Interpretarea Conventiei

A. Reguli generale de interpretare

- potrivit art 32 din Conventie, competenta Curtii se intinde la toate litigiile privind aplicarea si
interpretarea Conentiei si a protocoalelor aditionale
- interpretarea C. are drept obiect asigurarea in cel mai eficace mod protectia persoanelor
vizate
- cea mai imp regula de interpr prezenta in jurisprudenta Curtii este cea prin care se acorda C
un caracter evolutiv in sensul in care considera ca dr european al dr omului nu e static
- C treb perceputa ca un instrument vivant care treb interpretat in lumina conditiilor sociale
si economice de astazi.
B. Metode de interpretare
interpretarea larga ( efectul util )
- clauzele unui tratat care limiteaza suveranitatea statelor treb interpretate restrictiv
- Curtea a afirmat ca intr-o societate democratia, in sensul C, dr la buna admin a justiei
ocupa un loc atat de imp incat o interpretare stricta a art 6 1 nu ar corespunde scopului si
obiectului acestei dispozitii
-in sistemul conventional, limitarile dr garantate sunt cele care se interpreteaza strict, ca
o exceptie de la regula
trimiterea puctuala si ocazionala la dr intern
interdictia limitarii dr recunoscute prin acte de dr intern sau alte acte internationale
- daca alte norme juridice sunt mai favorabil pers in cauza, i se vor aplica cu prioritate
trimiterea la numitorul comun al dr nationale
- existenta / lipsa unei practici comune a statelor membre poate sa constituie un factor
pertinent pt a stabili intinderea marjei de apreciere a statelor in reglementarea limitarilor
adus dr recunoscute
Ex: in motivarea ueni decizii prin care sa constatat violarea C de catre statul belgian, din
cauza distinctiei de tratament existent intre copii naturali si cei proveniti din casatorie, sa
adus drept argument si faptul ca marea majoritate a statelor europene asimileaza situatia
copiilor nascuti in afara casatoriei cu cea a celor din casatorie
trimiterea la dispozitii similare din alte tratate internationale
neaplicarea de catre Curte a dr intern
- Curtea refuza sa aplice si sa interpreteze ea insasi dr intern al statelor contractante si
se lasa condusa de declaratiile autoritatilor nationale in materie
principiul preeminentei dr
- legea e deasupra Statului, trebuie sa e supuna propriilor reguli.
- imixtiunile autoritatilor in dr persoanei treb sa fie supus unui control eficace, de regula
jurisdictional
- regularitatea detentiei unei pers treb sa fie examinata de un singur magistrat
independent fata de executiv
raportarea la o societate democratica ideala
- respectarea dr fundam nu poate fi realizata decat in cadrul unui regim potici cu
adevarat democratic
principiul examinarii in concreto a plangerii
- at cand violarea C. rezulta din chiar textul respectiv, examinarea va fi facuta in
abstracto
raportarea la conditiile speciale ale spetei

- pe langa aceste medote si principii de interpretare, Curtea a consacrat 3 principii de larga

interpr si cae prezinta o imp speciala dpdv al efectelor pe care Conventia si deciziile Curtii le
au in dr intern al partilor contractante
I. Notiunile autonome ale Conventiei
- Curtea nu poate sa faca trimitere, in fiecare caz in parte, al legislatia nationala invocata
- notiunile autonome au fost dezvoltate cu privire la definirea urm termeni : infr, dr si obligatii
cu caracter civil, lege, magistrat, tribunal, bun , etc
- ex: tribunal, in sensul C este sinosim mai degraba cu termenul mai larg de jurisdictie decat
cu cel de tribunal ori instanta care se regaseste in legislatiile nationale. Un organ jurisdictional
pt a fi socotit tribunal, treb sa fie caract de independenta fata de puterea executiva si fata de
parti si sa ofere anumite garantii procedurale, iar jud sa beneficieze de o anumita stabilitate
in functie.
- pt a determina notiunea de acuzati in penal / cea de infr Curtea utilizeaza, pe langa
caliicarea data de dr intern, 2 criterii alternative suplimentare : cel al naturii faptei ilitice si cel
al severitatii si naturii sanctiunii. Daca fapta e indreptata mai degraba imporiva unui obiect ce
tine de societate, in ansambl, si de dr unei singure pers, ea va fi calificata drept infr, chiar
daca e o fapta minora.
- si notiunea de lege primeste o calificare autonoma. Prin lege se intelege nu numai dr scris,
ci si cel nescris, anume cutuma juridica, indiferent daca ei se recunoaste calitatea de izvor de
dr la nivel national.
- pt a fi socotita lege, o norma juridica treb sa indepl 2 conditii suplimentare: sa fie
accesibila oricarei pers si sa fie enuntata cu claritate astfel incat orice pers sa poata, in mod
rezonabil, sa isi regleze conduita cunoscand consecintele juridice ale faptelor sale
- in lipsa unor garantii procedurale, simpla existenta fizica a normei legale nu e
suficienta pt a se putea vorbi de o lege, in sensul Conventiei
- inst nationale care vin sa aplice Conventia in dr intern vor fi tinute de definirea notiunilor
oferite de Curte, si nu d ele impuse de sistemul juridic intern
III. Obligatiile pozitive impuse statelor
- staele NU sunt obligate, in temeiul Conventiei, sa se abtina in a auce atingere dr
recunoscute
- ele sunt tinute sa adopte masuri adecvate pt a proteja dr persoanelor aflate sub jurisdictia
lor
- art 2,3,4,5,7,8,9, 10 sau 11 presupun ca statul sa nu aduca nici o atingere in exercitarea dr
consacrate
- inactiunea unui stat poate sa constituie o violare a Conventiei daca prin aceasta nu s-a
asigurat respectarea efectiva a dispozitiilor sale
- sfera acestor obligatii a astatelor este practic nelimitata
- de cele mai multe ori insa Curtea a constatat violari ale Conventiei datorita nerespectarii
unor obligatii pozitive ca urmare a existentei unor omisiuni legislative
- o omisiune legislativa contrara uni oblgiatii pozitive rezultate din Conventie va atrage o
decizie de cond a statului Ro, fara ca instantele interne sa aduca la indeplinire obligatiile
asumate de stat
Efectele Conventiei in dr intern al statelor membre
->C reia in mare masura principii deja recunoscute la nivel contitutional/ legislativ, dar
principiile C sunt mai detaliate protectia oferita este mai larga
-> sistemul de control prev prin C acopera nu numai neconventionalitatea leislatiei interne,
ci si hot jud ori acte si practici administrative

-textul art 13 din C nu poate fi aplicat decat daca aceasta primeste un loc in cadrul ierarhiei
normelor juridice interne
- una dintre cele mai puternice mijloace care pot fi utiliate de catre statele contractante pe a
accelera / a frana integrarea interna a principiilor supranationale este locul pe care il ocupa C
in ierarhia normelor interne
- treb facuta o distincite intre:
1.sistemele integratoare cele in care actele internationale fac parte din dr intern -> se
aplica Ro !!
-sunt sisteme de inspiratie monista
- acestea admit ca tratatele internationale ratificate fac parte din dr intern, avand
putere de lege si fiind de aplicabilitate imediata in fata judeatorului national
2.Sistemele non-integratoare- care adopta o conceptie dualista a ordinii juridice, in care
ordinea juridica interna nu se intrepatrunde cu cea internationala
- nu recunosc puterea de lege de dr intern a unui act international numai daca
acesta e introdus in sistemul juridic national printr-o lege expresa adoptata de Parlament
Efectele deciziilor Curtii in dr intern
1. Efectele directe
- doctrina a retinut 2 categorii de efecte directe ale deciziilor Curtii :
1. forta obligatorie a deciziei
- se raporteaza la executarea dispozitivului hotararii
- inst de la Strasbourg NU are competenta de a dispune anularea unor acte admin,
casarea unor decizii jud ori lipsirea de eficienta a unor norme juridice
- isnt de la Strasbourg poate acorda, doar in baza art 41 despagubiri materiale/ morale
victimei violarii C = plata lor ramane la buna-vointa statului in cauza. Sanct neresp oblig
asumate este de natura politica, mergand de la publicarea raportului Consiliului de Ministri cu
privire la violarea Conventiei, pana la excluderea din Consiliul Europei
-dar fiind ca una dintre cond de admis a plangerii, cea care este cel mai riguros
verificata, este tocmai epuizrea cailor de atac intene, sunt extrem de putine situatiile in care
ramane o posibilitate deschisa pt a inlatura efectele incalcarii dr si libertatilor reclamantului.
Ratiunea de existenta a acestei conditii este tocmai aceea ca, in temeiul princip subsidiaritatii
statelor contractante sa li se ofere posib de a regla respectarea dr fundamentale la nivel
national
2.atoritatea de lucru judecat a acesteia
-in dr conventional autoritatea de lucru jduecat are un dublu efect: pozitiv si negativ
- exceptia autoritatii de lucru judecat poate fi ridicata in fata oricarei inst sesizate cu o
cerere avand acelasi obiect ca si plangerea adresata Curtii
- e dificil de discutat despre o autoritate de lucru jduecat a deciziilor Curtii pt ca:
-> in conditiile in care epuizara cailor de atac interne este o conditie de admisibilitate a
plangerii, proful crede ca exceptia lucrului jduecat va putea fi opusa in temeiul deciziei
interne definitive si NU a deciziei Curtii
-> este dificil de apreciat ca o decizie a unei inst supranationale poate, la ora actuala, sa
produca, la nivel intern, aceleasi efecte ca si hot unei inst nationale
-exceptia poate fi opusa in cadrul procedurilor interne ale Curtii
- chiar in lipsa unei prevederi exprese, plangerea poate fi respinsa ca abuziba
2. Efectele indirecte
- sunt mult mai numeroase si sunt cheia succesului de care sa bucurat sistemul european de
garantare a libertatii fundamentale

- sunt efecte indirecte doate consecintele pe care o decizie a Curtii le produce la nivelul
jurisprudentei si legislatiei nationale a statelor membre
- acestea sunt:
a) Autoritatea de lucru interpretat
- toate statele care au in varful sistemului lor juridic o Constitutie, au un catalog al dr
fundamentale protejate care,mai mult sua mai putin au acelasi continut cu cel al Conventiei
- instantele nationale, fie cele de dr comun, fie cele de contencios constitutional, vin sa
interpreteze de multe ori continutul concret al acelorasi dr si libertati
- in masura in care controlul Curtii nu este un control in abstracto, examenul plangerii se
raporteaza de cele mai multe ori la aplicarea concreta a legislatiei interne
- eventualele atingeri pe care deciziile Curtii le poate aduce dr constit intern privesc latura
jurisprudentiala a acestuia, anume interpretarea normelor de natura constitutionala
- utilizarea jurisprudentei Curtii de catre inst nationale este o practica curenta in majoritatea
statelor europen
- sa recurs la jurisprudenta Curtii pt a:
completa legislatia nationala cu garantii mai ferme pt respectarea anumitor dr
fundamentale deja reglm la nivel national
imbogati legislatia interna
inlatura aplicarea legislatiei interne at cand aceasta vine in contradictie evidenta
cu interprtarea data de Curte continutului unor dr garantate. Ex: de apicare a C contra legem
este dat de instanta franceza care a decis ca, in ciuda unei dispozitii legale exprese,
persoanele juridic straine au dr la acces la justitie, chiar daca nu au fost recunoscute printr-o
procedura admin
- se poate constata o tendinta aproape generala de a utiliza efectul interpretativ al
jurisprudentei Curtii pt a corecta legislatia interna
- aplicabilitatea subsidiara a C , principiu afirmat chiar de Curte si care are dr rezultat
conditia epuizarii cailor de atac interne, sta de cele mai multe ori la baza rationamentelor de
respingere a asimilarii interpretarilor oferite de Curte.
b)Autoritatea preventiva / corectiva
- logica sistemului european impne si o autoritate preventiva/ corectiva a deciziilor Curtii care
se adreseaza in principal autoritatilor legiuitoare
- condamnarea unui stat poate sa atraga rapid solutii de cond bazate pe aceleasi fapte
juridice, statele fiind supuse unor presiuni puternice in a modifica legislatia contrara
jurisprudentei Curtii. Aceasta presiune se regaseste la 2 nivele: unul politic, prin imaginea
publica a statului in caza si altul economic, caci de multe ori despagubirile materiale si morale
la care statul e obligat sunt imp
- efectul poate fi preventiv cand jurisprudenta Curtii condamna legislatia unui stat tert, dar
care e asemanatoare
cu cea a altor state
corectiv cand statul reactioneaza la propria condamnare. Ex: corectarea
legislatiei
b)Reexaminarea procedurilor interne
- Comitetul de Ministri a solicitat statelor membre punerea in practica, la nivel national, a unor
sisteme care sa asigure reexaminarea procedurilor in urma unei decizii de cond a statului in
cauza, cu scopul de a asigura repararea integrala a prejudiciului si repunerea deplina in
situatia anterioara
- notiunea de reexaminare acopera redeschiderea atat a unor proceduri judiiare, cat si a
unora admin
4

-unele din state- Belgia, Danemarca, Finlanda, Spania, Slovacia, Suedia si Rusia admit
redeschiderea procedurii pt violare a C in cadrul sistemului de dr comun de recurs in anulare
- alte state Germania, Austria, Ulgaria, Croatia, Franta, Grecia, Lituania, Luxemburg,Malta,
Norvegia, Polonia, Slovenia, Elvetia, Marea Britanie si Romania -> au preferat sa introduca in
legislatie texte speciale care sa permta redeschiderea unor proceduri judiciare ca urmare a
unei decizii de cond pt nerespectarea C
- caracteristicile generale:
# domeniul de aplicabilitate este, de regula, circumscris atat violarii dr procedurale, cat
si a celor de fond
# posib repararii prejudiciului si a repunerii in situatia anterioara este conditie de
redeschidere a procedurii
# e necesara o legatura cauzala intre violarea C si decizia instantei
# exista un termen de prescriptie / de decadere pt introducerea cererii
# cererea de redeschidere poate fi introdusa de regula de pers in cauza, si uneori de
catre procuror
-prin reexaminarea dosarului se intelege nu numai redeschiderea unei proceduri judiciare, ci
si rezolvarea conflictului pe cale admin
Locul Conventiei in ierarhia normelor juridice
- sistemul juridic roman este un sistem monist care acorda prioritae dr de natura
internationala
- tratatele si conventiile internationale ratificate de Ro fac parte din dr intern => potirvit art
11 din Constit
- tratatele internationale ratificate in domeniul dr si libertatilor fundamentale se aplica cu
prioritate fata de legea interna => potrivit art 20 din Constit
- sa afirmat ca at cand recurentul invoca disp art 20 din Constit fara a face referire la vreun
text de origine internationala, recursul consitutional este nemotiva
- Curtea a precizat ca neindicarea de catre autorul exceptiei a normei constit, constituie
motiv de respingere
Efectele jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului
-in urma ratificarii de catre Ro a C pt apararea dr si libertatilor fundam, acesta a devenit parte
a dr intern si se impune ca, in examinarea exceptiei de neconstit, sa se aiba in vedere
prevederile sale precum si practica Curtii Europene in aplicarea si interpretarea conventiei
- daca CEDO a pronuntat o hot de cond a statului roman, procurorul general putea solicita
Curtii Supreme de Justitie sa caseze decizia jud care a stat la baza plangerii introduse la
Strasbourg
- se pot cere, de catre partea procesului, revizuirea unei hot jud, in urma unei hot a Curtii
europene, prin care se constata faptul ca acea hot a inst romane contravine dr prevazute in C
-jurisprudenta Curtii are un caracter obligatoriu pt orice inst romana -> se sublineaza
caracterul absolut oblig al jurisprudentei CEDO, indif daca hot in cauza sunt pronuntate contra
Ro/ a altui stat european
-caracterul oblig rezulta din interpretarea art 20 din Constit => acesta obliga toate
autoritatile ro, in special inst de jud, sa aplice si sa itnerreteze orice norma juridica de dr
intern prin raportare la tratatele internationale in materia dr omului, ratificate de catre statul
roman
- aceste tratate treb aplicate cu prioritate fata de orice alta norma juridica interna
-disp C europene, ratificata de Ro in 1994, prevaleaza fata de orice alta dispozitie legala
5

- orice hot a CEDO se impune ca obligatorie oricarei inst romane => in baza Constitutiei, inst
romane treb sa aplice Conventia cu prioritate fata de o alta norma juridica
- si CC romana aplica si interpreteaza prevederile legii noastre fundam tot printr-o raportare
permanenta la jurisprudenta CEDO
- acest efect obligatoriu rezulta si din prevederile art 408 1 CPP care prevad ca, at cand un jud
a pronuntat, cu rea-credinta / din neglijenta, o hot jud care ulterior a fost sanct de catre CeDO
ca fiind contrara C, statul are actiune in regres impotriva acesteia pt a recupera sumele de
bani pe care statul a fost obligat sa le plateasa reclamantului in urma procedurii de la
Strasbourg
- at cand magistratul cunoaste jurisprudenta CEDO intr-un domeni si refuza sa o aplice in
situatiile deduse judecatii sale, acesta risca sa fie supuse unor sanct pecuniare, astfel incat
are obligatia de a se conforma jurisprudentei Curtii
-cata vreme Ro a ratificat C, ea si-a asumat obligatia ca, prin toate organele sale, sa asigure
respectarea prevederilor acesteia
- jurisprudenta Curtii europene este oblig pt orice agent al statului roman si pt orice inst de
jud
Romania in fata CEDO
-in temeiul art 39 din C,reclamantul si statul pot sa rezolve o cauza pe cale unei intelegeri,
prin care, de cele mai multe ori, statul admite explicit/ implicit violarea dr reclamantului si se
obliga sa i plateasca acestuia o suma de bani care sa acopere prejudiciul suferit
- aceste sume sunt achitate din bugetul de stat
- Ro a reusit erformanta de a suferi condamnari in raport de aproape toate dr garantate prin C
- cele mai multe cond au avut ca obiect violarea dr de proprietate prin admiterea unor
recursuri in anulare impotriva unor hot jud prin care s-au admis act in revendicare contra
statului; violarea dr la un proces echitabil; violarea dr de propr; refuzul de a executa hot jud
def
- principala resposablitate pt sitatia inc are se afla statul roman in procedurile din fata Curtii
revine organelor judicire, de la parchete la inst constitutionala
- Ro a fost cond pt ca procurorii au musamalizat dosare penale in care politisti erau acuzati de
maltratarea unor pers; ca suntem campioni europeni in ceea ce priveste cond pt nemotivarea
hot jud; sau pronuntat sute de hot prin care sa decis ca inst de jud nu au competenta de a
judeca act in revendicare intrucat aceasta apartine executivului, etc.

ART 1. OBLIGATIA DE A RESPECTA DR OMULUI

- prevederile art 1 vizeaza raportul care treb sa existe intre victima unei violari a C si statul
parrt in fata Curtii
- pers care e victima violarii dr sale treb sa se afle sub jurisdictia statului parat
- prin per aflata sub jurisdictia unui stat se inteleg raportul care treb sa existe intre victima
violarii C si statul caruia i se reproseaza aceasta, in sensul in care acesta din urma are o
anumita putere asupra recurentului
- situatia clasica in care se intalneste existenta faptului ca o pers se afla sub jurisdictia unui
stat apare ca fiind det de existenta unui raport juridic stabil intre statul in cauza si pers
respectiva, cum ar fi cetatenia, nationalitatea, domiciliul sau rezidenta

- independent de situatia juridica in care se gaseste o pers in raporturile sale cu un stat, treb
verificat de fiecare data, care este statul care, in mod real, are jurisdictia asupra pers in cauza
- ca si regula gen, existenta unui raport de jurisdictie intre un stat si pers este o probl de fapt
si determina in raport de situatia de fapta existenta
- in principiu, det jurisdictiei se face pe baze teritoriale
- apare ca esentiala, in primul rand, det actului care a produs violarea dr fundam ale unei pers
- urm pas este det statului care are jurisdictie asupra teritoriului in cauza. Daca acesta este
un stat care a ratificat C, de regula, plang treb introdusa impotriva sa
-det terioriului pe care isi exercia jurisdicita un stat NU se realizeaza plecand de la granitele
stabilite la nivel politic ori geografic
- Curtea retraseaza granitele unui stat, acolo unde e cazul, pt a corespunde situatiei reale,
indif daca aceasta situatie este sau nu recunoscuta la nivel politic
-daca un stat cuprinde in structura sa mai multe teritorii autonome, statul are
responsabilitatea internationala a actelor emise de autoritatile autonome, cat timp
statul a ales sa isi delege din suveranitate si din jurisdictie acelui teritoriu. Situatia e identica
si at cand delegarea se suveranitate se face unei pers juridice
- decizica statului de a delega din puterile sale catre un alt organism poate fi realizata doar
daca statul se asigura ca, in cadrul acestui organ, vor fi respctate dr fundam garantate prin C
- Curtea urmeaza in analiza sa situatia de fapt a zonelor autonome si NU cea rezultata din
frontierele statale det potrivit regulilor de DIP
- responsabilitatea unui stat pt cele petrecute pe teritoriul sau poate fi restransa in
circumstante extraordinare, at cand statul e impiedicat sa isi exercite suveranitatea pe o
parte a teritoriului sau
- Curtea considera ca si in cazul in care un stat nu isi poate exrcita jurisdictia asupra unei
parti a teritoriului, acesta ramane responsabibl pt cele petrecute in acea zona, in masura in
care exista o pasivitate a sa, care poate sa fie interpr ca fiind o tolerare / o acceptare a
actelor unei autoritati auto-proclamate
- treb subliniat faptul ca NU e suficienta prezenta unor forte armate ale unui stat pe
teritorul pt a se putea socoti ca statul in cauza exercita jurisdictia asupra acelei zone
- e nevoie ca armata respectiva sa:
1. controleze activitatea civililor in zona pt ca acestia sa se afle sub jurisdictia statului in
cauza si NU doar sa realizeze unele operatiuni militare pe un teritoriu strain
2. NU se afle pe teritoriul unui stat cu acordul statului gazda
- NU e suficient pt ca o pers sa fie considerata ca se afla sub jurisdictia unui stat, ca statul in
cauz sa aiba anumite obligatii ref la aceasta -> ex: daca un stat are oblig de a transmite
anumite doc unei inst din alt stat, in fata careia se desf un proces, neresp acestei oblig, care
conduce la depasirea duratei procedurii, nu poate atrage responsabilitatea in fata Curtii, cat
timp pers nu poate fi socotita ca aflandu-se sub jurisdictia statului care treb sa trimita doc
-Curtea NU poate judeca capetele de plangere care vizeaza Rusia, intr-ucat nu are comp
personala pt aceasta
-o alta probl: e cea a existentei unei jurisdictii a unui stat membru in cazul executarii
deciziilor pronuntate de catre un stat tert: - aplicarea unei legi straine de catre o inst a
unui stat angajeaza doar rasp acestuia din urma
- C nu obliga statele contractante sa impuna regulile lor juridice unor state ori
teritorii terte
- statele contractante treb sa verifice daca nu cumva cond deriva dintr-o negare
flagranta de justitie
7

- Curtea NU are comp de a analiza plang, dat lipsei comp personale

- at cand plang e indreptat impotriva unui stat care nu avea jurisdictie asupra
victimei incalcarii unor dr fundam, ceea ce lipseste este calitatea procesuala pasiva a statului
parat

ART. 2. DREPTUL LA VIATA

1. Dr la viata al oricarei pers e protejat prin lege. Moartea nu poate fi cauzata cuiva
in mod intentionat, decat in executarea unei sentinte capitale pronuntate de un
tribunal in cazul in care infr este sant cu aceasta ped prin lege.
2. Moartea nu e considerata ca fiind cauzata prin incalcarea acestui art in cazurile in
care aceasta ar rezulta dintr-o recurgere absolut necesara la forta:
a. Pt a asigura apararea oricarei pers impotriva violentei ilegale
b. Pt a efectua o arestare legala sau pt a impiedica evadarea unei pers legal
detinute
c. Pt a reprima, conform legii, tulburari violente sau o insurectie
Introducere
- dr la viata priveste prerogativa care apartine oricarei fiinte umane de a exista ca aatare,
odata cu aparitia sa in lume
- dr la viata, care protejeaza valoarea umana, pe care se grefeaza celelalte dr si libertati
fundam, este cel mai fundamental dr al pers, sau valoarea suprema pe scara dr omului in
plan internat
- ramane incert ca si continut, intrucat, desi textele internat enunta dr la viata, ele nu
definesc viata. Este incert inceputul vietii, este incert ontinutul concret al acestui dr, este
incert forta acestuia
Natura juridica
- treb det ce anume protejeaza actele inernat si de drept intern, care au ca obiect garantarea
dr la viata, fiind necesara determinarea interesului vizat prin aceste dispozitii
- treb gasit rasp la intrebarea de a sti daca valoarea sociala protejata este un dr / o libertate
- exercitarea dr la viata depaseste, sfera de interes a pers ori a apropiatilor sai
- dr la viata al oricarei pers intereseaza, pe langa pers vizata si apropiatii sai, societatea in
general, intr-o masura mult mai mare decat orice alt dr al unei pers
- prin neexercitarea dr la viata se pune in pericol existenta speciei umane
- fara o respectare a dr la viata, societatea umana, ca forma sociala, se stinge
- dr la viata priveste 2 componente esentiale : A. Un interes personal, al fiintei
protejate, vizeaza protectia dr si
intereselor care se presupune ca le-ar avea strict pers in
cauz
B. un interes al societatii in general, cel DETASAT ,
care se
materializeaz ain protejarea vietii umane ca valoare
sacra, ca valoare
intrinseca, dincolo de valoarea personala implicata.
3. un interes protejat, al apropiatilor unei pers si care se naste dupa decesul
acesteia

- s-ar putea spune ca acest tip de interese este acela care impune statelor
obligatile pozitive care ii revin dupa decesul unei pers, in principal, aceea de a efectua o
ancheta eficace asupra circumst decesului
-s-ar putea spune ca atata vreme cat Curtea europeana admite calitatea de
victima a unei violari a art 2 unor apropiati ai celui decedat, acestia ar avea un interes
propriu, protejat prin disp art 2 care garanteaza dr la viata, astfel ca acesta ar include si un
interes al apropiatilor unei pers
- Profu => o astfel de interpretare NU poate fi acceptata
- succesorii pers sunt cei care au interesul moral de a formula plangerea si atat,
fara a avea drept propriu care sa izvoreasca din decesul altei pers
- cele 2 interese distincte, care compun dr la viata, conduc si la aparitia unor obligatii
reciproce, pe care si le datoreaza cei 2 subiecti ai protectiei dr la viata: fiinta umana si
societatea
- societatea are oblig de a proteja viata prin acte legislative si admin
- individul are oblig de asi trai viata in interesul societatii
-statele care interzic avortul sau doresc acest lucru folosesc, in principal, argumentul
conform caruia ele protejeaza viata umana, deoarece fetusul este o pers care beneficiaraza
de dr la viata, iar statul are dr si e totodata obligat sa protejeze acest dr.
- afirmatia este valabila si in raport cu pers nenascute
- chiar daca suicidul NU este un delict in nici un stat din lume, statul intervine de fiecare
data, avand obligatia sa o faca -> ex: este cel al pers care intra in greva foamei, iar statul are
oblig sa intervina pt a le proteja viata, chiar contra vointei acestora, prin admin de substante
nutritive
- existenta acestui interes public este vizibil din incriminarea ca si cime impotriva
umanitatii a actelor de ucidere a unui nr mare de pers, fapt care poate explica de ce protectia
vietii priveste si acel interes detasat de pers umana in cauza.
- toate conventiile internationale vizeaza protectia embrionului uman, in orice forma s-ar
afla acesta => isneamna ca statele au un interes, chiar si at cand in mod evident, nici macar
nu intra in discute sa existe o viata umana/ o pers
- interesul detasat al protejarii vietii apare dinainte de aparitia pers, cat timp embrionul
este protejat, chiar inainte de a fi introdus in uterul matern
- embrionul inca neimplantat in uterul matern nu poate fi calificat ca fiind obiect al
protectiei, in raport cu dr la viata
- fetusul NU poate fi asimilat unei pers, insa acesta benef de o anumita protectie prin
aplicarea art 2 din C
- profu => NU cred ca dr la viata include si dr de a da viata unei pers. Chiar daca viata
unei pers e protejata de la mom conceptiei, NU se poate extinde aceasta protectie catre
garantarea unei posibilitati de conceptie a unei fiinte umane. De aceea sterilizarea unei pers
vizeaza dr sau de a NU fi supusa unor tratamente inumane/degradante
A. Dreptul personal la viata
- interesul personal, cel care priveste strict pers in cauza, este cel protejat intre mom aparitiei
acelei pers si mom decesului acesteia
- mom nasterii acestui interes protejat este mom la care fatul ar putea supravieti independent
de mama sa, care il poarta
- recunoasterea pers este o chestiune prealabila a protectiei vietii
- respectul vietii este datorat oricarei fiinte umane de la inceputul vietii, pt ca viata este, prin
esenta sa, suportul umanitatii

- conditia viabilitatii treb impusa pt ca , din mom in care fetusul are capacitatea de a trai
singur, de a supravietui independent de ceea ce-l poarta, el NU mai e pars viscerum matris ,
ci o existenta umana, pe care dr penal o protej
- dr personal la viata apare odata cu pers umana, la un mom anterior nasterii si la un mom
posterior conceptiei, mom respectiv putand fi socotit, pe baza criteriului posibilitatii copilului
de a supravietui in afara corpului mamei sale, la inceputul celui de-al 3-a trimesru al sarcinii
- intre mom conceptiei si mom aparitiei pers, NU exista un dr personal la viata, ci doar un
drept detasat care apartine societatii in general.
- dupa al 2-a trimestru al sarcinii apare si dr personal la viata => undeva in acel punct apare
activitatea cereblara la nivelul fetusului, care astfel, ar putea pretinde o protectie specifica
- profu => teoria viabilitatii este cea mai utilizata pt a determina mom aparitiei juridice a
unei pers
- mom la care fetusul devine viabil este cel mai timpuriu moment la care acesta poate avea
interese proprii
- daca pers nenascuta ar fi considerata ca fiind pers de la mom conceptiei sale, at nu s-ar
justifica dr de avort
B.Dreptul detasat la viata
- este constituit de interesul societatii, reprezentata de stat, de a avea membrii, de a le
proteja viata pt a se reimprospata, pt a evolua si pt a supravietui
- acest interes al statului poate lua 2 forme:
o forma speciala, care se refera la faptul ca statul se axeaza pe protejarea vietii unui
individ determinat
o forma generala, care viazeaza protectia vietii in ansamblu, raportand la viata
societatii vazuta ca un intreg=> profu => specificul dr la viata il reprezinta aceasta forma
- acest dr apare firesc, odata cu aparita embionului uman, motiv pt care dr detasat la viata e
protejat inca de la mom conceptiei
- obiect al acestei protectii este embrionul uman => acesta nu poate fi privat d protectie
juridica proprie, separata de protectia acordata femeii care il poarta intrucat nu poate fi
socotit un lucru, ci mai degraba o pers potentiala
- existenta acestui dr detasat este, intr-o oarecare masura, contestata de catre cei care
militeaza pt recunoasterea unui dr corelativ de a muri. Acceptarea acestei idei ar conduce
la concluzia ca dr la viata este doar unul personal, astfel ca pers poate sa renunte la
exercitarea lui, daca doreste.
-acest interes dispare in mom in care pers in cauza e atinsa de o maladie incurabila, care ii
provoaca suferinte puternice. Intr-o astfel de ipoteza, societatea in ansamblul ei NU mai are
cu ce profita de pe urma pers in cauza, astfel ca dr detasat la viata dispare, iar protectia
acordata dr la viata al pers se raporteaza strict de protectia dr personal la viata

C.Concluzii
- profu => dr la viata presupune 2 componente :
1. un interes personal, care e strict legat d pers umana si care apare si e protejat de la
mom aparitiei pers umane . inceteaza odata cu decesul acestia
10

- apare la mom celui de-al 3-a semestru al sarcinii si dispare odata cu decesul pers
-decesul pers => incetarea tuturor functiilor acesteia.
- este protejata chiar si o pers aflata intr-o stare de viata vegetativa, intruca nu sa
incetat activitatea tuturor organelor.
2.un interes detasat, care NU apartine pers umane si care e protejat de la un mom
anterior aparitiei pers urmane si inceteaza inainte de decesul pers.
- forta interesului detasat, strict leata de niveluld e protectie acordat acestuia
creste incepand de la nivelul aparitiei embrionului uman fiind foarte redusa la inceput, si se
mareste in intensitae treptat, pana la mom nasterii, in care potentialitatea vietii este sigura
- forta acestui interes al societatii scade, incepand cu mom la care viata pers e
pusa in pericol de o boala incurabila, situatie in care mai e protejat doar interesul personal
- sunt drepturi => acele interese protejate, la care pers careia ii apartin NU poate renunta
- libertatile => sunt atribute ce apartin pers umane, pe care ea poate decide , in mod liber,
daca sa si le exercite sau nu. Ex: libertatea de expresie
- dr la viata este de regula un dr => concluzia se impune ca urmare a existentei dr detasat la
viata, care nu poate sa permita altcuiva decat titularului sau daca sa fie exercitat sau nu
- prin exceptie => totusir at cand dr detasat dispare anterior decesului pers in cauza, dr
la viata devine o libertate, intrucat are un caracter strict personal, astfel ca pers in cauza
poate sa decida in mod liber daca doreste sau nu sa si-o exercite.
- cele 2 interese pot suferi 2 tipuri de antingeri dupa cum pers este sau nu de acord cu
atingerea adusa vietii sale:
1. antingeri voluntare
2.antingeri non-voluntare
Atingerile voluntare ale dr la viata
- aici intra: a) suicidul personal, neasistat medical
b) eutanasia
c) suicidul asistat medical
- NU intra in aceasta categ avortul voluntar, desi si in acest caz exista un acord
- consimt dat de femeia insarcinata la avort NU e consimt care sa provina din partea
titularului dr la viata.
- titularii acestuia sunt copilul nenascut, in raport de dr sau personal, si societatea reprez
de catre stat, in raport de interesul detasat.
a)Suicidul neasistat medical
- reprez actul benevol al unei pers prin care aceasta isi curma viata fie printr-o actiune, fie
printr-o omisiune
-fapta nu e incriminata penal sau admin nicaieri in lume
- in masura inc are suicidul e realizat cu succes, nu mai eista pers culpabila, care sa suporte
sanct
- in masura in care decesul sinuciasului nu se produce, lipsa unei sanct poate fi explicata prin
faptul ca:
astfel de ipoteze impun mai degraba o obligatie de tratament psihic din partea
statului, care poate astfel sa isi salveze interesul detasat
atingerea adusa in astfel de ipoteze interesului detasat al soitatii e minim
- tentina sinucigasa ori tentativele anterioare de suicid conduc la anumite obligatii specifice
din partea statelor care se incadreaza in categ generala a obligatiei de protejare a vietii
pers aflate sub jurisdictia lor

11

b) si )Eutanasia si suicidul asistat medical

- eutanasia e interventia medicala efectuata in scopul intreruperii vietii, la cererea pacienului
- ea poate fi activa at cand medicul admin anumite substante letale sau in doze letale
pasiva at cand medicul omite sa admin un anumit tratament care sa
prelungeasca viata
pacientului
indirecta at cand decesul se produce datorita admin de catre medic a
unor medicamente
indispensabile bolnavului , insa care provoaca efecte secundare cu
efecte fatale
- suicidul asistat medical consta in ajutorul medical acordat unei pers, pt a-si lua viata, prin
oferirea de mijloace de natura sa intrerupa cursul vietii
- majoritatea statelor incrimineaza eutanasia si suicidul asistat
- aceasta e situatia si in Ro, unde eutanasia poate fi incadrata ca si infr de omor, iar asistenta
la suicid ca si determinare/ inlesnire a sinuciderii > in acest caz se pot retine circumst
atenuante
-profu=> statul are o obligatie pozitiva de a institui un sistem care sa ii permita sa aleaga
momentul mortii
- consimt victimei poate fi considera ca fiind cauza justificativa pt fapta medicului, care
realizeaza actul in discutie
- de regula, o pers nu poate dispune de dr sau la viata- justificarea acestui fapt este aceea
ca , in lipsa unei maladii in faza terminala, care produce efecte fizice serioase asupra pers in
cauza, aceasta nu e unicul titular al dr sau la viata cat timp interesul detasat din structura
acestuia NU ii apartine => pers respectiva NU poate dispune de dr sau
- daca aceste conditii ar fi realizate, interesul detasat dispare, astfel ca ramane doar
interesul personal, de care pers in cauza poate dispune in mod valabil.
- pt ca pers inc auza sa poate sa dispuna de dr sau personal, treb ca interesul detasat sa se fi
stins -> treb indeplinite niste conditii: 1.certitudinea incurabilitatii maladiei de care sufera
pers in cauza
2.existenta unor suferinte importante si care nu pot fi inlaturate
3.un consimt neviciat al bolnavului pt a opera cauza justificativa in sarcina
medicului
- profu=> statul ar trebui sa permita exercitarea acestei libertati
- libertatea de a muri impune statului o obligatie pozitiva de a garanta exercitarea
acestui interes?
-profu => existent singulara a interesului personal in structura dr la viata, este prea
fragila pt a obliga statul la luarea unor masuri care sa inlesneasca disponibilitatea asupra dr
in cauza
- NU exista o obligatie legala in sarcina statului, care sa rezulte din necesitatea
protejarii dr la viata
- profu => in situatia indepl tuturor cond pt ca interesul detasat al statului sa dispara, pers
poate renunta valabil la exercitarea dr sau la viata, fara ca statul sa poata sanctiona aceasta
optiune
=> in lipsa unei legi speciale , statul nu poate fi obliat la asistenta, in exercitarea
acestei optiuni
- dorinta pers de a deceda conduce la o ipoteza in care vor intra in conflict 2 dr : dr sau
personal la viata care contine ca si element si dr de a muri, si dr detasat al statului.
- statele sunt obligate cel putin sa permita uni pers a nu mai traiasca, daca nu pot fi obligate
sa ii furnizeze asistenta la suicid

12

 Atingerile non-voluntare ale dr la viata

- sunt acele acte ori omisiuni ale statului, ale agentilor sai ori ale unor pers de dr privat, prin
care e lezat dr la viata al unei pers, fara acordul acestia, intelegand prin aceasta oricare
dintre cele 2 componente ale acesteia
- profu => orice act care pune intr-o stare de pericol iminent viata unei pers este o atingere a
dr la viata a acesteia, indif daca in urma acelui act se produce sau nu decesul pers
- chiar daca se afirma recvent ca dr la viata ar fi un dr absolut, acesta e totusi subiec al unor
limitari implicite/ explicite
- atingeril aduse exercitarii dr la viata pot fi calificate in 2 mari categorii :
1.atingerile licite ale dr la viata
2. atingerile ilicite
1.Atingerile licite ale exercitarii dr la viata
- aici intra acele acte ori omisiuni care lezeaza dr la viata al unei pers, insa sunt permise prin
lege, astfel ca nu impun sanct vreunei pers
- instra aici : avortul voluntar
pedepasa cu moartea
faptele comise in conditiile existentei unor cauze justificative/ care inlatura
vinovatia
Avortul voluntar
- prin acesta inteleg intreruperea cursului sarcinii / uciderea in orice mod a copilului nenascut,
cu acordul mamei
- se incadreaza in categ faptelor avortive orice act care a fost realizat cu scopul de a conduce
la pierderea sarcinii, indif ca acest act consta in ingerarea unor substante ori medicamente, in
introducerea unor astfel de substante in uter ori in efectuarea unei proceduri medicale
- in principiu, aproape toate statele admit existenta unui dr de avort din partea femeii
insarcinate, ca expresie a dr acesteia de a dispne de propriul corp
- totusi, ca rumare a necesitatii protejarii dr detasat al societatii si , de la mom viabilitatii, a dr
personal la viata al copilului nenascut, statele limiteaza acest dr.
- limitarile dr de a avorta sunt justificate in raport de dispozitiile art 8 alin 2, fiind create cu
scopul protejarii vietii potentiale
- Curtea a precizat expres ca NU doreste sa det daca C garanteaza un dr de a avorta ori daca
acesta garanteaza dr la viata al fetusului, de la mom conceptiei acestuia. Fara sa excluda
posiblitatea ca fetusul sa beneficieze de o oarecare protectie, in baza art 2, Curtea acorda
statului o putere de apreciere discretionara in acest domeniu.
- Curtea impune aceeasi solutie si in ipoteza avortului involuntar, realizat fara acordul mamei
- in raport de natura juridica a dr la viata situatia avortului voluntar trebuie privita in raport de
urm coordonate:
- intre mom conceptiei si ultimul trimestru de sarcina exista doar interesul detasat al
societatii- in ipoteza avortului voluntar, in acest interval de timp intra in contradictie dr la
viata al copilului, care contine insa doar interesul detasat al statului, cu dr mamei de a
dispune de propriul corp, ca element al vietii sale private.
- statele au obligatia sa traseze linia de echilibru intre cele 2 interese divergente -> de
reula, aceasta linie impune posibilitatea de a reliza avortul doar in primul trimestru al sarcinii
- in ultimul trimestru al sarcinii dr la viata cupridne, de regula, ambele sale compoente,
astfel ca linia de echiliru care treb stabilta, in cazul in care mama doreste sa avorteze, treb
stabilita mult mai strict, data fiind si aparitia interesului personal al copilului.

13

- in ultimul trimestru avortul NU e permis aproape niciunde in lume. Tot in raport de

acest trimestru, atata timp cat fetusul poate fi socotit persoana, uciderea lui involuntara
poate fi calificata ca fiind ucidere din culpa.
- in cazul avortului non-voluntar, fara acordul mamei, NU mai itnra in conflict 2 interese
protejate, astfel ca dr la viata e protejat de la mom conceptiei pana la mom nasterii
- oricand in cursul sarcinii, daca sacrificarea fetusului e necesara pt prezervarea vietii mamei
sale, e evident ca dr la viata al mamei va prevala asupra dr la viata al copilului nenascut, indif
de statuld e dezvoltare in care se afla, fiind evident ca viata prezenta prevaleaza fata de
viata potentiala
- o situatie speciala apare in cazul in care se contata, dupa xpirarea primelor luni de sarccina,
ca fetusul sufera de malformatii / maladii extrem de grave, necunoscute intr-un stadiu
anterior al sarcinii si care, chiar daca nu insamna lipsa de viabilitte a copilului pe termen
scurt, conduc la decesul acestuia, la un interval de timp relativ scurt dupa nastere. Intr-o
astfel de ipoteza, se admite, de regula, posibilitatea realizarii unui avort. => profu e de acord
- aceasta forma de eugenie NU e insa cunoscuta in toate statele
- in lipsa unei norme legale exprese, care sa permita eugenia, o astfel de practica nu
poate fi permisa
Pedepsa capitala
- ped cu moartea e interzisa prin art 1 al Protocolului 6 al CEDO
- se permite o exceptie statele pot totusi sa prevada in legislatia nationala o asemnea ped
pt fapte comise in timpd e razboi sau in caz de pericol iminent de razboi => maj statelor,
printre care si Ro, au ratificat acest text
-la ora actuala in europan, mai exista, formal ped capitala doar in Grecia, Spania si Italia
-Ro a prevazut in Constituie abolirea ped cu moartea
- argumente contra ped capitale sunt numeroase:
viata umana este sacra, iar nimeni nu poate vota, judeca ori decide asupra acestei
valori
ped capitala presup si aplicarea unui tratament inuman prin asteptarea in culoarul
mortii
ped capitala este un act de razbunare care legitimeaza violenta
ped capitala loveste, de regula, in pers aflate la limita societatii, care nu au resurse pt
a se apara si sunt, de cele mai multe ori, membre ale unor minoritati
ped capitala este specifica regimurilor totalitare
Curea p internat a abolit ped capitala pt crimele cele mai odioase, precum genocidul,
astfel ca u exista justificare pt aplicarea acesteia in cazul unor fapte mai putin grave
- sunt mai multe restrictii in aplicarea sanct cu moartea
- NU se poate admite un sistem care impune sanct capitala ca si ped unca pt orice infr de
omor
- NU se poate admite o cerere de extradare din partea unui stat, in care pers in cauza risca
aplicarea sanct capitale, formulata in fata unui stat in care ped cu moartea a fost abolita
Actele acoperite de cauze justificative
- sunt acte licite care nu pot sa atraga rasp, cele care produc pierderea vietii unei pers, insa
sunt comise in imprejurari speciale, care confera un caracter lipsi de anti-juridicitate acelor
acte
- intra aici actele comise in legitima aparare
actele comise in stare de necesitate
actele comise in timpul unui razboi daca au fost respectate legile razboiului.
Obligatiile statelor in raport de respectarea dr la viata
14

-statele snt obligate, in temeiul art 2, la 2 tipuri de obligatii: negative si pozitive

- obligatiile negative -> constau in interdictia, ca si regula , aprovocarii intentionate a mortii
unei pers prin agentii sau
- obligatiile pozitive -> constau in obligatiile statelor relative la necesitatea protejarii efective
si eficace a vietii pers aflate sub jurisdictia lor, prin masuri de ordin legislativ/ admin
- in principiu, art 2 e aplicabil doar t cand se produce decesul ueni pers
- Curtea a afirmat ca, doar in circumst exceptionale, vatamarile corporale pot constitui violari
ale art 2
- art 2 e aplicabil at cand o pers e disparuta de multa vreme, astfel incat se poate considera
ca aceasta a decedat
1.Obligatiile NEGATIVE ale statelor
- C europeana prevede, in art 2, ca agentii statului pot sa produca moartea unei pers, in
cazurile in care aceasta ar rezulta dintr-o recurgere aboslut la forta pt :
1.a asigura apararea oricarei pers impotriva violentei ilegale
2.a efectua o arestare legala
3. a impiedica evadarea unei pers legal detinute
4. a reprima tulburari violente sau o insurectie
-Curtea a afirmat ca prin agenti ai statului se pot intelege si civili narmati, care lucreaza in
sarcina si beneficiul statului, sub controlul acestuia
- paragr 2 nu defineste toate situatiile in care e permisa uciderea intentionata a unei pers, ci
acelea in care e posibil recursul la forta care poate conduce la decesul intentionat/
neintentionat al unei pers
- pt a evita rasp statelor treb sa probeze ca recursul la forta a fost absolut necesar pt
asigurarea vreunuia dintre obiectele mentionate in al doilea paragr.
- forta utilizata treb sa fie strict proportionala cu scopul vizat prin actiunea de forta
- Curtea treb sa verifice nu numai actele agentilor statului care au recurs la forta, i si modul
de pregatire si control a actiunii de forta
- Curtea a preferat sa ofere o interpretare foarte larga a scopurilor care pot justifica un recurs
la forta in ochii Curtii, ele acopera o gama larga de ipoteze
-Curtea verifica necesitatea recursului la forta al organelor de stata, plecand de la 2 aspecte:
riscurile care se produceau in lipsa recursului la forta
proporionalitatea ripostei organelor puterii executive.
- reactiile normale ale statelor, mai ales in domeniul militar, chiar daca ar putea fi criticate
din anumite privinte, NU atrag constatarea unor violari a art 2
- Curtea a subliniat ca, daca art 2 din C nu exclude recursul la forta din partea fortelor de
ordine in anumite situatii, acesta nu aorda autoritatilor un cec in alb , cat timp recursul la
forta trebuie sa ie absolut necesar
-e imposibil de detrminat anumite conditii obiective dupa care sa se poata realiza examenul
cu privire la ncesitatea unui recurs la forta mortal
- fiecare situatie e apreciata de o maniera concreta, in incercarea de a determina daca
agenttii statului au actionat de o maniera disproportionata in fata pericolului existent
- pt a determina respectarea obligatiei negative a statului, treb verificate 2 conditii
cumulative:
1. existenta unei stari de pericol careia agentii statului trebuia sa ii faca fata
2. caracterul proportional al interventiei lor
2.Obligatiile POZITIVE ale statului

15

- sfera acestor obligatii a statelor este practic nelimitata , de la obligatia de a realiza o

ancheta eficace, pt a determina cond in care a decedat o pers, ca element al dr la viata, pana
la verificarea faptului daca avocatul din oficiu isi indepl corect sarcina
- oblig pozitive impuse de catre Curte constau in obligatia statului de alua toate masurile
rezonabile la nivel legislativ, admin si judiciar pt :
a asigura respectarea dr garantate prin Coventiei, in raporturile dintre prs de drept
privat
a sanctiona incalcarea acestor dr
-art 2 impune statelor obligatia pozitiva de a lua masurile necesare pt a proteja viata oricarei
pers de sub jurisdictia lor
- in materie p, obligatiile potizitive ale statelor pot fi regrupate in urm categorii:
i.oblig generala de a proteja viata , prin garantarea, la nivel legislativ a :
respectarii dr la viata si
a protejarii vietii pers aflate sub controlul statului ori a celor aflate in pericol
ii.oblig de a ancheta atingerile aduse dr la viata, in scopul identificarii si sanct pers
vinovate de violarea dr altuia
i.
Obligatia generala de a proteja viata
- statele au obligatia atat de a proteja viata, in abstract, prin masuri legislative, cat si in
concret, prin interventia sa, at cand o pers este in fata unui risc real si iminent de a-si pierde
viata
- presup :
a) obligatia de a lua toate masurile legislative necesare protejarii vietii la un
nivel real
-Curtea a stabilit in sarcina statelor oblig de a incrimina atingerile grave aduse acestora
- C impune statelor prin formularea viata oricarei pers este protejata prin lege, obligatii
pozitive, cea mai imp si mai evidenta fiin incriminarea atingerilor ilicite aduse vietii pers->
aceasta acopera nu umai atingerile aduse in mod direct vietii, ci si acelor lezari ale fizicului
unei pers, care sunt atat de grave, incat ii pun acesteia in pericol viata
-Curtea obliga statele sa incrimineze doar atingerile de o anumita imp si sa protejeze
doar anumite dr, socotite mai imp pt personalitatea umana- ex: impunerea unor ped cu inch
pt infr de calomnie ori insulta, prin intermediul presei, constituie o masura neproportionala cu
scopul vizat, anume protectia dr si libertatilor altuia
- statele au oblig de a incrimina atingerile aduse dr la viata, intrucat acesta este dr pe
care se grefeaza toate celelalte
- statele NU au oblig de a incrimina penal uciderea din culpa a unui copil nenascut
- Curtea considera ca statele isi respecta oblig pozitive, care decurg din respectul dr la
viata daca instaureaza un sistem legislativ care sa permita cel putin o actiune civila, in caz de
ucidere a unui copil nenascut => proful are rezerve semnificative fata de solutia Curtii =>
diferenta de tratament pe care o impune Crutea intre pers nenascute si cele nascute e lipsita
de orice justificare obiectiva
- prb se pune diferit in ipoteza avortului voluntar pt ca aici exista o contradictie
intre dr mamei la viata privata si cel al copilului, astfel incat, statele pot sa permita, in
anumite conditii, intaietatea dr mamei, permitand avortul. At cand, insa, moartea copilului nu
se produce la vointa mamei, cele 2 dr nu mai intra in conflict. Nu se mai pune prb prevalarii
altui dr fundamental asupra celui al fetusului.

16

- faptul ca pers in cauza nu e inca nascuta nu ma poate face sa o consider o pers

lipsita de viata, cat timp, cel utin de la un moment dat, viata intrauterina este o realitate
neconstestata de nimeni
- daca in urma unei act ilicite se da nastere unui copil viu, care decedeaza imediat,
din cauza act respective, exista cu certitudine o infr de ucidere involuntara, fara ca intre
ipoteza aceasta si cea a decesului intrauterin sa existe vreo diferenta semnificativa
- proful => constata lipsa de logica a solutiei Curtii. Daca aceasta ar fi afirmat ca
un copil nenascut nu are un dr la viata, nefiind inca o pers, solutia sa macar ar fi fost
coerenta.
- Curtea a decis ca statele NU au oblig de a incrimina penal culpa medicala, care
conduce la decesul unei pers, ci doar oblig de a asiura, in astfel de cazui, posibilitatea de a
obtine despagubiri, pe calea unei act in raspundere civila delictuala. Profu => personal are
rezerve si fata de un astfel de pct de vedere. Nu vede de ce culpa medicala trebuie sa aiba un
alt regim juridic decat o alta culpa profesionala.
- masurile legislative care vizeaza protectia dr la viata treb sa indepl criteriile de
previzibilitate si accesibilitate
- oblig de ca incrimina anumite fapte este raportata de catre Curte la sanctionarea
reala a acestora, statele neputand evita rasp in fata Curtii prin simplul fapt ca legslatia
interna cuprinde o incriminare a faptei, daca acea lege nu este aplicata. In acest sens, a decis
Curtea cu privire la sanct unor omisiuni ale unor functionari publici, care au condus la decesul
unor pers.
- in raport de oblig de a lua masuri preventive, pt a preintampina uzul nejustiicat al
fortei de catre autoritatile statului contra unei pers, Curte impune statelor sa trateze viata
pers cu suficient respect, prin stabilirea unor modalitati clare, transparente si rezonabile de
utilizare a fortei.
b) obligatia de a proteja pers in fata unor riscuri prezente cu privire la viata
acestora
- in raport de obligatia de a lua masuri necesare protejarii vietii pers, Curtea considera ca
acest art nu ofera oricarei pers un nivel absolut de securitate, in toate activitatile cotidiene,
care comprota un risc oarecare pt viata lor
- respectrea oblig statului de a proteja viata pers NU treb sa depaseasca anumite limite
rezonabile ex; sa decis ca nu eixsta o violare a art 2 in ipoteza in care statul nu ofera, pe
termen nedeterminat, o garda de corp unei pers a carei viata ar putea fi pusa in pericol in
viitor. Tot astfel, NU se poate vb de o violare a art 2 at cand un jud face public, printr-o hot jud
de cond, numele unui inculpat, care si-a denuntat complicii, expunandu-l pe acesta unor
posibile represalii.
- Curtea a admis, cel putin la nivel implicit, faptul ca statul are oblig pozitiva de a acorda
asistenta medicala pers a caror viata este pusa in pericol
- pt a putea insa discuta despre o obligatie a statelor
- riscul treb sa fie concret si previzibil pt autoritatile de stat -> acestora nu li se poate
imputa decesul unei pers, daca acesta sa produs prin materializarea unui risc impreviibil pt
ele.
-situatia e diferita at cand pers a carei viata treb protejata se afla sub controlul
autoritatilor statului, fiind detinuta ori internata intrr-o institutie spitaliceasca controlata de
stat
- Curtea a decis ca ea nu poate impune statelor obligatii nerezonabile
- Curtea a dedus si o interdictie pt state, de a NU pune pers aflate sub controlul
lor in situatii care prezinta un risc pt viata acestora.
17

- in consecinta , statele treb sa se abtina de la orice act care ar putea pune pers aflate
sub jurisdictia lor in fata unui pericol real pt viata acestora, indiferent de modalitatea in care
se realizeaza acest fapt. De aceea art 2 interzice statelor sa extradeze sau sa
expulzeze pers catre state unde viata le-ar fi pusa in epricol. Conditia de baza pt a functiona
aceasta interdicite este aceea a realitatii starii de pericol, indif daca el provine din executarea
unei ped capitale sau dintr-o stare de fapt, in care viata pers ar fi pusa in pericol.
ii. Obligatia de a realiza o ancheta eficace
- cum statele au obligatia pozitiva de a incrimina si sanctiona orice atingere adusa dr la viata
l unei pers,una dintre consecintele acestei oblig este cea de a realiza o ancheta eficace, cu
privire la circumstantele decesului unei pers, in scopul de a obtine sanct faptei
- in ochii Curtiii, olig de a realiza o ancheta este una de mijloace, insa statul treb sa probeze
diligenta si sa actioneze cu rapiditate pt a identifica cauzele decesului ueni pers si a identifica
vinovatii
- Curtea pare sa dea o imp speciala unor elemente ale anchetei, pt a-i aprecia eficacitatea:
1.administrarea tuturor probelor aparent necesare pt aflarea adevarului
2.rapiditatea deschiderii aceteia
3.faptul ca ancheta a fost deschisa din oficiu
4. posibilitatea rudelor victimei de a participa activ la ancheta si
impartialitatea celor care conduc ancheta
- pt a determina caracterul eficace al anchetei p este administrarea rapida a tuturor
mijloacelor de proba, care ar putea oferi informatii cu privire la circumst producerii
decesului unei pers -> NU realizeaza aceasta conditie cercetarea la fata locului si interogarea
pers ce ar fi putut fi martori ai evenimentelor, la peste 7 ani de la acestea, intrucat trecerea
unui asemenea interval de timp afecteaza inevitabil si ireversibil probele ce s-ar fi putut
obtine
- nu e realizata aceasta conditie at cand, in cazul unei pers decedata prin impuscare,
autoritatile au omis sa realizeze o autopsie a cadavrului si o expertiza balistica, pt a
determina tipul de arma cu care a fost ucisa victima ori cand autoritatile omit sa ridice
amprentele de la fata locului
- violarea art 2 se poate retine si at cand probele necesare au fost admin, insa aceasta nu sa
datorat activitatii statului, ci staruintei rudelor victimei. Explicatia e simpla: art 2 impune
statelor sa acorde respecul cuvenit vietii umane. Indiferenta cu privire la anchetarea
decesului unei pers e suficienta pt a conduce la o violare a art 2.
- lipsa unei anchete eficace apare si at cand omisiunea de a admin anumite probe se
datoreaza unei imposibilitati obiective, in masura in care statul este responsabil de
aparitia imposibilitatii de a mai admin anumite probe.
- alt aspect al eficacitatii anchetei este obligatia pe care u au statele de a deschide anchete
penale din oficiu, at cand exista informatii privind decesul unei pers
- o astfel de oblig a statelor NU e respectata at cand ancheta penala e deschisa din
oficiu, dar doar dupa ce plangerea in fata Curtii a fost comunicata statului
- o constatare a lipsei unei anchete eficace se datoreaza si faptului ca rudele victimeor
incidentelor de acest gen nu a putut participa efectiv ancheta, neputand sa ceara
probe, sa consule dosarul de ancheta p roi sa realizeze ori alt fel de ordin procedural
- Curtea a impsu necesitatea participarii active a rudelor victimei la ancheta p din oficiu, fara
a fi necesara vreo cerere din partea acestora.
- alteori lipsa eficacitatii anchetei a fost determinata de lipsa de impartialitate a
organelor de ancheta.
- un alt element al eficacitatii anchetei este celeritatea cu care aceasta se desfasoara. O
ancheta prea lenta sau care treneaza de o lunga perioada de timp conduce Curtea la
18

constatarea faptului ca autoritatile de ancheta p nu acorda vietii pers un respect suficient,

astfel ca exista o violare a art 2.
- art 2 impune statelor nu doar obligatia de a realiza o ancheta eficace at cand o pers
decedeaza in conditii suspecte, cat si at cand o pers este disparuta, astfel incat exista
suspiciunea ca ar fi decedata
- cu cat intervalul de timp de la disparitia pers este mai mare, cu atat probabilitatea ca
aceasta sa fie decedata este mai mare
-ultimul criteriu dupa care se apreciaza eficacitatea unei anchete penale este rezultatul
acesteia.
ART 3. INTERZICEREA TORTURII
- nimeni nu poate fi supus torutii, nici ped/ tratamentelor inumane ori degradante
-inf apt, dr oricarei prs la demnitate si la integritate fizia, dr cuprins in disp art 3, este unul
dintre putinele dr si libertati de la care statele europene u pot deroga, nici macar in conditiile
art 155, fiind un dr absolut
-art 3 care consacra und rept, ce segrefeaza pe cel la viatta
- nu contine absolut nici un fel de exceptie
- chiar daca nu o afirma expres, este evident ca ipoteze precum legitima aparare ori starea
de necesitate pot justifica un comportamnt contrar art 3. Alte cauze justificative precum
comportamentul victimei, nu au eficienta in aceasta materie
- dr consacrat prin art 3 este parte a jus cogens -> o astfel de caract e justificata de faptul
ca dr oricarei pers de a nu fi supus torturii, tratamentelor inumane si degradante face obiectul
unui nr impresionant de tratate internat
Definirea notiunilor
- art 3 interzice 3 tipuri de comportament: tortura, ped / tratamentele inumane si ped su
tratamentele degradante
- art 3 implica o protectie pe paliere contra unor actiuni ale statului
- pot exista tratamente carora as li se poata aplica toate cele 3 califcari, caci orice tortura nu
poate fi decat un tratament inuman si degradant, iar orice tratament inuma nu poate fi decat
si degradant , in acelasi timp
- pe primul palier al gravitatii este tratamentul degradant, definit ca fiind un act care
produce pers in cazua, in ochii altora sau ai sai, o umilire sau o punere intr-o siuatie de
inferioritate ori obligarea unei pers sa actioneze contra vointei si constiintei sale, care sa
atinga un minimul de gravitate
- aceasta nu implica nici o conditie de publicitate, putand exista un tratament degradant
si daca umilirea pers se resimte doar de catre aceasta
- existanta unui tratament degradant presupune existenta intentiei de a umili pers in
cauza, insa ,at cand consecintele unui act, chiar lipsit de scop special conduc la umilirea
grava a pers, tratamentul poate fi calificat ca degradant si in lipsa intentiei
- tratamentul inuman a fost definit ca fiind un tratament care provoaca, in mod voluntar,
grave suferinte mentale sau fizice
- ex: cele 5 tehnici de interogare ale uni pers : interogarea suspectului obligat sa stea in
pozitie de stres, in picioare, cu fata lipita de perete, cu mainil si picioarele departate;
acoperirea permanenta a capului detinutului cu un sac negru de panza; picatura
chinezeasca=> obligarea recamantilro de a suporta un zgomot strident, la intervale de
cateva secunde; privarea de somn; privarea de grana si de apa
- suferintele produse NU sunt obligatorii sa fie de natura fizica, puatand avea, uneori, si
caracterul unor suferinte de natura psihica. -> ex: Curtea a consideratca distrugerea ilegala a
19

casei unei pers de catre agenti de ordine, fara nici un motiv, in fata ochilor familiei care locuia
in casa respetiva, care se vedea ramasa fara nici un lucru si fara un acopersi deasupra
capului, constituie un tratament inuman
- intre tortura si tratament inuman diferenta este doar de intensitate
- tortura a fost definta ca fiind acel tratament inuma, car eprovoaca suferinte fizice sau
mentale de o cruzime deosebita
- implica in principiu, ca si elemente esentiale:
1.faptul de a produce asupra unei pers acte care ii provoaca suferinte fizice ori mentale
puternice
2.existenta intentiei directe de a produce astfel de consecinte
3. urmarirea unui scop precis fie ca acesta e obtinerea de probe in materie penala
fie de a intimida ori
de a sanctiona pers in cauza
- ex: tratamentul suportat de catre un detinut care, pt a obtine declaratii de admitere a
vinovatiei din partea sa, a fost supus la ceea ce se numeste pendulul palestinian
Conditii de existenta ale unui tratament contrar art 3.
Art 3 consacra un drept cu caracter absolut.
- in distingerea situatiilor care intra in campul de aplicabilitate al art 3, jurisprudenta de la
Strasbourg utilizeaza 2 criterii: 1. Criteriul intensitatii suferintei
- intensitatea suferintelor produse NU serveste numai la distingerea celor 3 notiuni
din structura art 3, ci si la aplicabilitatea acestuia, intrucat nu intra sub incidenta sa decat
acele tratamente care ating un minimum de gravitate
- treb sa se fi produs anumite consecinte, relativ importante, de ordin fizic ori
psihic.
2. criteriul aprecierii relative

-pt a se putea discuta despre un tratament/ ped interzisa, aceasta treb sa indepl 2 conditii
cumulative:
a) tratamentul/ ped sa implice un minimum de gravitate
-simplele tratamente nejustificate aplicate unei pers si care ii produc acesteia
unele neplaceri minore nu intra in domeniul de protectie oferit prin art 3
- art 3 vine sa protejeze una dintre cele mai imp valori umane: demnitatea omului
- pt a trai la adapost de orice neplacere este parte a dr la viata privata recunocut
prin prevederile art 8 din C, iar interpretarea prea larga a disp art 3 ar lipsi art 8 de orice efect
concret
- pt a aprecia, in fiecare situatie, indepl conditiei minimului de gravitate,
jurisprudenta Curtii a creat criterii, care se aplica concomitent pt a evidentia existenta/
inexistenta minimului de gravitate:
depinde de ansamblul datelor spetei, in special de natura si contextul tratamentului
de durata tratamentului
de efectele fizice si mentale pe care le produc
uneori de sexul, varsta si starea de sanatate a pers vizate
- aplicate concomitent, aceste criterii conduc la o apreciere relativa a minimului de
gravitate
- anumite tratamente / ped sunt, prin sine, contrare art 3
- ex: lovirea unei pers detinute, fara ca aceasta sa fi dat dovada de violenta. Indif
de intensitatea loiturii,de urmarile acesteia sau de starea personala a victimei, un astfel de
20

act de agresiune a unei pers aflata intr-o vadita stare de inferioritate si vulnerabilitate e
suficient de grava pt a fi calificata intotdeauna, dr un tratament inuman
- varsta pers vizate -> constituie unul dintre principalele criterii . e firesc ca un tanar sa
suporte mai usor anumite situatii neplacute fata de o eprs in varsta.
-starea de sanatate -> starea proasta de sanatate se poate degrada foarte usr in
anumite situatii pt a produce consecinte grave asupra pers in cauza, chiar daca acelasi
tratament aplicat aupra unei pers sanatoase ar ramane ara consecinte importante. In plus, o
pers care se afla intr-o stare de sanatate precara este mai sensibila la diferite stari de stres,
anumite neajunsuri putand provoca traume psihice datorate fricii firesti a unui om bolnav.
- durata unui tratament este de asemenea esentiala in special in acele situatii in care prb
violarii art 3 se raporteaza la conditiile de detentie ale unei pers.
b) tratamentul/ ped sa aiba la baza un factor volitiv
Obligatiile statului
- statele au 2 tipuri de obligatii, care decurg din necesitatea respectaii prevderilor art 3
oblig pozitive -> constau in oblig statelor de a lua msuri legislative si admin care sa
conduca la protejarea efectiva a dr prev in art 3
oblig negative -> constau in interdicita instituita organelor de stat / agentilor acestuia de a
institui sau aplica tratamente contrare art 3.
A. Obligatiile pozitive
-principalele oblig pozitive pe care le au statele sunt:
1. oblig de a incrimina atingerile aduse demnitatii umane, protejate prin art 3
-e necesar ca org de stat sa stabileasca norme de incrim suficient de deschide pt a
cuprinde intre elementele tipicitatii faptei orice tratament inuman/degradant
- impune sanct penala a tratamentelor contrare art 3

2.oblig de a proteja pers aflate sub jurisdictia lor in fata riscului de a fi supuse unor
tratamente contrare art 3
- treb protejate de orice posibile atingeri ale dr acestora la demnitate umana
- e oblig sa intervina org de stat ori de cate ori o pers se afla in fata unui risc real si
concret de a fi supusa unor tratamente contrare art 3.
- responsabilitatea statului se poate angaja at cand autoritatile NU au luat masuri
rezonabile pt a impiedica materializarea unui risc de atingeri la adresa interitatii fizice a
unei pers, daca a cunoscut ori ar fi trebuit sa cunoasca existenta acestui risc
3.oblig de a realiza o ancheta eficace, in cazul in care exista indicii ca o pers a fost
victima unei violari a dr sale, protejate prin disp art 3.
- aceasta oblig decruge din necesiatea asigurarii de catre statele membre ale CE a
respectului datorat fiintei umane si demnitatii acestia
- obligatiile concrete ale org statelor sunt identice cu cele precizate la art 2:
oblig de a incepe o ancheta din oficiu
de a cerceta toate aspectele cauzei
necesitatea realizarii anchetei cu celeritate
necesitatea impartialitatii org de cercetare fata de pers suspecte de comiterea
infr, etc
- este o oblig de mijloace

21

- oblig statului de a realiza o ancheta nu poate fi impusa acestuia in contra unei pers
care refuza sa particie la ancheta, refuzand sa ofere informatii org de stat cu competente in
materie penala
-ex: nu exista o ancheta eficace , in mod evident, at cand autoritatile nici macar nu au
audiat pers acuzata de aplicarea unor tratamente inumane
B.

Obligatiile negative
-sunt acelea de a se abtine sa provoace, prin agentii lor, tratamente contrare art 3

Starea de detentie
- pers private de liebrtate care sunt sub controlul absolut al autoritatilor, sunt cele mai
vulnerabile si cele mai expuse abuzurilor de putere ale statului
- lucrurile dezareabile / severitatea inerenta a masurilor de securitate sau disciplina stricta
NU sunt suficente pt a pune in discute respectarea art 3
- au fost judecate ca fiind masuri rezonabile, in raport de disp C:
->stabilirea fortata a rezidentei unui criminal prezumat periculos, presupus a fi unul
dintre capii mafiei italiene, ep o insula izolata, insotita de interdictia de a parasi casa in timpul
noptii si de suprav permanenta a pers in cauza si a convorbirilor sale
-> clasificarea detinutilor intr-un penitenciar, justificata de masuri de securitate interna
-> perchezitii corporale foarte frecvente asupra unor pers cond pt atentate revendicate
de IRA, etc
- ex: at cand unui detinut i sa aplicat, ca si sanct disciplinara, un regim alimentar special,
insotit de restrictii severe privind somnul, Comisia a constatat ca, desi standardul prev in
rezolutie a fost incalcat, NU exista o violare a art 3, in special in baza faptului ca autoritatile
penitenciare au luat masura sub suprav medicala.
- Comisia apreciat ca minimul de gravitate cerut e mai ridicat at cand reclamantul a avut o
atitudine provocatoare fata de autoritatile penitenciare -> ex: sa decis conformitatea cu
Conventia a faptului ca un detinut a fost batut sver si izolat in carcera timp de 3 zile, pe motiv
ca a refuzat sa paraseasca celula in timpul inspectiilor realizate de gardieni
- CPT impune niste standarde cu privire la conditiile de detentie
- orice detinut treb sa aiba cel putin 7 mp de spatiu in celul, iar statele sunt obligate sa
permita detinutilor sa realizeze cel putin 8 ore, zilnic, de activitati in afara celulei
- Curtea a decis ca faptul de a rade cu fora un detinut in cap constituie, in principiu, un act
umilitor la adresa acestuia
-Curtea a constatat ca actul respectiv nu avea nici o baza legala sia constituit un
element punitiv arbitrar pt insultele pe care reclamantul e-ar fi scris la adresa conducerii
penitencioarului art 3 a fost violat
- Curtea a decis ca , masura de a-l tine pe reclamant incatusat in permanenta, in timul
spitalizarii acestuia, constituie un tratament inuman, tinand cont de varsta reclamantului de
75 de ani, de starea de sanatare, de absenta antecedentelor care sa sugereze in risc pt
securitate art 3 a fost vioat
- Curtea a afirmat ca izolarea enzoriala completa combinata cu izolarea sociala poate
conduce la distrugerea personalitatii umane si constituie o forma de tratament inuman care
nu poate fi justificat din ratiuni de securitate. Pt ca o astfel de practica sa conduca la
constatarea unei violari a art 3, trebuie ca ea sa aiba o anumita durata in timp, consideranduse ca 11 zile de detentie, in conditii de izolare completa, NU este un tratament contrar art 3
- statele sunt oblig sa vegheze asupra conditiilor de detentie, astfel ca acestea sa nu fie
incompatibile cu demnitatea umana si sa nu creeze suferinte psihice ori fizice care sa
depaseasca nivelul inevitabil de suferinta inerenta detentiei

22

- perchezitiile intra-corporale realizate in fiecare sapt -> Curtea considera ca un astfel de

regim conduce la sentimente de inferioritate, echivalent cu o umilire a pers
- in raport de pers private de libertate, una din ipotezele cele mai frecvente de aplicare a unor
tratamente contrare art 3 este cel al uzului de forta contra pers detinute.
- Curtea considera ca recursul al forta fizica, care nu e strict necesar, prin raportare la
conduita detinutului, constituie o atingere a dr inscris in art 3, intrucat orice recurs la forta
fizica aduce atingere demnitatii umane, protejate prin prevederile art 3
- at cand statul nu urmeaza recomandarile CPT, de a realiza un examen medical al pers
detinute, de la mom inceperii privarii de libertate, proba existentei acelor leziuni se poate
realiza prin orice acte medicale, in special, in situatia in care reclamantul nu a beneficiat nici
de asistenta juridica si nici de posibilitatea de a fi examinat medical de catre un medic la
alegerea sa.
-statul treb insa sa ofere explicatii nu doar pt uzul de forta ci si pt intensitatea fortei utilizate,
in condtiile in care Curtea impune un examen al proportionalitatii care trebuie sa existe intre
siuatia care a determinat reactia org de ordine si violentei acestei reactii.
-ex Curtea a constatat o violare a art 3 cand un minor, retinut in sediul politiei pt
interogatoriu, a fost livit cu genunchiul in testicule, lovitura producand o fractura testiculara,
care a necesitat o interventie chirurgicala. Curtea a admis faptul ca utilizarea violentei a fost
necesara pt a impiedica fuga detinutului din sediul politiei, insa violeta ripostei nu se justifica,
in conditiile in care reclamantul era minor si se afla singur, neinarmat, intr-un sediul al politiei.
- totusi, in circumstante speciale, Curtea autorizeaza recursul la forta, daca acesta a ost strict
necesar, prin raportare la imrejurarile concrete ori la comportamentul pers in cauza
- pt eivtarea repetarii viitoare a numeroaselor cazuri in care pers private de libertate au fost
supuse unor violente din partea organelor de ancheta, CPT a stabilt necesitatea respectarii a
3 garantii esentiale contra relelor tratamente aplicate detinutilor:
1. dr celui detinut de a informa membrii familiei sau alte pers cu privire la situatia sa
2. dr de a avea acces la un avocatcare sa asiste la interogarea sa
3. dr de a fi examinat de un medic, ales de catre cel detinut
- probleme speciale in raport de pers detinute tin de ingrijirle medicale care trebuie acordate
acestora
- in raport de detentia unei pers bolnave, treb sa ne raportam la 3 aspecte pt a determina
daca trataentul aplicat are gravitatea necesara pt a putea fi considerat contrar art 3:
conditiile generale de detentie
calitatea ingrijirilor medicale acordate
necesitatea mentinerii arestarii
- potrivit jurisprudentei recente a Curtii, detentia unei pers care sufera de boli ce nu pot fi
tratate in sistemul penitenciar constituie un tratament contrar art 3, in masura in care starea
de sanatate a pers in cauza se degradeaza in timpul detentiei sale si ca autoritatile au
obligatia de a asigura tratamentul medical al pers aflate sub controlul sau
- at cand se constata ca detintul a beneficiat de toate tratamentele medicale existente si ca
dr intern unoaste posibilitatea eliberarii conditionate pt motive de boala, existand instante
specializate pt astfel de proceduri, iar aceastea au decisca reclamantul suporta tratamentul in
penitenciar, Curtea NU vede vreun motiv pt a lua alta decizie, astfel ca NU exista o violare a
art 3.
- in raport de admin de medicamente, at cand o eprs se afla sub ontrolul statului, acesta are
obligatia de a-i asigura tratamentele medicale necesare, char impotriva vointei acestuia, cu
atat mai multe at cand detinutul sufera de tulburari de natura psihica
Pedepse si santiuni penale ori disciplinare

23

- inst europeana a fost chemata in repetate randuri sa se pronunte cu privire la diferite

sanctiuni speciale fie prin natura lor, fie prin modul de executare
- durata ridicata a sanct, in special a celor penale, NU poate fi considerata o atingere adusa dr
protejat de art 3, decat in situatii exceptionale, cand durata acesteia depaseste orice limita
rezonabila
Expulzari si extradari
-Curtea admite ca, statele dispun de dr de a controla intrarea, sejurul si parasirea teritoriului
national de catre straini
- totusi, at cand statele isi exercita dr de a expulza strainii, ele trebuie sa tina cont de
prevederile art 3 din C, care consacra una din valorile fundamnetale ale unei societati
democratice
- Curtea considera ca expulzarea / extradarea unui strain catre alte state unde acesta
risca sa fie supus unui tratament interzis prinprevederile art 3, atrage raspunderea
statului, chiar daca pers in cauza a comis fapte de natura p si indiferent de gravitatea
acestora
- pe calea asa-numitei protectie prin ricoseu, statele semnatare ale C sunt obligate sa
verifice daca statul in care doresc sa extradeze/ sa expulzeze o pers respecta dr fundamental
ale acesteia
- de cele mai multe ori discutia Curtii vizeaza caracterul concret si real al riscului la care e
supus reclamantul in cazul expulzarii /extradarii sale
- Curtea a evitat sa pronunte criterii generale, abstrace si teoretice in materie, preferand sa
isi centreze analiza pe situatia concreta din fiecare ipoteza dedusa judecatii sale
- o prb raportata la art 3, este cea a expulzarii unor pers ce sufera de maladii grave si care nu
pot primi tratamentul adecvat in statul in care rumeaza sa ajunga. Curtea pleaca de la ideea
dupa care, in masura in care statul lor de origine, pers bolnave pot primi tratament medical,
chiar daca nu la acelasi nivel ca si in statele in care se fala, lipseste o violare a art 3.
-In caz contrar insa, daca pers in cauza sufera de o boala grava- SIDA- iar in statul de origine
nu exista nicio posibilitate rezonabila de tratament al bolii, Curtea va considera ca o
eventuala expulzare, indif de motive, este contrara art 3.
Alte situatii
- Curtea a decis ca sa incalcat si art 3, at cand o eprs a fost judecata pt o ifnr ce atragea, la
acea data, ped capitala, in cadrul unui proces ce a violat cas orice garantie de independenta
si impartialitate din partea jud
- Curtea a considerat ca pronuntarea unei ped capitale in urma unui proces vadit inechitabbil
echivaleaza cu supunerea injusta a pers la teama ca ped va fi executata
- frica si incertitudinea executarii ped capitale, in circumstantele in care exista sanse seriose
ca sanct sa fie executata, a fost sursa ueni angoase serioase pt reclamant, astfel incat
intervalul de 3 ani cat a existat riscul executarii unei sant capitale pronuntate printr-un proces
inechitabil, constituie un tratament inuman care a fost aplicat reclamantului.
- conditiile de viata ale reclamantilor si discriminarea rasiala la care au fost supusi in mod
public, modul in care au fost tratate act si plangerile lor de diverse autoritati , constituie o
atingere a demnitatii lor, si un tratament degradant
1.
2.
3.

Art 4. Interzicerea sclaviei si a muncii fortate

Nimeni nu poate fi tinut in sclavie sau in conditii de aservire
Nimeni nu poate fi constrans sa execute o munca fortata/ obligatorie
Nu se considera munca fortata sau obligatorie in sensul prezentuli art:

24

a) Orice munca impusa in mod normal unei pers supuse detentiei in conditiile prev de art
5 din prezenta conventie sau in timpul in care se afla in libertate conditionata
b) Orice serviciu cu caracter militar sau , in cazul celor care refuza sa satifaca serviciul
militar din motive de constiinta, in tarile in care acest lucru este recunoscut ca legitim,
un alt serviiu in locul serviiului militar obligatoriu
c) Orice serviciu impus in situatii de criza sau de calamitati care ameninta viata/
bunastarea comunitatii
d) Orice munca sau serviciu care face parte din obligatiile civile normale
- art 4 interzice 3 tipuri de tratamente:
sclavia
starea de servitute
munca fortata
- intre aceste notiuni exista anumite asemanari dar si deosebiri
- deosebirile tin de o diferenta de intensitate si de gravitate
- starea de sclavie si cea de servitute privesc statutul pers in intregimea sa cat timp munca
fortata/obligatorie prezinta un caracter temporal si ocazional
1.Interdicita sclaviei si a starii de servitute
- sunt tratamente analoage sclaviei:
1.garantarea unei creante cu servicii ale debitorului, servicii care nu sunt naturale in
raport de natura creantei
2.oblig unei pers de a trai si munci pe un teren apartinand altuia, fara ca pers in cauza
sa-si paota schimba conditia
3.institutia prin care o femeie este promisa sau data in casatorie de catre familia sa
altuia
4.faptul de a ceda un minor sub 18 ani unor terti pt a i se exploata munca
- sclavia => starea/ conditia unei pers asupra careia altcinev are un dr de proprietate sau
anumite elemente ale proprietatii
- starea de seritute =>obligatia de a trai si de a munci pe proprietatea altuia si de a-i furniza
acestuia unele servicii, remunerate sau nu, insotita de oblgatia schimbarii acestei conditii
- este o forma speciala a sclaviei, de care se deosebeste mai putin prin natura, decat
prin gravitate
- NU implica existenta unui dr de propr al altuia asupra acestei pers, precum sclavia
-ex: este in stare de servitute/sclavie un minor incorporat in armata britanica de la 15 ani, cu
consimt parintilor, fara posibilitatea de a renunta inainte de implinirea varstei de 17 ani,
Comisia a ecis ca ipoteza treb analizata ca munca fortata si e acoperita de art 4 paragr 3 nu
sa cerut si consimt sau la incorporare
- Curtea a constatat existenta unei ipoteze de tinere a unei pers in stare de servitute
2.Interzicerea muncii fortate
A. Definire
- textul art 4 nu precizeaza ce treb sa se inteleaga prin notiunea de munca
fortata/obligatorie
- o astfe de definitie poate fi asita in actele Organizatiei internationale a muncii
- acestea def munca fortata ca fiind orice munca / serviciu impus unei pers sub amenintarea
cu o sanct si pt care pers in cauza nu si-a dat anterior, in mod implicit/ explicit, consimt
- notiunea de munca fortata implica 3 elemente constitutive care se aplica cumulativ:
treb ca munca / serviciul realizat de pers in cauza sa nu fi fost consimtit anterior de
catre aceasta
treb ca aceasta sa fie amenintata cu o sanct in caz de nerespectare a obligatiei impuse
25

 este necesar ca oblig de munca impusa sa fie injusta/ opresiva ori ca munca sau
serviciul sa fie inutil, penibil sau vexatoriu
- Curtea sa raportat si la un alt criteriu, si anume proportionalitatea intre scopul urmarit si
mijloacele folosite
- NU constituie o atingere adusa art 4 faptul ca un somer e obligat sa accepte serviciul propus
de oficiu de munca, sub sant pierderii dr la alocatie de somaj ori faptul ca un fotbalist
profesionist nu se poate transfera la un alt club din cauza sumei prohibitive ceruta pt
transferul sau -> solutie criticabila
B.Exceptii de la interzicerea muncii fortate
- art 4 enumera limitativ 4 situatii care NU pot fi socotite ca fiind munca fortata in cel de-al 2lea paragraf
- toate aceste situatii sunt considerate ca raspunzand imperativelor interesului general, a
solidaritatii si a ideii de normalitate, cu conditia sa nu fie aplicate in mod discriminatoriu:
a)munca pers aflate in detentie.
- pt ca aceasta exceptie sa fie aplicabila, este necesar ca detentia sa fie licita
munca sa fie un serviciu normal in sistemul
penitenciar
-Curtea a decis ca legalitatea detentiei in raport de art 5 se verifica numai fata de
prevederile primului alin al acestui text
b)serviciul militar sau serviciul militar alternativ
- aceasta dispozitie nu impune statelor obligativitatea crearii unui serviciu alternativ pt
pers carora religia sau constiinta nu le permite portul de arme, art 4 lasand la discretia
statelor acest lucru
- profu=> prevederea trebuia conciliata cu prevederile art 9 care reglem dr la libertatea
constiintei si a manifestarii religiose
c) serviciul impus in caz de criza sau de calamitati
- aceasta disp apare ca normala, in ideea protejarii interesului public.
d)munca sau serviciul care fac parte din obligatiile civice normale
- aceasta prevedere vizeaza legalitatea obligativitatii de a acorda asistenta unei pers, in
caz de pericol sau a proteja un interes public, oblig politistilor de a ramane peste programul
obisnuit de munca in anumite situatii urgente, etc
ART. 5. DREPTUL LA LIBERTATE SI SIGURANTA
1.Orice pers are dr la libetate si al siguranta. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu
exceptia urm cazuri:
a) daca e detint legal pe baza condamnarii pronuntate de catre un tribunal competent
b) daca a facut obiectul unei arestari sau al unei detinti legale pt nesupunerea la o hot
pronuntata de catre un tribunal ori in vederea garantarii executarii unei obligatii prev de lege
c)daca a fost arestat sau retinut in vederea aducerii sale in fata autoritatii judiciare
competente, at cand exista motive verosimile de a banui ca a sav o infr sau cand exista
motive temeinice de acrede in necesitatea de a-l impiedica sa sav o infr sau sa fuga dupa sav
acesteia
d) daca e vb de detentia legala a unui minor, hot pt educatia sa sub supraveghere sau
despre detentia sa legala, ins copul aducerii sale in fata autoritatii competente
e)daca e vb despre detentia legala a unei pers susceptibile sa transmita o boala
contagioasa , a unui alienat, a unui alcoolit, a unui toxicoman sau a unui vagabond
f)daca e vb despre arestarea detentia legala a unei eprs pt a o impiedica sa patrunda n
mod ilegal pe teritoriu sau impotriva careia se afla in curs o procedura de expulzare ori de
extradare
26

2.Orice pers arestata treb sa fie informata, in termenul cel ma scurt si intr-o limba pe care o
intelege, asupra motivelor arestarii sale si asupra oricarei acuzatii aduse impotriva sa
3.Orice pers arestata sau detinuta, in cond prev de paragraful 1 lit c) , trebuie adusa de
indata inaintea unui jduecator sau a altui magistrat imputernicit prin lege cu exercitarea
atributiilor judiciare si are dr de a fi judecata intr-un termen rezonabil sau eliberata in cursul
procedurii. Punerea in libertate poate fi subordonata unei garantii care sa asigure prezentarea
pers in cauza la audieri.
4.Orice pers lipsita de libertatea sa prin arestare sau detinere are dr sa introduca un recurs in
fata unui tribunal, pt ca acesta sa statueze intr-un termen scurt asupra legalitatii detinerii sale
si sa dispuna eliberarea sa daca detinerea este ilegala.
5.Orice pers care e victima unei arestari sau a unei detineri in conditii contrare disp acestui
art are dr la reparatii.
- domeniul sau de aplicabilitate nu poate fi detasat de libertatea fizica si , in consecinta, dr la
siguranta presupune protectia contra ingerintelor arbitrare ale autoritatatii publice in dr la
libertate
- Comisia a hot ca dr la siguranta implica numai protectia contra ingerintelor autoritatilor
publice, statele neavand nici o obligatie de a proteja pers aflate sub jurisdictia lor contra
ingerintelor private => profu => solutia merita serioase rezerve pt ca : ar fi singrua
dispozitie a C care sa nu creeze si obligatii pozitive in sarcina unui stat
adoptarea ei conduce departe de principiul garantarii efecive a dr din C
1.Notiunea de privare de libertate
- atat Curtea, cat si fost Comisie au refuzat sa oere o def abstracta acestei notiuni, preferand
sa analizeze fiecare caz in parte, plecand de la niste criterii in concreto
- sa considerat ca o pers e privata de liberate cat timp se afla intr-un stabiliment de
detentie, indif cat de largi sunt posibilitatile sale de miscare
o pers se afla in libertate at cand nu e inchisa intr-un anumit perimetru,
chiar daca libertatea sa de miscare sufera anumite limitari.
- art 5 paragr 1 vizeaza libertatea fizica a pers, avand drept scop sa se asigure ca nimeni nu
poate fi detinut de o maniera arbitrara.
- privarea de libertate nu priveste simple restrictii ale libertatii de a circula la care se refera
art 2 din protocolul nr 4
- pt a determina daca o pers e privata de libertate in sensul acestui text trebuie plecat de la
situatia sa concreta si treb luate in calcul timp, durata, efectele si modalitatile de executare a
masurii inc auza
- intre privarea de libertate si restrangerea libertatii miscare nu exista decat o diferenta de
intensitate
- art 5 se aplica numai privarilor de libertate
- restrictiilor de libertate li se plica art 2 din Protocolul nr 4
- diferenta intre cele 2 e de ordin cantitativ
- avem o privare de libertate at cand libertatea de miscare sufera atingeri atat de srioase
incat e golita de substanta
- pt a suferi o privare de libertate e necesara :
1.restrictionarea raporturilor unei pers cu tertii
2.imposibilitatea temporara a parasirii ueni anumite zone determinate, constante,
3. se adauga un aspect de ordin subiectiv, anume sentimentul de izolare si de
imposibilitate de a-si desfasura normal viata, pe care o are pers in cauza

27

- astfel se poate explica de ce exista o privare de libertate in cazul arestului la domiiliu ori in
cazul pers ce puteau sa-si paraseasca casele doar sub escorta militara
- in schimb, chiar daca pers sufera anumite limitari ale posibilitatii de a se deplasa oriunde si
oricand , NU exista privare de libertate in cazul celor eliberati conditionat care au obligatia de
a se prezenta periodic la o sectie de politie
- demersul de detemrinare a continutului notiunii de privare de libertate se raporteaza la
conditiile speiale ale fiecarei situatii
- ex clasic care poate fi oferit e cel al ipotezei privarii de libertate a militarilor
considerandu-se ca dat specificului situatiei fortelor armate si a uni grad ridicat de disciplina,
anumite ipoteze care ar fi considerate privare de libertate in cazul unei pers obisnuite, nu
constituie o ingerinta in libertatea fizica a militarului. In schimb, at cand militarii sunt inchisi
intr-o celula, se poate vb si in cazul lor de o privare de libertate.
- un alt element e cel al intervalului de timp care treb sa curga pt a se putea vb de privare
de lib, preciznadu-se doar faptul ca existenta unui interval foarte scurt nu inlatura
aplicabilitatea art 5
- uneori sa utilizat si criteriul scopului, respectiv sa decis lipsa unei privari de lib at cand
autoritatile au avut alt scop decat detinerea acelei pers
- poate exista o privare de lib si at cand exista acceptul pers detinute, arbitrariul trebuind
sa fie evitat si in astfel de situatii
-exista si anumite situatii inc are Curtea considera pt tratarea unor maladii ca, daca exista un
consimt valabil explimat nu se pune prb unei privari de libertate. Ipoteza comuna este cea a
pers internate de care sufera. In masura in care acestea si-au dat consimt la internare, NU se
poate afirma ca ele sunt privative de libertate
- textul art 5 nu face nici un fel de referire dupa care interdictia de privare de libertate ar
putea sa vizeze doar autoritatile statului
- va exista o priv de lib si at cand actul provine din partea unei pers de dr privat, iar statul are
obligatia pozitiva de a sanctiona o astfel de violare a dr prev in C intre pers de dr privat
- art 5 e aplicabil si acelor situatii in care detentia s produce in afara granitelor politice ale
statului ai carui agenti priveza o pers de libertate, cu conditia ca aceasta actiune sa nu lezeze
in nici un fel suveranitatea statului pe teritoriul caruia se realizeaza.
2.Conditii pt ca privarea de libertate sa fie licita
- dr lalibertate fizica al pers nu poate fi un dr absolut e susceptibil de limitari srioase
- C impune 2 conditii care treb realizate cumulativ pt ca privarea de lib a unei pers sa fie
considerata licita:
a)conformitatea masurii cu dr intern masura sa fie prevazuta de lege
b)obligativitatea ca masura interna sa se inscrise intr-unul dintre cazurile prev in C, msduti
instituite in scopul evitarii detentiei arbitrare a unei pers
- sarcina probei respectarii acestora apartine autoritatilor nationale
- organele interne care au dispus privarea de libertate a unei pers, treb sa verifice cu atentie
nu numai legalitatea unei privari de libertate, ci si oportunitatea sa
- o hot jud care autorizeaza mentinerea unei pers in stare de arest este contrara acestei
exigente, at cand jud utilizeaza de fiecare data formule identice, stereotipe, fara a indica
necesitatea reala si concreta a privarii de libertate a pers.
a) Masura sa fie prevazuta de lege
- C impune ca masura autoritatilor prin care o pers este privata de libertate sa fie luata in
conformitate cu normele legale interne
- aceasta conditie presup nu numai oblig statului de a respecta normele procedurale, ci si
normele de fond

28

-potrivit cailor legale se refera, in principal, la legislatia nationala si enunta obligatia de a

respecta toate dispozitiile normative si procedurale, dar impune in acelasi timp, conformitatea
acestora cu scopul art 5
- Curtea a admis ca, la baza unei privari de lib poate sta si o norma cuprinsa intr-un tratat
international ratificat de statul in cauza, in masura in care norma internat satisface celelalte
conditii pe care le implica art 5
- in cazul unei privari de libertate treb verificat daca o astfel de masura e licita prin raportare
la prevederile de dr intern aplicabile
- orice violare a regulilor legale interne, de fond ori de procedura, conduce la constatarea
violarii art 5, indif cat de minora ar fi conseicnta nerespectarii normelor de dr intern
- at cand dr intern impune un termen pana la care inst sa se pronunte asupra legalitatii
privarii de lib, depasirea acelui termen transforma privarea de libertate a unei pers intr-una
contrara art 5.
- necesitarea respectarii legislatiei interne impune obligativitatea existentei unui temei
juridic al privarii de libertate a unei pers, pe toata durata detentiei sale.
- in masura in care cel putin pt o parte a privarii de libertae a unei pers nu exista un temei
juridic in dr intern, Curtea va constata violarea art 5.
-ex: at can o inst dispune prin decizie irevocabila punerea in libertate a unei pers,
eliberarea acesteia treb sa se realizeze imediat, orice mentinere in stare de detentie fiind
lipsita de temei juridic si contrara art 5 paragr 1.
- punerea in libertate a celui detinut se dat expirarii termenului pt care autoritatile aveau
un temei juridic pt a-l retine, caz in care si o depasire cu cateva minute a mom la care
detinutul trebuie pus in libertate echivaleaza cu o violare a art 5.
- o alta situatie e aceea in care o inst dispune punerea in libertate a unei pers, caz in
care Curtea e constienta ca autoritatile au nevoie de un interval d timp pt a realiza proceduri
admin de punere in libertate, situatie in care art 5 va fi violat doar at cand se depaseste un
interval rezonabil din acest pct de vedere
-Curtea considera ca acest interval de timp e inerent oricari privari de lib si , in masura in
care e rezonabil, nu atrage o violare a art 5
- at cand dr intern al unui stat stabileste o limita temporala maxima pt care se poate
dispune arestarea unei pers, aceasta limita nu treb raportata la fiecare infr in parte pt care
reclamantul e anchetat, ci se raporteaza la durata totala a detentiei acestuia.
- at cand o pers e detinuta in baza unei decizii judiciare, constatarea ulterioara a unor erori
initiale de judecata nu poate modifica caracterul licit al detentiei si nu poate afecta
validitatea detentiei de la pana la acel moment
- competenta de a verfica conformitatea masurii cu dr intern apartine, in primul rand
autritatilor nationale, Curtea poate totusi sa exercite un anume control pt a verifica daca dr
intern a fost respectat si daca acesta e in conformitate cu textul C
- treb ca dr intern plicat in speta sa fie in conformitate cu C
-dr inscris in art 5 impune ideea dupa care orice masura care conduce la privarea de libertate
a unei pers treb sa emane de la o autoritate calificata, sa fie executata de o astfel de
autoritate si sa nu releve un caracter arbitru
- prima garantie contra arbitrariului e aceea ca legea nationala care permite privarea
de lib sa fie suficient de accesibila si precisa pt a permite oricarei pers sa anticipeze
consecintele faptelor sale
- pt ca o norma juridica sa poata fi socotita lege in sensul C, ea treb sa indepl anumite
conditii materiale accesibilitatea si previzibilitatea
- prin raportare la prevederile art 5, Curtea admite ca temei juridic al privarii de libertate a
unei pers doar acele norme juridice care au valoare de ivor de dr intern, neadmitand
29

posibilitatea privarii de lib a unei pers pe baza unor cutume judiciare stabilite de-a lungul
timpului
- accesibilitatea impune necesitatea ca textul legii sa poata fi cunoscut de catre orice pers
interesata, astfel incat nu indepl aceasta conditie legislatia secreta ori ca nepublicata
- previzibilitatea unei legi impune enuntarea acesteia in termeni suficint de clari pt ca orice
pers sa poata anticipa situatiile in care legea se aplica, precum si obligativitatea cuprinderii in
disp sale a unor garantii contra arbitrariului, cu scopul de a crea un nivel de securitate juridica
ridicat, pt a atinge obiectivele art 5
Ex: Curtea a considerat ca nu indepl conditia previzibilitatii o norma legala, care
autorizeaza un procur sa duspuna arestarea unei pers, pe o durata nedeterminata, fara o
precizare foarte exacta a situatiilor in care o astfel de masura poate fi dispusa si fara nici o
posibilitate de control a masurii
- previzibilitatea si necesitatea asigurarii unui nivel de securitate juridica ridicat impune
statelor si obligatia unei pers, pt a se putea asigura controlul ulterior asupra legalitatii
detentiei acestora.
- Curtea a considerat ca un text legal care permite prin decizia autoritatilor navale, retinerea
la bordul unei nave echipajul at cand exista suspiciunea comiterii ueni infr grave la bord NU
cuprinde garantii contra arbitrariului
- o alta garantie contra arbitrariului e faptul ca isnt europeana are totusi competenta de a
analiza modul de aplicare a reulilor de dr intern
- sarcina de a interpreta si aplca prevederile de dr inten apartin esentialmente inst
nationale
- in jurisprudenta ceva mai recenta, Curtea a sugerat si faptul ca detentia unei pers e
arbitrala, at cand inst care a dispus arestarea a refuzat sa tina cont de o proba favorabila
celui arestat.
- e ilicita o privare de libertate care e licita, prin raportare la normele juridic de dr intern, dar e
contrara unor texte din C
b) Masura sa se inscrie in cazuri prevazute expres de Conventie
-masura privativa de lib treb sa se inscrie intr-una din cele 6 cazuri enumerate in art 5
- aceasta lista este limitativa
- exceptiile pe care le curpnde sunt de stricta interpretare
- treb verificat daca privarea de lib a unei pers corespunde scopului regla prin art 5
- cazurile expres prevazute sunt:
I. Persoana detinuta legal pe baza condamanrii pronuntate de catre un tribunal
competent
- masura detentiei unei pers sa repecte si regulile interne de fond, nu numai cele de
procedura
- jurisprudenta a precizat ca, atat timp cat textul vb de o pers detinuta in mod legal si u de o
pers cond in mod legal, cenzura Curtii se extinde NUMAI cu privire la regularitatea
procedurala a cond, NU si la fundamentarea pe fond a acesteia
- prin cond, in sensul art 5, treb sa intelegem atat o :
declarare a culpabilitatii, ca urmare a comiterii unei infr
aplicarea unei masuri sanctionatorii privative de libertate
- definitia Curtii comporta astfel 2 elemente: declararea culpabilitatii si aplicarea unei
ped
- NU e acoperita de art 5 paragr 1 lit a) dtentia preventiva a unei pers cond penal, at cand nu
are loc computarea detentiei preventive din durata ped este contrara art 5
- cuvintele in urma unei hot implica o legatura de cauzalitate intre acestea

30

- problema acestui raport de cauzalitate a fost ridicata cu mai multa acuitate intr-o cauza
in care, dupa ce o pers a fost liberata conditionat, Ministerul de Justitie a decis reincarcerarea
acesteia
-at cand reclamantul beneficiaza, ulterior cond, de anumite cauze de reducere a pedepsei,
detentia sa isi pierde temeiul juridic odata cu implinirea termenului redus al sanctiunii
-in viciunea Curtii, art 5 paragr 1 lit a) NU acopera situatia in care o pers este detinuta in
urma unei hot jud de cond pronuntata dupa un proces inechitabil
-nu orice incalcare a disp art 6 care reglem dr la un proces echitabil, atrage dupa sine o
violare a art 5, ci treb ca inechitabilitatea procesului penal sa fie:
1. deosebit de grava,
2.sa vizeze substanta dr la un proces echitabil
3.sa constituie o denigrare evidenta a de dreptate
-sa decis ca at cand o pers a fost cond penal in contumacie,, fara a fi notificata cu privire la
procedura penala indreptaa impotriva sa, iar ulterior inst interne au refuzat sa rejudece
procesul si sa-i dea posibilitatea cond sa se apere- exista o violare a art 5.
II.Detentia unei persoane pt a se garanta executarea unei obligatii
- aceasta ipoteza de la lit b), vizeaza, in esenta, impunerea privarii de libertate a unei pers
de catre o inst , cu scopul de a asigura executarea unei obligatii civile
- astfel de ipoteze privesc, in principiu, situatii precum :
refuzul de a plati o amenda stabilita de catre o instanta,
refuzul de a se supune unui examen medical sau
de a respecta obligatia de a nu parasi localitatea ori tara
-in oricare dintre aceste ipoteze detentia trebuie sa fie dispusa de catre o inst de jud
- intra in aceeasi categorie : 1. privarile de libertate care au ca si scop garantarea exercitarii
unor obligatii legale
2.exercitarea serviciului militar obligatoriu
3.de a detine un act de identitate
4.de a redacta declaratii vamale
5.de a locui intr-o zona determinata
6.de a se supune unui contrl vamal
- acest text autorizeaza detentia unei pers in scopul realizarii unui control psihiatric necesar in
cadrul unei anchete penae, at cand pers in cauza a refuzat de 2 ori sa se supuna benebol
acelui control
- pt a intra in aceasta categ treb ca obligatia legala sa fie strict determinata prin textul legii
III.Arestarea preventiva
-lit c) permite statelor sa dispuna privarea de libertate a unei pers suspecte de comiterea unei
infr in cadrul unei proceduri penale
-fundamentul juridic al unei astflel de masuri este suspiciunea ca pers ar fi comis o infr
- chiar daca Curtea nu poate verifica daca sa comis intr-adevar acea infr, statul treb sa
probeze faptul ca actele materiale care i se reproseaza pers detinute intrunesc continutul
constitutiv al unei infr determinate
- ex: daca o pers e suspecta ca ar fi locit pe cieva, pt ca aceasta sa fie arestat pt ultraj
statul treb sa probeze ca, daca e real ca suspectul ar fi lovit victima, fapta va fi alificata ca
ultraj
- o astfel de privare de lib e justificata de necesitatea prezentarii suspectului in fata unei inst
care sa decida asupra fondului acuzatiei penale indreptate impotriva sa
- aceasta NU insamna neaparat ca orice arestare preventiva treb sa conduca, cu necesitate,
la un proces penal pe fond indreptat contra celui arestat, pt a fi compatibila cu prevederile art
5 din Conventie
31

- chiar daca nu se mai realizeaza, scopul privarii de lib treb sa fie acela de aobtine o cond pt
fapta care a atras arestare -> ex: exista o violare a art 5 paragr 1 lit c) at cand o pers este
trimisa in judecata pt o alta fapta, privita in materialitatea sa si nu dpdv al calificarii juridice a
faptei, decat cea care a atras decizia de arestare a sa
- exista o violare a art 5 at cand o pers e arestat pt o fapta ce facea obiectul ueni legi de
amnistie
- pt a se putea dispune arest prev a unei pers, e necesar sa existe motive verosimile a rede
ca aceasta a comis o infr
-realitatea, sinceritatea si veridicitatea suspiciunilor existente contra unei pers constituie
elemente indispensabile ale verosimilitatii ratiunilor ce au condus la privarea de lbiertate
preventiva
- autoritatile sunt obligate sa produca probe care sa sustina o acuzatie penala indreptate
impotriva celui arestat, fiind imposibila arestarea unei pers pe baza unor simple intuitii,
impresii, zvonuri sau prejudecati
- probele existente treb sa fie suficiente pt a crea o suspiciune intemeiata obiectiv
- inst interne care dispun arest unei pers li se cere in temeiul art 5 din Conventie sa verifice
existenta unor motive rezonabile de a crede ca pers a comis infr
- din decizia judiciara de arestare treb sa rezulte nu doar indepl conditiilor legale privind
existenta infr, ci si motivele pe care se fondeaza inst pt a considera ca exista suspiciuni
intemeiate privind comiterea unei infr
- privarea de lib a unei pers e o situatie de exceptie, chiar si at cand exista informatii solide
privind comiterea unei infr de catre aceasta
- cat timp orice pers e considerata nevinovata pana la decizia definitiva de cond, aceasta
poate sa sufere consecinte ale faptei pe care a comis-o doar in situatii exceptionale
- gravitatea faptei este unul dintre elementele esentiale, fiind evident ca arest prev pt omor
se impune mai usor decat cea pt furt
- persistenta suspiciunilor de comitere a faptei este o conditie esentiala a mentinerii unei pers
in stare de arest, iar prelungirea nejustificaa a detentiei preventive a unei pers constituie o
violare a dr acesteia, indif care este infr care a atras starea de detentie
- art 5 si jurisprudenta Curtii prevad ipotezele in care se poate considera ca exista o
necesitate care poate justifica detentia unei pers: 1. Riscul de fuga
2. riscul de a impiedica desfasurarea normala a procesului
3.riscul de a se comite o alta infr
4.protectia ordinii publice
- in lipsa unui astfel de risc care sa se cumuleze cu indiciile existentei unei infr , o pers
nu poate fi arestata, fiind oblig judecarea sa in stare de libertate
- potrivit jurisprudentei Curtii, simplul fapt ca o pers citata in calitate de invinuit/inculp nus e
prezinta la org de ancheta nu inseamna automat ca pers in cauza se sustrage de la urmarire
- pt a se putea ajugne la o astfel de concluzie statul treb sa probeze ca citatia a ajuns, in mod
real, la pers in cauza
Ex: per e plecata din tara si nu a primit peronal nicio citatie, faptul ca nu se prezinta la
org de ancheta nu semnifica sustragerea de la urmarire si nu poate, in niciun caz, justifica
arestarea sa
- arest pev a unui minor este acoperita tot de aceste dispozitii
-detentia prev a unui minor treb utilizata doar ca ultima solutie, in circumstante absolut
exceptionale, si treb sa fie cat mai scuta posibil
- minorii treb sa fie detinuti separat de pers majore ce sunt arestate
IV.Privarea de libertate a minorilor necesara educatiei acestora

32

- lit d) permite detentia unui minor , necesara educatiei ori necesara pt conducerea sa in fata
unei autoritati competente
1. situatie permisa, priveste detentia unui minor intr-o institutie educationala specializata at
cand e dispusa de catre o instanta competenta in acest sens, urmare a unui comportament
ilicit al minoruli
- o astfel de detentie e permisa numai at cand, in acea institutie, minorul poate beneficia
de servicii educationale, care sa regleze comportamentul ce a atras internarea intr-un
astfel de local
2.situatie permisa, e aceea a internarii minorilor, necesara dpdv medical
- in conceptia Curtii consimt parintilor la impunerea unor masuri privative de libertate, in
scopul educarii minorilor e suficient pt ca masura sa nu fie considerata ca fiind o privare de
libertate in sensul art 5 din Conventie
- Curtea a precizat ca internarea unui minor contra vointei acestuia intr-un spital
psiiatric, la cererea mamei sale, nu constituie o privare de libertate, ci exercitarea dr
parentale
3. situatie permisa, e cea in care se permite privarea de libertate a unui minor pt a asigura
prezenta sa in fata unei instante
- aceasta ipoteza acopera ipoteza minorului ce a comis un act ilicit si care e detinut intr-o
institutie medicala sau intr-o institutie educationala pe cursul procedurii penale
- internarea unui inor intr-un centru de detentie nu este neaparat un act contrar
art 5 lit d), chiar daca nu e de natura a putea fi considerata drept educatie supravegheaza a
minorului
- scopul detentiei NU treb sa fie imediat si sa apara de la momentul inceperii privarii de
libertate
- pt ca detentia sa fie licita e necesar ca ea sa fie urmata sau macar sa se icnerce finalizarea
sa cu un sistem de educatie supravegheaza
- at cand un minor e detinut fara a anticipa o astfel de masura, art 5 parg 1 lit d) e aplicabil
V.Privarea de lbiertate a bolnavilor contagiosi, alienatilor, alcolicilor,
toxicomanilor, sau a vagabonzilor
-lit e) Curtea a precizat ca privarea de libertate a acestora e justificata nu numai de
necesitatea asigurarii protectiei sigurantei publice, ci si de interesul pers in cauza
- detentia alienatilor textul C nu precizeaza ce se intelege prin termenul de alienat
- Curtea considera ca pt a priva o pers de libertate treb , exceptand cazurile de urgenta,
ca alienatia acesteia sa fie stabilita de o maniera probanta
-natura bolii treb demonstrata in fata autoritatilor nationale competente pe baza unei
expertize medicale obiective
- tulburarile mintale treb sa aiba o amploare suficienta pt a justifica internarea
- prelungirea starii de privare de libertate nu poate avea lor decat daca perista aceste
tulburari
- regulile rgenerale ce pot fi impuse statelor, in scopul evitarii internarilor psihiatrice
arbitrare sunt:
1. starea medicala a pers internate treb dovedita cu o expertiza medicala independenta,
exceptand situatiile de urgenta. Totusi, si in situatiile de urgenta, internarea treb urmata de o
confirmare, pe calea unei expertize, a existentei unei maladii psihice
2. maladia psihica treb sa prezinte ogravitate suficienta, pt starea bolnavului sau pt
societate, pt a justifica internarea sa
3.internarea nu se poate prelungi decat in conditiile in care boala persista
33

4.at cand internarea risca sa se prelungeasca pe termen nedeterminat, ea treb sa fie

controlata periodic de catre o instanta de jud
5.bolnavul treb internat intr-o instituie medicala specializata pt tratarea bolnavilor psihici
-situatia vagabonzilor -> se inteleg acele pers care nu au nici un domiciliu cert, nii mijloace
de subzistenta si care nu exercita, in mod obisnuit, nici o meserie sau profesie
-definitia nu treb privita extrem de strict
- exista situatii in care o pers sa se afle intr-o astfel de situatie si totusi sa nu paota fi
calificata ca fiind vagabond
- exista o violare a art 5 si at cand detentia ilicita a unei pers e realizata cu acordul
acesteia
-situatia bolnavilor care risca sa transmita o boala contagioasa, a alcoolicilor si a
toxicomanilor
- ratiunile care au condus Curtea la edictarea unor principii cu privire la privarea de
libertate a bolnavilor psihici sugereaza necesitatea unei abordari identice si in cazul acestor
categ de pers
- pt a aprecis legalitatea detentiei, 2 sunt aspectee care treb discutate:
1.daca raspundirea bolii e periculoasa pt sanatatea si siguranta publica
2.daca nu au existat si masuri mai putin riguroase care sa permita atingerea acestui
scop
- alcoolic- in sens comun, termenul alcoolic desemneaza o pers dependenta de alcool
- acest text permite privarea de libertate a acelor pers care fie sunt periculoase pt altii, fie au
nevoie de tratament, internarea fiind dispusa in propriul lor interes
- detentia unui alcoolic nu vizeaza doar alcoolicii in sensul restrans al noiunii, ci si pers al
caror comportament sub infrluenta alcoolului reprezinta o amenintare pt ordinea publica/ pt
ei, indiferent daca un diagnostic medical de alcoolism a fost sau nu stabilit.
VI.Privarea de libertate in scopul extradarii/ a expulzarii
- lit f)- privarea de lib a pers e justificata de necesitatea garantarii punerii in executare a
deciziei de expulzare/extradare, scop care justifica atat detentia anterioara deciziei de
extradare/ expulzare, cat si cea posterioara acesteia, pana la mom punerii sale in executare
garantiile de care beneficiaza pers private de lib:
1.privarea de lib a unei pers devine arbitrara odata cu respingerea cererii de extradare
introdusa de catre un tert. Statul NU poate sa mascheze o extradare.
2.privarea de lib in vederea expulzarii/extradarii treb sa fie prevazuta de legea interna,
iar aceasta treb sa contina suficiente garantii contra unei decizii arbitrare, in special in cazul
unei expulzari administrative
3.durata unei astfel de detentii este unul dintre elementele esentiale ale verificarii
caracterului licit al acesteia fara de prevederile C
- NU va exista o violare a art 5 at cand :
prelungirea excesiva a procesurii se datoreaza actiunilor dilatorii ale pers detinute sau
prelungrea detentiei se produce in interesul celui detinut
- acelasi text poate insa justifica si privarea de lib a unei pers cu scopul de a o impiedica sa
patrunda in mod ilegal pe teritoriul unui stat
Drepturile persoanei private de libertate
A. Dreptul de a fi informta asupra motivelor arestarii
-orice pers arestata treb sa fie informata, in cel mai scurt timp si intr-o limba pe care o
intelege, de motivele arestarii sale si de orce acuzatie indreptata impotriva sa
- art 5 permite pers vizate sa inteleaga motivele care au condus la privarea de lib si ii permite
sa isi organizeze apararea pt a contesta aplicarea masurii

34

- informarea celui privat de libertat este, in acelasi timp, o conditie esentiala pt a se realiza
imperativele egalitatii armelor
- aceasta explicatie acordata celui detinut poate sa faciliteze sarcina autoritatilor, prin
scaderea riscului de opunere din partea pers vizate
-NU treb dedus ca oblig de a comunica motivele privarii de lib apasa asupra autoritatior doar
in cadrul procedurilor penale
-arestarea se refera la orice forma de privare de lib dintre cele enumerate in cuprinsul
primului paragr al art 5
-oblig e impusa statului in raport de orice privare de lib a unei pers, inclusiv in raport de
privarea de lib a unei pers extradate ori a unui bolnav ori alienat mintal
- informarea treb sa priveasca atat : ratiunile juridice
si pe cele factuale care impun privarea de lib
- treb sa cuprinda explicatii, chiar daca succint, asupra principalelor fapte imputate pers
in cauza, astfel ca aceasta sa poata contesta legalitatea detentiei sale
- continutul exact al informarii difera de la caz la caz
in cazul arestarii unei pers treb indicate faptele care i se reproseaza, incadrarea
lor juridica si temeiul legal al arestarii
in cazul privarii de lib a unei pers bolnae, treb indicate aspectele de natura
medicala care indica necesitatea privarii de libertate.
-e nevoie doar de elementele esentiale care justifica privarea de lib
- o prezentare exhaustiva se impune in cazul pers detinute in vederea extradarii
- explicatiile treb oferite intr-o limbape care cel vizat o intelege, pt a se putea atinge scopurile
acestei garantii
- stabilirea limbii pe care o intelege pers vizata se realizeaza la nivel real
-e recomandat ca documentele care contin elementele ce treb comunicate celui privat de lib
sa fie elabirate intr-un limbaj usor inteligibil pt orice pers cu o capacitate intelectuala normala
- in cazul pers alienate mintal ori care nu au discernaman, informarea treb realizata mai
degraba de catre pers care asigura reprezentarea lor
-informarea sa fie facuta in cel mai scurt timp
- acest fapt impune ca inf sa fie facuta imediat dupa privarea d lib, cu exceptia unor
situatii particulare, in care se poate admite existenta unui interval de timp intre mom privarii
de libertate si cel al comunicarii motivelor acesteia
- inf treb realizata rapid
B. Dreptul celui arestat de a fi dus de indata in fata unui magistrat
-paragr 3 consacra 2 garantii speciale pt pers lipsite de libertate:
dr de a fi dus de indata in fata unui judecator/ a altui magistrat
dr de a fi jduecat intr-un termen rezonabil sau eliberat
- paragr 3 instituie o garantie speciala -> este o obligatie autonoma a autoritatii care a dispus
privarea de lib
Notiunea de magistrat
- notiunea de judecator / magistrat e vb de magistrati de instanta care exercita
functii judiciare
-Curtea a dedus ca art 5 paragr 3 lasa statelor posibilitatea de a alege intre 3 categorii de
autoritati, care, desi au tributii asemanatoare, NU se confunda intre ele
-magistratul treb sa ofere garantii adecvate functiilor judiciare pe care i le atribuie legea
- treb sa indepl anumite conditii care constituie garantii pt pers arestata
1.- prima cerinta se refera la independenta fata de parti si fata de puterea executiva
2.- se adauga o cerinta procedurala constand in obligatia magistratului de a audia
eprsonal pe cel acuzat

35

3.-cerinta de fond de a examina circumstantele cauzei si de a se pronunta in baza unor

criterii juridice asupra existentei motivelor care justifica privarea e lib
4.-conditia independentei si a impartialitatii
-Curtea cere magistratului sa aiba aptitudinea legala de a analiza toate problemele litigioase,
legate de detinere si sa ia hot definitiva, raportandu-se la criterii juridice obiective, adica sa
aiba puterea de a pune in libertate daca detentia NU se justifica
- e exclus pt state posibilitatea invocarii ueni acceptiuni diferite in legislatia interna

- sunt necesare 3 conditii care treb indepl pt ca pers care apreciaza legalitatea arestarii
preventive sa poata fi socotita magistrat in sensul C:
1.pers sa aiba calitatea de magistrat in dr intern
2.pers sa aiba competenta de a se pronunta asupra legalitatii detentiei, si in caz contrar,
sa dispunsa punerea sa in libertate
3.pers sa aiba o independenta completa fata de executiv si de parti
Celeritatea si automaticitatea prezentarii in fata unui magistrat
- statele au, din perspectiva acestei prevederi, o obligatie pozitiva, constand in aducerea
automata a pers private de lib in fata unui magistrat, nefiind nevoie de o cerere
prealabila a pers arestate in acest sens
- art 5 paragr 4 creeaza dr unei pers detinute sa ceara unei instante verificarea legalitatii
starii sale de detentie
- art 5 paragr 3 impune ca, indiferent de existenta unei cereri a pers arestate, statele sa ofere
acestuia garantia ca un magistrat se va pronunta, in mod automat, asupra legalitatii detentiei
sale
- daca legalitatea arestarii unei pers a fost examinata de o inst, in 3 zile de la arestare, la
cererea arestatilor, art 5 paragr 3 a fost respectat chiar daca controlul judiciar nu era automat
potrivit legislatiei interne de la acel moment
- cu privire la rapiditatea cu care treb sa intervina controlul arestarii nu a fost fixat un termen,
Curtea preferand o apreciere in concreto
-obligatia statului treb realizata imediat sau cu proptitudine, obligatia fiind mult mai
strcita decat cea din paragr 4 ala art 5 unde se face referire la un termen rezonabil
-in ochii Curtii durata acestui termen este atat de scurta incat si o durata de 4 zile si 6 ore
constituie o durata prea lunga
- statele nu pot fi dispensate de obligatia prezentarii cu rapiditate a pers arestate in fata unei
autoritati judiciare
Dreptul celui arestat de a fi judecat intr-un termen rezonabil ori de a fi eliberat in
cursul procedurii
- momentul initial al detentiei este, de regula, acela in care pers este arestata
- exista insa si catea exceptii:
1.situatia in care statul parat a ratificat C in timp ce reclamantul era detinut -> in acest
caz, organele C NU au competenta de a analiza perioada anterioara ratificarii
2.reclamantul a mai fost lipsit de libertate pt alte motive
- sfarsitul perioadei luata in considerare in baza art 5 paragr 3 a ridicat dificultati de
interpretare
- obligatia de a elibera intr-un termen rezonabil pers detinuta subzista atata timp cat pers nu
este jduecata, adica atata timp cand nu exista o hot jud in privinta sa, aceasta intervenind la
finalul procesului
- momentul final al detentiei este cel in care pers arestata este fie eliberata, fie cond
36

-in caz de cond, in opinia Curtii decisiva este pronuntare hot primei instante
- in sistemul procesural RO dpdv al temeiului privarii sale de lbiertate situatia unui cond in
prima inst NU se deosebeste de situatia unei pers care nu a suferit inca o cond
- at cand legea interna ofera unei pers o pozitie mai favorabila decat cea pe care o are
recunoscuta prin C, situatia sa treb interpretata prin referire la dr intern aplicabil
- plecand de lapozitia pe care d intern o recunoaste unei pers, Curtea poate ajunge la
concluzia aplicabilitatii art 6 pt o anumita acuzatie, desi daca fapta ar fi fost comisa in alt stat,
care oferea un alt statut in dr intenr acelei acuzarii, s-ar fi putut ajunge la concluzia
inaplicabilitatii art 6
- profu=> un rationament similar ar trebui instituit si in raport de aplicabilitatea art 5 paragr 1
lit c) -> in masura in care leega interna mi-a recunoscut calitatea de arestat preventiv pana la
data hot prin care sa respins recursul, consider ca si Curtea ar trebui sa aiba o abordare
identica
- interprtarea care treb oferita disp art 5 depinde de statutul ep care pers in cauza il are in dr
intern dupa pronuntarea unei hot nedefiitive de cond
- citeriile utilizte pt a determina caracterul rezonabil al acestui termen, sunt urm:
1.durata efectiva a detentiei
2.durata arest preventive in raport de natura infr
3.cuantumul pedepsei in caz de cond si sistemul legal de imputare a arest prev asupra
pred
4.efectele de ordin material, moral sau de alta natura pe care lipsirea de lib le produce
auspra pers detinute
5.conduita inulpatului
6.dificultatile instructiei penale
- aceste criterii sunt identice cu cele stabilite de catre Curte in raport de exigentele unei
durate rezonabile a procedurii
-Curtea are competenta de a analiza si circumstantlee mentinerii unei pers in stare de arest
preventiv
- Curtea considera ca persistenta unor motive plauzibile de a suspecta pers arestata de
comiterea unor inf este o conditie sine qua non pt regularitatea detentiei, insa dupa o
anumita perioada de timp, aceasta NU mai e suficienta
-intr-o prima etapa Curtea verifica daca celelalte motive invocate de auotiratile judiciare
nationale continua sa justifice privarea de libertate
- a doua etapa daca motivele indicate de autoritatile nationale sse dovedesc pertinete si
suficente, Curtea cerceteaza atitudinea autoritatilor, mai exact daca acestea au depus o
diligenta speciala in faza de urmarire
- principalele motive invocate de autoritatile nationale ca justificand mentinerea in
arest prev:
1.gravitatea faptelor si sanctiunea pe care o risca pers detinuta
-existenta si persistenta unor indicii grave de culpabilitate constituie elemente
pertinente, dar acestea NU pot justifica, singure, o durata prea lunga a arestarii prev
2.pericolul de sustragere de la ancheta / de la judecata
- Curtea a statuat ca ,desi gravitatea ped pe care o risca cel in cauza poate fi de natura
a-l determina sa se sustraga anchetei, acest risc se diminueaza pe masura prelungirii arestarii
si, ca o consecinta a acesteia, a diminuarii ped pe care cel acuzat va trebui s ao execute
efectiv
- dupa un anumit timp, eventualitatea unei cond severe NU mai e suficienta pt a justifica
prelungirea arestarii

37

- riscul de sustragere a acelui cercetat treb sa se aprecieze si in functie de alte elemente

suplimentare pertinente
- astfel de elemente pot fi : caracterul pers in cauza,
moralitatea sa,
domiciliul sa,
profesia,
resursele banesti de care dispune
legaturile familiare, etc
- riscul de sustragere nu rezulta din simpla posibilitate a pers in cauza de a se deplasa
intr-un alt stat, acest element trebuind sa fie coroborat cu altele, cum ar fi lipsa unor legaturi
solide in statul respectiv astfel incat se poate deduce ca cel interesat este dispus sa isi asume
consecintele determinate de sustragere de la cercetare
3.savarsirea unei noi infr
- Curtea a acceptat acest motiv at cand potrivit legislatiei interne , el e suficient pt
amentine o pers in arest pre
- acest considerent trebuie coroborat cu alte elemente concrete, cum ar fi perioada lunga
de timp pe parcursul careia au fost sav infr, prejudiciul mare suferit de victime,
antecendentele, natura infr sav anterior, etc.
4.riscul de presiuni asupra martorilor
- desi acest pericol poate exista la inceputul anchetei, el se diminueaza pe masura ce
martorii sunt audiati, putand chiar sa dispara
5.necesitatile ancheteisi riscul unei intelegeri secrete intre coacuzati
- autoritatile pot considera necesara mentinerea in detentie a suspectului, in special la
inceputul anchetei, pt a evita ca acesta sa perturbe desf cercetailor
- dupa o anumita perioada insa, imperativele anchetei nu mai sunt suficiente pt a
justifica prelungirea arestarii
- pericolele existente iitial se atenueaza pe masura ce snt adunate probe
6.protectia ordinii publice
- ericolul pt ordine apublica prin sav unei ifnr -> acest pericol treb sa fie real si dovedit si
nu e legitim decat in masura in care persista in timp
- Curtea a statuat ca acest motiv nu poate fi considerat pertinent si suficient decat daca
se bazeaa pe fapte de natura sa dem ca eliberara pers detinute ar crea un pericol real pt
ordinea publica
- mentinerea arestarii prev nu poate anticipa o ped privativa de libertate
- daca nu mai exista un pericol, in special de sustragere, detentia este lipsita de
fundament legal
- caracterul rezonabil al duratei detentiei se apreciaza in raport de circumstantele cauzei, in
special in raport de faptul ca pers e prezumata a fi nevinovaa
- o pers poate fi tinuta in arest doar atat cat exista anumite exiente de interes public care sa
justifice o derogare de la dr la libertate individuala al pers
C. Dreptul la recurs contra privarii de libertate
- art 5 impune , in al 4-a paragr, dr oricarei pers private de libetate de a ataca in fata unei inst
decizia de a fi privata de libertate
- acest dr este unul distinct de cel de la paragr 3, demarcandu-se de catre acesta prin cateva
elemente esentiale:
NU este un control al legalitatii privarii de libertate automat, fiind realizat doar la
cerere
NU treb realizat imediat dupa arestare
38

 vieaza orice privare de libertate, nu numai arest prev in cadrul unui proces penal
se ralizeaza olig in fata unei inst de jud, in cadrul unei proceduri contradictorii
- elementele esentiale garantat prin aceste dispozitii sunt:
1.controlul e exercitat de catre o inst de jud
2.procedura treb sa fie contraictorie
3. sa vizeze legalitatea detentiei in sens larg
4.solutia inst sa fie pronuntata intr-un termen scurt de timp
- oblig statul de a permite un recurs conra privarii de lbiertate apare in legatura cu orice
privare de libertate
-mentiunea explicita din art 5 paragr 4 la instanta de jud face imposibila examinarea
recursului contra arestarii de catre un alt organ
- dr la interventia unei inst de jud implica dr ca organul care analizeaza unr ecurs contra
arestarii sa fie indepenent si impartial
- ins treb sa aiba competenta de a dispune eliberarea pers detinute, in cazul in care constata
ca privarea sa de lib e ilicita
- un litigiu serios privind detentia unei pers nu poate ave loc in lipsa constradictoriaitatii ori a
egalitatii armelor
- in lispa reunirii a aproape tuturor elementelor unei proceduri echitabile, NU se poate discuta
despre un dr real si concret la recurs contra deciziei de privae de libertate
-Curtea acorda o imp speciala dr pers vizate de a se pezenta si de a participa la propriul
roces, pt ai permite acesteia sa replice concluziilor acuzarii si sa isi sustina oral pct de
vedere
- Curtea considera ca un alt aspect imp al dr la recurs contra privarii de lib este cel al
obligativitatii asigurarii serviciilor unui aparator, inclusiv din oficiu
- aproape toate garantiile procedurale recunoscute in raport de prevederile art 6 sunt implicit
inglorbate in garantia procedurala creata prin art 5 paragr 4
- art 5 paragr 4 implica dr de a fi audiati martori
- exista o violare a acestui paragr at cand detinutul/ avocatul sau NU au acces la dosarul
cauzei
- acest paragr implica obligatia inst de a-si motiva hot privind cererea reclamantului, ceea ce
presupune oblig de a raspunde tuturor argumentelor petentului
- NU chiar toate garantiile garantate prina rt 6 sunt aplicabile un din exceptii este
pubicitatea procedurii
- acest paragr impune o diligenta si o rigurozitate maxiam cu prvire la rapiditatea judecatii
- nu e exclus ca , in anumite situatii speciale, sa se impuna necesitatea publicitatii procedurii
- toate argumentele care au impus stabilirea unei reguli a publiitatii in procesele penale pe
fond, prezentate intr-o alta sectiune, ramand valabile si in raport de procesele privind
arestarea unei pers
- inst investita cu analizarea recursului contra privarii de lbiertate treb sa aiba plenitudine
de jurisdictie -> presupune ca recursul sa poate viza atat aspectele proceurale, cat si cele
materiale cu privire la detentia impusa
- inst treb sa aiba competenta nu doar de a verifica respectarea disp procedurale, ci si
existenta unor motive de fapt si de dr care sa justifice privarea de libertate
- sarcina probei in cazul contestatiei contra unei decizii de privare de lib a pers apatine
autoritatilr care treb sa dem atat legalitatea, cat si opotunitatea acesteia
- ultimul aspect care treb mentionat e acela al necesitatii unei judecati rapide a
recursului contra privarii de lib
- termenul care treb luat in calcul:
curge de la data la care reclamantul cere, indif de forma procedurala, verificarea
legalitatii detentiei ori punerea sa in libertate . examinarea cererilor de liberare conditionata
in cursul executarii ped de catre comisii admin din cadrul penitenciarelor NU e compatibila cu
39

prevederile paragr 4, daca solutiile acestor organe nu pot fi atacate in fata unei inst investite
cu plenitudine de jurisdictie
se finalizeaza la mom hot jud def avand ca obiect cererea sa. Punctul final se
calculeaz dupa regulile instituite de Curte cu privire la dr la o durata rezonabila a procedurii
garantate de art 6. Astfel, daca exista obligatia autoritatilor de a comunica solutia, punctul
final al termenului este cel al comunicarii acesteia
- de regula, un interval de timp de cateva sapt este considerat acceptabil de catre Curte
- in schimb, perioade de tim care au depasit o luna au fost sanct de catre inst de la
Strasbourg
- compelxitatea cauzei poate justifica o anumita prelungire a duratei litigiului, insa NU poate
justifica prelungiri uriase ale acestuia, de ordinul lunilor
D. Dreptul de despagubire in caz de detentie ilegitima
- ultimul paragr al art 5 consacra dr oricarei pers, victima a unei violari a oricarei dintre
celelalte dispozitii ale art 5 de a primi o despagubire pt prejudiciul produs prin privarea sa
de libertate ilegitima
-orice violare a disp de drept intern atrage constaarea unei violari a art 5paragr 1
- atat o violare a regulilor de dr intern, cat si o violare a celor stabilite in celelalte paragrafe
ale art 5 conduc la necesitatea stabilitii ueni despagubiri
- reparatia exista indif care dintre dr garantate prin art 5 au fost violate
- organul care treb sa stabileasca despagubirea este o inst de judecata
- despagubirea care treb acordata consta, de regula, intr-o compensatie financtiara si treb sa
includa repararea tuturor categ de prejudicii produse
- este oblig ca despagubirea sa fie, in mod efectiv, platita pers detinute
- art 5 paragr 5 este aplciabil doar at cand sa constatat fie de catre Curte, fie de catre o inst
interna iregularitatea detentiei suferite de catre pers in cauza.
Art 6. DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL
Orice pers are dr la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil
a cauzei sale, de catre o inst independenta si impartiala, instituita de lege. Care va hot fie
asupra incalcarii dr si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei
acuzatii in materie penala indreptata impotriva sa. Hot treb sa fie pronuntata in mod
public, dar accesul in sala de sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga
durata a procesului/ a unei parti a acestuia, in interesul moralitatii, al ordinii publice, ori al
securitatii nationale intr-o societate democratica, at cand interesele minorilor sua protectia
vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de
catre inst, at cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de nautra sa aduca o atingere
intereselor justitiei.
2.
Orice pers acuzata de o infr e prezumata nvinovata pana ce vinovatia sa va fi legal
stabilita
3.
Orice acuzat are, in special, dr :
a) Sa fie infromat, in term cel mai scurt, intr- o limba pe care o intelee si in mod
amanuntit, asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse impotriva sa
b) Sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale
c) Sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator ales de el, si dac anu dispune de
mijloacele necesare pt a plai un aparator, sa poata fi asistat, in mod gratuit, de un
avocat din oficiu, at and interesele justitiei o cer
d) Sa intrebe sua sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina citarea si audierea
martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii
1.

40

e) Sa fie asistat, in mod gratuit, de un interpret, daca nu intelege sau nu vb limba folosita
la audiere.
Introducere
- art 6 vizeaza protectia principiului preemintenti dr
- obligatiile instituite in sarcina statelor prin art 6 sunt OBLIGATII DE REZULTAT
Obiectul dr la un proces echitabil
- Orice pers are dr la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a
cauzei sale, de catre o inst independenta si impartiala, instituita de lege care va hot fie
asupra incalcarii dr si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii
in materie penala indreptata impotriva sa.
- aceste dispozitii sunt aplicabile doar celor de natura penala si civila
Notiunea de drepturi si obligatii cu caracter civil
-nu poate fi interpr fara a face referire la dr intern al statului parat
- ceea ce contaza e continutul material si efectele pe care dr intern le confera dr / obligatiei in
discutie
- art 6 acopera toate litgiile in care obiectul este unul civil, indif daca:
-> litigiul exista intre 2 pers de dr privat
-> sau intre stat si o pers particulara
- nu conteaza natura legii- civile, comerciale, admin, etc- care regleaza dr in discutie
- art 6 se raporteaza doar la acele dr si oblig cu caracter civil care sunt recunoscute, cel putin
intr-o maniera generala, in dr intern al statului vizat
- pt ca art 6 sa fie aplicabil, reclam treb sa probeze faptul ca acea contestatie interna a sa
vizeaza macara o aparenta de drept
- oricat de generala ar fi recunoasterea acestuia art 6 poate fi aplicabil chiar in lipsa unor
legi
- in schimb, at cand legea interna prevede expres faptul ca o anumita categ de pers nu are
recunoscut un anumit dr, art 6 nu e aplicabil
- in principiu, sfera cauzelor de naura civila nu poate fi restransa la ce intre pers de dr privat
- nu are relevanta natura legii care sta la baza dr litigios civila, comerciala/ admin sau
natura organului competenta sa transeze litigiul ( inst de dr comun/ organ amdin)
- singurul fapt in baa caruia se poate decela caracterul civil al dr fiind natura intrinseca a
acestuia
- nu conteaza daca litigiul opune reclam pers de dr privat / de dr prublic, cat timp ele sunt
patrimoniale
- in opinia Curtii, pt calif unui dr ca fiind civil singurul lucru care conteaza e acesta sa aiba
caracter civil in dr intern / sa aiba caracter patrimonial
- sunt civile acele dr si oblig care fac parte din sfera dr civil si care sunt legate in mod intim de
pers umana
- din aceasta categ fac parte si dr si oblig legate de capacitatea de folosinta si de exercitiu al
pers, de numele si starea sa civila, de raporturile acesteia cu familia, etc
- litigiile vadit patrimoniale sunt calificate ca fiind de dr publi
- in esenta are caracter civil aproape orice litigiu care are obiect principal/ secundar o suma
de bani sau alta val patrimoniala
- exista dr cu caracter nepatrimonial calificate ca fiind de natura civila dr la nume, stabilirea
paternitatii , dar si
Dr patrimoniale care tin de dr admin, ramura d dr public, cum ar fi acordarea de
autorizatii
- au caracter civil si: dr cu privire la viata familiara divor, custodia copiilor
41

imobil

incheierea unui contr de munca cu o societate privata

capacitatea de exercitiu a pers
conditiile de detenti
existenta/ exercitarea dr de proproetate ori a alor dr reale asupra unui

procedura de santionare disciplinara a unui avocat

NU sunt dr cu caracter civil: 1.cele privind nationalitatea/ctatenia unei pers
2.dr de natura parlamentara
3.sanctiunile de ordin procedural
4.cele cu privire la regimuld e repartizare in penitenciare
- anumite proceduri apartinand dr public au fost considerate ca aparatind materiei civile->
expropriere/ actiuni in repararea prejudiciului ca urmare a unei fapte culpabile a statului; ->
act cu privire la eliberarea unei autorizatii de constructii
-in raport de profesiile liberale, care necesita o anumita autorizare, Curtea a hot ca exercitiul
profesiei de medic ( inclusiv medicii militari)/ avocat este un dr de natura civila pt ca se desf
intr-un cadru contractual cu clientii sau pacientii
-faptul ca anumite activitati economice sunt supuse unei proeduri de autorizare nu inlatura
caracterul civil al dr de ex: organ admin care a refuzat sa autorizeze vanzarea unui teren de
catre reclamant , litigii cu privire la autorizarea pt a efectua activitati de asigurare, retragerea
unei licente de transport/ licena de vanzare de bauturi alcoolice
-aparin domeniului civil toate litigiile cu privire la exercitarea/ restrangerea dr de proprietate
- dr de asigurari sociale sunt dr cu caracter civil
- in materie fiscala NU se aplica art 6
- criteriul valabil intre functionarii publici si administratie => criteriul Pellegrin toate litigiile
opunand admin si functionariii publici sunt scoase din campuld e aplicabilitate al art 6 at and
functionarul in cauza are intre atributii, participarea directa/ indirecta la exercitarea puterii
publice
- sau stabilit noi criterii pt a det incidenta art 6 in materia cariei funct publici
- pt a se putea decide inalicabilitatea acestui text, treb indepl 2 conditii:
1.funt in cauza sa fie lipsit in mod expres de posibilitatea de a se adresa unei inst potrivit
dr intern aplicabil
2.aceasta excludere sa fie justificata de motive obiective legate de interesele statului
- litigiul privind dr salariale ale unui politist este un litigiu civil
- art e aplicabil litigiilor care aveau ca obiect:
promovarea in grad didactic ori exercitarea profesiei de cadru didactic universitar
susp unei alocatii de invaliditate a unui funct public
procedura de anulare a unei cond p contra unei rude decedate
acordarea unei autorizatii pt deschiderea unei farmacii
procedura disciplinara deschisa contra unui avocat
dr la imagine si demnitate
dr de a primi vizite de la familia sa, al unei pers detinute
o procedura pir care mai multe pers au cerut obligarea primariei la repararea unui drum
litigiul prin care reclam a invocat faptul ca nu a fost angajat intr-un post public din
cauza discriminarii
procedura prin care se contesta legalitatea unei perchezitii
-au fost socotite ca excendand domeniul de aplicab al art 6 :
# o proced de anulare a unui decret prin care sa ratificat un acord international
#imposib de a candida la alegeri si eliberarea dintr-o functie de consilier municipal
#proced de verificare a constituionalitatii unei legi
#o masura disciplinara aplicata unui ofiter
42

# procedura de acordare a asistentei juridice gratuite

#proced de sanct disciplinara a unui jud
# dr de pensie al unui fost deputat
Notiunea de contestatie asupra dr si oblig de natura civila
- competenta materiala a Curtii in examinarea atingerilor e limiata si de caracterul conencios
al procedurii incirminate
- principiile procedurilor contencioase - publicitate, oralitate, idnependenta inst,
contradictorialitate NU le sunt aplicaible
-dr de acces la justitie poate fi lezat si at can conditiile exercitarii acestuia sunt prea oneroase
- intelesul notiunii de contestatie:
nu treb inteles in sens tehnic
poate sa se refera atat la existenta unui drept, cat si a inttinderea acestuia/ la
modaliatile sale de exercitare. Se poate referi atat la chestiuni de fapt, cat si la chestiuni
jridice. E oblig ca dr in discuie sa apartina reclamantului
- treb sa fie reala si serioasa
at and o cauza are n caracter complex, contestatia treb sa vizeze acele dr si oblig care
au un caracter civil
Notiunea de materie penala
- Curtea a raportat def notiunii de materie penala al 3 criterii:
1.criteriul calificarii interne presup faptul ca isnt cerceteaza prima data daca textul care
defineste comportamentul sanctionat face parte din dr penal al statului in cauza
- se aplica cu prioritate, celelalte 2 criterii avand un caracter subsidiar, aplicandu-se doar
at cand criteriul calificarii interne nu ofera o calificare penala litigiului
- at cand un stat acorda uneif apte o calificare penala, chiar daca Conventiei fapta nu ar
fi penala, inseamna ca statul in cauza acorda pers acuzate un niel de protectie dpdv
procedural mai ridicat decat in Conventie
2.criteriul naturii faptei incriminate => reprez un element de diferentiere intre dr penal si cel
disciplinar
- daca norma se adreseaza intregii populatii de regula suntem in preznta penalului
doa unei anumite categorii avocati, militari, medici e implicat
dr disciplinar
3.criteriul scopului si severitatii sanctiunii aplicate impinge notiunea de materie penala la
aele fapte in cazul carora scopul si gravitatea sanct sunt apropiate de dr penal clasic
- orice sanct privativa de lib va intra in domeniul dr penal
- au caracter penal si acele sant de natura pecuniara care au o valoare exorbitanta sau
care, in caz de neplata, se pot transforma intr-o sanct privativa de libertate
- Nu e oblig ca o sanct sa constea intr-o privare de lib ori intr-o amena pt ca fapta sa
primeasa o calificare penala
- dr contraventional are ca scop protejarea unor valori sociale, care NU necesita o protectie
de natura penala
- incriminarile de natra contravenionala vor interveni doar in masura in care nu exista o
fapta penala cu acelasi continut
- sunt excluse din ampul de aplicab al art 6 delictele rutiere
- delictele de natura fiscala sunt incluse in notiunea de materie penala => sa decis ca
procedura in urma careia o pers a primit o amenda judiciara pt neres secretului urmaririi
penale are caracter penal
Notiunea de acuzatie in materie penala

43

- beneficieaza de garantiile oferite de ar 6 doar procedurile care privesc o decizie asupra

temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala
- acuzatie in matrie penala la care face ref art 6 are un caracter autonom
- se def ca notificarea oficiala emanand de la autoritatea competenta a unui repros de a
fi comis o infr
- notiunea nu treb sa aiba o anumita forma ,avand acest caracter orice act implicit, care
emana de la o autoritate de stat si care produce efecte imp asupra situatiei pers, continand o
acuzatie pnala implicita
- in anumite cazuri poate imbraca forma unei alt masuri ce implicita un repros
- statele au oblig poziiva de a asigura respectarea dr procesuale conventionale doar cu privire
la procesele penale de fond
- sunt in afara dom de aplicab al art 6 procedurile privind:
detentiuna provizorie
extradarea
incadrarea unui cond intr-o anumita categorie de dtinuti,etc
-NU intra in materie panal, nefiind auzatii in materie penala:
1.cerrea de revocare a procurorului
2.proedura privind admisibilitatea unei probe contra reclam este o chestiune prejudiciala
3.procedura de revizuire
4.procedura care vizeaza doar problema de a sti daca o pers a comis un act ilicit
Garantii procedurale generale
1. Accesul la justitie
-accesul liber la justitie const ain facultatea oricarei pers de a introduce, dupa libersa sa
apreciere o actiune in justitie, fie ea chiar nefondata in fapt sau in drept, implicand obligaia
corelativa a statului ca, prin instanta competenta sa se pronunte asupra acestei actiuni
- este o libertate individuala
- pt exercitarea lui NU e nevoie de mai multe pers NU poate fi considerata o libertate publica
- accesul al justitie nu poate fi calificat decat o LIBERTATE
- se adminte posib renuntarii la accesul la justitie atat in materie civila
-> prin posib recurgerii la arbitraj cat si
->in maerie penala prin plata de catre inculpat a unei amenzi compozitorii cu scopul de a
evita procesul penal
- este un dr fundamental
- fce parte din ordinea publica internationala
- are un caracter non-absolut
- dr de acces la un tribunal constituie un element inerent al tuturor garantiilor procedurale
prev in Constitutie
- Nu e suficienta posibilitatea formala de a angaja o actiue, ci este necesar ca accesul la
justitie sa ie efectiv
- in RO, verificarea compatibilitatii unei legi sau a unei ordonante cu Constitutia este atributul
exclusiv al CC, in timp ce verificarea compatibilitatii unei norme legal cu Conventia poate sa
apartina si unei instante integrata sistemului judiciar
- inst ordinare au comp sa verifice compatibilitatea oricei norma de dr intern cu prevederile
Conventiei si in caz de inscomp sa aplice cu prioritate dispozitiile Conventiei
- dr de acces la justitie impune obligatii atat in sarcina legiuitorului si executivului, cat si in
cea a jud
- statul are 3 obligatii de REZULTAT:
1. de a institui tribunale investite cu o competenta de plina jurisdictie care sa permita sa
transeze cauza pe fond, atat sub aspectul starii de fapt cat si sub aspectul starii de drept
2.statul e tinut sa acorde oricei pers toate facilitatile rezonabile, de drept si de fapt, pt a
putea accede la inst
44

3.cel putin in materie penala, statele treb sa aisgure un dublu grad de jurisdictie
- statele treb sa confere acestui dr 2 calitati: efectivitate si accesibilitate
a) Accesul la justitie in materie penala
Accesul la justitie al inculpatului
- beneficiarul dr la un tribunal nu poseda atat dr la initiativa, cat si dr ca orice acuzatie
indreptata impotriva sa sa isi gaseasca finalul in fata unei inst
- se interzice posib de a aplica sant cu caracter penal in mod automat, de catre agenti ai
puteriiexecutive fara ca aplicarea lor sa poata face obiect al controlului unui jud
- cat timp jud poate analiza culpabilitatea pers, faptul ca sanct e strict determinata de catr
legiuitor Nu contravine accesului la justitie
- caracterele dr inculp de acces la tribunal efectivitate si accesibiliate
- efectivitatea treb raportata doar la posibiliatea reala si concreta a celui acuzat a, in fapt, sa
dispuna de posibilitatea reala de a se proteja contra acuzatii care i se aduce
- d la un proces echitabil al unei pers implica interdictia absoluta de pronuntae a unei hot de
cond penala a unei pers care era decedata la acel moment
- exista ipoteze in care prelngirea absolut excesiva a unei proceduri este echivalnta cu o lipsa
de acces la justitie
Accesul al justitie al victimei unei infractiuni
-are o pozitie speciala in cadrul unui proces penal
- titularul actiunii penale este de regula, Parchetul ori un alt oran al puterii executive
-Nu se admite existenta unui dr de acces la un tribunal penal, garantat prin art 6 a victimei
infr
- victima unei infr are totusi garantat prin Conventie un drept de acces la justitie, cu privire la
eventualele pretentii civile contra inculpatului, insa aceasta librtate e garantata doar pt
deschiderea unui litigiu in fata unei inst civile
- in sistemul procesul penal roman ,cu exceptia cazurilor expres prev, procurorul este titularul
actiunii publice
- accesul al justitie al partii vatamate Nu e echivalent cu exercitarea functieid e acuzare,
intrucat victima exercita un interes privat, subiectiv
- pozitia victimei este asemanatoare cu cea a unui tert in proces, fiindu-i recunoscute doar
acele dr procedurale necesare protejarii intereselor sale => art 6 nu ii recunoaste acesteia
posibilitatea de a ataca o solutie nefav
-Conventia ii garanteaza dr de a-si valorifica interesele rocedurale recunoscute in legislatia
interna
- ex: plata unei cautiuni exorbitante, constituie o incalcare a dr de acces la justitie a victimi
infr
b) Accesul la justitie in materie non-penala
- presup, liberatatea oricui de a se adresa unei inst care sa analizeze pe fond litigiul la care
acesta este parte
#Notiunea de instanta.Organele in fata carora se garanteaza accesul
- un tribunal sau o instanta se caract prin rolul sa jurisdictiona;- acela de a transa, pe baza
unor norme juridice si in cadrul unei proceduri orhanizate, orice chestiune privind cauza ce ia
fost adusa spre rezolvare
- inst care statueaza in prima instanta este tribunalul
- tribunalul treb sa fie prevazut de lege, exigenta care vizeaz in principal instentele
extraordinare

45

- in materie non-penala, Conventia nu impune statelor obligatia de a crea instante de apel/de

recurs, insa, in masura in care statele membre au ales sa creeze astfel de inst, partile
contractante treb sa se asigure ca in fata acestora sunt respectate exigentele dr la un proces
echitabil
- in Ro situatia inst de apel / de recurs este suspendata, raportandu-ne la exigentele art 6
- legiuitorl are competenta exclusiva de a stabili existenta si cond de exercitare a cailor
de atac
-chiar daca litigiile constitutionale au la baza dr de natura constitutioala,aceasta nu
presupune excluderea faptului ca aceste dr pot avea si o natura civila
- in dr intern se poate vb despre gaantarea unui drept de acces la justitie, in fata CC
- daca inst de fond refuza trimiterea exceptiei la Curte, aceasta dispozitie nu poate fi
examinata, iar daa inst de fond accespta examinarea exceptiei de catre Curte, exceptia este
inadmisibila => atingere a accesului lier la justitia constitutionala
- organe admin sau cu o natura asemanatoare chemate sa transeze diverse litigii de natura
patrimoniala/ cu implicatii patrimoniale : Consiliul Medicilor, Cconsiliul de disciplina al
barourilor, Curtea de Conturietc
- prin tribunal Curtea nu inelege doar inst clasice, ci orice organ care transeaza litigii,
in baza unor norme si a unei proceduri
- at cand aceste orane examineaza numai recursuri strict gratioase- ele nu sunt
tribunale, iar art 6 nu li se aplica
EFECTIVITATEA accesului la justitie
- implica ca : 1 accesul la justitie sa fie eficace, ceea ce presupune ca statul treb sa permita
accesul la justitie al oricerei pers, astfel incat aceasta sa poata sa isi satisfaca interesele pe
care le-a urmarit prin promovarea litigiului in fata jud
2.implica obliatia statelor de a acorda tribunalului o competenta de plia jurisdictie,
pt a-i permite sa examineze cauza pe fond, atat asupra aspectelor de fapt cat si a celor de
drept
3.implica obligatia pozitiva a statelor de a asigura, in mod real, posib oricrei pers
de a-si sustine cauza in fata unui jud

1.Eficacitatea accesului la jusitie

- impune statelor sa isi regleze sistemele judiciare, astfel incat orice pers sa isi poate satisface
in mor real, ineresele inf ata inst, in masur ain care acestea sunt reale si licite
-aceasta lipsste at cand unei pers nu ii este persmis sa isi aduca cauza intr-o materie nonpenala in fata unui jud, existan o denegrare de justitie
- dr de acces la justitie implica si dr de a obtine executarea silita, at cand debitor este statul
sau o institutie publica, executarea treb realizata in mod voluntar
- reclamantul ar reb sa facademeruri pt executare silita
- Curtea admite posib de a suspenda temporar executarea silita a unor hot civila numai
daca susp e fondata pe motive de ordine publica iar intervaluld e timp in car eopereaa e
rezonabil si proportional cu motivele care o determina
- afectarea dr de acces la justitie printr-un act al autoritailo care pune in discutie o hot ju
defintiva si irevocabila=> urtea a creat un principiu al securitatii raporturilor juridice
civile => raporturil stabilite prin hot jud nu pot fi anulate prin acte ale statului decat in
circumstante exceptionale

46

=> o hot jud def si irevocabila nu poate, in baza dr de acces la justitie sa fie repusa in
discutie, decat in circumstante absolut exceptionale
- acest principiu nu interzice proceduri de revizuire a unei hot judat cand apar probe noi,
at cand unele probe au fost false,etc
- el se aplica doar raporturilor juridice stabilite prin hot jud
- acest principiu nu interice posib de a ataca in justitie oricand un act admin/ un act
juridic civil
- in Ro se poate identif cel putin o ipoteza care aduce atinere acestui principiu, cel al
ordonantei presedintiale => aduce atingere securitatii raporturilor civile deoarece pe calea
unei astfel de proceduri, inst poate dispune masuri cu cnsecinte extrem de imp asupra
patrimoniului unei pers
- nu treb inteles ca dr de acces la justitie s-ar opune exercitarii oricarei cai de atac
extraordinare contr unei decizii judecatoresti irevocabile Curtea admite ca exista
cirscumstante ina care e firesc ca anumita hot irevocabil sa poata fi supuse unei cai de atac
- niciodata nu sa pus prbd e a considera contrar art 6 revizuirea unei hot at cand sa bazat pe
un act fals ori cand una dintre parti nu a fost citata cu ocazia judecarii recursului
- Curtea a considerat ca jurisprudenta neunitara afecteaza ideea de justitie si scade
increderea publicului in institutiile juridice, afectand atfel d eo maniera generala obiectivul
viza de prev art 6 : preeminenta dreptului si domnia legii
2.Plina jurisdictie a instantei
- notiunea de acces efectiv la justitie implica oblig statelor de a acorda tribunalului o
competenta de plina jurisdictie pt a-si ermite sa examineze cauza pe fond, atat asupra
aspectelor de fapt cat si a celor de drept
- plina jurisdictie a instantei se refera la limitele puterii jud admin in drepul intern
-cand organele de control europene utilizeaza notiunea de plina jurisdictie, pare ca acestea
verifica nu numai puterea pe care o are un jud cu privire la solutia care urmeaza a fi data, ci si
puterea de investigare a acestuia
- nu sunt respectate imperativele art 6 at cand lege anu permite inst de control al unui act
admin sa analizeze cauza pe fond, pronuntand o decizie de rezolvare a conflictului , ci ii
permite doar sa dispuna redeschiderea procedurii admin
-exigentele art 6 sunt respectate at cand inst are puterea de a aprecia atat starea de fapt, cat
si situatia juridica dedusa judecatii, indiferent daca leea interna atribuie judecatorului puterea
de reformare ori doar pe cea de anulare a actului admin
- o putere jurisdictionala de reformare a actului admin comporta avantaje importante in
cadrul protectiei cetatenilor
- reformarea deciziei admin permite o justitie mai buna intrucat in acest fel se poate ajunge
la rezolvarea mai rapida a intereselor individului, inclusiv sub aspectul termenului rezonabil al
procedurii
-o putere de reformare din partea inst a oricarui act admin ilegal, indif de motivele ilegalitatii
sale, nu inseamna o atingere a princip autonomiei admin, printr-o imixtiune a puterii
judecatoresti in activitatea economica, intruct inst oricum poate anula actul in cauza
-in ale domenii ale dr, judecatoului i sau recunoscut puteri similare ex: in materia vanzarii
imobiliare
3.Accesul real la justitie
- implica obligatia POZITIVA a statelor de a asigura, in mod real, posibilitatea oricarei pers de
a-si sustine cauza in fata unui judecator
- statul are oblig sa asigure exisenta unei instante, beneficiind de plina jurisdictie si a unei
proceduri prin care aceasta sa poata fi sesizata
47

- statul are si obligatia ca, prin mijloace legislative/ admin, sa permita, in mod real, accesul
oricarei pers la serviciile instantelor
- imposibilitatea concreta de sesizare a unei inst de catre o pers interessata constituie o
incalcare a dr acesteia de acces la justitie
-ex: nu poate fi vb de un acces real ori efectiv la justitie at cand o pers e expulzata inainte de
a putea sa declanseze o procedura judiciara prin care sa cara anularea deciziei de expulzare
- o pers care , teoretic poate ataca un act, insa nu ii cunoaste continutul, nu are acces real la
justitie
- lipsa ajutorului judiciar NU presupune o violare a art 6 at cand:
actiunea ar fi fost oricum lipsita de orice sansa de succes
cand reclamantul a avut un avocat care ia pregatit toata apararea, chiar daca nu a fost
asistat de acesta in cursul audierii
fata de sistemul de sprijin judiciar pt pers lipsite de posibilitatti materiale in acest sens,
sa spus:
- art 6 poate sa oblige uneori statul sa ofere unor pers asistenta unui membru al baroului
at cand aceasta apare ca indispensabila unui acces efectiv la justitie : - fie pt ca legea interna
impne prezent aunui avocat
- fie din motive care tin de complexitatea
procedurii ori a litigiului
- refuzul statului de a acorda asistenta judiciara, in materie civila, poate echivala cu
refuzul unui proces echitabil
- dr de a obtine asistenta judiciara NU poate fi un dr absolut intrucat aceasta nu este
intotdeauna necesara spre ex: daca pers in cauza are studii juridice ori are suficiente
disponibilitati financiare astfel incat statele ar treb sa isi organizeze un isstem care sa
permita selectarea litigiilor pt care se poate acorda sprijinul judiciar
- elem cel mai important este cel al complexitatii cauzei est principalul criteriu dupa
care treb estimat daca se impune sau nu acordarea de asistenta juridica din partea statului
- in Ro, inst ar treb sa isi exercita rolul aciv si sa atraga atentia partii in cauza de faptul
ca dispune de o astfel de posibilitate ori, chiar din oficiu, sa dispuna numirea unui avocat din
oficiu
LIMITELE dreptului de acces la justitie. Caracterul non-absolut al acestuia
- dr la justitie NU poate fi, in nici un caz, un drept absolut
- ca orice libertate ea poate suferi limitari din patea puterii de stat
- statelor treb sa li se recunoasca o anumita marja de apreciere a masurilor concrete pe care
le iau pt a regla problema accesului la instanta
- limitarile aplciate de catre un stat NU pot fi admise daca restrang accesul al justitie de o
maniera sau pana la un punct in care acest dr este atins in chiar substanta sa
- limitarile accesului la justitie se concileaza cu prevederile art 6 doar in masura in care ele
vizeaza un scop legitim si exista un raport de proportionalitate intre mijloacele utilizate
de catre stat si scopul vizat de catre acesta
-statele pot sa impuna anumita conditii pt introducerea unei actiuni judecatoresti ex: plata
unor taxe de timbru, introducerea actiunii intr-un anumit termen sau alte conditii de forma si
de fond cat timp acestea sunt rezonabile
- legea nu poate sa instituie limitari ale accesului la justitie, care sa aduca atingere substantei
dreptului, golindu-l de continut
- dr de acces la justitie presupue, prin natura lui, reglemmnetarea din partea statului
- existenta unei reglementari statale NU poate contraveni libertatii de acces la justitie, prin
simpla sa existenta

48

- reglem accesului la justitie contravine acestuia doar at cand tinde sa il anuleze, impunand
conditii nerezonabile
- legea suprema permite existenta unor limitari ale accesulu la justitie, atata timp cat acestea
sunt rezonabile si firesti pt buna desfasurare a activitatii de jusitie
- limitarile pot face obiectul doar unei legi sau a unui act asimilabil legii
- exercitiul dr fundamentale poate fi limitat doar prin lege si doar daca dispozitia legala
vizeaza unul dintre scopurile legitime enumerale la art 53 : - protectia securitatii nationale, a
ordinii, a sanatatii ori a moralei publice
-protectia dr si libertatilor celoralti
- prevenirea consecintelor unei calamitati natureale, ale unui
dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav
- art 115 din Constitutie limitarile dr de acces la justitie NU pot fi facute pe calea unei
ordonante de urgenta
- ordonantele simple , emise in baza unei legi de abilitare, ar putea cuprinde limitari ale
dr fundamentale
- limite ale accesului la justitie pot fi stabilite prin legea constitutionala,
organica sau ordinara si prin ordonantele simple
- orice ordonanta de urgenta care stabileste anumite limite in exercitarea libertatii de
acces la justitie este neconstitutionala
-nici o lege nu poate stabili limite nerezonabile si neproportionale cu scopul vizat,
in exeritara accesului la justitie, in timp ce limite rezonabile pot fi enuntate pe
calea unor dispozitii cuprinsein legi/ ordonante simple ale executivului
- limitele tin de : - conditii de forma, conditii privind termenele, conditii cu privire la
obligativitatea unor proceduri prealabile, etc
1. Conditiile de forma
- indeplinirea lor este o limitare a accesului la justitie, intrucat ara indepl acestora, pers
nu poate sa-si aduca litigiul in fata unei instante
- in general astfel de conditii sun rezonabile si sunt proportionae cu scopul vizat, anume bunul
mers al justitiei
- exista insa anumite ipoteze inc are formalismul poate fi interpretat ca fiind excesiv ex;
Curtea a decis ca exista un astfel de formalism excesiv at cand inst suprema a refuzat sa
analizeze un recurs contra unei decizii a uni inst inferioare al carei nr a fost gresit mentionat
in cererea de recurs
2. Conditii privind termenele
- instituirea unor termene, fie de prescriptie, fie de decadere, pt sesizarea unei inst este
admisibila
- instituirea unor termene treb sa respecte conditiile privind proportionalitatea, statele avand
obligatia sa instituie termene speciale de prescriptie pt litigiile care produc consecinte
improtante
- termenele treb sa fie, pe langa proportionale, si rezonabile, astfel incat pers vatamata sa
aiba totusi un interval de timp suficient pt a actiona
- e interzisa aplicarea retroactiva a unor dispozitii privind termenele de recurs, care reduce
termenele si conduce la posibilitatea ca o pers sa isi piarda dr de a formula calea de atac
- inst constitutionala Ro a precizat a exercitarea unui dr de catre titulruls au nu poate avea loc
decat intr-un anumit adru, prestabilit de legiuitor cu respectarea anumitor exigente, carora lis
e subsumeaza si instituirea unor termene, dupa a caror expirare valorificarea respectivului
drept nu mai e posibila.

49

3. Conditii privind plata ori consemnarea unor sume de bani

- accesibilitatea justitie NU inseamna caracterul gratuit al acesteia
- accesul la un judecator poate fi subsumat unei onditii privind plata unei taxe de timbu sau
depunera unei cautiuni necesare pt acoperirea cheltuielilor d ejud
- accesibilitatea justitiei nu este echivalenta cu gratuitatea ei cu exceptia notabila a materiei
penale insa nici nu e compatibila cu impunerea unor taxe exorbitante
-Curtea admite dr statului de a institui anumte conditii pt sesizarea unei inst, inclusiv plata
unei cautiuni / a unei taxe de timbru, insa inst europeana verifica de fiecare data in ce masura
aceste conditii sunt rezonabile
- nici macar oblgatia de a plati taxele judiciare prin raportare al valoara pretentiilor civile
respinse de catre inst de jud NU poate fi admisibila, at cand suma de bani in cauza este
exagerata
- inst europeana apreciaza caracterul rezonabil al acestei taxe judiciare, plecand in principal
de la situatia financiara a reclamantului, precum si de la sanseze de succes ale actiunii sale
- sa decis ca este nerezonabila obligrea la plata unei taxe judiciare avand o valoare de peste 4
ori venitul lunar al familiei reclamantului
4. Existenta unor imunitati
- in general, astfel de imunitati au fost constituite, in materie non- penala, in fav unor pers
juridice de dept public staine / internationale, precum alte state ori organizatii internationale
- in aceeasi categ intra si imunitatil de drept intern
- nu este permisa deschiderea unei proceduri judiciare unor pers beneficiind de imunitate ,
fiind asfel judecate, conform art 6, imunitatile de jurisdictie parlamentara/ dimplomatica
- imunitati d ejurisdictie a organismelor internationale au ca si onsecinta crarea unei
denegrari de dreptate in masura in care in ogranizatia respectiva nu exista o modalitate
jurisdicionala / arbitrara de a rezolva conflictul
- cenzurarea imunitatilor de jurisdictie internationala ar putea avea efece importanta in plan
dimplomatic
- cand litigiul are ca parat un stat strain, unica solutie alternativa e posibi deschisa oricarei
pers de a sesizat inst competente ale acelui stat, masura care ar putea fi insosita de sprijin
juridic din partea statului care a conferit imunitatea
- in raport de imunitatile de drept intern, Curtea a decis ca dr de acces la o inst impune faptul
ca orice pers sa poata sa onteste orice act care a aus atingere dr sale de natura civila,
precum dreptul al onoare
- ingeritna statului prin instituirea unei imunitati parlamentare vizeaza un scop legitim, anume
garantarea exercitarii normale a mandatului de partlamentar
- e contrar sopurilor si obiectului Conventiei a statele contractante sa exonereze aceste pers
de orice forma de responsabilitate cu privire la domeniile protejate prin Conventie
- o ingerinta in exercitiul libertatii de expresie a parlamentarilor cu prilejul dzbaterilor
parlamentare e nejusiticata
5. Alte conditii
- Curtea a decis ca impunerea unei autorizarii ministeriale pt ca un detinut sa poata comunica
cu un avocat Nu este o limitare rezonabila a accesului libr la justitie
- Curtea sa pronunta si intr-o alta ipoteza in care mai multe pers sau plans de faptul c nu au
putut ataca o decizie jud, prin care li se restrangeau anumite dr financiare, care nu li se
comunicare direct, ci doar prin intermediul pulicarii hot in jurnalul oficial.
Neutralitatea tribunalului
1. Consideratii introductive. Teoria aparentei
- mecanisml de garantare al Conventiei vizeaza protecia unro drepturi efective si concrete
50

- e obligatoriu ca tribunalul in cauza sa indeplineasca anumite calitati pt a putea fi numit

tribunal
- rolul jurisdictional al unui organ nu e suficient pt ca acesta sa poata fi numit tribunal, ci treb
ca acest organ sa raspunda unei serii de garantii procedurale, intre care cele mai imp sunt
independenta si impartialitatea membrilor care il comun
-art 6 impune statelor obligati de a crea un sistem judiciar care sa garanteze neutralitatea
inst
- neutralitatea treb inteleasa intr-un sens mai lar, care confera jud pozitia de arbitru
neutru fata de partile litigiului
-neutralitatea jud se poate analiza plecand de la notiunea de opinie facandu-se distinctie
intre:
opiniile magistratului se exprima prin hot jud
opiniile celorlalti asupra neuraitatii jud , in scopul increderii populatiei in ustitie
- neutralitatea este o caracteristica a instantei si un drept al oricarie pers cu valoare absoluta
=> acesta NU poate face obiect al unor limitari si nci al renuntarii partilor la el
-oblig statelor de a garanta cetatenilor accesul al un tribunal independent si impartial se
poate analiza intr-o obligatie pozitiva de a asigura neutralitatea puterii jud
- neutralitatea se masoara prin raportare la locul instantiei fata de parti si fata de celelalte
puteri ale statului
prin raportare la opinia exprimata a jud si la opinia presupusa de
catre terti
- independenta tribunalului este calitatea acestia de a nu primi ordine ori sugestii, de orice
natura, sau, cu alte cuvinte capacitatea de a decide ingur asupra litigiului
- impartialitatea este calitatea celui care statueaza dua cum ii dicteaza constiinta,
pastrand balanta egala intre acuzare si aparare
- independenta presup absenta oricarie subordonari sau nicio lgatura cu vreun tert
- impartialitatea se analizeaza doar in raport de magistrat
- cei 2 termeni sunt apropiati
- ndependenta este una dintre conditiile prealabile pt impartialitate
- jud lipsit de independneta poate fi suspectat de partialitate
- se socoteste ca daa un jud est dependent de un alt organ al puterii de stat/ de catre una
dintre parti, at decizia nu ii mai apartine lui, si de aceea, el este partial inclinand balanta
justitiei catre una dintre partile litigiului
- cand jud este lipsit de independenta fata de executiv, insa judeca un litigiu intre 2 pers de
drept privat, fara vreo legatura cu executivul, nu se mai poate spune ca se preuma faptul ca
jud ar inclina catre una dintre parti
- independenta si impartialitatea sunt garantii diferite => treb analizate diferit
=> conditiile care sunt cerute unei inst pt a fi socotita independenta
- cand jud este sotul uneia dintre parti
- Crtea a creat teoria aparentei => potrivit careia NU e necesar ca cel care invoca lipsa
de neutralitate a inst sa probeze ca, in realitate aceasta nu a fost neutra fata de parti, ci e
suficient sa probeze aptul ca, pt un obsrvator exterior cauzei, exista aparenta unei lipse de
neutralitate
- recunoasterea unro indicii de lipsa de neutralitate e suficienta pt a inlatura
prezumtia de neutralitate a jud
-simpla aparenta in ochii justitiabilului NU mai e suficienta pt a concluiona lipsa de
neutralitate a jud, insa o aparenta justificata de elemente obiective poate conduce la
concluzia lipsei de neutralitate din partea inst
- aceasta aparenta treb justificata prin motive de ordin obiectiv pt a se putea discuta
de o violare a dr la un tribunal neutru
- situatia neutralitatii jud treb analizata pe baza teoriei aparentei !!!
51

2. Independenta instantei
-se traduce prin lipsa oricarei subordonari a organului de juridcitie chemat sa transeze un
litigiu atat fata de parti, cat si fata de orice forma de putere, indif ca e vb de putere politica
sau de alta forma de presiune
-conditia sine qua non a independentei este aceea ca tribunalul sa fie prevazut de legea
interna sa existe o suita de norme procedurale, care sa ii guverneze existenta
-pt a determina aca organul jurisdictional este independent, treb luate in considerare urm
elemente:
lipsa oricarei ingerinte / aparente de ingerinta din partea altor puteri ale statului/ a
partilor
existenta unor garantii reale contra oricaror ventual presiuni exterioare
- indep jud priveste intreaga activitate jurissdictionala-procedura public, si activitati anteriore
precum stabiliea term de jud, deliberarea si redactarea hot
- organele de ancheta penala Nu sunt guvernate de necesitatea garantarii independentei lor
cat timp acestea sunt parte puterii executive
- indep se verifica in raport de alte organe ale statului si fata de parti
-indep puterii jud este un principiu ce rezulta din teoria separatiei puteriolor in stat
- judecatorii se supun doar legii => legiuitorul nu poate sa intervina in procesul de jus in alta
forma decat cea a emiterii unor legi, pe care inst de jus sa le puna in aplicare
- tribunalele nu au totusi o independenta absoluta fata de legiuitor, inr-ucat nu pot refuza
aplicarea unei legi emise de acesta, prevalandu-se de independenta lor
- existenta unor functionai, subordonati ierarhic in cadrul ribunalului NU e incomp cu
independenta tribunalului
- daca unul din membri tribunalului e subordonat uneia dinte parti justitiabilii pot sa se
indoiasca , in mod legitim, de indepndena inst aduce atingere increderii de care treb sa se
bucure justitia intr-un stat democratic, existand o violare a art 6
- nu intotdeauna faptul ca magistratii sunt numiti de catre executiv este suficient pt a
conduce la ideea unei lipse de independenta
- sunt interzise interventii ale executivului in activitatea instentelor
- simpla xistenta a unei aparente a intervenientei executivului in activitatea de jud nu e
sufcienta pt a conchide la violarea art 6 ea fiind inlaturata at cand norme exprese interzic
amestecul autoritatii superioare in activitatea jurisdicionala a functionarului
- Conventia nu impune obligativitatea numirii jud pe vitata sau pana la plminirea unei
anumite varste, ci admite numirea jud pe durate determinate de timp, cu conditia existentei
unei inamovibilitati in timpul exercitarii mandatului, ceea ce contravine independentei, fiind
posibilitatea de revocare discretionara a jud
- faptul ca o inst e tinuta de rezolvarea data unei chestiuni prejudiciale, reolvata de o alta inst,
nu ii poate afecta independenta. Daca chestiunea prejudiciala a fost rez de un organ admin,
independenta inst se pastreaza cat timp contra deciziei acelui organ, partile putau formula un
recurs inf ata unui tribunal independent si impartial
- o inst nu poate fi socotita ca fiind indepenedenta si impartiala at cand una dintre parti este
si jduecator situatia procedurilor administrativ jurisdicionale.
-independenta jud se verifica dupa modul d numire al judecatorilor si durata mandatului
acestora
- numirea jud de catre organe admin si un mandat limitat in timp =>indicii de dependenta
fata de organul care desemneaza jud
- independenta jud impune statelor obligatia de a interzice acestora sa fie membrii ai unor
partide politice / grupuri de interese ori de presiune
52

- Conventia nu interzice existenta unui control jurisictional prin posib de a se casa hot de
catre inst superioare in grad ori disciplinar al activitatii judecatorilor, prin posibilitatea sanct
jud, etc
3. Impartialitatea instantei la nivel european
- este definitiva
- impiedica prejudecata, adica judecarea unei cauze inainte de pronuntarea unei solutii,
funamentaea solutiei dte unui litigiu pe alte considerente decat cele expuse in fata sa
- statul are obligatia pozitiva de a-si regla sistemul judiciar, astfel incat orie jurisdictie sa
aiba obligatia de a-si veifica impartialitatea, atat din oficiu, cat si la cererea uneia dintre parti
=> aceasta obligatie treb realizata la incputul procedurilor judiciare
- neresp obliatiei de a asigura o judecata impartialaatrage nulitatea intregii proceduri
realizate in fata magistratului partial
-independenta NU este o obligatie care sa apes si asupra orrganelor de ancheta penaal, ci
doar asupra instantelor care decid fondul acuzatiilor penale/ a litigiilor in materie civila
- ar trebui admis un drept la o urmarire penala in fata unui organ impartial, ca si elemet al dr
la o procedura echitabila
- impartialitatea care treb sa caract un tribunal aceasta treb sa aprecieze :
atat dpdv subiectiv prin incercarea de a determina convingerile personale ale unui jud
la un anumit moment => impartialitatea subiectiva se probeaza pe unor elemente obiective
cat si dpdv obiectiv, verificand daca acesta ofera suficiente garantii pt a exclude orice
banuiala legitima ce s-ar putea arunca asupra sa => impartialitatea obiectiva se probeaza
pe baza unor probe de natura obiectiva
- impartialitatea persoanala se raporteaza la opinia jud => se pune prb unei astfel de
imp at cand magistratul tinde sa analizeze litigiul in fata sa, plecand de la unele prejudecati ,
ce tin de forumul sau interior ex: at cand exista un conflict intre el si una din parti
- impartialitatea functionala se raporeaza la opiniile altora
- partialitatea functionala => at cand riscul de prejudecata povine din orgaizarea
defetuoasa a sistemului judiciar, punand un magistrat in situattia de a fi suspectat in mod
legitim, de catre teti, ca ar putea avea o opinie prestabilita asupra solutiei litigiului ex: un ud
este chemat sa isi cenzureze propria decizie, emisa anterior
Impartialitatea PERSONALA
- lipsa ei se poate constata at cand jud, din cauza unor convingeri subiective, devine
incompatibil cu rrlul de a judeca echilibrat cauza aflata in fata sa
-partialitatea magistratului se poate manifesta si in favoarea inculpatului
Ex: at cand urmare a unor manifestatii de strada, are au deenerat, un jud scrie un articol
in care solicita clementa pt cei implicati in violente, acesta poate fi socotit partial daca
urmeaza sa judece o acuzatie penala indreptata impotriva unuia dintre manifestanti
- in sistemele in care se utilizeaz in materie penala, jurati, regulile privind impart
magistratului li se aplica si aestora
-situatia juratilor prezint ao anumita particularitate acestia isi desf activitatea sub suprav
permanenta a maistratului profesionist care are si obligatia de a le verifica permanent
neutralitatea
- autoritatilor judiciare li s impune o foarte mare discretie in raporturile cu presa in scopuld e a
garanta impartialitatea lor => aceasta discretie treb sa il impiedice pe magistrat sa utilizeze
presa chiar si pt a raspunde unor provocari venite din partea tetilor/ a organelor media

53

- sunt anumite aspecte pozitive ale prezentei magistratilor in mass-media -> prezenta
acestora poate asigura o mai buna informare a pblicului larg cu privire la afacerile in curs. De
asemenea, prezenta cuvantului magistratului poate asigura o sensibilizare a publiculi
- dar o prezentare discreta/ inexistenta a magistratului in mass-media reprezinta unul
dintre punctele centrale ale protectei efective a d la un tribunal impartial
- lipseste impartialitatea persoanal at cand jud are/ pare sai aiba un interes in cauza
- ex de impartialitate:
-cand un jud in apel e chemat sa reexamineze o hot jud pronuntata in prima inst de
catre sotul sau
- at cand intre jud si unul dintre martori exista relatii intime,etc
- cand unul dintre jud a fost , in trecut, avocat al uneia dintre parti
Impartialitatea FUNCTIONALA
- discutam despre aceasta at cand magistratul se afla, datorita exerccitarii functiilor sle, intr-o
astfel de pozitie incat orice pers ar putea crede ca magistratul va tinde a prori spre o anumita
solutie litigiului, ce se afla in fata sa
- poate fi semnalata in baza unor elemente obiective
- simlul fapt ca jud unei inst sunt desemnati in functie de anumite afinitati politice/ au
anumita afinitati poliice, fiind memebri ai unui partid, nu conduce neaparat la lipsa
impartialitatii obiective
- nu sa constatat lipsa impartialitatii nici at cand un acuzat de culoare a fost judecat de un
juriu compus in totalitate din albi
Interdictia cumulului de decizii ale magistratului
-impart functionaal intra in discutie at cand jud ueni cauze au judecat, de-a lungul procedurii
roluri diferite, avand de analizat aceeasi cauza de mai multe ori,in functii diferite =>
neutralitate in aval
- tertii pot sa se indoiasca , in mod legitim, de neutralitatea magistratului, din cauza faptului
ca acesta a cunoscut anterior dosarul cu ocaiza unui cumul de decizii
- notiunea e cumul de decizii este mai aproape de realitate => deoarece in aceasta
ipoteza pers ajunge sa cunoasca un litigiu, dupa ce anterior il analizase dintr-o alta
perspectiva
- preup ipoteza in care magistratul mite 2/ mai multe decizii indif daca acestea sunt hot jud,
alte acte procedurale, ori de asistenta juridica in raport de acelasi litigiu
- notiunea de cumuld e decizii se raporteaza la o pluralitate de decizii luate in acelasi
litigiu
-unicitatea litigiului treb sa fie o conditie de existenta a interdictiei cumulului de decizii =>
adica magistratuls a fie pus in fata aceluiasi litigiu
- unicitatea litigiului presup acelasi obiect al discutiei juridice, indif ca aceasta vizeaza o stare
de fapt sau interpretarea legii
Ex; - daca un jud a pronuntat un divort pe motivul exlcusiv al unei tentative de omor
contra sotiei, va exista un cumul de decizii daca acelasi jud va judeca pe fond procesul penal,
avand ca obiect tentativa de omor
- unicitatea litigiului poate sa existe chiar si at cand nici una dintre parti NU e comuna a 2
proceduri, insa starea de fapt este identica
-lipseste unicitatea litigiului at cand un magistrat apare ca si judecator in 2 proceduri penale
indreptate contra aceluiasi inculpat, dar care vizeaza condamnarea pt fapte distincte si care
nu au nimic comu
- lipseste unicitatea litigiului at cand jus chemat sa dispuna partajarea bunurilor comune este
jud care a dispus desfacerea casatoriei sotilor
54

- sa pus problema imartialitatii functionale at cand jud a cumulat functia de instructie penala
cu cea de jduecator de fond
- exista o violarea a exisgentei impartialitatii functionale at and unul dintre jud din apel a fost
reprezentantul parchetului, la jud in prima inst a acelei cauze
- de asemenea sa considerat violat art 6 pt lipsa de impartialitate in considerarea faptului ca
intr-na din deciziile de prelungir a arestarii, inst sa antepronuntat
-Curtea a decis ca exista o violare a art 6 at and jud penal de fond este cel care a respins mai
multe cereri de punere in libertate a inculpatului => proful Nu e de acord pt ca starea de fapt
care e supusa judecatii e aceeasi aat in procedura privind arestarea, cat si in procedura
privind fondul acuzatiei, intrucat aceleasi fapte materiale de care e acuzat inculpatul sunt
aduse in fata inst. Solutia care treb urmarita este admiterea existentei unui cumul de decizii
in aceasta ipoteza.
- probleme fata situatia cumulului de decizii pot sa apara in rpaort de ciale extraordinare de
atac revizuirea
- Curtea a decis ca nu exista un cumuld e decizii inr-o astfeld e ipoteza, intrucat jud se
pronunta de 2 ori asupra exact aceluiasi litigiu pe baza unor elemente pe care nu le
cunoastea la data la care a emis prima decizie, iar cumulul de dezicii vizeaza ioteza in care
jud intervine intr-o alta maniera in acelasi litigiu solutia e la limita. E adevarat ca judeca
posibilitatea schimbarii solutiei ca urmare a descoperirii unor fapte. Dar chiar si Curtea a facut
exceptii de la regula
- in raport de masurile provizorii pe care o inst le ia in cursul procedurii precums
suspendarea executarii unei hot pana la finalizarea judecarii caii de atac, etc situatia reprez
un cumul de decizii si treb evitata pt a se putea garanta impartialitatea instantei
- o alta situatie speciala e aceea a litigiilor peale in care sunt inculpati minori => specificul
sanct pronuntate impotriva minorilor permite ca o pers sa exercite un cumul de decizii si de
functii in acelasi timp si sa actioneze ata in calitate de magistrat de instructie, cat si in
calitate de judecator de fond cu privire la aleerea sanctiunii educative. => proful nu crede ca
o astfel de solutie ar trebui urmata
CELERITATEA procedurii
- orice pers are dr ca si cauza sa sa fie judecata intr-o durata rezonabila de timp
- in materie penala celeritatea tinde sa conduca la evitarea mentinerii prs acuzate intr-o stare
de nesiguranta cu privire la situatia sa , pe o perioada prea lunga de timp
- in materice civila, durata excesiva poate sa produca inegalitati intre partile procesului, ata
dpdv moral, cat si dpdv financiar
- jud e tinut sa gaseasca punctul de echilibru intre necesitatea unei judecati realizata cu
celeritate si necesitarea unei judecati corecte si complete a aspectelor de drept si de fapt
deduse judecatii
- verificarea rezonabilitatii termenului vizeaza procedura in ansambrul sau, nu doar cea din
fata unei instante
- numai o evaluare a tuturor elementelor fiecarui caz concret, in parte, poate conduce, in
termeni reali, la respectarea caracterului rezonabil a duratei unei proceduri
1.Calculul termenului procedurii
-Curtea aplica un algoritm de rezolvare in 2 etape:
prima din ele consta in calculul termenului procedurii
in aprecierea rezonabilitatii acestui termen
- pt aprecierea duratei rezonabile a procedurii se ia in calcul duraa intregii proceduri, fiind insa
posibil ca procedura din fata unei inst sa fi suficienta pt a conduce la concluzia unei lipse de
celeritate
55

- aceasta garantie procedurala prezinta un caracter special => nu ii mai este impusa obligatia
epuizarii cailor de recurs interne
- punctul de la care curge termenul , ce treb luat in consideratie, pt a-i verifica rezonabilitatea
difera in functie de obiectul procedurii
1.In materie civila
- in principiu, punctul de la care curge termenul e acela al sesizarii instantei competente
-exista si exceptii in care mom de la care sa socotit ca incepe sa curga durata unui litigiu este
un moment anterior celui al sesizarii inst
- in cazul procedurilor carora art 6 le este aplicabil, insa care nu incep printr-o cerere de
chemare in jud si care nu se finalizeaza printr-o hot jud obisnuita, durata procedurii se
calculeaza in raport de actele prin care se deschide procedura si cele prin care se finalizeaza
- cand procedura interna impune un recurs gratios termenul incepe sa curga la mom la care
reclamantul a introdus contestatia contra deciziei in discutie. Se poate lua in calcul pt a
estima durata procedurii si intervalul de timp in care aceasta se desf in fata unor organe care
nu sunt tribunale in sensul Conventiei
- at cand legea interna impune o procedura admin prealabila sesizarii inst, obligatia de
celeritate le revine si org admin in fata carora se desf procedura prealabila, in calitatea lor de
reprezentante ale statuli
situatie de exceptie situatia in care treb calculata durata unei proceduri ce a inceput
anterior ratificarii Conventiei de catre statul parat => durata unei proceduri care poate fi
luata in calcul de catre Curte sub aspectul art 6 se calculeaza de la data ratificarii Conventiei
de catre statul parat. Se va tine seama de stadiul in care se afla procedura
- statelor nu li se poate reprosa intarzierile in judecarea unor cuze intervenite anterior
asumarii obligatiilor de diligenta
- in ceea ce priveste momentul final al perioadei care treb luata in considerare pt a calcula
durata unei proceduri civile acesta este cel al punerii in executare a deciziei
judecatoresti
-dr la o durata rezonabila a procedurii ii este incidentsi celui care pierde un proces civil,
incidenta garantiilor procedurale nefiind conditionate de solutia privind fondul litigiului
- fata de pers care pierde un prces civil mom final al duratei procedurii este cel
al pronuntarii hot jud
- daca o pers cond civil refua sa execute o vreme indelungata hot inst, nu poate ivoca violarea
dr sau la o durata rezonabila a procedurii
- o pers nu poate invoca violarea unui dr din Conventie pe care a provocat-o cu ocazia
incalcarii dr altuia prevazute in Conventie
- procedura privind stabilirea cheltuielilor de jud este o continuare fireasca a procedurii de
fond, astfel incat garantiile procedurale pe care art 6 le stabileste planeaza si asupra litigiului
privind valoarea cheltuielilor de jud
- cand in urma unui proces ramane de discutat problema costurilor si cheltuielilor de
jud, aceasta perioada intra in durata procedurii care treb examinata in raport de disp art 6
- at cand un litigiu care are exact acelasi obiect si parti este rezolvat pe calea a 2 proceduri
consecutive, durata procedurii se socoteste cumuland durata celor 2 proceduri => astfel se
intampla at cand dupa anulara unui act admin in instanta, autoritatea emite un nou act,
avand aelasi continut ca si primul, urmand o noua procedura judiciara
2.In materie penala
- mom inceperii perioadei care treb luata in considerare este acela din care anuielile
indreptate impotriva reclamantului pot produce repercursiuni important asupra acestuia,
constand de regula inr-un moment anterior inceperii fazei de judecata a procesului

56

- mom de la care se calculeaza durata procedurii penale treb legat de cel al notiunii de
acuzatie penala => durata unei proceduri penale curge pt inculpat de la mom in care exista
o acuzatie penala impotriva sa
- mom initial al procedurii este cel al pimului interogatoriu,cand i se comunica reclamantului
suspiciunea oficiala a rganelor de stat,ori a altui act care sa releve un astfel de caracter
- durata procesului penal incepe anterior fazei de judecata cand pers este supusa unei
masuride retinere/ arestare preventiva
- de asemenea, exista deja o acuzati implicita comunicata pers al carei domiciliu face obiectul
perchezitiei astfel incat procedura penala se poate considera ca debuteaza in acel
moment
- in raport de ipoteza in care procedura penala este precedata de o procedura de ancheta
admin, Curtea a decis ca durata procedurii penale include si aceasta procedura admin
- cu privire la mom final al termenului este, de regula, cel al ultimei decizii cu privire la
cauza dedusa jdecatii, indif daca apartine unei inst de fond sau al uneia de casare => se ia in
calcul mom in care pers in cauza i se comunica hot
- at cand cauza este si penala si civila in acelasi timp Curtea a preferat sa considere ca
punct de plecare al calculului termenului rezonabil pt partea vatamata momentul in care se
realizeaza constituirea de parte civila. Momentul final este cel al punerii in eecutare a hot
privind daune ce i-au fost acordate de catre inst
pt inculpat termenul se calculeaza inand cont exclusiv de aspectele penale
pe care le implica situatia dedusa judecatii. Momentul final este cel al hot def de cond
Criterii de determinare a caracterului rezonabil al termenului
-caracterul rezonabil al termenului se analizeaza in conreto in raport de circumstantele
specialeale fiecarei cauzei
- at cand termenul apare, prima facie, exorbitant, sarcina probei este rasturnata
- criteriile retinute de Curte pt a aprecia rezonabilitatea termenului sunt:
1.natura si complexitatea cauzei
2.comportamentul reclamantului
3.comportamentul autoritatilor
4.contextul si implicatiile cauzei pt situatia recurentului
- nici unul dintre criterii nu e privit izolat, ci ansamblul concluziilor care rezulta din examinarea
criteriilor conduce la decizia inst europene
- criteriul care prezinta cea mai mare imp este cel al naturii cauzei
- statul treb sa rezolve prioritar cauze ce au ca obiect reintegrarea in munca a unei pers
concediate, mai ales at cand aceasta sufera de un handicat
- Curtea a statuat ca statul raspunde pt depasirea unei durate rezonabile a termenului, doar
in masura in care aceasta ii este imputabila
- orice pers care invoca faptul ca o procedura a depasit o durata rezonabila treb sa faca
dovada ca a depus diligentele in vederea derularii normale a acesteia
- e indif daca intarzierea in desfasurarea procesului sa datorat legislativului, executivului sau
aparatului judiciar
- daca una din partile litigiului este statul sau un organ al puterii executive, intarzirile
imputabile acesteia sunt trecute in sarcina statului
- cand se examineza comportamentul autoritatilor Curtea verifica daca in cursul procedurii au
existat momente lungi de inactiune din partea orgaelor judiciare => este criteriul
determinant in aprecierea rezonabilitatii termenului
- obligatia impusa statelor de a respecta rezonabilitatea duratei procedurilor este o
obligatie de rezultat, statele neputand invoca suprasolicitarea instantelor/ incapacitatea
judecatrilor pt a motiva intarzierile ce ii sunt imputabile.
57

PUBLICITATEA procedurii
- orice pers are dr sa ii fie judecata cauza in public
- pronuntarea hot treb sa fie facua in public
- accesul in sala de sedinta poate fi interzis presei / publicului pe intreaga durata a unei parti
a procesului pt a proteja morala, ordinea publica si securitatea nationala intr-o societate
demoratica, daca:
interesele minorilor/ protectia vietii private a partilor o impun
ori in masur ain care inst considera a ublicitatea poate sa aduca atingere intereselor
justitiei
- publicitatea procedurii realizeaza transparenta justitiei
- transparenta procesului judiciar constituie unul dintre mijloacele care contribuie la pastrarea
increderii publcului in justitie
- art 6 impune publicitatea procedurii si a pronuntarii deciziei in toate fazele proesuale si indif
daca tribunalul facea parte din structura juridica ordinara/ era un organ admin cu atributii
jurisdictionale
- daca inst ordinara in fata careia se ataa decizia admin nu beneficieaza de o plenitudine de
jusrisdictie, se poate vb de o violare a art 6 daca procedura admin a fost secreta
- at cand in apel se discuta nu doar probelme de drept ci si probleme de fapt relevante pt
litigiul in cauza Curtea impune dezbaterea contradictorie, publica, intre parti
- daca publicitatea lipseste inc adul procedurii din fata tuturor organelor de jurisdictie
sesizata, este cert ca exista o violare a princip publicitatii procedurii
- pt a fi respectate prevederile art 6 fie hot jud este citita in sedinta publica ( nu doar
dispozitivul acesteia), fie ea este absolut accesibila publicului, care poate sa o consulte la
grefa instantei fara absolut nicio piedica de ordin admin
- prevederile art 6 sunt respectate si daca hot este facut aublica pe Internet
- in Ro accesul al o hot jud este puternic restrictionat din motive admin, solicitandu-i-se pers
care cere consulatarea unor hot respectarea unor conditii suficient de restrictive pt ca accesul
la textul hot sa fie puternic restrictionat
- regula publicitatii poate suferi exceptii
- protectia moralei, a ordinii publice, a securitatii nationale, a interselor minorilor, a vietii
private a partilor sau a intereselor justitie se raporteaza la intreaga desfasurare a procedurii
EGALITATEA ARMELOR
1. Egalitatea armelor in sens restrans
- implica faptul ca orice pers a unei proceduri, indif daca este in materie civila/ penala, treb sa
aiba posibilitatea rezonabila de a-si prezenta punctuld evedere in fata tribunalului, in conditii
care sa nu o dezavantajeze fata de celelalte parti ale procesului/ fata de acuzare
- cand se depune la dosarul cauzei un cod important pt solutionarea acesteia, este insa
obligatoriu ca partile sa aiba cunostinta de continutul sau, indif daca inst utilizeaza sau nu
documentul in motivarea hot
-se poate vb de o atingere serioasa a principiului egalitatii armelor at cand, pt declansarea
unei proceduri de atac, statul beneficeaza de suspendarea termenului de apel pe perioada
vacantei, in timp ce cealalta parte nu beneficeaa de aceasta posibilitate de prelungire a
termenului
2. Principiul contradictorialitatii
-impune jud sa vegheze ca orice element susceptibil sa influenteze solutia privind litigiul sa
faca oiectul unei dezbateri contradictorii intre parti

58

- fiecare parte a procesului treb sa aiba facultatea de a-si face cunoscute elementele pe care
se bazeaza prezentiile sale, dar si aceea de a lua cunostinta si de a discuta orice proba/
concluzie prezentata jduecatorului cu scopul de a-i influenta decizia
- at cand se numeste un expert in cauza, partile treb sa aiba facultatea de a participa la
activitatile pe care acesta le desfasoara si sa primeasca concluziile expertului
-aceasta nu impune insa obligatia instantei de a permite, inc adrul unei proceduri scrise, ca
fiecare parte sa raspunda la orice memoriu al aprtii adverse, existand insa obligatia ca
fiecare parte sa aiba posibilitatea sa isi dezvolte argumetele cle putin intr-un memoriu
- in materie penala, impune posibilitatea inculpatului de a combate declaratiile partii vatamae
finr printr-o confruntare cu aceasta, fie prin posibilitatea de a obtine interogarea acesteia in
faza de judecata
- pt a realiza contradic in materie penala, statele sunt oblgiate sa isi regleze procedurile
interne, astfel incat probele existente sa fie produse inc adrul audientei publice
- probele si in special, cele testimoniale, rebuie produse in fata judecatorului de fond, fiind
insuficienta admin lor in fata magistratului de instructie

3. Obligativitatea motivarii hotararilor

- dr la un proces echitabil impune motivarea hot jud
- publicul poate vedea ca se face justitie
- pt parti motivarea hot este esentiala
- motivarea deciziilor este singurul mijloc prin care tertii pot sa cunoasca jurisprudenta
-obligatia de motivare a hot jud isi are izvorul ind reptul oricarei parti, inc adrul unei
proceduri, sa prezinte jud observatile si argumenele sale, combunat cu dr partilor ca aceste
obsrvatii si arumente sa fie examinate in mod efectiv
- o hot jud prrin care se repeta mecanic prevederile textelor de lege aplicabile nu poate fi
socotita ca fiind o hot jud motivata
- Curtea verifica numai daca jud a raspuns intr-o maniera sufiienta si explicita, argumentelor
artilor litigiului
- dr ca o decizie jud sa fie motivata NU este insa abolut
- intinderea si amplitudinea pe care treb sa o aiba motivarea variaza in funcie de natura si
complexitatea cauzei
- at cand o inst de recur ofera o alta solutie decat cea a inst inferioare, aceasta are obligatia
de a-si motiva solutia in detaliu si de a raspudne oricaror argumente contrare.
4. Administrarea echtabila a probelor
-Conventia permite statelor sa reglem reulile de admisibilitate si fort probanta a mijloacelor
de proba
-tribunalele nationale au, in principiu, toata libertatea de apreciere cu privire la toate
mijloacele de proba administrate in fata lor
- Curtea NU are competenta de a verifica daca instantele nationale au aprecia corect sau nu
probele admin in cauza, ci doar de a stabili daca mijloacele de proba au fost admin intr-o
maniera echitabila
-elementul determinant al examenului efectuat de catre inst europeana este maniera in care
probele sunt prezentate in fata jud national
- cu privire la expertize, Curtea impune statelor obligatia ca acuzatul sa poata solicia jud
dezbaterea contradictorie a raportului de expertiza
5. Oralitatea procedurii

59

- printr-o proceura orala se poate garanta faptul a argumentele oricarie aprti sunt ascutate
de catre jud, nu doar auzite de catre acesta
- pe calea unei proceduri orale o inst poate ,mai usor, sa analizeze personalitatea celor
implicati a parti ori ca martori, element esential ins tabilirea corecta a starii de fapt
- dreptul al o procedura orala NU este unul absolut
- Curtea admite derogari at cand procedura priveste un aspect extrem de tehnic care oricum
va face obiectul unor probe scrise ori at cand procedura vizeaza strict aspecte de drept, fara
nici o legaturacu stabilirea starii de fapt
- statele pot sa creeze roceduri lipsite de oralitate in fata ins de apel/ de recurs cu conditia ca
oraliatea sa fi fost asigurata in fata inst de fond
6. Limba in care se desfasoara procedura
- egalitatea armlor poate intra in discutie at cand una dintre parti nu cunoaste limba in care
se desfasoara procesul
- multe din regulile impuse in amteria dr la un interpret in penal, nu primesc aceeasi
recunoastere in civil
- art 6 nu e violat at cand o pers este citata in cadrul unei proceduri desf intr-o limba pe care
nu o cunoaste, insa disune de timpul si facilitatile necesare pt a asigura traducerea
documentelor
- art 6 nu e incalcat nici at cand partea e insotita de o pers , sotia sa care cunoaste limba
procedurii si ia fost permis sa ii traduca sau at cand avocatul partii cunoaste limba in care se
desf jduecata
7. Dreptul de a fi prezent la propriul proces
- in materie civila, sa admis ca preznta partilor la judecata ete un element implicit al
egalitatii armelor, in acele cauze in care comprotamentul personal al partilor contribuie
esential la solutia data litigiului, cum ar fi cauzele privind dr la vizita al copiilor de catr parintii
divortati sau despartiti
- ex: Curtea a constata violarea Conventiei in ipoteza in care legislatia franceza nu a
permis unei parti a unei cauze, ajunse in fataCurtii de Casatie, sa puna concluzii si sa
consulte motivele de casare depuse de procuror, acest lucru fiind rezervat doar avocatului
sau
- nu este und rept absolut
- exista o violare a art 6 at cand citatiile pt proces sunt trimise cu intarzieri mari, astfel a
ajung la destinatie dupa data desfasurarii sedintei de judecata
- in materie penala Curtea a dedus ca prezenta inculpatului este obligatore la jduecarea
cauzei
- sa admis regularitatea unor proeduri de apel/recurs in care audienta se desfasoara fara
participarea celui acuzat
- sa decis ca statele au obligatia de a depune diligentele rezonabile pt a verifica, in cazul
absentei acuzatului, motivul acestei absente, putand exisa o violare a art 6 si at cand statele
l-au jduecat pe inculpat in cotumacie, crezand ca acesta a fugit, fara a verifica insa
aceasta ipoteza
- sa retinut o posbila violare a art 6 at cand inculpatul nu a fost prezent la procesul sa
penal, din motive independente de vointa sa, iar cererea sa de amanare pana la inlaturarea
cauzei ce a impus lipsa sa a fost respinsa
- rejudecarea unei pers cond in lipsa este, de regula, obligatorie
-in lipsa unei citatii oficiale, care sa fi ajuns la cunostinta sa, nu se poate considera ca
reclamantul a consimtit implicit sa lipseasca de la propriul proces
60

- inculpatul trebuie sa fi renuntat, printr-una ct lipsit de echivoc, la dreptul sau e a fi prezent la

propriul proces. Aceasta presup si conditia fundamentala a el sa fi fost incunostintat printrnotificare oficiala si persoanala de acuzarea care i se aduce
-pt ca art 6 sa fie respectat este absolut necesar ca actul prin care reclamantul renunta la dr
de a fi prezent la procs sa nu fie unul echivoc.
- simpla tacere a inculpatului nu poate fi interpretata ca o renuntare a acestuia la dr sau
- prezenta inculpatului la propriul proces este unul dintre elementele esentiale ale
echitabilitatii procedurii
-statele pot trimite in jduecata persoane, in lipsa acestora, doar in masura in care ele renunta
fara echivoc , dupa ce au fost legal citate, al dr lor
- daca se pronunta o hot de cond fara respectarea acstor conditii, Curtea obliga statele sa
asigure acestora redeschiderea procedurii
- Curtea stabileste, ca si regula, obliativitatea rejudecarii unei pers cond in contumacie
8.Alte aspecte ale egalitatii armelor
-egalitata armelor e verifica in functie de circumstantele speciale ale fiecarei cauze
-Curtea a constata o violare a art 6 intr- o speta,unde, in cursul judecarii unei cauze civile,
legiuit gresc a emis o lege de aplicare imediata care, desi nu mentiona explicit, viza fara urma
de indoiala un litigiu pendinte
-at cand nu sa putut proba un interes particular al statului fata de un litigiu anume, inst de la
Strasbourg a consdrat ca o interventie leislatia, care rastoarana solutiile instantei este
compatibila cu art 6

GARANTII SPECIALE IN MATERIE PENALA

A. Prezumtia de nevinoatie
=> orice pers acuzaa de comiterea unei infr este prezumata nevinvoata pana cand viovatia
sa a fost stabilita legal
- ea se aplcia tuturor acuzatiilor in materie penala, indif de calificarea interna a faptei
- consecintele prezumtiei d nevinovatie :
sarcina probei apartine acuzarii, iar dubiul profita acuzatului.
- in unele state exista raspundere penala obiectiva, fara a considera ca aceasta aduce
atingere prezumtiei de nevin
nu se poate opune prezumtiilor de fapt a caror valoare este recunoscuta de
majoritatea statelor membre, cu conditia ca aceste prezumtii simple sa nu depaseasca un
caracter rezonabil
1.Dreptul la tacere si privilegiul contra autoincriminarii
-orice pers are dr de a tacea si de a nu fi oblgiata sa contribuie la propria sa incriminare
- Curtea a considerat ca se poate tine con de tacere in acele situatii care implica o explicatie
din partea celui acuzat
- dreptul al tacere si privilegiul contra autoincriminarii impun,
pe de-o parte, legiuitorului national sa nu sanctioneze refuzul de a coopera
pe de alta parte, permit judecatorului sa interpreteze tacerea ca admitere a vinovatiei
in anumite conditii

61

- sa decis ca at cand o proba este obtinuta in mod direct, ca urmare a uneid eclaratii luate in
conditii ilegale, utilizarea acestei probe este ilicita. In schimb daca proba este obtinuta
precand de la o informatie ce decurge din declaratia luata cu incalcarea privilegiului, proba
subsecventa este admisibila
- nu doar declaratiile luate sub ameninarea unei psobile sanctiuni penale, civile/ procedurale
sunt acoperite de privilegiu
- privilegiul poate interveni si in alte situatii, clasificabile in 2 categ:
1.declaratiile obtinute prin mijloace frauduloase- ex: declaratiile obtinute de catre politie,
dupa ce ofiterii iau spsu acuzatului si avocatului sau, in mod mincinos,c a amprentele sale au
fost gasite pe o sticla. Judecatorii au considerat ca aceasta marturie este luata cu violarea dr
la tacere
2.declaratiile orferite involuntar
-sunt precizate 2 conditii pt ca marturisirea sa fie exclusa ca proba:
a)minciuna politiei sa fie importanta
b) inculpatul sa fie intr-o situatie vulnerabila aici itnra declaratiile oferit epolitiei fara ca
cel in cauza sa cunoasca acest fapt
- sunt acoperite de privilegiu doar acele declaratii facute in fata unei autoritati, la cererea
acesteia, indif insa de contextul in care declaratiile au fost smulse suspectului
- sunt scoase de sub acoperirea privilegiului acele informatii care exista independent de
vointa inculpatului, dar care nu se pot obtine decat cu acordul acestuia / prin constrangere
- acest drept se aplica si pers interogate in calitate de martor
-Curtea a facut distinctie intre obligatia de a presta juramantul si cea de a raspunde la
intrebari:
-> daca obligatia de a presta un juramant este justificata de necesitatea garantarii
sinceritatii raspunsurilor si nu poate fi refuzata, cealalta obligatie poate fi refuzata in temeiul
dr la tacere
- orice pers interogata ca martor are dr la tacere,daca raspunsul poate conduce la
conscinte de natura penala impotriva sa
- martorului ii este permis, in temeiul privileiului sau, sa nu raspunda, insa nu ii este
permis sa minta

2.Prezumtia de nevinovatie in cazul lipsei unei hot de cond

- chestiunea are la baza situatia cheltuielilor de judecata si a altor paube materiale produse
celui acuzat cu ocazia producerii
- nu exista o violare a prezumtiei de nevinovatie in situatia in care o pes este obligata sa
plateasca cheltuielile de judecata, cu ocazia unei proceduri care sa itrerupt deoarece pedepsa
care s-ar fi putut pronunta, era insignifianta
- ex: constituie o atingere grava adusa prezumtiei de nevinovatie at cand inst nationala a
respins cererea de despagubire pt detentia provizorie a unui inculpat achitat, pe motiv ca
erau mai mult eindicii de vinovatie decat nevinovatie
3.Atitudinea fata de persoana necondamnata penal
- prezumtia de nevinovatie apasa si asupra altor pers sau organe decat cele judecatoresti
- prezumtia de nevinov nu se adreseaza numai judecatorului, ci tuturor organelor de stat, cu
anumite limitari in ceea ce priveste activitatea de acuzator a Ministerului Public
- aceste autoritati, in special cele care se ocupa cu acnhetele penale, treb sa se dovedeasca
foarte prudente cu privire la declaratiile publice relative la cauze aflate in cercetate, cu scopul
de a feri persoanele implicate de a fi socotite culpabile inainte de judecarea lor
62

- aceasa obligatia nu implica insa faptul ca autoritatile sa se abtina de a informa publicul cu

privire la anchetele penale in curs, dar treb sa foloseasca formulari din care sa nu rezulte
vinovatia pers anchetate
- Statul poate fi tras la raspudnere in fata Curtii in special at cand campania de presa a fost
provocata de catre unul dintre agentii sai
B. Dreptul de a fi informat asupra acuzarii
- orice pers are dr de a fi informata, inc el mai scurt timp, intr-o limba pe care o cunoaste si
intr-o maniera detailata, cu privire la natura si cauza acuzatiei indreptate impotriva sa, cu
scopuld e a asigura respectarea cat mai riguroasa a egalitatii armelor
-cel putin notificarea faptului ca este acuzat trebuie sa fie facuta
- Conventia nu impune o anumita forma inc are pers inculpata sa fie informata cu privire la
acuzatia indreptata impotriva sa
- statul nu are obligatia ca o noua incadrare a faptei sa ii fie formulata intr-un act oficial
reclamantului, cattimp acesta putea sa prevada posibilitatea de a fi ond si pt cealalta fapta
- informarea acuzatului treb sa se faca in cel mai scurt timp
- este o OBLIGATIE POZITIVA
-e suficienta informarea exacta a reclamantului la data arestarii sale, chiar daca ancheta
penala a inceput mai devreme
- informarea inculp treb facuta intr-o limba pe care o intelege, insa sa decis ca art 6 e
respectat si at cand documentele sunt comunicate intr-o limba pe care o intelege avocatul
inculpatului
- obligatia de inf are ca obiect atat natura, adica faptele materiale care i se reproseaza, cat si
cauza acuzarii adica incadrarea juridica a faptei
-punctul de la care statul are obligatia informarii imediate a inculp este acela de la care exista
o acuzatie oficiala impotriva pers in cauza
- exigenta ca informarea celui acuzat sa fie detailata treb privita in mod rezonabil, statul
nefiind obligat sa ii precizze inculp absolut toate elementele de drept care sunt aplicabile
cauzei sale,ideea estentiala find aceea ca acesta sa poata sa isi pregateasca eficient
apararea, in baza informatiilor primite
Ex: exista o violare at cand o pers e cond pt 2 infr, iar actuld e acuzare nu mentiona
decat na dintre ele, iar jud nu a indicat in nici un moment faptul ca pers in cauza treb sa isi
formuleze apararea si pt o alta fapta
C. Dreptul de a dispune de timpul si facilitatile necesare apararii
- orice acuzat are dr sa dispuna de timpul si facilitatile necesare pt a-si pregati apararea
- timpul necesar pregatirii apararii se apreciaza in concreto, tinand cont de complexiatea
procedurii si a faptelor imputate celui acuzat
- intervalele de timp cuprinse intre termenele de jduecata fac parte din timpul necesar
pregatirii apararii
- un termen de o luna intre acestea este suficient indiferent cat de complexa ar fi cauza
- in timpul lasat pt aparare, se tine cont nu numai de complexitatea cauzei, ci si de timpul pe
care il are la dispozitie avocatul apararii,mai ales daca acsta e numit din oficiu
- reclam nu se poate plange de faptul ca ia lipsit timpul necesar pregatirii apararii cat timp
acesta a fost in culpa intrucat nu sa informat la grefa inst cu privire la data audientei
- faciliatile necesare pt pregatirea apararii impune ca un inculpat, in cadrl unei proceduri
penale, sa aiba cunostinta de toate elementele dosarului, pt a-si putea pregati apararea in
conditii de echitabilitate.
- facilitatile necesare pt pregatirea apararii includ dr acuzatului de a comunica liber cu
avocatul sau

63

- dr acuzatuluid e a comunica intre 4 ochi cu avocatul sau reprez o garantie fundamentala a

respectarii dreptului la un proces echitabil
- sa apreciat ca izolarea completa a detinutului nu e incomp cu onventia, atata timp cat
acesta a putut comunica prin orespondenta cu aparatorul pe o perioada de mai multe sapt
cat a durat izolarea sa
- facilitatile necesare pregatirii apararii impun accesul la dosarul cauzei- de catre acuzat sau
de catre avocat
- acest dr NU exclude insa principiul caracterului secret al urmaririi
- e inadmisibila situatia in care anumite acte din dosar sunt tinute secrete fata de aparare, in
numele interesului public, at cand decizia de disimilare a probelor respective este luata de
catre acuzare
- acest dr nu e unul absolut, insa exceptiile treb sa fie absolut justificte
- intre facilitatile neceesare apararii intra si dr ca sedintele de jud sa nu se prelungeasca
excesiv sau sa nu se desf in timpul noptii
- este primordial ca, nu doar inculpatii, ci si aparatorii lor s apoata urmari dezbaterile, sa rasp
la probl ridicate, fara a fi aectati de o stare de oboseala excesiva
D. Dreptul la asistenta juridica
-art 6 instituie dr oricarui acuzat de a se apara el insusi sau de a fi asistat de un aparator ales,
iar daca nu dispune de mijloacele necesare remunerarii unui aparator, sa ii fie numit un
avocat din oficiu
- dr este unul dintre aspectele fundamentale ale unui proces echitabil
- asistenta juridica se impune si in faza de urmarire
- asistenta juridcia exista, in materie penala, inca de la stadiul anchetei preliminare efectuate
de politie
- dr la asistenta juridica exista si at cand inculpatul nu participa voluntar la audienta
- contine 3 drepturi ale acuzatului:
1. de a se apara singur
2. de a-si alege un aparator
3. de a primi unul din oficiu
- optiunea intre cele 3 alternative ii apartine acuzatului
- dr NU poate fi limitat doar la numite aspecte, fiind un DREPT ABOSLUT
-curtea admite optiunea intre a se apara singur sau prin intermediul unui avocat care
apartine acuzatului, astfel icnat at cand acesta doreste sa se apere singur, iar statul ii impune
desemnarea unui avocat, statul ae obligatia pozitiva de a asigura pers pozib de a se apara si
singur, independent de activitatea depusa de avocat in contul sau
- in circumst exceptionale sa admis dr statelor de a restrange dreptul acuzatului de a-si alege
aparatorul
- statele nu pot sa oblige o pers acuzata penal sa aleaga un anumit aparator sau sa inlature
un avocat dintr-o cauza penala
- o pers poate sa isi aleaga liber avocatul, iar raporturile dintre cei 2 sunt de drept privat,
statele nu raspund pt culpa acestuia
- acuzatul nu e tinut sa palteasca avocatul din oficiu
- textul susbtituie obligatia statului la 2 conditii:
1.avocatul sa nu aiba mijloace materiale pt angajarea unui avocat
2.existenta unui aparator sa fie impusa de interesele realizarii justitiei
- daca ambele conditii sunt reunite, statul treb sa numeasca un aparator din oficiu fara
insa a avea obligatia de consulta acuzatul inainte de numire
- criteriile dupa care se detrmina necesitatea unui aparator sunt:
compelxitatea cauzei
gravitatea cauzei
64

aptitudinea acuzatului de a se apara singur

- Curta a considerat ca interesele justitiei impun numirea unui avocat din oficiu, pt o infr care
consta in neplata cu rea-credinta a impozitelor, posibil sanctionata cu inchisoare
- obligatia sttului nu inceteaza odata cu numirea avocatului din oficiu, avand obligatia de a
asigura asistenta juridica a persoanei => aceasta oblig nu e repectata pt motive evidente, at
cand statul numest eun avocat din oficiu diferit pt fiecare termen de judecata
E. Dreptul de a convoca si interoga martorii
-art 6 consacra dr oricarui acuat de a interoga martorii acuzarii, de a obtine convocarea si
interogarea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si cei ai acuzarii
- NU este un dret absolut, el neputand sa confere nculpatului dr de a convoca orice martor,
jud national avand o marja larga de apreciere a oportunitatii si utilitatii probei
- organelor de la Strasbourg le revine competenta de a analiza doar acele situatii in care
refuzul de a cita un martor al apararii a fost abuziv sau arbitrar, situatii care se probeaza prin
obligatia de motivare a deciziei de respingere a probei testimoniale
- Curea impune OBLIGATIA POZITIVA a staelor de a asigura audierea publica a unor martori,
audiati in faza de urmarire penala, daca decizia de cond s bazeaza pe informatii oferite de
acestia
- totusi, chiar daca martorii esentiali ai acuzarii au fost audiati printr-o comisie rogatorie, iar
inculp a putut sa le adreseze intrebari, Curtea a considerat ca statul si-a indepl oblig
- acest dr a fost interpretat extensiv in sensul ca se aplica si cu privie la audierea si citarea
expertilor si a partii civile
- caracterul echitabil al procedurii, cu privire la elementele de proba rezida in fiabilitatea si
credibilitatea declaratiilor facute de martori
- cu privire la martorii acuzarii, dr de a-i interoga presup si dr de a fi confruntat cu acestia
Ex: sa decis ca o cond bazata doar pe declaratiile a 2 martori facute in fata politiei fara
ca inculp sa fie confruntat cu acestia se analizeaza ca o violare a art 6 alin 3 lit c)
- insa dr de a fi confruntat cu martorii acuzarii NU este unul absolut, fiind suscptibil de
limitari in circumst exceptionale
- cand din motive obiective/ subiective, martorul nu se poate prezenta in fata inst, Curtea a
precizat ca inst nationala poate lua calcul de declaratiile martorilor date in faza de urmarire,
cu conditia ca inculp sa poata contesta, in mod real, marturia si sa-l poata interoga pe martor,
indif cand si in ce conditii
-pt ca utilizarea unor martori anonimi sa fie licita, statul treb sa isi organizeze sisemul
judiciar astfel incat, daca nu acuzatul,, macar avocatul acestuia si jud sa poata pune la
indoiala marturia acestora
- Conventia nu poate sa interzia utilizarea, in cadrul urmaririi penale a informatorilor oculti
-concluia ramane valabila si in sit in care martorul se prezinta in instanta, insa are identitatea
secreta, chipul acoperit, iar vocea ii este distorsionata, prin mijloace electronice
- in legatura cu infr provocate de agenti ai statului:
infractiunea provocata este acea fapta care nu ar fi avut loc fara participarea unui
agent al statului, ce actioneaza cu ideea de a implica o pers intr-o activitate infractionala, pt a
o putea ulterior acuza penal. Aceasta exista doar at cand, fara implicarea agentului statului,
pers in cauza nu ar fi comis infr
-o astel de urm penala nu este echitabila pt ca :
-> rolul agentilor statului nu este acea de a determina/ ajuta la comiterea unei
infr, ci acela de aimpiedica comiterea unor fapte penale
->o astfel de procedura este complet inechitabila si violeaza grav prezumtia de
nevinovatie a pers

65

-> determinand comiterea unei fapte, statul poate sa actioneze de o maniera

arbitrara impotriva unei pers care nu ar fi comis nicio infr
- nu treb inteles insa ca art 6 ar interzice activitatea agentilor sub acoperire
- daca agentul sub acoperire asista la o infr / participa la ea fara a o fi determinat, nuexista
nicio problema sub aspectul art 6. Insa at cand agentul statului este cel care determina
comiterea unei fapte care, fara el, nu s-ar fi comis, art 6 interzice cond penala
- notiunea de agent al statului nu include doar pers angaate ale srviciilor de politie, ci orice
pers, indif de calitatea sa, care actioneaza sub controlul statului.
- poate avea astfel de calitate de agent al statului si o pers particulara, daca aceasta
actioneaza la indicatiile puterii executive cu titlu ocazional
Ex: cand un agent al statului se margineste sa comunice unei pers disponibilitatea de a-i
vinde droguri, fapta nu este provocata, intrucat nu exista nicio fortare a pers in a cumpara
drogurile respective. In schimb, daca u agent roaga o pers, care nu era cunoscuta drept
traficant, sa mearga intr-un loc determinat la o pers nominalizata si sa ii aduca o doza de
heroina de acolo, infr este una provocata iar o cond penala este inechitabila
F.
Dreptul la un interpret
- orice acuzat ar dr de a fi asistat gratuit de catre un interpret, daca nu cunoaste sau nu
vorbeste limba in care se desfasoara audienta
- aceasta regula a fost impusa de necesitatea de a impiedica orice inegalitate intre un acuzat
care nu cunoaste limba utilizata si un acuzat care o cunoaste
-profu -> necesitatea asigurairi unui interpret pt acuzatul care nu cunoaste limba procedurii,
treb raportata la egalitatea armelor si la dr la aparare
- acest text se aplica doar pers acuzate de comiterea unei infr, NU si victimei infr ori altor
parti din proces
- acest dr apartine celuia cuzat in totate fazele procesului penal, inclusiv in faza de urmarire
penala
- pt realizarea unor acte de urmarire penala, precum audierea inculp, prezenta unui interpret
nu este doar o obligatie a statului, ci si o necesitate
- au dr la un interpret inculpatii care nu inteleg sau nu vorbesc limba in care se dessf
procedura
- se admite si pt acuzatiisurzi sau muti
- conditia de baza pt aplicarea acestui text este ca cel acuzat sa nu cunoasca limba procesului
sau chiar daca o cunoaste pasiv, sa nu o vorbeasca
- in aprecieea gradului de cunoastere a limbii proedurii de catre cel acuzat inst pot tine cont
de mai multe elemente, intre care cele relevante sunt nationalitatea,c etatenia si locul
de rezidenta al pers in cauza
- acest dr NU poate fi negat de faptul ca avocatul celui acuzat cunoaste si vb limba in cauza
-dr implica obligatia statului de a asigura celui acuzat intelegerea procedurii indreptate
impotriva sa
- pt a fi reaizat scopul art 6 trebuie ca celui acuzat sa ii fie tradusa nu doar faza orala a
procedurii, ci si actele procedurii impotriva sa
- asistenta gratuita a interpretului acopera doar raporturile intre acuzat si jduecator, iar nu si
cele intre cel acuzat si aparatorul sau => solutie criticabila deoarece se poate aduce
atingere dr efectiv la aparare. Dr la aparare poate fi compormis
-dr la interpret se acorda de catre autoritatile judiciare la cererea inculpatului, insa interpretul
poate fi acorda de catre inst si din oficiu, chiar in lipsa unei cereri exprese din partea inulp
- dr la interpret implica gratuitatea acestuia, indif de solutia procesuala
- dr la interpret trebuie sa fie concret si efectiv => statul are OBLIGATIA POZITIVA de a
desemna si a plati interpretul si obligatia de a verifica calitatea traducerii asigurate
66

ART. 7 NICIO PEDEAPSA FARA LEGE

1.
Nimeni nu poate fi cond pt o actiune sau o omisiune care, in mom in care a fost sav , nu
constituia o infr, potrivit dr national sau international. De asemenea, nu se poate aplica o
ped mai severa decat aceea care era aplciabila in mom sav infr.
2.
Prezentul art nu va aduce atingere judecarii si pedepsirii unei per vinovate de o actiune
sau de o omisiune car,e in mom sav sale, era considerata infr potrivit principiilor generale
de drept recunoscute de natiunile civilizate.
Generalitati
Principiul legalitatii are un CARACTER ABSOLUT
-este o conditie sine qua non a exitentei unei societati democratice
- este una dintre garantiile esentiale ale dr la libertate si la securitate juridica
- impune ca infr si ped sa fie stabilite doar prin lege
- e justificat prin faptul ca valorile sociale protejate de catre dr penal nu pot fi
determinate ecat de reprezentantii corpului social din care emana, constituind o piedica in
calea arbitrariului
Domeniul de aplicabilitate
-este aplica doar in materie PENALA
- art 7 se aplica doar acelor sanct care sunt pedepse in sensul prorpiu al termenului,
excluzand alte masuri care se iau in materie penala, precum liberarea conditionata sau acele
sant cu caracter civil
-art 7 este aplicabil doar at cand procesul penal conduce la o hot de cond
-din simpla derulare a unui proces penal in cadrul caruia se discuta drespre sanctionarea
penala a unei pers pe baza unei legi retroactive ori pe baza de analogie decurge o atingere
serioasa a princip securitatii juridice
-zona de incidenta a acestui art 7 nu se suprapune perfect peste cea a materiei penale la care
face referire art 6
-art 7 ar treb sa fie aplciabil macar pt arestarea preventiva
- e criticabil faptul ca arestarea pe baza unei norme retroactive nu constituie o violare a art 7
din cauza lipsei de competenta materiala a Curtii, insa o astfel de ipoteza este oricum o
violare a art 5 din Conventie
Continutul principiului legalitatii
- impune obligatii atat:
1. in sarcina legiuitorului care trebuie sa adopte legea
2.cat si in a puterii jduecatoresti care nu treb sa o aplice dincolo de continutul acesteia
- princip este privit ca un drept fundamental al persoanei
- nu exista nicio iolare a princip at cand aplicarea retroactiva a legii penale/ analogia in
aplicarea acesteia creaza pers in cauza o situatie mai favorabila
- princip legalitatii are o valoare constitutionala => astfel incat orice norma juridica care
vine in contradictie cu el este o norma neconstit
Notiunea de LEGE
- in raport cu aspectul formal al notiunii de lege => aceasta corespunde celui utilizat in alte
texte ale Conventiei si inglobeaza atat dr de origine legislativa, cat si dr de origine
jurisprudentiala
- unul din obiectivele Curtii e acela de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a
dispozitiilor Conventiei
67

- in formarea unei legi nu participa doar puterea legislativa, ci sunt implicate atat organeale
puterii executive, cat si cele legislative
dpdv formal, prin lege in sensul art 7 se intelege nu doar legea in sensul strict al
termenului ci dreptul aplicabil intr-o situatie data, incluzand dr creat pe cale jurisprudentiala
- legea este textul in vigoare, astfel cum a fost interpretat de catre inst competente
- in notiunea formala de lege intra s cutuma internationala precum si celelalte izvoare
de dr international
dpdv material pt a exista o lege nu e suficienta existenta formala a acesteia, ci norma
juridica treb sa indepl 2 conditii materiale suplimentare: accesibilitatea si previzibilitatea
1.Accesibilitatea orice pers treb sa dispuna de informatii suficiente cu privire la
normele juridice aplicabile unei situatii date
- orice pers treb sa poata acea acces la textul legii aplicabile pt ca norma juridica sa poata
produce efecte fata de aceasta
- se realizeaza prin publicarea normelor juridice in jurnalul oficial/ in alte publicatii accesibile
oricui
-notiunea de lege inglobeaza si jurisprudenta si aceasta treb sa indepl cond accesibilitatii
- pt ca exigenta accesiblitatii sa fie realizata, treb ca jurisprudenta respectiva sa indepl niste
conditii:
1. sa fie legata de o norma juridica dintr-o lege emisa de organul legislativ
2. sa fie constanta si unanima
3. sa fie abundenta
4. sa fie publicata indif de modalitatea de publicare aleasa
- doar in aceste cond hot jud pot trece ca fiind acesibile, astfel incat sa poata fi
considerate ca lege
2.Previzibilitatea-implica formularea acesteia in astfel de termeni si conditii incat orice
pers sa ii poata anticipa efectele => legea sa fie eleborata in termeni suficient de clarri si
precisi pt ca situatiile in care se va aplica si consecintele pe care le va produce aplicarrea sa
fie previzibile
- gradul de previzibilitate treb apreciat in lumina experientei juridice ordinare
-previz se apreciaza pornind de la experienta juridica comuna => e fieresc pt ca legea se
adreseaza tuturor pers, nu doar celor care au pregatire juridica superioara
- legea include atat legea emisa de Parlament cat si jurisprudenta, cu conditia ca norma
juridica astfel formata sa fie accesiila si previzibila
- oliatiile concrete ale statelor se det pelcand dela aceste coordonate si vizeaza ncesitatea
respectarii a 4 imeprative: lex certa, lex pravia, lex sticta si lex scripta.
Lex scripta
- principiul legalitatii impune o limitare a izvoarelor de drept penal
-Curtea admite ca si izvoae de drept doar legea si hot jud, cu precizarea ca acestea din urma
pot avea, in principiu, doar rolul de a interpreta legea
- sunt izvore de drept urm categ de acte:
1.Constituia si legile emise de Parlament
2.Tratatele internationale
tratatele directe = produc efecte dircte in dr intern, stabilind dr si obligatii in sarcina pers
tratatele indirece = sunt cele care impun statului adoptarea unei legi care sa produca
efecte directe asupra pers
- doar tratatele ratificate de statul Ro pot fi legi de incriminare
3.Hotararile judecatoresti
- unele hot jud sunt izvoare de dr penal
- deciziile CC prin care se constata neconstit unei lei sau ordonante => sunt izvoare de drept
68

- deciziile pronuntate de inst suprema cu privire la recursurile in interesul legii => sunt
izvoare de drept
- acestea sunt obligatorii, sunt publciate in MO, determina cu exactitate modul de
aplicare al normei penale
- joaca rolul nei jurisprudente constante si unanime
- si deciziile ICCJ si RIL => sunt izvoare de drept penal
4.Actele puterii executive
- practica ordonantelor de urgenta este, in principiu, compatibila cu principiul legalitatii
5.Cutuma
- in dr Ro pot constitui izvor al unei incriminari doar legea organica si OUG pana la mom
aprobarii sale
- restul izvoarelor de drept nu sunt niciodata sursa a unor incriminari
Lex certa
- presup obligatia statelor de a adopta norme de incrim enuntate in termeni suficient de clari
pt a li se asigura previzibilitatea
Lex stricta
- pe langa faptul ca legile penale treb sa fie clare, ele trebuie si sa fie interpretate in sens
strict
- jud nu poate sanct o fapta decat daca se incadreaza intr-un text de lege . Acesta nu paote
aplica decat ped prev de lege pt acea fapta.
- dr penal functioneaza dupa regula interpretarii stricte a legii
- jud penal dispune de o marja de apreciere extrem de restransa
- art 7 interzice falasa interpretare, adica extinderea domeniului de aplicabilitate al normei
- lex stricta interzice analogia in defavoarea inculpatului
-dr penal Ro cunoaste cel putin 2 ipoteze in care se pracica analogia in mallum:
1.sanctionarea infr comisive prin omisiune
2.sanct ca acte de executare a acelor acte care nu sunt prev expres in lege, insa se afla
in imediata apropiere a celor prevazute formal in lege si indica intentia de a comite o infr
- princip legalitatii nu interzice sanctionarea unor fapte neprevazute expres in lege, care ar
treb sa fie infr,existand o perceptie clara a populatiei cu privire la acst aspect
- art 7 nu poate sa protejeze o practica ce contravine flagrant dr la viaa al pers, consacrat prin
art 2, in ciuda aparentei sale legalitati
Lex praevia
-vizeaza interdictia aplicarii retroacive a legii de icnriminare
- art 7 interzice si aplicarea ultraactiv a unei legi de incriminare daca fapta a fost intre timp
dezincriminata
- statele sunt libere sa isi stabileasca politica penala si sa aduca modificari legislatiei
aplciabile
Clauza justificativa din art 7 alin 2
Prezentul art nu va aduce atingere judecarii si pedepsirii unei per vinovate de o actiune sau
de o omisiune car,e in mom sav sale, era considerata infr potrivit principiilor generale de
drept recunoscute de natiunile civilizate.
-acest art NU poate aduce atingere condamnarii / sancionarii ueni eprs responsabile pt o A/I
ar, la mom comiterii sale, era infractiune
-aceasta clauz NU ofera psoibilitatea de a pronunta cond pt fapte ce au constat in simple acte
de razboi in perioada celui de-al doilea razboi mondial. Cond retroactiva a acestor pers este
interzisa de art 7.
69

ART. 8. DREPTUL LA RESPECTAREA VIETII PRIVATE SI DE FAMILIE

1.
Orice pers are dr la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a
corespondentei sale
2.
Nu e admis amestecul ueni autoritati publice in exercitarea acestui dr decat in masur ain
care acest amenstec este prevazut de lege si daca constituie o masura care, intr-o
societate democratica, este necesara pt securitatea nationala, siguranta publica,
bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirii faptelor penale, protejarea
sanatatii sau a moralei, ori protejarea dr si libertatilor altora.
Introducere
-art 8 este al doilea text intr-o ierarhie a aplicarii prevederilor Conventiei de catre inst de la
Strasbourg
- art 8 beneficeaza de o aplicare pe orizontala => el creeaza drepturi si oblig nu doar in
raporturile unei pers de drept privat cu statul ori autoritatile publice, ci si inr aporturile intre
pers de drept privat
- statul are oblig de a interveni in raporturile intre pers de drept privat pt a garanta
respectarea prevederilor art
- in lipsa unei interventii statele pot fi cond
- interesele protejate prin art 8 sunt o LIBERTATE a persoanei => acestea pot renunta
in mod valabil la exercitiul dr recunoscute, fiind itluar al unor dr disponibile
- de preederile art 8 beneficeaza doar o pers fizica
- prin exceptie, Curtea a admisa ca de dr la respectarea inviolabilitatii domiciliului
beneficeaza si o pers juridica, in raport de interesul pers fizice ce o compun
-protectia oferita de art 8 inceteaza odata cu decesul persoanei
- art 8 garanteaza dr la intimitate oricarei pers fizice de la mom nasterii acesteia si pana la
decesul sau , cu exceptia situatiei in care pers renunta valabil al intimitatea sa
Domeniul de aplicabilitate
- textul face referire la 4 notiuni viata privata, viata familiala, domiciliu si coresporndenta
- art 8 garanteaza in general dreptul de a fi lasat in pace, sub toate aspectele
A. Notiunea de viata privata
-pt a se vedea e poate fi inclus in aceasta notiune, treb determinate elementele vietii private
ale unei pers, si apoi treb realizata distinctia intre viata privata si cea publica a unei pers, dat
fiind ca art 8 nu ofera protectie decat vietii private, nu si celei publice
I. Elementele vietii private
-viata privata inglobeaza 2 aspecte: 1. Dr unei pers de a trai dupa cum doreste, la adapost de
priviri indiscrete
2.dr unei pers de a-si dezvolta relatii cu semenii sai
- are 2 elemente principale viata privata persoanala, inclde 2 aspecte : a)
comportamentul persoanei
b)anonimatul persoanei
viata privata sociala acea parte a vietii private a unei pers ce se desf dincolo de cadrul
familei sale
-dr la viata privata poate suferi limitari, cu conditia ca acestea sa fie proporionale cu scopul
vizat prin acea limitare.
- acele aspecte ale vietii individului ce se regasesc reglem prin ale dispozitii ale Conventiei nu
intra sub incidenta art 8 ex: caracterul scret al unei conversatii este una din garantiile

70

oferite prin dr la intimitate,insa sanctionarea eventuala a unei afirmatii intra sub incidenta
libertatii de exprimare
1.Viata privata personala
-include aspectele intime ale unei eprs ce tin de personalitatea sa si care sunt desfasurate fie
intr-o intimitate absoluta, fie in cadrul unui cerc intim restrans
- in aceasta categ intra dr unei pers la integritate fizica
- integritatea fizia e protejata prin disp art 3 din Conventie, astfel incat art 8 e aplicabil at
cand exista o atingere adusa integritatii fizic a unei eprs care nu este insa suficient de grava
pt a indepl conditia minimului de gravitate pe care o impune art 3
- art 8 are un caracter subsidiar fata de art 3
- art 8 e aplicabil at cand pers a fost supusa unor abuzuri de natura sexuaal ori
fizica
-art 8 e aplicabil at cand o pers este afectata psihic de anumite aspecte
- art 8 e aplicabil at cand legislatia nu ii permite unei femei sa realizeze un avort
terapeutic, desi pastrarea sarcinii prezinta un epricol imens pt vederea femeii care risca sa
ramana oarba
-acest dr mai implica dr la secretul acesteia sau, dreptul de a trai la adapost de priviri
indiscrete
- art 8 se aplica at cadn viata unei pers este suprav, at cand autoritatile penitenciare
instaleaza camere video in celule, cand autoritatile suprav permanent locuinta unei pers, sau
inregistreaza prin mijloace video comportamentul unei pers pe strada
- de asemenea publicarea unor fotografii sau publicarea unor informatii pivind trecutul
acesteia, sau situatia sa financiara, indif daca aceste informatii sunt corecte / nu ori daca sunt
accesibile oricui sau nu
- pt a intra sub incidenta art 8 actele ce lezeaza secretul si anonimatul vietii ueni pers nu treb
neaparat sa fie comunicate, ci e suficient sa fie arhivate
-in schimb, at cand se colecteaza date ce anu au nicio legatura cu vreo persoana anume, care
apare doar incidental in datele adunate, art 8 NU e aplciabil ( ex: surprav video din banci)
-dr la viata privata include protectia anonimatului unor aspecte ale vietii ueni pers, insa
NU include protejarea repuatiei profesionale ori sociale a acesteia
- profu => Nu e in intregime de acord pt ca imaginea publia a unei eprs, in societatea
actuala, e unul dintre aspectele definitorii ale fiinei umane
- de asemenea, dreptul la identitate e unul din aspectele ce tin de viata privata a unei pers
-art 8 e aplicabil at cand se releva adrsa unei pers, at cand o pers abandonata la nastere
solciita informatii cu privire la parintii biologici, ori at cand o pers sufera o schimbare nedorita
a numelui sau
- intra si libertatea sexuala a pers
-art 8 e aplicabil at cand o pers realizeaza o operatie chirugicala si hormonala de
schimbare de sex sau at cand o pers sufera sanct pt un comportament social anormal
(homosexual sau cel sado-masochist)
- tine de dr la viaa privata confidentialitatea starii de sanatare a pers si dreptul
acsteia de a dispune de coprul sau dupa cum doreste
- ex: art e aplicabil at cand o pers isi vede relevata fara consimtamantul sau, starea de
sanatate sau starea sa mentala
-desi ncii art 8, ncii Conventia nu garanteaza dr de a trai in anumite conditii ori un
anumit standard de viata art 8 intervine cand, din cauze exterioare, viata unei eprs este
serios afectata
Ex: at cand o pers e expulzata din tara in care traieste de mai multa vreme sau nu i se
permite sa se intoarca in acel stat
71

-desi Conventia este departe de a garanta dr la un mediu sanatos, art 8 devineincident at

cand, din cauza unor tulburari grave ale mediului, o pers sufera consecinte importante,
producandu-i-se un inconvenient important
- art 8 este aplicabil aproape de fiecare data cand o pers sufera anumite neplaceri ale vietii
sale cotidiene, cu conditia ca acestea sa aiba o anumita importanta. E incident cu privire la
aproape orice aspect al vietii coditiene a unei pers.
Ex: cand o pers e deranjata de faptul a statul permite fumantul in locurile publice, sau
cand o pers are nevoie de anumite emdicamente pt tratarea ueni maladii de care sufera, iar
statul refuza sa i le acorde
2.Viata privata sociala
-include dr ueni pers de a se dezvolta individual dupa cum doreste, si dr unei pers de a
stabili relatii cu semenii sai, fara oprelisti
- inst europeana respecta doar relatiile inter persoanle existenta, fara a include in notiunea
de viata privata si relatiile personale viitoare
-insta si activitatile profesionale sau comerciale ale unei pers
- art 8 e aplicabil at cand au fost interceptate convorbiri telefonice cu caracter
profesional ori cand o perchezitie domiciliara a vizat doar activitatea comerciala a pers
perchezitionate
- inscrierea ueni pers pe trabloul falitilor intra sub incidenta art 8
- art nu garanteaza prin sine dreptul de a exercita o anumita profesie, insa a considerat ca
interdictia de a pressta o anumita activitate compromite posibilitatea de a dezvolta relatii cu
lumea exterioara si are repercursiuni grave asupra respectarii vietii private => art 8 include
dr de a exercita o anumita activitate profesionala
Distinctia dintre viata privata si viata publica
un numit aspect iese din sfera privata si intra in sfera vietii publice a unei pers at cand
aceasta face public, in mod benevol, unui nr nedeterminat de pers, aspectul in cauza
-1.relevarea publica treb sa aiba loc benevol ( art 8 rmane aplicabil at cand scoaterea
unui aspet din viata privata a unei eprs nu se datoreasa vointei libere a aceseia, ci actiunii
unui tert ori naturii imprejurarii respective)
Ex: faptul ca o pers se italneste cu cinvea la un estaurant, fapt vizibil pt oricine trece prin
zona, ramane in sfera vietii sale private
-2.aspectul respectiv treb sa ajunga la cunostinta unui nr nedeterminat de pers ( art 8
protejeaza viata privata prin referire la un cerc intim care nu il include doar pe titularul valorii
sociale)
daca anumite acte pot trece din sfera pivata in cea publica, exista si un fenomen invers
- exista acte ce tin de viata publica a unei pers, are pot trece in sfera vietii
private odata cu trecerea timpului, in conditiile in care, dupa o perioada lunga de imp,
acte alta data publice ajung sa mai fie cunoscute doar de unc erc intim de persoane, intrand
astfel in viata privata a pers
- art 8 NU e aplicabil at cand o pers este supusa unui control de identitate
- art 8 nu e aplicabil at cand politia a strans intr-un dosar fotografii ale unei pers ce participa
la o manifestatie publica pe motiv ca participarea la o asltfel de manifestare constituie o
manifestare publica, nu privata
Notiunea de viata familiala
- toate dr la care face referire art 8 sunt dr ce pot suferi limiari legitime din partea statelor,
daca sunt indepl anumite conditii : 1. Proportionalitatea. Limitarile ce pot fi aduse vietii de

72

familie pot fi impuse in conditii mult mai stricte decat limitarile ce pot fi impuse in conditii
mult mai stricte decat limitarile ce pot fi aduse unor raporturi cu terti
- icidenta dr la viata familiala poate fi determinata daca precam de la 2 coordonate :
ersoanele ce pot invoca aces dr si continutul vietii familiale
1.Relatiile ce pot constitui viata familiala
exista viata familiala in cadrul unui cuplu casatorit, insa inst europenaa analizeaza at
cand este cazul efectivitatea mariajului, nefiind exclus sa decida la un moment dat lipsa unei
vieti de familie intre pers casatorite dar lipsite de atributele concrete ale unei vieti de familie
- in cazul pers casatorite exita o prezumtie de viata familiala
- in cazul concubinilor prezumtia exista in sens invers, - relatia acestora poate fi
considerata ca baza unei legaturi familiale doar inmasura in care se probeaza existenta unei
vieti comune permanente
- Curtea nu a recunoscut inca exisenta unei vieti familiale in cadrul cuplurilor
homosexuale
relatiile dintre parinti si copiii lor sunt, in principiu, intotdeauna un aspect l vietii
familiale
- dr la viata familiala apare la momentul nasterii copilui
- se poate considera ca viata familiala poate exista doar pe baza unei simple legaturi
juridice/ de sange, fara a fi necesar ca aceasta sa fie dublata de o viata comuna
- exista viata de familie indiferent daca legatura este doar una biologica sau doar una
juridica. Astfel intre un parinte si copilul sau exista viata familiala chiar daca copilul este
nasuct in afara casatoriei. O astfel de legatura familiala nu se pierde nici macar prin
adoptarea copilului ( nu poate fi inlaturata legatura biologica). O astfel de legatura nu se
pierde prin divortul parintilor si atribuirea copilului celuilalt parinte.
- pt a se putea admite existenta unei vieti de familie intre un parinte biologic si copilul
sau, treb ca faptul ca acea pers este parintele copilului sa fie o certitudine
- o relatie intre un copil si pers care il au in grija se poate stabili si pe baza unor elemente
juridice, fara a fi insotite de niciun element faptic => cum e cazul adoptiei. Curtea a decis ca
relatiile intre parintii adoptivi si copil sunt raporturi familiale, chiar daca cei 2 nu au locuit
niciodata impreuna
- toate aceste afirmatii vizeaza doar situatia legaturilor dintre parinti si copii lor minori,
intrucat ina ceasta situatie se poate prezuma existenta unei dependente materiale si
emotionale intre parinti si copii
- pe baza acestei dependente, care de multe ori se traduce printr-o coabitare
indelungata, organele instituite prin Conventie au admis existenta unei vieti familiale si intre
pers care nu au legatura de rudenie sangvina. Ex: o astfel de decizie sa luat at and un copil a
locuit cu al doilea sot al mamei sale timp de 8 ani, chiar daca acesta din urma nu avea nicio
legatura de sange cu minorul.
- notiunea de viata familiala nu se margineste la a proteja familiile create printr-un
mariaj, ci poate ingloba si alte relatii de facto
- pt a determina daca o relatie poate fi considerata familiala, treb luate in calcul mai
multe elemente:
1.durata coabitarii
2.existenta unor copii pe care sa ii aiba impreuna, indif de faptul daca au fot conceputi
pe cale artificiala / naturala
3. faptul ca acestia se manifesta ca o familie normala
2.Continutul vietii familiale
- desf vietii de familie presupune suma uriasa de acte si de comportamente
73

- art 8 NU protejeaza:
dr a 2 pers de a-si intemeia o familie prin casatorie, intrucat acesta e garantat prin art
12
nici dr sotilor la egalitate in exercitarea dr si obligatiilor conjugale, intrucat acesta e
obiect al protocolului 7
- acesta implica dr la o recunoastere juridica a relatiilor de familie
- art 8 e aplicabil at cand statul refuza sa recunoasca realitatea biologica a paternitatii
preferand sa utilizeze prezumtii juridice de partenitate
- art protejeaza desf vietii de familie prin posibilitatea pers sa creeze o familie de a trai
sau macar a se vedea cu ceilalti membri ai familiei. Ex art 8 e incident at and unul din
membrii familiei e expulzat sau nu i se permite sa revina in tara unde traieste familia sa.; at
cand dupa divort unul dintre parinti isi pierde dr parintesti ce ii sunt acordate exclusiv celuilalt
parinte; at and un detinut nu poate sa isi vada familia pe perioada detentiei sale, etc
- dr la viata familala acopera anumite dr de natura patrimoniala, cu conditia ca acestea sa
fie strans legate de relatiile de familie
- ex: ipoteze inc are un copil nu avea vocatie succesorala sa-si mosteneasca parintele,
cele care vizau plata unei pensii de intretinere, etc. Art 8 este aplicabil in raport de plata unei
alocatii pt copii considerand ca astel de sume acordate de atre stat au ca si scop incurajarea
familiei si facilitarea exercitarii vietii familiale in conditii normale. Cand plata acestor sume e
suspendata/ anulata, viata de familie sufera anumite repercursiuni impotriva carora este
protejata prinprevederile art 8
- art 8 NU garanteaza dr unei pers de a obtine desfacerea/ anularea casatoriei, intrucat un
astfel de dr nu are nici o legatura cu exercitarea dr ce rezulta din sentimentele e stau la baza
unei familii
Notiunea de domiciliu
-art 8 inclue si dr la respectarea inviolabilitatii domiciliului
- e fireasca acordarea unei protectii speciale inviolabilitatii domiciliiului intrucat acolo isi
dezvolta o pers cea mai mare parte a vietii sale private si de familie, dezvoltand astfel
legaturi sentimental puternie in raport de spatiul respectiv
- aceasta notiune include locuinta unei persoane
- prin locuinta se intelege si o rulota pe care o pers nomada o foloseste ca si locuinta.
Sau o casa de vacanta
- notiunea de domiciliu primeste o interpretare extensiva aceasta otiune poate sa includa
si resedinta secundara / casa de vacanta a unei pers
-dr la respectarea inviolabilitatii domicilului poate fi legat si de sediile profesioale ale unei
pers juridice insa in realitate protectia e acordata tot pers fizie, nu celei juridice
-insa art 8 NU este aplicabil cu privire la localul pers juridice inmasura in care nimei nu isi
desfasoara viata profesionala
-dr relative la un domiciliu pe care le protejeaza art 8 vizeaza caracterul secret al vietii
dinauntrul domiciliului, astfel incat orice act care scoate la lumina ceea ce se petrece in
spatele usilor unei locuinte/ orice act prin care aspecte aflate in interiorul acesteia ajung la
cunostinta altor pers, fara voia titularului lor, face incidente disp art 8
- dr din art 8 implica posibilitatea oricarei pers de a-si utiliza domiciliul. Art 8 devine
aplicabil ori de cate ori o pers e impiedicata sa intre in locuinta sa. De asemenea art 8 e
aplicabil si at cand o pers poate sa intre in locuinta sa, insa utilizarea acesteia e grav
perturbata de anumiti factori exteriori/ sau daca se dat distruerii acesteia.
- art 8 include dreptul la o locuinta.
Notiunea de corespondenta
74

-si dr la inviolabilitatea corespondentei este o aplicatie particulara a dr la viata privaa

implican protejarea expresa a secretului relatiilor personale ale unei pers
- art 8 rotejeaza orice corespondenta, nu doar cea care era considerata la acel moment
privata
-Curtea considera a aceasta dispozitie protejeaza esentialemente secretul gandirilor unei
pers, una dintre partile cele mai intime ale personalitatii sale
- prin corespondenta nu se intelege doar cea clasica, ci orice fel de comunicare intre 2 /
mai multe pers, realizata cu dorinta de a ramane privata
-aceasta dispozitie copera si corespondenta clasica pe hartie, sic ea realizata prin mijloace
tehnic e moderne ( posta electronica, pager)
-notiunea include comunicarea telefonica intre 2 pers
- art 8 vizeaza atat interdictia de a coresponda, cat si violarea secretului gandirilor unei pers
ce au fost exprimate inc adrul corespondentei sale cu un tert
- art 8 e aplicabil si at cand actul statului consta in obtinerea unei liste a convorbirilor
telefonice
Obligatiile statelor
-art 8 impune statelor 2 tipuri de oblligatii: negative si pozitive
oblig negative statele treb sa se abtina sa aduca orice fel de atingeri dr garantate prin
prevederile art 8
oblig pozitive statele treb sa ia toate masurile necesare si utile pt ca pers ce se afla sub
jurisdictia lor sa poata sa isi exercite dr prevazute in art 8
-dr prevazute prin art 8 pot fi limitate prin anumite masuri ale statelor
- OBLIGATIILE SUNT RELATIVE
-algorimt specific pt a determina existenta unei violari a art 8:
1.verifica daca exista vreo ingerinta a unei autoritati publice in exercitiul dr garantate
prin acest art
- daca nu exista nici o ingerinta, adica pers nu a suferit nici o atingere a dr sau, se va
constata ca plangerea nu este intemeiata
- daca ingerinta nu apatne unei autoritati publice, Curtea verifica daca statul parat si-a
respectat oblig pozitive
2.daca exist o ingerinta Curtea verifica in ce asura aceasta ingerinta este acoperita d
clauza justificativa prev in paragr 2 al ar 8, analizand pe rand, daca ingerinta statului indepl
cele 3 conditii cumulative sa fie prev de lege, sa vizeze uns cop legitim si sa fie necesara
intr-o societate democratica pt a fi legitima.
-daca oricare din aceste conditii nu e indepl, Curtea constata ca art 8 e violat
A> Obligatiile NEGATIVE ale statelor. Existenta unei ingerinte a autoritatilor
-statele au oblig de a se abtine de la comunicarea unor acte care sa aduca atingere dr ce
beneficeaza de protecie oferita prin prevederile art 8
- verificarea existentei unei ingerinte nu irdica probleme ex: cond penala pt comiterea
unor cte sexuale ptivate constituie o atingere a exercitiului dr la viata privata
-NU exista nicio ingerinta in exercitiul vreunuia dinte dr prev in art 8 at cand :
1.actul prejudiciabil a fost sav cu acordul valabil al pers protejate
2.a fost produs chiar de catre pers prejudiciata
3. cand dr protejate prina rt 8 nu sufera nici o atinere, nici macar potentiala,
pers protejate nefiind deloc afectate de actul statului
4.cand chiar daca pers sufera d un anumit prejudiciu, aceasta este consecinta absolut
normala a unei situatii date, de care pers era constienta. Ex : pers detinute e o limitare
fireasca si inerenta dr lor la viata familiala
5.at cand o pers trece printr-o zona supravegheata video, stiind acest lucru
75

- pt a discuta de aplicab art 8 e necesar ca ingerinta respectiva sa provina din

partea autoritatilor statului parat
- poate fi : o actiune a politiei ( perchezitie), o hot jud, ori o prevedere legala ce nu
permite exercitarea unui dr interat celor garantate in art 8
- facultatea oricarei pers de a-si conduce viata dua cum doreste include posib de a realiza
activitati ce pot fi periculoase t sanatatea/ pers sa, astfel incat sanctionarea pnala a unor
astfel de comportamene este o ingerinta in exercitiul dr la viata privata
- art 8 NU e aplciabil cand ingerinta este o urmare a unui act comis de catre o pers
de dr privat
- totusi, daca acel act privat este confirma printr-o hot jud/ un act amin ce refuza sa il
sanctioneze, ingerinta va fi considerata refuzul de a sactiona actul privat, iar art 8 va fi
aplicabil
-Curtea admite faptul ca ingerinta apartine autoritatilor si at cand actul care aduce atingere
unuia dintre interesele protejate prin prev art 8 a fost comis de o pers de dr privat, insa
acesta a avut la baza un act al autoritatilor publice => implicarea auritatilor nu treb sa
fievizibila, fiind suficient sa fie cert ca, in lipsa acesteia, sa nu fi existat actul privat prin care
sa aus atingere dr la viata privata si familiala
Ex:exista o ingerinta at an presa a publicat fragmente din discutiile private purtate la tel
purtate de o pers cercetata penal ale carei convorbiri au fost interceptate de organele de
ancheta.
- art 8 e aplciabil ori de cate ori ingerinta in dr garanate prina rt 8 apartine statului ori, desi
apartine unei pers de dr privat, are la baza un act al statului/ e confirmata ulterior de catre
stat
- art 8 NU poate fi aplicat prin ricoseu
B> Clauza justificativa
-dr garantate prin art 8 NU sunt absolute
- au caracter RELATIV si care suporta cele mai multe atingeri admisibile
- nu orie ingerinta a statului in exercitiul dr constituie o violare a art 8, ci doar acele ingerinte
care :
Nu sunt legitime, adica care nu respecta, cumulativ cele 3 conditii:
1.ingerinta statului sa fie prev de lege
2.ingerinta sa vizeze un scop legitim
3.ingerinta sa fie necesara intr-o societate democratica pt atingerea acelui
scop
- proba respectarii celor 3 conditii apartine statului parat
1. Legalitatea ingerintei
-prima conditia a legitimatii ingerintei saului este cea a legalitatii acesteia, fapt are presupune
ca masura sa aiba corespondent intr-o lege interna
-nu treb uitat ca notiunea de lege implica o dubla abordare: formala si materiala:
- dpdv formal legea include nu doar legea in sensul clasic al termnului, ci orice act juridic
care ceeaza, in mod licit, dr si oblig pt anumite pers
- dpdv material, este considerata lege doar acea dispozitie care este accesibila si
previzibila
- indeplinirea celor 2 conditii, a previzibilitatii si a accesibilitatii treb raportata la mom
producerii ingerintei statului
-conditii pe care le impune legalitatea masurii:
1.existenta unei norme in dr intern care sa prevada posibilitatea/ obligatia
luarii masurii care intra in conflict cu dr de la art 8.
-prevederea unei astfel de masuri treb sa fie expresa, fiind insuficienta o prevedere generala
76

-ex: nu exista nici o lege, accesibila si pevizibila, care sa autorizeze organle de politie sa ofere
presei inf privind pers anchetate si fotograii ale acesteia, desi astfel de informari sunt rimise
catre media
-actul juridic ce creeaza posibilitatea de a impune o masura care sa creeze o ingerint aine
xercitiul dr la viata privata si de familie poate consta: intr-o lege formala, intr-un proedeu
judiiar, intr-un tratament international ratificat de statul in cauza
- exigenta previzibilitatii normei impune sublinerea unei trasaturi generale a
previzibilitatii norma sa conia suficient de mule garantii contra arbitrariului pt ca o masura
luata in temeiul sau sa fie considerata ca licita de catre Curte
2.treb ca norma in discutie sa prevada anumite garantii impotriva unei aplicari
arbitrare
- legea sa prevada cu exactitate situatiile si conditiile in care se poate dispune o masura care
vine in conflict cu dr de la art 8 , precum si posibilitatea ca pers lezata sa poata contesta
aplicarea masurii inf ata unui organ independent
- constestatia treb sa fie reala, adicacontradictorie, fapt care presup ca pers afectata sa
cunoasca argumentele ce pledeaza in defavoareasa si sa aiba posib reala sa le combata
- nu e oblig ca astfel de garantii procedurale sa existe anterior aplciarii masurii, fiind, de
regula, suficient ca posibilitatea controlului judiciar al masurii sa fie ulterior aplicarii
acesteia
3.pt c o masura sa fie considerata ca fiind prevazuta de lege, aceasta treb sa
fie luata in conformitate cu dr intern
-Curtea intervine doar at cand eroarea de aplicare sau interpretare a legii interne e manifesta
sau a cand constata ca interpretarea oferita de inst interne este vadit nerezonabila
-ex: Curtea a admis legalitatea unor ingerinte pe motiv ca: legalitatea unei masuri rezulta din
faptul ca e conforma cu jurisprudenta interna in materie; pt ca legalitatea masurii a fost deja
confirmata de catre inst interne
- exista o lipsa de legalitate a masurii si at cand legea interna impune statului
luarea unei masuri, iar acesta omite sa o faca
2. Scopul ingerintei
- art 8 enumera urm scopuri pe care se poate fundamneta o ingerinta publica in exercitiul dr
prevazute in art 8:
protectia securitatii nationale => prin aceasta se intelege valorile fundam ale
statului, precum integritatea sa teritoriala si suveranitatea acestuia
protectia sigurantei publice => priveste protectia comunitatii in general contra unor
evenimente ce ii pot afecta existenta
bunastarea economica a tarii
apararea ordinii publice => a prmit o interpretare extinctiva. Notiunea de ordine
la care face referire Convntia se raporteaza si la ordinea ce treb sa existe in interiorul unui
grup in masura in care dezordina dinc adrul acestuia poate afecta ordinea publica in general
prevennirea infractionalitatii
protectia sanatatii publice
protectia moralei publice => implica protejarea intereselor si bunastarii morale a
unei parti a societatii, in special al pers care, din cauza imaturitatii sau a starii de dependenta
treb sa beneficieze de o protectie sociala
Ex: Curtea a considerat ca masura statului de a retrage autoritata parentala a unor pers ce au
abuzat sexual de copii lor vizeaza atat protectia dr copiilor, cat si protectia moralei publice
protectia dr si libertatilor altuia

77

- Conventia nu poate fi aplicata de o asa maniera incat sa aduca atingere unor dr garantate
altor pers
3. Necesitatea ingerintei
- ingerinta treb sa fie necesara intr-o societate democratica
- aceasta conditie semnifica aptulc a, pt a se concilia cu obiectivele Conventiei, o ingerina
aautoritatii publice treb sa aiba la baza o nevoie sociala imperioasa si treb sa fie
proportionala cu scopul legitim vizat
- ingerinta treb sa fie lipsita de arbitrariu si sa fie compatibila cu spiritul unei
democratii
-necesitatea intr-o societate democratica se poate descompune intre 3 conditii cumulative:
1.necesitatea masurii luate. se va aprecia in concreto
2.proportionalitatea intre masura luata si scopul invocat
3.compatibilitatea masurii cu spiritul unei democratii
-necesitatea ingerintei =>Nevoia sociala care treb sa justifice luarea unei masuri din partea
satului nu treb confundata cu legitimitatea scopului vizat de catre stat
- pertinenta motivelor semnifica fiabilitatea lor, desemnand acele motive ce impun statului sa
acitioneze pt protejarea scopurilor legitime pe care le vizeaza. Lipsa oricaror astfel de motive,
echivaleaza cu o violare a art 8
Ex: Curtea a considerat ca exista motive pertinente pt a justifica o ingerinta in viata privata
sau amiliala a unei pers at cand legaturile familiale au fost rupte din cauza pasarii unui copil
intr-o institutie pt minori ca urmare a comportamentului parintilor
- suficienta motivelor presup ca masura statului sa-si poata atinge scopurile afirmate
- pertinenta motivelor nu semnifica si suficienta lor
- resriactima in exercitiul art 8 treb sa fie proportionala cu scopul vizat, fapt ce implica
necesitatea pastrarii unui justi echilibru intre diferitele interese in joc
- comaptibilitatea ingerintei cu spiritul unei democratii impune lipsa arbitrariului ori a
posibilitatii de arbitru in luarea deciziei care constituie o ingerinta in dr prev la art 8
-at cand ingerinta in viata privata sid e familie a unei pers este luata in urma unei proceduri
lipsita de echitabilitate in sensul art 6, va exista si o violare a art 8
- inst europeana le recunoaste statelor o oarecare marjad e apreciere a necesitatii
masurii,plecand de la ideea subsidiaritatii controlului exercitat de catre Curte, cat si de faptul
ca, de cele mai multe ori autoritatile nationale sunt mai bine plasate decat inst de la
Strasbourg pt a estima exact starea de fapt si implicatiile unei anumite masuri.
- in principiu, intinderea marjei de apreciere a statului depinde de mai multi facotri, cei mai
relevanti fiind: exisenta unui consens european in domeniul discutiei, compelxitatea situatiei
si importanta dr afectate pt pers in cauza
- intinderea marjei de apreciere a statelor depinde si de importanta aspectelor vietii private si
de familie lezate prin masura sa
C> Obligatiile POZITIVE ale statelor
-acestea sunt menite sa asigure respectarea dr garantate prin prevederil art 8 si in
raporturile dintre pers private, nu doar in raporturile dintre stat si resortisantii sai
- atat in cazul oblig pozitive cat si al oblig negative autoritatile treb sa gaseasca justul
echilibru intre interesele concrete ale pers implicate si ale societatii in ansamblul sau
- pot fi grupate in 3 categorii:
1.sa legifereze raporturile private si de familie astfel incat sa asigure respectarea
acestora

78

2.sa intervina prin mijloace aflate la dispozitia lor pt a garanta respectarea legislatiei
respective, inclusiv prin sanct corespunzatoare a atingerilor nejustificate aduse dr laviata
privata si amiliala in raporturile intre pers de dr privat
1. Obligatia de a legifera nu treb raportata doar la adoptarea unei legi in sensul clasic
al termenului ci vizeaza orice fel de reglem, si inclde obligatia de a oferi o protectie reala si nu
doar una formala prin oferirea mijloacelor legislative necesare acestui scop
- oblig este una in exercitarea careia i se lasa o foarte ampla marja de apreciere
-Curtea le recunoaste statelor o marja de apreciere ridicata ori de cate ori intra in joc
obligatiile pozitive ale acestora, cu atat mai mult at cand respectarea aclor obligatii implica i
eventuale eforturi financiare sau de infrastructura din partea statului
-sunt constatate violari ale art 8 doar in masur ain care statele au omis sa respecte justul
echilibru ce trebuie pastrat intre interesele private ale unei pers i cele general, ce tin de
buna si suverana admin a resurselor financiare
- pt a s putea constata o violare a unei oblig pozitive de aceasta natura treb ca
atingerea adusa dr reclamantului sa fie importanta, iar actul statului sa nu fi implicat
costurisociale semnificative.
- instituirea unor astfel de obligatii implica si o activitate concertata a autoritatilor judiciare pt
a asigura respectarea legii, fiind absolut evident ca simpla existenta a unei legi nu satisface
imperatiele Conventiei, ci doar o activitate admin si judiciara eficace va putea asigura
atingerea acestui scop
- incidenta oblig pozitive ale statelor acopera aproape orice domeniu ce intra in ampuld e
aplicare al art 8

Incidenta art 8 in anumite domenii speciale

A. Libertatea sexuala
- la ora actuala jurisprudenta e constanta in sensul impunerii ueni obligatii pozitive de reglem
a situatiei transexualilor
- demnitatea si lbiertatea pers sunt facultatea unei pers de a se determina singura, de asi exercita dr la dezvoltare persoanal si la integritate fizia si morala
-oblig statelor de a le recunoaste transsexualilor noua identitate nu este una ce poate
suferi limitari
- in scopul protejarii homosexualilor de riscul de a suferi discriminari, orientarea lor sexuala
este considerata de Catre Curte un aspect extremd e intim al vietii lor private, astfel incat
intimitatea acesteia este protejata cu un grad de rigurozitate extrem de ridicat
Ex: inst europeana a preciat ca cercetarea orientarii sexuale a unei pers, membra a
fortelor armate, ins copul stabilirii homosexualitatii acesteia, constituie o ingerinta extrem de
grava in viata privata a aesteia
-Curtea admite posibilitatea statelor de sanctiona practicile sadice sau masochiste
B. Protectia datelor cu caracter personal
-inregistrarea si utilizarea de catre stat a unor date privind viata unei pers constituie o
ingerinta profunda in dr acesteia la intimitate
- pt ca o astfel de masura sa fie compatibila cu exigentele Conventiei stele trebs a indepl cu
strictele cond prev la art 8 alin 2 cu atat mai mult cu cat marja lor de apreciere este destul de
restransa
Coditii :1.- legea trb sa fie formulata intr-o maniera clara
79

2- in cazul masurilor de suprav secreta, sa existe o procedura judiciara de

control a acestora pt ca doar puterea judiciara este in masura sa garanteze cel mai bine
independenta, impartialitatea si legalitatea rocdurii
- in cazul in care din acele dosare rezulta anumite consecinte juridice pt pers in cauza,
aceasta are dr conferit prin art 8 de a putea sa conteste in instanta acele consecinte
- art 8 se aplica si at cand cel care detine inf privind viata privata a unei eprs este o pers
juridica/ fizia de drept privat, iar in acest caz statle au obligatia pozitiva de a sanctiona
detinerea ilitca a unor astfel de data
- daca insa dtinerea datelor in cauza constituie un act normal, ce tine de exercitarea fireasca
a activitatii pers fizice respective, art 8 nu sufera nicio violare
- statele au oblig de a adopta reglementari legale care sa creeze un sistem de protejare a
datelor cu caracter penal fata de intruziunile unor pers private. In special in acele domenii
sensibile precum cel al datelor privind situatia medicala a unei pers statele au oblig pozitiva
de a institui sisteme protejate de colectare si conservare a datelor
-protectia datelor cuc aracter personal , care include si protectia informatiilor privind
starea de sanatate a pers, jaca un rol fundamnetal pt exercitarea dr la viata privata si de
familie
- respectul caracterului confidential al informatiilor privind sanatatea constituie un
principiu esential al sistemului juridic al tuturor statelor cntractante
- legislatia interna treb sa puna la punct un sistem de garantii menit sa impiedice orice
comunicare / divulgare de date cu caracter personal relative la starea de sanatate
- Curtea a impus statelor obligatia pozitiva de a oferi pers un acces, in principiu,
nelimitat la actele unor dosare ce contin date despre situatia lor persoanala
-siuatia este diferita at cand datele cu caracter personal sun date si informatii culese de
serviciile de informatii din ratiuni de securitate nationala
- Curtea a admis ca , intro societate democratica, existenta serviciilor de informatii poate
fi legitima, insa aminteste faptul ca supravegherea in secret a unei pers este tolerabila doar
at cand este strict necesara protejarii institutiilor democratice
- o astfel de ingerinta treb sa se fondeze pe motive pertinente si suficiente si treb sa fie
proportionala cu scopurile legitime urmarite
-insa refuzul de acces integral la un dosar de politie secreta este necesar cat
timp statul poate crede in mod legitim ca comunicarea unor astfel de informatii risca sa
compromita eficacitatea sistemului de protejare a securitatii nationale
- Curtea , tinand ont de amploarea marjei de apreciere de care beneficeaza statul in
materia protejarii securitatii nationale, nu poate impune o obligati de a comunica pers vizate
toate informatiile continute in dosarele lor personale intocmite de serviciile de securitate
C. Masuri de supraveghere
-masuile de suprav dispuse , de regula, in scopul prevenirii infractionalitatii sau a urmaririi
penale, intra, prin natura lor,in contradictie cu dr la viata privata garantat prn prev art 8
- pregativa statelor de a-si supraveghea in secret etatenii nu poate fi tolerata decat in masura
in cre este strrict necesara orcrotirii institutiilor democratice
-pt ca o astfel de masura sa poate fi considerata legitima e necesar, ca leega interna sa
prevada in mod epres posibilitatea de a lua o anumita masura determinata
- o dispozitie generala nu e suficienta pt ca masura sa poata fi socotita ca fiind prev de lege
interceptarea telefoanelor unei pers constituie o ingerinta in dr acesteia la viata privata
si la inviolabilitatea corespondentei
- o astfel de ingerinta este admisibila doar in masur ain care este prev in legea interna
- leega treb sa indepl anumite dispozitii materiale, pt a se asigura preeminenta dr la care
face referire Conventi
80

- legea interna treb sa prevada cu exactitate situatiile si cond in care masuri de suprav
sereta se pot lua fata de o pers
supravegherea video, at cand nu se realizeaza ins opul realizarii ueni acnhete penale, ci
are un caracter strict preventic, fiind vizate camerele video de suprav ce incep sa invadeze
spatiul public pe strazi, in magazine, etc.
- in masura in care o pers poate sa anticipeze ca va fi filmat intr-un astfel de spatiu, in
principiu nu exista o ingerinta in viata sa privata
- totusi, aca imaginile sunt inregistrate si utilizate ulterior ori camera este centrata pe
urmarirea unei pers anume din multime, Curtea socoteste ca exista o ingerinta in viata
privata a pers
Ex: prin difuzarea unor imagini fara ca identitatea reclamantului sa fi fost ascunsa de o
maniera adecata, a existat o ingerinta serioasa in exercitarea dr reclamantului la viata
privata.
D. Dreptul la intimitate
- priveste dr garantat prin art 8 oricarei pers cu privire la nepublicarea, fara acordul sau, a
unor aspecte ale vietii sale private
- sunt 2 tipuri de ipoteze:
un prim tip de situatii regrupeaza acele ipoteze in car epbulicarea aspectelor vietii
private a fost un act al unei pers de drept privat, caz in care analiza situatiei se realizeaa prin
punera in balanta a dr la viata privata al reclamantului si a dr la libertate de exprimare a pers
private respective
un al doilea tip de ipoteze este acela inc are publicarea aspectelor vietii private are la
origine un act al statului, caz in care Curtea utilizeaza un alt tip de rationamet pt a analiza
situatia
- at cand relevarea unor aspecte ale vietii private constituie exercitiul normal al dr la
libertatea de exprimare al unei pers, Curtea treb sa puna in balanta cele 2 aspecte pt a
decide care este intinderea oblgiatiei pozitive a statului de a proteja viata privata a pers
- obligatia statului consa in sanctionara civila a unor astfel de acte , at cand dr la libertatea de
exprimare sa manifestat in mod nelegitim. In schimb Curtea admite ca statele au si obligatia
de a proteja libertatea de exprimare
-in consecinta publciarea unor informatii real,e relative la exercitarea atributiilor unor
inalti functionari ai unor institutii de stat, nu poate fi considerata ca o ingerint anejustificata in
viata acestora, chiar daca sufera anumite atingeri ale reputatiei lor
- cand publicarea aspectelor vietii intime a reclamantului are la baza un act al
statului
- at cand informatii care ajung la cunostinta pbulicului nu sunt din cele pe care acesta
are dr sa le afle in virtutea vreunei functii detinute de catre pers in cauza ori ca urmare a
urmaririi activitatii deancheta pe care o desfasoara autoritatile fata de acea pers, art 8 e
violat
Ex: Curtea a considerat ca publicarea unui raport al unei comisii de ancheta a
parlamentului italian privind fenomenul mafiot, care face referire la unele anchete penale al
caror obiec fusese constituit din activitati ale reclamantului, e necesara intr-o societate
democratica
- insa, at cnad statul a facut publice convorbiri telefonice ale unei eprs achetate panel,
iar acestea vizau aspecte strictale vietii acesteia, care nu au nicio legatura cu procesul penal
deschis impotriva reclamatului Curtea a stabilit a publicarea lor nu corespundea niciunei
nevoi sociale si nu era necesara intr- o societate democratica

81

- aceleasi reguli se aplica si at cand actul statului este legitim, el nu este destinat
publicului, insa poate ajunge cu facilitate la cunostinta acestuia
E. Conditiile de viata
-Curtea a admisa ca dr la respectarea unor anumite conditiide viata face parte din dr
protejate prin disp art 8, astfel incat statele treb sa ia masurile necesar eimpotriva unei
dgradari importante a acstora
- Curtea le sanioneaza doar at cand situatia este excetionala
- caracterule xceptional poate proveni atat din gravitatea urmarilor degradarii
conditiilor de viata asupra persoanelor, cat si din lipsa unui control al dezvoltarii
industriale care poate periclita viata privata si de familie
-ex: in raport de poluarea fonica produsa prin dezoltarea infrstruturii aeriene zgomotul
produs de decolarea si aterizarea avioanelor in timpul noptii a crescut semnificativ
perturbandu-i grav viata .Curtea treb sa examineze ansamblul aspectelorprocedurale pt a
verifica ince masura interesele persoanelorprivate au fost luate in calcul in stabilirea policilor
si prioritatilor statului. Zgomotul nu a fost produs de catre activitatea statului, ci a unor
companii private. Art 8 nu a fost violat
-at cand exista argumente serioase in sensul restrangerii activitatilor economice pagubitoare,
decizia Curtii merge in sens contrar.
-Curtea a constat o violare a art 8 plecand de la lipsa oricaror garantii procedurale reale
contra activitatii economice, in conditiile in care decizia jud interna nu a fost pusa in
executare
Ex: Curtea a sanctionat omisiuna autoritatilor, care au tolerat activitatea unei discoteci,
situata langa domiciliu reclamantei, ce produce un nivel de zgomot mult peste limitele legale
F.
Raporturile parintilor cu copiii
-situatiile in care parintii sunt separati de copii lor pot fi clasificate in 3 ipoteze:
1.situatii in care exista o despartire in fapt, din cauza unor imprejurari obiective
-at cand exista astfel de ipoteze, statul treb sa ia masurile necesare pt ca legatura familiala sa
nu se rupa complet, chiar daca este afectata de imprejurarea obiectiva aparuta
2.situatii in care exista o despartire de copil, dispusa printr-un act juridic de catre
statul parat
-in raport e aceasta ipoteza se dspune de catre stat intreruperea legaturilor familiale intre un
copil si parintii sai
- Curtea considera ca punctul central al analizei sale treb raportat la interesul superior al
minorului, iar in estimarea acestuia se acorda inst interne o marja destul de larga de
apreciere
-insa aceasta marja de apreciere nu este atat de larga incat sa permita statelor retragerea dr
parintesti in orice situatie in care copiii ar putea fi afectati
-Curtea a pecizat ca at cand o inst anuleaza/ restrange dr unui parinte de a avea legaturi cu
copilul sau, din cauza comportamntului parintelui si in interesul copilului minor, elementele
cele mai semnificative ale proportionalitatii masurii sunt cele legate de luarea in discutie a
intereselor parintelui in cauza
-daca inst a cercetat amanuntit cauzele ce impun despartirea unui copil de parintele sau, au
acordat acestuia din urma posibilitatea de a-si prezenta de o maniera echitabila argumentele
si au analizat variante alternative, art 8 NU e violat
-in schimb, daca unul dintre parinti nu a fost prezent la procesul in care sa dispus pierderea dr
sale parentale intrucat statul nu ia permis accesul in tara, art 8 e violat
-de asemenea, at cand paintele in cauza nu a fost parte la procedura din cauza faptului ca era
lipsit de capacitate juridica, urmare a unei hot de punere sub interdictie, Curtea a socotit ca
82

interesele acestuia nu au fost luate in considerare de o maniera suficienta, astfel ca art 8 a

fost violat
- statele au obligatia impusa de catre Curte de a incerca de a impiedica ruperea completa a
legaturilor copilului cu parintii sai fara o justificare extrem de serioasa si credibila
- si at cand parintii isi pierd de parintesti din culpa lor, statul treb sa asigure
mentinerea legaturilor de familie, ceea ce impune statelor o obligatie pozitiva
3.situatii ce vizeaza exercitarea dr asupra unui copil dupa despartirea parintilordespartire juridica sau faptica a parintilor.
-at cand in mod ilicit, parintele care ramane in fapt / de drept tutore al copilului ii refuza
celuilalt dr de a pastra relatii cu copilul sau, Curtea obliga statele sa itervina pt a asigura
exercitarea dr parintelui lexat
- in astfelde situatii celeritatea cu care se rezolva prb intervenite intre parintii copilului este
unul dintre elementele esential ale respectului datorat necesitatilor vietii de familie
- in raport de prev art 8 caracterul adecvat al unei masuri luate de catre autoritati se
analizeaza in raport de rapiditatea punerii sale in aplicare, intrucat trecerea unui interval de
timp prea mare poate produce consecinte ireparabile pt raporturile dintre un parinte si copilul
sau
- obligatia autoritatilor nationale e a lua masuri pt a facilita contactele intre un parinte si
copii sai este una de MIJLOACE
-statul NU este in culpa pt refuzul unui parinte de a se conforma hot jud care il obliga sa ii
permita celuilalt parinte sa aiba legaturi cu copilul sau si nici pt reticenta copiilor de a-si
vedea parintele, ci doar pt omisiunea de a exercita mijloacele legale de contrangere
- in consecinta,a t cand un stat uziteaza fara succes de toate mijloacele legale aflate la
dispozitia sa, pt a obliga pe parinte sa ii permita cluilalt sa aiba legaturi cu copilul sau, nu
exista nici o violare a art 8
Ex: Curtea va constata o violare a oblig potizive ce incumba statelor at cand statul nu a
exercitat niciun mijloc de constranere pt ca legea interna nu preede nicio astfel de
posibilitate, pt ca olig pozitive impun statelor si o obligatie de legiferare, iar statul parat avea
obligatia de a reglem astfel de mijloace de interventie
-Curtea a instituit in sarcina statelor obligatia de a reglem posib unei pers de a constata
paternitatea sa, stabilita la nasterea copilului printr-o prezumtie datorita casatoriei cu mama
copilului, prin mijloace stiintifice moderne precum testul ADN
- statele au oblig pozitiva de a reglem actiunea in paternitate intr-o astfel de modalitate incat
o pers prezumata tata sa poata constata aest fapt in termeni reali
- fixarea unui termen de prescriptie pt actiunile in tagada paternitatii este un mijloc de a
asigura securitatea raporturilor de familie si de a proteja interesele copilului
- de asemenea, oblig pozitiva de a interveni prin masuri admin impune statelor ca, at cand o
pers privata provoacao ingerinta nejustificata in viata privata/ de familie a altuia, sa ia
masurile necesare pt a pune in practica legislatia ce protejeaza dr acelei pers
-statele au obligatia de a despune toate eforturile rezonabile pt a asigura punerea in
executare a hot jud at cand pers cond refuza sa o faca benevol
G. Perchezitia- pg 514
- efectuarea unei perchezitii repreinta o ingerinta in respectul dr prev de art , si de cele mai
multi ori aceasta vizeaza un scop legitim, anume prevenirea infractionalitatii
-Curtea verifica respectarea conditiei necesitatii ntr-o societate democratica a perchezitiilor
de cateva elemente, cel esential fiind controlul judiciar anterior/posterior allegalitatii masurii
-pe langa asigurarea unui control al efectuarii perchezitiei, Curtea impune statelor si
alte oblig relative
83

- pt a det proportionalitatea unei perchezitii si necesitatea sa intr-o societate democratica ,

Curtea utilizeaza urm criterii: 1.gravitatea faptei in raport de care se realiz ancheta penala
2.circumstantele inc are sa decis relizarea perchezitiei, in special existenta la acel
moment a altor proe cu privire la existenta infr
3.continutul si scopul ordinului de perchezitie, luand in calcul natura localului
perchezitionat
4.masurile care s-au luat pt a reduce impactul masurii la un nivel rezonabil, tinand cont
de posibillele repercursiuni asupra pers afectate de perchezitie
Dreptul la un domiciliu- pg 516
-Curtea admite plicabilitatea prev art 8 si in raport de dr la un domiciliu
- exista mai mult ipoteze inc are inst a stabilit existenta unei violari a art 8 din privirea
nejustificata a unei eprs de domiciliul sau
-art 8 impune oblig pozitiva a autoritatilor de a plcia sanctiuni, chiar de natura penala, pt
fapte private ce contravin dr altuia asupra unui domiciliu
- ceea ce impune Curtea prin stabilirea unor astfel de oblig pozitive este atitudinea generala
de respect a statelor la adresa dr pers aflate sub jurisdictia lor. O astfel de atitudine este
vizibila dine xistenta unor norme legale care sa protejeze dr la viata privata si familiala al pes,
din modul in care aceste norme legale sunt puse in aplicare de catre org judiciare si din modul
in care autoritatile admins e manifesta fara de pers aflate sub jurisictia lor
- lipsa nejustificata/neproportionala a unor astfel de acte ale staului sunt echivalente cu o
atitudine de lipsa de respect pt viata privata si de familie a pers si conduce la constatarea
unei violari a art 8
Controlul si cenzura corespondentei pg 519
-aceasta e posibila doar at cand dr intern cunoaste un nivel de protectie minim al dr
persoanelor contra unor eventuale abuzuri ale statului
-ipoteza tipica- ste cea a controlului ori limitarii corespondentei pers ce se afla in stare de
detentie
-pt a fi respectate prev art 8 e necesar, pe langa existenta unei legi interne care sa permita
controlul corespondentei, ca legea in discutie sa prevada cu exactitate infr pt care se putea
lua masura, actele pe care le viza, conditiile in care se putea dispune, etc
- principala garantie este cea a controlului judiciar al aplicarii masurii
- Curtea trateaza diferit situatia corespondentei in raport de destinatarii acestora
- astfel , inc azul detinutilor Curtea considera ca limitarea rezonabila a dr de a
coresponda cu ertii este necesara pt mentineea disciplinei din penitenciar, insa nu vede nicio
ratiune a limitarii corespondentei adresate avocatului celui detinut ori unor inst
interne/internationale, cat timp este imposibil ca o astfel de conespondenta sa poata aduc
atingere ordinii din peniteciar
- daca controlul corespondentei acestora poate fi justificat d eo prezumtie de existenta a
unui risc pt ordinea din penitenciar, in cazul pers aflate in libertate doar ratiuni foart
puternice pot justifica un control al corespondentei
ART 9. LIBERTATEA DE GANDIRE, DE CONSTIINTA SI DE RELIGIE
1.
Orice pers are dr la libertatea de gandire, de constiinta si de religie; acst dr include
libertatea de a-si schimba religia / convingerea , preum si libertatea de a-si manifesta
religia / convingerea in mod individual sau in colectiv, in public sau in particular, prin cult,
invatamant, practici si indeplinrea ritualurilor

84

2.

Libertatea de a-si manifesta religia / convingerile nu poate face obiectul altor restrangeri
decat acelea care, prev de lege, constituie masuri necesare, itnr-o societate democratica,
pt siguranta publica, protectia ordinii, a sanatatii sau a moralei public ori pt protearea dr si
libertatilor altora.

Precizari generale. Domeniuld e aplicabilitate. pg 522

-art 9 reglem dr la libertatea constiintei si a religiei, libertate care presup respectarea
convingerilor unei pers de catre autoritatile publice, pt a garanta pers o perfecta
independenta spirituala
-libertatea constiintei si a religiei este considerata de catre Curte unul dintre fundamentele
unei societati democratice
-modul de abordare a probl libertatii de constiinta, treb sa porneasca de la ideea dupa care
crezul unei eprs, indif daca este de natura religioasa, politica, filozofica sau stiintifica, este
imposibil de cenzurat in orice societate democratica
- o societate democratica nu paote, pur si simplu, sa ii interzica uni pers gandurile si ideile
sale
- in raport de obligatiile negative ale statului, pt a verifica existenta unei violari a art 9,
treb parcurse exact aceleasi etape ca si in cazul art 8 :
1.verificarea aplicabilitatii textului conventionale
2.existenta unei ingerinte a statului in exercitiul dr garantate
3.stabilirea bazei legale interne pt acea ingerinta
4.determinarea scopului instituirii sale
5.determinarea necesitatii intr-o societate democratica a ingerintei
- opereaza iclusvi clauza derogatori de la art 8 ce permite statului sa intervina in
libertatea de constiinta a unei pers
- obligatiile pozitive impuse statelor prin art 9 sunt cele :
1.de a asigura desfasurarea normala a vietii religioase si
2.protejarea, in raporturile cu alti particulari, a dr oricaror pers la libertatea de constiinta.
- ex: statele au oblig pozitiva de a interveni activ at cand un cult reliios este supus unei
campanii de press denigratoare si defaimaoae
-ex: oblig pozitiva a staelor de a permite detinutilor sa isi desfasoare viata religioasa
inclusiv prin facilitarea unor intalniri cu un preot
- raspunderea unui stat semnatar al Conventiei poate fi indirect angajata prin supunerea unei
pers la un risc real al violarii dr sale garantate de Conventie.
- aceasta raspudnere nu se poate extinde in ceea ce priveste toate dr garantate prin
Conventie
- nu se poate cere staelor membre sa expulzeze pers doar in statele in care conditiile de
exercitare a dr sale sunt in perfecta concordanta cu prevederile Conventiei
- Curtea a admisa faptul a libertatea de gandire, constiinta si religie este unul din
fundamentele unei societati democratice, dar, cu totate aestea, ar fi absolut nerezonabil sa le
impuna statelor sa isi asume raspudnerea pt faptul ca ale state ale lumii au standarde
democratice reduse sau nu au deloc
- daca in situatii foarte grave, inc are o pers risca ca dupa trimiterea sa peste frontiera sa
sufere atingeri extrem de grave ale personalitatii sale, li se poate impune statelor sa se abtina
- daca pers expulzata risca sa sufere anumite neplaceri din cauza convingerilor sale
religioase, care nu pot fi calificate ca fiind atat de grave icnat sa intre sub incidenta art 3,
expulzarea nu poate fi impiedicata
- art 9 poate fi recunoscut atat unei pers fizice, cat si unor pers care au calitatea
de pers juridcie
Continutul dr garantate prin prevederile art 9 pg 525
85

- reprez unul dintre fundamntele unei societati democratice

- desi libertatea religioasa tine de forul interior al pers, ea implica in egala masura dr de
manifestare a religiei, intrucat actele si cuvintele cu caracter religios se gasesc legate de
existenta convingerii religioase
- libertatea de manifestare a religiei nu se exerita doar in mod colectiv,in public si in cercul
celor care impartasesc aceeasi credinta, ea poate sa existe si in cadrul individual si privat
- prev art 9 poate fi descopums in 2 elemente diferite:
1. dr de a avea o convingere
2. dr persoanei de a-si manifesta convingerea
A. Dreptul de a avea o convingere pg 526
- este un drept cu caracter general si protejeaza forul interior al pers, adica domeniul
convingerilor personale si al credintelor religioase
- acest dr NU e susceptibil de limitari, fiind imposibil ca statul sa impuna unei eprs un
anumit mod de gandire
- religie = o astfel de creidnta se distinge de o cimpla opinie sau ideea, intrucat
convingerile presupun punct de vedre care ating un anumit nivel de forta, de seriozitate si de
coerenta
-convingerea personala si credinta religioasa nu pot face obiectul niciunei restrangeri,
cat timp ele raman in forul interior al pers
- orice sant impusa pers pt simplul fapt ca are o anumita credinta, fara a si-o manifesta intrun
fel, nu poate fi admisa si nu poate avea vreun scop legitim
B. Dreptul eprsoanei de a-si manifesta convingerea pg 527
-Conventia garanteaza si dr pers de a-si manifesta la nivel exterior o astfel de alegere
- art 9 face referire manifestarea religiei prin cult, invatamant, practici si indeplinirea unor
ritualuri
- prin cult se inteleg serviciile religioase, oricare ar fi acestea, independent de nr credinciosilor
care au aderat la ele
- prin invatamant se itnelege invatam religios, incercarea de a convinge aproapele de
valabilitatea unor idei de origine religioasa
- practicile si indepl unor ritaluri se raporteaza la participarea la oficii, procesiuni sau alte
astfel de aspecte
- nu orice manifestare intra sub incidenta art 9
- ex: sa dcis ca revocarea reclamantului dinc adrul armatei pe motiv ca este suspectat de
a face parte dintr-o grupare fundamentalista islamica, fapt ce il face inapt sa poarte uniforma
militara, nu constituie o ingerinta in libertatea sa religioasa
- daca o religie impune un anumit cod comportamental ori vestimentar, respectarea acestuia
este o forma de manifestare a religiei
- ex: Curtea a decis ca art 9 e aplicabil at cand un practicant al religiei sikh, care impune
portul permanent al turbanului, a fost obligat sa isi ea jos turbanul pt controluld e securitate
de aeroport
- e considerata o ingerinta in liberttea de manifestare a religiei interdictia dispusa fata de
femeile musulmane de a purta valul islamic
- art 9 este inident si at cand exista piedic de natura organizatorica in desfasurarea
activitatilor religioase
- Curtea a consdierat ca tinde de dr unei pers de a-si manifesta religia, dr acesteia de a fi
conducator al unei comunitati religioas
- dr unei eprs de a-si manifesta libertatea religioasa include posibilitatea acesteia de a avea
parte de o anumita orgaizare religioasa care sa corespunda conceptiilor sale
86

-Curtea a admis aplicabilitatea art 9, impreuna cu art 11 at and autoritatiel de stat refuza
inregistrarea unei asociatii religioase
- impunerea unor restrictii / interzicerea desfasurarii unor ceremonii religioase ori a unor
intalniri a unor comunitti religioase sunt aspecte ale dr membrilor acelor congregatii
religioase de a-si manifesta credinta religioasa
ART 10. LIBERTATEA DE EXPRIMARE
Orice pers are dr la libertatea de exprimare. Acest dr cuprinde libertatea de opinie si
libertatea de a primi sau de a comunica informatii ori idei fra amestecul autoritatilor
publice si fara a tine seama de frontiere. Prezentul art nu impiedica statele sa supuna
societatile de radiodifuciune, de cinematografie sau de televiziune unui reimd e autorizare.
2.
Exercitarea acestor libertati ce comprota indatotiri si responsabilitati, poate fi supusa
unor formalitati, conditii, restrangeri sau sanctiuni prev de lege, care constituie masuri
necesar,e intr-o societate democratica, pt securitatea nationala, integritatea teritoriala /
siguranta publia, apararea ordinii si prevedirea infractiunilor, protectia sanatatii sau a
moralei, protectia reputatiei sau a dr altorra, pt a impiedica divulgarea de infromatii
confidentiale sau p a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti.
1.

Generalitati
- constituie un dr neobisnuit deopotriva un dr in sine si un dr indispensabil/ prejudiciabil
pt realizarea altor dr
un dr individual , ce tne de libertatea spirituala a fiecari pers
un dr convivial, permitand ocmunicarea cu ceilalti
Continutul dr la libera exprimare pg 531
-libertatea de exprmare constituie unul dintre fundamentele esentiale al unei societati
democratice
- implica 2 elemente interdependente: libertatea de opinie si libertatea de informare
1.Libertatea de opinie presup ca nicio pers sa nu sufere vreo atingere pt exprimarea
oiniilor sale
-art 10 protejeaza nu numai ideile neure si informatiile brute, ci si acele idei si informatii
care socheaza, nelinistesc sau ofenseaza populatia ori o parte a acesteia
- in schimb, justificarile aduse unei politice naziste nu pot beneficia de protectia oferita
de art 10
2.Libertatea de informare este und r al oricarei pers, indif de natura sa, si acopera atat
dr de a comunica informatii fara restrictii, cat si dr oricarei pers de a le primi
- totusi, acest art nu confer pers un dr veritabil de acces la media, chiar daca Curtea
considera ca dr la replica, care constituie un element important al libertatii de expresie, tine
de dr reglem prin art 10.
- in principiu, mass-media privata treb sa aiba libertatea in materie editoriala de a decide
continutul prublicatiei
- notiunea de informatie => se inteleg nu numai faptele si stirile brute sau chestiunile de
interes general, ci si informatiile produse in mod delibertat, cum sunt programele de radio si
TV, muzica, mesaje publciitare, operel e de arta
- domeniuld e incidenta al art 10 este extrem de larg, Curtea considerand ca fiind informatie
si un studiu tehnic, calificat ca secret de stat, si vandut fraudulos de catre un ofiter de armata
de catre o societate privata
- dr consacrat prin art 10 include si dr unei pers de a primi informatii
- acest dr subzita doar at cand detinatorul unor informatii doreste sa le comunice alora
87

- dr de a primi informatii implica lipsa unei baiere intre cel ce doreste comunicarea unor
idei sau informatii si receptorul acestora, insa nu include un dr de acces la infroomatii pe care
detinatorul lronu doreste sa le faca publice si nici nu incldue dr unei pers de a caua informatii
- art 10 protejeaza dr aproape nelimitat al pers de a accede la orice informatie cre
e disponibila publicului
- libertatea de informare implica si libera circulatie a suportuilor informatiei cuvinte, imagini, suntele fara a tine seama de frontiere unicul dr garantat prin
Conventie car ebeneficeaza de o garantare transfrontaliera
- art 10 implica si obligatii pozitive ins arcina statelor
ele au oblig nu doar de a se abtine de la cenzurarea / sanct expresiei oricarei pers,ci si
oblig de a lua masurile legislative si admin rezonabile pt a permite oricarei pers sa isi poata
exprima ideile si informatiile
- NU este o bolgi absoluta => in sensul ca statului nu i se poat eimpune o obligatie de
rezultat, in garantarea dr la libera exprimare
Ex:statului nu i se paote impuene sa permita ueni asociatii sa desfasoare o activitate de
strangere de semnaturi impotriva unui proiect in interorul unui complex comercial privat
intrucat ar insemna ca statul sa fie obligat sa incalce dr de proprietate al altuia
- in schimb, at cand activitatea unui ziar e perturbata prin acte de violenta repetata
amenintari, agresiuni, incendier Curtea a considerat ca statul avea oblig pozitiva de a lua
masurile rezonabile pt a asigura posibilitatea ziarului de a-si desfasura acivitatea
Obligatiile negative ale statelor. Ingerintele in libertatea de exprimare pg 536
- ingerintele in libertatea de expresie pot fi calificate in 2 tipuri de acte ale oganelor de stat:
1.ingerinte de nautra preventiva se isncriu acele acte ale autoritatilor publcie care nu
permit expunerea unor idei si informatii anterior oferirii acestora catre publicare
2.ingerinte de natura punitiva- impun sanctiuni civile, penale, disciplinre ori admin pt
exercitarea dr la libertatea de exprimare, ulteiror exprimarii ideilor litigioase
- constituie altfel de ingerinte ca si acte prevenetive ale statului de ex: ridicarea de la
domiciliul unor pers a mai multor doc ce urmau sa fie difuzate pt sustinerea unei camapanii
publice impotriva uciderii animalelor
- ex tipic de ingerinta punitiva in libertaea de exprimare este cond celui ce si-a exercitat
libertatea de a se exprima liber este suficienta existenta unei cond de rice nautra si chiar si
at cand sanct nu sa excutat ori cand sa dispus amanarea pronuntarii unei hot de cond
- consituie ingerinta punitiva in lib de exprimare concedierea unei eprs in urma unor acuzatii
grave adresate conducerii instituiei la care lcura
- exista si ingerinte care au intervenit in cursul difuzarii informatiilor litigioase, care au ajuns
la o parte din destinatari isna, prin ingerint astatului , nu se mai permite ca ideile in auza sa
gaseasca si alti receptori -> intr-un asemena caz masura statului ar eun dublu rol de a sanct
transmiterea deja produsa a inf sid e a proteja societatea de o viitoare transmitere a inf
respective
-clasif unei ingerinte ca fiind punitiva/ preentiva prezinta importanta dpdv practic
-at cand exista o ingerinta in libertatea de xprimare a unui membru al unei asociatii de eprs,
determinata de activitatea sa in sanul organizatiei, in realitate sunt aplciabile atat art 10, cat
s art 11

88

Clauza de autorizare pg 538

-statle au rezervat dr de a supune intreprinderile de radiodifuziune, de cinema sau de TV unui
regimd e autorizare
- in acest domeniu Conventia creeaza o limita susbstantiala
- aceasta limita se materializeaza printr-un sistem de licentiere a acestor intreprinderi
-autoritatile nationale au oblig macar de a comunica motivele care au condus la o solutie de
respignere a unei cereri de autorizare
Clauza derogatorie pg 539
-dr la libertate de exprimare NU ESTE ABSOLUT ,
- este o LIBERTATE ce poate contine anumite limitari
-sunt permise ingerinte ale autoritailor statului in dr la libera exprimare cu respecarea
cumulativa a 3 conditii:
1.ingerinta sa fie prev de lege- Curtea subsumeaza indepl acesti cond nu doar de
existenta unei norme de dr intern are sapermita ingerinta, ci si de calitatea legii :
accesibilitatea si previzibiliatea
2.ingeritna sa vizeze unul din scopurile legitime expres mentionate in art 10
3.ingerinta sa fie necesara intr-o societate democratica- si ingerintele in lib de
expirmare treb sa fie justificate de o nevoie sociala mperioasasi sa fie proportionale cu scopul
legitim vizat
4. pt ca o ingerinta sa fie considerata ca fiind justificata, e oblig ca legea interna sa
cuprinda suficiente garantii contra unei exercitari arbitrare a puterii de catre rganele
executive
- analiza unei stari de fapt inc are s epune prb necesitatii ueni masuri a statului itnr-o sicetate
democratica treb sa cuprinda urm etape:
a)stabilirea caracterului preventiv ori punitiv al ingerintei
b)determinarea scopului ingerintei.
c)at cadn ingerinta vizeaza protectia dr si libertatilor altuia, trbe pelcat d ela ideea dupa
care anumite categ de persoane treb sa suporte limite ale criticii mai importante. De
asemenea treb det daca afirmatia este o judecata de valoare sau o informatie facutala
d)calitatea subiectului vizat este una esentiala, ins pecial at cand in joc intra libertatea
presei, un subiect de interes general conduand la o apreciere mult mai stricta a
proportionalitatii
e)contextul discutiei e elementul fundamental in estimarea proportionalitatii ingerintei
f)severitatea sanctiunii
A)Ingerinte vand scopul protejarii securitatii nationale, a ordiniisi a prevenirii
infractiunilor
-astfel d eingerinte sunt admisibile daca sunt necesare prevenirii unor actiuni violente sau
care pot sa ridice tensiunea in anumite zone
- in principiu, inst europena anu admite, sub nicio forma, reprimarea unor exprimari decat in
masura in care mesajul lor este violent ori incita la violenta, rezistenta in fata autoritatilor/
alte actiuni violente
- simplele critici, chiar dure si plemice, ale actiunilor guvernului in anumite domenii nu pot fi
cenzuate, inclusiv at cand risca sa ridice tensiunea in zone de conflict

89

- in schimb, e justificata impunerea unei sanc cu amenda penala pt publicarea unor articole
ce se adresau tinerilor si explicau ca nicio revolutie nu poate fi realizata fara pierderea unor
vieti omenesti
-la fel e jusitiffcata aplicarea ueni sanct penala pt publicarea unei lucrari care incita la
consumul de droguri, stabilind un ghid de gratiere in consumul acestora
-publicarea uno informatii acoperite de secretul de stat si de cel profesional este unul dintre
domeniile inc are liebrtata de exprimare poate suferi cele mai severe limitari astfel de
domenii sunt cele ce vizeaza anchetele penale in curs, cele privind securitatea nationala si
cele rinvind intimitatea unor aspecte ale vietii private ale unei pers
- nu inseana o interdictie automata de relevare catre publi a unor asemenea informatii
-ex: Curtea a cosntatat violarea art 10 at cand statele au impus sanct pt publicarea/ riscul de
publicare a unor informatii serete
- nu se poate admite lipsa unor sanct pt violarea secretului profesional, de servciu sau de stat
B)Ingerinte avand scopul protejarii bunei functionari a justitiei
-se admite faptul ca presa are dr si oblig de a difuza subiecte necesare informarii publicului cu
privire la afacerile judiciare in curs, insa impune in sarcina presei o obligatie de diligenta in
modul de tratare al subiectului, astfel icnat sa nu existe atingeri ale dr procedurale ale pers
implicate
- afirmatiile avocatului la adresa pariti adverse
- Curtea admite faptul ca avocatii au dr de a se pronunta public asupr amodului de
funcitonare a justiei cu conditia ca afirmatiile critice pe care le sustin sa nu depaseasca
anumite limite
- o ingerinta in libertatea de exprimare a unui avocat in cursul procesului clientului sau
poate ridica probleme legate de echitabilitatea procedurii
- avocatului treb sa ii apartina aprecierea pertinentei si utilitatii alegerii unui anume
mijloc de aparare, fara a fi sub influenta vreunei potentiale sanctiuni penale ulterioare
-Curtea consdera ca restrangerea libertatii de expresie a unui avocat poate fi
justificata doar in situatii exceptionale
- aceste ratiuni justifica o protectie sporita a libertatii de exprimare, inclusiv a unor
exagerari / afirmatii false realizate ins copul apararii doar at cand manifestarea libertatii de
expresie se raporteaza la un litigiu
- pt ca daca o prs acuza un procuror ca a luat mita pt a nu incepe urm p contra unui tert,
imunerea unei sanct penale e justificata
- at cand o pers are ca unic scop insultarea unei inst ori a unor judecatori , nu este, in
principiu contrar at 10 sa i se aplica o sanct penala aesteia cu conditia ca ped aplciata sa fie
proportionala cu fapta
C)Ingerinta avand scopul protejarii dr si intereselor altuia. Libertatea de a critica
1.Judecati de valoare si infromatii factuale-pg 548
- situatiile inc are se pune in dicutie restrangerea liberatiid e exprmare sunt acele ainc are e
vb de ipoteza inc are aceasta opereaza cu scopul protejarii dr si libertatilor altuia
- in astfel de situatii ingerinta statului consta in aplicarea ueni sanct civile, penale ori
disciplinare pt afirmatii defaimatoare la adresa altuia
- inst euroepna clasifica afirmatiile unei pers in 2 categ:

90

judecati de valoare- se incadreaza exprimarea opiniei ueni pers asupra

calitatilor profesionale, morale si personale ale altuia- ex: afirmatia dupa care
presedintele este incompetent
- daca o pers exprima judecati de valoare aesteia nu i se poate impune sa faca proba
veritatii celor afirmate
- NU se poate deduce o libertate absoluta de a formula jduecati de valoare, intrucat
Curtea permite sanct unor astfel dejudecati at cand ele sunt pur injurioase ori at
cand nu au o baza acutala suficienta
-Curtea nu permite formularea unor opinii complet nejustificate cu privire la o pers
- ex:nu se poate impune o sanct unui ziarist care la calificat pe un om politic ca imbecil
- in schimb exista o baza factuala pt a acuza o pers de fraudarea alegerilor, in cond inc
are faptele sau isncris intr-un cadru polemic existent in presa cu privire la neregulile
electorale.
- at cand exsita fapte necontestate de nimeni, orice interpretare se da acestora
constituie o judecata de valoare
- sunt judecati de valoare afirmaitiile unei pers cu privire la capacitatea altora de
a rezolva problemele dintr-o zona de conflict
- sunt judecati de valoare toate acele afirmatii care vizeaza modul in care o
pers isi exercita atributiile, chiar daca la baza acestor critici stau anumite fapte
determinate, inclusiv afirmatia dupa care o anumita actiune este ilegala.
- at cand exsita fapte necontestate de nimeni, orice interpretare se da acestora
constituie o judecata de valoare
afirmatii factuale- regrupeaza exprimarea unor acuzatii de a fi comis fapte
determinate- ex: exprimarea opiniei dupa care presedintele este implicat inf raudarea
rezultatului unor alegeri
-sunt susceptibile de proba veritabilitatii
- in principiu, comunicarea unor inf facutale false poate face obiect al unor
sanctiuni, at cand pers e de rea-credinta
- in cazul publicarii unr informatii facutale, responsabilitatea apartine pers care a oferit
informatiile respective
-constituie afirmatie factuala publciarea unei informatii potrvit careia presedintele unui
stat a decedat
-sa stabilit exisenta unei afirmatii factuale at cand aeasta viza acuzatia dupa care un
procuror a facut presiuni asupr aunor jdu pt a obtine anumite solutii favoarabile din partea
acestora
- in principiu, afirmatia dupa care o eprs a comis o infr este o afirmatie factuala
- ceea ce conteaza este caracterul preponderent al tipului de afirmatie in lezarea intereselor
altuia
- at cand ceea ce a afectat mai important imaginea si demnitatea tertului ese jduecata de
valoarea, Curtea va considera ca afirmatia litigioasa in ansamblul sau este o jduecata de
valoarea si invers
2.Proportioanlitatea ingerintei
-relativ la proportionalitatea ingerintei, Curtea ia in calcul 3 elemente pt a verifica respectarea
acestei conditii:
91

1.masura in care subiectul acordat in cadrul exprimarii litigioase este unul de

interes public
- subiectele de interes public sut cele care intereseaza publicul in ansamblul sau sau o parte a
acestuia, chiar daa sunt atinse in cursul sau si interese de ordin personal
- sunt interese de ordin public si cele care trateaza un caz particular, daca discutia implica
institutii de interes public
-ex: o discutie despre modul de cond a unei pers este una de interes public, intrucat vizeaza
modul de functionare a justitiei
-Curtea e dispusa sa nu permita stabilirea unor sanct pt publicarea unor texte ce ating un
astfel de subiect, chiar si at cadn se pot invoca ratiuni puternice in sens contrar
2.gravitatea si contextul afirmatiilor facute
-anumite domenii precum cel al libertatii presei sau al discursului politic beneficeaza de o
protectie privilegiata
- Curtea tine cont si de eventualul impact al acelor afirmatii asupra carierei si pozitiei publice
a pers vizate
- tot aici se determina si recunoasterea posibilitatii presei de a difuza imagini/ fotografii ale
unei pers eliberate din penitenciar, dupa o eliberare conditionata
- acest context se determina in raport de graduld e norotietate al pers in cauza, de
intervaluld e timp scurs de la cond acesteia, de natura infr comise
-gravitatea se verifica plecand de la acuzatiile ce ii sunt ause unei eprs de veridicitatea
acestora, precum si de la calitatea pers acuzate
- nu treb uitat ca art 10 precizeaza expres faptul ca exrcitarea libertatii de exprimare
comporta indatoriri si responsabilitati din partea pers ce isi exercita dr de a se
exprima
- pe langa necesitatea de a se evita insulta in forma sa prua, cel care isi exprima ideile treb sa
manifeste o anumita prudenta in anumite domenii sensubile in contextul social in care sunt
realizate
- o astfel de nevoie lipseste at cand afirmatie, desi viza critic simboluri nationale, se rezuma
la prezentarea obiectiva a unor fapte deja publicate, fara a formula atacuri la persoana
- ex: Curtea a considerat ca art 10 a fost violat at cand o pers a ost cond pt infr de defaimare
a memoriei fondatorului Turciei moderne
-calitatea victimei unor afirmatii defaimatoare Curtea cosndiera ca anumite categ de pers,
datoita fucntiei ori pozitiei pe care o detin in societate, treb sa accepte un grad al criticii mult
mai ridicat fata de eprs obisnuite
( ex:politicieni, comentatorii politici)
3.gradul de severitate al sanctiunii
- in cazul impunerii unor sanct civile pt afirmatiile realizate, isnt interne trebsa raporteze
despagubirile si la calitatea victimei
- pt a aprecia radul de severitate al ueni sanct, treb facut un examen concret
- proportionalitatea ingerintei impune cu necesitate existenta unor garantii ind r intern contra
sanctionarii unor afirmatii cu daune civile disproportionate
3.Libertatea presei
-are rolul esneial de a asigura dezbaterea publcia asupr aunor subiecte de interese public
-isnt europeana asimileaza presei si grupurile si asociatiile mici, care contribuie al dezbaterea
publica aceste grupuri beneficeaza de protectia oferita presei prin art 10.

92

- beneficeaza de lib spreciala oferita presei si orice pers care se exprima pe calea mijloacelor
media, chiar daca in mod normal exercita o alta profesie
- garantia oferita de art 10 unui jurnalist in ceea ce priveste afirmatiile privind subiecte
de interes general e subordonata conditiei ca acesta sa actioneze cu buna
credinta, furnizand informatii exacte si demne de crezut
- treb tolerat un anumit grad de hiperbolizare si exagerare pt ca acesta sa isi atinga scopul in
cadrul dezbaterilor publice pe care le sustine.
- exercitarea libertatii de exprimare implica si obligatii corelative care apasa in special asupra
presei
-at cand presa lanseaza prin articole lipsite de echivoc acuzatii grave priind comiterea
unor infr de catre functionari publici, Curtea se asteapta ca acestia sa incere sa probeze,
macar in fata inst interne sesizate, veridictatea celor afirmate
- at and se constata ca atfeld e afirmatii nu sunt sustinute de nciio proba, iar jurnalistii
nici nu sau prezentat in fata tribunalelor interne pt a-si sustine cauza, se poate dispune
sanctiuni civile
-sanctionarea unui jurnalist pt ca a ajutat o terta pers sa isi difuzeze afirmatiile printr-un
interviu aduce o atingere grava contributiei presei al discutarea probl de interes general si nu
poate fi admisa decat n circumst absolut exceptionale
- in masura inc are jurnalistul nu adera in mod explicit si fara rezerve la ideile exprimate
de interlocutorul sau, sanctionarea pt eventualele abuzuri in exercitarea libertatii exprimate
treb sa se indrepte catre autorul informatiilor, nu catre jurnalist
- Curtea impuen statelor sa evite, cu exceptia unor situatii exceptionale, sanctionarea
unor organe de presa pt cele publicate at cand afirmatiile apartin unor terti
-Curtea acorda o importanta crescuta protectiei susei jurnalistice, considerand ca
obligarea unui jurnalist de a-si releva sursele constituie o ingerinta grava in
activitatea sa.
- astfel de masuri nu se pot justifica decat in cazuri exceptionale pe baza unor imperative
preponderente de interes public
- at cand e vb de sursa jurnalistica, adica de informatia provenita de la pers ce prefera sa isi
pastreze anonimatul, Curtea considera ca realizarea unor perchezitii asupra unor jurnalisti pt
a determina originea informatiilor pe care acestia le publicau constituie o ingerinta grava in
libertatea lro de exprimare care poate fi acceptata doar in circumstante exceptionale si doar
daca, inainte de realzarea perchezitiilor, autoritatile au verificat daca inf in cauza nu sunt
cumva acoperite de secretul profesional
ART 11.LIBERTATEA DE INTRUNIRE SI DE ASOCIERE
Orice eprs are dr la libertatea de intrunire pasnica si la libertatea de asociere, inclusiv dr
de a constitui cu altii sindicate si de a se afilia la sindicate pt apararea intereselor sale.
2.
Exercitarea acestor dr nu poate face obiectul altor restrangeri decat aelea car, prevazute
de lege, constituie masuri necesar,e intr-o societate democratica, pt securitatea nationala,
siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protejarea sanatatii sau a
moralei ori pentru protectia dr si libertatilro altor. Prezentul art nu interzice ca restrangeri
legale sa fie impuse exercitarii acestor dr de catre membrii fortelor armate, ai politiei sau
ai administratiei de stat.
1.

- libertatea de reunire implica libertatea oricarei pers de a se intalni cu alte eprs si de a

manifesta, sustinandu-si opiniile in mod pasnic
93

- priveste atat renunirile private cat si cele publice, incluznad org si desf de manifestari si
defilari ce se desff pe caile publice
- implica : 1. Dr pers de a lua parte fizic la o manifestatie
2.dr pers de a participa la manifestatie ara riscul de a fi supusa unor sanct
- caracterul pasnic al unei manifestatii este absolut esential
- libertatea de asociere presup dr oricarei eprs de a crea sau de a adra la o asociatie de
pers, indif de scopul acesteia: politic, social, cultural, etc.
- dpdv al domeniului de incidenta, presup dr de a crea o asociatie, dr acesteia de a-si desf
activitatea si dr pers fizice de a fi membri ai asociatiei, prin aderarea la aceasta si desf
activitatii in cadrul acesteia.
- implica si un dr negativ, acela de a nu adera la o asociatie.
- poate sa vizeze mai multe obiective ca si scopuri ale asociatiei
- art 11 cunoaste si o limitare speciala care se refera la autorizarea restrangerii libertatii de
asociere a membrilor fortelor armate si ai politiei, precum si a admin de stat, in conditiile inc
are ar fi anormal ca politia ori ministrii sa poata declara greva.
- activitatea oricarei asociatii treb desf independent de orice interventie a statului
libertatea de asociere politica inst considera ca desf libera a vietii poltice este cea mai
imp garantie a mentinerii pluralirsmului unei societati democratie
-isnt europeana permite, in situatii exceptionale, ca activitatea unui partid sa fie
interzisa, daca aceasta contravine principiilor de functionare a unei democratii
- Curtea considera ca art 11 permite constituirea de asociatii si partide politice care sa
urmareasca si modificarea Constitutiei , cu conditia ca acest lucru sa se petreaca prin actiuni
democratice
- at cand scopurile unui partid contravin unui regim democratic, dizolvarea sa este
justificata
- statele au oblig de a interveni pt a proteja desfasurarea activitatii unui partid politic de
manifestari violente provenite din partea unor pers private

ART 12. DREPUL LA CASATORIE

Incepand cu varsta stabilita prin lege, barbatul si femeia au dr de a se casatori si de a
intemeia o familie conform legislatiei nationale ce reglem exercitarea acestui dr.
-art 12 trateaza dr de a fonda o familie, el este incident doar cu privire la intemeierea
unei familii prin casatorie
-art 12 Nu recunaoste dr persoanelor de acelasi sex de a se casatori
- insa, dupa ce o pers isi schimba pe cai artificiale sexul biologic, aceasta treb sa fie privita in
fata legii tinand cont de noua stare, astfel incat interdicita casatoriei nu poate fi interzisa
- art 12 include doar dr unor pers de a se casatorii si de fonda o familie, neavand si un
corelativ negativ, anume dr de a desface o casatorie si o familie prin divort.
Limitele libertatii casatoriei
-se lasa statelor libertatea absoluta de a reglem acest domeniu, cu conditia ca limitele impuse
sa nu fie lipsite de rezonabilitate si sa nu aduca atingere insasi substantei dr de a intemeia o
familie princ asatorie
- statele au o dubla obligatie in temeiul art 12:
94

1. o obligatia pozitiva de a adopta legislatia interna care sa permita casatori

2. o oblig negativa de a se abtine de la impunerea unor limitari nerezonabile
ale posibilitatii persoanelor de a se casatori.
ART 13. DREPTUL AL UN RECURS EFECTIV, DREPTUL AL UN REMEDIU INTERN
Orice pers ale carei dr si libertati recunoscute de prezenta conventie au fost incalcate,
are dr sa se adreseze efectiv unei instante nationale, chiar si at cand incalcarea s-ar datora
unor pers care au actionat ine xercitarea atributiilor lor oficiale.
- art 13 garanteaza oricarei eprs care se poate pretinde victima a unei alte dispozitii a
Conventiei posibilitatea de a sesiza o autoritate e stat cu o actiune prin care sa solicite
constatarea acestei violari, incetarea sa si repararea prejudiciului produs
Ex: daca o pers considera ca prine xistenta in arhivele statului a unui dosar pe numele sai i se
incalca dr la viata privata, art 13 impune statului sa creeze pers in auza posib de a denunta
acest lucru in fata unei autoritati nationale competente
-art 13 enunta nu atat un dr propriu, cat o modalitate de garantare a respectarii celorlalte
dispozitii ale Conventiei
- ar 13 NU implica dr de a ataca o hot jud
-dr la un remediu nu poate fi invocat decat in raport cu un alt dr recunoscut prin celelalte
prevederi conventionale
- pt a se constata o violare a art 13 nu e oblig ca textul la care se raporteaza sa fi fost la
randul sau incalcat
-art 13 garanteaza un remediu care permite criticarea modalitatilor de aplicare a legislatiei
interne, si nu continutul legii
-profu crede ca art 13 ar treb sa impuna statelor oblig de a-si revizui legislatia pt a se
conforma exigentelor europene.
Caracterul autonom al dr la un remediu intern
- at cand dr substantial invocat este unul ce privste privarea de libertate ori un dr cu caracter
civil, in sensul art 6, pers ce invoca violari ale acestor dr se afla sub incidenta art 5 alin 4 si a
art 6 alin 1, si au dr de a sesiza o inst de jud
- in schimb, at cand dr substantial vizeaza alte domenii, devine incident art 13 care impune
un remediu in fata unei autoritati nationale, indiferent daca aceasta este o inst d ejud ori o
autoritate admin
-o alta interpunere a dr la un remediu intern cu alte dr din Conventie se manifesta fata de
obligatiilepozitive ce le sunt impuse statelor in baza art 2 si art 3 => aceste art impun
statelor sa declanseze anchete penale eficace cu privire la orice situatie in care o pers invoca
faptul ca a fost victima unei violari a dr sale protejate prin art 2 si 3
- exista atat hot in care Curtea constata ca omisiunea desf ueni achete eficace in aceasta
materie constituei doar o violar a art 2 sau 3, cat si hot in care aceste aspecte sunt
considerate doar o vilare a art 13
- art 13 da dr pers de a invoca o violare a Conventiei sa deschida procedura penala prin
plangerea introdusa
- art 2 si 3 impun in principiu o obligatie de deschidere din oficiu a anchetei penale
- Curtea a considerat ca at 13 implica posib :
de a contesta o decizie a autoritatilor penitenciare de supune a unui detinut la un regim
special de detentie;
de a contesta o decizie de extradare inainte de punere acesteia in ractica;
de a contesta divulgarea datelor privind starea de sanatate a unei pers prin atasarea
dosarului sau medical al un dosar judiciar
95

de a cere ridicarea unei interdictii de a parasi tara

de a cere identif pers responsabile de publicarea unui text defaimator pe Internet
-Curtea onsidera ca art 13 poate sa intre in joc si at cand nu exista nicio violare a altei clauze
normative din Conventie
- totusi, art 13 nu poate fi interpretat ca impunand un remediu inten pt orice doleanta, oricat
de nejustificata ar fi ea, ci este incident doar at cand pers se poate pretinde, de o maniera
rezonabila, victima a incalcarii dr sale.
Continutul obligatiei statului
- consta in oblig pozitiva a statului de a pune la dispozitia oricarei eprs un mijloc de corectare
a unei situatii contrare Conventiei
- pt ca art 13 sa fie respectat treb indepl urm conditii:
1.existenta unei posibilitati de a actiona in fata unei autoritati nationale
-aceast aimplica posib unei cai de a obtine sanctionarea juridica a unui act contrar Conventiei,
indif de calificarea sa din dr intern
- ar 13 nu implica cu necesitate a remediuls a fie deschis in fata unei inst, fiind suficient ca dr
intern sa permita sesizarea unui organ cu caracter admin, cat timpa cest organ prezinta
anumite garantii de idnependenta, de impartialitate si de procedura
-uneori elementul considerat esential a fost cel al impartialitatii organlui sesizat
2.pers sa se poata pretinde in mod vadit victima unei violari a unuia dintre dr
prev in Conventie
- oblig pozitiva a satului nu functioneaza inf av oricarei pers care sustine ca e victima unei
violari a unui dr fundamental
-pt ca o pers sa poata beneficia de garantia oferita prin art 13 treb ca aceasta sa poata
sustine de o maniera credibila ca e victima incalcarii unui dr fundamental
-art 13 are un caracter autonom, astfel ca nu e incident doar daa dr substantial chiar a fost
incalcat, insa in acelasi timp are un caracter lipsit de independenta, astfel ca dr la un remediu
intern nu poate functiona in lipsa legaturii cu un dr substantia
art 13 poate fi invocat doar prin raportare la und r garantat prin alte dispozitii
conventionale, insa nu poate fi invocat pt garantarea unui dr ce nu cunoaste o consacrare
intre dispozitiile Conventiei
3.remediul sa fi efectiv
- asceasta conditie e strans legata de conditia de admisibilitate a unei plangeri
-in cazul inc are dr intern cunoaste unr emediu impotriva unei eventuale violaria Conventiei,
sunt posib 2 ipoteze:
a) fie remediul este efectiv,in sensul art 35, iar pers la exercitat, caz inc are plangerea sa
e lipsita de obiect cu privire la art 13 intrucat a avut la dispozitie un remediu intern
b) fie remediul nu este efectiv, caz inc are declararea plangerii ca admisibila echivaleaza
cu o contatare a violarii art 13,, intrucat nu a existat un remediu efectiv pe care pers sa i
utilizeze
- daca pers a avut la dispozitie un remediu efectiv si nu la utilizat, plangerea sa va
fi respinsa ca inadmisibila pt neepuizarea cailor de recurs interne
- efectivitatea remediului se apreciaza atat in drept, cat si in fapt
-in principiu, efectivitatea unu remediu se analizeaa in abstract,
- in ochii Curtii un remdiu efectiv treb sa fie eficace, adica sa poata conduce atata
la constatara explciita ori implicita a violarii dr substantial, cat si al icnetarea
acesteia si la repararea prejudiciului produs.
- art 13 implica atat posibilitatea de sesizare a unei autoritati, cat si dr ca aceasta
sa examineze pe fond cererea
4.posibilitatea de obtinere a reparatii materiale a prejudiciului produs prin
remediul existent
96

Posib de obtinere a unor depagubiri treb sa fie reala

- pt a se putea constata eficacitatea remediului, e oblgica recuperarea prejudiciului sa fie
integrala
- at and mai este pozibil efectivitatea recursului implia si posibilitatea de a obtine
icnetarea violarii dr fundamental
ART 14. INTERZICEREA DISCRIMINARII
Exercitarea dr si libertatilor recunoscute de prezenta conventie treb sa fie asigurata fara
nici o deosebire bazata , in special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orie
alte opinii, origine nationala sau sociaal, apartenta la o minoritate nationala, avere, nastere
sau orie alta situatie.
Consideratii generale
-acest principiu impune ca oricarei pers sa ii fie rezervat un tratament egal si implica existent
aunei eprs juridice ce prescrie egaliatea de tratament
- in principiu, si art 14 poate fi invocat in raport de exercitarea unuia dintre dr garantate prin
prevederile Conventiei
Caracterel clauzei de nediscriminare- pg 606
-inst europeana considera ca art 14 completeaza toate celelalte prevederi ale Conentiei si
face parte integranta din fiecre dintre disp ce garanteaa dr si libertai
-jurisprudenta marhceaza o extindere remarcaila a domenului de aplciab a art 14 ajunganduse a un pucnt la care s-ar putea pune in discutie caracterul d ependent al textului art 14
Obligatiile statului
OBLIGATIILE POZITIVE consta in oblgi pe care le au statele de a adopta masurile legale si
admin pt a preveni si sanctiona discriminarea intervenita in raporturile dintre pers de dr privat
-at cand exista suspiciunea ca o eprs a fost victima unei infr de violenta u onotatie rasista,a rt
14 oblig statele sa realizeze o ancheta efiface care sa anheteze existenta infrm in baza art 3
si mobilul rasist al acesteia, in baza art 14
OBLIGATIA NEGATIVA impusa prin prev art 14 este cea de a nu suspune nicio pers aflata
sub jurisdcitia sa unei discriminari
-at 14 interzice discrimianrea indif d criteriul care sta la baa aceseia, inclusiv cele care nu
sunt mentionale expes
- sunt contrare art 14 doar acele diferente de tratament care suntlipsite de justificare
obiectiva si rezonabila, aica acelea care nu vizeaza un scop legitim sau nu sunt proportionale
cu scopul vizat.
- pt a se putea discuta despe discriminare treb idnepl 2 conditii:
1.existenta unei diferente de tratament
2.lipsa unei justificari obictive si rezonabile a acestei diferente de tratament
- diferena de tratament nu treb confundata cu simpla preferinta in exercitarea unui dr
potestativ =>nu poate fi calificaa ca fiind o diferenta d tratament ,
Ex: daca o societate anunta ca angajeaza doar tineri / barbat - exista o diferenta de
tratament
In timp ce daca are de ales intre 2 pers c doresc angajarea pe un singur post disponibil
si alege una dintre ele pt ca e mai tanara, va exista o simpla preferinta care nu pote fi
calificata discriminare
- pt a determina existena unei dif de tratement, treb realizata o comparatie itnre 2
pers in situatii similare

97

- pt a proba existenta diferentei de tratament se face comparatia intre 2 pers reale aflate in
aceeasi situati
- diferenta de tratament determinata constituie discrimianre doar daca e lipsita de o
justificare obiectiva si rezonabila
- masura treb sa aiba un scop legitim si sa fie proportionala cu scopul vizat
-pt a estima caracterul proportional al diferentei de tramanet cu scopul vizat e necesara
determinarea conditiilor sociale dintr-un stat si efectele sale asupra pers in cauza
- estimarea caracterului proportionale important si contextul in care intervine masura in
discutie
- pt a det caracter proportional sau nu al diferentei de tratament cu scopul vizat treb luata in
calcul si existenta unui numitor comun in statele Europei in acel domeniu
-criteriul ce sta la baza diferentei de tratament treb sa fie obiectiv
- pt ca o masura sa fie proportionala cu scopul vizat, treb ca masura in cauza sa aiba
capacitatea de a ajuta la atingerea scopului respectiv
-proportionalitatea lipseste si at cand lipsesc anumite garantii de ordin procedural,c are sa
prmita determinarea exacta a scopului masurii, a efectelor acesteia si a capacitatii difeentei
de tratament de a-si atinge obiectivele
- criteriuld e distinctie este extrem de imp, Curtea admitand ca diferente de tratament
bazate pe criterii de rasa sau de etnie NU pot fi justificate reodata
-sa decis ca exista discriminare si implicit si o violare a art 14 at cand:
legea facea diferenta dpdv al obligatiilor fiscale intre cetateni si rezidenti
legea face o distincte cu privire la exrcitarea dr la vizita al unui copil de cate parintii sai
dupa cum copilul a fost nascut in cadrul ueni casaorii sau in afara acsteia
cand alocatia pt copii era acordata doar pers c aveau cetateniaa statului, nu si
strainilor cu dr de rezidnta permanenta.Etc
- in schimb sa decis ca exista o justificare obiectiva si rezonabila :
-> at cadn legea face distinctie intre cetatenii comunitari si cei extracomunitari i materie
de extradare
-> cand unei mame i sa retras incredintarea copilului dupa divort, pe motiv ca era martor
al lui Iehova si ca astfel se protejeaa copilul de anumite influente mai putin beneficie care ii
pun in pericol dezvoltarea
->cand autoritatea paritneasa a fost acordata exclusiv mamei pe motiv ca tatal este
homosexual si traiieste in cuplu cu un alt barbat
->cand legea rezerva doar mamelor dr la concediu de maternitate, etc.
-at cand o politica sau anumite masuri generale au produs repercursiuni negative importante
asupr aunui grup dat, nu e exclus sa se poata discuta despre existenta ueni discriminari
- statele au obligatia de a ancheta orice psobila situatie de incident cu caracter rasial
-de regula,c a si proba, se utilizeaza un mijloc statistic, constatandu-se existenta
diferenteid e tratament at cadn, dpdv statistic, se poate constata anumite diferente intre
unele grupuri sociale, diferente care nu pot primi o explicatie rezonabila din partea statului

Obligatiile statului privind la interdictia discriminarii rasiale / etnice.

1.Obligatiile generale ale statului
-sanct penala/ contraventionala a iscursului sau a manifestarilro rasiste sau xenofobe nu
auce, sub nicio forma, atingere dr funamentale ale pers sanctionale
- un astfel de discurs nu poate beneficia de protectia oferita de art 10 din Conventie cre
garanteaza lib de exprimare

98

Obligatiile NEGATIVE ale statelor ce intervin in activitatea de realizre a actului

de justitie
-consta intr-o suma de interdictii cu privire la activitatea acestora
- org judiciare le sunt interzise,orice acte care ar putea indica existenta unor mobiluri rasiste
in modul de exercitare a activitatii
- org jud treb sa se abtina in a lua orice decizie justiicata doar de originea etnica/rasiala
originii sale, precum sid e la orice declaratii sau afirmatii care sa indice prejudecati cu
caracter rasial/ etnic
Obligatiile POZITIVE ale statelor e intervin in activitatea de realizare a actuluid
e justitie
- consta in necesitatea adptarii unor masuri necesare pt protejarea reala si concreta a dr
garantate
- interdictia discriminarii impune luarea unor masuri legislative
- art 14 creeaza si un efect orizontal garantand oricarei eprs dr la u tratament egal nu doar in
raporturile sale cu statul, ci in rpaorturile cu orice pers ori institutie
- unica oblig pozitiva a og judiciare e aceea de a asigura sanctionarea eficace a
actelor de discriminare
- inst europeana a impus in sacrina statului si o sarcina de natura procedurala
constand in oblig de a realiza o investigatie oficiala, rapida si completa care sa
clarifice existenta unui mobil rasist al unor actiuni, in speial at cadn acestea apartin unor
agenti ai statului
FUNCIONAREA CURTII. PREZNTAREA GENERALA
- doar tehicile jurisdictionale care dau nastere unor hot jud avand forta obligatorie ofera o
protectie efectiva dr omului si dau sens deplin dr la actiune individuala
- uncia atributie a sa este aceeea de a verifica daca statele, prin activitatea organelor
,autoritailor si institutiilro pbulcie ce il compun ,daca si-a respectat oblig pozitive i negative ce
ii revin in baza Conventiei
JUECATORII CURTII. Grefa Curtii
- organ jurisidictional
- Curtea e formata din jduecatori
- nr acestora e egal cu cel al statelor membre ale Consilului Europei, la ora actuala r- 47 de
jud
- sunt numiti pe o perioada de 6 ani
- mandatul incepe sa curga icnepand u data alegerii judecatorului
- mandatul jud inceteaza fie prin implinirea duratei sale, fie la implinirea varstei de 70 de ani
- mandatul mai poate incta prin demisie/ prin revocarea jud
- revocarea jud se poate declansa la cererea oricarui jud daca 2/3 din nr total al jud voteaza in
favoarea luarii unei astfel de masuri
-jud isi exercita mandatul in mod independent, in nume propriu, NU ca si reprezentanti
ai statelor ce i-au propus
-sunt incomp cu exercitarea mandatului de jud orie activitate politica, admin, ori profesionala
care ar putea aduce atingere neutralitatii judecatorului ori ar implic o imposibilitate de a aloca
timpul necesar exercitarii mandatului d ejud
-li se itnerzice acestora sa participe la jud unei cauze:
1. in care au un interes personal datorita legaturii cu una dintre parti,
2.a ueni cauze inc are au intervenit anterior in alta alitate
99

3. ori a unei auze asupra careia sau exprima public

-jud de Strasbourg sunt spijiniti de uns erviciu de grefa
-gefierii au preluat in intregime rolul de realizare a comunicarii cu reclamantii si de pregatire a
dosarului cauzei din toate punctele de vedere, lasnad jud doar sarcina de a pronunta hot pe
aza datelor furnizate si pregatire anterior
- serviciul e condus de un grefier sef pe o durata de 5 ani
Formatiunile de jduecata si atributiile acestora
- Curtea isi desf activitatea in 3 tipuri de formatiunid e lucru:
Comitetul de 3 jud judeca admisibilitatea plangerii verificand idnepl tuturor
conitiilor
- prin votul unanim al acestor comitete, o plangere poate fi declarata ca
inadmisibila / radiata de pe rol
9radierea de pe rol intervien inc a de intelegere amiabila intre parti sau cand reclamantul nu
isi continua demersurile, desi a fost somat in acest sens)
- decizie e definitiva
Camere de 7 jduecatori daca comitetul nu a decis in unanimitate inadmisibilitatea
palngeri, cauza va fi deferita unei amere care se va pronunta atat asupr aadmisibilitatii, cat si
asupra fondului plangerii
- decizia poate fi atacata in termen de 3 luni de la data pronuntarii
-un comitet de 5 jud care fac parte din Marea Camera de 17 jud va examina
cererea de recurs si o poate accepta daca cauza ridica probleme deosebite privind
interpretarea sau aplicarea Conventiei
- se poate desesiza voluntar in favoarea Marii Camere
Marea Camera de 17 jduecatori- aceasta judeca cauzele cu care e sesizata fie ca
urmare a desesizarii ueni camere de 7 jud, fie ca urmare a acceptarii cererii de recurs
-deciziile sunt deinitiv
-suprav executarii deciziilor cade in sarcina Comitetului de Ministri
Ansamblul Curtii reuneste toti jduecatorii
- are doar atriburii admin alegerea presedintelui Curtii, a grefierului sef, adoptarea
regulamentului, etc
Traseul unei plangeri in procedura din fata Curtii
- traseul pe care il urmeaza o plangere depusa de o eprs fizica sau juridica de drept privat in
fata Curtii este urm:
I. plangerea e primita de Grefa Curtii, care va constitui dosarul plangerii, solicitand, daca
e cazul documnte/ lamuriri necesare din partea reclamantului. In principiu, plang sunt
jduecate in ordinea inc are au fost introduse.
- totusi, la cererea reclamantului/ din oficiu, presedintele camerei sesizae poate dispune
tratarea cauzei cu prioritate, in acele situatii inc are prelungirea procedurii risca sa produca
consecinte iremediabile.
- in aceasta faza / in orice moment ulterior se poate dispuen conexarea a 2 langeri sau
jduearea simultana a 2 / mai multe planeri at cadn acestea au acelasi obiect
II. dupa constituirea de catre grefa a dosarului aceasta e examinata, al prima vedere, de
unul dintre comitetele Curtii. Acestea pot decide, daca nu exista nicio aparenta de violare a
Conventiei, sa declare pangerea inadmisibila, iar procedura se opreste ina cest moment

100

- in caz contrar, plangerea va fi comunicata statului parat, care va fi obligat a, pe calea unor
observatii scrise, sa isi exprime punctul de vedere cu privire la starea de fapt sid e drept
dedusa judecatii
III. dupa primriea punctului de vedere al guvernului si raspunsul reclamantului la
argumentel statului plangerea e deferita spre examinare unui comitet de 3 judecatori, care au
sarcina de a verifica admisibilitatea plangerii
- in masura in care se contata, cu unanimitate de voturi, inadmisibilitatea planerii, procedura
se finalizeaza in acest mom
- solutia de inadmisibilitate se pronunta printr-o decizie a Curtii
- decizia de inadmisibilitate e df, isna in anumite conditii, reclmantul poate sa introduca
ulterior din nou plangerea dupa indepl conditiilor ce au atras respingerea plangerii sale
- daca nu exista unanimitate de voturi pt o decizie de inadmisibilitte, plangerea e atribuita
spre jduecata unei Camere a Curtii. Aceasta verifica din nou admisibilitatea palgerii si
pronunt ao decizie cu majoritate de voturi. O plangere declarata admisibila la acest stadiu
poate fi declarata ulterior inadmisibila
plang declarata admisibila isi ontinua cursul in cadrul ueni proceduri de icnercare a
solutionarii amiabile a cauzei. In masura inc are , sub suprav Curtii, partile ajung la o
intelegere amiabila cu privire la solutia cauzei, se va pronunta o decizie de scoatere de pe rol
a plangerii. In cazuri grave si exceptionale, Curtea va continua procedura ignorand
intelegerea partilor.
daca partile nu ajung la un consens, camera Curtii va pronunta hot asupra fondului, prin
care poate respinge plang ca inadmisibila,ca nefondata sau o poate admite. In cazul
admiterii, Curtea se va pronunta si asupra cererilro de reparare a prejudiciului. De la acest
mom inepe sa curga termenul de 3 luni in care partile pot contesta decizia in fata
Marii Camere.
- in masura in care una din parti solciita reexaminarea cauzei de catre Marea camera, cererea
sa este examinata de un comitet de 5 jud, dinc are face parte in mod oblig presedintele Curtii.
Acest comitet decide daca sunt indepl conditiile de acceptare a contestatiei. Deciziile
comitetului de 5 jud sunt definitive.
- in masura inc are contestatie e admisibila, plang se atribuie spre rejudecare Marii Camere
care poate sa reformeze solutia Camerei ce a pronuntat prima hot. Hot Marii Camere sunt def.
- dupa pronuntare ahot, in masur ainc are in cuprinsul sau s-au produs erori materiel, de
calcul ori inexactitati evidente, la cererea unei parti formulate in termen de o luna de la data
pronuntarii hot / din oficiu, Curtea poate decide corectarea eroriilor
- daca la data pronuntarii ueni hot definitive Curtea a fost in eroare esentiala de fapt, e
posibila revizuirea hot pt corectarea acesteia, in termen de 6 lunid e la data acesteia (ex:
cand reclamantul decedeaza)
-daca Curtea a admis plangerea reclamantului, fara a-i acorda despagubiri intrucat
acesta nu a raspuns solciitarii Curtii in acest sens, insa, ulterior , scrisoarea reclamantului a
ajuns al Curte, se va decie revizuirea hot initiale, prin acordarea unor despagubiri in favoarea
reclamantului
- orice parte poate cere interpretarea unei hot,dupa ce aceasta a fost pronuntata. Daca
cererea e acceptata, camera Curtii se va pronunta printr-o hotin cuprinsulc areia va interpreta
hot in raport de punctele vizate inc ererea de interpretare
- hot de admitere a plangerilro ce implica executarea unro oblig sunt sprav de catre
Comitetuld e Ministri al Consilului Europei. Pt executarea asectelor financiare ale hot,
guvernul are la dispozitie un termen de 3 luni de la data la care hot Curtii a ramas def, tim in
care treb sa ilcontacteze pe reclamant pt a determina modalitatea concreta de executare a
obligatiilor de plata a unei sume de bani
101

-daca o plangere are mai multe capete de acuzare, procedura se aplica fiecaruia
dintre ele

COMPETENTA CURTII
Generalitati.
-unica instanta de decizie asupra competentei Curtii este ea insasi
-in determinare obiectului ueni plangeri, Curtea nu e legata nici de calificarea faptelor oferite
de reclamanti, nici de cea utilizaa de catre statul parat
- in limitele fixate prin decizia de admisibilitate a plangerii Curtea poate trata orice chestiune
de fapt sid e drept pe car eo prezinta cauza aflata in fata sa, indif de modul procedural in cre
se pun problema
1. Competenta materiala a Curtii
- faptele juridice care pot sta la baza unei plangeri acestea pot fi atat actiuni, cat si omisiuni
ale statului, pot consta atat atat in aplciarea incorecta aunei legi, cat si in insusi textul legii,
etc.
- cat timp competeta materiala a Curtii se extinde doar la dr garantate prin prevederile
Conventiei, inseamna ca inst europeana nu e competenta sa judece o plangere inc are
reclamantul invoca dr pe care Conventia nu le garanteaza
-inst de control sa declarat competenta in a examina plangeri avand drept obiec respectarea
unor dr care nu sunt prev expres in Conventie, insa s poate spune ca sunt prev implicit
- Curtea a considerat ca are o competenta materiala implicita cu privire la anumite
dr la care Conventia nu face referire expresa, precum dr de acces la justitie, dr la
pensie, etc.
-recunaosterea acestor dr este efectul doctrinei protectiei prin ricoseu potrivit careia
sunt recunoscute si acele dr care se afla intr-un raport extrem se strans cu cele enumerate in
textul Conventiei
- nu intra in competenta materiala a Curtii dr care nu pot consta intr-o extidnere prin ricoseu
cum ar fi: dr de a intra sau de a ramane pe teritoriul unui stat, dr de a dobandi proprietatea
unui bun determinat, dr de a ocupa o functie publica, dr de a candida la alegerile
prezidentiale, etc.
-Curtea Nu ae competenta materiala de a anliza respectarea ueni dispozitii a Conventiei care
face biectul ueni rezerve din partea statului parat
- Curte nu poate sa examineze o plang prin care reclamantul se plange de faptul ca statul
refuza sa redeschida o procedura judiciara ce a fost calificata anterior de catre Curte ca fiind
contrara art 6.
2. Competenta temporala
- tratatele intenationale NU se aplica retroactiv
-Conventia nu poate fi aplicata de o maniera retroactiva
- in principiu, toate faptele juridice anterioare ratificarii Conventiei ies din sfera de
competenta ratione temporis a Curtii
- atata vreme cat statul nu ratificase Conventia la momentul unui act, statul nu isi exprimase
dorinta de a-si asuma oblgiatiile prev prin Conventie, astfel incat nu se poate opune acestuia
faptul ca a comsia cte contrare prevederilor un act care nu producea efecte in ceea ce-l
priveste
102

-at cand toate evenimentele sau petrect ulterior intrarii Conventiei in vigoare, este certa
existenta competentei Curtii
-treb facuta o distinctie intre violarea instantanee si violarea continua a unor dr din Conventie
va exista o violare instantanee at cand exista un act instantaneu al statului care isi
produce consecinta imediat.
Ex- uciderea unei eprs de catre un agent al statului poate fio violare instantanee a dr la viata,
garantat prin art 2
- dpv al efectlor, Curtea va avea competenta daca actul sa produs la un moment la care
Conventia era in vigoare in statul in cauza
- incalcarea unei obligatii negative e instantanee
va exista o violare continua at cadn exista un act ilicit al statului care se prelungeste
in timp. Ex- interdictia perpetua de a vota aplicata ueni pers poate contitui o violare continua
a dr sale electorale
- dpdv al efectelor, Curtea are competenta temporala at cand violarea Conventiei a
inceput anteior intrarii in vigore a Conventiei, dar sa prelungit si dupa acest moment.
-incalcarea unei obligatii pozitive e continua
-situatia echitabilitatii procedurilor incepute anterior ratificarii si epuizate ulterior mom
asumarii obligatiilor ce decurg din Conventie e posibil ca lipsa de echitabilitate sa fie atat
urmare a unui act instantaneu, cat si a unui act continuut
->daca e urmare a unui act instantaneu at cand violarea caracterului echitabil al
procedurii deriva din acte anterioare ratificarii, iar Curtea sa considerat necomp temporal sa
examineze plangerea. In schimb, Curtea a considerat ca are comp de a transa o plangere ce
vizeaza independenta si impartialitatea inst at cand aspectele e ridicau dubii din punctul de
vedere al atitudinii inst a intervenit dupa ratidicarea Conventiei.
-> daca e urmare a unui act continuu, Curtea are competenta ratione temporis
- daca exita decizii jduecatoresti posterioare ratificarii Curtea are comp sa analizeze
doar legitimitatea acestor decizii, NU si fondul litigiului
- e esential pt determinarea competentei temporale a Curtii sa fie localizat exact in timp
momentul in care sa produs ingerinta in dr garantate prin Conventie

103