P. 1
44536173 MANUAL Pentru Cunoasterea Accesoriilor Utilajelor Si Autospecialelor de Stingere a Incendiilor

44536173 MANUAL Pentru Cunoasterea Accesoriilor Utilajelor Si Autospecialelor de Stingere a Incendiilor

5.0

|Views: 3,383|Likes:
Published by Lorin Danciu

More info:

Published by: Lorin Danciu on Jul 03, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/06/2015

pdf

text

original

MANUAL pentru cunoasterea accesoriilor, utilajelor si autospecialelor de stingere a incendiilor Editura Ministerului de Interne 1992 CUPRINS Capitolul I ACCESORII

PENTRU LUCRUL CU APA Furtunul de refulare pag. 4 Tubul de cauciuc pentru aspiratie pag. 4 Tevi de refulare pag. 5 Hidrantii portativi pag. 7 Distribuitoarele pag. 9 Colectorul pag. 10 Sorbul pentru tuburile de aspiratie Ejectorul pentru ape mici pag. 11 Racorduri pag. 12 Reductiile de racorduri pag. 13 Ajutajul pulverizator pag. 13 CAPITOLUL II ACCESORII PENTRU PRODUCEREA SPUMEI Amestecatorul de linie pag. 14 Tevile generatoare de spuma mecanica pag. 15 Generatorul de spuma chimica pag. 17 Dozatorul pentru spuma mecanica pag. 17 Capul deversor pag. 18 Prelungitorul tevii generatoare de spuma pag. 18 Bidonul pentru lichid spumant pag. 18 Dispozitiv de transvazare spumant pag. 18 CAPITOLUL III ACCESORII PENTRU PROTECTIE Casca pag. 19 Costumul de protectie contra apei Costumul de protectie anticalorica Masca contra fumului si gazelor pag. 21 Aparatele izolante pag. 22 Aparatul izolant cu aer comprimat Trusa cu butelii si cartuse filtrante Aparatul pentru cercetare chimica Trusa electrica pag. 30 Cizmele de cauciuc pag. 30 Cizmele de protectie cu talpi neperforabile Manusile de cauciuc pag. 31 Ochelarii pentru sudura pag. 31 pag. 19 pag. 19 pag. 20 pag. pag. 28 pag. 29 pag. 31 28 pag. 4

pag. 10

pag. 14

CAPITOLUL IV ACCESORII PENTRU SALVARE SI PRIM AJUTOR MEDICAL Centura de siguranta pag. 32 Carligul de siguranta pag. 32 Coarda si cordita de salvare pag. 32 Completul de salvare de la inaltime pag. 33 Pernele pneumatice de salvare pag. 37 Cuiul de sustinere pag. 38 Aparatul de inhalat oxigen pag. 38 Trusa sanitara pag. 40 CAPITOLUL V ACCESORII PENTRU TAIAT SI DEMOLAT Toporul-tarnacop pag. 40 Toporasul pag. 41 Ranga pag. 41 Cangea pag. 41 Lopata si cazmaua pag. 41 Furca pag. 42 Ferastraul „coada de vulpe” pag. 42 Joagarul pag. 42 Ciocanul si spitul pentru spart beton pag. 43 Motoferastraul cu lant pag. 43 Foarfecele pentru taiat cablu pag. 44 Aparatul de sudat si de taiat autogen pag. 44 Bormasina electrica portativa pag. 45 Pompa hidraulica cu dublu efect pag. 46 Distantorul electric pag. 46 Cricul pneumatic pag. 47 CAPITOLUL VI ACCESORII PENTRU ILUMINAT pag. 48 pag. 40

pag. 31

Lampa electrica cu acumulator pag. 48 Proiectorul mobil de 1000 W pag. 49 Farul pompier pag. 49 Corpul de iluminat cu faruri pag. 50 Bobina pentru cablu pag. 50 Trepiederul proiector pag. 51 Furca pentru ridicat cablurile electrice Ghearele pentru urcat pe stalpi pag. 51 CAPITOLUL VII ACCESORII DIVERSE pag. 51 Puntea de trecere peste furtun pag. 52 Cotul pentru furtun pag. 52 Fasa pentru furtun pag. 52 Cheia pentru racordare pag. 53 Geanta pentru chei si fesi pag. 53 Cheia cofret pag. 53 Aparatul pentru legat furtunuri pag. 53 Aparatul pentru spalat furtunuri pag. 54 Electroexhaustorul pag. 54 Electroventilatorul pag. 55 Cordita pentru sustinerea sorbului Cordita pentru legat furtunul pag. 56 Coarda pentru ancorat scari pag. 56 Galeata din panza pag. 56 CAPITOLUL VIII SCARI MANUALE pag. 56 Scara de imperechere pag. 56 Scara culisanta Scara de fereastra pag. 57 Scara baston pag. 57

pag. 51

pag. 56

pag. 57

CAPITOLUL IX MIJLOACE PENTRU TRANSMISIUNI pag. 58 Radiotelefoanele pag. 58 Unitatea de comanda prin laringofon pag. 67 Incarcatoare pentru bateriile de acumulatori ale radiotelefoanelor pag. 68 Baterii de acumulatori pag. 70 Amplificatori cu dispozitiv de alarmare tip ADA – 02 pag. 70 Megafonul de 4 W pag. 70 Dispeceratul pag. 71 Centrala telefonica automata de institutie P. 40 pag. 71 Centrala telefonica de campanie cu 10 numere pag. 74 Telefonul ATI – 52 pag. 75 Bobina cu cablu telefonic pag. 78 CAPITOLUL X STINGATOARE pag. 78 Stingatorul portativ cu apa pulverizata pag. 78 Stingatoare transportabile cu apa pulverizata pag. 79 Stingatoare portative cu spuma chimica pag. 80 Stingatoare portative cu pulbere pag. 83 Stingatoare transportabile cu pulbere pag. 83 Stingatorul remorcabil cu pulbere si dioxid de carbon pag. 84 Stingatoare portative cu dioxid de carbon pag. 85 Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon pag. 86 Galeata stingator pag. 87 CAPITOLUL XI UTILAJE PENTRU STINGEREA INCENDIILOR Motopompa usoara de 400 l/min. pag. 88 Motopompa de 800 l/min. pag. 89 Motopompa de 1300 l/min. (MP 73) pag. 90 Motopompa de 1500 l/min. (MP 79) pag. 92 Motopompa de stins incendii cu MPR – 1600 Hidrogeneratorul de spuma usoara Tunuri pentru stins incendii cu apa si spuma pag. 88

pag. 92 pag. 94 pag. 95

CAPITOLUL XII POMPE DE VID SI CENTRIFUGE pag. 98 Pompe de vid pag. 98 Pompe centrifuge pag. 100 Pompe din dotarea autospecialelor si utilajelor de stingere a incendiilor

pag. 101

CAPITOLUL XIII AUTOSPECIALE DE STINS INCENDII Date generale pag. 103 Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri de turisme pag. 104 Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri tip camion mijlociu pag. 107 Autospeciale de stins incendii pe autosasiul tip camion greu pag. 114 Alte autospeciale pag. 120

CAPITOLUL I ACCESORII PENTRU LUCRUL CU APA Accesoriile pentru lucrul cu apa sunt mijloace destinate vehicularii apei direct de la sursele sub presiune la locul incendiului sau prin intermediul autospecialelor si utilajelor de stingere. Din grupa accesoriilor pentru lucrul cu apa fac parte: furtunul de refulare, tubul de cauciuc pentru aspiratie, teava de refulare, hidrantul portativ, distribuitorul, colectorul, sorbul pentru tuburile de aspiratie, ejectorul pentru ape mici, racordul, reductia si ajutajul pulverizator. De la inceputul capitolului, pentru a nu crea confunzii, subliniem ca denumirea de „accesorii pentru lucrul cu apa” este generica, pornind de la domeniul cu cea mai mare utilizare a acestora, parte din ele putand fi folosite si pentru transportul emulsiilor de apa si spumanti sau al pulberilor vehiculate sub presiune. Furtunul de refulare In raport de tipul lor (A, B, C sau D), furtunurile de refulare prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 111 20 B 76 25 20 ± 0,5 1,0 ± 0,2 920 700 450 200 C 53 20 D 26 20

Diametrul (interior) Presiunea de incercare (bari) Lungimea (m) Grosimea stratului de cauciuc (mm) Masa pe ml (g) Descriere

Furtunul de refulare este fabricat din fibre textile poliesterice cu tesatura circulara (fara cusatura) cauciucata, pentru a-i asigura etanseitatea si a reduce pierderile de presiune prin frecare pe timpul trecerii apei. La ambele capete, in raport cu tipul sau, furtunul este prevazut cu racorduri de refulare. Furtunul se intrebuinteaza in bucati lungi de 20 ± 0,5 m si se foloseste sub role simple sau duble, panglici sau infasurat pe vartelnitele carucioarelor port-furtun. Fig. 1 Intretinere Dupa folosire, furtunul trebuie sa fie bine curatat prin spalare cu apa, operatie executata manual sau cu aparatul pentru spalat furtunuri. Dupa spalare, furtunul trebuie uscat in locuri special amenajate sau pe stelaje inclinate, la locuri ferite de radiatii solare ori termice. Dupa uscare, se verifica starea racordurilor si garniturilor; se repara cand este cazul, iar pentru prelungirea duratei de intrebuintare se schimba dunga la intervale de 6 luni. Tubul de cauciuc pentru aspiratie In raport de tipul lor (A, B sau D), tuburile de cauciuc pentru aspiratie prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

. b) tevile de refulare cu robinet (fig. 2 Intretinere Dupa folosire. intarite cu sarma sub forma de spirala. . Fig. dupa care se sterg cu carpe moi. 3a Intretinere Dupa intrebuintare se spala cu apa curata atat in interior cat si in exterior. Aderenta intre straturile de panza si cele de cauciuc se realizeaza cu ajutorul solutiei de cauciuc. Aceasta asigura refularea jetului de apa si dirijarea lui asupra focarului.750 C 445 20 8. La tevile tip D si la unele variante tip B sau C.cu perdea de protectie.racordul fix (1). a garniturilor. Dupa verificarea fiecarui tub in parte. . 16 960 D 200 12 4 170 Este confectionata din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune sau. tubul de aspiratie este prevazut cu cate o portiune (11 – 15 cm) fara sarma care permite fixarea racordurilor A. . 4) .5 D 25 mm 3 si 4 1. cu exceptia racordului.5 5. 10. anual sau cand se constata anumite deficiente. 16 si 18 1.tevi de refulare cu robinet: . 14. tubul de racordare.ajutajul de baza (4).Diametrul interior Lungimea (m) Masa tubului fara racorduri (kg/m) A 110 mm 2. 3 In raport de tipul lor (B. 2 si 1. racordandu-se la furtunurile de refulare sau alta sura de apa. tubul maner si ajutajul de baza formeaza o piesa comuna cu denumirea ajutaj de baza minor. Dupa 5 minute se admite o scadere a depresiunii cu 3% cu conditia ca etanseitatea pompelor sa fi fost verificata in prealabil iar tubul sa nu se deformeze.tubul de racordare (2).tevi pentru dispersia apei. C sau D). B sau D. in urma vulcanizarii.tevi de refulare simple. Tevi de refulare Tevile de refulare se clasifica in: . Fig. prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Lungimea totala (mm) Diametrul ajutajului de baza (mm) Diametrul ajutajelor finale (mm) Masa Descriere B 430 20 12. b) proba la presiune hidraulica In fiecare tub se realizeaza o presiune hidraulica de 6 bari timp de 5 minute. verificat si repus in stare de functionare.fara perdea de protectie. Se compune din urmatoarele parti: (fig.ajutajele demontabile (5). .tubul maner (3) care in unele cazuri este izolat termic pentru a proteja mana servantului pe timpul temperaturilor scazute. proba se repeta cu toate tuburile din dotarea autospecialei racordate impreuna. 14. tubul trebuie sa fie spalat cu apa apoi uscat. In afara verificarilor curente care se fac dupa fiecare folosire (racorduri.5 B 75 mm 2 si 1. tubul se supune urmatoarelor probe: a) proba de aspiratie uscata Fiecare tub se inchide la un capat cu racord infundat. . precum si insurubarea normala pe filet a ajutajelor demontabile. 3a). a) teava de refulare simpla (fig.25 Descriere Tubul de cauciuc pentru aspiratie este confectionat din straturi suprapuse de cauciuc si panza. garnituri etc. se usuca in aer liber apoi se verifica starea racordurilor. 12.25. Fig. Tubul trebuie sa nu se sparga. 3). Se creeaza o depresiune de 640 mm coloana de mercur. din material plastic.5 8. La ambele capete. . iar la celalalt capat se racordeaza la intrarea in pompe. sa nu prezinte infiltrari de apa sau deformari.). .

. la care se disting: corpul robinetului (2).robinetul. Fig. Fig. Prin manuirea spre stanga se realizeaza suprimarea progresiva a perdelei de protectie. 4a .racordul fix. Intretinere Pentru intretinere se executa aceleasi operatii ca in cazul tevilor de refulare de mana simple. .mansonul de izolare termica (6). B sau C.a): Fig.2 (14) 490 18 16 14 Cu perdea de protectie 500 20 16 12 tip C 1 Debitul de apa (l/min) Marimea fantei (mm) Lungimea sectorului circular de protectie a apei (m) Inaltimea sectorului circular al apei (m) Masa (kg) Descriere B 1200 5 32 10 3 C 600 3 20 6 2 Tevile pentru dispersia apei sunt confectionate din otel inoxidabil cu racord de aluminiu. starea de curatenie a orificiilor si rotirea normala a dispozitivului de pulverizare.dispozitivul de pulverizare (9) la teava cu robinet si perdea de protectie. tevile pentru dispersia apei prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: (8) 485 12 10 8 tip C 1. Hidrantii portativi Hidrantii portativi se clasifica in: . Functionare Pentru folosire se racordeaza teava la linia de furtun. In raport de varianta si tipodimensiuni prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fara perdea de protectie Lungimea totala (mm) Ajutajul de baza (mm) Ajutajul intermediar (mm) Ajutajul final (mm) Marimea racordului Masa (kg) Descriere Sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compun din urmatoarele parti (fig. Cand se lucreaza cu tevile de refulare cu perdea de protectie.racordul fix (1). asigura refularea sub forma de perdea necesara protejarii stivelor de material combustibil din depozite. rezistent la coroziune si se compun din urmatoarele parti: . Intretinere Pentru intretinere se procedeaza la fel ca la tevile simple. cepul (3) si manerul (4). respectiv. 5 In raport de tip.ajutajul demontabil (8) la teava de refulare cu robinet. . confectionat din material plastic sau cauciuc vulcanizat. Indiferent de forma de constructie acestea servesc la formarea unei perdele de apa necesara in unele situatii pentru protectia servantilor. a cladirilor etc. in cazul incendiilor izbucnite in zone imediat invecinate cu acestea. . . c) tevile pentru dispersia apei Tevile pentru dispersia apei (fig. . se actioneaza asupra manerului inchizand sau deschizand cepul robinetului in cazul tevilor fara perdea de protectie.dispersor.ajutajul de baza (7). 4 Tevile de refulare cu robinet fara perdea de protectie sunt de doua tipodimensiuni si anume de 8 si 14 mm. 5). deschizandu-se orificiile de dispersie a apei. . in plus se verifica functionarea normala a robinetului. 4.tubul maner (5). dupa manuirea manerului robinetului se actioneaza si asupra dispozitivului de pulverizare prin rotire spre dreapta.corpul tevii ..Tevile de refulare cu robinet se prezinta in doua variante constructive si anume cu si fara perdea de protectie. in cazul tevilor de refulare cu robinet si perdea de protectie.

10 bari C 789 81 Inaltimea (mm) Masa (kg) Presiunea de lucru b) hidrantii portativi cu cot dublu (fig. sunt confectionati. Fig.discul robinetului (9). astfel ca urechile piulitei sa intre sub racordul cu gheare al acestuia.). in raport de tip distingandu-se: .masa (kg) . mm) 1050 .roata de manevrare (7). Pentru racordarea la retea. . la corpul bifurcat al hidrantului portativ cu robinete. hidrantii portativi au ca anexe cheia hidrant subteran (fig. . .hidranti portativi cu cot dublu.hidranti portativi cu cot simplu. 8). B si C.racordurile fixe (5). Functionare Cu ajutorul manerului cheii hidrantului se indeparteaza capacul hidrantului subteran. 6 A 875 143 B 805 8. se deosebesc: . 10 bari Descriere Hidrantii portativi.tija robinetului (8). fabricati in trei tipodimensiuni: A. . Indiferent de rolul lor. B si C. tipodimensiunea in care au fost confectionati sau materialul de constructie. 10 . . 6) Acestia sunt fabricati in trei tipodimensiuni: A. iar la partea inferioara o terminatie de forma unei chei tubulare triunghiulara.manerul.flansa cu manere (3). de asemenea. 7 Fig. . iar la partea inferioara au o forma diferita (patrata.5 max.inaltimea (cu robinetul inchis. 6b) Acest tip de hidrant prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. Mufele sunt piese metalice care la partea superioara au o forma triunghiulara pentru imperechere cu cheia hidrant. 7) si mufele cheii hidrant (fig.corpul cotit – in cazul hidrantilor cu cot simplu. In unele variante. Cheia este o piesa metalica formata dintr-o tija care la partea superioara are un maner in forma de „T” cu un capat ascutit si curbat. . 8 Se rasuceste pe filet piulita de racordare cu urechi de pe corpul tubular al hidrantului pana ce acesta coboara la nivelul inelului opritor.capacul robinetului (6). Se asaza hidrantul portativ pe orificiul hidrantului subteran. indiferent de tip. de regula.corpul bifurcat – in cazul hidrantilor cu cot dublu sau al celor cu robinete.. in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. 6b . din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune. a) hidrantii portativi cu cot simplu (fig. . Atat la corpul cotit cat si la cel bifurcat (II) se intalnesc: .2 B 803 11 max. in functie de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 871 16.piulita de racordare cu urechi (2).inelul opritor (1) cu garnituri de etansare. 10 bari C 789 10 Inaltimea (mm) Masa (kg) Presiunea de lucru c) hidrantul portativ cu robinete (fig. partile de baza ale acestora – corpul bifurcat si corpul tubular – sunt confectionate din fonta.hidranti portativi cu robinete. In plus. hidrantii au ca parte comuna corpul tubular de forma cilindrica (I) la care se disting: . Diferentierea se realizeaza la partea superioara a hidrantilor.presiunea de lucru max. . 6a) Fig. . dreptunghiulara etc. adecvata formei capului tijei ventilului hidrantului subternan. 6a Sunt.flansa de etansare (4).

corpul distribuitorului (1).doua racorduri fixe tip B pentru intrarea apei (2). Fig.presiune de lucru max. La cererea servantilor 1 sau a personalului ce indeplineste atributiile acestora pe liniile de furtun ce asigura distribuirea apei. Se compun din urmatoarele parti (fig. 9a . 9c): Fig. se verifica functionarea si etanseitatea sa. se deschid progresiv robinetele respective.distribuitorul B-2C (fig. Pentru deschiderea apei (la hidrantul cu robinete) se actioneaza asupra rotilor robinetelor. Fig. apoi se demonteaza hidrantul portativ rotindu-se corpul hidrantului spre stanga.masa (kg) 6. C sau tunuri de absorbtie.corpul colectorului (1). 10): . El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari. 9b). La una sau la ambele iesiri ale hidrantului se racordeaza furtunuri de refulare A. . dupa care se dezracordeaza linia de furtun echipata. . . 10 bari .capacul robinetului (4) in cazul distribuitorului B-CBC.distribuitorul B-CBC (fig. se verifica functionarea corecta si etanseitatea robinetelor si a corpului hidrantului. Pentru deschiderea hidrantului subteran se folosesc cheia hidrant si mufa adecvata.racordul de intrare doua tip B .1 Descriere Este confectionat din aliaj de aluminiu si se compune din urmatoarele parti (fig. 9a). se desracordeaza tuburile de absorbtie sau furtunurile de refulare de la hidrant. Colectorul Colectorul prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .discul (7) la distribuitorul B-CBC.un racord fix tip A pentru iesirea apei.Se rasuceste spre dreapta corpul hidrantului actionandu-se cele 2 manere de manevrare ale fansei. . sau cepul robinetului la distribuitorul B-2C. .un racord fix tip B pentru intrarea apei (2). La incetarea lucrului se inchide hidrantul subteran (cu ajutorul cheii hidrant).trei robinete (doua la tipul B 2C) la care se disting: .racordul de iesire tip A . 1 tip B Robinete cu disc 16 bari 7. . Hidrantul subteran se curata si se acopera cu capacul sau. liniile de furtun B si C sau numai C ordonate.1 B-CBC B 2 tip C. rotirea usoara a piulitei de racordare si starea garniturii de etansare. Functionare Dupa amplasarea distribuitorului la locul indicat in dispozitivul de stingere se racordeaza la intrarea B linia de furtun prin care el este alimentat cu apa si apoi la iesirile respective. 9c .roata (tija) de manevrare (5). El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari. Intretinere Dupa intrebuintare distribuitorul se spala. Prin rotire hidrantul se insurubeaza in filetul piulitei. . fiind obligat sa coboare si sa se preseze pe orificiul hidrantului subteran la care se etanseaza prin intermediul garniturii de etansare. 9b Distribuitoarele tip B-2C sau B-CBC prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: B-2C B 2 tip C Robinete tip canea 15 bari 4.o clapa de inchidere cu bolt (4).tija robinetului (6). starea racordurilor. prevazut pe partea superioara cu un maner pentru transport (8). Distribuitoarele Distribuitoarele se clasifica in: . .5 Racord de intrare Racord de iesire Felul obturarii Presiunea maxima Masa (kg) Descriere Sunt confectionate din aliaj de aluminiu anticorosiv. La incetarea lucrului se inchid robinetele. . starea racordurilor si a garniturilor. toate robinetele fiind inchise. Intretinere Dupa intrebuintare hidrantul se spala. iar pe partea interioara cu trei picioruse de sprijin.trei racorduri fixe din care 1 B si 2 C la tipul B-CBC sau 2 C la cel B-2C pentru iesirea apei (3). . B.

Pe timpul functionarii – daca apa ce vine din cele doua surse are presiuni egale – clapa va sta orientata pe directia axului deschiderii A. .conducta cotita (1).sita sorbului (I) cu fundul sitei (1) si corpul sitei (2).sita pentru retinerea impuritatilor (5). . parghia de manevrare a supapei (6) si inelul pentru legarea corditei de sustinere a sorbului (7). In cazul in care conducta cu cot a cazanului pentru apa este prevazuta cu racord tip B. periodic. deschide supapa si lasa apa sa se scurga. in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Tip A 206 x 223 15 Tip b 153 x 126 12 Dimensiunile (mm) Masa (kg) Descriere Este confectionat din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compune din urmatoarele parti (fig. clapa va inchide orificiul intrarii. intre ea si colector se monteaza o reductie A-B. .picior de sprijin pe sol (8). prin care apa vine cu presiune mai mica. in numar de patru.presiunea apei la iesire (bari) 1.presiunea apei la intrare (bari) 7 – 11 . In momentul intreruperii alimentarii.racord fix B pentru iesirea apei (7). sorbul este supus unei probe de incercare a etanseitatii supapei. prin intermediul parghiei de manevrare.corpul de absorbtie (4) cu rol de sorb si de picior de sprijin. iar la racordurile B se cupleaza furtunurile ce fac legatura cu cele doua surse de alimentare. 10 Functionare Colectorul se racordeaza la conducta cu cot prevazuta cu racord tip A a cazanului pentru apa de la autospeciale. realizandu-se astfel mentinerea coloanei. pe care sita nu le retine. tuburi de aspiratie.ajutaj convergent-divergent (6). 11): .) 130 . pompe). Dupa terminarea lucrului. 13 a) corpul ejectorului (1) la care se disting: . 12) are urmatoarele caracteristici tehnice: . . buna functionare a supapei si a parghiei ei de manevrare.masa (kg) 6. se trage in sus de cordita care. Se remediaza defectiunile constatate. se leaga la inelul acesteia o cordita pentru sustinerea sorbului. In caz contrar. Apa ce vine prin cele doua intrari este dirijata apoi prin iesirea A (B) in conducta cu cot pentru umplerea cazanului. . executate dupa fiecare folosire. iar capatul liber se fixeaza de un punct de sprijin.corpul sorbului (II) cu un racord fix A sau B (3) in raport de tipul sorbului. supapa sorbului este deschisa de curentul de apa ce intra din sura in tuburile de aspiratie.nervuri pentru intarire (9).ajutajul convergent de ejectie (3). In vederea actionarii parghiei de manevrare a supapei. .racordul fix tip C pentru intrarea apei (2).Fig. Functionare Se racordeaza sorbul la capatul inferior al coloanei de tuburi de aspiratie.debitul aspirat (l/min. Ejectorul pentru ape mici Ejectorul pentru ape (fig. Sorbul pentru tuburile de aspiratie Sorbul se fabrica in doua tipodimensiuni: A si B. In afara verificarilor curente. Intretinere Dupa folosire sorbul se spala si se verifica starea racordului. Se umple sorbul cu apa si in intervalul de 5 minute nu se admit scapari decat sub forma de picaturi. b) coloana de ejectie (11) la care se disting: . .735 Descriere Este confectionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compune din urmatoarele parti (fig. 13): Fig. sorbul va fi introdus in cosul metalic. Pe timpul formarii vidului in sistemul de alimentare (sorb.supapa sorbului cu corpul supapei (4). . Intretinere Dupa intrebuintare se spala si se verifica functionarea clapei si starea racordurilor. pentru golirea de apa a tuburilor de aspiratie. capacul supapei (5).5 – 2 . apa din tuburile de aspiratie apasa asupra supapei care este asezata pe scaunul aflat in corpul sitei. In cazul cand apa contine impuritati de dimensiuni reduse. . .

racorduri infundate.24 Diametrul de trecere (mm) Masa (kg) Descriere Racordurile de refulare sau aspiratie se compun din urmatoarele parti (fig.corpul racordului (1).37 C 43 0. in urma acesteia. . sau cand este cazul.teava racordului (7) prevazuta cu trei cercuri reliefate necesare prinderii de furtun sau de tubul de aspiratie cu ajutorul legaturii de sarma. se demonteaza si se verifica ajutajele. Scurgerea fluidului motor cu viteza marita spre ajutajul convergent-divergent creeaza o depresiune. Dupa iesirea din ajutajul de ejectie.1 B 62 1. locasul garniturii de etansare (4). Intretinere Dupa folosire. Anual.corpul racordului (1) este prevazut cu doua gheare de racordare (2). 14): . b) racordurile fixe In raport de tipul lor: A. la racordul tip C pentru intrarea apei se cupleaza linia de furtun ce vine de la iesirea din pompele unei autospeciale sau ale unui utilaj. Fig. Se compun din urmatoarele (fig.inelul de siguranta (8) pentru retinerea tevii racordului.5 B 65 G2 ½ 0. ejectorul se spala si se verifica starea racordurilor si a garniturilor. C si D) racordurile de refulare sau aspiratie prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 96 2.reductiile de refulare sau aspiratie. . B. datorita presiunii atmosferice. cu care se amesteca si patrunde in partea convergenta a coloanei de ejectie. Procesul de antrenare a apei (sau a unui alt fluid) prin principiul ejectiei. .racorduri fixe. . Apa intrata in ajutajul de ejectie si care ester fluidul motor isi mareste presiunea si isi micsoreaza viteza ca urmare a micsorarii treptate a sectiunii. Sectiunea micsorandu-se din nou. 14a): Fig. doua santuri semicirculare de strangere (3). pe baza principiului ejectiei.4 D 18 G1 0. iar dupa trecerea pragului de strangulare in partea divergenta a coloanei de ejectie. fluidul aflat in sorb (aerul si apa) este obligat sa patrunda in zona de actiune a fluidului motor.garnitura anterioara de etansare (3) din cauciuc. a) racordurile de refulare sau aspiratie In raport de tipul lor (A.portgarnitura (2). C si D. . Racorduri Dupa domeniul de utilizare racordurile se clasifica in: . racordurile infundate prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . Apa refulata cu presiune de pompe este condusa spre ajutajul convergent de ejectie de unde patrunde sub forma de jet in ajutajul convergetdiverget si antreneaza apa din sursa prin sorb. . descreste presiunea si se mareste viteza. 14 . garnitura de etansare (5) si nervurile exterioare radiale pentru strangere (6).86 D 18 0. 14a . c) racordurile infundate In raport de tip: A. B. racordurile fixe sunt confectiionate din aliaj de aluminiu anticorosiv. viteza de scurgere se micsoreaza si se mareste presiunea. B. racordurile fixe prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 100 G4 1. C si D. identic cu cel descris anterior.5 C 45 G2 0.garnitura posterioara de etansare (4) din piele.Pentru punerea in functiune a ejectorului. apa trece printr-o sectiune marita si presiunea scade brusc in timp ce viteza se mareste la cateva sute de metri pe secunda.Functionare .1 Diametrul de trecere (mm) Filet de racordare Masa (kg) Descriere La fel ca si cele de refulare si aspiratie. Apa trimisa de pompe impreuna cu cea antrenata iese din ejector pe la racordul B. are loc ca urmare a unei succesiuni de fenomene. iar la cel de tip B furtunul pentru dirijarea apei la locul dorit.

Diametrul de trecere (mm) Masa (kg) Descriere A 100 1.6 C 45 0.bataia jetului (m) .4 D 18 0. racordurile se curata si se verifica starea garniturilor. Reductiile de racorduri Reductiile (fig.5 6 8 35 0.garnitura de etansare (4) din cauciuc. .capacul (2).corpul propriu-zis al reductiei cu locasurile pentru cele doua garnituri de etansare. . 14b): Fig. 16 Este confectionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si este prevazut cu bucsa racord.8 B 45 62 Diametrul mic de trecere (mm) Diametrul mare de trecere (mm) Presiunea de lucru Masa (kg) Descriere Reductiile sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune. identic cu cel descris la pct. precum si fixarea tevii racordului sau a capacului in cazul celor infundate prin inelul de siguranta. Ajutajul pulverizator Ajutajul pulverizator (fig.1 Sunt confectionate tot din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compun din urmatoarele parti (fig.presiunea de lucru optima (bari) .diametrul ajutajului pulverizator (mm) . in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 62 96 10 bari 2 0. . cu filet pentru racordarea la teava tip C si cu canale de diametre mici care obliga apa refulata de pompa sa paraseasca teava sub forma de picaturi fine. o portiune filetata interioara si doua suruburi. a .corpul racordului de marime superioara cu doua gheare de racordare.suprafata jetului (mp) . . CAPITOLUL II ACCESORII PENTRU PRODUCEREA SPUMEI 14 max. Se compun din urmatoarele parti: . doua santuri semicirculare de strangere. Fig.corpul racordului (1). in estenta constituind o imbinare a doua corpuri de racorduri de marimi diferite. 15) sunt de doua tipuri: A – B si B – C. Intretinere Dupa intrebuintare se sterge si se desfunda canalele daca este cazul. Intretinere Dupa folosire.7 B 65 0.dispersarea jetului (m) .corpul racordului de marime inferioara cu doua gheare de racordare. doua santuri semicirculare de strangere. a santurilor de strangere.masa (kg) Fig. nervuri exterioare radiale pentru strangere si o portiune filetata exterioara.inelul de siguranta (3) pentru retinerea capacului. 14b . a ghearelor.200 . 16) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . 15 Intretinere Operatiile de intretinere se executa la fel ca in cazul racordurilor. Este fixat prin infiletare la corpul racordului de marime superioara si imobilizat cu cele doua suruburi. 2.

se pune robinetul cu indicele fix la semnul plus. . Fig. . . 17 .ajutajul convergent de ejectie (4). fie ca accesorii distincte. 2. la antrenarea unei cantitati mai reduse de lichid spumant. a supapei de retinere si starea de curatenie a sitei.000 7–9 475 3. .000 l/min.o sageata indicatoare a sensului de circulatie a apei aflata pe partea superioara a conductei cotite.0 . La racordul D se ataseaza tubul de aspiratie care se introduce cu celalalt capat in bidonul (rezervorul) cu lichid spumant.0 10.masa (kg) Descriere 2.ajutajul convergent-divergent (5).) Presiunea de lucru (bari) Debitul de apa (l/min) Masa (kg) Descriere Amestecatorul de linie este confectionat din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compune din urmatoarele parti (fig.un racord fix tip D (9) pentru racordarea tubului de aspiratie a lichidului spumant.600 10 910 6.500 5–7 237 Debitul de spuma (l/min. . iar pentru obtinerea unui amestec mai sarac si spuma mai putin depusa la semnul minus. Din grupa acestor accesorii fac parte: amestecatoarele de linie.000 si 10. etanseitatea si functionarea normala a robinetului.500. Functionare Pentru punerea in functiune. Apa intrata in amestecator antreneaza lichidul spumant din bidon (rezervor) – pe principiul ejectiei – si formeaza impreuna cu acesta un amestec (emulsie).000 790 8 942 3.conducta cotita (12) sau ramura superioara la care se disting: . o parte din apa refulata circula prin ramura superioara. 17) este realizat din doua tipodimensiuni: B si C in functie de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: B 5. micsorandu-se astfel debitul si presiunea apei ce trece prin ajutajul convergent ceea ce duce la realizarea unei depresiuni mai mici si.) .debitul de spuma (l/min.0 1. bidonul pentru lichid spumant si dispozitivul de transvazare spumant. tevile generatoare de spuma mecanica. Amestecul (emulsia) este completat si cu apa ce vine din ramura superioara.consum de apa (l/min. Punand robinetul cu indicele fix la semnul plus.un robinet (13) cu cep. si viteza de circulatie a apei. fie facand parte din instalatiile autospecialelor si utilajelor sau din instalatii fixe de stins incendii de la rezervoarele de produse petroliere si lichide inflamabile. 18): . cu sageata indicatoare a sensului pe directia de curgere a apei. ca urmare.500 5. . Pentru obtinerea unui amestec mai bogat in lichid spumant si formarea unei spume mai dense. .un racord fix (2) pentru intrarea apei prevazut cu o sita metalica (3) pentru retinerea impuritatilor mecanice. .corpul supapei de retinere (7) in care se gaseste supapa de retinere (8) din sticla sau cauciuc ce asigura circulatia lichidului intr-un singur sens. tevile generatoare de spuma mecanica prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .8 C 2.000 390 6 681 2.patru picioare de sprijin pe sol (11). creindu-se astfel o depresiune mai mare ce duce la antrenarea unei cantitati sporite de lichid spumant.) . cu cursa limitata pe care se gaseste un indice.un racord fix (6) pentru iesirea amestecului (emulsiei). deci. . 5. Rotind robinetul cu indicele fix catre semnul minus.Accesoriile pentru producerea spumei sunt mijloace care concura la realizarea spumei mecanice sau chimice. amestecatorul se spala pana la inlaturarea completa a urmelor de lichid spumant si se verifica starea racordurilor.coloane de ejectie (1) sau ramura inferioara la care se disting: . amestecatorul se racordeaza la dispozitivul de interventie sau la iesirea din pompe. Tevile generatoare de spuma mecanica In raport de tipul lor. 18. dupa care isi constituie drumul spre tevile generatoare de spuma mecanica.lungimea (mm) . Fig. Intretinere Dupa folosire.presiunea nominala (bar) . se inchide orificiul de intrare a apei in ramura superioara apa fiind astfel obligata sa curga prin coloana de ejectie.patru nervuri pentru intarire (10). Amestecatorul de linie Amestecatorul de linie (fig. In felul acesta se mareste presiunea in ajutajul convergent si.un sector gradat (14) avand marcate semnele plus si minus.

