SOCIETATEA NA IONALĂ DE CRUCE ROŞIE DIN ROMÂNIA

de

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

CUPRINS Glosar

pag.

Capitolul 1: Principii generale de acordare a primului ajutor premedical 1.1 Cum să facem fa ă unei situa ii de urgen ă pag. 1.2 Planul pentru o situa ie de urgen ă pag. 1.3 Lan ul care salvează vie i pag. Capitolul 2: Starea de inconştien ă Capitolul 3: Resuscitarea cardiopulmonară 3.1 Resuscitarea cardiopulmonară la adult 3.2 Resuscitarea cardiopulmonară la copil 3.3 Corpi străini în căile aeriene superioare Capitolul 4: Plăgi 4.1 Generalită i 4.2 Plăgile cauzate de muşcături 4.3 Plăgile cu corpi străini 4.4 Plăgile cu hemoragie 4.5 Amputa iile Capitolul 5: Fracturile Capitolul 6: Temperaturile extreme 6.1 Arsurile 6.2 Insola ia 6.3 Electrocutarea 6.4 Degerăturile şi hipotermia Capitolul 7: Alte situa ii care necesită prim ajutor 7.1 Coma diabetică 7.2 Atacul de inimă 7.3 Atacul cerebral 7.4 Convulsiile 7.5 Intoxica ii Capitolul 8: Primul ajutor psihologic pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag.

2

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

Glosar Trecător O persoană care este martora întâmplătoare a unei situa ii de urgen ă. Persoana poate să nu fie instruită pentru acordarea primul ajutor, dar să fie dispusă să asiste victima, persoana care acordă primul ajutor şi/sau un membru al unui serviciu de urgen ă. Victimă O persoană aflată în primejdie şi care necesită şi/sau solicită asisten ă. Comunitate Un grup de oameni care se află/trăieşte/lucrează într-un context specific. Context Toate elementele şi factorii care constituie cadrul în care apare situa ia de urgen ă. Aceste elemente includ: • capacită ile comunită ii şi a membrilor ei individuali de a preveni, a fi pregăti i pentru, a răspunde la şi a se recupera în urma situa iilor de urgen ă, • regulile şi reglementările referitoare la îngrijire, • organizarea serviciilor de sănătate şi salvare (servicii de urgen ă, centre de îngrijire, etc.), • obiceiuri, cultură şi credin e (de ex. religie, practici locale tradi ionale), • circumstan e locale (izolare, dezastru, conflict armat, etc.). Pericol Situa ie sau condi ie care are poten ialul de a afecta în mod negativ via a sau sănătatea persoanelor prezente la locul accidentului şi/sau aflate în apropierea acestuia, pe termen scurt, mediu sau lung. Dispecerat O structură dedicată primirii apelurilor de urgen ă de la comunită ile dintr-o arie geografică specifică şi mobilizării şi controlului resursei corespunzătoare şi relevante de îngrijire a sănătă ii, ca răspuns la aceste apeluri. Un dispecerat poate îndeplini diferite func ii: • recep ionarea şi gestionarea permanentă a apelurilor de urgen ă, stabilind prioritatea acestora, • îndrumarea, când este posibil, în asigurarea asisten ei a celor care fac apelul,
3

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

• definirea şi asigurarea unei corelări cât mai bune a necesită ilor de urgen ă cu capacită ile/ disponibilită ile de răspuns, • coordonarea angajamentului serviciilor de urgen ă, • determinarea modalită ii de transport şi a centrului de îngrijire cel mai potrivit pentru starea victimei, • pregătirea preluării victimei la centrul respectiv. Primejdie O stare fizică şi/sau psihologică acut perturbată, care poate duce la deteriorarea vie ii, sănătă ii sau bunăstării unei persoane. Serviciu de urgen ă O organiza ie sau un grup cu un sistem sau o re ea de resurse şi personal având responsabilitatea specifică de a se pregăti pentru şi de a răspunde la situa iile de urgen ă. Membrii ei sunt califica i pentru a interveni direct la un incident sau să preia gestionarea unei victime care a fost asistată ini ial la locul accidentului de un trecător şi/sau o persoană care acordă prim ajutor. Această responsabilitate este stabilită legal de către autorită ile locale şi acceptată/recunoscută de către comunitate şi victime. Un membru al unei astfel de organiza ii ar putea fi: • o persoană care acordă prim ajutor voluntar (de ex. de la o Societate de Cruce Roşie sau Semilună Roşie), • o persoană care acordă prim ajutor profesional sau un salvator profesionist, • un membru al corpului paramedical (de ex. un tehnician de ambulan ă), • din personalul de urgen ă (de ex. personalul unită ilor de îngrijire intensivă), • un membru al corpului de asisten ă medicală, • un membru al corpului medical. Asisten a oferită de un serviciu de urgen ă poate fi sub formă de: • serviciu de instruire/educare în prevenirea, pregătirea pentru şi răspunsul la situa iile de urgen ă, • participarea directă la locul accidentului pentru controlul riscului, salvare şi/sau asigurarea îngrijirii de urgen ă, • sfaturi şi îndrumare verbală sau scrisă pentru o victimă, un trecător sau o persoană care acordă prim ajutor la locul accidentului, • asigurarea transportului victimei, • îngrijire într-un centru de sănătate capabil să preia o victimă.

4

rezultată din expunerea la energie termică. sau datorată absen ei unor elemente esen iale. a unei boli sau a stresului. Rană Deteriorare accidentală sau inten ionată a corpului. Această schimbare poate afecta sau poate fi sim ită de către persoanele implicate. indiferent dacă aceasta este urmare a unei accidentări fizice.). o persoană care acordă prim ajutor şi/sau serviciul de urgen ă. iar scopul său este de a reasigura/linişti sau de a oferi maximul de confort posibil 5 . Asisten a urmăreşte reasigurarea victimei şi ob inerea cooperării/colaborării acesteia la măsurile ce urmează a fi luate de către un trecător. pregătirea pentru şi răspunsul la situa iile de urgen ă. sub supravegherea autorită ilor publice. Acest fel de ajutor. Prim ajutor Prevenirea. controlul riscului expunerii la sânge şi alte fluide corporale.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Situa ie de urgen ă Un eveniment care creează o primejdie. pregătirea pentru şi oferirea unui răspuns ini ial la situa iile de urgen ă din domeniul sănătă ii. Persoană care acordă prim ajutor O persoană care este instruită şi certificată în primul ajutor şi care poate folosi acele cunoştin e teoretice şi practice pentru a proteja şi salva vie i. mecanică. De asemenea poate fi evaluată primar de către un trecător şi/sau o persoană care acordă prim ajutor. ca şi pentru mobilizarea şi asistarea comunită ii în prevenirea. etc. Protejare Măsurile luate pentru a preveni riscurile expunerii într-o situa ie de urgen ă (semnalizarea locului unui accident rutier. afectând un individ sau o comunitate. radioactivă sau chimică. electrică. şi necesită o ac iune imediată. Suport psihologic Asisten ă acordată persoanelor aflate într-o situa ie de criză emo ională. remediată sau ajutorul profesional devine disponibil. cum ar fi Societatea de Cruce Roşie sau Semilună Roşie. vizează situa ia imediată. Aceasta include o dimensiune de suport psihologic. Primul ajutor formează obiectul unui program sau a unei instruiri certificate. Dacă situa ia de urgen ă a apărut. răspunsul ini ial urmăreşte diminuarea impactului acesteia până când condi ia victimei este stabilizată. în contextul unei situa ii de urgen ă. pregătite şi efectuate de o asocia ie locală sau o organiza ie. cum ar fi căldura sau oxigenul.

până când li se poate acorda o îngrijire mai completă sau pot fi recuperate complet. controlate sau absente. 6 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical persoanelor care necesită un ajutor mai specializat. Constă în principal dintr-o atitudine în elegătoare şi sensibilă şi gesturi şi cuvinte încurajatoare. Ar trebui să se facă totul pentru a minimiza pericolul ca o condi ie preliminară pentru administrarea corespunzătoare a măsurilor de salvare a vie ii şi/sau a îngrijirii de urgen ă. Siguran ă O situa ie în care pericolele pentru via a sau sănătatea victimei. Unora le poate veni natural când sunt puşi în fa a cuiva aflat într-o situa ie de criză. persoane care acordă prim ajutor sau a trecătorilor sunt minimizate. dar al ii au nevoie de informa ii şi instruire pentru a se sim i confortabil în executarea unei astfel de sarcini.

1 1.3 Cum să facem fa ă unei situa ii de urgen ă Planul pentru o situa ie de urgen ă Lan ul care salvează vie i 7 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Principii generale de acordare a primului ajutor premedical 1.2 1.

1. numărul de telefon. B. PLANIFICA I RAPID CE TREBUIE SĂ FACE I • Învă a i procedurile de bază şi repeta i-le periodic pentru a putea face fa ă oricând este necesar. • Păstrându-vă calmul în timp ce ajuta i victima. C. o ve i ajuta pe aceasta să fie calmă şi să coopereze. • Cine telefonează? (numele. Respira ie 5. explozie. PĂSTRA I-VĂ CALMUL. Căi aeriene 4. Circula ie 8 .1 Cum să facem fa ă unei situa ii de urgen ă A. TRIMITE I DUPĂ AJUTOR PROFESIONIST • Sosirea rapidă a ajutorului poate salva o via ă. Siguran ă 2. starea sa se poate agrava. adresa) • Ce s-a întâmplat? (accident auto. • Dacă victima devine neliniştită. • Arătându-i că vă pasă.2 Planul pentru o situa ie de urgen ă Planul pentru o situa ie de urgen ă constă din 5 paşi: 1. Re ine i şi folosi i numărul de urgen ă 112 şi cum să comunica i la telefon. incendiu) • Unde? • Câte victime? D.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 1. inspira i încredere. Răspuns 3. ÎNCURAJA I VICTIMA • Anun a i victima că personalul calificat este pe drum şi încerca i să o face i să se simtă cât mai bine cu putin ă.

A. să intervină.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Aceşti paşi sunt esen iali pentru to i cei care sunt implica i în primul ajutor premedical. trebuie să evita i să muta i o victimă. fum. trebuie să vă asigura i că locul accidentului este sigur pentru toată lumea. ASIGURAREA LOCULUI ACCIDENTULUI Odată ce are loc o urgen ă. pregătit. Punându-vă via a în pericol pute i determina o creştere a numărului de victime.cură area zonei de cioburile provenite de la un accident auto. . . aşa că aştepta i să sosească echipele specializate. Persoanele pe care trebuie să le ave i în vedere sunt: dumneavoastră privitorii victima/ele Asigura i-vă timp pentru a face o evaluare primară a locului accidentului şi identifica i obiectele care pot fi periculoase. gaz materiale inflamabile traficul rutier materiale metalice ascu ite suprafe e alunecoase structuri instabile Nu interveni i în situa iile periculoase. Ca o regulă generală. 9 . În unele situa ii pute i înlătura pericolele sau pute i scoate victima/ele din zona periculoasă. Pericolele pot consta în: substan e chimice electricitate apă curgătoare foc. Exemple: . care este instruit.scoaterea cheilor din contact. Lăsa i personalul de urgen ă. şi are echipament adecvat fiecărei situa ii.oprirea electricită ii de la panoul de curent. cu excep ia cazurilor în care zona poate deveni periculoasă pentru aceasta.

lăsa i-o în pozi ia în care a i găsit-o (presupunând că nu este în pericol).Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Mutarea unei victime. B. scutura i-o de umeri şi întreba i-o: “Eşti în regulă?”. Simte”. “Ce s-a întâmplat?” Aceasta este cunoscută ca tehnica “Priveşte. • verifica i starea victimei. RĂSPUNSUL Verifica i dacă victima răspunde la stimuli. nu ştie unde este sau ce s-a întâmplat inconştientă – victima nu răspunde Dacă victima este conştientă. striga i după ajutor sau duce i-vă după ajutor dacă este cazul • observa i şi reevalua i semnele vitale regulat • acorda i primul ajutor dacă este cazul Dacă victima este confuză sau inconştientă: • striga i după ajutor • verifica i dacă respiră 10 . este foarte dificilă şi ar trebui lăsată în grija personalului calificat. în special a unei victime inconştiente. PRIVEŞTE (uita i-vă) ASCULTĂ (vorbi i asculta i) SIMTE (atinge i) Există 3 nivele de conştien ă: conştientă – victima răspunde şi ştie unde se află sau ce s-a întâmplat confuză – victima este ame ită. Atinge.

RESPIRA IA Privi i. de aceea se recomandă să se urmărească alte semne ale circula iei sângelui ca. Verifica i dacă acestea sunt ‘deschise şi libere’. plasa i-vă mâna pe fruntea victimei şi trage i cu blânde e capul pe spate ridica i bărbia victimei pentru a deschide căile aeriene trage i cu blânde e de maxilarul victimei pentru a deschide gura Încerca i să evita i lăsarea prea mult pe spate a capului victimei! Corpi străini în căile aeriene: îndepărta i corpii străini vizibili din gura victimei îndepărta i din ii rup i sau desprinşi E. nu pentru mai mult de 10 secunde Privi i să observa i dacă toracele se ridică Asculta i sunetul respira iei Sim i i respira ia victimei pe obrazul dumneavoastră Dacă respiră normal: întoarce i-o în pozi ie laterală stabilă verifica i starea victimei şi merge i după ajutor dacă este necesar trimite i pe cineva după ajutor sau să cheme ambulan a dacă există alte persoane în preajmă observa i şi reevalua i semnele vitale regulat D. CIRCULA IA SÂNGELUI Verificarea pulsului este o manevră foarte dificilă. Dacă circula ia sângelui este prezentă: observa i şi reevalua i semnele vitale regulat 11 . de exemplu.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical C. culoarea pielii sau căldura extremită ilor. CĂILE AERIENE Eliberarea căilor aeriene este esen ială pentru ca victima să respire normal. Asculta i şi Sim i i dacă respiră.

Privi i în jur pentru a verifica dacă locul este sigur. Un prim pas important înainte de a acorda primul ajutor este să vă asigura i că nu vă supune i unui pericol vital.3 Lan ul care salvează vie i Spital Ambulan ă Prim ajutor Alarmă Măsuri de siguran ă Măsuri de siguran ă Dacă sunte i printre primii care ajunge i la locul unui accident.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 1. Privi i în jur şi controla i dacă locul este sigur! 12 . trebuie să observa i care este situa ia în ansamblu.

Atunci când este mare aglomera ie pe linia telefonică. Reveni i cu un apel până răspunde! 13 . Atunci când da i telefon pentru a chema ambulan a. Dacă sunte i mai multe persoane care ajută. RESUSCITAREA CARDIOPULMONARĂ ASIGURATĂ RAPID CREŞTE ŞANSELE DE SUPRAVIE UIRE Începerea rapidă a resuscitării cardiopulmonare creşte şansele de supravie uire de 2-3 ori în compara ie cu acele cazuri în care nu se face nimic până la sosirea ambulan ei. pentru că vine prea târziu.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Alarma 112 DA I ALARMA – CHEMA I AMBULAN A ! Chema i ambulan a cât de repede pute i şi vă permite situa ia. cineva poate să dea alarma imediat ce a i identificat victima/victimele si situa ia de urgen ă în care aceasta/acestea se află. ALARMA DATĂ RAPID ÎNSEAMNĂ AJUTOR RAPID Chemarea rapidă a ambulan ei şi începerea rapidă a manevrelor de resuscitare cardiopulmonară pot fi asemănate primelor inele ale unui lan . Fără ele ajutorul mai avansat care urmează în lan poate de multe ori să rămână fără efect. poate dura ceva timp până răspunde dispeceratul. Răspunde i clar şi concis. răspunde un operator de dispecerat. Tot ce ave i de făcut este să spune i ce s-a întâmplat. Nu renun a i. De aceea este important ca manevrele de resuscitare să fie cunoscute de cât mai mul i oameni. Operatorul vă va pune apoi întrebările necesare pentru a afla de ce fel de ajutor este nevoie.

În aşteptarea ambulan ei. să reuşească. se acordă corect primul ajutor. se previne agravarea situa iei şi cresc şansele ca tratamentul medical care va urma. ac iunile tale de prim ajutor sunt importante. Dacă. PRIMELE MINUTE SUNT CRITICE Poate să dureze cinci minute sau o oră până când soseşte ambulan a. Accident 4 minute Alarmă 8 minute Ambulan ă 20 minute Spital 14 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor Primele minute după un accident sunt de multe ori hotărâtoare pentru supravie uirea victimei şi pentru limitarea urmărilor accidentului. direct la locul accidentului.

singură sau până când cineva calificat îşi asumă responsabilitatea tratamentului. Este important să existe un comportament calm şi prietenos din partea persoanei care acordă prim ajutor. Ridica i partea corpului care sângerează. Inima se opreşte (fără puls) • Începe i compresiile toracice şi respira ia artificială. • Îndepărta i din gură corpii străini vizibili. • Victimele inconştiente. Dacă victima continuă să nu respire. • 15 . Continua i cu această manevră până când victima respiră normal. • • • • • • • • Victima sângerează Opri i sângerarea prin presarea cu degetele asupra bandajului pe rană. Apleca i capul spre spate. trebuie să fie aşezate într-o pozi ie laterală stabilă. Victima prezintă întreruperea circula iei sângelui Pielea este palidă şi rece. Men ine i temperatura corpului victimei. înveli i-o. fiecare victimă trebuie să beneficieze de supraveghere. Victima nu respiră • Deschide i căile de acces ale aerului. Aplica i un bandaj compresiv. Culca i victima Supravegherea Victima nu trebuie să stea nesupravegheată. Dacă este posibil. ridica i gâtul.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical PRIMUL AJUTOR: Victima este în stare de inconştien ă dar respiră normal • Toate victimele în stare de inconştien ă. începe i respira ia artificială (metoda gură la gură). Transporta i victima imediat la spital sau medic. stabilă. victima este confuză şi însetată. pulsul este accelerat. care respiră normal trebuie să fie aşezate într-o pozi ie laterală. Aşeza i victima culcată cu picioarele ridicate (cea fără conştien ă trebuie să fie aşezată într-o pozi ie laterală stabilă).

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Ambulan ă Transportul victimelor cu ambulan a. 16 . Spital Spital.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Starea de inconştien ă 17 .

dacă are. Descheia i hainele prea strâmte şi ave i grijă ca nici un obiect să nu-i provoace vătămări prin apăsare. persoana nu reac ionează la atingere sau la adresare. Când găsi i o persoană care pare lipsită de via ă este important să cerceta i ce s-a întâmplat. Este important să re inem că există multe cauze de pierdere a cunoştin ei. Dacă victima nu răspunde sau nu reac ionează. Un prim pas important înainte de a acorda ajutor este să vă asigura i că nu vă supune i pe dumneavoastră unui pericol vital. Aşeza i persoana în pozi ia "laterală stabilă". lăsa i persoana în pozi ia în care o găsi i. pentru a putea acorda ajutor în modul cel mai eficient. otrăvire. Scutura i-o uşor de umeri şi întreba i: „Cum te sim i?”.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical În caz de inconştien ă.Asculta i dacă victima răspunde. Starea se poate înrăută i. Leşinul este considerat ca o pierdere a cunoştin ei pentru scurt timp. ASCULTA I. etc. Privi i în jur şi controla i dacă locul este sigur! NU VĂ RISCA I NICIODATĂ PROPRIA VIA Ă! PROTEJA I-VĂ! CONTROLA I STAREA DE CONŞTIEN Ă. SIMTE . „Ce s-a întâmplat?”. O persoană leşinată se trezeşte de obicei rapid dacă este întinsă cu capul în acelaşi plan ca şi corpul. este un semn de inconştien ă. de exemplu lezarea craniului. nu şi-a pierdut cunoştin a. Chema i ambulan a! 18 . Rămâne i cu el/ea. PRIVEŞTE . consum excesiv de alcool. SIM I I Dacă este posibil.Vede i dacă şi cum reac ionează victima! ASCULTĂ .Sim i i dacă victima reac ionează atunci când o scutura i uşor! Dacă victima reac ionează la atingere sau adresare. Îndepărta i-i ochelarii. PRIVI I.

cu mâna pe obrazul victimei. Aşeza i celălalt bra al victimei în unghi drept peste piept. Aşeza i-i mâna de deasupra sub obraz. iar cu cealaltă mână de genunchiul opus. Pasul 2: Aşeza i-i bra ul de lângă dumneavoastră. Pasul 3: Apuca i cu o mână de umărul de partea opusă a victimei. îndoit în unghi drept fa ă de corp.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pozi ia laterală stabilă Pasul 1: Aşeza i-vă în genunchi lateral de victimă şi asigura i-vă că ambele picioare sunt drepte. Îndoi i-i genunchiul de deasupra în unghi aproape drept. 19 . cu palma în sus şi cu cotul îndoit. Pasul 4: Rula i victima pe o parte. către dumneavoastră.

pute i să-i elibera i căile respiratorii. Încerca i să împiedica i pierderea căldurii corpului. 20 . riscul de sufocare este mic. de exemplu.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pasul 5: Dacă este posibil. DA I ALARMA! CHEMA I AMBULAN A! NU ABANDONA I VICTIMA! STAREA SE POATE ÎNRĂUTĂ I! DACĂ PERSOANA FĂRĂ CUNOŞTIN Ă ESTE ÎNTINSĂ PE BURTĂ: Atunci când o persoană fără cunoştin ă este întinsă pe burtă. prin învelirea corpului cu o pătură sau cu o haină. Ruga i pe altcineva să cheme ambulan a. prin a-i trage capul pe spate. Cu mici ajustări. rămâne i lângă persoana fără cunoştin ă.

2 Resuscitarea cardiopulmonară la copil 3.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Resuscitarea cardiopulmonară 3.1 Resuscitarea cardiopulmonară la adult 3.3 Corpi străini în căile aeriene superioare 21 .

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 3.1 Resuscitarea cardiopulmonara la adult 22 .

pentru că vine prea târziu.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical ALARMA DATĂ RAPID ÎNSEAMNĂ AJUTOR RAPID Anun area rapidă a ambulan ei şi începerea rapidă a manevrelor de resuscitare cardiopulmonare pot fi asemănate primelor inele ale unui lan . Când are loc un stop cardiac. via a lor depinde concret de faptul că cei din jur ştiu sau nu să facă resuscitarea (masaj cardiac şi respira ie artificială). Dacă persoana primeşte ajutor imediat. Cu cât ştiu mai mul i oameni să efectueze corect manevre de respira ie artificială şi masaj cardiac. la locul de muncă şi în situa ii cotidiene. inând cont că unul din trei cazuri de stop cardiac au loc acasă. Deja după 4-6 minute corpul. iar resuscitarea să se înceapă în aşteptarea ambulan ei. şi mai ales creierul. situa ia este urgentă! Cu fiecare minut care trece scad şansele de supravie uire. Este ca un "scurt circuit" care face ca inima să se oprească. A ŞTI ÎNAINTE DE A SE ÎNTÂMPLA PENTRU A ÎNDRĂZNI ATUNCI CÂND SE ÎNTÂMPLĂ În fiecare an nenumăra i oameni fac stop cardiac. De aceea este de o importan ă vitală să se cheme ajutor imediat. 23 . RESUSCITAREA ASIGURATĂ RAPID CREŞTE ŞANSELE DE SUPRAVIE UIRE Începerea rapidă a resuscitării creşte şansele de supravie uire de 2-3 ori în compara ie cu acele cazuri când nu se face nimic până la sosirea ambulan ei. Resuscitarea cardiopulmonară asigurată atât de un singur salvator sau de doi salvatori este o suită de 2 insufla ii ( respira ii artificiale) şi 30 de compresii toracice ( masaje cardiace) Nota 1: Compresiile toracice pot fi făcute şi fără respira ia gură la gură. pentru că acestea asigură un flux sangvin critic pentru creier şi inimă prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresie directă asupra inimii. şansele să i se salveze via a sunt mari. De aceea este important ca manevrele de salvare să fie cunoscute de cât mai mul i oameni. au suferit leziuni ireversibile. cu atât mai multe vie i pot fi salvate. Fără ele ajutorul mai avansat care urmează în lan poate de multe ori să rămână fără efect.

Ridica i bărbia în sus. Mandibula şi limba astupă căile respiratorii. Plasa i apoi două degete ale celeilalte mâini pe partea osoasă a bărbiei. RESPIRA IA: Corpul are nevoie de o aprovizionare continuă cu oxigen. CĂI RESPIRATORII LIBERE : La persoana fără cunoştin ă to i muşchii se relaxează. Apleca i-vă către accidentat. Asta se întâmplă atunci când o persoană fără cunoştin ă este întinsă pe spate. Atunci când tragem capul pe spate.Încerca i să sim i i respira ia pe obrazul dumneavoastră. O parte din oxigenul con inut în aer trece în sânge prin plămâni. Trage i cu aten ie capul pe spate. Apoi este transportat de sânge la diferitele organe din corp.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Nota 2: Când se opresc manevrele de resuscitare cardiopulmonară: dacă victima respiră şi are puls dacă este preluată de serviciul de ambulan ă după 30‘ sau mai mult când este rece afară Nota 3: Manevrele de resuscitare cardiopulmonară se efectuează 3-4 ore pentru victimele care au stat mult timp la temperaturi scăzute. mandibula se ridică şi căile respiratorii se eliberează. PRIVEŞTE . 24 .Asculta i dacă se aude respira ia. cu obrazul aproape de gura lui şi cu privirea îndreptată către torace. ASCULTĂ . De aceea o victimă trebuie întotdeauna să fie ajutată prin eliberarea căilor respiratorii pentru a putea respira independent. inclusiv limba. Partea posterioară a limbii poate atunci să cadă uşor înapoi blocând astfel căile respiratorii. SIMTE . Sângele circulă în corp fiind pompat de inimă.Privi i dacă toracele se ridică. VERIFICAREA RESPIRA IEI: Aşeza i o mână pe frunte.

Pasul 6: Dacă victima începe să respire. Controla i dacă toracele se ridică (atunci a ajuns aerul în plămâni). Nota: Dacă gura este rănită şi este imposibil să sufla i prin ea.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor în caz de stop respirator Pasul 1: Cură a i cavitatea bucală de eventuali corpi străini vizibili. timp de circa 2 secunde. sunte i înlocuit de cineva. Pasul 3: Inspira i. Pasul 5: Continua i insuflările în ritmul în care respiri normal până când: persoana fără cunoştin ă începe din nou să respire. Proteja i-vă pentru a nu intra în contact cu sângele victimei prin folosirea „batistei salvatorului” (de ex. Dacă toracele nu se ridică. Insufla i încet. astupa i gura şi sufla i prin nas. 25 . Pasul 4: Îndepărta i-vă gura după ce a i insuflat aer. pregăti i-vă pentru o nouă insuflare: trage i aer în piept. trage i capul victimei mai spre spate. astupa ii nările. Ridica i-vă capul. astupa i nările mai bine şi încerca i din nou. o batistă. un material textil) Pasul 2: Men ine i căile respiratorii libere prin aplecarea capului pe spate. aşeza i-o în pozi ia laterală stabilă. aşeza i-vă gura pe gura victimei după ce v-a i protejat şi insufla i-i aer. În timp ce victima expiră şi toracele i se lasă în jos. Cu degetul mare şi arătătorul de la mâna pe care o ine i pe fruntea victimei.

Sângele este pompat cu mare presiune din jumătatea stângă a inimii către toate păr ile corpului. Dacă inima se opreşte. 26 . toate organele vor fi rapid lezate de lipsa de oxigen. Prin circula ia sanguină celulele sunt continuu alimentate cu oxigen. cu o medie de 70 de ori pe minut.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical CIRCULA IA SANGVINĂ: Sângele circulă în corp datorită efectului de pompă al inimii. Organul cel mai sensibil este creierul: deja după 10-15 secunde dispar cunoştin a. respira ia şi contrac ia musculară.

27 . Merge i cu degetele în jos şi pu in lateral până la adâncitura de lângă muşchiul oblic al gâtului. pu in mai spre partea din stânga a pieptului.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical VERIFICAREA PULSULUI: ine i cu o mână capul victimei tras pe spate (hiperextensie). Inima este amplasată sub stern. dar nu până la marginea de jos a sternului (apendicele xifoid). Ave i grijă ca victima să se afle cu fa a în sus şi pe o suprafa ă tare. Aşeza i arătătorul şi degetul mijlociu pe laringe. înainte de a începe resuscitarea. Cu cealaltă mână controla i pulsul. Primul ajutor în caz de stop cardio-respirator Dacă găsi i o persoană fără cunoştin ă care are atât stop respirator cât şi stop cardiac. Ea ajunge până la marginea arcului costal. trebuie să face i atât RESPIRA IE ARTIFICIALĂ (pentru a men ine respira ia) cât şi MASAJ CARDIAC (pentru a men ine circula ia sanguină).

peste abdomenul superior sau peste apendicele xifoid. Aten ie să nu exercita i presiune asupra sternului în perioada de relaxare toracică. Continua i apoi procedura de reanimare. Pasul 2: Apleca i-vă corpul în fa ă. Plasa i-vă palma celeilalte mâini peste prima. 28 . furnicături în degete. Hiperventila ia salvatorului: salvatorul inspiră mai mult aer decât este necesar şi de aceea îi scade nivelul dioxidului de carbon din sânge. stări aproape de leşin Salvatorul îşi va ine respira ia câteva momente . cauzând voma.până la dispari ia acestor semne. întoarce i victima pe o parte şi cură a i-i gura. Accidente în timpul resuscitării Vărsătura: Insufla ii prea rapide sau prea puternice: aerul ajunge în stomacul victimei. astfel încât umerii să se afle deasupra locului de compresie. Pasul 3: Repeta i compresiile toracice cu o rată de aproximativ 100/ min. Semne: ame eală. Între compresii lăsa i sternul să se ridice de tot fără să ridica i mâna de pe el. fără a îndoi coatele. Încrucişa i degetele celor 2 mâini şi asigura i-vă că nu aplica i presiune peste coastele victimei. În acest caz. Folosi i propria greutate pentru a apăsa sternul circa 4-5 cm. Apăsa i cu bra ele drepte.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pasul 1: Plasa i palma unei mâini în centrul pieptului.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 3.2 Resuscitarea cardiopulmonară la copil 29 .

pentru copiii mari. gura persoanei care acordă primul ajutor trebuie să acopere atât gura cât şi nasul acestuia.sugari : 20 . Insufla i numai cantitatea de aer necesară care să producă ridicarea pieptului.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Respira ia artificială Se face în acelaşi mod ca şi la adul i.copii peste 7 ani : 12 Circula ia artificială Compresiile exercitate asupra pieptului unui copil vor fi făcute cu o singură mână. La copiii foarte mici. apăsate pe mijlocul sternului care va fi presat în interior. 30 . iar în cazul copiilor foarte mici cu două degete: mijlociul şi arătătorul.copii 1-7 ani : 15 . Numărul de insufla ii pe minut este pentru : . cu aproximativ 1-2 cm.

ea poate de cele mai multe ori să tuşească.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 3. Dacă persoana respectivă încetează să respire este nevoie de ajutor imediat. Când un adult se îneacă este de cele mai multe ori vorba de o bucă ică de mâncare care a intrat pe trahee în loc de esofag. Acest lucru se poate întâmpla oricui. Când înghi im. Atât timp cât persoana respectivă respiră. Este cel mai bun mod de a disloca corpul străin din trahee. 31 . Semne care arată că un corp străin s-a în epenit pe căile respiratorii: persoana în cauză duce mâna la gât nu poate să respire. încearcă să tragă aer în piept nu poate să vorbească nu poate să tuşească duce umerii în sus este cuprinsă de panică. În gât căile aerului şi ale hranei se întretaie.3 Corpi străini în căile aeriene superioare Pasajul respirator poate fi blocat de corpuri străine: ne "înecăm". epiglota se închide peste laringe pentru ca hrana să nu o ia pe calea respiratorie. mai ales atunci când înghi im şi respirăm în acelaşi timp. Câteodată se întâmplă ca epiglota să nu ină pasul. Atunci este uşor să "ne înecăm".

între coaste şi ombilic.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical COMPRESIA ABDOMENULUI Pasul 1: Apleca i persoana în fa ă. strânge i pumn una din mâini şi plasa i partea cu degetul mare pe abdomenul bolnavului. Aten ie ca apăsările să nu fie excesiv de puternice. Plasa i-vă în spatele ei cu bra ele în jurul mijlocului. Nota: Modul în care se in mâinile (aşa-numita manevră "Heimlich") se foloseşte atunci când acorda i primul ajutor unei persoane care s-a înecat cu ceva. Câteodată este nevoie de mai multe apăsări pentru a disloca obiectul în epenit. Aceasta va produce o creştere a presiunii din plămâni care poate să disloce obstacolul. 32 . Pasul 2: Apuca i încheietura pumnului cu cealaltă mână şi apăsa i spre interior şi oblic în sus. deoarece pute i cauza leziuni interne de mare gravitate.

Cu latul palmei aplica i o lovitură în spate. TEHNICA COMBINATĂ Se alternează compresiile abdominale cu loviturile în spate: 5 compresii urmate de 5 lovituri în spate. între omopla i. APĂSAREA COŞULUI PIEPTULUI Aşeza i o palmă peste cealaltă pe stern şi apăsa i coşul pieptului în jos aproximativ 4 cm. 33 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical LOVITURA ÎN SPATE Plasa i-vă în spatele victimei.

ea trebuie să fie transportată la spital. Indiferent cărui fapt se datorează înecul. aici inându-se sub observa ie pentru minim 6 ore. În această pozi ie i se vor aplica lovituri între omopla i cu palma celeilalte mâini. • este găsit cu fa a vânătă şi cu obiecte de dimensiuni mici în jurul său Primul ajutor: Copiii mici se apucă cu o mână de picioare. criza de epilepsie. În cazul în care victima revine complet la starea de conştien ă după scoaterea ei din apă. fără a începe manevrele de resuscitare înaintea scoaterii din apă. inându-se cu capul în jos. Orice victimă înecată este suspectată de existen a leziunii de coloana vertebrală. hipotermia. Acest lucru apare ca urmare a închiderii căilor aeriene (spasm laringian) ceea ce duce la stop respirator. cu capul şi trunchiul înspre fa ă şi li se vor aplica lovituri. Din punct de vedere al primului ajutor nu are importan ă faptul că înecul este în apa dulce sau în apa sărată.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Copilul care are un corp străin în gât: • încetează să mai respire • are probleme cu respira ia în timp ce mănâncă. Salvatorul trebuie să evite orice fel de risc în cazul în care nu ştie să înoate sau în cazul în care nu de ine echipamentul potrivit pentru a intra în apă rece. Ca urmare a acestui mecanism plămânii pacien ilor nu sunt inunda i de apă. cu palma. Siguran a salvatorului capătă aspecte deosebit de importante în aceste situa ii. din punct de vedere fiziologic întâi se instalează stopul respirator apoi apare stopul cardiac. de aceea victima se men ine în pozi ie orizontală. între omopla i. 34 . dacă nu se încep respira iile artificiale. Copiii mai mari pot fi inu i apleca i peste antebra . etc. tentativa de suicid. urmat în primele secunde. de stopul cardiac. Primul ajutor în caz de înec Înecul poate fi asociat cu alcoolul.

Dacă nu respiră se aşează în pozi ia cunoscută pentru efectuarea manevrelor de resuscitare. apoi este prinsă de salvator pe la spate de abdomen. victima este aşezată în pozi ia laterală stabilă. ridicată de la sol şi scuturată pentru ca apa să se scurgă în afară. 35 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Cauze epuizare: la persoanele care cad în apă şi nu ştiu să înoate şoc: prin contactul corpului cu apă foarte rece Consecin e căile respiratorii sunt inundate cu apă se produce stop respirator apoi şi cardiac Primul ajutor Evacuarea apei din plămâni: Victima se întoarce cu fa a în jos. cu mâinile făcute chingă. Dacă respiră.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Plăgi 4.1 4.3 4.4 4.5 4.2 4.6 Generalită i Plăgile cauzate de muşcături Plăgile cu corpi străini Plăgi particulare Plăgile cu hemoragie Amputa iile 36 .

zgârietură. Gravitatea unei plăgi depinde de zona afectată. incluzând infec ii şi insuficien ă circulatorie şi respiratorie. Mai mult decât atât. băşică. Riscuri O rană poate provoca: • hemoragie • durere • complica ii specifice după localizare. profunzimea şi natura ei. trebuie întreprinse ac iuni prioritare specifice acestora. ruptură. muşchi. Pielea are mai multe straturi: epiderm. derm şi hipoderm. Principiile ac iunii • Complica iile trebuie prevenite sau diminuate. Notă: Dacă plaga are alte consecin e. Aflând cum s-a produs plaga. pot fi evaluate rapid unele riscuri. decojire. tăietură datorată unui os din interior. muşcătură. tendoane. datorită factorilor particulari (adâncimea. Leziunile pot să afecteze şi alte esuturi. organe interne. Plaga este o rană care poate afecta numai pielea sau/ şi esuturile profunde.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 4. • Localizarea şi extinderea rănii trebuie evaluate cu grijă. localizarea şi suprafa a acesteia sau starea anterioară a sănătă ii victimei) • lezarea organelor din profunzime • şoc Plăgile sunt leziuni ale pielii şi mucoaselor. etc. cum ar fi hemoragie. este organ senzorial şi are rol în reglarea temperaturii corpului.1 Generalită i Pielea protejează împotriva mediului înconjurător. vase de sânge. de exemplu nervi. localizări specifice ale plăgii 37 . Tipuri de plăgi: prin perforare.

). Dacă este posibil colecta i informa ii asupra stării de sănătate a victimei (vârstă. (*) ATEN IE. Ave i în vedere următoarele principii pentru asigurarea unor condi ii de igienă: • spăla i-vă mâinile cu apă curată cu săpun sau. curgătoare.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical necesită ac iuni particulare datorită consecin elor negative posibile sau reale legate de aceste localizări (fa ă. materiale străine murdare în rană). Pasul 1: Elimina i contactul dintre victimă şi agentul cauzator. • folosi i păr ile curate ale unui material textil (care nu lasă scame) sau comprese sterile. largă. Determina i agentul cauzator şi orice alt posibil factor agravant (de ex. cu excep ia cazului când există un corp străin în plagă care nu trebuie îndepărtat. în locuri speciale (torace. piept. boli. dacă nu este posibil. • spăla i plaga uşor. Opri i sau îndepărta i agentul cauzator de victimă (*) SAU îndepărta i victima de agentul cauzator (*). Pasul 4: Cură a i plaga. etc.). • nu folosi i o bucată de material mai mult decât o dată. Observa i localizarea plăgii/plăgilor. tratament. Pasul 2: Evalua i caracteristicile plăgii. • în măsura posibilită ii proteja i-vă mâinile folosind mănuşi sau orice poate servi ca barieră de protec ie. Estima i cu aproxima ie cât de extinsă e plaga. încheietură).). gât. în special dacă rana este adâncă. abdomen. • spăla i plaga dinspre interiorul acesteia spre exteriorul ei. o cădere. Determina i modul cum s-a produs rana (o lovitură. persoana care acordă prim ajutor ar trebui să transfere victima unui profesionist în îngrijirea sănătă ii. sau în lipsa acestuia cu apă curată. abdomen etc. 38 . etc. Când plaga este adâncă. Pasul 3: Asigura i condi ii de igienă când vă ocupa i de plagă. având în vedere următoarele principii: • evita i asumarea unor riscuri. Ave i în vedere următoarele principii pentru a cură a plaga: • spăla i plaga de preferin ă cu un dezinfectant lichid. cu apă curată curgătoare. clară. • evita i agravarea situa iei. fără a freca.

În rănile provocate prin în epături există şi riscul de a declanşa o alergie. cele mai frecvente plăgi muşcate sunt cele provocate de câine. dureroasă. Dacă plaga muşcată are semne de inflama ie ( este roşie. Dacă în epătura este la nivelul fe ei sau gâtului există risc mare de sufocare. Verifica i când victima a făcut ultima dată un vaccin antitetanos. prezintă la locul agresiunii un edem care progresează rapid. etc. având în vedere următoarele principii: • de preferin ă folosi i un material steril (de ex. viespi. Virusul este transmis la oameni prin saliva animalului infectat (numai animalele cu sânge cald pot fi purtătoare de rabie. 39 . ceas de mână. bră ări. Şterge i plaga cu comprese sterile sau cu un prosop curat. Riscurile plăgilor muşcate depind de animalul respectiv şi de cât de severă este muşcătura.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pasul 5: Proteja i plaga. pentru a îndepărta orice impurită i sau urme de salivă. Dacă plaga muşcată este adâncă. 4. unul curat. aplica i un bandaj Pasul 6: Sfătui i victima să se prezinte cât mai curând posibil la medic pentru a determina necesitatea vaccinării antitetanos. dacă acestea se află în interiorul sau în apropierea suprafe ei rănite şi dacă acest lucru este posibil fără a produce noi daune/consecin e negative. pansament.) Sângerare/ hemoragie Infec ie Primul ajutor Spăla i imediat plaga muşcată cu săpun si apa căldu ă timp de 5 minute. Riscurile includ: Rabia/ turbarea –este o serioasă şi adesea fatală infec ie virală a sistemului nervos central. material textil) sau dacă nu. de oameni. umflată) aplica i ghea ă învelită într-un prosop curat timp de 10 minute. Persoanele alergice la în epături de insecte (albine. Proteja i plaga. Ruga i victima să înlăture obiectele poten ial constrictive cum ar fi inele. păianjeni).2 Plăgile cauzate de muşcături În România. caldă. pisică şi nu în ultimul rând. Dacă nu l-a făcut recent sfătui i-o să se vaccineze. spăla i-o sub jet de apa timp de 10 minute. • folosi i un pansament pregătit anterior sau dacă nu.

Corpii străini care pătrund printr-o plagă nu trebuie înlătura i.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor aplicăm rapid ghea ă la locul în epăturii. 40 . stabiliza i-l cu materiale textile curate. deoarece aceasta ar putea agrava situa ia. în vederea vaccinării antitetanice. antirabice (dacă e cazul). pielea se înroşeşte.3 Plăgile cu corpi străini Aspectele cheie În eventualitatea existen ei unui corp străin prezent în plagă ave i în vedere următoarele principii: • nu încerca i să-l înlătura i. • pune i victima în cea mai confortabilă pozi ie. se tumefiază. suturii plăgii (când se impune) cere i ajutor. fixate cu un bandaj şi acoperi i rana. Primul ajutor pentru a împiedica difuziunea veninului: • pune i ghea ă pe segmentul de corp lezat • nu ridica i segmentul de corp afectat transporta i rapid bolnavul la spital 4. bolnavul este îndrumat la spital în toate cazurile. în aşteptarea asisten ei corespunzătoare. Muşcăturile de şerpi: la locul muşcăturii se văd două în epături. • nu-l mişca i. • evita i toate manevrele care ar putea mişca acest corp străin. • dacă este necesar.

cauzând leziuni suplimentare în timpul transportului. acoperindu-se cu comprese sterile şi izolându-se cu o pungă sau orice alt material asemănător aflat la îndemână. înjunghiere.4 Plăgi particulare Plăgile abdominale cu exteriorizarea intestinelor = eviscera ie Plăgile la nivelul abdomenului sunt urmate. de exteriorizarea intestinelor. acest fenomen purtand denumirea de eviscera ie. traumatisme ale coastelor. de cele mai multe ori. Se tratează ca o plagă obişnuită. 41 . Manual de prim ajutor premedical 4. etc. pentru a scădea presiunea din interiorul cavită ii abdominale Plăgile pneumotorax toracice cu perforarea plămânului = Se produc prin împuşcare.Crucea Roşie Română Aranja i bandajele în jurul corpilor străini pentru ca aceştia să nu se poată mişca. Aşeza i victima culcată pe spate sau cu toracele uşor ridicat şi cu genunchii îndoi i. cel mai frecvent. Pneumotoraxul se recunoaşte prin aspectul roz şi spumos al sângelui dar şi prin perceperea unui şuierat apărut în timpul respiratiei. acoperind intestinele exteriorizate cu comprese sterile sau orice alt material textil curat aflat la îndemână. Dacă plaga se produce prin împuşcare. Se tratează ca o plagă obişnuită. iar glon ul se tratează ca un corp străin. Nu încerca i introducerea intestinelor înapoi în abdomen. dar şi prin tăiere. se caută atât orificiul de intrare cât şi cel de ieşire (în cazul în care există).

Hemoragia trebuie oprită rapid. prin âşnire sau flux continuu. Această pozi ie ar trebui men inută. Pasul 2: Ridica i zona cu hemoragie. aşeza i cu grijă victima în pozi ia culcat cât mai curând posibil (sau ajuta i-o să se aşeze într-o astfel de pozi ie). Principiile ac iunii Evaluarea pentru identificarea hemoragiei externe dintr-o plagă trebuie făcută rapid în cadrul evaluării ini iale a victimei. prevenită sau oprită. infec ii) trebuie anticipată. Oprirea hemoragiei trebuie men inută până când victima este predată unui serviciu de urgen ă. Riscuri Pierderea de sânge continuă prezintă un risc imediat şi/sau pe termen scurt asupra vie ii şi sănătă ii victimei. 4. Atunci când condi iile o permit. noi răni. ridica i zona cu hemoragie (sau ruga i victima să facă acest lucru). ducând la o pierdere însemnată de sânge într-o perioadă scurtă de timp. Nu administra lichide. leşin.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 4. Dezvoltarea unor complica ii (de ex.5 Plăgile cu hemoragie Defini ie: Este pierderea de sânge printr-o plagă. ceea ce necesită oprirea imediată a acesteia. Limitarea consecin elor pierderii de sânge Pasul 1: Culca i victima (dacă acest lucru nu s-a făcut în mod spontan). . şoc. 42 1. 3. 2. folosind tehnica/ tehnicile cele mai adecvate situa iei. dacă este cazul. Atunci când condi iile o permit. Nu-i da niciodată de băut.

Pasul 3: Evalua i eficien a presiunii locale directe. Verifica i dacă hemoragia s-a oprit în aria unde s-a aplicat compresia cu esătură. evita i contactul cu sângele victimei. Pasul 2: Asigura i presiune locală directă asupra punctului hemoragic. . 43 . mănuşi. protejându-vă mâna cu care se exercită presiunea: .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Persoana care acordă primul ajutor trebuie să explice victimei pas cu pas ce urmează să se întâmple. prin utilizarea oricărui material potrivit ca barieră între mâna voastră şi punctul hemoragic. Notă: Persoana care acordă prim ajutor n-ar trebui să se pună în pericol când corpii străini sunt murdari de sânge. Pasul 1: Asigura i accesul la plagă. pungi de plastic curate) dacă sunt disponibile.sau dacă acestea nu sunt disponibile. aplica i suficientă presiune/compresie pentru a opri hemoragia. Presiune locală directă: Notă: Această tehnică nu poate fi utilizată când: (a) în punctul hemoragic este prezent un corp străin (b) zona este în mod evident deformată (indicând a fractură) (c) punctul hemoragic nu este accesibil mâinilor persoanei care acordă prim ajutor. pentru a se ob ine cooperarea acesteia. sunt tăioşi sau ascu i i. men ine i presiunea pentru câteva minute.prin folosirea de materiale impermeabile (de ex. Nu opri i compresia cât timp face i această verificare. evitând o situa ie dureroasă pentru victimă. Notă: Situa ia unui membru amputat este discutată în subcapitolul următor. Ea trebuie să ia măsurile de protec ie corespunzătoare.

dacă membrul rănit a fost plasat ini ial într-o pozi ie ridicată. asigurând stoparea hemoragiei fără a întrerupe total circula ia sângelui. aplica i un bandaj compresiv adi ional peste bandajul compresiv ini ial (vezi mai jos). Pasul 2: Evalua i eficacitatea presiunii aplicate prin bandajul compresiv. folosind o presiune mai fermă. încerca i să-l aduce i în pozi ie ridicată şi men ine i această pozi ie. dacă este vorba o plagă a membrelor. În caz contrar. face i această schimbare între mână şi comprese rapid. Pregăti i aceleaşi materiale care au fost indicate pentru un bandaj compresiv Aplica i acest al doilea bandaj peste primul bandaj: fără să-l înlătura i. Pasul 1: Men ine i presiunea ini iată printr-o aplicare locală directă cu un bandaj compresiv plasat pe zona cu hemoragie. Pasul 4: Verifica i circula ia sanguină periferică 44 . Respecta i următoarele principii: aplica i comprese curate peste plagă. Verifica i prezen a circula iei sanguine periferice înainte şi după bandajare Dacă hemoragia continuă. Pasul 3: Aplica i un al doilea bandaj dacă hemoragia continuă în pofida bandajului compresiv ini ial. asigura i-vă că bandajul este suficient de strâns pentru a men ine o presiune suficientă asupra punctului hemoragic. fără a înlătura primul bandaj compresiv. men ine i această pozi ie.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Bandajul compresiv Notă: Această tehnică nu poate fi aplicată când zona este deformată în mod evident (indicând un traumatism osos/fractură) sau dacă în punctul hemoragic este prezent un corp străin. aplica i bandajul peste şi în jurul întregii zone. Verifica i dacă hemoragia s-a oprit la scurt timp după aplicarea bandajului compresiv.

pentru a fi consiliată şi testată. rana ar trebui spălată meticulos cu săpun şi apă curată. zona respectivă trebuie să fie spălată cu multă apă curată şi săpun. ele trebuie spălate meticulos cu apă curată şi săpun cât mai curând posibil. ea trebuie să apeleze la asisten ă medicală confiden ială. cu mâinile pe abdomen şi cu genunchii îndoi i.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Nota: Contactul cu sângele persoanei rănite Dacă mâinile sunt contaminate cu sânge. după care se aplică o compresă uscată şi curată. dar poate fi întâlnită şi în cazul fracturilor închise ale oaselor mari ( de exemplu ale oaselor extremită ilor) Hemoragia internă abdominală poate fi recunoscută prin pozi ia specifică pe care o are victima. Hemoragia internă Apare cel mai frecvent ca urmare a unui traumatism abdominal închis. Dacă pielea salvatorului este tăiată de orice obiect contaminat cu sânge. 45 . Dacă persoana care acordă primul ajutor a fost în contact cu sângele sau orice fel de lichid corporal al victimei sau este îngrijorată că ar fi putut fi. Pozi ia de siguran ă în cazul victimei conştiente cu hemoragie internă este cu victima culcată pe spate şi cu picioarele ridicate deasupra planului corpului. în special ochii. Dacă o altă parte a corpului este stropită cu sângele victimei sau alte fluide corporale. Victimele inconştiente se aşează în pozi ie laterală stabilă.

mână. Aşeza i apoi punga într-o altă pungă de plastic plină cu ghea ă. spirt. săpun). Închide i şi punga exterioară. pentru ca apoi să se dilate. Un pansament circular care strânge este aplicat numai pentru a evita pierderea totală a sângelui atunci când o parte a corpului a fost detaşată şi hemoragia nu poate fi oprită cu altfel de pansament. datorită faptului că vasele sanguine care au fost rupte ini ial se strâng.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 4. Aplica i un pansament lat sau un garou cât mai aproape posibil de plagă şi strânge i-l până se opreşte hemoragia. dacă se poate. picior). ataşat de îmbrăcămintea victimei.5 Amputa iile Atunci când o parte a corpului este detaşată(ex. partea detaşată a corpului este bine să fie păstrată: • uscată • rece Pune i partea respectivă a corpului într-o pungă de plastic închisă. 46 . sângerarea nu este foarte mare la început. Fi i însă pregătit pentru o sângerare mare după un scurt timp. PĂSTRAREA UNEI PĂR I DETAŞATE A CORPULUI În timpul transportului către spital. Uita i-vă la ceas şi nota i ora şi minutul. Pute i compromite reataşarea păr ii detaşate. TRANSPORT DE URGEN Ă LA SPITAL ! NU spăla i partea de corp detaşată şi nici partea de corp rănită cu nimic (apă.

2 5. luxa iile.3 5. fracturile 5.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Entorsele.1 5.4 Generalită i Entorsele Luxa iile Fracturile 47 .

Aceste riscuri pot fi sporite de mişcarea oaselor în interiorul zonei rănite. ce urmează să se întâmple.nervilor. plămânii. • Dezvoltarea de complica ii trebuie prevenită sau diminuată Principiile tehnicilor: Persoana care acordă primul ajutor trebuie să-i explice victimei pas cu pas. • complica ii secundare locale şi/sau generale.1 Generalita i Defini ie: Dacă victima a fost supusă unei/unor for e traumatizante la nivelul oaselor sau/ şi articula iilor. ea prezintă: • durere localizată.organelor interne inclusiv creierul. şi / sau • umflarea şi/sau deformarea unei încheieturi şi/sau a unui os. şi / sau • pozi ia anormală a unei încheieturi şi/sau a unui os. şi / sau • o plagă şi/sau o hemoragie creată de osul traumatizat sau de for a traumatizantă. incluzând leziuni ale: .muşchilor . • Orice mişcare a zonei rănite ar trebui prevenită.vaselor sanguine . 48 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 5.pielii . pentru a ob ine cooperarea acesteia. etc. Principiile ac iunii: • Zona rănită trebuie imobilizată. inclusiv măduva spinării . Riscuri: O fractură sau o entorsă este o sursă de: • durere. şi/sau • modificarea culorii pielii în zona respectivă şi/sau • orice impoten ă func ională a unei încheieturi şi/sau a unui os.

Verifica i existen a circula iei periferice. dacă acestea se află în interiorul sau în apropierea zonei traumatizate şi fără a produce noi daune. dreaptă • material pentru fixare (de ex. ceas de mână.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor în cazul unei entorse. rigidă. Pregăti i materialele necesare: • o suprafa ă dură. evitând contactul cu /sau membrul rănit sau mişcarea acestuia. etc. bandaje triunghiulare de pânză) Fixa i zona rănită având în vedere următoarele principii: • ac iona i încet şi cu grijă. luxa ii şi/sau fracturi Pasul 1: Stabiliza i zona rănită. Ruga i victima să înlăture obiectele poten ial constrictive cum ar fi inele. • • 49 . • men ine i membrul în pozi ia în care a fost găsit. bră ări.

• asigura i-vă că încheieturile de deasupra şi de sub zona traumatizată sunt de asemenea imobilizate. Persoanele care participă la instruire trebuie selectate şi încurajate s-o înve e şi să-şi reîmprospăteze în mod periodic cunoştin ele teoretice şi practice. Pasul 2: Evalua i eficien a interven iei. 50 . • fixa i materialele (de ex. O imobilizare necesită un grad de experien ă care se ob ine din practică sau prin instruiri periodice de reîmprospătare. cu bandaj). şireturile. când: • nu există nici un serviciu de urgen ă disponibil. Nota 1: Tehnica este folosită când nu există nici un serviciu de urgen ă capabil să ajungă la locul accidentului. plată sau de o parte a corpului nevătămată (membrul sănătos. Persoana care acordă prim ajutor poate fi instruită de către un dispecerat sau serviciul de urgen ă să utilizeze această tehnică. Limita i orice mişcare a victimei cât de mult posibil. Asigura i-vă că zona rănită este fixată. Acesta este motivul pentru care această tehnică ar trebui folosită în anumite circumstan e. deloc sau într-o limită de timp rezonabilă. etc. fără a trece peste zona rănită şi nu prea strâns. dar victima nu trebuie descăl ată. Prin urmare această tehnică trebuie văzută ca fiind oarecum dificil de predat persoanelor neini iate. imobilizată de o suprafa ă dură. rigidă. această sarcină poate reveni persoanei care acordă prim ajutor. care ar trebui să înceteze sau să se reducă semnificativ. Până la sosirea serviciului de urgen ă la locul accidentului. Îmbrăcămintea strâmtă. Evalua i suferin ele victimei. trunchi sau deget). Asigura i-vă ca circula ia periferică este prezentă. protejând între timp toate punctele de contact dintre corp şi materiale.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical • men ine i zona traumatizată. • dispeceratul cere persoanei care acordă prim ajutor să transporte victima la un serviciu medical. Dacă nu există nici o posibilitate de a beneficia de un astfel de serviciu. Nota 2: Imobilizarea completă ar trebui să fie făcută de către personalul unui serviciu de urgen ă. trebuiesc slăbite. fiind necesar transportul victimei. persoana care acordă prim ajutor trebuie doar să prevină orice mişcare a membrului rănit.

3 Luxa iile Sunt leziuni în care nu mai există contact normal între suprafe ele oaselor la nivelul articula iilor.Sus ine i cu un pansament elastic. .Pune i în repaus articula ia. Semne: . Acestea pot să se alungească sau să se rupă dacă sunt supuse unor presiuni mari.2 Entorsele O încheietură este stabilizată de ligamente.Ridica i zona traumatizată mai sus decât corpul.tumefac ie (inflama ie) Primul ajutor .mobilitate redusă .tumefac ie (inflama ie) . 5.sensibilitate şi durere la mişcare . . şi afectează cel mai des articula iile membrelor inferioare.Sus ine i cu un pansament elastic. .schimbarea formei. răci i articula ia afectată (ex.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 5. răci i articula ia afectată (ex. Semne: .: o pungă de ghea ă învelită într-un prosop).: o pungă de ghea ă învelită într-un prosop).Dacă este posibil.Dacă este posibil. pozi ie nefirească Primul ajutor . . .mobilitate redusă . 51 . .Ridica i zona traumatizată mai sus decât corpul.Pune i în repaus articula ia.sensibilitate şi durere la mişcare .

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

5.4 Fracturile
Semne: -

sensibilitate şi durere la mişcare mobilitate redusă tumefac ie (inflama ie) schimbarea formei, pozi ie nefirească mişcare nenaturală

O fractură nu implică numai o lezare a osului propriu-zis, ci a păr ilor moi din jur. În cazul unei fracturi, pierderea de sânge poate fi masivă, cu riscul întreruperii circula iei sanguine. Este foarte important să se evite mişcările inutile ale membrului fracturat, pentru a nu înrăută i o leziune. Victima încearcă de cele mai multe ori singur să adopte pozi ia cea mai pu in dureroasă. În fractură închisă, pielea este intactă.

Primul ajutor: imobilizare. Imobilizarea se poate face cu atele (lemn, plastic, sârmă, carton etc.). Atelele trebuie să fie suficient de lungi încât să depăşească articula iile situate deasupra şi dedesubtul osului / oaselor fracturate. În fractură deschisă, pielea este lezată. Există o deschidere către exterior, cu risc de infec ie. O asemenea rană trebuie să fie întotdeauna acoperită cu pansament.

52

Crucea Roşie Română

Manual de prim ajutor premedical

Primul ajutor: - se bandajează plaga - se opreşte hemoragia - se imobilizează Fracturile costale: durere la mişcare, tuse şi la respira ie Primul ajutor - imobilizare cu faşă elastică astfel încât inspirul să nu mai producă durere - fracturile costale cu răni deschise prin care şuieră aerul = pneumotorax – se izolează zona cu material moale (ca un dop) şi apoi se imobilizează cu faşă elastică - pacientul conştient se aşează cu toracele ridicat - pacientul inconştient în pozi ie laterală de siguran ă pe partea rănită - se urmăresc func iile vitale Fracturi de coloană cervicală şi lombară Coloana vertebrală este formată din vertebre şi discuri intervertebrale. Şirul de vertebre formează un canal protector în jurul măduvei spinării. Coloana vertebrală este stabilizată cu ajutorul tendoanelor şi muşchilor.

În caz de vătămări la gât sau ceafă, pot fi dislocate sau fracturate vertebre sau discuri, lezând nervii şi măduva spinării. Aceasta se poate manifesta sub formă de amor eli, în epături şi eventual paralizie a acelor păr i ale corpului care primesc impulsuri de la nervii afecta i.

53

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

Dacă bănui i că o persoană lipsită de cunoştin ă a fost supusă unei lovituri la cap sau ceafă, trebuie să o trata i ca şi cum leziunea ar exista. Ve i evita orice transport care nu e absolut necesar. Persoana accidentată poate acuza durere de spate, în zona coloanei vertebrale şi după caz, simte amor eli sau nu mai poate să-şi mişte mâinile şi picioarele. Dacă este necesar ca persoana să fie deplasată, o persoană îi va sprijini gâtul şi capul. Capul va fi deplasat astfel încât să fie men inut pe linia coloanei vertebrale.

54

Crucea Roşie Română

Manual de prim ajutor premedical

Temperaturile extreme 6.1 6.2 6.3 6.4 Arsurile Insola ia Electrocutarea Degerăturile şi hipotermia

Lec ia 2

55

dar durerea poate fi puternică în jurul acesteia). este lezată. ulei). unde numai zona superficială a pielii.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 6. se transportă la spital Arsuri de gradul III. Pielea s-a înroşit (gradul I). care pot necesita asisten ă specifică. Complica ii specifice. când nu există nici o durere în zona. când toate straturile pielii sunt afectate. Notă: Există şi alte cauze. copleşitoare şi continuă (exceptând cazul în care pielea este arsă în profunzime. lichide fierbin i sau vapori (apă. substan e chimice sau sursă de curent electric. Dacă rana nu se infectează. infec ii. dacă acesta trece prin corp. Arsurile pot fi împăr ite în: Arsuri de gradul I. această leziune se vindecă fără cicatrice. Fiecare cauză are consecin e specifice. O cauză obişnuită este arsura cu apă fierbinte. Leziunea se vindecă după câteva zile şi nu rămân cicatrici. Sunt provocate de multe ori de foc. Dacă se află într-o zonă de maximă solicitare sau într-o zonă foarte sensibilă. Cea mai obişnuită cauză este expunerea la soare puternic. Leziunile care afectează toate straturile pielii dau întotdeauna cicatrice. Riscuri: O arsură poate provoca: O durere puternică. hipotermie şi insuficien ă circulatorie. datorate factorilor 56 . Arsuri de gradul II: este caracteristică formarea băşicilor. Imediat apare durerea.1 Arsurile Defini ie: Este o rănire a pielii de origine termică (căldură): foc/flacără. Culoarea leziunii este alb-galben-maron. lipseşte senza ia de durere. substan e chimice şi curent electric. cum ar fi radia ii. incluzând deshidratare (pierderea de lichide).

temperatura. Procesul de ardere ar trebui stopat rapid şi suferin a ar trebui să fie alinată. insuficien ă respiratorie datorată fumului de la un incendiu) Principiile ac iunii: Locul accidentului trebuie asigurat înainte de începerea asisten ei sau victima ar trebui mutată într-un loc sigur. Complica iile trebuie prevenite sau diminuate. ulei) Notă: Apa fierbinte şi uleiul sunt denumite „agent cauzator” în restul acestui capitol. Primul ajutor în cazul unei arsuri datorate contactului cu lichide fierbin i (apă. de asemenea asumarea unor riscuri pentru victimă şi trecători.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical particulari (agentul cauzator. în cazul agen ilor chimici). Opri i sau înlătura i agentul cauzator de pe victimă SAU îndepărta i victima de agentul cauzator. Pasul 1: Elimina i contactul dintre victimă şi agentul cauzator. localizarea şi suprafa a arsurii sau vârsta şi starea anterioară de sănătate a victimei). fără a intra în contact cu agentul cauzator prezent pe hainele victimei. care continuă chiar şi după înlăturarea agentului ce o cauzează. Extinderea şi localizarea arsurii trebuie evaluată. Agentul cauzator poate în continuare: • să ducă la extinderea arsurii (dacă nu este controlat rapid) • să creeze probleme adi ionale de sănătate (de ex. Înlătura i îmbrăcămintea care nu este lipită de corp. Contactul dintre victimă şi agentul cauzator trebuie eliminat rapid şi în condi ii de siguran ă. care sunt prezentate pe ambalajul produsului (de ex. De exemplu substan ele chimice sub formă de praf trebuie înlăturate complet prin periere înainte de a se aplica apă. Arsura este o problemă dinamică. • evita i agravarea situa iei. având în vedere următoarele principii: • evita i asumarea unor riscuri personale. Notă: Anumite cauze pot necesita ac iuni specifice. pentru a preveni apari ia unor reac ii suplimentare. 57 . mărind extinderea zonei ini iale a rănii (atât ca adâncime cât şi ca suprafa ă). adâncimea.

• ob ine i ajutor. cu putere mică şi un flux regulat. când apa curgătoare nu este disponibilă. pe voi sau pe altcineva. dacă acestea se află în interiorul sau în apropierea suprafe ei rănite şi dacă acest lucru este posibil fără a produce noi consecin e negative. Pasul 3: Evalua i caracteristicile arsurii. • acoperi i rana pentru a minimiza infec iile. ceas de mână. Dacă apa nu este disponibilă: • evalua i arsura. când devine caldă. bră ări. Dacă este posibil. curată şi curgătoare. etc. Apa este definită ca fiind „rece” când temperatura ei este cuprinsă între 8 şi 23 grade C (45 la 75 grade F).Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pasul 2: Limita i procesul de ardere şi asigura i reducerea durerii. Răcirea poate fi continuată timp de câteva minute. Răci i arsura cu apă cât mai curând posibil. Astfel cunoaşterea orei când s-a produs arsura este un factor determinant al tipului de asisten ă ce se va ini ia. aceasta reprezentând 1% din suprafa a totală a pielii. Notă: Studiile ştiin ifice arată că răcirea poate fi eficientă dacă se aplică în primele 15 – 25 de minute de la rănire. Face i o estimare aproximativă a extinderii arsurii/arsurilor. folosind suprafa a palmei victimei ca unitate de referin ă. O altă alternativă este stropirea zonei rănite cu apă dintr-un recipient. Ambele metode trebuie să respecte aspectele cheie prezentate. având în vedere următoarele principii: • (pe cât posibil) apa ar trebui să fie rece. dar înainte ca victimei să i se facă frig. până când durerea nu revine după încetarea răcirii. • asigura i-vă că apa se scurge complet. • continua i să înlătura i îmbrăcămintea contaminată de pe victimă.) Notă: În circumstan e diferite de cele care implică foc sau lichide fierbin i ar trebui să lua i în considerare al i factori agravan i. în special prevenirea hipotermiei. poate fi recomandat să se pună partea rănită într-o găleată. etc. Ruga i victima să înlăture obiectele poten ial constrictive cum ar fi inele. fără a atinge alte păr i ale victimei. cum ar fi traumatisme ale oaselor 58 . În anumite locuri. boli. colecta i informa ii despre starea de sănătate a victimei (vârstă. vas sau ceva echivalent umplut cu apă curată şi rece. Apa ar trebui schimbată după ceva timp. tratamente. exceptând articolele care sunt lipite de piele.

Ac iona i cu mâinile curate şi.. ouă.2 Insola ia Cea mai obişnuită formă de insola ie este cauzată de expunerea prelungită la soare. protejate (folosind materiale impermeabile – de ex. Este o situa ie gravă. în toate cazurile de arsură. prin aducerea lui la umbră şi stropirea cu apă rece. În cazul unei insola ii. cremelor medicale. dacă este posibil. Evita i spargerea băşicilor. Ele constau în ame eală. mănuşi sau orice alt material disponibil ca barieră). trebuie să se ac ioneze rapid. cartofi. febră. grea ă. Aşeza i victima în pozi ia de întrerupere a circula iei sangvine. sare. pentru control. altfel se poate ajunge la deces. contrac ii musculare. sete. comportament apatic. PRIMUL AJUTOR – Scăderea temperaturii corpului celui în cauză. Insola ia apare mai des la militari sau la muncitorii care lucrează în arşi a soarelui sau în unită ile industriale cu temperaturi înalte şi la persoanele care stau prea mult la plajă. temperatura corpului depăşeşte 40 grade C. cu membrele inferioare ridicate deasupra nivelului inimii. dezorientare.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical în cazul unui accident electric. – Transport la spital. cenuşă în nări sau în salivă. pierderea cunoştin ei. etc. mediilor cum ar fi unt. dureri de cap. etc. respira ie sacadată. – Administrarea de lichide nealcoolizate persoanelor conştiente. deflagra ie în cazul unei explozii. Pasul 4: Preveni i sau diminua i complica iile. 6. Evita i folosirea remediilor. SIMPTOMELE instalării insola iei pot apărea pe neaşteptate. 59 .

verifica i func iile vitale .4 Degerăturile şi hipotermia Cauze expunerea îndelungată la temperaturi în jur de 0°C.3 Electrocutarea Electrocutări la joasă tensiune În cazul arsurilor electrice – întrerupe i curentul. nu o atinge i. fără să o atinge i – Aten ie la autoprotec ie! Arsurile electrice la nivelul pielii sunt de multe ori combinate cu leziuni interne.dacă este în stop cardio-respirator începe i resuscitarea cardiopulmonară . Aşeza i partea arsă a corpului mai sus de linia corpului.scoate i victima de sub influen a curentului electric trăgând-o de haine. fără umezeală şi vânt 60 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 6. cu umezeală şi vânt expunerea îndelungată la temperaturi negative. Electrocutări la înaltă tensiune .acoperi i zona arsă cu un cearşaf umed .transporta i victima la spital .nu îndepărta i hainele lipite de piele . În general nu se recomandă intrarea într-un perimetru de minim 5 metri în jurul victimei .cere i ajutor 6.răci i cu jet de apă rece . Purta i-vă calm în fa a victimei. doar dacă este absolut necesar să interveni i. Îndepărta i victima de obiectul care a electrocutat-o.

pielea degerată se încălzeşte prin punerea ei în contact cu pielea care are temperatura normală. bărbia şi urechile se aşează în palme. vase de sânge) Semne 1. articula ii cu mobilitate păstrată. articula ii cu mobilitate pierdută. tare. nedureroasă. imobilă fa ă de structurile profunde. Contactul cu pielea caldă se men ine până când pielea afectată îşi recapătă culoarea normală. durere medie. rece. picioarele se aşează lângă abdomenul salvatorului. degerăturile superficiale: furnicături în zona afectată.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Tipuri de degerături superficiale: se limitează la piele profunde: depăşesc pielea şi afectează esuturile profunde (muşchi. 2. mobilă pe esuturile profunde. nervi. piele cu pete albe. NU! . Primul ajutor În cazul degerăturilor superficiale se poate ac iona pe loc. oase. tendoane.aşeza i zona degerată lângă o sursă de căldură 61 . degerăturile profunde: piele albă.freca i cu ghea ă sau zăpadă NU! . mâinile se pun la subsuoară.aplica i lo iuni NU! .

se transportă cât mai rapid la spital. HIPOTERMIA Uşoară Temperatură Tremurături Piele Conştiin ă Respira ie Puls Altele 32-35 °C Puternice Palidă şi rece Apatic. nu se intervine pe zona degerată.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical În cazul degerăturilor profunde: se scoate accidentatul din zona cu temperatura scăzută şi se aduce la adăpost. se dau băuturi calde şi nealcoolizate. confuz Normală Scăzut dezorientat Medie 30-32 °C Reduse în intensitate Palidă şi rece Confuz Scăzută Scăzut Rigiditate musculară Severa Sub 30 °C Absente Palidă. vânătă şi rece Inconştient Nu se poate detecta Nu se poate detecta Aparent mort 62 . se înfăşoară în haine călduroase.

5 Coma diabetică Atacul de inimă Atacul cerebral Convulsiile Intoxica iile 63 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Alte situa ii care necesită prim ajutor 7.2 7.4 7.1 7.3 7.

cantitatea de insulină administrată poate să fie prea mare. PRIVEŞTE ! • • • • • paloare. un regim alimentar potrivit şi o activitate fizică regulată. deschide i căile de acces ale aerului. aşeza i persoana în pozi ie lateral stabilă. Insulina şi efortul fizic reduc cantitatea de zahăr din sânge. chema i ambulan a. pe de altă parte.1 Coma diabetică Un diabetic are o lipsă totală sau par ială de insulină. Consumul de alimente măreşte cantitatea de zahăr din sânge Un diabetic poate intra uşor într-o stare de dezechilibru. Tratamentul diabetului constă în administrarea insulinei în func ie de necesarul persoanei respective. în caz de lipsă de cunoştin ă. pierderea cunoştin ei. pe de o parte şi cea de insulină şi efort fizic. 64 . ASCULTĂ ! SIMTE ! O persoană care poartă acest însemn are diabet. Există un surplus de insulină în sânge. tremurături. Motivul este de cele mai multe ori un surplus de insulină care poate duce la pierderea cunoştin ei. Nivelul de zahăr din sânge scade şi persoana se simte rău. • • • • Primul ajutor da i persoanei ceva dulce: suc. Persoanele cu diabet pot să cadă sau să-şi piardă cunoştin a brusc. transpira ie rece. lapte sau dulciuri. Câteodată. rămâne i cu persoana respectivă. iritare. dacă nu există un raport de egalitate între cantitatea de alimente.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 7.

În caz de efort intelectual / activitate fizică. Infarctul cardiac este o boală des întâlnită. Infarctul cardiac acut poate să apară: • în cazul unui efort fizic mai mare. senza ia mor ii iminente. Din cauza vaselor coronare astupate. Persoana în cauză are dureri în piept. transpira ie rece. Durerea se diminuează dacă bolnavul se odihneşte sau se culcă pe spate. muşchiul inimii are nevoie de o cantitate mai mare de oxigen. 65 • • • • • • . Aceşti bolnavi folosesc în mod obişnuit medicamente pentru inimă. reducerea respira iei. Muşchiul inimii primeşte oxigen şi hrană prin vasele coronare. Ea poate duce la stop cardiac.2 Atacul de inimă Durerile în piept apar de cele mai multe ori atunci când apare o lipsă de oxigen în muşchiul inimii. având ca urmare vătămarea muşchiului inimii. INFARCTUL CARDIAC Infarctul cardiac este cauzat de o astupare totală a unui vas coronar. Misiunea inimii este de a pompa sângele câtre toate celulele corpului. lipsa de putere. Simptome: dureri în mijlocul pieptului. iradierea durerii către bra e şi gât. • în cazul unei încordări psihice. Vasele coronare pot fi astupate. micşorânduse astfel alimentarea cu sânge a muşchiului inimii. apare o lipsă de oxigen în muşchiul inimii. • chiar şi în timpul odihnei sau al somnului. senza ie de sufocare. Jumătate din cei care decedează din cauza unui infarct cardiac mor înainte de a ajunge la spital.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 7.

asculta i-o cu aten ie fără să o întrerupe i. în caz de stop cardiac: începe i imediat resuscitarea cardiopulmonară.3 Atacul cerebral • • • • • • Cauze: hemoragia unui vas de sânge sau întreruperea circula iei vaselor de sânge în creier. • chema i ambulan a. • dacă persoana respectivă are o tulburare a vorbirii. • tulburarea sau pierderea cunoştin ei. • tulburări de vorbire. aşeza i în pozi ie lateral stabilă. • înroşirea fe ei. • explica i-i scurt şi simplu ce inten iona i să face i. • în caz de pierdere a cunoştin ei. în caz de lipsă de cunoştin ă: plasa i persoana în pozi ie laterală stabilă. • respira ie greoaie. Primul ajutor comporta i-vă cu calm. 66 . ajuta i persoana suferindă să-şi administreze eventualele medicamente pentru inimă.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical • agita ie. • amor eli sau sensibilitate scăzută. PRIVEŞTE ! ASCULTĂ ! SIMTE ! • paralizie pe o parte a corpului sau pe o jumătate de corp. ajuta i persoana să se aşeze într-o pozi ie comodă. Primul ajutor • rămâne i lângă persoana afectată. descheia i hainele prea strâmte. 7.

rămâne i lângă persoana în criză până îşi revine. chema i personal medical indiferent dacă au avut loc vătămări. aşeza i persoana în pozi ie laterală stabilă. căderea. 7. Atunci când este afectată partea creierului care coordonează mişcările corpului. ca să-i proteja i limba. cutii medicamente etc. când în anumite celule ale creierului au loc descărcări electrice anormale. nu pune i coada unei linguri de lemn între din i. - Primul ajutor prinde i persoana în cădere şi proteja i-i capul. până la mai multe ori pe zi. După zona creierului unde au loc aceste descărcări.5 Intoxica iile Intoxica ii prin înghi ire . tresăriri ale muşchilor. când au încetat contrac iile. nu-şi va aminti nimic din perioada crizei. rămâne i calm – atacul trece de cele mai multe ori în decurs de câteva minute.4 Convulsiile Convulsia este denumirea unei tulburări a func iei creierului. descheia i hainele prea strâmte.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 7. muşcarea limbii. atacuri lungi şi repetate sau dacă persoana a mai avut atacuri înainte.) . Atacurile pot să apară de la o singură dată în decursul întregii vie i. apar contrac ii în muşchi. uneori pierderea spontană a scaunului şi a urinei. PRIVEŞTE ! ASCULTĂ ! SIMTE ! mişcări necontrolate ale corpului.caută sursa otrăvirii (sticlă. aspectul atacului poate să varieze foarte mult. pierderea bruscă a cunoştin ei.semne: • dureri în gât sau de abdomen 67 .

aşeza i-o cu toracele ridicat . Aten ie la autoprotec ie ! spăla i din abunden ă ochii cu apă rece nu pune i colir sau unguent acoperi i ochii cu un pansament curat transporta i victima la spital 68 .dacă victima este inconştientă. verifica i pulsul şi respira ia.duce i victima la aer curat. inându-vă respira ia ca să nu inhala i gazul toxic.verifica i func iile vitale .transporta i victima la spital chiar dacă aceasta şi-a revenit Intoxica ii cu toxice care pătrund prin piele toxicul care pătrunde prin piele trebuie înlăturat cu jet de apă înlătura i îmbrăcămintea – e contaminată cu toxic. dacă este nevoie începe i resuscitarea cardiopulmonară (aten ie la respira ia artificială.dacă victima respiră.transporta i victima la spital Intoxica ii prin inhalare . nu inspira i aerul expirat de victimă) . Aten ie la autoprotec ie ! .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical • ame eli până la pierderea cunoştin ei • vomă .nu provoca i vărsături – NU ŞTI I natura toxicului şi pute i agrava rănile produse de toxic .

