CURSUL 1

1. INCEPUTURILE FOTOGRAFIEI
 miniatura s.18 - Etienne de Silhouette – Ministrul Finantelor 1759 - siluete
decupate – direct sau cu masina de conturat – sistem de ecran cu sticla mata +
sursa de lumina sistem optic cu lentila 1663 sau studii Sir Cristopher Wren
 incepand cu s.18 – aparat de delimitare; pantograph 1746
 1786 – Gilles Louis Chretienne – phisiontrace – placa de sticla translucida -
contur urmarit cu varf (dalta - placa de cupru)
 Camera obscura :
- s.4 BC – Aristotel – eclipsa poate fi observata cu camera obscura dar nu
cu ochiul liber
- Al Hazen (965-1038) – De Optica- Perspectiva – abordeaza ideea de
camera obscura
- Leonardo da Vinci
- Giovanni Batista della Porta in Magia Naturalis 1558: prin inserare lentila
concava/oglinzi concave, imaginea este mai clara, mai luminoasa
- s.17: camera obscura – cutie (lemn, cu ecran de sticla, coala hartie
transparenta) - folosita de peisagisti pentru a surprinde fuga perspectivala
- Antonio Camaleto/Guardi - pictau peisaje urbane - vedure - peisaj de 180
de grade
- Camera obscura + substante chimice: Albertus Magnus (1206-1280) -
prelat savant; 1932 - sanctificat, teolog, etc. - a observat ca sarurile de
argint - fotosensibile - se innegresc la lumina
- Johann Heinrich Schulze 1727 lucrare: creta + nitrat de argint in sticla –
daca expus la lumina de pe perete – urme albe - restul intunecat; daca
lichidul este agitat - imaginea disparea
- Carol Wilhelm Schelle 1777 – argint metalic in straturi foarte subtiri
- Thomas Wedgewood 1800 – incearca sa obtina o imagine stabila direct pe
o suprafata fixa – ornamente imprimate direct pe obiecte
- Humphrey Davy - The Journals of the Royal Institution 1802 - o descriere
a unei metode de copiere a picturilor pe sticla
- Sir John Herscher – 1819 – observa ca hiposulfitul de sodiu poate fixa
sarurile de argint
- Joseph Nicephore Niepce (1765-1833) – Senefelder 1796 inventatorul
litografiei ?; scop: usurarea litografiei
 1816 – obtine o imagine nefixata
 Un verni din Bitum de iudea – placa sensibila la lumina – hartie
transparenta pe care aseza o gravura - o expunea la soare - impresiona
bitumul – verni-ul se putea spala – baie acid - ataca zonele care nu erau
protejate de bitumul de iudeea - HELIOGRAFIE 1822 - e.g. Portretul
Cardinalului d'Amboise; Peisaj Claude Lorrain; Sfanta Treime
 Obiective: reproducerea de gravuri multiple; obtinerea de peisaje in natura
pe care sa le graveze si sa le tipareasca 1826-7
  Cu camera obscura – imagini – Le Gras, Saint Loup de Varennes -
imagine neclara; imaginea neclara se afla in colectia lui Helmut Gernstein
- in '60s vinde colectia University of Texas
- Daguerre (1787-1851) – pictor si scenograf – folosind acelasi fundal -
diorama Paris 1822 = panorama de 360 de grade; se folosesc mulaje de
oameni e.g. Batalia de la Sevastopol
- Aparate optice – la fel ca Niepce
- Ianuarie 1826 – Daguerre ii scrie lui Niepce;
- 1827 – se intalnesc la Paris;
- 14 decembrie 1829 – cei doi incheie un contract de colaborare; urmeaza
fiecare propriul drum in cercetare, dar se informeaza reciproc;
- Niepce era convins ca bitumul de Iudeea era o solutie foarte buna pentru
fotosensibilitate, dar Daguerre considera ca e mult prea inceata
- 1831- Daguerre pune iod pe placa de argint care era impresionata timp de
3 minute (inainte 8 ore)
- Niepce moare in 1833 – contractul este preluat de Isidore Niepce
- folosind placa de argint, Daguerre obtine o imagine latenta care nu se
vede, trebuie supusa procesului de developare
- 9 mai 1835 – clauza la contract: metoda lui Daguerre este recunoscuta ca
fiind mai eficienta => Daguerre are merit de preemptiune
- Procedeul lui Daguerre: placa de cupru argintata – impregnata cu vapori
de iod – devine fotosensibila => se obtine o imagine latenta formata in
stratul de iodura de argint; imaginea este vizibila daca este expusa la aburi
de mercur; dupa aceea, pentru fixare se foloseste o solutie concentrata de
sare 7-10 minute
- Iunie 1837 – Isidore Niepce si Daguerre – semneaza un contract definitiv
prin care Niepce recunoaste ca Daguerre este cel mai bun
- 28 aprilie 1838 – Daguerre – daguerrotip (aka oglinda cu memorie)
- Francois Aragot, membru al Academiei de Stiinte din Franta anunta
descoperirea lui Daguerre la 7 ianuarie 1839 – nasterea fotografiei; la 3
iulie 1839 - descoperirea este anuntata in Camera Deputatilor; Louis
Joseph Gaylussac - 30 iulie - prezinta descoperirea Inaltei Camere Peri
(something) Franceze
- 19 august 1839 – Daguerre publica o brosura in 6 limbi cu descoperirile
sale
- Daguerre – 14 daguerrotipii – naturi statice (fosile, statui, rafturi de
biblioteca etc.)
- 7 martie 1839 – Daguerre este vizitat de Samuel B. Morse (la origine
pictor)

CURSUL 2
o martea si sambata - inscrieri in Ministerul de Interne in sala pe Quay d'Orsay,
aparat pe coltul unui balcon
o Daguerre – a daruit exemplare din brosura sa lui Ludovic I de Bavaria,
Friedrich Wilhelm, Tarului Nicolae I; vedere catedrala Notre Dame -
Kaiserului; atelier sculptor - Meternich
o Ludovic Sachs – cere 6 aparate cu tot materialul necesar 1839 livrare
o In urmatorii 2 ani au loc foarte multe inovatii - Daguerre este depasit - aparat
cutie lemn care fixa alta cutie de lemn
o Alfonse Giroux – producator camere daguerre – lentilele produse erau
insuficient de clare; nu lasau sa treaca destula lumina => 1840 - Joszef Petzval
- Universitatea Viena - obiectiv cu 4 lentile - deschidere mai mare de 16x mai
multa lumina - deschidere maxima 3.5
o Noiembrie 1840 – Peter Voigtlander – furnizeaza aceste lentile; ianuarie 1841
– aparat Petzval metalic – imagini circulare; diametru 9 cm; nu s-a bucurat de
succes
o camere din lemn pe format - 5.7x7.6; 7.6x10.2; aparatele trebuiau sa
corespunda dimensiunilor placii => fotografii aveau mai multe aparate cu ei
o un aparat avea lampa cu spirt; retorte; bai spalare; trebuia sa se care in jur de
100 de kg; totul costa mai mult de 400 de franci => fotografia era grea 
o procedeu:
1) se ia o placa de cupru cu suprafata argintata; se lustruieste
cu praf de piatra Ponce cu o bucata de moale de pasla
inmuiata in ulei de masline; dupa ce s-a lustruit, se curata
cu acid azotic si se usuca cu lampa cu spirt
2) se pune placa cu fata in jos in rama ... in cutie cu cristale de
iod – sub cristale trebuie pusa o spirtiera – cristalele se
incalza – placa se sensibiliza; in semiobscuritate, placa
devenea galben-aurie (numai atunci era total sensibilizata),
asta se intampla cam in 45-30’ depinzand de luminozitate si
de vreme
3) placa era pusa in suport si expusa in functie de
sensibilitatea ei
4) placa sensibilizata avea o imagine latent; se pune cu fata in
jos la 45 de grade in cutie - tavita cu mercur care era
incalzita la 60 de grade (lampa cu spirt); se foloseau vapori
de argin pentru a revela imaginea; procesul se observa
printr-un geam galben; 2-3 minute fumigatie
5) imaginea era fixata in apa de mare sau apa sarata in care se
punea tiosulfit de sodiu (hiposulfit de sodiu, de acum hipo)
- substanta descoperita in 1810
6) placa era acoperita cu clorura de aur si incalzita pentru
tonuri mai puternice si o rezistenta mai mare a placii - etapa
aceasta era facoltativa, nu este mentionata in brosura lui
Daguerre
7) placa este spalata in apa distilata calduta si se usuca dar
placa nu se oferea ca atare (lol) avea un strat de granulatii;
placa era acoperita cu o rama de..., dupa aceea, se punea
intr-o caseta similara cu caseta pentru miniaturi
o dupa ceva ani, inovatii – Bain Seguier – trepied
o Edmond Becquerel – 1820-1 – observa ca imaginile pot fi developate si fara
mercur; expune placa la lumina rosie, galbena,oranj – imaginile sunt clare dar
au o tenta albastra-verzuie – oamenilor nu le place
o La mijlocul anilor 50 – sensibilitatea placilor creste; obiectivele sunt de
calitate mai buna, lentile mai bune, luminozitate mai mare
o 1847-49: daguerrotipisti - expunere mai mica – nori fotografiati; miscare
copii, animale gradina zoo, vapor pe Sena
o 1848 – Abel Niepce de Saint Victor – dagherrotipie colorata pe placi tratate cu
clor, dar nu are succes
o 1851 – Becquerel incearca culoarea
o 1850 – dagherrotipie stereoscopica colorata cu acuarela – iluzie volumetrie –
2 obiective – diferite unghiuri
o 1855 – expozitie la Paris – daguerrotipuri – succes foarte mare, se vand bine
o 1846 – Paris – se vand 500.000 placi argintate; 2000 de echipamente complete
– succes maxim
o Succes foarte mare daguerrotipie in SUA - Walcott si Johnson deschid in NY
primul atelier de portrete daguerrotipice din lume; pentru a se obtine o lumina
mai mare se instaleaza 2 oglinzi cu lumini externe
o Mai 1840 – Walcott patenteaza un aparat care in loc de obiectiv de sticla are o
oglinda care capteaza imaginea
o 20 septembrie 1839 – fotografie cu Regina UK
o 28 septembrie Morse – imagine la fereastra University of NY; biserica
unitariana
o Morse si John W. Draper – pozeaza fiica (nu stiu caruia dintre ei) si rude care
stau 30' in soare cu fata pudrata cu faina
o Draper observa ca daca deschiderea aperturii este mai mare, distanta focala
mica => imaginea e mai buna e.g. fotografie Dorothy Draper; si Herschel si
altii mai incercasera acest lucru - Robert Cornelius, Henry Fitzjunior
fotografie cu ochii inchisi pentru a nu clipi
o Morse – ucenici – Matthew Brady & Edward Anthony – 100 portrete la
Congres Washington – sala sedinte Senat
o Din ce in ce mai multe ateliere pentru ca cererea de portrete e din ce in ce mai
mare – la NY - 1846 - 16 ateliere; 1851 - 71 ateliere; 1853 - 107 ateliere;
concurenta e mare => preturile scad [1846 un portret costa 1$ = salariul pe
saptamana]
o Atelierele erau aranjate cu stil - draperii, sculpturi, rafturi, anticamera
o Daguerrotipisti: Isenring (1796-1840) face o expo cu daguerrotipisti la Saint
Gallain, Zurich, Munchen, Viena, Stuttgart; cu taxa - peisaje, natura moarta,
edificii, portrete; fotografiile erau colorate cu acuarela - Fotografii erau din
cercuri foarte variate – artisti, tehnicieni, fizicieni, chimisti, tinichigii, lacatusi,
opticieni, oameni de stiinta, naturalisti; toti dadeau anunturi foarte atractive in
presa – calitate buna a imaginii, expunere mica; fotogragi itineranti pentru
provincie => daguerrotipomanie (omg, spell that!)
