Gheorghe Emil Bandici

{t
GHEORGHE EMIL BANDICI

IOANA BORZA
ILEANA ARDELEAI\
ffi
EDITTTRA
rrlvrvERsrtAltt DIN oRADEA, 2oo7
Referenliqtiinlifici :
Prof.univ.dt.ing. GheorgheCiobanu - Sta{iuneade
Cercetaregi DezvoltareAgricold Oradea
Conf.univ.dr.ing.
Cornel Domufa - Universitateadin Oradea
CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei
DICI, GHEORGHE
EcoagriculturdlGheorgheEmil Bandici, Ioana
leana Ardelean
Oradea : Editura Universititii di
2007
ISBN 978-973-759-375-7
l.Borzzr loana
II. Ardelean,Ileana
631.95
EDITURAUNIVERSITATIIDIN ORADEAESTEACREDITATADE
CNCSIS,
COD 149.
EDITURA UNTYERSITATIIDIN ORADEA

Str.Universit6fii,
nr.1.
Oradea
lV' !
"'
i: , L)
.''!'v'"" 1
PREFATA
Atit pe plan nafional cdt gi pe plan mondial este semnalati tot mai mult
dezvoltarea neechilibrati gi exageratda industriei, agriculturii qi a urbanizirii
neecologice,ceea ce a dus Ia o cizA a mediului ambiant in diferite zone ale
Romdnieiqi mai alesale globului, ceeace ne face sd ne indreptdmatenfiafoarte
riguros asupramediului in care trdim gi sd punem accenttot mai mare pe luarea
de mlsuri concrete de introducere a unor tehnologii mai pufin poluante gi
acfiuni de depoluare,precumqi pe respectareaunei legislalii corespunzatoare
in
toateactivitSlilesocial-economice.
Acest fapt justifici pe buni dreptate acfiunile care se intreprind pentru
congtientizarea
asupranecesitdfiide cunoagterea relafiilor ecologicedin naturi,
a cauzelor gi mdsurilor de prevenire gi combaterea deteriordrii qi poludrii
mediului, pentru ldrgireaorizontului de cuprinderea fenomenelorecologicegi
de orientarea activit5fii practiceumane.
prolemelorde siguranfdalimentar6gi mediu a contribuit
Congtientizarea
gi contribuiela dezvoltareaagriculturii biologice (ecoagriculturii) in ultimii ani
in Uniunea Europeand gi mai ales in Rominia, in contextul sigurantei
alimentarea consumatorilor.
problemelorgi mai ales a tehnologiilor privind agricultura
Cunoagterea
ecologicl cu referire special[ la cultura mare, pdquni gi fhnefe, cregterea
animalelor, legumiculturE,pomiculturi gi viticulturd este impusi de cerinfa
asigur[rii de produse ecologice pe piafa europeani gi mai ales pe piafa
agroalimentari din
So.atrin
fard recent acceptati ca membrd a Uniunii
Europene. f) , f)
--=-=lVfanTdful
de Ecoagricultur[ sauagriculturaecologicd(termensimilar cu
agriculturaorganicdsaubiologicd) se glseqtela prima edi{ie,fiind structuratin

9 capitole.
Primul capitol se referd la problemele agriculturii in
lumea
contemporand,la pricipiile gi obiectiveleagriculturii ecologice,legile ecologice

cabazda agriculturii biologice, la calitateaproduselorin agriculturabiologicd.
in capitolul II al prezentei cdrfi sunt prezentateetapele care trebuie
parcurse de un agricultor romin care s-a hotir6t sd practice agricultura
ecologicS"conversiaqi planul de conversieal intreprinderii.
Capitolul III
prezintl" tehnologiile privind cultivarea biologicd a
plantelor:culturamare,piguni qi frnele.
in capitolul IV sunt prezentatetehnologiile biologice privind cregterea
animalelor,iar capitolul V se refer6 la principii noi privind combatereabolilor
gi daundtorilorin hortiviticulturi, urmdnd ca in capitoleleVI, VII qi VIII si se
facd referiri la legumicultura" pomicultura gi viticultura prezentatein contextul
agriculturii biologice. in final capitolul IX, face referiri la factorii cosmici care
influenfetzi creqtereagi productivitateaplantelor.
Lucrareaelaboratdde noi se adreseazdprin urmaresfudenfilor,cadrelor
didactice gi specialigtilordin domeniul Agronomie, Horticulturi qi Zootehnie,
precumgi celor caredorescsd-giinsugeascdcunoqtinlereferitoarela principiile,
obiectivele gi tehnologiile din agricultura ecologicd, si sg familiarizeze cu o
gdndire ecologic[, sI infeleag[ conceptele qi opiniile privind promovarea
agriculturii ecologice (ecoagriculturii), protecfiei mediului gi realizareaunor
produse agroalimentare ecologice. Agtept6m sugestii pentru revizuirea
manualuluipractic de agricultur[ biologicd in viitor, la ce-ade-adouaedifie.
Autorii
Cuprins
CUPRINS
Cap.I.
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
Cap.II.
NOTTUNTTNTRODUCTTVf,
...
9
Agriculturagi problemele
lumii contemporane
t2
Principiileagriculturiibiologice
22
Obiectiveleagriculturiibiologice
25
Legileecologice
cabazi,pentruagriculturabiologic6...
27
Istoriculagriculturiibiologice...
28
Calitateaproduselor
in agriculturabiologici
34
coNvERsrA DE LA AGRTCULTURA
CONVENTTONALA
LA AGRICULTURA BIOLOGICA
2.1.
2.2.
Generalitlfi
39
39
Etapeleparcursede cdtre un agricultor romdn care s-a hotEr6t
si practiceagriculturabiologicd
43
2.3.
Planuldeconversie
al intreprinderii
45
Cap.III. CULTIVAREA
BIOLOGICA
A
PLAITTELOR:
CULTURA MARE, PA$UNI $I FANETE
3.1.
Studiulqiameliorarea
condiliilorlocaledemediu....................
48
3.2.
MIsuri deameliorare
a solului
4t
J,J.
Asolamentul
......
50
+ -3.4.
Ingrdqdminte
minerale
...........:.......
5l
3 . 4 . 1 . Pregitireagunoiului de grajd
5l
3.4.2.
Pregdtirea
composturilor.............
52
3 . 4 . 3 . Pregdtireaurinei qi a mustuluide gunoi
52
3.5.
Sistemulde ingrfudminteverzi
54
3.6.
Sdmdnfagi materialulsdditor
58
3.7.
Controlulbolilor 9i ddundtorilor...
58
3 . 7 . 1 . Metode, procedeeqi preparatepentru combatereabolilor gi
3.7.2.
diundtorilor in agriculturabiologicd
59
Preparate
fitofarmaceutice
naturale..............
6l
Cuprins
3 . 7 . 2 . 1 .Preparate care protejeaz6 sau fortificd plantele impotriva
ataculuiunor boli
3.7.2.2. PreparatecareindepdrteazAddundtorii..............
3.7.2.3. Preparatecareomoari d[undtorii(insecticide)..............
3.7.2.4. Solufie complex[ impotrivaomizilor
3 . 7 . 3 . Preparatecare omoarl virusurile, bacteriile,ciupercile (grupa
"fungicide")...............
3.8.
3.9.
Nofiunide pratotehnicd
biologice. . .............
3.r0.
Orgaruzareateritoriului agricol, controlul poluirii, protejarea
Controlul buruienilor
6l
63
64
68
69
70
7l
solului a apei gi a aeruluiin zoni
72
Cultivareabiologicda planteloraromaticegi medicinale..,....... 73
3 . 11 .
Cap.IV TEHNOLOGII
BTOLOGICE PRTVIND CRE$TEREA
AMMALELOR .........
4.t.
4.2.
4.3.
4.4.
4.5.
4.6.
4.7.
Cap.V
Generalit5li
......
incErcdturacu animalela hectar
Alimentafia
Achizifionarede animale.....
Problemesanitar-veterinare
Transportulanimalelorgi sacrificarea. . ...........
Apiculturabiologicd
...............i..
75
75
76
77
78
78
79
79
PRINCIPII NOI PRTVII\ID COMBATERBA BOLILOR
hr nonrryrrrculruRA ....... 8 l
$rA DAuNAroRrLoR
Cap.VI AGROECOSISTEMULLEGUMICOL.LEGUMICULTURA
itt coNrnxrur, AGRTcULTURTI

BIoLocICE
6.1.
Importanfa producerii legumelor in contextul agriculturii

biologice
6.2.
6.3.
6.4.
87
Alegereaterenului
Lucrlrile depregdtirea terenului
Rotafiagi asocierea
culturilor
87
89
93
95
Cuprins
6.5.
Alegerea sortimentului dupd criteriul rezistenfei la boli gi a

plasticitSliiecologice
6.6.
l0l
Fertilizarea
culturilorlegumicole
.......... 105
6.6.1.
Reguliimportantede fertilizare
...........107
6.6.2.
Combaterea
biologicda buruienilor................
6.7.
Protecfiaplantelorfafl de boli qi ddundtori
Cap.
...... ll7
120
AGROECOSISTEMUL POIdICOL. POMICULTURA
VII
TX CONTTXTUL AGRICULTURII BIOLOGICE .......... I3I
7.1.
pomicol.....
Particularitifileagroecosistemului
7.2.
pomicol
Zonareain agroecosistemul
7.2.1.
Importanlazondriiin pomiculturabiologici
7.2.2.
Principii,criterii gi normede zonarein pomiculturabiolog[... 138
131
. 136
136
7.3.
pomicol...................
Tehnologiade culturi in agroecosistemul
139
7.3.1.
intretinerea
ecologicda soluluiin plantaliilede pomi ..............139
7.3.2.
Fertilitateasoluluiin pomiculturabiologic[
.......... 149
7.3.2.1.
Fertilizareaorganicd
149
7.3.2.2.
Fertilizarea
minerald
.........154
7.3.3.
Problematica
Protecfieiplantelorin pomiculturabiologicd... 159
7.3.3.1.
Combaterea
in pomiculturabio1ogicd.................
ddundtorilor
160
7.3.3.2.
Combaterea
bolilorin pomicultura
biologic[
........180
7.3.3.3. Combaterea
buruienilorin pomiculturabiologic6
7.4.
Rolul
cercetiirii gtiinfifice in
186
promovarea pomiculturii
t93
biologice
7. 4 . 1 .
7.4.2.
cap.
vrII
8.1.
8 . 1. l .
Cercetiri, perspectivegi strategii tehnologice de cregtere a

randamentului bioconversie
i energeticein pomiculturd
193
Orientiri ale cercetdrilorde ecologiein pomicultura

biologicd..
199
AGROECOSISTE,MUL VITICOL.
VITICULTURA
iN
CONTEXTT]L AGRICT]LTTruI BIOLOGICE ................204

Solul in viticultura bioloeicd
Structurasolului
207
208
Cuprins
8.1.2.
8.1.3.
8.1.4.
8.1.5.
8.1.6.
8.1.7.
8.2.
8.3.
8.3.1.
8.3.2.
Biologia solului
210
Confinutul in humus
216
Problemanitrifilor in viticultura biologici
225
Eroziuneasolului in viticultura bioloeici
228
Umiditateasolului
232
Combaterea
integratia buruienilor................
234
intrefinereasolului in viticultura biologici
236
Fertilizareaplantafiilor viticole
254
Fertilizareacu ingrdq[minteorganice...............
257
Folosirea ingrdqimintelor minerale naturale in viticultura

biologicd
8.4.
8.4.1.
8.4.2.
8.5.
........ 266
Protecfiavilei de vie ............
269
Combaterea
integratia bolilor gi ddundtorilor.............
269
Combaterea
biologicl a bolilor gi ddundtorilor.............
272
Posibilitiifi de folosire a soiurilor rezistente in viticultura

biologici
Cap.IX
9.1.
9.2.
9.3.
9.4.
9.5.
x'AcToRrr
282
cosMrcr
CARE
TNTLUENTEAZA
CRE$TEREA
PLAITELOR........ 286
$I PRODUCTTVITATEA
Generalitdfi................
.... 286
Utilizareaefectelor
cosmice
.... 289
Efectullunii asupraspeciilorlegumicole
.............290
Momentul critic fatd de ciclurile lunare. Optimul pentru
semdnat
sauplantat
...........291
pomilorfructiferigi a vilei devie .............291
Efectullunii asupra
BIBLIOGRAFIE....
.. 297
Capitolul I. Noliuni introductive

.4
f,*n'*Lt''""'l'
(,./,.. r-, '
i.'t-'c
CAPITOLUL I
NOTTUNIINTRODUCTM
Ecoagriculturasau agriculhra ecologicd(termen similar cu agricultura
organicEsau biologici) este un procedeu"modern" de a cultiva plante, de a
ingrdgaanimale qi de a produce alimente,care se deosebegtefundamentalde
agriculturaconvenfionald.Rolul acestuisistemde agriculturdestede a produce
hrandmult mai curat5,mai potriviti metabolismuluiorganismuluiuman, dar in
deplinb corelalie cu, conservareagi dearoltareamediului in respect falh de
naturd qi legile ei. Agricultura ecologicd contribuie la cregtereaactivitdfllor
economicecu o importzntd valoare addugatdgi are o contribufie majord la
sporireainteresuluipentru spafiul rural.
Ecoagricultura (agricultura ecologic[), nu utilizeazd: fertilizanfi gi
pesticidede sintez6"stimulatori gi regulatoride cregtere,hormoni, antibiotice gi
sistemeintensive de cregterea animalelor. Organismelemodificate genetic qi
derivatelelor sunt interzisein agriculfuraecologicd.
Trecereade la agriculhra convenfional|la cea ecologici se face prin
respectarea
perioadeide conversie,care ?nproducfiavegetald-areo duratdde 2
ani pentruculturile anualegi 3 ani pentruculturile perene,
Sistemulde agriculturi ecologici sebazeazd,
pe respectareaunor reguli
qi principii de producfie stricte in conformitate cu legislafia comunitard gi
-/-
legislalianafio,paldin vigoare de implementarea legislafieicomunitare.

L-[\
Con'gtibntizarea
problemelor de sigurantdalimentardgi mediu de cdtre
consumatoria contribuit la dezvoltareaagriculturii biologice in UE in ultimii
ani. Parlamentul European (PE) este preocupat de pdstrarea increderii
consumatorilor,impiedicareacontaminlrii cu organismelemodificate geneticAi
creqtereaimporturilor.
l0

Reprezentdnd3,6Yo din suprafafaagricol[ a Uniunii Europene,cu o
cregterede 30Yope an, ecoagriculturasau agricultura biologicd este unul din

cele mai dinamice sectoaredin agriculturaUE; cu toate acestea,in unele state
membreesticeestenevoieinc6 de dezvoltareaacestuipotenfial.
Ecoagriculturasau agricultura biologicd respecti consumatorul,dar gi
mediul inconjuritor gi biodiversitatea gi se bazeazi pe reciclare, rotafia
culturilor, interzicereaorganismelormodificate genetic(OMG), a hormonilor gi
antibioticelor in cregtereaanimalelor.Un produs ,,bio" este un produs pentru
carenu s-aufolosit pesticide.
Comisia Europeani a prezentatin 2004 o comunicareintitulati ,,Planul
de acfiune europeanin materie de alimentafiegi agricultwd biologict', carea
fixat 2l de zone de actiune desemnatesd faciliteze dezvoltareasectorului.in
acesttext, Comisiarecunoagtepentruprima datd faptul cd, agriculturabiologicd
joaci un rol important in atingereaobiectivelor noii politici agricole comune
(PAC) gi sprijin[ abordareabazati pe cerere pentru stimularea agriculturii
--\
biologice.p i'i
I'l
Comisia sugereazirevizuirealegislafieiIJE existentepentruredareamai
clard a principiilor gi obiectivelor agriculturii biologice, pentru depigirea
disfuncfiilor piefei inteme, completarea qi imbunitdfirea standardelor gi
eficientizareaimporturilor.
ParlamentulEuropeana redactatun raport asuprapropunerii Comisiei
Europene pentru un regulament privind producfia alimentelor biologice qi
etichetareaacestora.Raportul,redactatde citre deputataftancezi Marie-Hdldne
Aubert (Verzi), a fost adoptatin Comisia pentru agriculturd pe 27 februarie
2007. Texful spune cd ,,cerereaconsumatorilor continui s[ creascdgi este
acoperitl din ce in ce mai mult de produseimportiate,care pun problemenoi in
privinfa certificdrii gi etichetdrii".
ll
Principala controversl la Parlamentul European este legatl de

etichetarea,produselor biologice". Pentru ParlamentulEuropean,,,produsele
biologice" nu ar trebui sd confintrorganismemodificate genetic.Legile acfuale
insd permit etichetareaproduselor drept biologice, chiar dac[ acesteaconfin
0,9%oorgansmemodificate genetic (marja accidentaldpermisd).Unele !6ri cer
reducereaacesteimarje la 0,2Yo.Pentru doamnaAubert insi, ceeace conteazi
nu este marja accidentald,ci luarea de mdsuri de cdtre statelemembrepentru
evitareacontamin[rii accidentale.
Principalele recomanddri ale raportului Aubert sunt: organismele
modificate genetic sau produsele obfinute din acesteanu pot fi folosite in
productiabiologicl gi nici in medicina veterinard,folosirea logo-ului european
pe produsele alimentare ce conlin 95%omaterie priml ,,bio" gi folosirea
referintei,,UE-biologic" sunt obligatorii; rdmdneposibilSgi folosireaaltor logouri; consolidareaetichetdrii pentru a preveni neregularitdfi la cumpirare gi
import ; operatoriidin fdrile terfe trebuie sb prezinteun certificat eliberat de o
autoritatecomunitar[; ParlamentulEuropeandoregteextindereaacesteireguli la
restaurante,cantine,produsedin ldnd, uleiuri esenfiale;regulamentular trebui
s[ urmezeprocedurade codecizie,deoareceacoperI producfiagi distribuireade
produsealimentarepe piafa intern6.
in urma votului, raportorul Aubert a spus:,,in contextul cregteriicererii
pentru produselebiologice, qi al cregterii ofertei, hebuie si garantim pentru
consumatorisiguranfaproduselor.Avem nevoie de reguli de etichetarecare s[
asigure informarea consumatorului in legdturd cu locul de provenienfi al
produsului gi standardelede calitate al procesuluide producfie. in garantarea
siguranfeiconsumatorului,sunt limite carenu trebuiedepa;ite:excludereaclard
a organismelormodificate genetic ai a substanfelorsintetice(ca pesticidele)gi
interzicereafermelorimpdrfite intr-o parteconvenfionali gi una biologic5".
t2
1.I. AGRICULTURA $I PROBLEMELE LUMII CONTEMPORANE

La inceputul celui de-altreilea mileniu, dezvoltareaagriculturii nu poatefi
separati de problemelemari cu care se confruntii omenireala ora actuald,cum
ar fi:
-
creptereademografici;
crizaenergeticlgi de materii prime;
problemelemediuluiinconjurdtor.
Problemacregteriidemograficegi a ridicdrii nivelului de trai trebuieavuti

in vedereori de cdteori se emit prognozeprivind dezvoltarearamurilor agricole
?nscopulsporirii productieiagroalimentare.
Dacd astdzipopulafiaglobului numdrdpeste5,7 miliarde, tn anul 2025 se
estimeazdo populafiede 9,4 miliarde locuitori, cregteredemograficdcarescoate
in evidenfdfaptul cd cerinlelein produseagroalimentarevor cregterapid.
La majoritatea popoarelor gi in toate timpurile, cerealele, plantele
oleaginoase, plantele textile, plantele medicinale qi aromatice, legumele,
fructele, strugurii, vinul gi celelalte derivate ale producliei agricole, la
majoritateapopoarelors-aubucuratde o mare aprecieredin parteapopulafiei.
Prin confinutul lor bogat in zaharuri, vitamine, sdnri minerale gi multe
alte principii active, plantele agricole qi produselehortiviticole vor juca gi in
viitor un rol importantin alimentafiauman6,ca o componqntdesenfial6a unei
alimentafii echilibrateqi diversificate.
Cultura plantelor implicd un consum ridicat de energie, atAt pentru
oblinereaproduselorprimare,cdt qi a celor indusfralizate.
Degi energiadevine din ce in ce mai scump6,ea va trebui sd creascdin
agriculturi. Pe viitor sporireaproducfiei agricole, se estimeaz5cd va avea loc
in contextul crizei de energie gi de materii prime. Fafd de acestecerinle,
m[surile care se impun nu sunt de ordin restrictiv ci de economisirede energie,
prin cregtereacoeficientuluide bioconversie.
Agricultura dispunede posibilitifi de reducerea consumurilorenergetice,
mai alesa celor legatede protecliafitosanitard,erbicidare,fertilizare gi irigare.
l3
Reducereaconsumuluide fungicide, erbicide gi ingrigdminte chimice va

contribui la prevenireapolu6rii solului, a apei, a plantelorgi a recoltei.
Agricultura viitorului va trebui sI find seamade tofi factorii de mediu, in
conexiuni mai largi, sd foloseascdmai rafional toate mijloacele de producfie
(solul, ingrdgdmintele,calitateadeosebit6a soiurilor) tn agafel incAt impactul
asupramediului inconjuritor s[ fie minim.
At6t la nivel intemafional, cdt 9i in fara noastrd, in ultimul timp s-a
inregistrato sensibilizarea opiniei publice fafi de problemadegraddriimediului
inconjur[tor.
Acliunea necontrolatda omului poate conducela alterareaecosistemelor
agricole (agroecobiomilor),ca gi a celor naturale, la dereglareaechilibrului
acestora.Sunt cunoscuteefectelenocive ale poludrii solului, apei, atmosfereigi
recoltei. Prin aceastadin urm5, acfiuneanecontrolatda omului asupramediului
inconjuritor sepoateintoarceasupracelui carea provocat-o.
intreaga agriculturl a thii noastre, se confrunt[, printre altele, cu grave
probleme de poluare, ca urmare a neglijErii problemelor protecfiei mediului
inconjuritor, a menfineriiechilibrului ecologic.
Practicarea unor sisteme neralionale de agricultur[
a determinat
deteriorarea mediului inconjurdtor, poluarea solului, reducerea fertiliElii

acestuia, diminuarea randamentelor culturilor
agricole. Agriculfura
convenfionald se cancterizpazA prin aceea cd reprezint[ un sistem

energointensiv,din punct de vedere economic costisitor pentru societate,cu
potenfial de diunare asupramediului inconjurdtor gi a sdnStafiioamenilor.(N.
Lampkin, i'990).
Se apreciaz5cd in ultimii 50 de ani, confinutul in humus la principalele
tipuri de sol din Romdniaa scdzutcu 0,3-0,60/o,
alarmantprin proporfiile sale,
ca urmarea neglijdrii proceselordin circuitele trofice ale solului (Gh. $tefanic,
L D. Sdndoiu,1994).
Cea mai importantiiproblemi o reprezintderoziuneasolurilor, fenomen
care se manifestdpe circa 7 milioane de hectarecu folosinfdagricold(C. Rduld,
t4
1992). Se considerdci anual se pierd prin eroziuneaproximativ 10 milioane

tonede sol ce confin 1,5milioanetone humusgi 500.000toneNPK.
Folosireanerafionalda terenurilor in pant5"ocupatecu precdderede pomi
fructiferi gi vifi de vie, conduce frecvent la apai[ia efectelor negative ale
eroziunii solului. La intensificareaeroziunii solului contribuie: lucrareaintensl
a solului cu mijloace mecanizate,deteriorareasistematicda structurii solului,
reducerea confinutului tn humus, cu timpul producdndu-seo dezgolire a
plantelor situate in amonte qi colmatareacelor din aval, cu efecte negative
asupraproductivitdfii gi longevitdfii lor.
Bolile, diunltorii 9i buruienile pot provoca pierderi de pdni la 30% din
recoltd,folosireacu prioritate a metodelorchimice de combatere,in detrimenful
celor agrofitotehnice,biologice gi fizice, conducdndcu certitudinela poluarea
chimicl a solului gi a altor factori de mediu (7. Baicu, 1990).
in general, la culturile hortiviticole se aplicl un numdr mai mare de
tratamenteimpotriva bolilor gi ddunltorilor, comparativcu culturile de cAmp,
astfel inc6t pesticideleconstituieo sursdimportantii de poluare.Din solufia de
combaterenumai o parte rdmdne pe organele vegetative gi generative ale
plantelor (ogrodisponibilitatea),restul fiind imprdgtiatin atmosferdgi pe sol.
Fracfiunea care cade pe sol reprezintd un element important in poluarea
mediului, putdndafectaflora microbianl din sol.
Folosite nerafional,pesticidele pot produce, de aser4enea,vdtdmiri ale
frunzelor gi fructelor, modificdri fiziologice in urma acumuldrii lor in plante,
acumulEride reziduuriin sol etc.
Cuprul, prezentin fungicidele cuprice folosite in combatereamanei la
numeroaseplante, dupl pornirea lor in vegetafie,poatefi ddunltor frunzelor gi
fructelor provocdnduJearsuri (mai ales in perioadeleumedegi friguroase).in
solurile acide,cu pH sub 6, se poatemanifestatoxicitateacuprului provenit din
tratamenteantiparazitare,aplicatetimp indelungat.
Sulful folosit in combatereafrindrilor poatedevenitoxic pe solurile acide,
s[racein coloizi organici gi minerali.
l5
Dacd fungicidele sunt aplicate cu pufin timp inainte de recoltarea

fructelor, fbrl sd se respecteintervalul de timp de la ultimul tratament pind la
reziduurile acumulate
cules, sau prin folosirea unor doze necorespunz6toare,
pot influenfa negativinsugirileorganolepticegi sdndtateaconsumatorilor.
Poluareadatoritd erbicidelor se manifestE,mai ales, ca urmruea folosirii
timp indelungat a acestora.in unele situafii se observf,distrugereastructurii
solului, o diminuare progresivd a nivelului de carbon organic in orizonful
superficialal solului, o inrdutdlirea capacitifii de schimbcationic qi a puterii de
refinere a apei. Nu trebuie neglijat nici aspectul efechrlui toxic asupra
microflorei gi microfauneidin sol.
Pericolul absorbfieiin cantitatemai mare a erbicidelor de c[tre ridacinile
superficialeaparepe solurile sdracein humus, in care erbicidele pdtrund mai
ufor.
La culturile de c6mp,in plantafiilepomicole gi viticole, erbicideleaplicate
nerafionalpot provocao seriede leziuni interne,in urma absorblieiformdnduse acumuldri in vasele liberiene ce pot fi obturate gi in vasele lemnoasecare
devin rogii, brune sau negricioase.Alterarea metabolismului plantei, in acest
caz, estepusdin evidenfEde o seriede simptomespecificece aparpe frunze.
Erbicidele aplicatela culturile invecinatecu cele hortiviticole pot provoca
daune acestoradin urm5" ca urmare a antrendrii lor de cdhe curenlii de aer pe
distanfdde cdtevakilometri.
S-a constatat cd, la erbicidareatotald aplicatd pe soluri argiloase,este
favorizatitasareasolului, mai alesprin folosireamaqinilorgrele.
Reziduurilede erbicide,mai alesale celor preemergente,pM problemein
cazul plantdrilor noi pe aceleagisuprafefe,saupentruculturile urmltoare.
in diferite zone ale lAillifolosirea neralionald q irigaliei a condus la
aparilia proceselorde salinizaregi inmlagtinire secundardpe suprafelemari de
sol.
S-a constatatci irigareaexcesivS,in anumitesituafii determin[:
- o reducerea fertilitnfii vi{ei de vie;
t6
Capitolul L Noliuni introductive

- aparifiaunui frunzig excesivde bogatdar carenu se coreleazLcuun plus
de producfie;
- fisurareaboabelorgi instalareaputregaiuluicenugiu;
- acumulIri mai redusede antociani;
- aparifiafenomenelorde clorozd.
Mecanizarea lucrdrilor agricole a determinat apwi[ia fenomenelor de
tasarepe aproximativ6 milioane de hectare,la nivelul ?nt'egiipri.
Tasareasolului gi numdrul mare al hecerilor pe acelaqitraseuin cultura
mare,in viticulturi gi in pomiculfurd,estefavorizatdde executareaunor lucrari
de primdvardsaude toamn5in condifiile unui sol prea umed.Influenfa negativi
a tasdrii se rdsfrdngeasuprainsugirilor frzice, chimice pi biologice ale solului,
conducdndla scdderi ale volumului sistemului radicular, mai ales pe traseul
rofilor tractoarelor.
Complexelesupradimensionalede creStereindustriald a animalelor, prin
degajareape sol, in rauri gi lacuri a unor cantitiifi apreciabilede dejecfii, au
conhibuit la poluarea cu nitraJi a apei freatice - sursa de alimentare cu ap6
potabilS.
Poluareacu nitrali a apelor freaticegi a celor de suprafafi a fost provocat[
qi defolosirea nerafionalda ingrdsdmintelorminerale.
Poluareadatorit[ ingrig6mintelor chimice este generattide cdtre dozele
mari aplicate fie la infinfarea culfurilor, fie in anumite fazn de vegetafie,mai
ales cele cu azot. Sunt bine cunoscuteefectele excesului de azot la plantele
hortiviticole:
- cregterealuxuriant6a organelorverzi;
-
intdrziereamaturSrii fructelor;
sensibilizarcaplantelor la boli, dlunitori gi condifii nefavorabilede

mediu;
reducereafertilitifii;
scuturareaflorilor;
colorafianeuniformdgi intdrziatda fructelor;
acumulareamai redusi a substanfelorutile;

-
t7
scuturareaduratei de pdstrarea fructelor.
tn apele freatice, ca gi tn unele legume, fructe, vinuri etc. au fost

evidenfiateconcentratii de nitrafi care depdqesclimitele admise, ca urmare a
folosirii repetatea unor doze sporitede azot.
Astfel potrivit datelor Laborstorului de lgtena Apei din Institutul de
Igiend Si SdndtatePublicd din Bucure;/i, in 36,30Adin frntdnile investigate
(situate in 92%odin totalul comunelor din Romdnia), la nivelul anului 1995,
confinutul de nitrafi depdgeaconcentrafiamaximd admisibildpentru apa de bdut
(stabilit5la 45 miligrame la litm).
in plus, pe l6ngd efectul poluant, azohrl este gi mare consumatorde
energie. Pentru obfinerea pe cale industriald a unui kg de azot se consumd
22100Kcal; pentru I kg fosfor - 4860 Kcal, iar pentru 1 kg potasiu- 3550 Kcal.
Chimizarea intensivi a hortiviticulturii in ultimele decenii a determinat un
consum foarte mare de energie fosild necesardproducerii de ingrdgiminte,
fbcind-o vulnerabili in perioadelede crizi energetici.
Cu toate acesteefecte negative, agricultura ultimei jumetlfi de veac a
cunoscut progrese importante in domeniul ameliordrii genetice, al pistrdrii
biodiversitdlii, al cunoapterii biologiei plantelor cultivate, al mecanizbii,
fertilizdrii cu ingr[gdminte chimice, distrugerii buruienilor cu ajutorul
erbicidelor,combateriibolilor gi d6undtorilorcu mijloace chimice. Se apreciazi
astdzicd folosireaunor mijloace chimice de combaterea bolilor 5i diundtorilor
sau de sporire a fertilitnfii solului a asigurat nivele sporite de producfie de
calitategi, in acelagitimp, eficiente.
La finele anilor '80 politica agricold comun6 a conferit agriculturii
biologice un rol deosebit: pe ldngd reducerea excedentelor s-a incurajat
promovareaproduselor de calitate gi a practicilor agricole care si respecte
mediul inconjuritor. in acelagitimp, pentrua spori incredereaconsumatorilorin
produselebiologice trebuia neaparatelaborati o reglementarecare sI incadreze
strict producfia qi politica calitilii, precum gi mdsurile care sd prevind
declarafiile frauduloaseprivind caracterulbiologic la produselor alimentare.
Astdzi consumatoriiau din ce in ce mai multe informafii privind metodelede
18
producerea alimentelor- in bazainr[iativeicomunitare,,dela ferm[ la mas6"gi vor sd se asigure ci au fost luate toate misurile de precaufiereferitoarela
siguranfdgi calitatein toateetapeleproduceriiacestora.
Au fost adoptatereglementlri pentru garantareaautenticitdfii metodelor
agriculturii biologice. Acesteaconstituieun cadru generalaplicabil producfiei
vegetale qi animale, dar qi etichetlrii, transformirii gi comercializflrii
alimentelorrezultatedintr-o agriculturdbiologicd.
De la adoptarea primei reglement6ri din l99l (Reglementarea
2092/9llcEE) qi intrarea ei in vigoare in 1992, numeroaseexploatafii din
intreaga UE au trecut la modul de produclie biologic. Exploatafiile care sunt
certificate pentru acest mod de produclie trebuie si parcurgi o perioadd de
conversiede doi ani (inainte de insdmAnfare)
in cazul culturilor anualegi de trei
ani in cazul culturilor perene.
Agricultura biologicd trebuie infeleasdca fic6nd parte integrant[ dintrun mod de produclie agricolE durabild gi ca o altemativ[ viabild fa]a de
abordlrile hadifionale ale agriculturii. De la data intrdrii in vigoare a legislaliei
europeneprivind agricultura biologicd, adicd din 1992 prin Reglementarea
2078/92lcEE din 30 iunie 1992 (Jo L 215130.07.1992),zeci de mii de
exploatafii sunt reconvertitein acest sistem de cultur6. O alti consecinfdeste
interesultot mai mare al consumatorilorfa!6 de acesteprodusepi, implicit dar,
nu in ultimul rdnd, al factorilor de deciziepolitic[.
in august 1999 afost aprobatdReglementarealS}4llggglc9referitoare la
producerea,etichetareagi controlul principalelor specii de animale (bovine,
caprine,cabalineqi p6seri).Acest texttrateazil printre altele alimentelepentru
animale,profilaxia gi ingrijirea veterinarE.Din zonaproducfiei biologice sunttn
mod expres eliminate organismelemodificate genetic (oGM) gi produsele
derivate.
O aceeaqiimportanf6a fost acordatdprocedurilorde control ce garanteaz6
inregistrareala un organismde inspecfienafional,cu competenfein domeniu,a
tuturor exploatafiilor carereclamdagricultwa biologici. Acesteorganismesunt
ele inseledesemnatede autoritdlile?nsdrcinate
cu verificarea capacitd[iilor de a
l9
conduce sistemul de inspecfie intr-un mod echitabil gi eficient gi se supun

reglementdrilorin vigoare.
Inspecfia se face pe tot parcursul procesului de producfie, inclusiv la
stocare,prelucraregi ambalare.Exploatafiile sunt inspectatecel pufin odati pe
an gi fac obiectul controalelor prin sondaj. Sancfiunileprevizute in caz de
incdlcarea reglementirii sunt rehagereaimediatda drepfului de a face referire
la modul de productiebiologici pentru produselein discufie,la care se adaug6
penalitifi mai mari incaz de infarcfiuni mai grave.
in ultimii an atit interesul crescutal consumatorilorlegat de problema
sigtnanfei alimentelor cdt gi preocupdrilefa15de mediu, au contribuit gi mai
mult la dezvoltarea agriculturii biologice. Daci in anul 2000 agricultura
biologicd aveao ponderede doar 3 o/oinUniuneaEuropean6,in ultima weme a
devenit unul din cele mai dinamice domenii agricole, specialigtii anunfdndo
cregterea suprafefelorcultivate in regim biologic pentru urmitorii ani, cu
500yo,cerereade produse,,curate"fiind din ce in ce mai mare.
Agricultura biologicd diferi de celelalte moduri de producfie agricold
pentru cd ea pune pe primul loc resursele neconvenlionalegi reciclarea,
restituind astfel solului elementelenutritive din degeuri.in domeniul creqterii
animalelorgi al pisirilor, prin reglementareaproducfieide came gi de came de
pasdre se asigurd un mod special de dezvoltare gi o alimentafie naturald.
Agricultura biologicl respectdsistemelede autoreglarea naturii in-lupta contra
ddunltorilor din culturi, a bolilor plantelor gi evitd pesticidele, erbicidele,
ingr[g[mintele sintetice, precum gi hormonii de cregtere,antibioticele sau
modificirile genetice, in locul cbrora se utilizeazi tehnici care favorizeazd
creareaunor ecosistemedurabile gi carereducpoluarea.
in martie 2000, Comisia Europeanda creat un logotip cu menfiunea
,r4gricultura biologicd - sistem de control CE" care sd fie fiilizat cu titlu
benevolde cdtreproducdtori,dup[ ce inspecfiaa demonstratcd metodelelor gi
produselelor r6spund condifiilor fixate de reglementdrileUE. Consumatorii
carecumpdrbproduseastfel marcatepot fi siguri c6:
20

-
acestea contin cel pufin 95o/o din ingrediente produse din zona
agriculturii biologice;
satisfacregulile regimului de control oficial;
provin direct de la producitor saupreparatorintr-un ambalajsigilat;
poarti numele producdtorului, preparatorului sau vdnz[torului sau

numirul de cod al organismuluide inspecfie.
Pachetulde reforme conlinut in ,/,genda 2000" a pus un accentdeosebit

pe respectareamisurilor de protecfie a mediului pentru toate tipurile de
agriculturd. Astfel, in agriculturl hebuie si se respecteanumite standardede
mediu de baz6"firl o compensarefinanciard gi, chiar mai mult sd se respecte
principiul ,,Poluatorului-pldtitor". Cu toate acesteain Uniunea European5,
agricultorii care respectdsau iau mdsuri de agromediuprimesc o recompens[
prin programelede dezvoltarerurald.
Acolo unde existdexploatafiiin care se practic6o agriculturdbiologicd se
admite plata unei prime de agromediu,intrucdt se pleacdde la premisacI acest
sistem agricol este benefic mediului. Pe l6ngi aceasta,agricultura biologicd
poatefi incurajati prin investifii in domeniulproducliei primare,al prelucrdrii gi
comercializirii.
Pentru a inlelege rolul gi funcfia agriculturii biologice in ansamblul
politicii agricolea Uniunii Europene,suntdetaliateurm6toareleaspecte:
- preocupirile consumatorilor;
- asigurareacalitifii gi a cadruluinatural;
- extindereaagriculturii biologicein spafiul Uniunii Europene;
- rolul agriculturii integrate;
- agriculturabiologic[ qi dezvoltarearurald.
Pornindu-se de la temerile consumatorilor, datorate alarmelor din
domeniul alimentar qi de la organismelemodificate genetic,de la tratamentele
ionizanteaplicatealimentelor,s-auelaboratnorme de o mare exigenfi legatede
siguranfaalimentelor,asigurareacalitdlii qi de informafiile privind metodelede
producfie.Pe de altd parte,opinia publicd congtientizeaziltotmai mult daunele
ireparabile aduse mediului prin practici care conduc la poluarea solului gi
2l
apelor, la epuizarearesurselornafuralegi la distrugereaecositemelorfragile. in

acestcontext agriculturabiologici, consideratdpdndnu demult ca activitatede
margine gi ocupAndun segmentmic al pie,tei,a devenitun mod de producfiede
primd importanfl, capabild nu numai sd producl alimente sln[toase, ci sE
respecteqi mediul ambiant.
Alimentele produsein zona agriculturii biologice au fost intotdeaunamai
scnmpedecAtcele produsein mod conventional,fapt considerataltd dati ca o
piedicd in calea dezvoltdrii agriculturii biologice. Ori din ce in ce mai mulfi
consumatorisunt dispugisd deaun pre! mai marein schimbulgarantirii calitdfii
gi siguran[eialimentelor.Deci o piaf6 a consumuluiin expansiuneesteun factor
principal careii incurajeazipe agricultori sd igi reconverteascd
culturile in zona
produc{ieibiologice.
Agricultura biologici gi agriculturaintegratS,constituieganserealepentru
economiile rurale pi contribuie la dezvoltarea durabili. Creqtereaacestor
sectoareagricole, contribuie la imbunitlfirea ocup[rii forfei de muncd in
sectorulagricol, a prelucrdrii qi serviciilor conexe.Aceste sistemeagricole pot
aduce importante beneficii at6t in economie cdt gi in procesul de coeziune
socialddin zonelerurale.Faptul cd sunt pusela dispozifieajutoarefinanciaregi
alte mdsuri stimulative in favoarea conversiei spre producfia biologicd
stimuleazddezvoltareasectorului gi susfinereaintreprinderilor in ansamblul
fi lierei agroalimentare.
Reglementbrilereferitoare la sistemul de inspectie aplicat agriculturii
biologice, prevdd colectareadetaliati de date. Pe l6ngd acestlucru, mai multe
iniliafive ale Biroului de statisticdal Comunitdlilor Europene,EUROSTAT, au
avut in vedere imbundtdfireacolectdrii qi punerii la dispozilie a statisticilor
agricole.Acesteinstrumentede analiz[ servescmai multor obiective:
- fumizareade indicatori cltre factorii de deciziepoliticE;
-
evidenlierearisctuilor 9i atuurilor activitifii agricole;
fumizareade date preciseprivind producfia gi procesareaalimentelor

cltre asociatiilede consumatori.
22

I.2. PRINCIPIILE AGRICULTTruI
BIOLOGICE
Cercetareagtiinfificd gi, in general opinia publicd, mai ales in ultimul

deceniu s-a dovedit a fi sensibili la problemele mediului inconjwdtor gi ale
sdn[tdfii oamenilor.
in ultimul timp au apirut numeroaselucrdri gtiinfifice gi de informarecare
pledeazLpentru extindereaagriculturii biologice, in vedereaprotejdrii mediului
inconjur[tor, p[strdrii echilibrului natural,menfinerii fertilit6lii solului, obfinerii
unor produseagrioolevaloroasedin punct de vederebiologic Ai igienic, care sd
nu afectezesdnitateaconsumatorilor.
tntr-o serie de fdri, mai ales in cele din Uniunea Europeani, a apdrut o
legislafie specificd, vigilentd in privinfa mediului inconjurdtor, a impactului
tehnologiilormodemeasupraacestuiagi asupraomului.
S-au constifuit o serie de asociafii, de organisme,de migc[ri etc., care
aplicd principiile agriculturii biologice, in condifiile in care nu se folosesc
produsechimice de sintezd.Aceastdprobleml se afl6 in atentia guvemelor,a
diverselorpartidepolitice, migciri ecologistegi organizafiineguvernamentale.
Pnn agriculturd biologicd, in sensul definifiei acceptatein Uniunea
Europeani, se infelege acel sistem de culturi care tinde sd valorifice gi sd
pdstrezesistemelebiologice productivefird a recurge la substanlechimice de
sintezd.Termenul,,agriculturdbiologicd" estefolosit in limba francezfl,italiand"
portughezS;,,agriculturi ecologicd" in limba german6,spaniolI gi danezS,iar
cel de ,,organic6"- in limba englez6.
Paresurprinzitor astiizisi vorbim de agriculturdbiologici in contrapunere
cu agricultura convenfionall,,ca gi cum aceastadin urmi nu s-ar baza pe
principii biologice.
De milenii, practicarea agriculturii inseamni folosirea echilibrati a
sistemelor biologice gi a resurselor naturale, prezenfa atent6 a omului in
teritoriq conservareamediului inconjuritor.
in secolulnostnl sub influenla factorilor social-economici,a dezvoltirii
industriale gi disponibilitdfii chimice gi mecanicede intervenfie, au avut loc
23
schimbdriradicale,care, alf,turi de cregtereaproducfiei, au condusla formarea

unui cerc vicios din care este greu de ieqit, caracterizatprin: productivitate
ridicatl, excedentede producfiein multe firi, pierdereafertilitifii solurilor qi, de
aici, necesitateainlocuirii metodelor biologice de protecfie cu intervenlii
chimice. Toate acesteaau condus la dezechilibre biologice gi la degradarea
mediului ambiant.
Curentul pentru impunereaagriculturii biologice a contribuit la atragerea
atentiei asupra pdstrdrii productivitdlii ecosistemelor agricole, asupra
reconsiderdrii raporturilor dintre cultura plantelor, qtiinll qi tehnologie,
controlareafuturor efectelor acestora,inclusiv ale celor negative,in vederea
realizilni unui echilibru intre om gi naturd, intre agriculturb gi mediul
inconjurdtor.
Agricultura biologicd reprezintdo metodd de producfie care integreazi
cunogtinfele tradifionale cu progresul gtiinfific realizat in toate domeniile
agronomice. Unul din principalele sale obiective il constituie protejarea
biosferei 9i a resurselorplanetei,Ea exclude folosirea ingriglmintelor chimice,
a pesticidelorde sintezdgi a erbicidelor.in lupta impotriva diun6torilor, bolilor
gi buruieniloro un rol important revine acliunilor preventive. in producfia
animal[, pentru a diminua riscurile de stres gi de boli, un accentdeosebitse
pune pe metodele preventive, pe optimizarea condiliilor de cregtere a
animalelor,pe modul lor de alimentafie.
Aceast6 metod[ de productie contribuie la reducereaconsiderabilda
risipei, prin folosirea diferitelor rotafii ale culturilor, prin fixarea azotului
atmosferic de cdtre leguminoase gi reciclarea sistematic6 a reziduurilor
organice,in speciala dejecfiilor animale.Ea consumdmai multi energiesolard
gi mai pulind fosi16, fapt ce amelioreazi substanfial bilanful energetic al
producfiei.De asemenea,eautilizeazduneleelementegi principii ale combaterii
integrate.
Menfinereastiirii de sEndtatea culturilor estelegati de:
- folosireasoiurilor rezistente;
- folosirearotaliilor diversificate;
24

- folosirealucrdrilor culturaleadecvate;
- utilizareatehnicilor de luptd biologicd gi a folosirii substanfelornaturale.
Un factor esenfial al succesului practiclrii agriculturii biologice, in
armonie cu natura, il constituie adaptareatehnicilor biologice la condiliile

locale,lindnd seamade realitdlile ftzice gi social-economice,
de resurse,precum
pi de tradifiilelocale.
Agricultura biologicd"tn general,gi mai cu seami hortiviticulturanecesitd
un volum mare de forfS de munc6; ea qeeazd noi locuri de muncd, intr-o
perioaddin care se accentueazi gomajul gi exodul masiv al populaliei cdtre
aglomerdrileurbane.
Principiile agriculturii biologice se sprijini pe cunoagtereaamdnunfitd a
sistemelor de producfie care valorificd la maximum resursele locale cu
reducerea la minimum a riscurilor economice gi ecologice, integrAnd
cunoqtinteletradilionale cu progresul gtiintific din toate domeniile biologiei 9i
agronomiei.Acesteprincipii sunt formulateastfel:
- Menlinerea fertilitdlii solului. in centrul preocupdrilor agriculturii
biologice se afli solul, consideratca un mediu viu, complex, dar incl pufin
cunoscut care interaclioneazAstrdnscu plantele pi animalelecareil populeazd.
Toate acfiunile vizate de agricultura biologici (lucrdrile solului, fertilizarea,
alegereaproduselorpentru combatereabolilor gi ddundtoriloretc.) au ca scop
intensificarea activitdlii microbiologice a solului, men{inerea gi sporirea
fertilitdfii acestuia- condifii indispensabilepentru pdstrareastirii de s6ndtatea
plantelor.
Legumicultura,pomicultura gi viticultura se caracterizeaziprintr-un grad
ridicat de intensivitate; de aceea, menfinerea fertilitdfii solului devine o
necesitate de primi urgenfd, pentru evitarea degraddrii acestui important
patrimoniupe careil constituiesolul;
- Proteclia mediului tneonjurdtor. Multe tehnici culturale aplicate in
ultimele decenii au avut consecinfe nedorite asupra mediului inconjurdtor,
contribuind la eroziuneasolwilor, degradareasistemelorecologice, poluarea
apelorfreaticegi a recoltelorcu pesticidegi nitrafi.
25
Agricultura biologicd urmlregte pdstrarea nealteratd a mediului, prin

folosirea ingrdgdmintelororganice gi a celor minerale mai pufin solubile, a
composfurilor,prin evitareafolosirii produselorcarepot aveaefecteddunitoare.
Folosireaerbicidelor este interzisd,fiind permisenumai produselece nu
diuneazi plantelor, bazatepe sdruri mineralesimple (Cu, S, silicat de Na etc.)
sau extracte de plante (ex.: piretrul), precum gi aplicarea metodelor fizice
(termice);
- Respectul pentru sdndtotea consumatorilor. Prin practicarea unei
agriculturi biologice se urmdregteoblinereaunor produseagricole de calitate,
fErdreziduuri de pesticide,dar cares[ confindo balanfi echilibrati de elemente
nutritive (protide,lipide, glucide), acizi organici,vitamine gi s6ruri minerale.
Legumele,fructele strugurii se consumdin marea lor majoritatein stare
proaspdtS;de aceea, calitatea lor nutritivd qi igienicd (lipsa reziduurilor de
pesticide,de toxine etc.) prezintdo importanf5deosebitdin alimentafiaomului
modem.
- Viziunea globald asupra interac(iunilor din naturd. in agricultura
biologici se pune accent deosebit pe calitatea intervenfiilor neagresiveale
omului asupranaturii, comparativcu agriculfuraconvenfionald.
- Ferma- o unitate, un organism tn echilibru. in agriculturabiologicd se
renunfi la o specializareingustil gi la o exploatare intensiv[, unilateral[.
Organizareaunei ferme trebuie sI se facd cu respectareastricli a legilor
biosferei, avAndu-setot timpul in vedere cd indicatorul sintetic al bunei
gospoddririil constituieconservareagi sporireafertilitilii solului.
1.3 OBTECTIVELE AGRICULTURII BIOLOGICE
Principaleleobiectiveale agriculturii biologice, agacum sunt precizatede
cdtreFederalia Interna{ionald o Migcdrilor de Agriculturd Organicd (IFOAM),
sunturmltoarele:
- obtinereaproduseloragricole cu valoare nutritivd ridicati, in cantitiifi
suficiente;
26

-
aplicareaunor metode de lucru compatibile cu mediul inconjurdtor
(,,dupi natur5"),in locul tncercbriide dominarea naturii;

- potenfareagi cuprindereaciclurilor biologice intr-un sistem in care un
rol importantrevine microorganismelor,florei gi faunei solului;
- menfinereaqi ameliorareadurabilba fertilitilii solului;
-
utilizarea,cdt mai mult posibil, a resurselorreinnoibilepe plan local;
- asigurareaunor condifii de via!6 pentrutoatespeciilede animale,care sd

le permitdexteriorizareacomportamentuluilor specific;
- evitareaoriciror forme de poluarece pot rentlta din tehnicile agricole;
- men{inereadiversitSlii genetice a sistemelor agrare, a mediului lor,
inclusiv protejareaplantelor gi animalelorsilbatice;
- asigurareapentru produc[torii agricoli a unor conditii satisficdtoarede
gi a unui mediu sdnltosde lucru;
viafi" a unei retribufii corespunz6toare
- s[ se find seama de impactul tehnicilor culturale asupra mediului
inconjurltor (O. SchmidSi colab., 1994; Catherinede Silguy, 1994).
Agricultura biologic[ se bazeazApe plstrarea organismelorvii din sol, in
specialmicroflora gi microfauna,prin rotafii adecvateale culturilor, prin tehnici
adecvategi menfinereaunui nivel ridicat al materiei organicedin sol. Ea pune
un accentdeosebitpe folosirea unor sistemede producfiediversificate,bazate
pe un num6r mare de culturi, pe creqtereaanimalelor,pe utilizarea soiurilor qi
raselor locale rezistente la boli gi dlundtori. Cultura plantelor firajere se
integreazdin rotafii echilibrate,iar dejecfiile animalelorsunt necesarepentru o
fertilizareeconomici gi de calitate.
Se recomanddevitareaoricdror intervenfii care dduneazdviefii solului gi
mediului inconjurltor.
Metodeleagriculturii biologice sunt mai complexe,comparativcu cele ale
agriculturii clasice.
Fiecareexploatafieagricol[ constituieun sistemcomplex,un organismde
sine st[t[tor, care cere solufii adecvate.Organizareaacesteiatrebuie sEse facd
findnd seamade faptul cd indicatorul sintetic al bunei gospoddririil constituie
conservareagi sporireafertilitdfii solului.
27
1.4.LEGILE ECOLOGICE CABAZAPENTRU

AGRICULTT]RA BIOLOGICA
Ecologia reprezintd o relea de raporturi tntre organismele vii, const6nd
practicin interacfiuneadintre acesteagi mediul inconjur[tor. Prin activitateadin
agriculturd omul exercitAo influenfd asupra acestei interacfiuni, cu multiple
implicafii, folosind o diversitate de mijloace. in agricultura biologicd se
intervine asupraacestorinteracfiuninumai cu mijloace naturale.
O culturd de plante cerealiere,o plantafie viticolI, o livad6, o cultur[ de
plante legumicolereprezintdun ecosistemcreat de cdhe om, care, cu cdt este
exploatatmai intensiv,cu atAtdevinemai unilateralin privinfa organismelorvii
pe care la confine.Acolo undeesteposibil, unele mijloace qi metodede apirare
a culfurilor (de ex. combatereamecanicba buruienilor) trebuie si conducdla
supraviefuirea,concomitent,a cdt mai multor organismevii. Cu cdt este mai
variatd lumea vegetald gi animald, cu atAt viafa comunit[fii respectiveva fi
reglati in mod natural prin concurenli reciproce. O flord infestantii foarte
diversdestemai pufin periculoasddecdto infestarecu o singurdspecie.
Cu cit o exploatafieagricolddispunede un numdr mai mare de culturi gi
de specii de animale,cu atdt se ajungelatm echilibru natural gi la raporturimai
stabile.
in agriculturabiologici un accentdeosebitse pune pe respectbrea
ciclului
substanlelor. Astfel, plantele verzi produc hrand pentru om gi animale.
ingrdgimintele organice obfinute in fermd hr5nesc organismelesolului care
elibereazdelementenutritive, pundndu-lela dispozifiaplantelor.
Solul este considerat un ,,organism viu", a c6rui fertilitate trebuie
menfinutdpentrugenerafiileviitoare.
Agricultura biologicd se baz.eazdpe ridicarea conlinutului solului tn
materie organicd, prin folosirea ingrdgdmintelororganice naturale (gunoi de
grajd, composturi,ingrdgiminteverzi, etc.) fapt pentrucare,se poatepracticacu
succesin exploatafiileagricolecareau un sectorzootehnicbine dezvoltat.
28
Principiul ecologic fundamentalse referi la legitura care existi intre ,,a

trdi", ,,a se hrdni" qi ,,a constitui hrand pentru alte fiinle vii". in sol existd
nenumdrateorganismevii care, pentru a se dezvolta, trebuie sd dispun6, in
permanenfS,de hrand. Dat fiind faptul ci organismelevii sunt localizate, cu
precidere,tn orizontul superficialal solului, in agriculfurabiologicd ardturile se
executi superficial, iar gunoiul de grajd, de asemenea,se administreazl la
suprafaf[.
Respectareaprincipiilor ecologiei constituie o garanfie pentru oblinerea
unor bunerezultatein agriculturabiologic[.
1.5. ISTORICT]L AGRICULTI]RII
BIOLOGICE
Ideaunei agriculturi biologice a luat nagterela inceputul secolului20 cdnd

societateaindustriali a inceput s-o inlocuiascdpe cearural[, tradifionalI.
in agriculturaEuropei, s-au diferenfiatcronologic,3 curente:agricultura
biodinamicd" organicd Si biologicd"
Agricultura biodinamicd, este bazati, pe respectarealegilor naturale ale
viefii'gi ale unitifii sol-plant6-animal-om,cea mai mare importanld fiind
acordatd,,for,telor
vitale".
Promotorii acestuicurent au fost Rudolf Steinersi Ehrenfried Pfeifer in
Germania.
Rudolf Steiner apusbazele unei filozofii:"antropozofiao',carepomegtede
la ,,infelepciunea omului ca pdrticicd a in{elepciunii divine, a rafiunii
universale". tn anul 1924 a finut un curs de prezentarea fundamentelor
gtiinfifice gi filozofice ale agriculturii biodinamice,iar mai tArziu discipolul sdu
Ehrenfried Pfeiffer a condus exploatafii agricole din mai multe [Ari, pe baza
principiilor acesteiagriculturi. Legile naturalecare stau labaza acestuiconcept
sunt:
- tendinfaviefii de a creqtecontinuu;
- existenfa unui echilibru dinamic care face ca viafa gi moartea sd se
intercondilionezeprin contradicfii internegi externe;
Capitolul I. Nogiuni introductive
29
- principalii agenfi care participd la desfdSurarea

normali a viefii solului
sunt microflora (bacterii,ciuperci, alge) qi microfauna(r6me,nematozi,viermi
etc.),aldturi de r6ddcinileplantelor 9i factorii de mediu (D. Davidescu,Yelicica
Daidescu, 1994; Gh. $tefonic,D. Sdndoiu,1994; O. SchmidSi colab., 1994).
Exploatafia agricolE este considerati un organism viq in cadrul cdruia
trebuie sd existe un anumit echilibru intre cultura plantelor qi creqterea
animalelor.
Metoda biodinamici se caracteizeazt prin utilizarea unui numdr de 9
preparate(numerotate500-508), cu scopul restabilirii echilibrului momentan,
dereglatin urma intervenfieiomului, climatului, prin fortareacregteriiplantelor
(D
Davidescu, Velicica Davidescu, 1994). Preparatele biodinamice se
realiz,eazA
din plantemedicinale(coadagoricelului,mu;etel, pipddie, valeriand,
urzici, scoarti de stejar),gunoi de grajd gi silice. Cantitnlile care se folosescla
hectar in amesteccu apa sunt foarte mici, homeopatice,ele avdnd un efect
stimulatorasupraaltor mecanismebiologice (F. Sattler, E. V. Wistinghausen,
1992).
Pentru sem[nat, plantat, lucrdrile solului gi recoltat se fine seama de
influenfelecosmice,in primul r6nd de pozi;ia Lunii, dar gi a altor planete,care
exerciti o influenf[ asuprasolului gi asupraplantelor; de aceea,este necesard
intocmireaunui calendaral efectuirii luolrilor agricole.
Agricaltura orgonicd, a apirut in Anglia dupd cel de-al doilea rdzboi
mondial qi se bazeazdpe folosirea exclusivda fertilitiilii organice.Acest curent
atribuie humusului un rol fundamental in echilibrul biologic Ai fertilitatea
solului. Fondatorulacesfuia,Albert Howard, gi-a enunlatteoriile in "Testament
agricol", publicat in 1940. El subliniaz5 dezavantajelemonoculturilor, ale
disparifiei micilor exploatafii qi ale folosirii ingrdqemintelorartificiale, precum
gi rolul culturilor asociate(graminee-leguminoase)
gi al fertilit6fii solului tn
asigurarearezistenfei plantelorla parazili..
in aceeagiperioadi, in Austria, Hans Peter Ruschpropune o metodd de
agriculturi organo-biologicd"inspirat[ din curentul apirut in Elvefia sub
influenla lai Hans Miiller gi se bazeazhpe observafiac[, in natwd, resturile
30
vegetaleqi dejecliile se biodegradeazi,giajung sd ingragesolul fbri ca cinevasd

le tncorporezein sol.
Agricultura biologicd. Principiile agriculturii biologice au fost difinate
dup6 cel de-al doilea rdzboimondial de citre consumatoriigi medicii preocupafi
de efectele alimentelor asupra s6n6titii oamenilor. Motivele orientdrii cdtre
agricultura biologicI, in anii 1970, sunt legate de experienfa negativ[ cu
produselechimice gi problemelede sdndtateapdrute.La aceastas-a addugatgi
consumulde materii prime gi energiela costuri foarte ridicate. (P. Papacostea,
resr).
in anii 1980 se dezvolti congtiinfa responsabilitdlii faf[ de mediul
inconjurdtor, iar la inceputul anilor 1990,in fdrile occidentale,se inregistrezi o
supraproducfiede alimente,saturareaqi liberalizareapie[eiproduseloragricole.
tn ultimele doud-trei decenii s-au format mai multe organizafii ale
producdtorilor,avAndca scop promovareaagriculturii biologice. Ca urmare a
regrupirii unor astfel de organizafii, in anul 1972 s-a constituit Federalia
Internalionald a MiScdrilor de Agriculturd Organicd (IFOAM. Aceastd
organiza[ies-a dezvoltatcontinuu,grupdndla nivelul anului 1993 aproximativ
400 de asociafii din 60 de fari (Catherinede Silguy, /994). A fost elaboratun
caiet de sarcini-cadru, care servegteca referinfd pentru toate organiza[iile
existente la nivel mondial gi care permite o organizarea reglementirilor din
domeniul producfiei, etichetdrii gi comercializdrii, in cadrul agriculturii
biologice.
Minigtrii agriculturii din larile Uniunii Europeneau hot[rdt sd favonzeze
dezvoltareaagriculturii biologice, consider0ndcd aceastacorespundenoilor
obiective ale politicii agricole comune@AC): echilibrareacererii qi ofertei de
produse alimentare, protecfia mediului inconjurdtor qi a spafiului rural,
gararrtareacondifiilor pentru concurentaloiald intre producitori, precum gi
libera circulafiea produselor.
in anul lggl,lanivelul
Uniunii Europenea fost adoptatun regulamentce
prevede metodele de obfinere, etichetareagi controlul produselor agricole gi

alimentarerezultate printr-un mod de producfie biologic (RegulamentulCEE
3l
Copitolul L Noliuni introductive
2092/91). Pofiivit acestuia,ansamblul filierelor de producfie, transformaregi

import estesupusaceloragireglementdriin toatefdrile Uniunii Europene.
La nivelul anului 1992 agicultura biologic[ se practica in Germaniain
9.300 de ferme, totalizdnd 127.240 ha; in Franfa - 3.873 de exploatafii cu
72.000 ha; in Italia - 3.700 de ferme cu 71.000 ha (1993); acestsistemde
producfie este in curs de extindere in majoritatea flrilor europene (A
Campagnoni,1995).
Regulamentul european cu privire la agricultura biologici prevede
respectarea metodelor de producfie specifice, fiind
acceptate numai
ingragiminteleorganice,precumgi cdtevaingrlqdminte mineralepu]in solubile

gi un num[r foarte redus de produse chimice simple. in anexele acestui
regulamentsuntprevdzuteproduseleadmiseatdt pentru fertilizare,cdt gi pentru
prevenireaqi combatereabolilor gi ddundtorilor.
Produsedestinatefertilizirii gi amelioririi solurilor admisein agricultura
biologicd (dupd Catherinede Silguy, 1994; O. Schmidsi colab., 1994) swfi:
- gunoi de grajd qi gunoi de pdsdrisauurind;
-
paie;
turb6;
compostuzat din cultura ciupercilor;
compostdin deqeurimenajereorganice;
compostdin reziduurivegetale;
produse animale transformate provenite din abatoare gi din
industrializareapegtelui;
subproduseorganicerezultatedin industriaalimentari qi textil{
alge gi produsedin alge;
nrmeguqde lemn, scoar!6gi resturi lemnoase;
cenugdde lemn;
roci fosfaticenaturale;
roci de fosfat de aluminiu calcinate;
zglra lui Thomas;
roci potasicemlcinate;
32
Capitolul I. Notiuni introductive

-
calcar;
cretd;
roci de magneziu;
rocicalcaro-magneziene;
sulfat de magneziu;
gips;
pudrdderoci;
argill (bentoniti, perlit);
sulfat de potasiu;
microelemente(bor, cupru, fier, mangan,molibden, ztnc);

sulf;
clorurd de calciu (numai pentru tratamentefoliare aplicate la

mdr,
dup6constatareade cdtre organismulde control, a carenfelorde calciu
gimagneziu).
Produse autorizate pentru combaterea bolilor gi daundtorilor (dupd

Catherinede Silguy,1994; O. SchmidSi colab., 1994)swfi:
- produse pe baza de piretrine extrase
din specia chrysanthemum
cinerarifuliun, confindnd,eventual,gi o substanfdsinergici;
- preparatepe bazi de Derris elliptico;
- preparatepe bazdde
euassia amaro,.
- preparatepebazAde Ryaniaspeciosa;
- propolis;
- "pdmdnt" de diatomee;
- pudrd de roci;
- preparatepe bazd de metaldehidi,
confinand un repulsiv impotriva
animalelorsuperioaregi utilizate in capcane;
- sulf;
- zeamd,
bordelezd;
- zearnd,de Burgundia;
- silicatde sodiu;
- bicarbonatde sodiu;
JJ
- sdpunpotasic;
- preparatepebazdde feromoni;
- uleiuri vegetaleqi animale;
- uleiuri de parafinI.
Pentru combatereabolilor, dtrundtorilor gi buruienilor sunt precizate
urmdtoarelemdsuri: alegereaspeciilor gi soiurilor rezistente;programareaunei
rotatii corespunzdtoarea culfurilor, procedeemecaice;distrugereaburuienilor
cu ajutorul cdldurii; protejareafauneiutile.
Produsele autorizate pentru combatereabolilor gi d6undtorilor vor fi
folosite numai in situaliaunor pericoleiminentecareameninfdcultura.
in ultimul deceniu, pornind de Ia concepful de dezvoltare durabilb, s-a
extins,in specialpe continenfulamerican,curenfulagriculturii durabile.
Potrivit Raportului Brundtland (1987), al Comisiei Mondiale asupra
Mediului gi Dezvoltlrii (WCED), dewoltareadurabili este "aceeacare are in
vedere necesitifile prezentului, frrd a compromite capacitateagenerafiilor
viitoare de a le satisfacepe cele proprii " (P. Paris, Q. Paris, /,995).
Agricultura durabilS este definiti ca fiind "un sistem de agriculturd
sdndtospentru mediul inconjurltor, economicviabil gi social responsabil"(C.
Ingels, 1992). Se apreciazdcd aceastardspundenecesitdlilor oamenilor de a
producein mod constantcantitAfllenecesarede alimentegi materii prime pentru
industrie, de calitate, ftri sd fie afectateechilibrul gi diversitateabiologicd a
plantei (D. Keeney,i'990; J. C. Coelho,P. A. Pinto, 1994).
Pentru agricultura firii noastre, armonizarea dezvoltdrii agriculturii cu
pdstrareaechilibrului ecologic Ai implementareaacestui sistem de agriculturd
durabill au in vedereoblinereaunor producfii optime, cu eficienfdeconomic[ gi
asigurareaprotecfieimediului inconjurdtor(C. Rduld, 1992).
34
Capitolul I. NoSiuniintroductive
1.6. CALITATtrA PRODUSELOR iN .q.CRICTILTURA BIOLOGICA

"Calitatea reprezintdtotalitateacaracteristicilorunui produs sau serviciu
careii confer[ acestuiaaptifudineade a satisfacenevoile consumatorului".
Producdtorulva apreciaun soi de bund calitatepentru rezistenfala boli gi
intemperii, pentru cerintele sale fafi de factorii de mediu, iar consumatorulva
apreciaun produsde buni calitatedupl aspect,gust,duratade pdstrareetc.
Conceptul de calitate comporti mai multe tipuri de calitate, fiecare cu
anumitecaracteristicigi anume:
- calitatea agronomicdse referd la caracteristicilede culturi ale unui soi,
privit din punct de vedereal producfiei(potenfialproductiv, simplitateaculturii,
cerintefafd de factorii climatici, rezistenfi la boli);
- calitatea tehnologicd este reprezentati de aptifudinea pentru pdstrarea
unui produs,rezistenf6la boli gi transport;
- calitatea vizuald cuprinde: culoarea, mdrimea gi forma; de obicei,
clientul cumpird produseleagroalirnentare
dupdaspectulvinnl;
- calitatea igienicd estedatd de cerinfapentru un produs slnitos, care in
urma consumului sd nu dduneze s[nbt[fii. Ea este datd de absenfa
microorganismelorpatogene,a reziduurilor toxice (de pesticide, de metale
grele,nihali etc.);
- calitatea organolepticd estedeterminatdde savoareaunui aliment, de tot
ceea ce comporti aceasta(ansamblulinsugirilor gustative gi olfactive), prin
aprecierea subiectivd a consumatorilor. in canil determindrii calit[filor
gustative ale unui produs de c[tre un juriu antrenat,percepfiile senzoriale sunt
divizate,codificate gi analizate,pentru eliminarea,in parte a subiectivit6fii. Se
apreciazL,in asemeneacazuri,aciditatea,gusful dulce, raportul dintre acestea"
consistentapulpei, amlreala etc.;
- calitatea nutritivd se referi la insugireaunui aliment de a satisface
cerinfelenutritive ale consumatorului;
35
- calitatea ecologicd este reprezentatd de impacful producerii, al

transform[rii, al distribufiei (ambalaje)qi al consumatoruluiasupramediului
inconjurdtor.
in agriculfurabiologici se puneun accentdeosebitpe valoareanuhitivd gi
igienicl a produsului care se comercializeazh,.
Calitateagustativ6a produselor
biologice estesuperioarhfa[6 de produseleconvenfionale.
in privinfa reziduurilor de pesticide, garanfia nefolosirii pesticidelor de
cdtre producdtorasiguri o probabilitateredusdde a g6si reziduuri de produse.
continuhrl in nitrali al produselorestepufin dependentde modul de producfie,
dar, in principal, estein funcfie de fertilizare qi de condifiile pedoclimatice.
Produselehortiviticole obfinute prin varianta agriculturii biologice sunt
mai sdndtoase,mai "nafurale" gi, cu toate cd uneori nu au un aspectcomercial
deosebit, consumatorii sunt dispugi sd pldteascdun pre! mai ridicat pentru
calitatealor biologicb.
Pentru strugurii de mas6, fructele speciilor pomicole gi legumicole,
prezinth importanfd deosebitd capacitatea de a atrage consumatorul prin
mrrime, uniformitate, formd, colorafie, gust, arome, crocanfa pulpei, finefea
pielifei, rezistenfala transportgi pistrare.
Aceste diverse aspecte ale calit5fii sunt determinate, in parte, de
patrimoniul genetical soiurilor, in partede mediul pedoclimaticin care acestea
sunt cultivate,precumgi de interraen{ia
omului.
Agricultura zilelor noashe trebuie sr find selrma,de evolulia in timp a
gustului consumatorilor,ca urmare a imbunitdfirii calitifii viefii, a diferitelor
tendinfe spre fructe apirene,diferit gi uniform colorate, cu arome de diferite
intensitdfi,cu perioadediferite de maturareetc.
Marco de origine Si semnelecatitdlii produselor biologice. in Germania
produsele care provin din culturile biodinamice poartd marca protejatd "
Demeter",respectiv" Biodyn".
in cadrul Institutului pentru Cercetqrea Biodinamicd, o asociafie de
agricultori, oameni de qtiin16,consilieri gi persoanecalificate din cele mai
diferite domenii ale viefii, ca qi din comunitElilede lucru ale producdtorilor,
36
Capitolul L No[iuni introductive
sunt elaborategi stabilite liniile directoarepentru efectuareaculturilor, precum

gi hot[rdrile privind comercializareagi prelucrareaulterioarl a produselor.
Drumul parcurs de produselor "Demeter" pinZ la consumator este
asiguratprin protecfiamdrfii gi prin contracte.Dincolo de acestcadru, sectorul
de calitate "Demeter" dn Institutul pentru CercetareaBiodinamicd, in mod
regulat controleazdcalitatea produselor gi efectueazi analiza de reziduuri de
pesticide.
Prelucrarea ulterioari in diferite mdrfuri alimentare "Demeter" are loc
prin procedeecare menajeazhcalitatea, acordindu-seatenfie speciall valorii
nutritive.
imbunit[firea comunica]iei cu piafa gi cu consumatorii se face prin
publicitate. De aceea, produsele biologice vor fi protejate intotdeauna in
ambalajespecialegi vor purta etichetepe careseva trecemarcaprodusului.
in practica distribuirii moderne se vor anticipa clienfii cirora li se va
distribui marft standard.
Ambalareaproduselorsepoatefacein cutii de cartongofrat cu hArtie.
Ambalarea modernd se rcalizeqri in material plastic transparent in care
produselese vdd bine, sortareafiind obligatorie,astfel c[, in fiecare ambalaj
produselesunt de aceeagimdrime, form[, culoare,pe ambalajfiind trecut preful
produsului gi cantitatea existentd. Cumpdrarease face prin autoservire.De
ultim[ ord este ambalareaindividuald a fiecdrui produs in- folie transparentS"
ceea ce imbunntifegte prezentareaprodusului gi, totodate, reduce ofilirea gi
pierderilede ap6.
Un mare interes se remarci in ,tirile vest europene,din partea unor
consumatori, pentru produsele agricole obfinute prin varianta agriculturii
biologice, care sunt socotite mai s[nitoase, mai naturale,degi uneori nu au un
aspectcomercialdeosebit.
Piafa de desfaceregi preful produselor agriculturii biologice.in prile
vesteuropene,in S.U.A. qi Canadaexistdun curentfavorabil pentru practicarea
agriculturii biologice, ca gi pentru existenfaunei piefe paralele (mai scumpd)
pentru fructele gi legumele realiz-ateprin acestevariante.in acestefbri au luat
37
fiinfd asociafii profesionale ale unor producitori care, periodic, organtzeazh

cursuri de preg6tiregi reciclare profesionald,publicd reviste cu teme specifice
agriculturii biologice g.a.
De asemeneaau fost organizatemagaane pentru desfacereaproduselor
membrilor asociafi, produse care sunt certificate in ceea ce priveqte
autenticitateagi calitateabiologicl de cdtrepersonalitifi gtiinfifice recunoscute.
in afard de asociafii particulare existi organe oficiale de stat care dau
sfaturi competentecelor caredorescs5practiceaceast[variantda agriculturii.
Piala de desfacerea produselorrealizateprin agriculturabiologicd poart[
diferite denumiri: Produse bio, Piala Eco, Produseprin agricultura biologicd.
DacS consumatorii au convingerea ci folosirea in hrana zilntcd, a
produselor agriculturii biologice corespunde intenliilor lor, atunci nivelul
prefului nu intereseazd.De reguld,preful acestorproduseestemai ridicat. Dacd
acesteprodusesunt calitativ mai bune,atunciprelul lor estejustificat.
Exploatafiileagricole carerealizeaz[bioproduseau costuri mai ridicate la
unitateade produsqi unitateade suprafafdgi folosescmai multd mind de lucru.
Profitul provenit din v6nzarea produselor agricole trebuie s6-i ofere
producdtoruluiposibilitatea de a obline gi in viitor alimente de cea mai buni
calitate.
La finanfirile operafiunilorvariate (protecfiam[rcii comerciale,controlul
de calitate,informareagenerald)contribuie"protecfiaDemeter".Este important
ca un numlr cdt mai mare de produseale unei gospodirii sd ajung[ pe piala
"Demeter" gi sd nu se vdnd6pe piafa generali. Numai in acestcaz curentul de
mdrfuri ajunge la cei interesafi gi contribuie la asigurarea economicb a
gospoddriei.
in disculii comune ale reprezentanfilor organizafiilor de consum
"Demeter" cu reprezentanfiai comer,tuluigi ai celor care prelucreazh mai
departeprodusele"Demeter", ca gi cu reprezentanfiai comunitilii de lucru gi
horticole se incearcd sd se fac6, inteligibil gi transparentpe toate treptele,
procesulparcurs de produse gi formarea prefurilor lor. Asemeneapreocupdri
38
CaPitolulL No{iuniintroductive
conducopeldrrg[contactuldintreconsumatorqiproducitorcuprilejutvanzl
inne
sufletesc
launraport
t.
sdne
laloculproducliei,
TT:1.:t::1]'1;":T#l1u
trebuie
regul'e'
toate
dup6
" "'H::I1::;:ffi;;;;inamic'
pentru
produc6,prin inoasdrileobfinute
s6
putea
a
de
in situalia financiard
produselesale,inurmdtoriiani,alimentevariatedecalitatesuperioaraq
qi
,.sinitatea'ir, ,"nnnu,.a solului,a plantelor animalelor'
conserve
Capitolul II. Conversia de la agricultura conven{ionaldla

agricultura biologicd
39
CAPITOLUL II
COIMNTIONALA
coNvERsIA DE LA AGRTCULTURA
LA AGRICULTURABIOLOGICA
2.1. GENERALITATI
Dupd experimentdrileefectuatein India (1910-1931)de cdtre Albert
Howard gi dupd ce Rudolf Steiner gi-a publicat cursul de agriculturd
biodinamicd(1924),agriculturabiologicd tncepesd cdqtigetot mai mulfi adepfi
in Anglia, Germania,StateleUnite, Elvefia, Franta.
Astdzi,specialigtiisunt unanim de acordcd agriculturabiologic[ cel mai
bine organizatdseintilnegte la popoarelede limbd germand.
Trebuie specificat faptul c6, in f[rile cu o agriculturi biologic[
semnificativd s-a dezvoltat mai intdi agricultura integrati, care a funcfionat gi
funcfioneaz[ ca o gcoali de pregitire a agricultorilor pentru trecerea la
agriculturabiologicd.
Agricultura integratd,dupd cum ii spunegi numele,integreazimetodele
gi procedeelebldnde, ocrotitoare de mediu (combatereabiologic[ a bolilor qi
ddun[torilor, folosireaintensivl a_misurilor preventivede combatere,folosirea
pesticidelorcel mai pufin toxice, fertilizarea organo-mineral[etc.) cu metodele
qi procedeeleintensive,dar aplicatela nivelul minimului necesar(ingr6g[minte
chimice, pesticide, erbicide, mecanizare, irigare). Prin urmare, agricultura
integrat[ esteun pas mare inainte spre ecologizareaagriculturii. in Romdniase
vorbegtede mai bine de 20 de ani despreagriculturaintegrati, dar ea sepractici
sporadicAiintr-un mod necontrolat.
in fdrile europene denoltate, agricultura integrati, ca gi agricultura
biologicd,sunt supuseinregistririlor statisticedistincteqi controlului.
Agricultura integratd, ca gi cea biologic[, este organizatdin asociafii
lucrative, beneficiazi de Normative tehnologice, este controlatd 9i putemic
sprijinitd de citre stat. in unele fdri, cum esteOlanda,agriculturaecologicdare
40
Capitolul II. Conversiade la agricultura convenlionald la

acelagi insemn de marc6, sub care se inscrie: o stea in cazul agriculturii

integrate,doui stele in cazul agriculturii biologice, etapa de conversiegi trei
stele pentru agricultura biologicd. in secolul al XXI - lea probabil c6 in
Uniunea Europeand,vor functiona doar doui sisteme agricole: cel integrat
(majoritar) 9i cel bilogic (in continui dezvoltare).
in Germania,asistenfatehnici acordati inheprinderilor de agriculturi
integrati estepldtiti de citre stat.O inheprindereagricoli poatesi funclioneze
ori in nsistem integrat, ori practicAndagricultura biologic5, nefiind admisl
coexistenfamai multor sistemeagricolein aceeagiintreprindere.
Dacd ne referim la dezvoltareaagriculturii biologice putem spunecd,
dupl ce in anul 1972 s-a infiinJat organizafiainternafionaldpentru agricultur[
biologicS,numitd International Federation of Organic Agriculture Movements
(IFOAM), agriculturabiologicd a inceput si se dezvolte orgarnzat,in bazaunor
concepfii unitare. La IFOAM au orgaruzafii afiliate peste 50 de fdri. in
Romdnia, in 17 octombrie 1998, s-a infiinfat asociafiacoordonatoarepentru
agriculturabiologic[, BIOAGNROM, cue esteafiliatd la IFOAM.
La data de I ianuarie 1997, suprafafaagricold gospodiriti biologic in
Uniunii Europenea fost de l,16 o/o din total, ponderile cele mai mari
tirile
inregistrdndu-sein Suedia(8,86 %), Austria (8,62 %) 9i Finlanda (3,68 %). in
cifre absolute,la aceeadatd, cele mai mari suprafefegospoddritebiologic le
defin Italia, Germania,Austria qi Suedia.Suprafafamedie _aunei intreprinderi

agricole in farile Uniunii Europeneestede 16,52ha, fiind cuprinsl,intte 70,92
ha (Marea Britanie) 9i 2,58 (Irlanda). in Romdnia, suprafafamedie a unei
exploatafii agricole este de l,2ha, existdndcirca 5 milioane de proprietari. in
condifiile din Europade vest, se considerdcompetitiv[ o intreprindereagricold
cu o suprafaf[de 30-50ha. (tabelul2.1.).
Agricultura biologicd a inceput si se dezvolte in anii '70, pentru ca in
anii '90 sd se inregistrezeo dezvoltareexplozivd, fapt explicat prin aparilia
Directivei Consiliului Europei din i,99i,, privind agricultura biologicl qi ca
urmarea stimulenteloracordatede stat.
la
Capitolul IL Conversiade la agricultura convenSionald
4l
Tabelul2.L
Dezvoltarea
agriculturiibiologicein Europa(01 ian. 1997)
(dtrpdNicolaeBdldscufd,I 999)
Suprafafa
Numiml
Suprafafa
mediea unei
gospoddritd
intreprinderilor
lara
intreprinderi
biologic
biologice
agricole
%
ha
ha
%
Nr,
13.38
Austria
299.920 8.62 t9.433 7,47
19.47
291
0,40
Beleia
6.418
0.45
33-76
63.120 2.30
r636 2.01
Danemarca
4.452 3,89
20.09
Finlanda
84.552 3.68
31.67
100.000 0.33
3 .800 0.40
Franta
1.20
29.64
Germania
327.329 1 .9 0 6.465
1.100 0.12
5.59
5.000
0 .1 0
Grecia
0,29
2.58
12.000 0.27
500
Irlanda
6,28
Italia
3 3 .8 5 4 1.99 17.200 0.65
3r.75
22
0.55
Luxembure
650
0 .5 1
0,53
17,49
14.000 0 .7 1
600
Olanda
6.62
0"06
Portuealia
3 50
I 1 .0 0 0 0.28
18.68
1 .300 0.08
Spania
30.000 0 . 1 0
34,56
276.000 8.86
rt.042 t2.26
Suedia
70.92
17.240 0.28
8 50
0,36
MareaBritanie
t6.52
1.240.099 l . l 6
69.041 0,82
TotalUE
1.05
n.25
946
Norvesia
7.897
0.78
t9^76
4.74*
4.936
6
.
t
7
Elvetia
75.000
183
RepublicaCeM
4.166
0.37
236
Polonia
7.000
0,04
45
2.446
0.77
Slovacia
1 05
12.500 0.20
Unsaria
ll9
Estonia
3.000
0.22
<
1.000 0.01
Romdnia
* 7 %, conformdatelorpublicatedecbtreGuvernulelvefian
biologicesunt:
Factoriidecreqtere
a rentabilitifiiintreprinderilor
- folosireala maximuma forteidemunc6familiale;
42
Capitolul IL Conversiade la agricultura convenlionald la

-
prelucrareaprimarda produselorin gospoddrie;
livrareaproduselordirect din gospodirie;
folosirea maginilor agricole universalesau cu grad de adaptabilitate

ridicat;
diversificarea activitdfilor economice gi aplatizarea curbei de

utilizare a forfei de munc6;
adaptareastructurii producfiei la condiliile locale de sol, clim6,

piaf[, tradifii,etc.;
sporireadurateide lactafiela vacile de lapte, de la 4 la 5 ani, ceeace

sporeqteproducliacu 450 - 600 I de lapte pe cap de animal qi pe an.
Trecereade la agriculturaconvenfionald,intens chimizat5,la agricultura

biologicd esteun procesbiodinamic de crearea unui sistemagricol durabil qi
autoreglabil, aga dupd cum este, de exemplu, pddurea. Acest proces se
realizeazhintr-o perioad[ de timp mai lungi saumai scurt5,in functie de gradul
de chimizare preexistent, poluarea solului, gradul de atac al bolilor gi
dlun[torilor, infestareacu buruieni, structura intreprinderii agricole la inceputul
conversiei, pregdtireaprofesionaldgi congtientizareaecologicd a fermierului
etc.
Primul an in care se aplicd principiile gi tehnologiile de agriculturd
biologic[ se numegte"anul Zero" sau "anul de caren]6".Perioadade timp de la
anul Zero pdnd la obfinereaautorizafiei de acreditarese numegteperioadd de
conversie.Ea poatedura 2-5 ani. Perioadade 2 ani esteo perioad[ de conversie
normal6, realizabilL in cadrul intreprinderilor mixte (culturi de c6mp + taurine)
sau in intreprinderi specializatein culturi de cdmp, caz in care se poate spune
despre conversie c6 aceasta se efectueazetnfi-un singur pas. in situalii
speciale,mai ales in viticulturb, pomiculturd, legumiculturd,plantalii de hamei
etc., conversiapoate dura 5 ani, efectudndu-sein 2 - 3 etape.Acest tip de
conversie a primit denumireade conversiepas-cu-pas.
Conversia marilor intreprinderi de tip socialist, a intreprinderilor inalt
specializategi a intreprinderilorcu datorii, estefoarte dificil[. Nu estenecesard
o perioad6de conversiecdnd se iau in culturd pdmdnturivirgine saucele la care
Capitolul IL Conversiade la agricultura convenlionald Ia

43
nu s-auadministratchimicale.De asemenea,
trebuie sEavemin vederefaptul c5
nu se poatepractica o agricultur[ biologicd in apropiereaunor surseintensegi
permanentede poluare:combinatechimice, fabrici de ciment, ape murdare,cdi
rutiere cu trafic intens q.a. De asemeneatrebuie avut in vedere fapful cd,
terenurile puternic erodate, cele foarte acide sau sirdfurate, pot fi cu greu
gospod[ritebiologic.
in domeniui cregterii animalelor, conversia incepe imediat dup6
incheiereaanului Zero, durataei fiind, in general,intre I - 12 luni in funcfie de
specie,destinalie;i sursade achizifionarea animalelor.Exemplu de conversie
in zootehnie:
- august2000
- septembrie2000
- noiembrie2000
incheiereaanului Zero in cdmp

Zero * o lund pentruoud
Zero -r doui luni pentru lapte
Zero* 3 luni pentrucarnede pasdre
- februarie2001
Zero + 6 luni pentrucarnede porc
- august2001
Zerot'12 luni pentrucarnede viti
2.2.ETAPELE PARCURSEDE CATNNUN AGRICULTOR ROMAN,

HoTARAT sA PRACTICEAGRICULTURA BIoLoGIcA
Pentru a practicaagriculfurabiologicd, un agricultor romdn trebuie si
parcurgl urmltoarele etape:
- in primul rdnd, sd se inscrie intr-o asociafieregionald de agriculturi
biologicd. Asociafiile regionale se infrinleazd pe zone mari de cultur6. Ele
elaboreazdnormativeletehnologiceprivind cultivareabiologic6,a plantelor,
cregtereabiologicd a animalelorgi valorificareaproducfiei, constituind,in fapt,
filiale ale asociajiei nafionale.Normativele tehnologice se elaboreazhfindnd
cont de Normativele- cadru intocmite de ComisiaNa{ionaldpentru Normative
Si Acreditare, de pe ldngd Ministerul Agriculturii gi Alimentaliei. Asociafia
nafionald concepe qi deline jurisdicfia insemnului de marc6, efectueazd
controlul gi certificarea(prin filiale), emite sancfiuni.
44
Capitolul II. Conversia de la agricultura convengionaldla

- sd-gi insuqeascl cunogtintele teoretice minime privind agricultura
biologic4 dat fiind faptul c6 un bioagricultor trebuie si fie mult mai bine
pregdtit decdtun agricultor tradifional. in acestscop,in afara clr{ii de fa{6, se
recomandd,mai int6i consultarealiterafurii de specialitatein limba romdn6,
menlionati in bibliografi a cdrtii;
- sd contactezegi sI se consulte cu specialiptii de la cea mai apropiati
stafiunede cercetlri agricole;
-sd viziteze intreprinderi agricole gospodirite biologic, cum este Centrul
Demonstrativpentru Agriculturd Durabild CincSor,judeful Bragov;
- sEparticipela cursurilede iniliere in agriculturabiologic[;
- s[ invite in intreprindereasa gi sd se consultecu controlorii gi consultanfii
Asociafiei, precum gi cu inspectorii - aprobatori ai Ministerului Agriculturii.
Acegti inspectori vor avea sediul, probabil, la anumite inspectoratejudefene
pentrucontrolul seminfelorpi materialuluis6ditor;
- sub indrumareaconsultanfilor gi controlorilor Asociafiei, agricultorul
biolog va intocmi o seriede documenteobligatorii:
a) contractelecu asociafiade agriculturabiologicd,regional6;
b) jurnalul intreprinderii,combinatcu registrulde control;
c) planul de conversiea fermei.
Cu bioagricultorul se incheie 3 contracte, etapizatein timp dupd cum
urmeaza:
- dupd un an de zlle, din momenful in care a devenit membru al
Asociafiei, conducitorul tntreprinderii incheie cu aceastaw contract penlru
parcurgerco anului Zero;
- dupd anul zero, se incheie cel de-al doilea contract, adicb contractul
penlru perioada propriu - zisd de conversie;
- cel de-al treilea contract este controctul pentru intreprinderile
acreditate.
furnalul intreprinderii esteun registru oficial asemdndtorcu registrele de
ferm6 careau existatla noi in IAS-uri. El se foloseqteatit pentrutntreprinderile
aflate in conversie,cdt gi pentru cele acreditate.Jurnalul este astfel conceput
c apitotut II c onversia
onventionatd Ia
!:
"';
45
;r ;:;:i:;; ;
incdt si ?ndeplineasc6
9i funcfia de control.
in jurnal se trec toate lucrbrile gi acfiunile desfbgurate zilruc in
inheprindere,mai ales cele care au tangen!5cu procesulde producfie,pentru a
se face confruntareacu normativele tehnologice.Jumalul nu inlocuiegteinsi
evidentafinanciar-contabild.
2.3. PLANUL DE COT\IVERSTEAL INTREPRINDERII
Planul de conversieal intreprinderiicuprindeurm[toarelecapitole:
pedologici9i
1. Diagnoza intreprinderii la inceput de conversie (cartarea
agrochimicd,cafiareaburuienilor, condi{ii de mediu, poluare,structurafermei, situafiabolilor gi
ddunitorilor, dotare,capital, piafA,reanltateeconomico-financiareinregishateetc);
2. M6suri de ameliorare a solului (se vor studiaintr-un capitol ulterior);
3. Stabilirea raportului optim intre culturile de cdmp gi incdrcitura cu

animale (se recomanddca intreprinderile biologice sd aibi un caractermixt:
plante/animale,in primul rdnd taurine, cu o incircituri optimd de 0,8 -l
UVIvI/ha. Taurinele constituie principala sursi de ingrdqlminte organice, care
suntgi cele mai valoroase);
4. Structuraculturilor qi asolamente;
5. Managementul ingrlqlmintelor, inclusiv planul de fertilizare pe
parcele
6. Protejareaapelorde suprafafdgi a celor subterane;
7. Alegereaspeciilorgi soiurilor;
8. Maqini pentrulucrareaprotectivda solului;
9. Simdnfa gi materialulsdditor;
10.Controlul bolilor gi diundtorilor;
I i. Conholul poluirii, protejareamediului din zona de amplasarea
intreprinderii, orgarizareaecologicda terenului;
12. Creqtereaanimalelor (dimensionarea
efectivului
de
microfermei,structura
animale,incdrc[fura optimd, sistemulde inhefinere, planul de fi.rajare, mdsuri
sanitar-veterinare);
46
Capitolul II. Corwersia de la agricultura convenlionald la

ogricultura biologicd
13. Probleme de organizare a muncii: (fiqe tehnologice pe culturi gi
categorii de animale, for,ta de munc6, cooperareain productie, evidenta

financiarcontabilS"computerizare);
14. Analizachimicd anualda reziduurilortoxice din produselebio;
15.Capital gi rentabilitate;
piafi);
I 6. Valorificareaproduselor(marketing,
17. Controlul, certificarea,acreditareagi consultantd.
Planul de conversie,(fiind o lucraretehnicl gi economic6complexd),va
mai confinein anex6:
- planul cadastralal intreprinderii,la o scardconvenabild;
- un plan calendaristiccu obiectivele de conversieqi termeneprecisede
reallzarc.
in cazul conversieipas-cu-pas,parcelelecultivate biologic se vor marca
distinct in teren qi pe planul de situafie. De reguli, ele se vor cultiva cu alte
specii sau soiuri decit parcelelegospod[rite convenfional.Produselebiologice
sevor depozitagi valorifica separat.Evidenfacontabildse va fine distinct. DupS
conversie, este interzisi prezenfa in intreprindere a unor materii prime gi
materialecaracteristiceagriculfurii convenlionale.Prezentdmin continuareun
exempluconcretde conversie:
|ara: RepublicaFederal[ Germania
intreprinderea:Fehrenberg
Conducdtorulinheprinderii: HansAppel
Anul inceperiiconversiei:1988
Durataconversiei:2 ani (anul Zero 1 l an)
Suprafafaagricold:32ha, din care6 ha pdquni9i fhnefe
Indicele de bonitarea terenului: 52-68
srructura
:iH'i",::T];;**'*'
:ilffr::tr'
- 6lnovdz
Capitolul II. Conversia de la agricultura convenyionaldla

47
Producfii obtinute: 5-6 tlha la grAu gi orz, 4-5 tlha la ovdz, 80 t/ha la
porumbsiloz.
Cregtereaanimalelor:32 vaci de lapte,rasaHolstein, din care4 vaci de
reproducfie;porci pentruconsumpropriu.
Misuri de conversie:
- construireaunui padocacoperit,penhu vaci;
- eliminareachimicalelordin intreprindere;
- inscriereain asociafiaBioland gi respectarea
normativeloracesteia;
- schimbareaasolamentuluiasffel:
l) Lucerndin amesteccu ierburi perene
2) Lucemi in amesteccu ierburi perene
3) Grdude toamn6+ ingrfueminteverzi
4) Ovdncu trifoi in culturEascunsb
5) Sfecl[ turajerd
6) GrAude toamni cu trifoi (alb) in culturdascunsd
7) Cartofi + ingrdqdminteverzi
8) Ovnz * lucernl gi iarbi in culturd ascunsd
Asolament de 8 ani, cu 50o/o dicotiledonate qi 50% graminee.
Leguminoaselereprezintdpeste25%. Solul esteacoperitcu vegetafietot timpul
anului. Sfecla gi cartoful se fertilizeazAcu gunoi de grajd. Urina gi mustul se
daupe pajigti.
- pajigtilese vor supratnsdmdnfa
cu leguminoaseperene;
- grajdul pentru vaci va fi ecologizat, adoptAndu-sesistemul de
intrelinerecu legareatemporarda vacilor la iesle.
48
Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:

cultura mare,pdSunisifdnele
CAPITOLUL III
CT]LTIVAREA BIOLOGICA A PLAI\TELOR: CULTURA
MARE, pA$UNr $r FANETE
3.1. STUDTUL il AMELIORAREA COI\DTTITLOR
LOCALE DE MEDIU
in atenlia agricultorului biolog, vor sta permanentcondiliile locale de
mediu. Astfel, in zona de amplasarea intreprinderii, acesta va veghea la
p[strareacurat6a mediului inconjurdtorgi a biodiversit[fii, astfel:
- rdzoarelegi tufrrigurile se vor menfinein limite rezonabile;
-
sevor plantaperdelede protecfie;
pomii gi arborii rdzle[i,sevor pdstrasdn[togi;
se vor construi cuiburi pentru plsIri gi ascunziquri pentru

reptile gi arici;
seva inventariafaunafolositoaredin zonbetc.
Ecoagricultorul, va {ine cont de zonarea qi microzonarea producfiei

agricole, cultivdnd numai acele specii gi soiuri de plante gi va cregtenumai
acele specii gi rase de animale,cale sunt bine adaptatein zond qi verificate pe
un numdr mare de ani.
3.2. MASURI DE AMELIORARE A SOLULT]I
Mdsurile de ameliorare a solului in agricultura biologicd vizeazi"
urm[toareledoudobiectiveesenfiale:
- sporireafertilitafii naturale;
- cregtereaactivitdlii biologice din sol.
Solul este un organismviu, care se naqteohiieqte gi poate muri. El este
format din 45o/osubstanleminerale, 7% substanfeorganice, 25Yo aer qi 23%
apd. Substanfaorganicd a solului este izvorul viefii qi fertilit{ii,
de aceea
popoareleanglo-saxoneau denumit sistemul de agriculturl al c[rui obiectiv
Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor:

cultura mare,PdSuniSifdnele
49
principal estemenfinereasau cregtereacantit[fii gi calitllii substanfeiorganice

din sol, agriculturd organicd.
Substanfaorganici esteformatd din 85% humus' l0% riddcini de plante
qi 5% flora gi fauna solului ("inima" care menfineviala). Din acest57o,micro
flora (bacterii, actinomicete,alge qi ciuperci) reprezinti 4Yo, iar I %oeste
microfauna, mezofauna qi macrofaUna (protozoare, nematode, colembole,
acarieni,miriapode,crustacei,cdrtife, dar mai alesrdme,principalul indicator al
vielii biologicedin sol).
intre flora gi fauna solului pe de o parte gi humusul din sol pe de altd
parte, existd o strdns6corelafie pozilivd, fapt pentru care piatra unghiulard a
agriculturii biologice estehumusul solului, "bbtalia" pentruhumus' Agricultorii
gtiu cd humusul nu este un dar al naturii (ca in pddure), ci un rezultat al
hdrniciei qi priceperii omului, fapt pentru care pe bund dreptate se spune:
aratd-mi humusultdu ca sd-li spun cefel de agricultor eSti!
Prima gansi caxe ni se oferi pentru a renunfa la chimicale, pistrdnd
rentabilitateaintreprinderiiesteun confinut bogatin humus.
Tipul de sol ideal pentruagriculturabiologic[ esteun sol de culoarebruntnchisd, cu miros de pdmdnt de pddure, cu o structuri glomerulard'bogat in
rdme qi riddcini de plante,cu o texturSmijlocie qi un drenajbun'
Principalele masuri de ameliorare a solului in sensul celor prezentate
anteriorsunt:
- administrareasistematicd de gunoi de grajd - cel mai important
ingrdqdmdntgi amelioratorde sol din agriculturabiologicS.Gunoiul de grajd se
va completa cu ingrbgaminte verzi. in asolament se vor introduce plante
in proporfie de 25'33o/o.
leguminoase
- menfinereasolului acoperitcu vegetafietot anul (dacdse poateqi iarna)
prin: culturi intercalate,culturi succesive,ingrigfmint e v erzi,mulcire.
- evitareacompactdriisolului, fapt pentru care se vor folosi tractoareqi
magini agricoleugoare,cu treceri cdt mai pufine pesteteren (treceSipeste teren
"in vddul picioarelor"/). Solul se va lucra numai la umiditateaoptim6, in nici
uncaz "pe moale".
50

cultura mare,pdsuni Sifdneye
- menfinerea pH-ului solului in limite optime (6-7), condilie care
determindvalorificareaintegralda macro- gi microelementelorde citre plantele

de culturi gi creqtereacapacitilii de tamponarea solului. Acest fapt face ca
solul sd suportemai bine condifiile climatice nefavorabilegi eventualelegreqeli
tehnologice. Activitatea biologicd la un pH slab acid decurge cu intensitate
maxim6. Pentru corectareapH-ului se vor folosi, in general, amendamentele
cunoscute. Este bine si administrbm amendamenteletoamna. in doze
fraclionate,de-alungul a2-3 an|
- pentru completareanecesaruluide microelemente,se administreazA
fbind de roc[ (bazalt,dolomit, granit, tuf vulcanic), o dati cu gunoiul de grajd,
in dozede 200-500kg/haanualsau500-1.500kg, o dati la 3-5 ani.
- lucrarea protectivi a solului, care inseamndinterven{ii blAndeasupra
solului:
o ardturasuperficiall (in nici un caz nu se va ajungela orizontul
B) + aftnare cu scormonitorulsauafrn6torul;
o scarificarea,pe solurile grele;
r folosirea:grapelorcu discuri u$oare,imediat dupdard,t:ttrd
("Ce
ari de dimineald,discuieStedupd masd!");
r folosirea cultivatoarelor,combinatoarelor,grapelor cu col1i,
grapelor vibratoare, cultivatoarelor-pieptene,grapelor-perie,a
sapelorrotativeetc.;
r lucrareasolului la: umiditateaoptim6;
r menfinerea solului. acoperit cu vegetalie sau cu materiale
organice;
- mlsuri gi tehnologii antierozionalepe pante;
- drenareasolurilor cu excesde umiditateg.a.
3.3.ASOLAMENTUI, IN ACNTCT]LTURABIOLOGICA
Planul de asolament este o verigi tehnologic6 hotdrdtoarein reugita
agriculturii biologice, deoarece, printr-un asolament corespunzdtor se
realizeazd:

cultura mare,pdsuni SiJdnele
5l
menfinereafertilitiifii solului;
- creareaunor conditii optime pentruvia{a microbianddin sol;
- sporirea rezistenfeila. boli gi dEundtori a plantelor, concomitent cu
reducereasurselorde infectare;
- sporireaeficacitdlii de combaterea buruienilor;
- afhnareasolului gi imbunitifirea structurii;
- imbogbfireasolului in humusgi azot;
- mobilizarea substanfelor minerale din "cdmdrile" solului, adic6
fabricarea"ad-hoc" de ingrdqdminteminerale.
Un plan de asolamentadecvat este o piatrd de incercare pentru tofi
agricultorii biologi. intocmirealui cere cunogtinleteoretice,experienfdpracticd
qi pufind mdiestrie.
MTNERALnix,q.cRrcuLTIIRA BroLocICA
3.4.TNGRA$,qlvmlrn
Planul de fertilizare se va intocmi pentru intregul plan de asolament
avAndu-sein vedere atdt cartareaagrochimic[, cAt gi intrdrile gi iegirile de
substanfenutritive. in fiecarean seva intocmi balanlaingrdqimintelor.
Folosireaingriqimintelor organicenu excludeposibile gregeli.Sepot face
erori de supradozajcu aparifia azotului in exces,mai ales la gunoiul proaspdt,
urind, fiina de sdnge,gunoi de plsiri. Importanfa calculirii dozelor optime
cregtein cazul acestoringrdgiminte.
tn ceeace privegtemodul de administrarea ingrigdmintelor in agricultura
biologicEseva respectaregula: "Ddpulin Si vino des!"
Pregdtirea(innobilarea)ingrag[mintelororganicedin resurseproprii,
3.4.1.Pregitirea gunoiului de grajd
in agricultura biologic[ gunoiul de grajd se fermenteazdnumai pe cale
aerobd,prin 4 procedee:
- depozitareagunoiului in grlmezi mici, pe platforma de gunoi sau la
capdtultarlalei;

cultura mare,pdsuni Sifdne{e
52
- depozitareagunoiului in gr6mezimari, pe platformebetonate.Prismele

au ldfimeaqi in6[imea de 3 m, avdndlntre ele canalede aerisire;
- compostareagunoiului in prisme de compostare,prin amestecarea
lui
cu pdmint, lut, nisip, p[mdnt sau ftind de rocd. Pentru grdbirea fermentiirii,
composfulde gunoi se "injecteazi" cu compostcopt saupreparatebacteriene,3
dgl^t. Prismase udd periodic cu pl6mddeal6de vrzic6;
- compostareade suprafal6 consti in imprigtierea direct pe tarla a
gunoiului proaspdtsauaproapeproaspIt,intr-un strat subfirede cca 7 - l0 cm gi
incorporareasa imediatd sub disc. Fermentarease produce direct in cAmp.Se
numegte"compostale",ca urmarea amestecdriicu p[mdnt.
Cantitateade gunoi care se di la hectarestede 15-30t ("Dd pulin Si vino
des!"). Adminisharease face cu maginide marecapacitate.
3.4.2.Pregitirea composturilor
Composturile sunt amestecuri ("cocteiluri") de resturi vegetale,
fermentate aerob in prezen[a unor ingrediente, care activeazAfermentarea gi
cresc valoarea fertilizantd a ingragdmAnfului:gunoi de grajd bine fermentat,
compost vechi, humus sau plmdnt bogat in humus, frin6 de roc6, var stins,
plSmddeali de wzicd. Compostul se obline in prisme de compostare,aSezate
directpe sol.
Amestecareacomponenfilorunui compost nu se fac la intdmplare. Se
amestec[ud cu uscat,afrnat cu compact,moale cu tare. Pentrudescompunere,
este nevoie de apd gi aer, in cantitifi nici prea mari, nici prea mici. O prismi
bine alcdtuiti intr6 repede"in cdlduri" gi nu mai este necesarsi fie intoars[.
Eventualeleerori impun intoarcereagrdmeziidupdcca 3 luni.
3.4.3.Pregltirea urinei gi a mustului de gunoi
Urina gi mustul de gunoi sunt ingrdgdminte organice prezente in
majoritateaintreprinderilorbiologice. Dac6 mustul de gunoi nu ridicd probleme
deosebite de pregdtire, fiind un amestec de urind cu apl, destul de bine
oxigenat,in schimb urina impune mai multe operalii pregdtitoare.intr-un mod
Capitolul IIL Cultivareabiologicd a plantelor:

53
mai simplu, urina se amestecdcu ap6in proporfie de l: 1. Apa leagdamoniacul

gi dilueazbtoxinele, dar volumul de ingr5glmdnt aplicat se dubleazi odat[ cu
cheltuielile de transport gi de administrare.in locul diluErii cu ap6, astizi se
prefer[ oxigenareasub presiunea urinei gi addugareade ingredienfi valorogi.
Operafiilede pregdtirea urinei sunt:
a. Oxigenareasubpresiunea urinei;
Se cunosc5 instalafii mai frecventfolosite pentru oxigenareaurinei:
- instalafiade oxigenarecu bule de aer;
- instalafia de turbionare la suprafa![;
- instalafiade insuflarea aerului;
- instalafiade pulverizare;
- adaptareapompeide vacuumde la instalafiade muls.
Majoritatea pdrfilor componenteale instalafiilor de oxigenare se pot
construiin gospoddrie.
Pentru o administrareugoar6,urina trebuie sd fie "sub1ire",adicd s[ nu
confini mai mult de 6Yosubstanli uscat[. Criteriile de calitate a urinei sunt:
mirosul, culoarea,temperaturagi pH-ul. in urina bine pregdtitd,dacdse introduc
rdme,acesteanu mor.
b. addugareade p[mdnt, I roabdla20-25 m3de bazin
c. addugarede zeatrfi"de lut (preparaticu betoniera);
d ad6ugarede compostcopt _sau
balegduscatdsaumdrunfiti, saufbind de
paie (pentrutransformareaazofuluimineral inazot organic);
e. adiugare de frini de roci in agternutsau de bentonit[ in bazin, pentru
legareaamoniaculuigi reducereamirosului.
Urina astfel preg[titd sepoateadminishain oricareperioadl a anului gi pe
orice vreme. De regulS,se administreazdla incepuful cregteriiplantelor in mai
multe reprize a 10-l5t/ha (adicd o ploaie fini de l-1,5 mm), cu ajutorul unor
cisternede mare capacitateprevizute cu instalafii adecvatede impriqtiere, care
sd reducdla minimum pierderilede amoniac.
54
Capitolul III. Cultivarea biologicd a plontelor:

VERZr
3.s.srsrEMULDEINGRA$AmNTE
Daci, ne referim la sistemul de tngrdsdminte verzi, in agricultura
biologicd, sunt rare cazurile cdnd se practicd cultura purd, fbrd culturi
insofitoare,datorit6urmdtoareormotive:
- imbogdfireasolului in humusqi elementenutritive;
-
protejareasolului 9i a viefii microbiene;
surs[ suplimentardde firaje.
Dupd epocade semdnat,culturile insotitoarepot fi:

- culturi premergdtoare;
- culturi succesive;
- culfuri asociate;
- culturi acoperitoarede sol (iarna).
Dupd destinafie,culturile insofitoarepot fi:
- culturi frrajere;
- ingrdqdminteverzi.
lnheprinderile fhrd zootehnie sau cu sector zootehnic redus trebuie sd
apeleze,in mod obligatoriu,la ingrigdminteleverzi.
ingrdsdminteleverzi se clasificd astfel:
- ingriqdminteverzi in ogor propriu;
- ingrdgiminteverzi in culfuri premergdtoaresausuccesiv6,cu doud sub
grupe:planterezistentela iemat (culturi acoperitoare)gi plantesensibilela ger;
- ingriq[minte verzi in cultur6 asociati cu plante prdgitoaresau in
culturd ascunsd(asocierecu o culturd neprdgitoare).
ingrigimintele
verzi in ogor propriu,
sunt pufin folosite in
agricultur[, ca urmare a lipsei de rentabilitate. La aceste ?ngrdgdmintese

apeleazdatunci cdndo soli esteepuizati sau "obosittr"(dup6pomi, vie, hamei).
De regul6,se folosegtetrifoiul rogu.
ingriqimintele
verzi in cultura premergitoare sau succesiv[ se
clasificdastfel:
a rezistenteIa iernat (culturi acoperitoare), sunt din ce ?nce mai mult

cultura nare, pdsuni Sifdnele
55
folosite. Permit acoperirea solului iarna impiedicd spilarea in ad6ncime a

substanlelornutritive, dar gi a nitrafilor. Folosirealor impune o a doua arbturd
in primdvari, sau cel pufin o discuire energicd. Se mai folosesc frecvent
amestecurilede trifoi cu ierburi: amesteculLandsberg, amestecul 200 (in
Elvefia) etc. SemdnEturase face in mirigte, imediat dupd cerealesau cartofi. in
primdvard,masaverde se toaci cu maginade tocat vreji, se las6 3-4 zile pe loc,
apoi se incorporeazdsub plug (cu antetrupip) sausub disc. DupE34 sdptdmdni
incepe descompunerea,dispar substanfeleinhibitoare de cregteregi se poate
semdna. Prin ad[ugarea de gunoi fermentat sau urin6, este grnbitI
descompunerea.
b. sensibileIa ger,-auurmdtoareleavantaje:
- se incorporeaza uqor -la inceputul iernii sau primdvara timpuriu,
nemaifiindnevoiede tocare;
- se descompunrapid, permifdndseminatulculturilor din epocaI II;
li
- permit ardfurade iarnd,timpurie, fapt importantpe solurile grele. .
in afara plantelor menfionatein tabel, se mai folosesc: borceagul de
primdvari, trifoiul de Alexandria, trifoiul de Persia,lintea pratului (Lathyrus
cicera),bobul furajer.
ingrigimintele verzi in culfura asociati sunt de asemeneadestul de
mult folosite existind mai multe tipuri de asocieregi anume:
- asocierecu culturi prdsitoare-(ptorumb,
cartofi, floareasoareluietc.).
in ciuda unor dificultnfi tehnologice, agricultorii biologi incearci sE
giseasc[ soluliile cele mai bune.se cultivd: soia,bobul furajer, lupinul dulce,
lintea pratului, trifoi alb, trifoi mdrunt,trifoi tdr0tor.
- asociere cu culturi neprdsitoare (culturd ascuns6),este cea mai
interesant6metodS"dar gi aceastaridic6 anumitepretenfii tehnologice.Plantele
folosite cel mai frecventsunt trifoiul rogu,lucerna,in amestecsaunu cu ierburi.
in inheprinderilecu sectorzootehnic denoltat, adeseoridupi sola de cereale*
cultura ascunsd,urmeszd sola firajerd de baza, cu ciclu bienal (trifoipte,
lucernieri).
considerdm interesant sd expunem rezultatele obfinute in urma unui
56

cultura mare,pdsuni gifdnele
sondaj de opinie efecfuat in Elvefia, privind culturile asociate folosire ca

ingr6qiminteverzi:
- 70% din agricultori folosesc ingr[q6mintele verzi asociatein cultura
porumbului gi 50% in cultura cerealelorpdioase;
- la porumb se folosegtecel mai frecvent trifoiul mdrunt (galben).Cind
porumbul are 20 cm, se seamlni trifoiul: cu mina, din sacul de seminat, cu
semdndtoarea
sauchiar cu cultivatoarelehrdnitoare;
- inainte de semdnat,terenul se prbgegtemecanic Ai manual; dupd 3-4
sdptlmdni de la recoltatulporumbului,ingrdgflm6ntulseincorporeazdcuplugul,
la nevoieechipatcu antetrupifi;
- in grdu, trifoiul rdsare uneori nesatisfrcdtor, iar in anii secetogi
concureaz[grAulin ceeace privegteapa.
in completareaingrigdmintelor organice,pe bazi, de studii agrochimice,
se pot folosi ingrdsdminte minerale naturale, intre care amintim: ftina de
bazalt, fiina de granit, ftina de dolomitd, ftina de fosforili, ftina de siruri brute
de potasiu,kalimagnezia,frina lui Thomas,calcarul de alge, tufurile vulcanice
etc. O largd rdspAndirein agriculturabiologicd inregistreaz6flinurile de roc5"
care gi-au gisit intrebuintdri multiple: ingrdqdmdnt complex, mijloc de
prevenire gi combatere a unor boli qi ddun6tori, ingredient valoros pentru
composturi, innobilarea urinei etc. Compozifia fbinii de bazalt sau granit se
aseamdnicu compozilia chimicd a milului de Nil. De menlionat faptul ci, nu
toate rocile sunt valoroasepentru agriculturd,fiind nevoie de analizechimice
atenteinainte de folosirealor.
Desigur, in mdlul de Nil se adaugdfracfia organici, bogati in azot. in
plus, f[ina de bazalt mai confine: cupru, zinc, nichel, seleniu, bor, crom,
vanadiu,sulf etc.,in cantitdficuprinseinhe l0 qi 100mg/kg.
in continuareprezentdmcdteva dintre ingrig[mintele minerale naturale
mai importante:
- Calcarul de alge (subformd deftind), confine: 32Yocalcits (solubil
in apd), 2-3%omagneziu gi numeroasemicroelemente.in Italia de Nord se
folosegtedizolvat ?n ap4, ca ingrdgdm6ntfoliar pentru pomii fructiferi. in alte

cultura mare,pdsuni Sifdnele
57
f6ri se utllizeazdsub formd de pulbere de prdfuit, pe sol sau direct pe frunze,

faptul c6, in afara efectului de ingrlqare foliard are gi o acfiune
constatdndu-se
pe preveniregi reducerea ataculuiciuperciPhytophtorainfestans,careproduce
mana la tomate gi cartofi, precum gi o acliune de indepdrtaresau prevenire a
atacului de pdduchi de frunze sau omizi. Efectele fitofarmaceuticese- explicd
prin schimbareapH-ului de la suprafafafrunzelor,pe de-o parte, iar, pe de alt6
parte,prin absorbfiaapei din lesuturile ddunitorilor cu tegumentulmoale. Este
cel mai bun ingredientpentru compost.Fdina din calcarde alge (care se obline
din corali de alge rogii) nu esteaceeaqicu frina din alge (carese obline din alge
brune,vii).
- Fdino defosforili, confine : fosfor 26,60/o;magneziul,l Yo;calcfu48Yo.
Se obline din zdc[minte naturaleexistentein Africa de Nord. Insolubild in ap6.
Sefoloseqteca ingrdqimdnt debazA.
La noi in fard se cunoagtefosfatul natural de Cioclovin4 rezultat prin
descompunerea
cadawelor gi a excrementelorde pdsiri gi animale din peqtera
cu acelaqinume.Confine 9-25% fosfor. Acfiune de ingriqarelenti.
- Fdina lui Thomas,confine.'fosfor 16-20%;magneziul4yo, calciu 4550%. Se foloseqte ca gi fbina de fosforifi (ingr[qAmdnt insolubil, care se
descompunetreptat sub actiuneaacizilor huminici qi a microorganismelordin
sol).
- Kalimognezio, esteun minereu.Confine26Yopotasiugi 5% magneziu.
Kalimagnezia, lipsiti de sodiu (dupd purificare in fabrici), se numegte
patentkali. ingrigdmint ugor solubil qi, deci, uqor asimilabil, utilizarea lui
fbcdndu-secu atentie.
Zdcdmintenaturale de potasiu se gisesc qi in fara noash6 fiud.Neamf).
Predomindsulfatul de potasiu,admisin agriculturabiologicd.
- Fdina de dolomitd, contine,'potasiu0,8o , magneziu6,4Yogi calciuZ?o/o.
Amendamentgi ingrdgdmdntvaloros, care se extrage gi in tara noastr6, din
cariere.Din plcate, este pufin folosit la noi in agriculturd.Se utilizeazd ca qi
calcarulde alge,putAndu-linlocui pe acesta.
- Fdina de bazalt, provine din mlcinarea bazaltului, o rocd provenitd la
Capitolul III. Cultivareabiologicd a plantelor:

cultura mare,pd;uni ;ifdnele
58
rdndul ei din lava vulcanilor, in prezentstingi.

Prin caracteristicileei fizico-chimice, deosebit de valoroase, frina de
bazalt se utilize"zi astdzi pe scard largd in agricultura biologicd din tdrile
dezvoltate economic, in calitate de ingrdqimdnt, ingredient pentru compost,
deodorantpentru zemurile din plante, preparat fitofarmaceutic, singur sau in
amesteccu alte preparate.
Jara noastrdposedi z6cdmintedebazalt,dar pdndin prezent,aceast6rocd
nu a fost destinatduzului agricol.
- Tuful vulcanic, se folosegtein staremdcinat6,ca gi dolomita"dar estemai
valoros decdt aceastaintrucdt are o compozifie mai complexi (potasiu,fier gi
posed[ zdciminte bogatede tuf vulcanic, incd
multe microelemente).Romdnia
pufin exploatate.
3.6.sAMANTA$r MATERTALUL
sADrroR
in principir:" sdmAnla gi materialul s[ditor trebuie sd provini din
intreprinderi biologice, fiind certificati ca atare.Acolo unde nu existd aceastd
posibilitate se poate folosi material biologic convenfional,dar netratatchimic.
Eventualele preparatenaturale posibil de folosit la tratarea seminfelor, sunt
produselefitofarmaceuticeadmisein agriculturabiologicd. Se interzicetratarea
chimicd a semintelor,dar gi iradiereasau tratarea acestoracu microunde. Se
interzice folosirea de seminfe sau material sdditor obfinut prin manipuldri
genetice.Esteadmisdinmullireaplantelor"in vitro".
3.7. CONTROLUL BOLTLOR $r DAUNATORTLOR

Penfru controlul bolilor gi ddundtorilor in agricultura biologicd, se
interzice utilizarea pesticidelor de sintezd chimicd. in agricultura biologici,
bolile gi diundtorii nu se "stArpesc",impotriva lor nu se "luptd" (nu se declard
rEzboi),ci ele se controleazi,cel mult se combat.

59
3.7.1. Metode, procedee gi preparate pentru combaterea bolilor gi

dilunltorilor in agricultura biologicl
Metodele preventive de combatere sunt cele mai importante, ca gi in
medicinaumandsauveterinar[. Enumerim cdtevadintre acestea:
- ameliorareasolului: humus,structurd,pH, activitatebiologicdintens6;
- fertilizareaorgano-mineraldechilibrati, dupdcerin{e;
- lucrareaprotectivda solului;
- asolamentarmonios,cu multe leguminoase;
- alegereacelor mai rezistentespecii gi soiuri, la boli, ddundtori,ger gi
secetd,bine adaptatein zond;
- amplasarea
justi a culturilor;
- practicareaculturilor asociate,succesivegi a celor acoperitoarede sol;
- alegereajusti a plantelor asociate,mai ales in legumiculturi. Se vor
aveain vedererezultatelede cercetaregi observafiilepractice a mii gi mii de
cultivatori;
- semlnatulsauplantatulla epocaoptimd;
- conholul buruienilor:
- igiena fitosanitard;
- cunoagtereafaunei folositoare de pe cuprinsul intreprinderii gi
protejareaacesteia(perdelede protecfie,cuiburi, addposturietc.);
- protecfiamediului inconjurltor: solul, apa,aerul;
- crearea,dacd este posibil, de biotopuri umede, oxigenate (pdraie,
mlagtinimici, bdlfi, lacuri).
Metodele curative de combotere, se vor folosi dupd epuizarea celor
preventive,mai intdi cele "bl6nde" (cu impact minim asupramediului), apoi
celecu efect de omordre.
a) Mijloacelefizico-mecanicese refer[ la:
- stringereaunor ddunitori gi opirirea acestora(limacgi,gdndaci);
' strivireaouilor sauchiar a unor omizi;
- scuturareapomilor, dimineala gi strdngereagAndacilorde mai sus, pe
60
copitorur III. curtivarea biorogicd a pranteror:
folii de polietileni;
- strdngerea nlnrclt a fructelor
elzlute; opirirea sau destinareaacestora
pentrudistilat saupentruconsumulporcilor;
- tdiereaunor pdrfi de plantd
atacatd,(frinare,
pdduchietc.)
'rdzuirea scoarfeipomilor
deasupraunor folii p.E., precum gi strdngerea
cuiburilorde omizi:
- strdngereafructelormumifiate;
- mulcireacu paie saunrmegug
a cdpgunilor;
- vdruireapomilor de doui
ori pe an, toamnaEiprim[vara;
- strdngereaplantelor bolnave;
cele infectate cu virusuri, bacterii sau
ciuperci care circuld in plantd (produc ofiliri
rapide sau lente), se ard (nu se
composteazd!);
- tratareasolului cu aburi in
seregi eventualin solarii:
- instalareade cursemecanice
pentru qoarecigi gobolani;
- instalareade benzi argintii,
ca sperietoriimpotriva pdsiriror, sauplase;
- instalareade inele creioase
sau br6ie-capcan6
in pomicurturi;
- instalareade capcanecreioase,
de culoare garbenr, impotriva mugtei
ciregelor,mugteimorcovului gi a musculifei
albe:
- instalareaunor aparate
de produs zgomote, impotriva rozdtoarelor,
a
pdsdrilorgi a cdrtifelor;
- instalafiepentrucuresur
mecanical gdndacilordecolorado:
- sterilizarea
masculilor
cu ajutorulradiafiilor;
- distrugerea
virusurilorprin termoterapie
etc.
b) Mijloacelebiotehnicesereferila :
- instalarea
de capcane
biologice:p6rfi de plante,fructefuberculi
$.o.,pe
sol,in sol,in beciurigi depozite.Capcanele
sestr'ng qi seopdresc;
- instalarea
decapcane
feromonale;
- inmulfireaplantelorprin curturi
de meristeme(previnesau erimini
infecfia).
c) Mijloacele biologice ("viu conffa
viu") sau combaterebiologicd se
referi la:

6l
- seminareasauplantareadeplante-sanitar,careindepirteazi saureduc
atacul unor boli sau diun[tori (usturoi, crdife, conduragi,levinfici, cimbru,
pelin, salvie,ceap[ pitrunjel, mentii,felind, Hstili de soc etc).,
- atragereaanimalelorgi insectelorfolositoareprin creareaunor condilii
bune de hrani gi adipost;
- folosireafauneiutile, de crescltorie.
O metodl de combatere biologicd mult folositd in firile dezvoltate
economic, estefolosirea mijloacelor microbiologice de combatere,care sunt
moderne,eficace,dar inc[ destulde scumpeqi se referdla combatereaanumitor
d[un6tori, cu preparateobfinute din anumite microorganismevii (virusuri,
bacterii, ciuperci), care paraziteazdgi omoard unii d6unitori: Granusal
impotriva viermelui merelor, Virin EKSimpotriva omizii pdroasea stejarului,
Virin EKSpentru buba verzei, Thuringin sauDipel pentru omizile de frunzd 9i
viermii de fructe, ciupercileBeauveria,EntomophoraSi Vertcillium,impotriva
gdndaculuide Colorado,afidelor gi, respectiv,a musculilei albeetc.
3.7.2. Preparate fitofarmaceutice naturale
3.7.2.1. Preparote care proteieazd saa fortiftcd
atacului unor boli
plantele impotriva
Acest procedeude combatereface parte,in fapt, din metodelepreventive.

Descriem4 preparatedinhe celerflai utilizate:
Apa de sticld, este un silicat de sodiu sau potasiu, care se obline prin
topirea cuarlului in prezenfasodei sau a carbonatuluide potasiu.Conline silice
solubild,de carese leagdefectulde fortificare.
Apa de sticl[ se folosegtepentru protejarealemnului impotriva focului,
la fabricarea anumitor s[punuri gi in calitate de conservantpentru ou5. in
aceast6ultimd calitate se folosegtesilicatul de sodiu, intr-o stare ceva mai
diluata"in unelef6ri, acestfel de apdde sticld se poatecumpira de ia drogherii,
la prefuri accesibile.
Apa de sticld este un preparatalcalin, ca gi slpunul, cu un pH cuprins
intre l1 qi 13. Ea schimb[ deci, pH-ul de la suprafafafrunzelor qi, in plus,
62

formeazdo peliculd greupenetrabil[ pentru sporii ciupercilor.

Preparatulse folosegte de mult timp in pomicultura unor f6ri, pentru
prevenirea atacului de boli, sau ca adeziv pentru sulful muiabil sau zeama
bordelezi. Pentruprevenireaatacului de boli se utilizeazdin concentratiede l2%6,prin stropireapomilor fructiferi, primdvaragi vara timpuriu, calculdndu-se
un timp de parlzdde cel pulin 3 s[ptbmdni,pentru a se u$uraspilatul fructelor.
Produsslabtoxic.
in calitate de adeziv se va utiliza in concentrafiede O,syo,sporind mult
efectul insecticidal fiinii debazalt(dolomiti, cenugd)la combatereagdndacului
de colorado, din cultwa cartofului. De asemenea,apadesticli ar puteada bune
rcn'iltate in combatereap6duchilor festogi la plantele cu frunze tari, din
apartamente(tratamentefecfuat prin pensulare).
Factorii care ingreuneazd,utilizarca apei de sticld in protecfia plantelor
suntl
'aparatura de stropit trebuie spilat6 imediat dupd intrebuinlare,cu multd
apa altfel apade sticl[ se usucdgi poateastupalincile gi duzele;
- apa de sticld nu trebuie sr ajungd pe suprafefede sticld (geamuri,
ochelari,sticli de ceas),intrucdt formeazapeteopace.Este,de asemenea,
iritantdpentruochi (sevor utiliza ochelaride protecfie).
Fdina de bazalt, protejeazAfrunzele gi ldstarii impohiva infecfiilor cu
ciuperci. Modul de folosire esteacelagicu cel utilizatincani d6un6torilor.Se
spalSugorde pe frunze.
Permanganatulde potasiu, aclioneazdpreventiv (protejeaz6)gi, uneori,
curativ (omoard). Acfiunea curativi se manifestd, de exemplu, in cazul
combaterii unor ftindri (vifa de vie, trandafirii), cdnd se folosegte in
concentrafiede 1,5%o,
saula tratarcaseminfelor(0,01%).
Este o sarecristalin4 de culoare violet-inchis, pe care o gdsim in farmacii,
fiind deseoriutilizatdpentruinfecfii in gdt (apade gargard).
Solufiile cu ap6 pdteazhfesuturilegi pielea.in contactcu substrateorganice
elibereazd oxigen, care dezirfecteaza. Previne sau frdneaza extinderea
micozelor gi bacteriozelor.Concentratiacea mai utilizata este de 0.1-0.3%.

63
Peste0,504poateproducearsuri pe frunze. Stropirile de prevenirese repeti la

intervalede 3-4 zile.
Lecitina vegetald,previnein mod eficient atacul de ftinare la castravefi,
m6r, cdpguni gi trandafiri. Se cunoagtepreparatulgerman "Bioblatt", cu 25Yo
lecitind din soia, care se administreaz6siptdmdnal pe frunzele plantelor, in
concentrafiede 0,15olo.Netoxic pentru om gi nepoluantpentru natur6.Timp de
pauzA;3zrle.
3. 7.2.2. Preparate care indepdrteazd ddundtorii
Alaunul saupiatra acrd, esteun sulfat dublu de aluminiu gi potasir; care
se extragedin ziciminte (gisturi naturale)sau se obginepe cale industriali, din
bauxiti gi caolin. Pudrl cristalinE"ftri miros, asem[ndtoarezahdrului.Gustul
estefoarte acru qi foarte astringent.Alaunul se folosegtein industria h6rttiei,la
preparareapieilor gi in vopsitorii.
Releta este urmltoarea'.40 g alaun se dizolv6 in pulind api fierbinte,
apoi se adaugdapd rece,pAnnla l0 I (adici 0,4Yo).Nediluat, se administreazd
impotriva pIduchilor de frunzi gi omizilor. Efectul repelent se explicd prin
cristalelede alaun, careaparpe frunze gi pe corpul insectelor,dupd evaporarea
apei (urmare a insolubilitilii in apa rece). O shopire cu alaun line piduchii
"departe" timp de 2'3 luni. Planteletrebuie stropite cel pufin cu 3 sdptdmdni
inainte de recoltareapdrlilor comestibile.intrucit, frunzele se spaldmai greu,
estebine sd evitdm folosireaalaunuluila legumelevirzoase gi la verdefrni.Prin
stropireasolului se previneataculde melci.
Fdina de bazalt,-sefolosegtein concentrafiede l-3o/o,adicd 100 - 300 g la
101 ap6. Fdina de bazalt nu este solubil[ in ap6, dar gradul fin de m[cinare
(paticule sub 20 microni) asigurd formarea unor suspensiifine, care se pot
administra cu pompele de sfropit Principala metod6 de administrarer[mdne,
ins6, prdfuirea. Fdina de bazalt are o exceplionaldcapacitatede indepdrtarea
tuturor dEundtorilor care atacd exteriorul organelor vegetale, inclusiv
ddunltorii-sugdtori.Din acestpunct de vedere,cel mai bun bazalt estecel care
are un pH intre 10 qi 11 9i un confinut in silicafi de cca 50%. Acfiunea
64

cultura mare,pdsuni tifdnele
complexdde preveniregi combaterea ddunltorilor, dar gi a bolilor, a fbinii de

bazaltse explic[ prin:
- schimbareapH-ului de la suprafalafrunzelor,de la slab acid (preferatde
majoritateaddunitorilor gi agenfilorpatogeni)la slabalcalin;
- acfiunea directil, mecanicd, a cristalelor de cuart, care rdnesc corpul
insectelor,astupi ochii gi traheele;
- inhibareanutrifiei, ca urmarea prezenfeicristalelorde cuarf.
in sfhrEit,frina de bazalt are gi o acliune secundar[ de dezodorizare,
respectivde neutralizarea mirosurilor specificeplantelor,ceeace o face eficace
impotriva ddunitorilor careatac[ interiorul organelorvegetale.
Proprietdli asemindtoare,dar nu egalabile,cu fbina de bazalt, le au gi
fiina de dolomitd saucenu$ade lemn, aceastadin urmSin m[sura in care poate
fi foarte fin cemut6.
Considerdmc6, allturi de mdsura privind introducereain fabricafie a
s[punului de potasiu" industria mic6 romdneasci ar trebui si igi inceapd
"campania"de sprijinire a agricultorilor biologi prin producereaftinii de bazalt
gi a unor aparatede prifuit, de calitate.
3,7.2.3.Preparale care omoard ddundtorii (insecticide)
Piretrina (extractdin florile de piretru, Pyrethrumcinerariaefolium)
Piretrul este o crizantem[ silbaticd, cu o rdspdndireryai mare in Kenya,
Guatemal4 lraq coasteleDalmaliei, avflnd ca principiu activ, piretrina, care
este formatd din esteri ai acidului crizantemic,ce se acumuleazd?n cantitdli
indestuldtoarenumai in condifiile florei spontane,ceeace explicd costul relativ
ridicat al preparatului.Piretrinaesteun insecticidnatural,de contact,cu efect de
gocgi spectrularg de acfiune.Produceparalizianervilorla insecteledlundtoare,
dar gi la cele folositoare,motiv pentru care utilizarea piretrinei se recomandl
numai in situafii extreme. Efectul acaricid este numai satisfbcdtor.Nu este
periculoasdpentru albine gi pentru animalelecu sAngecald. Totrqi, ne vom feri
de contactulprelungit cu picdturile,vaporii soluliei de stropit. Marele avantajal
piretrinei estedegradareaei rapidi in natur6.in r[stimp de 48 de ore, piretrina

65
se descompunetotal in produgi inofensivi. Incepdnd cu anul 1949, s-au

descoperitgi a inceput fabricareapiretrinelor sintetice,numite piretroide(Decis,
Fastac, Permetrina, Isathrina, Ambush g.a.).Piretroidele(insecticidemoderat
toxice, grupa a III-a) nu egaleazApiretrin4 sub raportul compatibilitlfii
ecologice,dar depdgescmulte alte chimicaledin acestpunct de vedere.
Piretrina esteeficaceimpotriva: afidelor (pdduchiide frunz6), gindacului
de Colorado, tripgilor, cicadelor gi musculifei albe, gi a altor diundtori. Are
acfiune slabd impotriva moliilor miniere, pdduchelui l6nos gi ddunbtorilor
galicoli. Nu distruge oudle. Se poate amestecacu sulful muiabil, rotenona6i
lecitina, dar nu se poate amestecacu produselealcaline (zeama bordelezi,
sdpunulde potasiu, frina de banlt).
Piretrina se livreazd sub form[ de concentrateemulsionabile,pulberi de
prdfuit sau fumiganfi. Solufiile pentru shopit au in general concentrafiade
0,lVo. Denumiri comercialeatilizate in fdrile din vestul Europei: Spruzit,Detia
Bio, Florestin, Parexan, Biocid, Sanoplant,Pyreth etc. Pentru lara noastrd, atdta
timp cdt gdndaculde Colorado va continua sd constituie o plagd, importul de
pulberede piretrinSar fi pe deplin justificat, cel pufin pentru grddinile de ldngi
cas6.
Rotenona(extract din rdd[cinile plantei tropicale Derris elliptica, are o
acliuneinsecticidi mai puternicddecdtpiretrina,respectivnicotina.in America,
se folosegtela combatereatiunilor, pe pdguni. De multe ori se folosegtein
amesteccu piretrina. Mod de folosire gi acfiuneca la piretrind. Timp de pauz[:
3 zile. Denumirecomerciali: Sabur.
Cvasia (extract din lemnul plantei tropicale Quassiaamara). Lemnul de
Quassiase importi mdrunfit, sub formd de aqchii mici. El este foarte bogat in
substanfetanante,cu acfiune insecticidd.S-a folosit gi in medicina uman6,ca
vermifug gi chiar ca tonifiant pentru stomac.intre substanteleamarese remarcd
quassina,carepoateinlocui chinina.
Cvasia este o fierturd, care se obline din 50 g aqchii gi 5 I ap6 dup6
urm[torul mod de lucru: mai intii se lasd lemnul la inmuiat, de searap6ni
dimineafa,apoi se fierbe lemnul ?n apa de inmuiere, care estein cantitatede I

cultura mare,pdfuni ;ifdnele
66
litru. Dupd rdcire, se filtreazi gi se adaugi restul de ap[. Exhactul se poate

pdstraun sezon,in canistrebine inchise.Dupd prima extracfie,lemnul se usucd
putdndu-sefolosi pentruinc62-3 extraclii.
'
Cvasia se utilizeazd in stare nediluati" ca insecticld de contact qi
ingestie,pentru combatereamultor dlunitori, inclusiv muqteledin cas[ gi din
grajd. Acfioneazdmai lent dec6tpiretrina.Preparattotal inofensiv pentru om gi
animale.Timp de pauzA:3 zile. Prin addugarede s6punde potasiu I % gi spirt
ZYo,sepoatefolosi qi impohiva pdduchilorfestogigi pdducheluil6nos.
Neudosan,esteun exemplude felul prin felul in care industriapoateveni
in sprijinul agriculturii biologice.Esteun preparatprodusde firma Neudorffdin
Germania(marcdinregishatd),care din punct de vedereal compozitiei chimice
confine 5l% sdruri de potasiuai unor acizi graginaturali, cu alte cuvinte avem
de-aface cu un sdpunde potasiuconcentrat.Are o consistenfdfluidd, livr6nduse in butoaie de 40 I pentru biofermieri, gi in mici pulverizatoare,pentru
biogrldinari.
PreparatulNeudosanse utilizeazdin concentrafiede 2o/ocu eficacitate
foarte bund ?mpotriva pdduchilor gi puricilor de frunz6, acarienilor (frr6 sd
apard fenomenul de rezistenp) qi a musculifei albe. Are acfiune selectivd,
protejdndinsectelefolositoare,inclusiv albinele. Fiind lipsit de orice urm[ de
toxicitate,nu se stabilesctimpi de pauzA.
Sdpunul depotasiu, esteunul din cele mai vechi insesticidegi se parecd,
in acest domeniu, gtiinfa nu qi-a spusincd ultimul cuvAnt. Cele mai potrivite
s[punuri pentru combatereainsectelorla plantesunt sdpunurile de potasiu"care
se fabricd folosindu-se,ca legie, hidroxidul de potasiu gi care au, de regul6, o
consistenfdfluid[ (lichid sau pastd). Sdpunurile solide se fabricd cu sod[
causticd(hidroxid de sodiu).
Acfiunea asfixiantd a s[punului este inferioard celei createde uleiurile
minerale. Acliunea fungicid[ se explic6, ca gi in cazul fiinii de bazalt, prin
alcaliruzarca pH-ului de la suprafafa frunzelor. Slpunul de potasiu, spre
deosebirede sulful muiabil, se poatefolosi gi in zilele sauorele cu argi1d,avdnd
o compatibilitate deplind cu frunzele plantelor. Nu afecteazdtntr-un mod

cultura mare,pdguni Sifdnele
67
semnificativinsectelefolositoare.Nu se stabilesctimpi de pauzd.

tnainte de a prezentadoul refetede prepararea sipunului de potasiuin
gospod6rie,sd mai spunemcd sdpunulde potasiupoate avea o culoareverde,
verde-gilbuiesaugilbuie gi c[ ac]iuneasa insecticidd, depindede felul acizilor
gragipe careii confine.Sdpunulpastl de potasiuse prepar[ in felul urmdtor: se
topescintr-o oalS 500 g unturd de porc, dupd care se adaugi 300 g legie de
potasiu(hidroxid de potasiu).Legiatrebuie sd aibd o greutatespecificdde 1,I 80
glcmc. Se amestecdenergic confinutul cca 20 minute, la foc constant,pentru
omogenizare.Se stingefocul ;i, cAndamesteculs-amai rdcit, astfel incdt putem
introducepentru pufin timp degetul (60- 70"C), se adaugl 50 g spirt denaturat
(poate fi gi medicinal) gi se agiti energic, Se inveleqteoala cu prosoape,in
vedereaunei rdciri lente,timp de 10-12ore. Pentrua seplstra consistenfafluidd
(ca smdntdna)a sdpunuluipe timp indelungat,sepoateaddugao datl cu spirtul
gi 175 g glicerind. Se obfine cca I kg sdpun-past6,care se pistreazi in vase
inchise,de preferatermetic.
S6punullichid de potasiu se preparddup[ urmitorul mod de lucru: Se
introduc 100 ml ulei vegetal(soia, in, rapifd etc.) gi 70 ml spirt denaturatintr-o
sticl[ de lapte de 1 l, se agitd energic,dupd care se introducesticla intr-o baie
marin6.la 500C.
Se preparl o legie cu greutateaspecificdde 0,606 din 20 g hidroxid de
potasiu(tabletede la farmacii, drggherii, fabrici cu profil chimic; atenfie,sunt
caustice!)gi 33 g apd cdldufd.Se toamd leqiapesteamesteculdin sticlEqi se
agitd energiccu un beliqor. Saponificarease realizeazAincca 5 minute, timp in
care se amestecdmereu.incheiereasaponificdrii se verificd prin tumarea unei
picdturi de sdpunintr-un pahar cu apd (de ploaie sau apd moale),picdturd care
se dizolvd imediat gi total (firi
sedimente).Dacd apar piclturi de ulei la
suprafafaapei,se continui agitarea,la cald.

Dac[ nu dispunemde hidroxid de potasiu, putem preparaun sdpun de
casd, de calitate,pe bazd de sodiu, astfel:4 kg grdsimeanimald qi I kg sodd
causticdse introduc intr-o oal6(cazarl, tumAndu-sepesteele l0 I apd. Se fierb
impreund 2,5-3 ore, din care prima ord la foc iute, apoi la foc moale,
68

amestecdnddin cdnd in cAndcu o lopbficd de lemn. Saponificareas-a incheiat

c6nd o picdturdde sdpunse dizolvi completintr-un paharcu apd.in sipunul de
casddestinatprotecfieiplantelor,nu se introducesarede buc[tdrie. inainte de a
stingefocul, setoarndpestesipun l-l ,5 I apdrece,care favorizeazddepunerea
impuritdfilor ("nisipului"). Dup[ ce s-a int6rit, se taie in bucdfi gi se scoatedin
cazl;n.DacSnu este destul de curat, se topegtedin nou, adiugdndu-seaceeagi
cantitatede ap[ rece(bineinfeles,dup6spdlareacazanului).
Pentru a spori acliuneainsecticidba sdpunului,precum gi pentru a l[rgi
spectrulde acfiune,in solufia de sipun se adaugdI-3%ospirt denaturat.Cu un
astfel de preparatse pot combateacarienii, omizile, pdduchii festogi,pdduchii
l6nogi,pbduchiide frunzd cenugii(frino9i) etc.
Aldturi de frina de bazalt,sdpunulde potasiutrebuie sd constituieprimul
pilon de sprijin, pe careindustriaromdneascdwmeaz[,sI il ofere agricultorilor.
3.7.2.4. Solugiecomplexd tmpotriva omizilor
impotriva omizilor se poatepreparao solufie complexl in felul urmdtor:
se amestecd300 g sdpunde potasiusaude casd,0,5 1 spirt denaturat,I lingure
var ars gi 1 lingurd sare de bucdtdrie,pentru 10 I apd. Cu aceastdsolufie, se
stropescplantelein cazul unor atacuriputemicede omizi defoliatoare.Se poate
incerca gi impotriva larvelor gdndacului de Colorado sau, prin pensulare,
?mpotrivap dducheluiIdnos.
Ueiurile parafinice,, sunt uleiuri minerale cu un conlinut ridicat de
hidrocarburi parafinice, care sunt mai pufin poluante, mai ugor suportatede
plante, fapt pentru care sunt admisein combatereaintegratS,dar fbrd sd se faci
abuz. Uleiurile parafinice, fiind deschisela culoare, se mai numescSi masini
albe.Ele ac[ioneaz6,
asuprainsectelor(ou6,larve, adulti) prin asfixie, formdndin
jurul acestorao peliculLftn6, ermeticd.Asupra tegumentelormoi ale insectelor
se exercitd gi o acfiune distructiv[ directS.Acfiunea asfixiantd este superioard
sdpunului,deoarece,in urma stropirii, fraclia uleioasi "se rupe" parlial de apa
cu care a emulsionat,devenindmai greu levigabild. Acest lucru poateduce,in
cazul folosirilor abuzive, la astupareaorganelor de respirafie ale plantelor
Capitolul III. Cultivarea biologicd o plontelor:

69
(lenticelele scoarfei, respectiv stomatele frunzelor), cu implicafii negative

asupralongevitdfii. Un alt motiv pentru care nu trebuie sd utilizim uleiurile
minerale in mod abuziv, este acela ctr aceste uleiuri afecteazl qi insectele
folositoare.Nu sunttoxice pentruom gi animale.Ca urmarea folosirii lor iama
sauprimdvaratimpuriu, nu se stabilesctimpi de pavzil.
Dacd ne putem procura parafrri lichid6, putem preparain gospoddrieun
ulei emulsionabil,prin addugareaa0,2-0,5Yodetergentlichid din cel folosit la
sp[latul cu ma$ina.Se amestecdenergic. Se face proba cu apd. La nevoie, se
mai adaugd detergent. Este mai rentabil sd ne procurdm produsul de la
judelenepentruprotecfiaplantelorsaude la fitofarmaciile s[tegti.
inspectoratele
Uleiul parafinic romdnesc,US-92, numit Si ulei spindel, este produs de
OLTCHIM RAmnicu Vdlcea gi se folosegtein concentraliede l,5Yo pentru
shopiri la pomi . Este foarte important s[ se respectemomentul optim de
tratare, care este inceputul dezmuguritului, aga-numitafazA "urechiug[ de
goarece"moment in care, uleiul se poate combina cu oxiclorura de cupru
(Turdacupral; in concentrafiede 0,2Yo,pentru a preveni infecliile primare cu
rapdn.
3.7.3.Preparatecare omoari virusurile, bacteriile,ciupercile(grupa
"fungicide")
C6tevapreparatemai imp,ortantesunt:
- sulful muiabil;
- sulfatul de cupru (max. 3 kglha/an,substanflactivi) - in pomi
cultur6,viticulturd, culturile de halnei gi cartofi, sub form[ de zearndbordelezi
sauoxicloruri de cupru;
- zaamasulfocalcicd(culturi perene);
- arenarinul (extract din flori de pai, cu efect impotriva unor
bacteriozegi viroze),
Acest subcapitol poate fi incheiat cu un citat din opera lui Albert
Howard: "Nu porazilii sunt adevdrata cauzd a bolilor plantelor agricole, ci
gr eSelilenoastre tehnologice"
70

cultura mare,pdtuni fiftnele
3.E.
CONTROLULBTIRUIENILORiX.q.CRICULTT]RA
BIOLOGICA
Deoareceunele buruieni nu numai ci nu concureazi planteleagricole,ci

le stimuleazi cregtereasau activeazi viafa microbiand a solului (buruienile
leguminoase,buruienilet0r6toare,cele cu talie micd g.a.),in firile europenede
limbd germani se folosegtein locul termenului de "buruian6",acelade "plantil
insolitoare". $i in cazul buruienilor, miisurile preventive de combatere sunt
cele mai importantegi obligatoriude folosit. Dintre aceste4menfion6m:
- asolamentoptim;
- folosireaingrdg[mintelorverzi;
- fertilizareaechilibrat6;
- densitateaoptimd de sem[nat;
- mulcirea;
- folosireaunor soiuri cu cregtereviguroasd;
- folosireaculturilor asociate.
La nevoie, culturile neprdgitoarese pot transformain culturi prdqitoare
prin adoptareaunor scheme adecvate de seminat. Reducerea recoltei se
compenseazlprin cregtereaprefului de vdnzarc. Astfel, in cazul cerealelor
piioase, pe terenurile putemic imburuienate se poate introduce semdnafulin
r6nduri simple sauin benzi de doud r6nduri. in aceasti situafie,devineposibil5
utilizarea cultivatorului - pieptenecdnd plantele sunt infaza de 3 frunze, sau a
grapei- perie,inaintede rds5rire.
in
completarea mdsurilor preventive, se folosesc cele curative:
combatereamecanicd,combatereatermicd Si combatereamanuald.
Combaterea mecanicd, seefectueazi,,in principal, cu urm6toareleutilaje:
- plugul fbrd antetrupifa"mai alesla dezmirigtit;
- cultivatorul pentru cultivarfie total6, ?n specialpe terenurilecu
pir;
- cultivatorul pentruplantetehnice;
- cultivatorul - prdgitortip pieptene,care esteun cultivator special
pentruprlgit cu distanfdmicd intre rdnduri. Are l[fime marede lucru (6 m) gi ca
Capitolul IIL Cultivareo biologicd a plontelor:

cultura mare,pdsuni SiJiinele
7l
organeactive nigte cufite subliri, asculite la capdt qi fixate pe arc. culitele au

trei pozitii de lucru: deasuprasolului (pentrufurif5, de exemplu),superficial tn
sol Simai addnc in sol;
- grapacu discuri;
- grapavibratoare;
- grapa - perie (se
foloseStetnainte de semdnatsauplantat).
Combatereatermicd a buruienilor, se realizeazilcu ajutorul instalaf,ei
cu propan lichid, montati pe tractor. Temperaturade ardereeste de 50 - 700c.
Solul se incdlzegtedoar cdliva centimetri in adAncime.Instalalia poate lucra
inainte de semdnat, imediat dupd semdnat,precum dupd rdsdrirea culturii.
si
Fiind costisitoare,poate deservimai multe intreprinderi. Exista gi instalalii de
ardere ieftine, portabile, pentru suprafefemai mici. Acestea se pot folosi qi
pentru curilirea zilpezi| Combatereatermici a buruienilor s-a rlspdndit la
cultura legumelor,porumb gi sfecli.
Combaterea manuald a buruienilor, se practicl frecvent in agricultura
biologicd. S-au conceputdiferite tipuri de sape ergonomice,cultivatoare cu
roatd,unelte wolf, pentru a uguramunca. tn culturile de plante neprdgitoarese
foloseqteoticul. in agriculturabiologici, folosireaerbicideloresteinterzisa.
3.9.NOTTUMDE PRATOTEHNTCA
Brol,ocrcA
Epocile de tiiere a ierbii se vor alterna, pentru a se favoriza
autoinsimdnlareape toati suprafafa.in fiecare an se va tncepe pagunatulpe alt6
parceld.Timpul de pdgunatpe o parceld va fi de 4-6 zile. Dup6 p6qunat,se
grdpeazd'
pentru imprigtierea excrementelor,aerisirea
felinei gi activareaviefii
solului. Se va urmdri prin toatemijloacelemenlinereaunei compozifii floristice
cdt mai variate. La o folosire intensivd a pdgunii, se vor efectua
suprainsdmdnf
6ri periodice.
Timpul de pavzAintre dou6 cosiri sau doui pfuuniri va fi suficientde
mare,pentru ca in covorul vegetals6 se instalezegi sd semenfind speciilede
vigoaremai slabd,plantelemedicinalegi aromatice.
72

cultura mare, pdsuni si fdnete
Folosireaingrdq[mintelornaturaleprelungegteviafa ierburilor, deoarece

microflora de descompunerede la suprafafa solului se reduce, iar raportul
proteine/energiedin.rafiade furajarese imbuniti{egte.
in pragul iernii se recomandi mulcirea pdgunilor gi fiinefelor cu gunoi
p[ios, ceeace influenfeazi pozitiv rezistenfaierbii la iernare,pornireatimpurie
in vegetafie,precumqi viafa solului.
Cosirea ierbii se va face imediat dupi perioada de cregtereintensivi.
Cosirea se efectueaz6dupi amiaza sau seara,c6nd iarba a acumulat energie
luminoasd maximd. inilfimea de tiiere nu va fi prea jos, pentru a menfine
densitateapajigtii gi penhu a se evita introducereain nutref a sporilor de
mucegaiwi, in primul rdnd spori de Aspergillusflavus, rdspunzdtorde aparilia
in frn a alfatoxinelor. De asemenea,cdnd miriqtea este mai inaltd ffinul se
usucdmai repede.
3.10. ORGANIZAREA TERIRORIT]LUI AGRICOL,
CONTROLUL POLUARIT, PROTEJAREA SOLULUT,
A APEI $I A AERT]LUI TN ZONA
Organtzareateritoriului agricol vaviza menlinereaunui peisaj natural
cu perdele de protecfie, pomi rdzle[i, tufbriquri, rdzoarcinfelenite, biotopuri
umede etc. Drumurile de cdmp, inguste gi cu alveole de aqteptare,vor fi
pietruite sau asfaltate.Organizareaterenului agricol poate fi ficut6 in doui
moduri: convenfional(monoton)gi ecologic(diversificat).
Tehnologiile de culturd vor avea ca obiectiv principal reducerea
drasticd a poluErii solului, apei, aerului gi vegetafiei, atlit in cuprinsul
intreprinderii, cdt gi in afara acesteia.Solele lucrate biologic se vor delimita in
mod foarte clar. Acolo unde existi suspiciunede poluare,organul de inspecfie
va indica efectuareade analizeperiodicela sol, apd,plantegi va comparadatele
cu limitele maxime admise. ca materiale plastice, se admit cele pe bazd de
polietilend 9i propileni. Materialele plastice pe bazd.de pvc (policloruri de
Capitolul lil. Cultivarea biologicd a plantelor:

cultura mare,pdsuni SifineSe
73
vinil) nu sunt admise. Materialele plastice uzate nu vor fi arse pe teritoriul

intreprinderii,ci vor fi predateintreprinderilorde colectare.
.
DefrigSrileprin arderesauardereapaielor trebuieredusela minim.

Seva evita consumulexageratde apdde suprafafdsaude addncime.
De asemenease va evita procesulde sdrdturarea solului.
3.11.CULTIVAREA BIOLOGICA A PLANTELOR
AROMATICE $I MEDICINALE
Cultura plantelor medicinale gi aromatice este o activitate foarte
spacializatd,fapt pentrucareconsultanlaesteobligatorie.
Seva evita amplasoreaculturilor in apropiereaunor resursede poluare
(fabrici de ciment, combinatechimice, ferme zootehniceetc.). Distanfafafd de
goselelenafionaleva fi de minim 50 m, iar fafd de drumurile de cAmp,de minim
5 m. La nevoie sevor infiinfa perdelede protecfie.
Urina sau mustul de gunoi nu se vor administra in anul cu recolt6.
Gunoiul proaspdtse va administrainainte de pornirea in vegetafiea plantelor,
toamna tArziu sau iarna.
SdmdnlaSi materialul sdditor vor proveni din inheprinderi biologice,
excepfiefacdndspeciilepereneundesdmdnfagi materialulsiditor pot proveni gi
de la intreprindericonvenfionale.
Imediat dupd recoltarese va efecfuacondilionareaproducfiei, carent
se va depozita in grimezi mici pi se va avea mare grijd pentru a nu veni in
contactcu substanfecareo pot murdiri.
Dup[ condilionarea materiei prime aceastase usucd, intr-un spaliu
inchis, iar ca surs[ de incillzire se va utiliza curentul electric sau gazul metan.
Umiditateafinald trebuie si fie de 8 Yo.La uscareamateriei prime tratamentele
chimice sunt categoricinterzise
Nu se recomandl o mdrunlire exageratS.inainte de ambalare,drogul
va aveatemperaturamediului din spaliul de ambalare.Ambalajul nu trebuie sd
74
luminii.
Depozitarea se va face la intuneric, in loc uscat gi ricoros. Se vor
efectuacontroalesdptflmdnaleprivind condifiile de pdstrare.
Culegereade plante, ciuperci gi fructe din flora spontand,se considerd
partea agriculturii biologice, iar recoltapoatefi certificatddac6:
- suprafefelede provenienfdnu au fost tratatein ultimii trei ani
cu substanfeinterzise;
-
culesulnu afecteazi stabilitateaecologicda zonelor naturalegi

nu pericliteaz6existenfaspeciilor.
Zona de recoltaretrebuie bine delimitat[ geografic.Activitatea de cules

trebuie bine documentathgi si permit[ un conhol eficient. Zonele de recoltare
trebuie s[ fie departede arealelecultivate?nmod convenfional.
Capitolul IV. Tehnologiibiologiceprivind ueSterereaanimalelor
75
CAPITOLUL ry
rnfiuolocrr Bror,ocrcEpRrwNDcRE$TEREA
AhI-IMALELOR
4.1. GENERALTTATT
Labaza cregteriipentruanimaletrebuiesi stea:
- respecfulpentru animale;
- tehnologiilede cregtereconformecu cerinfelenaturaleale speciei;
- corelareacu suprafafade terenagricol disponibili.
Referitor la condiliile de stabulafie in cregtereaanimalelor, acestea
trebuiesI se caraterizezepin:
- posibilitili sporitede miqcare;
- spafiide linigte;
- aqternutdin materialenaturale;
- lumini naturald:
- umbr6;
- protejareimpotriva vAnturilorgi ploilor;
- aer qi api proaspete;
- furajareechilibratd.
- grajdurile nu se vor construipe gritare sauacestease vor desfiin{a;
- animalelesi aibd posibilitateade a ieqi in aer liber gi, pe c6t posibil, la
p6gune;
- iluminatul artificial va fi reglementatde organelede conhol;
- materialele de construclie a grajdurilor sau cotelelor nu hebuie sd
confindsubstanfepotenlialtoxice .
Mlrimea
turmei
nu
trebuie si
influenfeze negativ modelul
comportamentalal speciei,prin urmare animaleledin turmd nu vor fi crescute

izolat.
76
Capitolul IV. Tehnologiibiologiceprivind creStereaanimalelor

Taurinele vor fi crescutein sistem nelegat sau cu legare temporard.
Transhumantagi practicile nomadesunt acceptatenumai pe terenuri neinfectate

cu chimicale.Sistemulde pa.gunat
cu ajutorul plstorului electric esteinterzis.
Porcii trebuie sd aibl acces la padoc cu agternut gi, in mdsura
posibilitililor , la plgune. Scroafelevor fi inchise cel mult 14 zile dupi fttare.
in general,scroafeletrebuiesi aibl acceszilnic in aer liber. Scurtareadinfilor 9i
tiierea cozilor sunt interzise.
Crestereapdsdrilor in baterii nu se admite. Pisdrile trebuie sd aib[
posibilitateasi scurme,sd ciuguleascdgi sd se odihneasclpe caprede lemn. De
asemeneavor dispune de spafii inierbate sub voliere. Ouatul se va face in
cuibare.Grajdurile de pislri vor dispunede luminl naturald,odihna de noapte
fiind de minim 8 ore, fird iluminat artificial. Scurtareaciocurilor gi aripilor se
va evita pe cAt posibil. Palmipedeletrebuie sd dispund de api. Reproducerea
animalelor se va realiza numai pe cale naturali, fiind interzise manipullrile
geneticegi transferurilede embrioni.
Raseletrebuie sd fie bine adaptatela condiliile locale. impiedicarea
piciarelor saulegareala f[rug in timpul plqunafului sunt de asemeneainterzise.
Singurelemanipuldriadmiseasupraanimalelorsunt: castrarea,scurtarea
cozilor la miei, indepirtareacoarnelorgi marcareacu inele.
4.2.iNCARcATun,q.CUANIMALELA HEcTAR
in agricultura biologici, inclrc[tura optim[ cu animale, este de 1
UVM/ha sau 0,7 [I[ (unit6!i de ingra;lmdnt) la hectar. Se va fine cont de
obligativitatea ca minim 50 % din necesarul de frraje si provin[ din
intreprinderea proprie. in domeniul producerii furajelor se recomandd
cooperareaintre doud saumai multe intreprinderibiologice.
De relinut faptul c6, pdndin momentulin care se va dispune?ntotalitate
de furaje biologice, se admite achizfionareade furaje convenfionaleintr-o
anumitd structur[ gi in limite maxime, raportatela substanfauscatl - l0 Yoin
cazulrumegdtoarelor,
l5 % pentruporci gi 20/opentrup[s[ri.
Capitolul IV. Tehnologiibiologiceprivind creSterereaanimalelor
77
4.3. ALIMENTATIA
Furajeleutilizate in hrana animalelorvor corespundecerinfelornaturale
ale speciilor. Rafia de firajare se va stabili in funcfie de vSrstaanimalelor qi
productivitate,av6ndca obiectiv prioritar plstrarea unei stdri de sinitate bune.
Este interzisi cu deslvdrqireutilizarea antibioticelor,a stimulenfilor chimici, a
ureei gi a inlocuitorilor proteici. Consumul de vitamine gi microelemente,
produseprin sintezi chimici estelimitat.
in alimentafiataurinelor se va urmlri ca acesteasi dispun6,la discrefie
de nutref fibros: fhn, fhn murat, paie, asffel incdt ieslea sd fie in permanenf[
plini. Iarna ralia de fin va fi orientativ in jur de 3 kg/cap de vacd/zi. Yara,
pdgunatulse va completa cu fhrl care trebuie sI aibd o compozilie floristicd
foarte bogat6.
Nutreful concenhatin cazul taurinelorva fi format din groturide cereale
gi boabe de leguminoase.Nu se admite furaj proteic de origine animald" cu
excepfiaproteineidin lapte. Vifeii vor primi lapte integral p6n[ in siptdmAnaa
8-a. in anumite situafii speciale,controlorii pot aprobafolosirea laptelui praf,
ftrl adausde antibiotice sau alli ingredienfi chimici. Furajul de bazA pentru
taurinelela ingrigat va fi porumbul siloz. in padoc vor exista: frini de roc[,
saregi cret6.
in cazul oilor se admite pistoritul nomad, dar numai pe suprafefe
controlabile gi in baza wrui jurnal de pdstorit. in situafii excepfionalein
alimentafiamieilor se admite: laptele praf, inlocuitorii de lapte sau laptele de
vaci convenfional,cu men{iuneac6, in cazul sacrificdrii lor carnease va vinde
la convenfional.
Porcii vor primi obligatoriu fibroaseqi vor aveaaccesla pdgunat.Ei vor
primi de asemenea,
nutref succulent.Se interzicealimentafiaporcilor cu nutre{
concentrat.
Pis[rile vor primi f[in[ de soia, frin6 de mazdrefurajeri sau/qifiin6 de
lucernd,boabede cereale.Rafele, gdgtelegi curcile trebuie sI consumegi ele
nutrefcelulozic.
78
Capitolul IV. Tehnologii biologice privind creStereaanimalelor

Ca produse medicinalenaturale, pentru toate speciile de animale sunt
considerate:ftina de luceml, urzica mirunlitd, floarea de ffin, usturoiul gi

semintelede in.
4.4. ACHIZITIONAREA
DE AI\IIMALE
Toate animalelecumpirate, trebuie sd se nascdgi sI provini de reguli,

din intreprinderi specializate.Dacd acest lucru nu este posibil, se admite
cumpirarea de animale din agricultura convenfionald,in limita a l0 Yo din
numirul de animaleexistentein intreprindere.
Sunt admiseurmdtoareleexcepfii:
- vifeii pdni la 4 sdptim6nidac[ s-auhrlnit cu colostrugi lapteintegral;
- puii de maximum o sdpt[mdn6;
La cumpirare purceii trebuie sI aibb minim 6 siptbmdni gi nu mai mult
de25kg.
Achizifionareapdsirilor seva face, cu prioritate,din intreprinderilecare
practicd sistemulde cregterela sol, cu padocin aer liber. Se vor preferarasele
lent crescitoare.
4.5. PROBLEME SANITAR - VI,TERINARE
in cazul aparifiei de imbolniviri in cazul animalelor, trebuie stabilite
cauzele (de regul6, gregelile de management)gi misurile de eliminare a
acestora.Sevor folosi numaimedicamentelenaturale,bolile vor fi tratatenumai
prin homeopatie,fitoterapiegi acupuncturd.Acesteanu se vor folosi niciodati
in scop preventiv. Tratamentelealopatice se vor folosi cAnd nu existi alt[
alternativ6.
Chimioterapiase admitedoarin urmdtoarelesitualii:
- pentru a salvaviafa;
- pentrua evita suferintainutil6;
Capitolul IV. Tehnologiibiologiceprivind uegterereaanimalelor
79
- pentru parazitoze endemice, daci nu exist[ medicamentenafurale

eficiente.
Toate mdsurile sanitar-veterinarevor fi consemnatein jurnalul de
s[n6tate, document supus conholului. Se vor respectatimpii de pauzd dup[
medicafie,caresunt dubli fafi de agriculturaconvenfionald.
La alegereametodeide tratament,se va aveain vederestresareaminimd
a animalelor.Vaccinlrile sunt permiseprin efectul legii sauin cazul unor boli
endemice.
4.6. TRANSPORTUL ANIMALELOR
SI SACRIFICAREA
Transporfulanimalelorgi sacrificareatrebuie astfel efectuatelncdt sd se

reduci la minim stresulqi suferinfeleinutile. in timpul transportului,animalele
se furajeaz[, se adap[ gi li se asigur[ aqternut.Ele vor fi insofitede un ingrijitor.
Nu se vor transportaimpreunntipuri diferite de animale(specie,vdrst[, sex).in
timpul transportuluise vor administratranchilizante.Transportulpe rofi (rutier,
feroviar) nu va dura mai mult de 8 ore.
La abatoare,inainte de sacrificare,animalelorli se vor creeacondilii de
odihn6.Animalelecirora li se ia sdngele,se vor anesteziain mod eficient,iar
duratasdngerlrii nu va fi mai marede 45 de secunde.
4.7.APICULTT]RA BIOLOGICA
in ce priveqtecreqterea
bilogicda albinelorestede remarcatfaptul c6,toate
materialelede construcliea stupuluivor fi naturale:lemn,paie,lut. Perefiiinteriori,
cu excepfiapodelei,nu se vor trata cu mijloace de impregnare.Pentrupodeaqi
perefii exteriori,mijloacelede impregnarenu vor confinecompugitoxici (se
recomanddulei de in). Teritoriul cules va fi unul ecologic Ai acestatrebuie si
asigurenecesitiililepopulafieide albine.Tdiereaaripilor albineloresteinterzisl.
Flranasuplimentardva contine 90 Vo ingredientenaturalegi se folosegte
numai in prag de iarnd.Produselefarmaceuticede sintezdsunt interzise.Pentru
igienastupuluiseadmit:Bacillusthuringiensis,acid acetic,acidlactic,acidformic,
Capitolul IV. Tehnologii biologice privind creStereqanimalelor

acid oxalic. La recoltareamierii nu se vor folosi substanterepelente,toxice. La
prelucrareamierii, aceastanu se va incdlzi la peste400C,pentrua nu se distruge
enzimele.Apicultorul trebuie si intocmeascdun plan pastoraL in apiculturd
conversiadureazlI an.
Capitolul V. Principii noi privind combatereabolilor Si a

ddundtor i Ior tn horti cultur d
8l
CAPITOLUL V
PRINCTPITNOr PRrVI\D COMBATEREA BOLTLOR$r A
oAuNAroRILoRix rronrtwTIcULTURA
Lupta impotriva bolilor qi dlunitorilor a inceput sd fie priviti cu o altd

optic6, pe baza noului concept denumit combatereo integratd pi care are o
cuprinderemai larg5,cu referiregi asupraburuienilor.
Acest concept a fost definit de FAO (1967), ca un sistem de control al
bolilor Si ddundtorilor in contextul agroecosistemelor,care folosegtetoate
metodeletehnice in scopul de a menline populaliile diundtorilor gi agenfilor
patogenila un nivel cdt mai scdzut,pentrua nu producedauneeconomice
Pe de alti parte, Organizalia Interna{ionald pentru Controlul Biologic
(OICB), explicd conceptulde combatereintegratdca un complexde metodede
conhol care foloseqte,in primul rdnd, factorii naturali, pe l6ngd alte metode
corespunzStoare
cerinleloreconomice,ecologicegi toxicologice.
Conceptul combaterii integrate a bolilor gi dlunltorilor (IPDM), se
bazeazApe efectelecolateralenegativeale protecfiei chimice a plantelor gi pe
transferul unor principii ecologicein domeniul protecfiei plantelor (T. Baicu,
r996).
intrucdt numdrul de tratamentecu substanfechimice a luat amploarepe
mdsuraintensivizlrii culturilor hortiviticole, in culturile efectuatein seregi in
plantafiilede tip nou de pomi gi vifi de vie, depdgind8-12 tratamente?nlivezi qi
vii saupeste 15 tratamentein culturi de serd,aceastaa avut urmdri graveasupra
ecosistemelor gi in privinfa poluirii produselor. Introducerea metodelor
modernede combaterepe bazi de avertizareprin sistemeinformajionalepentru
principalii agenfi patogenica, de exemplu,mana vilei de vie, rapdnul la mdr,
manala cartof etc. au permis scldereanumSruluide tratamentela vila de vie de
la9-lZla4-6 pe an.
in condiliile actuale tn care suprafelele ocupate cu vii gi livezi s-au
diminuat gi fir6mifat in parcele mici, agroecosistemul s-a diversificat
82
Capitolul V. Principii noi privind combotereabolilor Si o

ddundtorilor tn horticulturd
producdndu-seimportante schimb[ri in frecvenfa qi intensitatea atacului

agenlilorpatogenigi diun[tori.
Sectorul hortiviticol reprezintE,in planul generalal ecosistemelor,prin
intensitatea culturilor, cel mai scIzut nivel de stabilitate in privinfa
biodiversitdfii, datoriti caracterului sdustatic (construcfii de sere,plantafii de
duratdmare),omogenSi unilateral tnfolosinfd, prin monoculturigi schimbdriin
structuraspeciilorgi sortimentuluidupdun numir marede ani.
Cultivarea pe suprafele mari creeazdconditii favorabile pentru agentii
patogeni gi ddun6tori care sunt mai greu atacafi de pr6d6tori parazitoizi,
entomofagi gi diferite arhopode avdnd, in acelagitimp, superioritateasupra
antagonigtilor,micoparazifilor,concurenfiai agenfilorpatogeniimportanfi.
Tratamentelemasive cu pesticidepot diminua nu numai agenfii patogeni
saudiun[tori, ci gi bacteriile,fungii, protozoarele,viermii, rdmele,pdianjenii 9i
materieiorganice.
alte insectefolositoarein descompunerea
Dupd M. L. Flint si R. VandenBosch (198/), combatereaintegrati fine
seamade un num6rmare de factori, astfel:
- factori de clim[ (temperaturiextreme,umiditate,fotoperioaddetc.);
-
sensibilitateagi rezistenfaplantelorla factori de stres;
durata sezonuluide culturi gi scopul culturii (pentru fructe, seminfe,

rdddcinietc.).
Astfel, durataculturii de la foarte scurtd,de 30-45 zile,pdnd la 20-50 ani

in cazul plantafiilor de pomi gi vi!6 de vie, influenfeazi atit diversitatea
agenfilorpatogeni,a ddunitorilor, cdt gi a buruienilor.
in agroecosistemelemai stabile (pdsuni), daunele produse de agenfii
patogenisauddundtorisunt mai redusefa!6 de sistemulmonoculturii.
Daunele produse de diferifi agenfi patogeni qi ddundtori nu afecteazh
intotdeauna nivelul recoltei intr-o m[sur6 economic[ importanti. in unele
situafii sunt mult mai grave daunele produse fructelor dec6t cele produse
inveligului foliar.
Exist6 un numdr relativ redus de boli gi diunitori care afecteazdgav
recoltele (mana, flinare4 gdndaculde Coloradoetc.), dar severitateaatacului

ddundtor i Ior in horti cultur d
83
estein funcfie de condifiile climatice,de nivelul de sensibilitateal speciei,dar qi

de nivelul tehnologieide culturd.
Combatereaunor ddun6torigi agenfi patogeniimportanli se realizeaz[ gi
prin folosireade priddtori gi parazitoiziai acestora.Asffel, in cazul Laspeyresia
pomonellain Moldova se cunosc72 speciiparazitoide(Babidorich, /9S3) qi 33
de speciide prdd[tori, Firma" BIOBEST'din Olandain 1994,comercializa14
prldatori.
Tehnologiile agricole moderne cu caracter intensiv, care urmdresc
oblinerea de recolte bogate qi de calitate, au produs schimbdri esenfialein
densitateapopulafiilor gi intensitateaatacului agenfilor patogeni (7. Baicu,
1996).S-au creat cultivari foarte productivi cu diferite nivele de rezistenfdla
patogenii mai importanli, insd dozele mari de azot gi densitateamare ii fac
sensibili la o serie de patogeni gi parazi{i cum sunt mana qi afidele, iar
monoculturaii sporeqtefrecvenfa. Este vorba despre culturile de tomate gi.
castraveli in ser6 sau pe mari suprafefe,pentru export gi la producitorii
comercialicu suprafefemai mici, cazuriin carenu se respectdrotafiile. Aceastd
situafieestegi mai pregnanti in cazul plantaliilor de pomi gi vifd de vie, unde se
constat[ cazurri'de adaptarea parazi[ilorpe unii portaltoi sau unele soiuri. De
asemeneafolosirea frecventi a unor fungicide pentru combatereamanei la vila
de vie a dus la favoizarea ataculuide fiinare.
AcesteconstatEriau determinatgdsireaunei solufii de combaterea bolilor
gi ddunltorilor, cu aplicarea principiilor sistemului integrat. Studiile
aprofundateprivind etiologia agenlilor patogenigi a dlundtorilor, au inceput sd
surprinddfazelevulnerabilein proceselede dezvoltaregi reproducere.
Astfel, s-au pus la punct metodenoi de combaterea canceruluibacterian
la pomi prin folosirea preparatelor de Agrobacterium radiobacter sau
.4grobacteriumvitis la vila de vie in momentulplantirii.
Fluturele verzei (Pyeris brossicae)poate fi combbtut cu Trybliographa
rapae Westw. sauAleocharo bilineata Gyll.
in faza de larve nematozii sunt combdtuli prin tratamentecu abur (in
sre).
84
Capitolul V. Principii noi privind combqtereabolilor Si a

ddundtor i lor in horti cult urd
Tratamentelepe baz6 de avertizare s-au extins la peste 100 specii de
agenfi patogeni 9i d6undtori (1. A. Poleakov Si W. Ebert, 1953). in cazul

exploatafiilormici gi mijlocii, esteimportantca, pebazaunor inspecfiiefectuate
de agenfi profesioniqti,pe bazaunor analizegi probe de plante gi parazifi sd se
studiezefrecvenfaqi intensitateaatacului.
in analizaoportunitifii gi rentabilitifii tratamentuluiconform principiilor
combaterii integrate, se va fine seamade cosful acestora,dar qi de efectul
poluantasupraproduselor.
in lucrarea "Principles of integratedpest and diseasemanagement"T.
Baicu (1996), prezintd o serie de formule de analizd qi calcul al oportunitifii
llinor tratamente tn func[ie de intensitateaSi frecvenla atacului, dar qi de
aspecteleeconomiceprivind costul substanfelorpesticide.
Principiile agriculturii biologice exclud folosireapesticidelor,atAtcele de
contact, cdt gi cele cu acliune sistemic[, datoriti toxicitifii remanente,dar gi
fitotoxicitdfii.
in protecfiaplantelor pe bazAde substanfechimice sunt din ce in ce mai
frecvent recomandateproduse cu toxicitate scdzut5gi persistenfi redus6,iar
aplicarealor sd se facd prin metode selectivegi in contact minim cu mediul
inconjurdtor.
Riscul de a nu efectuanici un tratamenteste,uneori, mult mai grav faf[ de
riscurile formdrii de micotoxine saufitoalexineindusede agenfii micotici, chiar
mai mult decdtcele produsede reziduurilede pesticideQ. Baicu, /,996).
in conceptul combaterii integrate punctul de plecare il reprezintd"
cunoagtereabiologiei patogenilor gi parazifilor, identificarea acestora qi
stabilirea mlsurilor de combatereln strinsd relafie cu protecfia mediului prin
reducereala minimum a pesticidelor. Problema centrald in sistemul luptei
integrateo constituieintroducereade cultivari rezistenlila boli qi ddunltori.
Sistemul luptei integrate se bazeazi pe asociereaarmonioasda unor
metode diversificate de combatere.Capacitateapatogenilor gi parazifilor de a
produce daune poate fi diminuatd in permanenld,dacd se acfioneazdasupra
echilibruluipoziliei lor in agroecosistem.

ddundtorilor in horticulturd
85
Orice mdsur6trebuie consideratdin contextul intregului ecosistem,fiind

important s[ cunoaqtemfaptul cd fiecare culturi este o situalie unica, avind
uneleparticularitdtigi o anumitdsensibilitatela stresuriabiotice.
Lupta integrati se bazead pe variate metode de combatere,ceea ce
inseamndabandonareametodelor de combaterepur chimice gi restrdngerea
folosirii lor, asociereaacestoracu metode biologice, fizice gi agrotehnice.
Eficienfa combaterii integrate este mult mai mare, in special in combaterea
raselorrezistentela pesticidegi, in acelagitimp furnizeazi,o mai bund protecfie
a organismelor
benefice.
Foarte adeseacombatereachimic[ gi cea biologicd sunt antagoniste,dar
inhe rezistenfaunor cultivari gi combatereachimicd poatesd existe sinergisme.
F. Kozar Si colab. (1989), prezintd o serie de metode biologice pentru I 17
specii de insecte 9i alli ddundtori, folosind 70 zoofagi qi substantebiologic
active, in special feromoni. De asemenea,sunt prezentate peste 100 de
microorganismeantagoniste,produse biologice, antibiotice gi virusuri pentru
combatterea unor dlundtori, dar numai un numdr redus sunt, practic,
disponibile. Feruari Si colab., (|990) au elaborat un model metodologic
aplicativpentrulupta integrati (tabelul 5.1.).
86

ddundtorilor tn horticulturd
Tabelul5.1.
Model metodologicaplicativ pentrulupta integrati
(dup[ Fenari Si colob. 1990)
Faza I
Diagnoza
Identificareastadiului
fenolosic al plantei
ldentificareaparazitului
Opera{iuni:
Cercetareainamicilor naturali se numbri ouile, coloniile vii, indivizii

prezen{i in mediul ambiant gi activi, indivizii parazili: prezenfa de
care indici
reziduuri
activitatea
apreciereafrecvenfeilor
(scuame,
parazitului
rodturi,
Faza q II-a
VeriJicarea
excremente); se verific[ densitatea
popula{iei (capcane sexuale, captatoare
condiyiilor
ambientqle
de spori): se verifici paramehii climatici.
Cercetiirigi determiniri asupra ouii, larve, nimfe, fitofagi parazita{i gi
pragului
intervenfie cercetiiriasuprahiperparazifilor
de
referitoare la oarazit
momentuluide deptrgirea pragului: capcane sexuale,
Determinarea
Faza a III-a
intervenfie in funclie de prelevarede egantioane,captarede spori,
Intewen(ii
prezenta
parametriiclimatici
organismelor
utile
Iucriri Ie solul ui. tiiieri. fertilizare. irisare
Asronomice
- eliminareaorganelorvegetalevittrmate
- protejareade rdnire
Fizice
- protejareade adversitifi meteorologice
- dendrochirursia
- utilizareade principii active (selective)
Faza a IV-a
Chimice
contraDatogenuluisi fitofaeului
Integrarea Si
- utilizareade bioinsecticide(Bacillus
planificarea
thuringiensis)
intervenliilor Biologice
- lansareade pridltori gi parazitoizi
- conseryareafauneiutile
("Mastrap",
feromoni
"Traptest");
metode de creare de "confuzii";
Biotehnologice
insecticide regulatoare de dezvoltare:
metode"autocide"
Capitolul VI. Agroecosistemullegumicol.

Legumicultura tn contextuaI agr i culturi i bi oIogi ce
87
CAPITOLUL \II
AGROECOSISTEMT]L LEGUMICOL.
LEGUMICULTURA IN CONTEXTUL AGRICULTURII
BIOLOGICE
6.1. TMPORTANTA PRODUCERTTLEGUMELOR iN
CONTEXTUL AGRICULTTruI
BIOLOGICE
Una din cele mai intensive ramuri ale horticulturii este legumicultura,
deoareceproducerealegumelor se face tot timpul anului in spafii addpostite
(sere, solarii, rdsadnifegi in cdmp deschis), in exploatalii comerciale mari,
mijlocii gi mici,, dar gi in grddinilede pe ldngdcas[".
Legumiculturapermite prin specificul sdu cultivareaintensivda terenului
cu 2-3 culturi pe an, in succesiune,dar gi prin asociereaa 2-3 specii in acelagi
ciclu de cultur6.
Marea diversitatede specii anuale cu perioadede vegetalie scurte (2-3
luni) sau mai lungi (p6n[ la 6-7 luni) asigurS o mai buni stabilitate a
agrosistemului,afectAndsauderanj6ndciclurile biologice ale agenfilorpatogeni
sauale parazililor,numdrul celor polifagi fiind mai restrins.
Apa gi sbrurilemineralesunt exhaseprin sistemulradicularcarediferl de
la o speciela alta gi care lasd in sol o cantitatefoarte mare de materieorganicd
fiind astfel favorizatddezvoltareamicroorganismelorqi in generalviala in sol.
Pe ldngd recoltele propriu-zise (fructe, frunze, tulpini, rdddcini), foarte
multe specii legumicoleproduc Ai o cantitateimportant6de masdverde care,
uneori, se folosegte in hrana animalelor, dar poate fi utllizath gi penhu
producereade composturi,asigur6nd,astfel,reciclareaelementelornutritive.
Legumiculturaare relafii multiple cu alte ramuri ale agriculturii, cum ar
fi: culturile de cAmp,dar gi cu cele pomicole,viticole gi zootehnice,atdt prin
utilizarea unor asolamentegi rotafii mixte, utllizarea produselor secundare-
88

Legumiculturo tn contextual agri culturii biologic e
reziduale,cdt gi prin folosirea unor spafii temporardisponibile (primii 2-3 ani

de plantafii) ceeace asigurdo sporirea diversitifii in cadrulagroecosistemului.
Tendinfaactualdpe plan european,de introducerea culturilor ftrd sol gi
inlocuirea solului cu substraturiartificiale ca vath minerali; poliuretan,argile,
etc., degi estejustificatd pe termen scurt prin obfinereade producfii foarte mari
gi de calitate, are implicafii ecologice deosebit de grave privind reciclarea
materialelorinerte.
Pentru modemizareaconstrucfiilor gi a materialelorde ser6,in afard de
cerinlele extraordinarede investifii pentru construcfii,in condifiile actualeale
perioadeide tranzifie,se pune problemainlocuirii solului cu materialeinerte, la
nivelul suprafefelorapreciabilede sere de care dispunem.Solufia nu poate fi
decdt extindereatreptati a culturilor pe substratorganic, perfect reciclabil gi
utilizareatehnologiilor modernecum ar fi: irigareaprin picurare,combinatiicu
fertilizarcacu solufii nutritive, utilizarea composturilor,reducereabolilor, prin
creareadehibrizi gi soiuri rezistente,gi a ddunitorilor, prin prdddtorietc.
Cauzele cregterii prefului de cost al producfiei, dar gi surse de
destabilizarea agroecosistemuluigi de poluare a mediului sunt: degradarea
actualelorconstrucfii in sere, lipsa de etangeitate,cu mari pierderi de energie
termic6,evacuareaprin drenuri a excesuluide umiditate,scurgereaexcesuluide
elementefertilizante inpfuua de apd freatici, cregtereapH-ului solului la peste
8 etc.
Culturile de legume efectuatesub addposturide polietileni, cu utilizare
primivara qi toamna, preztntd,avantajul acfiunii inghefului asupra solului gi
formelor de rezistenfda agenfilor patogeni gi a ddundtorilor.Cu toate acestea,
temperaturileridicate din timpul verii sau condensulce se formeazlpnmdvara
deweme sau toamna tfuziu favofizeazL atacul agenfilor patogeni, deoarece
aceste spatii nu beneficiazdde ploi qi in cazul unei aerisiri defectuoasese
creeazhcondifii de sftesatdt pentru plante, cdt gi pentru microorganismeledin
sol.
Cultura legumelor in cdmp are o bogatdtradilie, caracteizatL fiind printro mare diversitatede specii qi soiuri, cu cerinfe foarte variate faf[ de condiliile

Legumicultura in contextual agriculturii biologice
89
pedoclimatice;de exemplu,un regim bun de umiditate esteo condifie esenfiald

pentru oblinereaunor producfii mari qi de calitate superioari. Unele specii se
cultivd frrd irigare in zonelecu pluviometrie asigurati, ?n specialin parteade
varza),altele sunt termofile (tomate,vinete,
nord a ldrii (cartoful,rdddcinoasele,
pepeni),in parteade sud a farii.
Deoarece sunt specii pretenlioasein privinfa fertilitdfii solului gi a
regimului de irigare gi drenaj, precum gi mari consumatoarede substanfe
nutritive, pentru efectuareaunor culturi legumicoepe mari suprafefe,terenurile
se aleg cu deosebit6atenfie,principalul criteriu fiind asigurareaapei (irigafiei).
Pentru satisfacereacerinfelor personale,in micile gospodirii, solul este in
permanen![ lucrat qi ameliorat prin utilizarea gunoiului de grajd gi a
composturilor menajere,iat necesarulde apd este asigurat din pdnza de apb
freaticdde la diferite addncimi.
in ambelesitualii culturile legumicole sunt influenfate de agroecosistem
gi, de asemenea,il influenfeaz5.Aceasti interacliune este evidenti in cazul
polenizirii speciilor de citre insectesau prin vAnt, pentru culturile de consum
sau pentru producereaseminfelor gi, de asemenea,in protecfia plantelor care
devinedificild de conholatpe plan general.
Pentru infiinfarea culturilor de legume in cimp, utilizarea hibrizilor Fr
este costisitoaregi riscanti qi se practicl pe scard redusdnumai la tomatele
timpurii, fiind condilionatdecono-micde folosirea unor tehnologii superioaregi
de posibilitdfi de export. Practicareaunei legumiculturi biologice urmdregte,in
primul rdnd, alegereaterenurilors6nitoase(nepoluante),a unor soiuri rezistente
gi grija
gi a unor tehnici specifice,cu respectarea
echilibrului agro-ecosistemului
fafd de mediu.
6.2. ALEGEREA TEREI\IT]LUI
Men{inereafertilitfiii solului pe termen lung este una dintre indatoririle
cele mai importanteale agricultorilor.
90
Capitolul YI. Agroecosistemullegumicol.

Legumicultura fn contextual agriculturii biologice
Rudolf Steiner, fondatorul agriculturii biodinamice a afirmat, cd
"pdmdntul este un organism viu". Shatul de sol nutrebuie si fie deranjat; el

trebuiemenfinutaerat,penetratde rid5cini gi activ.
Observafiileprecedentesunt confirmatede faptul c5:
- cea mai mare parte din organismelevii din sol triiesc in shaful
superior(superficial);
-
tehnica moderni agricold prevede efectuareade lucriri superficiale

anualeqi aerafieprofunda periodic;
un aport regulat de substanleorganicemdreqtenumlrul qi varietatea

organismelorvii din sol;
in terenurile affinate s-a demonstratprezentgrdddcinilor la adflncimi

relativ mari, ceeace permiteobfinereade produclii mari;
Compactareasolului qi inactivareaviefii organismelordin sol se datoregte

mecanizdrii intensive a lucrdrilor gi folosirii unor magini grele, precum gi
nerespectdriimomentului optim de umiditate. Exist[, totugi, unele magini care
respectl insugirile solului (pneuri duble, largi, cu presiunejoas6, tractoaremai
ugoare,ldfimi de lucru mai ample, combinatoareetc.). in scopul evitdrii tasirii
solului, exist6tendinfadiminudrii numdruluide lucrdri.
La alegereaterenului,trebuie,in primul rind sd sefin6 cont de amplasarea
s-a geograficd,orograficS"hidrografic[, pedoclimaticd,dar gi condifiile socialeconomice (traditie, forfd de muncd, amplasareafate de clile de acces pi
depdrtareafafa de piefelede valorificare,etc.).
Trebuieefectuatdo analizi,atentda calitdpiiterenului,in ce privegte:
- grosimeagi insugirile fizico-chimice ale straturilor solului (a stratului
humic, fertil gi strafului mineral - "roca mam6");
-
inveliqul vegetalal terenului;
activitateabiologicl (fungi, insecte,viermi etc.);
texturasolului;
confinutulin calcargi reacfiasolului (pFI).
Pentrupracticareaunei agriculturi biologicenu pot fi acceptate:
Capitolul VI. Agroecosistemul Iegumicol.

Legumicultur a in contextual agr i cultur i i bi oIogi ce
-
91
terenurilecu umiditateexcesivd,cu nivelul apei freatice la 2-3 m, ftr6

drenaj;
terenurile grele, ce
confin
metale grele
(Pb,
Cd
etc.),
terenurilesdrdturate,
cu continutmarein clor, sodiu,metalegrele etc.;
-
terenurile cu remanenfi in pesticide (substanfe organo-clorurate,

DDT, heptacloretc.),erbicide(Simazin,Atrazin etc.)
Cel mai important indicator al "vocafiei terenului" pentru practicarea

legumiculturii biologice esteconlinutul tn humus.
Humusul rentltd, din descompunereasubstanfelorvegetale qi animale.
Conline mulli hidrafi de carbongi N. Se poate calcula c6 pentru fiecare l%ode
humus prezentin sol existi I 000 kg azotlahectar, un teren apreciatca "bun"
trebuind sd confini 2olohumus pentru culturi de camp gi cel pu{in 6% humus
penku legume.
Humusul arnelioreazd.
bilanful de ap5, de aer gi elemente nutritive al
solului, confinutul ?n humus de schimb fiind foarte mult influenlat de tipul
solului, rotatie gi clim6. Se poateobline o cregterea humusului brut in terenuri
cu o dozd ridicatd de compostmatur gi prin fertilizarc cu ingr[qdminteverzi, in
specialtrifoi.
in ce privegte solurile sdracein humus, trebuie aplicate mdsuri speciale
deoareceo cregterea confinutului in humus, cu orice pref, poate fi foarte
costisitoare.Mult mai recomandatileste acumulareahumusului din sol prin
aport de mici cantitdfi de compost(nu prea matur), prin aplicareade mulci de
acoperiresauprin ingrSgdminteverzi de scurti duratd.
O activitate biologicd optim[ in teren presupune o bund cregterea
plantelor. Se poate calcula c6, la un hectarde cdmp sau grddind,sunt prezente
circa 600 kg de rdme, care dup[ sir Albert Howard, sunt capabiles[ produci
lZ'15 t excremente.tn timp de circa 3 ani rimele sunt in staresi mobilizezein
intregimeterenul.
Excrementelerdmelor con{in o serie de elementenutritive. asffel ci ele
pot produce:
- de 5 ori mai mult azot solubil:
92
Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol.

Legumicultur a in contextual agr i cultur i i bi ol ogi ce
-
de 7 ori mai mult fosfor solubil;
de 11 ori mai mult potasiusolubil;
de 2 ori mai mult magneziu.
Cultivareagddinii prin metodebiologioe are ca urmare posibilitateade a

favorizaactivitateabiologici a terenului.
tn terenul cultivat domnegteregula "mdndncdSi vei fi mdncaf'. Relaliile
intre fiinfele din sol sunt multiple gi pufin cunoscute.
Numdrul de organisme(micro qi macro) prezenteintr-o lingurif5 de sol
este,practic, incalculabil. Multe trliesc in sol foarte pufin timp gi se reproduc
foarte repede.Unele bacterii sunt importanteprin facilitareaabsorbfieide c6he
plante a elementelor nutritive cu ajutorul perigorilor radiculari; altele
amelioreazdstructurasolului, altele descompunmateriaorganicdmoarti etc. Cu
cit suntmai mulli fungi in sol, cu atit solul respectivva devenimai fertil. Pe de
altd parte, fungii (ciupercile microscopice) sunt sensibili la intervenlii cu
fungicide.
Un ecoagricultortrebuie sb lini seamade aceste"ajutoare" de neinlocuit.
in sol tr[iesc 2-4 milioane de rAme/ha,care corespundgreut6fii de 0,5-2 tone
masdvie/hectar.
Terenurileargiloasesunt supusecompactdriigi sunt dificil de aerat, cazin
cate este bine s6 se favorizeze vlala solului, ameliordndu-istructura,pentru a
permite accesulelementelornutritive. La efecfuarealucrdrilor solului se acordi
multi atenfie gradului optim de umiditate; astfel, dacd terenul este inundat, se
distrug agregatele,iar dacl se usucddevinedur ca o placSde ciment.
Ameliorarea unui teren argilos se poate face, amestecdndu-lfrecvent cu
nisip gi cu un aport considerabilde substan![organicS"in specialsub formd de
compost matur in doze de 5 kg/m2. in condifii de climi umedd acoperirea
terenuluitrebuie si fie mult mai superficiald,iar in condifii de climd uscatdeste
avantajossi fie un strat de acoperiremai gros, cazin care se recomandl sd se
adaugefbini de rocd,in combinafiecu amesteculde acoperire.

Legumicultura tn contextual agriculturii biologice
93
Conlinutul in calcar gi reacfia terenului, vaiazA in funcfie de tipul

terenuluivaloareapH-ului dindu-ne unele indicii asupraconfinutului in calcar.
Pentrumajoritateaplanteloraceast6valoaretrebuiesd fie cuprinsdintre 6,5-7,5.
O altd posibilitateestede a se observaprezen[aurtor"plante indicatoore",
dar cereobservaliipe un numdroarecarede ani.
Plante indicatoare de pH prea bazic (mai mare de 7): Salvia pratense salvia Onobrychis viciifulia - lupinel, Viola tricolor - trei frali pdta\i,
Euphorbia exigua, Litospermum orvense,Sinapis orvense.
Plante indicatoore de aciditate - (pH inferior lui 7): Raphanus
raphanistrum, Raphanus silvatica, Veronica fficinalis,
aquifollium, Galeopsis ochroleuca.
Stachis arvensis, Ilex
in caz de pH prea acid, inferior lui 6, se efectueazilcorec{ia necesard

folosind piatrade var, astfel ca sd se stimulezeactivitateaorganismelordin sol
gi chiar cu frini de rocd de calcar (calcar dolomitic, carbonatde calciu qi alte
ftinuri de rocd bogatein calciu). Dozele vaiazd in mod decisiv in funcfie de
terengi de confinutulin calciu al produselorfertilizante.
Prin aplicareaamendamentelorcu calcar timp de mai mulli ani succesiv,
se obfine o ameliorare perrnanent6a gradului de aciditate. Se recomand[
aplicareaunor doze mici anuale,mai degrabddecdtdozemari aplicaterar.
in cazul unui pH gi al unui conlinut in calciu prea ridicat, pentru sclderea
valorii acestuiase poatefolosi frunzig saucompostbine descompusdin coajdde
copacAi rumegug,eventualgi paie tocate.Trebuie sd se aibi in vederecI turba
este consideratdmaterial nereciclabil,iar in cazul compostului forestier se va
efectuaun test de germinaliecu seminfecu putereade germinafiecunoscuti.
6.3. LUCRARILE DE PREGATIRE A TERENT]LUI
in conceplia agriculturii ecologice, tradilionala "ardturd addncd" gi
"intoarcere a terenului", in special in grddina de legume, este o intervenfie
distructivSpentru stratificareasolului. Prin sdpatulterenului sau aritura addncl
straful arabil fertil cu toate organismelevii impreund cu microorganismele
94
Capitolul VL Agroecosistemullegumicol.
aerobe, este ingropat in adf,ncime, iar stratul cel mai putin fertil gi
microorganismele anaerobe sunt aduse la suprafafE. Astfel,
numdrul
organismelorvii din sol sereducedin an in an, o partedin materiaorganicdeste

mineralizati" iar humusul gi fertilitatea solului scad ceea ce nu inseamnl cd in
solurile preagrele ardturaaddncdEimobilizareasolului nu au un efect favorabil,
deoareceaerareaactiveazAviafa solului.
Aceastdlucrare trebuie s[ se repeteperiodic, in cazul solurilor grele, dar
cu introducereade materie organicd gi f[rd practicareaacoperirii solului la
suprafaf6prin mulcire qi inga;dminte verzi.
Aqa zisa "structurd artificiald", creatLde acfiuneaalternantda inghefului
qi dezghefului, pare sd fie aparentddeoarececurAnd dupd prima ploaie de
primdvar6 intensd terenul devine compact, fiind necesardo discuire, aceastd
aerisirea solului fiind, ins6,de scurti duratdqi hebuie sd se repete.
in gr[dinile mici, serecomanddmobilizareaterenuluicu furca de sdpat,
renunfdndu-sela sipatul addnccu cazmaua.Furca de sipat se infige vertical, se
inclind inainte gi inapoi. Se lucreazd,astfel,in benzi de 10 cm l6fime.
Important este ca in primdvarl si se execute lucrarea terenului la
momenful optim, evitAndu-seca solul sd fie excesiv de umed gi rece. tn cazul
suprafelelorcultivate carepermit mecanizarealucrdrilor, epocade lucru trebuie
si fie aleas[ cu multi atenfie.
De asemenea,este important ca in primdvard sd Se execute lucrarea
terenului la momentul optim, evitdndu-seca solul sd fie excesiv de umed gi
rece.in cazul suprafelelorcultivatecarepermit mecanizarealucrdrilor, epocade
lucru trebuie s6 fie aleasdcu multd atenfie.
Foarteimportantestes[ se evite folosireamaginilorcu organeactive care
lucreazhcu maxe vitezA,ca de exemplu freza cu lame flexibile. in funcfie de
textura terenului se folosesc, de preferinfd, magini cu lame unghiulare sau
linguri, la o vitezdjoasd,
Capitolul W. Agroecosistemullegumicol.
Legumicultura in contextualagriculturii biologice
95
6.4. ROTATTA $r ASOCTEREA CULTURILOR

in ce privegterotalia culturilor, cultivareaaceleiagispecii legumicolepe
aceeagiparceld prezintb o serie de dezavantaje,care conduc la sc[derea
productivitdfii,dintre carementiondm:
- extragereaaceloragielementenutritive, care nu pot fi compensatenici
mdcarcu cel mai bun compost;
- dezvoltarea unor organisme nocive care gdsesc, in continuare,
posibilitdfi de nutrifie gi reproducere(cregtefrecvenla gi virulenfa agenlilor
patogeniqi a ddun[torilor);
- secrefiilerdd4cinilor pot face incompatibildcultivareaunei alte specii;
de asemenea,
influenfeazh calitativ gi cantitativmicroflora;
- rotafia culturilor oferd posibilitSli de alternanfda epocilor de infiinfare a
culturilor; de asemenea,permit m[suri judicioase privind lucrdrile solului,
aplicareaingrdgdmintelorgi stratului de acoperire,economisireaapei, refacerea
insuqirilor frzice etc.
Rotalia mai des utilizati este cea trienald, care corespundemai bine
exigenlelornutritive la consumatoriimari, mijlocii sauslabi.Exemplu de rotafie
trienaldil oferd rotalia Howard, careimparteterenulin 3 sectoare,in functie de
intensitateaconsumuluide elementenutritive.
Maria Thun propwrco rotafie de 8 ani, careeste,de fapt, o rotafie trienald
de legume,flori, cipguni.
Anul I: cartofi, morcovi, ridichi, pistirnac, felin6, ceapdsauusturoi.
Anul II; salatd,spanac,praz,valerianela,andive,vavh.
Anul III: guraleului, floarea-soarelui,ziria, ingriqlminte verzi, mugtar,
TagetesSi Calendula.
Anul [V: mazAre,fasole,castravefi,tomate,bob, secard,orzoov6z.
Anul v-vIII: in cazul folosirii materialului sEditorde cipguni (produs o'in
viho"), sepracticd3 culfuri anuale,cu plantareala inceputullunii august.
96

Legumi cultura tn contextual agr i cultur i i bi oIogi ce
Asocierl Sepractici asociereape aceeaqiparcelda unor speciicu timp de
maturare diferit, cu rdddcini superficiale gi cu riddcini addnci. in acest mod

suprafafade teren este complet gi constantacoperitS,astfel cd se creeazi un
miooclimat favorabil pentru fiinfele din sol gi se contribuie la combaterea
infestanfilor.Serealizeazdsatisfacereamai echilibrati a exigenlelorplantelorqi
o "intrajutorare" a speciilorasociateprivind protejarealor de infectii fungice gi
parazili.S-aconstatatgi o ameliorarea gustului.
Prezentiimin continuarecdtevaasocieripentru protecliafald de boli:
- salata este un obstacol contra atacului de afide asupra ridichilor qi
verzei.
- morcovii cu prazul gi ceapa cultivate alternativ sunt protejafi contra
parazi{ilorspecifici,ca muscamorcovului gi a prazului.
- usturoiul gi ceapa protejeazAcdpqunul gi pdtrunjelul contra bolilor
criptogamice.
- felina gi tomatelefin afidele departede varzA.
- prazul apdrdfelina de ataculde rugini.
- hreanulfine departede uneleculturi afidele, larvelegi cdrtifele.
- crdifele (Iagetes) 9i gdlbenelele (Calendula) alungd nematozii (de
exemplula ceapdgi usturoi).
Asocieri care influenleazdgustul:
- pdtrunjelulcultivat pe sub tomatele face mai gustoase.
- mentacultivatdprintre cartofi ii face mai aromafi.
- ridichile vecine cu ndsturelul Q,{asturtium)devin mai picante dac6 nu
suntasociatecu salata.
Asociereain legumiculturaactualI este,in general,privitl ca o metoddde
"planificare rofionald" a unei multifudini de specii,in care scopestenevoiede
experien{dgi de spirit de observafie,dar gi de o planificareadecvati aplicatdla
momentulpotrivit.
Agricultura ecologicd reactualizeqzdtradifiile populare privitoare la
asociere, amplificdnduJegi completdndu-letn contextul introducerii de specii
legumicolenoi, cunoscutecultivatorilor gi consumatorilordin fara noastr6.

97
Pentruo creqterenormal[ gi o starede slnitate bun6,planteleau nevoie

de un anumit spaliu de teren, de soare Si aer. Trebuie evitat ca plantele sd se
umbreascdreciproc, sd intre in competilie in zona rdddcinilor pentru ap6 gi
elementenutritive. Astfel, pot apdreafenomenede alungire,etiolare,carenfein
anumite macro gi microelemente,dar gi deficienle calitative. in plus, desimea
marefavorizeazddezvoltareabolilor gi infestdrileparazitare.
in orice asocierese disting o culturd principald gi o culturd intercalqtd.
DupS desfiinlarea unei culturi principale, "inter-cultura" poate deveni
principald,prin infiinfareaunei noi culturi in intervaleleeliberate.De exemplu:
Cultura anticipati
Mdziriche de varb
Cultura principall
Ceapbgi morcov
Culturasuccesivd
Spanac,cicoare,ingragdmdntverde,trifoi
Mdzirichea ingheafdin timpul iernii. Resturile vegetalese string gi se

composteazi.Solul rdmAnestructuratgi se mobilizeazdcu furca cu collii intorqi.
Se recomand[sd se plantezebulbii de ceapi odati cu seminatulmorcovului sau
pufin dupS semdnatulmorcovului. Totul se acoperd cu un strat subfire de
compost foarte maturat. Pe o brazdd,de 1,20 m se planteazd"2 rdnduri de
arpagic, pe margini gi la mijloc 3 rdnduri de morcov, sau invers. Pentru
conservarese recomanddca morcovii timii sd se asociezecu praz. Astfel,
ambelespecii suntprotejatede muscamorcovului gi, respectiv,a cepei.
in cultura anticipat6se preteri speciilerezistentela frig: spanacAi salati
din soiuri rezistente.Dupd recoltareaculturii principale se aplicd o dozd mai
mare de compost matur. Morcovii timpurii se pot combina cu trifoi, iar cei
tardivi cu o speciede ingrdqdmdntverde adecvat[.De exemplu:
Cultura anticipatd
Spanacsau Tagetes,Calendula
Cultura principalS
Cartofi timpurii, spanac
Culturasuccesivi
Cicoare,salatbde iarn6,valerianela(feticd)
Aceastdasocierese incepein toamnaprecedentd,dup[ cdpgunisauceapd.

Pe o brazddde 1,20 m, la distanfi de 60 cm, se traseazd"Zigole la 30 cm de
centru,addncide 15 cm, care se umplu cu compostmatur.in mijloc se seamdnd
cdtevarAnduride spanac.Cartofii timpurii seplanteazSla inceputullunii aprilie.
Se folosesccartofi incolfili (fo4afD, eventualin turbd qi perlit (l:l). Distanfade
98
Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol.

Legumicultura in contextual agr iculturii biologic e
plantareestede 40 cm in rigole umplute din toamni cu compost,intre rindurile

de spanac.
Se acoper[ apoi cartofii cu un stratde paie, fEn vechi, fin mSrunfit.in caz
de inghef se acoperdbrazdelecu folie din plastic perforatd.Cdnd cartofii ajung
la 20 cm se acoperi cu compost semidescompus,
spanaculse taie "la ras", iar
cartofii suntmuguroifi.
Unii cultivatori folosescspanacultdiat gi lSsatpe brazdd,intre cartofi, ca
materialde acoperire.
in culture anticipatdse seamdnifenicul saucicoarescaroldori creafd,sau
salatl de c6p6]dn6,nu mai tdrziu de sffirqitul lunii august-septembrie.
Pentru a
obline aromatizareacartofilor, se seamindintre intervalementI. De exemplu:
Cultura anticipatii
Ridichi, spanac,salatd
CulturaprincipalE
Fasoleurcdtoare,salatd
Cultura succesivd
Praz, v alefianela(fetici) intre rAnduri
Se seamdndspanacai ridichi (2 rdnduri din fiecare,la 20 cm), iar salatase

planteazApe centrul brazdei de 120 cm. Mai inainte hebuie fertilizat6 cu
compost.Dupi recoltarein centrul brazdei se seamSndfasole urcdtoare,iar pe
margini seplanteazdsalatd.
DupI recoltareasalateise planteazbpraz gi la inceputul lunii septembrie,
dupdo mobilizareugoar[ a terenului,se seamdndbrazdacu valerianela(feticd).
Exemplede succesiuni
Martie
Iunie
Septembrie
Ridichi de lund
Spanac
Praz
Spanac
Fasoleurcdtoare
Valerianela
Salatd
Salatii
Pruz
Culturaanticipatd
CulturaprincipalS
Mugtar alb
Culturasuccesivd
Salatl de tuns, ridichi albe,spanac
FasolepiticS"salat6,ridichi
Mugtarul se seam6n[la sfirgihrl iernii, dishibuind, totodati gi 2 kg ftinA

de roc[ la 10 m2.Fasoleapiticd se seamdndla 40 cm intre rAnduri.Mai t6rziu se
smulgemugtarulcu mAnagi se lasb ca mulci. De o parte qi de alta a rdndului de
Capitolul VI. Agr oecosistemul legumicol.

99
fasole se planteazbgulii, iar pe rdndurile exterioarese planteaz5salatdde tuns.

Dupd fasole urmeaz6 spanacseminat prin impr[gtiere pe toatl brazda. De
exemplu:
Cultura anticipati
Culturd de acoperirecu hifoi alexandrin sau m6zlriche cu

ovdz
Culturaprincipali
Y arzActtp6l6n5,salatd,fasolepiticd
Culturasuccesivd
Fenicul,cicoare
Dupd cultura de hifoi nu mai este necesardfertilizarea.Yarza albd are

nevoie ins6, de compostmatur in gropile de plantare. in timpul vegetafieise
aplicd stropiri cu maceratde urzici 1:10 gi se menfine umed terenul. Risadul
trebuie plantat mai addnc Ai apoi muquroit ugor, pentru a proteja planta de
muscaverzei.
Pe o brazddde 120 cm se seamlni pe laturile extreme fasole pitic6. in
centru se traseazi rigole gi se planteazhvarzdla distanfade 60 cm; pe cele 2
rdnduri rdmasese pune salatl la25 cm. Dup6 recoltareasalateir[mAnesuficient
spafiupentruvani. Pe rdndurilelibere se poateplanta fenicul saucicoare.
Cultura anticipati
Ingraq6mdntverde,amestecde mdzdrichecu ovdz
Culturaprincipali
Tomate,gulii, salat5,fasolepiticS,castraveJi
Culturasuccesivd
Valerianelasausecar6de iarni
La sfrrgitul iernii brazdase elibereazAde resturile de ingrdqdmdntverde,

care va fi compostatgi se incorporcazdsuperficial o dozAde frinl de roci sau
de piatrd de calcar (2-3 kgl100 m2;. Astfel, se prepardpatul seminalcare va fi
semlnat cu ndsturelprin imprSgtiere.N6sturelulpoatefi recoltatpentruconsum
in momentulplant6rii tomatelor.Restulse incorporeazdca ingrlqdmdntverde,
Pe mijlocul brazdei se planteazdtomate cu port inalt, sustinutepe tutori
sau pe un gpalier. Tomatele pot fi inlocuite cu castraveficornigon. Salata gi
guliile pot altemain rinduri de 30 cm. La plantareatomatelorgi guliilor sepune
compostin gropi, stropit cu maceratde urzici diluat. Semai recomandlincd,3-4
stropiri cu maceratin timpul vegetafiei.Dupd recoltareasalateigi apoi a guliilor
sepoatecultiva fasoleoloagl fird fertilizare.
100
in tabelul6.1. esteprezsntatmodul
de rotaliea culturilorintr-unciclu de
trei ani,petrei sectoare
alegridinii delegume(H. Vogtmann,
I99j).
Tabelul6.1.
Rotafiaculturilor in ciclu de 3 ani (dup[ Vogtmann,1993)
ANUL I
Culturi
SECTORUL2
SECTORLIL I
YarzA
Castraveti
Cartofr
Dovlecei
Fenicul
Morcovi
Ceapi/usturoi
Ridichi de luni, de vara,
detoamntr
Ridichi devari
Pruz
feline
Tomate
Gunoide grajdproaspdt
Fertilizare
ANUL 2
Culturl
Fertilizare
toarnna
Salati/spanac
Compostmafur
Cultura
Fertilizare
Ndichi de lunn" de vari,

de iami
Ceaod
Compostmahr
Plantede acoperire
Plantede acoperire
Plante de acoperire
Compost de gunoi sau Compost matur sau Compostmatur
iner5s{minteoreanic
ineriseminteoreanice
SECTORUL1
SECTORUL2
SECTORUL3
Fenicul
Fasole
Yuzb
Morcov
MazEre
Castravefi
Ceapl/usturoi
Morcov
Cartofi
tudichi, ridichi roze
Condimentare
Dovlecei
Ridichi de vard, de iami
Proz
Salatd/spanac,scorzonera
Spanac
Jelind
Ceand
Tomate
Compost matur
sau In toamnacompostmafur Gunoi de grajd sau
lngrdSdminte verzi de
ingrdSdminte veni
de
acoperire
in primivartr compost acoperire
Compost matw
sau mahr
Compost sau gunoi de
insrtrslminte orsalrice
ANUL 3
SECTORUL3
Fasole
Mazlre
Morcovi
Condimente
eraid
SECTORUL I
Fasole
MazAre
Morcovi
Condimente
Ridichi
Spanac
Ceap[
Compost
matur
ingrbgEminteverzi
Compostmatur
SECTORUL 2
Yarzd
Castravefi
Cartofi
Dovlecei
Praz
felini
Tomate
ll
SECTORUL3
Fenicul
Morcovi
Ceapi/usturoi
Ndichi de luni, de vari
etc,
Salat6/spanac
"idem"
Scorzonera
In toamni gunoi de Compostmatur

grajd proaspit
Compost matur sau
ln primdvard compost ingrigdmdnt
organic
sauinerlsiminte
101
6.5.ALEGEREA SORTIMENTULU DUPA CRITERIUL

REZISTENTEI LA BOLI $I A PLASTICITATII ECOLOGICE
Productivitateagi calitatealegumelor,depind de soiul sau cultivarul ales
deoarecepotenlialul s6ubiologic gi tehnologicva fi exprimat in condiliile unei
tehnologii corespunzitoare.
Pentru alegereacelui mai potrivit soi sau cultivar, ecoagricultorulva
trebui sd lind seamade urmitoarelecriterii:
- condilii de climi 9i sol;
-
modul de cultur6: in cdmp,in serdsauin condifii de protejarecu folii

de plastic saurdsadnile;
destinafia produselor: consum in stare proaspdtd, industrializare

(conservare,congelare,deshidratareetc.);
epocade semdnat,plantatgi perioadade recoltare;
cultivareain regim irigat sauneirigat;
rezistenfasautoleranlala boli gi ddundtori;
adaptarea la condifii extreme de mediu: temperaturi excesive,

lungimea fotoperioadei, toleranfa la concentralii mari de sbruri,
utilizarcaeconomicl a ingr5glmintelor;
lucrlrilor de infiinfare, ingrijire pi recoltare;

adaptareala mecanizare,a
rezistentala manipulare,transportgi pdstrare;
preferinfeleconsumatorilorprivind aspectul,gustul.
Desigur, un soi sau hibrid nu poate gi nu trebuie si intruneascdtoate

aceste cerinle, dar in funcfie de destinafia produselor gi exigenfa atAt a
consumatorilor, cdt gi de preferinfele cultivatorilor, se vor alege cele mai
potrivite criterii in condifiile date.
Pentru evitareariscurilor legatede necunoagterea
comportdrii soiurilor gi
hibrizilor, se vor cultiva la inceput suprafefemici; pentru soiurile autohtone,
care sunt mai adaptategi cunoscute,se vor consulta buletinele gtiinfifice ale
institutelorde cercetdride profil gi indicafiile autorilor.
t02

Legumicultura tn contextualagriculturii biologice
Existd cerinle foarte variate din partea cultivatorilor privind insugirile
soiurilor in funclie de mirimea suprafelelorgi destinafia produselor.Astfel,

pentru grddinile mici infiinfate de amatoripentru consumpropriu se pot cultiva
qi soiuri cu fruchrl mare,mai sensibilela transportgi pdstrare.
Pentru exploatiri comercialecu suprafefemai mari de un hectartn cdmp
qi 1000 m' de sere sunt necesaxesoiuri conforme cu cerinJelepiefei, mai
rezistentela transportqi corespunzdtoare
standardelorpentruambalare.
Deoareceinvestifiile sunt foarte mari, astfel incdt riscurile gi pierderile
trebuieeliminate,alegereasoiwilor qi hibrizilor cu rezistenldla boli qi ddunltori
se impune mai alesin cazul culturilor protejate,dar gi a celor timpurii in cdmp.
Pentru culturile de tomate efectuatein sere calde, folosirea hibrizilor Fr cu
rezistenfd la virusuri 0/I\4T), la Cladosporium, Fusarium, Verticillium gi
nematoziesteobligatorie.
Combinarea acestei rezistenfe multiple la boli,
cu combaterea
principalilor ddundtori: musculufe, acarieni qi tripgi duce la obfinerea unor

producfii mari qi de calitate,in condilii de poluareminimd cu pesticide.
Alegereasortimentuluipentruculturile de castravefiin seretrebuie sd find
seamade rezistenfala virusul mozaiculuicastravelilorgi la frinare. Obligatoriu,
aceqti hibrizi ^Frtrebuie sd fie ginoici (100%), adicd sd fie purtitori de flori
femele gi partenocarpici.
Pentru culturile de cashavetide tip Cornigon se preferd hibrizi Ft 100%
ginoici gi chiar partenocarpici,in condifiile unor culturi timpurii, datoriti
absenfeialbinelor polenizatoarein lunile martie gi aprilie. Acegti hibrizi trebuie
s[ fie rezistenfila frinare gi Vlv{C (virusul mozaiculuicastravefilor).
Soiurile de serd la salatd hebuie sd fie adaptatela nebulozitategi sd
formezecipdfind in condifii de temperaturimai ridicate.
in cazul semin{elor hibride F7, acesteatrebuie sd fie corespunzitoare
combinatiei hibride, prezentdndun procent infim de seminte provenite prin
autofecundare(l -2%o).
Datoriti prefului de cost foarteridicat, seminfelehibride nu pot fi utilizate
decdtin sere,adlposturi acoperitecu folii de polietilend,sau,in cazul culturilor

103
timpurii efectuatein c6.mp,culturile respectivetrebuie s[ fie rentabile, astfel

inc6t preful seminfelor gi al lucrdrilor de producerea risadurilor, infiinfare a
culturilor, al lucrdrilor de ingrijire, inclusiv de recoltaresd fie acoperitfiri risc,
r ealizAndu-se
mari beneficii.
Avantajele uti li zirii seminfelor hibrideI'r sunturmltoarele:
- productivitategi precocitatesporite;
-
adaptaremai bund la condilii exheme de mediu (secet6,exces de

umiditateetc);
uniformitateaproduselorgi incadrareamai buni in standardelecerute

pentruambalare,hansportqi piafl;
o mai bund utilizare a elementelorfertilizante;
rezistenfdsautoleranldla boli gi ddundtori(nematozi).
O cerinfd de bazd in cazul sortimentuluipentru serb este rezistenfasau

toleranla la boli gi d[undtori avAndin vedere cheltuielile foarte mari pentru
dezinfecfiegi tratamente,dar gi pericolul depdgiriidozeloradmisede O.M.S.,
Ministerul Sandtdlii gi pentru comercializareaproduselorprivind confinutul in
nitrali sau,in cazul utilizdrii aburului,preful ridicat al energieitermice.
Cercetbrileefectuatede C. Petrescu,A. Iorgu (1996), V. Davidescu Si
colab. (1996) atest6faptul cd soiurile de legumemanifestdcapacitil[idiferite de
absorblie din sol a nitrafilor, nitrifilor gi a unor metale grele gi, implicit,
prezen{aacestorain produse.
Dintre hibrizii F1 de legumepentru serd cu rezistenfdmultipld la micoze,
bacterioze,viroze, dar gi la nematozi,menfion[m:
Tomate:Arlette, Marfa (R. Sluis),Trust,Mach @e Ruiter).
Ardei gras: Apolo, Laser, Sonar, Mayata, Delphin, Yollo Wonder,
Mazurka.
Conopidd: Fortados RS, Climax, Viking, Merano, Delta, Perfection,
Predominant.
Varzd timpurie: Timpurie de Vidra, Delphy (R.S.), Golden Cross (Toz),
Derby, Eliza(Toz).
104
Legumiculturatn contextualagriculturii biologice
Castrwe{i partenocarpici cufructul mare'.Famosa(D.R.), Dalibor E.S.),
Vitalis (D.R.).
Corona@.R.),Carmen,
Castraveli tip Cornisonginoici: Marinda (R.S.), Levina (R.S.), Royal
(Cl.), Regal(Cl.),Witlo,Wilma (R.S.).
Castravefi tip Cornison ginoici Si partenochrpici: Inge, Esther (R.S.
Paladin)(Cail), Parmel(Nun).
Salatd de cdpdldnd: Ardeto E.S), Belltro (Pan), Deciso (R.Z), Jessy
(Pan),Ravel (R.Z), Samara(Pan).
Pdtldgelevinete'.Madona(Cail), Giniac (Cail), Barbentane(Fr.).
Pentru culturi de cdmp se recomand[ soiurile de provenienli autohtonE,
bine adaptatecondiliilor pedo-climaticedin fara noastrd, dar gi unele soiuri
importante care au insuqiri superioare privind productivitatea, calitatea
produselor,adaptareagi rezistenfala boli.
Prezentim doar citeva mai importiante:
Tomate:Export 2,Ioana, Cluj 50, Solara,Laura, Unirea, Dacia, Monor,
Vitamina,Romec554j.
Ardei gras; Export, GalbenSuperior,Jeni,Aroma, Opal.
Ardei lung: Kapia de Kurtovo, Zlaten Medal, CarmenB, Cosmin, Arad
68.
Pdtldgele vinete: Pana Corbului 36, Danubiana, Lidia, Narcisa F7,
Amurg.
Castrave[i:Topaz,Magic, Select.
CastroveliCornison:Renato,Cornigonde Paris,Obelisk,Levina.
Dovleacpldcintar : Delicios,Aromat.
Dovlecelcomun:Dana,F[rd vrej.
Pepeneverde: SugarBaby, Timpuriu de Canada,Dochif4 De Ddbuleni,
Dulce De D6buleni,De Minig, Lovrin 532.
Pepenegalben: Ica, Rogen,Turchestan,Delicios, Galia.
Salotd: Cor4 Dena,Mona, Polul Nord, Silvia
Andive: Bacdu3, Kwarosa.

gumicultura
Le
tn contextual agriculturii biologic e
105
6.6. FERTILIZAREA CTTLTURILOR LEGT]MICOLE

Unul dinhe principiile cultivdrii biologice este ca nutrifia plantelor sd
nu se facd cu sdruri fertilizante uqor solubile, ci sd se faciliteze utilizarea
acestoraprin intermediul organismelorvii din sol (fungi, bacterii, insecte gi
viermi). in acestscop, legumiculturabiologicd trebuie sd stimulezeactivitatea
organismelorvii. Cu cdt un teren estemai bogat in organismevii, cu atdt este
mai fertil, iar plantelevor fi mai rezistentela ataculparazililor.
Producereade plante cu valoare nutritiv-biologicd mai ridicat5 este in
relafie directd cu mentinerea activitdfii vitale in sol. O plantd cu sistemul
radicular foarte dezvoltat lasd in sol un material organic care serve$teca sursd
de energie penku microorganisme gi, prin aceasta,contribuie la formarea
solului.
Prin folosirea de ingrd.piminteminerale ugor solubile gi a substanlelor
biocide, se exercitI o influen![ negativdnsupraformlrii de substan]earomatice
gi mirositoare,iar in unele cazuri se constati gi o diminuare a confinutului in
componentevaloroase(vitamine, elementeminerale, proteine, zaharuri) gi o
m6rire corespunzEtoare
a componentelornocive saunedorite(nitrafi).
Atunci cdnd o planti prezintl simptomede carenli, lipsl sauinsuficien!6,
intr-un elementnutritiv, estevorba de un dezechilibruin viafa solului. in acest
caz esteutil sI se observeprezea[aunor plante indicatoare,dar pentru cei mai
pufin experimentafiestenecesardefectuareaunei analizechimice.
Baza fertilizd.'ii in agricultura biologicd-biodinamicd o constituie
?ngrbq[mintele organice naturale, preg[tite dupd o tehnic[ speciald gi
ingrdqdmintemineralegreu solubile cu folosire lenti (fein6 de fosforite, silicafi,
s[ruri potasicenaturale)(D. Davidescugi V. Davidescu,1994).
in afari de dejecfiile animale provenite din zootehnie, agricultura
biologicd se bazeazAgi pe reciclareamateriei organice,a producfiei secundare
formatd din resturile vegetale carc rezrltd din grddini, vii, livezi, garduri vii,
parcuri gi spafii verui.
106

Distrugerea acestei imense mase organice prin foc Ai depozitare la

intdmplaresaupe locuri necultivatereprezinti nu numai o pierderede substanfe
nutritive, dar gi o sursl de poluarea aerului gi apei.
in legumiculturapracticatl de cultivatorii amatori in gridinile personale
existi posibilitateautilizbrii resurselormenajeregi gospoddregtila prepararea
unor composturi,cu efort minim gi eficienlb foarte mare, flrl a mai fi necesar
sb sefoloseasc[ingrdgdmintechimice u$orsolubile.
Pentrureugitaunei exploatafiidupd principiile agriculturii biodinamice,in
condifii economicerentabile,estenecesarca materiile organicenecesarepentru
pregitirea compostuluis6 fie produsepe plan local. Estebine ca sb existe gi un
sectorzootehnic.
Materialele organice (gunoiul de grajd, paiele, frunzele, vrejurile)
introduse in sol in stare proaspitd gi in cantitifi mari pot sd aibe urmiri
nefavorabileasupracregteriiplantelor, prin blocareaazotului solubil folosit de
microorganisme in procesul de descompunere, fenomen cunoscut sub
denumireade'foame de szot".
Pentrumenfinereafertilitdfii solului se vor aplica doze moderateaplicate
fractionat qi nu doze mari care pot inhiba germinatia seminfelor,favorizeuzl
cregterealuxuriantbin detrimentulfructificirii gi sensibilizeazilplantelefafd de
atacul bolilor gi ddundtorilor.De asemenea,inhoducereamateriilor organicela
ad6ncimeduce la descompunerea
lor anaerobd,cu producer-e
de compugitoxici
pentruplante.
Substanfelenutritive trebuie puse la dispozifiaplantelorin mod heptat qi
in raporturi armonioasecorespunzitoarefazelor de vegetafie,fin6nd cont de
faptul cd, prin descompunerea
materiei organice,unele substanfesunt utilizate
direct de plante (azotul), altele ca fosforul pi magneziulsunt mai intii folosite
de microorganismegi apoi, prin descompunereamateriei organice, revin in
solufia solului. Avantajul descompunerii materiei organice consti gi in
degajareade bioxid de carbon care are efecte pozitive atdt asuprasistemului
radicular,cdt gi asuprafotosintezei.

t07
6.6.1. Reguli de fertilizare

Normele de fertilizare se calculeazi in funcfie de exigentelenutritive ale
speciilor legumicole, dar gi de cantitatea gi calitatea produselor.in privinga
cerinfelorpentruelementelefertilizante,se deosebesc
trei grupede culturi: mari
mediu consumatoaregi slab consumatoare.
consumatoare,
Mari consumatoare de elementefertilizante, sunt plantele cu exigenfe
ridicate fa!6 de confinutul solului in humus gi elementenutritive. in acestgrup
intr5: conopida,varzarogieqi alb6,tomatele,castravefii,prazul gi lelina. Aceste
specii merg bine dupd leguminoase.Terenul trebuie fertilizat toamnatdrziu cu
ingri.gdminteorganicegi substanfenutritive. in toatd perioadade vegeta{ieeste
bine sd se aplice un maceratde urzici, de tdtineasd,pdpddie,valeriana,scoarfd
de stejar,dispersatein zonardddcinilorla intervalede cdtevas6ptdmdni.in caz
cd distanfaintre rdnduri nu esteprea strins[, terenultrebuieacoperitcu un strat
de mulci alcdtuitdin materialevegetalemdrunfite.
Medii consumatoare de elemente fertilizante, sunt: spanacul, salata,
ridichile, feniculul, morcovii, usturoiul gi ceapacare au o nevoie moderatSde
elementenutritive. in toamnaprecedenti,cAndse prepardpatul germinativ, se
aplicd compostmafur, car se ?ncorporeaziin sol superficial.Acestelegumenu
tolereazl un compostmatur.
Numai in terenuri foarte s[race se poate aplica un compost insuficient
mafurat.in acestcaz hebuie neapdrats[ se asigureun strat de acoperire,dacd
r6ndurilede plantenu suntpreaapropiate.
Slab consumstoare de elementefertilizante, sunt plantele care se cultivi
pe un teren sinitos gi fertil, mulfumindu-secu o fertilizare minim6. Din aceastE
grupe fac parte: leguminoasele(mazErea, fasolea), plantele condimentare
(aromatice)gi medicinale.in perioada de conversie,pe terenuri slabe se pot
aplica cantitili mici de compost.
Utilizorea maceratului de urzici: se recolteazd urzici la inceputul
inJloririi, se umple un recipient pdn[ sus gi apoi se preseazduqor. Se
complecteazi cu apd qi se amestecdde l-2 ori pe zi. Pentru a evita mirosul
nepldcutse recomandds[ se adauge"/dind de rocd" (calcar),carbonatde calciu
108

sau bentonit5.In momentul cdnd incepe sd se formeze spuma(aparedup[ 3-5

zile gi dupd circa 10-14 zile spuma dispare),maceratuleste gata de folosire,
dupdo adecvatiidilufie in ap6.Serecomanddfiltrarea maceratuluicu o sitd find"
pentrua evita obturareaduzelor aparatuluide stropit. Pentrua combateparazi[ii
nu se folosegtemaceratulde lurzici, ci un extract apos, ldsdndu-seurzicile la
macerat12-14 oe.
Este bine sd se evite aplicarea fertilizdrii toamna tdrziu (dar nu gi
acoperirea-mulcirea) sau iarna cdnd plantele se afl6 in faza de repaus (de
asemenea,activitateaviefuitoarelor din sol), astfel c5 multe substanfenutritive
vor fi spdlate.
Estefoarte importantca fertilizanfii sI fie incorporatiin profunzime.DacE
gunoiul de grajd nu esterdsp6ndittoamnadevreme,trebuiecompostatimpreuni
cu resturile din grddind gi gospoddrie.O grijd deosebitEtrebuie acordatE
apliclrii fertilizantilor, astfel ca si nu fie perturbati viafa din sol. De fapt
trebuie restituite solului numai acele elementecare au fost extrasede cultura
respectiv6.
fn cazul fertilizdrii de tip biologic se ia in considerafieqi rezerva de
elementenutritive prezentein sol in stare insolubili, contdnd gi pe activitatea
microorganismelorin solubilizarea gi disponibilizareaacestora.Incorporarea
ingrdqdmintelorin sol se face cu pufin inainte de sem[nat sau la reluarea
vegetafiei,deoarecemicroorganismeleau nevoie de aer, uiniditate qi cdldurd
pentruproceselebiochimice care fac disponibileplantelorelementelenutritive.
in special, in condifii de climi uscat[, se recomand[ ca fertilizanfii sd se
incorporezela numai 2-5 cmaddncimeqi apoi s[ se afEnezesuperficial.in cazul
in care terenul este deja acoperit cu un strat de mulci aplicat din toamn6,
fertilizanlii se impraqtiedeasupraacestuiagi se incorporeazAimpreund.Partea
carer6mdnela suprafafi serveqtepentruluinirea microorganismelor.
Capitolul YI. Agroecosistemul Iegumicol.

Legumicultur a tn contextual agr i cul tur i i bioIogi ce
109
Fertilizanlii specifici legumiculturii biologice pot fi diviza[i in trei grupe

principale:produse pe bazd de alge; fiind de rocd Si ingrdsdminteorganice
comerciale. in plus, se mai folosesc,in anumite cazui, cenugileThomas gi
magnezie-potasicS.
Cu foarte mulli ani in urmd fiina de roci se utiliza numai in silviculturd,
ins[ odatdcu extinderealegumiculturii biologice aceast6form6 de ingrdglmint
estedin ce in ce mai mult folositd,dar in mod sistematic.
Fdino de rocd este selecfionat[ cu grijd, astfel ca sd confind toate
elementelenutritive de care au nevoie plantele. Este considerati un fertilizant
ieftin, care poatefi folosit frrd riscul de a comite erori. Elementelenutritive pe
care le confine sunt eliberate continuu in concentralii mici, ca urmare a
activitdfii microorganismelordin sol. in plus fiina de roc[ confine o cantitate
mare de siliciu care, agacum s-a demonstrat,favonzeazdasimilareafosforului
de cdtre plante. Adiugarea de fbind de rocd la preparareacompostului s-a
demonstrata fi foarte util6, deoarecedescompunerealentd pune la dispozilia
plantelorelementelenutritive in mod lent.
in momentul de fa!6 se pot oferi, comercial, 3 tipuri de frinl de rocd:
calcaro-magneziand;fosforico-silicioasd gi granitico-bazalticd. Ultima este
mai pufin utilizatL.
Produselepe bazd de alge, sunt constituitedin alge verzi, brune sauroqii
uscate,cu un confinut ridicat in substanli organicdgi multe microelemente,in
specialdin algele coralienecare confin, prevalent, calcargi o cantitateridicatl
de magneziugi in parte,microelemente.in comer,tse glsesc gi produsepebazil
de alge sub formi lichida, de concentralie slab6, ce pot fi utilizate ca
ingrSgdmintefoliare.
Cenagile Thomas, sunt formate din cenugile mdcinate provenite de la
ofeldrii, la carein timpul prelucrdriise adaug6carbonatde calciu, la temperaturi
inalte. Acestea, mdcinate gi amestecatecu frini de calcar bogati in fosfor,
confin intre altele, o serie de microelemente.Acidul fosforic confinut in
cenugileThomas,practicnu estesolubil in apdca gi calciul.
ll0
L egumicuItur a in contextual agr i cultur i i bi oIogi ce
Magneziapotasicd, esteo sarecompusddin potasiu gi magneziu,care se

gdsegtein zicaminte subterane.Are o reacfieacid[ gi esteugor solubild in ap6;
de aceea,va fi folositi in grddin[rit cu maximumde moderafie.
Ingrdsdmintele organice comcrciale, se utilizeazr in lipsa celor amintite
anterior qi sunt:fdina de coarne (30-60 Elm'), bdlegarul uscat 50-120g/m2 gi
turba carenu esteconsiderati,ca atare,ingr[gimAnt. Turba trebuie amestecati
cu alte materialeorganicesaucu solul, pentrua se integrain ciclul biologic.
ATENIIE: deoareceturba nu este un material reciclabil, trebuie folositd cu
multdprudenld.
Turba poate fi inlocuitd cu scoarfi de copac (degeuri forestiere). Din
motive ecologice,exploatiirilede turbi situatein biotopurile umedeincep sd fie
evitate, frr6, a se pierde din vedere gi aspectulunui consum mare de energie
pentrutransportul acesteia.
Materialul fertilizant debazd al agriculturii biologice estecompostul din
resturi organiceale cirui avantajesunt:
- compozifiein macroelemente
gi microelementebogatdgi variatd;
-
punereala dispozifiariddcinilor plantelora elementelorfertilizantein

mod lent, fhrd risc de supradozare;
ameliorarea caracteristicilor frzice (aera[ie) ale solurilor grele gi

nisipoase.
stabilizareamateriilor organicegi corectareapH-u[ui;
sporirea confinutului in humus qi, implicit, activarea viefii in sol

(microorganisme,
ciuperci,micorize,rAmeetc.);
prin compostarematerialeleorganicepierd pdndla50%odin greutategi

30Yo din volum. Produsul este mai uqor qi mai uscat, de unde
economii la hansport;
comercializarea unor produse

corespunzdtoare
specificuluiplantelor,ftrd riscuri pentrubeneficiar;
previn poluarea apelor subterane, a aerului, inlocuind arderea

mirigtilor - solufie larg adoptat5in fara noastri (mai comod6, dar
este posibild
producerea gi

Legumicultura in contextual agriculturii biologic e
1ll
pbgubitoare) prin czre se realizeazL,parfial, recuperareasubstanfelor

minerale:
-
metoda se incadreazd in legislafia privind stocarea degeurilor gi

punereain valoarea acestora.
Alegerea locului platformci de compostare, implicl unele probleme

privind distanfa de transport,evitareapolu5rii pdmei de apd freatic[, accesul
u$orspreplatformd,existenfaunor platformebetonate,remizpacoperite,magini
de stocare, construirea platformelor, remize de acoperire pentru evitarea
excesuluide umiditate, instalafii de aerisire(oxigenare)forfatd pentru grdbirea
ferment[rii etc.
Trebuie avutd in vedere evitarea situirii platformelor (gantierelor)in
proximitareaoraqelor,datoriti degaj[rii de mirosuri urdte.
Pentrumicile ferme gi gospoddrii,se prevedeo suprafafdde depozitaregi
prelucrarede 8-10% din suprafafatotal[ a grddinii, preferdnd amplasareain
apropiere, pentru a usura transportul, dar gi controlul permanent al
descompunerii.in timpul compost4rii au loc procese de descompunere,de
transformare qi "reconstruire" a materialelororganicein prezenlaoxigenului.in
timpul descompuneriiare loc o activitatecrescindda microorganismeloraerobe
cu degajarede cdldurd.in faza de "reconstruclie",ricire gi maturare,pe m[sura
formdrii humusuluiaparrdmele,diferifi alfi viermi gi insecteetc.
Surse de degeuripentru coatpostare:
- reziduurizootehnice;
-
reziduuri de la culturi cerealieregi de plantetehnice;
reziduuri horticole (liven,vii, legume,flori, pepiniere);
reziduuri animale;
reziduuri din prelucrarealegumelor;
reziduuri din industriaberii gi alcoolului;
reziduuri din vinificatie;
reziduuri de canalizare;
reziduuri din industrialemnului;
reziduuri din industriaalimentarl:
rt2

Legumicultura in contextual agriculturii biologi ce
-
rezidutri casnice;
reziduurivegetaledinparcuri gi gridini.
Trebuie evitate procesele anaerobe de putrefacfie, cu dezvoltare de

mirosuri dezagreabile,prin intoarcerirepetategi oxigenareacu aceastdocaziea
maseicomposfului.
Factorii cei mai importanli de luat in consideratiein timpul gi la sf6rqitul
compostirii sunt:
l) bunaaerarea maseicomposfuluipi omogenizarea;
2) umiditateacorespunzitoarestabiliti prin probapumnului.
Dintre materialele aditive utilizate la prepararea composturilor sunt
folosite cele care le amelioreazi.valoareanutritivd sau structura.Acestui grup
apar,tinmaterialeorganicesaumineraleca: excrementeanimale,calcar,produse
pe bazi' de alge, ftind de roc6, ftind de oase sau de caxne,bentoniti, pdmant
argilos,turbe,coajede copac,rumegu$forestiersaunisip. in come4 se gisesco
seriede preparatecureseryescla grdbireaprocesuluide descompunere.
Trebuie
avute in vedere ameliorarearaportului car, aportul de oxigen gi confinutul
hidric. Numai cdnd sunt satisficute acestecondilii, adaugareaunui produs de
stimularea descompuneriipoatefi eficient.
Existd dou6tipuri de activatoriai descompunerii:
a) activatori pe bazd de ierburi sau preparate biodinamice pentru
compostulpe bazAde ierburi;
b) produse de compostarecare confin culturi de bacterii sau fungi sau
alte microorganisme(micorize).
Compostuldefrunze, estefolosit deseorigi calitateasa depindemult de
tipul de material folosit gi de specie.De exemplu frunzele de fag conlin mult
calciu, in timp ce frunzelede stejarproduc un pH prea scdzut(acid). Acele de
conifere,de asemenea,
producun compostacid. Serecomanddca frunzelesr fie
tocatemdrunt gi amestecate
cu turb6,compostmafur, iarb6t6iat6 saucu p6m6nt
in proporfie de 2:1. Frunzelede stejar pot fi folosite cu succesla pregdtirea
composfuluiindicat pentruplanteacidofile ca rododendroni azalee.
Ei
Legumiculturatn contextualagriculturii biologice
ll3
Compostul de gunoi de grajd, este un compost bogat in elemente

nutritive, fiind folosit mai ales pentru specii mari consumatoaresau pentru
rdsaduri.Ele se folosesc in stare proasp[tE sau uscate.La preparareasa se
folosescingrdgdmintesemilichidesauap5.
Compozi[ia compostului este variabild. Raportul carbon/azot(CA{) este
favorabil intre 12 qi 20. Este necesarsI fie trecut printr'o faza de cregterea
temperafurii suficienti at6t pentru "sterilizare", cdt gi pentru maturare (frrd
pierderimari de N) saumineralizare.
in funcfie de metodade compostare,malerialele utilizate la compostare
provin fie din ferma proprie (reciclare internS),fie prin dirijarea materialelor
organice menajere-reciclabile,sau prin achizilie-colectare.in orice situafie,
trebuie awtl in vedere provenienfa acestora;resturile din fermr, vrejurile,
degeurilede la precondilionare,sortare,gunoiul de grajd s[ nu fi fost atacatde
agenfipatogenicu forme de rezistenfdsaude parazili,paiele saumaterialelede
agternutsd nu fie dezinfectatecu substanfechimice etc; deqeurileurbanetrebuie
colectate separat sau sortate, elimindnd oasele, resturi putrescibile, sticla,
detergenfii,metaleleetc.
Pentru a elimina mirosurile urdte se recomanddamestecareacu fbin[ de
rocdocalcarsaubentonitd.
Dintre resturile menajere se pot folosi degeurile de morcovi, cartofi,
verdefuri,fructe, cotoare,za[de cafeasauceai,resturi de ldn[, cartonetc., dar qi
frunze cdztfietoamna, scoar!6,rumegu$,coji de oul chiar qi oase mdrunfite.
Buruienilepot fi folosite inainte de a forma seminle.
in ce privegteprepararea compostului.se poatespunecd pentru obfinerea
unui compost de calitate este foarte importanti :utilizareaunui amestec de
materialevariate, bogate gi sdracein azot,proaspetesau uscate,suculentesau
mai seci, care se completeazdunele pe altele frcind composful mai moale.
Astfel se pot amestecafrunze cdzutetoamna cu reziduuri de la bucdtdrie;
frunzele sunt deja parlial descompuse,amestecatecu resturi de bucdtdrie
proaspete,care accelereazbdescompunerea.
Foarteimportant esteraportul CA{
optim, cuprinsintre 12-20.
t14

Legumiculturafn contextualagriculturii biologice
Resturilevegetalegi frunzele trebuie sd fie tocate in bucifi mici, nu mai
mari de 5 mm; fragmentarease poate face cu o toc6toarede fluaje sau cu o

tocitoare electricd.
Pentru cantitifi mai mari de material se folosegte o maginl special[
acfionat6de un tractor, careestemontatdin spatelelui, in timp ce frontal are o
lami de greder pentru a$ezareamaterialelor supusecompost6riiin straturi de
25-20 cm gi pentrua fi tocate.Maqinade tocat areca piesi activd un tambur de
otel cu diametrulde 30 cm, dotat cu lame de ofel mobile, carelovesccu putere
materialele,sftrimdnduJe. Aceasti magind poate fragmenta chiar ramuri de
arbori sau arbuqticu grosimeade cel mult 3 cm; estepreferabil s6 fie ramuri
proaspdttliate. Materialele se presardcu praf de frin[ de roci magnezianosilicioasd,de calcar sau bentonitd.Se poate addugaf[ini de oase sau pdmAnt
frtd seminfe de buruieni. Pe m[sura construirii platformei de
descompunere,ale cdrei dimensiuni depind de structurd gi componentele
fertil
folosite, se umecteazEcu apd, strat cu strat, astfel ca materialul str6nsin pumn

s5 musteascl,ftrd a ldsasd se scurgbapa in exces.in func1iede compozifiese
amelioreaziconfinutulin fosfor sau azot, addugdndf[ind de oasesaumateriale
vegetalebogatein azot. Pentru corectareapH-ului se fac determindricu pHmetrul Merck, cu bandeletesensibilegi, la nevoie se corecteazicu praf de cret5"
gips,calcar,prafde coralietc.
care
Controlul temperaturiine arati evolutia procesuluide descompunere,
Prin oxigenarea
numai la nivelul de 700Cuueca efect pasteurizaneaprodusului.
fo4at6, introducdnd oxigen cu ventilatoare corespunzltoare, se ridici
temperatura,se elimini o mare parte din moleculelefitotoxice qi mirosul urflt.
in paralel cu cregtereatemperaturii au loc reacfii care duc la mineralizarea
substanfelor gi humificare. Mineralizarea antreneazAproducerea de gaz
carbonic, de amoniac ai, in final, de nitrafi. Humificarea are loc cu ajutorul
microorganismelor care elaboreazAcomplexe coloidale denumite compuSi
humici. Rolul lor esteesenlialpentrumenfinereaproprietifilor fizice, chimice qi
biolosiceale solului.

Legumicultur a tn contextual agr i cultur i i bi oIogi ce
ll5
Raportul CA.{descregteconstantin cursul compostdrii,fiindc6 substanfele

organicepierd mai rapid carbonul decdt azotul. Acest raport CA.,lreflectd mai
bine stadiul de evolufie al descompuneriidegeurilor.Avdnd un raport CA{ 1220, compostulpoatefi aplicat tn sol fird teamade a provocaplantelortulburdri
de nutritie.
Un sol bun de cultur[ trebuie sE aibb un raport CAtr de aproximativ 10.
Acest raport nu este,insd, suficient pentru a apreciamaturareaprodusului. in
timpul prepardrii compostului trebuie finut cont gi de evolulia separati a
carbonuluigi azotului.
Compostulvegetal trebuie s6 confin6: materie organicd: 20% minim in
stare brutd gi minim 30o/oin substantduscati; raport materie orgaricL/azot
organic:maximum 55; azottotaVsubstanl6
uscat6;maxim 3.
Un compostde calitatetrebuie sd fie relativ omogen,sd prezinteun aspect
fizic convenabil,sE fie bogat in materii organice (humus - culoare neagrd).
Raportul CA{ trebuie si fie inferior lui 25. Compostultrebuie sI fie suficient
descompus,astfel ca sd nu mai dezvolte o noui fermentatiesau putrefacfie
(miros ur6t). O condifie esenfialSestesd nu confindgermeni,parazili umani sau
vegetali,sticld,metalegrele,materialeplastice.
in afard de compostareain platforme (prin cumulare),care se practicd in
ferme sau centre,in gospoddriilemici care au terenuri destinategr[dindritului,
parterelor de flori etc. se pr4cticd din ce in ce mai mult stocarea qi
descompunerea
resturilor menajeregi de grddini in "bidoane", casetemetalice
saude lemn, de o construcfiefoarte simpld gi practicd.
Se folosescbidoanedin tabl6 zincati de circa 200 | al c6ror fund gi capac
prezintil perforafii de l0 mm. Pe fundul acestui bidon sau butoi se pune un
grilaj de metal sau de lemn sprijinit pe 2 chrdmizi.PentruaJ proteja de ploaie,
butoiul se acoperdcu o tabl5 inclinatd sau cu un capacde lemn sauplastic. in
caz c6.este agezatin soare butoiul se incdlzegtefoarte mult, astfel ci sunt
distrugi parazi[ii, ouile gi limacgii, dar prezintii inconvenientul ci hebuie
controlatdes,ca sI nu se usucematerialele,
Pentrucele 3 fazede preparareserecomand6folosireaa 3 butoaie:
ll6

gumicultura
Le
tn contextualagriculturii biologi ce
l
l) butoiul de la carese utilizeazi deja compostulfinit;

2) butoiul in carematerialulse afld in descompunere;
3) cel in carese colecteazAresturile
menajere.
tn acest fel putem dispune permanentde compost matur sau compost
semifermentatrecomandatin diferite scopuri. in come4 se g[sesc bidoane
specialedin plastic saucarepot fi foarteugoradaptate.
in micile gospod[rii se mai folosesccasetede lemn saudin plasdmetalic[
(tip siloz) cu umplere pe deasupraqi golire cu ajutorul unei trape la partea
inferioard.Recipientuldin plas[ metalic[ se invelegtecu o folie neagrLcare sd
impiediceuscareamaterialelor.
Compostarea in grdmezi (gire) cumulatd, necesiti cele mai scizute
investifii gi un control mai pufin riguros al evolufiei descompunerii,permif6nd
adiugarea de materiale pe misura procuririi lor. Astfel, microorganismele,
rdmele etc. pot migra continuu in masaproasp[ti de sol, pe misur6 ce gdsesc
condifiile necesare.Se pot addugaextracte stimulatoarede urzici (macerate).
Cdnd setermindcantitiifile de adSugatdeasupragirei,aceastase acoperdcu paie
sau frn, pentru a impiedica uscareamaterialului. in zonele ploioase se pune
deasupragirei o folie din plastic. Pentru a evita condiliile de anaerobiozdgi
producereade putrefacfii,se pot introducetuburi de aerisiredin PVC.
Compostulimatur trebuie sd miroasea pdmdntproaspdt,fhrd alte mirosuri
urdte. Este obligatoriu s5 se facd un test de germinaresau tnriddcinare a unor
plante. Dacd compostul este incd prea tan6r, deoareceinhibe cregtereasau
germinarea,semai lasl la fermentatinci 4 sdptlmdni.
Durata de compostare depinde de felul componentelor,de metod[,
temperaturaexterioar[ (sezon),temperaturainterioarS,fermentareain exterior
sauin interior, aerafie(oxigenare)etc. Ea poatesi durezede la 6 sdptimAniin
condifii controlate, cu material de calitate in anumite proporfii privind
componentele,p6n6la 6 luni in exterior,in grlmezi saugire.
Dac[ ne referim la folosirea compostului, dupl II Vogtmann se
recomanddaplicareaunei doze de 6kglm2 p0 il, ceeace corespundecu 3 lopefi
de compostpe m2. Pe terenurile sdracein humus doza trebuie majorat[ la 10
I
I

t17
kglt#. Pentrusemdnatulseminfelormici de legumecompostulse treceprin ciur

cu ochiwi mici, pentru a permite un bun contact al seminfei gi a inldtura
materialul celulozic insuficient descompus.Materialul rdmas se amestecddin
nou cu compostul semifermentat,sau se folosegteca material de acoperire
(mulci).
6.6.2. Combatereabiologici a buruienilor
Concepful de "buruieni" (in francezA""mal-erbe"= plante infestate)
reprezintdun termen cu semnificafienegativL, dar care nu rezisti la o arm,hzd
(criticd) mai atentS.Pe de o parte,ele sunt concurenfiai plantelorde culturi, dar
multe sunt plante medicinale sau cu valoare frrajeri, sau constifuie o
componentl esenfialdcare permite structurareaecosistemuluinatural in cadrul
unei comunitlfi
de plante, Bakels le
denumegte "plante sdlbatice
ocompaniatoare".
Multe dintre insectelecare sunt utile omului se hrdnesc,in parte, cu
nectarul qi polenul produs de aceste"plante s6lbatice",considerate"ierburirele". in cazul cAnd cregtefrecvenfa plantelor concurente,trebuie examinatd
atent situafia terenului, deoareceeste vorba de un dezechilibru al sistemului
ecologic(natural).
Jindnd seilma de principiile agriculturii biologice, trebuie renun{at la
aplicarea erbicidelor in comb_atereaburuienilor, principalele mdsuri de
combaterefi ind urmitoarele:
- folosireaingrSglmintelorverzi;
-
acoperirea(mulcirea)gi aerareasolului ftri intoarcereabrazdelor;
cosirea,tiierea, smulgereaburuienilor inainte de a forma seminfe;
utilizareaburuienilorca mulci gi la compostare,ftrd a mai afectagrav

viatp organismelor din sol cu substanfe chimice, dar gi a
consumatorilorumani sauanimali.
in generalnu se gisesc terenuri lipsite total de vegetalie,acesteafiind

specifice doar in zonele cu condilii climatice extreme. Avantajele acoperirii
intervalelor dintre culturi (mulcirea) cu material organic supusdescompunerii
118

Legumicultur a tn contextualagriculturii biologi ce
sunt incalculabile.Prin aceastitehnicd,combinatiicu aplicareaingrdg6mintelor

verzi lisate pe teren dupd cosire sau incorporarein sol, se poate realiza o
cregterea procentului de humus,ameliorareafertilitiifii gi a insugirilor fizice gi
chimice ale terenului.
Un teren l6satdescoperitdevine,in curind, compact,necesitdndlucrlri de
afhnare mai frecvente. Prin acoperireaterenului materialul organic mort se
descompunela suprafafa solului, astfel cd efectul se poate considera ca o
"compostarede suprafaf6".Este,deci, preferabilsd se aflneze terenul,careapoi
se acoperd cu un strat ceva mai gtos, fiind necesar s6 se creeze condifii
anaerobefavorabile descompunerii.Dac[ se dezvoltdsubstanfetoxice, acestea
pot ddunardddcinilor plantelor. Stratul de acoperire.in caz cd este prea gros,
poate s[ degaje miros urdt. Materialele provenite din defriqareaunor culturi
legumicolenu sunt recomandatea fi folosite ca mulci. De aceea,se recomandi
ca in toamnd si se agtearndun amestecde frunze cu p6m6nt gi pufin compost
mafur, pentrua gribi descompunerea
acestora;de asemenea,se folosescpaiele,
trestia saupapuratocatemdrunt (5-10 mm). Trestiase descompunemai ugor gi
activeazilvialain sol, deoarecepermitegi o mai buni aerisire.
La distribuireamaterialului de aerisirehebuie s[ se resoecteurmEtoarele
reguli elementare:
- materialulde acoperiretrebuiesI fie bine mdrunfit;
- cu materialul uscat(paie,trestie)se poateaplica un Stratmai gros (2-10
cm), dar trebuie si fie imediat bine umectat;
- materialulverde, suculent,se aplic6 in strat subfire care, insi, se poate
reinnoi des;
- acoperireacu mulci se face pe teren recent affinat, curat de buruieni
perene,buruieni cu sdmdnfl etc.;
- materialul de acoperire nu trebuie sd confind semin{e de buruieni,
limacai sauouile acestora.
ingrdgdminteleverzi sunt reprezentatede diverse plante, din care multe
suntleguminoase,ca de exemplutrifoiul, lucerna,sparcetaetc,
Ele prezintdurmitoarele avantaje:

119
- imbogdfescterenulinazot;
- imboglfesc terenulin substanfeorganice,in specialhidrafi de carbon;
- solubilizeazASi transport6elementelenutritive din straturile mai pufin
profundeale solului;
- impiedicd levigarea(spdlarea)elementelornutritive;
- r6ddcinileplantelorm[runfescAiaereazdsolul.
in multe cazuri sem[natul plantelor folosite ca ingrdgdminteverzi nu se
face cu grija cuvenitI. Patul seminaltrebuiebine pregdtit,solul trebuieafhnat?n
profunzime,pentru arealizacondifii de vegetafiec0t mai buneplantelor.
Acoperireaterenului cu materialevegetaleproaspetesau uscateprezinti.
urmitoarele avantaje:
- reztilth un aport de substanfenutritive cdtre organismelesolului gi
activareaacestora;
- are loc o aprovizionareconstantda plantei de culturA cu elemente
nutritive;
- terenuligi menfinestructura;
- terenul nu se usuc6,nu favorizeazAformareacrustei gi are o umiditate
echilibratd;
- pot fi controlateburuienileinfestate;
- se impiedicd eroziuneasuperficialda terenului qi spdlareaelementelor
nutritive;
- poate avea loc formarea substanfelorrepelente naturale, care pot fi
absorbitede cdtreplante.Astfel estemulciul din compostforestierde foioasecu
un procentmic de conifere.
Pentru acoperire se poate folosi gi compostul semidescompus,
material
adaptat mai ales pentru legume mari consumatoare de elemente nutritive.
Compostul semidescompuseste un fertilizator putemic Ai, de aceea,nu este
indicat pentru aga-zigii "slabi consumatori", precum: morcovul, ceapa,
usturoiul, mazirea,fasoleagi spanacul.
De asemeneafdnul de pajiSte este un material recomandat pentru
acoperire.Estebine ca frnul sd fie l6satdupd tdiere la soare cdtevaore.in stare
t20
Legumicultura in contextual agr i cultur i i bi oIogi ce
proaspltd gi in strat gros, ins6, acesta mucegdiegtegi formeazi un strat

impermeabil.Frunzisul esteun materialde acoperirefoarte bun, dar trebuie s6
se evite ca si formeze un strat compactcare impiedicr aerarea.in toamn[ gi
iarnd v6ntul poate spulberafrunzigul. Se preferd frunzele cdzuteale pomilor
fructiferi pi de la diverse specii omamentale,unele avdnd ca efect cobordrea
pH-ului din sol.
in scopul asiguririi unui bun demaraj gi al cregterii rapide a speciei
cultivate, esteutil s[ se fac[ o uqoar[ fertilizare cu ingriq[minte organicesausi
se administrezefrind de rocd.
6.7. PROTECTTA
PLAr\TELORFATADE BOLr $r DATTNATORT
Protecliaplantelorcuprinde,
in practicd,toatemdsurilecarese iau in
scopul pdstrdrii gi mdririi capacitdlii de rezistenfd a plantelor cultivate gi a
impiedica dezvoltareainsectelor, a altor animale d6trndtoaregi a agenfilor
patogenivegetali.
Ca gi in caztil combaterii buruienilor, hebuie deosebite insectele
diundtoare de cele utile (pentru polenizare).Atacul unor insecte d[undtoare
poateaveadiferite cauze:
- alegereanecorespunzAtoare
a locului de culturd (apropiereapddurii,
lac etc.);
-
folosireade seminlesaude plantedebile sauslab selec{ionate;
gregeliin asociereaculturilor;
practicareamonoculturii,fbre a folosi adecvatrotafiile ?nasolamente;
lucr[rile solului incorectexecutate;
fertilizareaunilateralI sauexcesivL,larLingrigdminte organice;
insuficientafertilizare;
condif;i climaticeexheme;
alegereanecorespunzStoare
a epocii de semdnat.
Pentru a controla insectele gi bolile in exploatdrile legumicole, existd

mdsuripreventivesaualteledirecte (curative).
Capitolul VL Agr oecosistemul l egumicol.

Legumicultura tn contextualagriculturii biologice
12r
Mdsurtle preventive, constauin crepterearezistenfeiplantelor, in sensul

reduceriide infestdri parczitare(sporireavigorii).
in primul r6nd trebuie avut grijd sn se cultive plante care sunt adaptate
condiliilor locale de climi qi teren.O infestareparazitarl,de mic[ amploarenu
trebuies[ ne determinea lua imediatmlsuri de protecfieimportante.O astfelde
mdsurl poate s5 anihilezeposibila reacfiea antagonigtilor,cdroratrebuie sd le
oferim un habitatadaptat.
Aceastase r ealizeazl prin.
- organtzarearafionalda grddinii;
-
?ntrefinereapomilor;
menfinerea unui microclimat umed care sd favorizeze activitatea

p[sdrilor, albinelor,broaqtelor,insectelorutile etc;
aplicareamdsurilor de fertilizare cu compost,acoperireasolului etc.

previn infe stareaparazitard;
in mod special,folosireade macerate,infi;zii gi extractede plante.
Modul de prepararegi utilizare sunt prezentatein tabelul 6.2.

Metodele curative de combatere directd, care sunt utilizate atunci cdnd
plantele se afl6 in pericol evident, folosescprodusepreparatedin plante (ex.
nicotina) qi alte produsede origine animaldsauultrasuneteetc.
Lansareade insecteutile (ex. Ichneumonidae)poateda rezultatebune,dar
acesteasunt mai pufin folosite in cdmp deschis.Mijloacele biotehnice pot fi
utile, ins6, in mici
grddini familiale, ca de exemplu in cazul capcanelor
antilimacAi,curse-capcand,bandelor adezivesau de carton ondulat (viermele

mdrului - Carpocapsa) sau capcanelor colorate (galbene pentru musca
cireqului).
in ce privegtediiundtorii animnli, dintre cei care produc frecventpagube
importante,menfiondm: goareciiteregtrii gi de cAmp,coropignifele,larvele de
noctuide,larvele de coleoptere,nematozii,limacgii, mugtele,puricii, afidele gi
viermii fructelor.
NJ
N)
Tabelul6.2.
Combatereabiologicl a fungilor, bacteriilor gi virusurilor; metode fitoterapeutice pentru prevenirea gi combatere
botilor si dlun6torilor
H. Vr
99
NUMELEPLANTEI
SAUAL
PRODUSULUI. MOD
DEEXTRAGERE
I
COADA CALULIJIT
(Equisetum amense)
- macerat
- infirzie
- fierbere
CONSOLIDA:
(Synphyun oficinalis'|
- rnacerat
- decoct
- infirzie
UTILIZARE
RETE TA
2
Toatii planta frrd ridicin6
I kg/l0l apI (planti proaspiti)
150 g/10 I apn (phnti uscati):
- plus 0,37osipun
- plus macerat de urzici
- plus l-2%o silicat de sodiu 30
min.
3
Tot anul
Tot anul
Tot anul
Vara
primivara
Macerat fermentat
ACTIUNE
LOC
CONCEN
TRATIE
Pe plantii
Pe sol
Pe sol
Pe plantii 9i pe
sol
Diluat de 5 ori
Diluet de 5 ori
Diluat de 5 ori
Afide, acarieni
@aianjenut
rosu) pentnr
fortificarea
plantei
Diluat de 5 ori
r:
G
oa
Sn
6't
\:$
SF
s'N
R\
:os
$R
ToatiiplantafEri ridicini:
- I kg/10 I apn(plantil proaspntii)
-100-150 E/10 I api (plantii Tot anul
uscatii):
Toatii planta fEr6 ridicini:

URZICA
(Urtica dioica qi Urtica - I kgl10 I api (plantii proaspfi2i)
-20OElOl ape @lantii uscati):
urens\
T]R'ZICA
(macerat)
EPOCA
Tot anul
Tot anul
(vezi urzica)
Pe plantn
La incolfire
Pe teren
in compost
Diluat de 20 ori
Diluat de l0 ori
Nediluat
Se adaugi la
composturi in
az de carenta
de potasiu
Tracbeomicoze
(finaiozA);
favoiznazd
cretterca; udarea
plantelor,
lmb[ierea
qi
rddicinilor
semintelor
Favorizeazd
descompunerea
comoostului
s8
:a'
,i* R
*s
$''i"
E.S
$oH .
p
=:\
d
cl
(!
abelul6.2.
a
IVIACERAT
X'ERMENTAT.
Amestec de urzici cu
coadacalului
VETRICE:
(Tanacetumwlgare)
- infuzie
- deooct
F'ERIGA
VT]LTTJRULUI
(Pleridium aquilum)
Pentrull
demacerat %l
infuzie de coada calului
Frunze gi flori
I
300
apd (plantii
ElO
proaspltii)
30 gll0l apd (plantii usoati):
Inainte de formarea
gi
frunzelor
inflorire
Tot anul
Iama
Pulverizare
inflorire
Toamna
dupd
I kg plantn proaspiti la l0 I apn Sfer;it de iami

100 g plantn uscatii la l0 I apd, Tot anul
macerat
La incolfire
Pefrunze
La incolSre
Pefrunze
Pe planti
Pe plantii
Pe plantii
Pe plantii 9i sol
6
Diluat de 50
ori
Contra afidelor
Nediluat
Nediluat
Concentat
Diluati de 2
ori gi 1,5 ori
Diluat I : l0
Pe trunchi
T,ERIGA
DE
PADUR.E
(Dryopterisfilis-mas)
5 g pulbere mare
%l apdde ploaie, extact
Tot anul
RD\r[NT
(Rlaftwba)
Folie
500 g/3 I apb
TOMATE
(Lycopersicon
esculentum)
2 pumni de frunze mdrunlite 9i In epoca zborului

fre,cate bine in 2 | de api6
infuzate la rece 2 ore
Concentrat
Pe plantii
Concentrat
Contra
acarienilor
Contra
ruginilor
feinArii
Contra
unor
boli pe frunze
la tomate
Afid,
melci,
limacSi
efect
repelent
(aspidinofilicine
aD.
, tuiond,
filicic + potasiu)
In compost
Contra
ptrduchilor
l8noqi (perierea
coloniilor de pe
tnrnchi)
Tenii la praz;
conta afide la
fasole
Contra
fluturelui
verzni
fr
(\
oa
Ss
E't
$$
ss
S'N
R\.
xos
Rd
$s
SK:
*s
s\
$
s. =.
$l
{
a
(\
N)
(/)
PELIN
(Anemisia absinthium)
- macrat
- infirzie
- decoct
Frunze 9i flori
3W El0l apl (plantii proaspitii);
30 g/10 I api (planti uscati)
Se adaugtreventual l7o silicat de sodiu
3
Primivara
iunie/iulie
4
Pe planti
Pe plantii
abelul6.2.
5
Diluat de 3 ori
N)
5
Contra fumici,
larve, afide,
rugini
la
e,oapdz
!t
(\
ALAIJN
Se dizolvd 40 g alaun ln api fiartii; se

dilueazl cu l0 I apd rece; nu se
recomandi pentru verdefuri
RAPITA
(inftzie)
Frunze 9i riddcini
300 g/10 I apd
CEAPA, USTIJROI
COACAZ NEGRU
Frunze (proaspete sau uscate), circa

500 g/10 I (plantil proaspiti), sau 200
glI0 | apdL
(plantn uscatii)
In tot anul
Pe teren
Pe plantii
La inflorire
Pe flori
In cuz de
infestare
Pe
sol
sub
coroana pomilor
HREAl\{
(extact)
100 g rnddcini + 1 I apd. Preparat

inainte
de
pentru tratarea seminlelor
semenat
SAPIJN
150-300 g sepun de'casd sau de rufe,

preferabil pasteh l0 I ap{ se dizolvi tn
apl caldi. Se amesteci40 g pastAde snprm
cu l/8 I petol (gaz) ln apd fierbinte, se in caz de
obtineo culoarelapbase,seadaug625 I api infestare
recegi seamestecdbine.
putemici
100-300 g past[ d" rap,nt, % | alcnol
dnaturat,I lingur4e de var, I lingurip de
sare,l0 I apa;seamostecibine.
Seminle
In
caz
de
infestare
Concentrat 3
puternic[
de
luni lnainte de
melci, limacgi,
recoltare
conta afidelor,
lawelor
Contra
Concentrat
moniliozei la
cais- orun
Fortificare;
contra bolilor
Diluat de l0
criplogamice
ori
la cartof 9i
ciosun
Combaterea
Nediluat
unor
boli
criotocanice
Ss,
E't
$$
ss
sS\
S'N
R\
:os
$s
sg
s$
:s
ci'S
s\
$"
s. E.
$g
(\
Tabelul6.2.
SULF'AT
ALUMINIU
SOLUTIA
THEOBALI)
LUI
LAPTE DEGRESAT
ZERDE LAPTE
TUTTJN
(Nicotiana tabacum)
Nicotiana
ntstica
mahorca)
- infuzie
- decoct
confine 0,3 - 1,5 - 6%0
nicotin6
OTETAR
(Rhustyphyna)
- extract
200 g sulfat de aluminiu se dizolvi in 9

I api, cu o mituri de nuiele.
500 g sare potasicn dizolvati in 4 I api
+ un kg var stins in 4 I api + silicat de
sodiu 100 ml in 2 I api (se poate
inlocui cu ulei parafinic US-92).
Laptele de var se filtreaza peste solufia
de sare K, apoi se adaugE solulia de
silicat de sodiu sau emulsie de ulei
4
Pe pomi
In
caz
de
infestare.
Primlvara, pend Pe pomi
la
lngrogarea
mugurilor
5
Nediluat
Nediluat
+ 3 kg spirt
pentru a miri
eficacitatea
Zer gilapte l/1, se arpestecdbine

Odati
sdptiirndnd
Frunze uscate, tulpini, cotoare, resturi
de la fabricile de figarete, 200 g trtun +
1 | apd fierbinte; dupd 24 ore se
filtreazi Ei se adaugi 9 I apb + 50 g
Tot anul
sdpunde K l% 100 n'l+ spirt2o/o
400 g tutrni l0 I ap6. Se fierbe 3-4 ore +
12 | apd cu I kg sipun de rufe + I I
spirt denaturat total 25 I
Extract alcoolic de frunze, care confine
peste 70 substan{e bioactive. ln
principal,
confine Mai/sept.
hexahidrofarnesilacetoni,
substan{i
insecticidi
pe
Pe planti
Pe planti
Nediluat
Nediluat
6
Contra
coccinelelor qi
aleurodelor
(mwculita
de
seri)
Contra larvelor,
insectelor, ouilor
de iamd 9i pentru
curitirea
de
muschi si licheni
Contra
bolilor
qi ale
foliare
fructelor
de
tomate (virusuri)
oreventiv
Contra lawelor,
a giindacului din
Colorado,
alte
larve gi omizi
fr
Sn
6'$
$$
\s
s'i
Rf.
:os
$R
sg
:q'
d:F
ss
s\
lrF
\oS
i.s
SH
SR
G
()
(\
Pe plante
Insecticidi
hJ
(j
I
HT]MUS
-extract
ARENARIITT]L
(Helichrisum
arrhenarinum)
- Flori de pai
MAIIONIA
(Mahonia aquifullium)
- 500 g humus vechi de 3 ani in 10 I

api (humus bogat ln substanfe tanantehumus de pidure);
- tescovini" frunze de vi{a de vie, nuc,
revent stejar.
Congine fitoalexine (substan{e naturale
protectoare)
100 rnl la 5 I ap6; oonpne 5,2%o
substanti activd
Tabelul6.2.
5
Nediluat
Seminte
scufundat
Nediluat
e2ore30
min.
Conline berberin6
(cercetiiri in curs)
Tot anul
Pe plante
DRACILA
@erberis vulgaris)
- idem-
- idem-
- idem-
X'AINADE BAZALT
- fin mdcinati" sub 20
microni
-pH: l0-ll
- silicati 50%
100-300g la l0 I apd
- insolubild in api, suspensie fin4 se
poate administra cu pomp sub
presiune
- sub formi de praf
N.)
o\
6
Fortifiant,
ingrngdmtnt
complex; previne
atacul de agenfi
patogeni
Contra
bacteriozelor;
rerduce infec{iile
de mozaic gi
stolbur
Conta
bacteriozelor;
rerduce infecliile
de mozaic 9i
stolbur
- idemContra
ddunbtori
sugitori
unor
t'-
Ss
ts't
s"s
sF"
s! \i
S'N
R\
:os
$F
s8
\-,
ri: R.
*N
s\
$'
G. E.
sg
6
(!

Legumicultur a in contextual agr i cultur i i bi oIogi ce
127
$oarecii de cdmp: Arvicola tewestris rod rdd[cinile pomilor fructiferi gi

lasdmici muguroaiecareingreuiuzillucrdile solului. Microtus amalis rod coaja
pomilor, a handafnilor, cdpgunilorgi a unor legume(rdddcinoase).
Mdsuri de combatere:capcane sistematice,ftrd a le atinge cu mdna,
plante repelenteca Fritillaria imperialzs, usturoi, limba cdinelui, Melilotus Si
Euphorbia, Lathyrus, introducereain galerii de frunze din plantele enumerate,
sauramuri de Thuja ori frunze de nuc. De asemenease introducresturide pegte,
excrementede caprd.
$oarecii sunt sensibili la zgomote.Sticle goale implantateoblic in sol
produc vuiete sub acliuneavdntului. Cdnd se planteazf pomi, se introduc in
vizuini vatd de sticl[, fragmentede sticl4 ,,ldndde roc6" (vatd minerald)gi alte
materialeabrazive.
CoropiSnila (Gryllotalpa) sapd galerii la mic[ ad6ncime gi iese la
suprafafdpe intuneric.Dfuirrcaz}primdvara;in rest suntfolositoare,deoarecese
hrinesc cu insectegi viermi.
M6suri de control: se folosesc borcane de sticld care se planteaz6la
nivelul solului in care coropignifelecad (aprilie-iunie) in timpul incursiunilor
noctume.Alte posibilitifi: se caut6gi se distrug cuiburile, turndndo lingurifi de
ulei comestibil in cuiburi sau api din abundenfd;insectelemici gi oulle se
ineacS.
Larvele de noctuide sunt prezentein sol primivara gi toamna. Se pot
aduna sau combate cu decoct de tanacet, cu ramuri de ferigi mIrunlite
incorporatein sol. in caz de atac putemic se poate recurge la tratamentecu
preparatede Bacillus thuringiensis.
Combatereacoleopterelorse poateface cu plante de salat6,amendamente
cu calcar, se cultivi mazAre,fasole sauvarzA,se aereazi mai des terenul gi se
incorporeazdgunoi de grajd de bovine.
Nematozii, se int6lnesc mai frecvent in cultrni de ser6, care le asigur5
reproducerea,Meloidogtne incognita fiind un ddundtorspecific fdrii noashe,
precnm Si Ditylenchus tripsaci la usturoi gi ceapd in cdmp, transmis prin
materialul de plantat.Combaterease asigurdprin prin rota{ii gi asocierifoarte
t28
Capitolul VI.Agroecosistemullegumicol.
diverse. in caz de infestare putemic[ se planteazi toat[ brazda cu tagetes

(Tagetesnana). Larvele care apar nu se pot hrini cu rdddcinile de tagetes9i
mor. Trebuie evitat sd se introducdin sol larve femele de nematozio dati cu
r[saduri produsein ghivece,cu amesteculde sol infestat.Trebuie evitat excesul
de azot,iar toamnase poateaplicafbin[ de argili (bentonitd).
Melcii fird cochilie (limacai), Arion hortensis, cu doui specii: limacai
mari, lungi de 15 cm, de culoare galbend-ocru,maro-rogiaticigi limacqii mici
(panela 6 cm), cenugiisaurogiatici.Ultimii nu rezistdla ger gi seceti.
Misuri de control:
- se folosescbarieremecanicesaucapcanedin borcanecu bere;
-
se urmdregtefavorizareainmulfirii unor coleoptereqi sirfide, amfibii

qi reptile, pisiri etc.
se aplicdmaceratde limacgi;
se acordi atenfie la distribuirea composfurilor care confin oui de

limacqi;
limacgii au preferinfi pentruplanteletinere;
aplicareamaterialelorde acoperiresd se facd in stareuscatS,pentru a

nu atragelimacqii;
aplicareade acede coniferegi paleede orz;
plantareadispersatiide usturoi,careare acfiunerepelentd;
se mai poate folosi extract de Begonia(o plantd intreagdmlrunfiti la

l0 I api, pusd la macerat1-2 ore); se pot trata risadurile inainte de
plantare;
g5inile gi rafeleconsumi limacgii;
se recomandi tiierea de frunze qi imprdgtierealor pe teren, in care

limacgii se ascund.Acegtiasunt apoi culegigi folosifi pentru oblinerea
de maceratde limacgi;
impragtiereade cenuqdgi frinI de rocd sau, evenfual,de var nestins,

dar numai incaz de infestaregrav6,cu riscul alcaliniz5rii solului.
Melcii cu cochilie pot producedauneatunci cind sunt in num[r mare,dar

ei suntin acelaqitimp, antagonigticu limacgii,deoarecesehrlnesc cu oudlelor.
i
l
Legumicultur o in contextual agr i culturi i bi oIogi ce
t29
Muscs morcovului. Este o musc[ micd, de 4-5 mm, neagri gi lucioasd.

Apare in aprilie-iunie gi apoi la sfirgitul lui august. Depune oudle in sol in
apropiereardddcinilorde morcov gi se dezvoltdmai tArziu,formdndgalerii.
Mdsuri de control; folosireade mijloace repelente,ca asociereacu ceapd,
usturoi Si praz; de asemenease pot orgariza, rotafii de asolamentevariate;
semdnatulprecoce(martie-aprilie)sau mai tardiv (iulie); muquroireauqoarda
coletului morcovilor; intercalarea de mdrar, lavand6, tanacet; suprafefele
cultivate cu morcov trebuiesdfie deschisegi bine aerate.
Puricii de pdmdnt. Ei atacd intotdeaunaprimdvara, salata, ridichile qi
guliile dar gi alte specii de vdrzoase.Ei prefer[ terenuritari gi compacte.Aceste
mici coleoptere,de 1,5-3 mm, sunt de culoare brund-albistruie sau neagrdlucioasS,uneori cu striuri galbene.
Misuri de combatere:se recomanddterenuri afrnate gi acoperite;se fac
tratamentecu rotenon; se muguroescplantele la colet; culturile se asociazi cu
salat[ gi spanac;se pulverizeazi plantelecu ftind de roc6; plantelese udd de 2
ori pe sdptdmdn[cu decoctde absintsautanacet.
Puricii (puricii de plante). Afidele iemeazdpe plante multianuale gi, la
inceputul verii, migreazhpe plantele de culturd gi s[lbatice, reproducdndu-se
prin partenogenezh(nasc pui vii). Toamna, femelele depun din nou oud prin
iernare.Afidele produc pagubedirect prin transmitereavirusurilor, dar gi prin
acoperirea cu fumagind a plantelor gi fructelor (aceasta este o ciupercl
saprofitE,carese dezvolti pe secrefiiledulci ale afidelor).
Mdsuri de control: se favorizeuzlprezenlaantagonigtilornaturaliprecum:
Coccinello,Sirfidia, Ichneumonida,Forficulida.in caz de infestareputernicdse
stopescplantelecu decoctde lemn de cvassio,coadacalului (Equisetum)sau/Si
alte solufii de sipun de cas[. in caz extrem se poate folosi piretru (natural,nu
piretroidede sintezd).
Alte mdswi care dau rezultatebune: aerareabun[ a terenului; acoperirea
lui gi irigarea abundentd;pulverizareade praf de calcar (var), cenugdde lemn
sau fiini de rocS; spdlareplantelor cu un jet puternic de ap[; stropireacu o
infuzie de coji de ceapdsaucartofi, decoctde frunze de revent saucu extractde
130
usturoi; stropirea,hei zile consecutiv,cu un strat apos de urzici (de macerat),

stropireacu infuzie de pelin saude Tanacetum.
Mana. Boala esteprodusI de ciupercamicroscopicd,Peronosporasp. ce
atace,in special, vila de vie, castravefii, ceapa gi salata. Este favorizatL de
timpul umed gi relativ rece qi producepagubeimportanteprin ingdlbenireagi
ciderea frunzelor.
M6suri de preveniregi combatere:stropiri cu produsepe bazL de cupru
(znarfi, bordelezi, Turdacupral0,5oh);fertilizare cu compostamestecatcu frind
de rocS; strdngereafrunzelor atacate;shopiri preventive cu decoct de coada
calului.
Oidium sau fdinarea, sunt boli care atac[ vifa de vie, legumele
cucurbitacee,trandafirii etc.,provocAndcddereafrunzelor.
M6suri de combatere:shopiri la intervale de 8-14 zile cu solulii de sulf
muiabil (pentru legumenumai in caz de pericol real); ca misuri preventive,se
recomanddaplicareaabundentiide compost,acoperireapermanent[a terenului;
creareade varietdfirezistente;tratamentepreventivecu decoctde coadacalului.
pomicol.
Capitolul VlL Agroecosistemul
P omicultura in contextul agriculturii biologice
131
CAPITOLUL VII
AGROECOSISTEMUL POMICOL.
POMICULTURA iT.ICONTEXTUL AGRICULTTruI
BIOLOGICE
7.1.PARTICULARITATTT,N
AGROECOSISTEMULUI
POMICOL
Dintre toate activitifile umane, agricultura constituie cel mai complex
sistem biologic care funcfioneazi"in mediul natural. De modul cum sistemele
agricole iau in considerarecondiliile naturalegi cum se integreazl in acestea,
depindeqi stareaecologicda mediului inconjurdtor.
in context pomicol, fiecare agroecosistem reprezintl, in sine, o
ogrobiocenozd care include omul,
planta, animalele, insectele gi
microorganismele,in str6ns6interrelafiecu factorii cosmoatmosferici,de relief

gi de sol. Construcfia agroecosistemelors-a realizat
printr-o intervenfie
deosebitde brutalda omului in ecosistemele

naturale.
Problemacare se pune la creareagi exploatareaecosistemelorpomicole,
ca de altfel gi a celorlalte agroecosisteme,
estede a stabili riguros cum trebuie
ele sd funcfioneze cu maximum de randamentagroproductiv, frrd agresiuni
ecologice ddundtoarenaturii iniconjur[toare,sdndtifii omului gi animalelor.
Altfel spus,prin insIgi esenfalor ecosistemelepomicole modemetrebuie si fie,
ecologicegi de mare agroproductivitate,ceeace nu se poateobfine decdtprintro inaltd cultur6 ecologic6a celor carele construiescAi le exploateazi(C. Budan,
1ee4).
Obiecful pomiculturii hebuie sd cuprind[ aproape toate aspectele
ecologiei,ca gtiinfd a ecosistemului,fapt pentru care ar fi mai justificat a vorbi
despreecologizareaculturii pomilor, procescare asigur[ integtareacunoagterii
gtiinfifice despre orgarizarea sistemelor biosferei gi intensificarea forlelor
agroproductivein deplindstabilitatea acesteia.
t32
Capitolul VlL Agroecosistemulpomicol.

Pomicultura in contextulagriculturii biologice
Pentru a descifra insi integrareaecologicd a ecosistemelorpomicole in
sistemeleagriculturii zonalegi a acestora,in mecanismelebiosferei,se impune,

sub aspectteoretic Ai practic, a se realizamai intlii o ierarhizareconvenfionald
(gi nu numai) pe nivele spafio-temporalea acesteideosebitde complexelucrlri
a omului.
Rezolvareaproblemelor ecologice ale pomiculturii /a nivel global, se
inscrie in sistemulgeneralal producfiei agricole gi trebuie si se fi.rndamenteze
pe legea naturall a evolufiei substanfei vii a biosferei, altfel spus, pe
maximizareaconstantia graduluiinchiderii circuitului elementelorchimice.
Pornind,ins4 de la faptul cd produclia de fructe se bazeazA,in principal,
pe folosirea soiurilor cu un inalt potenlial agroproductiv,in condifiile unor
tehnologii intensive de cultur6, echilibrul biologic devine adeseainstabil,
datoriti scoateriidin circuit a elementelorchimice incorporatein recolti, care
se soldeazi cu reducereafertilitdlii solului, includerealor in circuitul biochimic
gi, prin aceasta,modificareaintensitiifii proceselorgeochimicedin naturl
in acestcontext,rezolvareaproblemelorecologiceale tuturor activitElilor
agricole, in care se include gi pomicultura, trebuie s6 asigure menfinerea
agroproductivitdfiiin limite normale,cu pdstrareastabilititii agroecosistemelor.
Tehnologizareaintensivda pomiculturii pe bazamecaniz6riigi chimizirii
se constituie ca o etapd de dezvoltare vertiginoasi a producfiei de fructe la
hectar,demonstratdin toatefirile avansate.Dar au trebuit numai citeva decenii
pentrua ajungela triplareatrecerilor agregatelormecanicepe sol gi a numdrului
de tratamentefitosanitarein livezi, ceea ce a frcut si se inregistrezeacut nu
numai partea pozitivd ci gi cea negativd a etapei intensivizirii pomiculturii.
Sigur, insumind efectelenegativeale tehnologizitriiintensivela nivelul inhegii
agriculfuri, consecinteleecologicesunt perceputeacut qi pe scardglobal6,mai
ales prin stabilireacapacitSliiplantelor de a face fafd unor factori naturali de
stres,cum ar fi: seceta,frigul, insectele,agenfii patogeni,inrdutdfireainsugirilor
de fertilitate a solului qi poluareamediului inconjur[tor. Sporurilede recoltdpe
termenscurt au creatiluzia de progres,cu preful epuizlrii resurselornafuralepe
133
pomicol.
Capitolul VII. Agroecosistemul
Pomicultura in contextulogriculturii biologice
termenindep[rtat gi cregterii investifiilor de capital, care depdqescmult ritmul

cregteriirecoltelor.
Principalul
obiectiv
al
atenfiei, in
tehnologiile
agrointensive
(superchimizate)il constituierecolta,solul fiind privit ca un mijloc de oblinere

a acesteia.in perspectivd,viafa naturali a solului se degradeazigi sldbescin
mdsuri important6 procesele pedogenetice.Pomicultorul preia asupra sa
asigurareafuturor condifiilor necesareviefii plantelor,prin ,,intrdri tehnologice"
din ce in ce mai costisitoare, acumulAndu-sepentru un timp agresiunile
ecologice ale acestor tipuri de tehnologii. Echiparea energeticda fermelor
pomicole devine excesivd, depdgind adesea 15-20 mii Mcal/ha (C. Budan,
1987).Cea mai mare parte a consumului energetic(peste 76%odin total) se
?nregistreazd
in sferachimizdrii pomiculturii, aceastain condifiile in carenumai
1-3o/odin substanfapesticidi activ[ igi atinge finta, atunci cdnd numai inhe 540Yodin erbicideintrd in contactdirect cu buruienilegi cdndnumai 3040o/odin
ingrdgdmintesunt utilizate de pomi, cealaltbparte de substanfechimice biocide
gi cu azot transformdndu-se
in cea mai agresivdformi de expansiunea poluirii
in sol, aer,apd",
alimente.
in condiliile intrefinerii solului din livezi ca ogor negru gi al subestimdrii
proceselorde eroziune, in anumite situalii, degradareaacestuiapoate atinge
limita critic[, dup[ care se instaleaz[ o serie de reacfii distructive in lanf,
imposibil de controlat. Este gtiut faptul cd la un grad de eroziune de 5% se
pierd, in medie pe an 80-100 t sol la ha, ceeace reprezinti intr-o generafiede
oameni,in jur de 15 cm de strat fertil sau200-220t de sol, incazul unui grad de
eroziunede l5%o,adic6,in 10 ani, disparifiaintregului stratde sol fertil.
Din cele prezentatese poatedeslugiugor incompatibilitateaexistentdintre
tehnologiile mecarizate qi superchimizateqi multe laturi ale viefii biosferei,
omul, de cele mai multe ori, contribuind la degradarearesurseloracesteia.El
trebuie sI se clliuzeascd dup6 legile biosferei,sd pdstrezeechilibrul in privinla
circuitului substanfeigi energiei.Prin mdsurile agrofitotehniceaplicate trebuie
pdstratnealteratsolul, minimizate costurilede producfiegi energie,pentru a nu
impiedica desftgurarea normald a proceselor pedologice gi a permite
134
pomicol.
Pomicultura tn contextul agriculturii biologice
desftgurareanormal[ a circuitului biologic al substanfei.Nu trebuieneglijat nici

faptul ci agricultura actuali trebuie sd pdstrezeresurselede sol acumulatein
multe milioane de ani gi pentrugenerafiileviitoare.
in ce privegterezolvareaproblemelorecologiceale pomiculfurii la nivel
zonal (regional), existi practic, aceleagiprobleme ecologice ale stabilitifii
funcfionalea biosferei,condifionatil,insd, de situafiaconcreti fizico-geografici.
Problemele stabilitnfii biosferei gi corespunzdtor,ale stabilit6fii sistemelor
agricole sunt asemindtoarecu cele globale,dar cer o abordaremai diferenfiatd,
mai corecti gi laborioasi.
Principaladirecfie a ecologizdriipomiculturii in cadrul dezvolt[rii intregii
produclii agricoleconstiiin:
- menlinereastdrii normalea solului;
-
incdrcdtura normald a terenului cu activitdli umane care sd nu

st6njeneascd
stabilitatea;
autoreglarea,autointrefinereaqi restabilireainsuqirilor pierdute prin

diverseacfiuni agrotehnice.
Trecerea la noi tehnologii sau la modificlri dependentede om ale

condifiilor externe,poateincdlca echilibrul instalatin biocenozaecosistemului,
precum gi reprezentdriledespre stareanormali a unei parti din aceasta.Spre
exemplu,orientareardndurilor de pomi, insofitii de executarealucrdrilor solului
pe linia de cea mai mare pant6, poate pe anumite tipuri de sol gi grad de
inclinare, sd declanqezepierderi de sol cu mult peste nivelul de toleranfd al
eroziunii, urrnate de colmatdri d[unitoare in aval. Sau invers, orientarea
rdndurilor de pomi cu executarealucrdrilor de-a curmezigulpantelor pe soluri
grele,argiloase,poate,prin impiedicareadrenajuluiexternsdinrdut6feascdmult
regimul de umiditate din sol. in ambele situafii agroproductivitateascade.
Pentrumenfinereaechilibrului ecosistemuluise cer aborddricorespunzdtoare
gi
resursesuplimentare,prin care sd se poati asiguraanihilareaelementelorcare
au redusagroproductivitatea.
Marea majoritate a activitililor antropiceinrdutitesc mediul inconjurdtor
gi epuizeazil resursele naturale. Reducerea productivitdfii
reztiltd din
Capitolul VII. Agroecosistemulpomicol.

Pomicultura in contextul agriculturii biologice
135
insuficienta atenfie acordatd reproducerii potenfialului resurselornaturale gi

biologiceexploatate.
Interconexiuneaintre restrsele naturale gi agroproductivitate,conducela
necesitateacreirii sistemelorecologice-economice
la nivelul agroecosistemelor
zonale,in strucfuracirora sunt inregistrategi ecosistemelepomicole, pentru a
puteaasigurapdstrareacalitilii resurselorexploatategi a mediului inconjurdtor.
in cadrul fiecdrui proiect agropomicolse impune a estimacantitativ gi calitativ
resurselenaturaleexploatate(energetice,hidrice, trofi ce), urmdrind respectarea
standardelor admise de acfiunea chimicd, fizicd gi biologicr asupra
organismului uman, animalelor gi plantelor, evitarea epuizdrii qi poluirii
resurselornaturale.
Sistemelede agriculturd fundomentateecologic, nu exclud posibilitatea
u'tllizFtri'ifertilizanfilor minerali, insd promoveazdnonne severecu privire la
doze, forme, momentul aplicdrii etc., ceea ce reclami din parteacelor care le
folosesc temeinice cunogtin,teecologice. in mod analog se procedeazdgi cu
privire la utilizarea pesticidelor gi erbicidelor, pentru a reduce la maximum
intrarealor directdin sol, aer, apd,,frri a,gi atingefinta. De asemenea,
tot agase
stabilescgi sistemelede lucrare a solului, in funcfie de texturd, grad de tasare,
de aprovizionarecu ap6,de gradul de imburuienareetc.
Importanfa hotirdtoare pentru rczolvarea problemelor ecologice in
agricultura zonald, o are factorul biologic ca parte a nivelului global de
ecologizare. Integrarea ecologici a pomiculturii la acest nivel presupune
combinarea spafio-temporalSa diverselor agroecosistemecu ecosistemele
naturale,care sd asigureo recoltd ridicat[, de inalti calitate,al futuror speciilor
cultivate.
136
Capitolul YlL Agroecosistemulpomicol.

Pomicultura tn contextul agriculturi i biologic e
7.2. ZONAREA iN AGROECOSISTEMTTL POMICOL

7.2.1.Importanfa zonlrii in pomicultura biologici
Zonare,efectuat6judicios, pe bazeriguros gtiinfifice, permite soiurilor de
pomi s6-givalorifice deplin valenfelelor biologicecum ar fi:
- potenfialulproductiv;
-
calitateafructelor;
rezistenfala ataculbolilor gi ddunStorilor;
longevitateapomilor g.a.
Agrotehnica poate sI pund pe deplin in valoare potenfialul biologic al

solului numai c6nd acestase cultivd in condilii pedoclimaticecorespunzitoare
cerinlelor lui (Gr. Mihdescu, l'980).
Deqi sunt inmulfite vegetativ gi au ereditaterelativ stabil6, soiurile de
pomi qi de arbuqti fructiferi manifestdun anumit grad de plasticitateecologicd,
adici se pot adapta,intr-o oarecaremdsurd,gi la condifii de mediu intrucAwa
diferite de aceleape care le-au avut in filogenezi. Nu trebuie sd se piardl din
vedere c6, pe misur6 ce acestecondifii se indep6rteazAde aceleape care le
necesiti soiul, cu at6t rezultatelevor fi mai pufin satisficitoare. Cu alte cuvinte,
nu se pune problema sd se asigure plantelor condifii pedoclimatice la nivel
minim, ci cdt mai apropiatede cel optim. Acelaqi soi poate 9a rezultatefoarte
bune in unele bazine sau centre, mediocre gi slabe in altele. Datoritd marii
diversitifi a condiliilor pedoclimaticede la o zoni la altz, nu se cunosc,;oiuri
universsle" care sd se comportela fel de bine prefutindeni.Exist6, ins6, soiuri
cu mare plasticitateecologic6,care se cultivd rentabil pe teritorii foarte lntinse,
in toate continentele(GoldenDelicious,DelicioaseroSii, Jonathan;.a. la mdr,
Williams la pdr S.a.). Aria lor vastii de extindereconstituienu numai un indiciu
al plasticitiifii ecologicemari pe care o posedl, dar gi o dovad6cd ele intrunesc
un numdrmare de calitili, comparativcu alte soiuri mai putin extinsein cultur6.
in perioada achrald, dar mai ales in perspectivi, se pune problema
rcalizilii unei agriculturi care sI r[spundd cel pu{in urmitoarelor deziderate:

Pomi cultur a in contextuI agr i caltur i i bi oIogi ce
r37
conservareahabitatelor;
folosireaoptimda condiliilor ecologicede pe un teritoriudat;
prevenireapoluirii mediului;
realizarea unor producfii maxime gi de buni calitate, in sortimente
diversificate9i la un pref de cost sc6zut.

Realizareaunei pomiculturi optimizatepresupune
:
- amplasareafiecdrui soi de pomi gi de arbugtifructiferi in condifii optime
de mediu:
- o ordine structurali cdt mai desdv6rgitiin cadrul plantafiilor;
- aplicareaunor tehnologii diferenliatein funcfie de zona pedoclimatici,
sol, soi, portaltoi, vdrstapomilor, incirc[tura de fructe gi alfi factori.
De-a lungul anilor, omenirea a dezvoltat o strategie pentru cultura
plantelor, urmdrind si obfinl o maximI convertire a energiei solarein hranS
pentru oameni gi animale. in pomiculturd energia solarE este utilizatd la
maximum cdnd pomii sunt plantafi la distanfe optime, in raport cu vigoarea
combinafiei soi-portaltoi,fertilitatea terenului, sistemul de culturd gi forma de
coroand adoptatd;sau cdnd se asigurd o bun[ orientare a rdndurilor fa1[ de
punctelecardinale(de regul[ N-S) gi realizareaunui covor vegetalcdt mai bine
incheiat(fbr6 goluri).
Unul din factorii esenfiali de care depinde potenfialul productiv al unei
culturi de plante, este densitate4covorului vegetal. Cind numdrul pomilor la
hectar scade sau cregte prea mult fa!6 de valoarea optim6, producfiile se
diminueazdcorespunzitor.Pentru a permite o iluminare in optimum a fiecdrui
pom din cadrul plantafiei gi pe toatd indlfimea gardului fructifer, distanfele
dintre rdndurile de pomi trebuie diferentiatein funcfie de latitudine. (dupd G.
Odier, 1978).
Bioproductivitateaunui agroecosistemdepindein mdsurdconsiderabili gi
de valoare biologicd a materialului folosit (soiuri, portaltoi), de capacitatea
fotosinteticda frunzigului, care e diferitd de la un soi la altul. Unele cercet[ri
menfionate de G. Odier (1978) arutd cd frunzele tipurilor spur ale soiului
Delicios roSu conlin mai mult[ clorofild decdt frunzele soiului Starking
138

Pomicultura in contextulagri culturii biologice
Delicious, ceeace explic6,in parte gi potenfialulproductiv mai ridicat al acestor

tipuri. Ameliorarea continui a materialului biologic, in direcfia ob{inerii unor
soiuri cu capacitate fotosinteticd cdt mai ridicati gi cu mare plasticitate
ecologicd,reprezintdo cale eficientdde sporirea producfiei agricole.
7.2.2. Principii, criterii gi norme de zonarein pomicultura biologici
Zonarea pomiculturii hebuie sd se bazeze pe o interpretare justi a
relafiilor de interdependenfidintre clim4 sol gi plantii (soi), precum gi pe un
calcul al eficienfei economice,findnd seamade nivelul de dezvoltareal bazei
tehnico-materialepusl la dispozifia sectorului pomicol, in fiecare etap6, de
posibilitSlile de investigafii, precum gi de restricfiile privind consumul de
energiein procesulde producfieagricold.
Clima cu tofi factorii ei (umin6, cildwa, ap6,curenfi de aer) estecel mai
pufin influenfatl de om, cu mijloacelepe care le are la indemdnd,ca atare,ea
trebuietemeinic studiat4 in cadrullucririi de zonare.Seva aveain vedere:
- macroclimatul(climatul regiunii);
-
mezoclimatul(climatul localitilii, al centrului pomicol);
microclimatul (clirnatul din imediata vecinltate a solului in diferite

porfiuni ale plantafiei, influenfat de prezen{amicrodepresiunilorgi
mameloanelor, orientarea diferitd a plantelor, pon[ia pe versant,
existenfaadiposturilor naturalesauartificiale).
Macroclimatul acoperd o arie relativ intinsd. El rezulti din situafia

geograficdgi orograficda locului: latitudine, altitudine, longifudine, orientarea
cursurilor de api, situafiain vale (depresionara),la poalele muntelui, la firmul
mdrii etc. Macroclimatuldeterminddurataperioadeide vegetafie.
Analiza climei trebuie sd conducd la evidenfiereafactorilor limitativi
pentru cultura fiecdrei specii pomicole, evenfual pentru un anumit grup de
soiuri (de exemplu, temperaturadin fenofazainfloritului gi fecunddrii, frecvenfa
temperaturilorscizute, sub limita de rezistenfda plantelor, atacul de grindini
$.a.).

Pomi cultur a in contextul agr i cultur i i bi ologi ce
139
Amplasareagregiti a unor planta{ii poate fi datorati faptului c[ s-au luat

in considerare,mai cu seami, factorii climatici, acorddndu-semai pufini atenfie
factorilor edafici (sol, subsol,pArua de api freaticd). Solul gi subsolulvor fi
cercetafipentru fiecare situafiein parte (labara, mijlocul gi v6rfrrl versantului,
in microdepresiuni,pe mameloanemai pronunfate,in por,tiunilecolmatategi in
cele cu diferite gradede eroziune).Pe terenurileneuniforme,solul se modificd
la distanferelativ mici.
in acfiuneade zonarea pomiculturii gi de modemizarea sortimentelor,
trebuie avutd in vedere orientareagi tendinla consumului de fructe pe plan
mondial gi nafional: ce soiuri sunt solicitate,in care perioadeqi pe ce piefe, in
ce cantitEli gi forme de prezentare (fructe proaspete, uscate, prelucrate,
congelate),care sunt eventualiiconcurenfigi de ce posibilitifi dispunei acum qi
in ce perspectivi etc. Exploatareaatenti a pie,tei mondiale de cdtre factorii
competenfi, precum gi cunoaqterea orientirii
ce se imprimd periodic
pomiculturii in principaleleldri producdtoare,sunt acfiuni mereu actualegi de

mareinsemnitatepentrueconomianafionald.
7.3. TEHNOLOGIA DE CUTTURA iN

AGROECOSISTEMT]LPON{ICOL
7.3.1.Intrefinerea ecologici a solului in plantafiile de pomi
Concepereagi interpretareaecologicd a intregului complex de m[suri
tehnico-culturale,pebaza inlelegerii depline a interrelatiilor in cadrul biosferei,
apar ca indispensabilepentru menfinereagi dezvoltareape termen nelimitat a
potenfialuluiproductiv al agroecosistemelor
(C. Budan, |988).
Funcliile ecologice ale tntre(inerii solului. Pentru oblinerea unui inalt
randamentagroproductiv,in solul livezilor trebuie sd aibd loc un larg aflux de
elementenutritive de naturdbiogeochimici gi tehnologicd.Rolul sistemelorde
intrefinere a solului este de a contribui la dirijarea afluxurilor de energie gi
substanfiin direcfia favoizdrii proceselorde bioacumularein sol gi, pe aceastb
baz6, la asigurareain permanenfda unor condilii noi de cregteregi rodire a
140

Pomicultur a tn contextul agr i cultur i i bi oIogi ce
pomilor. Intre proceselece definesc fertilitatea solului in care sistemelede

intrefinerea acestuiapot acfiona,se detageazd,
mai ales cele de mineralizaregi
humificare a materiei organice moarte. in solul livezilor acesteprocese se
realizeazd"cu intensitdfi diferite, in funcfie de continuitatea gi natura resturilor
vegetale,condifiile mediului fizic, intensitateaactivitifii microbiologice$.a.pe
care sistemele de intrefinere a solului le pot influenfa putemic in direcfia
echilibrdrii ,,humificdrii - mineralizdrif'la un nivel cit mai inalt de varialie a
stirii energeticea solului.
Insagi reinnoirea permanenti a fondului de elemente nutritive la nivelul
cantittifilor consumategi stocatein biomasd(recoltade fructe, ramurile, lemnul
gi scoar,tapomilor), poate fi, pe l6ngd aplicareajudicioasd a fertilizanlilor,
amplificati de alegereagi aplicarea de pe pozifii ecologice a sistemelorde
intrefinerea solului in livezi (imbogdfireasolului cu materieorganicdproveniti
din masa vegetativd cultivatl
intre rdndurile de pomi, fixarea azotului
atmosferic prin culturile leguminoase asociate, imbunltil\tea structurii gi

prevenireaproceselorde degradarea solului g.a.).
Funcfiile ecologice in agroecosistemelepomicole trebuie s6,favoizeze
potenfareaintregului complexde insugiri gi proceseprin care se confer[ solului
calitatea specificd de a fi mediu ecologic optim pentru agrobiocenozele
pomicole,inzestratecu un potenfialproductiv gi de fertilitate cdt mai ridicat.
Principalele sistemede intrelinere a solului in tivezi.-inpomiculturd pot
fi aplicate3 principalesistemede intrefinerea solului:
- ogorul negru curat sauocupat in a douajumdtatea verii cu vegetalie
naturald ori cu plante ca ingrdgimint verde;
-
tnierbarea artificiald sau naturald a solului pe toatd suprafafa, sau

parfial, cdnd sub proiecfia coroanelor,individual sauin berzi, solul se
menline curat de vegetafie,cu scoatereamasei cosite din livadi ori
llsarea ei pe sol sub formd de mulci;
cultura asociatd a plantelor agroalimentare gi furajere repartizate in

livezi pe intervaleledintre rdndurilede pomi.
pomicol.
Pomicultura in contextul agriculturii biolo gi ce
141
Indiferent de sistemul de intrefinere aplicat, solul plantafiilor pomicole

suferi modific6ri multiple care,in funcfie de elementelesistemuluiales,pot fi
produseat6t in sensnegativ pentru fertilitateasa (tasare,deteriorareastructurii,
epuizareahumusului,eroziuneetc.), fie in sensde sporirea fertilitdlii (crepterea
materiei organicegi a fondului de elementenutritive, prevenireaeroziunii gi a
proceselorde degradarea structurii etc.).
in pomicultura intensiv5, modificirile
insugirilor solului au awt
consecingede cele mai multe ori negativepentru fertilizare. Astfel, pe fondul

unei fertilitifi naturale in continui scidere s-a intervenit adeseacu cantitdfi
sporite de ingrdg6mintechimice gi cu irigafii pentru sporirea productivit6fii
solului. Plusul de substanlenutritive gi de apd primit de sol, impreund cu
lucrdrile aplicateacestuia,au reprezentatfertilitateacurenti trecitoare a solului
care fine, in principal, de interven{ii din exterior gi mai putin de fertilitatea
natural[.
Alegereade pe pozifii strict ecologicea sistemuluide intrefinerea solului
in plantafii, hebuie sd fini seamdde:
- conditiilede clim6;
-
condifiile de relief;
posibilit6file de irigare;
particularitalilebiologice Eide culfurl a speciilor$i soiurilor;
relaliile de asociereintre specii;
virsta pomilor;
problemeleeconomice.
Literatura de specialitatein domeniu abundi in lucr6ri care recomandd

ogorul negru curat, ca fiind cel mai indicat sistemde intrefinerea solului pentru
productivitatea livezilor. in opozilie cu acestea, o serie de cercetdtori
evidenfiazdca mai favorabile sistemeleat plante asociatetn plantalii de pomi,
in principal cu ierburi perene,care spre deosebirede ogorul negru nu aduce
modificiri negativepe termenlung fertilitdlii gi productivitlfii solului.
Cercetdrileefectuatede V. Aldea gi D. Sotiriu (1995) au scosin evidenfd
cd sistemulde intretinerea solului influen(eazdgi activitateamicroorganismelor
t42
pomicol.
Pomicultura tn contextul agriculturii biologi ce
din rizosferd.Dintre cele trei sistemede intrefinerestudiate,gi anume:ogorul

negru, erbicidareagi mulcirea pe rdnd gi inierbarea pe intervale, ultimul a
determinat un numir mare de bacterii in rizosferi gi un numdr mai mare de
specii fungice, fiind consideratun mijloc biologic nepoluantpentru combaterea
buruienilorqi stimulareaviefii mioobiene in sol.
in plantafiile pomicole, ogorul negru fixnizeazL pomilor azot biologic
provenit din mineralizareasubstanfelororganice,frcdnd s6 measc6producfiade
fructe ca urmare a consumdrii potenfialului de fertilitate naturalda solului, altfel
spus, in schimbul epuizirii humusului acumulat in mii de ani gi reducerii
sintezeihumusuluinou, limitat, de cele mai multe ori, doar la nivelul resfurilor
vegetale provenite de la pomi (frunze, ramuri tiiate, rddicini moarte, frunze
c6zute).in bilanlul inh[rilor qi ieqirilor materiilor organice,ceamai mare parte
a biomaseivegetaleaerieneesteconstituiti din producfiade ilucte (10-a0 /ha)
gi cantitatea de ramuri tniat'r-(2-5 t/ha) scoasein afara plantafiei, la care se
adaugdfitomasastocatl an de an in lemnul gi scoarfapomilor (C. Budan, l,986).
in livezi, dupd un anumit numdr de ani, ogorul negru nu mai este in
mdsurd sd menfind la un nivel ridicat echilibrul humificare - mineralizare,
deoareceproceselebiologice din sol se reduc ca intensitate,sinteza materiei
organice are loc intr-un ritm mult mai sc[2t comparativ cu descompunerea
acesteia,inrlutifindu-se stareafactorilor ecologici din sol, cu acfiune direct[
asupraproducfivitif ii.
Mobilizarea gi tasareaexagerati a solului (intr[rile agregatelorpe sol pot
depdgi 20-40 de heceri pe an), sunt insofite de puternice perturbafii ale
insugirilor fizice, chimice gi biologice ale acestuia,ca urmare a degraddrii
structurii prin impactul cu pic[turile de ploaie, deplasareamaqinilor(insofitn de
compactare),de impermeabilitate,eroziune,colmatare,deformareacrusteidupd
fiecare ploaie, de necesitateadin ce in ce mai mare de aftnare pi aerisire, de
stdnjenirerepetatha viefii microorganismeloretc.
Nici acolo unde ogorul negru este menfinut prin erbicidlri proceselenu
evolueezi favorabil pentnr productivitateasolului, acestafiind supusefectului

143
de tasare gi al traficului tehnologic in livezi, eroziunii, colmatdrii, epuiz6rii

humusuluietc.
La toate acestea se adaugd, cu valori negative, insdqi monocultura,
specifici pomiculturii, ca sursd de ,,obosealdo solului" sub toate formele sale
de manifestare(solicitareaunilaterald a resurselorde sol, restituirea mereu a
aceloragi substanle de citre ridicinile
aceleagi specii: florezind la mir,
amigdalini gi benzaldehidd la piersic), dezvoltarea aceleagi biocenoze,

epuizareasolului, cu scurtarealongevitiifii economicea plantafiilor.
in cazul ogorului negru, agroproductivitatealivezilor s-ar putea menfine
ridicat6 prin administrareadin afard a ingragbmintelororgano-minerale.Dar
insuficienla surselor organice a ficut si se apeleze la fertilizarea chimicd
intensivd pentru susfinerea unei agroproductivitlfi curente intr-un sol cu
fertilitate naturali supusdepuizbrii, necesitdndconsumuridin ce in ce mai mari
de ?ngrigimintechimice gi, ca urmare,creqtereapericolului de poluarea solului
gi apelor.
Solul rdmas descoperitintre rAndurilede pomi, in cazul ogorului negru
GanAb 60Yo),determindpierderi insemnatede energieluminoasdneconvertitd
in fitomasd, constituind un aspect negativ al acestui sistem de intrelinere a
solului.
Mulcirea solalui, poate fi naturald sau artificiald N. Cepoiu si colab.,
r992).
Mulciul natural poate fi obfinut, in plantatie, prin cosirea repetatd a
plantelor cultivate pe intervale, sau prin folosirea unor resturi vegetale (paie,
coceni, ftn de slabi calitate), care intregi sau tocateacoperdsolul intr-un strat
cu grosimeade 10-15cm. Mulciul cel mai ieftin estecel obfinut prin cosirea
ierburilor din livadi, dar acesta nu satisface nevoile din punct de vedere
cantitativ.Mulcirea poatefi sub form6 de benzi pe rAndulde pomi saupe toatd
suprafafa.
Mulciul artificial poate fi folia de polietilen[ albd sau neagr6. Acest
sistem de intrefinere s-a generalizat in plantafiile tinere intensive gi
superintensivepe rdndurile de pomi, sub form6 de banddpe o l61imede 1,5-2,0
144
pomicol.
m, ca gi in plantafiile de cdppuni. Se poate spera, in viitor, pe aparifia

materialelorplastice fotodegradabilesaubiodegradabile,care vor fi utilizate in
pepinierdsauin plantaliile tinere (G. Mermillard, 1994).
Avantajele mulcirii solului:
- menfineumiditateadin sol;
-
impiedicdcregtereaburuienilor;
reduce oscilafiile de temperaturbcu 3-5oC vara gi ridicd cu 2-3oC

temperafurasolului iarna,fa[A,de ogorul lucrat;
menfine strucfura,porozitateagi afrnarea solului, m[rind confinutul

lui in materieorganicdqi impiedicdprocesulde eroziune.
Mulcirea cu rumegugse utilizeaz6 pentru corectareaaciditafli solului in

cultura de afin.
Dezavantajele mulcirii solului:
- mulciul, in caz de inghef, intensific[ pagubele,ca urmare a pierderii
mai rapide a cildurii solului;
-
sporireaconsumuluide forti de muncdgi a cheltuielilor materialeprin

procurareagi aplicareamulciului, ceeace conducela ridicareacostului
de producfie;
favorizeazi inmulfirea bolilor, insectelorgi a rozdtoarelor;
stimuleazd dezvoltarea sistemului radicular al pomilor mai la

suprafafd;
nu combate buruienile perene,dacd grosimea stratului de mulci nu

estemai mare de 20 cm.
Pentru a se asigura eficacitateamaxim6" se recomandEca inainte de

mulcire si se afrneze gi sd se fertilizeze solul cu ingrigdminte organice. La
unitatea de suprafafi, pentru mulcire, sunt necesarecirca 30-40 t materiale
organice.
CercetEride datbrecent6(G. Libournel, 1994)au scosin evidenfdefectele
pozitive ale utiliz5rii in livezi a mulciului din scoarfdde pin intr-un shat cu
grosime de minimum l0 cm care, pe lAngd controlul buruienilor, a diminuat
semnificativevaporareaapei din sol. Trebuie,ins[, urm[ritd cu atenfieaplicarea

t45
acestui mulci, deoarececreeazAun mediu favorabil emiterii rdd6cinilor din

altoi, reprezentlindun pericol pentru trecereapomilor altoili pe r[ddcini proprii.
Un dezavantajal acesteitehnici il reprezinti faptul cd scoarfade pin acidifiazh
solurile,deci trebuieluatemdsuri de anihilareale acestuifenomen.
in ce privegte,implica(iile ecopedologicegi agroproductive ale sistemului
de tntrelinere gifolosire a solului in livezi cu plante asociate, se poate spune
cdoin primii ani dupd infiinfarea livezilor, pomii folosesco parte din suprafafa
destinatdpentru nutrifia minerald, lumind gi ap[. Deqi ogorul este recomandat
de mulli cercetitori, mai ales in zonele cu precipitalii insuficiente,pierderea
pentru agroproductivitatea unor importante resursede energie solard, ap6 gi
substanfenufritive nu estejustificati nici din punct de vedereecologic Ai nici
economic.Aceasta,cu atdt mai mult in zonele cu precipitatii suficiente sau in
condifii de irigare.
Cultura plantelor prdsitoare (cdpquni,cartofi, mazdre,fasole, bulboase,
rdddcinoaseetc.) in berui, pe intervalele dintre rdndurile de pomi sau ogorul
negruasociatcu planteleutilizate ca ingraglmint verde,constituie,in plantafiile
tinere,celemai indicatesistemede intrefineregi folosirejudicioasda solului.
Ca misuri obligatorie pentru prevenirea eroziunii solului qi in livezile
tinere, atunci cdnd sunt situate in pant6 se impune tnierbarea intervalelor cu
menfinereasolului curatde vegetafieinberzi, pe rdndurilede pomi.
Datoritd volumului coronamentuluigi intensificarii traficului tehnologic,
in livezile pe rod, cultura legumelorsaua altor prigitoaredevineimpracticabild.
in acestcaz inierbareaperen[ a intervalelordintre rindurile de pomi, cu l[sarea
masei vegetative cosite ca mulci pe sol, in condifiile mentinerii libere de
vegetafiea unei benzi pe rdndul de pomi, late de l-2 m, constituiesistemulde
intrefinere a solului cel mai indicat ecologic qi agrotehnic, conservdnd gi
potenlind fertilitateanatural-culturall,ugurdndintrareamai comoddgi oporhurd
a agregatelormecanicetn plantafii, fir6 distrugeriimportantede sol.
Perioadele scurte de cercetare qi lipsa unei tehnologii specifice de
intrefinere a ierburilor, au condus la concluzii defavorabilemetodei inierbdrii
livezilor. inierbarea in primii ani dup[ insdm6nlarepoate avea o acfiune
t46

Pomicaltura in contextul agri culturii bi ol ogice
inhibitoare asupracregterii pomilor, in comparafiecu ogorul negnl mai ales

atunci cAndinierbarea estetotalE, dar in urm6torii ani inierbarea intervalelor nu
poate decdt sd,avantajezeagroproductivitateapomilor.
Concwenfa pentru ap6, azot gi pentru spafiul de inrid6cinare, existenti
intre ierburi in primii ani (2-3), se datoreazdatdt ritmului cdt gi energiilor de
cregteregi formare a biomaseiierburilor, care estemult mai mare in comparafie
cu pomii tineri abia plantafi gi a cdror inrEddcinareeste mai lent6. CAndpomii
formeaz6gi ei un puternic sistemradicular,concurenfaierburilor se diminueazi"
ftcind ca, incepdnd cu al patrulea an de plantare, diferenfele de cregterea
pomilor, intre sistemeleogor negru gi inierbareaintervalelor,si se estompeze9i
chiar sd se inversezein defavoareaogorului negru.
Fenomenulde incetinire a cregteriipomilor in plantafiile pe rod in primii
ani dup[ inierbare,atunci cdnd are loc, se datoregtede asemenea,ritmului rapid
de cregterea ierburilor in perioadace coincide cu cregterilevegetativeintense
ale pomilor (mai-iunie), iar sporirea fertilitdfii solului, ca urmilre a folosirii
ierburilor, se manifesti abia dup[ 2-3 ail de la insdmdnfare.
Pe solurile lipsite de structurI, formareacrusteila suprafafasolului recent
insdmdnfatingreuiazd schimbul de gaznintre sol qi atmosfer[. Acumularea unei
cantit6fi excesivede dioxid de carbon(peste5%) sub aceast6crust6gi sciderea
confinutului de oxigen (sub l0%) in compozifiaaerului pot determinadeclinul
cregterii pomilor. in acest caz, cu timpul, solul inierbat igi imbundtd{egte
structura gi porozitate\ ca urmare a formirii unui inheg sistem de canale,
tuburi, excavafii datoratefaunei din sol gi a rddicinilor florei ierboase,credndo
bogattirefeade spafii lacunarece-i amelioreaziregimul aero-hidric,favorizeazil
activitateamicrobiologici, chiar qi cdndstructurasolului estepartial degradat5.
in conditii de infelenire peren6"lipsa lucrdrilor solului in orizonturile
superioare determinl o mai mare concentrarea rdddcinilor absorbanteale
pomilor spre suprafafE,unde se asigurdo aprovizionaresistematic6cu materie
otganicd,o mai bund activitatein rizosferi gi, in consecinfi, condifii mai bune
pentrudesfrgurareaproceselorvitale ale pomilor.

Pomicultura tn contextulagriculturii biologice
147
Formarea,cregtereagi rispdndirearid6cinilor sunt influenfategi de modul

de administrarea fertilizanfilor. Astfel, prin administrareaacestorain solul
benzilor neinierbatepe rAndurilede pomi se poatedirija concentrareasistemului
radicular in aceste spafii, mai ales daci se aplic[ irigarea localizatd (prin
picurare)gi pe benzi serepartizeazi,ca mulci, ierburile cositepe intervale.
Acceptdndca valabilEconcurenlapentru ap6in livezile inierbate,ea poate
fi inldturatd in condilii de irigare, mai ales prin udarea localizatd numai a
benzilor lucratepe rdndurilede pomi, acolo unde se administreazdSi substanfe
fertilizante. Dar, nu trebuie uitat ce, in condilii de irigare sau in cazul
insuficienfei precipitaliilor, apa se folosegte eficient in cazd. cultivbrii
intervalelor cu ierburi, consumdndu-se
mai pufin pentru o unitate de producfie
in comparafiecu ogorul negru.
Analizind mai atent bilanful apei in solul livezilor cu intervaleinierbate,
mai ales in condilii de pant6, se constatdc6, sub acfiuneaierburilor, se reduc
scurgerile apei la suprafal[, se imbun[tdfegtepermeabilitatea,cregtede peste
doud ori timpul de ffiltrare al apei in comparalie cu ogorul negru. Efectul
favorabil pedofitoclimatic al covorului ierbos, atenudnd scddereaumiditifii
relative a aerului gi incilzirea excesiv[ a solului, determind o reducere a
evapotranspirafiei,o mai mare rezer\rl de apd din sol, cu accesibilitatesporitd
pentruplante.
ln ceeace privegteutilizarcaenergieisolare,eficienla unei livezi nu poate
avea loc ftri culturi asociate.Existenfa coronamentului,evolufia geometriei,
volumul gi structura internd nu sunt in mbsur[ s[ intercepteze,in condifii
optime, cantitatearadialiei luminoaseajunsdin sol. Pierderilecele mai mari se
inregistreaziin prima partea primdverii, pdn5 la completainfrunzire a pomilor
gi toati perioadavegetativdactiv6, pe intervalele dintre rdndurile de pomi, in
direclia de la plantafiile ajunsein plin rod spre cele tinere abia infiinfate (C.
Budan,Il. Isac, 1987).

intr-o mare mdsur6,fertilitateasolului este legatd, de prezenfa acelor
constituenfiai solului care conlin produgi de transformare a substanfelor
fotosinteticeacumulatein humus in alte substanle de naturd organicd.
148
Capitolul YII. Agroecosistemulpomicol.

Pomicultura in contextulagri culturii biologice
Inierbareaintervalelordintre rdndwile de pomi, cu lEsareamaseiierboasecosite

ca strat protector qi sursd de material organic (mai ales pe benzile lucrate, pe
r6ndurile de pomi) permite maximizarea energiei solare active incidente,
sporind agroproductivitateagi restituirea pennanentd in solul livezilor a
materialului organic de naturdfotosintetici.
Pentru alegereacelor mai favorabile sistemede intre{inere ecologici a
solului in livezi, mai ales in condifiile dezvoltiirii pomiculturii pe terenuri
situate in pant5, este necesars[ se cunoasctrbine relaliile de interdependenld
plantd-sol, adicd agroproductivitate-fertilitate .
F ertililatea not ural-cult urald (economicd) a solul ui tn agroecosistemc.
Considerind fertilitatea solului ca o componentiidinamic[ de evolufie gi
una de specificitate in raport cu lucririle pedoameliorativepremergdtoare
infiinfirii plantafiilor pomicole gi cu tehnologia de culturd, se poate accepta
existenfa unei noi categorii a fertilitifii solului: fertilitatea natural-culturald
(economici), a clrei bazA de reproducfie o constituie cultivarea intensivl a
solului (C. Budan, '1988).
Introducereaacesteinofiuni include, pe l6ngd proceselenaturale ce se
petrec in sol, gi rezultatul tuturor mdsurilor agrotehniceaplicate in scopul
direcliondrii fluxurilor de energie,substanfdgi informafie spre obfinereaunei
recolte cAt mai mari. Aceastase impune pentru a infelegemai bine necesitatea
ludrii in calcul nu numai a tehnicilor ce favorizeazAagroproductivitatearidicati
pe termen limitat, ci gi mijloacele indreptate spre restabilirteacomponentelor
organo-mineraleqi energeticedin sol.
in strategia majord de elaborare gi aplicare a sistemelor modeme de
intrefinereecologici a solului in livezi, trebuie pornit de la o deplinl infelegere
a naturii, in carenu se cunoscmonoculturi, nu se intdlnegtesol neacoperitqi in
careserestituiein permanenfdsolului materialulorganic.

149
7.3.2. F ertilitatea solului in pom icultura b iologici

7,3,2.1. Fertilizarea organicd
Materia organicda solului in condilii naturale,esteintrefinutdprin materia
vegetald gi animald moart6, care se depune la suprafala solului pi este
incorporati in cadrul ciclurilor caracteristicediferitelor biocenoze.La aceastase
adaugdgi masamare de rdddcinimoartegi alte organismecaremor in sol.
Datoriti
faptului
cd, singurul principiu corect pentru organizarea
proceselor biologice in beneficiul omului il constituie folosirea metodelor

naturale,rezult6 cd una din sarcinileimportanteale agriculturii este aceeade a
furniza solului materia organicd comparabil[ sau superioar[ celei pe care o
primegtetn mod natural(P. Papacostea,I98l).
in agriculturi, existi mai multe sursede materie organicdutilizabil6, cea
mai la indemind fiind resturilevegetalerdmasedupd recoltareapSr,tiiprincipale
a culturii: paiele gi cocenii de graminee,tulpinile de floarea-soarelui,vrejii de
leguminoase.A doua sursdde materieorganicdutilizabil5, o constituiegunoiul
animalelor(mamifereqi pdsdri).A treia surs[ o constituieingrigdminteleverzi,
adici acele culturi care se seamdn[,dupi recoltareaculturii principale, ca de
exemplumiriqteade griu (culturi de mirigte), sau sub formd de culturd ascunsd
in cultura principali (leguminoasdascunsdsub cultura unei cereale,care se
dezvolthdup6recoltareaculturii principale).
in ambele caz,ni se obfine o cantitateimportantdde masdvegetaldpdnd
toamna,cdnd ea esteingropatiiodatdcu executareaar6turii. in cazul unor soluri
nisipoase se poate folosi ingr[gdmdntul verde chiar sub form1 de culturd
principal5, in care caz se incorporeazFin sol in momentul infloririi-form[rii
fructului. (V. Dorneanu,1976).
P. Aubert (1975) imparte ingrdg6minteleorganicein trei grupe dupd cum
sunt destinate,mai alespentru:
- cregtereaconfinutului de humus:gunoi proaspdtsaucompostat,compost
din frunzar gi reziduuri gospoddregtide tot felul, reziduuri vegetaleale recoltei.
150
Capitolul VII. Agroecosistemulponicol.

Acestematerialesunt bogatetn carbon gi destul de s6racein azot.Se aplici in

cantitAfimari, de 5-50 t/ha saumai mult;
- cregtereacantitbfii de azot; degeuride abator(sdnge,coarne,oase,peri
de porc), guano gi dejecfii lichide. Cu excepfia ultimelor, acestemateriale
bogatein azot gi relativ sdracein carbon se aplicd solului in cantitnfi mult mai
mici, de 200-1000kglha;
- completareaefectelor produse de materiale din primele doui categorii
amintite:ingrdgiminteleverzi.
Rdmdn in afara discufiei ingrdgdmintele organice ale cdror nume
comercialenu spun nimic despreprovenienfalor, degi unele sunt deosebitde
interesante,fiind foarte bogatein acizi humici gi necesitind doze relativ mici,
de 2-5 t/ha. Amintim c[ se oblin composturibune din scoarfdde arbori gi din
nImolurile ord.qenegti.
Primele se realizeazAgi in fara noastrd,fiind utilizate cu
succesla culturile in sere,iar ultimele se utilizeazi in diferite 1iri, dar, ca gi alte
ndmoluri industriale, trebuie controlate de la caz la caz, pentru evitarea
introducerii in sol a unor componentetoxice, capabiles6 influenfezeechilibrul
biologic. in general, ca mdsurd preventivd, nu sunt aplicate solului cu o
frecvenfdsubtrei ani.
Existi numeroaserecomandlri privind modul de folosire a diferitelor
?ngraq[minte organice. Nu putem decdt si exemplificlm pentru fiecare
categoriecdteva din aceste4 subliniind cd existd diferenfe_de concepteintre
diferite pcoli de agriculturi biologicd, ceeace qeeazil unele atifudini destul de
diferite faf6 de unelemetodede fertilizarc.
Astfel, dupi autorul mai sus citat, gtrnoiul de grajd poate fi utilizat in
varianta ,,compostarela suprafala soluluf' (recomandati mai ales in cadrul
Scolii elvelieneMiiller - Rusch, care nu accepti compostareain grdmezi), in
urmdtoarelesituafii: administrareape ingrdgimintele verzi, pentru a le grdbi
gi in culturile perene(vifa de vie, pomi).
descompunerea
Gunoiul degrajd, seingroapl superficial(5-10 cm), dupi o compostarela
suprafali de 3-4 sdptdmdni.Gunoiul strAnsin vedereardspdndirii la suprafafa
solului se dispune in grdmezi alungite joase, aftnate, pentru a-i permite un

151
inceput de fermentafie aerobd gi nu tasat in gr[mezi mari unde iau naqtere

repedecompugitoxici pentruplante.
Existi o idee incetdfeniti cd se produce o scldere accentuatda valorii
fertilizante a gunoiului in cazul rispdndirii la suprafafa solului, datoritd
pierderilor de aznt.Observaliileefectuatein diferite regiuni geograficearatAcd,
gunoiul astfel imprlgtiat intr[ repedein fermentafie dac[ solul are o activitate
biologici destul de intensi, dac6 este echilibrat din punct de vedere al
elementelornutritive qi dac6 exist6 condifii climatice favorabile sub raportul
cildurii 9i al umiditdfii. Pierderile de azot sunt compensateprin stimularea
proceselorde fixare biologicd a azofului,datoritdunor compupicare iau nagtere
in cadrul acesteicompostiri. Se intelegecd aplicareagunoiului cu compostare
superficial5se face numai atunci cdndplantelenu au nevoie de un aport imediat
de elementefertilizante.
Compostal,constituieprodusulfermentdriiaerobea unei mari varietifi de
materii organicenepoluante,dispusein gl6mezi, formate dupd anumite reguli.
Esterecomandatin sistemulde agriculturdbiodinamicd,ca principald formd de
ingraqdminteorganice,in afara ingrdgdmintelorverzi. El se folosegte,in mod
obligatoriu,in urmdtoarelesitualii:
- in perioadade traruilie de la agriculturaconvenfionalEla ceabiologicd;
- in solurile grele gi reci;
- ori de cdte ori este vorba de o materie organicd, care a suferit o
fermentalieanaerob[;
Reslurile vegelale, se incorporeazi intotdeauna in sol dup[ o tocare
prealabild.in cazul unor resturi vegetaleverzi, ele trebuie si fie lSsatecdteva
zile la suprafala solului dupi tocare, inainte de a le incorpora. in urma
cercetdrileorefectuate,Gh. Bandici (1997), consideri c6, planta premergitoare
(rotafia)contribuie la acumulareade materieorganicd(resturi vegetale)la grdul
de toamnd cultivat pe luvosoluri astfel, dupd grdul cultivat in monoculturi se
acumuleazdo cantitate de 1,9 t/ha resturi vegetale (ridicinl
+mirigte), dupi
porumb ca plantd premergltoaregrdului (asolamentde 2 arn) se acumuleazio

cantitate de 2,2 t/ha resturi vegetale (r[dlcind +mirigte), iar dupl mazilre ca
152

Pomicultura in contextul agriculturii biologic e
premergitoare gr0ului de toainni (asolamentde 3 ani), o cantitate de 2,9 tlln

resturi vegetale (rddlcini +miriqte), care constituie materie organici ce
imbogifegtesolul pe cale naturali in diferite elementenutritive.
Dejecliile lichide, au un confinut bogat in amoniacAi alte substanfetoxice,
dar amoniacul se poate pierde uqor gi, pentru a evita acest lucru, ele trebuie
supuseunei compostdriaerobe.Unele procedeesimple pentru fixarea azotului
ca proteindbacteriandconstaufie in adiugareade paie tocatepe agtemut(1-1,5
kglztlvith), fie in hatarea dejecfiilor din groapl sau ganf cu compost matur in
proporfiede 3Yo.
Pe l6ngn aportul ingragimintelor organice in elemente nutritive,
administrarealor contribuie la imbogilirea solului in humus, imbunSt6tirea
activit[fii salebiologice gi a structurii.
Atunci cdnd un sol a fost supus un anumit timp exploatirii dupi criterii
careau urmdrit tn mod unilateralcregtereaproducfiilor,el se glsegteintr-o stare
de dezechilibrubiologic carenu poatefi corectatliprompt printr-un aport masiv
de ingrEg[mint organic de cea mai bun[ calitate,motiv pentru care, aplicarea
mdsurilor biologice duce la ameliorareaheptatii a calit6fii solului, plantelor gi
animalelor,ceea ce se finalizeazi printr-o cregteretreptatl a producfiilor. Se
consider[ cd rezultatele incep sd fie simfite dupl cel pufin doi ani, devin
evidentein cadrul celui de-al doilea ciclu al unui asolamentde patru ani gi dau
rezultate maxime cu incepere din anul 8-10, dupl care intregul sistem se
prezintdmai pufin expus la pagubeprin excesde api sau prin secet6,ger sau
insolafii preaputernice.
Deoareceintregul mecanismde producfieal plantelor, se bazeazi,pe alt6
orientare fiziologicd a acestor4 hecerea bruscd de la sistemul chimizat de
agriculturi la cel biologic determinl un an sau doi o producfie scizutS, fapt
pentru care se recomandd renuntarea treptatd la ingrdg6minte chimice (doze
redusetimp de doi ani) gi la alte substanfechimice. O excepfie o constituie
erbicidele a c[ror folosire hebuie inherupt[ la inceputul perioadei de
transformare a exploatafiei in tnitate agrobiologici, in vederea restabilirii
echilibrului biologic al acesteia.
Copitolul VlL Agroecosistemulpomicol.

153
Pentru ca un produs sI poati fi etichetat ca ,,biologic", el trebuie s[

provind dintr-o culturi fertilizatA cu unul din urmdtoareleproduse (conform
regulamentuluiCEE- 209219l):
- gunoiul de grajd qi de pAsiri;
-
urina qi ingrdgdmintelelichide;
paiele;
turba;
compostuldin ciupercdrii;
compostuldin degeurimenajereorganice;
composturidin reziduuri vegetale;
subprodusede origine animali transformate,provenitedin abatoaregi

industriapegtelui;
subproduseorganiceprovenitedin industriaalimentardgi textilfi
algegi produsedin alge;
rumegq, scoarf6de copaci,reziduuridin industrialemnului;
cenugade lemn;
fosforite naturale;
fosfatul de aluminiu calcinat;
zgwa lui Thomas;
roci potasicemicinate;
sulfat de potasiu;
calcar;
gips;
roci magnezice;
sulfat de magneziu;
microelemente(bor, cupru, fier, molibden,zinc);
frin6 de roci;
argile (bentonite,perlite);
clorurd de calciu (tratamentefoliare).
154
pomicol.
Capitolul WL Agroecosistemul
Pomicultura tn contextul agri culturii biologi ce
7.3.2.2, Fertilizareaminerald
FertilizareamineralEaplicatiiin pomiculturabiologicbse deosebegte
de
ceautilizati,in pomiculturaconvenfional[prin aceeacA nu se folosescdecdt
produsenaturalegreusolubile(doui excepfiivor fi menfionate
maijos) gi este
mai mult saumai pufin independentide tipul de culturd.Ea se aplici pentru
corectanea
unor carenfegi pentruimbundtifireacondiliilor fizice ale solului.
ingragAmintele
mineralenaturalecele mai utilizate sunt pulberile de roci
gi dolomite,precum
silicioase(granite,porhrite,diorite,tufuri),roci calcaroase
(Lithothamnium)
g.a.
gi din algelemarinecalcaro- magneziene
pentrusituatiibine
Ca produseale activititfiiindustrialesunt acceptate,
precizate,zgura lui Thomas(produssecundardin industriametalurgicdde la
prelucrarea
fonteiin ofel (D. Dnidescu, 1963)qi patentKali (sulfatdublude
potasiugi magneziu,
obfinutprin spblarea
kainitului).
Trebuieevitateunelegregeli,carepot fi ftcute de cei carecredcd toate
plantelorpot fi supliniteprin ingrtrryarea
excesivorganici.
elementele
necesare
tn teorieacestlucru esteposibilnumaidaci sepresupune
o reciclareintegrali
acesteia,ceeace ar implica insd o economiecu circuit tnchis. in practicd"
fertilizareapurorganicinu esteposibilddecdtin trei cazuri(P.Aubert,1975):
- intr-un sistemdeproductiefoarteextensiv;
- in legumicultura
intensivi,cu condifiafolosirii unor cantit6fimari de
ingr[.gdminte
organice;
- intr-o exploatarefuncfiondndfrr6 exportde produse,
Anumitecarenfedispardesigurprin fertilizareaorganicdcorectiidupdce
viafa solului gi echilibrul biologic au fost restabilite.Asemeneacarenfese
respectiv,ci imobiliz6riisaledatoritl condifiilor
datoreazilnu
lipseielementului
frzice gi chimice existentein solurile dezechilibrate,in care procesele
constructivesunt deficitare.Carenfeledatoratelipsei unui elementnu pot fi,
ins6,corectate
decdtprin aportulexogen.
Cantitdfiledepulberede roci silicioasecu caresetrateazdsolulvariazS,
in funcfiedecondifii,intre300-2000kglha.in timp cegcoalaMiiller recomandi

Pomicultura in contextul agriculturii biologi ce
155
folosirea lor pe toate tipurile de sol, P. Aubert (1975) consider[ cd eficacitatea

lor estemaximi in urmdtoarelecazuri:
- pe solurile calcaroase;slrace in siliciu (SiOz);
- pe solurilenisipoasecu confinut slab de argil6;
-
pe soluri humifere foarte bogate in materie organic[, dar sdrace in
elementenutritive.
Oricum, aplicarealor pare s[ fie necesardcel pufin la inceputul hecerii
unei exploatafii de la agricultura convenfionald la cea biologicd pentru
corectareamai rapidda unor carenfeqi dezechilibre.
Compozifia chimici a plantelor arath cd acesteaconfin peste 60 de
elemente,dintre care unelesunt predominanteqi se gdsescin toateorganismele
vegetale:azot, fosfor, potasig calciu, magneziu,siliciu, sulf, fier, bor, cuprg
molibden,mangan,catbon,hidrogerl oxigen.
Nu intotdeaunaacesteelementenutritive se gdsescin cantitate suficientE,
corespunzitoarecu cerinfelefieclrei specii, cu potenfialul geneticde producfie
al solului, gi atunci tebuie completateprin introducereain sol a unor substanfe
ce confin acesteelemente(D. Dnidescu, VelicicaDqvidescu,1994).
DupI provenientagi natwa lor, ingrdgdminteleminerale sunt de mai multe
feluri:
-
ingraqdminte minerale naturale, oblinute din roci prin simpla

mdcinare(frina de fosforite, silicafi, kiserit);
ingrdqlminte minerale obfinute in urma unor proceseindushiale.
in agricultura biologicd fertrlizarea se face cu ingr[gdminte minerale

naturalecare,de regul6,pe l6ngdun elementnutritiv dominant(fosfor, potasiu),
confin qi alte elementenecesarenutrifiei plantelor.
Produse minerole ce conlin azol. Azotqtul de sodiu de Chile (America de
Sud) estesingurul produsmineral ca azat. Folosirealui in alte zone are, astilzi,
mai mult o utilizare local5" datoriti confinutului scdzut de azot (16%) li al
costului hansportului, care ridicd preful pe kg de azotat.
Produse minerale ce conlin siliciu. in agricultura biologic[ sp folosesc
silicafi fin mdcinafi (cuarf, feldspat,bezalt, ortoclas),care fie cl se introduc ca
r56
Capitolul YlL Agroecosistemulpomicol.

atare in sol (200-1000 kg/ha) pentru stimularea creqterii plantelor gi a

favorizdrii asimildrii fosforului, fie sub forma de suspensiein apd (10
grame/100litri apd) cu care se stropescplantele in cursul vegetafiei,cu efect
asupracregteriigi calitafii recoltei,cdt gi in combatereaftindrii.
Se considerdc[ siliciul are rol benefic in formareaproteinelordin plante
gi in activitatea fotosintezei in spalii umbrite. Pentru stropirea p[rfilor
vegetativese foloseqteo solutie de NazSiOs(silicat de sodiu)in concentrafiede
0,1-0,2 ppm. in sol prezenfaSi(OH)4 se considerdcd mdregterezistenfa
plantelor la atacul de ciuperci microscopice gi diunitori animali (nematozi,
viermi).
in aceastd grup[ intr6 rocile silicioase mdcinate: bazalt (in Munfii
Apuseni), gnais, granit, porfir (in Munfii Mdcin), iar acestea,pe ldng[ siliciu,
mai conlin potasiu,sodiu,aluminiu, fier, calciu, magneziu,mangan.
Acesteprodusesuntutilizate in pomiculturabiologici pe toatesolurile. Se
consideri c[ aportul de siliciu gi microelemente contribuie la creqterea
rezistenfeila boli.
Produse minerale ce conlin fosfor. in pomicultura biologicd se folosesc
patru ingriqdminte fosfatice de bazi: fdina de fosforitd (in nordul Africii);
zgura lui Thomas (produs rezidual din metalurgie); fosfali naturali calcinali
(din Senegal);fdinade oase.
Produse minerale ce conyin magneziu Principalul produs cu magnezin
este dolomita (carbonatde calciu gi magneziu).Folosirea ca ingraqlmdnt in
pomicultura biologicd este mai pufin frecventd.Se utilizeazil mai ales, pentru
pdstrareaechilibrului potasiu-magneziu,
ca gi pe solurile calcaroase.
Kiseritul (Mg SO+'HzO) esteun mineral cu magneziuce se gdsegtein
unelez5ciminte de s[ruri de potasiu.
Produseminerale ce conlin calciu in specialpe solurile acidese folosesc
calcare naturale fin micinate, precum qi alge marine tncrustate cu calcar
(Lithothamnium)careconfin, in plus, magneziugi alte mimoelemente.
Tot din alge marine s-a obfinut un extract numit ,,lvIicro-Misr"folosit in
pomiculturd ca fertilizarfi aplicat foliar. Alga marind din care s-a obfinut acest

157
exhact poartd numele de Ascophyllum nodosutn. Acest extract de alge a

determinatcregtereaproducliei de fructe la m[r gi piersic cu20-25Yo,reducerea
consumului de ingrdgflminte chimice, a mlrit durata de pdshare a fructelor gi
rezistenfa la boli 9i ddundtori, imbundtiifind gi parametrii de calitate (hidrafi de
carboq proteine,texturaqi culoarea).
Un aspect important al compozifiei algelor, gi in special Ascophyllum
nodosum, este confinutul ridicat in hormoni vegetali: auxine, gibereline 9i
citochinine. Pe l6ngd hormonii vegetali, Ascophyllum nodosum confine 17
aminoacizi gi peste 70 de microelemente@, Fe, Mn, Cu, Zn etc.), care din
punct de vedere cantitativ sunt mult mai bine reprezentatedecdt in plantele
terestre. S-au identificat, de asemenea,gi vitamine, aldturi de substanfede
naturi antibioticl (G. Leprat, 1994).
Cercetirile efectuatela Newton ResearchLaboratories - Australia, au
demonstratcd aplicareaextractuluide alge a imbunititit rezistenfaplantelorla
secetl gi la temperaturiscizute. S-aobservatcd efecteletratamentuluicu exhact
de alge sunt cumulative, acfion6nd benefic asupra plantelor, dar gi asupra
solului, punfind la dispozifia microflorei gi microfaunei din sol o serie de
microelemente,fitohormoni gi vitamine.
Produse minerale ce conlin potasiu in pomiculturabiologicl se folosesc
ca ingrdgIminte cu potasiu: cenugade lemn de foc, precum gi sdruri potasice
naturale (carnalit, kainit, polihalit), care,pe l6ngd potasiu,confin magneziugi
sulf. intrucdt se folosescingrdE6mintece provin din roci naturalegreu solubile,
acesteatrebuie aplicatedupi ce au fost micinate in particulefoarte fine.
Un interes deosebit capdtL, mai ales in jurul marilor termocentrale,
utilizarea cenugiide clrbune gi fertilizareapomilor. Cercetiirileefectuatede M
Cotorobai gi colab. (/,986) au ar6tat c[ acestprodus rezidual, prin confinutul
s5u in potasiu, calciu, magneziu,fosfor qi microelementepoate contribui la
aprovizionareasolului cu elementemineralenecesarenutrifiei pomilor. Cenuga
condifionatil in vedereafertiliznrii ca ingriqdmdnt mineral poate fi administrat6
la plantareapomilor din speciamir in cantitatede 15 kglpom, ea avdndun efect

Pomicultur a in contextul agr i cultur i i bi oIogi ce
158
asem6nltorcu acelaal gunoiului de gpjd asupracregteriipomilor in primii ani

de vegetafie,dar un efect mai slab asuprarecolteiin primii ani de rodire.
ingrdgdminteletrebuie aplicate cu regularitate.Dozele folosite trebuie s[
compensezecantit[file de elemente nutritive ce se pierd prin recoltl". (D.
Davidescu,VelicicaDavidescu,I 994).
Aplicareade rutinI, fard analizasolului, duce fie la plafonarearecoltei, fie
la scddereaei, datoriti dezechilibruluide elemente.
Nu se pot obfine recolte mari qi de bun[ calitate numai cu elemente
minerale. Cele mai bune recolte se realizetzA prin folosirea concomitentda
fertilizanfilororganicigi a celorminerali.
D. DovidescuSi Velicica Davidescu (1994), recomanddca in livezi, pe
solurile cu fertilitate mijlocie, dozele de ingrdgdmintes[ fie variabile in raport
cu specia, vArsta, incdrcdfura de fructe, numdrul de pomi pe unitatea de
suprafald.in generaltrebuiepracticat:
' - o fertilizare debazAin toamn6;
'
fertiliziri in timpul vegetafiei.
Tournnasepoateaplica una din urmdtoarelevariante:

- gunoi de grajd fermentat20-40tlha,la2-3 ani;
-
gunoi de ovine 10-15t/ha, la2-3 ani;
compostbiodinamic5-15 tlha,la2-3 ani;
gunoi de pdsdri24tlha;
ingr4g[minteverzi din doi in doi ani;
60-80 kg/tra potasiu, sub form[ de minereuri potasicemdcinatedin 2
inZ ani;
60-80kg fosfor, sub forml de fosfafi naturali,fin m[cinafi.
'Prim6vara,in raport cu specia,v6rsta,incdrcdturape pom, tehnologiade
culturl (plantatii intensive)sunt necesare40-60 kg/ha azot sub formi de: gunoi
de p6sdri;tulbureali; urind + must de gunoi de grajd; ftin6 de coarne,sdnge,
pegte.
pomicol.
159
7.3.3. Problemeale Protecfiei plantelor in pomicultura biologici

Poluarea mediului ambiant prin chimicalele utrlizate in agricultur[
cuprinde, astilzi, o mullime de lafuri, incep6ndcu mutagenezaindusd gi sfiirgind
cu stareade sdndtatea populafiei umane. Cel mai de seam6reniltat al poluirii
agtoecosistemelor
este contaminarearesurseiesentialepentru mentinereaviefii
umane- alimentele(1.Camoli,Ig7I).
Substanfelechimice capabiles[ diminuezesau si distrugd agentii biotici
ddundtori se numesc, in general,pesticide. Produselechimice uttlizate p6ni in
prezentin acest scop nu posed6o acfiune selectivdabsolutS"ci distrug gi alte
viefuitoare decdt cele nedorite. Din acestmotiv intemeiat,mulfi ecologigti au
propus gi intrebuinfat denumireade biocide (ucigdtoarede viafa) pentru toate
substanfelein staresd nimiceasc6grupe izolatede speciisaumari comunitili vii
pe arii intinse. in ultimul caz, eleindeplinescrolul de ecocide,adicd substanJe
capabilesa distrugl in masd ecosistemenaturale,sau chiar gi agroecosisteme
(V. Soran,I. Puia, 1979).
Studiereasubstanfelorfitofarmaceuticeasupramediului ambiant, trebuie
sd urmdreasc4in special,stareasdndtilfiipopulafieiumane,care se afld expusd
la contacteletemporare sau pennanentecu pesticidele.Astel, in perimetrul
ecologiei pesticidelorse int6lnescgi se intretaie numeroaseinteresegi aspecte
incepdndcu ocrotirea mediului $i sfiir$ind cu bundstareaeconomici. Oamenii
de qtiinfa chemafi si se ocupe de incidenB ecologici a pesticidelortrebuie s6
coreleze,sintetic, informafii din domenii aparent dispersate,dar in realitate
str6nslegateunelede altele.
Efectele de lung6 durat2l ale biocidelor sunt negative. Aplicarea lor
constanti gi neintrerupti a dus la apan[iaurmltoarelor consecinfenedorite:
- contaminareaecosistemeloragricolegi a produseloralimentare;
-
contaminareaecosistemelornaturale;
selectarea gi constituirea unor rase de ddun6tori rezistenfi la
hatamentulcu pesticide.
160

Acfiwrile negative ale pesticidelorpe diverseplanwi se cumuleazdde-a
lungul deceniilor intr-un proces care consti in inrdut[lirea stdrii calitifii viefii
omului sub raport biomedical.Deteriorareamediului ambiantgi a calitdfii viefii
umane,ca urmare a mecanizdriigi chimizirii, a fost analizatdlucid la forurile
internafionale competente (FAO, OMS g.a.), de cdhe medici, ecologiqti,
agronomigi alfi specialigtiin biologie.
Speranlaunor recolte necontaminatese indreaptdspre combatereabolilor
gi ddundtorilor pe cale biologicd. Aceastd modalitate, mai pufin costisitoare
decdt fabricareapesticidelor,a fost parfial afectatdin perioadautilizirii celei
de-adouagenerafiide pesticide.Substanfeleorganice,avdndun spectrularg de
acfitrne,au reduspopulafiile de paraziliai d[unitorilor.
Foarte promildtoarepare a fi folosirea hormonilor produgi de insectegi
care pot fi utilizali in calitate de capcanepentru fiecare dlundtor in parte,
avantajeleintrebuinlirii feromonilor fiind multiple. Printre acesteaenumerim
spectrul de acfiune foarte ingust, specific, apoi evitarea completb a polu6rii
mediuluigi a contamindriialimentelor.
7.3,3.1.
Combatereaddundtorilor in pomicultura biologicd

Atit pe plan mondial cdt qi in fara noastr[, la ora actual[, combaterea
biologicd a bolilor qi dlun6torilor estedeosebitde importantd,ea inscriindu-se
pe linia glsirii unor mijloace mai pufin poluante pentru om gi mediul
inconjurdtor, in scopul oblinerii de produclii corespunz[toarepotenlialului
biologic al fiecdrei specii, lipsite de reziduuri toxice (Georgeta Teodorescu,
r993).
LuAnd in considerareordinea cronologici a unlizArii diferitelor mijloace
de lupti biologicbpentru combatereabolilor gi ddundtorilor,putem ordonaacest
grup de combaterein doud pdrfi:
- Combaterea biologicd clasicd, a cdrei strategie se bazeazil pe
manipulareagi utilizarea diferifilor inamici naturali pentru combatereabolilor
gi ddunitorilor.

P omi cultur a in contextul agr i cultur i i biol ogi ce
l6l
Aceast6metodi de combatercse bazpazd,

pe folosirea insectelorutile zoofagii (parazili 9i prdditori) qi a microorganismelor entomopatogene:
virusuri, ciupercimicroscopice,protozoaregi nematozi.
- Comboterea biologicd modernd, a cdrei shategie se baz.eazi pe
distrugereainsectelordiunitoare prin utilizareadiferitelor proceduri.in aceasti
categoriede combatereintrf,: autocidia,utilizareahormonilor (endohormoniigi
exohormonii),procedeegeneticegi fiziologice (barieretrofice).
in ce privegte combatereaprin procedeele biologice clasice sunt luate ?n
considerare toate acele organisme care prldeazL salu paraziteazAinsecte
ddun6toare.in acest context sunt utilizafi numai agentii patogeni ce pot fi
folosifi sau conseryali in mediq pentru a putea reduce populafia de insecte
fitofage.Mai precissunt:
- entomofagica: pisSri, insecte gi acarieni prid6tori, insecte parazite
-
agenlipatogeni ca: virusuri, bacterii,ciuperci,protozoaregi nematozi.
Animalele insectivore sau omnivore ca: reptile, amfibieni, pegti sau

mamifere nu sunt.luate in consideraredin punct de vedere operativ, dar au
importanfi in echilibrul ecosistemului.
Entomofagii - pdsdrile entomofage, in perioadaanilor 1960-1970,pe
l6ngd folosirea sporiti a pesticidelor care au produs dezechilibreecologice gi
care au afectatin primul rdnd s6ndtateacelor care le foloseatl a inceput s6 se
renunfela soiurile altoite pe portaltoi franc.
in livezile moderne,soiurile altoite pe portaltoi franc ce ating dimensiuni
mari sunt aproape dispdrute, pentru a l[sa locul (din motive practice gi
economice)soiurilor de talie redus5"altoite pe portaltoi pitici. Analizind tohrgi
aspectulnaturalistgi ecologic al unei livezi modeme intensive,se evidenfiazi
imediat numdrul redus de specii animale, spre deosebirede livezile clasice in
care pdsirile insectivoregdseauprotecfie,hran[ gi posibilitate de inmulfire (S.
Abram, 1990).
Pentru alte specii de pisdri mult mai utile in agriculturb, deoarecese
hrinesc exclusiv cu insecte gi rozitoare (goarecigi gobolani),situalia nu este
162

pomicol.
favorabild, deoarecele lipsegte o componenti esenfiald, gi anume locul de

reproducere.
De fapt, in pomicultura moderndposibilitateade a reperaun loc adaptat
cuibdririi diverselorspecii insectivoreestefoartedificil.
in prezent, o mdsuri eficientd constdin instalarea unui numdr de cuiburi
artiftciale, pentru a da posibilitatea pdsdrilor si gdseascdcondifii favorabile
reproducerii gi cregterii puilor, in acelagitimp limitdnd inmulfirea diverselor
specii de insectediundtoare.
Contribufia lor pentru controlul populafiilor de insecte ddundtoareeste
cunoscut[. o singuri perechede pifigoi ce cresc, in medie, 6-8 pui sunt in
mdsurdsd dezvolte o ,,muncdde curd[ire" importantdfald de numeroasespecii
de insected[undtoare.o speciede pitigoi mari care cregtenormal doar doud
generafiide pui, pentru a le asigurahrananecesard,captureazLsute de insecte
pe zi, printre caremulte larve de lepidoptere(noctuidegi torhicide).
Alte specii insectivoremai pulin cunoscutedecdtpifigoiul sunt:
- ciocinitoarele,careextragcu limba paruzi[Iidin lemn;
-
goimul,carecaptureazigoarecigi gobolanietc.;
pupdza,graurii, vrdbiile, care duc la cuib pentru hrana puilor diptere,

himenoptere,coleoptere(larve gi adulfi), afide qi altele.
' Pe baza experienfelor,pentru a oferi un num6r adecvat
de locuri de
cuibdrit p[sdrilor insectivore gi in scopul menfinerii la- un nivel sc[zut al
insectelor diundtoare, se recomand[ instalareaa l0 cuiburi la hectarul de
livadS,pentru:
- cel pufin o perechede pifigoi;
-
una, uneori chiar doudperechide pifigoi mari;
cel pufin o perechede gdt infepenit;
una saudoudperechide cuci;
cel pufin trei perechide vribii;
o perechede pupeze.
componentaprincipald a acestorcuiburi esterumegugulde temn (3/4 din

materialul utilizat). Cuiburile artificiale sunt practice in ceea ce privegte

P omicultura tn contextul agriculturii biologice
r63
ugurinfainstalSrii,operafiunilede control, cur6fireaanual6;in general,in primul

an de instalare se obfine un grad de ocupare de 100%. se recomandd,de
asemenea,fixarea la cel pufln 2 m de la sol gi instalarealor in lunile de toamn6
(pentru pdsdrile care nu migreaz5) gi cel mai tArziu la sfbrgitul iernii sau in
martie.
Dinhe
artropodele entormofage, o importanfd deosebitii pentru

combatereabiologicd prezinti acarofagiigi entomofagii.
Acarofagii sunt specii de pdianjeni fitofagi. Dintre acegtiase remarci
Phytosei ulusp ersim ili s Si Typhlodr omuspyr i.
Phytoseiuluspersimilis se folosegte ctrent in combatereaacarienilor
tetranichizi in cultura de seri (capguni). in Italia rezultatele obfinute prin
utilizarea acestui acarofag in combaterealui Tetranychusurticae la cdpgunin
ser6, demonstreazdcd este posibil[ combatereape cale biologicd a acestui
ddundtorat6t de periculospentru cultura cipgunului, prezentin toate serelela
inceputulprim[verii.
lgg2, prin :utilizarca lui phytoseiulus persimilis in
combatereaacarianului rogu, inh-o culturd de zrneur, s-a demonstrat ci este
posibild combatereabiologicl a acestuiddundtor,intr-o manieri satisfbcitoare.
in Franfa, in
Acarofagul Phytoseiulus persimilis se cregte in condifii controlate la

temperaturicuprinseinhe 20-30oc gi la o umiditate relativ[ de 70yo,pe plante
de fasole sau soia infestatecu Tetranychusurticae. Norma de lansarein sere
estede un prdd[tor la20-30 de indivizi de Tetranychusurticae. Sunt mai pufin
studiate,at6t pe plan mondial, cdt gi la noi in far6, posibilitifile de folosire a
acesfuiprlddtor pentrucombatereaacarienilordin livezi.
Insectele entomofage,sunt parazite sau pr6d6toaregi reprezintdun mijloc
de control al populafiei de fitofagi d[undtori. Dupd ac]iuneabiologic[ pot fi
impnrfifi in doui categorii:insecteprdditoare gi insecteparazite.
- Insecteentomofageprdddtoare, sunt considerateaceleinsectecare,in
unul saumai multe stadii ale metamorfozei,se hrdnescdirect cu alte insecte.
Asupra speciilorprrditoare cum sunt: coccinella septempunctata,
Adalia
bipunctata, Adalia decempunctata, chrysoperla carnea) Nineta .fl*a,
r64

Chilocorus bipuslatus etc. se fac cercetiri intense pentru gdsirea celor mai
adecvate metode de creqtere a acestora in condilii controlate, in scopul
inmulfirii industrialegi utiliz6rii lor in practicacombaterii.
Chrysoperla carneo este un entomofagprdddtor cu mare importanfi in
limitarea ?nmulfirii diferitelor specii de afide, lepidoptere,acarienietc. in Italia
in cadrul Laboratorului de combatere integrati gi biologici de la Cesena,
condus de Instituful de Entomologie,,Guido Grandi" din Bologna, s-au frcut
experimentdri cu privire la utilizarea prdd[torultsi Chrysoperla carnea in
combatereaafidelor. S-auobfinut rezultatefoarte bunein combatereaafidelor in
pentru viitor, extindereagi utilizarea
seri la cultura clpgunului, propun6ndu-se,
acestuiprld6tor in 98 de serede cdpgun(pe respectiv38 ha).
De asemenea,in anul 1992 ?n Franfa, rezlultatefoarte bune s-au oblinut
prin lansareade Chrysoperlacarnea intr-o culturd de zrneurpentru a distruge
afidele (P. Meesters,1994). Cregtereaacestui entomofagprdddtor s-a rcalizat
folosind ca gazdd de substitufie ouile produse de molia ftimi (Ephestia
kuehniella).
Insecteleentomofageparazite (entomoparazi'lii),sunt aceleinsecrecarein
specialin stadiul larvar, se dezvoltdhr[nindu-se cu un individ din altd specie,
numitd ,,g?zdil". Entomoparazi{iipot fi grupali in mod divers, in funcfie de
comportamenfullor.
Dacdconsiderdmraportulgozdd- parazit, se cunosc: - ectoparazili: cdndfemeladepuneoui in apropiereagazdeiqi larva se va
apropiade gazfld.Alte speciidepunouile directpe gazAi, careesteimobilizati;
deci larvele sehrinesc de la exterior,fiind astfel ectofage(raporttrofic direct);
- endoparazili: cind femeladepuneouile direct in interiorul gazdei,lawa
in dezvoltareaei hrdnindu-sedin interior (raport trofic indirect).
in funclie de stadiulde parazitareal gazdei,secunoscspecii:
- oofage:parazitulsehrdnegtecu ou6;
- larvare: parazinl sehrdnegtecu larve;
-
nimfale saupupale:parazitulsehrdnegtecu larve saupupe;
imaginale:parazitulselulnegte cu adultri.

165
Entomofagii parazi[i: Trichogramma embryophagum, T. maidis, T.

evanescens,Aphelinus mali, Prospaltella perniciosi etc. se folosesc in mod
curentin multe firi ale lumii pentru combatereabiologic6 a diferitelor speciide
ddundtori. De asemeneadintre entomofagii paraziti prezintd importanf6 viespea
monofagd Aphelinus mali, care paraziteazd larvele de vdrsti inaintatl ale
p[duchelui ldnos (Eriosoma lanigerum), viespea neavind nevoie de condi]ii
controlatepentrucregtere.
inmullirea in masd a viespei se realizeazLprin recoltareadin cdmp a
ramurilor atacatede piduchele l6nos (Eriosoma lanigerum) gi infestate.
Aphelinus mali se pdstreazipesteiam[ in laboratorin condifii obignuite.
Primdvaraacestease rlspdndescin livadd folosind 15'20 de ramuri de 30 cm
lungime (la I ha), ceea ce inseamni aproximativ 10.000 viespilha. Aceastd
viespe a fost introdusd in fara noastri pentru prima datii in 1923 din Franla qi
lansatdin zonelepomicole infestatecu Eriosoma lanigerum.in scurt timp ea sa aclimatizat gi a reugit sEreduc6populalia acestui dlunltor gi si o menfin6 sub
pragul economicde d[unare (PED). Datorit?itratamentelorchimice aplicatein
livezi in ultimii ani acest parazit a fost in mare parte distrus gi au tnceput sd
apard focare puternice de pdduche ldnos in aproape toate plantafiile pomicole
din far6. Din aceasti cauzAse impune ca o necesitateprimordial6protejarea
parazitului, indeosebi prin folosirea insecticidelor selective in cadrul
complexelor de lupti integratl gi-refacereapopulafie de viespi zoofage acolo
unde a fost distrus[ in totalitate.
Un alt entomofagcu posibilitifi largi de utilizare in combatereabiologicd
esteviespeaProspaltellaperniciosi, folositd pentru combatereapaducheluidin
SanJosd(Quadraspidiotusperniciosus).
in Austria s-a elaboratun programspecialpentru combatereabiologici a
p[duchelui din San Josdcu ajutorul acesteiviespi (H. Bohm, ]967). in cadnrl
acesfui progrirm s-a folosit rasa Prospaltella perniclosi, unisexuat5,provenitd
din Germaniaqi Slovacia,care a fost inmulfit6 in masdin condifii artificiale gi
apoi lansatdin zoneleinfestate.
t66
Capitolul WI. Agroecosistemulpomicol.

cultura de insecti-gazdd s-a frcut pe ci*ullus vulgaris, cucurbita

maxima, Cucurbita ricifolia la temperaturide 25-26oCpi umiditate relativ[ de
55-60%. Punereain libertate a viespii Prospaltella perniciosi s-a frcut ln
diferite stadii de dezvoltarepinb la stadiul de adult, impreundcu pdducheledin
SanJosd9i planta-gazd4.
in urma experienfelorefectuatetimp de 5 ani cu acestparazit,a reiegitc[
rasa Prospahella perniciosi, se preteazd la inmulfirea in mas6 gi cultwb
permanent[.in livezile populate5 ani cu acesteviespi s-a realizato parazitarc
de 30Yoa plduchelui din san Jos6.Avdnd in vederec6 pomiculturanu poate
renunfadefinitiv la tratamentechimice, ?ncadrul acestuiprograms-austudiatgi
aspectelegate de selectivitateaunor insecticide,acaricide gi frrngicide asupra
viespeiProspaltellaperniciosi.
S-a constatatcd produsul Parathion are efect toxic asupraadulfilor de
Prospaltellaperniciosi, cdt gi asupralarvelor aflate incd in pdduchii ldnogi.De
asemenea,produsele Malation, Dazinon gi Lindan au efect toxic asupra
adulfilor gi mai pufin asuprastadiilor larvaredin corpul pdduchelui.
O altd viespe zoofagd care paraziteezdo gamd larg[ de ddundtori din
culturile agricole esteTrichogrammasp.
in multe f6ri ale lumii: Rusia,Germani4 Franfa,Itali4 china etc., c6t qi in
fara noastrd,s-au frcut gi continud sd se facd cercetlri pentru stabilirea celor
mai economice tehnologii de cregterea viespilor Trichogramma in scopul
folosirii acestorapentrucombatereadiundtorilor.
in prezent, in toati lumea, cea mai productivr gi economic6 gazdd,de
substitulie folosit6 pentru cregtereaviespilor Trichogramma sp. este molia
cerealelor(Silotroga cerealella) 9i molia frirui (Ephestiokuehniette.In China
gi Franfa se fac numeroasecercetdri cu privire la obfinereaouilor gazdei de
substitufiepe cale artificialS,in China fiind deja definitivate cdtevarefetepur
chimice pentru creptereaviespilor Trichogramma sp. Materialul biologic
oblinut pe aceastdcale estecapsulatin sfere mici de cear6,asemdnitoareunui
ou, prevdzutecu catevaorificii qi apoi rdspdnditin culturd. (Li Li-ying, yiguan
Si colab.,1984).
Clfilokl WI. Agroecosistemulpomicol.

167
rnomtcutturo tn contextul agriculturi
i biologice
combaterea biologicd cu aiutorul
entomofagilor se inscrie in a doua
ipotezametodologicEce propune
forosireaagenfilor biotici, introduc6ndu_i
in
mediuprin
metodepropagative,
Iansiri in mastrgi protective.Aceste
metode
previd o serie de probremeoperative,
tehnici de cregteregi ransarece sunt
oporfunede urarizat,pentnr o mai
bun6 infelegerea combateriiinsapi (M
Ferrari Sicolab.,Igg0).
,,cregterea"
entomofagilor
estenecesar[c6ndseinten]ioneazr
propagarea
insectelorexotice?ntr-unmediunou,
sauc6ndsedoreqtesporireapopurafiei
de
entomofagiindigeni.Trebuiebine cunoscute
cicrurbiorogicar entomofag'or,
dargi obiceiurilealimentare
aleentomofagilor
gi gazdei.
Cregterea
poatefi ftcuti, in fimcfiedecaz,pe
fitofagulrecoltatdin nafura
'in fazaexperimentalisaupe
fitofagurcrescutin laboratord, tip industriar.
in prezent,in Europ4sunt17,,biofabrici,,
tn f6ri ca:
- Italia:BIOLAB (Trichogramma
sp.,Chrysoperla
carnea);
- Finlanda:KEMIRAOy
(phytoseiulus
persimilis);
- Suedia:ANTICIMEX (phytoseiulus
persimilis);
- Norvegia:LOG (phytoseiulus
perstmilis);
- Danemarca:BIosysrEM
(phytoseiuruspersim*is gi Encarsia
formosa);
- Franfa:SICA_CAF,
DUCLOS;
- Rom6nia:
S.C.p.p.STREJE$TI
OLT, S.C.P.V.V.
MURFATLAR.
lntroducerea
entomofagilor
saulansarea
lor intr-unmediudiferit de locul
de origineprevede,pe l6ngr cregterea
lor, gi lansareain noul mediu a unei
cantitifi importantede indivizi, care
trebuiesi infruntenoile condifiiclimatice
qi ambientale
(biocenoza
diversd)gi,deaceea,succesul
eliberdriientomofagilor
sebaznardpemultifudineaecologicd
a mediilor.
,,,{climatizarea"estereugitl perfectc6nd noul
individ a devenit parte
integrantda ecosistemului,
aceasta
insemnand
ci:
- introducerea
nouruiindivida fostperfectabsorbiti
de ecosistem
gi nu
a fostsupusuneivariafiia echilibrurui
biocenozei:

168
-
individul a depdgiteventualeledificultSli inifiale 9i se comporth cain

mediul originar; estedeci, activ gi stabil ca densitatea populafiei.
Cregtereanumericda indivizilor autohtoni nu prezintl restricfii climatice
ca in cazul celor mai pufin adaptalicondiliilor noastre(de exempluiernile reci),
dar in funcfie de variafia raporturilor biocenozeitrebuie finut seamade multe
aspectece pot fi comunein ambelesitualii. Aceqti factori esenfialisunt:
- prezenfaeventualilordugmaninaturali;
eliberareaentomofagilor concomitent cu disponibilitatea populafiei
prdd[toare sauparazitare;
- densitateaddundtorului fitofag qi raportul prdddtor-gazddtrebuie si fie
in agafel incdt sd fie asiguratdpropagareaentomofagilor,mai ales in primele
faze,pentrua evita concurentacu alfii de acelagigen gi aceeagihrand;
-
entomofagul trebuie eliberat in stadiul cel mai activ Ei mai pufin

vulnerabil;
- densitateaprdddtorilor trebuie raportatd la populafia fitofagului gi,
deci, estenecesarun recensimdntal gazdeisaual prdzii;
- menfinereain mediu a entomofagilorlansafi,creSnd,,zonede refugiu"
gi conserv6ndplantelece constituiebazaalimentar[ a adulfilor.
Cercetiri frcute in Franfa de Anne-LiseDomange(1993) au aritat rolul
multiplu al gardurilor vii, ca rezervor de faunS auxiliard util6 in combaterea
d[undtorilor. Succesulaclimatizilrii estedat de diminuarea-suficientde vizibild
a populafiei fitofagului gi de menfinereaacestuiain limite suportabile (sub
pragul economicde d[unare).
Adaptarea la mediu qi lansarea de entomofagi poate fi ficutd dupb
urmStoareametodologie:
Lansarea periodicd a entomofagilor, se face atunci cdnd nu este posibil
de mentinutpopulalia lor ?nmod stabil, saucdndtrebuieredusrapid qi drastico
populalie de fitofagi. Pentru prima oar[ aceastltehnici a fost folositi in Franla
(1980), cdnd s-au adunatlarve de Anthonomuspomorum din florile c6zute;se
conseryauparazi[igi se lansauin livadS.Un exempluoperativ de cum se poate

Pomicultura tn contextul agri culturii biologic e
t69
cregtenumdrul de priddtori il oferr Crysoperla carnea) care se folosegtein

stadiul de larv6, putiind fi lansat6:
- in stadiul de ou aproapede ecloziune.in acestcaz se evitii prddarea
sauparazitareaspecieioofage,avind loc o acfiunesigur6;
- in stadiul de larvd din prima sau a doua vdrstd, in fi.rncfie
de tipul
plantei de protejat. in cazul cdpgunilorestemai bine si se foloseascElarvede
vArsta a doua pentru cd sunt mai mari, se miqc6 mai bine printre frunzele de
clpgun gi au un control mai rapid al fitofagilor. in acestcaz (cdpgunin solar) se
introduc,la nivelul de diunare, circa 18 larve de vdrstaa doua/m2.
rntroducerea de specii utile, este cea mai cunoscutd form6 de luptd
biologicd gi care explici mai bine semnificafiaacesteitehnici de combatere.
Speciilefitofage introduseintr-un mediu nou gi lipsit de dugmaninaturali sepot
multiplica in mod necontrolat gi constituie un grav pericol pentru culturile
atacate.
Introducdndspecii prddbtoaresauparazitese restabilegteechilibrul dintre
fitofag gi dugmaniisri naturali,urmdnds6 se consolidezeacestraport in timp.
in lipsa dugmanilornaturali ,,transportabilf' dinmediul originar in noul
siu mediu, s-a demonstrat,in unele cazuri, eficacitateafolosirii entomofagilor
polifagi din speciiinrudite.
conservarea gi cresterea dugmonilor noturali aifitofagilor, privegte atit
entomofagiiexotici, c6t gi pe cei indigeni. Acestespeciipot fi conservateprin:
- o shategie simpl5, care consti in crearea
,ponei de refugiu", adicd
menfinereapeisajului natural (tufiguri, garduri vii, zone necultivate, cereale
etc.) inseratein peisajul agricol, in mdsurd sb asigure entomofagilor loc de
addpost9i de via{i;
- modificareatehnicilor culturale (ex.: in Califomia se face recoltarea
lucernei pe rdnduri lungi, alteme, paralele,pentru a permite entomofagilor sd
treac[ de la un rdnd la alhrl, fErd a r[m6ne ,,descoperi[i").De altfel, se poate
consideraca o practici bpndfolosirealuptei ghidate,Facdndtratamente
chimice
numai in cazul necesitdfii efective (peste pragul economic de drunare) gi
folosind produse selective. De fapt s-a demonstrat ci trebuie conservate
170
Capitolul VIL Agroecosistemulpomicol.

speciile utile, dar gi cele indiferente,care pot constitui o rczewd alimentari

pentruspeciileutile; uneori trebuind menfinutchiar gi fitofagul. Disparifia sa ar
puteaohiar extindeentomofagulgi, deci, ar fi necesardreintroducereasa pentru
a menfineactivd acfiuneaentomofagului(ex. lansareaacarianuluirogu in sere,
pentrumenlinereapopulafieide acarieniprdddtori).
O altd laturi
a luptei biologice clasice se referi
la utilizarea
microorganismelor entomopatogene, respectiv a biopreparatelor, pentru

combatereabolilor gi ddundtorilor.
Referitor la combatereamicrobiologicda insectelorddundtoare,primele
preocupdri dateazildin secolul trecut, cdnd ,8. Bassi (l,835/ a descoperit o
ciupercd patogeni a lui Bombyx mori (viermele de mdtase) qi Beauveria
bassiana. Apoi, L. Pasteur a teoretizatfolosirea microorganismelorpatogene
contrainsectelorddundtoare.Dacd strategiilede combateremicrobiologicd sunt
cunoscutedin secolul trecut, aplicarea lor practici este de datd mult mai
recent6,de fapt consecinfelebiologice ale microorganismelorasuprainsectelor
diundtoare,acfiunealor patogenSgi aplicareaposibil[ in domeniul agricol sunt
susfinutede tehnologii experimentalecaracteristicecelei de-a douajumdtdfi a
secoluluinostru.
Combatereabiologicdfolosind miuoorganisme s-a dezvoltat in ultimele
decenii,cdnd,in funcfie de aglavareasistemelorecologice,cercetareagtiinfificl
a parcurs toate cdile pentru controlul fitofagilor diundlori din agriculturd.
Finalitateaacestuitip de combatereare caracteristiciproprii gi precise:
- acfiuneasa esteselectiv[, referindu-sestrict la populafiafitofagului pe
careo reducedrastic;
- nu atacd populafii de insecte utile prddltoare sau parazite gi lasd
nealteratibiocenoza;
- sunt inofensive pentru om;
-
tinde la menfinerea populafiei sub pragul economic de diunare,
urmdrinddinamicapopulafieiinsigi in interiorul biocenozei;

Pomiculturq in contextul agriculturii biologice
-
171
tehnica obfinerii preparatelor biologice are un cost mai scdzut
comparativcu substanfelechimice, mereumai scumpe,datoriti exigenfelorde

siguranfi pe caretoxicitatealor o cere.
Agenlii patogeniutilizafi sunt: viruqii, bacteriile,ciupercile,protozoarele
gi nematozii.
Insecticidele virale. Pentru a se multiplica virusurile, sunt strdnslegate de
celula unei gazdeSi utilizeazdresurselelor biochimice fapt pentru care, sunt
considerateparazili obligafi. $i cum insectelesunt substratulde multiplicare a
virusurilor, acegtiacontroleaz[populafiade fitofagi.
Au fost descoperitecirca 2000 de virusuri entomopatogene,
dintre acestea
un interes major pentru combatereabiologicb avdndul genul Baculovirus ce
in general,asupralepidopterelor,avdnd carenlJtat final al infecliei
ae[toneaz6,
descompunerea
insectei,in speciala fesuturilor abdominale,careastfel propagd
infecfia cu virus.
Preparatelepebazi de virus se obfin, in mod normal, manipul0ndlarvele
moarte prin infecfie, in scopul obfinerii unei suspensiide ,,incluziune" vhal6,
miscibild cu apa. Suspensiaobfinutd estedishibuitd cu mijloace de pulverizare
obiqnuite.(A. MentaSicolab., 1990).
UtilizAndu-seprodusepebaz.dde virus in Germania,s-auobfinut rezttltate
bune impotriva Lymantriei dispar qi a altor lepidoptere. in Italia a fost
identificat un virus activ impotriva sfredelitoruluitulpinilor (Cossuscossas),iar
in S.U.A. s-au oblinut biopreparatepe baza virusului granulat al viermelui
mdrului (Cydia pomonella), in vederea combaterii acestui d[undtor. Pe plan
mondial au fost sintetizateo serie de biopreparatecare se folosescsub diferite
denumiri comerciale, pentru combaterea unor specii de lepidoptere,
hymenopteregi coleoptere.Asffel de preparatesunt: ,,Biotrol", ,,Virex R.",
,,Polyvirocide", folosite in combatereaomizilor defoliatoare.in rdspAndirea
virusurilor separec[ vectorii mai importanfi sunt:
- vAntul;
-
activitateaprdddtoarea unor insecte;
t72

-
rdspdndirea unor virusuri prin intermediul pds[rilor (a fost

demonstratdprezenlade Baculovirusin dejecfiileunor p6slri insectivore).
Insecticidele bacteriene,au ca principiu activ bacteriile entomopatogene.
Dupd producereade spori,bacteriilese clasific[ astfel:
- sporogene(sepot conservain mediu);
-
nesporogene.
Bacteriile sporogeneprezintd interes pentru combatereamicrobiologici.

Dintre bacteriile sporogene, cele care au aplica{ii majore in combaterea
fitofagilor apar,tin genului Bocillus, gi anume: Bacillus popilliae; Bacillus
thuringiensls,care ac[ioneazdprin producereaunei toxine ce provoacdmoartea

insectei(acfiuneaa fost descoperitiin Japoniala Bombyxmori).
Caracteristicafundamentalda acesteibacterii este aceeade a form4 in
momentul sporul6rii, cristale proteice de formi bipiramidal[, formate dintr-o
endotoxin6 care este mortal[ pentru unele insecte qi inofensivd pentru
vertebrate. Insectele defoliatoare gi minatoare ingeri toxina gi mor intr-un
interval de timp de mai pufin de o orl pdn[ la cdtevazile. Cristalelese dizolvd
in mediu alcalin (pH : 9-12), iar in contactcu sucul digestiv al insectei gzd6,
elibereazh o substanfi toxicd de naturd proteici (deltaendotoxina) ce-i
paralizeazf aparatului digestiv, intrerupdnd nutrilia.
Larvele eventual
supraviefuitoaredevin debile, fiind foarte sensibile la alte infecfii gi prezintii

grave devieri ale metabolismului.in clasainsectelor,pH-ulalcalin se intdlnegte
la larvele lepidopterelor,aceastafiind explicafia modului de acfiune la aceqti
d[un6tori.
Specialigtiidin cercetareauizolat sugeale bacteriilor ce produc alte doui
toxine: alfa- Si beta-exotoxina,ceadin urmd fiind toxicd pentru multe insecte,
dar qi pentru mamifere.Aplicaliile mai importanteale luptei microbiologicese
fac folosind Bacillus thuringiensrs var. larstaki, care are o acfiune mai bund
pentruomizile defoliatoare.
in prezent, tehnicile modeme de inginerie geneticd au frcut posibil
transferul genelor ce produc toxina, care in acestcaz, sunt localizate intr-o
plasmidd extracromozomiald,de la sugediferite la o singurd ,,supersuqd"cu

Pomicultura fn contextul agriculturii biologice
173
spectru larg de acfiune. A fost ftcut deja un experiment, transferind un

fragment de ADN la unele plante, acesteademonstrdndo certd rezistenfEla
atacul insectelor.
Produsele comerciale pe bazA de Bacillus thuringiewls, cum sunt:
Bactospeine,Entobacterin, Thuringin, Biospor, Thurintox etc. spori gi cristale
in proporfie diversd, put6nd fi distribuite ca pulberi in suspensieapoasd,
utilizAnd sistemeleobignuitede maqinipentru protecfiafitosanitari.
Bacillus thuringiensl'seste un important ,,insecticid biologic" cu avantaje
incontestabile,dar prezint6gi uneleinconvenientecum ar fi:
- acfioneazlnumaiprin ingestie;
-
actioneazi numai asuprastadiului larvar, ouile gi adulfii insectelor
nefiind sensibili la actiuneaprodusului;

- estefotolabil la radiafiileUV.
in aplicareapracticl a biopreparatelorpe bazAde Bacillus thuringiensis
trebuie urmirite:
- distribuireaomogendpe toatd coroanapomului, preparatulacfion&rd
numai dac6esteingerat;
- efectuareatratamentuluispresear[, toxina fiind fotolabild in specialla
razs,leultraviolete;
- aplicareaprodusului cAnd apar larvele primei vArste,care sunt mai
sensibilela toxin6.
Insecticidele fungice, sunt produse biologice pe bazd, de ciuperci
entomopatogene,
careprovoac[ imbolndviri gravela diferite specii de insecte.
in
prezent se experimenteazd elaborarea unor tehnologii pentru
combatereadirectl a unor lepidoptereprin mirirea dozelorde feromoni sauprin

utilizarea unor compugi cu acfiune inhibatoare asupra feromonilor, numifi
antiferomoni. in ambele cazuri se produce o "dezorientqre" a masculilor qi
astfel copulafianu mai are loc.
in Romdnia, pentru combatereadirectii cu feromoni in dozi mdritd s-au
sintetizatpen6in prezentdoui substanfe:
- CombamolpentruGrapholita molesta;
t74

-
CombafumpentruGrapholitafunebrana.
Aceasti metod[ permite menfinerea populafiei d[undtoare sub pragul

economicde ddunare(GeorgetaTeodorescu,1993).
in Rusia, Germania, Cehia se folosegte,de asemenea,pe scard largd,
populafiilor de Carpocapsapomonella cu ajutorul capcanelorcu
supravegherea
feromoni.
Tehnica de folosire a feromonilor. Feromonii sunt produgi speciali ai
glandelorexocrineale insectelor;ele fac parte din sistemulsecretorgi diferd de
alte glande exocrine, deoarecesecrefia lor nu servegtedirect insectei ce o
produce, dar permite a semnalaprezenlasa indivizilor din aceeagispecie(M.
Ferrari Si colab., 1990). Feromonul funcfioneazdca "mesager chimic", in
comunicareachimici dintre animale, rcalizAndemisia gi recepfiade mesaje.in
mod normal,la captareasemnaluluiinsectareceptoarerdspundeastfel:
- atragere(semnalechimice ce atragspresursace i-a produs);
- dispersie(semnalechimice ce indepdrteazdde sursace i-a produsferomonde alarmd);
- agresiune qi
recunoagtere (semnale chimice
ce
genereazd
comportamentulagresivsaupermit recunoaSterea
apa4inAtoruluila specie);
- sexual(semnalechimicece permit apropiereagi incruciqarea).
Feromonii sexuali sunt produgi de femele care, ajunse la maturitatea
sexuald,atrag masculii pentru reproducere.in hecut era f-oartecostisitor de a
extragesubstanfeleferomonale,dar in prezentidentificareaformulei chimice gi
posibilitatea oblinerii lor prin sintezEa devenit o practicd curentS,realizfund
doudobiective:
- atragereagi capturareainsectelorfitofage (pentruefectuareacapturilor
masivesaua capturilorde monitorizare);
- dezorientarea sau confuzia (pentru anularea sau reducerea
posibilitililor de apropierein scopreproductiv).
Tehnicade monitorizare,se realizeazhctr difuzori de forme, dimensiunigi
culori diferite in funcfie de insectelede capturat,confindndcapsulepe careeste
absorbithormonul ce va trebui sd fie rdspindit. Feromonulatragemasculii care

175
r[min lipifi gi astfel se poate face un recenslm6ntdinamic al prezenfeiunei

specii,controlind capcanelein momentediversegi realizdnd,astfel,"curbele de
zbor".
La determinareamomentului intervenfiei trebuie finut seamade o serie de
factori legafi de ciclul biologic aI fiecdrei specii, pentru cd insectelecapturate,
adeseamasculi, nu sunt direot responsabilede pagube(ex: la lepidoptereatacd
larvele) gi, de aceea,alegereamomentuluiintervenfieidepindede:
- zborul (iegireadin pupi) femelelor,comparativcu masculii;
-
perioadaincruciqdrii;
depunereaouilor gi perioadadeincubafie.
Reguli care trebuie respectatela aplicarea capcanelorcu feromoni in

livadd:
- capcanase va aplica mai inainteadatei prevdzutede zbor a insectelor
vizate'.
- numirul capcanelor variqzfl de la 2 la 4l}a gi se pun randomizat la
indlfimea de zbor;
- de la inceperea capturii se fac 2-3 controale s[ptiimdnale, cu
numirarea insectelor. Suportul se curdfi gi se inlocuiegte dacd nu mai are
aderenfd(clei);
- cAnd suma numdrdtorii atinge standardul curbei de zbor, se face
tratamentul (ex: la Carpocapsa?,insecte/capcand/sdptdmdnd);
-
capsulelecu feromoni se schimbdla 2-4 sdpt[mAni,iar pdstrarealor,
odatddeschisambalajul,trebuieftcuti la frig.
Monitorizarea se realizeazi,Si cu alfi atractanfi,de naturd alimentardsau
chimici, ce aclioneazd ca mesageri chimice Qtaraferomoni) Si care pot
determinaatractie asupraambelor sexe ale insectelor vizate; acestesubstanfe
suntfolosite pentru capturareadipterelor(muqtelefructelor).
Tehnica capturdrii masive, este bazatd pe capfurareamasculilor unei
specii dlundtoare, pentru reducereala minimum a activitdfii reproductive.in
medii deschisese obfin bune rezultate,dacdmirimea suprafefeiinteresateeste
nesemnificativdpentrueventualaimigrarede insectedin alte areale.
t76

Scopul este acela de a distrage masculii de la activitateareproductivd,
utilizdnd feromoni ce intr[ in competifie cu femelele, mai inainte ca multe

dintre acestea sE fie fecundate. Masculii sunt atragi in capcane gi, deci,
eliminafi, reducdnd posibilitatea incrucigirii, realizAnd, deci, o diminuare
progresivda populafieiprin lipsa noilor generafii.
Cercetdrileefectuatede N. Ceapoiu Si colab., (1992) in cadrul cdmpului
experimental al Facultnfii de Horticultur[ Bucuregti, au scos in evidenfi
eficacitateaacesteitehnici de capturarremasivi pentruviermelemlrului (Cydia
pomonella).
Aceasti metodl p[streazi la un nivel de toleranfi populafia fitofagului,
deoarececapturanu estetotal6,rdmdnAndcdfiva masculireproducdtori.
Endohormonii, sunt substan,tesecretatede sistemul neuroendocrin,care
reglementeazicregtereagi dezvoltareainsectelor,intervenindin diferite stadii:
nipirlire, metamorfozd,mafurare sexuald etc. Prin administrareaacestorala
insecte, se impiedicb formarea embrionului; napdrlirile apar la adullii cu
malformafii ce duc inevitabil la moartea acestora (ftri
sd aib6 loc
reproducerea).
Principalele substanfehormonale sunt: hormonul juvenil (neotenin) gi
hormonulde ndpdrlire (ecdisona).
Dupd o perioadd lung[ de cercetiri s-a reuqit si se oblin[ o serie de
substanfeanalogehormonului juvenil, numite regulatori de creStere,folosite
sub diferite coduri in combaterea unor insecte ddundtoare (Georgeta
Teodorescu,l,993).
in lara noastr6,la Institutul de Chimei din Cluj-Napocagi Facultateade
juvenile: JTC l, JTC2, JTC 3, JA l, JA2, JA
Chimie s-ausintetizatsubstante
3, JA 4, careau fost experimentalepentru combatereaunor speciide coleoptere
gi lepidoptere.in continuare,se fac cercetdripentru stabilireametodologiilor gi
tehnologiilorde aplicarea acestorain producfie.
O metodd noul in combatereabiologicd, este autocidiq care constd in
"distrugerea populaliei unei specii prin ea tnsdsf'. Pentru realizarea ei se
folosesc procedee fizice (iradierea populafiilor ddunitoare) qi chimice
pomicol.
Capitolul YlL Agroecosistemul
177
(utilizareachemosterilizanfilor).Indiferent de procedeulfolosit, aceirte metodI

are ca scop obfinerea de indivizi sterili, de rase de insecte cu potenfial de
inmulfire sclzut sau cu deficienfe letale gi care, eliberafi in natur6, in urma
copulSrii cu populafia din zon6,dau nagterela ponte sterile. Pentru ca aceastd
metodi si fie introdusdin practici este necesarca speciile ce urmeazi s6 fie
astfel comb[tute si poati fi crescuteqi inmulfite in condilii de laborator, pe
medii nutritive artificiale.
Astfel, in cadrul Laboratorului de Genetic6ai Institutului de Zoologie al
Academieide $tiinfe din Armenia a fost stabilitd doza eficienti de iradiere cu
raze gamrrtapentruobginereagenerafieiF1la masculide Carpocapsapomonella
cu deficienfeereditareletale.
Pe cale experimentalI a fost demonstratfaptul ci iradiereamasculilor de
Carpocapsapomonella cu raze gammain dozAde 8 krad asigurddistrugereaa
20-30% din descendenfi.Copulareamasculilor cu deficienfa letald din F1 cu
femele "intacte" determind distrugerea a peste 87% dn descendenfi.Prin
urmare,pentru suprimareagenetic[ a populafieiviermelui merelor esteindicati
utilizarea acestor masculi.
Concomitent au fost stabilite perioadele de introducere a larvelor cu
deficienfe ereditare in populafia intact6" urmlrind suprimarea nocivitdfii
viermelui merelorpe aceast6cale.
in lara noastrdexperienfed9 combatereautociddau fost f[cute pe molia
strugurilor(Hyphantria cunea)(C. Beratlief, 1975).
Lupta geneticd, constdin manipulareagenetici a diferitelor caractereale
insectelorsau a altor agenti patogeni in urma cdrora populafiile sd regreseze
sau,eventual,si fie eradicate.Acestemijloace se referdla patru tipuri esenfiale
genetice,gi anume:
- incompatibilitateadintre rase, ce consti in recoltareadin naturd gi
inmulfirea pe cale artificialS a unor rase ale unui ddunltor, care in urma
rdspdndirii unui biotip diferit de cel de origine sd fie in imposibilitate de
imperecheregu rasa local[ a aceleiagispecii,rezultAnd,astfel, extinclia speciei
ddundtoare;
pomicol.
178
-
sterilitateahibrizilor, care constiiin oblinereaunor hibrizi sterili din a
cdror copularecu indivizi normali din naturdsdnu mai existeprogenituri;

utilizarea genelor letale se refer6 la oblinerea,prin diferite procedee
(radiafii, substanfechimice, stresanli climatici etc.), de indivizi purtitori de
gene letale care, in unna copuldrii cu indivizi normali, sd provoace extincfia
specieiddundtoare;
- creareade genedefavorabile;aceastase referl la imprimarea,la unele
specii cercetate,de caracteristicigeneticedefavorabilefie reproduceriispeciei,
fie comportamentuluinormal al acesteiain condilii de mediu obignuite.
Lupta fiziologicd. Existd aga-zisele"boriere trofice" care se refer[ la
mecanismefiziologice sau efecte care influen{eazi comportamenfulinsectelor
schimbAnd
modul de via![ al acestora,fapt ce ducela moarteaspeciei.
Un rol important in realizarea barierelor trofice il are utllizarea
substanfelor
fagostimulatoare,antiapetisante,repelenteetc. care, prin mirosul
emanatsau gust, au acfiune repulsiv6, indepdrtind insectelede substratulde
hrani saudezvoltdapetitulacestora.
Dintre procedeelegeneticeenumerate,sunt demnede remarcatrezultatele
oblinute in Austria prin folosirea incompatibilitdtii dintre cele doud rase ale
mugtei ciregelor(Rhagoletiscerasi), identificatein doui zone diferite, a clror
imperecherenu are loc, fapt ce duce la reducereasemnificativda populafiei
ddundtorului.
Insecticide biologice mni pugin cunoscute gi folosite: alaunul, frina de
bazalt,piretrina,rotenona,zeamadefutun, sdpunulde potasiu.
Alaunul sau piatra acr6 este un sulfat de Al gi K, care se extrage din
zdcdmintenaturale sau se obfine industrial din bauxitd gi caolin. Este pudrd
cristalind fbrd miros, cu gust acru qi astringent,concentrafiafolositd fiind de
0,4yo.Se folosegtenediluat,impotriva pdduchilorde frunze gi omizilor. Efectul
repelentse explicd prin cristalelede alaun carc aparpe frunze dup6 evaporarea
apei. Tratamentul se face cu cel pufin trei sdptimdni inainte de recoltarea
fructelor.
Capitolul VII. Agroecosistemulpomicol,

Pomicultura in contextul agri culturii biologice
179
Fdina de bazalt se folosegtein concentrafiede l-3%.

Nu estesolubila in
apd, dar gradul fin de mdcinare asiguri o suspensiefind.
Metoda cea mai
indicatr este prdfuirea. Are calitatea de a indeplrta ddundtorii
care atacl
organelevegetalela suprafafE.cel mai bun bazalt estecel care
are pH = l0-l l
gi circa 50% silicafi. Acfiuneade combaterese explicdprin:
- schimbareapH-ului de la suprafafa
frunzelor de la slab acid (preferat
de insecte),la slabalcalin;
- acfiuneadirectd a cristalelorde
cuar,t,care rinesc corpul insectelor,le
astupi ochii gi traheele;
- inhibareanutrifiei, ca urmare prezen[eicristalelor
a
de cua4.
Piretrina este un extract din florile de pyrethrum cinerariaefolium
(o
crizantemdsdlbaticr din Keni4 Guatemala,Iran). principiul
activ_piretrina_
esteun esteral acidului crizantemic-insecticid nafural de contact,
cu efect de
qoc ai cu spectrularg de acfiune. Substanfaproduce paralina
insectelorgi se
recomandi numai in situalii extreme.Prezintii avantajul
unei degrad6rirapide
(48 de ore) in naturi. Se livreazi sub formE de concentrate
emulsionabile,
pulberi de prdfuit sau fumiganfi. Poartd denumirea
comercial[ de .,Florestin,,
sau"Pyreth" gi se utilizeazl,in concentrafie de 0,lo/o.
Rotenona,este un exhact din r6ddcinile plantei tropicale Deriis
eliptica,
cu acfiune insecticidd mai puternici dec6t piretrina sau
nicotina. Modul de
folosire gi acfiune este ca gi la pirehini; timpul de pauzr
este de 3 zile, iar
denumireacomercial[ este..Sabur".
zeama de tutun este un extract din plante de Nicotiana
tabacum sau
Nicotiana rustica. Substanfainsecticidd este nicoting,
un alcaloid care se
gdsegtein frunzele de futun in proporfie de 0,3-1,5-4-6%.pentru
prepararea
zemei se folosescfrunzeleuscate,fulpinile gi, in general,resfurile
vegetalede la
fabricile de figiri sub formi de infi.rziesau decoct (l}}gls
l apd). produsul se
folosegteimpotriva omizilor piroase, pEducheluilanos qi pdduchelui
festos.
Timpul de pauzdestede 3 zile.
sdpunul de potasiu este unul din cele mai vechi insecticide,
iar cel mai
potrivit este sbpunulpreparat cu hidroxid de potasiu,
fiind preferat cel cu o
pomicol.
180
consistenti fluidi, necolorat gi neparfumat,cu pH-ul : 10-12.La noi s6punul

careindeplinegteacestecondilii estecel de ras,carepoatefi utilizat:
- pentrucombatereaplduchilor de frunzein concentraliede 1,5-3Yo;
-
ca adeziv gi muiant, in combinalie cu sulfrrl, mbregte eficacitatea
acestuiacontrarapdnului;
- carepelentimpotriva viermelui merelor;
-
pentruprevenireasaureducereaataculuiunor boli (ex.: frinarea).

7.3.3.2.Combatereabolilor in pomicultura bialogicd
in pomicultura biologicE, pentru combatereabolilor se pune accent pe

mijloacelepreventivegi biologice, dar qi pe unelemijloace curative.
Descriemin continuare,citeva din rnijloacele preventive de combatere
a bolilor.
Introducerea soiurilor rezistente. Foarte rar se gdsesc variet[fi total
rezistentela o boal6, insd existi varietdfi tolerante,adicd mai pufin sensibile,
dar susceptibilede a fi atacatein anumitecondilii.
Modul de conducere a coroanelor. Densitatea plantafiei are o mare
influenfl pentru dezvoltareaciupercilor patogene,dar nici un studiu nu a fost
realizatpentrudeterminareade densitifi gi orientdrifavorabile.Tdierile gi forma
de conducere pot facilita aerisirea coroanei gi ameliorarea calitifii
tratamentelor.
in ce privesc, practicile culturale, acesteapermit diminuarea inoculdrii
prin:
-
distrugereaprimelor focare;
tocareaqi incorporarearesturilorvegetale(ramurile renitate la tdiere,
frunzelemoarte);
- stimulareaactivitdfii microbienea solului;
-
ardereaorganeloratacatede boli grave.
Descriemin continuarecfiteva dintre mijloacele biologice de combatere

a bolilor.
Copitolul VII. Agroecosistemulpomicol.

Pomicultur a tn contextul agr i cultur i i bioIogi ce
l8l
Fungicidele biologice Sunt biopreparate fungice ai ciror germeni activi

aclioneazA ca antagonigti fal6 de diferifi agenfi fitopatogeni. Termenul
,,antagonism", include in cazul de fa[h, trei tipuri de activitdfi: competilia,
antibioza Sihiperparazitismul.
Factorulprincipal in cazul competifieiil reprezinti vitezade cregtere,care
implicd utilizareamai rapidda resurselornutritive.
Antibioza sereferi la efectul gi cantitateaantibioticului eliberatde agentul
antagonistin mediul de cultur6,in timp ce hiperparazitismulse referl la puterea
de distrugerea acesfuia.
Atdt pe plan mondial, cdt gi in fara noastr6,au fost experimentatemai
multe microorganismeca, de exemphl Bacillus subtilis, Trichodermaviridae,
T. polisporum qi T. roseum contra ciupercilor d[un[toare ca: Stereum
purpureum, Botritys cinerea, Monilinia lma, Sclerotinia sclerotiorum sau a
bacterieiErwinia amylovorace producefocul bacterianal rozaceelor.
Se pun speranfemari in combatereabiologic[ a agenfului patogen ce
produce focul bacterian.Astfel, El Gorani (i,99i,) a oblinut rezultatebune ,,in
vitro", dar nu 9i in livad6, utiliz6nd tulpini de Bacillus subtilis. A fost
descoperiti gi acliuneaantagonistda bacterieiErwinia herbicola in prevenirea
focului bacterian,aceastafiind confirmatii de: S.V.Beer (1983),P. G. Psallidas
si colab. (1992),J. llrodzinki(1994).
S. V. Thompsonsi colab- (1992) au reugit s[ disemineze bacteriile
antagonistefafa de Erwinia amylovora (Erwinia herbicola qi Pseudomonas
fluore scens) cu ajutorul albinelor.
O importanfdmare tn livezile de mir gi p6r o are combatercabolilor gi in
special,a rapinului (Venturia inaequalis)gi fiindrii (Podospheraleucotricha).
Antagonigtiimicoparazifiexistenfiin livaddjoacd un rol deosebitin combaterea
acestora(7. Baicu, 1990).inc[ din perioada in care se deschid mugurii se
formeazd microlora foliar[. in mugtrii de mdr, iar dupd aceeape frunzele din
rozlth, se pot determina astfel de ciuperci microscopice ca: Phoma
macrostoma,Phomopsismali, Alternaria alternota,Epicoccumpurpurascens.

182
Pe fructe se poate observaacfiuneaantagonisti falh de rapdn a ciupercii

Trichoteciumroseum,a unor speciide saprofili fafi de periteciile de pe frunzele
cdztte etc.
Saprofilii de. pe scoarfS, cum sunt, de exemplu, Cladosporium
cladosporoidesqi Epicoccumpurpurqscenssunt activi fali de Nectria galligena
qi Cytosporacincta (T.BaicuSi colab., i,990).
in combatereanafura16a ciupercii ce produce frinarea, hiperparazihrl
Ampelomycesquisquahsare,uneori,un rol important.
La piersic,A. De Cal si colab. (1988) au constatatcd, in mugurii 9i pe
florile de piersic, ciupercaantagonistiPenicilliumfrequentasare un potenlialin
combatereabiologicl a moniliozei (tr[onilinia laxa).
Un alt grup de produse, ca streptomicina exhasd din Streptomyces
griseus, condifionatd sub formi de pulberi umectabile, pulberi de prdfuit qi
solufie, se folosegte pentru combaterea biologic[ a bacteriilor: Erwinia
amylovora, Erwinia phytophtora, Pseudomonaslocrymans,Xanthomonassp.
etc. Teramicina extrasd din Streptomycesrimosus este eficace impotriva
bacterieiXanthomonaspruni. Penicilina obfinuti din Penicillium notatum Si
Penicillium crisogenumeste eficace in combatereaunor bacterii fitopatogene
ca:Agr obacterium tumefoci ens,Corynebacteri um mi chiganense.
Preparate comerciale. La oblinerea lor se asociaz6 alge, extracte de
plante(coadacalului, urzicd,pelin, pdpddie),pudrl de roc65i sulf. Suntproduse
in Germania gi Elvefia. Se utilizeazd preventiv, frrd a le cunoagtepe deplin
modul de acfiune (revigoreazdplantele, au acliune fungistaticl 9i fungicidd).
Lipsa experimentdrilor sistematiceface ca eficacitatea lor sd nu poati fi
garantatS.
Silicatul de sodiu este un produs clasic recomandat in practicarea
agriculturii biologice; fiind un produslichid, alcalin, bogatin siliciu, modul sdu
de acfiune este mai putin cunoscut.El formeazi un invelig destul de rigid pe
suprafafa frunzelor, care favorizeazAingroqareafesuturilor gi rezistenfa lor
naturaldla pdtrundereaciupercilor.in plus, siliciul esteun elementimportantin
compozifia{esuturilorepidermicegi a fesuturilorde susfinere,avdnd,in aceeapi

t83
m[sur6, o acfiunesistemicI. Trebuiefinut seamac5 silicaful de sodiu estefoarte

coroziv pentru piele 9i pentru aparatelede pulverizare. El acfioneazdrapid
asupra speciilor de Botrytis, Sclerotinio, Pythium etc., omordnd sporii. in
Germania este recomandatimpotriva rapdnului. Doza recomandatiieste de 2
kglha iama gi 500 glha in perioadade vegetafie.
Umasud, este o pudrl de roc6 (Algamatolit) muiabild $i se utilizeaz6
intr-o api acid[ in concentrafiede 10 kg/ha (sd se evite apele alcaline).Acest
produs utilizat in Elvefia gi Germania are o oarecare eficacitate contra
rap[nului.
Extrsctul de compost, influenfeazi combaterea prin modificarea
microflorei superficialede pe frunze (in primul rdnd bacteriile sporogeneale
compostuluiintrefin un mediu defavorabildezvoltiirii germenilorpatogeni).Pe
de alti parte, cAteva substanleconfinute in extract au un efect fungicid gi
frrngistatic contra fiinlrii.
lncerclrile au arltat eficacitifi foarte variabile legate,
probabil, de condifiile de mediu, de lipsa omogenitSliiin tehnicile de elaborare

gi conservarea extractelorde compost.
Fosfitul depotasiu esteo sarede potasiu earercprezinti componentulde
bazd,alunui fungicid sistemic,avdndetil fosfat de aluminiu (Aliette). El are un
efect curativ; nu este fitotoxic gi nu dezvoltd nici o rezistenfb.in Elvelia se
utilizeazd, in doze de 2-4 kg/ha. S-a dovedit ci are o bund eficacitate in
combaterea focului bacterian aI rozaceelor, produs de bacteria Erwinia
amylovora.
Permanganatulde potasiu esteo sarepotasici foarte oxidantS,care arde
materiile organice, avdnd acliune curativd asupra fiindrii. Are o acfiune
antisepticd,fiind recomandatpentru numeroaseboli ale pomilor fructiferi in
tratamentelede iam[. Acfiunea esteimediati gi de scurtl duratS;trebuie foarte
bine inmuiat, pentru a fi ehcace (se adaugd substanfede inmuiere ca, de
exemplu, esenlEde pin). Este foarte fitotoxic Ai, de acee4 la tratamenteledin
timpul vegeta{iese recomandi sd nu se deplgeascl dozele de 300 g/ha. Este
foarte coroziv (trebuie sp[late bine aparateledupd tratament). Concentrafia
utilizatd,in perioadade vegetafieestede I 00-300 gftn, iar iama I - 2 kglha.
184

Produsele cuprice. ca mod de acfiune cuprul intervine asupratubului

germinativ al sporilor, distrug0ndu-I.Avantajul il constituiemareaeficacitateqi
duratade acliunerelativ lunge (8-10 zile). Ca dezavantaje,
menfiondm:riscul de
fitotoxicitate asupraorganelorumede,arsuri in condilii de frig gi umiditatesau
in condifii de cdldur[ excesivd.Cuprul esteun metal greu, care se acumuleazd
in sol gi are efect depresiv o perioad6 lungd asupra microorganismelordin
compoziliaacestuia.Poatefi administratsubdiverseforme:
- zeamdbordelezd- 7,25kg/ln:
-
oxiclorurd tetracupricd- 0,1-0,3o/o;

- 0,6kg/ha.
cuprol (CuSO++ oligoelemente)
Produselecuprice se folosesc pentru combaterearapdnului la pomacee

(inaintede inflorit) gi bacteriozelorla cireg.
Produselecu sulf au un mod de acfiune mai pufin cunoscut.vaporii de
sulf pitrund in interiorul miceliului ciupercii qi se fransformi in H2Stoxic. Are
avantajulde a fi mai pufin fitotoxic decdtcuprul. ca dezavantaje,
menfiondm:
- duratade eficacitatemai scdzuti (tratamentreluatla 8 zile);
-
ineficacitatelatemperaturi
mai mici de lOoC;
fitotoxicitate la temperaturimai mari de 25oC (interval optim = 16-
18"C).
Forme de administrare:
' sulf muiabil, mult mai eficace la temperaturi sc6zute,fiindcl este
aderentla frunze. Produselecomercialecu 80% sulf se aplicd in doza de 0,75
kgftra;
zeamdsulfocalcicd,un amestecde sulf gi calciu. in ciuda eficacitElii
salenu esterecomandatd,,
datoritilriscurilor de fitotoxicitate crescuti in timpul
cdldurilor excesivegi a coroziunii aparatelorde tratament.Doza utilizatd este
de 0,7 - 0,8 kg/ha. Prezintd"
eficacitateimpotriva ftinErii 9i ciuruirii bacteriene,
la drupacee;
- silcoben esteun amestecde pudrd de rocd foarte fin m6cinat[, bogat
in siliciu (80%), calciu qi bentonitr. El reface epidermafrunzelor, fhcdnduJe
pomicol.
185
mult mai rezistentela pitrunderea ciupercii (este o protec{ie mecanicd),iar

asociatcu sulful ii cregteeficacitatea;
- bentonita esteo argili ce se folosegtein doz6 de 2,5 kglha + 400 g
sulflha. Asocierea lor este preferatdpentru o bund eficacitate fat6 de sulful
singur. Trebuie aplicati in aceleagi condifii de precaufie ca gi sulful, in
combaterearapdnuluila pomacee.
in vederea protecfiei fructelor fafd de unele boli, ddun[tori gi chiar
accidente climatice (grindind), pe suprafete mici, gi in special la nivel
,,familial", se poate recurge la ,rtnsdcuirea" fructelo,r. Desigur cd aceastd
opera{iuneimplicd un volum de muncd in plus, dar in contextul renun}drii la
tratamentelefitosanitarecu produsechimice de sintezi se poate amelioramult
calitatea,ceeacejustific[ realizarcaacesteiintervenfii.
Acest sistemde protecfiea fost conceputimpotriva viermelui merelor gi
perelor (Cydia pomonella), in special. Sacul impiedicd fluturele si-gi depund
pontape fruct gi, astfel, este evitat atacul;de altfel, sercalizeazi o protecfiegi
impotriva altor lepidoptere ddundtoare(R. Lautie, 1980). Se realizeazi o
protecfie gi fafd de pdsdri sau viespi, care adeseori,in cazul perelor matutate,
producpagubeimportante.
Referitor la proteclia fata de boli, estevorba in specialde rapin (Venturia
inaequalis); sporii ciupercii germineazd pe coaja fructului, iar prezenla
,,sacului"impiedicddiseminareabolii.
Protectia realizati fa{n de accidenteleclimatice, deloc de neglijat, se
referd la grindind gi arsurile solare,fafd de care sensibilitateafructelor difera
dup6soi.
Materialul din care se confecfioneazisacul este hArtiagroasl de ambalaj
sauhdrtia sulfitatd,care rezisti bine gi pe timp umed. Trebuie evitatEfolosirea
polietilenei transparente,care poate diuna fructului. inchidereasacului se face
cu un elastic sau cu o clemi, iar m[rimea lui trebuie s5 fie corespunzbtoare
mdrimii fructului, dar, in general,cel mai convenabilpentru cultura biologicd
estecel cu dimensiunilede 21 x 20 cm.
186

Pregdtireasacului,constdin rupereacolfurilor delabaza sacului,pentru a

permite circulaJiaaerului gi a apei provenite din precipitafii, plierea deschiderii
sacului,fixareaelasticuluide gdtul sacului,,,insdcuirea"fructelor.
Agezareasacilor trebuie efectuatdpe timp uscat, lucrdndu-secu atenfie.
La inceputul lunii septembriesacul se va indep[rta pentru a permite colorarea
fructului, ftrd ca acestasd mai poatd fi atacat.Aceastd operafiunepoate fi
realizatil gi dupd recoltare,dacd in zond sunt multe p6sdri sau viespi ce pot
vdt[ma fructele. Prin recoltarea fructelor ins[cuite se evitii gocurile, dar
indepdrtareasacilor se va face la introducereafructelor in depozit.Este bine ca
sacii sd nu fie rcutilizati in anul urmdtor, chiar dacd sunt dezinfectafi,operaJie
carear fi incompatibildcu o culturd biologicd. insdcuireatrebuierealizati dupi
cddereafiziologic[ a fructelor gi rdritul manual,cdnd fructele au mdrimeaunei
nuci mici, ceeace corespundeaproximativcu sfhrgitullunii mai.
7.3.3.3. Combatereabur uienilor tn pomicultura biologicd
in era modemd, cdnd, in opinia specialigtilor, utilizarea pesticidelor
constituie cavza numeroaselorboli, este normal sd ne inheb[m dac6, intr-o
agriculturd intensiv[ ca a noastr6, o combatere biologic[ a bolilor gi
diun[torilor la plante poate inlocui pe deplin combatereachimic6. Trebuie s6
recunoagtemc6, cele mai mari succeseale combateriibiologice au fost obfinute
in combatereaburuienilor perene, mai ales pe terenurile nesupuse unui
asolamentcorectgi permanentqi trebuie reflectatseriosasupraposibilitIlilor de
utilizare, in continuare,a pesticidelor in combatereaburuienilor pe solurile
cultivate. Aceastase impune cu at6t mai mult, cu c6t speciile de buruieni au
devenit rezistentela erbicide, iar legislafia asupra reziduurilor in produsele
vegetaledevinedin ce in ce mai restrictivd.Existd metodepreventivegi metode
curativede combaterea buruienilor in pomiculturabiologici.
Astfel, in ce privesc metodele preventive de combatere a buruienilor
putem afirma c6,in anumiteperioadecritice ale dezvolt5riipomilor gi arbugtilor
fructiferi, intervine concurenlaburuienilor. in afara acestorperioade critice,
efectele,,pozitive"ale buruienilor sunt semnificative,mai alespentruc6:
pomicol.
-
asigurdo protecfiea suprafefeisolului;
stimuleazi activitateamicrobiologicdprin exsudateleradiculare;
menfin o temperaturi gi umiditatefavorabilein sol etc.
r87
in general,solul neechilibrat,sirdcit in humus gi prost lucrat, este foarte

ugor invadat de buruieni perenegteu de combdtut, cum sunt: p[l6mida, volbura
etc. in timpul perioadei de conversie de la pomicultura convenfional[ la
pomicultura biologicd, trebuie sd se facd fafa unei situafii de dezechilibru,ca
unnare a folosirii timp indelungata erbicidelor,ceeace afavonzat proliferarea
buruienilormai rezistentegi mai greu de combdtut.
Pentruevitareainvaddrii terenului cu buruieni se pune accentmai alespe
mijloacelepreventive,cum sunt:
- amplasareaculturilor in condifii care sE favoizeze competifia lor cu
buruienile;
- suprimareasurselor de diseminare:gunoiul de grajd slab fermentat
confine, potenfial, o cantitate mare de seminte de buruieni. Capacitateade
germinare a acestor semin{e este, ins6, redus6,prin compostareala o fazd
termofil5 corespunzdtoare;
- ardtura de primdvari trebuie fbcut6 cdt mai deweme, pentru ca
seminleleadusela suprafal[ sd aibd timp si germinezeqi apoi sd fie distruse
prin lucrdri superficialeulterioare;
- evitarea tasdrii solului, deoarece aceasta favoriz.eazddezvoltarea
buruienilorperene(in specialp[l6mida, mai alesdac[ solul a fost lucrat in stare
umedd);
- mulcirea solului are gi un efect de combatere a buruienilor; de
asemenea,mentine umiditatea in perioadelede secetdgi pare sE favorizeze
dezvoltareapomilor tineri. Ca materiale organice se folosesc: paie, frunze,
compostgi scoarfi de copaci. Trebuie, insd, repetateexperienfelegi urmdrite
a mulciului,
mai mulfi ani, astfel incit sd nu apardproblemede descompunere
de proliferarea rozdtoarelorgi de aparifiea bolilor la colet;
- innierbarea permanentd cu specii din flora spontani sau cu
ingrdgdminteverzi. Studii recentecu privire la folosireaburuienilor cu acliune
r88
pomicol.
alelopaticdau evidenfiatunele specii din flora spontani (Digitalis sanguinalis,

Lamium amplexicaule, Lamium purpureum, Stellaria media, Gleochoma
hedero)care au talia joas6, diseminarerapid6, riddcini superficiale,exerciti o
concurenfdmai mici pentru apd pi substanfenutritive gi au acfiunealelopaticd
(de respingere)prin emisia unor exsudateradicularefitotoxice, care ftdneezd
dezvoltareaburuienilor nocive, ftrd a diuna pomilor gi arbugtilorfructiferi.
Metodele curative de combatere ^ buruienilor se clasifici in
urmdtoarelecategorii:manuale,mecanice,termicegi biologice.
Dktrugerea manuald a buruienilor pe rdnd,in jurul trunchiului, necesiti
multd forfd de munci gi nu se poatefacepe mari suprafefe.
Combatereamecanicd sereferi la grdpat,prdgitqi cosit (tabelul 7.1.).
Tabelul7.l.
Combatereamecanicl a buruienilor
Lucrarea
Avantaie
Dezavantaie
esteun sistemcurativ rapid;
eficacitatea
variabild,
. suprimdnd buruienile tinere gi niciodatdtotal6;
- lucrarea este depen-dentdde
;tocul de seminfede buruieni;
. nu producepagubeplantelor;
condiliileclimatice;
. favoizeazi
minerali-zarea - favorizeazAgermi-narea altor
zotului organic;
seminfede buruieni.
. aereazisolul.
- este o lucrare care necesiti
Pr6pitul - esteun sistemcurativ;
- suprimdnd buruienile relativ multd atenfie, consum de
dezvoltate,nu producepagubein energieqi de bani;
- nu se poate realiza pe toatd
culturd;
- favorizeazA
mineraliza-rea suprafafa
azotului organic;
- aereazi solul.
- suprimd buruienile relativ bine - eficacitateavariabil[;
Cositul
- favoizearh prolife-rarea
demoltate1.
- p[streazdumiditateasolului;
rozdtoarelor sau germinarea
- intirzie aparilia buruie-nilor altor buruieni;
' nu se poate lucra pe toatd
anuale;
- permite accesul maqi-nilor pe suprafafa
timo ploios.
Grdpatul '

Pomicultura in contextul agricultur ii biologice
189
Pentrucombatereamecanicda buruienilor, exist6 astizi, o gami largi de

utilaje performantegi complementare,lns6 trebuie cunoscutecondiliile optime
de utilizare, cum ar fi:
- alegereatipului de utilaj in frrncfiede tipul solului;
- reglareaaddncimiide lucru gi a vitezei de avansare;
-
combinareautilajelor pentrureducereanumdruluide heceri;
stadiuoptim de interventiepentruburuieni gi pentrucultwd etc.
Metoda termicd de combotere a buruienilor, prezintd c0tevavariante. De

precizatins6, modul de acfiunea combateriitermice qi aptul ci trebuie pugi la
punct agentii termici performanfi, precum gi combinaliile economice, prin
asociereacombateriimecanicepe interval gi termic pe rdnd, cu un singur utilaj.
Se arati c5, o cregterea temperaturiicu numai 7oCin prima jumdtatede cm de
sol pdstreazifaunasolului.
Doui dintrevariantelemetodeidistrugeriitermicea buruienilorsunt:
- distrugerea localizatd cu vapori, care se realizeazbcu ajutorul unui
dispozitiv mobil cu vapori la 180oC,condugi prin tuburi la distribuitori in
formi de clopot, caresterilizeaz6solul in strahrlsuperficial.Trecereatrebuie sd
fie rapid6, pentru a evita dauneleprodusemicroorganismelordin profunzime.
Metoda este pretenfioas[ qi costisitoare, distrug6ndu-se o parte din
microorganismeledin stratulsuperficialde sol (Catherinede Silguy, 1994);
- distrugereacu flacdrd directd, care se realizeazA,lanivelul celulelor
vegetale,utilizindu-se un arzltor alimentatcu propangM satJpropanlichid, la
temperaturade 70-80"C,carecoaguleaziproteinele,gi buruienilepier in citeva
ore. Eficienfa metodeidepindede stadiul de dezvoltarea buruienilor,cele mai
bune rezultate obfindndu-sein stadiul de plantule cu frunze cotiledonale
(tabelul7.2.).
Tratamentul termic nu are impact asupra rdd6cinilor buruienilor, fiind
distruse numai organele aeriene. in cazul planfulelor, distrugereafrunzelor
antreneuzlmoarteaintregului organism, rezervele de r[ddcini fiind insuficiente
pentru a genera noi cregteri, dar in can;J plantelor dezvoltate din mugurii
secundarivor rezulta noi cregteri6i, deci, dupd aplicareatratamentuluise reia
pomicol.
190
vegetafiape seamarezerveloracumulatein rdddcini.S-a constatatcd buruienile

monocotiledonatesunt mai rezistentela acest tratament, datoritd faptului c5
mugurii viitoarelor frunze sunt protejafide frunzelebdtrdne.
in Suedia cercetdtorii se preocupd de combaterea buruienilor prin
congelarecu azot lichid sau cu zApaddcarbonicd.Totuqi, pentru eficacitatea
comparabili cu combatereatermic[, hebuie utilizatd de 3-4 ori mai multi
energie(Catherinede Silguy, 1994).
Tabelul7.2.
Stadiul de sensibilitatea buruienilorla distrugereatermicd
Stadiul de
doui frunze
cotiledonale
Stadiul de
doui frunze
Stadiulde
patru
frunze
Stadiul de
mai mult de
patru
frunze
Refacerea
Frunze
buruionilor
tolerante
dupl
la cilduri
tratamentul
termic
Capsella
Matricaria
Chenopodiu
Cirsium
Agropyron
napus
bursa-pastoris
inodora
m album
arvense
repens
Polygonum
Erodium
Miosotys
Poa annua
aviculqre
ChrysanthemuMatricaria
suaveolens
m segetum
circularium
arvensis
Sinapis
Matricaria
Fumaria
Urtica
amensis
chamomilla
Viola
Polygonum
fficinalis
Gallium
dioica
arvensis
lapathifolium
aparine
Brassica
Senecio
Geranium
vulgaris
dissectum
Solanum
Geranium
nigrum
molle
Stellqria
media
Urtica urens
Combatereabiologicd a buruienilo\ se bneazi pe selecfia parazifilor

animali sauvegetali ai acestora,proveninddintr-o regiunediferiti de ceain care
pmazih;i va fr utilizat, contand pe inofensivitatea acestuia fafd de planta
cultivat6.

Pomicultura in contextul agriculnrii biologice
191
Utilizarea unor insecte"fitof"S".La inceputul secolului mii de hectarede

pdsunedin insulele Hawaii au fost invadate de o buruiani ce cregtein gndini Lantana camara (fam. Verbenaceae).Pentru a impiedica dearoltarea sa, 8
fitofagi selecfionafiplecdnd de la fauna par:azitl,a speciilor de Lantana din
Mexic au fost respdndifiin insuld. A fost primul mare succesal combaterii
biologice a buruienilor (G. Barralis, 1993).
Utilizareo ciupercilor fitopatogene. Unele observafii efectuate au ardtat
c5, adesea,ruginile limiteazd dezvoltareaspeciilor pe care le panziteaz6..in
Noua Zeelandd,la inceputul secolului, a fost contaminati artificial specia
Cirsium arvense cu ciuperca
Puccinia maveolens, gi astfel s-a frdnat
rispdndireaacesteiburuieni (G. Barralis, 1993).

Cu toate cd nu pot fi utilizate mai multe ciuperci patogene,se pare cE
rezultatelecele mai interesantegi promifitoare au fost obfinute prin folosirea
uredinalelor, a cdror specializare parazitard"este bine definitd ca un element
favorabil. in Europa a fost semnalatl rugina (Jromicesrumicis care paraziteazil
speciaRumexcrispus, fiind apoi introdusdin S.U.A., pentru combatereaacestei
buruieni.
Dificultlfi
ale luptei biologice impotriva buruienilor. Aceste cdteva
exemple arath cb introducereaparazifrloranimali sau vegetali, inh-o regiune

unde ele sunt necunoscute,esteo reald posibilitate de a reducedezvoltareagi,
deci, insectelefac obiecful unor fllmeroase cercet6ri.Ciupercile fitopatogene
sunt mult mai interesantepentru viitor, deoareceinsectelenu sunt suficient de
eficacesaude selective.
Combatereabiologicd a permis in multe cazuri reducereapopulafiilor de
buruieni gi nu eliminarealor in totalitate,deoareceburuienilesunt speciiperene
in cele mai multe cazxi gi nivelul de infestareestefoarte ridicat.
Deci, pentru extindereametodei de combaterebiologicd a buruienilor,
trebuie avutein vederedificultitile existente,carepot fi: de ordin biologic Aide
ordin agronomic.
Dificultdyi de ordin biologic:
r92

Pomiculturo tn contextulagriculturii biologice
-
specificitateaparazitului este prima etapdpentru punereala punct a
unui programde combaterebiologicl prin selecfiaspeciilor parazitarespecifice

ale buruienii vizate gi a cdror introducereinh-o zoni nouEse va putea face in
siguran!6.Mai este indispensabil6gi condifia ca parazini sd consumenumai
buruiana care trebuie distrusd gi sd nu atace speciile care sistematicii sunt
inrudite, in specialplantelecultivate;
- apailia de indivizi rezistenfiface dificild apreciereaeficacitdlii unui
paruzitnou introdusintr-o regiuneastfel ?ncdtinmulfirea acestorase va reduce
progresiv.
Dacd parazitul este o ciuperci, eficienfa acesteia depinde de
heterogenitateapopulafiei, de densitateainoculului gi de posibilitatea de a-i
modifica potenfialulgenetic.
Dacd,parazitul este un fitofag, acestapoate atrage sau respinge o gazdd,
conform caracteristicilor sale morfologice sau biochimice; dar in timp ce
indivizii mai ahactivi regreseazS,
insectelea c6ror populafie se menlineridicati
atacdindivizii mai pufin atractivi.
Dtficultdyi de ordin agronomic.Modul de cultivare al terenului alternativ
prin asolamentsauprin monoculturi influenfeazi compozitiaburuienilor,astfel
inc6t dezvoltareaacestoraeste frdnati de lucrdrile mecaniceperiodicespecifice
in livezi.
Programul europeande combaterebiologici a buruienilor. Un proiect
de cercetaredin cadrul programului PHARE, denumit ,,Cost" a reunit la nivel
european toate inifiativele de cercetare privind combaterea biologicb a
buruienilor principale din culturi. Metoda combaterii biologice prin utilizarea
inamicilor naturali sau agenfilor infecfioqi ai buruienilor urm6regtereducerea
buruienilor subpragul economicde d6unare.
Obiectiveleanualesunt:
- punereala punct de micoerbicide,adic[ ciuperci parazitea cdtorva
buruieni caresunt izolategi folosite in combatere(ex,: in Camerunqi Croafia);
t93
pomicol.
-
utilizarea unor extracte de plante pentru tratamente la sol pentru a
intilrzia germinarea c6torva buruieni gi pentru a favoiza
instalarea
necompetitivba culturilor (ex.: Polonia);

- utilizareaculfurilorintercalate.
Nu existi solufii miraculoase, dar cercetdrile trebuie sd permitl
propunereade solufii realistedin punct de vederetehnologicAieconomic.
7.4.ROLULCERCETIRTT
$TrrNTrFrCEiN PROMOVAREA
POMICULTURIIBIOLOGICE
7,4.1. Cercetiri, perspectivegi strategii tehnologice de cregterea
randamentului bioconversieienergeticein pomiculturi
FlcAnd o atentd analiza a actualelor sisteme de culturl intensivd a
pomilor, se pot observa,pe l6ngd posibilit{ile mari ce le conferi cregterea
producliilor la hectar qi unele contradiclii care apar, mai ales, din punct de
vedereenergeticqi economic(C. Budan,Il. Isac, 1993).
Sistemele intensive care comportii cregterea sporitd a consumurilor
energeticegi a substanlelorchimice mdrescriscul producerii de perturbdri in
echilibrul ecologic al ecosistemelor.Astfel, ele pot produce disfunctii la
nivelele nutrifiei plantelor,la anihilareaacliunii priddtorilor utili in fitoprotecfie
saua microorganismelordin sol c_are
asigurddescompunerea
materieiorganice.
in multe caztxicregtereaconsumuluienergeticnu a fost compensatlde o
cregterecorespunzdtoare
a nivelului producfieide fructe.
Dupd cum se gtie, chimizarea intensivi gi actualele modalitdfi de
mecanizarea intrefinerii solului, a fitoprotecfiei, a transportului tehnologic in
livezi au fost insofite, in ultimele decenii,de cregtereaputemicd a consumului
energetic, frrd a corespunde,pe m[sur6, nivelului producliei de fructe.
intrebarea care se pune este de a gti: pAni unde gi cu ce pref pot continua
chimizareagi mecanizareacu caracterintensiv? Ce trebuie schimbat pentru a
gdsi noi opfiuni? Ce sistemede culturd sunt mai indicate pentru a crea noi
perspectivede cregterea productivit[fii gi potenfarearesurselorexploatate?
t94

Pomiculturo in contextulagriculturii biologice
Sistemele superintensivede culturd a pomilor asigurd o mai mare
capacitatede a obline fiecaretoni de ftucte in plus cu un consumenergeticmai

redus decdt in cazul sistemelor,,clasice", unde balanfa energeticd(raportul
dintre energia asimilatl in fructe - EA gi energia tehnologicd - EC) este
excedentar6.
in sistemele,,clasice",datoriti potenlialului lor de productie mai scdzut,
balanfa energeticdeste deficitard deoarececonsumul energeticpentru fiecare
ton6 de fructe obfinutd in plus, determind un dezechilibru al balanfelor de
nereciclabile.
necesarqi resurseenergetice
Aprofundarea cunoqtinfelordespre legile naturii gi importanfa rolului
resurselor ?n asigurareaprogresului economic pun in eviden!6, pe ldngd
cregtereacostului energeticridicat, realizatde actualeletipuri de tehnologii, gi
contribufia lor la dezechilibrareaecologicd qi risipirea resurselor naturale
exploatate.
Principalele elemente tehnologice excesive care cresc riscul
dezechilibrdrii biologice, energeticeqi degraddrii solului sunt prezentatein
tabelul7.3.
Existd numeroasesemnalecarearatd,cb sunt necesarenoi conceptepentru
gdsirea de altemative tehnologice de cultur6 a pomilor menite sd ducd la
remodelarealor in conformitate cu cerinfele care stau la baza legilor qi
resurseloroferite de natur6. Cregtereavizibild a riscului- ruperii echilibrului
dintre pomiculturi gi resursele naturale reiese din tabelul 7.3., ardtAnd gi
oportunitateaunor schimb[ri constructive.
in scopuldepistirii ciilor principale de reducerea consumuluide energie
tehnologicd,in tabelul 7.4. se prezintd skuctura cheltuielilor acestui gen de
energieintr-o livadd intensivdde mir, pe grupe de lucrdri, in kwhlha. Relindnd
faptul cd, din totalul energiei cheltuite de 16.700 kwh/ha, 65,8yoreprezinti
energia activd indirectd (11.000 kwh/ha) ?ncorporatd in pesticide 9i
?ngrdgdmintechimice. Remodelareatehnologiilor de culturd care sd asigure
cregterea randamentului va trebui s[ find seama de progresele biologice
fertilizareasolului gi de sporirea ponderii combateriibiologice in complexele
195
pomicol.
Tabelul7.3.
Principaleleelementetehnico-culturalecarecrescriscul instabilitlfii
ecologicetn ecosistemelepomicole (dupdC. Budan, 1994)
Elemente favorizante
Consecinte
nesative
- creqtereawlnerabilit2itii genetice gi
Cultivarea soiurilor de inalti
productivitate,energointensive,slab ecologicea soiurilor;
- sporirea continui a consumurilor
rezistentela boli gi la condigiile
mediului stresant.
tehnologiceenergo-materiale;
oeqterea
vulnerabilitilii
entomopatogene
a soiurilor;
- crelterea consumului suplimentar de
energiebiologicd in reacliile compensatoare
antistresante;
- ingustarea arealelor geografice de
cultur6.
- obosealasolului cu scurtareaduratei
Monoculturi dusb uneori pdn[ la
oerfectiune.
de functionareeconomic6a livezilor.
- puterniceperturbiri frzice, chimice gi
Mobilizarea gi tasareaexagerutda
solului (peste 20-40 de treceri ale biologice;
- descompunerea
agregatelor mecanice) in timpul
rapidl a substanfelor
vegetafiei.
organicecu stdnjenireahumificirii;
- siricirea solului in microfauni;
- degradarea structurii, urmatb de
eroziunesi comoactare.
- pierderi mari de substanlenutritive
Intensificarea
folosirii
ingrdgdmintelor chimice qi a (60-70%):
- pierderi mari de erbicide (60-95%)
erbicidelor.
carenu intrd in contactcu buruienile;
- cheltuieli energeticenereciclabiledin
ce in ce mai mari;
- stAnjenireaproteosintezeimaxime cu
dezvoltareaparazifilor gi bolilor;
- crepterea riscului de poluare a
mediului.
- pierderi mari de substanlepesticide
Intensificareafitoprotectiei sanitare
(15-20
(97-99%),
chimice
de tratamente
frri s6-giatingi tinta;
- putemicedezechilibrebiocenotice;
anual).
- sporireanum5ruluitratamentelor.
- cheltuieli energeticedin ce in ce mai
mari.
- cregtereapericolului de poluare cu
substantebiocide.
t96

integratede fitoprotecfie sanitar[. De asemene4cultivarea soiurilor cu
valoare energeticdridicatd gi potenlial superior de convertirea energiei solare

poatecontribui la cregtereaenergieiutile asimilate,asigurdnd,astfel, o balanfi
energeticdexcedentari.
Economisireade energietehnologicdnu trebuie priviti doar ca o replicd
la caracterullimitat al resurselornereciclabile(mai alesa hidrocarburilor),ci ca
o exigenfi a eficienlei economice.
Tabelul7.4.
Stmcturaconsumuluide energietehnologicdintr-o livad[ intensivdde
mdr,in kwh/ha (dupd C. Budan,Il. Isac, |993)
Grupade
lucrlri
Enersieactivb
Directii
Indirectii
o/o
o/o
Cantit.
Cantit.
Fertilizare
Lucririle
solului
470
t7.4
460
17,0
T[ieri
Fitoprotectie
Erbicidare
Irieare
60
I 150
40
100
))
42.6
1.5
Recoltare
Alte lucrdri
Infiin{are
livezi
4900
44.5
Energiepasivd
150
+
5.0
70
)7
Cantit.
Total energie
Cantit.
5522
33.0
s30
1)
3.t
20
330
20
30
0,7
I1.0
0.7
1.0
80
7480
160
t30
0,5
44.8
1.0
0.8
300
lt.l
60
2.0
360
2,1
t20
4.5
20
0.7
140
0,8
2300
76,6
2300
13,8
r00
3000
r00
16700
100
TOTAL
ENERGIX
2700
100
CTMLTUITA
%
t6-2
6000
100
54,5
1.0
r 1000
65,E
18,0
100
Not6. Producfia de fructe energetic echivalenti consumului de energie

tehnologici pentru: soiuri la limita inferioard a valorilor energetice (460
kcal/kg) : 3I,2 t/ha, iar penrtru soiuri la limita superioarla valorilor energetice
(840kcal/kg)= 17,4tlha.
Reconsiderarea
tehnologiilor de culturl a pomilor nu va insemna,nici pe
departe,sistemede culturi tradilionald care din punct de vedere al nivelului
producfiei nu mai pot satisface cerinfele actuale gi de perspectivd, ci,
dimpotrivd, practicareaunor tehnologii modeme qi ultramodernede inalti
productivitateale c[ror principale elementesunt de contracararea consecintelor
Capitolul YII. Agroecosistemulpomicol.

Pomicultura in contextul agr i culturii biologice
197
negative produsede verigile tehnologice excesivepracticatein livezi gi care

suntprezentatein tabelul 7.5.
TabelulT.5
Principalelestrategiitehnologicede culturi a pomilor, bazatepe
potenfarearesurselorexploatategi cregterearandamenfuluiproceselorbiologice
(dupd C. Budan, 1994)
Problematicaremodelirii
elementelortehnolosice
Principaleleconsecinfepozitive
Utilizarea cu inalti eficientd a - crepte randamentulbioconversiei energiei

procesuluide fotosintezi.
solarein biomasi net6.
- amplifici randamentul reciclirii

Folosireain mai mare mdsuri a
proceselor
calitnlii
de substanfelor
nutritive;
- reducecerinteledechimizarea nutritiei.
descomounere
oreanicd.
- imbogdfegte
solulin humus;
- revitalizeazibiologiasolului;
- sporeqte
Restituirea curentd in sol a
rczenranutritivi stocat6;
- conserv6
materialuluiorganic.
structuragiporozitatea
solului;
- reduceintensivizarea
fertilititii chimice
industriale.
- stimuleazd procesele biochimice ale
Reducerea la minimum a
descompuneriiqi sintezeisubstantelor;
intervenfiilor mecanice asupra
- impiedicddegradareasolului;
solului.
- reducenecesitateade af6nare.
- genereazlhumus;
- fixeazAazot atmosferic;
- apdrbsolul de factorii atmosferici;
Asociereaechilibratiia pomilor
- stimuleazdbiologia pomilor, conservd
plant6
cu
culturi
de
pedoameliorative.
structurasolului gi combateeroziunea;
- utilizeazd in mai mare mdsurd energia
solari activ6.
- modereazd intensivizarea tratamentelor
chimice;
- echilibreazSbiocenozele;
Fitoterapia sanitard integratd
- reduce agresivitatea bolilor gi a
preponderentbiologicb.
ddundtorilor;
- inldturd riscul oolu[rii.
- reduce consumul de combustibil qi
Aplicarea prin alte solutii
energie;
tehnicegi modalit6lia mecanizirii
- reduce pierderea apei in sistemele de
9i iriglrii.
irieat si in livezi.
198

Pomicultura tn contextulagriculturii biologic e
Utilizarea cu randamentcrescuta energieisolaretrebuie si fie pusd astdzi
intr-o noui valoare, oferind posibilitatea folosirii cu poten{e mult sporite a

luminii. Dacd ludm in considerafienu numai aspectelefiziologice gi zestrea
geneticI, dar gi cele legate de fitotehnologie, productivitateacoronamenhrlui
pomului expus fluxului radialiilor solare creqte imens in complexitate gi
importan!6.
Expozifia gi gradul de inclinare a terenului pot duce la importante
modific[ri privind cantitatea de radiafie solard receplionatd de ,,ecranul
fotosintetic".Gradul de insolafieintr-o situafieextrem[ de 35" inclinare a pantei
terenului, pentru expozifia sudicd fird obstacol, creqte cu l9o/o, in timp ce
pentru expozifia nordicd scadesub 45% falA de insolalia orizontalei locului.
Fenomenul prezinth o
deosebitd importan{d atdt pentru amplasarea
corespunzitoarea speciilor gi soiurilor pomicole pe pante cdt gi pentru modul

de aplicarea m[surilor fitotehnice.
intre eficienfa utilizirii
resurselor energetice solare gi calitatea
tehnologiilorde culturi existdo strdnsdleg[tur6. Pe aceeaqiunitate de suprafald

cultivatd cu un soi de m[r, prin perfeclionareasistemelor de culturd gi a
tehnologiilor aplicate, coeficientul de convertire a radiafiei fotosintetice
adsorbitein biomasautil6 poatecregtede 3 ori ( de la 0,75ohla2,2oh).
Cunoagterea
randamenfuluimaxim cu care solul esteinzestratgenetic,in
condiliile unei tehnologii de culturd optime, constituie un-obiectiv de vdrf al
cercet[rilor in pomiculturd.
Productivitateafotosinteticl. a coronamentuluiin condiliile in care gi
ceilalfi factori ecologici sunt corespunzdtori,depindede repartizareasuprafelei
foliare active, captatoarede energie luminoas[. Regimul de lumin[ poate fi
modificat prin m[suri fitotehnice in funcfie de amploareavegetafiei. Conteazh
nu atdt suprafafafoliar6, c6t mai ales modul in care este repartizati in spaliu,
pentrua puteautiliza intreg potenfialulenergeticsolaractiv.
Coroanelemari s-au dovedit a fi sistemeoptice gi fiziologice imperfecte
pentrufolosireaeficienti a radia{ieisolare.

Pomicultur a in contextul agr i cultur i i biologi ce
t99
Formele de coroand de dimensiuni reduse, desimea mare a pomilor,

asigur[ un potenfial vegetativ gi fotosintetic mai mare. La pomii cu coroane
mari se inregisffeaz6gi consumuri ridicate de asimilare pentru masalemnului gi
frunzelor pufin active.
Unul din obiectiveleameliordrii estecregtereaenergieisolareincorporatd
in fructe, de la 10-25o/o,cdt inregistrdm prin tehnica actuald"la 40'60% in
funcfie de specie,aceastafiind o important6perspectivda producfiei'
Capacitateade incdrcare a teritoriului unei livezi pe durata vegetafiei
active (15 martie -15 octombrie)estelimitati de perioadade vegetafiea speciei
pomicole cultivate. in primele fenofazs, cdnd indicele suprafefeifoliare are
valori mici, cea mai mare cantitatede energiesolardajungein sol gi se pierde
sub aspectproductiv.
Prin asocierea pomilor cu alte culturi de plante, in
special
pedoameliorative,se poateutilizain mai maremdsurdfondul energeticsolar .

Observafiileasupramicrofaunei din sol efectuatela ICPP M[r[cineni Pitegti, arat6, pe adincimea de 40 cm absenfa rdmelor in solul livezilor
intrefinut neintrerupt ca ogor negq prezenla a 16 rdmeln] in solul dinhe
rdndurile de pomi inierbategi 39 rdme/m2in solul mulcit. Ogorul negru creqte
productivitateasolului pentru cultura de bazA,ca gi ingriqdmintelechimice de
altfel, dar in ambelecaz'xrse diminueazdfertilitateaacestuiape termenlung. O
pomiculturi rafionald trebuie sI amelioreze neincetat proprietdfile frzice,
chimice gi biologice ale solului. Tot ce se extrage din sol se cere inlocuit:
restituirea nu se poate evita, ci doar amdna,astfel incdt intdrziereaei poate
aduceprejudicii de nerecuperat(C. Budan, 11.Isac, i,993).
7.4.2. Orientiri ale cercetirilor de ecologiein pomicultura biologici
Desprinsi din biologia generald,ecologia a devenit in ultimele decenii,
una din cele mai dinamice gtiinfe care igi contureaz6din ce in ce mai clar
obiectul gi sfera preocupdrilorgi capteazi tot mai mult interesuloamenilorde
gtiinf6.
200
pomicol.
Descifrdnd mecanismul relafiilor reciproce dintre organisme, inclusiv
relafiile acestora cu factorii de mediu, ecologia a pus bazele teoretice

activitSlilor
practice in
agricultur[,
fundamentdnd gtiinfific
crearea
ecosistemeloragraredupi modelul ecosistemelorbiologice, sistemecare au la

bazdutilizarearafionaldgi eficienti a biosferei(C. Budan, 1956).
Cercetdrilecu caracterecologic care se desftgoarl in pomiculturd au ca
obiect ecosistemul pomicol ca unitate agroproductivi total integrati in
mecanismulbiosferei gi al sistemuluisocio-economicce il subordoneazA.
Consecinleleecologice ale actualului tip de progres pomicol. Se cere
folosirea unor soiuri de inalti productivitate,portaltoi ce imprimd pomilor o
talie mai redusi qi o intrare timpurie pe rod, utilizdnd noi tehnologii de culturd,
orientatespreo dezvoltarevegetativdpe unitateade suprafaf5,mai rapidd $i mai
eficienti, apeldnd la ingrdgiminte chimice, pesticide qi erbicide deosebit de
eficace, la mecanizareaunui mare numir de lucriri, pe fondul continuu
imbunitlfit al zonlrii ecologice, al concentrdrii gi specializirii producliei.
Creqtereaproducfiilor de fructe de la 5-10 t/ha la 30-50 t/ha, prin aplicareaunor
mdsuri agrotehnice recomandate de cercetarea qtiinfificd, este dovada
edificatoarea progresuluirealizatin culturapomilor (C. Budan, 1993).
Aspectele negative ale actualelor sisteme de produclie pomicola, din
punct de vedereecologic,pot fi rezumateurmltoarele aspecte:
- degradareasolului, prin exploatarealui dupd criterii agrochimice
intensivegi intervenlii mecaniceexcesive;
- perturbareaechilibrului biocenoticin plantaSilepomicole, mai ales la
nivele trofice carenu sunt exploatatedirect, dar cu rol importantin autoreglare,
il prezintd fitofagii gi zoofagii, indispensabiliin protecfiaplantelor, precum gi
microfauna de descompunerea materiei organice de neinlocuit in reciclarea
acesteiagi in nutrifia minerall;
- cregtereavariabilitifii genetice, a agenfilor patogeni, precum gi a
soiurilor de inaltd productivitate;
- cregtereacontinud a consumului de materiale energo-intensivela
unitateade suprafafi prin care,pe ldngdpreful energeticridicat al producfieide

P omicultura tn contextul agriculturii biologice
201
fructe, se realizeazi o compensafiepentru dezechilibrul ecologic ai risipirea

resurselorexploatateg.a.
Se poatedeci afrma ci,,progresul pomicol" realizatin ultimele deceniia
creat gi serioaseproblemede ecologiepe termenlung cu implicafii geneticecdt
qi tehnologice.
Orientarea ecologicd a cercetdrilor de ameliorare geneticd. $i in
pomiculturd soiurile de mare productie s-au dovedit mai productive numai in
condiliile solurilor fertile, a utiliz[rii unor dozemari de ingragiminte,pesticide,
cu consumuri energeticein continui creqtere,fapt care afecteazi perspectiva
extinderii lor.
Politica agrari din trecut a exercitato extinderea cerealelorgi plantelor
tehnice pe terenurile fertile, determinind extindereanoilor plantafii pomicole
aproapein exclusivitate,pe terenuriin pant[ slab fertile, avind un grad ridicat
de eroziune.Aceste zone fiind caracteizateprin variafii mari ale factorilor de
vegetafie, dificult{i de mecanizarea lucririlor
gi tratamentelor,a aplic[rii
iriga{iilor etc. Aceasta a afectat producfiile de fructe gi rentabilitatea.

Sortimentul nou introdus din import, neadaptatmicroclimatului gi condifiilor
dificile createde relieful accidentat,arealizat producfii inconstantegi de multe
ori nerentabile. in afard de aceast4 reducerea numdrului de soiuri gi
omogenitateagenetici at favoizat gi o mai mare sensibilizare la atacul
agenfilorpatogenigi d6undtorilorProgreselercalizatede geneticdgi ameliorarein pomiculturi au la bazA
cercet6ri privind potenfialul fotosintetic, rezistenta la boli gi diunitori, la
condilii de mediu extreme gi o capacitatesporit6 de utilizare a condifiilor
pedologice.
Aspectepedologice ale concentrdrii Si specializdrii producliei pomicole.
Cum bine se cunoa.gte,concenfiareagi specializareaproducfiei pomicole au
adusavantajede ordin economic,asigurAndcondifii optime pentru introducerea
pe scard larg6 a tehnologiilor de tip industrial, reducerea insemnati a
consumurilorenergeticeneproductive,folosireaunor forme noi, superioare,de
organizarea muncii etc.
Capitolul WI. Agroecosistemulpomicol.

202
Elementele perturbatoarede natur6 biologicd, ecologicd qi energeticd

apdrutein procesulconcentr[rii qi specializ6riiproducfieipomicole sunt:
-
scddereaposibilitiilii autoregldriiagrobiocenozelorpomicole;
creqtereapotenfialuluide adaptabilitatela mediu al soiurilor;
sporireaconsumurilorenergeticenecesarepentru menlinereain stare

pomicole specializate;
de productivitatestabilda agroecosistemelor
Elaborareacriteriilor pebaza clrora sd se realizezein viitor concentrarea
qi specializareaproducliei pomicole la scaraunor mari bazine teritoriale de pe
pozilii predominant ecologice, constituie un obiectiv esenfial al cercetirii
gtiinfifice pentru dezvoltarea unei pomiculturi care si ofere garanfia unei
productivitili mari.
Consecinleecologiceole tehnologtilor intensivede culturd a pomilor. in
afard de aspectele tehnologice principale, care cresc riscul dezechilibrdrii
biologice, energeticegi degradareasolului, in cultura intensiv[ a pomilor, un rol
impodant il ocup6:
- monoculfuraca sursdprincipalda ,,oboselii" solului;
- mobilizarea repetatd sau tasarea exageratd a solului in timpul
vegetaliei, cu efecte putemice de perfurbare a insugirilor frzice, chimice gi
rapidd a substanfelor
biologice ale acestuia.Ca urmareare loc descompunerea
organice,degradareacondiliilor de viaf[ ale microfaunei,degradareastrucfurii
solului urmatdde compactare;
- fertilizarea chimicd cu doze mari de ingr696minte,intr-un sol supus
eroziunii, dezechilibratfizic Ai chimic, inert din punct de vederebiologic. in
acestecondifii estefavorizatataculagenfilorpatogenigi al parazililor;
- intensificareafitoprotecfieichimice in livezi, ajungdndpAn6la 14-18
tratamente,fapt, care a produs putemice dezechilibrebiologice, atdt in plante
cdt gi in sol. Se eonstati de asemeneao cregterea agtesivit[fii bolilor gi
ddun[torilor, sporind astfel dozele necesare de pesticide, cu consecinfe
economicenefavorabilegi creqtereapericolului poludrii mediului inconjurdtor.
Din analizaaspectelorprezentate,se constatdcd acfualul tip de progres
tehnologic in pomiculturL, bazat pe un consum energo-intensiv qi chimic
pomicol.
203
excesiv,nu fine seamade consecinfelenefasteasupramediului natural, fiind

necesardo reconsiderarepe bazeagrobiologice.
Orientarea ecologicd a cercetdrilor agrotehnologice tn pomiculturd.
Costurile prea mari, mai ales cele energetice,epuizareaevidentd s fertilitiifii
naturalea solului, cregtereasensibilitiifii la patogeniqi parazifi, precumgi riscul
polulrii specificeactualeitehnologii intensive,impune necesitateacercet5rilor
sub aspect ecologic pentru a realiza condiliile de echilibru in ecosistemele
pomicole(C. Budan, J,986).
ecologici a actualuluitip de progrestehnologicin
Desigur,reconsiderarea
pomicultur[ nu va insemnarevenireala sistemelede culturd tradifionale, care
din punct de vedere al nivelului producfiei, nu mai pot satisface cerinlele
actualeqi de perspectivd,fiind necesardpracticareaunor tehnologii ecologice
moderne,bazatein mare mlsurd pe randamentulcrescutal proceselorbiologice
urm[rind optimizareavalorificdrii potenfialuluigenetical soiurilor.
Ecosistemulpomicol trebuie sd fie un model ecologic care si asigure
oblinereaunei biomaseutile maxime, folosirea optim[ a conditiilor oferite de
biotop, gdsireaacelui tip de agrofitocenozdprin care sd se realizezso maximd
eficientl cu o investifie minimi de energietehnologicdin condifiile respectbrii
mediuluiinconjurdtor.
Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.

Viti cukura in contextul agr i cultur i i bi oIogi ce
204
CAPITOLUL VIII
AGROECOSISTEMULVITICOL.
VITTCULTURAiX CONTEXTUL AGRICULTI]RII
BIOLOGICE
Vorbindu-sedespre,,Viticultura biologicd", frrd a sublinia fundamentele
qtiinfifice qi practice ale acesteia pot fi create confuzii atAt in rdndul
viticultorilor, cdt qi al mareluipublic.
Odat6 cu acumulareaunui volum mare de date din domeniul ecologiei
viticole, in viticultura ultimelor decenii s-a extins concepful de ,,ecosistem
viticol", definit ca ,,aceaunitate funcfionald a biosferei creati gi controlati de
cdtre om, in vedereaobfinerii unor producfii ridicate de struguri, de calitate
superioard gi in condifii economice gi sociale tot mai avantajoase" (M.
Oslobeanu,/,987).
Ecosistemulviticol estealcItuit din patru subsisteme:biocenozaviticold;
biotopul; subsistemul agrofitotehnic qi cel soci o-economic.
Biocenoza viticoli, este reprezentat6de plantafia viticold impreun6 cu
toate organismelevii existentein spafiul de culturl (boli, ddundtori,buruieni,
alte organismedin sol etc.).
Cel mai importrant element al biocenozei il reprezinti biosistemul
altoi/portaltoi. Rezultanta ?mbinirii artificiale prin altoire a celor doi
componenfi ai biosistemului (vifa altoiti), prezintd,un metabolism propriu,
diferit de al fiecdrui component.
in viticultura biologicd un accentdeosebitse pune pe extindereasoiurilor
rezistente,hibride, insd deocamdatI,in fdrile Uniunii Europene,cultura acestora
este limitat5, din cauza calitdtii inferioare a strugurilor comparativ cu specia
Vitis vinifera.
Biocenozaviticold, creat[ de om estemai simplSgi mai pufin stabil[ decdt
corespondentasa din flora spontanS;ea fiind vulnerabil5 la adversit5lile
climatice, dar mai ales la cele generatede citre boli, ddundtorietc., ceea ce

Yiticultura tn contextul agriculturii biologice
205
reclamdin mod obligatoriu, aplicareasezonierda unor lucrdri specifice(tdierea,

conducereape mijloacele de susfinere, lucr5rile gi operafiunile in verde,
tratamentelefitosanitare,irigarea etc.), deci o serie de misuri culturale care au
ca scopprincipal sporireabiomaseiutile (producfiade stuguri).
in viticultura biologicd sefine seam6de urmbtoarele:
- optimizarearesurselorla ?nfiinfareaplantafiilor de vii;
-
reducerea(pdnd la eliminare) a mdsurilor fitosanitare cu

efectenegativein cadrul ecosistemului;
protejareagi sporireapopulatiilor de organismeantagoniste,

utile;
folosireaprocedeelorde combaterecu selectivitateridicatd gi

cu impact minim asupramediului inconjuritor.
Biotopul, este alcdtuit din totalitatea factorilor climatici, edafici gi

orografici sub incidentacdrorase manifestE"proceselefiziologice gi biochimice
specifice. Existd o densitate optiml a biocenozei pe unitatea de spafiu a
biotopului; astfel cI, in cazul supraaglomerdriispafiului, apare concurenfa
pentru rezervele de hrand li lumine" fapt ce reduce activitatea productivi a
indivizilor. Astfel de probleme se pun in practica viticold la optimizarea
densitEfiiplantafiilor. pentru a se ajunge la o exploatareeficienti a rezervelor
naturaledin cadrulbiotopului.
Subsistemulagrofitotehnig este repreznntatde lucrdrile prin intermediul
cdroraomul igi exerciti controlul permanentin ecosistem:
- instalareamijloacelor de susfinere;
-
executareaanualEa tiierii de rodire;
dirijareaelementelorde producfie;
lucrdri 9i operafiunilnverde;
lucririle solului, fertilizarea,irigareaetc.
O caracteristicdfundamentalda bioproductivit{ii ecosistemelorviticole

consti in aceeac6 prin tehnologii se introduc cantitdfi suplimentare,mari de
energie, peste cea naturald intrati prin fotosintezil. Un avantaj al viticulturii
biologice este acela ci dispune de numeroasecii de reducerea consumurilor
206

Viticultura tn contextulagriculturii biologice
energetice,ca unnare a renunf6rii la folosirea produselorchimice de sintez6,

energointensive(pesticide,ingrdgdminte,erbicide).
Subsistemulsocio-economic,este format din totalitateamijloacelor de
mecarizare qi a materialelor de producfie (?ngrdgdminte,
pesticide, materiale
necesaremijloacelor de susfinere)introduse in ecosistemde cdhe societatea
pentrumenlinereaechilibrului acestuia.
omeneascd
Bioproductivitateaecosistemelorviticole poatefi sporit6printr-o rafionali
gestiune a resurselor social-economice, (combustibili, baza energeticd,
materiale de producfie), gi nu in ultim[ instanf4,prin conceplia gtiinlificd a
ecosistemelor
viticolein ansamblullor.
in ultimele decenii cerinfa de materialeenergointensivein ecosistemul
viticol a crescut,aceastacontribuind intr-o mdsurdinsemnati qi la poluarea
mediului inconjurdtor.
Constituindo monoculturdindelungatd,ecosistemulviticol se confruntd
cu o seriede inconveniente,cum ar fi:
- eroziuneasolurilor pe terenurilein pant6;
- reducereacontinutului solului in materieorganicd;
- degradareainsugirilor frzice,chimice gi biologiceale solurilor;
- dificultSli de cregterea plantelorla inlocuireaplantaliilor vechi;
- impactul ingragdmintelorchimice gi al pesticidelor asupra mediului
inconjuritor, in principal prin sp[larea nitralilor in profumime, in perioadade
toamni-iarndgi prin acumulareareziduurilor de pesticidepe struguri;
- dificultatea deplasdrii maginilor in perioadeleploioase, cu aparilia
fenomenelorde compactarea solului (gi formareahardpanului);
- excesulde vigoare gi produc{iein unele situalii cu consecinfareducerii
calitdfii;
- frziopatii induse de c[tre dezechilibrelede nuhifie gi o mai mare
sensibilizarefa[dde agenfii patogeni (A. Dorigoni Si colab., 1992; L. Sicher Si
colab., 1993).

Viticultura tn contextul agriculturii biologice
207
Cunoagtereaconexiunilor multiple existentein interiorul ecosistemului

viticol, precum gi intre subsistemele componente ale acesfuia, prezint6
importanfddeosebitiiin viticultura modem6"in vedereaoptimizdrii acestuia.
Preocupdrilede optimizarea ecosistemuluiviticol urmlresc:
- maximizareaproducfiei,a calitilii gi profitului;
- minimizareacosturilorqi a forfei de munc6;
-
folosirearafionalda resurselorecologicegi economice;
conservareahabitatuluiimpotriva poludrii.
Tehnicile alternative de cultur6 a vilei de vie gi indeosebi folosirea

metodelor biologice de culturd contribuie la eliminarea inconvenientelor
monoculturii indelungate;ele tind sd stabileascdun nou echilibru la nivelul
componentelorecosistemului,fiind considerate,,mai naturale", ,,core respectd
viala Si mediul tnconjurdtor" etc.
8.1. SOLUT,iX UTTCULTTJRA BIOLOGICA
Proceselede cregteregi fructificare a vifei de vie, cantitateagi calitatea
producfiei, longevitateaplantafiei, rezistenfa la boli qi intemperii etc., sunt
influenJateatdtde factorii climatici cit gi de cei edafici.
Ca urmare a lucrlrilor de pregltire a terenului lnainte de plantare
(desfundare,terasare,nivelare etc.), gi dat fiind faptul cd o plantafie ocupd
terenul circa 30 de ani, solurile viticole sunt putemic modificate sub raportul
invers6riiorizonturilor qi a imbunAtifirii regimului aerohidric,termic Ainutritiv.
insdgi vifa de vie poate modifica, intr-o anumitd mdsur6,confinutul in
unele substan{eorganicesauanumiteinsugiri ale solului. Asffel, ompardndtrei
profiluri de sol formate pe acelaqimaterial parental (argil6), dar sub folosinfe
diferite (fiineafd,pddure9i vifd de vie), G. Seguin(1970) a constatatci, datoritd
profunzimii gi diametrului riddcinilor, vifa de vie ca gi arborii au ameliorat
drenajul solului. Autorul a gdsit, de asemenea,diferenfe in ceea ce privegte
natura materiei organice,diferenle care au antrenatmodificdri importante in
confinutul de carbon,in structuragi alcdtuireacomplexuluiadsorbtiv.
208

8.1.1.Structura solului
Stareastructurii solului imprimd acestuiao serie de insugiri cum sunt:
porozitatea Si elasticitatea, gi prin aceastainfluenfeazLfavorabil fertilitatea.
Solurile bine structurateinmagazineazi mult6 apd, aer, cdlduri qi elemente
nutritive, asigurdnd vilei de vie dintre cele mai bune condifii cregterii qi
fructificdrii. Solurile cele mai corespunzdtoare
pentru plantafiile viticole sunt
cele cu structuri glomerular6sau poliedric[, stabilizate,cu o macroporozitate
care sd permiti drenareaugoarda apei in exces qi o microporozitatecare sb
asigurerefinereaapei la nivelul optim.
Vifa de vie ocup6, ins6, in general, soluri din zone colinare, uneori
indesatesauexcesivde coezive,terenuriterasate,nisipuri pulin strucfurateetc.
Datoritd monoculturii indelungate, structura solurilor viticole
se
inrdutdfegteprin aplicareanerafionalda lucrlrilor solului (de multe ori in num[r

sporit gi la momentenepotrivite),prin rezervelemici pe careplantafiao cedeazil
solului, prin trecereaagtegatelorgi oamenilorpe acelagitraseude mai multe ori
gi prin lucrdri efectuateuneori imediatdupdploi.
Structuradefectuoasda solului, tasareaacestui4 lipsa aerisirii in condifii
de umiditate in exces pot antrena condifii de anaerobiozi gi pot influenfa
negativ metabolismulvifei de vie, fierul rlmdndnd inactiv, determindndastfel
aparilia clorozei (lY. Koblet, I97l; F. Gay -Bellile, 1972; C. Rduld Si colab.,
1974; W.Ruckenbauer,1982; H. Redl, IgSS).
Evitareadegraddriistructurii solului se poatefaceprin lucrareaacestuiala
maturitaffeafrzic6,,prin aplicareaunui numdr de 2-3lucrdri la o singurdtrecere
a tractorului, folosirea unor magini de mare putere care acoperi mai multe
tdnduri la o trecere,utilizarea rmor pneuri adecvate,reducereaforfei de munci
la hectar,combatereabolilor gi ddunltorilor cu mijloace aeroetc.
Pentruimbundtllirea structurii solului, in viticultura biologicd se pune un
accentdeosebitpe evitareadegradSriiacesteia,prin cultivareaplantelor perene
inainte de plantareavilei de vie, folosirea ingrdgdmintelororganice gi a celor
verzi,complexarea
lucrdriloretc.
209

inierbarea intervalelor intre rdndurile de vifi
de vie imbundtdteqte
structura solului gi favoriznazAinmulfirea organismelor, faciliteazl deplasarea

maginilor,permifdndaplicareala timp a tratamentelorfitosanitaregi transportul
recoltei,mai alesin perioadeleploioaseale anului.
Mulcirea solului (cu paie, fhn de proastdcalitate,gunoi pdios,composturi
forestiere etc.) contribuie, de asemene4la formarea qi menfinereaunui sol
strucfurat, iar prin aceastainfluenfeazdbuna gospoddrire a apei, aerului gi
substanfelornutritive din sol.
in condiliile inierbdrii naturale (cu buruieni din flora spontan5"cosite
permanent)a unui vertisol carbonaticdin podgoria Drdgagani,menfinut6timp
indelungat, s-a constatato cregterea stabilitiifii hidrice a agregatelorde sol
(tabelul8.l.).
Tabelul8.l.
Influenfa sistemelorde intrefinerea solului asuprastabilitEtiihidrice a
agregatelor(dupdG h. CondeiSi colab., i,987)
Determinarea
Stabilitatea hidrici
addncimea0-60 cm
peste0.25 mm)
Stabilitatea hidricd
adAncimea0-10 cm
oeste0.25 mm)
Sistemuldeintretinere
Ogor
Erbicidat inierbat
negru
a agregatelor de sol la
(Yo agregatestabile cu O
78
80
83
a agregatelor de sol la
(Yo agregate-stabilecu O
7l
76
89
O structur[ imbundt6fitd a solului in orizonturile superficiale a fost

observati gi in cazul inierblrii artificiale cu Lolium multiflorum Si Festuca
arundinacea,in condifiile unor soluri cu texturi uqoari din nordul ltaliei (A.
Dorigoni Si colab., 1992).
Covorul ierbospermanentrecomandatpentru plantafiile viticole situatepe
terenuri in pantd in zonele cu precipitafii suficiente intercepteazdapa din
precipitafii, protejdnd agregatelede sol de impactul piciturilor de ploaie (A.
Klik, 1991).
2t0

8.1.2.Biologiasolului
Problemele cunoagterii organismelor solului, a proceselor vitale gi
enzimaticecare se desft;oari in sol, precumgi a interacfiunii dintre ele, au fost

multd vreme neglijate in viticultur[, astfel c6, insuficientacunoagterea acestor
procesegi legi a condusla numeroaseintervenfii antropice,care s-au soldat cu
degradareasolului (Gh. $tefanic,I. D. Sdndoiu,1994).
in condi[iile lulrii in culturd a unor soluri sirace in humus, a unei
fertilizdri chimice unilaterale,fbri incorporareaingrdgdmintelororganicesau a
resfurilor vegetale,cu efectuareaunor lucrdri ale solului la addncimiprea mari,
in ultimele decenii am asistat la un ritm acceleratde mineralizarc a materiei
organicedin solurileviticole
Microflora solului esteconstituitddintr-o multitudine de bacterii, alge gi
ciuperci de mucegai(ciuperci inferioare sau fungi); microfouna (amibe, ciliate
etc.) gi mezofauno(lumbricide,nematozi,miriapode,molugteetc.) totalizeazAo
biomasdsubstanlialdla hectar,chiar dacdse iau in considerarenumai primii 15
cm de sol (tabelul8.2.).
Tabelul8.2.
Organismelesolului qi biomasaacestorape orizontul 0-15 cm
(dupdR. Rdber,K. Schsller, i,985)
Organismelesolului
Microflora:
- Bacterii
- Alse
- Ciuoerci de mucesai
Total:
Organismelesolului
Microfauna:
- Amibe. ciliate
Mezofauna:
- Rdme
- Nematozi
- Miriaoode
- Moluste
- Enchvheide
- Colembole
- Acarieni
- Alte organisme
Numlr/s sol
Biomasa. kc/ha
600000000
100000
400000
600500000
l0 080
139
10000
20 219
Numir/dm'sol
Biomasa. kc/ha
I 500000000
379
4 000
50
50
40
l5
6,5
)
s0000
t4
)
20
220
)
190-260
69s
211

Activitatea organismelorvii din sol este strdnslegatd de descompunerea

substanfeiorganice.Multe specii participE,succesiv,la aceastl descompunere.
Astfel, acarienii, colembolele, miriapodele gi larvele insectelor contribuie la
ftrdmifarea materiei organice grosiere. Rdmele introduc o parte din aceste
reziduuri in sol, accelerAnddescompunerealor. Bacteriile, actinomicetelegi
ciupercile descompunreziduurile vegetale,din care rcniltd elementenutritive,
structura solului devenind mai stabil6, iar germenii patogeni sunt inhibafi.
Ciupercile gi bacteriile ce trdiescin simbioz6cu rddicinile plantelor (rizosfera,
micorizele) ajutd la solubilizareaelementelornutritive din combinafiile greu
solubile.
Amestecareamateriei organicein descompunerecu substanfeleminerale
este realizati de citre rdme, cu formarea complexului argilo-humic. in urma
acfiunii rdmelor gi altor organismese formeazi o structurdstabild a solului, cu
pori de diferite dimensiuni.
Microorganismele(ciuperci,bacterii, actinomicetegi alge) reprezinti mai
mult de % dinbiomasavie a solului.
La intrefinerea solului prin inierbare permanentdsporegteconfinutul de
materie organicd gi sunt imbun6tdfiteproprietifile fizice ale solului, fapt ce
favoizeuzi intensificareaactivitiifii biologice a solurilor, ca urmare populafia
de bacterii gi ciuperci sporegtesimfitor (tabelul8.3.).
Tabelul8.3.
Populafiadebacteriigi ciupercidupl25 deani deaplicarea diferitelor
sistemedeintretinerea soluluiin podgoriaDrdgdgani
(dupdGh. CondeiSi colab., 199i,)
Sistemulde intretinerea solului
Analiz-a
Bacterii(10'/e sol uscat)
Ciunerci( l0' I s.soluscat)
Ogornegru
Erbicidat
lnierbat
209
428
113
234
413
714
212

E. Homrighausen(1976, 1984) a constatat,de asemenea,existenfaunui
numdr mai mult decdt dublu de microorganismein viile inierbate, comparativ

cu cele lucrateobiqnuit,cu o microflord qi o microfaunl mai bogat6in specii.
Unele bacterii svrfi capabilesdfixeze azotul din aer, a$acum estecazul
genului Rhizobiumcare,colonizeazArdddcinile
de leguminoase- plantefolosite
in viticulturd ca ingrdgdm6ntverde, pentru inierbarea de duratd sau culturi
intercalatede legume.
Folosirea mazfuriica ingr56im6nt verde, seminati din dou6 in dou[
intervale,pe un cemoziom luto-nisiposcultivat cu vi!6 de vie in centrul viticol
Bujoru, a condusla un spor cantitativde 47,5 kg N/ha, ca urmarea simbiozeicu
bacterii fixatoarede azotdin genulRhizobium(A. Ciubucd,RodicaPotdrniche,
I 994).
Alte bacterii intervin in procesul de degradarea celulozei din divergi
compugiorganici.
Ciupercile participi mai ales la descompunerealigninei gi la formarea
humusului.
Pentru a se dezvolta gi a fi eficiente, toate acestemicroorganismeau
nevoie de un sol aerat gi de substanfenutritive. Cantitateade microorganisme
scaderapid pe addncimeasolului, astfel c6 activitateabiologicd a acestuiase
desftgoarE,in principal, in orizonturile superfrciale(in general, in primii 30
cm).
Un interes deosebitprezinti sfudiul micorizelor, care sunt prezentein
toate solurile viticole gi favonzeazl, cregterea vegetativd, conhibuie la
alimentareaplantei cu ap6,cu substanfeminerale,indeosebicu fosfor, dar gi cu
potasiu,cu substan{ede creqtere(in specialauxine),vitamine, glucide etc.
Micoriza reprezintd fenomenul de simbiozd produs intre unele plante
superioare gi fungi, care iqi trimit miceliul la suprafala gi/sau in interiorul
rddlcinii plantelor superioare(A. Schubert,]985; Gh. $tefanic, L D. Sdndoiu,
1e94).
in cadrul genului Vitis micorizele au fost observate pe toate soiurile
studiate,aparfindndspecieiVitis vinifera, dar gi pe Vitis lambnzsc4portaltoi gi

213
hibrizi producitori direc[i (J. V. Possingham,J. Groot - Obink, I97I; H.

GebbingSi colab.,1977;A. Schubert,M. C. Cravero,|985).
Au fost observatela vifa de vie atilt ectomicorize,cdt Si endomicorize.
Ectomicorizele, mai rar intdlnite, prezinti hife miceliene care invdluie
suprafafardddcinilor, pltrund in spafiile intercelulare,|ard a afecta interiorul
celulelor(R.Blaich, 1977).
Endomicorizeleobsewatela vita de vie sunt intotdeaunade tip veziculararbusculare,ca gi la majoritateaplantelorcultivate.Hifele micelienese dezvolti
in sol pornind de la un spor sau de la o rdddcini infectat6.in straturilemijlocii
ale parenchimuluicortical, hifele pntrund in spafiile intercelulare,formdnd in
interiorul celulelor structuri caracterizateprintr-un grad inalt de ramificare, cu
aspectarborescent,denumite ,,arbuscule"- sediul schimburilor de substanfe
solubile intre ciupercd gi planta-gazdi. tn r[ddcini, ciuperca formeazi gi
vezicule inter- sau intracelulare, ce conlin granule de glicogen gi globule
lipidice.
Ciupercaabsoarbesubstanfeminerale solubile, din sol, in special fosfor
din solurile sdracein acest element, dar gi potasiu, calciu, etc. gi le cedeazl
plantei-gazd6prin intermediul arbusculelor.Hifele miceliene pot ajunge la
cdliva centimetri gi exploreazi minufios solul, intensificAndabsorbtia ionilor
mai pulin mobili din sol.
Micorizele vezicular-arbusculare
suntrealizatede fungi ce aparfinfamiliei
Endogonaceae,din ordinul Zigomycetes.Principalele genuri intdlnite sunt:
Acaulospora,Gigaspora, Glomus qi Sclerocystrs.Cel mai des observata fost
genulGlomus,carenumdrdastdziaproximativ40 de specii,mai frecventefiind
urmitoarele: Glomus constrictum, G. fasciculatum, G. macrocarpum, G.
monosporum,G. occultum (J. A. Menge Si colab., 1983;A. Schubert,M. C.
Crovero, 1985).
O seriede lucriri efectuatein nordul Italiei (P. Nappi Si colab., 1980;L.
Corino gi colab., i,985)au condusla constatareac[ in viile inierbatesaumulcite
cu composfuriforestiere,comparativcu cele intrefinuteca ogor negu sau prin
erbicidare,se intdlnescmai mulfi spori de ciuperci care produc endomicorize.
214

Yiticultura tn contextul agricultur ii biologice
Chiar dacd gradul de micorizare nu s-a modificat semnificativ, s-a constatato

prezenldsporitii a hifelor pdtrunsein riddcinile vifei de vie in solurile acoperite
cu un covor vegetal,mai bogatein materieorgnic6.
Sistemelede producfiebazatepe dezinfecfiasolului, folosireasubstanfelor
artificiale gi microinmulfirea materialului sdditor au contribuit la eliminarea
micorizelor, astfel cd astizi se pune problema inhoducerii lor prin inoculare.
Inoculareacu produsecomercialea plantelorob(inuteprin microinmulfirea dus
la rezultatepromilEtoare(P. Lovato Si colab., 1992).
Se apreciazi, de asemenea,cd infecliile artificiale cu micorize veziculararbusculareprezinti un interes deosebitdin perspectivareducerii cheltuielilor
de fertilizare.
Este binecunoscut,de asemenea,rolul benefic al rdmelor asuprasolului.
Cele mai rdspdnditespecii in solurile viticole swft: Allobophora longa qi
Lumbricus terrestris; numirul speciilor de Lumbricidae intdlnite in astfel de
soluri dep[gind30 (U. Hofmannsi colab., 1995).
in investigafiileefectuatede cltre G. Schruft Si colab. (i982), in solurile
viticole din partea sudicd a regiunii Baden (Germania), s-a constatat cd
frecvenfa cea mai mare o deline specia Lumbricus rubellus (83,67Yo),fiind
urmatd de Lumbricus tenestris (7,58%) qi Allobophora caliginosa (3,04Yo).
Populafia de Lumbricidae vaiazh gi in sistemul de intrefinere a solului din
plantafiile viticole, fiind mai redusd in cazul ogorului negru gi mai mare la
mulcireacu paie,dar mai alesla folosireaingr[qimintelorverzi (tabelul8.4.).
intr-un m3de sol seintdlnesc,pe addncimeade 1,5m, pdnd 1a200de rAme
(O. Groff, 1983),care, pdtrunzAndin sol, sapl galerii (pdnd la 5 000 kmlha),
inmoaie cu salivi p6mdntuldin fafa gurii, il ingereazAgi astfel inainteazl. Prin
intestinul lor trece,in timp, o cantitateapreciabili de sol. Prin galeriile create,
rdmele contribuie la aerareasolului, strucfura acestuia,la pitrunderea apei gi
rbddcinilor plantelor. Unele dintre ele, cele epigee, colorizeazd,materiile
organiceexistentela suprafafasolului, le consum6,dar nu asimileazEdecdt o
micd parte, elimindnd restul in coprolite. in acestmod ele descompunmateria
organicd,o amestecdgi stimuleaz[ activitateamicrobiand.
2t5

Viticultura fn contextul agriculturii biologice
Tabelul8.4.
Populafiade Lumbricidae iwegisfratilla doui sistemediferite de
intrelinerea solului ?nplantafiile viticole (dupd G. Schrurt, 1984)
Specificare
Numdr de rdme
BiomasarAmelor,g
Numdr de specii
ntretinerea
solului
Ogor negrrr
Insrdsdminte
verzi
37.3
164.3
1,69
4l,l
J
6
Rdmele nu produc niciodatd daune plantelor vii. S-a constatat c6, la

ingrd.gareachimicd repetatEa solului, frecvenfa rdmelor se reduce simlitor.
Reziduurilede pesticideacumulatean de an in sol, precumgi metalelegrele din
diferite composturicontribuie,de asemenea,la reducereapopulalieide rAmedin
solurile viticole, atdt ca frecvenfd, cdt qi ca diversitate taxonomici (D.
MoncombleSicolab., 199i,).
Cercetirile efectuatein perioada 1984-1987in solurile viticole de pe
Valea Moselei (Germania)au evidenfiat sporirea substanfialda numdrului de
rdme raportat la m2 de sol in parcelele lntrefinute in sistemul viticulturii
biologice, comparativcu ceaconvenfionali.
Volumul galeriilor slpate de rdme poate ajunge la 50 rrffna; prin aceasta
este favorizati pdtrunderearbddcinilor plantelor, inmagazinareaqi infiltrarea
apei din precipitalii, reducereaprgcesuluide eroziunea solului.
Rimele sunt mult mai frecvente in solurile inierbate. atit ca numir de
indivizi, cdt gi ca numir de specii.
G. Schrufi (/,984)a determinatpe suprafefeleinierbate,comparativcu cele
lucrate obiqnuit, mai multe organisme detritivore din ordinele: Isopoda,
Diplopopda Si Chilopoda, care fragmenteazl resturile vegetale, contribuind
activ la formareahumusului.
O incdrciturd mai mare de organisme heterotrofe prezinti importanfi
pentru unele procesebiologice din sol, cum sunt: mineralizarea,humifrcarea,
fixarea azotului gi stabilizareastrucfurii.
216
Capitolul VllL Agroecosistemulviticol.

Viticultur a tn contextul agriculturii biologi ce
Pe solurileinierbatelemnul eliminat la tdiereavi{ei de vie, tocat gi l6satca
mulci impreunl cu vegetafia ierboas[, se descompunecu o vitezd dubl[,

comparativcu situaliasolurilor lucrateobiqnuit (E. Schwappoch,1979).
Pe parcursulperioadei de vegetafieterenul inierbat prezintdo mai mare
constanfd a valorilor temperaturii. Condifiile termice din substrat sunt
determinante pentru procesele de humificare gi mineralizare a substanfei
organice,penku cedareaazotului gi pentru viafa lumbricidelor gi colembolelor
(4. ScienzaSi colab., 1988).Varialiile temperaturii solului p0ni la 20-40 cm
addncime pe terenurile inierbate, fiind mai reduse, in special in privinfa
valorilor maxime, asigurd condifii mai bune activitdtii microorganismelor(S.
Stoicev,Z. Kresteva- Kostova, 1990).
Aprecierea potenlialului biologic al unui sol poate fi ficutd prin
determinareabiomasei microbiene, prin cantitatea de COz eliberatd, prin
determinareaactivitifii enzimatice,pt'rn analizaprodugilor de degradare,prin
determinareaspeciilorgi a frecvenfeiacestoratn sol.
Existd o corelafie str6nsdintre confinutul de carbon organic gi respirafia
solului, deoarecesubstanfaorganici biodegradabildservegteca sursdde hrand
pentru microorganisme,care au nevoie de un microclimat edafic eclttlibrat.(A.
Leonhardt,i'982).
8.1.3.
Confinutul in humus
Surselede materie organic[ pot fi proprii plantafiei (frunze, buruieni,

vffiri
de l6stari, coardetocate), dar gi addugatede c[tre om (gunoi de grajd,
ingrnqeminteverzi, composturi,diferite materiale folosite ca mulci). Frunzele

restituie solului 4 000 - 8 000 kg/ha de substanfdorganicd(ce conlin 10-25
kg/ha azottotal), iar coardeleanuale2 000 - 4 000 kg/hade materieproaspbtd.
Cele mai multe soluri viticole sunt deficitare in materie organicd,
viticultura fiind in mare mdsur6,responsabildde sdrdcireasolului in materie
organici, mai mult decdtmajoritateacelorlalteculturi. Motivele acesteisiriciri
in materieorganicda solurilor viticole sunturmdtoarele:
- restitufiile realizatede vila de vie sunt relativ slabe;

Viticultura tn contextul agriculnrii biologice
-
erbicidarea eliminl
217
aportul de materie organic6 realizat de citre
buruieni;
-
neglijarea, timp de mai multi ani, a fertiliz5rrii cu gunoi de grajd sau

composfurietc.
Mai ales pe solurile scheleticegi pe cele nisipoase,deficitul solului in
materieorganicl constituieun neajuns,.Se apreciazl cd argilaintrunegteo parte

din proprietdtile humusului: capacitateade refinere a apei gi a elementelor
nutritive. Daci ea lipsegte,materia organicd poate sd-i find locul. DupE unii
autori (A. Fardossi Si colab., 1990; D. Dovidescu, Velicica Davidescu,1992;
Simon J. L. Si colab., 1992; L. Hidalgo, 1993),materia organici amelioreazd
structurasolului, se opuneprocesuluide eroziune, favonzeazi regimul de aer,
ap[ gi nutrifie al plantelor, menfine reacfia solului in jurul valorilor neutre,
imbundtdlegteactivitatea microflorei din sol, iar humusul, prin mineralizare,
constifuieo sursdde elementenutritive cedateheptat plantelor. Se consideri cd
solurile bogate in humus nu sunt potrivite decdt pentru vinurile de consum
curent, intrucdt miresc confinutul in azot total al vinului gi pentru cultura
soiurilor de struguripentrumas[.
S6rdciain humus a solurilor din diferite podgorii nu este considerat6un
defectpreamare,deoareceplantafiileviticole de pe solurile humiferedau vinuri
mediocre.Cu toate acestea,estenecesar[menfinereaunui confinut suficient in
humus la suprafafe(2-3%), cu scopul imbunitdfirii nutritiei azotatea vi1ei,
menfinerii structurii.imbunitdfirii regimului termic, sporirii rezistenfeisolurilor
la eroziune.
Pentru oblinerea vinurilor superioare,unii autori recomandbmai ales
solurile sdracein humus,cu un confinut mai mic de lYo (J. Branas, 1968;M.
Mofoc, 1969).
M. Oslobeanugi colab. (1980) consideri cd, pentru oblinereavinurilor de
consum curent estenecesarimenlinereain sol a unui confinut de humus de 23Yo,iar pentrucele superioarel-2Yo.
Prcznntpcovorului vegetalgi lipsa lucririlor periodiceinfluenfeazipozitiv
activitatea biologici a solului. in solurile erbicidate, comparativ cu cele
2r8

Viticultura fn contextul agriculturii biologice
inierbate gi lucrate, s-a constatat o diminuare a activit4lii proteolitice, a

zaharazeigi a ureazei (A. ScienzaSi colab., 1988).Amendareacu dolomit a
solurilor acide inainte de plantareavifei de vie asigurd condilii mai bune de
dezvoltarea organismelorvii (G. Jelmini si colab., /,993).
Odat5cu cregterearezerveide humusin sol se constat6o sporire a vigorii
plantelor cu consecinfeasupraproducfiei de struguri qi a calitdlii acesteia.in
condiliile de la Valea Cdlugdreasc[,devin restrictive pentru producfie solurile
gi respectiv,cele cu mai mult de 3,0o/o.Criza
cu un conlinut in humus sub 1,2%o
energeticd,tendinla de scumpirea ingrdg[mintelorchimice, precum gi impactul
acestoraasupramediului inconjuritor aduc in actualitatecercetirile orientate
spre folosirea tescovinei gi a drojdiilor compostate,a coardelor tocate, a
gunoaielormenajerecompostate,a composfurilorforestiereetc. care, folosite
rafional permit o cregterea continutului in humus, o imbogdfire a activitdfii
biologice a solului, o mai bund aerarea solurilor grele,prevenireaclorozei etc.
intr-un an I ha de vie pierde,prin oxidare,o cantitatede aproximativ 1,01,5 tone humus, care poate fi inlocuitd printr-o fertilizare organicd anuald cu
gunoi de grajd de 15-20tlha.
in locul gunoiului de grajd, mai greu de gisit, gi costisitor, se pot folosi
coardelerenitate la tiiere, in cantitatede 2,5-4,5tlha, carepot fumiza 400-800
kg humus/ha"aldturi de cantitdli deloc de neglijat de macro- gi microelemente
(M. Fregoni, 198A.
TescovinarezultL din procesulde prelucrarea strugurilor, in cantitatede
1,54,5 t/ha poateasigurao cantitatede 100-300kg humusAra.
Ciorchinii rezrtlta,tiin procesul de dezciorchinare,?n propor,tiede 1,88,5yo, respectiv 300-1 000 kg/ha, pot asigura o cantitate de 50- 200 kg
humus/ha.
Frunzele, cdntdrind in medie I 500- 6 000 kelhq dau 200-400 kg
humus/tra.
insumAndvalorile coardelor,ciorchinilor, tescovineigi frunzelor rezulti o
cantitatede 0,7-2 t/ha de humus,suficient5pentrua satisfacenevoile anualeale
plantafiei.
219

Ingrdqimintele verzi fwnizeazd, in medie, 700-800 kg humus/h4 iar

combina{iacoardetocate + ingrdgdmAntverde este suficienti pentru a acoperi
exigenfelein humusale majorit5fii plantafiilor.
Pentru aprovizionareasolului cu materie organici pot fi folosite gi paiele
de cerealein cantitifi de aproximativ 50 t/ha, la fiecare 4 ani, prin administrarea
cf,rora se formeazd aproximativ 8,5 t de humus stabil, o cantitate suficientd
pentru 4 ani.
Covorul vegetal permanent realizat prin inierbarea intervalelor dintre
rdnduri, prin reziduurile lisate in sol, reprezintd un mijloc de sporire a
confinutului in materieorganic[, mai alesin orizonturile superficialeale solului
(1.Eynard, G. Dalmasso,1990;A. Dorigoni Si colab., 1992).
in condiliile podgoriei $tefrnegti- Arge$, confinutul in humus al solului
estedependentde sistemulde intrelinerea solului din plantafie, astfel cel mai
mare confinut de humusin sol (2,82%)s-aconstatatin cazul inierbirii de duratd
a
intervalelor dintre rdnduri cu speciile Lolium multiflorum
gi Trifulium
pratense; la valori apropiate(2,64%) se situeazi gi sistemul de intrefinere cu

ingrdgdminteverzi(borceagulde primdvard).(1.RddulescuSi col., 1989).
in ceeaprivegte rezerva tn elementenulrittve Si capacitatea de schimb a
solului se poate afirma faptul c6, argila gi humusul din sol au capacitateade a
adsorbi gi a menfine in rezervdelementelenuhitive, in special P, K gi Mg.
Capacitateade refinerea solului variazi cu naturaacestuiagi cu ingrdgdmintele
aplicate. Pe solurile grele, argiloase,efecful ingraq6minteloreste intotdeauna
mai lent, comparativcu solurile u$oaresaucu cele bogatein calcar.Elementele
nutritive legatede particulelesolului sunt eliberateprin schimbulde ioni. Existi
un anumit echilibru intre elementelerefinute gi cele care sunt disponibile in
solufia solului: atunci cdnd acestaestedezechilibrat,se creeazl un antagonism
intre diferifi ioni, care perturbl absorbfiaelementelornutritive de cdtre plant6.
Astfel, o solufie a solului prea bogat5 in potasiu poate fr6na absorblia
magneziului.Pentrua evita orice dezechilibruplantatrebuie sd beneficiezede o
nuhifie echilibratS. Felul ingrdglmintelor qi dozele acestoravor fi adaptate
puterii de relineregi capacit6liide schimba solului.
220

Viticultura in contextul agriculturii biologice
In ce privegte, rolul gi dinamica elementelor nutritive prezent[m mai
departecdtevadintre elementelechimiceprincipale.
Azotul, este cel mai important factor de cregtere.Gdsindu-sein sol sub
formi nitricd (NOr), sausub formd amoniacali OII{4), azotulmineral estefoarte
mobil qi ugor spdlat in profunzime. El poate fi folosit temporar de diferite
organismevii din sol gi pus ulterior in circulafie.Aceastdacfiunereglatoareeste
mai slab6in solurile s[racein humusgi careau o activitatebiologicd redusd.
Excesul de azot determini o cregtere luxuriantd a organelor verzi,
scufurareaaccenfuatda florilor, intdrziereamaturdrii boabelor gi a ldstarilor,
diminuarea rezistenlei vifei de vie la acfiunea gerului, sporirea sensibilitiilii
strugurilor la putregaiul cenugiu.Prin faptul cdvi[a de vie in astfel de condilii
iqi formeaz6in permanenldorganetinere,sporegtesensibilitateala mand.
Insuficienfaazotului in nutrilia vifei de vie provoacdo diminuarerapid6a
cregterii l[starilor gi a frunzelor, ingllbenirea portiunilor dintre nervuri la
frunzele barale, debilitarea butucilor, obfinerea unor producfii reduse de
struguri.
Fosforul, influenfeazdfertilitatea vifei de vie, desftgurareainfloritului,
grdbegtematurareastrugurilorgi sporegtebogdfiain zaharuria acestora.
Excesulde fosfor duce la aparifiaunor deregldriale cregteriistrugurilor gi
la un dezechilibruin raportul sducu celelalteelemente:N, K, Fe, Mn,Zn.
Insuficienfa in fosfor apare pe solurile acide gi se manifesti prin
incetinirea cregterii, prin colorarea frunzelor in galben-deschis,sau rogiaticviolaceu, reducereanumdrului de struguri, intdrziereamaturdrii boabelor,care
rdmdnmai mici gi mai bogatein seminfe.
Potasiul, este un elementcare contribuie la mdrirea longevitiifii vilei de
vie, prin aceea cd, favoizeazd o bund repartifie a rezervelor nutritive intre
diferite pdrfi ale butucului. Sporeqtevigoarea plantei gi modificd favorabil
rezistenla acesteiala ger qi secet6.Potasiul influenfeazi favorabil formarea
infl orescenfelor, favorizeazhproducfia de struguri gi calitatealor.
Excesul de potasiu impiedic[ absorbliamagneziului,produce perturbdri
in cregtere,reducenumdrulboabelorpe ciorchine.

Viticultur a tn contextul agriculturii biologic e
221
Carenfa tn potasiu se manifestd printr-o reducere a dimensiunilor

sistemului radicular, a cregterii lEstarilor, a aparatului foliar, a fertilitnfii
mugurilor gi a dimensiunilor boabelor. Simptomele carenfei potasiului se
recunosc prin inrogirea frunzelor in cursul verii la soiurile rogii gi prin
ingdlbenirealor la cele albe.
Magneziul,prezentin majoritateasolurilor, esteun constituentesenfialal
clorofilei. in trecut aplicarea frecventi a gunoiului de grajd a contribuit la
menfinereaconfinutului in magneziu la un nivel satisfrcdtor. Ca urmare a
sporirii fertilizdrii potasicegi a reduceriiaplic[rii gunoiului de grajd, frecventse
importanfamagneziului,
manifestdcarenfa,fapt ce demonstreazd
Excesulde magneziudetermindapari[iasimptomelorspecificecarenfeide
potasiu.
Carenfain magneziuapare,in principal, pe soluri nisipoasesauexcesivde
argiloase,acide,mai ales in anii ploioqi. Insuficienfamagneziuluise manifestd
prin aparifia unor necroze punctiforme pe frunzele tinere, ingilbenirea
porfiunilor dintre nervuri la frunzele soiurilor albe, prin inrogirea acestorala
soiurile pentru vinuri rogii, uscarearahisului, acumulareaunor cantit[1i mai
a hstarilor.
mici de zalmiruriinboabegi mafurareanecorespunz6toare
Calciul, element constitutiv al perefilor celulari cu rol important ?n
cregtereatesuturilor, participE la activarea multor sisteme enzimatice, la
transporfulgi acumulareaglucidelor,la hidroliza amidonului.
Excesulde calciu poate fi nociv, reducdndpdndla blocare absorbfiaunor
elementeca:Mn, Fe, BoZn sauCu.
Carenfa in calciu, manifestat[ printr-o clorozare intre nervurile 9i
marginile frunzrclortinere, urmatd de necrozareamarginilor acestora,aparepe
solurile acide cu pH mai mic de 5,5, fiind asociati gi cu fitotoxicitatea
aluminiului.
Fierul,
reprezintd un
element indispensabil pentru dezvoltarea
cloroplastelorgi formarea clorofilei. El participi la alcdtuireaunor enzime ale

respirafiei (catalaz[, peroxidazi, citocromoxidazd),intervenind in reacfiile de
oxidoreducere,in fotosintezS,in metabolismulhidralilor de carbon.
222

Absorbtia fierului este condifionatl de o serie de factori: confinutul in

calcaractiv al solului, reacfiaacesfuia,confinuful in materieorganic6,in argild,
fosfor, temperaturdetc. (M. Fregoni, 1987).Calcarul activ din sol determin[ o
imobilizare a Fe in sol sauin plant6.in solurile alcaline Fe2*esteoxidat ugorin
Fe3* insolubil. Confinutul solului in materie organicd influenfeaz6favorabil
absorbliafierului prin chelatareaacestuia.Un confinutin argild mai mic de l0%
favorizeazA.de asemenea,asimilareafierului, in timp ce proporfia ridicatd a
acesteifracfiuni granulometriceo influenfeazAnegativ.
Vifa de vie este una din plantele de culturd cea mai mult afectatil de
carenlade fier, manifestatdprin ingilbenirea frunzelor, incepdndcu cele de la
vdrf, care poate evolua in necroze.in aceleagicondilii are loc scuturareain
mas[ a florilor, legareadefectuoasda boabelor,debilitareatreptatda butucilor.
Manganul, constifuie un factor activ care stimuleazd activitatea mai
multor enzime respiratorii,participd la sintezaclorofilei qi a aminoacizilor,la
realizareafotosintezei.El favorizeazl legareaflorilor, acumulareazaharurilor,
maturareastrugurilorgi a l6starilor.
Excesulde manganaparepe solurile acide.Se manifestbincepdndcu luna
iunie pe frunzele subapicalegi pe cele de pe copili, care se decoloreazI gi
prezintd'necrozemarginale.Ca urmare a scuturdrii florilor, legareaboabelor
estedefecfuoas6.
Carenfa acestui element se manifesti, mai ales, pe solurile calcaroase.
Frunzele au un aspectclorozat,brotuat,lEstarii igi inceteazdcregterea,are loc
meiereastrugurilor,diminuareaproducfieigi intdrziereamaturdrii lor.
Zincul, participd in multe sisteme enzimatice, in principal respiratorii,
intervinein metabolismulzaharurilorgi proteinelor,stimuleaz6sintezaauxinei.
Excesulde zinc poateapdreain condiliile folosirii unor composturibogate
in acestelementgi poateafectacregterear[ddcinilor vilei de vie.
Insuficienfa zincului, frecventdpe soluri nisipoase,bine aprovizionatein
fosfor, se manifest[ prin ingilbeniri ale frunzelor situate la extremitatea
copililor, de-a lungul nervurilor. Frunzeleriman mici, asimetrice,cu dinti mai

Viticultura in contextulagriculturii biologice
223
pronunfafi,cu sinusulpefiolar mai deschis,iar strugurii sunt mai mari in boabe

ca urmarea fenomenuluide meiere.
Borul, favoizeazd activitatea unor enzime respiratorii, metabolismul
glucidelor,al acizilornucleici, formareaclorofilei, germinareapolenului.
Excesul de bor determind ingdlbeniri ale frunzelor, aparilia unor
malformafii foliare, necroze, scuturareaflorilor, diminuarea producfiei gi a
calititii.
Carenfain bor apare,in general,pe solurile nisipoase,cu reacfie acid6.
Frunzele soiurilor albe se ingilbenesc sau se tnroqesc la soiurile negre,
rlmAndnd de dimensiuni mici. Insuficienfa borului produce scdderi ale
productieidatoriti ciderii florilor, fenomenelorde meieregi mdrgeluire,precum
gi deprecieriicalitative,ca urmarea aparifiei unor petenecroticepe boabe.
Cuprul, esteelemenfulcareintrd in compozifiaunor enzimecu rol esenfial
in proceselerespiratorii. Catalizeazd,sintezaproteinelor,hidrafilor de carbon,
clorofilei gi antocianilor.
Cuprul poate deveni excedentargi toxic atunci cind pH-ul este foarte
scSzut gi rdmdne localizat in orizonturile superficiale ale solului, unde se
acumuleazdtreptat in urma aplicdrii tratamentelor fitosanitare cu produse
cuprice.Excesulde cupru produce cloroznfoliare, reducecreqterearddicinilor,
a pdrfii supraterestrea butucilor, determinbo germinareredusi a polenului gi
scuturareaflorilor.
in viticulturi insuficien{acuprului se face mai pufin simfiti, deoarecese
incorporeazi anual in sol pe calea tratamentelor anticriptogamice.Ea se
manifestdprin aparilia unor necrozepunctiforme la marginealimbului foliar gi
cddereatimpurie a frunzelor situatein vArful ldstarului.
Dintre factorii pedologici, pH-ul solului are o mare influenld asupra
accesibilitdlii elementelornutritive. Azotul este mai ugor absorbit la un pH
neutru; fosforul, potasiul,calciul, sulful qi magneziulsunt mai bine absorbifiin
solurile uqoralcaline;fieruI, manganul,borul, cuprul, zincul sunt ugorabsorbite
la un pH acid (D. Dovidescu,VelicicaDavidescu,1992).
224

Reacfia solului influenfeazdactivitatea microorganismelor,in special a
bacteriilor, multe dintre ele fiind sensibile la aciditate. incetinirea activitifii

microorganismelorpoate intdrzia oxidarea NlIl li NO3. Temperaturasolului
influenfeaz5,de asemene4activitateamicrobiand gi asffel oxidareaamoniului
in nitrat. Temperaturile scdzute intilrzie eliberarea fosforului legat de
combinafiile organicein solufia solului. Dac[ fertilizarea se face primdvara,ea
este mai pulin eficientd in cazil azotului qi fosforului anorganic,deoarece
activitatea microbiand este insuficienti pentru a oxida amoniul gi a elibera
fosforul legatin combinafiileorganice.
Pe solurile acide, in mod obignuit, se aplicd amendamentecalcaroase
pentru sporirea valorilor pH. Cantitatea necesardeste dependentdde pH-ul
solului, confinutul in materieorganicdgi textur6. ln general,se aplicd doze de
amendamente
cuprinseintre 2 gi 15 t/ha CaCOI (C. fdrdea, L. Dejeu, 1995).
La valori ale pH-ului sub 5,5, aluminiul, manganul,zincul gi cuprul devin
toxice prin trecerealor in solufia solului, impiedicAndcreqtereardddcinilorvifei,
determinind o debilitarea butucilor. in aceleagicondilii estedegradatdstructura
solului, ceeace influenteazbnegativregimul aerohidric.
Acidifierea solului sub limita de rezistenlda vilei de vie se accentueazhin
orizonturile superficialeale solurilor viticole, ca urmare a aportului anual de
sulf prin tratamenteanticriptogamice.in solurile cu pH sub 6 sepoatemanifesta
toxicitateacuprului provenit din tratamenteantiparazitare.
Pe solurile acide apar o serie de inroqiri ale frunzelor, necroze ale
periferiei limbului foliar, precum gi atacuri mai frecventede putregai fibros al
rdddcinilorprodusde ciupercaArmillaria mellea (G. Jelmini Si colab., i,993).
La valori mai ridicate ale pH-ului alcalin, determinat de excesul de
CaCOr, aparecloroza fero-calcicd,gradul de manifestarea acesteiadepinzdnd
de rezistenfaportaltoilor folosifi la altoirea vifei de vie. in general,excesulde
alcalinitateestemult mai ddundtorvilei de vie decdtexcesulde aciditate.
Pe solurile bogatein carbonatde calciu pot fi folosifi portaltoi toleranfi:
333 EM, Chasselasx Berlandieri 4l B, Fercal (R. Pouget, C. Juste, 1972; M.
Fregoni,1987;A. Crespy, 1992;L. Hidalgo, 1993).

225
8.1.4.Problemanitrifilor in viticultura biologici

Ca urmare a folosirii pe scardlargd a ingraqEmintelorchimice cu azot,
contaminareaapelorfreaticecu nitrali a sporit in ultimele deceniiin multe zone
viticole.S-audeterminat,in unele situagii,pierderi anualeproduseprin percolare
din stratul de I m de sol de pdni la 60Yodin azotul ingrdqdmintelorchimice
administrategi 40Yodin cel al gunoiului de grajd (C. Pfatr, 1960).
in general,la vifa de vie, ca gi la alte plante cultivate in rdnduri, cantitatea
de N spdlat in profunzime este mai mare comparativ cu cele cultivate la
densitifi ridicate (K. Mengel,E. A. Kirkby, i,987).
Pentrunitralii din sol exist[ trei sursede provinienfi :
-
din mineralizareamaterieiorganice;
din ingra;dmintelechimice cuazot;
din fixareabiologicda azotului din atmosferd.

La inceputare loc mineralizareacompugilororganici cu formarede azot
amoniacol OII{4), prin activitateabacteriilor: Bacillus arborescens,B. subtilis,

B. mesentericus,B. /luorescens, B. mycoides, Pseudomonasfluorescens, P.
caudatus,Mucor racemosttsetc. (L. Hidalgo, 1993).in a doua fazA ue loc
formareaazotului nitric, foarte solubil gi absorbitde c6treplante(nitrificarea)in
urma activit6tii bacteriilor din genurile: Nitrosococcus, Nitrosomonas,
Ni tr osocysti s, Nitrob acter etc.
Sub acfiuneaunor condifii de anaerobiozilpoate avea loc in sol gi un
proces invers de denitrificare, de transformarea nitralilor in amt gi amoniac
care se pierd in mare parte in atmosfer[. Microorganismeleimplicate in acest
proces stxfi Bacillus denitrificans, B. vermicularis, B. ramosus,Clostridium
americonum,C. giganteumetc.
ingrdgdmintelechimice cu azot(azotatulde amoniu,ureeaetc.) introduse
in sol, prin hidrolizd qi sub acliuneabacteriilor nitrificatoare,dau nagterela ioni
nitrici (NOt) (Velicica Davidescu,Gabriela Neafd, 1992).in urma reacfiilor
dintre acidul azoticgi cel azotoscu bazeledin sol se formeazEnitri{i qi nitrali.
Nitralii, fiind ugor solubili, in condifii de exces pot ajunge in p6rua de apd
freaticdpe careo polueazd.
226

Dacd se aplicd in excesa ingrdqdmintelecu N, ionul NO3- se acumuleazd
in plante ?n cantitdli mari, iar produseleoblinute in astfel de condifii, in urma

consumului,pot da nagterela intoxicalii, mai alesla copii gi bdtrdni.in strugurii
de masSse admit concentrafii maxime de NO:- de 60 ppm. in unele vinuri
oblinute in condilii de fertilizare intensiv[ au fost determinateconcentrafiide
pdn6la 167 mgll NO:', depdqindcu mult limitele maxime admise(K. Schaller
Si colab., 1984).
Vinurile obfinutedin strugurii recoltali din parcelenefertilizate,situatein
sudul Italiei, au confinut cantitefi mai mici de 5 mg/l NO3-,spre deosebirede
cele provenitedin parcelefertilizate,unde conlinutul de nitrafi inregistrata fost
de 12-13mg/l (R. Lovino, 1989).
Uneori fertilizareacu azot estepusdin legdturdcu sporireaconfinutului de
arginind din must, care la rdndul ei, determind formarea in vin, in urma
proceselortermice,aetilcarbamatului-osubstanldpresupusdaficancerigend
(C. S. Ough, 1991).
Nitratii sunt transformafi in nitrifi in tubul digestiv al omului gi al
animalelor. Nitrifii favorizeuzi conversia hemoglobinei in methemoglobind,
impiedicdnd oxigenareasdngelui. La rdndul lor nitrilii se pot transforma in
nitrosaminl, produsfoarte toxic Aicu acliunecancerigenS.
Datoritd toxicitdfii acestora asupra organismului uman, Organza[ia
Mondial[ a S[n[tifii (O.M.S.) recomand[s6 nu se depigeascd
pragul de 3,65
mg/l NO3'/kg masdcorporaldpentru un om adult pe zi.De asemenea,a fixat un
prag maxim de NO:- in apapotabild de 50 mgll.
T. Darimont Si colob. (/,984), determindndconfinutul de nitrafi din apa
potabilaprovenitl din mai multe zone viticole ale Germaniei(in care se aplicau
doze mari de ingrdqdmintecu azot,de pdn[ la 350 kg/ha), au constatatdepdgiri
ale pragurilor maxime admisein l3Yo din cazuri. Autorii au stabilit o corelafie
intre mbrimeasuprafefelorocupatecu vifd de vie gi confinutul in nitrali al apei
potabiledin zonelerespective.
Levigarea nitralilor din solurile viticole este influenfatd de mai mulli
factori:

Viti cultur a in contextul agr i culturi i bi oIogi ce
227
folosireacantit5filorexcesivede ingrd;dmintemineralegi organice;
condifiile pedoclimatice(tipul de sol, regimul precipitafiilor,mai ales

din perioadarecea anului,temperatura,umiditateasolului, etc.);
absenlavegetafieiin sezonulreceal anului;
sistemulde intrefinerea solului din plantafii;
regimul de irigare, etc.

Se recomandi urmitoarele mdsuri pentu reducereapolu6rii cu nitra{i, in
viticultur6:
- asigurarea unui covor vegetal pe timpul iernii (ingrdgdminteverzi,
inierbare);
- aplicarea ingriqimintelor minerale cu azot la momente potrivite
(eventualfracfionat),in funclie de dinamicaabsorblieiacestuiade cdtrevifa de
vie, de ciclul naturalal azotuluiin sol;
- administrareacu precdderea gunoiului de grajd, a composturilor,findnd
seamade restitufiile organiceale plantafiei (O. Lohnertz,K. Schaller, 1989;K.
Schaller,I99l; B.I{ermelinger, I99l; W.J. Conradie,l99l; 1994).
Concomitent cu spdlarealor in profunzime, la sffirgitul perioadei de
vegetafie,cantitdfile de nitrali din sol sporesc.Astfel, in timpul perioadei de
repausau fost determinateconcentrafiisemnificativmai mari de nitrafi in apele
ce str[bat profilul de sol, comparativ cu cele inregistrate in perioada de
vegetafie (K. Mtiller, 1993). Prin folosirea ingrSgbmintelorverzi se reduce
spilarea nitrafilor in timpul iernii, poluarea apelor freatice gi a rdurilor (P.
PerretSi colob., 1991;K. Schaller,1991;D. Rupp, 1993).
H. Lott Si K. H. Emig (1991)au constatatcd folosirea culturilor destinate
ingragimintelor verzi in plantafiile viticole, din toamnd pbnd in preajma
infloritului vifei de vie, contribuie la prevenirea spdldrii nitralilor gi la
conservareaacestorain orizonturile superficiale ale solului. De asemenea,
inierbareapermanentiasigurdoptimizareaaproviziondrii cu azot a vifei de vie,
stabilitateain timp a confinutului acestuiain sol, reducereapierderilor gi a
contamindrii apei freatice (L. Sicher, 1989; D. Rupp, n. Fox, 1992; E.
L'Helgoualch,M. Duplan, i,995).
228

in urma cultivdrii mazfuni ca ingri.gdmdnt verde pe intervalele dinhe
r6nduri, A.Ciubucd Si Rodica Potdrniche (1994) au constatat o sporire

considerabil[ a confinutului de azot nitric in sol (NO3-),echivalentcu 47,5 kg
azotlha(tabelul8.5.).
Pentruprevenirealevig6rii sauspilbrii azotuluiin profunzime,se acordi o
mare importanld momentului de aplicare a ingrigdmintelor. in California,
momentul optim de fertilizare cu azot pe solurile cu texfuri ugoard,in condifii
de irigare, se considerd a fr cuprins intre infloritul vifei de vie gi pdrga
strugurilor, sau chiar in luna septembrieintrucdt cregterileorganelor verzi in
prim[vard sunt dependentede azotul mobilizat din fesuturile de rezervd (W.L.
PeacockSi colab., 1989; /,991;G. E. $uteu,A. $erdinescu,1991).
Tabelul8.5.
Aportulmicroorganismelor
fixatoarede azotinsimbiozdcumazdrea
folositdcaingrdgdmdnt
verdeasupraconfinutuluideNO:-in sol
(dupdA.Ciubucd,RodicaPotdrniche,1994)
NOr-(ms / 100s sol)
Varianta
Martor - osor nesm
MazAre- insrdsamAnt
verde
1 9 83
5.42
13.95
1984
))q
3.27
1985
5.18
10.27
Media
4.29
9.16
8.1.5.Eroziunea solului in viticultura biologicil

Vifa de vie ocupi in mare parteterenurilein pantdsupusefenomenuluide
eroziune a solului. Cdnd precipitafiile ajung la nivelul solului, o parte se
infitreazd,,iar alta se scurgela suprafall.Yiteza maximd de pitrundere a apei in
sol determindpropor,tiarelativd a celor doui fenomene:infiltralia gi scurgerea.
Fracfiunea apei infiltrate impregneazAorizonttxile de sol in mod succesiv,
umiditatea acestoraajungdnd la capacitateade cAmp. Ajunsd in straturile mai
profunde apa formeazh pilnza freatic[ in care se pot acumula substanfele
solubile antrenatedin sol (nitrafi, produsefitosanitareetc.). CAnd concentrafia
acestoradep6gegte
anumitelimite, se manifestdfenomenulde poluare.

Viticultura tn contextul agriculturii biologic e
229
Pe terenurile neamenajate,plantatecu vifi de vie in condifiile centrului

viticol Valea C6lug[reasc[ pe pante de 32o/o,cu orientarea rindurilor pe
direcfia deal-vale, in perioada 1953-1974cantitateade sol erodat, in medie
anual, a fost de 86 m3[ha(L. Mihalache si colab., 1976). Simpla orientarea
rdndurilor de vifd de vie pe direcfia curbelor de nivel la pante cu aceeagi
inclinare (32%) a diminuat cantitateade sol erodatannual la66 m3lha.
Ca urmare a fenomenuluide eroziunemanifestatpe panteleneamenajate
in teraseare loc o "dezgolire" treptatiia vilelor sifuatein amontegi o colmatare
a celor din aval. Aceste neajunsuri pot fi prevenite prin plantarea vifei la
addncimi diferenfiatetn raport cu pozilia pe pant6: mai addnc in cazuil parfii
superioarea pantei gi mai la suprafafda celor situate la baza pantei. Prin
amenajareateraseloreroziuneasolului sereducela valori neglijabile.
Pe terenurile erodate volumul de sol explorabil de citre vila de vie se
reduce la fel ca qi confinutul in elementefine: argila, lutul gi humusul sunt
antrenatein mod selectiv, astfel cd pierderile de sol sunt insofite 9i de o
degradarecalitativ6 a acestuia.
Intensificareaeroziunii in viticulturd estelegatd de o serie de modificiri
ce se referd la sporirea dimensiunilor parcelelor, suprimarea vegetatiei
arborescente,intrefinerea defectuoasda ganfurilor de scurgere,sistematizarea
necorespunz6toarea terenului, amplasarearindurilor pe direcfia deal-vale,
compactareasolului sub influenfa maginilorgrele, lipsa fertilizdrii organiceetc.
Intervin, de asemenea,lungimea pantei, inclinarea acesteia qi rugozitatea
suprafefei.
Pentru prevenirea eroziunii solului in viticulfurd se recomandE:
amenajareaantierozionalda terenurilor in pantii (terasare,canale de scurgere,
benzi inierbate etc.), amplasareardndurilor pe direcfia curbelor de nivel,
limitarealungimii rdndurilor la amplasarealor pe direcfiadeal-valegi o seriede
tehnici de culturi aplicate in plantalii. Dintre acestea,prezinti. importanf6
folosireaingrdgdmintelorverzi, a inierbdrii temporaresaupennanente,mulcirea
solului cu diferite materiale(paie,composturiorbqenegti,composturiforestiere,
alte materiale),afhnareasolului in profunzime etc. (F. Murisier, 1985;J. L.
230

Ballif Si colab., l99I; H. Schulte-Karring, M. Haubold-Rosar, 1993; H.

Stoppler-Zimmer,R. Gottschall,I 994).
S-a constatatfapflrl c6, in viile din sudul Germaniei un rol important in
prevenireaeroziunii solului gi a poluirii riurilor revine ingriqdmintelor verzi
(D. Rupp, 1993).in lipsa acestora,cantitateade sol erodat anual a fost de 15
tlha.
Acliunea vegetafieiin prevenireaeroziunii solului, se manifesti in diferite
moduri:
- prin interceptareapicdturilor de ploaie de cdhe frunzigul vilei de vie este
atenuatdforfa acestora;intervalul dinhe rf,nduri, intrelinut ca ogor negru, este
mai vulnerabil, comparativcu folosirea culturilor pentru ingr[gim6nt verde, a
mulciului saua inierbdrii temporaresaupermanente;
- vegetafiaconstituieun obstacolpentruscurgerilede apd,incetinindu-le;
- riddcinile refin particulelede sol gi faciliteazdpdtrwrdereaapeiin sol.
ReducereaconsiderabilI a eroziunii solului din plantafiile viticole a fost
obfinutd, in numeroasecondilii pedoclimatice experimentale,prin mulcirea
solului cu paie, cu composfuri forestiere,sau prin inierbarea permanenti (A.
KIik, I99l; A. Klik, H. Papouschek,1991; W. WundererSi colab., 1992; J.
Rousseau,1996; R. Agulhon, /996). Covorul vegetal realizat prin inierbarea
terenului contribuie la disipareaparfiali a energiei cinetice a picdturilor de
ploaie, la interceptareaunei p6rfi din precipitafii, iar prin reteauaradicularda
gramineelor,agregatelestrucfuralesunt protejatede acfiuneadistructivd a apei,
contribuind la sporireapermeabilitdlii solului. Comparativ cu un sol intrefinut
ca ogor negru, prin inierbareaunui teren ?n pantd ocupat cu vifi de vie s-a
obfinut o diminuarea cantitefli de sol erodat dela37,7 tlha/an,la0,2thalan (A.
ScienzaSi colab., i,988).
Diminuareacantit5lii de sol erodatpe terenurilein pantdse poateobline qi
prin fragmentareaqi incorporareain sol a coardelor rezultate la tdiere (C.
Roubal, 1995).

231
J. Carsoulle, 1995a constatatc[ mulcirea cu paie sau cu tescovin[, pe

ldngd protejare solului impotriva eroziunii, menfine umiditatea solului gi
sporegteconfinutulin materieorganicl al acestuia.
Cu toate neajunsurileterenurilor in pantti in privinfa eroziunii solului,
acesteaprezintho serie de particularitlfi ecologicecu efecte favorabile asupra
calitnfii producfiei.
Pe terenurilein pantd elementelede biotop (factorii climatici gi edafici)
inregistreazd variafii care genereazl, la rindul lor, variafii ale vigorii,
metabolismuluivi.teide vie, potenfialuluiproductiv qi calitativ etc.
Regimul apei in sol pe panteestefoarte diversificat,ca urmarea efectului
cumulat al condifiilor de clim6, sol, geomorfologiegi hidrologie (L. Mihalache
Si colab.,1976;L. Dejeu, j,984).
in privinla aprovizionlrii cu substanlenutritive, vila de vie beneficiazLde
prezenfaunor cantitlfi mai mari de ap[ gi N la bazapantei. determinatd gi de
tipul de sol, comparativcu mijlocul gi virful pantei
Aceste variafii ale biotopului au consecinfebiologice ce se manifesti in
dezvoltareasistemuluiradicular,asupraproceselorde cregtere,asupraactivitdlii
fotosinteticeetc., finalizate in producfie gi calitateaei. in general,se observdo
scidere a producfiei dinspre bazd spre vdrful pantei, asociat[ cu o cregterea
concentrafieiin zahdrsub influenfa factorilor climatici distribuifi invers fafd de
potenfialulnutritiv al solului.
Terenurile in panti prezinti un potenfial productiv cantitativ mai redus,
dar calitativ superior,in timp ce terenurile de la baza pantei au un potenlial
cantitativridicat, insd de calitatemijlocie.
Se recomandd folosirea terenurilor de la baza pantei pentru cultura
soiurilor de masd,a celor de vin de mareproducfiepentruobfinereavinurilor de
consumcurent,iar la mijlocul qi vdrful pantei cultivareasoiurilor pentru vinuri
de calitatesuperioarI,cu denumirede origine controlati gi treptede calitate.

Viti cultur a tn contextul agri cul tur i i bi oIogi ce
232
8.1.6. Umiditatea solului

Ca gi pentruoricarealtd plant6gi pentru vila de vie, apaare un rol esenfial
in viafa acesteia.Jesuturile gi organelevifei de vie au un confinut importantde
apd, carcdepindede foarte mulli factori interni (vdrsta,organul, fenofazaetc.)
gi externi (temperatur6,umiditatea solului, higroscopicitateaaerului etc.).
Tesufurile meristematicein care activitatea fiziologic[ a celulelor este foarte
intensi confin 80-95% ap6; ldstarii in cregtere90-55Yoin funclie de fenofazd;
coardelede un an 55-48Yo;ramurile de doi gi mai mulfi ani 40-55%;frunzele
70-85%; mugurii 50-55%; strugurii: 70-80% in miez, 60-80% in pielile, 1550Yoinseminfe9i 55-80%inciorchini (M. Oprean,L Olteanu,i,983).Rezultd,
deci, c[ vifa de vie, avAnd $i un aparat vegetativ dezvoltat, este mare
consumatoarede ap6.
Av6nd un sistemradicular dezvoltat,cu o mare plasticitatefiziologici gi
ecologicd, cu o ridicatd presiune radicular[, precum gi cu o mare for,t[ de
sucfiunea frunzelor, vila de vie are mari posibilitifi de aprovizionarecu apd
chiar gi in condilii de 450-500mm precipitafii.
Umiditatea optimd a solului pentru vita de vie este cuprinsdintre 50 gi
80% din intervalul umiditdfii active, valorile mai mici fiind favorabile pentru
maturareaboabelor,iar celemai mari pentru cregterealdstarilor.
Se apreciazl cd stresulhidric moderatinregistratdupd pdrgdestebenefic
pentru calitateastrugurilor.Acest fapt se datoregtereduceriicregteriivegetative
9i echilibrdrii raportului frunze/fructe. in astfel de condilii este favoriz,ati
formareaperidermuluildstarilor,transportulqi acumulareazaharurilorin boabe
gi in lemnul bitrdn (C. Schneider,1989).
Cercetdrile efectuate la Valea Cdlugdreascdau evidenfiat faptul cE
procentul de apd din intervalul umiditalii active, determinatin timpul maturdrii
boabelor,secoreleazdnegativcu conlinutul de zaharurial mustului gi pozitiv cu
aciditateatotald.
in perioadavegetafieilipsa de umiditate determindo diminuarea cregterii
lSstarilor Ei rdddcinilor, reducerea suprafelei foliare, debilitarea butucilor,
incetarea timpurie a cregterii (V. Gh. Popa, 1970; R. Eibach, G. Alleweldt,

233
1983;H. Dilring, 1984;G. Fanizza,A. M. Castrignano, 1993).in aceleagi

condifii se inregistreazaqio reducerea fotosintezei(R. Morlat si colab., 1992;
S. Poni gi colab., 1994); scade,de asemenea,greutatea medie a boabelor gi
semintelor (V. Gh. Popa, 1977; A. gerdinescu Si colab., 1994), stafioneazd
maturarea boabelor, este prejudiciatr producfia gi calitatea acesteia A
Alexandrescu,M. Botzan, 1958; V. Gh. Popa, 1977; N.GrumezaSi colab.,
1979). Dauneleprodusede seceti sunt mai mari la formele inalte, cu o mai
mareexpansiunea vegetafiei(1. Varga,S. Misik, 1994).
Stresulhidric determindqi o intrare mai devremea vifei de vie in repaus
(7. OrtoizeSi colab., 1992).
Consumulrestrictiv de apd in perioadamaturirii estede mare importanfi
pentru calitateavinurilor ropii (l Duteau Si colab., I98l; L. Dejeu, i,986),
secetarelativd av6ndun efect pozitiv asupraacumuldrii antocianilorin pielilele
boabelor(M. BourzeixSi colab.,1977;$t. TeodorescuSi colab., i,978).
Studiile efectuatede G. Seguin(1983) au pus in evidenfdinfluenfape care
o exercitbraportul dintre evapotranspirafiareali gi cea potenfial5@TR/ETP x
100) din perioada maturdrii strugurilor gi unele componenteale mustului:
aciditatetotald, zaharuri,substanfeantocianice,tanin etc. Valorile restrictiveale
acestuiraport, pentru producereavinurilor de calitate superioar[,sunt cele mai
mici de 35% Simai mari de 50Yo.
Dacd pe solurile cu confinut sporit in argil[, in condifii de relief plan sau
depresionar,umiditatea rdmdne ridicatd, in special in timpul perioadei de
maturare,are loc o prelungirea cregteriilistarilor in detrimentulmaturdriilor gi
o intdrziere in acumulareazaharurilor din boabe; aciditatea este mai mare,
procenful de tanin mai ridicat, aromele mai pufin intense,iar vinurile obfinute
au o fructuozitate mai redusi gi un buchet mai slab exprimat.
Apa in exces influenleazil negativ atdt rezistenla vifei de vie la ge4
putregaiul cenugiu,mani cdt gi rezistentala fisurare, desprindere,transport gi
p[strare a strugurilorde mas6.
Pe solurile cu textur[ glea, insotitd de un drenaj defectuos,apa in exces
exercitdo influenfl negativi asuprasolului, determinffndo aerareinsuficienti,
234

condifii de anaerobiozi, creqterearedusd a rdd[cinilor gi absorb{iasclnfil a

elementelornutritive. V. Gh. Popa si M. Stan (199l,),au stabilit existenfaunei
corelafii negativeintre rezervamedie de api din sol pe perioadade vegetaliegi
numlru] de rdddcinice exploreazi orizonturile respective.
Excesul de apd este deosebit de ddun[tor ln special la infiinfarea
plantafiilor, determindndun procentridicat de goluri.
S-au constatatdiferenfieri intre portaltoi in privinfa eficienfei folosirii
prinh-o eficienfd mai scdzutda
apei: portaltoiul 140 Ruggeri se caracterizeazA
folosirii apei,comparativcu 5 BB gi 3 309 (C. Divaio, M. Boselli, i,993).
in condiliile inierbdrii terenului gi a pdstrarii ca mulci a masei vegetale
rentltate, s-a constatat o pierdere mai redusd a apei in profunzime gi o
evapotranspirafie
mai intensi (A Klik, B. Schigl, 1994).
in viticulturb folosireaingriqdmintelor verzi gi a inierbdrii temporaresau
permanenteestecondifionatdde existenlaunei cantitifi suficientede apd in sol
(asigurat6de precipitalii sau prin irigafie), pentru a evita concurenladintre
covorul vegetalgi vifa de vie.
E.1.7.
Combatereaintegrati a buruienilor
Pe plan mondial schimb[rile strucfurale ce au awt loc in viticultura

ultimelor decenii,au condusla ra[ionalizareaculfurii vilei de vie, introducerea
unor tehnologii noi, a unor sistemeimbundtifite de intrefinerea solului, care au
in vedere reducereacosturilor, ameliorarea fertilit5fii solurilor, menfinerea
strucfurii,a materieiorganicegi a apei in sol.
La nivel ewopean s-a constituit in ultimii ani o comisie de experfi din
diferite f6ri viticole, cu misiuneade a confruntaexperien{eledobdnditepdni in
prezentgi de a elaboraun program de combaterea buruienilor din plantafiile
viticole prin folosireacorecti qi combinatiia tuturor mijloacelor tehnicede care
dispune viticultura, astfel incAt sd poatd fi alese cele specificepentru diferite
condilii gi si reducdla minimum intervenfiile asuprasolului.
A fost definit conceptul de "combatere integratd a florei spontone", ca
pe cunogtinfeleexistentecu privire la
fiind un sistemechilibrat,care se bazeaz6,

235
combatereaburuienilor cu mijloace mecanice,agronomice,frzice gi chimice pi

impactul acestora asupra mediului inconjuritor, in vederea elimindrii
competifiei, a menfinerii fertilit6fii solului gi oblinerii unor producfii in condifii
de eficienfdeconomicd.
Combaterea integratd a buruienilor se bazeazd pe doui principii
fundamentaleqi anume:
- flora spontani devine ddundtoarenumai atunci cdnd concureazAefectiv
butucii de vifd de vie in privinfa apei gi elementelor nutritive, sau cdnd
impiedicd executareacorectd a lucrdrilor de intrefinere. A fost introdusd
nofiuneade "prag de ddunare",la fel ca gi in cazul bolilor gi ddundtorilor,frrd
si fie luatein considerarerafiunile estetice(terenuls6 fie curat de buruieni), sau
cele hadifionale;
- folosirea rafionald a erbicidelor nu comportd riscuri majore pentru
mediul inconjurdtor.
Orientareacitre erbicidareadirijatd, in postemergenfd,poate reduce cu
aproximativ 50% principiile active folosite actualmentein viticulturd.
Degi se considerd gi astizi cd erbicidarea constituie un rezultat al
progresuluisocial, totugi, acolo unde esteposibil, se incearci limitarea folosirii
combaterii chimice a buruienilor, ca unnare a faptului c6, prin aceastEtehnic6,
se inhoduc in sol substanfechimice desprecare nu se cunoaqtetotul in privinfa
proceselorde degradare
Au fost explorate,in ultimul timp, o serie de c[i, dintre care unele au nu
numai o semnificafieecologicd,ci gi una economic6;
- au fost eliminate substanfeleactive,cu riscuri de toxicitate pentruvila de
vie saupentrumediul inconjur[tor;
- s-a extins erbicidareain benzi;
- se folosescdozeleminime eficiente;
- se extindeerbicidareadirijat5;
- se evit5 folosirea erbicidelor qi aplicarealucrdrilor mecaniceale solului
dupd luna augustqi pe parcursulintregii perioadede repaus;
- se urmdregtemenfinereaflorei spontanein anumiteperioadeale anului;
236

Viti cultur a tn contextul agr i cultur i i bi ologi ce
- inierbareade durati a intervalelordintre rdnduri;

- folosireaingrSgdmintelorverzi;
- combatereape caletermicd a buruienilor etc.
8.2. iNrnnlnrnREA SoLULUI IN VITICTILTT]RA

BIoLoGIcA
Lucrdrile solulai, preconizate in viticultura biologicd sunt cele care
perturbd cel mai pu{in activitatea microbiani a solului qi asiguri menfinerea
strucfuriiacesfuia.
Principiile care stau la baza tehnicilor de lucrare a solului in viticulhra
biologicd sunturmdtoarele:
- mobilizarea gi aerareasolului frr[ rdsturnareabrazdelor, precum gi
evitarea incorpordrii in profirnzime a orizonturilor superficiale cu ocazia
ardturilor, pentru a nu distruge humusul gi a nu perfurba activitatea
microbiologicd la suprafafa solului. in solurile bine mobilizate qi aerate
rbddcinilepdtrundugor,f[rd a fi asfixiate;
- materia organic[ proaspdti (reziduurile plantelor,ingrdgdmintele
verzi,
ingrdg[mintele organice proaspete)s6 nu fie incorporati in profunzime, ci
superhcial,pentrua fi supuseunei humificlri prealabilein mediu aerob;
- limitarea numirului de treceri cu maqini grele pentru
a evita tasarea
solului, cu efecte negative asupra structurii, aerlrii gi asupra activit6fii sale
biologice;
- lucrarea solului la momentul potrivit, adicd atunci c6nd nu
este prea
umed. La trecereautilajelor pe soluri cu un conlinut prea mare in umiditate,
pneurilepatineazh,iar porozitateade aerafiea solului estemult diminuatd.
Lucririle solului cel mai frecvent aplicate in vitticulturi prezinti unele
particularitali.Astfel subsolajul,lucrare de mobilizare in profunzime a solului
ftrd amestecareaonzonturilor, se realizeazAla sfrrgitul verii sau toamna,fiind
recomandatin specialpe solurile slab drenategi slab aerate.Este important s[
nu se intervin[ atunci cdnd solul este drenat la addncimeade executarea
lucrlrii.

Viticultur a tn context ul agri cuItur i i bi ologi ce
237
Arlfura nu trebuie sd fie profundd, pentru a nu ingropa orizonturile 'Aii"

de la suprafafi, ceea ce ar diuna activitdfii biologice a solului. Flora gi fauna
microbiani a solului sunt de doui feluri: aerobi 9i anaerob[. Cele mai
importante sunt microorganismeleaerobecare triiesc in cea mai mare parte
aproape de suprafafa solului, la mai pufin de 15 cm gi au nevoie de aer.
Microorganismele anaerobe sunt situate in profunzime gi trIiesc ftrE aer.
Ar[fura adinci gi ristumarea brazdelorddtlrlreazd
activitatii biologice a solului,
in sensul cd microorganismeleaerobe sunt asfixiate in profunzime, iar cele
anaerobeadusela suprafa;i sunt distrusein contactcu aerul.
Lucrdrile superficiale ale solului aplicate la momentul potrivit permit
pdtrunderea apei, aerarea necesard dezvolt[rii rdddcinilor gi microflorei
contribuind la distrugerea buruienilor. Se evitl
folosirea maginilor ce
ftrdmileazl pronunfat solul, distrugdnd agregatele structurale (freze, sape

rotative etc.).
Lucrareamecanic[ a soluluiestecompletatdcu cea a organismelorvii din
sol, in specialcu a rimelor care aereazLsolulprin creareaa numeroasegalerii gi
amestecarea
solului cu materiaorganic[; de aceea,esteimportantdpdstrarealor
in sol. Ricldcinile plantelor,prin ramificafiile lor multiple, p[trund gi exploreazd
solul in toatedirec{iile, complet6ndgi ele lucririle solului.
in ce prive gtecombaterca buruienilor se poate afirma cd, in viticultura
biologicd buruienile nu sunt considerate"inamici'oce trebuie combdtufi,ci, mai
degrab6, resurse ce trebuie gestionate corect; se recomandd extinderea
preocupirilor de reglarea dezvoltirii acestora.
Buruienile concureazi butucii din plantalii gi, incontestabil,le afecteazf
productivitatea.Aceastd concurenfdintervine in anumite perioade critice de
dezvoltarea vilei de vie. in afara acestorperioadebtrruienilepot avea efecte
favorabileimportante,asigurind o protecfiea suprafeleisolului qi o stimularea
activitEjii biologice prin exsudateleradiculareeliberate.
in generalsolurile neechilibrate,cele sdrbcitetn humus gi prost lucrate sunt
cele mai ugor invadate de buruieni, in special de cele greu de combitut:
pdldmida,volbur4 pirul etc. Pe parcursultrecerii de la viticultura tradifionaldla
238

Viticultura tn contextul agriculturii biolo gice
ceabiologicl, viticultorul trebuiesb acfionezeintr-o situafiedeosebitd:folosirea

timp indelungata erbicidelor a favoizat dentoltarcaburuienilor mai rezistente
qi mai greu de combdtut.
Pentru a evita invadareaplantafiilor de cdtre buruienile nedorite, se pune
un accentdeosebitpe mijloacelepreventive.
in vedereaelimindrii unei pirfi din buruieni gi menfinerii lor sub "pragul
de ddunare",in viticulfura biologici sunt autorizatenumai metodelenechimice.
Metodelepreventive recomandatesunt urm[toarele:
- suprimareasurselorde diseminare,cum este gunoiul de grajd proaspdt
care confine in stare potenliald o proportie ridicatl de seminfe de buruieni.
Capacitatea de germinare a acestor seminfe este mult redusd printr-o
compostarecorespunzEtoare
;
- ardturade primdvardtrebuieftcutb c6t mai devreme,pentruca seminlele
adusela suprafali si aibd timp sI germinezegi apoi sd fie distruseprin lucrSrile
superficialeulterioare.Se va evita tasareasolului, care favorizeazd,denoltarea
buruienilor perene,in speciala pdldmidei,mai ales daci solul a fost lucrat in
starepreaumed6;
- mulcirea solului constituie un procedeu de lupt6 impotriva invaziei
buruienilor, contribuie la protejareasolului fafi de exceseleclimatice gi, in
special,la menfinereaumiditdfii in perioadelede secetd.Se folosesc diferite
resturi vegetaleca: paie, frunze, diferite composturi,gunoi de grajd, scoarli de
arbori etc.;
- folosirea inierblrii permanentesau a ingri.gdmintelorverzi constituie
mijloace eficacede prevenirea dezvoltirii buruienilor.
Metodele de distrugere a buruienilor folosite in viticultura biologic6 pot
fi: mecanice,manualegi termice.
Metodele mecanicesunt reprezentatedeprasilele repetate.
Distrugerea manuald a buruienilor pe rind in jurul butucilor necesitd
foarte mult[ for!6 de munci gi nu poate frrealizatilpe mari suprafefe.
Metodeletermice pot fi folosite in dou6variante:distrugerealocalizati cu
vapori qi incdlzirea la flacdrd direct[. in primul caz se folosegteun dispozitiv

Viticultura fn contextul agriculturii biol ogice
239
mobil ce producevapori supraincilzti (180"C), care sunt conduqi prin tuburi

pdni la nigte clopote aqezatepe solul arat gi nivelat in prealabil. Vaporii
provoaci o cregtere instantaneea temperafurii in orizontul superficial gi
steri.lizeazi,
solul pe cdfiva centimetri addncime.Trecereacu acestedispozitive
trebuie si fie rapid6, pentru a evita provocareaunor daunemicroorganismelor
existentein profunzime.Aceastdtehnic[ estedestulde costisitoaregi distrugeo
marepartedin microorganismeleexistentein orizonhrl superficialal solului.
incdlzirea la flacird directi presupunefolosirea unui arzbtoralimentat cu
propan. Prin aceastd variant[ se obline, la nivelul celulelor vegetale, o
temperaturdin jur de 70oC care antrenearil coagplareaproteinelor gi pieirea
buruienilor in cdtevaore. Eficienfa metodei depindede stadiul de dezvoltarea
buruienilor, cele mai bune rezultatese oblin atunci cAndtratamentultermic se
aplici asupraburuienilor tinere, performanlelefiind mai redusela plantele mai
in vdrst6 gi mai ales asupracelor lignificate. De asemenea,sunt distrusetoate
seminfelein curs de germinare.
Se recomanddlocalizarea tratamentului termic pe rAnd, cu orientarea
arzdtoarelorla 3040" fa[i de sol gi nu vertical pe plante. Au fost construiteo
seriede dispozitivecu palpatorcare protejeazdbutucii qi lucreaz6la o vitezd de
4-6km/h, plantelefiind supusela un goctermic timp de 2-3 secunde.AcfionAnd
numai asupra parfilor aeriene ale plantelor, tratamentul termic realizeazil o
anumiti selecliea buruienilor (G. J/romandt, i,993).
inierbarea solului din planta(iile viticole este considerati, in ultimul
deceniu,ca o alternativdecologicdqi economicdde intrefinerea solului; ea are
un rol de "echilibrare" a fufuror fenomenelorfrzice,chimice gi biologice careau
loc in sistemulsol-plant6(L. SicherSi colab., i,993).
Numeroasestudii au scosin evidenfi influenfainierbdrii asupratnsuSirilor
fizice ale solului.
inierbareaa fost introdus6in viticultur6 la inceputul deceniului6 in fdrile
de limbd german6, urmdrindu-se,in principal, protejarea solului impotriva
eroziunii. Efecteleeroziunii prin indepdrtareaparticulelorfine de sol, a materiei
240

organicegi a elementelornutritive pot avea consecin{edezastruoase

din punct
de vedereecologic.
in regiuneaviticoli Rheingau(Germania),pe pantecu inclinareacuprins[
intre l0 gi32Yo,in viile inierbates-audeterminatscurgerisuperficialede ap[
dupl ploi torenliale de numai 1,8% din valoareaprecipitaliilor, comparativcu
50o/oin condiliile ogorului negru (K. Emde, 1990).Cantitateamaximd de sol
erodatdin plantafiile inierbatea fost nesemnificativd(de 3,1 kg/ha), in timp ce
in condifiile intrefinerii ca ogor negru" aceastaa fost cuprinsd,in funcfie de
pantd,intre 30 qi 100 tlha.Ca urmare a compactdrii solului pe urmele rofilor
tractoarelor,in acestdin urmd caz, s-auinregishat scurgerisuperficialechiar gi
la intensitdfireduseale precipitafiilor.
Funcfia de protecfierealizatdde covorul erbaceuse explicd prin mai multe
mecanisme:
- interceptarea precipitaliilor gi protejarea agregatelor structurale de
impactulpic[turilorde ploaie(A. Klik, l99l);
- diminuareavitezeide scurgerea apelorde suprafafd;
- infiltrarea mai rapidd a apei, ca urmarea prezenfeimacroporilor gi a unei
mai bune dishibufii a acestorain sol.
Confinutul sporit in materie organic6 al solurilor inierbate sporegte
capacitateade relinere a apei ?n primii 20-30 cm, precum qi cantitateade api
disponibild(A. Dorigoni,L. Sicher,i,992).
Accesul agregatelorin plantafii pe timp ploios este favorizat de prezenfa
covorului ierbaceu, evit6ndu-secompactareasolului gi degradareastructurii
acestuia.
Agregatele structuralein primii 10-15 cm de sol sunt mai stabile in
prezentpierburilor (R. Ochaba,A. Valachovic, 1990; Gh. Condei Si colab.,
199i,)(tabelul8.6.).
Umiditatea solului esteintotdeaunainferioar[ in viile ?nierbate;in verile
secetoase,cel pufin in orizonturile superficiale,existAndriscul sclderii acesteia
la nivelul coeficientului de ofilire. in astfel de situafii, cantitSgilemici de
precipitalii sunt consumateprin evapotranspira{iede cdtre covorul erbaceu.
241

Yiticuhura tn contextul agriculturii biologice
Competifia pentru apd realizati de covorul erbaceu este mai accentuati pe

solurile superficiale,neirigate,in condilii de secet6.in practici se alegetipul de
inierbare, durata acesteia,suprafafape care se practic[ (pe toate intervalele;
altemativ;pe r6ndul de vile etc.),in funcfie de condifiile pedoclimatice.
Tabelul8.6.
Rezultateobfinutedupi 25 de ani de aplicarea diferitelor sistemede
intrefinerea solului in podgoriaDrdgSgani(dupd Gh. Condeisi colab., 1991)
Analiza efectuatd
Agregatestabilepe addncimea
0-10cm (%)
Umiditateasolului0-10cm (%)
Densitateaaparentd0-5 cm (g/cm')
Porozitateatotald 0-5 cm (%)
Humus(%)
Sistemuldeintretinerea solului:
Ogor negnr
Erbicidare
lnierbare
7l
76
89
2l
1 ,3 0
t7
t2
1,44
46
1,5
1,25
53
52
1,7
2,1
tn perioadelesecetoase,s-au inregistrat valori ale temperaturilormaxime

ale solului la addncimi cuprinse intre 10 9i 40 cm, mai reduse in prezenfa
covorului vegetal(A. Dorigoni, L. Sicher, 1992).
in ce privegteinfluenfa inierbdrii asuprainsuqirilor chimiceale solului, se
constatdc[ aceastaesteo metodi bun[ de a producepe loc substanfdorganicS.
Prin tocarearepetatda maseiverzr rczultategi pdstrareaei ca mulci la suprafala
solului, o parte din aceastase transformdin humus stabil. in general,sporirea
confinutului in substanf[ organicd se realizeazAin primii 20 cm de sol (,4.
Dorigoni si colab., 1992), dar cu timpul poate fi inregishati in profunzime (J.
P. SoyerSi colab., 1984).
Confinutul in azotmineral al solurilor inierbateestemai reduscomparativ
cu ogorul negru, diferenfele fiind evidente, mai ales in timpul perioadei de
vegetafie (A Scienza Si colab., 1988). Prin inierbare existd posibilitatea
controldrii unei eventualenuhilii azotateexcesivea vifei, mai ales in perioada
maturdrii strugurilor,cu influenf[ favorabildasupraproducfiei.
242
Capitolul YIII. Agroecosistemulviticol.

Cercetlrile efectuatede K. SchallerSi colab. (199/) cu privire la dinamica
nitrafilor pe profilul solului (0-80 cm), au evidenfiatfaptul cd la sfhrgitulverii,

ca urmare a mineralizdrii intense a materiei organice in condiliile ogorului
negru, confinuful de azot este sporit, el urmdnd sd fie spilat in profunzimede
cltre precipitafiile inregishatein perioada de toamn6-iam6.tn viile inierbate
consumulde azot nitric de cdhe vegetafiaierboasl pentru cregterereprezinti un
adevdrat ,,efect tompon", care se oprme spdldrii in profunzime a nitratilor,
contribuind,in acelagitimp, la reducereaexcesuluide vigoaregi de producfie.
Comparativ cu solul intrefinut ca ogor negru, prin inierbare sporegte
semnificativ confinutul solului in Kzo (P. Fleck, 1979) (tabelul 8.7.). Potasiul,
element cu mobilitate redus6,este translocatin profunzimea solului de citre
r5ddcini.
Tabelul8.7.
Con{inutulsoluluiin KzOpeterenuriintrefinuteprin inierbare
saucaogornegru(dupdP. Fleck,1979)
Addncimea(cm)
0-5
5-10
10-15
15-20
KzO (me/l00 e sol)

Inierbare
Ogor negm
73
60
60
58
56
42
34
30
Experienfele efectuate in ungaria au evidenfiat faptul cd inierbarea

realizatd'cu specii leguminoase(Medicogo sp.) au redus spdlareacalciului gi
magneziului(M. Varnai, I99l).
Ca urmarea intensificdriiactivitdlii biologice a solurilor inierbatea sporit
concentrafiade COz intAlnit in astfel de soluri. Astfel, corelafia strdnsddintre
confinutul in C organic Ai respirafiasolului se datoreazdsubstanfelororganice
biodegradabilecare servesc drept hrand pentru microorganismegi care, la
rdndul lor, au nevoie de un microclimat edafic echilibrat. Efectul benefic al
covorului vegetal se manifesti gi prin amplitudinile mai mici de variafie ale
temperaturiisolului (5. StoitchevSi colab., f 990).

Viticulnra tn contextul agriculturii biologice
243
in viile inierbate,comparativcu lntrefinereasolului ca ogor negru, a fost

determinat un numdr mai mult decdt dublu de microorganisme, apa(indnd atdt
microflorei cAt qi microfaunei, in general mai bogate in specii (E.
Homrighausen,I 976; I 984).
Comparativ cu inierbarea mturald, G h. Condei Si colab. (|989) au
determinat un numlr de bacterii gi ciuperci redus la jum[tate in condiliile
ogorului negru,gi la un sferttn cazul folosirii erbicidelorreziduale.
Diferenfieri importanteau fost constatategi in privinfa prezenteirdmelor,
mult mai frecvente atAt ca numdr de indivizi, cdt gi ca numir de specii in
solurile inierbate (F. Schffir,
P. Schachtsabel, |985). Ele contribuie la
formarea unor complexe argilo-humicemult mai stabile gi galeriile lor, mult

mai frecvente in solurile inierbate, aereazf solul, asigurd drenajul intem,
precumgi formareahumusuluigi a agregatelorstructurale.
incircitura
mai mare de organisme heterotrofe prezinti importanfi
deosebitdpenhu uneleprocesebiologice din sol ca: mineralizarea,humificarea,

fixarea azotului gi stabilizareastructurii (L. Sichersi colab., Igg3). Pe terenurile
inierbate, fragmentarealemnului eliminat la tiiere, impreund cu ierburile
pdstrateca mulci, contribuie la descompunereaacestuiacu o vitez6 aproape
dubl6 comparativcu situaliasoltnilor lucrateobiqnuit (E. Schwappach,1979).
inierbarea permanentii poatefi practicatl in viticulturd in doul moduri:
natural ;i artificial.
inierbarea naturald,constituie modul cel mai simplu de inierbare realizat
de cdtreflora spontandce urmeaz5sd fie supusi anualunui num[r de2-4 cosiri,
in funcfie de frecvenfaprecipitaliilor.
Prin inierbarea naturald a terenului in centrul ltaliei, dupd 3 ani de
experimentare,s-a constatatrealizarcaunui echilibru intre speciilece aparfinla
4 familii (leguminoase,graminee, composite gi geraniacee),cu influen![
pozitivi asuprafiziologiei vilei de vie (8. Egger Si colab., 1995).
inierbarea naturald prezintl cdteva inconveniente:acoperireasolului se
realizeazhlent gi neuniform; asiguri o protecfie scbzutdimpotriva eroziunii gi
244

Viti cultur a tn contextul agr i cultur i i bi oIogi ce
compactirii; speciileintAlnitenu sunt toate la fel de utile, din caw:- consumului

sporit de apd;dezvoltareaexcesivdin indlfime etc.
Pentru evitareaacestorneajunsuri,in viticultura din multe {dri (Austria,
Germania,Elvetia, Italia, Franfa) se recurge la ,,tnierbarea artificiald" prin
semdnarea
unor specii saua unor amestecuri.in astfel de sifualii se au in vedere
efectele unei culturi secundare care concureazb vila de vie in privinfa
consumului de ap6 gi imobilizeaz6 temporar elementelenutritive (care vor fi
restituite prin mineralizareasubstanfeiorganice in urma cosirii periodice a
ierburilor). Aceasti concurenf[ poate fi benefici atunci c6nd se urmdreqteo
reducerea vigorii excesive a butucilor din unele planta{ii, mai ales in faza
legdrii boabelorgi a maturdrii strugurilor.
Viticultorul are posibilitatea alegerii unei anumite compozilii a
amesteculuide specii ierboase,a epocii de semlnat, a duratei de menfinerea
covorului vegetal,precumgi a suprafefeipe care sepracticdinierbarea(pe toatd
suprafala,pe intervaleledintre rinduri saupe intervalelealternative).
in lara noastrd cercetirile efectute de P. Piyuc (1989) aa evidenfiat
perspectiva introducerii sistemului de intrefinere a solului prin tnierbarea
alternativd de duratd in zonele cu peste 350 mm precipitalii, in intervalul
aprilie-octombrie.
inierbarea artificiold,are in vederela alegeraspeciilordestinateinierb[rii
permanentein viticulturd urmdtoarele criterii :
- formarearapidda unui covor vegetaldensgi rezistentla tasare;
- talia redusi a speciilor;
- consumredusde apd qi elementenutritive;
- concurenfi moderati fatd de vifa de vie gi sporitdfald de buruieni;
- cregterealenti, pentru ca lucrlrile de intrefinere sd fie ugurate(cosiri in
num[r redus)gi capacitateade a suporta,ca mulci, biomasaren;/rtatil
- longevitatesporit6, cu posibilitatea de a ldsa sd pdtrundd?n timp specii
autohtone,in scopulpromovdrii diversitdlii floristice;
- sistemulradicular al speciilor ierboases[ nu interferezecu cel al vitei de
vie (at6tdin punct de vederemecanic,c6t gi in privinfa unor exsudatesecretate);

Yiticultura tn contextul agriculturii biologice
245
- speciile sd se dezvolte cu precidere in perioadere cu ma:<im6

disponibilitatehidrici gi si intre in repausin perioadelede secetii(A. Scienza,
1988;L Eynard, G. Dalmasso,1990;A. DescotesSi colab., I99l; L. SicherSi
colab., 1993; G. Colugnati, i,995).
in general, se recomanddamestecuride graminee (3-5 specii), care se
caracteizeazSprin cerinfe reduse fafb de apI, rusticitate, rezistenfi la umbrire,
sau amestecuride gramineegi leguminoase,acesteadin urmi contribuind gi la
imbogSlireasolului in azot,prin fixareacelui atmosferic.
Lolium perenne (iarba de gazon) este o speciecompetitivd fafd de flora
spontanS"cu rdsirire rapidd" formdnd un covor compact. contribuie la
consolidarearapidi a terenurilorin pant6,prezintdo rezisten{dridicatd la tasare
gi o longevitateredus6.Intri in amestecuriin proporfiede 10-50%.
Festucaovina - specierezistenti la secetdgi la tasare- estepotrivit5 pe
solurile aride gi s[race. Ea poatefi introdusi in amestecuriin proporfie de p6n6
la40%.
Festucaarundinaceaesterecomandat6pentru soluri umede,adapt6ndu-se
bine gi in condifii de secet6. Dupd acoperirea terenului eliminl speciile
concurente.
Poa pratensis (firufa) este o speciestoloniferd,mai pufin pretenfioasrin
privinla apei gi elementelornutritive, cu cregterelentd, competitiv6fafi de alte
specii, longevivi, rezistentEla tasare.Se recomanddca in amestecurisd nu
depIgeascd
30%.
Agrostis tenuis(iarba-cimpului), prezentdin unele amestecuriin proporfie
redus6,se caracterizeazd
prin cerinferedusefafa de apd gi prin formarealent6 a
covorului ierbaceu.
Dintre leguminoase,Trifulium repens (trifoiul alb t6rdtor) gi rrifutium
hybridum pot fi folosite pe terenurilemai umede,datoriti cerinfelor ridicate in
apd.Nu suport[ tasarea.
Trifolium subterraneumesteo specieanualI care manifestdo concuren{d
sporiti fafa de celelaltespecii.Are un ciclu de dzvoltarede toamn6-primdvari;
in cursul verii cdnd intervine, de obicei, seceta dispare, dup6 realizarea
246

autoinsdmAnfirii. Specia aduce in sol, prin fxarea azotului atmosferic, o

cantitatede 30-50 kglha/an.
in general, pentru majoritatea speciilor se folosesc soiuri selecfionate
pentru formareaunui ovor vegetal dens,uniforTn,cu plante de talie mic6, spre
deosebirede cele destinateobfinerii firajelor.
in experienlele efectuate in fara noastr6,inierbarea intervalelor dintre
rdnduri s-a frcut cu Lolium perenne, Lolium multiJlorum, Dactylis glomerata,
Medicago sativa (Vasilica DuSchinSi colab., 1986;P. Piyuc, 1989;Gh. Condei
si colab., 1989).
in funcfie de condiliile climatice, sem[natul speciilor ierboasepoate fi
ftcut primdvara (aprilie) sau toamna (septembrie),dupd o buni pregitire a
patului germinativ. Addncimea de semdnatnu trebuie sd depdgeascd2 cm;
operaliaestebine si fie urmatdde tdvdlugire.Pe terenurilecu pant6accentuatd,
pentru protecfia impotriva eroziunii, imediat dup[ semdnat se recomandd
mulcirea cu paie (0,4 kglfih, aceastaavdnd gi rolul de menfinere in sol a
umiditalii favorabilegermindrii.
intrelinerea covorului vegetal se face prin cosiri periodice prin care se
urmdregtepdstrarealabaza plantelor a unor porfiuni de 4-5 cm din tulpini care
concentreazlrezervelece garanteazireluareacregteriigi longevitateaplantelor.
Se recomandd ca ierburile cosite si rdm6nd ca mulci pentru sporirea
confinutului solului in substanfi organicdqi, in acestfel, plementele nutritive
absorbitesunt temporarimobilizate,p0ndcdndprin procesulde mineralizareele
vor fi restituite solului. Cosirile frecvente(4 pe an) contribuie la simplificarea
compozifieifloristice in sensuldiminuirii speciilorcu frunza lat5 careau nevoie
sd producl seminfe pentru a se reproduce,in avantajul gramineelor,a c6ror
inmulfire este stimulati. De asemenea,se reduce fauna "indiferenti" gi cea
'ttile'" care, obicei, gdsegte
de
igi
refugiu gi hrandpe flora spontandinfloritd. in
plus, ierburile cosite de timpuriu, datoritd coeficientului izohumic scdzut sunt
supuseunei rapidemineraliz5ri.
Numdrul mai redus de cosiri (2-3) permite inflorirea plantelor gi
rdspindirea seminfelor, obfindndu-se astfel o fitocenozd mai diversificatd.

247
Ierburile mature cosite tArziu au un randamentin humus mai bun, mai stabil (2.
Sicher, l,993).
U. Remund Si colab. (1992)recomandi introducereaunui regim de cosiri
alternative (un interval da" urmitorul nu) ceea ce duce la menfinerea in
permanenlda unor rezerye de plante inflorite pe tot timpul perioadei de
vegetafie,o sporirea diversitifii botanicein favoareaspeciilorperenecu frunza
lat[ carespredeosebirede graminee,au o inflorire treptati gi prelungiti in timp.
inierbarea poate constitui astfel "un tampon ecologic" care ad[postegte gi
hrdnegtefauna util6 (acarieni prdditori din familia Phytoseide, viespi din
familia Trichogrammaetc.).
inierbarea permanentd poate fi realizathtn 3 variante: totall, parfiali gi
parfial6 cu alternareaintervalelor.
inierbarea permanentd totald acoperdintreaga suprafalda parcelei gi se
practicl in condiliile unor soluri bine aprovizionatecu p[ gi elementenutritive,
acolo undese puneproblemadiminudrii excesuluide vigoare gi de producfie.
inierbarea permanentdparliald (pe intervale) este cea mai rispdnditi gi
constdin inierbareaunor benzi pe teren situatepe mijlocul intervalelor dintre
rdnduri pe care circuld maginile, solul pe rdnd urmdnd a fi luuat obignuit. in
funcfie de condiliile pedoclimatice,de distanfelede plantare, de virsta gi de
vigoareabutucilor, ldfimea benzilor inierbateestecuprinsdintre 60 gi 140 cm,
astfel cd suprafafaefectiv inierbatd reprezint6 20-50% din intreaga suprafafi a
parcelei.
inierbarea permanentd parliald cu alternarea intervolelor urmdregte
reducere"concurenfei" gi constd in insdmdnfareaierburilor din doui in dou5
intervale.Dupd 8-9 ani benzileinierbatesunt desfiinfateprin ardturdde toamn6,
urmdndsb fie inierbateintervaleledintre rdnduri careau fost intrefinute ca ogor
negru (P. Pi1uc, lgSg). tn acestfel suprafalainierbati reprezint[ 40-50% din
total.
Se recomandd folosirea ierburilor cu talie micS (Lolium perenne)
cantitateade sdmAnfinecesardfiind de l2-l4kglha. insdmdnfarease face dupd
ar[tura de primdvard, folosind un agregatalcdtuit din fteza purtatd pentru vie
248

FPV, un segmental semdn6toriiuniversale SU fixat pe cadrul frezei gi un

tdvdlugarticulat saugrapastelatl GSV-1,5fixatd in spateleftezei.
in viile cu distanfadintre rdnduri de 2,2 m, ierburile se seamindin benzi
late de 1,4 m; ldlimea benzii poate varia in funcfie de distanfelede plantare,
urmhrind ca intre banda insimdn{ati gi rAndul de vie sd rdmdni o distan!5
minim[ de 30-40 cm. ln timpul perioadeide vegatafieierburile se cosescde 2-3
ori cu maginade curdfatpaquniMCP, carerealizeazASi tocareamaseivegetale,
aceastar[mdndnd deasupraca mulci.
Intervaleledintre rAndurirdmaseneinierbatese intrelin ca ogor negru prin
lucrdrile obignuite (ardtura de toamnd, affinareade primdvard gi 3-4 lucrdri
superfrcialein timpul perioadeide vegetafie).
Influenfa intrefinerii solului prin inierbare asupra vifei de vie. Ca
urmare a concurenfeicovorului ierbaceu,distribu{ia rdddcinilor vilei de vie
suferdmodificdri in sensulsporirii cregteriiacestorain orizonturile profunde,la
fel ca gi in cazul aplicirii lucrlrilor solului. in condifii de erbicidare,rdddcinile
vilei de vie reuqescsd "colonizeze" Si orizonturile superficiale ale solului.
Aceste modificdri ale distribufiei rEddcinilorvilei de vie in funcfie de sistemul
de intrelinerea solului depindde profunzimeasolului, de accesibilitateaapei,de
vigoareabutucilor (R. S. Jacl<son,1994).
Distribulia modificatd a sistemului radicular, concurenfaexercitat[ de
c[tre ierburi, imbunitdlirea insuqirilor fizice ale solului d6termin6modificdri
importantealenutriliei vilei de vie.
Frunzelevilei de vie provenitedin parceleleinierbate au un confinut mai
ridicat in fosfor gi potasiu,comparativcu cele obfinute in parceleleintrelinute
ca ogor negru.ca ogor negru.Acestedoui elementesunt absorbitede ierburi gi
apoi eliberatede citre rdddcini in forme organiceasimilabile de cdtre vila de
vie.
Cercetiri efectuatein Austria au evidenfiat faptul c6, in urma inierbdrii
permanente,continutul de azot gi potasiu din frunzele vilei de vie se situeazd
sub limitele critice de 2,25 % (fI) gi, resectiv,I,2% K) la majoritateasoiurilor
studiate(A. Fardossi si colab., 1996).Spredeosebirede toate soiurile de vit5 de

249
vie luate in studiu (27), confinutul covonrlui vegetal in N gi K a fost sporit.

Alimentareavifei de vie cu Ca, Mg Si P a fost asigurat[in conditii optime.
in cele mai multe caztxr,prin inierbare estediminuatii vigoarea butucilor,
(R. Morlat, 1987;A. Dorigoni, L. Sicher, I99I; Gh. Condei Si colab., I99I).
Dezvoltareamai slabda listarilor in astfel de condifii determindo incetaremai
timpurie a cregterii,insofiti de o imbundtalirea eficienfeifotosintezeifrunzelor,
cu efectefavorabileasupraproceselorde acumularein struguri.
in apreciereainfluentei inierbdrii asupravigorii butucilor, trebuie sd se
find seama de combinafia altoi/portaltoi, de virsta ierburilor, de evolu{ia
regimului pluviometric in cursul perioadei de vegetafie,de capacitateasolului
de inmagazinarea apei. in situafiile unor soluri fertile bine aprovizionatecu
apd,a unor portaltoi vigurogi, in care excesulde vigoare poate dduna calitifii
producfiei gi rezistenfeivifei de vie la iemare, aceasti diminuare a vigorii in
urma inierbdrii permanenteestebeneficdpentruproducfie.
Influenla inierb6rii asupraproducliei de struguri depinde,tn mare adsur6,
de densitateade plantaregi de condifiile climatice. in general,la densitElimici
de plantarevigorea mai mare a butucilor permite exploatareasolului da cdtre
rdddcini in profunzime, suport6nd mai ugor concurenfapentru apd realizatd de
covorul vegetal,ftri ca producfiasd fie influenfat6negativ.
in anii cu deficit de precipitafii, pe soluri cu rezerrrereduse de apd,,
parceleleinierbatedau productii mai scdzute,la fel ca gi in cazul parcelelorcu
densitifi mari de plantareunde vigoareamai redusda butucilolr gi dezvoltarea
mai superficialdasistemuluiradicularsunt supuseunei concurenfeaccentuate.
Prin inierbareapermanentdnaturalScu specii perenedin flora spontani,
cositepermanentpe un vertisol carbonaticdin podgoriaDragaqani,timp de 15
ani la soiul TdmAioasdrom6neascda fost obfinutd o diminuarea producliei de
struguri fa!6 de ogorul negru cu 24o/o(Gh. Condei Si colab.,l987). Prin
inierbareadirija6 (50% gramineef 50% leguminoase)cu durata de 5 ani, in
aceeagipodgorie,la soiul Sauvignon,diminuareaproducfiei a fost in medie de
l5Yo,maiaccentuatiin anii secetogi(Gh. Condei,i,986).
inierbarea permanentd cu graminee (Festuca rubra Si Poa pratensis) in
250

plantafii cu soiul Chasselascultivat in Elvelia a determinat diminuiri de

producfie cuprinseinhe 5 gi 24Yo,in lipsa fertilizdrii cu azot, comparativcu
ogorul negru (D. Maigre Si colab., i,995).
Producfii asemindtoaresau mai mici cu 5-l5o/o, comparativ cu ogorul
negru,au fost obfinuteprin inierbarecu gramineeqi in podgoria Clnmpagne(A.
DescotesSi colab., 199/,).
inierbareadetermin[,in general,o imbundtdyirea calitdyii strugurilor prin
acumulareaunor cantitifi sporitede zaharuriin boabe,ca urmarea diminuirii,
intr-o anumitdm[surd, a vigorii butucilor gi a producfieide struguri (A. Scienza
Si colob., 1988;Gh. CondeiSi colab., 1989;L. Sicher,A. Dorigoni, 1992;D.
Maigre Si colab., 1995;S. OrlandiniSi colab., 1995).
Aciditatea total[ a mustului a fost mai redusbin cazul inierbdrii terenului.
Concurenjaexercitatl de ierburi determindo incetare mai timpurie a cregterii
l6starilor in cursul perioadei de vegetafie gi o "degradare" mai acceleratha
aciditnfiidin boabe.
La soiurile negres-a constatatgi o imbunbtifire in polifenogia recoltei,in
condifiile inierbSriiterenului(R.Agulhon, 1996).
Prin eliminarea rapidd a apei tn excesodatoritd transpirafiei intense a
ierburilor, ataculde putregaicenuqiual strugurilor gi, uneori, al maneiestemult
diminuat,mai alesin anii favorabili pentrudezvoltareaacestorboli.
Prezenlacovorului vegetalreduce,de asemenea,manifestareaclorozei in
prim[verile in carecirculafiaaeruluiin sol esteredus6.
Printre dezavantajeletnierbdrii
se semnaleazA,pe ldngi concurenfa
pentru ap[, mai accentuatdin anii secetogiqi sporireariscului gerurilor til:zii de

prim[var5, in momentul dezmuguritului sau, uneori, in perioadelesecetoase,
trecereaacarienilorgalbenide pe ierburi pe vila de vie.
in privinfa consumurilorenergetice,sistemulde intrefinerea solului prin
inierbare dirijatd a determinatconsumuri mai redusela unitatea de suprafafd,
comparativcu ogorul negru(tabelul 8.8.).
251

Tabelul8.8.
Consumuri
energetice
determinate
de sistemuldeintrefinerea solului
(dupd Gh. Condei, 1989)
Sistemuldeintrefinerea
solului:
Ogor negru
Erbicidare
Inierbare
Zile - om
27
2
l4
Consumulla ha (anual):
Ore - asresat
Motorinl (l)
I
4l
J
26
13
Cultura plantelor anuale pe intervalele dintre rinduri, folosite ca

ingrdgimdntverde, inlluenfeaz6favorabil insugirile frzice, chimice gi biologice
ale solului, fbrd sd afectezecregtereagi fructificareavifei de vie.
ingrdsdminteleverzi contribuiela reducereaeroziunii solului, amelioreazd
structuraacestuiaprin imbogdfireain materieorganicdgi intensificdactivitatea
microorganismelor.Folosirealor constituie un mijloc de combaterea clorozei
datorati excesuluide apd in solurile asfixiate (1. Eynard, G. Dalmasso,1990;
Victoria Cotea, V. V. Cotea, 1996).
Ca ingr[qdminteverzi pot fi folosite specii cu ciclul de vegetafiescurt, cu
creqtere rapid6, care produc o biomasd apreciabild, unele dintre ele
(leguminoasele) cu posibilitdfi de fixare a azotului atmosferic: mazbrea
comestibildsauturajerd(100-150kglha),lupinul (150-200kg/ha),bobul (150200 kglha), soia (150-200 kg/hal borceagulde primlvard (120 kglha mazbre
furajerl + 60 kg/ha ovilz),secara(80-100kg/ha), mdzfuichea,fasolifaetc.
in zonelecu precipitafii anualemai mari de 600 mm, cu cel pulin 300 mm
in perioada de vegetafie, semdnatul culturilor se poate face toamna sau
primivara, in timp ce in zonelecu precipitafii moderate,cuprinseintre 500-600
mm, semdnatulse facetoamna,in lunile septembrie-octombrie.
Suprafalape care se insdm6nleazdculturile poate fi diferit6; obignuit,
aceastase face in benzi late de 140-175 cm pe intervalele dinhe rinduri,
altemativ,o datdla2 ani.
Primdvara,in mai-iunie, la imbobocirea sau inspicareaplantelor, acestea
se toaci mdrunt, rimAnAndla suprafafasolului p6nd la uscareca mulci, dupd
252

Viticulturo in contextul agriculturii biologice
carese incorporeazdin sol cu discul sautreza.

Covorul vegetal realizat la suprafafa solului in intervalul toamn6primlvard constituieun obstacolin calea spdlarii nitralilor in profunzime,fird
sd influenleznnegativcultura vijei de vie (P. Penet Si colab., 1991; H. Lott, K.
H. Emig, I99l).
Chiar dacdrandamentulin humus stabil al biomaseiobfinute este sc[2t,
prin incorporareain sol a materiei organice fermentescibileeste stimulati
activitateamicrobiologic[a solului.
Ca urmarea prezenfeiunui covor vegetalla suprafalasolului, se modificd
microclimatul orizonturilor superficiale;temperaturaacestoraestemai scdnfi5,,
comparativcu intrelinereasolului ca ogor negru sau prin erbicidare.De aceea,
in zonele cu brume frecventegi ingheluri tdrzii de primdvar[ se recomanddca
tocareaplantelorqi pdstrarealor ca mulci s5 se faci primivara devreme,pentru
a evita accentuareadaunelor. Umiditatea relativ[ a aerului in atmosfera
invecinati este mai ridicat5, ftrd sd se constate intensificiri ale atacurilor
paruzitare(A. ScienzaSi colab., i,988).
Experienfeleefectuatein podgoria $tef[negti-Argegpe soluri podzolice,
argilo-iluviale,cu confinutridicat in argild gi regim aerohidricdefectuos,au dus
la concluzia cd intrefinereasolului prin culturi anualefolosite ca ingrdgdminte
verzi (borceag de primdvard: ovdz 60 kg/ha qi maz5re 120 kglha) nu a afectat
cregterilevegetative,in timp ce produclia de struguri a sporit semnificativ (I
Rddulescugi colab., |989). Cultura alternativda borceaguluide primdvardpe
intervaleledintre rdnduri a contribuit, de asemenea,la diminuareaexcesuluide
umiditatedin sol in prima partea perioadeide vegetafie.
Prin folosirea ingriq[mintelor
verzi se imbundtdJegtemobilitatea
elementelor nutritive in sistemul sol-plantd (Vasilica DuSchin, 1986; Gh.

CondeiSi colab., 1989).
Pentru viticulturd prezint6 interes Si tnierbarea temporard cu specii din
Jlora spontand, de talie joas6, lipsite de stoloni gi rizomi (Stellaria media,
Veronica persica etc.).
Prezen[aflorei spontanepe parcursulperioadeide repausavifei de vie are

Viticultura in contextulagriculturii bioIogic e
253
o seriede efectefavorabile:
- reduce scurgereade suprafafi a apei gi solului, asigurdnd protecfie
impotriva eroziunii;
-
amelioreazi infiltrarea apei din precipitatii, cu influenfi pozitivl asupra

rezervelorde apddin sol;
garanteazLo mai bund mobilizare a elementelor nutritive mai pufin

mobile, reducind riscul aparifieicarenfelorgi clorozei;
prin sistemulradicularamelioreazistructurasolului.
Cosirea plantelor din flora spontand,cdnd acesteaajung la 20-25 cm
inilfime in primdvardinfluenfeazi pozitiv pistrarea umiditdlii din sol, tntdrzie

aparifia unor noi buruieni anualegi permite accesulcu maginilein plantafii pe
timp ploios.
in general,buruienilecareigi fac aparifiala sfhrgitulprimdverii gi vara pot
contribui la accentuareadeficitului hidric. fn zonele cu precipitafii suficiente,
sau acolo unde este necesardlimitarea vigorii butucilor, se recomanddcosiful
buruienilor.
Cercetiri recenteefectuatein Ungaria au wmdrit folosires buruienilor cu
acliune alelopaticdin plantafiiviticole (J. Mikulas si colab., 1992).
Au fost utilizate o serie de specii sdlbatice,intdlnite frecvent in plantafii,
cu rdddcini superficiale, care exercitd o concurenfd sclzutii pentru ap[ gi
substanfenutritive. Unele dintre-ele sunt interesantepentru capacitateade a
emite substanfe chimice alelopatice, fapt ce explic[ un efect erbicid
semnificativ.
Speciile luate in studiu au fost urmdtoarele: Digitoria sanguinalis,
Lamium amplexicaule, Lamium purpureum, Stellaria media, Glechoma
hederaceum. S-a urmlrit, indeosebi, comportamenful fiziologic al speciei
Digitaria sanguinalis, specie cosmopoliti cu r6sp6ndirerapidd, rezistenti la
seceti (degi sistemulradicular se afl6 la micd adAncime),cu acliune alelopatici
datoratd emisiei unor exsudate radiculare fitotoxice (acidul clorogenic gi
sulfosalicilic), care frineazAdezvoltareaburuienilor,fiwda ddunavilei de vie.
254

Viticultur a tn contextul agricultur ii biologic e
8.3. FERTILIZAREA PLAI\TATIILOR
VITICOLE
Pentru rafionalizareaferilizAii vifei de vie, trebuie s[ se fini seamade

citeva caracteristicimai importantedupl cum urmeazi:
- vila de vie este o planti perend la care elementele nutritive
incorporrateln recoltii nu reprezintiidecdto partedin cantitateaextrasldin sol;
- rdddcinilevilei de vie se dezvolti in profunzime;majoritatealor se afl6
situateintre 20 gi 60 cm addncime,unele depdgind4 m;
- solurile viticole sunt, tn general, sdracegi mai mult sau mai pufin
profunde;
- producfiile de struguri sunt relativ limitate, astfel cd necesarulde
elementenutritive esterelativ redus;
- uneori distanlele mici de plantare folosite limiteazAposibilitifile de
aplicarea ingriqimintelor;
- capacitatea de stocare a substantelor nutritive in elementele
multianualeale butucilor esterelativ ridicat5,permifdndreutilizareaacestora.
Culturavifei de vie reprezinti o minicultur[ indelungati; plantardmdnepe
acelagiloc o perioadd de peste 30 de ani, timp in care are loc o degradare
treptatd a solului prin compactarealui pe urmele tractoarelor, slrdcirea ln
materieorganicl qi in elementenuhitive.
in viticultura biologicb obiectivutfertitizirii estementinereasau sporirea
fertilitalii solurilor qi a activitiifii lor biologice. Se preconizeazf "hrdnirea
solului", pentru ca acesta,la r6ndul lui, sd hrineasci plantele,acorddndun rol
privilegiat fertiliz6rii organice.
ingrIg[mintele organicesunt transformatede c6treorganismelevii din sol
in humus gi elementeminerale, care sunt preluate,treptat, de c[tre plante pe
parcursulperioadeide cregtere,pe m[surd ce acesteaau nevoie.
Fertilizarea in viticultura biologicd implic[ folosirea, in principal, a
tngrdgdmintelor organice provenite din fermd gi adlugarea suplimentari de
elementenutritive naturale(autorizatede reglement6rilein vigoare),mai alespe

Viticuhura in contextulagriculturii biologice
255
solurile cu stdri carenfiale. Aceste elemente minerale sunt puse heptat la

dispozifiaplantelorprin intermediulmicroorganismelor.
Acest mod de fertilizare "respectd' mai intdi fiziologia plantelor, spre
deosebirede fertilizarea slasicd pe bazil de ingr[gdminte minerale de sintez6,
carefavorizearAmai mult cantitateadecAtcalitateaproducfiei.
in ultimii 30 de ani in viticultura intensivd a existat tendinfa de a confunda
fertilizarea cu 'forlarea" producfiei, neglijdnd viala solului gi,in acest fel
limit6nd capacitateasa de a descompunesubstanfeleorganice.
Atunci cdnd ingrigdmintele organice disponibile sunt corect folosite, in
viticultura biologic[, fertilizarea minerald complementari este mai pufin
importantS.Cu toate acestea,nivelul fertilit5tii solului trebuie sd fie testat
periodic prin analize de sol gi prin calcularea tmui bilanS al elementelor
nutritive (intrdri, iegiri, pierderi).
Pentrurefacereafertilitiifii solului, intre momentuldefriqirii unei plantafii
vechi gi cel al replant[rii este util6 pistrarea uneiperioade de repaus. Durata
ideald a repausului este de 10 ani, interval in care are loc descompunerea
rlddcinilor situate in profrrnzime gi, in acest fel, eliminarea vetrelor cu boli
virotice. in acest timp se recomandi cultivarea leguminoaselor(ex.: lucerna)
urmat6de graminee(cereale).
Fertilizarea de aprovizionare, efectvati,inainte de plantare, se considerd
eficient6 daci se administreaztr30-50 t/ha gunoi de grajd sau de tescovind
compostatii.
Pentru aprovizionareasolului cu fosfor se recomandddoze de 200 kg/tra
P2O5 (aproximativ 600 kg/ha de fosfafi naturali), administrate inainte de
cultivarealucernei (la care se adaugd,eventual,150 kg/ha K2O, dacd solul este
deficitar); inainte de plantareavifei de vie se completeazinecesarulde fosfor cu
incl200 kg/haPzOsU. Rousseau,/995).
in viticultura biologicb, humusul esteun componentextrem de important
deoarecerezultii din transformareamateriei organiceprezentesauincorporate in
sol: rdddcini,frunze, coardetocate,gunoi de grajd, compost,ingrigiminteverui
etc.
256

Viticuhura tn contextul agriculturii biologic e
Humusul formeazAcu argila complexul argilohumic stabil, care joac6 un
rol importantin fertilitateasolurilor gi nutrigiaplantelor.

Evolufia humusului in sol difere in functie de natura materialului parental
gi a climei:
- in climat cald gi umed se formeazd mai pufin humus stabil, care are
tendinlade mineralizarerapidd;
- in climat temperatse formeazi humus stabil, iar mineralizarealui are
loc treptat;
- in climat rece gi umed are loc o formarelentd a humusului stabil gi o
mineralizareredusd;
- in climat continental uscat se inregistreazl o pierdere intensi de
humus, datoriti acfiunii soarelui gi, in acelagitimp, o protecJiea humusului
realizatddecStreionul Ca-.
Pe solurile cultivate cu vi16de vie humusultrebuie sd fie reinnoit in mod
constant,prin aporturi de noi materii organice,intruc6t s-a constatato pierdere
anualdde2%o.
Cele mai multe soluri viticole sunt deficitare in materie organicd.
Viticultura este,in bund mdsur6,responsabilIde sdrdcireasolului in substanfd
organicd, mai mult decAt majoritatea celorlalte culturi. Sirdcirea solurilor
viticole in substanti organicl se datoreaz5restitufiilor slabe realizate de cdtre
viJa de vie, erbicid[rii care elimind aportul de materie organici rcaliz.atde cdtre
buruieni qi abandon6rii timp de mai mulli ani a fertilizArii periodice cu
ingrdgdminteorganice.
Deficitul in materie organicdreprezint[ o problem[, mai ales pe solurile
"fragile": cele scheleticegi cele nisipoase.
Un sol viticol bogat in humus are o bunl stabilitate structurald,fapt ce
limiteazlconsiderabil eroziuneahidric5. Humusul amelioreazi capacitateade
refinerea apei, ceeace are mare importanldin perioadelede secet[. El are, de
asemenea,o funcfie reglatoarein nutrifia plantelor,intruc6t, prin mineralizare,
elibereazilprogresivelementeleminerale.

Viticultur a tn contextul agr i cultur i i bi oIogi ce
257
Se apreciazi cd argila posedl o parte din proprietdfile humusului, cum

sunt cele de refinerea apei gi a elementelornutritive. Dac[ ea lipsegte,materia
organicdpoates[-i find locul.
8.3.1.Fertilizarea cu ingrlgiminte organice
Prin fertilizarea cu ingrdgdminte organice, se urm5reqte sporirea
confinutului in humus a solului gi a capacitdfii sale de refinere a apei,
ameliorareastabilit5fii sale structurale,facilitarea lucririlor solului, stimularea
activitilii biologice din sol gi furnizarea celei mai mari pdrfi din elementele
nutritive necesareplantelor.
Materia organicd provine in mare parte din incorporarea reziduurilor
plantelor,cum sunt.frunzele,vdrfurile de ldstari,coardeletocate etc., care sunt
bogatein celulozi gi materii proteice.Humificarea lor esteacceleratddacd se
adaugd solului azot organic provenit din gunoi de grajd, composturi,
ingraqiminteverzi etc.
in cursul evolufiei salemateriaorganici parcurge3 faze:
-
descompunereain produgi intermediari de cdtre macroorganismegi

microorganisme;
transformareain humus cu ajutorul microorganismelora unei pnrfi din

produgii intermediari;
transformareahumusuluistabil gi a unei parti din produgii intermediari

in
elemente
minerale.
Aceastii
mineralizare
este
opera
microorganismelor.
Raportul CN de o indicafie asuprastdrii materiei organice administrate
solului. Raportuloptim se situeaz6intre 10 qi 12. CAndacestraport esteridicat,
materia organicd respectivd este pufin disponibild ca hran6 pentru
microorganisme,excesulde carbon provoc6ndblocareaazotului. Un excesde
azot fav oizeazA pierderile sub form[ de amoniac.
Cercetdri mai vechi, dar de o deosebiti actualitate pentru viticultura
zilelor noastre,au subliniat eficacitateafolosirii gunoiului de grajd, a tescovinei
compostate,a ingrdqdmintelorverzi gi a diferitelor composturi.
258

Vit i cuhura tn contextul ogr i cultur i i bi oIogi ce
i:
Cel mai rdspdnditingrdgdmdntorganic folosit in viticulturd estegunoiul

.de grajd. Experienteleefectuatein principalele podgorii au urmirit stabilirea
influenfei gunoiului de grajd asupra solului, precizareadozelor gi addncimii
optime de incorporare, a eficacitigii in timp asupra cantitl{ii gi caliEfii
producfiei.
incorporarea gunoiului de grajd in doze de 40-60 t/ha in condiliile
cernoziomurilorde la Murfatlar a condusla sporireaumiditiifii solului cu 1,59,5yo,asigurdnd,in condiJii de climat secetos,o rezewd mai mare de apd in
zonade r6spAndiremaximd a riddcinilor vilei de vie.
in podgoria Dr6gdqani,dozelede 40 9i 60 t/ha gunoi de grajd au realizat
sporuri de produclie la soiul Riesling italian de 50Yorespectiv 54%o,iar in
podgoria Minig doza de 50 t/ha aduce,la acelagisoi, un spor de produclie de
54%fa[dde martor.
Prin aplicareaunor dozede 40-50t/ha gunoi de grajd la soiul Chardonnay,
in podgoriaMurfatlar s-aurealizatsporuride recolt[ de 25-38Yofafl de martor.
Eficacitateagunoiului de grajd urmdrit[ in podgoriile Drag[gani, Minig qi
Murfatlar, au dus la constatareacd aceastaesteslabdin primul an, se manifesti
evident in anul al doilea gi al treilea, marcdnd o scidere bruscd in anul al
patruleade la incorporare.
Stabilirea dozelor de gunoi de grajd se face finAnd seamade conlinutul
solului in argili, indicelede azotgi de confinutulgunoiului inazot.
Diferenlierea dozelor de gunoi de grajd in funclie de valorile indicilor
agrochimiciai solului esteprezentat6in tabelul 8.9.
Tabelul8.9.
Dozele de gunoi de grajd recomandate,
in fi.ncfie de valorile indicilor
agrochimiciai solului
Continutulsoluluiin
argilb(adincimea,
cm)
l0
20
30
40
50
Dozele de eunoi de sraid (t/ha) sau zunoi semilichid (m'/lra)

Indicelede azot (HV) % al solului
')<
0,5
28
48
54
58
60
0.1
l8
3l
35
5I
1.5
l5
26
29
3l
39
5Z
2.0
23
26
28
29
2l
24
25
26
3.0
4.0
23
24
25
22
23
24

Viticuhura in contextul agriculturii biologice
259
Gunoiul de grajd se utilizeazi, in general,in doze de 30-60 t/ha" aplicat o

datd la 3-4 ani. Se recomandi sd fie folosit in"stare naturald', adicd dupi 6
luni de pistrare, prin administrare toamna qi incorporare printr-o lucrare
superficiali a solului. Se va evita folosireadozelor mari de gunoi proasplt, care
poateantrenao seriede accidenteculturalegeneratede excesulde azot.
Tescovinacompostatd.Tescovina reprezinti un subprodusrezultat din
prelucrareastrugurilorgi confineciorchini, pielife gi seminte.
Tescovinaproaspdti, necompostatI,poate fi folositd in viticultur[ numai
in mici cantitifi, pentru acoperirea solului in vederea prevenirii eroziunii.
Reacfiatescovineiproaspeteesteacidd gi are un raport CA{ ridicat. Tescovina
proaspdtdoblinutl de la strugurinegri poateaveaun efect fitotoxic, ca urmarea
confinutului ei ridicat in polifenoli.
Cel mai adeseatescovinaestefolositd dupi compostarein platform[ timp
de 4-5 luni. Pentrucompostare,tescovinase ageaziin straturialternativede 2025 cm grosime, acoperite cu 10-15 cm de pdmdnt (D. Davidescu, Velicica
Dqvidescu,1992; 1993).in timpul aqezilrii,pentru fiecare ton6 de material se
adaugd4-5 kg P2O5,5-6 kg K2O qi se umecteazi,cu 250400 I ap6 in care s-au
addugat3-5% sulfat de amoniu Si2-3% Ca(OH)2.Udarease face in2-3 rcpnze,
pentruca apasdimbibe cdt mai bine materialul,ftrd sI se scurg6.DupI 1-2 luni
de la construirea platformei sg procedeazLla desfacereaei, la lopdtarea,
gi reclddireaei. Acesteoperafii se mai repeti cel pufin inc[ o dat[;
amestecarea
fermentareaesteincheiatddupd4-5 luni.
Din producfiade struguri la un hectarrezult[ o cantitatede tescovindde I
500- 4 500 kg, din care se poate obline o cantitatede 100-400kg humus (M
Fregoni, 1987).
Compostulde tescovindaplicat in doze de 20-50 t/ha furnizeaz6solului o
cantitatede 2-5 t/ha humus,100-250kg P2O5/ha,
150-350kg K2O/haqi 50-120
kglha Mg.
in tabelul 8.10, sunt prezentateanalizele efectuatela doui composturi
utilizate in Franfa (M. Mustin, 1987).Prin folosirea unei doze de 30 t/ha din
compostttlde tescovindse adaug6solului 216kglhaN, 55 kg P2O5/ha
9i 176kg
260

Viticultur a in contertul agriculturii biologic e
K2O/tra,ceeace asigurdnecesarulvilei de vie pentruo perioadbde 3 ani.

Prin folosireatescovineicompostatepe un sol scheleticformat pe aluviuni
grosierede pe prima terasi a rdului Teleajen, V. Cdtdnescusi colab. (1987) au
obfinut producfii de struguri superioare,comparabile cu cele asigurateprin
folosireagunoiuluide grajd(tabelul8.11).
Tabelul8.l0.
Rezultatele analizeia doui composturi de tescovind oblinute in Franfa
(dupdM. Mustin, 1987)
Numdrul probei gi
Determinarea
Substanfauscatd(% dinmateria brutd)

Substanfaorganici (% din materiabrut6)
provenienfa
34t6
3415
Coutras St-Gends
21,3
22,8
19,24
19,46
85,34
90,20
1,07
18,2
0,72
(ohms/cmlil0 din substanfa

Rezistivitatea
brutd)
7,74
383
7,53
278
Relinere apei(Vodin substanfabrutd)
52,0
57,0
Carbontotal (Yomateriebrutii)
9,73
9,62
Umiditatea rezi&nld (o/o)
0,40
Substanfeminerale (o/odnmateria bruti)
3,87
0,68
2,43
Fosfortotal (% din substanfa

bruti)
0,08
Potasiu total (o/odin substantabruti)
0,08
0,54
Magneziutotal(% din substanfa

brut6)
0,03
0,03
Substanlaorganic[ (% din substanfauscati)

Azot organic (% din materia brutd)
Substanfaor ganc6/ Azot organic
pH in apdlll0 (materiebruti)
26,7
0,49
Folosirea coardelor rezultate la tdiere. Coardele rezultate la t6ierea vitei

de vie, in cantitatede 2 500-4 500 kglha, pot furniz4 prin tocaresi tncorporare
tn sol, intre 400 gi 800 kg/ha humus,alituri de cantitdfi ce nu hebuie neglijate
de macro- gi microelemente.
261

Viti cultur a in contextul agr i cultur i i bioIogi ce
Aportulin elemente
mineraleal coardelortocategi incorporate
in sol este
de: 6-20 kgftln N; 0,7-3,6kg/haP 9i 6-20 kg/ha K, acoperindnecesarulde
macroelemente
in proporfie de t0-30% (M. Fregoni, ]957). in privinfa
microelementelor,
aportulcoardelortocategi incorporate
in sol estede 30-50%
din necesar.
incorporate
in sol,coardelesuferdun procesdedegradare
biologicd
in condifiideumiditate,datoritilprezenteibacteriilorgi ciupercilor.
Tabelul
8.11.
Influenfacompostului
detescovindasupraproducfiei;i calitdfiistrugurilor
la soiulMuscatOttonel(ValeaCdlugireascd,
l98l-1983)
(dupd V. Cdtdnescusi colab., 1987)
Varianta
Recoltade
strusuri
tlha
Martor nefertilizat
Gunoide eraid-20 tlln

Gunoi de sraid - 40 tlha
Gunoide sraid- 60t/ha

Tescovindcompostatd- 20 tltn
Tescovindcompostati- 40 tlha
Tescovindcompostatd- 60 t/ha
7.66
9"06
9 .8 1
t0.21
10.03
10.78
10.63
Semnif.
r*
'F
**
*
Calitatea
Zahdr
s.ll
153.6
138,8
143.7
r46.3
145,7
146.3
146.3
Aciditate
eil HrSOa
3.59
3,53
3.64
3.74
3.27
3.50
3.54
Ele contribuie la imbundtdfileainsugirilor frzice ale solului, prin cregterea

capacitdlii de relinere a apei gi printr-o mai bund aerarea acestuia.Coardele
tocate asigurd un aport de humus durabil, impiedicd eroziunea solului,
asigurdndun drenaj intern mai bun al apei,evitAndscurgerilede suprafald.tn
acelagi timp sunt reduse pierderile de apd prin evaporafiegi este favorizatd
cregterearddicinilor.
Coardeleconfin substanfeorganicedin grupataninurilor, fenolilor gi odatS
introdusein sol reduc germinafiasemintelorgi inhib[ cregtereaburuienilor. in
plantaliile ?n care coardeletocate au fost incorporate in sol, s-a observato
germinare gi o dezvoltare de 5 ori mai redusd a buruienilor, ca unnare a
efectului lor erbicid. Pentru a favoiza humificarea gi pentru a nu diuna
rdddcinilorvifei de vie, tocareagi incorporareain sol a coardelorestebine sd fie
262
Capitolul YIII. Agroecosistemulviticol.

Viticultura in contextul agriculturii biologi ce
asociatS,acolo unde condiliile de umiditate permit, cu inierbarea. Tocarea

coardelor trebuie ficutd in fragmente mai mici de 5 cm, pentru a fi influenfate
favorabil insugirile solului, pentru a se degrada rapid sub influenfa florei
bacterienegi fungice,precumgi sub acliuneaagenfiloratmosferici.
Coardele compostate dau naStere la un ingrd.gdmint valoros. Dupd
fragmentarealor in bucdfi de 5-10 cm lungime, ele se introduc intr-o groapd
unde se adaug[ l0 kg sulfat de amoniu qi 300 I apd pentru fiecare tond de
coarde.Umectareacoardelorse face la inceput de doul ori pe sdptimdni, apoi o
singurd dat6. Dupd o lun[ se adaug6,din nou, 5 kg sulfat de amoniu pentru
fiecaretond de coarde,continudndudarea.Dupi 5'6 luni compostareacoardelor
esteincheiatd(M. Fregoni, i,980).
O altd refet6de compostarerecomandi mErunfireagi zdrobireacoardelor,
dupi care acestease ageazdin straturi alternativede 20-30 cm gi se stropesccu
250-300 | apd ce confine 3-5% sulfat de amoniu gi 2-3% C4Om2 @.
Davidescu, Velicica Davidescu, 1992). Pentru fiecare ton6 de coarde se mai
adaugd4-5 kg P2O5gi 5-6 kg K2O, dupd care se acoperdcu un strat de pdm6nt
de l0 cm. Se pun apoi alternativ al doilea, al treilea etc. strat de coarde
mirunfite gi zdrobite,carese trateazdca gi primul strat.DupEaproximativdou6
luni platforrna se rearnenajeazil(se desface, se lopdteazA,se amestecI, se
reclddegte)qi se umecteazLdin nou. Durata fermentlrii estecuprinsl intre 6 gi
l2luni.
Composturiverzi. Sunt constituitedin ramuri fragmentate,reziduuri de la
plantele de grldind (frunzr, iarbd de gazon)gi degeuriorganicemenajere(F.
Murisier, 1993).Pentruprevenireaeroziunii solului, poate fi folosit compostul
proaspit, rispdndit la suprafaf5.
Ca ingrdg[mdntorganic se folosegtecompostulmaturat (dupd4-5 luni de
compostare),care se recomandds[ fie incorporat superficial.Administrarealui
trebuie s5 se faci in perioadade repausa vilei de vie, in intervalul noiembriemartie.
Paiele de cereale sau reziduurile de Ia culturile legumicole au un raport
CA{ foarte ridicat (tabelul 8.12). Ele sunt folosite, pentru protejareasolului
263

impotriva eroziunii, pentru compostare,insd cantitateade humus pe care o

produc estescdzut6.
Tabelul8.l2.
Caracteristicileunor materii organicecompostabile
(dupd Catherine de Silguy, 1994)
Materia organicI
Gunoi de bovine
Reziduuri de la
lesumicole
culturi
Paie
Lemn eliminatla tiiiere
Scoarti de copaci
Gunoaiemenaiere
RaportCN
Confinut in apd
Aptitudineade
descomnunere
20
l0-20
mediu
ridicat
bun6
60-r00
sc[2t
foarte scdzut
variabil
ridicat-mediu
medie
slabl
medie
medie
100-150
100-130
30-40
bund
in tabelul8.13suntprezentate
cantitiililedeingrigiminteorganicefolosite
in viticulturd,aporhrllor in humus,PzOs,K2Ogi Mg.
Tabelul8.l3.
Compozifiadiferitelormateriiorganicefolositein viticulturabiologici
(dupdF. MurisierSicolab.,1993)
Dozade
Valori exprimate in kg/t de material
oroasoit
Materiaorganice
aplicare
tlha
Humus PrO.
K'O
Me
Gunoi de bovine
40-80
6,0
t.2
85
3.0
)
<
Paiede cereale
2-t0
14,0
0,7
80
Reziduuri de la culturi
10-20
2,9
0,5
80
0,7
lesumicole
Comoostde tescovin6
20-50
7.0
1.0
100
5.0
Compostverde
20-50
4,2
2,5
60
3.3
Coarde
24
159
1"3
4,8
0.5
Reacfiaamesteculuiconstituieun factor primordial,condifiile optime
pentruactivitateamicroorganismelor
fiind asiguratela valori de pH apropiate
de neutru.Pentrudiminuareaaciditifii se incorporeazisubstanfebogatein
calcar(dolomit,fosfafinaturali,algecalcaroase
etc.).
pot fi adiugateargilegi alte
Pe mdsuracbdirii platformeide compostare
264
Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol

Viticultura in contextul agriculturii biologic e
materii minerale(roci mdcinatefin), pentru a reechilibracompozi{iagi a spori

efrcacitateacompostuluifinal (Catherinede Silguy, 1994).
procesuluide fermentare,se adaug6,uneori,
Pentrua acceleradeclangarea
o seriede activatori,in cantitili foarte mici:
- fermenfipe bazdde extractede plante,de bacterii sauenzime;
-
preparatepe bazd de silice sau de plante (urzic6, coada goricelului,

valeriani etc.);
Pentru pregdtireacompostului se construieqteo platformi pe un teren
drenat, la umbrd gi la adlpost de vdntul dominant. Materialele disponibile se

amestecd,pentru a realiza o bund omogenizare.Se realizeazdo platformb de
1,2-1,5m iniltime, 2-2,5 m ldlime labazi, gi cu lungimeavariabild,in funcfie de
disponibilul de materieorganicd.Pe mdsuraconstituirii platformei, materialele
sunt umectate.Platforma se acoperdcu paie saufrunze uscate,pentru a asigura
o bundaeraregi pentrua limita evaporarea.
in regiunile umede,platforma se construiegtecu laturi ascufitepentru a
favoiza scwgereaapelor.in primele doui sipt6m6ni se verificl temperaturain
interiorul platformei,care trebuie sI fie cuprinsdintre 55ogi 65"C. Dupd cdteva
siptdmAni se afrneazd platforma pentru aerare. AceastEoperafie accelereazil
gi omogeriznazdamesteculde materiale.
descompunerea
Pentru reugita composthrii se urm[resc 3 parametrii: temperatura,
umiditateagi aerarea.
Temperaturadegajati in timpul fermentdrii este indispensabili pentru
reglarea diferitelor populafii de microorganismecare realizeazdhumificarea
(bacterii,actinomicetegi ciuperci). Temperaturanu trebuie sd dep[geascd65oC,
pentru a nu incetini activitateamicroorganismelor;in acelaqitimp ea determini
pierdereafacultafii germinativea majoritdlii seminfelorde buruieni, precum qi
eliminareagermenilorpatogeni.
Umiditateatrebuie sd fie cuprinsdintre 50 gi 60%. Dacd esteprea scizuti
sau prea ridicatS, ea impiedicS ridicarea temperaturii. O umiditate excesiv[
poate determinapierderi de elementenutritive, care pot polua pdtua de apd
freaticdgi favorizadeclangarea
fermentafieianaerobe.

Viticultura in contextul agriculturii bioIogi ce
265
Aerareaeste importantd,intrucit fermentafiatrebuie si fie aerob6.Dacd

platforma este prea tasati gi slab aerisit5"se dezvoltd unii compugi (alcooli,
acizi organici)careinhib[ activitateamicroorganismelor.
Durata compost6rii in climat temperat este cuprins[, in general, intre 8 pi
12 luni. Un compostmaturat are un aspectomogen,o culoare brun-inchisd,o
structur[ fina" iar resturile de paie gi elementelignificate sunt friabile. in urma
compostirii volumul platformei scadela jumdtatedin cel inifial.
Folosireacomposturilorin viticulturd contribuie la imbogdfireasolului in
humus, in principalele elementenutritive, iar prin enzimele pe care le conlin
contribuiela echilibrul microbiologic al solului. Se recomand[ administrareala
suprafafdgi incorporareain sol printr-o arlturd superficiald.
Folosirea tnfrdsdmintelorverzi reprezintdo cale eficientd de imbogdfirea
solului in humus. Sunt indicate plantele leguminoaseanualefixatoare de azot:
mazirea comestibilEsau furajeri, mdz6richea,borcegul,lupinul, bobul, fasolila
gi soia.
Culturile se ins[m6nf eaz6,pe intervalele dintre rdnduri, in benzi late de
1,0-1,2 m. in zonele cu precipitafii abundente (peste 600 mm anual)
insdminfareaculturilor se face toamna sau primdvara devreme; in zonele cu
precipitafii moderate(500-600mm anual) sem6natulse face numai toamna,iar
in zonele secetoaseculturile de ingrlqlminte verzi se pot practica numai in
condilii de irigare. Se folosesceantitifi de sdmffnfade 100-120kg/ha mazAre,
150-200kdha lupin, soiasaubob, 70-100kg/haborceag.
Masa verde renrltatd se taie gi se toacl pe loc atunci cind mai mult de
jum6tate din leguminoasau inflorit; ea rdmdneca mulci pe suprafafasolului,
urmand sd fie incorporati in sol prin lucrdri superficiale. Se recomanddca
fertilizarea cu ingrdgdminte verzi sd se facd alternativ, pe un interval dA pe
urmltorul nrl respectivdin 2 in 2 ani pe acelagiinterval.
Prin folosirea mazftrei (sem6natdprimdvara devreme) ca ingrdgdmdnt
verde pe un sol brun eumezobazicmolic din podgoriaDragdqanis-a incorporat
in sol o cantitate de masi organicd proaspdti de 21,5 tllta/an, imbogdlind
rezer\rasolului in materie organicd gi substanfeminerale (Gh. Condei, |986).
266

Viti cultur a in contextul agri cultur ii biol ogi ce
Ingrdq[minteleverzi au determinatsporuri de producfie semnificativela soiul

Sauvignon.
Cercetdrile efectuateln podgoria gtefinegti-Arge$,po soluri podzolice,
argilo-iluviale au evidenliat faptul c6, prin folosirea ovdzului gi a mazirii ca
ingrdq6mdnt verde, sunt readuse anual in sol prin aportul tulpinilor gi
rdddcinilor,2,1 tlha materieorganicd,40 kgfra N, 24 kg/haP 9i 53 kg/haK. (1.
Rddulescugi colab., 1989).
8.3.2. Folosirea ingriglmintelor
minerale naturale in viticultura
biologicl
AHturi de ingrdgdminteleorganicenaturale,de ingrdgimintele verzi, in
viticultura biologicd se utilizeazhgi o serie de ingraglminte minerale naturale,
in locul celor realizate pe cale industriald.Aceste ingrdgdmintenaturale sunt
reprezentatede roci naturale sau minereuri, care pe l6ngd un elementnutritiv
dominant(P, K) confin pi alte elementenecesarenutriliei plantelor.
Dintre ingraSdmintele minerale ce confin azot, singurul ingr6g6mdnt
mineral natural este azotatul de sodiu din Chile, cu un confinut scizut in N
(16%) gi, datoritdcoshrluiridicat, are o utilizare limitati.
Dintre produsele minerale care confin fosfor se recomandd:fiina de
fosforite (cu acfiune lenti,); zgura lui Thomas(produsrezidual din metalurgie),
indicatbpe solurile neutre sauacide;/osfalii naturali calcinali sifiino de oase.
Ori de cdte ori este posibil, acesteprodusese administrcerd prin intermediul
compostului.
Ca produsemineralecare confin potasiuse folosesc:cenu$arezultatd din
lemnedefoc (bogatr in K qi Ca); sdrurile potasice naturale (camalit, kainit).
Dintre produseleminerale pe bazAde magneziuse recomandddolomitul
(carbonatde ca si Mg), utilizat pentru pdstrareaechilibrului K/Mg in soluri
acidesauneutreqi kiseritul (Mg SOao HzO).
Pe solurile acide se folosescprodusemineralecare confin calciu: calcar
natural fin mdcinat,marnd gi alge marine incrustatecu calcar (Lithothamnium
calcareum). Aceastd alg[ permite ridicarea valorilor pH in solurile acide,

Viticultur s in contextul agri cultur ii bi oIogi ce
267
imbogifirea lor in Ca, constituindun amendamentcalcarosnatural.Confine 3040o/ocalciu,precumgi carbonatde Mg gi numeroasemicroelemente(Cu, Fe, Si,
Mn). inainte de utilizare alga este mdcinatd fin gi se rdspdndegtepe sol, pe
agternutulanimalelorde ferm6, sau in compost,in momentul fabricarii Q-a kg
de alge la tona de gunoi).
Ca ingrdgdminteminerale care confin siliciu se folosescsilicali mdcinafi
frn (cuarl,feldspat, bazalt,granit etc.).Acegtiapot fi folosili in doui moduri:
- se introduc in sol in doze cuprinse intre 200 gi 1000 kgftia, pentru
stimulareacregterii plantelorgi favorizareaasimildrii fosforului;
-
cu ajutorul unor suspensiiin apd (10 gil00 I api) se trateazilbutucii in

cursul perioadei de vegetalie, cu efecte favorabile asupra cregterii gi
calitI{ii recoltei, ca gi pentru combatereafdinirii gi cregterearezistenfei
la man6.
Rocile silicioase fin m[cinate (bazaltul, granitul, gnaisul, porfirul), pe
l6ngdsiliciu mai confinAl, K, Mg, Ca,Na.

Cele mai bune rezultate se oblin prin folosirea concomitentd a
ingrdg[mintelororganicegi a celor minerale,dupd o analizda solului, pentru a
evita aparifiaunor dezechilibrede nutrilie.
in tabelul 8.14 sunt prezentateelementelenutritive gi acliunea fertilizantd
a unor ingragdminteadmisein agriculturabiologicl (dupd O. SchmidSi colab.,
1994).
268
$
a
2
C)
'ii
-t :b. o9
rcd
p
6t
=
,
(.)
tr
tr
cl
ot)
q)
ah
tr
RI
ES
tro\
'=
0\
E\
)Gl
(t7^
)qg
"S
bs
q)
<r
tr.*
Oce
Ei"ts
5.:
dN
rco *
N ..i
LA
*90J
ii gt
F
* ; d7t *
sf
cfl
\o
0\
$
o\
co
G
O
fil
tr tr tr tr tr
ct
tr
o rn
6l
\t
\o
DI
N
cl
fr
FN
bt
()
c.l
q.)
tr I -o
o)
(.) J u
)d
vl
'oo q) o
ct
o
tr
C)
EN
RI
F o 3
t- $
o \o
co u1I co
ot N
I
u1
c.l
$ m
I
o o o o
ct ct cl
GI
cl
6l
ct
o
d
bt
F
c
()
E
tr
q)
o
fr
ca
tr o o
tca
t\,1 sf,
\o c{
r6l
al
r6,
L
bl
ql
E o3
I tr
ra
O
I
cf)
r
I
co
c.l
ln C.l
c\.l
f-
!)
H
o
T'
tr
r(l
rr.
tr
c
ra)
c{
I
oo
o\
u1
a )
2 q)
3
= q)
()
tr tr tr
!n
(\l
\n
EB's
aE
,59
O
I
tr
o
(|)
:
EI in
rGl
TA
t6l
L
bl
s8
v8
'E ^
!n
I
<t
o o\
q)
0)
L.
lt)
llt
tr a
)(g
tr
<6t
.tt
q)
cd
q)
bI
in
rn sf
I
I
c.l
c{ co
o
lt)
xEE
zg
)
tr
<ad
lr
6l
!Gl
)Cll

Viticultura in contextul agriculturii biologic e
EcX
.iV
'5 )B
.9S
cdg
0)
o
cl
rr>,
()
l.{
3
q)
q)
trl
c)
tr
(|)
frl
q)
E
lt)
1J
o o
(l
.Ep(t
E
hl
E
XE
(r\
xB
a
o0
tr
tr

Viticultura tn contextul agriculturi i biologice
269
8.4. PROTECTIA VITEI DE VrE

Dupd cel de-al doilea rilzboi mondial, in viticulturd am asistat la o
intensificarea tehnologiilor de cultur6, ca unnare a folosirii pe scari largd a
ingrdqimintelor chimice de sintez6, a pesticidelor, a irigdrii, a soiurilor cu
potenlial productivridicat etc.
8.4.1.Combatereaintegrati a bolilor qi diunitorilor
Efectelenegativeale utilizirii pesticidelora frcut sd cigtige tot mai mult
terensistemulcombaterii integrate a bolilor gi ddunitorilor, sistem ce include
intr-un tot unitar, armonios,toate metodele:chimice, biologice, agrotehnice9i
frzice, precum gi a factorilor naturali de combatere,in aqa fel incdt sd se
realizezeo reglare qi o combaterea populafiilor de organismeddundtoarecare
praguleconomicde d6unare(I. Baicu, A. Sdvescu,1986).
si nu depdgeascd
Pragul economic de ddunare (PED)
reprezintd nivelul de atac sau
densitateanumeric[ de la care trebuie aplicat tratamenful 5i este egal cu o

pierderede 3-5Yodin recolti saucu costul tratamentului.
Combaterea integrati permite reducerea folosirii pesticidelor prin
diminuareanumirului de tratamenteqi sporireaeficienlei acestora.Ea rispunde
unor exigenfe de ordin ecologic, pun6nd pe primul plan cdile biologice de
combaterea populafiilor de orgaqismed[unitoare, pdstrareaechilibrului natural
gi evitareapolulrii mediului inconjurdtor.
Cercetirile efectuatein ultimele dou6 decenii,in principalelepodgorii ale
fdrii noastre,au condusla elaborareaunor schemeorientative de combaterea
bolilor qi d[unetorilor la vifa de vie
Un rol importantrevine urmitoarelor mdsuri:
-
fertilizarea rationali a plantafiilor, in vederea asiguririi unui echilibru

intre proceselede cregtere$i fructificare;
evitarea excesului de azot care determin6 creqteri luxuriante qi

sensibilizareavitei de vie la ataculbolilor gi diunltorilor;
270
-

fertilizarearafionaldcu P gi Mg, in vedereasporirii rezistenleila atacul
bolilor qi diunitorilor;
evitareacarenleisauexcesuluide potasiu,care sensibilizeazivila de vie

la ataculbolilor gi diundtorilor;
efectuareala timp a lucrdrilor solului, care contribuie la distrugerea

multor patogenigi ddundtori;
inldturarea prin lucrdrile in verde a numeroase surse de infecfie,

concomitentcu aerisireamai bun[ a butucilor:
stabilirea elementelor de prognozd gi avertizare pe baza pragurilor

economicede dEunare.
Astfel, pentru principalele specii de ddundtori ai vifei de vie, pragurile
economicede d6unare,la caretratamenteledevin obligatorii sunturmdtoarele:

- Tetranychus urticae (acarianul rogu comun), la deznugurire: 15
p5ianjeni/ldstar;inainte de inflorit: 2-3 pdianjeni/frunzd9i dupd ?nflorit: 4-6
pdianjem/fntnzA;
- Panonychusulmi (acarianulrogu):4-5 piianjem/fnnu1;
- Phylloxero vastarix (filoxera), forma galicold: 5Yo frurze cu gale la
portaltoi;
- Lobesiabotrana(eudemisul):3-5lawell00de inflorescenfela generafia
I gi 8-10 larve/100de struguri, sau l-2o/oboabe atacate,sau 100 flufuri masculi
capturafi, in medie intr-o sdpt6mdn6.
in cazulbolilor criptogamic
e avertizfuilese dau in funcfiede condiliile
meteorologicegi de analizamaterialuluibiologic.
Schema combaterii integrate a bolilor gi ddundtorilor la vifa de vie
cuprindeo anumitdsuccesiunein aplicareatratamentelorfitosanitare.
Astfel, iama, in timpul repausului,dupd tEiereain uscat, dar inainte de
umflarea mugurilor, se recomandd sI se efectueze tratamente cu zeamd
sulfocalcici 20o/osau polisulfur[ de bariu 6Yo impotriva diferifilor dlundtori
care iemeazdsub scoarf[ (acarianulro$u comun, acaioza vifei de vie, pirala
vilei de vie etc.). in plantaliile unde s-a semnalatin anii anteriori anhacnozdgi
eutipoz6,butucii vor fi stropifi cuzeamd bordelezd3% (V.Severin, L. Dejeu,

271
r994).
La umflarea mugurilor, dacd in anul anterior a fost un atac puternic de
erinozi, seva stropi cu zeamdsulfocalcicd8-10% saupolisulfur[ debariu4%o.
La aparilia primelor frunze se vor aplica hatamenteimpotriva acarienilor
cu produseacaricide:Mitigan 18,5CE (0,2%); Omite 30 PU (0,1%);Mitac 20
cE (0,2%).
La inceputul cregterii lbstarilor, cdnd acegtia au 5-7 cm, se aplicb un
tratamentpentru combatereaftindrii cu: Karathane0,Io/o;Tilt 0,2Yo;Rubigan
0,25-0,30Vha;sulf muiabil0,4Yoetc.
Cend hstarii au 6-8 frunze, se face primul tratament pentru prevenirea
manei cu zeamdbordelezi 0,5Yo.
La rdsfirarea in{lorescen{elorse efecfueaznprimul hatament impotriva
moliilor cu: Thuringin0,3yo,Fastac0,0106,Decis0,25llha.
inainte de inflorit se aplici un tratament impotriva manei cu znamd
bordelezi 0,75ohsaucu alte fungicideacuprice.
Dupd inllorit se vor aplicatratamentecomplexecu: DithaneM-45 0,2yo+
Topsin M-70 0,lyo + Decis CE 0,025yo contra manei, fiinerii, putregaiului
cenugiu,moliilor gi acarienilor.
Cdnd strugurii s-au format gi existi condifii de mani gi atac de putregai
cenuqiuse va aplica un tratamentcomplex cu unul din amestecurile:Ridomil
* Derosal50 0,1o .
plus 48 0,25yo+ Topsin0,1olosauTurdacupral0,Syo
Dacd la intrareain pArgda strugurilor sunt condiJii de mand gi ftinare, se
va aplica un tratamentcu unul din amestecwile:Turdacuprallo/o+ Aracet0,lo
+ Sulf praf 20-30 kg/ha (prifuit umed) sau cu: Ridomil plus 48 0,025o/o*
Rubigan0,025Yo.
in cazul c6nd la intrareain pdrgd a strugurilor existd atac de molii qi de
putregaicenugiu,se va aplica un tratamentcu unul din amestecurile:Rovral 50
PU 0,15%+ Carbetox0,4%o;
Ronilan50 WP 0,lo/o+ Carbetox0,4oA.
in viticultur6 existd o multitudine de posibilitdsi de redacere a
tratamentelorfitosanitare ( I . Filip, /987). Cele mai importantedintre acestea
sunt:
272

Viti cultur a tn contextul agriculturii biol ogic e
- respectarea
cu stricte{ea indicafiilor din buletinelede avertizare(data de
aplicare,doza sauconcentrafiarecomandatd,numdrulde hatamenteetc.);

- utilizareacdt mai eficientd a complexdrii pesticidelor,conform tabelelor
de compatibilitate;
- reducereapdnSla jumdtatea volumului de ap[ la aplicareastropirilor;
- folosireain permanenfila tratamentelecupricea adezivilor;
- folosireapesticidelorcu remanenfdmare;
- cunoa$terea
modului de acfiunea pesticidelor;
- identificareacorectda bolilor gi diunltorilor;
- preintdmpinareadezvoltirii unor atacuri de boli gi ddundtori prin
efectuareacorectdgi la timp a lucrdrilor agrotehnice.
Tratamentele efecfuate ctJ aparate moderne de pulverizare tip "firnel",
sau cu panouri recuperatoarece asigurd recirculareasoluliei ce nu cade pe
parlea vizati a plantei, permit economisireaa 40-50Yodin substanfaactivd,,
reducerea cantitifii ce cade pe sol, fiind mai inofensive pentru mediul
inconjurdtor.
in ultimele doul decenii s-a semnalataparilia unor rase de organisme
ddundtoare,rezistentela unelepesticide. Pentruprevenireaapariliei rezistentei
organismelord[unltoare serecomand[o seriede mdsuri gi anume:
-
folosireaunor soiuri mai rezistente;
fertilizarca mai redusi cu azot;
evitareazonelorcu frecvenfdmai mare de ataca bolilor gi ddundtorilor;

folosireapesticidelornumai atunci cAndsejustificd tratamentul;
utilizareapesticidelorin amestec;
altemareapesticidelor.
8.4.2.Combatereabiologici a bolilor gi diunitorilor
Potrivit definifiei date de Organizalia Internalionald de Luptd Biologicd
tmpotriva animalelor Si plantelor ddundtoare (O. I. L. B.), lupta biologicd

presupune"utilizareaorganismelorvii saua produselorlor, pentrua preveni sau
reducepierderilesaudaunelecavzatede organismeledlun6toare".

273
Viticultura biologicd interzice folosirea pesticidelor de sintezd,al c5ror

efect pe termenlung asuprasdndtSliinoastreesteimprevizibil.
Prin combatereabiologicd se urmdresc:identificareagi protejarespeciilor
utile, prevenireainmulfirii speciilor ddun[toaregi impiedicareadezvoltirii lor
prin mijloace cdt mai naturalegi cdt mai putin toxice.
in ultimul timp s-au acumulat multe date cu privire la alternativele
nepoluante de combatere biologici a bolilor pi diundtorilor, ca unnare a
numeroaseloravantajepe carele prezintl (Tatiana$esan,T. Baicu, 1993):
- evitareafolosirii de produsepoluante;
-
produsecu fitotoxicitateredus6;
obfinereade recoltefrrI tratamentechimice;
prevenirearezistenfeila pesticide;
asigurareasinltiifii mediului, omului qi a celorlalte viefuitoare, prin

folosireade metodenepoluantede combatere.
Mijloacele folosite pentru protecfia fitosanitard in cadrul viticuhurii
biologice se bazsazilpe urmitoareleprincipii :

- protecfiafitossanitarl estemaivintdipreventivd; "este mai ugor sI previi
dec0t si vindeci". Pentru aceasta este important sd se foloseascd soiuri
rezistente,apoi sd se asigure o bun[ stare fiziologicd a plantelor, in scopul
asigurSrii autoapdrdrii, gtiut fiind faptul cL palazifii atacd mai ales plantele
debilitate. Este favorizatL, de asemenea,competifia dintre fauna util[ gi cea
diundtoare;
- metodele de combaterefac apel la lupta biologicd gi la substanlele
vegetaleSi minerale; recurgereala produsede sintezdestenumai excepfionali
gi limitatii la substanfelecarenu sunttoxice pentruom;
- se pune un accentdeosebitpe procedeelede lupti al c6ror scop nu este
de a omord ddundtorii,ci de a-i indeplrta sau de a limita inmul{irea lor; nu se
urmdregtedistrugerea completi a ddunitorilor, ci realizarea wltr echilibru
biologic, pentru a regla populafiile de agenfi patogeni qi d[unltori sub un
anumit prag, astfel incAt sd nu provoacedaunesemnificative.
Metode preventive. Alegerea soiurilor mai adaptate Si moi rezistente
274
pentru tnfiinlarea noilor plantalii. Se vor alege,de preferin!6,soiurile adaptate
condifiilor pedoclimatice locale, punAndu-seun accent deosebit pe folosirea
unui materialsdditorcertificat, liber de virusuri gi boli bacteriene.
Progreseleinregistratein sfera cunoaqteriivirusurilor gi virozelor vilei de
vie, cu privire speciali la insugirile patogenilor, metodele folosite pentru
identificarealor (serologice,microscopieelectronic[, transmitereamecanic6pe
plante ierbaceegi "indexaj" pe soiuri indicatoare),cunoaqterea
vectorilor etc.,
au permis inregistrareade progrese gi in domeniul prevenirii gi combaterii
acestora.
in lucrdrile de oblinerea materialuluisdditorviticol certificat au fost de un
real folos elaborareagi perfecfionareatehnologiilor referitoarela termoterapie,
culturi meristematicegi combatereanematozilor-vectori.
in fdrile cu viticultur6 avansatdau devenit operafionale,de mai mul{i ani,
programenafionalepentruproducereagi certificareamaterialuluisdditorviticol,
liber de virusuri gi micoplasme,iar reglementdrilecare le insofescimpun sd nu
se admitd la inmulfire decdt material sdditor selecfionat,cu o starefitosanitard
corespunzltoare.
in lara noastrdau fost propusecdtevaschemede producerea vifelor libere
de virusuri; acestea,aldturi de alte tehnici modernestau la baza Programului
nayionaldeproducere a materialului sdditor viticol certificat (M. OslobeanuSi
colab., 1988;L Y. Pop, 1995).
Producereamaterialului sdditor viticol certificat, liber de virusuri gi
micoplasme,constituie o problem[ de mare insemndtatela rezolvareacdreia
participd virologi, geneticieni, pepinieripti qi specialiqti din sfera producfiei.
Aceastl acfiune este costisitoare,dar prezintSo importan{i deosebitdpentru
viitorul viticulturii romdnegti.
Se apreciazdc5, prin extindereain culturl a soiurilor gi selecfiilor clonale
libere de virusuri gi micoplasme,se poate asigura diminuareaprocentului de
goluri din plantaJiiqi cregtereaproducfieide struguri cu30-40o/o.
Sporirea rezistenlei plantelor prin anumite tehnici culturale. Prin
amplasareaplantafiilor in cele mai bune condifii, mecanismelede autoap[rare

275
ale plantelorvor funcfionanormal.

S-a constatat o mai redusl vulnerabilitate a vilei de vie in condifiile
lucrlrii corectea solului $i a fertilizdrii echilibrate.Un sol bine structurat,bogat
in humus gi elemente minerale accesibile, cu o viaf6 microbiand activ6,
favoizeazA o nutrilie echilibrat[ gi o rezistenfi sporitS. Un aport sporit de
ingraqlminte cu azot m[regte vulnerabilitateaplantelor la atacul insectelor gi
bolilor criptogamice. Anumite carenfe in microelemente diminueaz6, de
asemene4rezistenfaplantelor,
Lucrdrile de intrefinere a solului trebuie aplicate corespunzdtor,astfel
incdt solul sd fie bine aerat,drenatgi frrd preamulte buruieni.
De asemenea,formele de conducerela care vegetaliaeste indepdrtatdde
suprafafasolului cu dirijarea verticalb" rdsfiratd, a ldstarilor sunt mai pufin
afectatede atacul bolilor gi ddundtorilor,iar cea mai mare parte a lucrdrilor gi
operafiilor in verde poate spori aerisirea la nivelul butucului, precum gi
iluminarea,avAndun efect preventivfavorabil.
Se recomandi folosireaunor preparatede origine mineraldgi vegetaldcare
stimuleazi mijloacele de apirare ale plantelor.Unele preparatesunt constituite
din pudrl de roci silicioasesaude alge marinecalcaroase,care utilizate in doze
slabeprin prifuirea frunziqului sunt eficaceimpotriva diverselorinsectegi boli
criptogamice.De asemenea,o serie de extractede plante (urzicd"pelin, ferigi,
coadacalului etc.) stimuleuzAmecarismele
de apdrareale plantelor gi impiedicd
proliferarea anumitor ddunitori (Catherine d e Silguy, 1994).
Pentru a proteja fauna awiliord utild, preznnti in natur6, cea mai bund
solulie o constituieplstrareasauamenajareaspafiilor careii convin. Majoritatea
insectelorutile au nevoie,pentru a trdi gi a se reproduce,de umiditate,nectargi
polen. Exist6, in unele fdri, amestecuriatractivegi nutritive pebuz6"de drojdii,
miere,z.at'rbr
etc.
Combatereq biologicd presupune utilizarea parazililor gi prdditorilor
oofagi, larvari, pupali ai speciilor ddunitoare(autohtonisau importafi, existenfi
in naturd sau crescufi in condifii artificiale gi lansafi in plantafii), lupta
microbiologicl (folosirea unor preparate virale, bacteriene, fungice), lupta
276

hormonaldgi ceaautocidE.
Utilizarea faunei atniliare (insecte sau acarieni). Ddvniltorii plantelor
sunt distrugi in naturi de numeroaseorganisme ce aparfin regnului animal gi
celui vegetal. Acegti inamici natnali ai d6un6torilor,denumifi gi "organisme
auxiliare" sunt fie vertebrate(pdsiri), fie nevertebrate(insecte,nematozi) sau
microorganismepatogene(virusuri, bacterii,ciuperci).Inamicii naturali cei mai
activi sunt insectelegi acarienii,care se hr[nesc cu insectegi acarienidiunitori;
de aceea,sunt denumili entomofagi.
Fauna utild cuprinde un numdr ?nsemnatde specii, Dup[ modul lor de
alimentafie,artropodeleauxiliare (insectelegi acarienii) se impart in doud mari
categorii : pr[ddto ri 9i parazifi (parazitoizi).
Pridltorii urmdresc Ai captureazil prada pentru a se hr6ni. tn cursul
ciclului s6u de dezvoltare,un anumit prdddtorconsumi un num6r insemnatde
insecte sau plianjeni. Prdddtorii sunt de talie relativ mare, superioardfafd de
prad6.
Dintre pr[ditorii cei mai cunoscufiin viticulturl sunt acarienii din genul
Typhlodromas,familia Phytoseidae.Cele mai rdspdndite specii de acarieni
prdditori sunt Phytoseiullus persimilis, Typhlodromus W|
Amblyseius
andeisoni Si Kampimodromusaberrans.Ei se aseamdnicu acarienii daundtori

ca plianjenul rogu, dar, spre deosebirede acesta,nu igi fac cuiburi, au o
lungime de aproximativ 0,5 mm qi formd de pard. Se intdlnesc,de obicei, pe
parteainferioarda frunzelor,in locurile de ramificarea nennrrilor. Au o culoare
albicioasd,spremaroniudeschis.
Pentru combatereaacarienilor d[unitori se cresc acarieni prdditori, care
se lanseazEin planta,tii.Perioadade activitatea acarienilorprdditori coincidecu
ceaa acarienilorfitofagi, din luna mai pdndin septembrie.intr-un an se succed
4-7 generatii de acarieni prdddtori. Prada lor preferatii este constituitii din
speciile: Tetranychusurticae, Panonychusulmi Si Eriophys vffrs. Cele mai
atacatesuntouEle,larvele gi nimfele.
Sunt preferatesoiurile de vifd de vie careprezint6peri pe parteainferioard
a frunzelor, care asigurd o mai bun6 capacitatede refinere a polenului gi un

Viticuhura tn contextul agriculturii biologice
277
mediu potrivit pentrudepunereaoutrlor.

Acarienii prdddtori (acarofagii)au un rol importantin reglareapopulafiei
de acarieni fitofagi. in cazul neaplicirii de tratamentefitosanitare impotriva
acarienilor care atacd diferite plante, inclusiv vifa de vie, se creeazi prin
prezenla acarienilor priditori
un raport biologic natural. Aplicarea unor
tratamentechimice cu produse neselectivepoate modifica acest raport prin

distrugereaacarienilorpraddtorigi favorizareainmullirii exageratea acarienilor
fitofagi.
Alegerea pesticidelor pentru tratamenteleaplicate vifei de vie se face
cunoscdndgi acfiuneaacestoraasupraacarienilor priddtori. S-a constatat,de
exemplu, cd produsul Folpet utilizat in prevenireaatacului de mani este unul
dinhe aceleacaredistrug acarieniiprdddtori.
La aplicareastropirilor impotriva acarienilortrebuie sd se finl cont qi de
existenfa acarienilor prdditori. Sulful muiabil (in dozi de 3-9 kg/ha) folosit
impotriva ftin[rii pi cuprul (a-5 kg/ha) utilizat impotriva manei nu sunt toxice
pentru acarienii pr6ddtori (Ch. Linder Si colab., lgg3). in general nu se
intervine cu stropiri cu produsechimice dacd procentul de frunze ocupatede
acarieni prdditori este egal sau superior procentului de frunze ocupate de
acarieni. Se poate admite o diferenfi de 20Yo in defavoarea acarienilor
priditori.
Acarienii pridEtori pot fi f,olosifi in cadrul schemeide lupt6 integratd,
contribuind la refacereaechilibrului biologic intre speciile pr[ddtoare pi cele
careatacdvifade vie.
Generalizarea,ins6, in producfie a folosirii acarienilorprlddtori se poate
realiza pe mlsura credrii condifiilor corespunzdtoareinmulfirii, ambal[rii,
transportuluiqi lansdrii lor in plantafii.
La hiperparazili Qnrazitoizi), larva se dezvoltii in totalitatepe seamaunui
singur individ cdruia ii provoac6 moartea. Lawa se menfine la suprafatd
(ectoparazit)sau in interiorul (endoparazit)corpului insectei parazitate.Are
talie mic6, inferioarl gazdei.
Dintre paruzitoizi,cei mai cunoscufiin viticulturi sunt viespile din genul

278
Trichogramma)careatacdouile moliilor strugurilor (Lobesiabotrana) pe care

le paraziteaz5.Larvele de Trichogramma, se dezvolti in interiorul oullor de
Eudemis,astfel cd d[undtorul este omordt; fesuturile dezintegrateale acestuia
servescca hranl pentru larva de Trichogramma.
Pentru reugita combaterii biologice a moliilor strugurilor sunt necesare
temperaturi de peste 200C,lansareaunui numdr suficient de mare de parazitoizi
gi evitareafolosirii fungicidelortoxice pentruacegtia.
Biopesticidelesuntpreparatepebazhde bacterii,virusuri sauciuperci care
hdiesc pe seamagazdelor,pe parcursulunor perioademai lungi saumai scurte
de timp. in acest fel ele exercitii o acfiune de protejare a plantelor fafn de
organismeleddundtoare.
Asffel, Bacillus thuringiens,rseste o bacterie care paralizeazAlarvele
moliilor strugurilor (cochilisul gi eudemisul). Ea produce, pe parcursul
sporulirii, incluziuni cristaline formate din proteine toxice pentru larvele
insectelor. Dupd ingestie este sistatd hrdnirea larvelor, fapt care antreneazh
moarteaacestora.
Specialit5lile comerciale intdlnite in practic[ (Thuringiq Bactospeine,
Dipel etc.) au ca substanfdactivd un complex alcdtuit din spori gi cristale de
bacterii.
Biopesticidelesunt produsepe cale industrial[ pe medii ce confin o serie
de reziduuri agricole (ex.: melasa rentltatil de la preluciarea sfeclei pentru
zahdr).Preparatelesunt comercializatesub formi de pudrd muiabild saugranule
gi se aplicd la fel ca gi oricare insecticid convenfional.Acest tip de tratament
este eficient gi pufin costisitor,dar acfiunealui nu dureuzi,mai mult de 10-12
zile. De aseea,trebuie sd se urmlreasci zborul flufurilor in parcel6,cu ajutorul
capcanelorcu feromoni, pentru a interveni de la primele aparifii ale larvelor gi
pentru a se apreciadacdestenecesarsd serepete tratamenful.
Produsele pe bazA de Bacillus thuringiensrs sunt inofensive pentru
insectelepolenizatoare,pentru cele auxiliare,pentru animalelecu s6ngecald gi
pegti. Ele au o remanenf6slabd gi sunt sensibile la sp6lareade cdtre apa
provenitddin precipitalii.

279
S-a constatatci anumite virusuri nu se dezvolti decAt la insecte gi au

formi de bastonage,la fel ca gi bacilii. Virusul poliedrozeicitoplasmaticepoate
limita dezvoltareapopulafiei de Lobesia botrana. El se poate transmite la
generafia urmdtoate, pornind de la femelele infectate, ln principal prin
contaminareasuperficialda ou6lor (K.V. Desed,L. Rovesti, i,992).
Cercetirile efectuate in fara noastrd, in vederea introducerii de noi
biotipuri de agenfi biologici de combatere, au condus la stabilirea unei
tehnologii de laborator de multiplicare a izolatelor ciupercii Trichoderma
viridae, oblinAndu-seun preparat reprezentatde biomasa uscati (miceliu,
conidii qi clamidospori), cu performanle superioarein combatereaciupercii
patogeneBotrytis cinerea(Tatiana$esan,T. Baicu, 1993).
in vedereacombateriimucegaiurilorprodusede diferite specii de ciuperci
butagilor de vila de vie in perioada de forfare (aparfindndgenurilor Botrytis,
Phomopsis, Armillaria),
folosirea micoparazitului Trichoderma viridae a
asigurato eficacitatesuperioarl produselorchimice (Sumilex 50 PU, Ronilan

50 WP gi Chinosol) (Tatiana $esan Si colab., 1995).Se recomanddaplicarea
biopreparatelordin izolate qi mutante de Trichoderma viridaer, prin shopire in
perioadade forlare a butagiloraltoifi cu solufii de concentrafiede 0,2Yo.
Tratamentelecu biopreparatede Trichoderma viridoe au avut un efect de
combaterea putregaiului cenugiu al strugurilor mai mare fald de tratamentul
chimic, avdnd avantajulde a fi nepoluantepentru sol gi producfia de struguri
(Tatiana$esan,Aurelia Podosu, 1990).
Folosirea unor tehnici biologice. Dintre procedeelebiotehnicecunoscute
in viticulturE, cele ce produc "confirzia sexual6" apeleazd,la feromonii de
sintezd utilizafi in combatereamoliilor strugurilor. Acegtia sunt compuqi
chimici volatili (hormoni purtitori de mesaj) care mijlocesc atracfia intre
indivizi de sexediferite ai aceleiaqispecii de dlundtori.
Metoda const6 in difuzarea masivd gi continu5, intr-o parcel6, a
atractantuluisexualal ddunitorului vizat. Feromonii emiqi de femeleleprezente
in plantafii sunt inclugi in masa feromonilor de sintezl; in acest fel nu sunt
capabili s6 localizezefemelele.Esteo metod6preventiv[ careacfioneaz6asupra
280
Capitolul VllL Agroecosistemalviticol.

Yiticultura in contextul agriculturii biologice
reproducliei gi vizeazdmenlinereadiundtorilor la un nivel suficient de scdzut

pentru a impiedicadepdqireapragului de toleranfd.
Lupto autocidd sebazeazApelansareaunui numir mare de masculisterili
sau iradiafi, in mijlocul unei populafii naturale.Metoda comport[ cregtereain
mas6a dlundtorului, sterilizareainsectelorgi lansdriintr-o populafienafuraldin
scopul introduceriiunui nivel ridicat al procentuluide sterilitatein oui. Aceasti
metoddesterecomandatipentrucombatereamoliei strugurilor.
in viticultura biologici se utilizeaz5qi alte produsepe care le prezentim
in continuare.
Insecticidelevegetale.Unele plante sunt capabilesd sintetizezesubstanfe
insecticidecare sunt eficientein combatereaddunitorilor. Din aceatdgrupd fac
parte piretrinele,rotenonagi nicotina. Aceste insecticidenu sunt remanentegi,
cu excepfianicotinei, nu sunttoxice pentruom gi animalelecu sAngecald.
Piretrinele sunt obfinute din plante hopicale ce aparfin genului
Chrysantemum;eleprovoacdo paralizierapidda insectelor.
Rotenona,care se obfine din r[ddcinile anumitor leguminoasetropicale,
aclioneazl prin contact9i prin ingestie,provocdndo paraliziea insectelormici.
Nicotina rcprezinti un alcaloid al tutunului, folosit incd din secolul al
VIIIJea pentru combatereaunor ddundtori.Ea pdtrundein corpul insectelorpe
cale respiratorie, distrugind sistemul nervos. Fiind toxicd pentru om qi
numeroasespeciianimale,estefolositi prin reglementirile eriropene.
Fungicide. Pentru combatereabolilor se utilizeazd produse industriale
simple, fbrd remanan{dqi foartepufin toxice pentru om.
in scop preventiv impotriva manei se folosesc fungicidele pe bazh de
cupru, recomand6ndu-sesi fie aleasi forma cupricd cea mai bine adaptatd
fiecdrui caz (sulfat, acetatsauoxiclorurd) gi sd fie bine dozat in scopullimiterii
fitotoxicitdlii. Se eviti utilizarea lor in condifii de soareputernic sau pe timp
rece gi umed,cdndexistbriscul produceriiunor arsuri.
Unele produsemodificd populafiile microbienedin sol, mai alesciuperci,
gi elimini o parte din rdme. Frunzele pe care se aplic6 tratamenterepetatecu
sulfat de cupruimbogdlescsolul in cupru dup6degradareapreparatului.

281
Pentru a preveni toxicitateacuprului acumulatin sol, se recomanddsd se

foloseascddoze moderate;in Elvefia qi Germania,in viticultura biologicd, este
autorizati,folosirea unor cantit{i de cupru de 3 kgltn/an.
in vederea diminunrii dozelor de cupru (la 0,5 kglha) in combaterea
manei, s-au oblinut rezultatebune prin folosirea silicatului de sodiu gi a unor
extracte de uleiuri vegetale(A. Kopf, J. V. Herrman, 1996).
Sulful, sub formd de prifuiri, are o acfiunepreventiv6impotriva fiindrii,
fiind eficient gi impotriva unor acarieni. El nu este eficient decdt dacd
temperaturaestedestulde ridicatl (15-18"C)qi nu se recomandi si fie aplicat la
temperaturifoarte ridicate(de peste28oC),c6ndexisti pericolul produceriiunor
arsuri pe struguri.
Actualmentesetesteazinoi produsefitotoxice, cum esteamesteculde sulf
cu pudrd de roci silicioasegi de argil6, sauamestecde cupru cu microelemente.
Sulful poate fi, de asemenea,amestecatcu alge marine calcaroase(50%), care
atenueaziefechrllor iritant asuprapielii gi ochilor.
tn Germaniagi Elvelia se folosescfungicide sub form6 de extracteapoase
din ierburi, care sunt pulverizatefin (urzicd" fulpini de usturoi, ceap6,coadacalului), amestecatecu sulf muiabil, pudrd de alge calcaroasegi de roci
argiloase.ProduseleUlmasud, Myca-Sin, Silkahum, Micro-San, Bio-San, au
prezentato eficacitatesporitii in combatereamanei gi ftinarii vitei de vie (U.
Hofmann Si colab., i,995).
in ultimul timp s-au experimentatcu succeso serie de tratamentecu
exhacte apoase din diferite composturi (din gunoi de bovine, de cabaline,
tescovin6 etc.). Acestea conlin o serie de microorganismecare au o acliune
antagonisti putemici asupraagenfilorpatogeni.
Folosireaunui extractvegetal(din seminfede citrice) in dozi de 50 mg/l a
redus cu 70Yodervoltarea"in vitro" a ciupercii Botrytis cinerea (8. Dondche,
1994); in prezenfaunei doze de 100 mg/I, procentul de germinareal sporilor
ciupercii s-a redus cu 90Yoin raport cu martorul, iar la 200 mgll, majoritatea
conidiilor nu au germinat.Filtratul bacterian(oblinut dintr-o bacterieizolati din
sol) a manifestat,de asemenea,
un efect inhibitor asupragerminirii sporilor.
282

Viticultura tn contextul agriculturii biologic e
Extractul de compostde gunoi de cabalinea avut o eficacitatesporiti in
combatereamaneivifei de vie, mai alesin combinafiecu diferili aditivi (drojdie

de bere, zalnrozAetc.).
8.5. POSTBILITATI DE FOLOSTRE A SOnTLOR
REZTSTENTE
iN vrrrcur,TuRABIoLocICA
Deoarecevifa de vie reprezinti una dintre plantelede culturd carenecesitii
numdrul cel mai mare de tratamente fitosanitare, in ultimul timp s-au
intensificatpreocupdrilede ob{inerea unor soiuri rezistentedar care si pistreze
nivelul calitativ recunoscutal speciei Vitis vinifera.
Dupd "dezastrulfiloxeric" de la sfiirgiful secoluluitrecut, dar mai ales la
inceputul secolului nostru, au fost neglijate vechile sortimente,tara noastrda
fost "impesfrtatil" cu o mullime de hibrizi producbtoridirecfi, fapt care a fficut
mult timp aproapeimposibil[ comercializareavinului produs, fiind gi azi o
piedicdgreain dezvoltareaviticulturii.
tn acest mod au pdtruns in viticultura romdneascdhibrizi producdtori
direcfi de origine americani sau francezlo din prima generafie: Noah (Z
Iabrusca x V. ripana); Othello (V. labrusca x V. riparia x V. vinifera);
Herbemont(V. aestivalisx V. cinereax V. vinifera), Terrasgi alfii. Ugurinfacu
care acegti hibrizi s-au extins a fost determinati de modul lor simplu de
inmullire, prin plantareadirect5 a butagilorla locul definitiv gi datorit6 faptului
ci nu necesiti tratamentede combaterea bolilor. in general,acegtihibrizi se
caractenzeaz[prin producfii mai mici decdtcele ale soiurilor nobile, vinuri de
calitate inferioarS, majoritatea au gust foxat gi sunt bogate in malvidind
(antociandiglucozidic).
in viticultura romdneascdau fost incercafi,incepdndcu anul l962,lnbizi
din genetatiaa douaoreprezentafide creafiile Seyve-Villard adusedin Franfa:
Villard blanc (SV 12,375);Seyval (SV 5 276);Dattier de Saint Vallier (SV 20
365); Chambourcin(J.S. 26 205) etc. Treptat s-a trecut la inmu[irea celor mai
valoroqi,materialuls6ditorfiind dirijat, ln principal, pentruplanta{iilefamiliale,

Viticulturq in contextulagriculturii biologice
283
in vedereainlocuirii hibrizilor producdtoridirecfi existenfi in cultur6, mai pulin

valorogi.
Obfinerea in continuare a unor soiuri "ideale", capabile sd reziste la
filoxer6 gi la boli (mani in principal), in acelagitimp sb asigure producfii de
struguri de calitate asemindtoare soiurilor "nobile", a fost gi este incd
preocupareade bazd a multor seleclioneri viticultori. Soiurile de hibrizi se
remarci prin rezistenf5"in general,a rdd[cinilor la filoxerd, rezistenti la man6,
insuqiri care au contribuit in cea mai mare mdsurd la r5spdndirealor. De
asemenea,se caracterizsaziprin rezistenfdmai mare la temperafurilescdzute
din timpul iemii, au o fertilitate superioarf prezentdndpdnd la 80-90% listari
fertili, cu cdte 2 gi chiar 3-4 struguri pe un ldstar (M. GeorgescuSi colab.,
1e86).
Esteadevdrat
a treia),numifiqi
cd la hibriziiobfinufirecent(generafia
soiuri rezistente,gustul specific estemult atenuat,cantitateade malvidini din
vol. alcool),dar
vin redus6,vinurile au un gradalcoolicmai ridicat (10,5-11,07o
au o rezistenfdmai redusdla filoxerd, ceeace deseorireclamdaltoirea ca gi la
"soiurilenobile".
Rezistenfalor la mani nu esteabsolutd.Caatare,se recomanddexecutarea
annuala2-3 tratamente,iar in anii cu precipitafii multe in perioadade vegetafie
(ex.: anul 1991) trebuie acordatiio atenfie sporitil tratamentelor,pentru a nu
pierderecolta.in general,fafi defrinare manifesti rezistenf5scdzut6.
Avdnd convingereacd acestesoiuri nu trebuie altoite, ci au o rezistenld
bun6, populafia lipsitl de cele mai multe ori de posibilitatea de a avea la
dispozilie vife altoite "nobile", datoriti gi ugurinteicu care se pot inmulfi (prin
but6qire),le-a extins mult, in specialin jurul caselor,in curfi, grddini familiale
etc. Exist[ gi in continuaretendintade a folosi tot hibrizi la infiinlarea de noi
plantafii, cu toatedefectelepe carele au.
in numeroasefdri europene(mai alesGermania,Ungaria,Bulgari4 C.S.I.)
gi din afara continentului nostru (S.U.A. gi Canada)s-au elaboratprogramede
selecfie ce vizsazA incrucigareagi reincruciqareadintre hibrizii producdtori
direcfi mai vechi (americani gi europeni) cu soiurile nobile de vif[ de vie gi

284
unelespeciiamericane.
O muncd remarcabild s-a desftgurat in Germania, unde s-au obfinut
hibrizii noi (din generafiaa treia): Phoenix @acchusx Villard blanc), Sirius
(Bacchusx Villard blanc), Orion (Optima x Villard blanc) 9i Gf. 67-198-3
@iana x Chamburcin),care combin6rezistenfala boli gi permit oblinereaunor
vinuri cu caracteristiciorganolepticeapropiatede cele ale vinurilor obfinute din
soiurilevinifera.
in Ungaria au fost obfinute rezultatebune in urma incrucig[rii hibrizilor
francezi@ayon d'or, Aurore, Villard blanc, Villard noir) cu soiuri vinifera ca
Perlade Csaba"Reginaviilor, Olimpia etc. Pornindde la speciaVitis amurensis
au fost oblinute soiurile Kunbarat (V. amurensisx V. vinifera) F2 x Italia gi
prin rezistenfd
Kunleany(V. amurensisx V. viniftra) F2x Regina,cartacterizate
la ger, la man6,f[inare, mucegai,avind un bun nivel calitativ.
S-a constatatcE hibrizii din ultima generafie,obfinufi prin reincrucigarea
hibrizilor vechi cu soiuri ale speciei Vitis vinifera, dau vinuri cu insugiri
organolepticeapropiatede soiurile "nobile", cu p[strareaunei rezistenfesporite
faf6 de principaleleboli criptogamice(J. Filri, S. Szegedi,1987; G. Alleweldt,
1990;L. Bavaresco,1990).
fdrile viticole din Uniunea Europeani sunt incd prudente in privinla
cultivirii hibrizilor producdtoridirecfi, fiind interzisi extinderealor in cultur6,
apreciindu-sec[ viitorul viticulturii poate fi asiguratnumai-printr-o politicd a
calitdfii (M. Fregoni, 1990).
La noi in far6 sunt admigi in cultur[, numai pentru consum familial,
urm[toarele soiuri rezistente: Brumdriu, Purpuriu, Moldova, Muscat de
Pdlriskei,Perlade Zala,Seyval gi Valerien.
Unii specialigti apreciazd cd folosirea soiurilor rezistente permite
practicarea unei viticulturi biologice, dat fiind faptul cd tratamentele de
combatere a bolilor gi ddundtorilor cu produse chimice de sintezi pot fi
eliminate. linAnd insi seama de nivelul lor calitativ (inferior speciei Zirrs
vinifera) gi de necesitateaarmoniz6rii legislafiei viti-vinicole cu cea a !6rilor
Uniunii Europene,extindereaacesteigrupe de soiuri nu poate fi deocamdati,
Capitolul YIIL Agroecosistemulviticol.

285
recomandatd.
Se apreciazicE"in viitor, vor puteafi obtinutenoi soiuri rezistente,
superioarecalitativ, pomind de la combinareatehnicilor tradi(ionalede
ameliorare
cu cele"in vitro".
in tabelul 8.15. sunt prezsntatecele mai importanteresursegenetice
vilei de
folositepentruoblinereatoleranfeigi rezistenleila boli, in ameliorarea
vie,in principalelef6ri viticole.
Tabelul8.15.
gi
genetice
pentru
rezistenfei
toleranfei
folosite
obfinerea
Resurse
vilei devie la boli qi ddun6tori(dupdG.Alleweldt,1990)
Aqentul patogen
Plasmoparaviticola
Uncinula necator
Botrvtis cinerea
Agrobacterium
tumefaciens
Plryloxera vastatrix
Eriophvesvitis
Meloidogtne sp.
Xiohinemaso.
Specii si soiuri de Zills
V. amurensis,Y. cordifulia, Y. cinerea,V. labrusca,V. lincecumii,

Y. riparia, V. romaneti,V.rotundifulia,V.rupestris,
Soiurinoi interspecifi
ce
Y. aestivalis,V. amurensis,V. berlandieri,V. cinerea,V. labrusca,
Y. riparia, V. rotundifulia,V.rupestris
Soiurinoi interspecifice
V. aestivalis,V. armqta, V. berlandiei, V. riparia, V. rotunddolia,
V. rupestris,V. vinifera
Soiurinoi interspecifice
Y. amurensis.V. labrusca
V. rotundifolia, V. berlandieri, V. champini, V. cordifolia, V.
monticola. V. rinaria. Y. rupestris
V. berlandieri, l/. cinerea, V. candicans, V. cordifolia
V. candicans, V. champini, Y. longii, V. rotundifolia, Dog Ridge,
Harmonv. Ramsev
V. rotundifolia
286
Capitolul IX. Factorii cosmici care influenleazd

cregtereaSiproductivitateaplantelor
CAPITOLUL IX
FACTORTTCOSMICI CARE INFLUENTE AZL CRB$TEREA
$I PRODUCTTVITATEAPLANTELOR
9.1. GENERALITATI
in toate ramurile produclieivegetaledar mai alesin horticulturd,se acordd
factorilor de vegetafie importanfa cuvenitd, pe primul plan fiind energia
luminoasi recepfionatdpe planetanoastrl de la Soare.
Soarele.in centrul galaxiei noastre,Soareleesteunul din cei actiiv agtri.
Razelesale luminoaseqi termice strlbat distanJeenorme,de multe milioane de
kilometri gi se disperseaziin spafiul cosmic, incdt pe PdmAntnu ajung decit
procenteinfime, ceamai marepartedin ele fiind refinutede atmosferd.
Organismelevii sunt supuseunui bonbardamentcontinuu deruzeX,tue
gamma, unde electromagneticegi radiafii infrarogii etc. Aceste "aglesiuni
cosmice" influenfeaz[ sau perturbd ritmurile climatice, meteorologice
(cicloane), electromagnetice,mareele etc. Organismele vii sunt extrem de
sensibilela mici modificdri de factori de mediu, la schimbdrilede presiuneale
aerului, la variafiile termice,higrometrice,magneticeetc.
Luna, ca satelit natural al Tenei, pare, in mod paradoxal,cel mai mare
'oobiect"de pe cer; fiind consideratiun astrumort, influenfeazi in mod esential
viafa pe Terra. Ea a fost evocati in legende,obiceiuri, tradifii populare ca un
astrual fatalitdlii 9i al vis[rii.
Parteavizibild a lunii prezinti patru fazedistincte:
Luna noud: este,de fapt,jumitatea obscurd,chiar invizibilS a Lunii.
Primul pdtrar: Soarele,Pdmdntulgi Luna se aliniaz[ astfel incit Luna
aparccaun corn vizibil care semdregte;dupi o sdptimAni el ocupd% din sferd.

cre$tereaSiproductivitatea plantelor
287
Luna plind: partea vizibild a Lunii este complet iluminati, av6nd o

intensitatemaximd echivalentd cu lumina unui tub fluorescent de 40 w situat la
o distanfSde 15 m saude 0,25 lucqi.
Utimul pdtror: suprafafaastrului se micgoreazi pdnd la un sfert, evoluind
spre obscuritatetotali" adicdfaza de "Luni noud".
Solul lunar absoarbe93% din lumina primit6 de la Soare.El reflect! spre
Pimdnt numai 7%o.Luna la primul pdtrar lumineazd de 12 ori mai pufin
Pdmdntul decdt Luna plind. La ultimul pdtrar Luna reflecti gi mai pufinS
lumine. Lumina reflectati de Luni ne apare albastrd, datoriti imperfecfiunii
ochiului omenesc,mai sensibilla radiafiile albastredecdtla cele rogii.
in frrnclie de sezonvedem Luna mai sus saumai jos, iar cele 4 faze sunt
parcnrsela un ciclu de 27,5 ore gi 5 minute, cu intdrzierede un minut.
Mai pulin importantd fafd de lumina Soarelui, lumina Lunii este
frmdamentalEciclului viefii. Ea are o compozifie diferitl de lumina solarl gi
influenteazdfoarte diferit stadiile de viafd ale unei plante. Ea favorizeazh pitnFt
la cdfiva cm ad6ncimein sol germinalia seminlelor (floarea-soarelui,mazdre,
porumb etc.). Lumina Lunii favorizpazf gi stimuleazdcregtereaplantelor, in
timp ce ziua acestproces scadecu intensitate,datoritd luminii solaremult mai
intense.Ea contribuiecu cel pulin 50% la maturareafasolei, maz-drii,fructelor,
la formareazaharurilorgi in proceselecelulare(Al. Lipatcikin, 1954).
Chiar in condifii de nebulozitateintensi radiafiile lunaresunt recepfionate
de plante.Numerogisavanfiau demonstratinfluenta Lunii asupraorganismelor
vii. Astfel, in Honduras, cultivatorii recolteazi cafeaua in faza "lunii
descendente",2-3 zile dupd "Luna plin6". Dupd ei, Luna plind gr[begte
coacereaboabelorgi le dd arom6.
Vegetaleleoferd, raportat la volumul qi greutatealor chiar gi cu aparatul
subteran,o suprafaf6de recepliea energieiluminoasemai mare decdta oricdrui
animal.
Cel mai adesealumina Lunii metabolizeazAsubstantenutritive de rezervd
aflatein vacuolelecelulare.
288

creStereaSiproductivitatea plantelor
Lumina primitl de plante de la Luni este mai "dulce" gi acfioneazi in
sensstimulatorpentru cregtereapi dezvoltareaplantei. Sub influenfa razelor de

Lun[ plantelese hrinesc mai bine, asimileazdrezewelelor mai lent gi mai pufin
complet, fapt care duce la un ritm de cregterelent, dar care le expune mai pufin
riscurilor atacului deunltorilor gi agenfilor patogeni gi in special la atacul de
insecte.
de lumina difuzL a Lunii care se
Chiar plantelede apartamentbeneficiaz-d
"frltreazt'prin ferestrenoaptea.Acesteplante iqi decaleaz6ritmul lor anual cu
16-24luni 9i mai mult. Ele iqi dervoltfmai mult foliajul pentru acaptamai bine
razelede lumind in deficit.
Spectrulluminos selenarestemai bogatin gamarazelor rogii gi mai sirac
in gama celor albastregi violete, fafd de lumina solar6. Din punct de vedere
cromatic aceastainfluenleazi coloritul plantelor. tn noplile cu Luni nou[, cele
mai superbcoloratedintre coroleleflorilor par de aceeagiculoare,gri sauocru,
ca qi frunzele,careaparde un verdeintens.
in Japonia, unde cultura legumelor timpurii este foarte dezvoltatS"s-a
constatatcd o perioaddlungi de cer senin ftr[ nori gi cu clar de lunl intens,
determini ca unele soiuri de salatdsd formeze lujer florifer mai repede.Luna
antreneazd o cregtere rapidd la unele varietifi de tomate, fasole piticd qi
urcltoare, de castravefi,intre alte legumede consumcurent.
Uneori accelerarea ritmului de cregtere gi dezvoltare poate fi in
detrimentulrepausuluinecesar.
S-a observatla uneleplante defazateprin aclimatizaregi, de asemenea,
in
cazul unor pirfi moi ale plantelor,fesuturi fragede,fragile, situatein cadrul lor
ecologic,mobilitifi anormalede sevi sub acliunea"clarului de luni".
in anul 1958,specialiqtiimuzeuluidin Kew (Anglia) au gdsitpestel8 000
specii din 670 genuri sensibilein mod particular la clarul de lun6.
Capitolul IX. Factorii cosmici care inJluenleazd

289
9.2. UTILIZAREA EFECTELOR COSlVtrCE

Pentruechilibrul biologic al plantelor,ca 9i al celorlaltefiinfe vii, lumina
emisdde Lund estecapital[. Aceast6luminozitatereflectati estediferiti de cea
a Soarelui.Ea esteinfluenfatdde reliefurile lunaregi de diferenlelede absorblie
luminoasdpe LunEintre "mdri gi munfi". Compozilia luminii Lunii mai variazd,
in funcfie de ciclul sezonier.Un botanistafirma cd in afardde intrefinereavielii
incetinite in timpul "somnului plantelor" gi favorizareaunor anumitetipuri de
metabolismsau deranjareaaltora,lumina lunii poate cicatrizasau vindecar6ni
saupl6gi produseplantelorgi poateacceleraregenerarea
fesufurilorvdtdmate.
Orice corp vegetalsauanimal estesusceptibilde a fi influenfatde mareea
cirei arnplitudine este in firncfie de fazele lunare gi de fazele de ansamblu
Tera/Lun6,prin raport cu Soarele;echinocfiile gi solstifiile au efectevariabile
de la un tesutla altul.
in perioada"Lunii pline" pot avea loc dereglEridatoratefluxului de sevd
aspirat ca gi o "maree" in vdrfirrile de cregtere,astfel cd se produc arsuri
ldstarilor tineri. S-au definit o serie de diagrame la floarea-soarelui,cartof,
mazilre, grdu etc. Plantele frebuie sd se adaptezn gi si supraviefuiascd
deregldrilor catzate de vibrafii - maree pe care le produce atracfia lunar6 gi
careinfluenfeazi plantelece tr[iesc de mult timp in acelagiloc.
Se recomanddamplasareaculturilor pe un plan perpendicularrazelor
Lunti ("expozifieideald'), chiar dac6aceastaoferi o expoziliemediocri fafd de
Soare.
Noi nu facem decdt sd descoperimazi ceeace, empiric, se cunoagtede
milenii. Lectura vechilor texte chinezegti,egiptene, hinduse confirmi acest
adevdr.
Gravitafia are un rol de prim ordin in metabolismul organismelorvii.
Forfa de gravitafieesteperturbatdde rotafia terestrd,astfel cd obiecteleaflate in
apropiereaecuatorului au o vitezd de deplasarede 1660 km/ord., iar la poli
viter-adevine0.
290
Capitolul IX. Factorii cosmici care in/luenleazd

cle{terea Siproductivitateo plantelor
Seva urcd mai ugor in plante, se scurge mai ugor in aparaful subteran,
spre periferie gi exhemitdfile aparatului aerian in zona ecuatoruluidecdt spre
poli.
Se poate aclimatizamai ugor o plantii pe mdsurdce latitudineacoboard
decdt dac[ urc[, chiar dacdcontextul ecologic esteidentic sau preferabil.Cend
se urcd in latitudine spre poli, plantele sunt mai "pufin inc[rcate" de propria
greutate.Seva se scurgemai greu pentru cb plantele cdntiresc mai mult. Degi
diferenfele sunt infime planta le resimte, acesteaputAnd perturba ritmul ei
biologic qi se aclimatizeazh,mai
greu.
Daci in noul loc de culturi atracfia lunard esteaceeagicu cea de origine,
se face mai ugor aclimatizarea.
9.3. EFECTUL LT]NII ASUPRA SPECIILOR LEGUNIICOLE
Cele mai sensibilela influenfelelunaregi ashalesuntplantelelegumicole.
Astfel, seminatul celor mai multe specii sub adiposturi trebuie sI se facl
intre primul pdtrar qi luna plind. Dacd se seamdndin rdsadnife calde de tip
parlziarstrebuie sd se semenec6t mai aproapede Luna plindincanil ridichilor
gi castravefilor.
in sere sau rdsadnife,r[sadurile de tomate trebuie plantate cu 3 zile
inainte de Luna plind, dubldndu-leastfel vitalitatea gi productivitatea.Plantarea
tomatelor timpurii in cdmp se recomandd sd se faci la sfhrqit de Lund
ascendentd,dar copilitul plantelor se va face la inceput gi la sfrrgit de Lund
descendentd.Este bine sb se ude seara la cddereanopfii, o reguld generald
pentru orice speciede legume.

creStereagi productivitatea plantelor
291
9.4. MOMENTUL CRTTTCFATA DE CTCLURTLE LUNARE

OPTIMTJL PENTRU SEMANAT SAU PLAI\TAT
-
mazirea de grddin6: 2 zile dup6,primul pitrar;
fasoleapiticd: a2-aSi a3-azi dupi primul p6trar;
fasoleaurcdtoare:a2-a, a 3-a gi a 4-a zi dupdprimul pdtrar;
pentrupraz gi ceap[: 3 zile inainte de Luni plin6;
'
pentru castravefiCornigon:in zi de Lund plin[ gi seara;aceastapoate

tripla recolta;
pentru usturoi: intre a 5-a zi premergdtoareLunii pline gi ziua

urmdtoare.in Spaniaseplanteaz6pesteo lun[ dac[ cerul esteinchis;
salataestesensibili in a 4-azi inainte de Luni plind, cu o toleranfE,?n
funclie de loc, de 12-36 ore;
cicoareascaroldnecesit5seminatul la2 zile inainte de Lund plin6, cu

toleranJ[pdnda 2-azi;
morcovii au momentuloptim de la primul p6trar la a 3-a zi inainte de

Lund plin6;
la cartof: sensibilitateadepinde de soi. De exemplu, soiul Bintje

trebuieplantat clu2 zile inainte de Lund plind.
9.5. EFECTUL LUIM ASUPRA POMILOR FRUCTIFERI
$I A VITEI DE VIE
Ciregii nu leagi bine fructele decdt pe Lund plin[. Merii gi perii sunt
destul de sensibili. Unele tipuri Spur urmiresc ciclul lunar cu exactitate.
Plantareaunor soiuri la alte longitudini determini pieirea pomilor, sclerozagi
produclii mediocre.
Pentru prun existd o mare varaifie in sensibilitateadiferitelor soiuri in
funcfie de specie(Prunusinsititia, Prunus domestica).
Reugitamaxim[ se obline dacdacegtiarbori sau arbugtisunt transplantali,
tiiafi saualtoi{i la inceputulLunii ascendente.
292
Capitolul IX. Factorii cosmici care inJluenleazd

Prunele albe sau galbene,caisele,corcodugelesunt mai sensibile decdt
cele rogii gi violete. Mirabelele de Nancy sau de Metz sunt foarte sensibilela
ciclul lunar; cregteconfinutulin zahdrgi aroma.
Un cer de noapte senin, cu o luminozitate lunard maxim[ in timpul
ultimei luni de maturarela sffirgihrl lunii august gi septembrie,antreneazAo
calitateexcepfionalEa fructelor.
Influen{alunard esteprimordiali in momentulinfloririi prunilor mirabeli.
Deschidereamugurilor va fi favorizatd in condilii de Luni plind primdvara.
Caisul este foarte sensibil la ciclul lunar in toate stadiile de cregtere gi
fructificare. Plantareatrebuie s[ se facd in octombrie sau la inceputul lunii
martie, pentru a evita defazareade adaptare.Altoirea caisului pe franc trebuie
la fel gi tdierile gi r5ririle de ramuri.
sd se facd pe lund ascendentd,
Culesul caiselor inainte de coacereafiziologic[ este ddundtoarearomei,
acumulSriizaharurilor etc. Trebuie recoltatecaiselela apusul soarelui,pe cdt
posibil intre primul pdtrar 9i Luni plin6. Se realizeazdastfel mai mult zahdr,
aromdgi o mai bundpigmentarea fructelor.
Piersicul este, de asemenea,sensibil la influenfele lunare gi ashale, in
functie de varietdfi, pielila fructelor gi pulpa pot fi traumatizatede un clar de
Luni preaintenssaude trecerearazelorde Luni prin nori de gheafl (stratussau
cirus), la apropiereaLunii de zenit. Pot apdreapete,nuclei drni in pulp[, inceput
de putregaigi o sensibilizarela boli criptogamice.
Nucul estesensibilla brumele tdrzii de primdvardin timpul infloririi, care
pot produce arderea florilor in coincidenfd cu Luna plin6. De asemenea
cdldurile excesivepot usca frunzele pe Lund ascendentii.El suportdmai bine
amplitudiniletermicepe LunI ascendenti.
in tabelele9.1. 9i 9.2. se prezint2lcalendarelelunare gi perioadeleoptime
corespunzitoare faznlor
lunare,
cdnd trebuie
legumiculturd,pomiculturdgi viticulturd.
efecfuate lucrdrile
in
-:j R l
9'H
-1 -
Capitolul IX. Factorii cosmici care influengeazd

.-o
.9
,F
v
5.
fi,H
FE'E
llttltl
a4io9
c)v
b.9
B0g
(! ,t
Ya
.:t <=
)r
'E
ofil
Ft
EEe
,=cltr
Da)
r.u E
:i +
'!i
E p'6
.ts {f
E
E
fta
=.5
6'5
B
fil:'
"E
Fil
'.9! f i , o
.E
A:
=qEi
'E
trE Ee
?E 5
Pi '-r D ,l
Irllll
-(\6r)$
8.
$
293
294
Capitolul IX. Factorii cosmicicare influenleazd
=
'lt
tr
.El
tr
rGl
R
r6t
o
c\l
cl
o
()
's
o
{)
E
C)
GI
e
q
C'
E
(|)
rtg
c)
R'
o
.oo
GI
E
29s
Capitolul IX. Factorii cosmici care influen[eazd

creStereaSiproductivitateaplantelor
Tabelul9.2.
pomicultoruluigi viticultoruluibiodinamic
Calendarul
LUCRAREAiLI.JNAX
Fertilizarede bazA
Adtura de primivari dupd
tilieri
Tiieri
arbugti, zneur,
coacaz
il
III
fucuiri
Incizii
Fertilizare
Tdierila pomi.sdmburoase
Altoirela viti de vie
Altoirela meri si oeri
Supraaltoiriin coroandla
meri.oeri.oruni^ciresi
Rlriri mueuri
Ciupiri in verde la vifa de
vie. odr.mir (nu oreluneiri)
Incizii.ineldri
Semtrnat
lneres[minteverzi
Altoire orin aorooiere
T[ieri
in
verde la
s6mburoase(piersic) dupn
recoltd
Semdnat
ingriqiminte
verzi, rapifd colz4 mugtar,
trifoi
Altoiri in ochi (meri.peri)
Preeitidterennt. olantat
Plantare
oomi
L egendd:I = Primul p[har
2 : Lund plind
3 = Ultimul pdhar
4 : Lund noud
VI
VII NII
IX
12
l2
Altoiri in copulatie. in "T'
ql
Plantarea
la sdmburoasse
semintoase
in soluricrele
Tdierila vita de vie
ry
2
I
I
I
I
I
2
2
2
2
2
2
t2
T2
2
2
l2
I2
t2
2
2
2
XI
XII
Bibliografie
297
BIBLIOGRAFIE
1. Abram S., - G/i uccelli nel frutteto. Rivista di frutticoltura Nr. 12 Roma,
1990.
2. Agulhon R., - Intdrdt des nouvellestechniquesd'entretiendes solsde vigne
pour la viticulture, I'enologie, l'environnementet la santd.ProgrdsAgricole
et Viticole, I l3 nr. l2 Paris 1996,pp.275-278.
3. Aldea V., Sotiriu D., - Lucrdrile solului tn relalia cu microorganismeledin
rizosfera unor specii pomicole. Lucr6ri gtinlifice ICCP Piteqti-Mdrdcineni
1995,vol XVIII.
4. AlexandrescuI., - Cercetdri cu privire la folosirea gunoiului de grajd lo
vila de vie in podgoria Mudatlar.
Analele Institutului de Cercetdri
Agronomice,5,XXIV, 1956,pp. 521-533.

5. Aleweldt G., - Rapport on the results of the V-th international symposium
on grape breeding with special regard to the breeding of cultivars resistents
to pests and diseases.70 th GeneralAssamblyof the Office Internationalde
la vigne et du Vin. Yalta 1990.
6. AubertC.,- LesAgriculturesAlternatives.Rennes,1995.
7. Baicu T., Sivescu A., - Sisteme de combatere integratd a bolilor Si
ddundtorilorpe culturi. Editura CeresBucureqti1986.
8. Baicu T., - Selectivitateasubstanlelorchimicepentru organismeleutile tn
combatereaintegratd. Redactiade propaganddtehnicd agricoli, Bucuregti
1990.
9. Baicu T., - Principles of integratedpest and diseasemanagemenf.Editwa
CeresBucuregti1996.
10.Ballif J.J. gi colab, - Influence sur le ruisselement et l'drosion de
couvertures de compost urbain et d'icorces broydes dans le vignoble
champenois.III SymposiumInternationalsur la non-culturede la vigne et
Bibliografie
298
les autres techniques d'entretien des sols viticoles. Montpellier, 18'21

novembre,1991.
11.Banalis G., - La lutte biologique en protection des cultures.INRA, Dijon
1993.
12.BavarescoL., - Excursusmondiale sugli ibridi produttori di vite di terza
generazioneresistentialle malattie.,,Vignevini" 6' Roma 1990,pp.29-38.
13.B6ldgcuf6N., - Protecfiaplantelor de gr6din6, cu deosebireprin mijloace
naturale.Ed. Tipocart Bragovia,Braqov 1993'
14.Bdldgcu,t[N., - Hrand vie prin agriculturd biologicd. Casa de Editurd
Angeli 1999.
15.Blaich R., - Versuchezur Kilnstliche Mykorrhizabildung bei Vitis riparia.
,,Vitis", 16,pp. 32-37,1997.
16. Budan C., Isac I., - Cercetdri, perspective si strategii tehnologiccede
creSterea randamentuluibioconversieienergeticein cultura pomilor. Mapi
documentareICPP Pitepti-Mdrbcineninr. 2, 1983.
17.Budan C., - Orientdri ale cercetdrilor de ecologie in pomiculturd. Mapd
nr. I1, 1986.
documentar[ICPPPiteqti-Mbrdcineni
18.Budan C., I - intreSinereaecologicd a solului tn livezile de pomi. Map[
documentareICPP Piteqti-Mflricineninr. 14, 988.
19. Budan C., - Modelarea conceptuald a ecosistemelorpomicole. }:l{apd
documentarAICPP Pitepti-Mdrdcinenint. 36, 1993.
20. Budan C., Chifu Elena,- Problemeprivind strategia ecologizdrii culturii
pomilor. MapEdocumentareICPP Piteqti-Mdrdcineninr' 39,1994.
2l.Butnaru H. 5i colab.,- Legumicultura.Editura Didacticd 9i Pedagogicd
Bucuregti,1992.
22. Carsoulle J., - Lutte contre l'hrosioin des sols. Exemple du vignoble
RevuedesOenologues,2l,1995,pp. l3-16.
Beaujolais.
23. CdtdnescuV. gi colab., - Compostarea tescovinei Si folosireo ei ca
ingrdsdmdntorganic tn viticulturd. Lucrdrile Conferinlei Nalionale pentru
$tiinfa Solului,nr. 23B Timigoara,1987.
Bibliografie
299
24. Cbpoiu N., Drosu Sonica, Chira A., - Aspecte cu privire la combaterea
integratd a unor boli Si ddundtori la mdr. Lucr[ri qtiinfifice USAMV
Bucuregti,seriaB, vol )O(XV,1992.
25. Ciubucd A,, Pot6rnicheRodica, - Aportul energetical microorganismelor
din sol tn cazul culturii plantelor fixatoare de azot,folosite ca tngrdsdminte
verziSavtla de vie. AnaleleLC.V.V., 14, 1991,pp. 295-300.
26. Colugnati G., - Ipotesi possibili per una moderna gestione del suolo.
,,Vignevini"5,1995,pp. 35-38.
27. CompagnoniA., - Agricoltura biologica: nuovafrontiera per l'agricoltura
del 2000.Rivistadi Frutticolturanr. 3,1995.
28. CondeiGh. gi colab.,C6t5nescu
V., Papacostea
P., GhineaL, - Abordorea
ecologicd a sistemului integrat de intrelinere Si fertilizare a solului din
plantaliile viticole.Buletinul I.C.V.V. Valea Cdlugdreascd
nr. 4, 1987,pp.
3-ll.
29. Condei Gh. gi colab.,
Cercetdri qsupra efectelor determinate de
practicarea tndelungatd a diferitelor sisteme de intrelinere gi fertilizare

chimicd a solului din viile roditoare in condiliile ecologiceale podgoriei
Drdgdsani.AnaleleI.C.V.V.,vol. )OI, 1989,pp. 149-163.
30. Condei Gh.. Ciolacu M., Cltinescu V., Lep[datu V.,
- L'aproche
6cologiquedu systime intdgrd d'entretien du sol en plantations viticoles

intensives. III Symp. Intern.- Sur la non-cultre de Ia vigne et les autres
techniquesd' entretiendessols viticoles. Montpellier, 199I, pp. 289-296.
3l. ConradieW.J., - Effect of time of nitrogen opplication on theperformance
of grapevinesgrown on a sandysoil. Atti del IV SimposioInternazionaledi
Fisiologia della Vite. Inst. Agrario SanMichele all'Adige e Univ. di Torino,
Italia, I 1-15Maggio, 1992,pp.239-243.
32. Corino L. gi colab., - Stato nutrizionale,profilo radicale e micorrize di
alcuni vitigni coltivati in ambienti del piemonte con caratteristiche
pedologichediverse.Rivista di Viticoltura e di Enologia 38,2, 1985,pp.
67-84.
300
Bibliografie
33. Cotea Victoria" Cotea V.V., -
Viticulturd, ampelografie Si oenologie.
Editura Didacticdqi Pedagogic6"R.A. Bucureqti1996.

34. Cotorobai M. gi colab., - Aplicarea locald a cenuSii de cdrbune la
plantarea pomilor. Mapd documentari ICPP Piteqti-Mdrdcineni,1986, nr.
I l.
35. CrespyA., - Viticultured'aujourd'hui. Tec.&Doc.,Univ. Lavoisier,Paris,
1992.
36. Davidescu D., Davidescu Velicica, - Agrochimie horticold. Editura
AcademieiRom6ne,Bucuregti,I 992.
37. DavidescuD., DavidescuVelicic4 - Surseale recoltelor mori-deSeuriledin
fiecare gospoddrie.Editura Ceres,Bucuregti,1993.
38. Davidescu D., Davidescu Velicica, - Agricultura biologicd- o variantd
pentru exploataliilemici Si mijlocii. Editura CeresBucuregti,1994.
39. Dejeu L., - Caracterizareasolurilor tn legdturd cu cultura vilei de vie tn
centrul viticol Valea cdlugdreascd.TezA de doctorat, IANB Bucuregti,
t984.
40. Dejeu L., PetrescuC., Chira A., - Hortiviticulturd Si proteclia mediului.
Editura Didacticd9i PedagogicdR.A. Bucuregti,1997.
41. Desed K.V., Rovesti L.,
Lotta microbiologica contro i fitofagi.
Edagricole,Bologna,1992.
42. DescotesA., PerraudA., Durotr B., - Enherbementcontrdli du vignoble.
nr. 3, 1991,pp.46-56.
Unetechniqued'avenir?Le VigneronChampenois
43. DomangeAnne Lise,-Des haiespour vosvergires.Alter Agn nr. 6,1993.
44. Dorigoni A., SicherL., -The influence of floor managementtechniqueson
soil physical and chemical characteristics.lX InternationalesKolloquium
Begrtingungim Weinbau,Bad Kreuznach,1992.
45. Diiring H., - Evidencefor osmotic adjustementto drought in grapevine
(Vitis viniferaL.), Vitis 23, 1984,pp. 1-10.
46. Dugchin Vasilica, Brigufa Gr., Tic6 C., - Contribulii privind sistemelede
intrelinere a solului qi reducerea consumurilor energeticetn plantaliile
Bibliografie
301
viticole din podgoria Odobegti.50 de ani de activitate a SCPW Odobeqti,

1986,pp. 159-176.
47.Egger E., Raspini L., Storchi P., - Gestionedel suolo nel vigneto: risultati
di ricerchenell' Italia centrale.,,Vignevini"12,1995,pp. 3-8.
48. Eynard I., DalmassoG., - Viticoltura moderna. Manuqle pratico. Nona
edizione.Ed. Ulricho Hoepli,Milano 1990.
49. Fardossi A. gi colab., - EinJluss von organischer Substanz auf die
Ntihrstoffaufuahmedurch die Weinrebe im Geftissversuch.Mitteilungen
Klosterneuburg,
40, 1990,pp. 60-67.
50. Fenari M., Marcon E., Menta A.,- Lotta biologica - Controlo biologico ed
integrato nellapratica fitoiatrica. Edagricole,Bologn4 I 990.
51. Filip I., - Posibilitdli de reducerea numdrului tratamentelorfitosanitare tn
plantaliile viticole. Producliavegetald- Horticultura nr. 6., 1986.
52. Fregoni M., - Nutrizione e fertilizzazione della vite. Edaqicole, Bologna,
1980.
53. Fregoni M' - Viticoltura generale. Compendi didattici e scientifict. Ed.
Reda,Roma 1987.
54. Fregoni M., - La C.E.E. pruedente sulla coltivazione degli ibridi.
,,Vignevini",12, 1990,pp. 17-23.
55.GebbingH.gicol.,- Myconhizaderrebe.Vitis 16, 1977,pp.79-85.
56. GeorgescuMagdalena,Greeu V., Dejeu L., - Ghid pentru meseria de
viticultor. Editura Ceres,Bucuregti,1986.
57. Graff O,-
UnsereRegenwilrmer.Lexikonfilr Freunde der Bodenbiologie.
Verlag Schaper,Hannover,1983.
58. Hidalgo L., - Tratado de Viticultura. Ediciones Mundi-Presa. Madrid,
1993.
59. Hofrnan U., Kdpfer p., Werner A., - Okologischerllleinbau.YerlagEugen
Ilmer Stuttgart,1995.
60. Homrighausen E. gi colab., - Die Begriingung als Ahivierungs und
Regulierungsfahor der Bodendynamik. Vortrag anlaesslich des I
302
Bibliografie
Internationalen Kolloquiums iiber Begriingung im Weinbau, Wadenswill,

1979.
61. HomrighausenE., Fleck P., - Die Dauerbegrilngung,eine Massnahmezur
Erhaltung und Verbesserungder Leistungsfachigkeit des Rebstandortes.
Die Wein-Wissenschaft
3, 1980,pp.242-258.
62. JacksonR.S.,- WineScience.AcademicPress.SanDiego 1994.
63. Jelmini G. gi colab.,- Influence de Is dose et du mode d'application de Ia
dolomiesur lespropriitds chimiqueset biologiquesd'un sol viticole. Revue
SuisseVitic., Arboric.,Hortic.,vol 25 (5), 1993,pp.33I-337.
64. Klik A., - Effetsde diversesmesuresd'entretiendu sol sur le ruissellement
et l'4rosion pluviale dansle vignoble. III International Symposium on
botillageand other soil managementtechniquesin vines, 1991,pp, 367-374.
65. Klik A., PapouschekH., - Einfluss unterschiedlicherBodenpJlegesysteme
im Weinbau auf Oberfltichenabflussund Bodenabtrag. Osteneichische
Wasserwirtschaft
43, 1991,pp. I 9 l-198.
66. Koblet W., - Die chlorose der Rebe und ihre Bekamfung.Schweiru, Z.
Obst.Und WeinbauI07,1971,nr.14.
67. Kopf
A.,
Hermann
J.V.,
Wirlangen
ausgewahler
Pflanzenbehandlungsmittelzur Belmmpfung des Echten und Falschen

Mehlausim hkblogischenWeinbourebeund lhein, Weinsberg49 (l),1996.
68. Lautie R.,- Productin biologiquedufruit Vie et actioq Cagnes,1980.
69. LoenhardtA., - Besonderhaltender Bodenpflegeim Markgraefer Weinbau.
Der BadischeWinzer lI,1982, pp. 507-513.
70. Leprat G., - Les alge sen arboriculture. L'arboriculture fruitidre nr. 474,
1994.
7l. Libourel G., Bru M., - Essaisd'entretien du sol en verger.Fruits et legumes
nr. ll8, 1994.
72.Linder Ch.,
Effets secondaires des fongicides antioidium sur

Tlryphlodromuspyri Scheuten en viticulture. Revue suisse de Vitic.,
Arboric.,Hortic.,vol. 25(5), 1993,pp. 3 | 5-322.
Bibliografie
303
T3.Lohnertz O., Schaller K.,- Stickstoffaufuahmevon Reben wtihrend eines

Vegetationszyklus.Der DeutscheWeinbau 12, 1989,pp. 464-466.
74.Lott H., Emig K.M., - Regulierungder N-Versorgung durch Begriinung.
Der Deutscheweinbaq 1991.
75. Lovato P. gi col., - Application of comercial arbuscular endomyconhizal
fungal inoculants to the establishment of micropropagated grapevine
rootstockandpineapleplants. Agronomie 12, 1992,pp. 873-880.
76. Lovino R, - Influenza delle concimazioniazotateall terreno sul contenuto
in nitrati nei mostie nei vini. Nota II Vignevini 6, 1989,pp.6l-64.
TT.MaigreD.,AernyJ.,MurisierF.,-Entretiendessolsviticolesetqualitddes
vins de Chasselas:influence de l'enherbementpermanent
et de la fumure
azotde.Revue suisseVitic., Arboric., Hortic., vol. 27 (4), 1995, pp. 237-
25r.
78. MeestersP., pitsioudis F., - Lutte biologique sur 550 m2 de framboisiers.
L'Arboriculture fruitidre nr. 471, 1994.
79. Menge J.A. qi colab., - Interactions between mycorrhizal fungi, soil
fumigation and growth of grapes in Californra. American Joumal of
Enologyand Viticulture34, 1983,pp. 117-126.
80. Mengel K., Kirkby E.A., - Principles of plant Nutrition. International
PotashInstitute,Bem, 1987.
81. Mermillod G., Ancay A.,- htretien du sol et desherbants
en arboriculture.
RevuesuisseVitic., Arboric.,Hortic.,vol.26, 1994.
82. MihalacheL., Popa Cr., Dejeu L., PopescuMaria, Baciu M., - Evolulia
solurilor erodate Si a plantafiilor de vild de vie pe terenurile amenajate in
terase.AnaleleICW vol. VII, 1979,pp.395-416.
83. Mihdescu Gr.,- Zonarea speciilor Si soiurilor de pomi Si arbuStifructiferi.
IANB Bucuregti,1980.
84. Moncomble D., - Les vers de terre. Des owciliairespour lo viticulture. Le
VigneronChampenois
nr. 5, 1991,pp. 30-39.
304
Bibliografie
85. Morlat R., - Influencedu moded'entretiendu sol sur I'alimentation eu eau

agronomiques.Ile Symp. Intern. sur la
de la vigne en Anjou. Cons6quences
non-culturede la vigne. Montpellier, 1987, pp. 15-26.
86. Miiller K.,- Die Minerclisation des organish gehundenen Sticl$toffs in
Weinbergsboden.Teil II: Sickenvasseranfall,Nitratkonzentration und
Nihatfracht. Vitis 32, 1993,pp. 23-34.
87. Murisier F., - Lafumure de la vigne.RevuesuisseVitic., Arboric., Hortic.,
vol. 25 (l), 1993,pp.57-64.
88. Mustin M., - Le compost. Gestion de la matiire organique. Editions
FrancoisDubusc,1987.
89. Nappi P. qi col.,- Micorrize vesicolo-arbusculariin vigneti dell' Aho Adige
sottopostia dffirenti technichedi lavorazionedel suolo. Allionia 24, 1980,
pp.27.
90. OglobeanuM., Opreil M., Alexandrescui, GeorgescuM.,, Benip P., Jianu
L., - Viticulturd generald si speciald. Editura Didactici gi Pedagogici
Bucuregti,1980.
91. Ough C.S.,- Influenceof nitrogen compoundsin grape son ethyl carbamate
formation in wines. Proc. Int. Symp. Nitrogen GrapesWine, SeatleW.A.,
Am. Soc.Enol Vitic Davis,California,1991,pp. L65-171.
92. Papacostea
P., - Agricultura biologicd. Editura CeresBuc-uregti,1981.
93. Paris P., Paris Q., - Agriculture in the twenty-firstcentury.Agronornic and
EconomicPerspectives.XXV Annual Meeting of ESNA, September15-19,
Piacenza,1995.
94. PaecockW.L. gi colab., - Uptake,storage and utilization of soil-applied
nitrogen by thompson Seedlessas affected by time of applicotion. Am. J.
Enol.,Vitic., vol.40, 1, 1989,pp.322-326.
95. Paecock W.L. qi colab., - Influence of timing of nitrogen fertilizer
application on grapevinesin the San Joaquin Valley. Am. J. Enol., Vitic.,
vol. 42,4, 1991,pp. 392-396.
Bibliografie
305
96. Penet P. qi colab., - Verminderungvon Stickstoffierlustenilber den Winter

durch Begriingung. SchweizerischeZeitschdft fih Obst-, Wein - und
Gartenbau,127, 1991,pp. 392-396.
97.Pfaff C, * Nahrstofauswaschungaus den Boden bei Anbau von Reben.
Weinbergund Keller pp. 7, 1960.
98. Pifuc P.,- inierbarea alternativd a intervalelor dintre rdnduri tn plantaliile
viticole din nord-estulMoldovei. Revistade Horticulturd nr. 9, 1989.
99. Popa V.Gh., Stan M., - Influenla regimului aerohidric din sol asupro
denoltdrii sistemuluiradicular lavi{a de vie. Analele ICVV vol XIII, 1991,
pp. 175-184.
100. PossinghamJ. V., Groot-Obbink J., - Endotrophic mycorrhiza and the
nutrition of grapevines.Vitis 10, 1971,pp.120-130.
101. PougetR., JusteC., - Le choix desportes-greffesde la vigne pour les
sols calcaires.Connaissance
de la vigne et du vin, 4, 1972.
102. Rdufd C., - Dimensiunea ecologicd a unei agriculturi durabile si
competitivein Romdnia.Probl.agrofit.teor.aplic. Vol. XIV (l-2),1992,pp.
13-24.
103. Remund U., Gut D., Boller E. F., - Beziehungennniscen Beglei/lora
und Arthropodenfaunain OstsclrweizerRebbergen.Einfluss der botanischen
Vielfalt auf \kologische glechgewichte.SchweizerischeZeitschrift fiir Obstund Weinbau
, m.20, 1992,1ip.528-540,
104. Roubal C., - Entretien des solsviticolesbourguignonsen site sensibled
I'erosion.ProgrdsAgricoleet Viticole ll2nr.8, 1995,pp. 175-181.
105. RousseauJ., - Winesfrom organicforming. Journal of Wine Research
vol. 3 r'r.2,1996,pp. 105-121.
106. Rdber R., Schaller K., - P/lanzenerndhrungim Gartenbau. Yerlag
EugenUlmer, Stuttgart,1985.
107. RukenbauerW., - Etat actuel desrecherchessur les chlorosesde vigne.
Bulletinde I'O.I.V., 1982,pp. 55.
108. Rupp D., Fox D., - Die Nutzung der Dauerbegrilnungzur gezielten
Sticlrstoffiersorgung
der Reben.Rebeund Wein 45, 1992,pp.186-189.
306
Bibliografie
Rupp D., - Erosionsverthinderungim Weinbaudurch Begrilnung- seit

Iangen ein Beitrag zuu Umweltschutzund zur Kostenminderang.Rebe und
109.
Wein, 1993.
110.
Sattler F., Wistinghausen8., - La Ferme Biodinamique. Ed. Eugen
Ulmer, Stuttgart,1992.
I I 1. SchallerK., - Ground waterpollution by nitrate in viticultural areas.ln
Proceedingsof the Intemational Symposium on Nitrogen in Grapes and
Wine, l8-19 June,SeatleUSA, 1991,pp.12-22.
ll2.
SchmidO., StrasserF., GilomenR., Meili E., WollesenJ.,-Agricoltura
biologica.Edagricole,Bologn4 2001.
ll3.
Schneider C.,
Untersuchungenzur Bodenfauna in begrilnten
RebanlagenDie Wein-Wissenschatt
39 nr. 6,1989, pp. 403-406.
ll4.
SchubertA., Cravero M.C., Occurenceand infectivity of vesiculararbuscular mycorrhizal funst in north-western ltaly vineyards. Vitis 24,
1985,pp. 129-138.
115. SchubertA., - Les mycowhizesd vdsiculeset arbusculeschezla vigne.
Conn.Vigne Vin 19, 1985,pp. 207-214.
116. Schwappach E., - Die probleme der Begrilnung in frankischen
Weinbergen Vortag anaesslich der 2l VeitschoechheimerWeinbautage
1979.
ll7.
ScienzaA., SicherL., VenturelliM., MaggioreB., PisaniP.L., Corino
L., - L'inerbimentoin viticoltura.L'Informatore Agrario w. 21, 1988,pp.

29-50.
118.
Seguin G., - Sols du Mddoc et qualitddesvins. C.R. Acad. Agric.,
France,1965.
ll9.
Seguin G., - Les sols du vignobles du Haut-Medoc. Influence sur
I'alimentation en eau de la vigne et sur la maturation. Thdse de Doctorat,

Bordeaux,1970.
120. Sicher L., - L'inerbimento nello viticoltura della Valle del reno.
Bollettino dell'InstitutoAgrario S. Michele all'Adige-Trento1, nr. 4, 1989,
p p .1 2 - 1 7 .
Bibliografie
I2I.
Sicher L., Dorigoni A., Altissimo A., -
307
La gestione del suolo in
fruttiviticoltura, altraverso la practica dell'inerbimento. Iie convegno

sull'Agricolturasostenibile,Cesena,I 993.
122. Silguy catherine,- L'agriculture biologique:destechniquesefficaceset
nonpolluontes.Tene Vivante, Patino, 1994.
Simon J.L. gi colab.,- viticulture. Editions Payot Lausanne,Le Maison
Rustique,Paris,1992.
124. Soran V., Puia I., - Poluarea Si proteclia mediului ambiant tn
123.
agr oecosi steme. Editura AcademieiB ucuregti, I 979.

125. Stoicev S., Kresteva-Kosrova2., - Influence de I'engrais vert sur le
phytoclimat du vignoble en conditions de relief collinaire. VIII
IntemationalesKolloquium iiber Begriinung im weinbau, Keszthely, 1990,
pp.209-226.
Strippler-Zimmer,H. GottschallR., - Kompostmit Giltezeichenfiir den
Weinbou. Das DeutscheWeinmagazin,9, 1994,pp. 2l -25.
127. $esan Tatiana, Podosu Aurelia, - Prevenirea putregoiului cenuqiu
126.
(Botrytis cinerea Peys.) al vilei de vie prin mijloace biologice. Buletinul de

protecfiaplantelornrl , I 990,pp. I 3- I 7.
128. $esan Tatiana, Baicu T., - Proteclia mediului tnconjurdtor prin
mijloace biologice de combatere a bolilor plantelor de culturd. Mediul
inconjurdtor,vol. IV, nr. l,1993, pp. 49-53.
$esan Tatiana, Ticd C., Podosu Aurelia, - Cercetdri de combatere
biologicdo putregaiului cenusiula vila de vie, in podgoria odobesti. Lucrdri
129.
$tiinfificeUSAI\A/ Iagi,seriaHorticulturavol. 38, 1995,pp. Z0l-205.

130. $tefanic Gh., S[ndoiu D.I., - Curs de biologia solului. USAMV
Bucuregti,1994.
131. $uteu G.8., $erdinescuA., - Cercetdriprivind contribulia azotului
provenit din rezervd Ia formarea organelor anuqle ale vilei de vie. Analele
ICW vol. XIII, 1991,pp. 129-140.
132. ldrdea C., Dejeu L.,- Viticultura. Edittra Didacticd gi pedagogici
Bucuregti,1995.
Bibliogrofie
133. VogtmannH.,- L'orto biologico.Edagicole,1993.
134. Wermelinger B., - Nitrogen dinamics in grapevine: physiologt and
modeling.Proc.Int. Symp.Nitogen in grapesand wine, SeatleUSA, 1991,
pp.23-31.
135.
Wunderer W. gi colab.,
Yergleich verschiedener und deren
Auswirkungenauf Boden und Rebe.Mitteilungen Klosterneuburg,Rebeund

Wein, Obstbauund Friichteverwertung42,1992,pp. 102-113.

Gheorghe Emil Bandici - Ecoagricultura

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gheorghe Emil Bandici - Ecoagricultura

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

{t

CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei

EDITURA UNTYERSITATIIDIN ORADEA

fard recent acceptati ca membrd a Uniunii

agriculturaorganicdsaubiologicd) se glseqtela prima edi{ie,fiind structuratin

Primul capitol se referd la problemele agriculturii in

contemporand,la pricipiile gi obiectiveleagriculturii ecologice,legile ecologice

prezintl" tehnologiile privind cultivarea biologicd a

Etapeleparcursede cdtre un agricultor romdn care s-a hotEr6t

Orgaruzareateritoriului agricol, controlul poluirii, protejarea

solului a apei gi a aeruluiin zoni

BTOLOGICE PRTVIND CRE$TEREA

PRINCIPII NOI PRTVII\ID COMBATERBA BOLILOR

itt coNrnxrur, AGRTcULTURTI

Importanfa producerii legumelor in contextul agriculturii

Alegerea sortimentului dupd criteriul rezistenfei la boli gi a

Protecfiaplantelorfafl de boli qi ddundtori

AGROECOSISTEMUL POIdICOL. POMICULTURA

TX CONTTXTUL AGRICULTURII BIOLOGICE .......... I3I

Principii,criterii gi normede zonarein pomiculturabiolog[... 138

Cercetiri, perspectivegi strategii tehnologice de cregtere a

Orientiri ale cercetdrilorde ecologiein pomicultura

CONTEXTT]L AGRICT]LTTruI BIOLOGICE ................204

Problemanitrifilor in viticultura biologici

Eroziuneasolului in viticultura bioloeici

intrefinereasolului in viticultura biologici

Folosirea ingrdqimintelor minerale naturale in viticultura

Protecfiavilei de vie ............

Posibilitiifi de folosire a soiurilor rezistente in viticultura

Capitolul I. Noliuni introductive

(,./,.. r-, '

legislalianafio,paldin vigoare de implementarea legislafieicomunitare.

Capitolul I. Noliuni introductive

cregterede 30Yope an, ecoagriculturasau agricultura biologicd este unul din

Capitolul I. Noliuni introductive

Principala controversl la Parlamentul European este legatl de

Capitolul I. Noliuni introductive

1.I. AGRICULTURA $I PROBLEMELE LUMII CONTEMPORANE

crizaenergeticlgi de materii prime;

Problemacregteriidemograficegi a ridicdrii nivelului de trai trebuieavuti

Capitolul I. Noliuni introductive

Reducereaconsumuluide fungicide, erbicide gi ingrigdminte chimice va

deteriorarea mediului inconjurdtor, poluarea solului, reducerea fertiliElii

convenfionald se cancterizpazA prin aceea cd reprezint[ un sistem

Capitolul I. Noliuni introductive

1992). Se considerdci anual se pierd prin eroziuneaproximativ 10 milioane

Capitolul I. Noliuni introductive

Dacd fungicidele sunt aplicate cu pufin timp inainte de recoltarea

Capitolul L Noliuni introductive

sensibilizarcaplantelor la boli, dlunitori gi condifii nefavorabilede

colorafianeuniformdgi intdrziatda fructelor;

acumulareamai redusi a substanfelorutile;

Capitolul L Noliuni introductive

scuturareaduratei de pdstrarea fructelor.

tn apele freatice, ca gi tn unele legume, fructe, vinuri etc. au fost

Capitolul I. Noliuni introductive

Capitolul I. Noliuni introductive

conduce sistemul de inspecfie intr-un mod echitabil gi eficient gi se supun

Capitolul I. Noliuni introductive

satisfacregulile regimului de control oficial;

provin direct de la producitor saupreparatorintr-un ambalajsigilat;

poarti numele producdtorului, preparatorului sau vdnz[torului sau

Pachetulde reforme conlinut in ,/,genda 2000" a pus un accentdeosebit