Liviu Dragnea:
Este puþin probabil sã rãmîn în fruntea
marþi, 26 aprilie 2016 • anul XXVII, nr. 7738 • ISSN 1843-7311 • www.ziarulfaclia.ro • 12 pagini - 1,50 lei
Mai tare ca
piatra...
Radu VIDA
olonia face o figurã aparate din
P fostele þãri aparþinînd CAER: nu s-a
lãsat chiar aºa de jecmãnitã ca alte
entitãþi statale, care, încet-încet, ºi-au
pierdut bruma de suveranitate ºi
independenþã, lãsîndu-se pãcãlite, nãscînd
cozi de topor ºi negociind prost aderarea la
Uniunea Europeanã. Uºurinþa cu care
occidentalii au cãlcat în picioare nu numai
sentimentele naþionale, dar ºi economia ºi
modul specific al vieþii sociale din fiecare
þarã a estului european face ca Polonia sã
reprezinte un reper pentru noþiunea de
patrie, popor, suveranitate ºi tratament
egal. E un reper neforþat (diferit de
vremurile în care steaua roºie a Rãsãritului
sãrac ºi obedient se închina bolºevismului),
o promisiune cã noul lider are puterea sã
se erijeze în glasul ferm al celor care ºi-au
lãsat grumazul pe butuc, în ideea cã sabia
noului stãpîn n-o taie.
Cum a reuºit Polonia acest lucru? În
primul rînd, ºi-a vãzut de cîrpe, cum se
spune. Atît în agriculturã, cît ºi în industrie,
dar ºi pe tãrîmul socialului ºi-a organizat
retrocedãrile în funcþie de interesul
naþional. ªi a reuºit. A intrat în NATO, dar,
în acelaºi timp, ºi-a întãrit forþele armate.
Un recent raport al „Business Insider” aratã
cã Statele Unite ale Americii rãmîn pe
primul loc în ceea ce priveºte topul
cantitativ al forþelor armate din lume. Rusia
ºi China se luptã pentru locul al II-lea. Dar
marea surprizã a clasamentului o reprezintã
Polonia, care a întrecut Germania ºi Italia,
clasîndu-se pe o poziþie superioarã ºi
forþelor armate ale Marii Britanii.
ªi pentru polonezi au trecut 26 de ani de
la marea schimbare. Atunci, cînd au hotãrît
îndepãrtarea de dogme. Au fãcut-o însã
elegant, inclusiv în abordarea cît se poate
de realistã a relaþiilor cu Rusia (mult mai
mare duºman, istoriceºte vorbind, pentru
voivodatele poloneze, decît faþã de
þãriºoarele româneºti). ªi, mai ales, au pus
accent pe dezvoltarea economiei ºi nu pe
distrugerea ei. Acum glasul acestei þãri este
ascultat, asemenea Iugoslaviei din vremuri
continuare în pagina a 12-a
(37112)
• Tel/fax: 0264-450.707 • e-mail: publicitate@ziarulfaclia.ro, 0788-476.727 • reclama@ziarulfaclia.ro, 0788-307.324
partidului dupã alegerile locale
Preºedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat luni cã este puþin probabil sã rãmînã în fruntea
partidului dupã alegerile locale.
“Puþin probabil, dar sînt cîteva obiective pe care mi le-am asumat ºi care mã intereseazã sã
se întîmple ºi anume modernizarea partidului care este în plinã desfãºurare, eu neavînd stilul
altor politiceni care sã facã din orice acþiune un spectacol mediatic, ºi pregãtirea unei noi
generaþii de lideri de partid care sã preia începînd cu anul 2017. De asemenea, cîºtigarea
alegerilor locale ºi parlamentare. Aceste douã obiective sînt cele care încã mã mai þin activ în
poziþia asta”, a afirmat Dragnea, dupã Biroul Permanent Naþional al PSD.
Boc s-a înscris oficial în cursa pentru REÞETELE
CAROLINEI
al patrulea mandat de primar la Cluj-Napoca PENTRU
Liberalii clujeni ºi-au înscris în SÃRBÃTORILE
competiþia electoralã candidaþii
la Consiliul Judeþean Cluj ºi PASCALE
Consiliul Local Cluj-Napoca. Tot pagina 4
ieri, Emil Boc ºi-a depus dosarul de
candidaturã pentru al patrulea
mandat de primar la Cluj-Napoca.
Pentru Consiliul Local Cluj-Napoca
lista cu candidaþi a fost depusã la
Expoziþia
CULORILE
Biroul Electoral Municipal. Primul loc
ARTISTULUI
pe listã este ocupat de Emil Boc. pagina 6
Actualul edil este urmat de senatorul
Alin Tiºe, care, de altfel, candideazã
ºi pe lista de consilieri PNL pentru
LINOLEUM –
CJ Cluj. Urmãtorii pe listã sînt: Florin avanpremierã ºi
Stamatian, Dan Tarcea, Radu Moisin,
Ovidiu Florian, Gheorghe ªurubaru, premierã la
Valentin Florin Ghiga, Giacomo Naþional
Dreoni, Ioan Tomoº, Ioan Pop, Sabin
Sãrmaº, Radu Constantea, Iuliana pagina 7
Moldovan , Florin Raþiu, Loredana
Vasile Dîncu:
Pop, Rareº Ferdean, Molhem
Mohammad Bachar, Mihaela Suciu, Încercãm pînã la
Marius Jurja, Cãlin Gãbudean, Vasile
Viºan, Suciu Mihaela Rodica, Adrian sfîrºitul
Roman, Dan Harliºca, Ovidiu Vaida, sã facã din Cluj-Napoca oraºul cu cele oraºul cu cea mai bunã calitatea a
Ionel Brie, Andrei Irimie, Marius mai multe locuri de muncã din vieþii. Acest lucru este posibil ºi am
mandatului nostru
Bodea, Doina Honcan, Bogdan România ºi sã creascã condiþiile de demonstrat cã putem fi un sã avem un
Gãvruº, Irina Sãlcudean, Virgil viaþã de aici. “Mi-am depus competitor serios la adresa
Cecãlãºan, Victor Salcã ºi Ioan Þibre. candidatura pentru funcþia de Bucureºtiului ºi credem cã, împreunã
proiect complet de
Dupã depunerea dosarului de primar al municipiului Cluj-Napoca. cu echipa PNL, putem avea, în Cluj- descentralizare
candidaturã la BEM, Emil Boc a Urmãresc ca, în urmãtorii patru ani, Napoca, oraºul cu cele mai multe
declarat cã intrã din nou în Clujul sã aibã cele mai multe locuri C.P. pagina 9
competiþia electoralã pentru a reuºi de muncã din România ºi sã fie continuare în pagina a 9-a
CFR Cluj, fãrã gol
primit
Buzoianu îi explicã lui pe teren propriu
în 2016
Nicoarã de ce candideazã
pagina 10
independent
Închisoarea, ca loc
Candidatul independent la Primãria Cluj-
de întîlnire cu
Napoca, Octavian Buzoianu îi transmite
senatorului liberal Marius Nicoarã cã a Dumnezeu (II)
intrat în cursa electoralã pentru a depolitiza
administaþia clujeanã ºi pentru a aduce un pagina 11
plus de vitalitate administraþiei clujene.
Reacþia lui Buzoianu vine dupã ce Nicoarã
s-a declarat dezamãgit de faptul cã Octavian
C.P. ÎNCHIRIEM
continuare în pagina a 9-a
(37111)
spaþiu pentru
(37113)
DEPOZIT
sau alte activitãþi
economice
suprafaþa 144 mp
Cluj-Napoca
Bd. 21 Decembrie 1989
nr. 146
în curte cu
Impr. ARDEALUL
Informaþii
la telefon
0264-597.307
Redacþia ziarului “Fãclia de Cluj” – str. Clinicilor nr. 33, (staþiile Agronomia - str. Moþilor)
Micã ºi mare publicitate: • ORAR: luni-vineri orele 8-18, duminicã orele 15-18
2 agenda
www.ziarulfaclia.ro marþi, 26 aprilie 2016

TELEFOANE FARMACII CENTRUL

Farmacii cu serviciu MEDICO-CHIRURGICAL
 URGENÞE: 112 permanent: UNIVERSITAR
Farmacia "CYNARA", Calea
 PREFECTURA: 0264-50-33-00 Floreºti nr.75, tel. 0264-42.62.72; INTERSERVISAN
CONSILIUL JUDEÞEAN: 0372-64-00-00 Farmacia "REMEDIUMFARM", B- Acupuncturã, Alergologie, Boli infecþioase, Cardiologie, Cardiologie pediatricã, Chirurgie, Dermatologie,
Cluj-Napoca, cartier Gheorgheni,
dul 21 Decembrie nr. 131, tel. 0264- Dermatocosmeticã, Diabet-Nutriþie-Obezitate-Boli Metabolice, Ecografie generalã ºi specialã,
 Telefonul cetãþeanului: 0800-41-09-99
41.29.01; Farmacia EEG/EMG, Endocrinologie, Fiziokinetoterapie, Gastroenterologie, Hematologie, Medicinã Internã, str. N. Pascaly nr. 5,
gratuit pentru orice reþea "ECOFARMACIA NETWORK", P- Nefrologie, Neurochirurgie, Neurologie, Neuropsihiatrie pediatricã, Obstetricã-Ginecologie, Program: zilnic 7-21
Informaþii de interes public: þa Cipariu nr.15, tel. 0264-59.24.84; Oftalmologie, ORL, Ortopedie, Pediatrie, Pneumologie, Psihiatrie, Recuperare medicalã,
Reumatologie, Investigarea tulburãrilor de somn, Urologie
Medic gardã: 21-7
Farmacia "VIAFARM", P-þa M.
infopublic@cjcluj.ro Viteazu f.n., tel. 0264-43.41.82; Tel./fax: 0264-414.163
Doamnelor ºi Domnilor,
 PRIMÃRIA CLUJ-NAPOCA: Farmacia "EUROPA Tel.: 0264-414.807
CONFLOREA", str. Bucegi nr.11,
Policlinica ºi Centrul de Recuperare ºi Fizioterapie Regina Maria Cluj (fostul Centru Medical Unirea)
POLIÞIA COMUNITARÃ: 0264-59-60-30 vã oferã o largã gamã de servicii performante în majoritatea specialitãþilor medicale. Str. Moþilor nr. 87
tel. 0264-42.11.19.
 PRIMÃRIA DEJ: 0264-21-17-90 Consultaþiile sînt asigurate de specialiºti renumiþi, foarte mulþi fiind cadre didactice la Universitatea de Tel: 0364139925
 PRIMÃRIA TURDA: 0264-31-31-60 Farmacii cu serviciu prelungit: Medicinã ºi Farmacie „Iuliu Haþieganu”. Investigaþiile se efectueazã cu aparaturã modernã de ultimã generaþie. • INTERNE - CARDIOLOGIE • GASTRO-
Farmacia ”ELMAFARM”, str. V. În situaþii speciale apelãm la colaborãri cu Centre Medicale de prestigiu din Europa ºi SUA. ENTEROLOGIE • PNEUMOLOGIE •
 PRIMÃRIA CÎMPIA TURZII: 0264-36-80-01 Babeº nr.35 tel. 0264-59.18.12, Departamentul de Medicina Muncii completeazã în mod strãlucit capacitatea Centrului. MEDICINA MUNCII • ENDOCRINOLOGIE •
 PRIMÃRIA HUEDIN: 0264-35-15-48 orar L-V: 07-23,S-D: 08-23;
DERMATOLOGIE + CHIRURGIE
Farmacia ”NAPOFARM”, str. Dr. Wargha Enayati Filozofia noastrã: Profesor Dr. N. Hâncu
 PRIMÃRIA GHERLA: 0264-24-19-26 Clinicilor nr.10, tel. 0264-23.63.25, Preºedinte “ZI DE ZI, CU EXCELENÞÔ Preºedinte DERMATOLOGICà • NEUROLOGIE •
 POLIÞIA CLUJ-NAPOCA: 0264-43-27-27 Grupul Regina Maria Policlinica Regina Maria Cluj PSIHIATRIE + PSIHOLOGIE •
orar L-V: 07-24, S: 08-20, D: 09-
REUMATOLOGIE • ALERGOLOGIE •
SERVICIUL RIDICÃRI AUTO: 16; Farmacia "ROOA IMPEX", str.
Bucegi nr.13-15, tel. 0264-53.31.10, Policlinica Pasteur Medicina Muncii CHIRURGIE GENERALÃ +
0264-44-45-71; 0264-44-45-72 orar zilnic 07-24; Farmacia 400349, Cluj-Napoca, Str. Pasteur 24/72 4000011, Cluj-Napoca, Calea Motilor 35/2 GINECOLOGICÃ + UROLOGICÃ +
 POLIÞIA TRANSPORT FEROVIAR "REMEDIUM 3", P-þa A. Iancu (colþ Tel: 0264-522.255/6, Fax: 0364-405.704 Tel: 0364-101.703, Fax: 0364-117.177 PLASTICÃ • CHIRURGIE CERVICO-
cu I. Maniu), tel. 0264-59.58.46, orar Mobil: 0723-256.501, 0735-268.268 Mobil: 0728-180.973 FACIALÃ + ORTOPEDIE + CHIRURGIE
CLUJ-NAPOCA: 0264-43-21-88 ORTOPEDICA + O.R.L. • OFTALMOLOGIE
L-V: 07-22, S: 08-20, D: 08-16. e-mail: office.cluj@reginamaria.ro e-mail: office2.cluj@reginamaria.ro
 POLIÞIA DEJ: 0264-21-21-21 • GINECOLOGIE • PEDIATRIE + GASTRO-
ENTEROLOGIE • UROLOGIE
 POLIÞIA TURDA:
 POLIÞIA CÎMPIA TURZII:
0264-31-33-80
0264-36-82-22 • T E L E S P E C T A T O R • EKG, EKG de efort • EEG • EMG •
ECODOPPLER • ECOGRAFIE de sîn,
 POLIÞIA HUEDIN: 0264-35-15-38 abdominalã, cardiacã, endovaginalã,
- marþi, 26 aprilie 2016 - osteoarticuarã, tiroidianã • ENDOSCOPIE
 POLIÞIA GHERLA: 0264-24-14-14
digestivã, abdominalã •
 POMPIERII (Inspectoratul Judeþean pentru 19:50 Cartea cea de toate zilele; 20:10 HISTEROSALPINGOGRAFIE •
Situaþii de Urgenþã Cluj) : D’ale lu’ Miticã (r); 21:00 Destine ca-n CISTOSCOPIE • VIDEOCOLONOSCOPIE •
filme; 22:00 Telejurnal *Sport *Meteo; MAMOGRAFIE • VIDEOGASTROSCOPIE •
0264-59-50-29;0264-59-12-55
TOMOGRAFIE • RADIOLOGIE •
 DIRECÞIA REGIONALÃ A FINANÞELOR 6:55 Imnul României (musical); 7:00 22:30 Dr. House (s); 23:20 5 minute de OSTEODENSITOMETRIE
PUBLICE CLUJ-NAPOCA: 0264-59-16-70 Telejurnal Matinal * Sport * Meteo; ºtiinþã; 23:30 Festivalul Internaþional 6:15 Focus (r); 6:45 Teleshopping;
George Enescu 2015 Orchestra 7:15 Mondenii (r); 7:45 Dosarele DNA LABORATOR ULTRAMODERN
 AGENÞIA JUDEÞEANÃ PENTRU PRESTAÞII 7:50 Sport; 8:00 Telejurnal Matinal
Meteo; 8:45 Sport; 8:50 Vorbeºte Românã de Tineret; 0:20 Pângãraþi, (r); 9:00 Focus din inima României (r); COMPUTERIZAT:
SOCIALE CLUJ: 0264-59-71-25 - hematologie + biochimie + teste SIDA +
corect!; 9:00 Starea naþiei (r); 10:00 Tot harul dintr-o paginã de letopiseþ (r); 9:30 Teleshopping; 10:00 Sãnãtate cu imunologie + parazitologie + teste de
 OFICIUL PT. PROTECÞIA 0:50 Dincolo de viitor (r); 1:20 5 minute
ce conteazã - Cine voi fi; 11:00 Stil (s); 10:30 ªcoala.tv (s); 11:00 imunitate; - teste Papanicolau + ex. secreþie
CONSUMATORILOR 0264-43-13-67 Armãsarul sãlbatic (s); 12:00 de ºtiinþã. Teleshopping; 11:30 Cireaºa de pe tort vaginalã ºi uretralã; - teste de toxoplasmozã
 INFORMAÞII: 118-932 Teleshopping; 12:30 Transcendenþe; (s) - Marian Lupu; 12:30 Focus Magazin ºi clamidia;
 DERANJAMENTE: 0800-825425 13:00 EURO polis Armonie în (r); 13:20 Teleshopping; 14:00 Focus TOMOGRAFIE
 ORA EXACTÃ: 1958 diversitate; 14:00 Telejurnal Sport 14; 14:30 Teleshopping; 15:00 Camera COMPUTERIZATÃ
 R.A. TERMOFICARE: 0264-59-87-48 Meteo; 15:00 Teleshopping; 15:30 6:00 Observator; 8:00 ‘Neatza cu de râs (s); 15:30 Mondenii (s); 16:30 CU APARAT SIEMENS 2010
tel. verde: 0800-82-37-91 Maghiara de pe unu Informaþii Rãzvan ºi Dani; 10:55 Teleshopping; Focus; 17:00 Trãsniþii (r); 18:00 Focus; GRATUIT
presãrate cu paprika; 16:55 Vorbeºte 11:15 Mireasã pentru fiul meu; 13:00 19:30 Mama mea gãteºte mai bine (s);
 Compania de Apã Someº: 0264-59-63-02 Examinãri de LABORATOR ºi
corect!; 17:00 Nocturne (r); 18:00 Observator; 14:00 Mireasã pentru fiul 20:30 Tycus, cometa ucigaºã (sua, RADIOLOGIE, decontate de Casa de
 R.A.A.D.P.P. 0264-59-88-01
Europa mea; 19:00 Ochiul magic (r); meu; 16:00 Observator; 17:00 Acces 1998, acþiune); 22:30 Trãsniþii (s); 23:15 Asigurãri de Sãnãtate cu bilet de
 R.A.D.P. 0264-55-26-66 direct; 19:00 Observator; 20:00
19:45 Sport; 19:57 Starea zilei; 20:00 Focus din inima României (s); 23:45 trimitere de la medicul de familie.
 C.T.P. 0264-43-08-74 Telejurnal; 21:00 Prim-Plan; 22:25 Observator special; 20:30 Dennis, Focus Magazin (s); 0:30 Mama mea RMN
 BRATNER-VERES: 0264-41-51-49 Starea zilei; 22:30 Starea naþiei; 23:30 pericol public (sua, 1993, com.); 22:30 gãteºte mai bine (r); 1:30 Tycus, (General Electric,
dispecerat: 0264-59-84-77 Copiii vântului (it.-por.-spa., 2000, Evan Atotputernicul (sua, 2007, com.); cometa ucigaºã (r); 3:30 ªcoala.tv (r).
0:30 Dennis, pericol public (r). generaþia 2014)
 ROSAL GRUP: 0264-45-68-63 avent. f); 1:10 Tot ce conteazã (r) - Cine
 SALPREST RAMPA: 0264-59-62-09 voi fi; 2:00 Telejurnal (r) Meteo.
 E-ON GAZ DISTRIBUÞIE:
0800-80-09-28; 0265-20-09-28 - Disp. urgenþã
 JANDARMI: 0264-43-13-01
07.00 Telejurnal TVR 1 - Preluare;
 GARA Cluj-Napoca: 0264-43-36-47 06:50-08:00 Fresh Matinal; 06.50
6:55 Imnul României (musical); 7:00 07.45 tvrcluj.ro (arhiva TVR Cluj); 08.00
 AGENÞIA CFR: 0264-43-20-01 Teleshopping; 8:10 5 minute de ºtiinþã; Meteo; 07.12 Fresh Money; 07.20 Bunã dimineaþa, Transilvania! - direct;
 AEROPORTUL CLUJ: 0264-41-67-02 8:20 Legea lui Doyle (r); 9:10 Cartea Meteo; 07.25 Horoscopul Zilei; 10:50- 09.00 Observator transilvan
 DIRECÞIA GENERALÃ DE ASISTENÞÃ cea de toate zilele; 9:20 Interzis, 12.00 Fresh Matinal (r); 16:45-17:00: (maghiara) (r); 10.00 Bunã dimineaþa,
SOCIALÃ ªI PROTECÞIA COPILULUI CLUJ arestat, cenzurat (s) - Un dicþionar dat Observator de Cluj ºi Regional. Transilvania! (r); 11.00 Telejurnal TVR
0264-42-01-46 la topit; 9:30 Pângãraþi, harul dintr-o 1 (r); 11.50 Regi ºi pioni (r); 12.00
 AG. JUD. DE OCUPARE A FORÞEI DE paginã de letopiseþ; 10:00 Transilvania Policromã (r); 13.00 Cap
MUNCÃ CLUJ: 0264-59-02-27; 0264-59-68-16
Documentar 360° - GEO (r) - Caii de afiº - preluare TVR 3; 14.00 Un stil
sãlbatici din Delta Dunãrii; 11:00 La fix de viaþã sãnãtos (r); 15.00 Cãlãtorii
 CASA JUDEÞEANÃ DE PENSII CLUJ: 7:00 ªtirile Pro TV; 10:30 Iisus din
- Eu, tu ºi ceilalþi; 12:00 Telejurnal * ªtiri interioare (r); 15.30 Dialoguri cu Andrei
0264-43-10-10 * Sport * Meteo; 12:30 Actual pe 2; Nazareth (r); 12:00 Vorbeºte lumea; Marga (r); 16.00 Observator transilvan
 INSP. TER. DE MUNCÃ: 0264-59-84-07; 14:10 5 minute de istorie; 14:15 13:00 ªtirile Pro TV; 14:00 Vorbeºte (maghiara)- direct; 17.00 Transilvania
0264-59-84-74; 0264-59-86-48 Teleshopping; 14:30 Cultura lumea; 15:00 Lecþii de viaþã (s); 16:00 la zi; 18.00 Ora de ºtiri - Preluare TVR
 SESIZÃRI MUNCÃ LA NEGRU:0800-86-86-22 minoritãþilor - Emisiune în limba Ce spun românii; 17:00 ªtirile Pro TV; 2; 18.20 Jurnal Regional; 18.40 Scriitori
 DERANJAMENTE ELECTRICA: 0264-929 germanã; 15:00 Telejurnal *Sport 17:40 Iisus din Nazareth (it.-engl., 1977, clujeni; 19.00 Dincolo de sport - direct;
 CENTRUL DE PREVENIRE, EVALUARE ªI *Meteo; 16:00 Ieri- Azi- Mâine; 16:50 f. dr.); 19:00 ªtirile Pro TV *Sport 19.30 Poveºtile lu' Pilu: interviu Josef
CONSILIERE ANTIDROG AL JUDEÞULUI CLUJ Interzis, arestat, cenzurat (s) - Un *Vremea; 20:30 Ferma vedetelor (s); Stefan Szepeschy - campion modial la
dicþionar dat la topit; 17:00 21:45 Fotbal UCL: Manchester City - spadã în 1973; 20.00 Preluare TVR 3.
0264-43-28-99; 0800-87-00-700
Documentar 360° - GEO (s) - Letiþia ºi Real Madrid; 23:45 ªtirile Pro TV; 0:15
 BRIGADA DE COMBATERE A CRIMEI
lupii; 18:00 Ora de ºtiri *ªtiri *Sport CSI: Miami (s); 1:15 Las fierbinþi (r); 2:00
Redacþia nu îºi asumã responsabilitatea CABINET
ORGANIZATE CLUJ: 0264-43-78-80 pentru schimbãrile intervenite în programele
*Meteo; 19:00 Legea lui Doyle (s); Ferma vedetelor (r).
posturilor de televiziune.
STOMATOLOGIC
PROGRAMUL

CINEMA "FLORIN PIERSIC"

Marþi, 26 aprilie 2016
Marþi, 26 aprilie 2016 ªtiri locale: 09:00, 11:10, 12:00, 14:00, 16:00
6,00 Bunã dimineaþa. Prezintã: Andrei Maxim; 8,00 Emisiunea ªtiri Radio România (retransmisie): 02:00, 04:00,
în limba maghiarã; 10.00 De zece ori România. Emisiune 06:00, 10:00, 15:00, 22:00
multiplex realizatã de Reþeaua Studiourilor Regionale Radio 07:00-10:00 Bibiliceala de dimineaþã cu Daniel
România. 11.05 Pulsul zilei. Prezintã Doina Borgovan; 12,00 Deneº ºi Rareº Sãvan
Jurnal transilvan; 12,10 Pulsul zilei. Prezintã: Doina Borgovan; 10:00-14:00 ÎnFIRipeala cu Florin Grosu
14,00 Emisiune preluatã de la Radio România - Redacþia 16:00-17:00 Cu cãrþile pe faþã cu Ioana Jeler
minoritãþi; 16,00 Emisiunea în l. maghiarã; 18,00 Jurnal transilvan; 17:00-19:00 DediFIRcaþii cu Ciprian Muncelean
18,10 Sens unic. Prezintã Cristian Zoicaº; 19,00 Buletin de ºtiri; 19:00-20:00 Pe Someº în sus ºi-n jos cu Ciprian
19.05 Sens unic. Prezintã Cristian Zoicaº; 21,05 Din grãdina cu Muncelean
flori multe - emisiune de folclor realizatã de Daniela Chiºbora; Ascultã-ne ºi citeºte-ne online: www.radiofir.ro
22,00 Închiderea programului pe 909, 1404 ºi 1593 KHZ. Urmãreºte ºi pe Facebook: www.facebook.com/radiofir
22 - 28 APRILIE 2016
DINCOLO DE CALEA FERATÃ
România, Italia, Suedia
vineri: ora 17.00
sâmbãtã, luni, marþi, miercuri, joi: 14.00
MR. RIGHT, UN IUBIT... MORTAL - SUA
vineri: ora 14.00; luni, marþi, miercuri, joi: 17.00
RÃZBOINICUL VÂNÃTOR ªI CRÃIASA ZÃPEZII
3D - SUA
sîmbãtã, luni, marþi, miercuri, joi: 20.00- preþ 15 lei
MISTERUL ÎNÃLÞÃRII - SUA
vineri, sîmbãtã, luni, marþi, miercuri, joi:
ora 23.00 - preþ 10 lei
* redus la toate spectacolele cu cardul de
student 2D-8 lei; 3D-10 lei; exceptînd v, s, d.
 roza vînturilor 3
Ziarul nostru foloseºte ºtiri ºi articole
marþi, 26 aprilie 2016 furnizate de agenþia de presã AGERPRES www.ziarulfaclia.ro

În pofida tensiunilor, NATO ºi Rusia SUA:

au reluat dialogul la Bruxelles Donald Trump ºi Hillary Clinton
AFP
Alianþa Nord-Atlanticã ºi Rusia, ale cãror relaþii
au fost grav afectate de criza ucraineanã, au reluat
miercuri la Bruxelles “dialogul” între diplomaþi, în
contextul în care tensiunile, în special în Marea
Balticã, rãmîn “puternice”. Cei 28 ambasadori ai
þãrilor membre NATO ºi reprezentantul permanent
al Rusiei s-au reunit în cursul dimineþii la sediul
Alianþei din Bruxelles, pentru prima oarã din iunie
2014, în cadrul formatului de dialog Consiliul
NATO-Rusia.
Pentru a protesta împotriva anexãrii Crimeii la
Rusia ºi împotriva ofensivei separatiºtilor proruºi
în estul Ucrainei în primãvara anului 2014, Alianþa
Nord-Atlanticã a suspendat întreaga cooperare
practicã cu Moscova, pe care o acuzã de susþinerea
rebelilor cu arme ºi trupe.
În teorie, canalele de dialog politic au rãmas
deschise, dar relaþiile au fost atît de tensionate,
încît niciun schimb real nu a avut loc, cu excepþia
cîtorva interviuri urmate de comentarii acide între
Jens Stoltenberg ºi ºeful diplomaþiei ruse Serghei
Lavrov.
“Mã aºtept ca ruºii sã-ºi prezinte punctul de
vedere (...) Noi nu ne temem de dialog, dimpotrivã,
noi credem cã dialogul conteazã mai ales cînd
vremurile sînt dificile ºi tensiunile puternice”, a
explicat marþi secretarul general al Alianþei.
Potrivit acestuia, “incidentele periculoase” de
acum o sãptãmînã în Marea Balticã, cînd avioane
de vînãtoare ruseºti au survolat o navã de rãzboi
(americanã) ºi s-au apropiat de un avion de
recunoaºtere al armatei SUA într-un incident
separat, fac ca Moscovei sã-i fie cerute “mecanisme
de reducere a riscurilor legate de activitãþi
militare”.
Acordurile de la Minsk destinate sã
reglementeze conflictul ucrainean, transparenþa ºi
predictibilitatea în chestiuni militare, precum ºi
situaþia din Afganistan sînt de asemenea incluse
pe ordinea de zi a reuniunii.
“NATO nu cautã un nou rãzboi rece, NATO nu
vrea o nouã cursã a înarmãrii”, a asigurat
Stoltenberg, reacþionînd la criticile Rusiei care a
acuzat Alianþa cã a procedat la o consolidare
militarã “absolut nejustificatã” în þãrile baltice în
ultimele 18 luni.
Ca reacþie la criza ucraineanã ºi îngrijoratã de
manevrele ruse mobilizînd pînã la 10.000 de soldaþi
în cîteva zile, NATO a desfãºurat în Est avioane de
vînãtoare ºi nave, a stocat arme ºi echipamente, ºi
a procedat la rotaþia trupelor, fãcînd paradã de
“apãrarea sa colectivã”, ca niciodatã pînã acum dupã
încheierea rãzboiului rece, comenteazã AFP.
“Relaþiile dintre NATO ºi Rusia sînt foarte
proaste. De fapt, noi nu avem o agendã pozitivã”,
a regretat ambasadorul Rusiei pe lîngã NATO,
Aleksandr Gruºko, deplîngînd “logica de
descurajare” a Alianþei. “Este un rãspuns defensiv,
proporþional ºi direct la atitudinea agresivã a Rusiei
pe care am vãzut-o în Ucraina”, a insistat la rîndul
sãu Stoltenberg. “Va fi neplãcut, dar cel puþin vom
vorbi unii cu alþii”, a explicat un diplomat
chestionat de AFP cu privire la tonul acestor
discuþii, care vor permite sã se vadã pînã unde
ruºii sînt pregãtiþi sã meargã pentru a încerca o
diminuare a tensiunilor.
cîºtigã alegerile primare din New York
AFP
Favoriþii Hillary Clinton ºi Donald Trump au
cîºtigat marþi searã alegerile primare cruciale din
New York, mãrindu-ºi avansul pentru a deveni
candidaþi ai partidelor lor la alegerile
prezidenþiale din noiembrie.
În tabãra republicanã, Donald Trump a cîºtigat
cu 59,8% din voturi, faþã de 25,2% guvernatorul
de Ohio John Kasich ºi 14,9% senatorul de Texas
Ted Cruz, potrivit rezultatelor parþiale dupã
numãrarea a 84% din voturi.
În rîndul democraþilor, Hillary Clinton a cîºtigat
cu 57,3% la 42,7% în faþa senatorului de Vermont
Bernie Sanders, conform rezultatelor dupã
numãrarea a 87% din voturi. Victoria lui Hillary
Clinton, senatoare a acestui stat între 2001 ºi
2009, o face aproape de neajuns în cursa pentru
învestitura democratã. “Cursa pentru învestiturã
este în ultima linie dreaptã ºi victoria se
întrevede”, a declarat ea într-un hotel din
Manhattan, alãturi de soþul ei de Bill ºi de fiica
lor Chelsea. “Mulþumesc New York. Aþi dovedit
încã o datã cã nu existã loc mai bun decît acasã”,
a adãugat cea care sperã sã devinã prima
preºedintã americanã din istorie.
În cealaltã tabãrã, victoria lui Donald Trump îi
permite acestuia sã recîºtige un ascendent asupra
principalului sãu adversar, Ted Cruz, dupã
înfrîngerea umilitoare de la 5 aprilie, din statul
Wisconsin.
“Trebuie sã le spun oamenilor care mã cunosc
cel mai bine, oamenilor din New York, cã, atunci
cînd ne acordã un astfel de vot, este pur ºi simplu
incredibil”, a declarat la rîndul sãu Trump.
Donald Trump, care în ultimele sãptãmîni ºi-a
reorganizat echipa de campanie, s-a bucurat în
mod special de victoria în aceste alegeri primare
în statul ºi oraºul sãu natal, în contextul în care
Ted Cruz a devenit o ameninþare în cursa pentru
învestitura republicanã.
Trump, care este la cuþite cu Partidul republican,
pe care îl acuzã cã vrea sã îi împiedice
nominalizarea, ºi-a concentrat campania în
regiunile mai rurale din New York sau în oraºele
care au avut de suferit din cauza crizei economice,
unde mesajul sãu populist a gãsit un ecou real.
Statul New York este cu atît mai important cu
cît este al doilea, dupã California, ca numãr de
delegaþi: 247 în cazul democraþilor ºi 95 în cel al
republicanilor.
Donald Trump ar putea obþine 81 de delegaþi
dacã a obþinut 50% din voturi în fiecare
circumscripþie. De cealaltã parte, Hillary Clinton
va obþine un numãr de delegaþi proporþional cu
numãrul de voturi obþinute.
De 20 de ani, alegerile primare din New York
au loc prea tîrziu pentru a suscita cel mai mic
interes. Nu a fost cazul ºi în acest an, întrucît
procesul electoral declanºat în ianuarie nu a
permis desemnarea candidaþilor celor douã
partide în alegerile prezidenþiale.
Înainte de aceste alegeri primare, Hillary Clinton
acumulase deja 1.700 de delegaþi (din care 469
superdelegaþi), faþã de circa 1.100 pentru Bernie
Sanders (din care 31 superdelegaþi). În total,
pentru a obþine învestitura democratã fosta primã
doamnã are nevoie de 2.383 de delegaþi.
Donald Trump are în jur de 750 de delegaþi,
200 mai mulþi decît Ted Cruz, ºi are nevoie de
1.237 pentru a obþine învestitura Partidului
republican.

Germania: SUA promit 40 de milioane de

Fondatorul miºcãrii Pegida - în instanþã dolari în asistenþã umanitarã þãrilor
afectate de insurgenþa Boko Haram
pentru insulte la adresa refugiaþilor Reuters

AFP
Fondatorul miºcãrii islamofobe germane Pegida (acronim pentru
“Patrioþi europeni contra islamizãrii Occidentului”), Lutz Bachmann,
va compãrea în faþa unui tribunal din Dresda (estul Germaniei)
pentru insulte proferate la adresa refugiaþilor, în contextul unei
ascensiuni puternice a extremei drepte la nivel naþional. Lui
Bachmann i se reproºeazã mai multe comentarii postate în
septembrie 2014 pe pagina sa de Facebook, printre care descrierea
refugiaþilor de rãzboi drept “vite” ºi “drojdia societãþii”, ceea ce
reprezintã “incitare la urã ºi atingere adusã demnitãþii”, în opinia
procurorilor germani.
Deja condamnat pentru tîlhãrie, violenþe ºi trafic de droguri ºi
deþinut pentru 14 luni în Germania, dupã ce s-a ascuns în Africa de
Sud, Lutz Bachmann (43 de ani) riscã acum o pedeapsã cuprinsã
între trei luni ºi cinci ani de închisoare.
Luni searã, în cursul tradiþionalei reuniuni sãptãmînale a Pegida
din centrul oraºului Dresda, Lutz Bachmann nu a fãcut nicio aluzie
la procesul judiciar, dar a fost ironic faþã de emoþia provocatã în
ultimele zile în Germania de cazul umoristului Jan Bohmermann,
care a recitat la un post de televiziune un poem satiric la adresa
preºedintelui turc Recep Tayyip Erdogan.
Lutz Bachmann a fondat Pegida în urmã cu un an ºi jumãtate la
Dresda, organizînd sãptãmînal demonstraþii contra presupusei
“islamizãri” a Germaniei.
Remarcile sale postate în septembrie 2014 pe Facebook au dus la
o divizare a miºcãrii Pegida, el fiind într-o primã fazã destituit, dupã
care a recîºtigat controlul asupra miºcãrii.
La începutul lunii octombrie, atunci cînd liderul Pegida a fost pus
sub acuzare, Parchetul din Dresda a afirmat cã Bachmann a folosit
termenii “vite” ºi “drojdia societãþii” ºtiind cã fapta sa riscã sã fie
consideratã tulburare a ordinii publice.
SUA vor acorda 40 de milioane de dolari în asistenþã umanitarã
þãrilor care sînt angrenate în lupta împotriva grupãrii islamiste Boko
Haram, a declarat marþi, în capitala Camerunului, ambasadorul SUA
la ONU, Samantha Power. Aceste fonduri sînt menite sã ajute cele
circa ºapte milioane de persoane afectate de gruparea insurgentã
care a ucis în jur de 15.000 de persoane. În total, ajutorul total
acordat de SUA în regiune din 2014 se ridicã la 237 de milioane de
dolari.
Samantha Power se afla în capitala Camerunului pentru o
întrevedere cu preºedintele Paul Biya ºi a asistat la o ceremonie în
care au fost arºi 2.000 de colþi de fildeº într-o tentativã de a descuraja
braconajul, în Ciad ºi Nigeria.
Camerun, Nigeria ºi Ciad sînt forþe contributoare la combaterea
Boko Haram. Samantha Powers are în program o vizitã la Forþa
comunã multinaþionalã, care este formatã din trupe provenind din
cele trei þãri, precum ºi din Niger ºi Benin.

A încetat din viaþã Patricio Aylwin, artizanul democraþiei chiliene dupã dictatura lui Pinochet
EFE
Fostul preºedinte chilian Patricio Aylwin
Azocar, artizanul tranziþiei democratice dupã
dictatura militarã a lui Augusto Pinochet, a
încetat din viaþã marþi, la vîrsta de 97 de ani.
El a decedat în urma unor complicaþii ale unei
afecþiuni respiratorii. Preºedinta statului Chile,
Michelle Bachelet, a anunþat trei zile de doliu
naþional.
Patricio Aylwin a fost unul dintre fondatorii
Partidului Creºtin-Democrat chilian, în anul
1957, formaþiune care în timpul preºedinþiei
socialistului Salvador Allende s-a aflat în
opoziþie. El a fost liderul acestei formaþiuni în
momentul loviturii de stat militare din anul
1973, cînd Pinochet l-a înlãturat de la putere pe
Allende.
Iniþial favorabil intervenþiei armatei în
politicã, Aylwin ºi-a schimbat poziþia în anul
1978, cînd s-a alãturat “Grupului Studiilor
Constituþionale”, cunoscut ºi sub numele de
“Grupul celor 24”, alcãtuit din juriºti de mai
multe orientãri politice ºi care a devenit prima
miºcare de opoziþie faþã de dictatura lui
Pinochet.
Dupã ce în anul 1980 a respins Constituþia
impusã de Pinochet, acest grup a fost doi ani
mai tîrziu unul dintre fondatorii Alianþei
Democratice, care a propus un “Acord Naþional
pentru Tranziþia la Democraþie”, miºcare
transformatã ulterior în Adunarea Partidelor
pentru Democraþie, alianþã care avea sã-l
înlãture de la putere pe Pinochet în urma
referendumului de pe 5 octombrie 1988.
Aylwin s-a impus ca lider al procesului
democratic ºi a revenit la cîrma partidului sãu
în anul 1987. Doi ani mai tîrziu, a fost desemnat
candidat la preºedinþie, scrutin pe care l-a
cîºtigat din primul tur, cu 55,2% din voturi. El a
avut un singur mandat prezidenþial, între anii
1990 ºi 1994.
Deºi Pinochet a rãmas la conducerea forþelor
armate, Aylwin a reuºit sã ia mãsuri pentru
constituirea Comisiei pentru Adevãr ºi
Reconciliere, care a investigat crimele din
timpul dictaturii. Aceastã comisie a prezentat în
1991 un raport care a zguduit þara, confirmînd
cã aproximativ 3.200 de oameni au fost uciºi de
agenþii poliþiei politice a lui Pinochet, dintre care
1.192 sînt dispãruþi.
Cu ochii în lacrimi, Patricio Aylwin a cerut
scuze în numele statului întregii naþiuni pentru
aceste atrocitãþi. Totuºi, justiþia a fãcut puþine
progrese în pedepsirea autorilor acestor crime,
mai ales dupã ce Pinochet a avertizat-o sã nu se
atingã de oamenii sãi. Pinochet însuºi - decedat
în anul 2006 - nu a fost niciodatã judecat. Dar,
cîþiva ani dupã raportul primei comisii, o altã
comisie a dezvãluit cã aproximativ 33.000 de
chilieni au fost torturaþi ºi încarceraþi de regimul
lui Pinochet.
În domeniul economic, Aylwin a optat pentru
menþinerea sistemului economiei de piaþã. Însã,
spre deosebire de modelul ultraliberal
promovat de Pinochet, el a introdus ºi mãsuri
sociale pentru a diminua sãrãcia care, în anul
1989, afecta circa 40% din populaþia þãrii,
procent care pînã în anul 2010 avea sã scadã la
13%.
Fiu de avocat, Patricio Aylwin a exercitat ºi
el aceastã profesie, fiind ºi profesor
universitar, ºi s-a remarcat prin modestie în
viaþa personalã. Cãsãtorit în anul 1948 cu
Leonor Oyarzún, el a trãit de atunci în aceeaºi
casã din micul oraº liniºtit Providencia, situat
lîngã capitala Santiago de Chile, ºi a susþinut
mereu cã a fost un reprezentant al clasei de
mijloc.
“Am avut norocul sã mã nasc într-un cãmin
unde am învãþat sã fiu fidel adevãrului, sã caut
mereu dreptatea ºi sã respect oamenii, mai ales
pe cei sãraci”, a spus odatã Aylwin, motivîndu-
ºi astfel opþiunea de a intra în viaþa politicã.
4 gastronomie
www.ziarulfaclia.ro
REÞETELE CAROLINEI PENTRU SÃRBÃTORILE PASCALE
CIORBÃ DIN CAP DE MIEL
Ingrediente: 1 cap de miel curãþat,
doi pãtrunjei, o þelinã micã, doi morcovi,
3 – 4 fire ceapã verde, 0,5 l borº, douã
linguri de orez, frunze de pãtrunjel,
leuºtean, sare, piper, douã gãlbenuºuri
crude de ou, patru linguri de smîntînã,
apã. Capul se curãþã, se opãreºte, se
îndepãrteazã pieliþa de pe limbã, se
sãreazã ºi se þine 20 de minute în apã
sãratã. Creierul ºi limba se curãþã.
a). Din creier se pot pregãti ºniþele
pane cu garniturã de orez
b). Limba, dupã ce a fiert în supã, se
aºeazã într-o cratiþã în care s-a pregãtit
sos de roºii. Cîteva minute se fierbe
împreunã dupã care se taie felii. Se
serveºte cu garniturã de paste
melciºiori.
Preparare: Se pune capul la fiert cu
apã rece, se adunã spuma, se adaugã
zarzavaturile spãlate, curãþate, tãiate
solziºori sau cubuleþe. Cînd zarzavatul
este fiert pe jumãtate, se adaugã orezul.
Borºul se fierbe separat, se toarnã peste
carne, se adaugã leuºteanul ºi se mai
lasã sã mai dea cîteva clocote.
Gãlbenuºurile se dreg cu smîntînã ºi se
adaugã peste ciorba de miel. Deasupra
se presarã pãtrunjel verde tocat.
PULPÃ DE MIEL CU MIRODENII,
ÎN TAVÃ DE LUT
Ingrediente: 1 pulpã de miel, 200
ml. vin roºu (sec), 2 cepe roºii, 3 cãþei
de usturoi, 100 ml.ulei, 500 g. cartofi,
300 g. morcovi. Dupã gust: sare, piper,
rozmarin, cimbriºor mãcinat.
Preparare: Îndepãrtãm seul de pe
carnea de miel, o spãlãm ºi o tãiem în
cubuleþe uniforme. Carnea aºezatã în
tavã se sãreazã, se condimenteazã cu
piper, rozmarin, cimbriºor, usturoi,
ceapã tãiatã julien. Peste ingrediente
turnãm jumãtate din ulei ºi vinul.
Amestecãm, acoperim cu un capac ºi
lãsãm carnea o noapte la frigider. A
doua zi curãþãm cartofii ºi morcovii ºi îi
tãiem rondele. Tava de lut, care în
prealabil a fost þinutã în apã, se unge cu
ulei, iar în ea se aºeazã o parte din
cartofi, se sãreazã, peste aceºtia punem
morcovii ºi jumãtate din carne.
Continuãm stratificarea astfel încît
ultimul strat sã fie cartofii. Acoperim
tava din lut ºi o dãm la cuptor la un foc
moderat pînã ce mîncarea este
terminatã. În timpul coacerii adãugãm
apã caldã dacã este nevoie.
MIEL LA FRIGARUIE CU PRUNE
USCATE
Ingrediente: 500 g. pulpã de miel,
200 g. slãninã, 150 g. prune uscate, 2
cepe, 4 roºii, sare, ulei, piper mãcinat.
Preparare: Carnea ºi slãnina se taie
în bucãþi uniforme, ceapa ºi roºiile se
curãþã ºi se taie în patru. Scoatem
sîmburii de la prune ºi aºezãm
ingredientele pe frigãruie în urmãtoarea
ordine: roºii, carne, prune, slãninã,
ceapã. Se presarã pe deasupra sare ºi
piper mãcinat, se trec prin ulei ºi se
împacheteazã în folie de aluminiu. Se
pãstreazã la frigider. În excursii,
frigãruia se menþine în folie ºi se va prãji
deasupra jãratecului, iar dupã 10 – 15
minute, se va scoate folia ºi se continuã
prãjirea pînã cînd prinde o crustã aurie.
Se va servi cu cartofi copþi în jãratic.
PULPÃ DE MIEL CU SOS TARTAR
Ingrediente pentru fripturã : o
pulpã de miel spãlatã, curãþatã, sare,
piper, supã de oase.
Preparare: Pulpa se curãþã, se spalã
ºi se fierbe în supã. Dupã ce s-a fiert, se
scoate carnea de pe oase ºi se taie în
cuburi egale. Se serveºte cu sos tartar.
Ingrediente pentru sos tartar: 5
gãlbenuºuri de ouã, piper mãcinat
proaspãt, 50 ml ulei de mãsline, o
lingurã de muºtar, o lingurã de
smîntînã, 200 ml vin alb, o lingurã de
zahãr pudrã, o lingurã de oþet de vin,
sare, piper.
Preparare sos tartar: Într-un bol
de porþelan, cu o lingurã de lemn, se
amestecã 5 gãlbenuºuri, presãrînd
piperul mãcinat; apoi se toarnã
amestecînd continuu uleiul de mãsline
ºi zeama de lãmîie. Dupã ce am turnat
tot uleiul, se va adãuga muºtarul,
smîntîna, vinul, zahãrul pudrã, oþetul,
sarea ºi piperul. Este foarte important
ca ordinea sã se respecte ºi sã nu se
punã o cantitate mare de ingrediente
deodatã. Se amestecã toatã compoziþia.
PULPÃ DE MIEL
CU SOS DE MENTÃ
Ingrediente: Pulpã de miel, unt,
sare, piper.
Preparare: Se spalã, se curãþã pulpa,
se presarã cu sare, piper mãcinat ºi o
lãsãm la odihnã douã ore. Se pune într-
o tavã unsã cu unt ºi se aºeazã în
cuptorul fierbinte. Se stropeºte cu
propria zeamã ºi se serveºte cu sos de
mentã.
Ingrediente pentru sos de mentã:
3 linguri de zahãr, cîteva frunze de
mentã, spãlatã ºi tocatã, 4 linguri de apã
fierbinte, 2 linguri ulei de mãsline, sucul
de la 2 lãmîi ºi coaja rasã de la o
portocalã.
Preparare sos de mentã: Zahãrul
se amestecã cu frunza tocatã, adãugînd
apa fiartã, uleiul, zeama de lãmîie ºi
coaja rasã de portocalã. Se obþine un
sos foarte bun preparat la rece.
TOCÃNIÞÃ DE MIEL
CU VIN ALB ªI CIUPERCI
Ingrediente: Un cap de miel, un litru
de vin alb, zeama de la o lãmîie, douã
foi de dafin, 12 – 14 boabe de piper,
coaja rasã de la o lãmîie, sare, o ceapã
roºie, 200 g. unt, douã linguri de fãinã,
200 ml. vin alb, 250 g. ciuperci, creierul
fiert în apã sãratã.
Preparare: Capul de miel spãlat,
curãþat, îl punem la fiert în apã sãratã.
Dupã ce s-a fiert pe jumãtate, îl scoatem
din apã, desfacem carnea de pe el ºi o
tãiem în cubuleþe. Trei sferturi din
zeama de carne o amestecãm cu un sfert
din vinul alb, sucul de la o lãmîie, foaia
de dafin, o jumãtate de lãmîie rãzuitã,
ceapa, boabele de piper întregi, sarea ºi
carnea tãiatã. Se fierbe punînd capac
peste cratiþã pînã ce s-a înmuiat carnea.
Într-o altã cratiþã se amestecã fãina cu
untul, peste care turnãm supa de oase
ºi vinul. Presãrãm sare, piper ºi fierbem
o jumãtate de orã la foc domol. Pasãm
prin sitã, scoatem untura de pe ea ºi îi
mai dãm un clocot. Aºezãm în sos
bucãþile de carne ºi mai turnãm cîteva
linguri de vin, fierbînd tot la un foc
domol. Se adaugã ciuperci prãjite în unt
ºi creierul fiert în apã sãratã. Se
amestecã cu grijã. Se poate servi cu orice
fel de garniturã.
DROB DE MIEL
Ingrediente: Jumãtate de miel cu
prapur, inimã, ficat, rinichi, douã
legãturi de ceapã verde, sare, piper
mãcinat, 6 ouã fierte tari, trei
gãlbenuºuri, o legãturã de pãtrunjel
tocat, 500 ml. vin, 200 ml. apã, ulei
pentru prãjit, 200 g. unt, 3 chifle
înmuiate în lapte.
Preparare: Carnea de miel se spalã
foarte bine ºi se lasã la uscat.
Mãruntaiele spãlate se fierb ºi se taie în
cubuleþe mici, chiflele se storc ºi se dau
prin maºina de tocat. Ceapa verde se
toacã mãrunt, la fel ºi frunzele de
pãtrunjel. Amestecãm foarte bine,
condimentãm, adãugînd ouãle crude ºi
100g. de unt. Carnea o umplem ºi în
mijlocul umpluturii aºezãm, unul lîngã
celãlalt, ouãle fierte ºi curãþate peste
care mai punem din compoziþie. Se
acoperã cu prapurul spãlat ºi uscat.
Coasem prapurul la burtã. Mielul
umplut îl aºezãm cu spatele în tava unsã
cu unt. Turnãm peste miel 200 ml. apã
cu vin ºi punem tava la cuptor. În timpul
coacerii stropim de cîteva ori cu zeama
ºi untura proprie. Se frige pînã ce capãtã
o culoare arãmie. Se porþioneazã numai
dupã ce friptura este rece.
COZONAC CU NUCÃ
Ingrediente: pentru cocã: 600 gr
fãinã albã, 350 gr unt, 20 g. drojdie,
sare, 2 gãlbenuºuri; pentru umpluturã:
300 g. nuci mãcinate, 1 canã de stafide,
vanilie, 2 ouã ºi un sirop gros de zahãr.
Preparare: Untul se topeºte ºi se
amestecã cu fãina, dupã care îl lãsãm la
rece 10 – 12 ore. Aluatul oþinut se
omogenizeazã cu drojdia înmuiatã în
lapte cãlduþ, sare ºi cele douã ouã. Dupã
dospire se umple cu urmãtoarea
compoziþie: nucile mãcinate, se
amestecã într-un sirop gros la care se
adaugã vanilia ºi stafidele. Umplutura
se aºeazã uniform pe aluat, se rãsuceºte
sul, se unge cu gãlbenuº de ou ºi pune
la dospit într-o tavã unsã. Dupã ce
aluatul a dospit, se coace la un foc
potrivit.
COZONAC DE PAªTI
Ingrediente: 1 kg fãinã, 1/2 l lapte,
50 g. drojdie, 2 ouã întregi, 3
gãlbenuºuri, 200 g. unt topit, 100 gr
stafide, 100 gr zahãr, 1 lingurã rom,
sare, 50 gr migdale
Preparare: Fãina þinutã la
temperatura camerei, se amestecã cu
laptele ºi cu drojdia. Dupã ce s-a dospit
adãugãm ouãle întregi, gãlbenuºurile,
untul, stafidele, zahãrul, romul, o parte
din migadale ºi sarea. Se frãmîntã bine
ºi se lasã la dospit 2 ore. Aluatul se
împarte în trei ºi se modeleazã în 3 fîºii
lungi care se împletesc. Deasupra se
unge cu ou bãtut spumã, se presarã cu
zahãr ºi migdale mãrunþite. Se coace
pînã ce are o crustã aurie.
CORONIÞE PENTRU BERE
Ingrediente: 1 kg fãinã, 300 g.
unturã de gîscã, 4 ouã, 2 pãhãrele de
rom, 300 ml de vin, sare, piper mãcinat
proaspãt
Preparare: Fãina se amestecã cu
untura de gîscã, se adaugã, ouãle, romul,
vinul, sarea ºi piperul. Se frãmîntã bine
ºi se lasã la dospit o jumãtate de orã.
Dupã care cu împletiturã triplã se
formeazã coroniþe mici ºi uniforme. Se
aºeazã în tavã ºi se ung deasupra cu
unturã de gîscã. Se coace pînã va avea o
culoare aurie.
PRÃJITURÃ ECONOMICÃ
Ingrediente: 250 gr zahãr pudrã, 1
ou, 60 g. unt, 50 gr ciocolatã rasã, 1/2
pachet praf de copt, 1/4 l de lapte, 250
g. fãinã
Preparare: Toate ingredientele se
amestecã foarte bine ºi se toarnã în tavã
de chec ºi se coace la foc potrivit.
POGÃCELE CU ªUNCÃ
Ingrediente: 44 g. fãinã, 30 gr unt,
4 gãlbenuºuri, 5 linguri smîntînã, puþinã
sare, vin alb (turnãm atîta vin încît sã
iasã un aluat moale), 600 g. ºuncã tãiatã
în pãtrãþele mici (sau ºuncã afumatã),
60 g. caºcaval, smîntînã cît cuprinde.
Preparare: Fãina, untul, smîntîna,
sarea ºi vinul se amestecã, obþinînd un
aluat moale.
Aluatul se întinde la grosimea de 2
cm care se împarte în douã bucãþi. Se
pregãteºte umplutura din ºunca tãiatã,
caºcavalul rãzuit ºi smîntîna care se va
pune pe o parte din aluat. Apoi se
acoperã cu cealaltã jumãtate de aluat;
cu forme de pogãcele (sau cu un pahar
de vin) se taie formele pentru pogãcele.
Acestea se vor unge cu gãlbenuº de ouã.
Pogãcele se coc pînã ce vor cãpãta o
culoare arãmie.
TORT CU NUCÃ DE COCOS
Ingrediente: 6 gãlbenuºuri, 300 g.
zahãr pudrã, 250 g. nucã cocos rãzuitã,
o lîmîie, coaja rasã de la 1 lãmîie, 6
albuºuri bãtute spumã, dulceaþã de
zmeurã.
Preparare: Gãlbenuºurile se
amestecã cu ouãle întregi ºi zahãrul
pudrã pînã ce va deveni spumoasã. Se
adaugã nuca de cocos, zeama de lãmîie
ºi albuºurile bãtute spumã. Coacerea se
va efectua în douã etape ºi cînd foile s-
au rãcit, se va umple cu dulceaþã de
zmeurã, iar deasupra se va pune glazura
de ciocolatã.
Glazura de ciocolatã: 200 g.
ciocolatã rãzuitã, se amestecã cu 150 g.
zahãr pudrã ºi 200 ml apã, pînã se
obþine o compoziþie mai groasã. La
urmã se adãugã un vîrf de cuþit de unt.
Glazura fierbinte se toarnã deasupra
tortului ºi se întinde cu un cuþit umezit
în apã.
TORT DE CÃPªUNI
CU CIOCOLATÃ
Ingrediente: 100 g. zahãr, 100 g.
unt, 12 gãlbenuºuri de ouã, o lingurã
de zahãr vanilat, 120 g. de ciocolatã
topitã, 120 gr de migdale mãcinate, 40
g. fãinã, albuºurile de la 8 ouã, cremã
de cãpºuni, friºcã.
Preparare: Zahãrul se amestecã cu
untul adãugînd gãlbenuºurile de ouã,
zahãrul vanilat, ciocolata topitã,
migdalele mãcinate, fãina ºi albuºurile
de ouã. Coacerea se va efectua în douã
etape. Foile, dupã ce s-au rãcit se umple
cu cremã de cãpºuni.
Crema de cãpºuni:
Ingrediente: 6 gãlbenuºuri de ouã,
6 ouã întregi, 250 g. zahãr, 1/2 litru
lapte, 1 buc. pãstaie de vanilie, 1 lingurã
de fãinã, 1 pãhãrel lichior de portocale,
300 g. cãpºuni
Preparare cremã: gãlbenuºurile,
ouãle, zahãrul, laptele, vanilia, fãinã,
lichiorul, cãpºunii se amestecã în baie
aburi fãrã sã fierbã pînã ce atinge la
consistenþa potrivitã. Se ia de pe foc ºi
se scoate vanilia, se bate cu telul pînã
cînd se rãceºte. La urmã se adaugã friºca
dupã gust.
TORT DE NUCÃ
Ingrediente blat: 7 gãlbenuºuri,
140 g. zahãr, 30 g. pesmet fin, 140 g.
nuci mãcinate, albuºul de bãtut spumã
de la 7 ouã,
Preparare: Toate ingredientele se
amestecã foarte bine ºi se împart în
douã bucãþi. Acestea se vor întinde ºi se
vor coace separat.
marþi, 26 aprilie 2016
Crema de nucã:
Ingrediente: 200 gr friºcã, 50 g. nucã
mãcinatã, 3 plicuri de gelatinã, fructe
confiate (dupã preferinþã) pentru decor
Preparare: În friºcã se amestecã
nucile mãcinate ºi foile de gelatinã
topitã, cu care se va umple blatul.
Glazurã de ºofran:
Ingrediente: 280 g. de zahar pudrã,
2 albuºuri de ouã, 4-5 picãturi de lãmîie,
frunze de sofran opãrite.
Preparare: Zahãrul pudrã se
amestecã cu albuºul de ouã ºi se adaugã
zeama de lãmîie ºi sucul de ºofran.
Deasupra blatului se întinde glazura
ºi se orneazã cu fructe confiate, dupã
gustul fiecãruia.
SEMILUNÃ DIN MIGDALE
Ingrediente: 150 g. unt, 150 g. zahãr
pudrã, 150 g. migdale curãþate ºi
mãcinate, scorþiºoarã mãcinatã, 300 g.
fãinã
Preparare: Untul se amestecã cu
zahãr pudrã, cu migdale ºi cu un vîrf de
cuþit de scorþiºoarã, adãugînd fãina. Se
prelucreazã un aluat potrivit care se va
întinde pe planºetã din lemn apoi se taie
cu o formã de semilunã. Acestea se vor
aºeza într-o tavã unsã cu unt, iar cînd s-
au rãcit se ung cu glazurã de lãmîie sau
portocale.
Glazurã de lãmîie sau portocale:
Ingrediente: sucul de la 1 lãmîie sau
de la 2 portocale, zahãr pudrã, apã
Preparare: Se amestecã în zahãr
pudrã sucul de lãmîie sau portocale încît
sã devinã o cremã potrivitã. Dacã crema
este prea groasã se adaugã cîteva
picãturi de apã iar dacã este fluidã se
adaugã puþin zahãr pudrã.
TORT DE CIREªE
Ingrediente: 6 gãlbenuºuri, 6 linguri
de zahãr, zeama de la o lãmîie, 6
albuºuri bãtute spumã, 100 g. migdale
mãcinate, pesmet fin, cireºe dupã
preferinþã.
Preparare: Gãlbenuºurile se
amestecã cu zahãrul ºi cu zeama de
lãmîie, la care se adaugã spuma de la
albuºuri, migdalele ºi puþin pesmet.
Aluatul obþinut se toarnã într-o formã
de tort unsã, iar deasupra se presarã
cireºe fãrã sîmburi. Dupã coacere se
unge cu urmãtoarea cremã:
Albuºul de la 3 ouã se omogenizeazã
cu 100 g. zahãr ºi se întinde deasupra
tortului rece, peste care se presarã
migdale mãcinate amestecate cu zahãr.
Cîteva minute se pune în cuptor la un
foc moderat pînã se usucã deasupra.
S-aveþi poftã!
Chira Carolina
(Din volumul în curs de
apariþie: DE LA BUNICI ªI
STRÃBUNICI 1900-2016, Carte de
bucate cu preparate din miel, oaie,
berbec)

marþi, 26 aprilie 2016
Varºovia - un oraº spre care meritã zburat
Polonia a fost ºi încã este o destinaþie mai puþin “prizatã” de clujeni,
însã lucrurile s-ar putea schimba odatã cu introducerea noii curse
aeriene spre Varºovia, care asigurã legãturi convenabile spre mai
multe destinaþii din Europa, SUA sau Asia, dar care ºi oferã
posibilitatea de a vizita o altfel de capitalã.
La început, timp de cîteva secunde,
am crezut cã cineva strigã. Uite - m-am
gîndit - cã ºi la ei mai sînt scandaluri pe
stradã. Apoi l-am vãzut: un personaj
impozant, cu o barbã patriarhalã, stãtea
aºezat pe o bancã, în faþa unei cafenele,
ºi cînta cu patos, acompaniindu-se la
acordeon. Lîngã el, cutia instrumentului,
în care trecãtorii aºezau bancnote. Cum
de ºi-o fi ales tocmai una dintre cele mai
gãlãgioase intersecþii din Varºovia ca sã
dea un spectacol stradal este greu de
înþeles. Oricum, reuºea cu brio sã se facã
auzit, acoperind zgomotul maºinilor,
vocilor ºi tramvaielor ºi, judecînd dupã
cantitatea de bancnote, ascultãtorii nu
pãreau delolc zgîrciþi.
Am ajuns în Varºovia la invitaþia
companiei aeriene LOT (în polonezã
numele înseamnã chiar zbor), care a
inaugurat, recent, o cursã între Cluj-
Napoca ºi Varºovia, ºi a Ministerului
Palatul culturii ºi al ºtiinþei ºi cîþiva “zgîrie-nori”
Afacerilor Externe al Poloniei, care îºi
promoveazã capitala þãrii ca destinaþie
turisticã. Miza celor de la LOT este de a
oferi românilor din zona noastrã o
legãturã aerianã cu Polonia, precum ºi
cu o mulþime de destinaþii din SUA,
Canada sau Asia, la preþuri mai mici
decît cele practicate de alte companii.
“Ne ia cam un an ºi jumãtate sã analizãm
ºi sã pornim o rutã nouã. La fel s-a
întîmplat ºi cu Clujul.”, spune Pamela
Gintowt - Juchniewicz, reprezentatul
biroului mass-media LOT. Aºa cã nu este
de mirare cã, în atîta timp, polonezii ºi-
au calculat bine paºii: oferta lor nu doar
cã este semnficativ mai ieftinã
comparativ cu cea a altor companii, dar
ºi timpul de zbor este mai redus. O
comparaþie se poate face consultînd ce
propun alte companii spre destinaþii
cum ar fi Riga, Amsterdam, Londra,
Bruxelles, Chicago, Toronto, Tokyo,
Beijing sau New York. Aºa cum sigur a
fãcut ºi o familie de români, pe care i-
am întîlnit în avionul cu care ne-am
întors acasã, ºi care veneau tocmai din
New York.
ªi fiindcã am amintit de avioane,
trebuie spus cã un zbor cu LOT este
unul liniºtit. Cel puþin aºa a fost cel din
Cluj-Napoca, operat cu un avion
Bombardier, ºi care a durat sub douã
ore. Însã compania dispune ºi de
avioane mai mari (al “nostru” avea
doar 78 de locuri), cum ar fi Boeing
EURO
economia
4,4771 lei
DOLAR 3,9807 lei
787 Dreamliner, cu care se asigurã
legãtura spre destinaþii mai
îndepãrtate. Iar conexiunea dureazã
rezonabil de puþin, timpul minim fiind
de 35 de minute (cum este, de
exemplu, legãtura spre Londra). Acesta
graþie ºi Aeroportului “Chopin” din
Varºovia, unde compania are o
mulþime de puncte de check-in - am ºi
renunþat sã le numãr -, precum ºi o
zonã de “business lunch”, destinatã
pasagerilor de la “premium” ºi de la
“business class”, unde se oferã, gratuit,
gustãri, sucuri, cafele, acces la internet
sau cãrþi ºi chiar un pahar cu vin.
“Pasagerii nu sînt niciodatã plictisiþi
acolo”, afirmã Pamela, ºi se simte cã,
dincolo de obligaþia profesionalã de a-
ºi prezenta cît mai laudativ compania,
este cu adevãrat încîntatã cã lucreazã
la LOT.
Însã, Aeroportul “Chopin” are ºi zone
pentru pasagerii de la “economy”, unde
aºteptarea se poate derula în condiþii
agreabile, sau, dacã destinaþia finalã
este chiar Varºovia, de unde se poate
ajunge în centrul oraºului în circa 10
minute.
Varºovia - un oraº liniºtit
Oricît de ciudat ar putea pãrea ca o
capitalã sã ofere calmul unui oraº de
provincie, aceasta este realitatea în
Varºovia. Nici vorbã de aglomeraþia ºi
înghesuiala de pe strãzile din Cluj-
Napoca, asta ca sã nu mai vorbim
despre ce se întîmplã în Bucureºti. De
circulat se circulã ºi acolo cam cu orice
este posibil - cu role, biciclete,
motociclete, maºini, troleibuze,
autobuze sau tramvaie -, însã blocajele
rutiere sînt o necunoscutã, chiar ºi la
orele de vîrf. Asta graþie ºi strãzilor
largi - în centrul oraºului marea
majoritate au patru benzi -, precum ºi
a trotuarelor care sînt, dacã se poate
asta, ºi mai largi, iar bicicliºtii, ºi nu sînt
puþini, deºi nu au piste speciale, au
suficient spaþiu de plimbare. Aºa cã
circulaþia este rarefiatã, iar
semafoarele de la trecerile de pietoni
sînt, adesea, aproape inutile. Localnicii
nici nu le prea bagã în seamã, se uitã
sã vadã dacã vine vreo maºinã, nu la
culoarea semaforului.
Cam la fel de paºnicã pare a fi ºi viaþa
comercialã: bãncile se deschid la 11 ºi
100 FORINÞI
1 gram aur
Avion al companiei LOT pe Aeroportul “Chopin” din Varºovia
se închid la ora 6 dupã-amiaza, însã
casele de schimb valutar funcþioneazã
pînã la ora 23. La fel se întîmplã ºi cu
magazinele: în centru, cele mai multe
se deschid la 10-11 ºi se închid la 18-
19, excepþie fac cele alimentare, care
stau deschise tot pînã la ora 23. ªi încã
o excepþie, una simpaticã: farmaciile ºi
florãriile (!) au program între 7
dimineaþa ºi 8 seara. Baruri, cafenele
ºi restaurante sînt destule ºi, din cîte
am putut vedea, sînt destul de pline. ªi
în Varºovia fumatul este intrerzis în
localuri, aºa cã grupurile de fumãtori
care stau în faþa unui local sînt o
imagine frecventã. Atîta doar cã, în
multe locuri, au la dispoziþie scaune
sau chiar fotolii. Nu par a fi terase
amenajate ºi nu ºtiu dacã localurile au
nevoie de autorizaþie pentru asta. Însã,
existã ºi baruri în care se fumeazã, în
sãli separate, aºa cum era ºi la noi
înainte de aiureala legislativã anti-
fumat: eu am identificat unul, unde am
petrecut o orã plãcutã în compania
unei beri poloneze, ºi nu cred cã am
nimerit singurul bar de acest fel din
Varºovia.
Oraºul în sine este împãrþit în douã
de rîul Vistula, care este navigabil, ºi
este dominat de o arhitecturã - nu pot
sã-i spun altfel - comunistã. ªiruri
interminabile de blocuri masive, între
4 ºi 7-8 etaje, cu o faþadã ornatã de
rînduri egale de ferestre. Uneori ºi de
1,4394 lei
157,6288 lei
balcoane. Tot comunistã este ºi un fel
de Casã a Scînteii, probabil cea mai
înaltã construcþie din oraº, pe care
polonezii au transformat-o în “palatul
culturii ºi al ºtiinþei”. Avînd în vedere
cunoscuta simpatie a polonezilor faþã
de ruºi, ºi faptul cã alcãtuirea a fost un
“cadou” al lui Stalin pentru “poporul
frate”, presupun cã nu sînt mulþi
localnici care o iubesc. Din loc în loc,
mai apare cîte o clãdire veche sau un
zgîrie-nori în miniaturã. De fapt,
“clãdire veche” este un neadevãr: în
timpul celui de-al doilea rãzboi
mondial, Varºovia a fost fãcutã una cu
pãmîntul de naziºti, cu largul concurs
al ruºilor, care au aºteptat liniºtiþi la
cîþiva zeci de kilometri distanþã ca
nemþii sã-ºi termine treaba. De scãpat
au mai scãpat doar vilele în care era
instalat cartierul general al armatei
germane ºi Palatul de pe Apã, o clãdire
încîntãtoare, amplasatã pe o insulã
artificialã, care împarte aproximativ în
douã un lac din Parcul Bãilor Regale -
o zonã verde, excepþional de curatã ºi
de bine îngrijitã, întinsã pe nu mai
puþin de 76 de hectare, unde veveriþele
sînt locatari de drept.
Vechea cetate
Nu are rost sã vã descriu “destinaþiile
turistice” din oraº. Puteþi afla asta
singuri, apelînd la orice ghid turistic.
(Eu vã recomand “Warsaw inyour
pocket”, care apare ºi în variantã on-
line, la adresa www.inyourpocket.
com). Totuºi, trebuie spus cã “oraºul
vechi” este o minune. Zona dateazã,
de fapt, din anii ’50, cînd aceastã
porþiune din oraº a fost reconstruitã
din temelii, cu acurateþe, inclusiv
stucãria ferestrelor ºi porþile de intrare,
5
www.ziarulfaclia.ro
dupã fotografii de epocã, tablouri ºi
schiþele studenþilor de la Arhitecturã.
Locul este mãrginit de zidurile din
cãrãmidã ale fostei cetãþi (distruse ºi
refãcute în cea mai mare parte ºi
acestea) ºi este plin de mici magazine,
restaurante, terase ºi locuinþe, unde se
pot închiria camere. Zona este
declaratã sit UNESCO, iar polonezii
sînt, pe bunã dreptate, foarte mîndri
de ea. “Am reconstruit ce am putut.
Dupã rãzboi nu prea erau bani ºi a
trebuit sã alegem clãdirile pe care le
refacem”, spune Agnieszka Kus,
reprezentanta Ministerului de Externe,
o persoanã excelent informatã, care
rãspunde la toate întrebãrile cu o
surprinzãtoare sinceritate pentru un
funcþionar public.
Încã o remarcã: deºi vodca polonezã
este cunoscutã ºi recunoscutã în lume,
ºi cu toate cã barurile nu erau defel
goale, eu nu am vãzut în toatã Varºovia
nici un om beat. ªi am vãzut doar doi
cerºetori: o doamnã, modest dar
decent îmbrãcatã, care stãtea cu o
ceaºcã în mînã în faþa unei dintre
multele biserici din oraº, ºi un tip
pitoresc, cu barbã albã ºi cu o cuºmã
uriaºã pe cap, aºezat în faþa vitrinei
unui magazin ºi pãzit de doi cîini, care
îi þineau ºi de urît ºi de cald. De altfel,
cetãþenii din Varºovia par a fi oameni
liniºtiþi ºi politicoºi: am auzit un singur
claxon timp de trei zile, iar în
magazine, hoteluri sau restaurante se
salutã ºi se spune atît de des
mulþumesc frumos, încît am învãþat
rapid ce înseamnã “dobrîi dieni” ºi
“gincue barzo”.
Viorel DÃDULESCU
6 artã-culturã
www.ziarulfaclia.ro
Jazz
Jazzybirds, On the Road Cioace la Satiricon – aprilie 2016
de peste cinci ani VALOROSUL
marþi, 26 aprilie, 20. 00 *
sala Operei Maghiare Cluj – Napoca
Douã sute lei tunsura;
Dac-adaugi ºi dantura
De peste cinci ani, Jazzybirds sînt o prezenþã constantã în De-acrilat, din gura lui,
viaþa muzicalã clujeanã ºi nu numai, prezenþe aºteptate, dorite,
Fac... valoarea... capului.
aplaudate la scenã deschisã. Firesc dacã ne gîndim la jazz – ul Marian Popescu –
promovat, de la soft la melanjul fericit cu rock – ul ºi pop – ul, preºedinte de onoare
de neuitat fiind piesele ºi interpretãrile la ‘Vara din noi’, ‘Basket
Case’, ‘The Carpathian Garden’, ‘What’s up Bobby ?’, ‘African
Market’, ‘Summertime’, ‘The Devil’s Question’, ‘Love’, ‘Girl from
CA LA NOI LA NIMENI
Ipanema’, ‘All of Me’, ‘Dreadful Proposal’ sau ‘Aeternus Format din tehnocraþi
model,
Guvern ca-n România nu-i,
E însã-al celor din Bruxelles,
Doar Klaus zice cã-i al lui.
Eugen Albu - preºedinte
VINE PRIMÃVARA
Cã mã mai uit dupã femei,
O recunosc ºi nu m-ascund,
Dar numai cînd gîndesc la
cei
Ce-au lins în viaþã cîte-un
fund.
Gavril Moisa -
Maramorosiensis’. Piese propuse în diferite concerte, de amintit vicepreºedinte
fiind festivalurile Jazz in the Park, Green Hours International
Jazz Festival, Blaj aLive, … IDILÃ MONDENÃ
În 2014 a fost lansat primul album, sugestiv numit Birth. La
Dupã ea... nebun am fost,
doi ani distanþã, 2016, sîntem invitaþi la o nouã lansarea, albumul
Mai cu rost, mai fãrã rost,
On the Road (între piesele incluse figurînd ‘Piatra’, ‘The
Aplleworm Song’, ‘On the Road’, …), compoziþii semnate Csergo Pînã ce-ntr-o zi nebuna
Dominic. M-a-nºelat taman cu... UNA!
Eugen Coþa
Jazzybirds – Szep Andras/pian, Antal Attila/contrabas, Csergo
Dominic/percuþie, Koncz Kriszta/voce – îi au ca invitaþi în aceastã
TERAPIE
searã pe Sebastian Burneci (trompetã), Paolo Profeti (sax),
Florian Radu (trombon), Szep Balint, Dimen Renata, Gebefugi Astãzi, domni din lumea
Renata (vioarã), Edina Tifan (violã), Jakabffy Kristof (cello), Felix mare,
Moldovan (percuþie, ukulele), Nick Fãgãdar (chitarã), Mihnea Cînd se tem de viitor,
Blidariu (devillish bartender voice). Nu mai merg la vrãjitoare,
Se ascund de procuror.
Jazz in the Park 2016 Aurel Buzgãu
Festivalul ajunge ‘n 2016, la cea de a 4 – a lui ediþie, una bogatã
în evenimente ºi invitaþi, o altã dimensiune artisticã, festivalul
crescînd de la un an la altul. Cenaclul „Artur Silvestri” în pragul sãrbãtorilor pascale
Pînã în prezent, ºi-au confirmat prezenþa Ours Samplus
(Franþa), Hindi Zahra (Franþa), Aida ºi Noi (quartet pe axa Joi, 24 aprilie, la mereu
Sarajevo – Berlin – Chile – Bucureºti), Mihai Dobre (membru al primitoarea noastrã gazdã,
Cercul Militar Cluj, în „Sala
cunoscutei trupe ªuie Paparude), Jazzybirds (Cluj – Napoca),
Armelor”, a avut loc ºedinþa
Blazzaj (Timiºoara), Naked (Berlin), Hot Club de Cluj (Cluj –
lunarã a Cenaclului literar „Artur
Napoca), Platonic Band (Bucureºti), Kovacs Linda (Ungaria;
Silvestri” al LSR. ªedinþa a fost
pentru prima datã în concert în România ºi se întîmplã sã fie la
Cluj – Napoca). deschisã de prof. Antonia Bodea,
Jazz in the Park 2016 a debutat la începutul lunii aprilie, cu preºedinta cenaclului, care a
rostit cuvîntul de bun venit ºi a
Jazz in the Park – Bogata Edition (au cîntat Maria Rãducanu,
anunþat programul zilei.
Jazzybirds, Les Nuages, Danaga), sîmbãtã, 23 aprilie înregistrîndu-
Al. Florin ?ene, conducãtorul
se al doilea eveniment, Jazz in the Street, ºase locaþii practic
naþional al Ligii Scriitorilor, a
(strãzile Iuliu Maniu, Andrei ªaguna, Ion Raþiu; Piaþa Mihai
Viteazul; Parcul IL Caragiale; Bulevardul Eroilor), moment prezentat activitatea din ultima
jazzistic onorat de Armonic Fusion, Kalman, Radu Varvari, Adrian lunã ºi realizãrile editoriale ale
membrilor LSR. Astfel, în
Strîmtu, Balasa Percussion, Matei Creþiu – Codreanu, Ema ºi Iulia,
perioada 15-17 aprilie, un grup
Varga Andras, Ad Libitum Voces,…
de clujeni s-a deplasat la
2016, jazzistic vorbind, se anunþã un an bun, foarte bun chiar,
Drãgãºani, unde s-au desfãºurat
evenimentele de profil fiind ºi multe ºi importante. Important
este sã le onorãm cu prezenþa. The Show Goes On ! o serie de manifestãri culturale
Demostene ªOFRON închinate scriitorului Gib
Mihãescu, la aniversarea a 122
de ani de la naºtere. Punctul
central al întîlnirilor l-a constituit
Expoziþia CULORILE ARTISTULUI lansarea romanului lui Al.F. Þene
„La braþ cu Andromeda”, despre
La Bastionul Croitorilor din
Cluj-Napoca va avea loc care au vorbit, printre alþii,
miercuri, 27 aprilie 2016, Voichiþa Pãlãcean-Vereº ºi
la ora 17, vernisajul Antonia Bodea. Cu acelaºi prilej,
expoziþiei de grup cu titlul a fost lansatã cartea Titinei Nica
CULORILE ARTISTULUI. Þene, „Nostalgia întoarcerii”,
Expun miniaturi, flori ºi prezentatã de colegele de
peisaje artistele Maria cenaclu, ºi revista „Rusidava
Andreiu, Soos Emese ºi culturalã” (director Marin
Margareta Pentelescu; Bãrãscu). Gazdele le-au oferit
prezintã profesorul ºi celor patru clujeni diplome de
scriitorul Dan Marius Drãgan apreciere. A urmat prezentarea
ºi Sabin Mircea Rus – celor mai noi cãrþi ale membrilor
preºedintele Asociaþiei LSR: „Brâncuºi…”, de Teodora
Artiºtilor Plastici Cluj; Stanciu (Italia), N.N. Tomonoiu,
moderator Mariana Enache, M.I. Morariu, „G. Coºbuc de la
manager cultural. Tismana”, Mariana Cristescu,
Expoziþia poate fi vizitatã în „Gustul cenuºii”, „Punct ºi de la
perioada 27 aprilie – 8 mai a.c. capãt”, L. Lãdariu, „Poeme cu
OBICEIURI NOI
ÎN POSTUL PAªTELUI
Mulþi inºi nu se mai smeresc
Azi la preoþi sub manta,
Ci-n direct se spovedesc
La TV ºi DNA.
Gabi Neciu
IZBÃVIRE
Cu iadul mã ameninþi, soro,
Dar la ce gurã mare ai,
ªtiind cã nu vei fi acolo,
Sigur mã voi simþi ca-n Rai!
Emil Cenan
FOSTUL
El e o vulpe, diplomat
Ce ne-a promis un cer
albastru
ªi mulþi – credulii - l-au votat,
Dar ne-a împins cãtre
dezastru.
Dumitru Loºonþi
FORESTIERÃ
Cîntã drujbele-n pãdure
Un prohod fãrã secure,
Intonat mãreþ, solemn,
Într-un nou... limbaj de
lemn!
Zeno Millea
INTERESUL (POLITIC)
A-nvãþat alesul
Cum sã-ºi poarte fesul
ªi apoi alesele
Cum sã-ºi poarte fesele.
Radu Pãcurar
ochi de iarbã nouã”, Fl.
Smarandache, A.R. Vãtuitu
„Paradoxismul civic”, I. Velica,
„Lexicon Valea Jiului”, Ana
Cristina Popescu, „În colivie”,
A.C. Popescu, Simona Petronela
Mîþu, „Mozaic. Auxiliar didactic”.
A fost prezentatã apoi revista
„Claviaturi” de la Braºov.
Clujenilor le-a fost fãcutã
cunoscutã bogata activitate
culturalã desfãºuratã în cursul
lunii, în toate oraºele judeþului,
de Filiala Mureº (preºedinte
Mircea Dorin Istrate), activitãþile
culturale derulate la Biblioteca
Judeþeanã de Filiala Maramureº
(condusã de Carmena Bãinþan)
ºi de cãtre Filiala Nãsãud (sub
îndrumarea lui Ioan Seni), care,
alãturi de „Astra nãsãudeanã”, a
organizat Zilele Academiei
Române. Au fost anunþaþi
apostolii Ligii din luna aprilie: I.
Patca, G. Moisa, I. Velica, Antonia
Bodea, Voichiþa Pãlãcean-Vereº,
marþi, 26 aprilie 2016
DESTÃINUIRE
Vreau sã mã destãinui vouã
Cã-s sãtul de lumea asta;
Nu-mi doresc o viaþã nouã:
Mi-o mãnîncã iar nevasta!
Vasile B. Gãdãlin
POLITICIENII
Numai oameni acãtãrii
Ne-am ales ºi ne mîndrim:
Dînºii mor de grija þãrii,
Noi... murim.
Doina Miclea
DE... EXEMPLU
Într-o vizitã-n Havana,
Marele Barack Obama,
Mai modest decît Mandela,
ªi-a þinut, FIDEL, umbrela!
Mircea Roºa - Miro
ªANTAJUL OLANDEZ
În zadar vã spunem noi,
Voi le faceþi tot ca voi;
N-o sã vã primim în
Schengen,
Pînã nu veþi spune... igen!
Barbu Bãlan
CONFERINÞÃ ÎN SALÃ TELEFON
NEÎNCÃLZITÃ EMOÞIONANT
Stînd în frig la conferinþã
M-am simþit deodatã cultã,
Împlinindu-mi o dorinþã:
...Inspiraþie mai multã!
Genþiana Groza
ing. Peter Vereº, fotoreporter de
ocazie, M. Bãrãscu, I.I. Pãrãianu,
C. Mãnescu, T. Barbu (din Filiala
Vîlcea, care au organizat
manifestãri culturale de zile mari
în week-end-ul trecut) Doina
Drãguþ, N. Tomonoiu, Carmena
Bãinþan, fam. Frusina-Cristina ºi
Ionel Bolocan din Drãgãºani.
În cadru festiv, a fost primitã
în LSR prof. Lucia-Elena
Locusteanu, împreunã cu Ana
Matei ºi Ioan Leuca. Preºedintele
Filialei Cluj, Iulian Patca, a schiþat
profilul de scriitor al celor trei
noi membri.
Sãrbãtorita zilei a fost
gherleanca Puºa-Lia Popan, care
ºi-a lansat cea mai nouã carte,
„Funigei de gînd / Of web of
thoughts”. A prezentat volumul
prefaþatorul acestuia, poetul
Iulian Patca, care a susþinut cã
este vorba despre „o poezie a
resemnãrii”, creatoarea, în
„partea submersã a versurilor”
HALAL ISPRAVÃ
LA GUVERN
Tehnocrat – netehnocrat –
Tot cu gîndul la furat;
Pensia ne-aþi îngheþat,
Binele l-aþi amînat
(A zburat... ce-am aºteptat).
Marius Miclea
UNUI CLARINETIST
MAI UMFLAT
Tot suflînd în clarinet,
Eºti un mare interpret,
Dar de-o vreme vede-oricine
Cã ºi el sulfã în tine.
Octavian Cordoº
DESPRE VOT
Toþi votãm sã fie bine,
Tot spre bine nãzuim
ªi-apoi patru ani... în fine...
Ispãºim.
Maria Ioniþã
O LUPTÃ-I VIAÞA…
De la filosoful Conta
S-a hrãnit ºi domnul Ponta,
Cel retras în meterezã,
Cãutînd ”cheia” francezã.
Valentin Viºinescu
Vom fi, în fine, numai doi
De-acuma în ”cochilie”,
Cã pleacã soacra de la noi,
Chiar azi... întîi aprilie.
Petru-Ioan Gârda
vorbind despre neîmpliniri ºi
dureri neostoite. Poetul Gavril
Moisa afirmã cã „Puºa e o
poezie”, iar Antonia Bodea pune
în evidenþã „discreþia trãirilor
fireºti, rafinate”, ªtefania Kory
Calomfirescu evidenþiind
sensibilitatea poetei. Au citit
poezii din volum: Raveca Vlaºin
din Dej, Lucia Locusteanu,
Luciana Vlad, ªtefania Kory
Calomfirescu ºi poeta însãºi.
Aºa cum ne-a obiºnuit,
inegalabilul Eugen Albu ne-a
introdus în atmosfera
sãrbãtorilor pascale cu un
inspirat grupaj de epigrame, la
care publicul a rãspuns cu
hohote de rîs ºi binemeritate
aplauze.
Ultimul punct din program l-a
reprezentat „Poezia în recital”.
Emoþionat ºi emoþionant, Gavril
Moisa a deschis momentul
recitînd „Repetabila povarã” a lui
Adrian Pãunescu. Au recitat din
creaþiile proprii: Antonia Bodea,
Raveca Vlaºin, Titina Nica Þene,
Lucia Locusteanu, Puºa Poan,
Iulian Patca, Sandu Cãtineanu,
Valeri Toderici ºi Mircea Gordan,
de data aceasta în postura de
epigramist.
Reuniunea cenacliºtilor s-a
încheiat cu o masã de sãrbãtoare
asiguratã de Puºa Popan,
ªtefania Kory Calomfirescu ºi
Lucia Locusteanu.
Urmãtoarea întîlnire a
membrilor Cenaclului literar „A.
Silvestri” se va desfãºura în 26
mai a.c.
Voichiþa Pãlãcean-Vereº
 artã-culturã
marþi, 26 aprilie 2016
Galele MEDICINÃ, ARTÃ, CULTURÃ – 173
SHAKESPEAREANÃ. Problemele legate de
MARELE WILL psihiatrie sînt foarte bine ilustrate în opera
lui Shakespeare, peste 450 de referiri la boli
Dacã anul trecut Galele marcau 450 de ani
somatice sau psihice regãsindu-se în aceasta.
de la naºtere, fericitã întîmplarea ca Pe lîngã cele amintite, apar tulburãri de
împlinirea a 400 de ani de la moartea lui
personalitate, alienarea mintalã
Shakespeare sã coincidã, în 2016, cu o mare (înstrãinarea de sine, însingurarea). Astfel
aniversare - 19 ani de la debutul Galelor
Richard al III-lea nu e un caz tipic psihiatric,
MEDICINÃ, ARTÃ, CULTURÃ. Evenimentul a dar el uimeºte prin rãutatea constituþionalã,
fost evocat, cu emoþie ºi nostalgie, de
prin paranoia puterii ce-l caracterizeazã. El
amfitrionul evenimentului Acad. Nicolae se naºte cu o „ranã narcisicã” ºi e autor moral
HÂNCU, cel care conduce, de aproape douã
a 11 crime care apar în piesã. Pesonajul a
decenii, aceastã veritabilã instituþie de fost analizat ºi din punctul de vedere al
culturã. ªi, pentru cã a fost vorba despre
psihanalizei. Referitor la „stadiul oglinzii”, în
actul V, scena 3 aflãm cum
Richard se autooglindeºte, reacþie
contradictorie la propriul „self”,
se autoacuzã ºi autodamneazã, iar
în ultima noapte are vise
zbuciumate, apar toate
personajele/duhuri, el plecînd în
mijlocul armatei adverse, ceea ce
echivaleazã cu o sinucidere. Pe de
altã parte, Macbeth este un
personaj care doar aparent
seamãnã cu Richard (v. analiza lui
Freud în acest sens, care pune
problema dacã Macbeth era
nebun sau criminal?). ªi aici este
vorba despre ispitirea –
fantezia puterii (v. actul I, scena 3),
SHAKESPEARE, nu se puteau gãsi doi imagini eidetice, spectre, viziuni,
conferenþiari mai avizaþi decît universitarele
fantasme, halucinaþii vizuale (v.
Michaela MUDURE ºi Doina COSMAN, fiecare scena banchetului, actul III, scena
cu cîte o conferinþã din domeniul lor de
4), halucinaþii complexe induse de
activitate. droguri (cînd sînt citite
Prof.dr. Michaela MUDURE – HAMLET,
componentele drogurilor fãcute de
CAVALERUL TRISTEI FIGURI. Între vrãjitoare pentru ca Macbeth sã-ºi
aniversãrile - comemorãrile anului 2016:
Henry James, Charlotte Brontë, William
vadã viitorul). La Lady Macbeth este
vorba despre tragedia deºertãciunii
Shakespeare, Cervantes, oare vor fi auzit
unul de altul? Prima parte din „Don Quijote”
ºi dorinþa de putere, dar ºi despre o
dorinþã de a dobîndi atribute
a fost tradusã în englezã în 1612. Despre masculine printr-o transformare de
traducerile lui Shakespeare în spaniolã a fost
sex (?!) Sînt semnalate
vorba în continuare, precum ºi despre somnambulismul, misofobia,
pertinenta comparaþie Hamlet – Don Quijote
sinuciderea la Lady Macbeth, care
fãcutã de Turgheniev, potrivit cãruia Hamlet nu scapã de obsesia sîngelui,
are puterea raþiunii, iar Don Quijote pe cea
precum ºi problema cuplului alienat ºi steril,
a credinþei, amîndoi purtînd cîte o sabie. preocupat de mãrire ºi putere ºi nu de relaþii
Ambele texte se încheie cu moartea celor doi
care sã ducã la procreere etc. etc.
eroi, ambii sînt instruiþi, lecturile lor sînt SHAKESPEARE ÎN MUZICÃ s-a intitulat
bogate, ambii au cîte o femeie în viaþa lor,
foarte interesanta ºi, ca întotdeauna,
dar existã diferenþe în ceea ce priveºte vîrsta emoþionanta prelegere a reputatului medic
personajelor, unul fiind tînãr, celãlalt bãtrîn.
ºi cunoscãtor de muzicã Prof.dr. Nicolae
Ambii sînt într-o cumpãnã în ceea ce priveºte MIU. Interesantã problematica, cu atît mai
raportarea la realitate...
mult cu cît Shakespeare se regãseºte în
Prof.dr. Doina COSMAN – ALIENAREA muzica lumii poate mult mai mult decît orice
MINTALÃ ÎN DRAMATURGIA
alt autor. Deschiderea – cu uvertura „Regele
Lear” de Berlioz, într-o
interpretare de zile mari, Royal
Philharmonic Orchestra, cu Sir
Alexander Gibson la pupitru.
Au urmat: foarte apreciata
uverturã la opera „Nevestele
vesele din Windsor” de Otto
Nicolai ºi aria lui Falstaff,
„L’onore! Ladri!”, în
interpretarea lui Tito Gobbi
(1975), cel mai mare interpret
al lui Falstaff din toate
timpurile. Sã nu uitãm, însã, cã
ºi la Cluj, baritonul Mugur
Bogdan a fãcut un rol
memorabil în „Falstaff”! Piesa
Program de Paºte prezentat de copiii de etnie romã
La sfîrºitul sãptãmînii trecute doamna Elsbeth Wuttke, care ºi de invitaþi. De asemenea,
ºi în municipiul Gherla au loc nu a venit singurã pe corul format din cadrele
mai multe manifestãri meleagurile noastre , ci fundaþiei ne-a încîntat cu
culturale ºi religioase prilejuite împreunã cu un grup de 6 “Hristos a înviat”, toatã sala
de apropiatele sãrbãtori elevi. În cadrul programului cîntînd alãturi de gazde. A
pascale. Printre altele, am fost dedicat Paºtelui a fost transmis acompaniat la chitarã Ana
invitaþi la Fundaþia “Porþile ºi un mesaj biblic, dupã care Opriº de la Biserica Creºtinã
Deschise”de pe strada copiii au susþinut un spectacol Baptistã “Vestea Bunã”. Cu
Armeneascã, unde am asistat la de poezie ºi cîntece religioase aceastã ocazie copiii au crescut
un program prezentat de cei 52 specifice Paºtelui. Au început nu numai din punct de vedere
de copii de etnie romã, care preºcolarii cu un montaj artistic, ci ºi spiritual prin
sînt sprjiniþi ºi ajutaþi de muzical, dupã care elevii mesajul biblic recepþionat. Au
fundaþia respectivã. claselor I-VIII au prezentat o fost momente emoþionante, la
Manifestarea a fost onoratã ºi scenetã biblicã, urmãritã cu care trebuie sã adãugãm
de un oaspete din Elveþia, mult interes atît de pãrinþi, cît expoziþia de desene pe teme
„Furtuna” a fost transpusã muzical de Jan
Sibelius în uvertura cu acelaºi titlu,
prezentatã în interpretarea Orchestrei
Simfonice din New York, dirijor Leopold
Stokovski, ºi de Beethoven, în Sonata pentru
pian ºi orchestrã în re minor, nr. 17. op. 31
„Der Sturm” - la pian Daniel Barenboim,
magistral! Cei mai mulþi compozitori s-au
aplecat asupra dramei „Romeo ºi Julieta”. Am
putut vedea ºi asculta, astfel, o reuºitã
înregistrare cu Uvertura fantezie „Romeo ºi
Julieta” de Ceaikovski, în interpretarea
Filarmonicii din Bacãu dirijatã de tînãrul Vlad
Eniu, aplaudat la scenã deschisã, el fiind
prezent în salã alãturi de distinsul sãu unchi,
Prof.dr. Nicolae Miu; apoi aria Julietei, „Je
veux vivre” din opera „Romeo ºi Julieta” de
Gounod (operã foarte rar montatã), cu
Angela Gheorghiu; Simfonia dramaticã
„Romeo ºi Julieta” de Berlioz – fragmentul
„Grande Fête chez Capulet” – cu Chicago
Symphony, la pupitru Sir Georg Solti ºi, în
fine, „Dansul cavalerilor” din baletul „Romeo
ºi Julieta” de Prokofiev cu orchestra Teatro
alla Scala, dirijor David Garforth. Cãlãtoria
muzicalã a mai trecut prin „Scherzo” din
„Visul unei nopþi de varã” de F .M. Bartholdy
în interpretarea orchestrei Teatrului
Mariinsky, dirijor Valery Gergiev, apoi
aceeaºi operã interpretatã de Glyndebourne
Opera, cu Ileana Cotrubaº ºi James Bowman.
Piesa „Hamlet” a fost transpusã muzical de
Liszt, în „Poemul simfonic Hamlet”, iar
operistic de compozitorul român Pascal
Bentoiu în opera „Hamlet”, din care am
ascultat Monologul lui Hamlet interpretat de
tenorul Ionel Voineag. La final un Brindisi
din „Macbeth” cu Anna Netrebko ºi
Bayerische Staatsoper ºi „Moartea
Desdemonei” din „Othello” de Verdi cu
Mario del Monaco ºi Rosanna Carteri,
acompaniaþi de Orchestra RAI dirijatã de
Tullio Serafin. Nemuritoare muzicã, mari ºi
unici interpreþi!
***
Gala cu numãrul 174 va avea loc în
Sãptãmîna Mare, miercuri, 27 aprilie
2016, cu începere de la ora 18, în Sala
Tonitza a Muzeului de Artã Cluj-Napoca. În
programul manifestãrii: conferinþa Acad.
Ioan-Aurel Pop „Istoria Transilvaniei”
vãzutã la Paris; Sergiu Alex va delecta
asistenþa cu „O muzicã celestã”.
Michaela BOCU
m.bocu@ziarulfaclia.ro
Foto: Ioan Mircea Corpodean
pascale cu lucrãrile realizate de
elevii ªcolii Gimnaziale nr.1
Gherla. Ne-am bucurat cu toþii
împreunã de Învierea Gloriasã
a Domnului Isus Hristos.
La sfîrºitul programului
organizat de Fundaþia “Porþile
Deschise” copiii au primit
dulciuri ºi cîte un… iepuraº din
ciocolatã, dar ºi felicitãri din
partea oaspeþilor elveþieni. Astfel
de manifestãri artistice ºi
religioase s-au desfãºurat zilele
trecute ºi în grãdiniþele oraºului.
SZ.Cs.
7
www.ziarulfaclia.ro
Recital de lied
Academia de Muzicã „Gheorghe Dima” vã invitã marþi, 26
aprilie, ora 19, la recitalul de lied susþinut de mezzosoprana Ana
Rusu ºi pianista Iulia Suciu. Repertoriul abordat de cele douã
artiste anticipeazã atmosfera sacrã a evenimentelor Pascale,
cuprinzînd lieduri cu tematicã religioasã de Antonín Dvorák ºi
Christoph Willibald Gluck.
Nãscutã la Ploieºti, mezzosoprana Ana Rusu, Prof. univ dr. la
Departamentul de Canto ºi Artele spectacolului muzical, a absolvit
Academia de Muzicã „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca,
specializarea canto, în anul 1975, la clasa Prof. univ. Edith Simon.
Dupã finalizarea studiilor, Ana Rusu a devenit membrã a corului
Filarmonicii Transilvania din Cluj-Napoca, avînd în paralel ºi o
bogatã activitate solisticã, colaborînd cu toate filarmonicile din
þarã, sub bagheta unor dirijori de renume internaþional. Artista a
realizat, totodatã, numeroase înregistrãri audio ºi video ºi a fost
membrã în juriile a numeroase concursuri de canto naþionale ºi
internaþionale. De altfel, din 2005 este invitatã sã participe în juriul
Concursului de Interpretare a liedului „Ionel Perlea”, care se
desfãºoarã la Slobozia. Ana Rusu a susþinut cursuri de mãiestrie la
Chiºinãu, dar ºi în cadrul Concursului Internaþional de Canto din
Hong Kong, în 2014.
Iulia Suciu, Conf. univ. dr. la Departamentul de Canto ºi
Artele spectacolului muzical, a absolvit Academia de Muzicã
„Gheorghe Dima”, specializarea pian, în anul 1991, la clasa Prof.
univ. dr. Ninuca Oºanu Pop. A fost laureatã a concursurilor de
pian de la Catanzzaro – Italia, „Gheorghe Dima” – Cluj-Napoca,
a obþinut Premiul pentru cel mai bun pianist acompaniator
la concursurile „Gheorghe Dima” – Cluj-Napoca, „Mihail Jora”
– Bucureºti, ºi „Magda Ianculescu” – Bucureºti. Totodatã, Iulia
Suciu a fost pianist acompaniator oficial al celor zece ediþii ale
„Concursului Internaþional Hariclea Darclée” – Brãila ºi a
susþinut numeroase recitaluri ºi concerte alãturi de artiºti
importanþi ale scenei lirice româneºti: Iulian Jurja, Gheorghe
Roºu, Ana Rusu, Leontina Vãduva, Florin Estefan, ªtefan Pop,
Mihaela Maxim ºi alþii.
Cristina PASCU
LINOLEUM – avanpremierã ºi
premierã la Naþional
Teatrul Naþional Cluj-Napoca anunþã avanpremiera spectacolului
LINOLEUM de Vladimir ºi Oleg Presniakov, traducerea: Maºa
Dinescu, în cadrul Programului „Teatru-forum“, care va avea loc în
Sala mare marþi, 26 aprilie 2016, de la ora 19. Premiera
spectacolului va avea loc duminicã, 8 mai 2016, ora 19. Regia:
Alexandru Dabija; decorul ºi costumele: Adriana Grand; muzica:
Ada Milea; maestru de lumini: Jenel Moldovan.
Distribuþia este urmãtoarea:
Kolea - Cãtãlin Herlo Andrei - Radu Lãrgeanu; Igor Igorevici –
Ionuþ Caras; Cadavrul – Cristian Grosu; Arkadii, vecinul - Matei
Rotaru; Ghiulea, soía lui Arkadii – Patricia Brad; Naºul, Agent
aeroport – Adrian Cucu; Naºa - Anca Hanu; Mirele, Agent
aeroport – Cristian Rigman; Mireasa – Sînziana Tarþa; Mama
Miresei – Diana Buluga; Prietena miresei - Alexandra Tarce;
Bãiatul din aeroport – Sorin Leoveanu; Fetiþa din aeroport -
Ecaterina Pop-Curºeu; Beþivul din aeroport – Robert Nagy.
***
Fraþii Oleg ºi Vladimir Presniakov scriu în tandem. Semnãtura
sub care publicã, fraþii Presniakov, a devenit, rapid, „marcã
înregistratã” a teatrului rusesc. S-au nãscut la Ekaterinenburg,
fãcîndu-ºi studiile la Universitatea Gorki din oraºul natal. Sînt
romancieri, dramaturgi, scenariºti, regizori, fiind consideraþi cei mai
jucaþi dramaturgi ruºi, dupã Cehov. Au devenit cunoscuþi cu piesa
Terorism, care le-a adus celebritatea internaþionalã, fiind jucatã din
Europa (Anglia, Germania, Suedia, Polonia, Norvegia, Spania,
Irlanda) pînã în Australia. Teatrul de Artã din Moscova (MHAT) a
organizat un Festival Presniakov cu spectacole bazate exclusiv pe
textele lor. Dialogul pieselor scrise de ei pare luat direct din stradã,
ei examinînd, de fapt, cu tristeþe ºi umor, viaþa în Rusia de azi. Piesa
Linoleum a apãrut în volumul Cel mai bun, publicat în 2005.
Doi inºi închiriazã un apartament într-un cartier sãrac ºi se
hotãrãsc sã-l renoveze. Sub podeaua acoperitã cu linoleum, gãsesc
un cadavru de care vor neapãrat sã scape, însã îºi face apariþia
proprietarul, care aflã cã omul vînãt este... fratele celor doi. Pentru
a scãpa de cadavru, începe o odisee delirantã. Printre altele, ei
hotãrãsc sã-l ducã în aeroport, sã-l tîrascã pe pista de decolare pentru
a înscena moartea insului necunoscut: „Trebuie mers ºi vãzut pe
unde e mai puþin periculos sã-l tîrîm prin aeroport... ºi sã alegem
zborul sub care sã-l vîrîm... Sã vedem ce ºi cînd decoleazã”. În
aeroport întîlnesc un Bãieþel, care le povesteºte despre celebrul
pianist rus Anton Rubinstein ºi cît de aproape a fost el, dintr-o eroare
de control la graniþã, sã fie deportat în Siberia. Dar cadavrul începe
sã se miºte, ºi-atunci lumile se amestecã, atunci cînd mortul le spune:
„vã propun sã recapitulaþi în liniºte ce vi s-a întîmplat pe ziua de azi
(...)?! ?i cum se face cã mã auziþi ºi mã vedeþi pe mine, mortul – nu
vã daþi seama? Fiindcã ºi voi sînteþi...”
„E un teatru simplu, direct, adevãrat” le spunea regizorul
Alexandru Dabija actorilor. „Cheia este în felul în care ne purtãm cu
cadavrul. Aici piesa zboarã din realism ºi trece în altceva. Cine-i
mortul pe care l-aþi scos de sub linoleum? Ce facem noi cu un cadavru?
Sînt întrebãri la care vã invit sã rãspundeþi”.
 SUBREDACÞIA TURDA - Piaþa Republicii nr. 15 , cam. 21 SUBREDACÞIA DEJ - str. 1 Mai nr. 2
8
www.ziarulfaclia.ro
orar: L-V 10-14
tel. 0737-023.577 publicitate orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075
marþi, 26 aprilie 2016