.robinet (5) pentru deschiderea apei.ajutaj convergent-divergent (7).racordul fix tip B (10) pentru iesirea amestecului. . In partea exterioara a corpului de racordare.conducta pentru golire.conducte auxiliare: .tipul spumantului: .conducta de manometru ramificata din conducta circuitului de spalare.Tevile generatoare sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compune din urmatoarele parti (fig. apa ce intra in coloana de ejectie pe la racordul C antreneaza.coloana de ejectie la care se deosebesc: . trece prin cele 4 ajutaje practice in interiorul corpului de racordare si la iesire antreneaza. Intretinere Dupa intrebuintare se spala cu apa pana la inlaturarea resturilor de praf si spuma. Fig. cu robinetul de inchidere.corpul de racordare.conducta pentru circuitul de spalare a prafului.partea cilindrica (1) pe care sunt sudate doua inele metalice pentru intarire si pentru fixarea tubului prelungitor. petrochimice sau al celor din depozitele de produse petroliere. la terminarea partii tronconice a tevii. .un racord fix tip C (4) pentru intrarea apei. .racordul fix (5). 20 . Descriere Se compune din urmatoarele parti (fig. 20): . pe principiul ejectiei. 19 .sulfat de aluminiu Al2(SO4) . Generatorul de spuma chimica Generatorul de spuma chimica are urmatoarele caracteristici tehnice: . . In prima faza cu ajutorul dispozitivului de dozare (amestec) se formeaza emulsia de apa si spumogen. se verifica starea racordurilor. Intretinere Dupa folosire teava generatoare de spuma mecanica se spala pana la inlaturarea completa a lichidului spumant si se verifica starea de curatenie a racordului si a ajutajelor.supapa de retinere (8) din cauciuc. Astfel.presiunea de lucru (bari) 0–8 . . . iar la partea interioara ajutajele pentru trecerea amestecului (emulsiei) de apa si spumant (4).carcasa de tabla (1) cu capac de inchidere. Procesul de formare a spumei are loc in doua faze.) 3000 . circular (la 120°). . aerul din orificiile exterioare ale corpului de racordare. pe principiul ejectiei.masa (kg) 40 De regula. .bicarbonat de sodiu HnaCO3 . fie inclus in instalatiile autospecialei. amestecul de apa si lichid spumant patrunde in teava pe la racordul fix. generatorul de spuma chimica se intrebuinteaza in cadrul instalatiilor semifixe existente in obiectele chimice. manere pentru transport si suport de sprijin aflat la partea inferioara. ce asigura circularea amestecului de apa si praf unic intr-un singur sens si gratarul opritor al supapei (9). conductelor si a supapei de retinere. In cea de-a doua faza.) 475 . Ajutajele sunt inclinate pentru ca jeturile lor sa se intalneasca intr-un punct pe axul jetului central. Lungimea liniei de refulare de la racordul B al generatorului si pana la teava nu trebuie sa fie mai mica de 40 m sau mai mare de 100 m.debitul minim de spuma (l/min. se formeaza spuma prin absorbtia aerului si inglobarea acestuia in emulsia de apa si lichid spumant. Functionare Se toara praful in palnie. fie intercalat in dispozitivitul de interventie sau la iesirile din pompa (amestecator de linie sau generator de spuma mecanica). Fig. care are loc in interiorul tevii generatoare.partea tronconica (2). . care se ramifica din coloana de ejectie inaintea robinetului de deschidere a apei si este prevazuta cu robinet de inchidere si furtun prelungitor din cauciuc. 19): . etanseitatea robinetelor. din care unul central si trei dispuse periferic.conducta pentru circuitul de antrenare a prafului ce se ramifica din coloana de ejectie dupa robinetul de deschidere a apei si care este prevazut cu robinet de inchidere.palnia pentru praf (2) cu sita metalica (3). . sudata la partea cilindrica si la corpul de racordare. .consum de apa la 8 bari (l/min.ajutaj convergent de ejectie (6). praful din palnie si are loc o reactie chimica dupa formula: 6HnaCO3 + Al2(SO4)3 = 6CO2 + 2Al(OH3) + 3 NaSO4 in urma careia rezulta spuma chimica ce este refulata pe teava. sunt practicate orificiile pentru intrarea aerului (3). Functionare Teava generatoare de spuma se foloseste numai in combinatie cu un dispozitiv preamestecator de spuma.consum de praf de 8 bari (kg) 60 – 63 . .

presiune ce se verifica la manometru. pe principiul ejectie. Dizolvarea prafului si omogenizarea amestecului se continua dea lungul liniei de furtun. pana ce se observa ca apa din palnie este antrenata in totalitate pe coloana de ejectie.ajutajul convergent de ejectie (5). se inlatura resturile de praf si emulsie. prevazut cu un colier de strangere. .Spalarea generatorului dupa folosire se face utilizandu-se circuitul de spalare dupa deschiderea prealabila a robinetului conductei de golire. Capul deversor Capul deversor (fig. debitul circuitului de antrenare a prafului si pozitia dopului de reglaj. . se ia o medie de consum de 6 kg praf pe minut.masa (kg) 35 Descriere Se compune din urmatoarele parti (fig. Aerul este inglobat in amestec la teava generatoare in care se obtine spuma mecanica. Dozatorul pentru spuma mecanica Dozatorul pentru spuma mecanica prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . la racordul C se cupleaza furtunul ce vine de la pompe. linia de furtun pentru dirijarea amestecului de apa si spumogen praf spre teava generatoare de spuma mecanica.presiunea de lucru (bari) 6–8 . Pentru reglare. Daca timpul este mai mare de 20 secunde se mai deschide dispozitivul de reglaj. care asigura circularea emulsiei intr-un singur sens si gratarul opritor al supapei (9). un surub cu roata de manevrare si un suport filetat pentru surub.racordul fix tip B (10) pentru iesirea amestecului de apa si spumogen praf.lungimea (m) 3 .dispozitivul de reglaj (2) format dintr-un dop metalic. c) cadrul suport (13) prevazut cu picioare de sprijin si maner pentru transport. Apa intrata in coloana de ejectie pe racordul C antreneaza. . Pentru a se asigura dizolvarea completa a spumogenului praf lungimea liniei de furtun intre dozator si teava generatoare de spuma trebuie sa fie cel putin 60 m. pe care se afla manometrul pentru controlul presiunii apei (12). Antrenarea prafului din palnie este ajutata de jetul de apa al circuitului de antrenare.ajutajul convergent-divergent (6). Pentru aceasta se pune dozatorul in functiune (folosind 2 kg praf) si se cronometreaza timpul in care a fost consumat.supapa de retinere (8) din cauciuc.conducta pentru golire (7) cu buton de inchidere. . iar la partea superioara un orificiu de refulare a spumei. functionarea normala a dispozitivului de reglaj si a supapei de retinere. Intretinere Dupa intrebuintare dozatorul se spala. Functionare Pentru punerea in functiune a dozatorului. 23): . praful din palnie cu care se amesteca. 22 Pentru utilizare se cupleaza capul deversor la prelungitorul tevii generatoare. iar daca este mai mic se inchide. Se toarna praf in palnie. b) conducta pentru circuitul de antrenare a prafului (11) ce se ramifica din coloana de ejectie inainte de ajutajul convergent. respectiv 2 kg in 20 secunde.debitul minim de spuma (l/min) 5000 . 21): Fig.palnia cu sita metalica pentru praf (1). Buna functionare a dozatorul depinde de concordanta intre presiunea apei ce intra in coloana de ejectie. 22) este confectionat din tabla de otel avand la partea inferioara forma cilindrica.un racord fix C (4) pentru intrare a apei. Se refuleaza apa cu presiune de 6 – 8 bari la intrarea in generator. verificandu-se starea racordurilor. etanseitatea robinetului. dupa care se deschide dopul metalic al dispozitivului de reglaj manevrand roata acestuia cu o jumatate pana la o tura. prevazuta cu robinet de inchidere. dupa care se marcheaza pozitia optima a dispozitiviului de reglaj. . operatie ce se repeta pana la stabilirea scurgerii optime a prafului in cadrul limitelor admise. iar la racordul B. de forma dreptunghiulara.consum mediu de spumant (kg/min) 5–8 . Se deschide robinetul circuitului de antrenare a prafului rotindu-se aproximativ o jumatate de tura. ce iese pe langa supapa de retinere prin racordul B. a conductelor dopului metalic. formand prin dizolvarea lui emulsia de apa si spumogen praf. . . 21 a) corpul generatorului la care se deosebesc: . Fig. Prelungitorul tevii generatoare de spuma Caracteristicile tehnice ale prelungitorului tevii generatoare de spuma sunt urmatoarele (fig. insuruband apoi fluturele colierului de strangere.consum de apa mediu (l/min) 1000 .coloana de ejectie (3) la care se disting: .

26) are greutatea de cca 600 g si se prezinta in doua variante: casca fara vizor si casca cu vizor. 26. . Fig. La partea superioara casca este prevazuta cu o nervura longitudinala pentru intarire. aparatele izolante cu oxigen. La capatul cu sectiune mai mare este prevazut un colier de strangere cu surub si piulita fluture pentru priderea la teava generatoare sau intre ele. apoi se verifica si se remediaza etanseitatea capacului. casca este prevazuta cu aparatoare impermeabila (1) pentru gat si un vizor din stiplex (2). Fig. 25 Timpul de transvazare a unui butoi de 200 kg este de cca 4 min. Tubul terminal la care se monteaza capul deversor nu are decat un colier de strangere la partea sa inferioara. trusa electrica. cu sectiuni diferite la cele doua capete. 24 Intretinere Trimestrial se goleste de lichidul spumant si se spala cu jet puternic de apa in scopul inlaturarii reziduurilor. Dispozitiv de transvazare spumant Dispozitivul se compune dintr-o teava sifon care se insurubeaza in locul busonului butoiului si care se continua cu un furtun tip D pentru transvazare (fig.7 Descriere Este confectionat din tabla de otel. costumul de protectie contra apei.masa (kg) 6.fundul bidonului.un maner pentru transport. aparatul pentru cercetare chimica. costumul de protectie anticalorica. instructie tactica si pregatire fizica de specialitate. Ca materiale pentru tesatura se mai pot folosi fibre de sticla sau sintetice. Pentru fixare pe cap. In interiorul castii se gaseste sistemul de protectie si fixare compus din tampoane de masa plastica sau cauciuc spongios. aparatele izolante cu aer comprimat. Din grupa accesoriilor pentru protectie fac parte: casca.patru pereti laterali intariti prin nervuri. Casca Casca (fig.capacitate utila (l) 20 . Caracteristici tehnice: . Intretinere . trusa cu butelii si cartuse filtrante. Bidonul pentru lichid spumant Bidonul pentru lichid spumant (fig. pe doi din acestia fiind plasate manerele laterale pentru transport. Fig. 25). La unele tipuri de prelungitoare colierele de strangere sunt inlocuite cu racorduri fixe sau cu o piesa filetata. . cizmele de cauciuc electroizolante. starea manerelor si a imbinarilor de la pereti. Fig. manusile de cauciuc si ochelarii pentru sudura. casca este prevazuta cu doua cureluse din piele si o catarama.masa (kg) 5000 l/min 32 Prelungitorul tevii generatoare de spuma este confectionat din teava de aluminiu rezistent la coroziune. In exterior bidonul se sterge. 24) foloseste la transportul si pastrarea lichidelor spumante utilizate la stingerea incendiilor. are o forma paralelipipedica si se compune din urmatoarele parti: . precum si pe timpul sedintelor de instructie la tehnica ca de lupta. In varianta cu vizor. se spala si se verifica starea colierelor de strangere (racordurilor) si a capetelor tubului. cureluse de panza.capacul bidonului la care se disting: . Descriere Este confectionata din straturi de tesatura de bumbac impregnate cu un lac special. Suruburile colierelor se ung dupa fiecare intrebuintare. 33 Intretinere Dupa folosire. .posibilitati de racordare la teava generatoare de spuma de .o gura de umplere-scurgere cu capac. CAPITOLUL III ACCESORII PENTRU PROTECTIE Accesoriile pentru protectie sunt mijloace care se folosesc in scopul protejarii personalului pe timpul actiunilor de interventie la incendii. rama din mesina si snur textil pentru ajustare. masca contra fumului si gazelor. cizmele de protectie cu talpi neperforabile. calamitati naturale..

pantaloni cu bretele reglabile. 27. cand este cazul.manusi cu un deget.tip apropiere normal (A. casca se curata prin stergere cu apa in care este dizolvat cu sapun. . Este confectionat din panza de azbest aluminizata. Se compune din urmatoarele parti: . Greutatea totala a costumului este de cca 7 kg. se remediaza eventualele defectiuni ale sistemului de protectie si fixare pe cap. captusit cu panza de bumbac rezistenta la actiunile mecanice. cu dubluri interioare din pasla. se spala cu apa si sapun. 28 b) Fig. 28 a).manusi cu un singur deget. b) costumul de protectie anticalorica tip patrundere normal (fig.). iar cizmele sunt dublate in interior cu pasla. se cos cu fire de azbest eventualele rupturi si se inlocuiesc vizorii daca s-au spart. precum si din pantaloni.Dupa folosire.tip patrundere greu (P.gluga detasabila cu casca interioara din textolit si vizori din geam duplex antisol (fumuriu).gluga detasabila cu casca interioara si vizor duplex antisol.haina lunga pana la genunchi. a) costumul de protectie anticalorica tip apropiere normal Asigura protectia pompierilor in conditiile impuse de lucru in vecinatatea surselor foarte intense de caldura radianta si a contactului accidental cu flacarile. cu evitarea contactului caloric. . etansa pe talie. .). nasturi. . 27) este confectionat din material de foaie de cort. Fig. .G. pe talii de la 0 la 4 si grosimi cuprinse intre 44 si 58. manusi si cizme de aceeasi constructie ca in cazul costumului de protectie anticalorica tip apropiere normala. .combinezon cu gluga si cizme etanse avand practicata o deschizatura dorsala cu locas pentru aparat de respiratie. Se compune din urmatoarele parti: .cizme inalte pana la sold. .pantaloni cu burduf lateral si bretele reglabile. c) costumul de protectie anticalorica tip apropiere usor Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile apropierii la 2 – 3 m de sursele radiante puternice. costumele de protectie anticalorica sunt: . 28 a Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile trecerii prin culoare.). . Greutatea costumului este de cca 15 kg.manusi cu un singur deget. cu treceri de scurta durata sau lucrul in incinte incalzite la peste 250ºC si cu atmosfera irespirabila.cizme scurte de protectie cu dubluri interioare din pasla. Greutatea costumului este de cca 10 kg. Intretinere Dupa intrebuintare se curata. flacari sau in timpul lucrului in incinta cu temperatura de pana la 250ºC. . 28 b Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile impuse de patrunderea prin flacari. prevazuta la umeri cu o pelerina platca. Se compune din bluza cu gluga atasata. . buzunare. bazoane la genunchi. Costumul de protectie contra apei Costumul de protectie contra apei (fig. Costumul de protectie anticalorica In raport de destinatie.N. Fig.U. Greutatea completului este de cca 7 kg. d) costumul de protectie anticalorica dip patrundere greu (fig. al contactului caloric intermitent si atmosfera respirabila. Este confectionat din panza de azbest aluminizata. Periodic. . captusit cu panza de bumbac rezistenta si se compune din urmatoarele parti: . .bluza stransa pe talie cu sicana de etansare. La fel ca si costumul de apropiere normala. Intretinere Dupa folosire se curata prin periere si se fac repartitiile necesare.tip apropiere usor (A.tip patrundere normal (P. mansete cu elastic si nasturi. cu casca interioara si vizor duplex metalizat si locas dorsal pentru aparat de respiratie.N.gluga este prevazuta cu casca interioara si vizor metalizat.). Se compune din urmatoarele parti: . este confectionat din panza de azbest aluminizata captusit cu panza de bumbac. .bluza. .

f) cordeaua de purtat Este executata tot din cauciuc se serveste la sustinerea mastii de gatul purtatorului in pozitie de asteptare. cordelele si cataramele de fixare si cordeaua de purtare. iar aerul de expiratie nu vine in contact cu acesta intrucat este izolat de masca interioara. prevazut cu capac de protectie.volum redus al aerului respirat.racordul filetat (1) pentru racordarea la blocul supapelor. doua maxilare) si doua catarame cu trei traverse pe care se monteaza cordeaua de purtare. de a micsora la maximum spatiul mort. la care se deosebesc: Fig. oxizi de azot. la care se poate insuruba dopul metalic de inchidere sau cartusul contra fumului . Toate se unesc intr-o placa occipitala. Sacul port-masca . avand ca incarcatura straturi superioare de filtre fum. Cataramele sunt executate din material plastic rezistent si se fixeaza la masca exterioara in prelungirile acesteia. 29) prin modul de constructie asigura: . 29 a) De forma cilindrica. Etansarea este asigurata si de o rama de cauciuc care urmareste conturul fetei. aerosolilor si a unor noxe diverse. Fixarea la masca exterioara se realizeaza tot printr-un colier metalic. e) cataramele si coardelele de fixare Masca are 8 catarame din care 6 cu doua traverse pe care se monteaza cordelele de fixare (doua frontale. prevazuta cu doua supape dispuse lateral (supapele de inspiratie). c) blocul supapei de expiratie Este realizat din acelasi material ca blocul supapei de inspiratie.protectia vizoarelor impotriva aburirii. Fig. d) vizoarele Au forma aproximativ triunghiulara si sunt executate din sticla duplex. . parathion-nicotox). Ele sunt fixate etans ca masca exterioara prin doua rame metalice crestate. blocul supapei de expiratie. are rolul. . este prevazuta cu o piesa din material plastic ce are rolul de a-i impiedica deformarea pe timpul pastrarii. b) blocul supapei de inspiratie Este executat din material plastic rezistent si are montat pe el supapa de inspiratie si o garnitura de cauciuc. Are o forma ce permite mularea si etansarea perfecta pe cap. a) masca interioara Este confectionata tot din cauciuc.nervuri pentru intarire (3).orificiul pentru intrarea aerului (2) prevazut cu filet. blocul supapei de inspiratie. 29 a . b) polivalent (fig. pe langa realizarea celei de a doua linii de etansare pe figura.incarcatura formata din stratul de uscare inferior (4) din clorura de calciu. menit sa asigure protectia respiratiei impotriva fumului. De mentionat ca acest tip de cartus nu retine oxidul de carbon. transformandu-l in bioxid de carbon. precum si noxe diverse (acid cianhidric. . perforat. Protejarea vizoarelor contra aburirii atat pe timp de vara cat si pe timp de iarna se asigura prin modul de constructie al mastii. Prezinta un filet interior si este fixat de masca exterioara printr-un colier metalic. stratul de hopcalita (amestec de oxid de cupru si bioxid de mangan cu cantitati mici de argint si cobalt 5) care are rolul de a oxida oxidul de carbon la temperatura noramala. .vizibilitate binoclulara – camp vizual relativ – 85%. Aerul de inspiratie spala vizoarele in interior la fiecare ciclu respirator. aerosoli. Cartusul filtrant a) contra oxidului de carbon (fig. vizoarele. clor. 29 b) Fig. 29 b De forma cilindrica. doua temporale. si stratul de uscare superior (6).etansare principala la periferia fetei si etansare secundara nasgura (semimasca interioara). iar cordelele de fixare sunt executate din cauciuc si prezinta pe ambele suprafete insemne de reglaj al mastii pe figura. 29 Se compune din urmatoarele parti: Masca exterioara cu anexele ei Masca exterioara este executata din cauciuc rezistent la actiunea substantelor toxice. cu inscriptia „CO”. . De asemenea. Pe masca exterioara se gasesc montate: masca interioara.Masca contra fumului si gazelor Masca contra fumului si gazelor (fig. (avand montata supapa de expiratie la exterior) si este prevazut cu un capac de protectie.

. . Dozarea continutului de oxigen se realizeaza astfel: . asupra constructiei si functionarii carora nu insistam intrucat demontarea reductorului se realizeaza numai de catre specialisti in vederea reglarii si repararii lui. Functionarea mastii Pentru folosirea mastii se racordeaza cartusul filtrant la blocul supapei de inspiratie. In partea opusa rozetei. serveste la fixarea tuturor subansamblurilor din aparat.dozajul fix are valoarea de 1. ventilul are o terminatie filetata la exterior ce se racordeaza la reductorul de presiune si prin intermediul unei piulite hexagonale. In cazul cand se lucreaza in prezenta oxidului de carbon se racordeaza mai intai cartusul filtrant pentru oxid de carbon si la acesta. A. a vizoarelor si existenta supapelor.. Pentru stabilirea taliei se executa masurarea inaltimii fetei purtatorului (distanta dintre radacina nasului si barbie). Partea posterioara a carcasei este prevazuta cu orificii pentru ventilarea aparatului pe timpul functionarii. se sterg si li se pune capacul sau dopurile de protectie. si intra in functiune in momentul in care se deschide butelia de oxigen. . Tipurile de aparate izolante cu oxigen cu raspandire in unitatile de pompieri sunt: MEDI tip B. In aceasta ultima situatie. iar cartusul filtrant si masca nu pot asigura protectia decat un timp foarte scurt sau cand se lucreaza in atmosfera viciata cu vapori si substante pe care cartusul filtrant al mastii nu le poate retine. oxigenul necesar regenerarii aerului expirat si este confectionata din otel aliat sau duraluminiu. se verifica starea fetei mastii.A. Este vopsita in albastru.aparate izolante cu aer comprimat. MEDI tip 17108 si MEDI tip 17117. De asemenea. AUER si CH-146.talia I – inaltimea fetei purtatorului peste 125 mm. 495-B/400.talia II – inaltimea fetei purtatorului de la 111 la 125 mm. deasupra vizoarelor. Se utilizeaza in medii in care procentul de oxigen este sub 17%. bombata la ambele capete. O sita din metal asezata la iesirea din butelie impiedica antrenarea o data cu oxigenul a eventualelor particule de rugina care ar putea infunda reductorul de presiune. 495 B/400 (fig.aparate izolante cu oxigen. masca exterioara se curata in exterior prin stergere si se usuca in interior prin tampoane cu o carpa moale. Robinetul buteliei asigura retinerea oxigenului sub presiune din recipient.talia III – inaltimea fetei purtatorului pana la 110 mm. Aparatele izolante Aparatele izolante se clasifica in: . servantul trebuie sa dea jos aparatul de pe spate si sa-l aseze cu capacul pe vatra lucrarii prin care circula.reducerea presiunii din butelie la presiunea de lucru de 3 atm. Aparate izolante cu oxigen A. ajutand si la impingerea aparatului in fata la trecerea prin spatii inguste. la care se adauga temperatura din zona.dozarea cantitatii de oxigen pentru regenerarea aerului expirat. Aparatul izolant MEDI B. Cartusele filtrante. Capacitatea buteliei este de 0. 30) se compune din urmatoarele subansambluri principale: a) carcasa aparatului (1) Este confectionata din tabla de aluminiu sau din material plastic presat cu fibre de sticla pe o plasa din sarma. iar supapele se curata de impuritati cu o perie sau pensula moale. fapt pentru care le vom face o descriere mai amanuntita.Z. mastile sunt fabricate pe talii indicate printr-o cifra romana imprimata pe masca exterioara. 30 Capacul carcasei este detasabil si prevazut cu nervuri longitudinale care au rolul de a-i conferi o rezistenta mai mare la diferite solicitari.Sacul port-masca este confectionat din masa plastica pe suport textil si constituie ambalajul subansamblurilor ce alcatuiesc masca contra fumului si gazelor. prin intermediul unui material absorbant. cu o prelungire filetata interior pentru fixarea robinetului buteliei. . precum si la protejarea lor. . sub presiune. de bioxidul de carbon si vaporii de apa. Aparatele izolante cu oxigen realizeaza purificarea aerului expirat. parghii si arcuri.65 CO2/min. precum si imbogatirea lui cu oxigen in raport de efortul depus pe timpul lucrului. Inchiderea si deschiderea carcasei aparatului izolant se realizeaza prin intermediul a doua clapete laterale.01 l. cartusul filtrant polivalent. Fig. Este prevazut cu o cordea de sustinere. culoarea conventionala a oxigenului. Intretinere Dupa intrebuintare. o bentita cu carabiniera si o eticheta pentru scrierea numelui.5 ± 0. fata mastii se pudreaza cu talc. In interior are trei compartimente pentru masca exterioara si cartusele filtrante. Rezultatul in mm se foloseste la stabilirea taliei conform datelor de mai jos: . In raport de caracteristicile fetei purtatorului. indiferent daca aparatul se foloseste sau nu..15 – 1. c) Reductorul de presiune (3) Indepineste urmatoarele functii: .35 – 1. are forma cilindrica. Z. atunci cand in interiorul lui temperatura aerului creste ca urmare a reactiei chimice exoterme care are loc in cartus.8 – 1. dupa uscare. in special cand se lucreaza la incendii. cand concentratia substantelor toxice este mare. In afara lor se mai gasesc in dotare aparate tip: DRAGER. Reducerea presiunii oxigenului din butelie se realizeaza cu ajutorul unor membrane. b) butelia de oxigen (2) Contine.

Pe partea posterioara sacul de respiratie (sacul pulmonar) este prevazut cu un manson prin care se trece un cadru de sarma ce fixeaza sacul de aparat. In camera de inspiratie se gasesc: . e) cartusul filtrant (5) Are rolul de a retine bioxidul de carbon din aerul expirat.raceste aerul expirat ce vine din cartusul filtrant fierbinte. .condenseaza vaporii de apa proveniti din cartusul filtrant.constituie rezervor de aer cu un continut redus de oxigen (cca 17% O2).dozajul prin suplimentare manuala are aceeasi valoare ca in cazul celui automat si intra in functiune prin actionarea butonului aflat langa rozeta buteliei si tinut in pozitia „inchis” de un resort metalic. in aparatul izolant. perfect orizontal si in jos pentru a nu deranja in timpul lucrului.resortul metalic (12). . Fig. H2O cand sacul. fiind prevazut cu doua orificii prin care se racordeaza la cartusul filtrant (printr-o piesa numita cot striat) si la cutia de supape. Este confectionat din panza cauciucata si are capacitatea de 4 – 6 l. f) sacul de respiratie (fig.retine eventualele impuritati scapate si care odata ajunse in sac cad in partea inferioara a acestuia. 30 a. Supapa se deschide la o presiune de 20 – 40 mm col. . ce are rolul de a colecta saliva si de a umezi aerul inspirat. se fixeaza.sirena de alarma (8). umplandu-se. si care merge tot pe langa butelie pana la cutia supapelor unde se termina prin capul dispersor prevazut cu patru orificii dispuse in cruce si in plane diferite pe unde oxigenul este dispersat in camera de inspiratie. pozitionarea conductelor fata de reductorul de presiune si butelie este prezentata schematic in fig. 30 c In aparatul izolat. cedand oxigen suplimentar.racordul furtunului de expiratie (7). inspira mai adanc si creeaza in circuitul aparatului o depresiune. procesul de respiratie in cele doua faze: faza de inspiratie si faza de expiratie. 30 c) Are rolul de a inmagazina o cantitate de aer mai ales in timpul depunerii unui efort mai redus. . Aceasta conducta are sectiunea mai mare pentru ca la intrarea in ea oxigenul sa-si micsoreze viteza cu care urmeaza sa intre in camera de inspiratie a cutiei cu supape.capul dispersor (5). 30 b. Fig. depunand un efort mai mare (transport de materiale sau accidentati. La carema de expiratie se deosebesc: . . cauciucul permite indoirea furtunurilor fara riscuri de obturare si face ca acestea sa fie mai flexibile pentru a nu jena miscarile corpului. Fig. 30 d Fiind gofrat. impinge supapa de preaplin intr-o placa metalica (4) de pe aparat eliminand aerul in exces. d) cutia supapelor (4) Are rolul de a separa.pune in functiune supapa de preaplin. .dozajul prin automatul pulmonar ce are valoarea de la 0 la 20 l O2/min. . Pe fata anterioara a sacului (1) se gaseste un triunghi metalic in care se fixeaza parghia automatului pulmonar (2) si supapa de preaplin (3). Fig. deschide dispozitivul de dozare prin automatul pulmonar.conducta finimetrica (a) pe care oxigenul circula cu presiunea existenta in butelie.supapa de inspiratie (4). atunci cand sunt montate furtunurile la aparat.. Este confectionata din tabla de alama si in sectiune se prezinta ca in fig. .lamelele metalice (15).incarcatura formata din straturi de granule de hidroxid de sodiu (soda caustica). in partea superioara.racordul furtunului de inspiratie (6). .membrana de cauciuc (11). 30 b La cutia supapelor se deosebesc: camera de inspiratie (1) in partea ei inferioara si camera de expiratie (2). pentru marirea rezistentei la rupere.). .tija sirenei de alarmare (13).sageata care indica sensul de circulatie a aerului expirat si care la montare trebuie sa corespunda ca sens cu cea de pe suportul cartusului.conducta sirenei de alarma ce merge pe sub cartus la partea superioara a cutiei de supape si prin care oxigenul circula cu aceeasi presiune de 3 atm. cu una sau doua insertii din material textil in interior. . sacul de respiratie indeplineste urmatoarele functii: .pune in functiune parghia automatului pulmonar. . aflat la partea inferioara.supapa de expiratie (9).furtunul de inspiratie. . este confectionat din tabla si la el se deosebesc: . separate intre ele prin site de sarma ondulate si plane. despartite printr-un perete diagonal (3). . urcari etc. . De la reductorul de presiune se ramifica 3 conducte: .orificiile sirenei de alarmare (14). . 30 d) Sunt confectionate din cauciuc gofrat. Prin supapa de preaplin se elimina aerul din sac in cazul unei umpleri exagerate evitandu-se astfel spargerea sa. de aceea. iar la partea inferioara se trece pe dupa conducta de g) Furtunurile de respiratie (fig. Furtunurile de respiratie se compun din: . . 30 a. Cadrul se fixeaza la partea superioara in doua orificii ale aparatului izolat. .racordul conductei de alarma (10). si intra in functiune atunci cand servantul. .conducta de alimentare (b) pe care oxigenul circula cu presiunea de 3 atm. .doua orificii cu dispozitiv filetat pentru racordarea la cutia supapelor. respectiv la sacul de respiratie. Actionarea se realizeaza prin apasari scurte pentru eliminarea consumului suplimentar de oxigen. Aceasta conducta merge pe langa butelie si iese din aparat pe sub bratul stang al servantului. compus din doua elemente racordate intre ele printr-o piesa metalica la care se gaseste fixata cutia de saliva. .

De aceea se recomanda ca deschiderea buteliei sa se faca prin mai multe rotiri ale rozetei. corespunzatoare presiunii maxime de incarcare cu oxigen. din sacul de respiratie prin supapa de inspiratie. cele doua furtunuri fiind cuplate intre ele printr-o piesa metalica la care se fixeaza masca de etansare sau mustiucul. a carui rezistenta estre invinsa la cel putin 3 atm. . Astfel se obtureaza trecerea pe langa sirena de alarma. Aceasta piesa metalica are doua orificii interioare ce corespund celor doua furtunuri. aer ce contine 17% oxigen si se amesteca cu oxigenul venit prin capul dispersor si regenerat merge prin furtunul de inspiratie la caile respiratorii ale servantului. este asezat dispozitivul de fixare (montura metalica) pe cureaua umerara. respiratia facandu-se numai pe gura. Se compune din doua curele umerare.citeste presiunea oxigenului la manometru dupa ce a pus masca pe figura si a deschis robinetul buteliei. Incalzirea cartusului pe intreaga suprafata este un indiciu ca incarcatura este nealterata si functionarea aparatului este normala.furtunul de expiratie aflat la partea superioara.se racordeaza butelia de oxigen la reductor strangand-o. se inspira si se fixeaza mustiucul sau masca de etansare. i) harsamentul Este confectionat din piele si serveste la fixarea aparatului pe spatele purtatorului. .. astfel ca tija din interiorul automatului pulmonar nu deschide supapa de dozare pentru cedarea unei cantitati suplimentare de oxigen.se deschide capacul carcasei. consumul de aer fiind normal. aerul care iese din cartus are in final o temperatura de cca 80 – 85ºC. care se fixeaza intre buze si gingii..se racordeaza la furtunurile de respiratie prin insurubare si se consolideaza cu ajutorul cheii mustiucului sau masca de etansare. el trebuie sa procedeze astfel: . potrivirea bretelelor si strangerea centurii curelei de piept) se da drumul la oxigen. Aerul expirat paraseste mustiucul (masca de etansare) prin tubul de expiratie. intra in sacul de respiratie de unde urmeaza sa treaca in camera de inspiratie pentru a fi imbogatit cu oxigen. supapa de supraplin ramane inchisa. de exemplui.se racordeaza tubul striat si conducta supapei de expiratie la cartusul filtrant. avand grija ca la imbinari garnitura sa fie pusa corect. . sacul de respiratie se goleste treptat. O catarama fixata pe manson serveste la legarea cu cureaua umerara stanga care astfel preia greutatea furtunurilor. antrenand totodata parghia ce este racordata la triunghiul metalic de la sca si care la un moment dat apasa asupra tijei din interiorul automatului pulmonar. j) mustiucul Este format dintr-o piesa metalica in forma de pipa prevazut cu o membrana din cauciuc. apasa asupra membranei de cauciuc comprimand resortul metalic si astfel tija este impinsa in jos o data cu sirena de alarma cu care tija este racordata.se verifica dozajul si etanseitatea aparatului izolant. Functionare Dupa echiparea cu aparatul izolant (fixarea aparatului izolant pe spatele purtatorului.5 din capacitatea sa in timpul ciclului de inspiratie.se monteaza furtunurile de respiratie in orificiile corespunzatoare la cutia supapelor.butelia de oxigen a fost deschisa doar printr-o singura rotatie a rozetei si la trecerea printr-un spatiu ingust s-a frecat in sens invers inchizand butelia. . este prevazuta cu un vizor panoramic din sticla securit sau sticla flexibila cu un orificiu de fixare la furtunuri. Din cartusul absorbant. In acest caz.s-a omis deschiderea buteliei de oxigen. sub imbinarea lui cu manometrul. pe conducta sirenei de alarma. Reactia dintre NaOH si CO2 avand caracter exoterm. . trece pe langa sirena de alarma si prin supapa de expiratie si merge la cartusul filtrant. . butelia se schimba. Un dop de cauciuc serverste la inchiderea mustiucului in stare de repaus. Finimetrul este prevazut cu un cap de racord la furtunul finimetric. . Pentru a afla momentul in care trebuie sa se retraga in afara zonei periculoase servantul face. .citeste din nou presiunea oxigenului la manometru dupa ajungerea la locul de lucru si retine diferenta. urmatorul calcul: . se desfac capacele cartusului filtrant si se scutura praful alcalin. . Oxigenul care vine cu presiunea de 3 atm.. centura de mijloc si cureaua de piept. In timpul repausului sau in cazul depunerii unui efort mediu. si doua proeminente ce se tin intre dinti. In camera de inspiratie vine. Un manson de piele tine apropiate intre ele cele doua furtunuri. aerul purificat dar sarac in oxigen. h) finimetrul (manometrul) Serveste la masurarea in orice moment a presiunii oxigenului din butelie la parametrii cuprinsi intre 0 – 250 atm.3 – 0. in consecinta. De mustiuc este fixata clema nazala pentru obturarea nasului.se deschide robinetul buteliei de oxigen si se controleaza la finimetru daca presiunea din butelie este de 150 sau 200 atm. In acest fel aerul expirat are posibilitatea sa treaca pe langa sirena de alarma spre cartusul filtrant. consumul de de oxigen creste si. Pe cadran este trasata o liniuta de reper in dreptul diviziunii de 150 sau 200 atm.se rupe sigiliul.. Daca purtatorul aparatului izolant depune un efort mai mare si constant. . aerul expirat trebuind sa strabata interiorul sirenei punand in miscare lamelele metalice care scot un sunet ca de muzicuta ce avertizeaza scaderea presiunii in butelie. dupa reactia: 2 NaOH + CO2 = Na2CO3 + H2O + Q cal. Orificiul de la furtunul de expiratie are un prag mai inalt obligand astfel saliva sa circule prin furtunul de inspiratie pentru a se colecta cu cutia special destinata. Atunci cand presiunea oxigenului pe conducta sirenei de alarma scade sub 3 atm. Aici are loc retinerea bioxidului de carbon rezultand carbonat de sodiu si vapori de apa. resortul metalic.se scoate inelul de blocare a supapei de preaplin si se verifica daca parghia de comanda a automatului pulmonar este cuplata la butonul corespunzator de pe sacul de respiratie.. deschizand astfel supapa de dozare si cedand oxigen suplimentar. Sirena de alarma mai suna in urmatoarele doua situatii: . sacul de respiratie se umple cu aer aproape complet pana la finele ciclului de expiratie si se goleste cca 0. Pe capul furtunului finimetrului. Pentru ca aparatul izolant sa asigure protectia servantului pana la parasirea zonei periculoase. Parghia face miscari relativ mici. impiedicand astfel patrunderea impuritatilor. k) masca de etansare Confectionata din panza cauciucata. In tot acest timp supapa de supraplin este inchisa. fetele sale se apropie. impiedicand iesirea aerului din interiorul sacului de respiratie...se inchide ventilul buteliei. . Montarea aparatului izolant comporta urmatoarele operatii: . se destinde tragand in sus tija si sirena de alarma. in caz ca aceasta este sub 145 respectiv 195 atm.

H2O se deformeaza o membrana aflata in interiorul reductorului care face sa declanseze dispozitivul de dozaj suplimentar. d) cartusul filtrant Este de tipul deschis la modelul anterior indiferent daca este de 2 sau 4 ore. c) reductorul de presiune A suferit modificari esentiale din punct de vedere constructiv. Acest tip de aparat are urmatoarele 3 feluri de dozaje: . Capacul carcasei nu este detasabil ci fixat printr-o montura metalica care. . Este prevazuta. inmagazinand in acel moment 400 l O2. Rozeta se prezinta sub forma unui cilindru metalic. presiunea din butelie trebuie sa fie de minimum 3 atm. ce reprezinta presiunea minima la care servantul trebuie sa inceapa retragerea.pune in functiune supapa de preaplin. Dupa intrebuintare aparatul izolant se curata de apa condensata si saliva.5 atm.. si intra in functiune prin actionarea asupra unei clapete aflata in locul butonului de suplimentare. gabaritul sau dandu-i posibilitatea inscrierii sale intre umerii salvatorului. Timpul Pe timpul cat aparatul izolat se afla pe masina. cu deosebirea ca mansonul din piele care tine apropiate furtunurile. . Insumand cantitatile respective (7.3 – 1.dozajul fix are valoarea ± 0. este mai plat decat modelul descris anterior permitand trecerea prin spatii inguste. Verificarea functionarii aparatelor izolante se realizeaza numai de catre personalul autorizat in acest scop.conducta finimetrica care iese din aparat pe sub bratul drept al purtatorului.conducta de alimentare care merge direct in sacul de respiratie. tinand seama de gradul de oboseala necesita un surplus de oxigen de cca 50%.. fata de cel consumat la ducere). pentru inchidere. Membranele lor sunt confectionate din placi de mica. cu presiunea de 3 atm. . . pentru factori neprevazuti ce pot aparea pe timpul retragerii. simple din punct de vedere constructiv. se verifica starea mastii. H2O prin apasarea sacului de respiratie asupra ei. .dozajul prin suplimentara manuala are valoarea de 0 – 50 l O2/min.reducerea presiunii oxigenului din butelie la presiunea de 3 atm. avand urmatoarele doua functii: . .5 + 3 + 10) se obtin 20. Suplimentarea se face prin apasari scurte si se foloseste si atunci cand una din supape nu se deschide normal. . accidental. 495/B/400.compenseaza vaporii de apa din aerul expirat. In aceasta situatie servantului trebuie sa paraseasca urgent punctul de lucru deoarece nu mai are control asupra presiunii oxigenului din butelie. pentru inapoiere vor fi necesare 7. De asemenea. material ce permite o mai rapida cedare a caldurii spre exterior. b) butelia de oxigen Isi pastreaza aceiasi parametri ca la buteliile cunoscute. are capacitatea de 4. B. . g) finimetrul . de praf.. Supapa de expiratie se afla inainte de intrarea in cartusul filtrant si intra in functiune la presiunea de 2 mm col.5 l si in aparatul izolant indeplineste urmatoarele functii: .. la partea superioara a reductorului cu o supapa de retinere ce declanseaza automat atunci cand. H2O.retine eventualele impuritati scapate de cartusul filtrant.este necesara si o rezerva de siguranta de 10 atm. a fost inlocuit cu o piesa din material plastic.este rezervor de aer. . e) sacul de respiratie Este confectionat din panza cauciucata. Cand dozajul atinge valoarea de 15 – 20 mm col.pentru asigurarea functionarii normale a aparatului. inspira adanc din aparat in care se creeaza o depresiune.7 l O2 min. cu singura deosebire ca se incarca la 200 atm. conducta finimetrica se agata si se smulge. Cantareste cca 15 kg.serveste in interiorul sau la regenerarea cu oxigen a aerului expirat.. se procedeaza la dezinfectarea mustiucului (mastii) cu alcool pentru a preveni transmiterea diferitelor boli. . Asezata lateral fata de sac si intre cele doua supape mentionate se gaseste supapa de supraplin care intra in functiune la presiunea de 20 – 40 mm col.A.2 = 1. Insusirea principiului de calcul al rezervei este obligatorie pentru fiecare servant in vederea protejarii propriei vieti deoarece intrarea in functiune a sistemului de alarmare nu indica momentul cand trebuie sa inceapa retragerea ci lipsa de oxigen in reductor.dozarea oxigenului pentru purtatorul aparatului izolant. Au disparut cutia de supape si sirena de alarma. cu presiunea existenta in butelie.. Aparatul izolant MEDI 17108 Tendinta generala in modernizarea aparaturii de salvare consta in realizarea unor aparate cu gabarit si greutate redusa.5 atm.daca pentru deplasare la punctul de lucru presiunea in butelie a scazut sub 5 atm. De la reductorul de presiune pleaca doua conducte: . identic cu cele de la aparatul izolant MEDI B. a mustiucului.Z. orificiile cartusului absorbant vor avea capacele de protectie infiletate si sigilate. Supapa de inspiratie este asezata la iesirea aerului din sac si este pusa in functiune la depresiunea de 2 mm col. . a tuburilor de legatura si a sacului pulmonar. functionale si cu posibilitatea de a fi folosite cat mai mult. Daca aparatul izolant se schimba de la un servant la altul.dozajul prin automatul pulmonar are valoarea de 0 – 50 l O2/min. tinute in pozitia „inchis” de un aer fin care deschide la valorile mentionate mai sus. se inlocuieste cartusul absorbant. precum si butelia de oxigen. a vizorilor. si intra in functiune atunci cand servantul depunand un efort mai mare. a) carcasa aparatului Este confectionata din poliester si fibra de sticla. H2O. si intra in functiune in momentul in care se deschide butelia de oxigen. f) furtunul de respiratie Este confectionat din cauciuc gofrat.raceste aerul expirat. trebuie pliata spre interior. considerandu-se ca avertizeaza tarziu servatul despre lipsa de oxigen si ca citirea finimetrului la intervale cat mai scurte asigura securitatea oamenilor in zona.

iar automatul pulmonar la depresiunea de 10 – 20 mm col.3 ± 0.8 – 1.dimensiunile . La acestea se adauga un manometru pentru controlul presiunii. Fig. In constructia aparatelor cu aer comprimat intra urmatoarele elemente principale: butelia cu aer comprimat. d) cartusul filtrant folosit este de una ora. Trusa cu butelii si cartuse filtrante Trusa cu butelii si cartuse filtrante (fig. printr-un sistem automat de detenta. Supapele de inspiratie si expiratie plasate ca si la aparatul descris anterior (17108) se deschid la – 5 mm col. Intrebuintare Aparatele de respiratie cu aer comprimat le pot inlocui pe cele cu oxigen la interventiile cu durata de pana la o ora. iar inspiratia facandu-se in atmosfera. Aparatul izolant MEDI tip 17117 poate fi folosit cu eficienta indeosebi pentru executarea evacuarilor din zone cu gaze toxice sau pe timpul lucrului de scurta durata in mediul toxic de la instalatiile aflate la suprafata. Acest tip de aparat nu are suplimentare manuala pentru oxigen.rezerva de aer Descriere Aparatele cu aer comprimat (fig. 1600 l.1 = 1. b) butelia de oxigen Are capacitatea de 0. centura de mijloc. 16 kg. Dozajul fin are valorile cuprinse intre 1. ± 5 mm. regulatorul de presiune cu dispozitiv de semnalizare a rezervei de retragere si un automat pulmonar racordat la masca direct sau prin intermediul unui furtun gofrat. Descriere Ansamblul trusei se compune dintr-o cutie de forma paralelipipedica confectionata din lemn. H2O. prevazuta cu sistem de inchidere si maner pentru transport. comandantul de grupa. in interiorul careia se gasesc doua butelii pentru oxigen si doua cartuse filtrante pe suporti. c) reductorul de presiune Este identic cu cel folosit la aparatul izolant MEDI tip 17108. H2O si. respectiv. 30 e. Caracteristici tehnice: . cureaua de piept (confectionata din piele) si triunghiul de spate. C. fiind preferate in mediile care prezinta pericol de contact cu uleiuri si grasimi. 31. Aparatul izolant MEDI tip 17117 pentru 1 ora a) carcasa aparatului Este confectionata tot din poliester si fibra de sticla. 31) este accesoriul folosit in scopul crearii unei rezerve de butelii pentru oxigen si cartuse filtrante necesare inlocuirii celor consumate pe timpul lucrului cu aparatele izolante. Incarcarea buteliilor se realizeaza cu ajutorul electrocompresoarelor transportabile de inalta presiune. H2O. Aparatul izolant cu aer comprimat Este destinat protectiei servantilor la interventiile in medii toxice pe durata de pana la o ora. Fig. 30 e) sunt construite cu circuit deschis si functioneaza pe principiul descarcarii aerului dintr-un recipient de stocare sub presiune.presiunea de incarcare .Este asezat pe cureaua umerara dreapta de care se gaseste fixat printr-o bretea din cauciuc care-i usureaza citirea.0 l si poate fi incarcata pana la presiuneade 200 atm.masa . Supapa de preaplinb se deschide la presiunea de 20 – 40 m col. nituri si chei speciale. special destinate acestui scop.4 l O2/min. sarcina ce revine servantului si solidar cu acesta. prevazute cu filtre de purificare a aerului. toate elementele fiind fixate pe un sasiu cu harnasament de purtare in spate.durata nominala de utilizare . H2O.2 – 1. h) harnasamentul Este confectionat din material textil se compune din doua curele umerare. Dozajul prin automatul pulmonar are valoarea de 0 – 50 l O2/min. col. Intretinere . Finimetrul trebuie citit la intervale de 10-15 min. 60 minute 610x270x135 mm 200 atm.

In cazul cand se foloseste filtrul contra fumului si cetii numarul de pompari se dubleaza. .se trece aparatul din pozitia de „mars” in pozitia de „lucru”. dupa ce obturatorul acestuia a fost reglat pentru un numar de orificii deschise in functie de numarul de tuburi care se folosesc concomitent. . .suportul pentru lopatica ce se foloseste la demontarea aparatului. supapa lui se inchide si in corpul pompei se creeaza o depresiune ce obliga aerul atmosferic sa patrunda prin ajutaj in tuburile indicatoare si de aici in corpul pompei.daca se lucreaza cu un singur tub se executa un numar de pompari conform indicatiilor de pe caseta dupa care se compara colorarea substantelor din tub cu cea etalon de pe caseta. 32 a): .suportul ajutajului. pentru a nu se scurge lichidul afara din tub. fosgen. Cartusul de protectie se inlocuieste dupa intrebuintarea a 60 – 70 tuburi indicatoare. Intretinere Dupa folosire. pompa este in stare de functionare.cutia aparatului cu capac si sistem de inchidere la care se deosebesc: . Cu mana dreapta se trage de manerul pompei pana la refuz iar dupa 5 – 10 secunde se lasa liber. . . fosgen. . difosgen. Trusa electrica . cand pistonul este tras catre inapoi. de pe caseta. se pune obturatorul pe o singura deschidere si se introduce un tub nou.manerul pompei (5) cu dispozitivul pentru deschidere fiolelor (6) format dintr-un cutit circular pentru taierea tuburilor indicatoare.filtrele contra fumului si cetii. Trimestrial se face controlul pompei.piulita (10) cu inelul de strangere a filtrelor contra fumului si cetii (11). avand grija sa nu se foloseasca acelasi cui pentru spargerea fiolelor diferite. clor. . cartusele absorbante si garniturile consumate. deplasandu-l catre in fata.suportul casetelor cu tuburi indicatoare. Descriere Aparatul pentru cercetare chimica se compune din urmatoarele parti (fig. . . .corpul ajutajului (7) cu 4 fante. . se fac reparatiile necesare. pentru statbilirea masurilor de protectie a servantilor si a restului personalului care actioneaza in zone cu toxicitate.Dupa folosire se inlocuiesc buteliile pentru oxigen. Daca pistonul se intoarce repede cu pocnitura in pozitia initiala. . supapa lui se deschide permitand iesirea aerului din corpul pompei prin orificiile din capul pistonului.se introduc cu capatul nemarcat in corpul colectorului. . In cazul cand in aer exista gaze toxice la care sunt sensibile tuburile respective.pistonul (2) cu garnitura din piele si supapa de cauciuc. Tuburile indicatoare consumate se inlocuiesc cu altele din completul de rezerva. In cazul cand se folosesc mai multe tuburi simultan. la nevoie.cordeaua de purtare reglabila.se scoate pompa de mana din locasul ei. similar cu cel intrat in reactie. .suportul filtrelor.se scot tuburile indicatoare corespunzatoare gazelor toxice a caror prezenta sa presupune. . Se inlatura tuburile. In dotarea aparatului se gasesc 5 bucati casete tuburi indicatoare (CO.cordeaua cingatoare reglabila.) si. .se monteaza ajutajul cu sau fara filtru contra fumului sau cetii dupa caz. . Pe timpul pomparii. . in raport de acestea. difosgen. acid cianhidric). Fiecare tub indicator are o marcare conventionala pentru determinarea carei substante toxice este destinat. Functionare Pentru punerea in functiune a aparatului se procedeaza in felul urmator: .pompa de mana cu piston la care se deosebesc: . . fiolele respective se sparg prin introducerea tubului in orificiul prevazut cu un cui de otel.se deschide cutia aparatului. Tuburile indicatoare sunt niste fiole de sticla in care se gasesc substante ce reactioneaza cu gazele toxice dand coloratii caracteristice.ajutajul ce permite marirea sensibilitatii determinarii substantelor toxice la care se deosebesc: .locasul tubular pentru pompe de mana prevazut cu sistem de blocare si arc. Pentru aceasta se regleaza obturatorul colectorului la o singura deschidere care se astupa apoi cu degetul aratator de la mana stanga. verificandu-se apoi in care tub substanta a intrat in reactie. . atunci substantele din tub capata o coloratie corespunzatoare celei etalon.palnia (9) cu orificii pentru intrarea aerului. 32 a . se curata unsoarea veche de pe garnitura din piele. se executa 30 pompari. Cand pistonul este impins inainte. fiecare cu un numar de 10 tuburi indicatoare. un orificiu pentru ruperea capetelor tuburilor taiate si opt cuie din otel pentru spargerea fiolelor din tuburile indicatoare. Fig. se indeparteaza cioburile de sticla. 32) se foloseste pentru detectarea gazelor toxice (oxid de carbon.casetele din hartie cu tuburi indicatoare. Aparatul pentru cercetare chimica Aparatul pentru cercetare chimica (fig. se verifica starea pieselor aparatului si.se taie ambele capete ale tuburilor indicatoare cu ajutorul cutitului si se rup in orificiul special al cutitului. daca tuburile au in interior pe langa incarcatura granulata si substante reactive lichide infoliate. iar interiorul corpului pompei se greseaza din nou. detectarea cu mai multe tuburi deodata se face in cazul cand se presupune existenta unui amestec de mai multe gaze toxice sau cand nu se stie ce gaz toxic poate exista la locul actiunii.corpul colector (3) prevazut cu obturator rotativ cu arc si numerotat de la 1 la 5 (in functie de numarul orificiilor deschise simultan. . . In continuare se procedeaza ca in cazul lucrului cu un singur tub.cilindrul de sticla (8) aflat in interiorul ajutajului. precum si pe cele fine de apa (ceata). acid cianhidric etc. aparatul se curata. in interiorul lui se gaseste un cartus de protectie (4) care impiedica intrarea in pompa a gazelor toxice si a solventilor din tuburile indicatoare.corpul (cilindrul) pompei (1). La spargerea fiolelor cuiul trebuie sa apese de sus in jos. rondele de hartie speciala care la trecerea aerului restin particulele de fum.

35) asigura protectia contra apei. Pe timpul folosirii.surubelnita mare izolata. orificii de aerisire si garnituri din piele pentru etansarea pe fata. prevazuta in interior cu locasuri pentru fixarea pieselor componente: . . precum si la intreruperea curentului electric de joasa tensiune. piesele din trusa se sterg si apoi se fixeaza la loc in locasurile lor.doua bucati banda izolatoare.manusi cauciuc electroizolante. 37) se folosesc pentru protectia ochilor servantilor care executa lucrari de sudura sau taieri cu aparatul de sudat si taiat autogen sau electric. 35 Sunt confectionate din cauciuc poliizoprenic si au talpile neperforabile dat fiind brantul metalic. cu indicator de tensiune. . Ei au un sistem reglabil de fixare pe cap. Fig. . vizorii vor fi feriti de lovituri pentru a nu se sparge. gaze si iluminat.Trusa electrica (fig. 34 Descriere Sunt confectionate din cauciuc fiind captusite in interior cu panza Intretinere Dupa intrebuintare se spala cu apa apoi se sterg.surubelnita mica izolata.lampa control cu bec 220 V. Manusile de cauciuc Manusile din cauciuc (fig. . se folosesc pentru protectia servantilor ce lucreaza la autospecialele pentru fum. . Fig. Cizmele de cauciuc Cizmele de cauciuc.cleste patent cu manere izolate. cu indicator de tensiune. 37 Descriere Sunt confectionati din metal si sunt prevazuti cu 2 vizori rabatabili din sticla colorata. 36) se folosesc pentru protectia servantilor pe timpul lucrului la autospeciala de fum. Intretinere Dupa intrebuintare. Intetinere Dupa intrebuintare se spala cu apa apoi se sterg.foarfeca pentru taiat cablu sub tensiunea de 500 V. Intretinere Dupa intrebuintare se sterg. Cizmele de protectie cu talpi neperforabile Cizmele de protectie cu talpi neperforabile (fig. . Fig. Fig. noroiului si obiectelor penetrante pe timpul lucrului la interventii. .bec de 220 V x 24 W pentru control lampa.covor cauciuc electroizolant. Fig. inclus in constructia lor. . protejati in interior si exterior cu sticla alba. . 36 Descriere Sunt confectionate din cauciuc si sunt prevazute cu 5 degete. electroizolante (fig. gaze si iluminat si la intreruperea curentului de joasa tensiune. se controleaza starea vizorilor si a sistemului de fixare pe cap. 33 . 33) se compune dintr-o cutie din lemn. 34).ochelari de protectie electricieni. Ochelarii pentru sudura Ochelarii pentru sudura (fig.

Fig. precum si pentru prinderea carligului de siguranta (11). Centura de siguranta Centura de siguranta (fig. Coarda si cordita de salvare Coarda si cordita de salvare (fig. coarda 25 12 2. incheiata in fata printr-o pafta metalica din doua piese.CAPITOLUL IV ACCESORII PENTRU SALVARE SI PRIM AJUTOR MEDICAL Accesoriile pentru salvari si prim ajutor medical sunt mijloace care se folosesc pe timpul lucrului la interventii in vederea asigurarii impotriva caderii. Carligul de siguranta Carligul de siguranta (fig. executarii autosalvarilor si salvarilor.doua inele mici lateral pe fiecare parte care servesc pentru prinderea diferitelor accesorii (5. conform anexei 16 din NERC/1985. Pe capatul mobil sunt introduse doua gaici din piele (8) pentru fixarea rezervei. 39) sunt confectionate din fire rasucite de material plastic. salvarii oamenilor si animalelor. a evacuarii bunurilor materiale. Centura se ajusteaza pe talia purtatorului prin reglarea capatului mobil. .aparatul de salvare cu dubla actiune. . 38 a) este confectionat din otel si are o clapa mobila prevazuta cu arc si sistem de inchidere de siguranta. . iar anual se verifica tehnic. care serveste pentru asigurare si suspendare. Din grupa accesoriilor pentru salvari si prim ajutor medical fac parte: centura de siguranta.tubul expandabil de salvare.diametrul (mm) . perna pneumatica de salvare. Pe chinga sunt fixate: . precum si acordarii primelor ingrijiri medicale.scripetele cu suport. chinga are un capat fix la care este montata piesa mica (3) a paftalei si un capat mobil (2) cu rezerva intoaresa.sarcina maxima de rupere (kg) 1500 . 38 a Intretinere Inainte si dupa folosire se verifica elasticitatea arcului si functionarea normala a sistemului de inchidere. coarda si cordita pentru salvare. 38 Intretinere Dupa folosire. . Caracteristici tehnice: .inelul mijlociu (6) in spate. din otel. daca este cazul.masa (g) cca 200 Fig. precum si portului diferitelor accesorii.lungime (m) . Centura este confectionata din chinga (1) lata de terom (poliester). . completul de salvare de la inaltime. set ambalat in doua huse.dimensiunile (mm) cca 155 x 85 x Ø 13 . protejat cu o cosa metalica.cadrul universal de salvare pentru suspendare la inaltime. trecut prin piesa mare (4). Fig.7 Completul de salvare de la inaltime In compunerea curenta a completului intra urmatoarele mijloace: .1 900 20 20 cordita 25 10 1.alungirea maxima (%) Intretinere Dupa folosire se curata.inelul mare in fata dreapta (7). pentru tragere de la verticala (indreptare zid) cu ajutorul unei cordite cu carlig de siguranta. se curata prin periere si se fac reparatiile necesare. prins printr-o intaritura (10). 39 Caracteristici tehnice: . carligul de siguranta. La unul din capere sunt prevazute cu un ochi pentru agatare.masa (kg) . 38) este destinata asigurarii impotriva caderilor pe timpul lucrului la inaltimi.sarcina utila (kg) 3000 . din otel. aparatul de inhalat oxigen si trusa sanitara. 9). . Talia maxima admisa este cea corespunzatoare unei rezerve minime de 200 mm la capatul mobil.

a) Cadrul de suspendare Descriere Cadrul universal de salvare pentru suspendare la inaltime (fig.60 . procedand la pregatirea si montarea pe zid. iar in cazul utilizarii scripetelui se va trece peste rola o coarda de 80 m./ora) cca 50 .5 . precum si o frana suplimentara cu sabor. manevrandu-se mai intai mufele de reglare si apoi pintenii.doua corzi de salvare de 25 m cu carlige de siguranta. astfel: . .se ancoreaza cadrul de elementele rezistente ale cladirii cu ajutorul corzilor de 25 m introducandu-se carligele in gaurile de la capetele superioare ale montantilor verticali. . . . in compunerea completului de salvare. .intr-o prima varianta. o frana manuala. un sistem de fixare pe zid cu deschidere reglabila (2). iar sasiul este prevazut cu un maner de purtare. 41) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . compus dintr-un cadru principal (1).5 – 3 .latime (m) 0. un tambur cu doua sectiuni pe care sunt infasurate in sensuri opuse doua cabluri de lungimi egale.in functie de varianta de utilizare in locasul cadrului se va fixa aparatul de coborare cu dubla actiune sau scripetele cu suport. Tamburul este protejat cu 4 capace detasabile care in timpul utilizarii se demonteaza.15 – 0. .greutatea aparatului (kg) cca 19 Descriere Aparatul de salvare cu dubla actiune este constituit dintr-un sasiu. .inaltimea maxima de salvare (m) 60 .doua corzi de salvare de 80 m cu carlige de siguranta. pot fi prevazute doua targi pliante pentru persoanele aflate in imposibilitatea de a se deplasa. 40) este realizat din teava de otel.viteza de coborare (m/s) 1. 41 Utilizare Inainte de montarea aparatului pe cadru se scot cele 4 capace de protectie. ansamblul fiind ambalat intr-o husa. Fig. tubul racordat se va aseza lateral langa zid pentru a nu stanjeni montarea cadrului.doua cosuri de salvare.se aseaza cadrul pe bordura zidului prin ridicarea de partile laterale. in care se introduc si mijloacele auxiliare (cosuri. Pentru controlul coborarii aparatul este prevazut cu o frana automata centrifugata. Capatul fiecarui cablu este prevazut cu ochi de suspendare care printr-un carlig se fixeaza in crestaturile periferice ale discului mijlociu al tamburului. . .5 .inaltime deasupra zidului 0. derulandu-se atat cat este necesar pentru a asigura inaltimea potrivita pentru suspendare. Suplimentar. se infileteaza pintenii in mufele respective.7 .se marcheaza mufele cadrului reglabil si pintenii astfel incat sa se asigure o deschidere mai mare decat latimea zidului in punctul de fixare. Fig. manivelele pintenilor se vor fixa cu capetele spre exteriorul zidului. . .se rabate sistemul reglabil in exterior si se fixeaza cu ajutorul surubului de blocare. 40 Cadrul de suspendare prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .greutate (kg) cca 45 Pentru transport si depozitare cadrul are posibilitatea de reducere a gabaritului prin rabatarea sistemului reglabil in interiorul cadrului principal.ritm de salvare (pers.deschidere in afara zidului (m) 0.diametrul cablului (mm) 4 – 4.lungimea cablului in fiecare sectiune (m) 61 . aparatul se asaza pe axul tamburului perpendicular pe sol si cu frana manuala spre acesta.se executa strangerea cadrului pe zid. in functie de varianta de salvare.se slabeste frana manuala si se elibereaza capatul unuia dintre cablurile de coborare. centuri etc. b) Aparatul de salvare cu dubla actiune Aparatul de salvare cu dubla actiune (fig.deschidere reglabila (m) 0.). a carei reglare prealabila asigura reducerea vitezei de coborare. .daca este cazul se ataseaza cadrul secundar si tubul de salvare. de regula 15 cm sub nivelul superior al cadrului.in cazul utilizarii targilor se va proceda la fixarea corzilor de sustinere. se aseaza cu axul tamburul paralel cu zidul si cu frana manuala spre dreapta.. cadrul se transporta sau se ridica la punctul de salvare si se scoate din husa. precum si un cadru secundar detasabil (3) pentru suspendarea tubului expandabil la care gasim o palnie din panza groasa. Utilizarea cadrului Pentru utilizare. astfel incat desfasurarea (coborarea) unuia determina infasurarea celuilalt. Fixarea se efectueaza in fiecare caz cu ajutorul unuia dintre suruburile cu cap fluture prevazute in cele doua parti ale locasului. Montarea se efectueaza prin asezarea aparatului in locas.doua centuri de siguranta. prevazut cu locas de fixare a mijloacelor de coborare. un sabor pentru pornire-oprire. . dupa cum urmeaza: . asigurandu-se patrunderea capatului surubului in orificiul corespunzator din sasiul aparatului. corzi.7 .se desfac chingile de fixare ale sistemului reglabil ale cadrului secundar si ale pintenilor.inaltime totala (m) 1 . Pentru executarea salvarilor se procedeaza astfel: .in cea de-a doua varianta.

se suspenda de ochiul cablului un cos de salvare (printr-un carlig de siguranta) procedandu-se la imbarcarea primei persoane sau se echipeaza prima persoana cu o centura de siguranta (cu inelul si carligul de suspendare in fata). d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. Pentru evitarea accidentelor pe timpul sedintelor de instructie se vor lua urmatoarele masuri: . In functie de conditiile locale motarea se poate face si cu axul rolei perpendicular pe zid. .. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. . Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . coarda se va trece pe rola scripetelui o singura data.cablul coborat se deruleaza in continuare cca 0.atenuarea. Principalele caracteristici tehnice ale tubului sunt: . d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. asigurandu-se suspendarea de ochiul cablului. iar in al doilea de 35 – 40 m.se slabeste treptat frana manuala si cu ajutorul acesteia se controleaza coborarea. La folosirea cosurilor persoanele vor fi instruite sa nu se tina cu mainile de inelul superior. dupa caz. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. avand axul paralel cu zidul. Manevrarea corzii se poate efectua de la inaltime sau de la sol. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. de fiecare data cablul coborat va fi trecut peste rola de ghidare din partea respectiva. iar la folosirea centurilor persoanele vor fi instruite sa se tina cu ambele maini de capatul cablului si sa evite indoirea corpului si sprijinirea cu picioarele pe zid in timpul coborarii. De regula. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. scripetele se va monta in locasul cadrului.incercarea la prima coborare a aparatului folosind manechinul de 70 kg. Asezarea scripetelui se realizeaza introducand mai intai urechea curba in partea opusa surubului de fixare. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. tinand seama de inaltimea de salvare.imbarcarea in cosuri sua suspendarea in centurile de siguranta. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii.trecerea inaintea fiecarei porniri a cablului urcator peste rola de ghidare din partea respectiva in vederea evitarii impletirii celor doua cabluri. c) Scripetele cu suport Descriere Scripetele cu suport (fig. 43) este executat sub forma de tronsoane cu lungimi diferite. repetandu-se apoi seria operatiilor cu al doilea cablu (a doua coborare). dupa care salvarea se va continua prin coborarea si ridicarea alternativa a celor doua cabluri. iar cablul va fi degajat de pe rola. inainte de fiecare pornire a coborarii. In cazul coborarii unor obiecte grele (peste 50 kg) coarda se poate trece pe rola de 2 ori (formand o spira) pentru asigurarea autofranarii prin frecare. .se strange bine frana manuala si. numai cu aparatul bine fixat. .diametrul rolei (mm) 100 .dimensiunile sasiului (mm) 230 x 100 . iar pentru consolidare se asigura patrunderea capatului surubului in orificiul corespunzator al urechii drepte a scripetelui. a balansului capetelor ambelor cabluri.greutatea (kg) cca 2 Utilizarea scripetelui Pentru utilizare. repetandu-se apoi seria operatiilor cu al doilea cablu (a doua coborare).5 m si se trece peste rola de ghidare din partea respectiva. constituind seturi care prin imbinare cap la cap realizeaza inaltimi de salvare variate. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. 42) este realizat dintr-o rola montata pe un sasiu a carui constructie asigura fixarea in locasul cadrului de suspendare prin doua urechi. asigurandu-se oprirea in caz de nevoie si reducerea vitezei inainte de atingerea solului. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. . 41. Fig. dupa care salvarea va continua prin coborarea si ridicarea alternativa ale celor doua cabluri. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. Scripetele se utilizeaza impreuna cu coarda de 80 m. de regula. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. de fiecare data cablul coborat va fi trecut peste rola de ghidare din partea respectiva. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expandandabil de salvare (fig. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. in primul caz fiind de maximum 75 m. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii.

36/2 (fig. permitand suspendarea cosului de coarda de salvare.sistemul de suspendare format din 3 corzi prinse de sac prin chingi de panza cusute. confectionat din aliaj de aluminiu. . Fig.3 cca 60 Tubul este constituit din 3 tuburi concentrice.. realizat din tricot de poliester in strat dublu si intarit prin 4 chingi longitudinale din relon.lungime palnie (cm) . iar rupturile se cos. Suportul de panza este prevazut cu chingi ce au catarame pentru imobilizarea persoanelor accidentate. Are un diametru interior de cca 55 cm si o inaltime de cca 1. Tubul exterior este cusut pe bordura palniei superioare. 44 La el se disting: .ritm de salvare (pers. Intretinere Dupa intrebuintare.S. Acelasi tratament se aplica si celorlalte accesorii confectionate din panza din dotarea completului. . corzile sunt unite la partea superioara.greutate unitara (kg) .S. In cazul tubului expandabil de salvare nu vom insista asupra modului sau de utilizare. avand forma cilindrica. suportul de panza se curata prin periere si.30 m. 45 La targa se mai deosebesc curelele cu catarama pentru fixarea ei in pozitia „strans”. f) Targa plianta Descriere Targa plianta (fig. Modul de intrebuintare Pentru folosire se desfac cataramele curelelor de fixare a targii in pozitia „strans”.5 100 . prevazuta cu chingi (la capatul superior) si catarame (la capatul inferior). 36/2 si P. spre deosebire de celelalte mijloace din cadrul completului. daca este cazul. 44) este confectionat din panza rezistenta. 46 . 45) este formata dintr-un cadru metalic pliant. Dupa aseazarea pe targa. un tub interior (2) din panza foaie cort.doua cercuri metalice. 5 si 2./ora) Fig. se spala. cu fund la partea inferioara. intre lonjeroanele caruia se gaseste un suport de panza rezistenta. manuirea lui fiind descrisa in „Regulamentul instructiei de specialitate a pompierilor militari”. cu rolul de a da forma cilindrica cosului si a-i mari rezistenta.lungimi tronsoane set (m) .dimensiuni in stare pliata (m) . capatul inferior fiind acopera zona de imbinare. 80/3-B. 36/2. un tub interior (1) care asigura franarea. 10.greutatea (kg) 6x6x2 1 x 1x 0. apoi se usuca. se depliaza lonjeroanele si se fixeaza barele distantiere cu ajutorul mansoanelor de blocare.S.5 80 30 1. 20. Fig. Intretinere Dupa intrebuintare se curata prin scuturare sau periere si se repara eventualele rupturi.intariturile din chinga de panza de pe fundul sacului.S. 46) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. cu picioare de sprijin si mansoane de blocare in pozitia desfacut. 43. imbracate in piele. denumite cu indicativele P. Pernele pneumatice de salvare Pernele sunt realizate in doua tipuri. A. Perna pneumatica de salvare P.latime aplatizata tub exterior (cm) . Periodic se vor unge articulatiile mobile ale targii. cu rol de etansare contra fumului si de limitare a intinderii. Tubul interior si cel intermediar sunt imbinate la capete prin cusaturi pe bordurile unei palnii (4) din panza groasa de bumbac. persoana se leaga cu ajutorul chingilor pentru a nu cadea pe timpul transportului. e) Cosul de salvare Descriere Cosul de salvare (fig.dimensiunile in stare umflata (m) . un tub exterior (3) din tesatura gumata cu cauciuc ignifug care asigura protectia impotriva caldurii (inclusiv prin stropirea cu jet de apa in caz de nevoie). Perna pneumatica de salvare P.

doua ventilatoare – 6 minute. doua externe avand inaltimea de 1 m si trei mijlocii cu inaltimea de 2 m.S.inaltimea maxima de salvare (m) . pentru cordita. se gaseste un carlig metalic pentru trecerea corzii sau corditei. 10 x 8 x 4 2x2x1 cca 300 40 4 Modul de intrebuintare La amplasarea pernei se vor respecta aceleasi precautii ca si in cazul pernei P. In situatii extreme se poate recurge la protecita anticalorica a pernelor prin udare intermitenta (intre salvari).mic. cele doua tipuri de perne se amplaseaza cu tuburile de umplere paralel cu zidul. Cuiul de sustinere Dupa dimensiunile lui. Durata umplerii initiale difera astfel: . sunt prevazute douasprezece supape de evacuare. pentru coarda. cate doua la fiecare capetele compartimentelor. Fig. Pe verticala si pe lungimea pernei etajele sunt separate in cinci compartimente.dimensiuni in stare umflata (m) . B. . Pe una din laturile etajului inferior sunt atasate doua tuburi de umplere cu lungimea de 3 m si diametrul de 30 cm.mare. cu debit de 100 mc/min. sunt prevazute borduri (5) cu latimea si inaltimea de 1 m. . Pe laturile de 8 m ale etajului superior sunt prevazute douasprezece supape de evacuare (2). iar umflarea se va realiza de aceasta data cu: .cu un ventilator – 6 minute. . 36/2. intr-un loc pe cat posibil ferit de radiatii calorice puternice. La un capat este ascutit pentru a patrunde cu usurinta in lemn sau zid. functionarea in regim poate fi asigurata cu un singur ventilator. separate pe verticala in cate trei compartimente. amplasate cate 6 pe fiecare perete despartitor si decalate pe inaltime. Intre cele doua etaje ale pernei. 80/3-B Perna pneumatica de salvare P. iar la celalalt capat are o forma patrata pentru a putea fi batut cu toporasul. cate doua la fiecare dintre capetele compartimentelor. Modul de utilizare Pentru executarea salvarilor perna se transporta la locul de amplasare care. deasupra compartimentelor extreme. avand la capete palnii cu snururi de racordare la ventilatoare. de preferinta cu apa pulverizata.S. 80/3-B (fig. in lungul compartimentelor. dat fiind faptul ca la caderea pe perna sunt expulzate sub efectul socului de presiune. Lateral. Pe cele doua laturi opuse etajului superior.greutatea (kg) . la capatul patrat. fiecare cu inaltimea de 2 m.inaltimea in stare umflata (m) Descriere La perna P. cuiul de sustinere (fig. prevazute cu capate cu palnii si snururi de racordare la ventilatoarele de umplere. precum si intre etajul superior si borduri sunt executate orificii de comunicatie cu diametrul de 20 cm. clapele se introduc in corpul supapei. si tensiunea de alimentare de 250 V. 47) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig.inaltimea in stare umflata (m) Descriere 20 2 Perna aer doua etaje cu inaltimea egala. . de 1 m. 80/3-B etajul inferior (1) are inaltimea de 1 m. pernele penumatice se curata de impuritati prin periere. 48) poate fi: .S. 48 Descriere Este confectionat din otel moale. Durata umplerii dupa fiecare salvare este de 15 – 20 secunde. anterior. Perna pneumatica de salvare P. Pe laturile lungi ale etajului superior.S. se verifica aspectul exterior.patru ventilatoare – 3 minute. In cazul lucrului.dimensiuni in stare pliata (m) . intre compartimentele etajului inferior. se pliaza si se introduc in husele de protectie..inaltimea maxima de salvare (m) . 47.cu doua ventilatoare – 3 minute. Compartimentele mijlocii ale etajului superior comunica intre ele prin orificii cu diametrul de 30 cm. iar cel superior (4) de 2 m. Pentru umflare se folosesc electroventilatoarele tip VAN 450. Intretinere Dupa folosire. La umflarea initiala si dupa fiecare salvare. Aparatul de inhalat oxigen . Etajele si compartimentele comunica intre ele prin orificii circulare cu diametrul de 20 cm. Pe laturile de 8 m ale etajului inferior sunt atasate cate doua tuburi de umplere (3) cu lungimea de 3 m si diametrul de 30 cm. Dupa umplerea initiala. realizate sub forma de clape cu benzi elastice. este curatat de materialele ascutite sau taioase ce ar putea sa o deterioreze si se umfla cu aer.

oxigenul este umezit pentru a se evita iritarea mucoaselor. laringe etc. gura. incarcata cu 1400 l oxigen la 200 atm. Daca se administreaza dusuri de oxigen sau se face absorbirea secretiilor. face sa se deschida supapa de legatura cu atmosfera si sa permita intrarea aerului atmosferic. prevazut cu doua gradatii (maxim si minim). astfel incat nivelul apei sa se gaseasca intre cele doua gradatii din vas.dupa mustiucuri pentru respiratie (22). . Aici. . cu o capacitate de 7 l. Oxigenul din butelie patrunde in reductorul de presiune. Cantitatea de oxigen debitata de aparat in cazul inhalatiei este de 12 l/min.se deschide robinetul buteliei pentru oxigen si se controleaza presiunea indicata de manometru care. se completeaza apa distilata din butelie si eventual se reincarca butelia de oxigen. Aceasta operatie se face inaintea inhalatiei in cazul cand pacientul are caile respiratorii incarcate cu secretii. Functionare Aparatul de inhalat oxigen poate fi folosit pentru reanimarea unui numar maxim de 4 persoane concomitent. legat printr-o conducta la reductorul de presiune. iar cea din dreapta (7) pentru absorbirea secretiilor prevazuta cu un robinet cu inscriptia „ABSAUGUNG”. . intrarea pentru oxigenul de dus (12). reglarea debitului se face de la robinetul ramificatiei pentru inhalat oxigen. fiecare gradatie corespunzand unui consum de 12 l/min.conducta de legatura intre ejector si vasul pentru colectarea secretiilor (18).conducta de legatura intre robinetul pentru inhalat oxigen si intrarea respectiva de la capacul umezitorului (16). numarul tuburilor ce se folosesc va fi in functie de numarul persoanelor ce urmeaza a fi reanimate. Se deschide apoi robinetul cu inscriptia „INHALATION” astfel ca acul debitmetrului sa se suprapuna pe gradatia pe care indica numarul de persoane carora li se administreaza oxigen. 49 . . Aparatul poate fi folosit pentru inhalarea oxigenului.. pentru a fi adusa cu distribuitorul primar spre afara. .se umple vasul umezitorului cu apa distilata din butelia de masa plastica. se spala vasul colector si conducta cu canula. timpul de folosire a aparatului va fi 840 : 24 = 35 minute. pe principiul ejectiei.reductor de presiune (2).conducta de legatura intre robinetul pentru dusul de oxigen si intrarea de la capacul umezitorului (17). . . prevazut cu supapa de legatura cu atmosfera si distribuitorul secundar (14) cu 4 ramificatii terminate cu racorduri cu filet. iar la celalalt capac cu un segment negofrat pentru fixarea la masca. . daca la manometru se citeste o presiune de 120 atm. Pentru inhalarea oxigenului se pune masca de respiratie pe figura persoanei ce urmeaza a fi reanimata.). are manere pentru transport si doua incuietori.aparate de inhalat oxigen cu 1 post. iar la celelalte capete mastile sau mustiucurile de respiratie.se slabesc colierele buteliei care se roteste apoi cu 90º. daca rezerva din sac este insuficienta.4 tuburi de legatura (20) din cauciuc gofrat prevazute la un capat cu racord filetat pentru fixarea la distribuitorul secundar. oxigenul pentru dus este condus pe conducte de legatura la umezitor. prin balbotare. abundenta de oxigen pe timp scurt si concomitent cu inhalatia) se procedeaza la fel ca mai sus. inmultita cu cifra 7.In raport de posibilitatile de acordare a primului ajutor aparatele de inhalat oxigen (fig. pentru fiecare persoana. Secretiile absorbite de canula sunt conduse pe conducte de legatura in vasul colector unde se depoziteaza. Pentru dusuri (care reprezinta administrarea suplimentara.se monteaza tuburile de legatura la distribuitor. direct sau prin cartusul filtrant. 49) se clasifica in: . Aparatul de inhalat oxigen cu 4 posturi Descriere Aparatul de inhalat oxigen cu patru posturi se compune din: . Pentru absorbirea secretiilor de pe caile respiratorii se deschide robinetul cu inscriptia „ABSAUGUNG” si se plimba canula conductei pentru secretii pe mucoasele ce trebuie curatate (nas.umezitorul (10) in al carui vas de sticla pentru apa.distribuitor primar (4) cu trei ramificatii cu robinete. pentru absorbirea secretiilor si transportarea lor in vasul colector. Pentru punerea in functiune a aparatului se procedeaza astfel: .daca folosirea aparatului are loc in atmosfera viciata. De exemplu. fixandu-se pe cap cu ajutorul coardelor sau i se introduce mustiucul in gura.se verifica robinetele distribuitorului primar pentru a fi inchise. este confectionata din lemn. inspiratia producand o depresiune. Absorbirea secretiilor are loc ca urmare a depresiunii crescande datorita trecerii oxigenului ce vine de la distribuitorul primar prin ejector. . se goleste vasul umezitorului de apa. pentru dusuri de oxigen si pentru absorbirea secretiilor de pe caile respiratorii. pe timpul cat acesta inspira sau in sacul pulmonar pe timpul cat pacientul expira in atmosfera prin supapa de expiratie a mastii (sau pe nas cand se foloseste mustiucul).4 masti de respiratie (21) cu doua supape (de inspiratie si expiratie) si cordele elastice de fixare.ejectorul (9) pentru crearea depresiunii necesare absorbtiei.butelie pentru oxigen (1) confectionata din otel si prevazuta cu un robinet de inchidere din alama presata. indica cantitatea de oxigen din butelie in litri. un tub in forma de „T” cu racord pentru cartusul filtrant (13). Intretinere Dupa intrebuintare. acest timp se scurteaza. Fig. A. ramificatia din stanga (5) pentru oxigenul de inhalat de catre pacient este prevazuta cu un robinet cu inscriptia „INHALATION”.5 l. . .cutia aparatului (24) cu dispozitiv de fixare a pieselor componente si un compartiment pentru cordelele de fixare (25).4 conducte de legatura din material plastic: . la capacul lui se disting: intrarea pentru oxigenul inhalat (11). el este etalonat cu 4 gradatii dupa numarul de pacienti tratati. In cazul de fata. . . .aparat de inhalat oxigen cu 4 posturi.debitmetru (8) montat pe ramificatiile pentru inhalat oxigen. unde i se reduce presiunea. se curata si se dezinfecteaza mastile si mustiucurile cu alcool. confectionat din cauciuc si fixat la tubul in forma de „T” al umezitorului. Din umezitor oxigenul trece in distribuitorul secundar de unde este dirijat prin tubul de legatura la pacient. prevazut cu un manometru (3). atunci la racordul pentru cutia filtranta de la umezitor se monteaza obligatoriu cartusul filtrant respectiv.sacul pulmonar (15) cu o capacitate de 5 l. se gaseste un cilindru din piatra poroasa si o teava sifon. .se asaza cutia in pozitia verticala si se deschide. . inseamna ca in butelie exista 120 x 7 = 840 l oxigen. .conducta cu canula (19).butelia pentru apa distilata (23) necesara umezitorului confectionat din masa plastica si avand o capacitate de 0. . . de unde urmeaza acelasi drum ca si oxigenul pentru inhalatie. cea din mijloc pentru dusuri (adaosuri) de oxigen prevazuta cu robinet cu inscriptia „02 DUSCHE”. apa sapunita sau solutie de formol 10%. Daca sunt reanimate concomitent doua persoane. . dupa care trece in distribuitorul primar iar prin robinetul ramificatiei din stanga isi continua drumul prin conducta de legatura la umezitor. Oxigenul intrat in sac formeaza o rezerva care este folosita pe timpul inspiratiei. numai ca din cand in cand se deschide robinetul cu inscriptia „02 DUSCHE”. . prevazute cu capace de inchidere.. .

50). imbinarea intre corpul toporului si coada facandu-se cu ajutorul armaturii de fixare (3). deschiderilor. precum si pentru lucrari auxiliare. . aparatul de sudat si taiat autogen. gripei si a durerilor de cap.flacoane diverse pentru medicamente lichide. Fig.coada (1). . 50 Descriere Trusa sanitara se compune dintr-o cutie de lemn rezistenta cu capac (geanta de panza). b) utilaj medical: . . lopata. Intretinere Dupa folosire toporul se curata. toporasul. . ca dezinfectant. ca dezinfectant.garou de cauciuc pentru hemostaze.antinevralgice pentru tratarea racelilor. Toporasul Descriere Toporasul (fig. joagarul. . Este prevazut in acest scop cu o curea reglabila.4 atele kramer pentru imobilizarea fracturilor. cu maner (bretele) pentru purtare si sistem de inchidere. foarfecile pentru taiat cablu. se foloseste pentru acordarea primului ajutor medical.B. desfacerilor. . confectionat din otel. cazmaua. precum si starea tocului.tinctura de iod. In cutie se gasesc: a) medicamente: . Toporul-tarnacop Descriere Toporul-tarnacop (fig. aparatura folosita se dezinfecteaza iar medicamentele se completeaza. . Imbinarea intre corpului toporasului si coada se face cu ajutorul armaturii de fixare. Aparatul de inhalat oxigen cu un post Aparatul de inhalat oxigen cu un post ofera posibilitatea acordarii primului ajutor unei singure persoane. confectionata din lemn. cu inel si un sistem de inchidere cu catarama. ce are acelasi rol ca tocul toporului-tarnacop si care este prevazut cu un sistem de agatare la centura prin intermediul carligului de siguranta. cu armatura metalica. confectionat din otel.spirt sanitar. In acest caz butelia are capacitatea de 2 l oxigen. . Trusa sanitara Trusa sanitara (fig.coada (1). la unele toporase se gaseste o crestatura care se foloseste la scoaterea cuielor. bormasina electrica portativa. ferastraul coada-devulpe.corpul toporului (2). Folosirea si intretinerea aparatului de inhalat oxigen cu un post se realizeaza in acelasi mod ca in cazul celui cu patru posturi. prevazuta in interior cu compartimente pentru instrumentarul medical si medicamente. un sistem de inchidere cu buton si locasul cuiului mic de sustinere. . cangea.comprese din tifon pentru pansamente. confectionata din lemn.corpul toporasului (2). CAPITOLUL V ACCESORII PENTRU TAIAT SI DEMOLAT Accesoriile pentru taiat si demolat sunt mijloace ajutatoare care se folosesc la incendii.fesi din tifon pentru pansamente.vata hidrofila. furca. . cu mentiunrea ca numarul circuitelor se reduce la unul singur. 51) se compune din urmatoarele parti: Fig. ranga. se verifica imbinarea intre coada si corp. motoferastraul cu lant. .tocul din piele. 51. se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistenta in vederea evitarii coroziunii. . Din punct de vedere constructiv este identic cu primul. . evacuarea bunurilor materiale. Intretinere Dupa intrebuintare. ciocanul si spitul pentru spart beton. calamitati si catastrofe pentru executarea taierilor. 52) se compune din urmatoarele parti: . Din grupa accesoriilor pentru taiat si demolat fac parte: toporul-tarnacop.tocul de piele cu armatura care permite purtarea toporului-tarnacop la spate.

lopata sua cazmaua se curata.coada. Descriere Lopata si cazmaua se compun din urmatoarele parti : . Lopata si cazmaua Lopata si cazmaua se folosesc pentru aruncarea maselor pulverulente. imbinarea intre carlig si coada se face prin mansonul metalic al carligului cu ajutorul suruburilor. Furca Furca se foloseste pentru evacuarea paioaselor sau a altor materiale fibroase nebalotate (in. Fig. Cangea Descriere Cangea (fig. una curbata si una pe directia axului cangii. Fig. Unele cangi au coada formata din doua bucati. 55) se foloseste pentru taierea materialelor lemnoase cu grosimi mici. ranga se curata si. executarea unor lucrari de amenajare a surselor de apa etc. . Ferastraul „coada de vulpe” Ferastraul „coada-de-vulpe” (fig. 53 Intretinere Dupa folosire. Intretinere Dupa intrebuintare. .coada.furca propriu-zisa confectionata din otel. confectionata din lemn. se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistenta.carligul metalic prevazut cu doua ramificatii.). se unge cu un strat subtire de unsoare consistenta. canepa etc. evacuarea cerealelor.lopata sau cazmaua propriu-zisa. .coada confectionata din lemn. 53) este o bara de otel ascutita la un capat. Ranga Descriere Ranga (fig. Descriere Furca se compune din urmatoarele parti: .Intretinere Operatiile de intretinere se executa la fel ca in cazul toporului-tarnacop. 54) se compune din urmatoarele parti: . confectionata din lemn. tesita si putin indoita la celalat capat. 54 Intretinere Dupa folosire cangea se curata. confectionate din tabla. . Intretinere Se executa la fel ca in cazul lopetii.5 – 5 m. 55 Descriere Ferastraul „coada-de-vulpe” se compune dintr-o panza de otel cu dinti ascutiti si un maner din lemn pentru manevrare. coada si carlig. se verifica imbinarea intre carlig. cu armaturi metalice de fixare. Fig. cu o lungime de 2. se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistentsa si se verifica imbinarea intre lopata (cazmaua) propriu-zisa si coada. pentru evitarea coroziunii.

sistemul de pornire (5) format dintr-o fulie cu cablu si are readucator care se monteaza la priza de aer a sistemului de racire.5 45 5 max. .puterea motorului (C. montat pe volantul motorului. confectionat din otel. 57 a a) motorul cu benzina in doi timpi.) .numarul maxim de ture/min. Fig. .lungimea utila a ferastraului (cm) . se unge panza cu un strat subtire de unsoare consistenta si. cu magnetou. . . 56 Descriere Joagarul se compune dintr-o panza de otel cu dintii ascutiti si din doua manere de lemn pentru manevrare. Spitul este o dalta din otel prevazuta cu o parte ascutita si una tesita (pentru aplicarea loviturilor cu ciocanul). daca este cazul. Joagarul Joagarul (fig. Spitul se curata. Motoferastraul cu lant Motoferastraul (fig.) .Intretinere Dupa intrebuintare se curata. Ciocanul si spitul pentru spart beton Ciocanul se foloseste pentru desprinderea diferitelor materiale prinse in cuie sau scoabe is pentru spargerea elementelor de constructie din beton sau caramida. 56) se foloseste pentru taierea materialelor lemnoase cu grosimi mari sau a copacilor. Ciocanul poate fi de 2 sau 5 kg.coada. Intretinere Se executa la fel ca in cazul ferastratului „coada-de-vulpe”. se ascute si se unge cu unsoare consistenta.consumul de carburanti pentur 1 CP/ora (g) .capacitatea rezervorului (1) . 57 a): Fig.corpul ciocanului. se ascut dintii. 12 .greutatea ferastraului fara piesele de rezerva (kg) Descriere Motoferastraul cu lant se compune din urmatoarele parti (fig. compus dintr-un rezervor (1) cu robinet. montata pe manerul din dreapta. b) ferastraul propriu-zis. lantul (7) cu dintii ascutiti si suportul de sprijin cu trei pinteni (8). confectionata din lemn.5 44 4. Transmiterea miscarii de la motor la lantul ferastrului se realizeaza cu ajutorul unui reductor (9) cu pinioane conice care pune in miscare roata canelata cu nervuri speciale pentru angrenarea lantului. prevazut cu un singur cilindru. folosind in acest scop si spitul pentru spart beton. 3 4800 550 1. .P.inaltimea minima de la baza capacului pentru functionarea ferastraului (cm) .sistemul de aprindere. La el se deosebesc ca sisteme anexa: . cu aer prin turbina (4). format din suportul lantului (6). 57) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. se unge partea metalica cu un strat subtire si unsoare consistenta si se verifica imbinarea intre corpul ciocanului si coada. 57 .ungerea se realizeaza prin amestec de benzina cu ulei.productivitatea de taiere a materialelor lemnoase cu diametrul de 45 cm (cmp/sec.sistemul de racire. .conducta de legatura (2) din material plastic prin care se face alimentarea prin cadere libera si un carburator (3) montat pe partea stanga a cilindrului al carui suber de deschidere a amestecului carburant este comandat prin cablu de la maneta de accelerare. .viteza lantului (m/s) .sistemul de alimentare. Intretinere Dupa folosire ciocanul se curata. Descriere Ciocanul se compune din urmatoarele parti: .

Carcasa reductorului este prevazuta cu o mufa speciala. . si dizolvata in acetona care.. iar celalat presiunea dupa trecerea oxigenului prin reductor). cu o capacitate de 2 mc prevazuta cu robinet de inchidere. la suportul lantului se gaseste un sistem de deblocare al acestuia aflat pe partea lui dreapta. 58) se foloseste pentru taierea conductorilor in scopul alimentarii cu curent electric. e) trusa pentru deservire. de culoare albastra.).trusa de becuri (brenere) pentru sudura si pentru taiere. Pe timpul lucrului se apasa cu genunchiul pe sprijinul special de la cadru pentru a obtine o forta maxima de taiere.reductorul de presiune pentru acetilena cu o constructie asemanatoare cu a celui pentru oxigen. presa pentru scoaterea volantei. se ascut dintii lantului sau se inlocuiesc piesele uzate cu altele din trusa de rezerva (lantul. Foarfecele pentru taiat cablu Foarfecele pentru taiat cablu (fig. din cauciuc panzat. rotativa. chei diferite. cu o capacitate de 2 mc prevazuta cu robinet de inchidere. se ascute. se unge articulatia mobila si. se deblocheaza sistemul de fixare a mufei duble de la carcasa reductorului si se alege planul de lucru cel mai favorabil. prevazut cu doua manometre (unul care indica presiunea oxigenului din butelie. diferind doar sistemul de racordare la butelie. Functionare . 58 Descriere Se compune din foarfecele propriu-zis din otel. Becurile pentru taiere sunt prevazute cu o conducta cu robinet pentru fluxul suplimentar de oxigen. capetele taietoare de la 1 – 3. acetilena aflata in interiorul ei este comprimata la o presiune initiala de cca 30 amt. de culoare bruna. Aparatul de sudat si de taiat autogen Aparatul de sudat si taiat autogen (fig. la randul ei se gaseste absorbita intr-o masa poroasa. Cand este cazul. . pila etc. 59 reglarea presiunii de lucru a reductorului si robinetul pentru deschiderea si inchiderea oxigenului. El are o capacitate de 5 l. conducta de golire si maner pentru transport. cordea de purtare dupa gat si coardele pentru strangere dupa impachetare. pentru umplerea acestuia cu benzina. Capetele becurilor pentru sudura si duzele respective sunt numerotate de la 0 – 8. confectionata din panza prevazuta cu buzunare. tija cu filet Pentru cei interesaţi: Fig. La terminarea combustibilului din rezervor se face alimentarea din bidonul de benzina. Descriere Se compune din urmatoarele parti: .furtunurile de legatura. filtrul carburatorului. Fig. 59) este folosit in special pentru taierea materialelor metalice in cadrul operatiei de demolare a constructiilor. conducta de benzina etc. . dupa care mufa se blocheaza la loc.butelie pentru acetilena. .suflaiul aparatului la care se deosebesc conductele pentru racordarea furtunurilor de cauciuc si doua robinete pentru inchiderea si deschiderea oxigenului si a acetilenei. iar duzele sunt capetele taietoare de la 1 – 5. bujiile. Intretinere Dupa intrebuintare se curata. c) cadrul (10) din teava metalica este prevazut cu doua manere pentru transportul si manuirea ferastraului si sprijinul pentru genunchi. care fac legatura intre buteliile de oxigen si cele de acetilena cu suflaiul aparatului.butelia pentru oxigen. daca este cazul. Functionare Pentru punerea motoferastraului in functiune se monteaza lantul pe suport si pe roata canelata cu nervuri speciale dupa care suportul se fixeaza cu ajutorul sistemului de blocare. necesar obtinerii unei flacari subtiri si cu temperatura ridicata. In trusa se mai gasesc caruciorul cu tija si gheara de fixare pentru conducerea becului de taiere in cazul executarii taierilor in linie dreapta sau curba si o cheie universala. capete de becuri si capete taietoare. se deschide robinetul rezervorului de benzina si se apasa pe butonul care actioneaza asupra membranei carburatorului. se monteaza fulia sistemului de pornire pe axul motorului (la priza de aer a sistemului de racire) si se trage de cablu. Pentru oprire se apasa pe butonul care actioneaza asupra membranei carburatorului dupa care se inchide robinetul rezervorului de benzina si se fixeaza ferastraul in pozitia cea mai convenabila pentru transport. prevazut cu manere izolate impotriva trecerii curentului electric de joasa tensiune (pana la 380 V). un cleste patent. acetilena aflata in interiorul ei fiind comprimat initial la o presiune de cca 150 atm. d) bidonul pentru combustibil (amestec de benzina si ulei) confectionat din tabla si prevazut cu orificiu de umplere cu capac.reductorul de presiune pentru oxigen. se curata lantul ferastraului si se ung piesele care sunt in miscare pe timpul functionarii. . fiecare dintre ele cu o lungime de aproximativ 20 m. suportul lantului. Intretinere Dupa folosire se reface plinul de carburant si lubrifiant. Pentru modificarea unghiului de inclinare al ferastraului fata de carcasa reductorului. In ea se gasesc palnia si cana pentru alimentarea rezervorului ferastraului cu combustibil din bidon. cu sistem de fixare care permite schimbarea planului de lucru al ferastraului cu 90º. duze. pe care se apa in timpul lucrului. Viteza de miscare a lantului se regleaza de la maneta de acceleratie. .

Se deschid robinetele buteliilor de oxigen si acetilena. Este interzisa amplasarea buteliilor cu oxigen sau acetilena in apropierea surselor de caldura pentru evitarea exploziilor. Dupa terminarea lucrului se inchid toate robinetele (de la butelii. supapele si tija articulata de actionare a pistonului. reductoare si suflai).reazemul pentru piept.sistemul de angrenaje (roti dintate) pentru transmiterea miscarii de la electromotor la burghiu. se apropie jetul de amestec carburant de o flacara sau corp incandescent si se regleaza debitul de oxigen si acetilena de la tijele cu filet ale reductoarelor de presiune si de la robinetele suflaiului pana la obtinerea flacarii corespunzatoare.electromotorul care functioneaza la o tensiune de 380 V cu o turatie de 260 rot. se realizeaza prin introducerea unei pene metalice prin unul din orificiile speciale practicate in capacul inferior al carcasei si prin apasare catre in jos. . pompa hidraulica cu dublu efect se compune din corpul pompei de forma cilindrica in care se introduce o cantitate de 1. . se racordeaza cu ajutorul stecherului la bobina cu cablul care face legatura cu sursa de curent electric trifazic de 380 V si se invarte manerul mic pana la pornirea electromotorului. avand urmatoarele caracteristici tehnice: . sub reazemul pentru piept se gaseste o rozeta de presare care se infileteaza pe un ax. Daca bormasina este sprijinita cu partea superioara de un reazem fix. Intretinere Dupa intrebuintare.doua manere pentru manuirea bormasinii. Intrebuintare Pentru intrebuintare se amplaseaza furtunurile de cauciuc cu insertie metalica dupa care. pe materialul de gaurit se face prin actionarea asupra rozetei de presare. Fig. Se deschid robinetele suflaiului./min. pistonul pompei. prevazuta cu capace metalice demontabile. se sterg piesele folosite si se pun in locasurile lor. pentru marirea fortei de actionare asupra rozetei. Pentru oprire. Intretinere Dupa folosire se sterge corpul bormasinii. pentru executarea operatiei de sudura sau taiere..dimensiunile (mm) Ø 80 x 270 . indepartarea sau presarea burghiului. iar in cel inferior se gasesc orificiul pentru fixarea burghielor si doua orificii pentru introducerea penei de indepartare a burghielor in cazul blocarii lor in bormasina. tijele cu filet pentru reglarea presiunii oxigenului si a acetilenei si robinetele pentru oxigen si acetina ale reductoarelor. cu ajutorul manerului mai mic se actioneaza asupra intrerupatorului de curent pentru pornirea si oprirea electromotorului. in cazul materialelor metalice gaurirea poate fi usurata prin ungerea cu ulei a locului in care se practica orificiul.masa (kg) 12 Fig. se verifica daca nu prezinta scurgeri de ulei si totodata se verifica starea furtunurilor. cu duzele si capetele respective. in capacul superior sunt practicate orificii pentru accesul aerului necesar racirii pe timpul functionarii.Pentru folosire se monteaza la suflaiul aparatului becul (brenerul) necesar. 61) este destinata actionarii distantorului hidraulic in operatiile de salvare a oamenilor. . Actionarea pistonului se poate efectua atat cu ajutorul mainii cat si prin apasari succesive cu talpa piciorului. iar cu ocazia reviziilor se ung lagarele si celelalte angrenaje. . aflat la partea superioara a bormasinii si pe care se sprijina servantul pentru a mari forta de inaintare a burghiului. . se curata si se ascut burghiele. Este interzisa ungerea pieselor componente ale aparatului deoarece oxigenul in contact cu grasimile poate produce explozii violente. se actioneaza tot asupra manerului mic. . in cazul cand s-a blocat. Pentru marirea fortei de apasare a burghiului. in functie de grosimea materialului de sudat sau de taiat.carcasa din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune. Scoaterea burghiului din bormasina. cu raport de transmisie 1 : 1. Bormasina electrica portativa Bormasina electrica portativa (fig. indepartand sau presand burghiul pe materialul de gaurit in cazul cand bormasina este sprijinita la partea superioara de reazem fix. Pompa hidraulica cu dublu efect Pompa hidraulica cu dublu efect (fig. 60) se foloseste pentru gaurirea materialelor metalice sau lemnoase in cadrul operatiei de demolare a constructiilor sau pentru crearea de orificii in vederea scurgerii lichidelor. pe bratele ei se pot introduce tevi metalice cu lungimi diferite care sa mareasca bratul parghiei de actionare. cu steher pentru curentul trifazic si intrerupator de curent actionat de la manerul mic. 61 Descriere In principiu. Intretinere Dupa intrebuintare pompa se sterge. 60 Descriere Bormasina electrica portativa se compune din urmatoarele parti: . .5 ulei. . se actioneaza asupra tijei articulate. aparatul se demonteaza. servantul apasa cu pieptul pe reazemul respectiv si cu mainile pe manere.sistemul de racire format dintr-o roata cu palete actionata de axul motorului electromotorului si orificiul pentru accesul si evacuarea aerului. Functionare Pentru punerea bormasinii in functiune se monteaza burghiul necesar. prin manevrarea ventilului de descarcare a pompei.trusa 16 burgie pentru metal si lemn cu diametru de la 10 – 30 mm.cablul de forta. confectionata din panza si prevazuta cu buzunare si cordea pentru strangere dupa impachetare.presiunea dezvoltata (bari) 600 .

uleiul este introdus sub presiune in fata pistonului. se completeaza diferenta cu scanduri ori alte materiale ce se vor amplasa sub perne sau deasupra lor.5 24. in cazul utilizarii reductorului modificat. Punerea in functiune a dispozitivului se efectueaza prin deschiderea robinetului butelie si manipularea lenta a reductorului de presiune pana la atingerea presiunii de lucru.sarcina de inchidere la varfuri (t) 1. prin racorduri tip niplu. bride. jug. Pernele pneumatice paralelipipedice se asambleaza sub sarcina de ridicat (cate o perna sau ambele) la extremitati sau suprapuse la unul din capetele sarcinii ori in spatiul aflat intre elementele de constructie. de cca 10 cm in stare neumflata).F. Intretinere Dupa folosire distantorul se curata de resturile de materiale prin stergere.Distantorul electric Distantorul hidraulic (fig. urmarindu-se umflarea pernei.1 .sarcina maxima ridicata (t. in sensul protejarii lor impotriva pericolului rasturnarii greutatii ridicate. acesta se va racorda direct la butelie cu reductorul fluture existent pe reductor. Intretinere Dupa intrebuintare accesoriile componente se sterg si se verifica starea furtunurilor de aer. Cu ocazia verificarilor anuale. 62) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . cu reductor de presiune. doua perne pneumatice de forma cilindrica. 7. Ca accesorii are doua racorduri speciale pentru cuplarea cricului la compresorul de aer al autospecialelor si. Cand spatiul de sub greutate este mai mare decat grosimea unei singure perne sau a ambelor perne suprapuse.greutatea 1 bucata (kg) . In ambele cazuri de utilizare (atat pentru pernele paralelipipedice cat si pentru cele cilindrice) se vor lua masuri de securitate si se vor instrui corespunzator servantii ce urmeaza a manevra dispozitivul. deschis). Cricul pneumatic Cricul pneumatic (fig. respectiv. este dirijat in fata sau in spatele pistonului. 63) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: pernele paralelipipedice 52 x 47 25 . prevazute la capete cu racorduri de cuplare-decuplare. precum si la presiuni mai mare de 350 bari. Intrebuintare Pregatirea dispozitivului pentru realizarea interventiilor consta in asamblarea elementelor sale componente astfel: reductorul de presiune cu manometre se racordeaza la butelia de aer comprimat. brat. in functie de situatia existenta la locul interventiei. Pe circuitul de alimentare cu aer al unei perne este asamblat un robinet distribuitor pentru cazul in care se solicita umflarea unei singure perne. 62 Descriere Distantorul hidraulic se compune din cilindrul hidraulic cu pinten.sarcina de deschidere la varfuri (t) 1. cand perna ramane pe locul amplasarii initiale. al dislocarii de alte material etc.) Fig.presiunea maxima in cilindru (bari) 350 .5 13 6 10 pernele cilindrice Ø 61 7 45 – 50 2 (cu ambele) 1 60 (ambele) . uleiul este introdus in spatele cilindrului si bratele acestuia se deschid. corpul distribuitorului si distribuitor. inchizand astfel bratele distribuitorului. citita pe manometrul de joasa presiune al reductorului. iar furtunurile de presiune se vor feri de sursele de caldura sau de muchiile taioase. se verifica sa nu existe scurgeri de ulei si cu ocazia operatiilor de intretinere periodica se inlocuiesc garniturile. procedandu-se la inlocuirea lor daca prezinta fisuri.masa (kg) 23. doua furtunuri pentru alimentarea cu aer a celor doua perne pneumatice. furtunul de alimentare cu aer de la reductor se cupleaza prin intermediul unei cuple rapide cu are la un racord T din care pleaca. Dupa caz. la instalatia de aer comprimat existenta pe vagoanele C.inaltimea maxima de ridicare (cm fara sarcina) . cu manometre si furtunuri de alimentare cu aer. in functie de pozitia acestuia (inchis.timpul de umflare (sec. lucrul incepe cu bratele deschise pentru efectuarea strangerii sua cu bratele inchise pentru efectuarea deschiderilor.dimensiuni de gabarit (cm) . Este interzisa utilizarea distantorului in mediile inflamabile sau explozive. efectuate numai de personal specializat in metrologie se urmareste functionarea corecta a manometrelor si a reductorului. f) . In timpul interventiilor distantorul se manipuleaza cu atentie pentru a nu lovi persoanele din jur. ce se vor deplasa lateral. Pernele pneumatice cilindrice se ampleaza numai impreuna si la extremitati sub sarcina de ridicat pentru pastrarea echilibrului acesteia (distanta de amplasare fiind egala cu inaltimea pernei. Pentru descarcarea pernei se inchide robinetul buteliei si se decupleaza furtunul de la o perna (pentru cazul in care se muta perna din loc) sau de racordul „T”. Pentru pozitia deschis a bratelor distantorului. Prin manevrarea distribuitorului pe pozitia inchis.25 Fig.R. inlocuindu-se totodata si garniturile deteriorate. doua butelii pentru aer comprimat a 4 litri fiecare. Intrebuintare Uleiul sub presiune intra in distribuitor si. de cca 2 si respectiv 6 cm.presiunea de lucru (bari) .26 . 63 Descriere Cricul se compune din doua perne pneumatice de forma paralelipipedica.

rama rabatabila cu geam de protectie din sticla termorezistenta. 64 Functionare Pentru punerea in functiune a lampii se actioneaza asupra comutatorului. La acumulator se deosebesc: .oglinda metalica.4 A. bobina pentru cablu.20 la 20%) ci prin tensiunea la borne in momentul deconectarii de la statia de incarcare. de forma semisferica. cand nu este montat la proiector. . Functionare Pentru punerea proiectorului in functiune se deschide cu rama cu geam.2 V.becul de 1000 W care. se creeaza o spuma abundenta. ghiarele pentru urcat pe stalpi. . . .5 A. se usuca si se ung cu un strat subtire de vaselina. Pe timpul folosirii lampii (descarcarii acumulatoarelor) electrolitul nu isi schimba concentratia prea mult si. precum si celor ajutatoare montarii si realizarii circuitelor de alimentare cu energie electrica. se inlatura prin spalare cu apa calduta electrolitul scurs accidental.suportul duliei. farul pompier. proiectorul se racordeaza cu ajutorul stecherului fie direct la sursa de curent de 220 V.capacul farului. facand contacul pentru faza mica si faza mare. gradul de incarcare al bateriei nu poate fi determinat prin masurarea densitatii electrolitului (1. in jurul orificiului de aerisire.5 V si 1. 65) se compune din urmatoarele parti: . . . se curata bornele si se verifica supapele de cauciuc de la dopurile surub. se pastreaza intr-o cutie speciala cu despartituri tapisate cu material buretos. Curentul electric este debitat de acumulatoare.cablurile electrice de legatura. Proiectorul mobil de 1000 W Descriere Proiectorul mobil de 1000 W (fig. ca urmare. . dupa care acesta se inchide la loc. tensiune care trebuie sa fie cuprinsa intre 5. .6 – 7. proiectorul portabil de 100 w.becul pentru faza mica de 4. .bacul din tabla de otel nichelata.becul pentru faza mare de 4.2 electrozi (pozitiv si negativ). Electrolitul se inlocuieste dupa o durata de doi ani sau cand se constata cain in momentul incarcarii.cheia pentru deschiderea si inchiderea cutiei acumulatorului si farului.electrolitul (solutie de hidroxid de potasiu).cutia acumulatoarelor confectionata din tabla. . . .barele cu puntile de legatura.articulatia mobila.carcasa proiectorului. Din grupa accesoriilor pentru iluminat fac parte: lampa electrica cu acumulator. Fig.CAPITOLUL VI ACCESORII PENTRU ILUMINAT In grupa accesoriilor pentru iluminat sunt incluse mijloacele folosite pentru iluminarea locului de lucru. . transmiterii semnalelor pe timpul noptii. furca pentru ridicat cablu. Dupa instalare.4 V. confectionata din tabla si prevazuta cu manere pentru manevrare.dulia. . . . .manerul lampii. fie prin intermediul bobinei cu cablu. . concava. La demontarea farului se va evita atingerea oglinzii cu mana sau cu obiecte imbibate cu grasimi deoarece aceasta se degradeaza pierzandu-si luciul. trepiedul proiector. . . care permite schimbarea fasciculului luminos in plan vertical cu un unghi de cca 80º. Intretinere Dupa intrebuintare se curata prin stergere. Astfel. densitatea electrolitului ramane practic constanta.8 V si 0. se destupa orificiile de aerisire ale dopurilor surub. pentru protejarea impotriva socurilor.farul confectionat din tabla la care se deosebesc: .comutatorul cu 2 faze si o pozitie de nul.2 V insumand o tensiune de 4. cu grila de protectie a geamului si sistemului de inchidere.oglinda metalica.8 V.geamul farului din sticla groasa.cablul electric cu dulie pentru insurubarea becului si cu stecher pentru cuplare la priza masinii sau a bobinei de cu cablu. Lunar. la fiecare incarcare a acumulatoarelor se verifica si se completeaza nivelul electrolitului (cca 1 cm peste placi) se controleaza duritatea acestuia.dispozitivul metalic pentru fixarea pe trepied si pentru schimbarea directiei fasciculului de lumina in plan orizontal sau vertical. se monteaza becul. . corpul de iluminat cu faruri. prevazuta cu sistem de inchidere si borne de contact. bateria de acumulatori se considera descarcata cand tensiunea la borne este sub 4 – 4.baterie acumulator formata din 4 acumulatori alcalini de cadmiu nichel introdusi in cutii de masa plastica si legati in serie. se transporta proiectorul la locul dorit si se monteaza pe trepied sau se suspenda la inaltime. iar saptamanal se scot acumulatoarele din cutie. . Tensiunea medie a fiecarui element al bateriei (de acumulatori) este de 1. .orificiile de umplere prevazute cu dopuri surub si supape (inele) din cauciuc pentru asigurarea evacuarii gazelor rezultate in urma reactiei din interiorul acumulatorului. 64) se compune din urmatoarele parti: . Lampa electrica cu acumulator Descriere Lampa electrica cu acumulator (fig.

65 Intretinere Dupa intrebuintare. manevrandu-se apoi proiectorul cu ajutorul manerului. . dulie pentru lampa cu fire de legatura. manevrandu-se apoi pe directia dorita. Functionarea si intretinerea sunt identice cu ale farului pompier. explozii. calamitati naturale sau altor scopuri ce solicita o sursa de luminozitate intensa. Diferentierea bobinelor se realizeaza prin felul cablului si gabarit datorat lungimii acestuia. .oglinda metalica concava.c.2 (4) faruri alcatuite la randul lor din carcasa.bobina cu cablu pentru iluminat. Indiferent de tip. Fig.carcasa proiectorului.c. dirijarea fasciculului luminos se face prin stabilirea suruburilor de blocare a dispozitivului pentru fixarea pe trepied. Fig. folosita la farul pompier. Functionare . Astfel. oglinda. . La bobina pentru proiectorul mobil se foloseste cablu din trei fire cu lungimea de 50 m. La unul din capetele cablului se monteaza stecherul.c. bormasina electrica portativa etc. dispozitiv de fixare pe trepied si cablu cu stecher. iar la cel de forta cablu din 4 f ire cu aceeasi lungime. iar cand fasciculul a fost orientat pe directia dorita se strang suruburile de fixare. . In cazul cand in fata farlui se gasesc un obstacol care impiedica dirijarea fasculului luminos catre locul dorit se folosesc trepiedul si bobina de cablu. . 45 sau 40 W in cazul celor cu incandescenta. folosita la diferite accesorii ca: electroexhaustor. Bobina pentru cablu Din punct de vedere al destinatiei. . La unele variante constructive. Fig. bobina se compune dintr-un cadru metalic.rama cu geam de protectie din sticla groasa si dispozitiv de fixare. la fel ca si accesoriile descrise la punctele 2 si 3 din prezentul capitol.suportul lampilor cu dispozitive articulare de manevrare in plan orizontal sau vertical. bobinele pentru cablu (fig. in cazul bobinei folosita la farul pompier se utilizeaza cablul cu lungimea de 30 m format din doua fire. Descriere Corpul de iluminat se compune din: . formata din doua calote asamblate prin ambutisare si prevazuta la unele modele cu maner pentru manevrare. se controleaza cablul si stecherul si se ung articulatiile mobile ale dispozitivului pentru fixarea pe masina sau pe trepied. folosita la proiectorul mobil de 1000 W. de forma semisferica. proiectorul se curata prin stergere cu carpe moi.bobina cu cablu pentru forta.tensiunea de alimentare (V. acestea au urmatoarele caracteristici tehnice: . corpurile de iluminat pot fi cu doua lampi (cu halogen) sau cu patru lampi (lampi incandescente sau lampi cu halogen). 67) se clasifica in: . .dispozitivul metalic pentru fixarea pe masina sau pe trepied si pentru schimbarea directiei fasciculului de lumina. proiectorul trebuie sa fie ferit de lovituri care pot duce la deterioararea lui si in special la spargerea geamului si a becului. Pentru invartirea tamburului la strangerea cablului.modul de utilizare: portabil sau fixat pe trepied Puterea unei lampi este de 55 W in cazul celor cu halogen. Dirijarea fasciculului luminos se face prin slabirea suruburilor de blocare a dispozitivului pentru fixarea pe masina. Pe timpul intrebuintarii. electroventilator. dupa cuplare se actioneaza comutatorul aflat pe carcasa farului. 66) se compune din urmatoarele parti: .c. tensiunea de alimentare fiind de 24 V. bobina este prevazuta cu o manivela cu maner rabatabil si dispozitiv de blocare pe timpul operatiei de derulare. Functie de varianta constructiva. rama si geam de protectie.) 12 sau 24 . dupa care se strang suruburile respective.bobina cu cablu pentru iluminat. accidente rutiere.In cazul in care proiectorul este instalat pe trepied. Farul pompier Farul pompier (fig. Intretinere Operatiile necesare intretinerii farului pompier sunt aceleasi ca si in cazul proiectorului portabil de 1000 W. lampa.bec cu incandescenta tip DE 124/45 x 40 W. . 66 Functionare Pentru punerea in functiune a farului se racordeaza stecherul cablului electric la priza masinii. prevazut cu un tambur pe care se infasoara cablul electric. 67 Descriere Indiferent de tip. iar celalalt capat se monteaza la priza bobinei aflata pe axul tamburului. Corpul de iluminat cu faruri Corpul de iluminat cu faruri este destinat.cablu electric cu dulie pentru insurubarea becului si stecher pentru cuplare la priza autospecialei sau a bobinei cu cablu. iluminarii locului la interventiile in caz de incendii. montat longitudinal.

de asemenea. cheia pentru cofret.Pentru folosire. geanta pentru chei si fesi. iar suportul metalic cu articulatii si suruburi cu piulite fluture care permit schimbarea pozitiei proiectorului (directiei fasciculului luminos). confectionata din otel. Fig. doua pentru trecerea furtunului C si unul pentru furtunul B care marcheaza si intervalul dintre cele doua rampe. aparatul pentru legat furtunuri. Ghearele pentru urcat pe stalpi Ghearele pentru urcat pe stalpi (fig. Descriere Este formata dintr-o coada de lemn cu o lungime de cca 3 m si furca propriu-zisa cu doua ramificatii. se verifica dispozitivul de fixare la picior si cand este cazul se reascut coltii ghearei. 68 Pe timpul folosirii va fi ferit de lovituri pentru a nu se rupe picioarele. se controleaza starea cablului. Periodic se vor unge lagarele axului. 68) se compune din 3 picioare din lemn. Picioarele sunt prevazute cu cuie pentru fixarea la teren. fasa pentru furtun. galeata de panza. iar cea de forta la orice sursa de 380 V. 69) se folosesc pentru urcarea pe stalpi sau pomi in scopul montarii proiectoarelor sau a cablurilor. cordita pentru legat furtunuri. Fig. peste locuri cu jar sau prin substante care ii dizolva izolatia si. Trepiederul proiector Descriere Trepiedul proiector (fig. Furca pentru ridicat cablurile electrice Se foloseste pentru ridicat cablurile electrice cand acestea sunt intinse peste obstacole (stalpi. prin intre ele printr-o chinga de panza si armate cu platbanda sau bucati de tabla. suportul talpii si dispozitivul de fixare la picior cu curele si catarama. strivirea sau taierii lui. Intretinere Dupa intrebuintare se curata bobina si cablul. iar periodic se ung articulatiile si suruburile suportului. se deruleaza cablul pana in apropierea consumatorului. Din grupa accesoriilor fac parte: puntea de trecere peste furtunuri. CAPITOLUL VII ACCESORII DIVERSE Accesoriile diverse sunt mijloace care se folosesc pentru realizarea unor operatii impuse de interventii la incendii. 70) este compusa din doua rampe de lemn cu grosimi diferite. articulate mobil la un suport metalic care serveste la fixarea proiectorului. Puntea de trecere peste furtun Descriere Puntea de trecerea peste furtun (fig. 70 Intretinere . rezistenta. cheia pentru racorduri. Intretinere Dupa intrebuintare se curata si se verifica imbinarea furcii propriu-zise cu coada. Intretinere Dupa intrebuintare se curata. aparatul pentru spalat furtunuri. a prizei si a stecherului. Descriere Se compune din 2 gheare metalice. fiecare in parte avand colti. apoi se blocheaza tamburul. curbate. De mentionat este faptul ca bobina pentru proiectorul mobil poate fi racordata la orice sursa de curent de 220 V. calamitati naturale si catastrofe. electroventilatorul. cotul pentru furtun. pomi) spre a le feri de distrugere. coarda pentru ancorarea scarilor. cordita pentru sustinerea sorbului. dupa care se racordeaza atat stecherul bobinei la priza masinii (sau a unei alte bobine) cat si stecherul consumatorului la priza bobinei. electroexhaustorul. Pe timpul folosirii se va evita trecerea cablului prin foc. Intretinere Dupa intrebuintare se curata. Are trei santuri dimensionate.

un ochi de prindere. Fig. se repara. Dupa folosire se curata si. Pentru aplicarea fesii se sprijina furtunul pe colierul de jos. dimensiunile fiind de 130 x 140 x 400 mm. 72) sunt construite in trei tipodimensiuni.doua semicoliere articulate moi. iar vehiculele le vor traversa cu viteza mica. in raport de care prezinta urmatoarele caracteristi tehnice: A 110 80 B 76 60 C 55 40 Diametrul interior al fesii (mm) Latimea (mm) Descriere Indifirent de tip. . asigurand inchiderea sparturii.un adaos articulat mobil. Fig. 71 Fasa pentru furtun Fesile (fig.latimea (mm) 106 Fig.inchizatorul. 74 Intretinere Dupa intrebuintare se curata prin periere si se repara eventualele rupturi. Geanta este prevazuta cu un sistem de inchidere cu catarame. tot reglabila. 73 Intretinere Dupa intrebuintare se sterge si se unge cu un strat subtire de unsoare. 72 Intretinere Dupa folosire fasa se sterge si i se ung articulatiile.Pe timpul folosirii nu trebuie sa fie trantite. apoi se actioneaza asupra inchizatorului care strange colierele si fixeaza furtunul. se aseaza adaosul si colierul de sus. o cordea de purtare reglabila. 71) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . furtunul se lipeste strans de coliere si adaos. Datorita presiunii apei. fesile sunt confectionate din tabla de aluminiu si la ele se disting: .diametrul interior (mm) 133 . de marimi diferite si prevazute cu pinteni. . Geanta pentru chei si fesi Descriere Geanta pentru chei si fesi (fig. iar unele genti au si o cordea cingatoare. 74) este confectionata duin panza rezistenta. 73) este confectionata din otel si are doua brate curbate. cand este cazul. pentru sprijinirea cheii pe nervurile corpului racordului. Fig. Cotul pentru furtun Cotul pentru furtun (fig. iar pe capac se gaseste un inel pentru fixarea creionului chimic. intarita cu carton si are o forma paralelipipedica. .diametrul exterior (mm) 200 . . In interior are o despartitura care realizeaza separarea compartimentului pentru fesi de cel pentru chei. iar greutatea de 2 kg. Cheia pentru racordare Descriere Cheia pentru racordare (fig. folosit la marcarea sparturilor pe rolele de furtun.

discul (2).6 mm. se verifica starea garniturii. 76 Dupa ce sarma a fost bine fixata si intinsa.Cheia cofret Cheia cofret (fig.bucsa (7) pentru conducerea axului filetat. Aparatul pentru spalat furtunuri Descriere Aparatul pentru spalat furtunuri (fig. 77) este confectionat din aliaj de aluminiu si se compune din urmatoarele parti: .6 . pana se formeaza 4 spire.5 mm prin care tisneste apa pentru spalare. Intretinere Dupa folosire se spala cu apa. se pune pe siguranta de blocare a discului inspre inauntru (in pozitia „blocat”) si se invarte de manivela pentru a continua ridicarea discului pana ce sarma se strange suficient. actionat cu ajutorul manivelei (3) prin intermediul unui ax filetat (4).corpul aparatului (1). Aparatul pentru legat furtunuri Descriere Aparatul pentru legat furtunuri (fig. astfel incat capetele ei indoite sa nu depaseasca. prevazut cu doua capace filetate (2) si picioare de sprijin (3). 76) este confectionat din otel si se compune din urmatoarele parti: .5 – cm. Intretinere Dupa intrebuintare se curata si se ung partile mobile. care atunci cand sunt complet stranse lasa intre ele si corpul aparatului o deschidere circulara de 0. Pe teava racordului se trage capatul furtunului ce trebuie legat. dupa care se lipesc cu cositor atat capetele tablei.2 mm si se rasuceste cu mana peste furtun. pe filet. . cu ajutorul unui ciocan din lemn. iar capetele se rasucesc pe cele 2 suruburi cu filet ale discului. Intretinere Dupa folosire se curata. se introduce racordul pe dorn care apoi se fixeaza intr-o menghina. care apoi se strang. iar in cazul primului se scoate inelul de siguranta si se trage peste furtun corpul racordului. . 77 Functionare Pentru punerea sa in functiune aparatul se racordeaza la o sursa de apa cu presiune. intre nervuri.racordul tip C pentru intrarea apei (4). Pentru aceasta se ia un dorn de lemn cu o lungime de cca 50 cm. Dupa aceea se taie capetele sarmei la cca 0. si cu diametrul egal cu cel al racordului. Pe disc se gasesc doua suruburi cu filet (5). se ung portiunile filetate. o siguranta de blocare a discului (6) cu doua pozitii si doua orificii pentru fixarea capetelor sarmei cu care se leaga furtunul de racord. Concomitent. inainte de a se trece la folosirea aparatului. in sens contrar si apoi si cositoresc. cat si sarma de pe ea. Fig. se indreapta limbile si se ung articulatii mobile. Cu ajutorul clestelui patent se intinde bine sarma. Functionare Legarea furtunului de racord se fac cu ajutorul unei sarme galvanizate cu diametrul de 1.5 cm. se indoaie deasupra spirelor. Fig. a racordului si a ghearelor. In continuare se indoaie placa de tabla spre spire.puterea absorbanta (kW/ora) 3.debitul (mc/ora) 6000 . . Se ia o bucata de sarma de 1 – 1. iar furtunul ce trebuie spalat se introduce progresiv in interior pana la spalarea lui completa. In functie de tipul incuietorii cofretului se alege cheia potrivita care se introduce in broasca si apoi se rasuceste spre stanga. 75) este confectionata din otel si se compune dintr-o cheie fixa cu capac circular. . prevazuta cu maner de actionare.capacele reglabile. Legarea continua in acelasi mod si la urmatoarele spire de sarma. Daca furtunul este foarte murdar se repeta operatia de cateva ori. Electroexhaustorul Electrohaustorul (fig. pe sub sarma se va introduce o placa dreptunghiulara din tabla cu dimensiunea de 2 x 1 x 0. Se pune siguranta de blocare a discului inspre inafara (in pozitia „blocat”) si se invarte cu manivela astfel ca discul sa se ridice. se va bate sarma de jur imprejur pentru a usura intinderea si dfixarea ei intre cercurile reliefate ale tevii racordului. 78) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari.corpul aparatului (1) format din 2 cilindri concentrici.tensiunea de alimentare 380 .

iar daca este cazul se repara eventualele rupturi la piesele din panza. confectionat din tabla si format din carcasa spirala si rotorul cu palete fixat pe axul electromotorului. Electromotorul primind curent intra in functiune si. Celalalt capat al tubului de absorbtie se introduce in maneca perdelei ce se fixeaza apoi de el cu ajutorul unei curele. fixat pe axul electromotorului.ventilatorul radial pentru aer. aici se creeaza o depresiune datorita careia este absorbit aerul viciat. fixarea se face cu ajutorul elementelor de la cot. La un capat este prevazuta cu un ochi.puterea absorbita (kW/ora) 0.cotul si tubul metalic pentru absorbtia aerului. . . . Se face apoi legatura cu sursa de curent prin intermediul unei bobine cu cablu la care se racordeaza stecherul exhaustorului. Datorita fortei centrifuge aerul aflat intre palete este aruncat catre exterior si obligat sa paraseasca carcasa. prin intermediul axului.suportul metalic al perdelei format din trei bare care se pot cupla pentru a sprijini perdeaua. Cordita pentru sustinerea sorbului Descriere Cordita pentru sustinerea sorbului este confectionata din fire rasucite din canepa sau fire sintetice. 79 Descriere Ventilatorul se compune din urmatoarele parti: . cotul este prevazut cu clame rabatabile pentru cuplarea la carcasa si la tubul de absorbtie. Se actioneaza comutatorul si se incepe evacuarea aerulu viciat. se ung lagarele axului.sasiul metalic prevazut cu doua manere pentru transport. Functionare Pentru punerea in functiune se racordeaza un capat al tubului pentru refularea aerului la orificiul de refulare a aerului situat la partea superioara a ventilatorului.perdeaua pentru astuparea deschiderilor prin care se absoarbe aerul viciat.4 Fig. Electroventilatorul Electroventilatorul (fig. si cu ocazia reviziei anuale. fereastra. la partea superioara are un manson in care se introduce bara de sus a cadrului metalic. . la unul din capete avand prevazut un ochi pentru legare la parghia de manevrare a supapei sorbului.electromotorul dispus pe axul carcasei. Descriere Pentru punerea exhaustorului in functiune se monteaza perdeaua pe suportul metalic si se astupa cu ea deschiderea prin care urmeaza sa fie evacuat aerul viciat (usa. spartura etc.cablul de forta cu stecher pentru curent trifazic. Se fixeaza apoi la orificiul de absorbtie al carcasei cotul metalic si se prinde capatul cu rama al tubului de absorbtie. de balustrade etc. iar celalalt capat se introduce in incaperea in care urmeaza a fi introdus aer proaspat. La orificiul de evacuare al carcasei ventilatorului se fixeaza tubul pentru evacuarea aerului. Intretinere Operatiile de intretinere sunt identice cu cele prezentate pentru exhaustor. Intretinere Dupa folosire. . transmite miscarea la rotorul cu palete. . Are o lungime de cca 12 m.tubul pentru evacuarea aerului.cablul de forta cu stecher pentru curentul trifazic si intrerupator de curent.sasiul metalic prevazut cu doua manere pentru transport. Se face apoi legatura ventilatorului cu sursa de curent prin intermediul unei bobine cu cablu in care se racordeaza stecherul. iar la celalalt cu un maner din lemn pentru legarea furtunului de treptele scarilor. Prin evacuarea aerului din zona rotorului. 78 Descriere Se compune din urmatoarele parti: . Cordita pentru legat furtunul Descriere Cordita pentru legat furtunul este confectionata din fire rasucite din canepa sau fire sintetice si are o lungime de cca 2 m.debitul (mc/ora) 100 . Principiul de functionare al ventilatorului este identic cu cel al exhaustorului. confectionata din panza rezistenta si prevazuta cu o maneca in care se introduce tubul de absorbtie.carcasa confectionata din tabla si rotorul cu palete. . . Absorbtia si refularea aerului au loc pe principiul fortei centrifuge care ia nastere prin invartirea rotorului.Fig. se curata de praf si fum. celalat capat al acestui tub se indreapta intr-o zona unde aerul viciat evacuat din incapere nu mai prezinta pericol. 79) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . carcasa este prevazuta cu un orificiu de absorbtie pe peretele lateral si unul de refulare la partea superioara.tunul pentru refularea aerului proaspat confectionat din panza rezistenta si avand o lungime de cca 20 m.electromotorul. cu o suprafata de 5 – 6 mp.). . Periodic. confectionat din panza rezistenta avand o lungime de cca 20 m. . . . se scutura perdeaua si tubul pentru evacuare si se verifica starea cablului de forta si a stecherului.

Are o lungime de cca 48 m. avand grija ca dupa atingerea lungimii dorite siguranta de blocare sa se fixeze bine pe una din treptele de baza. tretpe (2) si armaturi metalice (4) pentru ghidarea segmentilor pe timpul intinderii.inaltimea in stare de utilizare (m) . La fund se gasesc doua chingi din panza pentru intarire si un inel pentru agatare. in plus se vor unge lagarele scripetilor si ale sigurantei de blocare. la unul din capete avand prevazut un ochi pentru legarea de scara.latimea treptelor pe tronsoane (mm) . Intretinere Dupa folosire se curata. scara culisanta.inaltime in stare pliata pentru transport (m) 2. 81 Descriere Scara culisanta este confectionata din lemn si se compune din urmatoarele parti: . 80 Scara culisanta Scara culisanta (fig. 82 Descriere 4. Pentru transport are o toarta si un maner din panza.masa (kg) Fig.70 . scara de fereastra si scara plianta (baston). 480 59 . Din grupa scarilor manuale fac parte: scara de imperechere. trepte (2).inaltime de utilizare (m) 6. precum si pentru marirea rezistentei. santurile in care alune armaturile metalice pentru ghidarea segmentilor scarii. CAPITOLUL VIII SCARI MANUALE Scarile manuale sunt mijloace destinate asigurarii accesului servantilor la inaltimi si executarii salvarilor.trei tronsoane de scara care culiseaza (aluneca) unul pe celalalt. alcatuit fiecare din doua lonjeroane (1). 80) are urmatoarele caracteristici tehnice: . Fig. Se compune din 3 tronsoane de scara.sistemul de scripeti (5) cu sant si cablu metalic (3) pentru intinderea scarii si siguranta de blocare in pozitia „intins”. Galeata din panza Descriere Galeata este confectionata din panza rezistenta si are o capacitate de 15 l. se va verifica starea lantului (zala cu zala) si a cablului metalic.58 . Scara de imperechere Scara de imperechere (fig. Intretinere Se procedeaza ca in cazul scarii de imperechere. Atat la partea superioara cat si la cea inferioara este prevazuta cu cercuri din lemn pentru a-i pastra forma cilindrica.inaltimea in stare de transport (m) . dispozitive de fixare pentru realizarea imperecherii segmentelor (3 – 4) si armaturi metalice pentru marirea rezistentei (5). 403. Periodic se ung dispozitivele de fixare. .Coarda pentru ancorat scari Descriere Coarda pentru ancorat scari este confectionata din fire rasucite sintetice. Dupa realizarea imperecherii tronsoanelor este necesar ca dispozitivele de fixare sa nu fie iesite din locasurile respective.66 340. fiecare fiind format din doua lonjeroane (1).36 10. Intinderea scarii se realizeaza prin simpla manevrare a lantului in jos.masa unui tronson (kg) 14 Descriere Este confectionata din lemn lamelat sau aluminiu. Fig. 81) are urmatoarele caracteristici tehnice: . se verifica si se fac reparatiile necesare.

radiotelefoane mobile: . manuala. 84 Principalele caracteristici tehnice ale acestui tip de radiotelefon sunt urmatoarele: .unitatea emisie-receptie (statia propriu-zisa) care include emitatorul. centrala telefonica si telefonul de campanie. se desface in doua parti simetrice. CAPITOLUL IX MIJLOACE PENTRU TRANSMISIUNI Mijloacele pentru transmisiuni sunt destinate realizarii legaturilor radiotelefonice de conducere si cooperare pe timpul interventiilor la incendii.radiotelefonul mobil de 25 w. dispeceratul.radiotelefonul transportabil de 10 w. 25 2 . Intretinere Pe timpul operatiilor de intretinere se verifica starea coltilor carligului de agatare si starea sudurilor realizate intre trepte si lonjeroane. comutatoare. 83 Descriere Este confectionata din lemn lamelat. varianta ce permite stabilirea legaturii radio de la un post telefonic din reteaua telefonica urbana. in plus. cu ajutorul unei chei speciale. Intretinere Se procedeaza la fel ca in cazul scarii de imperechere. magnefonul de 4 w.masa (kg) 15 Fig. .26 .5 w. In interior sunt montate difuzorul. 83) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . instalarea acestuia putandu-se face in doua variante: . microfonul si circuitele electronice aferente.latimea (mm) 32 .radiotelefoane portabile: . indicatoare optice (lampi) si instrumente de masura prin intermediul carora se opereaza pe timpul lucrului. .radiotelefonul portabil de 0. . blocul de alimentare si un panou de comanda miniaturizat.cu comanda de trecere la emisie. 84) lucreaza numai in reteaua simplex. incarcatorul pentru baterii de acumulatori.unitatea de alimentare a unitatii de comanda si de cuplare la linia telefonica. trepte (2).Este confectionata din aluminiu.inaltimea in stare de utilizare (m) 3. carligul de agatare cu colti (3). Radiotelefoanele Radiotelefoanele din dotarea pompierilor militari functionarea in benzi din gama undelor ultrascurte atat in reteaua radiofonica cat si in reteaua semiduplex. Din grupa mijloacelor pentru transmisiuni fac parte: radiotelefoanele.puterea de radiofrecventa a emitatorului (w) . bobina cu cablu telefonic. armaturi metalice pentru marirea rezistentei (4) si doua distantiere (5).unitatea de comanda ce se prezinta sub forma unei cutii cu rama din lemn si capace din tabla. . situatie in care nu se permite stabilirea legaturii radio la un post telefonic din reteaua telefonica urbana. . in cazul statiilor telecomandate. Se compune din doua lonjeroane (1). Fig. Scara baston Scara baston (fig. bateriile de acumulatori. .0 . clasificandu-se astfel: . centrala telefonica automata. . Se compune din doua lonjeroane (1) prevazute cu locasuri speciale pentru plierea treptelor si cu trepte (2) articulate mobil la capete. receptorul.puterea de audiofrecventa a difuzorului incorporat in unitatea de comanda (w) Descriere In prima varianta de instalare din complexul radiotelefonic fac parte urmatoarele: .radiotelefoane fixe: .radiotelefonul mobil de 10 w. cate unul la partea de jos a fiecarui lonjeron. Este echipata cu butoane. constructiv prezentandu-se sub forma unei cutii metalice care.latimea in stare pliata (cm) 10 . se vor unge articulatiile treptelor. a) radiotelefonul fix de 25 w „STORNO” tip CQF 612 Radiotelefonul fix de 25 w „STORNO” (fig.radiotelefonul fix de 10 w.inaltimea in stare pliata (m) 3.cu comanda de trecere in emisie prin voce. armaturi metalice pentru marirea rezistentei (4) si doua de agatare cu colti (3). prin butoane. . unitatea de comanda prin laringofon. amplificatorul cu dispozitiv de alarmare.radiotelefonul fix de 25 w. cel superior fiind perforat.

11. cu circuitele aferente. In caz contrar. .comutatoarele 3 si 4 prin apasarea carora regleaza volumul sonor in difuzor.antena.2 si 3. .butonul squelch (2). Unitatea de comanda nu are microfon incorporat.bloc de alimentare de la retea. .butonul (7) care. incorporat in unitatea de comanda. la care unitatea de emisie-receptie este instalata in alt loc decat cel al unitatii de pompieri. 86) destinata comutatoarelor si indicatoarelor optice dispuse pe unitatea de comanda este urmatoarea: . Butoanele 8.unitatea de comanda cu microfon si difuzor incorporat.unitatea de alimentare a celei de comanda si de cuplare la linia telefonica. permite unui abonat din reteaua telefonica urban sa transmita si sa receptioneze mesaje prin intermediul radiotelefonului. Dupa terminarea mesajului.becul 2 care indica faptul ca echipamentul este alimentat.unitatea de comanda. . pozitie in care telefonul cu unitatea de comanda sunt folosite pentru actionarea radiotelefonului prin voce. instalate in incinta unitatii. . . Pe panou sunt dispuse butoanele.lampa rosie (5) care se aprinde cand statia emite. 10. de abonat. 9. prin intemediul caruia se asculta traficul radio atunci cand butonul 1 este neapasat.instrumentul indicator care in regim de emisie prezinta intensitatea sunetului atunci cand se vorbeste in fata unitatii de comanda. dupa care eliberam butonul 2. . Dispunerea si destinatia butoanelor. In a doua varianta.potentiometrul pentru reglarea volumului sonor (4). ci numai difuzor. Intrebuintare Se poate emite uneori prin intermediul telefonului cuplat la echipament si care este amplasat langa unitatea de comanda. . in cazul unei statii telecomandate.microreceptor special. Prin apasarea lui statia trece in regim de emisie. utilizat la verificarile locale ale unitatii de emisie-receptie. . Prin actionarea lui circuitul squelch este scos din functiune si in difuzor se aude zgomot continuu. obtinand astfel o imbunatatire a auditiei. radiotelefonul trecand in regim de receptie. 12 si 13 nu sunt utilizate la aparatura din dotarea pompierilor si. In caz ca receptionam un mesaj foarte slab. Lampa galbena este aprinsa (echipamentul este alimentat) si comutatorul de canale 3 este pe pozitia canalului dorit. Si in aceasta varianta butoanele 8. cu o intensitate a vocii care sa determine pozitionarea acului instrumentului indicator 7 in zona rosie.pentru comanda locala. se apasa butonul de emisie 1. este necesara deplasarea unui specialist pana la locul unde este amplasata unitatea de emisie-receptie. trecerea din regim de receptie in regim de emisie si invers. 9. 85 . La tipul vechi (fig. utilizat la verificarile locale ale unitatii emisie-receptie.lampa de culoare rosie (5) care se aprinde cand radiotelefonul emite. comutatoarele si indicatoarele optice cu ajutorul carora opereaza radiotelefonul. in care este inclus difuzorul. Intrebuintare Consideram echipamentul instalat complet. nu se pot selecta decat canalele 1 si 2 de la unitatea de comanda. . produsa in doua variante: . prin apasare. cu conditia ca statiei sa i se fi alocat un circuit. .unitatea de emisie-receptie (statia propriu-zisa) care este identica cu cea prezentata la prima varianta. . Pentru a schimba totusi canalul de lucru in cazul statiei telecomandate.pentru comanda la distanta. acul indicator trebuie sa se situeze in sectorul rosu. cu sau fara disc.telefonul obisnuit. covertizorul de alimentare. in lipsa receptionarii mesajelor de la alti corespondenti. se elibereaza butonul de emisie 1. reglarea volumului sonor. nu vom insista asupra destinatiei lor. Dispunerea si destinatia butoanelor.comutatorul de canale (3) care nu este functional la aceasta varianta. si „apasat”. Indiferent de varianta constructiva adoptata pentru unitatea de comanda radiotelefoanele sunt de 2 tipuri „vechi” si „noi”. apasam butonul 2 Sq de mai multe ori. in consecinta. lampa rosie 5 se va aprinde si se va vorbi in fata unitatii de comanda. Deci. Sistemul permite oricarui abonat din reteaua urbana care cunoaste numarul de telefon alocat acestui tip de legatura sa transmita si sa receptioneze mesaje prin intermediul statiei radio cu conditia ca ea sa fie manipulata corespunzator..butonul (1) cu doua pozitii de lucru: „neapasat” pozite in care telefonul racordat la unitatea de comanda este folosit ca telefon obisnuit in reteaua telefonica. . emitatorul. comutatoarelor si indicatoarelor optice pe panoul unitatii de comanda . comutatoarelor si indicatoarelor optice pe unitatea de comanda in varianta de fata este urmatoarea (fig. . Constructiv se prezinta sub o forma asemanatoare primei variante.comutatorul de canale (3) permite selectarea canalului dorit fiind echipate numai canalele 1. .lampa de culoare galbena (6) care indica ce echipament este alimentat. receptionarea de catre alt corespondent a mesajului poate fi de slaba calicate sau chiar imposibila. Descriere In completul unui radiotelefon fix de 10 w tip IEMI intra urmatoarele componente: . . . . In aceasta varianta nu exista posibilitatea schimbarii canalului de lucru de la unitatea de comanda. . varianta in care statia poate lucra pe 1 – 2 canale oferind urmatoarele avantaje: comutarea canalelor.potentiometru pentru reglarea volumului sonor (4). 11 si 12 sunt inutilizabile la aparatura din dotarea trupelor de pompieri. fara microfon. .unitatea de emisie-receptie in care sunt incluse principalele blocuri functionale. . . receptorul. 85): Fig.butonul de emisie (1). .antena. Pentru alimentarea aparatului in aceasta varianta se utilizeaza un bloc redresor de dimensiuni reduse.microreceptor special. Apasam butonul 2 Sq si cu ajutorul potentiometrului 4 reglam convenabil nivelul auditiei in difuzorul din unitatea de comanda. Din acest moment radiotelefonul este pregatit pentur receptionarea mesajelor.lampa galbena (6) se aprinde cand echipamentul se alimenteaza. .butonul squelch (2). din complexul radiotelefon fac parte urmatoarele componente: . b) radiotelefonul fix – RTF – S (SD) – 10 w – tip IEMI Radiotelefonul fix RTF – S (SD) – 10 w – tip IEMI permite realizarea legaturilor radio necesare indeplinirii misiunilor de prevenire si stingere a incendiilor. 10. Daca se doreste transmiterea unui mesaj.comutator pornit-oprit 1 prin apasarea caruia se realizeaza alimentarea echipamentului. Acest buton se utilizeaza in cazul receptionarii foarte slabe a mesajelor sau pentru reglarea volumului sonor. Pentru ca mesajul sa fie corect transmis.

Comutatoarele si butoanele de comanda sunt dispuse pe panourile frontale ale radiotelefonului R-8140 sau ale unitatii de comanda R-8606 de la radiotelefonul R-8142. deci echipamentul este alimentat.. 12. radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza in regim de receptie. . In cazul celei de-a doua variante „noua”. Radiotelefoanele se pot instala si ca statii fixe. 7. alimentarea se realizeaza de la reteua de 220 V. 12 V.comutatoarele 7 – 11 cu ajutorul carora se alege canalul dorit in subgama selectata in prealabil cu comutatorul 4. Prima varianta cu sistem de comanda incorporat. Pe durata emisiei.maximum de canale 12 .6. in functie de intensitatea sonora a mesajelor receptionate se regleaza volumul sonor dupa cum s-a aratat mai inainte. In acest moment radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza pe receptie. precum si cabluri de interconectare ale componentelor sistemului. Cu ajutorul comutatorului 8 se alege subgama in care se afla canalul pe care vom lucra.comutatorul 5 care prin apasare trece radiotelefonul in regim de emisie. se apasa pe clapa 5 si se vorbeste in fata unitatii de comanda./50 Hz printr-o sursa de alimentare R-8503. Fig.consum de emisie (alimentare la 6 V.dimensiuni (mm) 70 x 210 x 240 .c.) max.unitatea de emisie-receptie cu sau fara sistem de comanda incorporat. 86 La tipul „nou” (fig.modul de lucru simplex sau duplex . Caracteristicile tehnice ale radiotelefoanelor mobile de 20 W sunt urmatoarele: . la statie conectandu-se direct antena.1 – f. receptorului.tensiunea de alimentare 6 V. tip R-8140. 10 sau 11 selectionam canalul dorit in cadrul subgamei alese.indicatorul optic 6 care se aprinde in momentul in care radiotelefonul emite. Se apasa comutatorul 1.c.c.clapa 9 care.comutatorul 8 cu ajutorul caruia prin translatare spre stanga sau spre drepta se selecteaza una dintre cele doua subgame: f. 8. . selectam canalul dorit in cadrul subgamei. prin cablul multifrier. .comutatorul 3 prin care se regleaza volumul sonor in difuzor incorporat in unitatea de comanda. realizate in doua variante. Comutatoarele 11. prin apasare.3 sau f. Radiotelefonul propriu-zis este construit intr-o carcasa metalica cu capacele superior si inferior detasabile pentru a permite accesul (numai al specialistilor) la circuitele interioare ale emitatorului.5 A Descriere Din completul radiotelefonului de 20 W fac parte: . . 12 V. . 500 mA . tip R-8140 (cu unitate de comanda incorporata) si tip R-8142 (cu unitate de comanda separata).comutatoarele 5. Radiotelefoanele tip R-8140 si R-8142 au aceeasi destinatia ca si cele fixe descrise anterior. Prin apasarea unuia din comutatoarele 7. Prin apasarea comutatorului 3 se regleaza volumul. .indicatorul optic 2 care se aprinde cand echipamentul este alimentat.becul 10 care se aprinde in momentul emisiei. se regleaza volumul sonor dupa cum s-a aratat mai sus.comutatorul 1 pornit-oprit prin apasarea caruia echipamentul este alimentat. 87) pe unitatea de comanda sunt dispuse: .c. .difuzor R-8472. Unitatea de comanda R-8606 de la radiotelefonul R-8142 este protejata de o carcasa metalica si are un suport de fixare pe bordul masinii.apasat – canalele 6 -10. Comutatorul 1 + 2 nu este folosit la aparatura din dotarea trupelor de pompieri. Prin apasarea unuia din comutatoarele 5. pornim de la faptul ca instalarea completului radiotelefonului fix este realizata. se aprinde indicatorul optic 2. Se apasa comutatorul 1 si se aprinde indicatorul optic 2. 6 si 7 cu ajutorul carora.5 m prezinta avantajul unui echipament cu volum redus instalat pe bordul autospecialelor. In acest moment. asa cum rezulta si din titlul subcapitoului. deci echipamentul este alimentat.cabluri cu mufa destinate alimentarii radiotelefonului. prin apasare. microfonul.putere de iesire emitator 20 W . dar si dezavantajul determinat de interconectarea unitatii de comanda cu unitatea de emisie-receptie.4 – f. . prin apasarea clapei 9. Daca se transmite mesaje.) 4. fiind. difuzorul si firele de alimentare. 12 V. 13 si 14 nu se folosesc la aparatura din dotarea pompierilor. Dezavantajul consta in necesitatea instalarii unui echipament relativ voluminos pe bordul autospecialelor. Intrebuintare In cazul primei variante de tip „vechi” consideram realizata instalarea completului radiotelefon. indicatorul optic sta aprins. tip R-8606 necesar atunci cand unitatea de emisie-receptie nu este echipata cu sistem de comanda incorporat. Daca transmite mesaje. de la o distanta de 30 cm.independenta antenei 500 HMI . indicatorul optic sta aprins.antena F-30424/II. sursei de alimentare si eventual al sistemului de fixare pe bordul autovehiculelor. 24 V. 9. .c. la care toate butoanele si comutatoarele necesare exploatarii statiei se afla dispuse chiar pe panoul frontal al radiotelefonului propriu-zis si prezinta avantajul ca nu mai necesita interconectari cu unitatea de comanda separata. 87 . . . Sunt marcate cu frecventele pe care le selecteaza din cadrul subgamelor selectate cu comutatorul 4. in acest caz. trece radiotelefonul in regim de emisie. . c) radiotelefoanele mobile de tip 20 W. . .c.eliberat – canalele 1 – 5. 6. . A doua varianta cu unitate de comanda separata tip R-8142 care se conecteaza la radiotelefon printr-un cablu de maximum 5. Prin apasarea comutoarelor 3 si 11 se regleaza volumul.c. fiind marcate cu frecventele pe care le selecteaza. se selecteaza canalul dorit.unitatea de comanda separata. se apasa pe clapa 9 si se vorbeste in fata unitatii de comanda de la o distanta de 30 cm.c.comutatorul 4 prin mijlocirea caruia se selecteaza subgamele dupa cum urmeaza: . Cu ajutorul comutatorului 4 se alege subgama in care se afla canalul pe care vom lucra. .microfon R-8474 (sau R-8471).consum de receptie (alimentare la 6 V. In functie de intensitatea sonora a mesajelor receptionate. Fig. Pe durata emisiei.

In cazul radiotelefonului R-8140 destinatia butoanelor si comutatoarelor este urmatoarea (fig. 88): Fig. 88 - clapa PORNIT-OPRIT (1) prin apasarea careia telefonul este alimentat; - clapele de volum 2 si 3 care permit reglarea volumul in 4 trepte in ordine crescatoare astfel: - volumul minim: nici o clapa apasata; - clapa 2 apasata si 3 neapasata; - clapa 2 neapasata si 3 apasata; - clapa „squelch” 4 prin apasarea careia circuitul squelch este scos din functie. In difuzor se aude un zgomot permanent, in lipsa receptionarii semnalului util. Este marcata cu literele SQ; - clapa cautatorului automat de canale 5; cand este apasata cautatorul de canale intra in functie; este marcata cu literele CA; - clapa EMISIE-RECEPTIE 6, care prin apasare permite intrarea emitatorului in functiune; - toate clapele 1 – 6 sunt permanent autoiluminate; - comutatorul de canale 7 cu ajutorul caruia se selecteaza canalul dorit, iluminat atunci cand nu functioneaza emitatorului de canale sau cand un alt radiotelefon emite pe canalul solicitat cu acest comutator iar clapa 5 este apasa; - comutatorul prin care se selecteaza cel de-al doilea canal sau supravegheat 8 este iluminat numai in situatia in care functioneaza cautatorul automat de canale si un alt radiotelefon emite pe canalul selectat cu ajutorul comutatorului respectiv. Radiotelefonul nu intra in emisie atunci cand este apasata clapa „CA” deci cand functioneaza cautatorul automat de canale. Cautatorul automat de canale nu functioneaza daca este apasata clapa „SQ”. In cazul radiotelefonului R-8142 butoanele si comutatoarele sunt dispuse pe panoul unitatii de comanda R-8606 si au urmatoarele destinatii (fig. 89); Fig. 89 - comutatorul PORNIT-OPRIT si volumul sonor 1, in a carui rotire in sensul acelor de ceasornic se realizeaza: - in prima pozitie statia este alimentata, se aprinde LED-ul 6; - pe urmatoarele pozitii se regleaza, crescator, volumul sonor; - comutatorul de canale (2) cu ajutorul caruia se selecteaza canalul de lucru dorit; LED-ul de deasupra se aprinde atunci cand statia este alimentata si comutatorul cautatorului de canale este comutat pe pozitia „CA”; cand comutatorul cautatorului de canale este comutat pe pozitia „CA” LED-ul se aprinde numai cand un alt radiotelefon emite pe canalul selectat cu acest comutator de canale 2; - comutatorul de canale auxiliar (3), prin care se selecteaza cel de-al doilea canal supravegheat, functional numai cand comutatorul 4 se afla pe pozitia „CA”, iar LED-ul 7 de deasupra lui se aprinde numai cand un alt radiotelefon emite pe frecventa canalului selectat cu ajutorul comutatorului 3; - comutatorul automat de canale (4) manevrat pe pozitia „CA” permite circuitului cautator de canale sa intre in functiune; - comutatorul squelch (5) pe pozitie „SQ” permite scoaterea circuitului squelch din functiune, in difuzor auzindu-se un zgomot permanent, in lipsa receptionarii unui mesaj; - LED-ul (8) se aprinde cand radiotelefonul este in emisie. Pe spatele unitatii de comanda se afla o mufa de interconectare a acesteia cu unitatea de emisie-receptie, microfonul si difuzorul. Intrebuintare Pentru intrebuintarea radiotelefonului de 20 w tip R-8140 dupa realizarea interconectarilor se procedeaza astfel: - se alimenteaza radiotelefonul prin apasarea clapei 1; becul din interiorul clapei se va aprinde; - se selecteaza canalul de lucru cu ajutorul comutatorului 7; becul din interior se aprinde; - se regleaza volumul sonor cu ajutorul clapelor 2 si 3. Aceasta se poate face in functie de intensitatea sonora a zgomotului care se aude in difuzor cand se scoate din functiune circuitul squelch (cand se apasa clapa 4 „SQ”). Dupa reglarea volumului sonor, se elibereaza clapa 4 „SQ” si trecerea astfel la modul normal de lucru fara zgomot in difuzor in lipsa receptionarii mesajelor. Radiotelefonul este pregatit lucru, aflandu-se in regim de receptie. Daca vrem sa transmitem un mesaj se apasa butonul de emisie dispus pe corpul aparatului si se vorbeste in fata microfonului de la cca 10 cm, situatie in care se aprinde becul de la pozitia 6, cat timp se emite. Trecerea in emisie a radiotelefonului se poate face si prin apasarea clapei 6. La fel se aprinde becul din interiorul clapei. Trecerea radiotelefonului in regim de supraveghere a doua canale simultan cu ajutorul cautatorului automat de canale se face astfel: - se apasa clapa 5 „CA” (se aprinde becul din interior) si se stinge becul din dreptul comutatorului 7; - se selecteaza cele doua canale supravegheate cu comutatoarele 7 si 8. Cand se receptioneaza un mesaj pe cele doua canale becul respectiv se aprinde. Pentru a transmite un mesaj, eliberam clapa 5 „CA” si selectam cu comutatorul 7 canalul pe care am primit mesajul. Trecem statia in regim de emisie si transmitem mesajul dorit. Amintim ca nu se poate emite cand circuitul cautatorului automat de canale este in functiune (clapa 5 „CA” este apasata). In cazul intrebuintarii radiotelefonului de 20 w tip R-8142 (cu unitatea de comanda separata), dupa realizarea interconectarilor se procedeaza astfel: - se alimenteaza radiotelefonul prin rotirea comutatorului 1 (LED-ul 6 se va aprinde); - este selectat canalul de lucru cu ajutorul comutatorului 2; - se regleaza volumul sonor din comutatorul 1. Acesta se poate face in functie de intensitatea sonora a zgomotului care se aude in difuzor cand se scoate din functiune circuitul squelch (comutatorul 5 este pe pozitia SQ). - se trece comutatorul 5 pe pozitie normala si astfel nu se mai aude zgomot in difuzor in lipsa receptionarii mesajelor. In acest moment, radiotelefonul este pregatit pentru lucru, afirmandu-se in regim de receptie. Daca vrem sa transmitem un mesaj, luam microfonul, apasam butonul de emisie si vorbim in fata lui de la cca 10 cm. Trecerea radiotelefonului in regim de supraveghere a doua canale simultan cu ajutorul cautatorului automat de canale se face astfel: - se trece comutatorul 4 pe pozitia „CA” si LED-ul 6 se va stinge; - se selecteaza doua canale supravegheate cu comutatoarele 2 si 3. Cand se receptioneaza un mesaj pe unul dintre cele doua canale LED-ul de deasupra canalului respectiv se aprinde. Amintim ca nu se poate emiute cand emitatorul cautatorului de canale este in functiune (comutatorul 4 este in pozitia „CA”). d) radiotelefonul mobil RTM-4 MF – S (SD) de 10 w. Radiotelefonul mobil RTM-4 MF – S (SD) de 10 w (fig. 90) este destinat echiparii autospecialelor de prevenire si stingere a incendiilor si are posibilitatea de lucru in sistem simplex sau semiduplex. Acest tip de radiotelefon prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - numarul maxim de canale 10 - moduri de lucru simplex sau semiduplex - independenta antenei 50 OHMI - alimentare 6; 12 si 24 V.c.c. - curent maxim absorbit de radiotelefon: - emisie 3,4 A/24 V.c.c. sau 1,7 A/24 V.c.c.

- receptie 0,5 A/12 V.c.c. sau 0,3 A/24 V.cc. In completul radiotelefonului intra urmatoarele componente: - unitatea de emisie receptie; - unitatea de comanda; - microfonul; - antena; - placa de baza destinata fixarii unitatii emisie-receptie pe autospeciale; - cablurile de interconectare intre unitatea emisie-receptie, cablurile de alimentare, cutia de cu sigurante fuzibile si suportul microfonului. Fig. 90 Unitatea de emisie-receptie constituie statia propriu-zisa si contine emitatorul, receptorul, convectorul. Constructiv se prezinta sub forma unei cutii de metal ce este prevazuta cu o mufa pentru antena, mufa-fata in care se introduce mufa-mama a cablurilor de interconectare si alimentare. Locul de instalare se alege astfel incat sa nu deranjeze prin spatiul pe care-l ocupa si sa fie ferita de lovituri. Unitatea de comanda este cea la care se executa operatiunile ori de cate ori este necesara stabilirea unei legaturi radio. Este instalata pe bordul autospecialelor, astfel incat sa permita manevrarea comoda a comutatoarelor si potentiometrelor cu care este echipata. Dispunerea comutatoarelor si potentiometrelor pe panoul unitatii de comanda, precum si destinatia acestora este urmatoarea: - comutatorul de canale (1) ce permite alegerea canalului dorit; - potentiometrul de volum in trepte (2) prin care se stabileste nivelul auditiei optime in „difuzor”; - comutatorul basculat de pornire si oprire (3) in cele doua pozitii extreme permite alimentarea si, respectiv, intreruperea alimentarii radiotelefonului de la bateria autovehiculelor; - butonul de emisie-receptie (4) prin apasarea carora statia trece in regim de emisie; are functie identica cu butonul de emisie dispus pe microfonul radiotelefonului; - potentiometrul (5) permite introducerea sau scoaterea din functiune a releului de zgomot (circuit de squelch). Acesta functioneaza in pozitia in care zgomotul din difuzor dispare atunci cand nu se receptioneaza nici un mesaj. - mufa-mama pentru microfon (6) este dispusa pe partea laterala stanga, cand privim cutia din fata; - lampa de culoare verde (7) se aprinde in momentul conectarii alimentarii, deci in momentul cand comutatorul 3 este basculat pe una din partile laterale. Intrebuintare Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se procedeaza astfel: - se cupleaza contactul general al masinii si se porneste motorul; - se actioneaza comutatorul 3 intr-una din pozitiile laterale (numai dupa pornirea motorului); - se aprinde lampa verde; moment in care radiotelefonul este alimentat si functioneaza in regim de receptie; - cu comutatorul de canale 1 se stabileste canalul dorit; - cu comutatorul 2 se regleaza nivelul auditiei; Pentru trecerea radiotelefonului in regim de emisie se detaseaza microfonul de pe suport, se apasa butonul lateral si se vorbeste; sau se apasa pe butonul 4 care introduce radiotelefonului in emisie si se vorbeste. Cand se executa lucrari de intretinere a bateriilor de acumulatori, instalatiile electrice ale radiotelefonalor se vor deconecta. e) radiotelefonul transportabil de 10 w tip CQP-612 Radiotelefonul trasportabil de 10 w tip CQP-612 (fig. 91) produs de firma daneza „STRONO” lucreaza in gama undelor ultrascurte, fiind echipat cu frecvente din reteaua simplex, proprie pompierilor. Prin modul in care a fost conceput poate fi utilizat ca statie mobila sau fixa. Caracteristici tehnice: - putere emitator (w) - impedanta antenei (OHMI) - numar maxim de canale - tensiunea de alimentare (V.c.c) - modul de lucru Fig. 91 Descriere Din completul radiotelefonului fac parte: - statia propriu-zisa care contine emitatorul si receptorul; - unitatea de alimentare tip B4-602; - monofonul (microfon-difuzor) tip L.M. 601; - antena tip AN-611 H. Atat statia propriu-zisa cat si unitatea de alimentare sunt introduse in casete metalice. Prinderea unitatii de alimentare de corpul radiotelefonului se realizeaza cu ajutorul a doua cleme laterale. Conectarea unitatii de alimentare la statie se realizeaza, din punct de vedere electric, prin intermediul unui conector mama-tata cu 7 contacte. Monofonul, care contine capsula difuzor-microfon plus partea electrica aferenta si butonul de emisie-receptie, este dispus intr-o carcasa de plastic si se fixeaza, cu ajutorul unei cleme pe partea laterala a statiei. Destinatia comutatorului, a mufelor si a indicatoarelor dispuse pe panoul frontal este urmatoarea: - mufa-tata (1) destinata conectarii monofonului la radiotelefon prin introducerea mufei-mam a monofonului in mufa-tata care apoi se fixeaza prin insurubare in sensul acelor de ceasornic; - mufa-antena (2) prin intermediul careia antena se fixeaza la radiotelefon prin insurubare, in sensul acelor de ceasornic; - butonul destinat pornirii statiei (3) si reglajului volumului sonor; - comutatorul de canale (4) cu ajutorul caruia se alege canalul de lucru dorit; - comutatorul cu 3 pozitii (5) pentru: - scoaterea din functiune a difuzorului; - receptia cu circuitul squelch in functiune; - receptia fara circuit squelch in functiune; - instrumentul indicator (6) care prezinta starea de incarcare a bateriei de acumulatoare astfel: - baterie incarcata – indicatorul pozitionat in zona verde; - baterie descarcata – indicatorul pozitionat in zona rosie. minim 10 50 12 30 simplex.

Pe panoul frontal al radiotelefonului mai sunt dispuse: indicatorul optic (7), mufe (8) ce nu sunt utilizate. Monofonul este echipat cu 2 butoane din care se utilizeaza numai unul: butonul de emisie-receptie prin apasarea caruia statia trece in emisie. Intretinere Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se ataseaza unitatea de alimentare in radiotelefon cu ajutorul celor 2 clame laterale, avand grija ca mufa-tata dispusa la partea inferioara a acestuia sa intre corect in mufa-mama dispusa pe unitatea de alimentare, dupa care: - se introduce antena in mufa 2 si se pozitioneaza, astfel incat oricare ar fi pozitia statiei, antena sa fie mereu verticala; - se conecteaza monofonul la mufa 1 dispusa pe panoul radiotelefonului; - se fixeaza canalul 2 cu ajutorul comutatorului 4; - se alimenteaza radiotelefonul rotind butonul 3 in sensul acelor de ceasornic, astfel ca acul instrumentului indicator sa treaca in sectorul verde; - re regleaza nivelul sonor, moment in care radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza in regim de receptie. Daca se doreste transmiterea unui mesaj se apasa butonul de pe monofon si se vorbeste in fata lui de la o distanta de aproximativ 20 cm. Unitatea de alimentare are incorporata pe langa bateria de acumulatori si incarcatorul bateriei, ce se conecteaza la retea prin intermediul cordonului cu stecher. Timpul de incarcare al bateriei este de 14 ore, iar daca acesta este mai mare bateria nu se degradeaza. f) radiotelefonul transportabil de 10 w R-8240 Radiotelefonul transportabil de 10 w R-8240 (fig. 92) este destinat in functie de frecventele cu care este echipat, stabilirii legaturilor radio in reteaua simplex si semiduplex. Radiotelefonul este astfel construit incat ofera legaturi sigure pe distante relativ mari datorita atat caracteristicilor tehnice (sensibilitatea receptorului si puterea de radiofrecventa de emisie – 10 w) cat si multiplelor accesorii cu care poate functiona ca statie portabila, mobila sau fixa. Poate fi echipat cu maximum 12 canale iar comenzile se realizeaza in totalitate pe panoul frontal pe care exista mufele si suportul pentru monofon si antena. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - puterea emitatorului (w) minimum 10 - impedanta antenei (OHMI) 50 - numar maxim de canale 12 - mod de lucru simplex sau semiduplex - tensiunea de alimentare 12; 6 V ± 15% - consuma maxima la 12; 6 V.c.c. in emisie max. 4 A in receptie (asteptare) 500 mA. Completul statiei cuprinde urmatoarele componente: - unitatea emisie-receptie R-8240; - antena R-8442; - monofon R-8475; - monofon R-8475; - accesorii pentru alimentare: - casete cu baterii cadmiu-nichel (Cd-Ni) de 4 Ah R-8507; - caseta cu baterii cadmiu-nichel (Cd-Ni) de Ah R=8508 sau Ah R-8508 A; - caseta cu baterii cadmiu-nichel si incarcator pentru baterii incorporat, R-8504 (pentru functionarea cu statie fixa sau transportabila); - sursa de alimentare de la reteaua de 220 V.c.c./50 Hz R-8505 (in caz ca functioneaza ca statie fixa); - cordon cu mufa de 50 contacte (mama) care asigura alimentarea unitatii de emisie receptie R-8240 de la bateria de 12 V.c.c. a autovehiculelor. Fig. 92 Descriere Radiotelefonul (emitator, receptor, sistem de comanda si sisten de alimentare) are asamblat intr-o caseta metalica din aluminiu cu capacele din fata si spate detasabile, ceea ce permite accesul la partea electrica interna. Are prevazut un maner de transport fixat lateral prin doua butoane cu filet. Pozitionarea comutatoarelor si a mufelor, precum si modul lor de utilizate sunt urmatoarele: - comutator rotativ (1) cu 6 pozitii care asigura: - pozitia 1 oprirea statiei; - pozitia 2 controlul bateriei, pozitie in care LED-ul din dreptul comutatorului se aprinde daca bateria are tensiune mai mare de 10 V; - pozitiile 3, 4, 5 si 6: reglajul in trepte al nivelului auditiei in microfon; - comutator cu 12 pozitii (2) care asigura selectarea canalului de lucru dorit; - comutator cu 12 pozitii (3) ce fixeaza cel de-al doilea canal pe care dorim sa-l supraveghem prin intermediul cautatorului automat de canale. Pe canalul stabilit cu acest comutator se poate receptiona (cand se lucreaza cu cautatorul automat) dar nu si emite; - comutator basculant (4) cu 3 pozitii; - mijloc-radiotelefonul este pe receptie cu circuitul SQ in functiune, iar in mufa nu se aude nimic (zgomotul este suprimat); - basculat pe pozitie fara retinere „S2” este pe receptie cu circuitul SQ scos din functiune. In microfon se aude, in regim de asteptare (fara receptionarea unui mesaj), un zgomot permanent in functie de reglajul volumului cu comutatorul C1; - basculat in pozitia „CA” – este pus in functiune cautatorul automat si sunt supravegheate simultan canalele fixate cu comutatoarele C2 si C3. Pe aceasta pozitie radiotelefonul doar receptioneaza, nu poate si emite. Circuitul SQ in functiune, pe asteptare, neauzindu-se nimic in monofon; - mufa (mama) pentru conectarea la antena (MI); - mufa (cu 7 contacte) pentru conectarea monofonului (M2); - suportul monofonului (S1); - indicatoare optice LED-uri (I1, 2, 3). Manerul mecanic cu care este prevazuta statia asigura transportul si functionarea in repaus, intr-o pozitie inclinata convenabila pentru operator. Sistemul radiotelefon-unitate de alimentare (casete fixate in partea inferioara prin cele doua crabiniere laterale) formeaza un sistem etans la ploaie. Monofonul contine in caseta de plastic difuzorul (care functioneaza si ca microfon), un amplificator de audiofrecventa si un sistem de actionare cu clapa pentru trecerea in emisie a radiotelefonului. Pe capacul din spate, monofonul are o clama de fixare pe radiotelefon. Intrebuintare

. Efectuand aceste manevre radiotelefonul este adus in regim de receptie. pentru a mari distanta de legatura. Pentru lucrul cu cautatorul automat pe canale: . . radiotelefonul fiind alimentat in difuzor se va auzi un zgomot permanent.se roteste comutatorul (4) pe pozitia III si. LED-ul corespunzator canalului se aprinde pe toata durata transmiterii mesajului. . implicit. potentiometrelor si mufelor dispuse pe panoul radiotelefonului de 0.5 w este un aparat de emisie-receptie tranzistorizat.pornit. ca urmare. conectarea la bateria autovehiculului fiind facuta obligatoriu prin intermediul cutiei cu sigurante fuzibile. pe receptie.5 w este compus din: . se apasa butonul de emisie (5) si se vorbeste. . toate LED-urile fiind stinse. zgomotul dispare. . in difuzor se aude zgomot permanent.se cupleaza unitatea de alimentare (caseta cu baterii.husa de protectie.tensiune de alimentare (v. In aceasta situatie radiotelefonul nu emite si nu receptioneaza. radiotelefonul intra in emisie si vorbin in fata acestia de la aproximativ 10 cm mesajul este transmis in eter. ca sistem de prindere pe autovehicul. . pe baterie. pozitie marcata pe panou 0.numar maxim de canale . In cazul instalarii radiotelefonului ca statie fixa functioneaza cu caseta de acumulatori. cu posibilitati de lucru pe maximum 6 frecvente (canale).c./50 Hz.se roteste comutatorul de canale (2) pe pozitia corespunzatoare canalului pe care se va lucra. Daca zgomotul nu dispare inseamna ca bateria este descarcata si trebuie schimbata.c. Reglajul se face ori in timpul receptiei unui semnal de la un corespondent ori trecand (C4) pe pozitia „SQ” si regland volumul in functie de zgomotul permanent al radiotelefonului. Pentru a lucra cu radiotelefonul mobil acesta se fixeaza la bordul masinii.c.Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se procedeaza astfel: .comutatorul pornit-oprit (4) cu 3 pozitii: . ca urmare.pornit. aducand radiotelefonul la i distanta de aproximativ 10 cm de gura. . radiotelefonul nu emite. La mufa de antena se cupleaza o antena fixata pe autovehicul. . . cu incarcator incorporat R-8504 sau cu sursa de alimentare R-8505 ambele fiind in permanenta conectate la reteaua de 220 V. destinate prinderii manerului. acoperita cu un manson protector din material plastic.) .mufa antena (1) permite conectarea la radiotelefon printr-o apasare usoara si o rotire in sensul acelor de ceasornic a antenei. La baza acestei antene exista o banda din material plastic de culoare verde ce caracterizeaza frecventele alocate retelei simplex a pompierilor militari. Cand vrem sa transmitem un mesaj se apasa clapa monofonului. pozitie in care radiotelefonul este aliementat insa circuitul SQ nu este in functiune si.cu ajutorul comutorului de volum (3) se stabileste nivelul convenabil de auditie.unitate de comanda prin laringofon. In acesta pozitie radiotelefonul este alimentat. 93): . . Prin intermediul mufei din partea inferioara a radiotelefonului se cupleaza bateria masinii. . . situat pe capacul din spate al radiotelefonului. La mufa de antena se cupleaza o antena de radiotelefon fix pentru a castiga inaltime si.c. stingandu-se o data cu incetarea lui. intra in emisie si se poate comunica cu corespondentul care a facut apel. . cu circuitul SQ in functiune. .unitatea de emisie-receptie (radiotelefonul propriu-zis).se trece comutatorul C4 pe pozitia cu mentiunea CA-cautator automat.comutatorul de canale (2) cu ajutorul caruia se alege unul din cele trei canale de lucru. caracteristic scoaterii din functiune a circuitului SQ. prin apasarea clapei monofonului. nemaideranjand in lipsa receptionarii sau transmiterii mesajelor. zgomotul dispare si statia este pregatita pentru receptie. .5 w este urmatoarea (fig. confectionata din lame de otel spiralate.5 w Radiotelefonul portabil de 0.se introduce antena in mufa corespunzatoare si se infileteaza dispozitiviul de fixare al acesteia.antena. . semnul desenat pe panou fiind „I”. Daca LED-ul nu se aprinde. g) radiotelefonul portabil RTP-4 MF –S-0.c.comutatorul Cl este rotit pe prima pozitie.buton emisie (5).c. .comutatorul de volum sonor (3) prin care se realizeaza auditia corespunzatoare la difuzor sau in casca unitatii de comanda prin laringofon. avand posibilitatea de a se auzi mesaje transmise de alti corespondenti care lucreaza la acelasi canal.impedanta antenei (ohmi) . .oprit. Fig. bateria trebuie incarcata sau schimbata. echipata cu curele de prindere si de purtare.mufa pentru cuplarea unitatii de comanda prin laringofon (6). terminate cu o mufa de interconectare la radiotelefon si cu papuci (sau alte dispozitive pentru prinderea la bornele bateriei de acumulatori a masinii). Semnificatia comutatoarelor. Daca se doreste transmiterea unui mesaj. Pentru a fi posibila emisia. . Se trece comutatorul basculant (A) pe pozitia de mijloc si LED-ul corespunzator comutatorului (2) se aprinde. iar zgomotul permanent in difuzor inceteaza. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . Observand care LED s-a aprins. prin apasarea caruia radiotelefonul trece in regim de emisie. Este destinat comuncatiilor radio bilaterale si functioneaza numai in sistem simplex.din comutatoarele (C2) si (C3) se stabilesc doua canale pe care dorim sa le supraveghem simultan. LED-ul corespunzator comutatorului (2) se va aprinde indicand ca pe canalul fixat se poate lucra. In acest scop se va utiliza setul de cabluri livrate. Daca pe timpul functionarii comutatorul (4) este in pozitia „CA”. Daca pe unul din cele doua canele un corespondent transmite un mesaj (emite). radiotelefonul. In caz ca bateria este complet incarcata (are peste 10 V) LED-ul corespunzator comutatorului Cl se aprinde.se roteste comutatorul (1) in sensul acelor de ceasornic regland volumul sonor al semnalului din monofon. comutatorul (C4) nu trebuie sa fie pe pozitia „CA”.se roteste comutatorul (4) pe pozitia II. .se cupleaza monofonul prin apasarea si rotirea mufei in sensul acelor ceasornicului pana la blocare. se trece comutatorul (C2) pe canalul respectiv (daca nu s-a transmis chiar pe canalul fixat cu comutatorul respectiv). poate fi de tipul banda.caseta PVC cu 10 elemente acumulatori nichel-cadmiu cu o tensiune de 12 V.consum receptie cu circuitul SQ in functiune (mA) emisie (mA) 6 50 10 – 12 25 300 Completul radiotelefonului de 0.se introduce caseta cu acumulatori in aparat si se strange pana la blocare surubul marcat./50 Hz). bateria auto sau alimentata de la reteaua de 220 V.c. Dupa reglarea comutatorului (C4) revine singur in pozitia de mijloc. 93 Intrebuintare Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se executa urmatoarele operatii: . . Efectuand operatiile de mai sus se pot asigura cu RTT legaturi de calitate si pe distante apreciabil sporite. In aceasta situatie. utilizand cele doua suruburi laterale.c. .se cupleaza antena la aparat si se blocheaza cu ajutorul surubului dispus pe mufa antenei.

4 . In cazul in care bateriile de acumulatori sunt bine incarcate radiotelefonul trebuie sa functioneze la parametri prescrisi de producator aproximativ 4 ore la un regim mediu de functionare. la terminarea lucrului el se va opri prin trecerea comutatorului (4) pe pozitia I. mesajele inutile transmise de alti corespondenti se suprapun cu sunetele intamplatoare scoase inconstient sau din neatentie. . la care deosebim: . tipete etc. Caracteristicile tehnice ale unitatii de comanda sunt urmatoarele: . este obligatoriu ca apoi radiotelefonul sa ramana pe receptie minimum 10 minute. Constructiv. . . in sistem automat. Pentru lucrul cu unitatea de comanda se procedeaza astfel: . 95. ca urmare. in difuzor auzindu-se un zgomot permanent. . masca impotriva gazelor sau au ambele maini ocupate. iar statiile care sunt echipate cu garnitura casca-laringofon nu mai pot emite pana la incetarea emisiei primei statii. . efectuandu-se manevrele specifice.se alimenteaza radiotelefonul. .radiotelefon portabil de 0. Se va avea in vedere evitarea lucrului fara antena sau scurtcircuitarea accidentata a acesteia de ordinul a 10 secunde.cu ajutorul comutatorului de canale (2) se fixeaza canalul de lucru.antena. Incarcatoare pentru bateriile de acumulatori ale radiotelefoanelor Pentru incarcarea bateriilor de acumulatori ale radiotelefoanelor se folosesc urmatoarele tipuri de incarcatoare: . trecand comutatorul de pornire (4) in pozitia 1 (circuitul SQ nu functioneaza).Mentinerea indelungata a radiotelefonului in emisie solicita tranzistorul final de emisie si duce la descarcarea rapida a bateriilor.casca introdusa intr-un manson de cauciuc care prin sistemul de prindere cu o curea elastica. . vecinatatea structurilor metalice sau lucrul in camere de beton armat situatie in care radiotelefonul va fi dispus cat mai aproape de ferestre.unitatea de comanda prin laringofon. permite fixarea la una din urechi. 94) serveste la asigurarea traficului pentru cazurile cand persoanele care intervin in actiunile de stingere poarta casca de protectie. de la oricare corespondent.5 w si face parte din completul numit „radiotelefon portabil cu laringofon” compus din: . fapt ce poate avea urmari nedorite. Daca nu mai este necesara mentinerea radiotelefonului in functiune. de 80% receptie + 20% emisie. anihilare involuntara a retelei organizata. mainile operatorului sunt libere iar cans de vorbeste radiotelefonul trece automat in regim de emisie. antena va fi tinuta in pozitie verticala.5 Fig. ca urmare. panoul cu butoane si locasuri pentru baterii se prezinta ca in fig.IART 1 si IART 2 – destinate incarcarii bateriilor (casetelor de acumulatori pentru radiotelefoanele portabile de -. Totodata. rezultand un amestec neintengibil. la imposibilitatea de a transmite ordine prin sistemul radio. comutatorul devine in pozitia „mijloc” si nu se mai poate emite.laringofonul. pe pozitia casca (indicatorul comutatorului fiind indreptat in jos). pe o perioada atat de mare.se introduce mufa unitatii in mufa special pregatita (6) a radiotelefonului si se blocheaza printr-o usoara apasare si rotire in sensul acelor de ceasornic.cablurile de legatura intre subansamble. Cand operatorul a terminat mesajul. Fig. moment in care se realizeaza si alimentarea unitatii casca-laringofon. emisia sa fie automat blocata. Din acest moment. se poate utiliza modul de lucru manual. incercarile de intrare in retea sunt inutile indiferent de modurile de lucru in care se opereaza. . se conecteaza aceasta din urma la mufa 6 a statiei. nu este permisa mentinerea aparatului in emisie mai mult de 10 min. Atunci cand impune stabilirea legaturii radio din incaperi se va evita. . Cand se ia mana de pe el.) 10 – 14. Unitatea de comanda functioneaza numai impreuna cu radiotelefonul portabil de 0. a) Incarcatorul IART-1 Acesta permite incarcarea simultana a 4 baterii.c. 95 .greutatea (kg) 0. deci nu mai vorbeste dupa o durata de 1 – 2 secunde (timp in care statia este inca in emisie) radiotelefonul trece automat in regim de receptie.daca frecventa mesajelor e mare sau daca servantul are mainile ocupate. totusi. cu cele doua capsule microfonice introduse in doua mansoane din cauciuc se prinde la gat printr-un dispozitiv elastic asemanator celui de la casca. se trece comutatorul (10) pe pozitia „cu retinere” si comanda emisiei se va face numai prin voce. in limita posibilitatilor. introducandu-se circuitul SQ si.daca frecventa cu care se transmit mesajele e mica si daca servantul are o mana libera. Pe toata perioada lucrului cu radiotelefonul.incarcatorul tip R-8506 destinat incarcarii bateriilor cu acumulatori fara incarcator incorporat. 94 Descriere Unitatea de comanda prin laringofon se compune din: .comutatorul de volum (3) se trece de pe pozitia „difuzor” (indicatorul comutatorului fiind in sus). Unitatea casca-laringofon este astfel reglata incat.unitatea de comanda propriu-zisa care e reprezentata prin cutia metalica cu comutatorul basculant pentru modul de lucru (10) instalat pe ea si la care sunt conectate casca si laringofonul.c. In acest regim statia consuma de cel putin 10 ori mai mult decat in regim de receptie si. deoarece dispozitivul de blocare incorporat in cutia metalica a unitatii de comanda. Deci un radiotelefon echipat cu o anumita casca-laringofon neutilizabila corect poate produce efecte nedorite ce duc.comutatorul pornit-oprit (1) prin care se realizeaza conectarea aparatului la retea. In cea de-a doua varianta comutatorul este basculat in pozitia „cu retinere”. .5 w. evitandu-se consumul inutil de baterii. Daca un alt corespondent a inceput transmiterea unui mesaj. . radiotelefonul lucrand numai in regim de receptie. Unitatea de comanda poate lucra atat in sistem manual cat si in cel automat. In cazul ca se emite. . la receptionarea oricarui mesaj. In regimul „automat” orice zgomote mai puternice (gafaieli.tensiunea de alimentare (v. In prima varianta intrarea in emisie este comandata de vocea operatorului avand in vedere mentinerea in pozitia „fara retinere” a comutatorului basculant de pe cutia metalica a unitatii. nu permite trecerea in emisie a radiotelefonului propriu-zis.) scoase involuntar trec statia in regim de emisie.se trece comutatorul de alimentare (4) pe pozitia 2. Unitatea de comanda prin laringofon Unitatea de comanda prin laringofon (fig. sunete auzite de ceilalti corespondenti. va dispare zgomotul permanent din casca. . transmitandu-se mesajul dorit.caseta cu acumulatori care alimenteaza atat radiotelefonul cat si unitatea de comanda prin laringofon. Daca se dorecte utilizarea radiotelefonului prin intermediul unitatii de comanda prin laringofon. in unele cazuri.5 w tip IEMI).

becurile (5) din dreapta.5 A la 220 V destinate protejarii aparatului (2). peretii laterali fiind construiti din 2 radiatori pe care sunt dispusi. . .comutatoarele glisante (3) cu ajutorul carora se stabileste timpul de incarcare. . Intrebuintare Pentru utilizarea incarcatorului se introduce cordonul de alimentare in mufa prevazuta pe panoul din spate al aparatului. . Fig.pozitia stanga – timp de incarcare 7 ore. se vor aprinde urmatoarele becuri: . precum si limitatea curentului de incarcare. moment cand se aprind becurile indicatoare ale incarcarii. 95 a. 7). 97 .dispozitivele elastice de blocare a casetelor in incarcator si a caror deblocare se realizeaza printr-o simpla apasare cu degetul./50 Hz prin intermediul unui cordon (1). iar stecherul din celalalt capat in priza retelei de 220 V.locasuri pentru introducerea bateriilor. se conecteaza la retea prin comutatoare pornit-oprit. b) Incarcatorul IART-2 Acesta are o schema electrica mai simpla decat IART-1 si permite incarcarea simultana a 4 baterii de acumulatori cu timpul de incarcare de 12 ore. 97 pe acesta deosebindu-se: Fig. spre exterior. .mufe (3) la care. .c. Panoul cu butoane.pozitia dreapta – timp de incarcare 14 ore.la timpul de incarcare 7 ore. 97 a): .c. In spatele incarcatorul se deosebesc (fig. 96 Intrebuintare Pentru utilizarea incarcatorului se introduc casetele in locasuri.becuri cu dublu rol (4.se introduc casetele in locasuri si se apasa pana cand sunt blocate de catre lamele din otel.comutatorul pornit-oprit (1) prin care aparatul este cuplat sau decuplat de la retea.a. „7 ore”. .mufa pentru cuplarea la retea 220 V./50 Hz.indicatoare optice (4) cu LED-uri ce arata ca la mufele in dreptul carora se aprind becurile. 97 a Legatura electrica intre incarcator si casete se realizeaza prin intermediul a doua cabluri terminate intr-un capat cu mufe de conectare la incarcator. prin cablul de interconectare.becuri (2) de 24 V/50 mA ce indica faptul ca bateriile se incarca.locasuri de introducere a bateriilor (casetelor) cu acumulatori (6. in caz contrar se vor descarca..4 sigurante de 0. de conectare a aparatului de la reteaua electrica. c) Incarcatorul R-8506 Acesta este utilizat pentru incarcarea casetelor cu baterii de acumulatoare R-8507 (4 Ah) si R-8505 (8 Ah). 95 a): .se conecteaza aparatul din comutatorul (1).indicator optic cu LED (2) ce arata conectarea aparatului la retea. Pentru utilizarea incarcatorului se procedeaza astfel: Fig.indicatorul optic (2). alimentarea sa realizandu-se de la reteaua de 220 V. . casetele se scot obligatoriu din locasurile lor. . . . La panoul din spate al aparatului se disting (fig. . Fig. prevazute cu resorturi interioare care prin apasare blocheaza sau deblocheaza casete. .a. Se mentine specificatia de scoatere a casetelor. Descriere Incarcatorul este montat intr-o caseta de aluminiu. pentru 110 V si pentru 220 V (1). Conectarea gresita este exclusa datorita formei mufelor. .c.selectorul tensiunior de alimentare de la retea. .in functie de timpul de incarcare ales de comutatoarele glisante „14 ore”. . Dupa epuizarea timpului de incarcare. ..c.1 A.sigurante de: 1 A la 110 V sau 0. . se cupleaza casetele cu acumulatori in vederea incarcarii. mufele trapezoidale (cu 50 contacte) se introduc in mufele casetelor.comutatorul pornit-oprit (1). Panoul frontal al incarcatorului se prezinta ca in fig.3 A care protejeaza aparatul pe timpul alimentarii de la retea (2). sunt conectate baterii care se incarca. cate un tranzistor de putere 2 N 3055. cate una pentru fiecare circuit de incarcare a casetelor cu acumulatori (3). becurile din stanga si cele din dreapta (4 si 5). iar in partea opusa cu mufe de conectare la caseta cu acumulatori. bateriile de acumulatori cu plumb sau cadmiunichel constituie a doua sursa de alimentare care asigura functionarea aparaturii respective. 96 la care se deosebesc: . 5): ce indica optic ca incarcarea este in curs de desfasurare cand becurile sunt aprinse.siguranta fuzibila 0. indicatoare optice si locasuri pentru baterii arata ca in fig.la timpul de incarcare 14 ore. Baterii de acumulatori Impreuna cu alimentatoarele (stabilizate sua nu) cu care este echipata aparatura de transmisiuni. .

Volumul semanlului audio in difuzor este reglabil printr-un potentiometru dispus lateral (8). deoarece bateriile se consuma intil. pozitie in care sirena intra automat in functiune. .sirena-manual cand comutatorul este pe pozitia III si. bateriile vor fi scoase pentru a preveni scurgerea electrolitului din ele si deterioarea aparatului. 98) este destinat alarmarilor si comunicarilor pe caile de transport rutier sau la locurile de desfasurare a actiunilor de interventie.Bateriile de acumulatoare alcaline.cabluri de interconectare si alimentare. . Suportul sigurantei de 6 A (6) este dispus pe partea laterala dreapta. actioneaza microintrerupatorul si alimenteaza aparatului. se apasa tragaciul (1) si se vorbeste.generator si amplificator a trei tipuri de semnale: sirena cu vobulare manuala (–).sirena-manual. prin apasarea tragaciului. . Daca aparatul nu se utilizeaza.capacul detasabil (4) care permite accesul la compartimentul bateriilor. Intrebuintare Pentru utilizarea acestui aparat se procedeaza astfel: . In caz de neutilizare indelungata sau depozitare.se alege prin comutatorul 2. megafonul urmand a emite un semnal sonor a carui frecventa este variata cu o perioada de 4 secunde.difuzorul cu dispozitivul de prindere.microfonul (5). .comutatorul cu trei pozitii (2). Pentru evacuarea gazelor aparute in cazul incarcarilor sau descarcarilor cu curenti mari. in montaj cu polul negativ la sasiu. Bateriile de acumulatoare stationare cu plumb sunt destinate alimentarii dispeceratelor din dotarea pompierilor militari. .potentiometru (3) prin care se regleaza nivelul sonor. megafonul va functiona ca sirena.amplificator al semnalului vocal sosit de la microfon sau de la o sursa externa de program (magnetofon etc.sirena-automat. Fig. 99) este un sistem electroacustic portabil destinat amplificarii vocii. prin apasare. . .se vorbeste in fata microfonului conectat prin mufa (7). pozitie in care megafonul functioneaza ca amplificator al vocii umane. . sirena cu vobulare automata (V V \ si semnal bitonal _|---| _|---|_).amplificatorul propriu-zis. Descriere ADA-02 se prezinta sub forma unei cutii paralelipipedice cu rama de plastic si capace metalice in care sunt fixate placile cu circuitele electronice (amplificator.tragaciul (1) care. Descriere . De asemenea. cu cadmiu-nichel sunt destinate alimentarii radiotelefoanelor portabile si transportabile. 99 Descriere Comutatoarele si potentiometrele cu care este echipat megafonul au urmatoarea destinatie: .). alimentarea facandu-se cu o tensiune de 12 V. de la bateria masinii. Amplificatori cu dispozitiv de alarmare tip ADA – 02 Amplificatorul cu dispozitiv de alarmare tip ADA-02 (fig. acumulatorii sunt prevazuti cu supape de supraveghere si se incarca numai cu incarcatoarele special construite. dupa cum urmeaza: . . cand se trece comutatorul (2) pe pozitia I. regimul de lucru dorit.sirena-oprit.sirena-automat. . prin apasarea unei clape.se fixeaza cele 8 baterii in cele doua suporturi avand grija sa se respecte polaritatile indicate si se monteaza suporturile in aparat. . Din potentiometrul 3 se regleaza volumul sonor sub limita intrarii in microfon (aparatul nu trebuie sa „fluiere”). Aparatul asigura urmatoarele functiuni: . fara a fi necesara apasarea tragaciului.cand este necesara avertizarea sau folosirea alarmei cu semnalul tip sirena se apasa pe una din clapele 2. generatoare de semnale si etaj de putere) si comutatoarele prin care se fixeaza regimul de lucru. . situatie in care se trece comutatorul (2) in pozitia II. Aparatul este conceput pentru montarea pe autovehicule. 98 Din completul dispozitivului fac parte: . cand sirena intra in functiune numai la apasarea tragaciului. Dispeceratul Este destinat concentrarii tuturor legaturilor radio si fir.c. regland convenabil volumul potentiometrului (5) pentru comunicarea mesajelor. Este construit in doua variante: de 40 linii si respectiv 80 linii. Aceste surse de alimentare sunt de tip capsulat. 3 sau 4. se aduce microfonul in dreptul gurii.comutatorul pornit-oprit (1) se basculeaza in pozitia 0 si se alimenteaza ADA-02. volumul sonor se reduce la jumatate.microfonul (de radiotelefon mobil).c. . prin eliberarea carora semnalul inceteaza.functionarea fara sirena. Intrebuintare Pentru punerea aparatului in functiune se procedeaza astfel: . . . . nu se va apasa tragaciul. Fig. Megafonul de 4 W Megafonul de 4 w (fig. precum si a altor mijloace de anuntare-alarmare folosite in serviciu.

rezistenta liniei in care este inclusa si rezistenta aparatului telefonic (ohmi) 1.5 In butoanele respective.. FBL si PGL NL/N – pentru initierea serviciului de noapte.Dispeceratul este conceput sub forma a 4 blocuri. convertoarele etc. Dupa ce abonatul din interior solicitat a intrat in legatura cu abonatul (solicitant din oras) lampa „SL” respectiva ramane aprinsa continuu.grupul de butoane NK.000 . 2.repartitorul in care sunt concentrate (legate. eliminandu-se cele rotative si. OR – rezervarea liniilor de oras pentru operator (la noi nu se foloseste). 2. BZ (cheie.. CB – cheie de transfer (la solicitarea de catre un abonat din oras a unui abonat din interior si daca setul de chei = 1.. sunt de culori diferite si dispuse in ordine logica.1 – SL. buton) – care. precum si cea dintre operator si abonatul local nu pot fi ascultate de cealalata parte. inregistrarea magnetica. . La terminarea convorbirii cu abonatul din oras lampa SL se stinge. Centrala prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .. indicand ca un fuzibil s-a ars. PCL/PC. Lampile respective semnalizeaza sosirea-iesirea apelurilor de oras. fileaza lent. Semnalizarea optica se concretizeaza prin filarea lampilor din aceste butoane si cea acustica prin intrarea in functiune a buzerului incorporat in pupitrul operator. 9. care include toata partea de comenzi (butoane. . DL – lampa de larma (rosie) indicand ca bateria este descarcata (sub 44 V. unitatile de comanda ale radiotelefoanelor.pupitrul. El poate fi folosit pentru transferul apelurilor de intrare de la oras catre abonatii de interior in cazul defectarii claviaturii (setul de chei 1. folosind cheia „CB”. 100. Centrala telefonica automata de institutie P. N. . Echipamentul nu este echipat cu apel prin cod.a. .1. 100 .c. 0 – este defect.pentru a chema telefonistul (operatorul) se formeaza la aparatul telefonic de abonat cifra „9” sau „11”. PGL – lampa de alarma (rosie). TR si OR NK – separa cele doua tipuri de servicii de noapte (la noi nu se foloseste). Exploatarea dispeceratului si repararea lui de catre personal tehnic de transmisiuni. intrerupe buzerul (ce este incorporat pupitrului).abonatii din interior au alocate numere de la 10 – 49. iar viteza de selectie este marita. 0) este prevazuta pentru transferul apelurilor abonatilor din oras catre abonatii de interior. conectare) toate firele dinspre exterior si cele dinspre echipamentul propriu. Claviatura de apel (1..cadrele cu relee. indicand o bucata locala permanenta (telefon deschis). . Ele indica urmatoarele: .9. . amplificatoarele.capacitate 40 linii (40 abonati locali) . ce constituie echipamentul propriu-zis si include releele.9. eliminand toate manevrele inutile. . PCL = lampa (verde) pentru apelul prin cod (la noi nu se foloseste). DL. Cheile (butoanele) din pupitru se actioneaza prin rotire si prin apasare. comutatoare. operatorului intrarea sau iesirea la trunchiuri (circuitele cu orasul). TRL/VT si CCL/CC TC – cheie de separare a legaturii de oras fata de legatura cu un interior. PCL/PC = cheie pentru apel prin cod. Aceste avantaje fac ca functionarea centralei sa fie sigura iar activitatea de intretinere a acesteia sa fie redusa. de culoare alba. formand un ansamblu compact si armonios. inducand ca pozitia este in serviciul de noapte (la noi nu se foloseste).c.1 – CL. Pupitrul operator este de conceptie moderna permitand o exploatare simpla. . Discul de apel de pe pupitru este utilizat normal pentru a stabili apeluri de iesire la oras sau a forma la discun interior prin intermediul cheii A. Tot in cadre (echipament) sunt instalate si unitatile de emisie-receptie ale statiilor radio. Convorbirea intre operator si abonatul din oras.grupul de chei (butoane) TC. Dispunerea si destinartia cheilor (butoanelor).tensiunea de alimentare = 220 V. microfoanele) si la care are acces numai personalul din serviciul operativ. astfel: . CK. FBL – lampa de alarma (rosie). prin apasarea cheii „CB” se poate forma numarul de interior solicitat la disc).partea de electroalimentare care este compusa din redresori de 24 V/10 A pentru varianta de 40 linii si de 24 V/25 A pentru varianta de 80 linii si bateria stationara de acumulatori compusa din 12 blocuri din sticla. lampi de semnalizare. CK – buton de concentrare utilizat in cazul a doua posturi de operator (la noi nu se foloseste). Lampa NL lumineaza continuu. ca urmare. MTL/MT. BZ. 0). cu elemente de plumb si electrolit in interior. asigura comutatia prin intermediul elementelor de selectie inzestrate cu contacte prin presiune.5 permit. 40 Centrala automata de institutie „PENTOMAT 40” linii tip „CROSSBAR”./50 Hz.daca abonatul de interior este ocupat. . indicatoarelor optice si a discului telefonic pe pupitrul centralei sunt prezentate in fig. LEGENDA: R – rosu Y – galben W – alb G – verde BL – bleu Fig. . ..grupul de butoane SL. rotit in sensul acelor ceasornicului. 2. . CB.).daca abonatul de interior solicitat de un abonat din oras este liber. . operatorul actioneaza cheia.cheile A1 – A5 Aceste chei (butoane) de culoare rosie in care se gasesc lampile CL. mixerii.c. TR – buton pentru ridicarea unei restrictii temporare a serviciului cu orasul (la noi nu se foloseste). sunt instalate lampi pentru supervizarea liniilor cu orasul (trunchiurilor). prin apasarea lor. fileaza rapid. zgomotul si uzura pieselor in miscare sunt inlaturate.grupul de chei (butoane) NL/N.trunchiuri (sau circuite) cu orasul 5 ..pentru a iesi la oras se formeaza cifra „0” etc.

In acelasi timp soneria incorporata in pupitrul operator. primeste ton de interior. Daca operatorul doreste sa vorbeasca in oras. alege un trunchi liber. Daca postul chemat nu ridica receptorul in 18 pana la 27 secunde. lampa CL respectiva se aprinde cu intermitenta semnaland operatorului ca postul chemat nu raspunde. Daca este cazul. trebuie sa iasa operatorul. se va aprinde lampa CCL iar dupa ce abonatul din interior va inchide telefonul. daca s-a gresit sau nu raspunde ori este ocupat). poate informa pe abonatul din afara ca persoana cautata nu raspunde.. Operatorul poate plasa acum chemarea intr-o noua pozitie de asteptare. CL 1/A 1 – A 1 – cheia de raspuns a operatorului la un apel din interior. cere ton de oras de la operator (formeaza cifra „9” solicita. CL 2/A 2 are aceeasi functie cu CL 1/A 1 (la noi nu se foloseste) . operatorul poate intra in legatura cu un abonat de interior care face apel sau poate capata ton de interior pentru a forma un numar de interior la disc. IL/IS si CA RS – cheie de anulare a selectiei in cazul formarii unui numar de interior gresit folosind claviatura (este cheia de anularea numarului de interior format la claviatura. el se poate elibera din conexiune fara a astepta un raspuns. . de exemplu. Indata ce abonatul chemat raspunde. Anularea numarului gresit se obtine prin actionarea cheii „RS”. ADL/AD. CSL. dupa ce eliberea linia locala. CSL/LI. va suna pentru a atrage atentia operatorului. 2. A 2. Daca postul chemat intarzie sa raspunda sau daca operatorul este foarte ocupat. lampa SL respectiva clipeste. ADL.. poate conecta chemarea unui alt post local sau poate elibera firul extern respectiv (prin actionarea cheii R sau A). operatorul se poate conecta din nou cu linia externa prin actionarea cheii TC. . prin care linia chemata devine libera si astfel operatorul poate lega chemarea intrata din afara cu un alt post local. buzerul se opreste. . CL 2. Cand raspunde abonatul chemat sa-l poata auzi pe abonatul chemat. SL 5) se aprinde cu intermitenta operatorul primeste tonul de rezerva apel. SL 2. Dupa ce a obtinut informatia dorita.. La terminarea convorbirii operatorul apasa pe cheia „R” si lampa CL 3 se stinge. precum si cea dintre operator si postul local nu poate fi ascultata de cealalta parte. CCL/CC – CCl lampa (verde) pentru conexiuni in lant. abonatii locali pot vorbi intre ei prin formarea la disc a numarului dorit. formeaza cifra „0” si primeste ton de oras dupa care formeaza la disc numarul dorit. Inainte de a da ultima legatura operatorul va actiona cheia CC si lampa CCL se va stinge. Daca centrala ar fi prevazuta si cu superviziune ar sti ca cei doi abonati sunt ocupati. un ton de avertizare este auzit de partile aflate in convorbire – aceasta pentru a fi informati ca o a treia persoana ii asculta. in functie de hotararea abonatului din afara. CC cheie pentru actionarea si eliberarea conexiunii in lant pe timpul unui apel intrand (cand un abonat din oras doreste sa vorbeasca pe rand cu mai multi abonati din interior. Operatorul poate asculta si interveni in convorbirea in curs prin actionarea cheii LI. operatorul apasa cheia A pe o jonctiune de oras libera. de la operator un ton de oras pentru abonatul local numarul 23. Cheile ILD/ID. asteapta sa-i vina ton dupa care formeaza la disc cifra „9” sau „11”. Operatorul apasa cheia (butonul rosu) A 1. Dupa terminarea convorbirii operatorul anuleaza legatura prin apasarea cheii „R”. fie actionand cheia „R”. lampa CL 3 se va aprinde continuu.grupul de chei (butoane): RS. pentru a doua persoana. Daca chemarea din afara nu este acceptata de postul (local) chemat. prin actionarea cheii RS si. acesta formeaza numarul solicitat cu ajutorul setului de chei (1. In timpul intrarii operatorului peste ocupat. ceea ce se realizeaza prin apasarea butonului „R” sau a altuio buton A solicitat. lampa CL respectiva lumineaza continuu indicand astfel ca operatorul a preluat apelul. lampa CL respectiva incepe sa arda continuu. . dupa aceasta poate intra in legatura cu abonatul pus in asteptare prin apasarea cheii A la trunchiul gardat. H – cheie de mentinere a liniei de oras si a circuitului de linie al operatorului (parcare). IDL/ID. CL 5). In acest scop operatorul actioneaza cheia RS. apasa pe cheia A a trunchiului ales. de exemplu pe A 3. fara ca abonatul din oras sa mai formeze din nou numarul. dupa primirea tonului de interior (in pupitru nu se semnalizeaza nimic). de la 18 la 27 secunde. . A 5). 2. lampa SL arde continuu si operatorul este conectat la linia chemata (partea care cheama fiind plasata in pozitia de asteptare in mod automat o data cu apasarea cheii „A”. Daca chemarea este acceptata operatorul se poate retrage din conexiune. . cheama pe 23 prin claviatura pentru a lua tonul de oras). apelul de la acelasi trunchi va reveni si operatorul poate da a doua legtura. Prin apasarea acestei chei. operatorul revine la conexiunea locala eliberand cheia actionata TC. 9. AD. lampa CL respectiva incepe sa clipeasca. Fiind centrala automata. . sau poate anula legatura cu postul chemat. Daca operatorul vorbeste cu un abonat din oras si mai primeste inca un apel din oras sau din interior apasa cheia H gardandu-l pe primul abonat – dupa care va deservi noul ape... asa cum s-a descris mai sus. .. H. dupa aceasta ultima convorbire. operatorul. dupa care se va forma la disc numarul dorit. aprinderea ei indicand formarea unui numar gresit la interior. iar lampa CL 1 va lumina continuu indicand astfel ca operatorul este conectat cu abonatul local chemator. fie actionand cheia unei alte linii externe. Cand nu se raspunde la chema in timp de 18 la 27 secunde. . va primi ton de oras. Daca un abonat local doreste sa vorbeasca in oras. Lampa SL continua sa se aprinda cu intermitenta pana cand postul chemat raspunde. realizarea legaturilor se va face in mod normal). dreptul de a purta convorbiri cu exteriorul (abonatul respectiv nu are restrictionare totala). operatorul va actiona inainte de a da prima legatura cheia CC. Daca convorbirea in curs este o convorbire cu exteriorul lampa CSL lumineaza continuu.grupul de chei (butoane R. .grupul de chei (butoane) 1. Cand operatorul gaseste ocupata linia chemata. Dupa terminarea convorbirii operatorul anuleaza legatura prin actionarea cheii „R”. Din acest moment legatura este stabilita intre abonatul din oras si postul local chemat iar operatorul nu mai poate asculta. Daca un abonat al retelei telefonice urbane (exterior) doreste sa intre in legatura cu un abonat interior. CL 1/A si CL 2/A 2) R – cheia de eliberare a circuitului comun de operator cu parcajul automat al apelului de oras pe linia locala in conditii de apel sau de ocupare (cheia de eliberare). Daca abonatul respectiv este restrictionat cu iesirea la oras. ridica microreceptorul. apelul din oras este semnalizat prin aprinderea cu intermitenta a lampii de chemare CL (poate fi CL 1. Lampa CL 1 clipeste si buzerul suna. Daca linia abonatului chemat este libera – apel spre abonatul chemat – lampa SL respectiva (poate fi SL 1. CSL/LI – operatorul apasand cheia LI intra peste doi abonati aflati in convorbire (pentru a anunta pe cel din interior ca este cautat).Cheile MTL/MT si TRL/VT (la noi nu se folosesc). Operatorul raspunde la chemare prin actionarea cheii (butonului) A corespunzatoare (poate fi A1.. CSL – este lampa de supraveghere comuna. Indata ce opratorul intervine.. IL/IS si CA nu se folosesc la noi Intretinere Daca un abonat din interior doreste sa stabileasca legatura cu operatorul ridica microreceptorul. iar CL 1 este lampa de semnalizare a acestui apel.. Convorbirea intre operator si abonatul din afara. 0). Daca postul local chemat cere mai multe amanunte cu privire la chematorul din afara. Cand abonatul din afara a informat operatorul asupra numarului de interior dorit. 0 Este claviatura de selectie (cu aceste chei se formeaza numerele de interior la solicitarea abonatilor din oras fara a mai luat ton de interior prin cheia A 1). fiind astfel conectat la abonatul chemator din afara (oras). aceasta chemare poate fi transferata asupra acestui post avand. 9.

