Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Scrierea Secreta - Scanat - Brut Complet
Scrierea Secreta - Scanat - Brut Complet
TUDOR DIACONU
SCRI€fi€fl S€Cft€Tfi
Edituran?1 IV
•
LEGILE ZALMOXIENE
Toti oamenii sunt egali in fata lui DUMNEZEU.
Dreptui la viata si la moarte este dat in exclusivitate
de DUMNEZEU.
i
Invata sa fad Arta din oferta ta, devenind astfel OM.
OMUL reprezinta apogeul creat in Univers, tmpli-
nindu-L prin dragostea sa.
Fiecare OM si-a creat perecnea sau dualul, dupa
chipul si asemanarea lui.
fnvata continuu ce-i Binele si Adevarul, depasin-
du-ti limitele autocunoasterii.
Totul este intr-unul si unul este in tot, intr-o singura
clipa.
Trecutul, Prezentul si Viitorul sunt intr-un Punct.
Omule, cauta si asuma-ti responsabilitatlle promise
fn fata lui DUMNEZEU.
10. Respecta Credinta fiecaruia.
-.
CUVANTUL EDITORULUI bomb
lata-ne, deci, la 9 noua serie de volume ale Editurii ardare
OBIECTIV. 7 lucrari noi si o reeditare insistent a
splrcitata, din toata tara. telefonlc sau prin scrisori: Jugos
,,Conspiratia Satanei - Tinta Romania"'- vol.11 (autor: laviei,
Teodor Filip). Un trtlu... cautat cu lumanarea §i o in
reeditare care se im-punea, date fiind si evenimentele 1999.
din ultima vreme. Atat
Romania nu este lasata in pace sub nici o forma lar Clinto
guvernantii nostri trebuie sa priceapa ca nici nu va fi n, cat
ISsata vreodata, indiferent cate plecaciuni ar face, Tn si
toate punctele cardinale! De ce, veti putea afla cat se G.W.
poate de clar si din paginile urmatoare... Bush
Dupa 1990, desi considerali ..neocomunisti" etc., etc., ne-au
Ion Iliescu et Comp,, au inters spatele Rusrei Tn mod momi
sfidator, bazandu-se pe ipo-tetica protectie a Vestului. t cu
Departe'de mine gandul de a fi avocatul Rusiei, eel mai partic
mare pe-ricol pentru Romania in ultimele secole, dar iparea
alesii nostri si numitii lor au uitat prea repede ca o tara la
nu are prieteni sau dusmani ves'nici, ci doar proprii recon
interese, ve§nice... struc(
Tenbilismul si naivitatea costa in political ia
Am fost teribilisti si am pierdut, timp de 13 ani, o Jugos
imensa piata de desfacere (Rusia), care putea intretine laviei
in viata, ,cu perfuzii", sec-toare industriale si si
fntreprinderi azi In prag de (aliment. Gel putin am fi Irakul
acoperit contravaloarea importurilor energetice... ui, ca
Am fost naivr si ne-am legat total destinul de SUA. doar
R^zboiul din Irak din 1991 ne-a adus o paguba de 7-10 prpmi
miliarde dolari. Ni s-au promis despagubiri si siunil
recuperarea datoriei irakiene de 1,7 miliarde dolari. e nu
Pana acum... doar promisiuni. costa!
Ulterior, am pierdut alte miliarde bune si vechea Cnelt
prietenie a ,,cuscn-lor" de la Belgrad (Orasul Alb), dupa uim,
anual, zeci de milioane de dolari cu ,,mentinerea pacii" w
te miri pe unde, pentru a intra In gratiile Casei Albe iar
rbmanii mor cu zile pentru ca Sanatatea e de mult
fn'colaps financial"...
Tot din Jnalte ratiuni de slat", ne-am atras adversitatea
Uniunii Europene, fiind primii care am acceptat
jmunitatea" soldatilor ameri-cani, chiar inaintea
Israelului, Jratele mai mic al SUA".
Care este ,,recunostinta" mult trambitata a Americii, am
aflat din presa din 26.07.2003. Informatiile sunt pur'si
simplu socante si ne arata ce reprezentam, de fapt,
pentru Marile Puteri, in fat,a carora tot facem plecaciuni
umilitoare,
Anual, Congresul SUA aloca o suma pentru asistenta
externa Din care, permanent, Israelul are partea feului.
Pentai anul fiscal 01.10.2003-30.09.2004, suma
aprobata se ridica la 17,1 md. USD (50% din PIB-ul
Ro-maniei \Y Fireste, Israelul ya primi 2,2 md. USD -
asistenta militara si 480 mil. USD - ajutor economic.
Acestea sunt sume nerambu'rsabtle. Compa-rati-le, insa,
cu ,,mare(ul ajutor" acordat Romaniei: 20 mil. USD!...
tn anii '80, chiar si cei mai fanatici ,,spadasini cu destu'"
(activistii) nu msi stiau ce sa mai creada, observand
ordinele de la Centru, tot mai contradictorii si aberante,
si exclamau debusolati: „£ ordin sa se aleaga prafu'l"
Acest ordtn pare a se aplica in continuare, metodic si pe scara
larga! Din 22.12.1989 s,i pana acum, n-a fost neglijat nici un
sector. Economia a fost devahzata si aproape Ingropata iar
numarul somerilor create continuu, amplifJcand saracia (Tn
unele zone, cea mai crescuta din Eurqpa!). Romanii mor cu zile,
de saracie, din lipsa de medicamente, anestezice etc., ori se
sinucid din disperare. Parca Tn baza unui program, strainii ne
aduc deseuri sau ne produc catastrofe ecologies. Sportu I §i
cultura cu care ne-am impus in lume, se afla si ele in plina
dezintegrare. Petre Roman Ba casf/gaf pariul cu agriculture si
turismul" si, de ani rai, aceste domenii ale renasterii economice
sunt Fa pamant... Tol Petre Roman este eel care a returnat
romanilor partile sociale ,,ceausiste", ca apoi sa poata, eventual,
cumpara Adrian Severin mii de certificate de proprietate si tot el
a scos Tntreprinderile de sub ,,lutela" ministerelor, ca sa
falimenteze mai repede...
Acelasi premier cu pulover fara gat, initial sau... prooroc, soca
prim-ministrii din fostul Jagar socialist" solicitand (ianuarie
1990)... desfiintarea CAER. Punct ochit, punct lovit; o serie de
Tntreprinderi, mandria nepocii de aur", vor avea falimentul
garantat ! Dupa 13 ani, tratatul cu Rusia va fl, Tn fine, semnat
dar pe mormantul acestor fosti furnizoride baza...
Politica de falimentare si pulverizare a econorniei romanestr este
mai mult decat transparenta, adica stravezie Am mai scris pe
aceasta tema si nu mai dezvolt.
Tehnica este simpla. Mai fntai, mamutii industriali sunt lasati
fara comenzile externe obisnuite pana atunci. Lips'a ,,tutelei"
slatului Tnseamna si iipsa unor barteruri Tn interesul |arii
(camioane, tractoare, ,,Aro" etc. contra gaz, petrol s.a.) si vitale
pentru respectivele Tntreprinderi. Fara co-menzi, vntorul este
sumbru: blocaj economico-financiar, neplata salariilor, greve,
imagine proasta in presa si, implicit, agravarea situatiei.
Furnizorii nu yor mai livra, de teama neplatn, nici macar
comenzile existente nu vor mai fi onorate, se vor aduna oatdriile
pentru utilitafi (energie electrica etc.) si la bugetul statului iar
falimentul este deja la usa!
Intr-o asemenea situatie, Tn loc sa caule comenzi (de stat, pentru
export, in barter) pentru respectivele uzine, guvernanth au
agravat §i extins boala! Constienti de inutilitatea gestului dar in
cautare de vo-turi, rmarinimosi", acestfa au anulat datoriile cStre
bugetul de stat, an de an, creand un obicei de-a dreptul periculos
§i au acordat diverse finantari nerambursabile. Tot de la buget,
lasSnd cercetarea, sanata-tea, ihvatamantul la cota de avarie...
Mai mult, cy o inconstienta ce frizeaza reaua-intentje, cei de la
APAPS (principiul raului distructiv in mitologia egipteana!) sau
chiar guvernantii au anuntat intens falimentul unor uzine, apoi...
le-au scos la yanzare! Doar-doar le vor vinde pe 1 dolar, cu
comisioane secrete cat mai ngras_e"!...
!n aceste condrtji de falimentare programata a econorniei de stat
(la comanda externa, sub diverse teorii neconomice"), salvarea
puteau ft nolle societal; particulare, nclasa de mijloc". Asa-
numitele IMM-uri (intreprinderi mici si mijiocii). Intr-un mediu
economic propice, acestea s-ar putea dezvolta, creand o
economic reals, absorbind o parte.din §o-meri, degrevand statul
de multe din cheltuielile cu cercetarea, inva|aman-tul, sanatatea,
specializarile, importurile etc., efectuand §i export s.a.m.d.
Unele statistici arat§ ca, tn pofida tuturor greutatilor pe care le
in-tampina (legislate ostila, lipsa creditelor, impozite si taxe
exagerate),
sectorut privat este principala suisa de ventturi a Bugetulut (de stat
sau local), totodata absorbind o buna parts a fortei de munca. Fiind
si (mai) bun ptatnic. insa, este jefuit tn continuare!
Justificarile pentru alimentarea permanenta a ..gaurilor negre" ale
economic! stint mereu aceleasi: sglvarea industrial romanesti si
evitarea crearii unor problems sociale. In primul rand, guvernantii
uita ca, din 1990 rncoace, chiar ei au dus la faliment aceste uzine!
§i tot ei au facut tot posibilul sa le vanda pe nimic, vaduvind
bugetul de fonduri importante pentru mvatamant, sanatate etc.!
Apoi, cine a cultivat nemunca, prin tot felul de salarii
compensator!! (12, 24, 36!) §i alte ajutqare care au Tndemnat la...
odihnS prelungita. So-lutia era una singura: stimularea crearii
locurilor de munca.
Informatiile aparute permanent Tn presa demonstreaz§ clar ca
anu-mite intreprinderi, orice eforturi ar face, au soarta stabilita de
mult! De exempfu: Siderurgica Hunedoara, ARO Campulung,
Roman Brasov ?i ROCAR Bucure§ti, Guvernantii le-au gasit si
_solu[ia : lichidarea volun-tar&! Pe care o vor ei, in nici un caz
salariatii respectivelor uzine!...
Sa citim, Insa, .printre randuri". Pregatitor, Tn anii anteriori,
Siderur-gica a fost acuzata de americani ca vinde otel Tn SUA la
pre( de dum-" ping, fScSnd o concurenta serioasS. ,ARO" ?i
..Roman" au umilit multe firme mari, Tn unele raliuri, in anii '80,
iar Rocar pregatea un nou auto-buz, Tn colaborare cu polonezii.
Pentru a Tntelege mai bine culisele acestei decizii, sa re(inem ca
ARO, Roman §i'Rocar sunt fiecare pro-ducatori untci in domeniul
lor. Daca nu vor mai exista, Romania va trebui sa importe ma§ini
de teren, camioane §i autobuze! BineTnteles, cu frumoase
comisioane...
Se pare, deci, c3 actiunea spectaculoasa a celor de la ARO. care
si-au expus produsele noi chiar pe scarile de la guvem, n-a
impresionat cu nimic ,,Guvemul Adrian Nastase". Care stie foarte
bine ce are de falimentat. 0 tntrebare: dictatorul Ceausescu cujn
putea umbla cu ARO blindat si nu cu BMW, ca democratii de
azi?!... Intrebarea este valabila si pentru Armata, ministere,
Parlament, Politie, Jandarmerie etc., institu(ii care au bugete Tn lei
§i s-au invStat la cheltuieli Tn valuta...
Aflam ca numai cele patrii uzine au acumulat datorii la buget de...
10.000 miliarde lei, adica 300 milioane dolari, cat un Tmprumut
pentru care stam cu basca Tn mana la FMI sau Banca Mondiala!
Daca Siderurgica pierde zrlnic 500.000 USD (?!), ce au pazit
guvernantii atatia ani si ce au facut pentru eliminarea ng3urilor
negre", doar erau ale'statului ?! Le-au facut si mai _negre"?...
Sa ne mai gandim cate vieti de romani ar fi salvat o asemenea
sums? Ori cate genii tinere ar fi convins sa ramana tn tara si nu sa
contribuie la dominatia mondiala a SUA. Sau c§te locuri de
munca ar fi creat si ce impozite ar fi v^rsat Bugetului daca IMM-
urile ar fi beneficial de credite de o asemenea valoare, garantate de
stat!...
Politica guvernantilor (toji democrat! si adepti ai economiei de
piaja) fata de IMM-uri e'sle Tnsa cu totul alia. De dezbracare Tn
pielea goala si'lngropare in stil evreiesc...
In Romania functioneaza peste 414.000 de firme. Din acestea,
1.531 sunt mari contribuabrli (cu obligatii la buget, fiecare, de
peste 14 md. lei in 2001), din care 516 aveau, in 15.06.2003,
datorii la buget insumand... 69.400 miliarde lei (2,15 md. USD).
De retinut aceste cifre, sunt foarte instructive...
7
Ei bine, daca la marile firme 1/3 sunt rau-platnice (cap de lista
-cele de stat). dear 5% din IMM-uri, 28.000. sunt restantiere
28.342 miliarde lei. Dintre ele, 2.619 beneficiaza de esalonari la
plate, cu 6.000 md. lei (cSt ..clientii politic!" Corneliu lacubov si
Ion Niculaie, de la ,,Tutunul Romanesc"!).
Numar ca, subliniaza Ovidiu Nicolescu, presedintele
CNIPMMR, foarte multe IMM-uri au ajuns in aceasta situatie
neincasand banii cuveniti de la intreprinderile si institutirle de
stat!
Cu'toate acestea, onor Ministerul Fi'nantelor s-a decis sa execute
silit cele 23.000 de IMM ! Probabil ar fi mai lesne ca in cazul a
doar 516 (dar ,,grase"!)... Nu conteaza ca un sfert din cele 23.000
activea-za in domeniul medical (sau poate tocmai de-aia, ca
romanii sunt prea multi si incomodeaza!) si nici faptul ca se vor
crea astfel... 250.000 de §omeri (cu ajutoarele aferente)!
Guvernantii se arata mereu fngrijorati panS la lacrimi de proble-
meie sociale dm firmele de stat dar cei 250.000 de viitori
someri ,,parti-culari" nu-i impresioneaza nici macar dupa
desert...
Cei de la PNL au prins momentul sa strige ca ,Guvemul NSstase
discrimineazd IMM". Perfect adevarat. numai ca ei au facul
altceva Tn 1996-2000 sau vor face altfel, dupa 2004, cand yor
veni (iar) la guver-nare?!... Tofi se arata foarte grijulii cu poporul
si presa a_tunci cand sunt In opozitie iar la putere uita totul Ceea
ce dernonstreaza ca toti §tiu ce trebuie cu adevarat facut 51 nu
fac, incriminandu-i si mai mull.
Probabil ca, intr-adevar, este ,ordin sa se aieaga prafu'!"...
fn ^Cuvfintul" unor lucrari anterioare am propus, apoi am
insistat pe ideea inftintarii unor librarii de stat §i a extensiei
chioscurilor ,,Rodipet" pentru carte.
Daca ar vrea sa faca ceya util pentru nivelul cultural al romSnilor
§i sa intre fn Istorie, nu numai prin ,,mineriade", presedintele Ion
Iliescu ar putea lua exemplul unui alt presedinte, al Egiptului, a
carui sotie a infiintat ,Lantul de biblioteci Mubarak"... Pentru
concretizarea propune-rilor pe care'le-am tot publicat ar fi nevoie
doar de o infima parte din datoria celor 516_ man contribuabili,
de 69.400 md. lei. De la care ..organili" se lauda c^, ..numai m
ultimele doua luni", au recuperat 297 mdT lei. Vqrba unui coleg
de facultate, din Bangladesh, care ne comu-nica, in anii 70, o
geniala constatare: Jn Romania, totul e la mi$to! "...
Ne-o dovedeste si Anton Casa, reprezentantul Asociatiei
Catolicilor din Moldova, care, dupa un profund proces de
gandire.'a dictat (25 iulie2003d.H):
»Statul roman ar trebui s5 aibS o implicare mai directs $i mai
pu-ternica pentru sprijinirea comunitatii catolice din Moldova".
Adica, zice el, pentru cei 260.000 de catolici'din judetele Bacau,
Neamf $i lasi. Dar pe mine, ca ordodox, de ce sa nu ma
sprijine?!...
Iar in acest timp, lipsiti de medicamente, romanii ortodocsi
trebuie sa se roage... la Papa qe la Roma, sa le puna o vorba buna
la nDoamne-Doamne", sa-i taie de pe lista lui Sf. Petru...
De peste 2.000 de ani, evreii considera ca romanii sunt... eel mai
antisemrt popor (?! !} iar rabtnii i! Tnvata, tot de doua milenii,
ca olah (roman) inseamna... holocaust §i ca Gog §i Magog
doresc distrugerea Israelului. Adica, getii si massagetii ! Si
atunci, sa ne mai mire obstinatia cu care Jii lui David'' (Yahve,
Israel,' etc.) lovesc Romania, cu orice oca-
8
zie |i de unde nu te asteptr?! Scopul este clar: culpabilizarea,
satanr-zarea chiar, a romanilor. pehtru ca acestia sa nu se mai
revolte, sa devina docili, in cazul retrocedarilor (primal care si-
a ,,gasit dreptatea" la CEDO este evreul Brumarescu),
despagubirilor sau ,TreTntoarcerii' lui Itic si Rasela Tn Romania,
Tn caz c§ evenimentele din Palestina iau o Tntorsatura pericu-
loasa. Un asemenea program secret este semnalat si de dl. col. (r)
Ftorian Garz, un specialist de marcS al informatiilor, pe care Tl
completez: pentru evrei, desi secret pentru ,,goimi",
adevaratul ,,Pam5nt at Fagaduintei" este Romania! De ce, va va
convinge autorul acestui volum...
Motrvul pentru satanizarea romanilor este acelas.!: Holocaustul
Care, de fapt, In religia iudaica, este o ,,ridicare la Yahye".
Sionistii vor cu orice pret ca si Romania sa plateasca, cu varf §i
Tndesat!, dupa 60 ani, la fel ca Germania. care a zis ,,stop" dupa
achitarea a mai mul-tor miliarde de dolari...
Prin martie 2003, Guvernul Adrian Nastase a binevoit sa emita o
Ordonanta de Urgenta prin care contestarea Holocaustului (Tn
Romania sau in general?)'se transforma Tn... 5 ani de
Tnchisoare. Primul pe lista: Ion Miescu!
Dupa 1990, suntern ,,adormili" cu o informatie mai mult decat
falsa, diversionista: ca in Romania au mai ram'as doar 6-7.000 de
evrei, majoritatea batrani, care au nevoie de ajutor din partea
statului roman. Probabil, au mai ramas doar cSteva sute ,,activi"
si atunci asis-tam la un miracol: toti se afla in functii-cheie §i...
conduc Romania! In toate domeniife..! Poate Tmi explica cineva,
in aceste conditii, cum s-a Tntamplat ca, inlr-o Banca
bucuresteana, toti cei contactati de sub-semnatul (cu o singura
exceptie) sa fie evrei?
Romanii au fost dintotdeauna ospitalieri si toleranti. §i atunci, de
ce ^a fie mintiti cu nerusinare? Ce fapt grav ascunde o asemenea
minciuna? JntSmplatb'r", in 13 iunre 2003 (Tn traducere oculta,
simbolicS: »un inceput r$ui), un comunicat al ministrului V.
Dancu crea un scandal total, inter-nationalizat de publicatiile
iudeo-masonice din SUA si agentiile de presa afe'rente. ^burit"
de 'ministrul Culturii, purtatorul de tichie Razvan Theodorescu,
acesta afirmase ca, daca a existat yreun ..holocaust roma-nesc",
oricurn acesta n-a avut loc pe teritoriul Romaniei.
f,
Presedintele Ion Iliescu a luat apararea Guvernului, bazandu-se
pe adevarul istoric si Sionismul Mondial a luat foe! Ca sa-i
,.pun3 la puncf pe nantisemitii" de la Bycuresti, s-a deplasat Tn
Romania p§na ji secretarul adjunct al Apararii din SUA, Paul
Wolfowitz, seful Caba-ei care conduce SUA, inclusiv pe G. W.
Bush...
In final, ,,voinicii" din Plata Victoriei s-au umilit total, umiltnd §i
tara pe care o reprezinta, trim'itand in Israel, pentru ,,mea culpa",
pe... Ion Antonescu, un obscur ministru-adjunct, specialist Tn
turism si... gafe la lansarea ,Hustler".
Prinzand curaj. cei mai vehement!... diplomat! de la Tel Aviv
(lerusa-Irm este un ora§ petasgic, Tnfiintat in miieniul (X T.e.n.,
cand evreii nu existau nici macar in proiectele lui Yahve!) au
purees dupa o luna la Bu-curesti, pentru a ne convinge ca
Jsraelul sustine Romania pentru a ocupa un loc in ConsHiul de
Securitate al ONU, cu'statut de membrv neperma-nenf. Careni se
cuvine de drept, conform principiului rotatiei!!...
Vizita a fost mediata de ambasadorul din Romania. Sandu
Mazor, migrat din Ploiesti st.. fost §ef al Politiei din Israel,
anterior. Pai nu?! Probabil ca sa-i pnndS pe escrocii care fura
Romania de... 13 ani 5! fug apoi in Israel...
Scopul vizitei era msa altul. Rezolvat cu ,,vesnicul pretin"
Razyan Theodorescu, colaboratorul de nadejde al Editurii
Hasefer si presedinte de onoare al Asociatief de Prietenie
Romania-Israel: ,,s-a convenit ca Romania sa stabileasca o zi de
comemorare la nivel national a HolocaustuluF. Oare Razvan,
omul de cultura, o fi auzit de noloca-ustul de la Balti al celor
40.000 de romani omora'ti de comisarii poli-tici evrei ai armatei
soyietice? par de holocaustul inteligentei romane. provocat de
comunistii evrei ai anilor '40 - '50, printre care si eel care ne d£
note acum Saul Bruckner, zis Silviu Brucan?!...
In 25 iulie 2003, adica dupa exact... 42 zile {numarul lui Zal-
moxel), presedintele Ion Iliescu devenea subiectul unui nou
scandal alimentat dm Israel. Prileiul: un interviu publicat, la acea
data, in editia electronic^ a ziarului israelit ..Ha'aretz".
Ion Iliescu este un politician extrem de abil, chiar daca, Ja cald"
e incitat periodic si nface gafe". Adic^, spune ce gSnde^te. Atat
de abil, TncSt Leana i-a dorit moartea si... finalul II stiti.
Interviul din ,,Ha'aretz'1 contine nu humai afirmajii normale dar
§J de bun sim$. Se pare c3 Ion Iliescu s-a saturat de dorinta
unora de a-l iransforma 7n marioneia si a dorit sa spuna
lucrurilor pe nume. Citty si judecati:
' uHolocaustuI a fost un fenomen general in Europa (...) iar astfel
de evenimente au avut loc §i in interiorui Romaniei (nea Nelu o
Tntparce ca la Ploiesti! - n.ED.); masacrele de la Bucure$ti$i la$i
din 1941 ?i trimi-terea evreoor in tagare de concentrate din
Transmstria au avut loc in Romania iar liderii din acea perioada
sunt responsabili pentru aceste evenimente (...) este imposibil sa
fie acuzate poporui si societatea romana pentru acest lucru.
Holocaustul nu a afectat numai populatia evreiasca din Europa.
Multi altii, inclusiv polonezi (mai mult decat decimati de nazisli
si boJsevic'i! - h. ED), au murit in acelasi fel. In Romania
perioadei naziste, evreii si comunistii erau tratafi la fel (erau
totuna! - n.ED). Tatal meu a fost activist comunist $/-a fosftrimis
intr-un lagar. A murit la vSrsta de 44 ani, la maiputin de un an
dupa ce s-a inters.
(...) Oamenii se confrunta cu lipsuri si, in acelasi timp, oamenii
vin cu revendicari, deoarece proprietatile au fost nationalizate in
istoria Romaniei din timpul celui de-al doilea razbo( mondial si
dupS acesta. fn-seamnS asta ca bietii cetateni romani din ziua de
astazi trebuie sa plateasca pentru ce s-a intamplat atunci? Merits
sa Hjupuim pe cei care trSiesc acum in suferintS? Pentru a-i
compensa pe ceilalti? Nu cred ca este potrivit."
Desi, pe ici pe colo, mai apar unele afirmalii, de decenii Israelul
nu-§i mai permite sa acuze nici poporui gerrnan, nici pe eel aus-
triac, maghiar, rus, etc. de holocaust. Singurii, romanii sunt ,,fiii
nimanui", pe care cei.de la Tel Aviv ii pot face in toate felurile !
Nici macar in ce priyegte nhofocaustul comunislilof, Iliescu nu
greseste cu nimic: comunistii se Jnaltau" tot la Yahve, erau toti
fiii lui, spiritual!! Mai explicit: peste 90% din cei care au
instaurat ,,puterea bolsevica" tn Rusia erau evrei de origine.
Printre care Lenin, Trotki, Dzerjinski (CEKA), Stalin, etc. etc.
Cu o frenezie demna de o cauza mai buna, se revendica de 13 ani
..proprietafile evreiesti". Tema are doua aspecte total diferite.
Dupa 19o5, aceste proprietati nu au fost confiscate, ci pur sj
simpiu au fost cedate statului roman fn schimbul unei
despagubiri. Mare sau mica, aceasta a fost acceptata de
respectivii, legal juridic, din dorin^a
10
de a pleca din Romania. Este un act comercial Tn care fiecare
castiga In felul sau. acceptat juridic de ambele parti. si mi se pare
penibil sa acuzj un sistem pe care l-ai creat!...
In ce priveste perioada anilor 1944-1964, situatia esle si mai ciu-
data. Este binecunoscut de toata lumea ca, atunci', Romania era
la discretia tocmai a evreilor, Tncepand cu Ana Pauker si
Tncheind cu brutele'din Millie, gen Nikolski, Tofi acestia erau
reprezentanfir evreilor care conduceau de la Kremlin: Stalin,
Beria. Molotov et Comp Dej? Cand a dorit independence
Romaniei, a fost iradiat ! Si atunci, cum s3 acuzi, iar, un sistem
pe care l-ai creat?! Dacil cineva poate crede ca evreii au fost
oropsiti tntr-un sistem pe care ei l-au creat §i ei il conduceau, cu
aroganta si brutalitatel...
Daca coboram in timp.'ta perioada 1940-44, Tntrebarile care se
nasc sunt de-a dreptul... exploziye: de ce nu a ramas Max
Auschnit fara avere (dimpotnva, era apropiat germanilor!) si de
ce legionarii au omorat varfuri ale inteligentei romane (N.lorga,
V.Madgearu - unul din cei mai mari economist! ai Europei) dar
nu s-au gandit, de exemplu, sa ..execute" vreunul din capii
Sionismului din Romania (Zisu s.a.)?!
Rspunsul este unul abscons dar simplu. Legiunea era condusa, pe
de o parte, de NKVD, prin agent! de genul lui Dimitrie Grozea,
seful Corpului Muncitoresc Legionar (organism tipic
comunist !), iar pe de alta parte de Carol II, pnn agenturSSI
Horia Sima. Ca si Kremlinul, NKVD era la discretia evreilor iar
Carol II... la discretia amantei evreice Elena Lupescu-Woff (o
_celebra" croitoreasa)...
Iar daca tot vorbesc Tncontinuu de Holocaust, si dupa 60 ani, de
parca de zecile de milioane de yiclime ale comunismului, un
sistem creat de evreii din Jagarul socialist", nu ar avea nici o
importanta, pa-tru Tntrebari sunt de baza:
de ce 6.000.000 de yictime, reprezentand fix 66% din evreii din
Europa, cand se stie ca cifra 6 este una sacra pentru evrei
(preluata
de la traci)?;
tnainte de a sataniza alte popoare. si-au asumat vreodata, public
si deschis, propria istorie si vina?; de exemplu: dorinja
postbelica de a
crea un holocaust germanilor sau faptul ca, dupS cum afirma
sursele
occidentale, Hitler, finantatorii si ,parintii" sai spiritual!,
H.Himmler (seful
SS), R.Heydrich (seful Gestapo), Joseph Goebels (seful
Propagandei),
adjunctii lui Goring, conducatorul programului de eutanasie (SS-
istuI dr.
Leonard Contin), comandantul batalionului C de exterminate a
evreilor
din URSS (pastorul protestant Ernst Biberstein) etc., etc.
139
ponimelor romanesti, ca si Tqpa de suss\ de jos din Bihor, Topesti (Bihor,
Gorj, Vrancea) sau Topana din Oft, etc. f igrida, Dorida, Triada...
LIDA si LIDIA stau la baza compuselor Lidova (Litova + LITOVOI,
voievodul) dar si Tn compusul Lipara, arhipelag in Marea Tireniana, ca
si Liparesti, sat si schit Tn Romania.
Termenul PARA sta la baza s.m. Tmparat, aparat, aparator. Jar
Asa.DIA (Bar. 1,1) Be.DIA (3 Ez. 9, 34) Hoa.DIA(Ezr, 8, 33) etc, la fel
ca si Area. DI A, Kan.DIA si cniar DIA prezinta o sumedenie de cbmpuse
deosebit de vechi. Mero.DAC (ler. 52, 31; Is. 39, 1), atestat Tntre anii
830-743 a.H., prezintS elementul secundar format dm tema DAG, ca si
varianta sa mai veche Merodac (leremia, 50, 2) care are elementul
secundar mai vechi cu o generatie. Medaba din Biblie (Numeri, 21, 30),
compus dacic cu elementul DABA este atestat Tn sec. XIII a.H.
(1250-1225). Daba in seam na si cetate. ,
DABIA apare ca derivat dm Daba+ia (I Par. 3,18) Tntre sec. VI-V
a.H. iar DAB e masculin al respective] forme, tn compusele: NADAB,
ca si toponimul Nadab (Arad V. AMINADAB (Ex. 6. 23); 3 Regi 4, 14)
apare Tn sec XIII a. H dar si Abinadab (Dam. 16, 8); lonadab(2 Regi,
13 , 3); Nadabat (1 Mac. 9, 37); iar NODAB (1 Cor. 5, 19; 8, 30). In
general, Daba apare citit Invers, ABAD. Acest termen apare Tn
cbmpuse toponimice din diferite tari din Asia, precum:
Afganistan: Daulatabad, Faizabad, Khanabad, Jalalabad, etc.
India: Hyderabad, Ahradabad, Allahabad, etc.
Iran: Mehrabad, (Teheran, aeroportul).
Pakistan: Islamabad, Hyderabad, etc.
URSS: Ashabad, Djalalabad, Leninabad, etc.
ACADjfAkkad) - capitala imperiului Acad (sec. XXIV, XXII a.H.), citit
invers DACA, ca si Dacia Carpatica. Acadul e amintit prima oara Tn
Pentateuh, impreuna cu alte pSrti ale Tmparallel lui NIMROD:
n...Babilonuj, apoiEreh, Acad§iCalne dintinutulSenaar \Gen. 10,10).
* N. edit.: Laamericani §i britanici, David mai are§i variantele Davis sau Dave. ** N.
edit.: In mitologia sumeriana, Nabu era frate cu Marduk (Ducele Ram!) /
Zalmoxe. Nabucodonosor este primul care i-a dus pe evrei Tn robie...
141
Inainte Mergatorul Domnului nostru lisus Hristos, acela care boteza
cu apa, pregatind yenirea celui care va boteza cu DUH, era fiul Elisa-
betei si al lui Zaharia, amandoi fiind vestiti de Arhanghelul Gavril, pen-
tru ca si Elisaveta si Ana Filip (apoi Maria Fecioara) vor ayea nasteri
minunate, de nefnjeles in urma cu 2.000 ani. Ce puteau prieepe anal-
fabetii despre clonare, pe car.d nici azi destui n-p Tnteleg? ?i azi dis-
cuta'despre ,,extratere§tri", dar nu pricep nimic din cele 9 Minuni ale
lumii, dip care 7 au fost dezvaluite, iar doua raman secrete: Na§-
terea §i Inyierea lui lisus.
Marturii despre loan Botezatorul aflam in cele 4 Evanghelii. Apa
este simbolul materiei, dec! botezarea celor vazute, precizare utila
de la bun Tnceput (Matei, 3, 7; 20, 22,21, 29; 3, 6; Marcu: 1, 4; 16,16;
Luca cap. Ill, 1-38; loan: 4, 1; Romani: 6, 4; 6, 3; Efeseni: 4, 5;
Coloseni, 2,12; 1 Cor. 1-17,10, 2; 12,13 si 15-29; 1 Petru, 3, 21).
•';-' 146
cu rabdare Blblla afISm adevarul Tncifrat, metaforic, dar §i
direct.
DupS ce elibereaza pe LOT, tntalneste Abraham pe Melhisedec, rege Tn
SALEM, care-l binecuvSnteaza, cerand in schimb ,,paine si vin" (2281).
Pier Sodoma si Gomora pe valea Sylvestra, aproape de lacul asfaltit
(AI-Motanah), care, alaturi de Adama, Seboim si Segor, formau
Pentapole. Lot fuge cu cele doua fiice ale sale si cu Sara, care devine
statuie de sare, pentru cS a Tntors capul (2.267-2.266 a.H.). Sfatuit de
Sara, el ia pe Agar, care naste pe Ismail, apoi pe Isaac (2266). Va urma
parabola 'cu sacrificiul lui Isaac. Agar pleacd Tn desertul Bersabee.
Ismael se c§s§toreste cu o egipteancS §i dS nastere arabilor. Cea mai
mare fiica a lui Lot da pe MOAB, ramura MOABITILOR, cea de a doua
pe Ammon, ramura Amoni^ilor. Templul e zidit pe muntele Moria, ce face
parte din muntele Calvarului... Apoi, un servitor, Eliezer, porneste spre
Haran si Chaldeea si cere pentru Nahor, fratele lui Abraham, pe Rebeca
pentru Isaac. La 40 ani, Isaac ia pe verisoara sa, iar Abraham pe
Chetura, din care apar Esau sMacob. Patriarhul moare la 175 ani §1 e
Tngropat m Pe§tera Mambre, aproape de Hebron. Astfel, dam de
mormantul regal de la Ezerovo, cu celebrul inel despre care vom
reveni. Toponimele Ismail §i Isaccea, Basarabia sunt clare pentru a
demonstra pe unde au umblat...
De fapt, se precizeazd cd ,,facla cautata era la get" de unde fu-
sese furat Cronicul romanesc. Cadmus, Clio, Kiron, Eac, Manolis
arat§ cd ceea ce numeau pe anumite har|i ,,pustiul getic", nordul
Moldovei §i Ardealului, este locul pe unde ratacesc ei 40 ani.
Moisei (toponim) arata ji originea acestuia, etc. In deriyatd apar
RIRI, Kdps, Toaca de pe CeahlSu, Tntr-un context care nu mai lasa nici
un semn de Tntrebare.
In textul Vestalelor aflam actul scris de dupa EAC, ivit de LOT, text
ce poate fi Tnteles perfect cu dictionarele mitologice in uz. Deci, nu
vpm scrie sute de pagini despre cele §tiute de mitografi. Schimbarea
numelor in cadrul castei sacerdotale, deseori a sexului, au derutat
permanent pe cei ramasi la ,,sensul literal", care nu cunosc miezul
cuvantului; de-aci plevusca de zi§i hermeneuti, niste treiera-pleavS
cautand boabe de grau...
Poate cea mai utila informatie este ca §tim acum cine se afla
Tn mausoleul de la ADAMCLIS^I. Anume GRIGORE, simbolul Anei
de Arges.
FSra a fi explicit, preotul c§rturar loan Polexe m§ tot Tntreba: BCe
face puiu?" Abia acum Ti pot raspunde unde se afla. Secretul Castei IO
era de hepatruns pentru mil de ani...
Odobescu, pentru nyeriga de la Pietroasa", citita prost, a scris o
carte Tntreaga de impresii, eroarepe care oevitam...
147
Capitolul XI
Cele 9 Dacii
Prima operatie matematica pe care trebuie s-o facem, cred eu, ar
fi sa dam factor corhun pe ,,escu "si sa apelam la marii no§tri Tnain-
ta§i care §tiau ce vorbeau Tn Hronicul vechimii noastre. Desigur, pri-
mul nume este Dimitrie Cantemir: Hronicul vechimii Roma-no-
Moldo-Vlahilor, Tn care termenul Dacia e folosit frecvent Tn pasajele
Hronicului: ,,pentru cS numele §i niamul Domnia-voastrS car/a de de-
148
mult s-au descSlecat, si de atuncia pana amu necurmat locueste fn
Dacia (adecS in Moldova, fn Tara RomaneascS si fn Ardial)".
El considers ca acest teritoriu a fost candva unitar §i pastrat
mufti vreme ca atare. Ca si Th cazul termenului Dachia, i s-a parut
veridic ca, odata cu pierderea unita{ii politics, acest teritoriu s3 se fi
numit in Tntregime si Tn .parole sale componente nValahia", dupa cum
reiese din urmdtorul pasaj: nDupS schimbare sau mai adevaratS tSI-
macire, numele Dachii fn Valahia, mults vreme, toate trei jSrile pome-
nite^cu un nume s-au numit, pana adecS cand domnia dintr-una fn douS
s-au despSrfit (... ) larS dupd aceea s-au despSrSjit Dachiia acesta
fntr-alte numere noua" (adica denumiri). De altfel, carturarul Dimitrie
Filipide publicase Tn limba greaca o lucrare in douS volume Jstoria
Romanies "si nGeografia Romaniei", parcS uitate azi, desi unii membri
ai cercului din Pitesti credeau ca, dacd am fi numit tara Dacia, nu mai
aveam probleme istorice, deci, eram scutiti de cercetare temeinicd,
obiectiv fals, simplist.
149
de 6.000 ani, dec! Facerea prin cuvant. De altfel, la noi, Facerea lumii
TnseamnS constanta $.508 a.H., dec! au Tn spate sfar§itul mileniului IV, in
Egipt (3.500-3.100), si abia Tn 2.700, cfirid yorbim de Mesopotamia, abia
2.500 cand vorbim de Marea Piramida a lui Keops si Tn jur de 2.000 a.H.
ca^id yorbim despre civilizatia cretana. Dar si celebrul razboi troian are
numai 1.180 ani a.H. Poemele Homerice se traduc la Atos Tn greaca ve-
che Tn secolul VI a.H. Cat de scurta este istoria scrisa a Omenirii §i,
totuf i, cat de pufine lucrurf sunt clarificate.
Omul biologic ar avea o varstci de 2.000.000 ani (homo habilis) iar
prelatii vorbesc despre. omul sapiens-sapiens, cand apare ,,dintr-odat§"
prin numire, prin cuvant. Socotim necesar sa reamintim spusele lui Cle-
ment Alexandrinul la faptele si perioadele istorice cele mai vechi: ,,De la
Adam §i pana la potop sunt 2.148 ani §i 4 zile; de la SEM la A VRAM sunt
1.250 ani; de la Isaac pana la intrarea fn stapanirea Pamantului, 616 ani.
Mai apoi, de la Judecatori pana la Samuel (DECEBAL EKAS) 463 ani, 7
luni §i 10 zile. Urmeaza domnia persanS 235 ani, apoi 3i2 ani domnia
macedoneanS pana la sinuciderea lui Antoniu. Urmeaza stapanirea ro-
mana de 222 ani pana la mpartea lui Comodus" (Stromate p. 93,140, 7).
Suma este tot de aproximativ 6.000 ani.
150
turma". Sau: Jnainte de a da poporului libertate, da-i LEG/. Nu cauta
cuvinte sS le spui poporului: fnghite once, ca struful!"
nConcis OSIR DSEU carp lor UNU IO, Kiron Mosi IO GIR IOM,
ceata gasim Rit vag LILA Ekas, Umon Mag e SIGA."
Ro's .IRD SEUL 2345-2-678910-8-1 OSIR D-seul r-
C R U N U U N M O S 910:7643:1258-4- o§ Nunu ORUS
I O I O M Q I R I T 1091:835:2764-5- ti-i RIM CIOC
V A G L I L A A U M 2198:1073:7342556-8- Awa mag AMANGIE
ONMAGEO.- . 614-9- LAL. -
,,OSIR D-seul mo§ Nunu ORUS ti-i RIM CIOC Awa mag
AMANGIE LAL"
s c r o s n u n u n 32109:6871-6-45 Renu NUNS Os-
t i i r i m m a u u 34:10293:781: i r Viv i s tS
a m o g a v. - 4512:615:6: gama Mir V. -
n Renu NUNS Osir Vivi sti gama Mir V."
R E N U N O S I R V 1254:103-7-6789 . Renu un Osir-
I V O A S A M I T V 85-1-91032:1476-2- is Tucu Maia
»Renu un Osiris tucu Maia ".
r e n u s i t u c v 165:2:134:78910-2- RIM e UNU Tucu
P I A P TA C S
E
I
0 N E N K E Keops e in
L N V E E I S 0 561019-1-3:24-6-78 Op-is-cap ca
C M A A A I OP ave-a
SC C P 67:8110:85-3-234
R G E G E T F A 3:987-2-21-1-56-1- fff.PA.aa.ia
N O P E N R F F ta evoc Geta
A V 104-14-
S I I 0 T A 1 C 67:38910-6-4512: IO percepe-n
E I I I P N P E iota clisa e
E A 2 O 3456-2-78621345--
0 A G A T A 4- pion Goran i-
0N L G M M AG atS gangul D.
AV L O 3456-2-109128-2-7:
L0 P N D I 0 R 5412:891076-8-3 M. pelasg Mog
N T N O T S OP din pnpn Rig.
NP G D 456-2-972381-2.-10
C E A T A T A E 456-8104953-5-271- ENDS teon to-
L T A K E A ET t casta §tia
C A 4'.-
I I S N N I 567-2-3489:1102- Cosia e mag,
V L IN GS e linia Pison
11-
N 0 N O E O 7346:8921:510 Nika noul IN-
G A M A S T 6-11-789103-1- OROG Lo-n
P R L L 1425: CIN magia
O G V G OM 49823-2-5:1067-9- £ine E.
