Sunteți pe pagina 1din 56

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI

AL REPUBLICII MOLDOVA

CHIMIE
CURRICULUM
pentru învăţămîntul liceal
(clasele X-XII)

profil real şi profil umanist

Chişinău, 2006
Aprobat pentru retipărire prin ordinul Ministerului Educaţiei şi Tineretului
№ 70 din 25 iulie 2006

Autori:
S. Kudriţchi, dr. conf., USM
G. Dragalina, dr. conf., USM
B. Pasecinic, dr. conf.
N. Velişco, dr. chimie, MET
S. Obreja, LT “M. Koţiubinschi”
A. Caraivan, LT Rezina
E. Cumpănă, prof. gr. did. superior
M. Revenco, dr. hab., profesor, USM
L. Avdeev, prof. gr. did. superior, LT “M. Sadoveanu”
R. Godoroja, dr. chimie, gr. did. superior, LT “M. Eminescu”, Căuşeni

Recenzenţi:
C. Hasnaş, prof., gr. did. superior, LT “Balatina”, Glodeni
E. Osadcii, prof. gr. did. superior, LT “C. Sibirschii”, Chişnău
G. Dimovschi, prof. gr. did. superior, LT “Gaudeamus”, Chişinău
T. Litvinova, prof. gr. did. superior, LT “T. Maiorescu”.

2
PRELIMINARII
Chimia este un domeniu important al ştiinţelor naturii, avînd ca obiect de
studiu elementele chimice, combinaţiile lor simple şi compuse, transformările sub-
stanţelor şi legile ce le dirijează.
Studiul chimiei în liceu include:
– examinarea compoziţiei şi structurii substanţelor, dependenţei proprietăţilor
lor de structură;
– obţinerea substanţelor şi materialelor importante pentru om şi utilizarea lor
practică;
– studierea legităţilor reacţiilor chimice şi căutarea căilor de dirijare a acestora,
pentru obţinerea unor substanţe, materiale, energie, de asemenea pentru utili-
zarea deşeurilor diverselor activităţi ale omului, în scopul aplicării economi-
ce, competente a substanţelor;
– formarea reprezentărilor despre lume prin metodele ştiinţei chimice.
Curriculumul la chimie proiectează formarea atitudinilor, capacităţilor şi
cunoştinţelor în mod integrat, contribuind la formarea competenţelor şi dez-
voltarea personalităţii elevului.
Studiul chimiei trebuie să contribuie la elaborarea mecanismelor adaptive, la
sporirea capacităţii de supravieţuire în condiţiile situaţiei ecologice dificile a planetei
noastre.
Curriculumul liceal la chimie este destinat elevilor, profesorilor de chimie din
licee, autorilor de manuale şi ghiduri, cadrelor didactice, părinţilor.
Structura curriculumului permite profesorilor de chimie să efectueze proiec-
tarea didactică prin corelarea obiectivelor, conţinutului, strategiilor de activitate a
elevilor şi metodele de evaluare a rezultatelor obţinute.
Profesorii au libertatea de a alege tehnologiile de predare – învăţare – eva-
luare, dar sunt obligaţi să atingă finalităţile: formarea cunoştinţelor, atitudinilor, ca-
pacităţilor şi competenţelor elevilor.
Autorii de manuale şi ghiduri vor utiliza în mod creativ curriculumul la chi-
mie şi tehnologiile de învăţare pentru realizarea tuturor obiectivelor prin conţinutu-
rile propuse.

REPERE CONCEPTUALE
Curriculumul este o componentă esenţială a reformei învăţămîntului preuni-
versitar.
Curriculumul liceal la chimie (clasele X-XI-XII) include:
1. Obiective generale, care orientează organizarea procesului de predare
– învăţare - evaluare în spaţiul tridimensional cunoştinţe - capacităţi /
competenţe - atitudini pe trei nivele: cunoaştere, aplicare, integrare. Obi-
3
ectivele majore ale procesului educaţional la chimie sînt formarea com-
petenţelor de aplicare în practică a cunoştinţelor în abordarea unor pro-
bleme ecologice, în dezvoltarea domeniilor activităţii umane (industrie
alimentară, parfumerie, agricultură, medicină).
2. Administrarea disciplinei chimia la
- profilul real: 3-2-3 ore pe săptămînă (clasele X-XI-XII corespunzător) - chi-
mia generală şi anorganică (clasa a X-a), chimia organică (clasa a XI-a şi a XII-a),
chimia generală, bazele chimiei analitice şi elementele tehnologiei chimice (clasa a
XII-a);
- profilul umanist: 1-1-1 ore pe săptămînă (clasele X-XI-XII corespunzător)
- chimia generală şi anorganică (clasa a X-a), chimia organică (clasele XI-XII).
3. Obiectivele-cadru, care concretizează în baza obiectivelor transdiscipli-
nare şi generale direcţiile de formare a personalităţii elevului.
4. Obiectivele de referinţă în baza obiectivelor transdisciplinare şi cu ca-
racter interdisciplinar, orientate spre formarea şi dezvoltarea capacităţi-
lor şi competenţelor elevului: operaţii de gîndire, deprinderi şi priceperi
specifice, metode chimice de investigare a fenomenelor, aspecte atitudi-
nale.
5. Conţinutul obiectului de studiu al chimiei selectat pentru explicarea sis-
temelor de noţiuni chimice despre elementul chimic, substanţă, reacţii
chimice, producerea chimică; utilizarea corectă a limbajului chimic, a
legilor şi teoriilor chimice de bază; rezolvarea problemelor. Conţinutul
propus trebuie să asigure dezvoltarea integră a personalităţii liceenilor,
stimulîndu-i să obţină independent cunoştinţe de bază la chimie, utile
pentru a se orienta în fenomenele chimice cotidiene, în diverse situaţii
ecologice.
6. Sugestiile metodologice orientate spre realizarea curriculumului printr-un
sistem de metode formative, interactive şi accentuarea momentelor im-
portante în evaluarea randamentului şcolar. Utilizarea problematizării
ca strategie în procesul de predare - învăţare – evaluare prin îmbinarea
diverselor metode şi tehnici didactice, realizarea experimentului chimic
vor avea ca finalitate dezvoltarea creativităţii elevilor în procesul educa-
ţional la chimie.
7. Sugestiile de interdisciplinaritate orientate spre realizarea curriculumu-
lui prin interferenţa cunoştinţelor, abilităţilor, atitudinilor şi competenţe-
lor achiziţionate în cadrul altor discipline şcolare.
8. Sugestiile de evaluare orientate spre selectarea metodelor şi crearea in-
strumentelor de evaluare a competenţelor.
In conformitate cu cerinţele metodologice, elementele structurale ale curricu-
lumului la chimie (obiective de referinţă, conţinuturi) sînt prezentate în consecutivi-
tate logică, astfel încît profesorii să le poată folosi atît la proiectarea didactică, cît şi
la realizarea tehnologiilor educaţionale moderne.

4
OBIECTIVE GENERALE LA CHIMIE

1. Cunoaştere
1.1 Explicarea sistemului de noţiuni chimice ( despre atom, legătura chimică,
substanţă, reacţii chimice, soluţii), a legilor chimice de bază (legea constanţei com-
poziţiei, legea conservării masei, legea periodicităţii, legea lui Avogadro, legea lui
Hess), a teoriilor chimice (teoria atomo-moleculară, teoria structurii atomului, teoria
structurii chimice, teoria disociaţiei electrolitice).
1.2 Explicarea compoziţiei, structurii, proprietăţilor, obţinerii şi utilizării efi-
ciente a unor substanţe importante (în agricultură, în industrie şi viaţa cotidiană).
1.3 Enunţarea şi respectarea regulilor tehnicii securităţii în lucrul cu substanţe-
le chimice şi utilajul de laborator.
1.4 Descrierea utilizării eficiente şi ecologic pure a substanţelor şi deşeurilor
rezultate din activitatea umană în industria chimică, alimentară, în producerea materia-
lelor de construcţie, a preparatelor medicinale si farmaceutice.
2. Aplicare
2.1 Deducerea algoritmilor de rezolvare a problemelor şi aplicarea lor în si-
tuaţii noi.
2.2 Deducerea relaţiei cauza-efect dintre compoziţia, structura, proprietăţile
fizice şi chimice, utilizarea substanţelor.
2.3 Investigarea comportării chimice a unor substanţe.
2.4 Aplicarea corectă şi inofensivă a substanţelor în viaţa cotidiană.
2.5 Planificarea, efectuarea, descrierea şi explicarea experimentelor chimice
în mod eficient.
2.6 Utilizarea adecvată a noţiunilor de bază, a teoriilor şi legilor chimiei pen-
tru explicarea fenomenelor, rezolvarea problemelor şi efectuarea experienţelor.
2.7 Utilizarea corectă a limbajului chimic în contexte variate de comunicare.
3. Integrare
3.1 Abordarea şi rezolvarea prin diferite metode a problemelor complexe din
cursul de chimie sau interdisciplinare.
3.2 Elaborarea proiectelor, lucrărilor de creaţie, referatelor şi rapoartelor pe
baza activităţii experimentale; compunerea întrebărilor şi problemelor noi, cu carac-
ter divergent.
3.3 Manifestarea creativităţii, independenţei, obiectivităţii, toleranţei, in-
teresului, perseverenţei, iniţiativei şi capacităţii de a colabora în procesul de pre-
dare-învăţare-evaluare a chimiei.
3.4 Argumentarea avantajelor pe care le oferă chimia în rezolvarea diverse-
lor probleme si situaţii (protecţia mediului ambiant, folosirea eficientă a resurselor
naturale, etc).

5
CLASA A X-A, PROFIL REAL

CHIMIA GENERALĂ SI ANORGANICĂ

Repartizarea orelor, 3 ore pe săptămînă

Nr. Tema Total Din ele


temei 102 ore 70 17 6 9
Predare-în- Rezolvarea Lucrări Evaluare
văţare problemelor practice sumativă şi
analiză
1 Legile fundamentale ale chimiei 6 3 2 1
2 Structura atomului şi legea periodicităţii 11 9 1 1

6
3 Legătura chimică şi structura substanţelor 13 11 1 1
4 Noţiuni de termochimie. Cinetica chimică şi 8 6 2
echilibrul chimic
Teza semestrială 2 2
5 Soluţiile. Disociaţia electrolitică 21 14 4 2 (Nr. 1, 2) 1
6 Procesele redox 9 6 2 1
7 Nemetalele 17 10 3 3 (Nr. 3, 4, 5) 1
8 Metalele 11 7 2 1 (Nr. 6) 1
9 Recapitularea cursului de chimie generală si 4 4
anorganică
CLASA A X-A, PROFIL REAL
Nr. Obiective de referinţă Conţinuturi recoman-
Elevul va fi capabil: date
1 Legile fundamentale ale chimiei
O1 Să definească noţiunile: atom, moleculă, element Noţiunile fundamentale
chimic, simbol chimic, masă atomică relativă, ale chimiei.
formulă chimică, masă moleculară relativă, reac- Limbajul chimic
ţie chimică, ecuaţie chimică, cantitate de substan-
ţă, masă, masă molară, volum molar, numărul lui
Avogadro, densitate relativă a gazelor.
O2 Să utilizeze corect limbajul chimic: simbolurile, Limbajul chimic
formulele şi ecuaţiile chimice, terminologia, no-
menclatura sistematică a substanţelor anorganice.
O3 Să aplice la rezolvarea exerciţiilor şi problemelor Teoria atomo-moleculară.
principiile teoriei atomo-moleculare şi legile fun- Legea constanţei compo-
damentale ale chimiei: Legea constanţei compozi- ziţiei.
ţiei, Legea conservării masei substanţelor, Legea Legea lui Avogadro.
lui Avogadro şi consecinţele ei. Legea conservării masei
substanţelor.
2 Structura atomului şi legea periodicităţii
O4 Să definească noţiunile: izotop, nucleu, proton, Modelul nuclear al atomului
electron, neutron; nivel şi subnivel energetic, Repartizarea electronilor
orbital, valenţa posibilă, electronegativitate, oxi- atomilor elementelor pe-
dant, reducător. rioadelor I-IV pe niveluri
energetice.
O5 Să reprezinte grafic forma orbitalilor s-; p- şi am- Starea electronilor în ato-
plasarea lor în spaţiu, repartizarea electronilor pe mi
orbitalii s-; p-; d-, configuraţiile electronice ale Configuraţiile electronice
atomilor elementelor cu numărul de ordine 1-36 ale atomilor elementelor
al sistemului periodic. perioadelor I-IV.
O6 Să descrie elementele chimice din perioadele I Caracteristica elementului
– IV în funcţie de poziţia lor în sistemul periodic: chimic în funcţie de pozi-
1) simbolul; 2) numărul de ordine; 3) perioada; ţia lui în sistemul periodic
4) grupa, subgrupa; 5) masa atomică relativă;
6) structura atomului (sarcina nucleului, numă-
rul de protoni), neutroni şi electroni, repartizarea
electronilor pe nivele energetice, configuraţia
electronică); 7) electronii de valenţă şi valenţele
posibile; 8) element s-, p- sau d-; 9) metal sau ne-
metal; 10) formula şi denumirea substanţei simple;

7
12) formulele şi denumirile oxidului şi hidroxi-
dului superior (pentru elementele s-, p-); 13) for-
mula şi denumirea compusului hidrogenat (la ne-
metale).
O7 Să explice Legea periodicităţii şi cauza periodici- Legea periodicităţii.
tăţii în baza teoriei structurii atomilor. Sensul fizic al legii perio-
dicităţii
O8 Să compare proprietăţile periodice ale elemente- Schimbarea periodică a
lor şi compuşilor lor: razele atomilor, electronega- proprietăţilor elementelor
tivitatea, proprietăţile metalice şi nemetalice, pro- şi compuşilor lor
prietăţile de oxidant şi reducător ale elementelor
în substanţe simple, proprietăţile acido-bazice ale
oxizilor şi hidroxizilor.
3 Legătura chimică şi structura substanţei
O9 Să definească noţiunile: legătură chimică, legătu- Tipuri de legătură chimi-
ră covalentă, legătură covalentă nepolară, legătu- că: covalentă, ionică, me-
ră covalentă polară, legătură unitară, dublă, triplă; talică, de hidrogen. Legă-
valenţă, unghi de valenţă, lungimea şi energia tura donor-acceptor.
legăturii; legătură donor-acceptor; ioni, legătură Reţele cristaline molecu-
ionică, legătură metalică, legătură de hidrogen; lare, atomice, ionice, me-
reţea cristalină, reţele cristaline moleculare, ato- talice.
mice, ionice, metalice.
O10 Să explice pe baza unor exemple: formarea legă-
turii covalente prin întrepătrunderea norilor elec-
tronici, a legăturilor σ- şi π-, a legăturilor simple,
duble şi triple; formarea şi proprietăţile ionilor, a
legăturii ionice, legăturii metalice şi legăturii de
hidrogen.
O11 Să coreleze proprietăţile substanţelor cu tipul le- Structura şi proprietăţile
găturii chimice şi tipul reţelei cristaline. substanţelor cu diferite ti-
puri de legătură chimică.
4 Noţiuni de termochimie. Viteza reacţiei chimi-
ce şi echilibrul chimic
O12 Să definească noţiunile: reacţie exotermă, reacţie Efecte termice ale reacţii-
endotermă, efect termic al reacţiei chimice, ecua- lor chimice
ţii termochimice; sisteme omogene şi eterogene, Reacţii endo- şi exoterme.
reacţii reversibile şi ireversibile, viteză de reacţie, Viteza reacţiei chimice.
concentraţie molară, catalizator, inhibitor, echili- Echilibrul chimic
brul chimic, concentraţie de echilibru, constanta
de echilibru, principiul Le Chîtelier.

8
O13 Să rezolve probleme de calcul pe baza ecuaţiilor Rezolvarea problemelor la
termochimice şi de determinare a efectului termic tema: Efecte termice ale
al reacţiei chimice reacţiilor chimice
O14 Să deducă influenţa unor factori (natura substan- Factorii ce influenţează vi-
ţelor, concentraţia, temperatura, catalizatorul, pre- teza de reacţie în sisteme
siunea, suprafaţa de contact a substanţelor reac- omogene şi eterogene
tante) asupra vitezei de reacţie în sisteme omoge- Experienţa de laborator
ne şi eterogene. nr. 1: Efecte termice. Vi-
teza reacţiilor chimice.
O15 Să explice influenţa unor factori (schimbarea pre- Reacţii reversibile şi ire-
siunii, temperaturii, concentraţiei) asupra depla- versibile
sării echilibrului chimic în baza principiului lui Echilibrul chimic. Con-
Le Chîtelier. stanta echilibrului chimic.
Factorii care influenţează
echilibrul chimic: concentra-
ţia, temperatura, presiunea.
Principiul Le Chîtelier.
5 Soluţiile. Disociaţia electrolitică
O16 Să definească noţiunile: soluţie, substanţă dizolva- Soluţii. Solubilitatea sub-
tă, solvent, dizolvare, solubilitate, soluţii saturate, stanţelor în apă.
nesaturate, suprasaturate, hidraţi, cristalohidraţi.
O17 Să deducă concluzii pe baza experimentelor de Experienţa de laborator
determinare a efectelor termice observate la di- nr. 2: Efecte termice la
zolvarea unor substanţe în apă. dizolvarea substanţelor
în apă.
O18 Să explice procesul de dizolvare a substanţelor cu Dizolvarea. Hidraţi. Cris-
diferite tipuri de legături chimice în apă şi forma- talohidraţi.
rea hidraţilor şi cristalohidraţilor.
O19 Să aplice la rezolvarea problemelor metodele de Metode cantitative de ex-
exprimare a compoziţiei cantitative a soluţiilor: primare a compoziţiei solu-
partea de masă a substanţei dizolvate în soluţie, ţiilor. Partea de masă a sub-
concentraţia molară. stanţei dizolvate în soluţie
(masa şi volumul soluţiei).
Concentraţia molară.
O20 Să prepare soluţii cu o anumită: 1) parte de masă Lucrarea practică nr. 1:
a substanţei dizolvate, Prepararea soluţiilor
2) concentraţie molară.
O21 Să definească principiile de bază ale teoriei disocia- Teoria disociaţiei electro-
ţiei electrolitice (TDE) şi noţiunile de: grad de di- litice.
sociere electrolitică, electrolit tare, electrolit de tărie Electroliţi tari şi slabi.
medie, electrolit slab, acid, sare acidă, bazicitatea Gradul de disociere.
acidului, bază, sare bazică, hidroliza sărurilor.
9
O22 Să compare disocierea acizilor slabi şi tari, baze- Disocierea acizilor, baze-
lor, sărurilor neutre, acide, bazice. lor, sărurilor.
O23 Să explice disocierea apei şi formarea mediului Disocierea apei. Mediul
neutru, acid, bazic; determinarea experimentală a de reacţie.
reacţiei mediului cu diferiţi indicatori. Experienţa de laborator
nr. 3: Determinarea pH-
ului mediului reacţiei cu
ajutorul indicatorului
universal
O24 Să scrie ecuaţiile moleculare (EM), ionice com- Interacţiuni în soluţiile de
plete (EIC) şi ionice reduse (EIR) pentru interac- electroliţi: proprietăţile chi-
ţiunile în soluţiile de electroliţi. mice ale acizilor, bazelor,
sărurilor.
O25 Să definească reacţia de neutralizare, să modeleze Reacţia de neutralizare.
şi să explice ecuaţiile ionice dintre baze şi acizi
(tari şi slabi).
O26 Să explice hidroliza sărurilor la treapta I , reversi- Hidroliza sărurilor.
bilitatea hidrolizei şi determinarea experimentală Experienţa de laborator
a mediului soluţiei la hidroliza sărurilor. nr. 4: Hidroliza săruri-
lor.
O27 Să explice prin exemple noţiunile: soluţiile coloi- Noţiuni despre soluţii co-
dale, gel, sol, coagulare, rolul lor în natură. loidale. Gel. Sol. Coagu-
lare.
O28 Să rezolve probleme pe baza ecuaţiei reacţiei, Rezolvarea problemelor.
dacă o substanţă este luată în exces.
O29 Să rezolve probleme experimentale la tema „Di- Lucrarea practică nr. 2:
sociaţia electrolitică”, efectuînd observaţii asupra Rezolvarea problemelor
fenomenelor şi concluzii. experimentale la tema
„Disociaţia electrolitică”.
O30 Să rezolve probleme de calcul pe baza ecuaţiilor Probleme de calcul pe
reacţiilor, dacă una din substanţele reactante este baza ecuaţiilor reacţiilor,
în exces. dacă una din substanţele
reactante este în exces.
6 Procesele redox
O31 Să explice prin exemple noţiunile: grad de oxi- Reacţii de oxido-reducere.
dare, oxidant, reducător, reducere, oxidare, reacţii Utilizarea practică a ROR
de oxido-reducere, domeniile de aplicare practică şi importanţa lor.
a reacţiilor de oxido-reducere (ROR) şi importan-
ţa lor.

10
O32 Să utilizeze algoritmul metodei bilanţului elec- Metoda bilanţului electro-
tronic pentru stabilirea coeficienţilor în ecuaţiile nic pentru stabilirea coefi-
ROR. cienţilor în ecuaţiile reac-
ţiilor de oxido-reducere a
compuşilor anorganici.
O33 Să rezolve probleme de calcul în baza ecuaţiilor Rezolvarea problemelor în
ROR. baza ecuaţiilor ROR.
O34 Să utilizeze Seria activităţii metalelor pentru a Seria activităţii metalelor
determina posibilitatea reacţiilor dintre metale şi
soluţiile apoase de acizi şi săruri.
O35 Să explice noţiunile: coroziunea metalelor, coro- Coroziunea metalelor.
ziunea chimică şi biochimică, metodele de protec- Metodele de combatere a
ţie a metalelor împotriva coroziunii. coroziunii.
O36 Să explice prin exemple esenţa electrolizei şi Electroliza topiturilor şi
utilizarea ei, schemele electronice ale proceselor soluţiilor pentru săruri-
ROR şi ecuaţiile sumare la electroliza topiturilor le acizilor neoxigenaţi
şi soluţiilor pentru sărurile acizilor neoxigenaţi. (NaCl, KCl).
Utilizarea electrolizei
7 Nemetalele
O37 Să explice pentru nemetale corelaţia dintre struc- Caracteristica generală a
tura - tipul legăturii chimice - tipul reţelei cristali- nemetalelor.
ne - proprietăţile fizice - rolul biologic. Structura şi proprietăţile
nemetalelor
Elementele chimice din
sistemele biologice
O38 Să explice metodele de obţinere, proprietăţile chi- Obţinerea şi proprietăţile
mice şi utilizarea substanţelor simple-nemetale chimice ale nemetalelor
(clor, oxigen, hidrogen, sulf, azot, carbon). (clor, oxigen, hidrogen,
sulf, azot, carbon)
Utilizarea nemetalelor
O39 Să efectueze lucrarea practică pentru obţinerea şi Lucrarea practică nr. 3:
studierea proprietăţilor fizice şi chimice ale oxige- Obţinerea şi proprietăţi-
nului şi hidrogenului. le nemetalelor (oxigenu-
lui şi hidrogenului)
O40 Să descrie nomenclatura, structura, proprietăţile Compuşii hidrogenaţi ai
fizice, obţinerea, utilizarea, rolul biologic al unor nemetalelor: nomenclatura,
compuşi ai nemetalelor cu hidrogenul (HCl, H2O, structura, proprietăţile fi-
H2S, NH3, CH4). zice şi chimice, obţinerea,
utilizarea, rolul biologic
(HCl, H2O, H2S, NH3, CH4)
Demonstrare: Obţinerea
amoniacului şi a clorurii
de hidrogen
11
O41 Să explice clasificarea, nomenclatura, proprietăţi- Oxizii nemetalelor: clasifi-
le fizice, proprietăţile chimice, obţinerea, utiliza- carea, nomenclatura, pro-
rea oxizilor nemetalelor. prietăţile fizice şi chimice,
obţinerea, utilizarea.
O42 Să efectueze lucrarea practică pentru obţinerea Lucrarea practică nr. 4:
oxidului de carbon (IV) şi studierea proprietăţilor Obţinerea şi proprietăţile
lui fizice şi chimice. oxidului de carbon (IV)
O43 Să explice compoziţia, structura, proprietăţi fizi- Acizii oxigenaţi (acidul
ce şi chimice, utilizarea acizilor oxigenaţi ai ne- azotic, acidul sulfuric, aci-
metalelor. dul fosforic).
O44 Să compare proprietăţile chimice generale şi spe- Caracteristica comparati-
cifice ale acizilor oxigenaţi (acid azotic, acid sul- vă a proprietăţilor chimice
furic) generale şi specifice ale
acizilor oxigenaţi (acid
azotic, acid sulfuric)
O45 Să explice compoziţia, nomenclatura, proprietăţi- Sărurile acizilor oxigenaţi
le fizice şi chimice, obţinerea (pe baza schemei şi neoxigenaţi: (cloruri, sul-
legăturilor genetice) şi utilizarea celor mai impor- furi, sulfaţi, azotaţi, fosfaţi,
tante săruri. hidrogenofosfaţi, carbonaţi,
hidrogenocarbonaţi).
O46 Să rezolve probleme experimentale la tema „Ne- Lucrarea practică nr. 5:
metalele”. Nemetalele
O47 Să sistematizeze reacţiile calitative ale anionilor Reacţiile calitative ale ani-
acizilor oxigenaţi şi neoxigenaţi. onilor acizilor oxigenaţi şi
neoxigenaţi studiaţi.
8 Metalele
O48 Să caracterizeze poziţia metalelor în sistemul pe- Caracteristica generală a
riodic, caracterul variaţiei proprietăţilor metalelor metalelor.
în grupe şi perioade, proprietăţile lor fizice şi chi- Proprietăţile fizice şi chi-
mice, rolul biologic. mice (interacţiunea cu ne-
metale, apa, acizii, bazele
alcaline, sărurile).
Elementele chimice din
sistemele biologice
O49 Să descrie unele aliaje şi utilizarea lor Aliajele, utilizarea.
O50 Să descrie oxizii şi hidroxizii unor metale, pro- Oxizii şi hidroxizii meta-
prietăţile lor, metodele generale de obţinere, răs- lelor: proprietăţile, meto-
pîndirea în natură, domeniile de aplicare. dele generale de obţinere,
răspîndirea în natură, do-
meniile de aplicare.

12
O51 Să sistematizeze reacţiile calitative pentru cationii Reacţiile calitative pentru
metalelor. cationii metalelor.
O52 Să rezolve probleme experimentale la tema „Me- Lucrarea practică nr. 6:
talele”. Metalele.
9 Recapitularea cursului de chimie generală si
anorganică
O53 Să deducă legătura genetică dintre clasele de com- Legătura genetică dintre
puşi anorganici. clasele de compuşi anor-
ganici.
O54 Să rezolve exerciţii şi probleme combinate la cur- Rezolvarea exerciţiilor şi
sul de chimie anorganică (calcularea masei sub- problemelor combinate
stanţei, volumului gazului, cantităţii de substanţă,
masei soluţiei, volumului soluţiei, părţii de masă
a substanţei dizolvate, concentraţiei molare, sub-
stanţei luate in exces, efectului termic al reacţiei
chimice).
O55 Să efectueze experimentele chimice, respectînd Rezolvarea problemelor
ordinea de lucru şi tehnica securităţii. experimentale
O56 Să elaboreze lucrări de tip creativ la chimia an- Chimia generală si anor-
organică şi generală, în mod individual şi prin co- ganică în creaţia liceenilor
laborare în grup.
O57 Să aprecieze importanţa studierii chimiei anorga- Importanţa studierii chi-
nice şi realizarea obiectivelor la chimie în clasa miei anorganice şi realiza-
a X-a. rea obiectivelor

13
CLASA A XI-A, PROFIL REAL

CHIMIA ORGANICĂ
Repartizarea orelor, 2 ore pe săptămînă

Total Din ele


68 ore 59 4 5
Nr. te-
Tema Predare-în- Lucrări prac- Evaluare
mei
văţare tice sumativă şi
analiză
1 Recapitularea materiei din clasa a X-a. 6 6
Bazele teoretice ale chimiei organice
2 Hidrocarburile saturate (alcani, cicloalcani). Haloge- 11 9 1 1

14
noderivaţii alcanilor
3 Hidrocarburile nesaturate (alchene, alchine, alcadie- 11 9 1 1
ne)
4 Hidrocarburile aromatice (arene) 5 5
5 Sursele naturale de hidrocarburi şi prelucrarea lor 4 3 1
6 Compuşii hidroxilici (alcooli, fenoli ) 7 7
7 Compuşii carbonilici (aldehide şi cetone) 5 4 1
8 Acizii carboxilici 8 7 1
9 Esterii. Grăsimile 6 4 1 1
10 Recapitularea cursului de chimie organică 5 5
Notă: Rezolvarea problemelor va fi integrată sistematic în procesul de predare-învăţare.
CLASA A XI-A, PROFIL REAL
Nr Obiective de referinţă Conţinuturi recomandate
Elevul va fi capabil:
Recapitularea materiei din clasa a X-a.
1 Bazele teoretice ale chimiei organice
O1 Să definească noţiunile: chimie organică, sub- Obiectul de studiu al chimiei
stanţe organice, hidrocarburi, structură chimi- organice. Exemple de substan-
că, catene carbonice (liniare, ramificate, cicli- ţe organice hidrocarburi, cate-
ce, aciclice), valenţă, formule moleculare şi de ne liniare, ramificate, ciclice,
structură. aciclice. Formule moleculare
şi de structură.
Surse de materie organică pe
planeta noastră.
O2 Să formuleze tezele principale ale Teoriei Teoria structurii chimice a
structurii chimice a compuşilor organici şi im- compuşilor organici şi impor-
portanţa ei pentru dezvoltarea ulterioară a chi- tanţa ei. Izomeria.
miei organice, izomerie, izomeri; Formule de structură (desfăşu-
rate şi semidesfăşurate).
O3 Să reprezinte structura electronică a atomului Structura electronică a atomu-
de carbon, repartizarea electronilor pe niveluri lui de carbon, tetravalenţa lui.
în stare fundamentală şi excitată, formele no- Tipuri de legături chimice în
rilor electronici s şi p şi aranjarea lor spaţială, compuşii organici.
formarea legăturilor covalente prin întrepătrun- Formarea legăturilor chimice
derea orbitalilor, valenţa atomului de carbon. în compuşii organici. Legături
covalente unitare, duble şi tri-
ple; δ- şi π-.
O4 Să explice fenomenul hibridizării orbitalilor Noţiune de hibridizare a or-
electronici ai atomului de carbon. bitalilor atomici (sp3, sp2, sp),
forma orbitalilor hibrizi sp3,
sp2, sp şi aranjarea lor spaţială;
unghiurile de valenţă, forma
zigzag a catenelor carbonice.
O5 Să compare caracteristicile şi proprietăţile le- Caracteristicile legăturii co-
găturii covalente, modul de scindare. valente: multiciplitatea, lun-
gimea, orientarea în spaţiu,
scindarea.
O6 Să deosebească tipurile de hidrocarburi şi cla- Tipurile de hidrocarburi şi cla-
sele de compuşi organici. sele de compuşi organici.

15
O7 Să explice cauzele diversităţii compuşilor or- Diversitatea compuşilor or-
ganici, principalele căi de obţinere a acestora, ganici, căile de obţinere (din
importanţa teoriei structurii chimice surse naturale, prin sinteză
chimică)
2 Hidrocarburile saturate (alcanii şi cicloal-
canii)
Halogenoderivaţii alcanilor
O8 Să descrie alcanii (parafinele), compoziţia lor Alcanii – hidrocarburi satura-
exprimată prin formula generală CnH2n+2, tipul te aciclice: compoziţia, seria
legăturilor chimice, hibridizarea sp3 şi structu- omoloagă formula generală.
ra spaţială a metanului şi a omologilor lui. Structura metanului şi a omo-
logilor lui.
O9 Să explice prin exemple de alcani noţiunile de: Omologi, izomeri de catenă,
omolog, serie omoloagă, diferenţă de omolo- hidrocarburi cu atomi de car-
gie, izomer, izomerie, izomeri de catenă, atom bon primari, secundari, terţia-
de carbon primar, secundar, terţiar, cuaternar. ri, cuaternari.
O10 Să utilizeze principiile nomenclaturii sistema- Principiile nomenclaturii siste-
tice în alcătuirea: formulei de structură după matice.
denumire; a denumirii după formula de struc-
tură.
O11 Să descrie proprietăţile fizice şi chimice ale Proprietăţile fizice ale alca-
alcanilor, răspîndirea în natură şi obţinerea, nelor, răspîndirea în natură şi
utilizarea lor. obţinerea din surse naturale
şi pe cale chimică (reacţia lui
Würtz, calcinarea CH3COONa
cu NaOH) alcanilor. Proprie-
tăţile chimice ale alcanilor:
reacţii de substituţie (cloru-
rare); eliminare (dehidrogena-
re); scindare (cracare); oxidare
parţială (cu formare de acizi
carboxilici) şi totală (arderea).
Utilizarea alcanilor
O12 Să rezolve probleme vizînd determinarea for- Rezolvarea problemelor pe de-
mulei brute şi formulei moleculare a compu- terminarea formulei molecula-
sului organic după: părţile de masă ale elemen- re a compusului organic
telor, densitatea relativă şi clasa de compuşi,
produşii de ardere.

16
O13 Să descrie compuşii halogenaţi ai alcanilor, Halogenoderivaţii alcanilor.
clasificarea (după numărul atomilor de halo- Clasificarea lor în : mono-, di-,
gen, după natura lor), tipurile de izomerie ( de trihalogenoderivaţi; cloruri,
poziţie, de catenă), nomenclatura lor. bromuri.
Izomeria derivaţilor halogenaţi
ai alcanilor. Nomenclatura lor.
O14 Să descrie proprietăţile fizice şi chimice ale de- Proprietăţile fizice şi chimice
rivaţilor halogenaţi ai alcanilor, utilizarea lor. ale halogenoalcanilor: reacţii
cu metalele active, apa, alcalii-
le. Utilizarea derivaţilor halo-
genaţi în calitate de dizolvanţi,
agenţi frigorifici, medicamen-
te.
O15 Să identifice experimental carbonul, hidroge- Lucrarea practică nr. 1: De-
nul şi clorul în compuşii organici. terminarea calitativă a carbo-
nului, hidrogenului şi a halo-
genilor în compuşii organici
O16 Să explice compoziţia, structura, proprietăţile Cicloalcanii (penta-, hexa-
fizice şi chimice (reacţiile de substituţie şi de atomici). Definiţie. Formula
dehidrogenare), metodele de obţinere şi utili- generală. Structura lor. Hibri-
zarea cicloalcanilor (penta- şi hexaatomici). dizarea sp3.
Proprietăţile chimice: reacţia
de substituţie (clorurarea) şi
de dehidrogenare a ciclohexa-
nului cu formare de benzen,
reacţia de ardere. Metode de
obţinere: a) din surse naturale
(petrol), b) ciclizarea prin de-
hidrogenarea alcanilor (C6H14,
C7H16). Utilizarea cicloalcani-
lor în calitate de combustibil
şi ca materie primă în sinteza
organică.
3 Hidrocarburile nesaturate
(alchene, alcadiene, alchine)
O17 Să descrie alchenele, alcadienele, alchinele Alchenele, alcadienele, alchi-
conform algoritmului: definiţia, compoziţia, nele: definiţia, compoziţia, for-
formula generală, seria omoloagă, structura, mula generală, seria omoloagă,
legătura chimică, tipul de hibridizare. structura, tipul de hibridizare.

17
O18 Să deducă formulele de structură şi denumirile Tipurile de izomerie a alche-
izomerilor pentru alchene, alcadiene, alchine nelor, alcadienelor, alchinelor:
conform nomenclaturii sistematice, tipurile de (de catenă, de poziţie, de func-
izomerie. ţiune, cis-trans).
O19 Să explice prin exemple: corelaţia dintre pro- Proprietăţile chimice ale:
prietăţile fizice şi chimice ale alchenelor, alca- - alchenelor: adiţia la dubla le-
dienelor, alchinelor şi utilizarea lor; regula lui gătură a H2, X2, HX, H2O; po-
Markovnicov; noţiunile de monomer, polimer, limerizarea; arderea, oxidarea
polimerizare. etenei cu soluţie de KMnO4;
- alcadienelor: adiţia hidroge-
nului, bromului; arderea, poli-
merizarea butadienei şi a izo-
prenului;
- alchinelor: reacţia de adiţie la
legătură triplă a hidrogenului,
halogenilor, apei, hidrohaloge-
nurilor; reacţia de trimerizare;
substituţia prin metale a hi-
drogenului acetilenic; oxidare
totală (arderea). Utilizarea al-
chenelor, alcadienelor, alchi-
nelor.
O20 Să coreleze ecuaţiile reacţiilor de obţinere a al- Metodele de obţinere a
chenelor, alcadienelor, alchinelor cu schemele - alchenelor: dehidrogenarea
legăturilor genetice corespunzătoare. alcanilor, deshidratarea alcoo-
lilor, tratarea derivaţilor mono-
halogenaţi cu KOH în soluţie
alcoolică şi a derivaţilor diha-
logenaţi vicinali cu Zn;
- alcadienelor: dehidrogenarea
alchenelor sau a alcanilor, me-
toda Lebedev;
- alchinelor, pe exemplul
CH≡CH: piroliza metanului,
tratarea cu apă a carburii de
calciu (CaC2).
O21 Să explice structura cauciucului butadienic şi Cauciucul butadienic şi izo-
izoprenic, obţinerea, proprietăţile, utilizarea, prenic, structura, obţinerea,
importanţa procesului de vulcanizare. proprietăţile, utilizarea.

18
O22 Să rezolve probleme pe baza legăturii genetice Legătura genetică dintre alca-
dintre clasele de substanţe organice cunoscute. ni, alchene, alchine.
Rezolvarea problemelor pe
baz ei.
O23 Să studieze proprietăţile fizice şi chimice ale Lucrarea practică nr. 2: Ob-
etenei obţinute experimental prin deshidratarea ţinerea etenei şi studierea pro-
etanolului. prietăţilor ei.
4 Hidrocarburile aromatice (arenel)
O24 Să descrie benzenul conform algoritmului: Benzenul: compoziţia, struc-
compoziţia, structura moleculei de benzen tura moleculei de benzen după
după Kekule, stabilitatea nucleului benzenic la Kekule, hibridizarea sp2, sta-
acţiunea soluţiilor de Br2 şi KMnO4, proprie- bilitatea nucleului benzenic
tăţile fizice şi chimice (reacţiile de substituţie la acţiunea soluţiilor de Br2 şi
- nitrare, halogenare; de adiţie - hidrogenare, KMnO4, proprietăţile fizice şi
clorurare; arderea); surse naturale şi metode chimice (reacţiile de substi-
de obţinere, utilizarea. tuţie - nitrare, halogenare; de
adiţie - hidrogenare, clorurare;
arderea); surse naturale şi me-
tode de obţinere (din alcani şi
cicloalcani), utilizarea.
O25 Să stabilească legături între: formula generală Omologii benzenului. Struc-
CnH2n-6, seria omoloagă a arenelor, formulele tura toluenului, etilbenzenului
de structură ale toluenului, etilbenzenului şi şi izomerilor lui, izomeria de
izomerilor lui, denumirile substanţelor după poziţie în nucleul benzenic (
nomenclatura sistematică. 1,2-;1,3-; 1,4-), nomenclatura
sistematică .
O26 Să explice activitatea sporită a toluenului în Toluenul: reacţiile de nitrare,
reacţiile chimice comparativ cu cea a benze- halogenare în nucleu. Influenţa
nului pe baza influenţei reciproce a grupelor reciprocă în molecula de to-
CH3- şi C6H5-. luen.
O27 Să rezolve exerciţii şi probleme pe baza sche- Legătura genetică dintre alca-
mei legăturii genetice dintre hidrocarburi. ni, alchene, alchine şi arene.
Rezolvarea de exerciţii şi proble-
me.
5 Sursele naturale de hidrocarburi şi prelu-
crarea lor
O28 Să descrie sursele naturale de hidrocarburi (gaz Gazul natural, petrolul, cărbu-
natural, petrol, cărbune): răspîndirea în natu- nele, originea, regiunile mai
ră, domeniile de utilizare, proprietăţile fizice, bogate de pe globul pămîntesc,
componenţii gazului natural şi ai petrolului. domeniile de utilizare, propri-
etăţile fizice.

19
O29 Să descrie fracţiile de distilare a petrolului, Petrolul - un amestec de hi-
conţinutul lor şi domeniile de utilizare; cifra drocarburi aciclice, ciclice (sa-
octanică a benzinei. turate) şi aromatice. Fracţiile
distilării petrolului: benzină,
ligroină, gaz lampant, motori-
nă, păcură. Cifra octanică – ca-
lificativ al benzinei.
O30 Să indice produşii obţinuţi prin cracarea petro- Cracarea termică şi catalitică.
lului. Produşii de cracare : hidrocar-
buri saturate şi nesaturate.
O31 Să evidenţieze soluţii pentru protecţia mediului Ocrotirea mediului ambiant de
ambiant de produsele petroliere ca poluanţi. poluanţii formaţi în urma pre-
lucrării şi folosirii gazului na-
tural, petrolului şi cărbunilor.
6 Alcoolii şi fenolii
O32 Să descrie pentru alcoolii mono- şi polihidro- Compuşii hidroxilici organici,
xilici saturaţi: compoziţia, grupa funcţională, definiţie, compoziţie (R-OH),
structura, legătura chimică, clasificarea, seria grupa funcţională OH, clasifi-
omoloagă, formula generală. carea în alcooli şi fenoli. Al-
coolii, definiţia, compoziţia,
seria omoloagă. Clasificarea
după caracterul atomului de
carbon de care este legată gru-
pa hidroxil, după numărul gru-
pelor OH şi după tipul restului
de hidrocarbură.
O33 Să deducă izomerii alcoolilor monohidroxilici Izomeria (de catenă, de pozi-
saturaţi şi denumirile lor. ţie, de funcţiune) şi nomencla-
tura alcoolilor monohidroxilici
saturaţi

20
O34 Să explice metodele de obţinere a alcoolilor, Metodele de obţinere a alcoo-
proprietăţile lor fizice şi chimice; corelaţia din- lilor monohidroxilici saturaţi
tre structură, proprietăţi şi utilizare; importanţa prin: 1) reacţia de adiţie a apei
unor alcooli, caracterul lor nociv pentru sănă- la alchene; 2) tratarea cu alcalii
tate. a derivaţilor halogenaţi; 3) fer-
mentarea glucozei. Proprietă-
ţile fizice (legăturile de hidro-
gen) şi proprietăţile chimice:
reacţiile cu metalele alcaline,
deshidratarea, esterificarea,
oxidarea, arderea. Metanolul
şi etanolul - utilizarea, proprie-
tăţile fiziologice nocive.
O35 Să explice structura alcoolilor polihidroxilici, Alcoolii polihidroxilici. Eti-
nomenclatura istorică şi sistematică, metode- lenglicolul. Glicerina. Defi-
le de obţinere, proprietăţile fizice şi chimice; niţia, structura, nomenclatura
identificarea, corelaţia dintre structură, propri- istorică şi sistematică. Meto-
etăţi şi utilizare. dele de obţinere din derivaţi
polihalogenaţi, proprietăţile
fizice şi chimice ( reacţiile cu
Na, HNO3 ). Reacţia de identi-
ficare a alcoolilor polihidroxi-
lici cu hidroxid de cupru (II).
Utilizarea.
O36 Să descrie fenolul: compoziţia, structura, in- Fenolul. Compoziţia, structu-
fluenţa reciprocă a grupei OH şi nucleului ra, influenţa reciprocă a gru-
benzenic în moleculă, obţinerea, proprietăţile pei OH şi nucleului benzenic
fizice şi chimice, utilizarea. în molecula de fenol. Obţine-
rea fenolului din clorobenzen.
Proprietăţile fizice şi chimice:
reacţii ale grupei OH (carac-
ter de acid); interacţiunea cu
metalele alcaline, cu NaOH,
reacţia de culoare cu FeCl3
(proba de identificare fără
ecuaţia reacţiei); reacţii ale nu-
cleului benzenic (substituţie în
poziţiile 2, 4, 6), nitrare, bro-
murare. Utilizarea fenolului.
O37 Să aprecieze domeniile de utilizare a compuşi- Surse de poluare şi protecţia
lor hidroxilici şi modalităţile de ocrotire a me- mediului ambiant
diului ambiant de deşeurile industriale.

21
O38 Să rezolve unele exerciţii, scheme problemati- Probleme de calcul stoechio-
zate, probleme, care solicită utilizarea cunoş- metric după ecuaţiile chimice
tinţelor despre structura, izomeria, proprie- ale reacţiilor de obţinere a al-
tăţile fizice şi chimice ale alcoolilor mono- şi coolilor, fenolului şi a reacţii-
polihidroxilici, cît şi ale fenolului. lor ce caracterizează proprietă-
ţile lor chimice
O39 Să exemplifice legătura genetică dintre alcani, Legătura genetică dintre:
alchene şi alcooli, dintre arene şi fenol. a) alcani, alchene şi alcoolii
monohidroxilici saturaţi;
b) arene şi fenol.
7 Compuşii carbonilici (aldehidele şi cetonele)
O40 Să descrie compuşii carbonilici, clasificarea, Clasificarea, structura aldehi-
structura, grupa funcţională carbonil, formula delor, seria omoloagă (pentru
generală şi seria omoloagă a aldehidelor satura- primii şase reprezentanţi), no-
te, omologia şi izomeria (de catenă şi funcţiona- menclatura, izomeria compu-
lă), nomenclatura sistematică şi istorică. şilor carbonilici.
O41 Să explice proprietăţile fizice şi chimice, me- Obţinerea aldehidei acetice
todele de obţinere, principalele utilizări ale al- prin reacţia Kucerov şi prin
dehidelor (formică şi acetică) şi cetonelor (pe oxidarea etanolului, obţinerea
exemplul acetonei). acetonei prin oxidarea 2 -pro-
panolului. Proprietăţile fizice
şi chimice ale aldehidelor şi
cetonelor: adiţia hidrogenului
la legătură dublă C=O (redu-
cere), oxidarea aldehidelor.
Reacţia de identificare a alde-
hidelor: oxidarea aldehidelor
cu oxid de argint (reactiv Tol-
lens) şi hidroxid de cupru (II).
Principalele utilizări ale alde-
hidei formice şi acetice, ale
acetonei. Exemple de materia-
le din răşini pe bază de fenol şi
aldehidă formică.
O42 Să rezolve unele exerciţii, scheme problemati- Probleme de calcul după ecua-
zate, probleme care solicită utilizarea cunoştin- ţiile chimice ale reacţiilor ca-
ţelor ce ţin de omologie, izomerie, nomencla- racteristice aldehidelor şi ceto-
tură, proprietăţile fizice şi chimice, utilizările nelor (pe exemplul acetonei).
aldehidelor şi cetonelor.
O43 Să exemplifice legătura genetică dintre alcani, Legătura genetică dintre alca-
alchene, alcooli, ni, alchene, alcooli şi
compuşi carbonilici. compuşi carbonilici.
22
8 Acizii carboxilici
O44 Să explice noţiunea de acizi carboxilici, natura Acizi carboxilici, definiţie,
legăturilor chimice în grupa COOH, formula grupa funcţională COOH, cla-
generală a acizilor monocarboxilici saturaţi. sificarea, nomenclatura.
O45 Să deducă după formula generală a acizilor Formula generală a acizilor
monocarboxilici saturaţi primii 6 omologi ai monocarboxilici saturaţi. Pri-
seriei, izomerii şi denumirile lor după nomen- mii 6 omologi. Izomerii din
clatura istorică şi sistematică. această serie, denumirea lor
conform nomenclaturii istori-
ce şi sistematice.
O46 Să explice metodele de obţinere a acizilor mo- Metode de obţinere: oxidarea
nocarboxilici saturaţi. aldehidelor, alcoolilor şi hidro-
carburilor, hidroliza esterilor.
O47 Să explice proprietăţile fizice şi chimice ale Structura, proprietăţile fizice
acizilor carboxilici saturaţi în comparaţie cu (legătura de hidrogen) şi chi-
cele ale acizilor anorganici. mice: ionizarea, interacţiunea
cu metalele, oxizii metalelor,
bazele, sărurile acizilor mai
slabi, clorul şi alcoolii. Utili-
zarea acizilor monocarboxilici
(formic, acetic, stearic)
O48 Să rezolve unele exerciţii, scheme problema- Rezolvarea problemelor şi
tizate, probleme care solicită utilizarea cunoş- exerciţiilor.
tinţelor ce ţin de omologia, izomeria, nomen-
clatura acizilor monocarboxilici saturaţi.
O49 Să compare proprietăţile chimice ale acidului Lucrarea practică nr. 3. Stu-
acetic cu ale acidului sulfuric pe baza experien- dierea proprietăţilor acidului
ţelor efectuate. acetic şi compararea lor cu ale
acidului sulfuric.
O50 Să deducă legătura genetică dintre hidrocarbu- Legătura genetică dintre hidro-
ri, alcooli, aldehide şi acizi. carburi, alcooli, aldehide şi acizi.
9 Esterii. Grăsimile
O51 Să deducă formulele de structură şi denumirile Definiţia esterilor. Nomencla-
izomerilor esterilor. tura lor. Izomeria de catenă şi
funcţională a esterilor.
O52 Să explice prin diferite exemple reacţia de es- Reacţia de esterificare şi de hi-
terificare şi de hidroliză a esterilor. droliză a esterilor.
O53 Să descrie răspîndirea în natură şi utilizarea Răspîndirea în natură şi utili-
esterilor. zarea esterilor

23
O54 Să explice grăsimile conform algoritmului: Grăsimile ca esteri ai glicerinei
definiţia, formula de structură, răspîndirea în şi acizilor graşi (acid stearic):
natură, obţinerea, proprietăţile fizice, proprie- definiţia, formula de structură,
tăţile chimice: hidroliza, oxidarea completă; răspîndirea în natură, obţine-
rolul grăsimilor în organism. rea, proprietăţile fizice, pro-
prietăţile chimice: hidroliza,
oxidarea completă; rolul grăsi-
milor în organism.
O55 Să explice noţiunile de: săpun, detergenţi sin- Săpunurile – săruri ale acizilor
tetici, dependenţa acţiunii detergente de struc- superiori (stearaţi de sodiu şi po-
tură, obţinerea săpunului, importanţa protecţiei tasiu). Obţinerea lor din grăsimi.
naturii contra poluării cu detergenţi. Acţiunea detergentă corelată cu
structura. Detergenţi sintetici,
rolul lor. Importanţa protecţiei
mediului ambiant contra poluă-
rii cu detergenţi
O56 Să compare experimental proprietăţile săpunu- Lucrarea practică nr. 4. Stu-
lui şi a detergenţilor sintetici. dierea proprietăţilor săpunului
şi a detergenţilor sintetici.
O57 Să rezolve unele exerciţii, scheme problema- Rezolvarea problemelor şi
tizate, probleme care solicită utilizarea cunoş- exerciţiilor.
tinţelor ce ţin de omologia, izomeria, nomen-
clatura, proprietăţile, utilizarea esterilor.
10 Recapitularea cursului de Chimie organică
O58 Să explice relaţia cauză-efect dintre structura Rezolvarea problemelor şi
şi proprietăţile compuşilor organici studiaţi. exerciţiilor
O59 Să prezinte lucrări de tip creativ la chimia or- Chimia organică în creaţia li-
ganică, elaborate în mod individual sau prin ceenilor
colaborare în grup.
O60 Să aprecieze importanţa studierii chimiei orga- Importanţa studierii chimiei
nice şi realizarea obiectivelor la chimie în clasa organice şi realizarea obiecti-
a XI-a. velor

24
CLASA A XII-A, PROFIL REAL
Repartizarea orelor pe teme, 3 ore pe săptămînă
Din ele
86 8 8
Nr. Tema Total
temei 102 ore Evaluare
Predare - Lucrări prac-
sumativă şi
învăţare tice
analiză
I Chimia organică 28 22 3 2
1 Recapitularea materiei studiate în clasa a XI-a. 3 3
2 Hidraţii de carbon (zaharidele, glucidele) 8 7 1
3 Aminele. Aminoacizii. Proteinele 7 6 1
4 Compuşii macromoleculari sintetici 5 4 1 (Nr.1)

25
5 Generalizarea cunoştinţelor la chimia organică 5 3 1 1 (Nr.2)
II Chimia generală şi analitică 74 63 5 6
1 Reacţii chimice 8 7 1
2 Echilibre chimice în soluţii. Noţiuni de analiză cantita- 16 12 1 3 (Nr.3, 4, 5)
tivă
3 Noţiuni de analiză calitativă 18 14 1 3 (Nr.6,7,8)
4 Noţiuni despre tehnologii chimice 16 15 1
5 Soluţionarea problemelor ecologice în bază de cunoş- 2 2
tinţe chimice
6 Generalizarea cunoştinţelor la chimie 14 13 1
Notă: Rezolvarea problemelor va fi integrată sistematic în procesul de predare-învăţare.
CLASA A XII-A, PROFIL REAL
Nr Obiective de referinţă Conţinuturi recomandate
Elevul va fi capabil:
I CHIMIA ORGANICĂ
1 Recapitularea materiei studiate în
clasa a XI-a
Să analizeze corelaţia: compoziţie – Tipuri de hidrocarburi, derivaţi haloge-
O1 structură – proprietăţi fizice şi chimi- naţi, alcooli, fenoli, aldehide, cetone,
ce – obţinere – utilizare pe exemple acizi carboxilici, esteri. Formula ge-
de hidrocarburi, derivaţi halogenaţi, nerală, seria omoloagă, izomeria, pro-
alcooli, fenol, aldehide, cetone, acizi prietăţile fizice şi chimice, obţinerea,
carboxilici, esteri. utilizarea.
2 Hidraţii de carbon (zaharidele,
glucidele)
O2 Să explice: clasificarea hidraţilor de Hidraţii de carbon: monozaharide (glu-
carbon; compoziţia, structura liniară coza, fructoza), dizaharide (zaharoza),
a glucozei şi fructozei, formarea lor polizaharide (amidonul, celuloza).
prin fotosinteză şi răspîndirea în na- Glucoza: formula moleculară, structura
tură; proprietăţile fizice şi chimice ale liniară, formarea şi răspîndirea în natu-
glucozei (reacţiile de oxidare, reduce- ră, proprietăţile fizice şi chimice, reac-
re, fermentare alcoolică, reacţiile de ţiile de identificare, domeniile de utili-
identificare), domeniile de utilizare şi zare şi rolul în organism: a) acumularea
importanţa fiziologică. sub formă de rezervă a organismului;
b) oxidarea totală în scopuri energeti-
ce. Fructoza, formula moleculară şi de
structură (liniară).
O3 Să descrie pe exemplul zaharozei Dizaharidele. Zaharoza: răspîndirea în
compoziţia dizaharidelor, răspîndirea natură, obţinerea, proprietăţile fizice
în natură, obţinerea, proprietăţile fizi- şi chimice (hidroliza, oxidarea totală),
ce şi chimice, utilizarea în industria utilizarea în industria alimentară.
alimentară.
O4 Să compare polizaharidele naturale Polizaharidele. Amidonul. Celulo-
- amidonul şi celuloza, răspîndirea în za. Formula moleculară. Formarea în
natură, obţinerea lor, proprietăţile fi- natură. Proprietăţile fizice şi chimice
zice şi chimice, utilizarea, importanţa (hidroliza) ale amidonului. Rolul bio-
industrială. logic. Utilizarea. Proprietăţile chimice
ale celulozei: a) hidroliza sub acţiunea
acizilor, b) esterificarea cu acid azotic
şi acid acetic; c) oxidarea (arderea), d)
deshidratarea (carbonizarea).

26
O5 Să studieze experimental proprietăţi- Experienţa de laborator nr. 1 (solubi-
le hidraţilor de carbon: solubilitatea litatea glucozei, zaharozei; reacţiile de
glucozei, zaharozei; reacţiile de iden- identificare a glucozei, amidonului)
tificare a glucozei şi amidonului.
3 Aminele. Aminoacizii. Proteinele
O6 Să definească noţiunile: amină, gru- Compuşii organici cu azot.
pa funcţională amină, amine primare, Aminele. Compoziţia, structura. Clasi-
secundare, terţiare; alchilamine, ani- ficarea. Grupa amină.
lină, aminoacizi.
O7 Să deducă formulele de structură şi Alchilaminele (ce conţin 1-3 atomi de
denumirile izomerilor pentru alchila- carbon): izomeria, nomenclatura siste-
mine. matică.
O8 Să compare structura electronică a Alchilamine. Structura electronică a
amoniacului şi a aminelor organice, alchilaminelor. Proprietăţile chimice,
formarea legăturii donor-acceptor, comparativ cu ale amoniacului (reacţia
proprietăţile lor chimice. cu acizii minerali, apa).
O9 Să descrie compoziţia anilinei, struc-
tura ei electronică, influenţa reciprocă Anilina. Structura ei electronică. In-
a grupei amine şi a nucleului benze- fluenţa reciprocă a grupei amine şi a
nic, proprietăţile de bază, reacţiile nucleului benzenic. Sinteza anilinei.
anilinei cu HCl, Br2, sinteza anilinei, Reacţiile anilinei cu HCl, Br2, Utiliza-
utilizarea anilinei la producerea colo- rea anilinei la producerea coloranţilor,
ranţilor, preparatelor medicinale; le- preparatelor medicinale. Legătura ge-
gătura genetică a aminelor (pe exem- netică a aminelor cu alte clase de com-
plul anilinei) cu alte clase de compuşi puşi organici.
organici.
O10 Să explice structura aminoacizilor, Aminoacizii. Seria omoloagă. Izome-
seria omoloagă, denumirea, izomeria, rie. Nomenclatura. Sinteza aminoacizi-
sinteza, proprietăţile fizice, proprietă- lor prin reacţia derivaţilor halogenaţi ai
ţile chimice amfotere, policondensa- acizilor carboxilici cu amoniac. Propri-
rea aminoacizilor, importanţa vitală şi etăţile fizice. Proprietăţile chimice am-
tehnică a aminoacizilor. fotere: a) ca acizi (formarea sărurilor),
b) ca baze (reacţia cu acidul clorhidric).
Policondensarea aminoacizilor. Grupa
peptidă. Importanţa α-aminoacizilor
(la sinteza proteinelor) şi a acidului
-aminocapronic la producerea fibrelor
capron.

27
O11 Să explice compoziţia proteinelor, Proteinele – compuşi macromolecu-
formarea proteinelor ca rezultat al lari azotaţi. Formarea peptidelor prin
reacţiei de sinteză a peptidelor, struc- policondensarea α-aminoacizilor (pe
tura primară, secundară şi terţiară a exemplul a 3 α-aminoacizi proteici).
proteinei, legătura dintre structura Structura primară, secundară, terţiară a
şi proprietăţile lor fizice şi chimice, proteinei. Proprietăţile fizice. Proprie-
transformarea proteinelor în orga- tăţile chimice ale proteinelor, denatura-
nism. rea, reacţiile de culoare cu acid azotic
şi hidroxid de cupru (II), hidroliza pro-
teinelor. Transformarea proteinelor în
organism.
4 Compuşii macromoleculari sinte-
tici
O12 Să definească noţiunile generale ale Noţiuni generale ale chimiei compuşi-
chimiei compuşilor macromolecula- lor macromoleculari: monomer, poli-
ri: monomer, polimer, reacţii de poli- mer, reacţii de polimerizare şi policon-
merizare şi policondensare, fragment densare, fragment structural, grad de
structural, grad de polimerizare, masă polimerizare, masă moleculară medie.
moleculară medie.
O13 Să explice structura liniară, ramifica- Structura liniară, ramificată şi spaţială
tă şi spaţială a polimerilor în corelaţie a polimerilor.
cu proprietăţile mecanice.
O14 Să clasifice compuşii macromolecu- Clasificarea compuşilor macromolecu-
lari şi produselor pe baza lor.. lari şi a materialelor pe baza lor:
1. naturali (amidon, celuloză, cauciuc
natural, proteine);
2. artificiali (fibre acetat, viscoză);
3. sintetici (polietilenă, capron, caciuc
butadienic şi izoprenic)
O15 Să interpreteze proprietăţile fizice şi Proprietăţile fizice şi chimice ale poli-
chimice ale polimerilor în dependen- merilor.
ţă de structura şi compoziţia lor.
O16 Să compare masele plastice, fibrele Mase plastice. Clasificarea maselor
sintetice poliamide (capron) cu fi- plastice în materiale termoplaste şi
brele artificiale (triacetilceluloză) şi termoreactive. Caracteristica maselor
naturale: lînă (polipeptidă),mătase, plastice. Demonstrări de mostre. Fibre
bumbac, în (celuloză). sintetice, artificiale, naturale.
O17 Să explice obţinerea şi proprietăţile Cauciucul natural şi sintetic. Structu-
cauciucurilor sintetice butadienic şi ra cauciucului butadienic şi izoprenic.
izoprenic, sensul vulcanizării şi im- Cauciucuri vulcanizate.
portanţa ei pentru producerea cauciu-
curilor calitative.
28
O18 Să enumere domeniile de utilizare a Utilizarea polimerilor.
polimerilor.
O19 Să recunoască materialele formate Lucrarea practică nr. 1: Recunoaş-
din compuşi macromoleculari: mase terea materialelor din compuşi macro-
plastice, fibre sintetice, artificiale şi moleculari în viaţa cotidiană.
naturale, cauciuc.
5 Generalizarea cunoştinţelor la cur-
sul de chimie organică
O20 Să exemplifice principiile de bază ale Teoria structurii chimice
teoriei structurii chimice, tipurile de Fenomenul şi tipurile izomeriei.
izomerie.
O21 Să explice modul de formare, tipurile Tipurile de legături chimice din com-
de legături chimice din compuşii or- puşii organici.
ganici. Structura electronică.
O22 Să explice relaţia cauză-efect dintre Relaţia dintre structura şi proprietăţile
structură şi proprietăţi pe baza celor compuşilor organici.
mai reprezentativi compuşi organici.
O23 Să deducă legăturile genetice dintre Legăturile genetice dintre diverse clase
diverse clase de compuşi organici. de compuşi organici.
O24 Să rezolve probleme experimentale Lucrarea practică nr. 2: Generaliza-
referitoare la cursul de chimie orga- rea cunoştinţelor la chimia organică.
nică.
O25 Să rezolve unele exerciţii, scheme Rezolvarea exerciţiilor şi problemelor
problematizate, probleme care solici-
tă utilizarea cunoştinţelor din cursul
de chimie organică
II CHIMIA GENERALĂ ŞI ANALITICĂ
1 Reacţii chimice
O26 Să explice: noţiunile de energie inter- Noţiunile principale ale termodinami-
nă, căldura procesului, entalpia pro- cii: energia internă, entalpia, entalpia
cesului, entalpia de formare, condiţii de formare, unităţile ei de măsură, le-
standard, procese izobare, exoterme, gea lui Hess.
endoterme; legea lui Hess.
O27 Să efectueze calcule pe bază legii lui Rezolvarea problemelor pe bază legii
Hess. lui Hess.
O28 Să explice noţiunile: viteza reacţiei, Viteza reacţiei chimice. Cataliza omo-
cataliză omogenă şi eterogenă, cata- genă şi eterogenă. Rolul catalizei în
lizator, inhibitor. chimie tehnologie şi natură.

29
O29 Să stabilească corelaţia dintre viteza Factorii ce influenţează viteza reacţiei:
reacţiei, natura substanţelor, tempe- natura substanţelor, concentraţia, tem-
ratură, concentraţie, presiune, catali- peratura, presiunea, catalizatorul, regu-
zator. la lui V’ant Hoff.
O30 Să deducă ecuaţia cinetică (expresia Ecuaţia cinetică.Legea acţiunii mase-
matematică a legii acţiunii maselor). lor
O31 Să explice starea de echilibru a sis- Echilibrul chimic. Constanta de echili-
temului şi influenţa factorilor asupra bru. Legea acţiunii maselor. Deplasarea
deplasării echilibrului conform prin- echilibrului. Principiul Le Chîtelier.
cipiului Le Chîtelier.
O32 Să aleagă factorii pentru deplasarea Influenţa temperaturii, presiunii, catali-
echilibrului chimic într-o anumită zatorului asupra echilibrului chimic.
direcţie pe exemplul reacţiilor cu im-
portanţă industrială (obţinerea SO3;
NH3; HNO3; etanolului etc.).
O33 Să planifice condiţiile efectuării unei Condiţiile efectuării unei reacţii chimi-
reacţii chimice, comparîndu-le cu ce.
cele reale.
O34 Să clasifice reacţiile chimice după Clasificarea reacţiilor chimice
criteriile: compoziţia şi numărul reac-
tanţilor şi a produşilor; schimbarea
gradului de oxidare; efectul termic;
reversibilitatea; starea de agregare şi
numărul fazelor sistemului (omogene
şi eterogene) , prezenţa catalizatoru-
lui.
2 Echilibre chimice în soluţii. Noţiu-
ni de analiză cantitativă
O35 Să efectueze calcule pe bază noţiunii Soluţiile. Concentraţia molară a sub-
de concentraţie molară stanţelor în soluţie.
O36 Să prepare soluţii de acizi (clorhidric Lucrarea practică nr. 3: Prepararea
sau sulfuric) cu o anumită concentra- soluţiei cu o anumită concentraţie mo-
ţie molară în baloane cotate lară a substanţei solubile
O37 Să descrie disociaţia electrolitică a Disocierea electrolitică a acizilor, baze-
acizilor, bazelor, sărurilor. lor, sărurilor.
O38 Să clasifice electroliţii după gradul de Disocierea pe trepte. Gradul de diso-
disociere. ciere. Electroliţi tari şi slabi.
O39 Să calculeze concentraţia molară a io- Concentraţia molară a ionilor (electro-
nilor pe baza ecuaţiilor de disociere. liţi tari).

30
O40 Să deducă constanta de disociere a Echilibrul chimic în procesul de diso-
electrolitului slab pe baza constantei ciere a electroliţilor slabi.
de echilibru. Constanta de disociere a acizilor şi ba-
zelor slabi.
O41 Să explice amfoteritatea şi neutralita- Disocierea apei. Produsul ionic al apei.
tea apei. Mediul acid, mediul neutru şi mediul
alcalin al soluţiei apoase.
O42 Să deducă produsul ionic al apei şi in- Indicele de hidrogen şi caracterul reac-
dicele de hidrogen. ţiei mediului în soluţie apoase.
O43 Să coreleze concentraţia ionilor H+ şi Calculul concentraţiilor ionului de hi-
OH- cu caracterul mediului unei so- drogen şi al pH-ului în soluţiile apoase
luţiei apoase şi cu valorile pH-ului în a acizilor şi bazelor tari.
ele.
O44 Să determine experimental mediul şi Experienţa de laborator nr. 2: Determi-
pH-ul în soluţiile apoase. narea caracterului reacţiei mediului unei
soluţii apoase. Indicatori acido-bazici.
O45 Să definească noţiunile: titrimetrie, Noţiuni de titrimetrie. Metoda acido-
titrant, titrare directă, soluţie de lucru, bazică.
titrul soluţiei, reacţie de neutralizare. Reacţia de neutralizare (acid tare şi
bază tare).
O46 Să explice cerinţele pentru reacţiile Soluţii de lucru. Măsurarea volumelor.
chimice utilizate în titrimetrie şi la Titrare directă. Stabilirea sfîrşitului
măsurarea volumelor. reacţiei de neutralizare.
O47 Să efectueze experimental titrarea Determinarea experimentală a concen-
acido-bazică traţiei molare a acidului / bazei (fără
echivalent).
Lucrarea practică nr. 4: Titrarea aci-
do-bazică (NaOH + HCl)
Lucrarea practică nr. 5: Aplicarea ti-
trării acido-bazice la determinarea cali-
tăţii laptelui.
O48 Să rezolve probleme de titrimetrie pe Rezolvarea problemelor
baza noţiunii de concentraţie molară.
3 Noţiuni de analiza calitativă
O49 Să definească noţiunile: solubilita- Solubilitatea. Reacţii ionice. Reacţia
tea, reacţie analitică, reactiv specific, analitică.
reactiv de grupă. Reactivi analitici (specifici şi de grupă
I şi II)
O50 Să deducă expresia produsului solu- Echilibre în sisteme eterogene. Produ-
bilităţii pe baza echilibrului în siste- sul solubilităţii.
mul: precipitat-soluţie.

31
O51 Să rezolve probleme pe baza noţiu- Rezolvarea problemelor de determina-
nilor: solubilitatea, produsul solubi- re a solubilităţii şi a produsului solubi-
lităţii. lităţii.
O52 Să explice condiţiile de formare a Formarea precipitatelor
precipitatelor
O53 Să clasifice cationii în grupe analitice Clasificarea acido-bazică a cationilor.
Grupe analitice de cationi( I şi II)
O54 Să efectueze experimental reacţiile Lucrarea practică nr. 6: Reacţii de
de identificare ale cationilor identificare a cationilor Pb2+, Ca2+,
Ba2+, Fe3+, NH4+
Lucrarea practică nr. 7: Identificarea
cationilor din amestec.
O55 Să alcătuiască schemele de analiză Analiza sistematică amestecului de ca-
ale unui amestec de cationi tioni: Pb2+, Ca2+, Ba2+, Fe3+, NH4+
O56 Să descrie şi efectueze experimental Experienţa de laborator Nr.2: Reac-
reacţiile de identificare a anionilor şi ţiile de identificare ale anionilor Cl-
analiza lor în soluţie ,CO32-,SO42-.
Lucrarea practică nr. 8: Identificarea
anionilor din amestec.
O57 Să explice rolul analizei chimice în Importanţa analizei chimice în indu-
industrie şi viaţa omului strie şi viaţa cotidiană
4 Noţiuni despre tehnologii chimice
O58 Să explice noţiunile: tehnologie Tehnologia chimică
chimică, caracteristica şi pregătirea Noţiuni generale ale chimiei tehnologi-
materiei prime; caracteristicile fizico- ce: caracteristica şi pregătirea materiei
chimice ale reacţiilor; condiţiile pro- prime; caracteristicile fizico-chimice
cesului tehnologic (regimul tehno- ale reacţiilor; condiţiile procesului
logic şi optimizarea lui); principiile tehnologic (regimul tehnologic şi op-
ştiinţifice ale proceselor tehnologice timizarea lui); principiile ştiinţifice ale
chimice. proceselor tehnologice chimice, tehni-
ca securităţii şi ocrotirea muncii şi me-
diului ambiant.
O59 Să descrie procesele tehnologice de Procesele tehnologice de obţinere a:
obţinere a: acidului sulfuric; amo- acidului sulfuric; amoniacului; acidului
niacului; acidului azotic; fontei şi azotic; fontei şi oţelului; îngrăşăminte-
oţelului; îngrăşămintelor minerale; lor minerale; cimentului şi sticlei; eta-
cimentului şi sticlei; etanolului; pre- nolului; prelucrarea petrolului (princi-
lucrarea petrolului. piul distilării fracţionate).
O60 Să selecteze condiţiile optime de rea- Randamentul produsului.
lizare a reacţiilor cu un randament
maximal.

32
O61 Să rezolve probleme de determinare Rezolvarea problemelor de determi-
a părţii de masă sau de volum a ran- nare a părţii de masă sau de volum a
damentului practic; părţii de masă a randamentului practic; părţii de masă a
impurităţilor şi a substanţei pure. impurităţilor şi a substanţei pure.
5 Soluţionarea problemelor ecologice
în bază de cunoştinţe integrate (chi-
mice, biologice, fizice, etc.)
O62 Să analizeze informaţii despre situa- Ocrotirea mediului ambiant. Studierea
ţia ecologică în localitatea dată (sau situaţiei ecologice în localitatea dată
într-un sistem modelat). (sau într-un sistem modelat).
O63 Să identifice problema poluării me- Selectarea faptelor poluării mediului
diului cu substanţe nocive, relaţiile ambiant cu poluanţi chimici.
cauză-efect dintre substanţele nocive, Formularea problemei.
reacţiile chimice, procesele biologice Analiza fenomenelor chimice posibile
şi măsurile de lichidare a poluării chi- în situaţia dată.
mice.
O64 Să propună măsuri profilactice ar- Propuneri în vederea lichidării perico-
gumentate pentru ocrotirea mediului lului chimic
ambiant.
O65 Să aprecieze rolul chimiei şi al cunoş- Rolul chimiei în natură şi în societate.
tinţelor chimice pentru supravieţuirea Importanţa pentru om şi societate a ca-
omului, ocrotirea mediului ambiant, pacităţii persoanei de a aprecia riscul
asigurarea unei vieţi confortabile, se- chimic şi căile de înlăturare a lui.
curitatea statului.
6 Generalizarea cunoştinţelor la chimie
O66 Să aplice la rezolvarea problemelor Structura atomului, legea periodicităţii,
cunoştinţele despre structura atomu- legătura chimică în compuşii organici
lui, legătura chimică, legea periodici- şi anorganici.
tăţii şi sistemul periodic.
O67 Să stabilească legături cauză-efect Structura substanţelor şi proprietăţilor
dintre structura şi proprietăţile sub- lor.
stanţelor anorganice şi organice
O68 Să aprecieze importanţa practică a Procese redox în chimia anorganică şi
proceselor redox în chimia anorgani- organică.
că, organică.
O69 Să elaboreze lucrări de tip creativ la Chimia anorganică, analitică, organică
chimie, în mod individual sau prin în creaţia liceenilor
colaborare în grup.

33
CLASA A X-A, PROFIL UMANIST
CHIMIA GENERALĂ ŞI ANORGANICĂ
Repartizarea orelor, 1 oră pe săptămînă
Din ele

Nr. Total 25 3 2 4
Tema
temei 34 ore Rezolvarea Evaluare
Predare-în- Lucrări
probleme- sumativă şi
văţare practice
lor analiză
1 Legile fundamentale ale chimiei 3 2 1
2 Structura atomului şi legea periodicităţii 3 3
3 Legătura chimică şi structura substanţelor 4 3 1

34
4 Reacţiile chimice 2 2
5 Soluţiile. Disociaţia electrolitică 6 3 1 1 (Nr. 1) 1
6 Procesele redox 2 2
7 Nemetalele 7 5 1 (Nr. 2) 1
8 Metalele 5 3 1 1
9 Generalizarea cunoştinţelor la cursul de chimie ge- 2 2
nerală şi anorganică
CLASA A X-A, PROFIL UMANIST
Nr.
Obiective de referinţă Conţinuturi recoman-
temei /
Elevul va fi capabil: date
obiectiv
1 Legile fundamentale ale chimiei
O1 Să definească noţiunile fundamentale ale Noţiunile fundamentale
chimiei: atom, moleculă, element chimic, ale chimiei
simbol chimic, formulă chimică, reacţie
chimică, ecuaţie chimică, cantitate de sub-
stanţă, masă atomică relativă, masă mole-
culară relativă, masă molară, volum molar,
numărul lui Avogadro, densitatea relativă a
gazelor.
O2 Să utilizeze corect limbajul chimic: sim- Limbajul chimic
bolurile, formulele şi ecuaţiile chimice,
nomenclatura sistematică a substanţelor an-
organice.
O3 Să utilizeze legile fundamentale ale chimiei Teoria atomo-moleculară.
(Legea constanţei compoziţiei, Legea con- Legea constanţei compo-
servării masei substanţelor, Legea lui Avo- ziţiei.
gadro şi consecinţele ei) la explicarea feno- Legea lui Avogadro.
menelor chimice, la rezolvarea exerciţiilor Legea conservării masei
şi problemelor. substanţelor.
2 Structura atomului şi legea periodicităţii
O4 Să definească noţiunile: nucleu, proton, Modelul nuclear al atomu-
neutron, electron, izotop; nivel energetic, lui. Repartizarea electro-
electronegativitate, oxidant, reducător, oxi- nilor atomilor elementelor
dare, reducere. perioadelor I-IV pe nive-
luri energetice.
O5 Să descrie elementele chimice din perioa- Caracteristica elementului
dele I – IV în funcţie de poziţia în sistemul chimic în funcţie de pozi-
periodic: 1) simbolul; 2) numărul de ordine; ţia lui în sistemul periodic
3) perioada; 4) grupa, subgrupa; 5) masa
atomică relativă; 6) structura atomului (sar-
cina nucleului, numărul de protoni neuro-
ni şi electroni), nucleului şi repartizarea
electronilor pe nivele energetice; 7) valenţa
maximală şi minimală; 8) metal / nemetal;
9) formula şi denumirea substanţei simple;
10) formulele şi denumirile oxidului şi hi-
droxidului superior (pentru elementele din
subgrupele principale), 11) formula şi de-
numirea compusului hidrogenat (la neme-
tale).

35
O6 Să enunţe Legea periodicităţii şi cauza pe- Legea periodicităţii. Sen-
riodicităţii pe baza structurii învelişurilor sul fizic al legii periodici-
electronice ale atomilor. tăţii.
O7 Să explice schimbarea periodică a pro- Schimbarea periodică a
prietăţilor elementelor din perioadele I – III proprietăţilor elementelor
(proprietăţile metalice şi nemetalice) şi a din perioadele I – III şi a
compuşilor lor (compoziţia şi proprietăţile compuşilor lor
acido-bazice ale oxizilor şi hidroxizilor ).
3 Legătura chimică şi structura substanţelor
O8 Să explice noţiunile: legătură chimică, legă- Tipuri de legătură chimi-
tură covalentă (nepolară, polară), legătură că: covalentă, ionică, me-
unitară, dublă, triplă; valenţă, ioni, legătură talică, de hidrogen
ionică, legătură metalică, legătură de hidro- Reţele cristaline molecu-
gen; reţele cristaline moleculare, atomice, lare, atomice, ionice, me-
ionice, metalice. talice

O9 Să coreleze proprietăţile substanţelor cu ti- Structura şi proprietăţile


pul legăturii chimice şi al reţelei cristaline. substanţelor cu diferite ti-
puri de legătură chimică
4 Reacţiile chimice
O10 Să explice prin exemple noţiunile: reacţie Efectul termic al reacţiei
exotermă / endotermă, efect termic al reac- chimice
ţiei chimice, ecuaţie termochimică;, reacţie Reacţii endo- şi exoterme.
reversibilă / ireversibilă, reacţie rapidă / Reacţii reversibile şi ire-
lentă. versibile, reacţii rapide şi
O11 Să dea exemple de reacţii exoterme şi endo- lente.
terme în natură şi în viaţa cotidiană.
O12 Să rezolve probleme de determinare a ma- Rezolvarea problemelor la
sei substanţei, volumului gazului, cantităţii tema: Reacţii chimice
de substanţă pe baza ecuaţiilor chimice. Importanţa reacţiilor chi-
mice.
5 Soluţiile. Disociaţia electrolitică
O13 Să definească noţiunile: soluţie, substanţă Soluţii. Solubilitatea sub-
dizolvată, solvent, dizolvare, solubilitate, stanţelor în apă.
partea de masă a substanţei dizolvate în so- Partea de masă a substan-
luţie. ţei dizolvate în soluţie.
O14 Să aplice noţiunea de parte de masă a sub- Rezolvarea problemelor
stanţei dizolvate în soluţie la rezolvarea cu aplicarea noţiunii de
problemelor. parte de masă a substanţei
dizolvate în soluţie (masa
şi volumul soluţiei).

36
O15 Să explice principiile de bază ale teoriei Teoria disociaţiei electroli-
disociaţiei electrolitice (TDE) şi noţiunile tice. Electroliţi tari şi slabi.
de: grad de disociere electrolitică, electro- Gradul de disociere elec-
lit tare şi slab, disocierea acizilor, bazelor, trolitică.
sărurilor neutre. Disocierea acizilor, baze-
lor, sărurilor.
O16 Să explice disocierea apei şi formarea me- Disocierea apei. Reacţia
diului neutru, acid, bazic; determinarea ex- mediului.
perimentală a reacţiei mediului (pH-ului) Experienţa de labora-
cu indicatori. tor nr. 1: Determinarea
reacţiei mediului în so-
luţii apoase cu ajutorul
indicatorilor
O17 Să scrie ecuaţiile moleculare (EM), ionice Interacţiuni în soluţiile de
complete (EIC) şi ionice reduse (EIR) pen- electroliţi: proprietăţile
tru interacţiunile în soluţiile de electroliţi. chimice ale acizilor, baze-
lor, sărurilor.
O18 Să rezolve probleme experimentale la tema Lucrarea practică nr. 1:
„Disociaţia electrolitică”, efectuînd planifi- Rezolvarea problemelor
carea, observaţii asupra fenomenelor, con- experimentale la tema “Di-
cluzii; respectînd ordinea de lucru şi tehni- sociaţia electrolitică”.
ca securităţii.
O19 Să rezolve probleme pe baza ecuaţiei reac- Rezolvarea problemelor.
ţiei, dacă o substanţă este în exces.
6 Procesele redox
O20 Să explice: noţiunile de grad de oxidare, Reacţii de oxido-reduce-
oxidant, reducător, reducere, oxidare, reac- re.
ţii de oxido-reducere (ROR), seria activită- Utilizarea practică a ROR
ţii metalelor; domeniile de aplicare practică şi importanţa lor.
şi importanţa ROR. Seria activităţii metalelor
O21 Să determine gradul de oxidare al elemen- Gradul de oxidare
telor în substanţele simple şi compuse.
O22 Să utilizeze algoritmul metodei bilanţului Stabilirea coeficienţilor în
electronic pentru stabilirea coeficienţilor în ecuaţiile reacţiilor de oxi-
ecuaţiile ROR. do-reducere prin metoda
bilanţului electronic.
7 Nemetalele
O23 Să explice structura, obţinerea, proprietăţi- Caracteristica generală
le fizice şi chimice, utilizarea substanţelor a nemetalelor. Structura,
simple-nemetale (oxigen, hidrogen, azot) obţinerea şi proprietăţile,
, rolul biologic. utilizarea nemetalelor, ro-
lul biologic.

37
O24 Să efectueze lucrarea practică de obţinere Lucrarea practică nr. 2:
şi studiere a proprietăţilor fizice şi chimice Obţinerea şi proprietăţile
ale oxigenului, respectînd ordinea de lucru oxigenului
şi tehnica securităţii.
O25 Să descrie structura, proprietăţile fizice şi Compuşii hidrogenaţi ai
chimice, obţinerea, utilizarea, rolul biolo- nemetalelor: structura,
gic ai compuşilor hidrogenaţi ai nemetale- proprietăţile fizice, obţi-
lor (HCl, H2O, NH3). nerea, utilizarea, rolul bio-
logic (HCl, H2O, NH3)
O26 Să explice nomenclatura, proprietăţile fizi- Oxizii nemetalelor: no-
ce, proprietăţile chimice, obţinerea, utiliza- menclatura, proprietăţile
rea oxizilor nemetalelor. fizice şi chimice, obţine-
rea, utilizarea.
O27 Să cerceteze experimental obţinerea, pro- Experienţa de laborator
prietăţile fizice şi chimice ale oxidului de nr. 2: “Obţinerea şi pro-
carbon (IV), respectînd ordinea de lucru şi prietăţile oxidului de car-
tehnica securităţii. bon (IV)”.
O28 Să compare nomenclatura, proprietăţile fi- Acizii oxigenaţi (acid sul-
zice şi chimice, utilizarea acizilor oxigenaţi furic, acid azotic, acid fos-
şi neoxigenaţi. foric) şi neoxigenaţi (acid
clorhidric).
O29 Să explice compoziţia şi utilizarea celor Sărurile acizilor oxigenaţi şi
mai importante săruri (cloruri, sulfaţi, azo- neoxigenaţi (cloruri, sulfaţi,
taţi, carbonaţi, silicaţi). azotaţi, carbonaţi, silicaţi),
compoziţia şi utilizarea
8 Metalele
O30 Să caracterizeze poziţia metalelor în siste- Caracteristica generală a
mul periodic, proprietăţile lor fizice şi chi- metalelor.
mice, rolul biologic. Proprietăţile fizice şi chi-
mice ale metalelor (inter-
acţiunea cu nemetale, apa,
acizii, sărurile), rolul bio-
logic.
O31 Să descrie unele aliaje şi utilizarea lor. Aliajele (fonta, oţel), uti-
lizarea.
O32 Să explice compoziţia, proprietăţile fizice Oxizii şi hidroxizii me-
şi chimice, utilizarea oxizilor şi hidroxizi- talelor: compoziţia, pro-
lor unor metale din subgrupele principale. prietăţile fizice şi chimi-
ce, domeniile de aplicare.
Amfolitatea hidroxizilor

38
9 Generalizarea cunoştinţelor la cursul de
chimie al clasei a X-a
O33 Să rezolve probleme pe baza legăturii gene- Legătura genetică dintre
tice dintre clasele de substanţe anorganice. clasele de substanţe anor-
ganice
O34 Să aprecieze importanţa studierii chimiei Rolul chimiei în societate
anorganice. şi importanţa studierii ei.
O35 Să elaboreze lucrări de tip creativ la chimia Chimia anorganică în
anorganică, în mod individual şi prin cola- creaţia liceenilor
borare în grup

39
CLASA A XI-A, PROFIL UMANIST
CHIMIA ORGANICĂ

Repartizarea orelor, 1 oră pe săptămînă

Din ele
Total 28 1 5
Nr.
Tema 34 Evaluare su-
temei Predare - Lucrări prac-
ore mativă şi ana-
învăţare tice
liză
1 Bazele teoretice ale chimiei organice 3 3
2 Hidrocarburile saturate (alcani şi cicloalcani) 6 5 1

40
3 Hidrocarburile nesaturate (alchenele, alchinele, alcadie- 8 6 1 1
nele)
4 Hidrocarburile aromatice (arenele) 2 2
5 Sursele naturale de hidrocarburi şi prelucrarea lor 2 2
6 Compuşii hidroxilici (alcoolii, fenolul ) 6 5 1
7 Aldehidele 3 3
Teză semestrială 2 2
8 Recapitularea cursului de chimie organică 2 2
CLASA A XI-A, PROFIL UMANIST
Nr Obiective de referinţă Conţinuturi recomandate
Elevul va fi capabil:
1 Bazele teoretice ale chimiei orga-
nice
O1 Să definească noţiunile: chimie orga- Obiectul de studiu al chimiei organi-
nică, substanţe organice, hidrocarburi, ce
structură chimică, catene carbonice Exemple de substanţe organice, hi-
(liniare, ramificate, ciclice), izomerie, drocarburi, catene liniare, ramifica-
izomeri, valenţă, formule moleculare te, ciclice, formule moleculare şi de
şi de structură. structură izomeri,.
O2 Să formuleze tezele principale ale Teo- Teoria structurii chimice a compuşilor
riei structurii chimice a compuşilor or- organici şi importanţa ei. Izomeria.
ganici şi importanţa ei pentru dezvol- Scrierea formulelor de structură.
tarea ulterioară a chimiei organice.
O3 Să reprezinte structura electronică a Structura electronică a atomului de
atomului de carbon, repartizarea elec- carbon.
tronilor pe niveluri în stare fundamen- Natura electronică a legăturilor chi-
tală şi valenţa carbonului, formarea mice în compuşii organici.
legăturilor covalente în compuşii or- Legătura covalentă în compuşii orga-
ganici. nici (unitară, dublă, triplă)
O4 Să deosebească tipurile de hidrocarbu- Tipurile de hidrocarburi şi clasele de
ri şi clasele de compuşi organici. compuşi organici.
2 Hidrocarburile saturate (alcanii şi
cicloalcanii)
O5 Să descrie alcanii, compoziţia lor ex- Alcanii – hidrocarburi saturate: com-
primată prin formula generală CnH2n+2, poziţia, formula generală.
tipul legăturilor chimice.
O6 Să explice prin exemple noţiunea de: Serie omoloagă a alcanilor. Structura
omolog, serie omoloagă, diferenţă de metanului şi a omologilor lui (primii
omologie, izomer, izomerie, izomeri 6 reprezentanţi). Izomeria de catenă.
de catenă.
O7 Să utilizeze principiile nomenclaturii Principiile nomenclaturii sistematice.
sistematice în modelarea formulei de
structură după denumire şi a denumirii
după formula de structură.

41
O8 Să descrie răspîndirea în natură pro- Răspîndirea în natură, proprietăţile
prietăţile fizice şi chimice ale alcani- fizice şi obţinerea alcanilor din gaz
lor, obţinerea lor din surse naturale, natural şi petrol. Proprietăţile chimi-
utilizarea. ce ale alcanilor: reacţii de substituţie
(clorurare); eliminare (dehidrogena-
re); oxidare totală (arderea). Utiliza-
rea alcanilor.
O9 Să explice pentru alcani corelaţia: Corelaţia dintre structură proprietăţi-
structură – proprietăţi chimice –utili- le chimice-utilizarea
zare.
O10 Să determine formula brută şi formu- Rezolvarea problemelor pe determi-
la moleculară a compusului organic narea formulei moleculare a compu-
după: părţile de masă ale elementelor, sului organic
densitatea relativă şi clasa de compuşi,
produşii de ardere.
O11 Să descrie pe exemplul ciclohexanului Cicloalcanii. Formula generală. Struc-
compoziţia, structura, proprietăţile fi- tura ciclohexanului. Proprietăţi fizice
zice şi chimice (reacţiile de dehidro- şi chimice: reacţii de dehidrogenare a
genare şi de ardere), utilizarea ci- ciclohexanului cu formare de benzen,
cloalcanilor. reacţia de ardere. Utilizarea cicloal-
canilor în calitate de combustibil.
3 Hidrocarburile nesaturate (alche-
ne, alcadiene, alchine )
O12 Să descrie alchenele, alcadienele, al- Alchenele, alcadienele, alchinele: de-
chinele conform algoritmului: defi- finiţia, compoziţia, formula generală,
niţia, compoziţia, formula generală, seria omoloagă, structura.
seria omoloagă, structura.
O13 Să deducă formulele de structură şi Formulele de structură şi denumirile
denumirile izomerilor alchenelor, izomerilor alchenelor, alcadienelor,
alcadienelor, alchinelor conform no- alchinelor. Tipurile de izomerie: de
menclaturii sistematice, tipurile de catenă, de poziţie.
izomerie.
O14 Să explice prin exemple: corelaţia din- Proprietăţile chimice şi utilizarea
tre proprietăţile fizice şi chimice ale - alchenelor: adiţia la dubla legătură
alchenelor, alcadienelor, alchinelor şi a H2, Br2, HX, H2O; arderea, polime-
utilizarea lor; regula lui Markovnicov, rizarea;
noţiunile de monomer, polimer, poli- - alcadienelor: adiţia hidrogenului;
merizare. arderea, polimerizarea (butadienei şi
a izoprenului);
- alchinelor: reacţia de adiţie la le-
gătură triplă a hidrogenului, haloge-
nilor, apei; arderea.
42
O15 Să coreleze ecuaţiile reacţiilor de obţi- Metodele de obţinere a
nere a alchenelor, alcadienelor, alchi- - alchenelor: dehidrogenarea alcani-
nelor cu schemele legăturilor genetice lor, deshidratarea alcoolilor;
corespunzătoare. - alcadienelor: dehidrogenarea alca-
nilor;
- alchinelor, pe exemplul CH≡CH:
piroliza metanului, tratarea cu apă a
carburii de calciu (CaC2).
O16 Să explice structura cauciucului bu- Cauciucul butadienic şi izoprenic,
tadienic şi izoprenic, obţinerea, pro- structura, obţinerea, proprietăţile fizi-
prietăţile fizice, utilizarea importanţa ce, utilizarea.
procesului de vulcanizare.
O17 Să rezolve probleme pe baza ecuaţii- Legătura genetică dintre alcani, al-
lor reacţiilor conform legăturii geneti- chene, alchine.
ce dintre clasele de substanţe organice
cunoscute.
O18 Să studieze proprietăţile fizice şi chi- Lucrarea practică nr. 1: Obţinerea
mice ale etenei preparate prin deshi- etenei şi studierea proprietăţilor ei.
dratarea etanolului.
4 Hidrocarburile aromatice (arenele)
O19 Să descrie benzenul conform algorit- Benzenul: compoziţia, structura mo-
mului: compoziţia, structura molecu- leculei după Kekule, proprietăţile
lei după Kekule, proprietăţile fizice şi fizice şi chimice (reacţiile de substi-
chimice (reacţiile de substituţie - ni- tuţie - nitrare; de adiţie - hidrogenare;
trare; de adiţie - hidrogenare; arde- arderea); utilizarea.
rea); utilizarea.
O20 Să rezolve exerciţii şi probleme pe Legătura genetică dintre alcani, al-
baza schemei legăturii genetice dintre chene, alchine şi arene (pe exemplul
hidrocarburi. benzenului)
5 Sursele naturale de hidrocarburi şi
prelucrarea lor
O21 Să descrie sursele naturale de hidro- Gazul natural, petrolul, cărbunele,
carburi (gaz natural, petrol, cărbune), originea, regiunile mai bogate de pe
răspîndirea lor în natură, proprietăţile globul pămîntesc.
fizice, componenţii gazului natural şi Petrolul ca un amestec de hidrocarbu-
petrolului, domeniile lor de utilizare. ri saturate şi aromatice.
O22 Să descrie fracţiile distilării petrolului Fracţiile distilării petrolului: benzină,
şi utilizarea lor. ligroină, gaz lampant, motorină, pă-
cură şi utilizarea lor.

43
O23 Să evidenţieze soluţii pentru protecţia Ocrotirea mediului ambiant de po-
mediului ambiant de produsele petro- luanţii formaţi în urma prelucrării şi
liere ca poluanţi. folosirii gazului natural, petrolului şi
cărbunilor.
6 Compuşii hidroxilici (alcoolii, fe-
nolul )
O24 Să descrie compoziţia alcoolilor, gru- Alcoolii, definiţia, compoziţia, grupa
pa funcţională, legătura chimică, cla- funcţională. Clasificarea alcoolilor
sificarea. după numărul grupelor OH.
O25 Să deducă seria omoloagă a alcoolilor Seria omoloagă (primii 5 reprezen-
monohidroxilici saturaţi (5 reprezen- tanţi), izomeria (decatenă, de poziţie
tanţi) după formula generală, formule- a grupei OH)şi nomenclatura alcooli-
le de structură ale izomerilor şi denu- lor monohidroxilici saturaţi.
mirile lor după compoziţie.
O26 Să explice pe exemplul etanolului me- Obţinerea etanolului prin hidratarea
todele de obţinere a alcoolilor, propri- etenei şi la fermentaţia glucozei.
etăţile lor fizice şi chimice; corelaţia Proprietăţile fizice şi chimice ale eta-
dintre structură, proprietăţi şi utiliza- nolului: reacţiile cu metalele alcaline,
re; acţiunea fiziologică nocivă a meta- deshidratarea, arderea. Utilizarea şi
nolului şi etanolului. acţiunea fiziologică nocivă a metano-
lului şi etanolului.
O27 Să descrie structura alcoolilor polihi- Alcoolii polihidroxilici. Etilengli-
droxilici, proprietăţile lor fizice, iden- colul. Glicerina. Definiţie, structură.
tificarea şi utilizarea. Proba de identificare a alcoolilor po-
lihidroxilici cu hidroxid de cupru (II)
(fără ecuţie reacţiei). Utilizarea.
O28 Să descrie fenolul: structura, pro- Fenolul: structura, proprietăţile fizice
prietăţile fizice şi chimice: reacţii ale şi chimice, utilizarea. Proba de iden-
grupei OH (interacţiunea cu metalele tificare cu clorură de fier (III) (fără
alcaline, NaOH), proba de identificare ecuţie reacţiei).
cu clorură de fier (III), utilizarea.
7 Aldehidele
O29 Să descrie compoziţia şi structura al- Aldehidele: compoziţia, structura,
dehidelor, grupa funcţională aldehidi- grupa funcţională aldehidică, formula
că, formula generală şi seria omoloa- generală şi seria omoloagă, nomen-
gă, nomenclatura. clatura.

44
O30 Să explice proprietăţile fizice şi chimi- Proprietăţile fizice şi chimice ale al-
ce, metodele de obţinere, principalele dehidelor: adiţia hidrogenului la legă-
utilizări ale aldehidelor. tura dublă C=O, oxidarea. Reacţie de
identificare a aldehidelor: cu oxid de
argint şi hidroxid de cupru (II). Meto-
de de obţinere a aldehidelor: obţinerea
aldehidei acetice prin reacţia Kucerov
şi prin oxidarea etanolului. Principa-
lele utilizări ale aldehidei formice şi
acetice.
O31 Să rezolve probleme de calcul, care Probleme de calcul după ecuaţiile
solicită utilizarea cunoştinţelor despre reacţiilor caracteristice alcoolilor mo-
structura şi proprietăţile chimice ale nohidroxilici, fenolului, aldehidelor.
compuşilor hidroxilici şi carbonilici.
8 Generalizarea cursului de chimie
organică
O32 Să exemplifice legătura genetică din- Legătura genetică dintre alcani, al-
tre alcani, alchene, alcooli, aldehide. chene, alcooli şi aldehide.
O33 Să prezinte lucrări de tip creativ la chi- Chimia organică în creaţia liceenilor
mia organică, elaborate în mod indivi-
dual sau prin colaborare în grup
O34 Să aprecieze importanţa studierii chi- Importanţa studierii chimiei organice
miei organice şi realizarea obiective- şi realizarea obiectivelor
lor la chimie în clasa a XI-a.

45
CLASA A XII-A, PROFIL UMANIST
CHIMIA ORGANICĂ

Repartizarea orelor pe teme, 1 oră pe săptămînă

Din ele
26 5 3
Total
Nr. temei Tema Evaluare
34 ore Predare - Lucrări prac-
sumativă şi
învăţare tice
analiză
1 Recapitularea materiei studiate în clasa a XI-a. 2 1 1
2 Acizii carboxilici 6 5 1
3 Esterii. Grăsimile. 5 3 1 1

46
4 Hidraţii de carbon (zaharidele, glucidele) 6 5 1
5 Aminele. Aminoacizii. Proteinele 6 5 1
6 Compuşii macromoleculari sintetici 5 4 1
7 Generalizarea cunoştinţelor la chimia organică şi 4 3 1
anorganică
Notă: Rezolvarea problemelor va fi integrată sistematic în procesul de predare-învăţare.
CLASA A XII-A, PROFIL UMANIST
Nr Obiective de referinţă Conţinuturi recomandate
Elevul va fi capabil:
1 Recapitularea materiei studiate în clasa
a XI-a
O1 Să analizeze corelaţia: compoziţie – struc- Tipuri de hidrocarburi, alcooli,
tură – proprietăţi fizice şi chimice – obţine- fenoli, aldehide. Formule gene-
re – utilizare pe exemple de hidrocarburi, rale, serii omoloage, izomeri,
alcooli, fenol, aldehide. proprietăţi fizice şi chimice, ob-
ţinere, utilizare.
2 Acizii carboxilici
O2 Să explice noţiunea de acizi carboxilici, Acizi carboxilici, definiţie, gru-
tipul legăturilor chimice în grupa COOH, pa funcţională COOH, clasifi-
formula generală a acizilor monocarboxi- carea, nomenclatura. Formula
lici saturaţi. generală a acizilor monocarbo-
xilici saturaţi.
O3 Să scrie formulele de structură şi denumi- Omologii (acizii formic, acetic,
rile istorice şi sistematice ale acizilor mo- propionic, stearic).
nocarboxilici saturaţi (acizii formic, acetic,
propionic, stearic).
O4 Să explice metodele de obţinere a acidului Metode de obţinere: oxidarea
acetic. etanalului şi etanolului.
O5 Să explice proprietăţile fizice şi chimice Structura, proprietăţile chimice:
ale acizilor carboxilici saturaţi în compa- ionizarea, interacţiunea cu me-
raţie cu cele ale acizilor anorganici. talele, oxizii metalelor, bazele,
sărurile acizilor mai slabi.
Utilizarea acizilor monocarbo-
xilici (formic, acetic, stearic)
O6 Să rezolve unele exerciţii, scheme proble- Rezolvarea problemelor şi exer-
matizate, probleme care solicită utilizarea ciţiilor.
cunoştinţelor de omologie, nomenclatură,
proprietăţile cimice, obţinerea şi utilizarea
acizilor monocarboxilici saturaţi.
O7 Să deducă legătura genetică dintre hidro- Legătura genetică dintre hi-
carburi, alcooli, aldehide şi acizi. drocarburi, alcooli, aldehide şi
acizi.
3 Esterii. Grăsimile
O8 Să descrie structura esterilor, răspîndirea Structura esterilor. Răspîndirea
în natură şi utilizarea lor. în natură şi utilizarea esterilor

47
O9 Să explice formulele de structură şi denu- Reacţia de esterificare cu parti-
mirile esterilor pe baza reacţiilor de esteri- ciparea acizilor formic şi acetic
ficare a metanolului /etanolului şi a acizilor şi a alcoolilor metilic şi etilic.
formic /acetic şi de hidroliza a esterilor. Hidroliza acestor esteri.
O10 Să descrie grăsimile conform algoritmului: Grăsimile ca esteri ai glicerinei
definiţia, formula de structură, răspîndirea şi acizilor graşi (acid stearic).
în natură, clasificarea, obţinerea, proprie- Formula de structură, răspîndi-
tăţile fizice şi chimice: hidroliza, oxidarea rea în natură, obţinerea grăsi-
completă; rolul biologic. milor. Grăsimi solide şi lichide,
vegetale şi animale; proprietă-
ţile fizice şi chimice: hidroliza,
oxidarea completă, utilizarea.
Hidroliza esterilor.
O11 Să explice: noţiunile de săpun, detergenţi Noţiunea de săpun. Obţinerea
sintetici; obţinerea săpunului din grăsimi; săpunului din grăsimi. Noţiunea
importanţa protecţiei naturii contra poluă- de detergenţi sintetici, rolul lor.
rii cu detergenţi. Importanţa protecţiei mediului
ambiant contra poluării cu de-
tergenţi
O12 Să compare experimental proprietăţile să- Lucrarea practică nr. 1. Stu-
punului şi a detergenţilor sintetici. dierea proprietăţilor săpunului
şi a detergenţilor sintetici.
O13 Să rezolve unele exerciţii şi probleme re- Rezolvarea problemelor şi exer-
feritoare la proprietăţile fizice şi chimice, ciţiilor.
obţinerea şi utilizarea esterilor.
4 Hidraţii de carbon (zaharidele, glucidele)
O14 Să clasifice hidraţii de carbon în: monoza- Hidraţii de carbon: monozaha-
haride, dizaharide, polizaharide. ride (glucoza, fructoza), diza-
haride (zaharoza), polizaharide
(amidonul, celuloza).
O15 Să explice compoziţia, structura liniară a Glucoza: formula moleculară,
glucozei şi fructozei, formarea şi răspîndi- structura liniară a glucozei, for-
rea glucozei în natură, proprietăţile ei fizi- marea şi răspîndirea ei în natură,
ce şi chimice (reacţii de oxidare, reducere, proprietăţile fizice şi chimice,
fermentare alcoolică), reacţiile de identifi- reacţiile de identificare, dome-
care, domeniile de utilizare şi importanţa niile de utilizare şi rolul în orga-
fiziologică. nism: a) acumularea sub formă
de rezervă a organismului; b)
oxidarea în scopuri energetice.
Fructoza, formula moleculară şi
de structură (liniară), proprietăţi
fizice.
48
O16 Să descrie compoziţia zaharozei, răspîn- Dizaharidele. Zaharoza: răspîn-
direa ei în natură, obţinerea, proprietăţile direa în natură, obţinerea, pro-
fizice şi chimice (hidroliza), utilizarea în prietăţile fizice şi chimice (hi-
industria alimentară. droliza), utilizarea în industria
alimentară.
O17 Să descrie polizaharidele naturale - amido- Polizaharidele. Amidonul. Ce-
nul şi celuloza, răspîndirea în natură, ob- luloza. Formula moleculară.
ţinerea lor, proprietăţile fizice şi chimice, Formarea în natură (fotosinte-
utilizarea, importanţa industrială. za). Proprietăţile fizice şi chi-
mice a amidonului (hidroliza
şi identificarea cu iod). Rolul
biologic. Utilizarea. Importanţa
industrială. Proprietăţile fizice
şi chimice ale celulozei: a) hi-
droliza sub acţiunea acizilor, b)
oxidarea (arderea), c) deshidra-
tarea (carbonizarea).
O18 Să studieze experimental proprietăţile hi- Experienţe de laborator (so-
draţilor de carbon: solubilitatea glucozei, lubilitatea glucozei, zaharozei;
zaharozei; reacţiile de identificare a gluco- reacţiile de identificare a gluco-
zei, amidonului. zei, amidonului)
5 Aminele. Aminoacizii. Proteinele
O19 Să definească noţiunile: amină, grupa Compuşii organici cu azot. Al-
funcţională amină, alchilamine primare, chilaminele. Compoziţia, struc-
anilină, aminoacizi. tura, nomenclatura. Clasifica-
rea. Grupa amină (NH2-).
O20 Să explice compoziţia, structura sinteza, Anilina. Sinteza anilinei. Uti-
anilinei, utilizarea ei la producerea colo- lizarea anilinei la producerea
ranţilor, preparatelor medicinale; legătura coloranţilor, preparatelor medi-
genetică cu alte clase de compuşi organi- cinale. Legătura genetică a ani-
ci. linei cu alte clase de compuşi
organici: benzen-nitrobenzena-
lină.
O21 Să explice structura α-aminoacizilor, pro- α-Aminoacizii (glicină, alani-
prietăţile fizice, policondensarea α-ami- nă). Proprietăţile fizice. Poli-
noacizilor, importanţa vitală. condensarea α-aminoacizilor.
Grupa peptidă. Importanţa vita-
lă a aminoacizilor.

49
O22 Să descrie compoziţia proteinelor, forma- Proteinele – compuşi macro-
rea proteinelor ca rezultat al reacţiei de moleculari azotaţi. Formarea
sinteză a peptidelor, structura primară a peptidelor prin reacţia de poli-
proteinei, proprietăţile, transformarea pro- condensare a doi α -aminoacizi.
teinelor în organism. Structura primară a proteinei.
Proprietăţile fizice. Proprietăţile
chimice ale proteinelor: reac-
ţiile de culoare cu acid azotic
şi hidroxid de cupru, hidroliza
proteinelor. Transformarea pro-
teinelor în organism.
6 Compuşii macromoleculari sintetici
O23 Să definească noţiunile generale ale chimi- Noţiuni generale ale chimiei
ei compuşilor macromoleculari: monomer, compuşilor macromoleculari:
polimer, reacţie de polimerizare (pe exem- monomer, polimer, fragment
plul etilenei), fragment structural, grad de structural, grad de polimerizare,
polimerizare, masă moleculară medie. masă moleculară medie.
O24 Să explice structura liniară, ramificată şi Structura liniară, ramificată şi
spaţială a polimerilor în corelaţie cu pro- spaţială a polimerilor.
prietăţile mecanice.
O25 Să clasifice compuşii macromoleculari şi Clasificarea produşilor şi mate-
produselor pe baza lor. rialelor din compuşilor macro-
moleculare în:
1. naturali (amidon, celuloză,
cauciuc natural, proteine);
2. artificiali (viscoză fibre acetat
fără formula de structură);
3. sintetici (polietilenă, caciuc
butadienic şi izoprenic)
O26 Să descrie masele plastice, fibrele sinteti- Mase plastice. Fibre sintetice,
ce şi naturale: lînă (polipeptidă), bumbac artificiale, naturale.
(celuloză).
O27 Să descrie proprietăţile cauciucului natural Cauciuc natural şi sintetic. Cau-
şi sintetic (butadienic), vulcanizarea cau- ciucuri vulcanizate.
ciucului.
O28 Să enumere domeniile de utilizare a poli- Utilizarea polimerilor.
merilor.
O29 Să recunoască materialele formate din Lucrarea practică nr. 2:
compuşi macromoleculari: mase plastice, Recunoaşterea materialelor for-
fibre sintetice, artificiale şi naturale, cau- mate din compuşi macromole-
ciuc. culari.

50
7 Generalizarea cunoştinţelor la chimia
organică şi anorganică
O30 Să explice relaţia cauză-efect dintre struc- Relaţia dintre structura şi pro-
tura şi proprietăţile celor mai reprezentati- prietăţile compuşilor organici şi
vi compuşi organici şi anorganici. anorganici.
O31 Să rezolve probleme experimentale la chi- Lucrarea practică nr. 3:
mia organică. Generalizarea cunoştinţelor la
chimia organică.
O32 Să scrie ecuaţiile reacţiilor conform legă- Legături genetice dintre diverse
turii genetice dintre clasele de compuşi or- clase de compuşi organici şi an-
ganici şi anorganici. organici
O33 Să prezinte lucrări de tip creativ la chimia Chimia organică şi anorganică
organică şi anorganică, elaborate în mod în creaţiile liceenilor
individual sau prin colaborare în grup.

