„Toți oamenii mari au fost mai întâi copii, dar puțini dintre ei își mai aduc aminte.

Povestea incepe in desertul Sahara, acolo unde naratorul-personaj, pilotul de avion, aterizeaza fortat
din cauza unor probleme la motor. Dupa o noapte petrecuta in pustiul desertului, se trezeste langa el
cu un omulet imbracat ca un print care ii cere sa-i deseneze o oaie. Surprizele se tin lant in legatura
cu ciudata aparitie. Incet-incet, il descoase pe micul print si ii afla povestea.

Acesta venea de pe asteroidul B-612, descoperit in anul 1909 de un astronom turc. Pe acest asteroid
mic pe care traia micul print cresteau tot felul de plante, dar el avea grija ca in fiecare zi sa scoata
baobabii, altfel acestia i-ar fi ocupat intregul spatiu de pe asteroid. Tot pe asteroid avea si o floare pe
o ingrijea, precum si trei vulcani din care doi erau activi. In ziua cand a plecat de pe asteroid, se spune
ca s-ar fi folosit de niste pasari calatoare, a udat floarea si a curat hornurile celor trei vulcani, asa sa
fie in siguranta.

Calatoria lui incepe pe o planeta pe care domnea un rege. Acest rege era trist pentru ca nu avea
niciun supus. I-a propus micul print sa-i fie supus, i-a oferit chiar si functii importante, dar acesta le-a
refuzat. Urmatoarea oprire a fost pe o planeta unde traia un om vanitos, adica mandru foc de el.
Acestuia trebuia sa-i faci tot timpul complimente despre felul cum arata. A treia planeta, era planeta
unde traia un om betiv. El bea pentru ca ii era rusine. Rusine ca era un betiv. Pe a patra planeta gasi
un businessman. Acesta socotea toata ziua cate stele a cumparat, cati bani castiga pentru a avea sa
mai cumpere alte stele. Pe urmatoarea planeta descoperi un lampagiu, planeta fiind si ea ciudata. Era
mica si nu avea decat un felinar, iar lampagiul trebuia sa aprinda felinarul de cate ori se lasa seara, iar
cand venea dimineata sa-l stinga. A sasea planeta era cea mai mare planeta pe care o vazuse. Aici
locuia un geograf batran care i-a povestit despre planeta Pamant, urmatoarea oprire fiind chiar pe
Pamant.

Tot acest periplu printre planete si oameni diferiti l-a nedumerit pe micul print spunandu-i
naratorulu-personaj ca pentru el oamenii mari sunt de neinteles, ca se complica foarte mult cand ar
putea face lucrurile sa fie extrem de simple. Atunci cand a aterizat pe Pamant s-a intalnit cu un sarpe,
apoi a vazut muntii cei mari, dupa care a intalnit o gradina cu cinci mii de trandafiri la fel ca floarea pe
care el o lasase acasa. Intalni apoi o vulpe care ii ceru sa o imblanzeasca si cu care se imprieteni. El ii
explica vulpii ca degeaba exista o gradina cu cinci mii de trandafiri daca nu are cine sa o admire.
Pentru el floarea pe care o lasase pe asteroid era cea mai frumoasa: “„Nu cunoaştem decât ceea ce
îmblânzim. Iar oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Cumpără lucruri de gata de la
neguţători. Cum însă nu există neguţători de prieteni, oamenii nu mai au prieteni.”

Urmatorul cu care se intalni pe Pamant era acarul. Dupa acesta urma intalnirea cu negutatorul.
Povestirea intalnilor micului print a fost intrerupta de narrator, care ii explica faptul ca nu mai are apa
de baut. Atunci printul il conduse prin desert pana la o fantana. Mare a fost mirarea acestuia cand
descoperi o fantana in toata puterea cuvantului cu scripete, cu ciutura si cu funie, nu cum sunt in
desert, adica niste gropi cu apa. Scotand apa din fantana, micul print ii explica ce melodie frumoasa
canta fantana atunci cand scoti apa din ea.

A doua zi ii spuse ca trebuie sa plece. Se implinise un an de cand aterizase pe Pamant si calatoria lui
se incheia aici. Dar i-a lasat un dar: atunci cand se va uita la stele, acestea vor rade pentru el cu
acelasi ras ca al micului print. In urmatoarea zi micul print a disparut. Si, de atunci, de cate ori se uita
la stele, naratorul-personaj auzea parca milioane de clopotei care radeau privind spre el.

De ce sa citim “Micul Print”? Pentru ca este minunata! Pentru ca, de fiecare data cand o (re)citesti,
descoperi noi si noi intelesuri! Pentru ca, desi pare o carte pentru cei mici, o (re)citesc si cei mari cu
aceeasi placere a lecturii! Pentru ca ne ofera lectii de viata despre Copilarie, despre Prietenie, despre
(re)descoperirea eului nostru, despre zambet, despre… florile noastre, despre NOI: „Oamenii au dat
uitării adevărul acesta. Tu însă nu trebuie să-l uiţi. Devii răspunzător de-a pururi pentru ceea ce ai
îmblânzit. Tu eşti răspunzător pentru floarea ta.”

  Important este sa ne (re)gasim fiecare si, mai ales, sa ne pastram…  floarea  noastra:  „Încep să
înţeleg, zise micul prinţ: e undeva o floare… mi se pare că m-a îmblânzit…”

Micul Print m-a facut sa vad importanta lucrurilor marunte si ne-a aratat tuturor lumea noastra
vazuta cu inima, nu cu ochii: “Limpede nu poti sa vezi decat cu inima. Ochii nu pot patrunde in
miezul lucrurilor.”