P. 1
AGRICULTURA ECOLOGICA 1/3

AGRICULTURA ECOLOGICA 1/3

|Views: 1,069|Likes:
Published by ecora2011
AGRICULTURA ECOLOGICA
AGRICULTURA BIO
AGRICULTURA ORGANICA
ECOAGRICULTURA
AGRICULTURA ECOLOGICA
AGRICULTURA BIO
AGRICULTURA ORGANICA
ECOAGRICULTURA

More info:

Published by: ecora2011 on Mar 07, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/02/2013

pdf

text

original

Urina gi mustul de gunoi sunt ingrdgdminte organice prezente in

majoritatea intreprinderilor biologice. Dac6 mustul de gunoi nu ridicd probleme

deosebite de pregdtire, fiind un amestec de urind cu apl, destul de bine

oxigenat, in schimb urina impune mai multe operalii pregdtitoare.

intr-un mod

Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor:
cultura mare, pdsuni Sifdne{e

mai simplu, urina se amestecd

cu ap6 in proporfie de l: 1. Apa leagd amoniacul

gi dilueazb toxinele, dar volumul de ingr5glmdnt aplicat se dubleazi odat[ cu

cheltuielile de transport gi de administrare. in locul diluErii cu ap6, astizi se

prefer[ oxigenarea sub presiune a urinei gi addugarea

de ingredienfi valorogi.

Operafiile de pregdtire a urinei sunt:

a. Oxigenarea sub presiune a urinei;

Se cunosc 5 instalafii mai frecvent folosite pentru oxigenarea

urinei:

- instalafia de oxigenare cu bule de aer;

- instalafia de turbionare la suprafa![;

- instalafia de insuflare a aerului;

- instalafia de pulverizare;

- adaptarea

pompei de vacuum de la instalafia de muls.

Majoritatea pdrfilor componente ale instalafiilor de oxigenare se pot

construi in gospoddrie.

Pentru o administrare ugoar6, urina trebuie sd fie "sub1ire", adicd s[ nu

confini mai mult de 6Yo substanli uscat[. Criteriile de calitate a urinei sunt:

mirosul, culoarea, temperatura

gi pH-ul. in urina bine pregdtitd, dacd se introduc

rdme, acestea

nu mor.

b. addugarea

de p[mdnt, I roabd la20-25 m3 de bazin

c. addugare

de zeatrfi"

de lut (preparati cu betoniera);

d ad6ugare

de compost copt _sau

balegd uscatd sau mdrunfiti, sau fbind de

paie (pentru transformarea

azofului mineral inazot organic);

e. adiugare de frini de roci in agternut sau de bentonit[ in bazin, pentru

legarea amoniacului gi reducerea

mirosului.

Urina astfel preg[titd se poate adminisha in oricare perioadl a anului gi pe

orice vreme. De regulS, se administreazd

la incepuful cregterii plantelor in mai

multe reprize a 10-l5t/ha (adicd o ploaie fini de l-1,5 mm), cu ajutorul unor

cisterne de mare capacitate

previzute cu instalafii adecvate de impriqtiere, care

sd reducd la minimum pierderile de amoniac.

53

54

Capitolul III. Cultivarea biologicd a plontelor:
cultura mare, pdsuni Si fdne{e

3.s.

srsrEMUL DE INGRA$AmNTE

VERZr

Daci, ne referim la sistemul de tngrdsdminte verzi, in agricultura

biologicd, sunt rare cazurile cdnd se practicd cultura purd, fbrd culturi

insofitoare, datorit6 urmdtoareor

motive:
- imbogdfirea solului in humus qi elemente nutritive;

- protejarea solului 9i a viefii microbiene;

- surs[ suplimentard

de firaje.

Dupd epoca de semdnat, culturile insotitoare pot fi:
- culturi premergdtoare;

- culturi succesive;

- culfuri asociate;

- culturi acoperitoare

de sol (iarna).

Dupd destinafie, culturile insofitoare pot fi:
- culturi frrajere;

- ingrdqdminte verzi.

lnheprinderile fhrd zootehnie sau cu sector zootehnic redus trebuie sd

apeleze,

in mod obligatoriu, la ingrigdmintele verzi.

ingrdsdmintele verzi se clasificd astfel:
- ingriqdminte verzi in ogor propriu;

- ingrdgiminte verzi in culfuri premergdtoare

sau succesiv6,

cu doud sub

grupe: plante rezistente

la iemat (culturi acoperitoare)

gi plante sensibile la ger;
- ingriq[minte verzi in cultur6 asociati cu plante prdgitoare sau in

culturd ascunsd

(asociere

cu o culturd neprdgitoare).

ingrigimintele verzi in ogor propriu, sunt pufin folosite in

agricultur[, ca urmare a lipsei de rentabilitate. La aceste ?ngrdgdminte

se

apeleazd

atunci cdnd o soli este epuizati sau "obosittr" (dup6 pomi, vie, hamei).

De regul6, se folosegte

trifoiul rogu.

ingriqimintele verzi in cultura premergitoare sau succesiv[ se

clasificd astfel:

a rezistente Ia iernat (culturi acoperitoare), sunt din ce ?n ce mai mult

Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:
cultura nare, pdsuni Sifdnele

folosite. Permit acoperirea solului iarna impiedicd spilarea in ad6ncime a

substanlelor

nutritive, dar gi a nitrafilor. Folosirea lor impune o a doua arbturd

in primdvari, sau cel pufin o discuire energicd. Se mai folosesc frecvent

amestecurile de trifoi cu ierburi: amestecul Landsberg, amestecul 200 (in

Elvefia) etc. SemdnEtura

se face in mirigte, imediat dupd cereale sau cartofi. in

primdvard, masa verde se toaci cu magina de tocat vreji, se las6 3-4 zile pe loc,

apoi se incorporeazd

sub plug (cu antetrupip) sau sub disc. DupE 34 sdptdmdni

incepe descompunerea,

dispar substanfele inhibitoare de cregtere gi se poate

semdna. Prin ad[ugarea de gunoi fermentat sau urin6, este grnbitI

descompunerea.

b. sensibile Ia ger,-auurmdtoarele

avantaje:
- se incorporeaza uqor -la inceputul iernii sau primdvara timpuriu,

nemaifiind nevoie de tocare;
- se descompun

rapid, permifdnd seminatul culturilor din epoca I li II;
- permit ardfura de iarnd, timpurie, fapt important pe solurile grele. .

in afara plantelor menfionate in tabel, se mai folosesc: borceagul de

primdvari, trifoiul de Alexandria, trifoiul de Persia, lintea pratului (Lathyrus

cicera), bobul furajer.

ingrigimintele verzi in culfura asociati sunt de asemenea

destul de

mult folosite existind mai multe tipuri de asociere

gi anume:

- asociere cu culturi prdsitoare-(ptorumb,

cartofi, floarea soarelui etc.).
in ciuda unor dificultnfi tehnologice, agricultorii biologi incearci sE

giseasc[ soluliile cele mai bune. se cultivd: soia, bobul furajer, lupinul dulce,

lintea pratului, trifoi alb, trifoi mdrunt, trifoi tdr0tor.
- asociere cu culturi neprdsitoare (culturd ascuns6), este cea mai

interesant6

metodS" dar gi aceasta

ridic6 anumite pretenfii tehnologice. Plantele

folosite cel mai frecvent sunt trifoiul rogu, lucerna, in amestec sau nu cu ierburi.

in inheprinderile cu sector zootehnic denoltat, adeseori dupi sola de cereale *

cultura ascunsd, urmeszd sola firajerd de baza, cu ciclu bienal (trifoipte,

lucernieri).

considerdm interesant sd expunem rezultatele obfinute in urma unui

55

56

Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:
cultura mare, pdsuni gifdnele

sondaj de opinie efecfuat in Elvefia, privind culturile asociate folosire ca

ingr6qiminte verzi:

- 70% din agricultori folosesc ingr[q6mintele verzi asociate in cultura

porumbului gi 50% in cultura cerealelor pdioase;
- la porumb se folosegte cel mai frecvent trifoiul mdrunt (galben). Cind

porumbul are 20 cm, se seamlni trifoiul: cu mina, din sacul de seminat, cu

semdndtoarea

sau chiar cu cultivatoarele hrdnitoare;
- inainte de semdnat, terenul se prbgegte

mecanic Ai manual; dupd 3-4

sdptlmdni de la recoltatul porumbului, ingrdgflm6ntul

se incorporeazdcuplugul,

la nevoie echipat cu antetrupifi;
- in grdu, trifoiul rdsare uneori nesatisfrcdtor, iar in anii secetogi

concureaz[ grAul in ceea ce privegte apa.

in completarea ingrigdmintelor organice, pe bazi, de studii agrochimice,

se pot folosi ingrdsdminte minerale naturale, intre care amintim: ftina de

bazalt, fiina de granit, ftina de dolomitd, ftina de fosforili, ftina de siruri brute

de potasiu, kalimagnezia, frina lui Thomas, calcarul de alge, tufurile vulcanice

etc. O largd rdspAndire

in agricultura biologicd inregistreaz6 flinurile de roc5"

care gi-au gisit intrebuintdri multiple: ingrdqdmdnt complex, mijloc de

prevenire gi combatere a unor boli qi ddun6tori, ingredient valoros pentru

composturi, innobilarea urinei etc. Compozifia fbinii de bazalt sau granit se

aseamdni cu compozilia chimicd a milului de Nil. De menlionat faptul ci, nu

toate rocile sunt valoroase pentru agriculturd, fiind nevoie de analize chimice

atente inainte de folosirea lor.

Desigur, in mdlul de Nil se adaugd fracfia organici, bogati in azot. in

plus, f[ina de bazalt mai confine: cupru, zinc, nichel, seleniu, bor, crom,

vanadiu, sulf etc., in cantitdfi cuprinse inhe l0 qi 100 mg/kg.

in continuare prezentdm cdteva dintre ingrig[mintele minerale naturale

mai importante:

- Calcarul de alge (sub

formd de ftind), confine: 32Yo calcits (solubil
in apd), 2-3%o magneziu gi numeroase microelemente. in Italia de Nord se

folosegte dizolvat ?n ap4, ca ingrdgdm6nt

foliar pentru pomii fructiferi. in alte

Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:
cultura mare, pdsuni Si fdnele

f6ri se utllizeazd sub formd de pulbere de prdfuit, pe sol sau direct pe frunze,
constatdndu-se

faptul c6, in afara efectului de ingrlqare foliard are gi o acfiune

pe prevenire gi reducere a atacului ciuperci Phytophtora infestans, care produce

mana la tomate gi cartofi, precum gi o acliune de indepdrtare sau prevenire a

atacului de pdduchi de frunze sau omizi. Efectele fitofarmaceutice se- explicd

prin schimbarea

pH-ului de la suprafafa frunzelor, pe de-o parte, iar, pe de alt6

parte, prin absorbfia apei din lesuturile ddunitorilor cu tegumentul moale. Este

cel mai bun ingredient pentru compost. Fdina din calcar de alge (care se obline

din corali de alge rogii) nu este aceeaqi

cu frina din alge (care se obline din alge

brune, vii).

- Fdino de fosforili, confine : fosfor 26,60/o;

magneziu l,l Yo; calcfu 48Yo.

Se obline din zdc[minte naturale existente in Africa de Nord. Insolubild in ap6.

Se foloseqte

ca ingrdqimdnt debazA.

La noi in fard se cunoagte fosfatul natural de Cioclovin4 rezultat prin

descompunerea

cadawelor gi a excrementelor de pdsiri gi animale din peqtera

cu acelaqi nume. Confine 9-25% fosfor. Acfiune de ingriqare lenti.
- Fdina lui Thomas, confine.' fosfor 16-20%; magneziu l4yo, calciu 45-

50%. Se foloseqte ca gi fbina de fosforifi (ingr[qAmdnt insolubil, care se

descompune

treptat sub actiunea acizilor huminici qi a microorganismelor din

sol).

- Kalimognezio, este un minereu. Confine 26Yo potasiu gi 5% magneziu.

Kalimagnezia, lipsiti de sodiu (dupd purificare in fabrici), se numegte

patentkali. ingrigdmint ugor solubil qi, deci, uqor asimilabil, utilizarea lui

fbcdndu-se

cu atentie.

Zdcdminte naturale de potasiu se gisesc qi in fara noash6 fiud.Neamf).

Predomind sulfatul de potasiu, admis in agricultura biologicd.
- Fdina de dolomitd, contine,' potasiu 0,8o , magneziu 6,4Yo gi calciuZ?o/o.

Amendament gi ingrdgdmdnt valoros, care se extrage gi in tara noastr6, din

cariere. Din plcate, este pufin folosit la noi in agriculturd. Se utilizeazd ca qi

calcarul de alge, putAndu-l inlocui pe acesta.
- Fdina de bazalt, provine din mlcinarea bazaltului, o rocd provenitd la

57

58

Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:
cultura mare, pd;uni ;ifdnele

rdndul ei din lava vulcanilor, in prezent stingi.

Prin caracteristicile ei fizico-chimice, deosebit de valoroase, frina de

bazalt se utilize"zi astdzi pe scard largd in agricultura biologicd din tdrile

dezvoltate economic, in calitate de ingrdqimdnt, ingredient pentru compost,

deodorant pentru zemurile din plante, preparat fitofarmaceutic, singur sau in

amestec

cu alte preparate.

Jara noastrd posedi z6cdminte debazalt, dar pdnd in prezent, aceast6

rocd

nu a fost destinatd

uzului agricol.
- Tuful vulcanic, se folosegte

in stare mdcinat6, ca gi dolomita" dar este mai

valoros decdt aceasta intrucdt are o compozifie mai complexi (potasiu, fier gi

multe microelemente).Romdnia

posed[ zdciminte bogate de tuf vulcanic, incd

pufin exploatate.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->