1: -prelung Luo
1 L 1097327-84516-3- gang OLT. -
A N 6589:2134-2-710
R I G C 6729-7-143:1085-
13-
I E I E 56374-5-2918:10:
G N N A 3425,784-10-651:
V. 61097:312-2-
159
,,Keops em Opisceaveafff. PA:aa. lata evoc Geta IOpercepe-n
iotS clisa e pion Goran, iatSt gangul DM. PELASG Mog din PNPN Rig.
ENOSteon TOT. Caste stia Cosiae mag e linla Pison. NIKA noul
Inorog Lo-n CIN mag/a tine, e prelung. Luo gang OLT ".
Ill
p e e p i s c a p 2:.316845-2-109 E Episcop Pa-
v a a v e a p a a a i 67:5142:98-1-310 'p3 avea AA. Vi-
a t a t g e t;,a e e 178-7-5623:9410-5-
a£a gets, ete
s s e p i o n ' g n n 83922-2-45167-3-10 gena Pison n.
d m m 1 g p n p n i 7-3-32-1-68-14-1109:54 n. mm. pp. din
Gl-
r e n o s t e o n t 43:10789-2-1256-2- on Teon rest
s s s t i a i e o e 3256:78-1-41-3-910 §tie Seo. e§i
n i n i c a n r l o 3256:78-1-41-3-910 Nika nr. in lo-
n c n m t i n e e l 2-3-13-4-46758-6-9: c nn. minte e
i v o -g a n g t. 7564210-10-318-2- gangul Olt ".
JE Episcop Papa avea AA. Viaja geta, ete gena Pison nn. mm.
pp. dh Gton Teon rest-$tie Seo. es; Nika nr. in loc nn. minte e gangul
Olt".
E E P A P A A V E A 1:5634-2-102897-4- e Pap3 aevea
V T G E T A G S E M 73-10-101265-3-984-3- GG. mutat ese
DILDJNGLON 156:7894-4-1023-4- din Glod NIL
E E S T I A S E O S 78-1-3456-2-2:1019: s e ? t i a e S eo
NIKANNNMIE 121:10:5263:4897-4- NIL e nunc AMIN.
LV
,,E PapS aevea GG. mutat ese din glod Nil, se §tia e Seo Nil e
nunc AMIN".
e e a m g g d i n;d 3489:1256710-5- Amin eeggdd
d e e e s e o n i l 234-2-156:234-2- eee. ese Nun
e n u n c a 87109-2-165: Noli Dae.
,Amin! eeggdd. EEE. ese Nun - Noli Dad'.
A M I N G E E S E N 5910181-2-234-2- Genesa DAC
EDAC . - 23478-4- Minee
,,Genesa DAC - Minee".
m d n - consoanele din DOMN, cu care am fnceput decriptarea.
160
Studiul piramidetor e initjat de matematicianul John Taylor in 1850,
urmat de astronomul C. Piazzi Smith $i ameologul W. M. Flinders
Petrie. AmSnunte gasim ia Herodot, Diddor din Sicilia, Plinius eel B3-
tran, ca si la arabti Maqrizi, Mashudi. All ben Raduan, el Kodai, etc.
Despre Hufu mai scrie si Ammianus Marcellinus, dintre antici, si
recent Grinsell (Egyptian Pyramids, 1947, L'Enigme de la Grande
Pyramide, Paris, 1971) si sotii Ghitutescu (Cele 7 minuni).
Despre textul de mai sus la'sam cititorului bucuria de a citi si pri-
cepe noutatea citindu-l pe Clement (Stromate, IV .cap. II, 4, 1): ,,SS
fie dar, aceastS lucrare cu amintiri, a§a precum de foarte multe ori am
spus-o pentru cei care o citdsc in chip diferit §i Absolut fara infelegere,,
a§a precum §rtitlul o arata,ca un covor In care culorile tree necontenit
de la o culoare la alta, Tn care §irul cuvintelor ne spune un lucru dar ne
arata ALTUL..."
Zic doar: campul alb, oile negre. cin' le vedetiu le crede, cin' le
paste, le cunoaste... E un proverb ghicitoare stravechi.
162
Studiul piramidetor e initial de matematicianul John Taylor Tn 1850,
urmat de astronomul C. Piazzi Smith §i arheologul W. M. Flinders
Petrie. Amanunte gasim la Herodot, Diodor din Sicilia, Plinius eel Ba-
tran, ca si la arabii Maqrizi, Mashudi. All ben Raduan, el Kodai, etc.
Despre Hufu mai scrie si Ammianus Marcellinus, dintre antici, si
recent Grinsell (Egyptian Pyramids, 1947, L'Enigme de la Grande
Pyramide, Paris, 1971) §i sojii Ghitutescu (Cele 7 minuni).
Despre textul de mai sus lasam cititorului bucurra de a citi si pri-
cepe noutatea citindu-l pe Clement (Stromate, IV .cap. II ,4, 1): nSS
fie dar, aceasta lucrare cu amintiri, a§a precum de foarte multe ori am
spus-o pentru cei care o citdsc fn chip diferit §i Absolut fara fnfelegere,,
a§a precum §i1itlul o arata, ca un cover fn care culorile tree necontenit
de la o culoare la alta, fn care §irul cuvintelor ne spune un lucru dar ne
arata ALTUL..."
Zic doar: campul alb, oile negre. cin' le vede nu le crede, cin' le
pa§te, le cunoaste... E un proverb ghicitoare stravechi.
§inca Veche - centru de perfecfioare
pentru evrei §i chinezi?!...
Specialistii au apreciat vechimea Templului de la §inca-Veche
mtre 7.500-7.000 ani. Tn stanga este o figura plina de prelat-probabil
SALMOCSIS - cu o carecteristica ce nu poate scapa ochiului atent:
lipsa clasici a gurii - ceea ce poate Tnsemna SEGRETUL Cunoa§-
terii ezoterice. In partea dreapta, se afla Stela lui David, avand Tn ea
un disc solar, simbolicul Yin - Yang. Cele doua princtpii cosmogonice
initiate ale mitologiei chineze. Fard a intra Tn amanuntele originalei civi-
lizatii chineze vom repeta ca, de fapt, sub denumiri diferite, princlpiile
sunt aceleas.!, Dintr-un mit mai vechi, tapismul reia binarul nascut din
zeii initial!, nascuti din haos: Yin - principiul feminin §i Yang - principiui
masculin, datorita carora s-a operat separarea cerului de pamant. In
fond, focul e triunghiul cu varful Tn sus, apacu varful Tn jos. Ceea
ce Yin si Yang repet§ (literal Yang - Agni - Tn filosofia vedica). Mito-
logia taoista divlzeaza cerul in 4 imperil conduse de zeul suprem
Yudj. Confucianismul predicat de Kong Fu Zi (550-478 a. H.), devenrt
religie oficiala dupS dinastia Han, a reluat principiile cosmice primordi-
ale Yin si Yang, aducand ofrande cerului si pamantului, la cele doua
solstitii - de vard §i de iarna. In ordine, deyin zei supremi: Budda
Sakyamuni, respectiv divinitatea plurala Bodhisattva. In timp, cele dpud
principii se raporteaza la semnificatia generala a vietii, devenind cai, Tn
medicina traditionala chineza: Yin simboliza inimaj ficatul §i splina,
iar Yang stomacul §i vezica biliara: din rezUltatuI echilibrului aparea
qi - forja energiei vitale, de unde pleaca cele 800 puncte ale pielii si
respectiv acupunctura.
Secretele inrfiatilor
Am putea observa ca la noi aflam miezul monoteismului si,
esential, reluarea celor de mai sus sub diverse etichete, Tn fond
UNU. Noi stim ca 285,8333 este coltul penultim al stelei lui David, si
ca hexagonul excris cetor 6 colturi ale ei are latura exact cat raza cer-
cului la fel excris. Cubul lui 7 (2143): 6 = 57,1666, care x 5 intervale d§
la coltul 0 la 6, la coltul penultim= 285,8333. Se observa stabilitatea
fagurilor dar si folosirea spatiului Tn modul eel mai economicos. Por-
nind de la 268862, vom afla multe lucruri interesante; Tncepand cu
26 - literele cifre ale sacrosantei tetragrame IHWH, urmat de 86-
Elohim; comparabil cu Biblia canonica, observam ca primele 4 cifre
2686 sunt suma nojiunilor de la mceputul Evangheliei dupa loan
(logos = cuvantul - exprimarea gandului planificator) 373 = 30 70 3 70
. 200; viat,a 815 = 7 800 8; Lumina 1500 = 560 800 200. Dintre valorile
numerice, 886 dau numai verbul a pecetlui = sfragizein. Primele trei
litere citite invers dau cifrele 286. fn loan 3,16 aflam versetul focar:
nFiindcS atatde mult a iubit Dumnezeu lumea cS a datpe singurul Lui
Fiu pentru ca oricine crede fn El, sa. nu piara, ci sd aiba v\a\a
ve§nicS". Valoarea literelor - cifre este 13 884, deci 1.000 de factori
piramidici Tn kofl (1.000 Tn ebraica = eleph) ar fi valoarea numarului
111 ca fi alfa grec iar fiecare grupa de cate 3 cuvinte - Tn originalul
grec poate fi co-lorat ca la spectrul solar-exact Tn sensul culorii, fiind
si eel al grupei; Jntr-adevar, atat de mult a iubit. 2. Dumnezeu lumea
fncat. 3. pe Fiul SSu pe eel unic. 4. L-a dat pentru ca oricine. 5.
fncrezand&se in El. 6. sS nu piara. 7. sa aiba viaja ve$nica". De
observat ca valoarea 860 o are §i cuvantul natura (ha5, te 9, b 2, a
70). La egipteni, Teba se zicea chivotului (cufar, cosciug) deasupra
caruia trona Soarele lumii invizibile (Amenti). Vorbeam despre
spectrul solar: 286 se afla Tn eel de al saselea sector mare (indigo),
Tn al saselea mijlociu si tot Tn al saselea de minima marime
septimald, ce Tnseamna unul din aspectele controversatului 666 -
triplu pur indigo-culoarea abisurilor din mari si vagSunile muntilor,
norilor Tn furtuna, etc.
•Numerota'rea spre triplu indigo Tncepe de la zero al neantului si
nu de la 7x7x7 al deplinului, prin distanfare se opreste la 287 §i nu la
286; asfel prin numaratoare septimala retrograde devine 555... Statua-
rul antic, precum §i kanonul lui Hokusai, utiliza formula septimala: ca-
pul intra de 7 ori Tn statura unui om normal dezvoltat; Tn lipsa ca-
pului face ca trupul sa ramana doar cu de 6 ori Tnal^imea capului,
indicand majoritatea, pe care o stravedem Tn 1 Regi, 22, 13: ,,§i a zis
Saul cdtre el: Pentru ce v-a\i unit voi impotriva mea, tu §i fiul lui lesei,
ca i-ai dat, paine §i sabie §i ai fntrebat pentru el pe Dumnezeu, ca sa
se razvrSteascS impotriva mea si sd ma pandeascS, cum se vede
acum?" E aici adevarul verticalitatii; astfel ajungem la epignosis-
suprastiinta, samburele ce Tngobleaza unitar Tntregul pom al cunoasterii,
o stiint^ plurivalenta, neutra, in sine farS filozofare asupra ei...
162
maxima a Pamantulut de Scare (perigeu) sau mai exact a Soarelui
de Pamant (periheliu), tocmai Tn ziua da echinoct,iul toamnei. Apropie-
rea aceasta s-a deplasat lent, ajungand la 2 ianuarie. Un alt argument
al acestei alegeri a punctului zero cronologic este ca prelungirea ipote-
tica a tavanului Sound ascendent, paralela cu prelungirea crestei ,,pra-
gului vremii", format de eel de al 50-lea strat de blocuri, reproduce
acest prag, la verticala zero, care, de la intersectarea cu prizontala
crestei acestuia, masoard vertical, pana la baza piramidei, fix 500 Jx
= 886,226 incii. Dacd 0 initial ar fi fost plasat altundeva, n-ar mai fi
corespuns cu Tnclinarea coridorului dupa Jn.
Piramidologii au descoperit numeroase ,,coincidente" strariii, Tntre
care tabernacplul lui Moise egal cu cenatofagul gol din Kepps.
Cronologia oblicd (o incie = un an tropic) sfarseste te prag. Prelungirea
pe sub el pang la intersectia cu orizontala et. 50 schimba scara la o
incia = 30 de zile din luna 'si anul abstract de fix 360 zile, dupa care
s-au stabilit si stilizat gradele cercului.
163
Istoria oficiala - marea diversiune
Neamurile ies ca dintr-o caciula neagra, dispar fara urma §1
relajii Tntre ele, pared am privi o tabla de sah. patrStelele fiind numai
fnsailate, neunite Tn evolutie, asa cum percepem noi dezvoltarea socie-
tatii omenesti. Fie §i I3uda|ii greci, nu ftiu mare lucru despre Egipt,
ei'numesc Italia Grecia mare, sunt dascalii romanilor, chipurile le dau
alfabetul §i, la randul lor, romanii sunt ISsati deoparte, desi nu-i separa
decat Adriatica de greci. Marl corabieri... Dispar etruscii fard urma §i
nu li se §tie originea, ca §i fenicienii. Dar bezna mare este tocmai
peste neamul gefilor!
Oricate dqcumente ar fi disparut, oricat de crunta ar fi fost nSvala
asiaticilor, apoi navalirile barbare etc, e ciudat cS, desi spaniolii socot
ca au stramo§i pe geti, de§i grecii recunosc Tnaintea lor civilizatia pe-
lasgica - neprecizata deloc, nimeni nu se intereseaza de geti, ci de
vagul cuvant traci, indoeuropeni arieni, despre care fiecare scrie ce-h
trece prin cap. N-am Tntalnit dol cercetatori mai de marca sa aiba
aceea§i parere. De unde pleaca? De la ambiguitatea voita cu care
istoriografia clasicd ne-a aburit privirea, ne-au Tnfundat urechile.
Apare istoria subiectivS, falsa clasifScare Tn s.ti!nfe umaniste
§i exacte, deci fiecare spune ce vrea... De aici, formele bizare.si sca-
broase ale unui nationalism ambalat sub masca patriotismului. In fond,
anti§tiinta, urd, distrugere, moarte. Nei nu vom ridica Tn nici un fel
prestigiul neamului aducand imprecafii altora, ci va trebui sa re-
scriem noi insine istoria neamului nostru, a§a cum a fast. Va trebuie
sa parasim ecranele stationare de sute de ani care certified minciuna,
oricat de frumps .este ambalajul povestirii, si mai ales sd vedem pe unde
se aflau acesti scriitori, si daca nu cumva fi cautam pe dUfmani alurea
Tn afara farii... leri §i azi, cozile de topor lucreaza din plin!
164
Teodosie, care, in 389, distruge piramidele, dar in numele cre§ti-
nismului iudeo-mason.
Dacd mat crede cineva ca Traian imperatorul spaniol a cucerit
Dacia pontica, sStvada Daka asiatica, unde si piere in 117 (V. Gustave
Le Bon, op. eft. p. 247).
Distrugerile de apoi le savarsesc arabii, iar Roma distruge civiliza-
tiile Inca si Maya in numele descoperirii Americii, stiuta de fapt... de
mutt. Cruciadele nu sunt decat o motivare a unor razboie fratricide,
puse la cale de papalitate, ce voia sa universalizeze catolicismul.
Cruciada copiilor, din 1212, Tnsemna de fapt aparifla ienicerilor, a nou-
lui Imperiu otoman, a carui stavila spre apus a fost exclusiv nea-
mul romanese.
166
,,Spun LOLIA PP. unu nn. TT. Mama sa Agigi-Agatirsa e zece
tronu Pan Roman lit, moda greaca Geta Cap unu sfarmS Zioa file
sacre. Incercui CERNA. Ipuse caz tree Timpu Cernei cu COZIA grec
spus ADAM fu IO, e tinpu DAC Efes nou pact, vag PITES e Fifi,
Sima magSdSu; scumpa Codrufa mea Zeifa nazcu prune
COZIEI- Set/ carp Scare e la plept. Ea e. TRINITATE - pun coduZet
a UNICA-Papa ga§ca BAN".
Nu vad ce lamuriri se pot da textului limbii pelasgice...
AI TPVNVTNT 3287:1910:456-2- Tit a ant pun
TMAMAGIAEO 2345-2-69178-3-10: Mama Ge^ia o
Z O P P A N M I I I 39256-9-187:410 pica-n Zis Pi-
MODAAANARZ 95:2:341:678-2-10 ra o dam ANA z-
I 0 A F I L E C E E 123-3-458967-3-10: ioa Fic ele e
SA TRTEVI CO 91032:81564-3-7 cota ISTER v-
Z IACAMF E E E 81:65234-4-109-1-7 ez MAICA ee. f-
FTSVNOVVFE' 632-2-817:10:945-10- ost Dicu UFU
EI SIMACDDV 51346-1-9
MTANANZVSE 9108:321546-1-7 MESIA Dseu Z-
VPEEPEENEV 61-2-2356:4:789-2-10 eu Pepe e ENE V-
EVVNEEVAMP 37:156:108429-15- W eee. Pu?an.
,,77fa ant pun mama Gefia o picS-n ris Pira -o dam Aba - zioa
ficele e cota ISTER vez Maica ee fost DICU Ufu Dseu Mesia Zeu
Pepe e ENE VW. EEE. Pu§an".
Ill '
t i t v a n t i m a 9110:7832:456 i StS TITI UNA
o i z i s p i r a o 5:6789-2-10:3412-2- s PIRA o zici
d a m o a e c o t a 781:10932:6:54 cod ATMA e Ac-
t v e z r e f v v f 12:56784-6-3:910 tu refuz e UF-
v e v s e d s e v m 1:6783-4-45910: U Dseu e SEUS
p p e p e e p v v v 12447-2-1233556-9- PPPP. EEEEEEE.
e a e p e. - 1098-2- -' VW.
StS Titi-Una-s Pira o zici codAtma e actu: Refuz e UFU - Dseu e
n
SeusPPPPP. EEEEE. VW." '
IV
STATTTIVNA 143:6721098-10-5 StS Titanu I-
SI OI CODATM 9410:561:7832: tys Cos. D'aci
AEACTVEEVF 103495-3-1267:8: facut aeve e
V E S S E V S PV P 817:6:1093542-1- pus V- pusese. -
,,Sta Titanu Itys Cos d'aci facut aeve e pus V. pusese".
S t a a i t i s c o . 1254:910873-1- 6 §tie Cosla t-
s d a c i a a e v e 6457:1109:8:2343: aia SEU a Dacu
P0$
e p v s v v 214-5-
S T A T I T A A E V 1223:9101:436785-3 - Stea Eva Tataia.
A E A.
a s t a e 1234-2-5: Aata. e.
;> 167
Pelasgii ne transmit adevarul
170
•Uite cine a dat OPUSUL get: Make din IZA! Apare Astarte, zeita
feniciana careia Solomon Ti zideste un templu (V. T., Regi, XI, 5),
dar e preluata nu numai de evrei (vezi II, Regi XXIII, 13), leremia II,
17-18, Deuteronomul VII, 13, etc.) fiind considerate sofia zeului
Baal. Grecii o au la fet ca si romanii si despre ea gasim texte de Lucian
de Samosata si in Herodian. Dar este omologata §i ca zeita babilo-
niana Ishtar, Inanna, etc... De fapt, nalte masti aceesi piesa, alte guri
aceea§i gama", zice Glosa.
In rest, la prima comunicare totul este clarif icat.
Derivata, precizeaza fiii lui Cadmos (mo§ Dae). Apar Teut, Agapea,
Coc Awa - Atman, probleme cu coptii egipteni si alte amSnunte...
In a treia citire se spune ce s-au taiat din cronicile noastre:
Tnceputul Omenirii, contributia pelasgilor la cultura ^i civilizafia
Omenirii. E spus fara echivoc in lurnea noastra adamica. In rest nimic
nou, dar recomandam a se reciti dialogul platonician (Teut apare Tn
Fedru) care explica pe Tnteles de ce a trebuit atata vreme de Tntuneric,
pana la citirea scrierii hieratice. Socrate spune:
,^§adar, eel ce crede ca §tiinta se poate insu$i din scrleri §i iara
eel ce crede ca poate sa capete numai din cele scrise, ca ?/ cand ar
putea saiasS ceva curat §i lamurit dinscriere, ace/a zace Tntr-o mare
adomtire §i intr-adevar nu §tie vorbele lui Amon, de vreme ca soco-
te§te c8 cuvintele scrise sunt ceva mai mult decat un mod de a-§i adu-
ce aminte, pentrucel ce cunoscu mai devreme cele ce s-au serfs.
Fedru: Ai dreptate.
Socrate: Caci, vezi tu, o, Fedre, scrierea are un mare defect, pe
care il are asemeni ?;' picture. §i fapturile acestei arte se arata c-ar fi
vii; dar, de le vei intreba ceva, ele /If/ vor sta tot grave §i mute. Tot
astfel sunt §i cuvintele scrise: ai crede ca ele iti vpr spune toate lucrurir
le intelepte; dar de le vei intreba, vrand s$ afli ceva mai mult decat
cele fnscrise intr-fnsele, ele tyi vor da in veci acelea§i rSspunsuri. Once
cuvant, indata- ce s-a scris, se rostogole§te pretutindeni, atat pentru
cei ce nu-l inteleg, cat §i pe la cei carora nu se cade, §i el nu §tie clar
catre cine sa'se indrepte §i catre cine nu. Disprefuit §i gonit fara drep -
tate, el in veci are trebuinfa de ajutorul pSrintelui, cad elJnsu§i nu poate
nici sS se apere nici sa-§i ajute." (cap LX)
Inscriptia se afla Tn ,,Dacia Preistorica" de N. Densusianu,
171
Capitolul XIII
173
Minunea religioasa este acum la discretie si concludem: ,,De mortui nil
nisibene"\...
Un distins filolog, Alt Lombard, bun cunoscator al limbii noastre,
spunea ca limba romaneasca ar putea fi limba viitorului. Afirmatia
pare nefondata la prima vedere, mai ales pentru cei care o cautd prin
lexicoane straine, dar, gandita bine, Tmbraca haina adevarului. Citeam
pe o piatra ca e Jimba cereasca" §i acest iucru va fi dovedit cand
civil izatia terestra va intra Tn contact direct cu alte civilizatii. Pe
cate am tn^eles noi, primul contact al paleoastronaujilor extraterestri a
fost Tn Tibet, iar scrierea lor helicoidala. DacS o vom vedea, o banuim
a purta embrionii primei limbi adamtee, iar semnele trebuie recunoscu-
te in cele ulterioare. A doua aterizare fortata a fost Tn Pacific, unde
INGINERIA GENETICA a Tncurcat rasele (miracol, nu?; pe cateya
insule nu se pot explica niste interference rasiale, cunoscute specialis-
tiior) si a treia Tn Retezat.
Ultima ne intereseaza, fiind izvorul rasei albe §i al cultului, care
au aparut pe varfurile de munti: Gugu, Rarau, Ceahlau etc. Intai. Apoi,
vor forma pe Varful Omu Sanctuarul Tntregii antichita^i, continual
la Sarmisegetusa.
Elementele limbii adamice sunt extraterestre. Unicitatea ei se ex-
plica si prin ciudatele similitudini din mitologie ale unor popoare situate la
distance man, altfel inexplicabile. Este adevarat ca noi avem o imagine
voit deformata de .casta IO despre antichitate. Zeii, spun miturile, reve-
heau la intervale de timp pentru a verifica Tndeplinirea poruncilor.
Este, deci, o realitate limba unica despre care ne vorbeste Scriptura. In
fond, nici azi Omenirea nu e pregatita sa afle adevarul. Oamenil cred
ca llsus mergea pe magar Tn lerusalim, dar cu peste 2.500 de ani Tn
urma cuno§teau prin piramida Keops distanfele cosmice...
- ' 174
vorbim numai despre celebrul ,,Ganditor"... Arta septentrionaia e com-
plinita de ceramica Vinca-Turdas.
Primele hieroglife-m... Arge§ !
Tartaria deschide un capitol nou Tn istoria Omenirii. Ea dove-
de§te ca scrierea' fonetica - sub forme diferite, cioparflte de
unii - este de fapt UNA, Tn mai multe forme, denumite: pictografica,
liniara, hieroglifica, etc. Tablifele de la Tartaria, Karanovo-Gracianit,a
consacra spafiul carpato-danubiano-pontic drept locul genezei
scrierii alfabetului, lar Arge§ul locul unde se fac primele hieroglife.
Sanctuarul de pe OMU, prin inscriptii, defineste SFINXUL (cu dubleta
Tn Egipt) OMUL si pe ABEL (Babele). Tot la Arges, poetul loan da
forma arhicunoscuta celor doud balade romanesti.
Aceste denumiri sunt uneori nciudate". Ikhtyofagii (sunt Man.
grasi), Galactofagii (cu fata smeada) se cheamS exprimare metaforicd
sau §i o voita ,,ceata", pentru cei din afara castei IO.
Esoterismul lor aratd ca am avut a face cu literature apocrifa.
Povestea lor e repetatS de marele Eminescu, Tn forma maiastra: 7Ce
fe legeni, codrulef unificat Tn miile de variants, ca si Tn cazul Miortyei.
Ne aflam Tn cea mai purd antichitate, Tnainte de formarea neamurilor si
etniilor, iar nHORA" din lut aflatd la Cucuteni si sanctuarul de la
Cascioarele anunta Hobita lui Brancusi. Dar, nici o stiin^ sau arts nu
s-ar fi putut dezvolta fara instrumentul esen^ial: limba.
Spuneam cd scrierea hieratica lirhpezeste peripadele pierdute si
Tntareste pe cele rSmase. Prin limba patrundem istoria cifrata. I.C.
Dragan d§ o sutS si mai bine de triburi trace, raspandite pe un spatju
vast...
Definindu-i pe celti, lapifi, arieni, daci, ge|i, etrusci etc., scrierea
hieratica reface o iume antica logica, Tn care se anuleaza
IGNORAREA VOITA A UNOR NEAMURI si popoare importante.
Antichitatea nu se poate reduce la lupta dintre doud principii - trup si
suflet - sau altfel zis: Sparta si Atena. Nu poate fi crunta Tn scrierile
ramase, subliniind inexistenta vitejie a laudarosilor, ghizi de azi ai
marilor construct,!! artistice ale intregii antichitati.
177
Salbaticii erau... savanti ?!
Vom refine, deci, observajia dr. Hynek despre ruptura de explica-
tie: ,,Cand mintea este. confruntatS pe neasteptate cu fapte care sunt
intr-adevg-r incomode §i refuzd S3 se msereze in imaainea lumii incon-
juratoare' admise fn mod obi§nuit, asistam la un efort disperat de a
depSs'i ucea ruptura, efort rnai degraba emotional decat intelectual,
cSci aceasta din urma atltudine ar cere o recunoa§tere cinstita a insu-
ficientei cun6§tint,elor noastre".
§i, firesc, ne Tntrebam: cui aparfin aceste sculpturi, inscripjii
rupestre, legendele, epopeile, tehnicile redescoperite abia Tn epo-
ca noastra? Ce tehnologie putem atribui neoliticului sau epocii bron-
zului, in producerea unor aliaje ca aluminiul, platina, otelul, fierul
inoxidabil, fnteles abia Tn sec. XX?! Ce anume tehhica a produs dis-
curi de platina cu malt confinut de cobalt §i Tncarcate electro -
magnetic, pile vpltaice, generatoare electrice, lentile de cristal
§lefuit, fesaturi fine? Ce anume tehnica permite taierea pietrei la
milimetru, a metalului la micron, cu urme radloactive.'cu fplosirea
mercurului §i titanului pentru aparatele de zbor? Sa nu mai vorbim
despre cuno§tintele precise despre sistemul nostru solar, stele §i
galaxii, de calcule cu 15 zecimale, accesibile abia azi calculatoa-
relor electronice! De unde ideea dilatarii timpului, de unde carto-
grafia aeriana, de la mare altitudine, Tn fine, de unde cuno§tinfe me-
dicale - trepanatii, operatii de cataracts, amputari, leacuri miracu-
loase, mumificarea, etc? lata numai cateva semne de intrebare, alaturi
de altele cu miile, (amplificatoare de sunet, generatoare "electrice,
aparitii §i disparifii fulgeratoare). De unde comunicarea instantanee
in arta §i §tiinta si cum sa explicam lipsa distantelor, fie §i numai telu-
rice, necum astrale? Paleontoiogia nu a putut da' un raspuns convena-
bil cu privire la accidentele genetice. Toate explicatiile date sunt insu-
fteiente, netin§nd cont de Mindispensabilul incert".
Urma§ii extratere§trilor
Nu vom intra Tn amanunte, dar un lucru e cert: nu vom putea des-
prinde omul de regnul din care face parte si regnul de UNU. Un fel de
raspuns incomplet l-a dat NEOTONIA sustinutl de Louis Bolk, numai
ca acest proces se putea sustine doar prin interventie genetica repe-
tata. Cine a facut aceasta? uesi fenomenul raselor este tarziu §i
inexplicabil pentru multi, vom da un fapt cert, care justified pe
Hesiod. Exploratorul olandez Roggeyeen debarca, Tn 1772, Tn Insula
Pa§telui si vede Tn picioare, Tnca, uriasele statui de piatra, dar un po-
por com pus din rasa bruna din Oceania slo protipendada alba - albi
cu paruI ro§u §i urechile alungite artificial, avand atarnate de lobi
carlige de 10-15 cm (ca si la spaniolii din imperiul incas). Traditia
pascuanilor spune ca albii venisera din Soare-rasare, cu 57 gener'a-
tii Tnainte de sosirea olandezjlor (Tn 400 en.) iar polinezienii numai cu
22 generatii Tnainte de 1772, dinspre vest. Razboiul nu a putut ttevitat
si albii au fost masacra^i, cam intre 1660-1700. Nu a supravietuit
178
masacrului decat un tanar numit Ororoina, ai carui urmasi de 11 gene-
rat^ due la primarul insulei. Aici sunt circa 10,000 de statui uria§e,
galerii, rampe, etc. §i observatorul astronomic din varful vulcanu-
lui Rano Kao, unde ar fi aterizat oameni-fregata.
Alte legende spun ca ar fi venit din continentul ajnerican, sub
conducerea lui Kon-Tiki, numit de pascuani Hotu-Matua. In Panteonul
lor, zeitatea se numea RA. Mai mult ca sigur au fost stramos. ii rasei
Ainoi din Japonia, insula Hokkaido prezentand caractere somatice
europene. Grupa lor sanguina e diferita de cele obisnuite si nu exists
la alte popoare. Legendele pascuane vorbesc despre zeul Okikurumi
-Ramui, care ar fi venit cu o naya metalica, argintie ziua si rosie noap-
tea, cu zgomot de tunet, care i-a Tndrumat un timp pe bastina§i in agri-
cultura, mestesuguri si arta, dupa care s-a ridicat la cer si a disparut.
Alta populate ciudata - sd zicem - o prezinta triburile Dropa §i
Ham din muntii Baian Kara din Tibet. Ei nu pot fi Tncadrati Tn nici o
rasa terestra. Inaltimea lor nu depaseste 1, 20 m. Cutia craniana are
100 cm peste media rasei Homo Sapiens, cu o grupd de sange
unica. Cercetatorii nu le dau origine terestra. Alaturi sunt niste gro-
te Tn care chinezii au aflat cranii uria§e, cu capacitatea de
2.500 cm . Vechimea lor este in jur de 12.000 ani. Desenele grotelor
fixeaza pozitia Soarelui, Lunii, stelelor §i o escadrila de nave aeri-
ene. Tot aci s-a aflat un disc din piatra dura, asemanatoare celor
de pik-up. Cercetate, s-au dovedit a fi discuri electromagnetice con-
tinand 40% cobalt §i 8% aluminiu, care puse Tn contact cu o sursa de
energie electrica, intrau Tn vibratie ritmica. Traducerea lor a fost
efectuata de arheologul Tsum-Um-Nui si publicata sub titlul: Jnscripfii
spiraloide relatand sosirea de nave spafiale", care, dupa textul gravat
pe discuri, ar fi avut loc acum 12.000 am.
Nu suntem Tn masura a comenta dar banuim a fi o scriere silabicd
a limbii adamice, cu aceleasi simboluri Tn toata lumea. Informatiile au
fost {inute Tn secret si numai pufine explicatii s-au dat Tn ,,Science et
Vie", nNature" si nScience Digest". latS cateva fragmente, asa cum le-
au publicat: nPe stanca ro§ie din defileul §eipilor, navele noastre n-au
putut asoliza §i s-au lovit de stencile din jur, distrugandu-§i rebor-
durile(...) Drcpa au coborat din nori in navele lor aeriene. §i de zece
on pana la rasaritul Soarelui, barba^ii, femeile §i copiii s-au ascuns fn
pe§teri. Pana cSndau /nfe/es semnele care spuneau ca, de aceasta
data, DROPA venisera cu intenfii pa§nice §i-i enema sa-i ajute, cad
navele lor sestricaserff".
Surpriza a fost si descoperirea eroziunilor de metal care dau
vechimea de 12. 000 ani, or metalul terestru Tn Tibet apare Tn era
noastra. Acestea nu mai sunt povesti/..
179
1982 stiri si fotografii, ca dovezi paleontologice remarcabile. De ce?
Pentru ca, tot Tn 1982, descoperiserS Tntamplator o veche necropola Tn
landul Westphalia, in apropierea orasului Soest, aproape 1.000 de
schelete cu inalttmea de 2 m si mormantul unui conducator al carui
schelet masura 2,30 m. La fel Tn Flandra, doua schelete vechi de peste
30. 000 an! (un barbat de 2, 46 m si o ferneie de 2, 38 m). Se stie ca
mumia lui Ramses II, expusa la Muzeul din Cairo, masura aproape 2
m, iar Tn 1970 fusese descoperita Tn Africa Centrala o necropola cu
60 schelete de barbati Tnalti de 2,85 m. Vechimea? 20.000 ani ! In
California s-a aflat ram'asita mumificata a unei feme! de 2, 03 m, iar Tn
1898 o alta de 2, 38 m. Au urmat altele, de aceeasi marime, aflate Tn
Carolina de Nord, Mexic, iar rusji au aflat §i expus la Ermitaj schele-
tui unei feme! Tnalte de 2,65 m, avand o vechime de 3.500 anl.
fn ilne, Tn octombrie 1976, revista mexicana .JLunes de Excelsior"
publtea un amplu reportaj despre un humanoid de mica Tnal^ime, cu omo-
plafi netezi, cotoana vertebrala lipsitS de coaste^si apofize dorsale, pre-
cum si unete cioturi care par a fi fost brate, toate strabatute de numeroase
orificii si canale ce contineau probabil sistemul nervos si venele. Craniul
era asemanator cainelui, rotund, fara orbite, cu o trpmpa osoasa, etc.
180
Vlahia/Havila - Raiul biblic
Printre alte erori ale lui Schliemann se atribuie si convingerea ca aici
ar fi fost Atlantida, dar si a lui J. Churchward, sustinuta, ca aici ar fi fost
raiul Biblic. Nimic mai fals! Atlantida este scufundarea Marii Egee oda-
ta cu aparrtia Stramtorilor ce leagi Marea Mediterana de cea Neagra,
jar raiul biblic este clar, fn textul Eacerii, Havila/ Valahia. De altfel, o
interferenta Tntre emisferele boreala si australa se poate face, pentru ca
parabola perechii primare arata cu Barbatul apare Tntai, apoi Eva. Cu alte
cuvinte, ceea ce era scris pe OMU si la ELEUZIS: CONCS-OM-PACS se
dovedeste exact. Avem a face cu Insula Pastelui (pa§te-§apte) Ceea ce
stim sigur este Muntele OMU - cu monosilaba vedica OUM/AUM/OMU.
Apoi, toate inscriptiile definesc conceptul CONCS=TROIA, iar Pax se re-
iera la continentul MU, despre care yprbtm. Lui Solon i-a spus Marele
preot egiptean Suchis, aflat la Templul de la Sai's, ca Atlantida s-a scu-
fundat cu 11.500 ant Tn urma. Dar amanuntul ca ,,s-a rupt §i legStura cu
jarile de la Vest, si podul din spatele sau"ne spune clar ca nu aici a fost
Atlantida!
Fara a intra Tn amSnunte, vom adauga ca atat Troia, cat si Atlantida
mai au si un interes mistic, duhovnicesc. In ce ne priveste, vom afirma
mai simplu ca o inscrip^ie scrisa Tn limba noastrS, cifrat, spune clar: HTu ai
tats in Europe?, ceea ce rSstoamS multe valuri de banuieli. El repeta si
erorile lui C. Daniel de la noi, care afirma ca pictograma ^asc^"Tnseam-
r\a FIU. Nu g§sca, ci ,,ga§ca"... Povestea cu Roma se stie, o copie...
181
Era §i poet, drept care scrisese o scrisoare Salaminei, catre Atena, Tn
care cerea ajutor Tntr-o elegie de 100 de versuri, cu f inalul urmStor:
aSS plecam la Salamina ca sS luptSm pentru Insula iubitS
§i S3 aruncam departe de noi umilinta dureroasa!" '
olon chema la Atena pe Epimenide din Greta, un filozof ce se
bucura de mare credit, si purcese la reformele sale economice. Odata
ales, se dovedi un mare refprmator patriot. Despre el, scrie Plutarch:
aSplon n-a fost slab in administra^ia afacerilor publice. El nu cedS ni-
mic celor puternici §i nici nu cauta a lingusi, in legile sale, pe cei care-/
alesesera. Nu aplicS remediu la pSrtile sanatoase si nu yoi sS taie in
came vie, de frica, ca nu cumva, dup$ ce a schimbat ceva §i tulburat
statul, sa nu aibS destula putere de a-l restabili §i reforma. El nu-§i
pemtise decat numai schimbSrile care crezu el cS puteau fi adoptate,
prin convingere^sau impus prin ajJtoritate, unind, cum zicea el, fnse§i
forta §//usf|/a. // intrebau, catva timpdupS aceea, dacS a dat atenieni-
lorcele mat bune legi: «Da, zice el, cele mai bune pe care erau Tn'sta-
re a le primi.»"
El Tmparti populatia in 4 clase, ca si Tn alte parti, dupa veniturile
tncasate (Pentacosiomedimnii, cavalerii, Zeugitii §i Thetii). El va mar-
turisi convingerea de a nu fi uitat de popor.
O alta lege aflata numai la Solon era obligatia cetafenilor de a
fi partizanii unui partid. El vroia ca nimeni sa nu se arate indife-
rent sau nesimtitor la nenorocirile publice, multumindu-se a-si pu-
ne Tn siguranta persoana §i averile sale; ca sa se laude mai pe urma
ca n-a pierdut nimic si ca n-a suferit Tn mijlocul nenorocirilor patriei
(Plutarch-Solon).
El a pus poporul sa jure ca va aplica 10 ani legile lui si a plecat Tn
Egipt. Ar fi o singura Tntrebare interesanta pentru textUl de mai sus: ce
fel de pamant negru are Grecia, si la ce zona a lurnii se refera, pentru
ca, din secolul in care este el precizat, nimic notabil nu s-a mai schim-
bat pe Terra. §i vom observa ca este o simpla traducere.
182 ,
O idee interesanta lansase autorul James Churchward Tn ce pri-
veste aCartea egipteana a rnortilor ", ca povestind despre disparjtia
sub ape a contjnentului MU. La fel, trebuie spus ca, m anumite stam-
pe egiptene, se da etnie alba barbatului, m timp ce zeitele sunt cu
piele neagra. Aici, am sublinia relatia care este Tntre celesji §i pa-
mantene, sirnbplic. In Egiptul de sus, sufletele plecau spre est
pentru reincarnate, iar cele din Egiptul de jos spre vest. Deci, dupa
unificarea din 2.700 a. H. erau doul feluri de cult al rnortilor. Un alt
specialist, Donald Mackenzie, scria ca Osiris ar fi fost un rege Tnal-
fat la rangul de zeu, dar cum cultul Soarelui era generalizat nu ne
spune peste care anume popor a domnit. Cand Thot venea Tn SaTs
cultul lui Osiris era Tn floare de 16. 000 ani. El era, desigur, un bun
cunoscator al misterelor.
184
Mexico s-au aflat, pe o suprafafa de peste 500 km , sute, chiar mii de
gropi de lut. Continental sud-american avea acum o dimensiune cu
totui neasteptata, necunoscuta. Ajci s-au aflat asezamintele celor trei
fundatii, cu asfaltari bine pastrate. In pietris au aflat vase de lut, figurine,
perle be dioxit, fuse, varfuri de sulife si sageti si alt,e obiecte deteriorate.
Sub eel de al doilea strat, a scos la iveala un depozit de cenusa de
circa un metru grosime, de origine vulcanica. Sub cenusa, urme ale
unor cladiri mari, cu temelie regulata, iar Tn moloz up portal Tn arc de
lemn pietrificat. B&rna sub forma de semicerc era din lemn masjv de
peste 25 cm grosime, iar blocuri mari de piatra alcatuiau peretii. Ci-
mentul care le sudase era mai dur decat piatra. Aici s-au gasit nu-
meroase oseminte umane. Portalul era la o adancime de 2 m. In spate,
la 4 m, un atelier de prelucrat aurul. Podoabe din aur, argint si cupru.
Formele erau topite cu oxid de fier, si iata vechimea baterii metalelor
in America, fapt de netagaduit, dar de necrezut. Osemintele, la cea
mai mica atingere, se pulverizau. Peretii, erau decorati cu fresce Tn
rosu, albastru, galben, verde si negru, comparabile cu cele mai reusite
opere grecesti. Pe fond albastru, o fresca Tn rosu si negru este pastrata
foarte bine. Sub pardoseala, cayoul unui sef al comunitatii, probabil
proprietarul casei. Apoi, 125 figurine din teracota, portrete §i piaci ras-
pandite pe pardoseala. Caracteristicile due la tipul mongoloid, asiatic.
185
Mexico s-au aflat, pe o suprafata de peste 500 km , sute, chiar mil de
gropi de lut. Continental sud-american avea acum o dimensiune cu
totui neasteptata, necunoscuta. Aici s-au aflat asezamintele celor trei
fundatii, cu asfaltari bine pastrate. In pietris au aflat vase de lut, figurine,
perle be dioxit, fuse, varfuri de sulit,e si sageti si alte obiecte deteriorate.
Sub eel de al doilea strat, a scos la iveala un depozit de cenusa de
circa un metru grosime, de origine vulcanica. Sub cenusa, urme ale
unor cladiri mari, cu temelie regulata, iar Tn moloz up portal Tn arc de
lemn pietrificat. Barna sub forma de semicerc era din lemn masjv de
peste 25 cm grosime, iar blocuri mari de piatra alcatuiau peretii. Ci-
mentul care le sudase era mai dur decat piatra. Aici s-au gasit nu-
meroase oseminte umane. Portalul era la o adancime de 2 m. In spate,
la 4 m, un atelier de prelucrat aurul. Ppdoabe din aur, argint si cupru.
Formele erau topite cu oxid de fier, si iata vechimea baterii metalelor
in America, fapt de netagaduit, dar de necrezut. Osemintele, la cea
mai mica atingere, se pulverizau. Peretii erau decorati cu fresce Tn
rosu, albastru, galben, verde si negru, comparabile cu cele mai reusite
opere grecesti. Pe fond atbastru, o fresca Tn rosu si negru este pastrata
foarte bine. Sub pardoseala, cayoul unui sef al comunitatii, probabil
proprietarul casei. Apoi, 125 figurine din teracota, portrete s'i piaci ras-
pandite pe pardoseala. Caracteristicile due la tipul mongoloid, asiatic.
185
mdepartat al Omenirii. Originea monoteismului se dovede§te a fi Tn
Dacia preistorica, iar templele din Grecia actuala sunt mult mai
vechi. Unitatea simbolurilor este perfects, iar pove§tile despre Egipt,
probabil, sunt inainte de aparitia Saharei. Reputatul arheolog peruan
Daniel Ruzo a declarat ca la noi se afla una din marile centre de cultura
antice, necuooscute Apusului, ca si arheologiei mondiale.
186
adeveri astfel afirmatia faraonului Psametic din anul 700 a.H. (cf. He-
rodot cartea a ll-a).
Solon a poposit in Egipt aproximativ in anul 600 a.H. Catastrofele
au avut loc, dupa toate probabilitatile, cu cjrca 11.600 ant Tnainte. In
cartea lui Aguilar despre potop se scrie: Jntr-o carte a idolatriilor am
gasit o relatare despre o mare inundafie numitS chiar potop (Unuycit).
Raidurile de jafsi distrugere ale lui Cortez l-au avut in frunte pe
Lands, care a ascuns si dlstrus adevarata istorle. Zisii civilizatori
conchistadori erau niste elemente declasate in slujba Romei ca-
tolice, care se vrea universala. E§tiut ca acest iezuit a distrus mil de
pl$ci de piatra, a ars 27 manuscrise pe pergament, 5.000 de statuete
§i reliefuri, 197 vaze man".
Acelasi Landa scrie in ,,Relacion de las Cosas": aCladirile maya
vechi erau deja, la venirea spaniolilor, un morman de mine, evitate cu
timiditatede indigent, dar respectate. Ei nu §tiau cum le-au construit §i
nici fn ce scop au servit. Preof// maya aveau carti, dpcumente ale
stiin-\e\or §i invataturilor lor, pe care le transmiteau mai departe de
indata ce gaseau un inyaficel demn de ele. Ei deflneau marturii scrise
de la inceputul istoriei lor, dar §i ale popoarelor vecine cu care au avut
relafii pa§nice sau cu care duseserS razboaie. Acele volume conflneau
note complete asupra evenimentelpr din epoci foarte indepartate,
razboaie, inundatii, epidemii, foamete §i alte intamplari importante."
Alt izvor confirms pe Landa, anume ,,Historia de Yucatan" a lui
Cogolludo si consecintele distrugerilor spaniole: ,,Cron/c/7e spaniole nu
contin nici o marturie despre obiceiurile §i datinile constructprilor ace-
tor cISdiri vechi, pe care sS te poti sprijini, dar care §i astazi extaziazS
cSlatorul. La intrebarea despre 'constructor!! acestor capodopere de
arhitecturd, indigenii raspundeau intotdeauna ca nu §tiLf.
187
despre Lumina. Lumina adevarata este Get ce se numeste Cuvan-
tuL El a venit in lume ca Lumina pentru toti oamenii. De?i El a fa-
cut Lumea, lumea nu L-a recunoscut cantfa venit. A venit la primul
sau popor, dar ai Lui nu L-au primit. Unii msS L-au primit, §i-au pus
increderea in El. Acestora le-a dat dreptul sg devinS cop/// lui Dumne-
zeu. Ei nu au devenit aceasta prin nastere naturala, ci datoritS faptului
cS Dumnezeu le-a dat viajS noua".
Pentru putini textul este explicit. Cine era? A spus explicit: nNu eu
sunt Mesia. Atuncicine esti? L-au intrebat: Esti ILIE? Nu, nu sunt ILIE,
le-a raspuns loan... Cine e§ti? loan le-a rSspuns:Eu sunt eel, despre
care profetul Isaia a spus: «Glasul celui ce strigS in pustie: pregatiti o
cale dreapta pentru venirea Domnului»".
Printre cei de fats erau §i unii din partea Fariseilor, care l-au mtre-
bat: ,,-Atunci de ce botezi, dacS nu e§ti Mesia, nici Hie, nici profetul?"
loan le-a rSspuns: «Eii va botez cu apS, dar printre voi stS cineva pe
care nu-l cunoastefi. fntr-adevar, El vine dupS mine. Cel care vine du-
pS mine, eel care inainte, de mine a fost si CSruia nu sunt vrednic sa-i
dezleg cureaua fncSRamintei.... Cel care boteaza cu Duh Sfaht>>".
Biblia este la Tndemana tuturor...
La intrarea in adevaratul lerusalim (Vedenia Pacii)*, cativa greci \\
cautd pe lisus. Ei s-au apropiat de Filip-cel din Betsaida Galileii si i-au
zis: HDomnule am vrea sd-l vedem pe lisus". Filip s-a dus-s'S-i spunS lui
lisus. lisus le-a raspuns: B/4 sosit ora. Acum trebuie s8 devinS vizibilS
gloria Fiului. Eu (Mesia) va spun: un bob de grau, devine un simplu
bob de grau, daca nu cade pe pSmant si nu moare, nu produce mult
grau. Cea care iube§te v\a\a §i-o va pierde, iar eel ce-§i urS§te viafa in
lumea aceasta o va pSstra pentru viata ve§nica".
§i iata necredinfa evreilor, dupi discutia cu grecii. Astfel s-a
Tmplinit scriptura Tn ceea ce spu'ses6 Isaia: ,,Doamne, cine a crezut
mesajul nostru? Cui §i-a aratat Domnulputerea?... De ce n-au crezut?
Domnul i-a orbit, le-a astupat mintea ca ochii sS nu vadS §i mintea s3
nu inteleaga, sica sS nu seintoarcS spre mine §i vindecare."
Ar mai trebui un fragment revelator, anume_conversatia lui lisus
cu loan. ,,Petru s-a inters §i a vazut in spatele sau pe acel discipol pe
care lisus il iubea, acela care la cinS se rezamase de lisus, si-l intre-
base: Doamrie, cine te va trSda? Cand Petru i-a vazut a intrebat pe
lisus: «Doamne, ce va fi cuacest om?» lisus i-a raspuns: «Dac3 vreau
ca el sa trSiascS pans cSnd vpi verii eu, ce-ti pass \\e?»
Astfel s-a raspandit, printre cei ce-l urmau pe lisus, zvonul cS
acest discipol nu va muri. Dar lisus n-a spus asta ca nu va muri; el a
zis: «Dac8 vreau ca el sS traiascS pans voi veni, ce-tipasa tie?»"
Conform tradijiei, Petru a fost rastignit cu capul Tn jps. loan a pierit
de rnoarte naturala, cum se stie.
Este aici prefigurata sosirea Papei loan Paul a ll-lea Tn ,,gra-
dina Fecioarei Maria", adica la noi. Cine pricepe, vede §i adevara-
tul lerusalim! Aceste consideratii preliminare pot fi Tncheiate, pe scurt,
189
BIBLIOGRAFIE
SELECTIVA
•J.N.D. Anderson - Christinity: A Witness of History / Crestinismul - o
mSrturie a istoriei -1970
•William Albright - The Biblical From Period From Abraham to Ezra /
Perioada biblica de la Ayram la Ezra - Harper&Row-1960
•Aristotel- Arta poetics a lui Aristotel
•Robert Anderson - Domnut din ceruri- Londra, 1910
•Apologiilelui Aristide^893
•Arrian - Istoria lui Alexandra §i Indica - 1954 /
•Jamesfl. Adair - Saints Alive / Sfintii zilelor noastre -1951
•Bill Bright - lsus§i intelectualul
•Alexander Balmin Bruce - Evangheliile sinoptice- Londra, 1903
•John Bowker- Targumurile §iliteratura rabinica - Londra, 1963
•Hubert S. Box - Minunile §icriticii-1935
•F.F. Bruce - Noul comentariu international al Noului Testament, 1971
•F.F. Bruce - Confirmarea arheologtca a Noului Testament
•F.F. Bruce - Revelafia Bibliei -1969
•F.R. Seattle - Apologetica Richmond -1903
•E.J. Carnell - Consacrarea cre§tina -1957
•Sidney CoHett - Totul despre Biblie
•A.GIen Campbell - Terminologia greaca cu privire la divinitatea lui
Cristgs -1948
•A Cohen - InvatSturile lui Maimonide - London, 1927
•Samuel Chandler - Marturii ale invierii lui lisus Cristos - Londra, 1744
•Edward Chiera - fir au scris pe lut - tablitele sumeriene vorbesc -1938
•George T.B. davis - Profejiile biblice implinite astazi -
Philadelphia, 1955
•J.D. Douglas - Noul dicfionar biblic -1962
•S.R.Driver- Insemnari asupra textului ebraic al topografiei carfii lui
Samuel -1966.
•C.H. Dodd. - New Testament Studies -1968
•S.Estbprn - Fascinat de Cristos - Londra, 1965
•Eusebiu - Istoria eclesiasticS - VIII
•Alfred Edersheim - The Life and Times of Jesus the Messiah -1962
•Robert O.Ferm - Psihologia convertirii cre§tine -1959
•Friederick W.Farrer - The Life of Christ -1897
•M. Friedlaender - Essays on the Writings of Abraham Ibn Ezra
•Reginald H.Fuller - Interpretarea minunilor - Londra, 1893
•Joseph Free - Arheologie §i /stone biblica -1969
•Robert M. Horn - Cartea care vorbe§te de la sine -1970
•Frederic G. Kenyon - Biblia §i arheologia -1940
•Joseph Klausner - Jesus of Nazareth -1946
•Alexander Keith - Dovezi ale adevarului religiei cre§tine -1861
-John WarwScte&fewi^jQmery •- History and Christianity/. Istorie §i
cre§tinism
•Henry Morris - Biblia §i§tiinfa modems
190
- Fred John Meldau - 101 dpveziale Evangheliilor cu privire
fa divinitatea lui lisus -1960
- William Miligan - Invierea Domnului nostru -1927
- E.Y.Mullins - De ce este cre§tinismul adevarat ?/ Why is Christianity
True?-1905
- W.S.Peake-Cre§tinismul, natura siadevarullui-Londra, 1908
- A.Thomas Robertson - Imagini verbale in Noul Testament -1930
- J.C. Ryle - Meditatii expozitive asupre Evangheliei lui Marcu -1866
- G.A. Johnston Ross - The Universality of Jesus -1906
- Philip Schaff - History of the Christian Church -1962
- Tacit - Anriales - Hachette &. Paris
- Herodot - Istorii, 9 carti.
- Origen- Scrieri a/ese-'partea a IV-a: Contra lui Celsus -1984
- Hesiod- Munci §i zile;Theogonia
- Diogene Laertios
- Plutarh - Moralia
- I.Moisescu - Activitatea Sf.Ap.Pavel in Atena - lasi, 1946
- Virgiliu - Georgicele - trad.G.Cosbuc, 1927
- M.EIiade - De la Zalmoxis la Genghis^-Han - Buc.,1960
- P.Nautin - Origene, Sa vi&etson oeuvre- Paris, 1977
- Gr.C. Tocilescu - Dacia; Getica.
- V.Vasi\\ev-Sci{iiagatar§ipe teritoriul RomAniei -1980
- FI.B. Florescu - Monumentul de la Adamklissi -1961 .Ed.ll
- I.I. Russu - Limba traco-gefilor
- Clement Alexandrinul - Stromatele
- Cantemir - Descriptio Moidaviae; Metafisica; etc.
- Hasdeu - Cuvente deo betrani; Ethimologicum magnum Ftomaniae, etc
- VI. Georgiev - Trakijskija ezik - Sofia, I957.
- D. Berciu - Zorile istoriei in Carpati §i la Dunare
- I. Nestor - Istoria poporului roman -1970, Buc.
- V. Parvan - O preistorie a Daciei
- N.Densusianu - Dacia PreistpricS -1913.
- A.Toynbee - L'Histoire - Paris-Bruxelles, 1975
- P.Bosch-Gimpera- El prpblema indoeuropeo - Mexico, 1960
- D. Detschew - Charakteristik der Thrakischen Sprache • Sofia, 1952
- A.P. Lopuhin - Istoria Biblica • traducere Nicodim, Patfiarhul
Romaniei, 1947, Buc.
- Tudose Dracu Moldovenu - Studii mistice - colectia T.D.
- Literatura Vedelor- trad.T.D-1975
- Biblia canonicS
- Magazin istorio- col.integrala
- Bockh et Franz - Corpus inscriptionum graecarum - Berlin, 1853
- Corpus inscriptionum latinarum, etc.
- Georges Piosson - LES ARYENS, etude linguistique, ethnologique
et pr&historique - Payol, Parts, 1934
- Antologia PlatonicianS - Humanitas, Studiu introd. Cristian Badilit§
-Ghelasie Gheorghe - Medicina isihasta. Sacrc—terapia -1992, Buc.
- Aventura cre§tina - Pasul fntai
191
- Cele mai vechi Upani§ade - Biblioteca Orientalis, studiu Radu
Bercea,1993 .- Constantin
Daniel- CMIizatia Egiptukii antic - Buc.1976
- Pan V. Vandoros - Greda cuzei§i fSrS - Ed.Dacia,1978, Cluj-
Napoca
- Wilhelm Busch - USUS -destinul nostru
- Aristotel - Politica - EGhAntet.
- Jean Sendy - La Lune cle de la Bible
- Diodor din Sicilia - Biblioteca istoricS-1981,BUG. Ed.Sport-turism
- Dictionar de istorie veche a Romaniei - Ed. Encicl. 1976
- Proza istoricS greaca - ed. Pippidi -1970
- Farrar.V.F. - Primele zite ale Cre§tinismului - trad.Mitrop.Nicodim, Tn
1938, Ed.Sf. Manastiri Neamt
- Gheorghe Luciafl Moldovan - Misterul templului de la §inca Veche
- Raul Dumitrescu - Taina longevity
- dr. Octavian Popescu - Ing. Valeria Popa, mit sau adevar?
- Comorile Arge§ului- Episc. Grigorie al Arge§ului,
- Dr. Auref Popescu-^te8§ti - Enigma viefii §i a moi^ii
- Biserica §i aduparea - vol. I
- G.Pico della Mirandola - Ra^ionamente sau 900 de teze
- Serafino Ricci - Epigrafia Latina - Milano.1898
- A. Lecca - Lumi disparate - Ed.Tineretului, BUG.
- Origen - Scrieri alese -1982, BUG.
- Sigmund Freud - Autobiografie - studiu Leonard Gavriliu - BUG. 1993
- Dorpth6e Koechlin de Bizemont - UNIVERSUL lui Edgar Cayce - 3 vol.
- Emil Cioran - Sfar§itul care incepe
- Benedetto Croce - Estetica
- John Mcwell - MSrturii care cer un verdict
- Alexandru Pele - Vidul demografic §i matematica -1998, Oradea
- Victor Kernbach - Mitologie< generals
- Dictionaire etimologique latin - Paris, 1885, Hachette.
- Les Celtes - Ed. Stock, 1997
- Literatura patristica romaneasca: revistele Altarul Banatului,
Telegraful roman, Studii Teologice, Magazin Istorie, etc.
192
CUPRINS
Lcgile Zalmoxwne .....................&.................................... '
Cuvantul editorului ..-..,..•........................................................
b
Cuvint inainte.............................................,.............................31
I. SCRIEREA SECRET* MN PRESA ROMAN/U....'...................33
Decoatficareaintregn s« r -t' i.A"!i(;HitStii.............. ' 3s
RecunoastereaArhiepiscop- , Pirnen.'..............
............................................................................38
,.O opera de eruditie"..... ...................
.....................................38
-_A doua venire a liii lisus s<* .ip'opie"..............
39
Provocareadestinului................................................ 41
Limba vorbita de Adam §i I va................... .........................42
intre limba vorbitade^dam §i Eva si
Tratatul de medicina naturista..........................................43
..Povestea alfabetului"........................................................
44
O lucrare absolut originala.................................................45
Profesorul pitestean Tudor Djaconu sustine
c§ lisus s-a nascut la StSnisoara....................................46
O echipa de canadieni vine la templul Gama de la Lotrisor.... 47
Un scrittof argesean a intrat Tn topul
oamenilordecultura pe 2001..........................................47
Celmai mare scriitor din lume traie§te la Pite§ti?...............48
- Limba vorbita de Adam si Eva.......^...................................48
II.DOVEZI PENTRU OAMENII PRIMORDIAL! - ROMANII..........50
IMisterul get........................................................................50
In Dacia - eel maj vechi popor al Terrei..............................50
Cicero vorbea... lingua romaneasca................................... 51
BCivilizatia si Istpria au Tnceput Tn Romania"........................
53
Limba moldava = dacic§ - Bmuma celei latinesti"................
54
Civilizatiile greacd si romana - create de... .barbari"!.......56
Marea Tain§ - Israel Tn Istorie..........................................57
Secretul getilor- obsesia anticilor...........................:.........58
III. IGNORANJA ACADEMICA ANTIROMANEASCA.................60
DeznaWpnalizare prin slavizare......................-...„.............60
,,De la RTm ne tragem".............................,.........................60
Anglo-saxonii slplUgul dacic „............................................. 61
Academia cinsteste... dusmanii Romaniei!?................".....62
Blonzii daci - plavi, flahi, vlahi.............................................63
Subminarea statului romSn - prin...
dicfionarele Academiei!....................,......,.....................64
Teoria yidului dacic si falsul prin omisiuh'?..........................65
Bulgarii §i ungurii secred... olteni!.....................................66
Statul lui Burebista avea... multi bani.................................67
Maghiarizarea si bulgarizarea ylahilor................................
68
Ban - un print din sudul Frantei..........................................68
lorgu lordan: ^Romani! sunt,.! bulgari!".............................70
Romanii lui... Homer..................,„......................................71
,,Moldovenii - bulgari asimilati"!?.....................:.................
72
' ,,Eminescu - nume turcesc"!?!.........................................73
Rpmanii-,,slavizati''de... evrei.........................................73
Mbulgara - liantul dintre rpman§ §i maghiarS"!?..................74
Legile universale ale limbii romane....................................75
Academia Romana... de ta Budapesta?!...........................76
Ungaria - un stat tampon creat de Vatican........................77
Curs practfc pentru^academicieni de carton"....................78
IV. ETNOGENEZA ROMANEASCA- UN FALS GROSOLAN...80
Desnatipnalizare prin... romanizare...................................80
Alogenii ne Tnva$... lirnba romanS !..................................80
Lingvistica romfineasca - o batjocurd nationals !...............81
Romanizarea - o teorie penibiia, dar oficiaia !....................
82
Pretentii terrtoriale prin falsa lingyisticS..............................83
nLimba'romdneascS e muma ceii iatine§ti".........................84
Ungurii nu s-au romanizat tn 1.000 ani!...........................84
Romanizarea-nedoritSchiarde... romani.........'...............85
BVaporizarea*dacilor-visulvecinilor.................................85
Ro.mani - Boamenii Soareluf (Fiii Luminii)...............'..........86
EU.RO.PA » Eu, SoareJe Tata..........................................86
Bal.ac/Val.ac - rasa albS din MTara Zeilor"..........................87
Brahmanisau... blahmani ?!.............................................87
V. LIMB A ROMANEASCA = LIMBA ADAMICA_____................89
Jstoria - invadata de misei si trddatori".............................89
Dacii din... Grecia si India vedic§.....................................90
Limba adamicS - o limba onomatopeicS...........................
90
Limba rotnSna * cerebral^ §i primordial^...........................91
Limba romana - din India la Atlantic !!...............................92
Franceza-dela BmoulFla Mbeaucoup"..............................93
Limba dacilor-pSstratade... englezi!..............................94
CuvSntu) este cerebral, nu arbitrar!...................................95
C.C. Giurescu sijstoria romanilor"... nslavizati"!................96
VI.DESCIFRAREA SCRIERII SECRETE...................................
98
Scrierea HieraticS - Tn Romania, din 5.508 T.H..................98
IO, Ramses - Mare Preot get!.........................................
98
Dacia - Jara Zeilor... arieni................:............................99
Cartea lui Manu - scrisS de... loan !................................ 100
Secretele Scrierii Secrete.................................,............100
Getii - creatorii tuturor stiinjelpr §i artefor........................ 102
Tn Atena, citim romaneste...............................................102
Turnul Babel-ometaforS.............................................103
Triadalraci-daci-geti - Mo rasa mare si puternica".............105
Metoda descifrarii Scrierii Hieratice............:....................106
Protolatinii erau... gefli....................................................108
Codul Sanscrit - facut la Putna 1.....................................109
Getii ne transmit secretele Omehlrii!'."..............................109
Hsu's era... Apollo, fiul lui Zalmoxe!!................................110
VII. TARTAR!A - PRIMUL SCRIS DIN LUME........................._. 111
Revolutia alfabeticS - unicS §i mondiaia..........................111
Basmele numite... stiini|a a istoriei..............................\..., 112
194
Raboju) romanesc cea rna» vecne scriere 113
Cuv»nt«te vii ate-Tartan**!, ••............' • 113
,Sumert«n« «rt»vs bun) at tartarienik>rM......... 114
Scrtefea a apArut in Ardeal in... 20.000 i.e n ?! 'i^
Tartar® Universttatea Antfchitajii?!.................... 116
T ablate de la TartArsa ne vorbesc romaneste M ..........117
Omenirea »-a nfscut ff ctViltzat .. in Romania ! 118
Tartara - simbohst«£ pentry tnitiati.............................. 119
VIII. DACIA - CENTRUL SUPRCM AL LUMII.........................121
Literature **a nascut la: Carna.................................... 121
Romania - matca civHizatiei umane............................... 122
FiulOmului = Fiul luiZalmoxe........................................124,
Din misterete Muntelui Sfant - OMU...............................125
IX. LIMBA ROMANA - LIMBA ZEILOR.....................................128
Tracii - numele mitic al dacitor........................................128
Inelul de la Ezerovo §i... steagul dacic............................128
Marile Secrete ale Omenirii - dezvaluite!........................129
Ge^ii ne semnaleazS... furtul Bibliei..................................130
Atlas - primul Ban al Craiovei ?!......................................131
Limba romand - un... program computerizat ?!...............131
JatcAHVE"eraget!!.................$.................................132
Muntele Sion - ISngS... Slon (BuzSu)..............................133
Homer - ndscut fn... 7 Iwsuri ?!....................................... 133
Identitatea lui Eros - un secret dezv5luit.......................... 134
India PontfcS din nordul MSrii Negre................................ 135
X. BIBLIA - CARTEA SFANTA... A GEflLOR..........................137
Dacia scandinavd si Valahia din Orientul Mijlociu............137
Ebraica veche - limba ge^ilor... citita invers!....................137
Grecia- Dacia din sud.............:.....................................138
Romania - Tara Sfant§ din Biblie................................... 139
Geiii s-au Tn'multit si au ocypat P§m§ntul......................... 139'
Mures, Surner,.Remus, Roma/Amor................................140
Dava dacic3 si*.. David, Dave.Davis......,......................141
Burebistaera... loan BotezStorul!................:..................141
Avem dovada: Zalmoxe = Christos !................................ 142
Getii ne dezvSluie adevdratul lerusalim...........................143'
Eva, Isis, Cadmus si Lot... de pe pit!.............................145
Moise a rStScit 40 ani... prin Pustiul Getic !......................146
XI. PARINJII OMENIRII.............................................„.............. 148
Indo-europenii - originari din Carpafl...............................148
Cele 9 Dacii............./...................................................148
6.000 ani de civilizatie umana ?...................................... 149
Romanii - BPSrintii Omenirii", romSna - Jrriba viitprului". 150
Osiris - Dumnezeul carp...^..'..<..............;............................................151
Cruciadele-Tmpotriva... Ortodoxiei daco-romane...........151
Primul Mare Preot al Antichitatii - Tngrppat la Adarncljsi.. 152 '
lisus..: recunoaste ca e Zalmdxls !.....................'....... .„.. 154
Jiul... Zalmoxis si Eva..................................................154
CiFrul getic al crestinismului............................"................155
lS:
195
Cosia - Vaticanul antichitajii I........................................156
Getiinevorbesc... dectonare!....................................i.. 156
XII. GETII §1 MARILE SECRETE ALE TERREI.....................158
identitatea lui Keops o aflam la Tomis............................. 158
Keops era... nepiscop-pap§ din OIF!!..............................158
Piramidele - temple de cunoastere superumanS.............160
Sinca Veche - centru de perfecfioare
pentru eyrei si chinezi?l..............................................161
Secretele initiator........;................................................161
Keops era... director la NASA ?!.....................................162
Culturagreco-romana - creatia getilor............................163
Istpria oficiala - marea diversiune..................................164
Noi de la Roma... tottragem !.........................................164
Peiasgii, primul popor- mgropat... de istorici.................. 165
Adam -get din Casta IO!...............................................166
Pejasgii ne transmit adevSrul.......................................168
Agigi -prima... soacra" a lui Adam...................................169
Marile fabuuri - Tnceputul Omenirii
si csontributia pelasgilor................................................ 170
XIII. LUNA, OZN §1 BteLIA.......................................................172
Toti regii si mariipreo^i daci-Tntunelul de sub Olt!........ 172
Shakespeare - Sever Basajab!...................................... 172
Pe LunS - o cruce si un mormant!___............................173
Limba romand provine... din constelatia Vega!!.............. 173
Documentele despre geto-daci - incif rate........................174
Primetehieroglife-Tn... Arge§!......*..............................175
Dobrogea §i cele douS potopuri......................................175
Primul Decebal = Samuel din Biblie................................. 176
Dumnezeu, Israel, Legea - cele trei lucruri ascunse........177
Salbaticii erau...sa^nt' ?-—•........•...............................178
Urmasti extraterestrilbr___,............................................178
Ramses II ayea 2 metri...............................................179
Fecioara Maria-Ana Filip din Craiovai!!........................180
Vlahia/Hayila - Raiul biblic.............,................................ 181
Atlantida ?i Troia - realita^i sau metafore?.......................181
Solon'- fnfeleptul din neamul lui Codrus..........................181
Zeii - albir zeitele - negre.......................:.......................182
Continental MU si Codul Getic..........,.............................183
Egiptenii si yiate vesnica.................................................184
. Oamenii traiau... cand muntii nu existau !........................184
Sfinxul din Bucegi vegheaza rasete umane.....................185
MGetii stiau a se face nemurtori"!....................................186
Scopul Vaticanului - distrugerea marilor civilizatii............186
Biblia a vesttt-vizita Papef in Romania...............'..............187
Bibliografie selective..............................................................190
196