Sistemul periodic al elementelor Sistemul periodic – ordinea completǎrii substraturilor Electroni de valenţǎ, strat de valenţǎ Grupe principale, grupe

secundare Aflarea locului unui element în sistemul periodic Tabelul periodic al elementelor Proprietăţile elementelor sunt funcţii periodice ale numărului atomic Z Perioade Variaţia proprietǎţilor elementelor în tabelul periodic Proprietǎţi neperiodice Masa atomicǎ relativǎ Proprietǎţi fizice periodice Raza atomicǎ şi volumul atomic Raza ionicǎ • Nemetale: • Metale: Energia de ionizare Afinitatea pentru eMetale Caracterul metalic Proprietăţile metalelor Na K Mg Al Nemetalele

1

perioadei = nr. nivelului 1 2 3 4 5 6 7 Substraturile în curs de completare (în ordinea nivelelor de energie) 1s 1s2 2s 2p 2s2 2p6 3s 3p 3s2 3p6 4s 3d 4p 4s2 3d10 4p6 5s 4d 5p 5s2 4d10 5p6 6s 4f 5d 6p 6s2 4f14 5d10 6p6 7s 5f 6d 7p 7s2 5f14 6d10 7p6 Nr. Sunt 7 perioade. de elemente 2 8 8 18 18 32 32 Sistemul periodic – ordinea completǎrii substraturilor 1 2 3 4 5 6 7 1s1 2s1 3s1 4s1 5s1 6s1 7s1 * * * 2s2 3s2 4s2 5s2 6s2 7s2 4f1 4f1 2p1 3p1 4p1 5p1 6p1 7p1 1s2 2p6 3p6 4p6 5p6 6p6 7p6 3d1 4d1 5d1 * 6d1 ** 4f14 4f14 3d10 4d10 5d10 6d10 2 . maxim de e2 8 8 18 18 32 32 Nr. Numǎrul perioadei este dat de numǎrul nivelului energetic în curs de completare. Nu uita: perioada e pe orizontalǎ! Grupele sunt coloane verticale de elemente care au acelaşi numǎr de electroni în substraturi de acelaşi tip din învelişul exterior al atomilor.Sistemul periodic al elementelor Poziţia unui element în sistemul periodic este datǎ de numǎrul atomic Z. Forma sistemului periodic este datǎ de succesiunea energeticǎ a substraturilor. Sistemul periodic al elementelor este alcǎtuit din perioade şi grupe. Perioadele = şiruri orizontale de elemente la care se ocupǎ cu electroni substraturi aparţinând aceluiaşi nivel energetic. Corelarea dintre numǎrul perioadei şi configuraţia electronicǎ a elementelor din fiecare perioadǎ: Nr.

Exemplu: Configuraţiile electronice ale elementelor din perioada a treia: E perioada a treia => se completeazǎ al treilea nivel energetic Se mai poate scrie pornind de la gazul rar care s-a completat în perioada precedentǎ 2 2 6 1 3s [Ne] 3s1 11 Na :1s 2s 2p 1s2 2s22p6 3s2 [Ne] 3s2 12 Mg : 2 2 6 3s23p1 [Ne] 3s23p1 13 Al : 1s 2s 2p 2 2 6 3s23p2 [Ne] 3s23p2 14 Si : 1s 2s 2p 2 2 6 3s23p3 [Ne] 3s23p3 15 P : 1s 2s 2p 2 2 6 3s23p4 [Ne] 3s23p4 16 S : 1s 2s 2p 2 2 6 l 3s23p5 [Ne] 3s23p5 17 C : 1s 2s 2p 2 2 6 3s23p6 [Ne] 3s23p6 18 Ar : 1s 2s 2p [Ne] e configuraţia electronicǎ a Ne Grupele sunt coloane verticale de elemente care au acelaşi numǎr de electroni în substraturi de acelaşi tip din învelişul exterior al atomilor. Exemplu: Elementele din prima grupǎ au configuraţiile electronice: Perioada 2 3 4 Element 3 Li Configuraţie electronicǎ 1s2 2s1 1s2 2s22p6 3s1 1s2 2s22p6 3s2 3p6 4s1 Se mai poate scrie şi [He] 2s1 [Ne] 3s1 [Ar] 4s1 11 19 Na K Verificare dacǎ configuraţia electronicǎ corespunde perioadei: Perioada 2  e în curs de completare nivelul 2. Perioada 3  e în curs de completare nivelul 3. Nivelul nu conteazǎ.pe substratul s. Elementele din a treia grupǎ au configuraţiile electronice: Perioada 2 3 4 Element 5 13 31 B Al Ga Configuraţie electronicǎ 1s2 2s2 2p1 1s2 2s22p6 3s2 3p1 1s2 2s22p6 3s2 3p6 4s2 3d10 4p1 Se mai poate scrie şi [He] 2s2 2p1 [Ne] 3s2 3p1 [Ar] 4s23d10 4p1 3 . Verificare cǎ elementele sunt în aceeaşi grupǎ: au toate 1 e.

