Ce rem Sea eae ee ae OY ba ee eae Serene arn ae Mee aR Pe a aca oc ee cee ee een es eee ee a Perea eee aa ke en eee a ee eR vente de originalitate. Ea se remarcé Ferree cag ra Rae ee Cea a RL eer Moran ace Pema Rr ee aa Pm roan Cer econ mod benefic, expe et eee eRe de cadru didactic, autoarea fiund lector universitar Re er ea age Ran eae am Tent Picea ili Ul ilor comune ale sotilor © Trif F aman SCTE MY ETTEM Nal Desfacerea casatoriei prin divort si partajul bunurilor (Cr ensi tCCuprins Titlul I. Motivele de desfacere a casatori : Capitola I. Scurte considerafii privind efsttoria si divortul...... 1 Sectiunea 1. Evolutia vietii de familie din perspectiva istorica, om) §.1. Mesopotamia. wd §.2. Bgiptul Antic... 7 §.3. Familia ebraica.. 7 §.4. Persia... 8 §.5. India = §.6. China antica. me) §.7. Japonia antici 10 §.8. Imperiul aztec... lI §.9. Imperiul inc8§ ....rccsnnsneneunninninennnenn ul §.10. Civilizatia maya. 12 §.11. Grecia antic... 13 §.12. Celt 4 §.13. Popoarele germanice.. 15 §.14. Bizantul.. 15 §.15. Arabi : ssnnenennsnene 16 Sectiunea 2. Familia romand - cisdtoria $) divorfUl....0nee 17 Sectiunea 3. Casatoria si divortul din perspectivi religioasa. . §.1 Religia crestin’ a) Biserica ortodoxa b) Biserica catolica... ©) Bisericile protestante. 4) Bisericile neoprotestante §.2. Religia iudaica.... §.3. Religia islamica. Capitolul I, Casétoria si motivele de divortn dreptul rominesc vechi... Sectiunea 1. Legiuirea Codului Caragea.. Sectiunea 2. Codul Calimach Capitolul Il, Motivele de divort in Codul civil roma Sectiumea 1. Divorful pentru cauze determinate Secfiunea 2. Divorjul prin consimfamént mutual 59Capitolul IV. Motivele de divort in Codul civil austriae si legiuirile din Ardeal... ; Sexfiumes 1, Despirjinea de pat yi masa gi motivele de divort in Codul civil austriac Sectiunea 2. Despartirea de pat si masi si motivele de divort conform Legii XXXI din 1894 . Capitolul V. Motivele de divort in Codul familie... Sectiunea 1. Evolufia motivelor de divor} in Codul familiei Capitolul VI. Motivele de divort in proiectul de modificare si completare a Codului civil . Capitolul VIL. Motivele de divort in legislatia altor fat... Sectiunea 1. Motivele de divort in firile continentului european Franfa... Italia 5. Germania Austria Belgia... 9. Portugalia .... Ebvetia . anda §.9. Tarile scandinave §.10. Rusia §.11. Republica Moldova Secfiunea 2. Motivele de divort in frie apartinand sistemului Common Law. §.1. Regatul Unit al Marii Britanii §.2. Statele Unite ale Americii junea 3, Motivele de divort in firile Americii Latine Titlul IL. Particularititile procedurii divortului Capitolul I. Introducere . Sectiunea 1. Scurt istoric Secfiunea 2. Definirea nofiunii de desfacere a Sectiumea 3. Formele de desfacere a casitoriei prin divort, Capitolul Il. Evolutia procedurii de judecata a divortului fn legiuirile romanesti nee : Cuprins 61 2 65 69 69 83 88. 88 88. 98, 101 102 1104 105 107 108 109 Mi 13 us us 18. 120 123, 123, 123 127 128 129 Cuprins xl Sectiunea 1, Procedura divortului pentru cauze determinate din Codul civil. sone 129 Sectiunea 2, Procedura divorfului_ prin consimtimant ‘mutual din Codul civil 137 Secfiunea 3. Inciden|a unor legi de procedura ulterioate....140 Sectiumea 4. Provedura divorfului in legea ardeleana.....142 Sectiunea 5. Evolutia procedurii de judecaté a divortului reglementati prin Cod familiei gi Codul de procedura civila 146 Capitolul IIL Instanta competenta, 153 Sectiunea 1. Preciziri prealabil.. 153 Sectiunea 2. Competenta material 153 Secfiunea 3. Competent teritoriala. 156 Capitolul IV. Participanfii la procesul de diver. 161 Secfiunea 1, Precizari prealabile.. 161 Sectiunea 2. Parle in procesul de dior. Legtimarea procesuala. . 162 Sectiumea 3. Procurorul 166 Sectiunea 4. Autoritatea tutelara 168 Capitolul V. Cererea de divort si intampinarea im ‘Sectiunea 1. Cuprinsul cererii de divort 172 Sectiunea 2. Taxa de timbra. 176 Secjiunea 3. Depunerea cererii.. 179 Sectiunea 4, Fixarea termenului evmnnnennneses 1BL ctiunea 5. Citarea... 184 Sectiunea 6. intampinarea.... 187 Capitolul VI. Cererea reconventionali... 189 Seotiunea I. Cuprinsul cereriireconventionale 189 Sectiunea 2. Taxa de timbru. 191 Sectiunea 3. Depunerea cereriireconventional.. 191 Capitolul VIL. Sedinta de judecati 196 196 199 Sectiunea 1. Publictatea...... Secfiunea 2. Reprezentarea Seofitunea 3. Prezenta parilor. 0202 Capitolul VIII, Probele. +206 nea 1. Precizati prealabile... 206 Sectiunea 2. Proba cu inscrisuti 207 Seotiunea 3. Proba cu mattori.... "210 Sectiunea 4. Interogatoril. ' 211 Secjiunea 5. Ancheta social nnn 212mye uprins, Sectiunea 6, Comisia rogatorie ... 22S Capitolul IX. Masurile provizorii 207 Seetiunea 1, Precizan prealabile 217 Sectiunea 2. incredintarea copiilor mineri 218 Secfiunea 3. Obligatia de intrefinere 220 Seetiunea 4, Alocajia pentru cop aa Sectiunea 6, Fotosinfalocuinfi a 224 Capitolul X. Cererile accesorii bese : 225 Sectiunea 1, Preciziti prealabile 225 Secfiunea 2. incredintarea spre crestere gi educare a copiilor minor 226 Sectiunea 3. Obligatia legal de intrefinere. 233 Sectiunea 4, Stabilirea unui program de vizitae a minorului 240 Seofiunea 5. Incuviin{area purtirii numelui din timpul clsttorie. Seotiunea 6. Folosinta locuintei. Capitolul XI. Actele de dispozitie... Sectiumea 1. Precizari prealabile . Sectiunea 2. Renunfarea la judecata a reclamantuli Seetiunea 3. impacarea sotilor.. Sectiunea 4. Tranzacta. 7 Capitotul XII, Hotarirea de divort si efectele ei Sectiunea 1. Hotirarea de divort Sectiunea 2. Efectele hotararii de divort Capitolul XII. Caile de atac.... Capitolul XIV. Recunoasterea hotirarior staine 275 Capitolul XV. Elemente de drept compara 278 §.1. Franja 218 §.2. Italia. 294 §.3. Anglia si 298, Titlul I, Partajul bunurilor comune ale sotilor Capitolul I. Introducere..... Capitolul II. Instanta competenta. Sectiunea 1. Competenta material. Secfiunea 2. Competenta tertorial. Capitolul II. Participantii la procesul de partaj 320 Sectiunea 1, Partile in procesul de partaj 320 Secfiunea 2. Participarea terfilor in procesul de partaj..n.-321 Cuprins Capitolul IV. Sesizarea instantei Setimes 1. Cuprinsl corer de para Sectiunea 2. Taxa de timbru, Secfiunea 3. Depunerea cereri Sectiumea 4. Fixarea termenului Sectiunea 5. Citarea... Seotiunea 6. Cererea reconventionala. Secfiunea 7. intémpinarea... Capitolul V. Sedinfa de judecatt Sectiunea 1. Prima zi de infitisare Sectiunea 2. Probele ... §.1. Proba prin inscrisuri §.2. Proba cu martori ca 1.353 §.3. Proba prin interogatoriu - mart §.4, Proba prin expertiza sone 355 §.5. Proba prin cercetarea la fata loculi...... 360 8.6. Prezumtile. Sec{iunea 3, Stabilirea cotei de proprietate Capitolul VI. incheierea de admitere in principiv. Secfiunea 1. Caracterul incheieri Sectiunea 2. Contimutul incheierii Sectiunea 3. Caile de atac impotriva incheierit Secfiunea 4. Emiterea unei incheieri suplimentare. Seetiunea 5. Efectele incheierii de admitere in principiu.....374 Capitolul VIL. Modalititi de part... Sectiunea 1. Partajul in natura. Sectiunea 2. Reguli referitoare la formarea si atribuirea loturilor. Sectiunea 3. Atribuirea bunului unui singur cont Seofiunea 4. Vénzarea bunulu, §.1. Prin bund-invoiala, §.2. Prin executorul judecitorese Capitolul VIII, Hotirdrea de partaj si efectele sale. Sectiunea 1. Hotirarea de parta).... Sectiunea 2. Efectul declarativ al partajului Secfiunea 3. Caracterul de titlu executoriu Sectiunea 4. Termenul de executare a hotirarii de partj.... 410 Secfiunea 5. Reactualizarea valorii bunurilor, a contravalorii cotei de proprietate sau sulte alCuprins xv. _ 414 Capitolul IX. Cale de tac a4 Seeiiunes 1 Apel au Sectiunea 2, RECUrst .rornnrnsnnnenn Captotul X Cauzse de inefcaitate le pata non 19 ‘Tittul IV. Situafi speciale privind partajul bunurilor we omme ale SO{OT nner 23 iol I. Introducere ee Capitola I, Paral bunurilor comune n timp esstor 1 cererea unuia dintre sofi, pentru motive os temo onsnnnrnrnnsnnnnencemonnen sexe Can nae poste EE nn ‘iunea 2. Particularitati procedurale .. : Capteful I, Parajul bumunitor comune in timpul estore, Ja cererea creditorilor personali at unuia - dime SO. See Sectiunea 1. Conditiile in care poate interveni.. Seotiunea 2. Partajul pomit pe cale principal de ‘creditorul tania dintre SOfhm Ea Seojunes 3 Particnariti procedural aa Sesmen 4 Poet pin conta a exten Capitolul 1V. Partajul bunusilor comune in timpul.clsstoriey” pe calea contest In exeoutare wn Capitotul V.Partajl bunurilor comune in cadrul contesttic} Ja masurile de urmirir Sectiunea 1. Confiscarea special ca masura de sigurané fn procesul penal ....v-vnen A Sectiumea 2. Confiscarea contraventionall nner Sectiunea 3, Confiscarea special® instituita de 6 " Legea nt. 115/1996..0ne-nonnnennnnsnn Sectiunea 4. Reguli speciale privind colectarea creangelor ‘bugetare. rns = 463 Index 479 Bibliografie.. Timwut | MoriveLe De DESFACERE A CASATORIE! Capitolul I Scurte considerafii privind cdsdtoria gi divortul 1, De cénd omenirea a iesit din stadiul primitiv al triburilor, constituindu-se in societati civilizate, fimdamentul acestor societati a fost familia. Stim ce important covarsitoare a avut familia in structura statului roman si ce puteri fntinse avea seful familiei in dreptul civil roman, Doctrina crestin’, influenfa obiceiurilor popoarelor de origine germanicd si inceata transformare a institujiunilor sociale in decursul evului mediu au modificat bazele pe care era asezati familia roman’, ajungind pe nesimfite Ia starea actuala, Cu toate atacurile si incer- carile ce s-au facut pentru a daréma agezimintele sociale, familia a ‘mas temelia pe care se aseazA statele moderne.! 2. Cisitoria nu este, in fapt, decat rezultatul unei lungi evoluti, prin care uniunea sexuala a barbatului cu femeia a fost reglementata din punct de vedere al conviefuirii si al efectelor in ce priveste copii si patrimoniul si transformata intr-o insttutie respectat gi st Priviti ca simbol al unirii, sub semnul iubirii dintre barbat gi femeie, in sens mistic ea reprezintd unirea dintre Hristos si Biserica lui, dintre Dumnezeu si poporul Lui, dintre suflet si Dumnezeu. Tot in sens simbolic a fost privité de Jung, in cursul procesului de indivi- duafie sau de integrare a personalititii, ca impacarea constientului, principiu feminin, cu spiritul, principiu masculin.” Importanta pe care cisitoria @ avut-o dintotdeauna pentru soti si pentru societate a facut ca ea sa fie o institutie sociala fundamentala, "C. Hamangiu, I. Rosetti Baldnescu, Al. Baicoianu, Tratat de drept civil romén, Ed. Nationalé S. Ciomei, 1928, Bucuresti, p. 291 ? J. Chevalier, A. Gheerbrant, Dictionar de simboturi, vol. I, Ed. Artemis, Bucuresti, 1993, p. 277.2 iul |. Motivele de desfacere a casatore! Prin reglementarea ei legal, chiar de la apanitia {storied a dreptului, @ devenit si o institute juridica. 4, Casitoria a fost si este in primul rind problemi personali, ntrucat ea uneste barbatul si femeia fa cea ma fireasc& comunitate de vat, familia, care le contopeste intro asemsei ‘misura existenta, vi Tmentele, conceptile i idealurile, inet ‘elatiile dintre sofi acope- i toatl. gama viefii personale si sociale. @ ‘omului. Poate de aceea eatoria apare ca cel mai fericit, mai serios si mat important act din viata birbatului si a femeii 4, Casttoria este insh si o problemi social, intrucit prin ea s& nveneiaz familia, care indeplineste mumeroase {nel de Ia functia biologic’, de procreare, la functile inteme rupului familial, de viat® aa vin, de solidaritate moral si material inte ‘membri familiei, $i pina la funcfille importante de educare st formare a copiilor pentru iad si pentru integrare normals in societate.! Tmportanta cisitoriei ea problems ‘ndividuala, dar si socialé, @ determinat reglementarea ei juridicd in toate sistemele de drept, ceca detect permanenfa instityielcisstorie. Acca institutie a evo feat insa in decursul itorei,existind organizarh juridice diferentiate fale casatoriei, in diferite sisteme de drept 4, Familia, solid organizatl $i constituind pre celula a edifi- cui social, 2 coagulat incet stn timp indelunget (Cisitoria mono- tama, poziia sofiei im familie, procreares copiilor legitimi, stabilizes Tegaturilor de rudenie sa.m.d, sunt produsele unor conceptii relativ eeeare au fnlocuit altele primitive si barbare, Ja randul lor ‘constituisera un progres fat de starca neorganizati a omului din epocile timputil ee dowd, istoria civiizafiei omenestia cunoset © fazi in cate imu se inchegase inc& nofiunea de familie. in epocile arhaice impre- mee sexuale se ficeau la intimplae, copiul Nise! astfel nefiind tit prin nicio Jegiturl de tatl sau de mama S era privit ca $i copil al intregului trib. 6 Mai tarciu, a apirut familia matriarhald, bazar! 9 udenia in ting feminina. Copilul este Tegat coneret de mam Prin faptul vizibil 7 7, Albu, CAsétoria in dreptul roman, Pd, Dacia, 1988, Cluj-Napoca, p.23. |. Scurte consideratii privind céstitoria si divortul al nase, Lega al nayeri in ae iden se stabilesc unilateral intre el si rudels familiei sta mé ie, procera al copia ee fatten seal niin 7, Pe scara lutiei ili aes rt ae ae oa atrlarhall, tipul comun al sna Eee jini. ia se leaga intre copil si rudele t ei mama ‘i Faso a ns Ste ne eh putea stabili intre aceasta si copilul ce se va naste. seat it se a capt eval sim familia modern, echili od arnnics, cen legit de dete ne cop sr le sith pri, sabi uclnst reparie de wean st ie din punet de vedere al cAsatoriei si al conduceri familie , Secfiunea 1. Evolutia vietii de familie din perspectiva istoricd 9, 0 scurta trecere in revisti 2.6 7 jst a evolutiet fami dati motvelor de doi itor et tl el ct deli sense sre! ok instal , care, prtat acest nume de la inceput, \ dior cared a inceput, a exis to pares, motive de desfee a ‘tori Sind mal mt ss mai pin nominlizat, in inet de evalua i ‘ url, de drole izaier Hees sitoria este o insttutie schimba ens tute schimbatoare, ce a cunoseut numeroa Autuafi e hmgal iti pind de comuismol sexual, ‘grup, poligamie pana la cdsatoria individuala, . 10. Dupa a a Dap Ee opin, prvi cao unime a inviior it-on e rocredrii, cisitoria a fost ,inventat’” de stra ostri din regnul animal, la unele pasdri (cum ar fi corbii), fa gore Ja urangutani asocierea pi ni asovierea plrintilor durdnd pan lai puilor sau pana la moartea unuia dintre partener eneieren elven ' W. Durant, A, Durant, Ci es , A. Durant, Ciilizai istorisite 3 ovens el TE Pron Ch Bocuse 2002,p.590Titiul |, Motivele de desfacere a cosatoriel ‘Daca privim zai civilizatet umane, dup o perioadS a comunismului primiiv eand problema hraici, « pimitlui a ition St 8 rnevoilor sexuale era stapdnita gi rezolvat in comun', omul a simfit nevoia unor ‘uniri, la inceput cel putin provizorii’, apoi a unor cisétorit ‘n grup in care aa erecare de Darbai aparinand unui grup se insure, cles. $8 va mar epal de femei aparfinnd unui alt grup » pentru a wees “PS ta poligamie fe sub forma poliandirel ~ cisitoria une femei cu mai multi ‘barbati* fie sub forma poligeni ‘Asdtoria unui barbat cu mai multe femei, pentru a ajunge in final la eisitoria monogams Syne formar fi Iuat, odats apérutS, cAsitoria era ODLIEAOFE ta aproape toate popoaele primitive, adultal necdstiot nebucurinduse servreo considerate in sovietate, find tratat de multe ori c& un ‘barbat pe jumatate. 11, Odata aptruta eAsitoria monogam’ trebuie aritat cf s-2 HAPHE cu stictefe exogamia, adica un barat au avea voie si se ‘insoare Gecdt ou o femeie aparjindnd unui alt clan sau trib. Pack in epoce matrirhala bérbatal era adesea obligat sf mearey sa irtiascd impreund cu membrii clanului femeii, odath om progresul patriahatului, dupa ce muncea o vreme penkry viitorul sora, pefito- Perel adicea sofia fn clanul su sau, mai térziv o fApen pur simpla si oaducea la casa Iu at om sporiea avufilor sa ajuns ca ginerele si il facd Hn cad tusnos tat fete ~ consténd in bunuri sau o sum de ani ~ pentru a evita munca fntr-un clan stain sau izboaiele ce urmau ade- _ 2 Ydem, p. 58 2 pide: p. $9. Provizoratl consa in faptul cB fr niciun moe’ = pent orice motv, cup constitu ad-hoe se putea esi, fird nicio for- rere nfo urmare,cisitoria putind si dureze mai putin © saipti- srs Ta ribul Orang Sekai din Malacca existind ciar obit © tana mele si locuiasci o vreme cu fiecare birbat din comunitate, ‘recand de la re Sta pn ficea un tur complet, dps care reincepes pen Ha all Patent fn Tibet gi relatat i de Cezar care T= Tntlnit in Anglia timpuritr sale icmp. 60, Aceast forma de poligamie a reistat numei {8 STS in cave mumirul barbaflor era mai mare deeét mumral femelle, $1 ® 1 sat la vreo eftevatriburi tibetane si la populatia toda, |. Scurte consideratii privind céstitoria si civertul 5 sz unorrpis. In acest fl as la esra orn cup Utero ga aun otal a fre ol vit n adn tele pr ee mr aro e A fcele, ofereau cadouri din ce in ce mai bogat ajungindu-se astfel la constituirea a ceea ce numim asta vaste, stil a eampiarea gntli de ite sor? stats vg Ne Yor prin cotinnare sya tr hia pense clementele cele mai importante lepate de casitorie si divort §.1. Mesopotamia 12, Asupra moduli de organi: . rguntzare familial i juridick potamiei dispunem de unele date inca din epoca aeneriane ee Pago pe st Ca mera re rean in secolul al XVIII-lea i.Chr. Acesta este 0 codificare a multor legi sumeriene si akkadiene, reflectind tat ay ; _akndiene, i realitai in epee sin wchas anu edseac ie I aoa soca se pacce de fegul monogamis, Anti cist intre tineri se incheia o ig ec en etn ie si parintii viitoarei sotii. Ca 0 reminiscenfi a am iracenl a perondcorantrioar in care sia e ‘cumpéra, tatil baiatului sau chiar acesta, trimitea ‘ata bat i ‘etn den oe si a suma de bani numiti tirhatu, Daca strica logodna din vina baiatului, acesta pierdea trhatu iar daca se strica din vina tatalui fetei, acesta era obligat si inapoieze dublul darurilor primite (CH. 159), un ch storia se eliza in ia fmol inter poor era noi de emont gon de seri ate Soi se ale o dot de i il sy sa de cite al ae rade npropiatea sda er ans de Casétoria era fn fiinf& din momentul in c e muta fi sauere eis ental in care sofia se muta in casa ‘Cisitoria incheiaté fit un act sors mu era valabilé (C-H., 128) "Idem, p. 64, Casitoria pr pe i m vin complrare predomindininteagn Alc, a existat in China, Japonia, India, ludeea, a , Pera gi chit a ona edi, Kudea, America Cental, Per i chit Tao, p65.6 Titlul |. Motivele de desfacere a césctoriel Daci sofia se imbolnivea de o boal’i grava sau devenea infirm’ soful putea si-si ia o a doua sofie, fird a putea si o repudieze pe prima, Aceasta avea alegerea in a raméne in casa sofului primind cele necesare traiului sau se putea intoarce la casa parinteaseé luandu-si cu ea dota constituité Ia incheierea cisitoriei. Dac alegea sa se intoarc 1a paring, c&sétoria se considera desfiicutd (CH. 148, 149). in caz de sterilitate a sotiei, soful putea si-si ia o concubina (sugi), ‘iri ca aceasta sa devini egala sotiei legitime (C.H. 145). Concubina putea fi aleasa si oferit& chiar de sotie, dintre sclavele casei sau una ‘anume cumpiratd, insi in acest caz soful nu mai putea el © concubina gi si o aducd in domiciliul conjugal, daca cea oferita de sofie fi daruia copii (CH. 144, 146), 14, Divorful era permis de lege. Cazurile de repudiere erau previ- zute de cod si limitative atat pentru barbat cat si pentru femeie. Soful {si putea repudia sofia pentru sterilitate, in acest caz fiind suficient si pronunte cuvintele ,te repudiez.“ pentru ca mariajul sa se desfact; de asemenea, {gi putea repudia sotia pentru comportament neonest, necontrolat si neglijarea indatoririlor sale de sofie, acest motiv putand tua forme pasibile chiar de pedeapsa capital (daca ,.nu se ingrijeste si pleaci, isi ruineaza casa si-si neglijeazA soul, atunci femeia aceea va fi aruncata in apa” — C.H., 143). 15. Adulterul femeii o facea pasibila de pedeapsa capitala, dacs o prindea in flagrant, sotul putind si 0 inece impreund cu amantul ei sau si o ierte, dar numai cu incuviinarea regelui (CH. 129). De ase- rmenea, daca era doar binuits de adulter, ea nu se putea disculpa decat prin juramnt pe numele zeilor” sau prin ordalia apei, adic& prin aruncarea in valuri ~ cénd nu se ineca era socotité nevinovatl dacd se fneca, inseamna cd era vinovata (CH. 131, 132). 16. Sofia putea si ea si divorfeze, dar numai dac soful o neglija peste mastr, iri nicio vind din partea ei, caz in care ii spunea 2 ‘mai esti viednic si triese cu tine” gi, lndndu-si zestrea, se intorcea la caminultatilu ei. Repudierea din partea sofiei se putea face insi numai print-o hotirare a tribunalului, spre deosebire de repudierea din partea sotu- Ini, care se ficea printr-o simplA scrisoare pecetluitd cu sigilul barba- tului.! ''Y, Hanga, Mari legiuitori ai lumii, Ed. Stiintficd si Enciclopedic’, Bucuresti 1977, p, 67-73, O. Drimba, Istoria culturi si civilizajiei, vol. I, |. Scurte considerati privind césétoria | divorul §.2. Egiptul Antic 17. In Egiptul Antic, dupa cum se specifica expres in unele texte, exista 0 egalitate absoluti a barbatului cu femeia in fafa legii. Constiin- {a egalitéfii sexelor era profund inradicinata in traditia egipteand, iar prescriptiile religioase cereau ca femeia si fie tratat& bine. Egiptenii erau monogami, dar inalfii demnitari se considerau deosebit de onorati cénd regele le daruia din haremul regal o femeie de rang superior sotilor lor, pe care o Iuau ca a doua sotie. Nu stim dac& si in ce condi era indisolubilé cAsitoria, Este foarte probabil c& divortul se pronunta numai la cererea sofului sau gi a sofiei, printr-o hotardre judecdtoreasca care trebuia sa reglementeze si problema dotei, a diviziunii bunurilor, a succesiunii et. {In epoca tardiva, perioada secolelor XI-VI i.Chr., exista in Egipt si obiceiul edsatoriei de proba, in care, daci dupa un an de convie- fire clsitoria era desfticut, din vina unuia din sofi saw datoriti nepotrivirii de caracter, sojia se reintorcea la parintii ei luandu-si intreaga dota! §.3. Familia ebraicé 18, Familia ebraicd din perioada viefii nomade avea toate caracterele proprii regimului matriarhal. Odati cu trecerea la viaja sedentari, locul matriarhatului a fost Iuat de regimul patrirhal. in acest nou regim autoritatea birbatului in familie era absolut8. El putea si se desparté de sotie fird si fie nevoie de nicio explicate si fird vreo obligatie ulterioard fata de sotia repudiati. Femeia putea fi trecuti intr-o pozitie subaltema end soful isi lua o a doua sofie, dar a nu-si putea pardsi sotul. Soful nu putea fi invinuit de adulter, tn timp ce sofia adulterind era expusi goalA in public sau condamnati la ‘moarte prin lapidare.’ BA, Sink i Eceopeis, sure 1984, p. 71-72, 7. Kraus, Civilizatia Asivo-Babiloniand, Ed, Prietenii Cart, Bucuresti Cire i, Bucuresti, 1997, "0, Drimba, op. cit, p. 134 Idem, p. 178Je de desfacere a césdttorie! 8 §.4. Persia jata de fiecare zi in imperiul persan au 19, Reginmul familial si viata de =n fost considerate la un nivel moral superior celui al altor popoare din tal Antic . rere pensia sa menfinut poligamia, dar de considerate si de drepturite de stipind a case e bucura numat una dine soi numit cprivilesinta . Cstoria se contact prin plata une sume de bani cl fnea sterili, aceasté sum tinjilor logodnicei, iar daca sofia rimanea s t in caz de adulter femeia putea si fie iertata, dacd nu reourge le avert, ci avortl era podepsit en moartea. Spr deosebire de femeile Sarace, care puteau 8 circule in public cu fata neacoperit de vil, ondue’ uneori treburile sofului, in numele lui, si s4 posede bunuri materiale de care si dispund liber, femeile din randurile attra dduceau o vif’ de izolare. Dup& cSsitorie ele nu puteau ig in pbc ect ow ft 1, nu ave 5 se intalneasca cu barbali decat cu fata acoperité, mu aveau voie si sein ba nick se public, niet aeas,nepatind avea relai nici ey rudle cele ma apropiate de sex barbitesc." §5. India 20. in India antica la fel de obligatoriu ca faptul de a avea copii exa si cAsdtoria, Legile brahmanice codificau, riguros $i precis, opt tipuri de casatorie. Pe treapta cea mai de jos puneau Se - ripire gi din dragoste. Casdtoria prin camper considera ‘one thai comoda, dar cea mai trinic8 era cAsétoria in sonomice. Toate cisstoriile insi se bazau pe principitl endgame si exogamiei — tandrul barbat trebuia sisi ja o sotie din casta lui, i a ilui lui familial numit gotra. . os Sera combina csatoria copiilor lor incd de mici, Cat j efectiv cénd fata, care trebuia s& apartina sere aie ca ae implinea 12 ani, chiar daca nu era nubila. Codul fant P : ae ‘adack se prezinta un pretendent distins, frumos, din seen cast, tatal va putea si-i dea fiica in cAsStorie, dupa randuiali, chiar "pidem, p. 218-291. 2 Duta de Duran opt, WO I p23 |. Scurte consideratii privind casditorla s\ divortul daca ea n-a implinit inca varsta de 8 ani». Acelasi cod prevede c& la trei ani dupa ce devine nubila fata isi poate alege singuri barbatul, in care caz nu mai poate primi niciun obiect de podoaba din partea fami- liei sale, iar barbatul nu datoreaza tatalui ei pretul nuptial. De ase- ‘menea, exist& prevederi care araté ci un barbat de 30 de ani poate lua o fat de 12 ani pe care o iubeste, iat la 24 de ani, o fata de 8 ani. Poli- gamia era permisi, dar legile brahmanice recomandau monogamia, 21. Casatoria era indisolubilé, divorful fiind admis numai in yremurile foarte de demult, Codul lui Manu permiténd divorful numai in anumite cazuri gi numai pentru cei ce aparjineau ultimelor dowd caste. Motive de divort erau befia, purtarile rele, nesupunerea, réuta- tea, boala sau risipirea averii. Femeia bolnava care avea insé o fire bund si era virtuoasa in purtiri nu putea fi repudiata decat cu consim- faméntul ei si niciodata nu trebuia si fie tratata fir respect. O femeie steril& putea fi repudiata in al optulea an de casitorie, o femeie cAreia i-au murit tof copii in al zecelea an, iar o femeie care a nascut numai fete intr-al doisprezecelea an. dati cu stapanirea musulman’, cisdtoria a fost considerati indisolubilé chiar si dupa moartea birbatului; viduva nu se mai putea Teciisitori, decat in conditii extrem de restrictive, pentru ca astfe! si-si Poati reintalni soful intr-o viitoare existent’.! §.6. China anticé 22, De-a lungul mileniilor, rezistenfa moralé a poporului chinez a fost mult susfinutd de forta si coeziunea familie. Casatoria era hotarati de parinti tinerilor, chiar fird ca acestia $8 se fi vizut vreodata, iar scopul cisitoriei fl constituia indeplinirea datoriilor rituale fata de strimosi si perpetuarea generatiilor. in sec, al V-lea i.Chr. legea ii obliga pe parinfi s3-si c&sitoreasca copiti cel ‘mai tirziu la implinirea vrstei de 20 de ani ~ baieti si 17 ani — fetele Anterior acestei legiuiri, baietii din familie nobile nu se puteau casitori inainte de implinirea varstei de 30 de ani (cel mai probabil datorita obligatiior militare), iar fetele nobile erau declarate nubile la varsta de 15 ani 2. Drimba, op. cit, p. 267-269.10 Titlul |. Motivele de desfacere a céséitorie! Casatoria nu putea fi contractati decat intre doi tineri care nu aveau acelasi ume de familie (/’ong sing). Femeia, chiar cAsatoriti, continua si poarte numele familiet din care provenea. Ceremonia Cisitoriei se desfigura iri formalitati oficiale, fara preot si fird functionar de stare civil8. Toate grupele cu acelasi nume participau la cisitorie, un alai insotind-o pe sotie la sof, alai format din dows grupe diferite dup numele familiei. Viata cuplului incepea printr-o mas solemna la care cei doi soti méncau unul Tanga altul, aceleasi feluri de méncare, dar din vase diferite si stnd pe rogojini diferite. Dup& mas& se dezbricau, fiecare in camera lui, si-apoi se reintdlneau pentru a se caulea, dar pe rogojini separate. Unirea celor doi se realiza doar in ziua a treia in amurg si chiar daca socrilor ei le era prezentat& dup’ acest interval gi ei 0 considerau nora (fi), abia dupa 3 Tuni era prezentaté strimosilor sofului si avea dreptul s& poarte titul de nora prin care se desemna femeia miritata. Daci ea murea inainte de trei luni rudele sofului nu aveau dreptul s& poarte doliu dup ea ca dupa o sotie. Cele trei zile si cele trei luni erau considerate o perioad& de stagiu indis- pensabild pentru admiterea sotiei in familia sofului 23. Casétoria mu era socotita indisolubil’, Desparfirea era oricdnd posibilé pe baza consimjéméntului mutual. Cand acesta lipsea, femeia putea fi repadiata de sot pentru unul din cele 7 motive stabilite de tradifie: lipsa de respect fata de socri, steriltate, adulter, gelozie, furt limbutie si boli care o impiedicau s& participe la cultul strimosilor (de cexemplu epilepsia). Niciunul dintre aceste motive nu era valabil dac& femeia nu mai avea parinfi, daci purtase deja dotiu pentru unul din socrii ei sau daca sotul ei se imbogitise dupa cisdtorie. Femeia nu putea cere niciodati divorful, dar putea si-si piriseasc§ oricand soful Si se intoarcd la paring si." §.7. Japonia antica 24, in Japonia anticd csdtoria era aranjata de parinfi, dar la fara aveau loc gi cAsitorii «pe furate» existind si insttutia eisdtoriilor de proba. In familie aristocratice poligamia era curenti, nobilul coabi- tnd liber cu fiecare sotie sau concubina, pe rnd. 1 0, Drimba, op. cit, p. 334-335, J. Cooper, China antici, Ed. Prie- i, Bucuresti, 1998, p. 155-2 ‘Idem, p. 393, |. Scurte consideratii privind cdsdttoria si divortul Ceremonia cisétoriei era simy Nn s era simpli. Ritualul esential consta in Schimbul inte mir a tei cupe de sake, din care fiecare bea pe rind de cit ret on Cstra au ers considera consumatt det dup nay jerea primului copil. Daca femei a is 0 teres prim pil. Daca femeia era sterilé, soful isi putea lua 0 25, Desi divortul era in general detestt, objinerea h vo , obtinerea hui era usoara Soul putea si fp repudeze pur si simpli sofia, az in care copii Fimdneau la tat, Sofia nobilulul sau a samuraiului putea sf se desparté de sof nu prin divort ci, cénd soful nu era de acord, fugind adipostinduse le minasire. Dac rimanea te an la mate eo considerati in mod legal divortata meee §.8. Imperiul aztec 4 2% Incite estore er permis nama cu un mem al alta lan. La ceremonia cist asta cipetnile clan ligne admis is nual ce bogs sro pens permit, ia concubinele mi aveau aceleasi drepturi ca si e permis numa barby emern adler pind oe conde Ja moarte. Dact era sterili,femeia putea fi repudiata. Femeia putea sisi pistreze numele de fat, putea sf se adreseze Conslilt de judecat, iar dacd era maltratatd de sot putea cere divciul, la aztec divorfurile find destul de frecvente.? re ees 8.9. Imperiul incas 27. La incasi varsta cAsdtoriei era fixata la 18-2 er $i 2224 de ani pei ble. Fetelor le ea impsd casas si sancfiunea pedepsei cu. moartea. in principiu cisdtoria era oo {amie dar barbtul pute sii i concubine, in num determinat le rangul su social. Prima femeie era sotia legald gi cdsdtoria cu ea ta singura la care se ficeau ceremonii oficiale. Cisitoria consta din uunirea méinilor mirilor precedati de acte religioase, respectiv confe- * Ibidem, p. 436.12 Titlul, Motivele de desfacere siunea si sacrificarea unei lame. Barbatul nu isi putea repudia sofia verry Sopa-ina Singur Inca ~ depute dats imparts) mu exista nicio limita in numérul concubinelor pe care le putea avea. Datorité numarului impresionant de «bastarzin, si pentru a stivili ambifia lor de a ajunge la conducerea imperiului, legislatorii Iau ‘obligat pe impirat s& o ia de sotie pe propria lui sor’, doar acesti des- cendenfi avand legitimitate la succesiune. Incestul nu fi era permis decdit lui Inca, in randul aristrocrafiei cdsatoriile dintre frati si surori sau dintre rude apropiate fiind strict interzis, pedeapsa prevazutd de lege fiind moartea sau mutilarea.' §.10. Civilizatia maya 28. in civilizatia maya cisdtoria era aranjata de parinfii tandrului care fi ciutau sotie, dar era mai onorabil si apeleze la intermediatori de profesie, care tratau cuantumul zesttei. Zestrea o didea tatil tani- rului, iar mama miresei pregatea trusoul pentru améndoi miri, Cisitoria era monogama. Alegerea fetei de catre baiat se ficea in ‘mod liber, unul din obiceiurile prin care incepea petitul fiind sparge- rea ulciorului fetei de catre baat, iar dack aceasta nu protesta insemna cf este de acord ca el si-i devin’ sof. Pan la cisitorie tinerii igi ‘vopseau tot corpul si fafa in negra, iar dupa c&satorie in rogu. Femeile isi pictau la fel bustul, cu exceptia sinilor. ‘Data cisitoriei era fixati de preot in funotie de pozitia astral a viitorilor soti. Casétoria se sérbitorea printr-un ospij unde se bea- ‘mult hidromel tare, femeile fiind cele care serveau la masé, dar evi- tind privirile barbafilor si intoredndu-si capul in timp ce ei beau “Tandral sof trdia si Iucra timp de trei pling la sase ani in familia sotiei, iar dact se dovedea ci este nevrednic de munci socrii il alungau. 29. Divortul era usor de obfinut atat de sof cat si de sofie, si consta {ntr-o simpli repudiere, Daca sofia nu avea, copii ea putea fi repu- "0. Drimba, op. cit., p. 462, M. Strauss, Maretia imperiului Inca, Ed. Prietenii Cartii, Bucuresti, 1997, p. 154. L. Scurte consideratil privind caséitoria si divortul 13 Giata, sterilitatea fiind considerati dezonoranta, in caz de adulter al sojii, singura pedeapsi, si numai dacd o dorea sotul, era repudierea.’ §.11. Grecia antica 30. in Grecia antic’ casatoria o hotirau parinfii tinerilor. in conceptia grecilor antici, scopul adevarat sau mobilul cisitoriei nu era dragostea, ci procreatia. La varsta de 20 de ani, dupa ce igi ter- minau stagiul militar, tinerii se puteau cisitori, desi nicio lege nu ti impiedica si se cisitoreasc& mai devreme. Fetele se mritau de obicei mai devreme, la 14-15 ani. Celibatarii erau riu vézuti si dispretuiti in ‘oat lumea greceascd, iar in Sparta erau chiar pedepsiti de lege. Cu toate acestea, in Atena Iui Pericle, numarul holteilor tomnatici deve- nise ingrijorator, iar aceasta in conditile in care, spre deosebire de vremea lui Homer, cénd sofii isi cumparau sotiile, obiceiul se rastur- nase, femeile fiind cele ce isi cumparau stipanul. Majoritatea barba- filor care in final consimteau si se cisitoreasc aveau deja in jur de 30 de ani, dar luau in casatorie doar tinere de 15 ani ‘Actul cdsatoriei consta intr-un ritual simplu: in prezenta familiei gi a unor martori cei doi tineri isi dideau mana, iar miele si tatal fetei {si declarau solemn consimfamantul. La actul casitoriei nu se cerea adeziunea femeii. Dupi masa ceremonial ce avea loc la locuinta pirintilor miresei, aceasta era Inati de mire si dus Ia casa sa. La sosire, tandrul sof isi lua in brafe sofia gi o trecea pragul, simulind astfel o rapire? Pe langa sofie, soful igi putea lua i o concubina, iar dupa expe- ditia din Sicilia, din anul 415, cand numarul barbatilor scdzuse dra- matic, legea a permis in mod expres bigamia, Socrate si Euripide fiind printre cei ce s-au supus acestei obligatii patriotice.* 31. Soful isi putea repudia oricénd sotia, chiar fird a trebui sa invoce un motiv (era obligat de lege s& o repudieze daca se dovedise "0, Drimba, op. cit, p.478, D. Rival, Civilizatia Maya, Ed. Prietenii Cini, Bucuresti, 1996, p. 115-117, 2 W. Durant, Civilizatiiistoriste S, Viaja in Grecia anticd, vol. I, Ed, Prietenii Citi, Bucuresti, 2002, p.97. idem, p. 98 * Idem.4 ‘Tift |, Motivele de desfocere a césiéitorie! adultera, dar divorturile erau in general evitate pentru ci soful t=, reach yetumece dota primits. Femein avea si ea dreptul si ceard Civorfl, dar adltera soffui nu era un motv valabil. Ea trebuia Sse cureseze arhontelui print-o petite, care mu era insi Iwata in seams ddecat daca dovedea cd fusese maltratata, aga incdt acest drept era mat seit teoretic® Divortul era admis si prin consimgimntul périlor, mnsimtamant ce se exprima printr-o declarafie adresatlarhontehu Ep §.12. Celi 32. in civilizatia celtilor, dreptul matrimonial cunoaste o dezvolta- re deosebita, in prineipiu, femeia avea dreptul sisi aleags in mod liber sotul. in Galia, la contractarea, casitoriel, fiecare dintre soti ttebuia si-si aducd partea sa de dota, in Iranda, unde situatia femelt cine privilegiata dec in alte repiuni cette, viitorul sot trebuia sf plitensed tata fetei un «dept de cumplrare>. La esti irlandezi pean mu mai putin de 10 forme de cis&torie. Primele tre erau forme srisitorie obignuits, deosebindu-se una de alta doar prin raportl diferit in situajia economic& a celor doi sofi, celelalte 7 cazuri era cis forme de conviefuire temporar’ sau de clsitorie neregulats Cincheiaté prin repre, prin viol, in secret fr8 consimyimant prin: filor etc). TDupt csitore, femeia irlandez’ mu era integrat In. fale sofutu ci continua s& posede bunurle ei personae sis disput liber sputerrea ef - spre deosebire de sitatiafemeti in lumea romana ip eceasi perioad’. Ceremonia Clssitoriei, m care nu intervenes nics set elgios, se rezuma la un ospit. Cisitoria riménea un simply ac ae actual, avind la bazi «dreptul de cumpraren gi libertatea deplina corn doi soi de a conviefui Sau de a divorfa. Era considerati deci o ‘uniune liber consimfité care putea fi oricénd anulaté. Desfaceres wie! eae mu avea ins deloc caracterul de repudiere a sofie. Divorful Tjoidem: fn enzul adalterau femeii se spunea c8 soful poartécoame (devon) iat dati ila pe sf sg aluge soja, fn caul pinged in flagrant delict, sotul putea ‘s-] omoare pe concubin, ins& ‘cel mai ae aera nite um sclav sii tag o bitaie2dravdnd fe se multumes a peasarea unei desplgubiri substanfiale 29, Drimba, op. cit., p. 590-591. 3 W. Durant, op. cit., p. 99. |. Scurte consideratii privind caséitoria si divorful 15 se obfinea foarte simplu. i i arte simplu. in Galia si in Irlanda consimtamar se objnea consimfimantul mutual ere sufcent.fn Gat, sol putea objne medi dvorul dc sti resase cuvinte de grava jignire, dar si ea obfinea mumaidecit desfa- H dade soli nian moiv de divor i mu consngea la dstaeren clsitore, ol putea tot ho plroeacl gis oe ealtoreascl cu all fone, da eepal E cumprare pe care trebuia il plead 1e2 noi sale sofii sau famil i tbandonad, Pode a pare dact spl ere diverse dorea se Impace gi sf convicjiascl din nou eu fost ui solie tebuia a ple. tease dia now eeu de cumpirare, Poligamia era recunoscutt I dar sofia se putea impotrivi la ad meubinei in casi daca tty sol cen, avea un mot temeniede der §.13. Popoarele germanice 33. Legturile de familie si simful onoarei familiei erau foarte putemice Is popoarele germanice Din serie Ini Tacitus ries ok Imonogamin ero singwa foemi aocepatl de ciitrie forma unui contract matrimonial. Ténirul ducea tatal age eeme tone pies ref actul de casftorie mu era valabil din punct de vedere Divorful era admis, iar in caz de iL nis, adulter femeii i se thia parul si ere alungts din cst in pclen goal si pura in bt rin ‘ota Cu toate acestea, tot din scrierile lui Tacitus, reiese cf era putine cazuri de adulter sau de divorturi.” Rane §.14. Bizanful 34, Sentimentul familie’ si rel tul familie: $i relafile de familie erau mai intime, ti puternice mai stn in lumea bizantin8 decd seer n Thea aceasta contribuind si formalitatile matrimoni ale inexis- tentela roman, Leges stiles & Biri se puter ctr de I san Dri, op it, vo. p. 3639, Le Flach, Celt - 0c ii vill, B.Prietedi Cari, Bacay, 1997, p.10- 192, Drimba, op. cit, vol. II, p. 107.|. Motivele de desfacere a coststoriel_ 6 Tih vvarsta de 14 ani, iar fetele de 1a 12 ani. Alegerea viitorufui sof sau a Vitoorei soit era hotératd de patingi, acestia putindu-si logodi copii Thiar inainte s4 fi implinit 7 ani, O csétorie celebrati contra vointei piingilor sau firé consim}iméntul Jor era mula si meavenit ‘Actul Iogodnei capata potrivit dreptului bizantin 0 valoare juridiea ce era necunoscuti in alte legiuiri. Incepand din anul domniei lui ‘Alexios | Comnen, logodna fcuti cu binecuvantarea unui preot a fost practic echivalata cu cAsétoria, O easétorie legitima in Bizan} preve ea — inca din Evul Mediu timpuriu, cind in Occident era suficient Consensul matrimonial — celebrarea religioasd. In biserici, preotul ddadea binecuvéntarea mirilor, le punea pe cap coroanele rituale de miri si le schimba inelete de logedns. Apoi, in fala notaruu, se intocmesu Contractele de cfsitorie, Daci unul dintre soji parasea domiciliul Conjugal in mod nejustificat, era condamnat Ia 0 amends sever’. 38, Divorfurile erau permise si destul de freevente pentru ci legea bizantina admitea o serie intreagi de motive de divort: impotent parbatului sau sterilitatea femeii, complot impotriva statului pe care ¢l sau ea nu la denunfat, atentat nedenunfat 2 unei terfe persoane la Viata lui sau a ei, alienarea mintali continua timp de trei ani, absen{a de cinci ani firé ca el sau ea sé dea vesti, captivitatea sofului timp de peste cinci ani, daci el sau ea aderau Ta 0 sect eretiel, sodomia Sotului (nu ins sia sofiei), ura reciproc& sau injurii grave, dacd ea @ petrecut o noapte in afara ciminului (dar nu la paring), dacd a fost prinsé in flagrant delict de adulter, dacd el tréieste in concubinaj cu 0 femeie si dupa dou’ avertismente (din partea sotiei sau a unei terfe persoane) nu se corecteazi. Legile bizantine admiteau, pnd in sec. al Vi-lea, si desfacerea cisatoriei prin simplul consimfimént mutual al sofilor. De la fnceput jnsi biserica s-a impotrivit acestui mod de desfacere a cdsitoriei si, in cele din ums, pozitia bisericii a prevalat.’ §.15. Arabi 36. in lumea arabai, in dreptul familiei au supravietuit si multe ccutume preislamice preluate in Coran, Poligamia este autorizata, dact parbatul are destule posibilititi economice, dar este limitati la maxi- "Idem, p. 179-181 |. Scurte consideratil privind torlagicivofd ‘mum patru sofilegtime. Barbatul nu se poate cdsitori cu o ruda Seen res tang ve pot casitori inst numa eu musulmani Legea islamicS. acorda bitbatului o autoritate necontestaté in familie. Aste, soul ig putea izgoni daca voia sofia, repudlind-,caz {in care insi sofa isi pistra intreaga zestre adusi la contractarea cst- toriei. O femeie insircinati nu putea fi repudiat, iar dupa nasterea copilului soful era obligat si 0 intretind timp de doi ani. in anumite situafil si pentru fapte grave sofia putea si ceard si ca desfacerea cAsitoriei, fapt pe care il hotira cadiul.' Sectiunea 2. Familia romané - césatoria si divorful va or ili roman et fila pura ipl ie ma pa Tne rept neatly ine abo lua pirintelui, starea de dependents accentuata a sofiei si copier, rudenia numai in linie paterna. an Seful familie’ este pater familias care nu atéma de nimeni fiind sui iuris. La origine, pirintele de familie romani stiplinea laolalt bbanurile, animalele, sclavi, sota si copii, Totul era proprietatea sa Nu se dosti int drepurle de fami de dept pation le. Romani calificau acest drept general cu ttl de manus. Cu tim- pul, drepturile s-au diferenjiat, iar puterea absolut a sefului familie a fost ingrid Tvorul de unde decurgea in mod normal intense unde de puterea plrinteascd era cisitoria. Dack cercetim defnitiacisitorei pe care au lisat- literati $i juristii Rome, gisim la inceputurile cetiii martursiea brutal ci prin clsitorie se infelegea uniumea barbatului cu femeia in vederea procreirii copiilor. Aceasté concepfe era int-un fel realist, avind in vedere posibilitatea repudiului pentru sterilitate 5i legile caducare. Jarisconsui clasici definese ins dintr-un punct de vedere Iai inalt gi vid in ea consortium ftius vitae, divni et humant juris communicatio” In lnstitaiunile lui lustinian,césétoria era definita ca £0, Drimba, op. cit, vot, p. 278. C. Stoicescu, Curs elementar de drept d. a U-a revzut $i 2G! roman, ed. a Ilka revazut8 gi adiugits, Bd. Instntul de Ate Grafice Bucoving, 1931, Bucurest,18 Tittul Motivele de desfacere a casdtorol, “junirea basbatului cu femeia, care const intr-o comunitate de vial, de nedespartit” 38, Clsdtoria romani era de doud feluri: cum manum $i sine manu, care se deosebeau una de alta prin formele lor si consecintele Tn care dideau nastere. Mai intotdeauna, indiferent de forma ei, casitoria era precedati de logodn (sponsalia). La inceput, logodna consta intr-o promisiune solemn’ de a se realiza casitoria, promisiune care pleca de la familia femeii si apoi era efectuati reciproc de familie celor doi logodnici. Ulterior, viitori soti se legau personal si se ia in c&sitorie, cu autorizarea prealabilA a patintilor lor. - Nu vor insista asupra elementelor de diferentiere a celor dowd forme ale césitoriei extrem de importante de altfel, atét in ceea ce priveste conditile de validitate ale c&sitoriei cit si efectele acesteis, Fatrucét nu fac obiectul studiului de fatd, ci vom pasi la ardtarea ‘modurilor $i motivelor de desfacere a cisitoriei? ‘in principiu, cAsitoria romana era indisolubild, ins, pe angi inevitabilele moduri involuntare de desfacere a cAsatoriei, cum ar fi ‘moartea unuia din Sofi, pierderea libertajii sau a cetifeniei unuia dintre sofi, existau si moduri voluntare de desfacere. 39. Chiar in Roma primitiva soful, ciruia manus fi conferea supra sofiei aproape toate drepturile unui stipan asupra sclavului, putea si 0 repudieze pentru anuimite greseli grave, dupa consultarea 1p. 100-101, ¥, Hanga, Drept privat roman, Ecitura Didactcl si Pedago- fied, Bucuresti, 1978, p. 191 TY, Hanga, op. cit. p. 191 2 pentru detalii legate de cdsétoria cum manus si cele trei forme ale sale: confarreatio, wsus si coemptio, de cisétoria fir& manus, precum st conditile de fond si de forma, a se vedea ¥. Hanga, op. cit, p. 191-202, E. Molew, D. Oancea, Drept roman, Casa de Edituri si Pres Sansa SR.L., Bucuresti, 1993, p. 99-101 3. Hanga, op. cit, p. 202. Pierdea libertitii il ficea pe sot sclav, iar pierderea cetiteniei peregrn. in aceste cazuri cisitoria se desficea de pin Grept, intrucft nu putea exista o casitorie valabilé, din punct de vedere juridic,infre un cetifean roman sin sclay sau un peregrin (iustae myptiae). De asemenea, daca ulterior incheierii cisitoriei apérea 0 piedicd la cisa- torie (impedimentum superveniensis), cum ar fi fost cazul in care o soful devenea senator si era clsdtorit cu 0 dezrobitd, cAsttoria se desficea de plin drept, intrucdt senatorilor le era interisa cdsBtori cu astfel de femei, |. Scurte considerati privind céscrtoria 3 divortul 19 cognatilor ei. in cazul casitoriei prin confarreatio, singurele motive admise erau adulterul, intrebuinjarea farmecelor si furtul cheilor came- rei unde se pistra vinul, Repudiul barbatului alunga femeia din c&minal conjugal, dar nu rupea manus. Pentru a desfiinfa aceasta legatura barbatul uza de o ceremonie religioasa invers4 numiti diffarreatio. in cazul cisitoriilor incheiate prin coemptio sau prin usus cdsitoria se desficea prin reemancipare (remancipatio), in temeiul ciruia soful isi trecea sotia in puterea unei terfe persoane, care apoi o elibera Bineinfeles c& repudiul emana numai de la sof, fiind interzis sotie. 40, Dreptul clasic, inspirdndu-se din principiile cAsatoriei sine ‘manus, a permis si sofiei s& cearh desfacerea cisitorei Desfacerea cfsdtoriei {iri manus era mai usoard, pentru cH, inte- ‘meindu-se mai ales pe consimfiméntul partilor, era natural ca atunci cand acest consimtimént mu mai exista, si dispar si cisdtoria. In acest caz aveau dreptul la repudiu atat soul edt gi sofia, sau, mai exact, tofi cei care isi d&duserd acordul la incheierea casatoriei. Sub Antonini s-2 introdus o restrictie totusi, si anume, plrintele nu mai putea si desparti pe fiicé fird asentimentul ei. 41, Cu toate atenuarile aduse de legislatia imperialé, dreptul de repudiu recunoscut sofilor a rimas intact, conventiile contrare find lovite de nulitate. Legea Tulia de adulteriis a tui Augustus a introdus neve- sitatea indeplinirii anumitor formalititi pentra repudiul unilateral, si anume, o declaratie verbala ficuté in fata a sapte martori sau notficaté printr-o scrisoare inménati celuilalt sot de un libert. Aceste formalitifi na rau insi cerute pentru valabilitatea divortului (ad solemnitarem), ele vind numai valoare probatorie.’ Repudiul nejustificat expunea la anumite pedepse pe cel care il initia, spre deosebire de repudiul bazat pe un motiv neimputabil soqu- ui parasit: absenta, juriméntul de castitate, impotenta etc., care nu expunea Ia nimic nici pe unul, nici pe altul. Repudiul justficat prin vina celuilalt sof, in special prin adulter, atrigea penalitati diverse. Legea Tulia, menfionati mai sus, prevedea de exemplu, pe angi confisciri din averea femeii si a complicelui, si alte pedepse. Numai barbatul si parintele femeii aveau dreptul de a o urmari pe sotia adulterd odata ce aceasta fusese repudiata. Daca soful se arita tolerant ssi nu proceda Ia repudiu comitea delictul de lenocinium, Dupa trece- " ¥, Hanga, op. cit, p. 203,