Crucea Rosie - Manual de PRIM AJUTOR

SOCIETATEA NA IONALĂ DE CRUCE ROŞIE DIN ROMÂNIA

de

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

CUPRINS Glosar

pag.

Capitolul 1: Principii generale de acordare a primului ajutor premedical 1.1 Cum să facem fa ă unei situa ii de urgen ă pag. 1.2 Planul pentru o situa ie de urgen ă pag. 1.3 Lan ul care salvează vie i pag. Capitolul 2: Starea de inconştien ă Capitolul 3: Resuscitarea cardiopulmonară 3.1 Resuscitarea cardiopulmonară la adult 3.2 Resuscitarea cardiopulmonară la copil 3.3 Corpi străini în căile aeriene superioare Capitolul 4: Plăgi 4.1 Generalită i 4.2 Plăgile cauzate de muşcături 4.3 Plăgile cu corpi străini 4.4 Plăgile cu hemoragie 4.5 Amputa iile Capitolul 5: Fracturile Capitolul 6: Temperaturile extreme 6.1 Arsurile 6.2 Insola ia 6.3 Electrocutarea 6.4 Degerăturile şi hipotermia Capitolul 7: Alte situa ii care necesită prim ajutor 7.1 Coma diabetică 7.2 Atacul de inimă 7.3 Atacul cerebral 7.4 Convulsiile 7.5 Intoxica ii Capitolul 8: Primul ajutor psihologic pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag.

2

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

Glosar Trecător O persoană care este martora întâmplătoare a unei situa ii de urgen ă. Persoana poate să nu fie instruită pentru acordarea primul ajutor, dar să fie dispusă să asiste victima, persoana care acordă primul ajutor şi/sau un membru al unui serviciu de urgen ă. Victimă O persoană aflată în primejdie şi care necesită şi/sau solicită asisten ă. Comunitate Un grup de oameni care se află/trăieşte/lucrează într-un context specific. Context Toate elementele şi factorii care constituie cadrul în care apare situa ia de urgen ă. Aceste elemente includ: • capacită ile comunită ii şi a membrilor ei individuali de a preveni, a fi pregăti i pentru, a răspunde la şi a se recupera în urma situa iilor de urgen ă, • regulile şi reglementările referitoare la îngrijire, • organizarea serviciilor de sănătate şi salvare (servicii de urgen ă, centre de îngrijire, etc.), • obiceiuri, cultură şi credin e (de ex. religie, practici locale tradi ionale), • circumstan e locale (izolare, dezastru, conflict armat, etc.). Pericol Situa ie sau condi ie care are poten ialul de a afecta în mod negativ via a sau sănătatea persoanelor prezente la locul accidentului şi/sau aflate în apropierea acestuia, pe termen scurt, mediu sau lung. Dispecerat O structură dedicată primirii apelurilor de urgen ă de la comunită ile dintr-o arie geografică specifică şi mobilizării şi controlului resursei corespunzătoare şi relevante de îngrijire a sănătă ii, ca răspuns la aceste apeluri. Un dispecerat poate îndeplini diferite func ii: • recep ionarea şi gestionarea permanentă a apelurilor de urgen ă, stabilind prioritatea acestora, • îndrumarea, când este posibil, în asigurarea asisten ei a celor care fac apelul,
3

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

• definirea şi asigurarea unei corelări cât mai bune a necesită ilor de urgen ă cu capacită ile/ disponibilită ile de răspuns, • coordonarea angajamentului serviciilor de urgen ă, • determinarea modalită ii de transport şi a centrului de îngrijire cel mai potrivit pentru starea victimei, • pregătirea preluării victimei la centrul respectiv. Primejdie O stare fizică şi/sau psihologică acut perturbată, care poate duce la deteriorarea vie ii, sănătă ii sau bunăstării unei persoane. Serviciu de urgen ă O organiza ie sau un grup cu un sistem sau o re ea de resurse şi personal având responsabilitatea specifică de a se pregăti pentru şi de a răspunde la situa iile de urgen ă. Membrii ei sunt califica i pentru a interveni direct la un incident sau să preia gestionarea unei victime care a fost asistată ini ial la locul accidentului de un trecător şi/sau o persoană care acordă prim ajutor. Această responsabilitate este stabilită legal de către autorită ile locale şi acceptată/recunoscută de către comunitate şi victime. Un membru al unei astfel de organiza ii ar putea fi: • o persoană care acordă prim ajutor voluntar (de ex. de la o Societate de Cruce Roşie sau Semilună Roşie), • o persoană care acordă prim ajutor profesional sau un salvator profesionist, • un membru al corpului paramedical (de ex. un tehnician de ambulan ă), • din personalul de urgen ă (de ex. personalul unită ilor de îngrijire intensivă), • un membru al corpului de asisten ă medicală, • un membru al corpului medical. Asisten a oferită de un serviciu de urgen ă poate fi sub formă de: • serviciu de instruire/educare în prevenirea, pregătirea pentru şi răspunsul la situa iile de urgen ă, • participarea directă la locul accidentului pentru controlul riscului, salvare şi/sau asigurarea îngrijirii de urgen ă, • sfaturi şi îndrumare verbală sau scrisă pentru o victimă, un trecător sau o persoană care acordă prim ajutor la locul accidentului, • asigurarea transportului victimei, • îngrijire într-un centru de sănătate capabil să preia o victimă.

4

şi necesită o ac iune imediată. Dacă situa ia de urgen ă a apărut. etc. pregătite şi efectuate de o asocia ie locală sau o organiza ie. a unei boli sau a stresului. răspunsul ini ial urmăreşte diminuarea impactului acesteia până când condi ia victimei este stabilizată. pregătirea pentru şi oferirea unui răspuns ini ial la situa iile de urgen ă din domeniul sănătă ii. vizează situa ia imediată. Persoană care acordă prim ajutor O persoană care este instruită şi certificată în primul ajutor şi care poate folosi acele cunoştin e teoretice şi practice pentru a proteja şi salva vie i. Acest fel de ajutor. radioactivă sau chimică.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Situa ie de urgen ă Un eveniment care creează o primejdie. indiferent dacă aceasta este urmare a unei accidentări fizice. în contextul unei situa ii de urgen ă. Rană Deteriorare accidentală sau inten ionată a corpului. rezultată din expunerea la energie termică. Asisten a urmăreşte reasigurarea victimei şi ob inerea cooperării/colaborării acesteia la măsurile ce urmează a fi luate de către un trecător. pregătirea pentru şi răspunsul la situa iile de urgen ă. remediată sau ajutorul profesional devine disponibil. o persoană care acordă prim ajutor şi/sau serviciul de urgen ă. Suport psihologic Asisten ă acordată persoanelor aflate într-o situa ie de criză emo ională. sub supravegherea autorită ilor publice. Această schimbare poate afecta sau poate fi sim ită de către persoanele implicate. Aceasta include o dimensiune de suport psihologic. mecanică. Protejare Măsurile luate pentru a preveni riscurile expunerii într-o situa ie de urgen ă (semnalizarea locului unui accident rutier. Prim ajutor Prevenirea. iar scopul său este de a reasigura/linişti sau de a oferi maximul de confort posibil 5 . De asemenea poate fi evaluată primar de către un trecător şi/sau o persoană care acordă prim ajutor. Primul ajutor formează obiectul unui program sau a unei instruiri certificate. ca şi pentru mobilizarea şi asistarea comunită ii în prevenirea. cum ar fi căldura sau oxigenul. electrică. afectând un individ sau o comunitate. cum ar fi Societatea de Cruce Roşie sau Semilună Roşie.). sau datorată absen ei unor elemente esen iale. controlul riscului expunerii la sânge şi alte fluide corporale.

până când li se poate acorda o îngrijire mai completă sau pot fi recuperate complet. controlate sau absente. Unora le poate veni natural când sunt puşi în fa a cuiva aflat într-o situa ie de criză. Siguran ă O situa ie în care pericolele pentru via a sau sănătatea victimei. persoane care acordă prim ajutor sau a trecătorilor sunt minimizate. Constă în principal dintr-o atitudine în elegătoare şi sensibilă şi gesturi şi cuvinte încurajatoare. 6 . Ar trebui să se facă totul pentru a minimiza pericolul ca o condi ie preliminară pentru administrarea corespunzătoare a măsurilor de salvare a vie ii şi/sau a îngrijirii de urgen ă.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical persoanelor care necesită un ajutor mai specializat. dar al ii au nevoie de informa ii şi instruire pentru a se sim i confortabil în executarea unei astfel de sarcini.

2 1.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Principii generale de acordare a primului ajutor premedical 1.3 Cum să facem fa ă unei situa ii de urgen ă Planul pentru o situa ie de urgen ă Lan ul care salvează vie i 7 . 1 1.

TRIMITE I DUPĂ AJUTOR PROFESIONIST • Sosirea rapidă a ajutorului poate salva o via ă. Siguran ă 2. PĂSTRA I-VĂ CALMUL. PLANIFICA I RAPID CE TREBUIE SĂ FACE I • Învă a i procedurile de bază şi repeta i-le periodic pentru a putea face fa ă oricând este necesar. ÎNCURAJA I VICTIMA • Anun a i victima că personalul calificat este pe drum şi încerca i să o face i să se simtă cât mai bine cu putin ă. • Dacă victima devine neliniştită. starea sa se poate agrava. inspira i încredere. incendiu) • Unde? • Câte victime? D. • Păstrându-vă calmul în timp ce ajuta i victima. B. Circula ie 8 . • Cine telefonează? (numele. numărul de telefon. adresa) • Ce s-a întâmplat? (accident auto. explozie. Respira ie 5.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 1.2 Planul pentru o situa ie de urgen ă Planul pentru o situa ie de urgen ă constă din 5 paşi: 1. 1. Răspuns 3. • Arătându-i că vă pasă. Re ine i şi folosi i numărul de urgen ă 112 şi cum să comunica i la telefon. C. o ve i ajuta pe aceasta să fie calmă şi să coopereze. Căi aeriene 4.1 Cum să facem fa ă unei situa ii de urgen ă A.

oprirea electricită ii de la panoul de curent. fum. care este instruit. În unele situa ii pute i înlătura pericolele sau pute i scoate victima/ele din zona periculoasă. pregătit. A. aşa că aştepta i să sosească echipele specializate. Exemple: .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Aceşti paşi sunt esen iali pentru to i cei care sunt implica i în primul ajutor premedical. trebuie să evita i să muta i o victimă. . Ca o regulă generală. trebuie să vă asigura i că locul accidentului este sigur pentru toată lumea. şi are echipament adecvat fiecărei situa ii. Pericolele pot consta în: substan e chimice electricitate apă curgătoare foc. gaz materiale inflamabile traficul rutier materiale metalice ascu ite suprafe e alunecoase structuri instabile Nu interveni i în situa iile periculoase. Lăsa i personalul de urgen ă. 9 . Persoanele pe care trebuie să le ave i în vedere sunt: dumneavoastră privitorii victima/ele Asigura i-vă timp pentru a face o evaluare primară a locului accidentului şi identifica i obiectele care pot fi periculoase. Punându-vă via a în pericol pute i determina o creştere a numărului de victime. . cu excep ia cazurilor în care zona poate deveni periculoasă pentru aceasta. să intervină.cură area zonei de cioburile provenite de la un accident auto.scoaterea cheilor din contact. ASIGURAREA LOCULUI ACCIDENTULUI Odată ce are loc o urgen ă.

este foarte dificilă şi ar trebui lăsată în grija personalului calificat. lăsa i-o în pozi ia în care a i găsit-o (presupunând că nu este în pericol). “Ce s-a întâmplat?” Aceasta este cunoscută ca tehnica “Priveşte.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Mutarea unei victime. striga i după ajutor sau duce i-vă după ajutor dacă este cazul • observa i şi reevalua i semnele vitale regulat • acorda i primul ajutor dacă este cazul Dacă victima este confuză sau inconştientă: • striga i după ajutor • verifica i dacă respiră 10 . Atinge. nu ştie unde este sau ce s-a întâmplat inconştientă – victima nu răspunde Dacă victima este conştientă. PRIVEŞTE (uita i-vă) ASCULTĂ (vorbi i asculta i) SIMTE (atinge i) Există 3 nivele de conştien ă: conştientă – victima răspunde şi ştie unde se află sau ce s-a întâmplat confuză – victima este ame ită. în special a unei victime inconştiente. • verifica i starea victimei. scutura i-o de umeri şi întreba i-o: “Eşti în regulă?”. RĂSPUNSUL Verifica i dacă victima răspunde la stimuli. Simte”. B.

Asculta i şi Sim i i dacă respiră. de aceea se recomandă să se urmărească alte semne ale circula iei sângelui ca. nu pentru mai mult de 10 secunde Privi i să observa i dacă toracele se ridică Asculta i sunetul respira iei Sim i i respira ia victimei pe obrazul dumneavoastră Dacă respiră normal: întoarce i-o în pozi ie laterală stabilă verifica i starea victimei şi merge i după ajutor dacă este necesar trimite i pe cineva după ajutor sau să cheme ambulan a dacă există alte persoane în preajmă observa i şi reevalua i semnele vitale regulat D. Dacă circula ia sângelui este prezentă: observa i şi reevalua i semnele vitale regulat 11 . de exemplu. plasa i-vă mâna pe fruntea victimei şi trage i cu blânde e capul pe spate ridica i bărbia victimei pentru a deschide căile aeriene trage i cu blânde e de maxilarul victimei pentru a deschide gura Încerca i să evita i lăsarea prea mult pe spate a capului victimei! Corpi străini în căile aeriene: îndepărta i corpii străini vizibili din gura victimei îndepărta i din ii rup i sau desprinşi E. Verifica i dacă acestea sunt ‘deschise şi libere’. RESPIRA IA Privi i. CĂILE AERIENE Eliberarea căilor aeriene este esen ială pentru ca victima să respire normal. culoarea pielii sau căldura extremită ilor. CIRCULA IA SÂNGELUI Verificarea pulsului este o manevră foarte dificilă.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical C.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 1. Privi i în jur pentru a verifica dacă locul este sigur. trebuie să observa i care este situa ia în ansamblu. Un prim pas important înainte de a acorda primul ajutor este să vă asigura i că nu vă supune i unui pericol vital. Privi i în jur şi controla i dacă locul este sigur! 12 .3 Lan ul care salvează vie i Spital Ambulan ă Prim ajutor Alarmă Măsuri de siguran ă Măsuri de siguran ă Dacă sunte i printre primii care ajunge i la locul unui accident.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Alarma 112 DA I ALARMA – CHEMA I AMBULAN A ! Chema i ambulan a cât de repede pute i şi vă permite situa ia. Tot ce ave i de făcut este să spune i ce s-a întâmplat. De aceea este important ca manevrele de resuscitare să fie cunoscute de cât mai mul i oameni. Atunci când da i telefon pentru a chema ambulan a. poate dura ceva timp până răspunde dispeceratul. Operatorul vă va pune apoi întrebările necesare pentru a afla de ce fel de ajutor este nevoie. răspunde un operator de dispecerat. Atunci când este mare aglomera ie pe linia telefonică. Dacă sunte i mai multe persoane care ajută. Răspunde i clar şi concis. Nu renun a i. RESUSCITAREA CARDIOPULMONARĂ ASIGURATĂ RAPID CREŞTE ŞANSELE DE SUPRAVIE UIRE Începerea rapidă a resuscitării cardiopulmonare creşte şansele de supravie uire de 2-3 ori în compara ie cu acele cazuri în care nu se face nimic până la sosirea ambulan ei. ALARMA DATĂ RAPID ÎNSEAMNĂ AJUTOR RAPID Chemarea rapidă a ambulan ei şi începerea rapidă a manevrelor de resuscitare cardiopulmonară pot fi asemănate primelor inele ale unui lan . pentru că vine prea târziu. Fără ele ajutorul mai avansat care urmează în lan poate de multe ori să rămână fără efect. cineva poate să dea alarma imediat ce a i identificat victima/victimele si situa ia de urgen ă în care aceasta/acestea se află. Reveni i cu un apel până răspunde! 13 .

Dacă. ac iunile tale de prim ajutor sunt importante. Accident 4 minute Alarmă 8 minute Ambulan ă 20 minute Spital 14 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor Primele minute după un accident sunt de multe ori hotărâtoare pentru supravie uirea victimei şi pentru limitarea urmărilor accidentului. se acordă corect primul ajutor. În aşteptarea ambulan ei. PRIMELE MINUTE SUNT CRITICE Poate să dureze cinci minute sau o oră până când soseşte ambulan a. să reuşească. se previne agravarea situa iei şi cresc şansele ca tratamentul medical care va urma. direct la locul accidentului.

Culca i victima Supravegherea Victima nu trebuie să stea nesupravegheată. fiecare victimă trebuie să beneficieze de supraveghere. Apleca i capul spre spate. pulsul este accelerat. trebuie să fie aşezate într-o pozi ie laterală stabilă. Este important să existe un comportament calm şi prietenos din partea persoanei care acordă prim ajutor. Victima prezintă întreruperea circula iei sângelui Pielea este palidă şi rece. care respiră normal trebuie să fie aşezate într-o pozi ie laterală. Victima nu respiră • Deschide i căile de acces ale aerului. Continua i cu această manevră până când victima respiră normal. Ridica i partea corpului care sângerează. Dacă victima continuă să nu respire. Aşeza i victima culcată cu picioarele ridicate (cea fără conştien ă trebuie să fie aşezată într-o pozi ie laterală stabilă). singură sau până când cineva calificat îşi asumă responsabilitatea tratamentului. victima este confuză şi însetată. Men ine i temperatura corpului victimei. Inima se opreşte (fără puls) • Începe i compresiile toracice şi respira ia artificială. Dacă este posibil. • Victimele inconştiente. • Îndepărta i din gură corpii străini vizibili. înveli i-o.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical PRIMUL AJUTOR: Victima este în stare de inconştien ă dar respiră normal • Toate victimele în stare de inconştien ă. • • • • • • • • Victima sângerează Opri i sângerarea prin presarea cu degetele asupra bandajului pe rană. stabilă. ridica i gâtul. • 15 . începe i respira ia artificială (metoda gură la gură). Transporta i victima imediat la spital sau medic. Aplica i un bandaj compresiv.

Spital Spital.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Ambulan ă Transportul victimelor cu ambulan a. 16 .

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Starea de inconştien ă 17 .

Sim i i dacă victima reac ionează atunci când o scutura i uşor! Dacă victima reac ionează la atingere sau adresare. Starea se poate înrăută i.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical În caz de inconştien ă. Aşeza i persoana în pozi ia "laterală stabilă". Rămâne i cu el/ea.Vede i dacă şi cum reac ionează victima! ASCULTĂ . „Ce s-a întâmplat?”. Când găsi i o persoană care pare lipsită de via ă este important să cerceta i ce s-a întâmplat.Asculta i dacă victima răspunde. otrăvire. Este important să re inem că există multe cauze de pierdere a cunoştin ei. etc. Îndepărta i-i ochelarii. Un prim pas important înainte de a acorda ajutor este să vă asigura i că nu vă supune i pe dumneavoastră unui pericol vital. dacă are. ASCULTA I. este un semn de inconştien ă. PRIVEŞTE . SIM I I Dacă este posibil. pentru a putea acorda ajutor în modul cel mai eficient. Scutura i-o uşor de umeri şi întreba i: „Cum te sim i?”. Descheia i hainele prea strâmte şi ave i grijă ca nici un obiect să nu-i provoace vătămări prin apăsare. de exemplu lezarea craniului. Dacă victima nu răspunde sau nu reac ionează. O persoană leşinată se trezeşte de obicei rapid dacă este întinsă cu capul în acelaşi plan ca şi corpul. lăsa i persoana în pozi ia în care o găsi i. nu şi-a pierdut cunoştin a. SIMTE . persoana nu reac ionează la atingere sau la adresare. Chema i ambulan a! 18 . PRIVI I. Privi i în jur şi controla i dacă locul este sigur! NU VĂ RISCA I NICIODATĂ PROPRIA VIA Ă! PROTEJA I-VĂ! CONTROLA I STAREA DE CONŞTIEN Ă. consum excesiv de alcool. Leşinul este considerat ca o pierdere a cunoştin ei pentru scurt timp.

către dumneavoastră. cu mâna pe obrazul victimei. îndoit în unghi drept fa ă de corp. Îndoi i-i genunchiul de deasupra în unghi aproape drept. Pasul 2: Aşeza i-i bra ul de lângă dumneavoastră. cu palma în sus şi cu cotul îndoit.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pozi ia laterală stabilă Pasul 1: Aşeza i-vă în genunchi lateral de victimă şi asigura i-vă că ambele picioare sunt drepte. iar cu cealaltă mână de genunchiul opus. Aşeza i-i mâna de deasupra sub obraz. Pasul 3: Apuca i cu o mână de umărul de partea opusă a victimei. Aşeza i celălalt bra al victimei în unghi drept peste piept. Pasul 4: Rula i victima pe o parte. 19 .

pute i să-i elibera i căile respiratorii. rămâne i lângă persoana fără cunoştin ă. Cu mici ajustări. prin învelirea corpului cu o pătură sau cu o haină.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pasul 5: Dacă este posibil. DA I ALARMA! CHEMA I AMBULAN A! NU ABANDONA I VICTIMA! STAREA SE POATE ÎNRĂUTĂ I! DACĂ PERSOANA FĂRĂ CUNOŞTIN Ă ESTE ÎNTINSĂ PE BURTĂ: Atunci când o persoană fără cunoştin ă este întinsă pe burtă. Încerca i să împiedica i pierderea căldurii corpului. riscul de sufocare este mic. 20 . prin a-i trage capul pe spate. de exemplu. Ruga i pe altcineva să cheme ambulan a.

2 Resuscitarea cardiopulmonară la copil 3.3 Corpi străini în căile aeriene superioare 21 .1 Resuscitarea cardiopulmonară la adult 3.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Resuscitarea cardiopulmonară 3.

1 Resuscitarea cardiopulmonara la adult 22 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 3.

Fără ele ajutorul mai avansat care urmează în lan poate de multe ori să rămână fără efect. via a lor depinde concret de faptul că cei din jur ştiu sau nu să facă resuscitarea (masaj cardiac şi respira ie artificială). RESUSCITAREA ASIGURATĂ RAPID CREŞTE ŞANSELE DE SUPRAVIE UIRE Începerea rapidă a resuscitării creşte şansele de supravie uire de 2-3 ori în compara ie cu acele cazuri când nu se face nimic până la sosirea ambulan ei. situa ia este urgentă! Cu fiecare minut care trece scad şansele de supravie uire. pentru că vine prea târziu. la locul de muncă şi în situa ii cotidiene. Deja după 4-6 minute corpul. Dacă persoana primeşte ajutor imediat. 23 . De aceea este de o importan ă vitală să se cheme ajutor imediat. iar resuscitarea să se înceapă în aşteptarea ambulan ei. Resuscitarea cardiopulmonară asigurată atât de un singur salvator sau de doi salvatori este o suită de 2 insufla ii ( respira ii artificiale) şi 30 de compresii toracice ( masaje cardiace) Nota 1: Compresiile toracice pot fi făcute şi fără respira ia gură la gură. şi mai ales creierul.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical ALARMA DATĂ RAPID ÎNSEAMNĂ AJUTOR RAPID Anun area rapidă a ambulan ei şi începerea rapidă a manevrelor de resuscitare cardiopulmonare pot fi asemănate primelor inele ale unui lan . cu atât mai multe vie i pot fi salvate. A ŞTI ÎNAINTE DE A SE ÎNTÂMPLA PENTRU A ÎNDRĂZNI ATUNCI CÂND SE ÎNTÂMPLĂ În fiecare an nenumăra i oameni fac stop cardiac. Cu cât ştiu mai mul i oameni să efectueze corect manevre de respira ie artificială şi masaj cardiac. au suferit leziuni ireversibile. Când are loc un stop cardiac. Este ca un "scurt circuit" care face ca inima să se oprească. şansele să i se salveze via a sunt mari. inând cont că unul din trei cazuri de stop cardiac au loc acasă. pentru că acestea asigură un flux sangvin critic pentru creier şi inimă prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresie directă asupra inimii. De aceea este important ca manevrele de salvare să fie cunoscute de cât mai mul i oameni.

ASCULTĂ . CĂI RESPIRATORII LIBERE : La persoana fără cunoştin ă to i muşchii se relaxează. O parte din oxigenul con inut în aer trece în sânge prin plămâni.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Nota 2: Când se opresc manevrele de resuscitare cardiopulmonară: dacă victima respiră şi are puls dacă este preluată de serviciul de ambulan ă după 30‘ sau mai mult când este rece afară Nota 3: Manevrele de resuscitare cardiopulmonară se efectuează 3-4 ore pentru victimele care au stat mult timp la temperaturi scăzute. Ridica i bărbia în sus. SIMTE . Atunci când tragem capul pe spate. Sângele circulă în corp fiind pompat de inimă. Trage i cu aten ie capul pe spate. Apleca i-vă către accidentat. inclusiv limba. Plasa i apoi două degete ale celeilalte mâini pe partea osoasă a bărbiei.Privi i dacă toracele se ridică.Asculta i dacă se aude respira ia. RESPIRA IA: Corpul are nevoie de o aprovizionare continuă cu oxigen. mandibula se ridică şi căile respiratorii se eliberează.Încerca i să sim i i respira ia pe obrazul dumneavoastră. Mandibula şi limba astupă căile respiratorii. Asta se întâmplă atunci când o persoană fără cunoştin ă este întinsă pe spate. Apoi este transportat de sânge la diferitele organe din corp. cu obrazul aproape de gura lui şi cu privirea îndreptată către torace. PRIVEŞTE . VERIFICAREA RESPIRA IEI: Aşeza i o mână pe frunte. Partea posterioară a limbii poate atunci să cadă uşor înapoi blocând astfel căile respiratorii. De aceea o victimă trebuie întotdeauna să fie ajutată prin eliberarea căilor respiratorii pentru a putea respira independent. 24 .

astupa i nările mai bine şi încerca i din nou. astupa i gura şi sufla i prin nas.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor în caz de stop respirator Pasul 1: Cură a i cavitatea bucală de eventuali corpi străini vizibili. sunte i înlocuit de cineva. Pasul 6: Dacă victima începe să respire. Dacă toracele nu se ridică. Ridica i-vă capul. 25 . timp de circa 2 secunde. Proteja i-vă pentru a nu intra în contact cu sângele victimei prin folosirea „batistei salvatorului” (de ex. Pasul 3: Inspira i. aşeza i-o în pozi ia laterală stabilă. În timp ce victima expiră şi toracele i se lasă în jos. un material textil) Pasul 2: Men ine i căile respiratorii libere prin aplecarea capului pe spate. aşeza i-vă gura pe gura victimei după ce v-a i protejat şi insufla i-i aer. Cu degetul mare şi arătătorul de la mâna pe care o ine i pe fruntea victimei. Pasul 4: Îndepărta i-vă gura după ce a i insuflat aer. trage i capul victimei mai spre spate. Pasul 5: Continua i insuflările în ritmul în care respiri normal până când: persoana fără cunoştin ă începe din nou să respire. pregăti i-vă pentru o nouă insuflare: trage i aer în piept. Controla i dacă toracele se ridică (atunci a ajuns aerul în plămâni). Insufla i încet. Nota: Dacă gura este rănită şi este imposibil să sufla i prin ea. o batistă. astupa ii nările.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical CIRCULA IA SANGVINĂ: Sângele circulă în corp datorită efectului de pompă al inimii. cu o medie de 70 de ori pe minut. Sângele este pompat cu mare presiune din jumătatea stângă a inimii către toate păr ile corpului. Dacă inima se opreşte. Prin circula ia sanguină celulele sunt continuu alimentate cu oxigen. toate organele vor fi rapid lezate de lipsa de oxigen. Organul cel mai sensibil este creierul: deja după 10-15 secunde dispar cunoştin a. respira ia şi contrac ia musculară. 26 .

Cu cealaltă mână controla i pulsul. Primul ajutor în caz de stop cardio-respirator Dacă găsi i o persoană fără cunoştin ă care are atât stop respirator cât şi stop cardiac. înainte de a începe resuscitarea. dar nu până la marginea de jos a sternului (apendicele xifoid). Merge i cu degetele în jos şi pu in lateral până la adâncitura de lângă muşchiul oblic al gâtului.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical VERIFICAREA PULSULUI: ine i cu o mână capul victimei tras pe spate (hiperextensie). trebuie să face i atât RESPIRA IE ARTIFICIALĂ (pentru a men ine respira ia) cât şi MASAJ CARDIAC (pentru a men ine circula ia sanguină). 27 . Inima este amplasată sub stern. pu in mai spre partea din stânga a pieptului. Ave i grijă ca victima să se afle cu fa a în sus şi pe o suprafa ă tare. Ea ajunge până la marginea arcului costal. Aşeza i arătătorul şi degetul mijlociu pe laringe.

Pasul 2: Apleca i-vă corpul în fa ă. cauzând voma. În acest caz. fără a îndoi coatele. furnicături în degete. Apăsa i cu bra ele drepte. Plasa i-vă palma celeilalte mâini peste prima.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pasul 1: Plasa i palma unei mâini în centrul pieptului. Accidente în timpul resuscitării Vărsătura: Insufla ii prea rapide sau prea puternice: aerul ajunge în stomacul victimei. Continua i apoi procedura de reanimare. Folosi i propria greutate pentru a apăsa sternul circa 4-5 cm. Între compresii lăsa i sternul să se ridice de tot fără să ridica i mâna de pe el.până la dispari ia acestor semne. întoarce i victima pe o parte şi cură a i-i gura. peste abdomenul superior sau peste apendicele xifoid. astfel încât umerii să se afle deasupra locului de compresie. Încrucişa i degetele celor 2 mâini şi asigura i-vă că nu aplica i presiune peste coastele victimei. Pasul 3: Repeta i compresiile toracice cu o rată de aproximativ 100/ min. Hiperventila ia salvatorului: salvatorul inspiră mai mult aer decât este necesar şi de aceea îi scade nivelul dioxidului de carbon din sânge. Aten ie să nu exercita i presiune asupra sternului în perioada de relaxare toracică. stări aproape de leşin Salvatorul îşi va ine respira ia câteva momente . Semne: ame eală. 28 .

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 3.2 Resuscitarea cardiopulmonară la copil 29 .

Insufla i numai cantitatea de aer necesară care să producă ridicarea pieptului. cu aproximativ 1-2 cm.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Respira ia artificială Se face în acelaşi mod ca şi la adul i. gura persoanei care acordă primul ajutor trebuie să acopere atât gura cât şi nasul acestuia. 30 . pentru copiii mari. La copiii foarte mici.copii peste 7 ani : 12 Circula ia artificială Compresiile exercitate asupra pieptului unui copil vor fi făcute cu o singură mână.sugari : 20 . apăsate pe mijlocul sternului care va fi presat în interior. Numărul de insufla ii pe minut este pentru : . iar în cazul copiilor foarte mici cu două degete: mijlociul şi arătătorul.copii 1-7 ani : 15 .

încearcă să tragă aer în piept nu poate să vorbească nu poate să tuşească duce umerii în sus este cuprinsă de panică. Când înghi im. Atunci este uşor să "ne înecăm". Când un adult se îneacă este de cele mai multe ori vorba de o bucă ică de mâncare care a intrat pe trahee în loc de esofag. mai ales atunci când înghi im şi respirăm în acelaşi timp. În gât căile aerului şi ale hranei se întretaie. epiglota se închide peste laringe pentru ca hrana să nu o ia pe calea respiratorie.3 Corpi străini în căile aeriene superioare Pasajul respirator poate fi blocat de corpuri străine: ne "înecăm".Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 3. ea poate de cele mai multe ori să tuşească. Acest lucru se poate întâmpla oricui. Dacă persoana respectivă încetează să respire este nevoie de ajutor imediat. Câteodată se întâmplă ca epiglota să nu ină pasul. Este cel mai bun mod de a disloca corpul străin din trahee. Semne care arată că un corp străin s-a în epenit pe căile respiratorii: persoana în cauză duce mâna la gât nu poate să respire. 31 . Atât timp cât persoana respectivă respiră.

Aten ie ca apăsările să nu fie excesiv de puternice.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical COMPRESIA ABDOMENULUI Pasul 1: Apleca i persoana în fa ă. deoarece pute i cauza leziuni interne de mare gravitate. 32 . Pasul 2: Apuca i încheietura pumnului cu cealaltă mână şi apăsa i spre interior şi oblic în sus. Aceasta va produce o creştere a presiunii din plămâni care poate să disloce obstacolul. Nota: Modul în care se in mâinile (aşa-numita manevră "Heimlich") se foloseşte atunci când acorda i primul ajutor unei persoane care s-a înecat cu ceva. Plasa i-vă în spatele ei cu bra ele în jurul mijlocului. strânge i pumn una din mâini şi plasa i partea cu degetul mare pe abdomenul bolnavului. între coaste şi ombilic. Câteodată este nevoie de mai multe apăsări pentru a disloca obiectul în epenit.

între omopla i.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical LOVITURA ÎN SPATE Plasa i-vă în spatele victimei. TEHNICA COMBINATĂ Se alternează compresiile abdominale cu loviturile în spate: 5 compresii urmate de 5 lovituri în spate. 33 . APĂSAREA COŞULUI PIEPTULUI Aşeza i o palmă peste cealaltă pe stern şi apăsa i coşul pieptului în jos aproximativ 4 cm. Cu latul palmei aplica i o lovitură în spate.

Din punct de vedere al primului ajutor nu are importan ă faptul că înecul este în apa dulce sau în apa sărată. cu palma. 34 . hipotermia. de stopul cardiac.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Copilul care are un corp străin în gât: • încetează să mai respire • are probleme cu respira ia în timp ce mănâncă. Copiii mai mari pot fi inu i apleca i peste antebra . criza de epilepsie. între omopla i. • este găsit cu fa a vânătă şi cu obiecte de dimensiuni mici în jurul său Primul ajutor: Copiii mici se apucă cu o mână de picioare. ea trebuie să fie transportată la spital. Ca urmare a acestui mecanism plămânii pacien ilor nu sunt inunda i de apă. fără a începe manevrele de resuscitare înaintea scoaterii din apă. Orice victimă înecată este suspectată de existen a leziunii de coloana vertebrală. urmat în primele secunde. dacă nu se încep respira iile artificiale. Indiferent cărui fapt se datorează înecul. inându-se cu capul în jos. Salvatorul trebuie să evite orice fel de risc în cazul în care nu ştie să înoate sau în cazul în care nu de ine echipamentul potrivit pentru a intra în apă rece. Primul ajutor în caz de înec Înecul poate fi asociat cu alcoolul. tentativa de suicid. În cazul în care victima revine complet la starea de conştien ă după scoaterea ei din apă. etc. cu capul şi trunchiul înspre fa ă şi li se vor aplica lovituri. din punct de vedere fiziologic întâi se instalează stopul respirator apoi apare stopul cardiac. Siguran a salvatorului capătă aspecte deosebit de importante în aceste situa ii. de aceea victima se men ine în pozi ie orizontală. Acest lucru apare ca urmare a închiderii căilor aeriene (spasm laringian) ceea ce duce la stop respirator. În această pozi ie i se vor aplica lovituri între omopla i cu palma celeilalte mâini. aici inându-se sub observa ie pentru minim 6 ore.

Dacă nu respiră se aşează în pozi ia cunoscută pentru efectuarea manevrelor de resuscitare. victima este aşezată în pozi ia laterală stabilă.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Cauze epuizare: la persoanele care cad în apă şi nu ştiu să înoate şoc: prin contactul corpului cu apă foarte rece Consecin e căile respiratorii sunt inundate cu apă se produce stop respirator apoi şi cardiac Primul ajutor Evacuarea apei din plămâni: Victima se întoarce cu fa a în jos. Dacă respiră. 35 . ridicată de la sol şi scuturată pentru ca apa să se scurgă în afară. apoi este prinsă de salvator pe la spate de abdomen. cu mâinile făcute chingă.

2 4.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Plăgi 4.5 4.1 4.6 Generalită i Plăgile cauzate de muşcături Plăgile cu corpi străini Plăgi particulare Plăgile cu hemoragie Amputa iile 36 .4 4.3 4.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 4. Principiile ac iunii • Complica iile trebuie prevenite sau diminuate. localizarea şi suprafa a acesteia sau starea anterioară a sănătă ii victimei) • lezarea organelor din profunzime • şoc Plăgile sunt leziuni ale pielii şi mucoaselor. Gravitatea unei plăgi depinde de zona afectată. muşcătură. Mai mult decât atât. vase de sânge. este organ senzorial şi are rol în reglarea temperaturii corpului. datorită factorilor particulari (adâncimea. Riscuri O rană poate provoca: • hemoragie • durere • complica ii specifice după localizare. localizări specifice ale plăgii 37 . Leziunile pot să afecteze şi alte esuturi. Pielea are mai multe straturi: epiderm. profunzimea şi natura ei. Notă: Dacă plaga are alte consecin e. zgârietură. decojire. ruptură. tendoane. băşică. pot fi evaluate rapid unele riscuri. incluzând infec ii şi insuficien ă circulatorie şi respiratorie. organe interne. de exemplu nervi. muşchi. tăietură datorată unui os din interior. Aflând cum s-a produs plaga.1 Generalită i Pielea protejează împotriva mediului înconjurător. Tipuri de plăgi: prin perforare. trebuie întreprinse ac iuni prioritare specifice acestora. derm şi hipoderm. Plaga este o rană care poate afecta numai pielea sau/ şi esuturile profunde. • Localizarea şi extinderea rănii trebuie evaluate cu grijă. cum ar fi hemoragie. etc.

cu excep ia cazului când există un corp străin în plagă care nu trebuie îndepărtat. Ave i în vedere următoarele principii pentru a cură a plaga: • spăla i plaga de preferin ă cu un dezinfectant lichid. încheietură). gât.). având în vedere următoarele principii: • evita i asumarea unor riscuri. persoana care acordă prim ajutor ar trebui să transfere victima unui profesionist în îngrijirea sănătă ii. Pasul 1: Elimina i contactul dintre victimă şi agentul cauzator. etc. în locuri speciale (torace. • nu folosi i o bucată de material mai mult decât o dată. Dacă este posibil colecta i informa ii asupra stării de sănătate a victimei (vârstă. • spăla i plaga dinspre interiorul acesteia spre exteriorul ei. Ave i în vedere următoarele principii pentru asigurarea unor condi ii de igienă: • spăla i-vă mâinile cu apă curată cu săpun sau. Pasul 3: Asigura i condi ii de igienă când vă ocupa i de plagă. Observa i localizarea plăgii/plăgilor. Opri i sau îndepărta i agentul cauzator de victimă (*) SAU îndepărta i victima de agentul cauzator (*). tratament. fără a freca. curgătoare.). sau în lipsa acestuia cu apă curată. Când plaga este adâncă. Estima i cu aproxima ie cât de extinsă e plaga. materiale străine murdare în rană). cu apă curată curgătoare.). piept. abdomen etc.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical necesită ac iuni particulare datorită consecin elor negative posibile sau reale legate de aceste localizări (fa ă. în special dacă rana este adâncă. dacă nu este posibil. boli. Determina i modul cum s-a produs rana (o lovitură. abdomen. (*) ATEN IE. etc. • în măsura posibilită ii proteja i-vă mâinile folosind mănuşi sau orice poate servi ca barieră de protec ie. • folosi i păr ile curate ale unui material textil (care nu lasă scame) sau comprese sterile. o cădere. • evita i agravarea situa iei. • spăla i plaga uşor. Pasul 4: Cură a i plaga. Pasul 2: Evalua i caracteristicile plăgii. Determina i agentul cauzator şi orice alt posibil factor agravant (de ex. 38 . clară. largă.

În rănile provocate prin în epături există şi riscul de a declanşa o alergie. 4. caldă. Persoanele alergice la în epături de insecte (albine. Şterge i plaga cu comprese sterile sau cu un prosop curat.) Sângerare/ hemoragie Infec ie Primul ajutor Spăla i imediat plaga muşcată cu săpun si apa căldu ă timp de 5 minute. Riscurile includ: Rabia/ turbarea –este o serioasă şi adesea fatală infec ie virală a sistemului nervos central. 39 . pansament. viespi. spăla i-o sub jet de apa timp de 10 minute. dacă acestea se află în interiorul sau în apropierea suprafe ei rănite şi dacă acest lucru este posibil fără a produce noi daune/consecin e negative.2 Plăgile cauzate de muşcături În România. de oameni. prezintă la locul agresiunii un edem care progresează rapid. Dacă plaga muşcată este adâncă. având în vedere următoarele principii: • de preferin ă folosi i un material steril (de ex. unul curat. dureroasă. Verifica i când victima a făcut ultima dată un vaccin antitetanos. bră ări.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pasul 5: Proteja i plaga. pisică şi nu în ultimul rând. Dacă plaga muşcată are semne de inflama ie ( este roşie. păianjeni). aplica i un bandaj Pasul 6: Sfătui i victima să se prezinte cât mai curând posibil la medic pentru a determina necesitatea vaccinării antitetanos. cele mai frecvente plăgi muşcate sunt cele provocate de câine. • folosi i un pansament pregătit anterior sau dacă nu. ceas de mână. Dacă în epătura este la nivelul fe ei sau gâtului există risc mare de sufocare. Dacă nu l-a făcut recent sfătui i-o să se vaccineze. Ruga i victima să înlăture obiectele poten ial constrictive cum ar fi inele. umflată) aplica i ghea ă învelită într-un prosop curat timp de 10 minute. material textil) sau dacă nu. pentru a îndepărta orice impurită i sau urme de salivă. etc. Virusul este transmis la oameni prin saliva animalului infectat (numai animalele cu sânge cald pot fi purtătoare de rabie. Proteja i plaga. Riscurile plăgilor muşcate depind de animalul respectiv şi de cât de severă este muşcătura.

bolnavul este îndrumat la spital în toate cazurile. • pune i victima în cea mai confortabilă pozi ie. în aşteptarea asisten ei corespunzătoare. • nu-l mişca i. Primul ajutor pentru a împiedica difuziunea veninului: • pune i ghea ă pe segmentul de corp lezat • nu ridica i segmentul de corp afectat transporta i rapid bolnavul la spital 4. se tumefiază. Corpii străini care pătrund printr-o plagă nu trebuie înlătura i. pielea se înroşeşte. fixate cu un bandaj şi acoperi i rana. Muşcăturile de şerpi: la locul muşcăturii se văd două în epături. deoarece aceasta ar putea agrava situa ia.3 Plăgile cu corpi străini Aspectele cheie În eventualitatea existen ei unui corp străin prezent în plagă ave i în vedere următoarele principii: • nu încerca i să-l înlătura i. 40 . antirabice (dacă e cazul). stabiliza i-l cu materiale textile curate. • dacă este necesar. suturii plăgii (când se impune) cere i ajutor. în vederea vaccinării antitetanice.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor aplicăm rapid ghea ă la locul în epăturii. • evita i toate manevrele care ar putea mişca acest corp străin.

traumatisme ale coastelor. cauzând leziuni suplimentare în timpul transportului. dar şi prin tăiere.4 Plăgi particulare Plăgile abdominale cu exteriorizarea intestinelor = eviscera ie Plăgile la nivelul abdomenului sunt urmate. pentru a scădea presiunea din interiorul cavită ii abdominale Plăgile pneumotorax toracice cu perforarea plămânului = Se produc prin împuşcare. Se tratează ca o plagă obişnuită. de cele mai multe ori. se caută atât orificiul de intrare cât şi cel de ieşire (în cazul în care există). Dacă plaga se produce prin împuşcare. cel mai frecvent. Manual de prim ajutor premedical 4. Nu încerca i introducerea intestinelor înapoi în abdomen. iar glon ul se tratează ca un corp străin. acest fenomen purtand denumirea de eviscera ie.Crucea Roşie Română Aranja i bandajele în jurul corpilor străini pentru ca aceştia să nu se poată mişca. acoperindu-se cu comprese sterile şi izolându-se cu o pungă sau orice alt material asemănător aflat la îndemână. acoperind intestinele exteriorizate cu comprese sterile sau orice alt material textil curat aflat la îndemână. de exteriorizarea intestinelor. etc. Aşeza i victima culcată pe spate sau cu toracele uşor ridicat şi cu genunchii îndoi i. 41 . înjunghiere. Se tratează ca o plagă obişnuită. Pneumotoraxul se recunoaşte prin aspectul roz şi spumos al sângelui dar şi prin perceperea unui şuierat apărut în timpul respiratiei.

ridica i zona cu hemoragie (sau ruga i victima să facă acest lucru). leşin. Nu-i da niciodată de băut. Dezvoltarea unor complica ii (de ex. aşeza i cu grijă victima în pozi ia culcat cât mai curând posibil (sau ajuta i-o să se aşeze într-o astfel de pozi ie). Nu administra lichide. 42 1. dacă este cazul. folosind tehnica/ tehnicile cele mai adecvate situa iei. 2. Principiile ac iunii Evaluarea pentru identificarea hemoragiei externe dintr-o plagă trebuie făcută rapid în cadrul evaluării ini iale a victimei. . prin âşnire sau flux continuu. Atunci când condi iile o permit. infec ii) trebuie anticipată. Riscuri Pierderea de sânge continuă prezintă un risc imediat şi/sau pe termen scurt asupra vie ii şi sănătă ii victimei. ducând la o pierdere însemnată de sânge într-o perioadă scurtă de timp. Atunci când condi iile o permit.5 Plăgile cu hemoragie Defini ie: Este pierderea de sânge printr-o plagă. ceea ce necesită oprirea imediată a acesteia.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 4. prevenită sau oprită. Hemoragia trebuie oprită rapid. Această pozi ie ar trebui men inută. Limitarea consecin elor pierderii de sânge Pasul 1: Culca i victima (dacă acest lucru nu s-a făcut în mod spontan). Pasul 2: Ridica i zona cu hemoragie. 4. noi răni. 3. Oprirea hemoragiei trebuie men inută până când victima este predată unui serviciu de urgen ă. şoc.

pentru a se ob ine cooperarea acesteia. Nu opri i compresia cât timp face i această verificare. sunt tăioşi sau ascu i i.prin folosirea de materiale impermeabile (de ex. Verifica i dacă hemoragia s-a oprit în aria unde s-a aplicat compresia cu esătură. pungi de plastic curate) dacă sunt disponibile.sau dacă acestea nu sunt disponibile. . mănuşi. Notă: Persoana care acordă prim ajutor n-ar trebui să se pună în pericol când corpii străini sunt murdari de sânge.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Persoana care acordă primul ajutor trebuie să explice victimei pas cu pas ce urmează să se întâmple. Presiune locală directă: Notă: Această tehnică nu poate fi utilizată când: (a) în punctul hemoragic este prezent un corp străin (b) zona este în mod evident deformată (indicând a fractură) (c) punctul hemoragic nu este accesibil mâinilor persoanei care acordă prim ajutor. 43 . protejându-vă mâna cu care se exercită presiunea: . Pasul 3: Evalua i eficien a presiunii locale directe. Pasul 2: Asigura i presiune locală directă asupra punctului hemoragic. evita i contactul cu sângele victimei. Pasul 1: Asigura i accesul la plagă. Ea trebuie să ia măsurile de protec ie corespunzătoare. prin utilizarea oricărui material potrivit ca barieră între mâna voastră şi punctul hemoragic. aplica i suficientă presiune/compresie pentru a opri hemoragia. men ine i presiunea pentru câteva minute. Notă: Situa ia unui membru amputat este discutată în subcapitolul următor. evitând o situa ie dureroasă pentru victimă.

În caz contrar. Respecta i următoarele principii: aplica i comprese curate peste plagă. folosind o presiune mai fermă.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Bandajul compresiv Notă: Această tehnică nu poate fi aplicată când zona este deformată în mod evident (indicând un traumatism osos/fractură) sau dacă în punctul hemoragic este prezent un corp străin. fără a înlătura primul bandaj compresiv. dacă este vorba o plagă a membrelor. Pasul 4: Verifica i circula ia sanguină periferică 44 . Pasul 2: Evalua i eficacitatea presiunii aplicate prin bandajul compresiv. Pasul 3: Aplica i un al doilea bandaj dacă hemoragia continuă în pofida bandajului compresiv ini ial. Verifica i dacă hemoragia s-a oprit la scurt timp după aplicarea bandajului compresiv. încerca i să-l aduce i în pozi ie ridicată şi men ine i această pozi ie. asigurând stoparea hemoragiei fără a întrerupe total circula ia sângelui. face i această schimbare între mână şi comprese rapid. aplica i bandajul peste şi în jurul întregii zone. dacă membrul rănit a fost plasat ini ial într-o pozi ie ridicată. aplica i un bandaj compresiv adi ional peste bandajul compresiv ini ial (vezi mai jos). Pregăti i aceleaşi materiale care au fost indicate pentru un bandaj compresiv Aplica i acest al doilea bandaj peste primul bandaj: fără să-l înlătura i. Verifica i prezen a circula iei sanguine periferice înainte şi după bandajare Dacă hemoragia continuă. Pasul 1: Men ine i presiunea ini iată printr-o aplicare locală directă cu un bandaj compresiv plasat pe zona cu hemoragie. asigura i-vă că bandajul este suficient de strâns pentru a men ine o presiune suficientă asupra punctului hemoragic. men ine i această pozi ie.

45 . Dacă o altă parte a corpului este stropită cu sângele victimei sau alte fluide corporale. ea trebuie să apeleze la asisten ă medicală confiden ială. zona respectivă trebuie să fie spălată cu multă apă curată şi săpun. ele trebuie spălate meticulos cu apă curată şi săpun cât mai curând posibil. după care se aplică o compresă uscată şi curată. în special ochii. rana ar trebui spălată meticulos cu săpun şi apă curată. dar poate fi întâlnită şi în cazul fracturilor închise ale oaselor mari ( de exemplu ale oaselor extremită ilor) Hemoragia internă abdominală poate fi recunoscută prin pozi ia specifică pe care o are victima. Hemoragia internă Apare cel mai frecvent ca urmare a unui traumatism abdominal închis. Dacă persoana care acordă primul ajutor a fost în contact cu sângele sau orice fel de lichid corporal al victimei sau este îngrijorată că ar fi putut fi. Dacă pielea salvatorului este tăiată de orice obiect contaminat cu sânge. cu mâinile pe abdomen şi cu genunchii îndoi i.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Nota: Contactul cu sângele persoanei rănite Dacă mâinile sunt contaminate cu sânge. Pozi ia de siguran ă în cazul victimei conştiente cu hemoragie internă este cu victima culcată pe spate şi cu picioarele ridicate deasupra planului corpului. pentru a fi consiliată şi testată. Victimele inconştiente se aşează în pozi ie laterală stabilă.

picior). PĂSTRAREA UNEI PĂR I DETAŞATE A CORPULUI În timpul transportului către spital. Aşeza i apoi punga într-o altă pungă de plastic plină cu ghea ă. mână.5 Amputa iile Atunci când o parte a corpului este detaşată(ex. Aplica i un pansament lat sau un garou cât mai aproape posibil de plagă şi strânge i-l până se opreşte hemoragia. TRANSPORT DE URGEN Ă LA SPITAL ! NU spăla i partea de corp detaşată şi nici partea de corp rănită cu nimic (apă. partea detaşată a corpului este bine să fie păstrată: • uscată • rece Pune i partea respectivă a corpului într-o pungă de plastic închisă. Uita i-vă la ceas şi nota i ora şi minutul. ataşat de îmbrăcămintea victimei. Un pansament circular care strânge este aplicat numai pentru a evita pierderea totală a sângelui atunci când o parte a corpului a fost detaşată şi hemoragia nu poate fi oprită cu altfel de pansament. Închide i şi punga exterioară. datorită faptului că vasele sanguine care au fost rupte ini ial se strâng. dacă se poate. Pute i compromite reataşarea păr ii detaşate. pentru ca apoi să se dilate. săpun). spirt.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 4. sângerarea nu este foarte mare la început. 46 . Fi i însă pregătit pentru o sângerare mare după un scurt timp.

2 5. fracturile 5.3 5.1 5.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Entorsele. luxa iile.4 Generalită i Entorsele Luxa iile Fracturile 47 .

etc.muşchilor . • complica ii secundare locale şi/sau generale.vaselor sanguine . inclusiv măduva spinării . şi / sau • umflarea şi/sau deformarea unei încheieturi şi/sau a unui os. ea prezintă: • durere localizată. şi / sau • pozi ia anormală a unei încheieturi şi/sau a unui os.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 5.organelor interne inclusiv creierul.pielii . Aceste riscuri pot fi sporite de mişcarea oaselor în interiorul zonei rănite. şi/sau • modificarea culorii pielii în zona respectivă şi/sau • orice impoten ă func ională a unei încheieturi şi/sau a unui os. pentru a ob ine cooperarea acesteia. incluzând leziuni ale: . Riscuri: O fractură sau o entorsă este o sursă de: • durere. ce urmează să se întâmple. şi / sau • o plagă şi/sau o hemoragie creată de osul traumatizat sau de for a traumatizantă. 48 . plămânii. • Dezvoltarea de complica ii trebuie prevenită sau diminuată Principiile tehnicilor: Persoana care acordă primul ajutor trebuie să-i explice victimei pas cu pas.1 Generalita i Defini ie: Dacă victima a fost supusă unei/unor for e traumatizante la nivelul oaselor sau/ şi articula iilor.nervilor. • Orice mişcare a zonei rănite ar trebui prevenită. Principiile ac iunii: • Zona rănită trebuie imobilizată.

Verifica i existen a circula iei periferice. dacă acestea se află în interiorul sau în apropierea zonei traumatizate şi fără a produce noi daune. dreaptă • material pentru fixare (de ex. rigidă. bandaje triunghiulare de pânză) Fixa i zona rănită având în vedere următoarele principii: • ac iona i încet şi cu grijă. • • 49 . Ruga i victima să înlăture obiectele poten ial constrictive cum ar fi inele. evitând contactul cu /sau membrul rănit sau mişcarea acestuia. etc. luxa ii şi/sau fracturi Pasul 1: Stabiliza i zona rănită. • men ine i membrul în pozi ia în care a fost găsit. Pregăti i materialele necesare: • o suprafa ă dură.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor în cazul unei entorse. bră ări. ceas de mână.

Asigura i-vă ca circula ia periferică este prezentă. Nota 1: Tehnica este folosită când nu există nici un serviciu de urgen ă capabil să ajungă la locul accidentului. Acesta este motivul pentru care această tehnică ar trebui folosită în anumite circumstan e. fără a trece peste zona rănită şi nu prea strâns. Evalua i suferin ele victimei. etc. Îmbrăcămintea strâmtă. Pasul 2: Evalua i eficien a interven iei. Persoanele care participă la instruire trebuie selectate şi încurajate s-o înve e şi să-şi reîmprospăteze în mod periodic cunoştin ele teoretice şi practice. Prin urmare această tehnică trebuie văzută ca fiind oarecum dificil de predat persoanelor neini iate. • fixa i materialele (de ex. Până la sosirea serviciului de urgen ă la locul accidentului. protejând între timp toate punctele de contact dintre corp şi materiale. • asigura i-vă că încheieturile de deasupra şi de sub zona traumatizată sunt de asemenea imobilizate. plată sau de o parte a corpului nevătămată (membrul sănătos. persoana care acordă prim ajutor trebuie doar să prevină orice mişcare a membrului rănit. Limita i orice mişcare a victimei cât de mult posibil. această sarcină poate reveni persoanei care acordă prim ajutor. 50 . trunchi sau deget).Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical • men ine i zona traumatizată. dar victima nu trebuie descăl ată. Dacă nu există nici o posibilitate de a beneficia de un astfel de serviciu. când: • nu există nici un serviciu de urgen ă disponibil. fiind necesar transportul victimei. Nota 2: Imobilizarea completă ar trebui să fie făcută de către personalul unui serviciu de urgen ă. şireturile. • dispeceratul cere persoanei care acordă prim ajutor să transporte victima la un serviciu medical. trebuiesc slăbite. care ar trebui să înceteze sau să se reducă semnificativ. imobilizată de o suprafa ă dură. Asigura i-vă că zona rănită este fixată. O imobilizare necesită un grad de experien ă care se ob ine din practică sau prin instruiri periodice de reîmprospătare. cu bandaj). deloc sau într-o limită de timp rezonabilă. Persoana care acordă prim ajutor poate fi instruită de către un dispecerat sau serviciul de urgen ă să utilizeze această tehnică. rigidă.

tumefac ie (inflama ie) .Dacă este posibil.tumefac ie (inflama ie) Primul ajutor .Pune i în repaus articula ia.mobilitate redusă . 51 .Sus ine i cu un pansament elastic.: o pungă de ghea ă învelită într-un prosop).: o pungă de ghea ă învelită într-un prosop).sensibilitate şi durere la mişcare . şi afectează cel mai des articula iile membrelor inferioare. .mobilitate redusă .Pune i în repaus articula ia. .Sus ine i cu un pansament elastic. Acestea pot să se alungească sau să se rupă dacă sunt supuse unor presiuni mari. 5.Ridica i zona traumatizată mai sus decât corpul.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 5.3 Luxa iile Sunt leziuni în care nu mai există contact normal între suprafe ele oaselor la nivelul articula iilor.Dacă este posibil. răci i articula ia afectată (ex. .2 Entorsele O încheietură este stabilizată de ligamente. .Ridica i zona traumatizată mai sus decât corpul. Semne: . Semne: .schimbarea formei. . răci i articula ia afectată (ex. pozi ie nefirească Primul ajutor .sensibilitate şi durere la mişcare . .

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

5.4 Fracturile
Semne: -

sensibilitate şi durere la mişcare mobilitate redusă tumefac ie (inflama ie) schimbarea formei, pozi ie nefirească mişcare nenaturală

O fractură nu implică numai o lezare a osului propriu-zis, ci a păr ilor moi din jur. În cazul unei fracturi, pierderea de sânge poate fi masivă, cu riscul întreruperii circula iei sanguine. Este foarte important să se evite mişcările inutile ale membrului fracturat, pentru a nu înrăută i o leziune. Victima încearcă de cele mai multe ori singur să adopte pozi ia cea mai pu in dureroasă. În fractură închisă, pielea este intactă.

Primul ajutor: imobilizare. Imobilizarea se poate face cu atele (lemn, plastic, sârmă, carton etc.). Atelele trebuie să fie suficient de lungi încât să depăşească articula iile situate deasupra şi dedesubtul osului / oaselor fracturate. În fractură deschisă, pielea este lezată. Există o deschidere către exterior, cu risc de infec ie. O asemenea rană trebuie să fie întotdeauna acoperită cu pansament.

52

Crucea Roşie Română

Manual de prim ajutor premedical

Primul ajutor: - se bandajează plaga - se opreşte hemoragia - se imobilizează Fracturile costale: durere la mişcare, tuse şi la respira ie Primul ajutor - imobilizare cu faşă elastică astfel încât inspirul să nu mai producă durere - fracturile costale cu răni deschise prin care şuieră aerul = pneumotorax – se izolează zona cu material moale (ca un dop) şi apoi se imobilizează cu faşă elastică - pacientul conştient se aşează cu toracele ridicat - pacientul inconştient în pozi ie laterală de siguran ă pe partea rănită - se urmăresc func iile vitale Fracturi de coloană cervicală şi lombară Coloana vertebrală este formată din vertebre şi discuri intervertebrale. Şirul de vertebre formează un canal protector în jurul măduvei spinării. Coloana vertebrală este stabilizată cu ajutorul tendoanelor şi muşchilor.

În caz de vătămări la gât sau ceafă, pot fi dislocate sau fracturate vertebre sau discuri, lezând nervii şi măduva spinării. Aceasta se poate manifesta sub formă de amor eli, în epături şi eventual paralizie a acelor păr i ale corpului care primesc impulsuri de la nervii afecta i.

53

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

Dacă bănui i că o persoană lipsită de cunoştin ă a fost supusă unei lovituri la cap sau ceafă, trebuie să o trata i ca şi cum leziunea ar exista. Ve i evita orice transport care nu e absolut necesar. Persoana accidentată poate acuza durere de spate, în zona coloanei vertebrale şi după caz, simte amor eli sau nu mai poate să-şi mişte mâinile şi picioarele. Dacă este necesar ca persoana să fie deplasată, o persoană îi va sprijini gâtul şi capul. Capul va fi deplasat astfel încât să fie men inut pe linia coloanei vertebrale.

54

Crucea Roşie Română

Manual de prim ajutor premedical

Temperaturile extreme 6.1 6.2 6.3 6.4 Arsurile Insola ia Electrocutarea Degerăturile şi hipotermia

Lec ia 2

55

Dacă rana nu se infectează. O cauză obişnuită este arsura cu apă fierbinte. ulei). Arsurile pot fi împăr ite în: Arsuri de gradul I. Imediat apare durerea. se transportă la spital Arsuri de gradul III. Pielea s-a înroşit (gradul I). unde numai zona superficială a pielii. cum ar fi radia ii. dar durerea poate fi puternică în jurul acesteia). Complica ii specifice. Culoarea leziunii este alb-galben-maron. Sunt provocate de multe ori de foc. datorate factorilor 56 . această leziune se vindecă fără cicatrice. care pot necesita asisten ă specifică. substan e chimice sau sursă de curent electric. Arsuri de gradul II: este caracteristică formarea băşicilor. când nu există nici o durere în zona. infec ii. Riscuri: O arsură poate provoca: O durere puternică. Cea mai obişnuită cauză este expunerea la soare puternic. este lezată. incluzând deshidratare (pierderea de lichide). substan e chimice şi curent electric. Leziunile care afectează toate straturile pielii dau întotdeauna cicatrice. hipotermie şi insuficien ă circulatorie. copleşitoare şi continuă (exceptând cazul în care pielea este arsă în profunzime.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 6. Notă: Există şi alte cauze. Fiecare cauză are consecin e specifice.1 Arsurile Defini ie: Este o rănire a pielii de origine termică (căldură): foc/flacără. dacă acesta trece prin corp. Dacă se află într-o zonă de maximă solicitare sau într-o zonă foarte sensibilă. lichide fierbin i sau vapori (apă. Leziunea se vindecă după câteva zile şi nu rămân cicatrici. când toate straturile pielii sunt afectate. lipseşte senza ia de durere.

Arsura este o problemă dinamică. Pasul 1: Elimina i contactul dintre victimă şi agentul cauzator. insuficien ă respiratorie datorată fumului de la un incendiu) Principiile ac iunii: Locul accidentului trebuie asigurat înainte de începerea asisten ei sau victima ar trebui mutată într-un loc sigur. în cazul agen ilor chimici). Procesul de ardere ar trebui stopat rapid şi suferin a ar trebui să fie alinată. Extinderea şi localizarea arsurii trebuie evaluată.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical particulari (agentul cauzator. Primul ajutor în cazul unei arsuri datorate contactului cu lichide fierbin i (apă. Agentul cauzator poate în continuare: • să ducă la extinderea arsurii (dacă nu este controlat rapid) • să creeze probleme adi ionale de sănătate (de ex. Contactul dintre victimă şi agentul cauzator trebuie eliminat rapid şi în condi ii de siguran ă. Înlătura i îmbrăcămintea care nu este lipită de corp. Complica iile trebuie prevenite sau diminuate. ulei) Notă: Apa fierbinte şi uleiul sunt denumite „agent cauzator” în restul acestui capitol. care continuă chiar şi după înlăturarea agentului ce o cauzează. Notă: Anumite cauze pot necesita ac iuni specifice. adâncimea. fără a intra în contact cu agentul cauzator prezent pe hainele victimei. localizarea şi suprafa a arsurii sau vârsta şi starea anterioară de sănătate a victimei). de asemenea asumarea unor riscuri pentru victimă şi trecători. care sunt prezentate pe ambalajul produsului (de ex. pentru a preveni apari ia unor reac ii suplimentare. De exemplu substan ele chimice sub formă de praf trebuie înlăturate complet prin periere înainte de a se aplica apă. • evita i agravarea situa iei. temperatura. Opri i sau înlătura i agentul cauzator de pe victimă SAU îndepărta i victima de agentul cauzator. 57 . având în vedere următoarele principii: • evita i asumarea unor riscuri personale. mărind extinderea zonei ini iale a rănii (atât ca adâncime cât şi ca suprafa ă).

Apa ar trebui schimbată după ceva timp. aceasta reprezentând 1% din suprafa a totală a pielii. pe voi sau pe altcineva. când apa curgătoare nu este disponibilă. exceptând articolele care sunt lipite de piele. până când durerea nu revine după încetarea răcirii. Dacă apa nu este disponibilă: • evalua i arsura. cu putere mică şi un flux regulat. poate fi recomandat să se pună partea rănită într-o găleată. • continua i să înlătura i îmbrăcămintea contaminată de pe victimă. • acoperi i rana pentru a minimiza infec iile. Răci i arsura cu apă cât mai curând posibil. Face i o estimare aproximativă a extinderii arsurii/arsurilor. Răcirea poate fi continuată timp de câteva minute. Pasul 3: Evalua i caracteristicile arsurii. Astfel cunoaşterea orei când s-a produs arsura este un factor determinant al tipului de asisten ă ce se va ini ia. • ob ine i ajutor.) Notă: În circumstan e diferite de cele care implică foc sau lichide fierbin i ar trebui să lua i în considerare al i factori agravan i. ceas de mână. boli. O altă alternativă este stropirea zonei rănite cu apă dintr-un recipient. cum ar fi traumatisme ale oaselor 58 . Dacă este posibil. Ambele metode trebuie să respecte aspectele cheie prezentate. În anumite locuri. dacă acestea se află în interiorul sau în apropierea suprafe ei rănite şi dacă acest lucru este posibil fără a produce noi consecin e negative. etc. • asigura i-vă că apa se scurge complet. colecta i informa ii despre starea de sănătate a victimei (vârstă. Ruga i victima să înlăture obiectele poten ial constrictive cum ar fi inele. vas sau ceva echivalent umplut cu apă curată şi rece. în special prevenirea hipotermiei.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pasul 2: Limita i procesul de ardere şi asigura i reducerea durerii. fără a atinge alte păr i ale victimei. Notă: Studiile ştiin ifice arată că răcirea poate fi eficientă dacă se aplică în primele 15 – 25 de minute de la rănire. dar înainte ca victimei să i se facă frig. bră ări. având în vedere următoarele principii: • (pe cât posibil) apa ar trebui să fie rece. folosind suprafa a palmei victimei ca unitate de referin ă. tratamente. etc. curată şi curgătoare. când devine caldă. Apa este definită ca fiind „rece” când temperatura ei este cuprinsă între 8 şi 23 grade C (45 la 75 grade F).

cenuşă în nări sau în salivă. protejate (folosind materiale impermeabile – de ex. etc. Este o situa ie gravă. Pasul 4: Preveni i sau diminua i complica iile. dacă este posibil. sare. În cazul unei insola ii. grea ă. altfel se poate ajunge la deces. respira ie sacadată. etc. – Transport la spital. prin aducerea lui la umbră şi stropirea cu apă rece. Aşeza i victima în pozi ia de întrerupere a circula iei sangvine. dureri de cap. trebuie să se ac ioneze rapid. 59 . PRIMUL AJUTOR – Scăderea temperaturii corpului celui în cauză.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical în cazul unui accident electric. contrac ii musculare. sete. 6. – Administrarea de lichide nealcoolizate persoanelor conştiente. pierderea cunoştin ei. pentru control. dezorientare. în toate cazurile de arsură.2 Insola ia Cea mai obişnuită formă de insola ie este cauzată de expunerea prelungită la soare. Evita i spargerea băşicilor.. febră. cu membrele inferioare ridicate deasupra nivelului inimii. deflagra ie în cazul unei explozii. Evita i folosirea remediilor. temperatura corpului depăşeşte 40 grade C. SIMPTOMELE instalării insola iei pot apărea pe neaşteptate. Ele constau în ame eală. Insola ia apare mai des la militari sau la muncitorii care lucrează în arşi a soarelui sau în unită ile industriale cu temperaturi înalte şi la persoanele care stau prea mult la plajă. cartofi. mănuşi sau orice alt material disponibil ca barieră). ouă. cremelor medicale. mediilor cum ar fi unt. Ac iona i cu mâinile curate şi. comportament apatic.

doar dacă este absolut necesar să interveni i. În general nu se recomandă intrarea într-un perimetru de minim 5 metri în jurul victimei . Electrocutări la înaltă tensiune . fără să o atinge i – Aten ie la autoprotec ie! Arsurile electrice la nivelul pielii sunt de multe ori combinate cu leziuni interne.cere i ajutor 6.scoate i victima de sub influen a curentului electric trăgând-o de haine. nu o atinge i. Aşeza i partea arsă a corpului mai sus de linia corpului.verifica i func iile vitale .nu îndepărta i hainele lipite de piele .dacă este în stop cardio-respirator începe i resuscitarea cardiopulmonară . cu umezeală şi vânt expunerea îndelungată la temperaturi negative. Purta i-vă calm în fa a victimei.răci i cu jet de apă rece .transporta i victima la spital .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 6. fără umezeală şi vânt 60 .3 Electrocutarea Electrocutări la joasă tensiune În cazul arsurilor electrice – întrerupe i curentul.4 Degerăturile şi hipotermia Cauze expunerea îndelungată la temperaturi în jur de 0°C.acoperi i zona arsă cu un cearşaf umed . Îndepărta i victima de obiectul care a electrocutat-o.

articula ii cu mobilitate păstrată. nervi.aplica i lo iuni NU! .aşeza i zona degerată lângă o sursă de căldură 61 . tare. mobilă pe esuturile profunde. 2. piele cu pete albe. vase de sânge) Semne 1. imobilă fa ă de structurile profunde. bărbia şi urechile se aşează în palme. degerăturile superficiale: furnicături în zona afectată. Primul ajutor În cazul degerăturilor superficiale se poate ac iona pe loc. mâinile se pun la subsuoară. oase.freca i cu ghea ă sau zăpadă NU! . tendoane. rece. degerăturile profunde: piele albă. picioarele se aşează lângă abdomenul salvatorului. durere medie. pielea degerată se încălzeşte prin punerea ei în contact cu pielea care are temperatura normală. articula ii cu mobilitate pierdută. Contactul cu pielea caldă se men ine până când pielea afectată îşi recapătă culoarea normală.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Tipuri de degerături superficiale: se limitează la piele profunde: depăşesc pielea şi afectează esuturile profunde (muşchi. nedureroasă. NU! .

HIPOTERMIA Uşoară Temperatură Tremurături Piele Conştiin ă Respira ie Puls Altele 32-35 °C Puternice Palidă şi rece Apatic. nu se intervine pe zona degerată.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical În cazul degerăturilor profunde: se scoate accidentatul din zona cu temperatura scăzută şi se aduce la adăpost. se dau băuturi calde şi nealcoolizate. se înfăşoară în haine călduroase. vânătă şi rece Inconştient Nu se poate detecta Nu se poate detecta Aparent mort 62 . confuz Normală Scăzut dezorientat Medie 30-32 °C Reduse în intensitate Palidă şi rece Confuz Scăzută Scăzut Rigiditate musculară Severa Sub 30 °C Absente Palidă. se transportă cât mai rapid la spital.

3 7.4 7.5 Coma diabetică Atacul de inimă Atacul cerebral Convulsiile Intoxica iile 63 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Alte situa ii care necesită prim ajutor 7.1 7.2 7.

transpira ie rece. Nivelul de zahăr din sânge scade şi persoana se simte rău. Există un surplus de insulină în sânge. ASCULTĂ ! SIMTE ! O persoană care poartă acest însemn are diabet. pierderea cunoştin ei. Tratamentul diabetului constă în administrarea insulinei în func ie de necesarul persoanei respective. dacă nu există un raport de egalitate între cantitatea de alimente. aşeza i persoana în pozi ie lateral stabilă. chema i ambulan a. pe de o parte şi cea de insulină şi efort fizic. iritare. Persoanele cu diabet pot să cadă sau să-şi piardă cunoştin a brusc. Insulina şi efortul fizic reduc cantitatea de zahăr din sânge. tremurături. un regim alimentar potrivit şi o activitate fizică regulată. în caz de lipsă de cunoştin ă. Consumul de alimente măreşte cantitatea de zahăr din sânge Un diabetic poate intra uşor într-o stare de dezechilibru. lapte sau dulciuri. pe de altă parte. PRIVEŞTE ! • • • • • paloare. • • • • Primul ajutor da i persoanei ceva dulce: suc. Câteodată. Motivul este de cele mai multe ori un surplus de insulină care poate duce la pierderea cunoştin ei. 64 . cantitatea de insulină administrată poate să fie prea mare.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 7. deschide i căile de acces ale aerului.1 Coma diabetică Un diabetic are o lipsă totală sau par ială de insulină. rămâne i cu persoana respectivă.

Infarctul cardiac acut poate să apară: • în cazul unui efort fizic mai mare. Persoana în cauză are dureri în piept. Misiunea inimii este de a pompa sângele câtre toate celulele corpului. 65 • • • • • • . senza ie de sufocare.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 7. Muşchiul inimii primeşte oxigen şi hrană prin vasele coronare. INFARCTUL CARDIAC Infarctul cardiac este cauzat de o astupare totală a unui vas coronar. Durerea se diminuează dacă bolnavul se odihneşte sau se culcă pe spate. senza ia mor ii iminente. iradierea durerii către bra e şi gât. Aceşti bolnavi folosesc în mod obişnuit medicamente pentru inimă. lipsa de putere. • în cazul unei încordări psihice. reducerea respira iei. Jumătate din cei care decedează din cauza unui infarct cardiac mor înainte de a ajunge la spital. În caz de efort intelectual / activitate fizică. având ca urmare vătămarea muşchiului inimii. micşorânduse astfel alimentarea cu sânge a muşchiului inimii. Infarctul cardiac este o boală des întâlnită. transpira ie rece. • chiar şi în timpul odihnei sau al somnului.2 Atacul de inimă Durerile în piept apar de cele mai multe ori atunci când apare o lipsă de oxigen în muşchiul inimii. Vasele coronare pot fi astupate. muşchiul inimii are nevoie de o cantitate mai mare de oxigen. Simptome: dureri în mijlocul pieptului. apare o lipsă de oxigen în muşchiul inimii. Ea poate duce la stop cardiac. Din cauza vaselor coronare astupate.

• dacă persoana respectivă are o tulburare a vorbirii. ajuta i persoana suferindă să-şi administreze eventualele medicamente pentru inimă. • respira ie greoaie. 7.3 Atacul cerebral • • • • • • Cauze: hemoragia unui vas de sânge sau întreruperea circula iei vaselor de sânge în creier. ajuta i persoana să se aşeze într-o pozi ie comodă. • explica i-i scurt şi simplu ce inten iona i să face i. asculta i-o cu aten ie fără să o întrerupe i. • tulburări de vorbire. aşeza i în pozi ie lateral stabilă. în caz de stop cardiac: începe i imediat resuscitarea cardiopulmonară. PRIVEŞTE ! ASCULTĂ ! SIMTE ! • paralizie pe o parte a corpului sau pe o jumătate de corp.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical • agita ie. în caz de lipsă de cunoştin ă: plasa i persoana în pozi ie laterală stabilă. Primul ajutor comporta i-vă cu calm. • în caz de pierdere a cunoştin ei. Primul ajutor • rămâne i lângă persoana afectată. • tulburarea sau pierderea cunoştin ei. descheia i hainele prea strâmte. • înroşirea fe ei. • chema i ambulan a. • amor eli sau sensibilitate scăzută. 66 .

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 7. apar contrac ii în muşchi. când au încetat contrac iile. rămâne i calm – atacul trece de cele mai multe ori în decurs de câteva minute. Atacurile pot să apară de la o singură dată în decursul întregii vie i. tresăriri ale muşchilor. atacuri lungi şi repetate sau dacă persoana a mai avut atacuri înainte.5 Intoxica iile Intoxica ii prin înghi ire . - Primul ajutor prinde i persoana în cădere şi proteja i-i capul. căderea. muşcarea limbii. aşeza i persoana în pozi ie laterală stabilă. 7.semne: • dureri în gât sau de abdomen 67 . PRIVEŞTE ! ASCULTĂ ! SIMTE ! mişcări necontrolate ale corpului.caută sursa otrăvirii (sticlă.4 Convulsiile Convulsia este denumirea unei tulburări a func iei creierului. descheia i hainele prea strâmte. nu pune i coada unei linguri de lemn între din i. până la mai multe ori pe zi. aspectul atacului poate să varieze foarte mult. Atunci când este afectată partea creierului care coordonează mişcările corpului.) . când în anumite celule ale creierului au loc descărcări electrice anormale. ca să-i proteja i limba. După zona creierului unde au loc aceste descărcări. pierderea bruscă a cunoştin ei. cutii medicamente etc. nu-şi va aminti nimic din perioada crizei. uneori pierderea spontană a scaunului şi a urinei. rămâne i lângă persoana în criză până îşi revine. chema i personal medical indiferent dacă au avut loc vătămări.

nu provoca i vărsături – NU ŞTI I natura toxicului şi pute i agrava rănile produse de toxic .dacă victima respiră.transporta i victima la spital Intoxica ii prin inhalare . dacă este nevoie începe i resuscitarea cardiopulmonară (aten ie la respira ia artificială. nu inspira i aerul expirat de victimă) .dacă victima este inconştientă. verifica i pulsul şi respira ia.duce i victima la aer curat. Aten ie la autoprotec ie ! . Aten ie la autoprotec ie ! spăla i din abunden ă ochii cu apă rece nu pune i colir sau unguent acoperi i ochii cu un pansament curat transporta i victima la spital 68 . inându-vă respira ia ca să nu inhala i gazul toxic. aşeza i-o cu toracele ridicat .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical • ame eli până la pierderea cunoştin ei • vomă .transporta i victima la spital chiar dacă aceasta şi-a revenit Intoxica ii cu toxice care pătrund prin piele toxicul care pătrunde prin piele trebuie înlăturat cu jet de apă înlătura i îmbrăcămintea – e contaminată cu toxic.verifica i func iile vitale .

verifica i func iile vitale Primul ajutor psihologic 69 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical .

cineva ar putea spune că am fost „suprastresa i” sau. Astfel. Stresul a devenit un termen care descrie reac iile oamenilor la impresii. dezgust etc. permi ând creierului să perceapă ce se întâmplă şi să reac ioneze mult mai repede decât în alte situa ii. . Pentru toate traumele psihice (influen e intense) pe care le-am men ionat până acum a fost caracteristic faptul că impresiile provin toate pe neaşteptate. se numără adrenalina. pentru a întâmpina semnele percepute din mediu. care permite unei persoane să întâmpine încordarea şi să ac ioneze atât de eficient încât această încordare să fie depăşită. „ca un trăsnet”. noi vom păstra una relativ simplă. pentru a o referi la primul ajutor psihologic. pentru a aproviziona muşchii cu sânge suplimentar. pentru a furniza mai mult oxigen efortului suplimentar. În decursul vie ii. Adrenalina are un număr de diferite efecte care toate ajută corpul să facă o muncă ieşită din comun: . corpul va reac iona cu stres şi va fi pus „în alertă” 70 . cum spunem de obicei: am fost „stresa i”. Sentimente: tot felul de sentimente. Stresul pune corpul în alertă timp de zeci de secunde. . vom întâlni situa ii în care impresiile sunt prea mari pentru ca pregătirea noastră pentru stres să poată face fa ă într-un mod adecvat situa iei.plămânul se deschide şi ritmul respira iei creşte. stresul este o reac ie pozitivă. Situa ia poate fi destul de întinsă în timp sau impresiile pot fi repetate după o perioadă mai lungă de timp. de asemenea. Şi to i cei care au fost expuşi la aceste impresii au fost domina i de: 1. Aceasta are loc prin intermediul sistemului nervos şi printr-o secre ie de hormoni în sânge. durere. Tensiunea „supraumană” pe care ne-o provoacă pregătirea pentru stres durează numai pentru scurt timp. în realitate. Stres: în mod automat. Defini ie: stresul este o reac ie fizică normală la tensiuni şi solicitări. răspundere. secre ie a glandelor suprarenale. noi ne confruntăm cu multe situa ii în care ne descurcăm astfel şi acest lucru joacă un rol important în dezvoltarea noastră. Stresul pune corpul în alertă. . Dar.aprovizionarea cu sânge a muşchilor creşte. dar. aici. În astfel de situa ii. mânie. Există multe interpretări diferite ale termenului. Printre aceşti hormoni. astfel încât ei pot să muncească mai greu. oroare.inima bate mai repede. în func ie de rolul pe care l-a jucat persoana respectivă în acea situa ie: nelinişte.aprovizionarea creierului cu sânge este crescută. 2.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical STRESUL Cuvântul „stres” înseamnă „presiune intensă”.

probabil asistată de un grup de medici. unele persoane vor putea să se scoată unele pe altele de la locul accidentului şi să facă ceva practic în vederea acordării ajutorului persoanelor care au nevoie imediată de acesta. 2. Stresul vă permite dumneavoastră şi altor persoane care acordă primul ajutor să face i un efort suplimentar pe care.de la producerea accidentului până la sosirea ajutorului. Persoanele care sunt afectate de accident sunt lăsate să se ajute singure. una pe cealaltă. Unii vor ac iona eficient şi. Cele mai multe persoane vor fi. astfel încât durează mult tip până când persoanele rănite primesc toate îngrijirile. 5. pentru câteva secunde. probabil. celor rănite acordându-li-se primul ajutor de către persoanele care nu sunt rănite. Al ii nu vor avea posibilitatea de a ac iona şi stresul (presiunea) va fi sim it într-un mod neplăcut. Se produce accidentul. altele nu sunt rănite deloc. 4. ACCIDENTE MARI Prin „accidente mari” se în eleg accidentele în care au fost afectate multe persoane şi în care pagubele materiale fac dificilă munca de salvare. de aceea. În cazul marilor accidente. dar toate cele care sunt conştiente vor fi afectate psihic de pericolul în care s-au aflat şi pe care încă îl mai experimentează.primul ajutor premedical. nu a i crezut că pute i să-l face i. Apoi.primul ajutor psihologic 71 . . to i vor fi afecta i de o enormă traumă psihică: aceea de a se afla într-un pericol de moarte. 3. Imediat după ce accidentul s-a produs. există cinci etape: 1. Persoanele rănite sunt primite la spital şi cele care nu sunt rănite sunt lăsate singure. paralizate total.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical pentru a ac iona. Sosesc primele vehicule şi începe opera iunea de salvare. PRIMUL AJUTOR PSIHOLOGIC ÎN TIMPUL ETAPELOR MARELUI ACCIDENT Etapele 1 şi 2 . Unele persoane sunt rănite fizic. Cei care desfăşoară activitatea de salvare au situa ia sub control. folosesc rezerve suplimentare pentru alertă. Ajutorul constă în: .

Da i-i o mână de ajutor să-şi adune bunurile ce-i apar in şi conduce i-o departe de scena înspăimântătoare a accidentului. persoanele care nu sunt rănite fizic îşi vor reveni atât de mult din şocul lor ini ial. 72 . În prima fază şi în următoarele. pute i începe să acorda i primul ajutor psihologic persoanelor care nu sunt rănite fizic. ei şi persoanelor din jurul ei. să acorda i primul ajutor psihologic. până la “Există ajutor de specialitate pentru toate persoanele rănite” Când ajutorul începe să sosească. au intrat în faza reac iei şi pot reac iona foarte puternic. Apoi. Foarte probabil. Vorbi i liniştitor persoanei rănite. Etapele 3 şi 4 – de la “Ajutorul începe să sosească”. ajutorul va fi concentrat pe ajutarea persoanelor rănite. Acele persoane care au fost implicate cumva când accidentul s-a întâmplat. conducătorul echipei de salvare din zona accidentului va dirija munca profesională de salvare. vor fi pu in mai calmi. unde mai zac încă persoane rănite. ajuta i-o şi spune i-i. deoarece cel pu in o persoană se comportă sensibil. În acelaşi timp. Lăsa i persoanele care pot să se descurce singure să facă acest lucru După un timp. Spune i-i că ajutorul este spre binele ei.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical De îndată ce sunte i capabil să reac iona i. Este important ca dumneavoastră to i să afla i cine urmează să sune după ajutor şi cum trebuie făcut acest lucru. Lăsa i-le s-o facă. dumneavoastră începe i să acorda i primul ajutor premedical. liniştitor. Unele sunt încă în faza şocului crizei psihologice. Când primul ajutor premedical a fost planificat şi există un ajutor pentru fiecare persoană rănită. to i cei din sectorul dumneavoastră de ac iune. de asemenea. Pune i un bra . sector al zonei accidentului. pe umărul persoanei afectate sau lua i-o de mână. vor exista persoane (în sectorul dumneavoastră de ac iune) care se află într-o criză psihică şi care afişează una din reac iile descrise. încât vă pot ajuta să acorda i primul ajutor. dumneavoastră şi ceilal i care a i început acordarea primului ajutor premedical şi psihologic vă continua i munca până când salvatorul profesionist va prelua. au fost toate afectate psihic de experien ă. în ordinea decisă de conducătorul echipei de salvare. În zona accidentului. dumneavoastră şi al ii începe i să ajuta i. începe i. A avea grijă de o persoană rănită. Altele. dar care nu au fost rănite. treptat. Când începe i să acorda i primul ajutor obişnuit. acest lucru o calmează. controlul. că a fost chemat ajutorul.

Aceasta se poate manifesta în egală măsură prin panică sau prin apatie. Panica Panica este reac ia de frică care este declanşată de impresiile care sunt atât de puternice. încât ele suspendă toate func iile senzitive. urmează acelaşi tipar. Ea deranjează sensibil acordarea primului ajutor. Aceasta poate fi direct fatal dacă persoana afectată nu se poate mişca singură într-un loc mai sigur. Faza şocului poate dura de la câteva minute. Mai rar. CRIZA TRAUMATICĂ Când sunte i supus unei traume care vă conduce la o criză traumatică. Bineîn eles. panică. conducătorul echipei de salvare va avea grijă de persoanele care nu sunt rănite fizic. Este caracterizată de faptul că. Reac ii: Hiper-activitatea Persoana afectată se poate grăbi la locul accidentului şi poate dori să facă ceva. pute i vedea că persoana afectată are dificultă i de mişcare. reac iile dumneavoastră. departe de locul periculos al accidentului. Se instalează aspecte 73 . pute i vedea o criză nervoasă completă în timpul fazei de şoc.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Ca şi dumneavoastră. adesea. aproape totdeauna. reac iona i într-un mod extraordinar. ceea ce duce la ame eli şi la amor irea mâinilor şi a picioarelor. are diaree şi crize de tremurat sau poate începe să respire foarte repede. până la câteva zile. apatie. deşi nu există cauze fizice pentru aceasta. odată cu trauma. Reac iile corpului Uneori. care deja a început şi poate crea serioase probleme în locul unde se află persoanele rănite. din punct de vedere psihologic vorbind. Încă există o mare nevoie de primul ajutor psihologic acordat de dumneavoastră. dar care au reac ii psihice foarte puternice. a i experimentat ceva cu care nu v-a i mai întâlnit niciodată înainte. în faza de şoc vomită. ca. de exemplu. hiperactivitate. Se poate spune că criza traumatică este împăr ită în patru faze: a) Faza şocului Faza şocului este faza care apare imediat. Afectarea mobilită ii După un timp. unii au reac ionat făcând ceva practic şi cei mai mul i dintre dumneavoastră pot continua această muncă. Sunte i confuz şi. se observă că persoana afectată.

Încerca i s-o readuce i la îndatoririle zilnice. Persoana aflată în panică trebuie tratată cu fermitate. pe cât posibil. ca. dar. Persoana care nu poate să se mişte trebuie să fie ajutată. totdeauna. dar ea trebuie condusă într-un loc mai sigur. 74 . Cu ajutorul celor prezen i. unde se va duce etc. dându-i sarcini care nu sunt de o importan ă vitală sau pute i cere unei alte persoane care vă ajută să se plimbe cu persoana afectată. întrebând-o dacă vrea să bea ceva. ne-controlarea a ceea ce este sau a ceea ce este considerat a fi periculos. probabil. poate fugi direct în zona periculoasă! Totuşi. dar ea nu are nici un motiv şi. stă foarte liniştită şi priveşte în gol. Primul ajutor psihologic Apropierea şi contactul fizic Apropierea şi contactul fizic. Aşeza i-o într-un loc sigur şi asigura i-vă că nu îi este frig. în rândul cărora produce o stare de nelinişte. Persoana afectată este lipsită de energie şi coordonare. ea va pune întrebări despre aceasta. Probabil. dureri la stomac sau tremură. Nu are impresii foarte clare despre ceea ce s-a întâmplat şi. de aceea.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical foarte primitive ale reac iilor. persoana afectată aleargă şi strigă îngrozită. Persoana apatică nu creează confuzie la locul accidentului. această persoană trebuie luată de lângă celelalte persoane afectate. deoarece nu va mai reac iona deloc dacă o nouă situa ie periculoasă va apare. evitând detaliile înspăimântătoare. cu respect. panica este foarte rară. precum şi vorbirea prin gesturi cu persoana afectată sau punerea bra ului dumneavoastră pe umărul acestei persoane sunt lucruri care asigură foarte mult şi creează un sentiment de securitate. Lăsa i persoanele afectate să vorbească Lăsa i persoana afectată să vorbească. de exemplu. aceasta când sunte i sigur că nu există nici un motiv fizic ascuns de deteriorare a mobilită ii. Dumneavoastră trebuie să răspunde i unor astfel de întrebări şi să da i informa iile cele mai corecte. Vorbi i cu ea. Apatia Aceasta este o paralizie psihică completă. dumneavoastră trebuie să-i acorda i un prim ajutor premedical şi să lăsa i persoanele calificate să constate dacă este sau nu “doar” o reac ie fizică. Dacă persoana afectată are stări de vomă. Face i ca persoana afectată să devină super-activă. nu spune nici un cuvânt.

etc. dar. Faza reac iei poate dura de la 6 la 8 săptămâni. atâta timp cât acesta rămâne cu ele. foarte vehementă. vinovă ie. haide i să rămânem la cele trei sentimente foarte intense: nelinişte /anxietate. sunte i capabil să reac iona i la situa ia cu care v-a i confruntat. o rudă în elegătoare sau un bun prieten poate fi suficient. o rudă apropiată sau un prieten va avea un puternic sentiment de triste e. pot exista multe alte sentimente naturale: ura fa ă de persoana care a cauzat accidentul. dar cu sentimente naturale: Nelinişte/anxietate O persoană care a fost direct implicată într-un pericol mortal sau. pe care ea însăşi l-a considerat mortal.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Persoana apatică nu deranjează pe nimeni. triste e. 75 . Asigura i-vă că nu îi este frig. cel mai bun rezultat poate fi ob inut cu ajutorul celorlalte persoane pricepute. în multe cazuri. Triste e O persoană care tocmai şi-a pierdut un membru al familiei. Din acest motiv. când pericolul direct a trecut. bucuria de a nu fi fost rănit. mai ales. dumneavoastră nu mai sunte i confuz şi. va avea un puternic sentiment de teamă.. dar. şi. Această reac ie va fi. Bineîn eles. de exemplu. Pericolul imediat a trecut. de aceea. dar trebuie să fie condusă într-un loc sigur. Ei încep să în eleagă ce s-a întâmplat în realitate şi acum apare reac ia. poate. Aceasta poate fi făcută de însăşi persoana afectată. Toate acestea trei sunt sentimente foarte dureroase care sunt greu de suportat şi care vor influen a puternic via a cuiva. Reac ii: Când persoanele care ajută au preluat controlul asupra accidentului. cu siguran ă. această fază poate fi foarte dureroasă. în primul rând. Singurul mod posibil de a nu le mai avea – sau de a le ine sub control – este de a se comporta activ. Vinovă ie O persoană care crede că va fi învinovă ită pentru accident va avea un imens sentiment de vinovă ie. „Celelalte persoane” nu trebuie neapărat să fie psihologi sau psihiatri. b) Faza reac iei Faza reac iei este faza care vă face să în elege i ce s-a întâmplat. aceia care au fost implica i în accident încep să iasă din faza de şoc. începe i să reac iona i.

De aceea. Trebuie ca dumneavoastră s-o face i să în eleagă că sentimentele ei sunt naturale. se va termina în curând şi ajută persoana afectată. Făcând aceasta. altfel. gânduri care. este foarte important pentru efectul primului ajutor psihologic ca persoana afectată să se confeseze şi să-şi mărturisească problemele. O astfel de explozie vă poate speria. dar dumneavoastră trebuie să vă comporta i cu calm. aruncarea a ceva pe jos. ea trebuie să aibă încredere în dumneavoastră. de vreme ce s-a destăinuit. îi pune i gândurile „în ordine”. trebuie ca dumneavoastră să-i permite i persoanei afectate să dea drumul liber sentimentelor sale. îi prezintă accidentul ca o colec ie de imagini înspăimântătoare. . Lăsa i persoana afectată să plângă Dacă aceasta are ca rezultat reac ii puternice. Această conversa ie trebuie să ia o formă în care pute i face persoana afectată să relateze întregul accident în ordinea corectă. Agresiunea este naturală Pentru persoana afectată. Sentimentele sunt naturale În timpul conversa iei. Pune i-vă bra ul pe umărul ei sau ine i-o de mână. persoana poate repeta relatarea de câteva ori.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor psihologic Încredere În această fază. în loc să face i abstrac ie de toate acestea şi să vă referi i la ele ca la o problemă rezolvată. într-o succesiune dezordonată. de exemplu. un alt mod de a-şi manifesta sentimentele este prin agresiune – prin unele ac iuni agresive – ca. Vă rugăm. Acum pute i să vă concentra i asupra vie ii dumneavoastră de zi cu zi 76 . c) Faza comportării în timpul crizei Faza comportării în timpul crizei apare când dumneavoastră v-a i obişnuit cu situa ia. un prieten bun sau într-o altă rela ie apropiată de persoana afectată. Conversa ie Cea mai importantă „influen ă” în primul ajutor psihologic este conversa ia. lovirea mesei sau a altui obiect. dacă dumneavoastră sunte i cel care îi acorda i primul ajutor psihologic. De aceea.asculta i ceea ce vi se spune şi crede i descrierile diferitelor ei experien e. trebuie să încerca i să face i persoana afectată să-şi explice sentimentele. Îi poate fi de mare ajutor dacă îi este permis să plângă sau poate să vă vorbească despre neliniştea ei. Aceste gesturi îi dau un sentiment de securitate care este bun pentru ea. lăsa i-o să procedeze astfel! Când persoana afectată a terminat de povestit întregul accident. va fi mai uşor pentru ea să şi-l scoată din minte. Probabil. este foarte delicat dacă sunte i o rudă apropiată.

Deci. Aceasta înseamnă că. înseamnă „a exprima verbal sentimentele”. cu excep ia faptului că persoana afectată şi dumneavoastră înşivă a i reuşit. pentru a o ajuta şi. Deci. Primul ajutor psihologic Ajutorul pe care dumneavoastră pute i să-l oferi i persoanei afectate care a intrat în faza comportării din timpul crizei este un ajutor al procesului care ia locul în această fază. Faza comportării în timpul crizei poate dura jumătate de an şi trebuie reamintit că persoana afectată încă este influen ată de traumă şi trebuie să se descurce cu ea pentru a ieşi complet din ea. astfel încât aceasta să nu-i mai domine via a. ea însăşi este capabilă să trateze experien a traumatică pe care a avut-o. Practic. făcând posibil ca ea să rezolve cu sentimentele vehemente care o posedau în faza de reac ie. Când faza reac iei a marcat via a persoanei afectate pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă. Acum pute i să rezolva i situa ia prin care a i trecut. întradevăr. Ascultarea activă = aceasta înseamnă că dumneavoastră asculta i ceea ce vă spune persoana afectată. De fapt. de exemplu crede i că a trăit experien a exact în felul în care vă spune. persoana începe să fie capabilă să aştepte cu nerăbdare. Punerea in cuvinte a sentimentelor A trata o problemă. cât mai exact 77 . dumneavoastră trebuie să face i ca persoana afectată să descrie. într-adevăr. Ascultarea activă Cea mai importantă „influen ă” când trata i trauma este tipul conversa iei în care dumneavoastră asculta i activ relatarea persoanei afectate asupra ceea ce s-a întâmplat. aceasta înseamnă o continuare a primului ajutor dat în faza de reac ie. Atitudinea dumneavoastră trebuie să fie pozitivă. ce vă spune ea şi îi pune i întrebări care o vor face să se simtă în largul ei şi îi vor clarifica relatarea. cu scopul de a auzi ce vă spune! (Nu ca într-o conversa ie obişnuită. Privi i pozitiv tot ce vă spune. să nu reac ioneze la procesul activ. nu ve i observa tranzi ia de la faza de reac ie la următoarele faze. fără să fie copleşită de sentimentele ei. Sentimentele vehemente sunt mai pu in presante şi persoana afectată poate să înceapă să vorbească despre ceea ce s-a întâmplat.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical şi să vă gândi i la viitorul dumneavoastră. Această fază poate dura până la 6 luni. Ea este capabilă să găsească un interes în via a de zi cu zi şi se descurcă mai bine cu munca. rezolvare care vă va permite să trece i prin criză. cu orice pre . optimistă. prin eforturile dumneavoastră. în care – în timp ce „asculta i” – vă gândi i la ceea ce ve i spune dumneavoastră când interlocutorul se va opri). dumneavoastră asculta i. Rudele trebuie să ină cont de acest lucru. dacă este convenabil în colaborarea cu alte persoane.

O criză care a trecut şi care a fost bine stăpânită adesea va implica o mai bună pregătire pentru întâmpinarea unei alte eventuale crize. pute i fi mai repede pregătit pentru viitor. Optimism – criza va trece Pozitiv. poate schimba radical via a persoanei afectate. cu sentimentele ei. Incidentul poate lăsa răni şi pierderi psihice şi. bineîn eles. Nu este nevoie de nici un ajutor special în timpul acestei faze. creându-vă o nouă bază pentru restul vie ii. i-a creat o bază pentru viitor. Acum. Este un fapt psihologic că sentimentele recunoscute sunt mai uşor de suportat decât sentimentele difuze. Criza v-a dat o nouă experien ă. Dar. Astfel. 78 . cum ar fi: durere. O astfel de rezolvare a sentimentelor trebuie să aibă loc de câteva ori înainte ca persoana afectată să aibă un bun control asupra propriilor sentimente. se va vedea că cel afectat trece prin criză ca o persoană puternică – mai experimentată şi. nu pute i ignora rănile permanente şi pierderile irecuperabile. dar. Experien a i-a lăsat o cicatrice. dar persoana afectată va învă a să trăiască cu ele. totodată. prin conversa ia cu dumneavoastră. în multe cazuri. dar ele nu pun stăpânire pe dumneavoastră şi dumneavoastră nu exprima i milă. Aceasta nu reprezintă. optimist! Aceasta înseamnă că dumneavoastră împărtăşi i şi în elege i sentimentele persoanei afectate. Dar. fără să sufere. desigur. d) Faza re-orientării Faza re-orientării este perioada de după terminarea crizei. ea poate privi înapoi la ce s-a întâmplat. mai bine pregătită pentru a întâmpina urcuşurile şi coborâşurile vie ii. vinovă ie. Criza a trecut Persoana afectată a învins acum criza psihică. de asemenea.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical posibil. Bineîn eles. în mod necesar un rezultat negativ. de acum înainte. persoana afectată înva ă cum să lucreze ea însăşi. ce simte şi cum simte. nelinişte.

pute i încerca să recrea i o stare de securitate în copil. ine i minte că. evident arată semnele rănii şi povesteşte mamei ce s-a întâmplat. Deci. dar aceasta ajută un copil la fel de pu in pe cât ajută un adult. Copiii nu-şi pot exprima sentimentele. adesea. copilul va în elege întreaga chestiune. aşa cum fac adul ii. Deci. va fi necesar ajutorul de specialitate. pentru a nu-i lăsa imagina ia să „umble”. vorbind despre sentimentele lor. este important să i se spună copilului foarte exact şi. Din acest motiv. copilul să nu se exteriorizeze deloc şi să păstreze în el.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical REAC IILE COPIILOR Bineîn eles. ce s-a întâmplat. De asemenea. pe cât posibil. deoarece imagina ia lor va face experien a chiar mai confuză şi chiar mai amenin ătoare în mintea lor. 79 . Copilul are încă o experien ă fragedă şi sentimente dureroase. inându-l de mână. despre cuvântul „sentimentele lor”. Copilul poate reac iona plângând sau ac ionând agresiv. Copiii nu sunt capabili să descrie sentimentele. Dar. cel mai bun ajutor pe care îl pute i da unui copil care a fost expus unei experien e violente este să-i asigura i un ajutor de specialitate. Este mai dificil pentru copii să în eleagă ce se întâmplă. copiii au nevoie de prim ajutor psihologic. Bineîn eles. în astfel de situa ii. de asemenea. îmbră işându-l sau lăsându-l să stea pe bra ul dumneavoastră. Creează numai o linişte aparentă. În acest caz. ne-dramatic. chiar mai mult decât adul ii. adesea. dacă un tată vine acasă după ce a fost rănit într-un accident. De aceea. chiar mai profund decât adul ii. copiii reac ionează şi dacă părin ii lor au fost supuşi unor experien e violente. ceea ce copilul a văzut şi auzit se poate amplifica şi deveni mult mai serios decât este practic cazul. ei pot fi afecta i de experien e şi. Ve i putea face ca un copil care plânge să se simtă confortabil. dar este mult mai dificil să li-l dai şi. cât mai repede posibil. chiar împotriva tatălui. copiii pot fi expuşi experien elor violente la fel de uşor ca şi adul ii. se poate întâmpla ca. cel mai adesea.

John Wayne le pare a fi un bărbat adevărat. este total ireal şi periculos să aplica i comportamentul lui John Wayne în situa iile vie ii de zi cu zi. în fa a sarcinilor sale. dintr-o dată. . Aceasta poate conduce la o criză psihică intensă. se întâmplă ca cei care acordă primul ajutor să încerce să se comporte în acest fel. Nimeni nu ar trebui să se lase inspirat de astfel de filme. 80 . Dacă cel mai bun prieten al lui moare lovit de un glonte duşman. această reac ie este periculoasă. astfel încât el poate continua lupta umăr la umăr cu prietenii lui. . dar. deoarece: . este palpitant să priveşti astfel de filme! Dar. îl calmează pe cel în cauză. nici chiar atunci când gloan ele zboară pe la urechile lui. Dacă unul dintre oamenii lui se aprinde prea tare în toiul luptei. Aceasta nu este o reac ie neobişnuită şi. deoarece persoana în cauză nu acordă aten ie suficientă experien elor ei violente.sigur nu este o bună idee să „tratezi” tensiunea psihică bând alcool. Aceasta înseamnă că. care.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical CRIZA PERSOANEI CARE AJUTĂ „Sindromul John Wayne” Tuturor celor care au văzut filmele lui. John Wayne dă pe gât un pahar mare de whisky şi continuă lupta neînfricoşat.este practic imposibil să nu fi i impresiona i de experimentele periculoase şi violente. se vorbeşte despre „Sindromul John Wayne”. un membru al echipei de salvare încearcă să pară neimpresionat de incidentele serioase la care ei to i sunt expuşi. El este total neimpresionat de nimic – niciodată mâinile lui nu dau nici cel mai mic semn de tremurat. care rămâne rece în orice situa ie. Printre specialiştii echipei de salvare şi pompieri. uneori.nu po i calma pe nimeni care se află într-o criză psihică trăgându-i o palmă. Bineîn eles. John Wayne îi trage o palmă zdravănă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful