Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONVERTOARE DE PUTERE
UTILIZATE IN SISTEMELE DE
GENERARE A ENERGIEI
PITETI 2007
CUPRINS
1. SISTEME PENTRU GENERAREA ENERGIEI (EGS) ...................................
1.1. PILELE DE COMBUSTIE - TEHNOLOGIA HIDROGENULUI ...........
1.2. TEHNOLOGII PENTRU STOCAREA ENERGIEI .
1.3. TOPOLOGII DE CONVERTOARE DE PUTERE ....................................
1.4. Referinte bibliografice .................................................................................
2. CONVERTOARE C.C.C.C. ...............................................................................
2.1. CONVERTOARE CU RAPORT COBORTOR ........................................
2.2. CONVERTOARE CU RAPORT RIDICTOR ..........................................
2.3. CONVERTOARE DE RAPORT OARECARE ...........................................
2.3.1. Convertoare de tip buck-boost .......................................................
2.3.2. Convertoare de tip CUK .................................................................
2.4. CONVERTOR N COMUTAIE CU REVENIRE ....................................
2.5. CONVERTOR N COMUTAIE DE TIP DIRECT ..................................
2.6. CONVERTOARE N CONTRATIMP
2.7. CONVERTOARE IN SEMIPUNTE ............................................................
2.8. CONVERTOARE IN PUNTE
2.9. CONVERTOARE CVASIREZONANTE ...................................................
2.9.1 Comutatoare comandate cvasirezonante ........................................
2.9.2. Buck cu comutare la tensiune zero .................................................
2.9.3. Buck cu comutare la curent zero ....................................................
2.10. Referinte bibliografice ...............................................................................
3. INVERTOARE CU SARCIN DE BAND LARG .......................................
3.1. INVERTOARE MONOFAZATE CU SARCIN DE BAND LARG ...
3.2. INVERTOARE TRIFAZATE CU SARCIN DE BAND LARG .........
3.3. EFECTUL COMUTAIEI DISPOZITIVELOR .......................................
3.4. Referinte bibliografice .................................................................................
4. STRUCTURI DE CONVERTOARE MONOFAZATE UNI-ETAJ .................
4.1. INVERTOARE CU UN SINGUR ETAJ DE CONVERSIE ......................
4.2. MODELAREA SI SIMULAREA UNUI SISTEM EGS .............................
4.3. CONCLUZII .................................................................................................
4.4. Referinte bibliografice .................................................................................
5. TOPOLOGII DE INVERTOARE MONOFAZATE MULTI-ETAJ ...............
5.1. INVERTOARE DE TIP MULTI-ETAJ ......................................................
5.1.1. Topologii c.c.-c.c.-c.a. ......................................................................
5.1.2. Topologii c.c.-c.a.-c.c.-c.a. ...............................................................
5.1.3. Topologiile c.c.-c.a.-c.a. ...................................................................
5.2. MODELAREA SI SIMULAREA UNEI TOPOLOGII EGS ......................
5.2.1. Convertorul cc-cc de interfata PEMFC-ESD ................................
5.2.2. Convertorul cc-cc ridicator cu izolare electrica ............................
5.2.3. Convertorul cc-ca ............................................................................
5.3. EFICIENTA ENERGETICA A SISTEMULUI EGS ................................
5.4. CONCLUZII .................................................................................................
5.5. Referinte bibliografice .................................................................................
6. PROIECTAREA UNUI SISTEM DE GENERARE A ENERGIEI ..
6.1. PROIECTUL TEHNIC
6.2. PROIECTARE ELECTRICA ..
6.3. MODELAREA SISTEMULUI PENTRU GENERAREA ENERGIEI
(EGS) ALIMENTAT DE LA PILE DE COMBUSTIE .............................
6.4. STABILITATEA SISTEMULUI EGS ........................................................
6.5. CONCLUZII FINALE .................................................................................
6.5. Referinte bibliografice .................................................................................
I- 1
I- 1
I- 2
I- 4
I- 5
II.- 1
II.- 2
II.- 9
II-14
II-14
II-20
II-21
II-25
II-30
II-34
II-35
II-38
II-38
II-41
II-49
II-56
III- 1
III- 5
III-10
III-15
III-16
IV- 1
IV- 3
IV- 9
IV-17
IV-17
V- 1
V- 1
V- 1
V- 5
V- 6
V-10
V-10
V-13
V-15
V-17
V-20
V-21
VI- 1
VI- 4
VI- 6
VI-15
VI-23
VI-35
VI-36
I-1
I-2
mai ridicata putere specifica este obtinuta de tehnologiile bazate pe camp electric,
dar la cea mai scazuta energie specifica.
Tehnologiile de stocare ale energiei care sunt prezentatate in aceasta carte sunt:
A. Stocarea electrochimica a energiei
A.1 Baterii
Bateriile plumb-acid cu o energie specifica ridicata conparativ cu alte tehnologii de
stocare a energiei, dar puterea specifica este scazuta din cauza impendantei interne
mari (rezistenta de contact intre elestrozi si electrolit). Cercetarile in acest domeniu
sau focalizat mai mult pe constructia lor, deci dupa mai bine de 140 de ani de la
aplicare, reactiile chimice au ramas aceleasi. Eforturi de crestere a puterii debitate
sunt raportate in:
Bateriile TMF (Thin Metal Film) produse de Bolder Technologies
Corporation - USA. De exemplu, o celula Bolder TMF de 2V, 1.2Ah poate
fi complet descarcata intro secunda la 1kA si apoi reincarcata in 2-3 minute
si se poate obtine peste 15kW/kg in viitorul apropiat.
Baterii plumb-acid bipolare. Se obtine o putere specifica de pana la
1kW/kg si densitate de putere de peste 30MW/m3. Din considerente si de
pret, bateriile plumb-acid vor fi utilizate in proiect.
Baterii Li-ion. Se observa ca acestea pot asigura 1kW/kg la o energie
specifica mai mare decat cele cu plumb-acid, dar mai mica decat la
bateriile TMF.
Figura 1.3. Energie specifica [Wh/Kg] functie de puterea specifica [W/Kg] pentru
diferite tehnologii de stocare
In concluzie, aceasta tehnologie are capabilitati ridicate de stocare a energiei, dar
capacitati mai reduse la debitarea puterii. Bateriile sunt localizate in figura 1.4 in
I-3
gama de timp de transfer pornind de la minute pana la sute de ore, deci bateriile pot
fi dispozitive de stocare indelungata a energiei [7,8].
I-4
7.
8.
9.
Ulrich Stimming, L.G.S. de Haart, J. Meeusinger, Fuel Cell Systems: PEMFC for Mobile and
SOFC for Stationary Application, Wiley-VCH Verlag GmbH, 2005.
U.S Dept. of Energy and U.S. Environmental Protection Agency. Fuel Cell Vehicles. Technical
report, www.fueleconomy.gov/feg/fcv_fuels.shtml, May 2005.
National Energy Technology Laboratory, Fuel Cell Handbook (Fifth Edition), EG&G Services
Parsons, Inc. Science Applications International Corporation, 2000.
Hussey, T. and Rumburg, G. Hydrogen safety considerations in heat treating applications,
http://b2.boc.com/catweb, 2000.
David Linden, Thomas B. Reddy, Handbook Of Batteries, McGraw-Hill Professional; 3
edition, 2001.
S.R. Holm, H. Polinder, J.A. Ferreira , P. van Gelder, R. Dill, A Comparison of Energy
Storage Technologies as Energy Buffer in Renewable Energy Sources with respect to Power
Capability'. In Young Researchers Symposium in Electrical Power Engineering , Leuven ,
2002.
Nicu Bizon, Fuzzy Control Techniques for Dead Time and Slow Processes, Advances in
Intelligent Systems and Technologies, Third European Conference on Intelligent Systems and
Technologies ECIT04, CD proceedings, Publisher: Performantica, ISBN 973-7994-78-7, 2004.
N. Bizon Mecatronic i tehnologii neconvenionale, ISBN 973-685-301-2, Editura
MatrixROM, Bucureti, 2001.
N. Bizon, M. Oproescu, Cycloconverter Operation in the low-cost Energy Generation Systems,
Buletin tiinific al Universitii din Piteti, seria Electronica i tiina calculatoarelor numr
special 1 / 2006, ISSN 1453119, Pitesti, 2006.
I-5
CONVERTOARE C.C.C.C.
2. CONVERTOARE C.C.C.C.
Convertoarele curent continuu curent continuu (c.c.-c.c.), ntlnite n
literatura de specialitare i sub denumirea de convertoare de curent continuu,
transform energiei furnizat de o surs de tensiune continu tot n energie de
tensiune continu, ns de o alt valoare, eventual reglabil. Performanelor
convertoarelor c.c.-c.c. se mbuntesc prin:
creterea randamentului energetic de conversie;
reducerea dimensiunilor de gabarit ale acestora.
Cea de-a doua direcie presupune utilizarea unor dispozitive
semiconductoare de putere cu performane ridicate i de volum redus, practic
realizabile n prezent. Oricum, n structura prii de for a convertoarelor de putere
rmn componentele pasive reactive, cu dimensiuni comparabile cu volumul
ocupat de restul componentelor. Modalitile de reducere a dimensiunilor de
gabarit sunt:
- creterea frecvenei de lucru a convertoarelor de putere (de remarcat ns c
randamentul de conversie scade, datorit creterii puterii disipate n comutaie
de ctre dispozitivele semiconductoare de putere, deci, implicit, creterea
dimensiunilor radiatoarelor acestora);
- nlocuirea convertoarelor clasice cu convertoarele de putere care lucreaz n
modul comutat, care permit creterea frecvenei de lucru; un dezavantaj
semnificativ al utilizrii convertoarelor de putere care lucreaz n modul
comutat l constituie producerea unor perturbai electromagnetice de nivel
ridicat;
- utilizarea unor tehnici de comand performante.
Reducerea pierderilor n comutaii, chiar la frecvene de lucru ridicate, se
obine prin utilizarea convertoarelor de putere rezonante sau cvasirezonante . La
aceste tipuri de convertoare modul de lucru rezonant este caracterizat de forme
de und sinusoidale pentru tensiunea pe dispozitivul comutator i/sau ale curentului
care circul prin acesta. Printr-o comand adecvat, aceast modificare a formelor
de und determin:
- comutarea direct a dispozitivul de putere atunci cnd tensiunea la bornele sale
este egal cu zero, realizndu-se comutarea la tensiune zero (ZVS Zero
Voltage Switching);
- comutarea invers a dispozitivul de putere atunci cnd curentul prin acesta
este zero, realizndu-se comutarea la curent zero (ZCS Zero Current
Switching).
Convertoarele c.c.-c.c. sunt de mai multe tipuri (buck, boost, buck-boost,
Cuk, semipunte, punte etc.), configuraie de baz fiind cea de convertor buck,
respectiv boost.
Pentru nelegerea mai facil a funcionrii noilor tipuri de convertoare
c.c.-c.c., n acest capitolul se va analiza succint funcionarea structurilor de baz, n
regim permanent de funcionare, la o comand cu modularea n durat a impulsului
de comand (PWM Pulse With Modulation). Se vor neglija pierderile de putere
II-1
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-2
CONVERTOARE C.C.C.C.
Figura 2.2
Ui L
deci
di
di U U 0
U0 i
dt
dt
L
(2.1)
2 I U i U 0
t on
L
(2.2)
II-3
CONVERTOARE C.C.C.C.
Pe intervalul toff tranzistorul este blocat, curentul prin sarcin fiind preluat
de diod, deci putem scrie:
0L
U
di
di
Uo o
dt
dt
L
deci
2 I Uo
t o ff
L
(2.3)
(2.4)
t off U i U o
t
U
T
i U o on U i U i
t on
Uo
t on U o
T
Uo
Ui
(2.5)
Ui
1
1
2 I L
2 I L
T t on t off 2 I L
U i U o U o U i 1
Ui Uo Uo
deci riplul curentului prin inductana L este:
UiT
1
2L
(2.6)
Riplul curentului i msurat fa de valoarea medie a sa, care este valoarea medie a
curentului prin sarcin Io, depinde direct proporional pe perioada de comutare T i
invers proporional de valoarea inductanei L. De asemenea, din relaia 2.6, se
remarc dependena acestui riplu i de valoarea factorului de umplere . Dac
tensiunea de intrare este constant, valoarea maxim a riplului, se obine pentru un
factor de umplere =0,5 i este egal cu:
I Max
UiT
UT
0,5(1 0,5) i
2L
8L
(2.7)
UoT
(1 )
2L
(2.8)
II-4
CONVERTOARE C.C.C.C.
I Max
U oT
2L
(2.9)
L cr
UiT
UT
1 L cr ( max) i , pentru I o dat
2I o
8I o
(2.11)
- dac U o =constant
L cr
UoT
1 L cr ( max) U o T , pentru I o dat
2I o
2I o
(2.12)
Deoarece
Ui U o R Io
relaia 2.6 devine
RT
1 I o
2L
R cr
2L 1
, pentru L dat
T 1
(2.13)
(2.14)
t 2 T t on t 1 ,
t 1 t 2 t off , 1
t1
,
T
t2
T
IM Ui Uo
t on
L
t on
Uo
t on
U
IM Uo
t1
Ui Uo
t 1 t on U i
t1
L
II-5
CONVERTOARE C.C.C.C.
Uo
U i 1
(2.15)
Io
t on t1 I M
2T
IM
1 U o t 1 1 U i T
41
2
L
2
8L
(2.16)
I o 4I max 1 1
Io
4I Max
Uo
2
(2.17)
Io
Ui Io
2
4I Max
4I Max
Caracteristica de transfer n tensiune a convertorului pentru U i =constant este
reprezentat n figura 2.3, pentru diferite valori ale parametrului .
Figura 2.3
Dac U o =constant, utiliznd relaiei 2.9, putem scrie n Rcr:
I Max
U oT
I o ( cr ) M I 1 I o ( cr ) M
2L
Uo
Ui Uo
2
Io
4I o ( cr ) M
II-6
CONVERTOARE C.C.C.C.
Io
4I o ( cr ) M
Ui
Uo
1
Ui
1
Uo
(2.18)
Figura 2.4
U o u c
T2
T2
Q 1 1 T
I
1 U i
1 U o
C C22
8CL
8CL
deci
U o
Uo
T2
8CL
(2.19)
Deoarece:
1
,
T
fo
1
2 LC
f
2
1 o
U
2
f
(2.20)
U *o u c R c i U o R c I
deoarece mrimile u c i i sunt defazate n timp.
II-7
(2.21)
CONVERTOARE C.C.C.C.
Caracterizare energetic
n condiii reale de funcionare trebuie s avem n vedere pierderile de
tensiune i putere pe tranzistor, diod, bobin (rezistena bobinei rL ) i din
circuitul de comand.
n acest caz relaiile 2.2 i 2.4 devin:
2I U i U o VCEsat rL I o
t *on t on
*
t on
L
2I U o VD rL I o
t *off t off
t *off
L
(2.22)
Po
U oIo
unde:
T
T
PdL rL I o2
t on t sB t f t r t sD
t*
VCE sat I o on
T
T
2
t t sD
tf r
tr
PdT com U i I o
2T
t on I o
P
Uo o
Pd comand bipolar U i I B
I 2
I 2D ( RMS) I o2
II-8
(2.23)
CONVERTOARE C.C.C.C.
R DSon R DSon 25 C R DS
Pd comand MOS Q G VGS f
neglijabil,
Pd comand MOS
Ui L
di
di U
i
dt
dt
L
(2.24)
2 I U i
t on
L
(2.25)
deci
II-9
CONVERTOARE C.C.C.C.
Figura 2.6
Pe intervalul toff tranzistorul este blocat, curentul prin sarcin fiind
preluat de diod, deci putem scrie:
Ui L
di
di U i U o
Uo
dt
dt
L
(2.26)
deci
2 I Uo Ui
t o ff
L
(2.27)
t off
t
Ui
U
T
1
off i U o
Ui
Ui
t on U o U i
T
Uo
t off
1
Ca urmare, valoarea medie a tensiunii de ieire depinde doar de valoarea
tensiunii de intrare n convertor, Ui, i de cea a factorului de umplere a semnalului
de comand, . Modificarea acestuia din urm n intervalul (0, 1) permite reglarea
neliniar a tensiunii de ieire la valori mai mari dect Ui.
Caracteristica de transfer n tensiune a convertorului
Uo
Ui
1
II-10
(2.28)
CONVERTOARE C.C.C.C.
Uo
2 I L
1
2 I L
T t on t off 2 I L
U o U i U o U o 1
Ui Uo Ui
deci riplul curentului prin inductana L este:
UoT
1
2L
(2.29)
I Max
UoT
U T
0,5(1 0,5) o
2L
8L
(2.30)
Dac tensiunea de intrare este constant relaia 2.29 se rescrie sub forma:
UiT
2L
(2.31)
I Max
U iT
2L
(2.32)
IU i I o U o
Io Ui
1
I
Uo
(2.33)
I o
UoT
2
1
2L
(2.34)
1
valoarea maxim a riplului la ieire dac
3
II-11
CONVERTOARE C.C.C.C.
I o ( cr ) M I o ( cr ) max
2 UoT
27 L
(2.36)
L cr
UoT
2U o T
2
1 L cr ( max)
, pentru I o dat
27I o
2I o
(2.37)
- dac U i =constant
L cr
UiT
1 L cr ( max) U i T , pentru I o dat
8I o
2I o
(2.38)
Deoarece
Ui
U o R Io
1
relaia 2.29 devine
RT
2
1 I
2L
R cr
2L
1
, pentru L dat
T (1 ) 2
(2.39)
(2.40)
t 2 T t on t 1 ,
t 1 t 2 t off , 1
t1
,
T
t2
T
t on U o U i
t t
U
on 1 o
IM Uo Ui
t1
Ui
t1
Ui
t1
L
IM Ui
t on
L
II-12
CONVERTOARE C.C.C.C.
U o 1
Ui
1
(2.41)
Io Ui
1
I i U o 1
(2.42)
deci
De asemenea, avem:
U o 1
U Ui
Ui
o
1
Ui
1
Ui
1
Uo Ui
(2.43)
t on t 1 I M
2T
IM
1 U i t on 1 U i T
( 1 )
2
L
2
2L
(2.44)
respectiv
Io I
UT
1
i 1
2L
1
(2.45)
Io
I o cr M
Ui
27 U i
27 U i
1
2
4 Uo
4 Uo Uo Ui
Ui
Uo
4 Uo Uo
I 2
1 o
I o cr M
27 U i U i
(2.46)
Figura 2.7
II-13
CONVERTOARE C.C.C.C.
i D I o , D on
ic
I o , D off
determin (vezi figura 2.8):
U o
U T
Q 1
I o t on o
C
C
R C
deci
U o
T
Uo
RC
(2.47)
Figura 2.8
Convertorul boost este foarte utilizat pentru sarcini cu caracter capacitiv,
cum ar fi blitz-urile foto si circuitele de ncrcare a bateriilor. Curentul continuu de
intrare determin alegerea acestuia n RN pentru realizare funciei de prereglare, n
scopul mbuntirii factorului de putere.
Dac convertorul boost lucreaz n R curenii maximi prin tranzistor i
diod vor fi mari. Condensatorul trebuie s aib o capacitate mai mare fa de buck
pentru acelai riplu al tensiunii de ieire. Dezavantajul principal al convertorului
boost este legat de problema controlului n RN. Prezena pseudo-filtrului de ordinul
doi LC determin un timp de rspuns relativ mare al convertorului, dificil de
compensat. Controlul este mult mai uor n R cnd trebuie compensat doar efectul
capacitii, energia bobinei fiind nul la nceputul fiecrui ciclu.
2.3. CONVERTOARE DE RAPORT OARECARE
2.3.1. Convertoare de tip buck-boost
Convertoarele de tip buck-boost pot fi obinut prin conectarea n cascad a
unui convertor buck cu un convertor boost, deci ele furnizeaz o tensiune de ieire
aproximativ continu, mai mare sau mai mic dect tensiunea de intrare n
convertor. De aceea, n literatura de specialitate se mai numesc convertoare de
II-14
CONVERTOARE C.C.C.C.
Figura 2.10
II-15
CONVERTOARE C.C.C.C.
Ui L
di
di U
i
dt
dt
L
(2.48)
2 I U i
t on
L
(2.49)
deci
Pe intervalul toff tranzistorul este blocat, curentul prin sarcin fiind preluat
de diod, deci putem scrie:
di
di U o
Uo 0
dt
dt
L
(2.50)
deci
2 I Uo
t o ff
L
(2.51)
t on U o
t on
Uo
Ui
Ui
t off
Ui
T t on
1
Ca urmare, valoarea medie a tensiunii de ieire depinde doar de valoarea
tensiunii de intrare n convertor, Ui, i de cea a factorului de umplere a semnalului
de comand, . Modificarea acestuia din urm n intervalul (0, 1) permite reglarea
neliniar a tensiunii de ieire la orice valoare.
Caracteristica de transfer n tensiune a convertorului (care se observ c
este egal cu produsul factorilor de conversie ai celor dou convertoare)
Uo
Ui 1
(2.52)
1
U Ui
1
2 I L
2 I L o
T t on t off 2 I L
Ui Uo
U o 1
Ui Uo
deci riplul curentului prin inductana L este:
U oT
1
2L
(2.53)
II-16
CONVERTOARE C.C.C.C.
I Max
U oT
2L
(2.54)
IU i I o U o
Io Ui 1
I
Io
o
1
I
Uo
I Ii Io
(2.55)
UoT
(2.57)
1 2
2L
Din relaia 2.57 rezult pentru 0 valoarea maxim a curentului critic de ieire
dac U o =constant
I o ( cr ) M
I o ( cr ) M
UoT
2L
(2.58)
L cr
UoT
1 2 L cr ( max) U o T , pentru I o dat
2I o
2I o
(2.59)
Deoarece
U i
U o R Io
1
relaia 2.63 devine
RT
1 2 I
2L
R cr
2L
1
, pentru L dat
T (1 ) 2
(2.60)
(2.61)
t 1 t 2 t off , 1
II-17
t1
,
T
t2
T
CONVERTOARE C.C.C.C.
IM Ui
t on
L
t on U o
U
IM Uo
t1
Ui
U i 1
t1
L
Rezult caracteristica de transfer n tensiune a convertorului n R:
Uo
U i 1
(2.62)
deci
I o U i 1
I
o 1
Ii U o
I 1
(2.63)
t on t 1 I M
2T
IM
1 U i t on 1 U i T
( 1 )
2
L
2
2L
Io I
UT
1
i 1
2L
1
(2.64)
Io
I o ( cr) M
Ui
1 12
Uo
Uo
U
1 o
Ui
Ui
Ui
Uo
Io
I o ( cr) Max
Figura 2.11
II-18
(2.65)
CONVERTOARE C.C.C.C.
i D I o , D on
ic
I o , D off
determin (vezi figura 2.12):
U o
U T
Q 1
I o t on o
C
C
R C
deci
U o
T
Uo
RC
(2.66)
Figura 2.12
Se remarc similitudinea formelor de und cu cele reprezentate la
convertorul boost, cu observaia c n acest caz tensiunea colector - emitor maxim
este Vi Vo . Evident, curentul de intrare i de ncrcare a condensatorului este
discontinuu, deci obinerea unui riplu sczut implic utilizarea unor condensatoare
cu capacitate mare, tipic de opt ori mai mare dect cea utilizat la un buck pentru
acelai nivel al riplului tensiunii de ieire. De asemenea, se observ c tensiunea de
ieire are polaritate invers fa de tensiunea de ieire. Convertorul prezint
dezavantajele convertorului boost, deci modul de lucru n R este preferat. O
funcie de transfer identic cu cea a convertorului buck-boost prezint convertorul
CUK, dar cu un randament de conversie mai bun.
II-19
CONVERTOARE C.C.C.C.
U C Ui Uo
Pentru o valoare mare a capacitii C se poate considera u C U C , deci formele
de und sunt cele din figura 2.13.d.
Figura 2.13
Punnd condiia ca tensiunea medie pe bobine s fie nul obinem:
- pentru L1
U i T U i U C 1 T 0 U C
-
1
Ui
1
pentru L2
U C U o T U o 1 T U C
deci
II-20
1
Uo
CONVERTOARE C.C.C.C.
UC
U
1
1
Ui Uo o
1
Ui 1
(2.67)
Pi U i I i U o I o Po
Io 1
Ii
(2.68)
Se observ c
I i I L1 , respectiv I o I L 2
Utiliznd i condiia de conservare a sarcinii condensatorului C se obine, n alt
mod, relaia caracteristicii de transfer n tensiune a convertorului:
I i 1 T I o T
U o Ii
Ui Ii U o Io
Ui Io 1
ns Us ip
n p U p is
Ui U p Lp
II-21
di c
Ut
I cM i on
dt
Lp
(2.69)
CONVERTOARE C.C.C.C.
unde L p A L n 2p .
Pe intervalul t off putem scrie relaiile (vezi relaia 2.62):
VCE U i
Uo
n
I o (cr) M
Uo
n n
1
Ui
Io
Figura 2.14
II-22
(2.70)
(2.71)
CONVERTOARE C.C.C.C.
n
L s A L n s2 L p s
n
p
Lpn 2
Uo
R
UoT
UoT
2L s
2L p n 2
Io
I o (cr) M
Uo
RT
Ui
2L p
(2.72)
1
2 1
PdL L p I cM
2
T
0,45 ) avem:
1 U i Max T 2 1
2PdL
1
PdL
I cM U i I cM Max I cM
2
U i Max
T
2 I cM
(2.73)
Ui Lp
L p I cM
Ui
di c
di
I
V
(2.74)
VCEM c cM CEM
VCEM U i
dt
dt
tf
Lp
tf
Pd T com
1 tf
t
VCEM I cM 1
T0
tf
t
dt fVCEM I cM f
2
(2.75)
II-23
CONVERTOARE C.C.C.C.
Figura 2.15
Pulsaiile tensiunii de ieire Uo n R sunt prezentate n figura 2.16.
Figura 2.16
II-24
CONVERTOARE C.C.C.C.
Putem scrie:
1
I t
Q 2 M 1 TI M 1
U c
U c
T I M 12
C
C
2C
Uo
2 Ui C
Uo
U i 1
(2.76)
unde
12
Io
I o (cr) M
IM
I cM
n
U o U c U R c
(2.77)
Ls 1
1
L s I M U o t1
2
n
n
n
Frecvena de lucru maxim se obine atunci cnd t 2 0 , deci
U i t on I cM L p nI M
1
Tmin t on t 1 t 1 o 1
nU i
f max
Din relaia
Io
I
I t
1
I M t 1 o M 1 cons tan t
2T
f
2
deci
f f max
Io
I o Max
f min f max
I o min
I o Max
(2.78)
II-25
CONVERTOARE C.C.C.C.
Figura 2.17
-
i C ni i m
(2.79)
ns Us
n p Ui
Uo n Ui
Rezult:
M TU i
TU oM
nI oM
nI oM
(2.80)
L
Ln
nfurarea la care este conectat dioda D1 (avnd n c spire) permite
I CM n I o I
np
VCE M U i 1
nc
n general se alege n c n p i obinem (vezi figura 2.18):
VCE M 2 U i
Curentul prin dioda D 3 este relativ mic:
1
I D3( AV ) I M Max
2
II-26
(2.81)
(2.82)
CONVERTOARE C.C.C.C.
n
VRRM U i 1 c
n
p
(2.83)
Figura 2.18
Puterea disipat de tranzistorul comutator n comutaii este:
unde
II-27
(2.84)
CONVERTOARE C.C.C.C.
PdT t r
1 tr
t
t
1
U i 1 nI om dt f U i I Cm t r
T 0 tr
tr
6
1
PdT t f f 2 U i I CM t f
6
t *on
nI o
T
(2.85)
sau
1
PdT on
I 2 2
R 2DSon n I o2
(2.86)
1 I oM I om
t on I o
T
2
1 I oM I om
t off (1 ) I o
T
2
I D1( AV)
I D 2( AV)
2
D1 RMS
I I
1 t on
I om oM om
T 0
t on
t
1 2
I om t on 2I om I oM I om on I oM
T
2
I 2D2 RMS 1
t dt
I2 I I I2
2 t
I om on om om oM oM
3
3
2
2
I om
I om I oM I oM
3
deci
2
Pd cond(D j ) VT 0 I Fj( AV ) rF I Dj
( RMS ) , j=1,2
(2.87)
cr m M
relaiile pentru dimensionarea diodelor devin
I D1 AV max M I o , I D 2 AV max (1 m )I o
I FM I OM
(2.88)
VRRM nU i
II-28
Uo
CONVERTOARE C.C.C.C.
Pd L rL I 2RMS
(2.89)
unde
2
RMS
I 2
1 2
2
2
I om I om I oM I oM I o
3
3
Po
U o Io
(2.90)
Figura 2.19
Figura 2.20
II-29
CONVERTOARE C.C.C.C.
Pentru blocarea rapid a lui M2 se poate folosi circuitul din figura 2.21.
Figura 2.21
Avantaje sursei STCC forward cu izolare sunt:
cost redus;
riplu al tensiunii de ieire mic;
posibile ieiri multiple ;
componentele magnetice au dimensiuni relativ mici.
Dezavantaje:
utilizare slab a transformatorului;
necesar un cuplaj strns ntre nfurrile n p i n c .
STCC forward se utilizeaz pentru puteri de ieire n gama 50W 400W.
t on
0,45
T
ns Us ip
n p U p is
I m Max
T Ui
2 Lp
II-30
CONVERTOARE C.C.C.C.
T1 on i c1 ni D 2 i m
di
di 2I nU i U o
nU i U o L
T2 on i c 2 ni D1 i m
dt
dt t on
L
- T1 i T2 off, cnd diodele D1 i D2 conduc simultan, untnd practic secundarul
transformatorului:
0L
U
di
di
2I
Uo
o
dt
dt T / 2 t on
L
U
2t
U
Uo
t on
o on o 2n
nU i
T
Ui
nU i U o T
t on
2
(2.91)
i D1 i D 2 i
di D1 di D 2 di di D
di D 2 1 di
i im
1
1
di D1
di D 2
dt
dt
dt
2
2n
dt
dt
2
dt
Ls
0
Ls
dt
dt
di D1 di D 2
i i im
i i i m
D
D1
D2
i
n
2 2 2n
dt
dt
i D1 i D 2 m
Caracterizare energetic
Puterea medie total disipat de un tranzistor este:
I I cM
t
t
t tf
T
(2.92)
iar diodele de comutaie disip n conducie:
PdD1 PdD 2
1
VF I o
2
(2.93)
Schema electrica
II-31
CONVERTOARE C.C.C.C.
Forme de unda
Figura 2.22
Puterea disipat n bobin este:
Pd ( bob) rL I 2RMS
unde
I 2RMS
(2.94)
1 2
2
I om I om I oM I oM
I o2
3
II-32
CONVERTOARE C.C.C.C.
Po
M Ui Ic
I cM
Po
1,6 Po
M U i
Ui
(2.95)
II-33
CONVERTOARE C.C.C.C.
Uo
2n
Ui
2
Po
Ic
U
M i
2
(2.91)
(2.95)
Figura 2.23
Avantaje (pe lng cele menionate la STCC n contratimp):
-
fo
1
2 L R C
II-34
C( f o )
CONVERTOARE C.C.C.C.
unde
2
np
L
L R L 2
n
ns
Se alege fo<<f pentru ca ncrcarea condensatorului C s fie aproximativ liniar.
- exist riscul conduciei simultane a tranzistoarelor T1 i T2;
- curent de colector mediu dublu.
2.8. CONVERTOARE IN PUNTE
(FULL-BRIDGE CONVERTER)
Dezavantajul curentului de colector dublu este nlturat de structura n
punte (figura 2.24). STCC n punte este cea mai performant i lucreaz pentru
puteri de ieire pn la 1000W.
Figura 2.24
Formele de und sunt identice cu cele ale STCC n contratimp varianta semipunte,
cu excepia faptului c tensiunea primar se dubleaz, iar curentul de colector
practic se njumtete pentru aceeai putere de ieire. Relaiile 2.91 i 2.95 devin:
Uo
n
Ui
Po
Ic
M U i
(2.91)
(2.95)
Avantaje:
-
U CE M U i ;
nu mai sunt necesare dou condensatoare de filtraj;
riplu mic;
asigura puteri de ieire mari;
inductana de dispersie nu este critic;
II-35
CONVERTOARE C.C.C.C.
exist posibilitatea mai multor ieiri (surse de tensiune continu izolate ntre
ele).
Dezavantaje:
schema este mai complex (patru tranzistoare) i deci mai scump;
comanda este mai complex (cel puin dou canale cu izolare);
exist riscul conduciei simultane a tranzistoarelor din ramura conectat la
tensiunea continu de intrare, ceea ce ar provoca distrugerea lor;
condensatorul C are cu pre relativ mare. Legat de alegerea condensatorului C
trebuie s avem n vedere care este valoarea tensiunii U c care apare la bornele
sale, deoarece aceasta se adaug la tensiunea primar. O valoare rezonabil
pentru U c este de aproximativ 30% U i . Rezult relaia de dimensionare
Uc
Ic
t C( U c )
C
T
2
Se alege C max [C(f o ), C( U c )] astfel nct s fie ndeplinite ambele condiii.
unde t M
Caracteristici
- Uo= U i ,
- <1, deci Uo<Ui
- variaii mici ale curentului prin
bobina L, de unde rezult o
capacitate C de filtrare de valoare
mic
Boost
- U0 1 Ui ,
1
II-36
CONVERTOARE C.C.C.C.
- U0 Ui
BuckBoost
Flyback
U0 n
U i , n regim de
1
curent nentrerupt
- <0,45
- vCEmax=2 U i
- se realizeaz practic pentru puteri
de ieire n gama 20200W
- curentul iD este discontinuu, de
unde rezult o capacitate C de
filtrare de valoare mare
- Uo=n U i
- <0,45
- vCEmax=2 U i
- se realizeaz practic pentru puteri
de ieire n gama 50400W
- variaii mici ale curentului prin
bobina L, de unde rezult o
capacitate C de filtrare de
valoare mic
- Uo=2n U i
- <0,45
- vCEmax=2 U i
- se realizeaz practic pentru puteri
de ieire n gama 100500W
- variaii mici ale curentului prin
bobina L, de unde rezult o
capacitate C de filtrare de
valoare mic
Forward
Pushpull
Tabelul 2.1
II-37
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-38
CONVERTOARE C.C.C.C.
Figura 2.25
O valoare de tensiune negativ la bornele comutatorului comandat
determin o amnare a intrrii n conducie a comutatorului, pn la revenirea la
zero a acestei tensiuni. Aceast ntrziere n comutarea direct determin
modificarea mrimilor caracteristice ale circuitului, ceea ce constituie un
dezavantaj al prezenei comutatorului cvasirezonant. De asemenea, n funcie de
valoarea componentelor Lr i Cr, tensiunea de la bornele comutatorului comandat
poate ajunge la valori semnificative pe durata ciclului de rezonan, suprasolicitnd
n tensiune dispozitivul semiconductor utilizat.
n figura 2.26 sunt reprezentate cele dou tipuri de comutatoare
cvasirezonante cu comutare la curent zero, unde terminalul Uref se conecteaz, de
asemenea, la un potenial constant. Se observ plasarea inductanei Lr n serie cu
comutatorul comandat, deci pe durata strii de conducie a acestuia apare un circuit
rezonant paralel. n aceste condiii, curentul care circul prin inductana Lr (deci i
curentul care circul prin comutatorul comandat) are o variaie sinusoidal,
conform cu desfurarea ciclului de rezonan.
Figura 2.26
II-39
CONVERTOARE C.C.C.C.
Dac perioada circuitului de rezonan este aleas astfel nct curentul prin
comutatorul comandat s fie egal cu zero chiar n momentul comutrii inverse a
comutatorului, atunci sunt ndeplinite condiiile comutrii inverse la curent zero
(ZCS-Zero Current Switch).
Comutarea la curent nul (ZCS) determin reducerea semnificativ:
- a pierderilor la comutaia invers;
- a nivelului perturbaiilor electromagnetice ca urmare a reducerii vitezei de
variaie a curentului.
n funcie de valoarea componentelor Lr i Cr, curentul care circul prin
comutatorul comandat poate atinge valori semnificative pe durata ciclului de
rezonan, suprasolicitnd n curent dispozitivul semiconductor utilizat.
Dac ntr-un comutator cvasirezonant se nlocuiete comutatorul comandat
unidirecional cu varianta sa bidirecional se obine un comutator cvasirezonant
bidirecional (figura 2.27, respectiv 2.28).
Figura 2.27
Figura 2.28
Observaiile referitoare la avantajele i dezavantajele comutatorului
cvasirezonant unidirecional sunt valabile i pentru varianta cu comutator
bidirecional, cu deosebirea c tensiunea de la bornele comutatorului comandat nu
poate avea valori negative, datorit prezenei diodei D. Cu toate acestea, intrarea n
conducie a comutatorului comandat este ntrziat pn cnd curentul prin
comutatorul bidirecional se anuleaz.
II-40
CONVERTOARE C.C.C.C.
I I I o
(vezi figura 2.29.b), iar momentul de timp t=0 corespunde trecerii comutatorului S
din starea de conducie n starea de blocare i condiiile iniiale sunt
iLr(0)=I0, uCr(0)=0
Figura 2.30.b
Figura 2.30.a
r 2f r
Tr
1
LrCr
II-41
(2.96)
CONVERTOARE C.C.C.C.
Lr
Cr
Zr
(2.97)
i i i Cr i Lr I o u Lr 0
deci
du Cr t
Io
I
1 t
I 0 dt 0 t , t 0, t 1
dt
u Cr t
Cr 0
Cr
u Cr (0) 0
Cr
u D t u Cr t U i
I0
t Ui
Cr
1
1
Tr 0,16 Tr , pentru Z r I o U i
Ui
1 Ui
t1
Cr
r 2
I0
r Z r I 0
, pentru Z r I o U i
0
Figura 2.30
(2.98)
Figura 2.31
II-42
CONVERTOARE C.C.C.C.
LrCr
d 2 u Cr t
u Cr t U i
dt 2
u Cr ( t 1 ) U i
obinem
du Cr ( t )
dt
t1
Io
Cr
u Cr t U i Z r I 0 sin r t t 1
2 U i , pentru Z r I o U i
U Cr (max) u Cr t a U i Z r I 0
Z r I o , pentru Z r I o U i
(2.99)
unde
2 1 1
2 2 4 Tr 0,41 Tr , pentru Z r I o U i
r
t 1 Tr
t a t1
2 r
4
1 T 0,25 T
, pentru Z r I o U i
r
2 r 4 r
Curenii sunt dai de relaia:
i Cr t i Lr t C r
du Cr t
I 0 cos r t t 1
dt
t b t1
0,66 Tr , pentru Z r I o U i
1
t 1 Tr
r
2
0,5 Tr , pentru Z r I o U i
i D t I 0 1 cos r t t 1
iar iD(tb)=2I0 .
La momentul de timp t=tb valoarea tensiunii de la bornele condensatorului
Cr este egal cu uCr(tb)=Ui. Momentul de timp t2 corespunde anulrii tensiunii de la
bornele condensatorului Cr i este definit de relaia:
3 2 1 3
Tr 0.91 Tr , pentruZr Io Ui
Ui 2r 2 4
1
(2.100)
t 2 t1 arcsin
Zr I0 1
r
, pentruZr Io Ui
T 0,5 Tr
r 2 r
Valorile curenilor care circul prin condensatorul Cr, i respectiv prin
inductana Lr, corespunztoare momentului de timp t=t2, sunt egale cu:
II-43
CONVERTOARE C.C.C.C.
U
i Cr t 2 i Lr t 2 I 0 1 i
Zr I0
0 , pentru Z r I o U i
I o , pentru Z r I o U i
U
i D t 2 I 0 1 1 i
Zr I0
I , pentru Z r I o U i
o
2I o , pentru Z r I o U i
U Cr (min) u Cr t c U i Z r I 0
unde
3 2 1 3
2 2 4 Tr 0,91 Tr , pentru Z r I o U i
3
3
r
t 1 Tr
t c t1
2 r
4
3 3 T 0.75 T
, pentru Z r I o U i
r
2 r 4 r
Evident iCr(tc)=iLr(tc)=0, iar valoarea curentului prin dioda D este iD(tc)=I0.
Momentul de timp t=t3 corespunde unei noi anulri a tensiunii de la
bornele condensatorului Cr, deci:
3 2 1 3
Tr 0,91 Tr , pentruZr I o Ui
Ui 2r 2 4
1
t 3 t1 2 arcsin
r
Zr I0 2
Tr
, pentruZr Io Ui
2r
(2.101)
La acest moment de timp, valoarea curentului care circul prin condensatorul Cr
(respectiv prin inductana Lr) este egal cu:
2
U
0 , pentru Z r I o U i
i Cr t 3 i Lr t 3 I 0 1 i
I o , pentru Z r I o U i
Zr I0
n intervalul de timp [t2, t3] tensiunea la bornele comutatorului comandat S
(egal cu tensiunea uCr) este negativ. Comutatorul S poate fi comandat n
II-44
CONVERTOARE C.C.C.C.
i Cr 0 i S i Lr I o i D
Lr
di Lr t
Ui
dt
deci
2
U
U
i Lr t i S t I 0 1 i i t t 3
Lr
Zr I0
iar
U
i D t I 0 1 1 i
Zr I0
U i t t 3
Lr
2 4 Tr 1,07 Tr , pentru Zr I o Ui
Ui
1 Zr I o
t4 t3
1 1
Z
I
r Ui
r 0 t 2 T
, pentru Zr I o Ui
r
3 r
(2.103)
Figura 2.33
Figura 2.32
Intervalul de timp [t4, T]
La momentul de timp t=t4, curentul care circul prin dioda D se anuleaz,
deci pe acest interval avem
i D 0 i S i Lr I o u Lr 0 u D U i
Schema echivalent a circuitului este reprezentat n figura 2.33.
II-45
CONVERTOARE C.C.C.C.
T t4
(2.104)
T
3 3 Tr
1 0,988 r , pentru Z r I o U i
1
U 0
4
T
T
U i Tr
, pentru Z r I o U i
1 T
(2.105)
Figura 2.36
II-46
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-47
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-48
CONVERTOARE C.C.C.C.
Tr 0,93 , pentru Z r I o U i
T 1 , pentru Z r I o U i
(2.106)
T
3 2 Tr
1 0.91 r , pentru Z r I o U i
4
T
T
T
T
0,5 r r
, pentru Z r I o U i
T
T
1
(2.107)
I I I o
iar momentul de timp t=0 corespunde trecerii comutatorului S din starea de blocare
n starea de conducie blocare (iar dioda conduce din etapa anterioar), cnd
iLr(0)=0, uCr(0)=0
Figura 2.37.a
Figura 2.37.b
II-49
CONVERTOARE C.C.C.C.
r 2f r
Tr
1
LrCr
, Zr
Lr
Cr
u Lr ( t ) L r
di Lr t
Ui
dt
deci
i Lr t
U
1 t
U i dt i t , t 0, t 1
Lr 0
Lr
i D t I 0 i Lr t I 0
Ui
t , t 0, t 1
Lr
1
1
Tr 0,16 Tr , pentru Z r I o U i
Io
1 Ui
Lr
r 2
t1
r Z r I 0
Ui
, pentru Z r I o U i
0
(2.108)
Figura 2.39
Figura 2.38
Intervalul de timp [t1, t2]
La momentul de timp t=t1 dioda D se blocheaz (figura 2.38), deci:
iLr =ii =I0 +iCr
Condensatorul Cr i inductana Lr formeaz un circuit rezonant serie, deci
curentul prin inductan iLr este soluia ecuaiei difereniale:
LrCr
d 2 i Lr t
i Lr t I o
dt 2
II-50
CONVERTOARE C.C.C.C.
i Lr ( t 1 ) I o
di Lr ( t )
dt
t1
Ui
Lr
obinem
i Lr t I 0
Ui
sin r t t 1 , t t 1 , t 2
Zr
I Lr (max)
2 I o , pentru Z r I o U i
Ui
i Lr t a I o
U
Z r i , pentru Z r I o U i
Zr
(2.109)
unde
2 1 1
2 2 4 Tr 0,41 Tr , pentru Z r I o U i
r
t 1 Tr
t a t1
2 r
4
1 T 0,25 T
, pentru Z r I o U i
r
2 r 4 r
Tensiunea pe inductan este:
u Lr t L r
di Lr t
U i cos r t t 1 , t t 1 , t 2
dt
t b t1
0,66 Tr , pentru Z r I o U i
1
t 1 Tr
r
2
0,5 Tr , pentru Z r I o U i
i Cr t
Ui
sin r t t 1 , t t 1 , t 2
Zr
Tr 0.91 Tr , pentru Z r I o U i
Z r I 0 2 r
1
2 4
arcsin
t 2 t1
r
U i 1
T 0,5 Tr
, pentru Z r I o U i
r 2 r
(2.110)
Valoarea tensiunii pe inductana Lr corespunztoare momentului de timp t=t2 este:
II-51
CONVERTOARE C.C.C.C.
Z I
u Lr t 2 U i 1 r 0
Ui
0 , pentru Z r I o U i
U i , pentru Z r I o U i
Z I
u Cr t 2 U i 1 1 r 0
Ui
2
U i , pentru Z r I o U i
2 U i , pentru Z r I o U i
du Cr t
I o
2
dt
Z r I 0 I 0
2
t t 2 , t t 2 , t 3
u Cr t U i 1 1
Z I
U i C r
u Cr t 2 U i 1 1 r 0
U i
Cr
4
Z r I 0 2 r
1 Ui
t 3 t1
1 1
r Z r I 0
U i 2 U i 1 U i T , pentru Z I U
r o
i
r 2 Z r I 0 2 Z r I 0 r
(2.111)
n intervalul de timp [t2, t3] curentul prin comutatorul comandat S fiind nul,
comutatorul S poate fi comandat n blocare la curent zero. n concluzie, comutarea
invers la curent zero are loc dac ton verific relaia:
t 2 t on t 3
(2.112)
Figura 2.41
Figura 2.40
II-52
CONVERTOARE C.C.C.C.
i S i Lr i Cr 0 i D I o
Ca urmare, o nou comand pentru S poate fi dat dup momentul de timp t3, deci
perioada de comutare T trebuie s ndeplineasc condiia:
T t3
(2.113)
II-53
CONVERTOARE C.C.C.C.
II-54
CONVERTOARE C.C.C.C.
Tr
3 3 Tr
4 T 0,988 T , pentru Z r I o U i
U0
U i Tr
U i 1
, pentru Z r I o U i
2 Z r I o T
(2.114)
Figura 2.44
Condiia impus perioadei de comutare T devine o condiie pentru
raportul Tr/T:
II-55
CONVERTOARE C.C.C.C.
0,93
Tr
Z r I o
1
Ui
T 1
Ui
2 Z r I o
, pentru Z r I o U i
, pentru Z r I o U i
(2.115)
Tr
T
1,07 r
T
T
T
Ui
0,5 r 0,5
T
Z r I o
0,91
, pentru Z r I o U i
Tr
, pentru Z r I o U i
T
(2.116)
II-56
INVERTOARE
3. INVERTOARE
Invertoarele sunt circuite de putere ce convertesc energia de curent continu
n energie de curent alternativ.
Dup numrul fazelor la ieire invertoarele pot fi:
- monofazate
- trifazate
iar din punct de vedere al formei de und pe sarcin se disting invertoare:
- cu comand PWM
- cu comand ce asigur ieire dreptunghiular
Pentru o sarcin cu caracter inductiv curentul este defazat n urma
tensiunii, invertorul funcionnd n cele patru cadrane ale caracteristicii
i o i o (u o ) ,(figura 3.1).
Figura 3.1
Structura de baz a invertorului este prezentat n figura 3.2. Comanda
trebuie s asigure obinerea unei tensiuni de ieire sinusoidale, cu amplitudine i
frecven reglabile.
La invertoarele cu sintez dreptunghiular a tensiunii de ieire modificarea
amplitudinii se poate realiza doar prin modificarea tensiunii de alimentare a
invertorului. Comanda PWM (figura 3.3) permite reglajul amplitudinii de ieire
prin modificarea gradului de modulaie m a
U CM
, unde U CM i U TM (fix)
U TM
III-1
INVERTOARE
Figura 3.2
fT
definete factorul de modulaie n frecven. Dispozitivele de
fC
putere comut cu frecvena f T , iar frecvena fundamentalei tensiunii de ieire
u AO1 este f C .
Raportul m f
Ui
2
U
i
2
u C u T T1 on u AO
u C u T T2 on u AO
Conform figurii 3.3 avem rapoartele asemenea:
U TM u C
t
1
TT
U TM
2
deci valoarea medie a tensiunii de ieire, la o comand PWM, este:
u
1
U
U
U
t
U
U
U AO i t 1 i TT t 1
i U i 1 i i 1 C
2
2
TT
2
2 U TM
TT
2
Dac
u C U CM sin 2f T t
pentru m a 1 fundamentala tensiunii de ieire este
U CM U i
U
sin 2f T t m a i sin 2f T t
U TM 2
2
U
deci amplitudinea sa, UAO1M, este U AO1M m a i
2
III-2
u AO1
u Ui
C
U TM 2
INVERTOARE
Figura 3.3
Din analiza Fourier a semnalului de ieire se va observa c armonicile din
spectrul tensiunii de ieire apar ca benzi laterale fa de kmffc (figura 3.4). Pentru
m f impar n spectru apar doar armonici de ordin impar, iar pentru m f 15
amplitudinile armonicilor sunt practic independente de mf.
Criterii pentru alegerea fT:
- pentru fT mare cresc pierderile n comutaie.
- se alege, n general, fT<6kHz sau fT>20kHz pentru a nu fi spectrul acustic.
Criterii pentru alegerea mf:
- mf 21 pentru fT<6kHz
- mf 100 pentru fT20kHz
Uzual se alege mf = 21. Pentru mf < 21 este necesar ca semnalele uT i uC s
fie sincrone pentru a nu se obine subarmonici. Pentru mf>21 armonicile superioare
sunt neglijabile fa de fundamental.
Figura 3.4
III-3
INVERTOARE
f
). n plus, amplitudinea
fC
Figura 3.5
Figura 3.6
U AO1M
U AOnM
4 Ui
2
U AO1M
, k impar
k
Figura 3.7
III-4
INVERTOARE
Figura 3.9
Figura 3.8
Dac condensatoarele C au o capacitate mare atunci
Ui
constant i funcionarea
2
Ui
- la o comand PWM;
2
4 Ui
- la o comand pentru o ieire rectangular.
U O1M m a
U O1M
VCEM VRRM U i
I CM I FM
Po
U O1M
III-5
INVERTOARE
pentru aceiai putere de ieire, curenii de colector maximi sunt de dou ori mai
mici
La o comand PWM bipolar tranzistoarele sunt comandate cte dou n
contratimp (vezi figura 3.10), astfel:
u C u T T1 , T3 on
U AO U BO U O 2 U AO
u C u T T2 , T4 on
La o comand PWM unipolar tranzistoarele sunt comandate astfel (figura 3.11):
u C u T T1 on U AN U i
u C u T T2 on U AN 0
u C u T T4 on U BN U i
u C u T T3 on U BN 0
deci
U AB U AN U BN
U i , T1 , T3 on
U i , T2 , T4 on
0, T , T on sau T , T on
1
4
2
3
Figura 3.10
III-6
INVERTOARE
Figura 3.11
Pentru m a 1 spectrul tensiunii ieire este reprezentat n figura 3.12. Se
observ ca lipsesc componentele spectrale din jurul frecvenelor n m f f c ,
n=impar.
Figura 3.12
III-7
INVERTOARE
U 01M
4
Ui
Figura 3.13
Pentru a regla amplitudinea fundamentalei se poate face o comand
defazat a perechilor de tranzistoare. Tensiunea de ieire este rectangular, dar de
durat reglabil (figura 3.14).
Figura 3.14
Dac defazajul semnalelor de comand este , notnd
1
III-8
cu
INVERTOARE
4
4
U i sin U i cos
2
4
U o3M 0 3 180 60 60
Dispozitivele semiconductoare se aleg astfel nct parametrii de catalog s
ndeplineasc condiiile
VCEM VRRM U i
I CM I FM
Po
U O1M
Figura 3.15
Considernd c
u 01 u 0 2 U 0 RMS sin 2f c t
i 0 2I 0 RMS sin 2f c t
curentul de intrare i *i va avea doar componente de joas frecven, deci
i *i
U o ( RMS) I o ( RMS)
Ui
cos
U o ( RMS) I o ( RMS)
sau
III-9
Ui
cos2f c t
INVERTOARE
i *i I i ( cc ) 2I i ( ca ) cos(2f c t )
unde
Figura 3.16
Comanda PWM sinusoidal rezult din compararea tensiunilor sinusoidale
ucom14, ucom36 i ucom52 (defazate cu 120 ntre ele, cu amplitudinea UCM i frecvena
fC) cu tensiunea triunghiular uT (UTM, fT) astfel:
u com14 u T T1 on u AN U i
u com14 u T T4 on u AN 0
u com36 u T T3 on u BN U i
u com36 u T T6 on u BN 0
u com52 u T T5 on u CN U i
u com52 u T T2 on u CN 0
Tensiunile de linie se determin cu relaiile
u AB u AN u BN
u BC u BN u CN
III-10
u CA u CN u AN
INVERTOARE
ma
U CM
f
, mf T
U TM
fC
rmn valabile i n cazul trifazat. Astfel, pentru mf mic este necesar sincronizarea
tensiunii triunghiulare uT cu tensiunile sinusoidale de comand (ucom14, ucom36 i
ucom52). Conform figurii 3.17 (unde m f 15 ) avem
T
1
unde k reprezint numrul de perioade ntregi TT care ncap ntr-o esime din
perioada TC .
Figura 3.17
Spectrul tensiunii de ieire depinde de gradul de modulaie n amplitudine, astfel:
- pentru m a 1 avem
U AN1M m a
Ui
2
U linie1 3 U AN1M
3
3
m a U i U linie1RMS
ma Ui
2
2 2
Figura 3.18
pentru m a 1 apare fenomenul supramodulaiei (figura 3.19).
III-11
INVERTOARE
U linie1RMS
3 4 Ui
6
Ui
2 2
Figura 3.20
Figura 3.19
Figura 3.21.a
Dimensionarea dispozitivelor se face astfel nct:
U CEM U i , I CM 2I o ( RMS) M
unde I o(RMS)M reprezint valoarea efectiv maxim a curentului de ieire.
III-12
INVERTOARE
U NsO
Figura 3.22.a
U 111 Ui
i
2
3
6
Ui
3
2U i
U BNs U BO U NsO
3
Ui
U CNs U CO U NsO
3
U ANs U AO U NsO
Figura 3.22.b
U
U NO i
6
U AN
2Ui
3
U BN U CN
Ui
3
Figura 3.21.b
III-13
INVERTOARE
Figura3.23.a
Figura3.23.b
III-14
INVERTOARE
Figura 3.27
Figura 3.26
Mediind pe o perioad TT variaia de
tensiune
U AN U AN ( id ) U AN
obinem,
relaia:
conform
U AN
Analog:
U BN
figurii
2.28,
t
U i sign i A
TT
t
U i sign i B
TT
Deoarece
i A i B i o
U o U AN U BN
rezult
U o U AN U BN
deci
U o 2
t
U i sign (i o )
TT
Figura 3.28
III-15
INVERTOARE
[2]. Y. Chen, K. M. Smedley, A cost-Effective Single-Stage Inverter with Maximum Power Point
Tracking, IEEE Trans. On Power Electronics, vol. 19, no. 5, pp. 1289-1294, 2004.
[3]. William Shepherd, Li Zhang, Power Converter Circuits, Marcel Dekker, 2004.
[4]. K. Smedley: One-Cycle Controlled Switching Circuit, US Patent # 5,278,490, 1994.
www.Keyue Ma Smedley's Home Page onecycle.htm.
[5]. D. Mitchell, DC to low frequency inverter with pulse width modulated high frequency link,
U.S. patent 4,339,791, 1982.
[6]. T. Jin, K. Smedley, A new One-Cycle Controlled FACTS Elements with the function of the
[7].
[8].
[9].
[10].
[11].
[12].
[13].
[14].
STATCOM and Active Power Filter, IEE Inductry Conf., pag. 120-128, 2003. (www.UCI
Power Electronics Laboratory).
P. Ljusev and M. Andersen, Safe-commutation principle for direct single-phase AC-AC
converters for use in audio power amplification, in Proc. Nordic Workshop on Power and
Industrial Electronics NORPIE 2004, pag. 34-40, Trondheim, Norway, June 2004.
N. Bizon Electronic Industrial I Teorie i Aplicaii, ISBN 973-685-073-0, Editura
MatrixROM, Bucureti, 2000.
N. Bizon Electronic Industrial II Teorie i Aplicaii, ISBN 973-685-118-4, Editura
MatrixROM, Bucureti, 2000.
N. Bizon Electronic de Putere Culegere de probleme, ISBN 973-945-72-5, Editura
Universitii din Piteti, Piteti, 2000.
P. Constantin, s.a., Electronic industrial, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1983.
S. Brc-Gleanu, D. A. Stoichescu, P. Constantin, Electronic de putere Aplicaii,
Editura Militar, Bucureti, 1991.
V. Popescu, Electronic Industrial, IPT, 1983.
V. Popescu, Electronic de putere, Editura de Vest, Timioara, 1998.
III-16
IV-1
Diesel
Motor
0.03-10
0.0050.015
36-43
Micro
turbina
0.03-0.2
0.0004-0.010
Mini turbina
Pile de
combustie
0.1-3
0.002-0.015
Capacitate (MW)
0.5-10
Raport OEM
0.003-0.008
(S/kWh)
Eficienta
18-32
21-40
40-57
electrica* (%)
Temperatura (0F)
180-190
400-650
500-1100
140-700
Eficieata totala
80-85
80-85
80-90
80-85
(%)
Valabilitate
90-97
90-98
90-98
>95%
0.25
0.25
0.30
0.90
Gabarit normat
(m3/KW)
Eficienta electrica depinde de temperature de lucru, valoarea LHV (Lower Heating
Value) din tabel fiind data la valori scazute ale temperaturii de lucru.
In mod normal aceste sisteme au nevoie de un un convertor c.c.-c.c. si un invertor
(convertor c.c.-c.a.) ca interfata dintre sarcina si sursa de energie . (Figura 4.1).
Sursa de energie
Pila combustie
Eoliana
Fotovoltaica
Dispozitiv de
stocare a
energie
Convertor
c.c.-c.c.
Invertor
Sarcina
IV-2
IV-3
C1
L1
1
V1
Q4
Q1
C2
Q2
Q3
D2
V1
C2
C1
Q4
Q2
C3
C4
2
1
L3
L2
Q3
Q2
D4
Q1
Q4
D1
Q1
L1
Q3
D3
IV-4
LOAD
T1
C1
T4
L1
Vs
L2
C2
Cs
T3
T2
T4
Vs
Cs
L1
L2
C1
C2
T3
T2
LOAD
Figura 4.5. Invertor buck-boost cu patru comutatoare (Vasquez [11])
Un alt tip de invertor buck-boost (propus de Kasa [12]) este aratat in figura
4.6. El poate opera cu o gama larga de tensini de intrare, dar necesita o sursa de
tensiune continue diferentiala la intrare. Cele doua convertoare buck-boost au
aceeasi iesire si fiecare are sursa proprie de energie.
IV-5
T2
T1
1
L1
C1
2
1
C2
L2
D6
2
T3
T4
Lac
T
PV
Sac1
Sdc1
1 PWM1A
C2
C1
Sdc2
PWM2A 1
Sac2
IV-6
S1
D2
1
D1
1
L2
L1
1
V1
Cs
S4
S3
2
Q1
Q2
CF
Q2
Q2
Q1
Q2'
ZL
IV-7
1
L
F
D
IV-8
Numarul de comutatoare
Tensiunea comutatorului /
rata curentului
Echilibrarea tensiunii
busului c.c. atunci cand se
utilizeaza condensatoare de
divizare a tensiunii
Riplu curentului pe busul
c.c. de intrare
Invertor cu patru
comutatoare
4
Invertor cu sase
comutatoare
6
Aceeasi
Nu necesita echilibrarea
tensiunii condensatoarelor
Amplitudine mare a
riplului de curent.
Componenta de joasa
frecventa este de 50 (sau
60Hz).
Relativ mare
Tabelul 4.1
4.2. Modelarea si simularea unui sistem de generare a energiei
In aceasta sectiune se prezinta modelul Simulink pentru un sistem de generare
a energie utilizand bancuri de baterii de acumulatoare si ultracapacitoare. Bancul
de baterii este dimensionat pentru a asigura curentul nominal al sarcinii, iar bancul
de ultracapacitoare este dimensionat pentru a asigura curentul la suprasarcini puls
de durata redusa.
Modelul bateriei de acumulatoare
In general, modelul unei baterii de acumulatoare tip auto (cu plumb si acid)
este complex, deoarece dispozitivul electrochimic de strocare are multi parametrii
ce trebuie considerati, cum ar fi: capacitatea, tensiunea minima in regim de
descarcare (dead-cell voltage), impedanta de descarcare (discharge impedance),
impedanta proprie de descarcare (self-discharge impedance) si capacitatea paralel
(shunt capacitance) [21,22]. Modelul simplificat al bateriei va contine un
condensator pentru stocarea energiei Cbattery_storage , o sursa de tensiune continua
Voffset si un rezistor serie Rs pentru limitarea curentului de scurt circuit (figura 4.11).
De exemplu pentru un banc de baterii cu parametrii 48V/70Ah avand o structura
serie de 4 baterii 12V/70Ah (o baterie are 6 celule/baterie cu o tensiune
maxima/minima pe fiecare de 2,45V/1,75V). Valoarea rezistorului serie este aleasa
conform datelor de producator la 80m/celula. Rezulta o rezistenta serie e
bancului de baterii de RS=4680 m=1,92 . Tensiunea minima pe bancul de
baterii este Voffset=461,75 V=42 V. Acum putem estima energia in condensatorul
Cbattery_storage. Calculam tensiunea maxima pe bancul de baterii,
Vmax=462,45 V=58,8 V,
deci pe condensator avem o tensiune:
VC_storage= Vmax - Voffset =16,8 V.
Pentru baterii de 70 Ah sarcina acumulata este
IV-9
Q=70 Ah3600sec/hour=252.000 C
deci valoarea capacitatii care poate stoca aceasta energie este:
Cstorage=Q/ VC_storage =15.000 F.
Modelul bancului de baterii este prezentat in figura 4.11, incluzand si un banc de
condensatoare electrolitice C_filter (in paralel cu capacitatea unt a bateriilor). De
asemenea, pentru setarea starii initiale de incarcare a bateriilor de utilizeaza o sursa
de tensiune continua E_init conectata initial la bancul de baterii.
IV-10
Pentru a simula pulsuri de curent (putere) se utilizeaza o sarcina care are o structura
paralel cu o ramura comutata sub controlul unui timer (figura 4.13).
Pout
62,5 A Rload 0.768 . Curentul mediu <iL>= IL prin bobina de
Vout
125 A .
dubla fata de cel nominal), deci I L
1
1 0,5
Aceasta valoare este mult mai mare decat cea de incarcare, iar bobina trebuie
dimensionata la acest curent maxim. In simulari se utilizeaza o rezistenta serie a
bobinei (RL) de 0.005 , iar frecventa de lucru a fost aleasa de 1 kHz. Nu s-a ales o
valoare mai mare pentru a nu avea pierderi in comutatie prea mari.
IV-11
IV-12
PW_boost %
50
50
50
Dv_ref. [V]
30
25
35
IV-13
V_H [V]
+5
+5
+5
V_L [V]
-5
-5
-5
Figure (no.)
4.17.a
4.17.b
4.17.c
IV-14
IV-15
IV-16
[3].
[4].
[5].
[6].
[7].
[8].
[9].
driven electrical machines, Electrical Engineering , Volume 89, Number 1, pp. 29-40, 2006.
T. Boutot and I Chang, Development of a single phase inverter for smal wind turbines, in Proc.
IEEE Electrical and Computer Engineering Canadian Conf. (CCECE98), Waterloo, ON,
Canada, pp. 305-308, 1998.
R.O. Caceres and I Barbi, A boost dc-ac converter: analysis, design and experimentation,
IEEE Trans. Power Electronics, vol 14, pp. 134-141, 1999.
N. Vasquez, J. Almazan, C. Aguilar and J. Arau, Analysis and experimental study of the buck,
boost and buck-boost inverters, in Proc. IEEE PESC99, Charleston, SC, June 27-July 1, 1999,
pp. 801-806.
N. Kasa, T. Iida and H. Iwamoto, An inverter using buck-boost type chopper circuits for
popular smal-scale photovoltaic power system, in Proc. IEEE IECON99, San Jose, CA,
Nov./Dec. 1999, pp. 185-190.
M Nagao and K. Harada, Power flow of photovoltaic system using buck-boost PWM power
inverter, in Proc. IEEE PEDS97, Singapore, May 26-29, 1997, pp. 144-149.
M. Kusakawa, H. Nagayoshi, K. Kamisako and K. Kurokawa, Further improvement of a
transformerless, voltage-boosting inverter for ac modules, Solar Energy Mater. Solar Cells, vol.
67, pp. 379-387, Mar. 2001.
S. Funabiki, T. Tanaka and Tn Nishi, A new buck-boost operation based sinusoidal inverter
circuit, in Proc. IEEE PESC02, Cairns, Australia, June 23-27, 2002, pp. 1624-1629
Y. Chen, K. M. Smedley, A cost-Effective Single-Stage Inverter with Maximum Power Point
Tracking, IEEE Trans. On Power Electronics, vol. 19, no. 5, pp. 1289-1294, 2004.
IV-17
[10]. R.O. Caceres and I Barbi, A boost dc-ac converter: analysis, design and experimentation,
IEEE Trans. Power Electronics, vol 14, pp. 134-141, jan. 1999
[11]. N. Vasquez, J. Almazan, C. Aguilar and J. Arau, Analysis and experimental study of the buck,
[12].
[13].
[14].
[15].
[16].
[17].
[18].
[19].
[20].
[21].
[22].
[23].
[24].
[25].
[26].
[27].
[28].
boost and buck-boost inverters, in Proc. IEEE PESC99, Charleston, SC, June 27-July 1, 1999,
pp. 801-806.
N. Kasa, T. Iida and H. Iwamoto, An inverter using buck-boost type chopper circuits for
popular smal-scale photovoltaic power system, in Proc. IEEE IECON99, San Jose, CA,
Nov./Dec. 1999, pp. 185-190.
S. B. Kjaer and F. Blaabjerg, A novel single-stage inverter for the ac module with reduced lowfrequency ripple penetration, in Proc. 10th EPE European Conf. Power Electronics and
Applications, Toulouse, france, Sept. 2-4, 2003.
C. M. Wang, A novel single-stage full-bridge buck-boost inverter, in Proc. IEEE APEC03,
Miami beach, Fl., Feb. 9-13, 2003, pp. 51-57.
M Nagao and K. Harada, Power flow of photovoltaic system using buck-boost PWM power
inverter, in Proc. IEEE PEDS97, Singapore, May 26-29, 1997, pp. 144-149.
M. Kusakawa, H. Nagayoshi, K. Kamisako and K. Kurokawa, Further improvement of a
transformerless, voltage-boosting inverter for ac modules, Solar Energy Mater. Solar Cells, vol.
67, pp. 379-387, Mar. 2001.
Y. Xue, L. Chang, S. Bkhoj Kjr, Topologies of Single-Phase Inverter for Small Distributed
Generators :an Overview, IEEE Trans. On Power Electronics, vol. 19, no. 5, pp. 1305-1313,
2004.
I. Batarseh, Power electronic circuits, Hoboken, NJ: John Wiley, 2004.
J. P. Agrawal, Power electronic systems: theory and design, Upper Saddle River, N.J.: Prentice
Hall, 2001.
N. Mohan, T. M. Undeland, W. P. Robbins, Power Electronics : Converters, Applications, and
Design, Wiley; 3rd Bk&Cdr edition, 2002.
H.J. Bergveld, (editor), S. J. Wanda S. Kruijt, P. H. L. Notten, Battery management systems:
design by modeling, Dordrecht; Boston: Kluwer Academic, 2002.
T. R. Crompton, Battery Reference Book, 3th ed., Newnes, 2003.
N. Bizon, Power converters (in Romanian), Ed. MatrixROM, Bucharest, 2004.
M. Ortuzar, J. Dixon, J. Moreno, Design, Construction and Performance of a Buck-Boost
Converter for an Ultracapacitor-Based Auxiliary Energy System for Electric Vehicles, in Proc.
IEEE-IECON2003, Roanoke, Virginia, USA, 2003.
M. H. Rashid, Power Electronics: Circuits, Devices and Applications (3rd Edition), Prentice
Hall, 2003.
N. Bizon, System theory and applications (in Romanian), Ed. MatrixROM, Bucharest, 2004.
N. Bizon, M. Oproescu, Time Equivalent Systems, Scientific Journal of the University of
Pitesti Electronics and Computer Science, ISSN 1453119, pp. (in press) , Pitesti, 2006.
NETL published fuel cell specifications for Future Energy Challenge 2005 Competition
(www.netl.doe.gov), 2005.
IV-18
V-1
Q1
Q3
Q5
Cdc
Cs
Q4
Q2
Q6
Cs
L1
L2
2
T1
T2
T3
T4
D5
C
2
Df
D6
Q5
Fig. 5.2. Invertor buck-boost fara izolare galvanica (Saha si Sundarsingh [11])
V-2
L2
Q6
T1
T2
C
T3
Cs
1:1
T4
D5
V-3
debitata (filtrata prin intermediul unui filtru LC) in reteaua monofazata prin
comanda adecvata a contactoarelor de iesire. Astfel condensatorul intermediar este
folosit ca un dispozitiv de stocare a energiei (tensiunea la borne fiind compusa
dintr-o componenta continua si o componenta alternativa). Avantajul acestei
topologii este dat de valoarea relativ redusa a capacitatii condensatorului
intermediar, care inlocuieste imensele condensatoare electrolitice care uzual
filtreaza busul c.c. la celelalte structuri prezentate, ceea ce face sa creasca durata de
viata a invertorului si, evident, sa scada pretul de cost.
D9
T6
T1
D8
T2
2
Ls
T5
T3
T4
Cs
1
D13
D11
D12
D10
DIODE PIN
DIODE PIN
SO
L1
1
D1
Sf ly back1
Ssy nc
C1
1 1:n:n 4
CS
Cin
3
5
2
D2
Sbuck-boost
Sf ly back2
Sac2
V-4
1:n
V-5
retelei, fara a folosi un filtru de c.a. (voluminos) la iesire. Aceasta topologie a fost
realizata practic si comercializata pentru un sistem fotovoltaic de 1-10 kW conectat
direct la reteaua electrica.
1
1
3
1:n
V-6
S22
S12
S21
S13
S23
S14
S24
ZL
1:n
Tipul de
topologie
un singur
etaj
mai multe
etaje
un singur
etaj
un singur
etaj
un singur
etaj
un singur
etaj
Tehnica de
stocare/filtrare a
energiei in etajele
intermediare
condensator electrolitic
de intrare mare
condensator electrolitic
de intrare mare si
condensator intermediar
pe busul c.c.
condensator electrolitic
de intrare mare sau
condensator intermediar
mic
condensator electrolitic
de intrare mare sau
condensator intermediar
mic
condensator electrolitic
de intrare mare
condensator intermediar
mic
V-7
Mase flotante la
sursa si iesire/
izolare electrica
Conectare la retea /
posibilitate de operare
ca sistem rezidential
da / izolat
ambele
da / izolat
ambele
nu / neizolat
capabil sa opereze ca
sistem rezidential, dar
neconectabil la retea
nu / neizolat
capabil sa opereze ca
sistem rezidential, dar
neconectabil la retea
da / neizolat
da / izolat
capabil sa opereze ca
sistem rezident si lipseste
conectarea la retea
un singur
etaj
condensator electrolitic
de intrare mare
nu / neizolat
un singur
etaj
un singur
etaj
mai multe
etaje
condensator electrolitic
de intrare mare
condensator electrolitic
de intrare mare
condensator electrolitic
de intrare mare si
condensator intermediar
pe busul c.c.
condensator electrolitic
de intrare mare si
bobina intermediara pe
busul c.c.
condensator electrolitic
de intrare mare si
bobina intermediara pe
busul c.c.
condensator electrolitic
de intrare mare si
bobina intermediara pe
busul c.c.
condensator de intrare si
intermediar mic
condensator electrolitic
de intrare mare
condensator electrolitic
de intrare mare
condensator electrolitic
de intrare mare
da / izolat
capabil sa opereze ca
sistem rezidential, dar
neconectabil la retea
ambele
da / neizolat
ambele
nu / neizolat
ambele
nu / neizolat
da / izolat
nu / neizolat
capabil sa opereze ca
sistem rezidential, dar
neconectabil la retea
da / izolat
da / izolat
da / izolat
da / izolat
ambele
10
11
12
mai multe
etaje
13
mai multe
etaje
14
mai multe
etaje
15
mai multe
etaje
mai multe
etaje
mai multe
etaje
mai multe
etaje
16
17
18
V-8
Putere
iesire
maxima
fs
>10KW
V_Intrare
minima
US/EU
standard
Gama larga
de valori
Gama larga
de valori
34V / 65V
42V / 81V
215W
42V / 81V
500W
Gama larga
de valori
42V / 81V
160W
140W
10
Gama larga
de valori
42V / 81V
11
12
34V / 65V
42V / 81V
1KW
2KW
13
Gama larga
de valori
9v / 16v
2KW
Gama larga
de valori
Gama larga
de valori
Gama larga
de valori
Gama larga
de valori
160W
5-12
KHz
5-12
KHz
30
KHz
30
KHz
9.6
KHz
50
KHz
40
KHz
50
KHz
70
KHz
36
KHz
36
KHz
5.317
KHz
-
4KW
10-16
KHz
50 Hz
Fig.
nr.
2
3
8
9
14
15
16
17
18
>10KW
500W
500W
50W
640W
1KW
Aplicatie
EGS
T
Numarul de
componente
L/C_F
S/D
(C_E)
1/1(1)
4/4
Eolian
LF
Eolian
HF
3/1(2)
8/12
UPS
NU
2/2(1)
4/4
UPS
NU
2/2(1)
4/4
Fotovoltaic
NU
2/1(2)
4/2
Fotovoltaic
2*HF
1/2(0)
4/4
UPS
NU
3/2(1)
4/2
Fotovoltaic
HF
1/1(1)
6/3
87%
Fotovoltaic
NU
2/2(1)
6/2
92%
Eolian
Fotovoltaic
NU
NU
2/1(2)
2/1(1)
5/6
6/5
Fotovoltaic
HF
1/1(1)
5/2
Eolian
si
fotovoltaic
NU
2/1(1)
7/6
Fotovoltaic
HF
1/3(0)
6/8
Eolian
HF
2/1(1)
8/12
Fotovoltaic
HF
1/0(1)
8/8
Fotovoltaic
HF
1/1(1)
12/12
80%
90%
86%
90%
V-9
V-10
Figura 5.10. Modelul Simulink pentru interfata PEMFC - bus cc de joasa tensiune
V-11
V-12
de control este generat de regulatorul de tensiune de tip proportionalintegrator (PI), cu structura din figura 5.13.
V-13
V-14
V-15
V-16
Notatie
D1
D2-D5
MOSFET
S1
S2-S5
IGBT
S6-S9
Transformator
T1
Bobine
L1
L2,L3
L4,L5
Condensator
C1
C2,C3
C4,C5
Tipuri de pierderi
Pierderi in conductie
Piederi in comutatie
Pierderi in conductie
Piederi in comutatie
Pierderi in conductie
Piederi in comutatie
Pierderi in conductie
Piederi in comutatie
Pierderi in conductie
Piederi prin comutatie
Pierderi in miez
Pierderi in infasurari
Pierderi in infasurari
Pierderi in infasurari
Pierderi in miez
Pierderi prin infasurari
Pierderi in condensator
Pierderi in condensator
Pierderi in condensator
Total
V-17
Pierderi (W)
335,6
0,875
20,62
0,024
122,1
40,69
63,3
29,8
36,7
29,4
31,84
45,77
7,77
0,148
1,65
0,007
29,15
0,15
69,2
864,8
D1
1
L2
L4
2
D2
S6
S7
C2
Battery
S1
D3
S3
S2
48V
C4
120 Vac
50Hz
Vdc
400V
C1
S4
120 Vac
50Hz
Fuel Cell
22~40V
S5
D4
D5
C3
S8
S9
C5
L3
L5
S12
S13
L6
S15
S14
Super Cap
S11
S10
V-18
240 Vac
50 Hz
V-19
V-20
interfata, unde curentul este cel mai mare) sau prin eliminareaunui etj de conversie
(de exemplu, utilizand o structura de tip cc-ca-ca).
5.5. Referinte bibliografice
[1]. Stobart, R., Fuel Cell Technology for Vehicles. Progress in Technology Series, 2000.
[2]. Gregor Hoogers, Fuel Cell Technology Handbook, CRC Press; 1st edition, 2002.
[3]. Pat Patterson, Hydrogen Fuel Cells: Independent Power Sources for the Future, Vantage Pr.
Ed., 2004.
[4]. Godfrey Boyle, Renewable Energy, Oxford University Press; 2nd edition, 2004.
[5]. K. Gansky, Rechargeable Batteries Applications Handbook, 4th ed., Butterworth Heinemann
(2002).
[6]. H.J. Bergveld, (editor), S. J. Wanda S. Kruijt, P. H. L. Notten, Battery management systems:
design by modeling, Dordrecht; Boston: Kluwer Academic (2002).
[7]. I. Batarseh, Power electronic circuits, Hoboken, NJ: John Wiley, 2004.
[8]. J. P. Agrawal, Power electronic systems: theory and design, Upper Saddle River, N.J.: Prentice
Hall, 2001.
[10]. N. Bizon, Power converters (in Romanian), Ed. MatrixROM, Bucharest, 2004.
[11]. Z. Yang and P.C. sen, A novel switch-mode dc-to-ac inverter with nonlinearrobust control,
IEEE Trans ind. Electron., vol 45, pp. 602-608, Aug. 1998.
[12]. S. Funabiki, T. Tanaka and Tn Nishi, A new buck-boost operation based sinusoidal inverter
circuit, in Proc. IEEE PESC02, Cairns, Australia, June 23-27, 2002, pp. 1624-1629
[13]. T. Shimizu, K. Wada and N. Nakamura, A flyback-type single phase utility interactive inverter
with low frequency ripple current reduction on the dc input for an ac photovoltaic module
system, in Proc. IEEE, Cairns, Australia, June 23-27, 2002, pp. 1483-1488.
[14]. S. B. Kjaer and F. Blaabjerg, Design optimization of a single phase inverter for photovoltaic
applications, in Proc. IEEE PESC03, Acapulco, Mexico, June 15-19, 2003, pp. 1183-1190.
[15]. N. Bizon, M. Oproescu, Single-Phase Inverter Structures used in the Energy Generation
Systems, Scientific Journal of the University of Pitesti Electronics and Computer Science,
ISSN 1453119, pp. (in press) , Pitesti (2007).
V-21
VI-1
D1
1
L2
L4
2
D2
S1
D3
S6
S3
S7
C2
Battery
S2
48V
C4
120 Vac
50Hz
Vdc
400V
C1
S4
120 Vac
50Hz
Fuel Cell
22~40V
S5
D4
D5
C3
S8
S9
C5
L3
L5
S12
S13
L6
S15
S14
Super Cap
S11
S10
VI-2
240 Vac
50 Hz
L
1
VI-3
Convertor
boost neizolat
40 kHz
22 40 V
42-58 V
Convertor
cc-cc izolat
20 kHz
42 58 V
400 V
Invertor
20 kHz
400 V
120/240 V
Convertor
bidirectional cc-cc
20 kHz
48 V
48 V
Convertor
cc-cc izolat
Componente (Notatie)
MOSFET
(S1)
DIODA
(D1)
INDUCTANTA
(L1)
CONDENSATORUL
(C1)
MOSFET
(S2-S5)
TRANSFORMATOR
(T1)
DIODA
(D2-D5)
INDUCTANTA
(L2, L3)
Valori calculate
Vpeak (V)
Irms (A)
Vpeak (V)
Irms (A)
Inductanta
(uH)
Irms (A)
Capacitate(uF)
Vpeak (V)
Vpeak (V)
Ipeak (A)
Vrms (V)
Irms (A)
Vpeak (V)
Ipeak / IAV (A)
Inductanta
(uH)
Irms (A)
VI-4
57,6
214,4
57,6
266,2
50
272,5
3300
77,7
57,6
275
47,3
389,8
410
15,6/6,
25
100
12.45
Firma/Tipul ales
APT10M07JVR
(100V, 225A, 7m)
DSEI2x161-12P
(1,2kV,2X128A,trr=35ns)
MAGNETICS
43208 (EI)
(100V, 3300uF,
ESR 0.08)
IXFN340N07
(70V, 340A, 4m)
MAGNETICS
49925 (U)
DESI 30-10A
(1kV, 30A, trr=50ns)
CH270125E
(miez toroidal)
Invertor
Convertor
bidirectional
cc-cc
CONDENSATOR
(C2, C3)
Capacitate (uF)
Vpeak (V)
3300
210
IGBT
(S6~S9)
Vpeak (V)
Irms (A)
420
50
INDUCTANTA
(L4, L5)
Inductanta
(uH)
Irms (A)
Capacitate (uF)
Vpeak (V)
Vpeak (V)
Irms (A)
Vrms (V)
Irms (A)
Inductanta
(uH)
Irms (A)
Vpeak (V)
Irms (A)
93
CONDENSATORUL
(C4, C5)
MOSFET
(S10, S11)
TRANSFORMATOR
(T2)
INDUCTANTA
(L6)
IGBT
(S12~S15)
ULTRA-CAP
Capacitate (F)
(se conecteaza serie- Vpeak (V)
paralel 20 bucati)
Tabel 6.2. Parametrii de catalog
42
16
170
140
77,5
58
73,3
40
113
50
200
10
2,5
GF2G688M76160
(400V, 6800uF,
0.04)
MG50Q2YS50
(600V, 50A,
VCE(on) = 2.7V)
CH572060E
(Toroid)
(250V, 15uF,
ESR 0.04)
APT20M20JFLL
(200V, 104A, 20m)
MAGNETICS
49925 (U)
CH572060E
(miez toroidal)
MG50J2YS50
(600V, 50A,
VCE(on) = 2.7V)
TS12S-R
(10F, 2,5V)
Diode
IGBT
Transformatoare
Bobine
Condensatoare
Notatie
S1
S2-S5
S10, S11
D1
D2-D5
S6-S9
S12-S15
T1
T2
L1
L2,L3
L4,L5
L6
C1
C2, C3
C4, C5
SuperCap
VI-5
9.64
3.45
2.57
8.45
2.3
24.7
10.94
41.8
44.5
49.81
68.7
2.85
30.63
0.16
10.4
54.95
9.83
29.30
96.33
26.22
70.40
31.18
119.13
253.65
283.92
195.80
8.12
174.59
0.91
592.80
2145.02
ESR
(6.1)
De asemenea, factorul de comanda al convertorului ridicator, =D, este obtinut cu
relatia
(6.2)
In acord cu relatia (6.2), un factor de comanda intre 0,24-0,45 determina o tensiune
V_high_dc de 400 Vcc atunci cand tensiunea V_low_dc variaza intre 40-56 V.
Componentele de putere ale acestui convertor sunt alese in functie de
urmatorii parametrii:
- putere de iesire Pdc=5kW;
- frecventa de comutatie fs= 25kHz;
- tensiune de intrare Vin = 40-56V;
- tensiunea de iesire Vdc = 400V;
- factorul de transformare al transformatorului Np : Ns = 1:10;
Curentul mediu pe busul V_high_dc este
(6.3)
VI-6
Bobina de filtraj
Daca 0<t<DT/2 valoarea tensiunii pe bobina devine :
(6.4)
rezulta
(6.5)
Considerand un riplu de curent prin bobina mai mic de 50% din valoarea
medie a curentului, adica 6,25A varf la varf, valoarea inductantei se poate calcula
folosind relatia (5). Se obtine L = 100 H. Varful de curent prin bobina devine:
(6.6)
Valoarea efectiva a curentului prin bobina (conform formelor de unda prezentate in
capitolul 2) este :
Irms = 12,45 A
Comutatoarele de putere
Valoarea tensiunii pe diode si MOSFET-uri a fost calculata pentru o
valoare maxima a tensiunii de 56V la un factor de comanda D = 0,24. Valoarea
curentului prin diode si MOSFET-uri a fost calculata luandu-se in considerare
momentul la care pila de combustie genereaza maximum de curent de 275A pentru
un factor de umplere maxim de D=0,45.
Diode
Cand tensiunea V_low_dc este de 56V, tensiunea secundara din
transformator este de 410V si totodata varful de tensiune prin diodele redresoare
este de 410V. Tensiunea maxim admisa pe dioda se impune ca fiind 600V. Sunt
alese diode redresoare ultrarapide pentru a scadea pierderile la comutatie la
frecventa de lucru de 25kHz. Dioda conduce jumatate din perioada de comutatie,
deci valoarea medie a curentului prin dioda poate fi obtinuta astfel:
(6.7)
Varful de curent prin dioda este identic cu varful de curent prin bobina, deci,
(6.8)
S-a ales o dioda ultrarapida cu caracteristicile 600V/20A.
VI-7
MOSFET
Tranzistoarele MOSFET au fost alese drept comutatoare electronice ce
trebuie sa lucreze in conditii de tensiuni relativ reduse si la curenti mari. Tensiunea
maxima pe MOSFET este de 56V. Luand o marja de siguranta din cauza fluctuatiei
busului V_low_dc si a varfurilor de tensiune datorate inductantei de scapari a
transformatorului de inalta frecventa, o tensiune de 70V este acceptabila.
Multiplicand valoarea medie si de varf a curentului prin dioda cu factorul de
transformare al transformatorului, valoarea medie si de varf a curentului prin
MOSFET devine 125A, respectiv 275A. Luand o marja de siguranta, alegem
MOSFET-uri de 70V/340A.
Transformatorul
Cum am mentionat mai inainte, pentru cresterea eficientei sistemului, vom
utiliza 2 transformatoare de 2,5KW. Proiectarea unui asemenea transformator este
descrisa in continuare:
a)
miezul de ferita ferita este materialul ideal pentru transformatoarele si
bobinele din gama de frecventa 20KHz 3MHz.
b)
marimea miezului caracteristica unui miez de transformator se poate
determina din datele sale de proiectare : WaAc, unde Wa reprezinta
suprafata miezului, iar Ac este aria sectiunii transversale prin miez.
Caracteristica transformatorului este data de relatia:
(6.9)
unde Pdc reprezinta puterea de iesire, C este capacitatea de curent, e eficienta
transformatorului, B- inductia magnetica, fs frecventa de comutatie, iar K o
constanta de catalog.
c)
numarul de spire Odata ales miezul calcularea numarului de spire din
primar si din secundar si grosimea sarmei se face astfel:
Numarul de spire din primar este dat de relatia:
(6.10)
unde Vp este tensiunea din primar, A sectiunea transversala a miezului. Raportul
de transformare primar si secundar este:
Np:Ns=6:90
d)
grosimea sarmei grosimea sarmei de bobinaj a transformatorului este
calculate pe baza valorii curentului efectiv.
Pentru 500 de spire/A, numarul total de spire obtinut este:
primar = 500 x Irms=93,5 spire
secundar=500 x Irms=5,9 spire
Se observa valorile apropiate al calculelor in cele doua tehnici de dimensionare.
VI-8
Protectia convertorului
Convertorul ridicator de tensiune cc-cc va fi protejat la supracurent, la
cresterea sau scaderea tensiunii de intrare si la cresterea temperaturii partii de forta.
Intreruperea functionarii convertorului este data de una din urmatoarele situatii:
1) valoarea tensiunii bus-ului V_high_dc depaseste 500V;
2) pila de combustie ofera o tensiune de iesire mai mica de 22V sau mai
mare de 41V;
3) temperature convertorului depaseste 80C.
Traductoarele utilizate pot fi de tip LEM (scumpe, dar precise) sau clasice
(tip sunt, transformator de curent, divizor rezistiv de tensiune). De exemplu, un
divizor rezistiv urmat de un amplificator de izolare se poate folosi pentru a masura
tensiunea. In scopul protectiei la supracurent, curentul pilei de combustie se
monitorizeaza permanent. De asemenea, se vor folosi sigurante rapide pentru a
proteja convertorul ridicator de tensiune de alte manevre gresite sau suprasarcina.
Invertorul
Invertorul alimenteaza sarcina de ca, putand fi cuplat sincronizat la reteaua
de ca (in figura 5.15 se prezinta varianta trifazata). In varianta monofazata din
figura 6.1 invertorul se compune din doua structuri semipunte urmate de filtre de
iesire. Convertorul ridicator de tensiune mentine in mod egal 200V pe linia de cc
de alimentare si cele doua invertoare vor genera o tensiune monofazata divizata
120Vac/120Vac, deci in total 240Vac la iesire.
O placa de dezvoltare cu DSP este utilizata pentru a implementa controlul
PWM sinusoidal al sistemului invertor. Un regulator de tip PI este folosit pentru a
stabiliza amplitudinea tensiunii ac de iesire la variatiile inerente ale sarcinii.
Datele de proiectare pentru invertor sunt urmatoarele:
- tensiune de iesire 120/240V (divizata)
- frecventa tensiunii de iesire 50Hz;
- armonicile tensiunii de iesire THD: mai mici de 5% pentru testarea cu o
sarcina neliniara
- toleranta pentru amplitudinea tensiunii ac de iesire sa nu depaseasca 6%.
Condensatorul de pe busul V_high_dc
Pentru cazul unui puls de putere scurt de 10KW timp de un minut,
considerand un factor de putere de 0,7, obtinem:
VAout=10000/0.7=14280VA
(6.11)
Curentul prin fiecare faza este:
Ia,rms=14280/(2x120)=59.5A
(6.12)
Pentru simplitate, curentul de iesire este considerat ca fiind format doar din
fundamentala (Ia,1) si armonica a treia (Ia,3). In plus, consideram Ia,3=0.7 x Ia,1
(caz tipic la un redresor monofazat cu sarcina neliniara) obtinem :
(6.13)
VI-9
(6.20)
VI-10
(6.21)
Pentru a satisface conditia privind THD, mai mic de 5% la frecventa de comutatie,
se impune :
(6.22)
Pentru a estima riplul tensiunii determinat de catre armonicile de ordinul 3
ale curentului de sarcina, se utilizeaza circuitul din figura urmatoare.
(6.23)
Tensiunea de iesire din filtrul capacitiv este la frecventa armonicii h este:
(6.24)
unde
Va,h=tensiunea echivalenta a armonicii h;
Ih=curentul armonicii h;
Xc=impedanta condensatorului;
XL=impedanta bobinei;
h=ordinul armonicii prin sarcina neliniara.
Ultima relatie se poate aproxima prin:
(6.25)
pentru
VI-11
(6.26)
Pentru armonica a treia h=3 rezulta
(6.27)
Riplul tensiunii pe condensator pentru frecventa armonicii de ordinul 3 il
limitam la 3% din fundamentala tensiunii de iesire. Rezulta relatia de calcul pentru
impedanta filtrului inductiv :
(6.28)
Inductanta filtrului va avea valoarea:
(6.29)
Din ecuatiile (6.23) si (6.31) se poate determina impedanta condensatorului:
(6.30)
deci capacitatea filtrului va fi:
(6.31)
Tinand cont de aceste valori rezultate prin proiectare, o bobina de 100H si un
condensator de 20F sunt alese sa formeze filtrul de iesire.
Convertorul cc-cc bidirectional
Pila de combustie are o constanta de timp de ordinul sutelor de milisecunde
(sau chiar mai mare), iar bateria de acumulatoare cu cateva ordine mai mare.
Rezulta ca puterea in impuls solicitata de sarcina si puterea furnizata de pila de
combustie, plus bateria care debiteaza pe durata impulsului, nu coincid in timpul
functionarii dinamice (vezi simularile din sectiunea urmatoare), fiind necesara o
sursa de energie secundara cu o constanta de timp comparabila cu cea a sarcinii.
Sursa secundara de energie, de tip banc de ultracapacitoare, este necesara
pentru a suplini aceasta diferenta de putere. Conectarea unui banc de
ultracapacitoare (UCS) pe busul V_low_dc se face prin intermediul unui convertor
bidirectional cc-cc (care incarca sau descarca aceste UCS in functie de parametrii
de reglaj impusi). O structura de convertor cc-cc bidirectional cu izolare este
prezentata in figura 6.3.
Controlul realizat individul sau integrat pentru tot sistemul EGS (cu un
controler DSP [20] utilizat cu precadere pentru comanda invertorului) determina
curentul de referinta a convertorului bidirectional prin calcularea diferentei de
putere dintre pila de combustie plus baterie si sarcina.
VI-12
VI-13
VI-14
dt
L
L
L
dv out
(ibat . I load )
i L (ibat . I load ) (ibat . v out / Rload ) q 2 i L
q1
q2
dt
C
C
C
Rezistenta serie a bobinei boost (RL) este 0.05 iar valoarea inductantei este 160
H. Pe durata unei periode pot fi trei situatii de evolutie a curentului prin bobina,
prezentate in figura 6.6, unde in =iL(nT) si Iref =ILMAX.
VI-15
a) BCCT 1-D
b) BCCT 2-D
Figura 6.8. Legi de control in curent
VI-16
Figura 6.9. Control varfului de curent : legea BCCT law 1-D (sus),
respectiv 2-D (jos), varianta cu ceas
Figura 6.10. Control varfului de curent : legea BCCT law 1-D (sus),
respectiv 2-D (jos), varianta fara ceas
VI-17
Figura 6.11. Control varfului de curent : legea BCCT law 1-D (sus),
respectiv 2-D (jos), varianta cu histerezis si fara ceas
Modelul pilei de combustie tip PEMFC
Tensiunea de iesire din PEMFC (care este si tensiunea de intrare, Vin , pentru
convertorul boost) este dependenta de curentul debitat (iL), numarul celulelor care
formeaza pila de combustie ( nCELL ) si aria membranei protonice (APEM). Un model
de ordinul intai (cu timp mort PEMFC si constanta de timp TPEMFC) este sufficient
pentru o descriere corecta a comportamentului electric al PEMFC [6.236.26]:
i / APEM in
i0
i / APEM in e t / PEMFC
Bconc ln 1 L
1 TPEMFC s
imax
Comportarea electrica a PEMFC este echivalenta cu cea a circuitul din figura 6.12.
Comportarea PEMFC depinde si de o serie de alte constante electrochimice
(tabelul urmator) sau de regim de functionare (figura 6.13).
Constanta
Eo / [Volts]
in / [mA/cm2]
i0 / [mA/cm2]
imax / [A/cm2]
ROhmic / []
VI-18
VI-19
ibat . C storage
dt
RS
In aceasta sectiune un banc de baterii de 60V/7Ah cu o structur
serie/parallel este utilizat (5 baterie in serie, 6 celule/baterie cu tensiunea maxima
2,45V /celula si tensiunea minima 1,75/celula). Valoarea resistorului serie este de
80m/celula [23,24], rezultand a rezistenta seri echivalente pentru un banc serie de
acumulatoare de RS=5680 m=2,4 . Tensiunea de offset echivalenta pentru
bancul serie de acumulatoare este Voffset=561,75 V=52,5 V, iar tensiunea maxima
atinge valoarea Vmax=562,45 V=73,5V. Rezulta o tensiune pe condensatorul de
stocare VC_storage Max= Vmax - Voffset =21 V. Pentru baterii de 7Ah (un singur banc
serie) se obtine sarcina acumulata Q=7 Ah3600sec/hour=25200 C aferenta unui
condensator cu valoarea Cstorage=Q/ VC_storage Max =1200 F. Pentru pragul de limitare
a curentului de incarcare am ales Vknee=64V. Pentru a reduce timpul se simulare se
utilizeaza parametrii echivalenti (redusi cu un factor de 10): Cstorage = 120 F, TPEMFC
=10 si PEMFC = 1 ms.
Pentru comparatia rezultatelor se utilizeaza modelul Simulink din figura 6.16.
VI-20
VI-21
VI-22
fs
1
, este mult mai mare (1 MHz) pentru o analiza corecta a stabilitatii
Ts
VI-23
VI-24
unde I Lnom determina valoarea riplului curentului prin PEMFC (in simularile
prezentate am ales I Lnom =10);.
- pentru vout : Low (L)=(0, 0, Voffset , Vkneet ), Normal (N)=( Voffset , Voffset ,
Figura 6.23. Dinamica EGS cu PCC legea fara limitarea curentului peste
prag Vknee cu (stanga) / fara (dreapta) ESD pentru parametrii iLM=21.75A,
L=160H si Iref variabil pana la 6 IN
VI-25
Controlul PCC utilizand legea 1D asigura evident o stabilitate mai buna decat
atunci cand legea de control nu realizeaza limitarea curentului de incarcare a
bateriilor la depasirea unui prag de incarcare Vknee. De asemenea, utilizarea unei
legi de control 2D bazata pe reguli fuzzy asigura stabilitatea sistemului EGS pentru
o gama larga a curentilor de referinta. Aceste aspecte sunt puse in evidenta si in
diagramele de bifurcatie prezentate in sectiunea urmatoare.
Diagramele de bifurcatie
Se definesc diagramele de bifurcatie ca harti multidimensionale obtinute prin
reprezentarea unor functii iterative care exprima variabilele de stare la sfarsitul
fiecarei perioade:
xn+1 = f(xn, p),
unde xn este vectorul al variabilelor de stare la momentul t = nT (vezi figura 6.6,
repetata mai jos), T fiind perioada de lucru, iar p este parametrul variabil [6.376.46]. In cazul sistemului EGS avem functiile:
x n 1 v out, n
v PEMFC, n
vC_storage, n
VI-26
L
V PEMFC ( n)
VPEMFC ( n ) T
i L(n 1) i L(n)
i L (n)
relatiile:
I ref
V PEMFC ( n) T
RLoud C
Caz b) in figura 6.6 (apare si intervalul t2): Daca curentul prin bobina boost la
inceputul perioadei este
V PEMFC ( n) T
i L(n) I ref L
atunci
i L (t ) I ref cos p t t1( n ) I 1( n ) sin p t t1( n ) exp t t1( n )
unde
I 1( n)
1
p
2CRload
,
I ref
2 p CRload
I ref
1
1
2
LC 4C R 2
load
t1( n)
V PEMFC ( n) v C ( n) exp
CR
pL
load
i L t1( n) t 2( n) 0 tg p t 2( n)
t 2( n )
arctg
I1( n)
I 1( n)
p
VPEMFC ( n ) T
In consecinta, daca iL(n) I ref si t 2( n) T t1( n) diagrama de
L
bifurcatie este data de relatiile:
i L ( n 1) I ref cos p T t1( n ) I 1( n ) sin p T t1( n ) exp T t1( n )
VI-27
VPEMFC ( n ) T
L
si
exp t 3( n)
CR
load
VI-28
20
30
40
50
70
80
100
160
200
300
500
750
1000
1500
5000
102
90
80
75
75
65
60
61
51
50
45
43
41
40
27
VI-29
daca Iref creste si mai mult apar bifurcari catre comportari n-periodice
subarmonice; dupa unul pana la 5 asfel de regimuri de functionare
(numarul depinde de valoarea lui L), sistemul incepe sa opereze in
regim haotic (Iref este mai mare decat I2A); pentru diferite conditii
initiale pot apare ferestre de regim n-periodic subarmonic;
regimul haotic se mentine pane la I3A= Iref(max)=200A;
VI-30
20
30
40
50
70
80
100
160
200
300
500
750
1000
1500
5000
102
90
80
75
75
65
60
60
66
87
103
67
33
32
30
VI-31
VI-32
VI-33
Figura 6.37. Diagrama de bifurcatie pentru EGS (fara ESD) cu PCC legea fara
limitarea curentului ; pentru L=10H si Iref variabil (un zoom in dreapta)
VI-34
VI-35
[2]. Tom Koppel, Powering the Future: The Ballard Fuel Cell and the Race to Change the World,
John Wiley & Sons; New Ed edition, 2001.
[3]. Stobart, R., Fuel Cell Technology for Vehicles. Progress in Technology Series, 2000.
[4]. National Energy Technology Laboratory, Fuel Cell Handbook (Fifth Edition), EG&G Services
Parsons, Inc. Science Applications International Corporation, 2000.
[5]. Gregor Hoogers, Fuel Cell Technology Handbook, CRC Press; 1st edition, 2002.
[6]. Pat Patterson, Hydrogen Fuel Cells: Independent Power Sources for the Future, Vantage Pr.
Ed., 2004.
[7]. Godfrey Boyle, Renewable Energy, Oxford University Press; 2nd edition, 2004.
[8]. N. Bizon, M. Oproescu - Hysteretic Fuzzy Control of The Boost Converter, Int. conf.
[9].
[10].
[11].
[12].
[13].
[14].
[15].
[16].
[17].
[18].
[19].
[20].
[21].
[22].
VI-36
[23]. J. Larminie, And A. Dicks: Fuel cell systems explained. Springer-Verlag Berlin John, ISBN 0471-49026-1, 2000.
[24]. PROJECT Group: EMSD 10 - 11A, Design and control of fuel cell system for transport
application, technical report, Aalborg University, 2002.
[25]. J. T. PUKRUSHPAN: Modeling and control of fuel cell systems and fuel processors. PhD
Thesis, University of Michigan, 2003.
[26]. K. HARALDSSON, K. WIPKE: Evaluating PEM fuel cell system model, National Renewable
[27].
[28].
[29].
[30].
[31].
[32].
[33].
[34].
[35].
[36].
[37].
[38].
[39].
[40].
[41].
[42].
[43].
[44].
[45].
[46].
[47].
Energy Laboratory (NREL), DOE Hydrogen and Fuel Cells and Infrastructure Technologies
Program, technical report, 2004.
T. R. CROMPTON: Battery reference book, 3th ed., Newnes, 2003.
K. GANSKY: Rechargeable batteries applications handbook, Butterworth Heinemann, 2002.
H.J. BERGVELD, S. J. WANDA S. KRUIJT, P. H. L. NOTTEN: Battery management
systems: design by modeling, Dordrecht, Boston: Kluwer Academic, 2002.
S. BANERJEE, G. VERGHESE (Eds.): Nonlinear phenomena in power electronics, IEEE
Press, 2000.
C.K.TSE: Complex behavior of switching power converters, CRC Press, 2003.
A.S. KISLOVSKI, R. REDL, N.O. SOKAL: Dynamical analysis of switching mode dc/dc
converters, Van Nostrand Rein-hold, 1996.
N. Bizon, E. Sofron, M. Oproescu: An Investigations into the Fast- and Slow Scale
Instabilities of an Energy Generation System with a Fuzzy Hysteretic Control, CD Proceedings
ECIT2006 4th European Conference on Intelligent Systems and Technologies, Iasi, 2006.
N. Bizon, M. Oproescu - Instabilities Analysis of an Energy Generation System with a Fuzzy
Hysteretic Control, Fuzzy Systems and AI journal, (in curs de aparitie), Editors: H.N.
Teodorescu s.a., Ed. Academiei Romane, 2006.
***, papers in IEEE Transactions on Power Electronics,dedicated to Distributed Energy, 2004.
E. SOFRON, N. BIZON, S. IONITA, R. RADUCU: Fuzzy control systems modeling and
computer assisted designing (in Romanian lang.), ISBN 973-9431-32-1, All, Bucharest, 1999.
S. WIGGINS: Introduction to applied nonlinear dynamical systems and chaos, SpringerVerlag, 2003.
E. OTT: Chaos in dynamical systems, Cambridge University Press, 2002.
S. BANERJEE, G. C. VERGHESE (Eds.): Nonlinear phenomena in power electronics:
attractors, bifurcations, chaos, and nonlinear control, N. Y.: IEEE Press, 2001.
H. H. C. IU AND C. K. TSE: Bifurcation behaviour of parallel-connected buck converters,
IEEE Trans. Circ. Syst. I, vol. 48, no. 2, pp. 233-240, 2001.
D. DAI: Studies on border collision bifurcations in a piecewise-smooth system and the
approaches to control and synchronization of chaos, PhD Thesis, Xi_an Jiaotong University,
China, 2003.
C.K. TSE, M. di BERNARDO: Complex behavior of switching power converters, Proceedings
of IEEE, vol. 90, pp. 768-781, 2002.
R. C. HILBORN: Chaos and nonlinear dynamics, London, U.K.: Oxford University Press,
1994.
A. GUPTA, S. BANERJEE, J. KASTHA: Experimental study of bifurcations in the current
controlled dc-dc buck-boost converter, National Conference on Nonlinear Systems &
Dynamics, pp. 333-336, 2003.
S. PARUI: Bifurcation in dc-dc converters: Effects of transition from continuous conduction
mode to discontinuous conduction mode and feedback loop delay, Thesis, IIT Kharagpur, 2003.
D. DAI, Y. MA, C. K. TSE, X. MA: Existence of horseshoe maps in current-mode controlled
buck-boost dc/dc converters, Chaos, Solitons and Fractals 25, 549556, 2005.
NETL Group: NETL published fuel cell specifications for Future Energy Challenge 2005
Competition (www.netl.doe.gov), 2005.
VI-37