SOCIETATEA NA IONALĂ DE CRUCE ROŞIE DIN ROMÂNIA

de

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

CUPRINS Glosar

pag.

Capitolul 1: Principii generale de acordare a primului ajutor premedical 1.1 Cum să facem fa ă unei situa ii de urgen ă pag. 1.2 Planul pentru o situa ie de urgen ă pag. 1.3 Lan ul care salvează vie i pag. Capitolul 2: Starea de inconştien ă Capitolul 3: Resuscitarea cardiopulmonară 3.1 Resuscitarea cardiopulmonară la adult 3.2 Resuscitarea cardiopulmonară la copil 3.3 Corpi străini în căile aeriene superioare Capitolul 4: Plăgi 4.1 Generalită i 4.2 Plăgile cauzate de muşcături 4.3 Plăgile cu corpi străini 4.4 Plăgile cu hemoragie 4.5 Amputa iile Capitolul 5: Fracturile Capitolul 6: Temperaturile extreme 6.1 Arsurile 6.2 Insola ia 6.3 Electrocutarea 6.4 Degerăturile şi hipotermia Capitolul 7: Alte situa ii care necesită prim ajutor 7.1 Coma diabetică 7.2 Atacul de inimă 7.3 Atacul cerebral 7.4 Convulsiile 7.5 Intoxica ii Capitolul 8: Primul ajutor psihologic pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag.

2

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

Glosar Trecător O persoană care este martora întâmplătoare a unei situa ii de urgen ă. Persoana poate să nu fie instruită pentru acordarea primul ajutor, dar să fie dispusă să asiste victima, persoana care acordă primul ajutor şi/sau un membru al unui serviciu de urgen ă. Victimă O persoană aflată în primejdie şi care necesită şi/sau solicită asisten ă. Comunitate Un grup de oameni care se află/trăieşte/lucrează într-un context specific. Context Toate elementele şi factorii care constituie cadrul în care apare situa ia de urgen ă. Aceste elemente includ: • capacită ile comunită ii şi a membrilor ei individuali de a preveni, a fi pregăti i pentru, a răspunde la şi a se recupera în urma situa iilor de urgen ă, • regulile şi reglementările referitoare la îngrijire, • organizarea serviciilor de sănătate şi salvare (servicii de urgen ă, centre de îngrijire, etc.), • obiceiuri, cultură şi credin e (de ex. religie, practici locale tradi ionale), • circumstan e locale (izolare, dezastru, conflict armat, etc.). Pericol Situa ie sau condi ie care are poten ialul de a afecta în mod negativ via a sau sănătatea persoanelor prezente la locul accidentului şi/sau aflate în apropierea acestuia, pe termen scurt, mediu sau lung. Dispecerat O structură dedicată primirii apelurilor de urgen ă de la comunită ile dintr-o arie geografică specifică şi mobilizării şi controlului resursei corespunzătoare şi relevante de îngrijire a sănătă ii, ca răspuns la aceste apeluri. Un dispecerat poate îndeplini diferite func ii: • recep ionarea şi gestionarea permanentă a apelurilor de urgen ă, stabilind prioritatea acestora, • îndrumarea, când este posibil, în asigurarea asisten ei a celor care fac apelul,
3

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

• definirea şi asigurarea unei corelări cât mai bune a necesită ilor de urgen ă cu capacită ile/ disponibilită ile de răspuns, • coordonarea angajamentului serviciilor de urgen ă, • determinarea modalită ii de transport şi a centrului de îngrijire cel mai potrivit pentru starea victimei, • pregătirea preluării victimei la centrul respectiv. Primejdie O stare fizică şi/sau psihologică acut perturbată, care poate duce la deteriorarea vie ii, sănătă ii sau bunăstării unei persoane. Serviciu de urgen ă O organiza ie sau un grup cu un sistem sau o re ea de resurse şi personal având responsabilitatea specifică de a se pregăti pentru şi de a răspunde la situa iile de urgen ă. Membrii ei sunt califica i pentru a interveni direct la un incident sau să preia gestionarea unei victime care a fost asistată ini ial la locul accidentului de un trecător şi/sau o persoană care acordă prim ajutor. Această responsabilitate este stabilită legal de către autorită ile locale şi acceptată/recunoscută de către comunitate şi victime. Un membru al unei astfel de organiza ii ar putea fi: • o persoană care acordă prim ajutor voluntar (de ex. de la o Societate de Cruce Roşie sau Semilună Roşie), • o persoană care acordă prim ajutor profesional sau un salvator profesionist, • un membru al corpului paramedical (de ex. un tehnician de ambulan ă), • din personalul de urgen ă (de ex. personalul unită ilor de îngrijire intensivă), • un membru al corpului de asisten ă medicală, • un membru al corpului medical. Asisten a oferită de un serviciu de urgen ă poate fi sub formă de: • serviciu de instruire/educare în prevenirea, pregătirea pentru şi răspunsul la situa iile de urgen ă, • participarea directă la locul accidentului pentru controlul riscului, salvare şi/sau asigurarea îngrijirii de urgen ă, • sfaturi şi îndrumare verbală sau scrisă pentru o victimă, un trecător sau o persoană care acordă prim ajutor la locul accidentului, • asigurarea transportului victimei, • îngrijire într-un centru de sănătate capabil să preia o victimă.

4

remediată sau ajutorul profesional devine disponibil. a unei boli sau a stresului. Rană Deteriorare accidentală sau inten ionată a corpului. etc. pregătirea pentru şi oferirea unui răspuns ini ial la situa iile de urgen ă din domeniul sănătă ii. afectând un individ sau o comunitate. Asisten a urmăreşte reasigurarea victimei şi ob inerea cooperării/colaborării acesteia la măsurile ce urmează a fi luate de către un trecător.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Situa ie de urgen ă Un eveniment care creează o primejdie. Aceasta include o dimensiune de suport psihologic. şi necesită o ac iune imediată. cum ar fi căldura sau oxigenul. Primul ajutor formează obiectul unui program sau a unei instruiri certificate. vizează situa ia imediată. Această schimbare poate afecta sau poate fi sim ită de către persoanele implicate. De asemenea poate fi evaluată primar de către un trecător şi/sau o persoană care acordă prim ajutor. răspunsul ini ial urmăreşte diminuarea impactului acesteia până când condi ia victimei este stabilizată. ca şi pentru mobilizarea şi asistarea comunită ii în prevenirea. radioactivă sau chimică. pregătirea pentru şi răspunsul la situa iile de urgen ă. Persoană care acordă prim ajutor O persoană care este instruită şi certificată în primul ajutor şi care poate folosi acele cunoştin e teoretice şi practice pentru a proteja şi salva vie i. Protejare Măsurile luate pentru a preveni riscurile expunerii într-o situa ie de urgen ă (semnalizarea locului unui accident rutier. Dacă situa ia de urgen ă a apărut. indiferent dacă aceasta este urmare a unei accidentări fizice. sau datorată absen ei unor elemente esen iale. pregătite şi efectuate de o asocia ie locală sau o organiza ie. cum ar fi Societatea de Cruce Roşie sau Semilună Roşie. Acest fel de ajutor. electrică. controlul riscului expunerii la sânge şi alte fluide corporale. Suport psihologic Asisten ă acordată persoanelor aflate într-o situa ie de criză emo ională. sub supravegherea autorită ilor publice. rezultată din expunerea la energie termică. Prim ajutor Prevenirea. o persoană care acordă prim ajutor şi/sau serviciul de urgen ă.). iar scopul său este de a reasigura/linişti sau de a oferi maximul de confort posibil 5 . în contextul unei situa ii de urgen ă. mecanică.

dar al ii au nevoie de informa ii şi instruire pentru a se sim i confortabil în executarea unei astfel de sarcini. Siguran ă O situa ie în care pericolele pentru via a sau sănătatea victimei. 6 . Unora le poate veni natural când sunt puşi în fa a cuiva aflat într-o situa ie de criză. controlate sau absente. Constă în principal dintr-o atitudine în elegătoare şi sensibilă şi gesturi şi cuvinte încurajatoare. Ar trebui să se facă totul pentru a minimiza pericolul ca o condi ie preliminară pentru administrarea corespunzătoare a măsurilor de salvare a vie ii şi/sau a îngrijirii de urgen ă.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical persoanelor care necesită un ajutor mai specializat. până când li se poate acorda o îngrijire mai completă sau pot fi recuperate complet. persoane care acordă prim ajutor sau a trecătorilor sunt minimizate.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Principii generale de acordare a primului ajutor premedical 1. 1 1.2 1.3 Cum să facem fa ă unei situa ii de urgen ă Planul pentru o situa ie de urgen ă Lan ul care salvează vie i 7 .

• Cine telefonează? (numele. TRIMITE I DUPĂ AJUTOR PROFESIONIST • Sosirea rapidă a ajutorului poate salva o via ă.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 1. PĂSTRA I-VĂ CALMUL. Răspuns 3. Siguran ă 2. ÎNCURAJA I VICTIMA • Anun a i victima că personalul calificat este pe drum şi încerca i să o face i să se simtă cât mai bine cu putin ă. numărul de telefon.1 Cum să facem fa ă unei situa ii de urgen ă A. • Păstrându-vă calmul în timp ce ajuta i victima. B. explozie. incendiu) • Unde? • Câte victime? D. • Dacă victima devine neliniştită. Circula ie 8 . Căi aeriene 4. Respira ie 5. o ve i ajuta pe aceasta să fie calmă şi să coopereze. • Arătându-i că vă pasă. starea sa se poate agrava. 1. adresa) • Ce s-a întâmplat? (accident auto.2 Planul pentru o situa ie de urgen ă Planul pentru o situa ie de urgen ă constă din 5 paşi: 1. PLANIFICA I RAPID CE TREBUIE SĂ FACE I • Învă a i procedurile de bază şi repeta i-le periodic pentru a putea face fa ă oricând este necesar. inspira i încredere. C. Re ine i şi folosi i numărul de urgen ă 112 şi cum să comunica i la telefon.

Exemple: . Pericolele pot consta în: substan e chimice electricitate apă curgătoare foc. Punându-vă via a în pericol pute i determina o creştere a numărului de victime. trebuie să evita i să muta i o victimă. A.oprirea electricită ii de la panoul de curent. care este instruit. . să intervină. Lăsa i personalul de urgen ă.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Aceşti paşi sunt esen iali pentru to i cei care sunt implica i în primul ajutor premedical. gaz materiale inflamabile traficul rutier materiale metalice ascu ite suprafe e alunecoase structuri instabile Nu interveni i în situa iile periculoase. cu excep ia cazurilor în care zona poate deveni periculoasă pentru aceasta. pregătit. ASIGURAREA LOCULUI ACCIDENTULUI Odată ce are loc o urgen ă. fum. aşa că aştepta i să sosească echipele specializate. Persoanele pe care trebuie să le ave i în vedere sunt: dumneavoastră privitorii victima/ele Asigura i-vă timp pentru a face o evaluare primară a locului accidentului şi identifica i obiectele care pot fi periculoase. În unele situa ii pute i înlătura pericolele sau pute i scoate victima/ele din zona periculoasă. şi are echipament adecvat fiecărei situa ii. 9 . trebuie să vă asigura i că locul accidentului este sigur pentru toată lumea.scoaterea cheilor din contact. .cură area zonei de cioburile provenite de la un accident auto. Ca o regulă generală.

striga i după ajutor sau duce i-vă după ajutor dacă este cazul • observa i şi reevalua i semnele vitale regulat • acorda i primul ajutor dacă este cazul Dacă victima este confuză sau inconştientă: • striga i după ajutor • verifica i dacă respiră 10 . în special a unei victime inconştiente. B. este foarte dificilă şi ar trebui lăsată în grija personalului calificat. PRIVEŞTE (uita i-vă) ASCULTĂ (vorbi i asculta i) SIMTE (atinge i) Există 3 nivele de conştien ă: conştientă – victima răspunde şi ştie unde se află sau ce s-a întâmplat confuză – victima este ame ită. • verifica i starea victimei. nu ştie unde este sau ce s-a întâmplat inconştientă – victima nu răspunde Dacă victima este conştientă. scutura i-o de umeri şi întreba i-o: “Eşti în regulă?”. Simte”. RĂSPUNSUL Verifica i dacă victima răspunde la stimuli. Atinge.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Mutarea unei victime. lăsa i-o în pozi ia în care a i găsit-o (presupunând că nu este în pericol). “Ce s-a întâmplat?” Aceasta este cunoscută ca tehnica “Priveşte.

CĂILE AERIENE Eliberarea căilor aeriene este esen ială pentru ca victima să respire normal. culoarea pielii sau căldura extremită ilor. CIRCULA IA SÂNGELUI Verificarea pulsului este o manevră foarte dificilă. plasa i-vă mâna pe fruntea victimei şi trage i cu blânde e capul pe spate ridica i bărbia victimei pentru a deschide căile aeriene trage i cu blânde e de maxilarul victimei pentru a deschide gura Încerca i să evita i lăsarea prea mult pe spate a capului victimei! Corpi străini în căile aeriene: îndepărta i corpii străini vizibili din gura victimei îndepărta i din ii rup i sau desprinşi E.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical C. Dacă circula ia sângelui este prezentă: observa i şi reevalua i semnele vitale regulat 11 . Verifica i dacă acestea sunt ‘deschise şi libere’. RESPIRA IA Privi i. de aceea se recomandă să se urmărească alte semne ale circula iei sângelui ca. nu pentru mai mult de 10 secunde Privi i să observa i dacă toracele se ridică Asculta i sunetul respira iei Sim i i respira ia victimei pe obrazul dumneavoastră Dacă respiră normal: întoarce i-o în pozi ie laterală stabilă verifica i starea victimei şi merge i după ajutor dacă este necesar trimite i pe cineva după ajutor sau să cheme ambulan a dacă există alte persoane în preajmă observa i şi reevalua i semnele vitale regulat D. de exemplu. Asculta i şi Sim i i dacă respiră.

Privi i în jur şi controla i dacă locul este sigur! 12 .3 Lan ul care salvează vie i Spital Ambulan ă Prim ajutor Alarmă Măsuri de siguran ă Măsuri de siguran ă Dacă sunte i printre primii care ajunge i la locul unui accident. Un prim pas important înainte de a acorda primul ajutor este să vă asigura i că nu vă supune i unui pericol vital.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 1. Privi i în jur pentru a verifica dacă locul este sigur. trebuie să observa i care este situa ia în ansamblu.

Atunci când este mare aglomera ie pe linia telefonică. Dacă sunte i mai multe persoane care ajută. Fără ele ajutorul mai avansat care urmează în lan poate de multe ori să rămână fără efect. Tot ce ave i de făcut este să spune i ce s-a întâmplat. Nu renun a i. RESUSCITAREA CARDIOPULMONARĂ ASIGURATĂ RAPID CREŞTE ŞANSELE DE SUPRAVIE UIRE Începerea rapidă a resuscitării cardiopulmonare creşte şansele de supravie uire de 2-3 ori în compara ie cu acele cazuri în care nu se face nimic până la sosirea ambulan ei. ALARMA DATĂ RAPID ÎNSEAMNĂ AJUTOR RAPID Chemarea rapidă a ambulan ei şi începerea rapidă a manevrelor de resuscitare cardiopulmonară pot fi asemănate primelor inele ale unui lan . Reveni i cu un apel până răspunde! 13 . Operatorul vă va pune apoi întrebările necesare pentru a afla de ce fel de ajutor este nevoie. Atunci când da i telefon pentru a chema ambulan a.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Alarma 112 DA I ALARMA – CHEMA I AMBULAN A ! Chema i ambulan a cât de repede pute i şi vă permite situa ia. De aceea este important ca manevrele de resuscitare să fie cunoscute de cât mai mul i oameni. poate dura ceva timp până răspunde dispeceratul. Răspunde i clar şi concis. răspunde un operator de dispecerat. pentru că vine prea târziu. cineva poate să dea alarma imediat ce a i identificat victima/victimele si situa ia de urgen ă în care aceasta/acestea se află.

să reuşească. ac iunile tale de prim ajutor sunt importante. se previne agravarea situa iei şi cresc şansele ca tratamentul medical care va urma. Dacă. Accident 4 minute Alarmă 8 minute Ambulan ă 20 minute Spital 14 . direct la locul accidentului. PRIMELE MINUTE SUNT CRITICE Poate să dureze cinci minute sau o oră până când soseşte ambulan a. se acordă corect primul ajutor. În aşteptarea ambulan ei.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor Primele minute după un accident sunt de multe ori hotărâtoare pentru supravie uirea victimei şi pentru limitarea urmărilor accidentului.

victima este confuză şi însetată. Inima se opreşte (fără puls) • Începe i compresiile toracice şi respira ia artificială. Culca i victima Supravegherea Victima nu trebuie să stea nesupravegheată. Aplica i un bandaj compresiv. care respiră normal trebuie să fie aşezate într-o pozi ie laterală. Este important să existe un comportament calm şi prietenos din partea persoanei care acordă prim ajutor. singură sau până când cineva calificat îşi asumă responsabilitatea tratamentului. • Îndepărta i din gură corpii străini vizibili. Apleca i capul spre spate. înveli i-o.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical PRIMUL AJUTOR: Victima este în stare de inconştien ă dar respiră normal • Toate victimele în stare de inconştien ă. Dacă victima continuă să nu respire. Aşeza i victima culcată cu picioarele ridicate (cea fără conştien ă trebuie să fie aşezată într-o pozi ie laterală stabilă). Men ine i temperatura corpului victimei. pulsul este accelerat. Victima prezintă întreruperea circula iei sângelui Pielea este palidă şi rece. Dacă este posibil. începe i respira ia artificială (metoda gură la gură). Ridica i partea corpului care sângerează. trebuie să fie aşezate într-o pozi ie laterală stabilă. fiecare victimă trebuie să beneficieze de supraveghere. Transporta i victima imediat la spital sau medic. stabilă. Victima nu respiră • Deschide i căile de acces ale aerului. • Victimele inconştiente. • 15 . ridica i gâtul. Continua i cu această manevră până când victima respiră normal. • • • • • • • • Victima sângerează Opri i sângerarea prin presarea cu degetele asupra bandajului pe rană.

16 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Ambulan ă Transportul victimelor cu ambulan a. Spital Spital.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Starea de inconştien ă 17 .

Descheia i hainele prea strâmte şi ave i grijă ca nici un obiect să nu-i provoace vătămări prin apăsare. Chema i ambulan a! 18 . Este important să re inem că există multe cauze de pierdere a cunoştin ei. PRIVEŞTE . PRIVI I. Aşeza i persoana în pozi ia "laterală stabilă". ASCULTA I. Îndepărta i-i ochelarii. de exemplu lezarea craniului. Rămâne i cu el/ea. este un semn de inconştien ă. Leşinul este considerat ca o pierdere a cunoştin ei pentru scurt timp. etc. SIMTE .Asculta i dacă victima răspunde. dacă are. Dacă victima nu răspunde sau nu reac ionează. nu şi-a pierdut cunoştin a. Un prim pas important înainte de a acorda ajutor este să vă asigura i că nu vă supune i pe dumneavoastră unui pericol vital.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical În caz de inconştien ă. Privi i în jur şi controla i dacă locul este sigur! NU VĂ RISCA I NICIODATĂ PROPRIA VIA Ă! PROTEJA I-VĂ! CONTROLA I STAREA DE CONŞTIEN Ă. Când găsi i o persoană care pare lipsită de via ă este important să cerceta i ce s-a întâmplat. consum excesiv de alcool. Scutura i-o uşor de umeri şi întreba i: „Cum te sim i?”. SIM I I Dacă este posibil.Vede i dacă şi cum reac ionează victima! ASCULTĂ . persoana nu reac ionează la atingere sau la adresare. pentru a putea acorda ajutor în modul cel mai eficient. lăsa i persoana în pozi ia în care o găsi i. otrăvire. Starea se poate înrăută i. O persoană leşinată se trezeşte de obicei rapid dacă este întinsă cu capul în acelaşi plan ca şi corpul. „Ce s-a întâmplat?”.Sim i i dacă victima reac ionează atunci când o scutura i uşor! Dacă victima reac ionează la atingere sau adresare.

cu mâna pe obrazul victimei. către dumneavoastră. Pasul 2: Aşeza i-i bra ul de lângă dumneavoastră. Aşeza i-i mâna de deasupra sub obraz.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pozi ia laterală stabilă Pasul 1: Aşeza i-vă în genunchi lateral de victimă şi asigura i-vă că ambele picioare sunt drepte. cu palma în sus şi cu cotul îndoit. Aşeza i celălalt bra al victimei în unghi drept peste piept. Îndoi i-i genunchiul de deasupra în unghi aproape drept. îndoit în unghi drept fa ă de corp. 19 . iar cu cealaltă mână de genunchiul opus. Pasul 4: Rula i victima pe o parte. Pasul 3: Apuca i cu o mână de umărul de partea opusă a victimei.

prin învelirea corpului cu o pătură sau cu o haină.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pasul 5: Dacă este posibil. Ruga i pe altcineva să cheme ambulan a. Încerca i să împiedica i pierderea căldurii corpului. Cu mici ajustări. de exemplu. pute i să-i elibera i căile respiratorii. prin a-i trage capul pe spate. riscul de sufocare este mic. DA I ALARMA! CHEMA I AMBULAN A! NU ABANDONA I VICTIMA! STAREA SE POATE ÎNRĂUTĂ I! DACĂ PERSOANA FĂRĂ CUNOŞTIN Ă ESTE ÎNTINSĂ PE BURTĂ: Atunci când o persoană fără cunoştin ă este întinsă pe burtă. 20 . rămâne i lângă persoana fără cunoştin ă.

2 Resuscitarea cardiopulmonară la copil 3.1 Resuscitarea cardiopulmonară la adult 3.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Resuscitarea cardiopulmonară 3.3 Corpi străini în căile aeriene superioare 21 .

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 3.1 Resuscitarea cardiopulmonara la adult 22 .

Este ca un "scurt circuit" care face ca inima să se oprească. pentru că acestea asigură un flux sangvin critic pentru creier şi inimă prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresie directă asupra inimii. Dacă persoana primeşte ajutor imediat. De aceea este de o importan ă vitală să se cheme ajutor imediat. A ŞTI ÎNAINTE DE A SE ÎNTÂMPLA PENTRU A ÎNDRĂZNI ATUNCI CÂND SE ÎNTÂMPLĂ În fiecare an nenumăra i oameni fac stop cardiac. RESUSCITAREA ASIGURATĂ RAPID CREŞTE ŞANSELE DE SUPRAVIE UIRE Începerea rapidă a resuscitării creşte şansele de supravie uire de 2-3 ori în compara ie cu acele cazuri când nu se face nimic până la sosirea ambulan ei. via a lor depinde concret de faptul că cei din jur ştiu sau nu să facă resuscitarea (masaj cardiac şi respira ie artificială). şansele să i se salveze via a sunt mari. 23 . Resuscitarea cardiopulmonară asigurată atât de un singur salvator sau de doi salvatori este o suită de 2 insufla ii ( respira ii artificiale) şi 30 de compresii toracice ( masaje cardiace) Nota 1: Compresiile toracice pot fi făcute şi fără respira ia gură la gură. situa ia este urgentă! Cu fiecare minut care trece scad şansele de supravie uire. Deja după 4-6 minute corpul. Când are loc un stop cardiac. au suferit leziuni ireversibile. Fără ele ajutorul mai avansat care urmează în lan poate de multe ori să rămână fără efect. cu atât mai multe vie i pot fi salvate. la locul de muncă şi în situa ii cotidiene. De aceea este important ca manevrele de salvare să fie cunoscute de cât mai mul i oameni. pentru că vine prea târziu. inând cont că unul din trei cazuri de stop cardiac au loc acasă.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical ALARMA DATĂ RAPID ÎNSEAMNĂ AJUTOR RAPID Anun area rapidă a ambulan ei şi începerea rapidă a manevrelor de resuscitare cardiopulmonare pot fi asemănate primelor inele ale unui lan . şi mai ales creierul. iar resuscitarea să se înceapă în aşteptarea ambulan ei. Cu cât ştiu mai mul i oameni să efectueze corect manevre de respira ie artificială şi masaj cardiac.

cu obrazul aproape de gura lui şi cu privirea îndreptată către torace. Apleca i-vă către accidentat. Trage i cu aten ie capul pe spate. Atunci când tragem capul pe spate. Partea posterioară a limbii poate atunci să cadă uşor înapoi blocând astfel căile respiratorii. Apoi este transportat de sânge la diferitele organe din corp. De aceea o victimă trebuie întotdeauna să fie ajutată prin eliberarea căilor respiratorii pentru a putea respira independent. 24 . Sângele circulă în corp fiind pompat de inimă.Privi i dacă toracele se ridică. CĂI RESPIRATORII LIBERE : La persoana fără cunoştin ă to i muşchii se relaxează. PRIVEŞTE . VERIFICAREA RESPIRA IEI: Aşeza i o mână pe frunte. Mandibula şi limba astupă căile respiratorii.Încerca i să sim i i respira ia pe obrazul dumneavoastră. inclusiv limba. Asta se întâmplă atunci când o persoană fără cunoştin ă este întinsă pe spate. O parte din oxigenul con inut în aer trece în sânge prin plămâni.Asculta i dacă se aude respira ia. SIMTE . ASCULTĂ . Ridica i bărbia în sus. mandibula se ridică şi căile respiratorii se eliberează. RESPIRA IA: Corpul are nevoie de o aprovizionare continuă cu oxigen.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Nota 2: Când se opresc manevrele de resuscitare cardiopulmonară: dacă victima respiră şi are puls dacă este preluată de serviciul de ambulan ă după 30‘ sau mai mult când este rece afară Nota 3: Manevrele de resuscitare cardiopulmonară se efectuează 3-4 ore pentru victimele care au stat mult timp la temperaturi scăzute. Plasa i apoi două degete ale celeilalte mâini pe partea osoasă a bărbiei.

o batistă. În timp ce victima expiră şi toracele i se lasă în jos.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor în caz de stop respirator Pasul 1: Cură a i cavitatea bucală de eventuali corpi străini vizibili. Nota: Dacă gura este rănită şi este imposibil să sufla i prin ea. Pasul 3: Inspira i. Proteja i-vă pentru a nu intra în contact cu sângele victimei prin folosirea „batistei salvatorului” (de ex. astupa i nările mai bine şi încerca i din nou. astupa ii nările. Pasul 6: Dacă victima începe să respire. Cu degetul mare şi arătătorul de la mâna pe care o ine i pe fruntea victimei. Pasul 4: Îndepărta i-vă gura după ce a i insuflat aer. Pasul 5: Continua i insuflările în ritmul în care respiri normal până când: persoana fără cunoştin ă începe din nou să respire. Controla i dacă toracele se ridică (atunci a ajuns aerul în plămâni). sunte i înlocuit de cineva. un material textil) Pasul 2: Men ine i căile respiratorii libere prin aplecarea capului pe spate. Ridica i-vă capul. trage i capul victimei mai spre spate. aşeza i-vă gura pe gura victimei după ce v-a i protejat şi insufla i-i aer. timp de circa 2 secunde. Insufla i încet. Dacă toracele nu se ridică. aşeza i-o în pozi ia laterală stabilă. pregăti i-vă pentru o nouă insuflare: trage i aer în piept. 25 . astupa i gura şi sufla i prin nas.

Dacă inima se opreşte. Prin circula ia sanguină celulele sunt continuu alimentate cu oxigen.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical CIRCULA IA SANGVINĂ: Sângele circulă în corp datorită efectului de pompă al inimii. Organul cel mai sensibil este creierul: deja după 10-15 secunde dispar cunoştin a. cu o medie de 70 de ori pe minut. respira ia şi contrac ia musculară. toate organele vor fi rapid lezate de lipsa de oxigen. Sângele este pompat cu mare presiune din jumătatea stângă a inimii către toate păr ile corpului. 26 .

Primul ajutor în caz de stop cardio-respirator Dacă găsi i o persoană fără cunoştin ă care are atât stop respirator cât şi stop cardiac. dar nu până la marginea de jos a sternului (apendicele xifoid). Cu cealaltă mână controla i pulsul. Merge i cu degetele în jos şi pu in lateral până la adâncitura de lângă muşchiul oblic al gâtului. Ave i grijă ca victima să se afle cu fa a în sus şi pe o suprafa ă tare. Inima este amplasată sub stern. Aşeza i arătătorul şi degetul mijlociu pe laringe. Ea ajunge până la marginea arcului costal. înainte de a începe resuscitarea.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical VERIFICAREA PULSULUI: ine i cu o mână capul victimei tras pe spate (hiperextensie). pu in mai spre partea din stânga a pieptului. 27 . trebuie să face i atât RESPIRA IE ARTIFICIALĂ (pentru a men ine respira ia) cât şi MASAJ CARDIAC (pentru a men ine circula ia sanguină).

28 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pasul 1: Plasa i palma unei mâini în centrul pieptului. Accidente în timpul resuscitării Vărsătura: Insufla ii prea rapide sau prea puternice: aerul ajunge în stomacul victimei. Aten ie să nu exercita i presiune asupra sternului în perioada de relaxare toracică. peste abdomenul superior sau peste apendicele xifoid. Semne: ame eală. Folosi i propria greutate pentru a apăsa sternul circa 4-5 cm. astfel încât umerii să se afle deasupra locului de compresie. furnicături în degete.până la dispari ia acestor semne. Apăsa i cu bra ele drepte. Încrucişa i degetele celor 2 mâini şi asigura i-vă că nu aplica i presiune peste coastele victimei. Hiperventila ia salvatorului: salvatorul inspiră mai mult aer decât este necesar şi de aceea îi scade nivelul dioxidului de carbon din sânge. Plasa i-vă palma celeilalte mâini peste prima. În acest caz. cauzând voma. stări aproape de leşin Salvatorul îşi va ine respira ia câteva momente . Pasul 2: Apleca i-vă corpul în fa ă. Continua i apoi procedura de reanimare. fără a îndoi coatele. Între compresii lăsa i sternul să se ridice de tot fără să ridica i mâna de pe el. întoarce i victima pe o parte şi cură a i-i gura. Pasul 3: Repeta i compresiile toracice cu o rată de aproximativ 100/ min.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 3.2 Resuscitarea cardiopulmonară la copil 29 .

Insufla i numai cantitatea de aer necesară care să producă ridicarea pieptului. 30 .copii peste 7 ani : 12 Circula ia artificială Compresiile exercitate asupra pieptului unui copil vor fi făcute cu o singură mână. gura persoanei care acordă primul ajutor trebuie să acopere atât gura cât şi nasul acestuia. pentru copiii mari. Numărul de insufla ii pe minut este pentru : .sugari : 20 . La copiii foarte mici. cu aproximativ 1-2 cm. apăsate pe mijlocul sternului care va fi presat în interior.copii 1-7 ani : 15 . iar în cazul copiilor foarte mici cu două degete: mijlociul şi arătătorul.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Respira ia artificială Se face în acelaşi mod ca şi la adul i.

epiglota se închide peste laringe pentru ca hrana să nu o ia pe calea respiratorie. Este cel mai bun mod de a disloca corpul străin din trahee. ea poate de cele mai multe ori să tuşească. Atât timp cât persoana respectivă respiră. Dacă persoana respectivă încetează să respire este nevoie de ajutor imediat. Când înghi im. Acest lucru se poate întâmpla oricui. Atunci este uşor să "ne înecăm".3 Corpi străini în căile aeriene superioare Pasajul respirator poate fi blocat de corpuri străine: ne "înecăm".Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 3. Câteodată se întâmplă ca epiglota să nu ină pasul. Când un adult se îneacă este de cele mai multe ori vorba de o bucă ică de mâncare care a intrat pe trahee în loc de esofag. mai ales atunci când înghi im şi respirăm în acelaşi timp. încearcă să tragă aer în piept nu poate să vorbească nu poate să tuşească duce umerii în sus este cuprinsă de panică. În gât căile aerului şi ale hranei se întretaie. 31 . Semne care arată că un corp străin s-a în epenit pe căile respiratorii: persoana în cauză duce mâna la gât nu poate să respire.

Pasul 2: Apuca i încheietura pumnului cu cealaltă mână şi apăsa i spre interior şi oblic în sus. Aten ie ca apăsările să nu fie excesiv de puternice. deoarece pute i cauza leziuni interne de mare gravitate. 32 . între coaste şi ombilic. strânge i pumn una din mâini şi plasa i partea cu degetul mare pe abdomenul bolnavului.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical COMPRESIA ABDOMENULUI Pasul 1: Apleca i persoana în fa ă. Câteodată este nevoie de mai multe apăsări pentru a disloca obiectul în epenit. Plasa i-vă în spatele ei cu bra ele în jurul mijlocului. Aceasta va produce o creştere a presiunii din plămâni care poate să disloce obstacolul. Nota: Modul în care se in mâinile (aşa-numita manevră "Heimlich") se foloseşte atunci când acorda i primul ajutor unei persoane care s-a înecat cu ceva.

Cu latul palmei aplica i o lovitură în spate. între omopla i. TEHNICA COMBINATĂ Se alternează compresiile abdominale cu loviturile în spate: 5 compresii urmate de 5 lovituri în spate. APĂSAREA COŞULUI PIEPTULUI Aşeza i o palmă peste cealaltă pe stern şi apăsa i coşul pieptului în jos aproximativ 4 cm. 33 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical LOVITURA ÎN SPATE Plasa i-vă în spatele victimei.

cu capul şi trunchiul înspre fa ă şi li se vor aplica lovituri. criza de epilepsie. de stopul cardiac. hipotermia. din punct de vedere fiziologic întâi se instalează stopul respirator apoi apare stopul cardiac. Siguran a salvatorului capătă aspecte deosebit de importante în aceste situa ii. 34 . Indiferent cărui fapt se datorează înecul. Primul ajutor în caz de înec Înecul poate fi asociat cu alcoolul. fără a începe manevrele de resuscitare înaintea scoaterii din apă. etc. În cazul în care victima revine complet la starea de conştien ă după scoaterea ei din apă. tentativa de suicid.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Copilul care are un corp străin în gât: • încetează să mai respire • are probleme cu respira ia în timp ce mănâncă. Ca urmare a acestui mecanism plămânii pacien ilor nu sunt inunda i de apă. de aceea victima se men ine în pozi ie orizontală. ea trebuie să fie transportată la spital. aici inându-se sub observa ie pentru minim 6 ore. Salvatorul trebuie să evite orice fel de risc în cazul în care nu ştie să înoate sau în cazul în care nu de ine echipamentul potrivit pentru a intra în apă rece. Din punct de vedere al primului ajutor nu are importan ă faptul că înecul este în apa dulce sau în apa sărată. dacă nu se încep respira iile artificiale. Copiii mai mari pot fi inu i apleca i peste antebra . În această pozi ie i se vor aplica lovituri între omopla i cu palma celeilalte mâini. inându-se cu capul în jos. Orice victimă înecată este suspectată de existen a leziunii de coloana vertebrală. • este găsit cu fa a vânătă şi cu obiecte de dimensiuni mici în jurul său Primul ajutor: Copiii mici se apucă cu o mână de picioare. urmat în primele secunde. Acest lucru apare ca urmare a închiderii căilor aeriene (spasm laringian) ceea ce duce la stop respirator. între omopla i. cu palma.

Dacă respiră. ridicată de la sol şi scuturată pentru ca apa să se scurgă în afară. Dacă nu respiră se aşează în pozi ia cunoscută pentru efectuarea manevrelor de resuscitare. cu mâinile făcute chingă. apoi este prinsă de salvator pe la spate de abdomen. 35 . victima este aşezată în pozi ia laterală stabilă.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Cauze epuizare: la persoanele care cad în apă şi nu ştiu să înoate şoc: prin contactul corpului cu apă foarte rece Consecin e căile respiratorii sunt inundate cu apă se produce stop respirator apoi şi cardiac Primul ajutor Evacuarea apei din plămâni: Victima se întoarce cu fa a în jos.

5 4.6 Generalită i Plăgile cauzate de muşcături Plăgile cu corpi străini Plăgi particulare Plăgile cu hemoragie Amputa iile 36 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Plăgi 4.2 4.4 4.1 4.3 4.

derm şi hipoderm. vase de sânge. de exemplu nervi. Plaga este o rană care poate afecta numai pielea sau/ şi esuturile profunde. Leziunile pot să afecteze şi alte esuturi. Pielea are mai multe straturi: epiderm.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 4. datorită factorilor particulari (adâncimea. pot fi evaluate rapid unele riscuri. Notă: Dacă plaga are alte consecin e. băşică. localizări specifice ale plăgii 37 . zgârietură. trebuie întreprinse ac iuni prioritare specifice acestora. Mai mult decât atât. muşchi. profunzimea şi natura ei. localizarea şi suprafa a acesteia sau starea anterioară a sănătă ii victimei) • lezarea organelor din profunzime • şoc Plăgile sunt leziuni ale pielii şi mucoaselor. Principiile ac iunii • Complica iile trebuie prevenite sau diminuate. • Localizarea şi extinderea rănii trebuie evaluate cu grijă. decojire. ruptură. cum ar fi hemoragie. etc. Gravitatea unei plăgi depinde de zona afectată. tăietură datorată unui os din interior. organe interne. tendoane. Aflând cum s-a produs plaga. Riscuri O rană poate provoca: • hemoragie • durere • complica ii specifice după localizare. muşcătură. Tipuri de plăgi: prin perforare. este organ senzorial şi are rol în reglarea temperaturii corpului.1 Generalită i Pielea protejează împotriva mediului înconjurător. incluzând infec ii şi insuficien ă circulatorie şi respiratorie.

Când plaga este adâncă. cu excep ia cazului când există un corp străin în plagă care nu trebuie îndepărtat. boli. largă. piept.).).).Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical necesită ac iuni particulare datorită consecin elor negative posibile sau reale legate de aceste localizări (fa ă. abdomen. Opri i sau îndepărta i agentul cauzator de victimă (*) SAU îndepărta i victima de agentul cauzator (*). materiale străine murdare în rană). • nu folosi i o bucată de material mai mult decât o dată. • spăla i plaga uşor. Dacă este posibil colecta i informa ii asupra stării de sănătate a victimei (vârstă. în special dacă rana este adâncă. tratament. în locuri speciale (torace. Ave i în vedere următoarele principii pentru a cură a plaga: • spăla i plaga de preferin ă cu un dezinfectant lichid. Pasul 2: Evalua i caracteristicile plăgii. persoana care acordă prim ajutor ar trebui să transfere victima unui profesionist în îngrijirea sănătă ii. Pasul 4: Cură a i plaga. Determina i modul cum s-a produs rana (o lovitură. încheietură). • evita i agravarea situa iei. Observa i localizarea plăgii/plăgilor. 38 . Estima i cu aproxima ie cât de extinsă e plaga. având în vedere următoarele principii: • evita i asumarea unor riscuri. clară. fără a freca. • în măsura posibilită ii proteja i-vă mâinile folosind mănuşi sau orice poate servi ca barieră de protec ie. • folosi i păr ile curate ale unui material textil (care nu lasă scame) sau comprese sterile. o cădere. abdomen etc. gât. (*) ATEN IE. cu apă curată curgătoare. Pasul 3: Asigura i condi ii de igienă când vă ocupa i de plagă. dacă nu este posibil. • spăla i plaga dinspre interiorul acesteia spre exteriorul ei. Determina i agentul cauzator şi orice alt posibil factor agravant (de ex. sau în lipsa acestuia cu apă curată. curgătoare. etc. Ave i în vedere următoarele principii pentru asigurarea unor condi ii de igienă: • spăla i-vă mâinile cu apă curată cu săpun sau. Pasul 1: Elimina i contactul dintre victimă şi agentul cauzator. etc.

prezintă la locul agresiunii un edem care progresează rapid. caldă. Dacă plaga muşcată este adâncă. pansament. Ruga i victima să înlăture obiectele poten ial constrictive cum ar fi inele. ceas de mână. Dacă nu l-a făcut recent sfătui i-o să se vaccineze. Riscurile plăgilor muşcate depind de animalul respectiv şi de cât de severă este muşcătura. Virusul este transmis la oameni prin saliva animalului infectat (numai animalele cu sânge cald pot fi purtătoare de rabie. Verifica i când victima a făcut ultima dată un vaccin antitetanos. • folosi i un pansament pregătit anterior sau dacă nu. Dacă plaga muşcată are semne de inflama ie ( este roşie.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pasul 5: Proteja i plaga. 39 . etc. dacă acestea se află în interiorul sau în apropierea suprafe ei rănite şi dacă acest lucru este posibil fără a produce noi daune/consecin e negative. pentru a îndepărta orice impurită i sau urme de salivă. Dacă în epătura este la nivelul fe ei sau gâtului există risc mare de sufocare. În rănile provocate prin în epături există şi riscul de a declanşa o alergie. având în vedere următoarele principii: • de preferin ă folosi i un material steril (de ex. dureroasă. bră ări. material textil) sau dacă nu. Persoanele alergice la în epături de insecte (albine. pisică şi nu în ultimul rând. spăla i-o sub jet de apa timp de 10 minute. Riscurile includ: Rabia/ turbarea –este o serioasă şi adesea fatală infec ie virală a sistemului nervos central. Proteja i plaga. aplica i un bandaj Pasul 6: Sfătui i victima să se prezinte cât mai curând posibil la medic pentru a determina necesitatea vaccinării antitetanos. cele mai frecvente plăgi muşcate sunt cele provocate de câine. umflată) aplica i ghea ă învelită într-un prosop curat timp de 10 minute. de oameni. păianjeni). 4. unul curat. Şterge i plaga cu comprese sterile sau cu un prosop curat.) Sângerare/ hemoragie Infec ie Primul ajutor Spăla i imediat plaga muşcată cu săpun si apa căldu ă timp de 5 minute.2 Plăgile cauzate de muşcături În România. viespi.

în aşteptarea asisten ei corespunzătoare. bolnavul este îndrumat la spital în toate cazurile. se tumefiază. fixate cu un bandaj şi acoperi i rana. stabiliza i-l cu materiale textile curate. pielea se înroşeşte. suturii plăgii (când se impune) cere i ajutor. • pune i victima în cea mai confortabilă pozi ie. • dacă este necesar. Muşcăturile de şerpi: la locul muşcăturii se văd două în epături. în vederea vaccinării antitetanice. Corpii străini care pătrund printr-o plagă nu trebuie înlătura i. • nu-l mişca i. deoarece aceasta ar putea agrava situa ia. antirabice (dacă e cazul). 40 .3 Plăgile cu corpi străini Aspectele cheie În eventualitatea existen ei unui corp străin prezent în plagă ave i în vedere următoarele principii: • nu încerca i să-l înlătura i. Primul ajutor pentru a împiedica difuziunea veninului: • pune i ghea ă pe segmentul de corp lezat • nu ridica i segmentul de corp afectat transporta i rapid bolnavul la spital 4.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor aplicăm rapid ghea ă la locul în epăturii. • evita i toate manevrele care ar putea mişca acest corp străin.

etc. se caută atât orificiul de intrare cât şi cel de ieşire (în cazul în care există). Nu încerca i introducerea intestinelor înapoi în abdomen. Se tratează ca o plagă obişnuită.4 Plăgi particulare Plăgile abdominale cu exteriorizarea intestinelor = eviscera ie Plăgile la nivelul abdomenului sunt urmate. cel mai frecvent. acoperind intestinele exteriorizate cu comprese sterile sau orice alt material textil curat aflat la îndemână. Dacă plaga se produce prin împuşcare. Manual de prim ajutor premedical 4. acoperindu-se cu comprese sterile şi izolându-se cu o pungă sau orice alt material asemănător aflat la îndemână. 41 . de cele mai multe ori.Crucea Roşie Română Aranja i bandajele în jurul corpilor străini pentru ca aceştia să nu se poată mişca. cauzând leziuni suplimentare în timpul transportului. traumatisme ale coastelor. înjunghiere. de exteriorizarea intestinelor. Aşeza i victima culcată pe spate sau cu toracele uşor ridicat şi cu genunchii îndoi i. dar şi prin tăiere. Pneumotoraxul se recunoaşte prin aspectul roz şi spumos al sângelui dar şi prin perceperea unui şuierat apărut în timpul respiratiei. iar glon ul se tratează ca un corp străin. Se tratează ca o plagă obişnuită. pentru a scădea presiunea din interiorul cavită ii abdominale Plăgile pneumotorax toracice cu perforarea plămânului = Se produc prin împuşcare. acest fenomen purtand denumirea de eviscera ie.

Atunci când condi iile o permit. Nu administra lichide. aşeza i cu grijă victima în pozi ia culcat cât mai curând posibil (sau ajuta i-o să se aşeze într-o astfel de pozi ie). 2. Oprirea hemoragiei trebuie men inută până când victima este predată unui serviciu de urgen ă. ceea ce necesită oprirea imediată a acesteia. Hemoragia trebuie oprită rapid. prin âşnire sau flux continuu. 3. leşin. infec ii) trebuie anticipată.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 4. noi răni. prevenită sau oprită. Pasul 2: Ridica i zona cu hemoragie. 42 1.5 Plăgile cu hemoragie Defini ie: Este pierderea de sânge printr-o plagă. Riscuri Pierderea de sânge continuă prezintă un risc imediat şi/sau pe termen scurt asupra vie ii şi sănătă ii victimei. 4. Principiile ac iunii Evaluarea pentru identificarea hemoragiei externe dintr-o plagă trebuie făcută rapid în cadrul evaluării ini iale a victimei. Dezvoltarea unor complica ii (de ex. Atunci când condi iile o permit. ridica i zona cu hemoragie (sau ruga i victima să facă acest lucru). Această pozi ie ar trebui men inută. Limitarea consecin elor pierderii de sânge Pasul 1: Culca i victima (dacă acest lucru nu s-a făcut în mod spontan). . dacă este cazul. folosind tehnica/ tehnicile cele mai adecvate situa iei. ducând la o pierdere însemnată de sânge într-o perioadă scurtă de timp. Nu-i da niciodată de băut. şoc.

prin folosirea de materiale impermeabile (de ex. 43 . mănuşi. . Notă: Persoana care acordă prim ajutor n-ar trebui să se pună în pericol când corpii străini sunt murdari de sânge. men ine i presiunea pentru câteva minute. Nu opri i compresia cât timp face i această verificare. pungi de plastic curate) dacă sunt disponibile. evita i contactul cu sângele victimei. Ea trebuie să ia măsurile de protec ie corespunzătoare. sunt tăioşi sau ascu i i. Notă: Situa ia unui membru amputat este discutată în subcapitolul următor.sau dacă acestea nu sunt disponibile. Pasul 1: Asigura i accesul la plagă. Presiune locală directă: Notă: Această tehnică nu poate fi utilizată când: (a) în punctul hemoragic este prezent un corp străin (b) zona este în mod evident deformată (indicând a fractură) (c) punctul hemoragic nu este accesibil mâinilor persoanei care acordă prim ajutor. Verifica i dacă hemoragia s-a oprit în aria unde s-a aplicat compresia cu esătură. evitând o situa ie dureroasă pentru victimă. aplica i suficientă presiune/compresie pentru a opri hemoragia. Pasul 2: Asigura i presiune locală directă asupra punctului hemoragic. Pasul 3: Evalua i eficien a presiunii locale directe. prin utilizarea oricărui material potrivit ca barieră între mâna voastră şi punctul hemoragic. pentru a se ob ine cooperarea acesteia.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Persoana care acordă primul ajutor trebuie să explice victimei pas cu pas ce urmează să se întâmple. protejându-vă mâna cu care se exercită presiunea: .

asigurând stoparea hemoragiei fără a întrerupe total circula ia sângelui. folosind o presiune mai fermă. Verifica i prezen a circula iei sanguine periferice înainte şi după bandajare Dacă hemoragia continuă.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Bandajul compresiv Notă: Această tehnică nu poate fi aplicată când zona este deformată în mod evident (indicând un traumatism osos/fractură) sau dacă în punctul hemoragic este prezent un corp străin. În caz contrar. Pasul 4: Verifica i circula ia sanguină periferică 44 . dacă membrul rănit a fost plasat ini ial într-o pozi ie ridicată. Pasul 3: Aplica i un al doilea bandaj dacă hemoragia continuă în pofida bandajului compresiv ini ial. Pregăti i aceleaşi materiale care au fost indicate pentru un bandaj compresiv Aplica i acest al doilea bandaj peste primul bandaj: fără să-l înlătura i. Pasul 2: Evalua i eficacitatea presiunii aplicate prin bandajul compresiv. Respecta i următoarele principii: aplica i comprese curate peste plagă. încerca i să-l aduce i în pozi ie ridicată şi men ine i această pozi ie. aplica i un bandaj compresiv adi ional peste bandajul compresiv ini ial (vezi mai jos). dacă este vorba o plagă a membrelor. face i această schimbare între mână şi comprese rapid. men ine i această pozi ie. asigura i-vă că bandajul este suficient de strâns pentru a men ine o presiune suficientă asupra punctului hemoragic. Verifica i dacă hemoragia s-a oprit la scurt timp după aplicarea bandajului compresiv. Pasul 1: Men ine i presiunea ini iată printr-o aplicare locală directă cu un bandaj compresiv plasat pe zona cu hemoragie. fără a înlătura primul bandaj compresiv. aplica i bandajul peste şi în jurul întregii zone.

dar poate fi întâlnită şi în cazul fracturilor închise ale oaselor mari ( de exemplu ale oaselor extremită ilor) Hemoragia internă abdominală poate fi recunoscută prin pozi ia specifică pe care o are victima.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Nota: Contactul cu sângele persoanei rănite Dacă mâinile sunt contaminate cu sânge. ea trebuie să apeleze la asisten ă medicală confiden ială. cu mâinile pe abdomen şi cu genunchii îndoi i. ele trebuie spălate meticulos cu apă curată şi săpun cât mai curând posibil. Dacă o altă parte a corpului este stropită cu sângele victimei sau alte fluide corporale. după care se aplică o compresă uscată şi curată. pentru a fi consiliată şi testată. Pozi ia de siguran ă în cazul victimei conştiente cu hemoragie internă este cu victima culcată pe spate şi cu picioarele ridicate deasupra planului corpului. rana ar trebui spălată meticulos cu săpun şi apă curată. Victimele inconştiente se aşează în pozi ie laterală stabilă. în special ochii. Dacă persoana care acordă primul ajutor a fost în contact cu sângele sau orice fel de lichid corporal al victimei sau este îngrijorată că ar fi putut fi. 45 . zona respectivă trebuie să fie spălată cu multă apă curată şi săpun. Hemoragia internă Apare cel mai frecvent ca urmare a unui traumatism abdominal închis. Dacă pielea salvatorului este tăiată de orice obiect contaminat cu sânge.

săpun). partea detaşată a corpului este bine să fie păstrată: • uscată • rece Pune i partea respectivă a corpului într-o pungă de plastic închisă.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 4. Uita i-vă la ceas şi nota i ora şi minutul. Un pansament circular care strânge este aplicat numai pentru a evita pierderea totală a sângelui atunci când o parte a corpului a fost detaşată şi hemoragia nu poate fi oprită cu altfel de pansament. PĂSTRAREA UNEI PĂR I DETAŞATE A CORPULUI În timpul transportului către spital. Aplica i un pansament lat sau un garou cât mai aproape posibil de plagă şi strânge i-l până se opreşte hemoragia. spirt. mână. picior). TRANSPORT DE URGEN Ă LA SPITAL ! NU spăla i partea de corp detaşată şi nici partea de corp rănită cu nimic (apă. Fi i însă pregătit pentru o sângerare mare după un scurt timp. Aşeza i apoi punga într-o altă pungă de plastic plină cu ghea ă. 46 .5 Amputa iile Atunci când o parte a corpului este detaşată(ex. datorită faptului că vasele sanguine care au fost rupte ini ial se strâng. sângerarea nu este foarte mare la început. Pute i compromite reataşarea păr ii detaşate. Închide i şi punga exterioară. ataşat de îmbrăcămintea victimei. pentru ca apoi să se dilate. dacă se poate.

2 5.1 5. luxa iile.4 Generalită i Entorsele Luxa iile Fracturile 47 . fracturile 5.3 5.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Entorsele.

muşchilor . ce urmează să se întâmple. incluzând leziuni ale: . etc. plămânii. şi / sau • o plagă şi/sau o hemoragie creată de osul traumatizat sau de for a traumatizantă.organelor interne inclusiv creierul. • complica ii secundare locale şi/sau generale. Principiile ac iunii: • Zona rănită trebuie imobilizată. şi/sau • modificarea culorii pielii în zona respectivă şi/sau • orice impoten ă func ională a unei încheieturi şi/sau a unui os.pielii .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 5. • Orice mişcare a zonei rănite ar trebui prevenită.vaselor sanguine .1 Generalita i Defini ie: Dacă victima a fost supusă unei/unor for e traumatizante la nivelul oaselor sau/ şi articula iilor.nervilor. • Dezvoltarea de complica ii trebuie prevenită sau diminuată Principiile tehnicilor: Persoana care acordă primul ajutor trebuie să-i explice victimei pas cu pas. şi / sau • umflarea şi/sau deformarea unei încheieturi şi/sau a unui os. şi / sau • pozi ia anormală a unei încheieturi şi/sau a unui os. 48 . inclusiv măduva spinării . Aceste riscuri pot fi sporite de mişcarea oaselor în interiorul zonei rănite. pentru a ob ine cooperarea acesteia. Riscuri: O fractură sau o entorsă este o sursă de: • durere. ea prezintă: • durere localizată.

dacă acestea se află în interiorul sau în apropierea zonei traumatizate şi fără a produce noi daune. Pregăti i materialele necesare: • o suprafa ă dură. rigidă. • • 49 . Verifica i existen a circula iei periferice. dreaptă • material pentru fixare (de ex. • men ine i membrul în pozi ia în care a fost găsit. ceas de mână.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor în cazul unei entorse. evitând contactul cu /sau membrul rănit sau mişcarea acestuia. luxa ii şi/sau fracturi Pasul 1: Stabiliza i zona rănită. bandaje triunghiulare de pânză) Fixa i zona rănită având în vedere următoarele principii: • ac iona i încet şi cu grijă. Ruga i victima să înlăture obiectele poten ial constrictive cum ar fi inele. etc. bră ări.

deloc sau într-o limită de timp rezonabilă. care ar trebui să înceteze sau să se reducă semnificativ. • asigura i-vă că încheieturile de deasupra şi de sub zona traumatizată sunt de asemenea imobilizate. 50 . rigidă. Până la sosirea serviciului de urgen ă la locul accidentului. Prin urmare această tehnică trebuie văzută ca fiind oarecum dificil de predat persoanelor neini iate. protejând între timp toate punctele de contact dintre corp şi materiale. cu bandaj).Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical • men ine i zona traumatizată. Persoanele care participă la instruire trebuie selectate şi încurajate s-o înve e şi să-şi reîmprospăteze în mod periodic cunoştin ele teoretice şi practice. Pasul 2: Evalua i eficien a interven iei. Îmbrăcămintea strâmtă. această sarcină poate reveni persoanei care acordă prim ajutor. fiind necesar transportul victimei. etc. • fixa i materialele (de ex. Evalua i suferin ele victimei. imobilizată de o suprafa ă dură. O imobilizare necesită un grad de experien ă care se ob ine din practică sau prin instruiri periodice de reîmprospătare. • dispeceratul cere persoanei care acordă prim ajutor să transporte victima la un serviciu medical. persoana care acordă prim ajutor trebuie doar să prevină orice mişcare a membrului rănit. Nota 1: Tehnica este folosită când nu există nici un serviciu de urgen ă capabil să ajungă la locul accidentului. Nota 2: Imobilizarea completă ar trebui să fie făcută de către personalul unui serviciu de urgen ă. trebuiesc slăbite. Persoana care acordă prim ajutor poate fi instruită de către un dispecerat sau serviciul de urgen ă să utilizeze această tehnică. Limita i orice mişcare a victimei cât de mult posibil. Dacă nu există nici o posibilitate de a beneficia de un astfel de serviciu. dar victima nu trebuie descăl ată. Acesta este motivul pentru care această tehnică ar trebui folosită în anumite circumstan e. Asigura i-vă ca circula ia periferică este prezentă. şireturile. plată sau de o parte a corpului nevătămată (membrul sănătos. Asigura i-vă că zona rănită este fixată. trunchi sau deget). când: • nu există nici un serviciu de urgen ă disponibil. fără a trece peste zona rănită şi nu prea strâns.

5.: o pungă de ghea ă învelită într-un prosop).Sus ine i cu un pansament elastic. . .2 Entorsele O încheietură este stabilizată de ligamente. răci i articula ia afectată (ex.tumefac ie (inflama ie) . răci i articula ia afectată (ex.Dacă este posibil.3 Luxa iile Sunt leziuni în care nu mai există contact normal între suprafe ele oaselor la nivelul articula iilor. . Acestea pot să se alungească sau să se rupă dacă sunt supuse unor presiuni mari.Sus ine i cu un pansament elastic.Pune i în repaus articula ia.Ridica i zona traumatizată mai sus decât corpul. Semne: . şi afectează cel mai des articula iile membrelor inferioare.: o pungă de ghea ă învelită într-un prosop).tumefac ie (inflama ie) Primul ajutor .Dacă este posibil.sensibilitate şi durere la mişcare . 51 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 5. .schimbarea formei. . .mobilitate redusă .sensibilitate şi durere la mişcare . Semne: .Ridica i zona traumatizată mai sus decât corpul.Pune i în repaus articula ia. pozi ie nefirească Primul ajutor .mobilitate redusă .

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

5.4 Fracturile
Semne: -

sensibilitate şi durere la mişcare mobilitate redusă tumefac ie (inflama ie) schimbarea formei, pozi ie nefirească mişcare nenaturală

O fractură nu implică numai o lezare a osului propriu-zis, ci a păr ilor moi din jur. În cazul unei fracturi, pierderea de sânge poate fi masivă, cu riscul întreruperii circula iei sanguine. Este foarte important să se evite mişcările inutile ale membrului fracturat, pentru a nu înrăută i o leziune. Victima încearcă de cele mai multe ori singur să adopte pozi ia cea mai pu in dureroasă. În fractură închisă, pielea este intactă.

Primul ajutor: imobilizare. Imobilizarea se poate face cu atele (lemn, plastic, sârmă, carton etc.). Atelele trebuie să fie suficient de lungi încât să depăşească articula iile situate deasupra şi dedesubtul osului / oaselor fracturate. În fractură deschisă, pielea este lezată. Există o deschidere către exterior, cu risc de infec ie. O asemenea rană trebuie să fie întotdeauna acoperită cu pansament.

52

Crucea Roşie Română

Manual de prim ajutor premedical

Primul ajutor: - se bandajează plaga - se opreşte hemoragia - se imobilizează Fracturile costale: durere la mişcare, tuse şi la respira ie Primul ajutor - imobilizare cu faşă elastică astfel încât inspirul să nu mai producă durere - fracturile costale cu răni deschise prin care şuieră aerul = pneumotorax – se izolează zona cu material moale (ca un dop) şi apoi se imobilizează cu faşă elastică - pacientul conştient se aşează cu toracele ridicat - pacientul inconştient în pozi ie laterală de siguran ă pe partea rănită - se urmăresc func iile vitale Fracturi de coloană cervicală şi lombară Coloana vertebrală este formată din vertebre şi discuri intervertebrale. Şirul de vertebre formează un canal protector în jurul măduvei spinării. Coloana vertebrală este stabilizată cu ajutorul tendoanelor şi muşchilor.

În caz de vătămări la gât sau ceafă, pot fi dislocate sau fracturate vertebre sau discuri, lezând nervii şi măduva spinării. Aceasta se poate manifesta sub formă de amor eli, în epături şi eventual paralizie a acelor păr i ale corpului care primesc impulsuri de la nervii afecta i.

53

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

Dacă bănui i că o persoană lipsită de cunoştin ă a fost supusă unei lovituri la cap sau ceafă, trebuie să o trata i ca şi cum leziunea ar exista. Ve i evita orice transport care nu e absolut necesar. Persoana accidentată poate acuza durere de spate, în zona coloanei vertebrale şi după caz, simte amor eli sau nu mai poate să-şi mişte mâinile şi picioarele. Dacă este necesar ca persoana să fie deplasată, o persoană îi va sprijini gâtul şi capul. Capul va fi deplasat astfel încât să fie men inut pe linia coloanei vertebrale.

54

Crucea Roşie Română

Manual de prim ajutor premedical

Temperaturile extreme 6.1 6.2 6.3 6.4 Arsurile Insola ia Electrocutarea Degerăturile şi hipotermia

Lec ia 2

55

dar durerea poate fi puternică în jurul acesteia). infec ii. această leziune se vindecă fără cicatrice.1 Arsurile Defini ie: Este o rănire a pielii de origine termică (căldură): foc/flacără. lipseşte senza ia de durere. când toate straturile pielii sunt afectate. Fiecare cauză are consecin e specifice. Dacă rana nu se infectează. Sunt provocate de multe ori de foc. incluzând deshidratare (pierderea de lichide). Arsuri de gradul II: este caracteristică formarea băşicilor. substan e chimice şi curent electric. Cea mai obişnuită cauză este expunerea la soare puternic. dacă acesta trece prin corp. Notă: Există şi alte cauze. ulei). copleşitoare şi continuă (exceptând cazul în care pielea este arsă în profunzime. Leziunea se vindecă după câteva zile şi nu rămân cicatrici. substan e chimice sau sursă de curent electric. care pot necesita asisten ă specifică. Culoarea leziunii este alb-galben-maron. cum ar fi radia ii. este lezată. Imediat apare durerea. Dacă se află într-o zonă de maximă solicitare sau într-o zonă foarte sensibilă. O cauză obişnuită este arsura cu apă fierbinte. Arsurile pot fi împăr ite în: Arsuri de gradul I. Leziunile care afectează toate straturile pielii dau întotdeauna cicatrice. lichide fierbin i sau vapori (apă. Complica ii specifice. datorate factorilor 56 . unde numai zona superficială a pielii. când nu există nici o durere în zona.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 6. se transportă la spital Arsuri de gradul III. Pielea s-a înroşit (gradul I). Riscuri: O arsură poate provoca: O durere puternică. hipotermie şi insuficien ă circulatorie.

pentru a preveni apari ia unor reac ii suplimentare. temperatura. 57 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical particulari (agentul cauzator. Opri i sau înlătura i agentul cauzator de pe victimă SAU îndepărta i victima de agentul cauzator. • evita i agravarea situa iei. de asemenea asumarea unor riscuri pentru victimă şi trecători. Notă: Anumite cauze pot necesita ac iuni specifice. care sunt prezentate pe ambalajul produsului (de ex. ulei) Notă: Apa fierbinte şi uleiul sunt denumite „agent cauzator” în restul acestui capitol. Extinderea şi localizarea arsurii trebuie evaluată. Procesul de ardere ar trebui stopat rapid şi suferin a ar trebui să fie alinată. De exemplu substan ele chimice sub formă de praf trebuie înlăturate complet prin periere înainte de a se aplica apă. localizarea şi suprafa a arsurii sau vârsta şi starea anterioară de sănătate a victimei). Pasul 1: Elimina i contactul dintre victimă şi agentul cauzator. Arsura este o problemă dinamică. în cazul agen ilor chimici). fără a intra în contact cu agentul cauzator prezent pe hainele victimei. Primul ajutor în cazul unei arsuri datorate contactului cu lichide fierbin i (apă. având în vedere următoarele principii: • evita i asumarea unor riscuri personale. Contactul dintre victimă şi agentul cauzator trebuie eliminat rapid şi în condi ii de siguran ă. mărind extinderea zonei ini iale a rănii (atât ca adâncime cât şi ca suprafa ă). Înlătura i îmbrăcămintea care nu este lipită de corp. adâncimea. insuficien ă respiratorie datorată fumului de la un incendiu) Principiile ac iunii: Locul accidentului trebuie asigurat înainte de începerea asisten ei sau victima ar trebui mutată într-un loc sigur. Complica iile trebuie prevenite sau diminuate. care continuă chiar şi după înlăturarea agentului ce o cauzează. Agentul cauzator poate în continuare: • să ducă la extinderea arsurii (dacă nu este controlat rapid) • să creeze probleme adi ionale de sănătate (de ex.

curată şi curgătoare. Face i o estimare aproximativă a extinderii arsurii/arsurilor. cum ar fi traumatisme ale oaselor 58 . până când durerea nu revine după încetarea răcirii. Răcirea poate fi continuată timp de câteva minute. Apa este definită ca fiind „rece” când temperatura ei este cuprinsă între 8 şi 23 grade C (45 la 75 grade F). aceasta reprezentând 1% din suprafa a totală a pielii. Ambele metode trebuie să respecte aspectele cheie prezentate. poate fi recomandat să se pună partea rănită într-o găleată. Astfel cunoaşterea orei când s-a produs arsura este un factor determinant al tipului de asisten ă ce se va ini ia. bră ări. O altă alternativă este stropirea zonei rănite cu apă dintr-un recipient. când devine caldă. exceptând articolele care sunt lipite de piele. În anumite locuri. etc. Pasul 3: Evalua i caracteristicile arsurii. Răci i arsura cu apă cât mai curând posibil. dacă acestea se află în interiorul sau în apropierea suprafe ei rănite şi dacă acest lucru este posibil fără a produce noi consecin e negative. ceas de mână. pe voi sau pe altcineva. • asigura i-vă că apa se scurge complet. în special prevenirea hipotermiei. Dacă este posibil. având în vedere următoarele principii: • (pe cât posibil) apa ar trebui să fie rece. când apa curgătoare nu este disponibilă. • continua i să înlătura i îmbrăcămintea contaminată de pe victimă. vas sau ceva echivalent umplut cu apă curată şi rece. etc. Notă: Studiile ştiin ifice arată că răcirea poate fi eficientă dacă se aplică în primele 15 – 25 de minute de la rănire. Apa ar trebui schimbată după ceva timp. boli. fără a atinge alte păr i ale victimei. • ob ine i ajutor. tratamente. colecta i informa ii despre starea de sănătate a victimei (vârstă.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pasul 2: Limita i procesul de ardere şi asigura i reducerea durerii. cu putere mică şi un flux regulat. dar înainte ca victimei să i se facă frig. Ruga i victima să înlăture obiectele poten ial constrictive cum ar fi inele. folosind suprafa a palmei victimei ca unitate de referin ă. Dacă apa nu este disponibilă: • evalua i arsura.) Notă: În circumstan e diferite de cele care implică foc sau lichide fierbin i ar trebui să lua i în considerare al i factori agravan i. • acoperi i rana pentru a minimiza infec iile.

Este o situa ie gravă. cenuşă în nări sau în salivă. febră. cremelor medicale.2 Insola ia Cea mai obişnuită formă de insola ie este cauzată de expunerea prelungită la soare. mănuşi sau orice alt material disponibil ca barieră). etc. Ac iona i cu mâinile curate şi. sete. În cazul unei insola ii. sare. Pasul 4: Preveni i sau diminua i complica iile. cu membrele inferioare ridicate deasupra nivelului inimii. 59 . pierderea cunoştin ei. ouă. în toate cazurile de arsură. deflagra ie în cazul unei explozii. cartofi. prin aducerea lui la umbră şi stropirea cu apă rece. respira ie sacadată. temperatura corpului depăşeşte 40 grade C.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical în cazul unui accident electric.. protejate (folosind materiale impermeabile – de ex. Ele constau în ame eală. contrac ii musculare. etc. Insola ia apare mai des la militari sau la muncitorii care lucrează în arşi a soarelui sau în unită ile industriale cu temperaturi înalte şi la persoanele care stau prea mult la plajă. Evita i folosirea remediilor. trebuie să se ac ioneze rapid. 6. dacă este posibil. – Transport la spital. PRIMUL AJUTOR – Scăderea temperaturii corpului celui în cauză. grea ă. Aşeza i victima în pozi ia de întrerupere a circula iei sangvine. pentru control. altfel se poate ajunge la deces. comportament apatic. dezorientare. dureri de cap. – Administrarea de lichide nealcoolizate persoanelor conştiente. SIMPTOMELE instalării insola iei pot apărea pe neaşteptate. Evita i spargerea băşicilor. mediilor cum ar fi unt.

Aşeza i partea arsă a corpului mai sus de linia corpului.4 Degerăturile şi hipotermia Cauze expunerea îndelungată la temperaturi în jur de 0°C.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 6.3 Electrocutarea Electrocutări la joasă tensiune În cazul arsurilor electrice – întrerupe i curentul. fără să o atinge i – Aten ie la autoprotec ie! Arsurile electrice la nivelul pielii sunt de multe ori combinate cu leziuni interne. Îndepărta i victima de obiectul care a electrocutat-o.transporta i victima la spital . fără umezeală şi vânt 60 . cu umezeală şi vânt expunerea îndelungată la temperaturi negative. Electrocutări la înaltă tensiune . În general nu se recomandă intrarea într-un perimetru de minim 5 metri în jurul victimei .răci i cu jet de apă rece .nu îndepărta i hainele lipite de piele .verifica i func iile vitale . nu o atinge i.acoperi i zona arsă cu un cearşaf umed . doar dacă este absolut necesar să interveni i.dacă este în stop cardio-respirator începe i resuscitarea cardiopulmonară . Purta i-vă calm în fa a victimei.scoate i victima de sub influen a curentului electric trăgând-o de haine.cere i ajutor 6.

Primul ajutor În cazul degerăturilor superficiale se poate ac iona pe loc. vase de sânge) Semne 1. tare. picioarele se aşează lângă abdomenul salvatorului. nedureroasă. Contactul cu pielea caldă se men ine până când pielea afectată îşi recapătă culoarea normală. tendoane. pielea degerată se încălzeşte prin punerea ei în contact cu pielea care are temperatura normală.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Tipuri de degerături superficiale: se limitează la piele profunde: depăşesc pielea şi afectează esuturile profunde (muşchi. articula ii cu mobilitate pierdută.aplica i lo iuni NU! . mâinile se pun la subsuoară. mobilă pe esuturile profunde.freca i cu ghea ă sau zăpadă NU! . imobilă fa ă de structurile profunde. articula ii cu mobilitate păstrată.aşeza i zona degerată lângă o sursă de căldură 61 . piele cu pete albe. oase. degerăturile profunde: piele albă. NU! . rece. 2. bărbia şi urechile se aşează în palme. durere medie. degerăturile superficiale: furnicături în zona afectată. nervi.

se transportă cât mai rapid la spital. nu se intervine pe zona degerată. confuz Normală Scăzut dezorientat Medie 30-32 °C Reduse în intensitate Palidă şi rece Confuz Scăzută Scăzut Rigiditate musculară Severa Sub 30 °C Absente Palidă. se dau băuturi calde şi nealcoolizate. HIPOTERMIA Uşoară Temperatură Tremurături Piele Conştiin ă Respira ie Puls Altele 32-35 °C Puternice Palidă şi rece Apatic. se înfăşoară în haine călduroase.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical În cazul degerăturilor profunde: se scoate accidentatul din zona cu temperatura scăzută şi se aduce la adăpost. vânătă şi rece Inconştient Nu se poate detecta Nu se poate detecta Aparent mort 62 .

2 7.5 Coma diabetică Atacul de inimă Atacul cerebral Convulsiile Intoxica iile 63 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Alte situa ii care necesită prim ajutor 7.3 7.1 7.4 7.

dacă nu există un raport de egalitate între cantitatea de alimente. Tratamentul diabetului constă în administrarea insulinei în func ie de necesarul persoanei respective. pierderea cunoştin ei. Consumul de alimente măreşte cantitatea de zahăr din sânge Un diabetic poate intra uşor într-o stare de dezechilibru. iritare. cantitatea de insulină administrată poate să fie prea mare. Insulina şi efortul fizic reduc cantitatea de zahăr din sânge. PRIVEŞTE ! • • • • • paloare. chema i ambulan a. Nivelul de zahăr din sânge scade şi persoana se simte rău.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 7. un regim alimentar potrivit şi o activitate fizică regulată. 64 . tremurături. lapte sau dulciuri. pe de o parte şi cea de insulină şi efort fizic. în caz de lipsă de cunoştin ă. Există un surplus de insulină în sânge. pe de altă parte. deschide i căile de acces ale aerului. ASCULTĂ ! SIMTE ! O persoană care poartă acest însemn are diabet. Motivul este de cele mai multe ori un surplus de insulină care poate duce la pierderea cunoştin ei. Câteodată.1 Coma diabetică Un diabetic are o lipsă totală sau par ială de insulină. transpira ie rece. rămâne i cu persoana respectivă. • • • • Primul ajutor da i persoanei ceva dulce: suc. aşeza i persoana în pozi ie lateral stabilă. Persoanele cu diabet pot să cadă sau să-şi piardă cunoştin a brusc.

Muşchiul inimii primeşte oxigen şi hrană prin vasele coronare. Din cauza vaselor coronare astupate. iradierea durerii către bra e şi gât. Durerea se diminuează dacă bolnavul se odihneşte sau se culcă pe spate. lipsa de putere. Misiunea inimii este de a pompa sângele câtre toate celulele corpului. având ca urmare vătămarea muşchiului inimii. reducerea respira iei. apare o lipsă de oxigen în muşchiul inimii. 65 • • • • • • . Infarctul cardiac este o boală des întâlnită. micşorânduse astfel alimentarea cu sânge a muşchiului inimii. Jumătate din cei care decedează din cauza unui infarct cardiac mor înainte de a ajunge la spital. senza ie de sufocare. • în cazul unei încordări psihice. INFARCTUL CARDIAC Infarctul cardiac este cauzat de o astupare totală a unui vas coronar. muşchiul inimii are nevoie de o cantitate mai mare de oxigen. Persoana în cauză are dureri în piept.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 7. Simptome: dureri în mijlocul pieptului. transpira ie rece. Aceşti bolnavi folosesc în mod obişnuit medicamente pentru inimă. Ea poate duce la stop cardiac. Infarctul cardiac acut poate să apară: • în cazul unui efort fizic mai mare. • chiar şi în timpul odihnei sau al somnului. senza ia mor ii iminente.2 Atacul de inimă Durerile în piept apar de cele mai multe ori atunci când apare o lipsă de oxigen în muşchiul inimii. Vasele coronare pot fi astupate. În caz de efort intelectual / activitate fizică.

3 Atacul cerebral • • • • • • Cauze: hemoragia unui vas de sânge sau întreruperea circula iei vaselor de sânge în creier. • chema i ambulan a. în caz de lipsă de cunoştin ă: plasa i persoana în pozi ie laterală stabilă. asculta i-o cu aten ie fără să o întrerupe i. Primul ajutor comporta i-vă cu calm. ajuta i persoana suferindă să-şi administreze eventualele medicamente pentru inimă. • respira ie greoaie. în caz de stop cardiac: începe i imediat resuscitarea cardiopulmonară.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical • agita ie. 66 . • dacă persoana respectivă are o tulburare a vorbirii. descheia i hainele prea strâmte. • amor eli sau sensibilitate scăzută. aşeza i în pozi ie lateral stabilă. • în caz de pierdere a cunoştin ei. 7. Primul ajutor • rămâne i lângă persoana afectată. ajuta i persoana să se aşeze într-o pozi ie comodă. • explica i-i scurt şi simplu ce inten iona i să face i. PRIVEŞTE ! ASCULTĂ ! SIMTE ! • paralizie pe o parte a corpului sau pe o jumătate de corp. • tulburări de vorbire. • înroşirea fe ei. • tulburarea sau pierderea cunoştin ei.

Atunci când este afectată partea creierului care coordonează mişcările corpului. uneori pierderea spontană a scaunului şi a urinei. tresăriri ale muşchilor. nu pune i coada unei linguri de lemn între din i. când în anumite celule ale creierului au loc descărcări electrice anormale. nu-şi va aminti nimic din perioada crizei. când au încetat contrac iile. Atacurile pot să apară de la o singură dată în decursul întregii vie i. chema i personal medical indiferent dacă au avut loc vătămări. căderea. până la mai multe ori pe zi.4 Convulsiile Convulsia este denumirea unei tulburări a func iei creierului. apar contrac ii în muşchi.caută sursa otrăvirii (sticlă. PRIVEŞTE ! ASCULTĂ ! SIMTE ! mişcări necontrolate ale corpului. pierderea bruscă a cunoştin ei. rămâne i calm – atacul trece de cele mai multe ori în decurs de câteva minute.semne: • dureri în gât sau de abdomen 67 .) . aspectul atacului poate să varieze foarte mult. cutii medicamente etc. descheia i hainele prea strâmte. atacuri lungi şi repetate sau dacă persoana a mai avut atacuri înainte.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 7. rămâne i lângă persoana în criză până îşi revine. 7. aşeza i persoana în pozi ie laterală stabilă. ca să-i proteja i limba. După zona creierului unde au loc aceste descărcări. - Primul ajutor prinde i persoana în cădere şi proteja i-i capul. muşcarea limbii.5 Intoxica iile Intoxica ii prin înghi ire .

verifica i func iile vitale .dacă victima este inconştientă. dacă este nevoie începe i resuscitarea cardiopulmonară (aten ie la respira ia artificială. Aten ie la autoprotec ie ! spăla i din abunden ă ochii cu apă rece nu pune i colir sau unguent acoperi i ochii cu un pansament curat transporta i victima la spital 68 . nu inspira i aerul expirat de victimă) .duce i victima la aer curat. aşeza i-o cu toracele ridicat .nu provoca i vărsături – NU ŞTI I natura toxicului şi pute i agrava rănile produse de toxic .dacă victima respiră.transporta i victima la spital Intoxica ii prin inhalare . Aten ie la autoprotec ie ! .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical • ame eli până la pierderea cunoştin ei • vomă .transporta i victima la spital chiar dacă aceasta şi-a revenit Intoxica ii cu toxice care pătrund prin piele toxicul care pătrunde prin piele trebuie înlăturat cu jet de apă înlătura i îmbrăcămintea – e contaminată cu toxic. verifica i pulsul şi respira ia. inându-vă respira ia ca să nu inhala i gazul toxic.

verifica i func iile vitale Primul ajutor psihologic 69 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical .

Tensiunea „supraumană” pe care ne-o provoacă pregătirea pentru stres durează numai pentru scurt timp. . permi ând creierului să perceapă ce se întâmplă şi să reac ioneze mult mai repede decât în alte situa ii. răspundere. astfel încât ei pot să muncească mai greu. Astfel. Printre aceşti hormoni. noi vom păstra una relativ simplă. În astfel de situa ii. Situa ia poate fi destul de întinsă în timp sau impresiile pot fi repetate după o perioadă mai lungă de timp.aprovizionarea cu sânge a muşchilor creşte. secre ie a glandelor suprarenale. care permite unei persoane să întâmpine încordarea şi să ac ioneze atât de eficient încât această încordare să fie depăşită.plămânul se deschide şi ritmul respira iei creşte. Dar. Sentimente: tot felul de sentimente. cum spunem de obicei: am fost „stresa i”. Defini ie: stresul este o reac ie fizică normală la tensiuni şi solicitări. pentru a o referi la primul ajutor psihologic. corpul va reac iona cu stres şi va fi pus „în alertă” 70 . aici. . în realitate. Stresul pune corpul în alertă. 2. Şi to i cei care au fost expuşi la aceste impresii au fost domina i de: 1. pentru a furniza mai mult oxigen efortului suplimentar. noi ne confruntăm cu multe situa ii în care ne descurcăm astfel şi acest lucru joacă un rol important în dezvoltarea noastră. Pentru toate traumele psihice (influen e intense) pe care le-am men ionat până acum a fost caracteristic faptul că impresiile provin toate pe neaşteptate. Stresul a devenit un termen care descrie reac iile oamenilor la impresii. În decursul vie ii. se numără adrenalina. dar. „ca un trăsnet”. Aceasta are loc prin intermediul sistemului nervos şi printr-o secre ie de hormoni în sânge. Există multe interpretări diferite ale termenului. Stresul pune corpul în alertă timp de zeci de secunde. pentru a aproviziona muşchii cu sânge suplimentar. mânie.inima bate mai repede.aprovizionarea creierului cu sânge este crescută. dezgust etc.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical STRESUL Cuvântul „stres” înseamnă „presiune intensă”. vom întâlni situa ii în care impresiile sunt prea mari pentru ca pregătirea noastră pentru stres să poată face fa ă într-un mod adecvat situa iei. Stres: în mod automat. în func ie de rolul pe care l-a jucat persoana respectivă în acea situa ie: nelinişte. . oroare. Adrenalina are un număr de diferite efecte care toate ajută corpul să facă o muncă ieşită din comun: . stresul este o reac ie pozitivă. pentru a întâmpina semnele percepute din mediu. de asemenea. cineva ar putea spune că am fost „suprastresa i” sau. durere.

probabil. de aceea. folosesc rezerve suplimentare pentru alertă. 4. astfel încât durează mult tip până când persoanele rănite primesc toate îngrijirile. altele nu sunt rănite deloc. Sosesc primele vehicule şi începe opera iunea de salvare. . Persoanele care sunt afectate de accident sunt lăsate să se ajute singure. paralizate total. 5. to i vor fi afecta i de o enormă traumă psihică: aceea de a se afla într-un pericol de moarte. pentru câteva secunde. ACCIDENTE MARI Prin „accidente mari” se în eleg accidentele în care au fost afectate multe persoane şi în care pagubele materiale fac dificilă munca de salvare.de la producerea accidentului până la sosirea ajutorului. 3. nu a i crezut că pute i să-l face i. Ajutorul constă în: . celor rănite acordându-li-se primul ajutor de către persoanele care nu sunt rănite. Cei care desfăşoară activitatea de salvare au situa ia sub control. Se produce accidentul.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical pentru a ac iona.primul ajutor psihologic 71 . PRIMUL AJUTOR PSIHOLOGIC ÎN TIMPUL ETAPELOR MARELUI ACCIDENT Etapele 1 şi 2 . Apoi. În cazul marilor accidente. dar toate cele care sunt conştiente vor fi afectate psihic de pericolul în care s-au aflat şi pe care încă îl mai experimentează. Unele persoane sunt rănite fizic.primul ajutor premedical. una pe cealaltă. Imediat după ce accidentul s-a produs. unele persoane vor putea să se scoată unele pe altele de la locul accidentului şi să facă ceva practic în vederea acordării ajutorului persoanelor care au nevoie imediată de acesta. Persoanele rănite sunt primite la spital şi cele care nu sunt rănite sunt lăsate singure. Cele mai multe persoane vor fi. probabil asistată de un grup de medici. există cinci etape: 1. Unii vor ac iona eficient şi. Al ii nu vor avea posibilitatea de a ac iona şi stresul (presiunea) va fi sim it într-un mod neplăcut. 2. Stresul vă permite dumneavoastră şi altor persoane care acordă primul ajutor să face i un efort suplimentar pe care.

Pune i un bra . dumneavoastră şi al ii începe i să ajuta i. A avea grijă de o persoană rănită. Etapele 3 şi 4 – de la “Ajutorul începe să sosească”. dumneavoastră începe i să acorda i primul ajutor premedical. că a fost chemat ajutorul. începe i. Lăsa i-le s-o facă. controlul. dar care nu au fost rănite. vor exista persoane (în sectorul dumneavoastră de ac iune) care se află într-o criză psihică şi care afişează una din reac iile descrise. treptat. persoanele care nu sunt rănite fizic îşi vor reveni atât de mult din şocul lor ini ial.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical De îndată ce sunte i capabil să reac iona i. în ordinea decisă de conducătorul echipei de salvare. să acorda i primul ajutor psihologic. În prima fază şi în următoarele. În zona accidentului. Da i-i o mână de ajutor să-şi adune bunurile ce-i apar in şi conduce i-o departe de scena înspăimântătoare a accidentului. Apoi. Vorbi i liniştitor persoanei rănite. Foarte probabil. dumneavoastră şi ceilal i care a i început acordarea primului ajutor premedical şi psihologic vă continua i munca până când salvatorul profesionist va prelua. În acelaşi timp. pe umărul persoanei afectate sau lua i-o de mână. pute i începe să acorda i primul ajutor psihologic persoanelor care nu sunt rănite fizic. de asemenea. conducătorul echipei de salvare din zona accidentului va dirija munca profesională de salvare. 72 . acest lucru o calmează. ajuta i-o şi spune i-i. unde mai zac încă persoane rănite. sector al zonei accidentului. liniştitor. Acele persoane care au fost implicate cumva când accidentul s-a întâmplat. Unele sunt încă în faza şocului crizei psihologice. au fost toate afectate psihic de experien ă. Este important ca dumneavoastră to i să afla i cine urmează să sune după ajutor şi cum trebuie făcut acest lucru. Altele. deoarece cel pu in o persoană se comportă sensibil. vor fi pu in mai calmi. încât vă pot ajuta să acorda i primul ajutor. Când începe i să acorda i primul ajutor obişnuit. Spune i-i că ajutorul este spre binele ei. Lăsa i persoanele care pot să se descurce singure să facă acest lucru După un timp. to i cei din sectorul dumneavoastră de ac iune. ei şi persoanelor din jurul ei. au intrat în faza reac iei şi pot reac iona foarte puternic. Când primul ajutor premedical a fost planificat şi există un ajutor pentru fiecare persoană rănită. ajutorul va fi concentrat pe ajutarea persoanelor rănite. până la “Există ajutor de specialitate pentru toate persoanele rănite” Când ajutorul începe să sosească.

CRIZA TRAUMATICĂ Când sunte i supus unei traume care vă conduce la o criză traumatică. Mai rar. panică. urmează acelaşi tipar. Este caracterizată de faptul că. pute i vedea o criză nervoasă completă în timpul fazei de şoc. Bineîn eles. se observă că persoana afectată. Ea deranjează sensibil acordarea primului ajutor. Sunte i confuz şi. Faza şocului poate dura de la câteva minute. din punct de vedere psihologic vorbind. în faza de şoc vomită. reac iile dumneavoastră.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Ca şi dumneavoastră. până la câteva zile. reac iona i într-un mod extraordinar. ceea ce duce la ame eli şi la amor irea mâinilor şi a picioarelor. apatie. ca. unii au reac ionat făcând ceva practic şi cei mai mul i dintre dumneavoastră pot continua această muncă. Încă există o mare nevoie de primul ajutor psihologic acordat de dumneavoastră. are diaree şi crize de tremurat sau poate începe să respire foarte repede. dar care au reac ii psihice foarte puternice. pute i vedea că persoana afectată are dificultă i de mişcare. Aceasta se poate manifesta în egală măsură prin panică sau prin apatie. Aceasta poate fi direct fatal dacă persoana afectată nu se poate mişca singură într-un loc mai sigur. Se instalează aspecte 73 . odată cu trauma. Se poate spune că criza traumatică este împăr ită în patru faze: a) Faza şocului Faza şocului este faza care apare imediat. Panica Panica este reac ia de frică care este declanşată de impresiile care sunt atât de puternice. de exemplu. adesea. care deja a început şi poate crea serioase probleme în locul unde se află persoanele rănite. hiperactivitate. departe de locul periculos al accidentului. aproape totdeauna. deşi nu există cauze fizice pentru aceasta. conducătorul echipei de salvare va avea grijă de persoanele care nu sunt rănite fizic. Reac ii: Hiper-activitatea Persoana afectată se poate grăbi la locul accidentului şi poate dori să facă ceva. încât ele suspendă toate func iile senzitive. Afectarea mobilită ii După un timp. a i experimentat ceva cu care nu v-a i mai întâlnit niciodată înainte. Reac iile corpului Uneori.

cu respect. evitând detaliile înspăimântătoare. precum şi vorbirea prin gesturi cu persoana afectată sau punerea bra ului dumneavoastră pe umărul acestei persoane sunt lucruri care asigură foarte mult şi creează un sentiment de securitate. totdeauna. nu spune nici un cuvânt. Aşeza i-o într-un loc sigur şi asigura i-vă că nu îi este frig. dumneavoastră trebuie să-i acorda i un prim ajutor premedical şi să lăsa i persoanele calificate să constate dacă este sau nu “doar” o reac ie fizică. ne-controlarea a ceea ce este sau a ceea ce este considerat a fi periculos.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical foarte primitive ale reac iilor. dureri la stomac sau tremură. panica este foarte rară. 74 . Cu ajutorul celor prezen i. pe cât posibil. dar ea nu are nici un motiv şi. de exemplu. unde se va duce etc. Vorbi i cu ea. poate fugi direct în zona periculoasă! Totuşi. ca. Apatia Aceasta este o paralizie psihică completă. în rândul cărora produce o stare de nelinişte. această persoană trebuie luată de lângă celelalte persoane afectate. Persoana afectată este lipsită de energie şi coordonare. aceasta când sunte i sigur că nu există nici un motiv fizic ascuns de deteriorare a mobilită ii. Primul ajutor psihologic Apropierea şi contactul fizic Apropierea şi contactul fizic. probabil. persoana afectată aleargă şi strigă îngrozită. Persoana care nu poate să se mişte trebuie să fie ajutată. dându-i sarcini care nu sunt de o importan ă vitală sau pute i cere unei alte persoane care vă ajută să se plimbe cu persoana afectată. Dacă persoana afectată are stări de vomă. deoarece nu va mai reac iona deloc dacă o nouă situa ie periculoasă va apare. dar ea trebuie condusă într-un loc mai sigur. Persoana aflată în panică trebuie tratată cu fermitate. Face i ca persoana afectată să devină super-activă. Nu are impresii foarte clare despre ceea ce s-a întâmplat şi. stă foarte liniştită şi priveşte în gol. Lăsa i persoanele afectate să vorbească Lăsa i persoana afectată să vorbească. Dumneavoastră trebuie să răspunde i unor astfel de întrebări şi să da i informa iile cele mai corecte. dar. Persoana apatică nu creează confuzie la locul accidentului. Probabil. întrebând-o dacă vrea să bea ceva. ea va pune întrebări despre aceasta. de aceea. Încerca i s-o readuce i la îndatoririle zilnice.

Toate acestea trei sunt sentimente foarte dureroase care sunt greu de suportat şi care vor influen a puternic via a cuiva. pot exista multe alte sentimente naturale: ura fa ă de persoana care a cauzat accidentul. Ei încep să în eleagă ce s-a întâmplat în realitate şi acum apare reac ia. haide i să rămânem la cele trei sentimente foarte intense: nelinişte /anxietate. etc. Reac ii: Când persoanele care ajută au preluat controlul asupra accidentului. în multe cazuri. bucuria de a nu fi fost rănit. aceia care au fost implica i în accident încep să iasă din faza de şoc. b) Faza reac iei Faza reac iei este faza care vă face să în elege i ce s-a întâmplat. Singurul mod posibil de a nu le mai avea – sau de a le ine sub control – este de a se comporta activ. Faza reac iei poate dura de la 6 la 8 săptămâni. Bineîn eles. cel mai bun rezultat poate fi ob inut cu ajutorul celorlalte persoane pricepute. de aceea. mai ales. Vinovă ie O persoană care crede că va fi învinovă ită pentru accident va avea un imens sentiment de vinovă ie. dar. dar cu sentimente naturale: Nelinişte/anxietate O persoană care a fost direct implicată într-un pericol mortal sau. va avea un puternic sentiment de teamă.. începe i să reac iona i. Această reac ie va fi. dar trebuie să fie condusă într-un loc sigur. în primul rând. Triste e O persoană care tocmai şi-a pierdut un membru al familiei. vinovă ie. „Celelalte persoane” nu trebuie neapărat să fie psihologi sau psihiatri. triste e. Asigura i-vă că nu îi este frig. Aceasta poate fi făcută de însăşi persoana afectată. această fază poate fi foarte dureroasă. atâta timp cât acesta rămâne cu ele. când pericolul direct a trecut. 75 . de exemplu.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Persoana apatică nu deranjează pe nimeni. pe care ea însăşi l-a considerat mortal. şi. Din acest motiv. o rudă în elegătoare sau un bun prieten poate fi suficient. Pericolul imediat a trecut. poate. dumneavoastră nu mai sunte i confuz şi. sunte i capabil să reac iona i la situa ia cu care v-a i confruntat. foarte vehementă. cu siguran ă. dar. o rudă apropiată sau un prieten va avea un puternic sentiment de triste e.

Acum pute i să vă concentra i asupra vie ii dumneavoastră de zi cu zi 76 . de exemplu. într-o succesiune dezordonată. îi prezintă accidentul ca o colec ie de imagini înspăimântătoare. . în loc să face i abstrac ie de toate acestea şi să vă referi i la ele ca la o problemă rezolvată. Sentimentele sunt naturale În timpul conversa iei.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor psihologic Încredere În această fază. dar dumneavoastră trebuie să vă comporta i cu calm. trebuie ca dumneavoastră să-i permite i persoanei afectate să dea drumul liber sentimentelor sale. va fi mai uşor pentru ea să şi-l scoată din minte. un alt mod de a-şi manifesta sentimentele este prin agresiune – prin unele ac iuni agresive – ca. Îi poate fi de mare ajutor dacă îi este permis să plângă sau poate să vă vorbească despre neliniştea ei. îi pune i gândurile „în ordine”. Probabil. este foarte delicat dacă sunte i o rudă apropiată. un prieten bun sau într-o altă rela ie apropiată de persoana afectată. c) Faza comportării în timpul crizei Faza comportării în timpul crizei apare când dumneavoastră v-a i obişnuit cu situa ia. de vreme ce s-a destăinuit. Trebuie ca dumneavoastră s-o face i să în eleagă că sentimentele ei sunt naturale. altfel.asculta i ceea ce vi se spune şi crede i descrierile diferitelor ei experien e. se va termina în curând şi ajută persoana afectată. Pune i-vă bra ul pe umărul ei sau ine i-o de mână. Vă rugăm. dacă dumneavoastră sunte i cel care îi acorda i primul ajutor psihologic. Conversa ie Cea mai importantă „influen ă” în primul ajutor psihologic este conversa ia. aruncarea a ceva pe jos. Făcând aceasta. ea trebuie să aibă încredere în dumneavoastră. trebuie să încerca i să face i persoana afectată să-şi explice sentimentele. lăsa i-o să procedeze astfel! Când persoana afectată a terminat de povestit întregul accident. De aceea. Lăsa i persoana afectată să plângă Dacă aceasta are ca rezultat reac ii puternice. De aceea. persoana poate repeta relatarea de câteva ori. Această conversa ie trebuie să ia o formă în care pute i face persoana afectată să relateze întregul accident în ordinea corectă. Aceste gesturi îi dau un sentiment de securitate care este bun pentru ea. Agresiunea este naturală Pentru persoana afectată. este foarte important pentru efectul primului ajutor psihologic ca persoana afectată să se confeseze şi să-şi mărturisească problemele. O astfel de explozie vă poate speria. lovirea mesei sau a altui obiect. gânduri care.

De fapt. Sentimentele vehemente sunt mai pu in presante şi persoana afectată poate să înceapă să vorbească despre ceea ce s-a întâmplat. înseamnă „a exprima verbal sentimentele”.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical şi să vă gândi i la viitorul dumneavoastră. Ea este capabilă să găsească un interes în via a de zi cu zi şi se descurcă mai bine cu munca. Aceasta înseamnă că. persoana începe să fie capabilă să aştepte cu nerăbdare. Punerea in cuvinte a sentimentelor A trata o problemă. Practic. Deci. dumneavoastră trebuie să face i ca persoana afectată să descrie. ce vă spune ea şi îi pune i întrebări care o vor face să se simtă în largul ei şi îi vor clarifica relatarea. ea însăşi este capabilă să trateze experien a traumatică pe care a avut-o. cu excep ia faptului că persoana afectată şi dumneavoastră înşivă a i reuşit. să nu reac ioneze la procesul activ. rezolvare care vă va permite să trece i prin criză. Deci. cu scopul de a auzi ce vă spune! (Nu ca într-o conversa ie obişnuită. făcând posibil ca ea să rezolve cu sentimentele vehemente care o posedau în faza de reac ie. de exemplu crede i că a trăit experien a exact în felul în care vă spune. întradevăr. într-adevăr. Când faza reac iei a marcat via a persoanei afectate pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă. optimistă. pentru a o ajuta şi. Faza comportării în timpul crizei poate dura jumătate de an şi trebuie reamintit că persoana afectată încă este influen ată de traumă şi trebuie să se descurce cu ea pentru a ieşi complet din ea. Atitudinea dumneavoastră trebuie să fie pozitivă. Această fază poate dura până la 6 luni. Privi i pozitiv tot ce vă spune. aceasta înseamnă o continuare a primului ajutor dat în faza de reac ie. Primul ajutor psihologic Ajutorul pe care dumneavoastră pute i să-l oferi i persoanei afectate care a intrat în faza comportării din timpul crizei este un ajutor al procesului care ia locul în această fază. prin eforturile dumneavoastră. dacă este convenabil în colaborarea cu alte persoane. Acum pute i să rezolva i situa ia prin care a i trecut. cât mai exact 77 . astfel încât aceasta să nu-i mai domine via a. fără să fie copleşită de sentimentele ei. în care – în timp ce „asculta i” – vă gândi i la ceea ce ve i spune dumneavoastră când interlocutorul se va opri). nu ve i observa tranzi ia de la faza de reac ie la următoarele faze. Ascultarea activă = aceasta înseamnă că dumneavoastră asculta i ceea ce vă spune persoana afectată. Ascultarea activă Cea mai importantă „influen ă” când trata i trauma este tipul conversa iei în care dumneavoastră asculta i activ relatarea persoanei afectate asupra ceea ce s-a întâmplat. dumneavoastră asculta i. cu orice pre . Rudele trebuie să ină cont de acest lucru.

de asemenea. Criza a trecut Persoana afectată a învins acum criza psihică. Este un fapt psihologic că sentimentele recunoscute sunt mai uşor de suportat decât sentimentele difuze. pute i fi mai repede pregătit pentru viitor. bineîn eles. fără să sufere. cu sentimentele ei. i-a creat o bază pentru viitor. Dar. prin conversa ia cu dumneavoastră. Experien a i-a lăsat o cicatrice. Acum. Dar. dar. dar persoana afectată va învă a să trăiască cu ele. Incidentul poate lăsa răni şi pierderi psihice şi. persoana afectată înva ă cum să lucreze ea însăşi.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical posibil. O astfel de rezolvare a sentimentelor trebuie să aibă loc de câteva ori înainte ca persoana afectată să aibă un bun control asupra propriilor sentimente. ea poate privi înapoi la ce s-a întâmplat. Optimism – criza va trece Pozitiv. de acum înainte. mai bine pregătită pentru a întâmpina urcuşurile şi coborâşurile vie ii. nelinişte. 78 . cum ar fi: durere. vinovă ie. d) Faza re-orientării Faza re-orientării este perioada de după terminarea crizei. în multe cazuri. creându-vă o nouă bază pentru restul vie ii. totodată. dar ele nu pun stăpânire pe dumneavoastră şi dumneavoastră nu exprima i milă. Criza v-a dat o nouă experien ă. Bineîn eles. Astfel. desigur. în mod necesar un rezultat negativ. ce simte şi cum simte. Aceasta nu reprezintă. se va vedea că cel afectat trece prin criză ca o persoană puternică – mai experimentată şi. poate schimba radical via a persoanei afectate. nu pute i ignora rănile permanente şi pierderile irecuperabile. optimist! Aceasta înseamnă că dumneavoastră împărtăşi i şi în elege i sentimentele persoanei afectate. Nu este nevoie de nici un ajutor special în timpul acestei faze. O criză care a trecut şi care a fost bine stăpânită adesea va implica o mai bună pregătire pentru întâmpinarea unei alte eventuale crize.

cel mai adesea. pute i încerca să recrea i o stare de securitate în copil. este important să i se spună copilului foarte exact şi. dar este mult mai dificil să li-l dai şi. inându-l de mână. despre cuvântul „sentimentele lor”. copilul să nu se exteriorizeze deloc şi să păstreze în el. aşa cum fac adul ii. vorbind despre sentimentele lor. Bineîn eles. Este mai dificil pentru copii să în eleagă ce se întâmplă. Ve i putea face ca un copil care plânge să se simtă confortabil. ne-dramatic. pe cât posibil. 79 . ceea ce copilul a văzut şi auzit se poate amplifica şi deveni mult mai serios decât este practic cazul. în astfel de situa ii. Copiii nu-şi pot exprima sentimentele. copilul va în elege întreaga chestiune. De asemenea. adesea. Din acest motiv. se poate întâmpla ca. va fi necesar ajutorul de specialitate. cel mai bun ajutor pe care îl pute i da unui copil care a fost expus unei experien e violente este să-i asigura i un ajutor de specialitate. evident arată semnele rănii şi povesteşte mamei ce s-a întâmplat. dacă un tată vine acasă după ce a fost rănit într-un accident. pentru a nu-i lăsa imagina ia să „umble”. ei pot fi afecta i de experien e şi. ce s-a întâmplat. chiar mai mult decât adul ii. de asemenea. ine i minte că. cât mai repede posibil. copiii au nevoie de prim ajutor psihologic. Copilul poate reac iona plângând sau ac ionând agresiv. Deci. adesea. chiar mai profund decât adul ii. deoarece imagina ia lor va face experien a chiar mai confuză şi chiar mai amenin ătoare în mintea lor. Creează numai o linişte aparentă. Deci. În acest caz. Dar. dar aceasta ajută un copil la fel de pu in pe cât ajută un adult. copiii pot fi expuşi experien elor violente la fel de uşor ca şi adul ii. chiar împotriva tatălui. îmbră işându-l sau lăsându-l să stea pe bra ul dumneavoastră.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical REAC IILE COPIILOR Bineîn eles. De aceea. copiii reac ionează şi dacă părin ii lor au fost supuşi unor experien e violente. Copiii nu sunt capabili să descrie sentimentele. Copilul are încă o experien ă fragedă şi sentimente dureroase.

Aceasta nu este o reac ie neobişnuită şi. este palpitant să priveşti astfel de filme! Dar. Aceasta înseamnă că. care rămâne rece în orice situa ie. această reac ie este periculoasă. Nimeni nu ar trebui să se lase inspirat de astfel de filme. 80 . uneori. un membru al echipei de salvare încearcă să pară neimpresionat de incidentele serioase la care ei to i sunt expuşi. nici chiar atunci când gloan ele zboară pe la urechile lui. . .nu po i calma pe nimeni care se află într-o criză psihică trăgându-i o palmă. El este total neimpresionat de nimic – niciodată mâinile lui nu dau nici cel mai mic semn de tremurat.sigur nu este o bună idee să „tratezi” tensiunea psihică bând alcool. John Wayne îi trage o palmă zdravănă. dar. care. îl calmează pe cel în cauză. Bineîn eles. deoarece: . Aceasta poate conduce la o criză psihică intensă. este total ireal şi periculos să aplica i comportamentul lui John Wayne în situa iile vie ii de zi cu zi. se vorbeşte despre „Sindromul John Wayne”. Dacă cel mai bun prieten al lui moare lovit de un glonte duşman. John Wayne le pare a fi un bărbat adevărat. John Wayne dă pe gât un pahar mare de whisky şi continuă lupta neînfricoşat. astfel încât el poate continua lupta umăr la umăr cu prietenii lui. deoarece persoana în cauză nu acordă aten ie suficientă experien elor ei violente. dintr-o dată. în fa a sarcinilor sale.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical CRIZA PERSOANEI CARE AJUTĂ „Sindromul John Wayne” Tuturor celor care au văzut filmele lui.este practic imposibil să nu fi i impresiona i de experimentele periculoase şi violente. Printre specialiştii echipei de salvare şi pompieri. se întâmplă ca cei care acordă primul ajutor să încerce să se comporte în acest fel. Dacă unul dintre oamenii lui se aprinde prea tare în toiul luptei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful