Fisa de autor

Tudor Arghezi
Nume si prenume: Tudor Arghezi
Date biografice:
- data si locul nasterii : 21 mai 1880, Bucuresti
- studii : a fost elev al scolii primare ,,Petreche Poenaru
- activitati reprezentative : publica in ziarul ,,Liga Ortodoxa
- data mortii : 14 iulie 1967 (Bucuresti)
Personalitatea scriitorului : poet, nuvelist, autor de povestiri, jurnalist, eseist,
romancier
Opera lui Tudor Arghezi

Cuvinte potrivite, poezii, 1927

Icoane de lemn, tablete, 1929

Poarta neagr, tablete, 1930

Tablete din ara de Kuty, povestiri swiftiene, 1933

Ochii Maicii Domnului, 1934

Crticica de sear, poezii, 1935

Cimitirul Buna-Vestire, roman parabolic, 1934

Versuri, 1936

Ce-ai cu mine vntule?, 1937

Lina, roman, 1942

Eminescu, studiu critic, 1943

Versuri alese, 1946

Bilete de papagal, 1946

Prisaca, 1948, poeme pentru copii

1907-Peizaje, 1955

Pagini din trecut, publicistic, 1955

Cntare omului, 1955

Frunze, 1961
Poeme noi, 1963

Cadene, 1964

Silabe, 1965
Rzlee, 1965
Versuri lungi, 1965

Ritmuri, 1966
Litanii, 1967
Noaptea, 1967.

Referinte si aprecieri critice:

1. Primii ani
1880 Epitaful scris de Tudor Arghezi (Ion N. Teodorescu) si daltuit pe lespedea mormantului
sau din Martisor ne certifica ziua exacta a nasteri si obarsia sa olteneasca " Nascut in
Bucuresti, la 21 mai 1880,cu origini parintesti in Gorj " Tatal poetului , Nae Teodorescu, s-a
nascut la 7 ianuarie 1859, in craiova. Despre mama sa, Maria, al carei nume se afla consemnat
in certificatu de nastere al poetului, -certificar controversat si chiar contestat de unii istorici si
critici literari, datorita unor date eronate-, nu exista nici un alt document ofocial care sa-i
certifice numele care sa contina minime date biografice
1887 - 1891 Este elev al Scolii primare "Petrache Poeteanu" situata in apropiere de Piata
Amzei. Numele primului sau dascal, parintele Nicolae Abramescu, revine ca o delicata amintire,
ori de cate ori Tudor Arghezi, il evoca in scrierile sale.
1891 - 1896 Urmeaza cursurile Gimnaziului "Cantemir-Voda ", situatia familiala obligandu-l
sa locuiasca la internatul "Sfantul Sava", din Bucuresti De la varsta de 11 ani este nevoiit sa se
intretina singur, dand meditatii. Vacantele nu si le iroseste , isi gaseste diferite indeletniciri ce
ii vor completa sursele de existenta

2. Debutul literar

1896 Anul debutului literar.La 25 iulie, publica in ziarul "Liga ortodoxa", condus de Alexandru
Macedonski, proza Din ziua de azi, iar in nr. 9, din 30 iulie, poezia Tatal meu , semnata Ion N.
Teodoreanu. In acelasi ziar si in "Suplimentul literar'' al acestuia va mai publica inca 15 poezi,
unele semnate Ion Theo. La cenaclul lui Alexandru Macedonski, pe care-l frecventa de cateva
luni, il cunoaste si se imprieteneste cu Grigore Pisculescu (Gala Galaction), elev la liceul
"Sfantul Sava", prietenie care va dura peste deceni, pana la moarte Tot din acest an,dateaza
amintirile primelor intalniri cu pictorul Stefan Luchian, I.L. Caragiale si G. Ibraileanu. In
decembrie intrerupe colaborarea la "Liga Ortodoxa" ,deoarece Alexandru Macedonski
"intervenea cu pana" in manuscrisele tanarului poet.
1897 - 1899 Incepand cu primul numar al "Revistei moderne" (20 iulie 1897) reapare
semnatura lui Ion Theo, sub poezia Clara noapte, urmata de alte pozii . La 1 februarie 1898
apare primul numar al revistei "Viata noua" care reuneste in paginile sale semnaturile unor
tineri scriitori talentati: Mihail Sadoveanu, Grigore Pisculescu, N .D.Cocea si Ion N.
Theodorescu. In numarul 6, din 19 aprilie, apare pentru prima data pseudonimul Ion Th.
Arghezzi, cu care semneaza poemul in proza Senar, (In anul 1956, prin actul nr. 75108, de
schimbare a numelui, aceste pseudonim, ortografiat, intre timp, Arghezi, depaseste aria
literaturii, devenind, pentru poet si familia sa, nume oficial).

3. Perioada monahala
1900 La inceputul lui februarie (5),pleaca la manastirea Cernica, pentru a se calugari iulie 10.
Dupa un noviciat de 4 luni este tuns si invesmantat in haina monarhala,primind numele de Iosif
septembrie 8. Este hirotonisit diacon de catre Mitropolitul Primat, in Catedrala Mitropolitana.
noiembrie 23. Mitropolitul Iosif Gheorgian il aduce in Bucuresti la secretariatul Mitropoliei,
tanarul calugar-poet bucurandu-se de protectia si pretuirea sa. Il recomanda "Rreferent de
conferentiar pentru religie comparata la Scoala de ofiteri" .

4. Pribegia

1905 La 30 ianuarie se naste, la Paris, Eliazar-Loatar, fiul nelegitim al lui Tudor Arghezi si al
Contantinei Zissu. Mama copilului, profesoara este nevoita sa-si ascunda maternitatea. Il lasa
in grija unei doici si revine in tara. Ingrijorat de soarta copilului, ramas "pe brat strain", Tudor
Arghezi se hotaraste sa mearga in Franta, pentru a-i reglementa situatia. Abia in ultimile zile
ale luni noiembrie paraseste Bucurestiul, cu destinatia Paris, impreuna cu mama sa. Dupa
implinirea unor formalitati greoaie si costisitoare, in cele din urma reuseste sa clarifice situatia
copilului, plecand toti 3 spre Zurich, unde drumurile se vor desparti - Maria Theodorescu
intorcandu-se in tara,cu Eliazar, iar Tudor Argehzi indreptandu-se spre Fribourg.
1910 Dupa o absenta de 6 ani, oadata cu publicarea poemului Ruga de seara, in nr. 1 al
revistei "Viata sociala", de sub conducerea lui N.D.Cocea, numele lui Tudor Arghezi reapare in
presa romaneasca. La sfarsitul anului , se reintoarce in tara, chemat pentru reglementarea
sericiului militar. In carnetul sau de drum noteaza: "J'y suis depuis decembre 1910" .

5. Activitatea publicistica si literara.

1911 - 1912 Coalboreaza la o serie de reviste, primare ca "Facla", "Viara sociala', "Rampa",
"Viata romaneasca", cu articole in care sunt dezbatute probleme ale vietii literare sociale si
politice.

1913 Ca prim poet redactor al ziaruli "Seara", care apartinea lui Bodan-Pitesti, in articole de
fond ale ziarului Tudor Arghezi militeaza pentru neutralitatea Romaniei .
1915 Scoate revista "Cronica", impreuna cu Gala Galaction, directorul literar, afirmadu-si
aceleasi convingeri .
1916 La 5 noiembrie se casatoreste cu Paraschiva Burda, pe care o cunoscuse in anul 1911,
dupa intoarcerea in tara. In timpui primului razboi mondial ramane in Bucuresti, sub ocupatia
trupelor germane. Colaboreaza la "Gazeta Bucurestilor", o anexa a gazetei germane
"Bukarester Tageblatt".

6. Intemnitarea

1919 In urma procesului ziaristilor, invinuit de tradare si colaboritionism, Tudor Arghezi este
condamnat la 5 ani de recluziune si intemnitat la Vacaresti, impreuna cu Ioan Slavici, S.
Grossman, D. Karnabatt si Dem. Theodorescu. Cei cinci ziaristi condamnati au fost gratiati prin
decretul regal nr. 51392 din 31 decembrie
1919 Colaborarile de la revista "Hiena" (1919-1921), insipirate din parioada petrecuta in
inchisoare, vor intra alaturi de alte proze si versuri, in volumele Flori de mucigai si Poarta
neagra.

