Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Sistemul periodic al elementelor
Poziţia unui element în sistemul periodic este datǎ de numǎrul atomic Z.
Grupele sunt coloane verticale de elemente care au acelaşi numǎr de electroni în substraturi de
acelaşi tip din învelişul exterior al atomilor.
1 1s1 1s2
2 2s1 2s2 2p1 2p6
3 3s1 3s2 3p1 3p6
4 4s1 4s2 3d1 3d10 4p1 4p6
5 5s1 5s2 4d1 4d10 5p1 5p6
6 6s1 6s2 5d1 * 5d10 6p1 6p6
7 7s1 7s2 6d1 ** 6d10 7p1 7p6
* 4f1 4f14
* 4f1 4f14
*
2
Exemplu:
[Ne]
e configuraţia electronicǎ a Ne
Grupele sunt coloane verticale de elemente care au acelaşi numǎr de electroni în substraturi de
acelaşi tip din învelişul exterior al atomilor.
Exemplu:
3
Electroni de valenţǎ, strat de valenţǎ
Unele elemente tranziţionale au numǎr variabil de electroni de valenţǎ datoritǎ saltului electronic.
Exemplu:
29 Cu
Poate avea configuraţiile:
1s2 2s22p6 3s2 3p6 4s2 3d9 şi valenţa 2
sau
1s2 2s22p6 3s2 3p6 4s1 3d10 şi valenţa 1 (dacǎ are loc saltul electronic). Saltul electronic se
realizeazǎ cu consum de energie.
Per. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
IA IIA IIIA IVA VA VIA VIIA VIIIA
1
2
3 III IV VB VI VII VIIIB IB II
B B B B B
4 s p
5
6 d
7
*Lantinide
f
**Actinide
Elementele unei grupe principale au în curs de completare orbitalii s şi orbitalii p ai ultimului strat.
4
Luând în considerare tipul orbitalului în care sunt electronii de valenţǎ, avem:
- elemente de tip s (grupele IA şi IIA, adicǎ 1 şi 2)
- elemente de tip p (grupele IIIA-VIIIA, adicǎ 13-18)
- elemente de tip d (grupele IB-VIIIB, adicǎ 3-12)
Locului unui element în sistemul periodic se aflǎ pe baza structurii ultimului nivel energetic.
5
Exemple:
Exerciţiu:
Z=13
6
Tabelul periodic al elementelor
Moseley (1913):
Exemplu:
Fosforul (P) - se găseşte în gupa 15 a sistemului periodic
are 15-10 = 5 electroni în stratul de valenţă
2 2 6 2 3
15P: 1s 2s 2p 3s 3p
Perioade
= şirurile orizontale ale sistemului periodic, cuprinzând elementele dintre două gaze
rare succesive.
7
Tabelul periodic al elementelor - complet
Grupa 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
Perioada IA IIA IIIB IVB VB VIB VIIB VIIIB IB IIB IIIA IVA VA VIA VIIA VIIIA
1 2
1
H He
3 4 5 6 7 8 9 10
2
Li Be B C N O F Ne
11 12 13 14 15 16 17 18
3
Na Mg Al Si P S Cl Ar
19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36
4
K Ca Sc Ti V Cr Mn Fe Co Ni Cu Zn Ga Ge As Se Br Kr
37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54
5
Rb Sr Y Zr Nb Mo Tc Ru Rh Pd Ag Cd In Sn Sb Te I Xe
55 56 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86
6
Cs Ba * Hf Ta W Re Os Ir Pt Au Hg Tl Pb Bi Po At Rn
87 88 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118
7
Fr Ra ** Rf Db Sg Bh Hs Mt Ds Rg Uub Uut Uuq Uup Uuh Uus Uuo
57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71
*Lantinide
La Ce Pr Nd Pm Sm Eu Gd Tb Dy Ho Er Tm Yb Lu
89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103
**Actinide
Ac Th Pa U Np Pu Am Cm Bk Cf Es Fm Md No Lr
Metal alcalin
_ Metal alcalin _
pamantos _ Lantinide _ Actinide _ Metal de tranzitie
8
Variaţia proprietǎţilor elementelor în tabelul periodic
• neperiodice, care sunt determinate de nucleul atomic:
- numărul atomic Z, cu valori de la 1 la 109
- masa atomică, cu valori cuprinse între 1,008 (H) şi 262 (108Hs = hassiu)
- spectre de raze X
• periodice, care sunt determinate de învelişul electronic:
•• proprietăţi fizice:
- rază atomică
- rază ionică
- energie de ionizare
- afinitate pentru electroni
•• proprietăţi chimice:
- caracter electropozitiv (metalic)
- caracter electronegativ (nemetalic)
- valenţă, număr de oxidare N.O.
Proprietǎţi neperiodice
Raza atomică = jumătatea distanţei între nucleele a doi atomi vecini aflaţi într-o reţea cristalină
- cresc în grupǎ de sus în jos
- cresc în perioadǎ spre extremitǎţi
9
Raza ionicǎ
Ion = specia chimică rezultată prin acceptarea sau cedarea de e- de căţre un atom
Elementele tind să reacţioneze pt a realiza o configuraţie electronică stabilă (de dublet – cele cu 1
singur strat, de octet – restul)
• Nemetale:
- realizează configuraţia stabilă prin acceptarea de e-
- pot accepta maxim 3 e-
• Metale:
- realizează configuraţia stabilă prin cedarea de e-
- pot ceda maxim 3 e-
Exemplu:
Nemetale
Na Z=11
11 p+ în nucleu
11 e- în înveliş
Structura electronică: K = 2 e- 1s2
L = 8 e- 2 s2 2p6
M = 1 e- 3s1
11 p + 11 p +
−
Na − e
11e −
→ Na +
10e −
Mg Z=12
12 p+ în nucleu
12 e- în înveliş
Structura electronică: K = 2 e- 1s2
L = 8 e- 2 s2 2p6
M = 2 e- 3s2
12 p + 12 p +
Mg − 2e −
→ Mg 2 +
12 e − 10 e −
Metale
P Z=15
15 p+ în nucleu
15 e- în înveliş
Structura electronică: K = 2 e- 1s2
L = 8 e- 2 s2 2p6
M = 5 e- 3s2 2p3
10
1 5p + 1 5p +
−
P + 3e
1 5e −
→ P 3−
1 8e −
Raza cationului (ion pozitiv) - este totdeauna mai mică decât raza atomului din care provine
(pierzând electroni, un atom se transformă într-un cation cu aceeaşi sarcină nucleară ca a atomului,
care atrage un număr mai mic de electroni, ceea ce are ca rezultat scăderea razei)
Raza anionului (ion negativ) - este întotdeauna mai mare decât raza atomului din care
provine (acceptând electroni, un atom se transformă într-un anion cu aceeaşi sarcină nuclear ca a
atomului, care atrage un număr mai mare de electroni, între care se manifestă şi respingerile
electrostatice, fapt ce determină extinderea norului electronic şi deci creşterea razei)
raza ionului (+) < raza atomicǎ < raza ionului (-) .
În grupe razele ionice cresc de sus în jos (la fel ca şi razele atomilor).
Explicaţie:
Na+ şi Mg2+
Energia de ionizare
= energia consumatǎ în procesul de formare a ionilor pozitivi din atomi liberi
-e-
Na Na+
I I = energia de ionizare
În cazul în care atomul cedează mai mulţi e-, acest lucru se realizează în trepte. Pentru fiecare
treaptă energia de ionizare devine din ce în ce mai mare.
-e-
Mg Mg+
II II = energia de ionizare primarǎ
-e-
Mg+ Mg2+
11
III III = energia de ionizare secundarǎ
III>II
IMg > INa
În grupǎ, cu cât atomii au mai puţine straturi electronice, electronii lor de valenţǎ sunt atraşi mai
puternic de nucleu se consumǎ o energie mai mare pentru expulzare.
Afinitatea pentru e-
= cantitatea de energie degajată de către un atom aflat în stare gazoasă la acceptarea unui e-
12
Metale
= elemente care, în tendinţa lor de a ajunge la configuraţie electronică stabilă, cedează e-,
transformându-se în ioni pozitivi.
Au caracter electrochimic electropozitiv.
Caracterul metalic
creşte de la primul la ultimul element o dată cu creşterea razei atomice (cu creşterea numărului de
straturi).
Proprietăţile metalelor
Na
4 Na + O2 → 2 Na 2 O
2 Na + O2 → Na 2 O2
2 Na 2 O2 → 2 Na 2 O + O2
2 Na + 2 H 2 O → 2 NaOH + H 2 ↑ +Q
Na Z=11
11 p+ în nucleu
11 e- în înveliş
Structura electronică: K = 2 e- 1s2
L = 8 e- 2 s2 2p6
M = 2 e- 3s1
Na − e − → Na +
H • •O • • H + e − → H + + HO − + e −
H + + e− → H •
H • + • H → H • •H
13
K
K Z=19
19 p+ în nucleu
19 e- în înveliş
Structura electronică: K = 2 e- 1s2
L = 8 e- 2 s2 2p6
M = 8 e- 3 s2 3p6
N = 1 e- 4 s1
K − e− → K +
2 K + O2 → K 2 O2
peroxid de potasiu
2 K + 2 HOH → 2 KOH + H 2 ↑ +Q
K în reacţie cu apa, datorită căldurii degajate, intră în reacţie cu oxigenul din aer, aprinzându-
se.
Mg
2 Mg + O2 → MgO
oxid de magneziu
MgO + 2 H 2 O → Mg (OH ) 2
Al
4 Al + 3O2 → 2 Al 2 O3
I II III
Na Mg Al
14
Nemetalele
- se găsesc în sistemul periodic în grupele principale 4, 5, 6, 7, 8, deasupra liniei frânte îngroşate
VII
3 Cl
4 Br
5 I
reactivitate
2 KI + Cl 2 → 2 KCl + I 2
2 KI + Br2 → 2 KBr + I 2
15