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical .verifica i func iile vitale Primul ajutor psihologic 69 .

Stresul a devenit un termen care descrie reac iile oamenilor la impresii.plămânul se deschide şi ritmul respira iei creşte. 2. Aceasta are loc prin intermediul sistemului nervos şi printr-o secre ie de hormoni în sânge.inima bate mai repede. vom întâlni situa ii în care impresiile sunt prea mari pentru ca pregătirea noastră pentru stres să poată face fa ă într-un mod adecvat situa iei. Dar. Situa ia poate fi destul de întinsă în timp sau impresiile pot fi repetate după o perioadă mai lungă de timp. Defini ie: stresul este o reac ie fizică normală la tensiuni şi solicitări. Printre aceşti hormoni. Există multe interpretări diferite ale termenului. În decursul vie ii. se numără adrenalina. permi ând creierului să perceapă ce se întâmplă şi să reac ioneze mult mai repede decât în alte situa ii. noi ne confruntăm cu multe situa ii în care ne descurcăm astfel şi acest lucru joacă un rol important în dezvoltarea noastră. pentru a aproviziona muşchii cu sânge suplimentar. Sentimente: tot felul de sentimente.aprovizionarea creierului cu sânge este crescută. cum spunem de obicei: am fost „stresa i”. dezgust etc. Astfel. cineva ar putea spune că am fost „suprastresa i” sau. dar. răspundere. Stres: în mod automat. Tensiunea „supraumană” pe care ne-o provoacă pregătirea pentru stres durează numai pentru scurt timp. pentru a o referi la primul ajutor psihologic. „ca un trăsnet”. Stresul pune corpul în alertă timp de zeci de secunde. . oroare. mânie. care permite unei persoane să întâmpine încordarea şi să ac ioneze atât de eficient încât această încordare să fie depăşită. corpul va reac iona cu stres şi va fi pus „în alertă” 70 . .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical STRESUL Cuvântul „stres” înseamnă „presiune intensă”. de asemenea. stresul este o reac ie pozitivă. în realitate. aici. . În astfel de situa ii. în func ie de rolul pe care l-a jucat persoana respectivă în acea situa ie: nelinişte. astfel încât ei pot să muncească mai greu. Stresul pune corpul în alertă. Pentru toate traumele psihice (influen e intense) pe care le-am men ionat până acum a fost caracteristic faptul că impresiile provin toate pe neaşteptate. secre ie a glandelor suprarenale. durere. Şi to i cei care au fost expuşi la aceste impresii au fost domina i de: 1.aprovizionarea cu sânge a muşchilor creşte. noi vom păstra una relativ simplă. Adrenalina are un număr de diferite efecte care toate ajută corpul să facă o muncă ieşită din comun: . pentru a întâmpina semnele percepute din mediu. pentru a furniza mai mult oxigen efortului suplimentar.

Persoanele rănite sunt primite la spital şi cele care nu sunt rănite sunt lăsate singure. Ajutorul constă în: . . astfel încât durează mult tip până când persoanele rănite primesc toate îngrijirile. Unii vor ac iona eficient şi. Apoi. celor rănite acordându-li-se primul ajutor de către persoanele care nu sunt rănite. Imediat după ce accidentul s-a produs.de la producerea accidentului până la sosirea ajutorului. folosesc rezerve suplimentare pentru alertă. PRIMUL AJUTOR PSIHOLOGIC ÎN TIMPUL ETAPELOR MARELUI ACCIDENT Etapele 1 şi 2 . nu a i crezut că pute i să-l face i. 5. 2. paralizate total. Persoanele care sunt afectate de accident sunt lăsate să se ajute singure.primul ajutor premedical. to i vor fi afecta i de o enormă traumă psihică: aceea de a se afla într-un pericol de moarte. există cinci etape: 1. pentru câteva secunde. altele nu sunt rănite deloc. Al ii nu vor avea posibilitatea de a ac iona şi stresul (presiunea) va fi sim it într-un mod neplăcut. Cei care desfăşoară activitatea de salvare au situa ia sub control. una pe cealaltă. Cele mai multe persoane vor fi. Unele persoane sunt rănite fizic. Sosesc primele vehicule şi începe opera iunea de salvare.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical pentru a ac iona.primul ajutor psihologic 71 . ACCIDENTE MARI Prin „accidente mari” se în eleg accidentele în care au fost afectate multe persoane şi în care pagubele materiale fac dificilă munca de salvare. 3. Stresul vă permite dumneavoastră şi altor persoane care acordă primul ajutor să face i un efort suplimentar pe care. În cazul marilor accidente. 4. probabil. unele persoane vor putea să se scoată unele pe altele de la locul accidentului şi să facă ceva practic în vederea acordării ajutorului persoanelor care au nevoie imediată de acesta. probabil asistată de un grup de medici. dar toate cele care sunt conştiente vor fi afectate psihic de pericolul în care s-au aflat şi pe care încă îl mai experimentează. de aceea. Se produce accidentul.

În zona accidentului. unde mai zac încă persoane rănite. Apoi. sector al zonei accidentului. până la “Există ajutor de specialitate pentru toate persoanele rănite” Când ajutorul începe să sosească.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical De îndată ce sunte i capabil să reac iona i. Altele. Foarte probabil. În acelaşi timp. încât vă pot ajuta să acorda i primul ajutor. că a fost chemat ajutorul. controlul. au fost toate afectate psihic de experien ă. pute i începe să acorda i primul ajutor psihologic persoanelor care nu sunt rănite fizic. acest lucru o calmează. liniştitor. vor fi pu in mai calmi. Când primul ajutor premedical a fost planificat şi există un ajutor pentru fiecare persoană rănită. 72 . începe i. deoarece cel pu in o persoană se comportă sensibil. Unele sunt încă în faza şocului crizei psihologice. Lăsa i persoanele care pot să se descurce singure să facă acest lucru După un timp. conducătorul echipei de salvare din zona accidentului va dirija munca profesională de salvare. Etapele 3 şi 4 – de la “Ajutorul începe să sosească”. to i cei din sectorul dumneavoastră de ac iune. Spune i-i că ajutorul este spre binele ei. Lăsa i-le s-o facă. Da i-i o mână de ajutor să-şi adune bunurile ce-i apar in şi conduce i-o departe de scena înspăimântătoare a accidentului. Acele persoane care au fost implicate cumva când accidentul s-a întâmplat. dumneavoastră începe i să acorda i primul ajutor premedical. vor exista persoane (în sectorul dumneavoastră de ac iune) care se află într-o criză psihică şi care afişează una din reac iile descrise. Este important ca dumneavoastră to i să afla i cine urmează să sune după ajutor şi cum trebuie făcut acest lucru. A avea grijă de o persoană rănită. treptat. În prima fază şi în următoarele. dumneavoastră şi ceilal i care a i început acordarea primului ajutor premedical şi psihologic vă continua i munca până când salvatorul profesionist va prelua. dar care nu au fost rănite. au intrat în faza reac iei şi pot reac iona foarte puternic. dumneavoastră şi al ii începe i să ajuta i. Pune i un bra . de asemenea. ajuta i-o şi spune i-i. persoanele care nu sunt rănite fizic îşi vor reveni atât de mult din şocul lor ini ial. Vorbi i liniştitor persoanei rănite. ei şi persoanelor din jurul ei. pe umărul persoanei afectate sau lua i-o de mână. în ordinea decisă de conducătorul echipei de salvare. să acorda i primul ajutor psihologic. Când începe i să acorda i primul ajutor obişnuit. ajutorul va fi concentrat pe ajutarea persoanelor rănite.

se observă că persoana afectată. Reac ii: Hiper-activitatea Persoana afectată se poate grăbi la locul accidentului şi poate dori să facă ceva. unii au reac ionat făcând ceva practic şi cei mai mul i dintre dumneavoastră pot continua această muncă.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Ca şi dumneavoastră. Încă există o mare nevoie de primul ajutor psihologic acordat de dumneavoastră. departe de locul periculos al accidentului. ceea ce duce la ame eli şi la amor irea mâinilor şi a picioarelor. Reac iile corpului Uneori. dar care au reac ii psihice foarte puternice. Ea deranjează sensibil acordarea primului ajutor. conducătorul echipei de salvare va avea grijă de persoanele care nu sunt rănite fizic. reac iile dumneavoastră. Se poate spune că criza traumatică este împăr ită în patru faze: a) Faza şocului Faza şocului este faza care apare imediat. Aceasta se poate manifesta în egală măsură prin panică sau prin apatie. Afectarea mobilită ii După un timp. pute i vedea o criză nervoasă completă în timpul fazei de şoc. are diaree şi crize de tremurat sau poate începe să respire foarte repede. aproape totdeauna. ca. Mai rar. adesea. Panica Panica este reac ia de frică care este declanşată de impresiile care sunt atât de puternice. de exemplu. în faza de şoc vomită. Se instalează aspecte 73 . Aceasta poate fi direct fatal dacă persoana afectată nu se poate mişca singură într-un loc mai sigur. deşi nu există cauze fizice pentru aceasta. urmează acelaşi tipar. panică. Faza şocului poate dura de la câteva minute. apatie. din punct de vedere psihologic vorbind. care deja a început şi poate crea serioase probleme în locul unde se află persoanele rănite. Este caracterizată de faptul că. pute i vedea că persoana afectată are dificultă i de mişcare. reac iona i într-un mod extraordinar. CRIZA TRAUMATICĂ Când sunte i supus unei traume care vă conduce la o criză traumatică. până la câteva zile. hiperactivitate. Bineîn eles. odată cu trauma. Sunte i confuz şi. a i experimentat ceva cu care nu v-a i mai întâlnit niciodată înainte. încât ele suspendă toate func iile senzitive.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical foarte primitive ale reac iilor. stă foarte liniştită şi priveşte în gol. pe cât posibil. dureri la stomac sau tremură. Persoana apatică nu creează confuzie la locul accidentului. dar ea trebuie condusă într-un loc mai sigur. această persoană trebuie luată de lângă celelalte persoane afectate. poate fugi direct în zona periculoasă! Totuşi. Dacă persoana afectată are stări de vomă. ea va pune întrebări despre aceasta. Lăsa i persoanele afectate să vorbească Lăsa i persoana afectată să vorbească. Persoana afectată este lipsită de energie şi coordonare. dar ea nu are nici un motiv şi. 74 . Probabil. Persoana aflată în panică trebuie tratată cu fermitate. Nu are impresii foarte clare despre ceea ce s-a întâmplat şi. cu respect. ne-controlarea a ceea ce este sau a ceea ce este considerat a fi periculos. dar. panica este foarte rară. probabil. evitând detaliile înspăimântătoare. precum şi vorbirea prin gesturi cu persoana afectată sau punerea bra ului dumneavoastră pe umărul acestei persoane sunt lucruri care asigură foarte mult şi creează un sentiment de securitate. dându-i sarcini care nu sunt de o importan ă vitală sau pute i cere unei alte persoane care vă ajută să se plimbe cu persoana afectată. totdeauna. unde se va duce etc. persoana afectată aleargă şi strigă îngrozită. nu spune nici un cuvânt. ca. în rândul cărora produce o stare de nelinişte. Vorbi i cu ea. Primul ajutor psihologic Apropierea şi contactul fizic Apropierea şi contactul fizic. Face i ca persoana afectată să devină super-activă. Încerca i s-o readuce i la îndatoririle zilnice. Aşeza i-o într-un loc sigur şi asigura i-vă că nu îi este frig. de aceea. Apatia Aceasta este o paralizie psihică completă. întrebând-o dacă vrea să bea ceva. Dumneavoastră trebuie să răspunde i unor astfel de întrebări şi să da i informa iile cele mai corecte. deoarece nu va mai reac iona deloc dacă o nouă situa ie periculoasă va apare. Persoana care nu poate să se mişte trebuie să fie ajutată. dumneavoastră trebuie să-i acorda i un prim ajutor premedical şi să lăsa i persoanele calificate să constate dacă este sau nu “doar” o reac ie fizică. Cu ajutorul celor prezen i. aceasta când sunte i sigur că nu există nici un motiv fizic ascuns de deteriorare a mobilită ii. de exemplu.

Ei încep să în eleagă ce s-a întâmplat în realitate şi acum apare reac ia. Asigura i-vă că nu îi este frig. bucuria de a nu fi fost rănit. cel mai bun rezultat poate fi ob inut cu ajutorul celorlalte persoane pricepute. haide i să rămânem la cele trei sentimente foarte intense: nelinişte /anxietate. Din acest motiv. începe i să reac iona i. „Celelalte persoane” nu trebuie neapărat să fie psihologi sau psihiatri. etc. dar cu sentimente naturale: Nelinişte/anxietate O persoană care a fost direct implicată într-un pericol mortal sau. b) Faza reac iei Faza reac iei este faza care vă face să în elege i ce s-a întâmplat. dumneavoastră nu mai sunte i confuz şi. această fază poate fi foarte dureroasă. 75 .. şi. pot exista multe alte sentimente naturale: ura fa ă de persoana care a cauzat accidentul. sunte i capabil să reac iona i la situa ia cu care v-a i confruntat. Singurul mod posibil de a nu le mai avea – sau de a le ine sub control – este de a se comporta activ. foarte vehementă. Triste e O persoană care tocmai şi-a pierdut un membru al familiei. dar. Pericolul imediat a trecut. Faza reac iei poate dura de la 6 la 8 săptămâni. pe care ea însăşi l-a considerat mortal. triste e. dar. Vinovă ie O persoană care crede că va fi învinovă ită pentru accident va avea un imens sentiment de vinovă ie. de exemplu. Bineîn eles. atâta timp cât acesta rămâne cu ele. de aceea.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Persoana apatică nu deranjează pe nimeni. Aceasta poate fi făcută de însăşi persoana afectată. Această reac ie va fi. o rudă în elegătoare sau un bun prieten poate fi suficient. aceia care au fost implica i în accident încep să iasă din faza de şoc. când pericolul direct a trecut. o rudă apropiată sau un prieten va avea un puternic sentiment de triste e. Toate acestea trei sunt sentimente foarte dureroase care sunt greu de suportat şi care vor influen a puternic via a cuiva. poate. în multe cazuri. mai ales. va avea un puternic sentiment de teamă. cu siguran ă. vinovă ie. Reac ii: Când persoanele care ajută au preluat controlul asupra accidentului. în primul rând. dar trebuie să fie condusă într-un loc sigur.

dacă dumneavoastră sunte i cel care îi acorda i primul ajutor psihologic. ea trebuie să aibă încredere în dumneavoastră. de exemplu.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor psihologic Încredere În această fază. Trebuie ca dumneavoastră s-o face i să în eleagă că sentimentele ei sunt naturale. dar dumneavoastră trebuie să vă comporta i cu calm. O astfel de explozie vă poate speria. . persoana poate repeta relatarea de câteva ori. îi prezintă accidentul ca o colec ie de imagini înspăimântătoare. un alt mod de a-şi manifesta sentimentele este prin agresiune – prin unele ac iuni agresive – ca. Această conversa ie trebuie să ia o formă în care pute i face persoana afectată să relateze întregul accident în ordinea corectă. Pune i-vă bra ul pe umărul ei sau ine i-o de mână. într-o succesiune dezordonată. trebuie ca dumneavoastră să-i permite i persoanei afectate să dea drumul liber sentimentelor sale. lovirea mesei sau a altui obiect.asculta i ceea ce vi se spune şi crede i descrierile diferitelor ei experien e. aruncarea a ceva pe jos. Acum pute i să vă concentra i asupra vie ii dumneavoastră de zi cu zi 76 . se va termina în curând şi ajută persoana afectată. Aceste gesturi îi dau un sentiment de securitate care este bun pentru ea. Îi poate fi de mare ajutor dacă îi este permis să plângă sau poate să vă vorbească despre neliniştea ei. este foarte delicat dacă sunte i o rudă apropiată. lăsa i-o să procedeze astfel! Când persoana afectată a terminat de povestit întregul accident. Vă rugăm. Făcând aceasta. Agresiunea este naturală Pentru persoana afectată. îi pune i gândurile „în ordine”. De aceea. trebuie să încerca i să face i persoana afectată să-şi explice sentimentele. Lăsa i persoana afectată să plângă Dacă aceasta are ca rezultat reac ii puternice. c) Faza comportării în timpul crizei Faza comportării în timpul crizei apare când dumneavoastră v-a i obişnuit cu situa ia. Sentimentele sunt naturale În timpul conversa iei. Probabil. altfel. un prieten bun sau într-o altă rela ie apropiată de persoana afectată. De aceea. în loc să face i abstrac ie de toate acestea şi să vă referi i la ele ca la o problemă rezolvată. gânduri care. va fi mai uşor pentru ea să şi-l scoată din minte. de vreme ce s-a destăinuit. este foarte important pentru efectul primului ajutor psihologic ca persoana afectată să se confeseze şi să-şi mărturisească problemele. Conversa ie Cea mai importantă „influen ă” în primul ajutor psihologic este conversa ia.

înseamnă „a exprima verbal sentimentele”. De fapt. cu scopul de a auzi ce vă spune! (Nu ca într-o conversa ie obişnuită. dacă este convenabil în colaborarea cu alte persoane. cât mai exact 77 . Ascultarea activă Cea mai importantă „influen ă” când trata i trauma este tipul conversa iei în care dumneavoastră asculta i activ relatarea persoanei afectate asupra ceea ce s-a întâmplat. fără să fie copleşită de sentimentele ei. Punerea in cuvinte a sentimentelor A trata o problemă. Ea este capabilă să găsească un interes în via a de zi cu zi şi se descurcă mai bine cu munca. aceasta înseamnă o continuare a primului ajutor dat în faza de reac ie. rezolvare care vă va permite să trece i prin criză. să nu reac ioneze la procesul activ. Deci. optimistă. cu excep ia faptului că persoana afectată şi dumneavoastră înşivă a i reuşit. Atitudinea dumneavoastră trebuie să fie pozitivă. Rudele trebuie să ină cont de acest lucru. Această fază poate dura până la 6 luni. ea însăşi este capabilă să trateze experien a traumatică pe care a avut-o. prin eforturile dumneavoastră. persoana începe să fie capabilă să aştepte cu nerăbdare. Acum pute i să rezolva i situa ia prin care a i trecut. dumneavoastră trebuie să face i ca persoana afectată să descrie. întradevăr. în care – în timp ce „asculta i” – vă gândi i la ceea ce ve i spune dumneavoastră când interlocutorul se va opri). Faza comportării în timpul crizei poate dura jumătate de an şi trebuie reamintit că persoana afectată încă este influen ată de traumă şi trebuie să se descurce cu ea pentru a ieşi complet din ea. Privi i pozitiv tot ce vă spune. Practic. Aceasta înseamnă că. dumneavoastră asculta i. Ascultarea activă = aceasta înseamnă că dumneavoastră asculta i ceea ce vă spune persoana afectată. Sentimentele vehemente sunt mai pu in presante şi persoana afectată poate să înceapă să vorbească despre ceea ce s-a întâmplat. într-adevăr. ce vă spune ea şi îi pune i întrebări care o vor face să se simtă în largul ei şi îi vor clarifica relatarea. Deci. de exemplu crede i că a trăit experien a exact în felul în care vă spune. astfel încât aceasta să nu-i mai domine via a. făcând posibil ca ea să rezolve cu sentimentele vehemente care o posedau în faza de reac ie.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical şi să vă gândi i la viitorul dumneavoastră. pentru a o ajuta şi. nu ve i observa tranzi ia de la faza de reac ie la următoarele faze. Când faza reac iei a marcat via a persoanei afectate pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă. Primul ajutor psihologic Ajutorul pe care dumneavoastră pute i să-l oferi i persoanei afectate care a intrat în faza comportării din timpul crizei este un ajutor al procesului care ia locul în această fază. cu orice pre .

cum ar fi: durere. ea poate privi înapoi la ce s-a întâmplat. Experien a i-a lăsat o cicatrice. Nu este nevoie de nici un ajutor special în timpul acestei faze. Acum. mai bine pregătită pentru a întâmpina urcuşurile şi coborâşurile vie ii. Este un fapt psihologic că sentimentele recunoscute sunt mai uşor de suportat decât sentimentele difuze. în mod necesar un rezultat negativ. cu sentimentele ei. i-a creat o bază pentru viitor. optimist! Aceasta înseamnă că dumneavoastră împărtăşi i şi în elege i sentimentele persoanei afectate. pute i fi mai repede pregătit pentru viitor. desigur. Aceasta nu reprezintă. ce simte şi cum simte. în multe cazuri. fără să sufere. Criza a trecut Persoana afectată a învins acum criza psihică. O astfel de rezolvare a sentimentelor trebuie să aibă loc de câteva ori înainte ca persoana afectată să aibă un bun control asupra propriilor sentimente. Astfel. Dar. nelinişte. vinovă ie. Bineîn eles. creându-vă o nouă bază pentru restul vie ii. Incidentul poate lăsa răni şi pierderi psihice şi. persoana afectată înva ă cum să lucreze ea însăşi. Dar. totodată. dar. Optimism – criza va trece Pozitiv. O criză care a trecut şi care a fost bine stăpânită adesea va implica o mai bună pregătire pentru întâmpinarea unei alte eventuale crize. dar ele nu pun stăpânire pe dumneavoastră şi dumneavoastră nu exprima i milă. d) Faza re-orientării Faza re-orientării este perioada de după terminarea crizei. 78 . dar persoana afectată va învă a să trăiască cu ele. nu pute i ignora rănile permanente şi pierderile irecuperabile. de asemenea. poate schimba radical via a persoanei afectate. Criza v-a dat o nouă experien ă. de acum înainte. prin conversa ia cu dumneavoastră. se va vedea că cel afectat trece prin criză ca o persoană puternică – mai experimentată şi.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical posibil. bineîn eles.

chiar mai mult decât adul ii. Din acest motiv. 79 . pentru a nu-i lăsa imagina ia să „umble”. Copiii nu sunt capabili să descrie sentimentele. copilul să nu se exteriorizeze deloc şi să păstreze în el. inându-l de mână. Copilul poate reac iona plângând sau ac ionând agresiv. adesea. pute i încerca să recrea i o stare de securitate în copil. de asemenea. Este mai dificil pentru copii să în eleagă ce se întâmplă. ine i minte că. despre cuvântul „sentimentele lor”. dar aceasta ajută un copil la fel de pu in pe cât ajută un adult. este important să i se spună copilului foarte exact şi. ei pot fi afecta i de experien e şi. deoarece imagina ia lor va face experien a chiar mai confuză şi chiar mai amenin ătoare în mintea lor. cât mai repede posibil. Dar. va fi necesar ajutorul de specialitate. îmbră işându-l sau lăsându-l să stea pe bra ul dumneavoastră. dacă un tată vine acasă după ce a fost rănit într-un accident. copilul va în elege întreaga chestiune. copiii pot fi expuşi experien elor violente la fel de uşor ca şi adul ii. copiii au nevoie de prim ajutor psihologic. Creează numai o linişte aparentă. ceea ce copilul a văzut şi auzit se poate amplifica şi deveni mult mai serios decât este practic cazul. cel mai adesea. dar este mult mai dificil să li-l dai şi. Copilul are încă o experien ă fragedă şi sentimente dureroase. cel mai bun ajutor pe care îl pute i da unui copil care a fost expus unei experien e violente este să-i asigura i un ajutor de specialitate. De aceea. se poate întâmpla ca. pe cât posibil. Ve i putea face ca un copil care plânge să se simtă confortabil. aşa cum fac adul ii. evident arată semnele rănii şi povesteşte mamei ce s-a întâmplat. Copiii nu-şi pot exprima sentimentele.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical REAC IILE COPIILOR Bineîn eles. copiii reac ionează şi dacă părin ii lor au fost supuşi unor experien e violente. adesea. Deci. De asemenea. în astfel de situa ii. chiar mai profund decât adul ii. chiar împotriva tatălui. vorbind despre sentimentele lor. ne-dramatic. ce s-a întâmplat. Bineîn eles. Deci. În acest caz.

Aceasta înseamnă că. un membru al echipei de salvare încearcă să pară neimpresionat de incidentele serioase la care ei to i sunt expuşi. deoarece: .sigur nu este o bună idee să „tratezi” tensiunea psihică bând alcool.este practic imposibil să nu fi i impresiona i de experimentele periculoase şi violente. Bineîn eles.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical CRIZA PERSOANEI CARE AJUTĂ „Sindromul John Wayne” Tuturor celor care au văzut filmele lui. Aceasta poate conduce la o criză psihică intensă. este palpitant să priveşti astfel de filme! Dar. Dacă unul dintre oamenii lui se aprinde prea tare în toiul luptei. John Wayne îi trage o palmă zdravănă. Nimeni nu ar trebui să se lase inspirat de astfel de filme. astfel încât el poate continua lupta umăr la umăr cu prietenii lui. Aceasta nu este o reac ie neobişnuită şi. se vorbeşte despre „Sindromul John Wayne”. John Wayne dă pe gât un pahar mare de whisky şi continuă lupta neînfricoşat. această reac ie este periculoasă. care rămâne rece în orice situa ie. Printre specialiştii echipei de salvare şi pompieri. Dacă cel mai bun prieten al lui moare lovit de un glonte duşman. El este total neimpresionat de nimic – niciodată mâinile lui nu dau nici cel mai mic semn de tremurat. în fa a sarcinilor sale. John Wayne le pare a fi un bărbat adevărat. dintr-o dată.nu po i calma pe nimeni care se află într-o criză psihică trăgându-i o palmă. . este total ireal şi periculos să aplica i comportamentul lui John Wayne în situa iile vie ii de zi cu zi. care. se întâmplă ca cei care acordă primul ajutor să încerce să se comporte în acest fel. dar. îl calmează pe cel în cauză. 80 . nici chiar atunci când gloan ele zboară pe la urechile lui. deoarece persoana în cauză nu acordă aten ie suficientă experien elor ei violente. uneori. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful