Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Internetul
Internetul
disponibile in mod
curent in World-
Wide-Web.
Observa,i sigla
CERN (in partea de
jos, in mijloc),
laborat~rul de fizica
a particulelor din
Elve'ia, langa
Geneva, unde i~i are
originea WEB-ul.
O Tim Berners-Lee,
om de ~tiin1a
britanic, specializat
in calculatoare,
principal producator
al World-Wide-Web
in 1989. Berners-Lee
a lucrat la CERN, dar
in prezent lucreaza
la MIT.
113
INTERNETUL
O Doua pagini de
pe World-Wide Web.
In stanga imaginii
este pagina
principal a a NASA;
in partea dreapta
este aceea a
Centrului Spa~ial
Kennedy. Web-ul a
fost proiectat ini~ial
ca o re~ea globala
de computere
necesara schimbului
liber de informa~ii.
Totu~i, se pare ca in
curand va aparea o
schimbare in modul
de accesare a
acestor informa~ii.
Datele din imagine
au fost citite cu
programul Mosaic.
O 0 imagine a
server-ului principal
pentru World-Wide
Web de la CERN,
i:'
~ laboratorul elvetian
:3 unde acesta a fost
o
a
0.:
creat in 1989
Q.
" impreuna cu primele
~
!1 programe specifice.
.x
';, Web-ul cuprinde o
"
~ retea de peste
~
10000 de
1
o computere "gazda".
Multe sisteme de acest gen, cunoscute ca aplica1;ii sau selVicii rulate pe Intemet, a$a cum
"bulletin board systems" (BBSs), sunt grntuite; un procesor de text este o aplica1;ie. Cele rnai
allele, cum ar fi vechiul system "online" de multedintre aceste servicii sunt disponibile ~i In
informatii comerciale CompuServe, trebuie alte sisteme de calculatoare, altele decat
pl~tite de altre utilizator, plata f~candu-se 1n Intemetul, a$a cum un procesor de text pentru
functie de timpul efectiv petrecut "online" $i 1n PC poate ap:lrea In versiune pentru Apple Mac.
functie de serviciul folosit. Deoarece Internetul a Exist:l multe sisteme de e-rnail. Majoritatea pot fi
fost construit din banii publici $i primii lui conectate la Intemet, dar unele pot fi deliberat
utilizatori au fost universitltile $i cercetltorii, 1;inute lnchise, din motive de securitate sau de
informatiile de pe Internet erau grntuite. Situatia intimitate, a~a cum unele companii folosesc
Ins~ 1ncepe s~ se schimbe, pe tm1surn ce propriile retele private de telefoane.
fmantarea provine tot rnai mult din sectorul
privat $i sunt dezvoltate sisteme de securitate tot Usenet
rnai performante. Usenet este o modalitate de a face schimb de
Pe lang~ e-rnail, Usenet $i Web, cele rnai ~tiri cli alte persoane din lntreaga lume. Spre
uzuale servicii Internet sunt Telnet $i F1'P. deosebire de e-rnail, care este secret, Usenet este
Fiecare din aceste servicii are o functie diferitl $i un seryiciu public. Cea rnai buro asern:lnare ar
necesitl cate un software diferit, nurnit software fi aceea cu un panou de mic:l publicitate, ca
"client", instalat pe server, dar care poate fi rulat acelea lnta1nite In supermagazine, pe care
pe calculatorul utilizatorului. Cu cat sistemele oamenii las:l mici anunturi cand vor s:l-~i
cornerciale sunt rnai rnari cu atat este rnai u$or g:lseasc:l un coleg de camern sau cand vor s:1
pentru utilizatori, pentru c~ acestora le este doneze un pui de pisial. Diferenta este aceea c:l
furnizat un set complet de software sau de anunturile de pe panou pot fi din orice dorneniu
facilit~ti. Telnet, de exemplu, permite ~i c:l cei interesa1;i 'i5i pun rnspunsurile acolo
utilizatorului conectarea la calculatoare unde le poate vedea toat:llumea. Aproape toate
1ndep~rtate, ca $i cum s-ar afla 1n fata unui tipurile de retele online au ceva din acest mod pot include newsgroup-uri specifice Marii
terminal direct conectat la acel computer. FTP, de comunicare, cunoscut sub numele de Britanii (UK), sub forma "uk.politics" sau
adial File Transfer Protocol (protocol de transfer conferint:l electronial. newsgroup-uri, definite iiI functie de selVicii,
al f1$ierelor), pennite utilizatorului trirniterea sau Usenet este 1mp:lrtit In peste 10000 de cum ar fi Demon Internet, sub forma
recuperarea fi$ierelor spre sau de la computere ternatici, cunoscute ca "newsgroups". Acestea au "demon.announce".
1ndep~rtate. denumiri specifice, astfel lncat ele s:l poat:l fi Celelalte paIii ale numelui unui newsgroup
u~or sortate de altre un computer. De exemplu: nu sunt detenninate de reguli striae. Numele
~ Aplica1ii Internet In numele "alt.fan.letterrnan" prirna parte -"alt"- "alt.fan.letterman", de exemplu, este pentru
In general, ceea ce este pe larg ntimit "Internet", se num~te "ierarhi~". Exist:l opt domenii discutiile despre showul de noapte al comicului
reprezint:l, de fapt, doar o parte a Internetultii, principale care includ: alt, bio, biz, comp, rec ~i american de televiziune David I..etterman. Exist!
ca de exemplti World-Wide Web, Usenet sati sci, dar exist:l ~i altele, adilugate In functie de multe newsgroup-uri "alt.fan", a~a cl I..etterman
po~ta electronic~. Toate acestea stint, In esen~, regiuni sau servicii speciale. Acestea din urm:l se mcadreaza mtre @@~i alt.fan.jay-leno.
114
OODeschis in disponibile pe site-urile de pe World-Wide
1994, Cyberia este Web. Exist~ ~i o a patra cale, mai putin
prima ..cyber obi~nuit~: intrn in newsgroup ~i spune ceva
-cafenea", unde lipsit de sens.
clien1ii pot servi o Cea mai dezvoltat~ parte a Internetului in
cafea ~i o prajitura in 1994 ~i 1995 a fost World-Wide Web. Web-ul
timp ce navigheaza a fost inventat de c~tre Tim Berners-Lee,care
pe Internet in lucra pe vremea aceea la laboratoarele CERN
cautarea unor din Elvetia ~i care acum lucreaz~ la
materiale MassachusettsInstitute of Technology (MIT).
interesante dintr-o Web-ul se bazeaz~ pe o idee, care plutea in
~ aer de ceva vreme, numita "Hypertext". Orice
~ gama aproape
~ nelimitata de PC pe care este instalat Windows are o
~
subiecte. Acest gen versiune .simpl~ de Hypertext: cuvintele
~
"
de localuri apar din colorate asupra c~rora se poate actiona cu
ce in ce mai des in mouse-ul, pentru a deschide un nou meniu.
lumea dezvoltata. World-Wide Web functioneaz~ in acela~i fel:
fad click cu mouse-ul pe un cuvint activ ~i vei
fi dus direct la pagina sau documentuL care
contine mai multa informatie referitoare la
subiectul re$pectiv, numai c~ documentul
poate s~ nu fie pe acela~icalculator. Un singur
click cu mouse-ul te poate duce pe un
computer din Australia, care contine exact
informatia de care ai nevoie. /'
/1 Newsgroup-uri
Oricine este conectat la Internet poate citi
newsgroup-uri Usenet sau mesajepo~tale.Dar
estefoarte nepl~cut dac~ mesajelesunt plasate
In newsgroup-uri gre~ite, sau dac~ mesajele
repet~ informatii deja cunoscute de cei care
citesc frecvent acel newsgroup. Cel mai bun
mod de a observa regulile unui newsgroup,
cunoscut ca "Netiquette", este de a citi fj~ierul
cu informatii ale newsgroup-ului, numit "FAQ"
(Frequently Asked Questions, adic~ Intreb~ri
freC'\lente).
EXisiliti:ei moduri de a obtine acestefj~iere.
Unul dintre ele este de a citi un newsgroup
cateva s~ptlmani: f~ierele FAQ sunt plasate
regulat, astfel Incat dup~ o perioad~ de
aproximativ dou~ s~ptlmani ele apar singure,
ca ni-5temesajeregulate. Un al doilea mod de
a obtine fj~ierele FAQ este valabil pentru cei
cu tipul de conectare care le permite folosirea
FTP, pentru c~ cele mai multe fj~iere FAQ sunt
g~zduite In site-ul ftp rtfm.mit.edu. A treia
posibilitate este obtinerea fj~ierelor FAQ
INTERNETUL
care face Web-ul mai u~or de utilizat. Acest O Centrul re1elei interna1ionale AT&T, aflat
Browser software
La Inceput, Web-ul era .numai text. in lac s:l software,nurnit Mosaic,era pentru World-Wide in Bedminster, New Jersey, SUA. Panoul de
folose~ti un mouse, ap:lsai pe o s:lgeat:l. Acest Web ceea ce este Windows-ul pentru un PC monitoare d3 o idee despre domeniul de
sistem mai poate fi Intalnit la unele selVicii care folose~te sisternul de operare DOS: date disponibile acum pe Super-autostrada
online care folosesc interfete sau conexiuni cu transfonna textul in imagini ~i folose~tegrafica Informa1ional3.
Intemettil bazate pe text ("gateways"). pentru a face sisternul mai u~or de utilizat. La
La lnceputul anilor '90, o echip:l a Inceputul anilor '90, Mosaic avea sa devina un majoritateamembrilor echipei originale Mosaic,
Universit:ltii din Illinois, de la Champagne- produs commercial~i au fost create ~i cateva printre care Andreesen1nsu~i.
Urbana, condus:l de un sttident, pe nume Marc produse concurente cufi ar fi: Cello, WinWeb Avand la dispozitie browsere grafice, Web-
Andreesen, a inventat un nou tip de software, ~i Netscape. Netscape a fost sernnat de ul a schimbat considerabil1n bine felul1n care
erau folosite retelele de computere. Nu este
O Internet-ul a
necesarao pregatire tehnica pentru utilizarea
Web-ului. Acesta poate suporta orice fel de
schimbat multe
date, de la text ~[ grafica parulla clipuri video
aspecte ale vie'ii
zilnice. Aici avem o
~i audio, chiar ~i emisiuni de radio ~i
televiziune. Calitatea acestor:1d;fl unn~ este
campanie de lobby
mai slaba decat cea obtinuta mai ieftin ~i mai
pentru oprirea
u~or prin mediile conventionale de difuzare,
execu'iei i dar marele ca~tig datorat Internet-ului este
condamnatului la
moarte Girvies L.
! acela ca ascultatori din Europa sau Asia, de
~ exemplu, pot asculta pe Internet programele
Davis, campanie
dusa prin e-mail de
§. unui post de radio studentescdin Carolina de
catre un om politic ~ Nord, care nu ar avea niciodata posibilitatea
influent. Inainte, .;: sa emita la asemeneadistante, prin mijloace
conventionale. Totodata, Web-ul da
astfel de proteste
posibilitatea chiar ~i unei firme mici sa-~ifaca
trebuiau facute prin
scrisori ~i demersuri
reclama In 1ntreaga lume prin intermediul
invechite. retelei.
Pre~edintele Clinton
este cel mai Codarea mesajelor
Codarea mesajelor este o tehnologie care face
important lider
politic care poate ti ca Intemet-ul s;{ fie cu adev;{rat folositor ~1
~ pentru transmiterea unor date confidentiale
contactat prin
~ sau secrete. Exista tehnici de codare foarte
e-mail.
~ performante, dar frica justificata c;{acestea ar
8. putea fi folosite de c;{tre unii cu intentii
~ necurate, a lmpiedicat r:lspandirea lor pe
.t scar;{ larg;{.
116
$tiinta ~i tehnologie 31 ~ CALCULATOARE $tiinta ~i tehnologie 34- MULTIMEDIA