Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Cuprins:
I. Introducere
II. Ce sunt acordurile ITU-ONU, SOPA, PIPA, ACTA
III. Diferențele dintre cele impuse si cele lăsate libere înterpretării
IV. Concluzii
2
I. Introducere
După cum putem observa, în zilele noastre internetul a devenit o necesitate pentru tot mai
multă lume, ajungând să petrecem majoritatea timpului navigând pe el. Acesta ușurându-ne
viețile din mai multe privințe, noi ne dorim libertate în ceea ce privește folosirea acestuia.
Un factor important, în urma căruia s-a dorit aplicarea anumitor reguli, a fost pirateria de
conținut online. După cum se poate observa, acesta a devenit un fenomen tot mai întâlnit peste
tot în lume, planeta fiind conectată la aceeași rețea globală, iar cei care distribuie diferite
materiale( filmele și muzica fiind cel mai ușor de piratat, urmate de software sau produse cărora
li s-au aplicat drepturi de autor) se confruntă cu probleme tot mai mari, cauzele regăsindu-se în
diferențele de opinii ale țărilor despre acest lucru.
Prin acest termen de piraterie se înțelege falsificarea în mod voit și conștient, respectiv
încălcarea drepturilor de autor a produselor media, care este în principal tot jaf, dar văzut puțin
mai complicat față de cel propriu-zis
3
II. Ce sunt acordurile ITU-ONU, SOPA, PIPA, ACTA
În ceea ce privește scopurile acestuia, stabilirea unor norme și reguli la nivel internațional
este prioritară, dorindu-se standardizarea comportamentului din țări legat de datele media și
spațiul virtual. Țările respective și altele aflate în această poziție au trei mari obiective: afirmarea
suveranității naționale privind comunicarea virtuală, reprimarea encriptării și a anonimatului,
respectiv schimbarea la nivel global în guvernanță.
Chiar și SOPA, reprezentând Actul de Stopare a Pirateriei Online, cât și ACTA- Acordul
Comercial de Combatere a Contrafacerii au obiective comune. Unul dintre acestea este
acționarea împotriva conținutului care nu ar respecta drepturile de autor prin blocarea unor
anumite elemente de pe Internet. Din punct de vedere al legalității, acestea două lucrează foarte
diferit una de cealaltă. ACTA, din punct de vedere legal, reprezintă un acord comercial, ce
determină un spațiu internațional. Tocmai de aceea rămâne la latitudinea fiecărei țări, fiind
nespecificată și supusă interpretărilor. În conformitate cu Codul legal al Statelor Unite, SOPA
reprezintă o lege ce ilustrează instrucțiuni clare organelor de drept ale Statelor Unite ale
Americii, respectiv celor administrative și judiciare.
4
SOPA face referință la site-urile web și serviciile aflate în afara granițelor SUA, care
atrag vizitatori sau trafic din interiorul acestora. Afectate vor fi site-urile de mass-media,
întreprinderile mici din Europa, site-urile de comerț electronic, dar și site-urile mass-media
sociale.
În mod substanțial, SOPA dorește să ofere o serie nouă de măsuri anti-copyright, privind
intermediarii de internet. Se poate spune că găzduirea site-urilor și căutarea sau conectarea
acestora este vizată în primul rând. Încadrarea măsurilor se face în trei categorii: punerea de
sechestru pe domeniu, oprirea serviciilor de publicitate și plată.
După toate cele prezentate mai sus despre acest acord, site-urile din afara granițelor
americane ar trebui să țină cont și să respecte legislația din SUA, legată de drepturile de autor și
de proprietate intelectuală, asta dacă doresc să-și păstreze publicul și clienții.
5
prin care este încălcată legea( incluzând numele domeniului), să poată încrimina eludarea
tehnologiilor digitale cu rol în securitate și să poată aborda pirateria prin intermediul online.
ACTA vizează orice conținut găsit pe Internet din orice țară. Nu se impune nicio regulă
care ar bloca rețeaua, chiar dacă o astfel de intenție ar putea fi interpretată. Indiferent de măsură,
aceasta trebuie implementată conform legilor locale. Fiecare stat dintre cele membre poate să
interpreteze într-o manieră proprie acordul.
În fiecare țară această problemă o să fie văzută diferit, oamenii putând să se apere, în
conformitate cu legile acelui stat. Privind site-urile ți serviciile , acestea trebuie să respecte
legislația țării unde se află. Importantă fiind conformitatea locală. ACTA nu dorește respectarea
forțată a legilor americane atât pentru proprietatea intelectuală, cât și pentru drepturile de autor,
însă acordul SOPA face acest lucru. Chiar dacă industriile ce se ocupă cu aceste drepturi nu
doresc ca fiecare țară să aibă propriile versiuni asupra lor, acest lucru este posibil. Chiar dacă
poate nu pare că ACTA va crea un enorm dezastru pentru mediul online, acest acord chiar o va
face, deoarece prin acesta se dorește blocarea conținutului web din partea furnizorilor de servicii
de Internet, drepturile de apărare fiind și ele afectate în aceeași măsură.
Încă de la începutul acestui acord s-a vrut vizarea Internetului și a utilizatorilor săi. Unul
dintre principalele obiective specifice negocierii Acordului Comercial de Combatere a
Contrafacerii a fost extinderea la nivel internațional a normelor de aplicare a IP-ului., în acesta
găsindu-se aspecte legate de comerțul drepturilor de proprietate intelectuală în mediul web.
6
Inițial, una dintre primele intenții a fost declarată în spatele acordurilor SOPA/PIPA a
urmărit vizarea site-urilor străine create pentru a spori încălcarea drepturilor. Acestea
reprezentând Prevenirea amenințărilor online reale la Creativitatea economică, dar și furtul
Drepturilor de Proprietate Intelectuală, Actul de Proprietate). Acordul PIPA prevede încălcarea
drepturilor autorilor ca și distribuirea unor copii ilegale sau a unor produse contrafăcute, iar prin
PIPA materialele aflate sub aceste drepturi s-ar restricționat imediat pe întreg teritoriul SUA.
IV. Concluzii
Chiar dacă aceste acorduri par destule de clare și ne impun reguli bine scrise, mereu
dosarele acestora se vor deschide, polemicile fiind nesfârșite, dorindu-se ca fiecare stat sa-și
impună propriile legi. De ce nu se sfârșesc? Pentru că presiunea venind din partea
companiilor ce dețin drepturile de autor devine din ce în ce mai mare și undeva trebuie să se
pună stop. Acestea nu mai beneficiază de câștigurile lor bănești din cauza filesharingului,
care a devenit tot larg la nivel mondial.
7
Bibliografie
Anon., n.d. ABOUT Internation Telecommunication Union (ITU). [Online]
Available at: https://www.itu.int/en/history/pages/home.aspx
[Accessed 2020 03 29].