7. Maturitatea
1922 - 1924 Este chemat sa conduca revista "Cugetul romanesc". Lucreaza timp de 2 ani in
redactia revistei. Aici publica poeme si proze cu o tematica variata. In 1923 isi asuma
conducerea ziarului "Natiunea", pe care il scie singur, aproape in intregime. Tot in aceasta
perioada colaboreaza la mai toate publicatiile din tara "Viata romaneasca", "Adevarul literar si
artistic" , "Lumea", "Gandirea", "Lamura"' , "Rampa", "Cuvantu", "Contimporanul" si altele . La
10 decembrie se naste al doilea copil, Iosif Barutu .
1926 Cumpara un teren de 17.250 mp pe dealul Martisorului, in vecinatatea inchisori
vacaresti, pe care incepe sa sadeasca pomi fructiferi si vita de vie. Constructia casei si
anexelor gospodaresti, inclusiv tipografia , s-a prelungit timp de cincisprezece ani, in functie de
disponibilitatile financiare, devenind o adevarata "fortificare" a unei famili strans inchegate.
1927 La varsta de 47 de ani, dupa exact 31 de ani de la debut si dupa aproape 20 de ani
de ,,arghezianism" in poezie publicistica, Tudor Arghezi tipareste primul sau volum de versuri,
Cuvinte potrivite. Critica literara, prin reprezentantzi ei de marca- Eugen Lovinescu, Pompiliu
Constantinescu, G. Calinescu, M. Ralea, Serban Cioculescu, Tudor Vianu, Perpessicius- saluta
aparitia volumului ca pe un eveniment de maxima insemnatate pentru lirica romaneasca .
1928 La 2 februarie apare revista ,,Bilete de papagal", sub directia lui Tudor Arghezi, deschisa
tuturor scriitorilor consacrati, dar si tinerelor talente. Seria intai a ,,Biletelor de papagal", cu
aparitria zilnica se incheie cu nr 460, din 9 august 1929.
1929 Apare volumul icoane de lemn.
1930 La 15 iunie, reapare, pastrandu-si frormatul ,revista "Bilete de papagal", pentru o scurta
perioada de timp, pana in 5 octombrie. In luna decembrie publica volumul Poarta neagra.
Incepe colaborarea si la "Magazinul", "Radio si radiofonia" (fiind unul din susinatori postului de
radio romanesc) , "Tiparnita literara". Familia Arghezi se instaleaza la Martisor.
1931 Publica un nou volum de vresuri, flori de mucigai, Nemultumit de portretele realizate de
Iser si de Pallady, propuse de editura, fiind inzestrat cu talent pentru desen, schiteaza in fata
oglinzi autoportretul, devenit intre timp celebru,care insoteste volumul. Apare al 3 lea volum
de proza, cartea cu jucari, ilustrat de Lucia Denetride Balacescu. Revistelor enumerate
anterior,li se adauga colaborarile la "Realitatea ilustrata", "Miscarea", "Progresul social",
"Secolul", "Dimineata", "Arta".
1933 Apare volumul Tablete din arta de Kuty. Incepe traducerea comediilor Moliere.
Colaboreaza la saptamanalul "Vremea".
1934 Publica poemul in proza Ochii Maicii Domnului si , in colaborare cu prof. Popescu-Rebus,
editeaza volumul Cuvinte potrivite.....si incrucisate. Initiaza colectia "Biblioteca Martisor", din
care publica volumul Poezii. Primeste Premiul National de Poezie , impreuna cu George
Bacovia.
1935 Apare o noua carte de versuri, a treia, intitulata Carticica de seara.
1936 Apare Cimitirul Buna-Vestire, "cel mai frumos roman fantastic din literatura noastra"
(Pompiliu Constantinescu). Editura Fundatiilor inaugureaza colectia "Editii definitive. Scriitori
romani contemporani" cu volumul Tudor Arghezi, Versuri,care cuprinde totate poeziile publicate
in Cuuvinte potrivite. Flori de mucigai, si Carticica de seara, la care se adauga ciclul inedit
Martisoare. Va fi reeditata, cu adaugari , in 1940 si 1943. Reeditarea prevazuta pentru anul
1928,cu noile adaugiri, este anulata ,in urma campaniei la care este supusa opera lui Tudor
Arghezi .

1937 Apare noua serie a revistei "Bilete de papagal" (seria a 3-a), cu un alt format si o alta
prezentare grafica. Dupa aparitia a 33 de numere (iunie 1937-februarie 1938), revista este
interzisa. Publica volumul de poeme in proza, Ce-ai cu mine,vantule? Ilustrati de Lucia
Demetriade-Balacescu.
1939 Publica un nou volum de versuri, Hore. Se inbolnaveste foarte grav.Consultat de toate
somitatile medicale nu i se acorda nici o sansa. Este vindecat, in mod miraculos, de doctorul
Grigoriu-Arges. Reia colaborarea la revistele literare.
1942 Apare romanul Lina,subintitulat poem.

8. Arestul

1943 Colaboreaza la revistele "Vremea" si "Duminica". In zilele de 27 februarie si 6 martie

conferentiaza la Ateneul Roman despre M. Eminescu. Textul va fi editat , in luna iunie, la
Editura "Vremea" , in colectia "Cartea cu vieti ilustrate". Din aprilie pana in finele lunii
septembrie , sub egida lui Coco, la rubrica "Bilete de papagal", publica zilnic,in ziarul
"Informatia zilei" , cate o tableta. Joi, 30 septembrie, in numarul 624, datat vineri, 1 octombrie
este publicat cunoscutul pamflet antifascist Baroane. Ii atrage arestarea si internarea in lagarul
de detinuti politici de la Targu-Jiu. Aici va scrie piesa Seringa. La 20 decembrie 1943 este
eliberat.

9. Revenirea
1944 Sambata 16 decembrie 1944, Tudor Areghezi scoate ultima serie (a patra) a ziarului
"Bilete de papagal" (48 de numere), in format de ziar, pana joi 15 februarie 1945.

10. Activitate creativa si publicistica

1946 Apar doua volume din tabletele publicate in ziare si reviste: Bilete de papagal si Manual
de morala practica. I se decerneaza Premiul National pentru Literatura si Meritul cultural. Este
sarbatorit impreuna cu Gala Galaction pentru implinirea a 50 de ani de activitate.
1947 La Editura de Stat ii apare volumul: Una suta una poeme. De fapt,in sumar au ramas o
suta poeme, poezia Aci, la noi, fiind eliminata de cenzura. Intre anii 1037-1947, Tudor Arghezi
si-a injghebat o mica tipografie compusa dintr-o masina plana nr. 12, un Boston, un tighel, o
masina de taiat hartie si alte ustensile necesare. In aceasta mica tipografie intentioneaza sa-si
publice intreaga opera. Aici s-a tiparit o singura carte: Drumul cu povesti. Tipografia va fi
confiscata in 1948.
1948 Aparitia articolului Poezia putrefactiei sau putrefactia poeziei, semnat de Sorin Toma ,
determina eliminarea din viata literara a numelui si a creatiei lui Tudor Arghezi. Familia
intreaga a trecut prin momente grele,dar forta morala a scriitorului nu a slabit nici o clipa
,creind celor din jur echilibrul si linistea necesare. Singurul contact oficial cu literatura raman
traducerile, care vor asigura,alaturi de fructele gradini din Martisor, existenta zilnica.
Talmaceste din limba rusa Suflete moarte de Gogol, Povestiri de S. Saltikov-Scedrin, Moloh de
Kuprin si Fabule de Krilov, iar in limba franceza In floarea vietii de Anatole France.
1954 Dupa o lunga absenta, reintra in literatura cu volumul de versuri pentru copii Prisaca
Reincep colaborarile la principalele reviste literare si in presa centrala.
1955 Publica volumul de versuri 1907-Peisaje si culegerea de publicistica literara Pagini din
trecut La implinirea varstei de 75 de ani, este ales membru al Academiei.
1956 Apare Cantare Omului. Acest volum, impreuna cu 1907-Peisaje, reprezinta rodul anilor
in care pana poetului n-a putut strapunge zidul tacerii.
1957 Ii apar Stihuri pestrite, pamflete in versuri si fabule, si volumul de note de calatorie Din
drum...
1958 Apar volumele Lume veche, lume noua, publicistica, versurile pentru copii, Cartea mea
frumoasa, cu desene de Mitzura Arghezi.
1959 Publica editia bibliografica Versuri, care cuprinde aproape intreaga lirica argheziana.
1960 Apar volumele Tablete de cronicar, culegere de articole , si Versuri. Academia si
Uniunea Scriitorilor il sarbatoresc la implinirea varstei de 80 de ani.
1961 Publica volumul de versuri Frunze- inauguranrand seria anuala a plachetelor de versuri
inedite- si volumul de tablete "Cu bastonul prin Bucuresti".
1962 Apare primul volum din editia de autor, Scrieri.
1963 Este prezent in librari cu placheta Poeme noi. Apar volumele 2,3 si 4 din Scrieri .
1964 Publica placheta Cadente si volumul 5 .
1965 La implinirea varstei de 85 de ani, Tudor Arghezi este sarbatorit pe plan national.
Universitatea din Viena ii decerneaza premiul "Gottfried von herder". Este ales membru al
Academiei Sarbe de Stiinte si Litere. In acest an apar: placheta Silabe, Cuvinte potrivite, editie
bibliografica in 85 de exemplare, nepusa in comert precum si volumele 6,7,8,9,10,11 Scrieri.

11. Sfarsit

1966 Publica placheta Ritmuri, volumul razlete, culegere de proze si Scrieri,volumul 12. In
revista "Arges" publica, lunar, un articol, sub acelasi generic de neinlocuit-"Bilete de papagal".
La 29 iulie , Paraschiva, sotia poetului,se stinge din viata. Este acceptata donatia prin care
Tudor Arghezi isi exprima dorinta ca ansamblul de la Martisor,asa cum arata dupa aproape
cincizeci de ani de stradanie, sa fie transformat in muzeu. Casa memoriala "Tudor ArgheziMartisor" isi va deschide portile in anul 1974.
1967 Publica placheta Noaptea, versuri inchinate Pareschivei si Scrieri, volumele 13,14,15 si
16. Apare volumul litmanii, o selectie de versuri si poeme in proza in memoria Paraschivei. La
14 lulie , la orele noua seara, Tudor Arghezi se stinge din viata. Este inhumat in gradina casei
din Martisor, alaturi de Paraschiva,"sotia, sora si prietena de-o viata".

12. Postum

1968 - 2000 Apar postum: volumul Teatru, plachetele de poezii inedite Frunzele tale, Crengi,
Calatorie de vis , Deslusiri precum si editia Scrieri de la volumul 17 la 45
2000 In colectia "Opere Fundamentale", Fundatia pentru Stiinta si Arta si Editura Univers
Enciclopedic incep publicarea operei lui Tudor Arghezi. Au aparut volumele Versuri I si Versuri II,
care cuprind lirica argheziana in integralitate.
2003 - 2004 Editura Academiei Romane si Editura Univers Enciclopedic continua publicarea
creatiei argheziene in colectia "Oprere Fundamentale". Vad lumina Tiparului Volumele : Opere
III, Publicistica (1896-1913) Opere IV, Publicistica (1914-1918), Opere V, Publicistica (1919-iulie
1928) si Opere VI , Publicistica (1928-1930).
- sursa : tudorarghezi.eu
Tudor Arghezi (n. 21 mai 1880 - d. 14 iulie 1967) s-a nascut la Bucuresti. Numele sau
adevarat este Ion N. Theodorescu: pseudonimul sau, arghezi, provenind, explica insusi poetul,
din argesis-vechiul nume al argesului. alti critici vorbesc despre unirea numelor a doi mari sfinti
eretici, arie si Geza. 1880, 21 mai- Vede lumina zilei, la Bucuresti, Ion N. Theodorescu. 1891 1896- Cursurile liceului sf. sava. 1896 - Debut literar sub influenta "magistrului" alexandru
Macedonski, in "Liga ortodoxa", semnand Ion Theo. 1900 - 1904 - Poetul e cativa ani calugar la
Cernica. In romanele sale marturiseste ca nu era foarte atras de cariera de calugar, caci
autorul ciclului Psalmilor era un eretic si nu un spirit mistic. Recurge la acest refugiu mai mult
din comoditate, unul din unchii sai fiind un inalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Romane. In romanul
Cimitirul Buna Vestire va parodia cu sarcasm toata aceasta lume. 1905 - 1910- Calatorie in
strainatate. Putin timp la Paris, apoi la Manastirea Cordelierilor, unde e asaltat sa devina
catolic.
Plictisit de insistente, se muta la Geneva, unde scrie poezii, asista la cursurile Universitatii si,
ca sa-si castige existenta, lucreaza intr-un atelier dinti de aur, inele si capace de ceasornice. In
1909, viziteaza Italia. 1912 - 1916 - Revine in Romania. La "Facla", "Viata romaneasca",
"Teatru", "Rampa" publica versuri, pamflete, articole polemice s.a. 1918 - 1919- In timpul
realizarii Romaniei Mari, e inchis doi ani, impreuna cu 11 ziaristi si scriitori (intre care si Ioan
slavici), la penitenciarul Vacaresti, acuzat de tradare, pentru ca se pronuntase pentru
neutralitatea Romaniei. 1927 - apare cu mare intarziere prima sa carte de poezii "Cuvinte
potrivite". 1928 - sub directia sa, apare ziarul "Bilete de papagal". 1929 - Prima sa carte in
proza "Icoane de lemn".
1931 - Placheta de versuri "Flori de mucigai" legata, ca si "Poarta neagra", de anii de detentie.
Tot acum, pentru copii, publica volumul in proza "Cartea cu jucarii", inaugurand o directie
secundara in creatia scriitorului, ce va continua, mai apoi, cu volumele stiute de scolari:
"Cantec de adormit Mitzura", "Buruieni", "Martisoare", "Prisaca", "Zdreanta" s.a. Manualele
scolare cuprind multe creatii destinate copiilor. 1934 - Romanul "Ochii maicii Domnului"
(dragostea materna si devotamentul filial). 1935 - "Versuri de seara" 1936 - "Cimitirul BunaVestire", roman 1939 - "Hore", volum de versuri 1942 - Romanul "Lina", de fapt lung poem in
proza 1943 - sub genericul "Bilete de papagal" (ziarul "Informatia zilei") publica indeosebi
pamflete usturatoare, pentru care e cercetat de politie. La 30 septembrie, apare exceptionalul
pamflet "Baroane", atacand pe ambasadorul german von Kilinger. Ziarul e imediat confiscat,
scriitorul e inchis la Bucuresti si in lagarul de la Tg. Jiu. 1944 - Iese din lagar.
1948 - apare in ziarul PCR scanteia in patru episoade articolul celebrul articol al lui sorin Toma
intitulat "Poezia putrefactiei sau putrefactia poeziei", in care, printre altele, acuzind
pestilentialul poetic al lui Tudor arghezi, autorul sanctioneaz un "urat mirositor vocabular".

articolul se incheie cu o veritabila amenintare cu moartea. scriitorul va fi interzis imediat dupa

publicarea acestuia si se retrage din viata publica in casuta lui de la Martisor unde
supravietuieste din vanzarea cireselor! Tudor arghezi in ultimii ani ai vietii1952 - 1967- Poetul
este "reabilitat" treptat, la sugestia lui Gheorghiu Dej, este distins cu premii si titluri, ales
membru al academiei Romane, sarbatorit ca poet national la 80 si 85 de ani. s-a bucurat de
mari avantaje in regimul comunist, ca si Mihail sadoveanu, colaborand cu autoritatile si scriind
poezii sociale pe placul acestora. Publica poemul "1907 - peizaje", "Cantare omului", "stihuri
pestrite", "Poeme noi", "Cu bastonul prin Bucuresti". 1966 - se stinge, rapusa de cancer, sotia
sa de o viata, Paraschiva.
1967 - Moare si el, fiind inmormantat, alaturi de Paraschiva, in gradina casei din str. Martisor.
Funeralii nationale. Casa e astazi muzeu, intretinut de fiica sa Mitzura. La varsta de 16 ani
debuteaza in Liga ortodoxa a lui alexandru Macedonski, sub semanatura Ion Theo. Pana in
1910 -cand a inceput sa conduca sau sa editeze el insusi reviste si ziare cum sunt: "Cronica",
"Cuget romanesc", "Natiunea", "Bilete de papagal"- publica la mai multe periodice ale vremii:
"Revista moderna", "Viata noua", "Facla", "Viata romaneasca", etc.. In anul 1927 ii apare
volumul de versuri - cu titlu semnificativ - Cuvinte potrivite. Dupa aceasta data, Tudor arghezi
va publica mai multe volume de versuri, romane, nenumarate articole. Va impune in literatura
romana ca specie literara ?tableta. Pentru activitatea literatura remarcabila primeste in anul
1946 Premiul National de poezie. In anul 1955 este ales membru al academiei Romane, e
distins cu numeroase titluri si premii, in anul 1965 primeste Premiul International Johann
Gottfried von Herder (a se vedea premiul Herder); este sarbatorit cu prilejul zilelor de nastere
la 80 si, respectiv, 85 de ani ca poet national.
OPERA LUI TUDOR ARGHEZI
CUVINTE POTRIVITE
Testament
Cantec de adormit Mitura cand era mica
Iinviere
Din drum
Melancolie
Muntele maslinilor
Tarziu de toamna
Seara
Marini
Mahniri
Psalm
Psalm
Intoarcere in tarana
Descantec
Lumina lina
Poarta cemita
Inscriptie pe o casa de tara
Creion
Niciodata toamna...
Heruvim bolnav
Cantare
Belsug
Ex libris
Fiara marii
Pia
Psalm
Binecuvantare
Poate ca este ceasul
Nehotarare
Doliu
Inscriptie pe Biblie
Arheologie

Dor dur
Prinful
Evolutii
Creion
Jignire / 50
Inscriptie pe un portret
Agate negre
Oseminte pierdute
Satan
Epitaf
Voda-Tepes
Intre doua nopti
Caligula
Inscriptie pe o use
Vino-mi tot tu...
Biserica din gropi
Despartire
Psalmul de taina
Intampinare
Heruvic
Inchinaciune
Potirul mistic
Tu nu esti fnimusetea...
Portret
SfarsituI toamnei
Ruga de vecernie
Blesteme
Miez de noapte
Duhovniceasca
Buna vestire
Lingoare
Ruga de seara
Stihuri
De-a v-ati-ascuns...
Incertitudine

ALTE CUVINTE POTRIVITE

Epigraf
Suis
Inscriptie
Psalm
Inscripjie pe un cutit
Cei doi orbi
FLORI DE MUCIGAI
Flori de mucigai
Pui de gai...
Cina
Streche
Galere
Lapopice
Ion Ion
Tinca
Uciga-L toaca
Fatalaul
Candori
Cantec mut
Mortii
Satra
Convoiul

Rada
Nostalgii
Ceasul de-apoi

VERSURI DE SEARA
Cuvant
De Pasti
Cantec din frunza
Ploaie
Miere si ceara
Har/131
Vaca lui Dumnezeu
Domnita
Zabava
Cantec din fluier
Transfigurare
Baraganul
Logodna
SAPTE CANTECE CU GURA NCHISA
Durerea mea
Mai mult pamant
Singure vin

BURUENI
Iarba treaza
Nu v-am sadit
In perdea
Om de pamant
O lacusta
Denie
Dacica
Doi copii s-au dus
HORE
Abece
Hora lui Esop
Hora de baeti
Hora in gradina
Hora-in batatura

POEME
Inscriptie
Soim si fata
Ziua alba
Ziua cenusie
Catunul
Cand s-ar opri secunda
Ogorpustiu (spital)
Francois Villon
Ma uit la flori
Psalm
Marturie pe vioara si arcus
Noi mostenim
Au trecut

De la Jii, in drum
Cainele sufletului
Clopotele
Rugaciune
Transfigurare
Inscriptie pe ararat
Apocalips
Omule
CANTAREOMULUI
Umbra
Nici o silaba-ntreaga
Nascocitorul
Sa ti-o sarut
A, E, I, O, U
STIHURI NOI (1946-1955)
Creion
1907 PEISAJE
Cuvant inainte
Duduia
STIHURI PESTRITE
Fabula fabulelor
Prefata la Fabule de Kralov
Balada maestrilor
Cuiul
Gura lumii
Trisca
VERSURI PENTRU COPII
Facerea lumii
TARA PITICILOR
Prefata
COLINDA DE CRACIUN
Drumul cu povesti
PRISACA
Stupul lor
Talharul pedepsit
Fetica
Zdreanta
Gari-Gari
ADDENDA
Pe ploaie
Oras medieval
Psalm
- sursa ArtZone