grupe secundare Existǎ 8 grupe principale (notate IA … VIIIA) şi 8 grupe secundare (notate IB … VIIIB). Per. Numǎrul de electroni de valenţǎ variazǎ de la 1 la 8 la elementele din aceeaşi perioadǎ. Electronul distinctiv la atomii elementelor tranziţionale (din grupele secundare) se plaseazǎ în orbitalii d ai penultimului strat (datoritǎ saltului electronic). 1 2 3 4 5 6 7 1 IA 2 3 IIA III B 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 IIIA IVA 15 16 17 VA VIA VIIA 18 VIIIA s IV B VB VI B VII B VIIIB IB II B p d *Lantinide **Actinide f Elementele unei grupe principale au în curs de completare orbitalii s şi orbitalii p ai ultimului strat. Conform normelor aprobate de IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry). Saltul electronic se realizeazǎ cu consum de energie. Elementele din aceeaşi grupǎ au acelaşi numǎr de electroni de valenţǎ. 4 . Stratul de valenţǎ este alcǎtuit din orbital s şi p.Electroni de valenţǎ. Stratul care conţine electronii de valenţǎ se numeşte strat de valenţǎ. strat de valenţǎ Electronii care ocupǎ ultimul strat se numesc electroni de valenţǎ. Unele elemente tranziţionale au numǎr variabil de electroni de valenţǎ datoritǎ saltului electronic. care sunt notate cu cifre arabe de la 1 la 18. Grupe principale. nu se mai face distincţie între grupe. Exemplu: 29 Cu Poate avea configuraţiile: 1s2 2s22p6 3s2 3p6 4s2 3d9 şi valenţa 2 sau 1s2 2s22p6 3s2 3p6 4s1 3d10 şi valenţa 1 (dacǎ are loc saltul electronic).

elemente de tip s (grupele IA şi IIA. ultimului nivel • nr. perioadei = nr. electronilor din stratul de valenţǎ Pentru elementele de tip d: • nr. electronilor de valenţǎ Pentru elementele de tip p: • nr. ultimului nivel • nr. electronilor din stratul de valenţǎ Pentru elementele de tip d: • nr. perioadei = nr. grupei (cifre arabe) = nr. adicǎ 3-12) Pentru elementele de tip s: • nr. grupei = nr. perioadei = nr. grupei = nr. grupei (cifre romane) = nr. ultimului nivel • nr. electronilor din ultimul nivel (s+d) Grupa 1 (IA)  metale alcaline Grupa 2 (IIA)  metale alcalino-pǎmântoase Grupa 17 (VIIA)  halogeni Grupa 18 (VIIIA)  gazele rare Grupele 3 (IIIB) – 12 (IIB)  metalele tranziţionale -. avem: .elemente de tip p (grupele IIIA-VIIIA. grupei (cifre arabe) = nr. adicǎ 1 şi 2) . grupei (cifre arabe) = nr. electronilor din ultimul nivel (s+d) 5 . ultimului nivel • nr. grupei (cifre arabe) = nr. perioadei = nr. electronilor de valenţǎ Pentru elementele de tip p: • nr. electronilor din ultimul strat energetic • nr.Luând în considerare tipul orbitalului în care sunt electronii de valenţǎ. ultimului nivel • nr. ultimului nivel • nr. perioada 6  actinidele Aflarea locului unui element în sistemul periodic Locului unui element în sistemul periodic se aflǎ pe baza structurii ultimului nivel energetic. perioada 6  lantanidele -. perioadei = nr.grupa 3 (IIIB). Pentru elementele din grupele principale: • numǎrul nivelului în curs de ocupare  perioada • numǎrul de electroni de valenţǎ  grupa Pentru elementele de tip s: • nr. electronilor din ultimul strat energetic • nr.grupa 3 (IIIB).elemente de tip d (grupele IB-VIIIB. perioadei = nr. adicǎ 13-18) . grupei (cifre romane) = nr.

Exemple: Analizǎm structura ultimului nivel energetic.de valenţǎ Deci structura electronicǎ va fi: 1s2 2s2 2p6 3s2 3p1 Z=13 6 .pe ultimul nivel grupa 4 element de tip d  metal tranziţional Exerciţiu: Care este numǎrul atomic Z al elementului situate în grupa IIIA şi perioada 3? Perioada 3  are în curs de completare nivelul 3 (nivelele 1 şi 2 complete) Grupa IIIA  este element de tip p Perioada 3  are trei e.pe ultimul nivel grupa 13 3 e. 12 M g 1s2 2s22p6 3s2 nivelul 3  perioada 3 2 electroni de valenţǎ  grupa 2 (IIA) 31 Ga 1s2 2s22p6 3s2 3p6 4s2 3d10 4p1 nivelul 4  perioada 4 13 e.de valenţǎ  grupa IIIA 22 Ti 1s2 2s22p6 3s2 3p6 4s2 3d2 nivelul 4  perioada 4 4 e.

cuprinzând elementele dintre două gaze rare succesive.se găseşte în gupa 15 a sistemului periodic  are 15-10 = 5 electroni în stratul de valenţă 2 2 6 2 3 15P: 1s 2s 2p 3s 3p Perioade = şirurile orizontale ale sistemului periodic. Mg. Sunt 7 perioade corespunzătoare celor 7 nivele energetice notate cu cifre arabe de la 1 la 7. P. At Ne. As. Ga. Ca. Si. Sn.pământoase metale pământoase grupa carbonului grupa azotului grupa oxigenului . Rb. Na. Se. Sr. I.Fr Be.calcogeni grupa halogenilor gaze rare (nobile sau inerte) 7 . Ge. Bi O. Numărul grupei I A= 1 II A = 2 III A = 13 IV A = 14 V A = 15 VI A = 16 VII A = 17 VIII A = 18 Configuraţia electronică a stratului de valenţă ns1 ns2 ns2np1 ns2np2 ns2np3 ns2np4 ns2np5 ns2np6 Elemente Li. Pb N.este egal cu numărul electronilor din stratul de valenţă În cazul elementele grupelor 13 – 18. se scade 10 din numărul grupei pt a afla numǎrul electronilor de valenţǎ. Po F. Rn Numele grupei metalele alcaline metale alcalino. Cs. Cl. Ra B. Ba. S. Xe. Exemplu: Fosforul (P) . Br. Fiecare perioadă începe cu un metal alcalin şi se termină cu un gaz rar Repetarea periodică a proprietăţilor elementelor este determinată de repetarea după un anumit număr de elemente a configuraţiei nivelului electronic exterior.Tabelul periodic al elementelor Moseley (1913): Proprietăţile elementelor sunt funcţii periodice ale numărului atomic Z Numărul grupei . Sb. K. Al. sau cu valoarea numărului cuantic principal „n” pentru stratul exterior al atomului unui element. Te. In. Kr. Ar. Tl C. Numărul perioadei -este egal cu numărul de nivele energetice (straturi) ocupate cu electroni.

complet Grupa 1 1 3 2 3 4 5 6 7 8 9 VIIIB 10 11 IB 12 IIB 13 IIIA 14 IVA 15 VA 16 17 18 2 Perioada IA IIA IIIB IVB VB VIB VIIB 1 2 3 4 5 6 7 VIA VIIA VIIIA H Li Be Na Mg 19 37 55 87 11 12 20 38 56 88 4 He B Al 21 39 22 40 72 23 13 31 49 81 5 C Si Ge Sn Pb 114 82 50 32 14 6 N 15 7 O 16 8 F Cl Br 53 35 17 9 Ne Ar Kr Xe Rn 118 86 54 36 18 10 P S K Ca Sc Ti V Cr Mn Fe Co Ni Cu Zn 42 74 43 75 44 76 45 77 46 78 47 79 48 80 24 25 26 27 28 29 30 Ga In Tl 113 As Sb Bi 115 83 51 33 Se Te Po 116 84 52 34 Rb Sr Y Zr Nb Mo Tc Ru Rh Pd Ag Cd Cs Ba * Hf Ta W Re Os Ir 104 105 106 107 108 109 73 41 I Pt Au Hg 110 111 112 At 117 85 Fr Ra ** Rf Db Sg Bh Hs Mt Ds Rg Uub Uut Uuq Uup Uuh Uus Uuo 57 89 58 90 59 91 60 92 61 93 62 94 63 95 64 96 65 97 66 98 67 99 68 69 70 71 *Lantinide **Actinide La Ce Pr Nd Pm Sm Eu Gd Tb Dy Ac Th Pa U Np Pu Am Cm Bk _ Ho Es Er 100 Tm 101 Yb No 102 Lu 103 Cf Fm Md Lr _ Metal alcalin _ Semi-metal Metal alcalin pamantos _ Lantinide _ Nemetal _ Actinide _ Halogen _ Metal de tranzitie _ Gaz nobil _ Metaloid 8 .Tabelul periodic al elementelor .

spectre de raze X • periodice.energie de ionizare .Variaţia proprietǎţilor elementelor în tabelul periodic • neperiodice. este de cele mai multe ori un numǎr zecimal se calculeazǎ în funcţie de numǎrul de masǎ al izotopilor şi de abundenţa lor în amestecul natural.a.cresc în grupǎ de sus în jos .afinitate pentru electroni •• proprietăţi chimice: .numărul atomic Z. care sunt determinate de învelişul electronic: •• proprietăţi fizice: .008 (H) şi 262 (108Hs = hassiu) .caracter electronegativ (nemetalic) . cu valori de la 1 la 109 .valenţă. Proprietǎţi neperiodice Numǎrul atomic = numǎrul de ordine = locul ocupat în tabel de cǎtre un element (numǎrul cǎsuţei) Masa atomicǎ relativǎ se exprimǎ în u.O. Proprietǎţi fizice periodice Raza atomicǎ şi volumul atomic • structură cristalină = structură ordonată • structură amorfă = structură dezordonată Raza atomică = jumătatea distanţei între nucleele a doi atomi vecini aflaţi într-o reţea cristalină .m.rază atomică . număr de oxidare N. care sunt determinate de nucleul atomic: . cu valori cuprinse între 1.cresc în perioadǎ spre extremitǎţi 9 .caracter electropozitiv (metalic) .rază ionică .masa atomică.

de octet – restul) • Nemetale: realizează configuraţia stabilă prin acceptarea de epot accepta maxim 3 e- • Metale: realizează configuraţia stabilă prin cedarea de epot ceda maxim 3 e- Exemplu: Nemetale Na Z=11 11 p+ în nucleu 11 e.de căţre un atom Elementele tind să reacţioneze pt a realiza o configuraţie electronică stabilă (de dublet – cele cu 1 singur strat.în înveliş Structura electronică: 11 p + 11e − K = 2 eL = 8 eM = 1 e- 1s2 2 s2 2p6 3s1 Na − e Mg − → Na + 10e − 11 p + Z=12 12 p+ în nucleu 12 e.în înveliş Structura electronică: K = 2 eL = 8 eM = 5 e- 1s2 2 s2 2p6 3s2 2p3 10 .Raza ionicǎ Ion = specia chimică rezultată prin acceptarea sau cedarea de e.în înveliş Structura electronică: 12 p + K = 2 eL = 8 eM = 2 e- 1s2 2 s2 2p6 3s2 Mg − 2e 12 e − 12 p + − → Mg 2 + 10 e − Metale P Z=15 15 p+ în nucleu 15 e.

ceea ce are ca rezultat scăderea razei) Raza anionului (ion negativ) .1 5p + 1 5e − P + 3e − → 1 5p + 1 8e − P 3− Raza cationului (ion pozitiv) . acest lucru se realizează în trepte. fapt ce determină extinderea norului electronic şi deci creşterea razei) raza ionului (+) < raza atomicǎ < raza ionului (-) . care atrage un număr mai mare de electroni. În grupe razele ionice cresc de sus în jos (la fel ca şi razele atomilor). Pentru fiecare treaptă energia de ionizare devine din ce în ce mai mare. În perioade razele ionice cresc de la dreapta la stânga. care atrage un număr mai mic de electroni.este întotdeauna mai mare decât raza atomului din care provine (acceptând electroni. un atom se transformă într-un cation cu aceeaşi sarcină nucleară ca a atomului.mai puternic decât cei 11 p+ din Na+  raza ionului Mg2+ e mai micǎ decât raza ionului Na+ Specii izoelectronice = elementele cu acelaşi număr de electroni pe ultimul strat Elemente în stări fundamentale stabile: gaze rare – elementele grupei a VIII-a Energia de ionizare = energia consumatǎ în procesul de formare a ionilor pozitivi din atomi liberi -eNa I Na+ I = energia de ionizare În cazul în care atomul cedează mai mulţi e-.este totdeauna mai mică decât raza atomului din care provine (pierzând electroni. între care se manifestă şi respingerile electrostatice. un atom se transformă într-un anion cu aceeaşi sarcină nuclear ca a atomului. Pentru atomii cu mai mulţi electroni de valenţǎ: -eMg II -eMg+ Mg2+ 11 Mg+ II = energia de ionizare primarǎ . Explicaţie: Na+ şi Mg2+ Na+ are 11 p+ şi 10eMg2+ are 12p+ şi 10eCei 12 p+ din Mg2+ atrag cei 10 e.

În grupǎ. În perioadă. 12 . o dată cu creşterea Z.creşte de la ultimul element la primul. afinitatea pt e. cu cât atomii au mai puţine straturi electronice. Cea mai micǎ I o au metalele alcaline şi cea mai mare I o au gazele rare. o dată cu scăderea numărului de straturi.III III>II IMg > INa III = energia de ionizare secundarǎ Într-o perioadǎ. În cazul grupelor secundare energia de ionizare creşte de sus în jos.creşte de la grupa I la a VII-a. electronii lor de valenţǎ sunt atraşi mai puternic de nucleu  se consumǎ o energie mai mare pentru expulzare. energia de ionizare creşte de la stânga la dreapta. afinitatea pt e. Afinitatea pentru e= cantitatea de energie degajată de către un atom aflat în stare gazoasă la acceptarea unui eÎn grupă. În grupele principale energia de ionizare creşte de jos în sus.

în tendinţa lor de a ajunge la configuraţie electronică stabilă. transformându-se în ioni pozitivi. 2 Na + 2 H 2 O → 2 NaOH + H 2 ↑ +Q Na Z=11 11 p+ în nucleu 11 e. cu degajare de H2 şi degajarea unei cantităţi de căldură (reacţie exotermă). Au caracter electrochimic electropozitiv. Proprietăţile metalelor se găsesc în stare solidă.Metale = elemente care. Caracterul metalic creşte de la primul la ultimul element o dată cu creşterea razei atomice (cu creşterea numărului de straturi).în înveliş Structura electronică: K = 2 eL = 8 eM = 2 e- 1s2 2 s2 2p6 3s1 Na − e − → Na + H • •O • • H + e − → H + + HO − + e − H + + e− → H • H • + • H → H • •H 13 . cedează e-. deoarece reacţionează foarte uşor cu O2 din aer Na şi K sunt moi. cu excepţia Hg sunt bune conducătoare de căldură şi electricitate sunt maleabile şi ductile se găsesc în sistemul periodic în toate grupele secundare şi principale sub linia îngroşată Na şi K sunt păstraţi sub petrol în sticle. în tăietură evidenţiindu-se luciu metalic Na 4 Na + O2 → 2 Na 2 O 2 Na + O2 → Na 2 O2 2 Na 2 O2 → 2 Na 2 O + O2 Na reacţionează violent cu H2O.

dar reacţionează cu apa caldă. 14 . intră în reacţie cu oxigenul din aer. Mg + 2 HOH t → Mg (OH ) 2 + H 2 ↑ 0 Al 4 Al + 3O2 → 2 Al 2 O3 Al nu reacţionează cu apa nici la rece. datorită căldurii degajate. nici la cald. I Na II Mg III Al În perioadă scade caracterul metalic de la gr I la gr a VIII-a o dată cu creşterea nr atomic Z. aprinzânduse. Mg 2 Mg + O2 → MgO oxid de magneziu MgO + 2 H 2 O → Mg (OH ) 2 Mg nu reacţionează cu apa rece.în înveliş Structura electronică: K = 2 eL = 8 eM = 8 eN = 1 e- 1s2 2 s2 2p6 3 s2 3p6 4 s1 K − e− → K + 2 K + O2 → K 2 O2 peroxid de potasiu Potasiul în prezenţa aerului se autoaprinde.K K Z=19 19 p+ în nucleu 19 e. 2 K + 2 HOH → 2 KOH + H 2 ↑ +Q K în reacţie cu apa.

Nemetalele . 8.se găsesc în sistemul periodic în grupele principale 4. 7. caracterul nemetalic scade de la primul la ultimul element o dată cu creşterea 15 . 6. deasupra liniei frânte îngroşate VII Cl Br I 3 4 5 reactivitate → îl substituie în substanţe compuse Cl e mai reactiv decât Br Cl e mai reactiv decât I Br e mai reactiv decât I 2 NaBr + Cl 2 → 2 NaCl + Br2 2 KI + Cl 2 → 2 KCl + I 2 2 KI + Br2 → 2 KBr + I 2 În grupă. 5.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful