OrnE [Link].!..MAI!Ul..

___ "- == -:::=:=:'

-1ELLAS SRL

! ~ -:::~ =.= "'=:::""::~:::?I PRODUqIE: Virginia

;.:;:::"": _ =;-=- s -L-46, 166 73 Atena

M~.:I.

=- :::.-

PROm . -

.' -

Koutroubas

':'3~R: Michalis Koutsoukos

:'[Link]~: asita Kortesa

COORDO ,:.- ~

J=: DRODUqIE:

MANAGER OIS-RI3U-IE:

Carolina Poulidou

Evi Boza

MANAGER LOGISTICA ?I OPERATII: Dimitris

Pasakalidis

COORDONATOR LOGISTICA?I OPERATII: Antonis Lioumis

ADAPTARE PENTRU L1MBA ROMANA:
Fast Translate, Best Communication
Media SRL

Isaac Newton

DTP:RAY

PROLOG

TIPARIRE?I

LEGARE: NIKI EKDOTIKI SA

DIRECTOR DE PRODUCTIE TIPOGRAFIE: STEll OS KRITSOTAKIS

VIATA ~I VREMURILE

IMPORTATOR: Media Service Zawada S.R.L

Country Manager:

Mariana Mihal\an

Pe urmele marelui om de !?tiin!a care a descoperit legea mi!?carii

Marketing

o minte

Redactor: Gabriela Muntean

stralucita prizoniera Intr-un trup firav

Manager: Adina Bojica

Distribution

Ziua dinaintea descoperirii istorice

Manager: Dan lordache

ADRESA: str. Louis Pasteur nr. 38, el.l, ap.5,

sector 5, Bucure~ti,

Annus Mirabilis - Anul miracolelor

Tnceputurile unei dispute

Romania

2007 De AGOSTINI Hellas

Gloria adusa de lege

2003 K.K. De AGOSTINI JAPAN

Prabu~ire ~i rena~tere

o minte

statornica ~i iscoditoare

Fotografii: Uniphoto Press, Gorbis, American Photo, DeAgostini

Library

EVENIMENTE MARCANTE

20
Pretut numeretor
Pre\ul primului numar: 2,99 LE1/14,50 MOL
Pre\ul celui de-at doilea numar ~i altuturor

VIETI PARALELE

24

INFLUENTE MAJORE

28

celorlalte numere:

5.99 LE1/29,99 MOL

Marile teorii ale unei concep!ii dumnezeie!?ti care au pavat calea

spre viitor
CaLLcenter pentru colec~iile tale De Agostini!
Iti recomandam
un e-mailla
despre

Suna
Pentru
deteriorate

la

noastre.

de aceasta

cumparate
pentru

vanzatorul
Pentru
Republica

ca vei reveni
informa!ii
Moldova

de luni

pana vineri

din urma

~i saptamana

~i comenzi
la

Tntre orele

suna

Tntrebarile

viitoare

ale coleqiei,
pentru

anterioare,

(0022) 93.07.42 -

exemplarelor
la

[Link].

informeaza

a Ie cumpara.
cititorii

Paramedia.

[Link]

==-~-----s-=

reprorlL;,c=--e=~ =:::2-=
matenaJ.D~5_-=::-':!:=:-~

Editorul T~I
reze~
[Link]

din
Chi?inau.

$= --::-~

~=-

=---=-::2.2 =-

=--:: -~

=--= ~-

~~=-=-_~:-=.::.

l:;::: ...
~::-==:

sau de a

=-= -~-_

x __

~=--:..=.

d" -- -=_

c_

=_:=-=

>, ..'".,",

10:00-18:00.

Tnlocuirea

de asemenea

numere

de numere

informatii

la toate

alta de la De Agostini.

sau pentru

de ziare,

urmatoarele

pot suna

raspunde

sau de oricare

de la chio~cul
a nu pierde

Iti vom

Oreprurite .._7~ --::- :sc=-.=- ~ ~~~ 3.-::

sau sa ne trimi!i

daca vrei sa afti mai multe

colec!ie

numerelor

[Link]

la

Cu placere

[Link]

comandarea

In plus,

acum

info@deagostinLro

coleqiile

legate

sa suni

ail

iall ..

,.,.

Pentru orice informape, lamurire

sau comenzi de numere aparute
anterior, sunati-ne la tel.
(}

Romania:

Moldova:

(021) 40 10888
(0022) 93 07 42

ORAR DE SERVICIU

[Link], 10:00-18:00

Isaac Newton
Ce fel de viata
, a dus Newton?
A-

gratie progresuluilnregistratde~tiintaln

NSECOLULXX,

cursul ultimelorsecole,

necesare

pentru

frontiere.

C)

o
--.J

parti

0...

In spatiu In explorarea

pionieri

~tiintelor

naturale

~tiinta

cunoscuta

din

care

impresionante
spatiului.

astazi.

constand In explorarea
marilor

ganditori

nu

spatiale

nu ar fi fost posibile - sir Isaac Newton.

constand

In "Legea

opticii ~i lucrarea
calculului

dezvoltarea

multor

alchimie.

de cercetare

pe acela fara de care misiunile

cu ajutorul

variate,

viata

In mod divers, cele mai

0 trecere In revista a istoriei

Pe langa cele trei contributii

asupra

ultimei

dedicat

Munca

forme de manifestare

poate sa Il omita

~tiintei,

~i-au

au pus bazele celei mai mari

depusa de ace~tia a fost fructificata

impresionante

o
[Link]

a calatori

Numero~i

studiului

oamenii au dobandit cunostintele

majore aduse de catre acesta

atractiei

sa revolutionara

infinitezimal",
alte domenii

de la matematici

universale",
"Despre

analiza

Newton a contribuit

ale stiintei,

teoretice

studiile

~i aplicate

la

dintre cele mai

la teologie

~i

Newton este un personaj cheie In istoria ~tiintelor,

care a oferit

umanitatii

fost el de fapt?

harta calatoriei

In spatiu

- cine a

1517
1543
1618

Izbucne?te Razboiul de Treizeci de Ani

1633

Inchizitia Il condamna de Galilei pentru erezie

1642

Se na?te Isaac Newton

Tncepe Revolutia Puritana

1648

Se sfar?e?te Razboiul de Treizeci de Ani

1655

Isaac Newton se Inscrie la ?coala primara

1660

Restauratia monarhiei engleze

1661

Ludovic al XIV-lea I?i asuma un rol autocrat In conducerea Frantei

Newton este admis la Universitatea din Cambridge

1665

Tn Anglia izbucne?te Marea Ciuma,

1668

Newton inventeaza primul telescop reflector din lume

1669

Newton obtine postul de profesor la Colegiul Trinity

1672

Prima controversa dintre Hooke ?i Newton

1675

Se Infiinteaza Observatorul Regal din Greenwich

1679

Ii. doua

1682

Cometa Halley se Inscrie pe

1685

lacob alii-lea

1687

epidemie teribila de ciuma bubonica

controversa dintre Newton ?i Hooke

traiectorie

apropiata de Pamant

urca pe tronul Angliei

Newton emite legea atraqiei

universale

Se publica lucrarea "Philosophiae

Naturalis Principia Mathematica"

1688

TnAnglia izbucne?te Revolutia Glorioasa

1689

Tn urma alegerilor, Newton devine Membru al Parlamentului

1690

Newton sufera

1696

Newton este desemnat vistier al Monetariei Regale

1699

Newton devine Lord Trezorier al Monetariei, cea mai Inalta demnitate publica a Monetariei Regale

1701

Se declan?eaza Razboiul de succesiune la tronul Spaniei

1703

Newton devine pre?edinte al Societatii Regale Londoneze pentru Tmbunatatirea Cuno?tintelor despre Natu ;;

1705

Newton prime?te titlul de cavaler

1710

Controversa dintre Newton ?i Gottfried Leibnitz

1714

Regina Ana se stinge din viata

1727

Newton moare la Kensington

1758

Cometa Halley se apropie din nou de Pamant

1915

Einstein enunta Teoria Generala a Relativitatii

cadere nervoasa

Pe urmele marelui om
de ~tiinta care a descoperit
legea mi~carii
ewton, fiul unui mo~ier oarecare din zona ruraLi a Angliei, a dus un trai
umilin timpul ~colii ~i ~i-a realizat munca de cercetare fara sa beneficieze de
sprijinul familiei. Chiar ~i in aceste condi~ii, a reu~it in cele din urma sa devina
profesor al Universiti~ii din Cambridge ~i chiar sa descopere legile atraqiei
universale. Notorietatea lui s-a raspandit in toate col~urile Batranului Continent.
Sa aflam, a~adar, ce cale a urmat omul de ~tiin~a care se lauda cu asemenea
realizari din randul numeroaselor descoperiri ~tiin~ifice epocale ale secolului
al XVII-lea, ~i ce fel de via~a a dus?

... Tn copilarie,

Newton

calm ~i ganditor,

era

dar nu se prea

comporta
asemenea
unui pu~li
normal. Toli prietenii spuneau
ca le era greu sa relalioneze

cu

Newton.

o minte

stralucita, prizoniera
intr-un trup firav
o copilarie chinuita
la inceputul
Revolutiei Puritane, in satucul englez Woolsthrope
enea pe lume un baietel firav. Fiind nascut prematur,
'rupul sau era atat de micut incat ar fi putut sa
incapa intr-o craticioara. Nimeni nu !;ii-a inchipuit
ca va supravietui, cu atat mai mult cu cat !;ii tatal
sau se stinsese din viata cu doar trei luni in urma.
aiatul a fost botezat Isaac, dupa numele tatalui. Tn
ciuda tuturor prognosticurilor
defetiste, copila!;iul a
su p ravi etu it.
Tatal lui Isaac Newton avusese un teren de mici
dimensiuni de care se ingrijise !;iipe care il cultivase
de unul singur. La varsta de 37 de ani, s-a casatorit
cu Hannah Ayscough, cea care va fi mama lui Isaac
ewton. Mama provenea din randul micii nobilimi, al
oamenilorcu stare din parohie. Termenul"gentleman"
i!;ii are originea in denumirea acestei paturi sociale.
u se intampla frecvent ca un barbat !;ii 0 femeie cu
statuturi sociale diferite sa se casatoreasca, in special
in mediul social strict din Anglia acelor vremuri.
Dupa moartea tatalui lui Newton, Hannah s-a
recasatorit cu un preot, Barnabus Smith, mult mai
in varsta decat ea, pe cand Newton avea numai trei
ani. Ulterior, micullsaac a fost lasat in grija bunicii din
partea mamei, Margery Ayscough, iar Hannah a parasit
Woolsthrope-ul,
decizie care !;ii-a lasat amprenta in
mod negativ asupra dezvoltarii lui e lon.
""IN ZIUA DE cRAcrUN

A ANULUI

1642,

Devenind evident faptul ca

tatal vitreg a acaparat
toata
afeqiunea mamei, In detrimentul grijii pentru Newton, cel mic
a dezvoltat resentimente
fata de acesta, simtind
furie !;iiura pentru cel care l-a indepartat de mama
sa. Parohia lui Smith se afla intr-un ora!;iel invecinat lui Woolsthrope, unde avea sa se mute Hannah
dupa casatoria cu Smith. Clopotnita bisericii se vedea
foarte bine din casa in care traia Newton. Cu fiecare
privire aruncata spre turla, ura pentru mama sa !;ii
pentru faptul ca It abandonase nu facea decat sa se
acumuleze, intr-atat incat in mintea sa avea sa incolteasca tot mai mult ideea incendierii bisericii !;iia uciderii celor doi in valtoarea flacarilor. Despartirea de
mama sa in frageda pruncie a lasat urme adanci in
sufletullui Isaac.

Baiatul caruia ii displacea ~coala

Absenta caldurii parinte!;iti l-a transformat pe Newton
intr-o persoana introvertita, care prefera sa inventeze
jucarii !;ii dispozitive noi sau sa citeasca in camera
lui, mai degraba decat sa se joace in aer liber cu alti
copii.
La vremea potrivita a fost inscris la !;icoala. Lipsa
de concentrare de care dadea dovada in timpul orelor
era trasatura sa cea mai evidenta!;ii nu baga in seama

...Persoana
randului

din mijlocul

intai este Cromwell.

Cromwell s-a opus "Dreptului

divin al regelui" allui Carol I ~i
l-a obligat sa abdice. Ulterior
a fost numit Lord Protector
al
Angliei, funclie care i-a conferit
puteri egale cu cele ale regelui.
Dictatura

Commonwealth-

ului a,durat pana ,La moarte

lui Cromweli,.pe
'1ru ca apol,
~::lo",,-':;:-J)

~'

:1

'"

'.

prdt!ct~ratul
sa,s,e,pra?u~~~~ca!
Acesta.a fost reintrodu.s CY,!;il.nd1>, ~I
dupa venirea la putere.frt1ifi
sau, Richard.
' '1' .

nici macar dojenile profesorilor. Ca pedeapsa, era

mustrat ~i trimis la colt. De aceea, mersulla ~coala
nu se numara printre preferintele lui Newton. El
se Intorcea acasa imediat dupa terminarea
orelor,
Indreptandu-~i Intreaga atentie asupra inventarii de
mici dispozitive.

La varsta de 12 ani, a fost Tnscris la ~coala gimnaziala

din Grantham, un ora~el aflat la numai cateva mile
de Woolsthorpe. Newton a locuit Tn gospodaria lui
William Clarke, a carui a doua sotie era 0 prietena
apropiata a mamei lui Isaac, Hannah.
Tn decursul ~ederii la Clarke, lui Isaac Newton
Ii facea placere sa Tl observe pe tutorele sau la
lucru. Profesia lui Clarke, aceea de farmacist, a
starnit curiozitatea lui Newton pentru ~tiinta ~i pentru
experimentele
Tn laborator. Tocmai anii petrecuti Tn
sanul familiei lui Clarke l-au determinat sa initieze
cercetarea experimentala ~i chiar sa prescrie propriile
retete de medica mente.
Astfel, nu a trecut mult ~i Newton a Tnceput sa T~i
etaleze maiestria construind un disc solar; pe care
i l-a aratat Annei Storer, fiica vitrega a lui William
Clarke. Acela~i talent l-a ajutat sa creeze pentru
Anne ~i prietenele sale casute de papu~i ~i mobila
necesara acestor casute. Treptat, Newton ~i Anne au
ajuns sa se Tndrageasca, iar cativa ani mai tarziu s-au
logodit, Tnainte ca Newton sa plece la universitate. Din
nefericire, relatia lor s-a destramat Tn cele din urma.
Tn clasa a treia, mama lui Newton i-a cerut sa
revina In Woolsthrope, Tntrucat avea de gand sa
Il lase pe Newton sa se Tngrijeasca de gospoda-

ria parinteasca. Oar era deja evident

prin caracterul studios ~i prin preferintele de care dadea dovada Newton
ca baiatul, cu talentul sau pentru ~tiinta ~i potentialul de a deveni un mare
savant, nu avea nicio Tnclinatie pentru
administrarea
unei ferme.
Spre exemplu, Tntr-o vreme, 0 turma
de oi ratacea Tn'lanurile de grau din
Tmprejurimi, Tncepand sa manance
din recolta vecinului. Din dorinta de
a afla cum au fugit, Newton, care ar
fi trebuit sa stea cu ochii pe turma, a
Inceput sa urmareasca atent vantul ~i
sa studieze mi~carile morilor de vant
~i curgerea apei la un dig amenajat pe
cursul unei ape.
Aceasta a fost atitudinea pe care 0 afi~a Tntotdeauna.
Prin urmare, s-a stins ~i ultima speranta a mamei ca
fiul ar putea vreodata sa conduca mo~ia familiei.
Unchiul sau, William Ayscough, a reu~it sa 0 convinga
sa Tl trimita Inapoi la ~coala, astfel ca Isaac Newton
a revenit la studiile sale, orientandu-se
din acel
moment catre 0 cariera Tn mediul academic. Tn anul
1660, tanarul a reu~it sa intre la Universitate.

...Schila a unui cad ran sola.

desenat a de Newton pe ca
frecventa ~coala primara.
Pentru a construi un cadra
solar, care indica ora prin
intermediul umbrei care ca ?
pe numarul aferent poziliei
soarelui de peste zi, erau
necesare calcule precise p ..
pozilionarea astrului ceres

Newton era de-a dreptul taciturn ~i contem-

dine, atat de diferita de pasivitatea sa carac-

plativ in copilarie. Anne Storer, cea de care se

teristica.

indragostise Newton, prima sa iubire (poate

chiar unica), avea sa declare ca Newton era

Am putea privi incidentul ca pe 0 bana a

incaierare intre adolescenti. Dar aceasti'!

in permanenta tacut, ratacitor printre gan-

intamplare

durile sale, ~i nu parasea decat arareori casa.

de personalitate ale lui Newton, una in care

Era foarte timid ~i prefera sa construiasca dispozitive complexe in camera sa, decat sa se

i~i iese din fire ~i i~i arunca adversarii in co .

Tn anii care vor veni, Newton, reflectan

joace cu alti copii in curtea ~colii.

asupra acestui incident, avea sa afirme:.Dac2

Tnacea vreme, pe cand era in ~coala generala, notele sale nu erau foarte bune, ~i nici nu
excela in vreo activitate sportiva. Toti colegii

releva una dintre caracteristid e

nu a~fi reaqionat chiar atunci, a~fi ramas pe

veci prizonierul colti~orului meu':

credeau despre el ca e cam greu de cap. Dar

Newton nu dorea sa declan~eze vreun conflict, astfel ca in general tolera cuvintele de
ocara pe care i Ie aruncau ceilalti.
Cu to ate aceastea, atunci cand unul dintre
colegi a inceput sa il provoace cu cruzime,
Newton a explodat cu furie, in~facandu-I pe
baiat de urechi ~i tarandu-I afara din casa. Tn
mod evident, batau~ul nu era pregatit pentru reaqia violenta a lui Newton. Tn cele din
urma, Newton

~i-a doborat

colegul,

spre

admiratia tuturor fata de curajoasa lui atitu-

...Inscriplie scrijelita
de Newton pe peretele
bucatariei din casa
parinteasca. Newton
i~i inscripliona propriul
nume pe peretele ~colii
sale ori de dite ori lua
note bune.

Ziua dinaintea
descoperirii istorice
Isaac este admis la Universitatea din
Cambridge

urA CE MAMA SA ~I-A DAT CONSIMTAMANTUL,

Newton

cariera

lucrurile

a reu$it

Tn cele din urma

Tn domeniul

academic

nu aratau

La vremea

rimite

decat

condiliile

umai

zece

lire

scutirii

pe an, bani

bani.

profesori

$i pentru

astfel

ceilalli

de student
Dupa

de buzunar,

de la colegiu

ewton

se cufunda

escarce

emotiile

studenlii
anumite
studenli.

constau

Tn studiile
refulate,

timpulliber

Tn

...Colegiul
Colegiul

Trinity a fost Infiin!at

In secolul

Trinity avea cele mai stranse

erau ocupate

de absolven!i

ai Colegiului

a trebuit

sa

Kepler

ramase

a fost primul

sale, Tncercand
ce alti

Tntr-o

sa T$i

elevi T$i

relaxandu-se.

di orbita planetelor

ideea

Newton

a trecut

pe langa

de camera.

Fiind

Tmprietenit

ca acesta

pe loc. Newton

moment,

Newton

i-a propus

$i

Newton ?i Barrow aveau personalita1i

complet opuse. Barrow era 0 persoana plina

iar

de via1a, grijulie ?i sociabila, pe cand New-

copierea

a numeroase

manuscrise.

Dupa

Tmbunatatirea

conditiilor

Profesor Lucasian dupa lnfiin1area Catedrei

Lucasiene de Matematica de catre Henry

un protestant devotat, lucru de a~teptat de

la un membru al c1erului. Cu toate acestea,

concentreze

Lucas.

Newton l~i dezvoltase

studiilor,

propria

interpretare

Trinity,

Barrow era In acela?i timp teolog. Acesta

asupra Divinitatii; prin urmare, nu era un cre-

lui Kepler;;i

dincios tipic. Daca Barrow ar fi fost la curent

naturii.

studiile, Barrow a decis sa paraseasca postul

sau de ?ef al Catedrei de Matematica, dupa ce
reu?ise deja sajoace un rol activln dezvoltarea
teoremei fundamentale de calcul.
in acela?i timp, Newton, tanar ?i deosebit
de inteligent,

reu?ise sa termine facultatea,

devenind cercetator. Barrow i-a lncredin1at

lui Newton titlul de Profesor Lucasian, drept
recunoa?tere a admira1iei pe care i-o purta
pentru realizarile sale. Pe fundalul promovarii
lui Newton la Catedra Lucasiana se aflau
ambi1iile persona Ie ale lui Barrow. Acesta
fusese numit In 1669 capelan allui Carol allllea, ?i ca1iva ani mai tarziu, In 1673, a revenit
la Colegiul Trinity ca decan al faculta1ii, pozi1ie
acordata chiar de catre suveran.

tine, nu I-ar fi desemnat pe tanar ca succesor al sau la Catedra

Lucasiana.
5ingura caracteristica pe care olmparta-

Tn programa

0 noua

Galileo,

Practic,

de

s-a dedicat

studiile

Odata
un

cunoa~tere.

de

incluse

Tntamplare,

a mers

la

pe mate-

aflat

oarecare
cand

Stourbridge,

se

la

de

plimba

Newton

a dat

astrologie.

prin
peste

vat

un

iarma0 carte

$i

sa de camino

dupa pagina,

simbol

dis-

cumparat-o

Pe cand 0 citea entuziasmat,

cand pagina

Cambridge.

s-a Tntors Tn camera

de!inute

$tiintelor

clasice

sa se axeze

targu$or

tanta

roc,

sale de limbi straine

integral

matica.

Pe

Ie depa~eau

la

sa se

a teoriilor

$i, printr-o

a Tnceput

care

studiu

care au ;;ocat lumea

universitara

dove-

Newton

interpretare

a ignorat

~eau cei doi era setea

de nestapanit pentru

~ Barrow era
popular printre
colegii sai. Cuno~tin!ele

s-a

sale, ci $i cu

lui

mai bine, acesta

producand

dorea sa l?i dezvolte 0 cariera ?i sa se dedice

studiului divinita1ii. Pentru a-?i continua

cu viziunea lui Newton asupra credin1ei cre?-

permitandu-i

ani

bazata

Newton,

cu experimentele

ton era rezervat ?i lntampina dificulta1i In a

comunica cu cei din jur. Mai mult, Barrow era

Colegiul

camera

allui

ocupa. Barrow, desemnat ini1ial sa ocupe

Catedra Regius de Greaca la Universitatea
din Cambridge, a devenit ulterior primul

Din
nume

solida

Wickins

de nadejde

nu numai

pe

aceea$i
0 relalie

reciproca,

sa Tmparta
imediat.

studentul,

au Tmpartit

pe Tntelegere

de colegii
cei doi s-au

a acceptat

Au dezvoltat

dit a fi un prieten
l-a ajutat

era deranjat

firi la fel de lini$tite,

cu el, iar acesta

Wickins,

curte

un coleg de clasa

el. Cei doi au legat 0 conversatie,

a aflat

randul.

state a Tntr-o

galagio$i,

iar Newton

de-a

BARROW

zi, pe cand
de alli studenti

John

Lucasiana pe care 0

care a formulat

departe

acel

~mul-cheie

Catedra

guvernamentale

Trinity.

camera

lui Newton

din Cambridge,

pozi!iilor

pentru

alocate,

Isaac Barrow a fost acela care i-a transmis

Universita!ii

majoritatea

acordate

sarcinilor

ISAAC

institu!iile

De aceea,

este eliptica.

subventionati
sarcini

Tn resturile

Tn timp

cu regele.

~ Cele trei legi ale mi~carii planetare,

descoperite
de
astronomul
german Johannes
Kepler [1571-16301. l-au
influen!at decisiv pe Newton In descoperirea
legii gravita!iei.

Tn schimbul

Mesele

al XVI-lea. Dintre toate

legaturi

costau

sa se descurce

urmare,

terminarea

Trinity

sa nu Ti putea

subvenlionat.

$colare,

sa Tndeplineasca

e la ceilalti.

petreceau

Prin

de student

de taxele

rebuia

la Colegiul

familia

mesele

Totu$i,

el.

I-ar fi fost imposibil

cu ace;;ti

accepte statutul

unui

din Cambridge,

Tn care numai

o lira pe luna.

ales.

prea roz pentru

Tn care a fost admis

al Universitatii

sa urmeze

necunoscut.

Tntora obserApoi,

pe acelea
de Newton.

pentru
lul,

a reu;;i sa Tnteleaga

Newton

a Tnceput

simbo-

sa citeasca

: arte despre geometria

euclidiana.
Era atat de
==scinat de demonstratiile
teoremelor
Ineat ajunsese sa nu lase din mana cartile de geometrie.
~n cele din urma, cand a ajuns la "Geometria"
.ui Rene Descartes,
Newton a folosit aceasta
arte pentru a-$i dezvolta substantial
cuno$tin,ele matematice.
Nu a trecut mult pana la desoperirea teoremei binomului, una dintre primele
sale realizari. Aceasta avea loc la numai un an de
la Intalnirea sa cu astrologia.
Catedra
Lucasiana
de Matematica
de la
Universitatea
din Cambridge
a fost Infiintata cu
ajutorul fondurilor oferite de un pastor anglican,
membru
al parlamentului,
Henry
Lucas.
Primul Profesor
Lucasian a fost Isaac Barrow,
matematician
$i teolog. Barrow a fost 0 persoana
talentata
$i influenta
In cadrul
universitatii.
Datorita lui Barrow, In 1664, Newton $i-a obtinut
diploma universitara.
Aceasta diploma indica $i
faptul ca Newton era considerat
suficient
de
calificat pentru a ramane In cadrul Facultatii $i a-$i
continua munca de cercetare. Newton, desigur, era
decis sa I$i desfa$oare
cercetarile
In acest mediu
academic. Totu$i, anumite Imprejurari
nea$teptate
i-au dejucat aceste planuri, constrangandu-l
sa
I$i sisteze studiile de cercetare,
fie $i cu titlu
temporar.
Tn noiembr:ie
1664, ceru l londonez
a fost
strabatut
de 0 cometa. Tn luna urmatoare,
Marea
Ciuma s-a abatut 'asupra
Londrei.
Epidemia,
cunoscuta
$i sub numele de "Moartea Neagra",
s-a raspandit rapid, facand zeci de mii de victime
umane. Tn acea vreme se raspandisera
tot felul
de zvonuri, ajungandu-se
chiar la acuzarea
lui
Thomas Hobbes, faimosul exponent al filosofiei
politice, ca ar fi declan$at
Marea Ciuma prin
operele sale care ar fi abatut furia lui Dumnezeu
asupra poporului englez. Prin urmare, s-a interzis
publicarea tuturor cartilor sale In Anglia. Efectul
catastrofal
al Marii Ciume parea de neoprit, iar
pagubele
produse nu s-au limitat la Londra. Tn
1665, Marea Ciuma a ajuns In cele din urma la
Cambridge.
Universitatea
a fost pusa In carantina
de guvern $i toti profesorii $i elevii au fost evacuati,
fiind obligati sa se refugieze la tara. Newton nu a
facut exceptie, acesta vazandu-se
nevoit sa se
Intoarca In ora$elul natal, Woolsthorpe.
Oar acei doi ani petrecuti In targul natal au fost
cei mai valoro$i $i mai productivi din toata viata sa.
Departe de mediul social $i de contextul artificial
al laboratorului
sau universitar, a avut posibilitatea sa I$i realizeze experimentele
In cel mai potrivit laborator
pentru orice cercetator
al $tiintelor naturii - natura Insa$i. Aici, Newton s-a dedicat integral studiului, beneficiind de tot timpul $i
de lini$tea necesara pentru a se concentra asupra
cercetarilor
sale.

...Tn Epoca Medievala, peste Europa s-au abatut mai multe pandemii de ciuma bubonica In decurs Ie
300 de ani, care au curmat viala a peste un sfert din popuLalia continentuLui. SistemeLe de canalizare
erau foarte rudimentare astfel ca lipsa de igiena a dus La raspandirea Marii Ciume In toate colluriLe
continentuLui.

Tn 1666, pe cand' Newton nu paraslse

Inca
Woolsthrope-ul,
Londra a fost devastata
de un
mare incendiu care a redus-o la stadiul de ruine.
Anglia abia Incepuse
sa I$i revina dupa efectele
epidemiei de ciuma bubonica $i dupa decaderea
cauzata de al doilea razboi anglo-olandez.
lata ca
Anglia trebuia sa faca fata une,i noi lovituri. Totu$i,
In ciuda pericolului mortal care se abatuse asupra
britanicilor, ace$tia tot mai gaseau timp pentru a
discuta despre aparitia cometei.
..Camera Lui Newton din casa parinteasca, In care ~i-a dedicat timpuL cercetarii ~i studiuLui ~i unde
oblinut mai apoi realizariLe remarcabiLe, odata cu revenirea de La Cambridge de dupa Marea Ciuma.

Annus Mirabilis - Anul miracolelor

o explozie

deinspira~ie

El DOl ANI PETRECUTI iN WOOLSTHROPE

pentru a evita epidemla au fost extrem de

benefici pentru Intreaga cariera. Privind In urma
spre acea perioada, Isaac avea sa remarce: ..Am
trecut printr-un
moment
maxim de inspiratie,
reu?ind sa meditez la matematica
?i filosofie mai
mult dedit oricand altcandva".
De fapt, ideile de
la baza celor trei descoperiri
monumentale
ale lui
Newton - gravitatia universala, proprietatile luminii
?i analiza matematica - i-au venit In acea perioada.
Cat timp portite universitatii
au fost Inchise,
Newton s-a aplecat?i asupra proprietatilor
luminii.
Dupa Aristotel,
notiunea
acceptata
de lumina
alba a fast considerata
ca fiind formata dintr-un
singur element care nu poate fi descompus,
iar
culoarea sa se schimba In ro?u sau verde prin
amestecuri
de umbre ?i nuante. Dorind sa testeze
validitatea acestei ipoteze, a folosit 0 prisma care,
tinuta In dreptul luminii, producea un curcubeu.
Newton a descoperit
ca lumina nu era compusa
dintr-o singura
culoare,
ci dintr-un
ansamblu
Intreg de culori. Robert Hooke, autorul lucrarii
"Micrographia",
a considerat
acest experiment
drept "crucial".

Newton a petrecut de asemenea

0 mare parte
din timpul sau realizand
cercetari
In domeniul
matematicii.
Isaac, care deja stapanea geometria,
?tiinta, care explora combinaliile
de relalii dintre
diagrame
?i figuri a?a cum a facuse Descartes,
?i-a definitivat teoria calculului
diferenlial
dupa
ce a studiat aceasta idee, cunoscuta
astazi sub
denumirea
de analiza matematica.
Ca urmare
a descoperirii
de catre Newton a derivatelor,
viteza mi?carii corpurilor,
care fusese anterior
doar intuita de catre oamenii de ?tiinta, putea fi
indicata prin intermediul
unui numar bine studiat.
Lucrarea
sa privind derivatele
a fast dezvoltata
treptat In perioada cat a stat acasa.

Descoperirea

celebra

Newton a fost mai motivat sa realizeze cercetari

la mo?ia sa decat era la Cambridge.
Se crede ca
ideea atraetiei
universale
i-a venit atunci cand
a vazut un mar cazand dintr-un
capac. Este
imposibil de spus daca aceasta Intamplare
este
adevarata,
Insa este cert ca Newton a dezvoltat
teoria gravitatiei eam In aeeasta perioada.
Newton a Incereat sa demonstreze
legea eon-

cial" c prisma. Speculatia acelui experiment a fos

ca motivul pentru care apare un curcubeu atunci
cand lumina strabate prisma il constituie indicii de
refraetie diferiti, care depind de continutul culorilor. Newton a concluzionat
ca deficientele
precum
vizorul Ingust sau aberatia cromatica nu pot fi eliminate prin modificarea
sau ajustarea
telescopului refractor, care necesita trecerea luminii printrlentila. Prin urmare, a Incercat sa produca un telescop complet diferit, unul ..reflector".
Acest sistem reflector se baza pe proprietatea conform careia, In momentul
reflexiei luminii, golul care S2
formeaza cand strabate lentila va fi eliminat. Newton 2
a$ezat 0 oglinda concava baza telescopului
pentru 2
reflecta lumina acumulala.
Imaginea, marita $i reflectata pe suprafata concava primara, era reflectata In contin are, odata cu schimbarea unghiului, de catre oglin ;;:
plata montata In interiorul tubului telescopului,
II'
final imaginea recompunandu-se
pe ocular.
Ordinul de marire al primului telescop reflec'c~
era mai mare decat al celui refractor, a carui lu gime era de zece ori mai mare. Newton"
realizat aceasta noua inventie de unul si gur, de la conceptie la construetie.
Al doilea telescop
reflector
a fost produs In 1671 $i, odata cu prezentarea
acestuia In cadrul primei academii
$tiintifice.
Societatea
Regala, Newton a fost invitat sa fad
parte din aceasta Societate Regala, primind intatia cu surprindere
$i admiratie.
Acest fapt l-c
determinat
sa rupa tacerea $i sa I$i prezinte cercetarile publicului largo Aceasta este $i perioada
~
care Incepe sa I$i faca simtita prezenta oponem
sau de 0 viata, Robert Hooke.

form careia forta de atraetie gravitationala

variaza
invers proportional
cu patratul distantei folosind a
treia lege a lui Kepler aplicata relatiei centrifuge
cu perioada orbitala; aceasta abordare
nu a fost
Insa Incununata
de succes. Mai exista 0 eroare, pe
distanta de un grad latitudine.
Intr-o prima etapa, Newton nu a comunicat
nimanui aceste teorii, preferand sa I$i realizeze
cercetarile
$i descoperirile
de unul singur.
In 1667, epidemia de ciuma a luat sfar$it, iar
universitatile
$i-au redeschis portile. Newton,
relntors la Cambridge, a fost numit cercetator. Barrow, care a recunoscut talentullui Newton,
net superior propriului talent, l-a recomandat
pentru ocuparea Catedrei Lucasiene de Matematica la
Cambridge.
In acea vreme, Newton preda optica 0 data pe
saptamana.
In prelegerile
sale, ca urmare a faptului ca I$i folosea propriile cercetari in procesul
de predare, studentii Intampinau
frecvent dificultati In a urmari teoriile pe care Incerca sa le prezinte. De multe ori, niciun student nu se Incumeta
sa Ii frecventeze
cursul.

Primul telescop reflector

In timpul perioadei de la Cambridge,
Newton a
depus eforturi considerabile
pentru a construi un
telescop cu 0 putere de marire superioara,
in baza
experimentelor
din domeniul opticii desfasurate
la
Woolsthrope.
Pana la a'cel moment, teles~opul era
unul ..refractor", marind obiectul prin intermediul
unei lentile. Acesta fusese deja substantial
Imbunatatit de catre Galileo Galilei $i Johannes
Kepler,
plecand de la instrumente
concepute anterior de
alti savanti. Acest tip de telescop avea Insa anumite neajunsuri,
precum un vizor Ingust sau crearea unei margini colorate nedorite In jurul imaginii.
Pe cand Newton lustruia lentila modificata a unui
telescop refractor, $i-a amintit ..experimentul
cru-

""

Cand Newton

reflector,

s-au inghesuit
Totu!?i, inlrucal
necesita
delicata,
imposibil

a creat

telescopul

to!i me!?te!?ugarii
sa il copieze.
oglinda reflectoare

suprafa!a
cu 0 curbura
acestora
le era

sa 0 reproduca

cuno!?tin!elor

in lipsa

tehnice.

Newton statea In gradina mo~iei sale din

Wooisthrope, cand a observat un mar care

lnfiriparea teoriei atraqiei universale.

Se spune ca episodul cu marul a fast relata

cadea dintr-un

copac. Dar de ce a cazut pe

In cursul unei plimbari, lnsotit fiind de un medic.

Newton s-a lntrebat de ce nu s-a inscris pe

lnsa ca marul lui Newton este unul dintre cele

mai celebre mere din istoria omenirii.

jos?

"" Experiment
care implica folosirea unei prisme. Ca urmare,
a faptului ca unghiul de inciden!a a luminii dinspre orificiu se
modifica

in fiecare

in permanen!a

secunda,

pozi!ia prismei

lui Newton

ii era dificil sa ajusteze

!?i a plan!?ei de refleqie.

Autenticitatea pove~tii este discutabila, cert este

o traiectorie

laterala, sau de ce nu a disparut

In vazduh.

Daca Pamantul

atragea

marui,

Marui

original

aceasta forta ar trebui sa i se aplice ~i Lunii.

mladitele

Astfel de framantari au dus In cele din urma la

intreaga lume.

s-a uscat,

altoite continua

desigur,

dar

sa fie cultivate in

/\.

Inceputurile unei dispute

'"

TEWTON,

DEVENIT

MEMBRU

..L "l REGALE dupa omologarea

?flector,

!?i-a prezentat

redere
.-eoria

lucrarea

!?i entuziasm.

AL

era administratorul

SOCIETATII

inven!iei telescopulul
cu cea mai mare

Rezultatele

cercetarii

lui Newton privind lumina !?i culorile",

folosit termenul

sale,

pentru prima oara In "Realizarile

=.e Societa!ii Regale",

~egala In 1672.

lucrare

au fost

MAGNlFYING

eniul cercetarii
--~ermediul
.Jcrarii

-:t

car!ilor,

sale Intr-o

l revistei

::J ceptul

filosofice

realizarile

GLASSES ..

prezentate

iar modalitatea

de expunere

revista !?tiin!ifica
termenul

::

era Inca vazuta drept

erau de regula discutate

!?i studiate

ert Hooke a criticat In mod deschis noua teorie

,i rographia",

Hooke

era un personaj

era considerata

important,

una dintre cele mai

rtante lucrari !?tiin!ifice ale secolului

acea lucrare
propriilor

ipoteze,

...Coperta lucrarii "Micrographia",

scrisa de Hooke, 0 lucrare
impresionanta din domeniul
istoriei naturale, conlinand
observaliile sale realizate sub
lentila microscopului. Multe dintre
ilustraliile din carte sunt realizate
de Hookeinsu?i, facand ?i dovada
talentului sau artistic.

~ Imagine a unei
persoane care realizeaza
observalii astronomice,
cu ajutorul unui telescop
refractor. Observali
dimensiunile sale destul
de mari.

Mai mult,

teoriile

expuse In

prin

nu venea cu nimic

nou .

ar fi compusa

din

unei recenzii.
Pentru

Newton, autorul

lucrarii,

validitatea

teoriei

sale vorbea de la sine. De aceea, a ramas

perplex

la vederea

Regale

obtuzitatii

!?i a celorlalti

membrilor

cercetatori.

contraargumentul

Societatii

Dupa ce !?i-a venit In fire,

sau la reactia lui Hooke, a carui

a durat patru luni, a exprimat

Disputa,

ca scena

pe parcursul

al dezbaterii

paginile

intensitatea.

a oferit 0 serie de contraargumente

dimensiuni,
partea
disputei.

revistei,

a patru ani. Caracterul

Ii subliniaza

sale publicatii!?i
luminii",

indignarea

de Newton la invalidarea teoriei

gandite.
avand

continuat

tea, Biserica nu a acceptat-o, continuand sa se

opuna doctrinei expuse.
in astfelde conditii, ~iIn ciuda progresului lent,
dar sigur al astronomiei, astronomii continuau
sa lnregistreze mi~careastelelor cu ochiul Iiber,
In absenta telescoapelor. Nici Copernic lnsu~i
nu a privit vreodata prin lentila unui telescop.
intr-adevar, singura conditie pentru observarea
a~rilor era un cer senin,dar munca era extrem de
dificilaIn Iipsainstrumentelor moderne careaveau
[Link]~ia~a,astronomiicontinuau
sa priveascaplini de curiozitate cerul lnstelat, cu
lncrederene~irbita In cararileboltei cere~i.
La lnceputul secolului al XVII-lea, Galileo,
cunoscut pentru experimentul de la turnul
lnclinat din Pisa,a reu~it sa perfeqioneze un
telescop pe care 11inventase cu un an In urma.
Odata cu acest pas important In observatia
telescopica, acuratetea ~i distanta observabila
s-au1mbunatatit crucial,ducand la descoperirea
de noi corpuri cere~ti. Profesioni~ti ~i amatori
deopotriva, cutotii eraufascinati de descoperirea
de noi stele, Europa fiind cople~ita de valul de
observatii astronomice.
Acest moment a marcat revirimentul
astronomjei,
ca ~i lnceputul
efortului
fundamental In direqia acceptarii teoriei
lui Copernic.

intermediul

Opinia lui Hooke a fost publicata In jurnal, sub forma

redactare

iN

de

similare.

fi explicate

Newton

sute

de Newton,

culori diferite era de-a dreptul"stupida".

sale Indelung

OBSERVATIILOR
ASTRONOMICE
SECOLULUI
AL XVII-LEA

Astronomia, care a prosperat in Grecia Antica,

a cunoscut un regres treptat dupa adoptarea
de catre Biserica Romano-Catolica a teoriei
geocentr~ce ptolemeice. in tarile arabe, aflate
dincolo de influenta Biserielicre~tine,observatiile
au continuat, concretizandu-se In construqia
nui observator la Bagdad. Totu~i, teoriile lui
olemeu - conform carora Pamantul este
centrul Universului - au fost acceptate ~iacolo.
Oarodata cu epoca descoperirilor geografice,
astronomia a cunoscut 0 rena~tere. Pentru
marinari era vital sacunoasca localizareacorecta
a corpurilor cere~ti.
Pe masura ce calatoriile au depins tot mai
mult de aceasta localizare a astrelor, a devenit limpede ca teoriile
ptolemeice nu reu~escsa
explice multe lucruri; ca
urmare a acestor nelamuriri s-a introdus teoria lui
Copernic. Cu toate aces-

rezultate

ideea ca lumina

cople!?itoare resim!ita

RENA$TEREA

cele Intreprinse

sau de vedere

puteau

nenuniarate

XVII. Hooke

A-

putere deplina In Societatea

ca el Insu!?i realizase

precum

De asemenea,
a

dupa modelul

cu dispre! In fa!a noului venit.

a sustinut

cum din punctul

Inca,

ramura

avea

Hooke, cel care

fara a obtine vreodata

Intrucat

crucial",

SOCia.!.

prin

prima etapa de catre Societatea Regala. AieL

= lui Newton.

ROT.'

era una noua.

..filosofic",

"experiment

Regala, a reaetionat
Acesta

:::. sofiei.
"'-- -0

tbcmlpon,

I)I'~UIIlI"

altor savan!i din

de ,,!?tiin!a" nu se Impamantenise

anuscrisele

and

!)'ltHOOKE,F<l!owoftb:

editata de Societatea

erau de regula

includea

=r !?tiin!a naturala

O"'l.l'[Link]<.

experimente

Pana In acel moment,

experimentale

propus In cartea lui Hooke.

WI TII

: 'licate

echipamentelor

din dotarea Societa!ii Regale la acea vreme. Newton a

Apoi, dupa ce
la adresa primei

dupa ce a prezentat 0 lucrare de mari

numita

Newton

,,0 ipoteza despre

a primit

personal

proprietatile

0 scrisoare

lui Hooke, In care i se solicita

Cum lui Newton Ii displacea
oferta !?i a sugerat

sa fie continuata
corespondentei
Pe de alta
acest momen

ca aceasta

prin intermediul
personale.

parte,

din

Incheierea

la fel de mult

faptul ca disputa se desfa!?ura In vazullumii,

acceptat

public

a fost urmat de niciun schimb de scrisori personale

cu privire la cercetarile
realizate. De altfel, 0 aWl
confruntare
avea sa izbucneasca
dupa un timp, ~i
de aceasta data tot In public.

Moartea mamei
Tn 1678, dupa aplanarea temporara
a conflictului cu
Hooke, mama lui Newton s-a Imbolnavit In timp ce
Illngrijea
pe cel de-al doilea fiu al sau, Benjamin.
Isaac era legat de mama sa pentru simplul fapt ca,
fiind privat de 0 figura paterna, ea i-a fost singurul
parinte. Newton a vizitat-o ~i i-a dat 0 reteta de
medicamente
pe care le-a folosit Inca de pe cand
locuia la Clarke. A ramas la capataiul sau Intreaga
perioada, dar, In ciuda tuturor eforturilor, aceasta
s-a stins din viata In luna iunie a aceluia~i an.
Newton nu a stat degeaba In acest rastimp,
ci a facut cercetari
pe marginea
teologiei ~i a
alchimiei.
Newton, istovit de disputa cu Hooke,
~i-a pierdut interesul catre ~tiinta ~i i-a trecut prin
cap chiar sa se retraga
din Societatea
Regala.
Tn plus, trebuia sa puna la punct tot felul de
formalitati
legate de mo~tenirea
primita de la
mama sa, ramanandu-i
prea putin timp pentru
experimente
~i cercetari.
Cam In acea perioada, a primit 0 scrisoare
din
partea lui Hooke, care ajunsese
sa ocupe funetia
de Director General al Societatii Regale, prin care
Ii solicita sa Ii trimjta lucrarile ca ~i mai Inainte,
dar sub forma unei corespondente
personale.
Newton nu avea de gand sa raspunda,
dar cum
i s-a parut nepotrivit sa Il refuze pur ~i simplu,
i-a scris sugerandu-i
un experiment,
folosind
cuvintele: ..Nu a fost decat un joc al Inchipuirii".
Era yorba despre
experimentul
care confirma
rotatia Terrei ~i ipoteza sa cu privire la orbite ~i la
caderea
obiectelor.
La primirea acestei scrisori,
Hooke a citit-o la 0 Intrunire a Societatii Regale,
identificand
gre~elile
din teoria lui Newton ~i
prezentandu-~i
propriile opinii. De aceasta
data,
obieetiile lui Hooke erau Intemeiate.
Nu este de mirare ca lectura publica a unei scrisori
persona le In cad rul u nei Intru ni ri a Societati i Rega le,
Insotita de corectarea
de catre Hooke a erorilor,
l-a scos din minti pe Newton. Ca raspuns, Newton
~i-a refocalizat
energia
catre dinamica
~tiintei,
pentru prima data dupa mult timp. $i-a refacut
calculele
eronate
privind
inversul
patratului
atraetiei
gravitationale
folosind de aceasta
data
raza corecta a Pamantului,
pe care 0 aflase dintr-o
scrisoare
primita de la Hooke, eforturile sale fiind
de aceasta data Incununate
cu succes.

Pe de alta parte, Hooke, care nu ~tia nimic despre

furia lui Newton, i-a transmis
lui Edmond Halley,

Calenelele
acelor vremuri juca
astronom
~i membru
al Societatii
Regale, ca a
rolul de saloane ale intelectuali':2
reu~it sa demonstreze
teoria mi~carii corpurilor
olerind scena pe care oamenii de
cere~ti. Halley i-a cerut explicatia, dar Hooke nu a
~tiinla ~i aristocralii
laceau sc - de opinii academice.
facut decat sa amane momentul.
Raspunsul
cerut
de Halley a fost oferit In schimb de nimeni altul
decat de Newton, pe dlnd a vizitat Cambridgeul cateva luni mai tarziu. Halley, surprins
de
rezultatele
lui Newton, a insistat ca acesta sa I~i
publice ideea. Newton, ca urmare a incidentului
cu Hooke, initial nu era interesat
In publicarea
.... Principia" a lost In pericol . c=
acestor teorii, dar a cedat In cele din urma In fata
a nu mai Ii pUblicata, ca urma _
entuziasmului
lui Halley ~i i-a promis ca I~i va face
a criticii lui Hooke. Aceasta
publice descoperirile.
carte, scrisa In latina, avea sa
revolulioneze
din temelii la.a
Pana In acel moment, Newton nu a avut parte de
~tiinlei.
vreun prieten bun, In preajma caruia sa se simta
In largul sau. De aceea, se poate spune ca Newton
a fost mi~cat de puterea de convingere a lui Halley,
care nu era motivat strict de valoarea academica
a cercetarii
sale. Pentru
Newton,
Halley nu a
fost doar un colaborator,
ci $i unicul sau prieten
adevarat.
Halley l-a sprijinit pe Newton $i i-a oferit In
mod repetat bani, pe cand I~i scria tezele. Critica
lui Hooke - "Nu este yorba decM de un plagiat
al propriei
mele teorii" - enuntata
la aflarea
continutului
lucrarii lui Newton, a pus In pericol
publicarea
acesteia.
Oar persuasiunea
lui Halley
$i imboldul
rivalitatii cu Hooke l-au Impins pe
~
Newton
sa I~i finalizeze
opera magistrala
In
&;~;u. .C4nI41> .sol'
..
. ~o"'I/S
tltlsRt>".'
. Ma
anul 1687. Ipotezele ~tllntelor
natura l e, .Inc l USIV
SodaJi.
~
atractia universala,
erau demonstrate
matematlc .. I j\;l J\. ...,.....
.~
sistematizate
sub forma de principii redactatelntr-,
Reg . .soc. T 11R.
o maniera clara. Lucrarea, intitulata ..Philosophice""
5. 1686 P R ..- S E s.
Naturalis
Principia
Mathematica",
sau pe scort~
"Principia",
Incununarea
mu cii de 0 viata a lUI
_
J

Newton,

era finalizata.

LON

DIN

l-

ac Ty .
'
1
PiS 70ft/hi
.
as. Anno 1\1 Slre4ler.

OCLXXXV,roltat
ap
I.

Prabusire si renastere
I

Dmcultatea gasirii unui loc de munca

A.l'Jo

PRE~EOINTELE

COLEGIULUI

REGAL

din

Cambridge a murit In august 1689, prietenii

ewton, precum John Hampden, membru

al

::c idului Liberal- Wigh, ~i omul de ~tiinta Christiaan

-"

gens, au adresat a petitie regelui propunandu-i

- mirea lui Newton pe postul vacant de pre~edinte.

~ ~i, Intrucat

Newton nu a Indeplinit

~ La Monetaria RegaLa, 50 de cai ~i 300

de muncitori erau mobilizali pentru a
bate 0 moneda. Cum Monetaria RegaLa
funcliona Lacapacitate maxima, Anglia nu
ducea lipsa de monede.

conditiile

use de a fi preot ~i profesor In cadrul Colegiului

al, petitia a fast respinsa. Nici macar cineva cu

::l

=.2lizarile lui Newton nu putea sa pretinda universitatii

=::= (~i reevalueze optiunea, la scurt timp dupa sfar~itul

a Inceput sa se confrunte cu a serie de probleme

=-aniei lui lacob alII-lea.

um Parlamentul

era dominat

psihice. A Inceput sa manifeste simptome de depresie

de regali~ti, lui

on i-a fast dificil sa obtina un post guvernamental.

severa, acestea incluzand halucinatii ~i pierderi de

a cum era de a~teptat, la expirarea mandatului

memorie, trimitand scrisori nesabuite prietenilor, prin

:la amentului, din partea Universitatii din Cambridge

care Ii anunta cu privire la sfar~itul relatiei cu ace~tia.

2 ..

Lui Locke i-a trimis a scrisoare In care spunea: "Cand

fast desemnati regali~ti, In defavoarea lui Newton

:::2 e astfel ~i-a pierdut

postul

de membru

am aflat ca e~ti bolnav, am sperat ca vei muri", iar lui

al

Pepys i-a scris cu a mana tremuranda: "N-am nicio

Jcrtamentului.
Ul erior, alntampinat dificultatiln gasirea unui lac de
ca. Ceea ce l-a tinut pe Newton pe linia de plutire
_

fast eforturile sustinute ale lui Locke. Acesta din

a a aranjat a Intalnire Intre Newton ~i ducele de
nmouth, un diplomat; totu~i, cum la acea vreme

-egali~tii acaparasera puterea, nici macar el nu putea

0:5 ii asigure

...a

bancnota britanica veche cu

valoarea de 0 lira. Pe genunchi,
Newton line un exemplar din Principia;
teLescopuL reflector este de asemenea
vizibil. PomuL din fundal este faimosul
mar.

intentie sa te mai vad, nici pe tine, nici pe altcineva".

Cand Pepys a Inceput sa se Ingrijoreze

de soarta

lui Newton, s-a interesat cu privire la starea sa prin

intermediul

unui prieten de la Cambridge, afland

ca Newton a suferit a cadere nervoasa care Insa nu

este atat de grava Incat sa-~i piarda mintile. Doua

lui Newton a demnitate corespunzatoare.

anul urmator, l-a recomandat pe Newton pentru

;)

parea unor pozitii precum revizor al Trezoreriei

,egale ~i director al ~colii Charterhouse.

Cum nici

Je aceasta data Newton nu a avut succes, In cele din

rma a revenit la Cambridge.

::>ecand se afla In cautarea unui lac de munca,

.,

eletnicire eel putin neobi~nuita pentru Newton, un

2.'

incident a destabilizat ~i mai mult starea sa deja

fragila. Tntr-o zi, pe cand se apropia de finalizarea

ei lucrari In care adunase munca sa din domeniul
icii desfa~urata pe parcursul a douazeci de ani de
cercetare, s-a deta~at pentru scurt timp de lucru ~i
2

mers la biserica, lasand pe masa manuscrisele

care contineau

rezultatele

In orcandu-se

acasa,

cercetarile

a mii de experimente.

Newton

sale inestimabile

serum, aprinzandu-se

a descoperit

ca

s-au transformat

In

in Europa medievala, puterea Bisericii

Romano-Catolice
[Link]!ineau
afirma!iicontrareperceptelordesprelume enun!ate de Bisericaeraujudecati ~i,In cazulIn care
erau gasi!ivinova!i,fie erau ar~ipe rug, fie erau
excomunica!i,fiind considera!i"persoaneatinse
de diavol,adicavrajitori'~,.vrajitor"
este~itermenul
folosit pentru a-Idesemnape eretici,iar oamenii
de ~tiin!anufaceauexcep!iede la regula.
Estebinecunoscutfaptul ca mareleGalileoa
fost anchetatde Inchizi!iepentru afirma!iilesale
privind teoria lui [Link] proces,~i-asalvat

de la flacara unei lumanari

ui ate aprinse. Conform spuselor unui student care

-a vazut pe Newton dupa Intamplare,

acesta era

atat de suparat Incat parea "pe punctul

ierde mintile".

de a-~i

I-a luat peste a luna sa I~i revina.

ewton s-a demoralizat ~i ~i-a pierdut In totalitate

:notivatia de a-~i finaliza cercetarea din domeniul '
pticii, cufundandu-se In practica alchimiei.
Tn 1693, dupa aceste incidente repetate, Newton

...Oameni anchetali ~i gasili a Ii vinovali de

vrajitorie sunt executali. ModalitaliLe de execulie
sunt multiple, incluzand arderea pe rug sau
spanzurarea.

via!a acceptandcondi!iasanu mai sus!inaniciodata 0 astfelde [Link] alta parte,cumfilosoful italianGiordanoBrunonu ~i-aschimbatopinia,
a fostexecutatpe rugIn anul 1600.
Analizandistoria,Newton a fost fericit sa se
nascaIntr-o taracarenu semaiaflasubcontrolul
BisericiiRomano-Catolice.
Chiar ~i a~a,Newton
tot a trebuit sa ascundafaptul ca nu credeaIn
SfantaTreime,perceptfoarte important in religia
anglicana.
Oamenii de ~tiin!~ ai acelor vremuri nu au
continuatcercetarilecarenegaucre~tinismulsau
existen!a lui Dumnezeu.A~a cum oamenii de
~tiin!aseapropiaudeceeacecredeauafi adevarul,
prin interrnediulexperimentelor~i al ipotezelor,
ace~tiaau ajuns la concluziaca cercetareaera
incompatibila cu Biblia sau cu Inva!amintele
[Link] Newton Insu~inu a acceptat
Treimeaa fost rezultatulpropriilorcercetari.
Inchizi!ia a fost abolita In 1808, repusa In
drepturi in 1814, pentru ca apoi sa fie eradicata
definitivIn 1834. in 1983, papa loan Paulal II-lea
a admisfaptul ca procesulimpotriva lui Galileoa
fost 0 gre~eala.

luni mai tarziu, cand Pepys l-a invitat pe Newton la 0

partida de zaruri fara sa aduca In discu!ie scrisoarea
anterioara, Newton a acceptat numaidecat, fara sa I?i
aminteasca de corespondenta
trimisa.
Cand Newton ?i-a recapatatin cele din urma calmul,
a primit 0 scrisoare calduroasa de la Locke, care Il
anunta: "Te voi sluji a?a cum vei dori dumneata".
Prin eforturile sustinute ale prietenilor, Newton s-a
Insanato?it. Tn 1695, Montague, ministru al finantelor
?i pre?edinte al Societatii Regale, i-a oferit lui Newton
postul de vistier al Monetariei Regale. Newton a
Indeplinit funqia de vistier, pastrandu-?i
In acela?i
timp postul de profesor la Colegiul Trinity. Pozitia era
sinecura; pentru Montague, reprezenta mai degraba
un cadou pentru prietenul sau care i-a fost?i profesor,
In semn de respect. Totu?i, a fi vistier a Insemnat mai
mult decat 0 sinecura In vremea lui Newton.

~ Nimeni

preluarii

pre~edinliei
Socielalii
RegaLe de caIre Newton
dupa decesulLui
Hooke. Acesta a condus
societatea
cu 0 mana
de tier, ~i se spune ca a
reu~it sa se rasteasca
inclusiv La Halley.

[Link] lui Sir Isaac

Tn acea perioada, pentru Anglia era esential sa I?i
refaca starea financiara. Lipsei devizelor nationale
i se adauga problema raspandita
a eontrafacerii
monedelor, avand In vedere ea monedele de argint
se fabricau manual ?i puteau fi reproduse chiar ?i
prin tehnici rudimentare.
Pentru a realiza reforma
monetara, Newton a decis ca Monetaria Regala sa
funqioneze
20 de ore pe zi. Volumul productiei a
crescut de la 15 mii de lire la 120 de mii pe saptamana,
solutionand problema absen!ei monedei nationale.
Tn continuare,
Newton a dezvoltat un ~istem de
detectie a devizelor contrafacute.
Cum postul sau
de vistier implica puteri judecatore?ti,
a condamnat
contravenientii
fara mila. Cea mai mare !inta a
constituit-o William Challoner, care a scapat de la
condamnare In repetate randuri. Newton a urmarit
fiecare fapta a lui Challoner, a?a cum facea ?i In
cercetarea
sa ?tiintifica, reu?ind In cele din urma
sa-l trimita pe acesta la spanzuratoare.
Dupa aceea, numarul crimelor legate de banii fal?i
s-a redus substantial.
Trei ani mai tarziu, meritele

nu s-a

putut opune

...Regina
Intre

Ana !care a condus

Anglia

1702 ~i 1714) nu avea un interes

deosebit

pentru

politica;

prin urmare,

se spune ca ea a iniliat tradilia

Familiei Regale Britanice, de a "domni
tara a guverna".

i-au fostlntr-un
final recunoscute?i
a fost promova:
Lord Trezorier al Regatului, pastrandu-?i
acest n
post tot restul vietii.
Tn 1703, Newton a fost desemnat
Pre?edinte
2.
Societatii Regale. A acceptat oferta, de?i aceas 2
echivala cu a conduce Societatea
Regala de pe
pozitie mai degraba administrativa
decat scolas i 2.
Ar mai fi fost un motiv suplimentar
pentru care 2
acceptat pre?edin!ia. Tn acela?i an, Hooke, cel car"'
reu?ise sa Il tina departe atata timp pe Newton e
Societatea Regala, s-a stins din viata; prin urma e
toate motivele de ezitare In a accepta aceast2
funqie se spulberasera.
Pentru a readuce la via"2
Societatea, care Intre timp I?i pierduse din avant' _
creator, a trenuitlntai sa se elibereze de mo?tenire2
lui Hooke. Cum nu mai trebuia sa se preocupe
'2
acuza!iile nedrepte ale oponentului sau de-o via:2.
Newton a reu?it sa refaca toata cercetarea
i
domeniul optieii care fusese distrusa cu ceva ti ::
In urma. Tn ce prive?te momentul
publicarii, aVe2
sa spuna "Am fost nevoit sa 0 aman ca sa nu _
implic Intr-o noua disputa".
Apoi, In 1705, Regina Ana a vizitat Universita e2
din Cambridge ?i l-a investit pe Newton cu gra
de cavaler. Newton a fost primul. care a prill'':
un astfel de titlu nobiliar pentru realizarile
domeniul ?tiintei.

o minte

statornica si iscoditoare
I

Cine a fost primul?

EWTON,

CARE TOCMAI

DEVENISE

CAVALER,

s-a implicat Tntr-o noua disputa. Aceasta

'3 ea legatura
cu dezvoltarea analizei matematice,
:::isputate de Newton ~i de matematicianul
german
-1)
ried Wilhelm Leibniz. A~a cum am men!ionat
=:nterior, analiza lui Leibniz ~i calculul diferen!ial allui
lewton au avut 0 abordare diferita, dar conceptul era
s'onilar. Ce trebuie sa se identifice este care dintre cei
::Ji a ajuns primulla osolu!ie.
In jurul anului 1676, Leibniz a trimis 0 scrisoare
Societalii Regale Tn care se interesa despre stadiul
:ezvoltarii
matematicii.
Oldenburg,
Secretarul
5 cietalii Regale, a adunat laolalta 0 serie de lucrari
llportante
din domeniu ~i i le-a trimis lui Leibniz.
_2ibniz a remarcat opera lui Newton despre calculul
:'=erenlial
~i i-a solicitat lui Newton clarificari
SJ limentare.
In replica, Newton a menlionat
:2Drema binomului; cu toate acestea, nu a abordat
S iectul calculului
diferenlial cu claritate, ci doar a
~en!ionat cateva idei codificate. Oare Leibniz a reu~it
52 descifreze de unul singur acest cod?
ucrarea de matematica
care a fost anexata la
_0 ica" publicata Tn 1710 a fost prima publica!ie Tn
:2 Newton dezvolta ideea calculului infinitezimal.
plica a fost tiparita 0 lucrare Tn care Newton era
__ zat de plagiat ~i ca nu' a facut altceva decat sa
"'2iaca interpretarea calculelor [Link] 1710, unul
:-;l're studen!ii lui Newton, John Keel, a argumentat

contrariul Tn "Realizarile
filosofice ale Societa!ii
Regale", dar la citirea articolului, Leibniz a protestat
vehement. La Tnceput, disputa nu loa prea interesat pe
Newton. Ulterior Tnsa, cand a con~tientizat con!inutul
~i tonul afirma!iei conform careia Tn spatele lucrarii
anonime soar fi aflat Leibniz, ~i-a ie~it din fire ~i
loa Tncurajat pe Keel sa continue demersurile.
Tn
aceasta situa!ie, Leibniz i-a cerut Societa!ii Regale
- tocmai aceea prezidata de oponentul sau - sa
cerceteze care este adevarul. Societatea a ajuns la
concluzia ca Newton a fost descoperitorul
analizei
matematice.
Apoi, Newton a scris 0 recenzie
nesemnata, Tn care Tntarea aceasta concluzie.
Acest schimb de critici a fost repetat de cateva ori.
Unii aristocra!i s-au oferit sa aplaneze conflictul, dar
ura dintre cei doi era prea intensa pentru ca cineva
sa poata sa intervina, astfel ca situa!ia s-a agravat.
Leibniz intrase Tn conflict ~i cu elevul lui Newton,
Samuel Clarke, dar totul s-a sfar~it odata cu decesul
sau survenit Tn timpul bataliei din 1761. Nici moartea
sa nu a fost suficienta pentru a lini~ti spiritele, astfel
ca Newton a continuat sa T~i critice oponentul ani
de-a randul.
Cum analiza matematica era foarte utila, curand
s-a raspandit Tn Tntreaga Europa. Totu~i, savan!ii
newtonieni se Tncapa!anau sa foloseasca Tncontinuare
calculele infinitezimale. Abia 100 de ani mai tarziu,
analiza matematica a ajuns sa fie folosita ~i Tn Anglia.

~ Coperta

PTICKS

lucrarii "Oplica".
~

a lrecul prin
incendierea

OR,!

(:f::R;\E A TIS

De~i Newlon

;~~

REFLEX IONS,
INFLEXIONS

REFRACTIO.
and COLQCl:i

rezullalelor
experimenlelor
sale, nu s-a dal
balul ~i a reu~il
sa compileze

SPECIES

"'00 MAGNITUDE

ClTrvilinc~; Figures.

~i sa publice
rezullalul celor

/.

./ ?:J_.....

pesle 20 de ani
de sludii.

~ se spune

ca Leibniz a descoperil

analiza malemalica
cam in acela~i
timp cu calculul diferen\ial
allui
Newton. Cand oamenii de ~liin\a
cu viziuni similare abordeaza
aceea~i

lema

a~teplal
de silua\ii

de cercelare,

sa te confrun\i

esle de

cu astfel

incurcale.

CALATORII iN TIMP
Cronologia
conlroverselor
~liin\ifice
care a fost implicat Newlon

inca din copilarie, Newton era terifiat de confruntari. Tnmod

ironic, viata sa a fost presarata cu astfel de dispute. Atunci
<:and a fost criticat sever de catre Hooke, 0 buna bucata

sai se puna la dispozitie rezultatele deja existente, dar de

fiecare data a fost refuzat. Tn cele din urma a facut uz de
autoritatea sa ca pre~edinte al Societatii Regale pentru a-i

pentru tot restul vietii. Cu toate acestea, la acea vreme, cflnd

forta mana. Newton nu putea in ruptul capului sa inte1eaga

aqiunile lui Flamsteed.

era combatut sau cand cineva facea ceva impotriva vointei

sale, Newton nu a pastrat niciodata tacerea. Se poate spune

decat sa modifice

ca 0 astfel de personalitate conflictuala

mine'; acesta a replicat "Poate ca a scos la lumina mine-

de timp a fost convins ca nu i~i va mai publica nicio tearie

I-a condus catre

de

confruntarile celebre.

reul, dar eu am facut din el un inel de aur". Conflictul a con-

Conflictul dintre John Flamsteed, primul Astronom Regal

?i fondator al Observatorului Regal de la Greenwich, a adus

tinuat pana la moartea lui Flamsteed, implicandu-I

moment dat chiar ~i pe Halley, astronomul rival.

inca 0 data la lumina latura agresiva a lui Newton. Pentru a

finaliza lucrarea sa"O teorie privind mi?carea lunii'; Newton
i-a cerut lui Flamsteed sa-i imparta~easca rezultatele observatii1or. La acea vreme, Flamsteed a refuzat sa dea curs soli-

Talentul exceptional

Dispula cu Hooke referiloare

La oplica.

1676

scrisoarea
lui Hooke.

1680

Provocal de Hooke, confliclul

se reaprinde.
Dispula cu
Flamsleed
asupra comelei.

1686

Transmile
"Principia"
catre Socielalea
Regala.
Confliclul cu Hooke privind
inlaielalea
descoperirii
leoriei
ravita\iei

1694

Cererea adresala
lui
Flamsteed
de a primi
rezullalele
observaliilor
res insa.

la un

al lui Newton nu putea fi egalat

decat poate de ambitia ~i mandria sa imensa. Alte genii

stam sa ne gandim, multe dintre conflictele

cum Newton nu era un observator, el nu avea nevoie de

generat ar fi putut fi evitate in condiliile

o acuratete sporita. Newton a insistat pe langa Flamsteed

ment mai "normal" din partea sa.

impaciuiloare

esle

1695

Conlroversa
cu Flamsteed
asupra valorii observa\iilor.

1710

Elevul sau Keel crilica

analiza malemalica
dezvollala
de Leibniz, in care
~ avut ~i el un rol de jucat.
Incepe disputa privind cine
a descoperit
primul analiza
malemalica.

1715

Se implica In confliclul
dinlre Leibniz ~i elevul sau.
Clarke.

"de rand" dadeau ~iele dovada de 0 cantitate rezonabila

de mandrie, dar a lui Newton depa~ea orice limita. Daca

citarii, pentru ca voia rezultate mai precise. Pe de alta parte,

in

1672

(and Flamsteed a afirmat despre Newton ca"Nu a facut

putin minereul de aur descoperit

OFTll!.

pe care le-a

unui comporta-

~ Masca morluara
a lui Newlon. Suferinla
cauzala de pielreLe La rinichi era alaI de

Ultima parte a vietii, dedicata studiului

teologiei

leribiLa incal nici nu pUleai sta in preajma

Ultima parte a vietii sale $i-a petrecut-o axandu-se pe

teologie, Tnspecial pe cercetarea datelor biblice. oaca
aceasta Tndeletnicire a fost ocazional Tntrerupta de
redactarea de lucrari $tiintifice $i de conflictele care
Ti acaparau tot timpul, odata cu Tnaintarea Tn varsta
a reTnceput sa I$i Tn$ire gandurile asupra premiselor
teologice.
Odata, pe cand se afla la palat, expunandu-i

pe sotul nepoatei sale, Catherine, sa arda

Carolinei, printesa de Wales, noua sa interpretare a

o parte din manuscrisele $i scrisorile sale.

cronologiei, aceasta a devenit interesata de subiect

Pe patul de moarte, $i-a marturisit opiniile

$i i-a cerut manuscrisul. Isaac a acceptat, cu conditia

eretice pe care le-a ascuns Intreaga viata,

sa nu fie facut public $i dupa ce a extras ni$te

$i a refuzat sa ia Tmparta$ania care l-ar fi

pasaje care ar fi fost considerate eretice. Cu to ate

absolvit de pacate. Apoi, la 19 martie, a doua

acestea, cativa ani mai tarziu, manuscrisul Tnmanat

zi dupa ce $i-a pierdut cuno$tinta, s-a stins din

printesei Carolina a fost publicat la Paris. Cu toata

viata, la varsta de 84 de ani.

eliminarea

fragmentelor

periculoase,

tot era de

a$teptat ca teologii sa Tl critice, avand Tn vedere ca

oupa funeraliile somptuoase, demne de un rege,

omul care a contribuit decisiv la dezvoltarea $tiintelor

noua cronologie a lui Newton continea opinii contrare

naturale In secolul al XVII-lea a fost Tnmormantat

celor Tmpamantenite. Acesta era $i motivul pentru

la Catedrala Westminster. "Cronologia Regatelor

care nu dorise sa publice manuscrisul. Oar situatia se

Antice, Revazuta", pe care

schimbase. Era inacceptabil sa se publice

doi ani, a fost publicata la un an dupa

lucrare

incompleta cu titlu de teza oficiala, sub semnatura

lui Newton. S-a suparat atat de tare, Tncat a decis sa

scrisese In ultimii

moartea sa.
Newton,eliberand Europa deiluziile

$lefuiasca materialul, adaugand mai multe elemente

medievale Tn care se complacea,

din sistemul de datare matematic.

a deschis poarta unei noi ere a

$tiintei moderne. Nici haosul
din epoca premergatoare, nici

Tn 1725, Newton s-a Tmbolnavit de pneumonie $i

s-a mutat la Kensington, datorita aerului curat din
regiune. Oar Tn cursul tratamentului, boala cronica
de care suferea, guta, s-a agravat atat de tare Tncat nu
mai putea nici sa mearga. Chiar $i a$a, nu a ascultat
sfaturile celor din jur $i a continuat sa mearga la
biserica pe jos.

fost suficiente cat sa darame

e$afodul pe care l-a ridicat,
pentru a Imbunatati fiecare
aspect al vietii societatii.
Tnspiritul contradictiilor

Ooi ani mai tarziu, Tn 1727, pe cand se apropia

de finalizarea

conflictele lui Newton, nici

criticile, nici nebunia, nu au

lucrarii

Tntorcandu-se de la

asupra cronologiei

biblice,

$edinta a Societatii Regale,

Newton a Tnceput sa acuze dureri acute, cauzate

care l-au caracterizat

Tntreaga viata, a fost
ultimul

alchimist

$i, Tnacela$i timp,

de pietrele la rinichi, fara tratament la acea vreme.

primul

Newton, care I$i simtea sfar$itul aproape, l-a rugat

$tiinta modern.

om de

~ Pe piatra
de mormant a
Lui Newton de
la Catedrala
Weslminsler
sunl
cioplile carlile,
monedele
~i
prisma sa.

Statuia

Lui Newton

de La Universitalea
din Cambridge.
ALaturi
se poate observa slaluia
fostului sau profesor,
Isaac Barrow.

sa.

Cum a descoperit Newton

gravitatia?
Cand spui gravitatie universaLl, spui Newton.
lara unul dintre cei mai celebri termeni inventati, in 't<:tiinra.
,
Dar daca privim procesul creativ al descoperirii lui Newton,
marul care cade nu ne indica suficient de clar ce anume a Hcut
osibila realizarea acestei descoperiri esentiale din ~tiinta moderna?
Decizia lui Halley
cea mai

UPA CUM $TIM CU TOTII,

contributie

a lui Newton

la istoria

ronsta Tndescoperirea fortei de atraqie

vestea cu marul

este celebra

mare
~tijntei

universale.

~i astazi, ~i se

:J a e afirma ca lumea continua sa faca asocierea

i re Newton ~i mere.
Experimentele
iversale

~i studiile

sunt

_ hilosophiae

asupra

subsumate

Naturalis

gravitatiei

Tn

Principia

~ Halley a dImas

lucrarea

orfan de tata In
1684 ~i muncea

Mathematica

rincipia)".

in condilii vitrege.

Edmond Halley nu a crezut povestea lui Robert

Oar, atras
talentullui

oke. pe care Hooke i-o relatase Tn cursul unei

~i-a dedicat
intreaga fiinla
publicarii lucrarii
Principia, inclusiv

{: nversatii Tntr-o cafen~a. Tn acea discutie, Hooke

~-a asigurat
I

atematic

ca a reu~it sa- demonstreze

legea gravitatiei.

ezent ~i el la discutie,

Tn mod

Christopher

prin investirea

Wren,

in re voi reu~e~te sa demonstreze Tn urmatoarele

~i corpurilor
~ilingi".

patratelor

cere~ti, are din partea

~i-a sacrificat

se aplica

viala.

mea 40 de

Oesigur, Halley nu s-a lasat impresionat

e oferta de bani. Mai mult, Halley facuse deja

de tare Tncat sa Tl faca reticent la ideea publicarii

serie de calcule cu privire la orbitele

planetelor,

unei alte teze. Din punctullui

care rezultasera

Mai lipsea

potentiala

Tn predictii

ar demonstratia

solide.

matematica.

erau necesare cuno~tinte

Pentru aceasta,

matematice

complexe,

"a Halley nu Tl ~tia pe Hooke capabil de asemenea

alcule.
roblema?

A~adar,

cine

ar

fi

putut

sa

rezolve

Nu i-a venit Tn minte decat a singura

, ersoana, renumita
la Universitatea

ca matematician

~i profesor

din Cambridge.

nsta Tncuno~tintele
rma. Presupunerea

matematice

era mai presus

ale acestuia din

sa era corecta. Chiar Tnainte

a Halley sa puna Tntrebarea, Newton era deja Tn

~i Tmparta~i ideile publicului

al ~tiintei.

Oevotamentul

pasionat al lui Halley a

reu~it, treptat, sa sensibilizeze

inima rece ~i rigida

a lui Newton. Tn cele din urma, Isaac avea sa fie

Oaca ~i-ar fi trimis teza catre Societatea Regala,
cu siguranta
publicata.

ar fi trecut

Oar situatia

la acea vreme
pe care tocmai
pe~tilor",

~i sa Tl publice,

ar Newton nu avea de gand sa T~i popularizeze

~ifonant de mai tarziLi

Hooke, dupa ce T~i facuse

ar

schimba directia Tn care se Tndrepta Tntregul corp

asura sa Ti ofere un raspuns. Halley a insistat ca

eoria. Criticile ~i conflictul

de a-

largo Oar Halley nu

s-a dat batut. Era convins ca 0 atare publicatie

ewton sa redacteze

raspunsul

de vedere, suferinta
decat dorinta

convins sa T~i publice lucrarea.

Motivul pentru care Halley l-a vizitat pe Newton

in

aceasta carte a
tuturor bani lor pe
care ii avea. Practic

le-a spus: "Oaca unul

a luni ca legea inversului

fiind de
Newton,

publica

lucrarea

espre optica, Tl ranise Tn amorul propriu suficient

cheltuita

financiara

~i ar fi fost

a Societatii

de

era precara din cauza unei carti

a lansase,

"Istoria

naturala

~i care nu se vanduse.

Salariullui
slujba~,

de consiliu

Halley, care pe atunci era un simplu

nu se ridica
pentru

nici la jumatate

publica rea cartii

din suma

despre

pe~ti.

Chiar ~i a~a, cum Halley Tntelesese importanta

Pentru mine, aceasta contradic~ie este enorma,

dar nu cred ca altcineva sa se fi confruntat vreodata

cu aceea~i contradic~ie.

~ Tablou din secolul al XX-lea care Il prezinta pe Newton

cufundat in studiul gravitaliei, la mo~ia sa natala din
Woolsthrope. Aici au fost facute multe dintre descoperirile
majore.

sale

acestei carti, pe care Newton era obligat sa 0 scrie

de dragul ~tiintei, a decis sa 0 publice pe propria
cheltuiala.
inca un pas spre descoperire
"Gravitatia cu siguranta ca trebuie
sa existe.h
'
Tnainte ca Newton sa devina profesor la Colegiul
Trinity, Incepuse deja sa se gandeasca la teoria
care avea sa explice gravitatia universala. Oar
acest lucru nu era suficient pentru a transforma
o idee In descoperirea majora de mai tarziu. Tn
sprijinul teoriei, trebuia sa foloseasca 0 forma noua
de matematica. Metodele matematice necesare
constau de fapt tocmai In nou-descoperita metoda
a analizei matematice, care avea sa fie dezvoltata
ulterior, ~i In calculul diferential conceput de
Newton.
Mi~carea circulara era privita pe atunci ca 0
mi~care a cercului Insu~i; dar Newton ~i-a dat
seama ca ea este compusa de fapt din doua forte,
una tangenta la traiectorie ~i una Indreptata spre
centrul cercului. Pentru a se analiza mi~carea de
pe circumferinta cercului era nevoie de calculul
diferential. Aplicand aceste concepte matematice
la mi~carea planetelor, ideea lui Newton a fost
integrata In "gravitatia universala". A reu~it sa
demonstreze ca, a~a cum merele cad din copac,
~i Luna "cade" catre pamant.
Important aici este faptul ca a reu~it sa
demonstreze
ca gravitatia se aplica nu numai
corpurilor aflate pe Pamant, ci oricarui corp
din spatiu. Pana atunci, se credea ca mi~carea
obiectelor de pe bolta cereasca era controlata de
a forta distincta de cea de pe Pamant, iar oamenii
de ~tiinta cautau febril cauza acestei mi~cari.
Tnacel context, legea atraqiei universale nu le-a
oferit respectivilor oameni de ~tiinta raspunsurile
cautate. Newton a reu~it sa descopere faptul ca
aceasta forta se aplica ~i In spatiu. Nu a aflat
iciodata ce anume a dat na~tere fortei, dar a
afirma despre ea ca "Reprezinta 0 contradiqie

imensa, dar cred ca nimeni nu s-a mai confrunta:

cu 0 astfel de contradiqie Inainte", concluziona c
prin faptul ca ramane la latitudinea fiecarui citi' sa descopere cauzele fonei.
"Principia" a generat dezbateri asupra u E
contradictii care nu mai existase pana atu c'_
Newton ~i-a anuntat prietenii ca, In ceea ce ,
prive~te, originile acestui presupus nou subie :
din cartea sa fusesera deja prezentate de Pitag c.
El se rezumase la a le demonstra cu ajut
matematicii moderne.
Readucand In discutie Intelepciunea
an i _
distorsionata
de Biserica
Romano-Catoli 3
"Principia" parea sa joace acela~i rol In ~tii ,.=
precum cel al Rena~terii.
Indicarea providentei
"Principia" contine trei seqiuni. Oupa tipi
"Elementelor" lui Euclid, avem 0 prima parte _
"OefiniW', urmata de "Legile Mi~carii". Aici s
indicate "Trei Legi ale Mi~carii".
Prima lege este cunoscuta In general dre::
"Legea Inertiei", conform careia "daca forta c~
este nula, acceleratia este egala cu zero", IdeE
de baza este simpla: orice corp I~i mentine, c=:
baza propriei mase, starea de repaus sau c=:
mi~care rectilinie uniforma, atat timp cat as '=
sa nu aqioneaza
a fona care sa Ii modi"j =:
aceasta stare. Oinamica lui Aristotel afirma :z
mi~carea unui corp este oprita atunci can
asupra acelui corp nu aqioneaza nicio forta. ..:comparatie, noutatea teoriei lui Newton cons'2'evidentierea faptului ca starea de repaus es'e :
continuare a starii de mi~eare. Aeeasta modifi 2=
de optica a dus la 0 noua interpretare a dina i -.
A doua lege se nume~te "Ecuatia mi~carii-. ~
se refera la legatura dintre fona care aqionc27:=
~i acceleratie. Cand love~ti 0 minge, eu ca: :
love~ti mal tare, cu atat se va deplasa mai re e =:
~i mai departe. Folosind aeeasta eeuatie, se p 2:=
calcula viteza imprimata In funetie de forta (2=
i-a fost aplicata ~i de masa mingii.
A treia lege, "Prineipiul aqiunii ~i reaqiuni
indica faptul ea atunci eand un corp aqionea ~
asupra altui corp eu 0 forta, eel de-al doilea
corp actioneaza ~i el asupra primului cu 0' ,.=
de aceea~i marime ~i de aeeea~i direqie,
_

.l( ~~

de sens contrar, Cand doua mingi aruncate

una
II spre .~ealBlta
se lovesc, vor sari fiecare In sensul
opu~;i~r~ia
lege descrie aceasta mi~care. Astfel,
. ..ppr.;r~di~i/' expune observatiile
care au dus la
1J ac~t~
.trei principii simple, iar ob:ervati~le
~i
con\~UZllle sunt explicate de ~ manler~ loglca, pas
cu f];a.;;. Aceste legl ne pot parea astazi eVldente,
iarJGaracterul
lor evident dovedeste impactul pe
care~Vau avut conceptele lui Newton asupra vietii
,noaftre.

>

l~~
,f.v..-

1:''.:!'f9u.
,~o
!

4..

""""",k

L~

....6

..

C,diici ~i admiratie

. ffI-7..

:",;to'\

:::::-.

Descartes.
Oar odata cu trecerea timpului, tezele
lui Newton au fast preluate de cercetatorii
care
i-au urmat, fiind dezvoltate, iar statutul ..Principiei"
a fost consolidat .

~
0'

..

i,.Dupaintroducere,Newtonexpunelnprimaseqiune

:~::it:~~~;~~;:::~:::~:~:?;~~::;;~;:~~:i~~;;

;.P"",

primelor doua seqiuni. Aceasta abordare indica

faptul ca analizele din aceasta carte nu acopera
J3~
'._
numai fenomene
fizice, ci se extinde inclusiv la
":~<:'~6 discutii cu ~i despre Divinitate. Nu este yorba
\.',
'. strict despre a carte teoretica In domeniul fizicii, ci
...."'.s
.f .... ".,
una care abordeaza ~i elemente de teologie.
Oamenii acelor vremuri nu au acceptat imediat
-- _
c b~
---..;
conceptele din ..Principia", fiind din cale-afara
de
.. ~
]$
"noi
~i revolutionare.
De~i nivelul matematic Inalt
b
.
era evident pentru orice cunoscator,
au existat
numeroase
critici la adresa conceptelor ~tiintifice.
~ Teoria gravitaliei dezvoltata
Unii critici au sugerat chiar ca unele concepte
i .Principia" se bazeaza pe
;leometrie.
Cuvintele filosofului
prezentate
de Newton - spre exemplu, gravitatia,
g ec Platon, ..Aici nu au acces'
care
nu
era
deloc evidenta - au dus la regresul
cecat cunoscatorii
geometriei",
~tiintei
In
lumea
ocultului, afectand realizarile lui
c rezonat Tn sufletullui
Newton.
C

~._""<::'

... Matematicianul
geometriei,
faraon

grec din Antichitate

Euclid.

egiptean,

care a pus fundamentele

Pe cand linea 0 prelegere,

fUnd Tntrebat

u~oara de a Tnvala", acesta

regala de Tnvalare".

"daca

a raspuns

exista

la invitalia
vreo modalitate

ca "nu exista

unui
mai

nicio metoda

ewton
nu a facut publica pasiunea sa pentru alchimie 0 buna
perioada de timp, pana cand economistul
John Keynes a ad us un
manuscris
semnat
de Newton
la
o licitatie.
Manuscrisul
este pastrat si astazi Tn colectia de manuscrise'de la Portsmouth.
In vremurile
mod erne, alchimia
este vazuta ca
facand parte din zona ocultului,
dar
pe atunci avea valoarea unei cercetari ;;tiintifice valide, multi oameni de
;;tiinta practicand-o
riguros. Newton
se numara ;;i el printre ace;;tia
Scepticismul
din jurul conceptului
de alchimie porne;;te de la obiectivul
sau, acela de a transforma
metalele
obi;;nuite Tn aur Inca din Antichitate,
orice lucru de pe pamant se considera a fi format din patru elemente
de baza: pamant,
apa, foc ;;i aer.
Ideea de baza a alchimiei
consta Tn
faptul ca diferentele dintre substante
sunt generate
de proportia
diferita
Tn care se regasesc cele patru elemente. Oaca se putea schimba proportia, fiecare substanta s-ar putea
transforma
Tn alta. Prin urmare,
conform acestei teorii, nu era neobi;;nuit sa crezi ca orice obiect dorit,
cum ar fi de exemplu ceva rar ;;i de
valoare, ar putea fi obtinut din orice
alt obiect obi;;nuit.
Prin alchimie,
oamenii de ;;tiinta
Tncercau sa creeze noi substante,
schimband
compozitia
celor existente. Aceasta logica facea ca alchimia sa constituie
fundamentul
chimiei de mai tarziu, ;;i nu e de mirare
ca atat de multi oameni de stiinta
depuneau
efort~ri
pentru a ~ st~dia

Se spune ca originile alchimiei

Egiptul ~i Grecia antica.
T

Newton a studiat alchimia pentru a

aHa mai multe despre proprietatile
substantelor, mai degraba decat pentru a produce argint sau aur din bronz
sau tinichea. "Oespre proprietatile acizilor", scrisa de Newton, este una dintre lucrarile Tn care a com pilat rezultatele cercetarii
sale din domeniul
alchimiei
Faptul ca a scris 0 carte pe
aceasta tema indica seriozitatea
cu
care s-a aplecat asupra ei. Se Tntampla des sa se Tnchida Tn laborator saptamani de-a randul ;;i sa realizeze
experimente
prin metoda Tncercarilor succesive. Nici macar discipolilor
sai nu le permitea sa se apropie de
aceasta Tncapere.
De multe ori folosea mercur
Tn
experimentele
sale alchimice ;;i, dupa
cum era de a;;teptat, cantitatea
de
mercur descoperita Tn parullui
Newton a fost de patruzeci de ori mai
mare decat cea normala. Exista chiar
;;i 0 teorie conform careia labilitatea
sa psihica fusese generata de intoxicarea cu mercur. Oar, desi scrisul
de mana era afectat, cel mai frecvent
simptom, tremuratul,
lipsea. ~i cum
starea sa psihica avea sa se Tmbunatateasca,
credibilitatea
acestei teorii are de suferit. Totu;;i, rezultatele
cercetarilor
sale includ descrieri ale
"gustului" substantelor, astfel ca este
clar ca a gustat sau cel putin a lins
suprafata metalelor folosite Tn experimente. Se pare ca Newton a vazut
Tn realizarile din domeniul alchimiei 0
reTntoarcere la Tntelepciunea anticilor,
mai degraba decat un pas spre viitor.
Pentru a practica alchimia asemenea
celor din vechime,
era
ceva
normal.
lata ;;i motivul pentru care uneori i se
spune "Marele Magician

~ Tablou din secolul

al XVII-lea ilustrand un
[Link]
alchimie,
pe langa producerea
aurului, unii iniliali au
lncercat sa produca
forma de via\a numita
"homunculus.

dateaza

din

Pare ciudat sa ne Tnchipuim ca un

savant precum Newton s-a dedicat
cercetarii
unei practici mai degraba
dubioase, avand Tn vedere progresul
Tnregistrat de ;;tiinta. Oar acest studiu era indispensabil
Tn Tncercarea
sa de a Tntelege principiile
de baza
ale universului
- Tntelegere pe care
a urmarit-o
Tntreaga viata. Newton a
descoperit principiile care fac lumea
sa se Tnvarta prin dezvoltarea
;;tiintei naturale ;;i a ajuns sa cunoasca
proprietatile
substantelor
cu ajutorul alchimiei ;;i al chimiei. Mai mult,
lucrarile
sale au inclus ;;i cugetari
teologice, care sa ne ajute sa Tntelegem ansamblul
;;i sa organizam
piesele
puzzle-ului
relatiei
;;tiintei cu divinitatea.
Metodele precum
alchimia joaca un rol bine definit Tn
numeroasele
sale realizari, cugetarile sale asupra rolului lui Oumnezeu, ;;i cautarea legilor primordiale
ale Universului.
Mai mult decat un
alchimist al metalelor, Newton a fost
acela care avea sa aplice alchimia
modului
sau de gandire, integrand
cercetarea
cu credinta
;;i adevarul
cu ceea ce altii considerau a fi doar
ni;;te fenomene. Alchimia ;;i-a facut
simtita
prezenta Tn toate domeniile asupra carora s-a aplecat - iata
a;;adar esenta lui Newton.

Savanti i descoperiri
ewton, care nu era prea talentat in a comunica cu ceilal~i, prefera
a ii petread. timpul in laboratorul propriu, absorbit in cercetare,
la fel ca in copilarie, pe cand trudea in camera sa construind noi dispozitive.
Dar "legea atraqiei universale" a atras tot soiul de oameni, din fericire sau
poate din nefericire, care nu voiau sa illase pe "baiatul sfios" in pace.

eel mai de nadejde colaborator, care a descoperit cometa Halley

Edmond Halley (1656-1742)
alley s-a nascut Tntr-o familie Tnstarita de negustori,

la periferia Londrei. Fiind deosebit de talentat la matematica,

a fost admis la Universitatea

din

Oxford.
John Flamsteed,
printr-un

deja un astronom

Deeret Regal'de

Cand Flamsteed

recunoscut,

[Link]

reu~ise sa Tnfiinteze Observatorul

Regal de la Greenwich,

timp ce studia la Oxford, Halley a devenit asistentullui

~i-a pub licat observatiile

Flamsteed

prin care detaliaza mi~carea stelelor din emisfera

cu aprobarea

Curtii Regale conferita

~il-a ajutat cu observatiile

sale.

nordica, Halley s-a decis sa faca acela~i lucru cu a~trii

in emisfera sudica.
I-a solicitat regelui Carol alII-lea
larile asiatice. La terminarea

sa Ti permita sa se Tmbarce pe

formalitalilor

birocratice,

a parasit Universitatea

lanticului. De aici a observat pozilia a peste 300 de stele fixe, rezultatele

Tn general,

Halley este cunoscut

alley era interesat

sa studieze

pentru descoperirea

cometa mare pe care

nava a Companiei

0 aplicase

prin care se facea comert cu

din Oxford pentru a se Tndrepta spre Sf. Elena,

observase

Stellarum

de specialitate.

sale asupra cometei. De aceea, Halley a fost Tntotdeauna un sustinator

enuntase
devotat

allui Newton.
Newton a fost foarte norocos sa aiba pe cineva ca Halley drept adept fidel. In lipsa lui Halley, Newton nu ~i-ar fi finalizat
niciodata opera magistrala,
publicarea

Philosophiae

Naturalis

Principia Mathematica.

Halley a facut tot felul de demersuri

pentru

cartilor lui Newton, l-a Tncurajat Tn vremuri de restri~te ~i chiar a platit publica rea din propriile fonduri. Parte

din meritul descoperirilor

~tiintifice ale lui Newton Tiapartine lui Halley, chiar daca nu a dezvoltat propriile sale cercetari.

Halley i-a urmat lui Flamsteed

ca Astronom Regalla Observatorul

tatea pana la moarte, Tn 1742. $i-a oprit observaliile

A calculat ca urmatoarea
Abia dupa moartea

Regal de la Greenwich, unde ~i-a continuat activi-

cu numai cateva luni Tnainte de a se stinge din viata.

data cand Cometa Halley se va apropia de Pamant va fi Tnjurul anului 1758. Nu a apucat sa

vada aparilia cu ochii sai, dar cometa a aparut exact la momentul

sa, cometa i-a primit numele.

indicat.

Nu a ~tiut nicio secunda

cum va fi denumita

descoperise.
Conform calculelor sale, Cometa Halley se va mai apropia de Pamant Tn anul2061.

cometa pe care

mica insula din sudul

stea necunoscuta

Tnainte.

cand se apropia ~i le-a Tnregis-

orbita ~i perioada de revolulie. Prin urmare, a Tnleles

0

Australium".

pe cerul Parisului. A observat cu atentie momentele

de talentul ~tiintific allui Newton ~i Tn special de legea mi~carii pe care

cu succes observatiilor

companie

cometei care Tipoarta numele, dar asta nu Tnseamna ca a gasit

0

rat. Apoi, a aplicat legea mi~carii dezvoltata de Newton, calculandu-i

~i pe care

fiind incluse Tn cartea sa, "Catalogus

ca acea cometa de pe cerul parizian era aceea~i despre care citise Tn literatura
Halley a fost la fel de entuziasmat

Indiilor de Est,

...

RETEAUA
DE LEGATURI PERSONALE

----<.---.-

Prieten - cuno~tinla
Ostilitate
Aliat ideologic

Matematician englez, prieten ~i

mentor allui Newton. Multumita
lui, Newton a devenit profesor,
luandu-i loculla catedra de
matematica a Universita\ii din
Cambridge.

Relalie sociala

Predecesor

Succesor

Fizician elvelian, eel mai mare alchimist al

secolului al ~aisprezecelea. Numeroasele
sale experimente

consolidarea

au contribuit

la

bazelor ~tiintei.

Comandant naval englez ~i

prieten apropiat allui Newton.
Este celebru pentru jurnalul sau.
Matematician

german

care a

dezvoltat multe ecuatii noi. Prin

comparatie

cu Newton,

a pus

accent pe importanla matematicii.

am de ~tiinla britanic,
renumit pentru criticile
aduse lui Newton si
confliclele cu acesla.

Regina a Angliei ~i
fiica a lui lacob al
II-lea. I-a acordal lui
Isaac Newton rangul
de cavaler.

Revolu~ionarul fizicii care a pus bazele

descoperirii "Legii mi~carii"
GaLileo GaLilei (1564-1642)
Galileo dorise initial sa fie pictor, nu savant. S-a nascut Tn 1564, Tn acela~i an Tn care a murit Michelangelo. Tn copilaria sa, atmosfera

din ora~ele italiene Tnca mai amintea de Rena~tere. Galileo a venit pe lume Tnsanul unei familii

de nobili din Pisa, Totu~i, zilele lor de glorie au apus, iar familia era pe punctul de a ajunge pe drumuri,
Vincenzo, tatal sau, ~i-ar fi dorit ca fiul sa se faca doctor ~i l-a obligat sa urmeze cursurile
Pisa, gandindu-se

ca un doctor Tn familie ar mai fi redus din problemele

foarte atras de studiile sale, Tn principal pentru ca Tifusesera

raspunda

Tntrebarilor lui Galileo referitoare

financiare.

Universitatii din

Oar se pare ca Galileo nu era

impuse. Mai mult, la are, profesbrii nu reu~eau sa

la teoriile lui Aristotel. Tn cele din urma a decis sa T~i abandoneze

studiile universitare.
Cu privire la una dintre Tntrebarile pe care le-a adresat
punsul, prin intermediul
Ointre descoperirile

unui experiment

la cursuri, Galileo a reu~it sa gaseasca

lui Galileo, cea mai importanta

consta Tn exprimarea

legilor naturii prin intermediul

Multumita realizarilor sale, domeniul ~tiintelor naturii s-a dezvoltat substantial.

nential. Pentru orice tip de cercetare
sa citeasca ~i sa Inteleaga

el Tnsu~i ras-

care a indus Turnul din Pisa.

devenise necesar

sa cuno~ti matematici

Rolul matematicii

superioare;

unei formule numerice.

Tn ansamblul

prin urmare,

~tiintei, Tn special, a crescut expo-

Newton a studiat-o

riguros, pentru a pu e2

car1ile lui Galileo. Ecuatia mi~carii identificata de Newton se baza pe teoriile lui Galileo. Putem astfel spune ca, a~a cu

realizarile lui Einstein s-au bazat pe teoriile lui Newton, realizarile lui Newton s-au sprijinit pe tezele lui Galileo.
Galileo a fost acuzat de Inchizitia de la Roma pentru faptul ca sprijinea teoria heliocentrica
propovadui niciodata ideile sale heliocentrice.

a lui Copernic. A scapat de tortura, jurand ca nu va

"

Totu~i, nu a fost absolvit Tn totalitate de acuzatia de erezie, ~i Tn cele din urma ~i-a petrecut viata Tn ares:

la do iciliu ~is-a s ins din viata In 1642, In timp ce asculta discutiile discipolilor sai, Tn acela~i an Tn care s-a nascut Newton.

avanti ~i descoperiri
_-~rton, care nu era prea talentat in a comunica cu ceilalti, prefera
-~ .) petread timpulin laboratorul propriu, absorbit in cercetare,
:el ca in copilarie, pe cand trudea in camera sa construind noi dispozitive.
::::n.r Jegea atraqiei universale" a atras tot soiul de oameni, din fericire sau
J() re din nefericire, care nu voiau sa 11lase pe "baiatul sfios" in pace.

eel mai de nadejde colaborator, care a descoperit cometa Halley

Edmond Halley (1656-1742)
-2!ley s-a nascut Tntr-o familie Tnstarita de negustori, la periferia Londrei. Fiind deosebit de talentat la matematica, a fost admis la Universitatea din

ord.
John Flamsteed, deja un astronom recunoscut, reu~ise sa Tnfiinteze Observatorul Regal de la Greenwich, cu aprobarea Curtii Regale conferita
:::. tr-un Deeret Regal de Investire. Tntimp ce studia la Oxford, Halley a devenit asistentullui Flamsteed ~i I-a ajutat cu observatiile sale.
Cand Flamsteed ~i-a pub licat observatiile prin care detaliaza mi~carea stelelor din emisfera nordica, Halley s-a decis sa faca acela~i lucru cu a~trii
i emisfera sudica.
I-a solicitat regelui Carol alII-lea sa Ti permita sa se Tmbarce pe

nava a Companiei Indiilor de Est, 0 companie prin care se facea comert cu

;ari e asiatice. La terminarea formalitatilor birocratice, a parasit Universitatea din Oxford pentru a se Tndrepta spre Sf. Elena, 0 mica insula din sudul
. anticului. De aici a observat pozitia a peste 300 de stele fixe, rezultatele fiind incluse Tncartea sa, "Catalogus Stellarum Australium".
Tngeneral, Halley este cunoscut pentru descoperirea cometei care Tipoarta numele, dar asta nu Tnseamna ca a gasit a stea necunoscuta Tnainte.
alley era interesat sa studieze 0 cometa mare pe care 0 observase pe cerul Parisului. A observat cu atentie momentele djnd se apropia ~i le-a Tnregist

'. Apoi, a aplicat legea mi~carii dezvoltata de Newton, calculandu-i orbita ~i perioada de revolutie. Prin urmare, a Tnteles

- acea cometa de pe cerul parizian era aceea~i despre care citise Tnliteratura de specialitate.
Halley a fost la fel de entuziasmat de talentul ~tiintific allui Newton ~i Tnspecial de legea mi~carii pe care 0 enuntase
~ipe care 0 aplicase cu succes observatiilor sale asupra cometei. De aceea, Halley a fost Tntotdeauna un sustinator devotat
allui Newton.
Newton a fost foarte norocos sa aiba pe cineva ca Halley drept adept fidel. In lipsa lui Halley, Newton nu ~i-ar fi finalizat
iciodata opera magistrala, Philosophiae Naturalis Principia Mathematica. Halley a facut tot felul de demersuri pentru
blicarea cartilor lui Newton, l-a Tncurajat Tnvremuri de restri~te ~i chiar a platit publicarea din propriile fonduri. Parte
in meritul descoperirilor ~tiintifice ale lui Newton Tiapartine lui Halley, chiar daca nu a dezvoltat propriile sale cercetari.
Halley i-a urmat lui Flamsteed ca Astronom Regalia Observatorul Regal de la Greenwich, unde ~i-a continuat activiatea pana la moarte, Tn1742.?i-a oprit observatiile cu numai cateva luni Tnaintede a se stinge din viata.
A calculat ca urmatoarea data cand Cometa Halley se va apropia de Pamant va fi Tnjurul anului 1758. Nu a apucat sa
vada aparitia cu ochii sai, dar cometa a aparut exact la momentul indica!.
Abia dupa moartea sa, cometa i-a primit numele. Nu a ~tiut nicio secunda cum va fi denumita cometa pe care
descoperise.
Conform calculelor sale, Cometa Halley se va mai apropia de Pamant Tnanu12061.

Un scriitor excentric, cu remarci satirice

Jonathan Swift (1667-1745)
Jonathan

Swift s-a nascut la Dublin, Tn Irlanda, Tn 1667. A fost crescut de ni?te rude, Tntru-

cat tatal sau a murit Tnainte sa-?i vada copilul,

Anglia. Copilaria
Swift era
Gulliver",

?i deosebit de sarcastica.

una dintre cele mai cunoscute

mai acizi termeni.

Una dintre cele mai ascutite

inferioare,

deformate

multor

starnind

legile gravitatiei

sustinute

modesta

povara pentru parintii lor". Latura bru-

cu

mergand

de a-i gati ?i a-i servi nobilimii.

fata pe nume Stella. A scris mai apoi

reunind toate scrisorile

pe care ?i le-au trimis

este Catherine,

Este greu

al clerului.

nepoata sa. Swift

sa discute pe cele mai variate teme, de la politica

carte inti-

pe parcursul
0

la problemele

Tndragise

de zi cu zi,

gelozia Stellei.
"insulei

plutitoare"

din capitolulill

al "Calatoriilor

lui Gulliver"

facea aluzie

de Newton.

Tn anii de mai apoi, ?i-a pierdut acuitatea

i rautatirea

relatie apropiata

,,0 propunere

este Swift, el Tnsu?i un membru

ani. Tn aceasta carte, un personaj

Swift nu s-a Tnteles bine cu Newton. Se spune ca descrierea

,a

merge Tn Tara cailor,

consta Tn a privi copiii drept sursa de mancare,

pana Tntr-acolo Tncat sa descrie retete delicioase

pentru Stella",

lui

?i vulgare, crescute de cai.

satire ale lui Swift este intitulata

de crezut ca autorul acestei propuneri

?i obi?nuiau

Tn

carli pentru copii, a descris natura umana Tn cei

pentru a feri pe copiii saraci din Irlanda sa devina

tala ?i cruda a acestei propuneri

Swift a avut

Tn cartea sa, "Calatoriile

Spre exemplu, Tn partea a patra, Tn care Gulliver

oamenii erau vazuti ca ni?te creaturi

tulata "Jurnal

mutandu-se

sa a semanat foarte mult cu cea a lui Newton.

persoana excentrica

iar mama sa l-a abandonat,

auditiva

?i suferea de crize violente

de ameteala.

Starea sa psihica s-a deteriorat

odata cu

starii de sanatate. A murit la Dublin Tn anul 1745.

o somitate

a filosofiei empirice care l-a indragit pe

Newton
John Locke (1632-1704)
Filosoful John Locke l-a sprijinit pe Newton prin alte mijloace decat Halley. Atunci cand a ramas ?omer; I-a prezentat nobililor?i
otentialilor sponsori,?i Tnmomentele de ratacire psihica, l-a Tncurajat prin scrisorile afectuoase pe care i le trimitea. Prin opozitie cu Halley, Locke nu s-a implicat Tn cercetarile lui Newton, avand Tnvedere ca formarea sa nu era de om de ?tiinta. Totu?i, a
acut tot posibilul sa Tl sprijine pe Newton. Locke a fost unul din putinele persoane care beneficia de Tncrederea lui Newton.
Astfel, chiar?i cand Newton i-a scris "Sper sa mori", pe vremea cand suferea de depresie profunda, s-a semnat "Servitorul
dumneavoastra

eel mai nefericit", fapt care indica prietenia sincera ?i trainica cu Locke, mai presus decat boala sa psihica.

Locke s-a nascut Tn 1631 TnWrington, Somerset, Anglia. Dupa ce a studiat medicina?i filosofia la Universitatea din Oxford,
s-a mutat Tn Germania, ca secretar al unui diplomat englez. Mai apoi a revenit TnAnglia, unde avea sa lucreze ca medic al primului Conte de Shaftesbury, In Londra. Curand, contele a fost judecat ?i executat pentru tradare, iar Locke s-a vazut. nevoit sa se refugieze Tn Olanda,
Tntrucat risca sa aiba aceea?i soarta, ca ?i complice al contelui. Cativa ani mai tarziu i s-a perm is sa se Tntoarca Tn Anglia ?i sa T?i reocupe vechea
fun(\ie.
Locke ?i Newton nu au avut

conexiune directa prin domeniile de cercetare. Totu?i, Locke a aplicat comentariile

lui Descartes Tn tratatele sale filosofice. Opera sa fundamentala,

Robert Boyle ?i Christiaan Huyhens. Newton era descris drept

critice ale lui Newton asupra

"Eseu asupra intelectului omenesc", dedica un capitol unei serii de savanti precum
,,0

persoana unica". Locke, la fel ca multi alti contemporani,

a fost fascinat de talentul

fara egal allui Newton.

S-a retras din cariera sa scolastica ?i ?i-a petrecut sfar?itul vietii la Essex. S-a stins din viata patru ani mai tarziu, rapus de boala.

o autoritate

din domeniul ingineriei spatiale,

titular al Catedrei Lucasiene de Matematica
Steven Hawking (1942-)
"Nu [era] tocmai

persoana placuta"; a fost un ..talent hain ?i greu de tolerat".

Newton, caruia i-a dedicat

parte din cartea sa "Scurta istorie a timpului".

lata parerea lui Hawking despre

Referirile lui Hawking la personalitatea

lui Newton nu au nicio legatura cu aprecierea fata de talentul sau remarcabil.

Newton nu a Incetat niciodata In a-?i

critica colegii, In special rivalii, despicand In patru cele mai mici detalii ale cercetarilor
pe Newton, care era ursuz ?i instabil emotional, opus caracterului

acestora. Nu Il puteai confunda

gentil?i nostim allui Steven Hawking.

Hawking este bine cunoscut drept "geniul din scaunul cu ratile". Nascut la Oxford, In 1942, a dat dovada de
mic copil de un talent extraordinar

la matematica

?i fizica. A urmat cursurile

Universitatii din Oxford ?i, imediat dupa absolvire, ?i-a Inceput munca de

cercetare la Universitatea din Cambridge. Tn aceea?i perioada a fost diagnosticat cu scleroza laterala amiotrofica, care i-a rigidizat trupul?i

i-a atrofiat

masa musculara. Tn cele din urma a paralizat. Tn ciuda handicapului Insa, a facut parte din elita ?tiintifica, prin cercetarile sale de pionierat In domeniul
gaurilor negre ?i al formarii Universului.
A fost admis In Societatea Regala la varsta de 32 de ani, devenind cel mai tanar membru din istoria Societatii. Ulterior, a fost prapus pentru Catedra
Lucasiana de Matematica.

Newton a fost al doilea savant din istoria Universitatii

Cambridge care a ocupat Catedra Lucasiana. Prin aceasta, se poate

afirma ca Hawking a urmat aceea?i cale In cariera ca ?i Newton.

De?i Ii poarta un adanc respect pentru munca de pionierat din "Ecuatiile Mi?carii", se pare ca impresia lui Hawking privitoare la personalitatea
lui Newton nu este dintre cele mai bune. Tn orice caz, acest aspect nu este esential. Pentru Hawking, teoria lui Newton nu are nimic de-a face cu
temperamentul.
Hawking I?i continua cercetarea pentru a gasi cheia misterelor

Universului, luptand In acela?i timp cu boala sa.

Parintele filosofiei moderne, care a demonstrat importanta

modului de gandire matematic
Rene Descartes (1596-1650)
Rene Descartes este considerat parintele filosofiei moderne. Nascut Intr-o familie de nobili In La Haye In Touraine (astazi DescartesJ,ln Franta anului 1596,
a calatorit din loc In loc, In principal pentru ca nu Ii era suficient sa acumuleze cuno?tinte, strict In institutiile educationale.
Pe cand se afla In Olanda, ocupat cu scrierea tratatului

sau, "Lumea", care sintetiza cercetarile sale privind lumina, cosmosul?i

era judecat de Inchizitie. Tn cadrul procesului, ideile revolutionare

natura umana, Galileo

ale lui Galileo privind ?tiinta au fost considerate eretice, sentinta constand In arest la

domiciliu.
Ca urmare a acestui incident, lui Descartes i-a fost teama sa I?i mai publice tratatul asupra lumii. A preferat sa I?i divida cartea
In mai multe parti, denumite
publicat separat, asigurandu-se

.,Tratat asupra luminii",

"Tratat asupra omului",

ca ocole?te orice tema contraversata

includeau explicatii rationale privind na?terea lumii sau a universului,

"Discurs asupra metodei", binecunoscuta

"Legile Mi?carii", "Geometria"

etc., pe care le-a

In raport cu doctrinele cre?tine. Scrierile sale originale

?i chiar despre Dumnezeu.

Lucrarea sa principala,

pentru citatul celebru "Gandesc, deci exist", dezbatea metodele gandirii rationale

?i metodologice.
Contrar tezelor lui Descartes, Newton a sustinut In Philosophice Naturalis Principia Mathematica

ca teoria orbitala

a lui Descartes nu este compatibila cu legea a doua ?i a treia a lui Kepler privind mi?carea planetelor. Totu?i, nu se poate
tagadui ca Newton a adoptat Intr-o oarecare masura opera lui Descartes, care a constituit baza matematicii

mod erne.

$i-a petrecut ultimii ani din viata la Stockholm, fiind profesorul personal al reginei Christina a Suediei. Moartea sa
a survenit In urma unei pneumonii contractate la numai ?ase luni dupa ce s-a mutat la Stockholm,

posibil datorata

orelor matinale la care era obligat sa lucreze de catre regina, dupa ce I?i petrecuse tot restul vietii fara sa se rid ice
din pat Inainte de amiaza.

Marile teorii ale unei

conceptii dumnezeie~ti car
au pavat calea spre viitor
~instein a afirmat odati, "Vreau sa rezolv enigma divinititii"
_-ewton, in ineerearea sa de a-I expliea pe Dumnezeu,
~ onsiderat ca Universul este Dumnezeu, Fara deseoperirile
sale Apollo ~i eelelaite navete spatiale nu ar fi explorat
~::ll ersul a~a eum au Heut-o. Mai muIt, nici nu am
_ . ce inseamna sa calatore~ti in spatiu. Indiferent de cite
orr se vor reserie tablitele eunoa~terii ~tiintifiee, monumentul
_- " 1 ewton pentru
umanitate va ramane in picioare.
"Cncopil pe malul marii in diutarea
evarului
.\TURA ~[LEGILE NATURII stateau

noapte;

ascunse In

Dumnezeu a spus: "Sa fie Newton"

:: S-B facut lumina."

:::::e'ul

englez

= s:ih,

In

=:=-eiiciile
-:-me

=_ -:

Alexander

cinstea
umanitatii

surabile.

Numeroasele
..lumina"

influenta

lui

sale descoperiri
care a facut vizibil

iar teoriile

sale I~i exercita ~i

covar~itoare asupra lumii ~tiintei.

_ u ~tiu cum ma vede lumea,

-;

-;

"i, Incercand

sa gaseasca din cand In cand

0

cele obi;;nuite, In timp ce imensul

::::2

ani de viata.

Chiar

= ,:on, care a studiat

=" ::JOmenii precum

-==. astronomia,
-==52 realizari,

=_ -:loezeu

~tiinta,

alchimia
lumea

continua

~i pentru

matema-

sau teolonume-

creata

de

sa fie cufun-

==:2 i mister. Newton a considerat

2 masura ce urci mai sus, poti
:Ezi mai departe, descoperind

-=;'?i

-=-

sa,

gama larga

; =. ?i care a oferit omenirii

ocean al

In Intregimea

s une ca Newton ar fi spus acest citat

~rimii

scoica mai frumoasa

=="v2rului se afla nedescoperit

-=', ea lui ...".
'-

dar eu Insumi

doar ca pe un copil care se joaca pe malul

:. =: "cica mai neteda sau

:=:2

acest

Newton.

de pe urma lui Newton sunt

ur ~i simplu

: ~ul umanitatii,
___

Pope a scris

realizarilor

teorii ~i simtind
aturii

== sistemul

misterele

create de divinitate

noi
legidincolo

lumii, a;;a cum este acesta

=;;--:::eput de majoritatea

lumii.

~ Aslronomul
francez Urbain,
Le Verrier a
devenil membru
al Socielalii Regale
penlru descoperirea
exislenlei planelei
Neplun. Realizarea sa a
reinvial presligiul dinamicii
lui Newlon.

Daca am vazut mai departe,

este pentru ca am stat pe umerii
gigantilor
De la banuiala la siguranta
La sfar~itul secolului al XVIII-lea, legea atractiei universale a fost provocata de ceea ce a fos:
mai tarziu cunoscut
drept teoria definita. To u_
a Inceput cu descoperirea
planetei Uranus de
catre astronomul
britanic de origine german2
William Herschel. Orbita neregulata
a lui Uranus
a pus In discutie aplicabilitatea
legii lui Newto .
Descoperirea
era pe punctul de a discredita lege2
gravitatiei universale. In mod ironic, Herschel n
ar fi putut sa descopere
aceasta noua planeta If'
lipsa optimizarilor
aduse telescopului
reflec
de catre Newton, care a reu~it sa Ii mareasca distanta de observare .

...Cea mai mare parte a volumului imens de calcule

precise necesare pentru lansarea unei rachete se
bazeaza pe legile lui Newton. Teoriile care vor Ii
descoperite In viitor se vor baza In mod inevitabil
pe cele ale lui Newton.

 Chiar ~i cu cre~terea
continua sa se asemuie

cauzele gravitatiei, care i-au scapat lui Newton. Tn

teoria sa afirma ca gravitatia ar aparea ca urmare
a curburii dintre timp ~i spatiu. Cu alte cuvinte,
spatiul-timp
este influentat de gravitatie, sfidand
conceptul de spatiu absolut allui Newton.
Tn timp ce Einstein a detronat un principiu al
dinamicii lui Newton, a readus In discutie teoria
particulelor
luminii din domeniul opticii, enuntata
de Newton, care fusese deja Inlocuita cu teoria
undelor. A aratat ca lumina nu poate fi explicata
exclusiv cu ajutorul teoriei undelor sau a particulelor, Intrucat are proprietati duale.
Metoda lui Newton de abordare a teoriilor sale
consta In a corobora
rezultatele
a numeroase
experimente.
Era tenace ~i avea convingerea
ca
orice teorie care nu poate fi explicata prin fenomene este doar 0 ipoteza. De aceea, Newton a
decis sa nu se aplece asupra cauzelor gravitatiei,
iar In ceea ce prive~te gravitatia universala, a considerat ca aplicarea sa asupra unui fenomen ca ~i
solutie pentru a 0 explica este suficienta.
Prin contrast, abordarea
lui Einstein era cea a
"experimentelor
mentale". El a Incercat sa obtina
rezultate cu ajutorul interferentelor
pe marginea
unui anumit principiu, folosindu-~i doar logica. Tn
esenta, aceasta metoda de obtinere a ideilor era
diferita de a lui Newton, care ~i-a dezvoltat principiile luand In calcul fenomene ale naturii precum
caderea obiectelor sau suflul vantului.
Astfel, Newton cel inductiv ~i Einstein cel deductiv au folosit metode ~tiintifice contrare.

performanlei
echipamentelor,
experimentele
celor realizate de Galileo sau Newton.

Pe de aWl parte, de~i astronomul

francez Urbain
e Verrier a [Link] faptul ca descoperirea
lui
erschel infirma teoria lui Newton, nu a putut
abandona complet teza remarcabila
a lui Newton.
A em is ipoteza ca aceasta
deformare
a orbitei
era afectata de gravitatia unei alte planete mai
I departate.
Daca astfel stau lucrurile, s-a gandit Le Verrier, se poate spune ca mi~carea corpurilor cere~ti continua sa se supuna legilor lui
ewton. Dupa cum era de a~teptat, Gottfried Galle
a descoperit In 1846 planeta Neptun. Suspiciunile
generate
de descoperirea
lui Herschel realizata
cu ajutorul telescopului
reflector al lui Newton
a fost astfel eliminata, folosindu-se
acela~i telescop. Credibilitatea
dinamicii lui Newton s-a consolidat ~i mai mult ca urmare a acestui incident.

Descoperirea
gravitatiei
universale
a explicat 0
serie de fenomene,
dar a ridicat ~i noi probleme:
cum de exista gravitatia, In primul rand?
Teoria relativitatii
enuntata
de Einstein este
considerata
cea mai mare descoperire
~tiintifica
a secolului al XX-lea. Aceasta teorie este de fapt
un termen colectiv care include mai multe teorii, pe care le-a separat In doua parti: a publicat-o
mai Intai pe prima, "Teoria relativitatii restranse",
pentru ca apoi sa odezvolte
In "Teoria relativita,ii generalizate".
Tn aceasta din urma a dezbatut

Dinamica
a Ii creierul

lui Newton se aplica

calculatorului.

~i Unitalii

Centrale

de Procesare

Iprocesor),

considerata

Newton revine la viata

,
"Cred ca mai mult Isaac Newton

pt"Ioteaza~"...

Acestea sunt cuvintele astronautului

Bill Anders,
In replica la Intrebarea
fiului controlorului
de la
sol care pilota Apollo 8 dupa misiunea de pe Luna
din 1968. A~a cum explicase Newton, gravitatia
funetioneaza
~i In spatiu la fel ca pe Terra, controland mi~carile corpurilor.
Indiferent cate noi descoperiri ~iteorii vor fi dezvoltate In viitor, sistemul de principii allui Newton
va continua sa stea la baza ~tiintei moderne, iar
valorile sale vor ramane piatra de temelie a cercetarii ~tiintifice. Toti aceia destinati sa extinda frontierele ~tiintei vor avea de ca~tigat de pe urma studiului intens al observatiilor lui Newton.
Newton a afirmat odata, "Daca am vazut mai
departe, este pentru ca am stat pe umerii gigantilor". Chiar $i 0 persoana Inzestrata cu un asemenea talent I~i bazeaza realizarile extraordinare
pe
munca predecesorilor
sai.
Este inevitabil ca unele descoperiri valide sa fie
Inlocuite de altele, dar nu trebuie sa uitam ca adevarul descoperit In ur 2 eforturilor antemergatorilor le va permi'e ~eneratiilor
viitoare sa atinga

alte adevaruri. Este In natura lucrurilor ca adevarurile sa lase loc In permanenta

altora noi.
Pe de alta parte. asta nu Inseamna ca un adevar
discreditat I~i pierde semnificatia,
a~a cum este
la fel de dificil sa dezvolti idei noi dintr-un singur
pas. Este greu de crezut ca cineva care nu a descoperit Inca focul sa creeze un cuptor.
Comorile pe care le-a scos la iveala Intelepciunea
lui Newton nu au fost Inca epuizate. Ori de cate ori
apare un nou talent al ~tiintei, gata sa transceada
timpurile,
Newton va face parte din cercetarea
acestora, a~a cum cercetarile Inainta~ilor au facut
parte din ale sale.

.. Ca urmare a eforturilor
sustinute ale oamenilor de
~tiinta. omenirea a reu~it
sa pa~easca pe luna. Cat de
departe ne va duce progresul
~tiintei?