SUGESTII METODOLOGICE
Pentru asigurarea calităţii procesului educaţional la chimie în clasele licea-
le profesorii vor elabora pentru fiecare profil proiecte didactice de lungă durată
şi de scurtă durată, în conformitate cu curriculumul descongestionat. Planificarea,
organizarea şi alegerea mijloacelor, tehnicilor şi formelor de desfăşurare a activităţii
didactice trebuie să fie efectuată in vederea realizării sistemului de obiective stabilite
pentru formarea atitudinilor, capacităţilor şi cunoştinţelor în mod integrat, contri-
buind la formarea competenţelor şi dezvoltarea personalităţii elevului.
Structura proiectelor didactice anuale se axează pe corelaţia dintre obiective,
conţinuturi, strategii de predare-învăţare-evaluare şi timpul alocat. Pentru planifi-
care poate fi utilizată schema:
Obiective de Strategii didactice de preda-
Nr. Subiectul referinţă re-învăţare-evaluare Data
lecţiei lecţiei Elevul va fi Metode di- Mijloace di-
capabil: dactice dactice
Deşi profesorii pot modifica consecutivitatea unor teme în procesul predării
– învăţării – evaluării, e necesar să se acorde atenţie succesiunii acestora în con-
formitate cu logica internă a disciplinei, corelarea cu conţinuturile altor obiecte de
învăţămînt etc.
Proiectul didactic al lecţiei de chimie poate include următoarele componente:
1) Tema capitolului; 2) Subiectul lecţiei (titlul lecţiei care va fi predată-învăţată-
evaluată); 3) Tipul lecţiei (conform obiectivelor predominante / sarcinii didactice
fundamentale); 4) Scopul lecţiei; 5) Obiectivele operaţionale /concrete (deduse din
scopul lecţiei şi din obiectivele de referinţă); 6) Conţinutul sarcinilor didactice de
predare-învăţare-evaluare corelate cu obiectivele operaţionale; 7) Metodele de pre-
dare-învăţare-evaluare stabilite în concordanţă cu obiectivele operaţionale şi sarci-
51
nile didactice, mijloacele de învăţămînt (ustensile şi reactivi, portofolii informative
la chimie, tabele, scheme, etc); 8) Scenariul didactic (evenimentele didactice cores-
punzător tipului de lecţie: evocarea unor cunoştinţe, capacităţi, strategii cognitive;
realizarea sensului prin crearea unor situaţii-problemă, dirijarea învăţării; evaluarea
situaţiilor-problemă; stabilirea temelor pentru acasă (generale şi individualizate, cu
caracter creativ; recomandări metodologice, bibliografice), reflecţia; 9) Concluzii.
O strategie dominantă în procesul de predare - învăţare – evaluare trebuie să de-
vină problematizarea, prin care se declanşează activitatea independentă a liceenilor de
rezolvare şi elaborare a problemelor. Liceenii trebuie să fie îndrumaţi să rezolve proble-
mele propuse prin diverse metode, să-şi utilizeze imaginaţia şi să construiască strategii
şi metode proprii de investigare a realităţii, să elaboreze produse noi în baza materiei de
studiu. În diferite etape ale procesului de instruire la chimie problematizarea ca strate-
gie include metoda experimentului, cercetării, proiectului, algoritmizării, demonstrării,
modelării etc. Această varietate stimulează pe mai multe căi efortul de gîndire în direcţii
divergente, contribuind la formarea capacităţilor creative ale liceenilor.
Pentru rezolvarea problemelor experimentale, liceenii pot elabora şi aplica al-
goritmi de investigaţie, care implică capacitatea de a identifica, cu ajutorul reacţiilor
caracteristice, substanţele necunoscute; de a proiecta şi a realiza eficient experienţele;
de a observa cu atenţie schimbările produse şi a elabora concluzii; de a modela proce-
sele care au avut loc; de a utiliza corect limbajul chimic. Dezvoltarea capacităţilor şi
deprinderilor intelectuale şi practice ale liceenilor la chimie are loc în contextul unor
activităţi experimentale de trei tipuri: demonstrări, experienţe de laborator şi lucrări
practice. O atenţie deosebită liceenii trebuie se acorde cunoaşterii şi respectării nor-
melor de protecţie a muncii, utilizării eficiente a reactivilor. Rezolvarea problemelor
experimentale activează capacităţile creative ale liceenilor ca răspuns la necesitatea
de a alcătui schema cu modul de lucru, de a aplica independent algoritmii de acţiune
cunoscuţi în condiţii noi. Pentru a stabili planul experimental, profesorul va organiza
discutarea propunerilor făcute de elevi, oferindu-le informaţii asupra materialului dis-
ponibil şi contribuind la excluderea experienţelor periculoase.
Cercetarea reprezintă o activitate în care liceenii primesc sarcini, pe care trebu-
ie să le rezolve, aplicînd în mod creativ cunoştinţele si explorînd situaţii noi sau foarte
puţin asemănătoare în raport cu experienţa anterioară. Rezolvarea situaţiilor-problemă
şi a exerciţiilor creative în mod individualizat şi diferenţiat are un rol important pentru
descoperirea unicităţii fiecărui elev. Pentru realizarea independentă a unor investigaţii
la chimia organică liceenilor li se pot propune întrebări-problemă, de tipul:
1. Cum se obţin substanţele organice cu proprietăţi importante şi materia-
lele valoroase pentru om?
2. Cum se aplică metodele chimice în rezolvarea unor probleme şi situaţii
cotidiene?
3. Cum pot fi utilizate deşeurilor de substanţe organice de pe urma activită-
ţii umane în diferite domenii (la alegere: industria chimică, alimentară,
producerea materialelor de construcţie, a preparatelor medicinale şi far-
maceutice, a detergenţilor, etc.)?

52
Prin realizarea independentă a unor investigaţii liceenii pot acumula o ex-
perienţă valoroasă de rezolvare a problemelor, care include formarea capacităţilor
de a sesiza ceea ce este esenţial, general, repetabil; de a organiza şi structura rapid
şi selectiv informaţia; de a combina şi stabili relaţii între idei, imagini, lucruri, sau
fenomene, de a sintetiza pe baza lor un material nou.
Proiectul reprezintă o activitate mai amplă decît investigaţia, care începe în
clasă prin definirea si înţelegerea sarcinii şi continuă în afara lecţiilor pe parcursul a
cîtorva zile sau săptămîni - timp în care elevul are permanente consultări cu profe-
sorul. Proiectul poate fi individual sau de grup şi se încheie prin prezentarea în faţa
colegilor a unui raport asupra rezultatelor obţinute sau a produsului realizat.
Activităţile de grup se bazează pe mai multe tehnici interactive, care pot servi
pentru stimularea creativităţii şi dezvoltarea gîndirii critice: brainstormingul, sinec-
tica, Phillips 6/6, 6/3/5, diagrama Venn, arborele genealogic, clustering-ul (ciorchi-
ne), jocul didactic, tehnica De ce ? asociaţiile libere, graficul conceptual, etc.
În procesul educaţional la chimie cadrele didactice vor acorda atenţie siste-
matizării şi continuităţii în crearea şi rezolvarea situaţiilor-problemă; individualiză-
rii şi diferenţierii activităţii de realizare a sarcinilor; cooperării în activitatea de în-
văţare; autoevaluării şi evaluării ghidate a produselor liceenilor; libertăţii în alegerea
şi rezolvarea unor sarcini creative; stimulării motivaţiei creatoare.

SUGESTII DE INTERDISCIPLINARITATE
Interdisciplinaritatea reprezintă transferul de concepte şi metodologie dintr-o
disciplină în alta pentru a permite abordarea mai adecvată a problemelor cercetate,
relevante în planul formării – dezvoltării personalităţii elevului. Abordarea interdis-
ciplinară a materiei orientează activitatea de învăţare a elevului în direcţia de dobîn-
dire simultană a unor cunoştinţe – capacităţi - atitudini comune şi complementare
mai multor materii şcolare.
De exemplu, soluţionarea problemelor ecologice în cadrul orelor de chimie
poate fi corelată cu diverse aspecte ale biologiei, geografiei, fizicii, educaţiei econo-
mice, educaţiei pentru sănătate şi ecologică, artă, pictură.
Pentru înţelegerea Legii conservării şi transformării energiei în procesele
chimice, fizice şi biologice se pot oferi următoarele exemple:
Energia este necesară pentru a menţine temperatura corpului constantă. O
persoană adultă, de talie medie are nevoie de aproximativ 3300 calorii / zi, dintre
acestea 3000 sînt eliberate sub formă de căldură. Aceasta este dispersată în corp
prin sînge şi menţine temperatura corpului în jurul valorii de 37°C . La efectuarea
unui lucru mecanic asupra unui corp de către alt corp are loc schimbul de energie.
Consumul energetic al unui jucător de baschet într-o repriză de 30 de minute este
aproximativ 1255 Kj. Această energie poate fi acoperită prin consumul a 350 grame
de cartofi sau 124 g de pîine albă. Un gram de hidraţi de carbon produce 4,1 calorii,
iar un gram de lipide produce o energie de 9,2 calorii.
53
Transferul metodelor matematice în domeniul chimiei creează analize şi so-
luţii interesante în rezolvarea problemelor de chimie, iar metodele chimice de ana-
liză se utilizează în diverse domenii: medicina sanitară, farmaceutică, agronomie,
industrie alimentară, criminalistică etc.
Corelaţii interdisciplinare pot fi stabilite la generalizarea unor teme din chi-
mia anorganică şi organică, de exemplu:
• Tipuri de legături chimice în substanţele anorganice şi organice.
• Reacţii de oxido-reducere în chimia anorganică şi organică.
Astfel prin abordare interdisciplinară înţelegerea materiei studiate devine mai
amplă. Imaginea de ansamblu, formată din studiul unei probleme, facilitează trans-
ferul la altă problemă, dă naştere unor abordări originale şi motivează elevii să des-
copere necesitatea cunoştinţelor, să le integreze în sistemul propriu.

SUGESTII DE EVALUARE
Evaluarea alături de predarea-învăţarea reprezintă o componentă a procesu-
lui de învăţămînt.Evaluarea rezultatelor activităţilor instructiv-educative este un act
strict necesar ce se află în strînsă legătură cu luarea deciziilor privind perfecţionarea
metodologiilor folosite de către profesor şi cu cît acesta este mai informat privind
desfăşurarea activităţilor şi comportamentele elevilor săi cu atît îşi va da seama de
eficacitatea şi eficienţa sau ineficienţa activităţii sale.Evaluarea mai are şi următorul
scop:
- prevenirea rămînerilor în urmă la învăţătură;
- stabilirea măsurilor pentru diminuarea rămînerilor în urmă la învăţătură pe
baza cauzelor depistate;
- determinarea progresului fiecărui elev .
Profesorii vor pune accentul pe evalurea continuă ( formativă, de progres
sau pe parcurs).Această formă de evaluare se realizează după parcurgerea unei sec-
venţe de instruire folosind diverse modalităţi :
- probe de scurtă durată aplicate la sfîrşitul orei ;
- probe de scurtă durată aplicate la începtul orei viitoare;
- probe de evaluare a atingerii unui anumit obiectiv operaţional, după parcur-
gerea unei secvenţe de instruire;
- probe cu durata mai mare la sfîrşitul unui capitol/modul.
Evaluarea continuă permite profesorului să adopte măsuri de recuperare sau
ameliorare , ajută la monitorizarea progresului şcolar.La fel evaluarea formativă pre-
supune cunoaşterea de către elevi a rezultatelor obţinute şi a gradului de îndeplinire
a obiectivelor.
Evaluarea sumativă se realizează prin teze semestriale şi prin lucrări scrise
anuale,lucrări practice,teste,examene naţionale la treptele de şcolaritate.
Un rol aparte în procesul de evaluare la chimie î-l are evaluarea prin probe
practice.
54
Acest tip de evaluare permite profesorilor să constate care este nivelul de-
prinderilor practice, abilităţilor de realizare a activităţilor experimentale în cadrul
procesului de instruire-învăţare pornind de la anumite criterii norme pedagogice pe
care elevii trebuie să le cunoască încă de la începutul activităţii.
Importanţa ce se acordă examenelor a crescut semnificativ în ultimul timp.
Examenele exercită o presiune asupra la ceea ce se întîmplă în clasă, dar mai ales
asupra curriculum-ului.Examenele la chimie sînt prezente prin probe scrise - testele.
Avantajele probelor scrise sînt că:
- acoperă o tematică mai largă , constituie un criteriu de apreciere şi ierarhiza-
re mai corect decît tragerea la sorţi a unui bilet cu o tematică mai limitată ca
conţunut;
- proba scrisă sub formă de test contribuie la înlăturarea stărilor tensionate la
candidaţi.
Pentru asigurarea unei pregătiri mai temeinice către examenele de chimie ,
profesorii vor utiliza testele în calitate de probe scrise în cadrul predări-învăţării-eva-
luării.La formularea itemilor testelor se va ţine cont de următoarele recomandări:
a) orice întrebare se va începe printr-un verb( rezolvă , compară etc.) , ce
indică la activitatea mintală pe care urmează să o realizeze elevul;
b) se va evita ambiguitatea,în aşa fel ca să fie o singură interpretare( se pot
face mici explicaţii în anumite situaţii);
c) să se evite negaţia şi mai ales dubla negaţie ;
d) să nu se pună două întrebări într-una singură;
e) itemii nu vor fi formulaţi prea lung;
f) itemii mai puţini dificili sînt amplasaţi la începutul testului ,
g) nu se vor utiliza întrebări, răspunsurile cărora pot fi deduse.
Modele de itemi şi teste pot fi examinate în programele de examene de ba-
calaureat.

55
BIBLIOGRAFIE
1. Chimia. Curriculum şcolar pentru clasele a VII-a –IX-a. Iaşi: Editura Dosof-
tei, 2000.
2. Matematică şi ştiinţe. Curriculum naţional. Programe pentru învăţămîntul
liceal. Centrul educaţional Pro Didactica. Chişinău: Editura ARC, 1999.
3. Kudriţkaia S., Velişco N. Chimie: manual pentru clasa a X-a de liceu profil
real, profil umanist. Chişinău: Editura Arc, 2002.
4. Dragalina G. Chimie organică: manual pentru clasa a 11-a. Chişinău, Editu-
ra Ştiinţa, 2001.
5. Butnaru M., Roman M. Chimie organică 11., Chişinău : Lumina, 2002.
6. Revenco M., Bulmaga, P., Cupcinenco, V. Ursu, A., Chetruş, P. Bazele chi-
miei analitice (manual pentru clasa a 12-a). Chişinău: Editura ARC, 2002.
7. Kudriţcaia S., Velişco N., Gulea A. Chimie 12.( partea a II-a). Chişinău : Editura
ARC, 2002.
8. Ţapcov V., Velişco N., Caraivan, A. Godoroja, R. Culegere de probleme şi
aplicaţii la chimie: clasa a X-a. Chişinău: Editura Arc, 2004. -128 p.
9. Hasnaş C., Dragalina G., Godoroja R., Velişco N. Subiecte de evaluare la
chimia organică: Culegere de itemi, probleme, teste pentru liceu, cl. 11-12.
Chişinău: Editura Arc, 2004.
10. Hasnaş C., Velişco N., Chimia. Culegere de itemi şi teste pentru gimnaziu şi
liceu. Chişinău: Epigraf S.R.L., 2003.
11. Guţu V. Dezvoltarea şi implementarea curriculumului în învăţămîntul gim-
nazial: cadru conceptual. Chişinău: Grupul Editorial Litera, 2000.

CHIMIE
Curriculum
pentru învăţămîntul liceal
(clasele a IX-a – a XII-a)
Tehnoredactare computerizată: Vasile Baroncea
Copertă: Andrei Danila
Tipografia Vite-Jesc.
Comanda nr. . Tiraj 3000 ex.
Format 60x84 1/16. Coli de tipar 3.5
“Univers Pedagogic”, Chişinău, str. Socoleni 16/1
tel. 45-98-33, fax 45-97-64
56