oAcest parlament ar intezice pirateria

Guvern

Opozitie

Argument 1
Argument 2
Argument 3

Meci: 'Alina si Toma'

Miruna' (negatori)

(afirmatori)

vs 'Bogdan si

A1 (Alina C. Gavra)
Pirateria online "a ajutat generaia tnr s descopere computerele s lanseze
dezvoltarea industriei IT i i-a ajutat pe romni s-i dezvolte capacitatea creativ"
Traian Bsescu (2007)[1]
Semnarea ACTA de ctre UE, SUA, Canada i alte state este cu sigurana cel mai
important ingredient ce a contribuit la interesul fa de moiunea actual.
Controversa acesteia este dat de conflictul ce apare ntre dreptul la liber exprimare
i informare al indivizilor pe de o parte i dreptul de proprietate intelectual
(copyright), al companiilor n special, pe de alt parte.
Decriminalizarea (en Decriminalization) reprezint reducerea sau abolirea
penalitilor criminale,cu posibilitatea de a aplica unele amenzi pe baza unor
reglementri stabilite. Decriminalizarea reflect schimbri n perspectivele sociale i
morale[2], atunci cnd societatea nu mai consider un act ca fiind duntor,acesta
nu ar trebui s mai fie criminalizat. Pirateria pe internet reprezint duplicarea i
distribuia ilegal a materialului protejat de drepturi de autor de pe internet.
n susinerea cazului afirmator vom arta c pirateria pe internet nu reprezint o
ameninare att de mare aceast imagine fiind promovat de mari companii strict
pentru profit financiar- ci reprezint de fapt un construct social. Mai mult, vom arta
c aceasta are chiar beneficii pentru unii artiti i de asemenea pentru libera
circulaie a informaiei
1. n primul rnd creterea nivelului pirateriei online poate fi explicat prin analizarea
unor schimbri socio-economice, culturale, politice i tehnologice.
Datorit rspndirii ideologiilor, stilului de via, aspiraiilor i valorilor occidentale n
general , ale SUA n particular, nregistrm o cretere ai cererii de produse
hollywoodiene n rndul rilor Asiei de Est i a fostelor state sovietice; concomitent
crescnd i preul acestor produse care va depi puterea de cumprare a unei pri
din noile piee de desfacere. De exemplu ministrul Malaysian pentru comer intern i
afaceri de consum) a ameninat cu folosirea Legii de Control a Preurilor (Price
Control Act) dac industra media nu reduce preul bunurilor media[3]. De asemenea,
n ultimii ani au avut loc schimbri uriae n regimul legii copyright-ului n mare parte
datorate presiunii exercitate de SUA prin intermediul procesului Special 301 i al
Acordului TRIPS asupra rilor partenere n schimburile economice n vederea

implementrii de msuri mai drastice mpotriva furtului de proprietate intelectual,

ceea ce a dus la creterea pe hrtie a cazurilor de contrafacere dei pn atunci
acestea nu erau considerate a fi ilicite.Chiar numirea, mai ales n discursul industriilor
de copyright, pirateriei pe internet a fi o crim, conine o greutate simbolic
datorit asocierii nefericite cu crima organizat, cu Mafia sau terorismul[4].
2. Pirateria pe internet are efecte pozitive n special pentru artitii mici.
Dei n general este prezentat ca avnd doar efecte negative este dovedit faptul c
aceasta are i efecte pozitive, n special la artitii mici deoarece atunci cnd s-au
lansat programele de piratat, precum Napster, a aprut i o cretere n vnzarea CDurilor, n special datorit expunerii pe care descrcatul ilegal de materiale a adus-o
artitilor mai mici[5]. Dar ce exemplu mai bun putem da pentru a demonstra efectul
pozitiv al acestui fenomen dect citndu-l pe unul din cei mai renumii scriitori
contemporani, Paulo Coleho, care recunoate c dup ce i-au fost piratate crile i
postate pe situri precum Pirate Bay a observat o cretere n vnzri, chiar el
ncurajnd oamenii s i pirateze crile[6].
3. n final, considerm c principiul libertii la informare trebuie meninut cu orice
pre.
n secolul XXI, n plin Er Digital, este clar faptul c internetul este o surs major
de informare. Ideea iniial din spatele crerii acestui spaiu comun, accesibil n
principiu tuturor, a fost cea de mprtire a informaiei, iar sub egida de piraterie
on-line acest acces poate fi restricionat, transformnd internetul ntr-o spaiu n
care se joac dup regulile dure ale pieei de consum, unde inechitatea social,
favorizarea celor bogai i suprimarea celor sraci, distruge orice urm de acces
echitabil la informaie.
n virtutea celor prezentate, meninem cu hotrre faptul c Internetul trebuie
decriminalizat, recunoscnd importana meninerii acestuia ca spaiu deschis de
comunicare i transmitere de informaie.

[1]
http://www.rtv.net/basescu-pirateria-online-i-a-ajutat-pe-romani-sa-si-dezvoltecapacitatea-creativa_16778.html
[2] http://en.wikipedia.org/wiki/Decriminalization
[3] Majid Yar, The global epidemic of movie piracy: crime-wave or socialconstruction?, Media Culture Society, September 2005, pp 682
[4] Majid Yar, The global epidemic of movie piracy: crime-wave or socialconstruction?, Media Culture Society, September 2005, pp 686
[5] Dave A. Hohn, Lisa R. Muftic, Kelly Wolf, Swashbuckling Students: An Exploratory
Study of Internet Piracy, Security Journal, 2006, pp 112
[6] http://www.guardian.co.uk/books/2012/feb/01/paulo-coelho-readers-pirate-books

N1 (Bogdan Gliga)
Niciunde,niciodata si sub nicio forma nu ar trebui sa decriminalizam pirateria online
intrucat vom suferi de dezavantaje majore, iar toate avantajele aduse de echipa
afirmatoare nu raman in picioare.
La nivelul primului argument, ni se prezinta o crestere a nivelului pirateriei online si
cauzele ale acestui lucru ca fiind anumite actiuni diplomatice si amenintari din partea
guvenului Malaysian. In primul rand, nu vedem mecanismul logic si rationamentul
prin care de la anumite declaratii se ajunge la o crestere a pirateriei, in principal
fiindca acest mecanism nu exista. Mai mult, nu vedem de ce e nociv aceasta tendinta
de a inaspri legile asupra copyright-ului din partea SUA, deci asteptam clarificari si la
acest nivel.
In al doilea rand, echipa afirmatoare vrea sa arate ca acesti pirati online sunt doar
victimele sistemului, intrucat marile corporatii jongleaza cu aceste preturi. Total fals.
Pirateria online a crescut datorita faptului ca e mult mai comod sa downlodezi un film
decat sa il cumperi, iar legile nu sunt destul de aspre incat sa ii sperie. Astfel, vina
cade in totalitate asupra consumatorilor.
La nivelul celui de-al doilea argument, am fost putin surprinsi vazand ca pana si
echipa afirmatoare recunoaste ca in general efectele pirateriei sunt nocive, insa este
de parere ca doar datorita unor avantaje minuscule ar trebui decriminalizata. Din nou
fals, intrucat o problema trebuie analizata balansand avantajele aduse cu
dezavantajele.
Daca e sa vorbim de dezavantaje, conform Institutului pentru Inovatie politica, doar
in SUA, se pierd 12,5 miliarde $(1) datorita pirateriei online, suma colosala care ar
putea sa nu fie pierduta.
Daca e sa vorbim de presupusele avantaje aduse de echipa afirmatoare, si acelea
raman in picioare in lumea noastra. Daca intr-adevar vor exista artisti care vor dori sa
lase o parte din muzica lor gratuita, pentru a-si face publicitate, le vom permite sa
faca acel lucru. Insa, nu vedem de ce ar trebui sa obligam toti artistii, indiferent de
dorinta lor, sa isi puna muzica gratis pe internet.
Contraargumentand cel de-al treilea argument, spunem ca dreptul la informare nu
este incalcat sub nicio forma. El ar fi incalcat, doar daca individului nu i s-ar permite
sub nicio forma sa se informeze, insa intrucat el are posibilitatea sa cumpere acele
filme si sa se informeze, lui ii este respectat acest drept. Mai mult, nu vedem de ce e
rau ca piata online e regulata de principiile pietei libere, intrucat nu ni s-a prezentat
niciun dezavantaj la acest nivel. Spunem ca e benefic acest fapt, deoarece aceste
reguli sunt singurele reguli echitabile, singurele reguli pe care se bazeaza societatea
liberala. Facand o analogie, echipa adversa sustine ca datorita faptului ca fiecare are
dreptul sa manance, ar trebui sa furam din magazine mancarea, intrucat prin faptul
ca e pus un pret pe paine ni se incalca acest drept. Astfel, nu vedem de ce ne-am
ghida societatea dupa o astfel de mentalitate.
Cazul Negator
1) Criminalitate

In primul rand, echipa negatoare crede ca tu ca si stat, ai datorita de a pedepsi toate

tranzactiile neligitime si de asigura egalitate si dreptate in societate. O tranzactie
poate fi facuta doar momentul in care ambele parti se pun de acord cu termenii
schimbului, deci doar in acel moment putem sa permitem acelei tranzactii sa aiba
loc.
In al doilea rand, pirateria online este exemplul perfect de tranzatie nelegitima,
intrucat in esenta tu beneficiezi, fara sa ai vreun drept, de munca altui individ din
societate, fara ca el sa fie de accord,. Tu practic, decriminaliand pirateria online ii dai
dreptul individului sa fure tot ce a realizat artistul respectiv, uitand complet de
principiile unui schimb corect.
In al treilea rand, avand in vedere ca pirateria online este o crima, ea cu siguranta
trebuie pedepsita. Mai mult, noi ca si stat trebuie sa fim constanti in actiunile
noastre, astfel, daca pedepsim furtul de cd-uri dintr-un magazin de muzica, nu vedem
de ce nu am pedepsi furtul de cd-uri de pe internet. Provocam astfel echipa
afirmatore sa ne zica care este principala diferenta intre aceste doua cazuri, astfel
incat aceasta masura sa fie justificata.
2 ) Efecte pe termen lung
Din nefericire, exact cum acest fenomen de piraterie online creste vertiginos, la fel
scad si incasarile industriei muzicale, intrucat incasarile globale au scazut cu 8% in
2007, conform Federatiei Internationale a Industriei Fonografice(2). De asemenea,
vina este aruncata in proportie de 70% asupra pirateriei online.
In acest caz, pe viitor se va crea un precedent. Credem ca viitori artisiti nu vor dori sa
intre pe piata muzicala, intrucat in momentul decriminalizarii pirateriei nu vor avea
nicio siguranta ca vor avea veniturile asteptate. Avand in vedere ca majoritatea
incasarilor vin din CD-uri, iar oamenii vor putea sa downlodeze gratuit absolut fiecare
melodie, intrucat si in momentul actual pentru fiecare melodie cumparata altele 20
sunt furate, conform BigChampagne, nu vedem de ce artistii isi vor mai asuma acest
risc de a intra intr-un mediu in care este legal sa fi jefuit.
In concluzie, acest lucru este incredibil de important intrucat incet,incet vom pierde
una din cele mai importante medii sociale si culturale, din cauza implementarii unei
legi nonsensice.
(1)http://www.ipi.org/IPI/IPIPublications.nsf/PublicationLookupFullText/5C2EE3D2107A4
C228625733E0053A1F4
(2) http://www.economist.com/node/11751035

A2 (Toma Grozavescu)
Cazul negator nu reuete s rspund deloc argumentelor propuse de echipa
afirmatoare, mai mult dect att, construcia cazului negator se bazeaz pe o serie
de presupuneri nejustificate, i pe care le vom dovedi ca fiind greite. Dup aceea
vom re-demonstra soliditatea cazului afirmator.

Considerm c echipa negatoare i-a fcut temele doar pe jumtate deoarece, pe

deoparte, acetia nu fac nicio precizare referitoare la definiiile propuse de noi i nici
nu propun altele, rmnnd la latitudinea noastr s considerm c sunt n totalitate
de acord cu acestea. Pe de alt parte, exemplele oferite de ei se restrng doar la
industria muzical, problema pirateriei pe internet fiind mult mai complex. Am dori
de asemenea s punctm faptul c negatorii au depit cu mult limita de 700 de
cuvinte stabilit, nerespectnd spiritul de fair-play al acestei dezbateri.
1. n primul rnd echipa afirmatoare nu a susinut faptul c o cretere a nivelului
pirateriei se datoreaz unor aciuni diplomatice din partea guvernului Malaysian ci
acea ameninare se datora faptului c nivelul preurilor era foarte mare depind
puterea de cumprare a majoritii publicului din aceast ar i era nevoie de un
mecanism de control din partea guvernului. De asemenea, nu ne-am pronunat
asupra nocivitii nspririi legilor copyrightului ci am demonstrat faptul c o dat
ce legile de copyright au devenit mai drastice, o mare parte din activitile de
download, ce pn atunci erau considerate a fi legale n unele state, acum deveneau
ilegale i astfel rezult o cretere artificial - a cazurilor de furt intelectual.
2. Echipa afirmatoare nu a susinut faptul c pirateria pe internet este nociv ci faptul
c este prezentat n acest mod, n special de companiile ce au de ctigat dac
acest termen dobndete conotaii negative. Referitor la studiile ce arat c pirateria
pe internet cauzeaz pierderi de miliarde i miliarde de dolari, acestea au limitri
serioase[1] datorit imposibilitii monitorizrii cu exactitate a traficului pe internet i
, bineneles, aceste studii sunt n interesul companiilor care le finaneaz,
manipulnd variabilele cercetrii astfel nct cifrele s fie ct mai mari.
3. Construind pe argumentele negatorilor, dac internetul se supune regulilor pieei
libere, atunci nu putem vorbi de o intervenie regulatoare extern (statul, sau n cazul
acesta legea copyrightului), iar conform principiului de laise fair, fora regulatoare
vine din interiorul sistemului dup cum a demonstrat-o pn acum piaa
internetului este capabil s se autosusin.
Dorim s punem pe tapet o chestiune evident: serviciile de internet nu sunt
gratuite. Nu enumerm toate costurile pe care fiecare client trebuie s le suporte
pentru a avea acces la internet (de la echipamente la plata serviciului n sine de
furnizare de internet), ideea este c atta timp ct utilizatorul are aceste obligaii
financiare, el este ndreptit s aib i drepturi, dintre care, cel mai important, fiind
tocmai acela de acces la resurse.
Contraargumente la cazul negator.
Referitor la primul argument negator, reiterm faptul c decriminalizarea nu
nseamn legalizare, ci o relaxare, o adaptare a normelor juridice la un nou context
social, la fel cum s-a ntmplat n cazul marijuanei n unele state, unde aceasta a fost
decriminalizat. Considerm c a pune pe picior de egalitate furtul dintr-un magazin
cu downloadul unui film de pe internet este o analogie pueril deoarece atunci cnd
achiziionezi un DVD cumperi practic partea materiala a discului, drepturile de autor
rmnnd la productor, de asemenea diferena dintre o melodie i multiplicarea
acesteia n 100/1000 de exemplare l cost pe productor doar apsarea unei taste,
pe cnd pentru un fermier diferena de 999 de mere necesit un cu totul alt efort.
n al doilea argument negatorii prezint situaia dramatic a artitilor i faptul c
acetia vor muri de foame dar nu in cont de faptul c n loc s returneze o parte
din banii ctigai n urma proceselor, companiile ce dein drepturi de autor folosesc

aceti bani pentru a intenta i mai multe procese[2] i astfel situaia pirateriei pe
internet aprnd a fi i mai grav.
Cu toate cele menionate mai sus susinem faptul c internetul trebuie s fie liber, c
pentru a pierde libertatea de expresie nu este nevoie s nu i se permit s te
informezi sub nici o form i aa cum am vzut n cazul ACTA, aceast ameninare
este ct de poate de real.

[1] Dave A. Hohn, Lisa R. Muftic, Kelly Wolf, Swashbuckling Students: An Exploratory
Study of Internet Piracy, Security Journal, 2006, pp 111
[2] https://law.suffolk.edu/highlights/stuorgs/jhtl/book_reviews/2004_2005/leeds.pdf

N2 (Miruna Semenescu)
Observam ca cel de-al doilea discurs afirmator ne acuza in primul rand de o limitare
extrema mai exact, cea muzicala- insa, consideram ca un exemplu clar si prcis
care sa afirme un argument logic este necesar intr-un meci de dezbateri. De
asemenea, nu am putut sa nu observam cum si echipa afirmatoare s-a legat numai
de un exemplu (cel a lui Paulo Coleho), astfel incat sustinem o analiza mai intensa
asupra propriul lor caz inainte de a face acuzatii. In acelasi timp, de-a lungul
discursului voi prezenta exemple si din alte domenii artistice, ca raspuns la cerintele
echipei afirmatoare. In privinta definitiilor, spunem ca acestea nu sunt gresite, ba mai
mult, ajuta cazul negator.
Trecand la contraargumentarea cazului afirmator, nu putem intelege mecanismul
logic prin care isi sustin primul argument legat de cresterea produselor in statul
Malaysian. Ceea ce echipa guvernului refuza sa analizeze si sa inteleaga este simplu
mecanism al economiei bazate pe cerere-oferta. Aceasta nu ar putea functiona in
momentul in care pretul produselor intrece pe cel al cererii. In alta ordine de idei,
consideram ca odata ce o persoana doreste sa-si cumpere o paine, dar nu are pretul
necesar pentru a face acest lucru, producatorul de paine este de asemenea afectat.
In cele din urma, scaderea pretului ofertei este necesar, iar nu trebuie recurs la
piraterie pentru a rezolva problema. Mai mult decat atata, nu putem trece cu vederea
faptul ca insusi afirmatorii definesc pirateria online ca un furt intelectual.

Legat de cel de-al doilea

argument
afirmator,
consideram ca este complet
fals. Precum a sustinut insusi
colegul meu in primul discurs,

vina este in totalitate a

consumatoriilor care nu sunt
presati de catre nimeni sa
cumpere spre exemplu un cd
de muzica si in mod evident
prefera alternative comode si
tax free de a-l fura online..
Ceea ce este complet neglijat
de echipa afirmatoare sunt
efectele
negative
ale
pirateriei asupra artistiilor de
pretutindeni, lucru despre
care ar trebui defapt sa se
discute.
Precum
Lloyd
Webber, un producator de
teatru din Marea Britanie
declara: Internetul este o
Somalia a neregularitatiilor
furtului
si
pirateriei.
(1)Totodata prezumtia de asazisa
manipulare
a
companiilor este ilogica si
nebazata pe nicio dovada.

In privina celui de-al treilea argument, echipa negatoare crede ca odata ce drepturile
unui om sunt incalcate (cele de autor, de proprietate s.a.m.d.) statul are dreptul sa
intervina doarece acesta este in cele din urma rolul lui : de a-si proteja toti cetatenii.
Urmarind un fir logic, atunci cand drepturile unui cetatean sunt incalcate, statul
trebuie sa se asigure de protejarea acestora. Mai mult decat atat, intrucat ni se ridica
costurile pe care le suporta clientul pentru acces la internet, consideram ca acestea
se limiteaza doar la schimbul de informatii, nu la furtul lor. Daca aplicam logica
afirmatoare, atunci cetateanul ar trebui sa plateasca pentru munca artistica a altora
deoarece profita de serviciile lor.
Resustinerea Cazului Negator
1. In continuare echipa negatoare nu este convinsa defel in legatura cu
contraargumentarea adusa de echipa adversa. Am primit exemplu Olandei,
unde decriminalizarea drogurilor este aplicata. In primul rand, nu numai ca
aceasta afirmatie este falsa, deoarece exista restrictii indeajuns de mari in
privinta marijuanei si lucrurile vor deveni si mai limiate.(2) In al doilea rand,
presupunand ca ceea ce spun ei este corect, chiar si asa analogia este falsa.
Asta se datoreaza diferentei prin care aceasta decriminalizare a fost pusa in
aplicare. In Olanda se doreste o slabire a traficului de droguri, insa intorcandune in realitate, nimeni nu ar dori o lume in care artistii sa fie prost platiti sau
nici macar atata. Din aceasta cauza consideram ca in continuare tranzactia nu
este corecta deoarece nu sunt respectatedrepturile ambelor parti.
2. Din nou observam o echipa afrimatoare care arunca vina pe cine nu trebuie
intrucat legile propuse in ultimele luni asupra copyright-ului se adreseaza
asupra consumatoriilor care neglijeaza drepturile altor oameni. Actiuniile
acestora duc la efecte devastatoare in randul artistiilor, atat mici cat si mari,
si care pot produce dezastaste la nivelul intregii industrii a filmului, precum
afirma directorul exectutiv al Agentiei de Distributie a Filmului din Marea
Britanie, intrucat se inregistreaza pierderi in fiecare an in jur de 100 de
milioane de lire sterline.(3)
Luand in considerare toate afirmatiile de mai sus, consideram ca pirateria online
trebuie oprita cat mai repede doarece cu cat o neglijam mai mult si nu luam masuri
impotriva ei, cu atat mai mult aceasta se va extinde primejdios.
1.
http://www.guardian.co.uk/media/2009/apr/02/andrew-lloyd-webber-attacksinternet-piracy?INTCMP=SRCH
2. http://www.ziare.com/stiri/droguri/adio-marijuana-pentru-turisti-in-olanda-1097683
3.
http://www.guardian.co.uk/film/2012/mar/20/search-engines-delete-links-piratesites-puttnam?INTCMP=SRCH

Decizia:
Liviu Gajora

Felicitri ambelor echipe pentru o dezbatere excelent, susinut cu dovezi de

calitate i analiz atent a argumentelor. n final echipa care m convinge este cea a
negatorilor, deoarece ctig 3 arii de conflict importante:
Negatorii m conving c productorii nu au responsabilitate a informrii
publicului sau a stabilirii preurilor n conformitate cu dorinele publicului i c
accesul la Internet nu atrage dup sine vreun drept la orice este fcut
disponibil prin intermediul Internetului.
Ct vreme afirmatorii m conving c exist i posibilitatea ca, pentru cel
puin o parte a artitilor, pirateria s aib i efecte pozitive, per total nu
reuesc s m conving c efectele sunt mai degrab benefice. Chiar dac
pierderile sunt dificil de estimat i pot fi mai mici dect cele exprimate de
ngatori, lipsete un calcul comparativ care s arate c aceste pierderi sunt
complet irelevante. n plus, cred c negatorii au dreptate cnd spun c artitii
trebuie s fie lsai s aleag dac vor s i fac opera accesibil n mod
gratuit, n msura n care consider aceasta ca o bun metod de
popularizare.
Negatorii arat c noiunea de pia liber nu presupune implicit a face
abstracie de legile statului (mai ales cnd ele vin n aprarea drepturilor
individului) i c dreptul la informare nu presupune implicit obligaia de a oferi
gratuit toate informaiile.
Cteva observaii individuale:
A1 25 (13, 8, 5)
Mai mult atenie la explicarea mecanismelor legislative. Creterea pe
hrtie a cazurilor de contrafacere este, n fapt, o crete real, pentru c
aceste cazuri sunt definite pe hrtie. Numrul nclcrilor legii a crescut
pentru c legea s-a modificat, indiferent de motivaiile schimbrii legii.
Atenie la utilizarea unor concepte vagi sau ambigue. Oferii definiii explicite
atunci cnd le folosii ntr-un sens specific (ex.: libertatea de informare
presupune ea n cadrul cazului vostru acces nengrdit din punct de vedere
economic, legal sau politic?)
N1 25 (14, 8, 3)
Mai mult atenie la interpretarea i reprezentarea argumentelor prii
adverse. Evitai erorile de tip om de paie n care simplificai prea mult
premisele i concluziile argumentelor oponenilor (ex.: La nivelul primului
argument, ni se prezinta o crestere a nivelului pirateriei online si cauzele ale
acestui lucru ca fiind anumite actiuni diplomatice si amenintari din partea
guvenului Malaysian).
ncadrai-v n limitele alocate. E posibil ca surplusul de coninut s nu fac s
merite penalizarea de puncte.
Atenie la stil i exprimare (ex.: tu ca si stat, ai datorita de a pedepsi ).
A2 26 (14, 8, 4)
n momentul n care acuzai metodologia dovezilor (ex.: Referitor la studiile
ce arat c pirateria pe internet cauzeaz pierderi de miliarde i miliarde de

dolari, acestea au limitri serioase...), descriei i impactul metodologiei

asupra cifrelor, oferii o contra-estimare la nivel cantitativ.
Atenie la stil; folosii gerunziul doar acolo unde este cazul (ex.: drepturi,
dintre care, cel mai important, fiind tocmai acela de acces la resurse).
Evitai exprimrile evaluative la adresa echipei oponente (ex.: Considerm
c echipa negatoare i-a fcut temele doar pe jumtate...).
N2 27 (14, 9, 4)
Folosii citate care s v susin n mod explicit argumentele, nu doar
tangenial (ex.: afirmaia Internetul este o Somalia a neregularitatiilor
furtului si pirateriei nu spune nimic despre impactul asupra
productorilor/artitilor, ci doar despre lipsa de reglementri).
Atenie la stil i la acorduri (ex.: ca insusi afirmatorii, Ceea ce este
complet neglijat de echipa afirmatoare sunt efectele negative ale pirateriei).
Evitai exprimrile evaluative la adresa echipei oponente (ex.: Din nou
observam o echipa afrimatoare care arunca vina pe cine nu trebuie).
A1
N1
A2
N2
Castiga echipa:

->
->
->
->

25
26
26
27

puncte
puncte
puncte
puncte

(afirmatori)

vs 'Cristina si

Bogdan si Miruna (negatoare)

Meci: 'Teo si Adelina'

Cristina' (negatori)
A1 (Teodora Oprea)

E timpul sa decriminalizm pirateria pe internet?

Consideram ca acest mod de transmitere a informatiei prin Internet este caracteristic
unei societati puternic tehnologizate. Este firesc ca o data cu diversificarea si
liberalizarea mijloacelor de comunicatie sa nu mai poata fi aplicate aceleasi reguli
pentru protectia drepturilor de autor precum cele folosite cand mijloacele de
transmitere erau limitate si puteau fi usor controlate. Din acest punct de vedere,
fenomenul pirateriei ar trebui mai degraba integrat si reglementat astfel incat sa
functioneze pozitiv, decat combatut inutil si ineficient.
In cadrul acestei dezbateri, pirateria pe internet inseamna distribuirea de materiale
protejate prin legea drepturilor de autor prin intermediul Internetului. Consideram ca
ar trebui mentinuta incriminarea doar pentru acele acte de piraterie facute in scopul
obtinerii de profit prin comercializare, pe cand utilizarea gratuita a materialelor
protejate ar trebui permisa ca un fenomen natural si avantajos in societatea actuala.

1. 1. Nu exista metode eficiente de combatere a pirateriei

Un utilizator al internetului are la dispozitie peste 7 miliarde de pagini web[1]. A
combate pirateria eficient inseamna sa detectezi aparitia materialului piratat si sa
blochezi posibilitatea de distributie a materialelor piratate. Nu au fost gasite mijloace
suficiente de depistare a paginilor cu continut piratat si a autorilor acestora, iar
metodele de blocare nu sunt definitive, aceeasi informatie reaparand pe Internet la
scurta perioada dupa ce a fost cenzurata. De asemenea pentru aplicarea unei
sanctiuni trebuie verificata competenta unui stat de a o aplica, proces dificil intrucat
o pagina de internet poate fi realizata si apoi transmisa de oriunde din lume.
Metodele represive folosite pana acum, inclusiv cele de sanctionare penala si de
confiscare a calculatoarelor, amenzi foarte mari sau incercarile de blocare completa a
unor site-uri de sharing nu au reusit sa stavileasca fenomenul pirateriei.
1. 2. In conditiile actuale, este mai avantajos pentru autori sa faciliteze
transmiterea informatiei
In societatea actuala, pietele de desfacere a produselor intelectuale depasesc
granitele locale sau regionale, astfel incat un autor are interesul sa vanda cat mai
mult, dar si sa isi asigure un public de consumatori fideli. Singurul mod in care pot fi
obtinute ambele rezultate este cel al libertatii circulatiei produselor intelectuale.
In prezent, se considera ca persoana care lanseaza un album doreste ca CD-ul sau sa
nu ajunga in mod gratuit la utilizatori pentru ca astfel sunt pierduti bani. Se
neglijeaza faptul ca un consumator neavizat nu ar cumpara CD-ul pentru ca nu are
nici un fel de stimul in acest sens. Gratuitatea ascultarii melodiilor i-ar asigura insa in
mod gratuit si rapid autorului o baza larga de fani care vor cumpara fidel produsele
legate de acel album din dorinta de a avea originalul. Nu mai cumpara CD-ul doar cei
care isi permit sa riste bani pe o muzica slaba, ci toti cei care, descoperind muzica,
au devenit fani.
De asemenea, este mai avantajos sa oferi o parte din produs in mod gratuit, pentru a
atrage un numar mai mare de consumatori, carora le poti oferi alte produse sau
servicii complementare si de o calitate sporita. Cel mai evident este cazul jocurilor
online de tip Massive Multiplayer Online(MMO). Cu un cod sursa deschis publicului, cu
servere private in care oricine poate sa joace fara sa plateasca nimic, totusi sunt
multi doritori sa joace jocul platit, pe serverul original, deoarece serviciul oferit de
compania care a creat jocul este mult mai bun decat cel piratat.
1. 3. Avantaje pentru producatori si consumatori
1. Calitatea produsului
Oferind posibilitatea de a testa produsele prin Internet, i se ofera ocazia utilizatorilor
sa-si selecteze produsele consumate in cunostiinta de cauza. Cu cat isi permite sa
testeze mai mult, cu atat are sanse mai mari sa gaseasca lucrurile de calitate si sa
raspandeasca vestea. Avand mai multi testeri pentru un produs exista mai mult feedback care duce intr-un final la cresterea calitatii produselor.
De asemenea, programe precum Android sau Linux[2] care au fost de la momentul
creatiei lor open-source s-au dezvoltat mult mai rapid cu ajutorul utilizatorilor din
intreaga lume care si-au adus contributia la produs. Jocuri precum Mass Effect[3] care
s-au dezvoltat cu feedback continuu de la jucatori-testeri a avut un succes imens.

Posibilitatea de a implini cerintele publicului tinta este un avantaj enorm care duce la
dezvoltarea unor produse de calitate ridicata si foarte apreciate de utilizatori.
1. Satisfactia utilizatorului
Utilizatorii care sunt expusi la mai multe produse gratuite au posibilitatea sa aleaga
in functie de calitate si de gusturi, pentru ca o data facuta alegerea, sa fie dispusi sa
plateasca pentru un produs, dar DOAR pentru ca stiu ca are calitatile pe care le
cauta. Serviciile suplimentare, atentia la calitatea acestora, atentia la calitatea
produsului vandut fata de cel luat de pe Internet sunt motive pentru care oamenii
inca mai cumpara astfel de produse si pentru care decriminalizare piraterii pe
Internet ar trebui sa se produca.

[1] http://www.worldwidewebsize.com/
[2] http://en.wikipedia.org/wiki/Linux_kernel#Estimated_cost_to_redevelop
[3] http://www.industrygamers.com/news/mass-effect-2-development-driven-by-userfeedback/

N1 (Cristina Gheorghe)
O societate cu pretentii moderne este o societate ce-si asuma riscuri si o societate ce
nu renunta la nici o lupta in fata amenintarilor din zilele noastre. Una dintre acestea
este
pirateria
online
care
afecteaza
enorm
drepturile
de
autor.
In discursul meu va voi demonstra ca pirateria este un fenomen nedorit, care trebuie
stopat
numaidecat
pentru
a
evita
dezvoltarea
lui
deja
incredibila.
Echipa afirmatoare a restrans dezbaterea, dorind numai dezincriminarea faptelor de
piraterie ce presupun folosirea gratuita a unei proprietati private fara dorinta de a
obtine orice fel de profit personal. Echipa negatoare considera ca o restrangere de
acest gen este inutila, in conditiile in care orice fel de piraterie are acelasi efect
asupra producatorului: lipsa de respect fata de efortul acordat crearii si inhibarea
motivatiei
privind
proiectele
viitoare.
1.1
Echipa afirmatoare porneste astazi de la o premiza gresita, afirmand ca pirateria
online ar trebui sa fie decriminalizata deoarece nu poate fi controlata. Oprirea oricarei
infractiuni prezinta dificultati, dar acesta nu este un motiv de a decriminaliza acea
fapta si , practic, de a evita o problema. O astfel de masura face mult mai mult rau
decat bine unei societati, fiind capabila de a crea precedente periculoase si de a crea
un
dezechilibru
in
sistemul
de
pedepse
al
unui
stat.
In primul rand, orice fel de furt al unei proprietati private trebuie pedepsit conform
legii
si
nu
acceptat
din
cauza
proportiilor
la
care
a
ajuns.
In al doilea rand, un fenomen ce degradeaza atat de mult dreptul de autor, o valoare
a societatii din ziua de astazi, trebuie oprit. Tocmai proportiile la care a ajuns pirateria
online ar trebui sa reprezinte o sursa de motivatie si mobilizare pentru a o combate si
nu un pas in retragere. Solutia nu este aceea de a ignora problema, ci incercarea de a
eficientiza
sistemul.
Astazi exista diverse masuri, dupa cum au spus si afirmatorii, care, chiar daca nu

sunt 100% eficiente, reusesc sa stopeze o parte din sharingul ilegal de fisiere. Pe
langa asta, se incearca implementarea unor proiecte ca ACTA [4] care vizeaza un
control mult mai viguros asupra activitatii online si protejeaza dreptul de autor. In
plus, este popularizata creearea cat mai multor organizatii de genul bsa [1], ce
lupta, de asemenea,impotriva pirateriei online. Autoritatile trebuie sa adopte masuri
si mai dure,care ii vor face pe oameni sa se gandeasca de doua sau mai multe ori
inainte
sa
pirateze
un
fisier.
1.2 Pirateria afecteaza foarte mult persoana care creaza. In momentul in care creatia
sa este piratata de nenumarate ori, dar nu este cumparata, producatorul sufera
pierderi financiare importante, fiindu-i imposibil sa recupereze banii investiti in
realizarea produsului. Astfel, acesta nu mai are nici motivatie de a crea si, mai mult,
de a oferi lucruri noi unui mediu ce nu il rasplateste si nu-i asigura resursele necesare
pentru realizarea unui nou proiect. Pirateria nu reprezinta decat o inhibare a
producatorului prin lipsa de apreciere reala din partea consumatorilor si fondurile
insuficiente pentru punerea pe piata a unor produse noi. De exemplu, in industria
muzicala
se
pierd
anual
peste
12
miliarde
de
dolari.
[3]
Mai mult decat atat, pirateria ofera producatorilor fani a caror fidelitate merge numai
pana la granitele gratuitatii. In momentul in care un produs poate fi achizitionat fara
costuri de pe internet, nici o persoana nu va dori sa cheltuiasca bani pentru un
original
ce
nu
ofera
nimic
nou
fata
de
materialul
piratat.
Pe langa asta, prin piraterie nu se poate realiza decat un process fals de informare,
pentru ca contactul direct cu produsul reprezinta deja o parte din procesul de
cumparare
si
nu
doar
o
simpla
familiarizare
cu
acesta.
Informarea se poate face mai simplu prin citirea unor recenzii sau prin campanii
publicitare, iar acei producatori carora nu le pasa de castiguri, ci doar de satisfactia
consumatorilor isi pot oferi produsele ca open sources sau freeware.
Referitor la exemplul oferit de afirmatori in legatura cu jocul MMO, jucatorii nu platesc
pentru ca li se pare ca produsul ca intreg este unul ce merita achizitionat, ci doar
pentru
a
beneficia
de
o
calitate
sporita
a
conditiilor
de
joc.
1.3
Argumentul 3 ar echipei afirmatoare nici macar nu vorbeste despre un caz concret de
piraterie. Faptul ca o companie decide, din proprie vointa, sa ofera publicului un
extract din produsul sau nu contravine cu drepturile autorului si nu este, deci, un caz
de sharing ilegal de fisiere. Oricum, pirateria nu presupune comunicare sau un dialog
activ intre consumator si producator despre partilebune si cele rele ale unui bun, ci
insusirea unor produse fara a avea drept de autor si folosirea lor fara
consimtamantului celui ce le-a creat si fara a-i recunoaste acestuia suveranitatea
asupra
materialului.
Trecand la cazul echipei negatoare, acesta este structurat pe doua argumente.
I.
Importanta
dreptului
de
autor
[2]
Drepturile de autor reprezinta ansamblul prerogativelor de care se bucur autorii cu
referire la operele create. Privarea acestora de drepturile lor prin piratarea proprietatii
private reprezinta un furt, o infractiune ce, in Romania, se pedepseste cu inchisoare
de
la
1
la
4
ani
si
diverse
amenzi.[5]
Dreptul de autor impune respectul si recunoasterea, ambele binemeritate de
producator pentru crearea unui produs. Acesta evita ca altcineva sa profite de pe
urma bunului creat de alta persoana. Pirateria este cauza acestor situatii in care un
fisier poate fi preluat de alta persoana care sa-si insuseasca meritele creeri sale,
distragand
intreaga
atentie
acordata
adevaratului
autor.
Pe langa avantajele morale, drepturile de autor asigura producatorului si anumite
recompense financiare care il ajuta in realizarea unei noi serii de bunuri. Aceste
castiguri sunt cele ce stimuleaza si mai mult motivatia celui care creaza si cele care
fac posibila realizarea proiectelor. Pirateria ar anula plata in bani a producatorilor,

deoarece materialul piratat ar putea fi achizitionat numai online,gratuit. O astfel de

atitudine ostila fata de eforturile depuse de comerciant nu numai ca-i diminueaza
acestuia motivatia de a crea ceva nou, dar il si lasa in imposibilitatea de a incepe
orice ce alt fel de plan al unui nou produs din cauza lipsei de resurse.
II.
Descurajarea
concurentei
In momentul in care producatorul nu-si mai castiga banii investiti in realizarea unui
produs, acestuia ii este foarte greu sa-si dea seama de reactia consumatorilor fata de
ceea ce a creat. Pe langa asta, ii este si mai greu sa realizeze o abordare a pietii fara
a
stii
exact
opinia
oamenilor
care
ii
folosesc
produsul.
Mai mult, postarea intreaga sau numai a unor parti dintr-un produs pe internet poate
duce la diminuarea sanselor lui de cumparare sau la cresterea lor, in functie de
reactia pe care o creaza consumatorilor. Aceasta influentare a opiniei publice este
incorecta odata ce este facuta fara stiinta producatorului si fara a-i oferi acestuia
sansa de a-si sustine pozitia si apara produsul in cazuri dezavantajoase. Singurele
criterii pe care ar trebui sa se bazeze concurenta pentru a fi corecta sunt un eventual
istoric de folosire a produsului de catre consumator si campania publicitara realizata
de fiecare companie, ceea ce permite unei persoane sa ia o decizie rationala fara a fi
influentata radical de parti concrete si semnificative din bunul destinat vanzarii.
Luand in considerare toate punctele aduse de echipa negatoare, consideram ca
motiunea
ar
trebui
sa
fie
negata!
[1]
http://www.bsa.org/country.aspx?sc_lang=ro-RO
[2]
http://www.legi-internet.ro/lgdraut.htm
[3] http://www.techoclock.com/online-piracy-facts-numbers-rankings-moreinfograph
[4]
https://www.eff.org/issues/acta
[5]
http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc
%C4%83lcare_a_dreptului_de_autor

A2 (Adelina Ismail)
Decriminalizarea pirateriei pe internet
Asa cum colegul meu a prezentat anterior, pirateria online nu este neaparat un lucru
in totalitate pozitiv, dar nu pot fi ignorate aspectele benefice in cazul in care ne
raportam strict la distribuirea materialelor fara dorinta de a obtine profit prin
comercializare, caz care nu mai poate fi numit piraterie. In continuare, voi prezenta
de ce argumentatia adusa de N1 nu coincide cu privirea de ansamblu si voi aduce
explicatii si exemple noi, cu scopul de a reaminti pozitia noastra.
Voi incepe referindu-ma la afirmatia colegului din echipa adversa, pirateria este un
fenomen nedorit [...] pentru a evita dezvoltarea lui dj incredibila. Prin faptul ca in
momentul de fata, pirateria online are o amploare impresionanta, lucru remarcat si
de negatori, ia nastere o contradictie intre pirateria ca fenomen nedorit si pirateria ca
un mediu intens dezvoltat. Aceasta dezvoltare nu se poate realiza doar prin
contributia celor care pirateaza, ci si a celor care utilizeaza materialele postate ilegal.
Cum poate fi numita pirateria nedorita in conditiile in care in industria muzicala in
anul 2010 1,2 miliarde de piese au fost downloadate numai in UK!?[1] Participarea

activa a populatiei in acest proces denota dorinta oamenilor de a testa materialele,

de a se asigura ca este o decizie buna sa cumpere produsul.
1.1
In continuare, echipa negatoare considera ca premisa de la care am pornit este
gresita, acestia intelegand din primul nostru argument ca sustinem decriminalizarea
deoarece pirateria nu poate fi controlata. La o lecturare mai atenta poate fi observat
faptul ca noi am evidentiat altceva si anume lipsa unor metode de stopare si
prevenire cu adevarat eficiente in momentul de fata.
Decriminalizarea distributiei materialelor fara obtinerea unui profit in mod ilegal, nu
poate intra in categoria furturilor. Eventualele pedepse ar putea fi in neconcordanta
cu sistemul punitiv al unui stat.
In privinta solutiei sugerate de echipa adversa, mai precis ACTA, voi prezenta de ce
acest proiect este controversat.
ACTA (The Anti-Counterfeiting Trade Agreement) are rolul de a introduce un sistem
international de combatere a bunurilor contrafacute, precum si incalcarea drepturilor
de autor. Intelegerea a fost semnata pe ascuns in octombrie 2011 de SUA, Australia,
Canada, Japonia, Maroc, Noua Zeelanda, Singapore si Coreea de Sud, iar in ianuarie
2012 de 22 de tari membre ale Uniunii Europene. Natura secreta a negocierilor a fost
contestata de Electronic Frontier Foundation (EEF) si de catre Entertainment
Consumers Assoaciation. Mai mult, EEF a atras atentia asupra incalcarii drepturilor
fundamentale ale omului, inclusiv dreptul la libera exprimare si intimitate, prin
supravegherea constata a activitatii utilizatorilor. [2] In cazul aprobarii acestor
proiecte, site-uri precum Facebook, Twitter, Youtube, MediaFire, SoundCloud, DropBox
[3] ar putea fi inchise, spre nemultumirea milioanelor de utilizatori. Mai mult, un copil
care incarca un videoclip cu el cantand piesa sa preferata ar putea fi supus unor
presiuni, chiar chemat in instanta de RECORD LABEL pentru cantarea unei piese cu
drepturi de autor.
Impotriva ACTA au avut loc proteste la nivel international, s-au strans milioane de
semnaturi prin petitii on-line. In prezent Comisia European s-a adresat Curii de
Justiie pentru o evaluare a acordului. Numeroase tari din UE au amanat ratificarea
ACTA printre care si Romania (a anuntat purtatorul de cuvant al Guvernului, Dan
Suciu citat pe 23.02.2012 de toate agentiile de presa romanesti).
1.2
Afirmatia echipei negatoare cum ca industria muzicala ar pierde anual peste 12
miliarde de dolari sustine parerea detinatorilor de proprietate intelectuala care
considera ca fiecare descarcare ilegala reprezinta o vanzare pierduta. Acest lucru
este fals, deoarece de multe ori oamenii descarca fisierele tocmai pentru ca nu sunt
dispusi sa plateasca pretul impus de producatori. Daca aceasta forma de piraterie nu
ar fi fost o optiune, acesti oameni pur si simplu nu ar fi cumparat produsul.
Potrivit primului negator, pirateria nu reprezinta decat o inhibare a producatorului
datorata lipsei de apreciere reala, care priveaza producatorii de potentialul castig ce
ar fi trebuit sa ii recompenseze si stimuleze. Un exemplu concludent in defavoarea
acestei afirmatii il constituie cazul lui Jerome Bixby [4] si filmul sau science fiction low
budget intitulat The Man from Earth. In scurt timp de la lansarea acestuia pe DVD,

a aparut pe blogul Releaselog fara acordul producatorilor. Postarea ilegala a

acestuia a fost un lucru benefic, avand acces la el toti iubitorii de sci-fi. Eric
Wilkinson, producatorul filmului, a afirmat la doua saptamani dupa fenomenul
Releaselog ca The Man from Earth a crescut de la pozitia 11,235 de pe popularul
site IMDB (Internet Movie Database) la incredibila pozitie 5, fiind pe primul loc la
categoriile filme independente si filme science fiction. 2000 de oameni care au
descarcat filmul au incurajat alti 20.000 sa se duca la cinema sau sa cumpere DVD-ul
de la Walmart, prin intermediul IMDB-ului. Pierzand banii care ar fi putut fi produsi de
2000 de persoane, producatorii au castigat banii in urma a 20.000! In urma acestui
eveniment, Wilkinson a multumit in mod public celor de la Releaselog.
In cadrul contraargumentului prezentat de N1, citez prin piraterie nu se poate
realiza decat un proces fals de informare fiind sugerate ca alternative citirea
recenziilor si a campaniilor publicitare. Echipa afirmatoare considera ca procesul fals
de informare consta intocmai in bazarea numai pe recenzii (care pot fi subiective) si
campanii publicitare care sunt cunoscute pentru potentialul de a distorsiona
realitatea.
Primul argument al echipei negatoare
In ceea ce priveste recunoasterea producatorului, aceasta se produce si in cadrul
pirateriei. Este evident ca un film bun sau unul extrem de prost vor atrage atentia
indiferent de modul in care a ajuns la audienta. Pirateria reprezinta publicitate
gratuita si un mod extrem de eficient de promovare.
Un alt aspect pozitiv este raspandirea la nivel international a diferitelor materiale. In
unele tari in care diferite produse nu sunt disponibile in mod oficial, pirateria este
singura modalitate de raspandire a acestora. Astfel, popularitatea creste si in zonele
care nu au fost vizate, probabilitatea incheierii unui contract cu companiile locale
fiind mult mai ridicata.
Al doilea argument al echipei negatoare
Echipa negatoare sustine ca pirateria impiedica aflarea reactiilor consumatorilor de
catre producator, acesta nestiind opinia acestora. Din contra, este mult mai usor
pentru cei din departamentul de marketing sa faca studii de piata studiind diferite
forumuri si bloguri. In industria muzicala, statisticile bazate pe dorintele si nevoile
consumatorilor privind continutul descarcarilor sunt usurate de catre favoritismul
unor anumite genuri muzicale care sunt descarcate. De asemenea, si artistii
beneficiaza de pseudo-problema pirateriei, cei necunoscuti reusind sa se promoveze
gratuit, iar cei deveniti mainstream avand astfel ocazia de a le oferi un teaser
fanilor in legatura cu un nou album.
In concluzie, ca echipa afirmatoare, consideram ca am reusit sa demonstram de ce
pirateria este modul perfect de vehiculare a informatiilor, de atragere a atentiei si
totodata de a obtine profit prin strategii ingenioase, decriminalizarea ei in limitele
mentionate fiind o solutie eficienta pentru situatia din ziua de astazi.
[1]
http://arstechnica.com/media/news/2010/12/bpi-12-billion-illegal-musicdownloads-in-2010-a-record.ars
[2] http://en.wikipedia.org/wiki/Anti-Counterfeiting_Trade_Agreement

[3] http://www.1stwebdesigner.com/design/how-sopa-pipa-can-affect-you/
[4] http://moreintelligentlife.com/story/internet-piracy-is-good-for-films-1

N2 (Cristina Gheorghe)
NEGATOR 2

Echipa afirmatoare si-a cladit resustinerea pe mai multe idei contradictorii. In primul
rand, acestia interpreteaza intregul proces al pirateriei ca un fel de testare a pietei
pentru ca individul sa se poata hotari ce anume sa cumpere,pentru ca apoi sa sustina
ca, de fapt, oamenii nu au bani pentru a cumpara produsul si, de aceea ,apeleaza la
descarcarile ilegale. Pe langa aceasta, voi cita din al doilea vorbitor afirmator: Asa
cum colegul meu a prezentat anterior, pirateria online nu este neaparat un lucru in
totalitate pozitiv, dar nu pot fi ignorate aspectele benefice in cazul in care ne
raportam strict la distribuirea materialelor fara dorinta de a obtine profit prin
comercializare, caz care nu mai poate fi numit piraterie. Prin aceasta afirmatie,
dumnealor practic recunosc ca acele beneficii pe care le sustin nici macar nu fac
parte din aria pirateriei, recunoscand ca acest proces, ca un intreg, trebuie pedepsit.
Situatia pe care o dezbatem nu poate fi clar impartita in 2 categorii. Nu exista doua
tipuri de piraterie, ci numai una care aduce injurii importante dreptului de autor si
societatii. Intregul concept de piraterie este acela de insusire a unui produs asupra
caruia nu detii drepturi de autor si de al utiliza fara cunostinta sau acordul celui care
l-a creat. Intr-un cuvant, furt . Nu numai ca priveaza producatorul de rasplata
binemeritata in urma realizarii bunului, dar si incurajeaza societatea sa obtina
produse pe cai ilegale si fara acceptul producatorului. Aceste injurii aduse unor valori
foarte importante sunt de ajuns pentru a pedepsi si cel mai mic caz de piraterie.
Un alt lucru important, ce trebuie retinut, este faptul ca folosirea intensa a pirateriei
nu denota dorinta oamenilor de a testa diverse produse, ci simplul fapt ca acestia au
optiunea de a nu plati pentru utilizarea acelui bun, o optiune mult mai atractiva.
In continuare, voi aminti ,pas cu pas, cele mai importante puncte ale dezbaterii si va
voi demonstra faptul ca piraterie, fie ea de orice fel, este un fenomen nedorit pentru
o societate care pretuieste individualitatea cetatenilor, dreptul de autor si
mentalitatea populatiei, care nu ar trebui sa fie incurajata sa faca rost de produse
intr-un
mod
ilegal,
prin
furt.
1.1 Echipa afirmatoare considera ca decriminalizarea pirateriei ar trebui aprobata
deoarece metodele de rezolvare ale problemei nu fac fata proportiilor ei. Consideram
ca aceasta premisa nu dovedeste deloc motiunea. Intr-adevar, situatia privind
pirateria la momentul actual este destul de grava si este dificil de combatut. Luand in
considerare faptul ca v-am demonstrate ca orice fel de piraterie este o infractiune si
ar trebui pedepsita, echipa mea crede ca societatea are nevoie de masuri cat mai
stricte, precum ACTA.
Echipa afirmatoare a prezentat ACTA ca o masura care are scopul sa atace libertate
de exprimare a oamenilor, dar acest lucru este total gresit. Tocmai, ACTA este acea
masura stricta de care societatea are nevoie pentru a putea combate pirateria. Prin
criteriile mai restrictive aceasta va invata prin frica oamenii sa nu mai comita delicte
in mediul online. De asemenea, faptul ca exista proteste contra ACTA nu inseamna ca
masura nu este buna. Inseamna ca prea multi oameni s-au obisnuit sa fure

nestingheriti astfel incat aceasta schimbare brusca se va resimti in imposibilitatea de

a mai downloada muzica si filme de pe siteuri ce contin fisiere piratate. De
asemenea, aceasta atitudine denota faptul ca oamenii doresc sa-si pastreze optiunea
de a nu plati pentru anumite produse, de a le obtine gratis.
Statul ar trebui sa ia o masura atat de dura ca ACTA deoarece oamenii trebuie sa
realizeze care este adevaratul set de valori pe care este cladita o societate si ca
furtul de proprietate intelectuala nu se afla printre acestea.
Astfel, echipa afirmatoare nu a justificat cum masurile nu chiar atat de eficiente sunt
motivul pentru care pirateria ar trebui decriminalizata. Prin premisele lor, ei
incurajeaza crearea unor precedente periculoase, dezechilibrul sistemelor de
pedepse si pun bazele unei societati in care a fura este permis doar pentru nu
poate fi pe deplin controlat.
1.2
Inca de la inceputul explicarii acestui argument, al doilea afirmator spune:Daca
aceasta forma de piraterie nu ar fi fost o optiune, acesti oameni pur si simplu nu ar fi
cumparat produsul.. Practic, si echipa afirmatoare este de acord ca, daca pirateria
nu ar exista, oamenii nici macar nu ar mai cumpara produsul si nu s-ar mai interesa
de nici un aspect al acestuia. Intr-adevar, pirateria creeaza un interes superficial al
publicului pt un produs, ce are la baza numai si numai gratuitatea bunului, care il
face atractiv.
De asemenea, ca si contraargument la ideea negatoare conform careia pirateria
inhiba motivtatia producatorului, echipa negatoare ofera exemplul unui film ce s-a
bucurat de succes in cinematografe datorita pirateriei. Totusi, acesta este un caz
particular pentru ca nu exista nici un fel de mecanism conform caruia toate filmele si
albumele piratate isi castiga fani care le vor achizitiona, mai apoi, legal. De fapt,
pirateria duce la pierderi majore in industria artistica, in special, deorece oamenii nu
ajung niciodata sa mai cumpere produsul pe care il au deja piratat. De exemplu, un
studiu realizat in 2012 demonstreaza ca box officeul american pierde in medie 7% din
profit din cauza pirateriei.[1] Un alt efect negativ sunt pierderile de 100 de miliarde
de dolari din economia SUA , plus cateva mii de locuri de munca. [2]Aceasta actiune
este cea care duce la pierderea motivatiei producatorului. Chiar daca acesta ar primi
apreciere morala, cea financiara si resursele necesare unui nou set de produse va fi
inexistent. Sumele de bani cheltuite de individ pentru crearea unui bun nu vor mai fi
recuperate, astfel incat acesta renunta la un nou proces de fabricare odata ce nu
primeste recunoastere concreta din partea consumatorilor si presupusilor fani care,
dupa cum v-am mai spus, sunt superficiali si raman dedicati numai in aria gratuitatii.
Un alt punct important este cel al informarii, iar echipa negatoare v-a explicat cum a
avea accesul la o parte concreta din produs fara acordul producatorului nu este
informare, ci inlocuieste direct procesul de cumparare. Informarea se face numai prin
contact indirect al individului cu bunul, prin recenzii sau campanii publicitare facute
de firmele respective, care isi vor prezenta produsul cum pot ele mai bine,
bucurandu-se
de
dreptul
lor
de
autor.

1.3 Voi reaminti ca argumentul 3 prezentat de echipa afirmatoare vorbea de cazul in

care o anumita firma ar fi de dat de bunavoie o parte dintr-un produs gratis, pe
internet, pentru a obtine feedback. V-am demonstrat ca, odata ce informatia este

postat online cu cunostinta si acordul firmei respective, aceasta actiune nu mai este
deloc
una
de
piraterie.
I. Dreptul de autor este foarte important intr-o societate dezvoltata, el delimitand
proprietata publica de cea privata. [3]Cum am mai spus, el da dreptul autorului de asi folosi produsul dupa buna cuviinta si de a profita de pe urma lui, obtinand tot felul
de beneficii, ca de exemplu cele financiare. Cele din urma sunt foarte importante
pentru un producator deoarece ii arata, in primul rand, ca oamenii ii apreciaza
produsul si, in al doilea rand, il ajuta cu resursele necesare inceperii unui nou proiect.
Chiar daca, sa zicem, producatorul primeste satisfactie morala din partea
consumatorilor, aceasta nu este ajuns pentru a compensa pentru cheltuielile facute
de individ pentru creerea produsului. Astfel acesta nu-si mai castiga banii si, cel mai
probabil renunta la viitoare proiecte din 2 motive: lipsa de resurse concrete,
financiare si materile si insuficienta satisfactie ce e oferita de opinii ale unor
persoane ce incalca dreptul de autor pentru a utiliza produsul respectiv.
Astfel, ideile afirmatorilor care spun ca prin piraterie autorul este recunoscut si ca are
sanse de a castiga tot mai multi sustinatori sunt false. Dupa cum am spus,
recunoasterea primita este superficiala in momentul in care se bazeaza pe sustinerea
in limitele gratuitii si lipsa oferirii unui ajutor pentru viitoare proiecte. Mai mult,
raspandirea produsului nu va face decat ca mai multi oameni sa se foloseasca ilegal
de
produs
fara
a
oferi
autorului
nimic
inapoi.
II. In contraargumentarea acestui argument, echipa afirmatoare vorbeste, din nou,
de cazuri in care artisti sau firme posteaza voluntar si constient, pe internet, diverse
parti dintr-u produs pentru a se promova. Acest lucru, dupa cum am mai zis, nu
reprezinta piraterie pentru ca e facut de producator in deplina cunostinta de cauza.
Tocmai, ca pirateria dauneaza principiului concurentei deoarece produsului i se face o
reclama de care producatorul nu este constient si pe care nu o poate controla in nici
un fel. Astfel, daca o parte dintr-un film ajunge pe internet si nu este placuta de
public, acesta isi va pierde din sansele de castig, iar autorul lui nu va putea influenta
cu
nimic
acest
lucru.
Pe langa asta, nici un producator nu mai poate fi interesat de dorintele
consumatorului in momentul in care va stii ca produsul lui nu va fi, oricum, cumparat,
ci piratat. Astfel, pirateria nu mai este un factor eficient nici pentru realizarea de
studii.
Am propus, ca alternative de criterii ale concurentei, recenzii si publicitate proprie,
prin care fiecare firma are sansa de a-si prezenta individual si in modul caracteristic
produsul,
dupa
cum
considera
mai
avantajos.
La finalul zilei, pirateria este, pana si dupa parerile afirmatorilor, un fenomen ce
aduce dezavantaje societatii si o speranta de popularitate falsa. Pentru promovare
sau pur si simplu din lipsa de interes fata de castig financiar, produsul poate fi postat
pe internet la acordul firmei ca freeware sau open sourcea. Pirateria nu se leaga
deloc de aceste principii si tocmai de aceea aceasta trebuie sa ramana in randul
infractiunilor ca o fapta caracterizata prin furtul de proprietate intelectuala si
pedepsita
ca
atare.

[1]
http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1986299
[2]
http://edition.cnn.com/2012/01/20/opinion/smith-sopa-support/index.html
[3] http://www.k-state.edu/academicpersonnel/intprop/webtutor/sld004.htm

Decizia:
Stefan Ionescu
MECIUL 185

Castigatoare:
Echipa
Afirmatoare

Stil

Continut

Strategie

Total

(5)

(15)

(10)

(30)

A1

n/a

N1

13

25

A2

14

26

N2

12

24

Felicitri pentru o dezbatere foarte interesant!

Cred c majoritatea ideilor voastre se ncadreaz n dou arii de discuie eseniale:
I. Justificarea regimului sancionator cu privire la nclcrile drepturilor de
PI; i
II. Impactul asupra industriilor afectate de piraterie.
Regimul sancionator
Afirmatorii spun esenialmente c nu merit s pedepsim n niciun fel actele de
piraterie pe n mediul online pentru c (i) este imposibil s o facem ntr-un mod
eficient i consecvent din cauza dimensiunilor unui asemenea efort i (ii) de pe urma
aa zisei piraterii societatea are, n fond, de ctigat. Aceast a doua motivaie
este, de altfel, dezvoltat n argumentele care au dat natere celei dea doua arii de
conflict. Cu alte cuvinte, afirmatorii nu gsesc niciun ru fundamental care deriv din
piraterie i care ar trebui pedepsit.
Negatorii rspund esenialmente c pirateria trebuie sancionat pentru c ea
constituie un furt i asa n sine este un ru i un fenomen anti-social care ar trebui
pedepsit. Ei rspund la punctul (i) spunnd c doar pentru c ceva e greu, nu
nseamn c nu merit fcut, i c miza eliminrii unui furt din societate este
suficient de mare.

Desigur, msura n care punctul (ii) ajut sau nu la demonstrarea tezei afirmatoare
depinde de modul n care se soluioneaz a doua arie de conflict a meciului. n
schimb, prerea mea este abordarea general a negatorilor a acestei arii este
nesatisfctoare.
Afirmatorii pun la ndoial de fapt tocmai caracterul antisocial al pirateriei pe
internet, i explic mai mult sau mai puin direct de ce aceste fapte ar trebui s
primeasc un tratament sancionator diferit. Negatorii ignor asta i susin aproape
cu ncpnare c pirateria pe internet este ca orice alt furt, ignornd c exist nite
diferene evidente ntre ceea ce spun ei c se pedepsete cu nchisoarea (adic
sustragerea fr drept a unui bun) i ceea ce nseamn de fapt descrcarea de
coninut n mod ilicit, care este doar violarea unor drepturi de proprietate
intelectual.
Impactul asupra industriei
La acest punct, afirmatorii au fost mult mai convingtori pentru c mi-au artat
destul de clar de ce (i) consumatorii au de ctigat pentru c au mai mult acces la
coninut, (ii) calitatea produselor crete datorit unui feed-back crescut de la
consumatori i (iii) productorii au de ctigat pentru c i lrgesc aria de rspndire
a produselor.
Numai punctul (iii) a fost n mod real atacat de negatori, cu 2 idei: (a) industria pierde
foarte muli bani (ns afirmatorii au artat de ce aceste sume sunt greit calculate)
i (b) absena controlului asupra modului n care produsele sunt marketate duneaz
concurenei pe pia (unde afirmatorii au rspund foarte bine spunnd c acest lipsa
acestui control e n sine bun pentru c limiteaz riscul unei publiciti neltoare i
las calitatea produselor s vorbeasc de la sine).
ns cel mai confingtor punct din partea afirmatorilor este c prin exemplul filmului
SF, au artat un mecanism prin care oferind ceva gratuit, poi de fapt s-i formezi un
model de business eficient. Negatorii spun c asta nu e piraterie i nu e relevant, ns
mi se pare c acest argument nu face dect s arate c exist o metod prin care
industria ar avea de ctigat dac s-ar concentra pe folosirea eficient a rspndirii
produselor pe internet i nu pe protejarea drepturilor de autor.
Pentru aceste motive, decizia merge ctre echipa afirmatoare
n aceast
N1
Bun stilul, ns prea puin analiz a ce nseamn de fapt un furt . Este bun
argumentul c dac drepturile PI nu sunt protejate, productorii (a) nu vor mai fi
motivai i (b) nu vor mai avea resurse s produc, ns ar fi fost nevoie de exemple
care s combat exemplele contrare ale afirmatorilor (ex. filmul SF)
A2
Superficial analiza legitimitii micrii care cere liberalizarea internetului. Doar
pentru c muli oameni cer un lucru nu nseamn c acel lucru este i legitim sau
valoros. n schimb, foarte bun explicarea modului n care relaia productorconsumator are de ctigat de pe urma decriminalizrii .

N2
Mi s-a prut exagerat (i puin ncpnat) insistena cu care sharing -ul este
comparat cu un furt. (cuvntul apare de prea multe ori aproape gratuit), fr a arta
care este pericolul social pe care l produce. La sfritul zilei, afirmatorii par s fi
artat c i productorii i consumatorii au de ctigat i atunci nu s-ar justifica de
fapt calificarea acestei specii particulare de copiere fr drept ca fiind demn de
a fi incriminat.
A1
N1
A2
N2
Castiga echipa:

->
->
->
->

26
25
26
24

puncte
puncte
puncte
puncte

Teo si Adelina (negatoare)

A1 (Andrada Persu)
ntr-o societate care se dorete a fi modern trebuie s ne adaptm la mediul n care
trim, fie acesta i virtual. Fenomenul pirateriei pe internet este la fel de firesc n
zilele noastre ca vorbitul la telefon sau condusul mainii, rata de piraterie pe glob n
2010 apropiindu-se de 50%,(cantitatea de informaie piratat n raportat cu cea
cumprat)[1] . Dei aparent se prezint ca o violare adus drepturilor de autor,
pirateria pe internet nu i are locul n categoria infraciunilor att datorit faptului ca
o astfel de ncadrare nu are eficien practic, ct i pentru c reglementrile actuale
aduc grave atingeri dreptului la o via privat i accesul la informaii.
Pirateria, aa cum este ea definit de art. 1398 din Legea nr. 8/1996, reprezint
fapta de a pune la dispoziia publicului, inclusiv prin internet sau prin alte reele de
calculatoare, fr consimmntul titularilor de drepturi, a operelor sau a produselor
purttoare de drepturi conexe ori de drepturi sui-generis ale fabricanilor de baze de
date ori a copiilor acestora, indiferent de suport, astfel nct publicul s le poat
accesa n orice loc sau n orice moment ales n mod individual.
n timp ce decriminalizarea presupune declararea unei fapte drept noncrim,
datorit pierderii caracterului deosebit de periculos pentru societate n condiiile
schimbrilor sociale survenite.[2]
Pentru a ne susine moiunea vom apela la argumentul istoric, ncercnd s facem o
analogie ntre fenomenul actulal i apariia tiparului, argumentul legal, unde vom
analiza consecinele juridice ale decriminalizrii, dar vom analiza i latura social.
n primul rnd, fluxul de informaie nu a mai fost uor de controlat nc din sec. al XVlea de la apariia tiparului. Pn la acel moment accesul la cri i la tainele ce le
conineau era condiionat de poziia social, doar nobilii i clerii bisericii catolice
beneficiind de acest privilegiu. Johannes Gutenberg, inventatorul tiparului, a fost
primul care a multiplicat Biblia n 1455 cu scopul de a o distribui regelui Franei ,
Louis XI, i curtenilor si. n momentul n care s-a descoperit c Bibliile erau identice,

Gutenberg a fost acuzat de vrjitorie i c tiparul este munca necurat a Diavolului,

un fel de incriminare a zilelor noastre a putea spune[3]. Europa medieval a fost
luat cu asalt de aceast invenie care a ajutat la rspndirea culturii n perioada
Renaterii i la mobilizarea poparelor n timpul revoltelor civile prin distriburiea de
pamflete i instigarea la empancipare. Putem afirma c acelai efect l are i
Internetul n prezent datorit accesibilitii, dar i a autonomiei fa de orice form de
control sau cenzur.
n al doilea rnd, faptul c aceast problem suport attea discuii la nivel mondial
n privina moralitii i legalitii sale ar trebui s fie un indiciu suficient c nu putem
s lum, deocamdat, o poziie ferm cum este incriminarea pirateriei pe internet i
pedeapsa cu nchisoarea. Pe de-o parte, aceast msur este neproporional. Nu
putem s punem pirateria n aceeai oal cu uciderea din culp sau vtmarea
corporal de exemplu care au aceeai pedeaps.[4] Gndii-v c n acest caz
legiuitorul consider c o persoan care provoac suferine fizice altei persoane, sau
mai ru, chiar ucide o persoan din neatenie prezint acelai grad de pericol social
ca i un student care st linitit n camera de cmin i descarc de pe Internet un film
sau o pies mp3. Pe de alt parte, pedeapsa cu nchisoarea nu este eficient, innd
cont de numrul mare de practicani, pentru c astfel de sanciuni nu vor reui
niciodat s sperie la un aa nivel nct s duc la o diminuare vizibil a fenomenului,
iar persoanele a cror drepturi de proprietate intelectual sunt nclcate nu sunt
despgubite n niciun fel prin aceast msur. Ca propunere de lege ferenda,
considerm c ncadrarea juridic a faptei ca i contravenie corespunde mult mai
bine fenomenului real att din punctul de vedere al fptuitorului, ct i al victimelor,
iar amenzile usturtoare i vor atinge mai eficient scopul.
n concluzie, piraterie pe internet ar trebui decriminalizat deoarece prin incriminare
se promoveaz cenzura, mopolul informaiei i nu se ofer o protecie eficient
titularilor drepturilor de autor.

[1] http://portal.bsa.org/globalpiracy2010/ recuperate pe 16.03.2012

[2] Octavian Bejan, (2009), Dicionar de criminologie, Chiinu, recuperate pe
16.03.2012 de pe http://www.scribd.com/doc/80101195/53/DECRIMINALIZARE
[3] http://en.wikipedia.org/wiki/Printer's_devil recuperate pe 16.03.2012
[4] Codul Penal

N1 (Zlati Michail George Rudolf)

nainte de a ne susine poziia n aceast dezbatere - necesitatea interveniei
dreptului penal suntem nevoii s facem scurte precizri referitoare la cazul
afirmatorilor.
1. Acetia realizeaz o confuzie ntre comportamentul social dezirabil (condusul /
utilizarea telefonului) i cel antijuridic rspndit (pirateria). Repetitivitatea nu-l
face firesc, aa cum nici furtul (cunoscut din antichitate) nu posed aceast
trstur.

2. Concluzia este n contradicie cu ntregul caz afirmator. Astfel, se consider c

prin incriminare se promoveaz cenzura, mopolul informaiei i nu se ofer o
protecie eficient. Totui, afirmatorii cred n necesitatea unor sanciuni
contravenionale. Soluia este bizar din moment ce contravenia difer de
sanciunea penal DOAR cantitativ (intensitatea lezrii valorii sociale protejate).[1]
Astfel:
a. Cum este mai eficient contravenia cnd chiar afirmatorii afirm c dreptul penal
este ineficient, din moment ce dreptul penal intervine cnd niciun alt mecanism nu
este corespunztor (cf. principiului minimei intervenii)?
b. De ce sanciunea penal cenzureaz informaia ori creaz un monopol? Nu vedem
niciun raport cauzal n acest sens. Lumea va putea n continuare scrie pe bloguri, citi
tiri ori viziona pe YouTube filmulee postate de amatori/artiti. Mai mult, dac dreptul
penal are acest efect, acelai efect l produce i regimul contravenional. n
consecin, concluzia este criticabil.
c. Cum se aduce atingere vieii private prin intervenia dreptului penal? Cel ce fur
este pedepsit. La fel i cel ce ncalc drepturile de autor. Aceast violare nu este una
aparent (cum susin afirmatorii) ci real, cu consecine multiple. Motiv pentru care,
o intervenie penal este necesar - chiar Carta drepturilor fundamentale ofer prin
art. 17(2) protecie dreptului de proprietate intelectual.
3. Este criticabil i argumentul istoric. Cum poate fi acesta transpus n dezbaterea
dat? Suntem de acord c distribuirea de pamflete i accesibilitatea informaiei pe
Internet este esenial. Nu s-a explicat ns n ce msur condamnarea lui X pentru
copierea si distribuirea fr drept a unui album Nirvana afecteaz accesibilitatea
informaiei. Poate n baza aceluiai raionament bizar ar trebui s permitem i furtul
din biblioteci... circulaia informaiei, nu?
4. Afirmatorii invoc principiul proporionalitii ntr-un context neadecvat. Ce
legtur are pirateria cu uciderea unei persoane? Mai mult, dac pedeapsa cu
nchisoarea nu este eficient de ce sanciunea pecunariar contravenional este?
Ori dac suntei de acord cu sanciunea pecuniar, dar avei probleme cu
nchisoarea, ai fi de acord cu o amend penal? Aceasta pare a fi concluzia implicit.
5. Restrngerea discuiei doar la pirateria pe Internet nu a fost explicat i este
criticabil. Astfel, se creeaz o inechitate prin dezincriminarea doar unor anumite
forme de piraterie.
n ceea ce ne privete, dreptul penal este necesar din urmatoarele considerente:
1. Argumentul economic. Este suficient s ne referim la industria muzical pentru
a exemplifica n acest sens. Dac lumea tie c poate pirata albume, vnzrile scad
n acest domeniu. Astfel, fiecare piratare scade practic valoarea bunului piratat. Ca i
corolar, mai puini bani n industrie rezult n mai puin entuziasm n rndul artitilor
i mai muli omeri (angajaii caselor de producie/distribuie simt pe deplin acest
efect).
2. Argumentul echitii. Este n bun msur inechitabil ca un ter s se
mbogeasc pe seama autorului de drept. Chiar simpla copiere fr drept
reprezint o mbogire (acesta nu pltete preul de achiziionare) i duce cel puin

la un risc de nsrcire (munca autorul e distribuit fr a fi remunerat). Motiv

pentru care, o sanciune este necesar.
3. Argumentul minimei intervenii. Este acceptat faptul c dreptul penal intervine
atunci cnd niciun alt mecanism nu este suficient. Chiar afirmatorii consider c
pedeapsa cu nchisoare nu este suficient (dei creeaz o confunzie n momentul n
care solicit o sanciune contravenional). Or, dac nici mcar astfel de sanciuni nu
reuesc niciodat s sperie la un aa nivel nct s duc la o diminuare vizibil a
fenomenului, cu att mai mult nu va speria un alt regim sancionator. Prin urmare,
singura soluie este aceea a interveniei dreptului penal, ca ultim soluie (principiul
ultima ratio).[2] n cele din urm, furtul ori pornografia infantil este un fenomen n
continu cretere. Acest lucru ns nu lipsete dreptul penal de caracterul su
preventiv i represiv. Astfel, impactul sanciunii penale este mult sporit fa de
orice alt sanciune, existnd de asemenea posibilitatea recuperrii prejudiciului
(contrar celor spuse de afirmatori).
n concluzie, v solicitm respingerea cazului afirmator.

[1] Florin Streteanu, Tratat de drept penal..., Ed. C.H.Beck, Bucureti, 2008, p. 29.
[2] Idem., p. 16.

A2 ()
n calitate de al doilea vorbitor al Guvernului, voi ncerca n continuare s v conving
asupra faptului c e timpul s decriminalizm pirateria pe Internet. Voi ncepe prin a
explica de ce nu subzist argumentele, aprrii, pentru ca mai apoi s v prezint i
dimensiunea social a moiunii pe care noi o susinem.
n legtur cu prima afirmaie a opoziiei, se bazeaz pe o greit ntelegere a celor
nvederate n primul discurs. Nu se poate vorbi despre o nefericit alturare de
comportamente dezirabile versus antijuridice. Ideea enumerrii era de a surprinde o
serie de comportamente percepute ca fireti n climatul societii actuale. (Nici
condusul nu este dezirabil de exemplu din punct de vedere al polurii sau al
periculozitii.)
n ceea ce privete distincia dintre contravenie i infraciune, corect s-a remarcat c
este una de intensitate n privina lezrii valorii sociale ocrotite, ns eroarea n
raionamentul opoziiei este tocmai n aceea c nu percep i consecinele acestei
distincii. Ideea e c exist anumite plafoane ale lezrii valorilor sociale, care
determin aplicarea unui regim sancionator diferit. Este inutil, chiar i pentru omul
de rnd, un demers explicativ privind distincia ntre urmrile pe care le atrage
rspunderea contravenional i cele pe care le atrage rspunderea penal. Un
raionament de tipul celui adoptat de Opoziie ar ajunge n cele din urm pn la
absurda concluzie c nici nu ar trebui s existe att infraciuni ct i contravenii, ci
un singur tip de rspundere, n cadrul creia s existe sanciuni diversificate n
funcie de gravitatea lezrii normelor. Raportul cauzal, pe care Opoziia nu l-a
perceput, ntre incriminare i monopol al informaiei, este dat de faptul c

incriminarea este de natur a inhiba libera circulaie a informaiei, ducnd pe de o

parte, la o limitare ce nu este necesar a libertii de exprimare, de opinie, i pe de
alt parte la o discriminare, a crei interdicie este proclamat de Constituie i de
Tratatul Privind Funcionarea Uniunii Europene, prin limitarea accesului la anumite
bunuri i informaii al ceteanului mediu ce nu dispune de mijloace materiale
extraordinare. Spre exemplu, o piesa mp3 depete n medie 1[1]. Cum mai este
garantat accesul la un produs al fanului Nirvana n aceste condiii? Cu siguran
fenomenul pirateriei ar scdea n proporii dac i productorii ar face bunurile mai
accesibile consumatorului nfometat.
Argumentul economic este definitoriu n materie. Sanciunea penal prin sine nsi
este incapabil de a oferi o reparaie satisfctoare. Mai mult, gndii-v ce efect ar
avea asupra economiei privarea de libertate a tuturor utilizatorilor de torreni, ce
costuri ar presupune? Pe de alt parte, sanciunile contravenionale, esenialmente
pecuniare, se constituie fond la bugetul de stat. Ele ar putea fi napoiate celor
prejudiciai, dar de asemenea pot fi concepute programe de educare a tinerilor n
scopul respectrii proprietii intelectuale, investiii n softuri anti-plagiat care pot
profita dezvoltrii societii pe termen lung.
Rspunsul la cel din urm argument, al minimei intervenii, nvederat de Opoziie, va
fi oferit odat cu prezentarea argumentului social. Dimensiunea social a luptei
mpotriva represiunii penale n materia piateriei pleac de la premisa aparent banal
c ea nu reflect realitatea. Acest argument nu e nici pe departe lipsit de importan,
avnd n vedere c evoluia legislativ n majoritatea Statelor din lume a artat faptul
c oamenii sunt predispui a desconsidera norme juridice cu care nu se identific.
Orice norm juridic, pentru a se bucura de efectivitate, trebuie s aib n cuprinsul
ei si o component moral. De fiecare dat cnd acest substrat moral lipsete sau se
subiaz nepermis, avnd n vedere schimbarea standardului de moralitate n diverse
domenii, subiecii de drept crora aceste norme li se adreseaz nu vor gsi motivaia
intrinsec de a le respecta. Astfel, se instaureaz o stare general de disrespect fa
de normele de drept ce amenin ordinea juridic. Aceste State incapabile a edicta
norme juridice care s reflecte n mod veridic o proporionalitate cu scopul urmrit
sunt state euate.[2]
Sumariznd toate argumentele mai sus nvederate, Guvernul se adreseaz pe
aceast cale din nou celor care doresc s triasc ntr-un climat legislativ sntos,
care promoveaz libertatea de exprimare i accesul la informaie, pentru a admite
moiunea.

[1] http://www.musicnonstop.ro/albums accesat la data de 21.03.2012

[2] Constantin, Valentin, Drept penal Internaional, Editura C.H.Beck

N2 (Burghelea Xenia)
Fr a mai evidenia toate neajunsurile majore i incongruenele argumentelor
prezente n cazul afirmatorilor, vom ncerca s clarificam aceast dezbatere.

1. Afirmatorii percep pirateria ca fiind un comportament firesc aa cum condusul dei este periculos i poluator - a dobndit n timp acest caracter. ns cele afirmate
n primul nostru discurs i pstreaz veridicitatea.
Astfel, acceptm faptul c n ciuda pericolelor existente, condusul este o activitate
necesar. Discutm practic despre un risc permis de stat i acceptat de societate.
Asta deoarece interzicerea activitii ar crea mult mai mari inconveniene (e.g. lipsa
mijloacele de transport persoane/mrfuri) dect starea general de risc. Analogia
afirmatorilor nu este ns una potrivit deoarece i Internetul (ori navigarea pe
Internet) creeaz un risc permis. Chiar dac acesta supune orice persoan/corporaie
unor vulnerabiliti, interzicerea Internetului ar crea inconveniene majore n
societatea actual. Analogia trebuia realizat ntre condusul n general i utilizarea
Internetului (vezi supra) ori condusul n stare de ebrietate i pirateria pe Internet.
Aceasta deoarece, o analogie ntre un comportament ncurajat (condusul) i unul
antijuridic (pirateria) este fundamental greit.
2. Afirmatorii au precizat c doresc un regim sancionator contravenional
aspru - singurul n msur s combat acest fenomen. Este totui interesant faptul
c n acest caz Curtea European a Drepturilor Omului calific o astfel de sanciune
ca avnd caracter penal (cauza Ozturk c. Germania). Mai mult, aa cum
menionasem, att infraciunea ct i contravenia au un efect descurajator. Ori,
dac se creeaz un monopol, nsi Guvernul este de acord cu el. Nu nelegem ns
argumentul limitrii accesului la bunuri/servicii/informaie. Discutm totui despre o
pia n care totul are un pre. Orice persoan care utilizeaz fr drept un bun,
creeaz un prejudiciu patrimonial unui individ. De aici rezult un comportament
antisocial ce necesit cenzurat. n cele din urm, o persoan ce nu poate apra
ceea ce deine, practic nu deine nimic. Iar atunci, unde este dreptul la proprietate?
Cine este de acord cu pirateria? Cei ce pirateaz... cu siguran nu i cei prejudiciai
prin aceasta. Afirmatorii ncearc s nege componenta moral, fr a ine ns cont
de argumentul echitii[1] invocat de noi. Este moral a te mbogi pe seama
altuia prin utilizarea fr drept a unui bun al altuia? Evident nu. Faptul c muli doresc
ca un astfel de comportament s fie legitimizat nu reprezint un argument. Dac
achiziionarea unui mp3 de 1euro reprezint o problem, ar trebui dezincriminat i
furtul de pine (sic!).
3. Apreciem faptul c afirmatorii achieseaz la argumentul economic. Intregul fir
logic oferit de acetia este ns viciat. Astfel:
a. Sanciunea penal implic un proces penal unde prejudiciul urmeaz a fi acoperit
n ntregime plus eventuale daune morale ce nu pot fi acoperite prin contrevenii
(sic!). Afirmatorii consider c este mai bine ca sumele s ajung la cei despgubii
via bugetul de stat. Doar noi considerm acest mecanism total inportun? De ce s
acionm aa cnd cei prejudiciai ar putea recupera prejudiciul material + moral
direct de la acuzat?
b. Conceperea de programe de reeducare ar fi din veniturile obinute din contravenii
ori din contribuiile cetenilor? Mai mult, pn la urm de ce trebuie educai tinerii n
vederea respectrii proprietii intelectuale dac pirateria este precum condusul?
Practic, este ca i cum ai accepta condusul ca fenomen, dar totui ai ncerca s-l
descurajezi. Procednd astfel, afirmatorii nu fac dect s ne dea dreptate, pirateria
reprezint o problem i trebuie descurajat. Mai mult, proteciile anti-plagiat sunt n
sarcina corporaiilor i nu n sarcina statului. Plus ca acestea nu s-au dovedit
niciodat eficiente (metodele de hacking evolueaz din nefericire mult mai repede).

c. Ce repercursiuni economice (negative) ar exista dac lumea nu ar mai putea

dowloada de pe torrente? Faptul c fiecare persoan ar respecta principiul
echitii, ordinea de drept i ar plti pentru bunul/serviciul primit? De cnd este
acesta un lucru nociv? Nociv este ca un comportament de acest tip s rezulte n
pierderi considerabile n anumite industrii (argumentul economic coroborat cu
argumentul echitii).
n concluzie, afirmatorii nu au explicat de ce pierdele economice suferite sunt
irelevante. De asemenea, nu au clarificat cum dreptul la exprimare i la informare
este afectat ori dac este afectat de ce contravenia spre deosebire de infraciune nu
l afecteaz. n ceea ne privete, lucrurile sunt clare: pirateria trebuie s rmn
infraciune.

[1] W. Swinyard et.al., The

morality of software piracy: A
cross-cultural
analysis,
Journal of Business Ethics,
vol. 9, 1990, p. 655-664.
Decizia:
Radu Ocrain
Meci 179
In primul rand, va multumesc pentru aceasta dezbatere. Din punctul meu de vedere
a fost un meci bun, desi exista puncte in care v-ati putea imbunatati. Pe parcursul
acestui feedback voi motiva decizia luata si voi oferi fiecarui discurs feedback
individual.
In acest meci, decizia mea merge catre echipa opozitiei. In opinia mea, opozitia si-a
indeplinit mai bine indatoririle, si a prezentat argumente mai bine dezvoltate.
Guvernul nu a avut suficient impact, si nu a reusit sa explice suficient argumentele.
Opozitia a avut contraargumente pertinente, si a explicat bine mecanismele prin care
ar fi in continuare necesara pastrarea pirateriei in domeniul penal. Principala arie de
conflict a meciului a fost bazata pe argumentele economice, iar opozitia mi-a aratat
mai clar ca intr-adevar exista prejudicii economice mai importante decat accesul
fanilor Nirvana la mp3-uri.

A1. Primul discurs al meciului are rolul de a stabili cadrul dezbaterii si de a deschide
cazul guvernului. In privinta cadrului, as fi apreciat o explicatie mai clara referitoare
la analogia cu condusul. Era important de explicat de ce faptul ca pirateria este
raspandita o face si acceptabila. Am apreciat prezentarea definitiilor si planului
discursului.
Referitor la argumentele propriu-zise, mi s-a parut ca ar fi putut fi explicate mai bine.
Comparatia cu aparitia tiparului nu este una care poate fi acceptata ca fiind logica in
lipsa unei explicatii clare. Mi-ar fi placut sa vad o concluzie a acestui argument, o
aducere in prezent a situatiei istorice pe care o prezentati. Faptul ca argumentul nu a
fost dus pana la capat a fost speculat si de opizitie. Discutand despre al doilea
argument, din nou trebuia trasa o concluzie.
Punctaj: 20 (continut: 10, stil: 3, strategie: 7)
A2. In opinia mea, A2 a avut un discurs mai bun decat A1, in special datorita
structurii si explicatiilor mai in profunzime. As fi apreciat insa o analiza mai buna a
argumentelor. Un exemplu in acest caz a fost resustinerea comparatiei cu condusul.
V-ati expus unui atac puternic (condusul sub influenta vs piraterie), incercand sa
sustineti ca si condusul are dezavantaje. De asemenea, ar trebui sa aveti mai multa
interactiune cu argumentele prezentate de opozitie.
Punctaj: 21 (continut 11, stil 4, strategie 6)
N1. Din punctul meu de vedere opozitia incepe puternic dezbaterea. Am apreciat
faptul ca ati incercat sa clarificati intrebarile ramase dupa primul discurs al
guvernului. Desi discursul este foarte frumos structurat, mi se pare ca structurarea
pe bullet points a dus la sacrificarea continutului intr-o mica masura. As fi preferat un
discurs bazat pe rationamente mai complexe, nu neaparat pe contraargumentari
punctuale. Este mai important sa ajungeti in profunzimea argumentelor. Punctele
aduse au fost foarte bune, si o analiza mai profunda ar fi dus la un punctaj mai mare.
Punctaj: 25 (continut 13, stil 4, strategie 8)
N2. N2 a fost din punctul meu de vedere cel mai bun discurs al meciului. Ati atacat
cele mai importante puncte din dezbatere si ati tras concluziile meciului. A fost si o
contraargumentare buna a punctelor ramase din cazul afirmator. In acest discurs s-a
clarificat cel mai bine problema economica, care a fost si punctul cel mai important al
dezbaterii.
Punctaj: 26 (continut 14, stil 4, strategie 8).
A1
N1
A2
N2
Castiga echipa:

->
->
->
->

Burghelea si Zlati (negatoare)

20
25
21
26

puncte
puncte
puncte
puncte