o 1844 – Paris – expo cu 1000 de daguerrotipuri – aparitia daguerrotipiei
revolutioneaza cultura vizuala dar fotografia nu este asimilata culturii plastice
 o 1851 – la Londra – expozitie universala – 700 de daguerrotipii
o 1853 – NY – expozitie internationala americana – sectiune foto – compozitie
plastica si stiintifica
o John Adams Whittle – foto cascada Niagara, panorama Cincinnati 5 placi mari
o Fratii Meade – tablouri vivante Shakespeare
o 1841 – Lorenzo Suschipj (wtf?) – panorama Roma 4 placi
o 1852 – Shew – panorama San Francisco – 10 placi
o 1845 – Friedrich von Martens - aparat cu vedere de 150 de grade, dar dificil
de folosit
o 1845 – Schäffer – excursie – foto Templul de la Borabudur (trebuie verificat)
o 1851-2 – Jones – Muntii Stancosi, Missouri, 1500 de imagini;
o Portret in presa ilustrata – 1848-9 Hermann Biow, foto membrii Academiei
Germane din Frankfurt; Ilustrated Zeitung - fotografii litografic multiplicate
o 1841 – Brisson (1814-1876): foto membrii Camerei Deputatilor + Senat – 900
de portrete
o problemele daguerotipiei: 1) rezulta o singura imagine - daca cineva vrea o
copie, atunci trebuie daguerrotipat daguerrotipul, deci calitatea scade; 2)
pentru ca nu exista lentile corectoare - imaginea este inversata (pe orizontala)
o 1841 – Antoine Craudet observa ca si clorul poate creste sensibilitatea placii
o Hyppolyte Phizeau foloseste clorura de aur pentru a creste rezistenta placii
o 1854 – SUA – caseta (costa putin, rezistenta mare) - talas + selac presat in
matrite cu ornamente; caseta era captusita cu catifea etc. – “caseta Uniunii”

CURSUL 3 - Daguerrotipia in Romania

o Dupa 1840 si in Bucuresti si la Iasi la Epitropia Invataturii Publice din
Moldova exista cate un aparat daguerrotipic
o In Bucursti si Iasi – fotografi din Europa Centrala – Ungaria, Cehia; reclame
in presa
o Moldova: Petre Sholonski; Ipolit Hoboneschi 1845 18 ianuarie – primul
anunt; Joszef Lorenz; I.K. Medinschi – [se recomanda ca] “daguerrotiparitor”;
Petre Sholoievschi; Feldtherr – optician; Teodor Stamati; Mazek; ; Jozef
Weiniger; Mihail Bisenius
o de multe ori, fotografii erau si pictori; se sustineau si cu alte activitati
o Valahia: Wilhemine Pritz - da un anunt in Vestitorul Romanesc; nu stim cine
au fost modelele si nici cate portrete a facut; Felicia Racovita, Catinca
Golescu dupa 1848 se rugau sa obtina portretele fratino Golescu etc. => era
nevoie de portrete; Fam. Heck (Nestor si Ioan) - Ioan publica anunt in
Vestitorul Romanesc – face portretele membrilor Divanului Ad-hoc; Adolf
Deisch 1851 - portrete daguerrotipice
o Friedrich Binder – foto case, peisaje si oameni morti (foarte simpatic)
o Szatmari – da anunt in 1856 – se recomanda ca “artist de portreturi”

CURSUL 4
o Calotipie – Will Henry Fox Talbott (1800-1877): era un complex, studiase
matematica, limbile clasice etc. (wiki)
o Octombrie 1883 peisaj Como, Italia - camera obscura, imaginea imprimata
direct pe foaie
o Ianuarie 1844: expune nitratul de argint la razele solare pentru a se innegri;
clorura de argint pe hartie umeda – violet inchis; solutie sare uscata + nitrat de
argint => suprafata fotosensibila innegrire rapida si uniforma; fixare cu solutie
puternic salina; transparenta obtinuta prin aplicarea de grasime; suprapusa
peste alta coala de hartie, rezulta alta imagine (1834 - sistem negativ - pozitiv)
o August 1835 – foto fereastra zabrelita Lacock Abbey – Wilchshire – foloseste
o camera de mici dimensioni din lemn cu o lentila de lupa (“cursa de soareci”)
– 3.8 x 3.8cm
o Ian. 1839 – Talbot afla de succesul lui Daguerre, zice ca el a fost primul
o 25 ianuarie 1839 – Michael Farraday – Royal Institute of London – [tot Talbot
cred] expune imagine ape hartie fotosensibila (frunze, flori)
o 31 ianuarie 1839 – Some Account of the Art of Photogenic Drawing –
prezentare la Royal Society
o 20 februarie 1839 – comunicare referitoare la metodele folosite pentru imagini
o Calotipia se foloseste pentru ilustratii de carte, peisaje si compozitii
o Septembrie 1840 – Talbot perfectioneaza metoda; o numeste calotip; se mai
numea si talbotipie
o Etape in producerea calotipului: 1) o coala fina acoperita cu nitrat de argint;
dupa ce se usuca, se acopera cu iodura de potasiu – se formeaza iodura de
argint – hartia tratata nu era voalata la lumina; 2) La intuneric, se trateaza cu
solutie de nitrat de argint, acid acetic, si acid galic; 3) hartia pusa in rama in
camera obscura, expusa timp de cateva minute; 4) imaginea era imbibata in
solutie de nitrat de argint si acid galic; 5) fixare in hipo; 6) hartia era ceruita
pentru a deveni transparenta pentru copiere (calotipul era un negativ); 7) se
copiaza negativul - asezat intr-o rama suprapunand o coala de hartie sensibila
– se folosesc clorura de sodiu si nitratul de argint – after e expusa la soare 30
minute pana la 2 ore si mai mult (in functie de contrast si subtirime); pozitivul
era developat in aceasta solutie (not sure), fixat cu hipo si spalat cu multa apa,
apoi pozitivul era uscat la soare
o Jean Baptiste Biot: face cunoscuta calotipia Academiei de Stiinte Franceze ca
alternativa la daguerrotip 
o Talbot face diverse portrete pentru a demonstra ca metoda sa era mai buna: 6
oct. 1840 - portret sotie Constance; 13 oct. 1840 - portret Amelie Lapetit; 14
oct. - servitor langa o trasura - toat e cu expunere de 3 minute ; momente de pe
mosia sa – expunere de 1 minut
o 8 feb. 1841 – Talbot obtine patent in Anglia pentru calotipie
o 20 aug. 1841 – obtine patent si in Franta, nu multi amatori – se prefera
daguerrotipia – mai clara
o 1844: Antoine Claudet foloseste calotipia pentru portret
 o 1841: Talbot isi deschide un atelier foto pe Regent Street; asistentii sai –
Nicholas Henneman si pictor Thomas Malone; face portrete cu Henneman si
mb. Familiei
o 1843: Talbot deschide un atelier de copiere la Redding, langa Londra
o 29 iunie 1844 – 23 aprilie 1846 - "The Pencil of Nature" - 24 imagini in 6
fascicole; format: 20.35 x 12.25
o 1852 – folosirea libera a calotipiei exceptand practicantii de portrete; in SUA
dagherrotipia se foloseste pana in 1863-4
o Jean Dillwyn (or something) botanist de profesie, incearca calotipia – foto
arbori, stanci Cornwall (cat de interesant...), familia la masa, sotie, copil
o Nevil(le) Story Maskelyne (or smth.) (1823-1911) – mathematician, chemist,
jurist; professor de chimie la Oxford University; a lucrat porturi, sate
pescaresti din Wales, nature statice, maini ale membrilor familiei sale;
o Reverend Calvert Richard Jones (1804-1877): face o excursie in Italia si
Malta – foto porturi, corabii, monumente la Roma cu intentia de a face un
album copiat la atelierul de copiere al lui Talbot dar asta implica prea multi
bani => Jones copiaza singur albumul si vinde exemplarele
o George W. Bridges: fotografie cu Nicholas Henneman – calatorie Italia cu
Jones – Roma, Napoli, Pompeii + Egipt si Palestina – 1700 negative – suita de
albume cu foto din calatoria sa dar un singur album "Palestine as it is"
o Shaw Smith din Cork (lol) – calatorie Europa, Orientul Mijlociu
o Thomas Keith – foto Edinburgh
o Benjamin Brecknell Turner - suita de foto cu mediul rural englezesc, activitati
agricole curente cu camera de mari dimensioni
o 1847 – Calotype Club care in 1848 devine Photography Club (Talbot nu
ceruse patent si pentru Scotia)
o 1843 - Robert Adamson – studio de portrete in Edinburgh; este contactat de
David Octavius Hill care fusese rugat de la Biserica Libera a Scotiei si rugat
sa faca execute o compozitie cu portretele celor de la conferinta clericilor
scotieni; impreuna fac portrete de grup, majoritatea in exterior cu 3-7
persoane; modelele trebuiau sa stea nemiscate 2-3'; se fac 3000 de imagini in
4 ani; Hill lucreaza la pictura 23 ani (geeeez!) 1.52 inaltime x 1,64, pictura
importanta din punct de vedere documentar; dupa asta, Adamson face portrete
cu oameni simpli - pescari din New Heaven, Firth of Fourth (?!); intentie de
publicare albume Fishermen and Women of Firth of Fourth (chiar asa n-or fi
fost si pescarese, auzi!) Highland characters and costumes

CURSUL 5
Calotipisti francezi

o Hippolyte Bayard (1801-1887): suport- hartia; 30’ pentru statui, 20' peisaj
- 24 iunie 1839 – targ binefacere – 30 de imagini - naturi statice, constructii
arhitecturale
- Francois Arago nu lua in considerare metoda lui Bayard;
 - Bayard va prezenta Academiei de Belle Arte niste lucrari – o vedere din
Paris + imagini statui
- Octombrie 1840: autoportret in chip de inca – prima compozitie cu tema
din istoria foto - scena de gen ~ pictura; imaginea si legenda vorbesc
despre faptul ca nu a fost recunoscut in istoria fotografiei ~ sinucidere
- Alte imagini: naturi statice – in gradina – grebla, sapaliga etc. + Colonada
de la Biserica Madeleine; 1848 baricada revolutionarilor
o 1850-55: fotografia evolueaza in 2 directii: dagherrotipia (in special tehnica
fotografilor de studio) si calotipia (fotografia) - amatori si pentru peisaj in
special
o Hippolyte Bayard: unul dintre calotipisti care isi folosea propria metoda si
subiecte - peisaje urbane si rurale;
o Louis Adolphe Hubert de Molard (1800-1874): 1846-48 – compozitii cu
viata cotidiana de tara, cu membrii familiei, munci agricole, curatarea
fasolei, rufe, taierea porcului, case taranesti Normandia
o Louis Desire Blanquart-Evrard (1802-1872): nu are o educatie academica
foarte solida; picteaza, face miniaturi din fildes, portelan, este preparator al
unor cursuri de chimie; 1831- se casatoreste cu fiica unui negustor si astfel
independent financiar; devine interesat de fotografie 1843-44 Tanner vinde
secrete din atelierul lui Talbot de la Redding; 28 septembrie 1846 trimite
Academia de Stiinte 2 imagini pe hartie - sunt laudate; 27 ianuarie 1847: face
o prezentare la Academia de Stiinte - Procedee pentru obtinerea fotografiei
pe hartie - Talbot afla si protesteaza (BE facea piraterie) => se instituie o
comisie care sa stabileasca adevarul - aprilie 1847 - BE face o demonstratie
face portrete (unor domni, nu mai descifrez) - impresioneaza pe toata lumea
=> raportul este in favoarea lui BE; 12 aprilie 1847: BE - comunicare -
Supliment la precedenta comunicare privitoare la fotografie - in loc sa aplice
solutia cu pensula, hartia era lasata sa pluteasca pe suprafata solutiei;
o Niepce de Saint Victor: 1847 – expunere cu clisee de sticla acoperite cu
albus de ou si iodura de potasiu
o 1849 – BE imbuntateste procedeul - albumina - dupa uscare: placa era
incalzita pentru albus de ou si acoperita cu acid azotic - cliseele folosite
umede sau uscate – bune pentru peisagisti - se produce o indepartare de
laborator; negativul este spalat in acid galic si bromura de potasiu (fara hipo)
o 1849—BE primeste Legiunea de onoare
o 1850 – 27 mai – fotografia pe hartie – hartia era acoperita cu ser, cu albus de
ou (aceleasi metode care se foloseau pe placa de sticla se folosesc acum pe
hartie) - imbaiere nistrat de argint - expunere 4-5 min + folosire fluorura de
sodiu care dadea o sensibilitate mai mare - se puteau face istantanee
o 23 decembrie 1850 – BE prezinta o comunicare “Ameliorare in folosirea
fluorurii .... [help]"
o 4 aprilie 1851 – BE propune la Societatea Heliografica organizarea unei
institutii de copisti => 5000 – 6000 de copii pe zi, 5-15 centime/copie [nu
stiu cine o sa invete asta]
o 1851 – la Loos-les-Lille – BE infiinteaza imprimerie independenta - preturi
mai mari - 16x20 - 6 franci/2 franci; 27x33 - 7 franci/2.5 franci - are
comenzi multe - Se printeaza albume importante aici:
- septembrie 1851 – temple India, peisaje urbane etc.
- 1854 – elemente religiose – arhitectura, sculptura
- 1853 [nici macar nu le ia cronologic] Malurile Rinului (album Marville)
- 1854 – La Belgique (Emile Desplanques); Bruxelles photographique
(Guillaume Klein)
- 1853 – Melange photographique (Marville, Walter) ; Paris photographique
(Marville, Le Secq) ; Paysage de Flandre, Souvenirs de Jersey (Thomas
Sutton); Souvenirs de Versailles (Louis Robert); Souvenirs des Pyramides
(John Stewart)
- 1855 – BE inchide alterierul pentru ca nu mai este rentabil, dar toate
albumele publicate sunt importante si vor da un imbold fotografiei
peisagiste
o BE e medaliat la Paris si la Amsterdam
o 28 noiembrie 1862 – Ingres & co. Protesteaza impotriva expunerii
fotografiilor alaturi de picturi – in replica BE scrie Interventia artei in
fotografie
o 1864 – Societatea franceza de fotografie ii acorda o medalie
o BE mai scrie o Istorie a fotografiei in 1869 inclusa in volumul La photo – ses
origines, progres, transformations (cu planse foto)
o 1872 - moare
o 1851 – Comisia monumentelor istorice franceze infiinteaza misiunea
heliografica – sarcina lor era de a se deplasa in tara la monumentele istorice,
arhitecturale si sa faca fotografii
o 5 fotografi sunt repartizati pe zone – Hippolyte Bayard – Normandia, Baldus
– Bourgogne, Provence, Lyon, Fontainebleu, Henri Le Secq – Champagne,
Alsacia, Lorena; Gustave le Gray - Valea Loirei; Mestral - Languedoc,
Auverne, Nevers, Bourges
o Au rezultat 300 de negtive pe hartie cu exceptia lui Bayard care a lucrat pe
sticla (dar fotografiile lui nu se pastreaza); din cauza banilor, fotografiile nu
se valorifica; era nevoie de bani pentru copierea a 300 de calotipuri, de aceea
se vor valorifica de-abia in anii 2000
o 1851 – Paris – se infiinteaza Societatea heliografica – prezidata de Jean
Baptiste Louis Gras, mai participau Hippolyte, Baldus, Le Gray, Le Secq,
Delacroix, Champfleury + organism de presa La Lumiere – cronici de
expozitii, presentare aparate, reclame; primii cronicari foto – Ernest Lacan
(carte Beginnings of photography 1856), Francois Welf
o 1854 – societatea isi schimba numele – Societe Francaise de Photographie
o Gustave Le Gray (1820-1882) - pictor, elev Paul de la Roche; 1847 - se
apuca de fotografie; 1848 - obtine un premiu; atelier Port de Clichy;
inventeaza hartia foarte sensibila cu absorbtie uniforma saruri; hartia era
inmuiata in ceara de albine topita, se tinea asa un timp, dar nu se ungea cu
grasime (ca la Talbot); 1850 - publica Tratat practic de fotografie pe hartie si
 sticla + dascal foarte bun Pentru Henri Le Secq, Adrien Tournachon,
Maxime du Camp
o Baldus (1813-1882) – pictor de origine prusaca; 1848 – se apuca de foto;
1849 – imagini din sudul Frantei; 1851 – participa la proiect - imagini cladiri
istorice, peisaje urbane, stanci; 1855 - primeste o comanda de la Ministerul
Transportului - 50 de planse cu caile ferate din nordul Frantei; 1856 -
comanda Ministerul Internelor - pagube inundatii le Rhone - Avignon,
Tarascon - 30 de negative (care s-au pastrat)
o Charles Negre (1820-1880) – pictor, in stilul clarobscurului olandez; observa
ca sensibilitatea creste daca se foloseste un strat de protectie – se obtin astfel
istantanee; 1852 – fotografie piata in Paris – apar foarte multi oameni
o Henri Le Secq (1818-1882): sculptor, pictor, dezvolta o pasiune pentru
arhitectura gotica – Paris, Strasbourg, Amien; fotografii pline de mister -
similaritate cu romanele gotice; 1856 - interesul pentru calotipie scade, acum
se poarta cliseele => Le Secq renunta la fotografie deoarece cliseele sunt mai
clare, mai veridice
o Victor Regnault (1810-1878): chimist, membru al Academiei de Stiinte;
preocupare fotografie - naturi statice, portrete colegi; diferite texturi, portret
sotie, piesaje industriale, interes pentru Orient;
o 1849-1851 - Maxime de Camp merge in Egipt impreuna cu Flaubert – pe
ruta lui Champollion – 200 de negative pe hartie ; 125 sunt incluse de
Blanquart Evrard intr/un album desore Egipt, Nubia, Palestina si Siria -
desene fotografice
o Felix Teynard: Orient – arhitectura, peisaje, viata curenta
o Achilde Deveria + Theodule Deveria + Auguste Mariette – Memfis
o Auguste Salzmann – Tara Sfanta, Palestina; (foto)reportaje; 1855 - 174
imagini publicate in Ierusalim. Epocile iudaica, romana, crestina, araba,
explorari fotografice
o John B. Greene - arheolog; excursii Egipt Nubia 1853; 1854 - centrul Africii;
Blanquart Evrard ii publica un album - Nilul. Monumente, peisaje, explorari
fotografice; 1856 moare in Egipt
o Charles Marville (1816-1879): grafician, ilustrator de carte, calator pasionat,
face multe peisaje; 1853 publica Malurile Rinului etc. tot la Blanquart Evrard