UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

MASTER : MANGEMENTUL MEDIULUI SI DEZVOLTAREA DURABILA

Fitoremedierea solurilor
contaminante cu plumb prin
utilizarea plantelor din specia
morus

Doc ing Irina Istrate

Masterand: Alin Constantin Lepadatu
Masterand: Mihaela Marina Dumitrescu Mihai

Cuprins
1. Prima etapa rezumat
1.1. Analiza critica a terenurilor degradate prin poluare
1.2 Identificarea si inventarierea terenurilor agricole contaminate cu metale
grele;
1.3 Analiza relatiei sol-plante (Morus)
1.4 Model conceptual de fitoremediere
1.5 Analiza critica a datelor privind metodele de fitoremediere ale
terenurilor contaminate cu
metale grele
2 A doua etapa- rezumat
2.1 Proiectarea modelului
2.2 Proiectare modele experimentale privind testarea
2.3 Realizarea modelului experimental pentru obtinerea materialului
biologic de Morus
2.4 Proiectarea si realizarea modelului experimental pentru studiul
toxicologic
3
A trei-a etapa- rezumat
3.1 Realizarea lotului experimental
3.2 Realizarea lotului experimental
3.3 Proiectarea modele experimentale privind testareain vitro si ex situl
3.4
Realizarea modelului experimental pentru studiul toxicologic
3.5
Proiectarea si realizarea modelului experimental privind evidentierea
transferarii ionilor de Pb in plantele Morus

In cadrul etapei nr.1 au fost desfasurate 5 activitati

disticte, in conformitate cu prevederile din planul de realizare. Rezultatele

sunt materializate sub forma a 5 studii(cate un studiu pentru fiecare
activitate)
Corespunzator activitatii A.1.1- Analiza critica a terenurilor degradate prin
poluare; diseminare de informatii; management de proiect a realizat un
studiu ale carui concluzii principale sunt:
- Poluarea solului imbraca urmatoarele forme:
poluare fizica: datorita denaturarii stratului de sol prin distrugerea
structurii;
poluare chimica: poluare cu pesticide, metale grele,ingrasaminte;
poluare biologica: poluarea solului cu germeni de boli si daunatori;
Poluare radioactiva: poluarea solului cu elemente radioactive plasate
in ingrasaminte,amendamente, accidente nucleare.
In consecinta au fost prezentate cele mai importante tipuri de poluare a
solului, dupa natura si sursa poluantilor, cu prezentare detaliata a
problemelor referitoare la poluarea cu metale grele.
Sistemul privind monitorizarea calitatii solurilor are trei niveluri de
intensitate a investigariilor prin care sunt acoperite toate aspectele legate
de poluarea solului.
Fitoremedirea reprezinta tehnica prin care anumite plante au
capacitatea de a absorbi, ideparta si degrada metalele grele si alti
contaminati din sol si apa subterana.
Prin procesul de fitoremediere metalele grele sun extrase din sol de
catre plante din grenul Morus ce au un potential crescut in acest sens
(plantele extrag metalele grele din sol si remediaza calitatea biomasei
solului). Fitoremedierea este o tehnologie fezivila, din cauza costului
redus, avantajelor pentru mediu si datorita aplicabilitatii pe un termen
lung.

1.2

Identificarea si inventarierea terenurilor agricole

contaminate cu metale grele, din care au reiesit urmatorele aspecte:

datele din literatura ca si din rezultatele prezentate au dus la
indentificarea a 2 tipuri de terenuri poluate cu metale grele:

 Terenuri agricole din romania amplasate in zone industriale

puternic poluate, contaminate cu metale grele;
Terenuri din bucuresti si sectorul agricol ilfov amplasate in
zone industriale puternic poluate, contaminate cu metale
grele.

1.3

Analiza relatiei sol-plante (Morus) in biocenozele

specifice din arealele poluate cu metale grele. Concluziile studiului sunt:

Elaborarea tehnologiilor fundamentate ecopedplogic
se bazeaza pe cunoasterea potentialului natural al unui biotop sau
ecosistem si a relatiilor de compensare a factorilor sai cu rol biologic;
metodologia de cercetare a ecosistemelor cu plante de Morus
cuprinde faza de teren, faza de laborator si intocmirea fise de
evaluare.
Potentialul agroproductiv al plantelor de Morus
poate asigura o productie de 8.000-36.000kg/ha biomasa foliara si de
16.0-72 t/ha pentru biomasa vegetala(funze si lastari anuali);
In areale poluate cu metale grele datorate traficului auto, in sistemul
radicular al plantelor de Morus se inregistreaza depasiri pentru
metalele grele Pb,Ni, si Co si la fructele de dud indiferent daca au
existat sau nu depasiri ale continutului normal si in solo.

1.4 Model

conceptual de fitoremediere in corelatie cu

obtinerea produselor sericicole. Metode de investigare a impactului
toxicologic a efectuat un studiu finalizat cu urmatoarele:
- S-a procedat la analiza documentatiei privind reglementarile
si metodele recomandate pentru testarea toxicologica preclinica a
produselor;
- S-a efectuat estimarea potentialelor riscuri si cai de
expunere prezentate de produsii ce urmeaza a se realiza in cadrul
proiectului;

- S-a stabilit setul de teste in vitro si cel de teste

toxicologice in vivo ce urmeaza a fi realizate in etapele urmatore ale
proiectului;
- Au fost proiectate metodele de testare in vitro si au fost
specificate liniile celulare si metodele de evaluare/analiiza aplicabile
pentru evaluarea toxicologica;
-

1.5

A fost elaborat protocolul de studiul toxicologic in vivo.

Analiza critica a datelor privind metodele de

fitoremediere ale terenurilor contaminate cu metale grele. Lucrarile

efectuate de acesta arata ca studiile de fitoremediere existente in regiunile
aride si semiaride sunt limitate si nu au urmarit toate aspectele importante.
Acest lucru este foarte important in determinarea pe termen lung a
stabilitatii plantelor si a contaminatilor metalici. In plus, este neceasara
accesibilitatea la informatii, in aceea ce priveste toleranta la metale a
speciilor de metalofite, corespunzatoare pentru a creste in zonele cu
deseuri miniere; sunt necesare cantitati minime de amendamente organice
pentru cresterea plantelor si cantitati minime de apa. Se presupune ca este
necesara existenta unei statii pilot de dimensiuni reduse, epntru a realiza
optimizarea alegerii speciei corespunzatoare si a cantitatii de
amendamente necesare cresterii, epntru fiecare tip de deseu in parte, in
vederea readucerii costurilor si a implementarii cu succes a fitoremedierii.

In

cadrul etapei nr.2 au fost desfasurate 4 activitati distincte,

in conformitate cu prevederile din planul de realizare. Rezultatele
sunt materializate sub forma a 4 rapoarte de cercetare dupa cum
urmeaza:

2.1

Proiectarea modelului; Diseminarea de informatiil;

Management de proiect, coordonatoul a realizat documentatia de executie

a modelului experimental, concluzii principale fiind:

 Fitoremedierea solurilor contaminate cu Pb se

realizeaza prin utilizarea potentialuli fitoremediator al plantelor
lemnoase apartinand specie Morus.
Caractristica importanta a ecosistemelor cu dud
o constituie productia de bioamasa mare si longevitatea
considerabila a acestora(50-100 ani), in comparatie cu
ecosistemele plantelor anuale sau bienale din flora
spontan sau cultivate prezente in acelasi biotip.
S-au prezentat trei modele de plantare;
- Model de plantare in plan;
-Model de plantare in forma dreptunghiulara sau patrat;
- Model de plantare in dorma de triunghi neregulat ;

S-au stabilit dimensiunile intre radurile de plantatii,

precum si distantele intr pomii plantati.
Aceste modele vor fi aplicat de catre beneficiari, in functie de relief si
de conficuratia terenurilor.

2.2

Proiectarea modele experimentale privind

testarea, in vivo a acumularii contaminantilor cu Pb in palnte (Morus), din

care au reiesit urmatorele aspecte:
Prin protocolul elaborat sau stabilit limita maxima de admisibilitate a
continutului de plumb in plante Morus(0.1) precum si componentele
strictirale ale dudului ce urmeaza a fi supuse analizei (probele biologice de
frunze verzi si uscate, poluate atmosferic sau poluate contaminati din sol,
precum si porbe de radacina si seminte de fruct, furnizate).
S-au stabilit metodele de investigare chimica si biochimica, respectiv
determinarea continutului de proteina extractibila, determinarea activitatii
enzimatice a superoxid dismutazei, catalazei, peroxidazei, evidentierea
principalelor fosfolipide, dterminarea continutului de plumb.

Dupa elaborarea acestui protocol se poate trece la realizarea

obiectivelor etapei 3 referitoare la proiectarea si ealizarea unui model
experimental privind testarea ,,in vitro si ,,ex situ a acumularii
contaminatilor cu plumb in plante.

2.3 Realizarea modelului experimental pentru obtinerea

materialului biologic de Morus in vivo contaminat cu Pb. Activitatea s-a
concretizat in realizarea a 3 module experimentale, obtinandu-se in
totalitate materialul biologic necesar testarilor de contaminare cu Pb.

2.4 Proiectarea

si realizarea modelului experimental

pentru studiul toxicologic a realizat 3 modele experimentale (Model
experimental 1- citotoxicitatea bazala- Studii toxicologice preliminare,
utilizand ca model experimental celule Jurkal si Modelul experimental 2model experimental de evaluare a reactivitatii inflamatorii si imune).

3.

In cadrul etapei nr. 3 au fost desfasurate 5 activitati distincte, in

conformitate cu prevederile din planul de realizare. Rezultatele sunt

materializate sub forma a 5 studii .
Corespunzator activitatii 3.1 si activitatii 3.2
realizarea lotului experimental pentru evidentierea trasferarii
contaminatilor cu Pb in materiale biologice testate; realizarea
modelului experimental pentru obtinerea materialului bilogic de Morus
in vitro si ex situ contaminate cu Pb comparativ cu martorul
necontaminat, concluzii principale sunt:
Metalele grele se gasesc in diferite concentratiiin solo, apa, aer,
alimente de origine vegetala sau animala, in functie de diferiti factori
care determina poluarea acestor.
Aerul poate fi o sursa de contaminare reprezentand o cale de
vehiculare a metalelor si de depunerea a lor pe sol plante (exemplu
emisia de plumb de la automobile).

Contaminarea cu metale grele a aerului este rezultatul

numeroaselor activitai antropogene: combustia carbunelui. Petrolului,
productia de metale neferoase, producerea de otel si fier, productia
de ciment, instalatii pentru epurarea gazelor reziduale, acumularea si
incinerarea deseurilor etc.
Pentru faptul ca plantele nu sunt capabile sa evite complet absorbtia
metalelor grele, diferite specii sau ecotipuri au dezvoltat un spetru
larg de mecanisme de toleranta.
Capacitatea de eliminare a metalelor nu este o
caracteristica generala a organismelor tolerante la metale.
Exista o multime de organisme care in loc sa elimine metalele, le
acumuleaza in concentratii mari in radacini si in frunze.
Vacuola este locul de acumulare al metalelor grele iar acest
compartiment al celulei contine concentratii mari de liganzi
organici care pot chelatiza metalele in forme solubile sau
insolubile.

Cercetari recente arata ca fitochelatinele sunt localizate

in vacuole, prin urmare ele ar putea reprezenta un sitem de
transfer al metalelor din citoplasma in vacuole unde metalele
ar fi izolate, neputandu-se implica in procese de o importanta
cruciala pentru metabolismul celulei in care in mare se
desfasoara in interiorul citoplasmei.
Pe langa studiul referitor la transferarea contaminatilor cu plimb in
planta. In acesta etapa s-a realizat plantarea speciei Morus.
La plantele de dud s-a realizat evidentierea influientei proprietatilor
fizice-chimice ale solului si relatia acestora cu sitemul radicular al dudului si
translocarea elementelor nutritive absorbite de radacina in celelalte organe
vegetative si generative(frunze, fruct cu seminte, radacini).
Pentru evidentierea relatiei sol-planta s-au prelevat si analizat probbe de
radacina, frunza si fruct, rezultatele analizelor fiind comparate cu continutul
de macro si microelementele asigurate din sol.
Studiile de literatura au condus la recunoasterea radacinilor plantelor
Morus ca fiind componente esentiale ale productivitatii si stabilitatii

ecositemelor, fiind capabile sa sintetizeze o diversitate remarcabila de

metaboliti secundari si sa-si adapteaza activitatiile metabolice ca rasuns
la factorii abiotici de stres,

3.3

Proiectarea modele experimentale privind

testareain vitrosi ex situl acumularii contaminatilor cu Pb in palnte,

din care au reiesit urmatoarele aspecte:
Pentru evidentierea proceselor de acumulare sau translocare a
contaminatilor cu plumb in plantele de dud si penteu evitarea
influentelor activitatii microbiene din solul contaminat cu plumb
asupra absortiei acestuia s-a procedat la elaborarea unui model
experimental in vitro si ex situ.
Folosirea biotehnologiilor de multiplicare in vitro ofera
posibilitarea de a reduce tipul necesar evidentieri acumularii
diferitelor substante in diferite organe ale aplantelor. Biotehnologiile
de multiplicare a plantelor de dud fac referire la obtinerea de
vitroplantule prin culturi de testuri, meristeme si in ultima perioada de
timp prin culturi de celule, pentru multiplicare in vitro a plantelor de
dud este utilizat mediul bazal Murshige- skoog (1962), bogat in azot,
care s-a dovedit a asigura la nivel optim elementele nutritive pentru
dezvoltarea explantelor cultivate.
Proiectarea modelului experimental pentru obtinerea microplanulelor
de dud s-a realizat tinand cont de urmatoarele aspecte:
Tipul de explante utilizate, acest fiind stabilit in functi e de ipoteza de
lucru privind procesul de fitoremediere al plantelor de dud; in functie
de aceste tipuri de explante au fost stabilite trei modele
experimentale: ME1,ME2,ME3.
-

ME 1- Model experimental de multiplicare in vitro a

plantelor de dud avand drept sursa e explante lastari
vegetativi obtinuti din muguri dorminzi de iarna;

ME 2- Model experimental de multiplicare in vitro a

palntelor de dud avand drept sursa frunzele obtinute din calus;

ME 3 Model experimental de multiplicare in vitro a

palntelor de dud avand drept sursa de explante nodale de la muguri
dorminazi pentru diferentiere inflorecentelor si fructelor de dud;

S-au efectuat teste preliminare de laborator

privind multiplicareain vitro a unor soiuri de
dud cu potential de regenerare organogenetic.
Materialul biologic utilizat a fost reprezentat de
100 de vitroplanteulelor de dud apartinand unor
genotopuri valoroase apartinand soiurilor k25,
Calafat, etc., aflate in colectia soiurilor de dus de
la S.C Sericarom Bucruesti.Rezultatele testelor au
evidentiat capacitatea de multiplicare in vitro la
valoare maxima de 100% la soiurile Moretti si
Ucraina 1. rezultate favorabile s-au obtinut de
asemenea la toate celelalte soiuri de dud.
Stabilirea potentialului de fitoremediere a plantelor de dud care
implica evidentierea cresteri continutului contaminarii cu plumb in
diferite organe ale plantelor de dud comparatic cu martorul
necontaminat pein utilizarea protocolui de lucru pentru modelul
experimental in vitro si ex situ, in acest ultim caz , prin utilizarea
biofertilizatilor de tipul micorizelor VAM. S-au utilizat doua modele
experimental de inoculari cu biofertilizantul Endorize Sol si anume:
ME 4 si ME5.
Materialul bilogic este prezenta de puieti de dud obtinuti din samanta
pentru ME 5 si din puieti de dud de tip butasi, obtinuti de la 5 soiuri de
dud, respectiv soiurile olteni, calfat etc.

Testare ex situ presupune utilizarea

substratului de crestere a palntelor de dud
obtinut prin decopertarea solului din zone
contaminate cu plumb respectiv zona fostei
uzine acumulatorului pentru adancime de 020 cm.
S-au realizat pentru variante experimentale: V0= martor sol
necontaminat; V1- martor sol bofertilizat cu doza de 25mg
endomicorine/plantat; V2- probe de sol decopertate din zona
contaminata cu plumb; V3- probe de sol decopertate din zona
contaminata cu plumb si biofertilizat. Variantele de sol de mai sus au
constituit substrat solid de crestere pentru un numar de 2 de plante
de dud din soiurile amintite mai sus.
Toate modelele experimental in vitro si ex situ vor cuprinde variante
contaminte cu plum in concentratii similare cu cele prevazute in
protcolul de experimentare in vivo, elaborat in etapa precedenta a
proiectului. Prin acest protocol s-a ales ca limita maxiama de
admisbilitate(LMA) a concentratiei de plumb din plantele Morus
valoarea 0.1 considerata ca fiind pragul de admisibilitate a cumularii,
indiferent de componenta structurala. Materialul bilogic utilizat pentru
testarea ex situl va fi obtinut si experimentat in etpa urmatoare de
derularea a proiectului.

3.4 Realizarea modelului experimental pentru studiul

toxicologic.

Concluziile studiului sunt:

Ipotezele de lucru pornesc de la doua scenarii de
expunere, relativ diferite din punct de vedere al impactului.
Ipoteza primara este reperezentata de o estimare
generala a ricului toxicologic, considerandu-se ca o serie de
produsi extracte de constitutente bilogic active din palnta,
precum si dervate din insecte consumatoare de ale partilor

vegetative ar putea avea utilizare ca aditiv alimentar ori

preparat farmaceutic, fapt ce genereaza expunerea umana si,
pe cale de consecita, estimare sigurantei toxiciologice este un
demers obligatoriu. Modelele experimentale de testare in vitro a
ricului toxicologic pentru prima situatie sunt modele standard,
general recomandate si aplicate pentru testarea produselor
destinate consumului uman,
A doua ipoteza luata in calcul, ce urmeaza a fi pusa in
practica, este estimarea ricului toxicologic general de potential
contaminare cu plumb.
Proiectarea si realizarea modelului experimental privind
evidentierea transferarii ionilor de Pb in plantele Morus .
aplicarea pe termen lung a ingrasamintelor, namolurilor.
Pesticidelor si rezidiilor provenind din activitati industriale,
continand metale grele, a dus la contaminarea solurilor agricole
de suprafata peste limitele admisibile, fie pe zone mici, fie pe
suprafete mari.
Tehnicile disponibile in mod curent sunt metode fizico-chimice
de extractie ex-situ, de obicei costisitoare. Mai mult, ele distrug
structura solului si il lasa inactiv biologic. Odata introdus in sol,
plumbul este foarte dificil de indepartat. Metalul rezista in stratul
de 0-15 cm de la suprafata, unde este puternic legat prin
procese adsorbtie, schimb ionic, precipitare si complexare cu
materia organica absorbita.
Scopul fitoextractiei comerciale este de a indeparta sau reduce
nivelul de metale toxice insolurile contaminte asfel incat sa se
poata atinge standardele prermise intr-un interval de 1 pana la 3
ani. Standardele permise conform Agentiei Europene pentru
solurile contaminte cu plumb sunt de aproximativ 500 ppm. S-a
observat ca prin aplicarea de amendamente ale solului si chelati
chimic, acesta tinta poate fi atinsa. S-a demostrat pe baza unor
studii stiintifice ca numai 1% din cantitate totala de plumb din
solurile contaminte este in solutie si biodisponibila pentru
plante in vederea bioremedierii. Prin adaugarea de chelatori
sintetici cantitatea toatala de plumb in solutie poate fi crescuta
aproape pana la 100%.

Bibliografie
1

www.google.ro

www.bioing.ro

www.usab.ro

www.ncpri.ro

www.biotehnol.eu

www.bioing.ro/ro/proiecte/details/MORUSPLUMB