Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
--
- --
-.-
Zecharia Sitchin
The Lost Realms
---
---~
Prefata
In analele Europei, descoperirea Lumii Noi poarta marca EI
~orado ~i a neincetatei goane dupa aur. Dar conchistadorii nu ~iau dat seama ca reluau 0 cautare care avusese loc cu multe
milenii inainte in aceste linuturi noi!
Cronicile ~i legendele vorbesc despre zgarcenie, jaf ~i distrugere din capriciu ~i conlin marturii ale uimirii care i-a incercat pe europeni atunci cand au gasit aici civilizalii atat de asemanatoare cu
cele din Lumea Veche: regate ~i curti regale, ora~e i incinte
sacre, arta ~i poezie, temple inalte pana la cer, preoli - ~i simbolul
crucii, credinla intr-un Atoatecreator. $i mai erau ~i legendele
despre zeii albi cu barba care plecasera, dar care promisesera ca
se vor intoarce.
Enigmaticii mayai, azteci si incai i misterio~ii lor stramoi
i-au uimit pe conchistadori ~i ii mai uimesc inca pe speciali~ti i pe
profani, 5 secole mai tarziu.
Cum, cand i unde au aparut astfel de civilizalii in Lumea Noua? Sa fie doar 0 coincidenla taptul ca, pe masura ce aflam mai
mult despre aceste civilizalii, ele par sa ti tost modelate dupa cele
din Orientul Apropiat?
Opinia noastra este ca nu vom gasi raspuns la aceasta intrebare decat daca acceptam ca pe un tapt, nu ca pe un mit, prezenla
pe pamant a zeilor Anunnaki, "Cei Care S-au Pogorat Din Cer Pe
Pamant".
Aceasta carte prezinta dovezile.
"
1
EI Dorado
1nzilele noastre Toledo este un ora linitit de provincie, situat cam la 0 ora de mers cu maina la sud de Madrid; cu to ate acestea, rar se intAmplaca turitii ce vln in Spanla sa-I rateze, deoarece
inauntrul zldurilor sale s-au pastrat monumente ale unar diverse
culturl llectii de istorie.
Conform legendelor locale, Istoria sa incepe cu dous milenii
inainte de Chrlstos, iar intemelerea sa este atrlbulta descendentllor
bibllci ai lul Noe. Multi sunt de parere ca numele sau vine din cuvAntul ebralc toledoth ("Istoriile generatillor"); vechlle sale case I
magnificele temple sunt marturli ale cretlnlzarii Spaniel - ascenslunea i caderea maurllor, stapAnirea lor musulmana I nlmicirea
splendidei motenirl evreleti.
Pentru Toledo, ca I pentru Spania i toate celelalte terltorii,
1492 a fost un an crucial, deoarece atuncl au avut loc trel evenimente istorice, i toate trei in Spania. Denumirea geograflca a acestui pamAnt era "Iberia" iar slnguraexpllcatieposlbilaa acestui
termen se gasetein cuvAntulibri(ebraic), sub care erau cunoscutl
primii colonltl. Regatele macinate de razboale au plerdut marea
majorltate a teritoriulul Penlnsulel Iberlce in favoarea musulmanllor,
I au fost unite pentru prima oara cu adevarat atuncl cA.ndFerdinand de Aragon i Izabelade Castilla s-au casatorit in 1469. La ze-
\
I
\'
I
~
I.
lIIt~r~
.."'
II
I
J
I
..I. .-....-
Crlstofor
Columb
- Cristobal
Colon pentru
span loll
-a
pornit
I
I
I
I
pe
marl sub pavilion spaniol pentru a gasi 0 cale spre India pe Is vest.
I
J
REGATELE PIERDUTE
Zecharia Sitchin
~-
----......--
- -------
--
Zecharia Sitchin
10
REGATELE PIERDUTE
11
in
limbaenglezl de A.P. Maudslay),printredarurise afla"un disc asemenea soarelui,marec~t0 roatl de clrutl, pe care se aflau tot
felul de imagini, toate din aur fin, i un alt lucru mlnunat, despre ca-
re cei ce I-au cantlrit mai t~rziu spuneau cl valora peste zece mil
de dolari.1IVenea apoi a aM roatl, i mal mare, "reprezentand luna, facutl din arglnt foarte strllucitor", un coif pUncu boabe de aur
~..,to,..lIt'\r 1,..,..,,,,,,..,.u,..;(
, 1'_ "" . ..1.
... _n__!..
0'-_.'I' _ _ ,..
1'
,..,. ,
_--1
-Zecharia
12
Sitchin
Cadourlleoferitede conducatorulaztec nu erau alese la intalTlplare.Ele erau mai degraba incarcate de semnificatii.Gramada
de boabe de aur fusese daruita deGarece aurul era un metal nobil,
care Ie apartinea zeilor. Disculde argint reprezentand luna fusese
daruit deoarece unele legende pretindeau ca Ouetzalcoatl a pornit
pe mari i s-a intors in ceruri, facand din luna salaul sau. Palaria
cu pene i vemintele bogat impodobite trebuiau purtate de zeul
care se intorsese. 'ar discul aurit era un calendar sacru reprezentand ciclulde cincizeci i doi de ani, care infatia Anulintoarcerii.
$tim ca era un astfel de calendar, deoarece au fost descoperite i
altele, asemanatoare lui,facute insa din piatra, nu din aur curat (fig.
1).
Nu timdaca spanioliiau inteles tot acest simbolism.$i chiar
daca I-au inte1es, nu I-au respectat. Pentru ei, obiectele reprezentau un singur lucru, i anume dovada bogatiilorcare ii ateptau in
regatul aztec. Aceste obiecte de neinlocuits-au aflat printrecomoriIe nepretuite aduse in Sevilla din Mexic in ziua de 9 decembrie
REGATELE PIERDUTE
13
--
--
.......---.-
--- .----
--
14
Zecharia
I-au capturat pe Moctezuma I I-autinut prizonier, cerand 0 rAscumparare in aur pentru eliberarea lui. Nobllii au trim is atunci emlsari
prin tot regatul sA colecteze rAscumpArarea; s-au strans suficiente
obiecte de aur pentru a umple un vapor care a ridicat panzele spre
Spania (vapor care a fost ulterior capturat de francezl, ceea ce a
dus la izbucnirea rAzboiului.)
Dupa ce obtinuse aur prin inelAciune i ii slabise pe azteci,
semanand neintelegerea intre ei, Cortes planuia sa iI elibereze pe
Moctezuma i sA-I lase sa guverneze in continuare ca omullui de
paie. Oar adjunctullui i-a plerdut rAbdarea i a ordonat masacrarea tuturor nobililor i comandantilor azteci. Tninvalmaeala care a
urmat Moctezuma a fost omorat, iar spaniolii s-au trezi in mijlocul
unei lupte pe viata i pe moarte. Cortes s-a retras din ora dupA ce
a suferit pierderi grele; a revenit abia in august 1521, cu intArlri din
Cuba i dupA lupte indelungate. Atunci stApanirea spaniolA s-a Impus definitiv asupra aztecilor zdrobiti, de la care s-a luat aur de
600.000 pesos care a fost toplt i transformat in lingouri.
E posibil ca Mexicul, in timpul cuceririi, sa fi fost Lumea Noua
a Aurului; dar, 0 data ce obiectele de aur create i stranse de-a lungul secolelor, chiar al mileniilor, au fost Juate, a devenit limpede ca
Mexic nu era pamantul biblic al Havilei, I nici Tenochtitlan legendarul Ora al Aurulul. $i astfel, fuga dupA aur, la care nici aventurlerli,
nici regele nu erau pregatlti sa renunte, s-a indreptat spre alte locuri
din Lumea NouA.
Spaniolii ii stabilisera 0 baza in Panama,pe coasta PacificuJui, i de acolo organizau expeditii i trimiteau agenti in America
CentralA i de Sud. Acolo au auzit legenda fascinantA despre EI
Dorado - prescurtare de la "el hombre dorado", Omul Aurit. Era un
M:~ ftl ",~p,,; pO':''''.or'" ",t~t no nnn::!t in ~1Ir in~~UAra uns in fiecare
dimineatA din cap pana-n picioare cu 0 pasta sau un ulei in care se
amestecase praf de aur. Seara se scalda in lac i se spala de aur
i de ulei, iar dimlneata lua totul de la capAt. Domnea intr-un ora
care se afla pe 0 insulA de aur, in mijlocul unullac.
Conform unei cronicl intltulate EIeiias de Varones /lustres de
Indias, Francisco Pizarro, aflat in Panama, a auzlt prima relatare
con creta despre EI Dorado de la unul dintre capitanli lul, in varianta
-------
REGATELEPIERDUTE
S/~chin
15
I"'
QL
1I1L1-QUtfVi;U
tifJltt
VO-
-',-', "~I"':
{" ,'-',
.f1f.o:i.
':~E~\\~"Io..
." I
-,
_ ','lumbia, rascolind adancurlle la~'~~f'~
culul Guatav/ta - cautare care a
durat cu intreruperi aproape paFig.2
tru secole; au scos la iveala oblecte de cult din aur I au lasat in
urma lor generat/i de cautatori de comori, ferm convin!}i ci, daca
lacul ar putea fi complet secat, bogall11edin aur ar fl recuperate.
- --
.16
Zecharia
Sitchin
"-"-
"-~_._._-.-
REGATELE PIERDUTE
17
Ilro,...hi
~. nl~tnr-oo
Dorotii
+nrn
I..llli
",,,,,II Ii t'\
1_;::...1:....
18
I;
I
I
I.
I
I
i
Zecharia Sitchin
fost curand inlocuite de lupte crancene cu populalia Inca, iar bogalia iniliala de inflalia nimicitoare. Pentru incai, ca i pentru azteci,
aurul era un dar sau un bun al zeilor, nu un mijloc de schimb. Nu II
foloseau niciodata ca pe 0 marta sau in loc de bani. Pentru spanioli, aurul era un mijloc prin care puteau obline tot ce Ie pottea inima.
Doldora de aur, dar lipsili de articole de folosinla zilnica i chiar de
bunuri elementare, spaniolii au inceput curand sa dea aizeci de
pesos de aur pe 0 sticla de vin, 100 de pesos pe 0 haina i 10.000
de pesos pe uncal.
Cu toate acestea, in Europa, cantitali1ede aur, argint i pietre
prelioase au dus la 0 febra a aurului i au incurajat i mai mult speculaliile referitoare la EI Dorado. Indiferent cat de multe comori s-ar
fi adus, se incetalenise convingerea ca EI Dorado nu fusese inca
gasit, dar ca cineva avea sa-I gaseasca, cu condilia sa fie perseverent, norocos i sa interpreteze corect indiciile i hartile enigmatice
ale indienilor. Exploratorii germani erau convini ca oraul de aur
se aM pe cursul superior al fluviului Orinoco in Venezuela, sau
peate in Columbia. Allii erau de parere ca trebuia mers de-a lungul
altui fluviu, poate chiar Amazonul din Brazilia. Probabil eel mai romantic dintre toli a fost Sir Walter Raleigh, care a pornit din Plymouth in anul 1595 pentru a gasi legendarul Manoa i a impodobi
cu aurullui glorios coroana Reginei Elisabeta.
Tnviziunea sa, Manoa era un
EI Dorado imperia" acoperit cu aur!
Umbre de care In pofida schimbarilor
framantate,
speranJa
CR nt I vrR::t .t:::ni::tr:
REGATELE PIERDUTE
$i totui, acei visatori, acei aventurieri au fost cei care, in goana lor dupa aur, au dezvaluit omului din Occident popoarele iciviIizalii1enecunoscute din cele doua Americi, i au reinnodat asttel,
fara sa tie, legaturi care existasera in vremuri de mult uitate.
De ce cautarea lui EI Dorado a continuat cu atata inverunare
atat de multa vreme, chiar dupa descoperirea incredibilelor comori
de aur i argint din Mexic i Peru, pentru a nu mai aminti linuturile
mai mici care au fost jefuite? Aceasta cautare permanenta i neostoM se poate pune pe seama convingerii ca sursa acelor bogatii nu
fusese descoperita inca.
Spaniolii i-au chestionat in detaliu pe batinai cu privire la
sursa comorilor acumulate i au urmat neobosili fiecare indiciu. Au
inleles destul de repede ca aceasta nu se afla in Caraibe i nici in
Yucatan; Maya Ie spusesera, de alttet, ca cea mai mare parte a aurului au oblinut-o prin schimburicu vecinii lor de la sud i de la vest,
i Ie-au explicat ca au invalat arta prelucrarii aurului de la populaliiIe stabilite inaintea lor (pe care savanlii din zilele noastre Ie-au identificat sub numele de toltecl). Tndialectele locale, aurului i se
spunea teocuitlatl, cuvant a carui semnificalie literala era "secretia
zeilor", adica sudoarea i lacrimile lor:
Tncapitala azteca, spaniolii au aflat ca aurul era intr-adevar
considerat metalul zeilor i ca cine il fura comitea 0 fapta foarte grava. Aztecii i-au indicat tot pe tolteci ca fiind cei care i-au initiat in arta prelucrariiaurului. $i pe tolteci cine ii invatase? Marele zeu Quetzalcoatl, au raspuns aztecii. Tnrapoartele destinate regelui Spaniei, Cortes scria ca II chestionase indelung pe regele aztec Moctezuma cu privire la sursa aurului. Moctezuma i-a spus ca aurul
provine din trei provincii din imperiul sau, una de pe coasta Pacifi,",U'UI, U""
19
::01-'1" ::.UU-Vt::l::il,
UII-
".,
20
Zecharia Sitchin
principala era nisipul din albia raurilor. Aurul era pastrat sub forma
de praf in tuburi mici de nuia sau de panza, sau era topit in oale
mici i transformat in lingouri." Dupa ce efa gata, era trimis mai departe in capitala i inapoiat zeilor carora Ie apartinuse dintotdeauna.
Dei majoritatea expertilor in minerit i metalurgie accepta
concluziile lui Cortes - respectiv ca aztecii nu se ocupau decat cu
exploatarea la suprafa1a(adunand pepite de aur i praf de aur de
pe pamant i din albiile raurilor) i nu cu mineritul propriu-zis, care
presupune saparea de pu1urii tuneluri in crestele mun1i1or- problema este departe de a fi rezolvata. Invadatorii spanioli i inginerii minieri din secolele urmatoare pomeneau mereu de minele de aur
preistorice descoperite in diverse zone din Mexic. De vreme ce pare de necrezut ca reprezentan1iiprimei popula1iistabilite in Mexic,
toltecii, ale carei inceputuri se situeaza cu cateva secole inainte de
Cristos, sa fi avut 0 tehnica miniera superioara tehnicii popula1iei
aztece stabilite mai tarziu (deci presupusa a fi mai avansata), aazisele "mine preistorice" au fost consideratede cercetatori drept puluri vechi incepute i abandonate de spanioli. Exprimand punctul
de vedere de la inceputul acestui secol, Alexander del Mar afirma
in cartea sa 0 istoriea metalelorpreJioaseca "in ceea ce privete
mineritul preistoric, trebuie sa plecam de la premisa ca aztecii nu
cunoteau fierul, prin urmare mineritul subteran... nici nu intra in
discu1ie."Dei asUelde rapoarte reuiserasa se strecoare i in publica1iileoficiale, Del Mar credea ca pu1urileerau "vechi lucrari situate langa locul unor erup1iivulcanice sau depozite de lava, considera~emarturii ale unei istorii bogate." "Aceasta concluzie, suslinea
I
I
I.
el, nu estedelocintemeiata".
",,'___
__
"'''I_I'I_~II
___ ,,-,1
__II_Y"___
1'-
"_I II n__
1"'1_'\,01
crarii aurului, ci i locul ascuns unde se afla acesta i II puteau extrage din mun1ii stancoi. Manuscrisul aztec cunsocut drept Codice
Matritense de la Real Academia (volumul VIII), tradus de Miguel,
Leon-Portilla (Giindirea $i cultura azteca) Ii descrie astlel pe tolteci: "Toltecii erau oameni indemanatici; toate lucrarile lor erau
meteugite, exacte, bine facute i admirabile... Erau pictori, sculptori, lucratori in pietre pre1ioase, in pene, olari, 1esatori, priceputi la
--,-_.
.-.-.- --+----
------
,-~-
REGATELE PIERDUTE
21
UI
QUU~
"''''I
ny.
'QUo
'-'...,10..1,
.vvv
yQ
t"v~v~,
I~I
UUI
\AI
uuu~
Uti
.vv'"
----.-
--1
~~I
..~~~~-~"
,r~r~;..;...~~,
22
Zecharia
Sitchin
._- ,.---
<:.;..;.
_.,.~..- ~~
~.,...
>~.
REGATELE PIERDUTE
23
cati de aur i argint i putem fi siguri ca cea mai mare parte din aceasta cantitate nu reprezinta decat prada luata de cuceritori; nu luam In calcul cantitatile imense de metale pretioase Ingropate de
batinaipentru a Ie ascunde de lacomia cotropitorilor straini, precum faimosul lant de aur pe care Huayna Capac I-a comandat In
cinstea primului sau nascut, Inti Cusi Huallapa Huascar, 9i despre
care se spune ca a fost aruncat In lacul Urcos." (Despre lant se
spunea ca e lung de 210 metri i gros cat Incheietura mainii.) "Nu
sunt luate In calcul nici cele unsprezece mii de lame Incarcate cu
vaze de aur, pline la randullor cu praf de aur, cu care nefericitul Atahualpa a vrut sa-i cumpere viata i libertatea, i pe care efii
convoiului Ie-au Ingropat In Puna de Indata ce au at/at de noua pedeapsa la care fusese condamnat in chip mielesc monarhul lor
adoral."
Faptul ca aceste imense cantitati erau rezultatul jefuirii bogatiilor acumulate, i nu al productiei continue este confirmat nu doar
de cronici, ci i de cifre. In cateva decenii, dupa ce comorile vizibile
i ascunse au fost epuizate, cantitatile de aur care intrau In Sevilla
au scazut la doar 2,7-3,15 tone de aur pe an. In acel moment spaniolii, cu ajutorul uneltelor lor de fi~r, au Inceput sa-i recruteze pe
batinaipentru lucrul in mine. Munca era atat de aspra, Incat pana
fa sfaritulsecolului pamantul a fost aproape depopulat, iar Curtea
Spaniolaa impus restrictii asupra exploatarii fortei de munca locale.
Au fost descoperite i exploatate zacaminte importante de argint,
precum cele de la Potosi, dar cantitatea obtinuta nu a mai egalat
niciodata i nici nu poate explica bogatiile imense stranse inainte
de venirea spaniolilor.
Cautand
un raspuns
la.aceasta enigma,
Ribero i yon ...
Tschu_I~ _..
!__ "".nh.'
u
.
.00.
-. -- -_"_' .
_0__I 111_' , ): _I ,
""., &.
acetia II aveau intr-o cantitate mai mare decat oricine altcineva.
Comparand abundenta sa din perioada incaa cu cantitatea pe
care, In decursul a patru secole spaniolii au extras-o din mine i
rauri, devine limpede ca indienii aveau tiinta de filoane din acest
pretios metal pe care cuceritorii i urmaii lor nu au reuit niciodata
sa Ie descopere." (Au prezis i ca "va veni ziua In care Peru va da
la 0 parte valul care acopera bogatii mai minunate decat cele care
sunt oferite in prezent In California. lar cand febra aurului de la
If'
II
_..
-.-.-
24
"
II
;I
:I
Zecharia Sitchin
.,
___
__,, _._,._
"""'II.III~vl'C'Q
ICI'"
25
REGATELE PIERDUTE
Domnut
Atotputernic.
Noi credem ca aceasta afirmatie detine secretele zeilor, oamenilor i vechilor civilizatii din America.
~.
- ~_.-
,.~
..~~'..,.
REGATELE PIERDUTE
2
Pamantulpierdut
al lui Cain?
Atunci cand spaniolii au intrat in capitala azteca Tenochtitlan,
aceasta era 0 metropola impresionanta. Din relatarile lor se desprinde imaginea unui ora mare, daca nu chiar mai mare decat majoritatea oraelor europene din acea vreme, bine organizat i administrat. Situat pe 0 insula de pe Lacul Texcoco, in valea centrala din
tinutul muntos, era inconjurat de apa i strabatut de canale - 0 ade-
varata Venetie din Lumea Noua. Drumurile lungi i late care legau
oraul de continent i-au impresionat puternic pe spanioli, i la fel
numeroasele canoe care navigau pe canale, strazile miunand de
bameni, pietele pline de negustori i marfuri din toate colturile regatului.
;I
I.
iI
'I
,
,I
..,
~..".
.~'._.__.-
27
- -.-.-
28
Zecharia
Sitchin
- ~
~.s...~~
~~
~
~
.,
-//=>/~\~
~
:
Fig.4
j;:...
~P. nlltp.~
VAriA::!
rasaritul de pe
~~
",
"-~- .-."
- - .----.
REGATELE PIERDUTE
29
~
Fig.5
struit templele de-a lungul unei axe arhitecturale care nu se alinia conform
punctelor cardinale, ci devia spre sudest cu T; aceasta devialie compensa
pozitia geografica a oraului Tenochtitlan (Ia nord de Ecuator) i permitea
contemplarea rasaritului soarelui intre
cele doua turnuri in acele date importante.
Dei este posibil ca spaniolii sa nu
fi fost contienli de aceasta caracteristica sofisticata a incintei sacre, scrierile pe care Ie-au lasat stau marturie despre uimirea lor atunci cand au gasit nu doar un popor cu 0
cultura, dar i cu 0 civilizalie atat de asemanatoare cu a lor. Aici,
dincolo de oceanul inspaimantator, intr-un linut dupa toate aparentele izolat de lumea civilizata, se afla un stat condus de un rege
- e-
",,,o,,tO':l
""
;..,
.J
-,
30
~"::;1"d~
Zeeharia Sitehin
dera). Dar spre uimirea spaniolilor, aztecii cunoteau pana i simbolul crucii, despre care credeau ca poseda 0 semnificatie celesta,
infatiandu-I drept emblema scutului lui Quetzalcoatl (figura 5).
Mai mult, prin labirintul acestui panteon cu numeroase zeitati
se intrezarea 0 credinta intr-un Zeu suprem, Creatorul a tot ce exista. Unele dintre rugaciunile adresate lui sunau chiar familiar; iata
cateva versete dintr-o rugaciune azteca, traduse in spaniola din
limba batinaa nahuatf.
Tu eti In eeruri,
Tu sus/ii mun/ii...
Tv eti peste tot, venie.
Tu eti eel implorat, tu eti eel rugat.
Gloria ta este nemarginita.
$1 totui, in pofida asemanarilor uimitoare, civilizatia azteca se
caracteriza printr-o partlcularitate tulburatoare. Nu era doar "idola-
un easus
belli,i nici macarobicelulbarbarde a smulgeinimiledin pieptul
I.
prizonierilor, oferindu-Iedrept sacrificiu lui Huitzilopochtli(obicei care din cate se pare fusese introdus abia in 1486 de regele dinaintea lui Moctezuma). Era, mai degraba, toata aceasta civilizatie, ca
i cum ar fi fost rezultatul unui progres a carui inaintare fusese 0prita, sau 0 cultura superioara importata acoperind, ca 0 spoiala, 0
structura de baza primitiva.
Edificiile erau impresionante i ingenios dispuse, dar nu erau
construite din pietre finisate, ci din caramizi nearse, simple pietre tinute laolalta de mortar. Comertul era infloritor, dar se baza pe
schimb. Tributul se percepea in natura; impozitele se plateau in
servicii Der~on::lIA nil ~llnnc:t",~"
h~nii
~o..Jr;t"ra
~
~~
:-gherghefuri rudimentare, bumbacul era tors pe fusuri de argila asemanatoare celor gasite in Lumea Antica, in ruinele Troiei (2000 inainte de Cristos) i in antierele arheologice din Palestina (3000
de ani inainte de Cristos). Prin uneltele i armele lor, aztecjj se
af/au in epoca de piatra, fiind lipsiti cu desavarire de unelte de
metal, dei cunoteau meteugulprelucrarii auruluj. Pentru a taia
foloseau achii de piatra obsidiana asemanatoare sticlei (iar unul
dintre obiectele aztece descoperite frecvent era cutitul obsidian, cu
31
REGATELE PIERDUTE
~~~
WW~~I
- unul
dintre
cele mai bune din lume in acest domeniu - prezinta motenirea arheologica a tarii intr-o cladire in forma de U. Aceasta consta din
portiuni sau coridoare conectate i II poarta pe vizitator in timp i
32
Zecharia
Sitchin
'i'
. scrisului,
t""
LOU'
UII 'O'O"'OlU'
\.oIUI:1LLOI\.Vdll,
Lt:UI IIIt::jU:I:juguruor,
al
Tnsalegendele sau ceea ce oamenii de tiinta numesc "miturile migrarii" pun evenimentele intr-o lumina diferita - in principal
stabilind originea intamplarilor mult mai devreme. Aceste informatii
nu se bazeaza doar pe traditiile orale, ci i pe diverse carti denumite codice. Unele, precum Codex Boturini, relateazaca stravechea
vatra a triburilor aztece era Azt-Ian (Locul Alb). Acesta a fost salaul primului cuplu patriarhal, reprezentat de Itzac-mixcoatl($arpele
REGATELE PIERDUTE
33
alb din nori) i sotia sa nan-cue (Batrana). Din copiii lor au descins
triburile care vorbeau limba nahuatl, printre care i aztecii. ~i toltecii descindeau din Itzac-mixcoatl,dar mama lor era alta femeie; astfel ca ei nu erau decat pe jumatate frati cu aztecii.
Nimeni nu poate spune cu exactitate unde se afla Aztlan. Dintre numeroaselestudii care trateaza acest aspect, (i care includ i
teorii ce II situeaza pe teritoriullegendarei Atlantide) unul dintre ceIe mai bune este allui Eduard Seier, Wo lag Aztlan die Heimat der
Azteken?Se pare ca era un loc asociat cu cifra apte, deoarece ca-
teodata i se spunea Aztlan al celor aPtepeteri. Tncodice se spunea despre el i ca putea fi recunoscut prin cele apte temple: 0 piramida in trepte impozanta dispusa central inconjurata de alte ase
mai mici.
Tn ampla sa lucrare Historia de las cosas de la Nueva Espana,
calugarul Bernardino de Sahagun, cu ajutorul unor texte originale
scrise in limba locala nahuatldupa cucerire, se ocupa de migratia
multitribala din Aztlan. Erau apte triburi in total, care au plecat din
Aztlan in barci. Cartile cu poze ii infatieaza trecand pe langa un
semn de hotar a carui pictograma ramane 0 enigma. Sahagun ofera diverse nume pentru punctele de popas de-a lungul drumului i
numete destinatia "Panotlan". Aceasta inseamna, pur ~i simplu,
"Locul Sosirii de pe Mare", dar, multumita unor diverse indicii, oamenii de tiinta au conchis ca era ceea ce numim noi azi Guatemala.
Triburile care au venit aveau patru intelepti care sa-I indrume
i sa-I conduca deoarece adusesera cu ei manuscrise rituale ~i tiau i secretele calendarului. De acolo triburile s-a indreptat spre
Salaul arpelui
- Nor
lieU. 111(,;1:111:1
UIII Ulllla,
UlIII ulrnre
-- ---
!"~~.c:~
34
,I
'1
,I.
'I
:1
II
Zecharia Sitchin
oara
- in
REGATELE PIERDUTE
35
- Me-
soamerica - spuneau ca la inceputul inceputului a fost un zeu batran, Creator al Tuturor Lucrurilor, al Cerului i Pamantului, al carui
sala se afla in cerul eel mai inalt, al doisprezecelea cer. Sursele
lui Sahagun ii indicau pe tolteci ca initiatori ai acestei legende:
lar toltecii ~tiau
Ca cerurile sunt multe.
Ei spuneau ca sunt douasprezece ceruri suprapuse;
Acolo domne~teadevaratul zeu fmpreuna cu soa/a sa
EI este Zeul Ceresc, Stapanul Dualita/ii;
Soa/a sa este Stapana Dualita/ii.
lata ce fnseamna:
EI este rege, el este stapan, el este deasupra celor
douasprezece ceruri.
Aceasta strota seamana uimitor cu credintele religioase mesopotamiene
referitoare
la
cer, care 1'1
aaza in fruntea panteonului
,
. .
._ _
r-
A..
I'
"""'''''..,,
""'" 1111fJlc:nAIIQ \",U ~U}ICI.
;:,a
I"\lllU
("Stapana Cerului") locuia pe cea mai indepartata planeta, a douasprezecea din sistemul nostru solar. Sumerienii 0 intatiau ca pe 0
planeta incandescenta,al carei simbol era crucea (figura 7a). Simbolul a fost apoi adoptat de toate popoarele din lumea antica i a
devenit in timp emblema omniprezenta a discului inaripat (figura 7
b, c). Scutullui Quetzalcoatl (figura 7d) i simbolurile infatiate pe
monumentele mexicanetimpurii (figura 7e) seamana in mod bizar.
Zeii Stravechi despre care existau legende in limba nahuatl
---
'J
.,
~j
--
~.....-----.
"
36
Zecharia Sitchin
"
&
lui Noe:Shem-Ham-Japher.
TriburileNahuatlau adaugatun al patrulea popor, de culoare roie - poporul din cele doua Americi.
Povetile in limba nahuatlpomeneau de certuri i chiar razboaie intre zei; printre acestea se numara i 0 confruntare in timpul
careia Huitzilopochtlia invins patru sute de zei mai marunti i 0 lupta intre Tezcatlipoea-Yaotli Quetzalcoatl. Astfel de razboaie pentru a pune stapanire pe Pamant i pe resursele sale au fost descrise in folclorul ("miturile") tuturor popoarelor antice. Povetile hitite
i indoeuropene despre razboaieledintre Teshub sau Indra cu fraIi
1-
REGATELE PIERDUTE
37
tii lor au ajuns in Grecia prin Asia Mica. Canaanitii semiti i fenicienii au consemnat razboaiele duse de Baal cu fratii sai, in timpul carora Baal a ucis sute de "fii mai marunti ai zeilor", dupa ce I-a momit sa vina la un banchet dat in cinstea victoriei sale.
lar in tara lui Ham din Africa textele egiptene vorbeau despre
dezmembrarea lui Osiris de caire fratele sau Seth i despre razboaiele lungi i grele care au urmat intre Seth i Horus, fiul i razbunatorullui Osiris.
Erau oare zeii mexicanilor propria creatie sau erau ei amintiri
ale unor credinte i poveti care ii aveau sursa in Orientul Apropiat? Raspunsulva veni pe masura ce yom examina i alte aspecte referitoarela povetile Nahuatl despre creatie i preistorie.
Pentru a duce mai departe comparatia noastra, Creatorul tuturor lucrurilor era un zeu care "daruieteviata i moarte, soarta buna i soarta rea." Cronicarul Antonio de Herrera y Tordesillas (Historiagenera~ scria ca "indienii iI invoca atunci cand au vreun necaz, ridicandu-i privirea spre cer acolo unde cred ca salaluiete
el." Acest zeu a creat mai intai Cerul i Pamantul; apoi a faurit din
lut un barbat i 0 femeie, dar acetia nu au rezistat. Dupa multa truda, a creat 0 pereche de oameni din cenuai metale, i cu urmaii
lor a fost populata lumea. Dar toti~ceti barbati i femei au fost nimiciti intr-un potop, in afara de un oarecare preot i sotia sa care sau salvat intr-un trunchi de copac scobit, luand cu ei seminte i animale. Preotula descoperit pamant trimitand inainte pasarile. Dupa spusele altui cronicar, calugarul Grigorio
Garcia, potopul a durat un an i 0 zi; in tot
acest timp pamantul a fost acoperit de ape
i lumea intreaga era un haos.
I ",,..,,,ru..,.,,I_ =
.
:-:1-
_: - _. .1._.
~.
..
,.
...
F' 8
Ig.
--~-
38
Zecharia Sitchin
:,
de-a doua ere, care ajunsesera cu corabia de la rasaritul Lumii Noi, stabilindu-se intr-o zona denumita Botonchan. Acolo I-au
intalnit pe uriaii care de asemenea supravietuiseraprimei ere i au
devenit sclavii lor.
AI Patrulea Soare a fost al Poporului cu Cap Negru. In timpul
___:_:~. ~ :...""
;"uall ,>,,-a IQI"UL QI-'dlllid III IVltlXIC. era malt, avea
un chip luminos, barba i purta 0 haina lunga. Bastonullui, de forma unui arpe, era vopsit in negru, alb i rou;era incrustat cu pietre pretioase i impodobit cu ase stele. (Poate nu este 0 coincidenta faptul ca bastonul episcopului Zumarraga,primul episcop din
Mexic, a fost astfellucrat incat sa semene cu allui Quetzalcoatl.)
In timpul acestei epoci a fost construita capitala toltecilor, Tollan.
Quetzalcoatl, cel mai mare intelept i invatat, a introdus invatatura,
celei
REGATELE PIERDUTE
39
-,,",
40
Zecharia Sitchin
41
REGATELE PIERDUTE
de cinci ani. Cele doua carti ale sale, una cunoscuta sub titlul in
Book of the Gods and Rites and the Ancient Calendar i Historiade las Indias de Nueva Espana au fost traduse in
limba engleza
exod.
Nu este de mirare ca, pe masura ce astfel de relatari se inmulleau, teoria celor zece triburi pierdute devenea principalafavorita in
secolele aisprezecei aptesprezece.Se presupuneaca israelitii,
in peregrinarealor spre rasarit, prin pamanturile asiriene i dincolo
de ele, au ajuns in America.
Teoria celor zece triburi pierdute, sustinuta in perioada sa de
glorie i de curtile regale din Europa, a fost ridiculizata de oamenii
de tiinta de mai tarziu. Conform teoriilor actuale, omul a sosit prima oara in Lumea Noua venind din Asia, pe un pod de gheata format peste Alaska in urma cu aproximativ 20.000
x ~___':'::_.a.!~__'..
__ &. "'
.
..
~
"'" --3
--
- - ...-.-"-"
-,... -
""_.
- 30.000
,"W.II",,,,
de ani in
,.,,,,QIQUilICI',,-,VII-
stand din unelte,evaluari lingvistice,etnologice i antropologice sugereaza influente de dincolo de Pacific, din India, Asia de sud-est,
China, Japonia, Polinezia.Savanlii Ie explica prin sosirea periodica
a acestor popoarein cele doua Americi; dar afirma cu tarie ca aceste migralii au avut loc in timpul epocHcretine, cu numai cateva secole inainte de cucerire i in nici un caz inainte de era noastra.
Dei savantii de renume continua sa minimalizezeorice marturii ale unor contacte transatlantice intre Lumea Veche i Lumea
~...
42
Zecharia
Sitchin
Noua, ei nu exclud complet niciposibilitatea unor contacte cu popoarele de dincolo de Pacific,0 eventuala explicatie pentru legendele din cele doua Americiatat de asemanatoare cu cele biblice.Tntr-adevar, legendele despre un potop global idespre crearea omuluidin lut sau alta materie asemanatoare sunt teme mitologiceuniversale i un posibil traseu spre cele douaAmericiveninddinspre
OrientulApropiat(unde iiaveau originea legendele) ar fiputut fiAsia de sud-est i insulele din Pacific.
Oar in versiunea in limbanahuatlexista elemente care indica
mai degraba 0 sursa indepartata decat una relativ recenta inainte
de cucerire. Unuldintre aceste elemente iI reprezinta faptul ca legendele in nahuatl despre facerea omuluicorespund unei versiuni
mesopotamiene foarte vechi care nu a fost mentionata nici macar
in Cartea Genezei!
Tnfapt, in Biblienu exista una, ci doua versiuniasupra aparitiei
omului; ambele pleaca de la variante mesopotamiene anterioare.
Oar ambele ignora 0 a treia versiune i probabilcea mai veche, in
care omul nu era alcatuit din lut, ci din sangele unui zeu. Tntextul
sumerian pe care se bazeaza aceasta versiune, zeul Ea impreuna
. cu
fie amestecat in ea",a poruncit el; "din carnea i sangele lui, Ninti
sa amestece lutul."Din acest amestec au fost creati barbatii i femeile.
Ni se pare foarte semnificativ ca aceasta versiune
- care
nu
- .
~...
0;<..."""''''''' ~-au aUUfli:tt,i:tUspus:
"Cine va locui pe Pamant?
Cerul a fost deja dat fn stapanire
~i pamantul a fost dat fn stapanire;
Oar cine, 0 zei, cine va locui pe Pamant?"
Zeii adunati acolo erau "preocupati". Oar lui Quetzalcoatl, zeul
intelepciunii i al tiintei, i-a venit 0 idee. A plecat spre Mictlan, Ta-
- p
43
REGATELE PIEROUTE
ramul Mortilor, i i-a intiintat pe cei doi zei care iI guvernau: "Am
venit dupa oasele pretioase pe care Ie lineli aicL" Quetzalcoatl biruie incercarile i vicleniile i pune in cefe din urma mana pe "oaseIe prelioase":
----
~_.-
44
Zecharia
Sitchin
---
"""-
REGATELE PIERDUTE
45
- un
pamant aco-
perit cu gheata? Oare de aceea Primul Soare a fost considerat timpul "uriailorcu parul alb"? Oare relatarile aztece despre epoca PrimuluiSoarein urmacu 17.141 de ani se refera de fapt la 0 migralie
care a avut loc in America in jurul anului 15000 inainte de Cristos,
cand gheata forma un pod care unea America de Lumea Veche?
Mai mult, sa nu fi traversat ei podul de gheata, ci sa fi venit, conform legendelortriburilor nahuatl, cu barcile de-a curmeziul Oceanului Pacific?
L.~~~IIUI:lIt:!
reremoare la venirea preistorica de peste mari i
ancorarea pe coasta Pacificului nu se intalnesc doar la popoarele
mexicane. Mai la sud popoarele din Anzi aveau amintiri asemanatoare, care circulau sub forma de legende. Una dintre aceslea, legenda lui Namylap, poate fi pusa in legatura cu prima stabilire pe
acele coaste a popoarelor venite din aM parte. Aici ni se povestete despre 0 flota mare alcatuita din ambarcatiuni construite din
lemn de pluta i stuf (in genul celor folosite de Thor Heyerdahl pen-
-.. ------
,,~--
Zecharia
46
Sitchin
menlioneaza
I'
.__.
_n._r-"---'
, r
,,
-.--
noch; dupa ce a atins varsta de 365 de ani "a disparut" de pe Pamant, deoarece Domnull-a luat la cer.
Savanlii nu accepta cu uurinlateoria referitoare la traversarea oceanului cu barcile in urma cu 15.000 sau 20.000 de ani. 0mul, suslin ei, era 0 fiinlaprea inapoiata pentru a construivase care
sa reziste unei calatoriipe ocean i sa navigheze pe marile planetei. Omul a reuit abia in pragul civilizaliei sumeriene,la inceputul
...~..~
~-~.~
47
REGATELE PIERDUTE
mileniulu patru inainte de Cristos sa inventeze mijloace de transport pe distanle mai lungi: carula cu roli pentru transportul terestru
i barca pentru transportul pe mare.
Dar sumerienii inii au considerat ca aa s-au petrecut lucrurile dupa potop. Sumerienii au spus de nenumarate ori ca pe pamant existase 0 civilizalie foarte avansata inainte de potop
- civili-
dinaintea
potopului.
Toate aceste
lucruri insa
- conform
acelorai surse antice - au fost rase de pe fala pamantului de potop, i totul a trebuit luat de la inceput.
Cartea Genezei incepe cu legende despre crealie, care sunt
versiuni ale unor texte sumerienemult mai detaliate. Tnacestea este menlionat mereu Adam-ulliteral. Dar apoi se menlioneaza genealogia unui stramo unic numitAdam: "Aceasta este cartea generalii10rlui Adam." (Geneza 5:1) Mai intai a avut doi fii, Cain i Abel.
Cain i-a omorat fratele i a fost alungat de lahve. "Iar Adam s-a
impreunat cu nevasta lui din nou, iar ea a nascut un alt baiat caruia
i-a dat numele Sheth." Biblia urmareteaceasta descendenta allui
Sheth printr-un ir de patriarhi pana la Noe, eroullegendei potopului. Dupa aceea legenda pune accentul pe popoarele asiatice, africane i europene.
Dar ce s-a ales de Cain i urmaii lui? TnBiblie sunt menlionali doarin catevaversete.lahveI-aosanditDeCainsa Rillnni!lIin
IIUIIIClU,un Tugar Iun vagaDondpe Pamant."
lar Cain a tugit de prezen/a lui lahve
~i s-a adapostit fn pamantullui Nod, la est de Eden.
lar Cain s-a fmpreunat cu temeia lui, ~i ea I-a conceput ~i I-a
nascut pe Enoch;
lar el a construit un ora~
$i I-a dat numele fiului sau, Enoch.
-- -.--
Zecharia Sitchin
48
Enoch."
se spune despre Enoch ca "a fost primul dintre oamenii care s-au
nascut pe pam ant care
nea i care a consemnat semnele cerului dupa lunile lor intr-o carte." Conform CarJiilui Enoch, in timpul calatoriei sale cereti acestui patriarh is-au predat matematicile, tiinta planetelor i a calendarului, i i s-a aratat locul unde se aflacei "apte Munti de Metal",
"Iaapus.
II COil",,"""''''''''''
.
Tavtala
. . .
n.LI.
_ _
, __I
.'
regelui, povestescla randullor despreun conducatorcarea domnit in epoca dinaintea potopului i pe care zeii I-au invatat tot ce se
poate cunoate. Numele sau era EN.ME.DURAN.KI-"Stapanul Cunoaterii Temeliilor Cerului i Pamantului"- un foarte probabil model
al biblicului Enoch.
Oare toate aceste legende nahuatl referitoare la migratie i
49
REGATELE PIERDUTE
sosirea la 0 destinatie finala i la 0 stabilire marcata prin construirea unui ora, la un patriarh cu doua sotii ~i doi fii din care descind
toate triburile, la un om renumit prin priceperea sa de a prelucra
metalele - nu seamana foarte mult cu textele biblice? Panai importanta pe care textele in limba nahuatlo acorda cifrei ~apte se regasete in Biblie; al ~aptelea descendent prin ramura lui Cain, Lamech, a proclamat enigmatic: "Cain va fi razbunat de ~apte ori, iar
Lamech de ~aptezeci ~i ~apte."
Sa se regaseasca oare in traditiile celor apte triburi Nahuatl
ecouri - amintiri indepartate - ale descendentilor izgoniti ai lui Cain
i ai fiului lui, Enoch?
Aztecii ~i-au numit capitala Tenochtitlan, Oraullui Tenoch, aadar i-au dat numele stramo~uluilor. Avand in vedere ca in dialectullor aztecii aveau multe cuvinte care incepeau cu sunetul T, Tenoch, daca se inlatura T, ar fi putut insemna Enoch.
Un text babilonian care se bazeaza, in opinia specialitilor, pe
un text sumerian anterior, din mileniul trei inainte de Cristos relateaza enigmatic conflictul dintre un agricultor i fratele sau pastor
care sfar~e~tein crima, asemenea conflictului dintre Cain i Abel.
Osandit sa "hoinareasca amarnic", stapanul vinovat, pe numele
sau Ka'in, s-a indreptat spre pamantullui Dunnu, iar acolo "a construit un ora~ cu turnuri gemene."
Turnurile gemene ridicate in varful piramidelor-temple reprezentau un semn distinctiv al arhitecturii aztece. Sa fi cinstit aztecii
in acest mod construirea unui "ora cu turnuri gemene" de catre
Cain? Sa fi fost Tenochtitlan, "oraullui Tenoch", numit astfel deoarece Cain, in urma cu milenii, "construise un ora caruia ii daduse numele fiului sau, Enoch"?
Sa fie America Centrala pamantul pierdut allui Cain, sa fi descoperit orasul care poarta numele lui Enoch? ACA::!!::ti'i
nn!::ihilit::JtAnfera cu siguranta raspunsuri plauzibile privind enigma prezentei 0mului pe aceste meleaguri i poate lamuri i alt mister
acela al
"Semnului lui Cain" i trasatura ereditara comuna tuturor amerindienilor: absenta parului facial.
Conform legendei biblice, dupa ce Domnull-a izgonit pe Cain
din pamanturile locuite de oameni ~i I-a osandit sa rataceasca spre
rasarit, Cain era ingrijorat ca va fi injunghiat de cei care doreau sa
- -- --
50
Zecharia Sitchin
3
TinutulZeilorerpi
Atunci cand Tenochtitlan a ajuns in culmea maretiei, capitala
tolteca Tula fusese deja recunoscuta drept legendarul Tollan. lar
atunci cand toltecii ii construisera oraul, Teotihuacan era deja un
mil. Numele sau insemna "Salaul zeilor" i, conform legendelor,
se pare ca i-I merita pe deplin.
Se spune ca era 0 vreme cand pe pamant s-au intamplat tot
soiul de nenorociri,astfel incat Pamantul s-a cufundat in intuneric,
deoarece soarele nu a mai aparut. Doar la Teotihuacan mai era lumina, deoarece 0 flacara divina ramasese arzand acolo. Zeii ingrijorati s-au adunat la Teotihuacan, intrebandu-se ce e de facut. "Daca nu mai e soarele, cine va stapani i va conduce lumea". se intrebau unul pe celalalt.
Au cerut ca un zeu sa se ofere voluntar sa se arunce in flacara
divina pentru ca, prin sacrificiullui,- sa aduca soarele inapoi. S-a 0ferit zeul Tecuciztecatl. $i-a pus vemantul stralucitor i a pait
spre foc; dar de fiecare data cand se apropia de el dadea inapoi,
lipsit de curaj. Atunci s-a oferit zeul Nanauatzin,care a sarit fara ezitare in foc. Cuprins de ruine, Tecuciztecatl i-a urmat exemplul,
dar a ajuns doar la marginea focului. Pe masurace zeii erau mistuiti de flacari, Soarele i Luna au reaparut pe cer.
Dar, cu toate ca acum puteau fi zariti, cei do; atri au ramas
nemicati pe cer. Conform unei versiuni, Soarele s-a pus in micare dupa ce un zeu a aruncat 0 sageata spre el; 0 alta versiune sustine ca acest lucru s-a Intamplat aupa ce LeUI VantulUla sutlat In
direclia lui. Dupa ce Soarele s-a pus in micare, Luna a inceput i
ea sa se urneasca;i astfel s-a reluat alternanta zi-noapte, iar Pamantul a fost salvat.
Legenda este indeaproape legata de monumentele cele mai
renumite din Teotihuacan, Piramida Soarelui i Piramida Lunii. 0
versiune sustine ca zeii au construit cele doua piramide pentru a-i
_J
52
--
~._~.'---
Zecharia Sitchin
comemora pe cei doi zei care s-au sacrificat; 0 alta versiune afirma
ca piramidele existau deja cand aveau loc aceste evenimente i ca
zeii au sarit In focul divin din varful unor piramide.
Indiferent de legenda, ramane realitatea, i anume ca Piramida Soarelui i Piramida Lunii se Inalla maiestuos spre cer i In
ziua de azi. Ceea ce In urma cu doar cateva decenii pareau nite
movile acoperite de vegetalie au devenit acum obiective turistice
foarte importante, aflate la doar 48 km nord de Ciudad de Mexico.
Cele doua piramide se ridica din mjlocul unei vai Inconjurate de
munli care formeaza acelai cadru etern (figura 10) i II forleaza pe
privitcr <..3.
Ie urmareasca panta abrupta catre munlii dimprejur i
Fig.10
cerurile de deasupra. Monumentele sugereaza putere, cunoatere.
atenlie; cadrul vorbete despre 0 legatura realizata contient Intre
Pamant i Rai. Nu se poate sa nu simli pulsul istoriei, prezenla unui
trecut care impune respect.
Cat de Indepartat este acest trecut? Arheologii au presupus la
Inceput ca Teotihuacan a fost Intemeiat In primele secole ale erei
cretine, Insa datele continua sa duca mai Inapoi. Lucrarile efectuate au aratat ca centrul ceremonial al oraului avea deja 0 suprafa-
53
REGATELE PIERDUTE
--.J LI
gura 11) dincolo de piata i In
partea de rasarit a drumului (fi-
constructii.
11
~
--
'
b-- '1J
~
~
0
0-
Fig.11
,
-..,I
54
Zeeharia Site/IIi!
tunghi care are in partea dinspre rasarit a treia piramida din Teotihuacan, numita i Piramida /ui Quetza/eoatl.Astazise tieca fata
in fata cu Ciudadela i cu Drumul Mortilor se afla un dreptunghi
similar care servea de centru administrativ i comercial. Drumul 0
lua In continuare spre sud. Proiectul de elaborare a hartii oraului
Teotihuacan, condus de Rene Milton in anii '60, a stabilit ca aceasta osea nord-sud avea 0 lungime de aproximativ 1468 de metri
fiind mai lunga decat cele mai lungi piste din aeroporturile moderne.
Tnpofida acestei lungimi ieite din comun, oseaua este dreapta ca
o sageata - 0 adevarata realizare tehnologica in toate epocile.
.
. La 33t de Ciudadela i fa vest de centrul administrativ Incepea
o axa est-vest, perpendiculara pe ~oseaua nord-sud. Membrii proiectului de Elaborare a Hartii oraului Teotihuacan au descoperit la
sud de Piramida Soarelui un semn gravat In stanca de forma unei
cruci In interiorul a doua cercuri concentrice; un semn asemanator
a fost gasit doua mile mai la vest, pe creasta unui munte. Linia imaginara care unete cele doua semne indica cu precizie directia axei
est-vest, iar celelalte brate ale crucii indica axa nord-sud. Savantii
au tras coneluzia ca au gasit semnele folosite de primii arhitecti ai
oraului, dar nu au oferit 0 explicatie privind modul In care se putea
trage in Antichitate 0 linie atat de dreapta Intre doua puncte aflate
la 0 asemenea distanta.
Multe alte dovezi vin In sprijinul ideii ca planificarea i orientarea centrului ceremonial au fost alese In mod contient. Prima dintre ele 0 reprezintafaptul ca raul San Juan care curge prin valea Teotihuacan a fost in mod deliberat deviat In locul unde traverseaza
centrul ceremonial: canale artificiale abat cursul raului prin Ciudadela i de-a lungul dreptunghiului aflat In fata acesteia, paralel cu axa est-vest; raul descrie doua unghiuri drepte, dupa care 0 ia de-a
_
!,;DrA VA!':t
REGATELE PIERDUTE
55
mai tarziu, (precum cele de la Tula i chiar mai departe) aveau aceeai orientare, chiar daca amplasarea lor i locul unde erau construite nu justificau deloc 0 asemenea optiune. Cercetatorul a tras
concluzia ca la Teotihuacan rostul orientarii era acela de a permite
observarea cerului in anumite momente calendaristice esentiale.
Tntr-olucrare prezentata la cel de-al XXII-lea Congres international al americanitilor (Roma, 1926), Zelia Nuttal sugera ca orientarea are legatura cu trecerea Soarelui la zenitul observatorului, fenomen care are loc de doua ori pe an pe masura ce soarele se
niica de la nord la sud iinapoi. Daca aceste piramide aveau drept
scop observatiile cereti, forma lor - piramide In trepte prevazute cu
scari ce duceau la platforma din varf, presupus punct de contemplare - ar avea sens. Cu toate acestea, avem dovezi puternice care
sugereaza ca ceea ce vedem noi astazi nu sunt decat ultimele straturi exterioare ale celor doua piramide principale (~i descoperite In
mod arbitrar de catre savanti, pe deasupra) i nu se poate afirma
cu certitudine ca scopul acestor piramide nu era altul. Posibilitatea,
ba chiar probabilitateaca scarile sa fi reprezentat 0 construc1ieulterioara ne este sugerata de faptul
ca prima treapta a scarii principaIe a Piramidei Soarelui este inclinata ~i aliniata necorespunzator
cu orientarea piramidei (figura
12).
Dintre cele trei piramide de
la Teotihuacan, cea mai mica este piramida lui Ouetzalcoatl din
"Citadela". 0 constructie ulterioara a fost excavata partial, dand fa
iveala piramida initiala in trepte.
t-atada partial expusa scoate la jveala decoratiuni sculptate in care simbolul lui Ouetzalcoatl, arpele, alterneaza cu fata stilizata a
i
lui Tlaloc pe un fundal de valuri
(figura 13). Se considera ca aFig.12
ceasta piramida dateaza din peri-
..J
:56
Zecharia
Sitchin
i
;
I
I
I
ii
I
Fig.13
REGATELE PIEROUTE
57
58
Zecharia Sitchm
Y:')
..;'" VIli:>LVi:>
UI::\,;aul:: /i;UClUflUILoser.
t'lramlaa
IUI,ceamaivechere-
alizare faraonica ce s-a pastrat (Ia Sakkara), era 0 piramida in trepte care se inalta in ase niveluri (figura 15c), fiind construita pe un
unghi mai acceptabil de 43'.
Sa fie doar 0 coincidenta faptul ca Piramida Soarelui ~i Marea
Piramida de la Gizeh au acelea~i dimensiuni la baza? Probabil. Sa
fie pura intamplare ca planul piramidei in trepte a faraonului Zoser,
REGATELE PIEROUTE
59
cu un unghi precis de 43' a fost folosit ~i la Teotihuacan? Ne indoim. Un unghi mai simplu de 45 de grade, sa zicem, putea fi obtinut
i de un arhitect fara pretentii prin simpla impartire in doua a unui
unghi drept (de 90 de grade), pe cand unghiul de 43' era obtinut in
_""._
W''"'"~'V.""
II 11):1WI"'"
"'" IV...,..
""'"'''''lilt.'''''''
\.AlrUI
g"UIIIIL
scop, deoarece tavanul e alcatuit din blocuri grele de piatra, iar peretii tunelului sunt tencuiti. In diverse puncte traseul acestui pasaj
subteran este intretaiat de unghiuri ascutite formate de peretii din
chirpici.
La 0 distanta de aproximativ 45 de metri de vechea scara, tunelul se ramifica in doua camere alungite, ca doua aripi desfacute:
60
Zecharia
Sitchin
-.-.----.-.
61
-- -
-- -
_i,.;<~.101
62
I.
Zecharia
Sitchin
Piramidei Soarelui, cand a fost scoasa la iveala la inceputul acestui secol. Oare ce rol avea acest material izolator la Teotihuacan?
Noi credem ca prezenta zeului i a zeitei apei impreuna cu zeitatea principala Quetzalcoatl, aleea inclinata, seria de structuri i
camere subterane i de tuneluri; raul deviat; compartimentelesemisubterane cu stavilarele lor i compartrimentelesubterane captuite cu mica - toate acestea erau componente ale unei uzine special
concepute pentru separarea, purificarea i rafinarea mineralelor.
La mijlocul primului mileniu inainte de Cristos sau mai probabilla mijlocul celui de-al doilea mileniu, cineva care detinea secretele cC:1struiriipiramidelor a venit in aceasta vale; la fel de bun cunoscator al tiintelor exacte, a creat din materialele locale existente
o uzina de prelucrare sofisticata. Sa fi plecat aceasta persoana in
cautarea aurului, dupa cum sugereaza pandantivul zeilei ploii, sau
a altui metal, chiar mai rar decat acesta?
$i daca nu a fost Omul - sa fi fost zeii sai, aa cum au sugerat in permanenta legendele despre Teotihuacan i insui numele
oraului?
in afara de zei, cine mai locuise in Teotihuacan? Cine a carat
pietrele i mortarul i a ridicat primele piramide? Cine a canalizat apele i a construit stavilarele?
Aceia care pleaca de la premisa ca Teotihuacan s-a nascut cu
doar cateva secole inainte de Cristos au un raspuns simplu la aceasta intrebare: toltecii. Partizanii teoriei conform careia inceputul
se situeaza cu mult timp inainte incep sa-i indice pe olmeci, un popor misterios care i-a facut aparilia pe scena Americii Centrale pe
la mijlocul celui de-al doilea mileniu inainte de Cristos. Dar olmecii
inii reprezinta.0 enigma, deoarece par sa fi fost negri de origine
africana, ceea ce este absolut inacceptabilpentru aceia care pur i
simplu nu pot concepe 0 traversare transatlantica ce a avut loc in
urma cu caleva mllenll.
Chiar daca originea oraului Teotihuacan i a constructorilor
lui este invaluita in mister, se tie cu certitudine ca in secolele dinaintea epocii cretine triburile toltecilor au inceput sa-i faca aparilia. La inceput se ocupau cu munci manuale; cu timpul au invatat
meteugurileoraului i au adoptat cultura locuitorilor sai, inclusiv
scrierea pictografica, secretele prelucrarii aurului, cunotinle1e
REGATELE PIERDUTE
63
-----.--
Zecharia Sitchlll
64
.'
Ceea ce tim despre Tollan, opt secole mai tarziu, pare sa-i
confirme numele, care inseamna "Locul cu multe vecinatati", deoarece se pare ca avea multi vecini i incinte care se intindeau pe 0
suprafata de pana la 20 km2.Ca la Teotihuacan (pe care constructorii Tollan-ului au incercat sa-I imite), centrul oraului era 0 incinta
sacra care se intindea de-a lungul unei axe nord-sud cu 0 lungilT1e
REGATELE PIERDUTE
65
Fig.17
de 1,65 km. Aceasta era flancata de grupuri ceremoniale construite cu 0 orientare est-vest perpendiculara pe axa nord-sud. Dupa
cum am afirmat deja, acestor orientari Ii se atribuia "inclinarea sacra" de la Teotihuacan, dei, date fiind perioada i localizarea geografica a Tollan-ului, nu mai aveau nici 0 semnificatie astronomica,
Acolo unde ar fi putut fi limita de nord a incintei sacre s-au gasit ramaitele unei structuri neobinuite. In partea frontala era construita ca 0 piramida in trepte obinuita, cu scara; dar in partea din
spate structura era circulara i probabil se termina cu un turn. Cladirea ar fi putut fi un observator; ar fi putut fi cu siguranta un model
pentru templul aztec ulterior allui Quetzalcoatl din Tenochtitlan i
pentru alte piramide-observatoarecirculare din Mexic.
Principalulcomplex religios, aflat cam la 1,65 km la sud, a fost
dispus in jurul mari piete centrale, in mijlocul careia se afla Marele
Altar. Templul principal se ridica in varful unei piramide impozante
pe cinci niveluri situata pe partea de est a pietei. 0 piramida mai mi-
ca Decinr.i nil,glllri
rln :--~: -- ~_
: ;"""l;VIIQ
\.0'" I-'lclllUrma
66
Zecharia
Sitchin
REGATELE PIERDUTE
67
de aur" i au refuzat sa
mai lucreze. "Realitate
sau superstilie", scrie
Acosta, "urmarea a fost
ca lucrarile s-au oprit i
nu au mai fost reluate
niciodata. "
rlinc::nrl'>
nnrrl
~ ~r.I'>C::-
tei piramide suferise modificari Tn epoca pre-hispanica. Pe portiunea sa din mijloc aparea 0 panta care inlocuise denivelarea Tntrepte. Arheologii au sapat aici i au descoperit ca Tninteriorul piramidei
era sapata 0 scobitura, care cobora la mare adancime Tninterior; Tn
aceasta scobitura, care avea cam aceeai Tnallime cu a piramidei,
se depozitasera numeroase sculpturi de piatra. Cand acestea au
fost scoase la lumina, aezate i potrivite una cu cealalta, a devenit
68
Zecharia Silchin
Ilil
Fig.21
aescoperlt prima
69
REGATELE PIERDUTE
.----
~--
70
Zecharia Sitchin
71
REGATELE PIERDUTE
i a-i smulge minereurile?Cu alte cuvinte, sa fie oare 0 unealta sofisticata pentru minerit?
Sa fi fost oare acel minereu, aurul?
Faptul ca at/anteeniidetineau unelte peformanteacum mai bine de 0 mie de ani in Mexicul central ne face sa ne punem intrebarea cine erau ei. Daca e sa ne luam dupa trasaturile fetei, nu erau
in mod sigur americani din America Centrala, i erau probabil zei i
nu oameni, daca marimea statuilor este un simbol al veneratiei, de
vreme ce alaturi de aceste figuri gigantice se ridicau coloanele patrate care ii reprezentaupe efii tolteci. de marime normalii.
Faptul ca la un moment dat, in perioada prehispanica, uriaeIe reprezentari au fost dezasamblate cu grija i depozitate in adancurile piramidei ne puce cu gandulla un gest de adoratie. Se confirma afirmatia lui Sahagun, amintita mai inainte, conform careia atunci cand toltecii au parasit Tollan "au ingropat numeroase lucruri",
dintre care unele, chiar pe vremea lui Shagun, "ies la ivealii de sub
pamant, i starnesc multa admiratie datorita frumusetii lor ~i maiestriei cu care sunt lucrate".
Arheologii cred ca cei patru at/anteenierau aezati in varful piramidei lui Quetzalcoatl,sustinand tava-nultemplului din varful piramidei ca i cum ar fi sustinut bolta cerului. Acesta este rolul indeplinit, conform credintelor egiptene, de cei patru fii ai lui Horus, care
sustineau cerul in cele patru puncte cardinale. Conform scrierii egiptene Cartea Mar/i/or, aceti patru zei care uneau Cerul cu Pamantul il insoteau pe faraonul decedat pana la scara sacra pe care
urma sa urce la ceruri pentru a dobandi viata etema. Aceasta "Scara spre Cer" a fost infatiata in hieroglife fie ca 0 scara simpla, fie
ca una dubla, ultima repre..c" uallU U plramlcaln trepte
(figura 24 a). Sa fie oare 0
simpla coincidenta faptul ca
simbolul scarii decora peretii
din jurul piramidei de la Tollan
i a devenit un simbol iconografic aztec foarte important?
(fig. 24 b)
Lja6
~&b~
Fig.24
72
Zecharia Sitchin
. -::t---
4
Observatoareledinjungla
Maya.
Numele evoca mister, enigma, aventura. 0 civilizalie care a
fost i nu mai este, care a disparut, dei poporul sau a ramas. Orae nemaivazute abandonate intacte, inghilite de jungla verde; piramide care se ridica pana la cer, vrand sa ajunga la zei; monumente
sculptate i decorate cu grija, care vorbesc in hieroglife meteugite a caror semnificalie este in cele mai multe cazuri pierduta in negura vremurilor.
Misterul Maya a pus stapanire pe imaginalia i curiozitatea europenilor din momentulin care spaniolii au pus piciorul pentru prima oara in peninsula Yucatan i au vazut vestigiile oraelor in-ghitite de jungla. Era de necrezut, i totui erau chiar acolo, in fala 0ehilor lor: piramide in trepte, temple cu platforme, palate decorate,
stalpi de piatra gravali; in timp ce contemplau vestigiile uimitoare
ascultau povetile batinailordespre regate, orae-state i victoriile de odinioara. Unul dintre cei mai cunosculi preoli spanioli care a
scris despre Yucatan i Maya in timpul Cuceririi i dupa ea, Calugarul (iar mai tarziu, episcopul) Diego de Landa (Re/acionde /as
cosas de Yucatan),relata urmatoarele: "In Yucatan sunt multe edificii de mare frumusele, acesta fiind lucrul cel mai uimitor dintre toate cele descoperitein Indii;toate sunt din piatra i impodobite cu ornamente fine, dei in toata tara nu s-a gasit nimic din metal care sa
fi servit la Iefuirealor."
t>pamolll aveau
aile
preU(;UIJCiII
1J1I11Ut:: "'c&It::
74
Zecharia
Sitchin
zatia M::Iv::In".o"" f: I~--I:--'~. ~.. ::..,,.. :"''i' """"" tld "1~rogIlTlCaMaya nu a fost descifrata in intregime, oamenii de tiinta au reuit sa
citeasca datele i sa stabileasca nite date paralele in calendarul
cretin.
Am fi putut ti mult mai mult despre Maya din propria lor literatura bogata - carti scrise pe hartie fabricata din scoarta de copac i
netezita cu var ca suport pentru glifele scrise cu cerneala. Oar su-
REGATELE PIEROUTE
75
te de astlel de carti au fost distruse sistematic de pre01iispanioli printre care i de episcopul Landa, care a pastrat totui cea mai
mare parte a informatiilor "pagane" in propriile scrieri.
Au mai ramas doar trei manuscrise (sau patru, daca sa va dovedi autentic). Sec1iunilepe care cercetatorii Ie considera cele mai
interesantesunt cele referitoare la astronomie. Alte doua opere literare sunt disponibile deoarece au fost rescrise, fie pe baza cartilor
originale, fie plecand de la traditia orala, in limba locala, dar utilizand grafia latina.
Una dintre acestea este cartea
lui Chilam Salam, ceea ce inseamna Oracolsle sau Spusels preotului
Balam.
-"---
76
Zecharia
Sitchin
lui sa-; blesteme pe israelili, dar care a devenit pana la urma proorocullor. Sa fie aceasta 0 simlpa coincidenla?
Cealalta carte este Popol Vuh,"Cartea Consiliului" a populaliei Maya care locuia in munli.
Aceasta ofera un rezumat al originilor umane i divine i al genealogiilor regale; cosmogonia sa i tradilii1eprivind geneza sunt in
mare parte asemanatoarecu cele ale popoarelor Nahuatl, indicand
o sursa iniliala comuna. Referitor la originile Maya, Popol Vuhsusline ca stramoiiacestora venisera "din cealalta parte a marii".Landa a scrisca indienii"auzisera de la stramoii lor ca acest pamant
era populat de 0 rasa de oameni care venisera de la rasarit i pe
care Dumnezeu ii indrumase, deschizandu-Ie douasprezece drumuri pe mare."
Aceste afirmalii confirma 0 legenda Maya cunoscuta sub numele de Legenda lui Votan.Au povestit-o numeroicronicari spanioli, mai ales calugarul Ramon Ordonez y Aguiar i episcopul Nunez
de la Vega. Mai tarziu a fost compilata din diverse surse de abatele
E.C. Brasseur de Bourbourg (Histoirede nationscivilisees du mexique). Legenda vorbete despre sosirea in Yucatan in jurul anului
1000 inainte de Cristos, dupa calculele cronicarilor, a "primului om
pe care Dumnezeu I-a trimis in acest coil de lume pentru a popula
i imparti pamantul pe care noi il cunoatem astazi sub numele de
America." Numele sau era Votan (care inseamna necunoscut); semnul sau era arpele. "Era un urma al Paznicilor,din rasa lui Can.
Era de fel dintr-un loc numit Chivim." A facut in total patru calatorii.
Primaoaracanda debarcata infiiinlat0 aezarelanga coasta.Dupa un timp oarecare, a inaintat spre interior i ope afluentul unui
mare rau a construit un ora care a fost leaganul acestei civilizalii."
Acestui ora i-a spus Nachan, "care insemna Locul erpilor".in timpul celei de-a doua vizite a cercetat linutul recent descoperit, i-a e.
xaminat zonele subtAr::inA
~i
tllnQlllrilo
"/0
'"' :--.::_.#:
-- -;:-'::-.__
ca un asUel de tunel taia de-a curmeziul un munte de langa Nachan. Cand s-a intors in America a patra oara, a gasit zazanie ~.
certuri intre oameni, aa ca a impartit pamantul in patru domenii !?i
a stabilit cate un ora drept capitala a fiecaruia. Unul dintre acestea
era Palenque; un altul se pare ca se afla langa coasta Pacificului.
Celelalte nu se cunosc.
77
REGATELE PIERDUTE
- nu
doar cea a poporului Maya, ci i a populaliei dinaintea aeesteia, 01mecii. Din acest punct de vedere trebuie sa se acorde mai multa atenlie unei aezari pUlincunoscute de vizitatori, care dateaza de la
inceputurilecivilizalieiMaya,"intre2000 i 1000 inaintede Cristos,
daca nu chiar mai inainte", dupa spusele calor care I-au seos la iveal a, arheologii de la Universitatea Tulane
- Societatea
nationala
I.4UC;;VQICUQ
QAC1
t;f;:)l-Vt:f::l.
78
Zecharia Sitchin
REGATELE PIERDUTE
79
. ga
grani1a Mexicului
cu Guatemala,
i este accesibil
dinspre
oraul
80
Zecharia Sitchin
81
Fig.29
' "';-:11
,""cnllical
vt#-
82
Zecharia Sitchin
83
REGATELE PIERDUTE
"
rire. Doar centrul sau ceremonial acopera 0 suprafata de peste 2,5
km2;pamantul pe care se ridica i-a fost smuls junglei, a fost practic
creat prin aplatizarea laborioasa a unui varf muntos. Rapele aflate
de 0 parte i de alta au fost convertite in rezervoare de apa legate
printr-o serie de diguri.
Piramidele de la Tikal, grupate laolalta in mai multe serii reprezinta 0 minune arhitecturala.
Inalte i inguste, ele sunt adevarati zgarie-nori, cu inaltimi de panif la 60 m i peste. Piramidele
se inalta in cateva niveluri bine
definite, servind de platforme templelor care se afla in varfullor.
Tn varful templelor dreptunghiulare care aveau putine camere
F' 30
se aflau alte structuri ornamenIg.
tale masive care inaltau i mai
mult piramida (figura 30). Consecinta in plan arhitectural era ca
sanctuarul aparea suspendat intre Cer i Pamant, i se ajungea la
el prin urcarea acestor trepte abrupte, adevarate scari spre cer. Tn
fiecare templu, 0 serie de praguri indicau drumul de urmat, fiecare
prag fiind mai inalt decat precedentul. Pragurile de sus erau din
lemn rar, minunat sculptat. Tngeneral erau cinci praguri exterioare
i apte praguri interioare, in total douasprezece -un numar caruia
nu i s-a acordat prea multa atentie pana in prezent.
Constructia unui camp de aterizare langa ruinele de la Tikal a
grabit procesul de explorare de dupa 1950; aici au fost efectuate
14
~.~
r j r~':-
1. ' - ...
Fig.32
--.
"
--.----.-
--'-
---
--
Zecharia Sitchin
84
i culturamayaa.
----
-..----
85
REGATELE PIERDUTE
cu kin pentru unu, uina/pentru douazeci i tot aa; muftipliiajungeau pana
la glifa a/au-tun, care identifica fantas-
II ~ II
S 9 iii
iii. Iii II
kin.
uinal
tun
'
-,- ...---
86
Zecharia Sitchin
in paralel cu acest calendar continuu functionau doua calendare ciclice. Unul dintre acesteaera Haab sau anul solar de 365 de
zile, care era impartit in 18 luni a cate 20 de zile plus alte cinci zile
la fiecare sfarit de an. Celalalt era Tzolkin sau calendarul Anului
.Sacru, in care cele 20 de zile principale erau rotite de 13 ori, rezultand un an sacru de 260 de zile. Cele doua calendare sacre erau
apoi contopite unul cu celalalt pentru a crea Marele Ciclu Sacru de
52 de ani solari; deoarece combinatia de 13, 20 i 365 nu se repeta decat 0 data la 18.980 de zile, ceea ce inseamna 52 de ani. Acest ciclu calendaristic de 52 de ani era sfant pentru toate popoarele din America Centrala; la el raportau atat evenimentele trecute,
cat i pe cele viitoare - cum ar fi ateptarea mesianica a intoarcerii
lui Quetzalcoatl.
Cea mai veche data a ciclului sacru a fost gasita in valea Oaxaca din Mexic i dateaza din 500 inainte de Cristos. Ambele sisteme de calcul al timpului, atat cel continuu, cat i ciclul sacru sunt
destul de vechi. Unul este istoric, numarand trecerea timpului scurs
(in zile) de la un eveniment foarte important din trecut care pentru
noi ramane deocamdata un mister. Celalalt este un sistem ciclic, fixat pe 0 perioada de 260 de zile; cercetatorii inca incearca sa-i
dea seama daca s-a intamplat ceva sau daca se intampla ceva 0
data la 260 de zile.
Unii sunt de parere ca acest ciclu este pur matematic; de vreme ce cinci cicluri de 52 de ani inseamna 260 de ani, s-a adoptat
un calendar mai scurt de 260 de zile.Oar 0 astlel de explica1iepentru 260 doar schimba obiectul dilemei, transferandu-I asupra cifrei
52; unde ii are originea cifra 52 i de ce?
AI1iisugereaza ca perioadade 260 de zile avea legaturacu agricultura, de exemplu cu lungimea anotimpului ploios sau a intAr;"';"', "",,,,,,,,va~n'. 1'\1111
laU 1ft consloerare
paslunea
mayailor
87
REGATELE PIEROUTE
latitudinea oraului
Copano
Nuttal a oferit explica1iacorecta referitoare la modul in care a
fost stabilit anul de 260 de zile, iar acest lucru II confirma faptul ca
oraul Copan a fost considerat capitala astronomica a mayailor.
Pe langa orientarea celesta obinuita a cladirilor, s-au gasit i lespezi astlel aliniate incat permiteau determinarea unor date calendaristice esen1iale.intr-un alt loc 0 lespede ("Lespedea A"), pe care
se aM 0 data stabilita prin Numaratoarea lunga echivalenta cu anul 733 dupa Cristos mai are gravate alte doua date, una mai mare
cu 200 de zile i alta mai mica cu 60 de zile (daca impartim un ciclu
de 260de zile).A. Aveni(Skywatchers of Ancient Mexico) vede in
aceasta 0 incercare de a armoniza Numaratoarea lunga (care lua
in calcul 365 % zite pentru un an) cu sistemul ciclic Haab de 365 de
zile. Se pare ca aceasta nevoie de a ajusta sau reforma calendareIe s-a a!lat.Ia baza u- (
...so..
-it<.
'" ~,vA.!1I~\~---'
milor care a avut loc la
Copan in anul 763. A
fost comemorata printr-un monument patrat
cunoscut sub numele
de altarul Q pe care au
fost fnfa1ia1icei aisprezece astronomi
pen-
------
_1__
--
ir
Fig.35
88
Zecharia Sitchin
..
II)
Y
Fig.36
~nnfirm::lt
::I",tonti>rilo
89
REGATELE PIERDUTE
"...
11_
I
.j
--
-.t...,,..,
~-.,...,.,.....
- _.'--._-~.-
-"
90
Zecharia Sitchin
Centrala aveau un an ritual in afara anului solar, tot aa egiptenii aveau un an ritual care se raporta la rasaritul stelei Sirius i creterea in acelai timp a apelor Nilului.
Influenta calendarului sumerian asupra celui egiptean i a celui mesopotamian nu s-a limitat la numarul 360 ca multiplu de 60.
Diverse studii i in special acelea ale lui B.P. Reko in primele numere ale revistei EI Mexico Antiguo ne intaresc convingerea ca ceIe treisprezece luni ale calendarului Tzolkin erau de fapt 0 reflectare
a sistemului de 12 luni al sumerienilor la care se adauga a treisprezecea luna intercalata, cu exceptia faptului ca in Egipt (i de aici in
America Centrala) a treisprezecea luna se micorase la cele 5 zile
anuale. Termenul Tun pentru 360 insemna in limba mayaa "ceresc", 0 stea sau 0 planeta din cadrul zodiei. Interesant este ca unui
"grup de stele"
-0
constelatie
- i se spunea
este apte) mai ales in Canaan. Numarul 7 ca numar venerat ii face aparitia in povetile patriarhilor evrei numai dupa ce Abraham
merge in Egipt i poposete la curtea faraonului. Numarul 7 este
omniprezent in povestirea biblica a lui losif, visul faraonului i evenimentele care au urmat in Egipt. in masura in care 52 pornete de
la numarul 7 ca unitate calendaristica de baza vom demonstra ca
acest ciclu sacru pentru America Centrala era de sorginte egipteana.
Mai exact: 52 era un numar magic, asociat cu zeul egiptean
Thoth, zeul tiintelor, al scrierii, matematicii i calendarului.
o veche legenda egipteana cunoscuta sub numele de A venturile lui Satni-Khamoiscu mumiile - 0 poveste plina de magie, mister i aventuri care poate concura cu succes orice thriller modern asociaza numarul magic 7 cu Thoth i cu secretele calendarului
pentru momentul principal al conflictului. A fost scrisa pe un papirus
(Cairo 30646) care a fost gasit intr-un mormant din Teba din secoluJ3 inainte de Cristos. Au fost gasite i fragmente din alte papirusuri cu aceeai poveste, ceea ce demonstreaza ca era 0 carte
de referinta in literatura veche egipteana, apartinand ciclului de
- iar ciclul
91
povetidesprezei ioameni.
de 260 de zile
--I
-- - --..--
92
--
~,--
REGATELE PIERDUTE
Zecharia Sifchin
93
.,
f~
:~ ~~'.T~~)
:-itt~\::1V""'m~~'1;I
':"'
i"~_"-:"~~
Fig.37
--.......
95
REGATELE PIERDUTE
5
Strainiide pestemari
Atunci cand toltecii, sub comanda efului lor Topiltzin-Quetzalcoati au plecat din Tollan in anul987 dezgustati de grozaviile religioase de acole i cautand un loc unde sa-i poata venera zeii ca in
vremurile vechi, au ajuns in Yucatan. Ar fi putut gasi 0 noua patrie
ceva mai aproape, ar fi putut intreprinde 0 calatorie mai putin obositoare i intalni triburi mai prietenoase. ~i totui, ei au ales sa strabata aporape 0 mie de mile, indreptandu-se spre un tinut de es,
'fara rauri i cu clima tropicala, diferit in toate privintele de allor. Nu
s-au oprit pana nu au ajuns la Chichen Itza. De ce? De ce trebuia
sa ajunga la oraul sacru pe care mayaii II abandonasera deja?
Nu avem decat sa intrebam ruinele pentru a afla raspunsul.
Uoraccesibil dinspre Merida, capitala administrativa a peninsulei Yucatan, Chichen Itza a fost comparat cu oraul Pompei din
Italia, unde, dupa inlaturarea cenueivulcanice sub care fusese ingropat a ieit la lumina un intreg ora roman, cu strazile i casele
sale, cu picturi murale i graffiti. Aici trebuia data la 0 parte vegetatia junglei, insa vizitatorul avea sa primeasca0 dubla rasplata: 0 calatorie printr-un ora din "vechiul imperiu Maya" i 0 imagine fidela
a oraului Tollan aa cum locuitorii sai II vazusera ultima oara; deoarece atunci cand toltecii au sosit la Chichen Itza, ei au construit
i au
tot construit, transformand oraul dupa imaginea capitalei lor
de
atunci.
I """'VIV~"
1
I
- dupa
era 0 rmportantaaezareomeneasca
Flg.38
...,
---.
96
Zecharia Sitchin
porarea in structura a unor diverse aspecte calendaristice: de exemplu, pe fiecare fata a piramidei se gasete 0 scara cu 91 de
trepte, la care, daca se adauga "treapta" cea mai de sus sau platforma se obline numarul de zile dintr-un an solar (91 x 4 + 1 = 365).
o structura denumita Templul Razboinicilor este copia fidela a
piramidei Atlantelor din Tufa, in toate privintele: amplasament, orientare, scari, ornamente din piatra ce reiau motivul arpelui cu pene, decoratii i sculpturi.
Ca la Tula (Tollan), in fata acestei piramide-templu, in partea
opusa a pietei se afla cAmpulpentru jocul cu mingea. Este un teren
rectangular imens, lung de 164 m, cel mai mare din America Centrala. De-a lungul celor doua parti se ridica ziduri inalte; in centrul
fiecaruia, la treizeci i cinci de picioare de sol, se observa un inel
de piatra decorat cu doi erpi incolaciti. Pentru a cAtigajocul, jucatorii trebuiau sa arunce 0 minge de cauciuc tare prin inele. in fiecare
echipa erau apte jucatori; echipa care pierdea platea un prel foar-
~r~\~~B~'~'
~~~a~~~~..i'."
'
97
REGATELE PIERDUTE
te scump: capitanul ei era decapitat. Placi de piatra decorate in basorelief au fost puse de-a lungul zidurilor lungi, infatiAndscene din
joc. Placa centrala de IAngazidul din partea de rasarit (fig. 39) inca
iI mai arata pe capitanul echipei invingatoare (in partea stAnga)
linAnd in mAna capul decapitat al capitanului echipei invinse.
Acest sfAritdrastic sugereaza ca jocul nu insemna doar dis'c:-,;::
tractie i amuzament.
La Chichen Itza, ca i
pentru
antrenamente
~\ .
~"'~
'i;.I".
~)I
'f,
-'.
"~
~~
11 .
.1
Fig.39
-.---
'-
- -:
,.IIIr- 1_ ,,: +x
_1
o asemenea reinterpretare a evenimentelor divine inrudea 0biceiul toltec cu alte obiceiuri intAlnite in piesele religioase din Orientul Apropiat. in Egipt, dezmembrareai reinvierea lui Osiris erau
reinterpretate in fiecare an intr-o piesa in care actorii, inclusiv faraonul, jucau rolurile diverilor zei. in Asiria, 0 piesa complexa, jucata
in fiecare an, relua 0 lupta dintre doi zei in care invinsul era executat, numai pentru a fi apoi iertat i readus la viata de Zeul din Ceruri.
in Babilon, Enuma EIish, epopeea care descrie facerea sistemului
98
Zecharia Sitchin
~~
. binuit,
'lOt
REGATELE PIERDUTE
99
,..,.,~I"'I+
rootrAn""i+
",in
~1"\1'7i
I 1t;'-'cU IU
de la ceea ce afJasera
de la nefi/im, sumerienii
nu numarau planetele
aa cum facem noi astazi, de la Soare inspre
exterior, ci invers. Astfe/, Pluto era prima pla-
Fig.42
--
-.
100
1~r.- ~=-:-,c
Zecharia
- un
mare
",-"'
101
REGATELE PIERDUTE
Sitchin
-~- ~-
I
!
suta de kilometri patra1ide jungla, teritoriu pe care se aflau !ji ruineIe oraului Chichen Itza. Acolo, la ruine, i-a facut casa i a organizat pentru muzeul Peabody de la Universitatea Harvard scufundari
sistematice in fantana pentru a recupera jerftele aduse candva.
Nu au fost gasite decat vreo patruzeci de schelete umane; dar
scufundarile au scos la iveala mii de obiecte valoroase de arta.
Peste 3.400 dintre acestea erau din jad, 0 piatra semiprelioasa
foarte preluita de mayai i de azteci. Printre obiecte se mai aflau
:,,;...
,-co
~UI
eI IelllieU
Flg.45
-0
:1:
:.._
1- _ .~
"-
- des-
--
-- -
102
minereurilor
- minereuri
Zecharia
Sitchin
cu desavarire
din A-
merica Centrala.
Printre obiectele de metal, lucrate cu a arta extraordinara, se
aflau numeroi clopolei, obiecte rituale (ceti, bazine), inele, diademe, mati, ornamente i bijuterii, sceptre, obiecte a caror Tntrebuiniare nu se cunoate i, cele mai importante, discuri pe care
sunt gravate sau lucrate Tnrelief scene de lupta. Oameni Tmbracaii
a
Flg.46
Tn diverse veminte i avand trasaturi diferite se TnfruntaTnprezenta unor erpi teretri sau cereti sau a Zeilor Cerului. Eroul victorias sau dominant este Tntotdeaunareprezentat cu barba (fig. 46).
Este limpede ca acetia nu erau zei, deoarece Zeii Cerului
"".1170ii c:omi Ar~'IIJreorezentatiseparat.Alte figuriaseman~itoare,
diferite de Zeul Cerului cu aripi i cu barba {JIg.4U} apar UlltllltllUrile lucrate pe pereIii i coloanele din Chichen Itza, Tmpreunacu alIi
eroi i razboinici, ca acesta cu barba sa lunga i Tngusta,pe care
unii I-au poreclit "Unchiul Sam" (fig. 47).
Identitatea acestor oameni cu barba ramane un mister; se tie
Tnsacu sigurania ca nu erau indieni, deoarece acetia nu au pilozitate faciala i nu-i lasa nici barba. Atunci cine erau aceti straini?
Trasaturile lor "semite" sau mai degraba mediteraneene (i mai
clare pe obiectele de argila pe care sunt TnfaIiaIi)i-au determinat
REGATELE PIERDUTE
103
I
I
I
'j
I
I
104
REGATELE PIERDUTE
Zecharia Sitchin
.
pe peretiitemplelor(fig.49).
pomire enigmaticul an
;j 11;j mamtede Gris-
~.
- straini
pe un
pamant strain, straini veniti de peste mari, oameni care nu apartineau unui cu totul alt tinut, ci i unui alt continent. intr-o zona de
coasta mlatinoasa unde piatra este rara, ei au creat i au lasat Tn
urma lor monumentede piatra care uimesc pana Tnziua de azi; dintre acestea, cele mai uluitoare sunt cele care II InTalleazape olmeci Tnii.
Unice din toate punctele de vedere sunt capetele de piatra uriae sculptate cu incredibila maiestrie i cu unelte necunoscute,
care Ii,Tnfatieazape efii olmeci. Primul care a vi3zutun astfel de
cap gigantic a fost J.M. Melgar y Serrano la Tres Zapotes, in statui
Veracruz. L-a descris TnBuletinul Societatii de Geografie i Statistica (Tn1869) ca pe 0 "opera de arm... 0 sculptura magnifica care,
oricat de incredibil ar parea, TnfaVeazaun etiopian". Desenele fa-
1 J:2\
Flg.49
------...--
105
-.J
iI
I
I
I
...,
106
REGATELE PIERDUTE
Zecharia Sitchin
~.
~~,~~~~.w~
~tirli~~ ?i P.~iI~pDrucker. Ech~- >~t"'~.WJ:~
.--'__ _11"_",
conduse de Michael D. Coe, au descoperit
alte capete. Datarea cu carbon le-a situat in
jurul anului 1200 inainte de Cristos. Aceasta
inseamna ca materia organica (in special
carbune) gasita in acest loc are aceasta vechime, dar aezarea ca atare i monumenteIe pot fi mai vechi. Arheologul mexican Ignacio Bernal, care a gasit alt cap la Tres
107
.-
r -. -
I:...:::.~:
Flg.52
-'-
.~
Flg.54
108
Zecharia
109
REGATELE PIERDUTE
Sitchin
a
Fig.55
indiemi batinai. Nu putem presupune ca avem de-a face doar cu
cativa efi in locul unei intregi populatii de origine africana, incluzand'barbati, femei i copii, deoarece olmecii au lasat in urma lor,
risipite pe tot teritoriul Americii Centrale care leaga golful de coasta Pacificului sute, daca nu chiar mii de reprezentari. in sculpturi,
blocuri de piatra cioplite, basoreliefuri, statuete, dar i pe obiectele
de jad i pe efigiile de aur din fantana sacra de la Chichen Itza- peste tot vedem aceleai fete africane.
Le vedem in egala masura pe numeroasele obiecte de teracota gasite din Jaina (cuplu de indragostiti) pana in zonele din centrul i nordul Mexicului; reliefurile de la EI Tajin infatieaza chiar jucatori cu mingea. in figura 56 sunt prezentate cateva dintre aceste
obiecte. Unele obiecte din teracota (fig. 57a) i numeroase sculpturi din piatra Ii arata tinand in brate bebelui - un gest care trebuie
sa fi avut 0 semnificatie speciala pentru ei.
Aezarile unde au fost gasite capetele uriae i alte reprezentari ale olmecilor sunt la fel de misterioase; marimea lor, suprafata
..i ,,1.1;rlirilo
...,_.
.......
....
"<: ",. .
"'.'
,,""::.i
- --
.:.,1
~ ,~.
~
Fig.56
C!llnt
mi!irh Irii
ale activitatii unor coloniti organizati, nu ale unor simpli musafiri naufragiati. La Venta era 0
mica insula in largul
coastei mlatinoase,care a fost remodelata artificial,
acoperita
cu
pamant i organizata
- fiecare
pen-
'J
110
Zecharia
Sitchin
servalllle
a5IronU"IIt;~,
~lIdIlIlU'C'1 \,UIII\,'C'
ale carei margini proeminente ar fi putut servi ca indicatori de direclie. Un studiu.special efectuat de M.Popenoe-Hatch (Papers on 01"
111
REGATELE PIERDUTE
-"
"
. I
". ~._~
... ,_.;
C""'_+_
+"'+
- pa-
""'"' I~nl"t';
._
Zecharia Sitchin
112
- ce cautau
aceti
L.<1 1"'1,
lafollUI
Fig.59
113
REGATELE PIERDUTE
SeIlUIIIIl,;CtllV,
Ullt::n::
UIIIUQ
avv~L,,",
111""""1111
1.'3'
-- --
vand lac in peteri; una dintre ele, de la Tres lapotes (fig. 61) prezinta chiar un servitor care lumineaza cu ajutorul unei lanterne (intr-o perioada cand se presupune ca nu se utilizau decat tortele). 0
stela nu mai putin uimitoare de la Chalcatzingo (fig. 62) infatieaza
a femeie "caucaziana"utilizand nite echipamente destul de sofisticate; la baza stelei, mai sus mentionatul diamant. Totul vorbete
despre a legatura cu mineralele.
Sa fi venit oamenii cu barba mediteraneeni in America Cen-
114
REGATELE PIERDUTE
Zecharia Sitchin
:_4:_
. ~
115
La 0 aezare foarte interesanta de pe coasta Pacificului, Monte Alban - ridicata pe un ir de platforme improvizate i presarata
cu .structuri neobinuite cu rol de observator astronomic - se afla
zeci de lespezi de piatra unite intr-un fel de zid comemorativ, pe care se afla gravate imagini ale olmecilor africani in pozitii contorsionate (fig. 63). Multa vreme Ii s-a spus Danzantes, "dansatorii"; dar
cercetatorii sunt astazi de acord ca lespezile infalieaza de fapt trupurile goale ale olmecilor mutilati - dincatesepareuciiin urmaunei revolte a indienilor locali. Printre trupurile olmecilor se afla i cel
at unui om cu barba, cu nas semit (fig. 64), care a avut aceeai
soarta.
Despre Monte Alban se cr..edeca a fost 0 aezare din anul
1500 inainte de Cristos i un ora important din 500 inainte de Cristos. Astfel, in doar cateva secole de glorie, fondatorii sai au sfarit
mutilati i comemorali pe lespezi de piatra - victime ale celor pe care ii indrumasera.
$i astfel din miile de ani, din varsta de aur a Strainilor de Peste Mari ~u a mai ramas decat legenda.
;( ""._,.._,..111 "',..,n;:;..';C'i_
.
.
Fig.62
Fig.63
Flg.64
REGATELE PIERDUTE ..
117
6
Taramulbagheteide aur
Istoria civilizatiei pe pamantul Anzilor este invaluita in mister,
un mister adancit i mai mult de absenta dovezilor scrise sau a
stelelor purtand inscriptii cu glife; dar miturile i legendele umplu
golul cu poveti despre zei i uriai, i despre regi care descindeau
din acetia.
Oamenii de pe coasta cunoteau legende despre nite zei
care Ie-au indrumat stramoii spre pamantul fagaduintei i despre
uriai care Ie-au distrus recoltele i Ie-au batjcocorit femeile. Locuitorii muntilor, dintre care cei mai numeroi erau incaii in perioada
cuceririi spaniole, spuneau ca zeii ii invatasera totul, toate activitatile i meseriile, sa cultive pamantul i sa construiasca orae. Povesteau despre inceputuri - despre geneza, despre rascoale, despre un potop devastator, i puneau inceputurile regatului i infiintarea capitalei lor pe seama unei baghete magice din aur.
Cronicarii spanioli, dar i cei autohtoni care invatasera spaniola au ajuns la concluzia ca tatal celor doi regi Inca la vremea
cuceririi, Huayna Capac, era al doisprezecelea Inca (titlu care
inseamna stapan, suveran) dintr-o dinastie ale carei inceputuri se
situeaza in capitala Cuzco, in jurul anului 1020 dupa Cristos. Cu
doar cateva secole inainte de cucerirea spaniola, incaiicoborasera din fortaretele lor din munti i se indreptasera spre zonele de
vVCO'>LCO,
UIIUC
cmc
IC~CUt:l
11I1I1i::tU UIII
..oN......
IS
1,;\::111::1
mal vecnl rrmpurl. I-'e ma-
gigantice
- huacas - impartite
-'
-.-----.--
- ---
118
Zecharia Sitchin
__~_~'II_
'-4111""1 ",,,,.n.,,,,,
VIIIIIIU
\"'Ilial
~uu
~lafJc:allllt:S'
119
REGATELE PIERDUTE
---
120
Zecharia
REGATELE PIERDUTE
Sitchin
fruntea unui panteon care includea cuplurile divine Vis i Ma!TIa-Pacha ("Stapanul Pamant" i "Stapana Pamant")i Ni i Mama-Cocha
("Stapanul Apei" i "Stapana Apei"), leul Lunii Si, leul Soarelui
lIIa-Ra i leur Erou Kon sau Con, cunoscut i ca Ira-Ya, nume care
evoca 0 multime de apelative ale zeitatilor din Orientul Apropiat.
Templullui Pachacamacera un fel de "Mecca" pentru popoarele din antichitate care locuiau in zona coastelor din sud. Pelerinii
veneau din toate colturile lumii. Pelerinajul era respectat intr-o asemenea masura,incat, chiar i atunci cand triburile se aflau in razboi, pelerinilor din tabara dumana Ii se garanta trecerea in deplina
siguranta. Pelerinii veneau i aduceau drept ofrande obiecte din
aur, deoarece acesta era metalul zeilor. Doar preotii alei puteau
intra in Cel mai Sfant Templu, unde, in anumite zile de sarbatoare,
imaginea zeului rostea profetii pe care preotii Ie comunicau mai departe poporului. Oar incinta templului era considerata sacra; pelerinii trebuiau sa se descalte atunci cand intrau - aa cum i s-a poruncit i lui Moise in Sinai i aa cum musulmanii fac i in ziua de azi
cand intra intr-o moschee.
Cantitatile fabuloase de aur din templu nu puteau scapa neobservate de spaniolii invadatori. Francisco Pizzaro I-a trimis pe frateIe sau Hernandez sa jefuiasca templul. A gasit nite aur, argint i
pietre pretioase, dar nu bogatiile cu pricina, deoarece preotii ascunsesera comoara. Nici 0 amenintare i nici 0 tortura nu i-a putut determina pe preoti sa divulge ascunzatoarea (despre care inca se
mai zvonete ca soarafla undeva, intre Lima i Lurin). Atunci Hernandez a sfaramat statuia de aur a zeului ca sa ia metalul i a
smuls din pereti unghiile de argint care sustineau placile de aur i
,",orotii tomnh
de kilograme!
Legendele locale ii indica pe "uriai" ca fiind cei care au construit templul. Ceea ce se tie cu siguranta este ca incaiiau imprumutat cultullui Pachacamacde la triburile pe care Ie cucerisera, au
infrumusetat i extins templul. Templul se inalta pe 0 creasta muntoasa de care se spargeau valurile oceanului i se ridica pe patru
platforme care sustineau 0 terasa aflata la 150 de metri deasupra
pamantului. Cele patru platforme fusesera create prin inaltarea
unor ziduri construite din imense blocuri de piatra. Terasa din varf
121
se intindea pe cativa km2.Structurile finale ale complexului de temple ofereau din sanctuarul principal i cu ajutorul pietelor scufundate 0 perspectiva totala asupra oceanului intins.
Nu doar cei vii veneau sa se roage i sa venereze aici. $i cei
morti erau adui in valea Rimac i in campiile aflate la sud de ea,
pentru a-i petrece viata de dincolo in umbra zeilor profeti; poate se
gandeau i la 0 eventuala reinviere, deoarece se credea ca Rimac
ii readucela viata pe cei morti. Tnunele locuri cunoscute astazi sub
denumiri ca Lurin, Pisco, Nazca, Paracas,Ancon, Ica, arheologii au
gasit in "orae ale mortilor" nenumarate peteri i grote subterane
Tncare erau ingropate trupurile neinsufletite i mumificate ale nobiliIor i preotilor. Mumiile, in pozitie aezata, avand mainile i picioarele indoite, erau legate i varate intr-un fel de saci; dar in interiorul
sacului cel decedat era imbracat in cele mai
bune haine ale sale. Climatul uscat i sacul
exterior Ie protejau vemintele superb tesute,
alurile,turbanele i pelerinelei Ie conservau
culorile stralucitoare. Tesaturile, a caror lucratura extraordinara Ie amintea arheologilor de
cele mai fine tapiterii Gobelin erau brodate cu
simboluri religioase i cosmologice.
Figura centrala de pe aceste tesaturi, ca
i de pe vasele de ceramica, era intotdeauna
cea a unui zeu care tine 0 bagheta intr-o maFlg.65
na i un aruncator de trasnete in cealalta i
care poarta 0 coroana cu coarne sau cu raze (fig. 65). Indienii Ii
spuneau Rimac, asemenea raului.
Erau Rimac i Pachacamacdoua zeitati separate sau una i
_u__:;.,('nrt'otiStnrii ~II nninii diferite in aceasta privinta, deoarece
marturiile sunt neconcludente. Ei sunt totui de acora asupra laptului ca lanturile de munti din apropiere Ii erau inchinate in exclusivitate lui Rimac. Numele lui insemna "Cel Care Arunca Tunete" i
ca atare, atat din punct de vedere semantic, cat i fonetic, seam ana cu numele Raman, numele sub care iI cunoteau popoarele semite pe Adad - epitet care vine de la verbul "a tuna".
Potrivit cronicarului Garcilaso, in aceti munti se aflase, intr-un
altar inchinat lui Rimac, "un idol, de forma unui om". E posibil sa se
;::-.::::!!:'.:=~======:=:=:~~.,.,...,...---_.
122
Zecharia Sitchin
123
REGATELE PIERDUTE
loc."
Unul dintre primii parinti care a consemnat legendele batinailor referitoare la istoria i preistoria lor era Bias Valera.; din nefericire, nu se cunosc decat fragmente din scrierile sale i aceasta
din rapoartele altora, deoarece manuscrisul original a ars 0 data cu
jefuirea Cadiz-ului de catre englezi 1n 1587. A consemnat legenda
inca potrivit careia primul monarh, Manco Capac, a ieit din Lacul
Titicaca printr-un drum subteran. EI era fiul soarelui, de la care a
primit 0 bagheta de aur cu care sa gaseasca oraul Cuzco. Atunci
cand mama sa a fost cuprinsa de durerile facerii, Tnlume s-a facut
Tntuneric. Cand s-a nascut, s-a luminat din nou i goarnele au
sunat, iar zeul Pachacamaca spus: "Ziua cea frumoasa a lui Manco Capac a rasarit".
Oar Bias Valera a consemnat i alte versiuni ce sugereaza ca
incaiitransferau asupra neamului lor persoana i legenda lui Man_co Capac, i ca adevaratii lor stramoi erau imigranti din alte parti
care ajunsesera TnPerupe mare. Conform acestei versiuni, monarhul caruia incaii Ii spuneau Manco Capac era fiul unui rege pe nume Atau, care sosise pe coasta peruviana cu doua sute de barbati
i femei i debarcase la Rimac. De acolo au luat-o spre Ica i de acola spre Lacul Titicaca, locul d~ unde Fiii Soarelui stapanisera Pamantul. Manco Capac i-a trimis supuii Tndoua directii pentru a-i
gasi pe legendarii fii ai soarelui. EI Tnsuia ratacit multe zile pana
a ajuns Tntr-unloc unde se afla 0 petera sacra. Era 0 petera artificiala, taiata de mana omului i Tmpodobitacu aur i argint. Manco
Capac a ieit din petera sacra i s-a Tndreptatspre 0 fereastra
denumita "Fereastra Regala". Cand a ieit din petera purta veminte tesute cu fir de aur, veminte pe care Ie gasise Tn petera.
Dupa ce le-a Tmbracat,a fost ales regele statului Peru.
Flg.66
fi referit la oricare dintre aezarile situate Tnmunlii care Tncadreaza
raul Rimac. Tnacele locuri, ruinele unor foste piramide, conform
arheologilor (fig 66, conceplia apartine artistului) domina zona pana
Tnzilele noastre, deconcertand spectatorul, care Tiimagineaza ca
vede un ziggurat Tnapte terase din Mesopotamiaantica.
Sa fi fost Rimac zeul caruia uneori i se spunea Kon sau IraVa, respectiv Viracocha in folclorul inca? Dei nimeni nu poate
sustine aceasta cu siguranta, nu Tncapenici 0 Tndoialaca Viracocha era reprezentat asemenea zeitalii de pe vasele de ceramica
din zona coastei -tinand Tntr-omana furca i Tnalta bagheta magica.
Cu acea bagheta - 0 bagheta de aur - Tnceptoate legendele
despre origini din Anzi; pe malul Lacului Titicaca, intr-un loc pe nume Tiahuanacu.
La venirea spaniofilor, Anzii faceau parte din imperiul Inca,
condus din capitala Cuzco aflata Tnmunti. Legendeleinca spuneau
"'...
VI"'~"'"
;>"'.;>'"
IlIillll}Ql
creall
I InslrUll1
la La-
v . _IV""""
Anzi cunotea diferite versiuni. Unii Tiaminteau de un Tnceputcreator langa Lacul Titicaca, i de Tnceputuldinastiei regale Tntr-unloc
cu 0 petera sacra i 0 fereastra regala; potrivit incailor, evenimentele avusesera loc Tnacelai timp i stateau la baza dinastiei
lor. Potrivit altor versiuni, evenimentele avusesera loc Tnmomente
diferite.
Tnuna dintre variantelepovetilor despre inceput, marele zeu,
124
Zecharia
Sitchin
Creatorul tuturor lucrurilor, Viracocha, a poruncit ca patru frati i patru surori sa cutreiere imparatia i sa daruiasca civilizatia popoarelor primitive care 0 locuiau; unul dintre aceste cupluri frate-sora /
sot-sotie a pus bazele regalitatii in Cuzco. intr-o alta varianta Marele Zeu, din palatullui din Titicaca, a creat primul cuplu regal, privindu-I ca pe copiii lui i le-a daruit un obiect din aur. Le-a spus sa
se duca spre nord i sa constriasca un ora acolo unde obiectul de
aur se va afunda in pamant; Joculunde s-a infaptuit acest miracol
. a fost Cuzco. Din acest motiv regii Inca puteau sustine ca descind
direct din Fiii Soarelui, cu conditia sa fi fost nascuti dintr-o succesiune de cupluri regale frate-sora.
Amintirile despre Potoperau prezente in aproape toate versiunile despre inceput. Potrivit parintelui Molina (Relacion de las fabulas y de los riteos de los Yngas)"inca din vremea lui Manco Capac,
primullnca, eel de la care toti au inceput sa-i spuna Copiii Soarelui... existau primele relatari despre Potop. Se spunea ca toti oamenii i toate lucrurile create disparusera in el i ca apele au acoperit cei mai inalti munti din lume. Nimeni nu a supravietuit, cu exceptia unui barbat i a unei femei care au ramas intr-o cutie; iar
atunci cand apele s-au retras, vantull-a purtat la Huanaco, la vreo
130 km de Cuzco. Creatorul tuturor lucrurilor le-a poruncit sa ramana acoloin calitatede mitimas, i acolo, in Tiahuanacu, Creatorul
a format popoarele care se gasesc in acea regiune". Creatorula inceput sa repopuleze pamantul i sa creeze din lut cate un om pentru fiecare natiune; "apoi a dat viata i un suflet fiecaruia dintre ei,
barbati i femei deopotriva, i i-a indrumat spre locurile lor de pe
Pamant". Cei care nu s-au supus poruncilor, nu au adorat zeii i nu
s-au purtat aa cum trebuia au fost prefacuti in pietre.
Creatorul
a mai luat
Luna i Soarele,
.
. - cu
. el
.. pe insula Tlticaca
..
, ""1'_-
._,
REGATELE PIERDUTE
125
a carui putere se afla toate lucrurile"), a raspandit civilizatia in randul popoarelor din munti; fiul eel mic, Topaco Viracocha ("creatorul
lucrurilor"), a ascultat porunca parinteasca i s-a dus in zonele de
es de langa coasta. Dupa ce fratii i-au indeplinit datoria s-au
intalnit la malul marii, "de unde s-au ridicat la cer".
Garcilaso de la Vega, nascut in Cuzco dintr-un tata spaniol i
o mama inca imediat dupa cucerire, ii amintete de doua legende.
Conform uneia din ele, Marele Zeu a coborat din ceruri pe Pamant
pentru a-I invata pe oameni, daruindu-Ie legi i precepte. EI ,,i-a
aezat cei doi copii pe malul Lacului Titicaca", le-a dat 0 "pana de
aur" i le-a spus sa se stabileasca acolo pana unde se va afunda
in Pamant, adica in Cuzco. Cealalta legenda spune ca "dupa ce
apele potopului s-au retras, un om i-a facut aparitia in tara lui Tiahuanacu, la sud de Cuzco. Acest om era atat de puternic, incat a
impartit lumea in patru i a dat fiecare parte cate unui barbat pe
care I-a distins cu titlul de rege." Unul dintre acetia, cunoscut sub
numele de Manco Capac ("rege i stapan" in limba quecha a incailor) a pus bazele dinastiei regale in Cuzco.
Diversele versiuni vorbesc de doua faze ale creatiei. Juan de
Betanoz (Suma y Narracion de los Incas) consemneaza
0 legenda
quechain care Zeul Creator, "cu prima ocazie, a facut cerul i pamantul"; el a mai creat popoarele - Omenirea.Dar"acetioameni
i-au facut un mare rau lui Viracocha i I-au maniat... astfel incat,
drept pedeapsa, primii oameni, impreuna cu regele lor au fost prefacuti in pietre." Dupa 0 perioada de intuneric, a creat alti bcirbati i
alte femei in Tiahuanacu, din pietre. Le-a dat sarcini i aptitudini i
le-a spus unde sa se duca. Ramanand cu numai doua ajutoare, I-a
trimis pe unulla nord i pe celalalt la sud, iar el insui s-a indreptat
spre Cuzco.
i-a spus unui ef sa vina; i astfel a pus bazele
A Acolo
_
. _~_II"-1:I.
"pana la coasta Ecuadorului, unde cei doi tovarai is-au alaturat.
Apoi au inceput sa mearga impreuna pe apele marii i au disparut."
Unele dintre legendele oamenilor din munti se axau pe inceputurile oraului Cuzco i destinul sau hotarat de zei de a fi capitala. Potrivit unor versiuni, lui Manco Capac i s-ar fi dat (pentru a
gasi locul potrivit unde sa intemeieze oraul) un baston sau 0 bagheta din aur curat, careia i se spunea Tupac yauri, insemnand
III
.. 1'_"""""""'1-
"j'
'""
VVIILIII'-U"&L
""""CA\VIIQ.,
aJUII~ClIIU
.~~.
126
Zecharia Sitchin
REGATELE PIERDUTE
127
128
Zecharia Sitchin
129
REGATELE PIERDUTE
Fig.67
Dupa dominicani au venit franciscanii, augustinii, mercedariotii, iezuitii; toti i-au construit altarele lor, inclusiv marea catedrala
din Cuzco, pe locul unde se aflasera altarele incae. Dupa preoti au
venit calugaritele; in mod deloc surprinzator, manastirea lor se afla
pe locul Casei incae a Femeilor Alese. Au urmat guvernatorii i
demnitarii spanioli, care i-au construit edificiile i casele pe caseIe din piatra ale incailor sau folosind pietre din casele lor.
Unii credeau ca oraul Cuzco, cuvant care inseamna "nava,
centru",
avea aceaSla
aenumlre
oeoar~c~
~I i::I\';i::Il-'lldld,
UII
IUv
ClIICO;:)
pentru un avanpost. Conform unei alte teorii, care are multi adepti,
denumirea inseamna "Salaul Pietrelor Ridicate". Daca aa stau lucrurile, numele i se potrivete foarte bine, deoarece trimite la principal a atractie a oraului: pietrele sale megalitice uriae.
Dei majoritatea locuintelor" din Cuzco erau construite din pietre nelefuite tinute laolalta de mortar, sau din pietre taiate grosolan
sau caramizi aparente, existau i unele construite din pietre perfect
taiate i Iefuite (a/an), precum cele gasite in peretele semicircu-
130
Zecharia Sitchin
Flg.68
lar care s-a pastrat la Corieancha.Frumusetea ~i maiestria acestui
perete ~i a altora construiti in aceea~iperioada au uimit ~i entuziasmat nenumarati calatori. Clemens Markham a scris: ..Tntimp ee
contemplam aceasta neegalata capodopera de zidarie, suntem copleiti de admiratie i de frumusetea extraordinara a constructiei i,
mal presus de orice, de tenacitatea neobosita i de priceperea de
care
zie." era nevoie pentru a Iefui fiecare piatra cu asemenea preci-
REGATELE PIERDUTE
putea fi obtinuta prin folosirea oricarui alt tip de piatra". EJa confirmat cele spuse de cronicarii spanioli: pietrele poligonale (eu multe
fete) erau intr-adevar imbinate cu atata exactitate, "incat nu puteai
introduce niei eel mai subtire eutit sau cel mai fin ac intre ele" (fig.
6Ba). 0 astfel de piatra, preferata de turi~ti, are douasprezeee fete
~i unghiuri (fig. 6Bb).
Toate aeeste blocuri masive din cea mai grea piatra au fost aduse in Cuzeo i taiate de zidari necunoscuti cu foarte muM uurinta, de parea ar fi fost cel mai uor lucru din lume.
Fiecare fata a pietrei a fost ~Iefuita pana s-a obtinut 0 suprafata neteda i uor concava. Cum, nimeni nu tie, deoarece pe ele
nu se vad niei un fel de urme de crestaturi sau de dalta. Cum au
fost ridicate aceste pietre grele i dispuse una deasupra celeilalte,
astfel incat unghiurile lor sa se potriveasca, atat cele de dedesubt,
cat i cele din lateral, este un alt mister. Pentru a adanei i mai mult
misterul, toate aceste pietre sunt tinute ferm laolalta fara mortar, rezistand nu doar in fata oricarei actiuni distruetive omeneti, ci ~i a
frecventelor cutremure din zona.
Toti savantii sunt astazi de acord asupra unui lucru: a~/arii apartin une! etape "clasice" a culturii Inca, in timp ce peretii gigantici apartin unei perioada mai veebi. in lipsa unor raspunsuri adecvate, aceasta perioada a fost denumita Era Megalitica.
Este 0 enigma care ii ateapta rezolvarea i care se adancete pe masura ce urcam promontoriul Sacsahuaman. Alci vizitatorul se confrunta cu 0 enigma inca ~i mai mare.
Denumirea promontoriului inseamna Locul oimului. Are forma unui triunghi, cu varfulla nord-vest, iar varfullui se ridica la aproximativ 240 m deasupra oraului de la poale. Laturile sunt aleatuite de defilee care iI separa de lantul de munti earuia ii apartine i
...u ...al'"
131
;:0'" U 11"'9L'"
ICI UCILCI.
~--~JM::':_...
132
Zecharia Sitchin
m=c=:
-------
133
REGATELE PIERDUTE
Flg.69
Trei pereli masivi care merg in paralel unul cu celalalt in zigzag separa sau protejeaza aceasta zona "dezvoltata"de restul promontoriului(fig.69).
Cele trei iruride pereli sunt construite din pietre masive i se
ridica una deasupra celeilalte, fiecare aflandu-se la un nivel relativ
m::liin::lltrlFlr.:'it
f:A3din tata ei: inaltimea la care aiunQimpreuna
este de aproximativ 18 metri. In spatele tiecarui perete, au aparut
gramezi de pamant care au format niteterase; se presupune ca aceste terase serveau la apararea promontoriuluipe post de parapete. Tnspecial primuldintre cele trei este construit din bolovaniuriai,
care cantaresc intre zece idouazeci de tone. De exemplu, un singur bolovan inalt de 8,1 m cantarete peste 300 de tone (fig.70).
Multepietre sunt inalte de 4,5 m i au intre 3 i 4,2 m in latime i
grosime. Ca iin oraul de la poale, fetele acestor bolovaniau fost
--.
Fig.70
134
Zecharia Sitchin
ramas neatini, martori muti care vorbesc despre 0 epoca misterioasa i despre constructori misterioi. Deoarece, aa cum au aratat toate studiile, blocurile gigantice de piatra au fost luate de la 0
distanta de cativa kilometri i transportate la locul constructiei peste
munti, vai, defilee i izvoare de apa.
Cum i de catre cine, i de ce?
135
REGATELE PIERDUTE
putem inchipui cum au fost extrase, carate i aezate aceste pietre... in afara cazului in care s-a folosit arta diavolului."
Squier, care a spus despre pietrele care formeaza cei trei pereti ca erau, "fara indoiala, cea mai stralucita reprezentare a stilului
denumit ciclopic existent in America" a fost fermecat i nedumerit
de multe alte caracteristici ale acestor coloi de piatra i ale altor
pietre din zona. 0 astlel de caracteristica era reprezentata de cele
trei porti dintre irurile de pereti, dintre care uneia i se spunea Poarta lui Viracocha. Aceasta poarta era 0 minune inginereasca sofisticata; in centrul peretelui frontal blocurile de piatra erau astlel plasate, incat formau 0 suprafata dreptunghiulara care ducea spre 0
deschizatura de aproximativ 1,2 m in perete. Dupa aceea, treptele
duceau la 0 terasa intre primul i al doilea perete, din care un coridor complicat se deschidea intr-un perete transversal in unghi
drept, ducand spre a doua terasa. Aici erau plasate doua intrari,
care formau un unghi i care duceau spre i prin al treilea perete.
Toti cronicarii relateaza ca aceasta poarta centrala, la fel ca
celelalte doua la extremitatile peretilor, putea fi blocata prin coborarea in deschizaturi a unor blocuri mari de piatra, special concepute.
Aceste blocuri de piatra i mecanismeIe de ridicare i coborare a
lor (pentru a deschide i bloca portile) au fost inlaturate intr-o perioada din vechime, dar anturile lasate de ele inca se pot vedea. Pe
platoul din apropiere, unde rocile au fost taiate in forme geometrice
precise care nu inseamna nimic pentru spectatorul zilelor noastre
(fig. 71a), apare un loc (fig. 71b) unde stanca taiata pare sa fi fost
modelata astlel incat sa sustina 0 nascocire mecanica
H. Ubbelohde-Doering (Kunst im Reiche der Inca) spunea
despre aceste enigmatice roci daltuite ca sunt "un model in care
fiecare
colt inseamna ceva".
': .._ _.1._1_1:_:_:
~a_.. __ ?".;...~O~ nrnmnntnrhd
c:~I::I~lllllnAi
-. - -. r
..- -..
, ..
.0.
-. .-. --"...
I'
....
,....-
... -r-~.-'
I"
136
Zecharia
Sitchin
REGATELE PIEROUTE
137
Fig.71
In fata peretilor ciclopici din aceasta zona plata se ridica movile de piatra cu nume pitoreti: Rodadero (tobogan),pe creasta caro;..., """niii ~n ,",,,,,,,,n~ '" II" +_h
c:
I :__ 1_:
__,,_-IX,
__
.
.
"
,. I
care Squier 0 descrisese ca fiind "crestata, ca i cum roca ar fi fost
stransa pe cand era inca moale" - ca plastilina - , iar apoi Tnchegata
Tnacea forma, pastrand 0 suprafata neteda i stralucitoare"; iar langa ele Chingana (Iabirint), 0 stanca ale carei fisuri naturale au fost
largite Tnmod artificial i transformate Tncoridoare, coridoare joase,
camere mici, nie i alte spalii scobite. In spatele acestor varfuri se
gasesc peste tot roci Iefuite i modelate in fete orizontale, verticale
.- ---.--------
.---.---
Incercarea care a euat ne-a fost transmisa de Garcilaso i are legatura cu Piatra Obosita. Conform acestui cronicar, unul dintre
zidarii de seama ai incailor, ca sa-i sporeasca faima, a hotarat sa
ridice piatra din locul unde 0 lasasera constructorii ei i sa 0 utilizeze Tn structura sa defensiva. "Peste 20.000 de indieni au ridicat
piatra, tragand-o cu franghii lungi. Inaintau foarte Tncet, deoarece
drumul pe care venisera era anevoios i era plin de trepte abrupte
care trebuiau urcate i coborate. Pe una dintre aceste pante, ca urmare a neatentiei oamenilor, care nu au mai tras cu aceeai putere,
greutatea rocii s-a dovedit prea mare pentru fortele celor care 0 trageau, astlel Tncat s-a rostogolit pe panta, omorand trei sau patru mii
de indieni."
Potrivit acestei legende, Tn singura ocazie cand incaii au Tncercat sa ridice I sa potrlveasca Imr-o ana conslruclle U plcUlallltlgalitica acetia au dat gre. Este limpede ca nu ei au fost cei care
au adus, au extras, au modelat i au potrivit la locurile lor fara mortar sute de alte pietre ciclopice.
Nu e de mirare ca Erich von Oaniken, care a popularizat teoria astronautilor din antichitate, dupa ce a vizitat aceasta aezare in
1980 a scris (Reise Nach Kiribati sau Pathways to the Gods, in tra-
j"o
Zecharia Sitchin
ducerea in limba engleza) ca nici "mama natura", nici incaii, ci numai astronautii din antichitate ar fi putut ridica aceste structuri monumentale i stanci cioplite ciudat. Un alt calator dinaintea lui, W.
Bryford Jones (four Faces of Peru, 1967) a afirmat, cuprins de uimire in fata blocurilor de piatra: "Cred ca nu ar fi putut fi urnite decat de un neam de uriai de pe celalalt taram." lar Hans Helfriz, cu
cativa ani inaintea lui, sustinea: "iti lasa impresia ca se afla aici de
la inceputullumii".
Cu mult timp inaintea lor, Hiram Bingham (AcrossSouthAmerica) consemna una dintre legendele locale referitoare la modul in
care aparusera aceste incredibile sculpturi in stanca i aceti pereti: "in una dintre legendele lor favorite se spune ca Inca tia 0
planta ale carei sucuri faceau suprafata unui bloc de piatra atat de
moale, incat isprava nemaivazuta era infaptuita imediat prin frecarea pietrelor cu sucul magic al acestei plante." Dar cine ar fi putut
sa ridice i sa sustina aceste pietre, pentru a Ie freca unele de alteIe?
Evident, Bingham nu a acceptat raspunsul batinailor, iar
enigma a continuat sa-I roada. ,Am vizitat Sacsahuaman de multe
ori", afirma el in Inca Land; "de fiecare data ma copleetei ma uimete. Unui indian superstitios, care vede aceti pereti pentru prima oara, trebuie sa-i fi parut construiti de zei". De ce a facut Bingham aceasta afirmatie? Oare nu pentru a exprima 0 "credinta" ingropata undeva, in adancul sufletului sau?
$i astfel ne intoarcem de unde am plecat in studiullegendelor
popoarelor din Anzi; doar ca ei pun constructiiJemegalitice pe seama unor zei i uriaicare ar fi trait in aceste tinuturi i a unui Imperiu Stravechi i a unui regat care a inceput cu 0 bagheta divina de
aur.
7
Ziuain caresoareles-a oprit
La inceput, pofta de aur a spaniolilor a fost mai mare decat uimirea in fata descoperirii Peru-ului, un pamant necunoscut de la
capatul lumii, 0 civilizatie avansata cu orae i drumuri, palate i
temple, regi i preoti, i 0 religie. Primii preoti care i-au insotit pe
conchistadori nu aveau in minte decat sa distruga orice avea de-a
face cu "idolatria" indienilor. Dar preotii care au venit dupa ei - savantii tarii lor la acea vreme - au auzit explicatii ale obiceiurilor i
credintelor localnicilor din gura unor nobili indieni care se convertisera la cretinism.
Curiozitatea preotilor spanioli a sporit atunci cand i-au dat
seama ca indienii din Anzi credeau intr-un Creator suprem i ca legendele lor pomeneau de un Potop. Dupa aceea au aflat ea multe
amanunte din acele legende locale erau ciudat de asemanatoare
cu istoriile biblice ale Genezei. Prin_urmare,era inevitabil ea printre
teoriile cele mai vechi referitoare la originea "indienilor" i a credintelor lor sa se strecoare una care sa-i asocieze cu pamanturile i
popoarele din Biblie, teorie care avea sa catige teren.
Ca in Mexic, dupa ce au fost examinate alte posibilitati, cea
mai plauzibila teorie a parut cea a israelitilor celor Zece Triburi pierdute, nu doar datorita asemanarii dintre legendele locale i cele biblice, ci i existentei unor obiceiuri printre indienii peruani, precum:
oferirea primelor fructe, 0 Sarbatoare a Ispairii la sfaritullui septembrie ce isi avea corespondent.ca moment in timp, in Ziua Ispairii de la evrei, alte ordine biblice, precum ntul clrcumclziel, aDstlnenta de la consumul de carne de animale, interdictia de a consuma pete fara solzi. in timpul Sarbatorii Primelor Fructe, indienii
rosteau cuvintele mistice yo meshica, he meshica, va meshica; iar
unii savanti spanioli au vazut in cuvantul meshicatermenul evreiesc
mashiach - Mesia.
140
Zecharia
Sitchin
ana Ira/ilia, din care provine biblicul EI; ca numele Malquis, cu care
incaii Tivenerau idolul este echivalent cu acela al zeitatii din Canaan Molekh (nStapanuln); i ca titlul regal Manco provine din aceeai radacina semita, unde Tnseamna "regen.)
Datorita acestor teorii care Ie atribuiau indienilor origini israelite i biblice, preotii catolici din Peru, dupa perioada initiala de ignorare, au Tnceput sa consemneze i sa pastreze motenirea indiana. Preoti locali, precum parintele Bias Valera, fiul unui spaniol i
al unei indience, erau Tncurajati sa consemneze Tn scris ceea ce
auzeau i tiau. La sfaritul secolului al aisprezecelea, Tnurma unu! efort sustinut al episcopului din Quito, povetile locale au fost
com pilate, toate vechile aezari tiute au fost evaluate i toate manuscrisele relevante stranse Tntr-o singura biblioteca. Multe lucruri
aflate Tntre timp se bazeaza pe datele culese atunci.
Nedumerit de toate aceste teorii i profitand de manuscrisele
stranse laolalta, un spaniol, pe numele sau Fernando Montesinos,
a sosit Tn Peru Tn 1628 i i-a petrecut tot restul vietii com piland 0
istorie i 0 preistorie cronologica i comprehensiva a peruanilor.
Peste douazeci de ani avea sa Tncheie 0 lucrare de referinta, intitulata Memorias Antiguas Historiales del Peru, pe care a depus-o Tn
biblioteca unei manastiri din San Jose de Sevilla. Acolo a zacut, uitata i nepublicata, timp de doua secole, pana cand fragmente din
ea au fost incluse Tntr-o istorie franceza a celor doua Americi. Tex-
141
Montesinos afirma ca oamenii de pe pamanturile biblice venisera TnAnzi cu mult timp Tnainte de regatele lui luda i Israel, Tnainte ca Cele Zece Triburi sa fie exilate de asirieni. Ophir Tnsui, sugera Montesinos, ar fi fost cel care s-a aflat Tn fruhtea primilor coloniti care s-au stabilit Tn Peru, dupa ce omenirea s-a raspandit pe
Pamant dupa Potop.
Legendele incae pe care le-a strans Montesinos atesta ca
Tnaintea ultimei dinastii Inca existase un imperiu stravechi. Dupa 0
perioada de progres i prosperitate au Tnceput dintr-o data rascoalele; pe cer au aparut comete, pamantul a fost zguduit de cutremure, au izbucnit razboaie. Regele care domnea la acea vreme a plecat din Cuzco i i-a dus supuii Tntr-un loc de refugiu izolat din
munti, Tampu-Tocco; doar cativa preoti au ramas TnCuzco, pentru
a Tntretine altaruJ. Tntimpul acelei epoci de nenorociri s-a pierdut tiinta scrisului.
Au trecut cateva secole. Regii veneau Tn mod regulat din
Tampu-Tocco Tn Cuzco, pentru a consulta oracolele divine. Tntr-o
zi, 0 femeie nobila a anuntat ca fiul ei Rocca a fost dus departe de
Zeul Soarelui. Peste cateva zile tanarul a reaparut, Tnvemantat Tn
haine de aur. EI a spus ca a venit vremea iertarii, dar ca oamenii
trebuie sa respecte unele porunci: motenirea tronului Tiva reveni
unui fiu pe care i-I va na$te reQeluisora sa vitreo:'t r.hi;u n::l,.::\ nl'
l::I~ltlpnmUi nascut; lar oamenii nu trebuiau sa scrie din nou. Poporul a fost de acord i s-a Tntors la Cuzco, avandu-I pe Rocca drept
rege; i s-a dat titlullnca - suveran.
"'U,,'O'<:>
n, a,a.
I i::IDla
I~allunlloram
----
142
Zecharia Sitchin
dupa Cristos), de predecesorii ei. Concluzia lui, potrivitcareia dinastia Inca era formata din paisprezece regi, inclusiv Huayna Capac, care murise la venirea spaniolilor,cu cei doi fii ai sai, a fost
confirmata de toli cercetatorii.
EIa tras concluzia ca oraul Cuzco a fost intr-adevar abandonat inainte ca acea dinastie Inca sa preia tronul.Tntot timpulcat 0. raul Cuzco a fost pustiu, douazeci i opt de regi au domnitdintr-o
stanca izolata careia i se spunea Tampu-Tocco. lar inainte de acea
epoca existase un imperiucare avea capitala la Cuzco. ~aizeci i
doi de regi au domnit atunci; dintre ei, patruzeci i ase erau regipreoli ~jaisprezece erau semi-zei,fiiai zeului Soare. lar inainte de
ei, zeii iniidomneau pe pamant.
Se crede ca Montesinos a gasit 0 copie a manuscrisului lui
Bias Valera in La paz ia oblinutpermisiunea preoli1oriezuilide acola sa copieze din ea. EI a recurs i la scrierile parintelui Miguel
Cabellode Balboa,care avea la randullui 0 versiune, potrivitcareia
primulsuveran, Manco Capac, venise in Cuzco nu direct de la lacui Titicaca, ci dintr-unloc ascuns pe nume Tampo-Tocco(/oculde
odihna cu terestre). Acolo Manco Capac "a abuzat de sora lui
Mama Occllo",de la care a avut un fiu.
Dupa ce a oblinutconfirmareaacestei informaliidin toate sursele pe care Ie avea la disozilie,Montesinosa acceptat-o ca pe un
adevar i a inceput cronicileperuane cu aventura celor patru frali
Ayar i a celor patru surori care au fost trimiiin cautarea oraului
Cuzco cu ajutorul obiectuluidin aur. Dar el a consemnat i0 versiune conform careia primulcare a fost ales conducator a fost un fra-
REGATELE PIERDUTE
143
insemna Foe; era reprezentat sub forma unei pietre care rostea
profelii.
Principala tiinla in acea vreme, afirma Montesino, era astrologia; iar scrisul era i el cunoscut i se facea pe frunze i pe pietre.
AI cincilea Capac "a reinnoit masurareatimpului" i a inceput sa inregistreze scurgerea timpului i domniile predecesorilor saL EI a introdus numaratoarea la 0 mie de ani considerata Perioada Mare,
precum i secolele i perioadelede cincizeci de ani, echivalente Jubileului biblic. Inti Capac Yupanqui a pus bazele acestui calendar i
ale acestei filozofii; el a terminat templul i a introdus venerarea unui zeu ilia Tici Vira Cocha, adica "StramoNeasemuit, Creator din
Ape".
.
in timpul domniei celui de-al doisprezecelea Capac, in CUZCQ
au ajuns veti despre debarcarea pe coasta a unor "Barbali inalli
de statura" i care se foloseau de uneltele lor de metal pentru a jefui pamantul. Dupa 0 vreme au ajuns in munli; din fericire, au starnit mania Marelui Zeu, care i-a nimicit cu focul ceresc.
Scapali de pericol, oamenii au dat uitarii poruncile i ritualurile
de venerare. "Legile iobiceiurile" stramoeti nu au mai fost respectate, iar Creatorul insui a aflat de aceste incalcari. Drept pedeapsa, a ascuns soarele; "timp de.douazeci de ore nu a mai fost
soare". Poporul a fost cuprins de spaima, au rostit rugaciuni i au
adus sacrificii in temple, pana cand soarele a reaparut. Imediat dupa aceea, regele a reintrodus vechile legi i ritualurile de venerare.
AI patruzecilea Capac care a venit pe tronul din Cuzco a infiinlat 0 academie pentru studiul astronomiei i astrologiei i pentru
determinarea
Peru, Pirua Manco (de unde i numele de Peru). EI a fost cel care,
dupa ce a ajuns la locul ales, a dat de tire ca intenlionasa ridice
_=:': ..- ---: A ~:. ,~~ ...~"I" 1nC!ntit riA nAVA!::tA !::i!::lJrori (mai bine
zis, de surori-neveste); una dintre ele fiind insarcinata cu un fiu deallui care va purta numele de Manco Capac. Acest fiu va construi
in Cuzco templul inchinat Marelui Zeu Viracocha; prin urmare, din
acea vreme a inceput istoria acelui imperiu vechi i au inceput i
cronicile. Manco Capac a fost venerat ca Fiu al Soarelui, primul din
aisprezece regi considerat astfel. in epoca sa erau veneratei alte
zeitali, printre care Pamantul-Mama, i un alt zeu al carui nume
an de domnie se implineau doua mii cinci sute de ani de la Momentul Zero, care ar fi fost Potopul, din cate presupunea Montesinos.
De asemenea, se implineau doua mii de ani de cand regii incepusera sa aomneasca peSltf \.IUL\;U,UcUVllLQ Q
,..; ...,I: w':.:, .wt/lui i s-a conferit un nou titlu, Pachacuti (Reformatorul). Urrnaii sai
la tron au incurajat la randullor studiul astronomiei; unul dintre ei a
introdus un an bisect, care avea 0 zi in plus la fiecare palru ani i
un intreg an in plus la fiecare patru sute de.ani.
Tn timpul domniei celui de-al cincizeci i optulea monarh,
"Cand s-a Tncheiatal PatruleaSoare", se implineau 2 900 de ani.de
144
Zecharia Sitchin
-. .
__0"0.1-
..
-.-
,,__ .UIII_III
~au
REGATELE PIERDUTE
145
timpului.
Tntimpul domniei celui de-al nouazecilea rege s-a incheiat al
patrulea mileniuincepand din Momentul Zero. Monarhia de la Tampu-Tocco era slabita i ineficienta la acea vreme. Triburile care ii erau credincioase erau venic atacate'detriburile vecine. efii de trib
nu au mai platit tribut autoritatii centrale. Obiceiurile au fost corupte,
au inceput sa se faca auzite blasfemii. Tnaceste condi~i, 0 printesa
care descindea din Fiii Soarelui, Mama Ciboca, a salvat dinastia.
Ea a dat de tire ca tanarul ei fiu, care era atat de chipe incat admiratorii lui ii spuneau Inca, era destinat sa urce pe tronul din vechea capitala, Cuzco. EI a disparut in chip m!raculos i s-a intors
invemantat in haine de aur, spunand ca Zeul Soarelui II ridicase
la cer, II inzestrase cu tiinteie secrete i Ii spusese sa-i duca poporul inapoi in Cuzco. Numele lui era Rocca; a fast primul din dinastia Inca care a sfarit ruinos,in mainiie spaniolilor.
Montesinos a incercat sa puna aceste evenimentein ordine i
a afirmat ca trecuse sau incepuse 0 perioada numita "Soarele". Nu
se tie cu siguranta la ce perioada (in ani) se gandea el, dar se pare ca se raporta la unele legendeandine referitoare la unii "sori" din
trecutulpoporului.
146
Z6charia
Sitchin
riodic. Toate acestea (!?i IT!ult9alfe!9) erau caracteristici ale civilizatiei sumeriene, care a inflorit in jurul anului 3800 inainte de Cristos,
i ale civilizatiei egiptene, care i-a urmat, in anul 3100 inainte riA
:.:_:__. .: ...;,~ IQIIIIII\"C11Itf
CI(;IVlllzaJlel sumenene a fost cea din
Valea Indului, care a atins apogeul in jurul anului 2900 inainte de
Cristos.
Ds ce nu ar fi fost posibil ca aceasta civilizalie sa apara i in
Anzi? Pentru ca nu soar fiputut, in absenta unor contacte intre Lumea Antica i Lumea Noua. Dar ar fi fost posibil, daca aceia care
au
tjjnl~le au tost zeii, care erau la acea vreme raspanditi pe
tot daruit
Pamantul.
REGATELE PIERDUTE
147
poatefi dovedita.
I "'\:Iala
I rei
Ferestre".
Nu este nimic surprinzator in faptul ca un loc a devenit cunoscut pentru terestrele sale, de vreme ce in Cuzco nic; 0 casa, de la
cea mai umila pana la cea mai luxoasa, nu avea terestre. Faptul ca
un loc a devenit cunoscut pentru ca avea un anumit numar de terestre - tre; - se datoreaza unicitatii sale, vechimii sale sau caracteruJui sacru al unei structuri de acest tel. Aceasta afirmatie este vala-
148
Zecharia Sitchin
..
149
REGATELE PIERDUTE
. ~
- -- :: _ ~_
n_ .
... conco
paIL!::.UII.LIUt;U IreITerestre.
"Machu Picchu sau Marele Picchu, este denumirea in limba
Fig.72
150
Zecharia Sitchin
151
REGATElE PIERDUTE
Fig.73
forma poligonala. Datoritamoduluiin care sunt taiate, Iefuite i potrivite fara mortar pot fi dispuse in aceeai clasa cu blocurile uriae
de piatra i constructiile megalitice de la Sacsahuaman; mai mult,
unul dintre blocurile de aici are 0 forma poligonala care intrece tot
ceea ce am vazut in Guzco, avand treizeci i doua de unghiuri.
Templul celor Trei Ferestre se afla in partea de est a Pietei
Sacre; blocurile uriae de piatra care formeaza peretele de la rasarit il inalta cu mult deasupra teraselor de la vest (fig 73), in timp
ce perspectiva asupra partii de est se desfaoara nestingherita, datorita celor trei ferestre (fig. 74). Pervazul ferestrelor are forma trapezoidala i a fost fasonat din blocurile uriae de piatra care formeaza peretele. Ga i la Sacsahuaman i Guzco,taierea, Iefuirea
--
Fig.74
152
Zecharia Sitchin
"-
':?t:t'1!'.~.:J'.,
T.'-
Trontn ,..:_..____
due de Ja marginea
dinspre nord a Pietei
Sacre in susul unui
deal al carui v&rf a
fost aplatizat pentru a
fi intrebuintat ca platform4 pentru Intihua-
'~\:"_~-:~'>::C.:'.
'
'/,:,:'
-~.~~1::.."__
.'
~_ --J:~-~"."::"!1
.~~~~:r.~.:..~f...~nI.~~
. .,.r.1 ')..,?-,.,.~:
';"~"~;~~'
..":;'" '\'.
. ~...~':~
t"".1
_
,.,.,'
::!1..~,~J\
..
' ' . </11~,.'
r.JJi ;fS::
~... ,. '.
':. "~?..I.'",,,,,
iii
~~
I_,.:
..'
.
,
j.
;)tJ;;':~
::.,~_ ":.~:~~':;~:; :""
:
.',":~'~?:::
'
*i:::~.
"'-
'It.~.W'i
. -_"
~_l"""
~i\ (.
~.'
. ...j~~':.,
- l6. .'.-:'
"/II
" ".
,/,,.
~.."
, ,'(
,..
..:.,...;'
.oi.I..
. .'
.,,,~
_
''''''--:t.....
:,_.. !.J..,.:""'- \'~";~i.A
,. ~': . '. ~
~ v1""~1~'~t"~:~~~":'l~"~";""~':";.'~'I"I';~""
~~.,
,;I'
tJl".
~I,
Fig.75
REGATELE PIERDUTE
153
--
154
Zecharia Sitchin
155
REGATELE PIEROUTE
Fig.77
Caracterul sacru al pietrei din Machu Picchu nu se datoreaza
varfului ei ascutit, ci constructiilor din interior. Inauntrul acestei
stanciuria!':A;Ifnc:tc:<>n<>t);:.~.'" --.:': _ ~__:::,~;,... ;;/llIluut#Ii:Ua
artificial pentru a se obtine forme geometrice precise care seamana,
dar nu sunt identice: scari, buturugi, margini i stalpi (fig. 78). Pe
langa aceasta, interiorul a fost impodoblt cu lucrari din granit alb i
ashlad din cea mal pura culoare i de cea mai buna calitate. Complexitatea interiorului este sporita de nielede piatra. Bingham presupuneea ca grota naturala initiala a fost largita pentru a adaposti
mumiile regilor, care erau aduse aici deoarece locul era sacru. Oar
Fig.78
--156
'-~
Zecharia Sitchin
ficii i a aezat 0 ua de aur peste .fereastra din Capac Tocco i a poruncit
ca, incepAnd din acel moment, localitatea sa fie venerata de toti, facAnd din
ea un loc sacru destinat rugaciunilor,
sacrificiilor i oracolelor. Dupa ce a faptuit toate acestea, s-a intors in Cuzco."
Personajul care se afla in centrul
acestei relatari,al noualea Inca, era Titu
Fig.79
RafaelLarcoHnvlQ
ri.. ..v
"',,
~~ ~
-- .:..::::
:'_._ "",.""",
~--~
157
Vues de Cordil/creset Monuments des Peuples Indigenes de l'Amerique (1824). "Recent a aparut un semn de inrebare
damentala
de los Indios del Nuevo Mundo (Valencia, 1610),pagina 91, risipete orice indoiala in
aceasta privinla". Dupa ce analizeaza hieroglifele mexicane, parintele Garcia adauga: "La inceputul campaniei de cucerire indienii din
Peru se confesau pictAndcaractere care infaliau cele Zece Porunci i incalcarile pe care Ie comisesera." Se poate trage concluzia ca
indienii din Peruse aflau in posesia unui sistem de scriere ale carui
simboluri erau insa mai grosolane decat hieroglifele mexicane; in
general, oamenii se foloseau de quippus.
Humboldt relateaza i 0 alta intAmplare: pe cand se afla in
Lima, a auzit de un misionar pe nume Narcisse Gilbar, care gasise,
printre bunurile indienilor Panos, de pe malurile raului Ucayale la
nord de Lima, 0 carte din frunze indoite, asemanatoarecu cele utilizate de azteci in Mexic; dar nimeni din Lima nu a putut sa 0 deslueasca. "Indienii i-ar fi spus misionarului ca in carte se povestea
despre razboaie i calatorii de demult.."
Tn1885, Ribero i yon Tschudi au povestit despre alte descoperiri i au conchis ca in Peru existase un sistem de scriere, Tnafara de quippus. Von Tschudi, in relatarea pe care 0 face despre
calatoriile sale (ReisendurchSudamerika)vorbetedespre uimirea
na
~~ro
~irnti.
'" ,
: _A_..I I _ _ _
r.
~._I''''''
#0
""'" 10..1
'_
II.all
158
Zecharia Sitchin
.~
.
.,
r ,r.~rt
~~1~7/"
t
~'1tr.1A;;I;'I';;;;'~"'"
~flfJ
"~'~
o I
t~.~1.:~m;rjx.;'~lh"I..I-"II~~~.l /
",\.A!t
III"f"04.tJ."Io-lf:t
If .&iu", .:,""11I
1H""~11JI\~1 ~
If/I" , r-r
t W."., ",,~~o..t""II"
\
'l'lltA7't.",g(f
11,,"'t Jf\..a/l1:Ul-.'''
l~~I~ttfX m""'lk~"","t:a';:~:~f}-J
I"" n~111/'
11~~;:'~IJIIIII~:'ttuJllJv'e,.d'f't.A
IG6' RhI;!:."
It.':;I""'I"1J
'.~iD
IU"II.: \
"'-t,}
ts
"tntal"'"
.ls~uCI
6c!LLI/I'oIOf~,.
~IIII"IIIIIf/'/I/r.rmlll"t."~.I\III"I",
",,,j)&\WlU"IIIU'18' 11/',lid"
"
.. ..rt"'I-t&/'t,,~IUAJI\.'''''*I.blll
1
A'f.$ltA sa1 "'lI.lfllsClO'''1,ltIu'n:':''N.'1t ~
Sllligl~"'lr~''''a':III\1f'$''1II
".,
;'~"tIIl,&""!:I"..
WllllhS-!SU~~"'X-,."""
.
-.n '.. ~.s""+'-A
'I\/i'-f .(I r,.. t '::L..-..
.'tfU.M.tY"~"'tl,1tt~
" ~")1
,ItU't.~I',.\:It.,;:
a
ot
1'\.~~.!:..'L"'iMt...~
L
.'L__
-
timp".
Arthur Posnansky (Guia General //Iustradade Tiahuanacli)a
gasit i alte inscriptii pe pietre in cele doua insule sacre de pe lacul
Titicaca. EIa subliniat ca erau identice cu cele gasite pe Insula Patelui (fig.80b), concluzie pe care 0 impartaesc astazi foarte multi
cercetatori.Oarse tie ca scrierea din Insula Pateluiapartine familiei sistemelorde scriere indoeuropene din Valea Indului i de la hititi. 0 trasaturacomuna tuturor acestor scrieri (incluzandu-Ie pe ceIe de pe malullacului Titicaca) este sistemullor "ca vita la arat"; pe
primul rand, scrierea incepe de la stanga i se termina la dreapta;
pe al doilea rand, incepe de la dreapta i se termina la stAnga; pe
randul al treilea, incepe de la stanga, i aa mai departe.
Nu intram acum in detalii privind modul in care 0 scriere asemanatoarecu cea hitita (fig. 80c) a ajuns pe malullacului Titicaca,
ci dorim doar sa subliniem ca s-a confirmat existenta unuia sau a
mai multor sistemede scriere in Peru-ulantic. ~i din acest punct de
vedere, informatiilefurnizate de Montesinos s-au dovedit corecte.
in pofida tuturor acestor dovezi, cititorului ii vine inca greu sa
accepte concluzia inevitabila, respectiv existentain Anzi, in jurul anului 2400 inainte de Cristos, a unei civilizatii similare celei din Europa antica; exista totui dovezi suplimentarein acest sens.
Cercetatorii au ignorat cu desavarire afirmatiile repetate din
legendele andine referitoare la un intuneric infricoator survenit in
vremurile de demult. Nimeni nu s-a intrebat daca nu cumva acest
intuneric
c
Flg.SO
A plecatpe urmeleinscriptiei,in loculundefusesedescoperita. resDectivDe m;!h all;!~lIllIi Titi,.",,.,,, C'>;r;ft+~I~""~'- L::: :.:__"::..
satul Copacabana, aflat pe malullacului,
a confirmat ca scrierea e-
ra cunoscuta prin partea locului, dar a sustinut ca data din perioada de dupa cucerire. Explicatia nu era deloc satisfacatoare, avand
in vedere ca, daca indienii nu ar fi avut propriul sistem de scriere,
ar fi adoptat alfabetullatin 0 data cu venirea spaniolilor pentru a se
exprima. Chiar daca aceasta scriere hieroglifica soar fi dezvoltat dupa cucerire, scria Jorge Cornejo Bouroncle (La Idolatria en el
antiguo Peru), "originile sale trebuie sa fi fost mai indepartate in
-"
---
-.--
159
REGATELE PIERDUTE
- soarele
- este
ace-
160
Zecharia
Sitchin
161
Cercetatorii auincercatmultavremesa descifrezeaceastalegenda din Capitolul1 0 al Cartii lui losua. Unii 0 considera pura fictiune, altii vad in ea ecourile unui mit, iar altii 0 pun pe seama unei
eclipse de soare neobinuitde lungi. Oar astfel de eclipse nu se cunosc, iar legenda nu vorbete despre disparitia soarelui. Dimpotriva, se raporteaza la un eveniment cand soarele a mai fost inca vazut i a stralucit pe cer "0 zi intreaga"
- de
exemplu douazeci de
ore.
.....
"'. :
--'
:;; ;;:~~~..;;
162
Zecharia Sitchin
tile biblice despre patriarhii evrei intr-un context mai larg de evenimente cunoscute din Mesopotamia i Egipt. Tnurma publicarii concluziilor noastre (in 1985), doi arheologi, cercetatori eminenli ai Bibliei, John J. Bimson i David Livingston au efectuat un studiu aprofundat(BiblicalArcheologicalReview, septembrie octombrie 1987)
i au ajuns la concluzia ca Exodul a avut loc in jurul anului 1460 inainte de Cristos. Pe IAngapropriile descopeririarheologice i analiza unor perioade din epoca bronzului in Orientul Apropiat, datele
biblice i metoda de calcul folosita au fost aceleaicu cele utilizate
de noi acum doi ani. (Atunci am explicat i de ce am ales sa reconciliem cele doua surse de date biblice, datand Exodul in anul 1433
inainte de Cristos mai degraba decat in 1460inainte de Cristos).
De vreme ce israelilii au ratacit prin deertulSinai timp de patruzeci de ani, intrarea in Canaan a avut loc in 1393inainte de Cristos; intamplarea la care a asistat losua a avut loc curand dupa aceea.
Tntrebarea care se ridica acum este urmatoarea: oare fenomenul opus, noaptea prelungita, a avut loc in Anzi in acelai timp?
Din nefericire, scrierile lui Montesinos care au ajuns in mainile
cercetatorilor moderni nu precizeaza anii intre care au domnit regii.
Montesinos ne spune doar ca evenimentul a avut loc in al treilea an
al domniei lui Titu Yupanqui Pachacuti II. Pentru a afla anul, va trebui sa calculam in ambele sensuri. Ni s-a spus ca primii 1.000 de ani
x --_!
.
..
. 1"''''''
_
..,,- - -11".011.._
trulea i al cincisprezecelea monarh au domnit in total in jur de 500
de ani, plasand domnia lui Titu Yupanqui Pachacuti in jurul anului
1400 inainte de Cristos. Daca facem un calcul in sens invers, pornind de la al treizeci i doilea rege (830 inainte de Cristos), oblinem
564 ca fiind numarul de ani intre domniile monarhilor al patrulea i
al cincisprezecelea, deci obtinem anul 1394 pentru domnia lui Titu
Yupanqui Pachacuti II.
Oricum am lua-o, evenimentul care a fost observat in Anzi a
rli~nllnom
REGATELE PIERDUTE
163
avut loc la 0 data care coincidecu datele biblice i cu cele din Teotihuacan.
Concluzia care se impune este cat se poate de clara:
ZIUA TN CARE SOARELE S-A OPRIT TN CANAAN COINCIDE CU NOAPTEA FARA SFAR$IT DIN CELE DouA AMERICI.
Evenimentul astlel confirmat reprezinta 0 dovada indiscutabila
a veridicitatii legendelor andine despre Vechiul Imperiu, infiintat
atunci cand zeii Ie-au daruit oamenilor 0 bagheta de aur, pe malul
lacului Titicaca.
--,-..,
_.----
.1
(,
REGATELE PIERDUTE
165
t:,
8
Caile cerului
Cerurile vorbesedespre gloria Domnului
lar bolta Ii dezvaluie luerarea meteugita.
a zi Ii optete alteia
Noaptea sta la stat eu noaptea
Fara euvinte, tara sa vorbeasea
Fara sa Ii se auda voeea.
Pe tot Pamantullinia lor s-a dus,
Pana la eapatullumii ajunge mesajullor
In ele a pus EI Soarele sa-i instaleze eorful
AsUel sunt descrise in Psalmi minunile din ceruri i miraculoasele zile i nopti care se succed pe masura ce Pamantul se rotete
in jurul axei sale (biblica "linie" care strapunge Pamantul)i descrie
orbita sa in jurul SoareJui,aflat in centrul tuturor (ca un stapan in
cortul sau). ,,Ziuaeste a ta i noaptea de asemenea; tu ai dat lumina i soarele... Vara i iarna de tine au fost create."
Timp de cateva milenii, de cand omul a cunoscut civilizatia,
preotii-astronomi au privit spre cer cautand indrumare pentru oameni sau pentru Pamant; de la zigguratele din Sumer i Babilon,
pana la templele din Egipt, cercul de piatra de la Stonehenge sau
Caracol din Chichen Itza. Micarilecereti complicate ale stelelor i
planetelor au fost observate, calculate i consemnate; i, pentru a
facA aCA~tA nh~Arv::ltii nnc::ihilA 7innllr:1tAI.. t..mnl..l.. ",i "h"o."...t,.....
rele au fost aliniate pe directii precise i prevazute cu deschizaturi
i alte caracteristici structurale care lasa lumina Soarelui sau a altei
stele sa intre ca raza la echinoctii sau la solstitii.
De ce a facut omul atatea eforturi? Ca sa vada ce, ca sa determine ce?
Cercetatorii obinuiesc sa puna aceste preocupari legate de
astronomie ale oamenilor din antichitate pe seama cerintelor unei
,.. -.-----
166
Zecharia Sitchin
doussprezecea planets noi am determinat ca acest lucru s-a intamplat cu 432.000 de ani inainte de Potop - 0 perioada echivalenta cu
120 de orbit-a ale lui Nibiru, orbite care pentru Anunnaki reprezinta
un singur an, dar pentru pamanteni reprezinta 3600 de ani pamanteni. Ei veneau i plecau intre Nibiru i Pamant de fiecare data cand
planeta lor se apropia de Soare (i de Pamant), cand trecea intre
Jupiter i Marte; i nu avem nici 0 indoiala ca sumerienii au inceput
sa fie preocupati de astronomie nu pentru a ti cand sa semene, ci
pentru a vedea i sarbatori intoarcerea Stapanului Ceresc.
De aceea, credem noi, au devenit oamenii astronomi. De aceea, pe masura ce timpul a trecut i Nibiru nu a mai fost vSzuta,
Omul a oautat semne bune i rele in fenomenele care puteau fi vazute, iar 0 observatie astronomica a condus la alta. $i se pot aduce
dovezi indiscutabile in sprijinul ideii ca orientarile astronomice, alinlerile i impartirile cereti care au inceput in Sumer pot fi intalnite
i in Anzi.
in urma cu patru mii de ani inainte de Cristos, potrivit textelor
sumeriene, conducatorul din Nibiru, Anu, i sotia lui, Antu, au facut
o vizita pe Pamant. in onoarea lor a fost ridicata 0 incinta sacra noua, intr-un loc care mai tarziu avea sa fie cunoscut sub numele de
Uruk (Erech in Biblie). Pe tablitele de argila s-a pastrat un text care
descrie noaptea pe care au petrecut-o aici. Seara masa ceremoniala a inceput cu ritualul spalarii mainilor 0 data cu ivirea unui semn
ceresc: aparitia lui Jupiter, Venus, Mercur, Saturn, Marte i a Lunii.
Apoi s-a servit prima parte a mesei, dupa care a urmat 0 pauza. in
timp ce un grup de preoti a inceput sa cante imnul Kakkab Anu Etellu Shamame ("Planeta lui Anu apare pe cer"), un preot-astronom,'
aflat "pe cea mai de sus treapta a turnului din templu", veghea aparitia Planetei
lui Anu, Nibiru. Cand planeta a fost vazuta, preotii au
':'-_!!!'
~
._ _,___ __
,,
foIla.,gLg
REGATELE PIERDUTE
if'.
167
168
Zecharia
Sitchin
169
REGATELE PIERDUTE
I..
,"
, .
Y;A ___,
_~
11..____
mor, semnUi pentru Dumnezeu era 0 stea"; la fel, in Egipt, in "texteIe hieroglifice, trei stele reprezentau mai multi zei". EI a mai observat ca in panteonul hindu, zeii cei mai venerati in temple erau Indra
(,,liua adusa de soare") i Ushas (,Zori"), zei care aveau legatura
cu rasaritul soarelui.
Privind spre Egipt, unde vechile temple inca se inalta iar arhitectura lor poate fi studiata in detaliu, Lockyer a admis ca in antichitate templele erau fie temple ale Soarelui, fie temple ale stelelor.
- _.
.- .~._--
Zecharia
170
Sitchin
..,
...,
UOOI.C.
tt
wwr..
-II:I
III
II I;: I.G.
'c
-'
--.
It' - -
'~::('t,
II:
at
I..
'-'. =:.
IB
Illlil!JIiI'I
. ~
'!!~
Flg.82
171
PIERDUTE
- mutarea
interveneai 0 alta modificare importantacare afecta solstitiile: unghiul dintre extremitali1ela care soarele putea fi vazut se diminua
mereu!Cu timpul, micarile Soarelui pareau influenlate de un alt element in relatia Pamant-Soare.
Astronomii au descoperit ca oblicitatea Pamantului,inclinarea
axei sale in raport cu orbitasa in jurul soarelui nu a fost intotdeauna cea prezenta (undeva sub 23'30'). Tnclinareasa variaza cu l' la
fiecare 7.000 de ani, scazand la 21' inainte sa inceapa sa creasca
din nou peste valoarea de 24'. Rolf MOiler,care a aplicat acest fapt
la arheologia andeeana (Der Himmel uber dem Menschen der
Steinzeiti alte studii) a calculat ca, daca vestigiile arheologice ar
fi orientate cu 0 inclinare de 24', ar insemna ca au fost construite
in urma cu cel pUlin 4.000 de ani.
Anli~~rg~
oM!
..
. REGATELE
!:Il"o~toi ,"",.,..,.1",""-
- :~::::__:_ _IW':
:_ ;,,; U\:l
~~~
172
,~.:"L.
Zecharia
Sitchin
~I
__
,..,.IIIIQVC;ua.
Inainte de cercetarile sale de la Machu Picchu, MOilera investigat in detaliu caracteristicile arheoastronomice de la Tiahuanacu
i Cuzco. 0 veche gravura spaniola in lemn (fig. 83 a) i-a sugerat
ca Marele Templu al Soarelui de la Cuzco era astlel construit, incat
razele soarelui cadeau direct pe Cel mai sfant dintre cele sfinte la
momentul rasaritului in ziua solstitiului de iarna. Aplicand teoriile lui
Lockyer la Coricancha, MOiler a putut calcula i demonstra ca
---
173
REGATELE PIERDUTE
..
.' ,r,
.,
,:"',,
. .
';':;f':~".~:~. ~r.."
'
,:. .'.,,',,'.
"
/.\
'~>~"'"
;~
,~~
hI
_!~~;::"Jli 'j ,I
t"~;""1
:.':.:p
f~.;'C'
.
~j ,'~.;~:::<:':_',i'I'~:'
.:i:.;.,,',. ~ ' .,
,..f
. . . 1'.l"{l:(.I,.t~'t":".-'~1'
, .'.
~~:,."\
c..
- \,(';.r;.
I 'I. -', l .
")
.. ~ , "~. ,
, ~ ,!,,~-~~
!iM~' \"~.,' ~,.:'.!..'"(~' ,.:.,
,.~._.II;'>I~~
.~lJ{;-.:.
II
~
. " : '.
'.,.:
,:-'-"
.:.,.,__~_._,.._,.,.-:
u.rl'..:.~..:'_;",.'.4:
.i
:,
a"
o
,....
b
Fig.83
vest
- --..
174
Zecharia Sitchin
sitateaArizona,D.S. Dearbon I
R.E. White (Archaeoastronomy
at Machu Picchu) au investigat
aceleai obiectivecu instrumente multmai precise. Ei au confirmat orientarile astronomice ale
pietrei Intihuatana i ale celor
FI9.84"
doua ferestre din Torreon (unde
perspectiva se desfaoara din
varful pietrei sacre, prin crestaturile i marginilesale). Nu s-au implica!,totui, in discutia deschisa de Mullerasupra datel structuriL
Niciei, nici Mullernu au incercat sa stabileasca rolulcelor Trei Ferestre, cea mai veche structura megalitica,in observarea astronomica. Parerea noastra este ca rezultatele ar fifost imai surprinzatoare.
Cu toate acestea, Mullera studiat orientarea peretilor megaliticidin Cuzco. Concluzia sa a avut implicatiihotaratoare care au
fost ignorate "Acetipereti au fost ridicatiintre anii4000 inainte de
Cristos i 2000 inainte de Cristos" (Sonne, Mond und Sterne uber
dem Recih der Inka). Consecinta este ca structurilemegalitice (de
la Cuzco, Sacsahuaman i Machu Picchu, cel putin)dateaza dinainte de anul 2000 inainte de Cristos, perioada cand au fost ridicate
Intihuatana i Torreon la Machu Picchu. Cu alte cuvinte, pentru
Mullerstructuriledin epoca preincaa fusesera realizate pe parcursui a doua ere zodiacale: cele megalitice apartineau zodiei Taurului, cele din timpulVechiuluiImperiui de la Tampu-Toccoapartineau zodiei Berbecului.
in OrientulAntic,schimbarea cauzata de precesiune necesita
reformarea periodica a calendaruluisumerian initial.in anul 2000 inainte de Cristos, 0 data cu trecerea ciA1;:1
7nnb T,,"r"l,,; 1- --- OtllUtll,;UIUI
a avut 10C0 schimbare majora, insotita de mari micari
religioase. Spre uimirea multora (dar nu i a noastra), astlel de
schimbari i reforme s-au produs iin Anzi.
Faptul ca popoarele din Anziaveau un calendar ar fitrebuit sa
se impuna de la sine in urma scrierilorluiMontesinosia altor cronicari, care mentionau repetate reforme ale calendaruluiefectuate
de numeroi regi. Cu toate acestea, numai dupa ce au fost efectu'
::J L
,~-~.
__ul_'__'_'
~\..J
~
:,
175
REGATELE PIERDUTE
ate mai multe studii, incepandcu anii'30, s-a confirmatca
aceste
Calendarias
alte scrieri),a prezentat dovezi arheologice in sprijinulacestor concluzii:un toiag, instrumentde masurare a timpului,i0 vaza, gasite
in ruinele templului Pachacamac, pe care erau marcate patru perioade a cate douasprezece diviziunicu ajutorul unei liniii al unor
puncte, similare cu cele ale mayailori olmecilor.
PotrivitparinteluiMolina,incaii"incepeau sa numere anulla
mijloculluimai, cu cateva zilein plus sau in minus, in prima faza a
lunii",in timpulsacrificiilor,preotiicantau imnuri:,,0, Creatorule, 0,
Soare, 0, Tunet, sa ramai venic tanar i sa nu imbatraneti; vegheaza ca lucrurilesa fie in pace; vegheaza ca oamenii sa se inmulteasca i ca hrana lor i toate lucrurile lor sa fie din belug.1I
Calendarul gregorian a fost introdus in Cuzco abia dupa
moartea lui Molina, deci ziua de Anul Nou despre care vorbea el
trebuie sa fi fost 25 mai sau in jurul acelei date. Tumurile de obser-
'I
"''''UIQ.
Dupa cum am aratat, piatra Intihuatana de la Machu Picchu ajuta nu doar la determinarea solstitiilor, ci i a echinoctiilor (cand ziua i noaptea sunt egale cand soarele se afla deasupra Ecuato-
_. --
176
Zecharia Sitchin
ca Inca1Inu erau doar familiarizati cu zodiacul (i cu lunile corespunzatoare zodiilor), dar aveau i denumiri diferite pentru
ele. Spre surprinderea cercetatorilor (nu i a noastra), denumirile
seamana izbitor cu cele pe care Ie cunoatemfoarte bine i care ii
au originea in Sumer. Astlel, ianuarie, luna Varsatorului, era inchinata lui Mama Cocha i lui Capac Cocha, Apei Mame i Stapanului Apei. Martie, luna Berbecului, cand prima faza a astrului lunii
lIIunSlrat
177
REGATELE PIERDUTE
diacala.Estesemnificativca primul ~
sector,situatpe pantadin Sacsa- \~.
mS!0ElIl~
'., - ~.!h..,_.,or"
~f~,
, '. ',__,
." .~.,," '
"iJ ll~,
--,..~~~..~
178
Zecharia
Sitchin
+- --"-
-::.: ":_;:"_:":
unaa luniloranului.
Toti cercetatorii sunt de acord ca acest obiect dateaza din perioada preincaa. Nici unul nu a demonstat, totui, cat de mult seamana cu piatra calendaristica descoperita fa Tikal - poate pentru ca
astlel ar pune i mai mult in dificultate teoria conform careia intre
America Centrala i America de Sud nu a existat nici un contact.
179
REGATELE PIERDUTE
Relacion
180
Zecharia
a dorit sa glorifice dinastia Inca in ochii spaniolilor. Salcamayhuaafirma ca primul rege din dinastia Inca a fost cel care le-a poruncit
fierarilor "sa fabrice 0 placa plata din aur, care insemna ca exista
un singur creator al cerului i al pamantului".Salcamayhuai-a ilustrat spusele cu un desen: placa avea forma neobinuitaa unui oval.
Aceasta prima reprezentarea fost inlocuita cu 0 placa rotunda
atunci cand urmatorul monarh a declarat soarele zeitatea suprema.
Monarhul care a venit dupa acesta a revenit la placa de forma 0vala, fiind "un mare duman al idolilor; elle-a poruncit oamenilor sa
nu mai venereze soarele i luna",ci, mai degraba, corpul ceresc reprez6iitat de placa ovala. EI a fost cel care a dat ordin sa se puna
imagini de jur-imprejurul placii. Salcamayhuase referea la placa 0vala ca la un simbol al "Creatorului",accentuand faptul ca nu intelegea prin aceasta soarele, deoarece imagini ale soarelui i lunii erau dispuse in jurul ovalului. Pentru a-i ilustra spusele, Salcamayhua a desenat un oval mare inconjurat de doua cercuri mai mici.
Piesa din centru a ramas astlel, cu ovalul in partea superioara, pana in vremea lui Inca Huascar, unul dintre cei doi frati vitregi care ii disputau tronul, atuncicand au sosit spaniolii. EI a inlaturat ovalul i I-a inlocuit "cu 0 placa rotunda, la fel ca un soare cu
raze." "Huascar Inca a aezat imaginea soarelui acolo unde fusese
cea a Creatorului". in acest fel, prin alternarea credintelor religioase, s-a ajuns din nou la un panteon in care soarele era zeitatea suprema, nu Viracocha. Pentru a semnifica faptul ca el era motenitorul de drept al tronului, Huascari-a adaugat epitetullnti ("SoareIe"); aadar el, nu fratele sau vitreg, era adevaratul descendent din
Fiii Soarelui.
Salcamayhua a explicat ca peretele in triunghi, avand ovalul
in centru, rezuma "ceea ce credeau paganii" despre cer i pamant,
si ~ ilw::tr::d,.." IIn ,.j~...~... ;
~:~_:.._:..:_"':_ .,,""~a IUInuascar, care a inlocuit ovalul cu imaginea Soarelui. Schita s-a pastrat printre
hartiile lui Francisco de Avila, cel care I-a chestionat pe Salcamayhua, dar i pe altii in legatura cu semnificatia reprezentarii. Avila a
notat pe schita :}i cateva explicatii ale imaginilor, in limbile locale
quechus i aymara:}i in spaniola sa castiliana. Daca se inlatura aceste notatii, se obtine 0 reprezentarefidela a imaginilor infati:}ate
deasupra altarului (infati:}atprin obiectul dreptunghiularha:}uratdin
181
REGATELE PIERDUTE
Sitchin
~~
- suma
.---
182
Zecharia
Sitchin
IlIn;)
REGATELE PIERDUTE
183
---
184
~..~~~
__1
Zecharia
Sitchin
9
Oraepierdutei regasite
Descoperirea legendei Genezei Tnvarianta sa mesopotamiana iniliala pe perelii templului inca Celui Mai Sfant ridica 0 mullime
de Tntrebari. Prima i cea mai evidenta dintre acestea este: cum?
Cum au aflat incaii aceste legende,i nu doar Tnliniimari. aa cum
au devenit cunoscute peste tot Tnlume (crearea primului cuplu, Potopul), ci Tndetaliu, urmand Povestea Crealiei, demonstrand inclusiv cunotinle despre sistemul solar i des pre orbita planetei Nibiru.
Unraspuns posibilar fi acela ca incaiidelineauaceste cunotinle din vremuri imemoriale, aducandu-Ie cu ei TnAnzi. 0 alta
posibilitate ar fi ca Ie-au au zit de la alte popoare pe care Ie-au Tntalnit pe aceste pamanturi.
in absenla documentelor scrise, care se gasesc TnOrientul Apropiat, raspunsulla aceasta Tntrebare depinde Tnmare masura de
raspunsulla alta: Cine erau, de fapt, incaii?
Cartea Relacion a lui Salcamayhua este un bun exemplu alTncercarii incailor de a perpetua un tel de propaganda de stat; atribuirea numelui venerat Manco Capac primului monarh Inca, Inca
Rocca, pentru a-i face pe cei pe care Ticotropisera sa creada ca
primul Inca era adevaratul "Fiu al Soarelui", ieit direct din apele
lacului sacru Titicaca. De fapt, dinastia Inca a Tnceput cu aproxi-
vor-
186
i.
Zecharia
187
REGATELE PIERDUTE
Sitchin
i a fost motivul principal pentru care s-a organizat 0 expeditie condusa de colonelul Percy Fawcett, a carui misterioasa disparitie in'
jungla face inca obiectul articolelor de senzatie.
Nu vrem sa spunem prin aceasta ca nu exista ruine stravechi
ale unor aezari situate de-a lungul unui drum care strabate continentul sud-american,din Guyana i Venezuela, pana in Ecuador i
Peru. in rapoartele lui Humboldt despre calatoriile sale de-a lungul
i de-a latul continentului se pomenete 0 traditie care spune ca
oamenii de peste mari au debarcat in Venezuela i au pornit spre
interiorul continentului; iar raul principal din valea Cuzco, Urubamba, nu este decat un afluent al Amazonului. Echipe arheologice
braziliene oficiale au vizitat numeroase aezari (fara a efectua, totui, sapaturi sustinute). intr-o aezare de langa gura Amazonului
au fost gasite urne de ceramica decorate cu motive incizate care amintesc de modelele de pe vasele de ceramica din Ur (Iocul sumerian de origine allui Abraham). Se pare ca a fost creata 0 insulita
artificiala, Pacoval, care servea ca baza pentru mai multe movile
(carenu aufost excavate).Potrivitlui L. Netto,Investigaciones sobre a archaeologia braziliera, urne cu motive similare ~i vaze "de
calitate superioara" au fost gasite in susul Amazomului. ~i, credem
noi, 0 ruta la fel de importal)ta care lega Anzii de Oceanul Atlantic
exista la sud.
Cu toate acestea, nu se tie cu certitudine daca ~i incaii au
venit pe acest drum. Una dintre legendele lor stravechi Ie situeaza
inceputurile 0 data cu debarcarea pe coasta peruana. Limba lor,
quechua, seamana mult cu limbile din Orientul indepartat, atat din
punctulde vedere al semnificatiei cuvintelor,cat i ca dialect. lar in-
-a
patra ramura
[
188
Zecharia
t
REGATELE PIERDUTE
Sitchin
/.'
189
in sculpturile in piatra. Am V3zUtdeja (fig. 51b) una dintre numeroasele reprezentari ale zeitatilor inaripate. De un interes deosebit
este 0 piatra cioplita mare care masoara aproximativ treizeci de picioare patrate, denumita de arheologi stela5lzapa, gasita langa un
important altar din piatra. Scena, complicata, (fig. 87) a fost caracterizata de cercetatori drept "un mit vizual fantastic" care se refera
la "geneza omenirii" langa Copacul Vietii, aflat pe malul unui rau.
Povestea istorico-mitica este spusa de un batran cu barba reprezentatin partea stanga, i este repetata de un om care pare a fi
mayape partea dreapta (a observatorului stelei).
Tndecor este multa vegetatie, sunt foarte multe pasari i multi
peti,dar i figuri umane. Interesanteste ca cele doua figuri centrale reprezinta doi oameni care au fata i picioare de elefant
~\
- animal
completnecunoscut in cele doua Americi. Cel din partea stanga este prezentatin legatura cu un personaj olmec care poarta coif, ceea
ce intarete presupunerea noastra ca acele uriae capete de piatra care infatiau olmeci reprezentau africani. .
Daca marim portiunea din partea stanga (fig. 88a), observam
detalii care pentru noi reprezinta nite indicii foarte importante. 0mul cu barba ii spune
fig.SS
povestea deasupra unui altar care poarta
simbolul taierii ombilicului. Acesta era simbolul (fig. 88b) cu care
Ninti (zeita sumeriana
care I-a ajutat pe Enki
sa creeze omul) era identificata pe sigiliile
u
clllnance I pe monumente.Atunci cand Pamantul a fost impartit
intre zei, ei i s-a dat in
stapanire peninsula Sinai, locul de unde egiptenii extrageau pietrele
lor favorite, turcoazele
190
Zecharia Sitchin
REGATELE PIERDUTE
191
192
Zecharia
Sitchin
relui, al Ploii cu Tunete. Semnificativ este i ca Zeul Lunii era considerat superior Zeului Soarelui. Numele zeilor se schimbau de la 0
localitate la alta, pastrand totui caracteristicile cereti. Printre numele bizare se disting doua: acela al celui mai important zeu al panteonului, caruia in dialectul chibcha i se spunea Abira, care seamana izbitor cu numele mesopotamianAbir - "Puternic" - i Zeul Lunii,
caruia i se spunea Si sau Sian, nume asemanator cu eel mesopotamian Sin.
Prin urmare, panteonul acestor popoare din America de Sud
blicul Eden.
Misiunea lui era aceea de a obtine aur, deoarece Pamantul
era unica sursa. i nu pentru podoabe sau din pura vanitate, ci pentru a purifica atmosfera de pe Nibiru prin risipirea prafului de aur in
stratosfera acelei planete. Dupa cum se consemneaza in textele
sumeriene (i dupa cum am relatat i noi in cartile The 12th Planet
i The Earth Chronicles), Enli/ a fost trimis pe Pamant sa preia co-
193
REGATELE PIERDUTE
.-
-x _:..~..~ fn """..I..lt..
- au strabatut
194
Zecharia Sitchin
- care
impreuna cu
195
REGATELE PIERDUTE
Flg.91
raiatei modelate,care amintesc de marile piramide egiptene. Cele
doua scari duceau spre varful cladirii, unde arheologii au gasit resturile a doua turnuri; platforma de deasupra nu a mai fost construita.
Terasa din partea de est face parte din platforma pe care a
fast construit edificiul i duce la 0 piata aflata cu un nivel mai jos, la
care se ajungea pe ni$te trepte ceremoniale, inconiurata din trei
pal1lae plele areptungnlulare sau platforme. In atara collului de
sud-vest al pielei denivelate i perfect aliniat cu scarile edificiului
principal i cu terasa acestuia se afla un bolovan mare de forma
plata,cu apte gauri i 0 nia dreptunghiulara.
Precizia exteriorului era intrecuta de cea a interiorului. Inauntrulcelor trei structuri se aflau coridoare i holuri labirintice, care comunicaucu galerii, camere i scari sau se infundau, i de aceea Ii
se spunea labirinte. Unale galerii erau captuite cu lespezi netede,
--
196
Zecharia
Sitchin
REGATELE PIERDUTE
197
,.
delicat decorate din loc in loc; toate
coridoarele au acoperiuri din lespezi
de piatra, a9zate cu multa ingeniozitate, astfel incat s-au pastrat in picioare
de-a lungul mileniilor.
Niele i proeminentele nu au un
scop evident, iar putlJrileverticale sau
inclinate ar fi putut servi, dupa parerea
arheologilor,la ventilatie.
Cu ce scop a fost construit Chavin
de Huantar? Singura explicatie plauzibila gasita de cei care I-au descoperit a
fost ca era un centru religios, un fel de
"Mecca"antica. Aceasta teorie a fost intarita de trei vestigiifascinante i enigmatice gasite in aceasm aezare. Una
care uimete prin imaginile sale complexe a fost descoperita de Telloin claa I
b
direa principala: este obeliscul Tello
Fig.92
(fig.92 a, b prezinm0 vedere frontala i
din spate). Imaginilegravate sunt aglomeraride trupuriomeneti i
de fete, care au insa labe de pisica, colti sau aripL Sunt animale,
pasari, copaci, zei care imprastie nite raze asemanatoare razelor
soarelui i 0 varietate de forme geometrice. Sa fi fost acesta un
stalp totemic care era venerat, sau 0 incercare a unui "Picasso" de
odinioara de a reprezenta toate miturileitoate legendele pe 0 singura coloana? Nimeninu a dat inca un raspuns plauzibil.
a alta piatra gravata este cea denumita monolitulRaimondi
~i;
,if'
,~
~{
(fig.
care~___
provine
de la_'!"!
arheologul
care a descoperit-o la
_ , 93),
:::: nume
:_
"'_ ___J_
.
,- .-. --
,........
. I
198
Zecharia
Flg.94
Sitchin
Flg.95
199
REGATELE PIEROUTE
Flg.96
Zecharia Sitchin
200
REGATELEPIERDUTE
'~
Fig.97
lor. dar i obiectele de arta (fig. 97a). Se gaseau totui i lespezi de
piatra acoperite cu motive egiptene: erpi, piramide, Ochiul Sacru
allui Ra (fig. 97b). Ca i cum aceasta diversitate nu era suficienta,
s-au pastrat fragmente din blocuri de piatra cioplite care infalieaza
motive mesopotamiene, precum zeitali1ede pe discurile inaripate
(fig. 97c) sau (gravate pe oase) imagini de zei care poarta coifuri
conice, cu care erau identificali zeii mesopotamieni (fig. 97d).
Zeitali1ecare poarta coifurile conice au trasaturi "africane"i avand in vedere ca au fost sculptate pe os pot fi cele mai timpurii reprezentari din aceasta aezare.Sa fi venit negrii africani, de origine
egipteana sau nubiana, in aceasta aezare sud-americana, inca
din cele mai vechi timpuri? Raspunsul,surprinzator, este da. Negrii
<11111,;<1'11
am aproplere
201
(mal a-
Fig.99
.&;;.uz;
.~__.
nQtrQ/,,'
,t!'! tn
.I
-202
Zecharia
REGATELE PIERDUTE
Sifchin
e petrecuta In timpurile Moche, In jurul anului 400 inainte de Cristos. Tntr-adevar, la acea vreme cele doua populalii amestecate, de
olmeci i de semili, fugeau din America Centrala. Soarta lor nu ayea sa fie Insa alta in nordul Anzilor. Pe langa capetele semite
groteti gasite la Chavin de Huantar, In toata zona s-au gasit i reprezentari de negri mutilali, i mai ales In Sehin.
Aa se face ca, dupa 1000 de ani In Anzii din nord i aproape
2000 de ani In America Centrala, popoarele de origine africana i
semita au avut un sfarit tragic.
Dei este posibil ca unii africani sa fi calatoritmai departe spre
sud, dupa cum atesta descoperirile de la Tiahuanacu, se pare ca
expansiunea africano-semita In Anzi, din.America Centrala nu a
trecut dincolo de spaliul culturii Chavin. Soarputea ca legendele
despre uriaii nimicili de mana zeilor sa conlina mai mult decat un
sambure de adevar, deoarece este foarte posibil ca in acea zona
din nordul Anzilor sa se fi Intalnit doua taramuri,conduse de doi zei
diferili, separate de granile nevazute.
Afirmamaceasta deoarece chiar in acea zona s-au aflat alti
oameni cu pielea alba. Erau reprezentati in busturi de piatra (fig.
100), Invemantatiin haine nobile, purtand turbane sau earfe cu
simboluri ale autoritatii, i decorate cu ceea ce savan1ii numeau
"animale mitologice". Aceste statui-bust au fost in majoritatea
cazurilor gasite Intr-o aezare de
langa Chavin, pe nume Aija. Trasaturile lor i mai ales nasurile
drepte Ii indica drept indoeuropeni.
Ar fi putut veni numai din Asia Mica
,..;'
,...
Innll_
203
---
oo.-~
Zecharia
204
Sitchin
REGATELE
delata cu atenVe in
subliniat
zut deja
la Cuzco,
linia de
demarcatie
ca
structurile megalitice
Sacsahuaman
din Anzi,
~i Machu
invizibila care
Lucrarile manuale
drumati
205
PIERDUTE
Picchu
separa
cele
de zeullor
care
au
inceput
la sud
de
am
se aM
doua
cum
va-
la sud
taramuri
indoeuropeni
Chavin
de
divine.
:.ff
in-
(;.
~
formaunei jumam~ de
:,.".. "'.':'~~.
,'" ,I'
:t
.
;}.:~
'
ovoid,iar partea supe- .:, ~.,_.~:;'
~;~~f9?:~~.':' .
.
rioara a fost cioplim
.:
.. .i I'~~""'L .~-pentru a reprezenta
<I
.Jr.' /,;:' :. F--"'"'.>~
,-';. >,":.~:.,.<
.
. .' ,.. ~
dupatoate probabilitatile un model la scara '... ~.
.,,::y..
5'r'~~< '~t~;
",.,~~.'
., _
.~
.'~..,~.."
.
~corezpunzatoareaI u- .
nei zone necunoscute. Se pot discerne zi- .I~,,_:"
' "
'.;'
~,~,~
':
duri in miniatura, plat:,' ~~;~~~~
.
~...:"-ifu!'"
..
.~.7
~~~?,)'""
~ , forme, scari, canale,
Fig.103
tuneluri, rauri, diverse
constructii, unele reprezentand edifieii eu ni~e ~i trepte intre ele;
imagini ale unor animale specifiee zonei ~i figuri omene~ti infatiand,dupa parerea unora, razboiniei, dupa a altora, zei.
Unii vad in acest obiect un artifact religios, care cinste~te zeii
reprezentati.Altii cred ca reprezinta 0 parte din Peru, trei regiuni,
carese intind pana la sud, la Lacul Titieaea(pe care I-au identificat
drept lacul de pe piatra) ~i a~ezarea foarte veche Tiahuanacu. Sa
fi fost aeeasta 0 harta gravata if! piatra - sau, poate, un model in
miniaturaal unui mare constructor, care astfel a conceput cladirile
ce urmau a fi construite ~i modullor de dispunere?
Raspunsul iI pot da crestaturile de pe aeeasta piatra, adanci
de cativa centimetri. Toate pleaca din acela~i punct, aflat in partea
cea mai inalta a monolitului, din care se desprind ~i 0 iau erpuind
spre partile inferioare ale pietrei, unde se termina in ni~te gauri rotunde. Unii sunt de parere ca aeaste erestaturierau folosite de prentj ,.~rA tllm::!11ttifAritAnotiuni (bauturi din coca) dreDtofrande aduse zeilor infaV~aVpe stanca. Oar daca zeii in~i~i erau arhiteetil, care era scopullor?
Aeeste crestaturicu semnificaVise imalnesc ~i la 0 alta stanca
imensa,la randul ei tmam ~i modelata cu precizie geometriea (fig.
103);in suprafatai partile sale laterale au fost taiate trepte, platforme ~i ni~ein cascada. 0 latura a fost cioplita, formand mici "vase"
in partea superioara; acestea comunica eu un receptacul mai larg
din care pleaca un canal mai adanc, care 0 ia spre baza stancii, im-
.'
~
..
..,
au
pus
amprenta
i dincolo
erau
de
acesta,
modelate
mente,
ni~e
nicaieri;
pe
cu
tunelurile
apa
La
se
afla
situat
unde
care
precise.
ploaie
de
aduna
dintre
comparti-
la poale,
au
modeoamenii
fost facute
din izvoare,
afluenti
in directia dorita.
Cuzco,
pe
drumul
un
rau
Ca
~i un
spre
ora~ul
~i celelalte
afluent
a mai ramas
mai
Abancay,
a~ezari,
mic.
Din
este
a~ezare
despre
a~ezare
seamna
Dupa
intr-un
(Los grandes
mono/itos de Sayhut~,
numele
in-
in limba localnicilor"Pirami-
da trunchiata".
,\\
"-
-'-'
Localitatea
1-
cunoscuta
~_
tru
unul
Numele
dere
de
este
denumit
i se potrive~te,
ca aceasta
pare
un
uria~,
in vecare
stralucitor ou
care se odihnete
dealului, masoara
Monolit.
avand
stanca
la distanta
imens
Marele
pe coama
in jur de
4,2 m
Fig.102
time.
Partea
sa
inferioara
a fost mo-
.,/=~J::f\-0'\~
largite ~i
apa
..
tot stancile
i in locurile unde
ca
lui Sayhuiti-Rumihuasi.
la confluenta
Peste
in canale,
crapaturile
din raul de
pentru
raului Urubamba
pareau
pereti au
tot, chiar
apa
aurul.
u~urinta
la distanta
ai caror
sa curga
din valea
muntii,
me~te~ugite
vest-sud-vest
ruinele
de
Peste
lor toata
~i canale
de
se
mare
strapungeau
la dispozitia
conducte
la sud,
foarte
in coridoare
lati in unghiuri
sau
acolo
aparent
~i platforme
transformate
aveau
teritoriul de
:,
'
;
--.---
.I
:~(.
'....
In:.
Zecharia Sitchin
206
,I;i REGATELEPIERDUTE
207
ra in cere. Monolitul sta in fala unei imense stanci naturale, iar zidul
circular se termina in dreptul stancii sub forma unui clete. in spate,
stanca a fost taiata, cioplita i modelata in mai multe niveluri, legate
prin platforme. Pe pantele artificiale ale stancii au fost taiate canale
in zigzag, iar interiorul a fost scobit, pentru a se crea tuneluri labirintice i camere. in apropiere, 0 despicatura in stanca duce la 0 deschizatura asemanatoare cu 0 petera care a fost scobita cu precizie
geometrica pentru a se ciopli nite forme pe care unii Ie interpreteaza drept jilluri i altare.
Se pot intalni multe aezari de acest fel de-a lungul Vaii Sacre, in jurul oraelor Cuzco-Sacsahuaman, spre sud-est, unde se
afla aa-numitul Lac de Aur. Printre blocurile de piatra megalitice
de la Torontoy, exista unul cu treizeci i doua de unghiuri. La aproximativ 80 km de Cuzco, langa Torontoy, a fost creat un canal artificial, intre doua ziduri, care se revarsa in cascada peste cincizeci i
patru de "trepte", toate taiate in -stanca.
Denumirea
aezarii
este
..
I.
"to.aU
~t:Hlnlllll,;dllVct. vUII-IIUQIIQv.lIllg,
,.
~
:~
,'f
.~I
'/
r--.:.:::.
Cuzcoinsemna "Buricul",
i,intr-adevar,Sacsahuamanpare
sa fi fost aezarea cea mai mare i cea mai impresionanta. Importanla sa este dovedita ide un loc, pe numele sau Pampa de Anta,
aflat la 16 km vest de Sacsahuaman. Aicistanca a fost taiata intr- I"~
o serie de trepte care formeaza 0 semiluna impunatoare (de unde
i denumirea pietrei, "Piatra Lunii").Deoarece nimic nu se poate
observa din acest loc, cu exceplia orizontuluide la rasarit, Rolf
MOilera tras concluzia (Sonne, Mond und Steiner uber dem Reich
208
Zecharia
ene, am sugera noi - care erau folosite pentru transportul minereurilor i al pepitelor.
alta aezare care trebuie sa fi avut 0 funcVe similara de
transport se afla la 100 km nord de Sacsahuaman, Ollantaytambu.
Vestigiile arheologice au fost gasite pe un varf de munte abrupt; din
varf se vede valea dintre muntii afla~ la cenfluenta raurilor Urubamba-Vilcanota
i Patcar.cha.Satulcarea dat numeleruinelorse
afla la poalele muntelui. Denumirea inseamna "Locul de odihna aI
lui Ollantay" i provine din vremurile cand un erou inca a pregatit
aici rezistenta impotriva spaniolilor.
SUt6J.. ~".ipiede piatra construite rudimentar leaga 0 serie de
terase facute de inca!}i i duc spre ruinele din varf. Acelo,in presupusa fortareata, exista intr-adevar resturi ale unor constructii preincae din pietre nelefuite, avand un aspect primitiv in cemparalie
cu structurile preincae din perioada megalilica.
Constructiile megalitice incep cu un zid de imprejmuire cen- ..
struit din pietre poligonale frumos fasonate, de felul celer descrise
anterior. Trecand pe sub 0 poarta twata dintr-ur. singur bloc de."
stanca se ajunge la 0 platforma sustinuta de un aI doilea z!d, construit tot din pietre poligonale dar de dimensiuni mai marL Pe 0 parte 0 prelungire a acestui zid devine 0 imprejmuire, cu douasprezece deschizaturi trapezoidale - doua servind de praguri, jar zeee de
ferestre false. Poate acesta este motivul pentru care Luis Pardo
(Ollamtaitarnpu, Una ciudad mega/itiea)a denumit
constructia niemplul central". Pe cea!alta parte
Flg.104
~i narfcl""t
209
REGATELE PIERDUTE
Sitehin
ml"\rI~-
F' 105
maxima de 1.8 m, au fost
Ig.
introdusepietre poligonale mari, ca JaCuzco i Sacsahuaman pentru a se ajunge la 0 grosime egala. Cu toate acestea, in partea
anterioara,pietrele mega!itice formeaza un singur perete, orientat
cu precizie spre sud-est, i au fast forate bine Iefuite in vederea
obVneriiunei forme uor curbate. Pe eel putin doua dintre aceste
piatres-au pastrat vechile decoratii in relief; pe a patra dintre ele
,(numarandde la stanga) desenul infatieaza clar motivul sdirii.
ToVarheologii sunt de aeord cii simbolul, care ii are originea la
Tiahuanacu,pe malullaeului Titicaca, semnifica ascensiunea de la
Pamantla Cer, sau, dimpotriva, coborarea din Cer pe Pamant.
Stalpiii proeminentelede pe fetele monolitului i structurile in
formade trepte din varful celui de-al aseleasugereaza ca aceasta
constructie nu a fost terminata. Peste tot se pot vedea blocuri de
piatrade diferite forme i marimi. Unele au fost taiate i modelate,
obijnandu-se co/turi, ~nturi i unghiuri perfecte. Una dintre ele
OTeraun InOICIUrelevam,
aVclllu
~tJClIc:\
.,
-- -
---
II..."
:_:
--r210
Zecharia
Sitchin
211
REGATELE
PIERDUTE
,~
.,
..
..
F' 106
Avand in vedere ca la
Ig,
poalele muntelui curgeau doua
rauri, de ce ar fi fost nevoie sa se aduca blocuri imense de piatra unQle cantarind pana la 250 de tone - pentru a construi 0 baie in
varful muntelui? $i toate acestea, fara unelte de metal!
o explicatie mai serioasa ar fi aceea ca cei ase monoliti faceau parte dintr-un zid destinat sa sustina 0 platforma in vartul
muntelui. Daca aa stau lucrurile, marimeai masivitatea blocurilor
de piatra folosite amintesc de blocurile colosale de piatra folositela
construirea platformei unice de la Baalbek, in muntii Libanului.in
cartea noastra Treptespre cer am descris i analizat in amanunt
acea platforma megalitica, i am conchis ca era "Iocul de aterizare"
care fusese destinatia initiala a lui Ghilgame; un loc de aterizare
pentru "navele aeriene" ale Anunnakilor.
Principalele asemanari care pot fi observate intre Ollantaytambu i Baalbek se refera in primul rand la originea pietrelor megalitice. Blocurile colosale de la Baalbek erau taiate de la 0 departare de cativa kilometri, dintr-o vale, apoi ridicate intr-un mod incredibil, transportate i dispuse astfel incat sa se potriveasca cu celelalte pietre de pe platforma. $i la Ollantaytambu blocurile de piatra
erau taiate din versantul aflat de cealalta parte a vaii. Blocurile grele
de granit rou erau taiate, cioplite i modelate, i apoi transportate
Uti
jJtI
UUUC:I. I C:l.UII
, jJC:l.IIC:I.III
VC:l.IIUI IIIUlUtlIUI,
IC:I.uncal 1-
taytambu; dupa aceea erau ridicate cu atentie, aezatein locul respectiv i asamblate.
Cine ridicase Ollantaytambu? Potrivit lui Garcilaso de la Vega,
aezarea data "din epoca de dinaintea epocii incae... epoca panteonului din vremurile preincae".A sosit timpul ca i savantii din zilele noastre sa fie de acord cu aceasta afirmatie.
A sosit i timpul sa ne dam seama ca aceti zei sunt aceiai
'~t'
,~.
I.T,'
..._!~ __
-. "OJ - -
_L
- - -
~ _~ 1:_:_ __ .1
Fig,107
'I
iI("
212
REGATELEPIERDUTE
Zecharia Shchin
;i
[0]!Bl'[Q]
OCUli
~,
,;:-,
,
'-'1
.15:.
\-!-I-.
~\
b
\...,
'AUU'
"
',,,~~
"
~;' ,
- , /-'
"--E -"
,
'.v
Fig.108
--
-----.-
'~\
213
fl
215
REGATELEPIERDUTE
10
"Un Baalbek
in LumeaNoua"
Oricare legenda din Anzi, in oriice varianta, leaga inceputul
de Lacul Titicaca locul unde marele zeu Viracocha i-a savarit
iaptele creatoare, unde omeinirea a reaparut dupa Potop, unde
stramoilor incailor Ii s-a dat bagheta de aur cu care sa puna bazele civilizatiei andine. Daca aceasta este fictiune, atunci este 0 fictiune sustinuta de dovezi; deoarece pe malurile Lacului Titicaca a
fost inaltat primul i cel mai mare ora din cele doua Americi.
intinderea sa, marimea monolitilor sai, sculpturile complicate
de pe monumentele i statuile sale i-au uimit pe toti cei care au vazut Tiahuanacu (dupa cum a fost denumit locul) inca din vremea
cand plimul cronicar I-a descris pentru europeni. Toti s-au intrebat
plini de uimire cine a construit acest ora unic i cum, nedumeritide
vechimea sa. Totui, cea mai mare uimire este provocata chiar de
locul unde se afla oraul: un loc arid, aproape lipsit de viata, la aproape 3900 m inaltime - patru kilometri! - printre cele mai inalte
varfuri din Anzi, venic acoperite de zapada. De ce ar depune cineva un asemenea efort nemaivazut de a ridica edificii colosale din
piatra, care la randul ei trebuia extrasa i adusa de la multi kilometri
departare, in acest loc pustiu, fara copaci, la rascruce de vanturi?
A,."
+~ 1n+roh",ro
1_", nrOni"lIn",t
d no I=nhr~im
r,onrno
, -1
-.
Tltf. IIOUVIAN ALTlrLANO
~nlliAr
atunci cand a ajuns la lac, in urma cu un secol. "Insulele i promontoriile Lacului Titicaca", scrie el in cartea sa Peru Illustrated,"sunt
in marea lor majoritate aride. Apele ascund 0 multime de peti ciudati, care ii au contributia lor la hranirea oamenilor aflati in numar
destul de mic intr-o regiune unde orzul nu se coace decat in nite
conditii foarte prielnice, iar porumbul,in varietatea sa cea mai mica,
abia se dezvolta; unde cartoful, mic i smochinit, are gust amar; unde singurele cereale boabe sunt quinoa; i unde singurele animale
a caror carne poate fi consumata sunt biscacha, lama i vicuna."
Flg.109
J
!'-."
216
Zecharia
Sitchin
REGATELEPIERDUTE
217
pezite de la est.
nu pentru valoarea lor artistica sau arheologica, ci pentru ca sunt
lata ce scria Squier, insolindu-i cuvintele cu un desen: "Deanite materiale gratuite de construclie la indemana oricui. Cu 0
ici puteam contempla masivul lanl inzapezit al Anzilor in toata
jumatatede secol mai inainte, Squier formulase aceleai nemullusplendoarea sa. Impunatorul munte lIIampu sau Sorata, coroana
miri;in cel mai apropiatora, situat in Peninsula Copacabana, bisecontinentului, cel mai inalt munte din America, domina lacul, rivaliricai casele oamenilor erau construite din blocuri aduse de la vezand, i chiar intrecand, cei mai inalli munli din Himalaya; diferili
chileruine, de parca acolo ar fi fost 0 cariera de piatra. Pana i caobservatori au calculat ca inallimea sa se situeaza intre 7500 i
tedraladin La Paz, potrivit investigalii10rsale, fusese construita cu
8100 de metri." La sud de acest punct de reper ieit din comun irul
pietreluate de la Tiahuanacu. Totui, pulinele pietre care mai raneintrerupt de munli i de varfuri "se termina cu marele munte mimasesera- in principal deoarece erau prea grele pentru a fi mutate
mani, 7350 m altitudine." Intre creasta vestica, pe marginea careia
- I-au impresionat, i le-a considerat vestigii ale unei civilizalii care
statuse Squier, i munlii uriai de la est, se intindea depresiunea
,~. s-astins inainte de inceputul civilizaliei incae, 0 civilizalie contemcare adapostea lacul i malurile dinspre sud. Squier afirma in contiporanacu cea din Egipt i din Orientul Apropiat. Vestigiile demonnuare: "nicaieri in lume nu se mai poate contempla 0 priveliteamt
streazaca structurile i monumentele erau opera unui popor delide variata i de impresionanta dintr-un singur post de observalie. '"
natoral unei arhitecturi unice, perfecte i armonioase, care totui
Vezi tot podiul de la granila dintre Peru i Bolivia, cu propriul sau
nuavusese inceputuri i care nu cunoscuse 0 perioada de dezvolsistem de ape, cu raurile i lacurile sale, cu esurile i munlii sai,
tare.Nu e de mirare ca indienii Ie-au spus spaniolilor ca aceste pietoateincadratede Cordilierii de Anzi,ca intr-oharta"(fig. 109). .
tre fusesera ridicate peste noapte, de uriai.
Sa fi fost aceste caracteristici geografice i topografice neoPedro de Cieza de Leon, care a calatorit pe tot teritoriul ocubinuite insui motivul pentru care aceasta aezare a fost aleasa pat astazi de statele Peru i Bolivia, intre anii 1532-1550 relata in
la marginea unei campii intinse, cu doua varfuri muntoase care sar
Cronicitesale ca ruinele de la Tiahuanacu erau, fara indoiala, "cea
in ochi nu doar de pe pamant, ci i din cer - tot aa cum varfurile
maiveche dintre aezarilepe care Ie-am descris deja". Printre edifigemene ale muntelui Ararat (5100 i 3900 de metri) i cele doua piciilecare I-au uimit se afla "un deal facut de mana omului, pe 0 funramide de la Gizeh au fost alese pentru a marca locul de aterizare
dalie mare de piatra" a carei baza masura peste 270 de metri in
pentru Anunnaki?
lungimei 120 in lalime, avand i 0 inallime de 36 de metri." DinSquier iniliase aceasta analogie fara sa tie, intituland capitocolode el a vazut "doi idoli de piatra, avand forma i aspect omelul unde descria ruinele antice Tiahuanacu,Baalbek-ul din Luma
nesc,cu trasaturile foarte frumos sculptate, de par lucrali de mana
Noue; deoarece fusese singura comparalie care ii venise in minte,
unuimare meter. Sunt atat de mari, incat par doi uriai mai mici,
~~
o comparalie cu un loc pe care I-am identificatca reprezentandloul
ie limpede ca sunt imbracali cu alte veminte decat cele pe care
~
'~.
IeDoartaastaziloc~lnidi'nA ~::m ::III IIn fAJ nA nnnn",h1S "
de aterizare al Anunnakilor, spre care se indreptase Ghilgame$in
~
'"'U "cuoc::rVQIIUI ucr ctili.
In apropiere a vazut ruinele unei alte cladiri, i ale unui zid
". "foartebine construit". Pareafoarte vechi. Intr-o alta parte a aezaCel mai mare explorator al lui Tiahuanacu i al ruinelor sale
~I
din secolul XX a fost, fara indoiala, Arthur Posnansky,un inginer erii a vazut "pietre atat de mari, incat nu-li crezi ochilor cand Ie vezi
uropean care s-a mutat in Bolivia i i-a inchinat intreaga viala des., icand te gandeti de cata munca a fost nevoie pentru a Ie aduce
luirii misterului acestor ruine. Inca din 1910 se plangea ca de la 0
in locul acesta, fiind atat de mari. Multe dintre aceste pietre sunt
vizita la alta gasete din ce in ce mai pUlineobiecte, deoarece 10sculptatein diverse feluri, unele avand forma corpului omenesc; acesteatrebuie sa fi fost idolii lor."
calnicii, constructori in capitala La Paz, i guvernul insui, pentru
construclia de drumuri, cara in mod sistematic blocurile de piatra,
Langaperetei langablocurilede piatraa vazut"multegauri
III.Q
218
Zecharia
Sitchin
REGATELEPIERDUTE
219
<'
0',
O,IJt]
Fig.111
'~
<>
oOoODIrq
ul de la est al aezarii (fig. 110 pleaca de la ultimele studii). Edificiul din patru parti care s-a prabuit (sau a tost rasturnat) s-a staramat in platforme enorme cu sau tara partile care tormau 0 portiune,
dispuse verical pe ele sau la diterite unghiuri (fig. 111).
Portiunile individuale, desprinse, cantaresc pan a la 0 suta de
tone fiecare; sunt facute din piatra roie, iar Posnansky ( Tiahuanacu - The Cradle of American Man) a dovedit in mod convingator ca
locul de unde erau extrase aceste blocuri cantarind de trei i de patru ori mai mult decat 0 singura bucata se atla pe malul vestic allacului, la zece mile distan1a. Unele blocuri au 3,6 pe 3 metri, avand
o grosime de aproximativ 60 cm i sunt acoperite de incizii, crestaturi, unghiuri precise i suprafe1e care au diverse nivelurL in anumite puncte, blocurile au scobituri (fig. 112) menite, tara indoiala,
pentru dispozitivele de legatura din metal, care legau fiecare bucata.verticala de cele alaturate - 0 adevarata ,,mecherie"pe care am
mal intalnit-o la Ollantaytambu. Dar acolo banuiam
ca. aceste dispozitive erau
din l'IIIr {~innllrlll
m/:lt~1
("11_
- pe cand
Fig.110
Fig.111
I
I
Zecharia
220
Sitchin
-~~
tiiJ ~ ~
..
,;"
,:'
~~
b'\
~~~~
Flg.113
imperativa:ce sa intampla
de fapt la Puma Punku? Ce
produse se importau i se
exportau la aceasta altitudi-
ne stearpa?
Sapaturile neintrerupte
efectuate la Puma Punku au
scos la iveala 0 serie de imprejmuiri pe jumatate ingropate in pamant, din blocuri
de Diatra Derfect slefuite, ca.
(fJgJantar,
ceea
ce sugereaza ca
REGATELE PIERDUTE
~i mai uluitoare
- daca
221
- se
numara
blocuri
de piatra izolate sau desprinse din bloeuri mai mari, care au fost
modelate,taiate i cioplite cu 0 uimitoare precizie, cu ajutorul unor
uneltegreu de gasit i in zilele noastre. Nu putem descrie mai bine
aeestemiracole tehnologice decat prezentandu-Ie(fig. 113).
Nu exista nicl0 explicaVeplauzibilapentru aceste artifacte, in
afarade aceea care se raporteaza la tehnologia zilelor noastre ~i
caresugereaza ca ar fi vorba de nite matrile pentru turnarea unor
piesesofisticate de metal, de ni~tepiese dintr-un echipament sofisticat pe care Omul din Anzi - i din nici 0 alta parte a lumii - nu avea
cumsa-I posede in vremurile preincae.
Din 1930pana asmzi diveri arheologi au venit la Tiahuanacu,
in vederea efectuarii unor lucrari scurte sau intensive: Wendell, C.
Bennett,Thor Heyerdahl i Carlos Ponce Sangines sunt cativa dintre cei mai cunoscuV. Dar in cea mai mare parte ei doar au folosit,
au elaborat, au acceptat sau au combatut concluziile lui Arthur Posnansky, primul care a prezentat aeeste vestigii extraordinare in cele
doua volume ample din 1914 Unametropoliprehistoricaen laAmerica del Sur, i, dupa inca trei deeenii de munca sustinuta, in cele
patru volume
ale lucrarii
7iahuanacu
mericas' impreuna cu 0 traducere in limba engleza (in 1945). Aceasta editie a fost onorata de un cuvant inainte oficial din parte a
guvemului bolivian (a9zarea se intindea pana pe malul bolivian al
lacului dupa ce tara s-a des prins de Peru), care mentiona "cei
12000 de ani de existenta ai oraului Tiahuanacu".
Deoarece, la urma urmelor, aceasta era concluzia cea mai uimitoare (i mai controversata) a lui Posnansky: Tiahuanacu era vechi de cateva milenii; in prima fm a constructiei sale nivelul apei
-- r .
~. -
-__~~__I
~~__!_..._..._-
.. "-~.- 3"
-"
fa zonafusese inghiVta de 0 avaJana de apa - probabil binecunoscutu!Mare Potop, care a aWl loe cu cateva mii de ani inainte de
era cretina. Posnansky a combinat descoperirile arheologice cu
studiigeologice, a cereetat flora i fauna, a masurat craniile gasite
in mormintei reprezentate in capetele de piatra, a expus toate amanunteleraVonamentuluisau ingineresc i tehnologic, i a conchisca istoria orauluiTiahuanacu numaratrei etape; ca a fost co-
:':.~
222
Zecharia
--
Sitchin
REGATELEPIERDUTE
RtlIN/!',
.".,
;i
.,.
.,
);
'.
,.
;.
223
:.=.
.
.
--.........~.=..I
Fig.114
lonizat de doua rase - maiintai de cea mongoloida,apoi de cea caucaziana- dar niciodatade rasa negroida;ca locula fost maturat
l::Irg
('gig
trgj
('nmnnnanta
nrin"L
---1
,.,.....-
224
Zecharia
Fig.115
\;U
UII
~u ell
UIW
225
REGATELEPIERDUTE
Sitchin
{
'L:'
CUlllfJltlJl.tI
Uti dfJc:I,
:'UUL\:II QII\:I
de acestea s-a ocupat intr-un capitol intreg din ultima sa carte, intitulata Hydraulic Worksin Tiahuanacu.Sapaturile recente au scos
la iveala mai multe conductede piatra i canale de apa, confirmand
concluziilelui Posnansky.
AI doilea edificiu uimitor din Tiahuanacu nu necesita sapaturi,
deoarece se inalta maiestuos pentru a fi vazut de toata lumea - 0
poarta colosala de piatra care se ridica deasupra platoului ca un
---
226
Zecharia
Fig.117
1-
227
REGATELE PIERDUTE
Sitchin
1!.
"
228
Zecharia Sitch/h'
@(O){6)((3)~~
Hl11ii1~{2)b
!ill ~~b.
4:- Oc
<~
civilizaliei sale - sursa din care acest simbol, credea el, s-a raspandit pe tot teritoriul celor doua Americi. Posnansky a recunoscut ca'
glifarespectivase bazafoartemultDezinnlJr;:!tplp mo~nnn.., ;"'",,'
Documentele oficiale ale Comisiei pentru Distrugerea i Ispa,;:lireaIdolatriei, infiinlata de spanioli in acest scop (dei unii afirma
:~,canu era deeat un paravan pentru cautatorii de comori) atesta ca
~;membriicomisiei au sosit la Tiahuanacu in 1625. Un raport intocmit
i\':Jn1621de parintele Joseph de Arriaga enumera peste 5000 de ,,0f]iecte ale idolatriei" care au fost nimicite prin sfaramare, topire sau
~!ardere.Nu se tie ce au facut la Tiahuanacu. Aa cum arata foto~,grafiiletimpurii, Poarta Soarelui a fost gasit~ in secolul al nouaspre"t~ecelea sfaramata in doua, cu jumatatea dreapta rezemata pericu~;1110s
de cea
"
stanga.
~:LJn mister.
"
229
..;:REGATELE
PIERDUTE
.. margineade la
~,.59afla astazi).
~'
Singurul argument in favoarea acestei teorii, greutatea portii
rJr
monoliticecare
ar fi facut mutarea foarte dificila,
a fost
inlaturat
in
"",\
..J
"_.. ___I- _
I'
.
~
-......
-':l~ __
'__00__ _..'__'_QO__
__
"'
-- _v foA............
i,vest a lui Kalasasaya. Posnansky a descoperit ca de-a lungul acesS;~eiaxe se afla diverse pietre, special ciopUte pentru a permite efec}.tuarea de observalii astronomice. Concluzia sa, potrivit careia aici
;<afunctionat un observator foarte ingenios, este astazi acceptata ca
',.,tin adevar.
230
231
"IBEGATELE PIERDUTE
Poarta Soarelui
.,
I.
la Kalasasaya raman:(~
stalpil care formau 0 va~;j:,
ga imprejmuire dreph;i'
unghiulara. Dei nu toti~)
stalpii care functionase-'
ra candva ca ancore.
pentru un zid continUlt
se mai afla acolo, sef'
pare ca numarullor are~,
legatura cu numarul de>
zile dintr-un an solar il"
dintr-o luna lunara. DeFig.121
osebit de importanlil.
pentru Posnansky erau cei unsprezecestalpi (fig. 121) ridicati de-a,
lungul terasei care ieea din centrul peretelui vestic. EI a masurat'~\
liniile de observatie de-a lungul pietrelor de observatie special!:
plasate, orientarea structurii i uoarele deviatii intentionate de la;'i~
punctele cardinale, i a dedus ca structura de la Kalasasayaa fost"
..:i;
1\"'
--::
Bj
.. f'
'. ,..."
'
.;
.,
-1 ....
']'......
\
-'
-..
'"
ridicatade niteoamenicaredetineaucunotintefoarteavansate;
de astronomie, i care stabileau cu precizie echinoctiilei solstitiile.
Desenele arhitecturale ale lui Edmund Kiss (Das Sonnen/or
von TihuanaktlJcare se bazeaza pe concluziile lui Posnanskyi pe
masuratorile i evaluarlle sale, concepeau (probabll cu temei) constructia din interiorul imprejmuirii ca pe 0 piramida in trepte scobita,
o structura ai carei pereti exteriorise ridica in trepte pentru a inconjura 0 curte centrala de forma patrata. Scara monumentala principala se afla in centrul peretelui de la est; principalele puncte de ob:_ __ -.1'-.. ':'____&__1-_ I
I ..,.
..
.
_.;.. - _...._._
1'1_-""1'1"""'"
"'Wig""\JII'-:
pletau Hpiramida"la vest (fig. 122).
in acest punct Posnansky a facut 0 descoperire foarte importanta, care avea sa aiba consecinte deosebite. EI a masurat dis-,
tanta i unghiurile dintre cele doua puncte ale solstitiului i a realizat ca oblicitatea Pamantuluifata de Soare pe care se bazau calculele astronomice de la Kalasasaya nu corespundea oblicitatii de
23.30' din epoca noastra.
Flg.122
Oblicitatea eclipticii pentru liniile de observatie astronomice de
K;lI;I!::;I!::;lv;I
Ar;l nA ?~.R'4R" PA h~7~ fnrmlllalnr natArmin::ata na
,'astronomiide la Conferinta Internationalaa Efemeridelor de la Pa1911, care iau in calcul pozitia geografica i altitudinea ae~;zarii,Kalasasaya a fost construita in urma cu aproximativ 15.000
:!Osdin
de Cristosl
.r
Sustinand ca Tiahuanacu era eel mai vechi ora din lume,
t.cqnstruit inainte de Potop", Posnansky i-a atras asupra-i in mod
t:Jnevitabiimaniacomunitatii tiintificedin vremeasa, deoarece atun?ci se credea, pe baza teoriilor lui Max Uhle, ca Tiahuanacu a fost
_
Zecharia Sitchih. '.i
232
233
r:JIEGATELEPIERDUTE
~;..~
.'
. .
'
era foarte diferitade cea din vremea noastra. Pe baza unor date ca~A
"
<',
~..
~,.
Posriansky
a fostinvitatsa iacuvantulpe aceastatema.lacel
'I'__~-
""'_L I.I.__
a;.:,~..~. - . ..
r"'\.r=
- - .~-._-
--
234
235
,'REGATELE PIERDUTE
, ,;'"~
de piatra
- ca
la Chavin de Huantar.
Ra~ j
ca fiindinceputuletapeianticede la Tiahuanacu.
1~
ji
J
~1j
::'~ilei. atunci cand Soarele a inceput sa se deplaseze din nou, repre\.,~zinta,fara indoiala, 0 evocare a aceluiai eveniment pe care noi I-am
.~situat pe ambele parti ale Pamantului in jurul anului 1400 inainte de
: Cristos. Potrivit legendelor inregistrate de Betanzos, zei i oameni
":Iocuiau deja in Tiahuanacu din cele mai vechi timpuri - poate tot
.' atat de vechi pe cat indica datele arheoastronomice.
':
Oar de ce a fost Tiahuanacu infiintat pe aceste locuri, din vre'!TIuriatat de indepartate?
In ultimii ani arheologii au descoperit caracteristici arhitecturaJe similare intre aezarea Teotihuacan din Mexic i Tiahuanacu
din Bolivia. Jose de Mesa i Teresa Gibert (Akapana, la piramide
de Tiwanactl) au subliniat ca Akapana avea un plan la baza (patrat
~: cu acces pronuntat) asemanator cu cel de la Piramida Lunii de la
; Teotihuacan, aproximativ aceleai masuratori la baza cu acea pira.'t:(mida i aceeai inaltime (in jur de 15 m) ca primul nivel al Piramidei
.! Soarelui i raportul inaltimellatime al acesteia. Avand in vedere
ipropriile concluzii, potrivit carora scopul initial (i practic) al oraului
! Teotihuacan i al edificiilor sale era reprezentat de instalatiile de
~:apa, dispuse in interiorul i de-a lungul celor doua piramide, ca~il1alele de apa din interorul Akapana i cele care strabateau Tia-
$ 'huanacu aveau un rol fundamental. Sa fi fost Tiahuanacu ridicat aJ colo unde se aflau instalatii de apa? ~i daca da, din ce?
,r.
;' ~ick Ibarra Grasso (The Ruins of TiahuanacuIalte opere) a
ipropus varianta unui Tiahuanacu extins, care includea Puma-Pun~'ku i se intindea cale de cativa kilometri pe axa principala est-vest,
.: intr-unmodsimilar"DrumuluiMortilor"de la Teotihuacan,cu unele
aevarate dlguri pentru apa adanca la care barcile incarcate cu marfuri puteau acosta. Oar, daca aa stau lucrurile, ce importa i ce exporta Tiahuanacu?
Ibarra Grasso spune ca s-au descoperit "nite pietricele verzi",
-,
236
Zecharia
Sitchin
11
Pamantulde undeau
venitlingourile
}n JinutulUz traia un om al carui nume era lov; ~i era acest
om drept ~i cinstit ~i cu frica lui Dumnezeu, ~i se ferea de cele rele t~
Era binecuvantat cu 0 familie numeroasa i cu mii de oi i de vite.
Era "cel mai de seama om de la Rasarit'~
"Pana cand, intr-o zi, cantecul zeilor s-a infaJi~at dinaintea lui
lahve, Satana Hind printre acetia. $i lahve I-a intrebaf unde fuse5e; iar Satana a raspuns: Am cutreierat Pamantul, I-am strabatut in
lung ~i-n lat
It
Astfel incepe legenda biblica a lui lov, omul cinstit care a fost
incercat de Satana pentru a vedea care sunt limitete omeneti ale
credinlei in Dumnezeu. Pe masura ce 0 nenorocire era urmata de
alta i lov incepea sa puna la indoiala Caile Domnului, trei dintre
prietenii sai au so sit din alte lari pentru a-I consola i a-I liniti. In
timpce lov se plangea i se indoia de inlelepciunea divina, prietenii
i-au aratat feluritele minuni ale Cerului i Pamantului, care nu-i erau
cunoscute decat lui Dumnezeu; printre acestea se numarau i minunile metalelor, ale surselor acestora, priceperea pe care trebuia
sa 0 ai sa Ie gaseti i sa Ie extragi din adancimile Pamantului:
Cu siguran/a exista 0 mina de argint
Si I/n loc I/nde aI/rill e.c;te rafinat:
Unde fierul se obJine din minereuri
i cuprul este scos din pietre.
fntunericului EI ii pune capat,
Cauta ceea ce e folositor,
Pietrele, in adancimi intunecoase.
Ajunge /a parau/ at/at departe
.:;ej
~.
___
__
:~
:E
._,
238
Zecharia Sitchin
.~'
i care ii
,.
239
REGATELE PIERDUTE
r.~rA in~Amn~
~ ,.iSllt~
~ niSd
It 'I"" ,r; .,
, ,...,..,.."
Poeliii filozofii greci, urmali de cei romani, au continuat viziunealui Platon asupra istoriei omenirii, in funclie de patru epoci ale
metalelor,aur, agint, bronz (cupru) i fier, in care aurul reprezenta
eraideala, cand omul se aflase cel mai aproape de zei. 0 imparlire
biblicace face parte dintr-o viziune a lui Daniel incepe cu argila inainteacelorlalte metale i este 0 versiune mai exacta a progresului
omului.Epoca mijlocie a pietrei a inceput in Orientul Apropiat in jurulanului 11000 inainte de Cristos, imediat dupa potop. Cu aproxi-
- --
./
-~-
-..,
1(,....
240
Zecharia
it,
Sitchin
REGATELEPIERDUTE
241
mativ 3.600 de ani mai tarziu, oamenii din Orientul Apropiat au' coborat din munti Tnvaile fertile, au Tnceput sa practice agricultura, sa
creasca animale i sa utilizeze metalele naturale (pe care Ie gaseau Tn albiile raurilor sub forma de pepite 'care nu necesitau nici
extragere, nici rafinare.) Oamenii de tiinta au denumit aceasta perioada neolitica (noua a pietrei), dar a fost de fapt perioada cand argila a Tnlocuit piatra la fabricarea vaselor de i a altor obiecte, aa
cum se arata Tn
::,:
.
~~'
Prin urmare, cuprul a fost mai Tntai folosit sub forma pietrelor,
i din acest motiv cercetatorii prefera sa denumeasca perioada de
~."
:11'-
ci perioada calcolitica, a pietrelor de cupru. Cuprul era batut cu ciocanul pana ajungea la forma dorita sau printr-un proces de calire,
in decursul caruia piatra de cupru era mai Tntai Tnmuiata la foe.
4.~~
't.
It
.
tile din Orientul Apropiat i era posibila datorita unor conditii speci-
fice acelor
I'
Aurul zone.
i cuprul pot fi gasite Tnstare naturala nu doar ca vane :,.'
ascunse Tnstancile din adancul pamantului,ci i sub forma de pe.pite (i chiar praf Tncazul aurului). Pe care fortele naturii
- furtunile,
.1.JIl'
.~.
')o.~
1"1':
__ __"'U_,)I"',
sesera sumerienii trebuiau Tn mod inevitabil puse pe seama geniului lor tehnic.
Acest procedeu a fost folosit de-a lungul timpurilor; putini oameni tiu ca "minerii" renumitului secol al nouasprezecelea, porniV
in goana lor dupa aur, nu erau de fapt mineri care sfredeleau adan-
Ei obtineau nu doar cupru i aur, care puteau fi extrase din pepitele naturale, ci i alte metale, care trebuia extrase din filoanele
aflate Tninteriorul rocilor (precum argintul) sau care presupunea extragerea i ratinarea minereurilor (de exemplu, plumbul) i care erau apoi prelucrate i folosite. Cunoteau i arta aliajului - com-
cimile pamantului Tncautarea acestui metal, cum se Tntampla, de exemplu, Tn minele de aur din sudul Africii. Ei practicau de fapt mi.
neritul localizat ~i cerneau pietriul adus de rauri cautand pepite
sau praf de aur. In timpul goanei dupa aur TnYukon din Canada, de
.~i~
I
I
I
I
'-.'i@
242
Zecharia Sitchin
REGATELE PIERDUTE
binarea chimica intr-un furnal a doua sau mai multor metale. Satutul primitiv cu ciocanul a fost inlocuit de turnare; procedeul foarte.
complex cunoscut sub numele de cire perdue ("ceara pierduta"), :/;
,.~~
care a permis turnarea i modelarea unor obiecte de mare fru- '
muse1ei utilitate (statuetele de zei i animale sau ustensileledin
temple) tot in Sumer a fostinventat. Progresul inregistrat acolos-a
raspandit in lumea intreaga. in cuvintele lui R.J. Forbes, (Studiesin
Ancient Techn%gn, "in jurul anului 3500 inainte de Cristos meta-
~int
ca apte milenii pentru ca sa se Usucei oamenii sa se poata stabili acolo i sa puna bazele civi/iza1ieisumeriene. Dei in aceasta
campie de mal uscat nu erau nici cariere de piatra, nici minerale,
traditia cerea ca civilizatia sumeriana i centrele sale urbane sa
respecte "Vechiul Plan", iar centrul metalurgic sumerian a fost stabilit acolo unde fusese odinioara Bad-Tibira. Faptul ca i alte po-
-----.--.---..
iterminologiasumeriana reprezinta 0 dovada a importantei Sumeruluica centru metalurgic. in nici 0 alta limba din antichitate nu s-au
gasitatatia termeni care sa faca 0 referire atat de precisa la metalurgie.in textele sumeriene s-au gasit nu mai putin de treizeci de
termenicare denumesc diferite varietati ale cuprului (URU.DU),
prelucratsau neprelucrat. Multi termeni erau prefixati ZAG (uneori
ZA),semnificandstralucirea metalului, i KU, semnificand puritatea
metaluluisau a minereurilor din care era extras. Aveau termeni
pentrudiferite varietati i aliaje de aur, argint i cupru, ba chiar i
pentrufier (despre care se crede ca a fost utilizat peste un mileniu
dela apogeul civilizatiei sumeriene). Fierului i se spunea AN.BAR,
iavea0 duzina de nume, in functie de calitatea sa i a minereurilordin care era extras. Unele texte sumeriene erau adevarate dictionarecare enumerau termeni pentru "pietrele albe", mineralele
colorate,sarurile obtinute prin minerit i substan1elebituminoase.
Din textele scrise i din descoperiri se
tie ca negustorii sumerieni ajungeau in
locurifoarte indepartate unde se gaseau
metale,oferind la schimb nu doar marfurileSumerului, grane i haine de lana,
ci i produsefinite din metal.
Toate acestea pot fi puse pe seama
cunotin1elori priceperii sumerienilor;
ceeace trebuie explicat este insa faptul
ca tot ei erau cei care de1ineaui termiFlg.123
nologiai simbolurile scrise (initial pictograme)referitoarela minerit, activitate care avea loc in 1inuturifoarteindepartate,nu in Sumer. Astfel, pericolelepe care Ie implica mineritulin Africa erau prezentate intr-un text intitu/at HCoborarea/ui
~~ f
in Europa cele mai vechi obiecte de metal dateaza din 2000inainte de Cristos.
::;t;t
243
.~
lila/iliA
.
'I'
,.
III
11.111''''''''
""'"'" _w_
A .u.
,_.,.. , .-.
.~_..:
,J-
__= _
- deoarece
cu siguran1a nu se a-
.. --",.",-
244
Zecharia
flau in Sumer
- nu
REGATELE PIERDUTE
Sitchin
indepartate.Unbun exempluesteoferitde acestcitatde pe Cilindrul A, coloana a XVI-a a lui Gudea, regele /inutului Lagash (mi-,
Jeniul3 inainte de Cristos), in care se consemneaza materialele ra-'
re folosite la constructia templului E.NINNU, inchinat zeului sau:
Gudea a construit templul stralucitor cu metale
L-a facut sa straluceasca cu metale.
EI a construit E ninnu din piatra,
$i I-a facut stralucitor cu bijuterii.
Cu arama amestecata cu cositor I-a construit
Un fierar, un preot al stapanei cere~ti aacelui pamant,
A lucratla fa/adasa;
:'-::8t,
~.w::
'~~
:i'
'-4UUOQ,
UIUIILUI
t:lct
,
..~_.
~~
245
perare,deoarece se gase!1tefoarte rar in natura in stare pura. Minereuldin care se extrage este denumit casiterita. Acest minereu ia
na!1terein general in depozitele aluvionare formate in urma desprinderii din roci a vanelor de cositor, in urma actiunii fortelor naturii: ploile torentiale, inundatiile, avalanele. Cositorul este recuperat dn minereu prin topire, in general prin combinare cu calcar, in
prima etapa. Chiar !1iaceasta prezentare extrem de simplificata a
procedeului metalurgic respectiv este suficienta pentru a intelege
ce metalcomplex era bronzul,necesitand cuno!1tintemetalurgice avansatein fiecare etapa a obtinerii sale.
Pentru a complica !1imai mult lucrurile, era un metal greu de
gasit. Sursele din apropierea Sumerului, daca au existat vreodata,
se epuizasera repede. Doua texte sumeriene vorbesc de doi "munti de cositor" intr-un tinut indepartat necunoscut. Unii, precum B.
Landsbergerin cartea sa JournalofNearEasternStudies,vol. XXI,
sugereazaca ar fi vorba de zonele bogate in cositor din Orientul Indepartat:Birmania, Thailanda i Malayezia, care sunt in zilele noastre 0 sursa importanta de cositor. S-a presupus ca negustorii sumerieniplecati in cautarea acestui metal pretios ar fi ajuns, prin Asia Mica, Jaminereurilede cositor de-a lungul Dunarii, in special in
provinciilecunoscute astazi drept Boemia i Saxonia (unde minereurile de cositor s-au epuizat de mult).
Nu numai Gudea i alti regi sumerieni, in ale caror inscriptii
este mentionat cositorul, trebuia sa depuna efort pentru a-I obtine
(probabilin forma sa finita), ci i faimoasa zeita Ishtar, care a fast
nevoitasa treaca muntii pentru a gasi locul unde se afla cositor. intr-un text intitulat Inanna $i Ebih (Inanna fiind numele sumerian al
lui Ishtar i Ebih numele unui lant muntos indepartat, neidentificat)
Inannacere permisiunea zeilor atotputernici, spunand:
UtJ (;1-
~~\
.~'~,
246
'JI
Zecharia Sitchin
REGATELE
PIERDUTE
247
;~;
obtinerea fieruJui trebuia topit minereul, I Sea spus "Metalul Ceresc"). Bronzului, aliajul dintre cupru ~i cositor, i se spunea
ZA.BAR, "Metalul Straucitor Dublu".
Termenul pentru cositor, AN.NA, a fost imprumutat de hittiV
care nu '-au modificat prea mult. Dar in limba akkadiana, limba babilonienilor, a asirienilor ~i a celorlaltor popoare vorbitoare de limbi
semite, termenul a suferlt 0 u~oara modiflcare, devenind Anaku. In
general se crede ca inseamna "cositor pur" (Anak-ku), dar ne intrebam daca nu cumva modificarea reflecta 0 asociere mai stransa a
metalului cu zeii Anunnaki, deoarece Sea descoperit ortografiat ~i
sub f,Jrma Annakum, care semnifica ceea ce apartine sau ceea ce
vine de JaAnunnaki.
Termenul apare de cateva or! in Biblie. Datorita particuJei fInale kh, el semnifica 0 linie de plumb ~i cositor, ca in profetia lui Amos
care I-a vazut pe Domn tinand un anakh pentru a-~i intar; promisiunea de a nu mai parasi niciodata poporul lui Israel. Ca ~i Anak,
termenul insemna "colier", semnificand valoarea deosebita pe care
o avea acest metal pe masura ce minele se epuizau ~i devenea la
fel de pretios ca argintuJ. Termenul mai insemna ..uria~" _ 0 interpretare evreiasca (a~a cum am sugerat intr-un volum precedent) a cuvantului mesopotamian ,Anunnaki". Aceasta interpretare conduce
la asociatii bizare cu legende atat din Antichitatea europeana, cat
~i din Lumea Noua, care atribuie 0 trasatura sau alta "uria~ilor".
Toate aceste asocieri ale cositorului cu Anunnaki se pot datora rolului initial pe care I-au avut zeii, de a Ie darui oamenilor metaluJ ~i modul de prelucrare a acestuia. De fapt, modificarea mica dar
semnificativa a cuvantului sumerian AN.NA in varianta sa akkadi-
.
'J,
,
.~
~,
'(
'.
J'
Jm"
.:.,
r
J
!
i
.,;
!"
.
nainte de Cristos. IntemeietoruJdinastiei akkadiene, Sargondin Akkad, aprecia metaluJatat de mult, incat a ales cositoru' in locul auruJui sau argintului pentru statuia sa comemorativa (fig. 124), in
2300 inainte de Cristos.
Istoricii metalurgiei au gasit 0 confirmarea reducerii rezervelor
de cositor in faptul ca procentajul de cositor din bronz scadea in
permanenta, ~i din texte in care se spunea cum multe obiecte de
'~-:,
I:_~
Daca, a~a cum credem noi, cositorul din Lumea Noua a ajuns
in principalele centre ale civilizatiei din Europa i Orientul Antic, nu
ar fi putut proveni decat dintr-unsingur loc: de la Lacul Titicaca.
Credem aceasta nu pentru ca numele lacului inseamna, dupa
cum am aratat, lacul "pietrelor de cositor", ci pentru ca aceasta parte a Boliviei ramane ~i in zilele noastre 0 importanta sursa de co..itnr no.,; nil oc:h:o ,.nn~irfAr;Jt IIn metal rar. cositorul nu se gase~te
totuiin cantitati mari decat in cateva locuri. Astazi, 90% din productia mondiala de cositor vine din Malaiezia, Tailanda, Indonezia,
Bolivia,Congo-Brazaville,Nigeria~i China (in ordine descendenta).
Unele surse mai vechi, din Orientul Apropiat sau din Europa, au
fost epuizate. Peste tot, sursa de cositor 0 constituie casiterita aluvionara, minereul de cositor desprins din stanci de fortele naturii.
Minereul de cositor nu a fost gasit in stare pura decat in doua 10curi: in Cornwall i in Bolivia. Primul zacamant a fost epuizat; cel
248
Zecharia
Sitchin
REGATELE PIERDUTE
249
zgurei.
LuiForbesis-au aratatapoivarietatide cositormetalicadus
de ape pe malulluiTipuani,un afluental rauluiBeni,care curgea
poate fi pus in intregime pe seama cauzelor naturale". Langa Sorata a gasit un obiect de bronz care a fost supus analizei, dezvaluind 0 compozilie de 88% cupru i 12% cositor, IIcompozitie identica
cu cea din obiectele vechi de bronz gasite in Europa i in Orientul
Apropiat. Aezarile pareau sa fie foarte vechi.
Forbes a descoperit surprins ca indienii care locuiau pe malurileLacului Titicaca, descendenti din triburile aymara, pareau sa tie unde se aM toate aceste locuri stranii. Cronicarul spaniol Barba
(1640) afirma ca spaniolii gasisera mine de cositor i de cupru exploatate de indieni; minele se aflau langa lacul Titicaca. Posnansky
a gasit astfel de mine la ase mile de Tiahuanacu. EI i cei care au
venit dupa el au confirmat ca la Tiahuanacu i in imprejurimi se
gaseau cantitati impresionante de obiecte de bronz. EI a argumentat ca ni~ele de pe Poarta Soarelui fusesera captuite cu placule de
aur care se puteau roti pe balamalele proeminente care trebuia sa
fie din bronz pentru a sustine greutatea. EI a gasit la Tiahuanacu
blocuride piatra cu nie care suslineau buloane de bronz, ca la Puma-Punku. La Puma-Punku vazuse 0 piesa de metal, fara indoiala
bronz, care, "datorita ieiturilor sale parea un dispozitiv pentru ridicat greutali". A vazut i a desenat aceasta piesa in 1905, dar la vizita urmatoare nu a mai gasit-o acolo. Avand in vedere jaful sistematic de la Tiahuanacu, atat eel din perioada incaa, cat i din perioada moderna uneltele de bronz gasite pe insulele sacre de pe
lacurile Titicaca i Coati ne dau 0 idee despre obiectele care se gaseau candva la Tiahuanacu. S-au descoperit diverse obiecte, printre care: bare de bronz, leviere, dalte, culite i topoare - unelte care
ar fi putut fi folosite i in construlii, i in minerit.
Posnansky i-a inceput tratatul in patru volume cu 0 introdu"er.. in ('::1r..\/nrhA!::tAnA!::nremineritul in vremurile Dreistorice pe
portia ridicata de cositor redus (adica recuperat) i topit. EI a atirmat ca IImisterul"apariliei cositorului metalic in aceste zone IInu
platoul bolivian in general i in imprejurimile lacului Titicaca In special. "in lanlul muntos Altiplano" - podiul inalt - "se gasesc tuneluri
sau grote, pe care locuitoriiIe-au sapat pentru a obtine metalele folositoare. Aceste grote nu trebuie confundate cu cele sapate de
spanioli, aflati i ei in cautare de metale prelioase, deoarece vestigiilemetalurgice din ele se situeaza cu mult inaintea obiectelor prodUse de spanioli. In vremuri foarte indepartate... 0 rasa foarte inteligenta ~i intreprinzatoare... a scos din adancurile munli10r metale
._-
..-
.'fio
.;"
.-
J
I
{
I
250
Zecharia
Sitchin
Lumea veche, iar istoria cositorului din Anzi, unde ii are originea
bronzul din Lumea Noua, este inexorabil legata de Lacul Titicaca.
Tiahuanacu a jucat in acest caz un rol central, datorita minereurilor
din jurul sau; alttel, de ce ar fi fost construit acolo?
Cele trei centre de civilizatie din LumeaVeche au aparut in vai
fertile; cea sumeriana in campia dintre Tigru i Eufrat, civilizatia egiptean-africana de-a lungul Nilului, cea indiana de-a lungul vaii InduluL Economiile lor se bazau pe agricultura; datorita tluviilor
251
REGATELE PIERDUTE
.-~..
"
schimburilecomerciale puteau avea loc, ele furnizand materiile prime i inlesnind exportul de grane i produse finite. De-a lungul raurilor au aparut orae, pentru comert era nevoie de acte scrise, negustoriaa inflorit 0 data cu dezvoltarea societatii, iar relatile internationale s-au dezvoltat.
Tiahuanacu nu se conformeaza acestui model. Ca in zicalele
populare, pare sa fi fost un ora foarte important al carui rost nu este prea clar. 0 metropolaa carui culura i a carui arta au influentat
aproape intreaga regiune a Anzilor, dar construita la capatullumii,
pe malul unui lac inospitalier.Chiar daca minereurileau jucat un rol
important, de ce totui acolo? Raspunsul II poate oferi geografia.
Orice descriere a Lacului Titicaca incepe de obicei prin a spune ca este apa navigabila situata la cea mai mare altitudine din lume, 4224 m. Este un lac destul de mare, cu 0 suprafata de 8313
km2.Adancimea sa variaza intra 30 i 300 de metri. Are 0 forma alungita,0 lungime maximade 193 km i 0 latime maxima de 70 km.
Malul este accidentat datorita muntilor care II inconjoara, formand
numeroasepeninsule, capuri, istmuri i stramtori; are foarte multe
insule. Dispunerea nord-vest - sud-est a lacului (fig. 109) este impusade irul muntos de pe marginile sale. La est se afla lantul Cordillera Real, din Anzii bolivieni, care include muntele lIIampu cu doua varfuri gemene din grupul Sorata i muntele lIIimani, la sud-est
de La Paz. Cu exceptia catorva rauri mici care izvorasc din aceti
muntii se varsa in lac, majoritateacurg spre est, in marea campie
braziliana i in Oceanul Atlantic, la 3218 km departare. Aici, pe
malul estic allacului i al raurilor i izvoarelor care curg in ambele
sensuri, au fost gasite marile zacaminte de casiterita.
$i marginea de nord a lacului se invecineaza cu munti impu_x,,_..:
__1_ __:_..:"_1.__
~
__ _1_- _. .__
f
'OJ .
- __-'
_I!__ - ._A.o!'t.t ~ .
~;
._-..
precumVilcanota, pe care unii II considera adevaratasursa a Amazonului; ele primesc apele tuturor afluentilor i se varsa in Urubamba, curg spre nord i apoi spre nord-est in marele bazin amazonian. Acolo, intre muntii de pe marginea lacului i Cuzco, s-au
gasit cele mai mari cantitati de aur pe care Ie posedau incaii.
Malul vestic al Lacului Titicaca, dei cenuiui mohorat. este
totui cel mai populat. Acolo, printre munti i golfuri, pe coaste i
peninsule, satenii din zilele noastre i oraele moderne se inveci-
.1
----Gn~~ralr
n.
252
-"~
'" '1n~'"
Zecharia
..
..~.;:olF.flll!:I
'--:if'
-'
.T'r
...,."..,
._.
253
I:
neaza cu aezarile stravechi, cum se intampla la Puno, cel mai mare ora i port de pe marginea lacului, in apropierea caruia se afla
ruinele enigmatice de la Sillustani. Tn acel punct au descoperit
inginerii feroviari ca un drum sau 0 cale ferata poate duce nu doar
spre nord, ci i prin una dintre rarele depresiuni ale Anzilor, spre
campiile de pe coasta i Oceanul Pacific, aflat la 321 km departare.
Geografia i topografia terestra i maritima se schimba considerabil atunci cand priveti malul sudic allacului (care, la fel ca malul estic, apartine Boliviei, nu statului Peru). Acolo aproape se unesc doua dintre cele mai mari peninsule, Copacabana de la vest
i Hachacache la est (fig 125), lasand doar 0 stramtoare ingusta intre portiunea nordica mult mai intinsa a lacului i cea sudica. Astfel, aceasta portiune sudica devine 0 laguna (i a i fost denumita
ca atare de cronicarii spanioli), 0 apa intinsa i linitita, spre deosebire de apele tulburate i maturate de vanturi de la nord.
Cele doua insule principale, Insula Soarelui (insula Titicaca) i
insulaLunii (Coati) se afla in largul malului nordic al peninsulei Copacabana.
oro!t In,..."
ino~1
nontr..
,..oo~
1"'10.trohlli~
"
ni
fo"'nn+,."
Fig.125
REGATELE PIERDUTE
Sitchin
- Oraul
Cositorului.
'.
..;
,._,Ia.
254
Zecharia Sitchin
,~,
sopotamian care insemna cositor, metalul daruit de Anunnaki, presupune 0 legatura directa intre Tiahuanacu, lacul Titicaca i Orlen.
tul Apropiat. Exista dovezi in sprijinul acestei teorii.
inflorirea civilizatiilor din Orientul Apropiat a fost insotita de aparitia bronzului, care a inceput sa fie utilizat in procesele metalur.
gice in jurul anului 3500 inainte de Cristos. Oar in jurul anului 2600
inainte de Cristos zacamintele de cositor au inceput sa se dirninu;
eze i chiar sa dispara. Apoi, dintr-o data, au aparut noi zacarninte,
prin 2200 inainte de Cristos; Anunnaki au venit pentru a alunga criza de cositor i a salva civilizatia pe care chiar ei 0 daruisera orne, "
nirii. Cum s-a intamplat aceasta?
Sa examinarn nite fapte bine cunoscute.
in jurul anului 2200 inainte de Cristos, cand zacamintele de "..
cositor din Orientul apropiat au inceput sa creasca atat de bruse",!.
pe scena aparuse un nou popor misterios. Vecinii ii spunea cassi- ;'
tes (sau kossean, ca in Grecia tarzie). Nu exista nici 0 explicatie
pentru acest nume. Pe noi insa ne izbete asemanarea dintre acesl
termen i cel de casiterita, minereul in care se gasete cositorul,
cunoscut sub aceasta denumire din antichitate; numele implica 0
recunoatere a cassitesca fiind poporul care putea furniza cositorul
de care era nevoie sau care venea de acolo de unde se gasea co.,
sitor.
Plinius, savantul roman care a trait in secolul I dupa Cristos,
scria ca grecii ii spuneau cositorului cassiteros i ca era mal valoros
decat plumbul. EI a afirmat ca era pretuit de greci inca de pe vre.
mea razboiului troian (intr-adevar, este mentionat de Homer sub
denumirea cassiteros). Razboiul troian avusese loc in secolul al
11",1'10 ",rimil
nro,.i
monitor",
"ooni
:a.. intr:at
in ('nnt~('t
"
REGATELE
PIEROUTE
255
256
Zecharia
.~
. i,;
257
Sitchin
- -.-
$:
if.. _.
;t.
~:
- spre
uimirea ulteri-
I
I]
I
--
258
ze un studiu aprofundat al vechilor hal1i. Concluziile sale au fost publicate in cartea La representacion de America en mapas romanos
hal1i1e europene din Evul Mediu i cele arabe se bazau pe geografia lui Ptolemeu. Dar studiile de la inceputul secolului XX au ara7
tat ca hal1i1eeuropene foarte precise din secolul al XIV-lea se ba,
zau pe cartografia feniciana, mai ales pe hal1i1elui Marinus din Tyr,
(secolul alII-lea dupa Cristos). Dar de unde ii obtinuse el datele?
C.H. Hapgood, in unul dintre cele mai competente studii dedicate
hal1ii lui Piri Re'is i hal1i1or anterioare acesteia (Maps of Ancient
Sea Kings) a conchis: "Marturiile prezentate in vechile hal1i par sa
sugereze existenta in vremuri indepartate... a unei civilizatii autenti.
ce avansate"; mai avansata decat cea din Grecia i Roma, i in ti;ntele navigatiei inaintea Europei secolului al XIII-lea. EI a recunoscut ca inaintea tuturor s-a aflat civilizatia mesopotamiana, veche de
cel putin 6000 de ani; dar unele aspecte de pe hal1i, de exemplu
schitarea Antarcticii, iI determinau sa se intrebe cine au fost cei de
dinaintea mesopotamienilor.
Cele mai multe studii dedicate acestor hal1i se ocupa de
Atlantic; cu toate acestea, studiile efectuate de Hapgood i echipa
sa au aratat ca pe harta lui Piri Re'is sunt corect trasati Anzii, raurile, inclusiv Amazonul care curge spre est, i coasta pacifica a Americii de Sud, de la 4 la 40. sud, din Ecuador prin Peru pana in
mijlocul statului Chile de azi. lata ce a descoperit, uimita, echipa:
"Modul in care au fost desenati muntii indica faptul ca au fost observati din larg, de pe mare, i nu inchipuiti". Coasta era desenata atat
de amanuntit, incat se putea discerne peninsula Paracas.
Stuart Piggot (Aux Portes de l'histoire) a remarcat printre pri,
mii ca faia de coasta pacifica din America de Sud aparea i pe copiile europene ale Hal1ii Lumii a lui Ptolemeu. Nu era totui prezentata ca un continent aflat dincolo de oceanul nemarginit, ci ca un
Jjnut mitic, Tierra Mitica, ce se intindea din sudul Chinei, dincolo de
u ptnJlnSUIa aenuml1a ~uersoneso ae uro, t'emnsula Aurulul, spre
sud, spre continentul ca-
.
.
d
0
_I.
Flg.126
altor cercetatori,
el a conchis
ca
cca lIarnon-vaGlltll
Uti \.::u-
~~>
'
de Cristo. Asemenea
~~f8n~"
~~
de tiempos
-",
.~~
259
REGATELE PIERDUTE
Zecharia Sitchin
"
:~<
a
Fig.127
260
Zecharia Sitchin
""'1_,
,~W ...""""
'
~1
,
Van-
;:-/':f
!.::,, .
tul")de hittiti i casiti, a fost ,< t,
b .
,j
infatiat stand pe un taur,
'~~;:
:I ;~' ,,' ':
animalulsau de cult, tinand ~, ')' . -" ( , :'.. ."~
unealtade metal intr-o ma,', ,':'
'\
>:.:'
na i un fulger in forma de :"-l~ -c'" . . _,i
,',:I
fureain cealalta (fig. 129a). '~"'I"",,'
~-:"""'':\'o
'"'1
Sumerienii, al caror
;:i:)/~(r~\
?
"
\A';~
panteona stat la bazacelui ..{
~~..~:~.
.
c:
din Lumea Veche, ii spu- .~ '"'i\\::\\:y;,::
neauacestui zeu Adad sau
Fig.129
Ish.Kur("Cel din Muntii indepartati"),i iI infatiau cu 0 unealta de metal i un fulger in furcli
(fig. 129b). Un alt epitet era eel de ZABAR DIB.BA ("Cel Care ObtineBronzul i Divide"), un indiciu foarte clar.
Nu era el oare Rimac, de pe coasta de sud a Peru-ului, Viracochadin Anzii inalti, reprezentatpretutindeni cu unealta de metal,
alearui simbol, fulgerul, aparea izolat pe nenumarate monumente?
A fost chiar reprezentatcalare pe un taur in sculpturile in piatra gasite la sud-vest de Lacul Titicaca de Ribero i von Tschudi (fig.
129c).Oamenii de tiintacare au analizat diversele variante ale numelui "Viracocha" au stabilit ca particulele componente inseamna
...,---,... - __II
..J:_ nl__:_IC.
__;:;11
CX",,;:titnPi .1/r'ro'!:Jtn_
" ,
,rul". Un imn inca iI descria ca fiind zeul ncarevine cand tuna i
candsunt nori de furtuna".
Aeeasta este versiunea aproape literala a modului in care aceastazeitate, Zeul Furtunilor,era venerat in Mesopotamia; iar discui de aur din Cuzco (fig. 85b) reprezinta 0 zeitate tinand simbolul
legendaral fulgerului bifurcat.
In acele vremuri indepartate IshkurlTeshubNiracocha i-a a-
"
.~
'0
, "",'
~~~
~SQ
261
REGATELE PIERDUTE
IQ I U,,",QIQ \U"
fJV
262
Zecharia Sitchin
ezat simbolul, fulgerul bifurcat, astfel incat toti sa-I poata vedea,
din aer i de pe mare, pe un versant in Golful Paracas (fig. 130) golfuJ pa care echipa lui Hapgood I-a identificat pe harta lui Piri
Re'is, golful care era probabil portul unde ancorau vapoarale care
duceau cositorul i bronzul din Tiahuanacu in Lumea Veche. Era
un simbol care Ie spunea deopotriva zeilor i oamenilor:
ACESTA ESTE PAMANTUL ZEILOR FURTUNII'
Deoarece, aa cum se spune in cartea lui lov, a existat intr-adevar un tinut de unde au venit lingourile, al carui teren subteran
este rascolit de parca ar fi ars un foc... un loc atat de inalt printre
varfuri, ca "nici vulturii nu tiu drumul intr-acolo, nici ochiul oimului '
nu I-a zarit inca". Acolo, zeul cara a daruit matalele vitale "a pus
mana pe granit... a rasturnat muntii din temalii...ia taiat galarii prin
stanca".
Fig.130
12
Zeii lacrimilor de aur
La catvatimpdupaanul4000 inainte de Cristos, marela Anu,
conducatorul'uiNibiru,a venitintr-ovizita pe Pamant.
Nu era la primacalatorieda acestfal. in urmacu 440.000 de ani
pamanteni- doar 122 de ani Nibiru- primul sau nascut,Enki, s-a aflat
in fruntea primului grup de cincizeci de Anunnaki care au venit pe
Pamantpantru a ob~neaurul cu cara fusase binecuvantataa aptea
planeta. Pa Nibiru, natura i tehnologiile sofisticate rarefiasara i
poluasaraaerul planetei, de care ara nevoie nu doar pentru a respira, dar cara i invaluia planeta ca un fal de sera, impiedicand disiparea propriei calduri pe care 0 genera. Planata Nibiru, au conchis
oameniisai de tiinta,nu puteafi salvatade la inghat i moarta decat
prin pulvarizareaunor particulada aur in atmosfera.
Enki, fiind un invatat stralucit, a debarcat in Golful Persic, unde i-a stabilit reedinta, Eridu. Planul sau era sa obtina aurul extragandu-Idin apale golfului: dar nu a obtinut prea mult aur in acest
fal i criza de pe Nibiru s-a inrautatit. Satul de asigurarile lui Enki ca
va duca planul la bun sfarit, Anu a venit pa Pamant pentru a vedea cu ochii lui cum stau lucrurile. L-a luat cu al i pe motenitorul
sau direct, Enlil; dei nu era primul sau nascut, Enlil era motenitorul tronului, deoarece mama sa, Antu, era sora vitrega a lui Anu. Nu
avea stralucirea tiintifica a acestuia, dar ara un excelent administrator, deloc fascinat de misterela naturii, dar crezand in asumarea
sarcinilori ducerea lucrului la ..
bun..sfarit..~i toate'studiile
.
I _. efectua.h__._ __
._ .11
_II
_'.I~_I
.__,__ __'_0
__
__ -"-- -gasaa in cantitatile cale mai mari: din sudul Africii.
Au izbucnit carturi aprinse, nu doar din cauza proiectului in sine, cat i intre cei doi frati vitregi. Anu s-a gandit chiar sa se stabileasca pe Pamant i sa-I lase pa unul dintre frati regent pe Nibiru;
dar ideea a provocat i mai multe dispute, astfel incat au tras la
sorti. Enki urma sa mearga in Africa i sa organizeze mineritul; Enlil
ramanea in E.DIN (Mesopotamia) sa construiasca facllitatile nace-
_.
264
.-
Zecharia Sitchin
REGATELE PIEROUTE
265
I
I
266
Zecharia
REGATELE PIERDUTE
Sitchin
deoarece scosese la iveala vanele, Ie spalase, umpluse albiile raurilorcu pepite de aur amestecate cu noroi i pietri.Acest aur era
mai uor de prelucrat, dar mai greu de localizat i de transportat;
deoarece locul unde se gasea din belug acest aur sub forma de
pepite era in cealalta parte a pamantului. Acolo,printre irurilede
muntide la marginea oceanului, erau ascunse bogatiinemaivazute.
Era atata aur cat puteai duce, cu conditiaca Anunnakiisa gaseasca 0 modalitate de a-I transporta.
Cand Nibirus-a apropiat din nou de Pamant, marele Anu impreuna cu sotia sa Antuau venit pe Paniant in vizita,dar i pentru
a vedea cum mai stau lucrurile.Ce se obtinuse in urma inzestrarii
omeniriicu cele douametaledivine,AN.NA iAN.BAR,din care au
fabricat uneltele tari? Ce se obtinuse prin extinderea operatiunilor
in ceala/ta parte a lumii? Erau rezervele pline cu aur gata de a fi
transportate, aa cum i se spusese?
impreuna cu ceilalti, ca Anunnakii sa nu paraseasca definitiv Pamanu I, ci sa mai ramana 0 perioada pe orbita pentru a vedea ce se
intampla. $i intr-adevar, dupa ce imensul val a venit i s-a dus i
ploile s-au oprit, au inceput sa se vada varfurile muntilor, iar razele
soarelui s-au strecurat printre nori i au inceput sa picteze curcu-
bee pe cer.
Enlil, vazand ca omenirea a supravietuit, s-a maniat la inceput, dar apoi s-a mai linitit.$i-a dat seama ca Anunnakii puteau sa
ramana pe Pam ant, dar, daca voiau sa-i reconstruiasca oraele i
sa reinceapa sa produca aur, omul trebuia sa se inmulteasca i sa
prospera, i sa nu mai fie tratat ca un sclav, ci ca un partener.
In vremurile antediluviene, portul unde veneau i de unde plecau Anunnakii i proviziile lor i de unde se expedia aurul era Sippar, in Mesopotamia. Dar toata acea vale fertila dintre Tigru i Eufrat era acum acoperita de milioane de tone de noroi. Au continuat
sa foloseasca muntele Ararat ca principal punct de reper pentru a.
terizarea navei lor, dar au ridicat i doi munti artificiali la a treizecea
paralela pe malul Nilului - cele doua piramide de la Gizeh, semne
de recunoatere pentru aeroportul postdiluvian din peninsula Sinai.
Era la fel de aproape de sursele de aur din Africa de Sud ca i portul din Mesopotamia.
Pentru ca pamantenii sa poata supravietui, sa se poata inmu/ti
i sa Ie fie de ajutor Anunnakilor, lor Ii s-a daruit civilizatia in trei
state. Semintele pentru recoltele de baza au fost aduse de pe Nib/ru, granele i animalele salbatice au fost domesticite, oamenii au
fost invatati cum sa prelucreze argila i metalul. Mai ales tehnologiile de prelucrare a metalelor erau deosebit de importante, deoarece de ele depindea reuita Anunnakilor in reluarea aprovizionarii cu
aur. in sDecial acum. cand VAchilAminAAr::allinllnn::at.:o
n.:o::an~~i n~_
mol.
De la potop, Nibiru se mai apropiase 0 data de Pamant, cand
s-au primit materiale vitale; dar s-au trimis putine lucruri valoroase.
In vechile surse de aur trebuia acum gasite noi vane, noi tuneluri
trebuiau sfredelite prin munti, noi puturi sapate in pamant, stancile
sfaramate. Omenirea trebuia sa primeasca nite unelte tari, pentru
a putea extrage metalul din locul stabilit de Anunnaki i a-I sfredeli
cu armele lor cu raze. Din fericire, apa adusese cu ea i ceva bun,
267
"Dupa ce apele Potopului au maturat Pamantul, cand Stapanirea a coborat pe Pam ant din Cer, Stapanirea a fost mai intai in
Kish". Aa incep Listele Regilor din Sumer istoria diverse lor dinastii i capitale ale primei civilizatiidin Orientul Apropiat. Arheologia a
confirmat vechimea acelui ora sumerian. Din cei douazeci i trei
de conducatori ai sai, unul avea un nume care indica faptul ca ar fi
putut fi metalurgist; se spune !impede ca al douazeciidoilea conducator, Enmenbaragsi, "a luat ca trofeu arma aruncata ~ lui Elam".
Elam, in muntii din sudul i estul Sumerului, era intr-adevar unul din
acele locuri unde incepuse metalurgia, i mentionarea premiului,
arma aruncata, confirma marturiile arheologice referitoare la 0 metalurgie complet dezvoltata in Orientul Apropiat in jurul anului 4000
inaintA riAGri!;to!;.
~..,
268
REGATELEPIERDUTE
Zecharia Sitch/n
269
aptetavi de aur; berea i vinul au fost servite din vase de aur. Dupa alte imnuri in cinstea "Planetei Creatorului, Planeta care este Eroul Cerului", vizitatorii, ghidati de 0 procesiune de zei care duceau
torte, s-au indreptat spre "imprejmuirea de aur", unde urmau sa-i
petreacanoaptea.
Dimineata, cadelnitele au fost umplute cu aur de catre preoti
,'.1 in timpul sacrificiilor, in timp ce zeii se trezeau i serveau masa de
dimineatadin vase de aur. Cand a sosit momentul plecarii, zeitatile
aufost conduse de 0 procesiune de zei, insotiti de preoti ce cantau
imnuri spre cheul unde era ancorata barca lor. Au plecat din ora
prin Poarta Ridicata, s-au indreptat spre Drumul Zeilor i au ajuns
la "Cheul Sfant, Digul Vaporului lui Anu", care urma sa-I duca pe
CaleaZeilor. intr-o capela, Casa lui Akitu, Anu i Antu au rostit rugaciuni impreuna cu Zeii Pamantului i au recitat binecuvantarL
Dupa aceea zeii i-au strans mainile i au plecat.
Daca, in momentul vizitei, Anunnakii cautau deja aur in Lumea Noua, sa fi incercat Anu i Antu sa viziteze i noile meleaguri
bogatein aur? Sa fi incercat Anunnaki de pe Pamant sa-i impresionezecu realizarile lor, cu planurile lor, promitand ca Nibiru va primi metalul dorit in cantitatile de care avea nevoie?
Daca raspunsul este da. atunci exista 0 explicatie pentru existentaorauluiTiahuanacu i a multor altora. Deoarece,daca in Sumer un ora nou cu 0 incinta sacra noua, cu 0 imprejmuire de aur,
cu un Drumal Zeilor i Chei Sfinte era ales drept locul vizitei, putem
sa presupunem ca un loc asemanator a fost ales intr-un' ora nou
cu 0 imprejmuire noua, cu un drum nou i chei sfinte in inima Lumii
Noi. Ca i la Uruk, ne ateptam sa gasim un observator pentru a
determinamomentul aparitiei lui Nibirupe cerul serii, dupa ce rasar
alte planete.
UVcU Ct\;t:I:S1I-'CtlCtlt:lll:Slll, \;1t:lUtllll
UrJUi
).,
~.
-
,.
-.
JI
270
Zecharia
,.
:'
Sitchln
la "suslinerea
placi.. . :;~,
lor de aur care Ie acopereau cu ajutorul tijelor, i ele din aur". Cand, ;'~.
a suslinut 0 conferinla pe aceasta tema in fala Societalii de Geo.;
grafie in aprilie 1943, a prezentat unul dintre aceste blocuri de piatra in care inca se mai aflau infipte cinci tije de aur (celelalte fusesera smulse de cautatorii de aur atunci cand au scos placile).
Posibilitatea ca la Puma-Punku sa se fi ridicat inca din cele
mai vechi timpuri un edificiu ale carui ziduri, cornie i plafoane sa
fi fost captuite cu aur aa cum fusese E.NIR in Uruk crete i mai
mult avand in vedere ca basoreliefurile care decorau portile ceremoniale de la Puma-Punku i unele dintre statuile gigantice ale Marelui Zeu din Tiahuanacu erau incrustate cu aur. Posnansky a dl;!scoperit i fotografiat gaurile de fixare, "avand un diametru de 2 mm,
rotunde deasupra reliefurilor". Poarta principala de la Puma-Punku,
pe care el a numit-o Poarta Lunii, avea un relief allui Viracocha i
chipul zeului in linia erpuitoare de sub el incrustate cu aur "...ast7
fel incat hieroglifele cele mai importante ieeau in evidenla pline de
stralucire".
La fel de semnificativa a fost urmatoarea descoperire a lui
Posnansky: acolo unde aceste figuri reprezentau ochii zeului,.Tn .'
centrul pupilei erau aezate doua turcoaze rotunde. Am gas it, spu-,
nea Posnansky, multe bucali similare de turcoaze, gaurite in mijloc,
in straturile culturale de la Tiahuanacu",descoperire care I-a determinat sa creada ca nu doar reliefurile de pe porti, ci i statuilegigantice care infaliau zei gasite la Tiahuanacu aveau felele incrustate cu aur i ochii cu bucali de turcoaze.
Aceasta descoperire este extraordinar de importanta, deoareCA tlJr~n~7clg
- niotro
c-orni~r_~:
..1- _.~~::.:-_ .
:_ _::...:...,~.
"":v
nu se gasesc in America de Sud. Se crede ca extragerea turcoazelor a inceput la sfaritul mileniului al cincilea inainte de Cristos in
Iran i peninsula Sinai. Aceste tehnici de incrustalie erau caracteristice Orientului Apropiat i nu mai apar nicaieri in alta parte in America, i cu siguranla nu in acele epoci foarte indepartate.
Aproape toate statuile gasite la Tiahuanacuinfalieaza zei care varsa cate trei lacrimi din fiecare ochi. Lacrimile erau incrustate
271
REGATELE PIERDUTE
;.
'
cu aur, dupa cum se mai peate vedeala unele statui expusein prezent
la Museo del Oro in La Paz. 0 faimoasastatuie care a fos poreclita EI
Fraile (fig. 131a), inalta de aproxi"b
mativ 3 m, a fost cioplita, ca i alte
statui gigantice din Tiahuanacu, din
c
piatrade raiJ,ceea ce sugereaza ca
toateapartin perioadei timpurii de la
Tiahuanacu. Zeitatea line in mana
dreapta 0 unealta ferastruita; cele
treilacrimi stilizate care ii curg din fiecareochi, care inilial au fost, neindoielnic,incrustate cu aur, pot fi vazute cu claritate (ca in desen, fig.
131b). Alte trei picaturi similare se
pot vedea pe fala denumita Capul
Uria(fig. 131c), pe care vanatorii de
comori I-au desprins dintr-o statuie
uriaa,datorita credinlei localepotriFlg.131
vit careia "constructorii de la Tiahuanacu delineau secretul asamblariipietrei, iar statuile nu erau cioplite din piatra, ci turnate printrunproces magic, pentru a ascunde aurul inauntrullor.
Este posibil ca aceasta credinla sa fi fost intarita de obiceiul
dea incrusta lacrimile cu aur, 0 practica ce poate explica de ce poperuI din Anzi (ca i aztecii)denumeau pepitele de aur "Iacrimile zeilor".De vreme ce toate aceste statui infaliau aceeai zeitate, ca
pe Poarta Soarelui, unde este de asemenea re~
prezentata varsand lacrimi, a fost denumit ,,leul
~
vare t'lange". vrecem ca sumem Increp1alillsa-I
spunem ,,leul Lacrimilor de Aur". Un monolit gi.~~ ~
gantic gasit la 0 aezare mai mica din apropiere
(Wancai)infalieaza zeul cu un coif de forma conicai coarne, coiful tipic al zeilor mesopotamieni,
iavand fulgere in loc de lacrimi, ceea ce II desemneazaca fiind Zeul Furtunii (fig. 132).
Flg.132
Unul dintre blocurilede piatra captuite cu aur
~.~-
--
--
272
REGATELE PIERDUTE
Zecharia Sitchin
273
';
!ii
de cositor) in aceasta zona. Posnansky ptasa bronzul in a treia perioada a oraului Tiahuanacu i prezenta cazuri cand legaturile de
bronz erau utilizate pentru a repara structuri din perioada aurului.
Minele din muntii din apropiere contin dovezi ca minereurile de aur
i de cositor erau obtinute din aceleai locuri, este posibil ca deseoperireaaurului i extragerea sa din regiunea Lacului Titicaca sa
fi determinat ulterior descoperirea casiteritei; cele doua tipuri de minereuri sunt gasite amestecate in aceleai albii i ape. Pe raul Tipuanii pe raul care izvoratedin Muntele lIIampu,afirma un raport
bolivian oficial (intitulat Boliviai deschiderea Canalului Panama,
~ :~
::
~:~:.:
;::
~~"
",",UIU ua\"Q
UUIt:r-';ltflt: CtfJc:UllrJ
perioadei timpurii a lui Tiahuanacu sau (aa cum sustin unii) dateaza din timpul incailor, deoarece se tie ca incaii au venit pe aceasta insula pentru a venera i pentru a-i ridica a/tare in timpul
domniei lui Mayta Capac, al patrulea rege inca.
Descoperirile de la i din jurul oraului Tiahuanacu constau ,
din obiecte de aur sau bronz i nu lasa nici 0 indoia/a asupra faptului ca obiectele de aur au precedat obiectele de bornz (de exemplu,
..
"
1~
:t
"'!I,
274
Zecharia
Sitchin
mai navalnice rauri din America de Sud izvorasc din lantul de est al
Anzilor, prin intinsele campii ale Braziliei, nu e de mirare ca i a"
ceasta parte a continentului este foarte bogata in aur i cupru.
Dar cele mai bogate in zacaminte raman minele din Anzi; daca priveti aceste faii ale zacamintelor, colorate diferit pe 0 harta
in vederea identificarii, imaginea seamana cu desenelecolorateale
structurii duble a A.D.N-ului, impletit cu A.R.N-ul, lanturile ~enetice
ale vietii i ale ereditatii tuturor fiintelor vii de pe Pamant. In interiorul acestor faii se gasesc alte minerale valoroase, chiar rare: platina, bismut, mangan, wolfram, fier, mercur, sulf, antimoniu,azbest,
cobalt, arsenic, plumb, zinc i, foarte importante pentru industria
moderna,carbunelei titeiul.
. .
Unele dintre cele mal bogate vane de aur, partial varsate in albiile raurilor, se afla la est i la nord de Lacul Titicaca.Acolo, in Cordillera Real, muntii care inconjoara lacul de la nord-est la sud-est,
o a patra faie se alatura celorlalte faii: cea de cositor, sub forma
minereurilor de casiterita. Devine proeminenta pe malul rasaritean
allacului, cotete pe la vest, pe langa bazinul Tiahuanacu, apoi 0
ia pe la sud, aproape paralel cu raul Desaguandero.Se unetecu
celelalte trei faii fanga Oruro i Lacul Poopo i acolo dispare.
Atunci cand Anu i sotia sa au vazut toate bogatiile, incintasacra de la Tiahuanacu, cheile i imprejmuirea sa erau deja construite. La ajutorul cui au recurs Anunnakii i pe cine au adus aici, in jurul anului 4000 inainte de Cristos, pentru a construi toate aceste
cladiri? La acea vreme, popoarele din jurul Sumerului aveau deja 0
traditie in metalurgia rudimentara; prelucrareapietrei, i soarfi putut afla printre artizanii adui de peste marL Dar cei care ii insuisera adevarata tehnologie metalurgica, inclusiv cea a turnarii, a
constructiilor inalte, a cladirilor ridicate in conformitate cu planurile
gr:u I c!IIMorionii
._____'_-:'~_
arhitecturale si constelatiilA~An~!':ti
~;:.
REGATELE PIERDUTE
275
--,I
---~-,
.-
276
-- -- - _.
Zecharia Sitchin,
REGATELE PIERDUTE
v
V
Vi
--~. -
277
/15'R,a
rachita, pe care au invatat sa Ie faca, spun ei, de la uru. Asemanarea extraordinara dintre aceste barci i barcile de rachita folosite de
sumerieni I-a facut pe Thor Heyerdahl sa construiasca 0 replica a
barcilor ~i sa porneasca in calatoriile sale Kon Tiki (un epitet al'ui
Viracocha), pentru a dovedi ca sumerienii din antichitate ar fi putut
traversa oceanul.
~,.
andine, cum ar fi uma/mayupentru apa, khunpentru rou, kappentru mana, enulienu pentru ochi, makai pentru lovitura, au 0 origine
mesopotamiana atat de clara, incat Pablo Patron (Nouvelles etudes sur les langues americaines) a conchis: "S-a demonstrat in
modclarca limbiledinPeru quechua~i aymara all 0 origine sumeriano-asiriana".
Particula uru este 0 componenta a multor denumiri geografice
in Peru ~iBolivia;e cazul importantuluicentru minierOruru, al Vaii
Sacre a inca~ilorUrubamba, ("CampiaIValealui Uru") ~i a raului ei
faimos,i multe altele. Intr-adevar, in centrul Vaii Sacre inca mai
traiesc, in peteri, urma~ii unui trib care se considera descendenti
din poporul Uru de la Lacul Titicaca. Ei refuza sa iasa din pe~teri i
satraiascain case, deoarece, sustin ei, muntii soarprabui daca ar
Fig.134
Vechime".
fi fost ei denumiti astfel deoarece veneau din capitala
sumerianaSa Ur?
Potrivit lui Posnansky, ace~ti uru denumeau cinci zeitati, Sau
Samptni: Pacani-Malku insemnand Batranul sau Marele Stapan;
Malku, adica Stapan; ~i zeul Pamantului, al Apelor ~i al Soarelui..
Termenul malku are 0 evidenta origine orientala, unde avea sensul
(pe care 11are ~i in prezent in ebraica ~i araba) de "rege". in unul
dintre putinele studii consacrate Jocuitorilor uru, W. La Barre (American Anthropologist, vol 43) spune despre miturile Uru c~ !':w:tin,.::i
,.. ,_:, -~..,...,,;;
iDc-oi
aici de foarte multa vreme, inainte de ziua cand Soarele s-a ascuns
\!ederii... inainte ca Soarele sa se ascunda, existam deja de foarte
,nulta vreme in acest loc. Apoi au venit kollas... Ne-au folosit trupurile pentru sacrificii atunci cand au pus fundatii/e templelor lor...
Tiahuanacu a fost construit inainte de vremea intunericului."
Am stabilit deja eel Ziua intunericului, "cand soarele s-a as-
:1
.,4
~
-------
Io"'\r ~'II"u~n""
r"f~r('Oit'll
It u-nii
Exista i alte legaturi evidente intre civilizatia din Mesopotamiai cea din Anzi. Cum sa explicam, de exemplu, faptul ca, exact
ca la Tiahuanacu,capitala sumeriana Ur era inconjurata de un canalcare avea la nord ~i fa sud-vest cate un port (care duceau fa fluviul Eufrati dincolo de el) ~i cum sa explicam imprejmuirea de aur
a mareluitemplu din Cuzco. unde peretii erau acoperiti cu placute
--
- -
-,
278
279
REGATELEPIERDUTE
",",,1-
~,:f
~CI
UClIl
Ui:tI
pe care II contemplau aparea 0 data la 3600 de ani pamanteni, tiau cu siguranta ca era un eveniment care nu se intampla decat 0,
data in viata. Omenirea ii dorete in continuare sa mai vada 0 data
---
----
'
incep Numaratoarea/unga.
--".---..-
--- - --_.
280
REGATELE PIERDUTE
281
.
.",....
~~~.,
.' ._,.;~J:.,"
t''''hil'W''a,
":___6__
1_ _~ :.
Fig.136
nurta) plecasera in Lumea Noua ~i puneau bazele coloniei casitilor,
aceasta explica de ce, in acela~i timp, Inannallshtar se pregatea sa
preia puterea in Orientul Apropiat ~i de ce a inceput 0 ofensiva sangeroasa impotriva lui MarduklRa, pentru a razbuna moartea iubitului ei sot Dumuzi (pe care 0 provocase Marduk, din cate spunea
ea).
La acea vreme, i probabil ca 0 consecinta a instabilitatiidin
~UII'vQ
~/:~','~
"".'
-- .,.--
------
,"'IIQ,
"1;1",
t"'Q'"vutJg,).,
au
I ,,,,gig,
..,g,
vIQ'Q'''-Q
II\,IUQ
vlYIII-
zatie, de parte de cea veche in Anzi. Tiahuanacu trebuia sa se axeze pe productia de cositor; in Anzi existau oricum zacaminte inepuizabile de aur, ~i toate lucrurile de care era nevoie pentfu a darui
omului andin cunotintele i uneltele necesare pentru a extrage a-
urul.
A~a se face eel in urma cu 2400 de ani inainte de Cristos, exact aa cum stabilise Montesinos, lui Manco Capac i s-a daruit bagheta de aur la Titicaca i a fost trimis in regiunea aurifera din Cuz-
---~.
--
,---, - - --, ~.
282'
Zecharia Sitch/a
co.
!REGATELEPIERDUTE
Care era forma acestei baghete mag ice i ce rol avea ea'? U,
nul dintre studiile cele mai com'petente pe aceasta tema este Cot.tA
na Incaica allui Juan Larrea. EI a analizat artifactele, legendele t
imaginile regilor incai i a conch is ca bagheta era un fel de tOPQ(~'
un obiect denumit yuari, Care se numea Tupa-yuari (Toporul regalW
atunci cand i-a fost dat pentru prima oara lui Manco Capac (tig.~,
137a). Oar ce era ea de fapt, 0 arma sau 0 unealta?
.;
Pentru a gasi raspunsul, trebuie sa mergem in Egiptul antlc.;
Cuvantul egiptean pentru "zei, divin" era neteru, "paznicii". AcelaUi
cu~ant era f~losit i de sumerieni peninJ f!
a-I denuml pamantul, sumer (de faptr
"
...
"
;,
c:i ~II
I
\
I
I
I
'311 1"1..11I"
,
'.
1 __&8 L__"_
.. -, -.
. -y- ,
It.
,.
"" """"'ClII.1111I.,LllllfJi:llJ
-- ,-
------.-.--....-.
283
Picchu. Aceasta ruta ducea spre Amazon i spre capatul de nordest al Americii de Sud, iar de acolo traversa Atlanticul spre Vestul
Africiii Mediterana.
Dupa ce in America Centrals au aparut cateva aezsri civilizate, a aparut a treia alternativa, mai rapids, care ofere a 0 legstura
.intre Oceanul
I
I
'j
I
284
REGATELE PIERDUTE
cele capete olmece dateaza din acea vreme, dar astazi tim ca iii,-.'
ceputurile olmece dateaza din 2000 inainte de Cristos. Atunci. elM;;,
erau aceti africani?
Noi su~tine~ ca' studiile lingvistice ale lui Leo Wiener au fost.!
corecte, de1 nu I cadrul temporal ales. Daca se compara urlael~ ir
capete olmece (fig. 138a) cu cele ale africanilor din Africa de Ve~l
(cum ar fi acesta a liderului nigerian General! B Banagida -fig. ~.
138b), golul de 0 mie de ani este umplut de asemanarea evidentA:;
;
~~
aduce
experti,.f.jf;'
.
, discipolii
.
ThothdoIni-ar
fi putut
acea parte
In mlnent
I
I
I
I
I
I
I
I
;':''
- .,,':''',
,r..~;.
h;j'~i~UI:j'-4'
,
~
'
':,
t;!
"';;i~j,
-,-)j:.oj'.1J
',f '
',::;.~:
Acolo, in Africa de Vest, tarii careia astazi i se spune Ghana~r~
s-a spus timp de secole Coasta de Aur, deoarece a fost 0 bineca~,~
.:1
,t.
.~
A.
285
fel de constructil.
Teoria noastra este aceasta:
...
cand ordinea Lumii Vechi a fost tulburata, Thoth i-a luat asupra-i
sarcina de a-i duce discipolii spre
un alt pamant, pentru a incepe 0
Fig.139
douaAmericiau devenitn ~mintirA vl'lni!i C!llhfnprn" "n",r ...1..~:: ~operele vreunui scriitor clasic, legende despre Atlantis spuse de
preoti egipteni sau chiar harti naucitoare in care sunt desenate continente necunoscute. Sa fi fost totul mit, sa fi existat cu adevarat tinuturi bogate in aur i cositor dincolo de Stalpii lui Hercule? Cu timpul, Lumea Noua a devenit, pentru occidentali, Lumea Pierduta.
TnLumea Noua, varsta de aur a devenit doar 0 amintire, odata cu trecerea secolelor. Dar amintirile nu vor sa se tearga, iar legendele au ramas - legende despre eum i unde a inceput totul,
286
Zeeharia Site,
bunazi.
.
SURSE
\\;,
Astazigasimcapeteuriae;zidurimegalitice,aezariabahd~i
Flg.140
!
.\
Pe langa referinlele exacte din text, urmatoarele reviste, studii i opere individuale s-au aflat printre materi-
aleIe consultate:
Cuprins
Prefati
Cap. 1. EL DORADO
," ..,...;5
7:
W
Cap. 6 TARAMUL
BAGHETEI DE ~UR
A
I""
26'
51
73' ,
94.,~
116 .':
139 '1
I64.'
18
214
237
263
...287