Sunteți pe pagina 1din 15

Sistemul periodic al elementelor

Sistemul periodic – ordinea completǎrii substraturilor


Electroni de valenţǎ, strat de valenţǎ
Grupe principale, grupe secundare
Aflarea locului unui element în sistemul periodic
Tabelul periodic al elementelor
Proprietăţile elementelor sunt funcţii periodice ale numărului atomic Z
Perioade
Variaţia proprietǎţilor elementelor în tabelul periodic
Proprietǎţi neperiodice
Masa atomicǎ relativǎ
Proprietǎţi fizice periodice
Raza atomicǎ şi volumul atomic
Raza ionicǎ
• Nemetale:
• Metale:
Energia de ionizare
Afinitatea pentru e-
Metale
Caracterul metalic
Proprietăţile metalelor
Na
K
Mg
Al
Nemetalele

1
Sistemul periodic al elementelor
Poziţia unui element în sistemul periodic este datǎ de numǎrul atomic Z.

Forma sistemului periodic este datǎ de succesiunea energeticǎ a substraturilor.

Sistemul periodic al elementelor este alcǎtuit din perioade şi grupe.

Perioadele = şiruri orizontale de elemente la care se ocupǎ cu electroni substraturi aparţinând


aceluiaşi nivel energetic.
Numǎrul perioadei este dat de numǎrul nivelului energetic în curs de completare.
Sunt 7 perioade.

Nu uita: perioada e pe orizontalǎ!

Grupele sunt coloane verticale de elemente care au acelaşi numǎr de electroni în substraturi de
acelaşi tip din învelişul exterior al atomilor.

Corelarea dintre numǎrul perioadei şi configuraţia electronicǎ


a elementelor din fiecare perioadǎ:

Nr. perioadei Substraturile în curs de completare Nr. maxim Nr. de


= nr. nivelului (în ordinea nivelelor de energie) de e- elemente
1 1s 1s2 2 2
2 2s 2p 2s2 2p6 8 8
3 3s 3p 3s2 3p6 8 8
4 4s 3d 4p 4s2 3d10 4p6 18 18
5 5s 4d 5p 5s2 4d10 5p6 18 18
6 6s 4f 5d 6p 6s2 4f14 5d10 6p6 32 32
7 7s 5f 6d 7p 7s2 5f14 6d10 7p6 32 32

Sistemul periodic – ordinea completǎrii substraturilor

1 1s1 1s2
2 2s1 2s2 2p1 2p6
3 3s1 3s2 3p1 3p6
4 4s1 4s2 3d1 3d10 4p1 4p6
5 5s1 5s2 4d1 4d10 5p1 5p6
6 6s1 6s2 5d1 * 5d10 6p1 6p6
7 7s1 7s2 6d1 ** 6d10 7p1 7p6

* 4f1 4f14
* 4f1 4f14
*

2
Exemplu:

Configuraţiile electronice ale elementelor din perioada a treia:

E perioada a treia => se completeazǎ al treilea nivel energetic


Se mai poate scrie pornind de la gazul rar
care s-a completat în perioada precedentǎ
2 2 6 1
11 Na :1s 2s 2p 3s [Ne] 3s1
12 Mg : 1s2 2s22p6 3s2 [Ne] 3s2
13 Al : 1s 2s 2p
2 2 6
3s23p1 [Ne] 3s23p1
2 2 6
14 Si : 1s 2s 2p 3s23p2 [Ne] 3s23p2
15 P : 1s 2s 2p
2 2 6
3s23p3 [Ne] 3s23p3
16 S : 1s 2s 2p
2 2 6
3s23p4 [Ne] 3s23p4
17 Cl : 1s 2s 2p
2 2 6
3s23p5 [Ne] 3s23p5
18 Ar : 1s 2s 2p
2 2 6
3s23p6 [Ne] 3s23p6

[Ne]
e configuraţia electronicǎ a Ne

Grupele sunt coloane verticale de elemente care au acelaşi numǎr de electroni în substraturi de
acelaşi tip din învelişul exterior al atomilor.

Exemplu:

Elementele din prima grupǎ au configuraţiile electronice:

Perioada Element Configuraţie electronicǎ Se mai poate scrie şi


2 3 Li 1s2 2s1 [He] 2s1
3 11 Na 1s2 2s22p6 3s1 [Ne] 3s1
4 19 K 1s2 2s22p6 3s2 3p6 4s1 [Ar] 4s1

Verificare dacǎ configuraţia electronicǎ corespunde perioadei:


Perioada 2  e în curs de completare nivelul 2. Perioada 3  e în curs de completare nivelul 3.

Verificare cǎ elementele sunt în aceeaşi grupǎ: au toate 1 e- pe substratul s. Nivelul nu conteazǎ.

Elementele din a treia grupǎ au configuraţiile electronice:

Perioada Element Configuraţie electronicǎ Se mai poate scrie şi


2 5 B 1s2 2s2 2p1 [He] 2s2 2p1
3 13 Al 1s2 2s22p6 3s2 3p1 [Ne] 3s2 3p1
4 31 Ga 1s2 2s22p6 3s2 3p6 4s2 3d10 4p1 [Ar] 4s23d10 4p1

3
Electroni de valenţǎ, strat de valenţǎ

Electronii care ocupǎ ultimul strat se numesc electroni de valenţǎ.

Stratul care conţine electronii de valenţǎ se numeşte strat de valenţǎ.

Stratul de valenţǎ este alcǎtuit din orbital s şi p.

Elementele din aceeaşi grupǎ au acelaşi numǎr de electroni de valenţǎ.

Numǎrul de electroni de valenţǎ variazǎ de la 1 la 8 la elementele din aceeaşi perioadǎ.

Unele elemente tranziţionale au numǎr variabil de electroni de valenţǎ datoritǎ saltului electronic.

Exemplu:

29 Cu
Poate avea configuraţiile:
1s2 2s22p6 3s2 3p6 4s2 3d9 şi valenţa 2
sau
1s2 2s22p6 3s2 3p6 4s1 3d10 şi valenţa 1 (dacǎ are loc saltul electronic). Saltul electronic se
realizeazǎ cu consum de energie.

Grupe principale, grupe secundare

Existǎ 8 grupe principale (notate IA … VIIIA) şi 8 grupe secundare (notate IB … VIIIB).


Conform normelor aprobate de IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry), nu se
mai face distincţie între grupe, care sunt notate cu cifre arabe de la 1 la 18.

Per. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
IA IIA IIIA IVA VA VIA VIIA VIIIA
1
2
3 III IV VB VI VII VIIIB IB II
B B B B B
4 s p
5
6 d
7

*Lantinide
f
**Actinide

Elementele unei grupe principale au în curs de completare orbitalii s şi orbitalii p ai ultimului strat.

Electronul distinctiv la atomii elementelor tranziţionale (din grupele secundare) se plaseazǎ în


orbitalii d ai penultimului strat (datoritǎ saltului electronic).

4
Luând în considerare tipul orbitalului în care sunt electronii de valenţǎ, avem:
- elemente de tip s (grupele IA şi IIA, adicǎ 1 şi 2)
- elemente de tip p (grupele IIIA-VIIIA, adicǎ 13-18)
- elemente de tip d (grupele IB-VIIIB, adicǎ 3-12)

Pentru elementele de tip s:


• nr. perioadei = nr. ultimului nivel
• nr. grupei = nr. electronilor de valenţǎ

Pentru elementele de tip p:


• nr. perioadei = nr. ultimului nivel
• nr. grupei (cifre arabe) = nr. electronilor din ultimul strat energetic
• nr. grupei (cifre romane) = nr. electronilor din stratul de valenţǎ

Pentru elementele de tip d:


• nr. perioadei = nr. ultimului nivel
• nr. grupei (cifre arabe) = nr. electronilor din ultimul nivel (s+d)

Grupa 1 (IA)  metale alcaline


Grupa 2 (IIA)  metale alcalino-pǎmântoase
Grupa 17 (VIIA)  halogeni
Grupa 18 (VIIIA)  gazele rare

Grupele 3 (IIIB) – 12 (IIB)  metalele tranziţionale


-- grupa 3 (IIIB), perioada 6  lantanidele
-- grupa 3 (IIIB), perioada 6  actinidele

Aflarea locului unui element în sistemul periodic

Locului unui element în sistemul periodic se aflǎ pe baza structurii ultimului nivel energetic.

Pentru elementele din grupele principale:


• numǎrul nivelului în curs de ocupare  perioada
• numǎrul de electroni de valenţǎ  grupa

Pentru elementele de tip s:


• nr. perioadei = nr. ultimului nivel
• nr. grupei = nr. electronilor de valenţǎ

Pentru elementele de tip p:


• nr. perioadei = nr. ultimului nivel
• nr. grupei (cifre arabe) = nr. electronilor din ultimul strat energetic
• nr. grupei (cifre romane) = nr. electronilor din stratul de valenţǎ

Pentru elementele de tip d:


• nr. perioadei = nr. ultimului nivel
• nr. grupei (cifre arabe) = nr. electronilor din ultimul nivel (s+d)

5
Exemple:

Analizǎm structura ultimului nivel energetic.

12 Mg 1s2 2s22p6 3s2


nivelul 3  perioada 3
2 electroni de valenţǎ  grupa 2 (IIA)

31 Ga 1s2 2s22p6 3s2 3p6 4s2 3d10 4p1


nivelul 4  perioada 4
13 e- pe ultimul nivel grupa 13
3 e- de valenţǎ  grupa IIIA
22 Ti 1s2 2s22p6 3s2 3p6 4s2 3d2
nivelul 4  perioada 4
4 e- pe ultimul nivel grupa 4
element de tip d  metal tranziţional

Exerciţiu:

Care este numǎrul atomic Z al elementului situate în grupa IIIA şi perioada 3?

Perioada 3  are în curs de completare nivelul 3 (nivelele 1 şi 2 complete)


Grupa IIIA  este element de tip p
Perioada 3  are trei e- de valenţǎ

Deci structura electronicǎ va fi: 1s2 2s2 2p6 3s2 3p1

Z=13

6
Tabelul periodic al elementelor
Moseley (1913):

Proprietăţile elementelor sunt funcţii periodice ale


numărului atomic Z

Numărul grupei - este egal cu numărul electronilor din stratul de valenţă


În cazul elementele grupelor 13 – 18, se scade 10 din numărul grupei pt a afla
numǎrul electronilor de valenţǎ.

Exemplu:
Fosforul (P) - se găseşte în gupa 15 a sistemului periodic
 are 15-10 = 5 electroni în stratul de valenţă
2 2 6 2 3
15P: 1s 2s 2p 3s 3p

Perioade
= şirurile orizontale ale sistemului periodic, cuprinzând elementele dintre două gaze
rare succesive.

Sunt 7 perioade corespunzătoare celor 7 nivele energetice notate cu cifre arabe de la 1 la 7.

Numărul perioadei -este egal cu numărul de nivele energetice (straturi)


ocupate cu electroni, sau cu valoarea numărului cuantic principal „n” pentru stratul
exterior al atomului unui element.

Fiecare perioadă începe cu un metal alcalin şi se termină cu un gaz rar

Repetarea periodică a proprietăţilor elementelor este determinată de repetarea


după un anumit număr de elemente a configuraţiei nivelului electronic exterior.

Numărul Configuraţia electronică Elemente Numele grupei


grupei a stratului de valenţă
I A= 1 ns1 Li, Na, K, Rb, Cs,Fr metalele alcaline
II A = 2 ns2 Be, Mg, Ca, Ba, Sr, Ra metale alcalino- pământoase
III A = 13 ns2np1 B, Al, Ga, In, Tl metale pământoase
IV A = 14 ns2np2 C, Si, Ge, Sn, Pb grupa carbonului
V A = 15 ns2np3 N, P, As, Sb, Bi grupa azotului
VI A = 16 ns2np4 O, S, Se, Te, Po grupa oxigenului - calcogeni
VII A = 17 ns2np5 F, Cl, Br, I, At grupa halogenilor
VIII A = 18 ns2np6 Ne, Ar, Kr, Xe, Rn gaze rare (nobile sau inerte)

7
Tabelul periodic al elementelor - complet

Grupa 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
Perioada IA IIA IIIB IVB VB VIB VIIB VIIIB IB IIB IIIA IVA VA VIA VIIA VIIIA
1 2
1
H He
3 4 5 6 7 8 9 10
2
Li Be B C N O F Ne
11 12 13 14 15 16 17 18
3
Na Mg Al Si P S Cl Ar
19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36
4
K Ca Sc Ti V Cr Mn Fe Co Ni Cu Zn Ga Ge As Se Br Kr
37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54
5
Rb Sr Y Zr Nb Mo Tc Ru Rh Pd Ag Cd In Sn Sb Te I Xe
55 56 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86
6
Cs Ba * Hf Ta W Re Os Ir Pt Au Hg Tl Pb Bi Po At Rn
87 88 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118
7
Fr Ra ** Rf Db Sg Bh Hs Mt Ds Rg Uub Uut Uuq Uup Uuh Uus Uuo

57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71
*Lantinide
La Ce Pr Nd Pm Sm Eu Gd Tb Dy Ho Er Tm Yb Lu
89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103
**Actinide
Ac Th Pa U Np Pu Am Cm Bk Cf Es Fm Md No Lr
Metal alcalin
_ Metal alcalin _
pamantos _ Lantinide _ Actinide _ Metal de tranzitie

_ Semi-metal _ Metaloid _ Nemetal _ Halogen _ Gaz nobil

8
Variaţia proprietǎţilor elementelor în tabelul periodic
• neperiodice, care sunt determinate de nucleul atomic:
- numărul atomic Z, cu valori de la 1 la 109
- masa atomică, cu valori cuprinse între 1,008 (H) şi 262 (108Hs = hassiu)
- spectre de raze X
• periodice, care sunt determinate de învelişul electronic:
•• proprietăţi fizice:
- rază atomică
- rază ionică
- energie de ionizare
- afinitate pentru electroni
•• proprietăţi chimice:
- caracter electropozitiv (metalic)
- caracter electronegativ (nemetalic)
- valenţă, număr de oxidare N.O.

Proprietǎţi neperiodice

Numǎrul atomic = numǎrul de ordine


= locul ocupat în tabel de cǎtre un element (numǎrul cǎsuţei)

Masa atomicǎ relativǎ


- se exprimǎ în u.a.m.
- este de cele mai multe ori un numǎr zecimal
- se calculeazǎ în funcţie de numǎrul de masǎ al izotopilor şi de abundenţa lor în amestecul
natural.

Proprietǎţi fizice periodice

Raza atomicǎ şi volumul atomic

• structură cristalină = structură ordonată


• structură amorfă = structură dezordonată

Raza atomică = jumătatea distanţei între nucleele a doi atomi vecini aflaţi într-o reţea cristalină
- cresc în grupǎ de sus în jos
- cresc în perioadǎ spre extremitǎţi

9
Raza ionicǎ

Ion = specia chimică rezultată prin acceptarea sau cedarea de e- de căţre un atom

Elementele tind să reacţioneze pt a realiza o configuraţie electronică stabilă (de dublet – cele cu 1
singur strat, de octet – restul)

• Nemetale:
- realizează configuraţia stabilă prin acceptarea de e-
- pot accepta maxim 3 e-

• Metale:
- realizează configuraţia stabilă prin cedarea de e-
- pot ceda maxim 3 e-

Exemplu:

Nemetale

Na Z=11
11 p+ în nucleu
11 e- în înveliş
Structura electronică: K = 2 e- 1s2
L = 8 e- 2 s2 2p6
M = 1 e- 3s1
11 p + 11 p +

Na − e
11e −
→ Na +
10e −

Mg Z=12
12 p+ în nucleu
12 e- în înveliş
Structura electronică: K = 2 e- 1s2
L = 8 e- 2 s2 2p6
M = 2 e- 3s2
12 p + 12 p +

Mg − 2e −
→ Mg 2 +
12 e − 10 e −

Metale

P Z=15
15 p+ în nucleu
15 e- în înveliş
Structura electronică: K = 2 e- 1s2
L = 8 e- 2 s2 2p6
M = 5 e- 3s2 2p3

10
1 5p + 1 5p +

P + 3e
1 5e −
→ P 3−
1 8e −

Raza cationului (ion pozitiv) - este totdeauna mai mică decât raza atomului din care provine
(pierzând electroni, un atom se transformă într-un cation cu aceeaşi sarcină nucleară ca a atomului,
care atrage un număr mai mic de electroni, ceea ce are ca rezultat scăderea razei)

Raza anionului (ion negativ) - este întotdeauna mai mare decât raza atomului din care
provine (acceptând electroni, un atom se transformă într-un anion cu aceeaşi sarcină nuclear ca a
atomului, care atrage un număr mai mare de electroni, între care se manifestă şi respingerile
electrostatice, fapt ce determină extinderea norului electronic şi deci creşterea razei)

raza ionului (+) < raza atomicǎ < raza ionului (-) .

În grupe razele ionice cresc de sus în jos (la fel ca şi razele atomilor).

În perioade razele ionice cresc de la dreapta la stânga.

Explicaţie:

Na+ şi Mg2+

Na+ are 11 p+ şi 10e-


Mg2+ are 12p+ şi 10e-
Cei 12 p+ din Mg2+ atrag cei 10 e- mai puternic decât cei 11 p+ din Na+  raza ionului Mg2+ e mai
micǎ decât raza ionului Na+

Specii izoelectronice = elementele cu acelaşi număr de electroni pe ultimul strat

Elemente în stări fundamentale stabile: gaze rare – elementele grupei a VIII-a

Energia de ionizare
= energia consumatǎ în procesul de formare a ionilor pozitivi din atomi liberi

-e-
Na Na+
I I = energia de ionizare

În cazul în care atomul cedează mai mulţi e-, acest lucru se realizează în trepte. Pentru fiecare
treaptă energia de ionizare devine din ce în ce mai mare.

Pentru atomii cu mai mulţi electroni de valenţǎ:

-e-
Mg Mg+
II II = energia de ionizare primarǎ

-e-
Mg+ Mg2+
11
III III = energia de ionizare secundarǎ

III>II
IMg > INa

Într-o perioadǎ, energia de ionizare creşte de la stânga la dreapta.


Cea mai micǎ I o au metalele alcaline şi cea mai mare I o au gazele rare.

În grupǎ, cu cât atomii au mai puţine straturi electronice, electronii lor de valenţǎ sunt atraşi mai
puternic de nucleu  se consumǎ o energie mai mare pentru expulzare.

În grupele principale energia de ionizare creşte de jos în sus.


În cazul grupelor secundare energia de ionizare creşte de sus în jos.

Afinitatea pentru e-

= cantitatea de energie degajată de către un atom aflat în stare gazoasă la acceptarea unui e-

În grupă, afinitatea pt e- creşte de la ultimul element la primul, o dată cu scăderea numărului de


straturi.
În perioadă, afinitatea pt e- creşte de la grupa I la a VII-a, o dată cu creşterea Z.

12
Metale
= elemente care, în tendinţa lor de a ajunge la configuraţie electronică stabilă, cedează e-,
transformându-se în ioni pozitivi.
Au caracter electrochimic electropozitiv.

Caracterul metalic
creşte de la primul la ultimul element o dată cu creşterea razei atomice (cu creşterea numărului de
straturi).

Proprietăţile metalelor

- se găsesc în stare solidă, cu excepţia Hg


- sunt bune conducătoare de căldură şi electricitate
- sunt maleabile şi ductile
- se găsesc în sistemul periodic în toate grupele secundare şi principale sub linia îngroşată
- Na şi K sunt păstraţi sub petrol în sticle, deoarece reacţionează foarte uşor cu O2 din aer
- Na şi K sunt moi, în tăietură evidenţiindu-se luciu metalic

Na

4 Na + O2 → 2 Na 2 O

2 Na + O2 → Na 2 O2

2 Na 2 O2 → 2 Na 2 O + O2

Na reacţionează violent cu H2O, cu degajare de H2 şi degajarea unei cantităţi de căldură (reacţie


exotermă).

2 Na + 2 H 2 O → 2 NaOH + H 2 ↑ +Q

Na Z=11
11 p+ în nucleu
11 e- în înveliş
Structura electronică: K = 2 e- 1s2
L = 8 e- 2 s2 2p6
M = 2 e- 3s1

Na − e − → Na +

H • •O • • H + e − → H + + HO − + e −

H + + e− → H •
H • + • H → H • •H

13
K

K Z=19
19 p+ în nucleu
19 e- în înveliş
Structura electronică: K = 2 e- 1s2
L = 8 e- 2 s2 2p6
M = 8 e- 3 s2 3p6
N = 1 e- 4 s1

K − e− → K +

2 K + O2 → K 2 O2
peroxid de potasiu

Potasiul în prezenţa aerului se autoaprinde.

2 K + 2 HOH → 2 KOH + H 2 ↑ +Q

K în reacţie cu apa, datorită căldurii degajate, intră în reacţie cu oxigenul din aer, aprinzându-
se.

Mg

2 Mg + O2 → MgO
oxid de magneziu

MgO + 2 H 2 O → Mg (OH ) 2

Mg nu reacţionează cu apa rece, dar reacţionează cu apa caldă.


0
Mg + 2 HOH →
t
Mg (OH ) 2 + H 2 ↑

Al

4 Al + 3O2 → 2 Al 2 O3

Al nu reacţionează cu apa nici la rece, nici la cald.

I II III
Na Mg Al

În perioadă scade caracterul metalic de la gr I la gr a VIII-a o dată cu creşterea nr atomic Z.

14
Nemetalele
- se găsesc în sistemul periodic în grupele principale 4, 5, 6, 7, 8, deasupra liniei frânte îngroşate

VII
3 Cl
4 Br
5 I
reactivitate

Cl e mai reactiv decât Br → îl substituie în substanţe compuse


Cl e mai reactiv decât I
Br e mai reactiv decât I

2 NaBr + Cl 2 → 2 NaCl + Br2

2 KI + Cl 2 → 2 KCl + I 2

2 KI + Br2 → 2 KBr + I 2

În grupă, caracterul nemetalic scade de la primul la ultimul element o dată cu creşterea

15