Caracterizarea directa realizata de narator in capitolul al patrulea scoate in evidenta faptul ca tanarul este un

exponent al societatii mondene interbelice: ,, Nu era inchipuit si nu se credea frumos, dar un instinct de
conservare fizica il facu sa- si umfle bicepsii si cosul pieptului si sa fandeze plastic cu piciorul drept inainte,
pentru a obtine maximum de volum al pulpei. 

Era imbracat americaneste intr- un combinezon de crep, ceea ce- i dadea aerul unui sportiv. Ca sa- si
atenueze putin trepidatia sangelui, incepu sa faca figurile gimnastice din Mon system. [...] Cand vru sa se
aseze pe spate, spre a incerca in aer supletea picioarelor, praful din covoarele vechi ale Tanti Magdalina ii
ineca rasuflarea."

Portretul tanarului, sportiv, dinamic, plin de viata, iubitor de box, dans si inot, se contureaza in anititeza cu al
matusilor din ,, casa cu molii" , pe care Jim le considera,, mumii ambulante, mate uscate" . De altfel, femeile
care se impotrivesc orcarei noutati, oricarei activitati care le- ar putea da iluzia ca traiesc, scotandu- le din
inertie, il numesc pe Jim,, nebunu".

Caracterizarea indirecta, care se desprinde din fapte, vorbe, gesturi si relatia cu celelalte persoane scoate la
iveala trasaturile din portretul moral al lui Jim. Inzestrat cu simtul umorului, inventativ si nonconformist,
tanarul incearca sa- si creeze, atata timp cat locuieste in casa matusilor sale, iluzia luxului si a confortului. In
acest scop foloseste stropitoarea pe post de dus, si isi imagineaza ca serveste la micul dejun un meniu
complicat, alcatuit din cele mai fine specialitati frantuzesti.

Nubil, tanarul cauta implinirea prin iubire( ,, Simtea nevoia sa iubeasca, sa aiba o fata a lui; pe care s- o
ocroteasca si s- o tina inchisa in casa lui, in stapanirea lui. Vorba Babei Chiva, cand il vedea venind distrat si
fluierand: << Hei, hei, mi se pare a ti sa facut de insuratoare!>>") . De aceea, incearca sa se apropie de
vechile lui prietene din adolescenta, Lola, Dora si Medy, vazand in fiecare dintre ele o posibila partenera.
Dar amicele nu se pot transforma prin minune in idealul de feminitate a lui Jim.

Spontan si Indraznet, el o saruta pe frumoasa necunoscuta din tren, fascinat de condoarea ei. Mai tarziu,
dupa ce o descopera pe inocenta Vera Policrat in aceasta necunoscuta si dupa ce se intalneste de cateva
ori cu ea, Jim da dovada tot de spontanitate, cerand- o pe fata de sotie foarte repede si oarecum la
intamplare. Casatoria se va dovedi insa de bun augur, ea aducand implinirea erotica atat pentru Vera, cat si
pentru Jim. In plus, tanarul reuseste ca prin intemeierea noii familii sa evadeze din atmosfera degradanta
a ,, casei cu molii" .

Tehnica balzaciana de reportare a personajului la mediul din care provine, este utilizata si in cazul
personajelor romanului: matusile- ,,molii", Silvestru- coplesit de sudorile lui, Jim- asociat cu tot ce este viata
moderna, vie, trepidanta. Spre sfarsitul romanului, potrivit dorintei unchiului sau, Silvestru Capitanovici, Jim
redecoreaza,, casa cu molii", dupa propriul gust si al Verei, transformand- o intr- un spatiu al tineretii: ,, La
inceput din entuziasm, apoi din voluptarea facerii in necaz, Jim si Vera facura niste inovatii scandaloase. 

Transformara apatamentele putrede si afumate din fata, dar trainice totusi, in cuburi moderniste, cu ferestre
late ca la cabinele de vapor si cu terase marginite ce bare de metal. Facura un gard de fier acoperit cu tabla,
ca sa inchida vederea strazii si- n chiar mijlocul curtii, tapetate cu gazon englezesc, sapara un bazin destul
de incapator."

Romanul se incheie intr- o nota optimista, cu vestea venirii pe lume a copilului Verei si a lui Jim, ceea ce ar
semnifica victoria tineretii si a vietii asupra decrepitudinii si a motii.