44536173 MANUAL Pentru Cunoasterea Accesoriilor Utilajelor Si Autospecialelor de Stingere a Incendiilor

MANUAL pentru cunoasterea accesoriilor, utilajelor si autospecialelor de stingere a incendiilor Editura Ministerului de Interne 1992 CUPRINS Capitolul I ACCESORII

PENTRU LUCRUL CU APA Furtunul de refulare pag. 4 Tubul de cauciuc pentru aspiratie pag. 4 Tevi de refulare pag. 5 Hidrantii portativi pag. 7 Distribuitoarele pag. 9 Colectorul pag. 10 Sorbul pentru tuburile de aspiratie Ejectorul pentru ape mici pag. 11 Racorduri pag. 12 Reductiile de racorduri pag. 13 Ajutajul pulverizator pag. 13 CAPITOLUL II ACCESORII PENTRU PRODUCEREA SPUMEI Amestecatorul de linie pag. 14 Tevile generatoare de spuma mecanica pag. 15 Generatorul de spuma chimica pag. 17 Dozatorul pentru spuma mecanica pag. 17 Capul deversor pag. 18 Prelungitorul tevii generatoare de spuma pag. 18 Bidonul pentru lichid spumant pag. 18 Dispozitiv de transvazare spumant pag. 18 CAPITOLUL III ACCESORII PENTRU PROTECTIE Casca pag. 19 Costumul de protectie contra apei Costumul de protectie anticalorica Masca contra fumului si gazelor pag. 21 Aparatele izolante pag. 22 Aparatul izolant cu aer comprimat Trusa cu butelii si cartuse filtrante Aparatul pentru cercetare chimica Trusa electrica pag. 30 Cizmele de cauciuc pag. 30 Cizmele de protectie cu talpi neperforabile Manusile de cauciuc pag. 31 Ochelarii pentru sudura pag. 31 pag. 19 pag. 19 pag. 20 pag. pag. 28 pag. 29 pag. 31 28 pag. 4

pag. 10

pag. 14

CAPITOLUL IV ACCESORII PENTRU SALVARE SI PRIM AJUTOR MEDICAL Centura de siguranta pag. 32 Carligul de siguranta pag. 32 Coarda si cordita de salvare pag. 32 Completul de salvare de la inaltime pag. 33 Pernele pneumatice de salvare pag. 37 Cuiul de sustinere pag. 38 Aparatul de inhalat oxigen pag. 38 Trusa sanitara pag. 40 CAPITOLUL V ACCESORII PENTRU TAIAT SI DEMOLAT Toporul-tarnacop pag. 40 Toporasul pag. 41 Ranga pag. 41 Cangea pag. 41 Lopata si cazmaua pag. 41 Furca pag. 42 Ferastraul „coada de vulpe” pag. 42 Joagarul pag. 42 Ciocanul si spitul pentru spart beton pag. 43 Motoferastraul cu lant pag. 43 Foarfecele pentru taiat cablu pag. 44 Aparatul de sudat si de taiat autogen pag. 44 Bormasina electrica portativa pag. 45 Pompa hidraulica cu dublu efect pag. 46 Distantorul electric pag. 46 Cricul pneumatic pag. 47 CAPITOLUL VI ACCESORII PENTRU ILUMINAT pag. 48 pag. 40

pag. 31

Lampa electrica cu acumulator pag. 48 Proiectorul mobil de 1000 W pag. 49 Farul pompier pag. 49 Corpul de iluminat cu faruri pag. 50 Bobina pentru cablu pag. 50 Trepiederul proiector pag. 51 Furca pentru ridicat cablurile electrice Ghearele pentru urcat pe stalpi pag. 51 CAPITOLUL VII ACCESORII DIVERSE pag. 51 Puntea de trecere peste furtun pag. 52 Cotul pentru furtun pag. 52 Fasa pentru furtun pag. 52 Cheia pentru racordare pag. 53 Geanta pentru chei si fesi pag. 53 Cheia cofret pag. 53 Aparatul pentru legat furtunuri pag. 53 Aparatul pentru spalat furtunuri pag. 54 Electroexhaustorul pag. 54 Electroventilatorul pag. 55 Cordita pentru sustinerea sorbului Cordita pentru legat furtunul pag. 56 Coarda pentru ancorat scari pag. 56 Galeata din panza pag. 56 CAPITOLUL VIII SCARI MANUALE pag. 56 Scara de imperechere pag. 56 Scara culisanta Scara de fereastra pag. 57 Scara baston pag. 57

pag. 51

pag. 56

pag. 57

CAPITOLUL IX MIJLOACE PENTRU TRANSMISIUNI pag. 58 Radiotelefoanele pag. 58 Unitatea de comanda prin laringofon pag. 67 Incarcatoare pentru bateriile de acumulatori ale radiotelefoanelor pag. 68 Baterii de acumulatori pag. 70 Amplificatori cu dispozitiv de alarmare tip ADA – 02 pag. 70 Megafonul de 4 W pag. 70 Dispeceratul pag. 71 Centrala telefonica automata de institutie P. 40 pag. 71 Centrala telefonica de campanie cu 10 numere pag. 74 Telefonul ATI – 52 pag. 75 Bobina cu cablu telefonic pag. 78 CAPITOLUL X STINGATOARE pag. 78 Stingatorul portativ cu apa pulverizata pag. 78 Stingatoare transportabile cu apa pulverizata pag. 79 Stingatoare portative cu spuma chimica pag. 80 Stingatoare portative cu pulbere pag. 83 Stingatoare transportabile cu pulbere pag. 83 Stingatorul remorcabil cu pulbere si dioxid de carbon pag. 84 Stingatoare portative cu dioxid de carbon pag. 85 Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon pag. 86 Galeata stingator pag. 87 CAPITOLUL XI UTILAJE PENTRU STINGEREA INCENDIILOR Motopompa usoara de 400 l/min. pag. 88 Motopompa de 800 l/min. pag. 89 Motopompa de 1300 l/min. (MP 73) pag. 90 Motopompa de 1500 l/min. (MP 79) pag. 92 Motopompa de stins incendii cu MPR – 1600 Hidrogeneratorul de spuma usoara Tunuri pentru stins incendii cu apa si spuma pag. 88

pag. 92 pag. 94 pag. 95

CAPITOLUL XII POMPE DE VID SI CENTRIFUGE pag. 98 Pompe de vid pag. 98 Pompe centrifuge pag. 100 Pompe din dotarea autospecialelor si utilajelor de stingere a incendiilor

pag. 101

CAPITOLUL XIII AUTOSPECIALE DE STINS INCENDII Date generale pag. 103 Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri de turisme pag. 104 Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri tip camion mijlociu pag. 107 Autospeciale de stins incendii pe autosasiul tip camion greu pag. 114 Alte autospeciale pag. 120

CAPITOLUL I ACCESORII PENTRU LUCRUL CU APA Accesoriile pentru lucrul cu apa sunt mijloace destinate vehicularii apei direct de la sursele sub presiune la locul incendiului sau prin intermediul autospecialelor si utilajelor de stingere. Din grupa accesoriilor pentru lucrul cu apa fac parte: furtunul de refulare, tubul de cauciuc pentru aspiratie, teava de refulare, hidrantul portativ, distribuitorul, colectorul, sorbul pentru tuburile de aspiratie, ejectorul pentru ape mici, racordul, reductia si ajutajul pulverizator. De la inceputul capitolului, pentru a nu crea confunzii, subliniem ca denumirea de „accesorii pentru lucrul cu apa” este generica, pornind de la domeniul cu cea mai mare utilizare a acestora, parte din ele putand fi folosite si pentru transportul emulsiilor de apa si spumanti sau al pulberilor vehiculate sub presiune. Furtunul de refulare In raport de tipul lor (A, B, C sau D), furtunurile de refulare prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 111 20 B 76 25 20 ± 0,5 1,0 ± 0,2 920 700 450 200 C 53 20 D 26 20

Diametrul (interior) Presiunea de incercare (bari) Lungimea (m) Grosimea stratului de cauciuc (mm) Masa pe ml (g) Descriere

Furtunul de refulare este fabricat din fibre textile poliesterice cu tesatura circulara (fara cusatura) cauciucata, pentru a-i asigura etanseitatea si a reduce pierderile de presiune prin frecare pe timpul trecerii apei. La ambele capete, in raport cu tipul sau, furtunul este prevazut cu racorduri de refulare. Furtunul se intrebuinteaza in bucati lungi de 20 ± 0,5 m si se foloseste sub role simple sau duble, panglici sau infasurat pe vartelnitele carucioarelor port-furtun. Fig. 1 Intretinere Dupa folosire, furtunul trebuie sa fie bine curatat prin spalare cu apa, operatie executata manual sau cu aparatul pentru spalat furtunuri. Dupa spalare, furtunul trebuie uscat in locuri special amenajate sau pe stelaje inclinate, la locuri ferite de radiatii solare ori termice. Dupa uscare, se verifica starea racordurilor si garniturilor; se repara cand este cazul, iar pentru prelungirea duratei de intrebuintare se schimba dunga la intervale de 6 luni. Tubul de cauciuc pentru aspiratie In raport de tipul lor (A, B sau D), tuburile de cauciuc pentru aspiratie prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

. Tevi de refulare Tevile de refulare se clasifica in: . 2 Intretinere Dupa folosire. cu exceptia racordului. dupa care se sterg cu carpe moi. tubul de aspiratie este prevazut cu cate o portiune (11 – 15 cm) fara sarma care permite fixarea racordurilor A.tevi de refulare cu robinet: . . .tevi pentru dispersia apei. B sau D. 16 si 18 1.).5 8.25 Descriere Tubul de cauciuc pentru aspiratie este confectionat din straturi suprapuse de cauciuc si panza.750 C 445 20 8. precum si insurubarea normala pe filet a ajutajelor demontabile. Aceasta asigura refularea jetului de apa si dirijarea lui asupra focarului. din material plastic.tubul de racordare (2). 2 si 1. Se creeaza o depresiune de 640 mm coloana de mercur. Dupa verificarea fiecarui tub in parte. tubul se supune urmatoarelor probe: a) proba de aspiratie uscata Fiecare tub se inchide la un capat cu racord infundat. tubul maner si ajutajul de baza formeaza o piesa comuna cu denumirea ajutaj de baza minor. Se compune din urmatoarele parti: (fig. anual sau cand se constata anumite deficiente. 3a Intretinere Dupa intrebuintare se spala cu apa curata atat in interior cat si in exterior.5 D 25 mm 3 si 4 1. . 14.ajutajul de baza (4). racordandu-se la furtunurile de refulare sau alta sura de apa.25. La ambele capete. proba se repeta cu toate tuburile din dotarea autospecialei racordate impreuna. . a garniturilor. . b) proba la presiune hidraulica In fiecare tub se realizeaza o presiune hidraulica de 6 bari timp de 5 minute. 12. La tevile tip D si la unele variante tip B sau C.5 B 75 mm 2 si 1. Dupa 5 minute se admite o scadere a depresiunii cu 3% cu conditia ca etanseitatea pompelor sa fi fost verificata in prealabil iar tubul sa nu se deformeze. sa nu prezinte infiltrari de apa sau deformari. 3). .cu perdea de protectie. Aderenta intre straturile de panza si cele de cauciuc se realizeaza cu ajutorul solutiei de cauciuc. 4) . Fig. prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Lungimea totala (mm) Diametrul ajutajului de baza (mm) Diametrul ajutajelor finale (mm) Masa Descriere B 430 20 12. tubul de racordare. 10. Fig.Diametrul interior Lungimea (m) Masa tubului fara racorduri (kg/m) A 110 mm 2.fara perdea de protectie.tubul maner (3) care in unele cazuri este izolat termic pentru a proteja mana servantului pe timpul temperaturilor scazute.racordul fix (1). intarite cu sarma sub forma de spirala. In afara verificarilor curente care se fac dupa fiecare folosire (racorduri. Fig. b) tevile de refulare cu robinet (fig. garnituri etc. a) teava de refulare simpla (fig. 16 960 D 200 12 4 170 Este confectionata din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune sau.ajutajele demontabile (5). 14. iar la celalalt capat se racordeaza la intrarea in pompe. Tubul trebuie sa nu se sparga. 3 In raport de tipul lor (B. . tubul trebuie sa fie spalat cu apa apoi uscat.tevi de refulare simple.5 5. C sau D). se usuca in aer liber apoi se verifica starea racordurilor. 3a). in urma vulcanizarii. verificat si repus in stare de functionare.

.. . starea de curatenie a orificiilor si rotirea normala a dispozitivului de pulverizare. B sau C.corpul tevii . Cand se lucreaza cu tevile de refulare cu perdea de protectie. . respectiv. se actioneaza asupra manerului inchizand sau deschizand cepul robinetului in cazul tevilor fara perdea de protectie. tevile pentru dispersia apei prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: (8) 485 12 10 8 tip C 1. c) tevile pentru dispersia apei Tevile pentru dispersia apei (fig. In raport de varianta si tipodimensiuni prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fara perdea de protectie Lungimea totala (mm) Ajutajul de baza (mm) Ajutajul intermediar (mm) Ajutajul final (mm) Marimea racordului Masa (kg) Descriere Sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compun din urmatoarele parti (fig. Indiferent de forma de constructie acestea servesc la formarea unei perdele de apa necesara in unele situatii pentru protectia servantilor.racordul fix.Tevile de refulare cu robinet se prezinta in doua variante constructive si anume cu si fara perdea de protectie.mansonul de izolare termica (6). . 4 Tevile de refulare cu robinet fara perdea de protectie sunt de doua tipodimensiuni si anume de 8 si 14 mm.2 (14) 490 18 16 14 Cu perdea de protectie 500 20 16 12 tip C 1 Debitul de apa (l/min) Marimea fantei (mm) Lungimea sectorului circular de protectie a apei (m) Inaltimea sectorului circular al apei (m) Masa (kg) Descriere B 1200 5 32 10 3 C 600 3 20 6 2 Tevile pentru dispersia apei sunt confectionate din otel inoxidabil cu racord de aluminiu. . 4. dupa manuirea manerului robinetului se actioneaza si asupra dispozitivului de pulverizare prin rotire spre dreapta. Fig. 5 In raport de tip. in cazul incendiilor izbucnite in zone imediat invecinate cu acestea. la care se disting: corpul robinetului (2). Intretinere Pentru intretinere se executa aceleasi operatii ca in cazul tevilor de refulare de mana simple. Prin manuirea spre stanga se realizeaza suprimarea progresiva a perdelei de protectie. . 4a . in plus se verifica functionarea normala a robinetului. Fig. a cladirilor etc. deschizandu-se orificiile de dispersie a apei.ajutajul de baza (7). confectionat din material plastic sau cauciuc vulcanizat. Hidrantii portativi Hidrantii portativi se clasifica in: . Intretinere Pentru intretinere se procedeaza la fel ca la tevile simple. rezistent la coroziune si se compun din urmatoarele parti: .robinetul. in cazul tevilor de refulare cu robinet si perdea de protectie.ajutajul demontabil (8) la teava de refulare cu robinet. cepul (3) si manerul (4). asigura refularea sub forma de perdea necesara protejarii stivelor de material combustibil din depozite.dispersor.dispozitivul de pulverizare (9) la teava cu robinet si perdea de protectie. Functionare Pentru folosire se racordeaza teava la linia de furtun.a): Fig. .tubul maner (5). 5).racordul fix (1).

a) hidrantii portativi cu cot simplu (fig.hidranti portativi cu cot dublu.corpul bifurcat – in cazul hidrantilor cu cot dublu sau al celor cu robinete. 6a Sunt. in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig.capacul robinetului (6).flansa cu manere (3). tipodimensiunea in care au fost confectionati sau materialul de constructie. din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune. indiferent de tip. in functie de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 871 16. 6b .masa (kg) . 7 Fig. Mufele sunt piese metalice care la partea superioara au o forma triunghiulara pentru imperechere cu cheia hidrant. de asemenea. hidrantii au ca parte comuna corpul tubular de forma cilindrica (I) la care se disting: . In plus. . . B si C. Atat la corpul cotit cat si la cel bifurcat (II) se intalnesc: . de regula.presiunea de lucru max. 6a) Fig. partile de baza ale acestora – corpul bifurcat si corpul tubular – sunt confectionate din fonta. . mm) 1050 .piulita de racordare cu urechi (2). 8 Se rasuceste pe filet piulita de racordare cu urechi de pe corpul tubular al hidrantului pana ce acesta coboara la nivelul inelului opritor.flansa de etansare (4). fabricati in trei tipodimensiuni: A.corpul cotit – in cazul hidrantilor cu cot simplu. adecvata formei capului tijei ventilului hidrantului subternan. .hidranti portativi cu robinete. . iar la partea inferioara o terminatie de forma unei chei tubulare triunghiulara. astfel ca urechile piulitei sa intre sub racordul cu gheare al acestuia. iar la partea inferioara au o forma diferita (patrata.manerul.). Se asaza hidrantul portativ pe orificiul hidrantului subteran.5 max. . 7) si mufele cheii hidrant (fig.racordurile fixe (5). .roata de manevrare (7). hidrantii portativi au ca anexe cheia hidrant subteran (fig.. 6 A 875 143 B 805 8. Cheia este o piesa metalica formata dintr-o tija care la partea superioara are un maner in forma de „T” cu un capat ascutit si curbat.inelul opritor (1) cu garnituri de etansare.2 B 803 11 max. 8). dreptunghiulara etc. Indiferent de rolul lor. .hidranti portativi cu cot simplu. 6) Acestia sunt fabricati in trei tipodimensiuni: A. B si C. se deosebesc: . in raport de tip distingandu-se: .inaltimea (cu robinetul inchis. Fig.discul robinetului (9). Functionare Cu ajutorul manerului cheii hidrantului se indeparteaza capacul hidrantului subteran. In unele variante. . Diferentierea se realizeaza la partea superioara a hidrantilor. 10 .tija robinetului (8). 6b) Acest tip de hidrant prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. 10 bari C 789 10 Inaltimea (mm) Masa (kg) Presiunea de lucru c) hidrantul portativ cu robinete (fig. . Pentru racordarea la retea. 10 bari Descriere Hidrantii portativi. la corpul bifurcat al hidrantului portativ cu robinete. sunt confectionati. 10 bari C 789 81 Inaltimea (mm) Masa (kg) Presiunea de lucru b) hidrantii portativi cu cot dublu (fig.

10 bari . apoi se demonteaza hidrantul portativ rotindu-se corpul hidrantului spre stanga.presiune de lucru max. Pentru deschiderea hidrantului subteran se folosesc cheia hidrant si mufa adecvata. se verifica functionarea corecta si etanseitatea robinetelor si a corpului hidrantului.trei racorduri fixe din care 1 B si 2 C la tipul B-CBC sau 2 C la cel B-2C pentru iesirea apei (3). Fig.masa (kg) 6. rotirea usoara a piulitei de racordare si starea garniturii de etansare. 9b). Functionare Dupa amplasarea distribuitorului la locul indicat in dispozitivul de stingere se racordeaza la intrarea B linia de furtun prin care el este alimentat cu apa si apoi la iesirile respective. . C sau tunuri de absorbtie. 9c . starea racordurilor si a garniturilor. El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari. .5 Racord de intrare Racord de iesire Felul obturarii Presiunea maxima Masa (kg) Descriere Sunt confectionate din aliaj de aluminiu anticorosiv. . 9a . 9b Distribuitoarele tip B-2C sau B-CBC prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: B-2C B 2 tip C Robinete tip canea 15 bari 4. iar pe partea interioara cu trei picioruse de sprijin. se desracordeaza tuburile de absorbtie sau furtunurile de refulare de la hidrant. . fiind obligat sa coboare si sa se preseze pe orificiul hidrantului subteran la care se etanseaza prin intermediul garniturii de etansare.o clapa de inchidere cu bolt (4).roata (tija) de manevrare (5).1 B-CBC B 2 tip C. 9c): Fig.distribuitorul B-CBC (fig.capacul robinetului (4) in cazul distribuitorului B-CBC. se verifica functionarea si etanseitatea sa. prevazut pe partea superioara cu un maner pentru transport (8). 10): .Se rasuceste spre dreapta corpul hidrantului actionandu-se cele 2 manere de manevrare ale fansei.doua racorduri fixe tip B pentru intrarea apei (2).un racord fix tip A pentru iesirea apei. . La incetarea lucrului se inchid robinetele.racordul de iesire tip A . dupa care se dezracordeaza linia de furtun echipata.racordul de intrare doua tip B .un racord fix tip B pentru intrarea apei (2). starea racordurilor. Pentru deschiderea apei (la hidrantul cu robinete) se actioneaza asupra rotilor robinetelor.discul (7) la distribuitorul B-CBC. Se compun din urmatoarele parti (fig.tija robinetului (6). .corpul distribuitorului (1).trei robinete (doua la tipul B 2C) la care se disting: . Distribuitoarele Distribuitoarele se clasifica in: . La una sau la ambele iesiri ale hidrantului se racordeaza furtunuri de refulare A. Fig.1 Descriere Este confectionat din aliaj de aluminiu si se compune din urmatoarele parti (fig. El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari. se deschid progresiv robinetele respective. La incetarea lucrului se inchide hidrantul subteran (cu ajutorul cheii hidrant).distribuitorul B-2C (fig. B. Prin rotire hidrantul se insurubeaza in filetul piulitei. Intretinere Dupa intrebuintare hidrantul se spala. liniile de furtun B si C sau numai C ordonate. . . toate robinetele fiind inchise. 9a). sau cepul robinetului la distribuitorul B-2C. 1 tip B Robinete cu disc 16 bari 7. La cererea servantilor 1 sau a personalului ce indeplineste atributiile acestora pe liniile de furtun ce asigura distribuirea apei. Intretinere Dupa intrebuintare distribuitorul se spala.corpul colectorului (1). . . Colectorul Colectorul prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . Hidrantul subteran se curata si se acopera cu capacul sau.

pe care sita nu le retine. intre ea si colector se monteaza o reductie A-B. in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Tip A 206 x 223 15 Tip b 153 x 126 12 Dimensiunile (mm) Masa (kg) Descriere Este confectionat din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compune din urmatoarele parti (fig. 13 a) corpul ejectorului (1) la care se disting: .Fig. .debitul aspirat (l/min. . .corpul sorbului (II) cu un racord fix A sau B (3) in raport de tipul sorbului.) 130 . Ejectorul pentru ape mici Ejectorul pentru ape (fig. 13): Fig. 12) are urmatoarele caracteristici tehnice: . tuburi de aspiratie. periodic. in numar de patru. . Pe timpul functionarii – daca apa ce vine din cele doua surse are presiuni egale – clapa va sta orientata pe directia axului deschiderii A.picior de sprijin pe sol (8).sita pentru retinerea impuritatilor (5). .supapa sorbului cu corpul supapei (4). Sorbul pentru tuburile de aspiratie Sorbul se fabrica in doua tipodimensiuni: A si B. In momentul intreruperii alimentarii. sorbul va fi introdus in cosul metalic. realizandu-se astfel mentinerea coloanei. se leaga la inelul acesteia o cordita pentru sustinerea sorbului. clapa va inchide orificiul intrarii. pentru golirea de apa a tuburilor de aspiratie. deschide supapa si lasa apa sa se scurga. 10 Functionare Colectorul se racordeaza la conducta cu cot prevazuta cu racord tip A a cazanului pentru apa de la autospeciale. In cazul in care conducta cu cot a cazanului pentru apa este prevazuta cu racord tip B. sorbul este supus unei probe de incercare a etanseitatii supapei. Functionare Se racordeaza sorbul la capatul inferior al coloanei de tuburi de aspiratie. prin care apa vine cu presiune mai mica.presiunea apei la iesire (bari) 1.sita sorbului (I) cu fundul sitei (1) si corpul sitei (2). se trage in sus de cordita care. In caz contrar.735 Descriere Este confectionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compune din urmatoarele parti (fig.5 – 2 .ajutajul convergent de ejectie (3).masa (kg) 6. . b) coloana de ejectie (11) la care se disting: . pompe). apa din tuburile de aspiratie apasa asupra supapei care este asezata pe scaunul aflat in corpul sitei. In vederea actionarii parghiei de manevrare a supapei. iar capatul liber se fixeaza de un punct de sprijin. Se remediaza defectiunile constatate.presiunea apei la intrare (bari) 7 – 11 .conducta cotita (1). . parghia de manevrare a supapei (6) si inelul pentru legarea corditei de sustinere a sorbului (7). In cazul cand apa contine impuritati de dimensiuni reduse. Intretinere Dupa intrebuintare se spala si se verifica functionarea clapei si starea racordurilor. . Intretinere Dupa folosire sorbul se spala si se verifica starea racordului. supapa sorbului este deschisa de curentul de apa ce intra din sura in tuburile de aspiratie. Apa ce vine prin cele doua intrari este dirijata apoi prin iesirea A (B) in conducta cu cot pentru umplerea cazanului. . capacul supapei (5).nervuri pentru intarire (9). iar la racordurile B se cupleaza furtunurile ce fac legatura cu cele doua surse de alimentare.corpul de absorbtie (4) cu rol de sorb si de picior de sprijin.racordul fix tip C pentru intrarea apei (2). Dupa terminarea lucrului.racord fix B pentru iesirea apei (7). prin intermediul parghiei de manevrare.ajutaj convergent-divergent (6). In afara verificarilor curente. Se umple sorbul cu apa si in intervalul de 5 minute nu se admit scapari decat sub forma de picaturi. Pe timpul formarii vidului in sistemul de alimentare (sorb. buna functionare a supapei si a parghiei ei de manevrare. 11): . executate dupa fiecare folosire. .

Anual. Dupa iesirea din ajutajul de ejectie. Scurgerea fluidului motor cu viteza marita spre ajutajul convergent-divergent creeaza o depresiune. racordurile infundate prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . datorita presiunii atmosferice.1 B 62 1. c) racordurile infundate In raport de tip: A. iar dupa trecerea pragului de strangulare in partea divergenta a coloanei de ejectie. 14): . Se compun din urmatoarele (fig. ejectorul se spala si se verifica starea racordurilor si a garniturilor. sau cand este cazul.86 D 18 0. locasul garniturii de etansare (4). viteza de scurgere se micsoreaza si se mareste presiunea. .5 C 45 G2 0. B. 14a): Fig. iar la cel de tip B furtunul pentru dirijarea apei la locul dorit. la racordul tip C pentru intrarea apei se cupleaza linia de furtun ce vine de la iesirea din pompele unei autospeciale sau ale unui utilaj.1 Diametrul de trecere (mm) Filet de racordare Masa (kg) Descriere La fel ca si cele de refulare si aspiratie. B. Fig. . are loc ca urmare a unei succesiuni de fenomene. fluidul aflat in sorb (aerul si apa) este obligat sa patrunda in zona de actiune a fluidului motor. C si D) racordurile de refulare sau aspiratie prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 96 2.teava racordului (7) prevazuta cu trei cercuri reliefate necesare prinderii de furtun sau de tubul de aspiratie cu ajutorul legaturii de sarma. a) racordurile de refulare sau aspiratie In raport de tipul lor (A.racorduri infundate.37 C 43 0.garnitura anterioara de etansare (3) din cauciuc.corpul racordului (1) este prevazut cu doua gheare de racordare (2). apa trece printr-o sectiune marita si presiunea scade brusc in timp ce viteza se mareste la cateva sute de metri pe secunda. identic cu cel descris anterior. . C si D.corpul racordului (1).24 Diametrul de trecere (mm) Masa (kg) Descriere Racordurile de refulare sau aspiratie se compun din urmatoarele parti (fig.Functionare . doua santuri semicirculare de strangere (3). garnitura de etansare (5) si nervurile exterioare radiale pentru strangere (6). cu care se amesteca si patrunde in partea convergenta a coloanei de ejectie.portgarnitura (2). Apa intrata in ajutajul de ejectie si care ester fluidul motor isi mareste presiunea si isi micsoreaza viteza ca urmare a micsorarii treptate a sectiunii. Procesul de antrenare a apei (sau a unui alt fluid) prin principiul ejectiei. Racorduri Dupa domeniul de utilizare racordurile se clasifica in: . . 14a . Apa trimisa de pompe impreuna cu cea antrenata iese din ejector pe la racordul B. C si D. racordurile fixe sunt confectiionate din aliaj de aluminiu anticorosiv. Sectiunea micsorandu-se din nou.inelul de siguranta (8) pentru retinerea tevii racordului. 14 .reductiile de refulare sau aspiratie. b) racordurile fixe In raport de tipul lor: A. Intretinere Dupa folosire. se demonteaza si se verifica ajutajele. .4 D 18 G1 0.5 B 65 G2 ½ 0. in urma acesteia.garnitura posterioara de etansare (4) din piele. descreste presiunea si se mareste viteza. .racorduri fixe. pe baza principiului ejectiei.Pentru punerea in functiune a ejectorului. Apa refulata cu presiune de pompe este condusa spre ajutajul convergent de ejectie de unde patrunde sub forma de jet in ajutajul convergetdiverget si antreneaza apa din sursa prin sorb. B. racordurile fixe prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 100 G4 1.

Intretinere Dupa folosire.garnitura de etansare (4) din cauciuc. doua santuri semicirculare de strangere. Reductiile de racorduri Reductiile (fig.bataia jetului (m) .8 B 45 62 Diametrul mic de trecere (mm) Diametrul mare de trecere (mm) Presiunea de lucru Masa (kg) Descriere Reductiile sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune. doua santuri semicirculare de strangere.5 6 8 35 0. 15 Intretinere Operatiile de intretinere se executa la fel ca in cazul racordurilor.suprafata jetului (mp) . Se compun din urmatoarele parti: . identic cu cel descris la pct. . . 2. 14b): Fig. a ghearelor.7 B 65 0.6 C 45 0. 16) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 62 96 10 bari 2 0. 14b . racordurile se curata si se verifica starea garniturilor.Diametrul de trecere (mm) Masa (kg) Descriere A 100 1. Intretinere Dupa intrebuintare se sterge si se desfunda canalele daca este cazul.masa (kg) Fig.dispersarea jetului (m) .corpul racordului de marime inferioara cu doua gheare de racordare.corpul racordului de marime superioara cu doua gheare de racordare. 15) sunt de doua tipuri: A – B si B – C. 16 Este confectionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si este prevazut cu bucsa racord. o portiune filetata interioara si doua suruburi. cu filet pentru racordarea la teava tip C si cu canale de diametre mici care obliga apa refulata de pompa sa paraseasca teava sub forma de picaturi fine. Este fixat prin infiletare la corpul racordului de marime superioara si imobilizat cu cele doua suruburi.200 .1 Sunt confectionate tot din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compun din urmatoarele parti (fig. a . . nervuri exterioare radiale pentru strangere si o portiune filetata exterioara. precum si fixarea tevii racordului sau a capacului in cazul celor infundate prin inelul de siguranta. Fig.presiunea de lucru optima (bari) .corpul propriu-zis al reductiei cu locasurile pentru cele doua garnituri de etansare.inelul de siguranta (3) pentru retinerea capacului. Ajutajul pulverizator Ajutajul pulverizator (fig. in estenta constituind o imbinare a doua corpuri de racorduri de marimi diferite.corpul racordului (1).4 D 18 0.capacul (2). CAPITOLUL II ACCESORII PENTRU PRODUCEREA SPUMEI 14 max. a santurilor de strangere.diametrul ajutajului pulverizator (mm) . .

Accesoriile pentru producerea spumei sunt mijloace care concura la realizarea spumei mecanice sau chimice.lungimea (mm) . 5.un sector gradat (14) avand marcate semnele plus si minus.) .masa (kg) Descriere 2.) .500 5–7 237 Debitul de spuma (l/min.0 . tevile generatoare de spuma mecanica prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .un racord fix tip D (9) pentru racordarea tubului de aspiratie a lichidului spumant. Punand robinetul cu indicele fix la semnul plus. 2.0 1.8 C 2. si viteza de circulatie a apei. o parte din apa refulata circula prin ramura superioara.500 5. amestecatorul se racordeaza la dispozitivul de interventie sau la iesirea din pompe.coloane de ejectie (1) sau ramura inferioara la care se disting: . .600 10 910 6. Fig.) Presiunea de lucru (bari) Debitul de apa (l/min) Masa (kg) Descriere Amestecatorul de linie este confectionat din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compune din urmatoarele parti (fig.000 790 8 942 3.ajutajul convergent de ejectie (4).patru nervuri pentru intarire (10).ajutajul convergent-divergent (5). tevile generatoare de spuma mecanica. se inchide orificiul de intrare a apei in ramura superioara apa fiind astfel obligata sa curga prin coloana de ejectie. ca urmare. In felul acesta se mareste presiunea in ajutajul convergent si. Tevile generatoare de spuma mecanica In raport de tipul lor. . amestecatorul se spala pana la inlaturarea completa a urmelor de lichid spumant si se verifica starea racordurilor. etanseitatea si functionarea normala a robinetului. Apa intrata in amestecator antreneaza lichidul spumant din bidon (rezervor) – pe principiul ejectiei – si formeaza impreuna cu acesta un amestec (emulsie). Amestecatorul de linie Amestecatorul de linie (fig. cu cursa limitata pe care se gaseste un indice.patru picioare de sprijin pe sol (11). a supapei de retinere si starea de curatenie a sitei. . La racordul D se ataseaza tubul de aspiratie care se introduce cu celalalt capat in bidonul (rezervorul) cu lichid spumant. fie facand parte din instalatiile autospecialelor si utilajelor sau din instalatii fixe de stins incendii de la rezervoarele de produse petroliere si lichide inflamabile. cu sageata indicatoare a sensului pe directia de curgere a apei. Fig. bidonul pentru lichid spumant si dispozitivul de transvazare spumant. micsorandu-se astfel debitul si presiunea apei ce trece prin ajutajul convergent ceea ce duce la realizarea unei depresiuni mai mici si.o sageata indicatoare a sensului de circulatie a apei aflata pe partea superioara a conductei cotite. .500. creindu-se astfel o depresiune mai mare ce duce la antrenarea unei cantitati sporite de lichid spumant. Functionare Pentru punerea in functiune.corpul supapei de retinere (7) in care se gaseste supapa de retinere (8) din sticla sau cauciuc ce asigura circulatia lichidului intr-un singur sens.un racord fix (2) pentru intrarea apei prevazut cu o sita metalica (3) pentru retinerea impuritatilor mecanice.conducta cotita (12) sau ramura superioara la care se disting: . se pune robinetul cu indicele fix la semnul plus. 17) este realizat din doua tipodimensiuni: B si C in functie de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: B 5.000 l/min.000 390 6 681 2. dupa care isi constituie drumul spre tevile generatoare de spuma mecanica.un racord fix (6) pentru iesirea amestecului (emulsiei). Pentru obtinerea unui amestec mai bogat in lichid spumant si formarea unei spume mai dense.presiunea nominala (bar) . . .0 10. iar pentru obtinerea unui amestec mai sarac si spuma mai putin depusa la semnul minus. deci.000 si 10. Amestecul (emulsia) este completat si cu apa ce vine din ramura superioara. . Rotind robinetul cu indicele fix catre semnul minus. fie ca accesorii distincte. 18): . la antrenarea unei cantitati mai reduse de lichid spumant. 17 . Intretinere Dupa folosire. . Din grupa acestor accesorii fac parte: amestecatoarele de linie. .consum de apa (l/min.debitul de spuma (l/min.000 7–9 475 3. 18.un robinet (13) cu cep.

. In cea de-a doua faza.conducta pentru circuitul de antrenare a prafului ce se ramifica din coloana de ejectie dupa robinetul de deschidere a apei si care este prevazut cu robinet de inchidere. apa ce intra in coloana de ejectie pe la racordul C antreneaza. circular (la 120°).partea tronconica (2).robinet (5) pentru deschiderea apei. . . aerul din orificiile exterioare ale corpului de racordare. Intretinere Dupa folosire teava generatoare de spuma mecanica se spala pana la inlaturarea completa a lichidului spumant si se verifica starea de curatenie a racordului si a ajutajelor.sulfat de aluminiu Al2(SO4) .racordul fix tip B (10) pentru iesirea amestecului.carcasa de tabla (1) cu capac de inchidere. Generatorul de spuma chimica Generatorul de spuma chimica are urmatoarele caracteristici tehnice: . sudata la partea cilindrica si la corpul de racordare.masa (kg) 40 De regula. din care unul central si trei dispuse periferic. 19): . amestecul de apa si lichid spumant patrunde in teava pe la racordul fix. care se ramifica din coloana de ejectie inaintea robinetului de deschidere a apei si este prevazuta cu robinet de inchidere si furtun prelungitor din cauciuc. Procesul de formare a spumei are loc in doua faze.supapa de retinere (8) din cauciuc.) 475 .) 3000 . Astfel. petrochimice sau al celor din depozitele de produse petroliere.conducta de manometru ramificata din conducta circuitului de spalare. In prima faza cu ajutorul dispozitivului de dozare (amestec) se formeaza emulsia de apa si spumogen.conducta pentru golire. trece prin cele 4 ajutaje practice in interiorul corpului de racordare si la iesire antreneaza. cu robinetul de inchidere.un racord fix tip C (4) pentru intrarea apei. Fig.corpul de racordare.conducte auxiliare: .tipul spumantului: .bicarbonat de sodiu HnaCO3 . Functionare Teava generatoare de spuma se foloseste numai in combinatie cu un dispozitiv preamestecator de spuma.ajutaj convergent de ejectie (6).Tevile generatoare sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compune din urmatoarele parti (fig. . praful din palnie si are loc o reactie chimica dupa formula: 6HnaCO3 + Al2(SO4)3 = 6CO2 + 2Al(OH3) + 3 NaSO4 in urma careia rezulta spuma chimica ce este refulata pe teava. 20 .presiunea de lucru (bari) 0–8 . fie inclus in instalatiile autospecialei.coloana de ejectie la care se deosebesc: . . 20): . fie intercalat in dispozitivitul de interventie sau la iesirile din pompa (amestecator de linie sau generator de spuma mecanica). Descriere Se compune din urmatoarele parti (fig.palnia pentru praf (2) cu sita metalica (3). manere pentru transport si suport de sprijin aflat la partea inferioara. Intretinere Dupa intrebuintare se spala cu apa pana la inlaturarea resturilor de praf si spuma.partea cilindrica (1) pe care sunt sudate doua inele metalice pentru intarire si pentru fixarea tubului prelungitor.ajutaj convergent-divergent (7). . . Functionare Se toara praful in palnie.consum de praf de 8 bari (kg) 60 – 63 . . . sunt practicate orificiile pentru intrarea aerului (3). . Fig. pe principiul ejectiei.debitul minim de spuma (l/min. se formeaza spuma prin absorbtia aerului si inglobarea acestuia in emulsia de apa si lichid spumant. se verifica starea racordurilor. . . conductelor si a supapei de retinere. 19 .consum de apa la 8 bari (l/min. Lungimea liniei de refulare de la racordul B al generatorului si pana la teava nu trebuie sa fie mai mica de 40 m sau mai mare de 100 m. la terminarea partii tronconice a tevii. ce asigura circularea amestecului de apa si praf unic intr-un singur sens si gratarul opritor al supapei (9). etanseitatea robinetelor. In partea exterioara a corpului de racordare.racordul fix (5). pe principiul ejectiei. generatorul de spuma chimica se intrebuinteaza in cadrul instalatiilor semifixe existente in obiectele chimice.conducta pentru circuitul de spalare a prafului. iar la partea interioara ajutajele pentru trecerea amestecului (emulsiei) de apa si spumant (4). care are loc in interiorul tevii generatoare. . Ajutajele sunt inclinate pentru ca jeturile lor sa se intalneasca intr-un punct pe axul jetului central.

Intretinere Dupa intrebuintare dozatorul se spala. iar daca este mai mic se inchide. insuruband apoi fluturele colierului de strangere. pe principiul ejectie. praful din palnie cu care se amesteca. un surub cu roata de manevrare si un suport filetat pentru surub. . . la racordul C se cupleaza furtunul ce vine de la pompe. etanseitatea robinetului. pana ce se observa ca apa din palnie este antrenata in totalitate pe coloana de ejectie. 22 Pentru utilizare se cupleaza capul deversor la prelungitorul tevii generatoare. de forma dreptunghiulara. . respectiv 2 kg in 20 secunde. a conductelor dopului metalic. Se toarna praf in palnie. .dispozitivul de reglaj (2) format dintr-un dop metalic. care asigura circularea emulsiei intr-un singur sens si gratarul opritor al supapei (9). verificandu-se starea racordurilor.masa (kg) 35 Descriere Se compune din urmatoarele parti (fig. 23): . Capul deversor Capul deversor (fig. 21 a) corpul generatorului la care se deosebesc: . . 21): Fig. se ia o medie de consum de 6 kg praf pe minut. Pentru a se asigura dizolvarea completa a spumogenului praf lungimea liniei de furtun intre dozator si teava generatoare de spuma trebuie sa fie cel putin 60 m.un racord fix C (4) pentru intrare a apei.consum mediu de spumant (kg/min) 5–8 .ajutajul convergent-divergent (6).presiunea de lucru (bari) 6–8 . Dizolvarea prafului si omogenizarea amestecului se continua dea lungul liniei de furtun. Apa intrata in coloana de ejectie pe racordul C antreneaza. Se deschide robinetul circuitului de antrenare a prafului rotindu-se aproximativ o jumatate de tura. Buna functionare a dozatorul depinde de concordanta intre presiunea apei ce intra in coloana de ejectie. pe care se afla manometrul pentru controlul presiunii apei (12).racordul fix tip B (10) pentru iesirea amestecului de apa si spumogen praf. . debitul circuitului de antrenare a prafului si pozitia dopului de reglaj.lungimea (m) 3 .debitul minim de spuma (l/min) 5000 . Pentru reglare.palnia cu sita metalica pentru praf (1). Se refuleaza apa cu presiune de 6 – 8 bari la intrarea in generator. formand prin dizolvarea lui emulsia de apa si spumogen praf. ce iese pe langa supapa de retinere prin racordul B. presiune ce se verifica la manometru. operatie ce se repeta pana la stabilirea scurgerii optime a prafului in cadrul limitelor admise. Functionare Pentru punerea in functiune a dozatorului. functionarea normala a dispozitivului de reglaj si a supapei de retinere.ajutajul convergent de ejectie (5). prevazut cu un colier de strangere. Fig.coloana de ejectie (3) la care se disting: .consum de apa mediu (l/min) 1000 . se inlatura resturile de praf si emulsie. Prelungitorul tevii generatoare de spuma Caracteristicile tehnice ale prelungitorului tevii generatoare de spuma sunt urmatoarele (fig. dupa care se deschide dopul metalic al dispozitivului de reglaj manevrand roata acestuia cu o jumatate pana la o tura.conducta pentru golire (7) cu buton de inchidere. linia de furtun pentru dirijarea amestecului de apa si spumogen praf spre teava generatoare de spuma mecanica. Pentru aceasta se pune dozatorul in functiune (folosind 2 kg praf) si se cronometreaza timpul in care a fost consumat. 22) este confectionat din tabla de otel avand la partea inferioara forma cilindrica. dupa care se marcheaza pozitia optima a dispozitiviului de reglaj. Daca timpul este mai mare de 20 secunde se mai deschide dispozitivul de reglaj. b) conducta pentru circuitul de antrenare a prafului (11) ce se ramifica din coloana de ejectie inainte de ajutajul convergent. iar la racordul B. Dozatorul pentru spuma mecanica Dozatorul pentru spuma mecanica prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .supapa de retinere (8) din cauciuc. . prevazuta cu robinet de inchidere. c) cadrul suport (13) prevazut cu picioare de sprijin si maner pentru transport. iar la partea superioara un orificiu de refulare a spumei.Spalarea generatorului dupa folosire se face utilizandu-se circuitul de spalare dupa deschiderea prealabila a robinetului conductei de golire. Aerul este inglobat in amestec la teava generatoare in care se obtine spuma mecanica. Antrenarea prafului din palnie este ajutata de jetul de apa al circuitului de antrenare.

Fig.posibilitati de racordare la teava generatoare de spuma de . precum si pe timpul sedintelor de instructie la tehnica ca de lupta. rama din mesina si snur textil pentru ajustare. costumul de protectie contra apei. instructie tactica si pregatire fizica de specialitate. trusa electrica. . Bidonul pentru lichid spumant Bidonul pentru lichid spumant (fig. La unele tipuri de prelungitoare colierele de strangere sunt inlocuite cu racorduri fixe sau cu o piesa filetata. . aparatul pentru cercetare chimica. cu sectiuni diferite la cele doua capete.masa (kg) 5000 l/min 32 Prelungitorul tevii generatoare de spuma este confectionat din teava de aluminiu rezistent la coroziune. Fig. apoi se verifica si se remediaza etanseitatea capacului. Ca materiale pentru tesatura se mai pot folosi fibre de sticla sau sintetice. 25). 26) are greutatea de cca 600 g si se prezinta in doua variante: casca fara vizor si casca cu vizor. cureluse de panza.fundul bidonului. CAPITOLUL III ACCESORII PENTRU PROTECTIE Accesoriile pentru protectie sunt mijloace care se folosesc in scopul protejarii personalului pe timpul actiunilor de interventie la incendii. In varianta cu vizor. manusile de cauciuc si ochelarii pentru sudura. . 33 Intretinere Dupa folosire. Caracteristici tehnice: . aparatele izolante cu aer comprimat. La partea superioara casca este prevazuta cu o nervura longitudinala pentru intarire.7 Descriere Este confectionat din tabla de otel. casca este prevazuta cu doua cureluse din piele si o catarama. Fig. Din grupa accesoriilor pentru protectie fac parte: casca. pe doi din acestia fiind plasate manerele laterale pentru transport. 24 Intretinere Trimestrial se goleste de lichidul spumant si se spala cu jet puternic de apa in scopul inlaturarii reziduurilor.patru pereti laterali intariti prin nervuri. Tubul terminal la care se monteaza capul deversor nu are decat un colier de strangere la partea sa inferioara. masca contra fumului si gazelor.un maner pentru transport.capacitate utila (l) 20 . La capatul cu sectiune mai mare este prevazut un colier de strangere cu surub si piulita fluture pentru priderea la teava generatoare sau intre ele. 26. Casca Casca (fig. 25 Timpul de transvazare a unui butoi de 200 kg este de cca 4 min. cizmele de cauciuc electroizolante. Intretinere . In exterior bidonul se sterge. casca este prevazuta cu aparatoare impermeabila (1) pentru gat si un vizor din stiplex (2). aparatele izolante cu oxigen.capacul bidonului la care se disting: . Dispozitiv de transvazare spumant Dispozitivul se compune dintr-o teava sifon care se insurubeaza in locul busonului butoiului si care se continua cu un furtun tip D pentru transvazare (fig. Suruburile colierelor se ung dupa fiecare intrebuintare. trusa cu butelii si cartuse filtrante.. Fig. Descriere Este confectionata din straturi de tesatura de bumbac impregnate cu un lac special. cizmele de protectie cu talpi neperforabile.masa (kg) 6. calamitati naturale.o gura de umplere-scurgere cu capac. Pentru fixare pe cap. In interiorul castii se gaseste sistemul de protectie si fixare compus din tampoane de masa plastica sau cauciuc spongios. are o forma paralelipipedica si se compune din urmatoarele parti: . starea manerelor si a imbinarilor de la pereti. se spala si se verifica starea colierelor de strangere (racordurilor) si a capetelor tubului. 24) foloseste la transportul si pastrarea lichidelor spumante utilizate la stingerea incendiilor. costumul de protectie anticalorica.

flacari sau in timpul lucrului in incinta cu temperatura de pana la 250ºC. casca se curata prin stergere cu apa in care este dizolvat cu sapun. . pe talii de la 0 la 4 si grosimi cuprinse intre 44 si 58.bluza stransa pe talie cu sicana de etansare. al contactului caloric intermitent si atmosfera respirabila. prevazuta la umeri cu o pelerina platca. d) costumul de protectie anticalorica dip patrundere greu (fig. captusit cu panza de bumbac rezistenta si se compune din urmatoarele parti: . Intretinere Dupa intrebuintare se curata. . . 28 a). mansete cu elastic si nasturi. se spala cu apa si sapun.).tip apropiere usor (A. Periodic.). Se compune din urmatoarele parti: .cizme scurte de protectie cu dubluri interioare din pasla.). .pantaloni cu burduf lateral si bretele reglabile.combinezon cu gluga si cizme etanse avand practicata o deschizatura dorsala cu locas pentru aparat de respiratie. Intretinere Dupa folosire se curata prin periere si se fac repartitiile necesare. etansa pe talie. . este confectionat din panza de azbest aluminizata captusit cu panza de bumbac.manusi cu un deget.tip patrundere normal (P. Este confectionat din panza de azbest aluminizata. Greutatea costumului este de cca 15 kg. . Greutatea completului este de cca 7 kg.gluga este prevazuta cu casca interioara si vizor metalizat.gluga detasabila cu casca interioara din textolit si vizori din geam duplex antisol (fumuriu). .haina lunga pana la genunchi. 28 b) Fig.N. Se compune din urmatoarele parti: .G. cu evitarea contactului caloric. . 27) este confectionat din material de foaie de cort. se cos cu fire de azbest eventualele rupturi si se inlocuiesc vizorii daca s-au spart. .bluza. b) costumul de protectie anticalorica tip patrundere normal (fig. a) costumul de protectie anticalorica tip apropiere normal Asigura protectia pompierilor in conditiile impuse de lucru in vecinatatea surselor foarte intense de caldura radianta si a contactului accidental cu flacarile. c) costumul de protectie anticalorica tip apropiere usor Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile apropierii la 2 – 3 m de sursele radiante puternice. bazoane la genunchi. .manusi cu un singur deget. .tip patrundere greu (P. nasturi.pantaloni cu bretele reglabile. 28 b Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile impuse de patrunderea prin flacari. 27.tip apropiere normal (A. cu dubluri interioare din pasla.gluga detasabila cu casca interioara si vizor duplex antisol. . captusit cu panza de bumbac rezistenta la actiunile mecanice. cand este cazul. se remediaza eventualele defectiuni ale sistemului de protectie si fixare pe cap. Greutatea totala a costumului este de cca 7 kg. cu treceri de scurta durata sau lucrul in incinte incalzite la peste 250ºC si cu atmosfera irespirabila. manusi si cizme de aceeasi constructie ca in cazul costumului de protectie anticalorica tip apropiere normala. 28 a Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile trecerii prin culoare.manusi cu un singur deget. Se compune din urmatoarele parti: . Este confectionat din panza de azbest aluminizata. Se compune din bluza cu gluga atasata. iar cizmele sunt dublate in interior cu pasla.N. precum si din pantaloni. buzunare. La fel ca si costumul de apropiere normala. Fig. Fig.U. Greutatea costumului este de cca 10 kg.Dupa folosire.). costumele de protectie anticalorica sunt: . cu casca interioara si vizor duplex metalizat si locas dorsal pentru aparat de respiratie. . .cizme inalte pana la sold. Costumul de protectie contra apei Costumul de protectie contra apei (fig. Costumul de protectie anticalorica In raport de destinatie.

vizoarele. si stratul de uscare superior (6). iar aerul de expiratie nu vine in contact cu acesta intrucat este izolat de masca interioara. Sacul port-masca . doua maxilare) si doua catarame cu trei traverse pe care se monteaza cordeaua de purtare. aerosoli. blocul supapei de expiratie. Protejarea vizoarelor contra aburirii atat pe timp de vara cat si pe timp de iarna se asigura prin modul de constructie al mastii. f) cordeaua de purtat Este executata tot din cauciuc se serveste la sustinerea mastii de gatul purtatorului in pozitie de asteptare. Are o forma ce permite mularea si etansarea perfecta pe cap. 29 a . 29 b De forma cilindrica. 29) prin modul de constructie asigura: . de a micsora la maximum spatiul mort. prevazut cu capac de protectie. iar cordelele de fixare sunt executate din cauciuc si prezinta pe ambele suprafete insemne de reglaj al mastii pe figura. transformandu-l in bioxid de carbon. are rolul. . aerosolilor si a unor noxe diverse. e) cataramele si coardelele de fixare Masca are 8 catarame din care 6 cu doua traverse pe care se monteaza cordelele de fixare (doua frontale.orificiul pentru intrarea aerului (2) prevazut cu filet. prevazuta cu doua supape dispuse lateral (supapele de inspiratie).volum redus al aerului respirat.incarcatura formata din stratul de uscare inferior (4) din clorura de calciu. cu inscriptia „CO”. b) polivalent (fig.racordul filetat (1) pentru racordarea la blocul supapelor. . (avand montata supapa de expiratie la exterior) si este prevazut cu un capac de protectie. precum si noxe diverse (acid cianhidric. . . d) vizoarele Au forma aproximativ triunghiulara si sunt executate din sticla duplex. stratul de hopcalita (amestec de oxid de cupru si bioxid de mangan cu cantitati mici de argint si cobalt 5) care are rolul de a oxida oxidul de carbon la temperatura noramala.nervuri pentru intarire (3). oxizi de azot. Toate se unesc intr-o placa occipitala. b) blocul supapei de inspiratie Este executat din material plastic rezistent si are montat pe el supapa de inspiratie si o garnitura de cauciuc. . De asemenea. menit sa asigure protectia respiratiei impotriva fumului. 29 b) Fig. Fig. doua temporale.etansare principala la periferia fetei si etansare secundara nasgura (semimasca interioara). Pe masca exterioara se gasesc montate: masca interioara. Cataramele sunt executate din material plastic rezistent si se fixeaza la masca exterioara in prelungirile acesteia. De mentionat ca acest tip de cartus nu retine oxidul de carbon. clor. Ele sunt fixate etans ca masca exterioara prin doua rame metalice crestate. blocul supapei de inspiratie. la care se deosebesc: Fig.Masca contra fumului si gazelor Masca contra fumului si gazelor (fig. la care se poate insuruba dopul metalic de inchidere sau cartusul contra fumului . parathion-nicotox). Cartusul filtrant a) contra oxidului de carbon (fig. cordelele si cataramele de fixare si cordeaua de purtare. Etansarea este asigurata si de o rama de cauciuc care urmareste conturul fetei.vizibilitate binoclulara – camp vizual relativ – 85%. 29 a) De forma cilindrica. pe langa realizarea celei de a doua linii de etansare pe figura. este prevazuta cu o piesa din material plastic ce are rolul de a-i impiedica deformarea pe timpul pastrarii. 29 Se compune din urmatoarele parti: Masca exterioara cu anexele ei Masca exterioara este executata din cauciuc rezistent la actiunea substantelor toxice. perforat. c) blocul supapei de expiratie Este realizat din acelasi material ca blocul supapei de inspiratie. Aerul de inspiratie spala vizoarele in interior la fiecare ciclu respirator. avand ca incarcatura straturi superioare de filtre fum. a) masca interioara Este confectionata tot din cauciuc. Fixarea la masca exterioara se realizeaza tot printr-un colier metalic.protectia vizoarelor impotriva aburirii. Prezinta un filet interior si este fixat de masca exterioara printr-un colier metalic.

Intretinere Dupa intrebuintare. precum si imbogatirea lui cu oxigen in raport de efortul depus pe timpul lucrului. A. cartusul filtrant polivalent. Partea posterioara a carcasei este prevazuta cu orificii pentru ventilarea aparatului pe timpul functionarii. se verifica starea fetei mastii. prin intermediul unui material absorbant. Reducerea presiunii oxigenului din butelie se realizeaza cu ajutorul unor membrane. deasupra vizoarelor. Aparate izolante cu oxigen A.. o bentita cu carabiniera si o eticheta pentru scrierea numelui. bombata la ambele capete. Cartusele filtrante. la care se adauga temperatura din zona. masca exterioara se curata in exterior prin stergere si se usuca in interior prin tampoane cu o carpa moale. cu o prelungire filetata interior pentru fixarea robinetului buteliei. si intra in functiune in momentul in care se deschide butelia de oxigen.35 – 1. . . O sita din metal asezata la iesirea din butelie impiedica antrenarea o data cu oxigenul a eventualelor particule de rugina care ar putea infunda reductorul de presiune. iar cartusul filtrant si masca nu pot asigura protectia decat un timp foarte scurt sau cand se lucreaza in atmosfera viciata cu vapori si substante pe care cartusul filtrant al mastii nu le poate retine.65 CO2/min. Capacitatea buteliei este de 0. de bioxidul de carbon si vaporii de apa. . cand concentratia substantelor toxice este mare.reducerea presiunii din butelie la presiunea de lucru de 3 atm. In afara lor se mai gasesc in dotare aparate tip: DRAGER. fapt pentru care le vom face o descriere mai amanuntita.. b) butelia de oxigen (2) Contine. precum si la protejarea lor. atunci cand in interiorul lui temperatura aerului creste ca urmare a reactiei chimice exoterme care are loc in cartus. a vizoarelor si existenta supapelor. are forma cilindrica. Functionarea mastii Pentru folosirea mastii se racordeaza cartusul filtrant la blocul supapei de inspiratie. In interior are trei compartimente pentru masca exterioara si cartusele filtrante. Fig. Pentru stabilirea taliei se executa masurarea inaltimii fetei purtatorului (distanta dintre radacina nasului si barbie).dozajul fix are valoarea de 1. 30 Capacul carcasei este detasabil si prevazut cu nervuri longitudinale care au rolul de a-i conferi o rezistenta mai mare la diferite solicitari. MEDI tip 17108 si MEDI tip 17117. culoarea conventionala a oxigenului. In partea opusa rozetei.aparate izolante cu oxigen. iar supapele se curata de impuritati cu o perie sau pensula moale. fata mastii se pudreaza cu talc. mastile sunt fabricate pe talii indicate printr-o cifra romana imprimata pe masca exterioara. In cazul cand se lucreaza in prezenta oxidului de carbon se racordeaza mai intai cartusul filtrant pentru oxid de carbon si la acesta. In raport de caracteristicile fetei purtatorului. servantul trebuie sa dea jos aparatul de pe spate si sa-l aseze cu capacul pe vatra lucrarii prin care circula. 30) se compune din urmatoarele subansambluri principale: a) carcasa aparatului (1) Este confectionata din tabla de aluminiu sau din material plastic presat cu fibre de sticla pe o plasa din sarma. dupa uscare. Este prevazut cu o cordea de sustinere. De asemenea. c) Reductorul de presiune (3) Indepineste urmatoarele functii: . indiferent daca aparatul se foloseste sau nu. Aparatele izolante Aparatele izolante se clasifica in: . se sterg si li se pune capacul sau dopurile de protectie. Rezultatul in mm se foloseste la stabilirea taliei conform datelor de mai jos: .dozarea cantitatii de oxigen pentru regenerarea aerului expirat.A. Z. sub presiune.01 l. In aceasta ultima situatie. in special cand se lucreaza la incendii. asupra constructiei si functionarii carora nu insistam intrucat demontarea reductorului se realizeaza numai de catre specialisti in vederea reglarii si repararii lui.Z. Aparatul izolant MEDI B.Sacul port-masca este confectionat din masa plastica pe suport textil si constituie ambalajul subansamblurilor ce alcatuiesc masca contra fumului si gazelor.talia I – inaltimea fetei purtatorului peste 125 mm.5 ± 0. AUER si CH-146.talia III – inaltimea fetei purtatorului pana la 110 mm. serveste la fixarea tuturor subansamblurilor din aparat. Se utilizeaza in medii in care procentul de oxigen este sub 17%. Inchiderea si deschiderea carcasei aparatului izolant se realizeaza prin intermediul a doua clapete laterale. . 495 B/400 (fig. parghii si arcuri. Dozarea continutului de oxigen se realizeaza astfel: . ajutand si la impingerea aparatului in fata la trecerea prin spatii inguste. Robinetul buteliei asigura retinerea oxigenului sub presiune din recipient.8 – 1. ventilul are o terminatie filetata la exterior ce se racordeaza la reductorul de presiune si prin intermediul unei piulite hexagonale.talia II – inaltimea fetei purtatorului de la 111 la 125 mm. 495-B/400.aparate izolante cu aer comprimat.15 – 1. oxigenul necesar regenerarii aerului expirat si este confectionata din otel aliat sau duraluminiu. Este vopsita in albastru. Aparatele izolante cu oxigen realizeaza purificarea aerului expirat. . Tipurile de aparate izolante cu oxigen cu raspandire in unitatile de pompieri sunt: MEDI tip B.

De la reductorul de presiune se ramifica 3 conducte: .sirena de alarma (8).racordul conductei de alarma (10). este confectionat din tabla si la el se deosebesc: . e) cartusul filtrant (5) Are rolul de a retine bioxidul de carbon din aerul expirat. perfect orizontal si in jos pentru a nu deranja in timpul lucrului. .dozajul prin suplimentare manuala are aceeasi valoare ca in cazul celui automat si intra in functiune prin actionarea butonului aflat langa rozeta buteliei si tinut in pozitia „inchis” de un resort metalic.supapa de expiratie (9).racordul furtunului de inspiratie (6). .pune in functiune parghia automatului pulmonar. aflat la partea inferioara.lamelele metalice (15). . si care merge tot pe langa butelie pana la cutia supapelor unde se termina prin capul dispersor prevazut cu patru orificii dispuse in cruce si in plane diferite pe unde oxigenul este dispersat in camera de inspiratie.resortul metalic (12).sageata care indica sensul de circulatie a aerului expirat si care la montare trebuie sa corespunda ca sens cu cea de pe suportul cartusului. .membrana de cauciuc (11). . Fig. Furtunurile de respiratie se compun din: .racordul furtunului de expiratie (7).). . procesul de respiratie in cele doua faze: faza de inspiratie si faza de expiratie. Prin supapa de preaplin se elimina aerul din sac in cazul unei umpleri exagerate evitandu-se astfel spargerea sa. separate intre ele prin site de sarma ondulate si plane. . si intra in functiune atunci cand servantul. 30 b La cutia supapelor se deosebesc: camera de inspiratie (1) in partea ei inferioara si camera de expiratie (2). in partea superioara. in aparatul izolant. Supapa se deschide la o presiune de 20 – 40 mm col. 30 c) Are rolul de a inmagazina o cantitate de aer mai ales in timpul depunerii unui efort mai redus. Actionarea se realizeaza prin apasari scurte pentru eliminarea consumului suplimentar de oxigen. pozitionarea conductelor fata de reductorul de presiune si butelie este prezentata schematic in fig. urcari etc. respectiv la sacul de respiratie. inspira mai adanc si creeaza in circuitul aparatului o depresiune.conducta sirenei de alarma ce merge pe sub cartus la partea superioara a cutiei de supape si prin care oxigenul circula cu aceeasi presiune de 3 atm. 30 b. umplandu-se. In camera de inspiratie se gasesc: . . pentru marirea rezistentei la rupere.capul dispersor (5). . . cedand oxigen suplimentar. 30 a. se fixeaza. Fig. deschide dispozitivul de dozare prin automatul pulmonar. impinge supapa de preaplin intr-o placa metalica (4) de pe aparat eliminand aerul in exces. Aceasta conducta merge pe langa butelie si iese din aparat pe sub bratul stang al servantului. .incarcatura formata din straturi de granule de hidroxid de sodiu (soda caustica). 30 c In aparatul izolat.pune in functiune supapa de preaplin. Cadrul se fixeaza la partea superioara in doua orificii ale aparatului izolat.doua orificii cu dispozitiv filetat pentru racordarea la cutia supapelor. . f) sacul de respiratie (fig. despartite printr-un perete diagonal (3). .conducta finimetrica (a) pe care oxigenul circula cu presiunea existenta in butelie. cu una sau doua insertii din material textil in interior. 30 d) Sunt confectionate din cauciuc gofrat. . Pe partea posterioara sacul de respiratie (sacul pulmonar) este prevazut cu un manson prin care se trece un cadru de sarma ce fixeaza sacul de aparat. depunand un efort mai mare (transport de materiale sau accidentati.constituie rezervor de aer cu un continut redus de oxigen (cca 17% O2). . d) cutia supapelor (4) Are rolul de a separa. cauciucul permite indoirea furtunurilor fara riscuri de obturare si face ca acestea sa fie mai flexibile pentru a nu jena miscarile corpului. . .tija sirenei de alarmare (13). .retine eventualele impuritati scapate si care odata ajunse in sac cad in partea inferioara a acestuia. La carema de expiratie se deosebesc: . Este confectionat din panza cauciucata si are capacitatea de 4 – 6 l. 30 a.supapa de inspiratie (4). Aceasta conducta are sectiunea mai mare pentru ca la intrarea in ea oxigenul sa-si micsoreze viteza cu care urmeaza sa intre in camera de inspiratie a cutiei cu supape. compus din doua elemente racordate intre ele printr-o piesa metalica la care se gaseste fixata cutia de saliva. Fig.conducta de alimentare (b) pe care oxigenul circula cu presiunea de 3 atm. H2O cand sacul. iar la partea inferioara se trece pe dupa conducta de g) Furtunurile de respiratie (fig..orificiile sirenei de alarmare (14). 30 d Fiind gofrat.dozajul prin automatul pulmonar ce are valoarea de la 0 la 20 l O2/min. Fig.raceste aerul expirat ce vine din cartusul filtrant fierbinte. Pe fata anterioara a sacului (1) se gaseste un triunghi metalic in care se fixeaza parghia automatului pulmonar (2) si supapa de preaplin (3). fiind prevazut cu doua orificii prin care se racordeaza la cartusul filtrant (printr-o piesa numita cot striat) si la cutia de supape. .condenseaza vaporii de apa proveniti din cartusul filtrant. . ce are rolul de a colecta saliva si de a umezi aerul inspirat.furtunul de inspiratie. Este confectionata din tabla de alama si in sectiune se prezinta ca in fig. sacul de respiratie indeplineste urmatoarele functii: . atunci cand sunt montate furtunurile la aparat. . de aceea.

aerul care iese din cartus are in final o temperatura de cca 80 – 85ºC. In acest fel aerul expirat are posibilitatea sa treaca pe langa sirena de alarma spre cartusul filtrant. Pe capul furtunului finimetrului. urmatorul calcul: .. . consumul de aer fiind normal. In acest caz. Aceasta piesa metalica are doua orificii interioare ce corespund celor doua furtunuri. antrenand totodata parghia ce este racordata la triunghiul metalic de la sca si care la un moment dat apasa asupra tijei din interiorul automatului pulmonar.. butelia se schimba. De aceea se recomanda ca deschiderea buteliei sa se faca prin mai multe rotiri ale rozetei.se rupe sigiliul. . intra in sacul de respiratie de unde urmeaza sa treaca in camera de inspiratie pentru a fi imbogatit cu oxigen. avand grija ca la imbinari garnitura sa fie pusa corect. Finimetrul este prevazut cu un cap de racord la furtunul finimetric. si doua proeminente ce se tin intre dinti.. care se fixeaza intre buze si gingii. centura de mijloc si cureaua de piept.se deschide capacul carcasei. . Parghia face miscari relativ mici. este asezat dispozitivul de fixare (montura metalica) pe cureaua umerara. aerul expirat trebuind sa strabata interiorul sirenei punand in miscare lamelele metalice care scot un sunet ca de muzicuta ce avertizeaza scaderea presiunii in butelie.. se inspira si se fixeaza mustiucul sau masca de etansare. in consecinta. In camera de inspiratie vine.se racordeaza la furtunurile de respiratie prin insurubare si se consolideaza cu ajutorul cheii mustiucului sau masca de etansare. Astfel se obtureaza trecerea pe langa sirena de alarma. . De mustiuc este fixata clema nazala pentru obturarea nasului. a carui rezistenta estre invinsa la cel putin 3 atm. i) harsamentul Este confectionat din piele si serveste la fixarea aparatului pe spatele purtatorului..se racordeaza butelia de oxigen la reductor strangand-o. aer ce contine 17% oxigen si se amesteca cu oxigenul venit prin capul dispersor si regenerat merge prin furtunul de inspiratie la caile respiratorii ale servantului. Atunci cand presiunea oxigenului pe conducta sirenei de alarma scade sub 3 atm.se racordeaza tubul striat si conducta supapei de expiratie la cartusul filtrant.se monteaza furtunurile de respiratie in orificiile corespunzatoare la cutia supapelor. h) finimetrul (manometrul) Serveste la masurarea in orice moment a presiunii oxigenului din butelie la parametrii cuprinsi intre 0 – 250 atm. Pentru a afla momentul in care trebuie sa se retraga in afara zonei periculoase servantul face.furtunul de expiratie aflat la partea superioara. pe conducta sirenei de alarma. Aerul expirat paraseste mustiucul (masca de etansare) prin tubul de expiratie. Reactia dintre NaOH si CO2 avand caracter exoterm. Pentru ca aparatul izolant sa asigure protectia servantului pana la parasirea zonei periculoase. O catarama fixata pe manson serveste la legarea cu cureaua umerara stanga care astfel preia greutatea furtunurilor. sacul de respiratie se umple cu aer aproape complet pana la finele ciclului de expiratie si se goleste cca 0.5 din capacitatea sa in timpul ciclului de inspiratie. .citeste presiunea oxigenului la manometru dupa ce a pus masca pe figura si a deschis robinetul buteliei.se deschide robinetul buteliei de oxigen si se controleaza la finimetru daca presiunea din butelie este de 150 sau 200 atm. impiedicand iesirea aerului din interiorul sacului de respiratie. din sacul de respiratie prin supapa de inspiratie. se desfac capacele cartusului filtrant si se scutura praful alcalin. in caz ca aceasta este sub 145 respectiv 195 atm. sub imbinarea lui cu manometrul. k) masca de etansare Confectionata din panza cauciucata.s-a omis deschiderea buteliei de oxigen. potrivirea bretelelor si strangerea centurii curelei de piept) se da drumul la oxigen. resortul metalic. astfel ca tija din interiorul automatului pulmonar nu deschide supapa de dozare pentru cedarea unei cantitati suplimentare de oxigen. de exemplui. Incalzirea cartusului pe intreaga suprafata este un indiciu ca incarcatura este nealterata si functionarea aparatului este normala. aerul purificat dar sarac in oxigen. .se scoate inelul de blocare a supapei de preaplin si se verifica daca parghia de comanda a automatului pulmonar este cuplata la butonul corespunzator de pe sacul de respiratie. Un manson de piele tine apropiate intre ele cele doua furtunuri. Functionare Dupa echiparea cu aparatul izolant (fixarea aparatului izolant pe spatele purtatorului. . Oxigenul care vine cu presiunea de 3 atm.se verifica dozajul si etanseitatea aparatului izolant. deschizand astfel supapa de dozare si cedand oxigen suplimentar. Sirena de alarma mai suna in urmatoarele doua situatii: . cele doua furtunuri fiind cuplate intre ele printr-o piesa metalica la care se fixeaza masca de etansare sau mustiucul. . Un dop de cauciuc serverste la inchiderea mustiucului in stare de repaus. Din cartusul absorbant. Aici are loc retinerea bioxidului de carbon rezultand carbonat de sodiu si vapori de apa. Se compune din doua curele umerare.se inchide ventilul buteliei. respiratia facandu-se numai pe gura. .. supapa de supraplin ramane inchisa. apasa asupra membranei de cauciuc comprimand resortul metalic si astfel tija este impinsa in jos o data cu sirena de alarma cu care tija este racordata.. Orificiul de la furtunul de expiratie are un prag mai inalt obligand astfel saliva sa circule prin furtunul de inspiratie pentru a se colecta cu cutia special destinata. j) mustiucul Este format dintr-o piesa metalica in forma de pipa prevazut cu o membrana din cauciuc. . In timpul repausului sau in cazul depunerii unui efort mediu.3 – 0. el trebuie sa procedeze astfel: . In tot acest timp supapa de supraplin este inchisa. este prevazuta cu un vizor panoramic din sticla securit sau sticla flexibila cu un orificiu de fixare la furtunuri. Pe cadran este trasata o liniuta de reper in dreptul diviziunii de 150 sau 200 atm. consumul de de oxigen creste si.citeste din nou presiunea oxigenului la manometru dupa ajungerea la locul de lucru si retine diferenta. dupa reactia: 2 NaOH + CO2 = Na2CO3 + H2O + Q cal. . Montarea aparatului izolant comporta urmatoarele operatii: . corespunzatoare presiunii maxime de incarcare cu oxigen. trece pe langa sirena de alarma si prin supapa de expiratie si merge la cartusul filtrant.butelia de oxigen a fost deschisa doar printr-o singura rotatie a rozetei si la trecerea printr-un spatiu ingust s-a frecat in sens invers inchizand butelia. Daca purtatorul aparatului izolant depune un efort mai mare si constant. impiedicand astfel patrunderea impuritatilor. fetele sale se apropie. se destinde tragand in sus tija si sirena de alarma. sacul de respiratie se goleste treptat.

Membranele lor sunt confectionate din placi de mica. functionale si cu posibilitatea de a fi folosite cat mai mult. Timpul Pe timpul cat aparatul izolat se afla pe masina. De asemenea. Acest tip de aparat are urmatoarele 3 feluri de dozaje: .pune in functiune supapa de preaplin.A. e) sacul de respiratie Este confectionat din panza cauciucata. presiunea din butelie trebuie sa fie de minimum 3 atm. inspira adanc din aparat in care se creeaza o depresiune. Cand dozajul atinge valoarea de 15 – 20 mm col. Suplimentarea se face prin apasari scurte si se foloseste si atunci cand una din supape nu se deschide normal.serveste in interiorul sau la regenerarea cu oxigen a aerului expirat.2 = 1.. f) furtunul de respiratie Este confectionat din cauciuc gofrat..5 l si in aparatul izolant indeplineste urmatoarele functii: . a tuburilor de legatura si a sacului pulmonar.Z. . tinand seama de gradul de oboseala necesita un surplus de oxigen de cca 50%. inmagazinand in acel moment 400 l O2. Aparatul izolant MEDI 17108 Tendinta generala in modernizarea aparaturii de salvare consta in realizarea unor aparate cu gabarit si greutate redusa. considerandu-se ca avertizeaza tarziu servatul despre lipsa de oxigen si ca citirea finimetrului la intervale cat mai scurte asigura securitatea oamenilor in zona. H2O. are capacitatea de 4.retine eventualele impuritati scapate de cartusul filtrant.dozajul fix are valoarea ± 0. Rozeta se prezinta sub forma unui cilindru metalic. gabaritul sau dandu-i posibilitatea inscrierii sale intre umerii salvatorului. H2O se deformeaza o membrana aflata in interiorul reductorului care face sa declanseze dispozitivul de dozaj suplimentar. Supapa de inspiratie este asezata la iesirea aerului din sac si este pusa in functiune la depresiunea de 2 mm col.este rezervor de aer.5 + 3 + 10) se obtin 20. tinute in pozitia „inchis” de un aer fin care deschide la valorile mentionate mai sus. orificiile cartusului absorbant vor avea capacele de protectie infiletate si sigilate. se verifica starea mastii..conducta de alimentare care merge direct in sacul de respiratie. Supapa de expiratie se afla inainte de intrarea in cartusul filtrant si intra in functiune la presiunea de 2 mm col. si intra in functiune in momentul in care se deschide butelia de oxigen. pentru factori neprevazuti ce pot aparea pe timpul retragerii. H2O. ..pentru asigurarea functionarii normale a aparatului. pentru inchidere.dozajul prin automatul pulmonar are valoarea de 0 – 50 l O2/min. Verificarea functionarii aparatelor izolante se realizeaza numai de catre personalul autorizat in acest scop. H2O prin apasarea sacului de respiratie asupra ei. . se inlocuieste cartusul absorbant. Insusirea principiului de calcul al rezervei este obligatorie pentru fiecare servant in vederea protejarii propriei vieti deoarece intrarea in functiune a sistemului de alarmare nu indica momentul cand trebuie sa inceapa retragerea ci lipsa de oxigen in reductor. Asezata lateral fata de sac si intre cele doua supape mentionate se gaseste supapa de supraplin care intra in functiune la presiunea de 20 – 40 mm col..7 l O2 min. Insumand cantitatile respective (7. b) butelia de oxigen Isi pastreaza aceiasi parametri ca la buteliile cunoscute. B. accidental. Este prevazuta.3 – 1. si intra in functiune atunci cand servantul depunand un efort mai mare.. si intra in functiune prin actionarea asupra unei clapete aflata in locul butonului de suplimentare. material ce permite o mai rapida cedare a caldurii spre exterior.5 atm. identic cu cele de la aparatul izolant MEDI B. g) finimetrul . Capacul carcasei nu este detasabil ci fixat printr-o montura metalica care. precum si butelia de oxigen. .dozarea oxigenului pentru purtatorul aparatului izolant. . trebuie pliata spre interior. a) carcasa aparatului Este confectionata din poliester si fibra de sticla. se procedeaza la dezinfectarea mustiucului (mastii) cu alcool pentru a preveni transmiterea diferitelor boli. . ce reprezinta presiunea minima la care servantul trebuie sa inceapa retragerea. este mai plat decat modelul descris anterior permitand trecerea prin spatii inguste. simple din punct de vedere constructiv. c) reductorul de presiune A suferit modificari esentiale din punct de vedere constructiv.compenseaza vaporii de apa din aerul expirat. pentru inapoiere vor fi necesare 7. De la reductorul de presiune pleaca doua conducte: . Daca aparatul izolant se schimba de la un servant la altul. avand urmatoarele doua functii: .reducerea presiunii oxigenului din butelie la presiunea de 3 atm. cu presiunea de 3 atm. . . cu deosebirea ca mansonul din piele care tine apropiate furtunurile.5 atm. la partea superioara a reductorului cu o supapa de retinere ce declanseaza automat atunci cand. Au disparut cutia de supape si sirena de alarma. 495/B/400. . In aceasta situatie servantului trebuie sa paraseasca urgent punctul de lucru deoarece nu mai are control asupra presiunii oxigenului din butelie. cu presiunea existenta in butelie. de praf.raceste aerul expirat.daca pentru deplasare la punctul de lucru presiunea in butelie a scazut sub 5 atm.dozajul prin suplimentara manuala are valoarea de 0 – 50 l O2/min. Cantareste cca 15 kg. fata de cel consumat la ducere). a vizorilor. Dupa intrebuintare aparatul izolant se curata de apa condensata si saliva. cu singura deosebire ca se incarca la 200 atm.conducta finimetrica care iese din aparat pe sub bratul drept al purtatorului. a mustiucului. . a fost inlocuit cu o piesa din material plastic.este necesara si o rezerva de siguranta de 10 atm. d) cartusul filtrant Este de tipul deschis la modelul anterior indiferent daca este de 2 sau 4 ore. . conducta finimetrica se agata si se smulge.

iar automatul pulmonar la depresiunea de 10 – 20 mm col. In constructia aparatelor cu aer comprimat intra urmatoarele elemente principale: butelia cu aer comprimat. col.Este asezat pe cureaua umerara dreapta de care se gaseste fixat printr-o bretea din cauciuc care-i usureaza citirea.2 – 1. prevazuta cu sistem de inchidere si maner pentru transport. respectiv. La acestea se adauga un manometru pentru controlul presiunii. 30 e. centura de mijloc. comandantul de grupa. b) butelia de oxigen Are capacitatea de 0. Acest tip de aparat nu are suplimentare manuala pentru oxigen.3 ± 0. 16 kg. Supapele de inspiratie si expiratie plasate ca si la aparatul descris anterior (17108) se deschid la – 5 mm col. ± 5 mm. Fig. H2O. iar inspiratia facandu-se in atmosfera. Fig. sarcina ce revine servantului si solidar cu acesta.1 = 1.masa . 31) este accesoriul folosit in scopul crearii unei rezerve de butelii pentru oxigen si cartuse filtrante necesare inlocuirii celor consumate pe timpul lucrului cu aparatele izolante.dimensiunile . Supapa de preaplinb se deschide la presiunea de 20 – 40 m col. Aparatul izolant MEDI tip 17117 poate fi folosit cu eficienta indeosebi pentru executarea evacuarilor din zone cu gaze toxice sau pe timpul lucrului de scurta durata in mediul toxic de la instalatiile aflate la suprafata. H2O si. 1600 l. Finimetrul trebuie citit la intervale de 10-15 min. H2O. H2O. 31. regulatorul de presiune cu dispozitiv de semnalizare a rezervei de retragere si un automat pulmonar racordat la masca direct sau prin intermediul unui furtun gofrat. Aparatul izolant MEDI tip 17117 pentru 1 ora a) carcasa aparatului Este confectionata tot din poliester si fibra de sticla.4 l O2/min. Aparatul izolant cu aer comprimat Este destinat protectiei servantilor la interventiile in medii toxice pe durata de pana la o ora. cureaua de piept (confectionata din piele) si triunghiul de spate. prevazute cu filtre de purificare a aerului. Intrebuintare Aparatele de respiratie cu aer comprimat le pot inlocui pe cele cu oxigen la interventiile cu durata de pana la o ora. Trusa cu butelii si cartuse filtrante Trusa cu butelii si cartuse filtrante (fig. printr-un sistem automat de detenta. toate elementele fiind fixate pe un sasiu cu harnasament de purtare in spate.presiunea de incarcare . Intretinere . 30 e) sunt construite cu circuit deschis si functioneaza pe principiul descarcarii aerului dintr-un recipient de stocare sub presiune. Descriere Ansamblul trusei se compune dintr-o cutie de forma paralelipipedica confectionata din lemn. Dozajul fin are valorile cuprinse intre 1. Incarcarea buteliilor se realizeaza cu ajutorul electrocompresoarelor transportabile de inalta presiune. nituri si chei speciale. in interiorul careia se gasesc doua butelii pentru oxigen si doua cartuse filtrante pe suporti. fiind preferate in mediile care prezinta pericol de contact cu uleiuri si grasimi.rezerva de aer Descriere Aparatele cu aer comprimat (fig. Caracteristici tehnice: . 60 minute 610x270x135 mm 200 atm. Dozajul prin automatul pulmonar are valoarea de 0 – 50 l O2/min. special destinate acestui scop. C.8 – 1.0 l si poate fi incarcata pana la presiuneade 200 atm.durata nominala de utilizare . d) cartusul filtrant folosit este de una ora. c) reductorul de presiune Este identic cu cel folosit la aparatul izolant MEDI tip 17108. h) harnasamentul Este confectionat din material textil se compune din doua curele umerare.

Cand pistonul este impins inainte. . 32 a): . Trimestrial se face controlul pompei. . aparatul se curata. dupa ce obturatorul acestuia a fost reglat pentru un numar de orificii deschise in functie de numarul de tuburi care se folosesc concomitent.suportul filtrelor. in interiorul lui se gaseste un cartus de protectie (4) care impiedica intrarea in pompa a gazelor toxice si a solventilor din tuburile indicatoare. Intretinere Dupa folosire. Fig.daca se lucreaza cu un singur tub se executa un numar de pompari conform indicatiilor de pe caseta dupa care se compara colorarea substantelor din tub cu cea etalon de pe caseta. Tuburile indicatoare consumate se inlocuiesc cu altele din completul de rezerva. In continuare se procedeaza ca in cazul lucrului cu un singur tub. precum si pe cele fine de apa (ceata).suportul casetelor cu tuburi indicatoare. Daca pistonul se intoarce repede cu pocnitura in pozitia initiala. pentru a nu se scurge lichidul afara din tub.suportul ajutajului. In cazul cand se folosesc mai multe tuburi simultan.se deschide cutia aparatului. . cand pistonul este tras catre inapoi. . . . se curata unsoarea veche de pe garnitura din piele.corpul (cilindrul) pompei (1). . Tuburile indicatoare sunt niste fiole de sticla in care se gasesc substante ce reactioneaza cu gazele toxice dand coloratii caracteristice. pompa este in stare de functionare. clor. difosgen. difosgen. supapa lui se inchide si in corpul pompei se creeaza o depresiune ce obliga aerul atmosferic sa patrunda prin ajutaj in tuburile indicatoare si de aici in corpul pompei. atunci substantele din tub capata o coloratie corespunzatoare celei etalon. de pe caseta.cutia aparatului cu capac si sistem de inchidere la care se deosebesc: . . Trusa electrica . se indeparteaza cioburile de sticla.palnia (9) cu orificii pentru intrarea aerului.corpul colector (3) prevazut cu obturator rotativ cu arc si numerotat de la 1 la 5 (in functie de numarul orificiilor deschise simultan. . .se introduc cu capatul nemarcat in corpul colectorului. un orificiu pentru ruperea capetelor tuburilor taiate si opt cuie din otel pentru spargerea fiolelor din tuburile indicatoare. fiecare cu un numar de 10 tuburi indicatoare. detectarea cu mai multe tuburi deodata se face in cazul cand se presupune existenta unui amestec de mai multe gaze toxice sau cand nu se stie ce gaz toxic poate exista la locul actiunii. . . la nevoie.manerul pompei (5) cu dispozitivul pentru deschidere fiolelor (6) format dintr-un cutit circular pentru taierea tuburilor indicatoare. iar interiorul corpului pompei se greseaza din nou.se scoate pompa de mana din locasul ei. .suportul pentru lopatica ce se foloseste la demontarea aparatului.se monteaza ajutajul cu sau fara filtru contra fumului sau cetii dupa caz. In dotarea aparatului se gasesc 5 bucati casete tuburi indicatoare (CO.) si. .Dupa folosire se inlocuiesc buteliile pentru oxigen. Cartusul de protectie se inlocuieste dupa intrebuintarea a 60 – 70 tuburi indicatoare. cartusele absorbante si garniturile consumate. In cazul cand in aer exista gaze toxice la care sunt sensibile tuburile respective. Cu mana dreapta se trage de manerul pompei pana la refuz iar dupa 5 – 10 secunde se lasa liber. fiolele respective se sparg prin introducerea tubului in orificiul prevazut cu un cui de otel. In cazul cand se foloseste filtrul contra fumului si cetii numarul de pompari se dubleaza.cordeaua cingatoare reglabila. avand grija sa nu se foloseasca acelasi cui pentru spargerea fiolelor diferite.se trece aparatul din pozitia de „mars” in pozitia de „lucru”. . acid cianhidric). Descriere Aparatul pentru cercetare chimica se compune din urmatoarele parti (fig.piulita (10) cu inelul de strangere a filtrelor contra fumului si cetii (11).locasul tubular pentru pompe de mana prevazut cu sistem de blocare si arc. . verificandu-se apoi in care tub substanta a intrat in reactie.pompa de mana cu piston la care se deosebesc: . fosgen. . se pune obturatorul pe o singura deschidere si se introduce un tub nou.corpul ajutajului (7) cu 4 fante. . 32 a . La spargerea fiolelor cuiul trebuie sa apese de sus in jos.se scot tuburile indicatoare corespunzatoare gazelor toxice a caror prezenta sa presupune. . acid cianhidric etc.pistonul (2) cu garnitura din piele si supapa de cauciuc. supapa lui se deschide permitand iesirea aerului din corpul pompei prin orificiile din capul pistonului. Aparatul pentru cercetare chimica Aparatul pentru cercetare chimica (fig. similar cu cel intrat in reactie.cilindrul de sticla (8) aflat in interiorul ajutajului. pentru statbilirea masurilor de protectie a servantilor si a restului personalului care actioneaza in zone cu toxicitate. rondele de hartie speciala care la trecerea aerului restin particulele de fum.cordeaua de purtare reglabila. se verifica starea pieselor aparatului si.se taie ambele capete ale tuburilor indicatoare cu ajutorul cutitului si se rup in orificiul special al cutitului. deplasandu-l catre in fata. 32) se foloseste pentru detectarea gazelor toxice (oxid de carbon.ajutajul ce permite marirea sensibilitatii determinarii substantelor toxice la care se deosebesc: .filtrele contra fumului si cetii. Functionare Pentru punerea in functiune a aparatului se procedeaza in felul urmator: .casetele din hartie cu tuburi indicatoare. . fosgen. Pentru aceasta se regleaza obturatorul colectorului la o singura deschidere care se astupa apoi cu degetul aratator de la mana stanga. se executa 30 pompari. . in raport de acestea. . se fac reparatiile necesare. daca tuburile au in interior pe langa incarcatura granulata si substante reactive lichide infoliate. Pe timpul pomparii. Fiecare tub indicator are o marcare conventionala pentru determinarea carei substante toxice este destinat. Se inlatura tuburile.

cu indicator de tensiune.lampa control cu bec 220 V. Fig. Ochelarii pentru sudura Ochelarii pentru sudura (fig.covor cauciuc electroizolant. noroiului si obiectelor penetrante pe timpul lucrului la interventii. Intretinere Dupa intrebuintare. 35) asigura protectia contra apei. 34).surubelnita mare izolata. gaze si iluminat si la intreruperea curentului de joasa tensiune. . inclus in constructia lor. electroizolante (fig. Cizmele de protectie cu talpi neperforabile Cizmele de protectie cu talpi neperforabile (fig. . 34 Descriere Sunt confectionate din cauciuc fiind captusite in interior cu panza Intretinere Dupa intrebuintare se spala cu apa apoi se sterg. . orificii de aerisire si garnituri din piele pentru etansarea pe fata. Ei au un sistem reglabil de fixare pe cap. Pe timpul folosirii. Fig. Intretinere Dupa intrebuintare se sterg. Manusile de cauciuc Manusile din cauciuc (fig. . precum si la intreruperea curentului electric de joasa tensiune. gaze si iluminat. 36) se folosesc pentru protectia servantilor pe timpul lucrului la autospeciala de fum. cu indicator de tensiune. Fig. 33 . 33) se compune dintr-o cutie din lemn. . piesele din trusa se sterg si apoi se fixeaza la loc in locasurile lor. Fig.Trusa electrica (fig. 37) se folosesc pentru protectia ochilor servantilor care executa lucrari de sudura sau taieri cu aparatul de sudat si taiat autogen sau electric.surubelnita mica izolata. vizorii vor fi feriti de lovituri pentru a nu se sparge. prevazuta in interior cu locasuri pentru fixarea pieselor componente: . se folosesc pentru protectia servantilor ce lucreaza la autospecialele pentru fum. Intetinere Dupa intrebuintare se spala cu apa apoi se sterg.cleste patent cu manere izolate. .foarfeca pentru taiat cablu sub tensiunea de 500 V. protejati in interior si exterior cu sticla alba.manusi cauciuc electroizolante. . 35 Sunt confectionate din cauciuc poliizoprenic si au talpile neperforabile dat fiind brantul metalic. .bec de 220 V x 24 W pentru control lampa. se controleaza starea vizorilor si a sistemului de fixare pe cap. Fig.ochelari de protectie electricieni.doua bucati banda izolatoare. . 36 Descriere Sunt confectionate din cauciuc si sunt prevazute cu 5 degete. Cizmele de cauciuc Cizmele de cauciuc. 37 Descriere Sunt confectionati din metal si sunt prevazuti cu 2 vizori rabatabili din sticla colorata.

iar anual se verifica tehnic.sarcina maxima de rupere (kg) 1500 . Centura de siguranta Centura de siguranta (fig.inelul mijlociu (6) in spate. Din grupa accesoriilor pentru salvari si prim ajutor medical fac parte: centura de siguranta. daca este cazul. carligul de siguranta. .lungime (m) . se curata prin periere si se fac reparatiile necesare. a evacuarii bunurilor materiale. din otel. Coarda si cordita de salvare Coarda si cordita de salvare (fig. din otel. Fig. pentru tragere de la verticala (indreptare zid) cu ajutorul unei cordite cu carlig de siguranta. 38 Intretinere Dupa folosire.dimensiunile (mm) cca 155 x 85 x Ø 13 . La unul din capere sunt prevazute cu un ochi pentru agatare. 38 a Intretinere Inainte si dupa folosire se verifica elasticitatea arcului si functionarea normala a sistemului de inchidere. Carligul de siguranta Carligul de siguranta (fig. Pe capatul mobil sunt introduse doua gaici din piele (8) pentru fixarea rezervei.scripetele cu suport.7 Completul de salvare de la inaltime In compunerea curenta a completului intra urmatoarele mijloace: . 39 Caracteristici tehnice: . .aparatul de salvare cu dubla actiune. protejat cu o cosa metalica. Caracteristici tehnice: . incheiata in fata printr-o pafta metalica din doua piese. .inelul mare in fata dreapta (7).diametrul (mm) . Centura este confectionata din chinga (1) lata de terom (poliester). precum si pentru prinderea carligului de siguranta (11). conform anexei 16 din NERC/1985. . Fig. coarda si cordita pentru salvare. executarii autosalvarilor si salvarilor. Pe chinga sunt fixate: .cadrul universal de salvare pentru suspendare la inaltime. trecut prin piesa mare (4). aparatul de inhalat oxigen si trusa sanitara. chinga are un capat fix la care este montata piesa mica (3) a paftalei si un capat mobil (2) cu rezerva intoaresa.sarcina utila (kg) 3000 .tubul expandabil de salvare. coarda 25 12 2.1 900 20 20 cordita 25 10 1.alungirea maxima (%) Intretinere Dupa folosire se curata.masa (g) cca 200 Fig. Talia maxima admisa este cea corespunzatoare unei rezerve minime de 200 mm la capatul mobil. precum si acordarii primelor ingrijiri medicale. salvarii oamenilor si animalelor. prins printr-o intaritura (10). care serveste pentru asigurare si suspendare. Centura se ajusteaza pe talia purtatorului prin reglarea capatului mobil. 39) sunt confectionate din fire rasucite de material plastic. perna pneumatica de salvare. .CAPITOLUL IV ACCESORII PENTRU SALVARE SI PRIM AJUTOR MEDICAL Accesoriile pentru salvari si prim ajutor medical sunt mijloace care se folosesc pe timpul lucrului la interventii in vederea asigurarii impotriva caderii.doua inele mici lateral pe fiecare parte care servesc pentru prinderea diferitelor accesorii (5. 38 a) este confectionat din otel si are o clapa mobila prevazuta cu arc si sistem de inchidere de siguranta. completul de salvare de la inaltime. precum si portului diferitelor accesorii.masa (kg) . 9). . set ambalat in doua huse. 38) este destinata asigurarii impotriva caderilor pe timpul lucrului la inaltimi.

. a) Cadrul de suspendare Descriere Cadrul universal de salvare pentru suspendare la inaltime (fig. . corzi. o frana manuala.in cea de-a doua varianta. Fig. un sistem de fixare pe zid cu deschidere reglabila (2). manevrandu-se mai intai mufele de reglare si apoi pintenii. astfel: . 40 Cadrul de suspendare prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .greutate (kg) cca 45 Pentru transport si depozitare cadrul are posibilitatea de reducere a gabaritului prin rabatarea sistemului reglabil in interiorul cadrului principal. a carei reglare prealabila asigura reducerea vitezei de coborare. Suplimentar. precum si o frana suplimentara cu sabor. tubul racordat se va aseza lateral langa zid pentru a nu stanjeni montarea cadrului. se infileteaza pintenii in mufele respective. iar in cazul utilizarii scripetelui se va trece peste rola o coarda de 80 m. ..se marcheaza mufele cadrului reglabil si pintenii astfel incat sa se asigure o deschidere mai mare decat latimea zidului in punctul de fixare. .daca este cazul se ataseaza cadrul secundar si tubul de salvare.in functie de varianta de utilizare in locasul cadrului se va fixa aparatul de coborare cu dubla actiune sau scripetele cu suport.greutatea aparatului (kg) cca 19 Descriere Aparatul de salvare cu dubla actiune este constituit dintr-un sasiu. .7 . in care se introduc si mijloacele auxiliare (cosuri.se desfac chingile de fixare ale sistemului reglabil ale cadrului secundar si ale pintenilor.7 . pot fi prevazute doua targi pliante pentru persoanele aflate in imposibilitatea de a se deplasa. dupa cum urmeaza: .5 – 3 .5 .deschidere reglabila (m) 0. iar sasiul este prevazut cu un maner de purtare. Fig. b) Aparatul de salvare cu dubla actiune Aparatul de salvare cu dubla actiune (fig. astfel incat desfasurarea (coborarea) unuia determina infasurarea celuilalt. prevazut cu locas de fixare a mijloacelor de coborare. in functie de varianta de salvare./ora) cca 50 .latime (m) 0.inaltime totala (m) 1 .inaltimea maxima de salvare (m) 60 . .60 .diametrul cablului (mm) 4 – 4. procedand la pregatirea si montarea pe zid. un sabor pentru pornire-oprire. Pentru controlul coborarii aparatul este prevazut cu o frana automata centrifugata.doua corzi de salvare de 25 m cu carlige de siguranta.deschidere in afara zidului (m) 0.lungimea cablului in fiecare sectiune (m) 61 . ansamblul fiind ambalat intr-o husa.doua cosuri de salvare. Montarea se efectueaza prin asezarea aparatului in locas.ritm de salvare (pers. Tamburul este protejat cu 4 capace detasabile care in timpul utilizarii se demonteaza. aparatul se asaza pe axul tamburului perpendicular pe sol si cu frana manuala spre acesta.doua centuri de siguranta. . compus dintr-un cadru principal (1).doua corzi de salvare de 80 m cu carlige de siguranta.se rabate sistemul reglabil in exterior si se fixeaza cu ajutorul surubului de blocare. derulandu-se atat cat este necesar pentru a asigura inaltimea potrivita pentru suspendare.se executa strangerea cadrului pe zid. .). Utilizarea cadrului Pentru utilizare.intr-o prima varianta. Fixarea se efectueaza in fiecare caz cu ajutorul unuia dintre suruburile cu cap fluture prevazute in cele doua parti ale locasului. de regula 15 cm sub nivelul superior al cadrului.in cazul utilizarii targilor se va proceda la fixarea corzilor de sustinere. precum si un cadru secundar detasabil (3) pentru suspendarea tubului expandabil la care gasim o palnie din panza groasa. Pentru executarea salvarilor se procedeaza astfel: . se aseaza cu axul tamburul paralel cu zidul si cu frana manuala spre dreapta.se slabeste frana manuala si se elibereaza capatul unuia dintre cablurile de coborare.se ancoreaza cadrul de elementele rezistente ale cladirii cu ajutorul corzilor de 25 m introducandu-se carligele in gaurile de la capetele superioare ale montantilor verticali.inaltime deasupra zidului 0. 41) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . cadrul se transporta sau se ridica la punctul de salvare si se scoate din husa. .se aseaza cadrul pe bordura zidului prin ridicarea de partile laterale. . 40) este realizat din teava de otel.15 – 0. un tambur cu doua sectiuni pe care sunt infasurate in sensuri opuse doua cabluri de lungimi egale. 41 Utilizare Inainte de montarea aparatului pe cadru se scot cele 4 capace de protectie.viteza de coborare (m/s) 1. . in compunerea completului de salvare. . centuri etc.5 . . asigurandu-se patrunderea capatului surubului in orificiul corespunzator din sasiul aparatului. manivelele pintenilor se vor fixa cu capetele spre exteriorul zidului. Capatul fiecarui cablu este prevazut cu ochi de suspendare care printr-un carlig se fixeaza in crestaturile periferice ale discului mijlociu al tamburului.

repetandu-se apoi seria operatiilor cu al doilea cablu (a doua coborare). iar pentru consolidare se asigura patrunderea capatului surubului in orificiul corespunzator al urechii drepte a scripetelui.5 m si se trece peste rola de ghidare din partea respectiva.se strange bine frana manuala si. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. Fig. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expandandabil de salvare (fig. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. coarda se va trece pe rola scripetelui o singura data. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. de fiecare data cablul coborat va fi trecut peste rola de ghidare din partea respectiva. dupa care salvarea se va continua prin coborarea si ridicarea alternativa a celor doua cabluri.trecerea inaintea fiecarei porniri a cablului urcator peste rola de ghidare din partea respectiva in vederea evitarii impletirii celor doua cabluri. iar la folosirea centurilor persoanele vor fi instruite sa se tina cu ambele maini de capatul cablului si sa evite indoirea corpului si sprijinirea cu picioarele pe zid in timpul coborarii. De regula. 42) este realizat dintr-o rola montata pe un sasiu a carui constructie asigura fixarea in locasul cadrului de suspendare prin doua urechi. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. c) Scripetele cu suport Descriere Scripetele cu suport (fig. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. de regula. Pentru evitarea accidentelor pe timpul sedintelor de instructie se vor lua urmatoarele masuri: . d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. scripetele se va monta in locasul cadrului. In cazul coborarii unor obiecte grele (peste 50 kg) coarda se poate trece pe rola de 2 ori (formand o spira) pentru asigurarea autofranarii prin frecare. La folosirea cosurilor persoanele vor fi instruite sa nu se tina cu mainile de inelul superior. iar cablul va fi degajat de pe rola. . inainte de fiecare pornire a coborarii. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare.imbarcarea in cosuri sua suspendarea in centurile de siguranta. in primul caz fiind de maximum 75 m. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. dupa care salvarea va continua prin coborarea si ridicarea alternativa ale celor doua cabluri. de fiecare data cablul coborat va fi trecut peste rola de ghidare din partea respectiva. avand axul paralel cu zidul.atenuarea.se slabeste treptat frana manuala si cu ajutorul acesteia se controleaza coborarea.cablul coborat se deruleaza in continuare cca 0.. asigurandu-se oprirea in caz de nevoie si reducerea vitezei inainte de atingerea solului.diametrul rolei (mm) 100 . d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. a balansului capetelor ambelor cabluri. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. 43) este executat sub forma de tronsoane cu lungimi diferite. . d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. . d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. . asigurandu-se suspendarea de ochiul cablului. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. . dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii.dimensiunile sasiului (mm) 230 x 100 . numai cu aparatul bine fixat. repetandu-se apoi seria operatiilor cu al doilea cablu (a doua coborare). constituind seturi care prin imbinare cap la cap realizeaza inaltimi de salvare variate.greutatea (kg) cca 2 Utilizarea scripetelui Pentru utilizare. Manevrarea corzii se poate efectua de la inaltime sau de la sol.incercarea la prima coborare a aparatului folosind manechinul de 70 kg. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. tinand seama de inaltimea de salvare. se suspenda de ochiul cablului un cos de salvare (printr-un carlig de siguranta) procedandu-se la imbarcarea primei persoane sau se echipeaza prima persoana cu o centura de siguranta (cu inelul si carligul de suspendare in fata). In functie de conditiile locale motarea se poate face si cu axul rolei perpendicular pe zid. Scripetele se utilizeaza impreuna cu coarda de 80 m. 41. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . Principalele caracteristici tehnice ale tubului sunt: . Asezarea scripetelui se realizeaza introducand mai intai urechea curba in partea opusa surubului de fixare. dupa caz. iar in al doilea de 35 – 40 m.

Tubul interior si cel intermediar sunt imbinate la capete prin cusaturi pe bordurile unei palnii (4) din panza groasa de bumbac.ritm de salvare (pers. Suportul de panza este prevazut cu chingi ce au catarame pentru imobilizarea persoanelor accidentate. Modul de intrebuintare Pentru folosire se desfac cataramele curelelor de fixare a targii in pozitia „strans”. 43.S.dimensiuni in stare pliata (m) .lungime palnie (cm) . In cazul tubului expandabil de salvare nu vom insista asupra modului sau de utilizare. f) Targa plianta Descriere Targa plianta (fig. Perna pneumatica de salvare P. 44) este confectionat din panza rezistenta. Pernele pneumatice de salvare Pernele sunt realizate in doua tipuri. denumite cu indicativele P. Fig. cu rol de etansare contra fumului si de limitare a intinderii. Acelasi tratament se aplica si celorlalte accesorii confectionate din panza din dotarea completului. confectionat din aliaj de aluminiu. daca este cazul. 36/2. Intretinere Dupa intrebuintare se curata prin scuturare sau periere si se repara eventualele rupturi. Perna pneumatica de salvare P. 44 La el se disting: . apoi se usuca./ora) Fig. e) Cosul de salvare Descriere Cosul de salvare (fig. 80/3-B. Dupa aseazarea pe targa. realizat din tricot de poliester in strat dublu si intarit prin 4 chingi longitudinale din relon. 46) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig.5 80 30 1.. Are un diametru interior de cca 55 cm si o inaltime de cca 1. manuirea lui fiind descrisa in „Regulamentul instructiei de specialitate a pompierilor militari”.sistemul de suspendare format din 3 corzi prinse de sac prin chingi de panza cusute. prevazuta cu chingi (la capatul superior) si catarame (la capatul inferior).S.intariturile din chinga de panza de pe fundul sacului. Tubul exterior este cusut pe bordura palniei superioare. cu picioare de sprijin si mansoane de blocare in pozitia desfacut. 20.doua cercuri metalice. 10. 45) este formata dintr-un cadru metalic pliant.greutate unitara (kg) . iar rupturile se cos. un tub interior (2) din panza foaie cort.greutatea (kg) 6x6x2 1 x 1x 0.dimensiunile in stare umflata (m) . spre deosebire de celelalte mijloace din cadrul completului. permitand suspendarea cosului de coarda de salvare. 36/2 (fig. suportul de panza se curata prin periere si. cu rolul de a da forma cilindrica cosului si a-i mari rezistenta.lungimi tronsoane set (m) . se depliaza lonjeroanele si se fixeaza barele distantiere cu ajutorul mansoanelor de blocare. .S. 46 . se spala. cu fund la partea inferioara. un tub interior (1) care asigura franarea. . capatul inferior fiind acopera zona de imbinare.S.5 100 . persoana se leaga cu ajutorul chingilor pentru a nu cadea pe timpul transportului. corzile sunt unite la partea superioara. imbracate in piele. Intretinere Dupa intrebuintare.latime aplatizata tub exterior (cm) . A. un tub exterior (3) din tesatura gumata cu cauciuc ignifug care asigura protectia impotriva caldurii (inclusiv prin stropirea cu jet de apa in caz de nevoie). Periodic se vor unge articulatiile mobile ale targii.30 m. 36/2 si P. avand forma cilindrica. 5 si 2. 45 La targa se mai deosebesc curelele cu catarama pentru fixarea ei in pozitia „strans”.3 cca 60 Tubul este constituit din 3 tuburi concentrice. intre lonjeroanele caruia se gaseste un suport de panza rezistenta. Fig.

realizate sub forma de clape cu benzi elastice. cele doua tipuri de perne se amplaseaza cu tuburile de umplere paralel cu zidul. 10 x 8 x 4 2x2x1 cca 300 40 4 Modul de intrebuintare La amplasarea pernei se vor respecta aceleasi precautii ca si in cazul pernei P. Pe cele doua laturi opuse etajului superior. . sunt prevazute douasprezece supape de evacuare. La umflarea initiala si dupa fiecare salvare. 47) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. Intre cele doua etaje ale pernei.inaltimea in stare umflata (m) Descriere La perna P. de 1 m. pernele penumatice se curata de impuritati prin periere. in lungul compartimentelor. cu debit de 100 mc/min. Pentru umflare se folosesc electroventilatoarele tip VAN 450. 80/3-B etajul inferior (1) are inaltimea de 1 m.cu doua ventilatoare – 3 minute. cate doua la fiecare dintre capetele compartimentelor. 48 Descriere Este confectionat din otel moale. Intretinere Dupa folosire.S.cu un ventilator – 6 minute. separate pe verticala in cate trei compartimente. fiecare cu inaltimea de 2 m. doua externe avand inaltimea de 1 m si trei mijlocii cu inaltimea de 2 m. . Compartimentele mijlocii ale etajului superior comunica intre ele prin orificii cu diametrul de 30 cm.dimensiuni in stare umflata (m) . se gaseste un carlig metalic pentru trecerea corzii sau corditei.dimensiuni in stare pliata (m) . Durata umplerii initiale difera astfel: . Lateral. se pliaza si se introduc in husele de protectie.greutatea (kg) . La un capat este ascutit pentru a patrunde cu usurinta in lemn sau zid. intr-un loc pe cat posibil ferit de radiatii calorice puternice. dat fiind faptul ca la caderea pe perna sunt expulzate sub efectul socului de presiune. Pe una din laturile etajului inferior sunt atasate doua tuburi de umplere cu lungimea de 3 m si diametrul de 30 cm. deasupra compartimentelor extreme. si tensiunea de alimentare de 250 V.S.. iar la celalalt capat are o forma patrata pentru a putea fi batut cu toporasul. B.patru ventilatoare – 3 minute. pentru coarda. amplasate cate 6 pe fiecare perete despartitor si decalate pe inaltime. pentru cordita. iar cel superior (4) de 2 m. In situatii extreme se poate recurge la protecita anticalorica a pernelor prin udare intermitenta (intre salvari). prevazute cu capate cu palnii si snururi de racordare la ventilatoarele de umplere. In cazul lucrului.inaltimea maxima de salvare (m) .mic. la capatul patrat. de preferinta cu apa pulverizata. se verifica aspectul exterior. iar umflarea se va realiza de aceasta data cu: . .inaltimea maxima de salvare (m) . 47. Fig. este curatat de materialele ascutite sau taioase ce ar putea sa o deterioreze si se umfla cu aer. Etajele si compartimentele comunica intre ele prin orificii circulare cu diametrul de 20 cm. avand la capete palnii cu snururi de racordare la ventilatoare. sunt prevazute borduri (5) cu latimea si inaltimea de 1 m. clapele se introduc in corpul supapei.S. 80/3-B (fig.doua ventilatoare – 6 minute. . Dupa umplerea initiala. Durata umplerii dupa fiecare salvare este de 15 – 20 secunde.mare. cuiul de sustinere (fig. functionarea in regim poate fi asigurata cu un singur ventilator. precum si intre etajul superior si borduri sunt executate orificii de comunicatie cu diametrul de 20 cm.inaltimea in stare umflata (m) Descriere 20 2 Perna aer doua etaje cu inaltimea egala. anterior. 80/3-B Perna pneumatica de salvare P. Cuiul de sustinere Dupa dimensiunile lui.S. Aparatul de inhalat oxigen . Modul de utilizare Pentru executarea salvarilor perna se transporta la locul de amplasare care. Perna pneumatica de salvare P. Pe laturile de 8 m ale etajului inferior sunt atasate cate doua tuburi de umplere (3) cu lungimea de 3 m si diametrul de 30 cm. 36/2. 48) poate fi: . cate doua la fiecare capetele compartimentelor. Pe verticala si pe lungimea pernei etajele sunt separate in cinci compartimente. Pe laturile de 8 m ale etajului superior sunt prevazute douasprezece supape de evacuare (2). intre compartimentele etajului inferior. Pe laturile lungi ale etajului superior.

prevazute cu capace de inchidere. . . . prevazut cu un manometru (3). gura.cutia aparatului (24) cu dispozitiv de fixare a pieselor componente si un compartiment pentru cordelele de fixare (25). legat printr-o conducta la reductorul de presiune. A. Daca se administreaza dusuri de oxigen sau se face absorbirea secretiilor. . fiecare gradatie corespunzand unui consum de 12 l/min.4 masti de respiratie (21) cu doua supape (de inspiratie si expiratie) si cordele elastice de fixare.5 l. abundenta de oxigen pe timp scurt si concomitent cu inhalatia) se procedeaza la fel ca mai sus.4 conducte de legatura din material plastic: . Oxigenul din butelie patrunde in reductorul de presiune. numarul tuburilor ce se folosesc va fi in functie de numarul persoanelor ce urmeaza a fi reanimate. Aparatul poate fi folosit pentru inhalarea oxigenului.daca folosirea aparatului are loc in atmosfera viciata. incarcata cu 1400 l oxigen la 200 atm. are manere pentru transport si doua incuietori. 49 . timpul de folosire a aparatului va fi 840 : 24 = 35 minute. se gaseste un cilindru din piatra poroasa si o teava sifon. dupa care trece in distribuitorul primar iar prin robinetul ramificatiei din stanga isi continua drumul prin conducta de legatura la umezitor.se verifica robinetele distribuitorului primar pentru a fi inchise. .conducta de legatura intre ejector si vasul pentru colectarea secretiilor (18). pe principiul ejectiei.aparate de inhalat oxigen cu 1 post. astfel incat nivelul apei sa se gaseasca intre cele doua gradatii din vas. Aceasta operatie se face inaintea inhalatiei in cazul cand pacientul are caile respiratorii incarcate cu secretii. prevazut cu supapa de legatura cu atmosfera si distribuitorul secundar (14) cu 4 ramificatii terminate cu racorduri cu filet. ..se monteaza tuburile de legatura la distribuitor.In raport de posibilitatile de acordare a primului ajutor aparatele de inhalat oxigen (fig. De exemplu.butelia pentru apa distilata (23) necesara umezitorului confectionat din masa plastica si avand o capacitate de 0. oxigenul pentru dus este condus pe conducte de legatura la umezitor. ramificatia din stanga (5) pentru oxigenul de inhalat de catre pacient este prevazuta cu un robinet cu inscriptia „INHALATION”. . oxigenul este umezit pentru a se evita iritarea mucoaselor. .aparat de inhalat oxigen cu 4 posturi. Secretiile absorbite de canula sunt conduse pe conducte de legatura in vasul colector unde se depoziteaza. pentru dusuri de oxigen si pentru absorbirea secretiilor de pe caile respiratorii.reductor de presiune (2). Pentru punerea in functiune a aparatului se procedeaza astfel: . Cantitatea de oxigen debitata de aparat in cazul inhalatiei este de 12 l/min. Din umezitor oxigenul trece in distribuitorul secundar de unde este dirijat prin tubul de legatura la pacient. reglarea debitului se face de la robinetul ramificatiei pentru inhalat oxigen. este confectionata din lemn.umezitorul (10) in al carui vas de sticla pentru apa. . unde i se reduce presiunea. el este etalonat cu 4 gradatii dupa numarul de pacienti tratati. prin balbotare. face sa se deschida supapa de legatura cu atmosfera si sa permita intrarea aerului atmosferic. pentru absorbirea secretiilor si transportarea lor in vasul colector. acest timp se scurteaza.distribuitor primar (4) cu trei ramificatii cu robinete. la capacul lui se disting: intrarea pentru oxigenul inhalat (11). . pentru fiecare persoana. indica cantitatea de oxigen din butelie in litri. un tub in forma de „T” cu racord pentru cartusul filtrant (13). Daca sunt reanimate concomitent doua persoane.conducta de legatura intre robinetul pentru inhalat oxigen si intrarea respectiva de la capacul umezitorului (16). . inseamna ca in butelie exista 120 x 7 = 840 l oxigen. . Pentru inhalarea oxigenului se pune masca de respiratie pe figura persoanei ce urmeaza a fi reanimata. Pentru dusuri (care reprezinta administrarea suplimentara. Fig. Aparatul de inhalat oxigen cu 4 posturi Descriere Aparatul de inhalat oxigen cu patru posturi se compune din: . fixandu-se pe cap cu ajutorul coardelor sau i se introduce mustiucul in gura. inspiratia producand o depresiune.conducta de legatura intre robinetul pentru dusul de oxigen si intrarea de la capacul umezitorului (17).dupa mustiucuri pentru respiratie (22).debitmetru (8) montat pe ramificatiile pentru inhalat oxigen.se deschide robinetul buteliei pentru oxigen si se controleaza presiunea indicata de manometru care. . Absorbirea secretiilor are loc ca urmare a depresiunii crescande datorita trecerii oxigenului ce vine de la distribuitorul primar prin ejector. Se deschide apoi robinetul cu inscriptia „INHALATION” astfel ca acul debitmetrului sa se suprapuna pe gradatia pe care indica numarul de persoane carora li se administreaza oxigen. iar la celalalt capac cu un segment negofrat pentru fixarea la masca. . se goleste vasul umezitorului de apa. cea din mijloc pentru dusuri (adaosuri) de oxigen prevazuta cu robinet cu inscriptia „02 DUSCHE”. Pentru absorbirea secretiilor de pe caile respiratorii se deschide robinetul cu inscriptia „ABSAUGUNG” si se plimba canula conductei pentru secretii pe mucoasele ce trebuie curatate (nas. se completeaza apa distilata din butelie si eventual se reincarca butelia de oxigen. Oxigenul intrat in sac formeaza o rezerva care este folosita pe timpul inspiratiei. intrarea pentru oxigenul de dus (12).sacul pulmonar (15) cu o capacitate de 5 l. 49) se clasifica in: . pentru a fi adusa cu distribuitorul primar spre afara. confectionat din cauciuc si fixat la tubul in forma de „T” al umezitorului. daca rezerva din sac este insuficienta. prevazut cu doua gradatii (maxim si minim). . atunci la racordul pentru cutia filtranta de la umezitor se monteaza obligatoriu cartusul filtrant respectiv. .se umple vasul umezitorului cu apa distilata din butelia de masa plastica. iar la celelalte capete mastile sau mustiucurile de respiratie. iar cea din dreapta (7) pentru absorbirea secretiilor prevazuta cu un robinet cu inscriptia „ABSAUGUNG”. cu o capacitate de 7 l. inmultita cu cifra 7.. . In cazul de fata. . daca la manometru se citeste o presiune de 120 atm. se spala vasul colector si conducta cu canula. numai ca din cand in cand se deschide robinetul cu inscriptia „02 DUSCHE”.se slabesc colierele buteliei care se roteste apoi cu 90º. Functionare Aparatul de inhalat oxigen poate fi folosit pentru reanimarea unui numar maxim de 4 persoane concomitent. laringe etc. direct sau prin cartusul filtrant. de unde urmeaza acelasi drum ca si oxigenul pentru inhalatie.).conducta cu canula (19). . Intretinere Dupa intrebuintare.se asaza cutia in pozitia verticala si se deschide. pe timpul cat acesta inspira sau in sacul pulmonar pe timpul cat pacientul expira in atmosfera prin supapa de expiratie a mastii (sau pe nas cand se foloseste mustiucul).4 tuburi de legatura (20) din cauciuc gofrat prevazute la un capat cu racord filetat pentru fixarea la distribuitorul secundar. . se curata si se dezinfecteaza mastile si mustiucurile cu alcool. apa sapunita sau solutie de formol 10%.ejectorul (9) pentru crearea depresiunii necesare absorbtiei.butelie pentru oxigen (1) confectionata din otel si prevazuta cu un robinet de inchidere din alama presata. . . Aici.

Trusa sanitara Trusa sanitara (fig. ranga. Intretinere Dupa folosire toporul se curata. . la unele toporase se gaseste o crestatura care se foloseste la scoaterea cuielor.garou de cauciuc pentru hemostaze. In acest caz butelia are capacitatea de 2 l oxigen.tocul din piele. prevazuta in interior cu compartimente pentru instrumentarul medical si medicamente. . cazmaua. deschiderilor. Folosirea si intretinerea aparatului de inhalat oxigen cu un post se realizeaza in acelasi mod ca in cazul celui cu patru posturi. Toporul-tarnacop Descriere Toporul-tarnacop (fig. bormasina electrica portativa. lopata. Este prevazut in acest scop cu o curea reglabila. ciocanul si spitul pentru spart beton. se foloseste pentru acordarea primului ajutor medical. .tocul de piele cu armatura care permite purtarea toporului-tarnacop la spate. cangea. desfacerilor. ce are acelasi rol ca tocul toporului-tarnacop si care este prevazut cu un sistem de agatare la centura prin intermediul carligului de siguranta. 50). Intretinere Dupa intrebuintare. 50 Descriere Trusa sanitara se compune dintr-o cutie de lemn rezistenta cu capac (geanta de panza). imbinarea intre corpul toporului si coada facandu-se cu ajutorul armaturii de fixare (3). In cutie se gasesc: a) medicamente: . un sistem de inchidere cu buton si locasul cuiului mic de sustinere. .coada (1). precum si starea tocului. .coada (1). . confectionata din lemn.spirt sanitar. joagarul. aparatul de sudat si taiat autogen. confectionat din otel. . CAPITOLUL V ACCESORII PENTRU TAIAT SI DEMOLAT Accesoriile pentru taiat si demolat sunt mijloace ajutatoare care se folosesc la incendii. 51) se compune din urmatoarele parti: Fig. . b) utilaj medical: . toporasul. 52) se compune din urmatoarele parti: . cu maner (bretele) pentru purtare si sistem de inchidere. gripei si a durerilor de cap.tinctura de iod. Toporasul Descriere Toporasul (fig.antinevralgice pentru tratarea racelilor.B. Din punct de vedere constructiv este identic cu primul. calamitati si catastrofe pentru executarea taierilor. 51. foarfecile pentru taiat cablu. se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistenta in vederea evitarii coroziunii. precum si pentru lucrari auxiliare. . cu mentiunrea ca numarul circuitelor se reduce la unul singur. motoferastraul cu lant. Imbinarea intre corpului toporasului si coada se face cu ajutorul armaturii de fixare. Din grupa accesoriilor pentru taiat si demolat fac parte: toporul-tarnacop. . furca. cu inel si un sistem de inchidere cu catarama. .corpul toporasului (2).4 atele kramer pentru imobilizarea fracturilor. ca dezinfectant.flacoane diverse pentru medicamente lichide. se verifica imbinarea intre coada si corp. confectionata din lemn. Aparatul de inhalat oxigen cu un post Aparatul de inhalat oxigen cu un post ofera posibilitatea acordarii primului ajutor unei singure persoane. cu armatura metalica. ferastraul coada-devulpe. . aparatura folosita se dezinfecteaza iar medicamentele se completeaza. Fig.comprese din tifon pentru pansamente.vata hidrofila. ca dezinfectant. confectionat din otel.fesi din tifon pentru pansamente.corpul toporului (2). evacuarea bunurilor materiale. .

).coada confectionata din lemn. coada si carlig. Fig. ranga se curata si. 55) se foloseste pentru taierea materialelor lemnoase cu grosimi mici. cu o lungime de 2. Intretinere Dupa intrebuintare. . confectionate din tabla. tesita si putin indoita la celalat capat. una curbata si una pe directia axului cangii. Intretinere Se executa la fel ca in cazul lopetii. Furca Furca se foloseste pentru evacuarea paioaselor sau a altor materiale fibroase nebalotate (in. 54) se compune din urmatoarele parti: .Intretinere Operatiile de intretinere se executa la fel ca in cazul toporului-tarnacop.furca propriu-zisa confectionata din otel. Cangea Descriere Cangea (fig. . . evacuarea cerealelor. canepa etc. Fig. Fig. confectionata din lemn. Lopata si cazmaua Lopata si cazmaua se folosesc pentru aruncarea maselor pulverulente. Descriere Lopata si cazmaua se compun din urmatoarele parti : . 53) este o bara de otel ascutita la un capat. . se verifica imbinarea intre carlig. 53 Intretinere Dupa folosire. 55 Descriere Ferastraul „coada-de-vulpe” se compune dintr-o panza de otel cu dinti ascutiti si un maner din lemn pentru manevrare. se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistenta. cu armaturi metalice de fixare. se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistentsa si se verifica imbinarea intre lopata (cazmaua) propriu-zisa si coada. executarea unor lucrari de amenajare a surselor de apa etc.carligul metalic prevazut cu doua ramificatii. Descriere Furca se compune din urmatoarele parti: . lopata sua cazmaua se curata. imbinarea intre carlig si coada se face prin mansonul metalic al carligului cu ajutorul suruburilor. se unge cu un strat subtire de unsoare consistenta. confectionata din lemn. 54 Intretinere Dupa folosire cangea se curata. Ranga Descriere Ranga (fig. Ferastraul „coada de vulpe” Ferastraul „coada-de-vulpe” (fig.coada. pentru evitarea coroziunii. Unele cangi au coada formata din doua bucati.coada.lopata sau cazmaua propriu-zisa.5 – 5 m.

sistemul de pornire (5) format dintr-o fulie cu cablu si are readucator care se monteaza la priza de aer a sistemului de racire. se ascute si se unge cu unsoare consistenta. 56) se foloseste pentru taierea materialelor lemnoase cu grosimi mari sau a copacilor.sistemul de aprindere. daca este cazul. Spitul este o dalta din otel prevazuta cu o parte ascutita si una tesita (pentru aplicarea loviturilor cu ciocanul). 57) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig.5 44 4.ungerea se realizeaza prin amestec de benzina cu ulei. 12 . Fig.corpul ciocanului.sistemul de racire. .viteza lantului (m/s) .productivitatea de taiere a materialelor lemnoase cu diametrul de 45 cm (cmp/sec. folosind in acest scop si spitul pentru spart beton. b) ferastraul propriu-zis. .inaltimea minima de la baza capacului pentru functionarea ferastraului (cm) .lungimea utila a ferastraului (cm) . Spitul se curata. montat pe volantul motorului. 57 a): Fig. compus dintr-un rezervor (1) cu robinet. 3 4800 550 1. lantul (7) cu dintii ascutiti si suportul de sprijin cu trei pinteni (8). Ciocanul poate fi de 2 sau 5 kg. Intretinere Se executa la fel ca in cazul ferastratului „coada-de-vulpe”. montata pe manerul din dreapta.5 45 5 max. 56 Descriere Joagarul se compune dintr-o panza de otel cu dintii ascutiti si din doua manere de lemn pentru manevrare. se unge panza cu un strat subtire de unsoare consistenta si.consumul de carburanti pentur 1 CP/ora (g) . prevazut cu un singur cilindru.capacitatea rezervorului (1) . . cu aer prin turbina (4). Motoferastraul cu lant Motoferastraul (fig. se unge partea metalica cu un strat subtire si unsoare consistenta si se verifica imbinarea intre corpul ciocanului si coada. La el se deosebesc ca sisteme anexa: .) .Intretinere Dupa intrebuintare se curata. . Intretinere Dupa folosire ciocanul se curata. . se ascut dintii. Transmiterea miscarii de la motor la lantul ferastrului se realizeaza cu ajutorul unui reductor (9) cu pinioane conice care pune in miscare roata canelata cu nervuri speciale pentru angrenarea lantului.sistemul de alimentare.conducta de legatura (2) din material plastic prin care se face alimentarea prin cadere libera si un carburator (3) montat pe partea stanga a cilindrului al carui suber de deschidere a amestecului carburant este comandat prin cablu de la maneta de accelerare. . Joagarul Joagarul (fig.puterea motorului (C.coada. confectionat din otel.P.) . Ciocanul si spitul pentru spart beton Ciocanul se foloseste pentru desprinderea diferitelor materiale prinse in cuie sau scoabe is pentru spargerea elementelor de constructie din beton sau caramida. 57 .numarul maxim de ture/min. Descriere Ciocanul se compune din urmatoarele parti: . confectionata din lemn. 57 a a) motorul cu benzina in doi timpi. . cu magnetou. format din suportul lantului (6).greutatea ferastraului fara piesele de rezerva (kg) Descriere Motoferastraul cu lant se compune din urmatoarele parti (fig.

.furtunurile de legatura. e) trusa pentru deservire. se deblocheaza sistemul de fixare a mufei duble de la carcasa reductorului si se alege planul de lucru cel mai favorabil. cu o capacitate de 2 mc prevazuta cu robinet de inchidere. se curata lantul ferastraului si se ung piesele care sunt in miscare pe timpul functionarii. Aparatul de sudat si de taiat autogen Aparatul de sudat si taiat autogen (fig. . de culoare albastra. chei diferite. 59) este folosit in special pentru taierea materialelor metalice in cadrul operatiei de demolare a constructiilor. conducta de golire si maner pentru transport. iar celalat presiunea dupa trecerea oxigenului prin reductor). se monteaza fulia sistemului de pornire pe axul motorului (la priza de aer a sistemului de racire) si se trage de cablu. Functionare Pentru punerea motoferastraului in functiune se monteaza lantul pe suport si pe roata canelata cu nervuri speciale dupa care suportul se fixeaza cu ajutorul sistemului de blocare. iar duzele sunt capetele taietoare de la 1 – 5. Foarfecele pentru taiat cablu Foarfecele pentru taiat cablu (fig.reductorul de presiune pentru acetilena cu o constructie asemanatoare cu a celui pentru oxigen.Carcasa reductorului este prevazuta cu o mufa speciala. suportul lantului. Viteza de miscare a lantului se regleaza de la maneta de acceleratie. un cleste patent. capete de becuri si capete taietoare. Fig. duze.). Pe timpul lucrului se apasa cu genunchiul pe sprijinul special de la cadru pentru a obtine o forta maxima de taiere. diferind doar sistemul de racordare la butelie. . de culoare bruna.reductorul de presiune pentru oxigen. care fac legatura intre buteliile de oxigen si cele de acetilena cu suflaiul aparatului. Intretinere Dupa intrebuintare se curata. El are o capacitate de 5 l. daca este cazul. se ascut dintii lantului sau se inlocuiesc piesele uzate cu altele din trusa de rezerva (lantul. Pentru modificarea unghiului de inclinare al ferastraului fata de carcasa reductorului. prevazut cu manere izolate impotriva trecerii curentului electric de joasa tensiune (pana la 380 V). La terminarea combustibilului din rezervor se face alimentarea din bidonul de benzina.butelie pentru acetilena. acetilena aflata in interiorul ei este comprimata la o presiune initiala de cca 30 amt. capetele taietoare de la 1 – 3. necesar obtinerii unei flacari subtiri si cu temperatura ridicata. d) bidonul pentru combustibil (amestec de benzina si ulei) confectionat din tabla si prevazut cu orificiu de umplere cu capac. 58 Descriere Se compune din foarfecele propriu-zis din otel. rotativa. Descriere Se compune din urmatoarele parti: . acetilena aflata in interiorul ei fiind comprimat initial la o presiune de cca 150 atm. In ea se gasesc palnia si cana pentru alimentarea rezervorului ferastraului cu combustibil din bidon. se ascute. Pentru oprire se apasa pe butonul care actioneaza asupra membranei carburatorului dupa care se inchide robinetul rezervorului de benzina si se fixeaza ferastraul in pozitia cea mai convenabila pentru transport. tija cu filet Pentru cei interesaţi: Fig. pe care se apa in timpul lucrului. bujiile. din cauciuc panzat. . pila etc.. se unge articulatia mobila si. 59 reglarea presiunii de lucru a reductorului si robinetul pentru deschiderea si inchiderea oxigenului. cu o capacitate de 2 mc prevazuta cu robinet de inchidere. dupa care mufa se blocheaza la loc. se deschide robinetul rezervorului de benzina si se apasa pe butonul care actioneaza asupra membranei carburatorului. conducta de benzina etc. Becurile pentru taiere sunt prevazute cu o conducta cu robinet pentru fluxul suplimentar de oxigen.suflaiul aparatului la care se deosebesc conductele pentru racordarea furtunurilor de cauciuc si doua robinete pentru inchiderea si deschiderea oxigenului si a acetilenei. In trusa se mai gasesc caruciorul cu tija si gheara de fixare pentru conducerea becului de taiere in cazul executarii taierilor in linie dreapta sau curba si o cheie universala. Capetele becurilor pentru sudura si duzele respective sunt numerotate de la 0 – 8. pentru umplerea acestuia cu benzina. la randul ei se gaseste absorbita intr-o masa poroasa. fiecare dintre ele cu o lungime de aproximativ 20 m. presa pentru scoaterea volantei. confectionata din panza prevazuta cu buzunare. 58) se foloseste pentru taierea conductorilor in scopul alimentarii cu curent electric. cu sistem de fixare care permite schimbarea planului de lucru al ferastraului cu 90º. cordea de purtare dupa gat si coardele pentru strangere dupa impachetare. si dizolvata in acetona care. .trusa de becuri (brenere) pentru sudura si pentru taiere. filtrul carburatorului. . Cand este cazul. prevazut cu doua manometre (unul care indica presiunea oxigenului din butelie.butelia pentru oxigen. c) cadrul (10) din teava metalica este prevazut cu doua manere pentru transportul si manuirea ferastraului si sprijinul pentru genunchi. la suportul lantului se gaseste un sistem de deblocare al acestuia aflat pe partea lui dreapta. Functionare . Intretinere Dupa folosire se reface plinul de carburant si lubrifiant.

Dupa terminarea lucrului se inchid toate robinetele (de la butelii. confectionata din panza si prevazuta cu buzunare si cordea pentru strangere dupa impachetare. avand urmatoarele caracteristici tehnice: . se apropie jetul de amestec carburant de o flacara sau corp incandescent si se regleaza debitul de oxigen si acetilena de la tijele cu filet ale reductoarelor de presiune si de la robinetele suflaiului pana la obtinerea flacarii corespunzatoare.doua manere pentru manuirea bormasinii. cu ajutorul manerului mai mic se actioneaza asupra intrerupatorului de curent pentru pornirea si oprirea electromotorului. . Pentru marirea fortei de apasare a burghiului. servantul apasa cu pieptul pe reazemul respectiv si cu mainile pe manere.electromotorul care functioneaza la o tensiune de 380 V cu o turatie de 260 rot. pe materialul de gaurit se face prin actionarea asupra rozetei de presare. Intretinere Dupa intrebuintare pompa se sterge. Functionare Pentru punerea bormasinii in functiune se monteaza burghiul necesar. 60 Descriere Bormasina electrica portativa se compune din urmatoarele parti: . pistonul pompei..sistemul de angrenaje (roti dintate) pentru transmiterea miscarii de la electromotor la burghiu.dimensiunile (mm) Ø 80 x 270 .5 ulei. Actionarea pistonului se poate efectua atat cu ajutorul mainii cat si prin apasari succesive cu talpa piciorului. Pompa hidraulica cu dublu efect Pompa hidraulica cu dublu efect (fig. in cazul cand s-a blocat. Intretinere Dupa intrebuintare. Fig. Se deschid robinetele suflaiului. indepartand sau presand burghiul pe materialul de gaurit in cazul cand bormasina este sprijinita la partea superioara de reazem fix. 60) se foloseste pentru gaurirea materialelor metalice sau lemnoase in cadrul operatiei de demolare a constructiilor sau pentru crearea de orificii in vederea scurgerii lichidelor. . Scoaterea burghiului din bormasina. se sterg piesele folosite si se pun in locasurile lor. in functie de grosimea materialului de sudat sau de taiat. pe bratele ei se pot introduce tevi metalice cu lungimi diferite care sa mareasca bratul parghiei de actionare. in cazul materialelor metalice gaurirea poate fi usurata prin ungerea cu ulei a locului in care se practica orificiul.sistemul de racire format dintr-o roata cu palete actionata de axul motorului electromotorului si orificiul pentru accesul si evacuarea aerului. 61) este destinata actionarii distantorului hidraulic in operatiile de salvare a oamenilor. se actioneaza tot asupra manerului mic. se racordeaza cu ajutorul stecherului la bobina cu cablul care face legatura cu sursa de curent electric trifazic de 380 V si se invarte manerul mic pana la pornirea electromotorului./min. . aflat la partea superioara a bormasinii si pe care se sprijina servantul pentru a mari forta de inaintare a burghiului. Este interzisa ungerea pieselor componente ale aparatului deoarece oxigenul in contact cu grasimile poate produce explozii violente. Daca bormasina este sprijinita cu partea superioara de un reazem fix. reductoare si suflai). cu duzele si capetele respective. indepartarea sau presarea burghiului. se actioneaza asupra tijei articulate. . . pentru marirea fortei de actionare asupra rozetei. pompa hidraulica cu dublu efect se compune din corpul pompei de forma cilindrica in care se introduce o cantitate de 1. . pentru executarea operatiei de sudura sau taiere. Pentru oprire. cu steher pentru curentul trifazic si intrerupator de curent actionat de la manerul mic. Intrebuintare Pentru intrebuintare se amplaseaza furtunurile de cauciuc cu insertie metalica dupa care. se realizeaza prin introducerea unei pene metalice prin unul din orificiile speciale practicate in capacul inferior al carcasei si prin apasare catre in jos. Se deschid robinetele buteliilor de oxigen si acetilena. tijele cu filet pentru reglarea presiunii oxigenului si a acetilenei si robinetele pentru oxigen si acetina ale reductoarelor. supapele si tija articulata de actionare a pistonului. prin manevrarea ventilului de descarcare a pompei. iar in cel inferior se gasesc orificiul pentru fixarea burghielor si doua orificii pentru introducerea penei de indepartare a burghielor in cazul blocarii lor in bormasina.Pentru folosire se monteaza la suflaiul aparatului becul (brenerul) necesar.masa (kg) 12 Fig. se curata si se ascut burghiele. prevazuta cu capace metalice demontabile. . . Bormasina electrica portativa Bormasina electrica portativa (fig. se verifica daca nu prezinta scurgeri de ulei si totodata se verifica starea furtunurilor.carcasa din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune. Intretinere Dupa folosire se sterge corpul bormasinii.trusa 16 burgie pentru metal si lemn cu diametru de la 10 – 30 mm.cablul de forta. in capacul superior sunt practicate orificii pentru accesul aerului necesar racirii pe timpul functionarii. aparatul se demonteaza. cu raport de transmisie 1 : 1. 61 Descriere In principiu. sub reazemul pentru piept se gaseste o rozeta de presare care se infileteaza pe un ax.presiunea dezvoltata (bari) 600 . Este interzisa amplasarea buteliilor cu oxigen sau acetilena in apropierea surselor de caldura pentru evitarea exploziilor.reazemul pentru piept. iar cu ocazia reviziilor se ung lagarele si celelalte angrenaje.

sarcina maxima ridicata (t. precum si la presiuni mai mare de 350 bari.presiunea maxima in cilindru (bari) 350 . inlocuindu-se totodata si garniturile deteriorate. prevazute la capete cu racorduri de cuplare-decuplare. jug. In ambele cazuri de utilizare (atat pentru pernele paralelipipedice cat si pentru cele cilindrice) se vor lua masuri de securitate si se vor instrui corespunzator servantii ce urmeaza a manevra dispozitivul. respectiv. 62 Descriere Distantorul hidraulic se compune din cilindrul hidraulic cu pinten. al dislocarii de alte material etc. Pernele pneumatice cilindrice se ampleaza numai impreuna si la extremitati sub sarcina de ridicat pentru pastrarea echilibrului acesteia (distanta de amplasare fiind egala cu inaltimea pernei. prin racorduri tip niplu. cand perna ramane pe locul amplasarii initiale. 7.R. se verifica sa nu existe scurgeri de ulei si cu ocazia operatiilor de intretinere periodica se inlocuiesc garniturile. 63) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: pernele paralelipipedice 52 x 47 25 . Pentru descarcarea pernei se inchide robinetul buteliei si se decupleaza furtunul de la o perna (pentru cazul in care se muta perna din loc) sau de racordul „T”. in sensul protejarii lor impotriva pericolului rasturnarii greutatii ridicate. de cca 2 si respectiv 6 cm. uleiul este introdus in spatele cilindrului si bratele acestuia se deschid. f) . Cand spatiul de sub greutate este mai mare decat grosimea unei singure perne sau a ambelor perne suprapuse.F.) Fig. doua butelii pentru aer comprimat a 4 litri fiecare. Intretinere Dupa folosire distantorul se curata de resturile de materiale prin stergere. cu manometre si furtunuri de alimentare cu aer. se completeaza diferenta cu scanduri ori alte materiale ce se vor amplasa sub perne sau deasupra lor.1 . in functie de pozitia acestuia (inchis. 63 Descriere Cricul se compune din doua perne pneumatice de forma paralelipipedica. la instalatia de aer comprimat existenta pe vagoanele C.presiunea de lucru (bari) . corpul distribuitorului si distribuitor. procedandu-se la inlocuirea lor daca prezinta fisuri. urmarindu-se umflarea pernei.5 13 6 10 pernele cilindrice Ø 61 7 45 – 50 2 (cu ambele) 1 60 (ambele) . de cca 10 cm in stare neumflata).timpul de umflare (sec. lucrul incepe cu bratele deschise pentru efectuarea strangerii sua cu bratele inchise pentru efectuarea deschiderilor. citita pe manometrul de joasa presiune al reductorului. Este interzisa utilizarea distantorului in mediile inflamabile sau explozive. in functie de situatia existenta la locul interventiei. efectuate numai de personal specializat in metrologie se urmareste functionarea corecta a manometrelor si a reductorului. este dirijat in fata sau in spatele pistonului. Cu ocazia verificarilor anuale. in cazul utilizarii reductorului modificat. cu reductor de presiune. Intrebuintare Pregatirea dispozitivului pentru realizarea interventiilor consta in asamblarea elementelor sale componente astfel: reductorul de presiune cu manometre se racordeaza la butelia de aer comprimat.sarcina de deschidere la varfuri (t) 1. brat. doua furtunuri pentru alimentarea cu aer a celor doua perne pneumatice.25 Fig. Intrebuintare Uleiul sub presiune intra in distribuitor si. Pernele pneumatice paralelipipedice se asambleaza sub sarcina de ridicat (cate o perna sau ambele) la extremitati sau suprapuse la unul din capetele sarcinii ori in spatiul aflat intre elementele de constructie. doua perne pneumatice de forma cilindrica.sarcina de inchidere la varfuri (t) 1.Distantorul electric Distantorul hidraulic (fig.dimensiuni de gabarit (cm) . Punerea in functiune a dispozitivului se efectueaza prin deschiderea robinetului butelie si manipularea lenta a reductorului de presiune pana la atingerea presiunii de lucru. ce se vor deplasa lateral. In timpul interventiilor distantorul se manipuleaza cu atentie pentru a nu lovi persoanele din jur.masa (kg) 23. Dupa caz. uleiul este introdus sub presiune in fata pistonului. furtunul de alimentare cu aer de la reductor se cupleaza prin intermediul unei cuple rapide cu are la un racord T din care pleaca. Pentru pozitia deschis a bratelor distantorului.5 24. bride. Prin manevrarea distribuitorului pe pozitia inchis.inaltimea maxima de ridicare (cm fara sarcina) . Ca accesorii are doua racorduri speciale pentru cuplarea cricului la compresorul de aer al autospecialelor si. deschis). inchizand astfel bratele distribuitorului. acesta se va racorda direct la butelie cu reductorul fluture existent pe reductor. iar furtunurile de presiune se vor feri de sursele de caldura sau de muchiile taioase. Intretinere Dupa intrebuintare accesoriile componente se sterg si se verifica starea furtunurilor de aer. Cricul pneumatic Cricul pneumatic (fig.greutatea 1 bucata (kg) . Pe circuitul de alimentare cu aer al unei perne este asamblat un robinet distribuitor pentru cazul in care se solicita umflarea unei singure perne. 62) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .26 .

de forma semisferica. ghiarele pentru urcat pe stalpi. Intretinere Dupa intrebuintare se curata prin stergere. fie prin intermediul bobinei cu cablu. . concava. bateria de acumulatori se considera descarcata cand tensiunea la borne este sub 4 – 4.becul de 1000 W care. se pastreaza intr-o cutie speciala cu despartituri tapisate cu material buretos. Lunar. proiectorul portabil de 100 w.becul pentru faza mica de 4. . Lampa electrica cu acumulator Descriere Lampa electrica cu acumulator (fig. . iar saptamanal se scot acumulatoarele din cutie. se transporta proiectorul la locul dorit si se monteaza pe trepied sau se suspenda la inaltime.oglinda metalica. . Functionare Pentru punerea proiectorului in functiune se deschide cu rama cu geam. .rama rabatabila cu geam de protectie din sticla termorezistenta. . .5 V si 1. La acumulator se deosebesc: . Tensiunea medie a fiecarui element al bateriei (de acumulatori) este de 1. trepiedul proiector. .20 la 20%) ci prin tensiunea la borne in momentul deconectarii de la statia de incarcare. . pentru protejarea impotriva socurilor. 64 Functionare Pentru punerea in functiune a lampii se actioneaza asupra comutatorului. .dispozitivul metalic pentru fixarea pe trepied si pentru schimbarea directiei fasciculului de lumina in plan orizontal sau vertical. cand nu este montat la proiector. . care permite schimbarea fasciculului luminos in plan vertical cu un unghi de cca 80º. Din grupa accesoriilor pentru iluminat fac parte: lampa electrica cu acumulator.articulatia mobila. se creeaza o spuma abundenta. furca pentru ridicat cablu.farul confectionat din tabla la care se deosebesc: . la fiecare incarcare a acumulatoarelor se verifica si se completeaza nivelul electrolitului (cca 1 cm peste placi) se controleaza duritatea acestuia. .baterie acumulator formata din 4 acumulatori alcalini de cadmiu nichel introdusi in cutii de masa plastica si legati in serie. in jurul orificiului de aerisire. se inlatura prin spalare cu apa calduta electrolitul scurs accidental.comutatorul cu 2 faze si o pozitie de nul.8 V si 0. .5 A.orificiile de umplere prevazute cu dopuri surub si supape (inele) din cauciuc pentru asigurarea evacuarii gazelor rezultate in urma reactiei din interiorul acumulatorului. Proiectorul mobil de 1000 W Descriere Proiectorul mobil de 1000 W (fig. bobina pentru cablu.suportul duliei. se monteaza becul. dupa care acesta se inchide la loc. La demontarea farului se va evita atingerea oglinzii cu mana sau cu obiecte imbibate cu grasimi deoarece aceasta se degradeaza pierzandu-si luciul. Astfel. confectionata din tabla si prevazuta cu manere pentru manevrare.4 V. se curata bornele si se verifica supapele de cauciuc de la dopurile surub. . 64) se compune din urmatoarele parti: . cu grila de protectie a geamului si sistemului de inchidere.dulia.6 – 7. .capacul farului. . prevazuta cu sistem de inchidere si borne de contact. . . Electrolitul se inlocuieste dupa o durata de doi ani sau cand se constata cain in momentul incarcarii.electrolitul (solutie de hidroxid de potasiu).bacul din tabla de otel nichelata. farul pompier. ca urmare. facand contacul pentru faza mica si faza mare.2 electrozi (pozitiv si negativ). gradul de incarcare al bateriei nu poate fi determinat prin masurarea densitatii electrolitului (1.8 V. precum si celor ajutatoare montarii si realizarii circuitelor de alimentare cu energie electrica. .barele cu puntile de legatura.geamul farului din sticla groasa.cablurile electrice de legatura.oglinda metalica. corpul de iluminat cu faruri. . transmiterii semnalelor pe timpul noptii.carcasa proiectorului.4 A. . se destupa orificiile de aerisire ale dopurilor surub. . . 65) se compune din urmatoarele parti: .cablul electric cu dulie pentru insurubarea becului si cu stecher pentru cuplare la priza masinii sau a bobinei de cu cablu. Curentul electric este debitat de acumulatoare.cutia acumulatoarelor confectionata din tabla. densitatea electrolitului ramane practic constanta. tensiune care trebuie sa fie cuprinsa intre 5. proiectorul se racordeaza cu ajutorul stecherului fie direct la sursa de curent de 220 V.CAPITOLUL VI ACCESORII PENTRU ILUMINAT In grupa accesoriilor pentru iluminat sunt incluse mijloacele folosite pentru iluminarea locului de lucru. Fig.becul pentru faza mare de 4.2 V insumand o tensiune de 4.2 V.manerul lampii. Dupa instalare. Pe timpul folosirii lampii (descarcarii acumulatoarelor) electrolitul nu isi schimba concentratia prea mult si. se usuca si se ung cu un strat subtire de vaselina.cheia pentru deschiderea si inchiderea cutiei acumulatorului si farului.

accidente rutiere. iluminarii locului la interventiile in caz de incendii.c. folosita la farul pompier. Functionarea si intretinerea sunt identice cu ale farului pompier. bobina se compune dintr-un cadru metalic. In cazul cand in fata farlui se gasesc un obstacol care impiedica dirijarea fasculului luminos catre locul dorit se folosesc trepiedul si bobina de cablu. .tensiunea de alimentare (V.carcasa proiectorului. se controleaza cablul si stecherul si se ung articulatiile mobile ale dispozitivului pentru fixarea pe masina sau pe trepied. prevazut cu un tambur pe care se infasoara cablul electric. 65 Intretinere Dupa intrebuintare. folosita la proiectorul mobil de 1000 W. Dirijarea fasciculului luminos se face prin slabirea suruburilor de blocare a dispozitivului pentru fixarea pe masina. manevrandu-se apoi proiectorul cu ajutorul manerului. Fig. 66 Functionare Pentru punerea in functiune a farului se racordeaza stecherul cablului electric la priza masinii. manevrandu-se apoi pe directia dorita. corpurile de iluminat pot fi cu doua lampi (cu halogen) sau cu patru lampi (lampi incandescente sau lampi cu halogen). La bobina pentru proiectorul mobil se foloseste cablu din trei fire cu lungimea de 50 m. Diferentierea bobinelor se realizeaza prin felul cablului si gabarit datorat lungimii acestuia. Fig. La unele variante constructive. Corpul de iluminat cu faruri Corpul de iluminat cu faruri este destinat. tensiunea de alimentare fiind de 24 V. acestea au urmatoarele caracteristici tehnice: . Descriere Corpul de iluminat se compune din: .cablu electric cu dulie pentru insurubarea becului si stecher pentru cuplare la priza autospecialei sau a bobinei cu cablu. la fel ca si accesoriile descrise la punctele 2 si 3 din prezentul capitol. Pentru invartirea tamburului la strangerea cablului. electroventilator.c.dispozitivul metalic pentru fixarea pe masina sau pe trepied si pentru schimbarea directiei fasciculului de lumina.bec cu incandescenta tip DE 124/45 x 40 W. Intretinere Operatiile necesare intretinerii farului pompier sunt aceleasi ca si in cazul proiectorului portabil de 1000 W. montat longitudinal.c. de forma semisferica. La unul din capetele cablului se monteaza stecherul. iar celalalt capat se monteaza la priza bobinei aflata pe axul tamburului. dirijarea fasciculului luminos se face prin stabilirea suruburilor de blocare a dispozitivului pentru fixarea pe trepied.) 12 sau 24 . Fig. . Pe timpul intrebuintarii.modul de utilizare: portabil sau fixat pe trepied Puterea unei lampi este de 55 W in cazul celor cu halogen.In cazul in care proiectorul este instalat pe trepied. dulie pentru lampa cu fire de legatura. 67) se clasifica in: . Farul pompier Farul pompier (fig. explozii. dispozitiv de fixare pe trepied si cablu cu stecher. . Functionare . in cazul bobinei folosita la farul pompier se utilizeaza cablul cu lungimea de 30 m format din doua fire. formata din doua calote asamblate prin ambutisare si prevazuta la unele modele cu maner pentru manevrare. Indiferent de tip. 45 sau 40 W in cazul celor cu incandescenta. rama si geam de protectie.bobina cu cablu pentru iluminat. bormasina electrica portativa etc. Astfel. calamitati naturale sau altor scopuri ce solicita o sursa de luminozitate intensa. folosita la diferite accesorii ca: electroexhaustor. dupa care se strang suruburile respective. dupa cuplare se actioneaza comutatorul aflat pe carcasa farului.oglinda metalica concava. .2 (4) faruri alcatuite la randul lor din carcasa. .bobina cu cablu pentru iluminat. oglinda. 67 Descriere Indiferent de tip. proiectorul se curata prin stergere cu carpe moi. . bobina este prevazuta cu o manivela cu maner rabatabil si dispozitiv de blocare pe timpul operatiei de derulare. iar cand fasciculul a fost orientat pe directia dorita se strang suruburile de fixare. Bobina pentru cablu Din punct de vedere al destinatiei.suportul lampilor cu dispozitive articulare de manevrare in plan orizontal sau vertical. bobinele pentru cablu (fig.rama cu geam de protectie din sticla groasa si dispozitiv de fixare. proiectorul trebuie sa fie ferit de lovituri care pot duce la deterioararea lui si in special la spargerea geamului si a becului. 66) se compune din urmatoarele parti: . iar la cel de forta cablu din 4 f ire cu aceeasi lungime.c. lampa.bobina cu cablu pentru forta. Functie de varianta constructiva. . .

Intretinere Dupa intrebuintare se curata si se verifica imbinarea furcii propriu-zise cu coada. strivirea sau taierii lui. dupa care se racordeaza atat stecherul bobinei la priza masinii (sau a unei alte bobine) cat si stecherul consumatorului la priza bobinei. galeata de panza. Descriere Se compune din 2 gheare metalice. se deruleaza cablul pana in apropierea consumatorului.Pentru folosire. 68) se compune din 3 picioare din lemn. Puntea de trecere peste furtun Descriere Puntea de trecerea peste furtun (fig. pomi) spre a le feri de distrugere. coarda pentru ancorarea scarilor. cotul pentru furtun. se controleaza starea cablului. fasa pentru furtun. articulate mobil la un suport metalic care serveste la fixarea proiectorului. Intretinere Dupa intrebuintare se curata bobina si cablul. 70) este compusa din doua rampe de lemn cu grosimi diferite. De mentionat este faptul ca bobina pentru proiectorul mobil poate fi racordata la orice sursa de curent de 220 V. apoi se blocheaza tamburul. de asemenea. Furca pentru ridicat cablurile electrice Se foloseste pentru ridicat cablurile electrice cand acestea sunt intinse peste obstacole (stalpi. suportul talpii si dispozitivul de fixare la picior cu curele si catarama. Picioarele sunt prevazute cu cuie pentru fixarea la teren. cheia pentru cofret. aparatul pentru spalat furtunuri. aparatul pentru legat furtunuri. electroventilatorul. rezistenta. Periodic se vor unge lagarele axului. doua pentru trecerea furtunului C si unul pentru furtunul B care marcheaza si intervalul dintre cele doua rampe. Intretinere Dupa intrebuintare se curata. Are trei santuri dimensionate. 69) se folosesc pentru urcarea pe stalpi sau pomi in scopul montarii proiectoarelor sau a cablurilor. curbate. confectionata din otel. iar suportul metalic cu articulatii si suruburi cu piulite fluture care permit schimbarea pozitiei proiectorului (directiei fasciculului luminos). iar cea de forta la orice sursa de 380 V. 68 Pe timpul folosirii va fi ferit de lovituri pentru a nu se rupe picioarele. cordita pentru sustinerea sorbului. prin intre ele printr-o chinga de panza si armate cu platbanda sau bucati de tabla. Trepiederul proiector Descriere Trepiedul proiector (fig. se verifica dispozitivul de fixare la picior si cand este cazul se reascut coltii ghearei. CAPITOLUL VII ACCESORII DIVERSE Accesoriile diverse sunt mijloace care se folosesc pentru realizarea unor operatii impuse de interventii la incendii. Descriere Este formata dintr-o coada de lemn cu o lungime de cca 3 m si furca propriu-zisa cu doua ramificatii. cordita pentru legat furtunuri. electroexhaustorul. calamitati naturale si catastrofe. peste locuri cu jar sau prin substante care ii dizolva izolatia si. geanta pentru chei si fesi. Pe timpul folosirii se va evita trecerea cablului prin foc. 70 Intretinere . fiecare in parte avand colti. Din grupa accesoriilor fac parte: puntea de trecere peste furtunuri. a prizei si a stecherului. Fig. Ghearele pentru urcat pe stalpi Ghearele pentru urcat pe stalpi (fig. cheia pentru racorduri. Intretinere Dupa intrebuintare se curata. Fig. iar periodic se ung articulatiile si suruburile suportului.

. dimensiunile fiind de 130 x 140 x 400 mm. de marimi diferite si prevazute cu pinteni. In interior are o despartitura care realizeaza separarea compartimentului pentru fesi de cel pentru chei. 73) este confectionata din otel si are doua brate curbate. iar unele genti au si o cordea cingatoare. o cordea de purtare reglabila. iar pe capac se gaseste un inel pentru fixarea creionului chimic. 73 Intretinere Dupa intrebuintare se sterge si se unge cu un strat subtire de unsoare. 72) sunt construite in trei tipodimensiuni. .un ochi de prindere. Pentru aplicarea fesii se sprijina furtunul pe colierul de jos. Geanta este prevazuta cu un sistem de inchidere cu catarame. fesile sunt confectionate din tabla de aluminiu si la ele se disting: . cand este cazul. 74) este confectionata duin panza rezistenta. Fig. Fig. Dupa folosire se curata si. intarita cu carton si are o forma paralelipipedica. Datorita presiunii apei. . se repara.diametrul exterior (mm) 200 . 71 Fasa pentru furtun Fesile (fig.Pe timpul folosirii nu trebuie sa fie trantite. Cheia pentru racordare Descriere Cheia pentru racordare (fig.inchizatorul.latimea (mm) 106 Fig.doua semicoliere articulate moi. pentru sprijinirea cheii pe nervurile corpului racordului. furtunul se lipeste strans de coliere si adaos. 72 Intretinere Dupa folosire fasa se sterge si i se ung articulatiile. Fig. 74 Intretinere Dupa intrebuintare se curata prin periere si se repara eventualele rupturi. iar greutatea de 2 kg. asigurand inchiderea sparturii. iar vehiculele le vor traversa cu viteza mica. 71) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . in raport de care prezinta urmatoarele caracteristi tehnice: A 110 80 B 76 60 C 55 40 Diametrul interior al fesii (mm) Latimea (mm) Descriere Indifirent de tip. . tot reglabila.un adaos articulat mobil. apoi se actioneaza asupra inchizatorului care strange colierele si fixeaza furtunul. Geanta pentru chei si fesi Descriere Geanta pentru chei si fesi (fig. folosit la marcarea sparturilor pe rolele de furtun. Cotul pentru furtun Cotul pentru furtun (fig. se aseaza adaosul si colierul de sus.diametrul interior (mm) 133 .

prevazut cu doua capace filetate (2) si picioare de sprijin (3). Electroexhaustorul Electrohaustorul (fig. 76) este confectionat din otel si se compune din urmatoarele parti: . Se pune siguranta de blocare a discului inspre inafara (in pozitia „blocat”) si se invarte cu manivela astfel ca discul sa se ridice. . 76 Dupa ce sarma a fost bine fixata si intinsa. pe sub sarma se va introduce o placa dreptunghiulara din tabla cu dimensiunea de 2 x 1 x 0.corpul aparatului (1) format din 2 cilindri concentrici. prevazuta cu maner de actionare.5 mm prin care tisneste apa pentru spalare. Concomitent.Cheia cofret Cheia cofret (fig. iar furtunul ce trebuie spalat se introduce progresiv in interior pana la spalarea lui completa. iar in cazul primului se scoate inelul de siguranta si se trage peste furtun corpul racordului. cu ajutorul unui ciocan din lemn. 75) este confectionata din otel si se compune dintr-o cheie fixa cu capac circular. 78) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .puterea absorbanta (kW/ora) 3.corpul aparatului (1). care atunci cand sunt complet stranse lasa intre ele si corpul aparatului o deschidere circulara de 0. . a racordului si a ghearelor. Pentru aceasta se ia un dorn de lemn cu o lungime de cca 50 cm. astfel incat capetele ei indoite sa nu depaseasca. In functie de tipul incuietorii cofretului se alege cheia potrivita care se introduce in broasca si apoi se rasuceste spre stanga.5 – cm. 77) este confectionat din aliaj de aluminiu si se compune din urmatoarele parti: .debitul (mc/ora) 6000 .capacele reglabile. si cu diametrul egal cu cel al racordului. El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari. Aparatul pentru spalat furtunuri Descriere Aparatul pentru spalat furtunuri (fig. Intretinere Dupa intrebuintare se curata si se ung partile mobile. se introduce racordul pe dorn care apoi se fixeaza intr-o menghina. inainte de a se trece la folosirea aparatului. Fig. . se va bate sarma de jur imprejur pentru a usura intinderea si dfixarea ei intre cercurile reliefate ale tevii racordului.tensiunea de alimentare 380 . Cu ajutorul clestelui patent se intinde bine sarma. In continuare se indoaie placa de tabla spre spire. Dupa aceea se taie capetele sarmei la cca 0.5 cm. Functionare Legarea furtunului de racord se fac cu ajutorul unei sarme galvanizate cu diametrul de 1. Intretinere Dupa folosire se spala cu apa. 77 Functionare Pentru punerea sa in functiune aparatul se racordeaza la o sursa de apa cu presiune. Se ia o bucata de sarma de 1 – 1. se ung portiunile filetate. Legarea continua in acelasi mod si la urmatoarele spire de sarma. in sens contrar si apoi si cositoresc. Fig. Intretinere Dupa folosire se curata. intre nervuri. se indreapta limbile si se ung articulatii mobile. Daca furtunul este foarte murdar se repeta operatia de cateva ori. care apoi se strang. pana se formeaza 4 spire.racordul tip C pentru intrarea apei (4).2 mm si se rasuceste cu mana peste furtun. iar capetele se rasucesc pe cele 2 suruburi cu filet ale discului.bucsa (7) pentru conducerea axului filetat. .6 . dupa care se lipesc cu cositor atat capetele tablei.6 mm. se verifica starea garniturii.discul (2). actionat cu ajutorul manivelei (3) prin intermediul unui ax filetat (4). o siguranta de blocare a discului (6) cu doua pozitii si doua orificii pentru fixarea capetelor sarmei cu care se leaga furtunul de racord. se pune pe siguranta de blocare a discului inspre inauntru (in pozitia „blocat”) si se invarte de manivela pentru a continua ridicarea discului pana ce sarma se strange suficient. Pe disc se gasesc doua suruburi cu filet (5). pe filet. se indoaie deasupra spirelor. Aparatul pentru legat furtunuri Descriere Aparatul pentru legat furtunuri (fig. cat si sarma de pe ea. Pe teava racordului se trage capatul furtunului ce trebuie legat.

electromotorul dispus pe axul carcasei. fereastra. Datorita fortei centrifuge aerul aflat intre palete este aruncat catre exterior si obligat sa paraseasca carcasa. . se curata de praf si fum. cotul este prevazut cu clame rabatabile pentru cuplarea la carcasa si la tubul de absorbtie. Principiul de functionare al ventilatorului este identic cu cel al exhaustorului. confectionat din tabla si format din carcasa spirala si rotorul cu palete fixat pe axul electromotorului. . iar celalalt capat se introduce in incaperea in care urmeaza a fi introdus aer proaspat.Fig. Se face apoi legatura ventilatorului cu sursa de curent prin intermediul unei bobine cu cablu in care se racordeaza stecherul. Electromotorul primind curent intra in functiune si. iar daca este cazul se repara eventualele rupturi la piesele din panza. . La un capat este prevazuta cu un ochi. . .electromotorul. prin intermediul axului. fixat pe axul electromotorului. 79 Descriere Ventilatorul se compune din urmatoarele parti: . Absorbtia si refularea aerului au loc pe principiul fortei centrifuge care ia nastere prin invartirea rotorului. Periodic. Descriere Pentru punerea exhaustorului in functiune se monteaza perdeaua pe suportul metalic si se astupa cu ea deschiderea prin care urmeaza sa fie evacuat aerul viciat (usa. Se actioneaza comutatorul si se incepe evacuarea aerulu viciat. Cordita pentru sustinerea sorbului Descriere Cordita pentru sustinerea sorbului este confectionata din fire rasucite din canepa sau fire sintetice. 78 Descriere Se compune din urmatoarele parti: .).cotul si tubul metalic pentru absorbtia aerului. . . transmite miscarea la rotorul cu palete. Cordita pentru legat furtunul Descriere Cordita pentru legat furtunul este confectionata din fire rasucite din canepa sau fire sintetice si are o lungime de cca 2 m. se ung lagarele axului. . iar la celalalt cu un maner din lemn pentru legarea furtunului de treptele scarilor.carcasa confectionata din tabla si rotorul cu palete.tubul pentru evacuarea aerului. si cu ocazia reviziei anuale. . spartura etc. . cu o suprafata de 5 – 6 mp. se scutura perdeaua si tubul pentru evacuare si se verifica starea cablului de forta si a stecherului. Intretinere Dupa folosire. . Intretinere Operatiile de intretinere sunt identice cu cele prezentate pentru exhaustor.sasiul metalic prevazut cu doua manere pentru transport.sasiul metalic prevazut cu doua manere pentru transport. la partea superioara are un manson in care se introduce bara de sus a cadrului metalic. confectionat din panza rezistenta avand o lungime de cca 20 m. Se face apoi legatura cu sursa de curent prin intermediul unei bobine cu cablu la care se racordeaza stecherul exhaustorului. Functionare Pentru punerea in functiune se racordeaza un capat al tubului pentru refularea aerului la orificiul de refulare a aerului situat la partea superioara a ventilatorului. .debitul (mc/ora) 100 . aici se creeaza o depresiune datorita careia este absorbit aerul viciat.tunul pentru refularea aerului proaspat confectionat din panza rezistenta si avand o lungime de cca 20 m. Prin evacuarea aerului din zona rotorului.perdeaua pentru astuparea deschiderilor prin care se absoarbe aerul viciat. de balustrade etc.ventilatorul radial pentru aer. Se fixeaza apoi la orificiul de absorbtie al carcasei cotul metalic si se prinde capatul cu rama al tubului de absorbtie. Celalalt capat al tubului de absorbtie se introduce in maneca perdelei ce se fixeaza apoi de el cu ajutorul unei curele.suportul metalic al perdelei format din trei bare care se pot cupla pentru a sprijini perdeaua. La orificiul de evacuare al carcasei ventilatorului se fixeaza tubul pentru evacuarea aerului. carcasa este prevazuta cu un orificiu de absorbtie pe peretele lateral si unul de refulare la partea superioara. Are o lungime de cca 12 m.cablul de forta cu stecher pentru curentul trifazic si intrerupator de curent. la unul din capete avand prevazut un ochi pentru legare la parghia de manevrare a supapei sorbului. confectionata din panza rezistenta si prevazuta cu o maneca in care se introduce tubul de absorbtie.cablul de forta cu stecher pentru curent trifazic. fixarea se face cu ajutorul elementelor de la cot.4 Fig.puterea absorbita (kW/ora) 0. Electroventilatorul Electroventilatorul (fig. celalat capat al acestui tub se indreapta intr-o zona unde aerul viciat evacuat din incapere nu mai prezinta pericol. 79) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .

in plus se vor unge lagarele scripetilor si ale sigurantei de blocare. Intretinere Dupa folosire se curata.masa (kg) Fig. santurile in care alune armaturile metalice pentru ghidarea segmentilor scarii. Are o lungime de cca 48 m.latimea treptelor pe tronsoane (mm) . Atat la partea superioara cat si la cea inferioara este prevazuta cu cercuri din lemn pentru a-i pastra forma cilindrica.inaltimea in stare de utilizare (m) . precum si pentru marirea rezistentei. 403. la unul din capete avand prevazut un ochi pentru legarea de scara. Periodic se ung dispozitivele de fixare. 80) are urmatoarele caracteristici tehnice: . Se compune din 3 tronsoane de scara. 80 Scara culisanta Scara culisanta (fig. Fig. Din grupa scarilor manuale fac parte: scara de imperechere. Dupa realizarea imperecherii tronsoanelor este necesar ca dispozitivele de fixare sa nu fie iesite din locasurile respective. Intinderea scarii se realizeaza prin simpla manevrare a lantului in jos. dispozitive de fixare pentru realizarea imperecherii segmentelor (3 – 4) si armaturi metalice pentru marirea rezistentei (5). fiecare fiind format din doua lonjeroane (1).masa unui tronson (kg) 14 Descriere Este confectionata din lemn lamelat sau aluminiu. Intretinere Se procedeaza ca in cazul scarii de imperechere.sistemul de scripeti (5) cu sant si cablu metalic (3) pentru intinderea scarii si siguranta de blocare in pozitia „intins”.70 . . se verifica si se fac reparatiile necesare. Pentru transport are o toarta si un maner din panza. scara de fereastra si scara plianta (baston). La fund se gasesc doua chingi din panza pentru intarire si un inel pentru agatare. 81 Descriere Scara culisanta este confectionata din lemn si se compune din urmatoarele parti: . 81) are urmatoarele caracteristici tehnice: . Galeata din panza Descriere Galeata este confectionata din panza rezistenta si are o capacitate de 15 l. scara culisanta. Scara de imperechere Scara de imperechere (fig.Coarda pentru ancorat scari Descriere Coarda pentru ancorat scari este confectionata din fire rasucite sintetice.36 10. 82 Descriere 4.inaltime in stare pliata pentru transport (m) 2.inaltimea in stare de transport (m) . 480 59 . CAPITOLUL VIII SCARI MANUALE Scarile manuale sunt mijloace destinate asigurarii accesului servantilor la inaltimi si executarii salvarilor. Fig. se va verifica starea lantului (zala cu zala) si a cablului metalic.inaltime de utilizare (m) 6. trepte (2).58 . alcatuit fiecare din doua lonjeroane (1).66 340. tretpe (2) si armaturi metalice (4) pentru ghidarea segmentilor pe timpul intinderii. avand grija ca dupa atingerea lungimii dorite siguranta de blocare sa se fixeze bine pe una din treptele de baza.trei tronsoane de scara care culiseaza (aluneca) unul pe celalalt.

instalarea acestuia putandu-se face in doua variante: . Intretinere Pe timpul operatiilor de intretinere se verifica starea coltilor carligului de agatare si starea sudurilor realizate intre trepte si lonjeroane.masa (kg) 15 Fig. . CAPITOLUL IX MIJLOACE PENTRU TRANSMISIUNI Mijloacele pentru transmisiuni sunt destinate realizarii legaturilor radiotelefonice de conducere si cooperare pe timpul interventiilor la incendii. varianta ce permite stabilirea legaturii radio de la un post telefonic din reteaua telefonica urbana.26 . constructiv prezentandu-se sub forma unei cutii metalice care.inaltimea in stare de utilizare (m) 3.latimea (mm) 32 . Scara baston Scara baston (fig.0 .puterea de radiofrecventa a emitatorului (w) . 83 Descriere Este confectionata din lemn lamelat.inaltimea in stare pliata (m) 3.latimea in stare pliata (cm) 10 . magnefonul de 4 w. . bobina cu cablu telefonic. comutatoare. carligul de agatare cu colti (3).radiotelefonul fix de 25 w. Intretinere Se procedeaza la fel ca in cazul scarii de imperechere. . blocul de alimentare si un panou de comanda miniaturizat. armaturi metalice pentru marirea rezistentei (4) si doua distantiere (5).radiotelefonul fix de 10 w.unitatea de alimentare a unitatii de comanda si de cuplare la linia telefonica.radiotelefonul mobil de 25 w.radiotelefoane portabile: . Radiotelefoanele Radiotelefoanele din dotarea pompierilor militari functionarea in benzi din gama undelor ultrascurte atat in reteaua radiofonica cat si in reteaua semiduplex. amplificatorul cu dispozitiv de alarmare. armaturi metalice pentru marirea rezistentei (4) si doua de agatare cu colti (3).puterea de audiofrecventa a difuzorului incorporat in unitatea de comanda (w) Descriere In prima varianta de instalare din complexul radiotelefonic fac parte urmatoarele: . Din grupa mijloacelor pentru transmisiuni fac parte: radiotelefoanele. Se compune din doua lonjeroane (1) prevazute cu locasuri speciale pentru plierea treptelor si cu trepte (2) articulate mobil la capete. receptorul. indicatoare optice (lampi) si instrumente de masura prin intermediul carora se opereaza pe timpul lucrului.radiotelefoane fixe: . cu ajutorul unei chei speciale. cate unul la partea de jos a fiecarui lonjeron. centrala telefonica si telefonul de campanie. in cazul statiilor telecomandate. dispeceratul. . prin butoane. cel superior fiind perforat. .cu comanda de trecere la emisie. unitatea de comanda prin laringofon. in plus. 25 2 .cu comanda de trecere in emisie prin voce. bateriile de acumulatori. manuala. a) radiotelefonul fix de 25 w „STORNO” tip CQF 612 Radiotelefonul fix de 25 w „STORNO” (fig. Fig. 84) lucreaza numai in reteaua simplex.radiotelefonul portabil de 0. In interior sunt montate difuzorul.radiotelefoane mobile: . clasificandu-se astfel: . 83) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .Este confectionata din aluminiu. microfonul si circuitele electronice aferente.unitatea emisie-receptie (statia propriu-zisa) care include emitatorul. 84 Principalele caracteristici tehnice ale acestui tip de radiotelefon sunt urmatoarele: .unitatea de comanda ce se prezinta sub forma unei cutii cu rama din lemn si capace din tabla. trepte (2). centrala telefonica automata. se vor unge articulatiile treptelor.radiotelefonul mobil de 10 w. Este echipata cu butoane. . se desface in doua parti simetrice. situatie in care nu se permite stabilirea legaturii radio la un post telefonic din reteaua telefonica urbana.radiotelefonul transportabil de 10 w. incarcatorul pentru baterii de acumulatori.5 w. . . Se compune din doua lonjeroane (1).

unitatea de comanda. in consecinta.unitatea de comanda cu microfon si difuzor incorporat.lampa de culoare galbena (6) care indica ce echipament este alimentat. lampa rosie 5 se va aprinde si se va vorbi in fata unitatii de comanda.instrumentul indicator care in regim de emisie prezinta intensitatea sunetului atunci cand se vorbeste in fata unitatii de comanda. acul indicator trebuie sa se situeze in sectorul rosu.lampa galbena (6) se aprinde cand echipamentul se alimenteaza. 9. . Sistemul permite oricarui abonat din reteaua urbana care cunoaste numarul de telefon alocat acestui tip de legatura sa transmita si sa receptioneze mesaje prin intermediul statiei radio cu conditia ca ea sa fie manipulata corespunzator. receptionarea de catre alt corespondent a mesajului poate fi de slaba calicate sau chiar imposibila.bloc de alimentare de la retea. cu o intensitate a vocii care sa determine pozitionarea acului instrumentului indicator 7 in zona rosie. in cazul unei statii telecomandate. 11 si 12 sunt inutilizabile la aparatura din dotarea trupelor de pompieri. Indiferent de varianta constructiva adoptata pentru unitatea de comanda radiotelefoanele sunt de 2 tipuri „vechi” si „noi”. apasam butonul 2 Sq de mai multe ori. Intrebuintare Consideram echipamentul instalat complet. Prin apasarea lui statia trece in regim de emisie. din complexul radiotelefon fac parte urmatoarele componente: .butonul (1) cu doua pozitii de lucru: „neapasat” pozite in care telefonul racordat la unitatea de comanda este folosit ca telefon obisnuit in reteaua telefonica. se elibereaza butonul de emisie 1. radiotelefonul trecand in regim de receptie. Dupa terminarea mesajului.telefonul obisnuit. cu circuitele aferente. . . produsa in doua variante: .becul 2 care indica faptul ca echipamentul este alimentat. instalate in incinta unitatii. la care unitatea de emisie-receptie este instalata in alt loc decat cel al unitatii de pompieri. . Lampa galbena este aprinsa (echipamentul este alimentat) si comutatorul de canale 3 este pe pozitia canalului dorit. si „apasat”.antena.unitatea de emisie-receptie (statia propriu-zisa) care este identica cu cea prezentata la prima varianta. 86) destinata comutatoarelor si indicatoarelor optice dispuse pe unitatea de comanda este urmatoarea: .. . utilizat la verificarile locale ale unitatii emisie-receptie. . 85 . fara microfon. 11. obtinand astfel o imbunatatire a auditiei.lampa rosie (5) care se aprinde cand statia emite.microreceptor special.butonul de emisie (1). . La tipul vechi (fig. Dispunerea si destinatia butoanelor. comutatoarelor si indicatoarelor optice pe unitatea de comanda in varianta de fata este urmatoarea (fig.antena. . . Prin actionarea lui circuitul squelch este scos din functiune si in difuzor se aude zgomot continuu. . Descriere In completul unui radiotelefon fix de 10 w tip IEMI intra urmatoarele componente: . este necesara deplasarea unui specialist pana la locul unde este amplasata unitatea de emisie-receptie. Din acest moment radiotelefonul este pregatit pentur receptionarea mesajelor.comutatoarele 3 si 4 prin apasarea carora regleaza volumul sonor in difuzor.butonul squelch (2). incorporat in unitatea de comanda. Dispunerea si destinatia butoanelor. Pe panou sunt dispuse butoanele. . emitatorul.butonul (7) care. Pentru ca mesajul sa fie corect transmis.comutator pornit-oprit 1 prin apasarea caruia se realizeaza alimentarea echipamentului. varianta in care statia poate lucra pe 1 – 2 canale oferind urmatoarele avantaje: comutarea canalelor. comutatoarelor si indicatoarelor optice pe panoul unitatii de comanda . In aceasta varianta nu exista posibilitatea schimbarii canalului de lucru de la unitatea de comanda. ci numai difuzor. . reglarea volumului sonor. In caz ca receptionam un mesaj foarte slab. . Deci. Pentru a schimba totusi canalul de lucru in cazul statiei telecomandate. se apasa butonul de emisie 1. Apasam butonul 2 Sq si cu ajutorul potentiometrului 4 reglam convenabil nivelul auditiei in difuzorul din unitatea de comanda. cu conditia ca statiei sa i se fi alocat un circuit. trecerea din regim de receptie in regim de emisie si invers. in lipsa receptionarii mesajelor de la alti corespondenti. . . covertizorul de alimentare. cu sau fara disc. 10.microreceptor special. nu se pot selecta decat canalele 1 si 2 de la unitatea de comanda. Constructiv se prezinta sub o forma asemanatoare primei variante. . . . Pentru alimentarea aparatului in aceasta varianta se utilizeaza un bloc redresor de dimensiuni reduse. nu vom insista asupra destinatiei lor.pentru comanda la distanta. Intrebuintare Se poate emite uneori prin intermediul telefonului cuplat la echipament si care este amplasat langa unitatea de comanda. Si in aceasta varianta butoanele 8. . Daca se doreste transmiterea unui mesaj. 10. .pentru comanda locala. b) radiotelefonul fix – RTF – S (SD) – 10 w – tip IEMI Radiotelefonul fix RTF – S (SD) – 10 w – tip IEMI permite realizarea legaturilor radio necesare indeplinirii misiunilor de prevenire si stingere a incendiilor. prin apasare.potentiometru pentru reglarea volumului sonor (4). pozitie in care telefonul cu unitatea de comanda sunt folosite pentru actionarea radiotelefonului prin voce.unitatea de emisie-receptie in care sunt incluse principalele blocuri functionale.comutatorul de canale (3) permite selectarea canalului dorit fiind echipate numai canalele 1.lampa de culoare rosie (5) care se aprinde cand radiotelefonul emite. comutatoarele si indicatoarele optice cu ajutorul carora opereaza radiotelefonul. In caz contrar. 12 si 13 nu sunt utilizate la aparatura din dotarea pompierilor si. 85): Fig. .comutatorul de canale (3) care nu este functional la aceasta varianta.butonul squelch (2). Acest buton se utilizeaza in cazul receptionarii foarte slabe a mesajelor sau pentru reglarea volumului sonor. Unitatea de comanda nu are microfon incorporat. 9. in care este inclus difuzorul. prin intemediul caruia se asculta traficul radio atunci cand butonul 1 este neapasat. Butoanele 8.2 si 3.unitatea de alimentare a celei de comanda si de cuplare la linia telefonica. utilizat la verificarile locale ale unitatii de emisie-receptie. de abonat.potentiometrul pentru reglarea volumului sonor (4). receptorul. dupa care eliberam butonul 2. . . . permite unui abonat din reteaua telefonica urban sa transmita si sa receptioneze mesaje prin intermediul radiotelefonului. In a doua varianta.

12. Cu ajutorul comutatorului 8 se alege subgama in care se afla canalul pe care vom lucra. 12 V. . . 500 mA . . la care toate butoanele si comutatoarele necesare exploatarii statiei se afla dispuse chiar pe panoul frontal al radiotelefonului propriu-zis si prezinta avantajul ca nu mai necesita interconectari cu unitatea de comanda separata. 87 . la statie conectandu-se direct antena.microfon R-8474 (sau R-8471). .apasat – canalele 6 -10. . Prin apasarea unuia din comutatoarele 5. Fig. In functie de intensitatea sonora a mesajelor receptionate.comutatoarele 7 – 11 cu ajutorul carora se alege canalul dorit in subgama selectata in prealabil cu comutatorul 4. indicatorul optic sta aprins. Radiotelefoanele tip R-8140 si R-8142 au aceeasi destinatia ca si cele fixe descrise anterior.c. Comutatoarele 11. deci echipamentul este alimentat. difuzorul si firele de alimentare. . A doua varianta cu unitate de comanda separata tip R-8142 care se conecteaza la radiotelefon printr-un cablu de maximum 5. prin apasarea clapei 9. Prin apasarea unuia din comutatoarele 7.comutatorul 3 prin care se regleaza volumul sonor in difuzor incorporat in unitatea de comanda. 12 V.1 – f. .3 sau f.dimensiuni (mm) 70 x 210 x 240 . Unitatea de comanda R-8606 de la radiotelefonul R-8142 este protejata de o carcasa metalica si are un suport de fixare pe bordul masinii. de la o distanta de 30 cm.c. microfonul. Intrebuintare In cazul primei variante de tip „vechi” consideram realizata instalarea completului radiotelefon.) 4.indicatorul optic 2 care se aprinde cand echipamentul este alimentat. in acest caz. prin apasare. realizate in doua variante.comutatorul 4 prin mijlocirea caruia se selecteaza subgamele dupa cum urmeaza: . se selecteaza canalul dorit. Prin apasarea comutatorului 3 se regleaza volumul.c. . Prin apasarea comutoarelor 3 si 11 se regleaza volumul. 7. receptorului.putere de iesire emitator 20 W .comutatorul 8 cu ajutorul caruia prin translatare spre stanga sau spre drepta se selecteaza una dintre cele doua subgame: f.comutatorul 5 care prin apasare trece radiotelefonul in regim de emisie. 10 sau 11 selectionam canalul dorit in cadrul subgamei alese. tip R-8140. se aprinde indicatorul optic 2.tensiunea de alimentare 6 V.6.clapa 9 care. Daca transmite mesaje./50 Hz printr-o sursa de alimentare R-8503. 86 La tipul „nou” (fig.antena F-30424/II. Se apasa comutatorul 1. In acest moment radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza pe receptie. c) radiotelefoanele mobile de tip 20 W. 24 V. alimentarea se realizeaza de la reteua de 220 V. .c.unitatea de emisie-receptie cu sau fara sistem de comanda incorporat.5 m prezinta avantajul unui echipament cu volum redus instalat pe bordul autospecialelor. Se apasa comutatorul 1 si se aprinde indicatorul optic 2.c. Pe durata emisiei. 87) pe unitatea de comanda sunt dispuse: .) max.eliberat – canalele 1 – 5. tip R-8140 (cu unitate de comanda incorporata) si tip R-8142 (cu unitate de comanda separata). in functie de intensitatea sonora a mesajelor receptionate se regleaza volumul sonor dupa cum s-a aratat mai inainte. indicatorul optic sta aprins. prin cablul multifrier.consum de receptie (alimentare la 6 V. . tip R-8606 necesar atunci cand unitatea de emisie-receptie nu este echipata cu sistem de comanda incorporat. 9. In cazul celei de-a doua variante „noua”.becul 10 care se aprinde in momentul emisiei. .5 A Descriere Din completul radiotelefonului de 20 W fac parte: . 13 si 14 nu se folosesc la aparatura din dotarea pompierilor. 6 si 7 cu ajutorul carora. radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza in regim de receptie.c. deci echipamentul este alimentat. fiind marcate cu frecventele pe care le selecteaza.comutatorul 1 pornit-oprit prin apasarea caruia echipamentul este alimentat. sursei de alimentare si eventual al sistemului de fixare pe bordul autovehiculelor. Comutatoarele si butoanele de comanda sunt dispuse pe panourile frontale ale radiotelefonului R-8140 sau ale unitatii de comanda R-8606 de la radiotelefonul R-8142. Pe durata emisiei. Comutatorul 1 + 2 nu este folosit la aparatura din dotarea trupelor de pompieri. se regleaza volumul sonor dupa cum s-a aratat mai sus. pornim de la faptul ca instalarea completului radiotelefonului fix este realizata. . Radiotelefoanele se pot instala si ca statii fixe. asa cum rezulta si din titlul subcapitoului. dar si dezavantajul determinat de interconectarea unitatii de comanda cu unitatea de emisie-receptie. se apasa pe clapa 5 si se vorbeste in fata unitatii de comanda. Cu ajutorul comutatorului 4 se alege subgama in care se afla canalul pe care vom lucra. trece radiotelefonul in regim de emisie. . selectam canalul dorit in cadrul subgamei. Sunt marcate cu frecventele pe care le selecteaza din cadrul subgamelor selectate cu comutatorul 4. In acest moment. precum si cabluri de interconectare ale componentelor sistemului. . se apasa pe clapa 9 si se vorbeste in fata unitatii de comanda de la o distanta de 30 cm. 8. Prima varianta cu sistem de comanda incorporat.indicatorul optic 6 care se aprinde in momentul in care radiotelefonul emite.cabluri cu mufa destinate alimentarii radiotelefonului.unitatea de comanda separata. Radiotelefonul propriu-zis este construit intr-o carcasa metalica cu capacele superior si inferior detasabile pentru a permite accesul (numai al specialistilor) la circuitele interioare ale emitatorului. Caracteristicile tehnice ale radiotelefoanelor mobile de 20 W sunt urmatoarele: .comutatoarele 5.consum de emisie (alimentare la 6 V.c.independenta antenei 500 HMI . fiind.c.difuzor R-8472. Daca se transmite mesaje..modul de lucru simplex sau duplex . prin apasare. Dezavantajul consta in necesitatea instalarii unui echipament relativ voluminos pe bordul autospecialelor.maximum de canale 12 .4 – f. 6. 12 V. . Fig. .

In cazul radiotelefonului R-8140 destinatia butoanelor si comutatoarelor este urmatoarea (fig. 88): Fig. 88 - clapa PORNIT-OPRIT (1) prin apasarea careia telefonul este alimentat; - clapele de volum 2 si 3 care permit reglarea volumul in 4 trepte in ordine crescatoare astfel: - volumul minim: nici o clapa apasata; - clapa 2 apasata si 3 neapasata; - clapa 2 neapasata si 3 apasata; - clapa „squelch” 4 prin apasarea careia circuitul squelch este scos din functie. In difuzor se aude un zgomot permanent, in lipsa receptionarii semnalului util. Este marcata cu literele SQ; - clapa cautatorului automat de canale 5; cand este apasata cautatorul de canale intra in functie; este marcata cu literele CA; - clapa EMISIE-RECEPTIE 6, care prin apasare permite intrarea emitatorului in functiune; - toate clapele 1 – 6 sunt permanent autoiluminate; - comutatorul de canale 7 cu ajutorul caruia se selecteaza canalul dorit, iluminat atunci cand nu functioneaza emitatorului de canale sau cand un alt radiotelefon emite pe canalul solicitat cu acest comutator iar clapa 5 este apasa; - comutatorul prin care se selecteaza cel de-al doilea canal sau supravegheat 8 este iluminat numai in situatia in care functioneaza cautatorul automat de canale si un alt radiotelefon emite pe canalul selectat cu ajutorul comutatorului respectiv. Radiotelefonul nu intra in emisie atunci cand este apasata clapa „CA” deci cand functioneaza cautatorul automat de canale. Cautatorul automat de canale nu functioneaza daca este apasata clapa „SQ”. In cazul radiotelefonului R-8142 butoanele si comutatoarele sunt dispuse pe panoul unitatii de comanda R-8606 si au urmatoarele destinatii (fig. 89); Fig. 89 - comutatorul PORNIT-OPRIT si volumul sonor 1, in a carui rotire in sensul acelor de ceasornic se realizeaza: - in prima pozitie statia este alimentata, se aprinde LED-ul 6; - pe urmatoarele pozitii se regleaza, crescator, volumul sonor; - comutatorul de canale (2) cu ajutorul caruia se selecteaza canalul de lucru dorit; LED-ul de deasupra se aprinde atunci cand statia este alimentata si comutatorul cautatorului de canale este comutat pe pozitia „CA”; cand comutatorul cautatorului de canale este comutat pe pozitia „CA” LED-ul se aprinde numai cand un alt radiotelefon emite pe canalul selectat cu acest comutator de canale 2; - comutatorul de canale auxiliar (3), prin care se selecteaza cel de-al doilea canal supravegheat, functional numai cand comutatorul 4 se afla pe pozitia „CA”, iar LED-ul 7 de deasupra lui se aprinde numai cand un alt radiotelefon emite pe frecventa canalului selectat cu ajutorul comutatorului 3; - comutatorul automat de canale (4) manevrat pe pozitia „CA” permite circuitului cautator de canale sa intre in functiune; - comutatorul squelch (5) pe pozitie „SQ” permite scoaterea circuitului squelch din functiune, in difuzor auzindu-se un zgomot permanent, in lipsa receptionarii unui mesaj; - LED-ul (8) se aprinde cand radiotelefonul este in emisie. Pe spatele unitatii de comanda se afla o mufa de interconectare a acesteia cu unitatea de emisie-receptie, microfonul si difuzorul. Intrebuintare Pentru intrebuintarea radiotelefonului de 20 w tip R-8140 dupa realizarea interconectarilor se procedeaza astfel: - se alimenteaza radiotelefonul prin apasarea clapei 1; becul din interiorul clapei se va aprinde; - se selecteaza canalul de lucru cu ajutorul comutatorului 7; becul din interior se aprinde; - se regleaza volumul sonor cu ajutorul clapelor 2 si 3. Aceasta se poate face in functie de intensitatea sonora a zgomotului care se aude in difuzor cand se scoate din functiune circuitul squelch (cand se apasa clapa 4 „SQ”). Dupa reglarea volumului sonor, se elibereaza clapa 4 „SQ” si trecerea astfel la modul normal de lucru fara zgomot in difuzor in lipsa receptionarii mesajelor. Radiotelefonul este pregatit lucru, aflandu-se in regim de receptie. Daca vrem sa transmitem un mesaj se apasa butonul de emisie dispus pe corpul aparatului si se vorbeste in fata microfonului de la cca 10 cm, situatie in care se aprinde becul de la pozitia 6, cat timp se emite. Trecerea in emisie a radiotelefonului se poate face si prin apasarea clapei 6. La fel se aprinde becul din interiorul clapei. Trecerea radiotelefonului in regim de supraveghere a doua canale simultan cu ajutorul cautatorului automat de canale se face astfel: - se apasa clapa 5 „CA” (se aprinde becul din interior) si se stinge becul din dreptul comutatorului 7; - se selecteaza cele doua canale supravegheate cu comutatoarele 7 si 8. Cand se receptioneaza un mesaj pe cele doua canale becul respectiv se aprinde. Pentru a transmite un mesaj, eliberam clapa 5 „CA” si selectam cu comutatorul 7 canalul pe care am primit mesajul. Trecem statia in regim de emisie si transmitem mesajul dorit. Amintim ca nu se poate emite cand circuitul cautatorului automat de canale este in functiune (clapa 5 „CA” este apasata). In cazul intrebuintarii radiotelefonului de 20 w tip R-8142 (cu unitatea de comanda separata), dupa realizarea interconectarilor se procedeaza astfel: - se alimenteaza radiotelefonul prin rotirea comutatorului 1 (LED-ul 6 se va aprinde); - este selectat canalul de lucru cu ajutorul comutatorului 2; - se regleaza volumul sonor din comutatorul 1. Acesta se poate face in functie de intensitatea sonora a zgomotului care se aude in difuzor cand se scoate din functiune circuitul squelch (comutatorul 5 este pe pozitia SQ). - se trece comutatorul 5 pe pozitie normala si astfel nu se mai aude zgomot in difuzor in lipsa receptionarii mesajelor. In acest moment, radiotelefonul este pregatit pentru lucru, afirmandu-se in regim de receptie. Daca vrem sa transmitem un mesaj, luam microfonul, apasam butonul de emisie si vorbim in fata lui de la cca 10 cm. Trecerea radiotelefonului in regim de supraveghere a doua canale simultan cu ajutorul cautatorului automat de canale se face astfel: - se trece comutatorul 4 pe pozitia „CA” si LED-ul 6 se va stinge; - se selecteaza doua canale supravegheate cu comutatoarele 2 si 3. Cand se receptioneaza un mesaj pe unul dintre cele doua canale LED-ul de deasupra canalului respectiv se aprinde. Amintim ca nu se poate emiute cand emitatorul cautatorului de canale este in functiune (comutatorul 4 este in pozitia „CA”). d) radiotelefonul mobil RTM-4 MF – S (SD) de 10 w. Radiotelefonul mobil RTM-4 MF – S (SD) de 10 w (fig. 90) este destinat echiparii autospecialelor de prevenire si stingere a incendiilor si are posibilitatea de lucru in sistem simplex sau semiduplex. Acest tip de radiotelefon prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - numarul maxim de canale 10 - moduri de lucru simplex sau semiduplex - independenta antenei 50 OHMI - alimentare 6; 12 si 24 V.c.c. - curent maxim absorbit de radiotelefon: - emisie 3,4 A/24 V.c.c. sau 1,7 A/24 V.c.c.

- receptie 0,5 A/12 V.c.c. sau 0,3 A/24 V.cc. In completul radiotelefonului intra urmatoarele componente: - unitatea de emisie receptie; - unitatea de comanda; - microfonul; - antena; - placa de baza destinata fixarii unitatii emisie-receptie pe autospeciale; - cablurile de interconectare intre unitatea emisie-receptie, cablurile de alimentare, cutia de cu sigurante fuzibile si suportul microfonului. Fig. 90 Unitatea de emisie-receptie constituie statia propriu-zisa si contine emitatorul, receptorul, convectorul. Constructiv se prezinta sub forma unei cutii de metal ce este prevazuta cu o mufa pentru antena, mufa-fata in care se introduce mufa-mama a cablurilor de interconectare si alimentare. Locul de instalare se alege astfel incat sa nu deranjeze prin spatiul pe care-l ocupa si sa fie ferita de lovituri. Unitatea de comanda este cea la care se executa operatiunile ori de cate ori este necesara stabilirea unei legaturi radio. Este instalata pe bordul autospecialelor, astfel incat sa permita manevrarea comoda a comutatoarelor si potentiometrelor cu care este echipata. Dispunerea comutatoarelor si potentiometrelor pe panoul unitatii de comanda, precum si destinatia acestora este urmatoarea: - comutatorul de canale (1) ce permite alegerea canalului dorit; - potentiometrul de volum in trepte (2) prin care se stabileste nivelul auditiei optime in „difuzor”; - comutatorul basculat de pornire si oprire (3) in cele doua pozitii extreme permite alimentarea si, respectiv, intreruperea alimentarii radiotelefonului de la bateria autovehiculelor; - butonul de emisie-receptie (4) prin apasarea carora statia trece in regim de emisie; are functie identica cu butonul de emisie dispus pe microfonul radiotelefonului; - potentiometrul (5) permite introducerea sau scoaterea din functiune a releului de zgomot (circuit de squelch). Acesta functioneaza in pozitia in care zgomotul din difuzor dispare atunci cand nu se receptioneaza nici un mesaj. - mufa-mama pentru microfon (6) este dispusa pe partea laterala stanga, cand privim cutia din fata; - lampa de culoare verde (7) se aprinde in momentul conectarii alimentarii, deci in momentul cand comutatorul 3 este basculat pe una din partile laterale. Intrebuintare Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se procedeaza astfel: - se cupleaza contactul general al masinii si se porneste motorul; - se actioneaza comutatorul 3 intr-una din pozitiile laterale (numai dupa pornirea motorului); - se aprinde lampa verde; moment in care radiotelefonul este alimentat si functioneaza in regim de receptie; - cu comutatorul de canale 1 se stabileste canalul dorit; - cu comutatorul 2 se regleaza nivelul auditiei; Pentru trecerea radiotelefonului in regim de emisie se detaseaza microfonul de pe suport, se apasa butonul lateral si se vorbeste; sau se apasa pe butonul 4 care introduce radiotelefonului in emisie si se vorbeste. Cand se executa lucrari de intretinere a bateriilor de acumulatori, instalatiile electrice ale radiotelefonalor se vor deconecta. e) radiotelefonul transportabil de 10 w tip CQP-612 Radiotelefonul trasportabil de 10 w tip CQP-612 (fig. 91) produs de firma daneza „STRONO” lucreaza in gama undelor ultrascurte, fiind echipat cu frecvente din reteaua simplex, proprie pompierilor. Prin modul in care a fost conceput poate fi utilizat ca statie mobila sau fixa. Caracteristici tehnice: - putere emitator (w) - impedanta antenei (OHMI) - numar maxim de canale - tensiunea de alimentare (V.c.c) - modul de lucru Fig. 91 Descriere Din completul radiotelefonului fac parte: - statia propriu-zisa care contine emitatorul si receptorul; - unitatea de alimentare tip B4-602; - monofonul (microfon-difuzor) tip L.M. 601; - antena tip AN-611 H. Atat statia propriu-zisa cat si unitatea de alimentare sunt introduse in casete metalice. Prinderea unitatii de alimentare de corpul radiotelefonului se realizeaza cu ajutorul a doua cleme laterale. Conectarea unitatii de alimentare la statie se realizeaza, din punct de vedere electric, prin intermediul unui conector mama-tata cu 7 contacte. Monofonul, care contine capsula difuzor-microfon plus partea electrica aferenta si butonul de emisie-receptie, este dispus intr-o carcasa de plastic si se fixeaza, cu ajutorul unei cleme pe partea laterala a statiei. Destinatia comutatorului, a mufelor si a indicatoarelor dispuse pe panoul frontal este urmatoarea: - mufa-tata (1) destinata conectarii monofonului la radiotelefon prin introducerea mufei-mam a monofonului in mufa-tata care apoi se fixeaza prin insurubare in sensul acelor de ceasornic; - mufa-antena (2) prin intermediul careia antena se fixeaza la radiotelefon prin insurubare, in sensul acelor de ceasornic; - butonul destinat pornirii statiei (3) si reglajului volumului sonor; - comutatorul de canale (4) cu ajutorul caruia se alege canalul de lucru dorit; - comutatorul cu 3 pozitii (5) pentru: - scoaterea din functiune a difuzorului; - receptia cu circuitul squelch in functiune; - receptia fara circuit squelch in functiune; - instrumentul indicator (6) care prezinta starea de incarcare a bateriei de acumulatoare astfel: - baterie incarcata – indicatorul pozitionat in zona verde; - baterie descarcata – indicatorul pozitionat in zona rosie. minim 10 50 12 30 simplex.

Pe panoul frontal al radiotelefonului mai sunt dispuse: indicatorul optic (7), mufe (8) ce nu sunt utilizate. Monofonul este echipat cu 2 butoane din care se utilizeaza numai unul: butonul de emisie-receptie prin apasarea caruia statia trece in emisie. Intretinere Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se ataseaza unitatea de alimentare in radiotelefon cu ajutorul celor 2 clame laterale, avand grija ca mufa-tata dispusa la partea inferioara a acestuia sa intre corect in mufa-mama dispusa pe unitatea de alimentare, dupa care: - se introduce antena in mufa 2 si se pozitioneaza, astfel incat oricare ar fi pozitia statiei, antena sa fie mereu verticala; - se conecteaza monofonul la mufa 1 dispusa pe panoul radiotelefonului; - se fixeaza canalul 2 cu ajutorul comutatorului 4; - se alimenteaza radiotelefonul rotind butonul 3 in sensul acelor de ceasornic, astfel ca acul instrumentului indicator sa treaca in sectorul verde; - re regleaza nivelul sonor, moment in care radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza in regim de receptie. Daca se doreste transmiterea unui mesaj se apasa butonul de pe monofon si se vorbeste in fata lui de la o distanta de aproximativ 20 cm. Unitatea de alimentare are incorporata pe langa bateria de acumulatori si incarcatorul bateriei, ce se conecteaza la retea prin intermediul cordonului cu stecher. Timpul de incarcare al bateriei este de 14 ore, iar daca acesta este mai mare bateria nu se degradeaza. f) radiotelefonul transportabil de 10 w R-8240 Radiotelefonul transportabil de 10 w R-8240 (fig. 92) este destinat in functie de frecventele cu care este echipat, stabilirii legaturilor radio in reteaua simplex si semiduplex. Radiotelefonul este astfel construit incat ofera legaturi sigure pe distante relativ mari datorita atat caracteristicilor tehnice (sensibilitatea receptorului si puterea de radiofrecventa de emisie – 10 w) cat si multiplelor accesorii cu care poate functiona ca statie portabila, mobila sau fixa. Poate fi echipat cu maximum 12 canale iar comenzile se realizeaza in totalitate pe panoul frontal pe care exista mufele si suportul pentru monofon si antena. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - puterea emitatorului (w) minimum 10 - impedanta antenei (OHMI) 50 - numar maxim de canale 12 - mod de lucru simplex sau semiduplex - tensiunea de alimentare 12; 6 V ± 15% - consuma maxima la 12; 6 V.c.c. in emisie max. 4 A in receptie (asteptare) 500 mA. Completul statiei cuprinde urmatoarele componente: - unitatea emisie-receptie R-8240; - antena R-8442; - monofon R-8475; - monofon R-8475; - accesorii pentru alimentare: - casete cu baterii cadmiu-nichel (Cd-Ni) de 4 Ah R-8507; - caseta cu baterii cadmiu-nichel (Cd-Ni) de Ah R=8508 sau Ah R-8508 A; - caseta cu baterii cadmiu-nichel si incarcator pentru baterii incorporat, R-8504 (pentru functionarea cu statie fixa sau transportabila); - sursa de alimentare de la reteaua de 220 V.c.c./50 Hz R-8505 (in caz ca functioneaza ca statie fixa); - cordon cu mufa de 50 contacte (mama) care asigura alimentarea unitatii de emisie receptie R-8240 de la bateria de 12 V.c.c. a autovehiculelor. Fig. 92 Descriere Radiotelefonul (emitator, receptor, sistem de comanda si sisten de alimentare) are asamblat intr-o caseta metalica din aluminiu cu capacele din fata si spate detasabile, ceea ce permite accesul la partea electrica interna. Are prevazut un maner de transport fixat lateral prin doua butoane cu filet. Pozitionarea comutatoarelor si a mufelor, precum si modul lor de utilizate sunt urmatoarele: - comutator rotativ (1) cu 6 pozitii care asigura: - pozitia 1 oprirea statiei; - pozitia 2 controlul bateriei, pozitie in care LED-ul din dreptul comutatorului se aprinde daca bateria are tensiune mai mare de 10 V; - pozitiile 3, 4, 5 si 6: reglajul in trepte al nivelului auditiei in microfon; - comutator cu 12 pozitii (2) care asigura selectarea canalului de lucru dorit; - comutator cu 12 pozitii (3) ce fixeaza cel de-al doilea canal pe care dorim sa-l supraveghem prin intermediul cautatorului automat de canale. Pe canalul stabilit cu acest comutator se poate receptiona (cand se lucreaza cu cautatorul automat) dar nu si emite; - comutator basculant (4) cu 3 pozitii; - mijloc-radiotelefonul este pe receptie cu circuitul SQ in functiune, iar in mufa nu se aude nimic (zgomotul este suprimat); - basculat pe pozitie fara retinere „S2” este pe receptie cu circuitul SQ scos din functiune. In microfon se aude, in regim de asteptare (fara receptionarea unui mesaj), un zgomot permanent in functie de reglajul volumului cu comutatorul C1; - basculat in pozitia „CA” – este pus in functiune cautatorul automat si sunt supravegheate simultan canalele fixate cu comutatoarele C2 si C3. Pe aceasta pozitie radiotelefonul doar receptioneaza, nu poate si emite. Circuitul SQ in functiune, pe asteptare, neauzindu-se nimic in monofon; - mufa (mama) pentru conectarea la antena (MI); - mufa (cu 7 contacte) pentru conectarea monofonului (M2); - suportul monofonului (S1); - indicatoare optice LED-uri (I1, 2, 3). Manerul mecanic cu care este prevazuta statia asigura transportul si functionarea in repaus, intr-o pozitie inclinata convenabila pentru operator. Sistemul radiotelefon-unitate de alimentare (casete fixate in partea inferioara prin cele doua crabiniere laterale) formeaza un sistem etans la ploaie. Monofonul contine in caseta de plastic difuzorul (care functioneaza si ca microfon), un amplificator de audiofrecventa si un sistem de actionare cu clapa pentru trecerea in emisie a radiotelefonului. Pe capacul din spate, monofonul are o clama de fixare pe radiotelefon. Intrebuintare

husa de protectie. .mufa pentru cuplarea unitatii de comanda prin laringofon (6). prin apasarea caruia radiotelefonul trece in regim de emisie. poate fi de tipul banda. . toate LED-urile fiind stinse. pentru a mari distanta de legatura. Prin intermediul mufei din partea inferioara a radiotelefonului se cupleaza bateria masinii. bateria trebuie incarcata sau schimbata.c.se roteste comutatorul (4) pe pozitia III si.5 w Radiotelefonul portabil de 0. bateria auto sau alimentata de la reteaua de 220 V.se cupleaza unitatea de alimentare (caseta cu baterii.numar maxim de canale . .unitate de comanda prin laringofon.oprit. . radiotelefonul. Este destinat comuncatiilor radio bilaterale si functioneaza numai in sistem simplex. acoperita cu un manson protector din material plastic.comutatorul Cl este rotit pe prima pozitie. Daca pe timpul functionarii comutatorul (4) este in pozitia „CA”.c. semnul desenat pe panou fiind „I”.se roteste comutatorul (1) in sensul acelor de ceasornic regland volumul sonor al semnalului din monofon. . Daca LED-ul nu se aprinde. . .Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se procedeaza astfel: . se trece comutatorul (C2) pe canalul respectiv (daca nu s-a transmis chiar pe canalul fixat cu comutatorul respectiv). 93 Intrebuintare Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se executa urmatoarele operatii: . In aceasta situatie radiotelefonul nu emite si nu receptioneaza. . potentiometrelor si mufelor dispuse pe panoul radiotelefonului de 0.antena. In acest scop se va utiliza setul de cabluri livrate. se apasa butonul de emisie (5) si se vorbeste. pozitie marcata pe panou 0. Pentru lucrul cu cautatorul automat pe canale: . LED-ul corespunzator canalului se aprinde pe toata durata transmiterii mesajului. radiotelefonul nu emite. radiotelefonul fiind alimentat in difuzor se va auzi un zgomot permanent. g) radiotelefonul portabil RTP-4 MF –S-0./50 Hz). ./50 Hz. Observand care LED s-a aprins. . ca urmare.c. cu circuitul SQ in functiune. . implicit. conectarea la bateria autovehiculului fiind facuta obligatoriu prin intermediul cutiei cu sigurante fuzibile.se roteste comutatorul de canale (2) pe pozitia corespunzatoare canalului pe care se va lucra. zgomotul dispare si statia este pregatita pentru receptie.tensiune de alimentare (v. destinate prinderii manerului. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . radiotelefonul intra in emisie si vorbin in fata acestia de la aproximativ 10 cm mesajul este transmis in eter. Daca zgomotul nu dispare inseamna ca bateria este descarcata si trebuie schimbata. iar zgomotul permanent in difuzor inceteaza. La mufa de antena se cupleaza o antena de radiotelefon fix pentru a castiga inaltime si. . . . La baza acestei antene exista o banda din material plastic de culoare verde ce caracterizeaza frecventele alocate retelei simplex a pompierilor militari. In cazul instalarii radiotelefonului ca statie fixa functioneaza cu caseta de acumulatori. Dupa reglarea comutatorului (C4) revine singur in pozitia de mijloc.c.comutatorul de canale (2) cu ajutorul caruia se alege unul din cele trei canale de lucru. Efectuand operatiile de mai sus se pot asigura cu RTT legaturi de calitate si pe distante apreciabil sporite.comutatorul de volum sonor (3) prin care se realizeaza auditia corespunzatoare la difuzor sau in casca unitatii de comanda prin laringofon.c. Efectuand aceste manevre radiotelefonul este adus in regim de receptie. Semnificatia comutatoarelor.comutatorul pornit-oprit (4) cu 3 pozitii: . stingandu-se o data cu incetarea lui.5 w este un aparat de emisie-receptie tranzistorizat. La mufa de antena se cupleaza o antena fixata pe autovehicul. pozitie in care radiotelefonul este aliementat insa circuitul SQ nu este in functiune si.c. . In acesta pozitie radiotelefonul este alimentat. Pentru a fi posibila emisia.buton emisie (5). prin apasarea clapei monofonului. . utilizand cele doua suruburi laterale. aducand radiotelefonul la i distanta de aproximativ 10 cm de gura. avand posibilitatea de a se auzi mesaje transmise de alti corespondenti care lucreaza la acelasi canal. intra in emisie si se poate comunica cu corespondentul care a facut apel. echipata cu curele de prindere si de purtare.impedanta antenei (ohmi) . . Daca se doreste transmiterea unui mesaj. comutatorul (C4) nu trebuie sa fie pe pozitia „CA”.din comutatoarele (C2) si (C3) se stabilesc doua canale pe care dorim sa le supraveghem simultan. .se cupleaza monofonul prin apasarea si rotirea mufei in sensul acelor ceasornicului pana la blocare. confectionata din lame de otel spiralate.mufa antena (1) permite conectarea la radiotelefon printr-o apasare usoara si o rotire in sensul acelor de ceasornic a antenei. Daca pe unul din cele doua canele un corespondent transmite un mesaj (emite). 93): . terminate cu o mufa de interconectare la radiotelefon si cu papuci (sau alte dispozitive pentru prinderea la bornele bateriei de acumulatori a masinii). cu posibilitati de lucru pe maximum 6 frecvente (canale). nemaideranjand in lipsa receptionarii sau transmiterii mesajelor.5 w este compus din: . in difuzor se aude zgomot permanent. Cand vrem sa transmitem un mesaj se apasa clapa monofonului. .c. Fig. Reglajul se face ori in timpul receptiei unui semnal de la un corespondent ori trecand (C4) pe pozitia „SQ” si regland volumul in functie de zgomotul permanent al radiotelefonului. ca sistem de prindere pe autovehicul. situat pe capacul din spate al radiotelefonului.se trece comutatorul C4 pe pozitia cu mentiunea CA-cautator automat.se introduce caseta cu acumulatori in aparat si se strange pana la blocare surubul marcat. . LED-ul corespunzator comutatorului (2) se va aprinde indicand ca pe canalul fixat se poate lucra. zgomotul dispare.se introduce antena in mufa corespunzatoare si se infileteaza dispozitiviul de fixare al acesteia.5 w este urmatoarea (fig. Se trece comutatorul basculant (A) pe pozitia de mijloc si LED-ul corespunzator comutatorului (2) se aprinde.se cupleaza antena la aparat si se blocheaza cu ajutorul surubului dispus pe mufa antenei.consum receptie cu circuitul SQ in functiune (mA) emisie (mA) 6 50 10 – 12 25 300 Completul radiotelefonului de 0.se roteste comutatorul (4) pe pozitia II. In caz ca bateria este complet incarcata (are peste 10 V) LED-ul corespunzator comutatorului Cl se aprinde. In aceasta situatie.) . Pentru a lucra cu radiotelefonul mobil acesta se fixeaza la bordul masinii.caseta PVC cu 10 elemente acumulatori nichel-cadmiu cu o tensiune de 12 V. .c. pe baterie. .cu ajutorul comutorului de volum (3) se stabileste nivelul convenabil de auditie.pornit. pe receptie. caracteristic scoaterii din functiune a circuitului SQ.unitatea de emisie-receptie (radiotelefonul propriu-zis).pornit. ca urmare. cu incarcator incorporat R-8504 sau cu sursa de alimentare R-8505 ambele fiind in permanenta conectate la reteaua de 220 V.

Daca un alt corespondent a inceput transmiterea unui mesaj. moment in care se realizeaza si alimentarea unitatii casca-laringofon. la terminarea lucrului el se va opri prin trecerea comutatorului (4) pe pozitia I. Pe toata perioada lucrului cu radiotelefonul. introducandu-se circuitul SQ si. panoul cu butoane si locasuri pentru baterii se prezinta ca in fig. Incarcatoare pentru bateriile de acumulatori ale radiotelefoanelor Pentru incarcarea bateriilor de acumulatori ale radiotelefoanelor se folosesc urmatoarele tipuri de incarcatoare: . de la oricare corespondent. in sistem automat. Daca nu mai este necesara mentinerea radiotelefonului in functiune.4 .) scoase involuntar trec statia in regim de emisie. iar statiile care sunt echipate cu garnitura casca-laringofon nu mai pot emite pana la incetarea emisiei primei statii.5 w. permite fixarea la una din urechi. 95 . . . Cand se ia mana de pe el. Din acest moment. .unitatea de comanda propriu-zisa care e reprezentata prin cutia metalica cu comutatorul basculant pentru modul de lucru (10) instalat pe ea si la care sunt conectate casca si laringofonul. .5 Fig.daca frecventa cu care se transmit mesajele e mica si daca servantul are o mana libera.) 10 – 14. Atunci cand impune stabilirea legaturii radio din incaperi se va evita. . in unele cazuri. masca impotriva gazelor sau au ambele maini ocupate. Unitatea de comanda functioneaza numai impreuna cu radiotelefonul portabil de 0. totusi.se trece comutatorul de alimentare (4) pe pozitia 2. fapt ce poate avea urmari nedorite. in difuzor auzindu-se un zgomot permanent. antena va fi tinuta in pozitie verticala. este obligatoriu ca apoi radiotelefonul sa ramana pe receptie minimum 10 minute. .Mentinerea indelungata a radiotelefonului in emisie solicita tranzistorul final de emisie si duce la descarcarea rapida a bateriilor. nu permite trecerea in emisie a radiotelefonului propriu-zis. la receptionarea oricarui mesaj.caseta cu acumulatori care alimenteaza atat radiotelefonul cat si unitatea de comanda prin laringofon. ca urmare. ca urmare. transmitandu-se mesajul dorit. Fig. Caracteristicile tehnice ale unitatii de comanda sunt urmatoarele: . . la imposibilitatea de a transmite ordine prin sistemul radio. mainile operatorului sunt libere iar cans de vorbeste radiotelefonul trece automat in regim de emisie. pe o perioada atat de mare. .greutatea (kg) 0.c.comutatorul de volum (3) se trece de pe pozitia „difuzor” (indicatorul comutatorului fiind in sus).incarcatorul tip R-8506 destinat incarcarii bateriilor cu acumulatori fara incarcator incorporat. In cea de-a doua varianta comutatorul este basculat in pozitia „cu retinere”. 94) serveste la asigurarea traficului pentru cazurile cand persoanele care intervin in actiunile de stingere poarta casca de protectie. Pentru lucrul cu unitatea de comanda se procedeaza astfel: . Unitatea casca-laringofon este astfel reglata incat. a) Incarcatorul IART-1 Acesta permite incarcarea simultana a 4 baterii. . cu cele doua capsule microfonice introduse in doua mansoane din cauciuc se prinde la gat printr-un dispozitiv elastic asemanator celui de la casca. va dispare zgomotul permanent din casca. .IART 1 si IART 2 – destinate incarcarii bateriilor (casetelor de acumulatori pentru radiotelefoanele portabile de -. se poate utiliza modul de lucru manual. Unitatea de comanda poate lucra atat in sistem manual cat si in cel automat. . 95.comutatorul pornit-oprit (1) prin care se realizeaza conectarea aparatului la retea. nu este permisa mentinerea aparatului in emisie mai mult de 10 min.tensiunea de alimentare (v.radiotelefon portabil de 0. radiotelefonul lucrand numai in regim de receptie. . In acest regim statia consuma de cel putin 10 ori mai mult decat in regim de receptie si. Daca se dorecte utilizarea radiotelefonului prin intermediul unitatii de comanda prin laringofon. Cand operatorul a terminat mesajul.laringofonul. efectuandu-se manevrele specifice.5 w tip IEMI).casca introdusa intr-un manson de cauciuc care prin sistemul de prindere cu o curea elastica.se introduce mufa unitatii in mufa special pregatita (6) a radiotelefonului si se blocheaza printr-o usoara apasare si rotire in sensul acelor de ceasornic. se conecteaza aceasta din urma la mufa 6 a statiei. In cazul in care bateriile de acumulatori sunt bine incarcate radiotelefonul trebuie sa functioneze la parametri prescrisi de producator aproximativ 4 ore la un regim mediu de functionare. In prima varianta intrarea in emisie este comandata de vocea operatorului avand in vedere mentinerea in pozitia „fara retinere” a comutatorului basculant de pe cutia metalica a unitatii. in limita posibilitatilor.5 w si face parte din completul numit „radiotelefon portabil cu laringofon” compus din: . anihilare involuntara a retelei organizata. tipete etc. In cazul ca se emite. In regimul „automat” orice zgomote mai puternice (gafaieli. pe pozitia casca (indicatorul comutatorului fiind indreptat in jos). Deci un radiotelefon echipat cu o anumita casca-laringofon neutilizabila corect poate produce efecte nedorite ce duc.c.cablurile de legatura intre subansamble. Totodata. incercarile de intrare in retea sunt inutile indiferent de modurile de lucru in care se opereaza. Constructiv. comutatorul devine in pozitia „mijloc” si nu se mai poate emite. . emisia sa fie automat blocata. Se va avea in vedere evitarea lucrului fara antena sau scurtcircuitarea accidentata a acesteia de ordinul a 10 secunde. trecand comutatorul de pornire (4) in pozitia 1 (circuitul SQ nu functioneaza). deoarece dispozitivul de blocare incorporat in cutia metalica a unitatii de comanda. Unitatea de comanda prin laringofon Unitatea de comanda prin laringofon (fig.daca frecventa mesajelor e mare sau daca servantul are mainile ocupate. mesajele inutile transmise de alti corespondenti se suprapun cu sunetele intamplatoare scoase inconstient sau din neatentie. sunete auzite de ceilalti corespondenti. rezultand un amestec neintengibil. se trece comutatorul (10) pe pozitia „cu retinere” si comanda emisiei se va face numai prin voce.se alimenteaza radiotelefonul.antena.cu ajutorul comutatorului de canale (2) se fixeaza canalul de lucru.unitatea de comanda prin laringofon. de 80% receptie + 20% emisie. 94 Descriere Unitatea de comanda prin laringofon se compune din: . vecinatatea structurilor metalice sau lucrul in camere de beton armat situatie in care radiotelefonul va fi dispus cat mai aproape de ferestre. la care deosebim: . evitandu-se consumul inutil de baterii. deci nu mai vorbeste dupa o durata de 1 – 2 secunde (timp in care statia este inca in emisie) radiotelefonul trece automat in regim de receptie.

Pentru utilizarea incarcatorului se procedeaza astfel: Fig.c. Fig. iar stecherul din celalalt capat in priza retelei de 220 V. precum si limitatea curentului de incarcare. moment cand se aprind becurile indicatoare ale incarcarii.indicator optic cu LED (2) ce arata conectarea aparatului la retea. prin cablul de interconectare.la timpul de incarcare 14 ore.mufe (3) la care. 96 Intrebuintare Pentru utilizarea incarcatorului se introduc casetele in locasuri.se introduc casetele in locasuri si se apasa pana cand sunt blocate de catre lamele din otel. alimentarea sa realizandu-se de la reteaua de 220 V. becurile din stanga si cele din dreapta (4 si 5).comutatorul pornit-oprit (1).a. prevazute cu resorturi interioare care prin apasare blocheaza sau deblocheaza casete..c. .in functie de timpul de incarcare ales de comutatoarele glisante „14 ore”. .la timpul de incarcare 7 ore. .dispozitivele elastice de blocare a casetelor in incarcator si a caror deblocare se realizeaza printr-o simpla apasare cu degetul.1 A. .se conecteaza aparatul din comutatorul (1).siguranta fuzibila 0. se cupleaza casetele cu acumulatori in vederea incarcarii. mufele trapezoidale (cu 50 contacte) se introduc in mufele casetelor. „7 ore”.indicatoare optice (4) cu LED-uri ce arata ca la mufele in dreptul carora se aprind becurile.comutatorul pornit-oprit (1) prin care aparatul este cuplat sau decuplat de la retea. Fig.5 A la 220 V destinate protejarii aparatului (2). cate un tranzistor de putere 2 N 3055. .c.pozitia stanga – timp de incarcare 7 ore.3 A care protejeaza aparatul pe timpul alimentarii de la retea (2).becuri (2) de 24 V/50 mA ce indica faptul ca bateriile se incarca. 97 .selectorul tensiunior de alimentare de la retea. .comutatoarele glisante (3) cu ajutorul carora se stabileste timpul de incarcare. bateriile de acumulatori cu plumb sau cadmiunichel constituie a doua sursa de alimentare care asigura functionarea aparaturii respective. Descriere Incarcatorul este montat intr-o caseta de aluminiu. indicatoare optice si locasuri pentru baterii arata ca in fig. b) Incarcatorul IART-2 Acesta are o schema electrica mai simpla decat IART-1 si permite incarcarea simultana a 4 baterii de acumulatori cu timpul de incarcare de 12 ore. in caz contrar se vor descarca. . sunt conectate baterii care se incarca. c) Incarcatorul R-8506 Acesta este utilizat pentru incarcarea casetelor cu baterii de acumulatoare R-8507 (4 Ah) si R-8505 (8 Ah). 96 la care se deosebesc: . Panoul frontal al incarcatorului se prezinta ca in fig.a. 95 a): . . Conectarea gresita este exclusa datorita formei mufelor.sigurante de: 1 A la 110 V sau 0.mufa pentru cuplarea la retea 220 V. . 5): ce indica optic ca incarcarea este in curs de desfasurare cand becurile sunt aprinse. de conectare a aparatului de la reteaua electrica. . Se mentine specificatia de scoatere a casetelor. La panoul din spate al aparatului se disting (fig. spre exterior.4 sigurante de 0. Panoul cu butoane. Dupa epuizarea timpului de incarcare. 97 a Legatura electrica intre incarcator si casete se realizeaza prin intermediul a doua cabluri terminate intr-un capat cu mufe de conectare la incarcator. .locasuri pentru introducerea bateriilor. se vor aprinde urmatoarele becuri: . . . pentru 110 V si pentru 220 V (1). Baterii de acumulatori Impreuna cu alimentatoarele (stabilizate sua nu) cu care este echipata aparatura de transmisiuni.locasuri de introducere a bateriilor (casetelor) cu acumulatori (6. In spatele incarcatorul se deosebesc (fig. se conecteaza la retea prin comutatoare pornit-oprit. ./50 Hz prin intermediul unui cordon (1). 7). . 97 pe acesta deosebindu-se: Fig. iar in partea opusa cu mufe de conectare la caseta cu acumulatori. . becurile (5) din dreapta. 97 a): .becuri cu dublu rol (4.indicatorul optic (2)./50 Hz. casetele se scot obligatoriu din locasurile lor. .. 95 a. cate una pentru fiecare circuit de incarcare a casetelor cu acumulatori (3).pozitia dreapta – timp de incarcare 14 ore. . . peretii laterali fiind construiti din 2 radiatori pe care sunt dispusi. Intrebuintare Pentru utilizarea incarcatorului se introduce cordonul de alimentare in mufa prevazuta pe panoul din spate al aparatului.c.

Daca aparatul nu se utilizeaza. se apasa tragaciul (1) si se vorbeste.se fixeaza cele 8 baterii in cele doua suporturi avand grija sa se respecte polaritatile indicate si se monteaza suporturile in aparat. . fara a fi necesara apasarea tragaciului. . prin apasarea unei clape. de la bateria masinii.difuzorul cu dispozitivul de prindere. Megafonul de 4 W Megafonul de 4 w (fig. . . Aparatul este conceput pentru montarea pe autovehicule.capacul detasabil (4) care permite accesul la compartimentul bateriilor. Fig. 99 Descriere Comutatoarele si potentiometrele cu care este echipat megafonul au urmatoarea destinatie: .cabluri de interconectare si alimentare.amplificatorul propriu-zis. . In caz de neutilizare indelungata sau depozitare. . deoarece bateriile se consuma intil.sirena-manual cand comutatorul este pe pozitia III si. volumul sonor se reduce la jumatate. . 98 Din completul dispozitivului fac parte: .c. .Bateriile de acumulatoare alcaline. sirena cu vobulare automata (V V \ si semnal bitonal _|---| _|---|_).microfonul (de radiotelefon mobil). prin apasare. 99) este un sistem electroacustic portabil destinat amplificarii vocii. Dispeceratul Este destinat concentrarii tuturor legaturilor radio si fir. situatie in care se trece comutatorul (2) in pozitia II.sirena-manual. Descriere ADA-02 se prezinta sub forma unei cutii paralelipipedice cu rama de plastic si capace metalice in care sunt fixate placile cu circuitele electronice (amplificator. Volumul semanlului audio in difuzor este reglabil printr-un potentiometru dispus lateral (8). prin eliberarea carora semnalul inceteaza.potentiometru (3) prin care se regleaza nivelul sonor. Bateriile de acumulatoare stationare cu plumb sunt destinate alimentarii dispeceratelor din dotarea pompierilor militari.generator si amplificator a trei tipuri de semnale: sirena cu vobulare manuala (–). nu se va apasa tragaciul. Intrebuintare Pentru utilizarea acestui aparat se procedeaza astfel: . Pentru evacuarea gazelor aparute in cazul incarcarilor sau descarcarilor cu curenti mari. cand se trece comutatorul (2) pe pozitia I. Descriere .cand este necesara avertizarea sau folosirea alarmei cu semnalul tip sirena se apasa pe una din clapele 2. Amplificatori cu dispozitiv de alarmare tip ADA – 02 Amplificatorul cu dispozitiv de alarmare tip ADA-02 (fig. De asemenea. . acumulatorii sunt prevazuti cu supape de supraveghere si se incarca numai cu incarcatoarele special construite.comutatorul pornit-oprit (1) se basculeaza in pozitia 0 si se alimenteaza ADA-02. Intrebuintare Pentru punerea aparatului in functiune se procedeaza astfel: . 98) este destinat alarmarilor si comunicarilor pe caile de transport rutier sau la locurile de desfasurare a actiunilor de interventie. alimentarea facandu-se cu o tensiune de 12 V. pozitie in care megafonul functioneaza ca amplificator al vocii umane.microfonul (5). . Aceste surse de alimentare sunt de tip capsulat.functionarea fara sirena. actioneaza microintrerupatorul si alimenteaza aparatului. . megafonul urmand a emite un semnal sonor a carui frecventa este variata cu o perioada de 4 secunde. megafonul va functiona ca sirena.tragaciul (1) care. Fig. regland convenabil volumul potentiometrului (5) pentru comunicarea mesajelor. in montaj cu polul negativ la sasiu. Este construit in doua variante: de 40 linii si respectiv 80 linii.se alege prin comutatorul 2. Suportul sigurantei de 6 A (6) este dispus pe partea laterala dreapta. regimul de lucru dorit.). . pozitie in care sirena intra automat in functiune. dupa cum urmeaza: . .sirena-automat. prin apasarea tragaciului.sirena-automat. precum si a altor mijloace de anuntare-alarmare folosite in serviciu.c. 3 sau 4. se aduce microfonul in dreptul gurii.comutatorul cu trei pozitii (2). cand sirena intra in functiune numai la apasarea tragaciului. .amplificator al semnalului vocal sosit de la microfon sau de la o sursa externa de program (magnetofon etc.se vorbeste in fata microfonului conectat prin mufa (7). . bateriile vor fi scoase pentru a preveni scurgerea electrolitului din ele si deterioarea aparatului. . cu cadmiu-nichel sunt destinate alimentarii radiotelefoanelor portabile si transportabile.sirena-oprit. generatoare de semnale si etaj de putere) si comutatoarele prin care se fixeaza regimul de lucru. Din potentiometrul 3 se regleaza volumul sonor sub limita intrarii in microfon (aparatul nu trebuie sa „fluiere”). Aparatul asigura urmatoarele functiuni: .

. mixerii. Echipamentul nu este echipat cu apel prin cod.Dispeceratul este conceput sub forma a 4 blocuri. Pupitrul operator este de conceptie moderna permitand o exploatare simpla. 100.grupul de chei (butoane) TC. 9. MTL/MT. eliminandu-se cele rotative si. CB – cheie de transfer (la solicitarea de catre un abonat din oras a unui abonat din interior si daca setul de chei = 1. zgomotul si uzura pieselor in miscare sunt inlaturate.. operatorul actioneaza cheia. asigura comutatia prin intermediul elementelor de selectie inzestrate cu contacte prin presiune. iar viteza de selectie este marita./50 Hz.1 – CL. indicand o bucata locala permanenta (telefon deschis). folosind cheia „CB”..pentru a chema telefonistul (operatorul) se formeaza la aparatul telefonic de abonat cifra „9” sau „11”. sunt de culori diferite si dispuse in ordine logica. rotit in sensul acelor ceasornicului. conectare) toate firele dinspre exterior si cele dinspre echipamentul propriu. convertoarele etc. formand un ansamblu compact si armonios. TR – buton pentru ridicarea unei restrictii temporare a serviciului cu orasul (la noi nu se foloseste).abonatii din interior au alocate numere de la 10 – 49. PCL/PC = cheie pentru apel prin cod. intrerupe buzerul (ce este incorporat pupitrului). 0 – este defect. 100 . OR – rezervarea liniilor de oras pentru operator (la noi nu se foloseste). PGL – lampa de alarma (rosie).c.000 . Lampile respective semnalizeaza sosirea-iesirea apelurilor de oras. .9. fileaza rapid.5 In butoanele respective. sunt instalate lampi pentru supervizarea liniilor cu orasul (trunchiurilor). cu elemente de plumb si electrolit in interior.trunchiuri (sau circuite) cu orasul 5 .repartitorul in care sunt concentrate (legate.a.tensiunea de alimentare = 220 V. DL – lampa de larma (rosie) indicand ca bateria este descarcata (sub 44 V. . TR si OR NK – separa cele doua tipuri de servicii de noapte (la noi nu se foloseste). indicatoarelor optice si a discului telefonic pe pupitrul centralei sunt prezentate in fig.. . . Claviatura de apel (1.capacitate 40 linii (40 abonati locali) . microfoanele) si la care are acces numai personalul din serviciul operativ. . FBL – lampa de alarma (rosie). care include toata partea de comenzi (butoane. ca urmare. CK – buton de concentrare utilizat in cazul a doua posturi de operator (la noi nu se foloseste)..pupitrul.9. .grupul de chei (butoane) NL/N. Exploatarea dispeceratului si repararea lui de catre personal tehnic de transmisiuni.1 – SL. amplificatoarele. Convorbirea intre operator si abonatul din oras. BZ (cheie. indicand ca un fuzibil s-a ars. . astfel: . prin apasarea lor. fileaza lent. de culoare alba. 2. Ele indica urmatoarele: . . . TRL/VT si CCL/CC TC – cheie de separare a legaturii de oras fata de legatura cu un interior. eliminand toate manevrele inutile.grupul de butoane NK. Lampa NL lumineaza continuu. PCL = lampa (verde) pentru apelul prin cod (la noi nu se foloseste). inducand ca pozitia este in serviciul de noapte (la noi nu se foloseste). CK. . N.rezistenta liniei in care este inclusa si rezistenta aparatului telefonic (ohmi) 1. inregistrarea magnetica. buton) – care..cheile A1 – A5 Aceste chei (butoane) de culoare rosie in care se gasesc lampile CL. Semnalizarea optica se concretizeaza prin filarea lampilor din aceste butoane si cea acustica prin intrarea in functiune a buzerului incorporat in pupitrul operator. Dupa ce abonatul din interior solicitat a intrat in legatura cu abonatul (solicitant din oras) lampa „SL” respectiva ramane aprinsa continuu. prin apasarea cheii „CB” se poate forma numarul de interior solicitat la disc). Centrala prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . BZ.5 permit.c. 0) este prevazuta pentru transferul apelurilor abonatilor din oras catre abonatii de interior. FBL si PGL NL/N – pentru initierea serviciului de noapte. PCL/PC. Aceste avantaje fac ca functionarea centralei sa fie sigura iar activitatea de intretinere a acesteia sa fie redusa.cadrele cu relee. Discul de apel de pe pupitru este utilizat normal pentru a stabili apeluri de iesire la oras sau a forma la discun interior prin intermediul cheii A. . Centrala telefonica automata de institutie P. 0).partea de electroalimentare care este compusa din redresori de 24 V/10 A pentru varianta de 40 linii si de 24 V/25 A pentru varianta de 80 linii si bateria stationara de acumulatori compusa din 12 blocuri din sticla. operatorului intrarea sau iesirea la trunchiuri (circuitele cu orasul).1.. CB.daca abonatul de interior solicitat de un abonat din oras este liber. 2.grupul de butoane SL. unitatile de comanda ale radiotelefoanelor. . .daca abonatul de interior este ocupat. Cheile (butoanele) din pupitru se actioneaza prin rotire si prin apasare. precum si cea dintre operator si abonatul local nu pot fi ascultate de cealalata parte. La terminarea convorbirii cu abonatul din oras lampa SL se stinge. comutatoare. ce constituie echipamentul propriu-zis si include releele. El poate fi folosit pentru transferul apelurilor de intrare de la oras catre abonatii de interior in cazul defectarii claviaturii (setul de chei 1.pentru a iesi la oras se formeaza cifra „0” etc. lampi de semnalizare. DL. 2.). Dispunerea si destinartia cheilor (butoanelor). 40 Centrala automata de institutie „PENTOMAT 40” linii tip „CROSSBAR”.c. LEGENDA: R – rosu Y – galben W – alb G – verde BL – bleu Fig. Tot in cadre (echipament) sunt instalate si unitatile de emisie-receptie ale statiilor radio.

va suna pentru a atrage atentia operatorului. CSL. CSL – este lampa de supraveghere comuna.grupul de chei (butoane R. Daca centrala ar fi prevazuta si cu superviziune ar sti ca cei doi abonati sunt ocupati. operatorul va actiona inainte de a da prima legatura cheia CC. acesta formeaza numarul solicitat cu ajutorul setului de chei (1. fara ca abonatul din oras sa mai formeze din nou numarul. pentru a doua persoana. Daca operatorul vorbeste cu un abonat din oras si mai primeste inca un apel din oras sau din interior apasa cheia H gardandu-l pe primul abonat – dupa care va deservi noul ape. de la operator un ton de oras pentru abonatul local numarul 23. Lampa SL continua sa se aprinda cu intermitenta pana cand postul chemat raspunde. AD. lampa CL respectiva incepe sa arda continuu. ADL/AD. Daca postul chemat intarzie sa raspunda sau daca operatorul este foarte ocupat. Prin apasarea acestei chei. iar CL 1 este lampa de semnalizare a acestui apel. . 2.. 9. A 5). Operatorul raspunde la chemare prin actionarea cheii (butonului) A corespunzatoare (poate fi A1. operatorul. Daca operatorul doreste sa vorbeasca in oras. precum si cea dintre operator si postul local nu poate fi ascultata de cealalta parte. In timpul intrarii operatorului peste ocupat. ridica microreceptorul. buzerul se opreste. . lampa CL respectiva se aprinde cu intermitenta semnaland operatorului ca postul chemat nu raspunde. Inainte de a da ultima legatura operatorul va actiona cheia CC si lampa CCL se va stinge. prin actionarea cheii RS si. Daca un abonat local doreste sa vorbeasca in oras. Convorbirea intre operator si abonatul din afara. ADL. operatorul poate intra in legatura cu un abonat de interior care face apel sau poate capata ton de interior pentru a forma un numar de interior la disc. fie actionand cheia unei alte linii externe. . iar lampa CL 1 va lumina continuu indicand astfel ca operatorul este conectat cu abonatul local chemator.. Daca postul chemat nu ridica receptorul in 18 pana la 27 secunde. poate informa pe abonatul din afara ca persoana cautata nu raspunde. lampa SL arde continuu si operatorul este conectat la linia chemata (partea care cheama fiind plasata in pozitia de asteptare in mod automat o data cu apasarea cheii „A”. CL 1/A si CL 2/A 2) R – cheia de eliberare a circuitului comun de operator cu parcajul automat al apelului de oras pe linia locala in conditii de apel sau de ocupare (cheia de eliberare).. fie actionand cheia „R”. A 2. aceasta chemare poate fi transferata asupra acestui post avand. dupa primirea tonului de interior (in pupitru nu se semnalizeaza nimic). Daca este cazul. Indata ce opratorul intervine. dupa ce eliberea linia locala. poate conecta chemarea unui alt post local sau poate elibera firul extern respectiv (prin actionarea cheii R sau A). trebuie sa iasa operatorul. asa cum s-a descris mai sus. Daca abonatul respectiv este restrictionat cu iesirea la oras. de exemplu. de exemplu pe A 3. SL 5) se aprinde cu intermitenta operatorul primeste tonul de rezerva apel. Daca chemarea este acceptata operatorul se poate retrage din conexiune. CSL/LI. CCL/CC – CCl lampa (verde) pentru conexiuni in lant. . daca s-a gresit sau nu raspunde ori este ocupat). dupa care se va forma la disc numarul dorit. Operatorul poate asculta si interveni in convorbirea in curs prin actionarea cheii LI. IDL/ID. Daca linia abonatului chemat este libera – apel spre abonatul chemat – lampa SL respectiva (poate fi SL 1. dreptul de a purta convorbiri cu exteriorul (abonatul respectiv nu are restrictionare totala). apasa pe cheia A a trunchiului ales. Dupa terminarea convorbirii operatorul anuleaza legatura prin actionarea cheii „R”. Cand abonatul din afara a informat operatorul asupra numarului de interior dorit. H. Daca chemarea din afara nu este acceptata de postul (local) chemat. lampa SL respectiva clipeste. .. Cand operatorul gaseste ocupata linia chemata. in functie de hotararea abonatului din afara. . lampa CL respectiva incepe sa clipeasca. In acest scop operatorul actioneaza cheia RS.grupul de chei (butoane) 1. Cheile ILD/ID. abonatii locali pot vorbi intre ei prin formarea la disc a numarului dorit. Daca convorbirea in curs este o convorbire cu exteriorul lampa CSL lumineaza continuu. sau poate anula legatura cu postul chemat. . . lampa CL 3 se va aprinde continuu. Cand raspunde abonatul chemat sa-l poata auzi pe abonatul chemat. formeaza cifra „0” si primeste ton de oras dupa care formeaza la disc numarul dorit. operatorul apasa cheia A pe o jonctiune de oras libera. CL 5).. va primi ton de oras. apelul din oras este semnalizat prin aprinderea cu intermitenta a lampii de chemare CL (poate fi CL 1. CL 2. cere ton de oras de la operator (formeaza cifra „9” solicita. operatorul revine la conexiunea locala eliberand cheia actionata TC. Dupa ce a obtinut informatia dorita. H – cheie de mentinere a liniei de oras si a circuitului de linie al operatorului (parcare). dupa aceasta ultima convorbire. el se poate elibera din conexiune fara a astepta un raspuns. ceea ce se realizeaza prin apasarea butonului „R” sau a altuio buton A solicitat. alege un trunchi liber. CL 2/A 2 are aceeasi functie cu CL 1/A 1 (la noi nu se foloseste) .. realizarea legaturilor se va face in mod normal). Dupa terminarea convorbirii operatorul anuleaza legatura prin apasarea cheii „R”. prin care linia chemata devine libera si astfel operatorul poate lega chemarea intrata din afara cu un alt post local. Indata ce abonatul chemat raspunde. SL 2. Anularea numarului gresit se obtine prin actionarea cheii „RS”. Cand nu se raspunde la chema in timp de 18 la 27 secunde. Operatorul poate plasa acum chemarea intr-o noua pozitie de asteptare. operatorul se poate conecta din nou cu linia externa prin actionarea cheii TC. CSL/LI – operatorul apasand cheia LI intra peste doi abonati aflati in convorbire (pentru a anunta pe cel din interior ca este cautat). Daca un abonat al retelei telefonice urbane (exterior) doreste sa intre in legatura cu un abonat interior.. La terminarea convorbirii operatorul apasa pe cheia „R” si lampa CL 3 se stinge.. IL/IS si CA nu se folosesc la noi Intretinere Daca un abonat din interior doreste sa stabileasca legatura cu operatorul ridica microreceptorul. dupa aceasta poate intra in legatura cu abonatul pus in asteptare prin apasarea cheii A la trunchiul gardat. In acelasi timp soneria incorporata in pupitrul operator.grupul de chei (butoane): RS. de la 18 la 27 secunde. un ton de avertizare este auzit de partile aflate in convorbire – aceasta pentru a fi informati ca o a treia persoana ii asculta. aprinderea ei indicand formarea unui numar gresit la interior. Lampa CL 1 clipeste si buzerul suna. primeste ton de interior. cheama pe 23 prin claviatura pentru a lua tonul de oras). IL/IS si CA RS – cheie de anulare a selectiei in cazul formarii unui numar de interior gresit folosind claviatura (este cheia de anularea numarului de interior format la claviatura. apelul de la acelasi trunchi va reveni si operatorul poate da a doua legtura. asteapta sa-i vina ton dupa care formeaza la disc cifra „9” sau „11”. fiind astfel conectat la abonatul chemator din afara (oras). lampa CL respectiva lumineaza continuu indicand astfel ca operatorul a preluat apelul. 0).. Fiind centrala automata. Operatorul apasa cheia (butonul rosu) A 1. 9. CL 1/A 1 – A 1 – cheia de raspuns a operatorului la un apel din interior. 0 Este claviatura de selectie (cu aceste chei se formeaza numerele de interior la solicitarea abonatilor din oras fara a mai luat ton de interior prin cheia A 1). Din acest moment legatura este stabilita intre abonatul din oras si postul local chemat iar operatorul nu mai poate asculta. 2.Cheile MTL/MT si TRL/VT (la noi nu se folosesc). . Daca postul local chemat cere mai multe amanunte cu privire la chematorul din afara. . CC cheie pentru actionarea si eliberarea conexiunii in lant pe timpul unui apel intrand (cand un abonat din oras doreste sa vorbeasca pe rand cu mai multi abonati din interior. se va aprinde lampa CCL iar dupa ce abonatul din interior va inchide telefonul.

. va incepe sa arda cu intermitenta. . 10 in jakul nr. Rolul cordoanelor cu fise poate fi suplinit de butoanele de interogare si apel (in numar de 10) a caror deconectare se poate face prin actionarea unui buton aflat deasupra lor. b) Verificarea functionarii centralei: . Daca linia chemata mai este in convorbire dupa 18 la 27 secunde. Daca chemarea din afara este acceptata. Daca clapele anuntatorului de apel si fine de convorbire vor cadea pe rand la fiecare jak inseamna ca circuitele sunt in buna stare. lampa CL respectiva lumineaza continuu. 10: el transmite un semnal electric in centrala B. semnaland operatorul ca trebuie sa intervina. La terminarea convorbirii.integritatea butoanelor de interogare si apel. cu transmiterea concomitenta a unui apel prin invartirea manivelei inductorului telefonului (TO). verificand-o periodic (lunar). 1 doreste sa obtina legatura cu abonatul nr. Descriere Centrala se compune din urmatoarele parti: . Cand abonatul nr. operatorul se retrage din convorbire si plaseaza chemarea in pozitia de asteptare asa cum s-a descris mai sus. Pentru aceasta el apasa pe butonul de interogare si apel nr. a coordonatelor si fiselor. introducand fisa nr. se scot cordoanele cu fise si se realizeaza legatura cu posturile telefonice la bornele centralei L. 1 si. Cand operatorul raspunde. al cablului de legatura si al anuntatorului de apei si fine de convorbire prin atingerea firelor aparatului telefonistului (TO). In acest scop se executa: a) Verificarea exterioara: . un ton de avertizare este auzit de cei doi abonati. La aceasta operatie trebuie sa cada pe rand clapele de apel.1 si L. telefonistul. Datorita constructiei centralei BL se pot stabili concomitent legaturi intre mai multi abonati (doi cate doi. . ii pune in legatura pe cei doi abonati iar dupa ce verifica inceperea convorbirii iese din circuit prin apasarea butonului central de deconectare a butoanelor de interogare si apel. Lampa CC1 se aprinde cu intermitenta. Centrala telefonica de campanie cu 10 numere Centrala telefonica de campanie cu 10 numere realizata in sistem BL este destinata legarii liniilor telefonice in vederea efectuarii convorbirilor abonatilor.controlul cordoanelor. la fiecare pereche de borne. folosindu-se de aparatul sau telefonic (TO). se deschid capacele cutiei. 1 sa actioneze. fiecare din abonati trebuie sa dea semna de fine de convorbire. 1.echipamentul de abonat care este alcatuit din: dispozitivele de protectie (parafulgeri).L. 10 la telefon. 3 la 4 etc. face apelul cuvenit. operatorul face acest lucru actionand intai cheia A respectiva. indicand existenta.cutia centralei confectionata din tabla si prevazuta cu capace cu sisteme de inchidere. aceasta se amplaseaza la locul de lucru. 2 la 3. in timp ce se transmite un apel prin invartirea manivelei inductorului aparatului. Sa presupunem ca abonatul nr. Intretinere In vederea bunei functionari a centralei BL este necesar ca cel ce o deserveste sa-i acorde o grija deosebita. 10 raspunde.controlul dispozitivelor de conexiune. In acel moment centrala este gata de functionare.Cand operatorul asculta o convorbire. sau unul cu toti ceilalti prin introducerea succesiva a fiselor in jakuri dupa schema 1 la 2. apasa pe butonul de interogare si apel nr. invartind de manivela inductorului. Daca operatorul este anuntat ca un apel din afara urmeaza a fi conectat succesivb la mai multe posturi locale. operatorul se retrage din convorbire. care cheama. Conexiunea nu este anulata iar chemarea din afara este plasata in pozitie de asteptare. el actioneaza cheia CC. fiselor.). 3-2. . adica acestia primesc energia de la surse locale de curent. Cand chemarea nu este acceptata. anuntatorii de apel. Eliberarea jonctiunii se face prin apasarea butonului R. prin invartirea de 1 – 2 ori a manivelei inductorului. interogheaza pe abonat. Lampa continua sa arda cu intermitenta. observand ca a cazut cpala nr. lampa CL respectiva incepe sa arda cu intermitenta. Daca chemarea este acceptata. care lumina continuu.buna stare a clapelor anuntatore de ape si fine de convorbire. Functionare Pentru punerea centralei in functiune. 10). Denumirea sistemului (BL) s-a stabilit dupa procedeul de alimentare al microfoanelor abonatilor. In timpul ultimei convorbiri operatorul declanseaza cheia CC si astfel circuitul de jonctiune (trunchiul) devine liber atunci cand postul local pune receptorul pe furca. folosind in acest scop setul de chei. asezate in aparatele de abonat sau in imediata lor apropiere. apoi cheia LI si informand postul chemat ca abonatul din exterior asteapta. Primind semnalul. Telefonistul.echipamentul dicordului (circuitul de cordon) care se compune dintr-un numar de 10 cordoane cu fisele necesare pentru cuplarea abonatilor pe timpul convorbirii. jakurilor si butoanelor de interogare si apei se face introducand alternativ fisele tuturor jakurilor in celelalte jakuri (dupa schema 2-1. 10 si. suporti pentru fixarea pe perete. invartind de manivela inductorului de pe aparatul sau. Curentul electri ce vine de pe linia 1 obliga clapa anuntatorului de apel si fine de convorbire a echipamentului de abonat nr. 1. Cand postul chemat pune receptorul inapoi pe furca.echipamentul locului de lucru care la centralele de mica capacitate este inlocuit cu un aparat telefonic de campanie legat de bornele speciale ale centralei (bornele TO).. .buna stare a bornelor de pe cutie. telefonistul trebuie inainte de toate sa-l cheme pe abonatul nr. Operatorul poate conecta acum chemarea din afara cu un alt post local.. iar lamp CCL. 4-3.1-10) si apasand butoanele de apel si fine de convorbire corespunzatoare blocului unde s-a introdus fisa. chemarea este remisa la operator care este avertizat prin clipirea lampii CL corespunzatoare. firele de convorbire si jakurile de conexiune in numar de 10. . unei legaturi pe linie. Se face legatura centralei la pamant prin borna de pamant (P). ca persoana dorita nu poate fi gasita. 1 (de a-l pune in legatura cu nr. schema electrica si cordea reglabila pentru purtearea pe umar.2 si cu telefonul operativ la bornele TO. . procedand astfel se asigura ca legatura cu orasul nu va fi intrerupta dupa prima convorbire. operatorul intrerupe legatura locala actionand cheia RS si informeaza postul din afara. telefonistul scoate fisa din jak (operatie prin care desface legatura abonatilor) si ridica clapa anuntatorului de apel si fine de convorbire. Pentru a executa comanda abonatului nr.

capsula microfonului.clapa de vorbire asezata pe maner. c) pila (bateria) electrica servind ca sursa de curent pentru alimentarea microfonului. prin borna de linie L. concomitent cu aceasta se poate face si verificarea bunei functionari a propriei sonerii prin apasare pe butonul de control linie (4). in principiu. .) care in repaus stabilesc contact cu pozitia a-b. propagarea acestora prin conductori si transformarea la statia receptoare a oscilatiilor electrice in oscilatii sonore.butonul de control pentru verificarea bunei functionari a unor circuite ale aparatului (de apel. . Caracteristici tehnice: . astfel: . la care se deosebesc: . de linie etc.timp maxim de pregatire pentru functionare (min. placile din exterior sunt legate de bornele de linie (L. .condensatorul de separare care serveste la separaresa circuitului de apel la circuitul de convorbire si condensatorul de echilibrare care serveste la reglarea intensitatii curentului electric in scopul unei bune auditii.1 si L.se cupleaza microreceptorul prin intermediul prizei cu 3 contacte (2).greutatea impreuna cu surse de curent (kg) Fig.parafulgerul constituit din 3 placi de alama izolate intre ele.) .2 (6) de pe aparat (linie „simpla” sau „dubla”) conform schemei. avertizand auditiv momentul apelului. . d) cutia telefonica confectionata din bachelita.c. butonul de control. in pozitia b-c. lamele shuntului inductorului (pozitia b-c) si capatul din dreapta al infasurarii rotorului. pe care se gasesc: .2). Daca manivela se invarte usor iar clapele anuntatorilor de apel si fine de convorbire raman inchise.verificarea parafulgelor se realizeaza prin legarea unuia din firele telefonului operativ la borna de pamant (P) a centralei iar cu celalalt atingandu-se pe rand fiecare borna de linie a centralei iar cu celalalt atingandu-se pe rand fiecare borna de linie (L. in principiu.inductorul (bobina de inductie) cu manivela format dintr-un magnet permanent. ceea ce arata buna stare a circuitului.cca 1 ½ an. 0. un rotor bobinat si un shunt cu trei lamele elastice (a.8 2 5 Descriere Se compune din urmatoarele parti: a) microprocesorul confectionat din bachelita. in acest caz curentul electric ce ia nastere va trece prin capatul din stanga al infasurarii rotorului inductorului.). iar placa interioara este legata de borna de pamant (P).se deschide capacul cutiei telefonice. prin infasurarile soneriei si borna de linie L. . inductorul este un generator de curent alternativ actionat manual si constituie sursa de curent alternativ de apel. . .soneria polarizata cu rolul de a receptiona semnalele de apel din afara. confectionat din bachelita cu locasul bateriei. .se face legatura cu pamantul cu ajutorul tarusului metalic care se cupleaza prin intermediul unui conductor la borna de pamanat (5) a aparatului. 101) asigura transmiterea convorbirilor telefonice la distanta prin transformarea la statia emitatoare a oscilatiilor sonore in oscilatii electrice.2.1.1 si L.autotransmitatorul care este in esenta un transformator cu o singura infasurare „secundara” impartita in mai multe sectiuni dintre care una se foloseste si ca infasurare „primara”.se conecteaza cablul de linie la bornele L.durata pilei de la fabricare (fara a fi intrebintata) . statorul. . invartind in acelasi timp manivela inductorului aparatului.se cheama postul telefonic cu care aparatul este in legatura prin invartirea manivelei inductorului (7). . . ceea ce dovedeste ca circuitul este in buna stare. Functionare In vederea punerii in functiune a aparatuli telefonic de campanie ATI-52 se procedeaza astfel: . ia nastere un curent electric alternativ ce trece prin borna de linie L1. se tine apasata clapa de vorbire aflata pe manerul microreceptorului. In schema aparatului telefonic deosebim o serie de circuite electrice.circuitul de transmitere a apelului care se stabileste prin invartirea manivelei propriului inductor. Soneria aparatului chemat trebuie sa sune. soneria trebuie sa sune. 101 25 .cordonul microreceptorului cu fisa de legatura (proprie si suplimentara) b) corpul propriu-zis al telefonului. . la trecerea curentului prin acest circuit. inductorul este un generator de curent alternativ.capsula receptoare.2. prin shuntul inductorului pozitia a-b. pentru a asigura transmiterea convorbirilor la distante cat mai mari (deoarece rezistenta interna a microfonului la trecerea curentului electric este mai mult mai mica decat rezistenta liniei de transmisie). borna L.. suporti pentru corpul propriu-zis al telefonului. prevazuta cu capac cu sistem de inchidere. punerea la pamant se realizeaza cu ajutorul tarusului metalic care este legat prin intermediul unui conductor la borna de pamant (P).1 si L. manivela actioneaza rotorul prin intermediul unui angrenaj cu raport de multiplicare.asigurarea unei bune audibilitati (km) . iar la invartirea manivelei. .b.2). .tensiunea minima de functionare a pilei (v) . Telefonul ATI – 52 Telefonul de campanie ATI-52 (fig. din care una de „pamant” si celelalte doua de „linie” cu rolul de a proteja aparatul telefonic impotriva tensiunilor si curentilor periculosi ce apar in liniile de transmisiuni in timpul furtunurilor. . iar cand se asculta se elibereaza clapa respectiva. ambele condensatoare se gasesc montate intr-un bloc comun.se face legarea corecta a bateriei (pilei) la borne (3). schema electrica si cordea reglabila pentru purtare pe umar. din nou circuitul exterior.circuitul de receptie a apelului. parafulgerii sunt in buna stare de functionare. prin circuitul exterior al aparatului celui cuplat. Atunci cand cuplajul invarte manivela inductorului aparatului sau. el are rolul de a pune de acord rezistenta interna a microfonului cu rezistenta liniei. .se stabileste legatura telefonica cu postul chemat pentru transmiterea convorbirilor.

daca aceasta se invarte usor. borna de linie L. soneria nu trebuie sa sune.) si se invarte manivela inductorului. Daca acesti curenti nu sunt egali ca valoare. aceasta inseamna ca circuitul de receptie a apelului este in buna stare.daca partile sale componente nu sunt degradate. borna P si tarusul metalic. . Aceasta se face prin: a) verificarea exterioara la care se stabileste: . in caz contrar. Acest circuit se stabileste din momentul in care telefonistul a apasat pe clapa de vorbire a microreceptorului si incepe sa vorbeasca in microfon. insa aparatul nu se strica. diferenta respectiva este cu mult mai mica decat curentul principal (de transmitere a vorbirii) si in consecinta. ceea ce arata ca lamelele clapei nu se ating intre ele.2).a doua verificare este similara si se face legand borna L. Pentru repunerea in stare de functionare. borna de linie L. daca voltmetrul arata o tensiune sub 0. se apasa butonul de control si se invarte manivela inductorului. In ambele cazuri curentii se scurg la pamant protejand astfel aparatul telefonic (ale carui circuite opun o rezistenta mai mare trecerii curentului electric provenit din descarcarile electrice).1 si P intre ele. borna P. se sufla in microfon. De obicei. vocea celui care vorbeste la microfon nu se aude tare in receptorul propriu. Acesta este circuitul principal al curentului de vorbire emis. b) verificarea pilei (bateriei): . in special impotriva descarcarilor electrice atmosferice (de exemplu. Intretinere Aparatul telefonic de campanie ATI-52 necesita o supraveghere permanenta si o intretinere periodica lunara in vederea functionarii in bune conditii.daca pila este in buna stare si are o tensiue – in sarcina – de cel putin 0. ceea ce arata buna stare a sectiunii I a autotransformatorului si a condensatorului de separare. Orice aparat telefonic de campanie trebuie protejat impotriva tensiunilor si curentilor periculosi. o forta electromotrice de inductie. operatie ce se face repede si des.fara a apasa clapa de vorbire. Curentul electric pulsatoriu ce ia nastere atunci cand se vorbeste in microfon (datorita vibratiilor membranei acestuia in ritmul vibratiilor sonore si transformarea vibratiilor sonore respective in vibratii electrice) este alcatuit din doua componente: una continua si alta alternativa.se scurtcircuiteaza bornele de linie L. c) verificarea circuitelor de apel: .8 V (masurarea se face cu un voltmetru conectat la bornele pilei. daca inductorul se invarte greu inseamna ca exista scurt-circuit de transmitere a apelului. verificand buna lor stare si fixarea cordonului in locasul respectiv de la aparat. atunci prin receptor trece diferenta lor.circuitul de receptie a vorbirii. . cu atat tensiunea indusa pe fir este mai mare si deci periculoasa pentru intregul dispozitiv telefonic). parafulger. . care la randul sau va da nastere unui curent alternativ de frecventa vocala. a receptorului. telefonul cuplajului. condensatorul de separatie. vine in contact cu borna P. o mica parte a curentului se ramifica trecand prin sectiunile III si IV si prin condensatorul de echilibrare insa acest curent este neglijabil fata de cel care trece prin receptor (din cauza rezistentei mari opusa de condensatorul de echilibru) si in consecinta.se leaga cu un conductor bornele L. Bobina cu cablu telefonic . ceea ce arata buna stare a pilei. inseamna ca cealalta borna de linie (L.daca rotorul inductorului se invarte usor. se sufla uniform (nu prea tare) si continuu in microfon. in timp ce se tine apasata clapa de vorbire).strangerea suruburilor de fixare a aparatului in cutie (carcasa). auditia va fi buna. sectiunile I si II ale autotransformatorului receptor. se schimba parafulgerul deteriorat cu unul bun. condensatorul de echilibrare.2 sau P.1. shuntul inductorului (pozitia a-b). . shuntul inductorului (pozitia a-b) si partea de sus a sectiunii I a autotransformatorului. sonetria trebuie sa sune. Componenta continua pleaca de la unul din polii bateriei. . . . Daca tensiunea inusa creste peste o anumita limita (300 – 400 V). a sectiunilor II si III ale autotransformatorului. a circuitului de echilibrare (format din sectiunea IV si condensatorul de echilibrare) cat si a tuturor conductorilor electrici ce unesc aceste subansamble.1 si L. parafulger. taria fasaitului trebuie sa varieze. pila nu este buna. cu cat traznetul cade mai aproape de o linie telefonica. de sens contrar.. . tarusul metalic sau borna de linie L. curentii se scurg la pamant prin borna de linie L. In aceasta situatie. sectiunea a IV-a asa numita de echilibrare.daca aparatul telefonic este complet. din nou circuitul exterior.se apasa clapa de vorbire.se apasa clapa de vorbire si se sufla in microfon. . prin contactul clapei de vorbire. Componenta alternativa.1. componenta alternativa ce urmeaza acelasi drum va induce.se insurubeaza manivela inductorului si se fac cateva invartiri.1 si L.2 si circuitul exterior. in receptor nu trebuie sa se auda nici un fasait. . timp in care se pune contact intre bornele L.1 si L. Atunci cand cuplajul vorbeste in microfon. d) verificarea circuitelor de convorbire .continuand invartirea manivelei inductorului cu bornele L.2.circuitul curentilor proveniti din descarcarile electrice. circuitul exterior.8 volti. in afara curentului principal mai da nastere la trecerea prin autotransformator la inca doi curenti secundari. a microfonului. intrerupandu-l apoi.2.daca este matisat corespunzator capatul conductorului gros al pilei si daca contactele nu sunt oxidate. .1. prin celalalt pol al bateriei si are rolul de a alimenta microfonul cu curent electric. al carui circuit este capatul de jos al sectiunii a III-a a autotransformatorului. condensator de separare. borna de linie L. inseamna ca avem o intrerupere in circuitul de transmitere a apelului. atunci parafulgerul se deterioreaza prin sudarea placilor sale intre ele. e) verificarea parafulgerului: . In acest caz legatura telefonica se intrerupe. prin microfon.2.2 (cu o lita etc. ceea ce duce la o buna auditie. a clapei de vorbire.circuitul de transmitere a vorbirii. trece prin sectiunea a II-a a autotransformatorului. in receptor trebuie sa se auda un fasait. borna de linie L. trecand prin sectiunea a II-a a autotransformatorului. care trec prin receptor. ca mijloc de protectie serveste parafulgerul care este construit pe principiul condensatorului. Principiul de functionare a parafulgerului se vazeaza pe proprietata care pe care o are condensatorul de a opune o rezistenta foarte mica curentilor alternativi de inalta frecventa (in cazul nostru curentilor proveniti din descarcari electrice). curentul ce ia nastere trece prin circuitul exterior.2 scurcircuitate si apasand pe butonul de control.

103) sunt destinate.C. antreneaza apa din recipient si o dirijeaza prin tubul sifon si furtunul de refulare spre focar.lungimea jetului pulverizat (m) . birouri. unsori) dezvoltate cu precadere in spatiile cu pericol redus de incendiu (locuinte. Butelia este prevazuta cu membrana de siguranta din cupru care se sparge la actionarea percutorului. Descriere Este confectionata din metal si se compune dintr-un suport si un tambur prevazut cu ax si manivela de actionare. CAPITOLUL X STINGATOARE Stingatoarele se clasifica si au simbolurile. bobina si cablul se curata si se ung lagarele axului tamburului. butelia cu CO2 si sistemul de refulare.P. .temperatura de functionare (ºC) . 102) este destinat primei interventii la incendiile din clasa A (materiale celulozice. . Intretinere Pe timpul intinderii si strangerii cablului se va avea grija sa nu se deterioreze izolatia acestuia. ca si cele portative. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . Fig. Capacitatea ei asigura pastrarea cantitatii necesare de CO2 pentru refularea apei din stingator.suprafata maxima (mp) Descriere Stingatorul portativ cu apa pulverizata este alcatuit din urmatoarele subansamble: recipientul stingatorului. iar cu cablu de cca 12 kg. Intretinere Dupa folosire se sterge recipientul.P. . depozite de marfuri etc.masa stingatorului incarcat (kg) .). Stingatorul portativ cu apa pulverizata Stingatorul portativ cu apa pulverizata (fig.cu pulbere (P).60º 16 0.8 . manivela are un dispozitiv de cuplare cu tamburul pentru cazul cand se face rularea cablului. 100 sau A.timp de descarcare (sec. astfel: . scoli.P. iar in cazul ca s-a deteriorat sa se refaca cu banda izolatoare.) si au urmatoarele caracteristici tehnice: 12 10 30 – 40 4–6 + 4º . Sistemul de refulare (4) este alcatuit dintr-un tub sifon si un furtun de refulare. 50) Stingatoarele transportabile cu apa pulverizata (fig.se asaza pe sol in apropierea locului de interventie si se scoate agrafa de siguranta ce blocheaza cuiul percutor. Stingatoare transportabile cu apa pulverizata (A. .cantitatea CO2 pentru antrenare (kg) . Dupa intrebuintare. .5 mm sudata si are ca destinatie pastrarea substantei de stingere (apa) si fixarea tuturor celorlalte subansambluri. racordate printr-o piulita butelie. se verifica starea garniturii de etansare a capacului.5 kg. Intrebuintare Stingatorul functioneaza pe principiul sifonului: dioxidul de carbon eliberat din butelie. capacul cu dispozitiv de percutare. magazine).Bobina cu cablu serveste pentru rularea si derularea cablului telefonic necesar realizarii liniilor de legatura.capacitatea utila (1) . se inlocuieste butelia si se umple stingatorul la capacitatea utila. arc de revenire si cui percutor.75 circa 0.cu mana stanga se prinde furtunul de refulare. iar cu dreapta se loveste energic butonul percutorului. dezvoltate in special in spatii cu pericol de incendiu ridicat (depozite de materiale combustibile. Pentru punerea in functiune a stingatorului se procedeaza astfel: . vopsele. Pe bobina sunt infasurati 500 m de cablu telefonic. uleiuri.cu apa pulverizata (A. prin spargerea membranei. Greutatea bobinei fara cablu este de 4. 102 Recipientul stingatorului (1) este o constructie din tabla de 1.cu dioxid de carbon (G). Odata pus in functiune. in functie de natura substantei de stingere pe care o contin. ateliere mari de tamplarie.capacitatea recipientului (1) . stingatorul lucreaza pana la golirea completa. Butelia cu CO2 (2) este confectionata din teava de otel rezistenta la presiunea de 400 bari. Capacul stingatorului (3) se fixeaza prin insurubare si are incorporat dispozitivul de percutare cu ajutorul caruia se strapunge membrana buteliei si care este compus din agrafa de siguranta. primei interventii la incendii de materiale combustibile din clasa A si limitat la unele din clasa B.) .se apuca stingatorul de maner cu mana dreapta si se indreapta jetul pulverizat spre focar. vopsitorie. mase plastice) si limitat la unele din clasa B (motorina grea. La celalalt capat al furtunului se gaseste o duza de pulverizare a apei.).cu spuma chimica (S.

tip II cu temperatura de congtelare sub -15ºC.F. 104) sunt destinate primei interventii la incendiile din clasele A si B.6 16. Stingatoare portative cu spuma chimica C9 si C9NF Stingatoarele portative cu spuma chimica (fig. Sistemul de refulare este similar celui de la stingatoarele portative cu apa pulverizata. este construita din otel special.2 + 4ºC .supapa de siguranta (4) tip membrana. acid si baza.).tip I avand temperatura de congelare sub . lungimea furtunului fiind de 5 – 6 m. butelia cu CO2. Functionare Functionarea se bazeaza pe principiul reactiei dintre cele doua componente.2ºC. Stingatoarele cu spuma chimica folosesc doua tipuri de incarcari: . Fig. la fixarea lui in corpul stingatorului. stingatorul functioneaza pana la golire.componenta B – baza. Butelia cu CO2 fixata in capacul stingatorului.2 Pulverizat Min.5 mm destinat pastrarii solutiei bazice la care se deosebesc: . . . apa aditiva) si fixarii tuturor celorlalte subansamble si repere componente.1 C9NF 12 Stingatoarele C9BF sunt de tip etans. impreuna cu barele de ghidare. capac cu dispozitiv de actionare. 6 m Antigel sub 0ºC 175 AP 100 50 1. rezistenta la presiunea de 400 bari si asigura pastrarea in conditii de etanseitate a gazului necesare antrenarii si refularii apei din stingator. Intrebuintare Sistemul de functionare este identic cu cel al stingatorului portativ.2 107 Stingatoarele transportabile cu apa pulverizata sunt alcatuite din urmatoarele subansamble: recipientul stingatorului.tubul central (2) confectionat din sticla destinat pastrarii solutiei acide prevazut la partea superioara cu un suport din material plastic care serveste. la acest tip se ung lagarele sistemului de transport. rotile si manerul de transport. ateliere sau locuri unde se lucreaza cu cantitati mici de materiale combustibile etc. Pentru punerea in functiune a stingatorului se deruleaza furtunul si se actioneaza sistemul de declansare a buteliei. . cu precadere in spatiile cu pericol redus de incendiu (locuinte. la stingatorul C9NF capacaul are incorporat un sistem de etansare a tubului central cu ajutorul unui dop conic de cauciuc actionat prin culisare de o tija metalica.capacul cu garnitura de cauciuc (6). fiind asigurate impotriva eventualelor declansari prin rasturnari accidentale. birouri.. . . Intretinere In plus fata de operatiile mentionate la stingatoarele portative. scoli. odata actionat. destinate dotarii unor mijloace de transport (nave. sistemul de refulare.componenta A – acid. .) si in raport de tipul lor prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Simbolul Capacitatea recipientului (l) Timp de descarcare (sec.un cerc metalic pentru protejarea fundului stingatorului care serveste si ca suport de sprijin la asezarea pe sol.Capacitatea de apa a recipientului (l) Capacitatea buteliei CO2 (kg) Forma jetului Lungimea jetului Temperatura de lucru 5ºC – 40ºC Masa stingatorului incarcat (kg) Descriere AP 50 100 1. Odata declansat. pastrate separat si care vin in contact prin rasturnarea stingatoarelor. vagoane C. . magazine cu specific industrial. + 60ºC 0.trei bare de ghidare a buteliei sudata pe fundul interior al stingatorului.. Fiecare incarcatura la randul ei este construita din doua componente: . . ramane blocat pana la golirea completa a stingatorului.recipientul stingatorului (1) de forma cilindrica.ajutajul de refulare (3). Recipientul stingatorului este o constructie sudata din tabla de 4 mm si este destinat pastrarii solutiei de stingere (apa. Capacul fixat prin patru prezone cu piulite are prevazut un sistem tip excentric pentru declansarea buteliei cu CO2 care.) Lungimea jetului (m) Masa stingatorului incarcat (kg) Temperatura de functionare (ºC) Suprafata maxima controlata (mp) C9 12 40 – 50 6–8 15.doua manere pentru manuirea stingatorului. 104 Descriere Se compun din urmatoarele parti: . din tabla sudata groasa de 1. .

15ºC – min. acolo unde este de asteptat ca incendiul odata aparut sa se extinda rapid pe suprafete apreciabile de peste 3 – 4 mp.2. 5 Stabilitatea spumei este la: . Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire. prin sondaje. smaltuit sau zincat. 105 Stingatoarele transportabile cu spuma chimica.se indreapta ajutajul (jetul de spuma chimica) spre locul incendiului.20ºC . se inlocuieste corpul stingatorului. pentru a inlatura eventualele scurgeri acide si se introduce in corpul stingatorului. in instructiunile din pachet. se curata ajutajele de evacuare.solutie cu temperatura . Dizolvarea se face prin agitarea amestecului.15ºC – min. la toate aparatele aflate in dotare. in instructiunile din pachet. 66 Prepararea componentei bazice – B – se asigura prin dizolvarea continutului pachetului cu praf B (bicarbonat de potasiu) in cantitatea de apa pregatita la temperatura indicata de fabrica producatoare. pe pragul inelului filetat. Continutul din sticla se agita si se filtreaza printr-o sita deasa. 7. Daca volumul spumei obtinute este cel putin 6 – 8 ori mai mare decat volumul total al celor doua solutii amestecate. Controlul incarcaturii stingatorului Solutiile chimice din stingatorul incarcat trebuie sa-si pastreze caracteristicile minimum un an de la prepararea lor.recipientul stingatorului destinat pastrarii solutiei bazice (2) si fixarii tuturor celorlalte subansamble si repere la care se deosebesc: 200 C90 90 10 6 50 – 60 + 4ºC . la 1 – 3 aparate din aceeasi grupa. Intretinere Stingatorul se sterge de praf. de reparatii auto.se desfunda ajutajul de refulare cu o sarma sau un cui. fixandu-se la partea inferioara in barele de ghidare. .+ 60ºC (incarcatura de vara) . spatiile existente in depozite cu stive inalte.+ 40º (incarcatura de iarna) 320 80 – 100 C180 180 20 .14º . data incarcaturii. daca nu.daca pe timpul functionarii se infunda ajutajul. turnandu-se apoi in tubul central. deoarece reactia odata inceputa nu mai poate fi oprita. Volumul spumei obtinute este de 7 – 9 ori mai mare decat volumul solutiilor din stingator. min. 105) sunt destinate ca si cele portabile primei interventii la incendii de materiale din clasele A si B. smaltuit sau zincat. In final.14ºC . solutia astfel obtinuta se filtreaza printr-o sita deasa si se toarna in recipientul stingatorului. Prepararea componentei acide – A – in cazul incarcaturii tip I se realizeaza prin dizolvarea continutului pachetului cu praf A (sulfat de aluminiu) in cantitatea de apa si la temperatura indicata de fabrica producatoare. Controlul se executa din sase in sa luni in primul an de la incarcare. . Caracteristicile tehnice ale acestor stingatoare sunt: Simbol Capacitatea utila (l) Numarul de incarcaturi A+B necesare pentru incarcare Lungimea jetului (m) Timpul de descarcare (sec) Temperatura de functionare Masa stingatorului incarcat (kg) Fig.solutie cu temperatura + 20º .. presiunea in interior creste si spuma este evacuata prin ajutajul stingatorului. Dupa umplere. 0. atunci incarcatura este buna. in cazul ambelor incarcaturi butelia din sticla se spala la exterior cu apa. Data controlului incarcaturii se trece pe fisa stingatorului. Dupa aceasta se insurubeaza capacul stingatorului pe inelul filetat. cu precadere in spatiile cu pericol ridicat de incendiu. data controlului incarcaturii). In urma reactiei dintre cele doua solutii se formeaza spuma chimica ale carei bule sunt umplute cu bioxid de carbon. Incarcatura de tip II. Dizolvarea se face prin agitarea amestecului de apa si praf B cu o vergea curata din lemn intr-un vas curat. 70 . de regula. In aceasta categorie se includ. tratamente termice. Stingatoarele transportabile cu spuma chimica C90 si C180 Stingatoarele transportabile cu spuma chimica (fig. Datorita bioxidului de carbon rezultat in urma reactiei.+ 22ºC – min. . Se iau cca 80 cmc din solutia B din corpul stingatorului si cca 10 cmc din solutia A din butelia de sticla si se amesteca intr-un vas gradat. iar la partea superioara.se ridica stingatorul si se agita prin rasturnare de 4 – 5 ori pentru ca cele doua solutii continute de aparat sa se amestece intre ele si sa formeze spuma chimica.solutie cu temperatura . daca se respecta conditiile de incarcare.. desfundarea se realizeaza tot cu ajutorul unei sarme sau al cuiului. numele. controlul se executa din trei in trei luni.Coeficientul de spumare este urmatorul: .solutie cu temperatura + 20º . ateliere de tamplarie. Cand stratul de protectie impotriva coroziunii s-a deteriorat. Capacele si inelele filetate se ung cu vaselina. Dupa expirarea termenului de un an. prenumele persoanei care a efectuat incarcarea.+ 22ºC – min. se completeaza fisa stingatorului cu datele inscrise pe ea (felul incarcaturii. indiferent de capacitate. incarcate la aceeasi data si tinute in aceleasi conditii. solutia astfel obtinuta se filtreaza printr-o sita deasa si se toarna in tubul central din sticla. Dupa dizolvarea intregii cantitati de praf. Pentru punerea stingatorului in functiune. cu o vergea curata din lemn intr-un vas curat. se verifica supapele si starea garniturilor capacelor. Dupa dizolvarea intregii cantitati de praf. depozite pentru lichide combustibile etc. sunt alcatuite din urmatoarele subansamble: . solutiile din stingator trebuie inlocuite. se livreaza gata preparata de fabrica producatoare in sticle de 1 l.2 . se procedeaza astfel: .

se indreapta ajutajul de refulare a spumei catre loculu incendiului si se actioneaza roata de manevra a ventilului montat in capacul stingatorului. iar celalalt este prevazut cu un ajutaj de refulare a spumei chimice.3. .. Caracteristicile tehnice ale celor doua tipuri de stingatoare sunt: . Prin amestecarea celor doua solutii ia nastere spuma chimica ce va fi refulata asupra incendiului datorita presiunii bioxidului de carbon ce ia nastere in urma reactiei solutiilor din interiorul recipientului.4 P3 3. cu apa calda. Functionare Pentru punerea in functiune a stingatorului se actioneaza asupra percutorului si se indreapta jetul de praf catre locul incendiului. tija filetata a dispozitivului de inchidere central si buloanele capacului recipientului.79 Stingatoarele portative prezentate.5 7. Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire. florex 40 6–8 3. florex 240 15 – 20 4 19 2. care se fixeaza prin prezoane cu piulite avand incorporat un sistem de etansare a tubului central (1) cu ajutorul unui ventil (3) cu dop conic din cauciuc a carui deplasare se realizeaza printr-un surub cu roata la manevrare. Solutia A se incarca in tubul central. de tipul celor cu butelie interioara sunt construite si functioneaza similar cu stingatoarele portative cu apa pulverizata.sasiul metalic prevazut cu doua roti si cadru pentru manevrare (4). florex 130 10 – 15 4 12 2. se deverseaza solutia acida continuta de tub. P. confectionat din teava de material plastic. stingatoarele portative cu pulberi prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Simbol de fabricatie Masa si tipul pulberii (kg) Masa incarcaturii cu CO2 (g) Timpul de descarcare (sec.07 P6 6. Cand se constata ca stratul de protectie impotriva coroziunii s-a deteriorat. florex 75 8 – 10 3. respectiv o mai buna afanare a pulberii. Dupa aceasta se basculeaza recipientul de 4 – 5 ori.10 Stingatoarele portative cu pulberi sunt destinate primei interventii la incendiile de materiale din clasele B sau C si mai putin la cele din clasele A si D la care se utilizeaza pulberi speciale. Stingatoare portative cu pulbere P. deoarece reactia nu mai poate fi oprita. asemanatoare celei de la stingatoarele portative. dupa care tubul central se fixeaza pe suportii lui. Stingatoare transportabile cu pulbere P. .2 1. fiind destinate acoperirii unor suprafete mult mai mari. Intretinere Stingatorul se curata de praf. Inchiderea tubului central trebuie sa se faca etans pentru a nu permite celor doua solutii sa intre in reactie inainte de punerea in functiune a stingatorului.5 2.50 si P. se ung lagarele osiei si bucsele rotilor. intrand in reactie cu solutia bazica existenta in recipient. Se controleaza starea furtunului de refulare.2 P10 10. P. folosind numarul de incarcaturi corespunzatoare capacitatii recipientului. Se monteaza apoi capacul recipientului. avand in partea superioara forma tronconica pentru a permite asezarea sistemului de etansare si cateva orificii prin care. dupa care se procedeaza atat la spalarea interiorului recipientului cat si a tubului central. Functionare Pentru punerea in functiune se scoate furtunul de pe suport. a garniturilor capacului. si etanseitatea robinetului de la dispozitivul de inchidere a tubului central. operatie precedata de indepartarea celui vechi cu ajutorul unei perii de sarma.tubul central.1.supapa de siguranta. a supapei de siguranta. In raport de tipul lor.125 Stingatoarele transportabile cu pulbere (fig. sprijinindu-l de sol. se trece la inlocuirea acestuia. 106) au acelasi domeniu de utilizare ca si cele portative. Constructiv. . iar solutia B in corpul stingatorului. . prin coborari si ridicari alternative ale cadrului apoi se lasa jos.4 0. Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire.capacul demontabil. dupa care se inchide gura tubului central cu ajutorul dispozitivului de inchidere comandat de la exterior prin roata de manevra.suportul tubului central. Incarcare Inainte de incarcare se deschide capacul recipientului si se scoate tubul central.) Lungimea jetului de pulbere (m) Masa stingatorului incarcat (kg) Suprafata maxima controlata (CO2) P1 1. Solutiile A si B se prepara dupa procedeul aratat la stingatorul portativ cu spuma chimica.furtunul tip D (5) cu o lungime de 4 – 5 m care este racordat cu un capat cu un capat la teava tip sifon.6 si P. singura diferenta fata de acestea consta intr-o manta metalica ce fereste butelia de CO2 de contactul direct cu pulberea din stingator asigurand totodata si dirijarea gazului in partea de jos a recipientului. in momentul punerii in functiune. .

) Lungimea jetului de pulbere (m) Masa stingatorului incarcat (kg) Descriere P.numarul buteliilor cu CO2 2 + 2 rezerva . Pentru decomprimarea instalatiei dupa incetarea lucrului cu stingatorul. Tot pe tabloul de comanda este montata o lampa pentru iluminat. La fiecare ramificatie se poate racorda cate o linie de furtun tip C pentru evacuarea pulberii stingatoare prin tevi de refulare (pistoale) adecvate. el este prevazut cu doua lampi tricompartimentate (pozitie. fixat pe un suport special si introdus cu gura de evacuare pe o garnitura de cauciuc aflata la suport pentru a impiedica patrunderea umezelii la praf. in legatura cu butelia de dioxid de carbon si prevazuta la partea inferioara cu un dop cu opt orificii radiale pentru dispersarea bioxidului de carbon. formata din doua lonjeroane imbinate in forma de furca.sasiul cu roti.masa incarcaturii cu CO2 a unei butelii (kg) 6 . semnalizare directie) si doi catadioptri. si recipientul cu pulbere. alimentarea cu curent electric facandu-se de la autovehicul care tracteaza utilajul.grupul buteliei – recipient pentru pulbere. iar patrunderea dioxidului de carbon in recipiente se face prin doua conducte metalice prevazute cu dispersare la capete. incarcata la o presiune de 60 – 75 atm. 6 238 Se compune din urmatoarele parti: . fixat tot pe sasiu. Pe sasiu mai sunt prevazute doua aripi pentru roti si doua cutii laterale unde se asaza furtunurile de evacuare a pulberii si tevile de refulare (pistoalele). Functionare Pentru punerea stingatoruylui in functiune se intinde furtunul. toate montate pe flansa orificiului de evacuare a pulberii. Stingatorul remorcabil cu pulbere si dioxid de carbon P. Buteliile cu CO2 sunt puse in legatura cu recipientul pentru pulbere prin tuburi de cauciuc de inalta presiune. s-a prevazut pe flansa orificiului de umplere cu pulbere un filtru pentru praf si o conducta de refulare a dioxidului de carbon ce serveste si la purjarea instalatiei speciale.timp minim de evacuare (sec.masa incarcaturii cu pulbere (kg) 250 . se indreapta difuzorul catre locul incendiului si se deschide progresiv robinetul buteliei cu dioxid de carbon. la partea superioara. 107) este destinat pentru stingerea incendiilor de produse petroliere si la instalatii electrice. Fig. Sasiul stingatorului este o constructie sudata din profile de otel.125 125 3 2–4 Max. unul de umplere situat la partea superioara. este confectionata din otel si este prevazuta cu robinet de inchidere. indeplineste conditiile impuse pentru circulatia pe drumurile publice. confectionat din tabla de otel la care se deosebesc: . .capacitatea recipientului (l) 300 . unul pentru golire – la partea inferioara si unul practicat excentric.suportul buteliei cu CO2 prevazut cu coliere de fixare. Stingatorul P. Grupul butelii-recipient este format din doua butelii cu CO2. fiecare cu capacitatea de 6 l. 107. .sasiul metalice prevazut cu doua roti si cadru pentru manevrare (2). Punere in functiune a stingatorului se executa de la un tablou de comanda pe care sunt fixate patru manete: doua pentru manevrarea robinetelor de refulare a pulberii si doua pentru actionarea robinetului de purjare.un cerc metalic fixat la fundul stingatorului pentru sprijinirea acestuia.) 35 .bataia norului de pulbere (m) 20 Descriere Stingatorul remorcabil cu pulbere si bioxid de carbon tip P.) cca 200 .numarul gurilor de evacuare 2 . . Deoarece pulberea nu degradeaza obiectele cu care vine in contact este indicat ca stingatorul sa fie utilizat la stingerea incendiilor izbucnite in muzee.250 Stingatorul remorcabil cu pulbere si CO2 P. Recipientul pentru pulbere este construit din tabla si are prevazute cinci orificii: doua pentru admisia gazelor sub presiune. .Masa incarcaturii cu pulbere (kg) Masca incarcaturii cu CO2 (kg) Timp de descarcare (min. Axul este prevazut la extremitati cu doua lagare pe care se monteaza rotile. biblioteci.250 fiind remorcabil. racordart cu un capat la difuzor si celalalt la teava prin care iese praful din corpul stingatorului: furtunul este fixat pe cadrul de manevrare. prin care trece teava de evacuare a pulberii.250 (fig.difuzorul pentru evacuarea prafului (4). montate pe sasiu intr-un suport sudat. . avand pe fiecare ramificatie cate un robinet sferic de inchidere. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . Fig. iar in exterior se ramifica in doua parti (stanga-dreapta).presiunea de lucru in rezervor (bari) 10 . .corpul stingatorului (1) de forma cilindrica. fixarea ei la corpul stingatorului se realizeaza cu ajutorul unui colier aflat la suportul buteliei si se racordeaza la teava pentru introducerea dioxidului de carbon in masa de praf.50 50 3 1–2 Max.furtunul tip D cu o lungime de 5 cm.butelia pentru dioxid de carbon (3) de forma cilindrica. teatre. frana. 106 . El se fixeaza pe axul trenului de rulare prin intermediul a doua arcuri lamelare multiple ce au rolul de a amortiza socurile pe timpul deplasarii. In acest scop.capacul cu garnitura de etansare si supapa de siguranta. magazine etc. .250 se compune din urmatoarele ansambluri principale: . Teava de evacuare a pulberii este prevazuta in interiorul recipientului cu un sifon (palnie) pentru absorbtia pulberii. . 6 150 P.debitul de pulbere pe un pistol (kg/min. Recipientul pentru pulbere este prevazut cu doua supape de siguranta reglate pentru 10 – 12 bari si un manometru de control (0 – 25 bari).teava pentru introducerea dioxidului de carbon in masa de praf.

indiferent de natura materialelor combustibile. Intretinere Pe timpul exploatarii. patrunde in difuzor. in general. Utilizarea CO2 are avantajul ca nu lasa urme. sub forma de fulgi albi de zapada carbonica.3 LDE Stingatoarele portative cu dioxid de carbon (fig.3. temperatura dioxidului de carbon scade sub temperatura de solidificare a lui (de 78. . confectionata din otel.masa stingatorului fara incarcatura (kg) 535 .Functionare Pentru punerea in functiune a stingatorului si refularea pulberii se executa urmatoarele operatii: . magazine sau depozite de blanuri sau materiale de valoare. nu impurifica si nu prezinta pericol de electrocutare in cazul interventiei la echipamente electrice sub tensiune.cu o linie de refulare 200 . Stingatoarele G3 LDE (pentru locomotive) au o constructie specifica determinata de existenta unei mantale de protectie din tabla si a posibilitatii de rabatare a palniei de refulare. 108 Descriere Stingatoarele portative cu CO2 se compun din urmatoarele parti: . se face verificarea si inlocuirea (incarcarea ei). dupa fiecare utilizare. prin cantarire. Fulgii de zapada carbonica pot produce rani dureroase atunci cand vin in contact cu partile descoperite ale corpului omenesc. 108) sunt destinate primei interventii la incendiile dezvoltate. Zapada carbonica formata este evacuata din difuzor prin gura acestuia spre focarul incendiului.se verifica la manometru ca presiunea din rezervor sa nu depaseasca 10 bari.verificarea periodica a manometrului. atentie deosebita acordandu-se recipientul si buteliilor cu CO2. La incetarea lucrului se inchid robinetele de evacuare a pulberii si apoi robinetele buteliilor cu CO2.se deschid robinetele cu CO2. de forma cilindrica. Cand butelia a pierdut cca 20 – 25% din greutate.verificarea. .masa incarcaturii de CO2 (kg) 200 . Din acest motiv. de forme diferite. urmarindu-se functionarea robinetului si etanseitatea buteliei prin scufundarea ei in apa. Stingatorul se curata si se verifica periodic. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . exceptand cele din clasa D cu care CO2 venind in contact ar putea genera reactii periculoase. alimentatie publica si echipamente electronice sau electrice sub tensiune etc. . datorita fenomenului de detenta ce are loc (trecerea de la un volum mic si presiune mare la volum mare si presiune mica).6 si G.curatirea. Controlul incarcaturii si intretinerea stingatorului: Se verifica prin cantarire cantitatea de bioxid de carbon din butelie. Prin deschiderea robinetului. a sitelor filtrelor prin suflarea cu aer comprimat.verificarea starii de fixare. . G.) Fig.58 C) si trece in starea solida. fie prin intermediul unui furtun de cauciuc armat cu sarma. . a incarcaturii de CO2 din butelii nefiind admise buteliile din care lipsesc mai mult de 500 g CO2 fata de incarcatura nominala. dioxidul de carbon lichid aflat in butelie iese din teava sifon (datorita presiunii la care se afla) si. a ansamblelor de baza ale utilajului. iar la partea anterioara cu o gaura pentru iesirea zapezii carbonice.difuzoare. sa fie prin intermediul unei tevi scurte din otel si a unei articulatii care sa permita rotirea. in functie de tipul stingatorului.se verifica existenta robinetului de purjare si refulare a pulberii pe „pozitia inchis”. Robinetul este prevazut cu o siguranta si un cep gaurit pentru iesirea dioxidiului de carbon. puse in legatura cu robinetul buteliei. .verificarea lunara a incarcaturii de pulbere. . muzee.se deschid robinetele de la liniile de refulare a pulberii. in spatii inchise de dimensiuni reduse.6 4 30 G6 6 30 4 60 Masa incarcaturii CO2 (kg) Masa stingatorului incarcat (kg) Lungimea jetului de zapada carbonica (m) Timp de descarcare (sec. . pentru a se asigura buna functionare a utilajului sunt necesare o serie de lucrari de intretinere si verificari periodice: .masa stingatorul cu incarcatura (kg) 655 . iar in interior cu o teava sifon prinsa pe robinetul de inchidere a buteliei. Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon tip G. In difuzor. prin furtunul de cauciuc sua teava de otel. In raport de tipul lor prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: G3 3 17 4 30 G3LDE 3 17.butelia pentru dioxid de carbon. prevazute la partea posterioara cu un maner pentru manevrare. Stingatoare portative cu dioxid de carbon G. confectionate din tabla de fier sau masa plastica.120 este destinat stingerii incendiilor izbucnite in magazii si depozite sua alte spatii inchise.cu doua linii de refulare 100 . prevazuta la exterior cu un maner pentru manevrare. Functionare Pentru punerea stingatorului in functie se indreapta difuzorul spre locul incendiului si se deschide robinetul buteliei. acest tip de stingatoare se recomanda a fi folosite pentru biblioteci.timpul de descarcare (sec): . in care se gasesc valori materiale.

bila supapa de aspiratie. care se racordeaza cu un capat la racordul fix al galetii stingatoare. .suportul furtunului de refulare. . b) pompa de mana la care se deosebesc: . se produce o depresiune in urma careia apa din rezervor impinge supapa de aspiratie si patrunde in cilindru. . Pe timpul aspiratiei supapa de refulare este inchisa.se scoate difuzorul din brida de sustinere si se desfasoara furtunul prin care se evacueaza CO2. .manerul pompei. in cilindrul pompei. ce include si aripile.se actioneaza asupra pistonului. .se deschid robinetele buteliilor cu CO2. Asistenta tehnica se executa conform anexei 15 pct. Aripile au rolul de a proteja utilajul si de a-i imbunatati aspectul exterior. acesta se aseaza in pozitie de lucru. Trenul de rulare se compune din doua brate laterale oscilante (stanga si dreapta) pe care se fixeaza cele doua arcuri cu foi ce asigura suspensia stingatorului. . Stingatorul poate functiona cu un singur dispozitiv de evacuare – respectiv cu doua butelii – sau cu doua dispozitive de evacuare.bataia jetului de CO2 (m) .suportul galetii stingator prevazut cu un orificiu si o bara pentru fixarea acesteia la sol cu ajutorul piciorului.120 se compune in principal dintr-un tren de rulare. Succesiunea operatiilor de punere in functiune a stingatorului este urmatoarea: . alimentarea cu energie electrica facandu-se de la autovehicul care-l tracteaza.se racordeaza furtunul de refulare si se indreapta teava catre locul incendiului. . . suportul pentru butelii. . spre a nu fi deteriorate si se va controla integritatea sigiliilor robinetelor de la buteliile cu CO2. Se compune dintr-un furtun lung de 12 m si un dispozitiv de evacuare ce se termina cu un difuzor.se fixeaza galeata stingator la sol (tinand-o cu o mana de maner si introducand piciorul in orificiul special al suportului). care sunt sigilate si asigurate pentru evitarea declansarii lor accidentala. Prin ridicarea pistonului in sus.inchizatorul capacului. si sunt fixate pe suportul de aripa prin suruburi.viteza maxima de manevrare (km/h) Descriere 6 60 Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon tip G. cu o capacitate de 10 – 15 l confectionat din tabla de otel la care se deosebesc: .capacul prin in balamale. Cadrul are rolul de a sustine buteliile cu CO2 si se compune din: bara de tractiune.manerul rezervorului.se va urmari si verifica permanent starea furtunurilor. fiind confectionate din tabla de otel. Evacuarea dioxidului de carbon din butelii se face prin deschiderea manuala a robinetelor acestora. suportul pentru furtun.bila supapa de refulare. suportul pentru aripi si suportul cadrului din spate.priza de racordare a pompei.se vor face probe de functionare.se va verifica uzura pneurilor si presiunea aerului din acestea. Galeata stingator Descriere Galeata stingator se compune din urmatoarele parti: a) rezervorul. la celalalt fiind prevazut cu o teava de refulare tip D.se verifica incarcatura de CO2 prin cantarire. . la fiecare 6 luni.racordul fix D. permitand trecerea apei deasupra sistemului si refularea ei (prin racordul fix. . . o data pe luna sau ori de cate ori este necesar. .se dirijeaza jetul de gaz asupra focarului..se umple rezervorul cu apa.se rupe sigiliul de la robinetele buteliilor cu CO2. Dupa montare pe stingator. c) furtunul de refulare D de 5 m prevazut cu racorduri. . Functionare Pentru punerea galetii in functiune se procedeaza astfel: . Agentul stingator este condus prin intermediul a unul sau doua furtunuri (in functie de nevoi). si se deschide supapa de refulare. Stingatorul G. cele 4 butelii de CO2.se vor controla toate imbinarile demontabile. Functionare Dupa transportarea stingatorului la locul interventiei. furtun si teava) asupra incendiului. .cilindrul pompei. Impingand pistonul in jos. pe roti si pe suportul cadru din fata. de forma cilindrica. dandu-i o miscare alternativa de sus in jos. . acestea se protejeaza impotriva inghetului sau temperaturilor ridicate prin acoperire cu o husa. dispozitivul de refulare si cutia cu scule.120 este echipat cu instalatie electrica completa de semnalizare pentru circulatia pe drumurile publice. . cadrul metalic. Buteliile cu CO2 sunt recipienti sub presiune pentru gaze lichefiate. datorita presiunii create in cilindrul pompei se inchide supapa de aspiratie. prevazute la capete cu difuzoare de evacuare.sita pentru retinerea impuritatilor din apa. Intretinere Mentinerea stingatorului in stare de functionare presupune executarea unor verificari si lucrari de intretinere astfel: . 5 din NERC/85. . . . Pe cele doua brate sunt montate rotile. alimentate de patru butelii. Dizpozitivul de refulare are rolul de a conduce si dirija dioxidul de carbon asupra focarului. .

rezervorul de benzina (l) 8 Pompa centrifuga: .inaltimea statica de absorbtie maxima (m) 6. fie purtata de patru servanti.lungimea .greutatea cu accesorii (kg) .debitul nominal 400 l/min.caruciorul. cu posibilati de deplasare fie pe caruciorul propriu. motopompa MPR 1500 (MP 79). 109) este un utilaj transportabil.puterea (CP) 7. . Caracteristici tehnice: Dimensiuni: . motopompa 800 l/min.model 2S-9 in doi timpi monocilindrici . motopompa MPR 1600 (MOPSI 1600). hidrogeneratorul de spuma usoara.grupul motor-pompa. tunul fix de spuma si apa. se spala cu apa curata si se verifica starea racordului. Motopompa usoara de 400 l/min.4 bari (cu vanele inchise). (fig. asigurand continuitatea jetului de apa. a furtunului de cauciuc si buna functionare a bilelor-supapa. tunul telecomandat de spuma si apa. 109 Descriere Motopompa usoara de 400 l/min.componenta combustibilului 1 l ulei la 24 l benzina .latimea cu accesorii (mm) Greutati: .lungimea cu accesorii (mm) . 4. Aceasta apa este refulata la ridicarea pistonului in sus (cand sub piston are loc momentul aspiratiei) ceea ce face ca pompa sa refuleze la ambele curse ale pistonului.greutatea caruciorului (kg) 1660 1185 1000 1900 1210 160 250 110 50 Motorul: .) 3000 .consum la puterea nominala (l/h) 6 .greutatea pe targa (kg) . motopompa de stins incendii MPR 1300 (MP 73).greutatea fara accesorii (kg) . Intretinere Dupa intrebuintare. tunul remorcabil de spuma si apa.felul racirii cu aer furnizat de o sufla Capacitati: . o parte ramanand in piston si intre piston si peretele interior al cilindrului pompei. Pompa de vid: .inaltimea (mm) .5 .numarul de iesiri doua C . CAPITOLUL XI UTILAJE PENTRU STINGEREA INCENDIILOR Din grupa utilajelor pentru stingerea incendiilor fac parte motopompa de 400 l/min. .latimea (mm) .tipul pompei cu rotor si palete mobile . cu o teava de refulare. se compune din urmatoarele ansamble principale: . .presiune maxima la 3000 rot/min. Motopompa usoara de 400 l/min. nu este refulata intreaga cantitate de apa din cilindrul pompei.tipul pompei cu un etaj .turatia nominala (rot/min. tunul remorcabil pentru stingerea incendiilor cu apa si spuma.numarul de intrari una B . .timp maxim de aspiratie 90 sec.Atunci cand pistonul face cursa in jos. ce serveste la stingerea cu apa a incendiilor de mici proportii.5 Fig.

fie in stare purtata. de patru servanti. cat si de la hidranti (surse de apa sub presiune)./min.verificarea etanseitatii. prin intermediul careia.greutatea caruciorului (kg) 53 Capacitati: . reprezinta agregatul de lucru al motopompei.greutatea motopompei fara accesorii (kg) 198 .intretinerea pompei de vid.puterea nominala (CP) 15 .latimea (fara accesorii) cca 1155 mm . Functionarea Punerea in functiune a motopompei reclama trei operatii de baza: . fantani. Intretinere Principalele lucrari de intretinere si verificari periodice care asigura buna functionare a motopompei pe timpul exploatarii sunt: . 6. b) sasiul cu roti (caruciorul) este o constructie sudata din tevi de otel prevazuta cu doua roti de rulare cu pneuri si doua picioare de sprijin. care permite totodata fixarea agregatului pe sasiu.5 bari . amorsarea realizandu-se prin intermediul unei pompe de vid cu rotor si palete mobile. .5 CP cu pornire prin magnetou. Motorul S-18 in doi timpi cu doi cilindri.pornirea motorului.compozitia combustibilului 1 parte ulei 24 parti benzina . . . cu care este echipata asigura un debit maxim de 1200 l/min. format din motor si pompa centrifuga.5. .inaltimea (fara accesorii) cca 1070 mm .lungimea (cu accesorii) cca 1900 mm .consum putere normala (U/h) 6 . Prinderea targii pe sasiu se realizeaza printr-un sistem simplu si rapid de ancorare si dezancorare.amorsarea pompei centrifuge. de patru servanti (sistem targa). monocilindric.sasiul cu roti. Totodata. cu o putere nominala de 7. Exploatarea si intretinerea se face conform instructiunilor elaborate de uzina constructoare.turatia nominala (rot. lacuri. in stare purtata.5 m – (sec.greutatea motopompei complet echipata (kg) 308 .debitul de presiune 6.grupul motor-pompa. Alimentarea motopompei cu apa se poate realiza atat de la surse de apa fara presiune (rauri.felul racirii – cu aer furnizat de o suflanta axiala. poate fi transoportat. a) grupul pompa-motor. Motopompa de 800 l/min.tipul pompei centrifuga cu un etaj . fixat pe o targa.) 90 Fig. antrenata printr-o transmisie cu frictiune actionata manual.) 3000 . Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Dimensiuni: . fixarea agregatului pe sasiul motopompei in vederea transportului pe carucior.a) grupul motor-pompa este format din motor si pompa centrifuga care reprezinta agregatul de lucru al motopompei. se compune din urmatoarele ansamble principale: . Pompa centrifuga: . .verificarea functionarii pompei.lungimea (fara accesorii) cca 1660 mm . Motorul este model 2 S-9 in 2 timpi. fixat pe o targa. .) 800 .).latimea (cu accesorii) cca 1210 mm Greutati: .ungere. Pompa este de tip centrifuga. Motopompa de 800 l/min. .5 bari (l/min. in vederea transportului pe carucior./min.intretinerea motorului. Pompa centrifuga.amplasarea motopompei la sursa de apa. Prinderea targii pe sasiu se realizeaza printr-un sistem simplu si rapid de acorare si dezancorare.numarul de iesiri 2 Ø 45 mm (racord tip C) . targa permite. bazine etc. fie pe carucior. in locuri greu accesibile. .numarul de intrari 1 Ø 100 mm (racord tip A) .presiunea maxima cu vanele inchise turatie 3000 rot. (fig. are o putere de 15 CP. Exploatarea si intretinerea motorului se realizeaza in conformitate cu instructiunile elaborate de uzina constructoare.inaltime de aspiratie (m) 6. 110) este un mijloc eficace de stingerea incendiilor oferit de posibilitatea transportului rapid la locul interventiei acesteia. ca utilaj transportabil sau remorcabil. aprinderea realizandu-se prin magnetou.rezervorul de benzina (l) 16 Motorul: . . cu un singur etaj de presiune.timp maxim de aspiratie pentru inaltimea statica de absorbtie 6. 110 Descriere La fel ca si motopompa de 400 l/min.pompa de vid cu rotor cu palete mobile .

Intretinere Principalele lucrari de intretinere si verificare periodice care asigura functionarea motopompei pe timpul exploatarii si dupa cum sunt urmatoarele: .inaltimea maxima (mm) . 16 bari ./min.amorsarea pompei centrifuge. b) sasiul este o constructie din teava de otel prevazuta cu doua roti de rulare cu pneuri si doua picioare de sprijin.consum putere nominala (l) 7.inaltime statica de aspiratie (mm) 7.sistemul de ungere mixt .verificarea functionarii motopompei.tipul pompei centrifuga cu patru etaje . .pornirea motorului. eficace si rapid care nu prezinta dificultati in exploatare si intretinere. antrenata printr-o transmisie cu frictiune.greutatea motopompei complet echipata (kg) . . .5 Pompa centrifuga: . 111) este destinata stingerii incendiilor cu apa din surse naturale sau artificiale fiind un mijloc simplu.tipul pompei cu retur cu palete mobile .latimea totala (mm) .6 . (MP 73) Motopompa de stins incendii MP 73 (fig.intretinerea pompei de vid.racirea motorului exterior prin palnie .turatia la puterea maxima (rot/min) 2700 .greutatea pompei (kg) . inaltime statica de aspiratie d1300 l/min.debitul la iesirea libera la 1. .sistemul de racire (l) . . care asigura un debit maxim de 1500 l/min.greutatea motopompei fara accesorii (kg) .timp maxim de aspiratie (sec) 90 Descriere Motopompa se compune din urmatoarele ansamble principale: . . .5 m inaltime statica de aspiratie cu o conducta de aspiratie si 2700 rot/min.numarul de intrari doua 100 mm (racord tip A) .presiunea maxima cu vanele complet inchis la 2700 rot.motorul. a) motorul este tip ARO-L-25 adaptat pentru aprinderea la magnetou.intretinerea motorului.transmisia la pompa.Pompa centrifuga este cu un singur etaj de presiune. iar pentru amorsare este prevazuta cu o pompa de vid. Functionare Punerea in functiune a motopompei reclama 3 operatii de baza: .sasiul.baia de ulei (l) .tipul motorului in patru timpi cu aprindere de la magneou . .calea rotilor (mm) Greutati: . Pompa de vid: . Motopompa de 1300 l/min. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Dimensiuni: . . .numarul de iesiri doua 65 mm (racord tip B) .puterea maxima (CP) 50 .amplasarea la sursa.lungimea totala (mm) .rezervorul de benzina (l) 3430 1500 1255 1240 684 885 148 235 5.greutatea motorului (kg) Capacitati: .pompa.verificarea etanseitatii.sarcina motorului-functionare circuit cu alimentare de la pompa . actionata manual.5 8 30 Motorul: .ungerea.modelul ARO – L-25. Este echipata cu o pompa centrifuga cu patru etaje. Exploatarea si intretinerea se realizeaza in conformitate cu instructiunile elaborate de uzina constructoare. .turatia maxima mers in gol (rot/min) 3000 .

greutatea motopompei fara accesorii (kg) . Apa este impinsa de pompa printr-o conducta in orificiul de intrare al blocului motor.greutatea motopompei complet echipata (kg) . la iesirea libera si o presiune maxima de 16 bari. ingrijirea. b) transmisia la pompa se face printr-un cuplaj cu gheare. 11. Fixarea pompei de motor se face printr-o consola atasata la blocul motor prin suruburi. . sunt asemanatoare motopompei MP 79. pinioanele de distributie. Intretinere . Cuplarea si decuplarea se face cu maneta fixa pe consola de legatura dintre motor si pompa. Prin balbotare se ung pistoanele.presiunea maxima cu vanele inchise la 3000 l/min.tipul pompei M 191-2-0 . 113) face parte din grupa utilajelor de stins incendii construite pe sasiu special si poate fi deplasata la locul interventiei remorcata de autovehicule sau pentru distante mici.lungimea totala (mm) .baia ulei (l) . arcurile de supapa. de 2 – 4 servanti. asigurand ungerea palierelor si lagarelor arborelui cotit. (MP 79) Motopompa de 1500 l/min. Partea fixa a cuplei este fixata de volantul motorului prin suruburi. (fig.tipul motorului de actionare ARO-L-25-12 .greutatea motorului (kg) Capacitati: .sistem de racire (l) .masa neta cu accesorii (kg) 797 .calea rotilor (mm) 3680 1500 1420 1240 cca 650 cca 800 93 235 5.latimea totala (mm) . Functionare Pentru punerea in functiune a pompei se realizeaza urmatoarele operatii: .In partea stanga a motorului.2 bari .5 1 15 30 Greutati: . apa din motor ajunge la conducta de aspiratie a pompei si inchide circuitul.inaltimea statica de aspiratie (m) 7.pornirea ansamblului motor-pompa. antrenat cu un pinion de la arborele cu came al motorului. cotrolul si revizia tehnica a motorului pompei se executa conform anexelor 2 – 9 din NERC/85. Racirea motorului se face cu curent fortat de apa rece. printr-o piesa intermediara se monteaza magnetoul.inaltimea maxima (mm) .radiator ulei (l) . Tot din rampa centrala de ungere este dirijat la palierele arborelui cu came si palierelor axelor culbutorilor. c) pompa centrifuga este de tip cu patru etaje cu un debit maxim de 1500 l/min. Alimentarea cu benzina a motorului motopompei se face dintr-un rezervor montat pe sasiu cu capacitatea de 30 l. Ungerea se realizeaza prin pompa de ulei fixata de peretele baii de ulei pe partea stanga a motorului si antrenata de arborele cu came.Verificarea. Fig. Fig.debitul la iesirea libera (l/min) 1700 . Precum si a boltului pistonului. 111 Magnetoul este un generator de curent alternativ de inalta tensiune cu un circuit primar si un circuit secundar.rezervorul de benzina (l) Motorul are caracteristicile tehnice ale celui de la motopompa MP 73. (MP 73) are urmatoarele caracteristici tehnice principale: . pe flansa pe care se fixeaza blocul motor si suportul-distribuitor. Caracteristicile tehnice ale acestui tip de motopompa sunt urmatoarele: Dimensiuni: . 112) are aceeasi destinatie ca si cea de 1300 l/min.5 . functionare si intretinerea motopompei de 1300 l/min. . iar partea mobila culiseaza pe canelurile de pe axul pompei centrifuge. care prin invartirea rotorului da nastere unui curent de inalta tensiune si scanteia intre electrozii bujiei. d) sasiul motopompei are un cadru suspendat prin arcuri de o axa pe care sunt montate cele doua roti ce constituie mecanismul de rulare. Motopompa de 1500 l/min.amplasarea pentru lucru. cand motorul nu functioneaza. 112 Motopompa de stins incendii cu MPR – 1600 Motopompa de stins incendii MPR-1600 (fig. Printr-o alta conducta ce pleaca de la orificiul de iesire al blocului motor. Dupa filtrare este trecut in rampa centrala de ungere. Ea aspira uleiul din baie cu ajutorul unui sorb si il impinge in filtru de ulei. Uleiul se introduce in baie printr-un cot prevazut cu o teava de serviciu. Benzina este absorbita din rezervor prin pompa de benzina care o refuleaza in carburator.viteza maxima de tractare (km/h) 60 Partile componente. unde se face amestecul cu aerul.greutatea proprie (kg) .

. legarea furtunelor de refulare prin intermediul racordurilor. magaziilor in care se produc incendii si la stingerea carora nu poate fi utilizata apa.instalatia electrica . asigura ungerea atat sub presiune cat si prin balbotaj. . pe care se fixeaza motorul. Este compusa din radiatorul de apa.motorul. h) instalatia de racire pentru motor este in circuit inchis. un ejector. .aspiratie axiala . . . Comenzile carburatorului constau din doua tije – una pentru actionarea clapetei de soc si alta pentru actionarea celor doua clapete de acceleratie. cu rotor cu palete duble curbate. racordurile/din cauciuc si suportul radiatorului. . folosind apa sau lichidul antigel. g) instalatia de amorsare si evacuare permite utilizarea energiei gazelor arse in scop util. Ea este constituita din toba de esapament. a) sasiul este forma din doua lonjeroane in trei traverse din corniere. controlul si revizia tehnica a motopompei se executa conform anexelor 2 – 9 din NERC ”85.instalatia de alimentare si accesoriile. prin intermediul unui maner.tip centrifuga.i. Hidrogeneratorul are un gabarit redus.instalatia de amorsare si evacuare. k) instalatia electrica este realizata in varianta in baterie de acumulatori. d) pompa de apa este de tip centrifugal.debit nominal (l/min) 1600 .model PSI 16/8 . f) tabloul de bord este fixat pe partea din spate a capotajului si deserveste dispozitivele de manevrare si aparatele de control ale motorului. reglarea primara a debitului si a presiunii. pentru amorsarea pompei centrifuge. 16/8. sunt montate la stuturile de refulare ale pompei care permit inchiderea etansa a pompei. Utilajul poate functiona si cu hidroventilator pentru evacuarea fumului si a gazelor nocive din spatii inchise. Functionare Pentru punerea in functiune a motopompei se realizeaza urmatoarele operatiuni: . Pe un sector gradat se poate fixa.tabloul de bord. cele din spate fiind rabatabile. j) vanele gurilor de refulare.amplasarea pentru lucru. permitand un acces usor la motor si pompa. o teava de evacuare a gazelor.sasiul. In timpul functionarii agregatul se sprijina pe trei picioare: unul in fata. care asigura o legatura elastica. pompa de apa cu ventilator. e) motorol M 207 este un motor cu aprindere prin scanteie de la baterie de acumulatori. Intretinerea Verificarea. pozitia datorita de functionare a motorul. avand o capacitate de 15 l. datorita incompatibilitatii ei cu produsele ei si instalatiile existente.pompa p. Amorsarea este asigurata de catre o pompa de vid cu palete culisante (mobile) fie un ejector de gaze. in patru timpi. . poate fi usor transportat si manevrat. ingrijirea. avand palete duble curbate executate din otel inoxidabil . cu rotor. rotile si instalatia electrica. Pentru cuplarea pompei cu motorul s-a prevazut un cuplaj elastic din cauciuc. . amplasat in spatele radiatorului de apa. in raport cu varianta constructiva prezentand urmatoarele caracteristici tehnice: . subsolurilor. gospodariilor de cabluri.trenul de rulare. se intretine fara dificultati. .Pompa centrifuga: . 114) se utilizeaza pentru inundarea cu spuma a incaperilor. iar functionarea lui este asigurata de apa sub presiune cu care este alimentat. Bara de tractiune este demontabila. 113 Descriere Motopompa MPR 1600 este construita din urmatoarele parti: . pentru a permite pornirea motorului cu manivela.sorbul Ø 100. cutia de distributie. Ea asigura puterea de 55 CP la functionare de durata. o teava de amorsare si un robinet (supapa). Este fixat de osie prin intermediul a doua arcuri cu foi. cu racire independenta.instalatia de racire. In cadrul instalatiei de ungere s-a introdus (legat in paralel) un radiator tubular pentru racirea uleiului cu aer. doua in spate.vanele gurilor de refulare.turatia (rot/min) 3200 Pompa de vid tip palete mobile Fig. Hidrogeneratorul de spuma usoara Hidrogeneratorul de spuma usoara (fig. Filtrarea uleiului este dubla. rezervorul de benzina. Legatura dintre motor si pompa se realizeaza prin intermediul volantei. pompa si anexele. . care sunt comandate sincronizat.s. i) instalatia de ungere. b) trenul de rulare este format din doua roti cu pneuri si arcuri cu foi.pornirea ansamblului motor-pompa. . c) capotajele sunt realizate din tabla de otel nervurata si au rolul de a proteja motorul. Pe teava de actiune a radiatorului de ulei se afla un robinet prevazut cu o supapa de siguranta cu bila. Ele au constructie rabatabila.

dozate la debite si presiuni optime de lucru. Datorita configuratiei paletelor. Capatul initial al conductei principale este prevazut cu racord pentru a se putea cupla prin furtun la sursa de apa sub presiune.debitul maxim de spuma (l/min) . asigurand totodata si amestecarea acestora. asigurat de o sursa exterioara la presiune de 4 . precum si in ceea ce priveste modul de alimentare cu apa si cu spumant. avand un diamentru de 1000 mm si o lungime variabila pana la 20 m.) 3000 2100 .115 10 . La un capat al axului se monteaza prin insurubare rotorul turbinei. Tunuri pentru stins incendii cu apa si spuma Tunurile pentru stins incendii cu apa si spuma (fig. ingrijirea si reviza tehnica a hidrogeneratorului se executa conform anexei 14 pct. prevazut cu mecanism de stingere.3 coeficient mare de infoiere 70 HG 50 3-6 220 . confectionate din aliaj de aluminiu.HG 100 Presiunea de lucru (bari) Debitul de apa (l/min.50 4-6 coeficient mediu de infoiere spumant proteinic 18 a) grupul turbina-ventilator care constituie vagonul de propulsie a aerului si apei necesare in procesul de formare a spumei aeromecanice cu mare infoiere. Este constituita dintr-o conducta principala. 115) sunt realizate la urmatoarele variante constructive: Remorcabile: . Functionare Apa introdusa in ejector la presiunea de 3. care este transportata la locul incendiului prin intermediul tubului de refulare. care indeplineste rolul de a furniza apa si lichidul spumant. Intretinere Verificarea. asigurat de ventilator si dirijat prin difuzor.circuitul de apa. Din punct de vedere constructiv. Turbina hidraulica consuma un debit de 180 . . 3 si anexei 15 pct. Curentul de aer introdus de ventilatorul actionat de turbina.) . iar cel mobil de un tren de rulare.260 40 .tun telecomandat de apa si spuma. iar la celalalt capat se fixeaza.3000 . cu o teava de refulare. jetul de fluid isi modifica directia. 3 din NERC/85. Pe axul turbinei.475 60 .10 bari. din patru duze dispersoare.debitul de apa (l/min) . material din care este turnat si butucul ventilatorului. formeaza in spatele acestuia un flux continuu de spuma mecanica.lungimea maxima a jetului de apa (m) 47 vertical 67 (oriz.10 295 .tun remorcabil cu apa si spuma. pe plasa de fire sintetice. realizat din material textil. In situatiile cand nu este nevoie de dirijare a spumei prin tub. efectul fiind aparitia unui cuplu de forte hidromecanice.tun fix de apa si spuma. prin instalatia de alimentare. Functionarea hidrogeneratorului reclama stabilirea a trei circuite corespunzatoare fluidelor care iau parte la generarea spumei astfel: .10 bari aspira lichidul spumant prin furtunul de absorbtie. Functionarea hidrogeneratorului este astfel conceputa incat sa asigure conditii optime atat pnetru formarea solutiei de spumant in apa. Aceasta solutie este pulverizata aproximativ uniform. cat si corpul turbinei sunt confectionate din bronz turnat.115 mc in functie de tipul hidrogeneratorui. care asigura absorbtia si dozarea corespunzatoare a spumantului. cele doua variante se deosebesc la partea inferioara. . prin patru diuze pulverizatoare executate din alama. d) sistemul de formare si omogenizare a spumei.circuitul de aer.simbol de fabricatie TRAS . prevazut cu 5 palete reglabile. prin inermediul unei pene. cel fix dispunand de elemente de fixare la sol.200 l/min. . solutia este proiectata asupra plasei generatorului de bule. Caracteristici tehnice: a) tunul remorcabil cu apa si spuma . acesta poate fi eliminat. prin inglobarea in solutia de spumant a arului propulsat de ventilator. Debitul nominal de spuma este de 40 . care este executat din otel sunt montati doi rulmenti radiali cu bile.lungimea maxima de spuma (m) 38 (vertical) 58 (oriz.18.tun remorcabil de apa si spuma. avand ochiuri cu diametrul de 1 . c) instalatia de alimentare cu apa si spumant. ventilatorul de tip axial. apa la o turatue de 1000 rot/min. care realizeaza producerea spumei. 114 Descriere Hidrogenul are in compunere urmatoarele ansamble principale: 4 . e) tubul de refulare care preia spuma aeromecanica si o conduce la locul interventiei. asupra solutiei de spumant pulverizata prin cele patru diuze. realizat pe principiul ejectiei.5 . cat si pentru pulverizarea acesteia. Fixarea tubului pe capatul cilindric al difuzorului se face cu ajutorul unui colier. In procesul de formare a spumei. trecand prin ochiurile plasei. avand diametrul interior de 18 mm. acestia constituind lagare de sprijin in corpul turbinei.circuitul de spumant. Atat rotorul cu palete.4 mm. ce alimenteaza cu apa atat turbina hidraulica. . Lichidul spumant aspirat formeaza impreuna cu apa o solutie cu concentratia dorita (cca 10%) Dozarea concentratiei amestecului se asigura cu un robinet de reglaj. iar capatul final printr-un tub prevazut cu sorb si sita.) Debitul de spuma (mc) Consum lichid de spumant (l/min) Tipul spumantului utilizat Masa (kg) Fig. b) difuzorul. Fixe: . cat si ejectorul prevazut pentru absorbtia spumantului. care asigura repartizarea uniforma a curentului de aer pe intreaga suprafata a plasei din sistemul de formare si omogenizare a spumei.

- presiunea de lucru (bari) - actionare manuala - viteza de transport (km/h) - dimensiunile (mm) - masa neta cu accesorii (kg) b) tunul remorcabil cu apa si spuma cu o teava de refulare - simbolul de fabricatie TRAS 1 - debitul de apa (l/min) - debitul maxim de spuma (l/min) - lungimea maxima a jetului de apa (m) 58 (oriz.) 43 (vertical) - lungimea maxima a jetului de spuma (m) 53 (oriz.) 40 (vertical) - presiunea de lucru (bari) - viteza de transport (km/h) - dimensiunile (mm) - unghiul de rotire a tevii 360° plan orizontal 80 - 30° plan vertical - greutatea (kg) c) tunul fix de apa si spuma - simbol de fabricatie TRAS 3000 - debit maxima de apa (l/min) - debit maxim de spuma (l/min) - lungimea maxima a jetului de spuma (m) 38 vertical 58 (orizontal) - lungimea maxima a jetului de apa (m) 47 (vertical) 67 (orizontal) - presiunea de lucru (bari) - unghiul de rotire a tevilor 80° plan vertical 360° plan orizontal - masa cu accesorii (kg) d) tun cu telecomanda de apa si spuma - debitul de apa (l/min) - debitul de spuma (l/min) - lungimea jetului de apa (m) - lungimea jetului de spuma la inclinarea tevii la 45° (m) - presiunea de lucru (bari) - tensiune de alimentare (V) - unghiul de rotire a tevii 170° (plan orizontal) + 85° - 65° (plan vertical) - masa (kg) Descriere

10 40 4950 x 1512 x 1690 515

3200 23500 10 max. 60 1860 x 1568 x 1500 374

3000 21000 10 270 2850 max. 20.000 max. 80 max. 75 16 3 x 380 300

Tunul se compune din urmatoarele parti principale: - teava de refulare a apei; - teava generatoare de spuma; - tubul de absorbtie spumogen lighid; - ecranul termic; - tunul propriu-zis; - dispozitivul de manevrare in plan vertical; - dispozitiviul de rotire in plan orizontal. Aceste elemente sunt comune pentru toate variantele de tun. Pe langa aceste parti, tunul fix mare are in compunere un postament si un racord de cuplare la hidrant, iar cel remorcabil un sasiu prevazut cu aripi, suspensie si tren de rulare, precum si un dispozitiv de sustinere a hidrantului si a cheii pentru aceasta si o instalatie electrica corespunzatoare pentru a circula pe drumurile publice. Fig. 115 a) teava pentru refularea apei si teava generatoare a spumei sunt jumelate, manevrandu-se simultan prin acelasi sistem de rotire si basculare. In interiorul tevii de apa sunt dispuse patru palete, necesare pentru dirijarea apei. Teava de apa mai are in compunere un ajutaj intermediar si unul final interschimbabil. Ajutajele finale folosite au diametrul interior de 30, 36, 40 si 45 mm. b) teava de spuma are o constructie speciala, fiind executata din rasina sintetica armata cu fibre de stilca. Celelalte elementele componente sunt: sorbul pentru spumant, ejectorul spargatorului de jet si reductia. Amestecul apa-spumant-aer se realizeaza prin teava generatoare de spuma, la care s-a practicat o fereastra pentru admisia aerului si o gaura filetata pentru un stut cu robinet si un racord fix tip D, unde se racordeaza tubul de absorbtie al spumantului. c) la tubul de absorbtie, confectionat din cauciuc, s-au atasat im sorb si un racord tip D pentru cuplarea la teava. Pe langa cele doua tevi, tunul mai are si alte repere ca: un distribuitor cotit la 45°, in forma de "Y", un manometru, doua robinete cu clapete, doua coturi de 90° si colector oscilant. Manevrarea in plan vertical se realizeaza prin intermediul unui angrenaj melc-roata melcata. Melcul are lagarele fixate pe distribuitor, iar sectorul de roata melcata este rigidizat cu colectorul oscilant. Pentru actionarea angrenajului pe arborele melcului s-a montat o roata de manevra cu maner. Manipularea tunului in plan orizontal se poate realiza datorita dispozitivului de rotire, ce se compune dintr-un lagar prevazut cu o flansa de fixare pe sasiu, o flansa intermediara care contine o placa de uzura, o flansa inferioara pentru racordarea la instalatia de alimentare, o flansa port manseta si un pivot cu flansa pentru racordarea tunului. Pentru rotirea propriu-zisa se actioneaza ghidonul fixat pe distribuitor. Pentru a preveni rotirea accidentala a tunului, acesta a fost precazut cu un bolt de blocare. d) Pentru protectia impotriva radiatiei calorice, tunul dispune de un ecran termic in forma de "U", construit din teava, care incadreaza cele doua tevi. Ecranul este prevazut 13 diuze dispuse simetric fiind racordat la tun prin doua conducte cu robinete. Reperele descrise mai sus sunt comune pentru ambele variante de tun. Postamentul tunului fix este o concentratie sudata, din otel, avand baza inglobata in beton. Montarea tunului pe hidrantul subteran se realizeaza printr-un racord fix curbat. In cazul montarii tunului pe un hidrant subteran, de tip special, racordul fix este drept. In ambele variante, pentru actionarea hidrantului se utilizeaza o cheie de hidrant.

In varianta mobila, tunul mai dispune de elementele precizate la inceputul acestui subcapitol. Astfel, sasiul se compune dintr-o rama, un suport de sprijin si un dispozitiv de remorcare. Rama sasiului este o constructie sudata, pe care au fost fixati suportii arcurilor de la suspensie si suportii celorlalte accesorii (tevi, cutie accesorii). Suportul de spriin este al treilea reazem al tunului mobil, necesar cand acesta sta in repaus. Dispozitivul de remorcare consta intr-un protap rigidizat la rama sasiului. Suportii de fixare a hidrantului si a cheii pentru hidrant sunt amplasati pe dispozitivul de remorcare. La trenul de rulare cu suspensie deosebim urmatoarele elemente: osia, avand la capete lagare cu rulmenti, pe care se monteaza rotile; suspensia formata din doua arcuri semieliptice, fiecare avand cate 9 foi. Arcurile sunt legate de sasiu prin cate o articulatie simpla in fata si un cercel in spate. Cursa arcurilor este limitata de doua tampoane. Atat arcurile, cat si tampoanele sunt fixate de osie prin intermediul unor bride. Instalatia electrica se compune dintr-un stecher tip auto, conductori si doua lampi tricompartimentate de semnalizare. Pe timpul remorcarii, este obligatorie cuplarea instalatiei electrice la autospeciale care tracteaza. Functionarea tunului Functionarea tunului de apa si spuma este identica la ambele variante constructive, cu exceptia modului de alimentare. Daca la tunul fix alimentarea se realizeaza prin simpla deschidere a robinetului de la hidrant, la cel remorcabil, pentru alimentare se executa urmatoarele operatiuni: decuplarea de la autospeciala, amplasarea la locul de interventie si alimentarea cu apa prin una sau trei linii de furtun tip B de la autospecialele folosite in dispozitiv. Dupa realizarea dispozitivului de alimentare cu apa, se amplaseaza langa tun butoiul cu spumant. Din acest moment, tunul este pregatit pentru interventie cu apa sau spuma. In cazul lucrului cu apa se va alege si se va monta ajutajul impus de conditiile de debit si bataie a jetului. Parametrii de lucru cu apa sunt inscrisi in tabelul de mai jos: Presiunea (bari) 4 1150 30 24 1650 36 28 2100 40 30 2350 45 35 6 1400 48 35 2000 52 48 2600 58 45 3100 60 50 8 1600 53 40 2300 60 45 2860 70 50 3600 72 53 10 1800 55 45 2600 65 50 3200 75 55 4000 75 55

Ajutajul final ∅ 30 ∅ 36 ∅ 40 ∅ 45

Parametrii Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime

U/M l/min. m m l/min. m m l/min. m m l/min. m m

Tunul se deblocheaza si se indreapta cu teava spre incendiu, dupa care, cu o mana se deschide robinetul din partea stanga, iar cu cealalta se tine ghidonul. Tunul se deblocheaza si se indreapta cu teava spre incendiu, dupa care, cu o mana se deschide robinetul din partea stanga, iar cu cealalta se tine ghidonul. Dupa deschiderea totala a robinetului, ghidonul se va tine cu ambele maini. In functie de nevoi, se va corecta traiectoria jetului de apa, manevrandu-se tunul in plan vertical sau orizontal. Perdeaua trapezoidala se realizeaza prin deschiderea robinetului cu cep din partea stanga a ecranului de protectie se regleaza in functie de intensitatea radiatiei termice. Daca situatia impune refularea unor canitati mari de apa, aceasta se poate realiza prin teava de spuma, fara a se folosi spumant sau prin ambele tevi simultan. Pentru incetarea lucrului cu apa, se inchide robinetul cu clapeta aferent tevii care s-a folosit, ori se opreste alimentarea de la autospeciale. Pentru lucrul cu spuma, se procedeaza astfel: capatul liber al tubului de absorbitie tip D se introduce in butoiul cu spumant lichid, se deschide robinetul cu clapeta din partea dreapta pentru refularea apei prin teava de spuma, se urmareste traiectoria jetului si se aduc corectiile necesare pentru ca acesta sa loveasca focarul, apoi se deschide robinetul cu cep de la tubul de absorbtie a spumantului. In cazul lucrului cu spuma, perdeaua termoizolanta se realizeaza prin deschiderea robinetului cu cep din partea dreapta, reglandu-se dupa nevoie. Pentru a se opri interventia cu spuma, se inchide mai intai robinetul cu cep al tubului de absorbtie pentru spumant apoi robinetul cu clapeta din partea dreapta, dupa care se scoate tubul de absorbtie din butoiul pentru spumant. Dupa interventie, se intrerupe alimentarea de la hidrant sau de la autospeciala, iar tunul se blocheaza in pozitie de repaus (tunul fix) sau un pozitie de transport (remorcabil). Parametrii de lucru cu spuna sunt inscrisi in tabelul urmator: Presiunea (bari) 4 15000 25 15 6 18000 40 30 8 21000 53 40 10 22000 58 43

Parametrii Debit de spuma Bataia in lungime Bataia in inaltime Intretinere

U/M l/min. m m

In vedrea unei functionari corecte si indelungate, este necesar ca pe timpul exploatarii sa se execute lucrarile de intretinere si revizii tehnice prevazute la anexa 14 pct. 8 si anexa 15 pct. 8 din NERC/85. CAPITOLUL XII POMPE DE VID SI CENTRIFUGE Principiul de functionare al pompelor:

Schematic, principiul de functionare al pompelor se poate urmari pe fig. 116. Fig. 116 Pompa indeplineste doua operatii. Prima operatie consta in aducerea apei in corpul pompei cu ajutorul conductei de aspiratie "a". Prin a doua operatie apa este impinsa la inaltimea dorita, prin conducte de refulare "b". Prin actiunea mecanica a pompei, apa aspirata este apoi impinsa pe conducta de refulare. Deoarece apa este impinsa in corpul pompei de presiunea atmosferica, inaltimea la care este asezata pompa deasupra nivelului sursei de apa (sarcina de aspiratie Ha) nu poate depasi teoretic 10,33 m stiind ca greutatea unei coloane de apa de aceasta inaltime este egala cu forta produsa de presiunea atmosferica. In drumul ei pe conducta de aspiratie, apa intampina rezistenta datorita frecarii pe peretii acesteia, la coturi, "teuri" etc. Aceste rezistente fac sa scada inaltimea teoretica de aspiratie (10,33). Practic inaltimea de aspiratie nu poate depasi 6 - 8 m. Pe conducta de refulare apa intampina, de asemenea, rezistenta care reduc sarcina de refulare (Hr) la o valoare mai scazuta decat aceea corespunzatoare presiunii la iesirea din pompe. Deci inaltimea Hr este mai mica decat inaltimea manometrica deoarece, in realitate intervin rezistentele pe conducte, care reduc din inaltimea utila ce s-ar putea realiza prin pompare. Pentru absorbtia apei din surse fara presiune si refularea ei cu presiunea necesara, autospecialele de stingere a incendiilor si motopompele sunt dotate cu pompe de vid si pompe centrifuge. Pompele de vid se folosesc pentru amorsarea pompelor centrifuge, in cazul alimentarii autospecialelor din surse fara presiune, iar pompele centrifuge realizeaza debitele si presiunile necesare pentru lucru. Pompe de vid Pompele centrifuge, pentru a debita apa, trebuie amorsate. Amorsarea consta in umplerea lor si a conductei de aspiratie cu apa, inainte de pornire. Pentru aceasta este necesar, in primul rand, sa se evacueze aerul din sorb, conducta de aspiratie si pompa. Pompele de vid, folosite pentru evacuarea aerului din conducta de aspiratie si pompa centrifuga sunt: - pompa de vid cu rotor si palete mobile; - pompa de vid cu dispozitiv de ejectie. A. Pompa de vid cu rotor si palete mobile Pompa de vid cu rotor si palete mobile (fig. 117), este o pompa rotativa compusa din urmatoarele parti: - blocul pompei de vid (1); - axul (2); - paletele sau aripioarele (3); - canalul de evacuare a aerului (4); - canalul de legatura dintre pompa de vid si pompa centrifuga (5); - locasul cilindrului pompei de vid.

Functionare Pompa de vid se monteaza pe corpul pompei centrifuge. Pentru a o pune in functiune este necesar a se porni mai intai pompa centrifuga, dupa care axul pompei de vid se cupleaza cu axul pompei centrifuge. Aceasta cuplare se face in sistem diferite, in raport de tipul constructiv al pompei. Fig. 117 Odata cuplat axul pompei de vid, blocul cu aripioare executa aceasi miscare de rotatie, ca si axul pompei centrifuge. Datorita miscarii de rotatie, aripioarele ies din bloc pana cand ating peretele cilindrului, in acest fel creandu-se o compartimentare intre aripioare si perete. Pentru a intelege mai bine functionarea pompei, se noteaza primele doua aripioare cu "a" si "b" si se urmareste deplasarea lor in timpul invartirii pompei. Dupa ce aripioara "a" ieste din bloc, stabileste un compartiment fara aer (vid) intre punctul de contact al blocului cu cilindrul si pozitia in care se gaseste la un moment dat. In momentul in care aripioara "a" trece prin dreptul santuletului canalului, se pune in legatura pompa centrifuga cu locasul cilindrului pompei de vid, iar aerul din sorb, din tubul de aspiratie si din pompa centrifuga se destinde si ocupa locul gol dintre compartimentul a-b. Compartimentul a-b poarta aerul mai departe, catre santuletul care face legautra intre interiorul cilindrului pompei de vid si de carcasa, volumul compartimentului se micsoreaza pe masura ce se apropie de santuletul canalului de evacuare. Din aceasta cauza aerul este presat iar in momentul trecerii prin fata santuletului este evacuat in atmosfera. Explicatia data pentru compartimentul a-b este valabila si pentru restul compartimentelor formate din doua palete succesive. In felul acesta, fiecare compartiment transporta o anumita cantitate de aer existenta in sorb, in tubul de aspiratie si in pompa centrifuga si o evacueaza in atmosfera. Dupa evacuarea erului, deci dupa facerea vidului, apa din sursa este impinsa de presiunea atmosferica in pompa, fapt ce se poate constata prin iesirea apei din orificiul de evacuare. Vidul fiind realizat, pompa de vid se decupleaza. B. Pompa de vid cu dispozitiv de ejectie Pompa de vid cu dispozitiv de ejectie (fig. 118) se compubne din: corpul pompei (1) si coloana de ejectie. Fig. 118 Coloana de ejectie cuprinde ajutajul de ejectie a gazelor de esapament (2), ajutajul divergent (3) prin care gazele si aerul expirat se evacueaza in atmosfera, clapeta (4) cu ajutorul careia gazele de esapament se dirijeaza spre ejector si conducta de legatura cu pompa centrifuga.

h) instalatia de incalzire a pompei si de racire suplimentara a motorului formata din peretii dubli ai corpului de refulare. Crearea vidului in cel mai scrut timp depinde.pompa centrifuga de medie presiune. In cazul unor constructii bune a pompelor centrifuge se poate ajunge la inaltimi de aspiratie in jur de 8 . deschizandu-se robinetul vacumametrului si manometrului.pompe centrifuge de inalta presiune.pompe centrifuge radiale. 10.conducta pentru intrarea apei (2).5 m. Din punct de vedere al inaltimii de ridicare a apei . f) conductele de refulare. el se sprijina pe doi rulmenti (10) prevazuti cu bai de ulei pentru ungere. practicat in partea de sus a corpului de aspiratie prin care se evacueaza aerul in timpul realizarii vidului. prevazute cu racorduri fixe si racorduri infundate si robinete de inchidere. Apa din jurul rotorului. in docuri si in alte scopuri. executa o miscare de la interior spre exterior. in numar variabil. iar etansarea orificiilor prin care trece axul se realizeaza cu ajutorul unor garnituri de etansare. Astfel de pompe se construiesc cu mai multe etaje si se folosesc pentru alimentarea centralelor hidraulice si ca pompe pentru incendiu. Dirijarea gazelor de ardere din conducta de esapament catre coloana de ejectei a pompei de vid se face prin clapeta montata in teava de esapament actionata de maneta de cuplare. de gradul de pregatire si operativitatea auto sau a mecanicului de la motopompa. practicat central. Descriere Pompa centrifuga (fig. Pentru obtinerea cantitatii de gaze de ardere necesare asigurarii unei ejectii corespunzatoare se accelereaza motorul. i) robinete pentru golirea pompei de apa. g) axul pompei (9). la care inaltimea de ridicare a lichidului este de 20 . 9. Refularea se realizeaza prin miscarea circulara continua a unui rotor intr-o carcasa. de o foarte buna etansare a intregului complex al pompei si. 8. . in functie de tipul pompei centrifuge. a racordurilor. A. din cauza fortelor centrifuge. 7. in numar variabil. Dupa realizeaza vidului se inchide robinetul vacuummetrului. . avand rolul ca sub influenta fortei centrifuge sa imprime lichidului o energie cinetica mai mare decat cea cu care a intrat in pompa. pot fi stranse din prin actionarea unui dispozitiv cu roate de manevrare si surub fara sfarsit (11).p in jurul axului pompei. realizarea vidului in cel mai scurt timp.pompe axiale. la care se deosebesc: c) rotorii (6). Gazele de ardere iesite cu o anumita viteza. d) statorii (7). 119) se compune din urmatoarele parti: Fgi. . Din punct de vedere constructiv . Ele se construiesc cu unul sau cu mai multe etaje si se folosesc pentru alimentarea cu apa a retelelor de distributie. Clasificarea pompelor centrifuge. In felul acesta se realizeaza vidul in sorb.pompe cu intrare axiala si iesire radiala. 119 a) corpul de aspiratie (1) de forma unui trunchi de con la care se deosebesc: . la care inaltimea de ridicare a lichidului este de peste 60 mH2O. j) aparatura de control compusa din manometru si vacuummetrul cu robinete de punere in functiune. Oricare ar fi pompa de vid folosita trebuie o cerinta importatnta si anume. a tuburilor de aspiratie si o buna functionare a motorului. Se cere o buna etansare a pompei centrifuge. la care inaltimea de ridicare a lichidului este pana la 20 mH2O. dupa necesitate. . pus in legatura cu motorul masinii printr-un sistem de axe si angrenaje care au rolul de a imprima rotoarele miscarea de rotatie necesara centrifugarii apei. de forma cilindrica are uneori are pereti dubli pentru incalzirea pe timpul iernii.pompe centrifuge de joasa presiune. Pompe centrifuge Pompele centrifuge formeaza o clasa de pompe in care energia mecanica disponibila este transformata in energie hidraulica.orificiul de comunicare cu pompa de vid (4). in functie de tipul pompei. care in unele cazuri. conducta de aspiratie si pompa centrifuga. au rolul de a transforma o parte din viteza apei (energie cinetica) in presiune (energie statica) si care dirijeaza apa la conductele de refulare. . antreneaza aerul din pompa centrifuga si-l evacueaza in atmosfera. in al doilea rand. in numar variabil. 11 Normativului 1 si a anexelor 10 si 11 din Normativul II capitolele instalatii speciale.orificiul pentru intrarea apei in corpul de presare si refulare (3). deoarece presiunea apei il deterioreaza. Pe timpul lucrului cu apa din surse cu presiune este interzisa deschiderea robinetului vacuummetrului.8. . Ele au numai un etaj si se folosesc ca pompe de irigatii. k) blocul comenzilor pompei. B. Intretinere Intretinerea si verificarea pompelor de vid se fac conform prevederilor NERC/85 anexele 4. . b) corpul de presare si refulare (5). a capacelor de intrare si iesire. robinetul ac si conductele de legatura intre pompa si sistemul de racire a motorului prevazute cu robinete de inchidere si de scurgere. in primul rand.Functionare Mai intai se pune in functiune pompa centrifuga apoi se cupleaza pompa de vid cu ajutorul unei manete.60 mH2O.

B.presiunea maxima absoluta H 110 mm/Hg abs . are loc refularea fluidului aspirat. De regula.) . Caracteristici tehnice: . 7. la terminarea lucrlui. Apa care datorita presiunii atmosferice intra in tubul de aspiratie este primita de corpul de aspiratie si. Rotorul este prevazut cu palete care au rolul de a antrena si a conduce apa in stator. se inchid robinetele de control si se suprima instalatia de racire-incalzire. Pompe din dotarea autospecialelor si utilajelor de stingere a incendiilor Pompele de vid si centrifuge componente ale instalatiilor speciale aflate pe masinile de lupta sunt de tipuri diferite. Statorul are palete si conduce apa catre gurile de refulare. de aici. Intretinere Operatiile de intretinere constau in: .inaltimea de pompare la turatia maxima (mCA) 5000 80 230 Caracteristicile indicate se obtin prin variatia turatiei intre valorile 2200 – 2900 rot/min. de forma circulara. Rotorul este fixat pe un arbore sprijinit pe doua lagare de alunecare la capatul caruia se fixeaza si sistemul de antrenare a pompei. patrunde prin canale interioare la organele pompei. in care este inglobat si rezervorul de ulei. Antrenarea pompei se face de catre priza de putere a autosasiului prin intermediul unei transmisii cardanice.debitul maxim de aer aspirat (mc/h) 31 . Pompa de stins incendii de 5000 l/min (PSI 50/8) Pompa de stins incendii de 500 l/min. de asemenea. 10. In rotor apa intra si iese cu anumita viteza si presiune. Pompa de amorsare Ø 90 x 70 Pompa de amorsare Ø 90 x 70 este destinata amorsarii pompei de stins incendii tip 50/8. avand rotoarele dispuse in spate si carcase spirale pentru fiecare etaj. montat excentric si prevazut cu sase canale in care culiseaza paletele de alama. inainte de urmatoarea actionare. Pompa centrifuga MP-73 .debit maximal (l/min. In stator apa intra fara vartejuri. . ajungand in stator. Apa intra in corpul pompei in directia axiala este condusa catre paletele rotorului catre exterior dand lichidului o miscare de rotatie in jurul arborelui. datorita fortei centrifuge paletele sunt proiectate la periferia carcasei. Sub actiunea fortei.actionarea ei zilnica. Ea isi micsoreaza viteza prin transformarea energiei cinetice in presiune. C. fiind alcatuita din urmatoarele elemente: carcasa de fonta. Parametrii functionali ai pompei de amorsare au urmatoarele valori principale: .debitul la inaltimea de pompare de 160 mCA (l/min) 1500 . avand caracteristici tehnico-tactice. 8. dupa terminarea lucrului. Particulele de apa care se rotesc in jurul arborelui tind sa se indeparteze de centrul de rotatie datorita fortei centrifuge. (PSI 50/8) echipeaza autopompele cisterna construite pe sasiu tip Roman. in spatiile in care volumul scade. Pe timpul iernii. uleiul de rezervor trece prin orificiul de legatura. in vederea evitarii griparii paletelor. trebuie completat si restabilit nivelul initial. apa paraseste rotorul si. in interiorul corpului se gasesc rotorul de bronz. in vederea realizarii posibilitatii racordarii lesnicioase la cea mai apropiata sursa de apa. A. de tipul cu palete culisante. racordate la pompa printr-un tub flexibil cu robinet. Aspiratia pompei este bilaterala. pentru cateva secunde. realizand ungerea si etansarea.Functionare Principiile care stau la baza constructiei si functionarii pompelor centrifuge constau in admisia lichidul cu o viteza redusa pe la centrul rotorului si antrenarea lui pe palete sub influenta fortei centrifuge. constructive si functionale deosebite de la un tip la altul. Dispunerea rotoarelor cat si de calarea carcaselor spirale cu 180º asigura schema optima de incarcare a arborelui si o solicitare maxima a celor doua lagare cu rulmenti pe care este rezemat ansamblul rotor al pompei. se deschid robinetele pentru golirea pompei de apa. Este o pompa centrifuga in simplu flux cu doua etaje. trece in rotor. inchizand spatii variabile datorita amplasarii excentrice a rotorului fata de carcasa. Deci miscarea particulelor de apa spre periferia rotorului de-a lungul paletelor se datoreste fortei centrifuge. in acelasi timp. 11 din Normativul I si a anexelor 10 si 11 din Normativul II capitolele instalatii speciale. Descriere Pompa de amorsare Ø 90 x 70 este o pompa voluminoasa.inaltimea de pompare (mCA) .turatia nominala (rot/min) 2500 Functionare Prin sistemul de antrenare se imprima rotorului o miscare de rotatie. determinata de miscarea rotorului.verificarea si completarea nivelului de ulei. la masini sunt montate rezervoare suplimentare cu capacitatea de 2 l. se creeaza o depresiune spre interiorul lui. Intretinere Intretinerea si verificarea pompelor centrifuge se face conform prevederilor NERC/85 anexele 4. 9. La fiecare actionare a pompei o parte din uleiul din rezervor este consumat si. La inclinarea pompei.

.verificarea presiunii indicate de manometru.de capacitate mare. construite cu autosasiuri tip camion greu. pompa de vid trebuie sa realizeze o depresiune de 600 – 680 mm col. aflat imediat dupa rotor. deoarece astfel s-ar putea desface. c) In raport cu genul de tractare si mijlocul folosit pentru actionarea principalelor agregate p.tip remorcabil.ungerea periodica si de cate ori este necesar a axului pompei prin rotirea cu 1 – 2 rotatii a capacelor ungatoarelor. construite pe autosasiuri tip camion mijlociu. cu motor electric pentru actionarea agregatelor. .i. cu priza de putere la care deplasarea vehiculului si actionarea agregatului principal de stins incendii sunt realizate de motorul cu ardere interna care echipeaza autosasiul. salvarea oamenilor.s.i.s. se deschide robinetul de vacuummetru. care au o greutate totala intre 7 si 13 tone.i. confectionat din hotel inoxidabil. actionata manual. CAPITOLUL XIII AUTOSPECIALE DE STINS INCENDII Date generale Avand in vedre gama larga a autospecialelor de stingere. construite pe autosasiuri de turisme si camioane.de capacitate usoara. fara a se sesiza vreo atenuare a ei. este o pompa cu un singur etaj. calamitatilor naturale si catastrofelor (iluminare. unul cu bucsa de bronz. prevazuta cu capac de aspiratie. pompa centrifuga are o pompa de vid. aceasta este prevazuta cu o pompa de vid. Antrenarea pompei se face prin discul de antrenare fixat pe axul pompei de vid.auxiliare sau cu functionalitati speciale. Se compune dintr-o camera de refulare. sa fie cuplat complet. b) Dupa capacitatea de incarcare cu agenti stingatori si inventar p. Arborele pompei se roteste in doua lagare. D. Se inchid toate robinetele. fara priza de putere. cu care se executa anumite operatiuni ajutatoare. se impart in patru grupe: .. . . care evacueaza aerul din pompa centrifuga si din tuburile de aspiratie.).felul sasiului de baza: a) In functie de rolul pe care-l indeplinesc la interventii autospecialele se grupeaza in doua categorii: . ele se pot clasifica in mai multe categorii functie de urmatoarele criterii: . in dreptul presetupei.s. este montata o bucsa de uzura din otel inxodabil. verificarea functionarii fara zgomot si batai anormale a pompei centrifuge. care au o greutate totala peste 13 tone. care se fixeaza pe ax printr-o piulita de strangere. Pentru amorsarea pompei centrifuge. Ea se compune dintr-o carcasa in care este fixat axul pompei. 4 rotoare. . Pompa de vid este fixata de carcasa pompei centrifuge prin conul suport al pompei de vid fixat la randul ei prin piulita. rotorul si capacul la partea de aspiratie.de stingere cu care se actioneaza direct la localizarea si lichidarea incendiilor.de capacitate medie. d) Din punctul de vedere al naturii agentului stingator din dotare autospecialele se grupeaza in cinci categoriip: . Pompa centrifuga MP 800 l/min. . Refularea este prevazuta cu un teu intermediar si doua vane cu racorduri tip C.verificarea rotirii axului pompei centrifuge. Intretinere Intretinerea pompei presupune: .. care evacueaza aerul din pompa centrifuga si din tuburile de absorbtie. Axul pompei.capacitatea de incarcare cu agenti stingatori si inventarul p. difuzor si 4 elemente ale statorului asezate in carcasa exterioara.tip remorcabil. si unul cu rulment. la iesirea libera si o presiune maxima de 6. aflat inspre partea de antrenare. iar in continuare are montati cei 4 rotori. avand la capete cate un capac. . Pentru amorsare. cu motor termic pentru actionarea agregatelor p. Hg..tip auto. Pompa centrifuga MP 800 l/min.Este o pompa centrifuga cu patru etaje. unul cu suport pentru conducta de aspiratie si unul cu doua orificii de refulare cu robinet si racord fix B.rolul pe care acestea il indeplinesc in cadrul interventiilor. controlul tehnic de prevenire etc. se racordeaza capacele la ambele intrari ale pompei si se cupleaza pompa cu motorul. evacuarea fumului. Verificarea etanseitatii pompei centrifuge se face printr-o proba de vid. Cand pompa de vid atinge depresiunea indicata. la iesirea libera si o presiune maxima de 16 daN/cmp cu vanele complet inchise. iar consola din fonta cenusie. . in stare cuplata.verificarea etansarilor la toate imbinarile nefiind admise pierderile de apa. prin suruburi.genul de tractare si mijlocul folosit pentru actionarea principalelor agregate.strangerea periodica a tuturor organelor de asamblare. Se porneste motorul si se actioneaza asupra pompei de vid.verificarea dispozitivului de cuplare inainte de punerea in functiune care trebuie.s.. se impart in trei clase: . iar transmiterea cuplului se face printr-o pana paralela. Arborele pompei centrifuge este executat din hotel inoxidabil. la care motorul cu ardere interna se echipeaza autosasiul serveste numai la deplasarea vehiculului (agregate de stinegere din dotarea masinii nereclamand nici o actionare de la motor). precum si sasiuri speciale care au greutatea totala de 7 tone. Rotorul este fixat pe ax cu ajutorul unei piulite. Fixarea pompei pe motor se face printr-o consola etansa la blocul motor. Pe arbore. . .tip auto. avand un debit de 1200 l/min. Pompa centrifuga are 4 etaje de presiune. se opreste motorul. Depresiunea obtinuta trebuie sa se mentina timp de 5 minute. debit maxim de 1500 l/min. ceea ce ar duce la deteriorare si accidente: . transport accesorii sau substante stingatoare.5 daN/cmp cu vanele complet inchise. a manivelei de pornire. . statorul.i. . . executate din aliaj de aluminiu. are la un capat un lagar cu bucsa de bronz in interiorul corpului de aspiratie. printr-o invartire usoara. Partile componente ale pompei centrifuge sunt: camera spirala. La o turatie in jurul a 2000 rot/min de 20 sec. Antrenarea pompei de vid se face printr-o transmisie cu frictiune. pe care sunt montate paletele mobile ale pompei de vid. menite a inlesni interventiile pentru combaterea incendiilor.

autoscari sau autoplatforme ridicatoare. Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri de turisme Autospecialele din aceasta categorie. 4 x 1250/R 12215). MGSU. . e) Dupa felul sasiului pe care se construiesc. APCA. ASp400/TV D 12 F. 19215. realizate pe autosasiuri usoare (Dacia. 12. Instalatia electrica este compusa dintr-o baterie cu capacitatea de 56 A si tensiunea nominala de 12 V.de lucru cu dioxid de carbon (ASpCO2). EGSU). R. carora li s-au adus modificari impuse de necesitatea echiparii lor cu instalatii speciale si accesorii. . SRD 6135) . servind ca vehicule rapide pentru stingerea incendiilor cu apa sau pulberi si pentru deplasarea operativa a comandantilor garzilor de interventie.inaltime (m) Greutati: . 12215.12..700 1. ASpLS. precum si a celor de cooperare. cu actionare mecanica asupra sabotilor puntii din spate). Autopompa de prima interventie si comanda – APIC/TV D.935 2. Sistemul de transmisie se compune dintr-un ambreiaj monodisc. cu aprindere prin scanteie tip ARO L 25.M sau pe autofurgonetele TV D 12 F.tip turism.echipament de protectie pentru personalul grupei operative. 19256). Pe autosasiu de turism greu (TV si ARO) Autospecialele de stins incendii pe autosasiuri TV si ARO fac parte din grupa masinilor usoare.autospeciale diverse. R. .de lucru cu gaze arse (ASpJGA). f) Autospecialele auxiliare. . uscate. gazelor si de iluminat (pe sasiuri Roman 8125 si 12215 DFA).375 Capacitati: . . construite pe autosasiuri cu una. doua sau trei punti motrice (R.de lucru cu pulberi stingatoare (cu pulberi si gaze inerte. cu post avansat de conducere. R.lampa electrica cu lumina rosie intermitenta (girofar). ZIL 131.masa proprie (kg) . se clasifica functie de serviciile speciale pe care le asigura in trei clase: .de lucru cu substante halogenate. AspP 2 x 250/SR 114.tip camion greu. APCT. M (fig. 120) este destinata dotarii unitatilor militare si formatiunilor civile de pompieri. cutia de viteze cu priza de putere. Magirus.12.de lucru cu apa si spuma (APIC.autospeciale pentru evacuarea fumului. A.statii radio emisie-receptie. . Este echipata cu o pompa centrifuga. autospecialele sunt de patru tipuri: . Sistemul de franare este compus din frana de serviciu (cu tamburi si saboti interiori dubli la franele din fata si simpli la franele din spate) si frana de siguranta (frane de mana. legaturilor radio intre locurile de actiune si punctele de comanda de baza. 10135. precum si a grupelor operative.lungime (m) .latime (m) . doua sau trei punti motrice (SR. avand 4 + 1 viteze si puntea din spate motoare cu raport de transmisie 5. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnico-tactice: Dimensiuni: . . au fost concepute si amenajate pentru asigurarea deplasarii rapide la incendii sau la alte calamitati a grupelor operative. cu debitul nominal de 1600 l/min.masa totala (kg) 2700 2930 4. B.tip camion mijlociu. ARO 10) si grele (ARO si TV). . Pentru realizeaza acestor deziderate autosasiurile standard au fost echipate suplimentar cu: . conducerii actiunilor la locul interventiilor.accsorii pentru protectie (masti si aparate izolante).tip carucior cu sasiu special. avand conditii optime de transport pentru servanti si o capacitate mare de acces in teren. o instalatie de amestec cu detergenti. .M Autopompa de prima interventie si comanda APIC/TV D. R. 114. Date tehnice generale privind constructia autospecialelor pe autosasiu TV Autospecialele pe autosasiu TV sunt realizate pe microbuzul TV D.trusa pentru lucrul de stat major. 10 si o serie de accesorii si materiale de prima interventie. monoetajata.14 : 1. Oltcit. . 10215.amplificator de voce cu sistem de alarmare tip ADA-02. . Autopompa este un vehicul cu dubla tractiune. construite pe autosasiuri cu una. cu patru cilindri. ATI. trei stingatoare portative cu pulbere si CO2-P. servind ca vehicul rapid de interventie pentru stingerea incendiilor cu apa. . R. 8135. . Aceste autospeciale sunt echipate cu motoare in 4 timpi. produse ale uzinei „Autobuzul” Bucuresti.

o statie radio. Acesta la randul sau este pus in comunicatie printr-o conducta de legatura cu stutul de aspiratie al pompei centrifuge. de constructie orizontala fiind alcatuita din urmatoarele parti principale: . avand simbolul PSI 10016/8. Fata de autosasiul standard. fabricata la Intreprinderea „Aversa” Bucuresti. .250 . pentru controlul presiunii apei refulate de pompa. .pompa centrifuga cu anexele sale. Fig. prevazut cu patru scaune fixe si unul rabatabil. 120 Caroseria de microbuz a autopompei prezinta o linie moderna si ofera conditii optime de transport pentru servanti. format din doua roti dintate.cutia de viteze a fost intregita cu o priza de putere pentru antrenarea pompei centrifuge. materiale si accesorii. modificarile si completarile la subansamblele componente se refera la urmatoarele: . Antrenarea pompei se realizeaza de la priza de putere. .comanda manuala a acceleratiei motorului din spatele masinii. Aceasta autospeciala prezinta urmatoarele caracteristici tehnico-tactice: Dimenisuni: .caroseria. Instalatia de amestec cu detergenti are rolul de a doza detergentii in apa refulata de pompa. . cu dinti oblici.carcasa circulara din fonta cu doua grupuri de refulare si o gura de absorbtie. Pompa este de tip centrifugal. .instalatiile speciale.comanda manuala a prizei de putere.doua capace ale lagarelor. . .rezervor de detergent (l) Performante: 90 5 50 . .instalatia electrica s-a completat cu un proiector de cablu si stecher. Instalatia de amestec.930 2. fixat pe peretele despartitor. Arborele cardanic preia miscarea de rotatie de la priza de putere si o transmite amplificatorului de turatie. cu circuitul sau.un arbore din hotel inoxidabil. cu circuitul sau. a ambreiajului motorului.un circuit de racire suplimentara..latime (m) . iar accesul la ea este asigurat de usa dubla din spatele masinii. servind ca vehicul rapid de interventie pentru stingerea incendiilor cu pulberi.dispozitivele de cuplare. de rezerva.lungime (m) .inaltime (m) 4. comanda si control ale pompei cuprinde: . Angrenajul amplificatorului. 121) este destinata dotarii unitatilor militare de pompieri si formatiilor civile. Autospeciala de stingere cu pulbere – AspP 400/TV D 12 F Autospeciala de stingere cu pulbere AspP 400/TV D 12 F (fig. din spatele masinii. Autopompa de prima interventie este echipata cu o pompa centrifuga.comanda dispozitivului de amorsare cu gaze arse. Gurile de refulare sunt prevazute cu cate un robinet cu ventile avand iesirile echipate cu racorduri fixe tip B. inaltime statica de aspiratie si 3200 rot/min (l/min) .comanda manuala. C. comanda si control. . motoetajata. .viteza maxima (km/h) 90 . .5 . Pompa este amplasata in compartimentul instalatiilor (in vecinatatea puntii din spate). constituit dintr-o conducta de legatura intre iesirea pompei centrifuge si pompa de apa a motorului.sistemul de ungere (l) . un girofar. . pentru cotrolul depresiunii create la amorsarea pompei centrifuge.instalatia de amestec cu detergenti. unul pentru personaol. are raportul de transmitere i4 = 45/18.vacuummeturul.5.700 1. folosit pentru racirea acestuia pe timpul lucrului cu pompa centrifuva: . Instalatiile speciale se compun din: . . .rezervorul de combustibil (l) . Rezervorul este prevazut cu o teava absorbanta (sifon) care comunica printr-o conducta metalice cu dozatorul. . Grupa dispozitivelor de cuplare.inventarul de scule. de tip inchis cu sapte patele duble curbate. consta dintr-un rezervor de material plastic de 50 litri si un dispozitiv de dozare.manometrul.debitul nominal al pompei la 1.rotorul de bronz sau hotel inox.autosasiul complet.viteza medie (km/h) 45 . avand patru locuri pe scaune (doua in cabina si doua pe platforma). precum si a majoritatii accesoriilor si echipamentului de protectie din dotarea masinii. in proportie de 2 – 3%. prin intermediul unui arbore cardanic si al unui amplificator de turatie.raza minima de viraj (m) 7. iar celalalt pentru instalatiile speciale si accesorii.panta maxima 28% . . cu amenajari pentru fixarea pompei centrifuge. Aspiratia detergentului se asigura pe baza depresiunii din tubulatura de absorbtie a pompei. Axul secundar al acestui amplificator este cuplat elastic cu axul pompei.corpul lagarelor.sistemul de transmitere a miscarii la pompa. Autospeciala este un vehicul cu dupa tractiune cu post avansat de conducere.debitul nominal de refulare (l/min ) 600 Descriere Se compune din urmatoarele parti: . instalatiei de amestec detergenti. Interiorul este impartit in doua compartimente. iar dozarea se efectueaza prin intermediul dozatorului.

Refularea agentului stingator se realizeaza prin doua dispozitive de evacuare. sistemul de franare.ansambluri ale autofurgonului mentinute integral.presiunea de lucru cu pulberi (bari) . bilunar.950 . obligatoriu. Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri tip camion mijlociu 2220 3080 400 24 90 5 15 90 45 10 60 200 . 4 butelii cu CO2 (2) de 3 l fiecare si un panou de comanda. Pe acest tablou se afla un manometru.caroseria prezinta cateva modificari neesentiale. cutia de viteze si transmisie. in partea din spate a masinii. 400 si a unor accesorii din dotare. Punerea in functiune si controlul presiunii fluidului din rezervorul de pulbere se fac de la un tablou simplu de comanda si control. 400 .inaltimea (m) 2. 122).baza caroseriei a fost prevazuta cu suporti pentru fixarea instalatiei de stins incendii cu pulbere si dioxid de carbon. instalatia hidraulica. mecanismul de directie. de locuri in salon 3 . 121 Descriere Partile componente ale autospecialei P.accesorii. cum sunt: adaptarea pe acoperisului salonului a unei guri de incarcare a pulberii. Autospeciala pentru interventie la incendii – ASpPII ARO 244 D Are aceeasi destinatie ca si la autospeciala pe autosasiu TV D 12 M. a fost practicat un orificiu care asigura accesul la capacul gurii de golire si scoaterea pulberii din recipient. in dreptul gurii de golire a rezervorului cu pulbere.viteza medie (kg/h) .sistemul de ungere (l) .amplasarea lampii rosii de semnalizare (girofar). determinate de existenta. 400 se compune dintr-un rezervor (recipient) cilindric (1). 400 se face prin cantarire.nr. doua conducte de 40 mm. pentru refularea pulberii si robineti (5) de manevrare (fig. formate fiecare din doua role de furtun tip C si un pistolet de lucru cu pulbere cu debitul de 150 – 200 kg/min.rezervorul de combustibil (l) . deschiderea si controlul circuitelor de purjare. suspensia. statie radio dotata cu accesorii si echipament de protectie necesare indeplinirii misiunilor pentru care a fost conceputa. E. pe peretele din fata al cabinei. prinderea suportului pentru proiector in partea dreapta.greutatea proprie totala (kg) 2275 .instalatia speciala de stins incendii cu pulberi si dioxid de carbon P. statie radio si un dispozitiv de avertizare sonora (ADA). comenzile ambreiajului.lungimea (m) 4.sistemul de racire (l) Performante: . . amenajarea interioara.475 Caroseria acestei autospeciale prezinta modificari in ceea ce priveste pozitionarea usilor. . de locuri in cabina 2+2 . cu funduri elipsoidale cu capacitatea de 400 l (400 kg). 122 Controlul starii de incarcare cu dioxid de carbon a celor patru butelii din dotarea instalatiei P. Fig. . instalatia de evacuare.viteza maxima (km/h) . a doua usi laterale. F a fost completata cu un proiector cu cablu si stecher. cutia de viteze. completandu-se doar instalatia electrica cu o lampa cu lumina rosie intermitenta (girofar). Autospeciala pentru interventii la incendii Autospeciala pentru interventii la incendii AspII/TV D 12 M.greutatea incarcata (kg) 2990 . prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . .debitul pistolului de pulbere (kg/min) Fig. Ansamblurile preluate de la autoforgon si completate cu unele adaptari sunt: . necesar la vehicularea pulberii.ansambluri preluate de la autofurgon si completate cu unele adaptari. doua robinete cu sfera pentru inchiderea.masa totala (kg) . In interiorul rezervorului se gasesc doua conducte cu diametrul nominal de 12 mm pentru introducerea dioxidului de carbon gaz (3). fata de modelul standard. amplificator de voce si alarmare ADA-02. instalatia de alimentare. Ansamblurile autofurgonului mentinute integral sunt: motorul cu ambreiaj. cu deschidere pe orizontala.latimea (m) 1. transmisiile cardanice. D. girofar.masa proprie (kg) .masa incarcaturii de pulbere (kg) . tip sifon (4). fixta tot pe recipientul cu pulbere. 400 pot fi grupate in patru grupe: . Instalatia electrica a autofurgonetei TV D 12. Instalatia speciala de stins incendii cu pulbere si dioxid de carbon P. P. Nu s-au facut modificari in autosasiul standard.timp mediu pentru presurizare (sec) .Greutati: . instalatia de incalzire si ventilatie. amenajarea exterioara. fara modificari. In baza caroseriei.nr.700 . puntile.masa incarcaturii gazului de vehicului – CO2 (kg) Capacitati: .

123 Descriere 170 7. Teava pentru spuma are debitul de 15000 l/min.greutatea accesoriilor (kg) .greutatea apei (kg) .rigola pneumatica (6). Teava de apa este dotata cu ajutaje de 30. spumant.850 .spate 2.stanga 10.50 .latime (m): . Cabina a fost realizata prin sudura. . Parbrizul este confectionat din geam perfect plan si asigura o buna vizibilitate. pentru marirea rezistentei la soc. care asigura o buna udare a cauciucurilor.mecanismul de obturare (2).rezervorul de benzina (l) .greutatea spumogenului (kg) Capacitati: . construite pe autosasiul SR-114 A. este spatioasa si are un aspect placut.raza de viraj (m): . Instalatia hidraulica permite: . putand fi folosite in raport de nevoi. . b) Instalatia pentru stins incendii cu spuma (fig.supapa de evacuare (4). . .incarcata 2.descarcata 2. 124) se compune din: . Autotunul de stins incendii cu apa si spuma – ATI/SR 114 Autotunul de stins incendii SR (fig. Caroseria este de constructie speciala. cutia de viteze are cinci trepte pentru mersul inainte si una pentru mersul inapoi.440 . precum si stingerea incendiului cu apa sau spuma. Pentru asigurarea unei raciri corespunzatoare a motorului. fata de orizontala de 15º spre in jos si 80º in sus.975 .umplerea rezervorului din surse de apa fara presiune (bazine. . semicentrifug cu amortizor de torsiune. rauri etc. fiind de constructie diferita fata de cele folosite la autosasiul SR 104. masca este prevazuta cu jaluzele mobile. c) Tunul de apa si spuma Are doua tevi. conductele de refulare. Instalatiile speciale pentru stins incendii cuprind instalatia de lucru cu apa.lungime (m) 6. ` Caracteristicile tehnico-tactice ale acestei autospeciale sunt urmatoarele: . fiind destinate transportului servantilor si accesoriilor la locul interventiei. la roti fiind prevazute dispozitive cu deflector.fata 2. cu exceptia motorului top SR 211. cutiile de distributie si diferentiale asigura o viteza maxima de 85 km/h. 36. Rapoartele alese in cutia de viteze. asamblate in partea superioara a lonjeroanelor. . .). una pentru apa si una pentru spuma.umplerea rezervorului cu apa de la hidranti sub presiune sau de la alte masini. 123) face parte din grupa masinilor de stins incendii de capacitate medie.24 21 11600 kg 7180 350 3500 300 Toate organele componente ale autosasiului SR 114. spuma mecanica (1). monodisc. iar cadrul sasiul este intarit cu doua platbande longitudinale.Autospeciale pentru interventii la incendii. realizata cu placi de stiplex cu grosimea de 16 mm plane.golirea apei din rezervor prin pompa centrifuga.490 .lucrul cu pompa centrifuga cu alimentare directa de la hidranti.sistemul de racire (l) Fig.greutatea totala (apa. Turela autotunului are forma de trunchi de piramida hexagonala. Suspensia este prevazuta in fata cu amortizoare telescopice. accesorii si 5 servanti) . Lucrul cu pompa centrifuga si cuplarea pompei de vid se face de la bord de catre sofer.sistem de ungere (l) . surse naturale sau artificiale. teava pentru spuma si ciuperca pulverizatoare.80 Greutati: .885 .supapa de egalizare (5). Are ambele punti motoare si o m are capacitate de trecere in teren variat.refularea apei din rezervorul masinii din mers sau stationar sub forma de jet compact tromba de apa sau pulverizat. a) Rezervorul de apa al autotunului are o capacitate de 3500 l.generatorul de spuma 1500 l/min. grosimea tablei de la capotajul motorului fiind de 24 mm.dreapta 9. Astfel. sunt schimbate. Masina este prevazuta cu instalatie de autostropire. Ambreiajul este de tip uscat. 40 si 45 mm. Tevile pot fi inclinate la un unghi. . incalzita si ventilata. care se inchid si se deschid printr-un dispozitiv manipulat din cabina servantilor.inaltime (m): . folosindu-se tunul cu teava pentru apa. montate in cadru metalic. Instalatia hidraulica permite efectuarea urmatoarelor operatii: .greutatea proprie (kg) . iar in plan orizontal la 360º. 460 l (300 kg).rezervorul (3) pentru spumogen praf. montate permanent pe tun. . precum si cea de spuma. in vederea refularii prin iesirile tip B sau prin intermediul tunului de apa. lacuri.

racirea suplimentara a motorului. Principalele ansamble care compun caroseria sunt: masca si capota motorului. .debitul de pulberi la tevile tunului (kg/sec) .rotirea orizontala . .prin tevi de refulare B sau C racordate la furtunurile respective. Forma constructicva a caroseriei acestei masini se aseamana in mare masura.prin tunul de apa. fie prin conductele de refulare. care contribuie atat la protejarea radiatorului cat si la dirijarea judicioasa a jetului de apa asupra motorului pentru racire. .spuma mecanica folosind tevile generatoare mobile de 5000 l/min.15 + 80º 240 2 x 10 = 20 2 x 5 = 10 45 – 50 15 – 20 1–8 6.inaltime (m) Greutati: .25 m inaltime. realizeaza 150 mc spuma.tromba de spuma prin teava generatoare de spuma a tunului (orizontal 48 m. Peretii laterali dispun fiecare de cate un panou rabatabil. unde se amesteca cu spumogenul praf.tromba de apa folosind teava generatoare de spuma a tunului. .latime (m) .jet compact de apa: . utilizandu-se tunul de apa sau conductele de refulare. 125) este destinata dotarii unitatilor militare si formatiilor civile de pompieri.bateria cu 4 butelii de azot pentru vehicularea pulberii (4 x 40 l). Prin dotarea sa cu 3000 kg spumogen praf.La stingerea incendiilor. Cabina soferului si servantilor.greutatea incarcaturii de pulbere (kg) . Cele 3 usi permit accesul la gurile de refulare. este inchisa permitand transportul a 5 persoane. folosindu-se teava generatoare de spuma.umplerea rezervorului de apa. .greutatea buteliilor (kg) . absorbit prin ejectie in camera de depresiune a generatorului.500 3. In corpul tevii generatoare are loc procesul de amestecare a solutiei de apa si spumogen cu aerul absorbit prin orificiul discului curbat de la capatul posterior al tevii formandu-se spuma mecanica. Autospeciala de stingere a incendiilor cu pulberi. cu ajutorul tevilor generatoare de spuma.refularea spumei mecanice fie prin tun. vehiculate cu ajutorul azotului sub presiune. care serveste ca suport pentru patru butelii de azot.100 720 (9 x 80) 2500 720 9 x 80 Descriere Autospeciale de stingere a incendiilor cu pulberi este executa pe autosasiul SR 114. Deasupra cabinei se afla turela mobila in forma de trunchi de piramida hexagonala.refularea apei din sursele exterioare cu sau fara presiune.rezervorul de benzina (l) . la reductoarele principale si la cutiile cu aparate izolante. Instalatia de lucru cu pulbere cuprinde practic doua unitati de lucru interconectate. fie prin conductele de refulare. Peretele din spatele masinii este complet inchis. incalzita si ventilata.stropirea caroseriei masinii in scopul autoprotectiei. cu cea a autotunului SR 114. Pentru lucrul cu spuma. cabina soferului si servantilor si compartimentul grupurilor de pulbere.stropirea cauciucurilor cu apa pentru protectie. . in organizarea sa deosebindu-se doua ansamble de baza: caroseria si instalatia de lucru cu pulbere. asigurand o interventie continua de 10 minute. Cantitatea de spuma asigura acoperirea cu un strat de 15 cm grosime a unei suprafete de 1000 mp.bataia medie a pistonului de refulare (m) . vidului si rotatiei pompei. Caracteristicile tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: .850 2. cu ajutorul tevilor generatoare de spuma. daca oglinda este sub 8.rezervoarele de pulbere (l) Performante: . 125 Capacitati: . de 2500 kg capacitate A Sp P 2 x 1250/SR 114 Autospeciala de stingere a incendiilor cu pulberi de 2500 kg capacitate (fig. lungimea de 70 m orizontal si 6 m vertical.greutatea buteliilor (kg) Fig.bataia maxima a pistonului de refulare (m) . . .. Compartimentul grupurilor de pulbere este situat in spatele cabinei si asigura spatiul necesar pentru amplasarea in conditii bune a celor doua unitati de lucru cu pulbere.timp de evacuare a pulberii (min.inclinarea tunului .apa pulverizata. .recipientul pentru pulberea stingatoare de 1250 kg. o parte din apa refulata de pompe trece prin generatorul de spuma.controlul presiunii. Masca motorului este prevazuta cu jaluzele mobile.) 150 2 x 1400 = 2800 . B.debitul de pulberi la pistoanele de refulare (kg/sec) . . . Solutia de apa si spumogen este aspirata de pompa si refulata sub presiune prin tubul propriu-zis catre teava generatoare de spuma mecanica de 15000 l/min.lungime (m) . folosind ca agent de stingere pulberi usoare. . . Peretele despartitor intre cabina si compartimentul grupurilor de pulbere este prevazut cu doua usi glisante care permit accesul servantilor la buteliile de azot. autotunul are urmatoarele posibilitate de lucru cu apa si spuma: . vertical 35 m). . la fiecare deosebindu-se: .

fac parte din grupa masinilor de capacitate medie destinate transportului substantelor stingatoare. instalatia pentru detergenti. o legatura la ramificatiile de refulare si o legatura la racirea caroseriei. Compartimentul personalului are doua banchete a cate 12 locuri fiecare si doua scaune rabatabile. . Procesul expulzarii prafului prin gurile sistemului de refulare necesita o serie de operatii premergatoare care asigura: . cat si din mers. cu compartimente prevazute pentru personal.bataia medie a jetului de spuma (m) . instalatii si accesorii. Autospeciale de stins incendii pe autosasiul Roman 8 135 F. conductele de legatura. Autopompa cisterna cu tun de apa si spuma – APCT/R 8135 FA Autopompa cisterna cu tun de apa si spuma R. compartimentul pentru accesorii. In continuitatea compartimentului personalului se gaseste compartimentul instalatiilor. celalalt pe canal de pana. Ambreiajul este monodisc uscat. accesoriilor. cu tamponul de cauciuc. o legatura la instalatia pentru detergenti si racirea suplimentara la motor. De asemenea. Compartimentul de comanda este prevazut cu doua scaune fixe. 126 12500 2800 100 140 50 – 60 50 10000 20 5 70 mc Autopompa cisterna cu tun de apa si spuma se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul descris la generalitati.160 Greutati: .consumul de spumogen (kg/min) . .latime (m) . tamburul cu furtunul de refulare pentru prima interventie. generatorul pentru producerea spumei. cu actionare progresiva si cu amortizoare telescopice iar pe spate cu foi semieliptice. . cu comanda hidraulica.orientarea tevilor tunului de praf asupra focarului. Pentru accesorii sunt prevazute rafturi si suporti. 8135 FA. cu sase cilindri ce dezvolta o putere de 135 CP. avand o linie moderna si o mare capacitate de acces in teren. Cutia de viteze este mecanica. cu apa din surse naturale sau artificiale. reprezentand o constructie sudata. cu o capacitate de 2800 l. fie prin tevi manuale generatoare de spuma. Pompa este prevazuta cu doua intrari cu diametrul de 100 mm si doua iesiri de 70 mm. cu posibilitati de refulare in jet compact.instalatia de producere a spumei se compune din: rezervoul pentru spumogen. .greutatea totala (kg) .660 2. axum pompei. placa de bord cu aparatele de control ale masinii si ale instalatiei hidraulice. servantilor. La partea inferioara sunt instalate conducte cu robinet contra actiunii mecanice a apei se realizeaza prin spargatoarele de valuri. statorul pompei si camera de aspiratie.lungime (m) . Poate actiona atat stationar. Autospecialele de stins incendii pe autosasiu R. caroseria si instalatiile speciale. o legatura la instalatia de producere a spumei. echipate cu motor tip 797-05. Suspensia de fata este prevazuta cu foi semieliptice. rezervorul de apa.greutatea detergentului (kg) Performante: .rezervorul de apa. Se compune din camera de refulare. Iesirea din dreapta are o legatura la rezervorul de apa. .pompa centrifuga primeste miscarea de la priza de putere prin arborele de transmisie.priza de putere montata pe peretele din spate al cutiei de viteze ce permite actionarea pompei centrifuge si a pompei de ulei.8135 FA (fig.370 3. Sunt construite pe autosasiu R. este confectionat din tabla de hotel de 3 mm protejata contra coroziunii cu o vopsea speciala.inaltime (m) 7. Acesta se prinde de axul pompei de apa si de axul care iese din priza de putere prin intermediul a doua cuplaje: unul pe caneluri. dispozitivele de comanda.vertical (m) .tabloul de comanda si control.A.deschiderea la momentul oportun (in functie de cerintele operative) a tuturor robinetelor de pe circuitele de evacuare. personalului si accesoriilor necesare. . transformand energia mecanica in energie hidraulica. Principiul de functionare a fiecarei unitati de pulbere consta in evacuarea substantei stingatoare din rezervor cu ajutorul azotului sub presiune. rezervorul pentru spumogen. altor materiale si utilaje la locul interventiilor. poate actiona cu spuma aeromecanica cu refulare fie prin tunul propriu. Acest compartiment este prevazut cu patru usi laterlae si o usa in peretele din spate. . 8135 FA. In compartimentul instalatiilor sunt amplasate: instalatia pentru producerea spumei. un racord B pentru umplere si o conducta de supraplin. despartit de primul prin doua usi culisabile.fluidizarea substantei pulverizatoare.bataia jetului de apa prin teava tunului-orizontal (m) 70 . 126) prin constructie si dotare asigura transportul la locul incendiului a substantelor de stingere.punerea sub presiune a colectoarelor tabloului de comanda si a rezervorului de praf. . Miscarea de la priza de putere se transmite la pompa centrifuga prin intermediul unui arbore cardanic. In compunerea instalatiei speciale intra: . cu 5 + 1 trepte de viteze. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: . observatorul cu doua manete. Iesirea din stanga are o legatura cu culoana tubului de apa si spuma.luarea dispozitivului de lucru cu pistoletele de pulbere. Diesel in 4 timp. Este prevazuta la partea superioara cu o gura de vizitare. Caroseria este o constructie unitara. A. .greutatea apei (kg) .sistemul de fluidizare.cantitate medie de spuma ce rezulta din spumogenul praf aflat in dotarea masinii (100 kg) Fig. . pulverizat sau tromba prin tevile tunului ori tevile mobile. .butelia pentru azotul de comanda si purjare. de tip autobuz.reductorul principal de presiune pentru azotul de lucru..greutatea prafului spumogen (kg) .timp mediu de lucru cu spuma (min) . motorul pompei.debitul de spuma al tevii generatoare a tunului (l/min) .

cu unele modificari si completari de adaptare pentru noua destinatie.lungime (m) . In spatele caroseriei sunt amplasate: coloana telescopica (pe partea dreapta) si lampile electrice de semnalizare (la partea inferioara). – R. deasupra podelei sunt amenajate rafturi si cusete. amestecatorul si dispozitivul de dozare.coloana telescopica. .instalatia de racire a motorului 25 l antigel . La fiecare usa dubla. .G. precum si a echipamentelor. in scopul anuntarii efectelor negative ale acestora si pentru eliminarea pericolelor de accidentare a servantilor. lac. Autosasiul are caracteristicile de baza ale tipului R. s-a folosit o priza de putere montata pe cutia de viteze si comanda electropneumatic din cabina.transportarea la locul interventiei a grupei. Autospeciala pentru evacuarea fumului. .instalatia de detergenti cuprinde urmatoarele instalatii principale: rezervorul de detergenti. pe fiecare parte laterala. prevazute cu pene impotriva rotirii. Instalatia electrica cuprinde: . fabricata la Intreprinderea „Autobuzul” Bucuresti se compune din urmatoarele parti principale: . prevazute cu suporti pentru utilajele si accesoriile din dotarea autospecialei.rezervorul de carburant 200 l motorina .Sp. Pompa centrifuga poate fi alimentata cu apa din rezervor sau de o sursa exterioara prin teava de aspiratie ale carei capete sunt prevazute cu racorduri fixe de tip A si cu capace.evacuarea apei din locuri greu accesibile sau alimentarea cu apa din surse cu adancime pana la 20 m. degajare si demolare. iar a doua parte se inchide prin intermediul unor broaste prevazute cu manere de yala. Intregul compartiment s-a realizat pe un sasiu suplimentar care la randului este fixat elastic pe cel de baza. ..tunul de apa si spuma este montat pe acoperisul masinii si se compune din: tevile pentru apa si spuma.greutatea utilajelor si accesoriilor (kg) 11360 2860 8. Pentru cuplarea generatorului de curent electric. Prin ramificatiile de pe conductele de refulare apa poate fi dirijata spre coloana tunului de apa si spuma sau direct prin furtune spre tevile manuale. Amestecul de apa si detergenti se realizeaza pe principiul ejectiei.8125 F. dau autospecialei un caracter multifunctional si asigura rezolvarea urmatoarelor sarcini: .instalatia electrica de forta. mecanismul de actionare si cilindrul de ridicare.tamburul furtunului de refulare are un furtun tip D din cauciuc.consum mediu la 100 km – 30 l vara si 32 iarna .500 3.I. racordat prin furtun B la o alta sursa de apa sub presiune (hidrant sau pompa).greutatea totala (kg) . este o constructie de otel rigida. . . Coloana propriu-zisa consta din trei tevi mobile de otel. – R.alimentarea cu energie electrica a unor utilaje si accesorii de interventie precum si a unor cladiri sau instalatii.G. in scopul avertizarii personalului si stabilirii masurilor adecvate de protectie.250 Capacitati si performante: .executarea unor lucrari de taiere. prin intermediul a trei suporti. utilajelor si accesoriilor din dotare.nr. catastrofe sau calamitati si acordarea primului ajutor medical.A.autosasiul. o parta batanta se inchide jos si sus. calamitati naturale sau catastrofe.de la sursa de apa fara presiune (rau. . utilajele si accesoriile din dotare. . precum si amenajarile speciale ale autosasiului si suprastructurii. prevazute la capete cu racorduri fixe tip B cu capace. 127) este destinata pentru dotarea unitatilor militare de pompieri. cate doua usi duble si cate un capact rabatabil.). . B.F. fantana. Apa este refulata de pompa centrifuga prin conductele de refulare stanga-dreapta. apa imbunatatita sau spuma. .coloana telescopica electrohidraulica 80 l ulei . evitandu-se astfel deformarea caroseriei la rasucirea sasiului de baza.evacuarea fumului si gazelor toxice si introducerea aerului curat din si in spatiile inchise afectate. . La interior. Pe partile laterale sub nivelul podelei.salvarea persoanelor afectate de incendii.8135 FA) Autospeciala pentru evacuarea fumului. Coloana telescopica are rolul de a ridica trei proiectoare de cate 1 kW la inaltimea de cca 8 m.intreruperea alimentarii cu energie electrica. de locuri (cabina + compartimentul accesoriilor si utilajelor) 6 + 2 Fig.identificarea gazelor toxice din zonele afectate de incendii.latime (m) . cu zavoare asigurate cu arcuri. realizata prin sudura.inaltimea (m) Greutati: . fiind utilizata pe timpul interventiilor de stingere a incendiilor sau la inlaturarea urmarilor catastrofelor si calamitatilor naturale.I. Cu exceptia usilor si capacelor compartimentului instalatiilor si accesoriilor. gazelor si pentru iluminat (fig. s-au realizat in mod simetric. Instalatiile speciale din componenta masinii. s-au executat cate doua cutii pentru accesorii. 127 Descriere Autospeciala F. de 30 m lungime folosit pentru faza intiala a incendiului pana la realizarea dispozitivului. .viteza maxima – 80 km/h . . Caracteristicile tehnico-tactice ale acestei autospeciale sunt urmatoarele: Dimensiuni: . . Pentru scoaterea sau introducerea accesoriilor si utilajelor din interiorul caroseriei.A.din cazanul de apa propriu. Autopompa cisterna cu tun poate actiona cu apa. In fabricatie s-a folosit atat coloane mecanice (manuale) cat si electrohidraulice.8135 F. avand asigurata alimentarea cu apa astfel: . Pentru fixarea proiectoarelor s-au executat un suport adecvat demontabil si cu posibilitati de reglare a pozitiei acestora in plan orizontal.generatorul sincron de curent electric alternativ trifazat. fiecare fiind prevazuta cu capac rabatabil de jos in sus. pentru iluminarea zonei de interventie. bazin etc. gazelor si pentru iluminat – Roman 81345 FA (A. . gaze si apa in zona de interventie.100 2..compartimentul instalatiilor si accesoriilor.iluminarea zonelor si locurilor de actiune.

pentru ghidarea setului de scari in timpul nivelarii.C.). Setul de scari se compune din patru tronsoane de scara. ASpJGA si AscM de 37. respectiv distributie. Componenta tabloului de distributie este urmatoarea: placa cu aparate stanga-jos. agregatele hidraulice si instalatiile de comanda. foarfeca pentru taiat tabla.Sp. rama intermediara. Rama de ridicare se compune din doua grinzi legate intre ele cu traverse si o grinda in forma de U. greutatea maxima ce poate fi ridicata. podeaua si prizele de putere.). catastrofelor sau calamitatilor. pentru salvarea persoanelor de la inaltime si asigurarea patrunderii rapide a pompierilor la partile superioare ale cladirilor.greutatea pe puntea fata (kg) . Rama intermediara este montata pe sasiu si acoperita cu tabla striata de aluminiu. de o constructie speciala.Sp. Instalatiie de comanda sunt compuse din: instalatia electrica a scarii conceputa pentru lucrul la tensiunea de 24 V. iar pe partea dreapta se afla rezervorul pentru ulei si tabloul electric.8135 FA. pe ea fiind montat turnul rotilor. autospeciale de stins incendii cu gaze arse (A. agregatul pentru intinderestrangere si agregatul pentru nivelare.I. placa cu aparate stanga-sus. Cabina originala a autosasiului Roman 12215 DFA se pastreaza la APCA. precum si in alte scopuri impuse de lucru la inaltime.unghiul de rotire . culisabile unul intr-altul.) Grupa acestor masini face parte din categoria autospecialelor de stins incendii de mare capacitate si este formata din: autopompe cisterna de alimentare cu apa (A. scheletul podelei. instalatiile de siguranta pentru protectia la rasturnare a autovehiculului si protectia la lovire a tronsonului de scara. partea romana executand autosasiul. Este rigidizata contra torsiunii. care ii confera robustete si siguranta in exploatare. arcuita. Fata de sasiul R. sigurantele fuzibile principale. 128 Autoscara Roman 8135 FA de 30 m se compune din: sasiu. primele trei tronsoane sunt prevazute cu cate o pereche de clicheti de blocare.lungimea autoscarii (m) .greutatea totala (kg) . instalatia hidraulica a scarii. C.. Pe partile laterale sunt amplasate dispozitivele de rigidizare a sasiului cu puntea spate.G.A. . La partea frontala a ramei este amplasata un ghidaj cu role pentru cablul de extragere a scarii. reactorul de autoexcitare.viteza maxima (km/h) .F. redresorul de excitatie. cand caile de acces devin impracticabile ca urmare a incendiilor. salvarea bunurilor materiale. la exterior cu mansoane de cauciuc profilat.M. Sc.). Principalii consumatori de energie electrica din dotarea autospecialei FGI – R. Turnul rotilor este o constructie de tip cheson. avand polii de excitatie pe rotor. In componenta tabloului de comanda intra: transformatorul de curent si stabilizare. amplasata in rama de ridicare. lampa de iluminat. 44 m. care permit executarea celor patru tipuri principale de miscari in regim de reglaj continuu al vitezei. cel al autoscarii are in plus doua prize de putere: una grea si una usoara. transformatorul de separatie. Diesel 12 215 D. fiind de 1000 kg pentru refularea de la inaltime a substantelor de stingere. ampermetrele de control.Sp. A. ventilatoarele. Fiecare parte de scara este formata din doua grinzi cu zabrele laterale. Pentru asigurarea scarii in pozitia intins si descarcarea cablurilor. placile cu sigurante.900 2. Urcarea pe tronsonul inferior al scarii este facilitata de o scara culisabila de urcare. precum si panoul frontal.500 3. Treptele sunt acoperite. contactorul principal cu releul termic de protectie. a caror alimentare se asigura de instalatia electrica de forta montata pe aceasta masina sunt: redresorul (aparatul) de taiat si sudat electric. autoscari mecanice (A. 128) sunt destinate.37. setul de scari.unghiul de inclinare . asamblat prin sudura.A. exhaustoarele.Sc. Mobilitatea este facilitata de ghidajele cu role cu care sunt prevazute tronsoanele.450 .P.greutatea pe puntea spate (kg) Performante: .latimea autoscarii (m) .raza minima de virare (m) Fig. M 8135 FA) Autoscarile (fig. Autoscarile mai pot fi folosite ca macara. legate intre ele prin imbinarile sudate ale treptelor. Autospeciale de stins incendii pe autosasiul tip camion greu (Autosasiul MD. La prizele de putere sunt montate 4 flanse x.).I. autotunuri de stins incendii (A. placa cu aparate dreapta-sus.consumatorii de energie electrica.M. reostatul de excitatie. cu pupitrul de deservire.P N2). tranformatoarele de separatie. instalatii de deservire si instalatii de supraveghere. frecvenmetrul. Autoscara mecanica de 30 m ROMAN 8135 FA (A.inaltimea (m) Greutati: . gazelor si pentur iluminat (A. cabina soferului.pupitrul de comanda-distributie.F. Generatorul sincron de curent electric alternativ trifazat asigura alimentarea cu energie a instalatiei de forta de pe autospeciala. Pupitrul de comanda-distributie se compuna din doua tablouri de comanda.inaltimea maxima de ridicare (m) . acestea fiind actionate hidraulic. autospeciale de stins incendii cu praf si azot (A.Sc. trei pompe cu roti dintate pentru ridicarea presiunii uleiului la valoarea necesara lucrului agregatelor-motoare din instalatia hidraulica. agregatul pentru ridicare-coborare.G. Osia orizontala de la partea superioara a turnului face legatura dintre acesta si rama de ridicare ce sustine setul de scari. 8490 3540 4900 80 30 0 – 360º 0 – 75º 8 8.44) si autospeciale pentru evacuarea fumului.8135 FA. in special. celelalte autospeciale fiind echipate cu cabine modificate. Autoscara mecanica Roman 8135 FA esre realizata in cooperare cu o firma germana. ridicarea unor proiectoare in scopul iluminarii anumitor zone. pompele submersibile si proiectoarele speciale de 1000 W x 200 V.T. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autoscarii sunt: Dimensiuni: . placa cu aparate dreapta jos.A. Pe partea stanga a turnului este amplasat dulapul de conexiuni. comutatorul voltmetric si voltmetrul de verificare. Scara rotativa este prevazuta cu patru agregate motoare: agregatul pentru rotire.J. turnul rotativ cu rama de ridicare.

Puntea fata are rolul de a asigura transmiterea momentului motor la rotile motrice ale puntii fata a autosasiului. substantelor de stingere si accesoriilor din dotare. Puntile spate au rolul de a transmite momentul motor la rotile din spate ale autosasiului asigurand preluarea sarcinii din aceasta parte a masinii si conditia de franare a autovehiculului. instalatia centrala de semnalizare a avariilor. ansambluri pentru antrenarea organelor auxiliare. puntea fata. Autotunul de stins incendii Roman 12215 DFA (ATI 12215) Autotunul de stins incendii Roman 12215 DFA (fig. 129) prin constructia sa. compartimentele pentru accesorii. autotunul asigura transportul la locul incendiului al servantilor.orizontal .2156 HMN este un motor Diesel in patru timpi. pregeneratorul de spuma. amortizoare hidraulice si elemente de cauciuc iar suspensia spate este prevazuta cu arcuri semieliptice cu foi in trepte. cu injectie directa. Cutia de viteze are sase trepte pentru mers inainte si una pentru mers inapoi. patru usi cate doua pe fiecare parte si capota motorului. Instalatia pentru produs spuma se compune din: rezervorul de spumogen praf de cca 500 kg. deasupra compartimentului personalului. cat si al stationarii. Transmisia autosasiurilor Roman Diesel 12215 DFA.orizontal . Instalatia electrica furnizeaza alimentarea cu energie a aparatelor ce echipeaza masina atat pe timpul mersului. Fig. Sistemul de directie prevazut cu un servomecanism hidraulic de actionare permite o manevrare usoara a autovehiculului si asigura deplasarea lui pe traiectorii curbe.spumogen praf (kg) . Se compune din urmatoarele subansambluri principale: scheletul format dintr-un sasiu auxiliar si o suprastructura din tevi patrate de otel sudate. 60 40 7.debitul de spuma maxim (mc/min) .5 motorina . cantitatile mari de agenti stingatori si accesoriile din dotare confera posibilitati largi de utilizare pe timpul interventiilor putand lucra cu apa.inaltimea incarcat-descarcat (m) Greutati: . In interiorul compartimentului se gasesc: rezervorul pentru spumogen praf.200/3. caroseria si instalatiile speciale.In alcatuirea autosasiurilor folosite la fabricatia acestor masini de stins incendii se disting. cu camera de ardere in piston. cu trei arbori. cuprinde trei grupa de ansambluri de preluare si transmitere a puterii motorului: ansambluri pentru deplasarea autovehiculului.consum de carburanti la 100 km (l): . invelisul interior din placi fibro-lemnoase. mecanismul de actionare melc-roata si cilindrul de ridicare. sistemul de directie.vertical Descriere Autotunul se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul. invelisul exterior din tabla sudata pe schelet. pentru apa si spuma. motorul.bataia maxima a jetului de spuma (m): . 129 Caroseria este impartita in doua compartimente mari: compartimentul personalului si compartimentul instalatiilor. Prin constructia caroseriei sale. instalatia electrica si sistemul de rulare.s. Cabina Roman se prezinta in doua variante si anume: cabina medie folosita la ASpJGA si cabina mare folosita pe APCA si AScM.730 2..iarna 44. ca parti comune. ansambluri pentru antrenarea organelor de lucru ale instalatiilor speciale.s.detergent – DERO 73 (l) Performante: .i. Sistemul de amorsare este astfel conceput incat depresiunea ce trebuie realizata in pompa centrifuga sa se faca prin doua modalitati: cu ejectorul de gaze prevazut cu ajutaj prin care sunt dirijate gazele arse din toba de esapament sau cu pompa de vid cu palete mobile. In componenta sa intra tevile. Cutia de distributie este de tip mecanic.bataia maxima a jetului de apa refulata (m): . cu apa imbunatatita chimic sau cu spuma mecanica. Compartimentul instalatiilor este amplast in continuarea compartimentului personalului.vertical 80 60 . suspensia. Suspensia fata este prevazuta cu arcuri semieliptice cu foi.viteza medie economica (km/h) . sistemul de franare. instalatia de protectie contra inghetului. compus din ambreiajul propriu-zis si comanda hidraulica a ambreiajului. cutia de viteze. Este o cutie de viteze clasica. geamurile securizate. de tipul nesincronizata.apa (kg) .masa totala (kg) . A. cat si o parte a accesoriilor p. Motorul tip D. cutia de distributie. Instalatia de franare include: instalatia franei de serviciu.010 21400 11300 7500 500 300 80 40 . stratul termoizolator intre cele doua invelisuri. urmatoarele componente: cadrul sasiului. Tunul pentru apa si spuma este montat pe acoperisul masinii. cu doua trepte de viteza. Compartimentului personalului este o cabina speciala cu post de conducere avansat care adaposteste echipajul.i. Asupra autosasiului descris pe larg nu vom mai insista descriind in continuare celelalte doua parti componente. Ambreiajul este monodisc.5 motorina 25 . destinata autospecialelor p. conducta de apa pentru umectarea spumogenului. dispozitivul de obturare. din dotare. podeaua din tabla acoperita cu covor de cauciuc. de a prelua sarcina de fata a autovehiculului si de a oferi conditiile necesare pentru franarea sigura a masinii. instalatia franei de ajutor (de mana). instalatia franei de motor. aparatura de comanda si control. rezervorul de apa.masa proprie (kg) .vara 40. puntile spate.latimea (m) . Caracteristici tehnico-tactice de baza ale autotunului sunt urmatoarele: Dimensiuni: .viteza maxima (km/h) .500 3. Echipamentul de rulare este constituit din 10 roti. Sasiul este asamblul de baza al autovehiculului care are rolul de a sustine toate celelalte organe ale masinii. Cadrul realizeaza legatura portanta dintre puntea fata si puntea spate si preia toate solicitarile care apar pe timpul exploatarii.lungimea (m) .

Pentru alimentarea dintr-o sursa cu presiune. are o capacitate de cca 800 l si este prevazut cu spargatoare de valuri si sifon pentru aerisire. Diminuarea efectelor actiunii mecanice a apei se realizeaza prin spargatoare de valuri.rezervorul de apa (l) . Instalatia pentru amestec cu detergent se compune in principal dintr-un dispozitiv de dozare.viteza maxima (km/h) .inaltime totala (m) Greutati: .masa proprie (kg) Capacitati: . sub rezervor se afla un cot cu robinet manual terminat cu un racord fix tip A. la partea superioara este amplasata o gura cu capac rabatabil.cuplarea si decuplarea ejectorului. rabatabila cu 3 + 1 locuri si 2 usi laterale. manere de sustinere pentru urcare. amplasant pe cazanul pentru apa. Instalatia de vid este astfel conceputa incat depresiunea ce trebuie realizata de pompa centrifuga se face in doua feluri: cu ejectorul de gaze sau cu pompe de vid cu palete.500 3.rezervorul de motorina (l) Performante: .100 21500 cca 100000 9000 800 100 200 80 . tip D 2156 HMN 8. in dreapta-spate.producerea si refularea spumei aeromecanice prin linii de furtun echipate cu tevi portative generatoare de spuma asigurand un debit de 30 mc/min (6 tevi de 500 l/min). un amestecator si un rezervor fixat pe cazanul pentru apa.cuplarea si decuplarea pompei. Caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: . cunoscut si utilizat la toate masinile de pompieri fabricate in tara. precum si locasuri amenajate pentru fixarea accesoriilor. Rezervorul pentru apa prezinta o constructie sudata. care dirijeaza apa la cele sase roti. montata in a doua jumatate a caroseriei. Compartimentul instalatiilor.5 Descriere Principalele parti componente ale autopompei de alimentare cu apa R 12215 DFA sunt: autosasiul.600 2. Fig.vara 40. Antrenarea pompei se face printr-o transmisie mixta (cardan si curele trapezoidale) de la priza de putere. In rezervor se gasesc doua randuri de spargatoare de valuri demontabile asezate in cruce. substantelor stingatoare si accesoriilor fiind in masura sa asigure: . In interior este instalata si conducta de incalzire a apei pe timp de iarna. cu scari adecvate.alimentarea cu apa a altor autospeciale prin linii de furtun tip A sau B.Rezervorul de apa reprezinta o constructie sudata. Instalatia de racire suplimentara si protectie este o ramificatie din conducte de refulare dreapta a pompei centrifuge care intra in partea inferioara a radiatorului. Circulatia pe acoperis se face pe podeste din tabla striata iar accesul se asigura prin doua scari montate in spatele rezervorului pentru apa. In dreapta-spate este prevazut cu o conducta de robinet si racord tip A pentru umplere din surse cu presiune. 8.consum de carburanti la 100 km (l): . rezervorul de apa. Rezervorul este prevazut cu o instalatie pneumatica de balbotare. Autopompa cisterna de alimentare cu apa pastreaza cabina originala dubla.refularea apei (apei imbunatatite) absorbita din cazanul propriu sau de la surse naturale pe linii de furtun echipate cu tevi de mana. 130) este destinata transportului la locul interventiilor a personalului. care este prevazuta cu un robinet manual cu clapeta. In compartimentul instalatiilor se gaseste rezervorul de spumant de 800 l si o pompa de debit mare. Amorsarea pompei centrifuge cu ajutorul jetului de gaze se realizeaza utilizand fenomenul de ejectie. precum si pe acoperis. Pentru protejarea cauciucurilor si a pneurilor este prevazuta o alta ramificatie cu robinet din aceeasi conducta de racire suplimentara. Fixarea pe sasiul suplimentar este realizata prin sudura. Amorsarea cu pompa de vid cu palete se bazeaza pe principiul clasic.rezervorul de spumogen lichid (l) .masa totala (kg) . . refuland-o prin duze cu orificii radiale. o flexibilitate sporita.latime (m) . Conductele servesc pentru absorbtia apei in pompa centrifuga si refularea acesteia sau a solutiilor pentru stingerea sub presiune. avand o capacitate maxima de umplere de 7500 litri. La interior rezervorul este strabatut de o ramificatie a tevii de esapare a gazelor arse de la motor pentru incalzirea apei in timpul iernii. cu tuburi de aspiratie. pe o ramificatie a conductei de refulare a apei. fixat elastic in trei puncte pe sasiu permite. Rezervorul pentru spumant lichid.rezervorul de detergent (l) . printr-un sistem de ajutateje convergente-divergente. Autopompa cisterna de alimentare cu apa Autopompa cisterna de alimentare cu apa Roman 12215 DFA (fig.iarna 44. Cuplarea si decuplarea pompei se face cu un intrerupator electric de la bordul de comanda. prin gurile de refulare. Viteza mare de iesire a gazelor prin ejector creeaza o depresiune in instalatie. Pregeneratorul instalatiei de producere a spumei se afla amplasat sub rezervorul de lichid. Pentru vizitare. La partea superioara rezervorul este prevazut cu o gura de vizitare cu capac etans si conducta de preaplin. iar in continuarea acestui compartiment. Instalatia de comanda electropneumatica este asemanatoare cu cea de la ATI si realizeaza urmatoarele operatii: . Pompa centrifuga poate aspira apa atat prin cele patru guri laterale tip A. El este prevazut pe ambele parti cu cate doua usi duble. caroseria si instalatiilor specifice.cuplarea si decuplarea pompei de vid. . racordata la toba de esapament. B.5 . .lungime cu carucior port-furtun (m) . interiorul sau fiind protejat anticorosiv. montata in a doua jumatate a caroseriei. ca si la celelalte autospeciale pe sasiu R 12215 DFA. . cat si prin conducta din cazanul propriu. in dreapta caruia se gaseste si teava de preaplin. obtinut prin dirijarea gazelor arse. 130 Ausasiul este de tip Roman 12215 DFA cu suspensia spate intarita echipat cu motor diesel.

i. 20025 12800 4 x 1250 = 5000 800 1400 (16 + 1) x 40 = 680 220 8. cate doua de fiecare parte.cabina originala a fost inlocuita cu o cabina speciala. un manometru de joasa presiune. o conducta exterioara cu trei ramificatii demontabile.debitul pe tevile manuale 4 x 5. un robinet cu cep manual.860 2. scheletul din teava patrata de otel.viteza medie economica (km/h) . .rezervor de combustibil (l) Caracteristici functionale ale instalatiei speciale . Autosasiul acestei masini. care maresc operativitatea autospecialei. C.lungime (m) . folosind numai pulberi stingatoare. camera de inalta presiune a reductorului de mare debit pentru azot.accesorii (kg) Capacitati: .4 kg/s . Instalatiile speciale sunt compune din: . cu refularea aerului cald spre interiorul acestui compartiment.Sp.rotirea tunului vertical . Circuitul de inalta presiune este realizat din urmatoarele elemente: patru butelii a 40 l fiecare intr-un suport basculant.la 100 km vara 40 . Din punct de vedere constructiv un modul se compune din doua circuite: un circuit pentru azot de inalta presiune si un circuit pentru praf si azot de joasa presiune.10º + 80º . din cabina.la 100 km iarna 44 . 130) este destinata interventiilor pentru stingerea incendiilor de mari proportii.latime (m) . Circuitul de joasa presiune are urmatoarele parti componente: camera de joasa presiune a reductorului de mare presiune a reductorului de mare debit pentru azot. Intrucat functionarea instalatiei speciale nu este conditionata de functionarea motorului.rotirea tunului orizontal . Sub compartimentul instalatiilor (in partea dreapta) a fost montata o aeroterma de tip Simon.1 = 20. Autospeciala de stins incendii cu pulberi Roman 12215 DFA (A. compartimentul instalatiilor.360º Performante: . doua capace mari deasupra rezervorului 1 si 3. instalatiile speciale. patru supape de sens unic pentru azot.consum mediu de carburanti (l): 80 40 .masa totala completa echipata (kg) . invelisul din tabla de otel.bataia tunului cu praf orizontal (m) 50 . Principalele caracteristici tehnico-tactice si performante ale autospeciale sunt: Dimensiuni: . Pulberea se refuleaza fie pe un tun cu doua tevi. patru furtunuri de inalta presiune. geamuri securizate. doua componente pentru accesorii.pulbere stingatoare (kg) . a suferit urmatoarele modificari: . – R.500 3.cantitatea de azot imbuteliat (l) .la ora de functionare pe loc: 6 Descriere Autospeciala de stins incendii cu praf si azot se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul R. fata de autosasiul R. un colector pentru azotul de inalta presiune. fie pe linii de furtun tip C terminate cu tevi de refulare. . in loc de patru. care asigura actionarea tunului si a suportilot basculanti.debitul pe tevile tunului 2 x 7.7 = 15. Constructia si dotarea masinii permit interventia eficienta atat de la distanta cat si din apropierea focarului. cat si o parte a accesoriilor p. invelisul exterior din tabla de otel sudata.s. patru usi duble normale. un manometru.debitul total (autoprotectia) 55 kg/s . Autospeciala are o mare capacitate de acces in teren si poate transporta o insemnata cantitate de substanta stingatoare si accesorii. cinci dispersoare de azot.P.viteza maxima de deplasare (kg/h) .a fost echipat cu o priza de putere.Toate comenzile automate. un rezervor cu o capacitate de 1400 l in care se pastreaza pulberea stingatoare (cca 1250 kg). precum si aparatele de masura si control au fost grupate pe tabloul de comanda.inaltime (m) Greutati: .sistemul de franare are numai trei rezervoare pentru aer comprimat. precum si 5 servanti. din dotare. invelisul interior din placi fibrolemnoase. cu 6 locuri ingloband aparatura de comanda si control.12215 DFA modificat. Compartimentul instalatiilor este amplasat in continuarea compartimentului personalului si formeaza impreuna cu acesta un ansamblu stilistic unitar.220 . amplasat in compartimentul instalatiilor pe rezervorul pentru spumogen.arcurile pentru suspensia din spate sunt intarite. Se compune din urmatoarele subansambluri: sasiul auxiliar.bataia tevilor manuale de refulare (m) 25 . capota motorului.instalatia de stins cu praf si azot formata din patru module de lucru care pot functiona succesiv sau simultan. dispuse (cate unul pe fiecare parte laterala) in spate.12215 DFA original.rezervor pentru pulberi (l) . Compartimentul personalului se compune din urmatoarele subansambluri principale: scheletul din tevi patrate de otel asamblate prin sudura. autospeciala poate lucra si din mers. o conducta de alimentare a tevii de refulare.4 kg/s . 12215 DFA) Autospeciala de stins incendii cu pulberi (fig. pentru antrenarea pompei de ulei. Pentru manevrarea robinetelor si agregatelor ce concura la refularea pulberii stingatoare s-au prevazut comenzi electropneumatice. Compartimentul personalului este o cabina cu post de conducere avansat. o conducta de alimentare cu praf a colectorului. patru usi. o supapa de siguranta pentru rezervor. . sub nivelul sasiului si podeaua din tabla acoperita cu covor de cauciuc. podeaua din otel acoperita cu covor de cauciuc.masa proprie (kg) .

subsoluri si zone afectate. 131 La randul sau.in sarcina maxima 14.iluminarea zonelor de actiune pe timpul noptii.0 Descriere Intrucat autosasiul si caroseria acestui tip de autospeciala nu prezinta particularitati deosebite. gazelor si pentru iluminat Roman 12215 DFA (fig. si semnalizatoare luminoase pentru pozitionarea usilor deschise. fiind amplasat in compartimentul instalatiilor.i. de taiere a betoanelor si perforare a planseelor si peretilor. fiind completata cu: doua lampi de avertizare. Cele patru usi. fixate elastic pe sasiu.iarna 43. cu palan manual. gazelor si pentru iluminat Roman 12215 DFA (A.lungime (m) . doua faruri pentru ceata. Fig.consum la ora de functionare (l): .instalatia de comanda electromagnetica si pneumatica serveste pentru actionarea robinetelor cu clapeta si darea unor comenzi de la distanta (din cabina). doua clacsoane cu tonuri alternative. motorul hidraulic pentru rotirea in plan orizontal a tunului.0 . redresorul de excitatie. placa de sigurante dreapta pentru prizele din dreapta. sigurantele fuzibile principale pentru protejarea circuitelor trifazate. . de asemenea.inaltime (m) Greutati: . 5 semnalizatoare pentru deschiderea usilor. ampermetre si voltmetre. Ansamblul placilor de siguranta fuzibile cuprinde: placa de sigurante stanga pentru prizele din stanga si.masa totala (kg) .evacuarea apei infiltrate in subsoluri tehnologice si alimentarea cu apa a masinilor din bazine subterane greu accesibile. pupitrul de comanda-distributie si consumatorii de energie electrica.greutatea accesoriilor si servantilor (kg) Performante: . o constructie robusta.0 . Astfel. vom insista in cele ce urmeaza pe instalatiile speciale. fixate in suporti si rastele.transportul la locul interventiei al servantilor si al echipamentelor specifice.instalatia electrica a autovehiculului care cuprinde pe langa instalatia autosasiului. respectiv. Compartimentul personalului reprezinta o cabina speciala cu post de conducere avansat. de asemenea. instalatia electrica de forta (generatorul de curent si tabloul de control si distribuitorul). precum si trei cusete laterale care adapostesc o mare parte a accesoriilor si agregatelor mari. permit un acces corespunzator servantilor. Tabloul de distributie are urmatoarea componenta: ansamblul placii releelor cu aparate dispus in partea superioara contactorul de 40 A pentru cuplarea convertizorului de sudura. Pupitrul de comanda-distributie se compune din tabloul de comanda si tabloul de distributie.intreruperea alimentarii cu energie electrica. autospeciala a fost prevazuta cu un brat de macara rotativ. . . Compartimentul instalatiilor mari cuprinde. Compartimentul instalatiilor este. cu distribuitor hidraulic cu supapa de suprapresiune. patru cilindri hidraulici de forta. un proiector p.s.i.) Autospeciale pentru evacuarea fumului. Generatorul sincron de curent trifazat de 38 kVA alimenteaza cu energie electrica instalatia de forta din dotarea autospecialei. Construita din doua compartimente distincte.vara 39. Pentru manevrarea agregatelor mari sau ridicarea greutatilor.s.500 3. autospeciala asigura transportul a 10 persoane si al unei cantitati foarte mari de accesorii. doua distribuitoare.180 15600 11300 4300 80 40 .acordarea primului ajutor persoanelor intoxicate cu fum sau gaze toxice.. . reostatul de excitatie cu intrerupatorul de ajustare a tensiunii generatorului in limitele 380 – 400 V.executarea unor lucrari de degajare si demolare. doua girofaruri. In afara de acestea se mai deosebesc: ansamblul prizelor de distributie si ansamblul transformatoarelor de separatie.viteza maxima (km/h) . prezentand o linie moderna si o tinuta de drum adecvata terenului accidentat.instalatia hidraulica are rolul de a actiona de la distanta tunul pentru praf si ridicarea mecanizata a suportilor basculanti cu butelii de azot compunandu-se din: rezervorul pentru ulei.860 2.instalatia pentru purjarea (curatirea) conductelor din circuitele de rezerva a pulberii stingatoare.Sp. 131) pe baza echipamentelor si dotarilor de care dispune se poate indeplini urmatoarele misiuni: . comutatorul cu came cu revenire pentru magnetizarea generatorului cu lampa de control-magnetizare si ansamblul releului maximal de tensiune. in vederea punerii in functiune a instalatiei de stins cu praf si azot.F. canale. o priza pentru alimentarea statiei de receptie-emisie si o instalatie pentru producerea unui magnetism remanent la generatorul sincron in momentul pornirii.fara sarcina 6. opt plafoniere suplimentare. 6 plafoniere. . cilindrul de forta pentru miscarea in plan vertical a tunului.masa proprie (kg) . conducte metalice si flexibile de inalta presiune si un manometru. D. Instalatia electrica de 24 V corespunde in mare masura cu instalatia de servire pentru sasiul de baza. evacuarea rapida a gazelor si fumului.latime (m) . din care doua au geamuri culisabile. in timpul degajarilor. gaze si apa in aria de interventie. . transformatorul de stabilizare a tensiunii.G. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt: Dimensiuni: . pompa de ulei. fixat pe rama sasiului si antrenat prin intermediul unei prize de putere. instalatia electrica de forta este formata din urmatoarele parti componente: generatorul sincron de curent alternativ trifazat. . . urmatoarele elemente specifice: instalatia de avertizare acustica..5 . un proiector p.identificarea gazelor toxice din incaperi.viteza medie economica (km/h) .consum de combustibil la 100 km (l): . Autospeciala pentru evacuarea fumului. tabloul de comanda se compune din: reactorul de autoexcitatie. .I. 8. cu aceeasi linie ca si compartimentul personalului avand cate o usa de acces laterala si doua in spate.

132) face parte din grupa autospecialelor de lucru cu apa si spuma. . . Accesorii p. Autospeciala este realizata prin echiparea si carosarea unor autosasiuri Roman 19215 DF sau 19256 DF. 19215. formand doua compartimente: unul de 6. cu trei punti.greutate totala (kg) . Cu ajutorul pompei autoabsorbante pentru spumant se poate realiza alimentarea cazanului propriu din butoaie. pentru o mai buna stabilitate a autovehiculului.Alte autospeciale A.bataia maxima a jetului de spuma (m) . Cabina mare de tip Roman care intra in componenta acestui autosasiu s-a adaptat numarului de persoane si aparatajului necesar deservirii autospecialei avand capacitatea de 6 locuri. Aspiratia pompei este bilaterala (cate doua intrari tip A de fiecare parte a masinii) in vederea racordarii lesnicioase la sursa de apa cea mai apropiata. racit cu apa. dintre care doua punti motrice avand posibilitatea de blocare tranversala si longitudinala a diferentialelor.400/3450 25340 800 450 93 (84) 26º 19.S. Fig.greutatea utilajelor si accesoriilor (kg) .bataia maxima a jetului de apa (m) .instalatiile de autoprotectie. fiind utilizata pentru stingerea incendiilor indeosebi in industria chimica si petrochimica.s. cazanul.inaltime incarcat/descarcat (m) Greutati: . Pompa centrifuga este cea clasica ce echipeaza toate autospecialele de stins incendii cu apa si spuma construite pe sasiu Roman 10215 si 12215. 19256) Autospeciala pentru stins incendii cu spuma (fig. in compartimentul de la spatele masinii si pe acoperis.autosasiul.L.latime (m) . Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt: Dimensiuni: .rampa maxima .instalatiile de stins incendii cu apa si spuma.000 litri care este sectionat printr-un perete interior. instalatia hidraulica pentru manevrarea tunului. dupa care se ramifica patru conducte: doua pentru refularile laterale (cate trei iesiri tip B). deoarece vehicularea lichidului spumant se executa de catre o pompa autoabsorbanta.i. 19256 DF (A.500 3.Sp.debitul maxim de spuma (mc/min) . in productia de lacuri si vopsele. iar dozarea se realizeaza prin intermediul unui robinet cu clapeta. Pentru prevenirea inghetului substantelor de stingere. Instalatia pentru producerea spumei este diferita de cea a celorlalte masini de stins incendii. La suspensia spate s-a ales varianta joasa.greutatea autosasiului (kg) Performante: . Autospeciala pentru stins incendii cu spuma pe autosasiu 19215 DF. Sistemul de conducte asigura transportul lichidului pompei de la intrarea in instalatie la iesirea din instalatie.2156 HMN8 diesel in 4 timpi.000 litri pentru spuma si altul de 4.4 5000 30 80 60 360º + 60º . 132 Descriere Autospecialele de stins incendii cu spuma R. Amorsarea pompei (in cazul alimentarii de la o sursa de apa fara presiune) se face cu ejectorul de gaze esapate ori cu pompa de vid cu palete mobile.15º Motorul autospecialei este tip D.debitul maxim al tunului de apa (l/min) . . necesare pentru interventia la incendii sunt fixate in rafturi si rastele speciale amenajate in trei locuri si anume: in compartimentul instalatiilor. Instalatia speciala cuprinde pompa centrifuga pentru apa.rotirea in plan vertical 9.220 2. prin cazan trec conducte ce vehiculeaza aer cald furnizat de o aeroterma SIMON. aeroporturi.compartimentul personalului.diametrul minim de viraj (l/min) . Cazanul masinii este o constructie sudata din otel inoxidabil cu capacitate totala de 10.000 litri pentru apa. montata in instalatia autospecialei pe suporti prevazuti pe sasiul masinii si antrenata printr-un arbore cardanic de la priza de putere. alimentarea cazanului altor autospeciale din butoaie sau din cazanul propriu.compartimentul instalatiilor. o conducta pentru alimentarea tunului si o conducta pentru alimentarea cazanului cu apa. instalatia conductelor. . tunul de apa si spuma.rotirea in plan orizontal . Refularea pompei centrifuge este controlata de un robinet cu clapeta. cu 6 cilindri in linie de 215 CP (tip D 2156 MTN de 256 CP). pompa autoabsorbanta pentru lichid spumant. Sasiul rigidizat si intarit cu lonjeroane suplimentare prin intermediul a sase tampoane elastice poarta suprastructura autospecialei fixata pe acesta prin 20 suporti elastici.instalatia suplimentara de incalzire. . .lungime (m) . de mare capacitate.viteza maxima (km/h) .19215 sau 19256 au in compunerea lor urmatoarele compartimente si instalatii: . precum si lucrul cu spuma absorbind spumant direct din butoaie.compartimentul accesoriilor. . precum si la combaterea incendiilor de mari proportii.

i.Autospeciala se compune din autosasiu tip Roman 19256 DF. a spumei aeromecanice.rotirea tunului – orizontal 360º . comanda 9. Masina face din categoria autospecialelor de mare capacitate.masa autosasiului (kg) .pompa centrifuga pentru refularea apei si a solutiei spumante. fie printr-un ejector de gaze. din dotare. spuma) catre focarul incendiului se face cu ajutorul unui tun montat pe acoperisul masinii. In afara comenzilor obisnuite. protejat la interior contra coroziunii prin cauciucare.pompa autoabsorbanta pentru vehicularea spumantului. mecanismul de rotire melc-roata si cilindrul de ridicare-coborare. masura si control necesare functionarii normale a instalatiei speciale de stingere. . ca parti importante fac parte: tevile pentru apa si spuma. Teava de spuma este prevazuta cu un dispozitiv de producere a unui covor de spuma actionat manual. toate montate pe cabina. comanda proiectorului si comanda agregatului de incalzire SIMON. Instalatia de autoprotectie este conceputa pentru a asigura apropierea cat mai mult de incendiu si racirea autospecialei cu o perdea de apa.250 26850 13580 9831 cca 10000 cca 2000 cca 220 85 5000 30 80 60 . Instalatia de incalzire este destinata asigurarii unui nivel optim al temperaturii in compartimentul instalatiilor si accesoriilor.rezervorul de apa (kg) . compartimentul instalatiilor si accesoriilor.debit maxim de apa (l/min) . Instalatia electrica mai cuprinde un post de comanda mobil care permite telecomanda tunului prin cablu electric de la maximum 20 m distanta.latime (m) . deasupra compartimentului accesoriilor. montat pe conducta de esapament). Sasiul este format din lonjeroane din otel si traverse imbinate prin suruburi.s. comanda amplificatorului cu dispozitiv de alarmare (ADA02). control si comanda ale instalatiei speciale de stins incendii sunt amplasate in cabina si compartimentul instalatiilor.debit maxim de spuma (mc/min) .echipamentul de amorsare a pompei centrifuge (cu doua posibilitati independente de realizat depresiune in sistemul de aspiratie fie printr-o pompa de vid cu rotor cu palete. protejat prin vopsire. . instalatia de incalzire. . .viteza maxima (km/h) .cu spuma . Aparatele pentru masura. Este formata dintr-o aeroterma tip SIMON care produce si refuleaza aer cald. Tot aici sunt montate aparatele de masura si control. comanda lampa girofar. Autotunul de stins incendii cu apa si spuma pe sasiu ROMAN 19256 DF (ATI 19256 DF) Autotunul de stins incendii cu apa si spuma 19256 DF (fig.bataia maxima a tunului (m) – cu apa . in cabina se afla: robinetul comanda dublu ambreiaj. dispozitivele de comanda si aparatele de masura si control.rezervorul de spumant (kg) . echipamentul electric. fiind echipata cu aparatajul si instalatiile de comanda si control necesare conducerii autovehiculului.080 2. fiind prevazut cu rafturi si locasuri pentru amplasarea accesoriilor p.000 l executat din tabla de hotel. In compartimenul instalatiilor sunt dispuse urmatoarele comenzi: pornit-oprit motor. executat din tabla de otel. . manometru presiune apa. hidraulic prin doua distribuitoare. Instalatia speciala de stins incendii cu apa si spuma asigura refularea apei si. instalatia speciala de stins incendii cu apa si spuma.rezervorul pentru spumant lichid cu capacitate de 2000 l. organul de baza pentru refularea apei si spumei la distante mari. Actionarea tunului se realizeaza mecanizat (hidraulic si pneumatic) sau manual. actionare tun. Actionarea tunului se face din cabina. Din componenta tunului. Echipamentul electric include instalatia electrica a autosasiului si consumatorii specifici acestei masini: doua lampi cu lumina rosie intermitenta (girofar) si amplificator de voce cu dispozitiv de alarmare tip ADA-02.500 3. Pe traseul acestora doua sunt amplasate 10 duze care permit formarea unei perdele de apa cu rol de racire a caroseriei. manometru presiune ulei.conductele si armaturile construite intr-o retea ce permite realizarea circuitelor prevazute in schema tehnologica a instalatiei speciale. iluminat compartiment instalatii. B.100/3. ambreiaj. 133 Descriere . respectiv.rezervorul pentru apa cu capacitatea de 10. Se compune dintr-o conducta care porneste din refularea pompei centrifuge si se ramifica in doua ramuri pe acoperisul masinii. Autosasiul este echipat cu 3 punti din care doua motrice pe spate. de pe acoperisul masinii.inaltime incarcat-descarcat (m) Greutati: . Obturarea tevilor de apa si spuma se realizeaza prin doi robineti actionati electromagnetic din compartimenul instalatiilor. acceleratie motor. avand urmatoarele caracteristici tehnico-tactice: Dimensiuni: .robinetul de dozare a spumantului in apa. Dispozitivul de comanda si aparatele de masura si control sunt dispuse in compartimentul instalatiilor si accesoriilor. 133) este destinat transportului servantilor. Cabina este de tip Roman cu 6 locuri. Acestea asigura manuirea si controlul functioarii instalatiilor speciale de stins incendii cu apa si spuma permitand urmatoarele operatii: pornirea-oprirea motorului.vertical – 15 + 60º Fig.masa proprie (kg) . accesoriilor stingatoare la locul interventiilor putand actiona cu apa si spuma. Are o constructie completa care permite dirijarea apei si spumei in plan orizontal si vertical prin intermediul tevilor de lucru cu apa sau spuma si a unor mecanisme de rotire si basculare. precum si aparate de control – vacuummetru. componentele sale principale fiind: . prevenind totodata inghetarea apei si spumantului in componentele instalatiei speciale de stingere.rezervor combustibil (l) Performante: . Tabloul de comanda si control este amplasat in compartimentul instalatiilor si cuprinde toate aparatele si dispozitivele de comanda. precum si majoritatea elementelor componente ale acestora. ejector gaze arse.Refularea de la distanta a substantelor de stingere (apa. . angrenare pompe.lungime (m) . dispozitivele de comanda ale instalatiei specifice de stins incendii. .echipamentul de autoprotectie ce asigura protectia autospecialei impotriva radiatiilor calorice degajate de incendii pe timpul interventiilor. control nivele apa si spumant.masa totala (kg) . avand posibilitatea de blocare transversala si longitudinala a diferentialelor. Compartimentul instalatiilor si accesoriilor este dispus in partea anterioara a caroseriei. Instalatia de incalzire suplimentara asigura incalzirea compartimentului instalatiilor si cazanului prin montarea unei aeroterme de la care pornesc patru conducte (doua dus si doua intors).tunul pentru apa si spuma. .

suspensia intarita compusa din arcuri cu foi semieliptice in fata si spate. cuprinde toate elementele instalatiei de lucru cu apa si in plus. (kg) Performante: . conducta de alimentare a pompei centrifuge cu apa din rezervorul masinii.10215 FA) Autopompa cisterna cu tun R. a pompei de spumant. 10215 FA. 134) este o autospeciala de stins incendii cu apa si spuma aeromecanica de categorie grea.a fost echipat cu o priza de putere mecanica pentru antrenarea pompei centrifuge si una pentru antrenarea pompei de ulei hidraulic. una functionand pe principiul ejectiei aerului din pompa centrifuga. Fiind realizata pe autosasiu ROMAN. Instalatiile speciale sunt amplasate in partea din spate a autopompei cisterna cu tun si constau din: .viteza maxima (km/h) . transmisia cardanica de tip tubular.latime (m) .debitul maxim de spuma (mc/min) . prin intermediul unui ejector amplasat pe conducte de evacuare a gazelor de esapament si alta fiind o pompa de vid si pompa centrifuga se realizeaza prin conducte independente..accesorii p.i. reglarea dozarii solutiei de spumant in apa. echipamentul electric. rezervor. instalatiile speciale.500 3.instalatia de aditivare (imbunatatire) a apei ce consta dintr-un rezervor de detergent.detergent lichid (kg) . C.doua instalatii de amorsare a pompei centrifuge. la care s-au adus urmatoarele modificari si completari: . o conducta de legatura intre amestecator si aspiratia pompei centrifuge. actionarea tunului cu apa si spuma.s. o trapa de aerisire pe acoperis si o bara pentru sustinere pentru servanti. gurile de refulare si manometru.instalatia de lucru cu apa compusa din: pompa centrifuga tip PSI 50/8.s.debitul de apa al pompei centrifuge (l/min) . .instalatia electrica a autosasiului s-a completat cu aparatura si accesoriile specifice si adaptat la constructia de ansamblu a autospecialei.500 16. Masina a fost conceputa si s-a executat in doua variante de sasiu R. frana de stationare actionata mecanic cu arc compresor numai pe rotile din spate si frana de motor. controlul presiunii (depresiunii) in instalatie. sistemul de rulare pe anvelope montate pe jante si instalatia electrica cu tensiunea nominala de 24 V.lungime (m) . pompa centrifuga si instalatiile speciale pentru lucru cu apa si spuma.500 2. un amestecator de spumant in apa. rezervorul pentru apa.i. Constructia si dotarea autopompei cisterna asigura interventia eficienta atat din apropierea focarului cat si de la distanta. In interiorul acestui compartiment se afla rezervoarele pentru apa.norma de consum carburant la 100 km (l) vara Fig. 134 Descriere Autospeciala se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul R.s. un ejector robinet. . ambreiajul monodisc uscat cu comanda hidraulica. amplasat imediat dupa compartimentul personalului. suport pentru roata de rezerva si amenajarile necesare pentru ampasarea si fixarea accesoriilor p.i. Compartimentul instalatiilor cuprinde restul caroseriei si este prevazut cu doua usi batante laterale si un capac rabatabil in spate. 2156 HMN 8. . amortizoare telescopice numai in fata si tampoane de cauciuc cu amortizare progresiva.400 10. destinata lucrului pe loc sau din miscare. si instalatii speciale. comanda refularii apei si spumei pe tevile tunului. cu compartimente pentru personal. Pentru a facilita demontarea cutiei de viteze podeaua compartimentului personalului este demontabila. controlul nivelului in rezervoare si comanda instalatiei de autoprotectie. Autosasiurile folosite au in compunere in general.10215 si R. . doua rezervoare pentru spumant lichid. prevazut cu cate o usa laterala.bataia maxima a tunului de apa (m) pe orizontala pe verticala . reglarea debitelor de apa si spuma. autospeciala are capacitatea marita de acces in teren si poate transporta cantitati insemnate de substante stingatoare si accesorii p.cabina autopompei cisterna cu tun a fost adaptata la exterior si interior pentru montarea unor consumatori electrici suplimentari si a unor dispozitive specifice de comanda. cutia de viteze cu 6 trepte de mers inainte si una de mers inapoi. amestecatoarele de spumant si detergent. caroseria. atat independent cat si in dispozitive complexe. cuplarea-decuplarea prizelor de putere. doua lampi electrice de iluminat.inaltime maxima (m) Greutati: . prevazute cu cate un robinet de izolare. 10215 F sau R.masa totala (kg) . urmatoarele subansamble principale: motorul tip D. sistemul de directie cu servomecanism hidraulic. 10215 F (cu punte simpla fata) si R. o conducta cu robinet dozator cu cinci pozitii. 10215 FA. cutia de distributie cu doua trepte si si diferential interaxial blocabil. un stut cu robinet sudat pe colectorul spumant. o conducta de refulare din care se ramifica toate celelalte conducte de refulare a apei spre tun. doua conducte de aspiratie terminate fiecare cu doua guri de alimentare tip A. In partea din fata a caroseriei s-a amenajat un compartiment pentru persoane. Autosasiul este din cele folosite pentru autocamioanele R. spumant si detergent.instalatia de stingere cu spuma.bataia maxima a tunului cu spuma (m) pe orizontala 60 pe verticala .s. Caroseria are o constructie unitata.apa (kg) . impreuna cu alte autospeciale din aceeasi familie sau cu cele care folosesc substante stingatoare de natura diferita ori compatibile in procesul de stingere. comanda pompei de ulei. precum si 8 servanti.sistemul de suspensie (arcurile) a fost intarit pentru a corespunde regimului de exploatare permanenta cu incarcatura maxima admisa.i. 10215 sau R.masa proprie (kg) .acceleratiei motorului. un colector de spumant si o conducta de legatura cu amestecatorul. patru geamuri. este prevazut cu doua usi blocate fara geamuri. comanda pompei de apa. Autopompa cisterna cu tun ROMAN 10215 F si ROMAN 10215 FA (APCT R. 10215 (fig. Compartimentul accesoriilor. patru scaune rabatabile. . frana de serviciu pneumohidraulica in fata si pneumatica in spate.viteza medie economica (km/h) . 10215 FA (cu punte motoare in fata).800 cca 8500 cca 950 cca 100 cca 400 500 30 80 60 40 86 40 40 iarna 45 . accesorii p. puntile fata si spate cu reductoare laterale (la roti). doua conducte de trecere a spumantului din rezervoare spre amestecator.spumant lichid (kg) . Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: . o conducta de legatura intre ejector si aspiratia pompei. a pompei de vid. 8. . cuplarea-decuplarea ejectorului de gaze.

instalatia electrica cuprinde patru sisteme si anume: sistemul de pornire a motorului si de incarcare a bateriilor. . precum si aparatele de masura si control aferente instalatiilor speciale. sistemul de semnalizare si sistemul de avertizare. acesta asigurand introducerea aerului in solutia spumanta. intr-un loc usor accesibil conducatorului auto care manevreaza autospeciala. sistemul de iluminare. . .tabloul de comanda si control este amplasat in compartimentul instalatiilor speciale. In acest tablou sunt centralizate comenzile electrice si electropneumatice. instalatia electropneumatica de actionare a robinetelor de la tevile tunului. La teava pentru apa se pot monta patru tipuri de ajutaje. Teava pentru spuma este generatorul propriu-zis de spuma. .instalatiile de actionare si comanda cuprind: instalatia hidraulica pentru actionarea tunului. pe baza fenomenului de ejectie care se manifesta in zona ajutajului de refulare..tunul pentru apa si spuma este actionat hidraulic si amplasat deasupra compartimentului instalatiilor. instalatia hidraulica pentru actionarea ambreiajului masinii din compartimentul instalatiilor speciale. in partea din spate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful