Universitatea “Ovidius” Constanța, Facultatea de Ştiinte ale naturii şi

Ştiinţe Agricole, Geografie

Studenti: Călinescu Victor, Damache Adrian

Prof. Coordonator: Marius Popescu
 Aspecte generale
 Fauna reprezintă totalitatea speciilor de animale de pe glob, dintr-o
regiune, dintr-o epocă geologică etc.
 Există circa 1,5 milioane de specii de animale.
 Fauna face parte din componenta biotică a mediului
înconjurător alături de vegetație. Acestea se caracterizează
prin câteva trăsături de bază:
- prezintă nivele înalte de organizare şi structurare a materiei.
- au apărut mai târziu pe Terra, de aceea sunt considerate
secunde sau derivate.
- au o dinamică proprie foarte accentuată.
- definitivează medii de viaţă aparte.
- au forme de manifestare diverse.
 Fauna cuprinde:

 Macrofauna (vertebratele și
nevetebratele):
- Fauna aviară (păsările)
- Fauna entomologică
(insectele)
- Amfibiile, reptilele
- Fauna ihtiologică (peştii)
- Mamiferele etc.
 Mezofauna (nevertebrate):

- Artropode
- Nematode
- Viermi
 Microfauna (vieţuitoarele
microscopice):
- Protozoarele etc.
 Dinamica în spaţiu a speciilor
 Speciile nu sunt distribuite uniform pe glob.
 Principalele tendinţe observate şi documentate
care permit descrierea distribuţiei în spaţiu a
diversităţii specifice sunt:
• Gradientul latitudinal;
• Gradientul altitudinal;
• Gradientul de adâncime;
• Gradientul longitudinal;
• Gradientul radial;
 Gradientul latitudinal: Majoritatea grupelor de animale au o
diversitate maximă în zonele tropicale şi una minimă la poli.

Bogăţia specifică a mamiferelor terestre

 Gradientul altitudinal/adâncime:
• Speciile nu sunt distribuite planar (în două dimensiuni) ci
spaţial (în trei dimensiuni). Ca structuri tridimensionale
munţii sunt mai eterogeni decât câmpiile, prezentând
unele asemănări cu mediul acvatic.
• Bogăţia specifică maximă este cel mai adesea observată
la altitudini/adâncimi intermediare, având o distribuţie
unimodală.
• Gradientul altitudinal mimează variaţia cu latitudinea.
Astfel, o creştere în altitudine de 1000 m corespunde la
o deplasare de aproximativ 500-750 km în latitudine şi
la o scădere a temperaturii de 6°C.
 Influenţa faunei asupra mediului
înconjurător
 Fauna poate contribui la formarea
unor resurse. Un exemplu ar fi
petrolul. Petrolul se formează sub
suprafaţa scoarţei terestre prin
descompunerea organismelor.
Resturile organismelor mici care
trăiesc în mare sunt amestecate cu
nisipurile fine de la fundul apei.
Aceste depozite, bogate în
substanţe organice, devin sursa de
formare a petrolului. Acest proces
durează milioane de ani.
 Animalele contribuie la compoziţia
atmosferei. Prin respiraţie se
consumă oxigen şi se elimină
dioxid de carbon. Există bacterii
care produc metan.
 Fauna mai poate contribui la
formarea unor forme de relief
(ex: coraligen).
 Recifii de corali sunt structuri
dure, rezistente la acţiunea
valurilor, alcătuite din asocieri
individuale de organisme
coraligene (polipi). Un recif de
corali este un sistem cu totul
aparte, în cadrul căruia relaţiile
dintre organismele care îl
alcătuiesc sunt extrem de
complicate şi greu de descifrat.
 Extincţia
 De-a lungul istoriei, Pământul a fost martor la cinci
distrugeri în masă a speciilor din cauza calamităţilor
naturale.
 Prima a avut loc la sfârşitul perioadei Ordoviciane. Un
eveniment similar a avut loc în perioada târzie din
Devonian. În timpul celei de-a treia extincţii, sfârşitul
perioadei Permiane, acum aproape 250 de milioane de
ani, au dispărut 95% din speciile marine şi aproape 70%
din cele terestre. Catastrofa a fost cauzată probabil de 
refacerea crustei active a Pamântului şi a schimbării
climei din timpul formării supercontinentului Pangea. A
patra extincţie a avut loc spre finalul perioadei Triasic, iar
a cincea, cea mai faimoasă de altfel, acum 65 de
milioane de ani. Cercetătorii înclină să creadă că a fost
vorba de impactul planetei cu un corp ceresc uriaş.
Numai 12 procente din vieţuitoarele existente au
supravieţuit catastrofei.
 În prezent, suntem înaintea celei de a şasea dispariţii
masive a speciilor şi, foarte important, specialiştii susţin
că este prima care nu este provocată de natură, ci în cea
mai mare masură de fiinţele umane care distrug
ecosistemul. Principalele cauze ale dispariţiei speciilor
de animale sunt: distrugerea habitatelor, exploatarea
comercială (vânatul iraţional şi braconajul), distrugerile
produse de către speciile invazive şi poluarea. Dintre
aceste cauze, distrugerea habitatelor reprezintă cea mai
mare ameninţare.
 Dintre cele aproximativ 5400 specii de mamifere
cunoscute, se consideră că peste 1000 de specii sunt
puternic afectate, multe fiind pe cale de dispariţie.
 Bibliografie
 Curs Geografia Mediului
 Curs Biogeografie

 www.wikipedia.org

 www.regielive.ro

 www.acvariidevis.ro

 www.currentresults.com