3:25 a11/p1111/21/2010 -1-
PROVERBE,
ZICĂTORI
A
A ajuns de râsul curcilor.
 A ajuns la spartul târgului.
 A alege neghina de grîu.
 A ales pînă a cules.
 A aştepta să-i pice mură în gură.
 A avea ac de cojocul altuia.
 A avea ochi la spate.
 A avea pe vino-ncoace.
 A avea un os de ros.
 A bate cîmpii.
 A cădea din lac în puţ.
 A căptuşi pe cineva.
 A căuta ceartă cu lumânarea.
 A căuta nod în papură şi pete în soare.
 A da(a se da) de gol.
 A da bir cu fugiţii.
 A da cinstea pe ruşine şi pacea pe gâlceavă.
 A da cu bâta în baltă.
 A da cu praf în ochii cuiva.
 A da din colţ în colţ.
 A da sfoară în ţară.
 A daspica(a tăia)firu-n patru.
 A duce(a trage) de nas.
 A face pe cineva cu ou şi cu otet.
 A făgădui marea cu sarea.
 A fi domn e o întâmplare, a fi om e lucru mare.
 A fi cu două feţe.
 A fi tobă de carte.
 A fi un târâie-brâu.
A ajuns la sapă de lemn.
A ajuns oul mai cuminte ca găina.
A alege pe sprînceană.
A arunca banii pe fereastră.
A avea(fi)obraz subţire.
A avea gura slobodă.
A avea orbul găinilor.
A avea slovă frumoasă.
A bate apa în piuă.
A băga mâna în foc.
A căra apa cu ciurul.
A căuta acul în carul cu fân.
A cere luna de pe cer.
A da(a se da)pe brazdă.
A da cărţile pe faţă.
A da cu căciula în câini.
A da de fundul sacului.
A da ortul popii.
A descoase pe cineva.
A dormi iepureşte.
A face pe cineva albie de porci.
A face spume la gură.
A fi a cincea roată la căruţă.
A fi numai piele şi os.
A fi tot o apă şi un pământ.
A fi vacă de muls.
3:25 a11/p1111/21/2010 -2-

 A fluiera în biserică. A i se face inima cât un purice.

 A ieşi basma curată.
 A intra(a se băga) pe sub piele cuiva.
 A îndruga (spune,tăia,vorbi) verzi şi uscate.
 A lua pe "nu ştiu" în braţe.
 A nu avea pe cineva la inimă.
 A nu-şi cunoaşte lungul nasului.
 A plecat ca să aibă de unde veni.
 A prinde pe cineva cu ocaua mică.
 A pune ţara la cale.
 A rămâne ca viţelul la poarta nouă
A împăca şi capra şi varza.
A nimerit orbul Brăila.
A o băga pe mânecă.
A potcovi bine pe cineva.
A pune beţe în roate.
A pune gaz pe foc.
A se certa ca la uşa cortului.
A se da pe brazdă

 A scoate castanele din foc cu mâma altuia.

 A se culca odată cu găinile. A se face de basm.
 A se duce cu (pe) apa sâmbetei. A se juca cu focul.
 A se îmbăta cu apă rece. A se pune cu burta pe carte.
 A se lega de cineva ca boala de om. A se uita în gura cuiva.
 A sta cu burta la soare. A turnat şi i-a adunat.
 A uita de la mână până la gură. A umbla cu capul în nori.
 A umbla pe cinci cărări. A văzut moartea cu ochii.
 A vedea verde înaintea ochilor. A vinde castraveţi la grădinar.
 Adevărul este cum te văd şi cum mă văzi.
 A-i crăpa(plesni) obrazul de ruşine. A-i arde călcâile.
 A-i da cu uşa în nas. A-i face de petrecanie.
 A-i pune pumnu-n gură. A-i fi drag(a-i sta) ca sarea-n ochi.
 A-i carte,ai parte; n-ai carte,n-ai parte .
 Ai intrat în horă,trebuie să joci. A-i lăsa gura apă.
 A-i lipsi o doagă. A-i scoate gărgăunii din cap.
 Ai mai văzut băiat cuminte şi babă frumoasă?
 A-i veni mintea de pe urmă. A-l face talmeş-balmeş.
 Ajunge o măciucă la un car de oale. Apa trece pietrele rămân.
 A-l tot mâna de la Ana la Caiafa. A-şi da arama pe faţă.
 Aşa e roata lumii: unii suie, alţii coboară.
 Aşchia nu sare departe de trunchi. A-şi da în petic.
 A-şi mânca negrul de sub unghie.
 Aurul este ochiul dracului.
`
B
3:25 a11/p1111/21/2010 -3-

 Ba e albă, ba e neagră. Ban la ban trage.

 Banii nu aduc învăţătură,dar învăţătura aduce bani.
 Banul este ochiul dracului. Barbă lungă minte scurtă.
 Banul face banii, Şi păduchele păduche.
 Bate fierul cât e cald, Că de se va răci, În zadar vei munci.
 Bate şaua să priceapă iapa.
 Bate şi ţi se va deschide, cere şi ţi se va da.
 Bătrânii satului ca şi câinii la turmă.
 Băutura are sămânţă de vorbă. Bine faci,bine găseşti.
 Boală lungă, moarte sigură. Boii ară şi caii mănâncă.
 Bogatului i se arată multe rude. Bun de gură,rău de lucru.
 Brânză bună în burduf de câine.
 Bună ţară, rea tocmeală.
 Buturuga mică răstoarnă carul mare.

C
 Ca la noi la nimenea. Ca prin urechile acului.
 Cap ai, minte ce-ţi mai trebuie. Câinele care latră nu muşcă.
 Câinele latră, caravana trece. Calul de dar nu se caută de dinţi.
 Călătorului îi şade bine cu drumul. Calic şi fudul.
 Cămaşa copilului arată ce mamă are. Ce ţi-e scris în frunte ţi-e pus.
 Când corabia se îneacă, şoarecii fug. Ce-am avut şi ce-am pierdut.
 Când doi se ceartă al treilea câştigă.
 Când pisica nu-i acasă Joacă şoareci pe masă.
 Când trei spun că aşti beat, du-te de te culcă.
 Câte bordeie, Atâtea obiceie.
 Capra sare masa, iada sare casa.
 Carte nu ştie, da' calcă popeşte.
 Casa fără copii e ca clopotul fără limbă.
 Ce e nou e tot mai greu.
 Ce e (-i) în mână Nu e (-i) minciună.
 Ce-i drept şi lui Dumnezeu îi place.
 Ce face un prost,nu desface zece deştepţi.
 Ce leagă femeia, nici dracul nu dezleagă.
 Ce naşte din pisică Şoareci mănâncă.
 Ce poţi face azi nu lăsa pe mâine.
3:25 a11/p1111/21/2010 -4-

 Ce ştie popa nu trebuie să ştie satul.

 Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face.
 Cea mai bună băutură este apa de fântână.
 Cearta fără bătaie e ca nunta fără lăutari.
 Cele bune să s- adune, cele rele să se spele.
 Ce-şi face omul cu mâna lui, nici dracul nu desface.
 Chiorul între orbi este împărat(rege).
 Cinci degete sunt la o mână, şi nu seamănă unu' cu altu'.
 Cine a păţit multe, ştie multe.
 Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde nici unul .
 Cine are, bea şi mănâncă; cine nu, stă şi se uită.
 Cine culege trandafiri trebuie să se-ngimpe.
 Cine fură azi un ou Mâine fură şi un bou.
 Cine fură azi o ceapă, mâine fură şi o iapă.
 Cine lucrează şi tace, mai multă treabă face.
 Cine nu cască ochii, deschide punga.
 Cine o face ca mine, ca mine să pătţească.
 Cine răde la urmă râde mai bine.
 Cine s-a ars cu ciorbă suflă şi-n iaurt.
 Cine sapă groapa altuia cade el într-însa.
 Cine scoate sabia, de sabie va pieri.
 Cine seamănă vânt culege furtună.
 Cine se aseamănă se adună .
 Cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge.
 Cine se ţtie cu musca pe căciulă, se apără.
 Cine-mparte, parte-şi face.
 Ciobanul fără fluier e ca mierla fără şuier.
 Copilul cu moaşe multe rămâne nemoşit.
 Corb la corb nu scoate ochii.
 Croitorul umblă rupt şi ciubotarul desculţ.
 Cu bani găseşti şi lapte de pasăre.
 Cu răbdarea treci marea.
 Cum e sacul, şi peticul.
 Cum e turcul, şi pistolul.
 Cum îţi vei aşterne, aşa vei dormi.
3:25 a11/p1111/21/2010 -5-

D
 D-aia n-are ursul coadă şi vulpea d-abia o duce.
 Dacă a luat dracu vaca poate lua şi viţelul.
 Dacă fata nu ştie juca, zice că lăutarii nu ştiu cânta.
 Dacă îi dai mult nas ţi se urcă în cap.
 Dacă n-ai noroc şi parte, Degeaba te scoli din noapte.
 Dacă n-ai om bătrân, să-l cumperi, iar dacă ai, să-l vinzi.
 Dacă nu curge,tot pică.
 Dacă nu plouă în mai ,nu se mănâncă mălai.
 Dacă nu te mănâncă, n-ai de ce să te scarpini.
 Dacă prietenul tău este miere Tu nu umbla să-l mănânci tot.
 Dacă te iei după măgar, te duce la stână.
 Dacă-i joc, joc să fie.
 Dă Doamne tot sărbători şi numai o zi de lucru şi atunci să fie nuntă.
 Dă foc casei ca să arză şoarecii.
 Dă nas lui Ivan,că se suie pe divan.
 Dâmboviţa, apă rece, cine-o bea de dor îi trece.
 De bătrân nu râde, pentru că bătrân ai să fii.
 De când era buicul flăcău .
 De când era bunica fată mare.
 De ce fugi, de-aia nu scapi.
 De ce petreci, de-aia ai mai petrece.
 De coate-goale şi de maţe flămânde nime' nu se vaită.
 De foame i se lungesc urechile.
 De haram a fost, de haram s-a dus.
 De la beat cârciumă viu, cu partea într-o căciulă,nici un latră nu mă câine.
 De la mine puţin, de la Dumnezeu mai mult.
 De la omul cinstit,e destul cuvântul.
 De la vlădică, până la opincă.
 De multe ori, când te grăbeşti, ce cauţi nu găseşti.
 De multe ori din ţânţar --- Lumea face armăsar.
 De oamenii răi, să fugi ca dracul de tămâie.
 De unde nu găndeşti, d-acolo sare iepurele.
 De-ar şti omul ce-ar păţi,dinainte s-ar feri.
 Decât bogat şi bolnav,mai bine sărac şi sănătos.
 Decât cioară pe par, mai bine vrabie în palmă.
 Decât codaş în oraş --- Mai bine în satul tău fruntaş.
3:25 a11/p1111/21/2010 -6-

 Decât c-un prost la câştig, mai bine c-un dăştept la pagubă.

 Decât filozof ofticos, mai bine un măgar sănătos.
 Decât multe şi tot rele, mai bine una şi bună.
 Decât niciodată, mai bine mai târziu.
 Degrabă să asculţi, târziu să grăieşti.
 Doamne ajută cui sărută şi priveşte cui iubeşte.
 Dragostea îi oarbă.
 Dragoste nu se face cu sila.
 Dumnezeu amână, dar nu uită.
 După bătălie,mulţi viteji s-arată.
 După ce au furat caii în zadar încui grajdul.
 După ce leul moare, mulţi se găsesc să-l jupoaie.
 După fapă şi răsplată, --- Să nu râzi de nime niciodată.
 După furtună, --- Vine şi vreme bună.
 După sac şi peticul.
 Duşmănia strică omenia.
 Du-te unde a dus surdul şi mutul iapa.

E
 E bun numai când doarme.
 E ca vita,doar că nu paşte.
 E crescut în coada vacii.
 E croit rău şi cusut bine.
 E lesne de vândut,dar anevoie de cumpărat.
 E mai bine în coliba ta decât în palatul altuia.
 E mai bine să întrebi de două ori decât să greşeşti o dată.
 E mai mare porcul decât coteţul.
 E plin de bani ca broasca de pene.
 E plin de draci, ca moara de saci.
 E ruşine pentru cel ce linge unde a scuipat.
 E scump la tărăţe şi ieftin la făină.
 E slab de-l date vântul (dă vântul jos).
 E tare ca baliga după ploaie.
 3:25 a11/p1111/21/2010 -7-

 E uşor a ierta, dar greu a uita.

 Ei se ceartă, ei se iartă.
 Este cinstit când doarme.
 Este lup îmbrăcat în piele de oaie.
 Este mai bine să taci decât să verbeşti de rău.
 Este om frumos, da' năravul îl strică.
 Eu am ajuns de râs şi tu de ocară.
 Eu am băut şi tu te-ai îmbătat.
 Eu aş vinde şi n-am ce, --- Tu ai lua şi n-ai cu ce.
 Eu domn, tu domn, cine să ducă sacul ?
 Eu spun ,eu aud.
 Eu-l întreb de sănătate, şi el îmi dă cu ghioaga-n spate.

F
o Face albul negru şi negru alb.
o Face el şi trag eu.
o Face haz de necaz.
o Face şi el umbră pământului.
o Făgăduiala dată e datorie curată.
o Fă-mă mamă cu noroc şi m-azvârle-apoi şi-n foc.
o Fă-te frate cu dracul pânâ treci puntea.
o Femeia cinstită e comoara bărbatului.
o Femeia frumoasă este pagubă în casă .
o Femeia judecă pe dracu' şi-l scoate dator.
o Ferească Dumnezeu pe om de gura satului.
o Fereşte-mă Doamne de prieteni că de duşmani mă feresc eu.
o Fie iarnă cât de rece, numai mărţişor de-ar trece.
o Fie pâinea cât de rea, tot mai bună-n ţara mea.
o Fiecare la ştie pe-ale lui.
o Fiecare trage spuza pe turta lui.
o Fierul că-i fier şi tot (se) rugineşte.
o Foamea e cel mai bun bucătar.
o Foamea goneşte pe lup din pădure.
o Frate, frate, dar brânza-i (pita-i) cu bani.
o Freca păzeşte via.
o Fricosul se sperie şi de umbra sa .
 3:25 a11/p1111/21/2010 -8-

o Frumuseţea fără înţelepciune este ca o floare în tină.

o Fudulia e soră cu prostia.
o Fuga-i ruşinoasă, dar e sănătoasă.
o Fugii de lup şi dădui de urs.

G
 Gardul cu proptele --- Niciodată nu piere.
 Găina bătrănă ---- Face zeama bună.
 Găina care nu cântă nu face ouă
 Găina nu poate cu două: şi cu puii şi cu ouă.
 Găina vecinului totdeauna-i curcă.
 Găseşti parale în drum şi tot trebuie să le numeri.
 Gând la gând cu bucurie.
 Gândeste -te de azi pentru mâine.
 Gândeşte întâi, apoi vorbeşte.
 Geaba binele cu sacul, --- După ce-a murit săracu'.
 Geaba-i tata crai şi de mine vai.
 Geaba vii, geaba te duci, --- Geaba mămăliga strici,--- ---
Şi mai rupi nişte papuci .
 Gluma-i glumă,treaba-i treabă.
 Golătatea înconjoară, iară foamea dă de-a dreptul.
 Graba strică treaba.
 Grădinarul nu cumpără flori.
 Greşala are şi iertare.
 Greşind învaţă omul.
 Greu la deal cu boi mici.
 Gura bate şezutu.
 Gura dulce mult aduce.
 Gura omului surpă şi cetăţile.
 Gura păcătosului adevăr grăieşte.
 Gura rea numai pământul o astupă.
 Gura zice, vântul duce.
 Gustă şi apoi mănâncă.

H
o Hai la noi să mănânci nimica.
 3:25 a11/p1111/21/2010 -9-

o Haina nu face pe om.

o Hainele împrumutate nu ţin de cald.
o Hainele nu fac un om mai de treabă.
o Hai, noroc şi sănătate, că-s mai bune decât toate.
o Harnic ca o albină,strângător ca o furnică.
o Hârtia multe rabdă.
o Hodorogeşte ca o moară stricată.
o Hohorog, tronc, mazăre de post.
o hora nu ţine tot balul, că mai sunt şi alte jocuri.
o Hoţ de hoţ se teme.
o Hoţul de la hoţ în vaţă.
o Hoţul de la hoţ nu fură.
o Hoţul cu un păcat şi păgubaşul cu o mie.
o Hoţul jură şi iar fură.
o Hoţul nedovedit --- E negustor cinstit.
o Hoţul învaţă la hoţie, beţivul - la beţie.
o Hoţul spune c-a glumit, când vede că l-a zărit.

I
 I s-a umplut paharul.
 I s-a urât cu binele.
 I se prinde vorba ca nuca-n perete.
 I se vede părul prin căciulă .
 I-a ajuns cuţitul la os.
 I-a ajuns focul la deşte.
 I-a apus steaua.
 I-a bătut ceasul norocului.
 I-a pus Dumnazeu mâna în cap.
 I-a pus tinichiaua de coadă.
 Ia ce-ţi place, numai numai nu alege.
 I-a trecut făina prin traistă.
 I-a venit vremea, dar nu i-a venit ceasul.
 I-am dat voie în pat, şi el m-a băgat sub pat.
 Ia pe dracul în braţe până treci gârla.
 Iapă albă-mi trebuia, --- Căcea neagră nu trăgea!
 Iarba bună în spini se găseşte.
 Iarba rea nu piere.
3:25 a11/p1111/21/2010 - 10 -

 Iartă-l ,Doamne, păcatul,şi-mi ajută să fac altul.

 Ieftin la făină şi scump la tărâţe.
 Iese ca şarpele la drum.
 Inamicul care se duce, fă-i pod.
 Interesul poartă fesul.
 Iubirea fără măsură, aduce în urmă ură.
 Iubirea trece prin apă, --- Nu i-e frică că se-neacă;
---Urâtul trece pe sec, --- Şi stridă: mă-nec ! mă-nec !
 Iute la minte, rău la fire.

Î
Îi ard tălpile.
Îi bagi-n casă. te fură; îi dai afară, te-njură.
Îi bate vântiul în traistă.
Îi crapă pielea de-al dracului ce este.
Îi dai degetul,el iţi apucă toată mâna.
Îi dădui dunădimineaţa şi-mi găsii belea.
Îi lipseşte o doagă.
Îi merge vestea ca de popă tuns.
Îi tremură mâinile de mult ce-a dat de pomană.
În faţă mumă,în spate ciumă.
În oala acoperită nimenea nu ştie ce fierbe.
În sacul legat, nu ştii ce-i băgat.
În unire stă puterea.
În vremea necazului se cunosc prietenii.
Încearcă marea cu degetul.
Încetul cu încetul departe ajungi.
Îndoaie-te ca treistia şi vântul nu te va rupe.
Întinde-te cât ţi-e plapuma.
Între ciocan şi nicovală.
Întrebarea moarte n-are.
Înţeleptul tace şi face.
Învăţul are şi dezvăţ.
Învăţăm cât trăim --- Şi tot neînvăţaţi murim.
Îşi ia inima în dinţi.
3:25 a11/p1111/21/2010 - 11 -

J
 Jarul din cenuşă rău te arde.
 Joacă cum îi spun alţii.
 Joc de frică, --- Pe nimică; --- Joc de
foame, --- Drăguţ Doamne.
 Judecata e oloagă --- Când lipseşte-n cap o
doagâ.
 Judecâtorul e ca osia de la car: cum o ungi
cum nu mai scârţie.
 Jupâneasa ţine casa, iar jupânul ţine drumul.

L
La beţie, omul este pisică,maimuţă şi la urmă porc.
La Bucureşti şi câinii umblâ cu covrigi în coadă.
La gură ca miel, la inimă ca un lup.
La mâncare - lup; la-nvăţătură - butuc.
La omul sărac --- Nici boii nu trag.
La omul sărac nici tăciunii în sobă nu arde.
La Paştele cailor.
La părul lăudat cu sacul mare să nu te duci .
La plăcinte înainte, la război înapoi.
L-a luat gura pe dinainte.
L-a pus cu botul pe labe.
La Sfîntu' Aşteaptă.
Lacătul nu se pune la uşă pentru hoţi, ci pentru oamenii cinstiţi.
Lacomul mai mult pierde şi leneşul mai mult aleargă.
Lasă - mă să te las.
• Lauda de sine --- Nu miroase a bine.
Lăcomia strică omenia.
Legile le fac oamenii.
Lenea e cucoană mare,care cere ( n-are ) de mâncare.
Lesne a zice, greu a face.
Lucru bine început e pe jumătate făcut.
Lucru bun nu se face iute.
Lup îmbrăcat în piele de oaie.
Lupul-şi schimbă părul, dar năravul ba.
 3:25 a11/p1111/21/2010 - 12 -

M
• Mai bine mai târziu decât
niciodată.
• Mai bine o pace strâmbă decât
o judecată dreaptă.
• Mai bine să - ţi pară rău că ai
tăcut decât că ai zis.
• Mai bine te întoarce, decât să
rătăceşti.
• Mai bună e o pace decât o sută
de procese.
• Mai bine şi -un lup mâncat de
oi.
• Mai mare daraua decât ocaua.
• Mai ştii de unde sare iepurele?
• Mărgăritarul stă pe fundul mării
şi
mortăciunea pluteşte de d-
asupra apei.
• Mâncarea ţărănească puţine
boale aduce.
• Mare e Dumnezeu, dar meşter e
şi dracul !
• Mâţa blândă zgârie rău.
• Merele putrede strică pe-alea
bune.
• Merele putrede strică pe cele
bune, fără ca vreodată cele
bune să poată drege pe cele
stricate.
• Mielul bun suge de la două oi.
• Milă mi-e de tine, da' de mine
mi se rupe inima.
• Minciuna are picioare scurte.
• Mintea românului a din urmă.
• Moara bună macină orice.
• Muierea cu ochi frumoşi pe tpţi
îi face voioşi.
 3:25 a11/p1111/21/2010 - 13 -

• Munte cu munte se întâlneşte,

--- Dar om cu om când nici
gândeşti.
• Munţii noştri aur poartă ---
Noi cerşim din poartă-n poartă.

N
N-ai uşă la bordei.
N-ar fi lup, de n-ar fi fost oi.
Na-ţi-o frântă că ţi-am dres-o; --- Unde ocheşte
Şi unde loveşte; --- Unde a dat --- Şi unde a crăpat.
 Năravul din fire nu are lecuire.
 Nebunia din născare, --- Niciodată leac nu are.
 Nebunul nu râde de ce vede, ci de ce-şi aduce aminte.
 Negustor de piei de clocă.
 Nemulţumitului i se ia darul.
 Nenorocire, când vine pe capul omului, nu vine singură ci mai trage şi altele
după ea.
 Nevoia învaţă pe om.
 Nici călare, nici pe jos.
 Nici în căruţă, nici în teleguţă.
 Nici o boală nu-i mai grea --- Ca dorul şi dragostea.
 Nici pădure fără vreascuri, --- Nici om fără cusur.
 Nici usturoi n-a mâncat, --- Nici gura nu-i pute.
 Nimenea nu e uşă de biserică.
 Nimenea nu se naşte meşter.
 Norocu-i după cum şi-l face omul.
 Norocul se învârte ca roata.
 Nu aduce anul ce aduce ceasul.
 Nu căuta ce-am fost, ci vezi acum ce sunt.
 Nu cerca marea cu degetul, --- Nici apa fiartă ce băţul.
 Nu da bâta în mâna prostului.
 Nu da vrabia din mână pe cioara din pat.
 Nu-i frumos ce e frumos , e frumos ce-mi place mie.
 Nu e de (pentru) cine se găteşte, --- Ci e de (pentru) cine se nimereşte.
 Nu e fun fără foc , --- Nici prost fără noroc.
 Nu e nebun cine e nebun, ci e nebun cine se pune cu nebunul.
 3:25 a11/p1111/21/2010 - 14 -

 Nu e numai un câine scurt de coadă.

 Nu e stăpân fâră stăpân.
 Nu intra în joc, dacă nu vrei să joci.
 Nu lăsa pe mâine ce poţi face astăzi.
 Nu mai spune minciuni de-ale tale că-s sătul de-ale mele.
 Nu poţi sta în două luntrii odată.
 Nu se spală nici în apa Dunării.
 Nu se-ngraşă porcul în ziua de Ignat.
 Nu stricaţi orzul pe gâşte.
 Nu sunt vremurile sub om, ci omul sub vremi.
 Nu te juca cu focul, --- Că îndată te pârleşte.
 Nu te rezema de stâlpul putred.
 Nu tot ce sclipeşte e aur --- Şi nu tot ce zboară se mănână.
 Nu vede mai departe decât lungul nasului.
 Nu vinde pielea vulpii înainte de a o prinde.
 Nu vorbi de funie în casa spânzuratului.
 Nu zice : hop ! --- Pân-a nu intra în joc.
 Nu-i ajungi cu prăjina la nas.
 Nu-i toată ziua duminică.
 Numai cu o floare nu se face primăvară.
 Numai popă n-a fost.
 Nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fierbe oala.

O
 O mână spală pe alta şi amândouă obrazul (faţa).
 Obiceiuri noi, în ţară veche.
 Obraznicul - mănâncă prasnicul ; ruşinosul - roade osul.
 Obrazul subţire cu mare cheltuială se ţine.
 Ochii care nu se văd se uită.
 Ochii sunt oglinda sufletului.
 Ochiul stăpânului îngraşă calul.
 Omul când n-are ce lucra, îşi face de lucru.
 Omul este tare ca fierul şi slab ca oul.
 Omul gospodar îşi cumpără vara sanie şi iarna car.
 Omul nu trăieşte să mănânce, ci mănâncă să trăiască.
 Omul sfinţeşte locul, nu locul pe om.
3:25 a11/p1111/21/2010 - 15 -

 Omului sărac ---- Nici boii la jug nu-i trag ---- Nici
lemnele în foc nu-i ard.
 Onoarea pierdută nu o mai poţi afla.
 Ori te poartă cum ţi-e vorba, ori vorbeşte cum ţi-e portul.
 Orice naş îşi are naşul.
 Orice pasăre pe limba ei piere.
 Oul învaţă pe găină.

P
 Parcă mi-e ruşine mie ---- Că nu ţi-e ruşine ţie.
 Păcatele părinţilor, soarta copiilor.
 Păcatul mărturisit este pe jumătate iertat.
 Pădurea de coada toporuluipiere.
 Pâinea coaptă buni oaspeţi aşteaptă.
 Până a nu intra,socoteşte cum ai să ieşi.
 Până acum n-a lucrat nimic şi acuma şade.
 Până a nu te păli cu capul de pragul de sus, nu vezi pe cel
de jos.
 Pân' s-ajungi la Dumnezeu, --- Mii de sfinţi în drumul
tău ---- Toţi cu mâna -
ntinsă ceu.
 Până la anul, ori moare măgarul, ori piere sărmanul.
 Pâna nu baţi laptele nu iese unt.
 Până nu faci foc, nu iese fum.
 Până nu încaleci calul, nu-i cunoaşteţi năravul.
 Pântecele se satură,dar ochii niciodată.
 Pară mălăiaţă în gura lui Nătăfleaţă.
 Parcă e cu mămăliga-n gură.
 Parcă i-a ieşit un sfînt din gură.
 Parcă i s-au înecat corăbiile.
 Pasărea mălai visează.
 Paşte iarba ce0o cunoşti.
 Paza bună trece primejdia rea.
 Păreţii au urechi şi pasărea ochi.
 Pe cărarea bătută nu creşte iarbă.
 Pe cine nu laşi să moară, nu te lasă să trăieşti.
 Pe omul bun îl calcă şi vacile.
3:25 a11/p1111/21/2010 - 16 -

 Pentru obabă surdă, popa nu toacă de mai multe ori.

 Pentru o faptă bună nu aştepta răsplată.
 Peştele cel mare înghite pe cel mic.
 Peştele de la cap se-mpute şi de la cap se curăţă.
 PIcătura găureşte piatra.
 Piele rea şi răpămoasă,ori o bate ori o lasă.
 Plete lungi şi minte scurtă --- Judecată mai măruntă.
 Plopul nu face pere, --- Nici răchita vişinele.
 Poftim la masă, --- Dacă ţi-ai adus de acasă.
 Prietenul la vreme de nevoie se cunoaşte.
 Prinde orbul, scoate-i ochii .
 Prostia din născare --- Leac nu mai are.
 Prostului nu-i stă bine dacă nu-i şi fudul.

R
 Rabdă, inimă, şi taci, ------ Că tu toate mi le
face.
 Rabdă, suflete, căt poţi, ------ Nu-ţi da taină către
toţi.
 Răbdarea are şi ea marginile ei.
 Răbdarea -i ruptă din rai.
 Rău cu rău, --- Dar mai rău fără rău.
 Râde ciob de oală spartă.
 Râde dracul de porumbe negre, --- Şi pe el nu se
mai vede.
 Râde orbul de şchiop.
 Râde, şi purceaua moartă în coşare.
 Rana se vindecă, dar semnul rămâne .
 Rarul umple carul, --- Desul umple fesul.
 Râul e a fi între ciocan şi nicovală.
 Rău la deal, rău la vale, --- Când greul e pe
spatele tale.
 Românul nu piere.
 Românul tace şi face.
 Rufele murdare se spală acasă.
 Ruşinos dar sănătos.
3:25 a11/p1111/21/2010 - 17 -

S
S-a dus baba cu colacii.
S-a dus bou şi s-a întors vacă.
S-a dus câine surd la vânat.
S-a dus la vânătoare cu puşca goală.
S-a găsit Păcală cu Tândală.
S-a năduşit sub limbă.
S-a potrivit ca nuca -n perete.
S-a strâns funia în jurul parului.
Să bei vinul, dar să nu te bea.
Să facă pe dracul în patru.
Să fii bun şi blând la toate, --- Dar până unde se poate.
Să se aleagă neghina de grâu.
Să vorbească şi nea Ion, că şi el e om.
S-a potrivit ca nuca în perete, ca mireasa la moară şi ca musca-n lapte.
S-a strâns funia de par.
S-a supârat ca văcarul pe sat.
Să te fereşti de omul căruia toate-i plac.
Să te-ntinzi cât ţi-e plapuma.
S-a văzut cu sacii-n căruţă.
Sângele apă nu se face.
Sănătatea e mai bună decât toate.
Sărăcia intră pe uşă, şi dragostea iese pe fereastră.
Sărăcia nu-i ruşine.
Sărut mâna pe care n - o poţi muşca.
S-au încurcat iţele.
Sacul gol nu stă în picioare.
Satul arde şi baba se piaptănă.
Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor.
Scump la tărâţe şi ieftin la făină.
Scumpul mai mult păgubeşte --- Şi leneşul mai mult aleargă.
Se amstecă unde nu-i fierbe oala.
Seamănă ca două picături de apă.
Se joacă ca pisica cu şoarecele.
Se potriveşte ca nuca-n perete.
Se teme şi de umbra lui .
3:25 a11/p1111/21/2010 - 18 -

Se vindecă numai cu zeamă de clopot.

Soare cu dinţi.
Socoteeala d-acasă nu se potriveşte cu cea din târg.
Spune-mi cu cine te însoţeşti --- Ca să - ţi spun cine eşti.
Stau ca sardelele în cutie.
Strânge bani albi pentru zile negre.
Surde n-aude, dar le potriveşte.

Ş
• Şade şi norocul îi creşte.
• Şarpele de casă ---- Mult venin lasă.
• Şcoala face pe om, om ---- Ş- altoiul pomul, pom.
• Şede ca un ţap logodit.
• Şezi, că ţi se răceşte locul.
• Şi câinele iese din iarnă, dar numai pielea lui ştie cum.
• Şi cioara- şi laudă puii.
• Şi c-o floare, şi cu zece, --- Primăvara tot se trece.
• Şi cu oile toate şi cu lupii prieteni nu se poate.
• Şi din bordeie ies oameni mari.
• Şi dracul pare frumos când e tânăr.
• Şi pisicii îi place peştele; dar când trece puntea închide ochii.
• Şi sărac şi nesupus --- Umblă cu nasul pe sus.
• Şi-a aprins paie în cap.
• Şi-a mâncat omenia cu lingura.
• Şi-a pus sacii în car.
• Şi-a tăiat singur craca de sub picioare.
• Şi-a trăit traiul, --- Şi-a mâncat mălaiul.
• Şoarecele a mâncat anafura şi s-a făcut liliac.
• Ştie carte până la genunchiul broaştei.
• Ştie cât au uitat ceilalţi.

T
o Tace ca porcu-n popuşoi.
o Tăcerea e de aur.
o Taci tu să vorbesc eu.
3:25 a11/p1111/21/2010 - 19 -

o Tainele voastre, la urechile

noastre.
o Taie frunze la câini.
o Ta-său ştir şi mă-saceapă ---
Trandafir de un' să iasă?
o Te duce unde a dus mutul iapa.
o Te iei după porc, te duce în
glod.
o Te îneci ca ţiganul la mal.
o Timpul e dascălul cel mai bun,
fiindcă ne-nvaţă de toate.
o Timpul face şi desface.
o Timpul înseamnă bani.
o Timpul pierdut nu se mai
întoarce.
o Toamna se numără bobocii.
o Toată întrebarea are şi un
răspuns.
o Toată pasărea pe limba ei piere.
o Toate îşi au vremea lor.
o Tot bordeiu' îşi are obiceiu'.
o Tot ce e prea mult nu e sănătos.
o Totdeauna binele se uită mai
lesne ca răul.
o Tot începutul are şi sfârşit.
o Tot învăţatul are şi dezvăţ.
o Tot răul spre bine.
o Toţi se plâng de bani, dar de
minte, nimeni.
o Trage mâţa de coadă.
o Trage targa la uscat.
o Trai pe vătrai.
o Trebuie să mănânci cu cineva
un car de sare ca să-l poţi
cunoaşte.

Ţ
3:25 a11/p1111/21/2010 - 20 -

 Ţara arde şi baba se

piaptănă.
 Ţara-i plină de nevoi, şi
vulturii fură la miei.
 Ţărănimea-i talpa ţării.
 Ţânţarul pişcă armăsarul.
 Ţi-ai furat singur căciula.
 Ţiganul când a ajuns la
mal atunci s-a înecat.
 Ţiganul când s-a văzut
împărat, întâi pe tat-su l-a spânzurat.
 Ţine ce-ai în mână şi n-
alerga după minciună.
 Ţine-te tare, cât ai mălai
în căldare.
 Ţin-te, pânză, nu te
rupe !

U
Uite popa, nu e popa.
Ulciorul nu merge de multe ori la apă.
Umblă după ouă de lup.
Umblă noaptea ca liliecii.
Umblă pe drum cu alai şi în casă n-are mălai.
Umblă tot pe cale bătută.
Umbra se mută după soare.
Un nebun arunc-o piatră în baltă şi zece cuminţi n-o pot scoate.
Un necaz abia îl trece şi vin în locul lui zece.
Un rău nu vine niciodată singur.
Una vorbim,başca ne-nţelegem.
Una spune omul,şi alta face Domnul.
Una zici şi alta faci.
Unde dai şi unde crapă.
Unde dreptatea lipseşte, acolo tâlhăria împărăţeşte.
Unde e vorbă multă, acolo e treabă puţină.
Unde e sărăcie e şi ceartă.
Unde nu e cap, vai de picioare.
 3:25 a11/p1111/21/2010 - 21 -

Unde nu e pisică, nu e nici pâine pe masă.

Unde omul bun a pus mâna, a pus şi Dumnezeu mila.
Unde-i minte, e şi noroc.
Unde-i multă minte, e şi prostie.
Unde şi-a înţărcat dracul copiii.
Unii vorbesc ce ştiu şi unii ştiu ce vorbesc.
Unii spală viile, alţii beau vinurile.

V
 Va veni apa şi la moara mea.
 Vaca bună se vinde din grajd.
 Vaca rea dă cu piciorul când umble ciubărul.
 Vai de casa cu mulţi stăpâni.
 Vai de casa omului când dracul îşi vâră coada.
 Vorba de clacă nu este folositoare.
 Vai de oaia care nu-şi poate duce lâna.
 Vântul aţâţă focul şi vorba, vrajba.
 Vezi mama, apoi ia fata.
 Vine boala prin urechile acului şi n-o poţi scoate prin uşi de biserici.
 Vitele s-adapă cu apă şi oamenii cu vorbe adânci.
 Vorba de azi nu se potriveşte cu cea de mâine.
 Vorba de rău se duce ca glonţul, iar cea de bine abia se aude.
 Vorba fără glume, ca bucatele fără sare.
 Vorba rea merge ca fulgerul.
 Vorbeşti de lup şi lupul la uşă.
 Vrabia mâlai visează şi calicul praznic.
 Vrei, nu vrei,bea Grigore aghiazmă.
 Vremea toate le găseşte şi pe toate le topeşte.
 Vulpea bătrână nu cade în curse.
 Vulpea, când n-ajunge la struguri, zice că-s acri.
 Vulpea visează găini.

Z
• Zece deştepţi nu pot să dezlege ce înoadă un prost.
• Zgârcitul e întotdeauna sărac.
 3:25 a11/p1111/21/2010 - 22 -

• Zic una, tu zici zece.

• Şi-i lume şi taci.
• Zilele omului sunt numărate.
• Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă.
• Zi-i pe nume, să ţi-l spui.
• Zilele nu intră-n sac.
• Ziua caută-ţi de lucru, iar noaptea de somn.
• Ziua se arată sfântă şi noaptea ţine pe dracul în braţe.
•

GHICITORI