Sunteți pe pagina 1din 2

Faptura mamei

Grigore Vieru este un poet renumit, care a scris multe poezii despre si
pentru parinti,patrie,copii,limba si mai ales despre mama.
O poezie valoroasa este “Faptura mamei”. Aceasta poezie apartine
genului liric.Izvoarele de inspiratie pentru poet,au fost, dupa parerea mea,
razboiul.Caci tatal sau a plecat la razboi, iar G.Vieru, fiind inca mic copil era
intretinut de mama sa, care lucra din noapte in noapte pentru a-si hrani
pruncul cu o bucata de mamaliga rece.Acest zbucium,nelinistea si cautarea
permanenta de surse pentru viata l-au facut,probabil,pe scriitor sa publice
poezia.
Opera este alcatuita din doua strofe.Cuvintul-cheie este”mama”, caci ei ii
este dedicata poezia.La citirea sau audierea poeziei vezi imaginar acea
femeie harnica,usoara,nelinistita despre care ne vorbeste G.Vieru.Tema
poeziei e mama si anume mama care si-ar da si viata pentru copiii ei. In
opera data se vorbeste despre simbolul esential al nasterii, fiinta divina de la
care primim viata si har.Din versurile “Iarba stie cum te cheama” desprindem
ideea ca precum iarba is are radacinile afundate in pamint, asa ca mama are
radacini in neamul ei, de la care ne transmite obiceiuri si traditii.In literatura
iarba are simbolul eternitatii.Adica orice om se contopeste cu natura intru
dainuire.
“Steaua stie ce gindesti”este versul care ne demonstreaza ca mama isi
imparte gindurile cu stelele.Dar stelele sunt insusi Dumnezeu,soarta
omului.Maica e fiinta carei ii este sortit sa nasca copii, sa-i creasca, sa-i
ingrijeasca.Gidurile mamei sint doar la realizarile copiilor, pentru dinsa gloria
sunt realizarile copiilor.In versul “Usoara,maica,usoara” a fost omis verbul
“esti” pentru a nu localiza starea de lucruri, pentru a arata ca mama e pe
veci.In prima strofa ne este redat zbuciumul, nelinistea, rapiditatea mamei pe
care Vieru o vedea de mic copil.
Semintele in poezia “Faptura mamei” simbolizeaza generatiile zamislite
de mama-Biserica de la care crestinii au primit viata si har.La prima lectura,
citind prima strofa imi imaginam o mama cu aripi de inger, care era purtata
de o adiere usoara de vint,intr cer si pamint.La nivelul fonetic, sunetul “s” din
cuvintele ”usoara”si abundenta de vocale deschise, ne ajuta auditiv sa
intrezarim zborul sfint al mamei, zbuciumul ei intre ceruri si pamint , intre cele
lumesti si cele Dumnezeiesti.Vocativul “maica” din prima strofa, ne-o
compara pe mama cu Maica Domnului,prin acesta paralela se accentuiaza
puritatea,gloria,soarta si profetia mamei.
Rima incrucisata feminina, apoi masculina si piciorul de vers bisilabic,
prin muzicalitatea lor vin sa ne confirme cele doua polaritati in care se scurge
viata omului si mai ales, a mamei.Toate aceste argumente ne duc la gindul
ca trebuie s-o iubim pe mama si s-o rasplatim cu aceeasi grija, dragoste ce
ne-o ofera ea noua si pe care o merita din plin.
Autorul ne accentueaza ca mama e o fiinta spiritual sfinta, dar fizic e totusi
muritoare.De aceea trebuie s-o respectam, s-o slavim, s-o iubim anume
astazi.Fara a pierde momentul, caci miine poate fi prea tirziu.
Poezia m-a impresionat prin faptul ca aceste citeva rinduri redau
oceanul de dragoste pe care il poarta in inima fiecare mama.

autor:Mancash Evelina

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate
“Faptura mamei” are , pentru Vieru o proectie cosmica :

“Usoara maica, usoara,

C-ai putea sa mergi calcind

Pe semintele ce zboara

Intre ceruri si pamint”

Mama traieste intre cer si pamint adica mereu in mintea lui.In poezia
lui Vieru simbolul mamei are aceeasi ambivalenta ca si in cele ale
marii si pamintului: viata si moartea sunt correlative.Nasterea
inseamna iesirea din pintecul mamei;moartea inseamna reintoarcerea
in pamint.Mama este simbolul adapostului,caldurii ,dragostei si hranei
care pe parcursul vietii poetului il insotesc.

Si pentru Vieru si pentru Blaga fericirea s-a nascut la sat . Femeia


muncita , Mama , isi plimba doar faptura intre slujba , Dumnezeu si
real, slujba tacerii de piatra si slujba piinii la cuptor.Fara a se
evedentia , Mama poetului a crezut neincetat in Dumnezeu si aceasta
credinta a ajutat-o:

Poezia "Harpa" face parte din volumul intitulat sugestiv "Radacina de


foc". Construita din paisprezece versuri, fara sa fie asezate în strofe, dar
asezate în rime împerecheate, poezia se constituie ca unitate simbolica.
Aparent liricul se îngemaneaza cu formule ale epicului. Punctul de plecare
îl constituie relatarea unei experiente de viata traita direct. Având credinta
ca serpii pot cânta i-a folosit ca strune pentru harpa. Dar "Trecând prin
codri, singuratec/ Ei prinse-a suiera salbatec/ Sareau sa-mi muste mâna,
fata/ Sa-i suga cântecului viata". Dincolo de aceste date concrete,
simbolurile din poezie trebuie întelese ca expresii ale meditatiei poetului
asupra conditiei omului în raport cu spatiul si timpul, cu dimensiunile
istorice si morale ale existentei. Primul vers al poeziei, izolat de restul
versurilor prin punct, avertizeaza asupra unei atitudini morale; "Sa cânte
pot (credeam) si serpii", sugerând de acum discrepanta dintre iluzie si
realitate, dintre aparenta si esenta. Semn al întunericului si al agresivitatii,
sarpele devine în aceasta poezie forta satanica, distrugatoare, devorând
însasi viata. Alternanta modurilor verbale si a timpurilor (indicativ cu
conjunctiv, imperfect cu perfect simplu, perfect compus si mai mult ca
perfect) creeaza impresia de transcendere într-o lume ireala, în lumea
visului, unde este posibila comunicarea cu forte obscure, dar si cu
stramosii. Scena capata forta dramatica deosebita prin frecventa verbului
în text si prin inversiuni topice. Solutia de iesire din situatia dramatica este
comunicarea cu semenii, cu fiintele cele mai apropiate si mai dragi: "Sunai
al mamei par sub cetini/ Venira-n fuga atunci prieteni". Mesajul pe care îl
transmite poetul contine ideea ca iubirea de semeni constituie taria morala
a fiecarui individ. De asemenea, prin semnificatiile simbolului din titlul
poeziei si prin repetarea cuvântului cântec autorul sugereaza ideea ca prin
creatie spiritual a omul înfrunta timpul, adresându-se eternitatii.