SOCIETATEA NA IONALĂ DE CRUCE ROŞIE DIN ROMÂNIA

de

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

CUPRINS Glosar

pag.

Capitolul 1: Principii generale de acordare a primului ajutor premedical 1.1 Cum să facem fa ă unei situa ii de urgen ă pag. 1.2 Planul pentru o situa ie de urgen ă pag. 1.3 Lan ul care salvează vie i pag. Capitolul 2: Starea de inconştien ă Capitolul 3: Resuscitarea cardiopulmonară 3.1 Resuscitarea cardiopulmonară la adult 3.2 Resuscitarea cardiopulmonară la copil 3.3 Corpi străini în căile aeriene superioare Capitolul 4: Plăgi 4.1 Generalită i 4.2 Plăgile cauzate de muşcături 4.3 Plăgile cu corpi străini 4.4 Plăgile cu hemoragie 4.5 Amputa iile Capitolul 5: Fracturile Capitolul 6: Temperaturile extreme 6.1 Arsurile 6.2 Insola ia 6.3 Electrocutarea 6.4 Degerăturile şi hipotermia Capitolul 7: Alte situa ii care necesită prim ajutor 7.1 Coma diabetică 7.2 Atacul de inimă 7.3 Atacul cerebral 7.4 Convulsiile 7.5 Intoxica ii Capitolul 8: Primul ajutor psihologic pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag.

2

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

Glosar Trecător O persoană care este martora întâmplătoare a unei situa ii de urgen ă. Persoana poate să nu fie instruită pentru acordarea primul ajutor, dar să fie dispusă să asiste victima, persoana care acordă primul ajutor şi/sau un membru al unui serviciu de urgen ă. Victimă O persoană aflată în primejdie şi care necesită şi/sau solicită asisten ă. Comunitate Un grup de oameni care se află/trăieşte/lucrează într-un context specific. Context Toate elementele şi factorii care constituie cadrul în care apare situa ia de urgen ă. Aceste elemente includ: • capacită ile comunită ii şi a membrilor ei individuali de a preveni, a fi pregăti i pentru, a răspunde la şi a se recupera în urma situa iilor de urgen ă, • regulile şi reglementările referitoare la îngrijire, • organizarea serviciilor de sănătate şi salvare (servicii de urgen ă, centre de îngrijire, etc.), • obiceiuri, cultură şi credin e (de ex. religie, practici locale tradi ionale), • circumstan e locale (izolare, dezastru, conflict armat, etc.). Pericol Situa ie sau condi ie care are poten ialul de a afecta în mod negativ via a sau sănătatea persoanelor prezente la locul accidentului şi/sau aflate în apropierea acestuia, pe termen scurt, mediu sau lung. Dispecerat O structură dedicată primirii apelurilor de urgen ă de la comunită ile dintr-o arie geografică specifică şi mobilizării şi controlului resursei corespunzătoare şi relevante de îngrijire a sănătă ii, ca răspuns la aceste apeluri. Un dispecerat poate îndeplini diferite func ii: • recep ionarea şi gestionarea permanentă a apelurilor de urgen ă, stabilind prioritatea acestora, • îndrumarea, când este posibil, în asigurarea asisten ei a celor care fac apelul,
3

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

• definirea şi asigurarea unei corelări cât mai bune a necesită ilor de urgen ă cu capacită ile/ disponibilită ile de răspuns, • coordonarea angajamentului serviciilor de urgen ă, • determinarea modalită ii de transport şi a centrului de îngrijire cel mai potrivit pentru starea victimei, • pregătirea preluării victimei la centrul respectiv. Primejdie O stare fizică şi/sau psihologică acut perturbată, care poate duce la deteriorarea vie ii, sănătă ii sau bunăstării unei persoane. Serviciu de urgen ă O organiza ie sau un grup cu un sistem sau o re ea de resurse şi personal având responsabilitatea specifică de a se pregăti pentru şi de a răspunde la situa iile de urgen ă. Membrii ei sunt califica i pentru a interveni direct la un incident sau să preia gestionarea unei victime care a fost asistată ini ial la locul accidentului de un trecător şi/sau o persoană care acordă prim ajutor. Această responsabilitate este stabilită legal de către autorită ile locale şi acceptată/recunoscută de către comunitate şi victime. Un membru al unei astfel de organiza ii ar putea fi: • o persoană care acordă prim ajutor voluntar (de ex. de la o Societate de Cruce Roşie sau Semilună Roşie), • o persoană care acordă prim ajutor profesional sau un salvator profesionist, • un membru al corpului paramedical (de ex. un tehnician de ambulan ă), • din personalul de urgen ă (de ex. personalul unită ilor de îngrijire intensivă), • un membru al corpului de asisten ă medicală, • un membru al corpului medical. Asisten a oferită de un serviciu de urgen ă poate fi sub formă de: • serviciu de instruire/educare în prevenirea, pregătirea pentru şi răspunsul la situa iile de urgen ă, • participarea directă la locul accidentului pentru controlul riscului, salvare şi/sau asigurarea îngrijirii de urgen ă, • sfaturi şi îndrumare verbală sau scrisă pentru o victimă, un trecător sau o persoană care acordă prim ajutor la locul accidentului, • asigurarea transportului victimei, • îngrijire într-un centru de sănătate capabil să preia o victimă.

4

afectând un individ sau o comunitate. Prim ajutor Prevenirea. Dacă situa ia de urgen ă a apărut. De asemenea poate fi evaluată primar de către un trecător şi/sau o persoană care acordă prim ajutor. mecanică. pregătirea pentru şi răspunsul la situa iile de urgen ă. o persoană care acordă prim ajutor şi/sau serviciul de urgen ă. etc. controlul riscului expunerii la sânge şi alte fluide corporale. Persoană care acordă prim ajutor O persoană care este instruită şi certificată în primul ajutor şi care poate folosi acele cunoştin e teoretice şi practice pentru a proteja şi salva vie i. a unei boli sau a stresului. pregătirea pentru şi oferirea unui răspuns ini ial la situa iile de urgen ă din domeniul sănătă ii. cum ar fi Societatea de Cruce Roşie sau Semilună Roşie. remediată sau ajutorul profesional devine disponibil. Această schimbare poate afecta sau poate fi sim ită de către persoanele implicate. ca şi pentru mobilizarea şi asistarea comunită ii în prevenirea. şi necesită o ac iune imediată. răspunsul ini ial urmăreşte diminuarea impactului acesteia până când condi ia victimei este stabilizată. Protejare Măsurile luate pentru a preveni riscurile expunerii într-o situa ie de urgen ă (semnalizarea locului unui accident rutier. electrică. iar scopul său este de a reasigura/linişti sau de a oferi maximul de confort posibil 5 . sub supravegherea autorită ilor publice. Acest fel de ajutor. sau datorată absen ei unor elemente esen iale. Asisten a urmăreşte reasigurarea victimei şi ob inerea cooperării/colaborării acesteia la măsurile ce urmează a fi luate de către un trecător. vizează situa ia imediată. radioactivă sau chimică.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Situa ie de urgen ă Un eveniment care creează o primejdie. indiferent dacă aceasta este urmare a unei accidentări fizice.). pregătite şi efectuate de o asocia ie locală sau o organiza ie. Suport psihologic Asisten ă acordată persoanelor aflate într-o situa ie de criză emo ională. cum ar fi căldura sau oxigenul. rezultată din expunerea la energie termică. Primul ajutor formează obiectul unui program sau a unei instruiri certificate. Aceasta include o dimensiune de suport psihologic. Rană Deteriorare accidentală sau inten ionată a corpului. în contextul unei situa ii de urgen ă.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical persoanelor care necesită un ajutor mai specializat. Unora le poate veni natural când sunt puşi în fa a cuiva aflat într-o situa ie de criză. 6 . Constă în principal dintr-o atitudine în elegătoare şi sensibilă şi gesturi şi cuvinte încurajatoare. dar al ii au nevoie de informa ii şi instruire pentru a se sim i confortabil în executarea unei astfel de sarcini. până când li se poate acorda o îngrijire mai completă sau pot fi recuperate complet. Siguran ă O situa ie în care pericolele pentru via a sau sănătatea victimei. persoane care acordă prim ajutor sau a trecătorilor sunt minimizate. controlate sau absente. Ar trebui să se facă totul pentru a minimiza pericolul ca o condi ie preliminară pentru administrarea corespunzătoare a măsurilor de salvare a vie ii şi/sau a îngrijirii de urgen ă.

2 1. 1 1.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Principii generale de acordare a primului ajutor premedical 1.3 Cum să facem fa ă unei situa ii de urgen ă Planul pentru o situa ie de urgen ă Lan ul care salvează vie i 7 .

B. • Dacă victima devine neliniştită. numărul de telefon. adresa) • Ce s-a întâmplat? (accident auto. • Arătându-i că vă pasă. Circula ie 8 . o ve i ajuta pe aceasta să fie calmă şi să coopereze. ÎNCURAJA I VICTIMA • Anun a i victima că personalul calificat este pe drum şi încerca i să o face i să se simtă cât mai bine cu putin ă. Respira ie 5. Căi aeriene 4. Siguran ă 2. TRIMITE I DUPĂ AJUTOR PROFESIONIST • Sosirea rapidă a ajutorului poate salva o via ă. incendiu) • Unde? • Câte victime? D. 1.1 Cum să facem fa ă unei situa ii de urgen ă A. explozie. PĂSTRA I-VĂ CALMUL. inspira i încredere. starea sa se poate agrava. C. Re ine i şi folosi i numărul de urgen ă 112 şi cum să comunica i la telefon.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 1. • Păstrându-vă calmul în timp ce ajuta i victima.2 Planul pentru o situa ie de urgen ă Planul pentru o situa ie de urgen ă constă din 5 paşi: 1. • Cine telefonează? (numele. PLANIFICA I RAPID CE TREBUIE SĂ FACE I • Învă a i procedurile de bază şi repeta i-le periodic pentru a putea face fa ă oricând este necesar. Răspuns 3.

şi are echipament adecvat fiecărei situa ii. care este instruit. Lăsa i personalul de urgen ă. A. ASIGURAREA LOCULUI ACCIDENTULUI Odată ce are loc o urgen ă. trebuie să vă asigura i că locul accidentului este sigur pentru toată lumea. să intervină. trebuie să evita i să muta i o victimă. În unele situa ii pute i înlătura pericolele sau pute i scoate victima/ele din zona periculoasă. aşa că aştepta i să sosească echipele specializate.oprirea electricită ii de la panoul de curent. cu excep ia cazurilor în care zona poate deveni periculoasă pentru aceasta. pregătit.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Aceşti paşi sunt esen iali pentru to i cei care sunt implica i în primul ajutor premedical. fum. gaz materiale inflamabile traficul rutier materiale metalice ascu ite suprafe e alunecoase structuri instabile Nu interveni i în situa iile periculoase. Ca o regulă generală.cură area zonei de cioburile provenite de la un accident auto. Pericolele pot consta în: substan e chimice electricitate apă curgătoare foc. Exemple: . 9 . . . Persoanele pe care trebuie să le ave i în vedere sunt: dumneavoastră privitorii victima/ele Asigura i-vă timp pentru a face o evaluare primară a locului accidentului şi identifica i obiectele care pot fi periculoase. Punându-vă via a în pericol pute i determina o creştere a numărului de victime.scoaterea cheilor din contact.

• verifica i starea victimei. “Ce s-a întâmplat?” Aceasta este cunoscută ca tehnica “Priveşte. este foarte dificilă şi ar trebui lăsată în grija personalului calificat.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Mutarea unei victime. în special a unei victime inconştiente. PRIVEŞTE (uita i-vă) ASCULTĂ (vorbi i asculta i) SIMTE (atinge i) Există 3 nivele de conştien ă: conştientă – victima răspunde şi ştie unde se află sau ce s-a întâmplat confuză – victima este ame ită. RĂSPUNSUL Verifica i dacă victima răspunde la stimuli. Simte”. lăsa i-o în pozi ia în care a i găsit-o (presupunând că nu este în pericol). scutura i-o de umeri şi întreba i-o: “Eşti în regulă?”. striga i după ajutor sau duce i-vă după ajutor dacă este cazul • observa i şi reevalua i semnele vitale regulat • acorda i primul ajutor dacă este cazul Dacă victima este confuză sau inconştientă: • striga i după ajutor • verifica i dacă respiră 10 . nu ştie unde este sau ce s-a întâmplat inconştientă – victima nu răspunde Dacă victima este conştientă. B. Atinge.

Verifica i dacă acestea sunt ‘deschise şi libere’. nu pentru mai mult de 10 secunde Privi i să observa i dacă toracele se ridică Asculta i sunetul respira iei Sim i i respira ia victimei pe obrazul dumneavoastră Dacă respiră normal: întoarce i-o în pozi ie laterală stabilă verifica i starea victimei şi merge i după ajutor dacă este necesar trimite i pe cineva după ajutor sau să cheme ambulan a dacă există alte persoane în preajmă observa i şi reevalua i semnele vitale regulat D. de aceea se recomandă să se urmărească alte semne ale circula iei sângelui ca. Dacă circula ia sângelui este prezentă: observa i şi reevalua i semnele vitale regulat 11 . culoarea pielii sau căldura extremită ilor. de exemplu. Asculta i şi Sim i i dacă respiră. CĂILE AERIENE Eliberarea căilor aeriene este esen ială pentru ca victima să respire normal. RESPIRA IA Privi i. plasa i-vă mâna pe fruntea victimei şi trage i cu blânde e capul pe spate ridica i bărbia victimei pentru a deschide căile aeriene trage i cu blânde e de maxilarul victimei pentru a deschide gura Încerca i să evita i lăsarea prea mult pe spate a capului victimei! Corpi străini în căile aeriene: îndepărta i corpii străini vizibili din gura victimei îndepărta i din ii rup i sau desprinşi E.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical C. CIRCULA IA SÂNGELUI Verificarea pulsului este o manevră foarte dificilă.

trebuie să observa i care este situa ia în ansamblu.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 1.3 Lan ul care salvează vie i Spital Ambulan ă Prim ajutor Alarmă Măsuri de siguran ă Măsuri de siguran ă Dacă sunte i printre primii care ajunge i la locul unui accident. Privi i în jur pentru a verifica dacă locul este sigur. Privi i în jur şi controla i dacă locul este sigur! 12 . Un prim pas important înainte de a acorda primul ajutor este să vă asigura i că nu vă supune i unui pericol vital.

Atunci când este mare aglomera ie pe linia telefonică. cineva poate să dea alarma imediat ce a i identificat victima/victimele si situa ia de urgen ă în care aceasta/acestea se află. pentru că vine prea târziu. Răspunde i clar şi concis. Tot ce ave i de făcut este să spune i ce s-a întâmplat.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Alarma 112 DA I ALARMA – CHEMA I AMBULAN A ! Chema i ambulan a cât de repede pute i şi vă permite situa ia. Nu renun a i. ALARMA DATĂ RAPID ÎNSEAMNĂ AJUTOR RAPID Chemarea rapidă a ambulan ei şi începerea rapidă a manevrelor de resuscitare cardiopulmonară pot fi asemănate primelor inele ale unui lan . Dacă sunte i mai multe persoane care ajută. Reveni i cu un apel până răspunde! 13 . răspunde un operator de dispecerat. Atunci când da i telefon pentru a chema ambulan a. Operatorul vă va pune apoi întrebările necesare pentru a afla de ce fel de ajutor este nevoie. RESUSCITAREA CARDIOPULMONARĂ ASIGURATĂ RAPID CREŞTE ŞANSELE DE SUPRAVIE UIRE Începerea rapidă a resuscitării cardiopulmonare creşte şansele de supravie uire de 2-3 ori în compara ie cu acele cazuri în care nu se face nimic până la sosirea ambulan ei. De aceea este important ca manevrele de resuscitare să fie cunoscute de cât mai mul i oameni. Fără ele ajutorul mai avansat care urmează în lan poate de multe ori să rămână fără efect. poate dura ceva timp până răspunde dispeceratul.

Dacă. se acordă corect primul ajutor. Accident 4 minute Alarmă 8 minute Ambulan ă 20 minute Spital 14 . să reuşească. ac iunile tale de prim ajutor sunt importante.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor Primele minute după un accident sunt de multe ori hotărâtoare pentru supravie uirea victimei şi pentru limitarea urmărilor accidentului. direct la locul accidentului. PRIMELE MINUTE SUNT CRITICE Poate să dureze cinci minute sau o oră până când soseşte ambulan a. se previne agravarea situa iei şi cresc şansele ca tratamentul medical care va urma. În aşteptarea ambulan ei.

singură sau până când cineva calificat îşi asumă responsabilitatea tratamentului. • 15 . Aplica i un bandaj compresiv. • • • • • • • • Victima sângerează Opri i sângerarea prin presarea cu degetele asupra bandajului pe rană. Inima se opreşte (fără puls) • Începe i compresiile toracice şi respira ia artificială. Men ine i temperatura corpului victimei. Aşeza i victima culcată cu picioarele ridicate (cea fără conştien ă trebuie să fie aşezată într-o pozi ie laterală stabilă). pulsul este accelerat. Victima prezintă întreruperea circula iei sângelui Pielea este palidă şi rece. stabilă. Victima nu respiră • Deschide i căile de acces ale aerului. Culca i victima Supravegherea Victima nu trebuie să stea nesupravegheată. Dacă victima continuă să nu respire. fiecare victimă trebuie să beneficieze de supraveghere. Dacă este posibil. începe i respira ia artificială (metoda gură la gură). • Îndepărta i din gură corpii străini vizibili. ridica i gâtul.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical PRIMUL AJUTOR: Victima este în stare de inconştien ă dar respiră normal • Toate victimele în stare de inconştien ă. înveli i-o. Ridica i partea corpului care sângerează. Transporta i victima imediat la spital sau medic. care respiră normal trebuie să fie aşezate într-o pozi ie laterală. Este important să existe un comportament calm şi prietenos din partea persoanei care acordă prim ajutor. trebuie să fie aşezate într-o pozi ie laterală stabilă. • Victimele inconştiente. Apleca i capul spre spate. victima este confuză şi însetată. Continua i cu această manevră până când victima respiră normal.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Ambulan ă Transportul victimelor cu ambulan a. 16 . Spital Spital.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Starea de inconştien ă 17 .

Îndepărta i-i ochelarii.Asculta i dacă victima răspunde. Privi i în jur şi controla i dacă locul este sigur! NU VĂ RISCA I NICIODATĂ PROPRIA VIA Ă! PROTEJA I-VĂ! CONTROLA I STAREA DE CONŞTIEN Ă.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical În caz de inconştien ă. lăsa i persoana în pozi ia în care o găsi i. etc. Un prim pas important înainte de a acorda ajutor este să vă asigura i că nu vă supune i pe dumneavoastră unui pericol vital. PRIVI I. „Ce s-a întâmplat?”. Dacă victima nu răspunde sau nu reac ionează. este un semn de inconştien ă. O persoană leşinată se trezeşte de obicei rapid dacă este întinsă cu capul în acelaşi plan ca şi corpul. PRIVEŞTE . SIM I I Dacă este posibil. Când găsi i o persoană care pare lipsită de via ă este important să cerceta i ce s-a întâmplat. pentru a putea acorda ajutor în modul cel mai eficient. persoana nu reac ionează la atingere sau la adresare.Sim i i dacă victima reac ionează atunci când o scutura i uşor! Dacă victima reac ionează la atingere sau adresare. de exemplu lezarea craniului. Rămâne i cu el/ea. Chema i ambulan a! 18 . Este important să re inem că există multe cauze de pierdere a cunoştin ei. Aşeza i persoana în pozi ia "laterală stabilă". dacă are. ASCULTA I. otrăvire. Starea se poate înrăută i. SIMTE . consum excesiv de alcool. Scutura i-o uşor de umeri şi întreba i: „Cum te sim i?”. Descheia i hainele prea strâmte şi ave i grijă ca nici un obiect să nu-i provoace vătămări prin apăsare.Vede i dacă şi cum reac ionează victima! ASCULTĂ . nu şi-a pierdut cunoştin a. Leşinul este considerat ca o pierdere a cunoştin ei pentru scurt timp.

Pasul 3: Apuca i cu o mână de umărul de partea opusă a victimei. Aşeza i-i mâna de deasupra sub obraz. îndoit în unghi drept fa ă de corp. cu palma în sus şi cu cotul îndoit.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pozi ia laterală stabilă Pasul 1: Aşeza i-vă în genunchi lateral de victimă şi asigura i-vă că ambele picioare sunt drepte. iar cu cealaltă mână de genunchiul opus. Aşeza i celălalt bra al victimei în unghi drept peste piept. Pasul 2: Aşeza i-i bra ul de lângă dumneavoastră. cu mâna pe obrazul victimei. Îndoi i-i genunchiul de deasupra în unghi aproape drept. 19 . Pasul 4: Rula i victima pe o parte. către dumneavoastră.

Cu mici ajustări. rămâne i lângă persoana fără cunoştin ă. Ruga i pe altcineva să cheme ambulan a. Încerca i să împiedica i pierderea căldurii corpului. de exemplu. riscul de sufocare este mic.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pasul 5: Dacă este posibil. prin învelirea corpului cu o pătură sau cu o haină. pute i să-i elibera i căile respiratorii. DA I ALARMA! CHEMA I AMBULAN A! NU ABANDONA I VICTIMA! STAREA SE POATE ÎNRĂUTĂ I! DACĂ PERSOANA FĂRĂ CUNOŞTIN Ă ESTE ÎNTINSĂ PE BURTĂ: Atunci când o persoană fără cunoştin ă este întinsă pe burtă. prin a-i trage capul pe spate. 20 .

2 Resuscitarea cardiopulmonară la copil 3.3 Corpi străini în căile aeriene superioare 21 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Resuscitarea cardiopulmonară 3.1 Resuscitarea cardiopulmonară la adult 3.

1 Resuscitarea cardiopulmonara la adult 22 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 3.

pentru că vine prea târziu. iar resuscitarea să se înceapă în aşteptarea ambulan ei. la locul de muncă şi în situa ii cotidiene. situa ia este urgentă! Cu fiecare minut care trece scad şansele de supravie uire. RESUSCITAREA ASIGURATĂ RAPID CREŞTE ŞANSELE DE SUPRAVIE UIRE Începerea rapidă a resuscitării creşte şansele de supravie uire de 2-3 ori în compara ie cu acele cazuri când nu se face nimic până la sosirea ambulan ei. De aceea este important ca manevrele de salvare să fie cunoscute de cât mai mul i oameni. şi mai ales creierul. pentru că acestea asigură un flux sangvin critic pentru creier şi inimă prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresie directă asupra inimii. De aceea este de o importan ă vitală să se cheme ajutor imediat. Este ca un "scurt circuit" care face ca inima să se oprească. A ŞTI ÎNAINTE DE A SE ÎNTÂMPLA PENTRU A ÎNDRĂZNI ATUNCI CÂND SE ÎNTÂMPLĂ În fiecare an nenumăra i oameni fac stop cardiac. via a lor depinde concret de faptul că cei din jur ştiu sau nu să facă resuscitarea (masaj cardiac şi respira ie artificială). Dacă persoana primeşte ajutor imediat.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical ALARMA DATĂ RAPID ÎNSEAMNĂ AJUTOR RAPID Anun area rapidă a ambulan ei şi începerea rapidă a manevrelor de resuscitare cardiopulmonare pot fi asemănate primelor inele ale unui lan . 23 . şansele să i se salveze via a sunt mari. inând cont că unul din trei cazuri de stop cardiac au loc acasă. Fără ele ajutorul mai avansat care urmează în lan poate de multe ori să rămână fără efect. cu atât mai multe vie i pot fi salvate. Cu cât ştiu mai mul i oameni să efectueze corect manevre de respira ie artificială şi masaj cardiac. Când are loc un stop cardiac. Deja după 4-6 minute corpul. au suferit leziuni ireversibile. Resuscitarea cardiopulmonară asigurată atât de un singur salvator sau de doi salvatori este o suită de 2 insufla ii ( respira ii artificiale) şi 30 de compresii toracice ( masaje cardiace) Nota 1: Compresiile toracice pot fi făcute şi fără respira ia gură la gură.

cu obrazul aproape de gura lui şi cu privirea îndreptată către torace. Partea posterioară a limbii poate atunci să cadă uşor înapoi blocând astfel căile respiratorii.Asculta i dacă se aude respira ia. Plasa i apoi două degete ale celeilalte mâini pe partea osoasă a bărbiei. ASCULTĂ . PRIVEŞTE . Asta se întâmplă atunci când o persoană fără cunoştin ă este întinsă pe spate. SIMTE . Trage i cu aten ie capul pe spate. Atunci când tragem capul pe spate. VERIFICAREA RESPIRA IEI: Aşeza i o mână pe frunte. CĂI RESPIRATORII LIBERE : La persoana fără cunoştin ă to i muşchii se relaxează. De aceea o victimă trebuie întotdeauna să fie ajutată prin eliberarea căilor respiratorii pentru a putea respira independent. mandibula se ridică şi căile respiratorii se eliberează.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Nota 2: Când se opresc manevrele de resuscitare cardiopulmonară: dacă victima respiră şi are puls dacă este preluată de serviciul de ambulan ă după 30‘ sau mai mult când este rece afară Nota 3: Manevrele de resuscitare cardiopulmonară se efectuează 3-4 ore pentru victimele care au stat mult timp la temperaturi scăzute. RESPIRA IA: Corpul are nevoie de o aprovizionare continuă cu oxigen. Apoi este transportat de sânge la diferitele organe din corp.Încerca i să sim i i respira ia pe obrazul dumneavoastră. Sângele circulă în corp fiind pompat de inimă. Mandibula şi limba astupă căile respiratorii. O parte din oxigenul con inut în aer trece în sânge prin plămâni. inclusiv limba.Privi i dacă toracele se ridică. Ridica i bărbia în sus. 24 . Apleca i-vă către accidentat.

aşeza i-o în pozi ia laterală stabilă. trage i capul victimei mai spre spate. Insufla i încet. timp de circa 2 secunde. Cu degetul mare şi arătătorul de la mâna pe care o ine i pe fruntea victimei. Nota: Dacă gura este rănită şi este imposibil să sufla i prin ea. În timp ce victima expiră şi toracele i se lasă în jos. Proteja i-vă pentru a nu intra în contact cu sângele victimei prin folosirea „batistei salvatorului” (de ex. o batistă. 25 . Pasul 4: Îndepărta i-vă gura după ce a i insuflat aer. Controla i dacă toracele se ridică (atunci a ajuns aerul în plămâni). Pasul 5: Continua i insuflările în ritmul în care respiri normal până când: persoana fără cunoştin ă începe din nou să respire. Pasul 3: Inspira i. Dacă toracele nu se ridică. Ridica i-vă capul. astupa i gura şi sufla i prin nas. astupa i nările mai bine şi încerca i din nou. sunte i înlocuit de cineva.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor în caz de stop respirator Pasul 1: Cură a i cavitatea bucală de eventuali corpi străini vizibili. astupa ii nările. Pasul 6: Dacă victima începe să respire. pregăti i-vă pentru o nouă insuflare: trage i aer în piept. aşeza i-vă gura pe gura victimei după ce v-a i protejat şi insufla i-i aer. un material textil) Pasul 2: Men ine i căile respiratorii libere prin aplecarea capului pe spate.

respira ia şi contrac ia musculară. Dacă inima se opreşte. 26 . cu o medie de 70 de ori pe minut. Sângele este pompat cu mare presiune din jumătatea stângă a inimii către toate păr ile corpului. Organul cel mai sensibil este creierul: deja după 10-15 secunde dispar cunoştin a. toate organele vor fi rapid lezate de lipsa de oxigen. Prin circula ia sanguină celulele sunt continuu alimentate cu oxigen.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical CIRCULA IA SANGVINĂ: Sângele circulă în corp datorită efectului de pompă al inimii.

dar nu până la marginea de jos a sternului (apendicele xifoid). Merge i cu degetele în jos şi pu in lateral până la adâncitura de lângă muşchiul oblic al gâtului. trebuie să face i atât RESPIRA IE ARTIFICIALĂ (pentru a men ine respira ia) cât şi MASAJ CARDIAC (pentru a men ine circula ia sanguină). Cu cealaltă mână controla i pulsul. pu in mai spre partea din stânga a pieptului. Aşeza i arătătorul şi degetul mijlociu pe laringe. Ea ajunge până la marginea arcului costal. Inima este amplasată sub stern. 27 . înainte de a începe resuscitarea. Primul ajutor în caz de stop cardio-respirator Dacă găsi i o persoană fără cunoştin ă care are atât stop respirator cât şi stop cardiac. Ave i grijă ca victima să se afle cu fa a în sus şi pe o suprafa ă tare.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical VERIFICAREA PULSULUI: ine i cu o mână capul victimei tras pe spate (hiperextensie).

Folosi i propria greutate pentru a apăsa sternul circa 4-5 cm. Hiperventila ia salvatorului: salvatorul inspiră mai mult aer decât este necesar şi de aceea îi scade nivelul dioxidului de carbon din sânge. Pasul 2: Apleca i-vă corpul în fa ă. Pasul 3: Repeta i compresiile toracice cu o rată de aproximativ 100/ min. furnicături în degete. Apăsa i cu bra ele drepte. Accidente în timpul resuscitării Vărsătura: Insufla ii prea rapide sau prea puternice: aerul ajunge în stomacul victimei. fără a îndoi coatele. cauzând voma. Aten ie să nu exercita i presiune asupra sternului în perioada de relaxare toracică. 28 . În acest caz. astfel încât umerii să se afle deasupra locului de compresie.până la dispari ia acestor semne. peste abdomenul superior sau peste apendicele xifoid. stări aproape de leşin Salvatorul îşi va ine respira ia câteva momente .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pasul 1: Plasa i palma unei mâini în centrul pieptului. Încrucişa i degetele celor 2 mâini şi asigura i-vă că nu aplica i presiune peste coastele victimei. întoarce i victima pe o parte şi cură a i-i gura. Continua i apoi procedura de reanimare. Între compresii lăsa i sternul să se ridice de tot fără să ridica i mâna de pe el. Plasa i-vă palma celeilalte mâini peste prima. Semne: ame eală.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 3.2 Resuscitarea cardiopulmonară la copil 29 .

copii 1-7 ani : 15 . apăsate pe mijlocul sternului care va fi presat în interior. pentru copiii mari. La copiii foarte mici.copii peste 7 ani : 12 Circula ia artificială Compresiile exercitate asupra pieptului unui copil vor fi făcute cu o singură mână.sugari : 20 . Numărul de insufla ii pe minut este pentru : .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Respira ia artificială Se face în acelaşi mod ca şi la adul i. cu aproximativ 1-2 cm. gura persoanei care acordă primul ajutor trebuie să acopere atât gura cât şi nasul acestuia. iar în cazul copiilor foarte mici cu două degete: mijlociul şi arătătorul. Insufla i numai cantitatea de aer necesară care să producă ridicarea pieptului. 30 .

Câteodată se întâmplă ca epiglota să nu ină pasul. mai ales atunci când înghi im şi respirăm în acelaşi timp. Când un adult se îneacă este de cele mai multe ori vorba de o bucă ică de mâncare care a intrat pe trahee în loc de esofag. epiglota se închide peste laringe pentru ca hrana să nu o ia pe calea respiratorie. Când înghi im. Acest lucru se poate întâmpla oricui. Dacă persoana respectivă încetează să respire este nevoie de ajutor imediat. ea poate de cele mai multe ori să tuşească.3 Corpi străini în căile aeriene superioare Pasajul respirator poate fi blocat de corpuri străine: ne "înecăm". 31 . Semne care arată că un corp străin s-a în epenit pe căile respiratorii: persoana în cauză duce mâna la gât nu poate să respire. Atunci este uşor să "ne înecăm". Este cel mai bun mod de a disloca corpul străin din trahee. Atât timp cât persoana respectivă respiră. încearcă să tragă aer în piept nu poate să vorbească nu poate să tuşească duce umerii în sus este cuprinsă de panică. În gât căile aerului şi ale hranei se întretaie.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 3.

Aten ie ca apăsările să nu fie excesiv de puternice. 32 . Plasa i-vă în spatele ei cu bra ele în jurul mijlocului. între coaste şi ombilic. strânge i pumn una din mâini şi plasa i partea cu degetul mare pe abdomenul bolnavului. Câteodată este nevoie de mai multe apăsări pentru a disloca obiectul în epenit. deoarece pute i cauza leziuni interne de mare gravitate. Aceasta va produce o creştere a presiunii din plămâni care poate să disloce obstacolul. Nota: Modul în care se in mâinile (aşa-numita manevră "Heimlich") se foloseşte atunci când acorda i primul ajutor unei persoane care s-a înecat cu ceva. Pasul 2: Apuca i încheietura pumnului cu cealaltă mână şi apăsa i spre interior şi oblic în sus.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical COMPRESIA ABDOMENULUI Pasul 1: Apleca i persoana în fa ă.

APĂSAREA COŞULUI PIEPTULUI Aşeza i o palmă peste cealaltă pe stern şi apăsa i coşul pieptului în jos aproximativ 4 cm. TEHNICA COMBINATĂ Se alternează compresiile abdominale cu loviturile în spate: 5 compresii urmate de 5 lovituri în spate. între omopla i. Cu latul palmei aplica i o lovitură în spate.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical LOVITURA ÎN SPATE Plasa i-vă în spatele victimei. 33 .

• este găsit cu fa a vânătă şi cu obiecte de dimensiuni mici în jurul său Primul ajutor: Copiii mici se apucă cu o mână de picioare. Salvatorul trebuie să evite orice fel de risc în cazul în care nu ştie să înoate sau în cazul în care nu de ine echipamentul potrivit pentru a intra în apă rece. ea trebuie să fie transportată la spital. inându-se cu capul în jos. cu capul şi trunchiul înspre fa ă şi li se vor aplica lovituri. 34 . dacă nu se încep respira iile artificiale. aici inându-se sub observa ie pentru minim 6 ore. Acest lucru apare ca urmare a închiderii căilor aeriene (spasm laringian) ceea ce duce la stop respirator. Siguran a salvatorului capătă aspecte deosebit de importante în aceste situa ii. Orice victimă înecată este suspectată de existen a leziunii de coloana vertebrală. hipotermia. între omopla i. În cazul în care victima revine complet la starea de conştien ă după scoaterea ei din apă. de aceea victima se men ine în pozi ie orizontală. Din punct de vedere al primului ajutor nu are importan ă faptul că înecul este în apa dulce sau în apa sărată. din punct de vedere fiziologic întâi se instalează stopul respirator apoi apare stopul cardiac. Ca urmare a acestui mecanism plămânii pacien ilor nu sunt inunda i de apă. Primul ajutor în caz de înec Înecul poate fi asociat cu alcoolul. cu palma. etc. de stopul cardiac. fără a începe manevrele de resuscitare înaintea scoaterii din apă. criza de epilepsie. Copiii mai mari pot fi inu i apleca i peste antebra . Indiferent cărui fapt se datorează înecul. tentativa de suicid.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Copilul care are un corp străin în gât: • încetează să mai respire • are probleme cu respira ia în timp ce mănâncă. urmat în primele secunde. În această pozi ie i se vor aplica lovituri între omopla i cu palma celeilalte mâini.

Dacă respiră. victima este aşezată în pozi ia laterală stabilă. ridicată de la sol şi scuturată pentru ca apa să se scurgă în afară.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Cauze epuizare: la persoanele care cad în apă şi nu ştiu să înoate şoc: prin contactul corpului cu apă foarte rece Consecin e căile respiratorii sunt inundate cu apă se produce stop respirator apoi şi cardiac Primul ajutor Evacuarea apei din plămâni: Victima se întoarce cu fa a în jos. Dacă nu respiră se aşează în pozi ia cunoscută pentru efectuarea manevrelor de resuscitare. cu mâinile făcute chingă. apoi este prinsă de salvator pe la spate de abdomen. 35 .

2 4.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Plăgi 4.6 Generalită i Plăgile cauzate de muşcături Plăgile cu corpi străini Plăgi particulare Plăgile cu hemoragie Amputa iile 36 .4 4.1 4.5 4.3 4.

Pielea are mai multe straturi: epiderm. Riscuri O rană poate provoca: • hemoragie • durere • complica ii specifice după localizare. cum ar fi hemoragie. pot fi evaluate rapid unele riscuri. băşică. localizări specifice ale plăgii 37 . ruptură. derm şi hipoderm. este organ senzorial şi are rol în reglarea temperaturii corpului. Notă: Dacă plaga are alte consecin e. localizarea şi suprafa a acesteia sau starea anterioară a sănătă ii victimei) • lezarea organelor din profunzime • şoc Plăgile sunt leziuni ale pielii şi mucoaselor. etc. Aflând cum s-a produs plaga. tendoane. incluzând infec ii şi insuficien ă circulatorie şi respiratorie. • Localizarea şi extinderea rănii trebuie evaluate cu grijă. organe interne. Gravitatea unei plăgi depinde de zona afectată. Mai mult decât atât. trebuie întreprinse ac iuni prioritare specifice acestora. datorită factorilor particulari (adâncimea. Plaga este o rană care poate afecta numai pielea sau/ şi esuturile profunde. zgârietură.1 Generalită i Pielea protejează împotriva mediului înconjurător.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 4. Tipuri de plăgi: prin perforare. de exemplu nervi. tăietură datorată unui os din interior. Leziunile pot să afecteze şi alte esuturi. Principiile ac iunii • Complica iile trebuie prevenite sau diminuate. vase de sânge. muşcătură. profunzimea şi natura ei. decojire. muşchi.

curgătoare. (*) ATEN IE. 38 . sau în lipsa acestuia cu apă curată. Pasul 4: Cură a i plaga. • în măsura posibilită ii proteja i-vă mâinile folosind mănuşi sau orice poate servi ca barieră de protec ie. Estima i cu aproxima ie cât de extinsă e plaga. • evita i agravarea situa iei. Pasul 2: Evalua i caracteristicile plăgii. Determina i modul cum s-a produs rana (o lovitură. Determina i agentul cauzator şi orice alt posibil factor agravant (de ex. având în vedere următoarele principii: • evita i asumarea unor riscuri. cu apă curată curgătoare. materiale străine murdare în rană). Ave i în vedere următoarele principii pentru asigurarea unor condi ii de igienă: • spăla i-vă mâinile cu apă curată cu săpun sau.). clară. • spăla i plaga uşor. etc. în locuri speciale (torace.). o cădere. Dacă este posibil colecta i informa ii asupra stării de sănătate a victimei (vârstă. încheietură). • spăla i plaga dinspre interiorul acesteia spre exteriorul ei. piept. abdomen. Pasul 3: Asigura i condi ii de igienă când vă ocupa i de plagă. în special dacă rana este adâncă. fără a freca. Când plaga este adâncă. Pasul 1: Elimina i contactul dintre victimă şi agentul cauzator. • folosi i păr ile curate ale unui material textil (care nu lasă scame) sau comprese sterile. boli. Opri i sau îndepărta i agentul cauzator de victimă (*) SAU îndepărta i victima de agentul cauzator (*). dacă nu este posibil. tratament. Observa i localizarea plăgii/plăgilor. • nu folosi i o bucată de material mai mult decât o dată. cu excep ia cazului când există un corp străin în plagă care nu trebuie îndepărtat. etc.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical necesită ac iuni particulare datorită consecin elor negative posibile sau reale legate de aceste localizări (fa ă.). gât. persoana care acordă prim ajutor ar trebui să transfere victima unui profesionist în îngrijirea sănătă ii. largă. Ave i în vedere următoarele principii pentru a cură a plaga: • spăla i plaga de preferin ă cu un dezinfectant lichid. abdomen etc.

Dacă plaga muşcată este adâncă. cele mai frecvente plăgi muşcate sunt cele provocate de câine. Riscurile includ: Rabia/ turbarea –este o serioasă şi adesea fatală infec ie virală a sistemului nervos central. pansament. păianjeni). dureroasă. Dacă în epătura este la nivelul fe ei sau gâtului există risc mare de sufocare. Ruga i victima să înlăture obiectele poten ial constrictive cum ar fi inele. 39 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pasul 5: Proteja i plaga. Persoanele alergice la în epături de insecte (albine. Virusul este transmis la oameni prin saliva animalului infectat (numai animalele cu sânge cald pot fi purtătoare de rabie. dacă acestea se află în interiorul sau în apropierea suprafe ei rănite şi dacă acest lucru este posibil fără a produce noi daune/consecin e negative. Dacă nu l-a făcut recent sfătui i-o să se vaccineze. Riscurile plăgilor muşcate depind de animalul respectiv şi de cât de severă este muşcătura. spăla i-o sub jet de apa timp de 10 minute. prezintă la locul agresiunii un edem care progresează rapid. aplica i un bandaj Pasul 6: Sfătui i victima să se prezinte cât mai curând posibil la medic pentru a determina necesitatea vaccinării antitetanos. bră ări.) Sângerare/ hemoragie Infec ie Primul ajutor Spăla i imediat plaga muşcată cu săpun si apa căldu ă timp de 5 minute. Proteja i plaga. Dacă plaga muşcată are semne de inflama ie ( este roşie. Verifica i când victima a făcut ultima dată un vaccin antitetanos. viespi. având în vedere următoarele principii: • de preferin ă folosi i un material steril (de ex. umflată) aplica i ghea ă învelită într-un prosop curat timp de 10 minute. pentru a îndepărta orice impurită i sau urme de salivă. pisică şi nu în ultimul rând. etc.2 Plăgile cauzate de muşcături În România. • folosi i un pansament pregătit anterior sau dacă nu. material textil) sau dacă nu. În rănile provocate prin în epături există şi riscul de a declanşa o alergie. ceas de mână. 4. de oameni. Şterge i plaga cu comprese sterile sau cu un prosop curat. unul curat. caldă.

• dacă este necesar. în aşteptarea asisten ei corespunzătoare. • evita i toate manevrele care ar putea mişca acest corp străin.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor aplicăm rapid ghea ă la locul în epăturii. 40 . antirabice (dacă e cazul).3 Plăgile cu corpi străini Aspectele cheie În eventualitatea existen ei unui corp străin prezent în plagă ave i în vedere următoarele principii: • nu încerca i să-l înlătura i. • pune i victima în cea mai confortabilă pozi ie. deoarece aceasta ar putea agrava situa ia. în vederea vaccinării antitetanice. Primul ajutor pentru a împiedica difuziunea veninului: • pune i ghea ă pe segmentul de corp lezat • nu ridica i segmentul de corp afectat transporta i rapid bolnavul la spital 4. bolnavul este îndrumat la spital în toate cazurile. pielea se înroşeşte. Corpii străini care pătrund printr-o plagă nu trebuie înlătura i. Muşcăturile de şerpi: la locul muşcăturii se văd două în epături. se tumefiază. fixate cu un bandaj şi acoperi i rana. suturii plăgii (când se impune) cere i ajutor. • nu-l mişca i. stabiliza i-l cu materiale textile curate.

iar glon ul se tratează ca un corp străin. Manual de prim ajutor premedical 4. Se tratează ca o plagă obişnuită. Pneumotoraxul se recunoaşte prin aspectul roz şi spumos al sângelui dar şi prin perceperea unui şuierat apărut în timpul respiratiei. cauzând leziuni suplimentare în timpul transportului. Dacă plaga se produce prin împuşcare. etc. Aşeza i victima culcată pe spate sau cu toracele uşor ridicat şi cu genunchii îndoi i. pentru a scădea presiunea din interiorul cavită ii abdominale Plăgile pneumotorax toracice cu perforarea plămânului = Se produc prin împuşcare. Se tratează ca o plagă obişnuită. dar şi prin tăiere. de cele mai multe ori. cel mai frecvent. Nu încerca i introducerea intestinelor înapoi în abdomen. acoperindu-se cu comprese sterile şi izolându-se cu o pungă sau orice alt material asemănător aflat la îndemână. acest fenomen purtand denumirea de eviscera ie. 41 . acoperind intestinele exteriorizate cu comprese sterile sau orice alt material textil curat aflat la îndemână.4 Plăgi particulare Plăgile abdominale cu exteriorizarea intestinelor = eviscera ie Plăgile la nivelul abdomenului sunt urmate. traumatisme ale coastelor. se caută atât orificiul de intrare cât şi cel de ieşire (în cazul în care există).Crucea Roşie Română Aranja i bandajele în jurul corpilor străini pentru ca aceştia să nu se poată mişca. de exteriorizarea intestinelor. înjunghiere.

leşin. 3. Oprirea hemoragiei trebuie men inută până când victima este predată unui serviciu de urgen ă. ducând la o pierdere însemnată de sânge într-o perioadă scurtă de timp. Nu administra lichide. folosind tehnica/ tehnicile cele mai adecvate situa iei. Atunci când condi iile o permit. ceea ce necesită oprirea imediată a acesteia. Riscuri Pierderea de sânge continuă prezintă un risc imediat şi/sau pe termen scurt asupra vie ii şi sănătă ii victimei. infec ii) trebuie anticipată. 4. Nu-i da niciodată de băut. 42 1.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 4.5 Plăgile cu hemoragie Defini ie: Este pierderea de sânge printr-o plagă. Principiile ac iunii Evaluarea pentru identificarea hemoragiei externe dintr-o plagă trebuie făcută rapid în cadrul evaluării ini iale a victimei. Dezvoltarea unor complica ii (de ex. Această pozi ie ar trebui men inută. Atunci când condi iile o permit. Pasul 2: Ridica i zona cu hemoragie. aşeza i cu grijă victima în pozi ia culcat cât mai curând posibil (sau ajuta i-o să se aşeze într-o astfel de pozi ie). ridica i zona cu hemoragie (sau ruga i victima să facă acest lucru). prevenită sau oprită. 2. . Hemoragia trebuie oprită rapid. noi răni. şoc. Limitarea consecin elor pierderii de sânge Pasul 1: Culca i victima (dacă acest lucru nu s-a făcut în mod spontan). dacă este cazul. prin âşnire sau flux continuu.

43 . Verifica i dacă hemoragia s-a oprit în aria unde s-a aplicat compresia cu esătură. sunt tăioşi sau ascu i i. Pasul 1: Asigura i accesul la plagă. Notă: Situa ia unui membru amputat este discutată în subcapitolul următor. pentru a se ob ine cooperarea acesteia. protejându-vă mâna cu care se exercită presiunea: . evita i contactul cu sângele victimei.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Persoana care acordă primul ajutor trebuie să explice victimei pas cu pas ce urmează să se întâmple.prin folosirea de materiale impermeabile (de ex. Notă: Persoana care acordă prim ajutor n-ar trebui să se pună în pericol când corpii străini sunt murdari de sânge. evitând o situa ie dureroasă pentru victimă. prin utilizarea oricărui material potrivit ca barieră între mâna voastră şi punctul hemoragic. . Presiune locală directă: Notă: Această tehnică nu poate fi utilizată când: (a) în punctul hemoragic este prezent un corp străin (b) zona este în mod evident deformată (indicând a fractură) (c) punctul hemoragic nu este accesibil mâinilor persoanei care acordă prim ajutor. mănuşi. aplica i suficientă presiune/compresie pentru a opri hemoragia.sau dacă acestea nu sunt disponibile. Pasul 2: Asigura i presiune locală directă asupra punctului hemoragic. Nu opri i compresia cât timp face i această verificare. Pasul 3: Evalua i eficien a presiunii locale directe. Ea trebuie să ia măsurile de protec ie corespunzătoare. pungi de plastic curate) dacă sunt disponibile. men ine i presiunea pentru câteva minute.

asigurând stoparea hemoragiei fără a întrerupe total circula ia sângelui. fără a înlătura primul bandaj compresiv. Pasul 4: Verifica i circula ia sanguină periferică 44 . Pasul 1: Men ine i presiunea ini iată printr-o aplicare locală directă cu un bandaj compresiv plasat pe zona cu hemoragie. Verifica i prezen a circula iei sanguine periferice înainte şi după bandajare Dacă hemoragia continuă. dacă este vorba o plagă a membrelor. folosind o presiune mai fermă. aplica i bandajul peste şi în jurul întregii zone. În caz contrar. Pregăti i aceleaşi materiale care au fost indicate pentru un bandaj compresiv Aplica i acest al doilea bandaj peste primul bandaj: fără să-l înlătura i. men ine i această pozi ie. Pasul 3: Aplica i un al doilea bandaj dacă hemoragia continuă în pofida bandajului compresiv ini ial. aplica i un bandaj compresiv adi ional peste bandajul compresiv ini ial (vezi mai jos). dacă membrul rănit a fost plasat ini ial într-o pozi ie ridicată. Respecta i următoarele principii: aplica i comprese curate peste plagă. face i această schimbare între mână şi comprese rapid. Pasul 2: Evalua i eficacitatea presiunii aplicate prin bandajul compresiv. încerca i să-l aduce i în pozi ie ridicată şi men ine i această pozi ie. Verifica i dacă hemoragia s-a oprit la scurt timp după aplicarea bandajului compresiv. asigura i-vă că bandajul este suficient de strâns pentru a men ine o presiune suficientă asupra punctului hemoragic.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Bandajul compresiv Notă: Această tehnică nu poate fi aplicată când zona este deformată în mod evident (indicând un traumatism osos/fractură) sau dacă în punctul hemoragic este prezent un corp străin.

Dacă persoana care acordă primul ajutor a fost în contact cu sângele sau orice fel de lichid corporal al victimei sau este îngrijorată că ar fi putut fi. ea trebuie să apeleze la asisten ă medicală confiden ială. Hemoragia internă Apare cel mai frecvent ca urmare a unui traumatism abdominal închis. Dacă pielea salvatorului este tăiată de orice obiect contaminat cu sânge. Dacă o altă parte a corpului este stropită cu sângele victimei sau alte fluide corporale. Pozi ia de siguran ă în cazul victimei conştiente cu hemoragie internă este cu victima culcată pe spate şi cu picioarele ridicate deasupra planului corpului. în special ochii. dar poate fi întâlnită şi în cazul fracturilor închise ale oaselor mari ( de exemplu ale oaselor extremită ilor) Hemoragia internă abdominală poate fi recunoscută prin pozi ia specifică pe care o are victima. pentru a fi consiliată şi testată. cu mâinile pe abdomen şi cu genunchii îndoi i. Victimele inconştiente se aşează în pozi ie laterală stabilă.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Nota: Contactul cu sângele persoanei rănite Dacă mâinile sunt contaminate cu sânge. după care se aplică o compresă uscată şi curată. 45 . zona respectivă trebuie să fie spălată cu multă apă curată şi săpun. rana ar trebui spălată meticulos cu săpun şi apă curată. ele trebuie spălate meticulos cu apă curată şi săpun cât mai curând posibil.

săpun). mână. dacă se poate. ataşat de îmbrăcămintea victimei. PĂSTRAREA UNEI PĂR I DETAŞATE A CORPULUI În timpul transportului către spital. 46 . spirt. TRANSPORT DE URGEN Ă LA SPITAL ! NU spăla i partea de corp detaşată şi nici partea de corp rănită cu nimic (apă. Aşeza i apoi punga într-o altă pungă de plastic plină cu ghea ă. Aplica i un pansament lat sau un garou cât mai aproape posibil de plagă şi strânge i-l până se opreşte hemoragia. Un pansament circular care strânge este aplicat numai pentru a evita pierderea totală a sângelui atunci când o parte a corpului a fost detaşată şi hemoragia nu poate fi oprită cu altfel de pansament.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 4. datorită faptului că vasele sanguine care au fost rupte ini ial se strâng. picior). Pute i compromite reataşarea păr ii detaşate. Fi i însă pregătit pentru o sângerare mare după un scurt timp. pentru ca apoi să se dilate.5 Amputa iile Atunci când o parte a corpului este detaşată(ex. Uita i-vă la ceas şi nota i ora şi minutul. Închide i şi punga exterioară. sângerarea nu este foarte mare la început. partea detaşată a corpului este bine să fie păstrată: • uscată • rece Pune i partea respectivă a corpului într-o pungă de plastic închisă.

fracturile 5. luxa iile.2 5.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Entorsele.1 5.3 5.4 Generalită i Entorsele Luxa iile Fracturile 47 .

incluzând leziuni ale: . şi / sau • o plagă şi/sau o hemoragie creată de osul traumatizat sau de for a traumatizantă.muşchilor .nervilor.pielii . etc.organelor interne inclusiv creierul. şi/sau • modificarea culorii pielii în zona respectivă şi/sau • orice impoten ă func ională a unei încheieturi şi/sau a unui os.vaselor sanguine . • Dezvoltarea de complica ii trebuie prevenită sau diminuată Principiile tehnicilor: Persoana care acordă primul ajutor trebuie să-i explice victimei pas cu pas. plămânii. inclusiv măduva spinării . ce urmează să se întâmple. Principiile ac iunii: • Zona rănită trebuie imobilizată. şi / sau • pozi ia anormală a unei încheieturi şi/sau a unui os. ea prezintă: • durere localizată. pentru a ob ine cooperarea acesteia. Riscuri: O fractură sau o entorsă este o sursă de: • durere. 48 . • Orice mişcare a zonei rănite ar trebui prevenită.1 Generalita i Defini ie: Dacă victima a fost supusă unei/unor for e traumatizante la nivelul oaselor sau/ şi articula iilor. • complica ii secundare locale şi/sau generale.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 5. Aceste riscuri pot fi sporite de mişcarea oaselor în interiorul zonei rănite. şi / sau • umflarea şi/sau deformarea unei încheieturi şi/sau a unui os.

evitând contactul cu /sau membrul rănit sau mişcarea acestuia.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor în cazul unei entorse. dreaptă • material pentru fixare (de ex. dacă acestea se află în interiorul sau în apropierea zonei traumatizate şi fără a produce noi daune. Pregăti i materialele necesare: • o suprafa ă dură. ceas de mână. • • 49 . bandaje triunghiulare de pânză) Fixa i zona rănită având în vedere următoarele principii: • ac iona i încet şi cu grijă. Ruga i victima să înlăture obiectele poten ial constrictive cum ar fi inele. luxa ii şi/sau fracturi Pasul 1: Stabiliza i zona rănită. • men ine i membrul în pozi ia în care a fost găsit. Verifica i existen a circula iei periferice. bră ări. rigidă. etc.

Până la sosirea serviciului de urgen ă la locul accidentului. Pasul 2: Evalua i eficien a interven iei. fiind necesar transportul victimei. Nota 1: Tehnica este folosită când nu există nici un serviciu de urgen ă capabil să ajungă la locul accidentului. această sarcină poate reveni persoanei care acordă prim ajutor. Nota 2: Imobilizarea completă ar trebui să fie făcută de către personalul unui serviciu de urgen ă. fără a trece peste zona rănită şi nu prea strâns. Limita i orice mişcare a victimei cât de mult posibil. persoana care acordă prim ajutor trebuie doar să prevină orice mişcare a membrului rănit. şireturile. Asigura i-vă ca circula ia periferică este prezentă. protejând între timp toate punctele de contact dintre corp şi materiale. Îmbrăcămintea strâmtă. Prin urmare această tehnică trebuie văzută ca fiind oarecum dificil de predat persoanelor neini iate. • fixa i materialele (de ex. Persoanele care participă la instruire trebuie selectate şi încurajate s-o înve e şi să-şi reîmprospăteze în mod periodic cunoştin ele teoretice şi practice. când: • nu există nici un serviciu de urgen ă disponibil. care ar trebui să înceteze sau să se reducă semnificativ. • dispeceratul cere persoanei care acordă prim ajutor să transporte victima la un serviciu medical. Acesta este motivul pentru care această tehnică ar trebui folosită în anumite circumstan e. rigidă. etc. Asigura i-vă că zona rănită este fixată. trebuiesc slăbite. trunchi sau deget). O imobilizare necesită un grad de experien ă care se ob ine din practică sau prin instruiri periodice de reîmprospătare. Dacă nu există nici o posibilitate de a beneficia de un astfel de serviciu. imobilizată de o suprafa ă dură. Persoana care acordă prim ajutor poate fi instruită de către un dispecerat sau serviciul de urgen ă să utilizeze această tehnică. deloc sau într-o limită de timp rezonabilă. • asigura i-vă că încheieturile de deasupra şi de sub zona traumatizată sunt de asemenea imobilizate. cu bandaj).Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical • men ine i zona traumatizată. plată sau de o parte a corpului nevătămată (membrul sănătos. 50 . Evalua i suferin ele victimei. dar victima nu trebuie descăl ată.

tumefac ie (inflama ie) . răci i articula ia afectată (ex.schimbarea formei. . Semne: . .Dacă este posibil.Pune i în repaus articula ia. 51 . Acestea pot să se alungească sau să se rupă dacă sunt supuse unor presiuni mari. şi afectează cel mai des articula iile membrelor inferioare.: o pungă de ghea ă învelită într-un prosop). . .Sus ine i cu un pansament elastic.Pune i în repaus articula ia. .mobilitate redusă .sensibilitate şi durere la mişcare .Ridica i zona traumatizată mai sus decât corpul. răci i articula ia afectată (ex. Semne: .Dacă este posibil.2 Entorsele O încheietură este stabilizată de ligamente.tumefac ie (inflama ie) Primul ajutor . 5.3 Luxa iile Sunt leziuni în care nu mai există contact normal între suprafe ele oaselor la nivelul articula iilor.Sus ine i cu un pansament elastic.sensibilitate şi durere la mişcare . .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 5.: o pungă de ghea ă învelită într-un prosop). pozi ie nefirească Primul ajutor .Ridica i zona traumatizată mai sus decât corpul.mobilitate redusă .

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

5.4 Fracturile
Semne: -

sensibilitate şi durere la mişcare mobilitate redusă tumefac ie (inflama ie) schimbarea formei, pozi ie nefirească mişcare nenaturală

O fractură nu implică numai o lezare a osului propriu-zis, ci a păr ilor moi din jur. În cazul unei fracturi, pierderea de sânge poate fi masivă, cu riscul întreruperii circula iei sanguine. Este foarte important să se evite mişcările inutile ale membrului fracturat, pentru a nu înrăută i o leziune. Victima încearcă de cele mai multe ori singur să adopte pozi ia cea mai pu in dureroasă. În fractură închisă, pielea este intactă.

Primul ajutor: imobilizare. Imobilizarea se poate face cu atele (lemn, plastic, sârmă, carton etc.). Atelele trebuie să fie suficient de lungi încât să depăşească articula iile situate deasupra şi dedesubtul osului / oaselor fracturate. În fractură deschisă, pielea este lezată. Există o deschidere către exterior, cu risc de infec ie. O asemenea rană trebuie să fie întotdeauna acoperită cu pansament.

52

Crucea Roşie Română

Manual de prim ajutor premedical

Primul ajutor: - se bandajează plaga - se opreşte hemoragia - se imobilizează Fracturile costale: durere la mişcare, tuse şi la respira ie Primul ajutor - imobilizare cu faşă elastică astfel încât inspirul să nu mai producă durere - fracturile costale cu răni deschise prin care şuieră aerul = pneumotorax – se izolează zona cu material moale (ca un dop) şi apoi se imobilizează cu faşă elastică - pacientul conştient se aşează cu toracele ridicat - pacientul inconştient în pozi ie laterală de siguran ă pe partea rănită - se urmăresc func iile vitale Fracturi de coloană cervicală şi lombară Coloana vertebrală este formată din vertebre şi discuri intervertebrale. Şirul de vertebre formează un canal protector în jurul măduvei spinării. Coloana vertebrală este stabilizată cu ajutorul tendoanelor şi muşchilor.

În caz de vătămări la gât sau ceafă, pot fi dislocate sau fracturate vertebre sau discuri, lezând nervii şi măduva spinării. Aceasta se poate manifesta sub formă de amor eli, în epături şi eventual paralizie a acelor păr i ale corpului care primesc impulsuri de la nervii afecta i.

53

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

Dacă bănui i că o persoană lipsită de cunoştin ă a fost supusă unei lovituri la cap sau ceafă, trebuie să o trata i ca şi cum leziunea ar exista. Ve i evita orice transport care nu e absolut necesar. Persoana accidentată poate acuza durere de spate, în zona coloanei vertebrale şi după caz, simte amor eli sau nu mai poate să-şi mişte mâinile şi picioarele. Dacă este necesar ca persoana să fie deplasată, o persoană îi va sprijini gâtul şi capul. Capul va fi deplasat astfel încât să fie men inut pe linia coloanei vertebrale.

54

Crucea Roşie Română

Manual de prim ajutor premedical

Temperaturile extreme 6.1 6.2 6.3 6.4 Arsurile Insola ia Electrocutarea Degerăturile şi hipotermia

Lec ia 2

55

Leziunile care afectează toate straturile pielii dau întotdeauna cicatrice. cum ar fi radia ii. care pot necesita asisten ă specifică. Fiecare cauză are consecin e specifice.1 Arsurile Defini ie: Este o rănire a pielii de origine termică (căldură): foc/flacără. Complica ii specifice. Riscuri: O arsură poate provoca: O durere puternică. Sunt provocate de multe ori de foc. când toate straturile pielii sunt afectate. lipseşte senza ia de durere. incluzând deshidratare (pierderea de lichide). Dacă se află într-o zonă de maximă solicitare sau într-o zonă foarte sensibilă. Imediat apare durerea. este lezată. infec ii. substan e chimice sau sursă de curent electric. substan e chimice şi curent electric. Arsuri de gradul II: este caracteristică formarea băşicilor. dacă acesta trece prin corp. Leziunea se vindecă după câteva zile şi nu rămân cicatrici. dar durerea poate fi puternică în jurul acesteia). Cea mai obişnuită cauză este expunerea la soare puternic. Dacă rana nu se infectează. se transportă la spital Arsuri de gradul III. unde numai zona superficială a pielii. lichide fierbin i sau vapori (apă. hipotermie şi insuficien ă circulatorie. această leziune se vindecă fără cicatrice. Culoarea leziunii este alb-galben-maron. Pielea s-a înroşit (gradul I). Arsurile pot fi împăr ite în: Arsuri de gradul I. datorate factorilor 56 . copleşitoare şi continuă (exceptând cazul în care pielea este arsă în profunzime. Notă: Există şi alte cauze. O cauză obişnuită este arsura cu apă fierbinte.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 6. ulei). când nu există nici o durere în zona.

Opri i sau înlătura i agentul cauzator de pe victimă SAU îndepărta i victima de agentul cauzator. Notă: Anumite cauze pot necesita ac iuni specifice. Primul ajutor în cazul unei arsuri datorate contactului cu lichide fierbin i (apă. Extinderea şi localizarea arsurii trebuie evaluată. Procesul de ardere ar trebui stopat rapid şi suferin a ar trebui să fie alinată. adâncimea. De exemplu substan ele chimice sub formă de praf trebuie înlăturate complet prin periere înainte de a se aplica apă. 57 . insuficien ă respiratorie datorată fumului de la un incendiu) Principiile ac iunii: Locul accidentului trebuie asigurat înainte de începerea asisten ei sau victima ar trebui mutată într-un loc sigur. Complica iile trebuie prevenite sau diminuate. Contactul dintre victimă şi agentul cauzator trebuie eliminat rapid şi în condi ii de siguran ă. Înlătura i îmbrăcămintea care nu este lipită de corp. care sunt prezentate pe ambalajul produsului (de ex. de asemenea asumarea unor riscuri pentru victimă şi trecători. • evita i agravarea situa iei. Pasul 1: Elimina i contactul dintre victimă şi agentul cauzator. temperatura. având în vedere următoarele principii: • evita i asumarea unor riscuri personale. care continuă chiar şi după înlăturarea agentului ce o cauzează. Agentul cauzator poate în continuare: • să ducă la extinderea arsurii (dacă nu este controlat rapid) • să creeze probleme adi ionale de sănătate (de ex. în cazul agen ilor chimici). mărind extinderea zonei ini iale a rănii (atât ca adâncime cât şi ca suprafa ă). ulei) Notă: Apa fierbinte şi uleiul sunt denumite „agent cauzator” în restul acestui capitol. Arsura este o problemă dinamică. fără a intra în contact cu agentul cauzator prezent pe hainele victimei.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical particulari (agentul cauzator. localizarea şi suprafa a arsurii sau vârsta şi starea anterioară de sănătate a victimei). pentru a preveni apari ia unor reac ii suplimentare.

Răcirea poate fi continuată timp de câteva minute. dar înainte ca victimei să i se facă frig. colecta i informa ii despre starea de sănătate a victimei (vârstă. bră ări. pe voi sau pe altcineva. Dacă apa nu este disponibilă: • evalua i arsura. • continua i să înlătura i îmbrăcămintea contaminată de pe victimă. etc. Ruga i victima să înlăture obiectele poten ial constrictive cum ar fi inele. boli. cum ar fi traumatisme ale oaselor 58 . până când durerea nu revine după încetarea răcirii. • acoperi i rana pentru a minimiza infec iile. fără a atinge alte păr i ale victimei. folosind suprafa a palmei victimei ca unitate de referin ă. Astfel cunoaşterea orei când s-a produs arsura este un factor determinant al tipului de asisten ă ce se va ini ia.) Notă: În circumstan e diferite de cele care implică foc sau lichide fierbin i ar trebui să lua i în considerare al i factori agravan i. Dacă este posibil. având în vedere următoarele principii: • (pe cât posibil) apa ar trebui să fie rece. cu putere mică şi un flux regulat.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pasul 2: Limita i procesul de ardere şi asigura i reducerea durerii. în special prevenirea hipotermiei. ceas de mână. Apa este definită ca fiind „rece” când temperatura ei este cuprinsă între 8 şi 23 grade C (45 la 75 grade F). Notă: Studiile ştiin ifice arată că răcirea poate fi eficientă dacă se aplică în primele 15 – 25 de minute de la rănire. exceptând articolele care sunt lipite de piele. Apa ar trebui schimbată după ceva timp. când apa curgătoare nu este disponibilă. vas sau ceva echivalent umplut cu apă curată şi rece. poate fi recomandat să se pună partea rănită într-o găleată. Ambele metode trebuie să respecte aspectele cheie prezentate. În anumite locuri. Face i o estimare aproximativă a extinderii arsurii/arsurilor. • ob ine i ajutor. aceasta reprezentând 1% din suprafa a totală a pielii. când devine caldă. curată şi curgătoare. Răci i arsura cu apă cât mai curând posibil. O altă alternativă este stropirea zonei rănite cu apă dintr-un recipient. tratamente. dacă acestea se află în interiorul sau în apropierea suprafe ei rănite şi dacă acest lucru este posibil fără a produce noi consecin e negative. • asigura i-vă că apa se scurge complet. Pasul 3: Evalua i caracteristicile arsurii. etc.

pentru control. – Transport la spital. etc. Aşeza i victima în pozi ia de întrerupere a circula iei sangvine. Evita i spargerea băşicilor. Ele constau în ame eală. etc. ouă.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical în cazul unui accident electric.. grea ă. trebuie să se ac ioneze rapid. Ac iona i cu mâinile curate şi. dureri de cap. Evita i folosirea remediilor. Este o situa ie gravă. febră. 6. În cazul unei insola ii. cenuşă în nări sau în salivă. Pasul 4: Preveni i sau diminua i complica iile. mănuşi sau orice alt material disponibil ca barieră). deflagra ie în cazul unei explozii. cartofi. prin aducerea lui la umbră şi stropirea cu apă rece. – Administrarea de lichide nealcoolizate persoanelor conştiente. altfel se poate ajunge la deces. comportament apatic. pierderea cunoştin ei. contrac ii musculare. Insola ia apare mai des la militari sau la muncitorii care lucrează în arşi a soarelui sau în unită ile industriale cu temperaturi înalte şi la persoanele care stau prea mult la plajă. respira ie sacadată. PRIMUL AJUTOR – Scăderea temperaturii corpului celui în cauză. 59 . dezorientare. în toate cazurile de arsură. sete. cu membrele inferioare ridicate deasupra nivelului inimii. sare. SIMPTOMELE instalării insola iei pot apărea pe neaşteptate. temperatura corpului depăşeşte 40 grade C. dacă este posibil. protejate (folosind materiale impermeabile – de ex.2 Insola ia Cea mai obişnuită formă de insola ie este cauzată de expunerea prelungită la soare. mediilor cum ar fi unt. cremelor medicale.

Electrocutări la înaltă tensiune .transporta i victima la spital . Îndepărta i victima de obiectul care a electrocutat-o.răci i cu jet de apă rece .3 Electrocutarea Electrocutări la joasă tensiune În cazul arsurilor electrice – întrerupe i curentul. nu o atinge i. fără umezeală şi vânt 60 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 6. fără să o atinge i – Aten ie la autoprotec ie! Arsurile electrice la nivelul pielii sunt de multe ori combinate cu leziuni interne.verifica i func iile vitale . Purta i-vă calm în fa a victimei. doar dacă este absolut necesar să interveni i.4 Degerăturile şi hipotermia Cauze expunerea îndelungată la temperaturi în jur de 0°C. În general nu se recomandă intrarea într-un perimetru de minim 5 metri în jurul victimei .dacă este în stop cardio-respirator începe i resuscitarea cardiopulmonară .scoate i victima de sub influen a curentului electric trăgând-o de haine. Aşeza i partea arsă a corpului mai sus de linia corpului.cere i ajutor 6. cu umezeală şi vânt expunerea îndelungată la temperaturi negative.acoperi i zona arsă cu un cearşaf umed .nu îndepărta i hainele lipite de piele .

rece. imobilă fa ă de structurile profunde.freca i cu ghea ă sau zăpadă NU! . picioarele se aşează lângă abdomenul salvatorului. 2. degerăturile profunde: piele albă. tare. bărbia şi urechile se aşează în palme. mobilă pe esuturile profunde. Contactul cu pielea caldă se men ine până când pielea afectată îşi recapătă culoarea normală. pielea degerată se încălzeşte prin punerea ei în contact cu pielea care are temperatura normală. Primul ajutor În cazul degerăturilor superficiale se poate ac iona pe loc. mâinile se pun la subsuoară.aplica i lo iuni NU! .aşeza i zona degerată lângă o sursă de căldură 61 . articula ii cu mobilitate pierdută. oase. durere medie. tendoane. nervi. vase de sânge) Semne 1. nedureroasă. articula ii cu mobilitate păstrată. NU! .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Tipuri de degerături superficiale: se limitează la piele profunde: depăşesc pielea şi afectează esuturile profunde (muşchi. degerăturile superficiale: furnicături în zona afectată. piele cu pete albe.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical În cazul degerăturilor profunde: se scoate accidentatul din zona cu temperatura scăzută şi se aduce la adăpost. se înfăşoară în haine călduroase. vânătă şi rece Inconştient Nu se poate detecta Nu se poate detecta Aparent mort 62 . confuz Normală Scăzut dezorientat Medie 30-32 °C Reduse în intensitate Palidă şi rece Confuz Scăzută Scăzut Rigiditate musculară Severa Sub 30 °C Absente Palidă. se dau băuturi calde şi nealcoolizate. HIPOTERMIA Uşoară Temperatură Tremurături Piele Conştiin ă Respira ie Puls Altele 32-35 °C Puternice Palidă şi rece Apatic. se transportă cât mai rapid la spital. nu se intervine pe zona degerată.

3 7.4 7.1 7.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Alte situa ii care necesită prim ajutor 7.2 7.5 Coma diabetică Atacul de inimă Atacul cerebral Convulsiile Intoxica iile 63 .

64 . în caz de lipsă de cunoştin ă. tremurături. aşeza i persoana în pozi ie lateral stabilă. Persoanele cu diabet pot să cadă sau să-şi piardă cunoştin a brusc. pe de altă parte. Motivul este de cele mai multe ori un surplus de insulină care poate duce la pierderea cunoştin ei. deschide i căile de acces ale aerului. pierderea cunoştin ei. cantitatea de insulină administrată poate să fie prea mare. pe de o parte şi cea de insulină şi efort fizic. chema i ambulan a. transpira ie rece. Tratamentul diabetului constă în administrarea insulinei în func ie de necesarul persoanei respective. ASCULTĂ ! SIMTE ! O persoană care poartă acest însemn are diabet. Câteodată. dacă nu există un raport de egalitate între cantitatea de alimente. • • • • Primul ajutor da i persoanei ceva dulce: suc. lapte sau dulciuri.1 Coma diabetică Un diabetic are o lipsă totală sau par ială de insulină. un regim alimentar potrivit şi o activitate fizică regulată. Nivelul de zahăr din sânge scade şi persoana se simte rău. Consumul de alimente măreşte cantitatea de zahăr din sânge Un diabetic poate intra uşor într-o stare de dezechilibru. Insulina şi efortul fizic reduc cantitatea de zahăr din sânge. rămâne i cu persoana respectivă.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 7. iritare. PRIVEŞTE ! • • • • • paloare. Există un surplus de insulină în sânge.

senza ia mor ii iminente. muşchiul inimii are nevoie de o cantitate mai mare de oxigen. Muşchiul inimii primeşte oxigen şi hrană prin vasele coronare. Durerea se diminuează dacă bolnavul se odihneşte sau se culcă pe spate. reducerea respira iei. • în cazul unei încordări psihice. senza ie de sufocare. Jumătate din cei care decedează din cauza unui infarct cardiac mor înainte de a ajunge la spital. apare o lipsă de oxigen în muşchiul inimii. INFARCTUL CARDIAC Infarctul cardiac este cauzat de o astupare totală a unui vas coronar. lipsa de putere. având ca urmare vătămarea muşchiului inimii. iradierea durerii către bra e şi gât. • chiar şi în timpul odihnei sau al somnului. Simptome: dureri în mijlocul pieptului.2 Atacul de inimă Durerile în piept apar de cele mai multe ori atunci când apare o lipsă de oxigen în muşchiul inimii. În caz de efort intelectual / activitate fizică.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 7. Persoana în cauză are dureri în piept. Misiunea inimii este de a pompa sângele câtre toate celulele corpului. Infarctul cardiac este o boală des întâlnită. 65 • • • • • • . Ea poate duce la stop cardiac. Infarctul cardiac acut poate să apară: • în cazul unui efort fizic mai mare. Vasele coronare pot fi astupate. transpira ie rece. Din cauza vaselor coronare astupate. micşorânduse astfel alimentarea cu sânge a muşchiului inimii. Aceşti bolnavi folosesc în mod obişnuit medicamente pentru inimă.

ajuta i persoana suferindă să-şi administreze eventualele medicamente pentru inimă. • tulburarea sau pierderea cunoştin ei. Primul ajutor comporta i-vă cu calm. • dacă persoana respectivă are o tulburare a vorbirii.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical • agita ie. PRIVEŞTE ! ASCULTĂ ! SIMTE ! • paralizie pe o parte a corpului sau pe o jumătate de corp. • amor eli sau sensibilitate scăzută. • respira ie greoaie. asculta i-o cu aten ie fără să o întrerupe i. • chema i ambulan a. Primul ajutor • rămâne i lângă persoana afectată. ajuta i persoana să se aşeze într-o pozi ie comodă. • tulburări de vorbire. în caz de lipsă de cunoştin ă: plasa i persoana în pozi ie laterală stabilă. • în caz de pierdere a cunoştin ei. aşeza i în pozi ie lateral stabilă. 7. • înroşirea fe ei. • explica i-i scurt şi simplu ce inten iona i să face i. în caz de stop cardiac: începe i imediat resuscitarea cardiopulmonară. 66 . descheia i hainele prea strâmte.3 Atacul cerebral • • • • • • Cauze: hemoragia unui vas de sânge sau întreruperea circula iei vaselor de sânge în creier.

4 Convulsiile Convulsia este denumirea unei tulburări a func iei creierului. cutii medicamente etc. căderea. chema i personal medical indiferent dacă au avut loc vătămări. rămâne i lângă persoana în criză până îşi revine. ca să-i proteja i limba. rămâne i calm – atacul trece de cele mai multe ori în decurs de câteva minute.caută sursa otrăvirii (sticlă. descheia i hainele prea strâmte. Atunci când este afectată partea creierului care coordonează mişcările corpului. aşeza i persoana în pozi ie laterală stabilă. aspectul atacului poate să varieze foarte mult. 7. nu pune i coada unei linguri de lemn între din i. nu-şi va aminti nimic din perioada crizei. muşcarea limbii.semne: • dureri în gât sau de abdomen 67 . PRIVEŞTE ! ASCULTĂ ! SIMTE ! mişcări necontrolate ale corpului. atacuri lungi şi repetate sau dacă persoana a mai avut atacuri înainte. Atacurile pot să apară de la o singură dată în decursul întregii vie i. când au încetat contrac iile. apar contrac ii în muşchi. pierderea bruscă a cunoştin ei. când în anumite celule ale creierului au loc descărcări electrice anormale. - Primul ajutor prinde i persoana în cădere şi proteja i-i capul.) . După zona creierului unde au loc aceste descărcări.5 Intoxica iile Intoxica ii prin înghi ire . tresăriri ale muşchilor.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 7. până la mai multe ori pe zi. uneori pierderea spontană a scaunului şi a urinei.

Aten ie la autoprotec ie ! .dacă victima este inconştientă.transporta i victima la spital Intoxica ii prin inhalare .verifica i func iile vitale . aşeza i-o cu toracele ridicat .transporta i victima la spital chiar dacă aceasta şi-a revenit Intoxica ii cu toxice care pătrund prin piele toxicul care pătrunde prin piele trebuie înlăturat cu jet de apă înlătura i îmbrăcămintea – e contaminată cu toxic.dacă victima respiră.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical • ame eli până la pierderea cunoştin ei • vomă . inându-vă respira ia ca să nu inhala i gazul toxic. dacă este nevoie începe i resuscitarea cardiopulmonară (aten ie la respira ia artificială.nu provoca i vărsături – NU ŞTI I natura toxicului şi pute i agrava rănile produse de toxic . Aten ie la autoprotec ie ! spăla i din abunden ă ochii cu apă rece nu pune i colir sau unguent acoperi i ochii cu un pansament curat transporta i victima la spital 68 .duce i victima la aer curat. nu inspira i aerul expirat de victimă) . verifica i pulsul şi respira ia.

verifica i func iile vitale Primul ajutor psihologic 69 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical .

care permite unei persoane să întâmpine încordarea şi să ac ioneze atât de eficient încât această încordare să fie depăşită. Există multe interpretări diferite ale termenului. astfel încât ei pot să muncească mai greu. stresul este o reac ie pozitivă. noi ne confruntăm cu multe situa ii în care ne descurcăm astfel şi acest lucru joacă un rol important în dezvoltarea noastră. Printre aceşti hormoni. Adrenalina are un număr de diferite efecte care toate ajută corpul să facă o muncă ieşită din comun: . durere. în func ie de rolul pe care l-a jucat persoana respectivă în acea situa ie: nelinişte. pentru a furniza mai mult oxigen efortului suplimentar. Pentru toate traumele psihice (influen e intense) pe care le-am men ionat până acum a fost caracteristic faptul că impresiile provin toate pe neaşteptate. În astfel de situa ii. cineva ar putea spune că am fost „suprastresa i” sau. Stresul pune corpul în alertă timp de zeci de secunde. „ca un trăsnet”. Stresul pune corpul în alertă. . Situa ia poate fi destul de întinsă în timp sau impresiile pot fi repetate după o perioadă mai lungă de timp.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical STRESUL Cuvântul „stres” înseamnă „presiune intensă”. vom întâlni situa ii în care impresiile sunt prea mari pentru ca pregătirea noastră pentru stres să poată face fa ă într-un mod adecvat situa iei. secre ie a glandelor suprarenale.aprovizionarea cu sânge a muşchilor creşte. 2. răspundere.aprovizionarea creierului cu sânge este crescută. pentru a întâmpina semnele percepute din mediu. pentru a o referi la primul ajutor psihologic. Aceasta are loc prin intermediul sistemului nervos şi printr-o secre ie de hormoni în sânge. Sentimente: tot felul de sentimente. aici. Stresul a devenit un termen care descrie reac iile oamenilor la impresii. corpul va reac iona cu stres şi va fi pus „în alertă” 70 . În decursul vie ii. se numără adrenalina.plămânul se deschide şi ritmul respira iei creşte.inima bate mai repede. permi ând creierului să perceapă ce se întâmplă şi să reac ioneze mult mai repede decât în alte situa ii. . pentru a aproviziona muşchii cu sânge suplimentar. dezgust etc. Dar. Şi to i cei care au fost expuşi la aceste impresii au fost domina i de: 1. Stres: în mod automat. dar. noi vom păstra una relativ simplă. mânie. Defini ie: stresul este o reac ie fizică normală la tensiuni şi solicitări. Astfel. oroare. Tensiunea „supraumană” pe care ne-o provoacă pregătirea pentru stres durează numai pentru scurt timp. . cum spunem de obicei: am fost „stresa i”. în realitate. de asemenea.

probabil. Ajutorul constă în: . Unii vor ac iona eficient şi. de aceea. Al ii nu vor avea posibilitatea de a ac iona şi stresul (presiunea) va fi sim it într-un mod neplăcut. Stresul vă permite dumneavoastră şi altor persoane care acordă primul ajutor să face i un efort suplimentar pe care. una pe cealaltă. PRIMUL AJUTOR PSIHOLOGIC ÎN TIMPUL ETAPELOR MARELUI ACCIDENT Etapele 1 şi 2 . 2. 3. există cinci etape: 1. Imediat după ce accidentul s-a produs. probabil asistată de un grup de medici. unele persoane vor putea să se scoată unele pe altele de la locul accidentului şi să facă ceva practic în vederea acordării ajutorului persoanelor care au nevoie imediată de acesta. Persoanele rănite sunt primite la spital şi cele care nu sunt rănite sunt lăsate singure. ACCIDENTE MARI Prin „accidente mari” se în eleg accidentele în care au fost afectate multe persoane şi în care pagubele materiale fac dificilă munca de salvare. to i vor fi afecta i de o enormă traumă psihică: aceea de a se afla într-un pericol de moarte. 4. dar toate cele care sunt conştiente vor fi afectate psihic de pericolul în care s-au aflat şi pe care încă îl mai experimentează.primul ajutor psihologic 71 . pentru câteva secunde. . Sosesc primele vehicule şi începe opera iunea de salvare. Apoi. 5. folosesc rezerve suplimentare pentru alertă.de la producerea accidentului până la sosirea ajutorului. nu a i crezut că pute i să-l face i. celor rănite acordându-li-se primul ajutor de către persoanele care nu sunt rănite.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical pentru a ac iona. astfel încât durează mult tip până când persoanele rănite primesc toate îngrijirile. altele nu sunt rănite deloc. paralizate total. În cazul marilor accidente. Se produce accidentul. Cei care desfăşoară activitatea de salvare au situa ia sub control. Cele mai multe persoane vor fi.primul ajutor premedical. Persoanele care sunt afectate de accident sunt lăsate să se ajute singure. Unele persoane sunt rănite fizic.

Da i-i o mână de ajutor să-şi adune bunurile ce-i apar in şi conduce i-o departe de scena înspăimântătoare a accidentului. Apoi. deoarece cel pu in o persoană se comportă sensibil. vor fi pu in mai calmi. ei şi persoanelor din jurul ei. sector al zonei accidentului. unde mai zac încă persoane rănite.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical De îndată ce sunte i capabil să reac iona i. Lăsa i persoanele care pot să se descurce singure să facă acest lucru După un timp. treptat. Acele persoane care au fost implicate cumva când accidentul s-a întâmplat. Este important ca dumneavoastră to i să afla i cine urmează să sune după ajutor şi cum trebuie făcut acest lucru. Unele sunt încă în faza şocului crizei psihologice. Pune i un bra . acest lucru o calmează. Când primul ajutor premedical a fost planificat şi există un ajutor pentru fiecare persoană rănită. Etapele 3 şi 4 – de la “Ajutorul începe să sosească”. încât vă pot ajuta să acorda i primul ajutor. controlul. începe i. Vorbi i liniştitor persoanei rănite. să acorda i primul ajutor psihologic. Lăsa i-le s-o facă. ajutorul va fi concentrat pe ajutarea persoanelor rănite. ajuta i-o şi spune i-i. 72 . A avea grijă de o persoană rănită. dumneavoastră şi ceilal i care a i început acordarea primului ajutor premedical şi psihologic vă continua i munca până când salvatorul profesionist va prelua. Foarte probabil. liniştitor. În zona accidentului. că a fost chemat ajutorul. până la “Există ajutor de specialitate pentru toate persoanele rănite” Când ajutorul începe să sosească. dumneavoastră şi al ii începe i să ajuta i. Când începe i să acorda i primul ajutor obişnuit. to i cei din sectorul dumneavoastră de ac iune. conducătorul echipei de salvare din zona accidentului va dirija munca profesională de salvare. În acelaşi timp. au intrat în faza reac iei şi pot reac iona foarte puternic. pute i începe să acorda i primul ajutor psihologic persoanelor care nu sunt rănite fizic. În prima fază şi în următoarele. de asemenea. au fost toate afectate psihic de experien ă. vor exista persoane (în sectorul dumneavoastră de ac iune) care se află într-o criză psihică şi care afişează una din reac iile descrise. Altele. persoanele care nu sunt rănite fizic îşi vor reveni atât de mult din şocul lor ini ial. în ordinea decisă de conducătorul echipei de salvare. Spune i-i că ajutorul este spre binele ei. dumneavoastră începe i să acorda i primul ajutor premedical. pe umărul persoanei afectate sau lua i-o de mână. dar care nu au fost rănite.

hiperactivitate. Aceasta se poate manifesta în egală măsură prin panică sau prin apatie. pute i vedea o criză nervoasă completă în timpul fazei de şoc. Ea deranjează sensibil acordarea primului ajutor. ceea ce duce la ame eli şi la amor irea mâinilor şi a picioarelor. deşi nu există cauze fizice pentru aceasta. urmează acelaşi tipar. Încă există o mare nevoie de primul ajutor psihologic acordat de dumneavoastră. odată cu trauma. conducătorul echipei de salvare va avea grijă de persoanele care nu sunt rănite fizic. Aceasta poate fi direct fatal dacă persoana afectată nu se poate mişca singură într-un loc mai sigur.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Ca şi dumneavoastră. panică. din punct de vedere psihologic vorbind. are diaree şi crize de tremurat sau poate începe să respire foarte repede. încât ele suspendă toate func iile senzitive. Se instalează aspecte 73 . care deja a început şi poate crea serioase probleme în locul unde se află persoanele rănite. a i experimentat ceva cu care nu v-a i mai întâlnit niciodată înainte. Se poate spune că criza traumatică este împăr ită în patru faze: a) Faza şocului Faza şocului este faza care apare imediat. ca. Faza şocului poate dura de la câteva minute. se observă că persoana afectată. CRIZA TRAUMATICĂ Când sunte i supus unei traume care vă conduce la o criză traumatică. reac iona i într-un mod extraordinar. adesea. pute i vedea că persoana afectată are dificultă i de mişcare. Este caracterizată de faptul că. Sunte i confuz şi. Panica Panica este reac ia de frică care este declanşată de impresiile care sunt atât de puternice. unii au reac ionat făcând ceva practic şi cei mai mul i dintre dumneavoastră pot continua această muncă. Reac iile corpului Uneori. reac iile dumneavoastră. apatie. aproape totdeauna. Reac ii: Hiper-activitatea Persoana afectată se poate grăbi la locul accidentului şi poate dori să facă ceva. Bineîn eles. departe de locul periculos al accidentului. Afectarea mobilită ii După un timp. de exemplu. Mai rar. până la câteva zile. în faza de şoc vomită. dar care au reac ii psihice foarte puternice.

de exemplu. dându-i sarcini care nu sunt de o importan ă vitală sau pute i cere unei alte persoane care vă ajută să se plimbe cu persoana afectată. de aceea. în rândul cărora produce o stare de nelinişte. Dacă persoana afectată are stări de vomă. Lăsa i persoanele afectate să vorbească Lăsa i persoana afectată să vorbească. aceasta când sunte i sigur că nu există nici un motiv fizic ascuns de deteriorare a mobilită ii. Nu are impresii foarte clare despre ceea ce s-a întâmplat şi. dar ea trebuie condusă într-un loc mai sigur. Vorbi i cu ea. precum şi vorbirea prin gesturi cu persoana afectată sau punerea bra ului dumneavoastră pe umărul acestei persoane sunt lucruri care asigură foarte mult şi creează un sentiment de securitate. totdeauna. panica este foarte rară. 74 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical foarte primitive ale reac iilor. Primul ajutor psihologic Apropierea şi contactul fizic Apropierea şi contactul fizic. pe cât posibil. poate fugi direct în zona periculoasă! Totuşi. probabil. Dumneavoastră trebuie să răspunde i unor astfel de întrebări şi să da i informa iile cele mai corecte. Face i ca persoana afectată să devină super-activă. această persoană trebuie luată de lângă celelalte persoane afectate. Persoana aflată în panică trebuie tratată cu fermitate. Probabil. Aşeza i-o într-un loc sigur şi asigura i-vă că nu îi este frig. întrebând-o dacă vrea să bea ceva. dar. Cu ajutorul celor prezen i. evitând detaliile înspăimântătoare. dar ea nu are nici un motiv şi. persoana afectată aleargă şi strigă îngrozită. ea va pune întrebări despre aceasta. unde se va duce etc. Persoana care nu poate să se mişte trebuie să fie ajutată. dureri la stomac sau tremură. cu respect. ne-controlarea a ceea ce este sau a ceea ce este considerat a fi periculos. Apatia Aceasta este o paralizie psihică completă. nu spune nici un cuvânt. deoarece nu va mai reac iona deloc dacă o nouă situa ie periculoasă va apare. Persoana apatică nu creează confuzie la locul accidentului. Încerca i s-o readuce i la îndatoririle zilnice. stă foarte liniştită şi priveşte în gol. dumneavoastră trebuie să-i acorda i un prim ajutor premedical şi să lăsa i persoanele calificate să constate dacă este sau nu “doar” o reac ie fizică. ca. Persoana afectată este lipsită de energie şi coordonare.

de exemplu.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Persoana apatică nu deranjează pe nimeni. începe i să reac iona i. Pericolul imediat a trecut. „Celelalte persoane” nu trebuie neapărat să fie psihologi sau psihiatri. cel mai bun rezultat poate fi ob inut cu ajutorul celorlalte persoane pricepute. când pericolul direct a trecut. 75 . în multe cazuri. dumneavoastră nu mai sunte i confuz şi. Din acest motiv. Ei încep să în eleagă ce s-a întâmplat în realitate şi acum apare reac ia. pot exista multe alte sentimente naturale: ura fa ă de persoana care a cauzat accidentul. Faza reac iei poate dura de la 6 la 8 săptămâni. Triste e O persoană care tocmai şi-a pierdut un membru al familiei. Bineîn eles. foarte vehementă. Asigura i-vă că nu îi este frig. această fază poate fi foarte dureroasă. b) Faza reac iei Faza reac iei este faza care vă face să în elege i ce s-a întâmplat. o rudă apropiată sau un prieten va avea un puternic sentiment de triste e. o rudă în elegătoare sau un bun prieten poate fi suficient. şi. triste e. în primul rând. dar. vinovă ie. Aceasta poate fi făcută de însăşi persoana afectată. sunte i capabil să reac iona i la situa ia cu care v-a i confruntat. aceia care au fost implica i în accident încep să iasă din faza de şoc. haide i să rămânem la cele trei sentimente foarte intense: nelinişte /anxietate. mai ales. Vinovă ie O persoană care crede că va fi învinovă ită pentru accident va avea un imens sentiment de vinovă ie. dar trebuie să fie condusă într-un loc sigur. poate. atâta timp cât acesta rămâne cu ele. va avea un puternic sentiment de teamă. etc. pe care ea însăşi l-a considerat mortal. cu siguran ă. dar. Reac ii: Când persoanele care ajută au preluat controlul asupra accidentului. Singurul mod posibil de a nu le mai avea – sau de a le ine sub control – este de a se comporta activ. dar cu sentimente naturale: Nelinişte/anxietate O persoană care a fost direct implicată într-un pericol mortal sau.. bucuria de a nu fi fost rănit. Toate acestea trei sunt sentimente foarte dureroase care sunt greu de suportat şi care vor influen a puternic via a cuiva. Această reac ie va fi. de aceea.

trebuie ca dumneavoastră să-i permite i persoanei afectate să dea drumul liber sentimentelor sale. Vă rugăm. Trebuie ca dumneavoastră s-o face i să în eleagă că sentimentele ei sunt naturale. dacă dumneavoastră sunte i cel care îi acorda i primul ajutor psihologic. îi prezintă accidentul ca o colec ie de imagini înspăimântătoare. un prieten bun sau într-o altă rela ie apropiată de persoana afectată.asculta i ceea ce vi se spune şi crede i descrierile diferitelor ei experien e. este foarte delicat dacă sunte i o rudă apropiată. persoana poate repeta relatarea de câteva ori. de exemplu. îi pune i gândurile „în ordine”. va fi mai uşor pentru ea să şi-l scoată din minte. dar dumneavoastră trebuie să vă comporta i cu calm. De aceea. Pune i-vă bra ul pe umărul ei sau ine i-o de mână. De aceea. ea trebuie să aibă încredere în dumneavoastră. în loc să face i abstrac ie de toate acestea şi să vă referi i la ele ca la o problemă rezolvată. într-o succesiune dezordonată. Conversa ie Cea mai importantă „influen ă” în primul ajutor psihologic este conversa ia. Îi poate fi de mare ajutor dacă îi este permis să plângă sau poate să vă vorbească despre neliniştea ei. Aceste gesturi îi dau un sentiment de securitate care este bun pentru ea. Acum pute i să vă concentra i asupra vie ii dumneavoastră de zi cu zi 76 . . O astfel de explozie vă poate speria. lovirea mesei sau a altui obiect. de vreme ce s-a destăinuit. altfel. Această conversa ie trebuie să ia o formă în care pute i face persoana afectată să relateze întregul accident în ordinea corectă. se va termina în curând şi ajută persoana afectată. Probabil. un alt mod de a-şi manifesta sentimentele este prin agresiune – prin unele ac iuni agresive – ca. aruncarea a ceva pe jos. este foarte important pentru efectul primului ajutor psihologic ca persoana afectată să se confeseze şi să-şi mărturisească problemele.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor psihologic Încredere În această fază. Lăsa i persoana afectată să plângă Dacă aceasta are ca rezultat reac ii puternice. lăsa i-o să procedeze astfel! Când persoana afectată a terminat de povestit întregul accident. gânduri care. Sentimentele sunt naturale În timpul conversa iei. Făcând aceasta. Agresiunea este naturală Pentru persoana afectată. c) Faza comportării în timpul crizei Faza comportării în timpul crizei apare când dumneavoastră v-a i obişnuit cu situa ia. trebuie să încerca i să face i persoana afectată să-şi explice sentimentele.

cu orice pre . Ascultarea activă Cea mai importantă „influen ă” când trata i trauma este tipul conversa iei în care dumneavoastră asculta i activ relatarea persoanei afectate asupra ceea ce s-a întâmplat. nu ve i observa tranzi ia de la faza de reac ie la următoarele faze. cât mai exact 77 . să nu reac ioneze la procesul activ. De fapt. fără să fie copleşită de sentimentele ei. de exemplu crede i că a trăit experien a exact în felul în care vă spune. Ea este capabilă să găsească un interes în via a de zi cu zi şi se descurcă mai bine cu munca. în care – în timp ce „asculta i” – vă gândi i la ceea ce ve i spune dumneavoastră când interlocutorul se va opri). Punerea in cuvinte a sentimentelor A trata o problemă. cu excep ia faptului că persoana afectată şi dumneavoastră înşivă a i reuşit. Atitudinea dumneavoastră trebuie să fie pozitivă. Privi i pozitiv tot ce vă spune. dumneavoastră trebuie să face i ca persoana afectată să descrie. rezolvare care vă va permite să trece i prin criză. înseamnă „a exprima verbal sentimentele”. Primul ajutor psihologic Ajutorul pe care dumneavoastră pute i să-l oferi i persoanei afectate care a intrat în faza comportării din timpul crizei este un ajutor al procesului care ia locul în această fază. Acum pute i să rezolva i situa ia prin care a i trecut. persoana începe să fie capabilă să aştepte cu nerăbdare. într-adevăr. Când faza reac iei a marcat via a persoanei afectate pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă. pentru a o ajuta şi. Sentimentele vehemente sunt mai pu in presante şi persoana afectată poate să înceapă să vorbească despre ceea ce s-a întâmplat. întradevăr. Ascultarea activă = aceasta înseamnă că dumneavoastră asculta i ceea ce vă spune persoana afectată.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical şi să vă gândi i la viitorul dumneavoastră. optimistă. Deci. ea însăşi este capabilă să trateze experien a traumatică pe care a avut-o. Deci. aceasta înseamnă o continuare a primului ajutor dat în faza de reac ie. Faza comportării în timpul crizei poate dura jumătate de an şi trebuie reamintit că persoana afectată încă este influen ată de traumă şi trebuie să se descurce cu ea pentru a ieşi complet din ea. ce vă spune ea şi îi pune i întrebări care o vor face să se simtă în largul ei şi îi vor clarifica relatarea. Rudele trebuie să ină cont de acest lucru. Această fază poate dura până la 6 luni. Aceasta înseamnă că. făcând posibil ca ea să rezolve cu sentimentele vehemente care o posedau în faza de reac ie. prin eforturile dumneavoastră. astfel încât aceasta să nu-i mai domine via a. cu scopul de a auzi ce vă spune! (Nu ca într-o conversa ie obişnuită. dacă este convenabil în colaborarea cu alte persoane. dumneavoastră asculta i. Practic.

Criza v-a dat o nouă experien ă. Experien a i-a lăsat o cicatrice. dar ele nu pun stăpânire pe dumneavoastră şi dumneavoastră nu exprima i milă. d) Faza re-orientării Faza re-orientării este perioada de după terminarea crizei. O astfel de rezolvare a sentimentelor trebuie să aibă loc de câteva ori înainte ca persoana afectată să aibă un bun control asupra propriilor sentimente. Este un fapt psihologic că sentimentele recunoscute sunt mai uşor de suportat decât sentimentele difuze. desigur. persoana afectată înva ă cum să lucreze ea însăşi.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical posibil. Acum. Optimism – criza va trece Pozitiv. O criză care a trecut şi care a fost bine stăpânită adesea va implica o mai bună pregătire pentru întâmpinarea unei alte eventuale crize. dar persoana afectată va învă a să trăiască cu ele. fără să sufere. de acum înainte. în mod necesar un rezultat negativ. bineîn eles. Criza a trecut Persoana afectată a învins acum criza psihică. pute i fi mai repede pregătit pentru viitor. mai bine pregătită pentru a întâmpina urcuşurile şi coborâşurile vie ii. ea poate privi înapoi la ce s-a întâmplat. se va vedea că cel afectat trece prin criză ca o persoană puternică – mai experimentată şi. Bineîn eles. Dar. Astfel. nelinişte. dar. totodată. Nu este nevoie de nici un ajutor special în timpul acestei faze. prin conversa ia cu dumneavoastră. i-a creat o bază pentru viitor. ce simte şi cum simte. 78 . Dar. optimist! Aceasta înseamnă că dumneavoastră împărtăşi i şi în elege i sentimentele persoanei afectate. poate schimba radical via a persoanei afectate. nu pute i ignora rănile permanente şi pierderile irecuperabile. creându-vă o nouă bază pentru restul vie ii. în multe cazuri. cu sentimentele ei. vinovă ie. cum ar fi: durere. de asemenea. Aceasta nu reprezintă. Incidentul poate lăsa răni şi pierderi psihice şi.

copilul să nu se exteriorizeze deloc şi să păstreze în el. ceea ce copilul a văzut şi auzit se poate amplifica şi deveni mult mai serios decât este practic cazul.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical REAC IILE COPIILOR Bineîn eles. dar aceasta ajută un copil la fel de pu in pe cât ajută un adult. Bineîn eles. De aceea. copiii reac ionează şi dacă părin ii lor au fost supuşi unor experien e violente. ne-dramatic. Creează numai o linişte aparentă. Este mai dificil pentru copii să în eleagă ce se întâmplă. aşa cum fac adul ii. deoarece imagina ia lor va face experien a chiar mai confuză şi chiar mai amenin ătoare în mintea lor. De asemenea. cât mai repede posibil. cel mai bun ajutor pe care îl pute i da unui copil care a fost expus unei experien e violente este să-i asigura i un ajutor de specialitate. Copiii nu sunt capabili să descrie sentimentele. îmbră işându-l sau lăsându-l să stea pe bra ul dumneavoastră. adesea. Copiii nu-şi pot exprima sentimentele. vorbind despre sentimentele lor. se poate întâmpla ca. adesea. Dar. despre cuvântul „sentimentele lor”. ce s-a întâmplat. copilul va în elege întreaga chestiune. inându-l de mână. în astfel de situa ii. chiar mai mult decât adul ii. În acest caz. dar este mult mai dificil să li-l dai şi. 79 . va fi necesar ajutorul de specialitate. pute i încerca să recrea i o stare de securitate în copil. chiar împotriva tatălui. ei pot fi afecta i de experien e şi. ine i minte că. cel mai adesea. evident arată semnele rănii şi povesteşte mamei ce s-a întâmplat. Deci. chiar mai profund decât adul ii. este important să i se spună copilului foarte exact şi. pentru a nu-i lăsa imagina ia să „umble”. Din acest motiv. copiii pot fi expuşi experien elor violente la fel de uşor ca şi adul ii. Copilul poate reac iona plângând sau ac ionând agresiv. dacă un tată vine acasă după ce a fost rănit într-un accident. pe cât posibil. de asemenea. Ve i putea face ca un copil care plânge să se simtă confortabil. Deci. Copilul are încă o experien ă fragedă şi sentimente dureroase. copiii au nevoie de prim ajutor psihologic.

este total ireal şi periculos să aplica i comportamentul lui John Wayne în situa iile vie ii de zi cu zi. . Printre specialiştii echipei de salvare şi pompieri. deoarece persoana în cauză nu acordă aten ie suficientă experien elor ei violente. dintr-o dată. Dacă cel mai bun prieten al lui moare lovit de un glonte duşman. este palpitant să priveşti astfel de filme! Dar. Nimeni nu ar trebui să se lase inspirat de astfel de filme. Aceasta nu este o reac ie neobişnuită şi. Aceasta înseamnă că.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical CRIZA PERSOANEI CARE AJUTĂ „Sindromul John Wayne” Tuturor celor care au văzut filmele lui. care rămâne rece în orice situa ie.nu po i calma pe nimeni care se află într-o criză psihică trăgându-i o palmă. John Wayne îi trage o palmă zdravănă. Bineîn eles. care. . Dacă unul dintre oamenii lui se aprinde prea tare în toiul luptei. se întâmplă ca cei care acordă primul ajutor să încerce să se comporte în acest fel. Aceasta poate conduce la o criză psihică intensă. John Wayne dă pe gât un pahar mare de whisky şi continuă lupta neînfricoşat. se vorbeşte despre „Sindromul John Wayne”.este practic imposibil să nu fi i impresiona i de experimentele periculoase şi violente. un membru al echipei de salvare încearcă să pară neimpresionat de incidentele serioase la care ei to i sunt expuşi. îl calmează pe cel în cauză. dar. deoarece: .sigur nu este o bună idee să „tratezi” tensiunea psihică bând alcool. John Wayne le pare a fi un bărbat adevărat. 80 . El este total neimpresionat de nimic – niciodată mâinile lui nu dau nici cel mai mic semn de tremurat. uneori. în fa a sarcinilor sale. astfel încât el poate continua lupta umăr la umăr cu prietenii lui. această reac ie este periculoasă. nici chiar atunci când gloan ele zboară pe la urechile lui.