DESPRE CUNOAŞTEREA ANGELOLOGICĂ

GNOZA ANGELOLOGICĂ

Mai recent în limba română a fost tradusă lucarea eruditului savant în istoria religilor
Henry Corbin Omul şi îngerul său: iniţiere şi cavalerie spirituală.1 Lucrarea este dincolo de
conţinutul ei reprobabil din punct de vedere ortodox o dovadă de erudiţie şi de destul de
multă precauţie referitor la avasarea sau progresul concepţilor despre îngeri şi ierarhiile
îngereşti. Încă din primul rând se ştie că cine au fost primii din punct de vedere istoric care
au elaborat o „ierarhizare” a concepţiilor despre îngeri au fost marii teologi sau marii
gânditori iudaici.2 În acest sens se ştie despre o ierarhizare a îngerilor la evrei. Această
ierarhie a îngerilor, diferit de ierarhizarea elenistică a sfântului Dionisie Areopagitul are 10
categorii [vom folosii denumirea ebraică]:
1. Chayot Ha Kodeş
2. Ofanim
3. Erelim (ierarhie fondată după descrierile proorocului Iasia 33, 7
4. Haşmanllim (ierarhie fondată după descrierile lui Iezechil 1, 4)
5. Serafimi (iearrhia fondată după Iasia 6)
6. Elohimi (fiinţele dumnezeieşti)
7. Malachimi (ierarhia îngerilor)
8. Bebe Elohim (fii fiinţelor lui Dumnezeu)
9. Heruvimi (Talmud haggai, 13b)
10. Işim (fiinţe asemănătoare în chipul omului) după daniel 10, 5.
Lucrarea lui Henry Crobin vine să ne arate că au existat diferite ierarhizări ale îngerilor şi a
concepţiilor angheologice în Iranul care este astăzi pe teritoriul vechii Persii. 3 Bineînţeles că
Persia nu mai există astăzi. Totuşi, lucrarea savantului francez vine să ne spună că multe
dintre concepţiile persane despre angheologie sunt de fapt actuale. Israelul antic şi Persia
antică au avut multe concepţii comune din punct de vedere religios. În acest sens mai multe
concepţii religiooase ale poporului evreu a fost adoptate din tradiţia persană.
Volumul lui Henry Chorbin este un volum destul de consisten în prezentarea istoriei
crezurilor religioase ale poporului persan şi a celui iranian de astăzi. Culturi orinetale Henry
Corbin eruditul profesor de la Universitatea din Sorbona vine să ne prezintă o profundă şi
deplină analiză a ierarhiilor şi a concepţilor angheologice ale lumii persane antice şi o
comparaţie cu ceea ce găsim în zilele noastre.
Iranul de astăzi, fost leagă al unei civilizaţii de mult terminate, a fost locul unor marii
mistici. Aceşti mistici au fost în mare precursori ai islamului de azi sau a procesului de
islamizare care există în toată regiunea orientului mijlociu. În general cei care se ocupă cu
studierea angelologiilor vor vedea că există mai mult etapa de consituire a angelogiilor. În
acest sens una dintre cele mai mari obstacole de depăşit este ceea ce se leagă stabilirea
unei ierarhii a îngerilor sau a existenţei lor. Astfel, putem ştii că religiile persane şi cele mai
noi ireaniene cu toate aveau ierarhii de îngeri diferite de cele iudaice şi de cele creştine.4
1
Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002.
2
A se vedea Vechiul şi Noul Testament.
3
http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Persan.
4
Ierarhia creştină a îngerilor, care a fost în cele din urmă recunoscută ca fiind adevărată este cea Sfântului
Dionisie Areopagitul care a trăit la Atena în Grecia la timpul Sfântului Apostol Pavel.

1
 În aceset sens, este destul de interesant de chestionat din punct de vedere angelologic
dacă ierarhia îngerilor persane şi a celor creştine sau iudeocreştine este reală sau numai o
ficţiune a diferiţilor teologi persani sau irarniei. Orişicum, lectura care ne-o propune celebrul
erudit francez de la Sorbona este o lectură estrem de captivată oferindu-ne dincolo de orice
bazele pericplului elementar în „doctrinele angelologice” ale antichităţii şi ale modernităţii. 5
Modernitatea însă nu poate modfica existenţa serafimilor şi a heruvimilor atestaţi de tradiţiile
iudeo-creştine. În acest sens, în studiile de angeolologie s-au făcut mai multe încercări de a
reduce existenşţa ierarhiilor îngereşti la unele simple „fantasme sau imaginaţii omeneşti.”6
Mai mult decât orice lucrarea lui Henri Corbin este un reper sigur în studiul şi în
descoperirea acelui „dublu ceresc” al omului care este îngerul său. În drumul sau în periplul
său spre Dumnezeu după părerea lui Corbin omul nu este sigur ci este dimpreună cu îngerul
său care îl „iniţiază pe om.” Astfel omul devine un adept al îngerului şi mai apoi prin înger al
lui Dumnezeu. Drumul spre Dumnezeu este prezentat de Corbin urmând vechilor tradiţii
persane şi iraniene ca şi un drum făcut cu înţelepciunea îngerului. După Corbin omul poate
ajunge la o „înţelepciune a îngerului.”7
În general accentul angelologiei iraniene cade foarte mult pe caracterul filosofic al
cunoaşterii îngereşti. Îngerii sunt cei care îl duc pe om la o anumită gnoză şi la o anumită
cunoaştere.8 Astfel încă din primele apariţii ale gnosticimului, „gnoza îngerească” a fost o
amplă dezbatere în rîndurile teologilor.9 După cum există o gnoză angeologică tot aşa am
putea spune că există o gnoseologie.”10 Lucrarea eruditului Corbin este o lucrare care pune
extrem de mult accentul înţelegerea intelectuală a exsitenţelor îngereşti fie că ele sunt
serafimice sau heruvimice.
Evident, o persecptivă intelectuală despre existenţa îngerilor nu este în nici un caz un
punct de vedere pe care trebuie să îl ignorăm. Îngerii sunt în sensul înţlegerii lui Corbin fiinţe
intelectuale sau entităţi extrem de intelectualizate. Ceea ce surpinde Corbin cel mai mult
este lipsa unei gnoze angeologice care a dus în cazul regiunilor iranului şi a vechii Persii la
răspândirea islamului. În acest sens Corbin explică faptului existenţei unei „gnoze islamice” a
imamilor care este de origine angelologică.

5
În general mai toate popoarele antice au avut angeolologii dar ele au variat din mai mult cauze. Cei mai mult
însă din toată antichitatea s-au remarcat popoarele semite sau popoarele orientale. În general în antichitate ei
au fost cei mai intereraţi de aspecte legate de anghelologie.
6
Modelul propus de marele erudit francez este un model al îngerilor ca şi „cavalei spirituali” care vin să sprijine
omului şi să îl susţină în evoluţia lui. Prin sine omul nu poate avasa în lumea spiirtuală de aceea omul este mai
presus de orice un intermediar între el şi Dumnezeu pe care Henry Corbin îl denumeşte „dublul celest al
omului.”
7
Henry Corbin vorbeşte de o „filosofie îngerească” care este prezentă în toate marile religii ale umanităţii.
Umanitatea este astfel în drul ei de realizare prin intermediul „înţelepciunii îngereşti” a omului.
8
Gnoza în sine, adică cunoaşterea spirituală nu este ceva rău. Astfel mai mulţi angeologi vorbesc de o „gnoză
angelologică.” Ceea ce este cel mai eronat din punct de vedere spiritual este „gnoza dualistă” de origine
gnostică. Duliasmul gnositc menţionea crezul în două principii eterne în existenţa lumii: unul al binelui şi altul al
răului. Gnoza angeologică este din anumite punct de vedere „trans-dulalistă sau trans-duală.” Gnoza
angeologică direcţionează pe om în spre existenţa unui singur Dumnezeu.
9
Ortodoxia a respins gnositcismul ca fiind „neortodox.” Gnosticismul este mai mult decât orice un crez într-o
gnoză dublă „a răului şi a binelui.” În sens eshatologic credem în exitenţa unei „gnoze îngereşti” sau a unei
gnoze „angelologice.”
10
Tema unei „gnoseologii angelologice” este ridicată de Hnery Corbin prin mare multe formulări în cadrul
volumului citat mai sus. În general există o anumită ortodoxie a angeologiei. În acest sens în cadrul dogmelor
ortodoxe există mai multe puncte de vedere dintre cera unele sunt cât se poate de deschise dialogului.

2
 Este cât se poate de evindet că există mai multe angelologii cum ar fii zoroastriană,
mitraică şi chiar mitologică. Existenţa unei angelologi mitologice este destul de chestionabilă
din punct de vedere ortodox deoarece ortodoxia nu concepe existenţele îngereşti ca şi fiinţe
mitice ci mai mult ca şi existenţe reale care după cum o demonstrează marile sărbători
ortodoxe dintre care cele mai semnificative sunt Bunavestire şi Sfinţii Arhangheli Mihail şi
Gavriil sunt „intervenţii directe ale îngerilor în cursul evenimentelor istoriei omeneşti.” Cu
toţii ştim de prezenţa arhanghelului Gavriil la Bunavestire când el a vestit că v-a naşte pe
Mesia.11 Aceasta sunt consideraţii care ne fac să credem că marile concepţii islamice de
origine iraniană sau persană sunt false.
Dincolo de toate concepţiile noastre referitoare la îngeri ştim că îngerii au foat creaţii de
Dumnezeu. Astfel putem vorbii bazaţi pe tradiţiile sifnţilor şi a adevăraţilor teologi de un
„univers îngeresc” sau de o existenţă a îngerilor sub formă de fiinţe ale „transcendentului”
sau ale supra-mundanului. Angheologia ortodoxă spre deosebire de angelologia islamică are
un pronunţat caracter mesianic. În acest sens este destul de chestionabil din punct de vedere
omenesc o angelologie care nu are o punct de vedere ortodox o orientare mesianică.12
Spre deosebire de alte angelolologii mesianismul ortodox este extrem de profund şi cât se
poate de pronunţat în crezurile dogmatice. Angelologia ortodoxă este o angelologie care Îl
are în centru pe Domnul Iisus Hristos. Este greu de estimat în ce direcţie se îndreptă
ageologiiile orientului apropiat. Astfel mai mulţi teologi vorbesc chiar şi de un anumit aspect
cosmologic al angeologiei pe care Henry Corbin îl recunoaşte în formele primare ale
angelologiei iraniene de origine persană.
Omul şi îngerul său, lucrarea marelui orientalist francez este pentru cei doritori o
aprofundare a crezurilor omului în existenţa şi lucrarea îngerilor. Mai mult decât orice marele
orientalist francez ne propune o „descifrare a marilor teme angeologice ale ale orientului
mijlociu.”13

11
Crezurile ortodoxe în angeolologia mesianică sunt extrem de diferite de crezurile islamice în dostrinele
angelologice extrem de răspândite în orientul mijlociu. Astfel în islam nu există niic un fel de concepţie
mesianică. La fel în această concepţie mesianică nu există nici o implicare angelologică.
12
În iudeo-creştinism angelologia a fost cât se poate de mult asociată cu crezurile şi aşteptările mesianice.
13
Lucrarea lui Hnery Corbin este o lucrare care are o tematică cât se poate de profundă şi de autentică. Ea poate devenii un reper cât se poate
de actual pentru cei care se specializează în domeniul religios şi teologic.