SOCIETATEA NA IONALĂ DE CRUCE ROŞIE DIN ROMÂNIA

de

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

CUPRINS Glosar

pag.

Capitolul 1: Principii generale de acordare a primului ajutor premedical 1.1 Cum să facem fa ă unei situa ii de urgen ă pag. 1.2 Planul pentru o situa ie de urgen ă pag. 1.3 Lan ul care salvează vie i pag. Capitolul 2: Starea de inconştien ă Capitolul 3: Resuscitarea cardiopulmonară 3.1 Resuscitarea cardiopulmonară la adult 3.2 Resuscitarea cardiopulmonară la copil 3.3 Corpi străini în căile aeriene superioare Capitolul 4: Plăgi 4.1 Generalită i 4.2 Plăgile cauzate de muşcături 4.3 Plăgile cu corpi străini 4.4 Plăgile cu hemoragie 4.5 Amputa iile Capitolul 5: Fracturile Capitolul 6: Temperaturile extreme 6.1 Arsurile 6.2 Insola ia 6.3 Electrocutarea 6.4 Degerăturile şi hipotermia Capitolul 7: Alte situa ii care necesită prim ajutor 7.1 Coma diabetică 7.2 Atacul de inimă 7.3 Atacul cerebral 7.4 Convulsiile 7.5 Intoxica ii Capitolul 8: Primul ajutor psihologic pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag.

2

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

Glosar Trecător O persoană care este martora întâmplătoare a unei situa ii de urgen ă. Persoana poate să nu fie instruită pentru acordarea primul ajutor, dar să fie dispusă să asiste victima, persoana care acordă primul ajutor şi/sau un membru al unui serviciu de urgen ă. Victimă O persoană aflată în primejdie şi care necesită şi/sau solicită asisten ă. Comunitate Un grup de oameni care se află/trăieşte/lucrează într-un context specific. Context Toate elementele şi factorii care constituie cadrul în care apare situa ia de urgen ă. Aceste elemente includ: • capacită ile comunită ii şi a membrilor ei individuali de a preveni, a fi pregăti i pentru, a răspunde la şi a se recupera în urma situa iilor de urgen ă, • regulile şi reglementările referitoare la îngrijire, • organizarea serviciilor de sănătate şi salvare (servicii de urgen ă, centre de îngrijire, etc.), • obiceiuri, cultură şi credin e (de ex. religie, practici locale tradi ionale), • circumstan e locale (izolare, dezastru, conflict armat, etc.). Pericol Situa ie sau condi ie care are poten ialul de a afecta în mod negativ via a sau sănătatea persoanelor prezente la locul accidentului şi/sau aflate în apropierea acestuia, pe termen scurt, mediu sau lung. Dispecerat O structură dedicată primirii apelurilor de urgen ă de la comunită ile dintr-o arie geografică specifică şi mobilizării şi controlului resursei corespunzătoare şi relevante de îngrijire a sănătă ii, ca răspuns la aceste apeluri. Un dispecerat poate îndeplini diferite func ii: • recep ionarea şi gestionarea permanentă a apelurilor de urgen ă, stabilind prioritatea acestora, • îndrumarea, când este posibil, în asigurarea asisten ei a celor care fac apelul,
3

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

• definirea şi asigurarea unei corelări cât mai bune a necesită ilor de urgen ă cu capacită ile/ disponibilită ile de răspuns, • coordonarea angajamentului serviciilor de urgen ă, • determinarea modalită ii de transport şi a centrului de îngrijire cel mai potrivit pentru starea victimei, • pregătirea preluării victimei la centrul respectiv. Primejdie O stare fizică şi/sau psihologică acut perturbată, care poate duce la deteriorarea vie ii, sănătă ii sau bunăstării unei persoane. Serviciu de urgen ă O organiza ie sau un grup cu un sistem sau o re ea de resurse şi personal având responsabilitatea specifică de a se pregăti pentru şi de a răspunde la situa iile de urgen ă. Membrii ei sunt califica i pentru a interveni direct la un incident sau să preia gestionarea unei victime care a fost asistată ini ial la locul accidentului de un trecător şi/sau o persoană care acordă prim ajutor. Această responsabilitate este stabilită legal de către autorită ile locale şi acceptată/recunoscută de către comunitate şi victime. Un membru al unei astfel de organiza ii ar putea fi: • o persoană care acordă prim ajutor voluntar (de ex. de la o Societate de Cruce Roşie sau Semilună Roşie), • o persoană care acordă prim ajutor profesional sau un salvator profesionist, • un membru al corpului paramedical (de ex. un tehnician de ambulan ă), • din personalul de urgen ă (de ex. personalul unită ilor de îngrijire intensivă), • un membru al corpului de asisten ă medicală, • un membru al corpului medical. Asisten a oferită de un serviciu de urgen ă poate fi sub formă de: • serviciu de instruire/educare în prevenirea, pregătirea pentru şi răspunsul la situa iile de urgen ă, • participarea directă la locul accidentului pentru controlul riscului, salvare şi/sau asigurarea îngrijirii de urgen ă, • sfaturi şi îndrumare verbală sau scrisă pentru o victimă, un trecător sau o persoană care acordă prim ajutor la locul accidentului, • asigurarea transportului victimei, • îngrijire într-un centru de sănătate capabil să preia o victimă.

4

etc. cum ar fi căldura sau oxigenul. vizează situa ia imediată. De asemenea poate fi evaluată primar de către un trecător şi/sau o persoană care acordă prim ajutor. sub supravegherea autorită ilor publice. Primul ajutor formează obiectul unui program sau a unei instruiri certificate. controlul riscului expunerii la sânge şi alte fluide corporale. o persoană care acordă prim ajutor şi/sau serviciul de urgen ă. rezultată din expunerea la energie termică. radioactivă sau chimică. Prim ajutor Prevenirea. Persoană care acordă prim ajutor O persoană care este instruită şi certificată în primul ajutor şi care poate folosi acele cunoştin e teoretice şi practice pentru a proteja şi salva vie i. în contextul unei situa ii de urgen ă. Suport psihologic Asisten ă acordată persoanelor aflate într-o situa ie de criză emo ională. iar scopul său este de a reasigura/linişti sau de a oferi maximul de confort posibil 5 . Această schimbare poate afecta sau poate fi sim ită de către persoanele implicate.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Situa ie de urgen ă Un eveniment care creează o primejdie. ca şi pentru mobilizarea şi asistarea comunită ii în prevenirea. Protejare Măsurile luate pentru a preveni riscurile expunerii într-o situa ie de urgen ă (semnalizarea locului unui accident rutier. mecanică. Dacă situa ia de urgen ă a apărut. a unei boli sau a stresului. afectând un individ sau o comunitate. Aceasta include o dimensiune de suport psihologic. şi necesită o ac iune imediată. cum ar fi Societatea de Cruce Roşie sau Semilună Roşie. răspunsul ini ial urmăreşte diminuarea impactului acesteia până când condi ia victimei este stabilizată. indiferent dacă aceasta este urmare a unei accidentări fizice. pregătirea pentru şi oferirea unui răspuns ini ial la situa iile de urgen ă din domeniul sănătă ii. Rană Deteriorare accidentală sau inten ionată a corpului. pregătirea pentru şi răspunsul la situa iile de urgen ă. electrică. Asisten a urmăreşte reasigurarea victimei şi ob inerea cooperării/colaborării acesteia la măsurile ce urmează a fi luate de către un trecător.). remediată sau ajutorul profesional devine disponibil. pregătite şi efectuate de o asocia ie locală sau o organiza ie. Acest fel de ajutor. sau datorată absen ei unor elemente esen iale.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical persoanelor care necesită un ajutor mai specializat. Siguran ă O situa ie în care pericolele pentru via a sau sănătatea victimei. Ar trebui să se facă totul pentru a minimiza pericolul ca o condi ie preliminară pentru administrarea corespunzătoare a măsurilor de salvare a vie ii şi/sau a îngrijirii de urgen ă. controlate sau absente. dar al ii au nevoie de informa ii şi instruire pentru a se sim i confortabil în executarea unei astfel de sarcini. 6 . persoane care acordă prim ajutor sau a trecătorilor sunt minimizate. până când li se poate acorda o îngrijire mai completă sau pot fi recuperate complet. Unora le poate veni natural când sunt puşi în fa a cuiva aflat într-o situa ie de criză. Constă în principal dintr-o atitudine în elegătoare şi sensibilă şi gesturi şi cuvinte încurajatoare.

2 1.3 Cum să facem fa ă unei situa ii de urgen ă Planul pentru o situa ie de urgen ă Lan ul care salvează vie i 7 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Principii generale de acordare a primului ajutor premedical 1. 1 1.

Siguran ă 2. numărul de telefon. TRIMITE I DUPĂ AJUTOR PROFESIONIST • Sosirea rapidă a ajutorului poate salva o via ă. C. B. • Arătându-i că vă pasă. Răspuns 3.2 Planul pentru o situa ie de urgen ă Planul pentru o situa ie de urgen ă constă din 5 paşi: 1. adresa) • Ce s-a întâmplat? (accident auto. PLANIFICA I RAPID CE TREBUIE SĂ FACE I • Învă a i procedurile de bază şi repeta i-le periodic pentru a putea face fa ă oricând este necesar. PĂSTRA I-VĂ CALMUL. starea sa se poate agrava. Circula ie 8 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 1. o ve i ajuta pe aceasta să fie calmă şi să coopereze.1 Cum să facem fa ă unei situa ii de urgen ă A. Respira ie 5. • Cine telefonează? (numele. inspira i încredere. incendiu) • Unde? • Câte victime? D. Re ine i şi folosi i numărul de urgen ă 112 şi cum să comunica i la telefon. • Dacă victima devine neliniştită. Căi aeriene 4. 1. ÎNCURAJA I VICTIMA • Anun a i victima că personalul calificat este pe drum şi încerca i să o face i să se simtă cât mai bine cu putin ă. explozie. • Păstrându-vă calmul în timp ce ajuta i victima.

Punându-vă via a în pericol pute i determina o creştere a numărului de victime. gaz materiale inflamabile traficul rutier materiale metalice ascu ite suprafe e alunecoase structuri instabile Nu interveni i în situa iile periculoase. trebuie să evita i să muta i o victimă. Ca o regulă generală. care este instruit. să intervină. A. Exemple: . .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Aceşti paşi sunt esen iali pentru to i cei care sunt implica i în primul ajutor premedical. Lăsa i personalul de urgen ă.cură area zonei de cioburile provenite de la un accident auto. 9 . Persoanele pe care trebuie să le ave i în vedere sunt: dumneavoastră privitorii victima/ele Asigura i-vă timp pentru a face o evaluare primară a locului accidentului şi identifica i obiectele care pot fi periculoase. trebuie să vă asigura i că locul accidentului este sigur pentru toată lumea. Pericolele pot consta în: substan e chimice electricitate apă curgătoare foc. şi are echipament adecvat fiecărei situa ii. aşa că aştepta i să sosească echipele specializate. .oprirea electricită ii de la panoul de curent. fum. ASIGURAREA LOCULUI ACCIDENTULUI Odată ce are loc o urgen ă. cu excep ia cazurilor în care zona poate deveni periculoasă pentru aceasta. În unele situa ii pute i înlătura pericolele sau pute i scoate victima/ele din zona periculoasă. pregătit.scoaterea cheilor din contact.

nu ştie unde este sau ce s-a întâmplat inconştientă – victima nu răspunde Dacă victima este conştientă. B. scutura i-o de umeri şi întreba i-o: “Eşti în regulă?”. lăsa i-o în pozi ia în care a i găsit-o (presupunând că nu este în pericol). PRIVEŞTE (uita i-vă) ASCULTĂ (vorbi i asculta i) SIMTE (atinge i) Există 3 nivele de conştien ă: conştientă – victima răspunde şi ştie unde se află sau ce s-a întâmplat confuză – victima este ame ită. • verifica i starea victimei. Simte”. este foarte dificilă şi ar trebui lăsată în grija personalului calificat. “Ce s-a întâmplat?” Aceasta este cunoscută ca tehnica “Priveşte. Atinge. în special a unei victime inconştiente.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Mutarea unei victime. striga i după ajutor sau duce i-vă după ajutor dacă este cazul • observa i şi reevalua i semnele vitale regulat • acorda i primul ajutor dacă este cazul Dacă victima este confuză sau inconştientă: • striga i după ajutor • verifica i dacă respiră 10 . RĂSPUNSUL Verifica i dacă victima răspunde la stimuli.

culoarea pielii sau căldura extremită ilor. CĂILE AERIENE Eliberarea căilor aeriene este esen ială pentru ca victima să respire normal. plasa i-vă mâna pe fruntea victimei şi trage i cu blânde e capul pe spate ridica i bărbia victimei pentru a deschide căile aeriene trage i cu blânde e de maxilarul victimei pentru a deschide gura Încerca i să evita i lăsarea prea mult pe spate a capului victimei! Corpi străini în căile aeriene: îndepărta i corpii străini vizibili din gura victimei îndepărta i din ii rup i sau desprinşi E. CIRCULA IA SÂNGELUI Verificarea pulsului este o manevră foarte dificilă. Asculta i şi Sim i i dacă respiră. de aceea se recomandă să se urmărească alte semne ale circula iei sângelui ca. nu pentru mai mult de 10 secunde Privi i să observa i dacă toracele se ridică Asculta i sunetul respira iei Sim i i respira ia victimei pe obrazul dumneavoastră Dacă respiră normal: întoarce i-o în pozi ie laterală stabilă verifica i starea victimei şi merge i după ajutor dacă este necesar trimite i pe cineva după ajutor sau să cheme ambulan a dacă există alte persoane în preajmă observa i şi reevalua i semnele vitale regulat D. Verifica i dacă acestea sunt ‘deschise şi libere’. RESPIRA IA Privi i. de exemplu.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical C. Dacă circula ia sângelui este prezentă: observa i şi reevalua i semnele vitale regulat 11 .

3 Lan ul care salvează vie i Spital Ambulan ă Prim ajutor Alarmă Măsuri de siguran ă Măsuri de siguran ă Dacă sunte i printre primii care ajunge i la locul unui accident. Privi i în jur şi controla i dacă locul este sigur! 12 . Privi i în jur pentru a verifica dacă locul este sigur. trebuie să observa i care este situa ia în ansamblu. Un prim pas important înainte de a acorda primul ajutor este să vă asigura i că nu vă supune i unui pericol vital.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 1.

Atunci când da i telefon pentru a chema ambulan a. Dacă sunte i mai multe persoane care ajută. Atunci când este mare aglomera ie pe linia telefonică. Operatorul vă va pune apoi întrebările necesare pentru a afla de ce fel de ajutor este nevoie. ALARMA DATĂ RAPID ÎNSEAMNĂ AJUTOR RAPID Chemarea rapidă a ambulan ei şi începerea rapidă a manevrelor de resuscitare cardiopulmonară pot fi asemănate primelor inele ale unui lan . răspunde un operator de dispecerat. cineva poate să dea alarma imediat ce a i identificat victima/victimele si situa ia de urgen ă în care aceasta/acestea se află. Tot ce ave i de făcut este să spune i ce s-a întâmplat. poate dura ceva timp până răspunde dispeceratul.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Alarma 112 DA I ALARMA – CHEMA I AMBULAN A ! Chema i ambulan a cât de repede pute i şi vă permite situa ia. De aceea este important ca manevrele de resuscitare să fie cunoscute de cât mai mul i oameni. pentru că vine prea târziu. Fără ele ajutorul mai avansat care urmează în lan poate de multe ori să rămână fără efect. Reveni i cu un apel până răspunde! 13 . Răspunde i clar şi concis. Nu renun a i. RESUSCITAREA CARDIOPULMONARĂ ASIGURATĂ RAPID CREŞTE ŞANSELE DE SUPRAVIE UIRE Începerea rapidă a resuscitării cardiopulmonare creşte şansele de supravie uire de 2-3 ori în compara ie cu acele cazuri în care nu se face nimic până la sosirea ambulan ei.

se acordă corect primul ajutor. ac iunile tale de prim ajutor sunt importante.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor Primele minute după un accident sunt de multe ori hotărâtoare pentru supravie uirea victimei şi pentru limitarea urmărilor accidentului. În aşteptarea ambulan ei. Accident 4 minute Alarmă 8 minute Ambulan ă 20 minute Spital 14 . Dacă. se previne agravarea situa iei şi cresc şansele ca tratamentul medical care va urma. să reuşească. direct la locul accidentului. PRIMELE MINUTE SUNT CRITICE Poate să dureze cinci minute sau o oră până când soseşte ambulan a.

Victima nu respiră • Deschide i căile de acces ale aerului. fiecare victimă trebuie să beneficieze de supraveghere. care respiră normal trebuie să fie aşezate într-o pozi ie laterală. pulsul este accelerat. Este important să existe un comportament calm şi prietenos din partea persoanei care acordă prim ajutor. • • • • • • • • Victima sângerează Opri i sângerarea prin presarea cu degetele asupra bandajului pe rană. Transporta i victima imediat la spital sau medic. Continua i cu această manevră până când victima respiră normal. trebuie să fie aşezate într-o pozi ie laterală stabilă. Ridica i partea corpului care sângerează. Men ine i temperatura corpului victimei. Apleca i capul spre spate. începe i respira ia artificială (metoda gură la gură). • 15 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical PRIMUL AJUTOR: Victima este în stare de inconştien ă dar respiră normal • Toate victimele în stare de inconştien ă. singură sau până când cineva calificat îşi asumă responsabilitatea tratamentului. • Victimele inconştiente. Victima prezintă întreruperea circula iei sângelui Pielea este palidă şi rece. Dacă victima continuă să nu respire. Dacă este posibil. • Îndepărta i din gură corpii străini vizibili. ridica i gâtul. Aplica i un bandaj compresiv. Aşeza i victima culcată cu picioarele ridicate (cea fără conştien ă trebuie să fie aşezată într-o pozi ie laterală stabilă). Inima se opreşte (fără puls) • Începe i compresiile toracice şi respira ia artificială. stabilă. Culca i victima Supravegherea Victima nu trebuie să stea nesupravegheată. înveli i-o. victima este confuză şi însetată.

16 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Ambulan ă Transportul victimelor cu ambulan a. Spital Spital.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Starea de inconştien ă 17 .

lăsa i persoana în pozi ia în care o găsi i. dacă are. PRIVEŞTE . Îndepărta i-i ochelarii. ASCULTA I. PRIVI I. O persoană leşinată se trezeşte de obicei rapid dacă este întinsă cu capul în acelaşi plan ca şi corpul. SIMTE . Aşeza i persoana în pozi ia "laterală stabilă". Starea se poate înrăută i.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical În caz de inconştien ă. nu şi-a pierdut cunoştin a. SIM I I Dacă este posibil. Scutura i-o uşor de umeri şi întreba i: „Cum te sim i?”.Sim i i dacă victima reac ionează atunci când o scutura i uşor! Dacă victima reac ionează la atingere sau adresare. Dacă victima nu răspunde sau nu reac ionează.Asculta i dacă victima răspunde. otrăvire. Este important să re inem că există multe cauze de pierdere a cunoştin ei. persoana nu reac ionează la atingere sau la adresare. pentru a putea acorda ajutor în modul cel mai eficient. este un semn de inconştien ă. consum excesiv de alcool. Chema i ambulan a! 18 . Rămâne i cu el/ea. Leşinul este considerat ca o pierdere a cunoştin ei pentru scurt timp. Un prim pas important înainte de a acorda ajutor este să vă asigura i că nu vă supune i pe dumneavoastră unui pericol vital. Descheia i hainele prea strâmte şi ave i grijă ca nici un obiect să nu-i provoace vătămări prin apăsare. etc. Când găsi i o persoană care pare lipsită de via ă este important să cerceta i ce s-a întâmplat. de exemplu lezarea craniului. „Ce s-a întâmplat?”.Vede i dacă şi cum reac ionează victima! ASCULTĂ . Privi i în jur şi controla i dacă locul este sigur! NU VĂ RISCA I NICIODATĂ PROPRIA VIA Ă! PROTEJA I-VĂ! CONTROLA I STAREA DE CONŞTIEN Ă.

iar cu cealaltă mână de genunchiul opus. cu mâna pe obrazul victimei. Pasul 3: Apuca i cu o mână de umărul de partea opusă a victimei. 19 . Pasul 4: Rula i victima pe o parte. Aşeza i celălalt bra al victimei în unghi drept peste piept. către dumneavoastră. Aşeza i-i mâna de deasupra sub obraz. îndoit în unghi drept fa ă de corp. cu palma în sus şi cu cotul îndoit. Îndoi i-i genunchiul de deasupra în unghi aproape drept.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pozi ia laterală stabilă Pasul 1: Aşeza i-vă în genunchi lateral de victimă şi asigura i-vă că ambele picioare sunt drepte. Pasul 2: Aşeza i-i bra ul de lângă dumneavoastră.

pute i să-i elibera i căile respiratorii. DA I ALARMA! CHEMA I AMBULAN A! NU ABANDONA I VICTIMA! STAREA SE POATE ÎNRĂUTĂ I! DACĂ PERSOANA FĂRĂ CUNOŞTIN Ă ESTE ÎNTINSĂ PE BURTĂ: Atunci când o persoană fără cunoştin ă este întinsă pe burtă. rămâne i lângă persoana fără cunoştin ă. 20 . Încerca i să împiedica i pierderea căldurii corpului. riscul de sufocare este mic. Cu mici ajustări. Ruga i pe altcineva să cheme ambulan a.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pasul 5: Dacă este posibil. prin a-i trage capul pe spate. prin învelirea corpului cu o pătură sau cu o haină. de exemplu.

2 Resuscitarea cardiopulmonară la copil 3.3 Corpi străini în căile aeriene superioare 21 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Resuscitarea cardiopulmonară 3.1 Resuscitarea cardiopulmonară la adult 3.

1 Resuscitarea cardiopulmonara la adult 22 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 3.

23 . Fără ele ajutorul mai avansat care urmează în lan poate de multe ori să rămână fără efect. pentru că vine prea târziu. via a lor depinde concret de faptul că cei din jur ştiu sau nu să facă resuscitarea (masaj cardiac şi respira ie artificială). Este ca un "scurt circuit" care face ca inima să se oprească. şansele să i se salveze via a sunt mari. cu atât mai multe vie i pot fi salvate. la locul de muncă şi în situa ii cotidiene.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical ALARMA DATĂ RAPID ÎNSEAMNĂ AJUTOR RAPID Anun area rapidă a ambulan ei şi începerea rapidă a manevrelor de resuscitare cardiopulmonare pot fi asemănate primelor inele ale unui lan . A ŞTI ÎNAINTE DE A SE ÎNTÂMPLA PENTRU A ÎNDRĂZNI ATUNCI CÂND SE ÎNTÂMPLĂ În fiecare an nenumăra i oameni fac stop cardiac. au suferit leziuni ireversibile. pentru că acestea asigură un flux sangvin critic pentru creier şi inimă prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresie directă asupra inimii. inând cont că unul din trei cazuri de stop cardiac au loc acasă. situa ia este urgentă! Cu fiecare minut care trece scad şansele de supravie uire. De aceea este important ca manevrele de salvare să fie cunoscute de cât mai mul i oameni. RESUSCITAREA ASIGURATĂ RAPID CREŞTE ŞANSELE DE SUPRAVIE UIRE Începerea rapidă a resuscitării creşte şansele de supravie uire de 2-3 ori în compara ie cu acele cazuri când nu se face nimic până la sosirea ambulan ei. Resuscitarea cardiopulmonară asigurată atât de un singur salvator sau de doi salvatori este o suită de 2 insufla ii ( respira ii artificiale) şi 30 de compresii toracice ( masaje cardiace) Nota 1: Compresiile toracice pot fi făcute şi fără respira ia gură la gură. Când are loc un stop cardiac. Deja după 4-6 minute corpul. Cu cât ştiu mai mul i oameni să efectueze corect manevre de respira ie artificială şi masaj cardiac. De aceea este de o importan ă vitală să se cheme ajutor imediat. Dacă persoana primeşte ajutor imediat. iar resuscitarea să se înceapă în aşteptarea ambulan ei. şi mai ales creierul.

De aceea o victimă trebuie întotdeauna să fie ajutată prin eliberarea căilor respiratorii pentru a putea respira independent.Încerca i să sim i i respira ia pe obrazul dumneavoastră.Asculta i dacă se aude respira ia. cu obrazul aproape de gura lui şi cu privirea îndreptată către torace. Trage i cu aten ie capul pe spate. Ridica i bărbia în sus. Plasa i apoi două degete ale celeilalte mâini pe partea osoasă a bărbiei. VERIFICAREA RESPIRA IEI: Aşeza i o mână pe frunte. 24 . mandibula se ridică şi căile respiratorii se eliberează. ASCULTĂ .Privi i dacă toracele se ridică. inclusiv limba. Atunci când tragem capul pe spate. CĂI RESPIRATORII LIBERE : La persoana fără cunoştin ă to i muşchii se relaxează. Apoi este transportat de sânge la diferitele organe din corp. PRIVEŞTE . Apleca i-vă către accidentat. O parte din oxigenul con inut în aer trece în sânge prin plămâni. Mandibula şi limba astupă căile respiratorii. SIMTE . Asta se întâmplă atunci când o persoană fără cunoştin ă este întinsă pe spate.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Nota 2: Când se opresc manevrele de resuscitare cardiopulmonară: dacă victima respiră şi are puls dacă este preluată de serviciul de ambulan ă după 30‘ sau mai mult când este rece afară Nota 3: Manevrele de resuscitare cardiopulmonară se efectuează 3-4 ore pentru victimele care au stat mult timp la temperaturi scăzute. Sângele circulă în corp fiind pompat de inimă. Partea posterioară a limbii poate atunci să cadă uşor înapoi blocând astfel căile respiratorii. RESPIRA IA: Corpul are nevoie de o aprovizionare continuă cu oxigen.

25 . un material textil) Pasul 2: Men ine i căile respiratorii libere prin aplecarea capului pe spate. aşeza i-o în pozi ia laterală stabilă. Pasul 5: Continua i insuflările în ritmul în care respiri normal până când: persoana fără cunoştin ă începe din nou să respire. Pasul 4: Îndepărta i-vă gura după ce a i insuflat aer. Pasul 6: Dacă victima începe să respire. Dacă toracele nu se ridică. sunte i înlocuit de cineva. astupa ii nările. o batistă. Ridica i-vă capul. Pasul 3: Inspira i. astupa i nările mai bine şi încerca i din nou. timp de circa 2 secunde. Nota: Dacă gura este rănită şi este imposibil să sufla i prin ea.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor în caz de stop respirator Pasul 1: Cură a i cavitatea bucală de eventuali corpi străini vizibili. aşeza i-vă gura pe gura victimei după ce v-a i protejat şi insufla i-i aer. În timp ce victima expiră şi toracele i se lasă în jos. astupa i gura şi sufla i prin nas. Cu degetul mare şi arătătorul de la mâna pe care o ine i pe fruntea victimei. Controla i dacă toracele se ridică (atunci a ajuns aerul în plămâni). Insufla i încet. Proteja i-vă pentru a nu intra în contact cu sângele victimei prin folosirea „batistei salvatorului” (de ex. pregăti i-vă pentru o nouă insuflare: trage i aer în piept. trage i capul victimei mai spre spate.

26 . toate organele vor fi rapid lezate de lipsa de oxigen. Dacă inima se opreşte. respira ia şi contrac ia musculară.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical CIRCULA IA SANGVINĂ: Sângele circulă în corp datorită efectului de pompă al inimii. Organul cel mai sensibil este creierul: deja după 10-15 secunde dispar cunoştin a. Sângele este pompat cu mare presiune din jumătatea stângă a inimii către toate păr ile corpului. Prin circula ia sanguină celulele sunt continuu alimentate cu oxigen. cu o medie de 70 de ori pe minut.

Merge i cu degetele în jos şi pu in lateral până la adâncitura de lângă muşchiul oblic al gâtului. Cu cealaltă mână controla i pulsul. pu in mai spre partea din stânga a pieptului. trebuie să face i atât RESPIRA IE ARTIFICIALĂ (pentru a men ine respira ia) cât şi MASAJ CARDIAC (pentru a men ine circula ia sanguină).Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical VERIFICAREA PULSULUI: ine i cu o mână capul victimei tras pe spate (hiperextensie). Aşeza i arătătorul şi degetul mijlociu pe laringe. Inima este amplasată sub stern. Ave i grijă ca victima să se afle cu fa a în sus şi pe o suprafa ă tare. înainte de a începe resuscitarea. Primul ajutor în caz de stop cardio-respirator Dacă găsi i o persoană fără cunoştin ă care are atât stop respirator cât şi stop cardiac. 27 . dar nu până la marginea de jos a sternului (apendicele xifoid). Ea ajunge până la marginea arcului costal.

Folosi i propria greutate pentru a apăsa sternul circa 4-5 cm. Pasul 3: Repeta i compresiile toracice cu o rată de aproximativ 100/ min. În acest caz. Plasa i-vă palma celeilalte mâini peste prima.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pasul 1: Plasa i palma unei mâini în centrul pieptului. Pasul 2: Apleca i-vă corpul în fa ă. Continua i apoi procedura de reanimare. 28 .până la dispari ia acestor semne. Aten ie să nu exercita i presiune asupra sternului în perioada de relaxare toracică. astfel încât umerii să se afle deasupra locului de compresie. Accidente în timpul resuscitării Vărsătura: Insufla ii prea rapide sau prea puternice: aerul ajunge în stomacul victimei. Între compresii lăsa i sternul să se ridice de tot fără să ridica i mâna de pe el. întoarce i victima pe o parte şi cură a i-i gura. peste abdomenul superior sau peste apendicele xifoid. stări aproape de leşin Salvatorul îşi va ine respira ia câteva momente . cauzând voma. Hiperventila ia salvatorului: salvatorul inspiră mai mult aer decât este necesar şi de aceea îi scade nivelul dioxidului de carbon din sânge. fără a îndoi coatele. furnicături în degete. Semne: ame eală. Apăsa i cu bra ele drepte. Încrucişa i degetele celor 2 mâini şi asigura i-vă că nu aplica i presiune peste coastele victimei.

2 Resuscitarea cardiopulmonară la copil 29 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 3.

iar în cazul copiilor foarte mici cu două degete: mijlociul şi arătătorul. apăsate pe mijlocul sternului care va fi presat în interior.sugari : 20 . La copiii foarte mici.copii 1-7 ani : 15 . Insufla i numai cantitatea de aer necesară care să producă ridicarea pieptului. gura persoanei care acordă primul ajutor trebuie să acopere atât gura cât şi nasul acestuia. pentru copiii mari.copii peste 7 ani : 12 Circula ia artificială Compresiile exercitate asupra pieptului unui copil vor fi făcute cu o singură mână. Numărul de insufla ii pe minut este pentru : . 30 . cu aproximativ 1-2 cm.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Respira ia artificială Se face în acelaşi mod ca şi la adul i.

Câteodată se întâmplă ca epiglota să nu ină pasul. Atât timp cât persoana respectivă respiră. Când înghi im. ea poate de cele mai multe ori să tuşească. mai ales atunci când înghi im şi respirăm în acelaşi timp. încearcă să tragă aer în piept nu poate să vorbească nu poate să tuşească duce umerii în sus este cuprinsă de panică. Semne care arată că un corp străin s-a în epenit pe căile respiratorii: persoana în cauză duce mâna la gât nu poate să respire. Acest lucru se poate întâmpla oricui. epiglota se închide peste laringe pentru ca hrana să nu o ia pe calea respiratorie. 31 . Atunci este uşor să "ne înecăm". Este cel mai bun mod de a disloca corpul străin din trahee.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 3. Dacă persoana respectivă încetează să respire este nevoie de ajutor imediat. Când un adult se îneacă este de cele mai multe ori vorba de o bucă ică de mâncare care a intrat pe trahee în loc de esofag. În gât căile aerului şi ale hranei se întretaie.3 Corpi străini în căile aeriene superioare Pasajul respirator poate fi blocat de corpuri străine: ne "înecăm".

Aten ie ca apăsările să nu fie excesiv de puternice. Nota: Modul în care se in mâinile (aşa-numita manevră "Heimlich") se foloseşte atunci când acorda i primul ajutor unei persoane care s-a înecat cu ceva. 32 . Pasul 2: Apuca i încheietura pumnului cu cealaltă mână şi apăsa i spre interior şi oblic în sus. deoarece pute i cauza leziuni interne de mare gravitate.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical COMPRESIA ABDOMENULUI Pasul 1: Apleca i persoana în fa ă. strânge i pumn una din mâini şi plasa i partea cu degetul mare pe abdomenul bolnavului. între coaste şi ombilic. Câteodată este nevoie de mai multe apăsări pentru a disloca obiectul în epenit. Aceasta va produce o creştere a presiunii din plămâni care poate să disloce obstacolul. Plasa i-vă în spatele ei cu bra ele în jurul mijlocului.

Cu latul palmei aplica i o lovitură în spate. 33 . între omopla i.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical LOVITURA ÎN SPATE Plasa i-vă în spatele victimei. APĂSAREA COŞULUI PIEPTULUI Aşeza i o palmă peste cealaltă pe stern şi apăsa i coşul pieptului în jos aproximativ 4 cm. TEHNICA COMBINATĂ Se alternează compresiile abdominale cu loviturile în spate: 5 compresii urmate de 5 lovituri în spate.

Orice victimă înecată este suspectată de existen a leziunii de coloana vertebrală. între omopla i. dacă nu se încep respira iile artificiale. În această pozi ie i se vor aplica lovituri între omopla i cu palma celeilalte mâini. etc. În cazul în care victima revine complet la starea de conştien ă după scoaterea ei din apă. Indiferent cărui fapt se datorează înecul. hipotermia. Din punct de vedere al primului ajutor nu are importan ă faptul că înecul este în apa dulce sau în apa sărată. Salvatorul trebuie să evite orice fel de risc în cazul în care nu ştie să înoate sau în cazul în care nu de ine echipamentul potrivit pentru a intra în apă rece. Acest lucru apare ca urmare a închiderii căilor aeriene (spasm laringian) ceea ce duce la stop respirator. criza de epilepsie. de stopul cardiac. aici inându-se sub observa ie pentru minim 6 ore. ea trebuie să fie transportată la spital. cu capul şi trunchiul înspre fa ă şi li se vor aplica lovituri. de aceea victima se men ine în pozi ie orizontală.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Copilul care are un corp străin în gât: • încetează să mai respire • are probleme cu respira ia în timp ce mănâncă. din punct de vedere fiziologic întâi se instalează stopul respirator apoi apare stopul cardiac. Primul ajutor în caz de înec Înecul poate fi asociat cu alcoolul. 34 . inându-se cu capul în jos. fără a începe manevrele de resuscitare înaintea scoaterii din apă. Siguran a salvatorului capătă aspecte deosebit de importante în aceste situa ii. urmat în primele secunde. Copiii mai mari pot fi inu i apleca i peste antebra . tentativa de suicid. Ca urmare a acestui mecanism plămânii pacien ilor nu sunt inunda i de apă. • este găsit cu fa a vânătă şi cu obiecte de dimensiuni mici în jurul său Primul ajutor: Copiii mici se apucă cu o mână de picioare. cu palma.

Dacă respiră.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Cauze epuizare: la persoanele care cad în apă şi nu ştiu să înoate şoc: prin contactul corpului cu apă foarte rece Consecin e căile respiratorii sunt inundate cu apă se produce stop respirator apoi şi cardiac Primul ajutor Evacuarea apei din plămâni: Victima se întoarce cu fa a în jos. victima este aşezată în pozi ia laterală stabilă. cu mâinile făcute chingă. Dacă nu respiră se aşează în pozi ia cunoscută pentru efectuarea manevrelor de resuscitare. 35 . ridicată de la sol şi scuturată pentru ca apa să se scurgă în afară. apoi este prinsă de salvator pe la spate de abdomen.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Plăgi 4.1 4.4 4.6 Generalită i Plăgile cauzate de muşcături Plăgile cu corpi străini Plăgi particulare Plăgile cu hemoragie Amputa iile 36 .3 4.5 4.2 4.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 4. datorită factorilor particulari (adâncimea. • Localizarea şi extinderea rănii trebuie evaluate cu grijă. muşchi. Riscuri O rană poate provoca: • hemoragie • durere • complica ii specifice după localizare. vase de sânge. cum ar fi hemoragie. muşcătură. Tipuri de plăgi: prin perforare. este organ senzorial şi are rol în reglarea temperaturii corpului.1 Generalită i Pielea protejează împotriva mediului înconjurător. organe interne. Aflând cum s-a produs plaga. derm şi hipoderm. Gravitatea unei plăgi depinde de zona afectată. zgârietură. incluzând infec ii şi insuficien ă circulatorie şi respiratorie. localizări specifice ale plăgii 37 . băşică. Mai mult decât atât. decojire. localizarea şi suprafa a acesteia sau starea anterioară a sănătă ii victimei) • lezarea organelor din profunzime • şoc Plăgile sunt leziuni ale pielii şi mucoaselor. Pielea are mai multe straturi: epiderm. etc. tăietură datorată unui os din interior. Leziunile pot să afecteze şi alte esuturi. Plaga este o rană care poate afecta numai pielea sau/ şi esuturile profunde. trebuie întreprinse ac iuni prioritare specifice acestora. de exemplu nervi. tendoane. ruptură. pot fi evaluate rapid unele riscuri. Notă: Dacă plaga are alte consecin e. profunzimea şi natura ei. Principiile ac iunii • Complica iile trebuie prevenite sau diminuate.

Determina i modul cum s-a produs rana (o lovitură. Pasul 3: Asigura i condi ii de igienă când vă ocupa i de plagă. • nu folosi i o bucată de material mai mult decât o dată. abdomen. Ave i în vedere următoarele principii pentru a cură a plaga: • spăla i plaga de preferin ă cu un dezinfectant lichid. etc.). Pasul 4: Cură a i plaga.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical necesită ac iuni particulare datorită consecin elor negative posibile sau reale legate de aceste localizări (fa ă. încheietură). 38 . în locuri speciale (torace. fără a freca. o cădere. Opri i sau îndepărta i agentul cauzator de victimă (*) SAU îndepărta i victima de agentul cauzator (*). abdomen etc.). Când plaga este adâncă. tratament. Ave i în vedere următoarele principii pentru asigurarea unor condi ii de igienă: • spăla i-vă mâinile cu apă curată cu săpun sau. piept. materiale străine murdare în rană). largă. Observa i localizarea plăgii/plăgilor. Estima i cu aproxima ie cât de extinsă e plaga. având în vedere următoarele principii: • evita i asumarea unor riscuri. Dacă este posibil colecta i informa ii asupra stării de sănătate a victimei (vârstă. gât. • folosi i păr ile curate ale unui material textil (care nu lasă scame) sau comprese sterile. • spăla i plaga dinspre interiorul acesteia spre exteriorul ei. curgătoare. cu excep ia cazului când există un corp străin în plagă care nu trebuie îndepărtat. dacă nu este posibil. Pasul 2: Evalua i caracteristicile plăgii. clară. Determina i agentul cauzator şi orice alt posibil factor agravant (de ex. • în măsura posibilită ii proteja i-vă mâinile folosind mănuşi sau orice poate servi ca barieră de protec ie. • spăla i plaga uşor. sau în lipsa acestuia cu apă curată. cu apă curată curgătoare. Pasul 1: Elimina i contactul dintre victimă şi agentul cauzator. etc. • evita i agravarea situa iei.). (*) ATEN IE. în special dacă rana este adâncă. boli. persoana care acordă prim ajutor ar trebui să transfere victima unui profesionist în îngrijirea sănătă ii.

dureroasă. material textil) sau dacă nu. dacă acestea se află în interiorul sau în apropierea suprafe ei rănite şi dacă acest lucru este posibil fără a produce noi daune/consecin e negative.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pasul 5: Proteja i plaga. având în vedere următoarele principii: • de preferin ă folosi i un material steril (de ex. • folosi i un pansament pregătit anterior sau dacă nu. Verifica i când victima a făcut ultima dată un vaccin antitetanos. cele mai frecvente plăgi muşcate sunt cele provocate de câine. Persoanele alergice la în epături de insecte (albine. Dacă nu l-a făcut recent sfătui i-o să se vaccineze. Proteja i plaga. prezintă la locul agresiunii un edem care progresează rapid. pansament. Virusul este transmis la oameni prin saliva animalului infectat (numai animalele cu sânge cald pot fi purtătoare de rabie. umflată) aplica i ghea ă învelită într-un prosop curat timp de 10 minute. pentru a îndepărta orice impurită i sau urme de salivă.) Sângerare/ hemoragie Infec ie Primul ajutor Spăla i imediat plaga muşcată cu săpun si apa căldu ă timp de 5 minute. Dacă în epătura este la nivelul fe ei sau gâtului există risc mare de sufocare. caldă. etc. unul curat. Ruga i victima să înlăture obiectele poten ial constrictive cum ar fi inele. de oameni. viespi. Dacă plaga muşcată are semne de inflama ie ( este roşie. 4. aplica i un bandaj Pasul 6: Sfătui i victima să se prezinte cât mai curând posibil la medic pentru a determina necesitatea vaccinării antitetanos.2 Plăgile cauzate de muşcături În România. 39 . Riscurile plăgilor muşcate depind de animalul respectiv şi de cât de severă este muşcătura. Riscurile includ: Rabia/ turbarea –este o serioasă şi adesea fatală infec ie virală a sistemului nervos central. pisică şi nu în ultimul rând. Şterge i plaga cu comprese sterile sau cu un prosop curat. Dacă plaga muşcată este adâncă. bră ări. În rănile provocate prin în epături există şi riscul de a declanşa o alergie. spăla i-o sub jet de apa timp de 10 minute. păianjeni). ceas de mână.

40 . Corpii străini care pătrund printr-o plagă nu trebuie înlătura i. • pune i victima în cea mai confortabilă pozi ie.3 Plăgile cu corpi străini Aspectele cheie În eventualitatea existen ei unui corp străin prezent în plagă ave i în vedere următoarele principii: • nu încerca i să-l înlătura i. pielea se înroşeşte. Muşcăturile de şerpi: la locul muşcăturii se văd două în epături. bolnavul este îndrumat la spital în toate cazurile. în vederea vaccinării antitetanice. • evita i toate manevrele care ar putea mişca acest corp străin. suturii plăgii (când se impune) cere i ajutor. se tumefiază. • dacă este necesar. deoarece aceasta ar putea agrava situa ia. Primul ajutor pentru a împiedica difuziunea veninului: • pune i ghea ă pe segmentul de corp lezat • nu ridica i segmentul de corp afectat transporta i rapid bolnavul la spital 4. fixate cu un bandaj şi acoperi i rana. stabiliza i-l cu materiale textile curate. în aşteptarea asisten ei corespunzătoare. • nu-l mişca i. antirabice (dacă e cazul).Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor aplicăm rapid ghea ă la locul în epăturii.

acoperind intestinele exteriorizate cu comprese sterile sau orice alt material textil curat aflat la îndemână. Manual de prim ajutor premedical 4. Nu încerca i introducerea intestinelor înapoi în abdomen.Crucea Roşie Română Aranja i bandajele în jurul corpilor străini pentru ca aceştia să nu se poată mişca. Se tratează ca o plagă obişnuită. dar şi prin tăiere. etc. acest fenomen purtand denumirea de eviscera ie. cauzând leziuni suplimentare în timpul transportului. cel mai frecvent. pentru a scădea presiunea din interiorul cavită ii abdominale Plăgile pneumotorax toracice cu perforarea plămânului = Se produc prin împuşcare. 41 . Pneumotoraxul se recunoaşte prin aspectul roz şi spumos al sângelui dar şi prin perceperea unui şuierat apărut în timpul respiratiei. Aşeza i victima culcată pe spate sau cu toracele uşor ridicat şi cu genunchii îndoi i. iar glon ul se tratează ca un corp străin. de exteriorizarea intestinelor.4 Plăgi particulare Plăgile abdominale cu exteriorizarea intestinelor = eviscera ie Plăgile la nivelul abdomenului sunt urmate. Se tratează ca o plagă obişnuită. acoperindu-se cu comprese sterile şi izolându-se cu o pungă sau orice alt material asemănător aflat la îndemână. se caută atât orificiul de intrare cât şi cel de ieşire (în cazul în care există). înjunghiere. de cele mai multe ori. traumatisme ale coastelor. Dacă plaga se produce prin împuşcare.

Dezvoltarea unor complica ii (de ex. Nu administra lichide. noi răni. prevenită sau oprită. 2. Pasul 2: Ridica i zona cu hemoragie. Hemoragia trebuie oprită rapid. Oprirea hemoragiei trebuie men inută până când victima este predată unui serviciu de urgen ă. ducând la o pierdere însemnată de sânge într-o perioadă scurtă de timp. folosind tehnica/ tehnicile cele mai adecvate situa iei. Riscuri Pierderea de sânge continuă prezintă un risc imediat şi/sau pe termen scurt asupra vie ii şi sănătă ii victimei. Atunci când condi iile o permit. Atunci când condi iile o permit. aşeza i cu grijă victima în pozi ia culcat cât mai curând posibil (sau ajuta i-o să se aşeze într-o astfel de pozi ie). Nu-i da niciodată de băut. 4.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 4. 42 1.5 Plăgile cu hemoragie Defini ie: Este pierderea de sânge printr-o plagă. prin âşnire sau flux continuu. dacă este cazul. ceea ce necesită oprirea imediată a acesteia. Această pozi ie ar trebui men inută. Limitarea consecin elor pierderii de sânge Pasul 1: Culca i victima (dacă acest lucru nu s-a făcut în mod spontan). 3. . şoc. infec ii) trebuie anticipată. Principiile ac iunii Evaluarea pentru identificarea hemoragiei externe dintr-o plagă trebuie făcută rapid în cadrul evaluării ini iale a victimei. leşin. ridica i zona cu hemoragie (sau ruga i victima să facă acest lucru).

men ine i presiunea pentru câteva minute. Verifica i dacă hemoragia s-a oprit în aria unde s-a aplicat compresia cu esătură.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Persoana care acordă primul ajutor trebuie să explice victimei pas cu pas ce urmează să se întâmple. Ea trebuie să ia măsurile de protec ie corespunzătoare. sunt tăioşi sau ascu i i.prin folosirea de materiale impermeabile (de ex. evita i contactul cu sângele victimei. Presiune locală directă: Notă: Această tehnică nu poate fi utilizată când: (a) în punctul hemoragic este prezent un corp străin (b) zona este în mod evident deformată (indicând a fractură) (c) punctul hemoragic nu este accesibil mâinilor persoanei care acordă prim ajutor. pungi de plastic curate) dacă sunt disponibile. 43 . protejându-vă mâna cu care se exercită presiunea: . pentru a se ob ine cooperarea acesteia. . Nu opri i compresia cât timp face i această verificare. Pasul 1: Asigura i accesul la plagă. prin utilizarea oricărui material potrivit ca barieră între mâna voastră şi punctul hemoragic. mănuşi. Pasul 3: Evalua i eficien a presiunii locale directe. Notă: Persoana care acordă prim ajutor n-ar trebui să se pună în pericol când corpii străini sunt murdari de sânge. Pasul 2: Asigura i presiune locală directă asupra punctului hemoragic. evitând o situa ie dureroasă pentru victimă. aplica i suficientă presiune/compresie pentru a opri hemoragia.sau dacă acestea nu sunt disponibile. Notă: Situa ia unui membru amputat este discutată în subcapitolul următor.

Respecta i următoarele principii: aplica i comprese curate peste plagă. În caz contrar.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Bandajul compresiv Notă: Această tehnică nu poate fi aplicată când zona este deformată în mod evident (indicând un traumatism osos/fractură) sau dacă în punctul hemoragic este prezent un corp străin. folosind o presiune mai fermă. aplica i un bandaj compresiv adi ional peste bandajul compresiv ini ial (vezi mai jos). asigurând stoparea hemoragiei fără a întrerupe total circula ia sângelui. Pregăti i aceleaşi materiale care au fost indicate pentru un bandaj compresiv Aplica i acest al doilea bandaj peste primul bandaj: fără să-l înlătura i. men ine i această pozi ie. fără a înlătura primul bandaj compresiv. face i această schimbare între mână şi comprese rapid. Verifica i prezen a circula iei sanguine periferice înainte şi după bandajare Dacă hemoragia continuă. asigura i-vă că bandajul este suficient de strâns pentru a men ine o presiune suficientă asupra punctului hemoragic. Pasul 3: Aplica i un al doilea bandaj dacă hemoragia continuă în pofida bandajului compresiv ini ial. Verifica i dacă hemoragia s-a oprit la scurt timp după aplicarea bandajului compresiv. dacă este vorba o plagă a membrelor. Pasul 2: Evalua i eficacitatea presiunii aplicate prin bandajul compresiv. încerca i să-l aduce i în pozi ie ridicată şi men ine i această pozi ie. aplica i bandajul peste şi în jurul întregii zone. Pasul 4: Verifica i circula ia sanguină periferică 44 . Pasul 1: Men ine i presiunea ini iată printr-o aplicare locală directă cu un bandaj compresiv plasat pe zona cu hemoragie. dacă membrul rănit a fost plasat ini ial într-o pozi ie ridicată.

rana ar trebui spălată meticulos cu săpun şi apă curată. după care se aplică o compresă uscată şi curată. în special ochii. cu mâinile pe abdomen şi cu genunchii îndoi i. Dacă pielea salvatorului este tăiată de orice obiect contaminat cu sânge.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Nota: Contactul cu sângele persoanei rănite Dacă mâinile sunt contaminate cu sânge. Hemoragia internă Apare cel mai frecvent ca urmare a unui traumatism abdominal închis. Pozi ia de siguran ă în cazul victimei conştiente cu hemoragie internă este cu victima culcată pe spate şi cu picioarele ridicate deasupra planului corpului. pentru a fi consiliată şi testată. 45 . dar poate fi întâlnită şi în cazul fracturilor închise ale oaselor mari ( de exemplu ale oaselor extremită ilor) Hemoragia internă abdominală poate fi recunoscută prin pozi ia specifică pe care o are victima. zona respectivă trebuie să fie spălată cu multă apă curată şi săpun. Dacă o altă parte a corpului este stropită cu sângele victimei sau alte fluide corporale. Victimele inconştiente se aşează în pozi ie laterală stabilă. ele trebuie spălate meticulos cu apă curată şi săpun cât mai curând posibil. ea trebuie să apeleze la asisten ă medicală confiden ială. Dacă persoana care acordă primul ajutor a fost în contact cu sângele sau orice fel de lichid corporal al victimei sau este îngrijorată că ar fi putut fi.

ataşat de îmbrăcămintea victimei. Închide i şi punga exterioară. mână. PĂSTRAREA UNEI PĂR I DETAŞATE A CORPULUI În timpul transportului către spital. partea detaşată a corpului este bine să fie păstrată: • uscată • rece Pune i partea respectivă a corpului într-o pungă de plastic închisă.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 4.5 Amputa iile Atunci când o parte a corpului este detaşată(ex. Uita i-vă la ceas şi nota i ora şi minutul. TRANSPORT DE URGEN Ă LA SPITAL ! NU spăla i partea de corp detaşată şi nici partea de corp rănită cu nimic (apă. spirt. Pute i compromite reataşarea păr ii detaşate. Un pansament circular care strânge este aplicat numai pentru a evita pierderea totală a sângelui atunci când o parte a corpului a fost detaşată şi hemoragia nu poate fi oprită cu altfel de pansament. Fi i însă pregătit pentru o sângerare mare după un scurt timp. picior). datorită faptului că vasele sanguine care au fost rupte ini ial se strâng. pentru ca apoi să se dilate. 46 . sângerarea nu este foarte mare la început. Aplica i un pansament lat sau un garou cât mai aproape posibil de plagă şi strânge i-l până se opreşte hemoragia. săpun). dacă se poate. Aşeza i apoi punga într-o altă pungă de plastic plină cu ghea ă.

3 5.1 5. luxa iile.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Entorsele. fracturile 5.4 Generalită i Entorsele Luxa iile Fracturile 47 .2 5.

inclusiv măduva spinării . plămânii.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 5. şi / sau • umflarea şi/sau deformarea unei încheieturi şi/sau a unui os. • Dezvoltarea de complica ii trebuie prevenită sau diminuată Principiile tehnicilor: Persoana care acordă primul ajutor trebuie să-i explice victimei pas cu pas. Riscuri: O fractură sau o entorsă este o sursă de: • durere.nervilor. ce urmează să se întâmple.organelor interne inclusiv creierul. etc. • complica ii secundare locale şi/sau generale. • Orice mişcare a zonei rănite ar trebui prevenită. pentru a ob ine cooperarea acesteia. 48 . ea prezintă: • durere localizată. incluzând leziuni ale: . şi / sau • pozi ia anormală a unei încheieturi şi/sau a unui os.pielii . şi/sau • modificarea culorii pielii în zona respectivă şi/sau • orice impoten ă func ională a unei încheieturi şi/sau a unui os. şi / sau • o plagă şi/sau o hemoragie creată de osul traumatizat sau de for a traumatizantă.muşchilor . Principiile ac iunii: • Zona rănită trebuie imobilizată.1 Generalita i Defini ie: Dacă victima a fost supusă unei/unor for e traumatizante la nivelul oaselor sau/ şi articula iilor. Aceste riscuri pot fi sporite de mişcarea oaselor în interiorul zonei rănite.vaselor sanguine .

Verifica i existen a circula iei periferice.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor în cazul unei entorse. Ruga i victima să înlăture obiectele poten ial constrictive cum ar fi inele. rigidă. evitând contactul cu /sau membrul rănit sau mişcarea acestuia. luxa ii şi/sau fracturi Pasul 1: Stabiliza i zona rănită. ceas de mână. • • 49 . dreaptă • material pentru fixare (de ex. Pregăti i materialele necesare: • o suprafa ă dură. • men ine i membrul în pozi ia în care a fost găsit. bră ări. dacă acestea se află în interiorul sau în apropierea zonei traumatizate şi fără a produce noi daune. bandaje triunghiulare de pânză) Fixa i zona rănită având în vedere următoarele principii: • ac iona i încet şi cu grijă. etc.

cu bandaj). Acesta este motivul pentru care această tehnică ar trebui folosită în anumite circumstan e. Până la sosirea serviciului de urgen ă la locul accidentului. imobilizată de o suprafa ă dură. persoana care acordă prim ajutor trebuie doar să prevină orice mişcare a membrului rănit. O imobilizare necesită un grad de experien ă care se ob ine din practică sau prin instruiri periodice de reîmprospătare. Îmbrăcămintea strâmtă. trunchi sau deget). Persoana care acordă prim ajutor poate fi instruită de către un dispecerat sau serviciul de urgen ă să utilizeze această tehnică. Evalua i suferin ele victimei. Asigura i-vă ca circula ia periferică este prezentă. • dispeceratul cere persoanei care acordă prim ajutor să transporte victima la un serviciu medical. când: • nu există nici un serviciu de urgen ă disponibil.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical • men ine i zona traumatizată. • fixa i materialele (de ex. fără a trece peste zona rănită şi nu prea strâns. Prin urmare această tehnică trebuie văzută ca fiind oarecum dificil de predat persoanelor neini iate. Pasul 2: Evalua i eficien a interven iei. această sarcină poate reveni persoanei care acordă prim ajutor. • asigura i-vă că încheieturile de deasupra şi de sub zona traumatizată sunt de asemenea imobilizate. Nota 1: Tehnica este folosită când nu există nici un serviciu de urgen ă capabil să ajungă la locul accidentului. Limita i orice mişcare a victimei cât de mult posibil. trebuiesc slăbite. Dacă nu există nici o posibilitate de a beneficia de un astfel de serviciu. plată sau de o parte a corpului nevătămată (membrul sănătos. protejând între timp toate punctele de contact dintre corp şi materiale. deloc sau într-o limită de timp rezonabilă. dar victima nu trebuie descăl ată. etc. care ar trebui să înceteze sau să se reducă semnificativ. şireturile. rigidă. fiind necesar transportul victimei. Asigura i-vă că zona rănită este fixată. 50 . Nota 2: Imobilizarea completă ar trebui să fie făcută de către personalul unui serviciu de urgen ă. Persoanele care participă la instruire trebuie selectate şi încurajate s-o înve e şi să-şi reîmprospăteze în mod periodic cunoştin ele teoretice şi practice.

schimbarea formei.Pune i în repaus articula ia. . răci i articula ia afectată (ex. .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 5.Dacă este posibil.sensibilitate şi durere la mişcare . Semne: . Acestea pot să se alungească sau să se rupă dacă sunt supuse unor presiuni mari.Ridica i zona traumatizată mai sus decât corpul.tumefac ie (inflama ie) . pozi ie nefirească Primul ajutor . 51 .Dacă este posibil. răci i articula ia afectată (ex.2 Entorsele O încheietură este stabilizată de ligamente.mobilitate redusă .3 Luxa iile Sunt leziuni în care nu mai există contact normal între suprafe ele oaselor la nivelul articula iilor.Sus ine i cu un pansament elastic.Pune i în repaus articula ia. .Sus ine i cu un pansament elastic. . 5.Ridica i zona traumatizată mai sus decât corpul. .sensibilitate şi durere la mişcare .: o pungă de ghea ă învelită într-un prosop).mobilitate redusă . Semne: .tumefac ie (inflama ie) Primul ajutor .: o pungă de ghea ă învelită într-un prosop). şi afectează cel mai des articula iile membrelor inferioare. .

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

5.4 Fracturile
Semne: -

sensibilitate şi durere la mişcare mobilitate redusă tumefac ie (inflama ie) schimbarea formei, pozi ie nefirească mişcare nenaturală

O fractură nu implică numai o lezare a osului propriu-zis, ci a păr ilor moi din jur. În cazul unei fracturi, pierderea de sânge poate fi masivă, cu riscul întreruperii circula iei sanguine. Este foarte important să se evite mişcările inutile ale membrului fracturat, pentru a nu înrăută i o leziune. Victima încearcă de cele mai multe ori singur să adopte pozi ia cea mai pu in dureroasă. În fractură închisă, pielea este intactă.

Primul ajutor: imobilizare. Imobilizarea se poate face cu atele (lemn, plastic, sârmă, carton etc.). Atelele trebuie să fie suficient de lungi încât să depăşească articula iile situate deasupra şi dedesubtul osului / oaselor fracturate. În fractură deschisă, pielea este lezată. Există o deschidere către exterior, cu risc de infec ie. O asemenea rană trebuie să fie întotdeauna acoperită cu pansament.

52

Crucea Roşie Română

Manual de prim ajutor premedical

Primul ajutor: - se bandajează plaga - se opreşte hemoragia - se imobilizează Fracturile costale: durere la mişcare, tuse şi la respira ie Primul ajutor - imobilizare cu faşă elastică astfel încât inspirul să nu mai producă durere - fracturile costale cu răni deschise prin care şuieră aerul = pneumotorax – se izolează zona cu material moale (ca un dop) şi apoi se imobilizează cu faşă elastică - pacientul conştient se aşează cu toracele ridicat - pacientul inconştient în pozi ie laterală de siguran ă pe partea rănită - se urmăresc func iile vitale Fracturi de coloană cervicală şi lombară Coloana vertebrală este formată din vertebre şi discuri intervertebrale. Şirul de vertebre formează un canal protector în jurul măduvei spinării. Coloana vertebrală este stabilizată cu ajutorul tendoanelor şi muşchilor.

În caz de vătămări la gât sau ceafă, pot fi dislocate sau fracturate vertebre sau discuri, lezând nervii şi măduva spinării. Aceasta se poate manifesta sub formă de amor eli, în epături şi eventual paralizie a acelor păr i ale corpului care primesc impulsuri de la nervii afecta i.

53

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

Dacă bănui i că o persoană lipsită de cunoştin ă a fost supusă unei lovituri la cap sau ceafă, trebuie să o trata i ca şi cum leziunea ar exista. Ve i evita orice transport care nu e absolut necesar. Persoana accidentată poate acuza durere de spate, în zona coloanei vertebrale şi după caz, simte amor eli sau nu mai poate să-şi mişte mâinile şi picioarele. Dacă este necesar ca persoana să fie deplasată, o persoană îi va sprijini gâtul şi capul. Capul va fi deplasat astfel încât să fie men inut pe linia coloanei vertebrale.

54

Crucea Roşie Română

Manual de prim ajutor premedical

Temperaturile extreme 6.1 6.2 6.3 6.4 Arsurile Insola ia Electrocutarea Degerăturile şi hipotermia

Lec ia 2

55

Culoarea leziunii este alb-galben-maron. incluzând deshidratare (pierderea de lichide). lichide fierbin i sau vapori (apă. O cauză obişnuită este arsura cu apă fierbinte. Complica ii specifice. Leziunea se vindecă după câteva zile şi nu rămân cicatrici. Arsurile pot fi împăr ite în: Arsuri de gradul I. Dacă rana nu se infectează. această leziune se vindecă fără cicatrice. infec ii. dar durerea poate fi puternică în jurul acesteia). Dacă se află într-o zonă de maximă solicitare sau într-o zonă foarte sensibilă. datorate factorilor 56 . Fiecare cauză are consecin e specifice. dacă acesta trece prin corp. care pot necesita asisten ă specifică. Arsuri de gradul II: este caracteristică formarea băşicilor.1 Arsurile Defini ie: Este o rănire a pielii de origine termică (căldură): foc/flacără. substan e chimice şi curent electric. Leziunile care afectează toate straturile pielii dau întotdeauna cicatrice. se transportă la spital Arsuri de gradul III. Sunt provocate de multe ori de foc. Pielea s-a înroşit (gradul I). copleşitoare şi continuă (exceptând cazul în care pielea este arsă în profunzime. unde numai zona superficială a pielii. Cea mai obişnuită cauză este expunerea la soare puternic. ulei). hipotermie şi insuficien ă circulatorie. cum ar fi radia ii. Riscuri: O arsură poate provoca: O durere puternică. Notă: Există şi alte cauze. Imediat apare durerea. când toate straturile pielii sunt afectate. când nu există nici o durere în zona. substan e chimice sau sursă de curent electric.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 6. este lezată. lipseşte senza ia de durere.

Complica iile trebuie prevenite sau diminuate. mărind extinderea zonei ini iale a rănii (atât ca adâncime cât şi ca suprafa ă). ulei) Notă: Apa fierbinte şi uleiul sunt denumite „agent cauzator” în restul acestui capitol. temperatura. Contactul dintre victimă şi agentul cauzator trebuie eliminat rapid şi în condi ii de siguran ă. pentru a preveni apari ia unor reac ii suplimentare. Agentul cauzator poate în continuare: • să ducă la extinderea arsurii (dacă nu este controlat rapid) • să creeze probleme adi ionale de sănătate (de ex. localizarea şi suprafa a arsurii sau vârsta şi starea anterioară de sănătate a victimei). având în vedere următoarele principii: • evita i asumarea unor riscuri personale. 57 . de asemenea asumarea unor riscuri pentru victimă şi trecători. Arsura este o problemă dinamică. care sunt prezentate pe ambalajul produsului (de ex. Extinderea şi localizarea arsurii trebuie evaluată. • evita i agravarea situa iei. De exemplu substan ele chimice sub formă de praf trebuie înlăturate complet prin periere înainte de a se aplica apă.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical particulari (agentul cauzator. fără a intra în contact cu agentul cauzator prezent pe hainele victimei. Primul ajutor în cazul unei arsuri datorate contactului cu lichide fierbin i (apă. Notă: Anumite cauze pot necesita ac iuni specifice. adâncimea. insuficien ă respiratorie datorată fumului de la un incendiu) Principiile ac iunii: Locul accidentului trebuie asigurat înainte de începerea asisten ei sau victima ar trebui mutată într-un loc sigur. Opri i sau înlătura i agentul cauzator de pe victimă SAU îndepărta i victima de agentul cauzator. Înlătura i îmbrăcămintea care nu este lipită de corp. care continuă chiar şi după înlăturarea agentului ce o cauzează. Procesul de ardere ar trebui stopat rapid şi suferin a ar trebui să fie alinată. în cazul agen ilor chimici). Pasul 1: Elimina i contactul dintre victimă şi agentul cauzator.

• ob ine i ajutor. dar înainte ca victimei să i se facă frig. bră ări. când apa curgătoare nu este disponibilă. • continua i să înlătura i îmbrăcămintea contaminată de pe victimă.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pasul 2: Limita i procesul de ardere şi asigura i reducerea durerii. folosind suprafa a palmei victimei ca unitate de referin ă. în special prevenirea hipotermiei. aceasta reprezentând 1% din suprafa a totală a pielii. când devine caldă. O altă alternativă este stropirea zonei rănite cu apă dintr-un recipient. Răcirea poate fi continuată timp de câteva minute. dacă acestea se află în interiorul sau în apropierea suprafe ei rănite şi dacă acest lucru este posibil fără a produce noi consecin e negative. • acoperi i rana pentru a minimiza infec iile. boli. având în vedere următoarele principii: • (pe cât posibil) apa ar trebui să fie rece. cum ar fi traumatisme ale oaselor 58 . • asigura i-vă că apa se scurge complet. pe voi sau pe altcineva. Ambele metode trebuie să respecte aspectele cheie prezentate. Dacă apa nu este disponibilă: • evalua i arsura. etc.) Notă: În circumstan e diferite de cele care implică foc sau lichide fierbin i ar trebui să lua i în considerare al i factori agravan i. colecta i informa ii despre starea de sănătate a victimei (vârstă. Face i o estimare aproximativă a extinderii arsurii/arsurilor. până când durerea nu revine după încetarea răcirii. poate fi recomandat să se pună partea rănită într-o găleată. Apa este definită ca fiind „rece” când temperatura ei este cuprinsă între 8 şi 23 grade C (45 la 75 grade F). vas sau ceva echivalent umplut cu apă curată şi rece. Notă: Studiile ştiin ifice arată că răcirea poate fi eficientă dacă se aplică în primele 15 – 25 de minute de la rănire. Ruga i victima să înlăture obiectele poten ial constrictive cum ar fi inele. ceas de mână. În anumite locuri. cu putere mică şi un flux regulat. Pasul 3: Evalua i caracteristicile arsurii. fără a atinge alte păr i ale victimei. Astfel cunoaşterea orei când s-a produs arsura este un factor determinant al tipului de asisten ă ce se va ini ia. etc. Răci i arsura cu apă cât mai curând posibil. curată şi curgătoare. Dacă este posibil. tratamente. exceptând articolele care sunt lipite de piele. Apa ar trebui schimbată după ceva timp.

temperatura corpului depăşeşte 40 grade C. protejate (folosind materiale impermeabile – de ex. pentru control. respira ie sacadată. Evita i folosirea remediilor. Ele constau în ame eală. ouă. Evita i spargerea băşicilor. Aşeza i victima în pozi ia de întrerupere a circula iei sangvine. etc. sare. dureri de cap.2 Insola ia Cea mai obişnuită formă de insola ie este cauzată de expunerea prelungită la soare. Ac iona i cu mâinile curate şi. grea ă. dezorientare. Este o situa ie gravă. deflagra ie în cazul unei explozii. Pasul 4: Preveni i sau diminua i complica iile.. trebuie să se ac ioneze rapid. mănuşi sau orice alt material disponibil ca barieră). etc. sete. cremelor medicale. dacă este posibil. contrac ii musculare.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical în cazul unui accident electric. febră. Insola ia apare mai des la militari sau la muncitorii care lucrează în arşi a soarelui sau în unită ile industriale cu temperaturi înalte şi la persoanele care stau prea mult la plajă. PRIMUL AJUTOR – Scăderea temperaturii corpului celui în cauză. comportament apatic. SIMPTOMELE instalării insola iei pot apărea pe neaşteptate. pierderea cunoştin ei. mediilor cum ar fi unt. cu membrele inferioare ridicate deasupra nivelului inimii. prin aducerea lui la umbră şi stropirea cu apă rece. în toate cazurile de arsură. cenuşă în nări sau în salivă. – Transport la spital. 6. altfel se poate ajunge la deces. cartofi. – Administrarea de lichide nealcoolizate persoanelor conştiente. 59 . În cazul unei insola ii.

cu umezeală şi vânt expunerea îndelungată la temperaturi negative. fără umezeală şi vânt 60 . doar dacă este absolut necesar să interveni i.dacă este în stop cardio-respirator începe i resuscitarea cardiopulmonară .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 6.4 Degerăturile şi hipotermia Cauze expunerea îndelungată la temperaturi în jur de 0°C.răci i cu jet de apă rece .3 Electrocutarea Electrocutări la joasă tensiune În cazul arsurilor electrice – întrerupe i curentul. Aşeza i partea arsă a corpului mai sus de linia corpului.transporta i victima la spital . Electrocutări la înaltă tensiune .scoate i victima de sub influen a curentului electric trăgând-o de haine. Îndepărta i victima de obiectul care a electrocutat-o.cere i ajutor 6.verifica i func iile vitale .acoperi i zona arsă cu un cearşaf umed . fără să o atinge i – Aten ie la autoprotec ie! Arsurile electrice la nivelul pielii sunt de multe ori combinate cu leziuni interne. nu o atinge i. În general nu se recomandă intrarea într-un perimetru de minim 5 metri în jurul victimei . Purta i-vă calm în fa a victimei.nu îndepărta i hainele lipite de piele .

articula ii cu mobilitate păstrată. articula ii cu mobilitate pierdută. bărbia şi urechile se aşează în palme. nervi. Contactul cu pielea caldă se men ine până când pielea afectată îşi recapătă culoarea normală.aplica i lo iuni NU! . NU! . vase de sânge) Semne 1. pielea degerată se încălzeşte prin punerea ei în contact cu pielea care are temperatura normală. degerăturile profunde: piele albă. nedureroasă. tendoane.aşeza i zona degerată lângă o sursă de căldură 61 . rece.freca i cu ghea ă sau zăpadă NU! . oase. picioarele se aşează lângă abdomenul salvatorului. mobilă pe esuturile profunde. degerăturile superficiale: furnicături în zona afectată. piele cu pete albe. tare. Primul ajutor În cazul degerăturilor superficiale se poate ac iona pe loc. imobilă fa ă de structurile profunde.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Tipuri de degerături superficiale: se limitează la piele profunde: depăşesc pielea şi afectează esuturile profunde (muşchi. durere medie. 2. mâinile se pun la subsuoară.

se înfăşoară în haine călduroase. HIPOTERMIA Uşoară Temperatură Tremurături Piele Conştiin ă Respira ie Puls Altele 32-35 °C Puternice Palidă şi rece Apatic. se dau băuturi calde şi nealcoolizate. confuz Normală Scăzut dezorientat Medie 30-32 °C Reduse în intensitate Palidă şi rece Confuz Scăzută Scăzut Rigiditate musculară Severa Sub 30 °C Absente Palidă. vânătă şi rece Inconştient Nu se poate detecta Nu se poate detecta Aparent mort 62 . nu se intervine pe zona degerată.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical În cazul degerăturilor profunde: se scoate accidentatul din zona cu temperatura scăzută şi se aduce la adăpost. se transportă cât mai rapid la spital.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Alte situa ii care necesită prim ajutor 7.1 7.5 Coma diabetică Atacul de inimă Atacul cerebral Convulsiile Intoxica iile 63 .4 7.2 7.3 7.

• • • • Primul ajutor da i persoanei ceva dulce: suc. un regim alimentar potrivit şi o activitate fizică regulată. Persoanele cu diabet pot să cadă sau să-şi piardă cunoştin a brusc. lapte sau dulciuri. deschide i căile de acces ale aerului. chema i ambulan a. Consumul de alimente măreşte cantitatea de zahăr din sânge Un diabetic poate intra uşor într-o stare de dezechilibru. Nivelul de zahăr din sânge scade şi persoana se simte rău. Insulina şi efortul fizic reduc cantitatea de zahăr din sânge. Există un surplus de insulină în sânge. pe de altă parte. dacă nu există un raport de egalitate între cantitatea de alimente. PRIVEŞTE ! • • • • • paloare. pierderea cunoştin ei. cantitatea de insulină administrată poate să fie prea mare.1 Coma diabetică Un diabetic are o lipsă totală sau par ială de insulină.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 7. rămâne i cu persoana respectivă. aşeza i persoana în pozi ie lateral stabilă. ASCULTĂ ! SIMTE ! O persoană care poartă acest însemn are diabet. transpira ie rece. în caz de lipsă de cunoştin ă. 64 . iritare. Câteodată. tremurături. pe de o parte şi cea de insulină şi efort fizic. Motivul este de cele mai multe ori un surplus de insulină care poate duce la pierderea cunoştin ei. Tratamentul diabetului constă în administrarea insulinei în func ie de necesarul persoanei respective.

Ea poate duce la stop cardiac. micşorânduse astfel alimentarea cu sânge a muşchiului inimii. Infarctul cardiac este o boală des întâlnită. Jumătate din cei care decedează din cauza unui infarct cardiac mor înainte de a ajunge la spital. iradierea durerii către bra e şi gât. • chiar şi în timpul odihnei sau al somnului. În caz de efort intelectual / activitate fizică. senza ia mor ii iminente. Din cauza vaselor coronare astupate. având ca urmare vătămarea muşchiului inimii. Muşchiul inimii primeşte oxigen şi hrană prin vasele coronare. • în cazul unei încordări psihice. lipsa de putere. Aceşti bolnavi folosesc în mod obişnuit medicamente pentru inimă. senza ie de sufocare. reducerea respira iei. Infarctul cardiac acut poate să apară: • în cazul unui efort fizic mai mare. 65 • • • • • • . INFARCTUL CARDIAC Infarctul cardiac este cauzat de o astupare totală a unui vas coronar. transpira ie rece.2 Atacul de inimă Durerile în piept apar de cele mai multe ori atunci când apare o lipsă de oxigen în muşchiul inimii. Durerea se diminuează dacă bolnavul se odihneşte sau se culcă pe spate. Persoana în cauză are dureri în piept. apare o lipsă de oxigen în muşchiul inimii.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 7. Vasele coronare pot fi astupate. Simptome: dureri în mijlocul pieptului. Misiunea inimii este de a pompa sângele câtre toate celulele corpului. muşchiul inimii are nevoie de o cantitate mai mare de oxigen.

• chema i ambulan a. • tulburări de vorbire. ajuta i persoana să se aşeze într-o pozi ie comodă.3 Atacul cerebral • • • • • • Cauze: hemoragia unui vas de sânge sau întreruperea circula iei vaselor de sânge în creier. • înroşirea fe ei. asculta i-o cu aten ie fără să o întrerupe i. în caz de lipsă de cunoştin ă: plasa i persoana în pozi ie laterală stabilă. 7. • respira ie greoaie. descheia i hainele prea strâmte. PRIVEŞTE ! ASCULTĂ ! SIMTE ! • paralizie pe o parte a corpului sau pe o jumătate de corp.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical • agita ie. Primul ajutor • rămâne i lângă persoana afectată. Primul ajutor comporta i-vă cu calm. aşeza i în pozi ie lateral stabilă. în caz de stop cardiac: începe i imediat resuscitarea cardiopulmonară. • explica i-i scurt şi simplu ce inten iona i să face i. • tulburarea sau pierderea cunoştin ei. • dacă persoana respectivă are o tulburare a vorbirii. • în caz de pierdere a cunoştin ei. ajuta i persoana suferindă să-şi administreze eventualele medicamente pentru inimă. • amor eli sau sensibilitate scăzută. 66 .

rămâne i calm – atacul trece de cele mai multe ori în decurs de câteva minute. 7. chema i personal medical indiferent dacă au avut loc vătămări. nu pune i coada unei linguri de lemn între din i. aspectul atacului poate să varieze foarte mult. până la mai multe ori pe zi. După zona creierului unde au loc aceste descărcări. Atacurile pot să apară de la o singură dată în decursul întregii vie i. muşcarea limbii. apar contrac ii în muşchi.caută sursa otrăvirii (sticlă. când au încetat contrac iile.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 7. aşeza i persoana în pozi ie laterală stabilă.4 Convulsiile Convulsia este denumirea unei tulburări a func iei creierului. când în anumite celule ale creierului au loc descărcări electrice anormale. descheia i hainele prea strâmte. atacuri lungi şi repetate sau dacă persoana a mai avut atacuri înainte. Atunci când este afectată partea creierului care coordonează mişcările corpului. - Primul ajutor prinde i persoana în cădere şi proteja i-i capul.) .5 Intoxica iile Intoxica ii prin înghi ire . PRIVEŞTE ! ASCULTĂ ! SIMTE ! mişcări necontrolate ale corpului. uneori pierderea spontană a scaunului şi a urinei. rămâne i lângă persoana în criză până îşi revine. ca să-i proteja i limba. cutii medicamente etc. tresăriri ale muşchilor. căderea. nu-şi va aminti nimic din perioada crizei.semne: • dureri în gât sau de abdomen 67 . pierderea bruscă a cunoştin ei.

dacă victima este inconştientă. dacă este nevoie începe i resuscitarea cardiopulmonară (aten ie la respira ia artificială.dacă victima respiră. verifica i pulsul şi respira ia. inându-vă respira ia ca să nu inhala i gazul toxic.transporta i victima la spital chiar dacă aceasta şi-a revenit Intoxica ii cu toxice care pătrund prin piele toxicul care pătrunde prin piele trebuie înlăturat cu jet de apă înlătura i îmbrăcămintea – e contaminată cu toxic. Aten ie la autoprotec ie ! .verifica i func iile vitale . aşeza i-o cu toracele ridicat .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical • ame eli până la pierderea cunoştin ei • vomă .nu provoca i vărsături – NU ŞTI I natura toxicului şi pute i agrava rănile produse de toxic .transporta i victima la spital Intoxica ii prin inhalare . nu inspira i aerul expirat de victimă) . Aten ie la autoprotec ie ! spăla i din abunden ă ochii cu apă rece nu pune i colir sau unguent acoperi i ochii cu un pansament curat transporta i victima la spital 68 .duce i victima la aer curat.

verifica i func iile vitale Primul ajutor psihologic 69 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical .

Adrenalina are un număr de diferite efecte care toate ajută corpul să facă o muncă ieşită din comun: . dezgust etc. „ca un trăsnet”. Şi to i cei care au fost expuşi la aceste impresii au fost domina i de: 1. pentru a furniza mai mult oxigen efortului suplimentar. astfel încât ei pot să muncească mai greu. .inima bate mai repede. vom întâlni situa ii în care impresiile sunt prea mari pentru ca pregătirea noastră pentru stres să poată face fa ă într-un mod adecvat situa iei. Situa ia poate fi destul de întinsă în timp sau impresiile pot fi repetate după o perioadă mai lungă de timp. Există multe interpretări diferite ale termenului. permi ând creierului să perceapă ce se întâmplă şi să reac ioneze mult mai repede decât în alte situa ii. durere. de asemenea. care permite unei persoane să întâmpine încordarea şi să ac ioneze atât de eficient încât această încordare să fie depăşită. Stresul pune corpul în alertă timp de zeci de secunde. Aceasta are loc prin intermediul sistemului nervos şi printr-o secre ie de hormoni în sânge. răspundere. în realitate. cineva ar putea spune că am fost „suprastresa i” sau. cum spunem de obicei: am fost „stresa i”. pentru a aproviziona muşchii cu sânge suplimentar. Stresul a devenit un termen care descrie reac iile oamenilor la impresii. Defini ie: stresul este o reac ie fizică normală la tensiuni şi solicitări. În astfel de situa ii. oroare. Pentru toate traumele psihice (influen e intense) pe care le-am men ionat până acum a fost caracteristic faptul că impresiile provin toate pe neaşteptate.aprovizionarea creierului cu sânge este crescută. . în func ie de rolul pe care l-a jucat persoana respectivă în acea situa ie: nelinişte. Dar. Tensiunea „supraumană” pe care ne-o provoacă pregătirea pentru stres durează numai pentru scurt timp. În decursul vie ii. mânie. noi ne confruntăm cu multe situa ii în care ne descurcăm astfel şi acest lucru joacă un rol important în dezvoltarea noastră. Stresul pune corpul în alertă. dar. . secre ie a glandelor suprarenale. corpul va reac iona cu stres şi va fi pus „în alertă” 70 .aprovizionarea cu sânge a muşchilor creşte. se numără adrenalina. aici. Stres: în mod automat. stresul este o reac ie pozitivă. pentru a întâmpina semnele percepute din mediu.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical STRESUL Cuvântul „stres” înseamnă „presiune intensă”. pentru a o referi la primul ajutor psihologic. 2. Printre aceşti hormoni. noi vom păstra una relativ simplă. Sentimente: tot felul de sentimente.plămânul se deschide şi ritmul respira iei creşte. Astfel.

Ajutorul constă în: . probabil asistată de un grup de medici. dar toate cele care sunt conştiente vor fi afectate psihic de pericolul în care s-au aflat şi pe care încă îl mai experimentează. folosesc rezerve suplimentare pentru alertă. de aceea. Sosesc primele vehicule şi începe opera iunea de salvare. paralizate total. altele nu sunt rănite deloc. . una pe cealaltă.primul ajutor psihologic 71 . În cazul marilor accidente. 3. to i vor fi afecta i de o enormă traumă psihică: aceea de a se afla într-un pericol de moarte. Cele mai multe persoane vor fi. Imediat după ce accidentul s-a produs. pentru câteva secunde. ACCIDENTE MARI Prin „accidente mari” se în eleg accidentele în care au fost afectate multe persoane şi în care pagubele materiale fac dificilă munca de salvare. unele persoane vor putea să se scoată unele pe altele de la locul accidentului şi să facă ceva practic în vederea acordării ajutorului persoanelor care au nevoie imediată de acesta. astfel încât durează mult tip până când persoanele rănite primesc toate îngrijirile. Persoanele rănite sunt primite la spital şi cele care nu sunt rănite sunt lăsate singure.de la producerea accidentului până la sosirea ajutorului. PRIMUL AJUTOR PSIHOLOGIC ÎN TIMPUL ETAPELOR MARELUI ACCIDENT Etapele 1 şi 2 . Unii vor ac iona eficient şi. Persoanele care sunt afectate de accident sunt lăsate să se ajute singure. Stresul vă permite dumneavoastră şi altor persoane care acordă primul ajutor să face i un efort suplimentar pe care. Se produce accidentul. Cei care desfăşoară activitatea de salvare au situa ia sub control. probabil. celor rănite acordându-li-se primul ajutor de către persoanele care nu sunt rănite. Apoi. 2. 4. există cinci etape: 1. Unele persoane sunt rănite fizic. nu a i crezut că pute i să-l face i.primul ajutor premedical.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical pentru a ac iona. Al ii nu vor avea posibilitatea de a ac iona şi stresul (presiunea) va fi sim it într-un mod neplăcut. 5.

Lăsa i persoanele care pot să se descurce singure să facă acest lucru După un timp. vor fi pu in mai calmi. treptat. Este important ca dumneavoastră to i să afla i cine urmează să sune după ajutor şi cum trebuie făcut acest lucru. deoarece cel pu in o persoană se comportă sensibil. A avea grijă de o persoană rănită. În prima fază şi în următoarele. controlul. dumneavoastră şi al ii începe i să ajuta i. Lăsa i-le s-o facă. În zona accidentului. În acelaşi timp. Vorbi i liniştitor persoanei rănite. ei şi persoanelor din jurul ei. dumneavoastră începe i să acorda i primul ajutor premedical. Unele sunt încă în faza şocului crizei psihologice. persoanele care nu sunt rănite fizic îşi vor reveni atât de mult din şocul lor ini ial. conducătorul echipei de salvare din zona accidentului va dirija munca profesională de salvare. acest lucru o calmează. Pune i un bra . Da i-i o mână de ajutor să-şi adune bunurile ce-i apar in şi conduce i-o departe de scena înspăimântătoare a accidentului. Apoi. de asemenea. pe umărul persoanei afectate sau lua i-o de mână. unde mai zac încă persoane rănite. Când începe i să acorda i primul ajutor obişnuit. Spune i-i că ajutorul este spre binele ei. până la “Există ajutor de specialitate pentru toate persoanele rănite” Când ajutorul începe să sosească. vor exista persoane (în sectorul dumneavoastră de ac iune) care se află într-o criză psihică şi care afişează una din reac iile descrise. începe i. Când primul ajutor premedical a fost planificat şi există un ajutor pentru fiecare persoană rănită. dar care nu au fost rănite. Altele. Acele persoane care au fost implicate cumva când accidentul s-a întâmplat. să acorda i primul ajutor psihologic. pute i începe să acorda i primul ajutor psihologic persoanelor care nu sunt rănite fizic. au intrat în faza reac iei şi pot reac iona foarte puternic. au fost toate afectate psihic de experien ă. to i cei din sectorul dumneavoastră de ac iune. sector al zonei accidentului. în ordinea decisă de conducătorul echipei de salvare. ajuta i-o şi spune i-i. încât vă pot ajuta să acorda i primul ajutor. 72 . liniştitor. dumneavoastră şi ceilal i care a i început acordarea primului ajutor premedical şi psihologic vă continua i munca până când salvatorul profesionist va prelua. Foarte probabil.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical De îndată ce sunte i capabil să reac iona i. Etapele 3 şi 4 – de la “Ajutorul începe să sosească”. ajutorul va fi concentrat pe ajutarea persoanelor rănite. că a fost chemat ajutorul.

Încă există o mare nevoie de primul ajutor psihologic acordat de dumneavoastră. Panica Panica este reac ia de frică care este declanşată de impresiile care sunt atât de puternice. Bineîn eles. ca. urmează acelaşi tipar. de exemplu. care deja a început şi poate crea serioase probleme în locul unde se află persoanele rănite. ceea ce duce la ame eli şi la amor irea mâinilor şi a picioarelor. Faza şocului poate dura de la câteva minute. deşi nu există cauze fizice pentru aceasta. din punct de vedere psihologic vorbind. Afectarea mobilită ii După un timp.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Ca şi dumneavoastră. Este caracterizată de faptul că. reac iile dumneavoastră. hiperactivitate. încât ele suspendă toate func iile senzitive. unii au reac ionat făcând ceva practic şi cei mai mul i dintre dumneavoastră pot continua această muncă. se observă că persoana afectată. Sunte i confuz şi. Ea deranjează sensibil acordarea primului ajutor. conducătorul echipei de salvare va avea grijă de persoanele care nu sunt rănite fizic. Se instalează aspecte 73 . până la câteva zile. reac iona i într-un mod extraordinar. apatie. a i experimentat ceva cu care nu v-a i mai întâlnit niciodată înainte. CRIZA TRAUMATICĂ Când sunte i supus unei traume care vă conduce la o criză traumatică. panică. dar care au reac ii psihice foarte puternice. odată cu trauma. pute i vedea o criză nervoasă completă în timpul fazei de şoc. Aceasta poate fi direct fatal dacă persoana afectată nu se poate mişca singură într-un loc mai sigur. departe de locul periculos al accidentului. în faza de şoc vomită. Aceasta se poate manifesta în egală măsură prin panică sau prin apatie. aproape totdeauna. Mai rar. adesea. Se poate spune că criza traumatică este împăr ită în patru faze: a) Faza şocului Faza şocului este faza care apare imediat. are diaree şi crize de tremurat sau poate începe să respire foarte repede. pute i vedea că persoana afectată are dificultă i de mişcare. Reac iile corpului Uneori. Reac ii: Hiper-activitatea Persoana afectată se poate grăbi la locul accidentului şi poate dori să facă ceva.

Dacă persoana afectată are stări de vomă. ea va pune întrebări despre aceasta. unde se va duce etc. aceasta când sunte i sigur că nu există nici un motiv fizic ascuns de deteriorare a mobilită ii. de aceea. în rândul cărora produce o stare de nelinişte. Lăsa i persoanele afectate să vorbească Lăsa i persoana afectată să vorbească. Probabil. ca. precum şi vorbirea prin gesturi cu persoana afectată sau punerea bra ului dumneavoastră pe umărul acestei persoane sunt lucruri care asigură foarte mult şi creează un sentiment de securitate. nu spune nici un cuvânt. Face i ca persoana afectată să devină super-activă. această persoană trebuie luată de lângă celelalte persoane afectate.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical foarte primitive ale reac iilor. Apatia Aceasta este o paralizie psihică completă. Primul ajutor psihologic Apropierea şi contactul fizic Apropierea şi contactul fizic. totdeauna. poate fugi direct în zona periculoasă! Totuşi. dându-i sarcini care nu sunt de o importan ă vitală sau pute i cere unei alte persoane care vă ajută să se plimbe cu persoana afectată. evitând detaliile înspăimântătoare. dureri la stomac sau tremură. Persoana apatică nu creează confuzie la locul accidentului. Persoana aflată în panică trebuie tratată cu fermitate. stă foarte liniştită şi priveşte în gol. Persoana care nu poate să se mişte trebuie să fie ajutată. Dumneavoastră trebuie să răspunde i unor astfel de întrebări şi să da i informa iile cele mai corecte. Încerca i s-o readuce i la îndatoririle zilnice. panica este foarte rară. dar ea nu are nici un motiv şi. ne-controlarea a ceea ce este sau a ceea ce este considerat a fi periculos. cu respect. dar ea trebuie condusă într-un loc mai sigur. Aşeza i-o într-un loc sigur şi asigura i-vă că nu îi este frig. Nu are impresii foarte clare despre ceea ce s-a întâmplat şi. Cu ajutorul celor prezen i. probabil. Persoana afectată este lipsită de energie şi coordonare. întrebând-o dacă vrea să bea ceva. dar. dumneavoastră trebuie să-i acorda i un prim ajutor premedical şi să lăsa i persoanele calificate să constate dacă este sau nu “doar” o reac ie fizică. Vorbi i cu ea. pe cât posibil. deoarece nu va mai reac iona deloc dacă o nouă situa ie periculoasă va apare. de exemplu. 74 . persoana afectată aleargă şi strigă îngrozită.

foarte vehementă. poate. triste e. b) Faza reac iei Faza reac iei este faza care vă face să în elege i ce s-a întâmplat. vinovă ie. în primul rând. Singurul mod posibil de a nu le mai avea – sau de a le ine sub control – este de a se comporta activ. dar cu sentimente naturale: Nelinişte/anxietate O persoană care a fost direct implicată într-un pericol mortal sau. de exemplu.. dar. începe i să reac iona i. bucuria de a nu fi fost rănit. pe care ea însăşi l-a considerat mortal. o rudă în elegătoare sau un bun prieten poate fi suficient. „Celelalte persoane” nu trebuie neapărat să fie psihologi sau psihiatri. o rudă apropiată sau un prieten va avea un puternic sentiment de triste e. Pericolul imediat a trecut. 75 . aceia care au fost implica i în accident încep să iasă din faza de şoc. Vinovă ie O persoană care crede că va fi învinovă ită pentru accident va avea un imens sentiment de vinovă ie. dumneavoastră nu mai sunte i confuz şi. etc. Bineîn eles. cu siguran ă. această fază poate fi foarte dureroasă. haide i să rămânem la cele trei sentimente foarte intense: nelinişte /anxietate. când pericolul direct a trecut. Aceasta poate fi făcută de însăşi persoana afectată. Asigura i-vă că nu îi este frig. Această reac ie va fi. Din acest motiv. Faza reac iei poate dura de la 6 la 8 săptămâni. dar trebuie să fie condusă într-un loc sigur. va avea un puternic sentiment de teamă. şi. în multe cazuri. dar. Triste e O persoană care tocmai şi-a pierdut un membru al familiei. sunte i capabil să reac iona i la situa ia cu care v-a i confruntat. pot exista multe alte sentimente naturale: ura fa ă de persoana care a cauzat accidentul.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Persoana apatică nu deranjează pe nimeni. de aceea. cel mai bun rezultat poate fi ob inut cu ajutorul celorlalte persoane pricepute. atâta timp cât acesta rămâne cu ele. Toate acestea trei sunt sentimente foarte dureroase care sunt greu de suportat şi care vor influen a puternic via a cuiva. Reac ii: Când persoanele care ajută au preluat controlul asupra accidentului. Ei încep să în eleagă ce s-a întâmplat în realitate şi acum apare reac ia. mai ales.

de exemplu. aruncarea a ceva pe jos. este foarte delicat dacă sunte i o rudă apropiată. Acum pute i să vă concentra i asupra vie ii dumneavoastră de zi cu zi 76 . c) Faza comportării în timpul crizei Faza comportării în timpul crizei apare când dumneavoastră v-a i obişnuit cu situa ia. De aceea. Această conversa ie trebuie să ia o formă în care pute i face persoana afectată să relateze întregul accident în ordinea corectă. Probabil.asculta i ceea ce vi se spune şi crede i descrierile diferitelor ei experien e. Făcând aceasta. De aceea. lăsa i-o să procedeze astfel! Când persoana afectată a terminat de povestit întregul accident. Vă rugăm. trebuie ca dumneavoastră să-i permite i persoanei afectate să dea drumul liber sentimentelor sale. Trebuie ca dumneavoastră s-o face i să în eleagă că sentimentele ei sunt naturale. într-o succesiune dezordonată. Aceste gesturi îi dau un sentiment de securitate care este bun pentru ea. în loc să face i abstrac ie de toate acestea şi să vă referi i la ele ca la o problemă rezolvată.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor psihologic Încredere În această fază. trebuie să încerca i să face i persoana afectată să-şi explice sentimentele. ea trebuie să aibă încredere în dumneavoastră. lovirea mesei sau a altui obiect. îi pune i gândurile „în ordine”. gânduri care. Agresiunea este naturală Pentru persoana afectată. va fi mai uşor pentru ea să şi-l scoată din minte. un prieten bun sau într-o altă rela ie apropiată de persoana afectată. Lăsa i persoana afectată să plângă Dacă aceasta are ca rezultat reac ii puternice. de vreme ce s-a destăinuit. este foarte important pentru efectul primului ajutor psihologic ca persoana afectată să se confeseze şi să-şi mărturisească problemele. Conversa ie Cea mai importantă „influen ă” în primul ajutor psihologic este conversa ia. persoana poate repeta relatarea de câteva ori. dacă dumneavoastră sunte i cel care îi acorda i primul ajutor psihologic. un alt mod de a-şi manifesta sentimentele este prin agresiune – prin unele ac iuni agresive – ca. se va termina în curând şi ajută persoana afectată. O astfel de explozie vă poate speria. . Pune i-vă bra ul pe umărul ei sau ine i-o de mână. Sentimentele sunt naturale În timpul conversa iei. dar dumneavoastră trebuie să vă comporta i cu calm. altfel. Îi poate fi de mare ajutor dacă îi este permis să plângă sau poate să vă vorbească despre neliniştea ei. îi prezintă accidentul ca o colec ie de imagini înspăimântătoare.

Deci. Primul ajutor psihologic Ajutorul pe care dumneavoastră pute i să-l oferi i persoanei afectate care a intrat în faza comportării din timpul crizei este un ajutor al procesului care ia locul în această fază. făcând posibil ca ea să rezolve cu sentimentele vehemente care o posedau în faza de reac ie. prin eforturile dumneavoastră. cât mai exact 77 . Sentimentele vehemente sunt mai pu in presante şi persoana afectată poate să înceapă să vorbească despre ceea ce s-a întâmplat. persoana începe să fie capabilă să aştepte cu nerăbdare. Privi i pozitiv tot ce vă spune. Ea este capabilă să găsească un interes în via a de zi cu zi şi se descurcă mai bine cu munca. cu scopul de a auzi ce vă spune! (Nu ca într-o conversa ie obişnuită. astfel încât aceasta să nu-i mai domine via a. Acum pute i să rezolva i situa ia prin care a i trecut. optimistă. ce vă spune ea şi îi pune i întrebări care o vor face să se simtă în largul ei şi îi vor clarifica relatarea. Practic. Atitudinea dumneavoastră trebuie să fie pozitivă. înseamnă „a exprima verbal sentimentele”. Faza comportării în timpul crizei poate dura jumătate de an şi trebuie reamintit că persoana afectată încă este influen ată de traumă şi trebuie să se descurce cu ea pentru a ieşi complet din ea. fără să fie copleşită de sentimentele ei. rezolvare care vă va permite să trece i prin criză. Această fază poate dura până la 6 luni. în care – în timp ce „asculta i” – vă gândi i la ceea ce ve i spune dumneavoastră când interlocutorul se va opri). de exemplu crede i că a trăit experien a exact în felul în care vă spune. Ascultarea activă = aceasta înseamnă că dumneavoastră asculta i ceea ce vă spune persoana afectată. Punerea in cuvinte a sentimentelor A trata o problemă. Aceasta înseamnă că. ea însăşi este capabilă să trateze experien a traumatică pe care a avut-o. aceasta înseamnă o continuare a primului ajutor dat în faza de reac ie. Ascultarea activă Cea mai importantă „influen ă” când trata i trauma este tipul conversa iei în care dumneavoastră asculta i activ relatarea persoanei afectate asupra ceea ce s-a întâmplat. pentru a o ajuta şi. într-adevăr. Deci. dacă este convenabil în colaborarea cu alte persoane. nu ve i observa tranzi ia de la faza de reac ie la următoarele faze. cu orice pre .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical şi să vă gândi i la viitorul dumneavoastră. întradevăr. dumneavoastră asculta i. dumneavoastră trebuie să face i ca persoana afectată să descrie. cu excep ia faptului că persoana afectată şi dumneavoastră înşivă a i reuşit. De fapt. să nu reac ioneze la procesul activ. Rudele trebuie să ină cont de acest lucru. Când faza reac iei a marcat via a persoanei afectate pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă.

creându-vă o nouă bază pentru restul vie ii. O astfel de rezolvare a sentimentelor trebuie să aibă loc de câteva ori înainte ca persoana afectată să aibă un bun control asupra propriilor sentimente. Incidentul poate lăsa răni şi pierderi psihice şi. i-a creat o bază pentru viitor. Experien a i-a lăsat o cicatrice. Criza v-a dat o nouă experien ă. fără să sufere. nelinişte. ce simte şi cum simte. Dar. mai bine pregătită pentru a întâmpina urcuşurile şi coborâşurile vie ii. bineîn eles. cum ar fi: durere. optimist! Aceasta înseamnă că dumneavoastră împărtăşi i şi în elege i sentimentele persoanei afectate.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical posibil. Optimism – criza va trece Pozitiv. prin conversa ia cu dumneavoastră. Este un fapt psihologic că sentimentele recunoscute sunt mai uşor de suportat decât sentimentele difuze. Acum. dar ele nu pun stăpânire pe dumneavoastră şi dumneavoastră nu exprima i milă. Nu este nevoie de nici un ajutor special în timpul acestei faze. O criză care a trecut şi care a fost bine stăpânită adesea va implica o mai bună pregătire pentru întâmpinarea unei alte eventuale crize. Aceasta nu reprezintă. în mod necesar un rezultat negativ. persoana afectată înva ă cum să lucreze ea însăşi. pute i fi mai repede pregătit pentru viitor. de acum înainte. d) Faza re-orientării Faza re-orientării este perioada de după terminarea crizei. se va vedea că cel afectat trece prin criză ca o persoană puternică – mai experimentată şi. Criza a trecut Persoana afectată a învins acum criza psihică. Astfel. cu sentimentele ei. ea poate privi înapoi la ce s-a întâmplat. de asemenea. vinovă ie. desigur. totodată. dar persoana afectată va învă a să trăiască cu ele. în multe cazuri. dar. 78 . Dar. poate schimba radical via a persoanei afectate. Bineîn eles. nu pute i ignora rănile permanente şi pierderile irecuperabile.

este important să i se spună copilului foarte exact şi. copiii pot fi expuşi experien elor violente la fel de uşor ca şi adul ii. Din acest motiv. dacă un tată vine acasă după ce a fost rănit într-un accident. despre cuvântul „sentimentele lor”. Copiii nu sunt capabili să descrie sentimentele. 79 . inându-l de mână. Copilul poate reac iona plângând sau ac ionând agresiv. ei pot fi afecta i de experien e şi. Creează numai o linişte aparentă. cel mai bun ajutor pe care îl pute i da unui copil care a fost expus unei experien e violente este să-i asigura i un ajutor de specialitate. Copilul are încă o experien ă fragedă şi sentimente dureroase. cel mai adesea. evident arată semnele rănii şi povesteşte mamei ce s-a întâmplat. De aceea. cât mai repede posibil. ine i minte că. adesea. pentru a nu-i lăsa imagina ia să „umble”. Dar. ne-dramatic. Bineîn eles.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical REAC IILE COPIILOR Bineîn eles. pute i încerca să recrea i o stare de securitate în copil. Este mai dificil pentru copii să în eleagă ce se întâmplă. se poate întâmpla ca. îmbră işându-l sau lăsându-l să stea pe bra ul dumneavoastră. Deci. dar aceasta ajută un copil la fel de pu in pe cât ajută un adult. ce s-a întâmplat. Ve i putea face ca un copil care plânge să se simtă confortabil. De asemenea. chiar împotriva tatălui. vorbind despre sentimentele lor. copiii reac ionează şi dacă părin ii lor au fost supuşi unor experien e violente. deoarece imagina ia lor va face experien a chiar mai confuză şi chiar mai amenin ătoare în mintea lor. Copiii nu-şi pot exprima sentimentele. Deci. chiar mai mult decât adul ii. pe cât posibil. chiar mai profund decât adul ii. va fi necesar ajutorul de specialitate. copilul să nu se exteriorizeze deloc şi să păstreze în el. în astfel de situa ii. copiii au nevoie de prim ajutor psihologic. În acest caz. ceea ce copilul a văzut şi auzit se poate amplifica şi deveni mult mai serios decât este practic cazul. dar este mult mai dificil să li-l dai şi. copilul va în elege întreaga chestiune. adesea. aşa cum fac adul ii. de asemenea.

dintr-o dată. . Aceasta poate conduce la o criză psihică intensă. dar. astfel încât el poate continua lupta umăr la umăr cu prietenii lui. John Wayne dă pe gât un pahar mare de whisky şi continuă lupta neînfricoşat. Bineîn eles. care rămâne rece în orice situa ie. se vorbeşte despre „Sindromul John Wayne”. Aceasta nu este o reac ie neobişnuită şi. această reac ie este periculoasă. John Wayne le pare a fi un bărbat adevărat. deoarece: . uneori. Dacă unul dintre oamenii lui se aprinde prea tare în toiul luptei. îl calmează pe cel în cauză. deoarece persoana în cauză nu acordă aten ie suficientă experien elor ei violente. Printre specialiştii echipei de salvare şi pompieri. Dacă cel mai bun prieten al lui moare lovit de un glonte duşman. este palpitant să priveşti astfel de filme! Dar. Nimeni nu ar trebui să se lase inspirat de astfel de filme. care.sigur nu este o bună idee să „tratezi” tensiunea psihică bând alcool.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical CRIZA PERSOANEI CARE AJUTĂ „Sindromul John Wayne” Tuturor celor care au văzut filmele lui. Aceasta înseamnă că.nu po i calma pe nimeni care se află într-o criză psihică trăgându-i o palmă. se întâmplă ca cei care acordă primul ajutor să încerce să se comporte în acest fel. 80 . John Wayne îi trage o palmă zdravănă. este total ireal şi periculos să aplica i comportamentul lui John Wayne în situa iile vie ii de zi cu zi. . un membru al echipei de salvare încearcă să pară neimpresionat de incidentele serioase la care ei to i sunt expuşi.este practic imposibil să nu fi i impresiona i de experimentele periculoase şi violente. în fa a sarcinilor sale. nici chiar atunci când gloan ele zboară pe la urechile lui. El este total neimpresionat de nimic – niciodată mâinile lui nu dau nici cel mai mic semn de tremurat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful