V-ati gandit vreodata ca paraiasul si-ar pierde susurul daca i-ai lua pietrele d in cale ?

Atitudinile sunt mai importante decat as pectul exterior, decat talentul si deca t pri ceperea. Ele hotarasc daca un om, o familie, o com panie sau o Biserica propas este. Lucr ul cel mai remarcabil este ca atitudinile sunt in puterea noastra. Nu poti schim ba ziua de ieri si nu poti determina cum se vor purta cu tine oamenii; nu poti e vita in evitabilul. Poti in schimb sa canti pe singura "coarda" care-ti sta la in demana: atitudinea ta in fata rea litatii. Sunt convins ca viata este 10% ce mi se in tampla si 90% ce reactie am fata de c eea ce mi se intampla. La fel este si cu tine. Schimba-ti deci atitudinile, daca vrei sa-ti schimbi viata. Lucrurile sunt pentru noi ceea ce credem noi de spre ele. Asta in seamna ca, pe ter men lung, atitudinea noastra fata de lu cruri este mai importanta decat lucr urile propriu-zise. Nu greutatea te rupe de sale, ci felul in care o ridici. Nu pozitia te face fericit sau nefericit, ci dispozitia. Atitudinea este molipsitoare: Daca stii sa vezi ceva bun in fiecare om, aproape toti vor sfarsi prin a vedea ceva bun si in tine. A exista inseamna a fi supus criticii. A face ceva in seamna a-ti dubla sansele de a fi criticat. A lua atitudine in seamna a te expune sa fii inundat de critic i. Nici macar, Isus Christos, desavarsitul fara pacat, n-a scapat de critica. Stiam ca mintile inguste sunt cele dintai care critica ideile mari. Cineva ma sf atuise chiar sa ma fac ca nu aud anumite obiectii: "Nu-l baga in seama pe cel ce in cearca sa te micsoreze in ochii al tora. Saracul, in cearca si el sa te aduc a la statura lui." Se spune ca atunci cand Dumnezeu i-a cioplit pe oamenii mari, din aschii i-a facut pe critici. Adevarul pus in cuvinte nu mai este adevar pur, caci aceste cuvinte sunt haine c araghioase care denatureaza fiinta pura a adevarului. "Vazut printr-o lacrima, un om care plange este intotdeauna fratele tau". Acum trenul nostru ne poarta printr-o frumoasa regiune agricola. Toamna a rastur nat toate miristile. Pamantul ranit adanc de fiarele plugului isi asteapta vinde carea cicatricelor sub bandajul ninsorilor care se apropie din zare. Lista de mai jos contine numele persoanelor si scurtele noastre observatii pe c are vi le oferim n caz ca va gnditi sa-i considerati n viitor candidati pentru pozi tia de pastor: Noe: Are 120 de ani de experienta ca predicator, dar nici un convertit. Moise: Este blbit. Adunarea unde a activat spune ca-i sare tandara pentru fleacuri . Avraam: La greu, a fugit n Egipt. Am auzit ca ar fi intrat n necazuri cu au torita tile si a mintit ca sa-si scape pielea. David: Are un caracter moral inacceptabil. Daca n-ar fi avut scadente morale, lam fi putut recomanda macar pentru postul de pastor cu muzica. Solomon: Se bucura de reputatia unui om ntelept, dar nu traieste ceea ce le spune

altora. Ilie: S-a dovedit oscilant si inconsistent, iar sub presiune a facut o cadere ne rvoasa. Osea: Viata de familie falimentara. Divortat si recasatorit cu o prostituata. Ieremia: Este prea emotiv si alarmist; unii spun ca este scitor, o adevarata pacos te. Amos: Provine dintr-o familie de tarani. Este probabil mai bun la strngerea fruct elor. Ioan: Pretinde ca este baptist, dar n-are tact si se mbraca asemenea unui hippy. N-are prieteni si nu-l vedem o prezenta placuta la una dintre mesele de dragoste ale bisericii. Petru: si iese repede din fire. Se spune ca s-ar fi lepadat n trecut de Christos. Pavel: L-am gasit lipsit de politete, prea dintr-o bucata . Aparenta fizica neatrag atoare. Predica mult prea lung. Timotei: Prezinta un oarecare potential, dar este mult prea tnar, prea bolnavici os si prea timid pentru a fi pastor. Ioan Marcu: Desi a crescut ntr-o familie foarte dedicata bisericii, este instabi l, fricos si se descalifica pentru a fi un purtator al Evangheliei. Iuda: Pare a fi o fire tare descurcareata si plina de simt practic. Priceput la finante. Este preocupat de saraci si se mbraca foarte bine. Comisia a ajuns la concluzia unanima ca acesta ar fi un candidat foarte bun pent ru pozitia de pastor n biserica dumneavoastra. Majoritatea se maimutaresc reactionnd ca o oglinda lipsita de per sonalitate la faptele celor din jur. Cel mai mare bine pe care-l putem face lumii este sa nu fim ca ea! A.W. Tozer: Singura arta crestina este arta de a purta crucea.

Rabinul Abraham Herschel spunea: O credinta ca a lui Iov nu poate fi zdrobita, pe ntru ca ea nsasi este rezultatul zdrobirii. Trebuie sa ne nsusim viziunea lui Iosif , care a vazut providenta mai mare dect oric are dintre greselile celor din jurul sau. Iata celebra lamurire ntre frati din Gene sa 50:20: Voi negresit v-ati gndit sa faceti rau, dar Dumnezeu a schimbat raul n bi ne... Trebuie sa ajungem sa-I multumim lui Dum nezeu si pentru prietenii care ne-au nar ipat naintarea si pentru aparentii dusmani care ne-au corectat traiectoria, stiind ca nici un fir de par de pe cap nu ne-a cazut fara voia Tatalui nostru cel Atotp uternic. Cnd sunt mici mai toti puii de rate si curci, pisoii si cateii se joaca mpreuna. P roblemele dintre ei apar mai trziu, la... maturitate. Pentru religie, oamenii sunt gata sa scrie, sa pledeze, sa lupte si chiar sa moa ra. Sin gurul lucru pe care nu sunt gata sa-l faca este sa o... traiasca. Exista convingerea din ce n ce mai raspndita ca lumea are nevoie de o religie care sa acopere si celelalte sase zile din saptamna. Avem destula religie ca sa-i urm pe cei care nu cred ca noi, dar insuficienta pen tru a ne iubi unii pe altii asa cum ne iubeste Dumnezeu.

n formalismul universal, noi am ajuns la un moment dat performanta formalismului absolut de a avea o Biserica fara Biblie si un crestinism fara Christos . Preotul cnta pe nas dupa ureche , o imitatie de linie melodica antica, iar poporul L-a nchis pe Dumnezeu n Biserica pentru a fi el mai liber n lume (N. Iorga).