Semnale şi sisteme de măsură - Laborator M3 1 Semnale şi sisteme de măsură - Laborator M3 2

Lucrare de laborator nr. 3 V(N) NBN (n biţi)

Convertoare A/N şi N/A [0, VLSB) 000…00
rev. 7 [VLSB, 2VLSB) 000…01
[2VLSB, 3VLSB) 000...10
Scop: Studiul CAN şi CNA cu aplicaţie pe un convertor A/N integrat de … …
8 biţi şi un convertor N/A cu rezistenţe R-2R. [VREF -2VLSB, VREF -VLSB) 111…10
[VREF -VLSB, VREF] 111…11
Breviar teoretic Tabel 1 – caracteristica cu trunchiere
a) Relaţia de conversie; mărimi caracteristice V(N) NBN (n biţi)
[0, 1/2VLSB) 000…00
Convertoarele analog-numerice (CAN) transformă o tensiune (valoare
analogică) într-un număr proporţional cu aceasta, în timp ce convertoarele [1/2VLSB, 3/2VLSB) 000…01
numeric-analogice (CNA) transformă un număr într-o tensiune analogică [3/2VLSB, 5/2VLSB) 000...10
proporţională; cele 2 dispozitive au funcţii complementare, funcţia de transfer a … …
CNA fCNA:Z→R fiind inversa funcţiei de transfer a CAN fCAN:R→Z. [VREF -3/2VLSB, VREF - 111…10
Corespondenţa dintre număr şi tensiune, valabilă pentru ambele 1/2VLSB)
dispozitive, depinde de valoarea de referinţă VREF, pe baza relaţiei (1), numită şi [VREF -1/2VLSB, VREF] 111…11
relaţia de conversie a CAN sau CNA: Tabel 2 – caracteristica cu rotunjire
 n 
V0 ( N ) = N ⋅ VREF =  ∑ bk 2 −k  ⋅ VREF (1)
 k =1  Tabelul 1 corespunde unei relaţii de conversie cu trunchiere. Uzual se
Se observă că pentru orice N, V(N)< VREF, prin urmare N este un număr foloseşte o relaţie de conversie cu rotunjire, ca în tabelul 2, în care toate valorile
pozitiv subunitar (fracţionar). Scriem numărul binar supraunitar (natural) în cod sunt translatate cu VLSB/2 în jos: de exemplu combinaţia 000…01 apare între
binar natural: VLSB/2 şi 3VLSB/2, etc. Multiplii de VLSB se vor afla în centrul treptelor şi nu la
marginea lor.
NBN = b1b2…bn b) Caracteristica statică şi erorile globale
Caracteristica ideală a unui CAN este prezentată “punctat” în figura 1
în care b1 este bitul cel mai semnificativ (MSB), iar bn este bitul cel mai puţin (caracteristica CNA se obţine prin inversarea axelor).
semnificativ (LSB); “n” reprezintă numărul de biţi ai CNA-ului. Numărul Erorile ce caracterizează o caracteristică de conversie reală faţă de una
subunitar N se reprezintă astfel: ideală sunt:
- eroare de zero: caracteristica de conversie nu trece prin origine (figura
N = 0,b1b2…bn
1.a);
şi se poate calcula pe baza numărului supraunitar astfel: - eroare de factor de scară: caracteristica de conversie nu trece prin capul
N = NBN / 2n de scară, după corectarea erorii de zero (figura 1.b);
Diferenţa dintre tensiunile corespunzătoare a 2 numere consecutive se - erori de neliniaritate (figura 1.c), erori ce rămîn după corectarea celor
numeşte rezoluţie şi corespunde unei “cuante” de tensiune: două anterioare:
VLSB = VREF / 2n • eroarea de neliniaritate integrală: diferenţa maximă dintre tensiunea
Treapta de tensiune corespunzătoare numărului maxim pe n biţi se teoretică de intrare asociată unui număr de la ieşirea CAN (conform modelului
numeşte tensiune de cap de scara; ea este cu o cuantă mai mică decît VREF matematic) şi cea obţinută în urma măsurătorilor;
• eroarea de neliniaritate diferenţială: diferenţa maximă dintre rezoluţia
VCS = VREF-VLSB = VLSB(2n – 1)
teoretică a CAN-ului (conform modelului matematic) şi rezoluţiile măsurate
Pe baza acestor notaţii, relaţia de conversie se poate scrie şi sub forma pentru fiecare număr. (|δVteoretic- δVpractic|).
tabelului:
 Semnale şi sisteme de măsură - Laborator M3 3 Semnale şi sisteme de măsură - Laborator M3 4
Comparator fC
CLK
COMP RAS SC
VIN Start Conversie
L1 … LN FC
Sfarsit Conversie
GND
Masa
digitala Data
VO MSB … LSB
Vref
VO(N) CN/A
Masa
analogica
Figura 3 CAN cu AS
- începutul unui ciclu de conversie este comandat prin semnalul logic
Figura 1 Principalele erori ale CAN-urilor “start conversie” SC = 1 şi este semnalat prin semnalul “final conversie” FC=1;
c) Funcţionarea CNA de tip R-2R conectarea FC la SC duce la succederea continuă a ciclurilor de conversie, unul
CNA cu reţea rezistivă R-2R este cel mai uzual CNA. după altul.
- un ciclu de conversie pentru n biţi şi un ceas TCK = 1/fCK durează:
TCONVERSIE = n·TCK (2)
În fiecare perioadă de ceas se compară tensiunea de intrare VIN (care se
doreşte a fi convertită într-un număr binar), cu cea furnizată de CNA în acel
moment. Existenţa unui CNA în structura CAN face ca acest CAN să fie numit
“cu reacţie”. Tensiunea furnizată de CNA, notată cu V0(N), are valoarea dată de
relaţia (1).
RAS funcţionează secvenţial cu o frecvenţă de ceas fixă fCK, producînd
numerele N conform algoritmului aproximaţiilor succesive, care este prezentat
Figura 2 CNA R-2R în continuare pentru cazul particular n=8 biţi.
Se observă că din orice punct am privi reţeaua înspre dreapta, rezistenţa
echivalentă văzută în acel punct este R (vezi săgeţile desenate cu linie punctată). Algoritmul aproximaţiilor succesive
Aşadar curenţii se vor înjumătăţi succesiv: • PAS 1:
I1=I0/2, I2=I1/2=I0/4, … Ii=I0/2i După comanda de începere a conversiei (semnalul SC = “1”, care în
Biţii bi sunt figuraţi sub forma comutatoarelor care conduc curenţii Ii spre general poate fi asincron cu f0), sincron cu primul front crescător al impulsului
nodul de însumare (intrarea (-) a AO) cînd sunt pe “1”. Se obţine aceeaşi relaţie de ceas, RAS generează la ieşire numărul binar de test:
de conversie (1). N1= 1000 0000
Acest convertor are avantajul utilizării doar a două valori apropiate de Corespunzător acestuia apare la ieşirea CNA-ului tensiunea:
rezistenţe R şi 2R, astfel că principala sursă de eroare, împerecherea rezistenţelor 8
VREF
(toleranţa lor) are un efect mai redus decît în cazul utilizării unor rezistenţe de V0 ( N1 ) = VREF ∑ bi 2 −i =
valori foarte diferite (ca la convertorul cu rezistenţe ponderate). i =1 2
d) Funcţionarea CAN cu aproximaţii succesive (AS) Rezultatul comparaţiei tensiunilor VIN şi V0(N1) este semnalul logic
CAN cu AS este cel mai folosit CAN de viteza medie. Schema bloc a COMP de la ieşirea comparatorului:
acestui convertor este prezentată în figura 3. 0, daca V0(N1 ) > VIN
COMP = c1 = 
1, daca V0(N1 ) ≤ VIN
 Semnale şi sisteme de măsură - Laborator M3 5 Semnale şi sisteme de măsură - Laborator M3 6
La următorul front crescător al semnalului de ceas este memorată valoarea Desfăşurarea lucrării
logică a acestei comparaţii (c1) în poziţia bitului b1 urmînd ca această locaţie
Nota: veniţi cu calculator la laborator!
din RAS să nu mai fie modificată în timpul acestui ciclu de conversie (valoarea
de test „1” este înlocuită cu valoarea finală c1). A. Studiul CAN în regim static
Decizia bitului b1 poate fi văzută ca determinarea faptului că tensiunea VIN Se va folosi CAN din figura 3, realizat pe baza circuitului integrat
 V  V  ADC0804, ca în schema din figura 4. Diodele D8, D9 şi rezistenţa R sunt pentru
aparţine intervalului 0, REF  sau intervalului  REF ,VREF  . protecţia intrării. De asemenea, R şi C2 formează un FTJ care elimină
 2   2 
perturbaţiile de înaltă frecvenţă. Grupul R8, C1 stabileşte frecvenţa de oscilaţie a
• PAS 2 oscilatorului intern. Tensiunea de alimentare de 5V se obţine folosind un
Simultan cu acest nou front al semnalului de ceas este setat următorul bit, stabilizator cu 3 terminale (LM7805 sau LF50).
mai puţin semnificativ, la valoarea de test b2 = “1”, astfel încît numărul de la Atenţie! Înainte de a alimenta montajul, se verifică cu ajutorul
ieşirea RAS-ului este: voltmetrului polaritatea tensiunii pe cele 2 fire de alimentare. Din sursă se ia o
N2 = c1100 0000 tensiune de circa 9V (6V este insuficient pentru ca 7805 sa scoată 5V la ieşire).
care produce la ieşirea CNA-ului tensiunea continuă corespunzătoare Se verifică faptul că borna (+) a sursei este conectată la borna roşie a plăcii şi
8 aceasta la pinul 1 al stabilizatorului cu 3 terminale. Se verifică apoi cu
(
V0 ( N 2 ) = VREF ∑ bi 2 −i = VREF c1 ⋅ 2 −1 + 1 ⋅ 2 −2 ) voltmetrul că pe borna de ieşire a stabilizatorului (Vcc), conectată la rîndul
i =1 orizontal de găuri, avem o tensiune de 5V.
Rezultatul comparaţiei tensiunii VIN cu tensiunea V0(N2), în al doilea pas al
iteraţiei algoritmului, este Vcc Vcc Vcc
Vcc
Vin
0, daca V0(N 2 ) > VIN

1
COMP = c2 =  D9 8 x LED 8 x 1K2

20
1, daca V0(N 2 ) ≤ VIN
R 390 U1
2 6 18 LSB D0 R0

VCC
7 +IN DB0 17 D1 R1
-IN DB1
care este memorat în poziţia bitului (b2). P1 D8
R9
2K7
C1
220pF
R8
6K8 9
VREF/2
DB2
DB3
16
15
D2
D3
R2
R3
1K 19 14 D4 R4
• PAS 3 C2 4 CLKR DB4 13 D5 R5

3
100nF CLKIN DB5 12 D6 R6
Este setat următorul bit b = ”1”, următorul număr de la ieşirea RAS va fi
3
1 DB6 11 D7 R7

DGND
CS DB7

AGND
P2 2 MSB
RD
N3 = c1c210 0000
1K 3 5
WR INTR
ADC0804
(indicele numărului N semnifică în acelaşi timp pasul de aproximare şi indexul

10
8
R10
bitului ce urmează a fi “decis”) şi se procedează ca în paşii anteriori. 1K2 SW1
Se continuă pînă la stabilirea ultimului bit, cel mai puţin semnificativ. Pe
măsură ce creşte numărul de biţi, se realizează din ce în ce mai bine aproximarea Reglare Semireglabil
Valimentare
U2 LM7805
Vcc
tensiune ajustare
V0(N) ≈ VIN. 1 2

GND
intrare referinta VIN VOUT
+ C3
Eroarea de cuantizare care rezultă în urma parcurgerii acestui algoritm 10uF

3
este:
Figura 4 Schema CAN de pe macheta
1
eq = δ V = ± VLSB = ±2 −( n+1) ⋅ VREF Se urmăreşte corespondenţa schemei cu montajul de pe placa de test. Se
2 verifică următoarele:
Algoritmul aproximării succesive se consideră încheiat în momentul în
• ultimii 4 biţi (pinii 15-18) să fie conectaţi prin intermediul firelor
care este decisă valoarea bitului cel mai puţin semnificativ LSB; în acest
albe la cele 4 LED-uri corespunzătoare. Dacă ei sunt conectaţi la cele 4
moment rezultatul se găseşte memorat în RAS.
rezistenţe ale CNA R-2R (care nu se foloseşte la acest punct), se desfac şi se
refac conexiunile corect. Atenţie la ordinea corectă a firelor ! LSB corespunde
lui DB0 (pinul 18) şi LED-ului cel mai din dreapta !
• rezistenţa de 390 ohm de la intrarea CAN (pin 6) să fie legată prin
firul albastru la potenţiometrul multitură P1
 Semnale şi sisteme de măsură - Laborator M3 7 Semnale şi sisteme de măsură - Laborator M3
• de asemenea, rezistenţa de la intrare să fie conectată la borna verde
a plăcii de test (VIN pe schemă), unde să fie cuplat voltmetrul numeric de c.c.
• bornele 3 (Write) şi 5 (Interrupt) au funcţii echivalente cu SC,
respectiv FC şi trebuie legate împreună pentru conversie continuă. Dacă
conversia nu porneşte (nu se întîmplă nimic cu LED-urile cînd se roteşte P1), ele
trebuie conectate pentru scurt timp la masa printr-un fir (echivalent cu switch-ul
SW1 de pe schemă, care nu exista pe placă), după care firul se îndepărtează.
• chiar dacă există o singură masă electrică, cele 2 mase (analogică –
AGND şi digitală – DGND) sunt separate peste tot, cu excepţia unui singur
punct, cît mai aproape de sursa de alimentare. Masa analogică este pe rîndul de
sus, iar cea digitală pe rîndul de jos. Rîndurile sunt conectate în extrema stîngă a
plăcii.
1. Vizualizarea funcţionării CAN
Se vizualizează oscilatorul de ceas al CAN conectînd osciloscopul la pinul
19; se citeşte frecvenţa f0 indicată de osciloscop.
2. Calibrarea CAN
Se ajustează tensiunea de referinţă astfel încît capătul de scară (treapta
255) să fie la valoarea corectă. Ştim VCS = V(255) =VREF-VLSB. Tranziţia
corespunzătoare este:
1111 1110b → 1111 1111b sau 254 → 255 (zecimal)
Conform cu tabelul 2, la un CAN cu rotunjire, tranziţia V(254) →V(255)
corespunde mijlocului ultimei trepte, deci cu 1/2 VLSB mai jos , adică la VREF-
VLSB-1/2 VLSB.
Dorim VREF=4.096V. Pe baza celor de mai sus calculaţi tensiunea
corespunzătoare acestei tranziţii. Completaţi şi celelalte valori din tabelul de pe
fişă (vezi tabelul 2).
Reglajul propriu-zis se face astfel: urmărind voltmetrul se reglează VIN
din P1 la valoarea calculată mai sus pentru tranziţia 254→255, apoi se reglează
P2 astfel încît toate LED-urile să fie aprinse, cu excepţia LSB, care să fie la
limita aprinderii.
Explicaţi de ce s-a ales să se facă reglajul de cap de scară la tranziţia
corespunzătoare numerelor 254→255.
Observaţie: acest tip particular de convertor (vezi schema din fig. 4) este
proiectat astfel încît pe borna 9 să se afle valoarea VREF/2 şi nu VREF. Aceasta nu
afectează în nici un fel relaţia de conversie.
3. Determinarea caracteristicii statice de conversie a CAN şi a
erorilor acesteia
Se aplică tensiuni de intrare VIN alese astfel încît să se măsoare
tranziţiile de cod principale, pentru care se schimba toţi biţii codului binar, de la
un rang în jos. De exemplu tranziţia de mai jos este o tranziţie principală:
0001 1111 → 0010 0000
8
Pentru aceasta se măsoară, folosind indicaţia celor 8 LED-uri de pe
machetă şi voltmetrul electronic, tensiunile VIN min(N) şi VIN max(N) care prin
conversie produc, la ieşire, acelaşi număr binar N (domeniul de cuantizare
pentru numărul N).
De exemplu pentru numărul 0010 0000:
• se creşte uşor tensiunea de intrare pînă cînd se aprinde pe LED-uri
această combinaţie şi se citeşte VIN min(N) corespunzătoare
• apoi se mai creşte puţin tensiunea pînă se depăşeşte acest număr (de
exemplu se aprinde combinaţia următoare şi anume 0010 0001)
• se revine prin descreşterea tensiunii de intrare pînă cînd iar rămîne
aprinsă combinaţia 0010 0000 şi se notează VIN max(N).
Se calculează apoi tensiunea centrală a fiecărui domeniu de cuantizare
măsurat:
V ( N ) + VIN max ( N )
VIN ( N ) = IN min
2
Pentru cele 8 numere N se calculează şi valoarea teoretică:
VT = NVLSB
Folosind aceste rezultate se determină maximul erorii de neliniaritate
(integrală).
B. Studiul CAN+CNA în regim dinamic
Se va crea un lanţ de conversie format din: generator, CAN, CNA şi
osciloscop. Se va folosi un semnal analogic variabil de la generator, care va fi
transformat în semnal digital de către CAN şi apoi din nou în analogic de către
CNA. Pentru simplitate, se va folosi un CNA de doar 4 biţi, conectat la cei 4 biţi
mai puţin semnificativi ai CAN, deci domeniul tensiunilor de intrare va fi de 24
ori mai mic decît pînă acum. Se procedează astfel:
• se conectează generatorul de semnal sinusoidal de frecvenţă f=10Hz
direct la osciloscopul setat pe Cy=0.1V/div. Pentru uşurinţă se aduce nivelul de 0
al osciloscopului (săgeata din extrema stîngă a ecranului, marcată cu cifra 1 pt.
CH1) la centrul ecranului.
• următorul reglaj este delicat datorită nivelelor mici: se doreşte
generarea unui semnal cu valorile vîrf la vîrf între limitele (0.. 4.096/24). La
generator se trag în afară butoanele OFFSET (pentru a activa offsetul) şi
AMPL (pentru a atenua cu -20dB); se reglează amplitudinea vîrf-vîrf de ieşire la
valoarea 4.096/24 ≈0.25 VVV şi offsetul la jumătate din această valoare (0.12V).
Se vor manevra foarte fin aceste reglaje, mai ales cel de offset (se începe cu
reglajul de offset pus „din ochi” la mijloc). Se are în vedere că semnalul să NU
coboare sub nivelul de 0V de pe osciloscop. Se va obţine un semnal care se
încadrează complet în domeniul CAN pe 4 biţi (0 - 0.256V) ca în fig. 5.
 Semnale şi sisteme de măsură - Laborator M3 9 Semnale şi sisteme de măsură - Laborator M3 10
4. Vizualizarea formei de undă de la ieşirea CNA
La ieşire trebuie să se vadă un semnal sinusoidal aproximat prin 24=16
nivele de tensiune.
Se modifică Cy=1V/div (amplitudinea de la ieşirea CNA va fi mult mai
mare decît cea de la intrarea CAN, întrucît aici avem întregul domeniu de 5V –
Figura 5 Semnalul de intrare pentru lanţul CAN-CNA observaţi pe schemă faptul că VREF pentru CNA este tensiunea de alimentare a
montajului, adică 5V, deci nu este aceeaşi cu VREF a CAN).
Se modifică montajul astfel: Se reglează VERTICAL POSITION pentru a plasa simetric imaginea pe
• se deconectează potenţiometrul P1 (firul albastru) de la borna de intrare ecran. Se alege Cx pentru a vedea circa 1 perioadă pe ecran. Se apasă butonul
a CAN (rezistenţa de 390ohm către pinul 6) întrucît semnalul de intrare nu va RUN/STOP al osciloscopului pentru a trece în modul STOP şi se numără
mai fi dat de acesta (divizor static), ci de generator. Atenţie! intrarea rămîne treptele. Dacă sunt mai puţine de 16 sau semnalul este vizibil limitat sau
conectată prin rezistenţă la borna verde a plăcii de test. distorsionat, se revine în modul RUN şi se reglează foarte fin amplitudinea şi
• se deconectează voltmetrul de la placa de test (borna verde); în locul lui offsetul de la generator pînă cînd avem exact 16 trepte şi imaginea seamănă cel
se conectează generatorul. Intrarea va arata ca în fig. 6. mai bine cu o sinusoidă formată din trepte. Cele 2 reglaje se fac alternativ,
• cei mai puţin semnificativi 4 biţi (pinii 15-18, 18 fiind LSB) se eventual de mai multe ori. Se desenează imaginea obţinută.
deconectează de la LED-uri şi se conectează la intrările unui CNA R-2R, Observaţi că pentru amplitudini/offseturi prea mari (depăşirea tensiunii de
folosind firele albe, ca în schema din figură. Se verifică faptul că LSB este cel intrare de 0.256VVV) imaginea este distorsionată şi se aprinde şi ledul
mai aproape de rezistenţa 2R dinspre masă (desenată în dreapta sus pe schema corespunzător bitului 5 sau mai sus.
din fig. 6). Atenţie! Pinii 11-14 rămîn conectaţi la LED-uri. Pentru CNA de 4 biţi cu VREF=5V se calculează valorile teoretice
• se identifică rezistenţele R şi 2R de pe schemă; se conectează corespunzătoare treptelor 0 (V0), 1 (VLSB), 2, 4, 8 şi 15 (VCS) şi se completează
osciloscopul pe borna IEŞIRE de pe fig. 6 (rezistenţa 2R cea mai departe de în tabel.
rezistenţa terminală de la masă).
Trecînd în modul STOP se măsoară, folosind cursorii, aceleaşi valori.
Vcc Vcc Vcc
2R Rezistenta
terminala
Pentru a putea măsura cu precizie, se modifică Cy la 0.1V/div (efect de zoom
Vin
2R
x10 pe verticala) şi se schimbă de mai multe ori funcţia lui VERTICAL
D9
20
POSITION (se alternează între poziţia pe Y şi poziţia cursorului, apăsînd
R 390
6
U1
18 LSB 2R
R
succesiv CH1 Menu şi Cursor) pentru a ne putea deplasa pe treptele dorite. Se
VCC
+IN DB0
R9 C1 R8
7
-IN DB1
DB2
17
16 compară valorile măsurate cu cele teoretice. Enumeraţi cîteva surse de eroare.
D8 2K7 220p 6K8 9 15
C2
19
4
VREF/2
CLKR
DB3
DB4
14
13 2R
R Explicaţi de ce s-a cerut măsurarea acelor trepte şi nu a altora.
100nF CLKIN DB5 12
1 DB6 11

DGND
CS DB7

AGND
P2
1K
2
3 RD
WR INTR
5
MSB
R 5. Verificarea vitezei de urmărire a lanţului CAN-CNA
2R
ADC0804
IESIRE Se revine în modul RUN şi Cy=1V/div, verificînd că avem 16 trepte pe

10
8
R10
1K2
ecran. Se creşte frecvenţa de la generator pînă cînd se observă că semnalul va
avea mai puţin de 16 trepte (se ajustează în permanenţă Cx pentru a vedea
SW1 maxim o perioadă pe ecran şi se trece în STOP pentru a număra treptele). Cît
Semireglabil
ajustare Valimentare
U2 LM7805
Vcc este această frecvenţă fmax ? De ce la creşterea frecvenţei, scade numărul de
1 2
trepte ?

GND
referinta VIN VOUT
+ C3
10uF
Folosind frecvenţa de ceas f0 măsurată la punctul 1, se calculează

3
frecvenţa internă fCK care este de 8 ori mai mică (această valoare este o
Figura 6 Conectarea ieşirii CAN (doar 4 biţi) la intrarea CNA R-2R
particularitate a circuitului ADC0804 şi se ia ca atare; alte circuite pot diviza
ceasul în alt mod). Se calculează timpul de conversie Tconv al CAN pe baza
relaţiei (2). Se verifică corespondenţa dintre acest rezultat şi Tmin = 1/ fmax. Cum
 Semnale şi sisteme de măsură - Laborator M3 11
se explică diferenţa foarte mare? Indicaţie: Tmin corespunde perioadei
semnalului, care are mai mult de o treaptă !
Creşteţi frecvenţa la 1000Hz. Observaţi că acum sinusoida este
aproximată doar din cîteva trepte. În modul STOP, folosind cursorii de timp,
măsuraţi lăţimea unei trepte Ttreapta. Comparaţi Tconv cu Ttreapta.
Desenaţi imaginea. Puteţi explica acum diferenţa foarte mare între Tconv şi
Tmin? Indicaţie: căutaţi legătura dintre Ttreapta, Tmin şi numărul de trepte.
6. Depăşirea gamei dinamice a CNA pe 4 biţi
Reveniţi în RUN, cu frecvenţa de la generator din nou 10Hz (16 trepte pe
ecran). Creşteţi foarte uşor OFFSET-ul de la generator, fără a umbla la
amplitudine; observaţi că imaginea începe să se distorsioneze. Creşteţi uşor în
continuare pînă cînd imaginea devine simetrică pe verticală (seamănă cu 2
jumătăţi de sinusoide, una inversată faţă de alta, avînd circa 8 trepte fiecare).
Observaţi că LED-ul 5 clipeşte. Desenaţi şi explicaţi rezultatul.
7. Testarea CAN folosind FFT
La generator reveniţi cu OFFSET-ul la valoarea iniţială, şi setaţi frecvenţa
la 200Hz, pentru a avea din nou imaginea corectă pe ecran. Se constată că
semnalul vizualizat se poate modela ca un semnal sinusiodal însumat cu un
semnal dreptunghiular. Determinaţi UVV pentru semnalul dreptunghiular,
perioada minimă şi maximă.Treceţi osciloscopul în modul FFT (Math Menu-
>Operation FFT). La un lanţ ideal de convertoare ar trebui să observăm în
spectrul semnalului o singură componentă, pe frecvenţa fundamentală şi, mult
mai jos, componentele corespunzătoare zgomotului de cuantizare. In realitate
apar şi un număr de armonici ale semnalului, ca în figură.
Figura 7 Spectrul semnalului de la ieşirea lanţului CAN-CNA
Setaţi Cx=250Hz/div. Folosind cursorii (Cursor->Source Math->Type
Frequency) se măsoară frecvenţele fundamentalei şi celor mai mari armonici
vizibile. Desenaţi şi explicaţi rezultatul.
Semnale şi sisteme de măsură - Laborator M3 12
Întrebări pregătitoare pentru laborator:
1. Fie un CAN cu aproximaţii succesive de 8 biţi, VREF = 10.24V. Să se
calculeze VLSB, VMSB, VCS şi rezoluţia. Aplicînd algoritmul AS, să se determine
numărul de la ieşire pentru UIN = 7V.
2. Explicaţi diferenţa dintre un CAN unipolar şi unul bipolar. Ce tip de
CAN este cel din schema studiată?
3. Care este valoarea erorii de cuantizare, în cazul folosirii unui CNA de
12 biţi, ce are o tensiune de referinţă VREF = 10,24V ?
4. Care sunt cauzele de erori ale CNA cu reţea rezistivă R-2R ?
5. Ce sunt tranziţiile principale şi de ce sunt importante la măsurarea unui
CAN/CNA?
6. Cît trebuie să fie timpul de conversie al unui lanţ CAN-CNA pentru a
afişa corect forma de undă de la punctul 4 din desfăşurarea lucrării (16 trepte
pentru un semnal sinusoidal de 1000Hz)?
7. Cît trebuie să fie frecvenţa minimă a unui CAN cu AS pe 8 biţi pentru
ca acesta să poată fi utilizat la cuantizarea unui semnal vocal pentru transmisia
telefonică (semnalul se consideră că are fmax= 3,4kHz).
8. Cît trebuie să fie numărul minim de biţi al unui lanţ CAN-CNA cu
cuantizare uniformă, prin rotunjire, pentru ca un semnal sinusoidal cu
amplitudinea A= 2 2V să poată fi transmis numeric cu un RSZ=40dB (RSZ
datorat cuantizării). Zgomotul de cuantizare se consideră uniform distribuit între
-½VLSB , +½VLSB.
9. Ce reprezintă eroarea de offset pentru CNA unipolar?
10. Căutaţi pe internet şi studiaţi datasheet-ul circuitului ADC0804.