STATUTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE AL CULTULUI CREŞTIN PENTICOSTAL – BISERICA LUI DUMNEZEU APOSTOLICĂ DIN ROMÂNIA

SUMAR CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE
SECŢIUNEA I.1 PRINCIPIILE FUNDAMENTALE SECŢIUNEA I.2 CONSIDERAŢII DE ORDIN GENERAL PRIVIND CULTUL PENTICOSTAL

CAPITOLUL II ORGANIZAREA CULTULUI PENTICOSTAL CAPITOLUL III BISERICA LOCALĂ;
SECŢIUNEA III.1 SCOPURILE BISERICII LOCALE SECŢIUNEA III.2 CONSTITUIRE ŞI ORGANIZARE SECŢIUNEA III.3 CALITATEA DE MEMBRU AL BISERICII LOCALE III.2.1 DOBÂNDIREA CALITĂŢII DE MEMBRU III.2.2 DREPTURILE MEMBRILOR III.2.3 OBLIGAŢIILE MEMBRILOR III.2.4 DISCLIPLINA MEMBRILOR III.2.5 ALTE CATEGORII DE PERSOANE SECŢIUNEA III.4 SLUJITORII BISERICII III.3.1 CATEGORIILE DE SLUJITORI III.3.2 ORDINAREA SLUJITORILOR;CONDIŢII ŞI PROCEDURI III.3.3 PIERDEREA CALITĂŢII DE SLUJITOR;CONDIŢII ŞI PROCEDURI III.3.4 ANGAJAREA SLUJITORILOR SECŢIUNEA III.5 CONDUCEREA BISERICII LOCALE III.4.1 PASTORUL BISERICII III.4.2 COMITETUL BISERICII III.4.3 ADUNAREA GENERALĂ A BISERICII SECŢIUNEA III.6 ACTIVITĂŢILE BISERICII LOCALE SECŢIUNEA III.7 PATRIMONIUL BISERICII

CAPITOLUL IV COMUNITATEA REGIONALĂ, TERITORIALĂ, ETNICĂ;CONSTITUIRE ŞI ORGANIZARE
SECŢIUNEA IV.1 CONSTITUIRE SECŢIUNEA IV.2 ATRIBUŢIILE COMUNITĂŢII SECŢIUNEA IV.3 CONDUCEREA COMUNITĂŢII IV.3.1 ADUNAREA GENERALĂ A COMUNITĂŢII REGIONALE

1

IV.3.2 COMITETUL COMUNITĂŢII REGIONALE IV.3.3 PREŞEDINTELE COMUNITĂŢII REGIONALE IV.3.4 BIROUL PERMANENT AL COMUNITĂŢII REGIONALE SECŢIUNEA IV.4 PATRIMONIUL COMUNITĂŢII

CAPITOLUL V CONDUCEREA CULTULUI PENTICOSTAL
SECŢIUNEA V.1 STRUCTURA DE FUNCŢIONARE SECŢIUNEA V.2 ADUNAREA GENERALĂ V.2.1 ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE V.2.2 ATRIBUŢIILE ADUNĂRII GENERALE SECŢIUNEA V.3 CONSILIUL BISERICESC V.3.1 ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE V.3.2 ATRIBUŢIILE CONSILIULUI BISERICESC SECŢIUNEA V.4 COMITETUL EXECUTIV V.4.1 ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE V.4.2 PREŞEDINTELE V.4.3 SECRETARUL GENERAL V.4.4 VICEPREŞEDINŢI V.4.5 TREZORIER V.4.6 ATRIBUŢIILE COMITETULUI EXECUTIV

CAPITOLUL VI ÎNVĂŢĂMÂNTUL CONFESIONAL
SECŢIUNEA VII.1 ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE SECŢIUNEA VII.2 ORGANIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎN BISERICA LOCALĂ; ŞCOALA DUMINICALĂ SECŢIUNEA VII.3 ORGANIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR ÎN CULTUL PENTICOSTAL

CAPITOLUL VIII CASA DE PENSII A CULTULUI PENTICOSTAL
SECŢIUNEA VIII.1 ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE SECŢIUNEA VIII.2 CONDUCEREA CASEI DE PENSII SECŢIUNEA VIII.3 ATRIBUŢIILE CASEI DE PENSII

CAPITOLUL IX ASISTENŢA SOCIALĂ ÎN CULTUL PENTICOSTAL
SECŢIUNEA IX.1 ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE

CAPITOLUL X PUBLICAŢII ŞI MASS-MEDIA ÎN CULTUL PENTICOSTAL CAPITOLUL XI DISPOZIŢII FINALE
2

Raporturile Cultului Creştin Penticostal cu alte culte sau organizaţii se realizează în baza respectului reciproc.CAPITOLUL I. Principiul conformităţii la normele moral-creştine. Nici o persoană nu poate fi pusă în situaţie de inferioritate pentru credinţa sau apartenţa sa la o grupare. Art. În toate actele şi publicaţiile oficiale denumirea este: CULTUL CREŞTIN PENTICOSTAL – BISERICA LUI DUMNEZEU APOSTOLICĂ DIN ROMÂNIA (CCP . Cultul Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România. DISPOZIŢII GENERALE SECŢIUNEA I.2 CONSIDERAŢII DE ORDIN GENERAL PRIVIND CULTUL PENTICOSTAL Art. Libertatea religioasă reprezintă dreptul oricărei persoane de a-şi manifesta credinţa religioasă în mod individual sau în public în cadrul Cultului. reprezintă un principiu fundamental în activitatea Cultului Creştin Penticostal. tutorii sau alţi reprezentanţi legali au dreptul exclusiv de a opta pentru educaţia religioasă a copiilor minori. Principiul autonomiei. fără restrângeri sau restricţii.BDAR). În raporturile sale cu statul român. Cultul Creştin Penticostal este autonom. ori pentru exercitarea libertăţii religioase. Exercitarea credinţei penticostale se face în baza normelor stabilite de statutul de organizare şi funcţionare. Principiul non-discriminării. 2.1 PRINCIPIILE FUNDAMENTALE În desfăşurarea activităţii sale Cultul Creştin Penticostal are la bază următoarele principii: Principiul garantării dreptului la libertatea de gândire. Dobândirea şi exercitarea drepturilor religioase se realizează fără constrângere. SECŢIUNEA I. este format din toate bisericile locale din ţară şi din străinătate care în mod liber au 3 . Cultele legal recunoscute sunt egale în faţa legii şi autorităţilor statale de orice rang. Cultul Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România se fundamentează pe învăţăturile Sfintelor Scripturi. Părinţii. asociaţie religioasă sau cult. conform propriilor convingeri. Principiul egalităţii. de conştiinţă şi religie al oricărei persoane de pe teritoriul României potrivit Constituţiei şi tratatelor religioase la care România este parte. în baza legii şi a prezentului statut. Norma de bază în exercitarea credinţei penticostale este Sfănta Scriptură şi Statutul de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin Penticostal însoţit de Mărturisirea de Credinţă. 1.

4 . 7. Art. sector 5. constituită în baza unei hotărâri a Consiliului Bisericesc. 3. Institutul Teologic Penticostal şi alte unităţi de învăţământ de alt rang. Comunitatea Teritorială din Diaspora constituită în baza unei hotărâri a Consiliului Bisericesc. Comunitatea Etnică din România. Comunităţile Etnice. Comunitatea Regională din România. este autonom faţă de stat.adoptat Mărturisirea de credinţă penticostală şi se organizează şi funcţionează după prezentul statut. 3. 8. Structura de conducere a Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România este formată din: a. 6. str. Biserica locală. Carol Davila nr. Sediul Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România. Casa de pensii şi ajutoare a Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România Art. formată dintr-un număr de biserici locale aparţinând unei anumite etnii. Biroul Permanent Art. Comunităţile Regionale. Art. 5. 6. 5. constituită în baza unei hotărâri a Consiliului Bisericesc. care se pot constitui şi cu mai puţin de 20 de membri. Cultul Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România. 4. cu posibilitatea de a se schimba atunci când situaţia o cere. 4. respectă Constituţia şi legile ţării potrivit principiului conformităţii legilor faţă de normele şi valorile moral-spirituale promovate de Sfânta Scriptură. Cultul Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România. formată dintr-un număr de biserici locale aparţinând unei anumite zone geografice din ţară. Cultul Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România. parte integrantă a prezentului statut. 2. Art. Principiile de credinţă ale Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România. CAPITOLUL II. constituită dintr-un număr de cel puţin 20 de membri. formată dintr-un număr de biserici locale din una sau mai multe ţări. sunt cele cuprinse în Mărturisirea de credinţă anexată. Consiliul Bisericesc c. Dr. 81. Adunarea Generală b. este în capitala ţării Bucureşti. De biserica locală aparţin bisericile filiale. ORGANIZAREA CULTULUI CREŞTIN PENTICOSTAL Art. bisericile penticostale locale. Comitetul Executiv d. are următoarea componenţă: 1. Cultul Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România.

Art. Biserica penticostală locală are autonomie funcţională în condiţiile prezentului statut şi are ca normă de credinţă şi practică creştină Sfânta Scriptură. 5 . 13.2 CONSTITUIRE ŞI ORGANIZARE Art. Biserica penticostală locală se constituie prin hotărârea Adunării Generale de Constituire a bisericii şi funcţionează în cadrul Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România. Art. CAPITOLUL III. Comunitatea Regională.1 SCOPURILE BISERICII LOCALE Art. În prealabil. acceptă şi respectă prezentul Statut de organizare şi funcţionare al Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România. BISERICA LOCALĂ SECŢIUNEA III. În aceleaşi condiţii va fi autorizată şi biserica filială care însă din punct de vedere spiritual şi administrativ. ca manifestare a dragostei creştine SECŢIUNEA III. ea poate solicita Comunităţii Regionale. Atunci când biserica locală constată că sunt îndeplinite condiţiile necesare. 9. şi situaţia o cere. Teritorială sau Etnică se va convinge dacă credincioşii care solicită autorizarea cunosc. Art. într-un mod liber consimţit. prin îndemnul şi călăuzirea Duhului Sfânt. 12.Comunităţile Teritoriale. 10. în biserică locală. creşterea spirituală şi educarea credincioşilor d) răspândirea Evangheliei pentru mântuirea celor pierduţi e) practicarea actelor de cult şi a părtăşiei frăţeşti f) ajutorarea celor în nevoi. depinde de biserica locală. Biserica penticostală locală este gruparea de credincioşi care. acceptă şi respectă Mărturisirea de credinţă şi Statutul de organizare şi funcţionare al Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România. pe baza autorizaţiei eliberate de Comitetul Executiv. 11. oglindită în Mărturisirea de credinţă. Teritoriale sau Etnice schimbarea autorizării bisericii filiale. la cererea Comunităţii Regionale. şi că dispun de spaţiu necesar funcţionării ca biserică. sunt persoane juridice şi se organizează şi funcţionează potrivit prezentului statut. Teritoriale sau Etnice şi se înscrie în Registrul unic al persoanelor juridice de la sediul cultului. Institutul Teologic Penticostal şi Casa de Pensii şi Ajutoare. Scopurile esenţiale ale Bisericii penticostale locale sunt: a) glorificarea lui Dumnezeu b) păstrarea nealterată şi propovăduirea învăţăturii Sfintelor Scripturi c) ucenicizarea.

14 Nici o biserică locală nu poate aparţine Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România. se va face cu aprobarea Consiliului Bisericesc. a unei biserici dintr-o altă confesiune religioasă care acceptă şi practică învăţătura penticostală. Modelul stampilei este unic şi se află la sediul central al Bisericii lui Dumnezeu Apostolică Penticostală din România. în vederea înfiinţării în aceeaşi localitate a unei noi biserici. prin semnătura pastorului şi cea a secretarului sau a unui delegat al acestora. de exemplu BETEL. se scrie în formă rotundă. Teritoriale sau Etnice şi numai atunci când această acţiune contribuie la progresul lucrării lui Dumnezeu. 16. 20. sub formă de cerc se scrie: Biserica. Circumferinţa ei este delimitată de două cercuri concentrice la distanţă de 1 mm unul faţă de celălalt. FILADELFIA. . SECŢIUNEA III. la solicitarea şi cu avizul Comunităţii Regionale.1 DOBÂNDIREA CALITĂŢII DE MEMBRU Art. Ştampila poate cuprinde de asemenea denumirea specifică a bisericii.Art. de la care pornesc raze în toate direcţiile până la circumferinţa unui cerc imaginar cu diametrul de 15 mm. etc. b) l-a mărturisit pe Isus Hristos în apa botezului ca Domn şi Mântuitor. atunci când scopurile pentru care s-a constituit nu mai pot fi îndeplinite. cercul exterior fiind trasat cu o linie mai groasă. 17. Stampila bisericii este rotundă. 18.3. Art. iar pe un al doilea rând interior. dacă nu aparţine unei Comunităţi Regionale.3 CALITATEA DE MEMBRU AL BISERICII LOCALE III. sau când Comunitatea Regională constată că biserica nu mai respectă prezentul Statut. Calitatea de membru al bisericii locale se dobândeşte de către persoana care: a) s-a întors la Dumnezeu cu pocăinţă şi credinţă. Biserica locală încetează să mai existe. Biserica penticostală locală este legal angajată faţă de terţi. Desprinderea dintr-o biserică penticostală a unui grup de credincioşi. Cultul Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România. Art. după care urmează judeţul. În centrul ştampilei se află imaginea unui porumbel în zbor care coboară. şi după ce s-au epuizat toate demersurile în soluţionarea crizei. Art. 6 . Art. Teritoriale sau Etnice Art. 15. cu diametrul de 35 mm. făcînd dovada naşterii din nou. se face cu aprobarea Comunităţii Regionale. 19. BETANIA. Teritoriale sau Etnice şi în urma unei monitorizări de minim un an de zile. Pe circumferinţa interioară a cercului mai mic. conform Sfintelor Scripturi. Autorizarea în cadrul Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică Penticostală din România.

Art. Calitatea de membru al bisericii încetează prin retragere. d) să li se oficieze actele de cult de care au nevoie e) să beneficieze de asistenţă spirituală din partea bisericii f) să se poată transfera într-o altă biserică la cerere. iar la revenire vor aduce transferul de la biserica pe care au frecventat-o în perioada absenţei din biserica locală. sau deces.2 DREPTURILE MEMBRILOR Art. 25. Îndatoririle membrilor bisericii locale sunt: a). Acceptul pentru botezul în apă a persoanelor nou convertite se face. Art.3 OBLIGAŢIILE MEMBRILOR Art. Calitatea de membru este personală şi netransmisibilă. împreună cu comitetul bisericii. 26. c) acceptă prezentul Statut de organizare şi funcţionare al Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România d) se înscrie în evidenţele de membri ale bisericii.3. III. Vor fi acceptate la botez numai acele persoane care fac dovada unei întoarceri autentice la Dumnezeu. 21. 7 . Art. care acceptă Mărturisirea de credinţă şi practica Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România. indiferent de motivul plecării. Membrii care pleacă din localitate sau din ţară pentru o perioadă mai mare de 3 luni. excludere. Credincioşii penticostali se pot transfera la cerere scrisă într-o altă biserică. la cererea acestora. Retragerea ca membru trebuie să fie comunicată conducerii bisericii în scris.3. 24. Drepturile membrilor bisericii locale sunt: a) să participe la slujbele bisericii b) să participe la Adunările Generale ale bisericii. Persoanele care pierd calitatea de membru nu au nici un drept asupra bunurilor şi valorilor aduse sub orice titlu în patrimoniul bisericii şi nici urmaşii lor. transfer. 23. III.. de către pastorul bisericii. trebuie să ceară transferul bisericii locale. Analiza şi decizia cu privire la cerea de transfer se face de către păstorul bisericii. cu drept de vot c) să fie aleşi în diferite slujbe spirituale sau administrative potrivit cu chemarea lui Dumnezeu şi în funcţie de calităţile spirituale şi capacităţile intelectuale. 22. Un credincios poate fi membru în acelaşi timp. Aceste persoane vor urma în prealabil un curs de pregătire biblică în vederea însuşirii adevărurilor de bază ale vieţii de credinţă. să trăiască în spiritul învăţăturilor Sfintelor Scripturi şi să respecte prezentul Statut. Se acceptă transferul de membri în bisericile penticostale şi a credincioşilor din alte biserici evanghelice. Art. numai într-o singură biserică. împreună cu comitetul acesteia.

pe slujitorii bisericii. excluderea. se trec într-un proces verbal semnat de conducerea bisericii. după caz. pe o perioadă nedeterminată.b). să respecte pe ceilalţi membri. (3) Aplicarea formei extreme de disciplinare. e) neparticiparea la viaţa bisericii prin absenţa îndelungată şi voită de la serviciile divine. ca organ ierarhic superior. trăire care aduce prejudicii grave bisericii şi lucrării lui Dumnezeu. d) retragerea tuturor drepturilor de membru. rânduiala bisericii locale şi să se supună hotrârilor conducerii acesteia. c). Sancţiunile prevăzute la literele c. b) trăirea nedemnă din punct de vedere moral. c) răspândirea de învăţături şi practici contrare adevărului biblic. în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii. (1) Fiecare membru al bisericii. 8 . biserica poate decide în cazuri riguros determinate interzicerea accesului. Persoana faţă de care s-a aplicat o formă de disciplinare are dreptul de a se adresa în scris. Teritoriale sau Etnice. dreptul de a participa la Cina Domnului) pe o perioadă determinată. pentru următoarele abateri: a) căderea în păcate grave şi trăirea în păcat. se aduc la cunoştinţă celui în cauză şi se comunică Adunării Generale. potrivit cu învăţătura Sfintelor Scripturi şi cu nevoile lucrării lui Dumnezeu. d) subminarea cu premeditare a unităţii şi autorităţii bisericii prin producerea de dezbinări sau prin răspândirea de zvonuri care pot duce la aceasta. Teritoriale sau Etnice. Disciplina bisericească se exercita de către conducerea bisericii sub îndrumarea pastorului cu următoarele scopuri: a) pentru a păstra sănătatea morală şi spirituală a bisericii b) pentru a păstra unitatea şi armonia în cadrul bisericii c) pentru a îndemna la pocăinţă şi a recupera pe cel căzut d) pentru a păstra neştirbită mărturia bisericii în faţa lumii (2) Formele de disciplinare care se aplică în biserică sunt: a) mustrare personală. este supus disciplinei acesteia. poate fi însoţită de interdictia accesului persoanei excluse în locaşul de cult al bisericii care a decis excluderea. de către pastor sau conducătorul bisericii. să frecventeze cu regularitate serviciile divine şi să-şi aducă contribuţia la împlinirea menirii bisericii. În desfăşurarea activităţii sale. Excluderea. e) excluderea. să contribuie cu regularitate la susţinerea financiară a bisericii prin zeciuieli şi donaţii. c) retragerea unor drepturi(dreptul de a sluji în biserică.3.4 DISCIPLINA MEMBRILOR. d. unor persoane care tulbură serviciile divine. prin contestaţie Comunităţii Regionale.REGULI ŞI PROCEDURI Art. III. 27. d). e. b) mustrare în faţa comitetului bisericii. se face cu confirmarea Comunităţii Regionale.

se face de către pastor împreună cu Comitetul bisericii. 1–13. prooroci. pastori asistenţi. Art. prezbiteri şi diaconi. c) se supune rânduielilor bisericii.3. 29. pastori coordonatori. Art. 30.1 CATEGORIILE DE SLUJITORI Art. sau pastori coordonatori de zonă. pot sluji ca: PASTORI – slujitorii ordinaţi.e. următorii: a) minorii nebotezaţi din familiile credincioşilor penticostali. Atât excluderea cât şi reprimirea vor fi consemnate într-un proces verbal şi operate în evidenţele de membri ale bisericii. evanghelişti. precum şi potrivit epistolei 1Tim. aceasta se comunică Comunităţii Regionale. care frecventează serviciile divine ale bisericii. atunci când acesta: a) se căieşte din toată inima de abaterile sale. respectiv reprimirea celui pus sub disciplină conform alin. care răspund de toate problemele spirituale şi administrative ale bisericii şi oficiază toate actele de cult. pastori de sector. Aparţinătorii au obligaţia de a se încadra în disciplina şi în rânduiala bisericii locale.2.4 SLUJITORII BISERICII III.d. SECŢIUNEA III. păstori şi învăţători. d) cere în scris să fie reprimit. Credincioşii care dovedesc maturitate spirituală şi calităţi de slujire menite să contribuie la desăvârşirea spirituală a celorlalţi membri ai bisericii. 11–13. fiecare credincios este chemat să slujească în biserică. Sunt consideraţi aparţinători ai bisericii. 28. b) persoanele care frecventează în mod constant serviciile religioase şi încă nu au fost botezate. Biserica penticostală recunoaşte slujbele spirituale din biserică potrivit epistolei către Efeseni 4. Teritoriale sau Etnice.5 ALTE CATEGORII DE PERSOANE Art. 31. dar care şi-au exprimat opţiunea scrisă în acest sens. 3. În cazul reprimirii celui exclus.(4) Repunerea în drepturi. Ei pot fi.c. Potrivit principiului Noului Testament cu privire la preoţia tuturor credincioşilor. apostoli. 9 .lit. b) să beneficieze de îndrumare spirituală din partea bisericii.4. Aparţinătorii beneficiază de următoarele drepturi: a) să participe la slujbele bisericii. III. b) face dovada că viaţa lui s-a îndreptat şi că a fost iertat de Domnul pentru faptele sale. potrivit cu darul încredinţat lui de Dumnezeu şi recunoscut de biserică.

care oficiază toate actele de cult ce le sunt repartizate de pastor. 1 – 13: Tit 1. slujitorii propuşi pentru a fi ordinaţi trebuie să îndeplinească criteriile prevăzute de Scriptură (1 Timotei 3. procedând la investirea în lucrarea divină după caz. să nu fi fost sancţionaţi disciplinar pe linie bisericească. din partea lui Dumnezeu şi de a o recunoaşte. să nu fie bătăuş. 27 alin (2) lit.4. binecuvântările de copii şi înmormântările. APOSTOLI(MISIONARI) – slujitorii trimeşi de biserică în ţară sau în străinătate pentru a înfiinţa biserici noi într-o altă cultură prin răspândirea Evangheliei. Actul ordinării nu se aplică femeilor. Pastorii împreună cu comitetele de conducere ale bisericilor au sarcina de a identifica chemarea specifică a fiecărui slujitor.d şi e. • În viaţa lui spirituală trebuie să fie: sfânt. a. liber de dragostea de bani. (1) Slujitorii propuşi pentru a fi ordinaţi. să fie căsătoriţi şi să aibă o bună mărturie în familie c.2 ORDINAREA SLUJITORILOR. blând. la propunerea conducerii bisericii prin votul a cel puţin 2/3 din numărul membrilor prezenţi. să se ţină de Cuvântul adevărat. • În viaţa familiei sale trebuie să fie: bărbatul unei singure neveste. să nu fie beţiv. 33. prin evanghelizări publice sau de la om la om. pentru a întări bisericile mai mici sau/şi pentru a desfăşura activităţi cu caracter social-umanitar. se face de către Adunarea Generală a bisericii. Art. care comunică mesaje din partea lui Dumnezeu prin manifestarea slujbei profetice. ÎNVĂŢĂTORI – slujitorii recunoscuţi de biserică. 6 – 9): • În viaţa lui personală trebuie să fie: cumpătat.c. să nu fie încăpăţânat. înfrânat. un bun conducător al propriei sale case. III. Art. a tinerilor şi a copiilor. 10 . sub îndrumarea pastorului şi care se ocupă de problema ajutorărilor în biserică. drept. 32.CONDIŢII ŞI PROCEDURI Art. cu rugăciune şi punerea mâinilor. să nu aibă antecedente incompatibile cu calitatea de slujitor ordinat e. Ei trebuie să fie în stare să predea corect şi eficient învăţăturile Sfintelor Scripturi. să nu fie gâlcevitor. prin recunoaştere sau prin actul ordinării. să fie botezaţi cu Duhul Sfânt şi plini de Duhul Sfânt b. PROOROCI – slujitorii recunoscuţi de biserică. trebuie să îndeplinească următoarele condiţii. Aprobarea slujitorilor în vederea ordinării. înţelept. iubitor de bine. să nu fie nou convertit. noilor convertiţi. EVANGHELIŞTI – slujitorii recunoscuţi şi trimişi de biserică să răspândească Evanghelia pentru mântuirea celor pierduţi. care se ocupă de educaţia biblică a membrilor bisericii. d. 34.PREZBITERI – slujitorii ordinaţi. conform art. DIACONI – slujitorii ordinaţi care oficiază numai Cina Domnului.

c. Consiliul Bisericesc decide. Finalizarea cercetării se va face în baza unei rezoluţii. alin. Art. Calitatea de slujitor poate fi revocată în situaţiile enunţate în art. se retrage legitimaţia de slujitor. verificănd condiţiile de legalitate şi legitimitate a cauzei. pastorii de către Comitetul Executiv. (1) Calitatea de slujitor poate fi suspendată din următoarele motive: a. potrivit procedurii de contencios. capabil să înveţe pe alţii • (2) În vederea ordinării sau recunoaşterii. prin hotărăre definitivă. modalitatea de soluţionare a rezoluţiei. abateri grave sau repetate de la conduita spirituală personală e.36. neîndeplinirea sistematică a atribuţiilor de slujire (2) Atunci când situaţia o impune şi în cazurile enumerate mai sus. Comitetul Bisericii anunţă Comunitatea Regionala. încălcarea condiţiilor biblice care au stat la baza ordinării b. prezbiterii şi diaconii de către conducerea Comunităţii Regionale. 2. Pe toată durata procesului de suspendare părţile implicate în cauză au dreptul la contestaţie. 37.4.35.3 PIERDEREA CALITĂŢII DE SLUJITOR. Dacă rezoluţia este aceea de suspendare. 11 . 36. 35. (3) Comisia de ordinare a slujitorilor va fi formată din cel puţin trei pastori în cazul ordinării pastorilor şi prezbiterilor şi de cel puţin doi pastori în cazul ordinării diaconilor. Revocarea operează de asemenea dacă în intervalul suspendării persoana în cauză nu-şi revizuieşte comportamentul sau atitudinea care au dus la aplicarea suspendării. Pe perioada suspendării. ea va fi înaintată Comitetului Executiv care va delibera asupra situaţiei. abateri de la prevederilor prezentului Statut d. Teritoriale sau Etnice. • În slujirea lui: să fie ospitalier.În relaţiile sale interpersonale: să aibă o bună reputaţie în afara bisericii. Etnică sau Teritorială asupra necesităţii de declanşare a procedurii de suspendare. vor fi examinaţi de asemenea din punct de vedere doctrinar de către conducerea Comunităţii Regionale. Teritoriale sau Etnice. încălcarea angajamentului solemn de slujitor al bisericii c. cât şi în cazul revocării. Art. b. Fiecare slujitor ordinat va semna un angajament solemn de fidelitate faţă de Cultul Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România şi va primi o legitimaţie care îi atestă dreptul de a-şi exercita slujba pentru care a fost investit. Procedura revocării se realizează potrivit art.CONDIŢII ŞI PROCEDURI Art. dacă gravitatea situaţiei o impune. să fie vrednic de cinste. Apostolii(misionarii) şi evangheliştii. III. slujitorii propuşi vor fi exeminaţi din punct de vedere doctrinar după cum urmează: a.

conform statului de funcţii.4 ANGAJAREA SLUJITORILOR Art.1 PASTORUL BISERICII Art. În relaţia cu autorităţile de stat. iar în lipsa sa. (1) Biserica hotărăşte angajarea slujitorilor menţionaţi mai sus. Pastorul bisericii are următoarele atribuţii: a) predicarea şi învăţarea Sfintelor Scripturi b) pregătirea şi îndrumarea celorlalţi slujitori ai bisericii c) organizarea şi îndrumarea activităţilor spirituale şi administrative ale bisericii. sau Etnică. în funcţie de nevoi şi de posibilităţi. 38. şi de Comitetul Executiv al Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România. (1) Biserica penticostală locală este condusă de pastorul ales de Adunarea Generală a bisericii şi confirmat de Comunitatea Regională. funcţie de libertatea de conştiinţă. sau Etnică. păstorirea membrilor bisericii d) coordonarea serviciilor divine la care este prezent e) prezidarea şedinţelor Comitetului. SECŢIUNEA III.5 CONDUCEREA BISERICII LOCALE III. 43.5.Art. biserica mai poate angaja personal administrativ şi de specialitate. Slujitorii bisericii sunt datori să păstreze secretul mărturisirii personale. delegarea acestei responsabilităţi unui alt slujitor din comitetul bisericii f) coordonarea activităţii membrilor comitetului. III. Art. ales de asemenea de Adunarea Generală.4. fără a fi îndeplinit o stagiatură în slujba de diacon. (2) Angajarea personalului se face de către Comunitatea Regională. 39. precum şi a tuturor compartimentelor bisericii g) oficierea actelor de cult. Aceştia ajută nemijlocit la îndeplinirea atribuţiilor pastorale şi preiau responsabilităţile ce le sunt delegate de către pastorul coordonator. apoi ca prezbiter. În afară de aceştia. 41. Art. Nimeni nu poate fi promovat direct pastor. aprobat de Adunarea Generală a bisericii. slujitorul poate invoca secretul mărturisirii după caz. ocazii în care poate solicita ajutorul celorlalţi slujitori ordinaţi Art. la cererea Comitetului bisericii. 40. Pastorul este ajutat în activitatea sa de Comitetul bisericii. Teritorială. în raport cu numărul de membri ai bisericii. Teritorială. Bisericile cu peste 300 membri pot avea pe lângă pastorul coordonator şi unul sau mai mulţi pastori asistenţi. 42. 12 . atunci când biserica locală nu are capacitatea să facă acest lucru.

ţinând cont de responsabilităţile celorlalţi slujitori si conlucrând armonios cu aceştia. a) b) c) d) e) f) g) Atribuţiile comitetului bisericii sunt: conduce operativ activitatea bisericii sub coordonarea pastorului. 46. În vederea bunei desfăşurării a activităţii. pe tot timpul mandatului încredinţat stabileşte direcţiile şi obiectivele de dezvoltare ale bisericii urmăreşte respectarea bunei rânduieli în biserică împreună cu pastorul hotărăşte şi aplică măsurile de disciplinare a membrilor. Pastorii de sector au atribuţiile pastorilor care deservesc bisericile locale. Pastorii coordonatori de zonă. au următoarele atribuţii: a) Supraveghează şi îndrumă activitatea spirituală şi administrativă a bisericilor din teritoriul a cel puţin un judet. dar le exercită în mai multe biserici care alcătuiesc un sector de slujire. (6) Ceilalţi membri ai comitetului vor avea atribuţiile stabilite în cadrul comitetului. în caz de abateri îngrijeşte de săraci. văduve şi orfani întocmeşte bugetul bisericii şi îl supune spre aprobare Adunării Generale rezolvă orice alte sarcini încredinţate de Adunarea Generală 13 . potrivit competenţelor ce îi sunt delegate de către acesta. Teritoriale. 44. iar conducătorul conduce serviciile divine în lipsa pastorului. c) Sesizează preşedintele Comunităţii Regionale cu privire la abaterile slujitorilor de la morala sau doctrina sănătoasă. sau Etnice în caz de excepţie casierul poate fi şi din afara comitetului. b) Primeşte sesizările pastorilor de sector sau ale bisericilor din teritoriu cu privire la diferite nevoi spirituale sau abateri de la rânduială duhovnicească şi se implică în rezolvarea lor. casier. III. respectiv a dispoziţiilor de plată semnate de cei în drept.Art. ţine registrele de casa şi de bancă la zi şi efectuează plăţi în baza hotărârilor comitetului. 45. Art. doi cenzori şi mai mulţi membri. după cum decide Adunarea Generală. acolo unde nu este un pastor localnic. din secretar. conducător. Etnice sau Teritoriale. (5) Cenzorii controlează din proprie iniţiativă operaţiunile financiar-contabile ale bisericii semestrial şi consemnează constatările făcute într-un proces verbal. efectuează corespondenţa. Cu avizul Comunităţii Regionale.5. păstrează banii şi alte valori. pot funcţiona pastori de sector sau pastori coordonatori de zonă. ori de la rânduiala duhovnicească a Bisericii Penticostale şi propune analizarea acestora de către Comitetul Comunităţii Regionale sau de Comisia de disciplină.2 COMITETUL BISERICII Art. (2) Pastorul coordonează activitatea comitetului bisericii. (3) Secretarul ţine evidenţa membrilor bisericii. (4) Casierul răspunde de gestiunea casieriei. în cadrul Comunităţii Regionale. (1) Comitetul bisericii locale se compune din pastor. întocmeşte procesele verbale ale şedinţelor de comitet şi ale Adunării Generale şi ţine la zi evidenţa patrimoniului acesteia.

(1) Adunarea Generală a bisericii este alcătuită din toţi membrii care se bucură de drepturi depline şi care se află în ţară. e) să nu fi fost sancţionat disciplinar pe linie bisericească pentru abateri grave conf. recunoaşterea prezbiterilor. în şedinţe extraordinare. diacon sau conducător de biserică. poate acorda cel mult un nou mandat Comitetului în exerciţiu. vor fi făcute de pastorul bisericii. (3) Candidaţii propuşi pentru a fi aleşi în Comitet trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să aibă un caracter ales şi o înaltă ţinută morală şi spirituală. a diaconilor şi a celorlalţi slujitori aleşi. b) alege Comitetul bisericii la expirarea mandatului sau când situaţia o impune c) solicită Comunităţii Regionale. lit. c) să aibă capacitatea şi disponibilitatea de a îndeplini sarcinile încredinţate d) să aibă o vechime de cel puţin 5 ani în Cultul Penticostal şi doi ani în biserica respectivă..3 ADUNAREA GENERALĂ A BISERICII Art. Teritoriale sau Etnice şi în prezenţa delegatului acesteia. şi e. Adunarea Generală a bisericii. Conferinţa Naţională şi Congresului Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România (4) Adunarea Generală a bisericii se convoacă şi este prezidată de pastor. (3) Adunarea Generală a bisericii are următoarele atribuţii: a) alege pastorul bisericii şi-l pune în slujbă cu acordul Comunităţii Regionale. sau de pastor în colaborare cu o comisie de propuneri formată din oameni cu o experienţă deosebită în lucrare. sau de Comunitatea Regională. (2) Adunarea Generală a bisericii se întruneşte o dată pe an în şedinţă ordinară şi ori de câte ori este nevoie. b) să aibă o mărturie demnă în ce priveşte familia lor. III. delegat de pastor. (2) Propunerile candidaţilor pentru a fi aleşi în noul Comitet.Art. prezbiter. 14 . Teritorială sau Etnică. şi aprobă alte investiţii necesare bunei desfăşurări a activităţii. f) desemnează prin vot delegaţii bisericii pentru Adunarea Generală a Comunităţii Regionale. Teritoriale sau Etnice. 48.5. iar în lipsa acestuia de către un alt membru cu funcţie de răspundere: pastor asistent. c. Teritoriale sau Etnice. fac excepţie bisericile nou înfiinţate. (1) Alegerile de comitet se fac la 4 ani. Art. 47. 27 alin. 2. d. d) aprobă execuţia bugetară şi descărcarea de gestiune a Comitetului şi bugetul bisericii e) aprobă cumpărările şi vânzările de bunuri mobile şi imobile.

Art. mijloace de informare în masă. (6) În situaţii deosebite. organiza şi întreţine singură sau în asociere cu alte biserici. orfelinate. Art. alte unităţi. pentru a răspândi Evanghelia şi dragostea lui Dumnezeu în societate. Art. Pot participa şi alte persoane. motivate şi semnate de majoritatea membrilor Comitetului sau cel puţin de 1/3 din numărul membrilor bisericii. unităţi militare. cu cel puţin o săptămână înainte. în alte spaţii amenajate special. precum şi tuturor categoriilor sociale care au nevoie de asistenţă în orfelinate. în săli publice. persoanelor din afara ei care i-o solicită. Art. Biserica poate înfiinţa. Art. 51. Teritorială sau Etnică. Biserica poate trimite misionari în ţară şi în străinătate pentru răspândirea Evangheliei şi pentru activităţi cu caracter social-umanitar. 49. edituri. 53. Biserica are datoria să depună mărturie creştină prin cuvânt şi faptă. Adunarea Generală se va ţine peste o săptămână cu numărul membrilor prezenţi la această dată. 55. pot fi organizate în aer liber. Grupele de studiu biblic şi cele de părtăşie frăţească nu constituie organizaţii bisericeşti de sine stătătoare. închiriat. etc. membrii şi aparţinătorii ei îşi desfăşoară activitatea spirituală. 54. în spiritul prezentului statut. Comunitatea Regională.6 ACTIVITĂŢILE BISERICII LOCALE Art. tipografii. sau orice alt spaţiu destinat acestui scop. Biserica. societăţi misionare. SECŢIUNEA III. dacă întruneşte cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor. prin slujitorii. (3) Slujbele speciale sau ocazionale ale bisericii. azile. cu anunţarea în scris. sau pe stadioane. cimitire confesionale şi alte activităţi pe linia scopului propus. Art.(5) Adunarea Generală a bisericii se convoacă cu două săptămâni înainte de data fixată pentru întrunirea ei şi se consideră statutară. (4) La serviciile divine participă credincioşii penticostali. convoacă Adunarea Generală a bisericii. tabere şcolare şi de tineret. 50. penitenciare. În cazul neîntrunirii numărului statutar. (2) Zilele şi orele în care au loc serviciile divine se stabilesc de către fiecare biserică în parte. 15 . Biserica poate organiza studii biblice şi grupe de părtăţie în casele membrilor sau aparţinătorilor ei. azile. (1) Biserica îşi desfăşoară slujbele religioase obişnuite în lăcaş propriu. 52. spitale. de învăţământ. cu condiţia respectării rânduielii stabilite de către biserică. unităţi de învăţământ religios de orice grad. unităţi productive. Biserica acordă asistenţă spirituală membrilor şi aparţinătorilor ei. unităţi de învăţământ. culturală. social-caritabilă şi administrativ gospodărească. case de odihnă. ca urmare a sesizării scrise.

7 PATRIMONIUL BISERICII Art. Art. 56. Conform învăţăturii Sfintelor Scripturi. Bisericile Penticostale locale de pe raza unuia sau a mai multor judeţe se pot uni pentru a constitui o Comunitate Penticostală Regională. a Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România. de caritate şi de odihnă. cu scopul de a se sprijini reciproc în lucrarea de evanghelizare şi de zidire duhovnicească. unităţi sanitare.SECŢIUNEA III. Biserica locală prin Adunarea Generală. Art. precum şi pentru a avea un mijloc de reprezentare colectivă în faţa autorităţilor locale şi în relaţiile lor cu conducerea Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din Romania. COMUNITATEA REGIONALĂ. case pastorale şi pentru personalul de serviciu. ETNICĂ SECŢIUNEA IV. Bisericile locale din una sau mai multe ţări învecinate. 61. 60. Art. Teritoriale sau Etnice. Gestionarea acestora se face de către Comitetul Bisericii. 58. biserica nu are nevoie de avizul sau aprobarea unui organ ierarhic superior. mijloace materiale şi tehnice necesare desfăşurării activitâţii proprii. fără nici un amestec din afară. se pot uni pentru a forma o Comunitatea Penticostală Teritorială din DIASPORA. din donaţii din partea persoanelor fizice sau juridice din ţară şi din străinătate. Donaţiile de orice natură făcute bisericii intră în proprietatea acesteia şi nu pot fi restituite sub nici o formă donatorilor. dispune de patrimoniul şi de fondurile ei. Art. 62.1 CONSTITUIREA COMUNITĂŢII Art. Biserica se întreţine din contribuţiile şi zeciuielile membrilor ei. cu excepţia bunurilor imobile care au destinaţia de lăcaş de cult. Art. fiecare biserică are datoria să participe la susţinerea financiară a Comunităţii Regionale. precum şi pentru a avea un mijloc de reprezentare colectivă în faţa autorităţilor locale şi în relaţiile lor cu 16 . cu scopul de a se sprijini reciproc în lucrarea de evanghelizare şi de zidire duhovnicească. Biserica poate avea în proprietate lăcaşul de cult cu anexele şi terenurile aferente. 57. cu respectarea principiului biblic. privind moralitatea provenienţei acestora şi din alte activităţi proprii. clădiri şi terenuri pentru unităţile de învăţământ. 59. TERITORIALĂ. şi potrivit nevoilor concrete ale lucrării lui Dumnezeu. 63. În vederea dobândirii sau înstrăinării bunurilor mobile şi imobile. CAPITOLUL IV. cimitir confesional şi alte bunuri. Art.

(1) Adunarea Generală a Comunităţii Regionale. Din rândul delegaţilor trebuie să facă parte pastorii şi conducătorii bisericilor. aparţinând unei anumite etnii. SECŢIUNEA IV.2 ATRIBUŢIILE COMUNITĂŢII Art.3 CONDUCEREA COMUNITĂŢII REGIONALE Art. Teritoriale sau Etnice sunt: a) Adunarea Generală b) Comitetul Comunităţii c) Biroul Permanent IV. prevăzut la Art. 62. Art. Bisericile Penticostale locale. de vestirea Evangheliei şi de educaţie creştină b) încurajează şi ajută la înfiinţarea de noi biserici c) pregăteşte slujitori duhovnicesti pentru bisericile din cadrul comunităţii d) asistă bisericile la solicitarea acestora. se compune din toţi păstorii legitimaţi în cadrul comunităţii şi câte un delegat la 200 de membri. 67. g) îndrumă şi exercită controlul de legalitate în problemele financiare ale bisericilor. 68. se pot uni pentru a constitui o Comunitate Penticostală Etnică. în probleme de disciplină bisericească e) hotărăşte asupra propunerilor făcute de biserici cu privire la ordinarea de noi slujitori f) efectuează la cerere angajarea şi plata personalului deservent al bisericilor locale. Atribuţiile Comunităţii Regionale. se compune din toţi păstorii legitimaţi în cadrul comunităţii şi câte un delegat la 50 de membri. sau când situaţia o impune. 66. 17 .conducerea Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din Romania. a delegaţilor tuturor bisericilor implicate. cu votul a cel puţin 3/4 din numărul acestora şi cu aprobarea Consiliului Bisericesc. Teritoriale sau Etnice sunt: a) asistă bisericile locale în lucrarea de zidire spirituală. Organele de conducere ale Comunităţii Regionale. (2) Adunarea Generală a Comunităţii Teritoriale. având acelaşi scop. 64. Teritoriale sau Etnice se face prin hotărârea Adunării de Constituire. Art. precum şi angajarea şi plata personalului propriu. din fondurile provenite de la acestea.3.1 ADUNAREA GENERALĂ A COMUNITĂŢII REGIONALE Art. Înfiinţarea unei Comunităţi Regionale. 65. h) îndeplineşte alte activităţi specifice pentru realizarea obiectivului pentru care a fost constituită SECŢIUNEA IV.

Teritoriale. Dintre aceştia se aleg pastorii coordonatori de zonă. rânduiala şi valorile morale şi spirituale ale Cultului Penticostal c) să fie recunoscuţi pentru principialitatea si probitatea caracterului lor. (6) Atribuţiile Adunării Generale a Comunităţii Regionale.Teritoriale sau Etnice. Teritoriale sau Etnice. până la completarea numărului statutar. şi aprobă descărcarea de gestiune pe baza raportului Comisiei de cenzori. este ales de Adunarea Generală şi se compune din 5 – 11 păstori. Teritoriale sau Etnice vor fi prezidate de către un membru al Comitetului Executiv.(3) Adunarea Generală a Comunităţii Etnice. b) să fie recunoscuţi pentru ataşamentul lor ferm la doctrina. se compune din toţi păstorii legitimaţi în cadrul comunităţii şi câte un delegat pentru fiecare biserică. se convoacă de Biroul permanent al comunităţii o dată la 4 ani în şedinţă ordinară electivă şi oridecâte ori este nevoie în şedinţă extraordinară. 69. şi mai mulţi membri. (5) Şedinţele ordinare elective ale Adunării Generale a Comunităţii Regionale. secretar. (3) Comitetul Comunităţii Regionale.Teritoriale. se compune din preşedinte. reprezentanţii Comunităţii în Consiliul Bisericesc e) ia hotărâri privind cumpărarea şi vânzarea de bunuri mobile şi imobile şi alte materiale necesare activităţii proprii. (1) Comitetul Comunităţii Regionale. d) să fi dovedit eficienţă si competenţă în lucrarea lor pastorală e) să nu fi fost sancţionat disciplinar pentru abateri. Teritoriale sau Etnice şi Biroul Permanent atunci când constată că membri acestora nu mai corespund condiţiilor statutare care au stat la baza alegerii lor d) alege pentru următorii 4 ani. 18 .3. sau Etnice. sau Etnice. pastorii trebuie îndeplinească următoarele condiţii: a) să aibă o vechime de cel puţin 5 ani în pastoraţie. b) alege Comitetul Comunităţii Regionale. sunt: a) primeşte raportul Comitetului Comunităţii Regionale. Teritoriale sau Etnice. ia orice hotărâri care privesc bunul mers al Comunităţii IV.2 COMITETUL COMUNITĂŢII REGIONALE Art. Biroul permanent şi Comisia de cenzori formată din 3 membri c) revocă Comitetul Comunităţii Regionale. Teritoriale sau Etnice. unul sau doi vicepreşedinţi. (4) Adunarea Generală a Comunităţii Regionale. Teritoriale sau Etnice. cu excepţia comunităţilor nou înfiinţate. (2) Pentru a fi aleşi în Comitetul Comunităţii Regionale.

Teritoriale sau Etnice şi stabileşte sarcini concrete pentru membrii Comitetului Comunităţii Regionale. vicepreşedinţi şi secretar şi rezolvă problemele curente din cadrul Comunităţii. c) pregăteşte lucrările Adunării Generale ale Comunităţii Regionale. c) emite decizii de angajare a personalului şi de modificare a drepturilor salariale ale personalului angajat d) prezidează şedinţele Comitetului Comunităţii Regionale. pe durata mandatului încredinţat b) duce la îndeplinire hotărârile Adunării Generale ale Comunităţii Regionale. (8) Comitetul Comunităţii are următoarele atribuţii: a) conduce activitatea Comunităţii Regionale. Teritoriale sau Etnice este format din preşedinte. Biroul permanent al Comunităţii Regionale.3. vor avea sarcinile stabilite în sedinţele Comitetului. în lipsa preşedintelui şi preiau orice responsabilitate stabilită în fişa de post. (7) Ceilalţi membri ai Comitetului Comunităţii. 19 . Teritoriale sau Etnice şi şedinţele extraordinare ale Adunării Generale (5) Vicepreşedinţii asigură conducerea Comunităţii Regionale. 70. Teritoriale sau Etnice. întocmeşte procesele verbale ale Adunării Generale şi ale Comitetului Comunităţii Regionale. ţine evidenţa cărţilor de muncă ale personalului angajat şi orice alte evidenţe necesare activităţii Comunităţii. pe principiul delegării de autoritate. Delegarea de autoritate se va face în scris atunci când intervin: deplasări de lungă durată. Teritoriale sau Etnice. Teritoriale sau Etnice.(4) Preşedintele Comunităţii Regionale. Teritoriale sau Etnice are următoarele atribuţii: a) conduce activitatea curentă a Comunităţii Regionale. (6) Secretarul efectuează corespondenţa. Teritoriale sau Etnice. Teritoriale sau Etnice d) ia orice hotărâri necesare pentru bunul mers al comunităţii e) cercetează abaterile de la morala creştină sau de la doctrina penticostală a pastorilor şi face propuneri Comitetului Executiv. incapacitate fizică sau de altă natură. în vederea sancţionării celor vinovaţi f) cercetează abaterile de la morala creştină sau de la doctrina penticostală a celorlalţi slujitori şi ia măsurile ce se impun IV.3 BIROUL PERMANENT AL COMUNITĂŢII REGIONALE Art. Teritoriale sau Etnice. Teritoriale sau Etnice b) răspunde nemijlocit de activitatea spirituală din cadrul Comunităţii Regionale.

Teritoriale sau Etnice funcţionează unul sau mai multe Seminarii Biblice Penticostale pentru pregătirea de noi lucrători în cadrul bisericilor din zonă şi pentru instruirea celor deja implicaţi în lucrare. cercul exterior fiind trasat cu o linie mai groasă. Comunitatea Regională. Ceilalţi angajaţi ai Comunităţii Regionale. Circumferinţa ei este delimitată de două cercuri concentrice la distanţă de 1 mm unul faţă de celălalt. iar pe un al doilea rând interior. Teritoriale sau Etnice. Art. (1) Comunitatea Regională.. după care urmează denumirea Comunităţii. se susţine financiar din contribuţia tuturor bisericilor din cadrul ei. Art. În caz de dizolvare. Teritorială sau Etnică se dizolvă atunci când nu mai sunt îndeplinite condiţiile care au stat la baza înfiinţării ei. case de odihnă... cu diametrul de 35 mm. tipografii. Comunitatea Regională. 76. Ştampila Comunităţii Regionale. răspund de activitatea lor conform fişei postului şi contractului de muncă în baza căruia au fost angajaţi. Art. Art. (2) Donaţiile de orice natură făcute Comunităţii Regionale.Art.. 72. se scrie în formă rotundă. În centrul ştampilei se află imaginea unui porumbel în zbor care coboară. 75. Teritorială sau Etnică poate avea imobile proprii. Etnică. Teritoriale sau Etnice.. Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România. avizate de conducerea Comunităţii. 73.4 PATRIMONIUL COMUNITĂŢII REGIONALE Art. privind moralitatea provenienţei acestora. Ea poate primi donaţii de la orice persoană fizică sau juridică din ţară sau din străinătate cu respectarea principiului biblic. 74. studio radio sau TV şi alte unităţi pe linia scopului propus. La nivelul Comunităţii Regionale. intră în proprietatea acesteia şi nu pot fi restituite. 77. 20 . societăţi misionare. ediruri. SECŢIUNEA IV. sub formă de cerc se scrie: Comunitatea Regională. trece la Cultul Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România. În cadrul Comunităţii Regionale.. Teritoriale sau Etnice pot funcţiona diferite comisii pe domenii de activitate. Teritoriale sau Etnice este rotundă. Art.Teritorială. unităţi de învăţământ de toate gradele. 71. Teritorială sau Etnică. care îşi vor desfăşura activitatea specifică în baza regulamentelor proprii. Pe circumferinţa interioară a cercului mai mic. de la care pornesc raze în toate direcţiile până la circumferinţa unui cerc imaginar cu diametrul de 15 mm. Teritoriale sau Etnice. azile pentru bătrâni. patrimoniul Comunităţii Regionale.

Institutul Teologic Penticostal şi Casa de pensii şi ajutoare a C. Bisericile locale care au un număr mai mic de membri. Adunarea Generală a Cultului se convoacă de către Comitetul Executiv în şedinţe ordinare cu caracter electiv o dată la 4 ani. se vor asocia prin bună înţelegere şi vor alege delegatul lor la Adunarea Generală a Cultului. organizate în Comunităţi Regionale.C.P . 79.B. 78. (2) Cultul Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România este organizaţia centrală de reprezentare a intereselor generale ale părţilor ei componente.A. (2) 21 . constituindu-se în CONFERINŢA NAŢIONALĂ A CULTULUI CREŞTIN PENTICOSTAL – BISERICA LUI DUMNEZEU APOSTOLICĂ.1 ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE Art.D.1 STRUCTURA DE FUNCŢIONARE Art. (3) Organele de conducere ale Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România sunt: a) Adunarea Generală b) Consiliul Bisericesc c) Comitetul Executiv d) Biroul permanent SECŢIUNEA V. (1) Cultul Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România.CAPITOLUL V. (1) Adunarea Generală a Cultului se compune din toţi pastorii în exerciţiu şi din câte un delegat la 1 500 de membri. (4) Adunarea Generală a Cultului se convoacă de către Comitetul Executiv în şedinţe extraordinare pentru modificarea actelor normative când se constituie în CONGRESUL DE LUCRU AL CULTULUI CREŞTIN PENTICOSTAL – BISERICA LUI DUMNEZEU APOSTOLICĂ. la care vor participa toţi pastorii în exerciţiu. (3) Adunarea Generală a Cultului se convoacă de către Comitetul Executiv în şedinţe ordinare cu caracter spiritual şi organizatoric anual. cu prioritate dintre prezbiteri sau diaconi. este format din toate bisericile penticostale locale.2 ADUNAREA GENERALĂ V.R.2. CONDUCEREA CULTUL CREŞTIN PENTICOSTAL – BISERICA LUI DUMNEZEU APOSTOLICĂ PENTICOSTALĂ DIN ROMÂNIA SECŢIUNEA V. Teritoriale sau Etnice. când se constituie în CONGRESUL CULTULUI CREŞTIN PENTICOSTAL – BISERICA LUI DUMNEZEU APOSTOLICĂ.

f) aduce îmbunătăţiri la Mărturisirea de credinţă. mediul încojurător şi alte probleme de interes major. Art. Conferinţa Naţională a Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică. 81. e) aduce schimbări la Statutul de organizare şi funcţionare al Cultului. aleşi dintre pastorii care au cel puţin 8 ani în pastoraţie.2. format din 5 membri. între Adunările Generale Elective. 22 .2 ATRIBUŢIILE ADUNĂRII GENERALE Atribuţiile Adunării Generale a Cultului Creştin Penticostal sunt: a) primeşte raportul de activitate al Consiliului Bisericesc şi al Comisiei de cenzori. care trebuie să aibă o vechime în pastoraţie de cel puţin 8 ani. la propunerea Consiliului Bisericesc. b) descarcă de gestiune Consiliul Bisericesc c) alege din cadrul Consiliului Bisericesc pe membrii Comitetului Executiv. h) votează moţiuni şi rezoluţii referitoare la morala creştină. d) alege Comisia de cenzori alcătuită din 3 membri. sau de cel puţin jumătate dintre consilieri. . libertatea religioasă. la propunerea Adunării Generale. cu alte organizaţii religioase din ţară şi din străinătate.3. condus de un preşedinte ales. (2) SECŢIUNEA VI. (3) Fac parte de drept din Consiliul Bisericesc. i) hotărăşte în privinţa colaborării Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică.V. preşedinţii Comunităţilor Penticostale Regionale şi un reprezentant al Comunităţilor Etnice. 80. în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul membrilor. (4) Consiliul Bisericesc se întruneşte de cel puţin două ori pe an şi este convocat de Comitetul Executiv. (1) Lucrările Congresului Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică. Hotărârile consiliului se iau cu majoritate simplă.3 CONSILIUL BISERICESC VI. la propunerea Consiliului Bisericesc. vor fi prezidate de un birou de zi. va fi condusă de Comitetul Executiv. (1) Consiliul bisericesc este forul superior de conducere al Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică. în condiţiile păstrării identităţii sale spirituale şi administrative. (2) Consiliul Bisericesc este format din 31 de membri. drepturile omului.1 ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE Art.

după prezentarea raportului Comisiei de cenzori. Teritoriale sau Etnice şi la nivel central. h. pe Redactorul şef al publicaţiei centrale de presă şi pe preşedintele şi pe directorul Casei de pensii şi ajutoare. descarcă de gestiunea anuală Comitetul Executiv. f. (6) Consiliul Bisericesc are următoarele atribuţii: a. analizează situaţia generală din cadrul Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică şi face recomandări bisericilor şi celorlalte organizaţii membre pentru buna desfăşurare a activităţii acestora. în condiţiile păstrării identităţii spirituale şi administrative. ca instanţă de apel. j.(5) Consiliul Bisericesc este prezidat de preşedintele Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România. înfiinţează şi organizează departamente de lucru şi aprobă regulamentele acestora. b. care s-a abătut de la doctrina penticostală. sau de la morala creştină. c. pe rectorul Institutului Teologic Penticostal. la Comunităţile Regionale. hotărăşte. evanghelice. judecă abaterile de la conduita creştină sau de la Mărturisirea de credinţă a slujitorilor şi ia hotărâri în acest sens.2 ATRIBUŢIILE CONSILIULUI BISERICESC . 23 . m. V. d. excluderea din Cultul Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică. stabileşte perioadele pentru alegeri în bisericile locale. l. propune Conferinţei Naţionale colaborarea Cultului Creştin Penticostal Biserica lui Dumnezeu Apostolică din Romănia. aprobă cumpărări şi vânzări de bunuri imobile necesare activităţii centrale k. iar în caz de deces completează locurile rămase libere cu informarea Adunării Generale. e. g. ecumenice sau filantropice atât din interiorul cât şi din exteriorul ţării. i.3. validează sau invalidează atunci cînd situaţia o impune. votează bugetul Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România. cu organizaţii penticostale. aduce la îndeplinire hotărârile Congresului şi ale Conferinţei Naţionale ale Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică. revocă pe acei membri ai Comitetului Executiv care nu corespund sau demisionează. asistat de secretarul general. delegând sarcini specifice Comitetului Executiv şi comisiilor de specialitate. îndrumă şi controlează activitatea Comitetului Executiv. când situaţia o impune. a unei biserici sau a altei organizaţii membre.

6 ATRIBUŢIILE COMITETULUI EXECUTIV Atribuţiile Comitetului Executiv sunt: a. în relaţiile oficiale. în relaţiile oficiale. Împreună cu preşedintele.1 ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE Art. ia orice alte hotărâri în limita competenţei sale. şi are în subordine pe contabilul şef. (3) Secretarul general coordonează personalul angajat al Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică. 82. duce la îndeplinire hotărârile Consliului Bisericesc c. rezolvă la solicitarea Comunităţii Regionale sau Etnice. În situaţii speciale. susţine şi apără interesele bisericilor şi ale celorlalte organizaţii penticostale la cererea acestora 24 . (1) Comitetul Executiv este însărcinat cu conducerea curentă a Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică prin Biroul Permanent şi se compune din: preşedinte.4. VI. coordonează activitatea Consiliului Bisericesc şi a Comitetul Executiv. d. evidenţa necesară activităţii centrale. reprezintă Cultul Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică. trezorier şi 2 membri: (2) Preşedintele reprezintă Cultul Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică. răspunde de gestiunea financiar-contabilă a Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică. El are în subordine pe secretarul executiv. (4) (5) Trezorierul. Vicepreşedinţii. problemele deosebite care apar în cadrul bisericilor. asigură conducerea Comitetului Executiv în lipsa preşedintelui şi se implică activ în rezolvarea sarcinilor ce le sunt încredinţate în cadrul şedinţelor acestuia. care efectuează corespondenţa şi ţine la zi. conduce activitatea curentă a Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică b.4.4 COMITETUL EXECUTIV VI. (6) Ceilalţi membri ai Comitetului Executiv participă la întrunirile acestuia cu drept de vot şi se implică activ în rezolvarea sarcinilor ce le revin. secretar general. emite decizii cu privire la personalul angajat. El are răspunderea activităţii operative privind personalul administrativ şi de specialitate. ordonează plăţile şi semnează actele şi documentele Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică. doi vicepreşedinţi. ordonează plăţile şi semnează actele şi documentele împreună cu secretarul general.SECŢIUNEA VI.

c. aprobă angajarea personalului necesar desfăşurării activităţii centrale f. Cultul Creştin Penticostal înfiinţează şi organizează unităţi de învăţămînt pentru pregătirea personalului de cult. 25 . precum şi a altor specialişti necesari desfăşurării activităţii religioase. întocmeşte proiectul de buget al Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică şi urmăreşte execuţia bugetară g. seminarii biblice în cadrul Comunităţilor Regionale. secretar) la nivelul Comitetului Executiv şi la nivelul Comunităţilor Regionale sau Etnice. b. sunt: Principalele forme de învăţămînt în cadrul Cultului Creştin Penticostal a. f. CAPITOLUL VII. SECŢIUNEA VII. ÎNVĂŢĂMÂNTUL CONFESIONAL SECŢIUNEA VII. numărul şi planul de şcolarizare pentru instituţiile de învăţământ propriu se decid de către Cultul Creştin Penticostal în condiţii de autonomie a unităţilor admisistrativ teritoriale ce o compun şi potrivit legii. 83.e. g. 84. vicepreşedinte. 2 ORGANIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎN BISERICA LOCALĂ. Forma. grădinţe pentru preşcolari. Teritoriale. licee cu profil teologic. Art. (9) Nu se admite cumulul de funcţii pentru funcţiile executive(preşedinte. şcoli primare d. 1 ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE Art. ŞCOALA DUMINICALĂ Art. după caz. aprobă achiziţionarea bunurilor mobile necesare activităţii centrale (7) Hotărârile Comitetului Executiv au valabilitate numai dacă au fost votate de majoritatea simplă a membrilor lui. 86. 85. şcoli gimnaziale e.Ele se organizează de către Biserica locală potrivit cu metodologia şi normele legale specifice. unităţi de învăţământ superior. Şcoala Duminicală reprezintă o formă specifică învăţământului confesional şi se organizează în baza principiului potrivit căruia părinţii sau. gradul. a profesorilor de religie. Art. Şcoala Duminicală în cadrul Bisericii locale. (8) Comitetul Executiv se convoacă de către preşedintele Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică şi se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este nevoie. Etnice.

din care fac parte consilieri aprobaţi de către Consiliul Bisericesc. 87. CASA DE PENSII A CULTULUI PENTICOSTAL SECŢIUNEA VIII. CAPITOLUL VIII. 88. Casa de Pensii şi Ajutoare este condusă de către Consiliul de Administraţie. Şcoala Duminicală se organizează şi îşi desfăşoară activitatea potrivit programei Cultului Creştin Penticostal. 90. Facultăţi de teologie. care este rectorul unităţii de învăţământ. El reprezintă instituţia din punct de vedere administrativ şi juridic. pentru disciplina Religie. 89. forma de învăţământ specifică confesiunii. (3) Fiecare facultate este condusă de către un Consiliu Profesoral care stabileşte modul operativ de desfaşurare a activităţilor de învăţământ planificate. SECŢIUNEA VII.1 ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE Art. (2) Rectorul Institutului Teologic Penticostal este ales sau revocat de către Senatul instituţiei de învăţământ şi confirmat de către Consiliul Bisericesc în ceea ce priveşte alegerea sau revocare sa.reprezentantul legal sau tutorele copilului alege confesiunea copilului şi. Învăţământul teologic superior cuprinde Institutul Teologic Penticostal.2 CONDUCEREA CASEI DE PENSII Art. unde aceştia frecventează. SECŢIUNEA VIII. respectiv. Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Penticostal se organizează potrivit Regulamentului propriu de organizare şi funcţionare şi conform normelor legale în vigoare referitoare la sistemul de pensii şi asigurărilor sociale. Elevii primesc calificative sau note care. (1) Învăţământul teologic superior se organizează în condiţiile legii. asistenţă socială precum şi orice alte forme necesare desfăşurării în condiţii optime a procesului de instruire şi formare a slujitorilor şi a personalului de specialitate. pot fi transmise şcolilor. În cadrul Şcolii Duminicale deservesc învăţători care sunt aleşi de către biserica locală. care devine Preşedintele Casei de Pensii. Senatul este condus de către un preşedinte. Senatul este principalul for de conducere. 26 . 3 ORGANIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR ÎN CULTUL PENTICOSTAL Art. Ea dispune de personalitate juridică şi de patrimoniu propriu. la cerere. Art. Consiliul de Administraţie este condus de către un Preşedinte.

Art. Conducerea operativă a Casei de Pensii se realizeză de către Directorul Casei de Pensii. Se pot înfiinţa posturi de radio şi televiziune. 91. centre de prevenire sau informare. asigură pensii pentru persoanele care au fost contribuabili potrivit normelor în materie. asigură diferite indemnizaţii. Cultul Penticostal poate înfiinţa studiouri de înregistrare audio sau video. care îndeplineşte sarcinile stabilite potrivit Regulamentului. poate imprima casete audio. în condiţii dispuse de normele specifice în vigoare. cantine. 92.3 ATRIBUŢIILE CASEI DE PENSII ŞI AJUTOARE Art. compact discuri. SECŢIUNEA VIII. 93. centre de zi. 1 ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE Art. centre de urgenţă. etc. Principalele atribuţii ale Casei de pensii şi ajutoare sunt: a. c. PUBLICAŢII ŞI MASS-MEDIA ÎN CULTUL PENTICOSTAL Art. 94. Asistenţa religioasă în unităţile care funcţionează în cadrul Bisericii locale se va face potrivit confesiunii penticostale.Art. Cultul Creştin Penticostal are ca principală publicaţie revista „Cuvântul Adevărului”. Art. sporuri şi plăţi caracteristice sistemului de asigurări sociale şi pensii. 97. b. Directorul Casei de Pensii coordonează Biroul Permanent al Casei de Pensii. acordă ajutoare şi efectuează plăţi cu caracter umanitar în condiţiile stabilite de normele Regulamentului. Acestuia îi revine sarcina gestionării în bune condiţii a activităţii curente a Casei de Pensii. Preşedintele Casei de Pensii reprezintă această instituţie în raporturile sale cu Consiliul Bisericesc precum şi în alte domenii de interes major.). CAPITOLUL X. poate tipări diverse publicaţii. centre maternale. case de tip familial. 95. azile. Unităţile de asistenţă socială pot funcţiona atât în cadrul unor organizaţii de tip fundaţii sau asociaţii cât şi în cadrul Bisericii locale. DVD-uri audio sau video pe linia scopului propus. SECŢIUNEA IX. Art. În desfăşurarea activităţii sale Cultul Creştin Penticostal poate înfiinţa unităţi de asistenţă socială de orice tip (centre de plasament. 96. Art. potrivit principiului dreptului la liberă exprimare. În desfăşurarea activităţii sale Cultul Penticostal poate edita. 27 . ASISTENŢA SOCIALĂ ÎN CULTULUI CREŞTIN PENTICOSTAL CAPITOLUL IX. 98.

Prezentul Statut a fost dezbătut şi aprobat în cadrul Congresului de lucru al Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică.2005. editură. Circumferinţa ei este delimitată de două cercuri concentrice la distanţă de 1 mm unul faţă de celălalt. cu diametrul de 35 mm. în data de 23. case de odihnă.Art. 103. azile pentru bătrâni. privind moralitatea provenienţei acestora şi din alte activităţi proprii. pot funcţiona comisii sau departamente de lucru. În centrul ştampilei se află imaginea unui porumbel în zbor care coboară. care sunt subordonate acestuia. intră în proprietatea acestuia şi nu pot fi restituite sub nici o formă donatorilor. 105. În cadrul Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică. Art. Cultul Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică poate avea imobile proprii. Art. Art. 99. cercul exterior fiind trasat cu o linie mai groasă. precum şi birouri de specialitate în baza unor regulamente proprii aprobate de Consiliul Bisericesc. Pe circumferinţa interioară a cercului mai mic. Materialele muzicale. unităţi sanitare şi orice alte unităţi şi instituţii pe linia îndeplinirii activităţii propuse. Art. studiouri radio sau TV. 28 . tipografie. societăţi misionare. din ţară şi din străinătate. CAPITOLUL XI. cu respectarea principiului biblic. DISPOZIŢII FINALE Art. Ştampila Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică este rotundă. se scrie în formă rotundă. unităţi de învăţământ de orice grad. Donaţiile de orice natură făcute Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică. de la care pornesc raze în toate direcţiile până la circumferinţa unui cerc imaginar cu diametrul de 15 mm.11. Cultul Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică se susţine din contribuţia tuturor Comunităţilor Regionale. 104. El poate primi donaţii din partea persoanelor fizice şi juridice. 100. poeziile sau mesajele din cadrul serviciilor divine de închinare pot fi folosite fără a atrage după sine responsabilităţi financiare sau de orice altă natură în sarcina Bisericii locale. 101. la Baia Mare. Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România. Art. Teritoriale si Etnice. 102.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful