CANCERUL LA COLON Cancerul la colon este o tumora malign n colon.

Acest tip de cancer poate aprea ca precursor al unui cancer malign. Acest tip de cancer este cel mai ntlnit att la brbai ct i la femei. Majoritatea acestor cancere pornesc de la adenoame sau polipi. Apoximativ 80% dintre cazuri sunt sporadice, doar 20% fiind motenite. Cancerul de colon este pe locul III in lume. Despre colon Colonul are rolul de a stoca si indeparta acele resturile pe care organismul nu le poate digera. In momentul in care reziduurile alimentare au ajuns in colon, organismul a absorbit deja toate substantele nutritive pe care le-a putut absorbi. Ceea ce a mai ramas sunt apa, electroliti cum sunt sodiul si clorul si reziduuri cum ar fi fibre bacterii si celule moarte rezultate stratului intern al tractului digestiv.In timpul celor 12-24 de ore in care resturile alimentare trec prin colon, organismul absoarbe aproape toata apa ramasaaproximativ 1-l,5 litri pe zi. Reziduurile ramase, denumite materii fecale, sunt de obicei moi, dar formate. Sunt, de asemenea, pline cu bacterii, care sunt inofensive pentru organism atat timp cat peretele colonului este intact. Reziduurile alimentare se misca prin colon datorita contractiilor musculare. Muschii colonului separa reziduurile in fragmente mai mici. Dupa fiecare masa, pe colonul descendent se produc miscari considerabile. in acest timp, mai multe segmente de reziduuri se unesc pentru a forma materiile fecale, care sunt impinse in partea inferioara a colonului si in rect. Pe masura ce peretele dumneavoastra rectal se intinde, semnaleaza necesitatea ca materiile fecale sa fie eliminate. Cu cat momentul eliminarii materiilor fecale este amanat, cu atat se absoarbe mai multa apa din ele. Aceasta face ca ele sa devina mai compacte, mai tari si mai dificil de eliminat (constipatie). Simptome Deseori apar mucozitati in scaun,insotite de sange de culoare inchisa(negru).Tranzitul intestinal devine neregulat si variabil din punct de vedere al consistentei(se alterneaza constipatia cu diareea).Poate crea o senzatie persistenra de defecatie.De asemena,poate provoca dureri abdominale si ,in functie de organism,scaderi bruste de greutate,anemie,ameteli. Cauze Aproximativ 80% dintre cazuri sunt sporadice si apar la persoane fara riscuri aparente,din cauza unor factori externi cum ar fi dieta,fumatul si alcoolul. Dieta: -consumul crescut de grasimi si neglijarea aportului de fibre alimentare, in special grasimile animale nesaturate, uleiurile vegetale saturate -consumul de carne rosie -reducerea fibrelor vegetale din dieta, acestea determina formarea unui scaun moale care creste gradul de eliminare a factorilor carcinogeni ingerati Alcoolul consumat in cantitati crescute zilnic dubleaza riscul de a dezvolta cancer, in special consumatorii berii. Fumatul ,in special,in cazurile unor debuturi prococe au o influenta foarte mare in determinarea cancerului la colon. Din punct de vedere ereditar,riscul de a dezvolta cancer este de aproximativ 50% la cei ce au o ruda de gradul intai sau parintii bolavi.
1

Bolile inflamatorii intestinale : colita ulcerativa si boala Crohn, cresc riscul de cancer colorectal de 4-20 de ori fata de populatia generala. Diagnosticul Studiile de laborator includ: -teste de sange: hemoleucograma, arata anemie hipocroma microcitara, prin deficienta de Fe; combinarea cu deficitul de vitamina B12 sau folat determina anemie macrocitara -teste functionale hepatice: sunt de obicei normale, chiar si in cazul metastazelor hepatice -testele de inflamatie: VSH crescut. -testul hemocult pozitiv. Tratamente Chirurgia de excizie este prima opiune terapeutica. In functie de stadiul clinic al bolii chirurgia este sau nu urmata de chimioterapie, iar daca tumora este foarte mare, inainte de operatie este necesara radioterapia. Medicatia cuprinde: -agenti antineoplazici, chimioterapia: fluorouracil, vincristina, leucovorin -irinotecab, oxaliplatin, cetuximab. Dupa tratament este necesara supravegherea post-operatorie, la 3-6 luni o colonoscopie de control, urmata de a doua la un an. Ecografia si CT trebuie efectuate la 3-6 luni pentru identificarea metastazelor la distanta. Profilaxia cuprinde urmatoarele masuri: efectuarea de teste de screening, mentinerea unei diete sanatoase. Dieta trebuie sa contina fructe si legume, crude sau preparate termic, pentru necesarul de fibre alimentare; suplimente de calciu la persoanele cu deficit, vitamine antioxidante: A, C, E; reducerea cantitati de grasimi nesaturate ingerate, consumul preferential de uleiuri vegetale cu acizi omega 3, reducerea consumului de carne rosie, de sare si produse afumate sau preparate prin sarare.

CANCERUL ANALORECTAL
2

I.

Informaii generale

Rectul este segmentul terminal al intestinului gros si al tubului digestiv. A. Anatomia rectului

Limita sa superioara este data de punctul de terminare al mezocolonului sigmoid , care corespunde vertebrei 3 sacrale (jonctiunea recto sigmoidiana) , iar limita inferioara este reprezentata de jonctiunea tegumentului anal cu pielea perineului . Rectul continua colonul , coboara prin pelvis , strabate perineul si se deschide la exterior prin anus . Rectul are doua portiuni : una pelviana , mai lunga si mai larga , numita ampula rectului , alta perineala , ngusta si mai scurta numita canalul anal . Rectul prezinta n plan sagital doua curburi , una cu concavitatea anterioara , care urmeaza fata anterioara a sacrului si alta cu concavitatea posterioara . Are aspect fusiform , deoarece cele doua extremitati sunt mai nguste, iar portiunea din mijloc mai dilatata. Cnd este gol rectul are aspect aproape tubular. Suprafata exterioara prezinta un aspect fascicular, carnos de culoare rosiatica. Lungimea rectului este de 12-14 cm din care 9-11 cm revin portiunii ampulare si 3-3,5 cm revin canalului anal. Raporturi : Ampula rectala este situata n partea posterioara a escavatiei pelviene , ntre vertebra S 4 si locul de insertie al muschilor ridicatori anali, ocupnd loja rectala. Loja rectala este delimitata astfel : Posterior: sacrul si coccisul , pe care se insera muschii piriformisi coccigian Pe partile laterale: muschii ridicatori anali Anterior: se gaseste fascia prostatoperitoneana la barbat ; parametrul la femeie n jos: loja este nchisa prin aderentele ridicatorilor anali si a fasciilor lor la peretii rectului n sus: loja este nchisa n mod incomplet de peritoneu n interiorul acestei loji, ampula se gaseste nvelita ntr-o teaca fibroasa, proprie, groasa, rezistenta, elastica, adeseori infiltrata de grasime numita fascia rectala .
3

Canalul anal e cuprins n grosimea perineului si se deschide la exterior prin anus . Mijloacele sale de fixare sunt date de aderentele la muschii ridicatori anali , transvers profund al perineului , sfincter striat extern ca si la fasciile si centrul tendinos al perineului . Canalul anal are urmatoarele raporturi : fata posterioara: chinga ridicatorilor anali, ligamentul anococcigian si prelungirile posterioare ale foselor ischiorectale fetele laterale: dreapta si stnga formeaza o buna parte a peretelui madial al fosei ischiorectale respective fata anterioara are raporturi diferite la barbati si la femei La barbat: canalul anal stabileste raporturi succesive de sus n jos cu: vrful prostatei, uretra membranoasa, muschiul transvers profund al perineului, glandele bulbo uretrale, bulbul penisului. La femeie: raporturile anterioare ale canalului anal se fac cu peretele posterior al vaginului, delimitndu-se n felul acesta spatiul recto vaginal posterior, att la barbat ct si la femeie rectul se afla n raport cu sacrul si cu coccisul de care este despartit printr-un tesut conjuctiv lax, bogat n vase sangvine, vase limfatice si nervi. Anterior, la barbat rectul vine n raport cu vezica urinara, cu prostata si veziculele seminale; la femeie vezica urinara, uterul si vaginul . Configuratia anatomica este diferita n cele doua portiuni ale rectului . Ampula rectala prezinta o serie de plice longitudinale , pasagere existente doar la rectul n stare de vacuitate si care dispar la rectul destins ; cteva cute transversale permanente numite plici transversale ale rectului sau valvulele lui Huston . n canalul anal aspectul interior e caracterizat prin prezenta coloanelor , valvulelor si sinusurile anale . Coloanele anale Morgagni sunt 8 10 plice longitudinale permanente , cu o lungime de 12 15 mm ce contin n axul lor un fascicul de fibre longitudinale si ramuscule fine ale arterei si venei rectale superioare . Bazele a doua coloane anale vecine sunt unite printr o mica plica semilunara a mucoasei, numita valvula anala Morgagni . Numarul valvulelor este egal cu cel al coloanelor . ntre valvula si peretele canalului anal se delimiteaza sinusul anal Morgagni . Acesta apare astfel ca portiunea inferioara nchisa n fund de sac a depresiunii (santului) dintre coloanele Morgagni. Zona hemoroidala este o arie circulara a canalului anal , care corespunde portiunilor mai proeminente ale coloanelor anale. O alta zona a canalului anal este pectenul sau zona intermediara, care are forma circulara, ncepe la linia pectinata si coboara pna la nivelul liniei albe a lui Hilton. Dedesuptul liniei Hilton pna la anus se gaseste ultima zona a canalului anal ce masoara 6 8 mm naltime . Structura rectului : Tunica externa este formata din peritoneu si adventice . Peritoneul acopera numai jumatatea anterosuperioara a ampulei rectale , adventicea acopera restul rectului si este formata din tesut conjuctiv lax. Tunica musculara este alcatuita din : Stratul longitudinal care se gaseste la exterior rezultnd din disperarea celor doua tenii de pe colonul sigmoid.
4

Stratul circular se gaseste profund si se ntinde pe toata lungimea rectului. La nivelul canalului anal fibrele circulare se hipertrofiaza formnd sfincterul anal intern cu o grosime de 3 5 cm n afara lui, separat prin fibre longitudinale se afla sfincterul anal extern. Stratul submucos sau tunica submucoasa permite alunecarea mucoasei si contine retele vasculare, mai ales plexuri venoase. Tunica mucoasei: La nivelul jonctiunii rectosigmoidiene se face trecerea brusca ntre mucoasa usor rugoasa a colonului la cea neteda a rectului. Inervatia: Inervatia somatica a rectului este asigurata prin ramuri din plexul rusinos pentru muschiul sfincterului extern la portiunea superioara a ampului vine plexul rectal superior; la portiunea suoerioara a rectului vine plexul rectal mijlociu. Inervatia vegetativa este asigurata prin plexul hipogastric .

B . Fiziologia rectului Rectul este implicat n staza prefacatoare si n defecatie. Este dovedit ca mucoasa rectului detine proprietati de absorbtie n special pentru apa si substante dizolvate n ea. Datorita acestei proprietati exista convingerea ca fecalele continute n rect se solidifica si se reduc ca volum prin absorbtia lichidelor, organiznd bolul fecal n vederea evacuarii lui prin actul de defecatie . n realitate, staza prefacatoare si definitivarea bolului fecal se realizeaza n portiunea terminala a sigmoidului, separata de ampula rectala, n dreptul jonctiunii rectosigmoidiene, de un sfincter functional. n majoritatea timpului, rectul nu contine materii fecale . Cnd n urma unor contractii si mitcari ale sigmoidului, fecalele din acest segment sunt mpinse n rect, este initiata senzatia de dorinta de defecatie, inclusiv contractia reflexa a rectului si relaxarea sfincterelor anale. Senzatia de nevoie de defecatie ia nastere prin excitarea unor proprioreceptori ai muschilor ridicatori anali . mpingerea bolului fecal prin canalul anal determina, n mod reflex, hipotonia aparatului sfincterian si evacuarea usoara a continutului rectal. Mecanismul continentei anale este ajutat de zone de presiune nalta din canalul anal n repaus (25 120 mm Hg) care ofera o bariera eficienta mpotriva presiunii rectale joase (5 20 mm Hg). Ambele sfinctere contribuie la tonusul de repaus, dar presiunea de repaus este datorata n mare parte sfincterului intern. Cnd ampula rectala este plina, presiunea exercitata pe peretii rectului determina staza n reteaua venoasa submucoasa si turgescenta venelor hemoroidale. n acest fel se etanseizeaza nchiderea canalului rectal. Trecerea continua a materiilor fecale prin orificiul anal (incontinenta anala), este prevenita la subiectul normal, de contractie tonica a sfincterului anal intern si a sfincterului anal extern, care este un sfincter controlat prin sistemul nervos somatic si anume prin fibre ale nervilor rusinosi fiind un sfincter care permite controlul voluntar sau constient. II. Caracteristici ale cancerului analorectal
5

1. Care sunt persoanele care au risc de cancer n zona intestinului gros? Varsta - 90% din cazurile de cancer apar la persoane de peste 50 de ani (n SUA reprezint a doua cauz de moarte, aproape 10% din populaiei contractnd boala ntr-un anumit punct al vieii) Prezenta infectiei cu virus papilomatos uman (HPV) Parteneri sexuali multipli Practicarea sexului anal Prezenta frecventa a eritemului (roseata), inflamatiei si pruritului (mancarime) anal Prezenta fistulelor anale (legatura anormala intre doua cavitati) Persoanele care au avut anterior sau in familie cancer de colon, anus sau rect sau polipi n zonele menionate Boli intestinale inflamatorii (Boala Crohn, rectocolita ulcerohemoragica) Sindroame genetice (inascute) cu risc de cancer in familie-polipoza adenomatoasa familiala, cancerul colorectal ereditar non-polipozic, sindromul Oldfield,Peutz-Jeghers,Turcot Alimentatia o -saraca in fibre alimentare o -bogata in grasimi o -bogata in calorii o -bogata in carne si derivate de carne Viata sedentara, cu activitate fizica redusa Diabetul zaharat Obezitatea Fumatul Consumul de alcool Iradierea pentru alte forme de cancer 2. Care sunt simptomele cancerului de colon? Cancerul in functie de localizare poate sa evolueze destul de mult timp fara nici un simptom, fiind descoperit uneori in stadii foarte avansate, inoperabile. Atunci cand exista simptome, acestea pot fi urmatoarele: Schimbarea caracteristicilor scaunului o Diaree (mai mult de doua scaune pe zi) o Constipatie (un scaun la mai mult de doua zile) o Alternanta diaree/constipatie Schimbari in obisnuintele intestinului Sange in scaun (rosu deschis sau foarte inchis) Scaunele care sunt mai mici decat cele obisnuite Disconfort abdominal general (dureri provocate de gaze, ballonare si/sau crampe) Oboseala constanta Stare de voma o Scaune moi o Senzatia de eliminare incompleta a scaunului
6

Dureri la defecatie Zgomote hidro-aerice abdominale Scadere in greutate de cauza neexplicata Lipsa poftei de mancare Paliditatea tegumentelor (pielii)

3. Stadii - stadiul 0 (carcinom in situ) - cancerul este localizat pe linia anusului - stadiul I - tumora are pana la 2 cm - stadiul II - tumora are mai mult de 2 cm - stadiul IIIA - tumora poate fi de orice dimensiune si s-a extins la nodulii limfatici din apropierea rectului sau la organele invecinate, precum vagin, uretra si vezica urinara - stadiul IIIB - tumora poate fi de orice dimensiune si s-a extins la organele invecinate si nodulii limfatici din apropierea rectului sau la nodulii limfatici de aceeasi parte a pelvisului si/sau a diafragmului, si posibil la organele din apropiere; sau la nodulii limfatici din apropierea rectului si la diafragm, si/sau la nodulii limfatici de ambele parti ale pelvisului si/sau a diafragmului si posibil la organele din apropiere - stadiul IV - tumora poate fi de orice dimensiune si s-a extins la nodulii limfatici sau in organele invecinate si s-a extins in alte parti ale organismului (metastaze la distanta). 4. Complicatiile cele mai frecvente sunt: a. Metastaze locale (in abdomen) sau la distanta (oase, ficat, plamani, suprarenale, creier ) b. Icter prin metastaze in ficat c. Ascita (lichid in burta) prin metastaze in abdomen d. Anemie e. Ocluzie intestinala f. Tromboflebite repetate g. Fistule abdominale h. Invazie in vezica urinara cu hematurie (sange in urina), sau metroragii (sangerare genitala) i. Denutritie (slabire accentuata)