Bazele Termotehnicii

TERMODINAMICA
APLICATA LA MEDIU
Prof. univ. dr. ing.
Alexandru CHISACOF
Universitatea POLITEHNICA Bucuresti
Catedra de Tarmotehnica, Masini Termice si
Frigorifice
Curs destinat studentilor Facultatii

de ENERGETICA (II B , II C)
30 Mai 2006
1
OMAGIU lui SIMION MEHEDINTI
savant complet si model de
moralitate academica
SIMION MEHEDINTI (1868 — 1962)
2
Prof. A. Chisacof 2005-2006, Curs BTT II
SUMAR BIOBLIOGRAFIC Simion Mehedinti (selecţiuni)
1868. Se naşte la Soveja, în fostul judeţ Putna.
1892. februarie 14. îşi ia examenul de licenţă cu teza: ” Ideile lui J.J.
Rouseau asupra educaţiei”. Obţine calificativul, magna cum laude
1900. La Universitatea din Bucureşti ia fiinţa prima Catedră de Geografie
şi este încredinţată lui Simion Mehedinţi. La cursul inaugural participă
şi Titu Maiorescu.
1901. La rugămintea lui Spiru Haret, începe elaborarea unei serii de
manuale şco1are de geografie.
1907. La insistentele lui Titu Maiorescu, preia direcçia Convorbirilor
literare, până în anul 1924.
1913. Apare lucrarea Poporul (cuvinte c studenti) ed. a II-a 1921, ed. a
III-a 1939.
1915. Este ales membru titular al Academiei Române, membru
corespondent era din 1908.
1918. (martie-octombrie). Este ministru al instrucţiunui publice în
guvernui Marghiloman, ocazie cu care emite Legea eforiilor şcolare şi
Legea şcolilor pregătitoare.
1927. Apare Scoala românâ şi capitalul biologie al poporului român.
3
1928. Apare Ce poate face un educator?
1930 – 1932 Apare TERRA lucrare monumentală de peste 1000 pagini.
Se stinge din viat la 14 decembrie. Este înmormântat
1940. Publică Trilogii: Stiinţa- Scoala - Viaţa, cu aplicare la poporul
român.
1941. Analele Academiei Rornâne i publicà: Academia, instituţie
etnopedagogică. Metoda şi metodica
1946. Tipăreşte memoriile sub titlul: Premise şi concluzi la Terra.
1948—1962. Suportă cenzura totalitaristă, fiind marginalizat.
Este exclus abuziv din Academie sub acuzaţia de

« determinism geografic ». Refuză orice compromis cu
noul tip de putere politică.
Ademenit cu promisiunea de a fi rechemat la Academie dacă
aderă la noul regim, a răspuns sec :
“Pe mine nu are cine să mă dea afară din Academie!”
“Eu aştept aici, şi voi aştepta şi dincolo– peste pragul cel
mare.”
4
1962. Se stinge din viaţa fiind îmormântat la Cimitirul Belu.
1991. Ia fiinţă la Focşani Asociatia Personalului Didactic
“Simion Mehedinti” care a iniţiat un ambiţios program de
retipârire şi valorificare a operei savantului.
1993. Cu ocazia a 125 de ani de la naştere, se împlineşte

testamentul savantului, fiind reînhumat la Soveja, alături
de strămoşii săi.
5
6
Extrase din Terra
“ Atmosfera este filtrul prin care primim razele solare, izvorul întregului dinamism planetar.”
•
“ Ar fi destul chiar numai proporţia de CO2 din compoziţia aerului să se schimbe, pentru ca tot aspectul planetei să se modifice. Si
• dacă fenomenele din celelalte învelişuri atârnă de felul cum se filtrează energia solară prin atmosferă, urmează de la sine că nici-
un înveliş subordonat nu poate fi înţeles, dacă nu ţinem seama de prima verigă de care atârnă tot lanţul fenomenelor telurice.
7
• Astfel hidrosfera nici static, nici dinamic, nu
poate fi concepută fără atmosferă. Dacă ar pieri
atmosfera, ar pieri îndată şi învelişul apelor. ”
(Premise şi Concluzii la Terra, S. Mehedinţi, p.
141)
• « Tempertura – Cea dintâi calitate, de care

trebuie să se ţină seama este temperatura,
fiincă orice fenomen geografic este în ultimă
analiză o maniferstare a energiei solare. Tot
ce s-a petrecut şi se petrece încă pe pământ
este în funcţie de capitalul caloric iniţial
(căldura internă), apoi de căldura împrumutată
zilnic de la soare (insolaţia)……
8
Toată istoria planetei e legată deci din punct
de vedere fizic, chimic şi biologic de aceste
fapte fundamentale :
călduta internă şi cea solară.
De aceea, îndată după determinarea formei,
dimensiunii şi poziţiei unui fenomen teluric,
trebuie să-l raportăm şi la o anume treaptă
pe scara temperaturii. Cea dintâi categorie
calitativă e deci temperatura. »
Simion Mehedinti
9
• «Stiinţa este o vedere luminoasă asupra
Universului (un corp de cunoştinţe organic
sistematizare).
• Omul de ştiinţa e un muncitor pentru aflarea
adevărului.
• Oamenii de ştiinţă se împart în trei categorii :
1. Cercetătorii – cei cari caută şi găsesc faptă nouă ;
2. Erudiţii – cei care adună multe cunoştinţe aflate de ei
sau de alţii ;
3. Savanţii – cugetători cari ajung la idei nouă, pentru a
verifica şi sistematiza cunoştinţele adunate până la
epoca lor, înlesnind astfel progresul ştiinţei în latura
ei cea mai vitală. » (idem p. 247).
10
• Mediu – ansamblu de elemente care
înconjoară un sistem, sau o individualitate, şi
care contribuie direct la asigurarea, dacă
este posibil, a nevoilor sale.
• Factorii determinanţi ai mediului sunt de
ordin :
– Fizic
– natura terenului geografic (calitate apă, aer,
umiditate, emisii)
– intensitate luminoasă (radiaţii infraroşii, termice,
ultraviolete, bacterii, factori de creştere)
– temperatura şi presiunea
11
• biologic
• surse de hrană
• germeni microbieni
• socio-psihologici
• conflicte locale sau colective
• condiţii socio-profesionale (specificitatea muncii,
confort locativ, distracţii)
• Ecologia studiază relaţiile între fiinţe cu mediul

lor în complexitatea lui.
12
Agenţii de mediu : gaze de esapament, gaze arse, uzine
şi locuinţe, produse chimice, radioactivitate, deşeuri
industriale, germeni infecţioşi,
• sunt susceptibili de a provoca boli - factori de risc de
mediu
• Climatologia este la baza climato-terapiei, adică folosirea
în scop terapeutic a proprietăţilor diferitelor climate.
Astfel :
– variaţiile termice şi de presiune (vânturile)
– altitudinea
– umiditatea
– radiaţiile solare (400 nm < λ < 700 nm)
– particulele solide şi concentraţiile anumitor componenţi gazoşi
pot avea efecte nefaste sau benefice asupra organismelor.
13
• Poluarea ATMOSFEREI
– Factori fizico-chimici datorita evacuarilor de fluide cu
potential termic si chimic
• Modificarea compozitiei, microclimat
• Efect de sera
• Modificarea florei si faunei (microbiene)
• Aparitia perturbatiilor de scurta durata
• Poluare electromagnetica
- Factori sociali – economici
- Influenta zonelor industriale
- Somaj – violente sociale – educatie medie
14
• Temperatura şi presiunea variază cu altitudinea
în limita a 11 km ai troposferei conform relaţiei:
p z = p o exp[ − z / ( R M T /( Mg )) ]
• marimea RM T/(M g) este aproximativ constantă

în primii 8 km ai troposferei (p 6 km= 0,5 po)
15
Dependenta presiune - altitudine ( caz ideal)
16
ATMOSFERA (compozitie)
Gaz simbol Compozitie observaţii

volumica (%)
Componenti Azot N2 78,084

principali Oxigen O2 20,946
Argon Ar 0,934
Bioxid de carbon CO2 0,032 variabil cu poluarea
Componenţi Neon Ne 1,8 × 10-3 Gazul cel mai usor după

secundari hidrogen
Helium He 5,2 × 10-4
Metan CH4 2,0 × 10-4
Krypton Kr 1,1 × 10-4

Hidrogen H2 5,0 × 10-5 Gazul cel mai usor din
aer
Xenon Xe 8,7 × 10-6 variabil cu poluarea
Ozon O3 vara 7 10-6 variabil cu poluarea
iarna 2 10-6
Oxizi de azot N2O, NO, NO2 cca 10-6 variabil cu poluarea
Amoniac NH3 sub 10-6 variabil cu poluarea
Bioxid de sulf SO2 sub 10-6 variabil cu poluarea
Oxide de carbon CO sub 10-6 variabil cu poluarea

Radon Rn sub 10-6 variabil cu poluarea 17
Temperatura şi presiunea din aer funcţie de altitudine
Altitudine Temperatura Presiune
[m] [°C]
mm Hg hPa
0 15,0 760 1 013
1 000 8,5 674 899
2 000 2,0 596 795
5 000 - 17,5 403 537
10 000 - 50,0 198 264
11 000 - 56,5 170 226
15 000 - 56,5 90 120
20 000 - 56,5 41 55
30 000 - 46,5 8 11
40 000 - 22,1 2 2,8
18
COMPOZITIA ATMOSFEREI CU ALTITUDINEA
S. Mehedinti, Terra p. 524 Britannica 2005
19
Evolutia temperaturii si procese fizico-
chimice în ozonul stratosferic
În stratosfera evolutia temperatrii pe baza
modelului adiabatic este:
k z −1
Tz  p z  kz
=  
To  p o 
căldurile specifice sunt calculate la
compziţia atmosferei de la înălţimea z.
20
Raportul caldurilor specifice
cp c p ,aus 1,853 x + 1 1,853 x + 1

kz = = = k aus
cv c v ,aus 1,951 x + 1 1,951 x + 1
x- umiditatea absoluta
21
Procese adiabate la aerul nesaturat :
Potenţialul de temperatură este definit prin
(k=kz):
k −1
 po  k
θ = T  

p 
în condiţii uscate
kaus −1
 po  kaus
θ us = T  
p 
22
în condiţii umede
k a u s− 1 k a u s− 1
( 1− 0 ,2 6x ) −
 po 
( 0 ,2 6x )
ka u s
 po  ka u s
θ u m = T   = θ u s  
p
   p
Înălţimea de condensare
To − Tr ,o
z cd − z o =
Γaum − Γr
23
viteza de descreştere adiabată este :
g g 1+x 1+x
Γum = = = Γus
cp c p ,aus 1 +1,853 x 1 +1,853 x
Masa molara a aerului umed

1
M = M aus
x
1 + 0 ,6077
1+ x
Temperatura virtuală - temperatura aerului uscat ce ar avea
aceeaşi presiune şi volum specific cu al aerului umed
 1 
Tvirt = T 1 + 0,6077 
 1+ x 24
Procese pseudo-adiabatice
Proces la care se evacueaza faza condensata (lichid si gheata):
– În prima etapa vaporii condensati sunt în portiunea analizata
– În a doua etapa faza condendsata este evacuata, deci o
reducere de entropie
dS=δ Q-/T< 0
Potentialul de temperatura echivalent
0 ,285( 1− 0 , 28 x )
 po   3376 
θ ep = T   exp  x(1 + 0 ,81x ) − 2,54
 p   TLCL 
Temperatura echivalent pseudoadiabata

k us −1
 p  k us
Tep = θ ep  
 po  25
Evolutia temperaturii si umiditatii cu înaltimea
700 700
(a) (b)
600 600
500 500
H H
[m] [m]
400 400
dT/dz = - 9.8 K/km

300 300
200 200
100 100
0 0
21 22 23 24 25 296 297 298 299 300
Temperatura [°C] Potential temperatura [K]
700 700
(c) (d)
600 600
500 H 500
[m]
400 400
[m]
H
300 300
200 200
100 100
0 0
40 50 60 70 80 90 8 10 12 14 16 18
Umiditate relativa [%] Umiditate absoluta [g/kg]
26
STRUCTURA ATMOSFEREI (I)
27
STRUCTURA ATMOSFEREI (II)
28
Variatia presiunii si temperaturii din atmosfera
cu altitudinea
29
Efectul de Sera pe Terra
30
Spectrul radiatiilor
(detaliu spectrul vizibil)
31
Caracteristici de radiatie
(legea PlancK)
32
Bilantul Radiativ al Terrei
33
Fluxurile de caldura schimbate între Terra si Atmosfera
34
OZONUL
• - gaz protector la raze ultraviolete
• - concentratia este dată de unitatea Dobson (UD) care
reprezintă grosimea coloanei de gaz pur de 0,01mm la1
At şi 273 K .
O UD corespunde la 2,69 1016 molecule de ozone pe cm².
La 300 UD – echivalent 3 mm grosime gaz ozon pur
concentratia este normala.
La 100 UD ozonul se considera « disparut »
Exemplu : valoarea medie a concentraţie de ozon în

atmosferră pe altitudine este de 250 unităţi Dobson.
• În Antarctica concentraţia este de 100 unităţi Dobson –
gaura de Ozon
35
Gaura de Ozon în Antarctica la 12
Octomrie 2004 (unităţi Dobson)
36
Reacţiile fotochimice care produc ozonul din atmosfera care conţine numai oxigen molecular
(modelul Chapman):
Iniţ iere
O2 + h v → O + O
185 nm < λ < 220 nm
propagare
O + O2 + M → O3 + M
-1
∆Hr = -106,6 kJ mol
O3 + h v → O2 + O
210 nm < λ < 30 0 nm
final
O + O 3 → 2 O2
∆Hr = -391,9 kJ mol -1
O+O +M → 2 O +M
M molecul ă neutră
37
• Descompunerea ozonului datorită atomilor de clor:
Clorul provine din fotolisa lui CF2Cl2 cu radiaţia
ultravioletă
CF2Cl2 + h v → CF2Cl + Cl
O3 + h v → O2 + O
→
Cl + O → ClO
→
• Sau prin reacţia de mare viteză
Cl + O3 → ClO + O2 (k = 1,7 1010 L mol-1 s-1)
38
Un singur atom de clor neutralizează
100 000 molecule de ozon.
Clorul este îndepărtat din stratosferă în
urma reacţiilor :
ClO + NO2 → ClONO2
CH4 + Cl → HCl + CH3
39
Schema reacţiilor posibile ale clorului
40
• DILATABILITATE !
Conform raportului IPPC (Intergovernamental Panel of
Climate Change) – 2005, se apreciază o creştere a
temperaturii medii globale a atmosferei la suprafaţa
Terrei de la 1 – 3,5 K până în anul 2100. Valoarea de o
probabilitate mai mare ar fi de 2 K.
Aplicaţie : Volumul oceanului planetar este de 1,37 109 km3,

iar suprafaţa este de 361 106 km2.
Creşterea medie a nivelului oceanului planetar este :
1K 0,8 m
2K 1,6 m
3,5 K 2,8 m
41
Evoluţii probabile a nivelului oceanului
planetar (IPCC)
42
Evoluţia concentraţiilor de metan şi CO2,
respectiv a temperaturii cu timpul
43
Proiectia evoluţiei temperaturii
modele şi incertitudini
44
IMPACTUL EMISIILOR DE CO2
• Cresterea temperaturii globale a planetei

• Modificarea climatului zonal şi global, în
special al regimului de precipitaţii
• Crestera nivelului oceanului planetar,
topirea gheţarilor
• Creşterea acidităţii mărilor şi oceanelor
• Efecte negative asupra unor tipuri de
culturi din fermele agricole
45
• Procedeele şi tehnologiile actuale de producţie de bunuri
de consum şi energie constituie puternice surse de
emanaţii de bioxid de carbon datorită utlizării
• combustibililor fosili pentru formele de energie utilizate în
tehnologiile respective
• materiilor prime cu imporant conţinut de carbon
• Stabilizarea concentraţiei de CO2 la cca 350 ppmv (sau
450, 550 ?)
• Reducerea emisiilor de gaze ce produc efectul de seră
• Reducerea consumului de combustibil cu conţinut ridicat
de carbon
• Sporirea efeicientelor tehnologice şî a randamentelor
energetice în special
• Decarbonizarea surselor de energie ?
46
• Foţaj radiativ – putere de încălzire globală
(Potentiel de Réchauffement Global PRG,
Global Warming Potential GWP) raportată la 1
kg de gaz CO2 :
a x ⋅ [ x( t )] dt
TH
PRG ≡ GWP =
∫ 0
ar [ r( t )] dt
TH
∫ 0
TH-timpul la orizont
ar– absorbţia/emisia CO2 gaz de referinţa
ax– absorbţia/emisia gazului x
47
Evolutia fluxurilor radiative antropice din ultimul secol sunt dominate
de gazele cu efect de sera, fiind compensate partial de alti factori
F
o
r 3
t
a 2,5
j
Gaze cu efect de sera
r 2
a
d 1,5
i
a
t 1
i Reducere
v strat Ozon
0,5
[W/m2 ]
0
-0,5
Aerosoli de sulfati si biomasa
-1
1900 1950 2000
Anul
48
Influenta factorilor umani si naturali în timp asupra
fluxului specific de radiatie (fortaj radiativ)
Flux specific de radiatie [W/m2]
3 Fortaj radiativ
cumulat din 1750
-1
-2 ridicat mediu mediu coborât foarte foarte foarte foarte foarte foarte foarte
coborât coborât coborât coborât coborât coborât coborât
Nivel de încredere Prof. A. Chisacof 2005-2006, Curs BTT II

Timpul de rezidenţă in atmosferă (durată de viaţa)
∆x
tr =
u
u - viteza vântului ; ∆ x – distanţa de transport
Cazul poluanţilor non-reactivi cu timp de rezidenţa
lung, atmosferă stabila cazul poluanţilor non-
reactivi în atmosferă tranzitorie, cu o variaţie de
concetraţie de forma
dc 1 ~ u
= ( m − v D c ) − ( c − co )
dt H ∆x
50
cazul poluanţilor non-reactivi cu timp de rezidenţa
lung, atmosferă stabila
cazul poluanţilor non-reactivi în atmosferă
tranzitorie, cu o variaţie de concetraţie de forma
dc 1 ~ u
= ( m − v D c ) − ( c − co )
dt H ∆x
51
Potentialul de încalzire echivalent al gazelor cu
efect de sera
Gazul Durata de viata în Potential de încalzire
atmosfera
[ani] 20 ani 100 ani 500 ani
CO2 ~ 100 1 1 1
CH4 12 62 32 7
N2 O 114 275 296 156
CFC – 11 CCl3F 45 6 300 4 600 1 600
CFC – 12 CCl2F 100 10 200 10 600 5 200
52
Evolutia probabila a concentratie gazelor cu effect de sera
53
Ponderea gazelor la producerea efectului de sera în
Ununea Europeana în 1999 ( % de CO2 net)
Sursa : CITEPA - NOXCONF)
54
SE VOR TOPI
GHETARII?!
Ghetarii
contin istoria
evolutiilor
climatice.
55
Evolutia concentratiei metanului în timp
prin datele obtinute din nucleul ghetarilor
(sursa RTD Info Febr. 2006)
56
Monitorizarea unui sistem de energie solara
57
Sistem de monitorizare a unei cladiri cu sistem
mixt de energie
58
Robert Socolow - propuneri strategii
59
Strategii de reducere a gazelor cu efect de sera
(Robert Socolow)
Energie din resurse regenerabile

şi combustibili
Captarea şi Eficienta energetica

stocarea CO2 şi conservare
Schimbare de combustibili
Păduri şi soluri
Fisiunea nucleara
60
Captarea si stocarea CO2
61
Injectia CO2 si cresterea FRP
62
Din cele 13 propuneri selectăm :
– stocare CO2
– energii noi eoliană, solara, fotovoltaică
– energie nucleară
– biocobustibili (culturi pe cca 250 milioane hectare
pt 2 miliarde autovehicule în 2050)
– hidrogenul din combustibili fosili
– stoparea tăierii pădurilor tropicale
– obtinerea de metanol din carbune via syngas
– în toate filierele sus prezentate mediul are o
contribuţie decisivă la obţinerea de energie cu
eficienţă ridicată.
– stabilizarea parametrilor de mediu are un cost
ridicat fiind efectul cumulat al emisiilor cumulate
în ultima sută de ani.
63
Evolutia dimensiunii de referinta
cu timpul
2000
1500 2000 1950 1800
1000
Ani
500
0
0
-500
-1000
-1000
10 E-9 10 E-6 10 E-3 10 E-2 2 10 E-2
l[m]
64
Ciclul de viata si fluxurile de materii prime si energii
Déchets et p
émissions Stratégie et
planning o
Sources de s
matières t-
C Recherche et premières o
y Energies développement pour produits p
c et énergies é
l r
e o a
Design produits
p /processus t
d é i
e r o
a Acquisition Conversion Utilisation Dépôts,n
t de matières par Distribution en étapes recyclage
v i
n
premières fabrication diverses
i o
e n
p Désassemblage
r Sources de Déchets et
é- matières émissions Energies
o premières
pour produits
p Redressement,
et énergies
é restauration
r
a
t
i 65
o
Necesarul de energie primară şi cantitatea de emisii de CO2 pentru diferite produse şi
sisteme de transport Tabel 1
Energie primară CO2

[MJ/unitate produs] [kg/unitate produs]
Consumul enegetic raportat la utilizator

1 kWh energie electrica (UE) 13,7 0,5
1 kWh energie electrica (CH) 8,7 0,02
1 kg de păcură (42,5 MJ) 50 3,6/0,6
1 l de benzină 43 3,3/3,9/0,5
1 m3 de apă 7 - 20
Transport
1000 km kg prin camion (CH) 5,1 0,3
1000 km kg cu avion 17 1
1 persoana km tren 0,5 0,03
1 persoana km automobil/avion 3,2 0,25
Materiale
1 kg aluminiu 184 10
1 kg aluminiu reciclat 18,5 0,9
1 kg cupru 106 5,2
1 kg oţel 31 – 100 1,6 – 5,3
1 kg plastice 80 – 110 2,3 – 3,5
1 kg hârtie 20 0,4
1 kg sticlă 14 1
1 kg beton 1 0,1
1 kg PC unitate centrală 210
66
Emisiile de substante aferente diferitelor materiale
Tabel 2
Material Oţel Aluminiu Aluminiu Benzină Energie Păcură

1 kg 1 kg reciclat 1l electrică 1 kg
1 kg 1 kWh
Energie [MJ/unitate] 31,3 184 18,5 42,5 42,8 50
Emisii în atmosferă
[kg/unitate]
CO2 1,6 10 0,89 3,9/0,6 0,02 3,6/0,6
NOx 0,0025 0,0198 0,0016 0,0033
SO2 0,005 0,058 0,003 0,0044
Pb 7,5 10-6 3,3 10-6 1,7 10-7 3,5 10-6
Emisii în apă
[kg/unitate] 3,1 10-5 2,4 10-5 1,1 10-6
Pb
67
CONCLUZII!
• Traim o perioada cu schimbari climatice brutale
ca efect al actiunii cumulate în timp a omului.
• Fenomenele din mediu au consecinte directe

asupra vietii noastre
– Reducerea biodiversitatii
– Desertificarea regiunilor de potential agricol ridicat
– Poluarea complexa cu efluenti
– Microorganisme si maladi noi
68
Poate fi considerat mediul o resursa regenerabila?
Reactiile care se tin lant nu fac decât sa
înrautateasca situatia
EDUCATIA SI CERCETAREA trebuie sa stimuleze

masuri care sa conduca la constientizarea
comportamentului oamenilor fata de mediu
Astazi platim « factura » erei industriale

- CO2 are o durata de viata de cca 100 ani
- Deseurile radioactive necesita sute de ani
pentru a deveni inofensive
69
- distrugerea padurilor pare a avea consecinte
incalculabile, greu de evaluat.
Activitatea omului este din ce în ce mai

« costisitoare pentru mediu » datorita
satisfacerii unor dorinte-necesitati dinamice
(confort, alimentatie, divertisment)
Protectia mediului se situeaza dupa
necesitati si divertisment!
(efecte negative majore)
70
• Dezechilibrul economic si EDUCATIONAL duce la deteriorarea
mediului.
• Putem oare mobiliza atentia oamenilor numai în urma

catastrofelor!?
• Cresterea economica este producatoare de poluare (>90% efect

sera). Cerc vicios!
• Tehnologii performante si curate pentru stabilizarea mediului se

impun urgent.
71
Ingeniozitatea stiintifica si educatia
consumatorului
Fata de aceasta provocare

– temporala
– Spatiala
este omul actual la înaltime?
72
« Doamne fereşte de cărturarii care cred că se
pricep la toate »
« O ţară care nu are o politică internă corectă, nu
poate avea în politica externă nici consecvenţă,
nici prestigiu »
« În Trilogia ştiinţei să arătăm cât vom putea mai

limpede şi treptele activităţii ştiinţifice, deoarece
ştiinţa – împreună cu etica şi arta – formează însuşi
cuprinsul noţiunii experimate de etnograf prin
cuvântul cultură. »
Simion MEHEDINTI
73
VA MULTUMESC!
SUCCES ÎN MEDIU!
74

Bazele Termotehnicii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bazele Termotehnicii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TERMODINAMICA

Curs destinat studentilor Facultatii

Este exclus abuziv din Academie sub acuzaţia de

1993. Cu ocazia a 125 de ani de la naştere, se împlineşte

• « Tempertura – Cea dintâi calitate, de care

• Ecologia studiază relaţiile între fiinţe cu mediul

• marimea RM T/(M g) este aproximativ constantă

Gaz simbol Compozitie observaţii

Componenti Azot N2 78,084

Componenţi Neon Ne 1,8 × 10-3 Gazul cel mai usor după

Krypton Kr 1,1 × 10-4

Amoniac NH3 sub 10-6 variabil cu poluarea

Bioxid de sulf SO2 sub 10-6 variabil cu poluarea

Oxide de carbon CO sub 10-6 variabil cu poluarea

1 000 8,5 674 899

2 000 2,0 596 795

5 000 - 17,5 403 537

10 000 - 50,0 198 264

11 000 - 56,5 170 226

15 000 - 56,5 90 120

40 000 - 22,1 2 2,8

S. Mehedinti, Terra p. 524 Britannica 2005

cp c p ,aus 1,853 x + 1 1,853 x + 1

Masa molara a aerului umed

Temperatura echivalent pseudoadiabata

dT/dz = - 9.8 K/km

Temperatura [°C] Potential temperatura [K]

Exemplu : valoarea medie a concentraţie de ozon în

185 nm < λ < 220 nm

210 nm < λ < 30 0 nm

∆Hr = -391,9 kJ mol -1

• Sau prin reacţia de mare viteză

Cl + O3 → ClO + O2 (k = 1,7 1010 L mol-1 s-1)

ClO + NO2 → ClONO2

CH4 + Cl → HCl + CH3

Aplicaţie : Volumul oceanului planetar este de 1,37 109 km3,

• Cresterea temperaturii globale a planetei

Nivel de încredere Prof. A. Chisacof 2005-2006, Curs BTT II

CFC – 11 CCl3F 45 6 300 4 600 1 600

CFC – 12 CCl2F 100 10 200 10 600 5 200

Energie din resurse regenerabile

Captarea şi Eficienta energetica

Energie primară CO2

Consumul enegetic raportat la utilizator

Material Oţel Aluminiu Aluminiu Benzină Energie Păcură

Energie [MJ/unitate] 31,3 184 18,5 42,5 42,8 50

NOx 0,0025 0,0198 0,0016 0,0033

SO2 0,005 0,058 0,003 0,0044

Pb 7,5 10-6 3,3 10-6 1,7 10-7 3,5 10-6

• Fenomenele din mediu au consecinte directe

EDUCATIA SI CERCETAREA trebuie sa stimuleze

Astazi platim « factura » erei industriale

Activitatea omului este din ce în ce mai

• Putem oare mobiliza atentia oamenilor numai în urma

• Cresterea economica este producatoare de poluare (>90% efect

• Tehnologii performante si curate pentru stabilizarea mediului se

Fata de aceasta provocare

« În Trilogia ştiinţei să arătăm cât vom putea mai

S-ar putea să vă placă și