Ștefan Procopiu

Fizician
Proiect realizat de către – Crețu Mario Andrei si Melinte Alexandru
Clasa a XI-a C
 Conținut

01 Biografie
02 Activitatea ştiinţifică

03 Efectul Procopiu 04 Bibliografie

 01
Biografie
 Biografie
Ștefan Procopiu s-a născut la Bârlad, pe 19 ianuarie
1890. A urmat cursurile primare, secundare și
liceale la Liceul „Roșca Codreanu“ din Bârlad. În
timpul liceului, Procopiu citește și studiază foarte
mult, îndreptându-și atenția spre problemele
fundamentale ale cunoașterii universului, dorind a
desluși „sensul realității și al vieții“. Cu înclinația și
pasiunea sa pentru științele naturii se orientează spre
Universitatea din Iași pentru a urma cursurile
Facultății de Științele Naturii.
 Biografie

A fost clasificat primul pe țară la examenul de capacitate în

anul 1919.Acesta a fost asistent universitar la catedra de
“Aplicațiile electricității” la Universitatea din București. A
făcut studii de specialitate la Paris cu profesori renumiți
cum ar fi: Gabriel Lippman, Marie Curie, iar 5 ani mai
târziu devine doctor în Științe Fizice la Sorbona (5 martie
1924). A fost membru titular al Academiei de Științe din
România, premiat al Academiei Române, membru al
Comisiei mondiale în anul 1970 de propuneri pentru
Premiul Nobel la Fizică, iar la data de 22 august 1972
moare, lăsȃnd publicate 177 de lucrări științifice.
Activitatea ştiinţifică 02
Constanta Bohr-Procopiu

În fizica atomică , magnetonul Bohr (simbol B ) este o

constantă fizică și unitatea naturală de exprimare a
momentului magnetic al unui electron cauzat fie de
momentul său orbital , fie de momentul unghiular de
spin. Fizicianul român Ștefan Procopiu obținuse
expresia momentului magnetic al electronului în 1911.
Valoarea este denumită uneori „magnetonul Bohr–
Procopiu” în literatura științifică română.
 Comunicatii Radio

În 1913 Procopiu publică lucrarea "Experimental

Research on Wireless Telegraphy" iar în 1916
inventează un dispozitiv ce permitea localizarea şi
determinarea adâncimii la care se aflau gloanţele în
corpul soldaţilor împuşcaţi.
 Studierea câmpului magnetic al Pământului
Savantul a efectuat măsurători asupra magnetismului terestru,
demonstrând în anul 1932 că valoarea acestuia era în scădere
din 1843 şi stabilind perioada de variaţie a magnetismului
terestru la aproximativ 500 de ani. El a determinat şi ciclurile
variaţiilor secundare ale declinaţiei şi inclinaţiei pentru oraşul
Iaşi şi pentru Bucureşti. Calculele pe care le-a efectuat şi
hărţile întocmite i-au permis să facă previziuni ştiinţifice
privind unele fenomene geomagnetice. Prin cercetările sale a
contribuit şi la întocmirea hărţilor geomagnetice ale României,
descoperind anomaliile magnetice din Moldova.
 03
Efectul Procopiu
MOTTO: “Progresul se face pe seama celor perseverenţi”
Efectul Procopiu
Ștefan Procopiu experimentează influența unor factori fizici
asupra discontinuităților de magnetizare. În 1930, el pune în
evidență un efect nou ce are loc în fire din materiale
feromagnetice străbătute de curenți alternativi, pe care l-a
numit „efect Barkhausen transversal“, și care este cunoscut
în prezent sub numele de „efect Procopiu“. Aceasta
dovedește că vectorii magnetizație ai domeniilor magnetice
ies din planul perpendicular pe fir. Acest fapt se întâmplă
atunci când câmpul magnetic circular la suprafața
conductorului depășește câmpul caracteristic materialului din
care este constituit firul. Pornind de la efectul Procopiu, au
fost construite noi tipuri de memorii electronice cu suport din
fir feromagnetic, de foarte mare capacitate.
 Bibliografie
04
https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_Procopiu
https://www.phys.uaic.ro/index.php/prezentare/personalitati-facultate/stefan-procopiu-1890-1972
/
http://www.mnt-leonida.ro/08GaleriaPersonalitatilor/StefanProcopiu.html
http://www.icpe.ro/files/0/Stefan_Procopiu.pdf
https://adevarul.ro/locale/iasi/fenomenul-procopiu-descoperirea-epocala-premiata-masina-mosk
vitch-loc-premiul-nobel-fizica-1_56390a69f5eaafab2c469faa/index.html
Mulțumim pentru atenția
acordată!