SOCIETATEA NA IONALĂ DE CRUCE ROŞIE DIN ROMÂNIA

de

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

CUPRINS Glosar

pag.

Capitolul 1: Principii generale de acordare a primului ajutor premedical 1.1 Cum să facem fa ă unei situa ii de urgen ă pag. 1.2 Planul pentru o situa ie de urgen ă pag. 1.3 Lan ul care salvează vie i pag. Capitolul 2: Starea de inconştien ă Capitolul 3: Resuscitarea cardiopulmonară 3.1 Resuscitarea cardiopulmonară la adult 3.2 Resuscitarea cardiopulmonară la copil 3.3 Corpi străini în căile aeriene superioare Capitolul 4: Plăgi 4.1 Generalită i 4.2 Plăgile cauzate de muşcături 4.3 Plăgile cu corpi străini 4.4 Plăgile cu hemoragie 4.5 Amputa iile Capitolul 5: Fracturile Capitolul 6: Temperaturile extreme 6.1 Arsurile 6.2 Insola ia 6.3 Electrocutarea 6.4 Degerăturile şi hipotermia Capitolul 7: Alte situa ii care necesită prim ajutor 7.1 Coma diabetică 7.2 Atacul de inimă 7.3 Atacul cerebral 7.4 Convulsiile 7.5 Intoxica ii Capitolul 8: Primul ajutor psihologic pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag.

2

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

Glosar Trecător O persoană care este martora întâmplătoare a unei situa ii de urgen ă. Persoana poate să nu fie instruită pentru acordarea primul ajutor, dar să fie dispusă să asiste victima, persoana care acordă primul ajutor şi/sau un membru al unui serviciu de urgen ă. Victimă O persoană aflată în primejdie şi care necesită şi/sau solicită asisten ă. Comunitate Un grup de oameni care se află/trăieşte/lucrează într-un context specific. Context Toate elementele şi factorii care constituie cadrul în care apare situa ia de urgen ă. Aceste elemente includ: • capacită ile comunită ii şi a membrilor ei individuali de a preveni, a fi pregăti i pentru, a răspunde la şi a se recupera în urma situa iilor de urgen ă, • regulile şi reglementările referitoare la îngrijire, • organizarea serviciilor de sănătate şi salvare (servicii de urgen ă, centre de îngrijire, etc.), • obiceiuri, cultură şi credin e (de ex. religie, practici locale tradi ionale), • circumstan e locale (izolare, dezastru, conflict armat, etc.). Pericol Situa ie sau condi ie care are poten ialul de a afecta în mod negativ via a sau sănătatea persoanelor prezente la locul accidentului şi/sau aflate în apropierea acestuia, pe termen scurt, mediu sau lung. Dispecerat O structură dedicată primirii apelurilor de urgen ă de la comunită ile dintr-o arie geografică specifică şi mobilizării şi controlului resursei corespunzătoare şi relevante de îngrijire a sănătă ii, ca răspuns la aceste apeluri. Un dispecerat poate îndeplini diferite func ii: • recep ionarea şi gestionarea permanentă a apelurilor de urgen ă, stabilind prioritatea acestora, • îndrumarea, când este posibil, în asigurarea asisten ei a celor care fac apelul,
3

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

• definirea şi asigurarea unei corelări cât mai bune a necesită ilor de urgen ă cu capacită ile/ disponibilită ile de răspuns, • coordonarea angajamentului serviciilor de urgen ă, • determinarea modalită ii de transport şi a centrului de îngrijire cel mai potrivit pentru starea victimei, • pregătirea preluării victimei la centrul respectiv. Primejdie O stare fizică şi/sau psihologică acut perturbată, care poate duce la deteriorarea vie ii, sănătă ii sau bunăstării unei persoane. Serviciu de urgen ă O organiza ie sau un grup cu un sistem sau o re ea de resurse şi personal având responsabilitatea specifică de a se pregăti pentru şi de a răspunde la situa iile de urgen ă. Membrii ei sunt califica i pentru a interveni direct la un incident sau să preia gestionarea unei victime care a fost asistată ini ial la locul accidentului de un trecător şi/sau o persoană care acordă prim ajutor. Această responsabilitate este stabilită legal de către autorită ile locale şi acceptată/recunoscută de către comunitate şi victime. Un membru al unei astfel de organiza ii ar putea fi: • o persoană care acordă prim ajutor voluntar (de ex. de la o Societate de Cruce Roşie sau Semilună Roşie), • o persoană care acordă prim ajutor profesional sau un salvator profesionist, • un membru al corpului paramedical (de ex. un tehnician de ambulan ă), • din personalul de urgen ă (de ex. personalul unită ilor de îngrijire intensivă), • un membru al corpului de asisten ă medicală, • un membru al corpului medical. Asisten a oferită de un serviciu de urgen ă poate fi sub formă de: • serviciu de instruire/educare în prevenirea, pregătirea pentru şi răspunsul la situa iile de urgen ă, • participarea directă la locul accidentului pentru controlul riscului, salvare şi/sau asigurarea îngrijirii de urgen ă, • sfaturi şi îndrumare verbală sau scrisă pentru o victimă, un trecător sau o persoană care acordă prim ajutor la locul accidentului, • asigurarea transportului victimei, • îngrijire într-un centru de sănătate capabil să preia o victimă.

4

Prim ajutor Prevenirea. pregătirea pentru şi răspunsul la situa iile de urgen ă. mecanică. Suport psihologic Asisten ă acordată persoanelor aflate într-o situa ie de criză emo ională. sau datorată absen ei unor elemente esen iale. De asemenea poate fi evaluată primar de către un trecător şi/sau o persoană care acordă prim ajutor. Această schimbare poate afecta sau poate fi sim ită de către persoanele implicate. Persoană care acordă prim ajutor O persoană care este instruită şi certificată în primul ajutor şi care poate folosi acele cunoştin e teoretice şi practice pentru a proteja şi salva vie i. electrică. răspunsul ini ial urmăreşte diminuarea impactului acesteia până când condi ia victimei este stabilizată. sub supravegherea autorită ilor publice. pregătirea pentru şi oferirea unui răspuns ini ial la situa iile de urgen ă din domeniul sănătă ii. Acest fel de ajutor. etc. cum ar fi Societatea de Cruce Roşie sau Semilună Roşie. Primul ajutor formează obiectul unui program sau a unei instruiri certificate. în contextul unei situa ii de urgen ă. pregătite şi efectuate de o asocia ie locală sau o organiza ie. Asisten a urmăreşte reasigurarea victimei şi ob inerea cooperării/colaborării acesteia la măsurile ce urmează a fi luate de către un trecător. şi necesită o ac iune imediată. vizează situa ia imediată.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Situa ie de urgen ă Un eveniment care creează o primejdie. Dacă situa ia de urgen ă a apărut. iar scopul său este de a reasigura/linişti sau de a oferi maximul de confort posibil 5 . afectând un individ sau o comunitate. a unei boli sau a stresului. Protejare Măsurile luate pentru a preveni riscurile expunerii într-o situa ie de urgen ă (semnalizarea locului unui accident rutier. controlul riscului expunerii la sânge şi alte fluide corporale. Rană Deteriorare accidentală sau inten ionată a corpului. ca şi pentru mobilizarea şi asistarea comunită ii în prevenirea. cum ar fi căldura sau oxigenul. o persoană care acordă prim ajutor şi/sau serviciul de urgen ă.). rezultată din expunerea la energie termică. indiferent dacă aceasta este urmare a unei accidentări fizice. Aceasta include o dimensiune de suport psihologic. remediată sau ajutorul profesional devine disponibil. radioactivă sau chimică.

Unora le poate veni natural când sunt puşi în fa a cuiva aflat într-o situa ie de criză. persoane care acordă prim ajutor sau a trecătorilor sunt minimizate. Ar trebui să se facă totul pentru a minimiza pericolul ca o condi ie preliminară pentru administrarea corespunzătoare a măsurilor de salvare a vie ii şi/sau a îngrijirii de urgen ă. Siguran ă O situa ie în care pericolele pentru via a sau sănătatea victimei.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical persoanelor care necesită un ajutor mai specializat. 6 . dar al ii au nevoie de informa ii şi instruire pentru a se sim i confortabil în executarea unei astfel de sarcini. Constă în principal dintr-o atitudine în elegătoare şi sensibilă şi gesturi şi cuvinte încurajatoare. controlate sau absente. până când li se poate acorda o îngrijire mai completă sau pot fi recuperate complet.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Principii generale de acordare a primului ajutor premedical 1. 1 1.2 1.3 Cum să facem fa ă unei situa ii de urgen ă Planul pentru o situa ie de urgen ă Lan ul care salvează vie i 7 .

starea sa se poate agrava. o ve i ajuta pe aceasta să fie calmă şi să coopereze.1 Cum să facem fa ă unei situa ii de urgen ă A. Circula ie 8 . 1. ÎNCURAJA I VICTIMA • Anun a i victima că personalul calificat este pe drum şi încerca i să o face i să se simtă cât mai bine cu putin ă. inspira i încredere. • Arătându-i că vă pasă. Re ine i şi folosi i numărul de urgen ă 112 şi cum să comunica i la telefon. incendiu) • Unde? • Câte victime? D. C. Siguran ă 2. • Cine telefonează? (numele. PĂSTRA I-VĂ CALMUL. TRIMITE I DUPĂ AJUTOR PROFESIONIST • Sosirea rapidă a ajutorului poate salva o via ă. Răspuns 3. numărul de telefon. explozie.2 Planul pentru o situa ie de urgen ă Planul pentru o situa ie de urgen ă constă din 5 paşi: 1. B. PLANIFICA I RAPID CE TREBUIE SĂ FACE I • Învă a i procedurile de bază şi repeta i-le periodic pentru a putea face fa ă oricând este necesar. • Păstrându-vă calmul în timp ce ajuta i victima. Respira ie 5. Căi aeriene 4. • Dacă victima devine neliniştită.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 1. adresa) • Ce s-a întâmplat? (accident auto.

Exemple: . pregătit. A.cură area zonei de cioburile provenite de la un accident auto. 9 . Punându-vă via a în pericol pute i determina o creştere a numărului de victime. În unele situa ii pute i înlătura pericolele sau pute i scoate victima/ele din zona periculoasă. care este instruit. gaz materiale inflamabile traficul rutier materiale metalice ascu ite suprafe e alunecoase structuri instabile Nu interveni i în situa iile periculoase. .oprirea electricită ii de la panoul de curent. şi are echipament adecvat fiecărei situa ii. Lăsa i personalul de urgen ă.scoaterea cheilor din contact. aşa că aştepta i să sosească echipele specializate. . ASIGURAREA LOCULUI ACCIDENTULUI Odată ce are loc o urgen ă. trebuie să evita i să muta i o victimă. cu excep ia cazurilor în care zona poate deveni periculoasă pentru aceasta. trebuie să vă asigura i că locul accidentului este sigur pentru toată lumea. Ca o regulă generală. fum.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Aceşti paşi sunt esen iali pentru to i cei care sunt implica i în primul ajutor premedical. să intervină. Persoanele pe care trebuie să le ave i în vedere sunt: dumneavoastră privitorii victima/ele Asigura i-vă timp pentru a face o evaluare primară a locului accidentului şi identifica i obiectele care pot fi periculoase. Pericolele pot consta în: substan e chimice electricitate apă curgătoare foc.

este foarte dificilă şi ar trebui lăsată în grija personalului calificat. striga i după ajutor sau duce i-vă după ajutor dacă este cazul • observa i şi reevalua i semnele vitale regulat • acorda i primul ajutor dacă este cazul Dacă victima este confuză sau inconştientă: • striga i după ajutor • verifica i dacă respiră 10 . “Ce s-a întâmplat?” Aceasta este cunoscută ca tehnica “Priveşte. lăsa i-o în pozi ia în care a i găsit-o (presupunând că nu este în pericol). PRIVEŞTE (uita i-vă) ASCULTĂ (vorbi i asculta i) SIMTE (atinge i) Există 3 nivele de conştien ă: conştientă – victima răspunde şi ştie unde se află sau ce s-a întâmplat confuză – victima este ame ită. B. RĂSPUNSUL Verifica i dacă victima răspunde la stimuli. • verifica i starea victimei.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Mutarea unei victime. scutura i-o de umeri şi întreba i-o: “Eşti în regulă?”. Atinge. Simte”. nu ştie unde este sau ce s-a întâmplat inconştientă – victima nu răspunde Dacă victima este conştientă. în special a unei victime inconştiente.

RESPIRA IA Privi i.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical C. CIRCULA IA SÂNGELUI Verificarea pulsului este o manevră foarte dificilă. culoarea pielii sau căldura extremită ilor. CĂILE AERIENE Eliberarea căilor aeriene este esen ială pentru ca victima să respire normal. de exemplu. plasa i-vă mâna pe fruntea victimei şi trage i cu blânde e capul pe spate ridica i bărbia victimei pentru a deschide căile aeriene trage i cu blânde e de maxilarul victimei pentru a deschide gura Încerca i să evita i lăsarea prea mult pe spate a capului victimei! Corpi străini în căile aeriene: îndepărta i corpii străini vizibili din gura victimei îndepărta i din ii rup i sau desprinşi E. Verifica i dacă acestea sunt ‘deschise şi libere’. nu pentru mai mult de 10 secunde Privi i să observa i dacă toracele se ridică Asculta i sunetul respira iei Sim i i respira ia victimei pe obrazul dumneavoastră Dacă respiră normal: întoarce i-o în pozi ie laterală stabilă verifica i starea victimei şi merge i după ajutor dacă este necesar trimite i pe cineva după ajutor sau să cheme ambulan a dacă există alte persoane în preajmă observa i şi reevalua i semnele vitale regulat D. de aceea se recomandă să se urmărească alte semne ale circula iei sângelui ca. Dacă circula ia sângelui este prezentă: observa i şi reevalua i semnele vitale regulat 11 . Asculta i şi Sim i i dacă respiră.

3 Lan ul care salvează vie i Spital Ambulan ă Prim ajutor Alarmă Măsuri de siguran ă Măsuri de siguran ă Dacă sunte i printre primii care ajunge i la locul unui accident. Privi i în jur pentru a verifica dacă locul este sigur.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 1. Privi i în jur şi controla i dacă locul este sigur! 12 . Un prim pas important înainte de a acorda primul ajutor este să vă asigura i că nu vă supune i unui pericol vital. trebuie să observa i care este situa ia în ansamblu.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Alarma 112 DA I ALARMA – CHEMA I AMBULAN A ! Chema i ambulan a cât de repede pute i şi vă permite situa ia. Nu renun a i. poate dura ceva timp până răspunde dispeceratul. Tot ce ave i de făcut este să spune i ce s-a întâmplat. cineva poate să dea alarma imediat ce a i identificat victima/victimele si situa ia de urgen ă în care aceasta/acestea se află. Operatorul vă va pune apoi întrebările necesare pentru a afla de ce fel de ajutor este nevoie. răspunde un operator de dispecerat. pentru că vine prea târziu. Reveni i cu un apel până răspunde! 13 . Răspunde i clar şi concis. Atunci când da i telefon pentru a chema ambulan a. Atunci când este mare aglomera ie pe linia telefonică. Dacă sunte i mai multe persoane care ajută. ALARMA DATĂ RAPID ÎNSEAMNĂ AJUTOR RAPID Chemarea rapidă a ambulan ei şi începerea rapidă a manevrelor de resuscitare cardiopulmonară pot fi asemănate primelor inele ale unui lan . De aceea este important ca manevrele de resuscitare să fie cunoscute de cât mai mul i oameni. Fără ele ajutorul mai avansat care urmează în lan poate de multe ori să rămână fără efect. RESUSCITAREA CARDIOPULMONARĂ ASIGURATĂ RAPID CREŞTE ŞANSELE DE SUPRAVIE UIRE Începerea rapidă a resuscitării cardiopulmonare creşte şansele de supravie uire de 2-3 ori în compara ie cu acele cazuri în care nu se face nimic până la sosirea ambulan ei.

Accident 4 minute Alarmă 8 minute Ambulan ă 20 minute Spital 14 . Dacă. direct la locul accidentului. se previne agravarea situa iei şi cresc şansele ca tratamentul medical care va urma. să reuşească. se acordă corect primul ajutor. În aşteptarea ambulan ei. ac iunile tale de prim ajutor sunt importante.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor Primele minute după un accident sunt de multe ori hotărâtoare pentru supravie uirea victimei şi pentru limitarea urmărilor accidentului. PRIMELE MINUTE SUNT CRITICE Poate să dureze cinci minute sau o oră până când soseşte ambulan a.

• Victimele inconştiente. Este important să existe un comportament calm şi prietenos din partea persoanei care acordă prim ajutor. • • • • • • • • Victima sângerează Opri i sângerarea prin presarea cu degetele asupra bandajului pe rană. pulsul este accelerat. trebuie să fie aşezate într-o pozi ie laterală stabilă. Dacă este posibil. ridica i gâtul. care respiră normal trebuie să fie aşezate într-o pozi ie laterală. • Îndepărta i din gură corpii străini vizibili. Aplica i un bandaj compresiv. Apleca i capul spre spate. Men ine i temperatura corpului victimei. Victima prezintă întreruperea circula iei sângelui Pielea este palidă şi rece. stabilă. Inima se opreşte (fără puls) • Începe i compresiile toracice şi respira ia artificială. Transporta i victima imediat la spital sau medic. • 15 . Continua i cu această manevră până când victima respiră normal. fiecare victimă trebuie să beneficieze de supraveghere. victima este confuză şi însetată. singură sau până când cineva calificat îşi asumă responsabilitatea tratamentului. Culca i victima Supravegherea Victima nu trebuie să stea nesupravegheată. începe i respira ia artificială (metoda gură la gură). Victima nu respiră • Deschide i căile de acces ale aerului. Dacă victima continuă să nu respire.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical PRIMUL AJUTOR: Victima este în stare de inconştien ă dar respiră normal • Toate victimele în stare de inconştien ă. Ridica i partea corpului care sângerează. înveli i-o. Aşeza i victima culcată cu picioarele ridicate (cea fără conştien ă trebuie să fie aşezată într-o pozi ie laterală stabilă).

Spital Spital. 16 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Ambulan ă Transportul victimelor cu ambulan a.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Starea de inconştien ă 17 .

Privi i în jur şi controla i dacă locul este sigur! NU VĂ RISCA I NICIODATĂ PROPRIA VIA Ă! PROTEJA I-VĂ! CONTROLA I STAREA DE CONŞTIEN Ă. Îndepărta i-i ochelarii. Dacă victima nu răspunde sau nu reac ionează.Vede i dacă şi cum reac ionează victima! ASCULTĂ .Sim i i dacă victima reac ionează atunci când o scutura i uşor! Dacă victima reac ionează la atingere sau adresare. persoana nu reac ionează la atingere sau la adresare. Starea se poate înrăută i. de exemplu lezarea craniului. consum excesiv de alcool. pentru a putea acorda ajutor în modul cel mai eficient. Leşinul este considerat ca o pierdere a cunoştin ei pentru scurt timp. lăsa i persoana în pozi ia în care o găsi i. SIM I I Dacă este posibil. Un prim pas important înainte de a acorda ajutor este să vă asigura i că nu vă supune i pe dumneavoastră unui pericol vital.Asculta i dacă victima răspunde. PRIVI I. dacă are. SIMTE . nu şi-a pierdut cunoştin a. este un semn de inconştien ă. ASCULTA I. Scutura i-o uşor de umeri şi întreba i: „Cum te sim i?”. otrăvire. Este important să re inem că există multe cauze de pierdere a cunoştin ei. Aşeza i persoana în pozi ia "laterală stabilă". „Ce s-a întâmplat?”. Când găsi i o persoană care pare lipsită de via ă este important să cerceta i ce s-a întâmplat. O persoană leşinată se trezeşte de obicei rapid dacă este întinsă cu capul în acelaşi plan ca şi corpul. etc.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical În caz de inconştien ă. Descheia i hainele prea strâmte şi ave i grijă ca nici un obiect să nu-i provoace vătămări prin apăsare. PRIVEŞTE . Rămâne i cu el/ea. Chema i ambulan a! 18 .

Pasul 3: Apuca i cu o mână de umărul de partea opusă a victimei. Aşeza i celălalt bra al victimei în unghi drept peste piept. cu mâna pe obrazul victimei. 19 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pozi ia laterală stabilă Pasul 1: Aşeza i-vă în genunchi lateral de victimă şi asigura i-vă că ambele picioare sunt drepte. iar cu cealaltă mână de genunchiul opus. îndoit în unghi drept fa ă de corp. Îndoi i-i genunchiul de deasupra în unghi aproape drept. către dumneavoastră. cu palma în sus şi cu cotul îndoit. Pasul 4: Rula i victima pe o parte. Pasul 2: Aşeza i-i bra ul de lângă dumneavoastră. Aşeza i-i mâna de deasupra sub obraz.

rămâne i lângă persoana fără cunoştin ă. prin învelirea corpului cu o pătură sau cu o haină. riscul de sufocare este mic. Cu mici ajustări. Încerca i să împiedica i pierderea căldurii corpului. de exemplu. 20 . prin a-i trage capul pe spate. pute i să-i elibera i căile respiratorii. Ruga i pe altcineva să cheme ambulan a. DA I ALARMA! CHEMA I AMBULAN A! NU ABANDONA I VICTIMA! STAREA SE POATE ÎNRĂUTĂ I! DACĂ PERSOANA FĂRĂ CUNOŞTIN Ă ESTE ÎNTINSĂ PE BURTĂ: Atunci când o persoană fără cunoştin ă este întinsă pe burtă.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pasul 5: Dacă este posibil.

1 Resuscitarea cardiopulmonară la adult 3.2 Resuscitarea cardiopulmonară la copil 3.3 Corpi străini în căile aeriene superioare 21 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Resuscitarea cardiopulmonară 3.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 3.1 Resuscitarea cardiopulmonara la adult 22 .

pentru că acestea asigură un flux sangvin critic pentru creier şi inimă prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresie directă asupra inimii. la locul de muncă şi în situa ii cotidiene. pentru că vine prea târziu. Când are loc un stop cardiac.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical ALARMA DATĂ RAPID ÎNSEAMNĂ AJUTOR RAPID Anun area rapidă a ambulan ei şi începerea rapidă a manevrelor de resuscitare cardiopulmonare pot fi asemănate primelor inele ale unui lan . inând cont că unul din trei cazuri de stop cardiac au loc acasă. Este ca un "scurt circuit" care face ca inima să se oprească. şansele să i se salveze via a sunt mari. iar resuscitarea să se înceapă în aşteptarea ambulan ei. De aceea este important ca manevrele de salvare să fie cunoscute de cât mai mul i oameni. De aceea este de o importan ă vitală să se cheme ajutor imediat. Dacă persoana primeşte ajutor imediat. şi mai ales creierul. A ŞTI ÎNAINTE DE A SE ÎNTÂMPLA PENTRU A ÎNDRĂZNI ATUNCI CÂND SE ÎNTÂMPLĂ În fiecare an nenumăra i oameni fac stop cardiac. 23 . Deja după 4-6 minute corpul. au suferit leziuni ireversibile. Fără ele ajutorul mai avansat care urmează în lan poate de multe ori să rămână fără efect. via a lor depinde concret de faptul că cei din jur ştiu sau nu să facă resuscitarea (masaj cardiac şi respira ie artificială). cu atât mai multe vie i pot fi salvate. Cu cât ştiu mai mul i oameni să efectueze corect manevre de respira ie artificială şi masaj cardiac. RESUSCITAREA ASIGURATĂ RAPID CREŞTE ŞANSELE DE SUPRAVIE UIRE Începerea rapidă a resuscitării creşte şansele de supravie uire de 2-3 ori în compara ie cu acele cazuri când nu se face nimic până la sosirea ambulan ei. situa ia este urgentă! Cu fiecare minut care trece scad şansele de supravie uire. Resuscitarea cardiopulmonară asigurată atât de un singur salvator sau de doi salvatori este o suită de 2 insufla ii ( respira ii artificiale) şi 30 de compresii toracice ( masaje cardiace) Nota 1: Compresiile toracice pot fi făcute şi fără respira ia gură la gură.

SIMTE . Sângele circulă în corp fiind pompat de inimă.Asculta i dacă se aude respira ia.Încerca i să sim i i respira ia pe obrazul dumneavoastră. Atunci când tragem capul pe spate. Asta se întâmplă atunci când o persoană fără cunoştin ă este întinsă pe spate. cu obrazul aproape de gura lui şi cu privirea îndreptată către torace.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Nota 2: Când se opresc manevrele de resuscitare cardiopulmonară: dacă victima respiră şi are puls dacă este preluată de serviciul de ambulan ă după 30‘ sau mai mult când este rece afară Nota 3: Manevrele de resuscitare cardiopulmonară se efectuează 3-4 ore pentru victimele care au stat mult timp la temperaturi scăzute. CĂI RESPIRATORII LIBERE : La persoana fără cunoştin ă to i muşchii se relaxează. Mandibula şi limba astupă căile respiratorii. Apoi este transportat de sânge la diferitele organe din corp. De aceea o victimă trebuie întotdeauna să fie ajutată prin eliberarea căilor respiratorii pentru a putea respira independent. mandibula se ridică şi căile respiratorii se eliberează. Trage i cu aten ie capul pe spate. RESPIRA IA: Corpul are nevoie de o aprovizionare continuă cu oxigen. Apleca i-vă către accidentat. inclusiv limba. Plasa i apoi două degete ale celeilalte mâini pe partea osoasă a bărbiei. O parte din oxigenul con inut în aer trece în sânge prin plămâni. PRIVEŞTE . Ridica i bărbia în sus. VERIFICAREA RESPIRA IEI: Aşeza i o mână pe frunte.Privi i dacă toracele se ridică. Partea posterioară a limbii poate atunci să cadă uşor înapoi blocând astfel căile respiratorii. 24 . ASCULTĂ .

Proteja i-vă pentru a nu intra în contact cu sângele victimei prin folosirea „batistei salvatorului” (de ex. Pasul 5: Continua i insuflările în ritmul în care respiri normal până când: persoana fără cunoştin ă începe din nou să respire. trage i capul victimei mai spre spate. un material textil) Pasul 2: Men ine i căile respiratorii libere prin aplecarea capului pe spate. astupa ii nările. sunte i înlocuit de cineva. Ridica i-vă capul. astupa i gura şi sufla i prin nas. timp de circa 2 secunde. pregăti i-vă pentru o nouă insuflare: trage i aer în piept.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor în caz de stop respirator Pasul 1: Cură a i cavitatea bucală de eventuali corpi străini vizibili. 25 . Cu degetul mare şi arătătorul de la mâna pe care o ine i pe fruntea victimei. Pasul 3: Inspira i. Dacă toracele nu se ridică. Pasul 4: Îndepărta i-vă gura după ce a i insuflat aer. Nota: Dacă gura este rănită şi este imposibil să sufla i prin ea. Insufla i încet. astupa i nările mai bine şi încerca i din nou. o batistă. Controla i dacă toracele se ridică (atunci a ajuns aerul în plămâni). aşeza i-vă gura pe gura victimei după ce v-a i protejat şi insufla i-i aer. Pasul 6: Dacă victima începe să respire. În timp ce victima expiră şi toracele i se lasă în jos. aşeza i-o în pozi ia laterală stabilă.

toate organele vor fi rapid lezate de lipsa de oxigen. Prin circula ia sanguină celulele sunt continuu alimentate cu oxigen.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical CIRCULA IA SANGVINĂ: Sângele circulă în corp datorită efectului de pompă al inimii. respira ia şi contrac ia musculară. Sângele este pompat cu mare presiune din jumătatea stângă a inimii către toate păr ile corpului. cu o medie de 70 de ori pe minut. 26 . Organul cel mai sensibil este creierul: deja după 10-15 secunde dispar cunoştin a. Dacă inima se opreşte.

Merge i cu degetele în jos şi pu in lateral până la adâncitura de lângă muşchiul oblic al gâtului. trebuie să face i atât RESPIRA IE ARTIFICIALĂ (pentru a men ine respira ia) cât şi MASAJ CARDIAC (pentru a men ine circula ia sanguină). 27 . înainte de a începe resuscitarea. Primul ajutor în caz de stop cardio-respirator Dacă găsi i o persoană fără cunoştin ă care are atât stop respirator cât şi stop cardiac. Inima este amplasată sub stern. Cu cealaltă mână controla i pulsul. Aşeza i arătătorul şi degetul mijlociu pe laringe.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical VERIFICAREA PULSULUI: ine i cu o mână capul victimei tras pe spate (hiperextensie). Ave i grijă ca victima să se afle cu fa a în sus şi pe o suprafa ă tare. dar nu până la marginea de jos a sternului (apendicele xifoid). Ea ajunge până la marginea arcului costal. pu in mai spre partea din stânga a pieptului.

fără a îndoi coatele. 28 . Între compresii lăsa i sternul să se ridice de tot fără să ridica i mâna de pe el. Apăsa i cu bra ele drepte.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pasul 1: Plasa i palma unei mâini în centrul pieptului. Aten ie să nu exercita i presiune asupra sternului în perioada de relaxare toracică. Încrucişa i degetele celor 2 mâini şi asigura i-vă că nu aplica i presiune peste coastele victimei. Plasa i-vă palma celeilalte mâini peste prima. peste abdomenul superior sau peste apendicele xifoid. Accidente în timpul resuscitării Vărsătura: Insufla ii prea rapide sau prea puternice: aerul ajunge în stomacul victimei. Pasul 2: Apleca i-vă corpul în fa ă. stări aproape de leşin Salvatorul îşi va ine respira ia câteva momente . Continua i apoi procedura de reanimare. Pasul 3: Repeta i compresiile toracice cu o rată de aproximativ 100/ min. furnicături în degete. În acest caz. astfel încât umerii să se afle deasupra locului de compresie. Semne: ame eală.până la dispari ia acestor semne. Hiperventila ia salvatorului: salvatorul inspiră mai mult aer decât este necesar şi de aceea îi scade nivelul dioxidului de carbon din sânge. cauzând voma. Folosi i propria greutate pentru a apăsa sternul circa 4-5 cm. întoarce i victima pe o parte şi cură a i-i gura.

2 Resuscitarea cardiopulmonară la copil 29 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 3.

apăsate pe mijlocul sternului care va fi presat în interior. Insufla i numai cantitatea de aer necesară care să producă ridicarea pieptului.copii peste 7 ani : 12 Circula ia artificială Compresiile exercitate asupra pieptului unui copil vor fi făcute cu o singură mână. cu aproximativ 1-2 cm. gura persoanei care acordă primul ajutor trebuie să acopere atât gura cât şi nasul acestuia. pentru copiii mari.copii 1-7 ani : 15 . La copiii foarte mici. Numărul de insufla ii pe minut este pentru : .sugari : 20 . iar în cazul copiilor foarte mici cu două degete: mijlociul şi arătătorul.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Respira ia artificială Se face în acelaşi mod ca şi la adul i. 30 .

31 . epiglota se închide peste laringe pentru ca hrana să nu o ia pe calea respiratorie. Este cel mai bun mod de a disloca corpul străin din trahee. Acest lucru se poate întâmpla oricui. Atunci este uşor să "ne înecăm". În gât căile aerului şi ale hranei se întretaie. Câteodată se întâmplă ca epiglota să nu ină pasul. Atât timp cât persoana respectivă respiră.3 Corpi străini în căile aeriene superioare Pasajul respirator poate fi blocat de corpuri străine: ne "înecăm". Semne care arată că un corp străin s-a în epenit pe căile respiratorii: persoana în cauză duce mâna la gât nu poate să respire. mai ales atunci când înghi im şi respirăm în acelaşi timp. Dacă persoana respectivă încetează să respire este nevoie de ajutor imediat. Când înghi im. Când un adult se îneacă este de cele mai multe ori vorba de o bucă ică de mâncare care a intrat pe trahee în loc de esofag. încearcă să tragă aer în piept nu poate să vorbească nu poate să tuşească duce umerii în sus este cuprinsă de panică. ea poate de cele mai multe ori să tuşească.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 3.

Nota: Modul în care se in mâinile (aşa-numita manevră "Heimlich") se foloseşte atunci când acorda i primul ajutor unei persoane care s-a înecat cu ceva. deoarece pute i cauza leziuni interne de mare gravitate. Aceasta va produce o creştere a presiunii din plămâni care poate să disloce obstacolul. între coaste şi ombilic. Pasul 2: Apuca i încheietura pumnului cu cealaltă mână şi apăsa i spre interior şi oblic în sus. 32 . Aten ie ca apăsările să nu fie excesiv de puternice.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical COMPRESIA ABDOMENULUI Pasul 1: Apleca i persoana în fa ă. Câteodată este nevoie de mai multe apăsări pentru a disloca obiectul în epenit. Plasa i-vă în spatele ei cu bra ele în jurul mijlocului. strânge i pumn una din mâini şi plasa i partea cu degetul mare pe abdomenul bolnavului.

33 . APĂSAREA COŞULUI PIEPTULUI Aşeza i o palmă peste cealaltă pe stern şi apăsa i coşul pieptului în jos aproximativ 4 cm. între omopla i. Cu latul palmei aplica i o lovitură în spate.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical LOVITURA ÎN SPATE Plasa i-vă în spatele victimei. TEHNICA COMBINATĂ Se alternează compresiile abdominale cu loviturile în spate: 5 compresii urmate de 5 lovituri în spate.

cu palma. dacă nu se încep respira iile artificiale. inându-se cu capul în jos. tentativa de suicid. hipotermia. Primul ajutor în caz de înec Înecul poate fi asociat cu alcoolul. Din punct de vedere al primului ajutor nu are importan ă faptul că înecul este în apa dulce sau în apa sărată. În cazul în care victima revine complet la starea de conştien ă după scoaterea ei din apă. de aceea victima se men ine în pozi ie orizontală. între omopla i. urmat în primele secunde. • este găsit cu fa a vânătă şi cu obiecte de dimensiuni mici în jurul său Primul ajutor: Copiii mici se apucă cu o mână de picioare. de stopul cardiac. etc. Acest lucru apare ca urmare a închiderii căilor aeriene (spasm laringian) ceea ce duce la stop respirator. din punct de vedere fiziologic întâi se instalează stopul respirator apoi apare stopul cardiac. criza de epilepsie. fără a începe manevrele de resuscitare înaintea scoaterii din apă. În această pozi ie i se vor aplica lovituri între omopla i cu palma celeilalte mâini. Orice victimă înecată este suspectată de existen a leziunii de coloana vertebrală. 34 . Salvatorul trebuie să evite orice fel de risc în cazul în care nu ştie să înoate sau în cazul în care nu de ine echipamentul potrivit pentru a intra în apă rece. Ca urmare a acestui mecanism plămânii pacien ilor nu sunt inunda i de apă. ea trebuie să fie transportată la spital. Siguran a salvatorului capătă aspecte deosebit de importante în aceste situa ii. cu capul şi trunchiul înspre fa ă şi li se vor aplica lovituri. Indiferent cărui fapt se datorează înecul.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Copilul care are un corp străin în gât: • încetează să mai respire • are probleme cu respira ia în timp ce mănâncă. aici inându-se sub observa ie pentru minim 6 ore. Copiii mai mari pot fi inu i apleca i peste antebra .

apoi este prinsă de salvator pe la spate de abdomen. Dacă nu respiră se aşează în pozi ia cunoscută pentru efectuarea manevrelor de resuscitare. victima este aşezată în pozi ia laterală stabilă. cu mâinile făcute chingă. 35 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Cauze epuizare: la persoanele care cad în apă şi nu ştiu să înoate şoc: prin contactul corpului cu apă foarte rece Consecin e căile respiratorii sunt inundate cu apă se produce stop respirator apoi şi cardiac Primul ajutor Evacuarea apei din plămâni: Victima se întoarce cu fa a în jos. ridicată de la sol şi scuturată pentru ca apa să se scurgă în afară. Dacă respiră.

6 Generalită i Plăgile cauzate de muşcături Plăgile cu corpi străini Plăgi particulare Plăgile cu hemoragie Amputa iile 36 .4 4.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Plăgi 4.5 4.2 4.1 4.3 4.

Principiile ac iunii • Complica iile trebuie prevenite sau diminuate. este organ senzorial şi are rol în reglarea temperaturii corpului. localizarea şi suprafa a acesteia sau starea anterioară a sănătă ii victimei) • lezarea organelor din profunzime • şoc Plăgile sunt leziuni ale pielii şi mucoaselor. trebuie întreprinse ac iuni prioritare specifice acestora. organe interne. pot fi evaluate rapid unele riscuri. tăietură datorată unui os din interior. tendoane. ruptură. • Localizarea şi extinderea rănii trebuie evaluate cu grijă. muşchi. Aflând cum s-a produs plaga. Tipuri de plăgi: prin perforare. Mai mult decât atât. decojire. cum ar fi hemoragie. Riscuri O rană poate provoca: • hemoragie • durere • complica ii specifice după localizare. băşică. Leziunile pot să afecteze şi alte esuturi. vase de sânge. derm şi hipoderm. localizări specifice ale plăgii 37 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 4. etc. Gravitatea unei plăgi depinde de zona afectată. de exemplu nervi. profunzimea şi natura ei. Plaga este o rană care poate afecta numai pielea sau/ şi esuturile profunde. incluzând infec ii şi insuficien ă circulatorie şi respiratorie. zgârietură. Pielea are mai multe straturi: epiderm.1 Generalită i Pielea protejează împotriva mediului înconjurător. muşcătură. Notă: Dacă plaga are alte consecin e. datorită factorilor particulari (adâncimea.

materiale străine murdare în rană). Determina i modul cum s-a produs rana (o lovitură. fără a freca. cu apă curată curgătoare. dacă nu este posibil. piept. cu excep ia cazului când există un corp străin în plagă care nu trebuie îndepărtat.). • evita i agravarea situa iei. (*) ATEN IE.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical necesită ac iuni particulare datorită consecin elor negative posibile sau reale legate de aceste localizări (fa ă. o cădere. persoana care acordă prim ajutor ar trebui să transfere victima unui profesionist în îngrijirea sănătă ii. Pasul 1: Elimina i contactul dintre victimă şi agentul cauzator.). în locuri speciale (torace. • spăla i plaga dinspre interiorul acesteia spre exteriorul ei. tratament. Ave i în vedere următoarele principii pentru a cură a plaga: • spăla i plaga de preferin ă cu un dezinfectant lichid. • în măsura posibilită ii proteja i-vă mâinile folosind mănuşi sau orice poate servi ca barieră de protec ie. • folosi i păr ile curate ale unui material textil (care nu lasă scame) sau comprese sterile. Estima i cu aproxima ie cât de extinsă e plaga. abdomen. gât. Când plaga este adâncă. având în vedere următoarele principii: • evita i asumarea unor riscuri. Dacă este posibil colecta i informa ii asupra stării de sănătate a victimei (vârstă. boli. etc. etc. Determina i agentul cauzator şi orice alt posibil factor agravant (de ex. Pasul 2: Evalua i caracteristicile plăgii. • nu folosi i o bucată de material mai mult decât o dată. clară. abdomen etc. în special dacă rana este adâncă. Observa i localizarea plăgii/plăgilor. Ave i în vedere următoarele principii pentru asigurarea unor condi ii de igienă: • spăla i-vă mâinile cu apă curată cu săpun sau. curgătoare. încheietură). Pasul 4: Cură a i plaga. • spăla i plaga uşor. Pasul 3: Asigura i condi ii de igienă când vă ocupa i de plagă. largă.). sau în lipsa acestuia cu apă curată. Opri i sau îndepărta i agentul cauzator de victimă (*) SAU îndepărta i victima de agentul cauzator (*). 38 .

aplica i un bandaj Pasul 6: Sfătui i victima să se prezinte cât mai curând posibil la medic pentru a determina necesitatea vaccinării antitetanos. • folosi i un pansament pregătit anterior sau dacă nu. Verifica i când victima a făcut ultima dată un vaccin antitetanos. dacă acestea se află în interiorul sau în apropierea suprafe ei rănite şi dacă acest lucru este posibil fără a produce noi daune/consecin e negative. unul curat. spăla i-o sub jet de apa timp de 10 minute. pansament.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pasul 5: Proteja i plaga. viespi. Virusul este transmis la oameni prin saliva animalului infectat (numai animalele cu sânge cald pot fi purtătoare de rabie. Dacă plaga muşcată are semne de inflama ie ( este roşie. prezintă la locul agresiunii un edem care progresează rapid. Persoanele alergice la în epături de insecte (albine. cele mai frecvente plăgi muşcate sunt cele provocate de câine. Dacă nu l-a făcut recent sfătui i-o să se vaccineze. Proteja i plaga. În rănile provocate prin în epături există şi riscul de a declanşa o alergie. Riscurile includ: Rabia/ turbarea –este o serioasă şi adesea fatală infec ie virală a sistemului nervos central. umflată) aplica i ghea ă învelită într-un prosop curat timp de 10 minute. caldă. de oameni. pisică şi nu în ultimul rând. Şterge i plaga cu comprese sterile sau cu un prosop curat. păianjeni). Dacă în epătura este la nivelul fe ei sau gâtului există risc mare de sufocare. 39 . Ruga i victima să înlăture obiectele poten ial constrictive cum ar fi inele. Dacă plaga muşcată este adâncă. pentru a îndepărta orice impurită i sau urme de salivă. material textil) sau dacă nu. bră ări. Riscurile plăgilor muşcate depind de animalul respectiv şi de cât de severă este muşcătura.) Sângerare/ hemoragie Infec ie Primul ajutor Spăla i imediat plaga muşcată cu săpun si apa căldu ă timp de 5 minute. ceas de mână. având în vedere următoarele principii: • de preferin ă folosi i un material steril (de ex. 4.2 Plăgile cauzate de muşcături În România. dureroasă. etc.

40 . Muşcăturile de şerpi: la locul muşcăturii se văd două în epături. Corpii străini care pătrund printr-o plagă nu trebuie înlătura i. • dacă este necesar. se tumefiază. stabiliza i-l cu materiale textile curate. în aşteptarea asisten ei corespunzătoare. suturii plăgii (când se impune) cere i ajutor. • evita i toate manevrele care ar putea mişca acest corp străin. pielea se înroşeşte. fixate cu un bandaj şi acoperi i rana. în vederea vaccinării antitetanice.3 Plăgile cu corpi străini Aspectele cheie În eventualitatea existen ei unui corp străin prezent în plagă ave i în vedere următoarele principii: • nu încerca i să-l înlătura i.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor aplicăm rapid ghea ă la locul în epăturii. • nu-l mişca i. antirabice (dacă e cazul). deoarece aceasta ar putea agrava situa ia. • pune i victima în cea mai confortabilă pozi ie. bolnavul este îndrumat la spital în toate cazurile. Primul ajutor pentru a împiedica difuziunea veninului: • pune i ghea ă pe segmentul de corp lezat • nu ridica i segmentul de corp afectat transporta i rapid bolnavul la spital 4.

iar glon ul se tratează ca un corp străin. pentru a scădea presiunea din interiorul cavită ii abdominale Plăgile pneumotorax toracice cu perforarea plămânului = Se produc prin împuşcare. dar şi prin tăiere. înjunghiere. traumatisme ale coastelor. Aşeza i victima culcată pe spate sau cu toracele uşor ridicat şi cu genunchii îndoi i. Dacă plaga se produce prin împuşcare. Nu încerca i introducerea intestinelor înapoi în abdomen. 41 . de cele mai multe ori. Pneumotoraxul se recunoaşte prin aspectul roz şi spumos al sângelui dar şi prin perceperea unui şuierat apărut în timpul respiratiei. Se tratează ca o plagă obişnuită. se caută atât orificiul de intrare cât şi cel de ieşire (în cazul în care există). cel mai frecvent. cauzând leziuni suplimentare în timpul transportului. de exteriorizarea intestinelor.4 Plăgi particulare Plăgile abdominale cu exteriorizarea intestinelor = eviscera ie Plăgile la nivelul abdomenului sunt urmate.Crucea Roşie Română Aranja i bandajele în jurul corpilor străini pentru ca aceştia să nu se poată mişca. Se tratează ca o plagă obişnuită. acoperind intestinele exteriorizate cu comprese sterile sau orice alt material textil curat aflat la îndemână. acest fenomen purtand denumirea de eviscera ie. etc. acoperindu-se cu comprese sterile şi izolându-se cu o pungă sau orice alt material asemănător aflat la îndemână. Manual de prim ajutor premedical 4.

2. aşeza i cu grijă victima în pozi ia culcat cât mai curând posibil (sau ajuta i-o să se aşeze într-o astfel de pozi ie). Atunci când condi iile o permit. ridica i zona cu hemoragie (sau ruga i victima să facă acest lucru). ducând la o pierdere însemnată de sânge într-o perioadă scurtă de timp. . şoc. Oprirea hemoragiei trebuie men inută până când victima este predată unui serviciu de urgen ă. prevenită sau oprită. Riscuri Pierderea de sânge continuă prezintă un risc imediat şi/sau pe termen scurt asupra vie ii şi sănătă ii victimei. infec ii) trebuie anticipată. 4. folosind tehnica/ tehnicile cele mai adecvate situa iei.5 Plăgile cu hemoragie Defini ie: Este pierderea de sânge printr-o plagă. ceea ce necesită oprirea imediată a acesteia. prin âşnire sau flux continuu. Limitarea consecin elor pierderii de sânge Pasul 1: Culca i victima (dacă acest lucru nu s-a făcut în mod spontan). Principiile ac iunii Evaluarea pentru identificarea hemoragiei externe dintr-o plagă trebuie făcută rapid în cadrul evaluării ini iale a victimei. Hemoragia trebuie oprită rapid. Dezvoltarea unor complica ii (de ex. Această pozi ie ar trebui men inută. Pasul 2: Ridica i zona cu hemoragie. Nu-i da niciodată de băut. noi răni. leşin. Atunci când condi iile o permit. Nu administra lichide.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 4. dacă este cazul. 42 1. 3.

Pasul 3: Evalua i eficien a presiunii locale directe. 43 . Notă: Persoana care acordă prim ajutor n-ar trebui să se pună în pericol când corpii străini sunt murdari de sânge. Pasul 1: Asigura i accesul la plagă. Presiune locală directă: Notă: Această tehnică nu poate fi utilizată când: (a) în punctul hemoragic este prezent un corp străin (b) zona este în mod evident deformată (indicând a fractură) (c) punctul hemoragic nu este accesibil mâinilor persoanei care acordă prim ajutor. Nu opri i compresia cât timp face i această verificare. mănuşi.sau dacă acestea nu sunt disponibile. aplica i suficientă presiune/compresie pentru a opri hemoragia.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Persoana care acordă primul ajutor trebuie să explice victimei pas cu pas ce urmează să se întâmple. men ine i presiunea pentru câteva minute. evitând o situa ie dureroasă pentru victimă. prin utilizarea oricărui material potrivit ca barieră între mâna voastră şi punctul hemoragic. . pungi de plastic curate) dacă sunt disponibile. evita i contactul cu sângele victimei. Verifica i dacă hemoragia s-a oprit în aria unde s-a aplicat compresia cu esătură. Ea trebuie să ia măsurile de protec ie corespunzătoare. Notă: Situa ia unui membru amputat este discutată în subcapitolul următor. protejându-vă mâna cu care se exercită presiunea: . sunt tăioşi sau ascu i i.prin folosirea de materiale impermeabile (de ex. pentru a se ob ine cooperarea acesteia. Pasul 2: Asigura i presiune locală directă asupra punctului hemoragic.

face i această schimbare între mână şi comprese rapid. Pregăti i aceleaşi materiale care au fost indicate pentru un bandaj compresiv Aplica i acest al doilea bandaj peste primul bandaj: fără să-l înlătura i. dacă este vorba o plagă a membrelor. asigurând stoparea hemoragiei fără a întrerupe total circula ia sângelui. men ine i această pozi ie. Respecta i următoarele principii: aplica i comprese curate peste plagă. În caz contrar. dacă membrul rănit a fost plasat ini ial într-o pozi ie ridicată. Verifica i dacă hemoragia s-a oprit la scurt timp după aplicarea bandajului compresiv. folosind o presiune mai fermă. aplica i un bandaj compresiv adi ional peste bandajul compresiv ini ial (vezi mai jos). Verifica i prezen a circula iei sanguine periferice înainte şi după bandajare Dacă hemoragia continuă. Pasul 2: Evalua i eficacitatea presiunii aplicate prin bandajul compresiv. asigura i-vă că bandajul este suficient de strâns pentru a men ine o presiune suficientă asupra punctului hemoragic. Pasul 4: Verifica i circula ia sanguină periferică 44 . încerca i să-l aduce i în pozi ie ridicată şi men ine i această pozi ie. Pasul 3: Aplica i un al doilea bandaj dacă hemoragia continuă în pofida bandajului compresiv ini ial. aplica i bandajul peste şi în jurul întregii zone.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Bandajul compresiv Notă: Această tehnică nu poate fi aplicată când zona este deformată în mod evident (indicând un traumatism osos/fractură) sau dacă în punctul hemoragic este prezent un corp străin. Pasul 1: Men ine i presiunea ini iată printr-o aplicare locală directă cu un bandaj compresiv plasat pe zona cu hemoragie. fără a înlătura primul bandaj compresiv.

Dacă pielea salvatorului este tăiată de orice obiect contaminat cu sânge. cu mâinile pe abdomen şi cu genunchii îndoi i. zona respectivă trebuie să fie spălată cu multă apă curată şi săpun. Hemoragia internă Apare cel mai frecvent ca urmare a unui traumatism abdominal închis. pentru a fi consiliată şi testată. după care se aplică o compresă uscată şi curată. ele trebuie spălate meticulos cu apă curată şi săpun cât mai curând posibil. rana ar trebui spălată meticulos cu săpun şi apă curată.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Nota: Contactul cu sângele persoanei rănite Dacă mâinile sunt contaminate cu sânge. Pozi ia de siguran ă în cazul victimei conştiente cu hemoragie internă este cu victima culcată pe spate şi cu picioarele ridicate deasupra planului corpului. Dacă o altă parte a corpului este stropită cu sângele victimei sau alte fluide corporale. ea trebuie să apeleze la asisten ă medicală confiden ială. 45 . Dacă persoana care acordă primul ajutor a fost în contact cu sângele sau orice fel de lichid corporal al victimei sau este îngrijorată că ar fi putut fi. în special ochii. Victimele inconştiente se aşează în pozi ie laterală stabilă. dar poate fi întâlnită şi în cazul fracturilor închise ale oaselor mari ( de exemplu ale oaselor extremită ilor) Hemoragia internă abdominală poate fi recunoscută prin pozi ia specifică pe care o are victima.

Aşeza i apoi punga într-o altă pungă de plastic plină cu ghea ă. picior). partea detaşată a corpului este bine să fie păstrată: • uscată • rece Pune i partea respectivă a corpului într-o pungă de plastic închisă. datorită faptului că vasele sanguine care au fost rupte ini ial se strâng.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 4. 46 . Un pansament circular care strânge este aplicat numai pentru a evita pierderea totală a sângelui atunci când o parte a corpului a fost detaşată şi hemoragia nu poate fi oprită cu altfel de pansament. TRANSPORT DE URGEN Ă LA SPITAL ! NU spăla i partea de corp detaşată şi nici partea de corp rănită cu nimic (apă. Închide i şi punga exterioară. dacă se poate. pentru ca apoi să se dilate.5 Amputa iile Atunci când o parte a corpului este detaşată(ex. mână. sângerarea nu este foarte mare la început. PĂSTRAREA UNEI PĂR I DETAŞATE A CORPULUI În timpul transportului către spital. Aplica i un pansament lat sau un garou cât mai aproape posibil de plagă şi strânge i-l până se opreşte hemoragia. Uita i-vă la ceas şi nota i ora şi minutul. săpun). Pute i compromite reataşarea păr ii detaşate. ataşat de îmbrăcămintea victimei. spirt. Fi i însă pregătit pentru o sângerare mare după un scurt timp.

fracturile 5.4 Generalită i Entorsele Luxa iile Fracturile 47 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Entorsele.2 5.3 5.1 5. luxa iile.

muşchilor . • Dezvoltarea de complica ii trebuie prevenită sau diminuată Principiile tehnicilor: Persoana care acordă primul ajutor trebuie să-i explice victimei pas cu pas. şi / sau • pozi ia anormală a unei încheieturi şi/sau a unui os.1 Generalita i Defini ie: Dacă victima a fost supusă unei/unor for e traumatizante la nivelul oaselor sau/ şi articula iilor. ce urmează să se întâmple.organelor interne inclusiv creierul. Aceste riscuri pot fi sporite de mişcarea oaselor în interiorul zonei rănite. şi/sau • modificarea culorii pielii în zona respectivă şi/sau • orice impoten ă func ională a unei încheieturi şi/sau a unui os. incluzând leziuni ale: . şi / sau • umflarea şi/sau deformarea unei încheieturi şi/sau a unui os.nervilor. inclusiv măduva spinării . plămânii. Riscuri: O fractură sau o entorsă este o sursă de: • durere. 48 . ea prezintă: • durere localizată. • complica ii secundare locale şi/sau generale. etc. Principiile ac iunii: • Zona rănită trebuie imobilizată. şi / sau • o plagă şi/sau o hemoragie creată de osul traumatizat sau de for a traumatizantă. • Orice mişcare a zonei rănite ar trebui prevenită. pentru a ob ine cooperarea acesteia.pielii .vaselor sanguine .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 5.

bandaje triunghiulare de pânză) Fixa i zona rănită având în vedere următoarele principii: • ac iona i încet şi cu grijă. bră ări. dacă acestea se află în interiorul sau în apropierea zonei traumatizate şi fără a produce noi daune.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor în cazul unei entorse. Ruga i victima să înlăture obiectele poten ial constrictive cum ar fi inele. luxa ii şi/sau fracturi Pasul 1: Stabiliza i zona rănită. Pregăti i materialele necesare: • o suprafa ă dură. rigidă. • men ine i membrul în pozi ia în care a fost găsit. ceas de mână. Verifica i existen a circula iei periferice. etc. dreaptă • material pentru fixare (de ex. • • 49 . evitând contactul cu /sau membrul rănit sau mişcarea acestuia.

deloc sau într-o limită de timp rezonabilă. Asigura i-vă că zona rănită este fixată.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical • men ine i zona traumatizată. persoana care acordă prim ajutor trebuie doar să prevină orice mişcare a membrului rănit. Limita i orice mişcare a victimei cât de mult posibil. fiind necesar transportul victimei. Îmbrăcămintea strâmtă. Evalua i suferin ele victimei. Până la sosirea serviciului de urgen ă la locul accidentului. • fixa i materialele (de ex. trunchi sau deget). această sarcină poate reveni persoanei care acordă prim ajutor. Dacă nu există nici o posibilitate de a beneficia de un astfel de serviciu. care ar trebui să înceteze sau să se reducă semnificativ. etc. plată sau de o parte a corpului nevătămată (membrul sănătos. Acesta este motivul pentru care această tehnică ar trebui folosită în anumite circumstan e. Persoana care acordă prim ajutor poate fi instruită de către un dispecerat sau serviciul de urgen ă să utilizeze această tehnică. şireturile. Asigura i-vă ca circula ia periferică este prezentă. Pasul 2: Evalua i eficien a interven iei. 50 . O imobilizare necesită un grad de experien ă care se ob ine din practică sau prin instruiri periodice de reîmprospătare. Nota 1: Tehnica este folosită când nu există nici un serviciu de urgen ă capabil să ajungă la locul accidentului. • asigura i-vă că încheieturile de deasupra şi de sub zona traumatizată sunt de asemenea imobilizate. • dispeceratul cere persoanei care acordă prim ajutor să transporte victima la un serviciu medical. când: • nu există nici un serviciu de urgen ă disponibil. protejând între timp toate punctele de contact dintre corp şi materiale. trebuiesc slăbite. cu bandaj). rigidă. dar victima nu trebuie descăl ată. Persoanele care participă la instruire trebuie selectate şi încurajate s-o înve e şi să-şi reîmprospăteze în mod periodic cunoştin ele teoretice şi practice. Nota 2: Imobilizarea completă ar trebui să fie făcută de către personalul unui serviciu de urgen ă. imobilizată de o suprafa ă dură. Prin urmare această tehnică trebuie văzută ca fiind oarecum dificil de predat persoanelor neini iate. fără a trece peste zona rănită şi nu prea strâns.

Dacă este posibil.tumefac ie (inflama ie) .Sus ine i cu un pansament elastic. . răci i articula ia afectată (ex.mobilitate redusă . 51 .: o pungă de ghea ă învelită într-un prosop).Ridica i zona traumatizată mai sus decât corpul. răci i articula ia afectată (ex.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 5.Pune i în repaus articula ia.Sus ine i cu un pansament elastic. şi afectează cel mai des articula iile membrelor inferioare. .sensibilitate şi durere la mişcare . . .tumefac ie (inflama ie) Primul ajutor . Semne: .: o pungă de ghea ă învelită într-un prosop).2 Entorsele O încheietură este stabilizată de ligamente.Dacă este posibil. Semne: . . pozi ie nefirească Primul ajutor .Ridica i zona traumatizată mai sus decât corpul.Pune i în repaus articula ia.3 Luxa iile Sunt leziuni în care nu mai există contact normal între suprafe ele oaselor la nivelul articula iilor.mobilitate redusă . 5. .sensibilitate şi durere la mişcare .schimbarea formei. Acestea pot să se alungească sau să se rupă dacă sunt supuse unor presiuni mari.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

5.4 Fracturile
Semne: -

sensibilitate şi durere la mişcare mobilitate redusă tumefac ie (inflama ie) schimbarea formei, pozi ie nefirească mişcare nenaturală

O fractură nu implică numai o lezare a osului propriu-zis, ci a păr ilor moi din jur. În cazul unei fracturi, pierderea de sânge poate fi masivă, cu riscul întreruperii circula iei sanguine. Este foarte important să se evite mişcările inutile ale membrului fracturat, pentru a nu înrăută i o leziune. Victima încearcă de cele mai multe ori singur să adopte pozi ia cea mai pu in dureroasă. În fractură închisă, pielea este intactă.

Primul ajutor: imobilizare. Imobilizarea se poate face cu atele (lemn, plastic, sârmă, carton etc.). Atelele trebuie să fie suficient de lungi încât să depăşească articula iile situate deasupra şi dedesubtul osului / oaselor fracturate. În fractură deschisă, pielea este lezată. Există o deschidere către exterior, cu risc de infec ie. O asemenea rană trebuie să fie întotdeauna acoperită cu pansament.

52

Crucea Roşie Română

Manual de prim ajutor premedical

Primul ajutor: - se bandajează plaga - se opreşte hemoragia - se imobilizează Fracturile costale: durere la mişcare, tuse şi la respira ie Primul ajutor - imobilizare cu faşă elastică astfel încât inspirul să nu mai producă durere - fracturile costale cu răni deschise prin care şuieră aerul = pneumotorax – se izolează zona cu material moale (ca un dop) şi apoi se imobilizează cu faşă elastică - pacientul conştient se aşează cu toracele ridicat - pacientul inconştient în pozi ie laterală de siguran ă pe partea rănită - se urmăresc func iile vitale Fracturi de coloană cervicală şi lombară Coloana vertebrală este formată din vertebre şi discuri intervertebrale. Şirul de vertebre formează un canal protector în jurul măduvei spinării. Coloana vertebrală este stabilizată cu ajutorul tendoanelor şi muşchilor.

În caz de vătămări la gât sau ceafă, pot fi dislocate sau fracturate vertebre sau discuri, lezând nervii şi măduva spinării. Aceasta se poate manifesta sub formă de amor eli, în epături şi eventual paralizie a acelor păr i ale corpului care primesc impulsuri de la nervii afecta i.

53

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

Dacă bănui i că o persoană lipsită de cunoştin ă a fost supusă unei lovituri la cap sau ceafă, trebuie să o trata i ca şi cum leziunea ar exista. Ve i evita orice transport care nu e absolut necesar. Persoana accidentată poate acuza durere de spate, în zona coloanei vertebrale şi după caz, simte amor eli sau nu mai poate să-şi mişte mâinile şi picioarele. Dacă este necesar ca persoana să fie deplasată, o persoană îi va sprijini gâtul şi capul. Capul va fi deplasat astfel încât să fie men inut pe linia coloanei vertebrale.

54

Crucea Roşie Română

Manual de prim ajutor premedical

Temperaturile extreme 6.1 6.2 6.3 6.4 Arsurile Insola ia Electrocutarea Degerăturile şi hipotermia

Lec ia 2

55

se transportă la spital Arsuri de gradul III. această leziune se vindecă fără cicatrice.1 Arsurile Defini ie: Este o rănire a pielii de origine termică (căldură): foc/flacără. ulei). Sunt provocate de multe ori de foc. Cea mai obişnuită cauză este expunerea la soare puternic. Arsuri de gradul II: este caracteristică formarea băşicilor. O cauză obişnuită este arsura cu apă fierbinte. substan e chimice şi curent electric. substan e chimice sau sursă de curent electric. hipotermie şi insuficien ă circulatorie. lichide fierbin i sau vapori (apă. Dacă rana nu se infectează. Imediat apare durerea. dar durerea poate fi puternică în jurul acesteia). Leziunea se vindecă după câteva zile şi nu rămân cicatrici. Fiecare cauză are consecin e specifice. când nu există nici o durere în zona. lipseşte senza ia de durere. datorate factorilor 56 . Complica ii specifice. Arsurile pot fi împăr ite în: Arsuri de gradul I. Pielea s-a înroşit (gradul I). Riscuri: O arsură poate provoca: O durere puternică. dacă acesta trece prin corp. când toate straturile pielii sunt afectate. cum ar fi radia ii. care pot necesita asisten ă specifică.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 6. Dacă se află într-o zonă de maximă solicitare sau într-o zonă foarte sensibilă. incluzând deshidratare (pierderea de lichide). Leziunile care afectează toate straturile pielii dau întotdeauna cicatrice. infec ii. este lezată. copleşitoare şi continuă (exceptând cazul în care pielea este arsă în profunzime. Notă: Există şi alte cauze. Culoarea leziunii este alb-galben-maron. unde numai zona superficială a pielii.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical particulari (agentul cauzator. Notă: Anumite cauze pot necesita ac iuni specifice. • evita i agravarea situa iei. Primul ajutor în cazul unei arsuri datorate contactului cu lichide fierbin i (apă. Arsura este o problemă dinamică. de asemenea asumarea unor riscuri pentru victimă şi trecători. Opri i sau înlătura i agentul cauzator de pe victimă SAU îndepărta i victima de agentul cauzator. De exemplu substan ele chimice sub formă de praf trebuie înlăturate complet prin periere înainte de a se aplica apă. pentru a preveni apari ia unor reac ii suplimentare. Procesul de ardere ar trebui stopat rapid şi suferin a ar trebui să fie alinată. având în vedere următoarele principii: • evita i asumarea unor riscuri personale. 57 . Extinderea şi localizarea arsurii trebuie evaluată. localizarea şi suprafa a arsurii sau vârsta şi starea anterioară de sănătate a victimei). mărind extinderea zonei ini iale a rănii (atât ca adâncime cât şi ca suprafa ă). care sunt prezentate pe ambalajul produsului (de ex. Înlătura i îmbrăcămintea care nu este lipită de corp. fără a intra în contact cu agentul cauzator prezent pe hainele victimei. Complica iile trebuie prevenite sau diminuate. în cazul agen ilor chimici). adâncimea. Pasul 1: Elimina i contactul dintre victimă şi agentul cauzator. care continuă chiar şi după înlăturarea agentului ce o cauzează. ulei) Notă: Apa fierbinte şi uleiul sunt denumite „agent cauzator” în restul acestui capitol. insuficien ă respiratorie datorată fumului de la un incendiu) Principiile ac iunii: Locul accidentului trebuie asigurat înainte de începerea asisten ei sau victima ar trebui mutată într-un loc sigur. temperatura. Contactul dintre victimă şi agentul cauzator trebuie eliminat rapid şi în condi ii de siguran ă. Agentul cauzator poate în continuare: • să ducă la extinderea arsurii (dacă nu este controlat rapid) • să creeze probleme adi ionale de sănătate (de ex.

poate fi recomandat să se pună partea rănită într-o găleată. ceas de mână. Pasul 3: Evalua i caracteristicile arsurii. când devine caldă. dar înainte ca victimei să i se facă frig. bră ări. boli. tratamente. Dacă este posibil. • acoperi i rana pentru a minimiza infec iile. având în vedere următoarele principii: • (pe cât posibil) apa ar trebui să fie rece. până când durerea nu revine după încetarea răcirii. O altă alternativă este stropirea zonei rănite cu apă dintr-un recipient. Dacă apa nu este disponibilă: • evalua i arsura. etc. când apa curgătoare nu este disponibilă. Ambele metode trebuie să respecte aspectele cheie prezentate. Răcirea poate fi continuată timp de câteva minute. cu putere mică şi un flux regulat. Apa ar trebui schimbată după ceva timp. • asigura i-vă că apa se scurge complet. exceptând articolele care sunt lipite de piele. în special prevenirea hipotermiei. Astfel cunoaşterea orei când s-a produs arsura este un factor determinant al tipului de asisten ă ce se va ini ia. colecta i informa ii despre starea de sănătate a victimei (vârstă.) Notă: În circumstan e diferite de cele care implică foc sau lichide fierbin i ar trebui să lua i în considerare al i factori agravan i. fără a atinge alte păr i ale victimei. etc. Ruga i victima să înlăture obiectele poten ial constrictive cum ar fi inele. Apa este definită ca fiind „rece” când temperatura ei este cuprinsă între 8 şi 23 grade C (45 la 75 grade F). aceasta reprezentând 1% din suprafa a totală a pielii.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pasul 2: Limita i procesul de ardere şi asigura i reducerea durerii. folosind suprafa a palmei victimei ca unitate de referin ă. cum ar fi traumatisme ale oaselor 58 . Notă: Studiile ştiin ifice arată că răcirea poate fi eficientă dacă se aplică în primele 15 – 25 de minute de la rănire. vas sau ceva echivalent umplut cu apă curată şi rece. pe voi sau pe altcineva. Face i o estimare aproximativă a extinderii arsurii/arsurilor. Răci i arsura cu apă cât mai curând posibil. • continua i să înlătura i îmbrăcămintea contaminată de pe victimă. • ob ine i ajutor. curată şi curgătoare. dacă acestea se află în interiorul sau în apropierea suprafe ei rănite şi dacă acest lucru este posibil fără a produce noi consecin e negative. În anumite locuri.

2 Insola ia Cea mai obişnuită formă de insola ie este cauzată de expunerea prelungită la soare. cartofi. sare. ouă. cu membrele inferioare ridicate deasupra nivelului inimii. – Transport la spital. mănuşi sau orice alt material disponibil ca barieră). Este o situa ie gravă. Aşeza i victima în pozi ia de întrerupere a circula iei sangvine. pierderea cunoştin ei. etc. cremelor medicale. dureri de cap. mediilor cum ar fi unt. SIMPTOMELE instalării insola iei pot apărea pe neaşteptate. Pasul 4: Preveni i sau diminua i complica iile. respira ie sacadată. Evita i folosirea remediilor. prin aducerea lui la umbră şi stropirea cu apă rece. Ele constau în ame eală. febră. grea ă. etc. protejate (folosind materiale impermeabile – de ex. dacă este posibil. comportament apatic. Insola ia apare mai des la militari sau la muncitorii care lucrează în arşi a soarelui sau în unită ile industriale cu temperaturi înalte şi la persoanele care stau prea mult la plajă. PRIMUL AJUTOR – Scăderea temperaturii corpului celui în cauză. pentru control. În cazul unei insola ii. cenuşă în nări sau în salivă. contrac ii musculare. Ac iona i cu mâinile curate şi. 6. – Administrarea de lichide nealcoolizate persoanelor conştiente. sete. Evita i spargerea băşicilor.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical în cazul unui accident electric.. temperatura corpului depăşeşte 40 grade C. dezorientare. deflagra ie în cazul unei explozii. trebuie să se ac ioneze rapid. altfel se poate ajunge la deces. în toate cazurile de arsură. 59 .

fără umezeală şi vânt 60 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 6.verifica i func iile vitale . Îndepărta i victima de obiectul care a electrocutat-o. doar dacă este absolut necesar să interveni i. În general nu se recomandă intrarea într-un perimetru de minim 5 metri în jurul victimei . nu o atinge i.cere i ajutor 6. cu umezeală şi vânt expunerea îndelungată la temperaturi negative. Aşeza i partea arsă a corpului mai sus de linia corpului.nu îndepărta i hainele lipite de piele .transporta i victima la spital .acoperi i zona arsă cu un cearşaf umed . Electrocutări la înaltă tensiune . Purta i-vă calm în fa a victimei.3 Electrocutarea Electrocutări la joasă tensiune În cazul arsurilor electrice – întrerupe i curentul.4 Degerăturile şi hipotermia Cauze expunerea îndelungată la temperaturi în jur de 0°C.dacă este în stop cardio-respirator începe i resuscitarea cardiopulmonară . fără să o atinge i – Aten ie la autoprotec ie! Arsurile electrice la nivelul pielii sunt de multe ori combinate cu leziuni interne.scoate i victima de sub influen a curentului electric trăgând-o de haine.răci i cu jet de apă rece .

NU! . Primul ajutor În cazul degerăturilor superficiale se poate ac iona pe loc. nervi. mâinile se pun la subsuoară. piele cu pete albe. mobilă pe esuturile profunde. vase de sânge) Semne 1. Contactul cu pielea caldă se men ine până când pielea afectată îşi recapătă culoarea normală. tendoane.aşeza i zona degerată lângă o sursă de căldură 61 . imobilă fa ă de structurile profunde. tare. picioarele se aşează lângă abdomenul salvatorului. durere medie. rece. oase. degerăturile profunde: piele albă.freca i cu ghea ă sau zăpadă NU! . 2.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Tipuri de degerături superficiale: se limitează la piele profunde: depăşesc pielea şi afectează esuturile profunde (muşchi. articula ii cu mobilitate pierdută. articula ii cu mobilitate păstrată. bărbia şi urechile se aşează în palme. nedureroasă. degerăturile superficiale: furnicături în zona afectată. pielea degerată se încălzeşte prin punerea ei în contact cu pielea care are temperatura normală.aplica i lo iuni NU! .

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical În cazul degerăturilor profunde: se scoate accidentatul din zona cu temperatura scăzută şi se aduce la adăpost. nu se intervine pe zona degerată. se înfăşoară în haine călduroase. se dau băuturi calde şi nealcoolizate. vânătă şi rece Inconştient Nu se poate detecta Nu se poate detecta Aparent mort 62 . HIPOTERMIA Uşoară Temperatură Tremurături Piele Conştiin ă Respira ie Puls Altele 32-35 °C Puternice Palidă şi rece Apatic. confuz Normală Scăzut dezorientat Medie 30-32 °C Reduse în intensitate Palidă şi rece Confuz Scăzută Scăzut Rigiditate musculară Severa Sub 30 °C Absente Palidă. se transportă cât mai rapid la spital.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Alte situa ii care necesită prim ajutor 7.3 7.2 7.4 7.1 7.5 Coma diabetică Atacul de inimă Atacul cerebral Convulsiile Intoxica iile 63 .

Persoanele cu diabet pot să cadă sau să-şi piardă cunoştin a brusc. Nivelul de zahăr din sânge scade şi persoana se simte rău. Câteodată. iritare. lapte sau dulciuri. tremurături. deschide i căile de acces ale aerului. aşeza i persoana în pozi ie lateral stabilă. Există un surplus de insulină în sânge. cantitatea de insulină administrată poate să fie prea mare. pe de altă parte. chema i ambulan a. dacă nu există un raport de egalitate între cantitatea de alimente. un regim alimentar potrivit şi o activitate fizică regulată. Consumul de alimente măreşte cantitatea de zahăr din sânge Un diabetic poate intra uşor într-o stare de dezechilibru. Motivul este de cele mai multe ori un surplus de insulină care poate duce la pierderea cunoştin ei. 64 . în caz de lipsă de cunoştin ă. rămâne i cu persoana respectivă. PRIVEŞTE ! • • • • • paloare.1 Coma diabetică Un diabetic are o lipsă totală sau par ială de insulină. pe de o parte şi cea de insulină şi efort fizic. Insulina şi efortul fizic reduc cantitatea de zahăr din sânge.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 7. pierderea cunoştin ei. • • • • Primul ajutor da i persoanei ceva dulce: suc. ASCULTĂ ! SIMTE ! O persoană care poartă acest însemn are diabet. Tratamentul diabetului constă în administrarea insulinei în func ie de necesarul persoanei respective. transpira ie rece.

Muşchiul inimii primeşte oxigen şi hrană prin vasele coronare. iradierea durerii către bra e şi gât. Simptome: dureri în mijlocul pieptului. micşorânduse astfel alimentarea cu sânge a muşchiului inimii. 65 • • • • • • . muşchiul inimii are nevoie de o cantitate mai mare de oxigen. având ca urmare vătămarea muşchiului inimii. • în cazul unei încordări psihice. reducerea respira iei. senza ie de sufocare. senza ia mor ii iminente. Persoana în cauză are dureri în piept. • chiar şi în timpul odihnei sau al somnului. Din cauza vaselor coronare astupate. INFARCTUL CARDIAC Infarctul cardiac este cauzat de o astupare totală a unui vas coronar. Vasele coronare pot fi astupate. Ea poate duce la stop cardiac. lipsa de putere. Aceşti bolnavi folosesc în mod obişnuit medicamente pentru inimă. Infarctul cardiac acut poate să apară: • în cazul unui efort fizic mai mare. Infarctul cardiac este o boală des întâlnită. Jumătate din cei care decedează din cauza unui infarct cardiac mor înainte de a ajunge la spital. transpira ie rece. Misiunea inimii este de a pompa sângele câtre toate celulele corpului.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 7. În caz de efort intelectual / activitate fizică. Durerea se diminuează dacă bolnavul se odihneşte sau se culcă pe spate. apare o lipsă de oxigen în muşchiul inimii.2 Atacul de inimă Durerile în piept apar de cele mai multe ori atunci când apare o lipsă de oxigen în muşchiul inimii.

Primul ajutor comporta i-vă cu calm. • tulburări de vorbire. • explica i-i scurt şi simplu ce inten iona i să face i. 7. • amor eli sau sensibilitate scăzută.3 Atacul cerebral • • • • • • Cauze: hemoragia unui vas de sânge sau întreruperea circula iei vaselor de sânge în creier. • înroşirea fe ei. • dacă persoana respectivă are o tulburare a vorbirii. în caz de lipsă de cunoştin ă: plasa i persoana în pozi ie laterală stabilă. 66 . descheia i hainele prea strâmte. ajuta i persoana să se aşeze într-o pozi ie comodă. • respira ie greoaie. PRIVEŞTE ! ASCULTĂ ! SIMTE ! • paralizie pe o parte a corpului sau pe o jumătate de corp. • chema i ambulan a.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical • agita ie. • tulburarea sau pierderea cunoştin ei. • în caz de pierdere a cunoştin ei. Primul ajutor • rămâne i lângă persoana afectată. asculta i-o cu aten ie fără să o întrerupe i. aşeza i în pozi ie lateral stabilă. ajuta i persoana suferindă să-şi administreze eventualele medicamente pentru inimă. în caz de stop cardiac: începe i imediat resuscitarea cardiopulmonară.

pierderea bruscă a cunoştin ei. ca să-i proteja i limba. căderea. când în anumite celule ale creierului au loc descărcări electrice anormale. până la mai multe ori pe zi. nu-şi va aminti nimic din perioada crizei.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 7. 7. După zona creierului unde au loc aceste descărcări.5 Intoxica iile Intoxica ii prin înghi ire . atacuri lungi şi repetate sau dacă persoana a mai avut atacuri înainte. apar contrac ii în muşchi. aşeza i persoana în pozi ie laterală stabilă. rămâne i lângă persoana în criză până îşi revine. Atunci când este afectată partea creierului care coordonează mişcările corpului. descheia i hainele prea strâmte. rămâne i calm – atacul trece de cele mai multe ori în decurs de câteva minute. nu pune i coada unei linguri de lemn între din i. Atacurile pot să apară de la o singură dată în decursul întregii vie i. chema i personal medical indiferent dacă au avut loc vătămări. muşcarea limbii. - Primul ajutor prinde i persoana în cădere şi proteja i-i capul. tresăriri ale muşchilor. cutii medicamente etc. când au încetat contrac iile. uneori pierderea spontană a scaunului şi a urinei.) .semne: • dureri în gât sau de abdomen 67 .caută sursa otrăvirii (sticlă. PRIVEŞTE ! ASCULTĂ ! SIMTE ! mişcări necontrolate ale corpului. aspectul atacului poate să varieze foarte mult.4 Convulsiile Convulsia este denumirea unei tulburări a func iei creierului.

nu provoca i vărsături – NU ŞTI I natura toxicului şi pute i agrava rănile produse de toxic .dacă victima este inconştientă. aşeza i-o cu toracele ridicat .duce i victima la aer curat. Aten ie la autoprotec ie ! . inându-vă respira ia ca să nu inhala i gazul toxic. nu inspira i aerul expirat de victimă) .verifica i func iile vitale .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical • ame eli până la pierderea cunoştin ei • vomă . verifica i pulsul şi respira ia.transporta i victima la spital Intoxica ii prin inhalare .dacă victima respiră. dacă este nevoie începe i resuscitarea cardiopulmonară (aten ie la respira ia artificială. Aten ie la autoprotec ie ! spăla i din abunden ă ochii cu apă rece nu pune i colir sau unguent acoperi i ochii cu un pansament curat transporta i victima la spital 68 .transporta i victima la spital chiar dacă aceasta şi-a revenit Intoxica ii cu toxice care pătrund prin piele toxicul care pătrunde prin piele trebuie înlăturat cu jet de apă înlătura i îmbrăcămintea – e contaminată cu toxic.

verifica i func iile vitale Primul ajutor psihologic 69 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical .

pentru a furniza mai mult oxigen efortului suplimentar.inima bate mai repede. Şi to i cei care au fost expuşi la aceste impresii au fost domina i de: 1. Pentru toate traumele psihice (influen e intense) pe care le-am men ionat până acum a fost caracteristic faptul că impresiile provin toate pe neaşteptate. Stresul a devenit un termen care descrie reac iile oamenilor la impresii. Stresul pune corpul în alertă timp de zeci de secunde. cineva ar putea spune că am fost „suprastresa i” sau. 2. răspundere. . care permite unei persoane să întâmpine încordarea şi să ac ioneze atât de eficient încât această încordare să fie depăşită.plămânul se deschide şi ritmul respira iei creşte. durere. corpul va reac iona cu stres şi va fi pus „în alertă” 70 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical STRESUL Cuvântul „stres” înseamnă „presiune intensă”. Tensiunea „supraumană” pe care ne-o provoacă pregătirea pentru stres durează numai pentru scurt timp. În decursul vie ii. Există multe interpretări diferite ale termenului. în func ie de rolul pe care l-a jucat persoana respectivă în acea situa ie: nelinişte. Situa ia poate fi destul de întinsă în timp sau impresiile pot fi repetate după o perioadă mai lungă de timp. . cum spunem de obicei: am fost „stresa i”. Dar. vom întâlni situa ii în care impresiile sunt prea mari pentru ca pregătirea noastră pentru stres să poată face fa ă într-un mod adecvat situa iei. Printre aceşti hormoni. se numără adrenalina. pentru a aproviziona muşchii cu sânge suplimentar. Stres: în mod automat. pentru a o referi la primul ajutor psihologic. noi ne confruntăm cu multe situa ii în care ne descurcăm astfel şi acest lucru joacă un rol important în dezvoltarea noastră. dar. dezgust etc. Aceasta are loc prin intermediul sistemului nervos şi printr-o secre ie de hormoni în sânge. secre ie a glandelor suprarenale. de asemenea. în realitate. . aici. astfel încât ei pot să muncească mai greu. Sentimente: tot felul de sentimente. oroare. Adrenalina are un număr de diferite efecte care toate ajută corpul să facă o muncă ieşită din comun: .aprovizionarea creierului cu sânge este crescută. noi vom păstra una relativ simplă. În astfel de situa ii. pentru a întâmpina semnele percepute din mediu. Stresul pune corpul în alertă. Astfel. „ca un trăsnet”. stresul este o reac ie pozitivă. mânie. permi ând creierului să perceapă ce se întâmplă şi să reac ioneze mult mai repede decât în alte situa ii.aprovizionarea cu sânge a muşchilor creşte. Defini ie: stresul este o reac ie fizică normală la tensiuni şi solicitări.

Imediat după ce accidentul s-a produs. nu a i crezut că pute i să-l face i. Apoi. probabil. Unii vor ac iona eficient şi. probabil asistată de un grup de medici. to i vor fi afecta i de o enormă traumă psihică: aceea de a se afla într-un pericol de moarte. de aceea.de la producerea accidentului până la sosirea ajutorului. 4. Cele mai multe persoane vor fi. unele persoane vor putea să se scoată unele pe altele de la locul accidentului şi să facă ceva practic în vederea acordării ajutorului persoanelor care au nevoie imediată de acesta. una pe cealaltă. Ajutorul constă în: . folosesc rezerve suplimentare pentru alertă. 5. pentru câteva secunde. există cinci etape: 1. ACCIDENTE MARI Prin „accidente mari” se în eleg accidentele în care au fost afectate multe persoane şi în care pagubele materiale fac dificilă munca de salvare. În cazul marilor accidente. Stresul vă permite dumneavoastră şi altor persoane care acordă primul ajutor să face i un efort suplimentar pe care. Sosesc primele vehicule şi începe opera iunea de salvare.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical pentru a ac iona. Persoanele care sunt afectate de accident sunt lăsate să se ajute singure. celor rănite acordându-li-se primul ajutor de către persoanele care nu sunt rănite. Cei care desfăşoară activitatea de salvare au situa ia sub control. 3.primul ajutor premedical. Unele persoane sunt rănite fizic. Se produce accidentul. dar toate cele care sunt conştiente vor fi afectate psihic de pericolul în care s-au aflat şi pe care încă îl mai experimentează. paralizate total. . altele nu sunt rănite deloc. Persoanele rănite sunt primite la spital şi cele care nu sunt rănite sunt lăsate singure.primul ajutor psihologic 71 . 2. astfel încât durează mult tip până când persoanele rănite primesc toate îngrijirile. Al ii nu vor avea posibilitatea de a ac iona şi stresul (presiunea) va fi sim it într-un mod neplăcut. PRIMUL AJUTOR PSIHOLOGIC ÎN TIMPUL ETAPELOR MARELUI ACCIDENT Etapele 1 şi 2 .

În prima fază şi în următoarele. Acele persoane care au fost implicate cumva când accidentul s-a întâmplat. în ordinea decisă de conducătorul echipei de salvare. vor exista persoane (în sectorul dumneavoastră de ac iune) care se află într-o criză psihică şi care afişează una din reac iile descrise. au intrat în faza reac iei şi pot reac iona foarte puternic. deoarece cel pu in o persoană se comportă sensibil. Este important ca dumneavoastră to i să afla i cine urmează să sune după ajutor şi cum trebuie făcut acest lucru. să acorda i primul ajutor psihologic. acest lucru o calmează. În acelaşi timp. încât vă pot ajuta să acorda i primul ajutor. Lăsa i persoanele care pot să se descurce singure să facă acest lucru După un timp. Altele. pe umărul persoanei afectate sau lua i-o de mână. unde mai zac încă persoane rănite. sector al zonei accidentului. dumneavoastră şi al ii începe i să ajuta i. persoanele care nu sunt rănite fizic îşi vor reveni atât de mult din şocul lor ini ial. controlul. au fost toate afectate psihic de experien ă. Când primul ajutor premedical a fost planificat şi există un ajutor pentru fiecare persoană rănită. Când începe i să acorda i primul ajutor obişnuit. liniştitor. ajutorul va fi concentrat pe ajutarea persoanelor rănite. dar care nu au fost rănite. dumneavoastră şi ceilal i care a i început acordarea primului ajutor premedical şi psihologic vă continua i munca până când salvatorul profesionist va prelua. Unele sunt încă în faza şocului crizei psihologice. de asemenea. 72 . Da i-i o mână de ajutor să-şi adune bunurile ce-i apar in şi conduce i-o departe de scena înspăimântătoare a accidentului. pute i începe să acorda i primul ajutor psihologic persoanelor care nu sunt rănite fizic. Apoi. treptat. ei şi persoanelor din jurul ei. Lăsa i-le s-o facă. ajuta i-o şi spune i-i. că a fost chemat ajutorul. Etapele 3 şi 4 – de la “Ajutorul începe să sosească”. Spune i-i că ajutorul este spre binele ei. A avea grijă de o persoană rănită. dumneavoastră începe i să acorda i primul ajutor premedical.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical De îndată ce sunte i capabil să reac iona i. to i cei din sectorul dumneavoastră de ac iune. Vorbi i liniştitor persoanei rănite. până la “Există ajutor de specialitate pentru toate persoanele rănite” Când ajutorul începe să sosească. Pune i un bra . începe i. conducătorul echipei de salvare din zona accidentului va dirija munca profesională de salvare. În zona accidentului. Foarte probabil. vor fi pu in mai calmi.

Se poate spune că criza traumatică este împăr ită în patru faze: a) Faza şocului Faza şocului este faza care apare imediat. Mai rar. apatie. Bineîn eles. încât ele suspendă toate func iile senzitive. reac iile dumneavoastră. Faza şocului poate dura de la câteva minute. Se instalează aspecte 73 . panică. hiperactivitate. Reac iile corpului Uneori. aproape totdeauna. se observă că persoana afectată. care deja a început şi poate crea serioase probleme în locul unde se află persoanele rănite. Panica Panica este reac ia de frică care este declanşată de impresiile care sunt atât de puternice. ceea ce duce la ame eli şi la amor irea mâinilor şi a picioarelor. ca. Ea deranjează sensibil acordarea primului ajutor. Reac ii: Hiper-activitatea Persoana afectată se poate grăbi la locul accidentului şi poate dori să facă ceva. conducătorul echipei de salvare va avea grijă de persoanele care nu sunt rănite fizic. urmează acelaşi tipar. are diaree şi crize de tremurat sau poate începe să respire foarte repede. Sunte i confuz şi. pute i vedea că persoana afectată are dificultă i de mişcare. pute i vedea o criză nervoasă completă în timpul fazei de şoc. CRIZA TRAUMATICĂ Când sunte i supus unei traume care vă conduce la o criză traumatică. deşi nu există cauze fizice pentru aceasta. Afectarea mobilită ii După un timp. Aceasta poate fi direct fatal dacă persoana afectată nu se poate mişca singură într-un loc mai sigur. adesea. odată cu trauma. Aceasta se poate manifesta în egală măsură prin panică sau prin apatie. Încă există o mare nevoie de primul ajutor psihologic acordat de dumneavoastră. unii au reac ionat făcând ceva practic şi cei mai mul i dintre dumneavoastră pot continua această muncă. dar care au reac ii psihice foarte puternice. în faza de şoc vomită. până la câteva zile. de exemplu.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Ca şi dumneavoastră. reac iona i într-un mod extraordinar. Este caracterizată de faptul că. din punct de vedere psihologic vorbind. a i experimentat ceva cu care nu v-a i mai întâlnit niciodată înainte. departe de locul periculos al accidentului.

cu respect.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical foarte primitive ale reac iilor. unde se va duce etc. dar. Lăsa i persoanele afectate să vorbească Lăsa i persoana afectată să vorbească. ne-controlarea a ceea ce este sau a ceea ce este considerat a fi periculos. întrebând-o dacă vrea să bea ceva. Persoana apatică nu creează confuzie la locul accidentului. stă foarte liniştită şi priveşte în gol. panica este foarte rară. de aceea. Vorbi i cu ea. Apatia Aceasta este o paralizie psihică completă. ea va pune întrebări despre aceasta. în rândul cărora produce o stare de nelinişte. Persoana care nu poate să se mişte trebuie să fie ajutată. de exemplu. precum şi vorbirea prin gesturi cu persoana afectată sau punerea bra ului dumneavoastră pe umărul acestei persoane sunt lucruri care asigură foarte mult şi creează un sentiment de securitate. Cu ajutorul celor prezen i. Primul ajutor psihologic Apropierea şi contactul fizic Apropierea şi contactul fizic. nu spune nici un cuvânt. Face i ca persoana afectată să devină super-activă. dându-i sarcini care nu sunt de o importan ă vitală sau pute i cere unei alte persoane care vă ajută să se plimbe cu persoana afectată. 74 . dumneavoastră trebuie să-i acorda i un prim ajutor premedical şi să lăsa i persoanele calificate să constate dacă este sau nu “doar” o reac ie fizică. poate fugi direct în zona periculoasă! Totuşi. dar ea trebuie condusă într-un loc mai sigur. Persoana afectată este lipsită de energie şi coordonare. Persoana aflată în panică trebuie tratată cu fermitate. Aşeza i-o într-un loc sigur şi asigura i-vă că nu îi este frig. ca. totdeauna. aceasta când sunte i sigur că nu există nici un motiv fizic ascuns de deteriorare a mobilită ii. Nu are impresii foarte clare despre ceea ce s-a întâmplat şi. Dumneavoastră trebuie să răspunde i unor astfel de întrebări şi să da i informa iile cele mai corecte. deoarece nu va mai reac iona deloc dacă o nouă situa ie periculoasă va apare. Încerca i s-o readuce i la îndatoririle zilnice. dureri la stomac sau tremură. persoana afectată aleargă şi strigă îngrozită. această persoană trebuie luată de lângă celelalte persoane afectate. probabil. dar ea nu are nici un motiv şi. evitând detaliile înspăimântătoare. Probabil. Dacă persoana afectată are stări de vomă. pe cât posibil.

Pericolul imediat a trecut. dar. începe i să reac iona i. vinovă ie. Reac ii: Când persoanele care ajută au preluat controlul asupra accidentului. poate. sunte i capabil să reac iona i la situa ia cu care v-a i confruntat. Toate acestea trei sunt sentimente foarte dureroase care sunt greu de suportat şi care vor influen a puternic via a cuiva. pot exista multe alte sentimente naturale: ura fa ă de persoana care a cauzat accidentul. dar trebuie să fie condusă într-un loc sigur. foarte vehementă. în primul rând. dar. aceia care au fost implica i în accident încep să iasă din faza de şoc. Triste e O persoană care tocmai şi-a pierdut un membru al familiei. de aceea. de exemplu. o rudă apropiată sau un prieten va avea un puternic sentiment de triste e. Vinovă ie O persoană care crede că va fi învinovă ită pentru accident va avea un imens sentiment de vinovă ie. şi. pe care ea însăşi l-a considerat mortal. dar cu sentimente naturale: Nelinişte/anxietate O persoană care a fost direct implicată într-un pericol mortal sau. o rudă în elegătoare sau un bun prieten poate fi suficient. cel mai bun rezultat poate fi ob inut cu ajutorul celorlalte persoane pricepute. cu siguran ă.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Persoana apatică nu deranjează pe nimeni. Din acest motiv. etc. „Celelalte persoane” nu trebuie neapărat să fie psihologi sau psihiatri. 75 . când pericolul direct a trecut. b) Faza reac iei Faza reac iei este faza care vă face să în elege i ce s-a întâmplat. în multe cazuri. Această reac ie va fi. mai ales. dumneavoastră nu mai sunte i confuz şi. Asigura i-vă că nu îi este frig.. Singurul mod posibil de a nu le mai avea – sau de a le ine sub control – este de a se comporta activ. haide i să rămânem la cele trei sentimente foarte intense: nelinişte /anxietate. Bineîn eles. Ei încep să în eleagă ce s-a întâmplat în realitate şi acum apare reac ia. această fază poate fi foarte dureroasă. atâta timp cât acesta rămâne cu ele. triste e. bucuria de a nu fi fost rănit. Aceasta poate fi făcută de însăşi persoana afectată. Faza reac iei poate dura de la 6 la 8 săptămâni. va avea un puternic sentiment de teamă.

Îi poate fi de mare ajutor dacă îi este permis să plângă sau poate să vă vorbească despre neliniştea ei. trebuie ca dumneavoastră să-i permite i persoanei afectate să dea drumul liber sentimentelor sale. aruncarea a ceva pe jos. altfel. Vă rugăm. Trebuie ca dumneavoastră s-o face i să în eleagă că sentimentele ei sunt naturale. îi prezintă accidentul ca o colec ie de imagini înspăimântătoare.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor psihologic Încredere În această fază. Probabil. ea trebuie să aibă încredere în dumneavoastră. se va termina în curând şi ajută persoana afectată. O astfel de explozie vă poate speria. . De aceea. de vreme ce s-a destăinuit. gânduri care. dacă dumneavoastră sunte i cel care îi acorda i primul ajutor psihologic. De aceea. Sentimentele sunt naturale În timpul conversa iei. un prieten bun sau într-o altă rela ie apropiată de persoana afectată. este foarte delicat dacă sunte i o rudă apropiată. este foarte important pentru efectul primului ajutor psihologic ca persoana afectată să se confeseze şi să-şi mărturisească problemele. trebuie să încerca i să face i persoana afectată să-şi explice sentimentele. Acum pute i să vă concentra i asupra vie ii dumneavoastră de zi cu zi 76 .asculta i ceea ce vi se spune şi crede i descrierile diferitelor ei experien e. dar dumneavoastră trebuie să vă comporta i cu calm. Făcând aceasta. va fi mai uşor pentru ea să şi-l scoată din minte. într-o succesiune dezordonată. lovirea mesei sau a altui obiect. persoana poate repeta relatarea de câteva ori. Lăsa i persoana afectată să plângă Dacă aceasta are ca rezultat reac ii puternice. Conversa ie Cea mai importantă „influen ă” în primul ajutor psihologic este conversa ia. îi pune i gândurile „în ordine”. Această conversa ie trebuie să ia o formă în care pute i face persoana afectată să relateze întregul accident în ordinea corectă. Agresiunea este naturală Pentru persoana afectată. c) Faza comportării în timpul crizei Faza comportării în timpul crizei apare când dumneavoastră v-a i obişnuit cu situa ia. lăsa i-o să procedeze astfel! Când persoana afectată a terminat de povestit întregul accident. Aceste gesturi îi dau un sentiment de securitate care este bun pentru ea. un alt mod de a-şi manifesta sentimentele este prin agresiune – prin unele ac iuni agresive – ca. de exemplu. în loc să face i abstrac ie de toate acestea şi să vă referi i la ele ca la o problemă rezolvată. Pune i-vă bra ul pe umărul ei sau ine i-o de mână.

ea însăşi este capabilă să trateze experien a traumatică pe care a avut-o. nu ve i observa tranzi ia de la faza de reac ie la următoarele faze. cât mai exact 77 . prin eforturile dumneavoastră. aceasta înseamnă o continuare a primului ajutor dat în faza de reac ie. cu orice pre . cu scopul de a auzi ce vă spune! (Nu ca într-o conversa ie obişnuită. persoana începe să fie capabilă să aştepte cu nerăbdare. întradevăr. fără să fie copleşită de sentimentele ei. astfel încât aceasta să nu-i mai domine via a. dacă este convenabil în colaborarea cu alte persoane. Aceasta înseamnă că. de exemplu crede i că a trăit experien a exact în felul în care vă spune. Acum pute i să rezolva i situa ia prin care a i trecut. Punerea in cuvinte a sentimentelor A trata o problemă. Deci. dumneavoastră trebuie să face i ca persoana afectată să descrie. Practic.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical şi să vă gândi i la viitorul dumneavoastră. Sentimentele vehemente sunt mai pu in presante şi persoana afectată poate să înceapă să vorbească despre ceea ce s-a întâmplat. Ascultarea activă = aceasta înseamnă că dumneavoastră asculta i ceea ce vă spune persoana afectată. Rudele trebuie să ină cont de acest lucru. dumneavoastră asculta i. Când faza reac iei a marcat via a persoanei afectate pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă. cu excep ia faptului că persoana afectată şi dumneavoastră înşivă a i reuşit. Această fază poate dura până la 6 luni. într-adevăr. Ea este capabilă să găsească un interes în via a de zi cu zi şi se descurcă mai bine cu munca. Deci. în care – în timp ce „asculta i” – vă gândi i la ceea ce ve i spune dumneavoastră când interlocutorul se va opri). Atitudinea dumneavoastră trebuie să fie pozitivă. pentru a o ajuta şi. optimistă. Ascultarea activă Cea mai importantă „influen ă” când trata i trauma este tipul conversa iei în care dumneavoastră asculta i activ relatarea persoanei afectate asupra ceea ce s-a întâmplat. rezolvare care vă va permite să trece i prin criză. De fapt. să nu reac ioneze la procesul activ. făcând posibil ca ea să rezolve cu sentimentele vehemente care o posedau în faza de reac ie. Faza comportării în timpul crizei poate dura jumătate de an şi trebuie reamintit că persoana afectată încă este influen ată de traumă şi trebuie să se descurce cu ea pentru a ieşi complet din ea. ce vă spune ea şi îi pune i întrebări care o vor face să se simtă în largul ei şi îi vor clarifica relatarea. Primul ajutor psihologic Ajutorul pe care dumneavoastră pute i să-l oferi i persoanei afectate care a intrat în faza comportării din timpul crizei este un ajutor al procesului care ia locul în această fază. înseamnă „a exprima verbal sentimentele”. Privi i pozitiv tot ce vă spune.

O astfel de rezolvare a sentimentelor trebuie să aibă loc de câteva ori înainte ca persoana afectată să aibă un bun control asupra propriilor sentimente. nu pute i ignora rănile permanente şi pierderile irecuperabile. Dar. în multe cazuri.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical posibil. mai bine pregătită pentru a întâmpina urcuşurile şi coborâşurile vie ii. persoana afectată înva ă cum să lucreze ea însăşi. vinovă ie. de acum înainte. Experien a i-a lăsat o cicatrice. desigur. fără să sufere. d) Faza re-orientării Faza re-orientării este perioada de după terminarea crizei. dar ele nu pun stăpânire pe dumneavoastră şi dumneavoastră nu exprima i milă. ea poate privi înapoi la ce s-a întâmplat. nelinişte. de asemenea. 78 . Incidentul poate lăsa răni şi pierderi psihice şi. ce simte şi cum simte. dar persoana afectată va învă a să trăiască cu ele. în mod necesar un rezultat negativ. Optimism – criza va trece Pozitiv. Nu este nevoie de nici un ajutor special în timpul acestei faze. Acum. Criza v-a dat o nouă experien ă. totodată. Este un fapt psihologic că sentimentele recunoscute sunt mai uşor de suportat decât sentimentele difuze. pute i fi mai repede pregătit pentru viitor. optimist! Aceasta înseamnă că dumneavoastră împărtăşi i şi în elege i sentimentele persoanei afectate. cum ar fi: durere. Aceasta nu reprezintă. i-a creat o bază pentru viitor. bineîn eles. prin conversa ia cu dumneavoastră. Astfel. O criză care a trecut şi care a fost bine stăpânită adesea va implica o mai bună pregătire pentru întâmpinarea unei alte eventuale crize. cu sentimentele ei. Bineîn eles. dar. Criza a trecut Persoana afectată a învins acum criza psihică. se va vedea că cel afectat trece prin criză ca o persoană puternică – mai experimentată şi. creându-vă o nouă bază pentru restul vie ii. poate schimba radical via a persoanei afectate. Dar.

Copiii nu sunt capabili să descrie sentimentele. deoarece imagina ia lor va face experien a chiar mai confuză şi chiar mai amenin ătoare în mintea lor. În acest caz. copiii au nevoie de prim ajutor psihologic. dacă un tată vine acasă după ce a fost rănit într-un accident. inându-l de mână. evident arată semnele rănii şi povesteşte mamei ce s-a întâmplat. ine i minte că. adesea. copilul să nu se exteriorizeze deloc şi să păstreze în el. de asemenea. îmbră işându-l sau lăsându-l să stea pe bra ul dumneavoastră. Copilul poate reac iona plângând sau ac ionând agresiv. pentru a nu-i lăsa imagina ia să „umble”.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical REAC IILE COPIILOR Bineîn eles. cel mai adesea. De aceea. aşa cum fac adul ii. cât mai repede posibil. dar aceasta ajută un copil la fel de pu in pe cât ajută un adult. despre cuvântul „sentimentele lor”. chiar mai profund decât adul ii. va fi necesar ajutorul de specialitate. ce s-a întâmplat. Copilul are încă o experien ă fragedă şi sentimente dureroase. ei pot fi afecta i de experien e şi. copiii pot fi expuşi experien elor violente la fel de uşor ca şi adul ii. Este mai dificil pentru copii să în eleagă ce se întâmplă. Copiii nu-şi pot exprima sentimentele. Deci. adesea. 79 . vorbind despre sentimentele lor. copilul va în elege întreaga chestiune. Creează numai o linişte aparentă. De asemenea. chiar împotriva tatălui. Deci. Bineîn eles. pe cât posibil. este important să i se spună copilului foarte exact şi. Din acest motiv. Dar. copiii reac ionează şi dacă părin ii lor au fost supuşi unor experien e violente. ceea ce copilul a văzut şi auzit se poate amplifica şi deveni mult mai serios decât este practic cazul. chiar mai mult decât adul ii. dar este mult mai dificil să li-l dai şi. ne-dramatic. cel mai bun ajutor pe care îl pute i da unui copil care a fost expus unei experien e violente este să-i asigura i un ajutor de specialitate. Ve i putea face ca un copil care plânge să se simtă confortabil. pute i încerca să recrea i o stare de securitate în copil. în astfel de situa ii. se poate întâmpla ca.

această reac ie este periculoasă. Dacă unul dintre oamenii lui se aprinde prea tare în toiul luptei.este practic imposibil să nu fi i impresiona i de experimentele periculoase şi violente. un membru al echipei de salvare încearcă să pară neimpresionat de incidentele serioase la care ei to i sunt expuşi. Dacă cel mai bun prieten al lui moare lovit de un glonte duşman. dintr-o dată.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical CRIZA PERSOANEI CARE AJUTĂ „Sindromul John Wayne” Tuturor celor care au văzut filmele lui. . 80 . . Bineîn eles. dar. care rămâne rece în orice situa ie. Aceasta poate conduce la o criză psihică intensă. Printre specialiştii echipei de salvare şi pompieri. care. îl calmează pe cel în cauză. deoarece persoana în cauză nu acordă aten ie suficientă experien elor ei violente.sigur nu este o bună idee să „tratezi” tensiunea psihică bând alcool. se întâmplă ca cei care acordă primul ajutor să încerce să se comporte în acest fel. este total ireal şi periculos să aplica i comportamentul lui John Wayne în situa iile vie ii de zi cu zi.nu po i calma pe nimeni care se află într-o criză psihică trăgându-i o palmă. John Wayne le pare a fi un bărbat adevărat. Aceasta înseamnă că. este palpitant să priveşti astfel de filme! Dar. John Wayne dă pe gât un pahar mare de whisky şi continuă lupta neînfricoşat. Nimeni nu ar trebui să se lase inspirat de astfel de filme. nici chiar atunci când gloan ele zboară pe la urechile lui. în fa a sarcinilor sale. uneori. deoarece: . se vorbeşte despre „Sindromul John Wayne”. John Wayne îi trage o palmă zdravănă. El este total neimpresionat de nimic – niciodată mâinile lui nu dau nici cel mai mic semn de tremurat. astfel încât el poate continua lupta umăr la umăr cu prietenii lui. Aceasta nu este o reac ie neobişnuită şi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful