Grudem cap 1.

Introducere in teologia sistematica

Explicatie si baze biblice

Definitia: TS acel studiu care raspunde la intrebarea: Ce ne invata Biblia in zilele noastre? in privinta
oricarui subiect studiat?
Erickson: Teologia este acea disciplina care se straduieste sa articuleze in mod coerent doctrinele
credintei crestine, pe baza Scripturilor inainte de toate, in contextul culturii generale, intr-un limbaj
specific contemporan si in raport cu problemele vietii. (vol I pg. 7)

Relatia cu alte discpline.
Teologia istorica subiecte abordate in perspectiva timpului
Teologia filozofica fara Biblie, doar ratiune si cunostiinte universale
Apologetica apararea (adevarurilor) credintei crestine.

Toate acestea sunt utile si uneori se folosesc in a defini TS.
In acest volum interactiunea majora este cu textul B., ca autoritate finala

Alte discipline:
teologia VT: abordeaza subiecte clar definite: rugaciune in diferite carti
teologia NT: la fel: pneumatologia lui Luca
teologia biblica:sectiuni, autori, loc in dezv istorica; urmareste dezv istorica a unei doctrine si modul in
care o anumita doctrina afecteaza pe parcursul dezvoltarii intelegerea si aplicarea ei de catre individ.

TS construieste pe rezultatele obtinute de teologia biblica

Aplicatie la viata traire crestina; context liturgic; studiu in inchinare activa intentionata si sustinuta!

TS si teologia dezorganizata
Trateaza subiectele in mod organizat (sistematizat) asigura echilibru, consecventa, coerenta
Mai multe detalii
Formularea unor rezumate ale invat. Biblice cu mai multa exactitate
Trateaza echitabil toate pasajele biblice relevante ptr. Fiecare subiect.

Cl. : abandonarea prejudecatilor!!!

Ce sunt doctrinele?
Ceea ce ne invata Biblia in prezent despre un anumit subiect
Doctrine majore:
1. Cuvant
2. Dumnezeu
3. Om
4. Christos si Duhul Sfant
5. Aplicarea rascumpararii
6. Biserica
7. Lucrurile viitoare


Caracteristici:
bine evidentiate in B
semnificative de-a lungul istoriei
importante pentru contemporani! botezul cu Duhul Sfant, etc

TS si Etica:
TS: ce credem si cunoastem; idei; gandim
Etica: ce facem si ce atitudini avem; situatii concrete; traire

Presupozitii initiale:

Biblia este adevarata
Dumnezeul Bibliei este si este asa cum se prezinta in biblie.

De ce trebuie sa studiem teologia?

1.Motiv de baza : porunca Domnului Matei 28; 19-20; atat NT cat si VT; nu doar evanghelizare ci si
invatare; Tot ce a poruncit Isus.
De aici necesitatea colectarii si rezumarii! TS instrument necesar pentru a invata ce spune Biblia.

2. Beneficii pentru viata noastra:
Corectam idei gresite: reminiscenta pacatului in viata noastra face necesara concentrarea
invataturii Bibliei asupra unui subiect
Luarea unor decizii mai bune, mai tarziu, cand lucrurile capata o evolutie noua; controverse noi;
contexte noi; principiile teologice sunt relevante in aceste situatii. Analogia cu puzzle
reconstituire. Natura organica a teologiei (Erickson). Pericolul sistemului inchis!
Ne ajuta sa crestem ca si crestini: invatatura care duce la evlavie 1Tim 6.3; Tit 1.1; 1Tim 1.10
; O doctrina majora are impact semnificativ asupra abordarii altor doctrine si asupra trairii
crestine. O doctrina minora are impact mai redus. Exemple, abordare intelepciune si
discernamant, iar pe deasupra - in dragoste.


Doua obiectii

Concluzii aranjate:
a. Exista inconsistenta in intelegerea unor pasaje biblice? Motive de protest: scepticism, perspectiva joasa cu
privire la Scriptura; evanghelicii considera ca Scriptura ne invata adevaruri necontradictorii despre Dumnezeu si
Universul creat.

b.In gandirea lui Dumnezeu si in natura realitatii insesi, ideile si informatiile adevarate sunt toate consecvente
una cu cealalta

Alegerea subiectelor dicteaza concluziile. Alegerea subiectelor poate fi determinata de traditie sau de
actualitatea anumitor subiecte. Nu exista o norma, dar formularea doctrinelor se va face in mod rational,
pornind de la informatia biblica.

Cum ar trebui sa studieze crestinii TS

Rugandu-ne. Ps 119; 1Cor 2. 6-16 omul firesc vs omul duhovnicesc; o activitate spirituala in care avem
nevoie de ajutorul Duhului Sfant; minte intelegatoare; traire personala , devotionala; nu doar informatii si o
intelegere profunda care cere si o constiinta curata si dependenta de Duhul Sfant.
Plini de smerenie. 1Petru 5.5; Iacov 1.19-20; Iacov 3.13, 17-18; 1Cor 8.1 cunoasterea ingamfa.
Mod rational. Folosim ratiunea si legile logicii pentru a face deductii bazate pe Scriptura, atata vreme cat
concluziile acestor deductii nu contrazic invatatura explicita a altor pasaje din Scriptura Principiu ca
masura de siguranta! Exemplu trinitatea; trei dumnezei? Paradoxul cum tratam acest aspect prezent in
afirmatiile bibliei?
Profitand de ajutorul altora. Slujbele si darurile Duhului; natura corporativa a Bisericii si a cunoasterii sa
cunoastem impreuna Efes 3 17-21
Metodologie: Scriptura explica Scriptura
Toate versetele relevante: concordanta, sectiuni specifice; alte tratate de TS
Rezumatul ideilor din aceste versete
Concluziile extrase din aceste versete cu privire la un anumit subiect; compararea cu alte tratate de
TS.

Cu bucurie si lauda. Un studiu al Dumnezeului celui viu si a lucrarii sale marete! Studiem cu pasiune,
anticipare, inchinare! Romani 11.33-36.

Verset de memorat: Matei 28. 18-20

Grudem cap 2

Cuvantul lui Dumnezeu

Diferite forme de manifestare a Cuvantului lui Dumnezeu

Explicatii si Baze Biblice

Intelesuri:

A. .Cuvantul lui Dumnezeu ca Persoana: Isus Christos.
Apocalipsa 19:13; Ioan 1.1 iar in v 14 : Si Cuvantul s-a facut trup si a locuit printre noi... . Christos il descopera pe
Tatal atat ca persoana cat si prin cuvintele sale.

B. .Cuvantul lui Dumnezeu ca si vorbire facuta de Dumnezeu

1. Hotararile lui Dumnezeu. Gen 1.3, dar si alte situatii: decrete (tipic pentru abordarea calvinista)
2. Cuvintele lui Dumnezeu vorbite ca si comunicare personala.
Exemple: Adam Genesa; cele zece porunci: Atunci Dumnezeu a rostit toate aceste cuvinte ... Exod 20.1-3; in
NT Matei 3.17 o voce din cer;
Aceste cuvinte au autoritate divina si erau demne de crezare. Chiar daca aceste cuvinte au in acelasi timp si un
caracter uman fiind intelese de oamenii carora li s-au adresat, divinitatea si autoritatea lor nu este diminuata.
Imperfectiunea limbajului omenesc nu impieteaza caracterul divin al rostirii lui Dumnezeu.
Cuvintele lui Dumnezeu vorbite prin guri omenesti. De exemplu prin profeti Deuteronom 18.18-20;
Ieremia Iata pun cuvintele Mele in gura ta 1.9. La fel de autoritare si adevarate ca si cuvintele rostite de
Dumnezeu in mod personal.
Cuvintele lui Dumnezeu date sub forma scrisa (Biblia) De exemplu: tablele legii; cartea scrisa de Moise la
porunca Domnului Deut 31:9-13; a fost apoi pusa in chivot; urmeaza apoi si alte scrieri Iosua; alti
prooroci; In NT Domnul promite sa trimita Duhul Sfant care le va aduce aminte cuvintele sale. Pavel era
constient ca scrierile sale aveau autoritate divina, fiind o porunca a lui Dumnezeu 1 Cor 14.30; De ce
forma scrisa: (1) pastrare mai exacta; (2) posibilitatea examinarii repetate; (3) accesibile unui numar mai
mare de oameni;

C. Punctul central al studiului nostru

Forma scrisa a vorbirii lui Dumnezeu, Biblia constituie punctul central al studiului acestei carti. Cuvantul scris,
priveste esentialmente pe Christos, Cuvantul lui Dumnezeu ca Persoana. Celelalte forme ale rostirii divine sunt
privite ca secundare formei scrise.
Iosua 1.8; Ps 1; 2 Tim 3.16.

Verset de memorat: Ps 1. 1-2



Grudem 3

CANONUL SCRIPTURILOR
Ce apartine si ce nu apartine Bibliei?

Explicatie si baze biblice

Def.: Canonul Scripturilor este lista cartilor care fac parte din Biblie.


Importanta:
este viata voastra Deut. 32.47
sa nu adaugati... si sa nu scadeti... Deut 4.2
a fi siguri ca avem de a face cu cuvintele lui Dumnezeu date noua

Canonul Vechiului Testament

Originea ideii de canon:
- Cele zece porunci - scrise cu degetul lui Dumnezeu (Exod 31.18) inceputul canonului biblic
- Proces de crestere:
- cartea legii scrisa de Moise si depozitata langa chivot (Deut. 31..24-26)
- alte scrieri ale lui Moise
- Iosua adauga alte scrieri Iosua 24.26 9cf Deut. 4.2 Ioaua era sigur ca erau cuvintele lui Dumnezeu)
- profetii - Samuel (1Sam 10.25)
- Samuel , Natan, Gad 1Cronici 29.29
- imparati relatari despre ispravile lor, etc
- Ieremia 30.2
- ultimii prooroci
- Hagai 520
- Zaharia 520-518
- Maleahi 435
- carti istorice paralele: Ezra (485); Neemia (445-423); Estera
Canonul VT incheiat in jurul anului 435.
Ulterior s-au scris si alte carti, dar care nu au acelasi statut cu cele care fac parte din canon. Acestea alcatuiesc
corpul literaturii extrabiblice.

Atestarea incetarii cuvintelor divine:
Macabei 4.45-46; 9.27 se asteapta un prooroc; (se pare ca nu mai erau)
Iosefus 37dHr. :dupa Artaxerses literatura scrisa (apocrifa) nu este demna de cea precedenta; dupa 435
nu au mai existat alte cuvinte ale lui Dumnezeu;
literatura rabinica Talmudul babilonian: dupa ultimii profeti Duhul Sfant s-a indepartatde Israel;
Comunitatea de la Qumram erau in asteptarea proorocului cu autoritate
In NT:
1. nu este mentionata nici o controversa intre Isus si evrei referitoare la Canon;
exista un acord, conform caruia scrierile au incetat dupa Ezra, Neemia, Zaharia, Maleahi.
3. NT citeaza doar din scrierile canonice, atat Evangheliile cat si restul NT

Apocrifele:
-incluse de biserica Romano-Catolica si de cea Ortodoxa
- scoase din canonul protestant
- N-au fost acceptate de catre evrei ca Scripturi
- au fost incluse in LXX
- respinse de crestinismul timpuriu
- intrebuintarea a crescut treptat (in scrierile parintilor bisericii) pana in perioada Reformei
- Jerome (404) le include in Vulgata; el insusi le distinge de celelalte; sunt totusi socotite folositoare, de
ajutor
- Vulgata le-a popularizat, dar:
- (1) nu au avut un original in ebraica
- (2) nu sunt in canonul ebraic
- (3) nu sunt citate in NT; privite cu suspiciune
- lista crestina cea mai timpurie a cartilor VT asa cum le avem astazi este din 170d. Hr. Si este alcatuita de
Melito, episcop de Sardis
- Origen (254)(citat de Eusebiu) prezinta (aproximativ) aceeasi lista nici o apocrifa, cu mentionarea
faptului ca Macabeii sunt considerati in afara.
- Atanasie (367) lista VT fara Estera, iar despre apocrife: nu sunt incluse in canon, dar se recomanda de
catre Parinti.
- E. J. Young despre apocrife (pg 59)
- Trent 1546 apocrifele oficial parte din Canon (cu exceptia 1, 2 Esdra si Rugaciunea lui Manase)
- aceasta este socotit un raspuns la Reforma: in apocrife se gaseste sprijin pentru rugaciunea pentru
morti si mantuirea prin credinta + (plus) fapte;
- Biserica Romano Catolica poate consacra o scriere ca fiind scriptura;
- raspunsul Protestant la observatia de mai sus: Biserica poate recunoaste asa ceva (adica daca
avem de a face cu scriptura) doar daca este cazul. (ilustrare cu bancnota falsa si autentica)
In concluzie, apocrifele nu sunt scripturi:
ele nu pretind asta
evreii nu le recunosc a fi cuvinte
Isus si autorii NT nu le-au mentionat
Contin inconsecvente deci cuvinte ale oamenilor


Canonul Noului Testament

Incep o data cu scrierile apostolilor.
Scrierile biblice sunt legate de evenimentele rascumpararii pe care le interpreteaza. Ultimul profet al VT anticipeaza
urmatorul mare eveniment si il identifica ca fiind venirea lui Mesia.
Dupa ce evenimentul anticipat are loc, scrierile apostolilor interpreteaza acest eveniment:
imputernicirea apostolilor Ioan 14.26; Ioan 16.13-14
autoritatea pozitiei de apostol egala cu a profetilor din VT: 2Petru 3..2 porunca Domnului se
implineste prin apostoli Fapte 5 dovedita autoritatea apostolilor
Pavel este constient de autoritatea cuvintelor spuse de el:
1Cor 2.6-16
1Cor 14.37 el scrie o porunca a Domnului
2Cor 13..3 o dovada ca Christos vorbeste in el;
apostolii deci au scris cuvintele lui Dumnezeu, interpretand semnificatia lucrarii lui Christos
intocmai ca proorocii din VT; doua exemple:
a. 2Petru 3.16 celelalte scripturi graphe 51x in NT de fiecare data referitor la VT
b.1Tim 5.17-18 apar doua citate, unul din VT si celalat din NT si sunt desemnate ambele ca
fiind scripturi (Deut 25.4 respectiv Luca 10.7)
Petru socoteste deci scrierile lui Pavel ca fiind scripturi si demne de a fi incluse in canon.

Prin urmare scrierile apostolilor sunt acceptate ca fiind parte a Canonului Scripturii, in virtutea
argumentelor de mai sus.
Scrierile care nu apartin apostolilor: au fost acceptate pe temeiul asocierii autorilor lor cu un apostol:
Marcu Petru; Luca Pavel; Iuda Iacov; mai ramane cartea Evreilor: (1) presupusa autorizare de
catre Pavel; (2) calitati intrinseci;

Teza: ca sa apartina Canonului, o carte trebuie sa aibe autoritate divina; daca contine cuvintele lui si este
recunoscuta ca atare de catre biserica primara, atunci cartea face parte din canon. Un prim criteriu al canonicitatii il
constituie autoritatea apostolica. Existenta altor scrieri cu statut de scripturi si care au ca autori oameni care n-au fost
numarati impreuna cu apostolii, sugereaza ca Duhul Sfant a abilitat si alti oameni in vederea in-scriptionarii
cuvantului sau, iar biserica recunoaste calitatea de scriptura a acestor scrieri. Acesta ar putea fi denumit un proces de
autoautentificare al acestor scrieri.
Prin urmare se iau in considerare o combinatie de factori:
1. recunoastera apostolica
2. consecventa cu restul scripturii
3. perceptia ca fiind insuflata
acceptare larga



Etape istorice in canonizarea NT:
a. in Est Atanasie 327 lista de 27 carti ale NT
b. in Vest Cartagina 397 27 carti ale NT

Este de asteptat sa mai apara (o) alte scrieri care sa fie adaugate la Canon?
Evrei 1.1-2 :
O vorbire anterioara
O vorbire prin Fiul:
Suma totala a vorbirii lui Dumnezeu
Revelatia finala si cea mai importanta din aceasta perioada a rascumpararii.

Prin urmare revelatia data prin Christos este continuta in NT , care reprezinta interpretarea finala, autoritativa si
completa a lucrarii de rascumparare a lui Christos, data prin apostoli si ceilalti autori ai NT.
O consecinta a celor spuse mai sus este ca nu se mai poate adauga nimic cu autoritate divina, canonul este inchis.
Apoc 22.18-19- se refera nu doar la Apocalipsa ci si la tot canonul.

Cum stim ca avem cartile bune?
Ne bazam pe credinciosia lui Dumnezue:
El este bun si ne da cuvintele sale
El controleaza istoria
Severitatea avertismentului din Apoc 22.18-19 ne-a fost dat ceva valoros!
Pastraerea Canonului este parte integranta a isasi istoriei rascumpararii

Procesul prin care suntem convinsi:
Duhul confirma Scripturile - marturia Duhului ( Evrei 4.12)
Informatia istorica disponibila: dupa o investigare atenta se ajunge la concluzia ca (1) nu exista
candidat serios si (2) nici obiectii serioase:
Candidati: Ignatiu; Pastorul lui Hermes; Evanghelia lui Toma contin lucruri care
contravin celorlalte scripturi;
Obiectii: ezitari initiale cu privire la unele carti 2Petru, 2,3 Ioan raspandire limitata;
cazul reactiei lui Luther fata de Iacov

In concluzie: avem o confirmare istorica a corectitudinii Canonului; Biserica recunoaste calitatea scrierii.

Ipotetic: descoperirea unei scrisori a lui Pavel; chiar daca ar primi recunoasterea bisericii de azi, ramane intrebarea
de ce nu a fost inclusa?

Prin suveranitatea si credinciosia lui Dumnezeu, ni s-a transmis un Canon al Scripturii care este exact ceea ce a vrut
Dumnezeu sa fie si asa va ramane pana la revenirea lui Christos.

Termeni speciali: (definiti)
Verset de memorat: Evrei 1.1-2
Cartile din NT (Dar cele din VT?!)





Grudem 4

Autoritatea Scripturii
Cum putem sti ca Biblia este Cuvantul lui Dumnezeu?


Toate cuvintele din Scriptura sunt cuvintele lui Dumnezeu

Biblia sustine acest lucru: expresii ca asa vorbeste Domnul ; Dumnezeu vorbea prin acel profet
1Imparati 14.18; Ier 37.2 - Nu toate cuvintele erau cuvintele lui Dumnezeu, dar efectul cumulativ era
acesta.
In concluzie, o mare parte al celor scrise sunt insusi cuvintele rostite de Dumnezeu, prin profet.
Caracterul de scriptura al VT este afirmat de urmatoarele texte din NT:
2.Tim 3.16 theopneustos inseamna ca VT reprezinta Cuvintele lui in forma scrisa
2Petru 1.21 manati de Duhul Sfant- sursa ultima a celor scrise
Matei 1.22 ce vestise Domnul prin proorocul (Isaia 7.14;
Mat 4.4 cuvinte din gura Domnului Deut
Matei 19.5 citeaza Gen 2.24 si le atribuie lui Dumnezeu
Marcu 7.9-13 porunca Dumnezeu = a spus Moise = Cuvintele Lui
Fapte 1.16 Ps 69 si 109 Duhul Sfant le-a pus mai inainte in gura lui David
Si alte pasaje: Fapte 2.28-32;


In ceea ce priveste NT
2Tim 3.16: se refera la graphe deci VT (51x in NT); dar si NT este graphe conform textelor 2Petru 3.16
si 1Tim 5.18 care au fost discutate anterior.
In colcluzie 2Tim 3.16 se aplica si la NT.
Alte dovezi:
1Cor 14.37 porunca lui Dumnezeu
1Cor 7.12 le zic eu, nu Domnul, adica ceea ce le sugereaza el este la acelasi nivel de autoritate cu Cuv.
lui Dumnezeu. Conform Ioan 14.26 si Ioan 16.13 supravegherea Duhului Sfant intru inscripturare.

Devenim convinsi ca Biblia contine Cuvantul lui Dumnezeu prin citire.
Duhul ne vorbeste in si prin cuvantul Bibliei si ne convinge ca sunt cuvintele Domnului; 1Cor 2.6-16 omul
firesc nu pricepe; Ioan 10.17 oile mele asculta glasul Meu

Alte argumente:
Precizie istorica
Consecventa intrinseca
Profetii implinite
A influentat istoria
A schimbat vieti
Pretentia ca este Cuvantul Lui
Toate acestea sunt utile

Cuvintele Scripturii se autoautentifica
Nu pot fi dovedite apeland la o autoritate mai inalta
Autoritatea la care am apela ar fi mai mare decat a Bibliei (daca am apela la ratiune, logica,
acuratete istorica, sau adevar stiintific, acestea ar fi deasupra Bibliei; asta nu inseamna ca Biblia
nu are coerenta logica sau nu reda cu acuratete evenimentele descrise; inseamna insa ca aceste
autoritati au o putere limitata de a judeca Biblia, deci ar fi incorect sa ne bazam pe ele)



5. Obiectie: argument circular
- cazul tipic al autoritatilor absolute; valabil si in cazul ratiunii sau logicii or experientei senzoriale
- veridicitatea Bibliei se recomanda prin ea insasi in comparatie cu alte carti religioase in experientele
adevarate ale vietii;
- aici este de retinut faptul ca pacatul afecteaza perceptia omului asupra Bibliei, de aceea avem nevoie de
ajutorul Duhului Sfant
- in felul acesta avem nu un argument circular ci o spirala ascendenta

Nu avem de a face cu un proces de dictare
Cand afirmam ca toate cuvintele Bibliei apartin lui Dumnezeu nu inseamna dictare.
Este mai degraba vorba de un proces, sau o larga varietate de procese:
1. scrie cele sapte scrisori dictare
2. Isaia 38.4-6 rostire (catre Ezechia)
3. Evrei 1.1 a vorbit in multe randuri si chipuri
4. Luca 1.1-3 metode ;obisnuite

Prima si ultima ar fi extreme: dictare, respectiv investigare. Intre ele se mai afla si alte metode: visuri, viziuni,
auzirea vocii, sau alte ori nu stim exact cum.
Personalitatea umana a autorilor a fost rezultatul unei pregatiri si supravegheri atente ale lui Dumnezeu. Rezultatul
acestei intreprinderi este ca cuvintele lor sunt de fapt cuvintele lui Dumnezeu.



B. A nu crede sau a nu asculta Scriptura, inseamna a nu crede si a nu asculta de Dumnezeu.
Luca 24.25 le-a aratat din Scripturi
2Petru 3.2 porunca Domnului prin apostoli
predicarea a avut efect datorita autoritatii cuvantului proclamat



Veridicitatea Scripturii

Dumnezeu nu poate minti sau vorbi eronat: puterea de convingere a Scripturii consta din abilitatea ei
de a ne convinge sa ocredem si sa o ascultam, care devine apoi echivalentul credintei si ascultarii de
Dumnezeu.
Texte:
Tit 1.2 Dumnezeul care nu minte deci putem avea incredere in el si in cuvintele lui din Scriptura.
Evrei 6.18 cu neputinta ca Dumnezeu sa minta

De aceea toate cuvintele Scripturii sunt complet adevarate si lipsite de orice eroare.
Ps 12.6 cuvantul = argint lamurit
Prov 30.5 incercat
Ps 119.89 dainuieste
Matei 24.35 nu vor trece
Num 23.19 nu minte, nu-i pare rau
Cuvintele lui Dumnezeu reprezinta standardul ultim al adevarului
Ioan 17.17 cuvantul Tau este adevarul (substantv, nu adjectiv)
Standard pentru orice alta afirmartie.
Dragostea de adevar adevarul in dragoste!

S-ar putea ca anumite descoperiri noi sa contrazica Biblia?
Dumnezeu cunoaste totul dinainte deci nu poate contrazice Biblia. Cazuri:varsta pamantului,
heliocentrism, - interpretari inexacte ale Bibliei; se examineaza faptele si se analizeaza textul- evaluarea
situatiei.



Scriptura scrisa este autoritatea noastra finala


Importanta formei scrise: porunca de a scrie si promisiunea de a insufla scrierea; reconstituirea ipotetica a
cuvintelor (ipso verba) sau situatiilor nu poate inlocui sau intra in competitie cu Scriptura.


Termeni

Verset: 2Tim 3.16


Grudem cap 5

Ineranta Scripturii
Exista anumite greseli in Biblie?

Explicatii si baze biblice
A. Intelesul conceptului de ineranta

Pana in acest moment s-a argumentat ca toate cuvintele din Biblie sunt cuvintele lui Dumnezeu si prin urmare
ascultarea si increderea in Scriptura afecteaza relatia cu insusi Dumnezeu. Apoi s-a afirmat ca toate cuvintele lui
Dumenzeu sunt veridice: El nu poate sa minta, cuvantul sau este incercat si transmiterea acestuia prin fiinte umane
nu afecteaza caracterul acestuia.
Ineranta: ineranta Scripturii inseamna ca Scriptura, in manuscrisele ei originale, nu afirma nimic care sa fie
contrar adevarului.
Problema avuta in vedere este a veridicitatii si a greselii in limbajul Scripturii. Dupa aceasta definitie, intotdeauna
Biblia spune adevarul si ca spune adevarul despre tot ceea ce vorbeste.
Veridicitatea in vorbire, care se are aici in vedere este consecventa cu urmatoarele afirmatii:

Biblia poate sa fie ineranta si totsi sa foloseasca limbajul obisnuit de fiecare zi.
Se au in vedere afirmatiile stiintifice sau istorice de tipul :
- cade ploaia sau soarele rasare.
- numere: aproximari acceptabile in momentul scrierii textului - 8 000 in loc de 7 823, etc
- masuratori distante, etc
- afirmatii vagi sau imprecise (nu suficient precizate)
2. Biblia poate fi ineranta chiar daca include citate nedeterminate sau libere
Aceasta este o chestiune ce depinde de obiceiurile culturale ale vremii si are in vedere citarea VT de catre autorii
NT, sau redarea vorbelor Domnului Isus Christos. Continutul nu este deteriorat prin astfel de procedee. (Se poate
evoca aici si faptul ca autorii NT au fost inspirati si in modul in care folosesc VT!!!)
3. Existenta unor constructii gramaticale neuzuale si neobisnuite in Biblie. Exista diferente de stil intre
scrierile din NT, precum si constructii gramaticale neadecvate (dupa normele vremii). Veridicitatea textului nu este
influentata de acestea.

B. Cateva provocari curente la adresa inerantei
1. Biblia este autoritativa numai pentru credinta si practica.
Aceasta pozitie admite ca Scriptura ar putea face afirmatii false in alte domenii, de exemplu stiintifice. Se prefera
folosirea termenului de infailibil in loc de inerant.
Raspuns:
a.
- Biblia afirma ca toata Scriptura este insuflata (2Tm 3.16) ca este perfecta (Ps 119.96), ca Isus se astepta
ca ucenicii sa creada tot ceea ce au spus proorocii (Luca 24.25)
- Autorii NT nu fac distinctie intre texte mai inerante si altele mai putin inerante; ei citeaza detalii diverse
din VT, sugerand ca in ceea ce-i priveste VT este veridic in toate aspectele

b. Aceasta pozitie confunda scopul major al Scripturii cu scopul total al Scripturii. Dumnezeu a ales cu
intentie, sa ne spuna exact ceea ce contine Scriptura. In toate afirmatiile sale exista o intentie, nimic nu este la
intamplare, de aceea distinctia de mai sus nu este benefica.

2. Termenul ineranta este un termen saracacios.
Unii spun ca termenul sugereaza o precizie stiintifica absloluta, iar altii mentioneza ca termenul nu este folosit in
Scriptura:
- asa cum a fost definit la inceputul discutiei despre ineranta (inceputul sec 20) termenul de ineranta nu era
folosit in sensul de precizie stiintifica, si ca lasa loc limitarilor mentionate la inceputul cap.
- Si alti termeni trinitate, intrupare - au fost adoptati pentru a formula mai usor o invatatura biblica
-Nu a fost propus un cuvant alternativ mai potrivit
-Termenul este deja unul consacrat!

3. Nu detinem manuscrise inerante; de aceea o discutie despre o Biblie ineranta induce in eroare
- in 99% din cuvintele Bibliei nu avem nici o indoiala ca stim ce a spus originalul; variantele textuale nu
sunt atat de confuze incat intelesul textului sa nu reiasa din context; de aici concluzia ca textele pe care le posedam
sun identice manuscriselor originale. Aceasta afirmatie nu inseamna negarea faptului ca in procesul transmiterii
textelor s-au facut greseli de copiere. In acest caz, greseala este imputabila agentului uman.

4. scriitorii biblici si-au adaptat mesajele avand in vedere auditoriul si au transmis astfel conceptii eronate pe care
acestia le considerau corecte in aceea vreme.
Chiar daca se poate vorbi de un fenomen de acomodare (Dumnezeu ne vorbeste in asa fel incat sa-L intelegem),
aceasta nu presupune ca Dumnezeu care este Domnul limbii omenesti, ajunge sa actioneze contrar caracterului sau
sa minta! Dumnezeul desavarsit ne cere sa-i urmam pilda. Daca ar fi consimtit sa se acomodeze prin fals, am avea
o problema morala serioasa.

5. Ineranta supraaccentueaza aspectul divin al Scripturii si neglijeaza aspectul uman.
Ambele aspecte prezente, dar imbinarea lor nu duce cu necesitate la eroare. Pilda intruparii lui Christos poate fi
folosita aici in mod convingator.

6. In Biblie exista cu certitudine anumite erori.
O parere pe care o au implicit multi ditre opozantii inerantei.
Cum se procedeaza in fata unor astfel de afirmatii:
-se analizeaza fiecare caz in parte de multe ori problema se rezolva prin lectura atenta a pasajului;
-consultarea unor comentarii se evalueaza solutiile propuse;
-uneori cunoasterea limbii ebraice sau greaca este necesara pentru a solutiona problema; este posibil ca nici
ajutorul dat de mijloacele lingvistice (de moment) sa nu fie suficiente; asteptam cu incredere! Unii
spun deja, ca nu exista texte problema nerezolvate satisfacator!
-Din perspectiva istorica: oamenii au crezut si afirmat ineranta

C. Probleme ridicate de negarea inerantei
1. Problema morala: sa mintim intentionat?!
2. Daca negam ineranta, mai putem sa-L credem pe Dumnezeu in tot ceea ce zice?
Daca exista erori minore, vom fi tentati sa fim subiectivi in acceptarea lucrurilor in care sa ne incredem
3. Negarea inerantei face din mintile noastre standardul ultim al adevarului si acesata nu mai este constituit de
Cuvantul lui Dumnezeu. Cine decide ce este corect sau nu: noi sau Cuvantul!?
4. erori posibile in detalii vor afecta si increderea in doctrine majore.






Grudem 6
Cele patru caracteristici ale Scripturii: (2) Claritatea
Pot intelege corect Biblia numai specialistii in texte biblice?

Explicatii si baze biblice

grade diferite de dificultate al textelor biblice mai usoare sau mai dificile
2Petru 3.15-16 sugereaza ca nu toate partile Scripturii pot fi intelese usor
afirmatia (anticiparea) generala a Scripturii este ca invataturile ei pot fi intelese de credinciosii de
rand.

A. Biblia afirma in mod frecvent propria ei claritate

Deut 6.6-7 -'intipari in mintea copiilor'; 'sa vorbesti de ele...' la toti
Ps 1.2 a medita zi si noapte la cuvant
cei simplii sunt avuti in vedere Ps 1.7; 119.130 incurajare
Domnul Isus contemporanii il intelegeau; 'oare n-ati citit'; eventuala eroare se datoreaza incapatanarii
oamenilor de rea vointa;
Epistole: adresate tuturor credinciosilor presupunerea era ca toti inteleg!
2Petru 1.20 se are in vedere aici 'originea' si nu interpretarea Scripturii; eventual interpretarea in
comunitate
auditoriul epistolelor din NT neamurile;

B. Calitati morale si spirituale necesare intelegerii corecte

nu este o chestiune intelectuala si morala/spirituala; 1Cor2.6-16
intelegerea depinde de conditia recipientului (prin Duhul)

Definitea claritatii Scripturii
nu este limitata la chestiuni privitoare la mantuire
Claritatea Scripturii se refera la faptul ca Biblia este scrisa in asa fel incat invataturile ei pot fi
intelese de toti cei care o citesc cu dorinta de a cauta ajutorul lui Dumnezeu si cu vointa de a o
implini

De ce unii nu inteleg bine Scriptura?

ucenicii in Matei 15.16 (s.a.) 'fara pricepere:
nu aveau inca toate datele
necredinta
impietrire
procese in desfasurare (despre neamuri de exemplu)
dezacorduri doctrinare au existat si vor continua sa existe proces lent de rezolvare
- hermeneutica studiul metodelor corecte de interpretare
exegeza: procesul de interpretare al unui text din Scriptura
nu ajungem toti la aceeasi concluzie!
Problema este cu noi!


E. Valoarea practica a acestei doctrine
Doctrina ne ajuta sa discernem cauzele posibile ale dezacodurilor doctrinare sau etice:
Scriptura nu se exprima lamurit in acest domeniu: acceptam o pluralitate de opinii si practici
Interpretare gresita:
informatii inexacte, incomplete
personale: mandria, necredinta, prejudecati, etc.
Scriptura este clara, intelesul ei accesibil prin straduinta si cu ajutorul (autorului).
Acest adevar ar trebui sa ne determine sa:
studiem cu sarg Scripturile
sa nu lasam ca dezacordurile existente sa puna in umbra acordul major asupra lucrurilor importante

F. Rolul oamenilor invatati
Invata pe altii
Exploreaza noi domenii de intelegere al invataturilor Scripturii si aplicarea Scripturii in domenii noi;
rafinarea intelesului unor detalii de interpretare
fiecare generatie are datoria sa coreleze datele Scripturii cu cultura in care se situeaza.
Apara invataturile Bibliei impotriva atacurilor venite dinspre stiinta; corectarea unor invataturi false
(erezii)



Tema: indicati cateva pasaje din Scriptura care vi se par mai greu de inteles; redati intelsul pe care credeti ca pasajul
l-ar avea si apoi formulati ezitarile pe care le aveti cu privire la concluzia la care ati ajuns pana in acest moment.









Grudem 7
Cele patru caracteristici ale Scripturii: (3) Necesitatea
Pentru ce este necesara Biblia? Cat de mult il pot cunoaste oamenii pe Dumnezeu, fara Biblie?

Explicatie si baze biblice

Definitia: Necesitatea Scripturii se refera la faptul ca Biblia este necesara pentru a cunoaste Evanghelia, pentru a
ne mentine viata spirituala si pentru a cunoaste voia lui Dumnezeu, dar nu este necesara pentru a sti ca Dumnezeu
exista sau pentru a cunoaste ceva despre caracterul si legile morale ale lui Dumnezeu


A. Biblia este necesara pentru a cunoaste Evanghelia

Romani 10.13-17:
a chema Numele Domnului
incredere
auzire
vestire
concluzie: credinta vine prin auzire, care-i prin predicarea lui Christos
In concluzie, mantuirea vesnica vine prin credinta in Isus Christos: Ioan 3.18 -'oricine crede in El...'; Ioan 14.6 '
nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine'; Fapte 4.12 ' in nimeni altul nu este mantuire ... nici un alt Nume...'; 1Tim
2.5-6 ' ..un singur mijlocitor.. omul Isus Christos, care S-a dat pe Sine insusi...'
In VT credinta anticipatoare Evrei 11; Avraam a vazut ziua Lui Mesia Ioan 8.56 bazata pe fagaduinta;
Concluzie: singura temelie a credintei este Cuvantul lui Dumnezeu (scris sau vorbit) promisiunea Lui;
Exemplu: Gen 3.15; Gen 4.4 jertfa; in timp promisiunea devine tot mai specifica;

B. Biblia este necesara pentru mentinerea vietii spirituale

Matei 4.4 - '.. cu orice cuvant traieste omul...' - zilnic
Deut 32.47 - este viata voastra' (cuvantul)
1Petru 2.2 - ' lapte duhovnicesc' cuvantul

Biblia este necesara pentru a cunoaste voia lui Dumnezeu

Cuvantul scris, ne da certitudinea voii lui Dumnezeu; nu se poate obtine (decat in mod aproximativ) pe alte cai:
constiinta, marturia Duhului, circumstante, rationamente sfintite pacatul distorsioneaza perceptia noastra despre
bine si rau si afecteaza procesul gandirii; (discutie!)
in Biblie gasim afirmatii clare despre voia lui Dumnezeu:
Deut 29.29; Ps 1 a cunoaste si a implini voia Domnului prin 'pazirea poruncilor' 1Ioan 5.3; in
concluzie, prin studiul Scripturii descoperim voia Domnului;
tot din Scriptura obtinem cunostinte utile in orice domeniu
posibilitatea certitudinii (ca avem informatii corecte in orice domeniu)
(1) sa ne informam complet prin asta se elimina posibilitatea de a fi contrazisi
(2) sau sa existe cineva care cunoaste toate adevarurile, nu minte si ofera informatii adevarate
a doua posibilitate este ceea ce ne ofera Biblia: Dumnezeul atotstiutor ne-a dat in Biblie tot ceea ce
avem nevoie; prin urmare putem fi siguri de adevarurile scripturale;
Certitudinea cunoasterii dobindite din Scriptura constituie o baza pentru validarea altor cunostiinte
senzoriale, de pilda; Dumnezeu este atat autorul Scripturii cat si creatorul lumii congruenta dintre
Scriptura si lumea creata este prin urmare de asteptat;
se cuvine sa avem deci, o atitudine mai optimista privind posibilitatea cunoasterii;
Revelatia Speciala are preeminenta asupra celei Generale;

Biblia nu ne este necesara pentru a descoperi ca Dumnezu exista
Revelatia Generala marturiseste despre existenta lui Dumnezeu, intr-un mod indubitabil:
Ps 19
Fa 14.16,17 - '... nu s-a lasat fara marturie, intrucat v-a facut bine....
Rom 1.19-21 - '.. ce se poate cunoaste despre Dumnezeu, le este descoperit in ei...'; (solotia propusa de
Romani este totusi a revelatiei speciale vezi Rom 10)

E. Biblia nu este necesara pentru a ne furniza cunostinte despre caracterul lui Dumnezeu si legile morale

Rom 1.32 cei rai stiu ca fac rau
Rom 2.14-15 constiinta este un standard moral; nu este totusi scutita de distorsiuni
Revelatia generala cunoasterea existentei lui Dumnezeu, a caracterului si a legii morale prin creatie,
istorie si fiinta umana;
Revelatia Speciala cuvantul lui Dumnezue (are mai multe aspecte, principala forma fiind Biblia)
Revelatia generala este o piedica in calea raului; se realizeaza un consens intre crestini si necrestini
asupra unor probleme; se realizeaza in acest fel un punct de contact pentru evanghelizare;
Sfintenia si dreptatea lui Dumnezeu reconciliate in vointa Lui da a ierta ne este descoperita doar in
Biblie


Tema: formultati in cuvinte proprii ce intelegeti prin necesitatea Scripturii (in scris!)





Grudem 8
Cele patru caracteristici ale Scripturii: (4) Suficienta

Este Biblia suficienta pentru a sti ce vrea Dumnezeu sa gandim si sa facem?

A. Definitia suficientei Scripturii

Suficienta Scripturii se refera la faptul ca Scriptura contine toate cuvintele pe care Dumnezeu a vrut ca poporul lui
sa le aibe in fiecare stadiu al istoriei rascumpararii, iar in prezent Scriptura contine tot ce este necesar ca
Dumnezeu sa ne spunat pentru a fi mantuiti, pentru a ne putea increde in El in mod desavarsit si pentru a asculta de
El in mod desavarsit :
Sa cautam Cuvintele lui Dumnezeu doar in Scripturi
ce avem in Scriptura este suficient
sa fim deci recunoscatori
Texte:
- 2Tim 3.15 - Scripturile dau intelepciunea care duce la mantuire
2Tim 3.16-17 din Scriptura aflam lucrurile care duc la o traire crestina 'orice lucrare buna';
Pa 119.1 'umbla dupa legea Domnului' = 'fara prihana'

B. In Scriptura putem gasi tot ce a spus Dumnezeu despre subiecte specifice si putem gasi raspunsuri la
intrebarile noastre

Cautand sa facem voia lui Dumnezeu este bine sa ne concentram cautarea inspre cuvintele lui
Dumnezeu, cu precadere si sa nu ne 'risipim' inutil in studierea altor surse. Asta nu inseamna un
exclusivism bigot!
In acest fel vom gasi raspunsuri clare la multe probleme
De asemenea suficienta Scripturii face posibila teologia (sistematica) prin furnizarea de informatii
necesare formularii doctrinelor
Punctul de vedere catolic:
raspunsul corect nu-l obtinem decat din invatatura oficiala a bisericii de-a lungul istoriei
spre deosebire de aceasta pozitie, Grudem sustine ca istoria doctrinei si a bisericii ne poate ajuta in
intelegerea dogmei, dar in timp nimic nu s-a adaugat invataturilor Scripturii
Un alt punct de vedere, sustinut de cei care nu accepta autoritatea normativa a Bibliei si sugereaza ca
surse posibile pentru doctrina, opiniile crestinilor primari (parinti ai bisericii). In felul acesta nu se
urmareste obtinerea unei invataturi uniforme, ci a unor puncte de vedere alternative, cu acelasi grad de
acceptabilitate. Efortul nostru se cuvine a fi concentrat asupra raspunsurilor Scripturii cu privire la
problemele teologice si etice ale vremii noastre. Suficienta Scripturilor ne asiguram ca avem astfel cele
mai mari sanse de a gasi raspunsul corect.


Cantitatea de Scriptura data pentru fiecare stadiu din istoria rascumpararii a fost suficienta pentru
acel stadiu

Suficienta Scripturii afirma ca Dumnezeu are initiativa in a se revela pe sine si de a transpune aceasta revelatie in
forma scrisa. El o face asa cum crede de cuviinta, conform textului din Deut. 29.29 : Lucrurile ascunse sunt ale
Domnului Dumnezeului nostru, iar lucrurile descoperite sunt ale noastre si ale copiilor nostri, pe vecie, ca sa
implinim toate cuvintele legii acesteia
Acest text afirma initiativa lui Dumnezeu in progresia revelatiei si in acelasi timp responsabilitatea omului.
Etape in 'inscriptionarea' revelatiei:
cartile lui Moise suficiente pentru acea etapa
restul cartilor VT
cartile NT
Conform interpretarii lui Grdem, ca Scriptura reprezinta interpretarea faptelor rascumparatoare ale lui Dumnezeu,
dupa Inaltarea Domnului si fondarea bisericii primare si formarea NT, nu mai avem de a face cu nici o 'fapta
rascumparatoare', deci nu este nevoie de mai multa scriptura.
Scriptura afima aceasta invatatura cu privire la suficienta Scripturii:
Deut 4.2 'sa nu adaugati nimic la cele ce va poruncesc eu...
Deut 12.32 la fel, sa nu adauge si sa nu scada din cele poruncite
Prov 30.5,6
Apoc. 22. 18-19

Aplicatii practice ale suficientei Scripturii

Ne incurajeaza sa descoperim ce vrea Dumezeu sa facem si sa credem in probleme si situatii particulare.
Chiar daca Scriptura nu ofera raspunsuri 'clare' la toate problemele noastre, cu siguranta ca in chestiunile
majore putem sa avem calauzire sigura prin Scripturi. Extreme in aplicarea suficientei Scripturii : prin abuz
sau neglijare totala. Abilitatea de a folosi Scriptura pentru orientarea nostra in viata, creste o data cu
maturizarea noastra si prin exercitiu.
Nu trebuie adugat nimic Scripturii si nici sa punem o alta scriere la acelasi nivel cu Scriptura. Exemple: (1)
Mormonii Cartea Mormonilor; sau scientologii cu scrierile lui Mary Baker Eddy (Science and Health
With a Key to the Scriptures); mai general, Scriptura spune sa nu trecem peste ce este scris.(1Cor. 4.6)
Nu este cazul sa credem nimic despre Dumnezeu sau lucrarea sa, daca aceste lucruri nu se regasesc in
Scriptura. (Colectii ale zicerilor lui Isus).
Revelatiile moderne de la Dumnezeu nu trebuie puse pe acelasi nivel de autoritate cu Scriptura. Se are in
vedere aici, de exemplu, unele aspecte din practicile miscarii carismatice; sau, invataturi promovate in alte
grupari crestine, bazate pe literatura extra-biblica; traditia pusa alaturi de Scriptura; toate acestea duc la (1)
slabesc importanta acordata Bibliei; (2) se pot promova invataturi contrare Bibliei.
Nimic din ce este pacat nu scapa neinterzis de Scriptura fie in mod explicit, fie prin implicatie; situatii
intalnite: (1) introducerea de noi interdictii; (2) trairea dupa reguli scrise sau nescrise (traditii); (3) tendinta
de a respinge noile reguli insotita de sentimente de vinovatie; Grudem aduce in discutie rolul Duhului Sfant
in ascultarea de reguli! Un exemplu de regula introdusa de biserica este pozitia bisericii catolice referitoare
la metode de control al nasterilor (subiect delicat si in alte sectiuni ale bisericii crestine).
Dumnezeu nu cere nimic de la noi care sa nu fie poruncit in Scriptura fie explicit, fie implicit. Calauzirea in
principal prin Scriptura si mai apoi prin rugaciune, imprejurari sau direct de la Duhul Sfant. Nu ar trebui sa
se considere pacat, daca cineva nu se supune unei altfel de calauziri, (adica alta decat cea prin Scripturi);
discutie!
In ce priveste etica si docrina, trebuie sa subliniem ceea ce subliniaza Scriptura si sa fim multumiti cu ceea
ce ne-a spus Dumnezeu in Scriptura. In Scritptura sunt abordate unele subiecte 'doar in trecere', iar altele
sunt mult accentuate. Tendinta unor culte de a insista asupra unor subiecte minore: mormonii botezul
pentru cei morti; unele tendinte (la moda) in teologie; exemple din gruparile carora le apartinem;





























CBEE Teologie Sistematica Anul I
E10

Caracterul demn de incredere al Cuvantului lui Dumnezeu
Ineranta

Conceptii despre ineranta

Ineranta absoluta: Biblia este avevarata si in ceea ce priveste datele stiintifice si istorice; disputele pot fi explicate;
ex. 2Cron 4.2
Ineranta deplina: Biblia este adevarata; afirmatiile stiintifice se istorice sunt fenomenale sunt descrise asa
cum se infatiseaza ochiului omenesc (aproximatii) dar totusi corecte.
Ineranta limitata : Biblia inerenta si infailibila in materie de doctrine si mantuire; limitari ale autorilor in
chestiuni neesentiale;
Ineranta de scop: Biblia isi realizeaza scopul in mod inerant
Ai aduce pe oameni in partasie personala cu Christos, nu sa comunice adevaruri
Adevarul nu este inteles ca o calitate a afirmatiilor (faptic) ci ca un mijloc in vederea realizarii
scopului; conceptie pragmatica despre adevar

Ineranta - termen neadecvat, socotesc adeptii revelatiei adaptate; Biblia a venit pe canale omenesti si deci
este afectata de lipsurile naturii umane in toate aspectele. Pavel de exemplu si-a schimbat unele conceptii o
data cu trecerea timpului; invierea este prezentata diferit in 1Cor 15 si in 2Cor 5; despre conditia femei
Pavel foloseste ata elemente revelationale cat si elem. Nerevelationale.
Revelatia nu este propozitionala. Rolul Bibliei este sa mijloceasca o intalnire personala si asta este
revelatie. Biblia contine erori, dar acestea sunt ale oamenilor (autorilor).
Ineranta este irelevanta
Termen negativ
Nu este Biblic in Biblie a gresi este o chestiune de morala si nu una intelectuala
se preocupa de detalii, nu de esenta
impiedica sa ne concentram asupra a ceea ce Biblia spune despre relatia cu Dumnezeu
este o problema recenta
este daunatoare aduce dezebinare

I mportanta inerantei

Importanta teologica
inspiratia merge pana la detalii
in omniscienta si omnipotenta Sa, Dumnezeu a influentat autorii si i-a ferit de greseli
ineranta este un corolar al inspiratiei depline

Importanta istorica
Tot timpul Biserica a avut credinta in caracterul deplin si demn de incredere al Bibliei
Augustin, Luther, Calvin, toti au avut incredere in Biblie
Ce ar insemna abandonarea acestei atitudini in cazul altor doctrine

Importanta epistemologica
Cum anume cunoastem?
Unele asertiuni ale Bibliei pot fi verificate independent
Altele, care transcend domeniul senzorial, nu pot fi verificate
Daca Biblia greseste in primele, cum putem fi siguri ca are dreptate in ultimele?
Afirmatiile teologice sunt intemeiate pe Scriptura; daca unele afirmatii ale Bibliei nu sunt
adevarate, nu mai putem afirma nimic pe temei Scriptural, nu mai putem fi siguri
Nu se aplica principiul dominoului ci gresit in una nesigur in toate
Ex. Vorbitorului ezoteric care greseste in lucruri comune
Daca Biblia este autoritara in domeniul transcendentului inseamna oare ca este imuna
in fata contestarii? Ce semnificatie ar mai avea afirmatia ca invataturile Bibliei sunt
adevarate daca se refuza posibilitatea verificarii de orice fel?
Adoptarea unei atitudini fideiste aleg sa cred
Alta cale /baza pentru doctrine:
liberali filozofia religiei
neoortodocsi verificarea pe baza prezentei directe si personale a lui Dumnezeu
Pannenberg istoria

I neranta si fenomenele
Ineranta este un corolar al inspiratiei depline a Bibliei. Ce inseamna acest fapt atunci cand avem de a face cu
fenomenele Bibliei.
Fenomenele Bibliei diverse aspecte: discrepante in pasaje paralele; cronologii; cifre, etc.
Strategii:
Abordarea abstracta
conceptie inalta despre Scriptura

Abordarea armonioasa

Abordarea armonizarii moderate

Edward Carnell

Conceptia ca Biblia greseste

Erickson accepta perspectiva nr. 3

Definirea inerantei

Biblia atunci cand este interpretata in lumina nivelului la care au ajuns cultura si mijloacele de comunicarea din
vremea in care a fost scrisa si avand in vedere scopurile pentru care a fost data, este cu totul demna de crezare in
tot ceea ce afirma; este formularea inerantei depline (intre cea absoluta si cea limitata)

1.Ineranta se refera la ceea ce este afirmat sau sustinut (fata de cele ce sunt relatate)

ineranta altor forme verbale decat al indicativului? NU!
Prioritatea intentionalitatii o capcana!

2. Contextul cultural al vremii

3.Concordanta cu scopul
- specificitatea depinde de intentie

4. Limbaj fenomenal

Dificultatile care apar nu inseamna ca avem de a face cu greseli


Alte probleme
Termenul de ineranta

Ce se intelege prin eroare

Ineranta manuscriselor originale








E11

Puterea Cuvantului lui Dumnezeu: autoritatea

I ntroducere
-expresie a voii lui Dumnezeu: Biblia are dreptul suprem de a defini ce trebuie sa credem si
cum trebuie sa ne comportam
disputarea autoritatii
pareri individuale

Definirea autoritatii:
Autoritate: dreptul de a impune credinta si/sau actiunea;
autoritate imperiala exercitata; extrinseca
autor. -intr-un domeniu; posedata, recunoscuta si acceptata; intrinseca
autoritate=/= forta; prescriere (autorit.) si impure (forta) (nu coincid)
autoritate =/= autoritarism; atentie la impostura
posedarea autoritatii vs recunoasterea autoritatii
autoritate;
directa
delegata
timp necesar impunerii autoritatii

Autoritate religioasa
Exista persoane, institutii sau documente cu drept de prescriere a crezului si a practicii religioase?
Dumnezeu este desigur aceea persoana: de la El prin El si pentru El; cum se exercita?:
Direct:
neoortodocsii da ca revelatie
spiritistii charismaticii; (Gallup 27% Duhul; 40% Biblia)

Delegata:
Biserica Romano-Catolica: mijlocirea harului; adevaruri in probleme doctrinare
Profetilor din Biserica

Dumnezeu este autoritatea ultima, in virtutea a cine este El si a ceea ce face El stabileste etalonul pentru credinta si
practica; totusi El a delegat aceasta autoritate Bibliei. (discutie: este Biblia autonoma?)

Stabilirea semnificatiei si a originii divine a Bibliei
Revelatie Inspiratie Biblie: Dumnezeu ne vorbeste;
Cum ajungem sa intelegem corect Biblia?
Raspunsuri oferite:
1. Prin Biserica intelegem Biblia
- biserica are origine divina (Toma dAquino) si certifica originea divina a Bibliei
- biserica a dat Biblia
- biserica interpreteaza Biblia
2. Ratiunea umana mijlocul de stabilire a semnificatiei si originii divine a Bibliei;
- rationalistii caz extrem
- se examineaza dovezile inspiratiei divine profetiile de exemplu;
- minunile facute de Domnul Isus tot dovezi ale originii (inspiratiei) divine
- semnificatia stabilita tot de ratiune
3. Lucrarea launtrica a Duhului (pozitia adoptata de Erickson)
- iluminarea intelegerii realizarea semnificatiei si a originii divine a Bibliei

Lucrarea launtrica a Duhului Sfant
Necesitate: (1) diferenta ontologica Dumnezeu om ; transcendent limitat
(2) pacatosenia omului
(3) nevoia de siguranta: o problema de viata si de moarte
Biblia despre capacitatile de inteleegere ale omului:
neputinta, orbire 2Cor 4.4
om duhovnicesc om firesc (natural) 1Cor2.6-16
luminare Efes 1.18; valul din 2Cor 3
taierea imprejur a inimii Rom 2.29
Toate acestea necesita regenerarea: - exista o diferenta absoluta intre credincios si necredincios;
Venirea Duhului Sfant si iluminarea realizeaza urmatoarele (Ioan 14 -16)
Functiile Duhului Sfant:
1.invata si aduce aminte (14.26)
2. marturiseste pe Isus (15.26,27)
3. dovedeste lumea in ceea ce priveste pacatul, neprihanirea si judecata convingere (16.8)
4. calauzeste pe credinciosi in tot adevarul (16.13); glorifica pe Isus (16.14)
- Duhul adevarului;
Ioan 14 16 este menit si ptr. Noi
Si alte pasaje: 1Tes 1.5 mesajul a venit la ei in putere si in Duhul Sfant;
1Tes 2..13 au primit mesajul prin Pavel ca venind nu de la oameni ci asa si cum este, Cuvantul lui Dumnezeu;
Efes 3.14 -19 intsriti prin Duhul in omul din launtru cunoasterea dragostei lui Christos;

Componentele obiective si subiective ale autoritatii
Tipar al autoritatii: Cuvantul obiectiv (Scriptura scrisa) + cuvantul subiectiv (iluminarea si convingerea launtrica a
Duhului Sfant) = autoritatea ptr. Crestin.
-Conceptie sacramentala despre Biblie: eficacitate intrinseca, cuvntele Bibliei au putere in ele insele; citirea
zilnica importanta; pericol fetisizarea Bibliei;
-Duhul Sfant este autoritatea principala ptr unii crestini; profetie speciala si care explica anumite pasaje
biblice;
- Imbinarea celor de mai sus; cuvantul scris interpretat corect baza obiectiva; iluminarea si convingerea
launtrica dimensiunea subiectiva; se evita astfel adevarul rece, searbad dar si inflacararea necugetata; impreuna
asigura maturizarea.
Ceea ce in neo-ortodoxie este considerata revelatia este de fapt iluminare;
diferentele intre revelatia (neo-ortodoxa) si iluminare: biblia este obiectiva ptr. Evanghelici; nu si ptr neoortodocsi;
In aceasta pozitie exista o semnificatie definita si obiectiva a Bibliei; semnifivatia de baza a unui pasaj va fi aceeasi
ptr. Fiecare aplicatia poate sa difere.
Efectul iluminarii este in acest fel (cel putin in parte) permanent; este totusi posibila o iluminare si mai profunda.

Conceptii despre iluminare
Conceptia lui Augustin. Ptr. Augustin iluminarea face parte din procesul de dobindire al cunostintelor.
Platonician fiind (cel putin neo-platonician), el considera ca
realitatea consta din Forme sau Idei, realitatea empirica fiind doar particularii ale F/I
cunoasterea este posibila datorita posibilitatii pe care o avem de a recunoaste F/I in
particularii
Dumnezeu imprima F/I asupra mintii indivizilor
Trei componente in procesul cunoasterii: (1) cel care cunoaste; (2) obiectul cunoasterii;
(3) mediul accesul la F/I adica Dumnezeu

Observatie: Augustin nu face distinctie intre crestini si necrestini;
Apoi: (1) epistemologia =/= cu antropologia (omul total decazut); (2) nu tine cont de regenerarea facuta de Duhul
Sfant in credinciosi.

Daniel Fuller
Bazata pe 1Cor 2. 13, 14 omuil firesc nu primeste lucrurile Duhului lui Dumnezeu; deci nu intelegere ci acceptare
primire, induplecare.
Pacatul a afectat (zice DF) vointa omului nu intelgerea sa; atasamentul fata de Scripturi duce la o interpretare
subiectiva se cuvine sa fim detasati ca sa fim impartiali!
Impartialitatea si posibilitatea de intelegere al celor necredinciosi este negata de revelatia biblica.

Jean Calvin
el sustie depravarea totala a omului afectata si ratiunea
prin regenerare ochelari ai credintei
necesara sfintirea permanenta
marturia launtrica a Duhului contraataca efectele pacatului si intelegerea Scripturii nu
este intunecata de prezenta pacatului
Este conceptia cea mai apropiata de invataturile Bibliei.

Biblia, ratiunea si Duhul
Biblia este autoritatea, dar interpretarea acesteia prin ratiune nu va determina o pozitie dominanta a ratiunii fata de
Biblie?
Distinctie:
autoritate legislativa Scriptura da continutul credintei
autoritate juridica - ratiunea ajuta la interpretarea Scripturii
iluminarea ajuta la intelegerea si acceptarea Cuvantului; aceasta este o lucrare mijlocita
(nu directa) a Duhului: folosirea ratiunii si a hermeneuticii adecvate, sunt mijloace
folosite de Duhul;
daca se accentueaza marturia launtrica a Duhului - o conceptie subiectiva a autoritatii
daca se accentueaza interpretarea rationala o conceptie obiectiva;
se vor combina cele doua de mai sus complementar si nu competitiv; Duhul furnizeaza
dovezi pe care ratiunea le poate evalua si se creaza astfel certitudinea ca Biblia este
divina.

Traditie si autoritate
Este traditia o autoritate legislativa (ca mai sus)?
Opinii:
1. traditia este o continuare a revelatiei
2. traditia este importanta mai apropiati in timp de revelatia initiala
3. repudierea traditiei
Fiecare grupare are o traditie a ei.
Traditia poate fi utila in intelegerea Scripturii; Parintii bisericii vazuti ca unii care au facut comentarii valoroase; nu
pot inlocui Scriptura; valabil ptr orice traditie.

Autoritatea istorica si cea normativa

Ceea ce a fost obligatoriu ptr oamenii din vremurile biblice este si ptr. Noi?
Distinctie intre :
1. autoritate istorica
2. autoritate normativa
Care este esenta permanenta a mesajului (normativa) si sa-l distingem de expresia temporala (iatorica) a lui.





























E 12
Maretia lui Dumnezeu

Conceptii despre Dumnezeu:
la nivel popular: - (a) politist; rauvoitor; (b) bunic, tolerant
la nivel mai sofisticat:
(a) relatia cu creatia: (1) indepartat transcendent ; (2) present in procesele naturii; (b)
natura Sa: (1) neschimbtor sau (2) se schimba
Erori:
(1)analiza excesiva vivisectie (speculative);
(2) generalizari peste masura (necesita un salt mistic spre ceva nedefinit)

Natura atributelor
Atribute: calitatati ale Lui care constitue ceea ce este El.
Atributele sunt:
ale intregii Dumnezeiri
calitati permanente, esentiale, inerente
obiective, nu proiectii ale noastre
inseparabile de fiinta sau esenta lui Dumnezeu
Incomprehensibilitatea lui Dumnezeu: intotdeauna o nota de mister!!!
Nu este corect sa se considere ca avem de a face cu o esenta divina plus atribute, sau de o colectie de atribute fara o
esenta; avem de a face cu unitatea Lui Dumnezeu

Clasificare
1. Comunicabile- regasite si in oameni: dragostea; si necomunicabile: unice omniprezenta;
2. Imanente/intranzitive: raman in cadrul naturii lui Dumnezeu de ex. Spiritualitatea;
Emanate/tranzitive: ies din natura lui Dumnezeu si influenteaza creatia de ex. Mila.
3. Absolute si relative; absolute: atributele pe care le are Dumnezeu in Sine Insusi, independent de obiectele creatiei:
infinitatea; relative: se manifesta prin intermediul relatiei Sale cu alti subiecti sau obiecte neinsufletite eternitatea
sau omniprezenta.
4. Naturale si morale; Naturale superlative non-morale cunoasterea, puterea; morale: se raporteaza (in context
uman) la conceptul de bine dragoste, mila
Se trateaza in continuare atributele lui Dumnezeu dupa aceasta ultima clasificare, cu observatia ca atrbutele naturale
se numesc ale maretiei, iar cele morale ale bunatatii.

Atributele maretiei

Spiritualitatea.
Dumnezeu este duh Ioan 4.24; consecinta Dumnezeu este imaterial, nu are limitari
fizice;
Antropomorfismele analogii umane folosite ptr. A exprima adevaruri despre
Dumnezeu; teofanii in VT dar si in Luca 24.39
Opusa idolatriei si adorarii naturii nu admite reprezentare fizica; Dumnezeu nu poate fi
cuprins sau controlat

Personalitatea
Spiritualitatea nu implica personalitatea; ex. Hegel a considerat ca Absolutul este impersonal, fara constiinta de sine
o minte imensa care cuprinde toate lucrurile.
In unele religii orientale nu exista divinitate personala; (Brahma, Atman, Nirvana)
Perspectiva biblica prezinta un Dumnezeu personal: o fiinta individuala cu constiinta de sine;
Dumnezeu are Nume: Ex. 3. ; exprima individualitate, identitate, caracter, are semnificatie;
Numele specifice ale lui Dumnezeu indica aspectul personal al naturii lui: se refera la relatia lui cu persoane, mai
degraba decat la relatia cu natura.
Activitatile in care se angajeaza Dumnezeu indica si ele natura personala a Sa: cunoastere, comunicare, simtire,
vointa, actiune.
Implicatii ale personalitatii:
relatia cu El are o nota de caldura, intelegere;
nu este o relatie unilaterala dialog
tratat ca o fiinta, nu manipulat, folosit
Dumnezeu este scop in sine, nu mijloc spre un alt scop I porunca;
Dumnezeu ca persoana trebuie iubit pentru ceea ce este El nu ptr ceea ce poate face ptr
noi

Viata
Dumnezeu este viu! El este! Exod 3.14. Existenta lui nu este argumentata ci presupusa: Evrei 11.6;
aspect fundamental al naturii lui
diferenta intre El si alti dumnezei; Ier 10.10. Ioan 5.26
are viata in Sine
nu depinde de ceea ce este in afara Lui
nu este totusi distant implicat in relatii si motivat de dragoste
El este cel necauzat exista cu necesitate
Nu are nevoie de noi! Noi avem nevoie sa fim la dispozitia lui.
In El nu exista daca; Dumnezeu este si va fi!

Caracterul infinit
Nu poate fi marginit
1. Spatial (imensitatea sau omniprezenta)
- nu exista reprezentare a localizarii Lui intr-un sistem de coordonate El a creat spatiul!
- nu exista nici un loc in care sa nu poata fi gasit: aproape sau departe (imanent, transcendent); Ier. 23.23; Ps 139.7-
12; Mat 28.19-20;
- se deosebeste prin asta de alti dumnezei; Ilie si preotii lui Baal
- locuri cu conotatie sacra Dumenzeu nu este legat de loc! Discutie care este parerea ta?!
- Dumnezeu are acces la intreaga creatie in orice moment

2. Temporal
- Dumnezeu este in afara timpului
- a fost este si va fi: Ps 90.1,2; Iuda 25; El este alfa si omega;
- nu exista variatii in natura lui, noi ne schimbam
- este constient de succesiunea momentelor in timp; in acelasi timp constient de toate momentele din aceea
succesiune in mod simultan; El transcende timpul imagine din turn asupra unei parade
- nu exista ordine temporala in ceea ce priveste vointa Lui (asa cum sustine teologia sperantei); deliberarea in vointa
lui nu se manifesta in timp totul este stabilit din vesnicie; El nu este luata prin surprindere si nu reactioneaza la
evolutia lucrurilor.
- teologia sperantei pune accent pe transcendenta fata de timp; teologia traditionala tinde sa-L vada pe Dumnezeu
prin prisma evenimentelor trecute.

3. Cunoastere
- este incomensurabila: complet transparenti ptr El; cunoaste totul vrabie, fir de par, nici o faptura nu este ascunsa
de El Evr 4.13
- intelepciunea lui Dumnezeu: poseda toate datele si valorile corecte si din aceasta perspectiva El stie ce este bine;
noi suntem afectati de iluzii;
- acces la toate informatiile de aceea este de incredere nu trebuie sa-si revizuiasca estimarile

4. Omnipotenta
- El Shadaai in rel cu Avraam si Sara: este ceva prea greu ptr Domnul? Gen 18; Ier 32.15-17
- in natura Psalmi, plagile, Elisei, minuni
- in istorie Fapte 17.26
- in personalitatea umana cel mai elocvent Matei 19.26 la Dumnezeu toate sunt cu putinta
Consecinte:
voia lui Dumnezeu nu este niciodata impiedicata, ptr ca El este(1) intelpt, (2)bun si
(3)tare; Ps 115.3 El face ce vrea;
El nu este arbitrar, ilogic sau contrar promisiunilor facute
El este liber, nu sufera nici o constrangere din afara! El face lucrurile dupa buna placere
a voii Sale!

Constanta
El este neschimbator; Ps 102; Iac 1.17 Mal. 3.6 Eu sunt Domnul eu nu ma schimb
Aspecte:
cantitativ el este perfect
calitativ nu-si schimba gandul, planurile Num 23.19

credincios legamantului cu Avraam;

Pasaje in care El pare sa se razgandeasca:
1. antropomorfisme, antropopatii termeni omenesti
2. noi stadii in planul lui Dumneseua: acceptarea neamurilor
3. omul si-a schimbat atitudinea: Adam dar si Ninive

Dumnezeu nu trebuie imaginat ca fiind static, inactiv; in statornicia Sa, Domnul este activ, dinamic, implicat;

Teologia procesului
Cateva teze ale acestei perspective:
realitatea este interdependenta, organica interdependenta este vazuta ca o realitate
ontologica!
Interdependenta i se aplica si lui Dumnezeu El este inrudit cu lumea si implicat in ea
dragostea este expresia majora a acestei implicari;
Teism bipolar: doua aspecte ale dumnezeirii
esenta abstracta primordiala
actualitatea concreta a Lui ulterioara; interactiunea cu lumea implica cu
necesitate o oarecare (auto)limitare a lui Dumnezeu;
ex omniscienta: noile evenimente aduc noi cunostinte de care
Dumnezeu ia nota, tine pasul!
Suveranitatea este afectata de participarea omului

Raspuns:
critica este justificata cand se accentueaza prea mult neimplicarea lui Dumnezseu -
(static, impasibil)
T. Procesului trece cu vederea faptul ca Biblia afirma transcendenta lui Dumnezeu, fapt
ce exclude limitarile impuse de T procesului
Exista si aspecte, sau principii neschimbatoare ale realitatii

Concluzie: Dumnezeu este mult mai mult decat un aspect al realitatii!

























E 13
Bunatatea Lui Dumezeu

Calitati morale
Dumezeu nu este doar maret, caz in care ar putea fi amoral sau chiar imoral, dar Dumnezeu este si bun.
Dumnezeu este bun, demn de incredere.
Calitatile morale se clasifica in : puritate morala, integritate si dragoste.

Puritatea morala
Reprezinta absoluta separare a lui Dumnezeu de orice faradelege sau rau. Puritatea contine: (1) sfintenia; (2)
drepatea; (3) justitia;

1. Sfintenia
Aspecte:
1. Unicitatea lui Dumnezeu separat de intreaga creatie (sfintenie maiestuoasa Berkhof); Exod 15.11 Cine este ca
Tine intre dumnezei, Doamne?; Is 57.15 qadas -sfant scos, retras de la uz comun;
- sfintenia este transmsa obiectelor Ex 3 ;Sinai doar Moise; cortul anumite persoane, materiale si obiecte
speciale; Templul din Ierusalim;
raspunsul cuvenit reverenta, infiorare, tacere (Ps 99.3);
2. Puritate
Bunatatea absoluta a lui Dumnezeu nepatat de raul din lume;
Habacuc 1.13 nu poate vedea raul; Iac 1.13 nu ispiteste (diferit de alti dumnezei);
- aceasta constitue standardul si motivatia pentru practica religioasa; Lev 11.44 fiti sfinti caci eu sunt sfant; Matei
5.48 idem; preotii si jertfele trebuiau sa fie fara cusur;
Sfintenia este o dimensiune fundamentala a naturii lui Dumnezeu ptr unii cea mai importanta
Consecinte:
credinciosul sa fie asemenea lui Dumnezeu; Matei 5.48; reactii ale oamenilor: Isaia 6.5
sau Petru- Luca 5.8; Pavel 2Cor 6.14- intinaciune a carnii si a duhului;
Biserica trebuie sa fie sfanta Efes 5.27 inchinare si reverenta;

2. Dreptatea
Sfintenia lui Dumnezeu aplicata relatiilor lui cu celelalte fiinte;
Legea este o expresie a naturii lui Dumnezeu; Ps 19.7-9 legea Domnului este desavarsita si invioreaza sufletul;... ;
porunca este dreapta si benefica celui ce se supune;
- actiunile lui Dumnezeu sunt in concordanta cu Legea Sa; Avraam in Gen 18.25 judecatorul cel drept; Ier 9.24
Eu sunt Domnul care fac mila, judecata si drerptate pe pamant! Caci in aceasta gasesc placere Eu.
- Ce anume face ca anumite actiuni sa fie drepte (iar altele nu)?
- realistii: exista un bine intrinsec in bunatate
- nominalistii: alegerea suverana determina dreptatea unei actiuni
- biblic: intre realisti si nominalisti binele nu este arbitrar; in alegere Dumnezeu urmareste un standard
obiectiv ptr bine si rau, (in structura realitatii) in propria Sa natura;

Este Dumnezeu egoist?
esenta pacatului este nu egoismul ci preferarea finitului in locul lui Dumnezeu
Prima porunca se refera la al iubi pe Dumnezeu; a doua ...?
Daca isi urmareste propria glorie este egoist?!
Isaia 42; 8 slava Mea n-o voi da altuia, nici cinstea Mea idolilor; Efesei 1; Apoc. 4. 5-
vrednicia Mielului;

3. J ustitia
Dreptatea oficiala a lui Dumnezeu, pretentia Lui ca alti agenti morali sa adere de asemenea la aceste standarde;
- Dumnezeu este administratorul dreptatii
- pacatul are consecinte: Adam Rom 6.23 pedeapsa; pacatul duce la dezmembrarea structurii economiei
spirituale divine
- binele se cuvine a fi rasplatit
- Dumnezeu actioneaza nepartinitor in administrarea Legii Lui, nu practica favoritismul; acest mod de
comportament trebuia urmat si de judecatorii lui Israel: 1Sam 8.3 (fii lui Samuel); Amos 5.12 mita, nedreptate;
- totusi (aparent) cei rai prospera! Ps 73; sfarsitul conteaza!

Concluzia: suntem chemati sa fim drepti si sa administram justitia!


I ntegritatea

1. Autenticitatea
- a fi adevarat Dumnezeu este real;
- contrastcu dumnezeii mincinosi; El ese adevarat (emet ebr.) respectiv aletinos greaca; Ier 10 idolii;
- Domnul este real nu fabricat, imitatie; el este ceea ce pare a fi
- ex in PR 90% sa fii ce spui ca esti si 10% sa afirmi asta cu modestie!

2. Onestitatea
- Dumnezeu reprezinta lucrurile asa cum sunt ele; !Sam 15.2a nu minte; Tit 1.2; Evr 6.18 nu poate sa minta
- implica asta ca putem avea incredere in El? Da, ptr ca este si omniscient
Consecinte: cere ca noi sa fim onesti: greutati de un singur fel; onesti in prezentarea evangheliei: 2Cor 4.2 prin
aratarea adevarului ne facem vrednici sa fim primiti de orice cuget omenesc in fata lui Dumnezeu

3. Credinciosia
- El se dovedeste a fi adevarat isi tine promisiunile, ca o functie a puterii si capacitatii sale nelimitate;
- nu-si revizuieste planurile cazul cu promisiunea facuta lui Avraam de a avea un fiu
Domnul asteapta ca si credinciosii Sai sa reflecte integritatea Sa morala

Dragostea
Atributul de baza (considera unii); insasi natura Lui, definitia Lui 1Ioan 4.8
Dragostea este eterna daruire (impartasire) de Sine a lui Dumnezeu
Reflectata in relatia in interiorul Sfintei Treimi; Ioan 14.3; Matei 3.17 botezul Domnului;
Exprima: bunavointa, har, indurare, indelunga rabdare!

1. Bunavointa
Preocuparea lui Dumnezeu pentru bunastarea celor pe care ii iubeste; Ioan 3.16; Deut 7.7,8 alegerea lui Israel;
- interes lipsit de egoism fata de noi si de dragul nostru; agape nu eros; Ioan 15 suntem nu robi ci prieteni; El nu
este un patron care sa aibe nevoie de noi
- bunavinta lui este vizibila in ceea ce a facut ptr noi:
- trimiterea Fiului; Ioan 4.10; Rom 5.8; 1Cor 13
- ne cauta mereu ; Luca 15
- face toate lucrurile de dragul Lui (deci nu altruis?!) sau de dragul nostru (deci nu El ar fi valoarea suprema!)?
- ne iubeste datorita imaginii Sale in noi
- ne iubeste pentru ceea ce poate sa ne daruiasca
- domenii de manifestare a bunavointei
- lumea subumana: Ps 145
- intreaga rasa umana; Matei 5.45; Fapte 14.17
Dragostea este activa!

2. Harul
Lucreaza cu poporul Sau pe baza bunatatii si generozitatii Sale, fara a astepta ceva in schimb; bunavointa nu este
identica cu harul.
exista un contrast intre VT si NT; Marcion a vazut diferenta, dar este fals; de ex Ex 34.6
in NT:
Efes 1.5-8 da cu prisosinta
Efes 2.7-9 bogatia harului Sau
Tit 2.11; 3.3, 4-7

3. I ndurarea
Compasiunea plina de sensibilitate si de dragoste fata de poporul Lui:
chesed, racham sau eleos; Tatal in relatie cu copilul sau Ps 103.13; fata de Israel
Ex 3.7
Domnul Isus: vindecarea infirmitatilor; prin invatare avea in vedere spiritualul Matei
9.35-36


4. I ndelunga rabdare
Exod 34.6 incet la manie; (macrotumia greaca); Ps 86.15; Rom 2.4; 9.22; Dumnezeu se abtine multa vreme de
la judecata si continua sa ofere mantuire si har.
- cazul lui Israel: razvratire in pustie
- caz general potopul; a intarziiat la fel ca si a doua venire a Domnului zice Petru 2Ppetru 3.9
- de cate ori sa iertam; cazul lui Petru: lepadare si reabilitare;
Concluzie: san e iubim asa cum suntem iubiti!

Dragostea si justitia lui Dumnezeu un punct de tensiune?
Justitia lui Dumnezeu pare severa si cere pedeapsa moartea; Pe de alta parte Dumnezeu este plin de har, iertator,
indelung rabdator; exista aici un conflict?
Trebuie socotite aceste doua atribue nu in mod separate ci in relatie. Dumnezeu este o fiinta integra, o persoana
armonioasa.
Fiecare atribut va fi astfel definit in lumina celorlalte: asa ca vom socoti justitia ca fiind iubitoare, iar dragostea ca
fiind dreapta.
Dragostea fara justitie este sentimentalism;
(1) implinirea unei dorinte poate fi considerate un moft, si ar putea fi incorecta;
(2) ar fi o reactie emotionala la o anumita situatie, ori dragostea are un orizont mai mare:
perspectiva in timp si include si pe altii deci dreapta cu toti;

Justitia si dragostea lui Dumnezeu au conlucrat:
justitia cere plata ptr pacat
dragostea doreste restaurarea omului
ambele se realizeaza in lucrarea lui Christos el insusi fiind drept si totusi socoteste pe
pacatos iertat; Dumnezeu insusi a dat ceea ce El pretindea!

Cel mai bun mod de a investiga atributele lui Dumnezeu
Nu este potrivita o abordare speculative Dumnezeu nu este abstract.
Metode folosite de scolastici:
1. cauzalitate: natura universului are o cauza ce se explica printr-un atribut al lui Dumnezeu
2. negarea: indepartarea din imaginea despre Dumnezeu a tuturor imperfectiunilor gasite la om si inlocuirea cu
perfectiunile opuse
3. eminenta: calitatile gasite in om, se vor regasi fara indoiala la superlative in Dumnezeu
Se examineaza evidentele scripturale si se faca deductii rationale:
atributele se identifica astfel cu faptele lui Dumnezeu; ceea ce face Dumnezeu este cheia
pentru ceea ce este El.
Dumnezeu nu actioneaza spontan ci conform naturii sale
Aprecierea noastra de sine o vom face prin raportare la standardul lui Dumnezeu
Consecinte:
- Dumnezeu este fiinta suprema
-Perspectiva noastra trebuie sa fie teocentrica si nu antropocentrica: vorbeste Doamne caci robul tau
asculta
- noi existam pentru El si nu invers
- nu voia noastra: Sfinteasca-se Numele Tau, vie imparatia Ta, faca-se voia Ta, precum in cer, asa si pe
pamant!
















E 14
Cat de aproape sau de departe este Dumnezeu: imanenta si transcendenta

Relatia lui Dumnezeu cu lumea create. Pe de o parte se afirma ca El este present si active, iar pe de alta parte ca este
absent si distant.
Este important sa se pastreze un echilibru intre aceste aspecte, la fel ca si in cazul justitiei si dragostei lui Dumnezeu.
Daca se accentueaza imanenta (prezenta si actiunea divina), Dumnezeu (risca sa) devine impersonal.
Daca se accentueaza transcendenta, Dumnezeu devine inactive.
Pozitia adoptata are consecinte ptr viata credinciosului.
Aceste doua categorii nu se considera a fi attribute; ele strabat atributele.

Imanenta

Baze biblice
Imanenta: prezenta si activitatea lui Dumnezeu in natura, in natura umana si in istorie
Referinte: Ier 23.24 Domnul umple cerurile si pamantul; Fa 17.27,28 nu este departe de fiecare dintre noi;
Duhul Domnului este prezent si activ: Iov 27.3; 33.4 Duhul lui Dumnezeu m-a facutr si suflarea Celui
Atotputernic imi da viata; Ps 104.29-30 grija ptr creaturi;
1. La creatie Gen1 si2
2. Dumnezeu este activ in cadrul tiparelor obisnuite ale naturii; natura nu este separata de Dumnezeu- Dumnezu este
prezent
3. In acelasi timp nu avem de aface cu un panteism: Dumnezeu nu se confunda cu natura; Dumnezeu are un statut
independent de natura

Versiuni moderne ale doctrinei despre imanenta lui Dumnezeu
Liberalismul clasic
Diferenta dintre liberalism si fundamentalism este de ordin cosmologic:
1. fundamentalistii sustin: supranaturalism deslusit; Dumnezeu este in afara lumii create; realitatea are mai multe
nivele
2.liberalii: un singur nivel al realitatii; nu exista domeniu supranatural; Dumnezeu este inauntrul realitatii; totusi
liberali nu sunt naturalisti (ci teisti)
3. asemanari ale liberalismului cu naturalismul:
Dumnezeu are tendinta sa lucreze exclusive prin interediul proceselor naturale
evolutia este acceptata ca modalitate continua a lucrarii lui Dumnezeu (minunile suntan excluse)
nimic nu e secular, Dumnezeu este la lucru pretutindeni; este naterea din fecioara o minune? da !, ptr conservatori
(fundamentalisti); nu! toate nasterile sunt o minune ptr liberali
perspective asupra evolutiei: conservatorii resping; liberalii Dumnezeu este la lucru in procesul evolutiei

Implicatii:
1. Revelatia:
- Schleiermacher: revelatia este orice prilej de intrezarire constienta a lucrurile! Biblia inregistreaza
revelatia; nu este unica; persionmalitatile antice sunt purtatori/vehicole ale revelatiei;
-revelatia generala este identica cu revelatia speciala
2. Distanta dintre Dumnezeu si om este redusa de liberali
- ptr conservatori: distinctia este totala
- Liberalii considera ca:
- natura umana il contine pe Dumnezeu
- deci natura uman este intrinsec buna si cu potential de dezvoltare
- in consecinta nu necesita har, transformare radicala, ajutor din exterior; - doar inspiratie
3. Dumnezeu actioneaza deci in societate: prin grupuri de actiune; prin politica se realizeaza scopul lui Dumnezeu
4. Persoana si lucrarea lui Christos:
- relativizeaza caracterul distinct al lui Christos: el este diferit doar in grad si nu in gen
Dumnezeu este la fel de imanent (prezent) in toate persoanele deci si in cazul lui Christos!


Paul Tillich
- Ocupa o pozitie situata intre liberalism si neoortodoxie
- In teism Dumnezeu este socotit ca fiind fiinta suprema, nelimitata, marata si distincta/separata de om
- Tillich:
-Dumnezeu nu est o fiinta
- Dumnezeu este fiinta in Sine, temelia fiintei: o putere, forta interna care face ca totul sa existe
- fiintele sunt finite, ele exista
- Dumnezeu nu exista (asta nu in sens peiorativ batjocoritor); El este
- Dumnezeu este prezent in tot ce este dar nu egal cu tot ce este
- Dumnezeu este in toate, in sensul relatiei intre seva copacului si in copac
- cum poate fi cunoscut Dumnezeu; El nu exista in afara lucrurilor ci in profunzimea lor, ca profunzime in
tot ce exista
- transcendenta este vazuta ca fiind profunzimea obiectelor; aceasta transcendenta poate fi experimentata
printr-o relatie foarte strinsa cu o alta persoan;
- este Dumnezeu in aceasta viziune o persoana? El este temelia personalitatii, baza, cauza personalitatii
umane, ceea ce ne face sa fim personali in sensul acesta El este personal
- astfel ca Dumnezeu nu pare a fi o entitate cu care sa poti avea o relatie personala cine m-a vazut pe
Mine a vazut pe Tatal; nu-L poti cunoaste pe Dumnezeu decat in relatie cu alte fiinte
- o dificultate cu aceasta perspectiva o reprezinta inchinarea, rugaciunea. Daca Dumnezeu este descris
astfel, ce inseamna sa te rogi sau sa te inchini?
- O alta problema o constitue metoda adoptata de Tillich a corelarii:
- mediul cultural pune problema, se formuleza o intrebare la care apoi teologia da raspunsul
- la intrebarea De ce exista ceva, in loc sa nu existe- tillich da raspunsul de mai sus temelia
fiintei;
- este acest raspuns singurul posibil si corect? Teologia clasica da ca raspuns Dumnezeu care
este o fiinta, este cauza a tot ceea ce exista El este puterea fiintarii dar si o fiinta
In concluzie putem spune ca Tillich limiteaza existenta lui Dumnezeu la existenta tuturor celorlalte fiinte intr-un
fel depinde de acestea!

Teologia mortii lui Dumnezeu

Un aspect de imanenta totala in natura si rasa umana. Dumnezeu 'renunta' la transcendenta si devine o parte al
acestei lumi.
O data cu venirea lui Isus a inceput un proces de difuziune a naturii divine, astfel incat ea se gaseste in prezent
pretutindeni in umanitate. O consecinta al celor de mai sus este ca dispare granita intre sacru si secular in toate
obiectivele practice. Prin aceasta, ca si in cazul celor doua perspective anterioare, se pierd dimensiunile personale
ale experientei religioase.
Scriptura vorbeste de imanenta lui Dumnezeu, dar in cadrul unor limite precise. Cand limitele dispar, apare o
confuzie totala: nu se mai poate discerne lucrarea lui Dumnezeu de activitatea demonica, de exemplu. Nu mai exista
nici o baza pentru evaluari etice bine de rau.

I mplicatiile imanentei
Dumnezeu nu este limitat la a lucra direct pentru a-Si realiza scopurile: vindecare.
Dumnezeu poate sa foloseasca persoane si organiztii care nu sunt in mod declarat crestine. Exemple din
VT: Asiria, Cir; se poate coopera cu organizatii seculare.
Ar trebui sa apreciem tot ce a creat Dumnezeu. El este prezent in natura aplicatie ecologica! Prezent in
natura umana, in fiecare din semenii nostri se cuvine sa-i cinstim (1Petru 2.17);
Putem invata ceva despre Dumnezeu din creatie. Creatia este 'locuita' de Dumnezeu si putem descoperi in
ea anumite tipare logice, o ordine si o regularitate. Toate acestea pot fi intelese ca o reflectare a caracterului
divin: un Dumnezeu care nu este haotic, arbitrar, capricios sau plin de contradictii.
Exista puncte de contact intre Evanghelie si cei necredinciosi. Prezenta lui Dumnezeu in fapturile lui,
presupune si o posibila sensiblitate a acestora la Evanghelie



Transcendenta

Bazele biblice

Isaia 55.8-9; gandurile si caile lui Dumnezeu fata de ale oamenilor- ca de la cer la pamant!
Isaia 6.1-5; separarea lui Dumnezeu in sensul sfintenie;
Transcendenta lui Dumnezeu trebuie vazuta nu doar prin prisma maretiei lui, a puterii si a cunoasterii lui, ci si prin
prisma bunatatii, a sfinteniei si puritatii lui.
Isaia 57.15 exprima atat transcendenta cat si imanenta! De invatat! (poate fi considerat un test al atentiei cu care ati
parcurs acest text!)
Alte texte: Ps 113.5-6; Ps 123.1


Modele de transcendenta

Modelul traditional
Se bazeaza pe imagistica spatiala: Dumnezeu este 'mai inalt', 'deasupra', 'foarte inalt'
Model inadecvat zilelor noastre datorita (1) avansului tehnologic 'sus' si 'jos' irelevante si (2) teologic natura lui
Dumnezeu, careia noriunea de spatialitate nu se poate aplica in sensul comun al acesteia. Dumnezeu este duh.

Modelul lui Karl Barth
accent major pe transcendenta lui Dumnezeu: situat deasupra oricarei divinitati (antice sau create de gandirea
umana)
Dumnezeu nu este divinizarea unei trasaturi ale omului sau natura umana la superlativ
Dumnezeu nu este iplicat in natura sau conditionat de ea
omul nu are nici o posibilitate de a accede la Dumnezeu, in afara revelatiei si deci nu poate sa faca din
Dumnzeu o posesiune a lui
este un transcedentism extrem impiedica orice posibilitate de comunicare dintre Dumnezeu si om
este un raspuns la antropocentrismul accentuat si a imanentismului tipice sec. XIX

Modelul nonspatial al lui Soren Kierkegaard

Diferenta calitativa dintre Dumnezeu si om: genuri fundamental diferite; se bazeaza pe credinta ca
insusirile nu pot fi reduse la cantitati; acumularile cantitative nu conduc la obtinerea unei noi calitati; nici
demersurile intelectuale sau morale nu vor conduce la 'descoperirea' lui Dumnezeu. Daca aceasta diferenta
este infinita, ne aflam in situatia descrisa mai sus (Barth) cand orice legatura dintre Dumnezeu si om ar fi
imposibila.
Diferenta dimensionala;
- Dumnezeu 'exista' intr-o alta dimensiune exemplu diferenta intre spatiul bi-dimensional si cel tri-
dimensional
mai mult diferenta dimensionala trebuie imaginata, de exemplu in sensul diferentei intre sunet si imagine
diferenta calitativa, nu doar dimensionala;
acest model ne permite sa ne gandim la imanenta si transcendenta impreuna: Dumnezeu se afla in acelasi loc cu
noi, dar intr-o alta dimensiune, inaccesibila prin mijloace 'obisnuite'; Ier 23.23 un Dumnezeu de departe dar si
de aproape; Efes 4.6 un Dumnezeu 'mai pe sus de toti' dar care 'lucreaza prin toti si care este in toti'.

Modelul istoric al teologiei sperantei
Dumnezeu apare la granita vietii cu deschiderea ei spre viitor; o transcendenta escatologica; Dumnezeu traieste
si functioneaza acolo unde noi nu am fost inca; acolo se ajunge printr-o schimbare a starii, nu a locului. Se
ignora in acest model transcendenta cosmologica si metafizica.

Implicatiile transcendentei

Exista ceva superior omului; nu omul este masura lucrurilor ci el isi primeste valoarea de la ceva situat in
afara lui, de la Fiinta suprema
Dumnezeu nu poate fi cuprins complet in conceptele omenesti; conceptele noastre doctinare nu pot epuiza
pe deplin natura lui Dumnezeu
Mantuirea noastra nu este realizarea noastra. Nu avem mijloace 'independente' de a accede la Dumnezeu;
trebuie sa mizam totul pe harul sau.
Va exista intotdeauna o diferenta intre Dunezeu si om. O diferenta metafizica izvorata din creatie si care nu
va fi 'abolita'. Mantuirea nu anuleaza diferenta, ci ne restaureaza la ceea ce am fost intentionati sa fim. Prin
urmare nu o 'indumnezeire' ca in teologia ortodoxa. Discutie.
Reverenta este o cerinta de la sine inteleasa in relatia noastra cu Dumnezeu. Entuziasmul, exuberanta si
bucuria nu trebuie sa esueze in familiaritate excesiva. Este loc si pentru o infiorare si uimire, de acel
misterium tremendum despre care vorbeste si Rudolf Oto (The idea of the Holy -tradus si in romaneste).
Prosternerea noastra inaintea lui Dumnzeu este un gest de cuviinta.
Ne vom astepta la lucrari cu adevarat transcendente din partea lui Dumnezeu. Rugaciune pentru vindecare;
in consiliere nu vom neglija nevoia de 'ungere';

Pericolul accentuarii excesive: specialisti in transcendent, oarecum rupti de lumea aceasta, in care Dumnezeu este
totusi prezent. El este de 'gasit' nu doar in domeniul devotional si religios, dar si in aspectele 'seculare', in 'locurile
smerite' si printre cei uitati de oameni.