi am dus doua vaCI ~l calul respectiv pe 0
ne noua. A fos: 0 manevra simplil, d~r .m~.a luat a~ D
ora, fiindca arumalele erau foarte neliru~tite, n~ Q!
ceTC sa fac Cll ele. A trebuit s<'l. rna mi~ foarte incet ~ &I
sesc hranl! pentru a Ie stirnula, dar ill cele din unnA au i .
Ia destinape. Tot asHel, s-ar putea ca partenerul tau sI
nevoie de ajutor, de sprijin ~i de indrum~ri, toote oferiIe e:u
blandete, spre a llwata aceste noi abilitap. PutinA tandIeIe Ie
zolva multe.

0:

Abilitatea nr. 3 in vorbirea revelatoare:

Ce simt
imparfa~irea sentimentelor reprezinta, desigur, al patru
lea nivel de intimitate. Dar, dupa Dallas ~i Nancy Demmitt.
gandurile combinate cu sentimente "au asupra em,
efectul unui chibrit asupra pulberii uscate: ajunge 0 scinleie
ca sa se aprinda toate flaci1riIe iadului! Felulm care in~
fezi diferite situatii va afecta ceea ce simp cu l'rivire la eIe(iar
daca ai dobandit 0 interpretare gre~ita, ea tepoate duce]a lUI
potop de sentimente gre$it directionate!)".
In cazul femeil care se confrunti1 cu distantarea emotiona
Ia a sotului, probabil d1 Ia ineeput se va sirnti rlbUt! ~ . .
rata. La aceasta se pot adauga, ill prop0rtii egale, durere, tel
rna $i anxietate in legMura cu viitorol ei. Negarea acestQr
chestiuni sau amanarea confruntarii eu ele nu Ie va face II
dispara. Dimpotriva, sentimentele ei se vor transforma In
manie $i, poate, in turie oarba. l$i va spune: "Cum ~ permile

RER..EXIVA

205

trateze astfel!,s $i emoJ:iile se vor zbuciuma in ea pana

~
va sirnti prinsa intr-un ciclon Hiuntric. Nu va mai
cjJld sesA se bu.cure. p oate ca~ nu va mal.
,lncreere
d
m
avea
pu reanL AI putea sa cada prada unor sentimente $i eompor
oaJIle te autadistructive si sa inceree sa se anestezieze eu
talJ'len
. '.
.
. ru l alirnentelor, al drogurilor sau al alcoolulUl.
!dI.IIO
.
x'
1 .
.
f 0
"'/-Este uti! ca fernela Sa-l eomuruee sotu U1 ceea ce slrnte,
d expriInarea Ia persoana illta i .
~ Observ ca nu zambe;;ti, ar putea spune ea_ Vild ca pri
e in p1imant "i nu te aud scatand 0 vorba ,Ice vede $i ee
'ude ea] ... Mil intreb daea e~ti supiirat pe mine Ice erede
~J... Sunt nelini$tit~ de si~atie,.a~a cum 0 percep eu... ~i
SlJl\t iritat1i pentru ea nu Spui ce al!
Asta exprima dar luerorile! Femeia $i-a exprimat senti
rnente1e nu intr-Ull singur mod, ci in doua: este $i "nelini~ti
tAw, ~i "iritata". Fii foarte atent la euvintele pe care Ie folose$
tel Ea ~i descrie sentimentele In cea mai simpla forma cu
putinta, fildind referire l~ sine ~sa~i ori de d.te .ori po~te. E
eel mai bw) mod de a-I descne partenerullll SImtammtele
tJle: in loe sa i Ie explici In toata complexitatea lor fapt ce
poole duce la ncintelegere -, vorbe$te simplu, folasind de
cAle ori pop propozijii din douil cuvinte: "Sunt huias"; "Sunt
lngrijorat"; "Sunt speriat."
Pentru a te ajuta sa accesezi sentirrtentele provoeate de 0
problema, sotii Demmitt au elaborat patru eategorii de
"sim.!3minte", sugerand sa te familiarizezi eu fiecare. Ca sa-ti
desoperi gandurile, sentimentele ~i emopile fata de problema
eu care te Iupp, indiferent in ce consta, completeaz.'1 propo
zipile de mai jos:

ma.

,,~temdl.._."

"Sunt furios pentru di ... "

"Sunt trist pentru ca... "
"Mi-e ru~ine sau regret ca... n
Dupa ce p-ai clarificat situapa, e!?ti. pregatit sa treci la
lII'D"lAtaarea abilitate vitala a vorbirii revelatoare.

206

ASCULTAREA REFLEXlV A

CA.ND UNU PLUS UNU PAC NOl

~bilitatea nr. 4 in vorbirea revcla;;;;---

Ce dol'esC san de ce anume am nevoie
Odat~ cc i~ai comunicat partenerului ~u ce ai \I:
auzit, ce crezi 91 ce simp, ai putea fi sU.IJlrins V~ _ _
duce acest proces. Alegerea de a-j:i exprima giUldUJile
timentele, in 10e sa Ie negi:. sau sa amani confruntan!a
te va conduce mtr-un punet aproape mA~t~ vei ~li a'
imedia t ee vrei.
Chiar ~i a9a , dorintele sunt uneori dificile, Pentru cl
nim muJte lucruri simultan, se poate ca anumite dorint!aI.
noastre sa intre in conflict cu altele. Drept U1lnare, in loc
roste?ti dorintele pe nerasuflate fapt care ar crea confuzi.
?i lTastrare ?i pentru tine, 9i pentru partener -, trebuie III
vep. sa Ie imparj:i m trei eategorii: (1) ce dore?ti pentru line;
ce dore?ti pentru persoana cu care e?ti in conflict; (3) ~
dore~ti pentru voi doi impreuniL
Observa limbajul folosit de sotii Denunitt: ei nu susere.
zel sa descoperi ce vrei "de la" partener, ci ce do~ti "peIltru..
el, pentru tine 9i pentru amandoi. A dori ceva "pentru" o per
soana difera de ceea ce vrei de la ea. Expresia fIde IaN esle UJli.
laterala; presupune ca partenerul sa ofere, iar to 54 P~
A dori "pentru" cineva constituie esenta schimburilor red
proee.
in cazul sopei care se confrunta cu un sot tulbtuat,ea~.....
putea imparti cele trei dorinte astfel:

.' Dorinta pentru ea insa;;i: "Vreau sa ?tiu ce-l framAnta pe

sotul IDeu, ca sa nu mai fiu atat de nelinil;iti~."

Dorinta pentru so!: "Vreau ca el sa scape de ceea ce-) so

par~."

Dorin/a pentru amandoi: "Vreau sa petrecem

searl

pUlcuta lmpreuna."
Acum, dupi! ce a exprimat ceea ce a vi!zut ~ auzit, ce
gande~te, ce simte 9i ce do:re~te, poate sa mceap~ procesulde
schimb reciproc al ascultarii reflexive. De tine ~i de partener
depinde cat de departe ducep acest proces. Cu <:&t mergeti

protw:zimC

207

pefl~ a eercet~ d~rintele ~in

~ 1 vostrU, eu at~t v~ p~tetl ~ezvellui ~1 rransnute

mai l1lulte sentlmente ~l nevol.

eu ajutorul caTUia sa exersezi abilitatea

reOfar;;un exercitiu
....,;,1i .revelatoare:
~l/IV--

1. imparte 0 coala de hart~; in patru p~rp e.g~ale. In capul

agUtii serie "problema pe care 0 dlSCUp unpreun~ cu

~arte.nerul;,Etich:teaza,~ec~e s::rt.dupa cu~ ~eaza:

Vad/aud , "Gandesc , "SlIDt 91 "Vreau . Lasa loc

;ufident pentru ca tu ~i partenerul sa completati infor
matii legate de ceea ee simtiti , ganditi ~i doriti in legeltu
ra ~ tema aleasa. lata mtrebarile 1a care sa raspunde.ti:
Ce vi!d ~i ce aud?,,; "Ce ered ca, inseamna asta?"; "ee
~t?"; lICe doresc pentru cealalta persoana implicata?"
2. Pe 0 alta coalJ de hartie, tu 9i partenerul ar trebui sa de
scrieti problema ell care vel confruntap, complet 9i de
mliat, ca ~i cum ap compune 0 povestire. Dati viata
problemei pe hartie. Relatap lucTwile concret 9i eu toate
amanuntele. Alegeti 0 problema care va preocllpa pe
amandoi, apoi citip pe rand ce ati scris despre acea
chestiune.
3. In timpu11ecturii, unul dintre voi trebuie desemnat "ci
utor", iar celalaH, "ascultator". Lasa cititorul sa citeasca!
Ascultatorului ii vine randul sa exprirne ceea ce con
sideri! ca a vil.zut ;;i a auzit, ce crede, ce simte !?i ce
dor?te abia dupii ce cititorul a tenninat lec1ora. Singu
ra excerpe 0 constituie cazul in care ascultatorul se
simte cople?it de prea multa informatie dintr-odata.
Intr-o asHel de situape, dacA 10 e~ti ascultatorul, lntre
rupe-l eli blandete pe cititor poate facand un semn cu
mana - ;;i spune-i ea ai nevoie sa parafrazezi portii
mid de informape. Incearca sa rezumi cele auzite deja,
apoi indeamna cititorul sa continue. Nu pune mtrebari!
Rezuma-te 1a paralraze ;;i apoi reda-i cititorului locul pe

scena.

206

CAND UNU PLUS UNU FAC NO!

iUtatea nr. 4 in vorbirea revelato~

Ce doresc san de ce annme am nevoie
Odat~ ce i-ai comunicat partenerului ~u ce ai Vlzut
auzit,ce crezi ?i ce simti, ai putea fi surprins vAzind
duce aeest praces. Alegerea de a-p. exprima gandUrile
timentele, in loc s~ Ie negi sau sa amani cOnfruntarea
~
cu
te va cond uce mtr-un punet aproape mMe~: vei ~ a'
imediat ce vrei.
hiar $i a?a, dorintele sunt uneori difidle. Pentru cJ
rum multe lucruri simultan, se poate ea anumite dati
noastre sa mtre in conflict cu altele. Drept unnare, in loc
roste~ti dorintele pe ned~suflate fapt care ar crea ~
~i frustrare -?i pentru tine, ~i pentru partener -, trebuie II In
veti sa Ie imparp. in trei categorii: (1) ce do~ti pentru
ce dore~ti pentru persoana cu care ~ti in conflict; (3) ce
dore~ti pentru voi doi Impreun~.
Observil limbajul folosit de sopi Demmitt: ei nu su.gerea..
zi'i sa descoperi ce vrei "de la" partener, ci ce dOreljli HpeDlru
el, pentru tine ~i pentru amandoi. A dori ceva "pentru.. o per.
soana clifera de ceea ce vrei de la ea. Expresia "de IaN esteunj..
Iaterala; prcsupune ea partenerul si1 ofere, iar tu ~}'l'imefti.
A dori "pentru" c.ineva conshtuie esenta schimburilor Jed.
proce.
In cazul sopei care se eonfrunta cu un so~ tulburat, ea fi-ar
putea imparp cele trei dorinte astfel:

Dorinta pentTu ea fnsii;;i: "Vreau s~ ~tiu ce-l rAmAnta pe

soM roeu, ca sa nu mai fiu atiH de ne~titll.N
Dorinta pentTu so!: "Vreau ea el sa scape de ceea ee-l su
para."
Dorinta pentru amfmdoi: "Vreau sa petrecem a searl
placuta impreuniL"
Acum, dup1l. ce a exprimat ceea ce a vazut ~i auzit, c:e
ce sirote ~i ce dore?te, poate s1l. incea~ procesul de
schimb reciproc al ascultarii reflexive. De tine ~ de p~
depinde dit de departe ducep acest praces. eu cit mergep
gande~te,

ASCULTAREA RER..EXIVA

207

~ in profunzime pentru a ceTceta dorintele din

~ ~ vos tru , cn atiit va puteti dezvalui ~i transmite
s~etU rnai muIte sentimente ~i nevoi.

ffCI~:un exercitiu

cu ajutorul caruia

sa

exersezi abihtatea

vorbirii reveJ.atoare:

l.1rnparte 0 coala de haTtie in patru paTti egale. in capul

paginii serie "problema" pe care 0 discuti impreuna cu
partenerul;,Etidl:teaza ,?ec~e s~~rt.dupa cu~ urmeaza:
Vad/aud "Gandesc ,,,Sunt ~l "Vreau . Lasa loc
~cient pentru ca tu ~i partenerul sa completati infor
mati i legate de eeea ce simPti, ganditi ~i doriti In Jegiltu
ra eu tema aleasa. lata intrebarile la care sa raspundep:
Ce vad si ce aud?"; "Ce ered ca inseamna asta?"; "Ce
;imt?"i i~.e doresc pentru cealalta persoana implicat1l.?"
2. Pe 0 alta coala de hartie, hl ~i partenerul ar trebui sa de
scrieti problema cu care va confruntap, complet 9i de
laliat, ca :;;i cum ati cornpune 0 povestire. Dati viata
problemei pehfutie. Relatap lucrurile concret~i cu toate
amanuntele. Alegep 0 problema care va preocup1l. pe
amandoi, apoi cititi pe rand ce ati scris despre acea
chestiune.
lin timpul Iecturii, unul dintre voi trebuie desemnat "c.i
titar", iar celalalt, "ascultiHor". Lasa cititorul sa c.iteasca!
Ascultatorului Ii vine randul sa exprime ceea ce con
sidera ca a. vazut ~i a auzit, ce crede, ce simte ~i ce
dare~te abia dupa ce eititorul a terminat lectura. Singu
ra excep!ie 0 eonstituie cazul in care ascultatorul se
simte cople:;;it de prea muWi informap,e dintr-odata.
Intr-o astfel de situape, daca tu e$h ascult~torul, intre
rnpe-l cu blandete pecititor-poate fikand un semn cu
mana - ~i spune-i dl ai nevoie sa parafrazezi portii
mid de inforrnape. Incearca sa rezumi cele auzite deja,
apoi indeanma cititorul sa continue. Nu pune intrebari!
Rezunta-te la parafraze ~i apoi reda-i cititorului locul pe
seen1l..

208

CAND UNU PLUS illHJ FAC NOI

ASCULTAREA REFLEXI\,A

209

Cum sa invep. sa fii un bun angaj;-

(ascultalor)

~ se face "comanda", trebuie sa repeti ceea

ce ai

Fire?te, vorbirea constituie doar jumatatc din ecuati

municarea la cele mai profunde niveluri ale intiInit!Jij. e. Co
pune ~i ascultare. Dupa cum am aratat anterior, auz~resu.
poate eel mai puternic, dar ?i cel mai neinteles dintre .
rile n?astre. ~~ultar~a te po~t~ ajuta sc!i evip neintel:
conflicteJe, sa inM.tun supozltille false, sa st~vil~ti ~
fireasc~
a r~actio~a dupa. ti~arul ~anicii ~u al situa~dr
cnza ~l sa m1C?oreZl teama, smguratatea ~l suferinla.
Derrunitt spun: "SimpluJ; fapt de a-i arata culva c~ ~ti ..
sa asculti fara sa condamni sau sa judcd - 0 face pe
persoana sa se simta pretuita, iubita, respeclatil. ~i apre .
Pentru a afla ce putere are ascuJtarea revclatoare, va
sa incepi cu un legamant: acela de a renun1;i3 In atitudinq nu
mita de sopi Demmitt "Cum t.e pot face sa tad l?i sA ml
culp!", $i inlocuirea ei Cll atitudinea lICe pot face pentru a
crea un loc al sigurantei, in care intelegerea ~ poat! prindf
radacini ~i sa creasca?"
lata calea lor, u?Qr de urrnat, spre ascttltarea revelal:oaJe;
Gande?te-te ca ascultarea creeaza un 10.: al siguranJei, in
care partenerul tau sa poata vorbi. In aeest loe nu vei clula
moduri de a~i ataca spusele. Nu Ie vei rasUU.rn1!!lci pentru a da
sfaturi, a pedepsi, a da lecpi ori a pne predici. In ceIe din
urma, vei para fraza ce crezi ca a spus parrenerul, fUl sA co
lorezi repetitia cu propriile OpiM despre deznod
ideale ?i cu judecc'1p. Chiar daca partenernl tc!iu trece Ja a
folosind acuzatii ?i invinuiri - , nu vei reac1iona, ci doar
asculta ee are de spus. Te yei pIasa intr-o dispozipe
amintindu-p ca in ascuJtare conteaza nu ceca ce vrei sa
d sa aseulp ce incearca sa-p comunice parlcnerul. Obie
t!1u consta in a-ti conduce parteneru:lin aeer "Joe al siguran
~ei" pentru eomunicare, acol0 unde adevllrata intimita~
cepe sa se adanceasca ?i sa se dezvolte. Cam a~ cum
dus eu calul pe noua pa~;une... ia-o eu bini~rul.

d:

't N-ai voie sa modifici, sa evaJuezi ori sa te aperi. Poti

aUZI ~petarea cornenzii daca n-ai inteles ceva, Lnsa doar pen
pentru a-p exprima acorduJ sau dezaCDr
: . "ncearca sa intelegi ce spillle parteneml, nimic mai multo
~ _; face griF In privinta acorduJui sau a dezacordului pro
. ~u fata de afirmatiile pe.care ~e asculp; nu-p face griji nici ca
~ fj pacalit dad! accepp schimbarea sugerata de partener.
~u1 djntre scopu:ue asc~lt~ ref]e~xi~e c.o~:ta .In a ga~i 50
Iutll care sa va faca pe ama~dOl sa va snnptl mvmgaton.
Oferindu-i parleneruJUl darnJ ascultarij, ip vei ca~tiga
dJeptW de a vorbi ulterior. Dar mai intai "ancorea~a-te" in
ascuItare. A~a:dHe alMuri de partener, lnchide gura ?i destu
pJ.~ urechile ... ?i pregate~te-te sa simti pe pielea ta puterea
asculurii revelatoare.
(fredarificare, nU

Abilitatea IIC. 1 in ascultarea rev,elatoare:

Concenb'area asnpra celuilalt
Aasculta inseamna a-i oferi partenerulu.i atentia ta intrea

gll?i deplma. lata cateva modaliMp de a face acest lucru:

Postura descJzisii. Stai fatil.-n fata cu parteneml. Dad! ~_
deti, punep-v.1 scaunele fata-n fatc'3 ?i apoi relaxati-va.
Departap-vi:"i: bratele ~i picioarele, fiindca membrele IDcm
ci.\iate strans trim it mesajul subliminal cum ca persoana se
atlll "in garda" sau este "opaca". FaptuJ de a-ti departa
membrele transmite semnal ul ca la?i garda jos ~i ca real
mente il pri.:me~ti en bucurie pe partener in spatiul tau,

Incuviintarea ineurajatoare CIA. capul ~i cuvintele de aprobare.

Este important sa-i dai de ~tiTe partenerului ca te

concentrezi la ceca ce-p spune. Ajunge sa Incuviintezi
din cand in cind cu capul sau sa roste!,lti un cuvant _
doar unu1
' 1 de aprob
",,, Alh""I"
smgur.
are.
"Da
1,,, n te I eg " .
Contactul vizuuI. La lillul dintre seminariile sotilor
Demmitt, 0 feme:ie i-a spus sotului ei: "Ciind rna prive~ti
in limp ce vorbesc, e ca ?i cum m-ai atinge cu ochii." Ce
mod putemic de conv.ersatie nonverbali'll Contactul

...........

210

U$Or-;--

vizual cu partenerul reprezinta celliJ\ai

mod de a-i transmite mesajul: "Mi1 inte~rnai .......
Desigur, contactuJ vizual ~ numii.ra printre ~
ghidului rela-pei optime. In cartca sa, You JUSI
Understand!, Deborah Tannen citeazll 0 serle de studii
copri, in care micutilor Ii s-a dat un subiect de
....
B~ieteii nu se priveau in timp ee vorbeau; stlteau
~i se uitau in gol. fnsa fetitele i~i intorceau SCAuneJe
fata ~i se priveau cu toata atentia in timpul COnve!sIH.i
Ac~st .c~m.porta.me~t. a co.ntinuat, pe tot p
copl1anel ~I a prunel tinerep. Semnificapa lui?
trebuie sa invet"e sa se concentreze cu Preeldere
pastrarii contactului vizuaL
Atingerea. Aceasta este cea mai putemica abililate

verbala de ascultare, calea de a inlAtura imectiat

dintr~o situape data. Ineeardl! Vei descoperi,
dad.-p atingi partenerul in timp ce asculp-vll
ma.na, vi se ating genunchii, vA bate~i ~UJelcu plIDIIpe
spate -, ip va fi greu sA te concentrezi asupra furiei.Dar
tine minte, asta inseamna atingeri fMA nioun fel de (Do
notatie sexuala, fiindca acelea ar putea decl~ furia fi
ar putea da frau liber d merii cand te confrunfj CU 0 pro
blema nerezolvatilJ
I
Pregi'flirea decorului . .eliminarea factorilor depenumllta
atenpci are
importanta cruciala in ascultarea m'e
latoare, inchide televizorul, seoate telefonul din
Gase~te pe cineva care sa aiba grija de copll. Aratl-i
tenerului ca, in acel moment, pentru tine a-I asculla pe
este mai important decM mice altceva.
Acum, ea e?ti pregatit sa asculti sa asculJi cu aJ
iata calea de urmat:

ASCUL'fAF.EA REFLEXIV A.

CAND UNU PLUS UNU PAC NOI

Abilitalea nr. 2 in ascultarea revelatoare:

Rezumarea spuselor celuilalt
Esenta ascultarii reflexive ip permite ~ eliJi capcana
legem gre~ite. eel mai bWl mod de a rezuma spusele

211

~ flU ill a repeta fiecare cuvant, ca un .casetofon,

itnpilrt1 ceea ce auzi in ~~rpi :ruci, pe care apoi, cand
1/1 ru1 a terminat 0 propoz1tIe, sa Ie parafrazeZl.
~lnene e prin a spWle: "Te aud spmtand ca ... " sau "Simp

..1:

ceP11 ti dore;;b. ca....

"A
' " ceea ce creZl.~.
pm rezum".
ca-p
sa ".r

.~

partenerol, fara a-ti colora raspunsul cu interpretari

~tandu-t partenerului sa aiba ultim.ul cuvant asupra

lselor sale itt arap consideratia. Sa-ti povestesc cum a fost

rni-am vazut sofia folosind cu adevarat aceasta metoda,

tilllpul unei teleeonferinte, un om de afaceri rna "inghesu
din cale-alam. facand afirmapi pe care Ie consideram ne
,re, lucru ce mi-a dedallijat imediat 0 criz1l. de furic tipi
Norma $i ell mine aseultam; in prima instanta, eu m-am
rillS la aeuzatiile omului. Eram chiar pe pWletul de a inee
~ duelul verbal dilld sotia mea s~a apucat sa-?i foloseasca
abilitAp.le de vorbire reflexiva.
Norma a meeput -sa parafrazeze tot ce spWlea omul. Vor
beacalm $i direct; ell fraze de tipul "Vrep, sa spuneti ca ...". EI
rispU1ldea ~i 1Th"li. adauga, iar ea continua s~ rezume $i sa
Jefonnuleze; in cele din urma, omul s-a oprit ?i s-a calmat.
(]liar ~ eu m-am calmat! Er'a uimitor! Pe urma, sotia mea a
sugerat 0 solutie, bazata in totalitate pe felul in care li ascul
wegrijile. Lui i-ii pL3.cut solup.a. Am incheiat eonvorbirea?i
n-a mai fost vreodata. nevoie sa ne ocupam de problema cu
atelom de afaceri. Nonna a putut sa sugereze acea solutie
tocmai pentru ca se concentrase cu adevarat asupra cuvinte
k1rlui :;;i-i mtelesese nevoile in situapa data. Acum nu trece
nicio saptarnana Mra s.i folosOO metoda aceasta cu eineva, la
serviciu.

Bun, dar cum faei dadi spusele vorbitorului sunt prea

Iungi ca sa Ie pop rezuma? Ridica, pur ?i simpIu, mana ea sa
lop~ti $i

spune-i ceva de genul: "Te rog, da.-mi un ragaz s.i

apoi parafrazeaz.i ceea ce ai auzit parra in acel mo
ment, inteleg ea, in prima instantA, procesul pare cam inian
iii, dar poate fi el mai pueril deeM sa-ti ie~i din pepeni ori sa
in~leg";

....--
210

ASCULTAREA REFLEXIV A

CAND UNU PLUS UNU FAt.: NOI

vizual cu ~artene~repre~intel eellll~

mod de a-I transmlte mesaJul: "Mel in1ereseaZl
De:>igur,. conta~~ ru:ual se numiiri:\ printre ~
ghldulUl relatiel optime. In eartea sa, You lust
Understand!, Deborah Tannen citeaz~ 0 serie de
eopn, in care micutiJ.or li s-a dat un subiect de ....
Baiejen nu se priveau in timp ce vorbeau; st~teau
~i se uitau in gol.Insa fetitele 19i intoreeau &caune1e
fata ~i se priveau cu toat11 atenfia in timpul COR'
Ace.st ~~m.porta.me~t. a co.ntinuat, pe tot p
copl1anel 91 a pnmel bnereli. Semmf1(-.atia lui?
trebuie s11 lnvete sa se eoncentreze cu prec~dere
pastrarn contactului vizual.
Atingerea. Aceasta este cea mai putemicc1 abilitate non.
verbalc1 de ascultare, calea de a inl~tura imediat
dintr-o situatie data. Incearc11! Vei descoperi, CItd. Ci
daca-p. atingi parteneml in limp ce ascu!ti vll JineJi cit
mana, vi se ating genunchii, va bateti l.L?urelcu pabnape
spate -, ip. va fi greu sa te concentrezi asupra furiei. Dar
tine rninte, asta lnsearnna atingeri f~rll niciun fel de co
notatie sexuala, fiindc11 acelea ar putea decl~ furiI
ar putea da frau liber durern cand te confrunti cu 0
blema nerezolvatiL
Pregdlirea decomlui. EliJ~ .,area factorilor de ~a
atentiei are 0 importanta. crucia1e:'l. in ascultarea me
latoare, inchide televizorul, scoate telefonul din prizI.
GaS$t:e pe cineva care sa aiM grijc1 de copii. Aratl-i par_
tenendui dl., in acel moment, pentru tine a-I asculla peel
este mai important dedit orice a].tceva.
Acum, ca ~ti pregatit sa asculji sJ asculji cu adevirat
- iata calea de urrnat:

Abilitatea nr. 2 in ascultarea revelatoare:

ezumarea spuselor celuilalt
Esenta ascultarii reflexive iti permite ~ evip. capcana inte
legerii gre9Jte. eel mai bun mod de a rezuma spusele parte

211

~aflu ma repeta fiecare cuvant, ca un casetofon,

lU1'~pc1rti ceea ce auzi in porpi mid, pe care apoi, cand
ill a. I ru1 a terminal 0 propozlpe,
..
~" 1
fr azezl..
~
1><t e para
e

....rtell
,..
d
d v,,'
S"
t-fn<:epe prin a spune: "Le au spunan ca... sau" lffip
"
U Itl dor~ti ca_ .. ". Apoi rezuma ceea oe crezi dHi
sa "
. partenerul, Eara a-p. colora raspunsul Cll interpretan

rii.
Perrrrijandu-i pa~tener~lui s~ aib~ ~ltimul cuvant asupra
lor sale ip mil consldera~a. Sa-p. povestesccum a fost
rei-am ...~z,ut sotia folosind cu adevarat aceasta metoda,
~PLll unei teleconferin~e, un om de afaceri ma "Inghesu
din cale-afara, iacand afirmatii pe care Ie consideram ne
date, lueru ce mi-a declan~t imediat 0 criZ3 de furie lipi
d. Norma ;;1 ell mine ascultam; in prima instanta, eu m-am
rins la acuzaJiile omului. Eram chiar pe punctul de a ince
~ dueluJ verbal cand sotia mea s-a apucat sa-;;i foloseasca
,jJi~tile de "orbire reflex:iva.
Norma a lnceput sa parafrazezetot ce spunea omul. Vor
beacalm -?i direct, ell fraze de tipul "Vreti sa spuneti ca ... n 1
rtspundea ;;i mai adauga, iar ea continua sa rezume ~i sa
relormuJeze; to cele din urma, omul s-a oprit ~i s-a calmat.
Qtiar ~i eu m-am calmat! Era uimitor! Pe urmil., sotia mea a
sugerat 0 solutie, ba7-ata in totalitate pe felul in care Ii ascul
lase grijile. Lui i-a placut solutia. Am incheiat convorbirea ;;i
n-a mai fast vreodata nevoie sa ne ocupam de problema cu
aceI om de afaceri. Norma a putut sa sugereze acea solutie
tocmai pentru ca se concentrase cu adevarat asupra cuvinte
lor lui ?i-i intelesese nevoile in siruap.a datil. Acum nu trece
nicio ~ptamana far11 sJ folosim metoda aceasta cu cineva, la

'u:

servidu.

Bun, dar cum fad daca spusele vorbitorului SWlt prea

Iungi ca sa Ie pop. rezuma? Ridiea, pur ~i sirnplu, mana ca sa
[opre~ti -?i spunC"-i ceva de genul: "Te rag, da-mi un ragaz sa
teinte!eg"; apoi parafrazeaza ceea ce ai auzit pana in acel mo
ment, inteleg ca, in prima instanta, procesul pape cam iruan
liI,darpoate fi el mai pueril dedit sJ-ji ie;;i din pepeni ori sa

..........
212

CAND UNU PLUS UNU FAC NOl

ASCULTAREA REFLEXN A

ce--;-

pled trantind u~a? Poate crezi d\ a parafraza ceea

partenerulli dovede~te acestuia ca n-ai auzit bine, dar
o simpla conditionare. Conceptia conventionaUi cere sa
vorbitoruI sa peroreze panil termiM - ori s.H comball
hecare fraza. Ynsa a-I permite r--tcnerului .sa vorbeasel
Intregi nu produce dedit contu... .~i conflict
A~adar, rezuma spuscle partenerului la fiecare doua,
fraze, fara sa adaugi interpretari personale. Apoi dH voie
aprobe sau sa conteste ce i-ai spus d\ ai intcles. Ar puteasa
corecteze! Sau ar putea spune: "A~-i! Exact la asta ml
reall1." Tbcmai asta unnilr~ti acel ,,~_i!1f Uneori,
matul ti.!\.u 11 ajurn pe partener sa inteleaga mai dar ce
spuna. Faptul ca-l asculp devine un dar prin intennedhal
cafllia el poate lntelege mai mult despre sine sau
descopere 0 problema mai profunda decat cea pe
incearca 5-0 transmitii prin vorbele lui.
Dad\ se Intampla a~a ceva, daca partenerul chiar i$i
rna ru~inea sau 90cul cu privire la lucrurile spuse de
felul in care le-ai receptat tu, ar putea incepe saiii punl totre
bari de felul: "Cum am permis sc'i se intample a:;a ceva?!
cazul in care apar asemenea intrebari, nu da raspunsuri .. nu
tine predicil Continua sa asculp, sa parafrazezi !?i 51 reb
mulezi cele auzite. Acest lucru Ii da vorbitorului ocazia de
a-9 i ri'lspunde la intrebarilc proprii ~i de a-p. ar~ta relieful
Uiuntric a1 inimii sale.
Tine minte: acordarea in intregime a aronp.ei tale eate mai
incurajatoare decat arice lucru pe care l-ai putea spune!

el-.

Abilitatea nr. 3 in ascultarea revelatoare:

InviU.-1 pe ceIalalt sa spuna mai mult
E foarte probabil ca, in limp ce vorbe:;;te, parteneru1 tau
se opreasci1, poate ca sa-9i adune gandurile, poate ca 51..
capete rcspirapa, poate doar ca 0 intrerupcre tempor,
inte si'l dezv~iluieceea ce vrea cu adevarat ~-ti spunA.
aceasta pauza aparent simpla poate fi un test. Oprindl
partenerul ar putea 53. verificc dadi aSCl.. '. cu adevlkat

213

~ de ideea ca pauza ar fi 0 invitape sa vorbe~ti tu~

IJS'lvei incepe sc'i vorbe!,>ti, e foarte probabil sa deviezi cursul
D~ dllrilor partenerului ?i, mai important, increderea sa.
sanFiecare situape de ascultare reve1atoare reprezinti'l cau
unor comori Ingropate, a unor adevill-uri tainice care au
tate3 de a fi scoase la lumina ... dad\. ascu1ti cu adevi'irat.
~ ce urmeaz a dupil. "pauza" poate fi partea cea mai
M din lucrurile pe care Ie are de comunicat parte
unp [ Nu subrnina descoperirea acestei comori, intervenind
neru
afjrrnajiile tale!
.:u DacA pauza se p.relunge~te prea' mult, Intreaba pur ~i sim
lu: "Mai e ?i altceva?" sau "Mai vrei sa aflu ori sa rnteleg
~a?" Asta e totuna Cll a cere sa afli: "Mai dorip sa coman
dati ~ altceva?" sau "Vrep 9i cartofi prajiti aliUuri?"
'Poate va fi rle\'oie sa repep intrebarea de mai multe ori
jnainte ca partenerul t~u sa raspunda, mai ales daca motivul
pauzei il reprezinta caracterul incomod allucrului ce urmea
zAa fi spus. Dar controleaza-te; rezuma-te la aceste patru cu
rinte: "Mai e 9i altceva?" Vei fi uluit sa vezi cum aceste vorbe
. pot determina partenerul sa-~i exprime sentimente ?i
oi, ducand astfel relapa voastra la cele mai profunde nive
[uri ale intimitilpi.

.ee:rtan

Abilitatea D.L 4 in ascultarea revelatoare:

Pune~i intrebari celuilalt
Daca ai inteles ce incearca sa comunice partenerul, dar el tot
nu ~tie cum sa foloseasca spre binele sau cele spuse, pop sa-i
adresezi intreban ajutatoare ca si'i ob1ii mai multe dezvaluiri.
Adresarea de intrebari adecvate intr-wl moment neame
nintAtor ttl paate duce partenerul pe taramul mai profund al
inimii ~i al mintii, tot a~a cum adresarea de intrebi'iri nepotri
vile intr-un moment de amenintare poate sil. devieze cursul
conversapei 9i sa declan~eze imediat un conflict. Tine minte
I1schimbarea se va instala daar atunci cand partenerul vor
~i intelege ceea ce exprima, nu cand incerci tu s~
~ti in numele lui ori sa-l convingi. Partenerul tau

...
214

ASCUUAREA REFLEXIV A

CAND UNU PLUS UNU PAC NO!

trebuie .sa ajunga ~in~r 1a propria cond~~

ascultarn tale constItUle 0 platforma pe care sl-fi
sentimentele 9i nevoile, vazandu-le cu claritate. Ai v,-'
mdrumi partenerul, dar nu !?i sa decizi in locullui.
lata patru lectii pretioase cu privire 1a adresarea
bari ajutiHoare:
1. Cfmd sri lntrebi. Pune intrebarea dupa ce ai

ternUnat

rezumat 0 parte dintre afirmapile partenerului. 0 do.

dai seama dad\ ai cuprins totin rezumatul ~u?
mtrebi partenerul "Mal e !?i altceva?", el va rbl
"Nu, asta-i tot. Ai inteles bine."
2. ~ am sa in treb!..lnainte ?e.a cep.e sa pui intreblri. cere
slmplu perrmslUoea: "IfnI d31 VOle sa te lntreb ceva?" E
o politete minora, dar poate avea rezultate erlOnDe.
Uneori, intrebarile irita; pot fi privite ca 0 incllcare I
teritoriului personal. AcordiH partenerului dreptuJdea
spune: "Nu, a~ prefera sa nu-mi pui acum nido
trebare." Insa, [oarte probabil, iti va fi reC\lnOlcllor
pentru solicitare !?H:i va replica: "Sigur, te rag'"
daca raspunsul este "nu acum", da ascultare 8'
mentului; renunta la intreMri 9i continw ~ ascul1i
3. Pune fntreMl'i deschise. Evita mtrebariJe pe care eu Ie
numesc "fundMuri" - cele 1a care se paate rlspunde
poo "da" sau "nu".lntrebarile-fundiitura ii lasI ascuJ..
tatorului doar doua oppuni. Pentru a Ie evita,incepecu
. t e1e "ce " , "cum ,,,,can
, - d" sau "und"
cuvm
e - d e pildI:
lICe simp?" sau "Cand a inceput asta?"
4. Evita fntrebariTe cu "de ce". A Incepe 0 intrebare CU cu
vintele "de ce" poate sa aiba un accent <Jcuzator. ",Ilea!
. "
te porti. a!?a.7";" 0 e ce nu pop. ... "; " De ce nu vtel....
Partenerul va deveni defensiv ~i comunicarea voastd
se va incheia rapid.

U:

Tine minte sii-ti pasuezi tot timpul wlul, fie de vOIbitnr,

fie de ascultator. Poti evita cearta spre care te-aT putea imP
ge parteneml, arMandu-i e.'1 vei fi daar angajatul (ascu1tAlD

215

~rezumi la aeest rol ~i evij:i sa exprimi opinii, pre

~~ri sau a?teptari, parteneml tau nu are cum sa ampJifice

cta cum func~ioneaza aeest principiu:

~ARTENERUL fntfirzii tn.ereu?i rn-am s~turat pfina peste cap!

REZUMATUL TAu: Vrel sri aflu ca e$tl foarte suparat; ca ai

. Ta capatul rdbdarii in ceea ce mri prive$te?
.
,
lJu~
PARTENERUL: f!a, $1 m-am sa:urat.

MSPUNSUL TAU: Spune mm departe!

PARTENRUL: Piii, vino ;;i tu la timp macar 0 data.

REZUMATUL TAu: Vrei sa vin Ia limp miicar 0 data. Te mai

'njeaziJ;;i aItce-oO ltl intarzierile meTe? . .

.

PARTENERUL: Oai Eu rna stritduzesc dl1l greu sa termm

IttlUl 11I timp pelltru tine, dar fie parea nU-fi pasa de timpui pe
Ctlre-I pierd eu.
REZUMATUL TAU: A;;adar, cand eu fntarzii, simti e/1nu tin
IIlinesuftcind de rmJitustjel Incat sa ajung la timp?
PARTENERUL DI1' A$a-i!
v

Reguli ale ascultarii reflexive, pe care sii ie fii rninte

1. Stabilip-va rolurile. 0 persoana trebuie sa fie ascu1t.'Ho
rut iar cealalta, vorbitorul. Scena apartine celui cu rol
de vorbitor, :'lra exceppe, pana dmd termina sa-~i
exprime sentimentele. Clnd vorbitorul a incheiat, se
inverseaza rolurile, celalalt partener preluind scena.
Astfel vej:i avea amandoi ocazia sa vorbiti. Trebuie sa
intelege!=i amandoi de la mceput aeest lucru; astfel, in
Joe sa fiti in competipe pentru "scena", yeti pomi eu
acordul nerostit ca 0 yeti imparti de pe pozip:i de
egalitate.
2. AscultatQrui trebuie sa ceara "comanda". In cazul ne
lnte1egerii dintre Norma !?i mine cand cu drumetia rata
ta, Norma erav'Orbitol'ul, iar eu deveneam ascultatorul,
iar dac-a!? fi cunoscut metoda ascult~rii ret1exjve, a~ fi
"cerut camanda" incepand cam a?a: "Bine, te rog sa-mi

........
216

ASCLTUAREA REFLEXNA

CAl\.'D UNU PLUS UNU FAC NOI

SpUl ce simti. Vreau sii ascult ~i sii intel~

depinde iniperea convorbirii reflexive, prin ad,
pozipei ascultatorului; ajunge sa fad invitafia'
mi ce simji!" Fii srncer; demonstreaz~-~aten~ "
prive~te-ti deschis partenerul ~i incearca. sA stabi
legatma fizica, tinfuldu-l de mana, atingindu_l
genunchi sau pe umar.
pe
3. Vorbitorul trebuie sa-~i exprime sentiDlentele:;;i ~ .
legate de conflictul din acel momenL in cazuI ~
'orma ar fi raspuns la intrebarea mea, "Cum le sim"
exprimandu-?l convingerea ca incerc doar s-o
partez de-acasa pentru a putea sa fac bagajele in stU
meu, Ca vorbitor, trebuie s;'\ evip acu.zaJille; fO~in
locullor afirmatii la persoana intai, pentru a~l ajuta pe
ascultator sa inteleaga ce simp referitor la problema
curent1'l. Evita sa evoci intamplMi anterioare sau sa
Incepi 0 noua cearta, Nu incerca sa. vorbe:;;ti in n'
partenerului; nu ineerca sa-i "dtl?$ti gandurile".
Exprima doar sentimentele, preocup:lrile ~i nevoile!ale.
4. In calitate de vorbitor, incearca sa-p descri.i pe rind
timentele. Dad\. oferi prea multe informaPi dintr-oda
ascultMorul ar putea sa piarda din vedere ceva l;Ii sll nu
inteleaga "camanda", Nu te pripi; vci. avea suficienl
timp sa seop la iveala tot ce vrei sa lJtie parteneruL
5. AscultMarul trebuie sa parafrazeze spusele vorbitoru.
lui, asigurandu-se dl. intelege bine "comanda" ~flrhl
a judece ("Adica tu crezi ea incerc sa. te tndl
de-acasa, a?a indit sa pot face bagajele in felul meu:
in acest exereijiu nu exista loc penlru evaluari. anec
tivul ascultatorwui este acela de a-i arala partenerului
ca-i acordii intreaga atentie ~i cii vrea sii-i respecte sen
timentele !?i nevoile. Este esenpal ca amandoi sA susti
nep aeeasta conversatie tara a judeca ~i ca fiecare dinIn!
voi sa Inteleaga faptul ca sentimentele :;;i n
eeluilalt S'Unt valide, Ascultatorii n-au voic sA eval

~fice

on sa se apere; trebuie doar

217

sa asculte ~i sii

repete.
I
. t
u1 t ' I!'d
.
6 Abia
cand ,"0rh't
l.oru se SlID e asc .: ta ~l vall at, putep
.schimba rolurile.
7. Nu lncerca,i s~ rez,olva p probleme cat limp vorbito
inca mai vorbe?te, tar ascuWHorul parafrazeaz~; pentru
asta va fi limp mai tarziu. Obiectlvul principal consta in
a va simp ascultap ?i intelelJi, este acela de a sim~i ca a~i
auzit ~i ati lnteles. Va oferiti reciproc darul asculti'irii.
8, FapM de a rezuma afirmajiile celuilalt in ralui de as
euJtator nu lnseamna d\ ~ti de acord cu cete spuse.
5copul este de a ascuIta ~i de a valida sentirnentele ~i
unici tateac-eluilalt.
9. Pe tot pareursul comunicarii reflexive, tine minte c~ e~ti
in diutare nu de solupi, ci de In~elegere, Solupile pot fi
c~utate dupa ce ambii parteneri se simt ascultati ~i
validati
10, Convenip sa faceti 0 pauza daca sesizap ca in Qonve-r
sape se streeoar3 vreunul dintre eei palru factori ai
divortului ~ retragerea in sine, amplificarea conflktu
lui, invalidarea sau convingerile negative.
11, Mai presus de orice, stTaduiji-va sa va respectatl
reciproc prin tot ce rostiti!

Un avertisment: nu incepe sa practici aSC'l.1Jltarea reflexiv3

cu un subiect sensibiJ ?i controversat, in niciun caz eu un lu

cru dureros din menml vostru. Conversa~a optima este Wl
proees; e indjcat sa incepi treptat acest proees ~i s;I avansezi
lind te slmti in largttl tau. lncepe cu conflicte mai pujin
incendiare, cum ar fi intarzierea la cmil. sau aIte plangeri
..minore". Pe m~sur-a ce abilitatea ta de a folosi aseultarea
reflexJva se imbunMat?te, te vei. simp in mod Brese in largul
lAus-o folose'$ti pentm cheshuni mai grave ~ mai scnsibile.
Incepe treptat, nu zori lucrurile ~i pne minte mereu ca
acest mod de ascultare este un proces, nu ceva ce Incerci 0

218

CAND UNU PLUS UNU FAC Nor

data ~i. ~poi la1;'i to~ deoparte. ~a fa~e minu.ni~

te dedlCl dem:rsultu. Da.ca-l p~ti desf:i!?UTa ~ 0 atitudine
respect, aseultand doar ~l repetand ceea ce iH 3UZit, Ii \rei
partenerului un medi~ s~t in care s.'i'i'i exPJime '"
discute sentimentele ~l nevoile.lntr-un asemenea fnediu
se risipe~te rapid. Gind cine:a t~ a~ta ru mare ~
pre!:uie~te pentru eeea ce e~h, mama seade ~i se ~.
u~urinta. Dupa ce va simpti amandoi ascultap, inte~
da'ti, puteti ineepe sa eautap solutii permanente, in 10c Sol insis.
tap asupra obpneriiunor.victorii mi.r;ore, m~, ~
Da, ascultarea refleXlva poate fl 0 praclicA ul}Or de per_
fecponat. Dar exista un obstacol mare, ee va Uteerca mereusa
ti se a~eze in cale. Va trebui sa-l iei in ealcui la fiecare vorbl
rostita. Trebuie sa fii in garda in privinta e1ementelor care It
pot face sa interpretezi gre~it ~i sa-p intelegi gre!?it ParteneruJ:
Wtrele tale personaIe.

Cum sa-ti pui cuvintele la treabi

Acum haidep sa folosim abilitaPJe pe care Ie-am invll:at~
sa comwueam, eu adevarat, cu partenerii no~tri. Primul pa&
constel in manifestarea considerapei, in a-p ridica mental par_
tenerul mai presus de orice lucru din lume. Apoi, Iasl-Jj deo
parte armura emotionala, opilliile, invinuirile, acuzatille, tot
ceea ce ,este negativ. $i, eu ajutorul consideratiei, transfanDa
in cenu~a orice gand, impresie sau interpretare potential
negativa.
Cere-i partenerului tau sa p se alature intr-o conversalie.
Stabiliti impreuna 0 limita de timp ~ntru d'
voastra.
Apoi, a~zap-va fa!a in fata. Ai grija sa nu stai cu brajele
sau picioarele ineruci~te, priv~te-p partenerul directfnodK
~i solicita "eornanda", spunand: IIVreau cu adevArat II
futekg ce se petrece cu tine. Ajuta-ma sa inte1eg! Am sl
aseult, indiferent despre ee ai vrea sa-mi vorbe~ti.n

ASCULTAREA REFLEXJV A

219

~te, ai preluat rolul ascultatorului prin simplul

de a cere comanda. Partenerul tau este vorbitorul. Mi
.Ipt ta este sa aseulp, sa aseulti eu adevarat, sa invep din
ea
lun ce afli ~ sil paraftazezi, fu porpi mici, cele auzite.
Si-acum sa tTecem in revista ;;i sa rezumam abilitatiJe as
~i revclatoare ~i, fu ealitate de vorbitor, ale vorbirii re

\-eJatoa re .

In calitate de aseultator
1. ConcentreazA-te cotnplet asupra vorbitorului prin pos~
tura, contad vizua] ~i atingere; elimina factorii pertur
baton.
2. Rezumil, apoi repeta-i partenerului propria afirmape,
tara. interpretare.
J,lnvitil-ti partenerul, prin insistente neamenintatoare,
neaeuzatoare, sa sp1llla mal muIte.
4. Cere-i voie sa pui intrebari, apoi folose;;te mtrebilrile
ajutatoare ea sa clarifici de ce anume are nevoie parte
nerul pentru a rezolva problema.
In calitate de TJorbitor
1. Alege 0 problema ~i sp1llle-i partenerului ce vezi ~i ce
auzi in legatura ell] ea.
2. Asigura-te ca suntep amandoi de acord asupra viitoru
lui subiect de diseutie.
3. Spune-i partenerului ce gande~ti.
4. Spune-i paItenerului ce simti.
5. Spune-i partenerului ce dore~ti.
Cred ca dupa ce vei parcurge acest proees de cateva ori,
rezultatele te vor surprinde. in eele din urma, in timpul unei
asemenea conversatii vei ridiea privirea 9i vei vedea ca ea a
dobilndit 0 putere de propulsie palpabila, ca simplul fapt de
avorbi ~i a asculta v-a adus 0 mai profunda intelegere ;;i inti
mitate. Yeti ajw1ge sa va sp1lllep 1llluI altuia: "Daca am fi avut
oasemenea eOlwersatie acurn un an, de eata suferinta ne-am
fi scutit!'"
.

.....
220

---

Mom.entul "Aha!":
gashea so]u~or CD tnvingitori de ambele pilti
Acum sunteti gata sa diutap solupi care ~ vll perJlli
amandurora sa fiti inving~Hori, indiferent de probleJna tl
care va confnmtati ca ~i cuplu. E nevoie de mUl\Cl ~
rezolv<':\rile vor vcni, ~i nu mtr-un mod sub til. Solu~ V
deveni uimitor de vizibile, navalind precum lumina soareJ.or.
prin draperiile unei camere cufundate in intuneric .w
sirnplitatea lor te va surprinde. Terapeutii numesc a~
situatie momentul "aha", iar Dallas ~i Nancy DeIl'Unitt
numesc "momenhtl prajiturii". In acea clip<':\, lotul devine ~
lata cateva aspecte-cheie asupra dirora sA te concenlrezi:'
1. Cauta solupi doardupa ce amandoi at:i ilvut ocaz:iadea
fi ascultap, mtele;;i ~i validati. Nu cautap solutii
de a fj traversat procesul conversatiei reflexive, ju
amandoi ambele roluri, de vorbitor ;;i de ascultltor.
2. Tine minte ca solutia urrilaterala nu e 0 solupe. Duplce
ap. traversat procesul conversatiei ~fIexive, oferiti
amandoi, pe rand, solutii la problema.lnainte de a fnce.
pe, declarap. armistitiu; spuneti-va: "Nu exist! idei
proas-te, a~a ca hai sa rostim ce ne trece prin minte. Cu
cat mai ciudat, cu atat mai bine! $i indiferent ce iese Ia
iveaIa, n-o sa ne suparam unul pe altuI. Pllra sA jude
cam! Orice e acceptabiI!"
3. Odat11 ce apar posibilele rezolvari, puneti-1e pe hirtie.
Apoi incepeti sa Ie evaluap. RestrangeP lista la ceJe mal
bune frei-cinci solutii.
4. in final, alegeti solutia pe care 0 agreali eel mai mult fi
incercati-o un timp. Programati 0 dat! la care sA ..
tati din nou, pentru a stabili daca solutia funqil
sau nu. Daca nu funqioneaza, trece1i la urmftoarea de
pe lista.
.,
5. Daca nu apare mcio rezolvare, continua~ sA folositi
ascultarea reflexiva pana cand r~sare solu~ pe care
amandoi 0 vedeti ca$tigiHoare. Considerll faptuld &aU

A9CULTAREA REFLEXIV A

221

a parut soiutii drept un semn ca trebuie sa continuati

comunicarea.

Dad\ ai reu~it sa stapane$ti abilitatea conversapei optime,

ascultarli reflexive, inseanmil. ca ai ajuns acol0 unde intimi
a tea este ve$nidl.Asosit momentul sa invep cum sa ramai 1a
ta Ie mai profunde nh',eluri ale intimitatii, lncardindu-ti ener
partenercl in fiecare zi, prin iubire.

;tiC

........
iNc.~RCAREA "BATERIEI NEvon..oR" PARTENERULUI

223

~a~dar,
t

CUM SA INCARCI "BATERIA NEVOILOR

PARTENERULill PRIN IUBIRE

1a eel mai profund nivel al intimitlltii. Nu

te un Joe al sil.rbatorilor, ci 0 zona care impune ~i mai mul
es uneil.: descoper:irea ~i implinirea eelor rnai importante
lA :i ale partenerului. Dupa cum spune Stephen Covey,
relati i de cuplu ~i autor: "Fiecare conflict major din
e-un euplu este rezultatul faptului ca nevoile unuia dintre
:~ o-au fast implinite." Sa ineepem eu 0 relatare din casni

";rtin
. mea.

aa Daeil. prineipala cauza a conflictelor consta 'in aceea ca ne

'oile sau emo!ille partenerului au fost gre~it intelese, neglija

~ sau invalidate, cu dHeva luni in urma ar ii trebuil sa antici

pez 0 cearta de proportii intrc sotia mea :;;i mine. Norma are

ABILITATEA NR. 3
Primele ~apte nevoi afeclive

onevoie esenti,ala de a respecta ordinea ~i regulile in viata ei.

Unul dintre seturile de reguli dupa care se ghideaza vizeaza
procesul prin care-~i ingrije~te hainele. De-a lungui anilor.
Sorma a acumulat 0 mica garderoba de v~minte "speciale",
cArora Ie acordii 0 grija deosebita. Le spala la ma~ina, apoi Ie
~ door cateva clipe sa "fie centrifugate u~r" in usdltor,
dupa care Ie 'intinde pe 0 franghie speciala din spalatorie, sa
se usuce la aero
intr-o zi, rna aflalll in spalatorie ~i rna ocuparn de ni~te lu
cruri de-ale mele, cand am observat ca hainele ei locmai in
.:heiasera eicluJ in rna~ina de spalat. Gandindu-rna dl-i vOl
face un seIViciu, demonstrandu-i poate 0 grija plina de
iubire, am pus hainele Normei in uscator, intenti,onand ~ Ie
rentrlfughez cind minute, apoi si\ Ie mood, cum face ea de
obicei. Din pacate, luerurile nu S-3U desfa;;urat conform
planului. Aten!ia mi-a fost distrasa de 0 convorbire
telefonicc1, asHel ea am uitat de haine pan~ peste vreo ora,
dnd m-am dus sa-mi recuperez propriile lueruri. O-o!
Uscasem toote aeele haine "speciale" ale ei mult prea mult
limp, iar eIe se mic~orasera, devenind ca pentru papu~i!
Chiar animat de cele mai bune intenp:.i, omisesem si1 res
pect una dintre celc mai irnportante nevoi ale Normei: aceea
de a urma mtotdeauna regulile. Uscandu-i hainele cum nu
trebuia, nu-i respectasem reguille ~i, drept urmare, unele

224

cAND UNU PLUS UNU FAC Nor

dintre cele mal prejuite obiecte vestimentare ale '

compromise. Ma simtearn groaznic ~i ~tiam ~ ea e1
?i mai rau pe buna dreptate!
se '"
Trebuia sa iau a hotarare, Cum puteam sa-i spun N
ca i-am neglij,at hainele, f~ra s~-i stric ziua, si'IPt.bnAna,
E drept ca ml-a treeut prm mmte un gand: ce-ar li aI.'
hamele mapoi in ma~ina de spalat ~i sa Ie dau dl'UtnUlI
sa parcurga programul obi~nuit? Mai tarziu, ea avea slie
seasca ~i sa-?i verse n~cazul pe ma~ina de spaJat, nu pe_'
Parea 0 ~i auzeam: "Gary, avem nevoie de 0 ma$inJ de
nOlla!", i'nsa am ureat scarile eu 0 figura de strigoi.
- Norma?, am smgat-o cu voce irnpietritA.
- Oal, mi-a raspuns ea. din dOrmitor.
Am ramas in fata ei in picioare, cu un aer jalnic ~ eu
-bluz3. din matase pe care 0 tineam la spate, sa n-ovadl~
am hotarat sa ineere sa foJoses e umorul, pentru a-i Ulai
tempera inevitabila furie.
- Am 0 veste buna ~i una proast<'l.
orma s-a incruntat.
- Care-i cea proasta?'
- Pc"li, am spus tragand adanc aer In piept, am vrut sa lac
ceva special pentru tine, a:?a ea am incereat sa-ti usuc haineIe.
Dar a~teapta sil-p spun vestea cea bun~: Taylor, rIepo\ica
noastrJ, are aeum 0 garderoba noua!
Norma a faeut ochii cat cepele d~nd am dat la iveal.!l bluza
distrusa. Nu era nici pe departe bucuroasa: neglijandu-i ne
voia de ordine ~i sistematiz-are, "favoarea" mea bine intenfjo
nata Ii stricase jumiltate din ga.rderoba. Ne-am trezit astfel
aruncaj;i la cel rnai profund mvel de intirnitate, indiferent
dacc"l asta ne convenea sau nu.

o priveam tinta, disperat; simteam 0 ru~ine incredibila.

- Imi pare rau. Normal ~tiu cum vrei sa fie uscate, dar
m-am luat cu aJtceva ~i ...
M-am oprit, lilsand capu] in jos, apoi am repetat:
- Imi pare nespus de raul

tNCARCAREA "BATIRIEi NEVOIlDR" PARTEr.'ERULUl

225

~a
ca 0 swnta ce este, a ~tiut ca in acea clipa nevoia
Norm,.,
rnai mare era sa fiu lerta.t.

IllCl ee;tiu ca n-ai Ucut-o intentionat, a spus ea in cele din

- 'luind eu

tristc~e

din mana mea bucata de mMase

~~litc! ~i oferindu-rni un zambet slab, dar autentic. Nu-i

~'putem merg-c la cumparaturi, daca vrei!, i-am propus

vioici une .
eu _ Bine, a acceptat Norma.
Am. ;;tiut ca grew a trecut.
_ Dar te avertizez, mi-a trebuit 0 gramada de timp ca sa
. chestiile as teal, a adi1ugat ea.
~d sincer, am ~urat 0 situatie clificila. La randul ei.
\j()l1!la ;;i-a pastrat ca)mul ;;i judecata, in ciuda dezamagirii, ii
ignorase m una dintre nevoi fari'! intenpe, dar am incercat
sA-nU r~scumpar gre?eala , impIinindu-i alta nevoie: aceea ca
eu sA admit lttlportant a lucrurilor 1a care pne ~i sa-mi
recu noSC gre;;eala. Iar ea a raspuns nevoii mele de ata~ment,
folosindu-se de resursele iubirii neconditionate pe ca.re mi-o

poarta.

Celmai p:rofund Dive1 at intimit3tii

Aceasta Tela.tare ilustreaza faptul ca nivelul eel mal
fund al iubirii. nn-i un taTam de basm, nu-i 0 cutie-cadou r
cu bleu, captu.;;ita cu satin, nu e 0 lume absolut ~i ve;;nic per
fectA. Nu; e nevoie de munca grea pentru a descoperi cel mai
profund nivel al intimitatll ~i de 0 mundl $i maj grea pentru
a-I pi!5tra. Dar dadi intelegi de ce anume e nevoie ca sa obtii
relapa de iubire pe care ji-o dore;;ti ~i daca aplici acele cuno~
tinte,cu credinta neclintita dl stradania ta nu va fi de~arta, vei
l.'edea rezultatele. Iar acestea te vor motiva r;;i-ti vor oferi tot mai
multa. energie pentru a pastra a relatie mai buna.
eel mai profund nivel a1 cOffi\illidlrii intime este 0 lume
miraculoasa a intelegerii ~i a impart3.;;irii, a interactiunilor 1a
nivel instinctiv. Acol0 te vei simti suficient de in siguranta

"",..

226

CAND UNU PLUS UNU PAC NOl

pentru a-ti imparta;;i cele mai impomnte nevoi ~i v~

partenerul tau te ascult~ ~i-p intelege unidtatea. AI ci fti di
nivel de intimitate, eel mai profund nivel al eOJnuniclrii
supune mai intfu s~ descoperi nevoile cele mai im~:e
trebuie irnplinite in relatia ta, apoi s~ elaborez.i un .:
pentru a r~spunde trebuintelor amandurOTiJ. Dar ~
r~mane la ce~ ~ai pro~~n~ nivel~ ~ebuie ca tu ~i panenen:
tau s~ dev~mti ~ae9tri In mdeplm~a eelor mai im~
nevOl ale fledl.rma. Doar astfe1 putep ~ deveniti ell adevlra
unul ~i sa ramaner. ]a eel mai profund nivel at iubirii.
t
. Ip mai aduci minte de ~t.omatologu~eel distant ~ deSOlia
1m eea frustrata, prezentap mtr-un capdol anterior? So~ care
s-au condanmat sa-9i traiasdi viat a im~ind fapte reci,
banale despre ocupat ia lor camuna, stomatologia? Mai Iii
mintc cum medieul, panicat pentro ca ~i-a g~t sotia cu
valizele facute ~i hotarata sa pIece, m-a chemat de urgenfI ~
cum am navalit eu in sufrageria lor? Cand am incurajat~pe
sop.e sa alcllJuiasca 0 imagine verba1a cu privire la stareac:is
niciei lor, in termeni pe care barbatul sa-i poatA intelege, ea 8
spus c~ Ia aeel moment disnicia lor era ca 0 inectie dentarI
eu potential fatal ~j ca infeetla respectiva a ajuns la vreo trei
centimetri de inima ei. Femeia ajunsese la epuizare a.fectivl;
dar nu actiunile sotului 0 adusesera aeolo, d i1UlCpunttllui,
faptul ca nu-i recuno~tea $i nu-i indeplinea nevoUe lunda
mentale. Acea femeie constituia cu adevArat un eaz de wgen
ta, din cauza nevoilor ei nereClliloscute ~j ncimplinile! Avea
nevoie disperata ca sotul ei Sa-9i jncetineasca ritmul de vi
de 160 km/h ~i sa petreaca timp impreun~ ell ea, aeAndo
adevarata relatie; in caz contrar, era hotaral4 sA-I pitrbulcf
Desigur eli 9i sotul avea propriul set de nevoi: nevoia
cople9itoare de a obtille realizari, suceese ~ aplauze;
.
de a fi pretuit pentru eeea ce este !}i pentru ceea ce
Aceste trebuinte ale sale erau implinite, dar rnajoritatea
afara disniciei. Un caz clasic. El era partenerul putemic. ~
minator. Situapa nevoilor lor devenisc un joe de-a ,,1
franghiei", in care partenerul puternic (sotul) caljtigl dl
re data. 'in intervalul de timp zilnic pe care-l petreeeau

NCARCAREA "BATERIEI tl.IVOILOR" PARTENERULUI

'227

~tiolat 1a 90 de minute, la fel ea majoritatea cup)uri~

pre\n ~st ocupandu-se de serviciu ~i de capii, se luptau din
\Ol'~ trebuintel or opuse. Dar ca intotdeauna, personaJitatea

ca. dorrUn atoare obt.i.nea implinirea, pe d.nd ncvoilc ei, mai

~ d un fe.1 d e cangrl
agR-Sille, erall negli'Jate, pro\'ocan
P~eteasca.lar in acest c-az, la fel ea i:n ee1e mai mulle, parte
s ru1cu nevoi neYmplinite gasc$te in cele din urma 0 moda
~ate ca aeestea &i-i fie recunoscute; de obicei, asta se intam
U intr-un decor eu w?i trantite:, valize inchise la repezeala $i
pdentaraj in scraljine
~
t d
.
.
e caUClucun.
ACCSte scenaIii - in genul celor care duc direct ill separa
Jl!~Ia divort- sunt aproape mtotdeauna rezultatuI nevonor
neimplinite.ln ~azu1 stomatologului 9i al sopei sale, este evi
dent ca barbatul n-a inteles nevoia ei fundamentaHl., simpla,
de atenpe ;;i afeepune, astfel eanu i-a putut Unplini trebuin~
\fIe. poate ca i-a auzit nesHlr 9itele tentative de a $i Ie exprima,
dar n-a in~eles iroportanta critica a spuselor ei. Pentru et ee
rerile fierbinp ale sop-ei de a-i acorda atenpe eonstituiau un
zgom ot de fond, eeva de rezolvat "intr-o zi". Dar acel "mtr-o
zi a venit ea 0 cxplozie, cu valizele ei pe coridor 9i eu
consilierul matrimonialfn sufragerie.
lUI tin

(aTe nu Dutem tdi

Exista nevor profundc, pentru implinirea earora am face
practic once. Fiintele umane au nevoi fiziologice - de apa,
aer~hrana -, dar $i nevoi emotionale, ce trcbille implinite.
Magia simpla a unei atingeri, poezia unill sarot, marer.a unei
COIIversatii profunde ~i sincere constituie momente esen~ale
in via'ta noastr~. Nevoia de tov~ra~ie intr-o relatie de lungii
durata este atat de puterniccl, meat billbap.i $i femeile reeurg
Ii orice pentm a 0 satisfaee. Iar daca propria ciisnicie nu Ie
implin~te trebuintele, uneori se indreapt~ spre ci.neva din
afar.!, angajandu-se in relatii extraeonjugale, emoponale sau
sexuale.

228

CAND UNU PLUS UNU FAC NOI

t-IC)JKAREA ... BATERIEI NEVOILOR" PARTENERULUI

Nevoile sun! inextrieabil euprinse in aJdl~

psihologiea. Dad. Slll1tem lmpiedieap sa ne irnpliniIn
de tovara;;;ie reall'l, plina de afeqiune, pot ap~rea Probl
emo;tio~ale: ~epr~sie: ~onduita. pasiv-aAgresiYI!, neajuto~
dobandlta, ehlar ~l sUlCld. Vom aJunge panil.la a inventa
mi~e situaj:ii ~~ntru a n~ compensa n~vAoia profunda.
ra~;n~. ?amenu. vor gaSl ~ eale d~ a-~l lIDP~ trebuinte1e, la
servlClU sau prm d.lSrraehl, alatun de rude, pneteni cop"
.
, usau
in eomtmitate.
Dar milioane de oameni din intreaga lume nu inteleg nici
odata nevoile partenerilor lor. A,-,?a s-a mtamplal in cazul sto
matologului absent, din povestea anterioar:i. EI a inleles
profunzimea trebuintelor sopei sale abia atunc:i cand acea&ta
a hotafi1t dl. singttra ei eal'e de implinire sufleleasca era sl-I
paraseasea.
In ziua aeeea, in sufragerie. i-am pus aeelei sotil osingurl
intrebare:
- Cc anume ar fi necesar pentru a salva aeeasta. casnide?
Cand a raspuns ea ajunge ea sotuJ ei ~ petreaca limp
impreuna cu ea ~i eu copiii, flU 'mrbea strict prin prisma
teleetului; vorbea din inima. l;;i impar~~ea eele mai
profunde nevoi: nevoia de a fi. in legatura eu partenerul prin
eomunieare, nevoia de a fi laolalta ca familie.ln acea situa
ea 'lorbea de la eel mai profWld nivel al intilllitlltil, chiardaca
sotul inca fiU i se ahHurase. Ii dildea sotului instruqiuni
pentru a ajtmge la inima ei.
Acum, dnd aeeasta femeie spune "Trebuie s! vorbim",
stomatologuJ aude aeeasta afirmatie nu ca pe 0 dorint! tred
toare sau 0 sacaial;\, ci ca pe 0 nevoie, 0 cerint! imperioasi,de
pardi ea ar spune ,.Ma suioc ~i am nevoie de oxigen - repe
de!" El a mvatat sa recunoasca trebuintele sotiei 1;'i s!~i fad
limp pentru a Ie implini in fiecare zi. Simpla recun~tere~
aetiunile care ii urmeaza au dus aeest cuplu, cindva
Jnstrainat, din praguJ separarii ;;i poate chiar al divoqului, la

de:::

229

~und nivel ill intimitatll, ce poatt' fj dcscris eel mai

~I e prin intelegerea ;;i implinirea reciprodl. a nevoilor, ij:i voi
~tl cum poti sa ajungi - 91 sa ramai aoolo.

Invata sa fohtse~ti forJ"a vitala a iubirii

Prima lege privind implinirea nevoilor consta In a-~ da
aJ11tl ca mtre oameni exista d.ierente, determinate de pers

51: Iitate, de mediul lor de provenienta. ~i de a$tep~ri. ~ c~

: primul rand trebuie sa identifici Devoile unice ale partene
ruhli t~U, ca $1 peale tale.
Ai putea fi surprins vazandce descoperi. Eu, un.~,
lost. La acea vreme, neavand cuno~tin~e despre I:rebuintele
emoponale ttmdamentale, rna bazam pe descop",riri intfun
plAtOare, atat in propria viata, dH $i in casnicie. In scurt timp
a aparut un tipar. Am descoperit ca am nevoie sA inter~
aqione.z eu oamenii. 50tia mea are nevoie de solitudine.iEu
am nevoie sa verbalizez eeea 0e gandesc. Sotia mea are nevo
if sa proceseze ceea0e aude mainte de a vorbLIn limpuJ va
cant-e1or, eu am nevoie de spontaneitate, pe cand ea are neve
iesa faea planuri ,-,?i sa Ie respecte.
Din caUZ3 ca, 1a mceput, nu ne intelegearn rociproc
buin~ele. Norma ;;i Cli mine ne simteam deseori &us
(and ea rna desC'uraja sa-mi verbalizez intruna gandurile, rna
simt-eam eonstrans, aproape gata sa explodez. Dadi ea spu
nea: "Hai sa nu vorbim despre asta", gaseam pe altcineva
caresil rnA asculte. Invers, ignorandu-i nevoile,olnundam
prea multa eonve-sape, tara a-i cia ragaz sa-$i exercite nevo'
dea procesa inionnatiile. Invariabil, ea se inchidea in sine, iar
rela~a noastra ajungea in impas: fiecare in colj:ul hu, teman
du-se sa fad'\. vreo mi;;care.
Nevoile necesita a atentie constanta! Cele gre;;;it intelese
sau neimplinite iti pot trimite relapa mapoi la nivelurite su-,
perfidale ale intimitl'lpi, ba chiar te pot indemna sa ie?i

230

CAND UNU PLUS UNU FAC f\'OI

jNCARCAREA "BATERIEI NEVOJLOR" PARTENERULUI

B;:;

tTantind ~ ?i sa te mdrepti spre suferinta divortului.

este plin de oameni care au probleme serioase fiinddl nu Inelt
leg nevoile partenerului, ca sa nu rnai vorbim de UnpliniJ
Un lucru e sigur: mainte de a incepe sa impHn~ti treb .
tele cele mai profunde ale partenerului, trebuie ~ ~tii :
slmt acestea.
in conferintele noastTe pe teme conjugaJc, efectuate
teritoriul Statelor l!nite, am ~mpartit ~~ chestionar
"lubirea: Cum sa-p. descopen cele mal tmportante nevoj re
lationale" - 47 de mtrebari rnenite sa ne ajute ~ inte
nevoile rdationale de baza ale oamenilOT. ChestionaruI
~inea mtTebarile fundamentale la care se impune sli rlsp'
arice persoana implicata mtr-o re1atie serioasa, In caz COnb'ar
fiind nevoita sa suporte consedntele ignorantt!i In ce pri
aspecte1e poate cele rnai importante cu privirc la sine ~ la
partener.

intituC

Cele

~apte nevoi

fundamentale:
ineste-Iel'
ca de DU
,

Nevoile pot duce un cuplu pe doua trasee divergente: ceJe

implinite reprezinta marele secret al relap.ilor intime; celene
implinite reprezinta cea rnaj frecventa cauza. a distrugerii
unei relapi.
Chestionarul nostru, la care au raspuns in ccle din \U1Ill
peste 10.000 de cupluri, a condus la 0 concluzie interesantl:
nevoile considerate de majoritatea perechilor drept cele mai
irnportante sunt identice cu cde care, daca rlInin
neirnplinite, condue la principalele motive de ceartl descrise
de majoritatea cercetatorilor din domeniul rela~onal. Ce
mseamna aceasta? Cand tTebuintele nu sunt Implinite, ai
grija! Miza este casnicia tao Partenerul va deveni excesiv de
defensiv, de certaret, de gelos, de belieos, de retras sau de
jignitor fata de alj:ii. Cand nu ne sunt satis.fi'cute cele oW
profunde nevoi relationale, tindem sa fim mai iritali,

231

~ irasdbili, hipersensibili ~i sA reac}ionam puternic

d~taIllplarile "obi~nuite" ce sun-in mtr-o cAsnicie tipid1.

la ~_~ dati un exemplu. Una dintre nevoile plasate pe locu
rile superioare in studi~l nostr:u pe b~~ de chestionar est,e
a de a fi consultat cand se

!aU deClzll ce afecteaza c11sm

sA fie controlat de partener. Dar un
:tat care crede ca soti a este cea care controleaza casnicia
lor, care considera ca ea are "pretentii de ~e{a", poate
declan$a 0 cea.j[~ de la un fleae, cum ar Ii faptul ca sotia II cere
sJ duca g:tmoiuJ, in loc sa abordeze subiectul mai amplu, mai
mculos al dominatiei exercitate de ea. Sotul ar putea consi
~a ca sentimentele sau dorintele sale nu slmt luate m calcul
suficient de des. A~a di traseaza 0 granita eti privir'e la che
stiunea minoril a gunoiului care trebuie dus, pentru di dad
nu ia atitudine intr-o problema oarecare, sopa il va dilca pur
~ simplu in picioare. EI nu-i comunica parerea sa, aceea ea ca
este prea domina-toare, fundca a~a ceva ar declan!?a Marea
CearM; astfel ca se rezuma la bi1ti3lia mai mica, cea privind
gunoiuLFir~1'eca ea va fi nedumerita: de ce sa se supere bilr
batul atat de lare pentru. dusul gunoiului? Dar adevarata pro
blema, cea ascunsa, este nevoia de putere ~i de control, ma.i
Coocret: "Cine-i ~ful In casa noasrra?"
vei gasi:in continU<lIe cele ~apte nevoi principale identiH
cate prin Shldi1.l1 !lOStrU, prezentate mtr-o ordine aleatorie.
l.e-am numerotat de Ja unu la ~aptc, dar am conceput lista ca
pe un seurt rest pentru tine, a?a mcat sa stabile~ti ordinea
arestor nevoj in functie de irnportanta lor pentIU tine ~i
pentru partenerul tau. Acardi:i-p. chiar aeum un ragaz ca sa
alegi principalele trei nevoi ale tale ~i sa Ie presupui pe ale
partenerului.
lata cele ~apte nevoi fundamentale evidentiate de chestio
narul nostru:
1. Nevoia de a rna simP. ill comunhme Cll parteneruL fie
a) discutand, fie b) petTecandu-ne timpulliber impreuna,
ineuplu = '

a~Nimanui nu-i place

232

CAND UNU PLUS UNU FAC NOt

2. Nevaia de a fi ac~ept~t ~i pr~juit~) pentru

ceea;;;

(parerite, gandunle ~l convmgenle mele) ~ b) })en.tru

ceea ce fae_ .
3. Nevoia de a considera ca partenerol meu este a) sincer
~i b) demn de incredere_ .
4. Nevaia de a sirnti ea exista un angajament recipmc ci
yom ramane impreuna ~i de a rna simP. in siguranta in
aceasta rela1ie de iubire_ .
5. Nevoia de a simti cli particip la luarea decizillor ce afec.
teaza a) viata mea (fiindca vreau sa devin .noi", nu
daar' "eu''', cum cram inamte de casatorie) sau b) casru.
cia noastrc\ (Cine-i ~ful?)_ .
6. Nevaia de a simt i ca pcrrtenerol este tandnt eu mine a)
in vorbe sau b) fizic_ .
7. Nevoia de a simp di a;vem 0 relap.e spiritual1\ intensl,in
care vibram amandoi_ .
Studiul nostril a pus in evident a 0 diferent;\ majori tntre
nevoile barbatilor ~i cele ale ferneilor:

Nevoile femeilor
A,n nevo;e de urmatoarele lucruri, In ceea ce-l prrve$f pe sotul

meu:
~i demn de ineredere.
2. Sa-mi respecte;;i sa.-mi prejuiasca. parerile, gandurile~
convingerile.
3. Sa ~tiu di yom ramane irnpreuna, iar iubirea noastrl sA
rna faca sa. mil simt in siguranta.
4. Sa avem 0 Telape spirituaHi intensa., in care sA vibrlm
amandoi.
5. Sa rna simt aeceptata, prejuita ~i respectata pentru ceea
ee sunt.
6. Sa rna simt in comuniune cu el, discuta.n.d.
7. 'Sa cadem de acord asupra felului in care ne ~
copiii.
8. Sa particip la luarea eelor mai multe decizii eare-mi
afeeteaza \'iata sau easnicia.

1. Sa fie sincer

---

jNcARCAREA "BATERIEI NEVOILOR" PARTINERULUI

233

9.~ ne rezolvam nein.!elegerile. confllctele iji certm:ilE

10. Sa rna simt in comuniune eu el prin tiroli'm petrecut
iJIlpre una, in cuplll.

in studiulnostru, femeile au cotat ncvoia de ,,a te simP. ill

Onluniuue eu celalalt, discutand" ca fund mult mai
ootat
evoia de "a te siro!i in. comu.niune eu celalalt prio timpul
n trecut impreuna, in cuplu" drept 0 nevoie mull mai
~ortanta decat au eonsiderat bWrbatii. Femcife au eotat
nevoia de "a fi atins fara conotatii sexuale" drept 0 nevoie
mult mai irnportanta decal au consideral' barbatii
FemeiJe au cotat nevoia de "a prim~ tandrete verballl"
litept 0 nevoie mult mai important a decat au conside:rat
bArbatii .
Femeile au cotat nevoia de .,a-~i reinnoi periodic inJorma
liile despre ceIe mai mari nevoi ale mele" drept 0 nevoie mult
~importantadeciitau consideratbarbap.i. Femeilc au ootaJ:
nevoia de "a rna simP. in siglU'anti:i atunci aind ar~t cine sun,'"
drept 0 nevoie mult mai importanta decat au considerat blir
batii,. in fine, femeile au cotat nevoia de "a inl;elege nasa
Ie roele caracteristiee de gen ~iJ de personalitate, diierite de al
sale" drepl 0 nevoie mult mai importantA decal au considered
bArbatii

~portanta decat au considerat bm-batii. Femeile au

$apte ffl!Voi suplimentare ale femeilor

Am nevoie de 'lrmiUoarele lucruri, in ceea ce-l.uriiJt!$te
meu:
1. sa interactioneze mai mult cu m.ine, discutan~_
2. Sa petreaca un anumit timp daar eli mine.
3. Sa rna atinga mai des farA conotafll sexuale.
4. Sa-mi Qfere tandrete verbala ~i in momentele obi~rluite,
~i in cele de incordaTt~.
5. Sa--;;i nfumoi;lsca periodic nm~tinteIe despre nevoi!e
mele cde mai mari, pe masura Of! inaintez in vaTSa si
rna schimb.

234

CAND UNU PLUS UNU FAC NOI

---

.
-m slgurant.'f
.
6. ~ rna ajute ~a rna SlIDt
atunci c1nd Ii
impart3i7esc erne sunt.
7. Sa inteleaga ~i sa-~ pretuia~a~u~irile car~
de personalitate ~l de gen, difente de ale lui.

Nevoile bitrbafilor
Am nevoiede urmiitoarele lucTUri, in cet'-a ce 0
mea:

pri~fe pe SOJiIJ

1. Sa fie sincera ~i demna de incredere.

2. Sa ~tiu ca vom ramane impreuna, iar iubirea noastr! sA

rna fad 5<1 rna simt in siguranta.
3. Sa avem 0 relatie spirituala intensa, in care sA vibram
amandoi..
4. Sa rna sirnt acceptat, preyuit ~i respectat penbu per.
soana care sunt.
5. Sa particip la luarea celor mai multe decizii care-mi
afecteaza viata sau casnicia.
6. Sa ne rezolvam neintelegerile, conflictele li certurile.
7. Sa rna simt acceptat, pretuit ~i respectat pentru ceeace
fac.

8. Sa.-mi respecte ~i sa-mi pretuiasdl pMerile, gWuriJe

~i convingerile.
9. Sa cadem de acord asupra felului in care ne ~Iem
copill.
10. Sa luam decizii in buna intelegere ~i armonie.
11. Sa ne dobancfun sanatatea emotionala (ex.: sa. ne rezol
yam problemele personale).
12. Sa punem capat furiei ei prelungite.

in studiul nostru, biSrbatii au cotat nevoia de ,,3 face sex"

deept 0 nevoie mult mai irnportanta decat au ccmsiderat-o Ie
meHe. Barbatii au cotat nevoia de "a avea impreuM roomen
te de recreere sau de distractie" drept 0 nevoie mult mai in\
portanta dedit au considerat-o femelle. De ase.menea, blrbaJii,
au cotat nevoia de "a petrece timp acasa" drept 0 nevoie mult
mai importanta decat au considerat-o femeile.

jNCARCAREA "BATERIEI NEVOILOR" PARTENERUUJI

~ SlWIimentare ale Mrbatilor

AlTIl1lwoiK de umll1toarele lucruri, in ceea ce

235

pri1Je~te pe sOfia

mea:
1. Sa aiDa inipativa sex'Uala mai des.
2. Sa <livem impreuna momente de rec.reere sau de
distTa<-ll e .

3. Sa ma laude mai des pentru Iucrurile considerate de ea

II
m3-runte ", pe care Ie fac pentru ea ~i pentru familie.

4. Sa contribuie 1a crearea unei atmosfere placute, anna

nioase In caminul nostru, 'in care mi-ar placea sa td3iesc.

AOl1n, ,cr;eeaza-ti propria "ierarhie a nevoilor", ordonan

du-1e eu ajutorul intrebarilor ~i exercitiilor de mai jos. Ie rag

~~ acorzi un ragaz pentrua vedea daca aceste nevoi te pri

vesc pe tine sau pe parlenenll tau. Daca da, includele in
ierarhia treb\;lintelor tale.
1. Ce nevoi sunt cele mai importante in viata ta? Acorda-le
U1l punctaj, mtre 0 ~j 10. Exista ~i aIte lrebuinte impor
tante petltru tine? Este vreuna dintre aceste nevoi
importanta pentru tine?
2. La care dintre nevoi: partenerul ip raspunde deja ~i cats
implinire simti astazi? Multume~te-i partenerului pen
tru ceea ce face ~i spune-i ca vei dori mereu sa-p fie im
plinite aceste nevoi, dar dl, pe masura ce te maturizezi
~i te schimbi, intensitatea ~i valoarea lor s-ar putea
schimba intru ditva.
3. Care sunt cele trei nevoi de maxima importanta asupra
carora ai vrea ca partenerul tau sa se concentreze in
anul urmi'Hor? Spee e~emplu, daca partenerul ar avea
doar 0 cantitate limitata de energie de oferit, care sunt
cele trei trebuinte fara implinirea dirora n-ai putea trai?
Carar nevoi - una, doua sau trei - p-ar placea sa Ie
acorde partenerul 0 atentie sporita pe parcursul urma
torolui an? Cum suntimplinite acum acele nevoi ~i cum
ai dori sa slea lUCrllrile peste un an? Care crezi ca sunt
cele mai bune modalit<1ti de a ajunge la acea stare de
lucruri?

236

~LUS UNU FAC Nor

.
~'lgur,
toate aceste treb't
Uffi.e ~lI1Seamni:i ~
altceva
iecare Oill. E important ca tu $i partenerullilu si parcu~
lista C1J mare atootie ~i sa ajun?eti sa $~ti amandoi Ce ~
rul respectivelene.... 01 pentru fiecare dintre voi.las.!_Ji Parte-
neruJ sa stabileasdl. modaHtatile cele mai bune prin care 81,'
e ilnplinite ne~o~e. Nu in~~rca S<'i-i.cite~ti g~dUrile! m~
Clm~te eel mal bme propriile trebumte. In ultima lIlea car
e, Mmcing Love ,Last Forroe-r. (C.um ~ faci iubireo 51 dllreze
"ic), prezint zece modali~p poslbile de a~fj intr1!tine
iubirea. De maxima importanta sunt cele care-i aratii Plll1ene
rului iF! necare zi cat de vaJoros este, lucru demonstrat prin
faptul at i sc acorda prioritate ~ fata .altor l~cruri din viaf,l.
lasa-fi partenerul g:J vorbeasdl. tiber $1 desclus desple nevoi
Ie impottmfe pentrn eB 5-ar putea sa vezi 0 pane integrantl
a suf1etuJlli sAu.

a"t,

oilor partenerului conmituie un prim

portanta, dar forta ce poate sa te dueA me
reu la ce1e mai profunde niveluri ale intimita!ii const! in a Ie
Imlni zilnic.

Cum sa hrane~ti in fiecare zi

nevoile partenerului
ImagineazA-ji 0 baterie cu :;;apte celule, fiecare celuJA fUnd
eonectata Ia una dintre nevoile fundamentale ale parte
nerului tau. Acum gande~te-te la fiecare dintre aceste nevoi
ca la 0 celula electridl. individuaIa din "bateria" relafjonaJA a
partenerului. Cand existenta cotidiana, cu serviciu, copii,
prieteni ~i "viata in general" secatuie~te bateria relaPonaJ!,
oamenii au nevoie ca ea sa fie reincarcata, tot a.,~ cum bateria
m~inii tale are nevoie sa fie mcareata dupa ce ai neglijat~
sau ai folosit-o prea multo
Bateria ma~inii se incarea folosind curentul electric. Bate
rille relafionale umane sunt lncarcate prin recun~terea ~
alimentarea nevoilor- in fiecare zi - ~i e nevoie cam de 20 de
minute pe zi. Am aflat de "teoria celm 20 de minute" de Ia

iI'cARCAREA "BATERIEI NEVOILOR" PARTENERULUI

237

~tman,

expert in relatii de cuplu. El a des

~oC rit, prin cercetarile pe care le-a efectuat, ca diferenta
~ope SOW care diYorteaza ~i cei care raman impreuna, dar
IIl treI nefericip
,
. cons t aX ill
t e d e" d esc h'd"
'
.
zece mmu
1 ere unu 1
suJla de altul 'fi
'P'
1
m . ecare Z1. nn aceasta, e vrea s~ spuna" d'i
lillrtenerii trebuie sa se "deschid~" zilnic unul fata de altu],
pazolvand conDicte sau interac.tionand pozitl\'.
re Gottman a constatat dl, in cazul soPIor care divorteaza,
. terv alul de timp nlnic i'n care se deschid unul fata de celi'i
~It este cu 2ece minute mai mic decat aJ so~or care raman
irnpreun a, de,i sunt nefericiti. Mai mult decat atilt,
constatat ca sow care raman impreuna ~i 5l.1nt jel'iciti petrec in
fiec are zi eu zece mi.nute mai muH dedH sotii nefericiti
deschizandu-se" W1ul fata de altul. Din aceste descoperiri
~utem dedu:e un total de ~O de min.ut~ p~ zi de ,,~eschidere'"
semnificahva, aceasta putand conshtUl dlferenta mtre divort
~i pi1strarea unci relatii satisfacatoare.
Doctorul Gottman a descoperit, de asemenea, ca pentru
intretinerea zilnjca a unei relatii sanMoase sunt necesare de
anci ori mai multe "indircari" pozitive (experiente de vali
dare, pozitive ~i rezolvari de confucte) decat incardiri negati
ve (schimburi de replici distructive sau combative). Nu uita
ciirele: cinci la unu, 20 de minute pe zi. Aceste lucruri au
puterea de a-ti duce relatia la un nivel mai profund, mai
satisfacator.
A~ 'Tea s~-ti imaginezi ca exista 0 "baterie relaponala" in
interiorul parteneruJui tau. lrni place sa ajut cuplurile sa-f?i
descopere reciproc principalele nevoi relationale $i apoi sil Ie
hraneasca - sa Ie "incarce" - timp de 20 de minute pe zi.
Gottman a descoperit ca desehiderea fata de partener poate
consta intr-un lucru extrem de simplu, eum ar fi sa-ti intorci
capul spre e1 "i sa-l priv.e~ti in oem in timpul unci diseutii
obi?Jluite. Sau sa incuviintezi $i sa raspunzi unui eomentariu
ell "inteleg" sau cu "Da, imi dau seama.". Ate deschide fat~
de partenern u lnseaIIU1a s~ r~m1E lipit de televizor, lueru ca
re-p. poate indeparta cilsnic.ia sau familia de aceste gesturi
manmfe, dar importante. Cand consoarta te intreab~: "Cum

III

--

jNCARCAREA "BATERIEI NEVOILOR" PARTENERULUI

238

CAND UNU PLUS UNU FAC NO]

p-a mers azi iar tu ignori intrebarea sau fad un comentari

sarcastic, rastit, asta inseamna ca te 'inchizi, nu te d~
inchiderea se poate manifesta prill faptul di nu-p ridi :
privirea de pe ziar sau raspunzi la intrel:area parteneru(
spunand: "Acum sunt prea ocupat!" Inteleg
oamenii sunt intr-adevar ocupati , dar raspunsul de ti
deschidere poate fi foarte simpiu, ca de pilda: "Acum
ocupat, dar haide sa vorbim dupa-amiazll despre asta."
Micile tale reactii se acumuleaza , dand na~t:ere la incire!
turi pozitive sau negative; iar aceste lndl.rcaturi se adunl in
mintea partenerului, tot a~a cum curentul electric Be
acumuleaza 'in bateria ma:;;inii. Pentru a pastra propoJ1ia de
cinci incarcari pozitive la una negativa este nevoie de limp ~
de atentie. A~adar, 'incepe sa te conce.ntrezi asupra celor20de
:minute petrecute zUnic cu reinc.3.rcarea! Dad!. te afli deja la eel
mai profund nivel al intimitapi, aceasta tc poate ajuta 51
ramai acolo. Daca inca n-ai ajuns la acest myel, cele 20 de mi
nute pot sa-ti propulseze literalmente relati a spre nivelurile
mai profunde, mai multumitoare. Spre exemplu, una dintre
eele mai adanci nevoi ale mele este aceea de a imp~ aeti
vita\l amuzante cu sotia mea, in cadrul "intalnirllor speciale".
Pentru ca Norma sa hraneasca aceasta nevoie, este sufident
sa vina 1a mine intr-una din zilele de lucru ~i ~-mi sugereze
sa luam dna in ora$ ;;i apoi sa mergem la un spectacol muzi
cal. Ea imi cunoa;;te nevoia ~i mi-o hran~te! De obicei, las
balta totul $1 rna preg~'l.tesc pentru 0 seara veseHt Ori de cAte
ori facem ceva amuzant impreuna, aeest Iuem imi da 0 sen
zape calda, agreabila, de multurnire . $i de fiecare dati, bate
ria mea afectiva este remC.3.rCata.

~
c~ une~
s~

Alimentarea celor !?apte nevoi fundamentale

In continuare, urmeaza 0 explicare a eeloT !;3pte nevoi
fundamentale din pu.nctul meu de vedere. V1l. voi relata ce tn
seamna. aceste nevoi penlru Norma ~i pentru mine, in reIa~
noastra. Va trebui ca tu sa decizi care sunt ce1e !;3pte newt

239

fundamentale in cazul tau ~i ce inseaIItna ele pentru tine ~i

trU partenerul tau. Ajutap-va reciproc sa 'intelegep. ce
~diti in privinta trebuintelor voastre ~i cum pot fi ele impli
~ite in modalitati adecvate voua.

p liber impreuna, incuplu

Fire~te, aceasta

este nevoia cea mare, dorinta fireasd\. a ll,j

turor fiint e10r ornene~ti: nevoia de comuniune. AI trebui sa
fie foarte simplu, $i totu9i este una dintre eele mai frecvente
trebuinte neimplinite. De ce? Pentru Co! intre barbati :;;i femei
exi~ diferente innascute in privinta proceselor ;;i tehnicilor
de comunicare.
Dupil cum arata Deborah Tannen 'in cartea sa clasica,
fhal's Not Wfmt I Meant! (Nu asta am vrut sd spun!), eu totii
avern doua trebuinte fundamentale care stabilese ce spunem
~ cum spunem. In primul rand, exista nevoia de a ne apropia
unii de altii, de a avea 0 senzatie de comuniune sau de
JegMum, pentru a simti ca nu suntem singuri pe lurne. Dar
avcm, de asemenea, ;;i nevoia de a mentine 0 anurnita
distanta intre noi, ca sa ne pastram identitatea unica, a~a md.t
<:eilalti sa nu ill se impuna, sa nu ne asimileze. Ceilalp ne sunt
necesari pentru a supravie.tui, dar la fel de necesara ne este :;;i
independenta proprie_,
Autoarea observa ca femeile sunt mai prieepute la "meta
mesaje", adica 1aa face aluzii fara sa spuna exact ce simt sau
<:eVO!. In general, barbatii sunt mai directi ;;i Ie place sa se re
fere la fapte. Le place sa schimbe infonnatii directe. $i din ca
uza acestor stiluri diferite de comunicare - prin care lncer
cam sa ne satisfacem dorinta elementara, pmfuncla de
comuniune - adesea avem neintelegeri. Atat barbatii, cat ~i
femeile au nevoie sa se simta 'in comuniune, dar fiecare cate
gone cunoa~te 0 alta cale rentm a 0 obtine. Acesta este

240

(AND UNU PLUS UNU FAC NOI

INcJ\RCAREA "BATERIEI !\.!VOILOR" PARTENERULUI

motivul pentru care implinirea trebUinte:ifu~

privind 0 eo~uni.~are multumitoare este adesea blocat~
eauza comurudim defectuaase, cea mai elementar~ n .
. .. se poate trans fal'Tnf.l. intr-a E!VOle
umana, aceca a eamumunn,
I
pentru puterc. "Canvingerea ca discutlile vor aduce 0
gere reeiprodl. ?i vor rezolva problemele se bazeaza
presupunere~~ ca putem spune C':ea ce gandirn $i ~ vo~
noastre vor fi ffitelese il$a cum Ie mtelegem noi, serle
Ins.1 dadl stilurile de conversa!ie difera, e pUfin probabilS4 .
intample a$a ceva. [... ] Pe masura ce relatia continua, ~
diferentele de stil produc neintelegeri, fiecare nouA nein~
gere conslituie 0 dovada in. plus in sprijinul conclUliilor
negative cu privire la celalalt. Ea e nerezonabiJa, el nu COOpe.
reaza, ea nu e grijulie, el e egoist, ea e bagiki~, el e an~
cial. $i fiecare noua dovad.a va intra In baceeaua, deja plinA eu
plangeri minore, a fieCi3ruia."
lntr-un fel, am ajuns iara$i la realitatea fund.unental~ adi
ferentelor lnru3scute $i inevitabile. Femeile tina sA obtinl co
muniunea prin euvinte, iar barba!ii, prin activitap realizate
impreuna, cum ar fi privitulla televizor, spartul, plimb!rile.
Dar ciind surd implicate nevoile, diferentele trebuie confruntate ,z
rt:zolvate; altfel nevoia neimplinitif va submina chiar temeliQ reilltiei
voastre. Tannen relateaza povestea unui euplu t Dora ~i Tom,
pentru a ilustru modalitatile diferite in care bArbatli ~i femeile
incearca s.1 obpna comuniunea Cll ajutorul comunicArii.
,t Daca Dora se simte in largul ei ;;i apropiata de
Tornt d upa einA se 3$aZa pe un fotoliu ?i lncepe sa-i po
vesteasca despre cate 0 problema de la serviciu. Se al;
teapta ea el sa-i puna intrebari, ea sa-;;i demonstreze
interesul; s-o asigure ca a mrelege ;;i ca e nannal ceea
ee simte ea; ;;i sa se Imparta;;easc.1 ;;i el din aceastA inti
mitate, povestindu-i 0 problema eu care se confrunta,
insa Tom deviatii de Ia relatarea ei, face gIume pe mar
ginca celor spuse, pune la indoiala felul in care inter
preteaza ea problema ;;i-i da sfaturi cum s-o rezolve ~i
cum saevite nepl.1eeri similare In viitor."

in'::

Tannen

241

-;:en observa ci!. femeile vor mai mult "zgamat" drept

d vada a faptului ca partenerii Ie asculta - aeel ll1 " de ri
oare - t in tinlP ce barbatii au nevoie de mai putine sunete
gou dovezi cu.m ea Ie sunt receptionate spusele. Barbatii folo
~ sun ete Cd sa-;;i exprime acordult in timp ce femeile Ie fo
losesc pentru OJ ~rata ca a5Cult~. Barb~!i1ar, a~~~,ga ~utoareat
Ie place sa exphce "cum f~ctlO~eaza lucrunle ; el se con
centreaza asupra lIDor 5ublecte drrecte, cum ar fl sportul, afa
cerile sau vr,emea. Femeile recepteazi!. aceste "realita!i" ca pe
opredica t nu ca pe 0 ,conversatie, observa Tannen. Lor Ie plaee
sA vorbeasca dcspre intamplarile traite 9i despre oamenii
intalniti pe parcursul zilei ?i interpreteaza discutarea acestor
chestiuni aparent nesemnificative ca pe 0 dovada. de implicare.
De asemenca, Tannen spune ca adesea feTileile cansidera
dispretuitO<lre "Jeep-ile" barbatilor, de parca ace;;tia ar incerca
~ Ie spwa: "Eu sunt profesorul, ascult.1 Ia mine!" - ~i se
simt minimalizate de tonul folosit de sarii lor. Femeile" pe de
alta parte, folosesc 0 gama targa de inflexiuni ale vocii ~l tin
sa dramatizeze l'ntampHhile cotidienet obieei detestat de bAr
ba~ - ei nu vor s.1 retraiasdi intamplarile. Barbatilor Ie place
sa relateze cateva fapte despre vreme ;;i alte subieete sirnilaret
dar fara a cia toate detaliile; eelor mai multi dintre ei, ama
nuntele hi se par plictisitoare $i inutile. lar daea femeia face
presiuni asupra barbatului pentru a obtine detalii t el se va re
trage, simtind cA este cereetat prea intens.
Accste diferente privind shlul de conversa!ie, prezentate
in cartea lu.i Tannen, Hustreaza deosebirile fundamentale
dintre celc douil. sexe. Nici barbatiit nici femeile nn sunt
"personaje negative". Cei mai multi dintre noi inceream eu
adevarat sa fim sinceri ?i grijulii $i sa comunieamt dar uneo
ajungem oricum la blocaje, 'in eiuda tuturor eforturilor.
Aceasta se mtampla fijndca shlul nostru de comunicare este
din fire indirect $i mai putin ferm $i t de asemenea, din cauza
existentei diferentelor inevitabile mtre stilurile de eomu
nicare. C'ind vedem ea luc(urile iau a turnura negativa.,
cautam explieatii la nivelul personahtatiit al intentiilor sau al
altor rnotivatii psihologice.
Jl

242

CAND UNU PLUS UNU FAC NOI

A~dar, prive~te dincolo de diferen1ele dintrc voi~

o legiHurA mai profundA deeM obiceiurile ~i tendinteIe ~
primejduite!
Iat~ cum sa alimentezi nevoia de comuniune
a
parteneru1Ul:.
1. In primul rand, recunoa~teti amandoi d\ avep nevoie de
comuniune, dar ca stilurile voastre de c:omunic;ue sunt
diferite.
2. Fi'i un pas inapoi ~i observa ce se petre<;e. Observl sij.
lurile, cite~te "metamesajele" - intelesurile ~ PfOb1e
mele ascunse - din conversapa voastrll..
3.6registreaza integral, pecaseta video sau audio, una
dintrc discupile voastre ;;i apoi. reia-o. Veti dad poli sA
remarci ce se petrece ~i, odata ce ai identifieat proble
mele, concentrap-va impreuna asupra rezolVlirii lor.

2. Nevoia de a rna simP. acceptat ~j prefuit a)

pentru ceea ce sunt (sa-mi fie pretuite
pareriJe, gandurile ~i convingerile) ~i b)
pentru ceea ce fa.c
Aeeeptil-ma ~i pre!uie~te-ma a~a cum sunt. eu toj:ii
avem nevoie sa fun pretuiti in mod deschis pentru ~
rile, preocuparile, a;;teptarile, gandurile $i convingerile
ooastre. Dup", cum am aratat in capitolele anterioare,
fiecare dintre n oi are propria "culoare" :;;i simte nevoia de
a fi pretuit pentm unicitatea acelei culori. Ne siriduim
cu totri sa ne dezvoltam, sa ne schimbam, sA devenim
mai buni. Dar culorile noastre raman cam a ~ de-a
lungul anilor. Identitatea este parte integrantli a feridrli
noastre. Amprente1e digitale ale fied\ruia dintre noi
sunt daar ale sale, ale nimanw altcuiva. Fiecate dintre
noi este unie, diferit, special, 0 valoare - ~i cei mai
multi dintre noi refuza sa se schimbe! HrAnirea trebuin
tei de individualitate este simpIa, ~i totu~i prea muJli
dintre noi ne petrecem existenp relaponaUI. intr-un ~
total.

iNcARCAREA "BATERIEI N"EVOILOR" PARTENERULUI

~l

243

de a pretui parerile, preocuparile ~i a~teptarile

cuiva nu IDseanm~ ca trebuie sa fim de acord CD ele. Se
poate 5<'! avem cu tatul alte idei ~i eonvmgeri, dar intele
gem ca ale partenerului sunt diferite ~i tot atat de impor
tante ca ~i ale noastre. Putem pretui persoana de la care
vin aces Ie opinii, preocupari ~i a~teptari. Un excelent
exemplu de ow:neni cu convingeri diierite ~i care traiesc in
armo nie aT putea fi James Carville, renumit $ef de
companie eledorala al Partidului Democrat ~i sc.riitor, ~i
sotia lui, Mary- Matalin, personaIitate de tel.evi:ri:une ~i
Dl~mbra a Partidului Republican. eei doi sop. au ideologii
politiee extrem de diferite, dar se vede bine ca se pretuiesc
reciproc ca fiinte umane. Respectul nu mseamna faptul ca
partenerii no~tri trebuie neaparat sa fie exact ca noi. tn
facultate, am invatat sa resping cu dispret ideea de
"etnocentrism", convingerea cil lucrurile inva.tate in
copilaric, in care credeau parintii ~i prietenii apropiati,
"trebuie sa fie corede ~ bune". Etnocentrismul proclama
faptulca toate celelalte convingeri ~i modalitati de acpune
sunt intru catva gre~ite, pentru ca se deosebesc de ceea ce
ai invatat tu. Etnocentrismul este esen1a lipsei de
considerape. Faptul de a crede ell. e~ti intr-o anumita
m~sura superior pentru ca ai primit "cea mai buna"
cre~tere nu-p mai lasa loc sa accepp dl. altri au pareri,
preocupari :;;i a~teptari diferite. Pentru a hrani nevoia de
acceptare ~i de pretuire a partenerului trebuie sa-p dai la
o parte ideile preconcepute ~i sa-l accepp, sa-l pretuie$ti
pentru ceea ce este. Trebuie, mei'i 0 data, sa respecp.
diferentele $i sa-i oferi celuilalt un feedback pozitiv in ceea
ce prive~te lmicitatea ;;i individualitatea sa.
5pre exemplu, eu am doi prieteni, sot ~i sope, cu credinte
religioase complet diferite. in mod norrnal,credintele de
care apar}in se aDa in conflict din cauza doctrinelor $i
modelelor de conduita religioasa diferite. Dar prietenii
mei s-au concentrat pe gasirea asemanarilor dintre
credintele lor. Ei se axeaza pe aspectele comune ~i pe

244

CAND liND PLUS UNU FAC NOJ

faptul ca amandoi il iubesc pe Dumnez~

copiii in contextul iubirii divine. M~ uimC!;ote intotd esc:
faptu1 ca ace~ti prieteni ai mei se pot striidui ~ g! eauna
lucruri de admirat 1a credinta ce1ui1alt ~i ~ eVite :~
care ii despart. $i reu~esc acest 1ucru in primuJ ~~
acordandu-~i reciproc considerape.
and
Accepta. ~i. pre~e.~te ceea ce fac. Trebuie sa ne sUnJim
acceptatt !?l pretUlp pentru ceea ce facem. Aid se includ
serviciul, activitatile, pasiunile din timpul Hber, ceea
facem pentru illtii. Cand ne gasim parteneru1, deveru:
"noj", fonn~m J1llpreuna un cup1u, dar este important sa
ne p~stram individua1itatea - acel "eu" - in ceea ce
facem, mai ales in profesie. Hranirea aceslei nevoi este
destuI de simple'!.. Ai grija sa nu-p domini p<1rteneru} eu
activitatile sau cu serviciu1 tau, ci sa-i permip ~ aib!
ropriiIe preocupari ~i visuri. Nu lasa munca sau
"treburile" tale sa dea la 0 parte ori ~ umbreascil. Ire
buintele partenerului. Puteti inflori amandoi In aceea~i
gradina, ~i separat, ~i impreuna. Devenip 0 echi~. So~
mea, Norma, ph1nge rareori, dar recent am fAcut un
comentariu neavenit intr-o ~edinta de Iucru, la care erau de
fata, printre altli, un consultant de afaeeri, l\,lorma ~i eu.
Am spus ceva despre "impotrivirea ei In ee priv~1e
dezvoltarea" tn firma noastra, iar Normei i-au dat
iacrimiJe. Apoi Cl raspuns cu rnulta compasiune 1a lipsa
ea de inte1egere fata de adevarate1e ei senlimente pri
. d firma noastra. Toti barbapi din incapere (inelusiveu)
au incremenit cu ochii la Norma, intrebandu-se unde va
duce reactia ei. Eu am invatat di una dintre nevoile majore
ale sopei me1e constA in a primi de la mine respect ~
cinstire. Pentru ea este foarte important sa ~tie c:l~i inteleg
contributia unica 1a mersul firmei noastre, in area situape,
mi-am dat seama cat de u~r este sa spui ceva nepotrivit
persoanei care crezi ca nu te va parasi niciodatA 9.i care Ie
iube;;te mai mult decat orice pe lurne.

iNCARCABEA "BATERIEI NEVOlLOg" PAKfENERULUI

---

245

E U$or sa. erezica-i pop. spune aproape mice partenerului

sa nu te gande~ti 1a consednteTe sao 1a impactul
vorbelor tale. Acurn mi-am promis din nou sa. fiu ~i
.
aten t La romentarille pe care re fac despre mWlca eit.
DOCtoru! Gary Oliver mi-a spus nu demult ,.,cand pal"
teneru] reactioneaza negativ fata de tine pentru 0 'IIo:rba
saU 0 faptA.. !ine minte eel asta eo co.moac-i!i aSClilJlSo'i: prin
interrnediul acelui 1ucru dmeros poti gasi trebuint-a re
lationaIa dezvaluiffi de reacpa partenendui l:a spusele ~i
a~tiunile tale."
~i

3. Nevoia de a shnti ca partenend meu. este

sincer si demn de incredere
I

Aceasta uebuinta se plaseaza printre primele ia look:

pluriJe din studiul nostru. De ce? Pentru ca in as
esenta intimitatii: m incredere ~i in integritate. Parleneru.l tau
spune adevaru1 aproope de fieeare daPci? Pori sa le bizui pe
el? Sincerifatea pare sa dea sigmanta-o Poli spulle: "RIDnancm
Unpreun.a fiindca partenerul ineu estc de.mn de in
fiindca pot fi sigur ca e sincer eu mineP ?
Ce se int<impla cand nu sunlem 51
no~? Nu te pacali singm! Se pare ca ci afl1i adevaruI ae
fiecare data. Am un prieten care a mcepul sa fure mici swne
de bani de la ~efu~ lui Crodea ca nu va desooperil nimcni, dar
l-a prins un coleg de servidu 9i a fost la un pas de a~i pierde
locul de rnunca.. Am vOTbit cu e1 despre acestlucru; mi""a spus
ca minciuna a mceput sa-I schi.tnbe foorte subtiL A remarcat
ca minte ~i in privinta altor lucruri, cu 0 mai mare uJ;Urinta
dedit inainte. In relatii se purta mai distant; era mai deprima
~i mai del'ensiv. Pi'\rea hipersensibil 9i se rastea )011 partcnera
ltri pentru lucruri rnmore. S simtea obosit. $i-a dat seama cat
de muJ.t3 energie eonsum.a pentru a acoperi mea ce fiicca ~
pentru minciurrile eonexe, care se inmu1tcau. Dupa.
aflat de fapta lui, a treeut aproape un an palla.
reinceput 5a-i acorde incredere. Minduna eca ~i cum

II

246

CAND UNU PLUS UNU PAC NO]

sa patrunda meet apa pc sub 0 podea din lemn. Inc;:;

aeumuleze putregaiuJ :;;i mueegaiuJ !?i in scurt timp cal . Be
du!?umea :;;i cazi prin lemnul putrezit. Poate ca, Priv~pe
pare in regula, dar a du~umea putreda e foartt' pericul -0,
Nu e greu sa depistezi 0 casnide care putrez~te... ln~
este primullucru care dispare.
Cinstea :;;i increderea sunt nevoile cruciale ale soPei
Odata ce descoperi nevoile prioritare ale partenerului nu~:
de tine depinde sa afli tot ce poti despre ele. Est.e sufici.mr;at
intrebi: "Ce inseamna asta pentru tine?" Mi-au trebuit mai
multi ani ca sa-i pun sotiei roele intr:barea asla, dar chid am
Hkut-o, Cd mi-a raspuns suceint: "Inseamna sa respeetlJn
regulile ~i sii faeem einstit lucrurile pe care :;;tim dl. trebuie s.lI
Ie faeern."
Norma mi-a arMat, printr-o singura fraza, kilom.etri m
tregi din ghidul relational din inima ei. Nu e doar preocupa~
ta de reguli, e fanatica de-a binelea In privinta lor. Aceastl
singura trebuinta se afla la baza celor rnai rnulte dintre ~u
nile ei. Uneori mi se pare ca traiesc cu un procuror! Pe 0
scala de la 11a 10, ea se situeaza pe]a 9 in privinta respectlrii
regl.l.lilor. Eu rna plasez Cdm pe la 6 in privinta neVOll de a face
totuI ca la carte. Nu dl a!? vrea sa ineaIc regulile, daar ell nu
am aeela~i impuls de a Ie respecta pe toate. Ma consider mai
relaxat :;;i-mi permit sa ratez cand !?i eand punctul "perfect".
A:;;a ca am devenit un cuplu eu nev9i conAictuale: nevoia
mea de a forta regulile impotriva nevoii ei de a ie respecta pe
toate. Micile razboaie ale trebuintelor noastre se desf~u.
in pareari ("De ce nu pot lasa ma~ina doua secun.de intr-o
zona ell Parcarea interzisa?"), in magazine ("Dar 1a casa
expres nu a!?teapta nimeni, iar noi avem doar cinci articole
peste limita!") ~ in earninul nostru (Monopoly :;;i aIte jocuri
asernaniUoare se excludeau categoric!).
A fost simplu sa hranese nevoia fundamentala de cinste a
sopei mele. Din moment ce ~tiarn cat este de importantii, am
luat dedzia eo~tienta de a "eeda" in neintelegerile legate de
rcguli. De atund s-a relaxat !?i este mult mai tolerant! fat! de

---

INCARCAREA "BATERIEI NEVOILOR" PARfENERULUI

247

cAlc~rile "minore". Petree zilnic cat pot de mult din cele 20

~e nUnute, ~pu] m~nim de "r~inducar.e", acordand atent ie
sporit3 detallllor, mal ales reguhlor de Vlata.

4. Nevoia de a simti di exista un

angajament reciproc cit vom rmane impreuna
si de a ma simP. in siguran!a
in aceasta relatie de iubire
Exista 0 nevoie de angajare. Doctorul Scott Stanley, expert
in relatu de cup]u, are 0 definitie dubla a angajamentului, in
primu ] rand, spune e1, angajamentul inseamna constrangere.
ConstrangeriJe sunt acele forte ce te tin alatuD de paTtener:
copiii, socrii, banii, prietenii, sistemele de valori, credinta,
dUro: ~i amenmtarea divortului. Dar aspectul de constrangere
al angajamentului nu este suficient de putemic pentru a
lllenFne cuplurile impreuna, intr-o easnicie feridta, la
nesfar~it. Pentru aeeasta, spune Stanley, cei doi au nevoie !;li
de devotament. Cuplurile devotate nu daar intentioneaza sa
woana impreuna, ci au !?i un plan in aeest sens, ee evolueaza
lllereu. Astfe1 de soti ~i reafinna devotamentul eu regularita
te, plMluind ,evenimente ~i vorbind despre viitor.
Dadl te mtereseaza sa afli mai multe despre aceasta tema
importan'ta, eite!?te cartea doctorului Stanley, The Heart of
Commitment (Inima angajarnentului). Deocamdata, iata cateva
repere ce te vot ajura sa hrane~ti nevoia partenerului tau de.
a-~i pet.rece toot.a viata impreuna cu tine, 0 modalitate de a va
demonstra devotamentul ~i angajarea in relatie:

PlilnuiJi mai rnulte activiti1/i ;;i vis uri pe care sale indepliniti
impreunain unniitorii 20 de ani. Unde vrei sa ca.latoriti? La
indeplinirea caror obiective puteti participa amandoi, fie
ele camune sau individuale? Ce vrei sa faeeti impreuna
copiii vo~tri? Ce praiecte dore~ti sa finalizezi? Exista.
\lutoare activitap educationale care v-ar putea Imbogati
amandurora viata? Ce-ar fi sa cumparati 0 ambarcapune
suficient de Illare ineat sa puteli trai pe ea 0 vreme?

248

e~

UNU PLUS UNU Me

. mea ~l. en
Recent, sopa

. am PIX-~~
nun~.
CLlIUlt sa ne iJnplUtiat

visul de a face doua caIatoru de proportii eOIlsiderabiJe

~ - are an. ~ ~otar.~t ~a vo~ face una dintre eIe
impreuna cu eel.trel 'copn aI n~t~ adul!i, ~ eu nl!J>Olii,
iar cealaltl 'l"a fi rezervat3 exdUSIV pentru noi. Pruna
eallHorie am facut-o anul trecut: cAlatQria visatl de
Norma in Anglia ~i lrlanda. Am ales sa 'implinim visul ei
pentm ca astfel puteam sa-i "mcarc bateria" emotiOllal4:
ea a raspuns de planificarea fiecarei zile a eXCUrsiei. Dar
s-a intiimp'at un lucru uimitor: credeam ell hrlnesc
nevoile Normei, numai ca in final m-am ll'e:zjt eu lnsUJni
<lnit. 1\ devenit calatoria mea preferata, fiindc4 in
arezi Norma IDsista sa gasesc un loe de J'E!8cuit pe
dnmlIll spm 'o'n>un obiectiv pe care ea voia sa-I vad4 sau
spre 0 activitaite pe care voia s-o facii. Experienta a ~t
ataf- de bine~ meat YOm incerea s-o repetAm.

AJtiitui~te un angajament scris cu privire La CeeJl ce p14nuiti

sitftKeti III urmiitorii 20 de ani ca sit va tnenfillefi vie iubirea.
lata un CORrract de iubire pe lunga duratc1, pe eare 54-1iei
in considerare:

Ne angajam sa pabundem la nivelul al patruJea ,i aI

de intintilate ori de cate ori dore~te unw dintre not
Yom face acest lucru ascultandu-ne reciproc eu loat~ fiinta,
s.a ne api1ram propriile opiniC ci straduindu-ne 54 iubim,
sa in~eiegem ~ sa \,aJjdfun sentimentele ~i nevoUe celuilalt.
Ne angajam. sa ne o:ferim ceciproc prefujre maximil ,i 51
ne consideram unul pe cel~alt mai importanJi dedt orlce
ceva pe: pinUht,l, poate cu excepJia relaJiei noastre co
Oumnezeu. Daca auruJ ar putea descrie respectuJ nostru re
ciproc, fiecare dinl:re noi ar fi casatorit cu 0 persoani de 24 de
carate.
Ne angajam sa comunicam cu regularitate. Yom realiza
acest lucru i~du-neinforma,tu adevarate ~i pline de
iubi.re~i ascultand eu aten!ic, pentru a ne inte1ege !)ii a ne

lNcARCAREA "BATERIEl NfNOILOR" PARTENERULUI

249

~proc

unicitatea. Metoda noastra preferatii de

~ unica.reva fiascu1tarea reflexiva. Conversaliile noastre
eJlC vor avea gradul de sigurantA necesar pentru a ne
, ~i pAreIife, prrocuparile ~i m;;teptarile.
iJl1~e aogajlm sa nu m~rgeDli niciodaU la adcare seara farit
ane fi rezo1vat ,n.ein.te1egerlle ~ conflictele impottante. La
,ole, ne yom lerta unul pe altul.
I1f\Ne an&ilj~ sa gbim modaliUti creative de a ne impJini
redptoC cele ma.i profunde nevoi relaJionale. Pe masura ce
jnaintam in varsta ~i ne schimbam, ne yom stradui sa
reactualizaID felLd In care intelegem nevoile celuilalt ~i moda
Ii~tile de ale implini.
Acum sa revenim la indrumarile pentm hranirea nevoilor
partenerul:W:

:di

Expriml-f,i ill

ClllJirlte

angajamentul penlru

toatit

uinta.

pe 0 placa, roste;;te-l prill intermediul daru

rullT, spune-l pur~i simplu.. ..VOl fi cu tine mereu !jii voi
conl!inWi sa te iubesc panel ca.nd moartea ne va
despM!i!" Compune 0 poezie~.i: tip~te-o, ca s-o poaM
vedea toarta familia.
1ip~J

StudiaziI-# part;enerul. Afla tot ,ce pop. despre el. Care sunt
. entele, activita'!ile, haineIe, visurile preferate ale
sotuJ,ui/sotici? Fa testal culOTiJor ~i prej:uie~te caracte
- ,ticile 5t'edale~ indiriduale ale partenerului.
'HJlJte.

mloses.te cell' trei abflitifti CI1Fe ie pot auce

uri de itttimitate. Pune pe hartie

sa Ie aplici m rclapa voastra.

trei abilitati: 1) Pastreaza viu respeetul
in fiecare zi; 2) Fo~te ascultarea reflexiva dupa ce ati
ut 0 m~ serioasa ~i v-ap Iasat limp sa va calmap.;
3) in fiecare zi, ~ 20 de minute alimentand cu
bire trebumtcle vartcJlcnllui, m acele domeruj in care
nevoie de grija
Un aIt lip de an;
pe cewe paltenerii au nevoie sa ~i-l
ia unul fa'!I de 'ceIalail
~te dori:n~a dc a dl.uta mereu
Amint~ticeJe

250

CAND UNU PLUS UNU PAC Nor

solutii la problemele lor. Mii de cupluri ~i-au exp~

de a ?ti ca partenerul are un plan functional pentru e\'Oia
varea problemelor sau conflicte1or personale. Dupl3S~:
de casnicie, sopa mea?i cu mine am descoperitC! ne sUn ~
in siguranta ?i implicap In toate aspectele relaliei noastn:!liJn
urillare a stabilirii unui plan simplu de rezoJvare a nein~ :.
gerilor. lata pa~ii pe care-i urmam:
e
Mai intai, incercam sa rezolvam neinfe'egerea pur .
simplu discutand situatia d.t de caIm putem. Rel~
lucrurile de mai muIte od, strAduindu_ne sa n
intelegem reciproc pozitia. Putem face aCCloi lucru in ~
toate situapile. Unul dintre noi va gasi 0 soluJie logicA
sau un compromis pe care sa-1 putem accepta. AstfeI
devenim ell adevarat una ?i aceea~i fiint<'1, 0 "COrnbina~
izbutita a doua persoane". Uneori, cate un subiect ne
face sa ne izbim de zidul furiei :;;i fiecare incepe sl~
apere eu entuziasm propria pozipe. Asta poate duce]a
amplificarea furiei, a?a ca de obicei facem 0 palIZA ~
a~teptam pana ne calmam amandoi, abia dupA acee,a
trecem la urmMorul pas.
Ne iDdreptam spre un restaurant. Da, exact! Ne afieZlln
calm la masa. In prezenta celorlalti oameni de acolo nu
ne putern ie?i din fire. Folosim ascultarea reflexiva ~
argumentam dupa reguli. Cind unul ml"ltre noi ~
imparta?e~te sentimentele sau nevoile legate de situa(ia
m cauza, tine m mana un obiect - furcuIi!<'1, lingurl,
lumanare. eel care nu ~ine obiectul in mani'i se multu
me?te sa pararazeze spusele celuilalt, pentru a inte1ege
cat mai bine cu putinta. Trecem pe rand obiectul de]a
unulla altu!, pana cand ne simpm amandoi inte1~ ~
aprobap. Apoi lncepem sa ne imparta~imideile care en
dem dl ar rezolva situapa a?a ineat sa fim am!ndoi
ca?tigAtori. Ne folosim creativitatea pentru a concepe 0
solutie potrivitc1 cu sentimentele ~i trebuintele
amandurora. Reu~im aproape de fiecare dati\. Dar une
ori nu tZbutim singuri, a~a cA trecem la pasuJ Ul1IlAtor.

---

lNCARCAREA "BATERIEl NEVOILOR" PARTENERULUI

251

50licitam doi-trei prieteni de incredere sa nl se alature ?i

reluam procesul ascultarii reflexive. Acest pas n-a e~uat
niciodata. De fiecare data, la incheierea unei asemenea
~dinte, avem 0 solutie pe care s-o putem accepta aman
doi, iar faptul de a ~ti ca ne putem rezolva mtotdeauna
nein~elegcrile ne da 0 senzape puternica de sigurant<'l..
Pri't~tcnii no~tri sunt ca un mare juriu: ne ajuta sa spu
nem ce simtim ?i ce nevoi avem privitor la solupe. 5-a
intamplat de cateva ori sa fim suparap unul pe altul in
j'ntalnirii in grup, dar ne-am impacat de fiecare
data. DacA nu, am fi creat urmatorul pas. N-am avut ne
voie sa-l gasim, a~a ca nu-p pot spune care ar fi. Dar
dad! am fi obligati, am lncerca diferite demersuri, pana
cand am descoperi metoda cea mai potrivita pentru noi.
Incercam mereu, nu ne dAm niciodat<'l. batuti, iar asta, fi
re?te, este 0 alta modalitate de alimentare pozitiva, 0
cale de a spune: "E~ti atat de important in viata mea, m
cat ~ face mice sa depa~im problemele ?i sa avem calea
deschisa spre 0 mai profund<'1 intimitate!"

5.. Nevoia de a sirnJi di particip la majoritatea

dedziilor care 'imi afecteaza
a) via!a sau b) disnicia
Puterea ?i controiul. Acestea sunt fortele ce submilleaza
multe casnicii. Daca te mtrebi mereu: "Cine-i geful?", pro
babil ca suferi de pe urma ,unor chestiuni legate de putere ~i
control. AtitudinUe extreme sunt nesanatoase, indiferent
daca. in cazul tau e vorba de prea multa deta:;;are CFa ce vrei,
nu-mi pasa!") sau de prea multa dominatie ("Fa ce-p. spun eu
~ Iii vesel!"). Democrapa ramane cel mai bun sistem. Gasirea
unei solutii cu doi invingiHori este scenariul ideal :;;i cea mai
buna modalitafe de a rAspunde nevoii de egalitate a partene
rului. Cind agreeazc1 solutia la un conflict, ambii parteneri se
simt pretul~ ~i iubiti. E normal ca doi sop sa aiba neintelegeri
pe 0 mulpme de subiecte: cre~terea copillor, banii, socrii,

cAN[) UNU PLUS UNV FAC Nor

252

CARCAREA "BAT

timpul.1iber, sexul. Lista este nesffi~it<1, pentru dl ~

partenerul t~u exist<1 numemase diferente, ce tin de sex ~
educape.

d:

Dar ex.ist~ 0 cale de a i~i din capcana puterii ~i a COntro.

lului! Ea consta in consideratie ~ii,ubire pentru ceJ~lt.Onc:I
iubesti pe cineva, iubesti totce tine de acea nPrc.n",_" """,I
"
,
r - ........ I4,_.... CU
seamcl nevoile $i visurile sale. De fiecare data ce1nd trebuie sl
lUilm 0 hotarare majorel, sofia mea ~i cu mine facemapella un
proces numit IIgrafic decizioIlllI". Mai intii, SCriem in capul
unei coli de hartie subiectul pe care-l diseutAm. Apoi not.bn
tbate motiveJe, pro ~I contra, pentru a aqiona in acea privin
til ~i pentru a nu acpona. Pe urmel evaluam. Hecate motiv. Ne
punem intrebMi: Care VOll' Ii. electele acestei hofArari? Ne va
duce ea relapa Ja niveluri mai profunde sau mai superficjale
de intimitate? Este egoista sau II va ajuta ~ pe alp.i? La sfir
~it, facem totaluJ argunlm1te.Ior pro ~i a1 eelor contra, iar ho
tararea eu scorul cel mai mare - a aqiona sau a nu aetiona
- constituie decizia.
Acest proces este 0 mooalitate importan~ de a alimenta la
amandoi nevoia de egalitate. Deciziile pripite, ce par de fieca
re datel scl favorizeze mai mult 0 parte decat pe cealaltii, au ie
:;;it din ecuatie. Faptele sunt prezentate, dezbc\tute, apoi
cantarite. Ineearcel metooa data viitoare cand vei avea de luat
o hotelriire importantA. Vel fi. surprins cat de ~r devine
procesul decizional$i catel putere ip del!

6. N evoia de a simp dt partenerul

este tandru cu mine

in vorbe sau b) fizic

a)

Vorbirn despre afeqiune, lucru fuel de care nu poate exis

ta nicio relatie intimel. lnscl afectiunea, la fel ca mai mate
nevoile, inse'amni1 altceva pen~ fiecare om. in cartea sa
intitulatel His Needs, Her Needs (Nevoile lui, neooile er), autoruI
Willard Harley Jr. creeaza urm.1toarea ierarhie a trebuinfelor
bclrbatilor ~i femeilor:

FEMI

VOILOR" PARTENERULUI

BARBATI

253

AfeL~iune
Implinire sexuala
Conversape
Tova.ra~ie relationala
Sineeritate ~i desehidere
0 sotie atragatoare
Sprijin financiar
Sprijin casnie
Admiratie
Angajare familia12i
Deosebirile sunt edifieatoare. Prineipala nevoie a femeii
este afec1iunea, pe dind principala nevoie a barbatului este
impl.inirea sexual.iL Nevoia de tandrete fizidi. este cl~a pen
trU ambele sexe, dar fiecare 0 obtine in alte moduri. In eartea
sa, Harley relateaza povestea unei femei careia sotuJ nu-i
acorda cu adevarat afectiune ~i care a fost pur ~i simplu atra
sa ea de un curent putemic intr-o reratie eu un coleg de ser
viciu - acesta nu faeea alteeva decat sa 0 J.mbrati~eze eu
regularitate. n Ce s-a intamplat?, scrie Harley. Sa nu fi
lnsemnat J'egamantul eununiei nimie pentru Jane? Abia
a:;;tepta ocazia sel-~i iru?ele sotuJ.? Nici pomeneala l Jane era atat
de flamanda de afecpune, meat imbrati;;arile au eonvins-o sil
aceepte relapa extraconjugala!"
Daca e~ti barbat, ~e rnmte c~ pentru 0 femeie afectiunea
inseamna ceea ce inseamnil. apa pentru 0 plantil: in lipsa afee
tiunii,
ea va ineeta realmente sa mai functioneze. [mbrati
,
'
:;;eaz-o $i sarut-o de fiecare data eand pleci de acasa ~i cand te
intorei. Da-i telefon cand sunteti la distantil. Spune-i cat de
mult rnseamna pentru tine. Ofera-i flori, dulciuri, cadouri,
fclicitari. Nu uita niciodata de ziua ei ~i in niciun caz de ani
versa rea voastra. Pune la cale surprize. Ajut-o la treburile
gospodare~ti. Nu lasa nieiodata sa vma seara fara sel-i spui ca
o iub~ti. $1 nu uita niciodata ell. afectiunea nu inseamna sex.
Nu-ti face griji daca nu-ti sta in fire sel fii tandru. Nici mie
nu-mi sta in fire. Uneori, in casa noastra se petree tot felul de
evenimente ~i Nomta se simte deprimata sau obosita. Com
binii asta cu glicemia seil.zuta ~Hi dai seama ea putem sa ne
pierdem u;;o:r curnpatul, declan:;;and rapid dte 0 cearta, Dar
in ultimii ani am observat eel daea 0 tin in brate ~i 0 aseult eu
tandre1e, ca i~i redobande~te rapid energia, iar a doua zi imi

254

CAND UNU PLUS UNU FAC NOI

----

va multumi pentru ca am fast atat de inte1egator. Ajunge doar

sa ascult ~r sa fiu bland, fara a Incerca s<'l "rezolv" ceva. La in.
ceput asta uti se piU'ea 0 pierdere de timp, dar de-a lungul ani
lor am v~zut Glt de valoroasa este tandretea pe caTe i-o ofer:
pentru simplul fapt ca impline?te 0 nevoie profunda a ei. '
Dad'i e~ti femeie, tine minte: nevoia lui de afeC'jiune este la
fel de putemica pe cat este a ta, cmar dad! 0 expriIn! altfel.
Tine cont de indnunarile pc care Ie-am prezentat pentru bh
bap: incarca nemcetat bateria "flamanda" a partenerului tAu
ell tandrete, verbal ?i fizic.

7. Nevoia de a sim!i di avem 0 relafie

spirituaHi intensa, in care vibrant antindoi
Rcligia ~i celelalte sisteme centrale de convingcri vor juea,
f<'lra doar ~i poate, un rol in relapa ta; dupa c:um reman:!
Markman, Stanley ~i Blumberg in cartea Fighting for YOJIr
Marriage, cercetari1e au ariHat ca in randul oamenilor cei mai
religio~i probabilitatea de a se casMori este mai mare. Autorii
prezinta descoperirea fikuta de Fran Dickson, de la Uni.
versitatea Denver, ?i anume: sop.i care au ramas impreunA 50
de ani au ,,0 viziune comuna asupra relapei". Adlc.a aceste
cupluri au creat 0 perspectiv~ comuna, ce cuprinde visurile ~
tclurile persona1e care-i ajut~ sa inlretina 0 concepJie durabi
1<1 despre angajamentullor reciproc ?i despre viafa lor cornu.
niL Markman, Stanley ~i Blumberg avanseaza ipoleza cli un
sistem comun de con"ingeri - "inclusiv un mod comun de a
inte1ege sensul viepi, a1 mOrtii?i a1 casniciei" - poatc contri
bui 1a hranirea acestei viziuni asupra re1atiei.
De asemenea, iti pop hrani viziunea asupra rela~
ocupandu-tc de legiHura spirituala cu partenerul. Fie c.a aveJi
convingeri asemanMoare sau diametral opuse, dacli respeqi,
validezi ?i hrane?ti convingerile partenerului, vei intari lega
hrra dintre voi. Orice sistem de convingeri ai avea, el face
parte, fara mdoiaIa, din viata ta cotidiana, din identitatea tao
Trebuie ca tu ~i pmtenerul tau sa tineti minte sa hc.miti cu
regularitate aceastil: parte a vietIi voastre.

tNCARCAREA "BATERffiI NEVOILOR" PARTENERULUI

255

"lncMcarea" zilnica a partenerului

Cum incarci bateria rela,ponala a partencrului? Exista

lrlcarcarea directa ?i inciircarea indirectit sau redirecponab3.,
cunoscutot ~i sub numele de "metoda reparatiei". Dupa ce am
trecut in revista ce1e mai importante ?apte nevoi fundamen
tale, sa cercetam mai indeaproape doua metode de a mCMca
bateria relaponala a. parteneru1ui, prin implinirea acestor
trebuint e .

fndrcarea

dhect~

Acesta este cel mai simplu ~i mai direct mod de a incarca

bateria partenerului tau. lata in continuare un mdrurnar pe
etape:
Comunicarea plina de iubire hrane~te de fiecare data
nevoile. eu cat mai profundEl. ~i mai pIma de miez este
comunicarea, cu atat mai putemica este indircarea. Une
ori, oamenii spun pur ?i simplu ee Ie vine in minte ?i in
telcg cu adevarat ce au rostit abia dupa ce partenerullc
parafrazeaza spusele prio intermediul ascultiirii reflexi
ve ~i/sau al folosirii de imagini verbale afective. Aceste
tchnici de comunicare se numara printre cele mai bune
modalit:W de a incarca zilnic bateria partenerului. Abi
litaPle respective ilustreazll esenta ascuHarii, intelegerii
~i validarii. (Daca ai nevoie sa-ti improspMezi memoria
cu privire la acest putemic sistem de comunieare, pop
sa revezi capitolul 6). Adu-ti aminte cEl. imagini1e
verbale afective sunt acelea In care ipexprimi senti
mentele ?i nevoile eu ajutorol unui tip de "tablou"
Iingvistic sau al unei pove~ti pe care partenerul s-o
poata "vedea 'sau simti". lata un exemplu: "Ma simt ca
pla.nta asta din fata ta. Vezi, incepe sa se ofileasca ~i are
nevoie de apa." Imaginile verbale ip.. permit sa-p asumi
in intregime responsabilitatea pentru emopile ~i
trebuintele tale.

254

CAND UNU PLUS UNU FAC NOI

La:

va multumi pentru ca am fost atat de inteIegiUor. Ajunge d

sil ascult ~i s11 fiu bland, Ma a incerca sil "rezolv" ceva.
ceput asta mi se parea 0 pierdere de timp, dar d~a lungul ani
lor am vilzut cat de valoroasa este tandretea pe care i-o ofer
pentru simplul fapt ca implinel?te 0 nevoie profunda. a ei. '
Daca e~ti femeie, ~e minte: nevoia lui de afectiune este la
fel de puternica pe cat este a ta, chiar dad!. 0 exprirnA altfel.
Tine cont de indrumarile pe care Ie-am prezentat pentru bar.
bap: incarea neincetat bateria "flamanda" a Partenerului tilu
cu tandrete, verbal ~i fizic.

.Ne ia de a simti ca. avem 0 relatie

spi .
a intensl,in care vibrani amandoi
Religia 17i celelalte sisteme centrale de convingeri vor iuea,
fara daar ~i poate, un ral in relap.a ta; dupa cum rernarcl
Markman, Stanley ~i Blumberg in cartea FighH'Jg for Your
Marriage, cercetarile au aratat ca.in randul oamennor eei mai
religioi probabilitatea de a se casatori este mai mare. Autorii
prezinta descoperirea facuta de Fran Dickson, de 1a Uni
versitatea Denver, ~i anume: sotti care au dimas irnp~ 50
de ani au ,,0 viziune comuna asupra relatiei". Adidl. aceste
cupluri au creat 0 perspectiva eomuna, ce cuprinde visurile ~i
telurile personale care~i ajuta sil. intretilla 0 concep~e durabi
Iii despre angajamentullor reciproe 171 despre viata lor cornu
na. Markman, Stanley ~i Blumberg avanseaza ipoteza cA un
sistem comun de convingeri - "indusiv un mod comun de a
intelege sensul vietti, al mortii !?i al casniciei" - poate conm
bui la hranirea acestei viziuni asupra relatiei.
De asemenea, iti poti hrani viziunea asupra relapei
ocupandu-te de legatura spirituala Cll partenerul. Fie eli ave~
convingeri asemanatoare sau diametral opuse, da~ respeqi,
validezi 91 hrane~ti convingerile parteneruIui, vei intarileg!
tura dintre voi. Orice sistem de convingeri ai avea, el face
parte, fMa indoiala, din viata ta cotidiana, din identitatea tao
Trebuie ca tu ~i partenerul tau sa tiller millte sa hrrou!i ell
regularitate aceasta parte a viepi voastre.

---

INCi\.RCAREA "BATERIEI NEVOILOR" PARTENERlJLUI

255

incarcarea" zilnidi a partene

Cum incarci bateria relationala a partenerului? Exist1'\.

lllca rcaretl directa ~i incdrcarea indirecta sau redirecponata,
cunoscuta 91 sub numele de "metoda reparatiei" . Dupa ce am
trecut in revista cele mai importante ~apte nevoi fundamen

tale, sa cercetam mai indeaproape doua metode de a incilrca

bateria relationa1a a partenerului, prin implinirea acestor
trebuinte .

indrcarea directa.
Acesta este cel mai simplu ~i mai direct mod de a incarca
bateria partenerului tau. lata in continuare un indrumar pe
etape:
Comunicarea plina de iubire hrane~te de fiecare dat~
nevoile. eu dit mai profunda 9i mai pIma de miez este
eomunicarea, cu amt mai puternica este incarcarea. Une
or1, oamenii spun pur ~i simplu ee Ie vine in minte 9i in
te1eg eu adevarat ce au rostit abia dupa ee partenerullc
parafrazeaza spusele prin intermediul ascultarii reflexi
ve ~i/sau al folosirii de imagini verbale afective. Aceste
tehnici de comunicare se numara printre cele mai bune
modalitati de a indlrca zilnic bateria partenerului. Abi
lita~ile respective ilustreaza: esenta ascuW'irii, intelegerii
~i validilrii. (Daca ai nevoie sa-p improspatezi memoria
ell privire la acest puternic sistem de comunicare, por
sa revezi capitolul 6). Adu-ti aminte ca imaginile
verbale afective sunt acelea in care iti exprimi senti
entele ~i nevoile cu ajutorul unui tip de "tablou"
lingvistic sau al unei pov9ti pe care partenerul s-o
poatil. "vedea sau simp". lata un exemplu: "Ma sirot ca
planta asta din fata ta. Vezi, incepe sa se ofileasc1l.1?i are
nevoie de apa." Imaginile verbale ip pennit sa-r asuroi
in intregime responsabilitatea pentm emotiile 9i
trebuinte\e tale.

256

CAND UNU PLUS UNU FAC NOI

Folose~te umorul intT-un mod plin de consideratie

Aceasta constituie 0 aWl modalitate directa de allmenta
re, mai ales cand survine conflictul sau lncordarea. Ori
de eate ori se poote, fu vesel, senin ~i amuzant, fa-p par
tenerul sa rada. Folose~te cu haz ascultarea reflexivli, ca
sa mic~orezi tensiunea.. lata un exemplu: sa spunem. eli
ai varsat suc de portocale pe covor, iar partenerul tlu
spuroega. Spune-i, folosind metoda de ascultare reflexi
va: "Uite ce cred eu ea VTei sa ziei: tu crezi ell am v~rsat
intentionat sucul pe eovor, ca sa-ti stric ziua'" Ros~
asta eu un zambet largo E mai bine dedit sa. reaqionezi
negativ ~i sa dai curs unei certe in toata regula - ~i
indircaturilor negative care a insotesc . Pe langil faptul
ca este molipsitor, rasul contine 0 indirditura pozitivll.!
Adu-ti aminte in fiecare zi cat de pretios este partenerul
tau ~i spune-Ie asta $i celorlalti membri ai familiei. Dacll.
partenerul nu este eea mai de pret persoana din via~ ta,
ia deeizia constienta de a-i acorda mai muJta p:re~ in
sufletul tau. Ridica aeea valoare 1a eel mai inalt nivel.
Spune-i pur $i s~implu partenerului: "Te iubesc! E!1ti 0
persoana foarte valoroasa pentru mine!" Prive,te-l in
ochi $i vorbe$te rar $i bland~ In ariee conversatie , prime
le 3 pana la 30 de secunde stabilesc cum vor deeurge
urmatoorele doua are. Daca porne$ti dur, e foarteproba
bil sa ai de suportat doua are de duritate. Dad\. 'incepi
bland, cald ~i iubitor, vei avea doua ore de conversa1ie
blanda, calda $i iubitoare. Iar asta constituie 0 indrCare
consistenta .
Imblanzeste-'ti vorbele, mai cu seama daca abordezi un
subiect care ar putea sa determine 0 reactie puternicll.
din partea partenerului. Foloseste inflexiuni blande ~i
pline de respect~ Accepta integral responsabilltatea pen
tru toate emotiile $i nevoile tale. Nu da vina pe partener
sau pe alti membri ai familiei pentru ceea ce simp. Tu
hotara$ti trairile afective pe care Ie ai, prin modelele de

lNCARCAREA "BATERIEI NEVOIWR" PARTENERULUI

257

gandire ~i prin alegerile pe care le-ai f~cut pani!. in

momenrul de fat::L Simtarnintele urmeaza intotdeauna
aqiunilor, alegerilor ~i modului de gandire.
Mingaie-i pe eei dragi! Exerseaza cuvintele aeelui minu
nat eante<:: allui James Taylor: "Scaldil.-i in iubire pe eei
dragi, spune-Ie ce simti ... " eu regularitate, atinge-ti
bland partenerul lntTeaba-1 de eate ori are nevoie sll fie
mangaiat in fiecare zi pentru a-~i p.1stTa taria emotiona
lao Apoi urmeaza acest indieiu.
Planifica momente vesele in viitar! Planuie$te-le macar..
chiar daca nu a}ungi sll pui in practica niciunul dintTe
ele! Femeile roi-au spus ea Ie bucur.1 mai muJt sa croias
ea planuri dedit sa Ie concretizeze. Asta nu inseamna ell
nU trebuie sa dai curs planurilor Mcute, dar tine minte
ec'l. din aldltuirea lor se nasc amuzamentul !;ii inearc"Hura
pozitiva.

le~i

din rolul tau obi~nuit! Daca e~ti om de afaceri, in

cearca sil.-li surprinzi sotia facand curatenie ill casa. Poa
te erezi, poate nu, dar curatenia in casa constituie una
dintre modalitatiJe principaJe de inC3rcare pozitiva.
Ghici care a fost eel mai &eevent raspuns dat intT-un
sondaj de opinie la nivel national despre Iucrurile care
stin1uleaza sexual 0 femeie? Femeile au spus cil. a-$i ve
dea sotu1 filcand eurat in easa Ie ineita mai muit deeM
orice. 0 alta modalitate majora de inc3.rcare pozitiva
este rememorarea momentelor petrecute impreuna. Ate
culliva citind 0 carte incarca bateria partenerului:. A te
euUiva mergand la consiliere psihologica sau la un
seminar are aeeI~i rezultat. le$i din rolul tau obi$nuit!

Piistreaza 0 atitudine seninc'l.! Joaca-te, vorbe~te despre

copii, discuta subiecte veselc $i fc'l. daruri. Ofcra cadouri
cu Tegularitate! Este 0 cale importanta de incarcare. Daea
nu pop oferi un dar material, ofera unul fizic. Gesturile
de incurajare asigura inciir,carea partenerului. Iertarea,
~i mai mull. impart~e~te eu partenerul intamplarile

258

CAJ'JD UNU PLUS UNU FAC NOJ

sllptilmanii care a trecut. Discutl1 subiecte amuzante

Vorbe~te despre prietenii eomuni sau despre copU:
Propune jocuri.

In rezumat, r~ai cat mai calm cu putinta, P.\streazA_p

puJ:sul normal 1?i folose;;te cat mai multe dintTe metodele de
mai sus pentru a-ji "mcarca" relatia timp de eel pUJin 20 de
minute m fiecare zi. rncurajeaz~-ti partenerul sA~~i eXPrime
nevoile, cele care tTebuie cu adevarat implinite prin in.c4rca
re, ~i procedeazA ~i in cazul tau la feL Apoi, nu obosi ~ hrll
ne~ti trebuintele fundamentale ale partenerului.
Inciircarea reparatorie sau redireqionatii
A doua metod~ de hri1nire emojionaIa a nevoilor functio
neaza oarecum asernanator eu sistemul de franli al unui auto
mobil. 0 poti folosi on de cate ori sesizezi ca relalia voastrli
se indreaptil intr-o cfueepe negativa. Dad tu ~i parteneru1
incepep. sa v~ certati ori sa va ataeap verbal, Op~te-te!
Opre1?te-te realmente din ceea ce faci, rost~ti sau desf~.
Opre~te-te, priv e1?te, aseulta ce spui tu 1?i ce spune psrtenentl.
lata diteva metode de utilizare a mdircarii reparatorii sau
redirectionate:
0 pauza. Invoca pur ?i simplu un armistitiu tern
porar, pentru a te calma sau a te g'andi cum s-ar putea
discuta problema poo intermediul ascultarll reflexive,
in mod cert, dorinta ta de a te opri ~i a analiza situaPa
inaintc sa plonjaji cu toata energia intr-o ccartll ip va
hrani partenerul. Capacitatea ta de a face 0 pauza mar
cheaza 0 hotarare importanta: demonstrezi eli rcluzi sa.
pierzi controlul asupra eonduitei sau emotiilor tale.
limp de mai mulji ani din casnicia mea, mi-am pernlis
sa 0 iau in directii negative, iar discutiile noastre luau de
asemenea intorsaturi neplaeute. Incepeam ~-i !in pre
dici Normei. Dar acum nu mai acceptarn sa se intAmple
a~a ceva. Folosim incarearea indirecta, sisternul de
franare, de fiecare datil. cand ne dam seama di discupa
noastTa se mdrcapta intr-o direcpe negativa. Data

Cere

1"1

CAREA "BATERIEI NEVOILOR" PARTENERULUI

259

viitoare cand te vei afla mtr-o asemenea dificultate,

lncearcil ~i tu! Opre~te-te 1?i spune: "Nu merita!"
Pastreaza-p. pulsulla valori normale. Zambe1?te sau pUT
$i simplu schimba subiectul. De asemenea, pop folosi
tL.'11orul sau ascultarea reflexiva, sau ambelc, combinate.

Gandq;te-te si1 schimbi subiectul. Vei descoperi ca pana ?i

cele mai aprinse certuri au putin miez consistent, chiar
claca acel micz este, foarte probabil, legat de 0 Ilevoie
fundamentala neimplinita. A te oferi sa depa?c1?ti
momentul schimband subiectul, mai cu seamA claca tu
$ti eel careexprima problema, ip. hrillle?te partenerul,
fiindca ii demonstreaza aeestuia ca pre!Uie~ti relapa mai
mult decat problema respectiva.

.' Recunoa$te-ti gre;>ealn. A mJrturisi ca faptele sau vorbele

tale au indreptat casnicia intr-o direcpe negativa con
stituie 0 incarcare de propo$. Recunoa~te cat mai eu
rand cu putinta purtarea care a ranit 1?i cere iertare. Tine
mintc aceasta regula: cel ranit trebuie ~-!7i recunoasci:\
suferinta. A1?adar, cand roste~ti: "Am gr~it spunand
asta; rna pop iecta?", ai grija ca partenerul sa admita ca
a suferit ?i sa con~tientizeze eererea ta de iertare. Dupa
ce .p-ai recunoscut gre1?ala, nu insista asupra ei. Oil do
vada imediat de empatie, spunand eeva de genul: "Cred
ea te-a suparat foarte tare, mai tare decat pot eu intele
ge." Inainte de a mai spune eeva, acorda-If un scurt
ragaz pentru a mte1ege situapa. Promitep.-1ta reciproe ca
vep reveni 1?i yeti discuta chestiunea rntr-un mod pozi
tiv. (Asculta.rea reflexiva este 0 metoda potrivita pe eare
s-o folos* cand reluap. subicetul.)

Inteniceti neintelegerile in ocazii "speciale". Tine minte ca

sunteji amandoi implicap in relape. Nimeni nu vrea sa
aiba parte de 0 vacanta, 0 mtalnire, 0 dupa-arniaza de
durninica sau 0 plimbare eompromi~. ~adar, stabil~
te 0 lege in viata voastra afectiva: Hila nemtelegeri in
zilele speciale! Daca apar, oonvenili sa Ie lasap pe alta
data.

260

cAND UNU PLUS UNU FAC NOI

Fo1os~te "metoda sendvi9u1ui". Asta inseamna 54 ros~ .

cuvinte de lauda inainte de a menpona ceva Ce P<>ate ti
perceput ca negativ. Apoi incheie convcrsatia eu aI Ii
cuvinte de lauda, a~a mciit sa lncadrezi eu elogii te
sibilele lucruri negative. Iatc'i un exemplu:
po.

POZI11V: "DraguI meu, $tiu cat de mull

familia noastrit; apreciem cu tOfii ceea ce facio n

munce~ti f1entru

NEGAI1V: "Asife1 cil asearil, cand ai intarziat de la

am fost frustmtil doar pentru cil a$teptam sit mil sun;."

serviciz4
,

pozmv: ,,;;/i 0 persoanii. foarte responsabilii, mr in OCaziile

din trecut, clind ai sunat ca sii nUl anun/i cil intiirzil, am aprecitJt
asta foarte mult."
Demonstreazil empatie. Replicile inte1egiHoare. de tipw
"Vad ca suferi" sau "Nu mi-am dat seama cc'l te va supa~
ra atat de mult ceea ce am spus" sunt mai bune decat
tc'icerea pus tie care se mstaleaza atunci (and la~i
cuvintele sa va macine. Spune ceva care sa jnate ca-ji
pretui~ti parteneru) ~i ca lncerci sa intelegi ce simte.

Folose~te sti1ul conversational "de trecere". Asm i.nse~

sa recepponezi comentariile partenerului, dar sa Ie
indrepp intr-o alta diJ,ecpe, mai mult pozitiva dedit n~
gativa, uneOIi cmar amuzantiL De exempIu:

"Draga mea, inti dau seama, te deranjeaza cc1 am in

tarziat. A~a ca maine rna due la serviciu ~i-mi conce
diez ~eful! Acum, serios vorbind, lnainte sa se incheie
s4ptam ana am sa-p prezint un plan bine gandit, Ca sa
incercam sa rezolvam situapa asta suparatoare."
Cheia constc'1 in "trecerea" de la negativ la pozitiv..li'orbind
despre ceva care v~ hrane~te pe amandoi. Pop face trecerea]a
nil?te amintiri comune fericite , la intamplari ale famiJiei sau
ale prieteni1o r, Ia orice lucru plaeut ~i vesel. SugerecWi 54
IAsati deoparte pentru moment chestiunea negativa curenta,
jucand unul dintre jocurile voastre preferate sau facand 0
plimbare pe jos on cu ma~ina.

AREA H8ATERIEr NEVOILOR" PARTENERULUl

261

sa Ie roste~ti. Intreaba-te:
indnrera partenerul eu ceea ce am de gand
~ spun?" Dad.. da,elimina lucrurile negative! Poti folosi
"revizuireau ?i pentruvorbe pe care le-ai rostit deja.
Sp1lJDC pur ~i simplu: "lmi pare rau dI. am zis asta. Te rog
sa rna ieqiI" Sau: "Har saformulez alttel, deoorece cred

"RcviZuiL;ite-/i" vorbele inainte

()a.rE imi voi

ca m-ai inte1es g:re?it."

eZf, analiza ~j adaptarea ca.torva aspecteale

tiQ.l parte.neml iji pot revolutiona relatia.
poJi intari intemqiunile en partenerul alimentand comunica
rea voastr-a~ diwct sau indirect. Crede-ma, efortu~ pe care-l
depui pentru a cre?te ponderea comunicMii pozitive dintre
voi ip va fi rnspMti t. insutit!

JPuterea celor 20'

nure

pana amm probabil ca at descoperit nevoile fundamenta

Ie ale parteneroh.1i tau, legatura lor cu ale tale ~i cum sa Ie ali
mentezi timp de eel putm 20 de minute In fiecare zi. A?adar,
treci la h'eaba! InceputuJ! poote fi toarte sirnplu: din moment
ce tu ~ partenernl ~titi dl 20 de minute reprezinta necesarul
zilnic minim de timp pentru hranirea nevoilor, aloca!i in
fiecare zi 20 de minnte lmljnte sa"1!1 dupa cina, dimineata,
mainte 51 SWle ceasul ~leptator, in IimpuTt pranzului - ~i
initiaJli coru;;tient procesnl de reindl.rc are.
Incepep. cu lista trebuintelor amandurora. Notati in drep
tul fiecill"eia activii3tile care ar impJini-o. Facetiacest lucru
intr-un hx: unde v:i simti~ amandoi in largul vostru. inlatu
ra!i sentimenfele de vinovatie sau de egoism; in definitiv, va
hrfu* nriproc ~i in scurt limp yeti descoperi faptul ca, pe
tru1sura ce va concentrati mal mult asupra nevoilor partene
ruluj; vep reU$i sa implinip mai bine unele dintre nevoile
proprii. Folositi ascultarea re.Dexiva pentru a va ingriji de
aces~ t:reburnte. Construiti samatori, aniversari sau vacante
in jund nevoilor specifice.

260

CAND UNU PLUS UNU FAC NO[

Foloseljte "metoda sendvi~ului". Asta inseamn~ set I'Ost

.
dId'"

cuvmte
eau a ~.
mamte d
e a menpona
ceva ce POilte~ti
perceput ca negativ. Apoi mcheie eonversalia eu al fi
euvinte de lauda, a?a mcat sa. meadrezi eu eJogn te
sibilele }ucruri negative. lata un exemplu:
Po-

POZlTIV: "Dragul meu, ~tiu cat de mult

familia noastrd; apreciem cu tolii ceea ce faci."

munce~ti pent

NEGATIV; "Astjel cd aseatil, cand ai fntilrziat de fa

am fost frustratil doar pentru ci1 a'jteptam sl1 nu} sun; "

I'll

.e:-..:...:
- .,q.Jl~,

POZlTIV: "E~ti 0 persoanii foaTte responsabili1, lilT in oCaziile

din tn'cut, cand ai sunat ca sa mil anunti cd fntarziI, am a]J1Yxiat
asia foarte mutt."
Demonstrea:z.a empatie. RepheiIe inteIeg,Hoare, de tipul
"Vi1d ci1 suferi" sau "Nu mi-am dat seama c<'lw va sup4.
ra atih de mult ceea ce am spus" sunt mai bune decat
tckerea pustie care se instaIeaza atunci cand Ja~i
cuvintele s<'l va macine. Spune ceva care sfj ilrate elHi
pretuie~ti parteneruI ?i eii mcerci sc1intelegi ce simte. .

Folose~te stilu/ conversational "de trecere". Asta lnseamn4

sa recepponezi .comentariile partenerului, dar s4 Ie
indrepp mtr-o alta direepe, mai mult pozitivli dedit ne
gativa, uneori chiar amuzanta. De exemplu:

"Draga mea, fmi dau seama, te deranjeaz~ ca am in.

tarziat. A?il d1 maine rna duc Ia serviciu ?i-mi conee
diez ~eful! Aeum, serios vorbind, inainte sa. se incheie
saptaman~ am sa-p prezint un plan bine gandit, ca ~
lneercam sa rezolvam situaria asta suparMoare."
Cheia const<'! in "treeerea" de la negativ Ia pozitiv, "orbind
despre ceva care va hrane~te pe amandoi. Pop face trecerea la
ni~te amintiri eomune fericite, Ia intamplari ale familiei sau
ale prietenilor, la once Iucru pUkut ~i vesel. SugercazA ~
Jasa~i deoparte pentru moment chestiunea negativ<'i curentli,
jucand unul dinlre jocurile voastre preferate sau fiknd 0
plimbare pe jos ori ell ma9ina.

NEVOILOR" PARTENERULUI

---;:Revizu~le-Jr 1JOTbek

inainte

261

sa Ie roste~ti. IntreabiHe:

,,~re i:mi voi indurera partenerul

eu ceca ce am de gand
Dadl em,- elintinaluerurile negative! Pop folosi
"revizuirea" ~i penbu vorbe pe care le-ai rostit deja.
5pune pur ~i simplu: Jmi pare diu dl am zis asta. Te rag
ma ierti!" San: ..Hili sa Iotnlulez altfel, deoareee ered
cA m-ai in~ gre,;it.

sa spun?"

sa

F
'

i, a.natiza ?i adaptarea ditorva aspecte ale

telului ill care discuti cu parteneruliti pot revolupona relapa

PoP mtld inte.raqiunile cu partenerul alimentand comunica

rea voastra, direct sau indirect. Crede-rrill, efortuJ pe eare-l
depui pentru a cre~te ponderea eomtmiefuii pozitive dintre
voi i~ va fi rnspHl.tit insutit~

Puter:ea celor 20

minute

Pan~, arum probabH ca ai descoperit nevade fundamenta

Ie ale partenerului tau, feglllura lor eu ale tale t>i cum sa Ie ali
mentezi limp de eel putin 20 de minute in fieeare zj. A9adar,
treci la troab-a! IneeputuJ poate fi foarte sirnplu: din moment
ce tu $i partenerul ~titi ca 20 de minute reprezinta necesarul
z.ilnic minim de timp pentru hranirea nevoilor, aIocap in
fiecare xi 20 de minute - inainte sau dupa eina, dimineata,
inainle s:\ oone eeasal d~teptltor, ~n timpul pranzuJui - ~i
inipap eOIU;>tient procesul de remcareare.
lneepep. cu hsta trebuinteloT amandurora. Notap in drep
tu1 fiedkeia activita!iJ.e care ar implini-o. Facep acest lueru
mtr-un loe unde va sim!lti amandoi in largul vostru. 1nliltu
rap' sentimentele devinovatie sau de egoism; in definitiv, va
hraniti reciproc ~i in scurt timp vep descoperi faptul ea, pe
masurAee v,a concentrati roai mull asupra nevollor partene
rului,ve!i reU$i sa impliniji mai bine unele dintre nevoile
proprii. FoIositi ascultarea reflexiva pentru a va: ingriji de
aceste trebuil1Je. Construiji S<'irbaton, aniversari sau vacante
in jurul nevoilor specifiee.

260

CAND UNU PLUS UNU FAC NOl

Folose~te "metoda sendVi.{;ului". Asta inseamna. ~ ros~.

cuvinte de lauda inainte de a men~ona ceva ce Poate ti
perceput ca negativ. Apoi ineheie eonversatia eu a1 6
cuvinte de lauda, a~a !neat sa ineadrezi tu elogu te
sibilele luerun negative. lata un exemplu:
Po-

POZITIV: "Dragul meu, $tiu cat de mult

familia noostril; apreeiem eu totii eeea ee faci."

mun~ti f'entru

NEGATIV: "Asifel cil asearil, clind ai intarziat de La 5eroiciu

am fast frustratii doar pentru ci1 a~teptam sii mil suni .,
,
POZITIV: "E~ti a persooniifoarte responsabilil, iilT in CJCatiile
din treeut, efind ai sunat ea s4 mil anunji cif intarzil, am aflrecu,t
asta foorle mult."
Demonstreazil empatie. Replieile mtelegAtoaTe, de tipul
"Vad ca sufer-i" sau "Nu mi-am. dat seama cA te va supil
ra atat de mult ceea ee am spus" sunt mai bune decat
taccrea pustie care se instaleaza atunci dlnd la~i
cuvintele sa va macine. Spune ceva care sa arate c!-p
pretuie~ti partenerul ii ca. ineerei sa lntelegi ce simte.

Folose~te stilul conversational "de trecere". Asta inseamnil

sa recepJ:ionezi cOlnentariiIe parteneruJui, dar sil Ie
mdrepti mtT-o alta direcJ:ie, mai mult pozitiva dedit ne
gativa, uneori chiar amuzanta. De exemplu:

"Draga mea, imi dau seama, te deranjeaza di am in

tarziat. A~a cc'l maine rna due la serviciu ii-mi Con<:e
mez ieful! Acum, senos vorbind, mainte sa se incheie
saptamana am sa-p. prezint un plan bine gandit, ca sil
inceream sa rezolvam situaJ:ia asta sup.1ratoare."
Cheia consta in "trecerea" de la negativ Ia pozitiv. vorbind
despre ceva care va hrane~tepe amandoi. Pop face t:roL~ea la
ni~te amintiri comune fericite, la intamplari ale familiei sau
ale prietenilor, la once Iucru pJacut ~i vesel. Sugerem sA
l.!1sati deoparte pentru moment chestiunea negativa cu.renta,
jucand unul dintre jocurue voastre preferate sau fil.cand 0
plimbare pe jos on cu ma~ina.

iNCARC'AREA "BATERIEJ NEVOILOR" PARTENERULUI

---;:RVizu~te-fi"

vorbele intlinte

261

sa Ie roste~ti. Intreab1!i-te:

().1.re im.i voi inc:lnrer~ partenerul cu

ceea ce am de gand

~ spun?" Dad ,11" elim.in1i lucrurile negative! Pop. folosi

:reviz~'" ~i pentru vorbe pc care le-ai rostit deja.

Spune pur ~i simplu: "imi. pare rau Cd am zis asta. Te rag

sa rna ~!" San: "Raj sli formulez aJtfel, deoarece ered

~

Ill-ai m~tes

II

Dupa cum vezi, analiza ii adaptarea catorva aspecte ale

felul uiiJl care discup 01 parteIlerul iti pot revoluJiona relapa.
poli intlli inteaqiunile cu partenerul alimentiind comunica
rea voastra~ diTect san ind:irect.. Crede-ma, efortul pe care-}
depui pentru a cr~te ponderea comuniciirii pozitive dintre
VOl IP va fi riisp~lit msutit!

Puterea celor 26

minute

Pan~ acum probabil cl. ai descoperit nevoile fundamenta

Ie ale parlenerului ~u.legaturalor cu ale tale ii cum sa Ie ali
menteti timp de eel puJin 20 de minute in Hecare zi. A~adar,
treci 1a treab~i! fnceputul poote fl foarte simplu: din moment
ce tu $i pa.rteneruJ ~titi d1 20 de minute reprezinta necesarul
zilnic minim de limp pentru hranirea nevoilor, aiocap in
fiecare zi 20' de minute - illainte sau dupa dna, dimineata,
inainte 51 sune ceasul de;;teptator, in timpul prfulzului - ~i
initiap co~tient prOC-e$1lI de remd.reare.
Incepep cu lista trebuintelor amandurora. Notati in drep
tul fieeareia activitap1e care ar implini-o. Facep. acest lucru
intr-un Joc unde va simti!i amandoi in largul vostru. inJ.~tu
rafi senlimentele de vinovap.e sau de egoism; In definitiv, v~
hrcID.iP nriproc ~i U1 scutt timp veJ:i descoperi faptul ea, pe
masura Ce v! concentraJ:i mai mub asupra nevoilor partene
rului, ve~ re~i sa implilnti mai bine unele dintre nevoile
proprii. Folositi ascultarea reflexiva pentru a va ingriji de
aceste trebuinte. Construip. sarbMori, aniversari sau vacante
in jurul nevoilor specifice.

262

CAND UNU PLUS UNU FAC NOT

---

In sfar~it, folositi lista de mai jos pentru a crea "elernente

pozitive, care bI~nesc" ~i pentm a evita "elementelenegati\re
care sedHuiesc".
'

UN NOV iNCEPVT
ELEMENTE POZITlV'E,

EL8MENTENEGAT~,

CARE HRANESC

CARE SEcATUIESC

Laude, exprimarea verbalil a

acordului fa~ii de a idee bunii
Afecthmea
Intelegerea, ascultarea

Critica (atacarea acpunilor

panenerului)
Dispretul (condescenOenta sau
minimalizarea parteneruIui
Apiirarea opiniei proprii

Exprimarea deschisa $i sincera

Inchidere afectivll sau verball

Comunilme ;;i implicare

Izolare

Cooperare, ascultare reflexiva

Consideratie, elagierea
partenerului
A demonstra interes poz,itiv

Dorintii prea mare de control

sau de putere
Dezaprobarea unicil.Afil
partenerului
ProasUI dispozij:ie, atitudine
moharata
Batjocorirea sau degradarea
partenerului
Lipsii de interes

Tandrete verbalii

Duritate

Purtare grijulie

A neglija bucuria sau tristetea

partenerului

lertare

Atitudine razbun1itoare

Validare

Invalidare

Empatie

Interpretare falsa a rnotivelor sau

a sentimentelor

Acceptare,

toleran~li

Amuzament, ,tunar

Cred ca dupa ce vei incepe sa petreci zilnic cele 20 de mi

nute programate, te va surprinde masura in care de ip vor in
t~ri reiatia. Nu numai ca vei ajunge 1a eel mai profund mvel
al intimitatii, dar, in plus, vei descoperi ~i 0 modalitate de a
ramane acolo.

"Casnicia este [) $coala a stri1daniei $i a virtutii. n

Jeremy Taylor, predica, 1651

ACUID, c~ ai

ajuns la finele acestei carti, te afli abia la lnce

putul dill'ltoriei tale adevc1rate: Intretinerea, zi dupa zi, a rela

~ei taJe.Faptul

ca ai ajuns in acest punet important merita sa

fie sarb5torit. A~a ca uita, pret de cafeva dipe, unde te afli ~i

imagineazA-te La 0 cununie. Aerul e plin de parfumul fIorilor

de slmetele muzicii; oamenii a~teapta, ner!:lbdatori trecerea
tradiponaUi pe culoar a fericitei perechi. Muzica se amplifica,
ajungand La un crescendo emoponant, care anuntc1 sosirea
it. Oamenu mtorc capul, i~i lungesc gatnl pentru a 0
privi ann inainteaza pe culoarui dintre scaune. E ca un inger,
imbr!cata in ve?mantul alb, vaporos; se indreapta spre
destinul. el, sprc mirele care sta. parca a~teptand un vis, un dar
sosit din ceruri.
'ar tu nu priv?ti toaM aceasta procesiune din public. De
asta da~, ~ti chiar in fata altarului. Da, chiar a~a! Ti s-a
acordat ~sa vietii, ?ansa unui nOll mceput, de a-ti revolutio
na relatia folosind tehnicile ?i cele lrei abilitati principale ale
relatiei optime, dezvaluite in aceasta carte. lnzestrat cu aces
te cuno~t:inte, e~ti pregatit $i nerabdator scl-ti dud relapa de
~i

264

CANDUNU

SUNUfACNOI

pe terenullunecos al superficiatitlitll, poo cele cinci niveluri

ale intimita!ii, pW la cele mai man profunzimi ale iubirii.
Preotul stii in fata voastr1'i, zAmbind radios la gmdul unei
tainepe care 0 vep ~esccperi ~ 0 veti ltM din poo infula prie
tenilor ~i a mdelor. In tiicerea tot mal adancA, el incepc cere
monia cununiei - dar nu acele juraminte, versete, poeme ~
recit~ri strilvechi, amt de des gUlsuite 0 singur~ datA ~i apoi
uitate, ci un test, poate eel m.ai important din cate vei da in
viata tao
Dacii tu ~i partenentl tau nu NUl?iti ~-i demonstrati
chiar fn clipa asta, fn fata altarului! - cA mtelegep. prindpiile
relatiei optime ~i ca sunt$ dispw,;i sii trait i conform lor, cu
nunia se anuleaza. iar voi va trebui sA va reluap. educafia de
la zero. Dad!. nu vi'1 dovediJi de:m:ni de ocazia ce vi se oferJ
~ansa iubirii adevamte ~i duramfe - . nuvep rosti junmintele,
n u yeti taia tortul, iar anvitapi VOT fi tri.m.i$i acasA, in ~
anuntuJui dl. suntetJi pregMiji, cu adev.1.rat pregil.tip sa IDee
pep' cea mai importanta ci1lAtorie a vietii voastre. Luptap. real
mente pentru casnici.a voasrra, chW inainte ca ea sJ 6 in.ceput;
trebuie sa demonstrap ca merita~i acest moment de grap.e.
Preotul intinde bratele ~i ihcepe:
- Va aflap astAzi, aid, avand cuno;;tinta unUi lucru tar ~
emoponant: convingerea aparte ca nu daar cAsnicia voastd
va dura, ci ~i iubirea voastra va rezista trecerii anilor!, spune
el, iar adunarea nu mai seoate ni.cio vorba.
Spre deosebire de lorile de astazi, care se vor ve;
teji, spre deosebire de muzica de 3Stazi., care se va stin
ge, l?i de adunarea de astAzi. care se va risipi, ~
pe care am venit s-o sArb1!torim are ?<UlSa ~ re'Liste, ba
cmar sa infloreascJ., pentru d ali lnvJ.tat 0 serie de leh
nici. ~i de abiliti1p esenpale. 0 relatie are ncvoie de
atentie in fiecare zi. ~dar, h'l1ainte ~ spuneti "O3!",
vreau s.:l. rna asigur ca. ~tip nu doar cum ~ vii condua1i
relatia, ci. ~i care v.':l. este des1iIlatia exactA. Fiecare rela
tie pe deplin impliniti!\ este 0 coborare de la emopile de
suprafara spre profunzimea iubirii:'}i a intimitApi. Nue

U lNCEPUT

265

o calMorie 1a distant~ - daar arUi numarap impreuna

nu alcatuiesc 0 disnicie - , ci una in projunzime.
rurcedep chiar acum in acea c.:l.lJ.torie, in coborarea
spre eel mai profund niveI al oceanului afectiv.
Preotul va prive~te lung, pe tine ~i pe partener, apoi m
treaba:
- Suntep gata sa incepep coborarea?
- Suntem gata!, raspundep voi mtr-un glas.
lar preotul, multtImit, lncuviinteaz.:l. Cll un aer :;;tiutor ~i se
adreseaza adunarii:
$tiu ca acest cuplu este pregatit, pentru ca ne-am
intalnit saptamana trecuta ?i am aU7it eu rnsumi ce au
invatat !?i ce intenponeazi:l sa faca de azi inainte, a~a m
cat casnicia lor sa mloreasca. Dar, dupc1 cum Ie-am
Sf'us ~i atunci, ii voi cununa door daca J?i vor dovedi in
fata acestui altar cuno~tintelc din domeniul relatiilor
de cuplu, mai cu seama cele trei abilitap esenpale care-I
vor propulsa spre intirnitate - daca Ie vor dovedi in
fata voastra ~i in acela~i timp vor rcafirma pentru ei
in~i~i aceste principii.
Preotul se lntoarce iara~i spre tine $i spre viitorul tau par
tener de viata..
- Ne putej:i demonstra tuturor ca sunteti pregatip sa por
ni~ la drwn?
Tar voi raspundep ca sunteli nu daar pregatip, ci :;;1 nerab
diHori. Acum cunoa?tep bine abilitatile, tehnicile ~i teoriiIe
recente cu privire la relatia optima, care dovedesc di secrete
Ie cfuldva prezise ale iubirii au devenit un element ?tiintific
previzibil, la fel de simplu?i ill acela?i timp Ia fel de revelator
ca descoperirea facuta de chirurgii din secoIuI aI XVID-Jea,
care ~i-au dat seama ca infeqiile postoperatorii omoara pa
cien.p.i pentru ca medicii folosesc tnstnunente chirurgicaIe
nesterilizate. Voi ?tip ca astazi exista, descoperiri 1a feI de ill
5enmate cu privlre la casniciile "infectate"; ati dobandit abi
litapIe necesare pentru a evita epidemia divortu1ui, care ne

UN NOU meEPUT

266

267

CAND UNU PLUS UNU FAC NOI

infecteaza in prezent lumea, $i dispuneti de instrumentele eu

care sa ocoliti capcanele relap-onale ce va pot duce de la alta
rul insorit direct pe taramul cenu$iu al inimilor rrante. Aveti
ineredere ca putep evita aceste primejdiL Ajungand]a sf~i.
tul cartii, hecare dintre voi este in masura sa demonstreze
preotului, partenerului $i sie$i ca. acum cunoa~te prindpiile
relatiei optime.

Tu $i partenerul tau suntep con$tienti dl 0 relape nu este

o experienta statica, ci 0 calatorie acti.va prin cele dnci nive

luri ale intimitapi, pe care Ie treceti in revista ImpreuN eu

preotul $i cu invitatii .

Primul mvel al intimita~ii: vorbirea in cli~e. Aid nu

exista discutii despre viata sau despre voi lrl.?i\r~, totul e
"bine", "dragut", "nicio problema", pana mtr-n zi, cand
va de;;teptap $i descoperiti ca relatia voastra a fost la fel
de goala precum conversafiile.
AI doilea nivel al intimita~i: rmparta~irea fapteloI.
Etapa impiirta$irii faptelor folose$te limbajul afirma~
lor incontestabile - afirma pi despre servichl. despre
$tirile din seara aceea, despre activitati-le copiilor, despre
vreme - , folosite pentru a evita arice conflict posibil.
Al treilea nivel al innmiti\!ii: imparta!jirea opiniilor.
Odata ce lncepep sa va ImpaIta$ip opiniile, prcocupAri
le $i a$teptarile, pe amfmdoi va pande$te un rise erescut
de a incepe 0 cearta. Parerile constituie terenul pe care
izburnesc razboaiele, dar exista abilitilfi ce pOl ajuta la
depa~irea diferente1or. Dad:i n-ati invatat cum ~ abor
dap certurile la acest nivel, va pande$te riscu' ca in rela
t ia voastra sa se uneasdi unul dintre eei patru factori ai
divortu1ui sau chiar toti.
Al patrulea nivel al intimitatii: impartl~irea senti
mentelor. Al patrulea nivel se atinge atund cand ambii
paTteneri simt suficient de multa sigurantli pentru a~
dezvMui unul aUuia cele mai profunde simtAminte. Ap
invatat amandoi sa ascultati $i sa va exprima.~ opinille
preocuparile ~i a$tepUrile, fari!!. a v~ teme de invalidare.

Exista 0 atmosfera de respect, adica ascultMorul incear

ca sa inteleaga ~i sa valideze ceea ce-i comunica vorbito
TU1. Cand ne imparta$im sentimentele, ne implinim cele
mai profunde nevoi relationale. Conflictul arata ca sim
tamintele ~i trebuintele unei persoane nu sunt intelese,
validate ~i implinite.
Al cincilea mvel al intimita~i: imparta.?irea nevoilor.
ivelul al cindlea este diferit de cele anterioare; aid va
titi in siguranta $i va puteti exprima cele mai profun
de nevoi. Va simtiti in siguranta, la adapost $i trait! in
. limitate unul ell celalalt.

Pe lfulga faptul ca Intelegeti ghidul, cunoa~teti \5i destina

ria: nivelul al patrulea ~i al cindlea de intimitate, cea mai sa
tisfa~toare ~i mai bogata. parte a casniciei. Suntep con~tient1
de pericoleleee se pot na$te daca ramaneti prea mult timp la
nivelurile superficiale, indeosebi 1a al treilea - imparta$irea
opiniilor, "valea plangerii", unde se afla prizoniere, blocate
de zidul conflictului, aproximativ 50% dintre cuplurile ame
ricane. Dintre sotii blocati la al treilea nivel, doar 50% raman
casiHori~i, iar dintre ace;;tia, doar 25% au relatii multumitoare.
Voi nu trebuie sa ramanep prizonieri de aceas,ta parte a zi
dului. $tip ca intimitatea incepe cu comunicarea, vemculul cu
aj,utorul caruia oamenji incep coborarea sprecele mai profun
de niveluri. Majoritatea oamenilor au nevoie de aproximativ
~ase ani ca sa ajunga la nivelurile cele mai profunde - cele la
care se im.parta~esc sentimente $i nevoi -, dar majoritatea
casniciilor durea7.~a numai cinci ani $i jumatate. A~adar,
n-avep nkio secunda de pierdut! Suntep dotap. ~i pregatip sa
incepe~ neintarziat calatoria, hranindu-va inteligenta emo
ponala tot a$a cum v-ati hranit inteligenta educaponala in
timpul $CoW.
Tu $i partenerul v-ati dedicat evaluarii punctului in care
va situati in procesul de comunicare, indicatoruJ de profunzime
al relapei voastre. Daca observati ca va aflati la eel mai super
ficial mvel, vorbirea in cli$ee, promiteti-va sa nu ramaneti

268

CAND UNU PLUS Ul\fl] FAC NOI

prea mu1t timp aco10. Veti recunoa~te stilul conversational in

cli~e drept ceea ce este: un ciclu insidios al repetitiel ~ ill
banalitatii. Va vep aduna energia ~i vep fo10si 0 tehni~ in trei
etape pentru a sparge cercul vicios, confruntandu-v~ direct
eu cli~eele, ataeandu-Ie pe cele nerostite ?i transfonnand
cli~eele in fapte. Veti folosi "intreruperea tiparu)uj"
interventii verbale ~i aqiuni nea?teptate, adesea amuzante.
menite a-I impiedica pe partener sa recurg~ la di~e - ~i Yeti
pune mtrebari directoare, telmica din vanzarile cu amanun
tul, care il obliga pe partener sa converseze mai cu We7.
Dupa ce yeti ajunge 1a urmMorul mvel al intimitcip.i, 1m
part~h;;irea faptelor, va veti stradui sa treeeti de ella fel de re
pede. Veti reeunoa~te cele trei tipuri de fapte: faptele verbale,
faptele-acti uni ~i faptele-tacere. Vei rupe lanpli vorbirii in
fapte, indreprnndu-ti partenerul spre unnatorul nivel al inti
mitatll - imparta~irea opiniilor - , sarbatorind fiecare opinie
imparta~ita, in loe sa va eontestati, sa va atacati sau s.~ vll. mi
nimalizap reciproc.
Urmeaza partea cea mai grea: trecerea cu succes prin cea
mai perieuloasa ctapa a intimitatii, imparta~a opinillor,
care presupune traversarea terenului minat aI conflictului.
Acesta este punctul in care foarte multe cupluri ui~ incotro
se indreapta, cad prada tentatiei conflictului ~ incep dansul
innebunitor a1 acestuia, ai carui pa$i sunt cam a~a~
RenUIrci critice. De fiecare data cand progr~i1I~ ~i ajun
geti la imparta~irea parerilor, preocuparilor ~ a~teptAri
lor, de Hecare daM cand interaqionati cu adevllrat, vA
puteti izbi de ceva ce seamana cu un zid, ~ chiar asta
este: zidul conflictului. Nereu$ind sa gasiti un teren co
mun pentru deosebirile dintre voi, va yeti uwinui: "Uite
ce-ai facut!"; "Cum poti fi atat de lipsit de ~t pmc
tic?"; "Uite cat ai cheltuit!" CilMoria spre intimitate se
opre$te bresc ~i Incep duelurile verbale.
Comentarij dispretuitoare. Cuvintele par lovimri de pumn.
"Nu pop face nieiodata eeva ca lumea?"i"De ce nu poP
fi punctual niciodatil?"; "E~ti leit maid-ta/taicl-tAu/

269
-ta/frare-tlu!" Parlenerii fac eomentarii taioase
pentm a~i protcja teritoriul emotional individual, in loc
sa co.l.aboreze spre binelerelapci.

Re:uenirca la nindunk mai sigure. Yntrucat conflietul este

dureros, unnl dintre parteneri. (sau amandoi) se retrage
din mia conOictului. reveninrl fa mvelurile mai sigure
superncialitlitii - vorbirea in cli-?ee -?i imparta?irea
fapMoJ"~ La aceste niveluri superficiale, cuplul poate
lancezj zile, luni, ani sau chiar deeenii inainte de a-~i
mai imparHt~i opinii ~ de a reincepe dansuJ eu trei P3$i:
crilici, dispR'~ ~ r:evenirea la niveluriTe mai sigure.
Voi ?liti undc va poate duce acest dans: spre cde patru
principale tipare de divoq: - retragerea din fata discutiei in
contradictoriu,amplifiC'a.l'ea cunflictul ui, inval idarea recipro
di in timpui certurilor. inkep:nerea u.nor convingeri exagera
te sao. false co privire b partefler. Toti ae~ti patru facton
51JJ'Vffi 1a nivelul al treilea de intimitate - nivelulimparta?irii
~~ impiediGl soj:ii sa atinga nivelurile mai
retul evjt\rii acestui dalls? Curajul de a privi dincolo
de cmoJiile ,$i atitudiniJe voastre egoiste, de a vedea ~i de a fo
losi conflictul 3.$3 ctim este: UIl aspect inevitabil al. oricarei re
lajii, aspect care, abordat in mod adecvat ~i nll ignorat, v~
poate duce Ja cde mai profunde l1iveluri ale intimitAtii. Ati
lnviilat sa ferun~~ conflictu.l drept () poarta, 0 ocazie de
care ~ profitaJi, nu drept 0 confrun tare ce trebuie ocolita. Nu
veti ma.i reacpona in ala confuctului prin teama, evitare,
furie sau frustrare. atacandu-va partenerul, In lac s:i atacati
problema mai profundil. Mai presus de toate, ati invatat sa
respecta.p deosebu-ile dintre voi. In definitiv, tocmai
deosebirile v-au atras unu) spre celcUait. In aeele momente
"completarea", fiU separarea, iar diferentele dintre voi sunt
acelepiese ce pot duce la compJetarea puzzle-ului psihologic.
Cand smvine conilictul, il puteti traversa folosindu-va de
arselli3lol celor trei abilit.ati esenpale ale rela~1ei optime
considerapa, comunicarea $i incArcarea "bateriei nevoilor"

270

CJo-\ND UNU PLUS UNU FAC NOI

partenemhti prin iubire. Aceste abilitati va pot duce la cele

mm profunde ~i mai satisfadl.toare niveltrri de intimitate.
Aflati la acest altar conjugal,
declarat ca prima abilita
te, consideratia, va fi prima voastra prioritate. CunoaJi>leli
definit ia consideratiei : flohlrarea de a acorda cuiva 0 ma~
valoare, pretuire ~i importanta, privind acea persoana ca pe
un dar nepretu it , eonsiderand dl merita 0 mare cinstire. Ali
hotarat sa va conferiti reciproc distinqia considerapei, iruiif~
rent daca partenerului ii place, daca 0 vrea sau 0 menta.
Fiecare dintre V01 mte1ege dl manifestarea considerilp.ei

inseamna sa deeida ca pareri'le, preocuparile ~i &Jtep~rile

partenerului sunt ceva mai pretioase decat ale sale. Cu alte

cuvinte, ap ales sa fiti unul pentru altul un iubit sensibil sau

a iubita sensibila. Ori de dite on apar in ronversatille voastre

p<1reri, preocupari !?i a~teptari, yeti ascull'a, yeti 'intclege, vep

pretui ~i yeti raspunde cu solutii care sa va permitaamandu

an

roTa sa tip. lnvingatori.

Intelegeti d va fi U!;>OF sa onorati asemanMile dintre vai,
dar adevarata consideratie COI1sta ill recunoa;;terea, respecta
rea ;;i acceptarea deosebirilor. Odata ce hotarati sa cinstiti di
ferent e1e dintre voi, yeti avea eurajul &i patrundeti poo poor
fa ce vi se va deschide, dezvalurodu-va un teritoriu in care
puteti descoperi pe deplin inima ;;i sufletul celuilalt. Promi
teti sa aratati consideratie in fieea:re zi, prin euvinte ~i in scris,
afi;;fuld-o ~i proclamand-o. Veti cinsti in mod deosebil acea~
ta :zi, ziua nuntii voastre, ca pe 0 pialTa de mcercare a respee
tului ve!?-nlc ce vi-l purtati reciprOC, ~ Vl!P reveni In fiecare zi
la ea cu inirna, cu mintea ~i co spiritul.
Apoi demonstrati cat de bine cuno~teticea de a doua abi
litate a relatiei optime: eomunicarea reu~ita ~ cu micz, in~
pand cu ascuItarea, nU cu dmtarea solutiilor. Va dati -.eama d
fiecare fiintJ umana are 0 nevoie fundamentala, esen\ialii de
a fi ascultata pentru a se dezvolta ;;i a inflori ;;i ~titi d' asculta
rea reflexiva este 0 metoda puternid de comunicare, eu aju
torul careia frecare diotre parteneri poate fi un iubit ~nsibil
sau 0 iubita sensibila pentru ce1alalt. Cand v1l. sirotiti
ascultat i, inte1e;;i ;;i validati, puteti construi Impreuna, in

UN NOU INCEPUT

271

echipa, solupi Ia oriel' neintelegere, in urma carora amandoi

sa fiji invingatori.
Arum cunoa!,lleti bjne tehnicile ascultarii reflexive: unul
dintre voi l~i prezinta senlimentele ~i nevoile, iar ceHHalt as
culM ~i parafrazeaz<1, pana dind va intelegep reciproc perfect
~l putep crea 0 solu~e ca;;tigatoare pentru amandoi. A~ pro
mis sa adoptap mai intai rolu1 "angajatului" ;;i sa ascultati cu
atenjie, ea ~ l'n!elegep pe deplln ~ sa pretuip ee are de spus
eelalalt. Intelegep c<1 Iupta partenerilor pentru a juea aeela~i
wI (de client sau de angajat) rm constituie 0 cale de rezolvare
a conflictulu'. Actul ascultarn reciproce se nume~te "com
plelare" ; prin int~rmediullui,doua puncte de vedere indivi
duale se comb ina lntr-Lm tot unitar. Va dap seama ca nu tnai
sun.l:eti doi indivizi separ;ap, ci doi oameni care se completea
za lIlereu until pe altul prin iubire, fiecare respeetand ;;i pre
tuind unicitatea celuilalt.
. i'n fine, exersati a treia abilitate a relatiei optime: incarea
rea "bateriei nevoilor" partenerului prin iubire. $titi ca origi
nea conllictelor ce VOT ameninta relatia voastra se afla in tre
buintele neimplinite. V-ati insu~it cuvintele lui Stephen
Covey: orice conflict de prop0rtii dintr-un cuplu mnstituie
rezultatul neimplinirii nevoilor unuia di.ntre parteneri. Inte
legand cd barbatii ~i femeile au nevQi diferite!?,i mijloace dife
rite de a Ie implrni, promitep sa va descoperoip reciproc
nevoile eele mai rmpm-tante ?i ~ va straduiti eu conrsecventa
sa Ie impliniti in Hecare, zi. At!. identifieat ~i ap al;>ezat in
ordinea importantei trebuintele fundamentale ale fiecaruia,
incepand cu cell' prezentate in aceasta carte: (1) nevoia de a
va simti In comuniune, discutand san petrecand timp tiber
impreuna, in cuplu; (2) nevoia de a va simP. acceptati ~i pre
tuiti pentrn ceea ce sunteti ~i ceea ce facep; (3) nevoia de a
simp ca partenerul este sincer ~i demn de incredere; (4)
nevoia de a simp ca existA un angajament reciproc d Yeti
ramane impreuna !?i de a va simp in siguranta in aceast1!: rela
!ie de iubire; (5) nevoia de a simti ca participati la Iuarea
majorWi~ii deciziilor ce va afecteaU viata ~i cAsnicia;

272

C.ANDUNU

'FAC NOI

(6) nevoia de tandrele verbala sau fizidi; (7) nevoia de a ~imti

cii aveti a reI a tie spiritual~ intensa, lncal1evibTap amandoi:
$titi ca aceste trebuin~e sunt conectate la psihicul fiediruia
dintre voi ca 0 baterie cu ~pte celule, fiecare celulii comu
nicand eu 0 trebuinta fundamental~L$titi cum sa reindireap.
aceste eelule atunci cand viata cotidiana Ie-a sedituit ~ ali
promis sa Ie alimentati timp de eel putin 20 de minute in fie
care zi. Va aduceti aminfe descoperirea doctorului John ('-.olt
man, expert in relapj de cupIu: fapful di 20 de minute pe zi
petrecute deschizandu-va unul faf,a de eeHUalt in moduri sub
stantiale traseaza grani!u intre divoq ~ pilstrarea unei rclatii
satisfikatoare. Cand tu ~i partenerul va veti confrunta eu un
conflict sau a tensiune, ve~i ~ti a1 pub$ folosi rnodalitaJi de
incarcare indirecta, cum ar fi ,,:rev:iztW'&'l" liIUbajului-folosit,
imbH3nzirea vocii, tehniea imaginilorvel'bale sau cea a ascu.l
tarii reflexive, pentru a raspunde !levan amandurora de a
gasi 0 rezolvare saniitoasa a conflidului.
$titi di intr-o dlsnicie sunl implicate mult roai multe lu
cruti, dar ati dovedit ca suntc~ pregatiti sa incepep. c~L'lloria.
Mul~umit de cu.n~tintele voast:re, preotul z.im~te.
este pregatit sa v::l calauzeasea in dcpunerea juramintelor ce
va \Tor uni destinele ~i in ur:ma dirora veti porni in ~toria
spre cele mai profunde nivelwi ale intimitatll Dar inainte ~
va lipiti buzele l:n samtul cununiej, cste nevoie ca mitnple
voastre sa se impleteasd\ pentru totdeauna, D.U in maniera ro
botica, monolitica a consens1'llui cmnplet lipsit de friqiuni, ci
in calitate de entitati independente, 'carepmmit sa conlucre
ze mereu pentru binele reIa~ei. lji nu pentro implinirea seo
purilor personale.
- Sunteti pregatiti sa va unip -unulleu altul, sa devenip un
,,noi" unitar, in lex: de un simplu "en"?. intreaba preotul. Din
ceea ce mi-ap spus, ~tiu ca m~elegeti ce insearnna noi: in
seanma sa fip 0 echipa, 0 complelare pemtanenta a ceea ce
este fiecare dintre voL lmp~ind loL ,ce ,e mai bun pentru
amandoi. Acum, ca purcedeti in aceastti oWlJtorie spre inlimi
tate, nu mai trebuie sa cerop. fiecare sa vi se fuca pe plac, ci ~
gasiti calea cea mai buna pentru a.mandoi. Tot ce face

UN'NO

EPUT

273

dintre voi, mcepand din aceasta clipa, il va afecta dramatic pe

celllalt. Suntep gata?
Val ineuviintap in acee~i clipa, iar preotul continua.
Va rog sa repetap dupa mine juramantul i?i, m spiri
cOIDunicarii viitoare dintre voi doi, sa nu-l rostiti
doar din varlul buzelor. Nu repetap mecanic lega
~Intul, ca sa-I uitap. mai tfu'ziu, ci lasap.-l sa va
pi!\,trunda fiinta l?i viata caci acestea sunt Iegile dupa
care trebuie sa traip; negarea, neglijarea sau invaIi
darea va vor trimite imediat in punctul de plecare ~i va
trebui sa luati caIiHoria de la capc'U, poate Hecare de
unul singur.
Apoi preotul incepe sa recite Iegmnantul.

- Cand ",or fi diferenfe ~i conilicte intre voir ceea ce e

,tal, promiteti sa va ascultati pe rand, eu atentie?

Voi va priviti, va zambip. ~ spuneti intr-un glas:

-Da!

- Promifeti sa va L'isati deoparte propriile opinii, preocu

pari l?i a~teptmi ill timpul conversatillor ~i sa faceti tot ce
:e1i pentru a inte1ege ce spune cela1alt i?i cine este el ca

persoana?
-Da!

Promiteti sa accepiati ~ sa pre~ip unicitatea celuilalt,

0 persoana separata, dar in aceIa$i timp speciala i?i
valoroasJ.?
-O3!
- Promitep sliva strilduiti sa ajungep la un acord in ce
priv~te toate solutille Ia conflictele pe CaTe Ie yeti traversa
impreuna, compietaJIdu-va astfel intr-un tot umtar?
- O3!, promitep voi."
- ProHtitep. sa descoperiti cele mai profunde nevoi rela
tionale ale partenerului ~ sa facep tot ce va sti'i in putinta
pentru Ie a rasplUlde sau ~ vA ducep partenerolla izvoarele
ce-iJ vor implini nevoile cde profunde?
-

care este

-Da!

274

cAND UNU PLUS UNU FAC NOT

Acum urmeaza eel mai important legamant, care

euprinde cele trei abilitAp. de baza ce va vor duce la cele mai
profunde niveluri ale intimita1ll.
_ Promiteti sa va respectap wml pe aItul, sa comunicati
~i sa va hranip unul pe altul eu iubire pan.1 cand moartea ;a
va desparti?
_ Juram solemn sa faeem acest lucru! Vocea preotului
cap:l.ta amp1oare.
Pazip-va uniunea mai presus de toate lucru.rile de
pe pamant! Lasap.-va deoparte annura emotionaUi ~i
1upta ti pentru relap.a voastra in fiecare zi! mrfunali
granilele dintre voi, daramati zidurile, deschideti-v~
mintea ~i inima unul spre ceHHalt, complet, fara excep
tie! Odata ce veli face acest lueru, Yeti fi pregatiti sa
incepep calatoria spre cele mai profunde niveluri ale
intimitap.i. Aeum sunteti dotati pentru aeea dilatorie,
un pe1erinaj ee nu se petrece 0 singura dat-a ~i nid nu
are un final, ci trebuie reluat mereu, in fiecare zi din
anii pe eare-i veti petrece impreuna. Secretul relaliei
optime este dorinta pennanent3 de a face fala luptci.
reeunoa~terea faptului di 'iSuntem impreuna in
aeeasti!. situatie". Trebuie sa lnVatati sa faeeti fa~
deosebirilor, suferinlei, rezisten.tei !;ii, mai presus de
toote, frieii, ~i trebuie sa reaJizati aceasta fmpreur:-,
punand relatia voastra 1a mare pret ~ promitandu-vl'l
di nu va vep 11isa infranp. de cidul conflictului, al
dezbinarn ~i al distrugerii. Dedicap.-va muncii de
fiecare zi pe care 0 presupune relatia optima! ~i nu
uitap; in momentul in care hotatati ca ati atins eel mai
profund nivel al intimita1ll ~i c.1 nu mai e altceva de
facut, yeti fi eondamnap sa revemti la nivelurile
superficia1e pentru. 3 earor dep~ire ali depus a
stradanie!
VOl incuviintap amandoi, apoi faceli schimb de inele, pri
vindu-va tot timpulin ochi.

UN NOV iNCEPUT

275
Fiindea ap jurat eu solemnitate in fala Lui Dumnezeu ~i
a acestor martori. eu autoritatea eu care sunt investit, va de
dar arum easatarip, sot ~i sope. Poti sarufa rnireasa.!
Va imbra!i~ti pentru saruM cununiei, iar asistenta ex
plodeaza in aplauze ~i felicitari.
Preotul iJ.;i indreapta atenpa asupra asistentei.
- Am privilegiul sa-I felicit ~i sa vi-i prezint pe...
$i va striga numele cu mareemop.e ~i bucurie - nu sepa
rat, ca inainte, ci intr-un tot coeziv, acel "domnul ~i doamna"
ce vorbesc despre devotament, respect!;ii iubin~ v~c.1. Por
niti pe culoar, incepand calAtoria viepi voastre, dilatoria spre
intimitatea real.1 ~i durabiIa.
A sosit timpul pentru un nou lncept. Trage aer in piept,
ia-~i partenerul de mana ~i plonjali amandoi in apele
intimitafii. ScufundiHe adane, prelung, spre limitele mintii,
corpului ~i sufletului. Poate di primul ~oe va fi stimulator sau
te va speria, dar dupa ce ajungi in adancuri, ti se va deschide
o noui1 lume. Este lumea cantata In poezii~i-n eantece, un loe
1a care viseaza top oamenii, dar unde foarte putini ajung, 0
lume ee poate fi la fel de greu de atins ea 0 planet! indepar
tata, de,i 1ic.1re?te chiar deasupra Ull1Arului tau: cele mai
profunde adancuri ale inimii omen~ti.
Fie sa eereetezi profund aeeasta lume miraeuloasa, s-o
'imbra~zi, sa te scalzi in gloria ei. Atunci ~i numai atunci vei
trai cel mai mare dar al viet: sa iube~ti ~i sa fii il1bit.