P. 1
Crucea Rosie - Manual de PRIM AJUTOR

Crucea Rosie - Manual de PRIM AJUTOR

|Views: 178|Likes:
Published by vhladoo

More info:

Published by: vhladoo on Jun 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/03/2012

pdf

text

original

Sections

  • 3.1 Resuscitarea cardiopulmonara la adult
  • 3.2 Resuscitarea cardiopulmonară la copil
  • 3.3 Corpi străini în căile aeriene superioare
  • 4.1 Generalită i
  • 4.2 Plăgile cauzate de muşcături
  • 4.3 Plăgile cu corpi străini
  • 4.4 Plăgi particulare
  • 4.5 Amputa iile
  • 5.1 Generalita i
  • 5.2 Entorsele
  • 5.3 Luxa iile
  • 5.4 Fracturile
  • 6.1 Arsurile
  • 6.2 Insola ia
  • 6.3 Electrocutarea
  • 6.4 Degerăturile şi hipotermia
  • 7.1 Coma diabetică
  • 7.2 Atacul de inimă
  • 7.3 Atacul cerebral
  • 7.4 Convulsiile
  • 7.5 Intoxica iile

SOCIETATEA NA IONALĂ DE CRUCE ROŞIE DIN ROMÂNIA

de

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

CUPRINS Glosar

pag.

Capitolul 1: Principii generale de acordare a primului ajutor premedical 1.1 Cum să facem fa ă unei situa ii de urgen ă pag. 1.2 Planul pentru o situa ie de urgen ă pag. 1.3 Lan ul care salvează vie i pag. Capitolul 2: Starea de inconştien ă Capitolul 3: Resuscitarea cardiopulmonară 3.1 Resuscitarea cardiopulmonară la adult 3.2 Resuscitarea cardiopulmonară la copil 3.3 Corpi străini în căile aeriene superioare Capitolul 4: Plăgi 4.1 Generalită i 4.2 Plăgile cauzate de muşcături 4.3 Plăgile cu corpi străini 4.4 Plăgile cu hemoragie 4.5 Amputa iile Capitolul 5: Fracturile Capitolul 6: Temperaturile extreme 6.1 Arsurile 6.2 Insola ia 6.3 Electrocutarea 6.4 Degerăturile şi hipotermia Capitolul 7: Alte situa ii care necesită prim ajutor 7.1 Coma diabetică 7.2 Atacul de inimă 7.3 Atacul cerebral 7.4 Convulsiile 7.5 Intoxica ii Capitolul 8: Primul ajutor psihologic pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag.

2

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

Glosar Trecător O persoană care este martora întâmplătoare a unei situa ii de urgen ă. Persoana poate să nu fie instruită pentru acordarea primul ajutor, dar să fie dispusă să asiste victima, persoana care acordă primul ajutor şi/sau un membru al unui serviciu de urgen ă. Victimă O persoană aflată în primejdie şi care necesită şi/sau solicită asisten ă. Comunitate Un grup de oameni care se află/trăieşte/lucrează într-un context specific. Context Toate elementele şi factorii care constituie cadrul în care apare situa ia de urgen ă. Aceste elemente includ: • capacită ile comunită ii şi a membrilor ei individuali de a preveni, a fi pregăti i pentru, a răspunde la şi a se recupera în urma situa iilor de urgen ă, • regulile şi reglementările referitoare la îngrijire, • organizarea serviciilor de sănătate şi salvare (servicii de urgen ă, centre de îngrijire, etc.), • obiceiuri, cultură şi credin e (de ex. religie, practici locale tradi ionale), • circumstan e locale (izolare, dezastru, conflict armat, etc.). Pericol Situa ie sau condi ie care are poten ialul de a afecta în mod negativ via a sau sănătatea persoanelor prezente la locul accidentului şi/sau aflate în apropierea acestuia, pe termen scurt, mediu sau lung. Dispecerat O structură dedicată primirii apelurilor de urgen ă de la comunită ile dintr-o arie geografică specifică şi mobilizării şi controlului resursei corespunzătoare şi relevante de îngrijire a sănătă ii, ca răspuns la aceste apeluri. Un dispecerat poate îndeplini diferite func ii: • recep ionarea şi gestionarea permanentă a apelurilor de urgen ă, stabilind prioritatea acestora, • îndrumarea, când este posibil, în asigurarea asisten ei a celor care fac apelul,
3

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

• definirea şi asigurarea unei corelări cât mai bune a necesită ilor de urgen ă cu capacită ile/ disponibilită ile de răspuns, • coordonarea angajamentului serviciilor de urgen ă, • determinarea modalită ii de transport şi a centrului de îngrijire cel mai potrivit pentru starea victimei, • pregătirea preluării victimei la centrul respectiv. Primejdie O stare fizică şi/sau psihologică acut perturbată, care poate duce la deteriorarea vie ii, sănătă ii sau bunăstării unei persoane. Serviciu de urgen ă O organiza ie sau un grup cu un sistem sau o re ea de resurse şi personal având responsabilitatea specifică de a se pregăti pentru şi de a răspunde la situa iile de urgen ă. Membrii ei sunt califica i pentru a interveni direct la un incident sau să preia gestionarea unei victime care a fost asistată ini ial la locul accidentului de un trecător şi/sau o persoană care acordă prim ajutor. Această responsabilitate este stabilită legal de către autorită ile locale şi acceptată/recunoscută de către comunitate şi victime. Un membru al unei astfel de organiza ii ar putea fi: • o persoană care acordă prim ajutor voluntar (de ex. de la o Societate de Cruce Roşie sau Semilună Roşie), • o persoană care acordă prim ajutor profesional sau un salvator profesionist, • un membru al corpului paramedical (de ex. un tehnician de ambulan ă), • din personalul de urgen ă (de ex. personalul unită ilor de îngrijire intensivă), • un membru al corpului de asisten ă medicală, • un membru al corpului medical. Asisten a oferită de un serviciu de urgen ă poate fi sub formă de: • serviciu de instruire/educare în prevenirea, pregătirea pentru şi răspunsul la situa iile de urgen ă, • participarea directă la locul accidentului pentru controlul riscului, salvare şi/sau asigurarea îngrijirii de urgen ă, • sfaturi şi îndrumare verbală sau scrisă pentru o victimă, un trecător sau o persoană care acordă prim ajutor la locul accidentului, • asigurarea transportului victimei, • îngrijire într-un centru de sănătate capabil să preia o victimă.

4

indiferent dacă aceasta este urmare a unei accidentări fizice. Aceasta include o dimensiune de suport psihologic. iar scopul său este de a reasigura/linişti sau de a oferi maximul de confort posibil 5 . rezultată din expunerea la energie termică. în contextul unei situa ii de urgen ă. Suport psihologic Asisten ă acordată persoanelor aflate într-o situa ie de criză emo ională. pregătirea pentru şi oferirea unui răspuns ini ial la situa iile de urgen ă din domeniul sănătă ii. Asisten a urmăreşte reasigurarea victimei şi ob inerea cooperării/colaborării acesteia la măsurile ce urmează a fi luate de către un trecător. controlul riscului expunerii la sânge şi alte fluide corporale. De asemenea poate fi evaluată primar de către un trecător şi/sau o persoană care acordă prim ajutor. sub supravegherea autorită ilor publice. răspunsul ini ial urmăreşte diminuarea impactului acesteia până când condi ia victimei este stabilizată. o persoană care acordă prim ajutor şi/sau serviciul de urgen ă. etc. pregătite şi efectuate de o asocia ie locală sau o organiza ie. Această schimbare poate afecta sau poate fi sim ită de către persoanele implicate. ca şi pentru mobilizarea şi asistarea comunită ii în prevenirea. Protejare Măsurile luate pentru a preveni riscurile expunerii într-o situa ie de urgen ă (semnalizarea locului unui accident rutier. vizează situa ia imediată. Acest fel de ajutor. Dacă situa ia de urgen ă a apărut. a unei boli sau a stresului. mecanică. pregătirea pentru şi răspunsul la situa iile de urgen ă. electrică. Rană Deteriorare accidentală sau inten ionată a corpului. Prim ajutor Prevenirea. radioactivă sau chimică. Persoană care acordă prim ajutor O persoană care este instruită şi certificată în primul ajutor şi care poate folosi acele cunoştin e teoretice şi practice pentru a proteja şi salva vie i. afectând un individ sau o comunitate. Primul ajutor formează obiectul unui program sau a unei instruiri certificate. cum ar fi căldura sau oxigenul. cum ar fi Societatea de Cruce Roşie sau Semilună Roşie.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Situa ie de urgen ă Un eveniment care creează o primejdie. şi necesită o ac iune imediată.). remediată sau ajutorul profesional devine disponibil. sau datorată absen ei unor elemente esen iale.

controlate sau absente. Constă în principal dintr-o atitudine în elegătoare şi sensibilă şi gesturi şi cuvinte încurajatoare. Siguran ă O situa ie în care pericolele pentru via a sau sănătatea victimei. persoane care acordă prim ajutor sau a trecătorilor sunt minimizate.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical persoanelor care necesită un ajutor mai specializat. 6 . până când li se poate acorda o îngrijire mai completă sau pot fi recuperate complet. Ar trebui să se facă totul pentru a minimiza pericolul ca o condi ie preliminară pentru administrarea corespunzătoare a măsurilor de salvare a vie ii şi/sau a îngrijirii de urgen ă. Unora le poate veni natural când sunt puşi în fa a cuiva aflat într-o situa ie de criză. dar al ii au nevoie de informa ii şi instruire pentru a se sim i confortabil în executarea unei astfel de sarcini.

2 1.3 Cum să facem fa ă unei situa ii de urgen ă Planul pentru o situa ie de urgen ă Lan ul care salvează vie i 7 . 1 1.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Principii generale de acordare a primului ajutor premedical 1.

explozie.1 Cum să facem fa ă unei situa ii de urgen ă A. • Dacă victima devine neliniştită. Respira ie 5. PLANIFICA I RAPID CE TREBUIE SĂ FACE I • Învă a i procedurile de bază şi repeta i-le periodic pentru a putea face fa ă oricând este necesar. TRIMITE I DUPĂ AJUTOR PROFESIONIST • Sosirea rapidă a ajutorului poate salva o via ă. PĂSTRA I-VĂ CALMUL.2 Planul pentru o situa ie de urgen ă Planul pentru o situa ie de urgen ă constă din 5 paşi: 1. o ve i ajuta pe aceasta să fie calmă şi să coopereze. inspira i încredere. C. Răspuns 3. B. 1.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 1. starea sa se poate agrava. adresa) • Ce s-a întâmplat? (accident auto. incendiu) • Unde? • Câte victime? D. • Arătându-i că vă pasă. • Păstrându-vă calmul în timp ce ajuta i victima. Siguran ă 2. Re ine i şi folosi i numărul de urgen ă 112 şi cum să comunica i la telefon. Căi aeriene 4. Circula ie 8 . ÎNCURAJA I VICTIMA • Anun a i victima că personalul calificat este pe drum şi încerca i să o face i să se simtă cât mai bine cu putin ă. • Cine telefonează? (numele. numărul de telefon.

ASIGURAREA LOCULUI ACCIDENTULUI Odată ce are loc o urgen ă.oprirea electricită ii de la panoul de curent.cură area zonei de cioburile provenite de la un accident auto. cu excep ia cazurilor în care zona poate deveni periculoasă pentru aceasta. În unele situa ii pute i înlătura pericolele sau pute i scoate victima/ele din zona periculoasă. trebuie să vă asigura i că locul accidentului este sigur pentru toată lumea. Exemple: . . A. şi are echipament adecvat fiecărei situa ii. Persoanele pe care trebuie să le ave i în vedere sunt: dumneavoastră privitorii victima/ele Asigura i-vă timp pentru a face o evaluare primară a locului accidentului şi identifica i obiectele care pot fi periculoase.scoaterea cheilor din contact.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Aceşti paşi sunt esen iali pentru to i cei care sunt implica i în primul ajutor premedical. care este instruit. fum. pregătit. aşa că aştepta i să sosească echipele specializate. Punându-vă via a în pericol pute i determina o creştere a numărului de victime. gaz materiale inflamabile traficul rutier materiale metalice ascu ite suprafe e alunecoase structuri instabile Nu interveni i în situa iile periculoase. trebuie să evita i să muta i o victimă. . Ca o regulă generală. Lăsa i personalul de urgen ă. Pericolele pot consta în: substan e chimice electricitate apă curgătoare foc. să intervină. 9 .

• verifica i starea victimei. nu ştie unde este sau ce s-a întâmplat inconştientă – victima nu răspunde Dacă victima este conştientă. “Ce s-a întâmplat?” Aceasta este cunoscută ca tehnica “Priveşte. lăsa i-o în pozi ia în care a i găsit-o (presupunând că nu este în pericol). PRIVEŞTE (uita i-vă) ASCULTĂ (vorbi i asculta i) SIMTE (atinge i) Există 3 nivele de conştien ă: conştientă – victima răspunde şi ştie unde se află sau ce s-a întâmplat confuză – victima este ame ită. RĂSPUNSUL Verifica i dacă victima răspunde la stimuli. scutura i-o de umeri şi întreba i-o: “Eşti în regulă?”. striga i după ajutor sau duce i-vă după ajutor dacă este cazul • observa i şi reevalua i semnele vitale regulat • acorda i primul ajutor dacă este cazul Dacă victima este confuză sau inconştientă: • striga i după ajutor • verifica i dacă respiră 10 . în special a unei victime inconştiente.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Mutarea unei victime. Atinge. Simte”. B. este foarte dificilă şi ar trebui lăsată în grija personalului calificat.

plasa i-vă mâna pe fruntea victimei şi trage i cu blânde e capul pe spate ridica i bărbia victimei pentru a deschide căile aeriene trage i cu blânde e de maxilarul victimei pentru a deschide gura Încerca i să evita i lăsarea prea mult pe spate a capului victimei! Corpi străini în căile aeriene: îndepărta i corpii străini vizibili din gura victimei îndepărta i din ii rup i sau desprinşi E. CIRCULA IA SÂNGELUI Verificarea pulsului este o manevră foarte dificilă. RESPIRA IA Privi i. Dacă circula ia sângelui este prezentă: observa i şi reevalua i semnele vitale regulat 11 . Verifica i dacă acestea sunt ‘deschise şi libere’.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical C. culoarea pielii sau căldura extremită ilor. Asculta i şi Sim i i dacă respiră. nu pentru mai mult de 10 secunde Privi i să observa i dacă toracele se ridică Asculta i sunetul respira iei Sim i i respira ia victimei pe obrazul dumneavoastră Dacă respiră normal: întoarce i-o în pozi ie laterală stabilă verifica i starea victimei şi merge i după ajutor dacă este necesar trimite i pe cineva după ajutor sau să cheme ambulan a dacă există alte persoane în preajmă observa i şi reevalua i semnele vitale regulat D. de aceea se recomandă să se urmărească alte semne ale circula iei sângelui ca. CĂILE AERIENE Eliberarea căilor aeriene este esen ială pentru ca victima să respire normal. de exemplu.

3 Lan ul care salvează vie i Spital Ambulan ă Prim ajutor Alarmă Măsuri de siguran ă Măsuri de siguran ă Dacă sunte i printre primii care ajunge i la locul unui accident. Privi i în jur pentru a verifica dacă locul este sigur. Un prim pas important înainte de a acorda primul ajutor este să vă asigura i că nu vă supune i unui pericol vital.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 1. trebuie să observa i care este situa ia în ansamblu. Privi i în jur şi controla i dacă locul este sigur! 12 .

Operatorul vă va pune apoi întrebările necesare pentru a afla de ce fel de ajutor este nevoie. pentru că vine prea târziu. Tot ce ave i de făcut este să spune i ce s-a întâmplat. Răspunde i clar şi concis. răspunde un operator de dispecerat. cineva poate să dea alarma imediat ce a i identificat victima/victimele si situa ia de urgen ă în care aceasta/acestea se află. poate dura ceva timp până răspunde dispeceratul. Atunci când da i telefon pentru a chema ambulan a. Fără ele ajutorul mai avansat care urmează în lan poate de multe ori să rămână fără efect. ALARMA DATĂ RAPID ÎNSEAMNĂ AJUTOR RAPID Chemarea rapidă a ambulan ei şi începerea rapidă a manevrelor de resuscitare cardiopulmonară pot fi asemănate primelor inele ale unui lan .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Alarma 112 DA I ALARMA – CHEMA I AMBULAN A ! Chema i ambulan a cât de repede pute i şi vă permite situa ia. Atunci când este mare aglomera ie pe linia telefonică. Reveni i cu un apel până răspunde! 13 . De aceea este important ca manevrele de resuscitare să fie cunoscute de cât mai mul i oameni. Nu renun a i. RESUSCITAREA CARDIOPULMONARĂ ASIGURATĂ RAPID CREŞTE ŞANSELE DE SUPRAVIE UIRE Începerea rapidă a resuscitării cardiopulmonare creşte şansele de supravie uire de 2-3 ori în compara ie cu acele cazuri în care nu se face nimic până la sosirea ambulan ei. Dacă sunte i mai multe persoane care ajută.

se previne agravarea situa iei şi cresc şansele ca tratamentul medical care va urma. Dacă. ac iunile tale de prim ajutor sunt importante.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor Primele minute după un accident sunt de multe ori hotărâtoare pentru supravie uirea victimei şi pentru limitarea urmărilor accidentului. Accident 4 minute Alarmă 8 minute Ambulan ă 20 minute Spital 14 . se acordă corect primul ajutor. direct la locul accidentului. să reuşească. PRIMELE MINUTE SUNT CRITICE Poate să dureze cinci minute sau o oră până când soseşte ambulan a. În aşteptarea ambulan ei.

ridica i gâtul. Este important să existe un comportament calm şi prietenos din partea persoanei care acordă prim ajutor. stabilă. Apleca i capul spre spate. • Victimele inconştiente. Victima prezintă întreruperea circula iei sângelui Pielea este palidă şi rece. care respiră normal trebuie să fie aşezate într-o pozi ie laterală. Aşeza i victima culcată cu picioarele ridicate (cea fără conştien ă trebuie să fie aşezată într-o pozi ie laterală stabilă). Victima nu respiră • Deschide i căile de acces ale aerului. • 15 . Transporta i victima imediat la spital sau medic. victima este confuză şi însetată. Inima se opreşte (fără puls) • Începe i compresiile toracice şi respira ia artificială. Men ine i temperatura corpului victimei. • Îndepărta i din gură corpii străini vizibili. Aplica i un bandaj compresiv. trebuie să fie aşezate într-o pozi ie laterală stabilă. Culca i victima Supravegherea Victima nu trebuie să stea nesupravegheată. singură sau până când cineva calificat îşi asumă responsabilitatea tratamentului. pulsul este accelerat. Dacă este posibil. Dacă victima continuă să nu respire. înveli i-o. Continua i cu această manevră până când victima respiră normal. începe i respira ia artificială (metoda gură la gură). • • • • • • • • Victima sângerează Opri i sângerarea prin presarea cu degetele asupra bandajului pe rană. fiecare victimă trebuie să beneficieze de supraveghere. Ridica i partea corpului care sângerează.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical PRIMUL AJUTOR: Victima este în stare de inconştien ă dar respiră normal • Toate victimele în stare de inconştien ă.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Ambulan ă Transportul victimelor cu ambulan a. Spital Spital. 16 .

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Starea de inconştien ă 17 .

consum excesiv de alcool. Este important să re inem că există multe cauze de pierdere a cunoştin ei. PRIVI I. Privi i în jur şi controla i dacă locul este sigur! NU VĂ RISCA I NICIODATĂ PROPRIA VIA Ă! PROTEJA I-VĂ! CONTROLA I STAREA DE CONŞTIEN Ă.Sim i i dacă victima reac ionează atunci când o scutura i uşor! Dacă victima reac ionează la atingere sau adresare. nu şi-a pierdut cunoştin a. dacă are. Chema i ambulan a! 18 . Rămâne i cu el/ea. Scutura i-o uşor de umeri şi întreba i: „Cum te sim i?”.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical În caz de inconştien ă. persoana nu reac ionează la atingere sau la adresare. lăsa i persoana în pozi ia în care o găsi i. pentru a putea acorda ajutor în modul cel mai eficient.Vede i dacă şi cum reac ionează victima! ASCULTĂ . Îndepărta i-i ochelarii. de exemplu lezarea craniului. ASCULTA I. „Ce s-a întâmplat?”. Un prim pas important înainte de a acorda ajutor este să vă asigura i că nu vă supune i pe dumneavoastră unui pericol vital. etc. O persoană leşinată se trezeşte de obicei rapid dacă este întinsă cu capul în acelaşi plan ca şi corpul. este un semn de inconştien ă. otrăvire. Dacă victima nu răspunde sau nu reac ionează. SIM I I Dacă este posibil.Asculta i dacă victima răspunde. PRIVEŞTE . Când găsi i o persoană care pare lipsită de via ă este important să cerceta i ce s-a întâmplat. Aşeza i persoana în pozi ia "laterală stabilă". Starea se poate înrăută i. Descheia i hainele prea strâmte şi ave i grijă ca nici un obiect să nu-i provoace vătămări prin apăsare. SIMTE . Leşinul este considerat ca o pierdere a cunoştin ei pentru scurt timp.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pozi ia laterală stabilă Pasul 1: Aşeza i-vă în genunchi lateral de victimă şi asigura i-vă că ambele picioare sunt drepte. Îndoi i-i genunchiul de deasupra în unghi aproape drept. Pasul 4: Rula i victima pe o parte. iar cu cealaltă mână de genunchiul opus. Pasul 2: Aşeza i-i bra ul de lângă dumneavoastră. cu palma în sus şi cu cotul îndoit. către dumneavoastră. îndoit în unghi drept fa ă de corp. Aşeza i-i mâna de deasupra sub obraz. Pasul 3: Apuca i cu o mână de umărul de partea opusă a victimei. Aşeza i celălalt bra al victimei în unghi drept peste piept. 19 . cu mâna pe obrazul victimei.

pute i să-i elibera i căile respiratorii. rămâne i lângă persoana fără cunoştin ă. 20 . prin a-i trage capul pe spate. Ruga i pe altcineva să cheme ambulan a. prin învelirea corpului cu o pătură sau cu o haină.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pasul 5: Dacă este posibil. DA I ALARMA! CHEMA I AMBULAN A! NU ABANDONA I VICTIMA! STAREA SE POATE ÎNRĂUTĂ I! DACĂ PERSOANA FĂRĂ CUNOŞTIN Ă ESTE ÎNTINSĂ PE BURTĂ: Atunci când o persoană fără cunoştin ă este întinsă pe burtă. Cu mici ajustări. Încerca i să împiedica i pierderea căldurii corpului. riscul de sufocare este mic. de exemplu.

2 Resuscitarea cardiopulmonară la copil 3.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Resuscitarea cardiopulmonară 3.3 Corpi străini în căile aeriene superioare 21 .1 Resuscitarea cardiopulmonară la adult 3.

1 Resuscitarea cardiopulmonara la adult 22 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 3.

iar resuscitarea să se înceapă în aşteptarea ambulan ei.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical ALARMA DATĂ RAPID ÎNSEAMNĂ AJUTOR RAPID Anun area rapidă a ambulan ei şi începerea rapidă a manevrelor de resuscitare cardiopulmonare pot fi asemănate primelor inele ale unui lan . De aceea este important ca manevrele de salvare să fie cunoscute de cât mai mul i oameni. Fără ele ajutorul mai avansat care urmează în lan poate de multe ori să rămână fără efect. au suferit leziuni ireversibile. situa ia este urgentă! Cu fiecare minut care trece scad şansele de supravie uire. De aceea este de o importan ă vitală să se cheme ajutor imediat. pentru că acestea asigură un flux sangvin critic pentru creier şi inimă prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresie directă asupra inimii. inând cont că unul din trei cazuri de stop cardiac au loc acasă. Resuscitarea cardiopulmonară asigurată atât de un singur salvator sau de doi salvatori este o suită de 2 insufla ii ( respira ii artificiale) şi 30 de compresii toracice ( masaje cardiace) Nota 1: Compresiile toracice pot fi făcute şi fără respira ia gură la gură. RESUSCITAREA ASIGURATĂ RAPID CREŞTE ŞANSELE DE SUPRAVIE UIRE Începerea rapidă a resuscitării creşte şansele de supravie uire de 2-3 ori în compara ie cu acele cazuri când nu se face nimic până la sosirea ambulan ei. Dacă persoana primeşte ajutor imediat. Deja după 4-6 minute corpul. Este ca un "scurt circuit" care face ca inima să se oprească. A ŞTI ÎNAINTE DE A SE ÎNTÂMPLA PENTRU A ÎNDRĂZNI ATUNCI CÂND SE ÎNTÂMPLĂ În fiecare an nenumăra i oameni fac stop cardiac. la locul de muncă şi în situa ii cotidiene. Cu cât ştiu mai mul i oameni să efectueze corect manevre de respira ie artificială şi masaj cardiac. şi mai ales creierul. pentru că vine prea târziu. Când are loc un stop cardiac. cu atât mai multe vie i pot fi salvate. via a lor depinde concret de faptul că cei din jur ştiu sau nu să facă resuscitarea (masaj cardiac şi respira ie artificială). 23 . şansele să i se salveze via a sunt mari.

Asta se întâmplă atunci când o persoană fără cunoştin ă este întinsă pe spate. RESPIRA IA: Corpul are nevoie de o aprovizionare continuă cu oxigen.Încerca i să sim i i respira ia pe obrazul dumneavoastră. mandibula se ridică şi căile respiratorii se eliberează. De aceea o victimă trebuie întotdeauna să fie ajutată prin eliberarea căilor respiratorii pentru a putea respira independent. Plasa i apoi două degete ale celeilalte mâini pe partea osoasă a bărbiei. Atunci când tragem capul pe spate.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Nota 2: Când se opresc manevrele de resuscitare cardiopulmonară: dacă victima respiră şi are puls dacă este preluată de serviciul de ambulan ă după 30‘ sau mai mult când este rece afară Nota 3: Manevrele de resuscitare cardiopulmonară se efectuează 3-4 ore pentru victimele care au stat mult timp la temperaturi scăzute. Mandibula şi limba astupă căile respiratorii. SIMTE . Ridica i bărbia în sus. Partea posterioară a limbii poate atunci să cadă uşor înapoi blocând astfel căile respiratorii.Asculta i dacă se aude respira ia. 24 . cu obrazul aproape de gura lui şi cu privirea îndreptată către torace.Privi i dacă toracele se ridică. ASCULTĂ . Apleca i-vă către accidentat. O parte din oxigenul con inut în aer trece în sânge prin plămâni. VERIFICAREA RESPIRA IEI: Aşeza i o mână pe frunte. Trage i cu aten ie capul pe spate. inclusiv limba. Sângele circulă în corp fiind pompat de inimă. PRIVEŞTE . CĂI RESPIRATORII LIBERE : La persoana fără cunoştin ă to i muşchii se relaxează. Apoi este transportat de sânge la diferitele organe din corp.

În timp ce victima expiră şi toracele i se lasă în jos. timp de circa 2 secunde. astupa ii nările. o batistă. astupa i nările mai bine şi încerca i din nou. Pasul 5: Continua i insuflările în ritmul în care respiri normal până când: persoana fără cunoştin ă începe din nou să respire. trage i capul victimei mai spre spate. 25 . sunte i înlocuit de cineva. Dacă toracele nu se ridică. Pasul 4: Îndepărta i-vă gura după ce a i insuflat aer.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor în caz de stop respirator Pasul 1: Cură a i cavitatea bucală de eventuali corpi străini vizibili. Pasul 3: Inspira i. Insufla i încet. aşeza i-o în pozi ia laterală stabilă. Cu degetul mare şi arătătorul de la mâna pe care o ine i pe fruntea victimei. Pasul 6: Dacă victima începe să respire. Ridica i-vă capul. Proteja i-vă pentru a nu intra în contact cu sângele victimei prin folosirea „batistei salvatorului” (de ex. Controla i dacă toracele se ridică (atunci a ajuns aerul în plămâni). aşeza i-vă gura pe gura victimei după ce v-a i protejat şi insufla i-i aer. un material textil) Pasul 2: Men ine i căile respiratorii libere prin aplecarea capului pe spate. Nota: Dacă gura este rănită şi este imposibil să sufla i prin ea. pregăti i-vă pentru o nouă insuflare: trage i aer în piept. astupa i gura şi sufla i prin nas.

Organul cel mai sensibil este creierul: deja după 10-15 secunde dispar cunoştin a. Prin circula ia sanguină celulele sunt continuu alimentate cu oxigen. cu o medie de 70 de ori pe minut.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical CIRCULA IA SANGVINĂ: Sângele circulă în corp datorită efectului de pompă al inimii. Sângele este pompat cu mare presiune din jumătatea stângă a inimii către toate păr ile corpului. Dacă inima se opreşte. toate organele vor fi rapid lezate de lipsa de oxigen. respira ia şi contrac ia musculară. 26 .

Aşeza i arătătorul şi degetul mijlociu pe laringe. Ave i grijă ca victima să se afle cu fa a în sus şi pe o suprafa ă tare. pu in mai spre partea din stânga a pieptului. trebuie să face i atât RESPIRA IE ARTIFICIALĂ (pentru a men ine respira ia) cât şi MASAJ CARDIAC (pentru a men ine circula ia sanguină). Merge i cu degetele în jos şi pu in lateral până la adâncitura de lângă muşchiul oblic al gâtului.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical VERIFICAREA PULSULUI: ine i cu o mână capul victimei tras pe spate (hiperextensie). Primul ajutor în caz de stop cardio-respirator Dacă găsi i o persoană fără cunoştin ă care are atât stop respirator cât şi stop cardiac. înainte de a începe resuscitarea. Cu cealaltă mână controla i pulsul. Ea ajunge până la marginea arcului costal. dar nu până la marginea de jos a sternului (apendicele xifoid). 27 . Inima este amplasată sub stern.

Încrucişa i degetele celor 2 mâini şi asigura i-vă că nu aplica i presiune peste coastele victimei.până la dispari ia acestor semne. Hiperventila ia salvatorului: salvatorul inspiră mai mult aer decât este necesar şi de aceea îi scade nivelul dioxidului de carbon din sânge. Pasul 2: Apleca i-vă corpul în fa ă. 28 . fără a îndoi coatele. Aten ie să nu exercita i presiune asupra sternului în perioada de relaxare toracică. Pasul 3: Repeta i compresiile toracice cu o rată de aproximativ 100/ min. Apăsa i cu bra ele drepte. peste abdomenul superior sau peste apendicele xifoid. Între compresii lăsa i sternul să se ridice de tot fără să ridica i mâna de pe el. astfel încât umerii să se afle deasupra locului de compresie. cauzând voma. întoarce i victima pe o parte şi cură a i-i gura. Folosi i propria greutate pentru a apăsa sternul circa 4-5 cm. Continua i apoi procedura de reanimare. Plasa i-vă palma celeilalte mâini peste prima. În acest caz. Semne: ame eală.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pasul 1: Plasa i palma unei mâini în centrul pieptului. Accidente în timpul resuscitării Vărsătura: Insufla ii prea rapide sau prea puternice: aerul ajunge în stomacul victimei. stări aproape de leşin Salvatorul îşi va ine respira ia câteva momente . furnicături în degete.

2 Resuscitarea cardiopulmonară la copil 29 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 3.

iar în cazul copiilor foarte mici cu două degete: mijlociul şi arătătorul. 30 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Respira ia artificială Se face în acelaşi mod ca şi la adul i. apăsate pe mijlocul sternului care va fi presat în interior. Insufla i numai cantitatea de aer necesară care să producă ridicarea pieptului. Numărul de insufla ii pe minut este pentru : . pentru copiii mari. gura persoanei care acordă primul ajutor trebuie să acopere atât gura cât şi nasul acestuia.copii 1-7 ani : 15 .sugari : 20 .copii peste 7 ani : 12 Circula ia artificială Compresiile exercitate asupra pieptului unui copil vor fi făcute cu o singură mână. La copiii foarte mici. cu aproximativ 1-2 cm.

Atât timp cât persoana respectivă respiră. Este cel mai bun mod de a disloca corpul străin din trahee. Semne care arată că un corp străin s-a în epenit pe căile respiratorii: persoana în cauză duce mâna la gât nu poate să respire. Atunci este uşor să "ne înecăm".Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 3. ea poate de cele mai multe ori să tuşească. Acest lucru se poate întâmpla oricui. Dacă persoana respectivă încetează să respire este nevoie de ajutor imediat. Când un adult se îneacă este de cele mai multe ori vorba de o bucă ică de mâncare care a intrat pe trahee în loc de esofag. Câteodată se întâmplă ca epiglota să nu ină pasul. încearcă să tragă aer în piept nu poate să vorbească nu poate să tuşească duce umerii în sus este cuprinsă de panică.3 Corpi străini în căile aeriene superioare Pasajul respirator poate fi blocat de corpuri străine: ne "înecăm". mai ales atunci când înghi im şi respirăm în acelaşi timp. 31 . Când înghi im. În gât căile aerului şi ale hranei se întretaie. epiglota se închide peste laringe pentru ca hrana să nu o ia pe calea respiratorie.

Plasa i-vă în spatele ei cu bra ele în jurul mijlocului. Nota: Modul în care se in mâinile (aşa-numita manevră "Heimlich") se foloseşte atunci când acorda i primul ajutor unei persoane care s-a înecat cu ceva. strânge i pumn una din mâini şi plasa i partea cu degetul mare pe abdomenul bolnavului. Pasul 2: Apuca i încheietura pumnului cu cealaltă mână şi apăsa i spre interior şi oblic în sus. Aceasta va produce o creştere a presiunii din plămâni care poate să disloce obstacolul. Aten ie ca apăsările să nu fie excesiv de puternice. Câteodată este nevoie de mai multe apăsări pentru a disloca obiectul în epenit. deoarece pute i cauza leziuni interne de mare gravitate.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical COMPRESIA ABDOMENULUI Pasul 1: Apleca i persoana în fa ă. 32 . între coaste şi ombilic.

Cu latul palmei aplica i o lovitură în spate. 33 . între omopla i. TEHNICA COMBINATĂ Se alternează compresiile abdominale cu loviturile în spate: 5 compresii urmate de 5 lovituri în spate.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical LOVITURA ÎN SPATE Plasa i-vă în spatele victimei. APĂSAREA COŞULUI PIEPTULUI Aşeza i o palmă peste cealaltă pe stern şi apăsa i coşul pieptului în jos aproximativ 4 cm.

Salvatorul trebuie să evite orice fel de risc în cazul în care nu ştie să înoate sau în cazul în care nu de ine echipamentul potrivit pentru a intra în apă rece. din punct de vedere fiziologic întâi se instalează stopul respirator apoi apare stopul cardiac. hipotermia.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Copilul care are un corp străin în gât: • încetează să mai respire • are probleme cu respira ia în timp ce mănâncă. ea trebuie să fie transportată la spital. • este găsit cu fa a vânătă şi cu obiecte de dimensiuni mici în jurul său Primul ajutor: Copiii mici se apucă cu o mână de picioare. Ca urmare a acestui mecanism plămânii pacien ilor nu sunt inunda i de apă. cu palma. fără a începe manevrele de resuscitare înaintea scoaterii din apă. cu capul şi trunchiul înspre fa ă şi li se vor aplica lovituri. În această pozi ie i se vor aplica lovituri între omopla i cu palma celeilalte mâini. între omopla i. tentativa de suicid. urmat în primele secunde. Orice victimă înecată este suspectată de existen a leziunii de coloana vertebrală. dacă nu se încep respira iile artificiale. Acest lucru apare ca urmare a închiderii căilor aeriene (spasm laringian) ceea ce duce la stop respirator. Din punct de vedere al primului ajutor nu are importan ă faptul că înecul este în apa dulce sau în apa sărată. Primul ajutor în caz de înec Înecul poate fi asociat cu alcoolul. aici inându-se sub observa ie pentru minim 6 ore. inându-se cu capul în jos. În cazul în care victima revine complet la starea de conştien ă după scoaterea ei din apă. de stopul cardiac. de aceea victima se men ine în pozi ie orizontală. Indiferent cărui fapt se datorează înecul. etc. Copiii mai mari pot fi inu i apleca i peste antebra . 34 . criza de epilepsie. Siguran a salvatorului capătă aspecte deosebit de importante în aceste situa ii.

victima este aşezată în pozi ia laterală stabilă.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Cauze epuizare: la persoanele care cad în apă şi nu ştiu să înoate şoc: prin contactul corpului cu apă foarte rece Consecin e căile respiratorii sunt inundate cu apă se produce stop respirator apoi şi cardiac Primul ajutor Evacuarea apei din plămâni: Victima se întoarce cu fa a în jos. Dacă respiră. Dacă nu respiră se aşează în pozi ia cunoscută pentru efectuarea manevrelor de resuscitare. apoi este prinsă de salvator pe la spate de abdomen. cu mâinile făcute chingă. ridicată de la sol şi scuturată pentru ca apa să se scurgă în afară. 35 .

4 4.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Plăgi 4.6 Generalită i Plăgile cauzate de muşcături Plăgile cu corpi străini Plăgi particulare Plăgile cu hemoragie Amputa iile 36 .2 4.5 4.3 4.1 4.

ruptură. etc. Riscuri O rană poate provoca: • hemoragie • durere • complica ii specifice după localizare. vase de sânge. • Localizarea şi extinderea rănii trebuie evaluate cu grijă. datorită factorilor particulari (adâncimea. localizarea şi suprafa a acesteia sau starea anterioară a sănătă ii victimei) • lezarea organelor din profunzime • şoc Plăgile sunt leziuni ale pielii şi mucoaselor. tăietură datorată unui os din interior. trebuie întreprinse ac iuni prioritare specifice acestora. profunzimea şi natura ei. localizări specifice ale plăgii 37 . cum ar fi hemoragie. Plaga este o rană care poate afecta numai pielea sau/ şi esuturile profunde. Pielea are mai multe straturi: epiderm.1 Generalită i Pielea protejează împotriva mediului înconjurător. organe interne. Leziunile pot să afecteze şi alte esuturi. Notă: Dacă plaga are alte consecin e. incluzând infec ii şi insuficien ă circulatorie şi respiratorie. băşică. Principiile ac iunii • Complica iile trebuie prevenite sau diminuate. tendoane. pot fi evaluate rapid unele riscuri. de exemplu nervi.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 4. Tipuri de plăgi: prin perforare. derm şi hipoderm. Aflând cum s-a produs plaga. este organ senzorial şi are rol în reglarea temperaturii corpului. Gravitatea unei plăgi depinde de zona afectată. zgârietură. muşchi. Mai mult decât atât. decojire. muşcătură.

). Pasul 2: Evalua i caracteristicile plăgii. fără a freca. Estima i cu aproxima ie cât de extinsă e plaga. gât.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical necesită ac iuni particulare datorită consecin elor negative posibile sau reale legate de aceste localizări (fa ă. tratament. încheietură). • folosi i păr ile curate ale unui material textil (care nu lasă scame) sau comprese sterile. Observa i localizarea plăgii/plăgilor. (*) ATEN IE. Dacă este posibil colecta i informa ii asupra stării de sănătate a victimei (vârstă. • spăla i plaga dinspre interiorul acesteia spre exteriorul ei. Pasul 3: Asigura i condi ii de igienă când vă ocupa i de plagă. în special dacă rana este adâncă. Determina i modul cum s-a produs rana (o lovitură. curgătoare. piept. Opri i sau îndepărta i agentul cauzator de victimă (*) SAU îndepărta i victima de agentul cauzator (*). abdomen. • evita i agravarea situa iei. boli. Când plaga este adâncă. având în vedere următoarele principii: • evita i asumarea unor riscuri. etc. largă. 38 . abdomen etc. materiale străine murdare în rană). etc.).). • în măsura posibilită ii proteja i-vă mâinile folosind mănuşi sau orice poate servi ca barieră de protec ie. în locuri speciale (torace. o cădere. Pasul 1: Elimina i contactul dintre victimă şi agentul cauzator. dacă nu este posibil. clară. Pasul 4: Cură a i plaga. persoana care acordă prim ajutor ar trebui să transfere victima unui profesionist în îngrijirea sănătă ii. cu excep ia cazului când există un corp străin în plagă care nu trebuie îndepărtat. Ave i în vedere următoarele principii pentru a cură a plaga: • spăla i plaga de preferin ă cu un dezinfectant lichid. cu apă curată curgătoare. • nu folosi i o bucată de material mai mult decât o dată. • spăla i plaga uşor. sau în lipsa acestuia cu apă curată. Determina i agentul cauzator şi orice alt posibil factor agravant (de ex. Ave i în vedere următoarele principii pentru asigurarea unor condi ii de igienă: • spăla i-vă mâinile cu apă curată cu săpun sau.

În rănile provocate prin în epături există şi riscul de a declanşa o alergie. spăla i-o sub jet de apa timp de 10 minute. Riscurile includ: Rabia/ turbarea –este o serioasă şi adesea fatală infec ie virală a sistemului nervos central. de oameni. Şterge i plaga cu comprese sterile sau cu un prosop curat. viespi. bră ări. Dacă plaga muşcată este adâncă. Proteja i plaga. Dacă nu l-a făcut recent sfătui i-o să se vaccineze. având în vedere următoarele principii: • de preferin ă folosi i un material steril (de ex. pentru a îndepărta orice impurită i sau urme de salivă.) Sângerare/ hemoragie Infec ie Primul ajutor Spăla i imediat plaga muşcată cu săpun si apa căldu ă timp de 5 minute. Virusul este transmis la oameni prin saliva animalului infectat (numai animalele cu sânge cald pot fi purtătoare de rabie. păianjeni). aplica i un bandaj Pasul 6: Sfătui i victima să se prezinte cât mai curând posibil la medic pentru a determina necesitatea vaccinării antitetanos. 39 . material textil) sau dacă nu.2 Plăgile cauzate de muşcături În România. Ruga i victima să înlăture obiectele poten ial constrictive cum ar fi inele.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pasul 5: Proteja i plaga. prezintă la locul agresiunii un edem care progresează rapid. pansament. Dacă plaga muşcată are semne de inflama ie ( este roşie. ceas de mână. Persoanele alergice la în epături de insecte (albine. etc. pisică şi nu în ultimul rând. dacă acestea se află în interiorul sau în apropierea suprafe ei rănite şi dacă acest lucru este posibil fără a produce noi daune/consecin e negative. 4. Riscurile plăgilor muşcate depind de animalul respectiv şi de cât de severă este muşcătura. umflată) aplica i ghea ă învelită într-un prosop curat timp de 10 minute. cele mai frecvente plăgi muşcate sunt cele provocate de câine. dureroasă. caldă. Verifica i când victima a făcut ultima dată un vaccin antitetanos. • folosi i un pansament pregătit anterior sau dacă nu. Dacă în epătura este la nivelul fe ei sau gâtului există risc mare de sufocare. unul curat.

antirabice (dacă e cazul). stabiliza i-l cu materiale textile curate. • nu-l mişca i. bolnavul este îndrumat la spital în toate cazurile. fixate cu un bandaj şi acoperi i rana. în aşteptarea asisten ei corespunzătoare.3 Plăgile cu corpi străini Aspectele cheie În eventualitatea existen ei unui corp străin prezent în plagă ave i în vedere următoarele principii: • nu încerca i să-l înlătura i. • evita i toate manevrele care ar putea mişca acest corp străin. • pune i victima în cea mai confortabilă pozi ie. deoarece aceasta ar putea agrava situa ia. Primul ajutor pentru a împiedica difuziunea veninului: • pune i ghea ă pe segmentul de corp lezat • nu ridica i segmentul de corp afectat transporta i rapid bolnavul la spital 4. 40 . • dacă este necesar. Corpii străini care pătrund printr-o plagă nu trebuie înlătura i. suturii plăgii (când se impune) cere i ajutor.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor aplicăm rapid ghea ă la locul în epăturii. în vederea vaccinării antitetanice. se tumefiază. pielea se înroşeşte. Muşcăturile de şerpi: la locul muşcăturii se văd două în epături.

Manual de prim ajutor premedical 4. Se tratează ca o plagă obişnuită. 41 . Nu încerca i introducerea intestinelor înapoi în abdomen. Se tratează ca o plagă obişnuită. de exteriorizarea intestinelor. cel mai frecvent. Pneumotoraxul se recunoaşte prin aspectul roz şi spumos al sângelui dar şi prin perceperea unui şuierat apărut în timpul respiratiei.4 Plăgi particulare Plăgile abdominale cu exteriorizarea intestinelor = eviscera ie Plăgile la nivelul abdomenului sunt urmate.Crucea Roşie Română Aranja i bandajele în jurul corpilor străini pentru ca aceştia să nu se poată mişca. de cele mai multe ori. traumatisme ale coastelor. iar glon ul se tratează ca un corp străin. cauzând leziuni suplimentare în timpul transportului. pentru a scădea presiunea din interiorul cavită ii abdominale Plăgile pneumotorax toracice cu perforarea plămânului = Se produc prin împuşcare. înjunghiere. dar şi prin tăiere. acoperindu-se cu comprese sterile şi izolându-se cu o pungă sau orice alt material asemănător aflat la îndemână. se caută atât orificiul de intrare cât şi cel de ieşire (în cazul în care există). Aşeza i victima culcată pe spate sau cu toracele uşor ridicat şi cu genunchii îndoi i. acest fenomen purtand denumirea de eviscera ie. acoperind intestinele exteriorizate cu comprese sterile sau orice alt material textil curat aflat la îndemână. etc. Dacă plaga se produce prin împuşcare.

3. Atunci când condi iile o permit. aşeza i cu grijă victima în pozi ia culcat cât mai curând posibil (sau ajuta i-o să se aşeze într-o astfel de pozi ie). Oprirea hemoragiei trebuie men inută până când victima este predată unui serviciu de urgen ă. dacă este cazul. Atunci când condi iile o permit. ceea ce necesită oprirea imediată a acesteia. ridica i zona cu hemoragie (sau ruga i victima să facă acest lucru). 2. leşin. Riscuri Pierderea de sânge continuă prezintă un risc imediat şi/sau pe termen scurt asupra vie ii şi sănătă ii victimei. Pasul 2: Ridica i zona cu hemoragie. infec ii) trebuie anticipată. 4. prin âşnire sau flux continuu. folosind tehnica/ tehnicile cele mai adecvate situa iei. Nu administra lichide. Această pozi ie ar trebui men inută. Limitarea consecin elor pierderii de sânge Pasul 1: Culca i victima (dacă acest lucru nu s-a făcut în mod spontan). 42 1. şoc. Principiile ac iunii Evaluarea pentru identificarea hemoragiei externe dintr-o plagă trebuie făcută rapid în cadrul evaluării ini iale a victimei. .5 Plăgile cu hemoragie Defini ie: Este pierderea de sânge printr-o plagă. prevenită sau oprită. noi răni. Dezvoltarea unor complica ii (de ex. Hemoragia trebuie oprită rapid. ducând la o pierdere însemnată de sânge într-o perioadă scurtă de timp. Nu-i da niciodată de băut.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 4.

43 . Presiune locală directă: Notă: Această tehnică nu poate fi utilizată când: (a) în punctul hemoragic este prezent un corp străin (b) zona este în mod evident deformată (indicând a fractură) (c) punctul hemoragic nu este accesibil mâinilor persoanei care acordă prim ajutor. protejându-vă mâna cu care se exercită presiunea: . pentru a se ob ine cooperarea acesteia. Pasul 3: Evalua i eficien a presiunii locale directe. sunt tăioşi sau ascu i i. aplica i suficientă presiune/compresie pentru a opri hemoragia. . Nu opri i compresia cât timp face i această verificare. prin utilizarea oricărui material potrivit ca barieră între mâna voastră şi punctul hemoragic. mănuşi. Pasul 1: Asigura i accesul la plagă. pungi de plastic curate) dacă sunt disponibile. Verifica i dacă hemoragia s-a oprit în aria unde s-a aplicat compresia cu esătură.prin folosirea de materiale impermeabile (de ex. Pasul 2: Asigura i presiune locală directă asupra punctului hemoragic. evitând o situa ie dureroasă pentru victimă.sau dacă acestea nu sunt disponibile. Ea trebuie să ia măsurile de protec ie corespunzătoare. evita i contactul cu sângele victimei. Notă: Persoana care acordă prim ajutor n-ar trebui să se pună în pericol când corpii străini sunt murdari de sânge.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Persoana care acordă primul ajutor trebuie să explice victimei pas cu pas ce urmează să se întâmple. Notă: Situa ia unui membru amputat este discutată în subcapitolul următor. men ine i presiunea pentru câteva minute.

folosind o presiune mai fermă.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Bandajul compresiv Notă: Această tehnică nu poate fi aplicată când zona este deformată în mod evident (indicând un traumatism osos/fractură) sau dacă în punctul hemoragic este prezent un corp străin. men ine i această pozi ie. Pasul 2: Evalua i eficacitatea presiunii aplicate prin bandajul compresiv. dacă membrul rănit a fost plasat ini ial într-o pozi ie ridicată. Pregăti i aceleaşi materiale care au fost indicate pentru un bandaj compresiv Aplica i acest al doilea bandaj peste primul bandaj: fără să-l înlătura i. aplica i un bandaj compresiv adi ional peste bandajul compresiv ini ial (vezi mai jos). Respecta i următoarele principii: aplica i comprese curate peste plagă. asigura i-vă că bandajul este suficient de strâns pentru a men ine o presiune suficientă asupra punctului hemoragic. face i această schimbare între mână şi comprese rapid. Pasul 4: Verifica i circula ia sanguină periferică 44 . asigurând stoparea hemoragiei fără a întrerupe total circula ia sângelui. aplica i bandajul peste şi în jurul întregii zone. încerca i să-l aduce i în pozi ie ridicată şi men ine i această pozi ie. dacă este vorba o plagă a membrelor. fără a înlătura primul bandaj compresiv. Pasul 3: Aplica i un al doilea bandaj dacă hemoragia continuă în pofida bandajului compresiv ini ial. Pasul 1: Men ine i presiunea ini iată printr-o aplicare locală directă cu un bandaj compresiv plasat pe zona cu hemoragie. Verifica i dacă hemoragia s-a oprit la scurt timp după aplicarea bandajului compresiv. În caz contrar. Verifica i prezen a circula iei sanguine periferice înainte şi după bandajare Dacă hemoragia continuă.

Victimele inconştiente se aşează în pozi ie laterală stabilă. dar poate fi întâlnită şi în cazul fracturilor închise ale oaselor mari ( de exemplu ale oaselor extremită ilor) Hemoragia internă abdominală poate fi recunoscută prin pozi ia specifică pe care o are victima. Dacă pielea salvatorului este tăiată de orice obiect contaminat cu sânge. Hemoragia internă Apare cel mai frecvent ca urmare a unui traumatism abdominal închis. pentru a fi consiliată şi testată.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Nota: Contactul cu sângele persoanei rănite Dacă mâinile sunt contaminate cu sânge. ele trebuie spălate meticulos cu apă curată şi săpun cât mai curând posibil. rana ar trebui spălată meticulos cu săpun şi apă curată. în special ochii. Pozi ia de siguran ă în cazul victimei conştiente cu hemoragie internă este cu victima culcată pe spate şi cu picioarele ridicate deasupra planului corpului. după care se aplică o compresă uscată şi curată. cu mâinile pe abdomen şi cu genunchii îndoi i. Dacă o altă parte a corpului este stropită cu sângele victimei sau alte fluide corporale. ea trebuie să apeleze la asisten ă medicală confiden ială. zona respectivă trebuie să fie spălată cu multă apă curată şi săpun. 45 . Dacă persoana care acordă primul ajutor a fost în contact cu sângele sau orice fel de lichid corporal al victimei sau este îngrijorată că ar fi putut fi.

Un pansament circular care strânge este aplicat numai pentru a evita pierderea totală a sângelui atunci când o parte a corpului a fost detaşată şi hemoragia nu poate fi oprită cu altfel de pansament. partea detaşată a corpului este bine să fie păstrată: • uscată • rece Pune i partea respectivă a corpului într-o pungă de plastic închisă. dacă se poate.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 4. pentru ca apoi să se dilate. Aplica i un pansament lat sau un garou cât mai aproape posibil de plagă şi strânge i-l până se opreşte hemoragia. 46 . Aşeza i apoi punga într-o altă pungă de plastic plină cu ghea ă. PĂSTRAREA UNEI PĂR I DETAŞATE A CORPULUI În timpul transportului către spital. Fi i însă pregătit pentru o sângerare mare după un scurt timp. sângerarea nu este foarte mare la început. ataşat de îmbrăcămintea victimei. datorită faptului că vasele sanguine care au fost rupte ini ial se strâng. Uita i-vă la ceas şi nota i ora şi minutul. spirt. Pute i compromite reataşarea păr ii detaşate. mână.5 Amputa iile Atunci când o parte a corpului este detaşată(ex. Închide i şi punga exterioară. TRANSPORT DE URGEN Ă LA SPITAL ! NU spăla i partea de corp detaşată şi nici partea de corp rănită cu nimic (apă. săpun). picior).

2 5.1 5.4 Generalită i Entorsele Luxa iile Fracturile 47 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Entorsele.3 5. luxa iile. fracturile 5.

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 5. 48 . incluzând leziuni ale: . şi / sau • pozi ia anormală a unei încheieturi şi/sau a unui os.pielii . Riscuri: O fractură sau o entorsă este o sursă de: • durere. Aceste riscuri pot fi sporite de mişcarea oaselor în interiorul zonei rănite.nervilor. Principiile ac iunii: • Zona rănită trebuie imobilizată. pentru a ob ine cooperarea acesteia.1 Generalita i Defini ie: Dacă victima a fost supusă unei/unor for e traumatizante la nivelul oaselor sau/ şi articula iilor. şi/sau • modificarea culorii pielii în zona respectivă şi/sau • orice impoten ă func ională a unei încheieturi şi/sau a unui os. ea prezintă: • durere localizată. plămânii.organelor interne inclusiv creierul. inclusiv măduva spinării .vaselor sanguine . • Dezvoltarea de complica ii trebuie prevenită sau diminuată Principiile tehnicilor: Persoana care acordă primul ajutor trebuie să-i explice victimei pas cu pas. şi / sau • umflarea şi/sau deformarea unei încheieturi şi/sau a unui os. • Orice mişcare a zonei rănite ar trebui prevenită.muşchilor . şi / sau • o plagă şi/sau o hemoragie creată de osul traumatizat sau de for a traumatizantă. • complica ii secundare locale şi/sau generale. etc. ce urmează să se întâmple.

dreaptă • material pentru fixare (de ex. Verifica i existen a circula iei periferice. etc. • • 49 . ceas de mână. Pregăti i materialele necesare: • o suprafa ă dură. luxa ii şi/sau fracturi Pasul 1: Stabiliza i zona rănită. rigidă. bră ări. evitând contactul cu /sau membrul rănit sau mişcarea acestuia. dacă acestea se află în interiorul sau în apropierea zonei traumatizate şi fără a produce noi daune. Ruga i victima să înlăture obiectele poten ial constrictive cum ar fi inele.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor în cazul unei entorse. • men ine i membrul în pozi ia în care a fost găsit. bandaje triunghiulare de pânză) Fixa i zona rănită având în vedere următoarele principii: • ac iona i încet şi cu grijă.

Evalua i suferin ele victimei. Pasul 2: Evalua i eficien a interven iei. dar victima nu trebuie descăl ată. Asigura i-vă că zona rănită este fixată. această sarcină poate reveni persoanei care acordă prim ajutor. rigidă. O imobilizare necesită un grad de experien ă care se ob ine din practică sau prin instruiri periodice de reîmprospătare. Asigura i-vă ca circula ia periferică este prezentă. care ar trebui să înceteze sau să se reducă semnificativ. trebuiesc slăbite. persoana care acordă prim ajutor trebuie doar să prevină orice mişcare a membrului rănit. cu bandaj). Persoanele care participă la instruire trebuie selectate şi încurajate s-o înve e şi să-şi reîmprospăteze în mod periodic cunoştin ele teoretice şi practice. Prin urmare această tehnică trebuie văzută ca fiind oarecum dificil de predat persoanelor neini iate. Până la sosirea serviciului de urgen ă la locul accidentului. când: • nu există nici un serviciu de urgen ă disponibil. deloc sau într-o limită de timp rezonabilă. Persoana care acordă prim ajutor poate fi instruită de către un dispecerat sau serviciul de urgen ă să utilizeze această tehnică. • dispeceratul cere persoanei care acordă prim ajutor să transporte victima la un serviciu medical. fără a trece peste zona rănită şi nu prea strâns. Dacă nu există nici o posibilitate de a beneficia de un astfel de serviciu. plată sau de o parte a corpului nevătămată (membrul sănătos. • fixa i materialele (de ex. Acesta este motivul pentru care această tehnică ar trebui folosită în anumite circumstan e. 50 . trunchi sau deget). Limita i orice mişcare a victimei cât de mult posibil. protejând între timp toate punctele de contact dintre corp şi materiale. Îmbrăcămintea strâmtă. Nota 1: Tehnica este folosită când nu există nici un serviciu de urgen ă capabil să ajungă la locul accidentului. etc. Nota 2: Imobilizarea completă ar trebui să fie făcută de către personalul unui serviciu de urgen ă.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical • men ine i zona traumatizată. şireturile. • asigura i-vă că încheieturile de deasupra şi de sub zona traumatizată sunt de asemenea imobilizate. fiind necesar transportul victimei. imobilizată de o suprafa ă dură.

Pune i în repaus articula ia.schimbarea formei. .3 Luxa iile Sunt leziuni în care nu mai există contact normal între suprafe ele oaselor la nivelul articula iilor.Ridica i zona traumatizată mai sus decât corpul. .Sus ine i cu un pansament elastic.: o pungă de ghea ă învelită într-un prosop).2 Entorsele O încheietură este stabilizată de ligamente.sensibilitate şi durere la mişcare .tumefac ie (inflama ie) .Dacă este posibil. Semne: . 5.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 5. . .: o pungă de ghea ă învelită într-un prosop). pozi ie nefirească Primul ajutor .mobilitate redusă .tumefac ie (inflama ie) Primul ajutor . Semne: . şi afectează cel mai des articula iile membrelor inferioare. răci i articula ia afectată (ex.Dacă este posibil.mobilitate redusă . . Acestea pot să se alungească sau să se rupă dacă sunt supuse unor presiuni mari.Sus ine i cu un pansament elastic.Pune i în repaus articula ia. .Ridica i zona traumatizată mai sus decât corpul. răci i articula ia afectată (ex. 51 .sensibilitate şi durere la mişcare .

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

5.4 Fracturile
Semne: -

sensibilitate şi durere la mişcare mobilitate redusă tumefac ie (inflama ie) schimbarea formei, pozi ie nefirească mişcare nenaturală

O fractură nu implică numai o lezare a osului propriu-zis, ci a păr ilor moi din jur. În cazul unei fracturi, pierderea de sânge poate fi masivă, cu riscul întreruperii circula iei sanguine. Este foarte important să se evite mişcările inutile ale membrului fracturat, pentru a nu înrăută i o leziune. Victima încearcă de cele mai multe ori singur să adopte pozi ia cea mai pu in dureroasă. În fractură închisă, pielea este intactă.

Primul ajutor: imobilizare. Imobilizarea se poate face cu atele (lemn, plastic, sârmă, carton etc.). Atelele trebuie să fie suficient de lungi încât să depăşească articula iile situate deasupra şi dedesubtul osului / oaselor fracturate. În fractură deschisă, pielea este lezată. Există o deschidere către exterior, cu risc de infec ie. O asemenea rană trebuie să fie întotdeauna acoperită cu pansament.

52

Crucea Roşie Română

Manual de prim ajutor premedical

Primul ajutor: - se bandajează plaga - se opreşte hemoragia - se imobilizează Fracturile costale: durere la mişcare, tuse şi la respira ie Primul ajutor - imobilizare cu faşă elastică astfel încât inspirul să nu mai producă durere - fracturile costale cu răni deschise prin care şuieră aerul = pneumotorax – se izolează zona cu material moale (ca un dop) şi apoi se imobilizează cu faşă elastică - pacientul conştient se aşează cu toracele ridicat - pacientul inconştient în pozi ie laterală de siguran ă pe partea rănită - se urmăresc func iile vitale Fracturi de coloană cervicală şi lombară Coloana vertebrală este formată din vertebre şi discuri intervertebrale. Şirul de vertebre formează un canal protector în jurul măduvei spinării. Coloana vertebrală este stabilizată cu ajutorul tendoanelor şi muşchilor.

În caz de vătămări la gât sau ceafă, pot fi dislocate sau fracturate vertebre sau discuri, lezând nervii şi măduva spinării. Aceasta se poate manifesta sub formă de amor eli, în epături şi eventual paralizie a acelor păr i ale corpului care primesc impulsuri de la nervii afecta i.

53

Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical

Dacă bănui i că o persoană lipsită de cunoştin ă a fost supusă unei lovituri la cap sau ceafă, trebuie să o trata i ca şi cum leziunea ar exista. Ve i evita orice transport care nu e absolut necesar. Persoana accidentată poate acuza durere de spate, în zona coloanei vertebrale şi după caz, simte amor eli sau nu mai poate să-şi mişte mâinile şi picioarele. Dacă este necesar ca persoana să fie deplasată, o persoană îi va sprijini gâtul şi capul. Capul va fi deplasat astfel încât să fie men inut pe linia coloanei vertebrale.

54

Crucea Roşie Română

Manual de prim ajutor premedical

Temperaturile extreme 6.1 6.2 6.3 6.4 Arsurile Insola ia Electrocutarea Degerăturile şi hipotermia

Lec ia 2

55

când toate straturile pielii sunt afectate. această leziune se vindecă fără cicatrice. este lezată. hipotermie şi insuficien ă circulatorie. cum ar fi radia ii. Arsuri de gradul II: este caracteristică formarea băşicilor. substan e chimice şi curent electric. se transportă la spital Arsuri de gradul III. care pot necesita asisten ă specifică. Dacă rana nu se infectează. Imediat apare durerea. Culoarea leziunii este alb-galben-maron. lipseşte senza ia de durere. când nu există nici o durere în zona. Riscuri: O arsură poate provoca: O durere puternică.1 Arsurile Defini ie: Este o rănire a pielii de origine termică (căldură): foc/flacără. Sunt provocate de multe ori de foc. O cauză obişnuită este arsura cu apă fierbinte. unde numai zona superficială a pielii. ulei). dar durerea poate fi puternică în jurul acesteia).Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 6. Leziunile care afectează toate straturile pielii dau întotdeauna cicatrice. Notă: Există şi alte cauze. Arsurile pot fi împăr ite în: Arsuri de gradul I. Leziunea se vindecă după câteva zile şi nu rămân cicatrici. lichide fierbin i sau vapori (apă. substan e chimice sau sursă de curent electric. dacă acesta trece prin corp. Fiecare cauză are consecin e specifice. Pielea s-a înroşit (gradul I). Complica ii specifice. copleşitoare şi continuă (exceptând cazul în care pielea este arsă în profunzime. infec ii. Cea mai obişnuită cauză este expunerea la soare puternic. incluzând deshidratare (pierderea de lichide). Dacă se află într-o zonă de maximă solicitare sau într-o zonă foarte sensibilă. datorate factorilor 56 .

pentru a preveni apari ia unor reac ii suplimentare. Înlătura i îmbrăcămintea care nu este lipită de corp. Contactul dintre victimă şi agentul cauzator trebuie eliminat rapid şi în condi ii de siguran ă. mărind extinderea zonei ini iale a rănii (atât ca adâncime cât şi ca suprafa ă). Notă: Anumite cauze pot necesita ac iuni specifice. care sunt prezentate pe ambalajul produsului (de ex. care continuă chiar şi după înlăturarea agentului ce o cauzează. în cazul agen ilor chimici). Arsura este o problemă dinamică. • evita i agravarea situa iei. Pasul 1: Elimina i contactul dintre victimă şi agentul cauzator. localizarea şi suprafa a arsurii sau vârsta şi starea anterioară de sănătate a victimei). fără a intra în contact cu agentul cauzator prezent pe hainele victimei. având în vedere următoarele principii: • evita i asumarea unor riscuri personale. De exemplu substan ele chimice sub formă de praf trebuie înlăturate complet prin periere înainte de a se aplica apă. Primul ajutor în cazul unei arsuri datorate contactului cu lichide fierbin i (apă.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical particulari (agentul cauzator. ulei) Notă: Apa fierbinte şi uleiul sunt denumite „agent cauzator” în restul acestui capitol. 57 . Opri i sau înlătura i agentul cauzator de pe victimă SAU îndepărta i victima de agentul cauzator. Procesul de ardere ar trebui stopat rapid şi suferin a ar trebui să fie alinată. Extinderea şi localizarea arsurii trebuie evaluată. Agentul cauzator poate în continuare: • să ducă la extinderea arsurii (dacă nu este controlat rapid) • să creeze probleme adi ionale de sănătate (de ex. Complica iile trebuie prevenite sau diminuate. temperatura. insuficien ă respiratorie datorată fumului de la un incendiu) Principiile ac iunii: Locul accidentului trebuie asigurat înainte de începerea asisten ei sau victima ar trebui mutată într-un loc sigur. de asemenea asumarea unor riscuri pentru victimă şi trecători. adâncimea.

vas sau ceva echivalent umplut cu apă curată şi rece. Dacă apa nu este disponibilă: • evalua i arsura. cum ar fi traumatisme ale oaselor 58 . etc. folosind suprafa a palmei victimei ca unitate de referin ă. dar înainte ca victimei să i se facă frig. • ob ine i ajutor. Ruga i victima să înlăture obiectele poten ial constrictive cum ar fi inele. când devine caldă. • continua i să înlătura i îmbrăcămintea contaminată de pe victimă. tratamente. pe voi sau pe altcineva. Răci i arsura cu apă cât mai curând posibil. Pasul 3: Evalua i caracteristicile arsurii. când apa curgătoare nu este disponibilă. Răcirea poate fi continuată timp de câteva minute. Dacă este posibil. Ambele metode trebuie să respecte aspectele cheie prezentate. • asigura i-vă că apa se scurge complet. • acoperi i rana pentru a minimiza infec iile. în special prevenirea hipotermiei. În anumite locuri. etc. Notă: Studiile ştiin ifice arată că răcirea poate fi eficientă dacă se aplică în primele 15 – 25 de minute de la rănire. colecta i informa ii despre starea de sănătate a victimei (vârstă. boli. până când durerea nu revine după încetarea răcirii. Apa ar trebui schimbată după ceva timp. aceasta reprezentând 1% din suprafa a totală a pielii. ceas de mână. bră ări. cu putere mică şi un flux regulat. având în vedere următoarele principii: • (pe cât posibil) apa ar trebui să fie rece. Astfel cunoaşterea orei când s-a produs arsura este un factor determinant al tipului de asisten ă ce se va ini ia. dacă acestea se află în interiorul sau în apropierea suprafe ei rănite şi dacă acest lucru este posibil fără a produce noi consecin e negative. Apa este definită ca fiind „rece” când temperatura ei este cuprinsă între 8 şi 23 grade C (45 la 75 grade F).) Notă: În circumstan e diferite de cele care implică foc sau lichide fierbin i ar trebui să lua i în considerare al i factori agravan i. exceptând articolele care sunt lipite de piele. curată şi curgătoare. poate fi recomandat să se pună partea rănită într-o găleată. fără a atinge alte păr i ale victimei.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Pasul 2: Limita i procesul de ardere şi asigura i reducerea durerii. Face i o estimare aproximativă a extinderii arsurii/arsurilor. O altă alternativă este stropirea zonei rănite cu apă dintr-un recipient.

respira ie sacadată. etc. ouă. dezorientare. protejate (folosind materiale impermeabile – de ex. În cazul unei insola ii. SIMPTOMELE instalării insola iei pot apărea pe neaşteptate. temperatura corpului depăşeşte 40 grade C. grea ă. sete. cenuşă în nări sau în salivă. Insola ia apare mai des la militari sau la muncitorii care lucrează în arşi a soarelui sau în unită ile industriale cu temperaturi înalte şi la persoanele care stau prea mult la plajă. Ac iona i cu mâinile curate şi. Pasul 4: Preveni i sau diminua i complica iile. PRIMUL AJUTOR – Scăderea temperaturii corpului celui în cauză. deflagra ie în cazul unei explozii. pentru control. febră. Este o situa ie gravă. Ele constau în ame eală. contrac ii musculare. – Transport la spital. Aşeza i victima în pozi ia de întrerupere a circula iei sangvine. Evita i folosirea remediilor. dacă este posibil. – Administrarea de lichide nealcoolizate persoanelor conştiente. etc. cremelor medicale. prin aducerea lui la umbră şi stropirea cu apă rece. mediilor cum ar fi unt. comportament apatic. 59 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical în cazul unui accident electric.2 Insola ia Cea mai obişnuită formă de insola ie este cauzată de expunerea prelungită la soare. trebuie să se ac ioneze rapid. dureri de cap. în toate cazurile de arsură. cartofi. cu membrele inferioare ridicate deasupra nivelului inimii. sare. pierderea cunoştin ei. mănuşi sau orice alt material disponibil ca barieră). altfel se poate ajunge la deces. Evita i spargerea băşicilor.. 6.

cu umezeală şi vânt expunerea îndelungată la temperaturi negative. Aşeza i partea arsă a corpului mai sus de linia corpului.scoate i victima de sub influen a curentului electric trăgând-o de haine. Electrocutări la înaltă tensiune . fără umezeală şi vânt 60 . nu o atinge i.dacă este în stop cardio-respirator începe i resuscitarea cardiopulmonară . Purta i-vă calm în fa a victimei.cere i ajutor 6.acoperi i zona arsă cu un cearşaf umed .nu îndepărta i hainele lipite de piele .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 6.4 Degerăturile şi hipotermia Cauze expunerea îndelungată la temperaturi în jur de 0°C.verifica i func iile vitale . Îndepărta i victima de obiectul care a electrocutat-o.3 Electrocutarea Electrocutări la joasă tensiune În cazul arsurilor electrice – întrerupe i curentul. doar dacă este absolut necesar să interveni i. În general nu se recomandă intrarea într-un perimetru de minim 5 metri în jurul victimei .transporta i victima la spital . fără să o atinge i – Aten ie la autoprotec ie! Arsurile electrice la nivelul pielii sunt de multe ori combinate cu leziuni interne.răci i cu jet de apă rece .

vase de sânge) Semne 1. tare. bărbia şi urechile se aşează în palme. picioarele se aşează lângă abdomenul salvatorului. nervi.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Tipuri de degerături superficiale: se limitează la piele profunde: depăşesc pielea şi afectează esuturile profunde (muşchi. imobilă fa ă de structurile profunde. Primul ajutor În cazul degerăturilor superficiale se poate ac iona pe loc. articula ii cu mobilitate păstrată. pielea degerată se încălzeşte prin punerea ei în contact cu pielea care are temperatura normală. oase. rece.aplica i lo iuni NU! . NU! .freca i cu ghea ă sau zăpadă NU! . 2. articula ii cu mobilitate pierdută. degerăturile superficiale: furnicături în zona afectată. piele cu pete albe. mobilă pe esuturile profunde.aşeza i zona degerată lângă o sursă de căldură 61 . nedureroasă. durere medie. Contactul cu pielea caldă se men ine până când pielea afectată îşi recapătă culoarea normală. tendoane. mâinile se pun la subsuoară. degerăturile profunde: piele albă.

nu se intervine pe zona degerată. vânătă şi rece Inconştient Nu se poate detecta Nu se poate detecta Aparent mort 62 . confuz Normală Scăzut dezorientat Medie 30-32 °C Reduse în intensitate Palidă şi rece Confuz Scăzută Scăzut Rigiditate musculară Severa Sub 30 °C Absente Palidă. se transportă cât mai rapid la spital. HIPOTERMIA Uşoară Temperatură Tremurături Piele Conştiin ă Respira ie Puls Altele 32-35 °C Puternice Palidă şi rece Apatic.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical În cazul degerăturilor profunde: se scoate accidentatul din zona cu temperatura scăzută şi se aduce la adăpost. se înfăşoară în haine călduroase. se dau băuturi calde şi nealcoolizate.

5 Coma diabetică Atacul de inimă Atacul cerebral Convulsiile Intoxica iile 63 .3 7.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Alte situa ii care necesită prim ajutor 7.4 7.1 7.2 7.

tremurături. Consumul de alimente măreşte cantitatea de zahăr din sânge Un diabetic poate intra uşor într-o stare de dezechilibru. Tratamentul diabetului constă în administrarea insulinei în func ie de necesarul persoanei respective. pe de altă parte.1 Coma diabetică Un diabetic are o lipsă totală sau par ială de insulină. pierderea cunoştin ei. ASCULTĂ ! SIMTE ! O persoană care poartă acest însemn are diabet. iritare. Există un surplus de insulină în sânge. PRIVEŞTE ! • • • • • paloare.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 7. lapte sau dulciuri. deschide i căile de acces ale aerului. Nivelul de zahăr din sânge scade şi persoana se simte rău. în caz de lipsă de cunoştin ă. dacă nu există un raport de egalitate între cantitatea de alimente. Motivul este de cele mai multe ori un surplus de insulină care poate duce la pierderea cunoştin ei. un regim alimentar potrivit şi o activitate fizică regulată. Insulina şi efortul fizic reduc cantitatea de zahăr din sânge. chema i ambulan a. rămâne i cu persoana respectivă. pe de o parte şi cea de insulină şi efort fizic. cantitatea de insulină administrată poate să fie prea mare. • • • • Primul ajutor da i persoanei ceva dulce: suc. Câteodată. transpira ie rece. aşeza i persoana în pozi ie lateral stabilă. 64 . Persoanele cu diabet pot să cadă sau să-şi piardă cunoştin a brusc.

transpira ie rece. Simptome: dureri în mijlocul pieptului. Vasele coronare pot fi astupate. având ca urmare vătămarea muşchiului inimii. senza ia mor ii iminente. iradierea durerii către bra e şi gât. • chiar şi în timpul odihnei sau al somnului. Persoana în cauză are dureri în piept. micşorânduse astfel alimentarea cu sânge a muşchiului inimii.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 7. Aceşti bolnavi folosesc în mod obişnuit medicamente pentru inimă. În caz de efort intelectual / activitate fizică. senza ie de sufocare. apare o lipsă de oxigen în muşchiul inimii. Muşchiul inimii primeşte oxigen şi hrană prin vasele coronare.2 Atacul de inimă Durerile în piept apar de cele mai multe ori atunci când apare o lipsă de oxigen în muşchiul inimii. lipsa de putere. reducerea respira iei. Durerea se diminuează dacă bolnavul se odihneşte sau se culcă pe spate. 65 • • • • • • . muşchiul inimii are nevoie de o cantitate mai mare de oxigen. Infarctul cardiac este o boală des întâlnită. Din cauza vaselor coronare astupate. Jumătate din cei care decedează din cauza unui infarct cardiac mor înainte de a ajunge la spital. Misiunea inimii este de a pompa sângele câtre toate celulele corpului. Infarctul cardiac acut poate să apară: • în cazul unui efort fizic mai mare. • în cazul unei încordări psihice. INFARCTUL CARDIAC Infarctul cardiac este cauzat de o astupare totală a unui vas coronar. Ea poate duce la stop cardiac.

ajuta i persoana suferindă să-şi administreze eventualele medicamente pentru inimă. • respira ie greoaie. • tulburarea sau pierderea cunoştin ei. Primul ajutor • rămâne i lângă persoana afectată. • înroşirea fe ei. • chema i ambulan a. Primul ajutor comporta i-vă cu calm. • dacă persoana respectivă are o tulburare a vorbirii. în caz de stop cardiac: începe i imediat resuscitarea cardiopulmonară. PRIVEŞTE ! ASCULTĂ ! SIMTE ! • paralizie pe o parte a corpului sau pe o jumătate de corp. asculta i-o cu aten ie fără să o întrerupe i. 66 . aşeza i în pozi ie lateral stabilă.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical • agita ie.3 Atacul cerebral • • • • • • Cauze: hemoragia unui vas de sânge sau întreruperea circula iei vaselor de sânge în creier. • explica i-i scurt şi simplu ce inten iona i să face i. 7. ajuta i persoana să se aşeze într-o pozi ie comodă. în caz de lipsă de cunoştin ă: plasa i persoana în pozi ie laterală stabilă. • amor eli sau sensibilitate scăzută. • în caz de pierdere a cunoştin ei. • tulburări de vorbire. descheia i hainele prea strâmte.

căderea.5 Intoxica iile Intoxica ii prin înghi ire . După zona creierului unde au loc aceste descărcări. 7. până la mai multe ori pe zi. chema i personal medical indiferent dacă au avut loc vătămări.4 Convulsiile Convulsia este denumirea unei tulburări a func iei creierului. Atunci când este afectată partea creierului care coordonează mişcările corpului. rămâne i lângă persoana în criză până îşi revine. când au încetat contrac iile.) .caută sursa otrăvirii (sticlă. pierderea bruscă a cunoştin ei.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical 7. rămâne i calm – atacul trece de cele mai multe ori în decurs de câteva minute. descheia i hainele prea strâmte. aspectul atacului poate să varieze foarte mult. uneori pierderea spontană a scaunului şi a urinei. muşcarea limbii. PRIVEŞTE ! ASCULTĂ ! SIMTE ! mişcări necontrolate ale corpului. apar contrac ii în muşchi. ca să-i proteja i limba. - Primul ajutor prinde i persoana în cădere şi proteja i-i capul. cutii medicamente etc. Atacurile pot să apară de la o singură dată în decursul întregii vie i. atacuri lungi şi repetate sau dacă persoana a mai avut atacuri înainte. nu pune i coada unei linguri de lemn între din i. nu-şi va aminti nimic din perioada crizei.semne: • dureri în gât sau de abdomen 67 . tresăriri ale muşchilor. aşeza i persoana în pozi ie laterală stabilă. când în anumite celule ale creierului au loc descărcări electrice anormale.

duce i victima la aer curat.dacă victima este inconştientă. dacă este nevoie începe i resuscitarea cardiopulmonară (aten ie la respira ia artificială. Aten ie la autoprotec ie ! .dacă victima respiră. inându-vă respira ia ca să nu inhala i gazul toxic. aşeza i-o cu toracele ridicat . verifica i pulsul şi respira ia.nu provoca i vărsături – NU ŞTI I natura toxicului şi pute i agrava rănile produse de toxic . nu inspira i aerul expirat de victimă) .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical • ame eli până la pierderea cunoştin ei • vomă .transporta i victima la spital chiar dacă aceasta şi-a revenit Intoxica ii cu toxice care pătrund prin piele toxicul care pătrunde prin piele trebuie înlăturat cu jet de apă înlătura i îmbrăcămintea – e contaminată cu toxic.transporta i victima la spital Intoxica ii prin inhalare . Aten ie la autoprotec ie ! spăla i din abunden ă ochii cu apă rece nu pune i colir sau unguent acoperi i ochii cu un pansament curat transporta i victima la spital 68 .verifica i func iile vitale .

verifica i func iile vitale Primul ajutor psihologic 69 .Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical .

se numără adrenalina. care permite unei persoane să întâmpine încordarea şi să ac ioneze atât de eficient încât această încordare să fie depăşită. Şi to i cei care au fost expuşi la aceste impresii au fost domina i de: 1. 2. cineva ar putea spune că am fost „suprastresa i” sau. cum spunem de obicei: am fost „stresa i”. de asemenea. Tensiunea „supraumană” pe care ne-o provoacă pregătirea pentru stres durează numai pentru scurt timp. noi ne confruntăm cu multe situa ii în care ne descurcăm astfel şi acest lucru joacă un rol important în dezvoltarea noastră. răspundere. dar.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical STRESUL Cuvântul „stres” înseamnă „presiune intensă”. Pentru toate traumele psihice (influen e intense) pe care le-am men ionat până acum a fost caracteristic faptul că impresiile provin toate pe neaşteptate. .inima bate mai repede.aprovizionarea cu sânge a muşchilor creşte. Adrenalina are un număr de diferite efecte care toate ajută corpul să facă o muncă ieşită din comun: . dezgust etc. Stres: în mod automat. Aceasta are loc prin intermediul sistemului nervos şi printr-o secre ie de hormoni în sânge. în func ie de rolul pe care l-a jucat persoana respectivă în acea situa ie: nelinişte. aici. pentru a furniza mai mult oxigen efortului suplimentar. stresul este o reac ie pozitivă. Sentimente: tot felul de sentimente. pentru a aproviziona muşchii cu sânge suplimentar. pentru a întâmpina semnele percepute din mediu. Stresul pune corpul în alertă. oroare. noi vom păstra una relativ simplă. permi ând creierului să perceapă ce se întâmplă şi să reac ioneze mult mai repede decât în alte situa ii. astfel încât ei pot să muncească mai greu. Situa ia poate fi destul de întinsă în timp sau impresiile pot fi repetate după o perioadă mai lungă de timp. Defini ie: stresul este o reac ie fizică normală la tensiuni şi solicitări. Stresul pune corpul în alertă timp de zeci de secunde. pentru a o referi la primul ajutor psihologic. secre ie a glandelor suprarenale. durere. în realitate. Există multe interpretări diferite ale termenului. În decursul vie ii. corpul va reac iona cu stres şi va fi pus „în alertă” 70 . „ca un trăsnet”.aprovizionarea creierului cu sânge este crescută. . Dar. mânie. Stresul a devenit un termen care descrie reac iile oamenilor la impresii. vom întâlni situa ii în care impresiile sunt prea mari pentru ca pregătirea noastră pentru stres să poată face fa ă într-un mod adecvat situa iei. În astfel de situa ii. Printre aceşti hormoni. Astfel.plămânul se deschide şi ritmul respira iei creşte. .

Apoi. 3. 5. astfel încât durează mult tip până când persoanele rănite primesc toate îngrijirile. dar toate cele care sunt conştiente vor fi afectate psihic de pericolul în care s-au aflat şi pe care încă îl mai experimentează. există cinci etape: 1. Se produce accidentul. probabil asistată de un grup de medici.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical pentru a ac iona. Stresul vă permite dumneavoastră şi altor persoane care acordă primul ajutor să face i un efort suplimentar pe care. Ajutorul constă în: . celor rănite acordându-li-se primul ajutor de către persoanele care nu sunt rănite. În cazul marilor accidente.primul ajutor premedical. 4. PRIMUL AJUTOR PSIHOLOGIC ÎN TIMPUL ETAPELOR MARELUI ACCIDENT Etapele 1 şi 2 . de aceea. 2. altele nu sunt rănite deloc. Imediat după ce accidentul s-a produs. Unii vor ac iona eficient şi. Unele persoane sunt rănite fizic. to i vor fi afecta i de o enormă traumă psihică: aceea de a se afla într-un pericol de moarte. unele persoane vor putea să se scoată unele pe altele de la locul accidentului şi să facă ceva practic în vederea acordării ajutorului persoanelor care au nevoie imediată de acesta. paralizate total. Al ii nu vor avea posibilitatea de a ac iona şi stresul (presiunea) va fi sim it într-un mod neplăcut. pentru câteva secunde. Persoanele care sunt afectate de accident sunt lăsate să se ajute singure. Persoanele rănite sunt primite la spital şi cele care nu sunt rănite sunt lăsate singure. una pe cealaltă. nu a i crezut că pute i să-l face i. Sosesc primele vehicule şi începe opera iunea de salvare.primul ajutor psihologic 71 . ACCIDENTE MARI Prin „accidente mari” se în eleg accidentele în care au fost afectate multe persoane şi în care pagubele materiale fac dificilă munca de salvare. . folosesc rezerve suplimentare pentru alertă. probabil. Cei care desfăşoară activitatea de salvare au situa ia sub control. Cele mai multe persoane vor fi.de la producerea accidentului până la sosirea ajutorului.

dumneavoastră începe i să acorda i primul ajutor premedical. persoanele care nu sunt rănite fizic îşi vor reveni atât de mult din şocul lor ini ial. În prima fază şi în următoarele. Lăsa i-le s-o facă. controlul. Lăsa i persoanele care pot să se descurce singure să facă acest lucru După un timp. să acorda i primul ajutor psihologic. Altele. Vorbi i liniştitor persoanei rănite. pute i începe să acorda i primul ajutor psihologic persoanelor care nu sunt rănite fizic. Etapele 3 şi 4 – de la “Ajutorul începe să sosească”. În acelaşi timp. Este important ca dumneavoastră to i să afla i cine urmează să sune după ajutor şi cum trebuie făcut acest lucru. 72 . deoarece cel pu in o persoană se comportă sensibil. Pune i un bra . liniştitor. to i cei din sectorul dumneavoastră de ac iune. începe i.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical De îndată ce sunte i capabil să reac iona i. sector al zonei accidentului. Da i-i o mână de ajutor să-şi adune bunurile ce-i apar in şi conduce i-o departe de scena înspăimântătoare a accidentului. unde mai zac încă persoane rănite. că a fost chemat ajutorul. dumneavoastră şi ceilal i care a i început acordarea primului ajutor premedical şi psihologic vă continua i munca până când salvatorul profesionist va prelua. Spune i-i că ajutorul este spre binele ei. au intrat în faza reac iei şi pot reac iona foarte puternic. în ordinea decisă de conducătorul echipei de salvare. Apoi. A avea grijă de o persoană rănită. Foarte probabil. Când primul ajutor premedical a fost planificat şi există un ajutor pentru fiecare persoană rănită. au fost toate afectate psihic de experien ă. Când începe i să acorda i primul ajutor obişnuit. Unele sunt încă în faza şocului crizei psihologice. dar care nu au fost rănite. vor exista persoane (în sectorul dumneavoastră de ac iune) care se află într-o criză psihică şi care afişează una din reac iile descrise. ei şi persoanelor din jurul ei. Acele persoane care au fost implicate cumva când accidentul s-a întâmplat. pe umărul persoanei afectate sau lua i-o de mână. încât vă pot ajuta să acorda i primul ajutor. de asemenea. conducătorul echipei de salvare din zona accidentului va dirija munca profesională de salvare. treptat. până la “Există ajutor de specialitate pentru toate persoanele rănite” Când ajutorul începe să sosească. ajutorul va fi concentrat pe ajutarea persoanelor rănite. ajuta i-o şi spune i-i. În zona accidentului. dumneavoastră şi al ii începe i să ajuta i. vor fi pu in mai calmi. acest lucru o calmează.

reac iona i într-un mod extraordinar. Se instalează aspecte 73 . CRIZA TRAUMATICĂ Când sunte i supus unei traume care vă conduce la o criză traumatică. Este caracterizată de faptul că. unii au reac ionat făcând ceva practic şi cei mai mul i dintre dumneavoastră pot continua această muncă. de exemplu. încât ele suspendă toate func iile senzitive. ca. din punct de vedere psihologic vorbind. Afectarea mobilită ii După un timp. departe de locul periculos al accidentului. Reac ii: Hiper-activitatea Persoana afectată se poate grăbi la locul accidentului şi poate dori să facă ceva. Bineîn eles. Faza şocului poate dura de la câteva minute. care deja a început şi poate crea serioase probleme în locul unde se află persoanele rănite. reac iile dumneavoastră. conducătorul echipei de salvare va avea grijă de persoanele care nu sunt rănite fizic. hiperactivitate.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Ca şi dumneavoastră. panică. a i experimentat ceva cu care nu v-a i mai întâlnit niciodată înainte. urmează acelaşi tipar. apatie. Panica Panica este reac ia de frică care este declanşată de impresiile care sunt atât de puternice. ceea ce duce la ame eli şi la amor irea mâinilor şi a picioarelor. dar care au reac ii psihice foarte puternice. deşi nu există cauze fizice pentru aceasta. Se poate spune că criza traumatică este împăr ită în patru faze: a) Faza şocului Faza şocului este faza care apare imediat. în faza de şoc vomită. se observă că persoana afectată. Sunte i confuz şi. pute i vedea că persoana afectată are dificultă i de mişcare. Aceasta se poate manifesta în egală măsură prin panică sau prin apatie. Mai rar. are diaree şi crize de tremurat sau poate începe să respire foarte repede. Ea deranjează sensibil acordarea primului ajutor. până la câteva zile. Reac iile corpului Uneori. odată cu trauma. aproape totdeauna. Aceasta poate fi direct fatal dacă persoana afectată nu se poate mişca singură într-un loc mai sigur. pute i vedea o criză nervoasă completă în timpul fazei de şoc. Încă există o mare nevoie de primul ajutor psihologic acordat de dumneavoastră. adesea.

dându-i sarcini care nu sunt de o importan ă vitală sau pute i cere unei alte persoane care vă ajută să se plimbe cu persoana afectată. de exemplu. Vorbi i cu ea. pe cât posibil. Dacă persoana afectată are stări de vomă. totdeauna. în rândul cărora produce o stare de nelinişte. stă foarte liniştită şi priveşte în gol. precum şi vorbirea prin gesturi cu persoana afectată sau punerea bra ului dumneavoastră pe umărul acestei persoane sunt lucruri care asigură foarte mult şi creează un sentiment de securitate. Persoana aflată în panică trebuie tratată cu fermitate. dar ea nu are nici un motiv şi. Apatia Aceasta este o paralizie psihică completă. Cu ajutorul celor prezen i. 74 . cu respect.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical foarte primitive ale reac iilor. unde se va duce etc. dar ea trebuie condusă într-un loc mai sigur. dar. ne-controlarea a ceea ce este sau a ceea ce este considerat a fi periculos. Persoana apatică nu creează confuzie la locul accidentului. Aşeza i-o într-un loc sigur şi asigura i-vă că nu îi este frig. Nu are impresii foarte clare despre ceea ce s-a întâmplat şi. panica este foarte rară. de aceea. Lăsa i persoanele afectate să vorbească Lăsa i persoana afectată să vorbească. deoarece nu va mai reac iona deloc dacă o nouă situa ie periculoasă va apare. Primul ajutor psihologic Apropierea şi contactul fizic Apropierea şi contactul fizic. nu spune nici un cuvânt. Dumneavoastră trebuie să răspunde i unor astfel de întrebări şi să da i informa iile cele mai corecte. persoana afectată aleargă şi strigă îngrozită. Probabil. Persoana care nu poate să se mişte trebuie să fie ajutată. evitând detaliile înspăimântătoare. dureri la stomac sau tremură. ca. poate fugi direct în zona periculoasă! Totuşi. probabil. această persoană trebuie luată de lângă celelalte persoane afectate. dumneavoastră trebuie să-i acorda i un prim ajutor premedical şi să lăsa i persoanele calificate să constate dacă este sau nu “doar” o reac ie fizică. Persoana afectată este lipsită de energie şi coordonare. Încerca i s-o readuce i la îndatoririle zilnice. ea va pune întrebări despre aceasta. întrebând-o dacă vrea să bea ceva. Face i ca persoana afectată să devină super-activă. aceasta când sunte i sigur că nu există nici un motiv fizic ascuns de deteriorare a mobilită ii.

dumneavoastră nu mai sunte i confuz şi. de exemplu. Reac ii: Când persoanele care ajută au preluat controlul asupra accidentului. începe i să reac iona i. o rudă în elegătoare sau un bun prieten poate fi suficient. poate. dar. Această reac ie va fi. de aceea.. în multe cazuri. dar. Singurul mod posibil de a nu le mai avea – sau de a le ine sub control – este de a se comporta activ. şi. „Celelalte persoane” nu trebuie neapărat să fie psihologi sau psihiatri. când pericolul direct a trecut. foarte vehementă. dar trebuie să fie condusă într-un loc sigur. Bineîn eles. atâta timp cât acesta rămâne cu ele. triste e. Triste e O persoană care tocmai şi-a pierdut un membru al familiei. cel mai bun rezultat poate fi ob inut cu ajutorul celorlalte persoane pricepute. Din acest motiv. Ei încep să în eleagă ce s-a întâmplat în realitate şi acum apare reac ia. Vinovă ie O persoană care crede că va fi învinovă ită pentru accident va avea un imens sentiment de vinovă ie. mai ales. haide i să rămânem la cele trei sentimente foarte intense: nelinişte /anxietate. dar cu sentimente naturale: Nelinişte/anxietate O persoană care a fost direct implicată într-un pericol mortal sau. bucuria de a nu fi fost rănit. aceia care au fost implica i în accident încep să iasă din faza de şoc. Pericolul imediat a trecut. în primul rând. această fază poate fi foarte dureroasă. Aceasta poate fi făcută de însăşi persoana afectată. va avea un puternic sentiment de teamă. vinovă ie. 75 . sunte i capabil să reac iona i la situa ia cu care v-a i confruntat. pe care ea însăşi l-a considerat mortal. o rudă apropiată sau un prieten va avea un puternic sentiment de triste e. Faza reac iei poate dura de la 6 la 8 săptămâni. pot exista multe alte sentimente naturale: ura fa ă de persoana care a cauzat accidentul.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Persoana apatică nu deranjează pe nimeni. etc. Toate acestea trei sunt sentimente foarte dureroase care sunt greu de suportat şi care vor influen a puternic via a cuiva. b) Faza reac iei Faza reac iei este faza care vă face să în elege i ce s-a întâmplat. Asigura i-vă că nu îi este frig. cu siguran ă.

se va termina în curând şi ajută persoana afectată. în loc să face i abstrac ie de toate acestea şi să vă referi i la ele ca la o problemă rezolvată. aruncarea a ceva pe jos. Sentimentele sunt naturale În timpul conversa iei. persoana poate repeta relatarea de câteva ori. Probabil. dacă dumneavoastră sunte i cel care îi acorda i primul ajutor psihologic. va fi mai uşor pentru ea să şi-l scoată din minte. ea trebuie să aibă încredere în dumneavoastră. lăsa i-o să procedeze astfel! Când persoana afectată a terminat de povestit întregul accident. într-o succesiune dezordonată. Pune i-vă bra ul pe umărul ei sau ine i-o de mână. Conversa ie Cea mai importantă „influen ă” în primul ajutor psihologic este conversa ia. Îi poate fi de mare ajutor dacă îi este permis să plângă sau poate să vă vorbească despre neliniştea ei. O astfel de explozie vă poate speria. Trebuie ca dumneavoastră s-o face i să în eleagă că sentimentele ei sunt naturale. De aceea. dar dumneavoastră trebuie să vă comporta i cu calm. Vă rugăm. un prieten bun sau într-o altă rela ie apropiată de persoana afectată. Aceste gesturi îi dau un sentiment de securitate care este bun pentru ea. trebuie să încerca i să face i persoana afectată să-şi explice sentimentele. . este foarte important pentru efectul primului ajutor psihologic ca persoana afectată să se confeseze şi să-şi mărturisească problemele. îi prezintă accidentul ca o colec ie de imagini înspăimântătoare. De aceea. Acum pute i să vă concentra i asupra vie ii dumneavoastră de zi cu zi 76 . gânduri care. c) Faza comportării în timpul crizei Faza comportării în timpul crizei apare când dumneavoastră v-a i obişnuit cu situa ia. de exemplu. altfel. este foarte delicat dacă sunte i o rudă apropiată. un alt mod de a-şi manifesta sentimentele este prin agresiune – prin unele ac iuni agresive – ca. lovirea mesei sau a altui obiect. de vreme ce s-a destăinuit.asculta i ceea ce vi se spune şi crede i descrierile diferitelor ei experien e.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical Primul ajutor psihologic Încredere În această fază. trebuie ca dumneavoastră să-i permite i persoanei afectate să dea drumul liber sentimentelor sale. Agresiunea este naturală Pentru persoana afectată. Această conversa ie trebuie să ia o formă în care pute i face persoana afectată să relateze întregul accident în ordinea corectă. Făcând aceasta. Lăsa i persoana afectată să plângă Dacă aceasta are ca rezultat reac ii puternice. îi pune i gândurile „în ordine”.

cu orice pre . pentru a o ajuta şi. Ascultarea activă = aceasta înseamnă că dumneavoastră asculta i ceea ce vă spune persoana afectată. De fapt. persoana începe să fie capabilă să aştepte cu nerăbdare. aceasta înseamnă o continuare a primului ajutor dat în faza de reac ie. Punerea in cuvinte a sentimentelor A trata o problemă. întradevăr.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical şi să vă gândi i la viitorul dumneavoastră. într-adevăr. cu scopul de a auzi ce vă spune! (Nu ca într-o conversa ie obişnuită. Aceasta înseamnă că. optimistă. Deci. cu excep ia faptului că persoana afectată şi dumneavoastră înşivă a i reuşit. ea însăşi este capabilă să trateze experien a traumatică pe care a avut-o. Ascultarea activă Cea mai importantă „influen ă” când trata i trauma este tipul conversa iei în care dumneavoastră asculta i activ relatarea persoanei afectate asupra ceea ce s-a întâmplat. dumneavoastră asculta i. dumneavoastră trebuie să face i ca persoana afectată să descrie. Această fază poate dura până la 6 luni. Primul ajutor psihologic Ajutorul pe care dumneavoastră pute i să-l oferi i persoanei afectate care a intrat în faza comportării din timpul crizei este un ajutor al procesului care ia locul în această fază. Atitudinea dumneavoastră trebuie să fie pozitivă. Deci. Acum pute i să rezolva i situa ia prin care a i trecut. astfel încât aceasta să nu-i mai domine via a. în care – în timp ce „asculta i” – vă gândi i la ceea ce ve i spune dumneavoastră când interlocutorul se va opri). Sentimentele vehemente sunt mai pu in presante şi persoana afectată poate să înceapă să vorbească despre ceea ce s-a întâmplat. înseamnă „a exprima verbal sentimentele”. dacă este convenabil în colaborarea cu alte persoane. Practic. prin eforturile dumneavoastră. nu ve i observa tranzi ia de la faza de reac ie la următoarele faze. de exemplu crede i că a trăit experien a exact în felul în care vă spune. cât mai exact 77 . ce vă spune ea şi îi pune i întrebări care o vor face să se simtă în largul ei şi îi vor clarifica relatarea. Faza comportării în timpul crizei poate dura jumătate de an şi trebuie reamintit că persoana afectată încă este influen ată de traumă şi trebuie să se descurce cu ea pentru a ieşi complet din ea. să nu reac ioneze la procesul activ. rezolvare care vă va permite să trece i prin criză. Ea este capabilă să găsească un interes în via a de zi cu zi şi se descurcă mai bine cu munca. Rudele trebuie să ină cont de acest lucru. Când faza reac iei a marcat via a persoanei afectate pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă. făcând posibil ca ea să rezolve cu sentimentele vehemente care o posedau în faza de reac ie. fără să fie copleşită de sentimentele ei. Privi i pozitiv tot ce vă spune.

Acum. 78 . Optimism – criza va trece Pozitiv. i-a creat o bază pentru viitor. vinovă ie. bineîn eles. Dar. O astfel de rezolvare a sentimentelor trebuie să aibă loc de câteva ori înainte ca persoana afectată să aibă un bun control asupra propriilor sentimente. persoana afectată înva ă cum să lucreze ea însăşi. Experien a i-a lăsat o cicatrice. poate schimba radical via a persoanei afectate. cum ar fi: durere. Astfel. Este un fapt psihologic că sentimentele recunoscute sunt mai uşor de suportat decât sentimentele difuze. pute i fi mai repede pregătit pentru viitor. totodată. Criza a trecut Persoana afectată a învins acum criza psihică. Criza v-a dat o nouă experien ă.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical posibil. Nu este nevoie de nici un ajutor special în timpul acestei faze. dar persoana afectată va învă a să trăiască cu ele. fără să sufere. ea poate privi înapoi la ce s-a întâmplat. de asemenea. se va vedea că cel afectat trece prin criză ca o persoană puternică – mai experimentată şi. prin conversa ia cu dumneavoastră. dar ele nu pun stăpânire pe dumneavoastră şi dumneavoastră nu exprima i milă. Aceasta nu reprezintă. nelinişte. Bineîn eles. desigur. cu sentimentele ei. în mod necesar un rezultat negativ. nu pute i ignora rănile permanente şi pierderile irecuperabile. dar. d) Faza re-orientării Faza re-orientării este perioada de după terminarea crizei. O criză care a trecut şi care a fost bine stăpânită adesea va implica o mai bună pregătire pentru întâmpinarea unei alte eventuale crize. creându-vă o nouă bază pentru restul vie ii. mai bine pregătită pentru a întâmpina urcuşurile şi coborâşurile vie ii. în multe cazuri. optimist! Aceasta înseamnă că dumneavoastră împărtăşi i şi în elege i sentimentele persoanei afectate. de acum înainte. ce simte şi cum simte. Dar. Incidentul poate lăsa răni şi pierderi psihice şi.

îmbră işându-l sau lăsându-l să stea pe bra ul dumneavoastră. vorbind despre sentimentele lor. chiar mai mult decât adul ii. De aceea. Este mai dificil pentru copii să în eleagă ce se întâmplă. ceea ce copilul a văzut şi auzit se poate amplifica şi deveni mult mai serios decât este practic cazul. evident arată semnele rănii şi povesteşte mamei ce s-a întâmplat. aşa cum fac adul ii. De asemenea. deoarece imagina ia lor va face experien a chiar mai confuză şi chiar mai amenin ătoare în mintea lor. Copilul poate reac iona plângând sau ac ionând agresiv. copiii pot fi expuşi experien elor violente la fel de uşor ca şi adul ii. cel mai bun ajutor pe care îl pute i da unui copil care a fost expus unei experien e violente este să-i asigura i un ajutor de specialitate. ine i minte că. copiii au nevoie de prim ajutor psihologic. Deci. în astfel de situa ii. copilul să nu se exteriorizeze deloc şi să păstreze în el. Bineîn eles. pute i încerca să recrea i o stare de securitate în copil. ce s-a întâmplat. chiar mai profund decât adul ii. inându-l de mână. Din acest motiv. Copiii nu-şi pot exprima sentimentele. În acest caz. despre cuvântul „sentimentele lor”. cât mai repede posibil. pe cât posibil. Deci. de asemenea. Copiii nu sunt capabili să descrie sentimentele. dacă un tată vine acasă după ce a fost rănit într-un accident. este important să i se spună copilului foarte exact şi. Copilul are încă o experien ă fragedă şi sentimente dureroase. copilul va în elege întreaga chestiune. va fi necesar ajutorul de specialitate. Ve i putea face ca un copil care plânge să se simtă confortabil. 79 . cel mai adesea. adesea. dar aceasta ajută un copil la fel de pu in pe cât ajută un adult. adesea. copiii reac ionează şi dacă părin ii lor au fost supuşi unor experien e violente. se poate întâmpla ca. Dar. ei pot fi afecta i de experien e şi. pentru a nu-i lăsa imagina ia să „umble”. chiar împotriva tatălui. dar este mult mai dificil să li-l dai şi.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical REAC IILE COPIILOR Bineîn eles. ne-dramatic. Creează numai o linişte aparentă.

. Nimeni nu ar trebui să se lase inspirat de astfel de filme. astfel încât el poate continua lupta umăr la umăr cu prietenii lui. deoarece: . Bineîn eles. Dacă unul dintre oamenii lui se aprinde prea tare în toiul luptei. nici chiar atunci când gloan ele zboară pe la urechile lui. Aceasta poate conduce la o criză psihică intensă. este total ireal şi periculos să aplica i comportamentul lui John Wayne în situa iile vie ii de zi cu zi. care. Dacă cel mai bun prieten al lui moare lovit de un glonte duşman. . uneori. Printre specialiştii echipei de salvare şi pompieri. John Wayne dă pe gât un pahar mare de whisky şi continuă lupta neînfricoşat. El este total neimpresionat de nimic – niciodată mâinile lui nu dau nici cel mai mic semn de tremurat. această reac ie este periculoasă.sigur nu este o bună idee să „tratezi” tensiunea psihică bând alcool. care rămâne rece în orice situa ie. John Wayne le pare a fi un bărbat adevărat. dintr-o dată. un membru al echipei de salvare încearcă să pară neimpresionat de incidentele serioase la care ei to i sunt expuşi. se întâmplă ca cei care acordă primul ajutor să încerce să se comporte în acest fel. 80 . în fa a sarcinilor sale. este palpitant să priveşti astfel de filme! Dar.este practic imposibil să nu fi i impresiona i de experimentele periculoase şi violente. John Wayne îi trage o palmă zdravănă. se vorbeşte despre „Sindromul John Wayne”. dar. Aceasta nu este o reac ie neobişnuită şi.Crucea Roşie Română Manual de prim ajutor premedical CRIZA PERSOANEI CARE AJUTĂ „Sindromul John Wayne” Tuturor celor care au văzut filmele lui. deoarece persoana în cauză nu acordă aten ie suficientă experien elor ei violente.nu po i calma pe nimeni care se află într-o criză psihică trăgându-i o palmă. Aceasta înseamnă că. îl calmează pe cel în cauză.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->