Ministerul Educației Culturii și Cercetării al Republica Moldova

Colegiul de Ecologie

Lucrare Practică Nr.8

Tema: Studierea problemei schimbărilor climatice.
Studierea problemei stratului de ozon

A elaborat:

Petco Alexandra

Grupa E-041
A verificat:

Munteanu Corina

Chișinău,2020

Obiectivele de învățare:

 Descrierea esenţei, cauzele, consecințelor schimbărilor climatice.

  Elaborarea schemei formarii efectului de sera.
 Argumentarea importanţei stratului de ozon.
 Descrierea esenţei şi cauzele reducerii stratului de ozon.
 Elaborarea schemei procesului de distrugere a stratului de ozon.
 Descrierea consecinţelor distrugerii stratului de ozon.

Scopul lucrării:

Studierea problemei schimbărilor climatice și distrugerii stratului de ozon

cât și argumentarea rolului stratului de ozon pentru Terra.

Resurse: Literatura de specialitate, scheme, PPT, surse net, web.

Mersul lucrării:

1. Descrierea esenţei, cauzele, consecințelor schimbărilor climatice.

Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări asupra
mediului, cadrului social şi economic. Încălzirea sistemului climatic este fără
echivoc, spune Grupul interguvernamental de experţi privind schimbările climatice
(IPCC). Observaţiile indică creşteri ale temperaturilor medii globale ale apei şi ale
oceanului, o topire extinsă a zăpezii şi gheţii şi creşterea globală medie a nivelului
mării.
Este foarte probabil ca, în mare parte, încălzirea să poată fi pusă pe seama
emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din activităţi umane.
În decursul ultimilor 150 de ani, temperatura medie a crescut cu aproape 0,8ºC
în general şi cu aproximativ 1ºC în Europa.
Cauzele schimbărilor climatice:
 Încălzirea globală este cauzată de acumulările de CO2 în atmosferă.
 CO2 provoacă 80% din poluarea ce duce la încălzirea Pământului si rămîne
în atmosferă foarte mult timp.
 Aproximativ 97% din CO2 emis de ţările occidentale industrializate rezultă
din arderea cărbunelui, petrolului şi gazelor naturale pentru producţia de
energie.

CE SE AŞTEAPTĂ DUPĂ CREŞTEREA TEMPERATURII TERREI:

1. Topirea gheții și creșterea nivelului mărilor;

2. Atunci când apa se încălzește, își mărește volumul. Încălzirea globală se
află, de asemenea, la originea topirii calotelor glaciare și a ghețarilor.
3. Luate împreună, aceste schimbări duc la creșterea nivelului mărilor și
oceanelor și, astfel, la inundarea și erodarea zonelor de coastă și a celor
joase.

RISCURI PENTRU SĂNĂTATEA UMANĂ

 Schimbările climatice au deja un impact asupra sănătății:

 A crescut numărul deceselor cauzate de căldură în unele regiuni și a scăzut
numărul celor cauzate de frig în altele.
 Asistăm deja la modificarea distribuției unor boli transmise prin apă sau
vectori.

RISCURI PENTRU FLORA ȘI FAUNA SĂLBATICĂ

 Schimbările climatice se produc atât de rapid încât supraviețuirea multor

specii de plante și animale este amenințată.
 Multe specii terestre, de apă dulce și marine au migrat deja. Unele specii de
plante și animale riscă să dispară dacă temperaturile medii globale vor
continua să crească necontrolat.

2. Elaborarea schemei formarii efectului de sera.

 3. Argumentarea importanţei stratului de ozon.
Stratul de ozon este localizat în stratosferă şi careconstituie un filtru
natural care absoarbe cea mai mare parte a radiaţiilor ultraviolete,
periculoase pentru organismele vii. În cantităţi mici, radiaţiile ultraviolete
sunt benefice pentru organism (sintetizarea vitaminei D, vindecarea rănilor
superficiale), însă în cantităţi mari provoacă îmbătrînire prematură, arsuri
ale pielii, cancer de piele, cataractă, boli infecţioase, slăbirea sistemului
imunitar, etc. De asemenea, acţionează asupra structurii ADN, ducînd la
modificări în ecosistemele acvatice şi terestre cu implicaţii majore în
echilibrul trofic.
Odată cu accelerarea dezvoltării industriale, stratul de ozon a început să se
degradeze, prin cantitatea tot mai mare de gaze nocive produse la suprafaţa
terestră, care ajunse în atmosferă produc, dereglări consistente în stratul de
ozon. 1985-1985 a fost anul care a atras
îngrijorarea mondială privind deprecierea
stratului de ozon.
De la descoperirea găurii în stratul
de ozon şi pînă în prezent, oamenii
de ştiinţă au încercat să găsească
răspunsuri la întrebările ridicate de
această problemă globală.
Diminuările în cauză sunt exclusiv
rezultatul poluării atmosferei de
către om cu diferite chimicale, cum ar fi cloro-fluoro-carbonaţii
 (CFC – freonul – cel mai agresiv devorator de ozon, folosit ca agent
de răcire la frigidere), dar şi compuşi conţinînd bromuri, compuşi de
halogen şi oxizi de azot. Eliberate în atmosferă, aceste substanţe se
descompun, clorul reacţionînd cu moleculele de ozon, distrugîndu-le.

4. Descrierea esenţei şi cauzele reducerii stratului de ozon.

Rolul ozonului atmosferic și efectele deteriorării  stratului de ozon
Prin strat de ozon se înţelege ozonul distribuit între suprafaţa pămîntului şi
limita superioară a atmosferei.
Rolul ozonului atmosferic în context ecologic este acela de a permite
desfăşurarea vieţii pe Pămînt, prin reţinerea radiaţiei ultraviolete letale (C),
cu o lungime de undă mai mică de 280 nm şi prin filtrarea la doze tolerabile
a radiaţiei ultraviolete biologice (UV – B) (280-320 nm). Procesul de
absorbţie a radiaţiei ultraviolete se petrece cu preponderenţă în stratosferă cu
degajare de caldură.
În acest fel ozonul produce încălzirea atmosferei şi prin aceasta reglează
regimul termic al globului terestru.
S-a ajuns la concluzia că o serie de substanţe chimice introduse în atmosferă
prin activităţi antropice produc scăderea  ozonului stratosferic. Ca urmare
Organizaţia Meteorologică Mondială în colaborare cu UNEP înfiinţează în
1977 o reţea mondială de staţii de măsurare a ozonului. Scăderea
concentraţiei ozonului stratosferic afectează sănătatea şi mediul
înconjurător.
 
Astfel, pentru o descreştere a
concentraţiei ozonului de 10 % se
prognozează o creştere de 26 % a
incidenţii cancerului de piele, creşterea
cazurilor de cataractă cu 12-15
milioane şi orbirea a 1-1,5 milioane de
oameni.. Peste 300 specii de plante sunt
afectate de creşterea radiaţiei UV cu
consecinţe asupra recoltelor.
Aparent paradoxal, acolo unde concentraţia ozonului scade, şi anume în
stratosferă, este dorită creşterea sa, iar în zonele unde concentraţia sa crește,
adică în troposferă şi în special în straturile joase ale acesteia, se luptă
pentru scăderea ei. În troposferă creşterea concentraţiei de ozon are urmări
nefaste asupra sănătăţii umane (stări de disconfort, iritarea mucoasei ochilor
şi a aparatului respirator, afectarea funcţiei respiratorii, cefalee), asupra
stării fiziologice normale a vegetaţiei,  asupra fiabilităţii materialelor
(cauciucul natural şi artificial sunt distruse rapid, coloranţii organici se
degradează, etc.). Este de remarcat faptul că, ozonul are asupra vegetaţiei
efect sinergic cu oxizii de azot şi cu dioxidul de sulf, astfel încît, chiar la
nivele reduse ale acestor trei poluanţi, apar situaţii de stress chimic.
Ozonul este, de asemenea, incriminat pentru participarea indirectă la
formarea ploilor acide. Ozonul troposferic provine în proporţie de circa 20
% din stratosferă, iar în proporţie de circa 80 % ca urmare a activităţilor
antropice. Studiile efectuate în ţările occidentale remarcă o creştere a
concentraţiei ozonului troposferic cu 1-2% pe an. Principalii poluanţi
primari care determină formarea prin procese fotochimice, a ozonului şi a
altor oxidanţi în atmosferă joasă sunt: oxizii de azot şi compuşii organici
volatili proveniţi din surse antropice.

Distrugerea stratului de
ozon a devenit o problemă
economică şi politică
foarte controversată, dar și
o problemă ştiinţifică
complexă.
În scopul prevenirii
distrugerii stratului
de ozon, a fost
semnată Convenţia
de la Viena şi
Protocolul de la
Montreal, prin care
sunt stabilite obligațiunile asumate de părţile semnatare, printre care:
- eliminarea producţiei şi consumului de substanţe care afectează stratul
de ozon;
- aplicarea celor mai bune tehnologii de îmbunătăţire a reţinerii,
recuperării, reciclării și/sau distrugerii substanţelor cu impact negativ
asupra stratului de ozon;
- promovarea unor alternative pentru înlocuirea acestor substanţele, cît și
a produselor ce conțin substanțe distrugătoare a stratului de ozon
protector;
- aplicarea măsurilor de control asupra substanţelor responsabile de
afectarea stratului de ozon şi asupra produselor la fabricarea cărora se
folosesc aceste substanţe;
- cooperarea în domeniul: ştiinţific, juridic, economic şi informaţional.
 Elaborarea schemei procesului de distrugere a stratului de ozon.

5. Descrierea consecinţelor distrugerii stratului de ozon.

CFC scapă din sistemele de răcire ale frigiderelor, aparatelor de aer condiţionat,
din spray-uri, din procesele de fabricaţie a spumelor industriale şi din procesele de
spălare a metalelor şi a componentelor electronice. Apoi, ele urcă în straturile
superioare ale atmosferei.
 
Fenomenul epuizării stratului de ozon duce la scăderea eficacităţii sistemului
imunitar la apariţia infecțiilor, cancer de piele, cataracte şi orbirii, arsuri grave în
zonele expuse la soare, reducerea culturilor şi, implicit, a cantităţii de hrană şi la
distrugerea vieţii marine.
 
În ultimele decenii, stratul de ozon a avut de suferit, mai ales din cauza creşterii
cantităţii de clorofluorcarburi şi bromofluorcarburi emise de om.
De ce apare numai la altitudini mare?
Ozonul fiind o moleculă de oxigen, conţine 3 atomi (O3), spre deosebire de
molecula de oxigen obişnuită, care are 2 atomi (O2). În stratul de ozon are loc o
tranformare continuă între diferitele forme de oxigen. Moleculele obișnuite de
oxigen (O2), scindează în atomi de oxigen (O). Aceștia se unesc cu moleculele de
oxigen formînd ozonul (O3). În timp, ozonul se descompune din nou în oxigen
normal O2 și atomi singulari de oxigen (O).
 
Aceşti atomi liberi se deplasează nestînjeniţi prin stratosferă, pînă în clipa în care
întîlnesc o moleculă de oxigen, de care se ataşează, formînd molecula de ozon
(O3). Oxigenul molecular are capacitatea de a absorbi o parte dintre radiaţiile
ultraviolete, tocmai prin procesul de formare a ozonului. Astfel, ozonul se
formează doar în stratosferă, densitatea oxigenului fiind suficient de mare pentru a
se produce disocierea moleculară. La altitudini mai mici, radiaţiile UV-C sunt deja
absorbite.
Pentru a absorbi radiațiile, ozonul redevine oxigen.

Concluzie:
În lucrarea practică Nr.8 am descris schimbările climatice, efectul lor asupra
diferitor tipuri de organisme, efectul de seră și schema formării lui, distrugerea
stratului de ozon și consecințele distrugerii. În concluzie pot spune că aceste
schimbări sau distrugeri biodiversitatea,provoacovocind daune, au consecințe
majore asupra populațiilor de plante și animale, asupra oamenilor, asupra
economiilor țării și altor domenii.