Cu inima îndureratã anunþãm celor dragi

BANCA COOPERATISTÃ ALIANÞA CLUJ-NAPOCA PIERDERI
decesul iubitei noastre
Bld. 21 Decembrie 1989 nr. 100, tel: 0264.592.123, 0264.430.619 • BEJANARIU EUGEN OVIDIU mame, soacre ºi bunici
pierdut cupoane CFR ºi
DOBÂNZI DEPOZITE legitimaþie de cãlãtorie eliberate MARIA SIMIONESCU
de USAMV Cluj-Napoca. Se la vîrsta de 85 de ani.
PERSOANE FIZICE: declarã nule. (36042514) Înmormîntarea va avea loc miercuri, 27 aprilie,
• TARBOG TAMC SRL pierdut ora 12, în Cimitirul Mãnãºtur, Capela Nouã.
Perioada Dobânda Tip dobândã documentul de înregistrare Dumnezeu sã o odihneascã.
1 lunã 2.20% fixã sanitar-veterinarã ºi pentru
Horia, Mihaela ºi Lavinia Lazãr.
siguranþa alimentelor nr. 7931/ (16042502)
3 luni 2.40% fixã 11.08.2015. Se declarã nulã.
6 luni 2.50% variabilã (26965)
Suntem profund îndureraþi pentru pierderea mamei
•SC Vialgec Auto Truk Impex
12 luni 2.90% variabilã SRL, J12/814/1998, CUI colegei noastre,
MARIA GÂRBO.

(36970)
10560030 pierdut certificat de doamna
Depozitele sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar. înregistrare ºi certificat
constatator sediu. Se declarã Dumnezeu sã o odihneascã în pace!
nule. (66042501) Sincere condoleanþe ºi întreaga noastrã
ANGAJÃM DIVERSE •SC Zmaranda Impex SRL, J12/
101/1995, CUI 6975250
compasiune colegei noastre Roxana Gârbo
ºi familiei îndoliate.
• Cãutãm bonã pentru un pierdut certificat de înregistrare Colegii de la Banca Transilvania,
TEHNOREDACTOR copil de 8 luni, zona
Grigorescu. Atribuþiunile
ºi certificat constatator sediu. Se
declarã nule. (66042502)
Direcþia Managementul Riscului (37077)

Cerinþe: vor fi strict legate de •SC Ypsylon Prodcom SRL,

îngrijirea copilului. Tel: J12/103/1995, CUI 6975241, •Un pios omagiu acum la • Sîntem alãturi de Ani,
• cunoºtinþe Page Maker sau 0745-58-66-54. (16042503) pierdut certificat de înregistrare despãrþirea de colegul Dana, Dan ºi nepoatele
un program de paginare • NAGY KATALIN anunþã ºi certificat constatator sediu. Se lect. univ. dr. ªTEFAN noastre Bianca ºi Petra, la
iniþierea Planului Urbanistic de declarã nule. (66042503) CAIA, fostul meu elev de trecerea în nefiinþã a
• Photoshop Detaliu, pentru obiectivul: • Pierdut carnet de student pe la Liceul de Arte Plastice cuscrului nostru, VASILE
Oferim: “Extindere, supraetajare casã ºi numele Nina Coquerel, eliberat din Cluj-Napoca, plecat VEREª. Dumnezeu sã-l
construire anexã” amplasat în de UMF Cluj. Îl declar nul. mult prea devreme dintre odihneascã în pace.
• salariu decent municipiul Cluj-Napoca, str. (76042501) noi. Cu adîncã durere ºi Familia Ciubotaru Cornel.
• bonuri de masã Meseriilor nr. 13. Consultarea tristeþe mã alãtur familiei (36042503)
propunerii se poate realiza în
• gratuitate transport în comun cadrul Primãriei Cluj-Napoca, DECESE îndoliate. Odihneascã-se • Cu adîncã tristeþe
Compartimentul Strategii urbane, COMEMORÃRI în pace. Prof. univ. dr. aducem un ultim omagiu
• servicii medicale camera 62. (36042501) Ioan Sbârciu, celui care a fost bunul
Informaþii tel. 0264-597.418 •În conformitate cu OUG 195/ • Cu sufletul împietrit de Preºedintele Senatului nostru nepot ºi unchi,
2005 privind protecþia mediului, durere anunþ trecerea în UAD Cluj-Napoca. CAIA ªTEFAN CLAUDIU.
dupã ora 15°°, de luni pînã vineri. aprobatã prin Legea 265/2006, cu eternitate, dupã o lungã ºi (16042501) Dumnezeu sã-l aibã în
Aºteptãm CV pe modificãrile ºi completãrile grea suferinþã, a iubitului pazã. Mãtuºa Mimi ºi
meu fiu, CAIA ªTEFAN • Suntem alãturi de nepoatele. (36042506)
ulterioare ºi Ord. 1798/2007,
redactia@ziarulfaclia.ro sau la COMUNA SAVÃDISLA anunþã CLAUDIU. Înmormîntarea colegii noºtri Þãgurean
are loc azi, 26 aprilie 2016, Liviu ºi Jucan Sandu în • Sîntem alãturi de
sediul redacþiei, str. Clinicilor nr. 33. începerea demersurilor în
ora 12.00 în Cimitirul aceste momente de grea familia Vereº Ana ºi fiica
vederea obþinerii autorizaþiei de Daniela în pierderea grea
mediu pentru obiectivul SISTEME Central. Dumnezeu sã-l încercare la pierderea
odihneascã în pace. Mama. mamei dragi. Membrii suferitã prin decesul
DE ALIMENTARE CU APÃ ÎN soþului ºi tatãlui. Sincere
COMUNA SAVADISLA, (36042505) Consiliului de
Administraþie ºi condoleanþe familiei.
LOCALITÃÞILE LITA ªI LITENI din • Cu adîncã durere ne Familia Mureºan Dan.
localitãþile Lita ºi Liteni, strãzi fn. despãrþim de dragul conducerea Companiei de
(36042508)
Eventualele sugestii ºi reclamaþii nostru soþ, tatã, socru ºi Apã SOMEª se alãturã
se vor depune la sediul APM Cluj, bunic, VEREª VASILE. Vei doliului familiei ºi le • Se împlinesc doi ani de
Calea Dorobanþilor nr 99, în zilele rãmîne pentru totdeauna transmite sincere când distinsul
de luni între orele 9.00 – 16.30, în inimile ºi gîndurile condoleanþe. Dumnezeu Prof.univ.dr. ªTEFAN I.
marþi -joi între orele 9.00 – 14.00, noastre. Dormi în liniºte ºi sã o odihneascã în pace! NIÞCHI s-a dus dintre noi.
vineri între orele 9.00 – 12.00. pace! Slujba de (CP 253) ªi acum privim înapoi cu
• Electroceramica S.A Turda înmormîntare are loc azi, adâncã tristeþe la
anunþa publicul interesat asupra 26 aprilie 2016, ora 13.00 • Sincere condoleanþe momentul trecerii sale în
depunerii solicitãrii de emitere a în Cimitirul Chinteni. Ani, colegei noastre, dr. Letiþia nefiinþã. Suntem alãturi de
acordului de mediu pentru Dana, Dan, Bianca ºi Petra. Poruþiu, la pierderea familia profund
proiectul : “Desfiinþare totalã sau (36042502) mamei dragi. Sîntem îndureratã, pentru care
parþialã clãdiri, construire alãturi de tine în marea nicio vorbã n-ar fi de-
magazin materiale de construcþii, •Cu adîncã durere ºi
suferinþã. Familia dr.
Agenþia de publicitate drumuri ºi platforme, parcaje, nemãrginitã tristeþe ne
exprimãm regretul pentru Socolov. (36042510)
ajuns sã consoleze
pierderea suferitã.
pilon publicitar, panouri Asemenea nouã, colegi,
a ziarului FÃCLIA de Cluj direcþionare ºi reclame, cabina
poartã, copertine cãrucioare,
trecerea în eternitate a
stimatului ºi bunului
• Sîntem alãturi de
prietena noastrã, dr.
prieteni, cunoscuþi, dar ºi
nostru coleg ºi prieten, lect. foarte mulþi discipoli care
preia anunþuri de publicitate amenajare rafturi exterioare univ. dr. ªTEFAN CAIA, de
Letiþia Poruþiu, în aceste l-au avut ca MENTOR ºi pe
acoperite, împrejmuire, spa?ii momente grele pricinuite care i-a cãlãuzit cu calm,
(licitaþii, citaþii, vînzãri, pierderi, verzi, amenajare accese,
la Departamentul de
de trecerea în eternitate a
Design al UAD Cluj-Napoca. dãruire, pasiune ºi înalt
matrimoniale, diverse), reabilitare clãdiri, organizare de În aceste momente grele mamei sale dragi. profesionalism. Aducem
oantier” propus a fi amplasat în sîntem alãturi de familia Dumnezeu sã o acest pios omagiu pentru
ºi în ziarul ADEVÃRUL. Turda, str. ªtefan cel Mare, nr. 19, îndoliatã. Sincere odihneascã în pace. cel care a fost un
judeþul Cluj. Informaþiile privind condoleanþe. Conducerea Sincere condoleanþe exemplar model de
Vã aºteptãm la sediul din Cluj-Napoca, proiectul propus pot fi consultate ºi colectivul academic al familiei. Familia Elena ºi probitate moralã,
la sediul Agenþiei pentru Protecþia Universitãþii de Artã ºi
str. Clinicilor nr. 33. Mediului Cluj, Calea
Patriþiu Abrudan. bunãtate, corectitudine,
Design din Cluj-Napoca – (36042513) generozitate, sau pur ºi
Dorobanþilor, nr. 99 ºi la sediul Facultatea de Arte Plastice,
Pentru informaþii la telefon Electroceramica S.A. Turda, în
simplu OM. Veþi rãmâne
Facultatea de Arte • Dragã Li, Dumnezeu pururi în sufletele ºi
zilele de luni, între orele 9,00- Decorative ºi Design, sã te primeascã în
0264-450.707; 16,00, marþi-joi, orele 9,00-14,00 inimile noastre. Dumnezeu
birourile secretariat, Împãrãþia Lui ºi sã-þi sa-l odihneascã în pace!
0788-476.727 ºi vineri, între orele 9,00-12,00. contabilitate, tehnic- odihneascã sufletul bun.
Observaþiile publicului se primesc Familia Sitar Tãut. (37110)
administrativ, personal- Simina. (36042509)
ºi 0788-307.324. zilnic, la sediul Agenþiei pentru salarizare. (37076)
Protecþia Mediului Cluj. • Cu inima cernitã de
(56042501) • Împãrtãºim profunda tristeþe mã despart de
durere a familiei Gârbo la
trecerea în eternitate a bunul ºi dragul meu
Pentru a vã asigura în continuare iubitei soþii, mame ºi
bunici, a distinsei noastre
unchi, ªTEFAN CLAUDIU
CAIA. Nu te voi uita
un abonament la ziarul vecine, GÂRBO RODICA
MARIA. Omagiul ºi
niciodatã.
(36042507)
Bogdan.

recunoºtinþa noastrã
Vã puteþi adresa la: pentru viaþa dedicatã
familiei. Dumnezeu sã o
• S.C. APEX S.R.L. - str. Horea nr. 42, tel. 0264-596.213 odihneascã în pace.
• Factorul poºtal ºi Oficiul Poºtal de care aparþineþi Asociaþia de Proprietari
Bd. N. Titulescu 38 Cluj-
• Serviciul Difuzare “Faclia”: str. Clinicilor nr. 33. Napoca. (36042512)
• Sincere condoleanþe
lui Ani, Dana ºi Dan la
trecerea în nefiinþã a
soþului, tatãlui ºi socrului,
VASILE VEREª. Loredana
ºi Andrei. (36042504)

marþi, 26 aprilie 2016
Buzoianu
îi explicã lui
Nicoarã
de ce candideazã
independent
urmare din pagina 1
Buzoianu a ales sã candideze
la Primãria Cluj-Napoca, fiind
susþinut de PSD.
„Nu intru în politicã, nu
mã intereseazã cariera
politicã, iar aceasta este
dovada consecvenþei mele pe
termen lung. M-am motivat
sã candidez ca independent
pentru cã doresc sã îmi pun
amprenta asupra dezvoltãrii
Clujului ºi sã depolitizez
administraþia. Îl cunosc de
mult timp pe Marius Nicoarã
ºi e adevãrat cã de-a lungul
anilor am avut multe discuþii
cu el sã intru în partid, aºa
cum ºi alte partide mi-au
propus, dar subliniez, sînt
consecvent principiilor mele.
Candidez independent din
dorinþa de a aduce un plus de
vitalitate administraþiei
clujene. Aº fi fericit dacã ºi
PNL sau membri ai PNL care
mã cunosc ºi au încredere în
mine ar veni alãturi de toþi
cei care mã susþin, pentru
binele Clujului“, a arãtat
Buzoianu.
Liberalul Marius Nicoarã
afirmase ieri cã Octavian
Buzoianu este un prieten
vechi de al sãu, precizînd cã
este dezamãgit de faptul cã a
ales sã reprezinte PSD la
alegeri. „L-am chemat în PNL
acum mulþi ani, dar a spus cã
nu îl mai intereseazã politica.
Îmi pare rãu cã s-a alãturat
PSD”, a spus Marius Nicoarã.
Boc s-a înscris oficial în cursa pentru al patrulea mandat de primar la Cluj-Napoca
urmare din pagina 1
locuri de muncã ºi oraºul cu cea mai
bunã calitate a vieþii din România”,
a spus Boc.
Acesta a adãugat cã prin
“calitatea vieþii” înþelege calitatea
mediului de afaceri, a sãnãtãþii, a
educaþiei, a infrastructurii, a
mediului cultural.
“Am demonstrat în anii care au
trecut cã putem fi primul oraº din
Marius Nicoarã (PNL): În Cluj cîºtigãm alegerile cu 60%, cu 55%
în Cluj-Napoca, iar Boc ia 70%
Copreºedintele PNL Cluj,
senatorul Marius Nicoarã, a
declarat, luni, cu ocazia depunerii
candidaturii la primãrie a lui Emil
Boc, cã partidul sãu va cîºtiga
detaºat alegerile în judeþul Cluj ºi
în municipiul Cluj-Napoca.
‘E un moment important pentru
viaþa oraºului, e o echipã foarte
puternicã care a condus judeþul
Cluj în ultimii 12 ani, o echipã care
a demonstrat, la noi s-au vãzut
faptele, mai puþin vorbele. (...) Pe
judeþ estimez cã o sã mergem pe
un scor de 60%, iar pe municipiu,
la consiliul local, 55%; Emil Boc eu
spun cã trebuie sã încheie cu 70%’,
a afirmat Marius Nicoarã.
Vasile Dîncu: Încercãm pînã la sfîrºitul mandatului nostru
sã avem un proiect complet de descentralizare
Guvernul va prezenta în
Parlament, pînã la sfîrºitul
mandatului sãu, un plan de
descentralizare a instituþiilor
publice din România, a declarat,
luni, la Iaºi, vicepremierul Vasile
Dîncu. Potrivit acestuia, Executivul
va lansa în dezbatere publicã, în
luna iunie, o variantã de
descentralizare a statului.
“Procesul s-a oprit brusc. Noi am
fãcut un plan accelerat privind o
strategie de descentralizare,
ultima fazã - sã spunem - a
descentralizãrii. În luna iunie
PSD Gherla
a întinerit
Faþã de alþi ani, în prezent,
candidaþii pentru Consiliul Local
Gherla din partea Organizaþiei
Municipale PSD sînt foarte tineri.
Analizînd lista, sare în ochi
multitudinea de profesii ale
candidaþilor, de la medic ºi
economist pînã la agent comercial
ºi instructor auto. Importantã este
atmosfera sãnãtoasã ce dominã în
rîndul acestor candidaþi, dornici de
a schimba ceva în viaþa socialã,
economicã, culturalã ºi
administrativã a oraºului. La
sfîrºitul sãptãmînii trecute am
România în materie de calitate a
vieþii. Nu putem fi mai buni decît
Bucureºtiul, în termenii populaþiei,
pentru cã e Capitalã, dar Clujul
poate fi oraºul numãrul unu în
România în ceea ce priveºte
calitatea vieþii”, a spus Boc.
Întrebat cum comenteazã
declaraþiile preºedintelui PMP,
Traian Bãsescu, care i-a transmis cã
a venit timpul sã predea ºtafeta,
Boc a spus cã “prietenia rãmîne,
Celãlalt copreºedinte al PNL Cluj,
europarlamentarul Daniel Buda, a
declarat cã nu are emoþii în privinþa
cîºtigãrii alegerilor în judeþ.
‘Ca întotdeauna, aici la Cluj o sã
fim prima formaþiune cîºtigãtoare
în aceste alegeri, pentru cã avem
cea mai serioasã ofertã de
candidaþi, atît la primãrii, cît ºi la
Consiliul Judeþean ºi la consiliile
locale. Aºa cã nu avem nici un fel
de emoþie în privinþa cîºtigãrii
alegerilor’, a spus Daniel Buda.
Marius Nicoarã ºi Daniel Buda l-
au însoþit pe Emil Boc la depunerea
dosarului de candidaturã pentru un
nou mandat de primar la Cluj-
Napoca.
diverse
avem un termen pentru a o
prezenta public, în dezbatere
publicã. Am accelerat foarte multe
termene. Era pregãtitã ca o
condiþie în planul de dezvoltare
strategicã a administraþiei. Era
pregãtitã pentru 2017, 2018,
2019, cu studii foarte multe, cu
studii pilot, cu studii fãcute de
Banca Mondialã, dar am redus
aceste termene ºi încercãm pînã la
sfîrºitul mandatului nostru sã
avem un proiect complet”, a
afirmat Dîncu.
De asemenea, Dîncu a spus cã
asistat ºi noi la realizarea
fotografiei de grup în centrul
municipiului, unde am rãmas
plãcut suprinºi atît de þinuta
pesediºtilor, cît ºi de atitudinea ºi
responsabilitatea lor faþã de
funcþia pe care ºi-au ales-o. Iatã
lista, în ordinea propusã de
Organizaþia Municipalã PSD Gherla
pentru consilierii locali: Neselean
Ioan-viceprimar, Trif Iulia Maria-
avocat, Roman Mihai-inginer,
Ianchiº Gheþe Iulia Ligiana-medic,
Bãgãcean Vasile-laborant, Pãcurar
Ramona Alina-psiholog, Vedean
Cristian-profesor, Roman Marius-
inginer, Mãhãlean Septimiu-
inginer, Vãdan Tudor Ovidiu-
student, ªandor Dana Anemari-
sfaturile nu”.
La Consiliul Judeþean Cluj, PNL
propune urmãtorii candidaþi: Alin
Tiºe, Marius Mînzat, Cãlin Tuluc,
Mariana Leº, Dorel Secarã, Cosmin
Todea, Cristian Haiduc, Ligia Pop,
Anca Hodorogea, Horea
Simplicean, Dan Gavrea, Nicolae
Groºan, Ioan Andro, Iuliu
Sãmãrtean, Mrinela Marc, Dumitru
Drãghici, Gheorghe Bãlaj, Mirela
Gîrboan, Angela Marchiº, Dan
“regionalizarea va fi ultima fazã a
unui proces de descentralizare”,
însã a subliniat cã o astfel de
decizie þine de “voinþa politicã”.
“Acest proces þine de voinþa
politicã pînã la urmã. Probabil cã
pînã la sfîrºitul mandatului nostru
nu vom putea face dezbatere
publicã destul de consistentã,
pentru cã ar crea tensiuni”, a
adãugat vicepremierul.
Vasile Dîncu a precizat cã nu
existã presiuni pentru a crea astfel
regiuni în România, însã a arãtat cã
“Europa astfel se dezvoltã”.
inginer, jurist, Petean Vasile-
inginer, Legian Ioana Veronica-
economist, Sãtmãrean Vasile-
profesor, Pop Simina-
administrator, Mureºan Genel-
inginer, Banyai Mariana-economist,
Coteþ Dãnuþ Dorel , Farcaº Dorin-
instructor auto, Apahidean Diana
Alexandra-student, Dan Ioana
Bianca-asistent medical, Rus Ilie-
agent comercial, Man Ioan-
administrator firmã ºi Aldea Vasile
Ionuþ-operator comercial.
Întinerirea masivã a formaþiunii
politice urmãreºte ºi îmbunãtãþirea
întregii activitãþi organizatorice, iar
campania electoralã este un bun
prilej de a face ºi mai mult pe
aceastã linie. SZ.Cs.
Mãrginean, Cãlin Felezeu, Valtãr
Marcu, Virgil Arion, Mircea
Mureºan, Ioana Avram, Alexandra
Stoica, Marius Ciota, Constantin
Criºan, Violeta Mureºan, Mihai
Lammert, Mircea Puºcã, Marian
Morar, Angela Zanc, Menuþ Raþiu,
Daniel Vaman, Dan Brînduºan,
Marius Mureºan, Raul Ciucaº, Iuliu
Fodor, Cãlin Cãlãceanu, Gheorghe
Pop, Vlad Morar, Rareº Abrudan ºi
ªtefan Kiraly.
9
www.ziarulfaclia.ro
PSR îºi îndeamnã
membrii ºi simpatizanþii
sã participe activ la
campania electoralã
Partidul Socialist Român - un partid „al
dreptãþii sociale, al egalitãþii între oameni,
apãrãtor al celor mulþi ºi muncitori” - dupã
cum îl defineºte vicepreºedintele Remus Sida
- îºi îndeamnã membrii ºi simpatizanþii sã
participe activ la campania electoralã pentru
alegerile locale ºi apoi în toamnã, la
campania pentru alegerile parlamentare,
„pentru a contribui la promovarea celor mai
morali, mai înþelepþi ºi mai buni patrioþi în
forurile de conducere ale judeþului ºi
municipiilor, ºi apoi în Parlamentul þãrii”.
„În anul de graþie 2016, poporul român
se aflã într-o situaþie social-politicã
favorabilã, iar perspectivele dezvoltãrii în
viitor sînt bune, dacã, ºi numai dacã vom
corecta toate greºelile ce le-am fãcut în
ultimii ani ºi vom recupera pierderile
materiale ºi morale pe care le-am suferit.
Aceasta înseamnã, în primul rînd, o politicã
raþionalã, patrioticã, moralã, dreaptã ºi
echitabilã, favorabilã tuturor categoriilor
sociale, întregului popor român. Asta
presupune ca în societate sã nu fie un numãr
mic de oameni bogaþi ºi foarte bogaþi ºi
milioane de sãraci ºi foarte sãraci, aºa cum
sînt astãzi. Într-o asemenea societate nu
poate fi pace socialã, nu poate fi armonie
între membrii societãþii, ci mai degrabã,
diferenþele sociale, nedreptãþile sociale
genereazã conflicte ºi convulsii sociale care
pericliteazã evoluþia pozitivã a societãþii” -
considerã Remus Sida.
În opinia vicepreºedintelui PSR,
menþinerea echilibrului economic între
membrii societãþii, „ca o premisã a pãcii ºi
armoniei sociale”, este „obligaþia tuturor
cetãþenilor, a partidelor politice, dar ºi a
instituþiilor statului, a cultelor ºi a societãþii
civile, în general”.
„O problemã socialã crucialã are de
rezolvat poporul român în anul 2016, ºi
anume sã foloseascã cu chibzuinþã
momentul alegerilor locale ºi parlamentare
pentru a schimba radical componenta
forurilor conducãtoare ale societãþii -
consiliile judeþene, municipale ºi apoi a
Parlamentului þãrii. Sã nu mai aºteptãm sã
facã ordine moralã instituþiile de forþã ale
statului, aºa cum s-a întîmplat pînã acum, sã
stopãm furtul din bugetul statului, sã fie
pedepsiþi aspru, cu confiscarea averilor, toþi
cei care au fãcut evaziune fiscalã, toþi cei care
au fãcut contracte pãguboase cu statul,
precum ºi funcþionarii corupþi care i-au
sprijinit pe infractori. Aceasta este o
problemã majorã în societatea noastrã de
astãzi, care afecteazã grav dezvoltarea þãrii,
a economiei, a învãþãmîntului ºi a sãnãtãþii”
– considerã Sida.
Vicepreºedintele PSR este de pãrere cã,
astãzi, cauzele care genereazã
comportamentul infracþional al unora dintre
semenii noºtri „sînt multe”, dar „cauza
fundamentalã ºi generalã este existenþa, în
societatea de azi, a diferenþelor mari între
membrii societãþii, adicã unii sînt milionari,
iar alþii, foarte mulþi, nu au cu ce sã-ºi creascã
copiii, deºi ei, cei sãraci, produc profiturile
mari pe care le încaseazã milionarii”. „În þara
noastrã, în ultimii ani, inegalitãþile între
oameni s-au accentuat, avem miliardari cu
conturi în paradisuri fiscale ºi analfabeþi,
ºomeri. Un fenomen deosebit de nociv
pentru societatea româneascã de azi este
flagelul corupþiei, care a cuprins o mare parte
a societãþii. Avem, însã, o ºansã de a stopa
astfel de practici: în acest an, 2016, avem
alegeri locale ºi parlamentare pe care trebuie
sã le tratãm cu multã responsabilitate ºi sã
alegem în consiliile locale ºi în Parlament pe
cei mai buni, mai morali ºi mai drepþi dintre
români, oameni capabili ºi determinaþi sã
facã ordine, armonie ºi dreptate în þarã.
Pentru aceasta trebuie sã ne prezentãm cu
toþii la vot” – declarã Remus Sida.
10 sport
www.ziarulfaclia.ro marþi, 26 aprilie 2016

CFR Cluj, fãrã gol primit Simona Halep a început sãptãmîna pe locul 7

Tenis
Fotbal

pe teren propriu în 2016

• Cu aceastã performanþã se mai poate mîndri
doar Astra Giurgiu, foarte probabil viitoarea
campioanã a României, care a marcat mai puþine • Românca a mai alunecat o poziþie
goluri decît feroviarii, respectiv cinci.
în clasamentul WTA, dupã
Toni Conceicao, antrenorul portughez al CFR-ului, nu eliminarea suferitã în „optimile”
îmbrãþiºeazã principiul potrivit cãruia echipa învingãtoare turneului de la Stuttgart ºi în
nu se schimbã, dovadã cã lustianul nu a aliniat în acest acest ritm riscã sã încheie anul în
sezon aceeaºi garniturã douã meciuri la rînd. Fidel propriei afara top 10 mondial. Mai mult
concepþii, Conceicao nu s-a dezminþit ºi a fãcut patru decît atît, în ierarhia pentru
modificãri în echipa de start pentru meciul cu CSMS Iaºi. Turneul Campioanelor, Halep e
Aºa se face cã Andrei Mureºan, Felipe Nascimento, Nouvier pe un foarte modest loc 29, din
ºi Cristi Bud, titulari în meciul cu ASA Tg. Mureº, din cauza rezultatelor slabe
semifinalele Cupei României, au fost lãsaþi pe banca de înregistrate în turneele de
rezerve, iar în locul lor au fost titularizaþi Lucian Goian,
Grand-Slam ºi masters series.
Gomelt, Cristian Lopez ºi Vitor Bruno. Mai mult decît atît,
La Turneul Campioanelor
Conceicao a schimbat ºi formula de joc. Dacã în meciul cu
participã doar cele mai bune
ASA Tg. Mureº a mizat pe un 4-2-3-1, contra ieºenilor a
apelat la deja clasicul 4-3-3, preferat de marea majoritate opt jucãtoare.
a antrenorilor din Liga 1. De asemenea, Mario Camora a
fost trecut pe partea stîngã, deºi el evolueazã constant pe
flancul drept. Deºi a propus o formulã ultra-ofensivã, cu
trei jucãtori în avanposturi, CFR nu doar cã nu a marcat, E oficial, Simona Halep a
dar nici nu ºi-a creat foarte multe ocazii la poarta început sãptãmîna mare pe
moldovenilor, apãratã de Grahovac. În multe momente ale locul 7 în clasamentul WTA, „Unde am fost ºi unde am ajuns” pare a spune Simona Halep,
jocului, CFR mi-a lãsat impresia cã nu-ºi doreºte mai mult românca coborînd încã o aflatã în cãdere liberã
decît o remizã. A 14-a înregistratã de feroviari în acest poziþie ca urmare a eliminãrii
sezon în Liga 1, a ºasea pe teren propriu, respectiv a patra premature suferitã la turneul condiþia, dar promite sã Grand-Slam. Dar mereu Deþinãtoarea titlului este
în play-out. Coincidenþa face cã ºi precedentul meci dintre de la Stuttgart. Vã reamintim devinã în viitor o jucãtoare accidentatã, inconstantã, cehoaica Petra Kvitova. La
CFR ºi CSMS Iaºi, disputat la Cluj, în Gruia, s-a încheiat cu cã Halep a fost învinsã în de top. Revenind la Simona capricioasã ºi invocînd ediþia de anul trecut, Halep a
acelaºi scor, 0-0. Pentru amatorii de statistici, acest 0-0 de turul al doilea de germanca Halep, aceasta riscã sã probleme medicale, Simona fost eliminatã în runda
duminicã este al ºaselea al CFR-ului din acest sezon. Laura Siegemund, jucãtoare coboare chiar pe locul 8, Halep nu dã semne cã ar inauguralã, de Alize Cornet,
Îmbucurãtor este faptul cã formaþia lui Toni Conceicao nu venitã din calificãri ºi care a pentru cã distanþa ce o separã putea rupe gura tîrgului prea motiv pentru care
a primit gol pe teren propriu în 2016 ºi au fost 6 partide. reuºit sã ajungã în finalã. de italianca Roberta Vinci curînd. În mod normal, Halep reprezentanta noastrã nu are
Performanþã care mai este doar la îndemîna viitoarei Finalã pe care a pierdut-o în este de doar 45 de puncte. va reveni în circuit la sfîrºitul de apãrat decît 10 puncte.
campioane a României, Astra Giurgiu. faþa compatrioatei Angelique Cehoaica Petra Kvitova, lunii, cu ocazia mastersului România are trei jucãtoare în
Kerber, principala favoritã a aflatã acum pe 6, a pus între de la Madrid, programat în top 50 mondial. Celelalte
Cristian FOCªANU reuniunii. Campioana de la ea ºi Halep aproape 300 de perioada 30 aprilie – 7 mai. douã sînt Monica Niculescu ºi
Australian Open a confirmat puncte, ecart ce poate fi Românca a jucat finala Irina Camelia Begu, aflate pe
calculele hîrtiei ºi s-a impus recuperat doar printr-o acestui turneu în 2014, pe 31, respectiv 35.
în douã seturi. Laura evoluþie bunã la un turneu care a pierdut-o în faþa
LAPI Dej în turneele finale Siegemund ºi-a depãºit masters series sau la unul de rusoaicei Maria ªarapova. Cristian FOCªANU
cu patru echipe !
Volei

Fotbal – UEFA Champions League

LAPI Dej (un colectiv de profesori – antrenori de
top : Armand Dimitriu, Sorin Florea, Radu Miclea,
Cristian Man, Mircea Itt, Lucian Husa) înregistreazã din nou
un succes voleibalistic de prim rang, calificarea în turneele
Real Madrid þinteºte a 14-a calificare în finalã
finale la toate categoriile de vîrstã (minivolei, speranþe, trofeul, dar a disputat douã Manchester City ºi Real Madrid.
cadeþi, juniori), performanþã cu care puþine grupãri • Real Madrid este clubul cu cele mai multe finale finale, în vreme ce Manchester Un duel atipic pentru o
voleibalistice se pot lãuda. (13), dar ºi cu cele mai multe trofee cîºtigate în City, vice-campioana Angliei, s-a semifinalã de Champions
La minivolei, LAPI Dej accede în lupta pentru medalii Liga Campionilor (10). calificat în premierã în „careul de League, între o echipã fãrã mari
dupã victorii la CSS ªtei (3:0), CSS Zalãu 3:1) ºi CS Ocna aºi” al întrecerii. Tragerea la sorþi performanþe în cupele europene
Mureº (3:0). a semifinalelor, desfãºuratã la ºi o alta cu un pedigree european
S-au calificat pentru turneul final, LAPI Dej, CSS ªtei, CSS Azi ºi mîine au loc meciurile Anglia ºi Germania, cu Nyon, mi s-a pãrut cel puþin deosebit. La prima vedere, Real
Blaj, CNNT Craiova, Dinamo, Tomis, CSS Nicu Gane Fãlticeni tur din semifinalele Ligii menþiunea cã „Primera Division” suspectã, întrucît Real Madrid ºi Madrid este favoritã ºi prin
ºi CSS Botoºani. Campionilor, cea mai are douã echipe. Ceea ce n-ar Bayern Munchen s-au evitat ºi, prisma faptului cã disputã prima
importantã competiþie inter- trebui sã ne mire. Dintre cele mai mult decît atît, ambele vor manºã în deplasare. Marile
cluburi de pe Bãtrînul Continent. patru semifinaliste, doar douã au disputa prima manºã în absenþe din tabãra englezilor
Speranþe În cursa pentru adjudecarea cîºtigat cel puþin o datã Liga deplasare. O coincidenþã, repet, sînt Kompany ºi Sterling, ambii
LAPI Dej – antrenor Mircea Itt - a fost plasatã în seria I preþiosului trofeu au rãmas Campionilor, respectiv Real cel puþin suspectã. În prima accidentaþi. De la oaspeþi va lipsi
alãturi de CSS Nicu Gane Fãlticeni, CSS Buzãu ºi CSS echipe din cele mai puternice trei Madrid ºi Bayern Munchen. O a semifinalã, programatã în Carvajal. Manchester City ºi Real
Caransebeº; din seria a II – a fac parte CSS Botoºani, Tomis, campionate ale lumii, Spania, treia, Atletico Madrid, n-a cîºtigat aceastã searã, se înfruntã Madrid s-au mai întîlnit în ediþia
LPS Suceava ºi CNNT Craiova. Echipa dejeanã este 2012-2013 a Ligii Campionilor,
campioana en – titre, un motiv în plus pentru evoluþii de în faza grupelor. Real s-a impus
locul … 1 ! pe teren propriu cu 3-2, în timp
Turneul final se desfãºoarã în perioada 4 – 8 mai, la ce returul s-a terminat 1-1. Dacã
Botoºani. nu joacã cu FC Barcelona,
Manchester City se descurcã
Cadeþi chiar bine în duelurile cu
echipele spaniole ºi o dovedesc
S-au calificat pentru turneul final CNNT Craiova, CSS 2 rezultatele. „Cetãþenii” au învins
Baia Mare, CSS Blaj, CTF Bucureºti, CSS Nicu Gane Fãlticeni, de douã ori Sevilla, pe Villarreal
CSS Tulcea, Dinamo ºi LAPI Dej/antrenor Radu Miclea. ºi Athletic Bilbao. Desigur, echipe
Turneul final de juniori are loc între 1 ºi 5 mai, la el net inferioare celor de la Real
urmînd sã participe LAPI Dej/antrenori Cristian Man ºi Radu Madrid. De partea cealaltã,
Miclea, CSS Topliþa, CSS 2 Baia Mare, LPS Oradea, CTF echipa antrenatã de francezul
Bucureºti, LPS Neamþ, CNNT Craiova ºi CSS Buzãu. Zinedine Zidane stã foarte bine
Analiza celor patru categorii de vîrstã evidenþiazã faptul în disputele cu formaþiile din
cã singurele grupãri prezente cu patru echipe sînt LAPI Anglia. Madrilenii au cîºtigat ºase
Dej ºi CNNT Craiova, urmate de CSS Nicu Gane Fãlticeni din ultimele cinci confruntãri cu
(trei echipe), plus alte ºapte grupãri (Dinamo, Tomis, grupãrile din „Premier League”.
Botoºani, Blaj, CSS 2 Baia Mare, Buzãu, CTF Bucureºti) cu ªapte ani au trecut de la ultimul
cîte douã echipe în turneele finale. eºec al Realului în faþa unei
Mai trebuie menþionat faptul cã din cele patru echipe, LAPI echipe din Anglia. Despre cea de-
Dej îi dã loturilor naþionale pe Gabriel Pop, Michael a doua semifinalã, Atletico
Sãlãtiuan, Florin Vãdan, Balogh Robert (speranþe), Vlad Madrid – Bayern Munchen,
Curuia Pop, Radu Pop, Andrei Varga, Bartha Bela (cadeþi), puteþi citi în numãrul de miercuri
Bartha Bela, Vlad Curuia Pop ºi Natan Savan Manoah al ziarului nostru.
(juniori). Fazã din precedentul meci Manchester City - Real Madrid, cu Ronaldo ºi Kolarov
Demostene ªOFRON în duel pentru minge Cristian FOCªANU

marþi, 26 aprilie 2016
Închisoarea, ca loc de întîlnire cu Dumnezeu (II)
- Îmi povesteaþi, anul trecut,
despre diverse acþiuni pe care le-
aþi iniþiat în sprijinul deþinutelor.
Aveaþi, atunci, un proiect prin
care, periodic, niºte tineri hair-
stiliºti din Cluj veneau în
penitenciar sã tundã ºi sã coafeze
deþinutele. Mai continuã acest
proiect?
- Da. Tocmai am primit aprobarea
ca, pe tot parcursul acestui an, marþea
ºi joia, patru ore pe sãptãmînã, zece
hair-stiliºti, prin bunãvoinþa doamnei
Mia Poruþiu, sã meargã sã tundã ºi sã
coafeze deþinutele din Secþia
Exterioarã Cluj-Napoca a o rugãciune, la o deþinutã. Este
Penitenciarului Gherla. ªi în aceastã
sãptãmînã, înainte de Paºti, tinerii
voluntari vor veni sã coafeze aceste
femei. Ne roagã ºi cei de la Gherla sã
mergem ºi acolo, în penitenciar, cu
acest proiect despre care spun cã este
nemaiîntîlnit ºi este minunat. Ne este
însã greu, pentru cã asta implicã ºi
timp, dar ºi niºte costuri.
- Îmi amintesc cã, anul trecut,
cînd v-am întrebat cum au
reacþionat deþinutele dupã ce au
fost coafate prima datã de aceºti
tineri, mi-aþi rãspuns cã au
zîmbit. Spuneaþi: „Cînd te afli în
spatele gratiilor, primul care
dispare este zîmbetul. Femeile
acestea au început sã zîmbeascã.
Au început sã se uite în oglindã,
sã-ºi vadã chipurile, ºi sã
zîmbeascã. Mã bucur cã le-am
redat acest zîmbet”.
- Ceea ce reuºim sã facem la Cluj,
prin bunãvoinþa unor oameni inimoºi,
sînt, într-adevãr, lucruri minunate.
Bunãoarã, tot prin bunãvoinþa
credincioºilor noºtri, am reuºit sã
organizãm, pentru femeile din
penitenciar, o întreagã bibliotecã,
avem sute de volume.
- Cum aþi reuºit asta?
- Din donaþii. Preoþii de la catedralã
au lansat un apel, spunînd cã am
început o activitate misionar-
pastoralã în penitenciar. Au invitat
credincioºii sã adune cãrþi ºi materiale
religioase pentru deþinute. Pe de altã
parte, avem ºi un punct de colectare
a unor articole de igienã – sãpun,
pastã de dinþi, hîrtie igienicã ºi tot ce
este necesar pentru igiena corporalã
a unei femei.
- Pornind de la una din cele
„ºase direcþii de a face bine”
stabilite de Hristos – „în temniþã
am fost ºi aþi venit la Mine”
(„Flãmînd am fost ºi Mi-aþi dat
sã mãnînc; însetat am fost ºi Mi-
aþi dat sã beau; strãin am fost ºi
M-aþi primit; gol am fost ºi M-aþi
îmbrãcat; bolnav am fost ºi M-aþi
cercetat; în temniþã am fost ºi aþi
venit la Mine”), anul trecut
anunþaþi deschiderea unei liste cu
toþi credincioºii care doresc sã
urmeze aceastã direcþie, sau
poruncã. Spuneaþi, poate
amintindu-vã de Eva, deþinuta
care v-a impresionat într-atît încît
aþi decis sã vã începeþi misiunea
în penitenciar: „De ce este greu,
o datã pe lunã, sã te duci la
cineva ºi sã-i oferi cîteva fructe,
sã-i întinzi o mînã, sã-i spui o
vorbã bunã? Asta te va mîntui! ªi-
i la îndemîna noastrã,
mîntuirea. E foarte, foarte,
foarte uºor ca o datã pe lunã – ºi
asta-mi propun acum, sã gãsesc
credincioºi dispuºi sã facã acest
gest! – sã intri pe poarta
închisorii ºi sã oferi o vorbã
bunã, sã întinzi o mînã spre cel
care este aflat acolo”. Cum au
rãspuns clujenii invitaþiei dvs de
a „adopta” o deþinutã, ºi de a
participa la un proiect unic în
România, dacã nu ºi în Europa?
- Am fost plãcut surprins, am fost
bucuros sã întîlnesc persoane pe care
nu le cunoºteam înainte ºi care, în
urma interviului din Fãclia ºi a unui
filmuleþ de promovare a proiectului,
au luat legãtura cu mine, oferindu-se
sã „adopte”, fiecare, o deþinutã. Am
reuºit sã fac zeci de „cupluri”, pînã
acum, în care o persoanã din exterior,
necunoscutã nouã pînã acum, dar
cunoscutã lui Dumnezeu, vine o datã
la douã-trei sãptãmîni cu un pachet
în penitenciar, cu o vorbã bunã ºi cu
extraordinar! Mulþi mi-au mãrturisit
cã ei considerã cã n-au fãcut o faptã
bunã, cu adevãrat, pînã acum, pentru
cã în momentul în care au intrat în
penitenciar ºi au reuºit sã stea de
vorbã cu o deþinutã, au simþit o
mulþumire profundã, cum n-au simþit
cu nici o altã ocazie. Acesta este
efectul faptei bune cu adevãrat,
împlinind Evanghelia de la Matei ºi
Cuvîntul lui Hristos.
- Mai existã deþinute dintre cele
pe care le asistaþi spiritual dvs,
care pînã la momentul acesta sã
nu fie „adoptate” de cineva?
- Din pãcate, da. Chiar zilele trecute
mi s-au adresat douã deþinute
„orfane”, de la Secþia de maximã
siguranþã, care mi-au spus cã ar dori
sã li se întîmple ºi lor ceea ce li se
întîmplã celorlalte, adicã sã vinã ºi la
ele cineva.
- N-aþi remarcat, pînã acum,
reþineri în ceea ce priveºte
crearea unei legãturi între o
persoanã din exterior ºi o
deþinutã? Nu-ºi pun, persoanele
care „adoptã” deþinute, problema
cã, dupã ieºirea din penitenciar,
persoana acum „adoptatã” le-ar
putea face rãu?
- Nu. Nu. Sînt persoane care au ieºit
deja din închisoare ºi þin în
continuare legãtura, cel puþin
telefonic, cu persoanele care le-au
„adoptat” ºi le-au vizitat pe perioada
detenþiei.
- Ce vã spun persoanele care au
„adoptat” deþinute? Care este
impresia lor, care este reacþia lor
dupã primele întîlniri cu
deþinutele? Se schimbã ceva în
modul lor de a fi, în modul lor de
a gîndi, dupã aceste contacte cu
femeile din penitenciar?
- Reacþiile sînt excepþionale. Sînt
încîntat sã constat cã, dupã ce o
deþinutã a ieºit din penitenciar,
voluntarul care o adoptase vine
imediat sã mã roage sã-i fac legãtura
cu o altã deþinutã. Voluntarii care
odatã au intrat în acest proiect, doresc
sã continue, sã vinã mai departe. I-
am întrebat: „Pînã cînd vreþi sã
veniþi?” ªi mi-au rãspuns: „Pînã cînd
putem. Nu vrem sã ieºim din
proiectul acesta, pentru cã este cu
adevãrat minunat ce ni se întîmplã
ºi sîntem fericiþi!”.
- Ce anume spun aceºti
voluntari cã li se întîmplã?
- Simt o bucurie ºi o satisfacþie
nemaiîntîlnite pînã în acel moment.
Sînt, aceºti voluntari, oameni care îºi
sacrificã din timp, îºi lasã familia,
copiii, cumpãrã ceva pentru deþinuta
pe care au adoptat-o ºi vin sã o
viziteze.
- Cît timp poate dura o astfel de
vizitã?
- 90 de minute.
- ªi stau, persoanele care au
„adoptat” deþinute, 90 de minute
la vorbitor?
- Stau ºi ar dori sã stea ºi mai mult.
Povestesc ca ºi cum ar fi rudenii
interviu 11
www.ziarulfaclia.ro
foarte, foarte apropiate, ºi din asta îmi acestor copii de deþinuþi, altfel, aceºti - Te cam... cutremuri cînd auzi
dau seama cã oamenii care doresc cu copii vor fi viitorii infractori, cu mult o astfel de mãrturisire!
adevãrat sã trãiascã în credinþã nu mai mulþi la numãr decît cei care sînt - Absolut! Este cea mai splendidã
trebuie sã facã altceva decît sã-ºi acum în penitenciar. Aceºti copii sînt mãrturisire pe care am auzit-o în
deschidã braþele ºi sã-l primeascã pe trimiºi sã fure, fetele sînt puse sã se penitenciar. Cu cît deþinutele sînt mai
cel osîndit. prostitueze, de mici, ca sã simple, mai fãrã ºcoalã, cu atît parcã
- Deþinutele ce spun dupã aceste supravieþuiascã. Am gãsit adevãrate se apropie mai repede de Dumnezeu.
întîlniri? ghetouri la Turda, la Cîmpia Turzii, la - Spuneaþi cã aþi întîlnit, în
- Deþinutele sînt rezervate, nu prea Viiºoara, zeci de copii care stãteau cu penitenciar, ºi femei din înalta
vorbesc. Îmi mulþumesc doar, sau îmi mîinile întinse ºi ne cereau ceva de societate. Cum relaþionaþi cu
acestea? Care este atitudinea lor
faþã de dvs?
- Vin la programele pe care le
desfãºor acolo, sînt atente. Sigur cã o
femeie educatã mult mai uºor
înþelege, dar, pe de altã parte, e ºi
mult mai rãnitã. O femeie procuror,
care este acolo, o femeie avocat,
poliþist, deputat, ministru, este mult
mai afectatã de starea ei decît o
femeie care toatã viaþa a fãcut numai
prostii.
- S-a întîmplat vreodatã ca femei
care au avut funcþii importante sã
vã... dea cu tifla? Sã vã spunã cã
n-au nevoie de dvs ºi de predicile
dvs, cã sînteþi neimportant, sau
prea mic pentru ele?
- Nu. Acolo, în penitenciar, nu mai
eºti nimic altceva decît un simplu
deþinut.
- Reuºesc, aceste femei -
Pentru noi, cei din afarã, închisoarea nu e altceva decît un loc de importante, pînã în momentul
ispãºire a unor pedepse. Pedepse meritate, pentru fapte, adeseori, intrãrii în penitenciar - sã se
cumplite. Pentru mulþi cei de dupã gratii, însã, închisoarea e locul în integreze în colectivul de
care învaþã prima rugãciune, locul în care se mãrturisesc ºi se împãrtãºesc deþinute?
prima datã ºi, poate, locul în care capãtã, pentru prima oarã, conºtiinþa - Foarte greu. Dacã un procuror
pãcatului. ajunge dupã gratii, sau un avocat sau
Considerînd cã întoarcerea la Dumnezeu nu se poate face decît prin un poliþist ajunge dupã gratii, sã nu
dragoste - creºtineascã, frãþeascã ºi nefãþarnicã – pãrintele greco-catolic mai zic de funcþii mai înalte în stat!,
Vasile PERDE a iniþiat, pentru deþinutele din Secþia Exterioarã – Femei perioada de detenþie îi este mult mai
a Penitenciarului Gherla, un proiect unic în þarã, prin care propunea grea decît unui om oarecare.
clujenilor ca, o datã la douã-trei sãptãmîni, sã facã o vizitã unei persoane - Se întîmplã sã aparã conflicte
private de libertate, aºa cum ºi-ar vizita o rudã foarte apropiatã. între deþinute, pornind chiar de
la statutul lor social?
Acum, la un an de la lansarea proiectului „Adoptã o deþinutã”, pãrintele
- Da. Tot timpul sînt conflicte între
Vasile Perde declarã cã rezultatele sînt cu adevãrat minunate. deþinute.
- ªi aceste persoane, care nu se
zîmbesc, în semn de mulþumire. ªi mîncare. Le-am spus: „Cadourile pe înþeleg între ele ºi care uneori se
dacã vãd un zîmbet pe chipul unei care le-am adus sînt pentru copiii ceartã ºi poate se înjurã, vin,
deþinute cãreia i-am gãsit o prietenã care au pãrintele în închisoare”. ªi totuºi, ºi stau împreunã în faþa
din exterior, eu sînt mulþumit ºi, cu i-am auzit: „ªi al meu e în dvs, la liturghie?
smerenie, îmi duc munca mai departe. închisoare!”; „Nici eu n-am - Da. ªi uneori se mai ciondãnesc ºi
- Persoanele care au „adoptat” pãrinþi!”. Nu ºtiu dacã toþi au spus în capelã, în faþa mea. Ãsta este, însã,
deþinute sînt ºi bãrbaþi, ºi femei? adevãrul, dar era evident cã trãiesc regimul de detenþie pe care trebuie
- Doar femei. într-o mizerie cumplitã. sã ºi-l asume fiecare om care ajunge
- Misiunea dvs în penitenciar a - Femeile care au copii în dupã gratii.
început datoritã unui caz care v-a penitenciar vã roagã vreodatã sã - Ce proiecte aveþi în intenþie
impresionat – acea femeie, Eva, le ajutaþi copiii? sau ce vã propuneþi sã faceþi, în
care îºi omorîse mama ºi care de - Da. Da. Da. Se gîndesc tot timpul continuare, pentru deþinutele din
ºase ani nu fusese cãutatã de la copiii lor, se roagã pentru copiii lor, Secþia Exterioarã – Femei a
absolut nimeni. Au mai existat, în plîng pentru copiii lor. Totdeauna Penitenciarului Gherla?
cei aproape doi ani de cînd faceþi cînd le pomenesc numele copiilor la - Cel mai mult mi-aº dori ca acest
misiune în Secþia Exterioarã – liturghie, la cererea lor, le vãd cu proiect, zic eu, curajos, pe care l-am
Femei a Penitenciarului Gherla, lacrimi pe obraz. Am organizat un pornit, proiectul „Adoptã o deþinutã”,
cazuri care sã vã impresioneze în maslu de obºte acum cîteva zile, cu sã aibã mai multe rãspunsuri din
mod deosebit? ºapte preoþi, ºi au fost pe masã sute partea clujenilor. Aºa cum am mai
- Fiecare caz mã impresioneazã. de nume de copii, pentru care ne-am spus, nu-i mare lucru sã-þi iei din
Fiecare deþinutã mã impresioneazã. rugat. Le e dor de copiii lor, îºi doresc timpul tãu o orã ºi jumãtate pe lunã,
Multe sînt mame, au acasã patru, cinci sã se întoarcã acasã, la ei. ca sã stai la vorbitor cu o persoanã
copii... - Conteazã studiile pe care le au apãsatã de pãcate ºi griji. Mulþumirea
- ... de care, cine are grijã, în deþinutele în atitudinea pe care o ºi satisfacþia vor fi imense, pentru cã,
lipsa lor? manifestã, acum, în penitenciar? de fapt, asta este adevãrata reeducare
- În cel mai bun caz, bunicii sau κi regretã mai mult fapta o – prin dragoste ºi compasiune faþã de
celãlalt pãrinte, dacã nu e ºi el în persoanã educatã decît una fãrã cel care a greºit. Dragostea
detenþie. Înainte de Crãciun am fost studii? creºtineascã, frãþeascã, nefãþarnicã,
cu cei de la Prison Fellowship într-o - Nu. Nu. Mãrturisirea cea mai asta poate sã-i recupereze pe cei care
acþiune în sprijinul copiilor care au frumoasã mi-a fãcut-o o deþinutã sînt acum dupã gratii, ºi sã-i
pãrinþi în penitenciar. Am fost la tînãrã, fãrã studii, care public a spus: transforme. Toatã viaþa îºi vor aminti:
aproximativ 60 de copii ºi m-am „Îi mulþumesc lui Dumnezeu cã am A venit cineva la mine. Cineva care
îngrozit vãzînd în ce condiþii trãiesc. ajuns în închisoare, ca sã-L cunosc nu este fratele meu, nu este sora
Am vãzut copii abandonaþi, copii pe Hristos. Eu, de mic copil n-am fost mea, nu este pãrintele meu, cineva
flãmînzi, murdari, plini de bube, care învãþatã altceva decît cum sã fur, care nu mã cunoºtea a venit la mine
plîngeau ºi ne cereau ceva de mîncare. cum sã tîlhãresc, cum sã mint. N-am ºi mi-a vorbit cu dragoste ºi m-a
- Injustiþia... justiþiei. Pedepsind primit nici un fel de educaþie, n-am îmbrãþiºat ºi mi-a întins o mînã
pãrintele care a sãvîrºit o faptã ºtiut nici rugãciunea Tatãl nostru. atunci cînd toþi cei pe care-i
penalã, justiþia pedepseºte Aici, în închisoare, am învãþat-o! ªi- cunoºteam mã abandonaserã. Eu
automat ºi copilul - dependent, i mulþumesc lui Dumnezeu cã am aºa cred. De aceea, îmi doresc sã pot
material, dar nu numai, de acel ajuns în închisoare, sã ºtiu ºi eu ce implica, în viitor, cît mai multe
pãrinte... înseamnã sã mã rog, sã mã persoane în acest proiect.
- Cred cã întreaga societate ar mãrturisesc ºi sã mã împãrtãºesc cu - Dumnezeu sã vã ajute!
trebui sã fie preocupatã de problema Hristos!”. M. TRIPON
12 ultima orã
www.ziarulfaclia.ro marþi, 26 aprilie 2016

Octavian Bour ZEXE! Vershbow: NATO trebuie sã-ºi intensifice postura de

descurajare ºi apãrare împotriva tuturor ameninþãrilor
Alianþa Nord-Atlanticã trebuie sã-ºi
intensifice postura de descurajare ºi apãrare
împotriva tuturor ameninþãrilor atît pe
flancul estic, cît ºi pe flancul sudic, a declarat
luni, la Bucureºti, adjunctul secretarului
general al NATO, Alexander Vershbow, la
finalul întîlnirii avute cu ministrul român al
Apãrãrii, Mihnea Motoc.
“Aceastã discuþie a fost o ocazie deosebitã
pentru ca noi sã identificãm cu prioritate
acele elemente care sã stea în fruntea
agendei Summitului NATO ºi sînt convins cã
aceste probleme vor fi abordate ºi pe
parcursul reuniunii pe care o voi prezida
astãzi. Sunt foarte multe elemente
importante pentru agenda Summitului de la
Varºovia. Este foarte importantã
intensificarea posturii de apãrare ºi
descurajare împotriva tuturor ameninþãrilor
cu care ne confruntãm. Am stabilit cã ne
trebuie o abordare de 360 de grade, pentru
cã avem foarte multe provocãri ºi ameninþãri
cu care ne confruntãm, atît pe flancul estic,
pe care Rusia încearcã sã schimbe unele
dintre graniþele deja existente, ºi de
asemenea pe flancul sudic, unde ne
confruntãm cu probleme legate de
extremism, terorism”, a precizat
ambasadorul Alexander Vershbow, într-o
declaraþie de presã comunã cu ministrul
român al Apãrãrii.
Potrivit adjunctului secretarului general al
NATO, discuþia a avut în vedere ºi elementele
care trebuie incluse în “acest concept de
descurajare, ce trebuie sã fie echilibrat
pentru regiunea Mãrii Negre ºi identic cu cel
din Marea Balticã”, pentru cã “provocãrile
pot fi puþin de naturã diferitã, dar sînt la fel
de importante”.
“ªi datoritã elementelor pe care ni le-aþi
prezentat cu amabilitate dumneavoastrã
miniºtrii Apãrãrii, la reuniunea din februarie,
cred cã noi, cei de la Comandamentul NATO,
am putut sã realizãm un cadru foarte
important în ceea ce priveºte aceste mãsuri
de descurajare care trebuie sã fie
echilibrate”, a arãtat Alexander Vershbow.
De asemenea, adjunctul secretarului
general al NATO a mulþumit României pentru
contribuþia adusã la activitatea Alianþei.
“Închei felicitînd þara dumneavoastrã pentru
toate eforturile pe care le aduce la activitatea
Alianþei, participarea dumneavoastrã în
Afganistan, de asemenea, ajutorul în
procesul de reformã în Republica Moldova
ºi angajamentul privind cei 2% din PIB
pentru Apãrare începînd cu anul viitor. Sunt
doar cîteva dintre elementele pe care
România le realizeazã pentru Alianþã”, a
subliniat oficialul NATO.

Mai tare ca piatra... Klemm: F-22 face prima sa vizitã din Europa de sud-est
urmare din pagina 1

demult apuse. ªi, cu toatã opoziþia UE, glasul Poloniei în România pentru cã avem o cooperare puternicã
devine tot mai puternic, tot mai ferm, ºi tot mai de
F-22 Raptor, cel mai avansat aterizat luni pe Aeroportul
neignorat.
avion de luptã din lume, face ‘Mihail Kogãlniceanu’ din
„Sînt adeptul unei Uniuni Europene ca entitate de state-
prima sa vizitã din Europa de Constanþa, în cadrul exerciþiului
naþiuni, care coopereazã în special în domeniul economic,
sud-est în România, pentru cã Atlantic Resolve. Cele douã
fãrã ingerinþe în chestiuni care ar trebui sã rãmînã de
aceastã þarã ºi SUA au o avioane de vînãtoare urmeazã sã
domeniul suveranitãþii naþionale” – spunea, recent, cooperare puternicã, atît la nivel pãrãseascã þara noastrã tot în
preºedintele Poloniei, domnul Andrzej Duda. ªi nu este bilateral, cît ºi ca aliaþi în cadrul cursul zilei de luni, urmînd sã se
singura luare de poziþie care dã, realmente, fiori statelor NATO, a declarat, luni, întoarcã în Marea Britanie.
care, repede-repede, s-au gîndit sã subjuge noile colonii ambasadorul Statelor Unite ale Avioanele F 22 Raptor se aflã
ale Estului european. Polonia, prin glasul preºedintelui, Americii la Bucureºti, Hans pentru prima datã în România.
dar ºi al Parlamentului, criticã ºi „lipsa de solidaritate a Klemm, la baza aerianã Mihai Sunt avioane de vînãtoare de
þãrilor UE faþã de noua migraþie din Orientul Mijlociu ºi Kogãlniceanu din Constanþa. generaþia a 5-a cu un singur loc,
Africa. Klemm a amintit cã cele douã invizibile pe radar ºi capabile de
„Slãbiciunea la nivelul deciziilor este problema de azi state au un “parteneriat misiuni aer-aer, dar ºi aer-sol.
a UE”, spune preºedintele Duda. E o scuzã? O explicaþie puternic” ºi pe teatre de operaþii Exerciþiile cunoscute sub numele izbucnirea conflictului din viitoarele exerciþii militare cu
pentru inexistenþa solidaritãþii E-V? Nu! Pentru cã în îndepãrtate, cum ar fi cele din de “Operation Atlantic Resolve” Ucraina în 2014. Trupele þãrile participante la “Operation
urmãtoarea exprimare gãsim copilãreasca þîpuriturã a Kosovo ºi Bosnia, în trecut, ºi reprezintã angajamentul militar americane vor aduce Atlantic Resolve”, exerciþii care
seriozitãþii: „Tare ca piatra, iute ca sãgeata...” Adicã: „ teatrul de operaþii din american de securitate colectivã echipamente moderne au loc în Estonia, Letonia,
Nu existã suficientã solidaritate în ceea ce priveºte Afganistan, în prezent. cu NATO ºi þãrile din Europa de suplimentare pentru a înlocui Lituania, Polonia, România,
înþelegerea situaþiei noastre”, continuã discursul, Douã avioane F 22 Raptor au Est în raport cu Rusia, dupã stocurile actuale ºi a le utiliza în Bulgaria ºi Ungaria.
subliniindu-se cã e nevoie de restabilirea suveranitãþii
statelor în domeniul politicii energetice, al resurselor de
materii prime, al deciziilor de politicã externã º.a.m.d.
Iar consensul trebuie obþinut prin negocieri. Cinstite.
Zgonea: Funcþia mi-a fost datã de colegii Premierul a acceptat
Fãrã compromisuri de partea mai slabã a baricadei. demisia ministrului
E bine? Sau, din contrã, e rãu. Dacã ne ghidãm dupã
pãcãleala „aþi intrat într-o Uniune egalã în drepturi”,
de partid - o decizie, miercuri, la CExN Fondurilor Europene
atunci ºi comportamentul þãrilor dezvoltate trebuie sã se Preºedintele executiv al PSD, Valeriu de partid. Dacã principiile ºi valorile mele
schimbe. Pentru cã, vedeþi, dumneavoastrã, pacea, sã Zgonea, a declarat, luni, cã o decizie în ceea corespund cu ale lor, ei sînt cei care decid’’, Premierul Dacian Cioloº a
spunem, se poate instaura prin voinþa statelor, ºi pot ce îl priveºte va fi luatã miercuri la a spus Zgonea, dupã ºedinþa Biroului acceptat demisia ministrului
dispãrea pentru 1000 de ani tensiunile. Dar nu poate fi Comitetul Executiv al partidului, adãugînd Permanent Naþional. Fondurilor Europene Aura Carmen
scos din gena nimãnui, sentimentul de dragoste de þarã, cã funcþia i-a fost datã de colegi. El a susþinut cã nu-ºi doreºte sã Rãducu, urmînd sã facã în
suveranitate, independenþã. E ca ºi cînd am spune cã “Se va decide miercuri la Comitetul “pericliteze” ºansele celor care candideazã perioada imediat urmãtoare o
existã libertate fãr’ de aceste elemente, pentru care s-au Executiv. Mi se pare normal. Le-am spus la viitoarele alegeri. propunere pentru ocuparea
jertfit generaþii, nu? colegilor (...) ºi cred, ca om de stînga, este “Eu mã concentrez pe campania acestui portofoliu.
sinonim cu ce spun ºi cred ºi ei, ca oameni electoralã, mã concentrez pe colegiul pe “Am acceptat demisia doamnei
de stînga, în Congres, în grupul care încã îl mai am pînã în noiembrie, sã ministru Aura Carmen Rãducu. În
Meteo parlamentar - sînt cei care trebuie sã cîºtigãm alegerile. Sunt solidar cu toþi cei perioada imediat urmãtoare voi
PROGNOZA ZILEI DE MARÞI 26 APRILIE 2016 decidã. Eu mã supun deciziei lor. Mandatul care astãzi candideazã ºi nu vreau sã le înainta domnului preºedinte Klaus
este al Comitetului Executiv ºi, copiind periclitez nici eu, nici altcineva din Iohannis o propunere pentru
modelul preºedintelui, în momentele în conducerea partidului candidatura, funcþia de ministru al Fondurilor
care sîntem solidari pe aceleaºi principii ºi punîndu-i în defensivã. Rãmîn fidel ºi Europene”, a declarat prim-
10°C 1°C valori ca la Congres, bineînþeles cã am consecvent în ceea ce am afirmat ºi respect ministrul, potrivit unui comunicat
- Soarele rãsare la ora 6:18 AM apreciat aceastã idee ºi mi se pare cel mai ºi apreciez foarte mult sfaturile pe care de presã al Guvernului transmis
- ªanse de precipitaþii.
- Soarele apune la ora 8:29 PM corect. Nu eu am venit cu aceastã funcþie colegii mei mi le-au dat astãzi”, a adãugat luni AGERPRES.
de acasã, funcþia mi-a fost datã de colegii Zgonea.

ORC Cluj: J/12/308/1991 - Cod fiscal: RO 204469 - Capital social 98.280 LEI
REDACÞIA: Cluj-Napoca, str. Clinicilor nr. 33, NOU! Publicitate on-line Pentru a achiziþiona
e-mail: redactia@ziarulfaclia.ro Preþul unui abonament la ziarul “Fãclia” este de:
ILIE CÃLIAN (redactor ºef)
Secretariat: 0264-59.16.81; 0264-59.28.28
- 23 lei/lunã (+ taxe poºtale) pentru persoane fizice ziarul
- CULTURÃ: - ECONOMIC: tel.: 0264-59.75.07 VIOREL DÃDULESCU - 30 lei/lunã (+ taxe poºtale) pentru persoanele juridice.
tel. 0788-30.73.26 - POLITIC: tel.: 0264-59.75.07 ADRIANA STUPAR, COSMIN PURIª
0264-59.75.07
MICHAELA BOCU
- ADMINISTRAÞIE-URBANISM: tel.: 0264-59.16.81 - RADU VIDA
- SPORT: tel.: 0264-59.75.07 CRISTIAN FOCªANU
ABONAMENTE:
DEMOSTENE ªOFRON - SOCIAL: tel. 0264-59.75.07 MONICA TRIPON - S.C. APEX S.R.L. - str. Horea nr. 42, tel. 0264-596.213 vã puteþi adresa
Secretar de redacþie: Horea PETRUª - TEL./FAX: 0264-59.74.18, e-mail: redactia@ziarulfaclia.ro, www.ziarulfaclia.ro (pînã în penultima zi a lunii pentru luna urmãtoare);
- Tel/fax: 0264-45.07.07 - e-mail: publicitate@ziarulfaclia.ro, 0788-47.67.27 - Factorul poºtal ºi Oficiul Poºtal de care aparþineþi
ºi la birourile
PUBLICITATE
Orar: L-V: 8-18, D:15-18 MARIA MARCHIª - reclama@ziarulfaclia.ro, 0788-30.73.24 GINA IVAªCU (în perioada 1-23 a fiecãrei luni); de Publicitate din
- DIFUZARE: TEL: 0788-47.67.30- FLORINA OROIAN - CONTABILITATE: TEL.: 0264-59.73.07 - LIVIA POP - Serviciul Difuzare “Fãclia”: str. Clinicilor nr. 33; str. Clinicilor nr. 33
E-mail: difuzare@ziarulfaclia.ro E-mail: conta@ziarulfaclia.ro (pînã în penultima zi lucrãtoare a lunii).
- SUBREDACÞIA TURDA: TEL: 0737-023.577 - SUBREDACÞIA DEJ: TEL./FAX: 0264-21.60.75
Ziarul nostru foloseºte serviciile informative TIPARUL EXECUTAT LA
Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.
De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºi personalitãþi citate responsabilitatea juridicã le aparþine. ale agenþiei de presã Agerpres Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105 tel/fax: 0264-41.40.54