Cand postul chemat pune receptorul inapoi pe furca.1 si L. Operatorul poate conecta acum chemarea din afara cu un alt post local. Cand abonatul nr.2 si cu telefonul operativ la bornele TO. ca persoana dorita nu poate fi gasita.controlul cordoanelor. Daca clapele anuntatorului de apel si fine de convorbire vor cadea pe rand la fiecare jak inseamna ca circuitele sunt in buna stare.). . al cablului de legatura si al anuntatorului de apei si fine de convorbire prin atingerea firelor aparatului telefonistului (TO). Descriere Centrala se compune din urmatoarele parti: . un ton de avertizare este auzit de cei doi abonati. La terminarea convorbirii.buna stare a bornelor de pe cutie.echipamentul de abonat care este alcatuit din: dispozitivele de protectie (parafulgeri). . face apelul cuvenit. jakurilor si butoanelor de interogare si apei se face introducand alternativ fisele tuturor jakurilor in celelalte jakuri (dupa schema 2-1. b) Verificarea functionarii centralei: . aceasta se amplaseaza la locul de lucru. lampa CL respectiva lumineaza continuu. telefonistul scoate fisa din jak (operatie prin care desface legatura abonatilor) si ridica clapa anuntatorului de apel si fine de convorbire. fiecare din abonati trebuie sa dea semna de fine de convorbire. Rolul cordoanelor cu fise poate fi suplinit de butoanele de interogare si apel (in numar de 10) a caror deconectare se poate face prin actionarea unui buton aflat deasupra lor. operatorul se retrage din convorbire. In timpul ultimei convorbiri operatorul declanseaza cheia CC si astfel circuitul de jonctiune (trunchiul) devine liber atunci cand postul local pune receptorul pe furca. Cand chemarea nu este acceptata. . interogheaza pe abonat. Datorita constructiei centralei BL se pot stabili concomitent legaturi intre mai multi abonati (doi cate doi. a coordonatelor si fiselor. asezate in aparatele de abonat sau in imediata lor apropiere. introducand fisa nr. . chemarea este remisa la operator care este avertizat prin clipirea lampii CL corespunzatoare. semnaland operatorul ca trebuie sa intervina. . Se face legatura centralei la pamant prin borna de pamant (P). se deschid capacele cutiei. 10 la telefon.echipamentul dicordului (circuitul de cordon) care se compune dintr-un numar de 10 cordoane cu fisele necesare pentru cuplarea abonatilor pe timpul convorbirii. ii pune in legatura pe cei doi abonati iar dupa ce verifica inceperea convorbirii iese din circuit prin apasarea butonului central de deconectare a butoanelor de interogare si apel.L. telefonistul trebuie inainte de toate sa-l cheme pe abonatul nr. care cheama. operatorul se retrage din convorbire si plaseaza chemarea in pozitia de asteptare asa cum s-a descris mai sus. 1 si. operatorul face acest lucru actionand intai cheia A respectiva. schema electrica si cordea reglabila pentru purtearea pe umar. apasa pe butonul de interogare si apel nr. Denumirea sistemului (BL) s-a stabilit dupa procedeul de alimentare al microfoanelor abonatilor. observand ca a cazut cpala nr.. verificand-o periodic (lunar). . Functionare Pentru punerea centralei in functiune. folosindu-se de aparatul sau telefonic (TO). invartind de manivela inductorului. sau unul cu toti ceilalti prin introducerea succesiva a fiselor in jakuri dupa schema 1 la 2.Cand operatorul asculta o convorbire. lampa CL respectiva incepe sa arda cu intermitenta. indicand existenta.1-10) si apasand butoanele de apel si fine de convorbire corespunzatoare blocului unde s-a introdus fisa. se scot cordoanele cu fise si se realizeaza legatura cu posturile telefonice la bornele centralei L. folosind in acest scop setul de chei. 1. Centrala telefonica de campanie cu 10 numere Centrala telefonica de campanie cu 10 numere realizata in sistem BL este destinata legarii liniilor telefonice in vederea efectuarii convorbirilor abonatilor. La aceasta operatie trebuie sa cada pe rand clapele de apel.cutia centralei confectionata din tabla si prevazuta cu capace cu sisteme de inchidere.. iar lamp CCL.controlul dispozitivelor de conexiune. telefonistul. anuntatorii de apel. invartind de manivela inductorului de pe aparatul sau. In acel moment centrala este gata de functionare. Primind semnalul. Pentru aceasta el apasa pe butonul de interogare si apel nr. . in timp ce se transmite un apel prin invartirea manivelei inductorului aparatului. firele de convorbire si jakurile de conexiune in numar de 10. Conexiunea nu este anulata iar chemarea din afara este plasata in pozitie de asteptare. 4-3. Telefonistul. Cand operatorul raspunde. 3 la 4 etc. 1 (de a-l pune in legatura cu nr. adica acestia primesc energia de la surse locale de curent. Intretinere In vederea bunei functionari a centralei BL este necesar ca cel ce o deserveste sa-i acorde o grija deosebita. 3-2. 10 si. Daca linia chemata mai este in convorbire dupa 18 la 27 secunde. procedand astfel se asigura ca legatura cu orasul nu va fi intrerupta dupa prima convorbire. fiselor. 2 la 3. 10 raspunde. la fiecare pereche de borne. suporti pentru fixarea pe perete. care lumina continuu. Curentul electri ce vine de pe linia 1 obliga clapa anuntatorului de apel si fine de convorbire a echipamentului de abonat nr. Daca chemarea din afara este acceptata. Daca chemarea este acceptata.echipamentul locului de lucru care la centralele de mica capacitate este inlocuit cu un aparat telefonic de campanie legat de bornele speciale ale centralei (bornele TO). Daca operatorul este anuntat ca un apel din afara urmeaza a fi conectat succesivb la mai multe posturi locale. 1 sa actioneze. In acest scop se executa: a) Verificarea exterioara: . Sa presupunem ca abonatul nr. el actioneaza cheia CC. Lampa CC1 se aprinde cu intermitenta. 10: el transmite un semnal electric in centrala B. 1 doreste sa obtina legatura cu abonatul nr. Eliberarea jonctiunii se face prin apasarea butonului R. va incepe sa arda cu intermitenta. Pentru a executa comanda abonatului nr. apoi cheia LI si informand postul chemat ca abonatul din exterior asteapta. cu transmiterea concomitenta a unui apel prin invartirea manivelei inductorului telefonului (TO). 10 in jakul nr. unei legaturi pe linie. 1. 10). operatorul intrerupe legatura locala actionand cheia RS si informeaza postul din afara.buna stare a clapelor anuntatore de ape si fine de convorbire. Lampa continua sa arda cu intermitenta. prin invartirea de 1 – 2 ori a manivelei inductorului.integritatea butoanelor de interogare si apel.

In schema aparatului telefonic deosebim o serie de circuite electrice. ambele condensatoare se gasesc montate intr-un bloc comun.2 (6) de pe aparat (linie „simpla” sau „dubla”) conform schemei.verificarea parafulgelor se realizeaza prin legarea unuia din firele telefonului operativ la borna de pamant (P) a centralei iar cu celalalt atingandu-se pe rand fiecare borna de linie a centralei iar cu celalalt atingandu-se pe rand fiecare borna de linie (L. iar la invartirea manivelei. . manivela actioneaza rotorul prin intermediul unui angrenaj cu raport de multiplicare. . din care una de „pamant” si celelalte doua de „linie” cu rolul de a proteja aparatul telefonic impotriva tensiunilor si curentilor periculosi ce apar in liniile de transmisiuni in timpul furtunurilor. la care se deosebesc: . concomitent cu aceasta se poate face si verificarea bunei functionari a propriei sonerii prin apasare pe butonul de control linie (4). pentru a asigura transmiterea convorbirilor la distante cat mai mari (deoarece rezistenta interna a microfonului la trecerea curentului electric este mai mult mai mica decat rezistenta liniei de transmisie). . borna L.cordonul microreceptorului cu fisa de legatura (proprie si suplimentara) b) corpul propriu-zis al telefonului. .asigurarea unei bune audibilitati (km) . Daca manivela se invarte usor iar clapele anuntatorilor de apel si fine de convorbire raman inchise.se conecteaza cablul de linie la bornele L. 101) asigura transmiterea convorbirilor telefonice la distanta prin transformarea la statia emitatoare a oscilatiilor sonore in oscilatii electrice. .clapa de vorbire asezata pe maner. . Telefonul ATI – 52 Telefonul de campanie ATI-52 (fig. suporti pentru corpul propriu-zis al telefonului.durata pilei de la fabricare (fara a fi intrebintata) .inductorul (bobina de inductie) cu manivela format dintr-un magnet permanent. .) care in repaus stabilesc contact cu pozitia a-b. se tine apasata clapa de vorbire aflata pe manerul microreceptorului. un rotor bobinat si un shunt cu trei lamele elastice (a.1 si L. . ceea ce dovedeste ca circuitul este in buna stare.1.se cheama postul telefonic cu care aparatul este in legatura prin invartirea manivelei inductorului (7). soneria trebuie sa sune. iar placa interioara este legata de borna de pamant (P). de linie etc.circuitul de transmitere a apelului care se stabileste prin invartirea manivelei propriului inductor. inductorul este un generator de curent alternativ actionat manual si constituie sursa de curent alternativ de apel.tensiunea minima de functionare a pilei (v) . prin infasurarile soneriei si borna de linie L.) .b.. in acest caz curentul electric ce ia nastere va trece prin capatul din stanga al infasurarii rotorului inductorului. . . . prin circuitul exterior al aparatului celui cuplat.se deschide capacul cutiei telefonice. invartind in acelasi timp manivela inductorului aparatului. . pe care se gasesc: . la trecerea curentului prin acest circuit.se face legarea corecta a bateriei (pilei) la borne (3).8 2 5 Descriere Se compune din urmatoarele parti: a) microprocesorul confectionat din bachelita.condensatorul de separare care serveste la separaresa circuitului de apel la circuitul de convorbire si condensatorul de echilibrare care serveste la reglarea intensitatii curentului electric in scopul unei bune auditii. Soneria aparatului chemat trebuie sa sune.circuitul de receptie a apelului.se face legatura cu pamantul cu ajutorul tarusului metalic care se cupleaza prin intermediul unui conductor la borna de pamanat (5) a aparatului. Caracteristici tehnice: .autotransmitatorul care este in esenta un transformator cu o singura infasurare „secundara” impartita in mai multe sectiuni dintre care una se foloseste si ca infasurare „primara”.2. ceea ce arata buna stare a circuitului. din nou circuitul exterior.2). el are rolul de a pune de acord rezistenta interna a microfonului cu rezistenta liniei. parafulgerii sunt in buna stare de functionare.butonul de control pentru verificarea bunei functionari a unor circuite ale aparatului (de apel. iar cand se asculta se elibereaza clapa respectiva.2). in pozitia b-c. in principiu.se stabileste legatura telefonica cu postul chemat pentru transmiterea convorbirilor. .capsula microfonului.cca 1 ½ an.1 si L. .1 si L. Functionare In vederea punerii in functiune a aparatuli telefonic de campanie ATI-52 se procedeaza astfel: . prin borna de linie L. ia nastere un curent electric alternativ ce trece prin borna de linie L1. schema electrica si cordea reglabila pentru purtare pe umar.capsula receptoare. placile din exterior sunt legate de bornele de linie (L.greutatea impreuna cu surse de curent (kg) Fig.se cupleaza microreceptorul prin intermediul prizei cu 3 contacte (2). prevazuta cu capac cu sistem de inchidere. 101 25 .2. in principiu. confectionat din bachelita cu locasul bateriei. . lamele shuntului inductorului (pozitia b-c) si capatul din dreapta al infasurarii rotorului. prin shuntul inductorului pozitia a-b.).soneria polarizata cu rolul de a receptiona semnalele de apel din afara.parafulgerul constituit din 3 placi de alama izolate intre ele. avertizand auditiv momentul apelului. statorul. punerea la pamant se realizeaza cu ajutorul tarusului metalic care este legat prin intermediul unui conductor la borna de pamant (P). 0. c) pila (bateria) electrica servind ca sursa de curent pentru alimentarea microfonului. propagarea acestora prin conductori si transformarea la statia receptoare a oscilatiilor electrice in oscilatii sonore.timp maxim de pregatire pentru functionare (min. d) cutia telefonica confectionata din bachelita. inductorul este un generator de curent alternativ. astfel: . butonul de control.c. . Atunci cand cuplajul invarte manivela inductorului aparatului sau.

borna de linie L.daca rotorul inductorului se invarte usor. inseamna ca cealalta borna de linie (L. in receptor trebuie sa se auda un fasait. sectiunile I si II ale autotransformatorului receptor. a receptorului. In ambele cazuri curentii se scurg la pamant protejand astfel aparatul telefonic (ale carui circuite opun o rezistenta mai mare trecerii curentului electric provenit din descarcarile electrice). ceea ce arata buna stare a sectiunii I a autotransformatorului si a condensatorului de separare. Aceasta se face prin: a) verificarea exterioara la care se stabileste: . . auditia va fi buna. curentul ce ia nastere trece prin circuitul exterior. telefonul cuplajului. ceea ce duce la o buna auditie. a clapei de vorbire.se apasa clapa de vorbire si se sufla in microfon. . Atunci cand cuplajul vorbeste in microfon. se sufla in microfon. borna de linie L. curentii se scurg la pamant prin borna de linie L.2. operatie ce se face repede si des. Orice aparat telefonic de campanie trebuie protejat impotriva tensiunilor si curentilor periculosi. se sufla uniform (nu prea tare) si continuu in microfon. prin celalalt pol al bateriei si are rolul de a alimenta microfonul cu curent electric. prin contactul clapei de vorbire.2. condensatorul de echilibrare. borna P. care trec prin receptor.2 sau P. din nou circuitul exterior. shuntul inductorului (pozitia a-b) si partea de sus a sectiunii I a autotransformatorului. se apasa butonul de control si se invarte manivela inductorului.se leaga cu un conductor bornele L. sonetria trebuie sa sune. Curentul electric pulsatoriu ce ia nastere atunci cand se vorbeste in microfon (datorita vibratiilor membranei acestuia in ritmul vibratiilor sonore si transformarea vibratiilor sonore respective in vibratii electrice) este alcatuit din doua componente: una continua si alta alternativa. . care la randul sau va da nastere unui curent alternativ de frecventa vocala.2 (cu o lita etc. pila nu este buna. cu cat traznetul cade mai aproape de o linie telefonica. De obicei. parafulger.1. Intretinere Aparatul telefonic de campanie ATI-52 necesita o supraveghere permanenta si o intretinere periodica lunara in vederea functionarii in bune conditii.circuitul curentilor proveniti din descarcarile electrice. ceea ce arata buna stare a pilei. vocea celui care vorbeste la microfon nu se aude tare in receptorul propriu.2). daca aceasta se invarte usor.se insurubeaza manivela inductorului si se fac cateva invartiri.1.2 si circuitul exterior. circuitul exterior. daca inductorul se invarte greu inseamna ca exista scurt-circuit de transmitere a apelului. tarusul metalic sau borna de linie L. c) verificarea circuitelor de apel: .) si se invarte manivela inductorului. Bobina cu cablu telefonic . parafulger. shuntul inductorului (pozitia a-b). ca mijloc de protectie serveste parafulgerul care este construit pe principiul condensatorului. atunci parafulgerul se deterioreaza prin sudarea placilor sale intre ele. In aceasta situatie.continuand invartirea manivelei inductorului cu bornele L. . ..2.1 si P intre ele. in special impotriva descarcarilor electrice atmosferice (de exemplu. atunci prin receptor trece diferenta lor. se schimba parafulgerul deteriorat cu unul bun.1 si L.fara a apasa clapa de vorbire.se apasa clapa de vorbire. daca voltmetrul arata o tensiune sub 0. o mica parte a curentului se ramifica trecand prin sectiunile III si IV si prin condensatorul de echilibrare insa acest curent este neglijabil fata de cel care trece prin receptor (din cauza rezistentei mari opusa de condensatorul de echilibru) si in consecinta. . Componenta continua pleaca de la unul din polii bateriei. Daca acesti curenti nu sunt egali ca valoare.2 scurcircuitate si apasand pe butonul de control. al carui circuit este capatul de jos al sectiunii a III-a a autotransformatorului.se scurtcircuiteaza bornele de linie L. e) verificarea parafulgerului: . . borna de linie L. a sectiunilor II si III ale autotransformatorului. trece prin sectiunea a II-a a autotransformatorului.1. condensator de separare. ceea ce arata ca lamelele clapei nu se ating intre ele.8 volti. timp in care se pune contact intre bornele L. soneria nu trebuie sa sune. vine in contact cu borna P. Acest circuit se stabileste din momentul in care telefonistul a apasat pe clapa de vorbire a microreceptorului si incepe sa vorbeasca in microfon.circuitul de transmitere a vorbirii.daca pila este in buna stare si are o tensiue – in sarcina – de cel putin 0. Acesta este circuitul principal al curentului de vorbire emis.daca aparatul telefonic este complet. borna de linie L. . a microfonului. sectiunea a IV-a asa numita de echilibrare.daca partile sale componente nu sunt degradate.circuitul de receptie a vorbirii. a circuitului de echilibrare (format din sectiunea IV si condensatorul de echilibrare) cat si a tuturor conductorilor electrici ce unesc aceste subansamble. in timp ce se tine apasata clapa de vorbire). in receptor nu trebuie sa se auda nici un fasait. Principiul de functionare a parafulgerului se vazeaza pe proprietata care pe care o are condensatorul de a opune o rezistenta foarte mica curentilor alternativi de inalta frecventa (in cazul nostru curentilor proveniti din descarcari electrice).daca este matisat corespunzator capatul conductorului gros al pilei si daca contactele nu sunt oxidate. insa aparatul nu se strica. componenta alternativa ce urmeaza acelasi drum va induce. borna P si tarusul metalic. condensatorul de separatie. in caz contrar. diferenta respectiva este cu mult mai mica decat curentul principal (de transmitere a vorbirii) si in consecinta. Daca tensiunea inusa creste peste o anumita limita (300 – 400 V). de sens contrar. d) verificarea circuitelor de convorbire . Pentru repunerea in stare de functionare. in afara curentului principal mai da nastere la trecerea prin autotransformator la inca doi curenti secundari. o forta electromotrice de inductie.1 si L. prin microfon. taria fasaitului trebuie sa varieze. intrerupandu-l apoi.8 V (masurarea se face cu un voltmetru conectat la bornele pilei. .strangerea suruburilor de fixare a aparatului in cutie (carcasa). trecand prin sectiunea a II-a a autotransformatorului.1 si L. Componenta alternativa. verificand buna lor stare si fixarea cordonului in locasul respectiv de la aparat.a doua verificare este similara si se face legand borna L. b) verificarea pilei (bateriei): . inseamna ca avem o intrerupere in circuitul de transmitere a apelului. cu atat tensiunea indusa pe fir este mai mare si deci periculoasa pentru intregul dispozitiv telefonic). In acest caz legatura telefonica se intrerupe. . aceasta inseamna ca circuitul de receptie a apelului este in buna stare. .

antreneaza apa din recipient si o dirijeaza prin tubul sifon si furtunul de refulare spre focar. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . CAPITOLUL X STINGATOARE Stingatoarele se clasifica si au simbolurile. in functie de natura substantei de stingere pe care o contin.8 .P.capacitatea utila (1) . 50) Stingatoarele transportabile cu apa pulverizata (fig. Stingatorul portativ cu apa pulverizata Stingatorul portativ cu apa pulverizata (fig. . .cu apa pulverizata (A. se verifica starea garniturii de etansare a capacului. iar in cazul ca s-a deteriorat sa se refaca cu banda izolatoare. ca si cele portative. 102 Recipientul stingatorului (1) este o constructie din tabla de 1. scoli. ateliere mari de tamplarie.P. 102) este destinat primei interventii la incendiile din clasa A (materiale celulozice. Sistemul de refulare (4) este alcatuit dintr-un tub sifon si un furtun de refulare.se apuca stingatorul de maner cu mana dreapta si se indreapta jetul pulverizat spre focar.). unsori) dezvoltate cu precadere in spatiile cu pericol redus de incendiu (locuinte. Dupa intrebuintare. Fig. prin spargerea membranei.capacitatea recipientului (1) . Capacul stingatorului (3) se fixeaza prin insurubare si are incorporat dispozitivul de percutare cu ajutorul caruia se strapunge membrana buteliei si care este compus din agrafa de siguranta.cantitatea CO2 pentru antrenare (kg) . Greutatea bobinei fara cablu este de 4. arc de revenire si cui percutor. manivela are un dispozitiv de cuplare cu tamburul pentru cazul cand se face rularea cablului. racordate printr-o piulita butelie. mase plastice) si limitat la unele din clasa B (motorina grea. butelia cu CO2 si sistemul de refulare.se asaza pe sol in apropierea locului de interventie si se scoate agrafa de siguranta ce blocheaza cuiul percutor.) . La celalalt capat al furtunului se gaseste o duza de pulverizare a apei. vopsitorie.timp de descarcare (sec. 100 sau A. magazine).5 mm sudata si are ca destinatie pastrarea substantei de stingere (apa) si fixarea tuturor celorlalte subansambluri. stingatorul lucreaza pana la golirea completa. Intrebuintare Stingatorul functioneaza pe principiul sifonului: dioxidul de carbon eliberat din butelie.cu pulbere (P).masa stingatorului incarcat (kg) .P. Pe bobina sunt infasurati 500 m de cablu telefonic. primei interventii la incendii de materiale combustibile din clasa A si limitat la unele din clasa B.C.Bobina cu cablu serveste pentru rularea si derularea cablului telefonic necesar realizarii liniilor de legatura. uleiuri. Descriere Este confectionata din metal si se compune dintr-un suport si un tambur prevazut cu ax si manivela de actionare. 103) sunt destinate. vopsele. bobina si cablul se curata si se ung lagarele axului tamburului. . Butelia cu CO2 (2) este confectionata din teava de otel rezistenta la presiunea de 400 bari. Stingatoare transportabile cu apa pulverizata (A.). Butelia este prevazuta cu membrana de siguranta din cupru care se sparge la actionarea percutorului.temperatura de functionare (ºC) . birouri.cu mana stanga se prinde furtunul de refulare.5 kg. Intretinere Dupa folosire se sterge recipientul. se inlocuieste butelia si se umple stingatorul la capacitatea utila. astfel: .) si au urmatoarele caracteristici tehnice: 12 10 30 – 40 4–6 + 4º .cu dioxid de carbon (G). iar cu dreapta se loveste energic butonul percutorului.lungimea jetului pulverizat (m) . Capacitatea ei asigura pastrarea cantitatii necesare de CO2 pentru refularea apei din stingator. depozite de marfuri etc. .60º 16 0. iar cu cablu de cca 12 kg.75 circa 0. capacul cu dispozitiv de percutare. Pentru punerea in functiune a stingatorului se procedeaza astfel: . Odata pus in functiune. Intretinere Pe timpul intinderii si strangerii cablului se va avea grija sa nu se deterioreze izolatia acestuia. dezvoltate in special in spatii cu pericol de incendiu ridicat (depozite de materiale combustibile.suprafata maxima (mp) Descriere Stingatorul portativ cu apa pulverizata este alcatuit din urmatoarele subansamble: recipientul stingatorului.cu spuma chimica (S. .

. cu precadere in spatiile cu pericol redus de incendiu (locuinte. pastrate separat si care vin in contact prin rasturnarea stingatoarelor. magazine cu specific industrial.5 mm destinat pastrarii solutiei bazice la care se deosebesc: . Pentru punerea in functiune a stingatorului se deruleaza furtunul si se actioneaza sistemul de declansare a buteliei. Odata declansat. din tabla sudata groasa de 1.) Lungimea jetului (m) Masa stingatorului incarcat (kg) Temperatura de functionare (ºC) Suprafata maxima controlata (mp) C9 12 40 – 50 6–8 15. sistemul de refulare.trei bare de ghidare a buteliei sudata pe fundul interior al stingatorului.. la fixarea lui in corpul stingatorului. ateliere sau locuri unde se lucreaza cu cantitati mici de materiale combustibile etc.) si in raport de tipul lor prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Simbolul Capacitatea recipientului (l) Timp de descarcare (sec. Intrebuintare Sistemul de functionare este identic cu cel al stingatorului portativ. Capacul fixat prin patru prezone cu piulite are prevazut un sistem tip excentric pentru declansarea buteliei cu CO2 care. lungimea furtunului fiind de 5 – 6 m.recipientul stingatorului (1) de forma cilindrica. . Fig. Sistemul de refulare este similar celui de la stingatoarele portative cu apa pulverizata. vagoane C.componenta A – acid. destinate dotarii unor mijloace de transport (nave. capac cu dispozitiv de actionare. impreuna cu barele de ghidare. . Stingatoarele cu spuma chimica folosesc doua tipuri de incarcari: .Capacitatea de apa a recipientului (l) Capacitatea buteliei CO2 (kg) Forma jetului Lungimea jetului Temperatura de lucru 5ºC – 40ºC Masa stingatorului incarcat (kg) Descriere AP 50 100 1.1 C9NF 12 Stingatoarele C9BF sunt de tip etans. apa aditiva) si fixarii tuturor celorlalte subansamble si repere componente. .2 107 Stingatoarele transportabile cu apa pulverizata sunt alcatuite din urmatoarele subansamble: recipientul stingatorului.). butelia cu CO2. acid si baza. birouri. rezistenta la presiunea de 400 bari si asigura pastrarea in conditii de etanseitate a gazului necesare antrenarii si refularii apei din stingator.supapa de siguranta (4) tip membrana. . Intretinere In plus fata de operatiile mentionate la stingatoarele portative. la stingatorul C9NF capacaul are incorporat un sistem de etansare a tubului central cu ajutorul unui dop conic de cauciuc actionat prin culisare de o tija metalica. Recipientul stingatorului este o constructie sudata din tabla de 4 mm si este destinat pastrarii solutiei de stingere (apa.tubul central (2) confectionat din sticla destinat pastrarii solutiei acide prevazut la partea superioara cu un suport din material plastic care serveste. 6 m Antigel sub 0ºC 175 AP 100 50 1..componenta B – baza. Butelia cu CO2 fixata in capacul stingatorului.2 + 4ºC . scoli.2ºC. .ajutajul de refulare (3). . la acest tip se ung lagarele sistemului de transport.tip II cu temperatura de congtelare sub -15ºC. .2 Pulverizat Min.un cerc metalic pentru protejarea fundului stingatorului care serveste si ca suport de sprijin la asezarea pe sol.6 16. Stingatoare portative cu spuma chimica C9 si C9NF Stingatoarele portative cu spuma chimica (fig.F. ramane blocat pana la golirea completa a stingatorului. fiind asigurate impotriva eventualelor declansari prin rasturnari accidentale. Functionare Functionarea se bazeaza pe principiul reactiei dintre cele doua componente. este construita din otel special.doua manere pentru manuirea stingatorului. + 60ºC 0. Fiecare incarcatura la randul ei este construita din doua componente: . 104 Descriere Se compun din urmatoarele parti: .capacul cu garnitura de cauciuc (6). 104) sunt destinate primei interventii la incendiile din clasele A si B. stingatorul functioneaza pana la golire. odata actionat.tip I avand temperatura de congelare sub . . rotile si manerul de transport.

sunt alcatuite din urmatoarele subansamble: . Dupa dizolvarea intregii cantitati de praf. Capacele si inelele filetate se ung cu vaselina.+ 22ºC – min. acolo unde este de asteptat ca incendiul odata aparut sa se extinda rapid pe suprafete apreciabile de peste 3 – 4 mp. In aceasta categorie se includ. prenumele persoanei care a efectuat incarcarea. solutiile din stingator trebuie inlocuite. 105) sunt destinate ca si cele portabile primei interventii la incendii de materiale din clasele A si B. Prepararea componentei acide – A – in cazul incarcaturii tip I se realizeaza prin dizolvarea continutului pachetului cu praf A (sulfat de aluminiu) in cantitatea de apa si la temperatura indicata de fabrica producatoare.se ridica stingatorul si se agita prin rasturnare de 4 – 5 ori pentru ca cele doua solutii continute de aparat sa se amestece intre ele si sa formeze spuma chimica. cu o vergea curata din lemn intr-un vas curat. data controlului incarcaturii). min. Controlul se executa din sase in sa luni in primul an de la incarcare. solutia astfel obtinuta se filtreaza printr-o sita deasa si se toarna in recipientul stingatorului.+ 22ºC – min. In urma reactiei dintre cele doua solutii se formeaza spuma chimica ale carei bule sunt umplute cu bioxid de carbon.daca pe timpul functionarii se infunda ajutajul. daca nu.recipientul stingatorului destinat pastrarii solutiei bazice (2) si fixarii tuturor celorlalte subansamble si repere la care se deosebesc: 200 C90 90 10 6 50 – 60 + 4ºC . Dupa umplere.+ 40º (incarcatura de iarna) 320 80 – 100 C180 180 20 . data incarcaturii. la 1 – 3 aparate din aceeasi grupa. se curata ajutajele de evacuare.solutie cu temperatura . la toate aparatele aflate in dotare. Dupa dizolvarea intregii cantitati de praf. Dupa expirarea termenului de un an. pe pragul inelului filetat. Dizolvarea se face prin agitarea amestecului de apa si praf B cu o vergea curata din lemn intr-un vas curat.14ºC . 0. Intretinere Stingatorul se sterge de praf. numele.. Dizolvarea se face prin agitarea amestecului. Cand stratul de protectie impotriva coroziunii s-a deteriorat. atunci incarcatura este buna. cu precadere in spatiile cu pericol ridicat de incendiu.Coeficientul de spumare este urmatorul: . Data controlului incarcaturii se trece pe fisa stingatorului.2. Continutul din sticla se agita si se filtreaza printr-o sita deasa. 66 Prepararea componentei bazice – B – se asigura prin dizolvarea continutului pachetului cu praf B (bicarbonat de potasiu) in cantitatea de apa pregatita la temperatura indicata de fabrica producatoare. in instructiunile din pachet. Stingatoarele transportabile cu spuma chimica C90 si C180 Stingatoarele transportabile cu spuma chimica (fig. Incarcatura de tip II. iar la partea superioara.20ºC . Volumul spumei obtinute este de 7 – 9 ori mai mare decat volumul solutiilor din stingator.2 . prin sondaje. ateliere de tamplarie. smaltuit sau zincat. . spatiile existente in depozite cu stive inalte. depozite pentru lichide combustibile etc. Datorita bioxidului de carbon rezultat in urma reactiei. .se indreapta ajutajul (jetul de spuma chimica) spre locul incendiului. Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire.solutie cu temperatura + 20º . presiunea in interior creste si spuma este evacuata prin ajutajul stingatorului.se desfunda ajutajul de refulare cu o sarma sau un cui. desfundarea se realizeaza tot cu ajutorul unei sarme sau al cuiului. de regula. controlul se executa din trei in trei luni. in cazul ambelor incarcaturi butelia din sticla se spala la exterior cu apa. deoarece reactia odata inceputa nu mai poate fi oprita. daca se respecta conditiile de incarcare. 105 Stingatoarele transportabile cu spuma chimica. in instructiunile din pachet. de reparatii auto. 7. fixandu-se la partea inferioara in barele de ghidare. se inlocuieste corpul stingatorului. tratamente termice. solutia astfel obtinuta se filtreaza printr-o sita deasa si se toarna in tubul central din sticla. indiferent de capacitate. Dupa aceasta se insurubeaza capacul stingatorului pe inelul filetat..solutie cu temperatura . Daca volumul spumei obtinute este cel putin 6 – 8 ori mai mare decat volumul total al celor doua solutii amestecate. Controlul incarcaturii stingatorului Solutiile chimice din stingatorul incarcat trebuie sa-si pastreze caracteristicile minimum un an de la prepararea lor. 5 Stabilitatea spumei este la: . se procedeaza astfel: .+ 60ºC (incarcatura de vara) .14º . se livreaza gata preparata de fabrica producatoare in sticle de 1 l. In final. Pentru punerea stingatorului in functiune.solutie cu temperatura + 20º . incarcate la aceeasi data si tinute in aceleasi conditii.15ºC – min. Se iau cca 80 cmc din solutia B din corpul stingatorului si cca 10 cmc din solutia A din butelia de sticla si se amesteca intr-un vas gradat. turnandu-se apoi in tubul central. se verifica supapele si starea garniturilor capacelor. pentru a inlatura eventualele scurgeri acide si se introduce in corpul stingatorului. 70 . Caracteristicile tehnice ale acestor stingatoare sunt: Simbol Capacitatea utila (l) Numarul de incarcaturi A+B necesare pentru incarcare Lungimea jetului (m) Timpul de descarcare (sec) Temperatura de functionare Masa stingatorului incarcat (kg) Fig.15ºC – min. se completeaza fisa stingatorului cu datele inscrise pe ea (felul incarcaturii. . smaltuit sau zincat.

Incarcare Inainte de incarcare se deschide capacul recipientului si se scoate tubul central. Inchiderea tubului central trebuie sa se faca etans pentru a nu permite celor doua solutii sa intre in reactie inainte de punerea in functiune a stingatorului. de tipul celor cu butelie interioara sunt construite si functioneaza similar cu stingatoarele portative cu apa pulverizata.furtunul tip D (5) cu o lungime de 4 – 5 m care este racordat cu un capat cu un capat la teava tip sifon. confectionat din teava de material plastic. se trece la inlocuirea acestuia. Cand se constata ca stratul de protectie impotriva coroziunii s-a deteriorat.4 0. Prin amestecarea celor doua solutii ia nastere spuma chimica ce va fi refulata asupra incendiului datorita presiunii bioxidului de carbon ce ia nastere in urma reactiei solutiilor din interiorul recipientului. . dupa care se inchide gura tubului central cu ajutorul dispozitivului de inchidere comandat de la exterior prin roata de manevra. Functionare Pentru punerea in functiune a stingatorului se actioneaza asupra percutorului si se indreapta jetul de praf catre locul incendiului.125 Stingatoarele transportabile cu pulbere (fig.supapa de siguranta. tija filetata a dispozitivului de inchidere central si buloanele capacului recipientului.07 P6 6. Se monteaza apoi capacul recipientului. iar celalalt este prevazut cu un ajutaj de refulare a spumei chimice. Caracteristicile tehnice ale celor doua tipuri de stingatoare sunt: . florex 240 15 – 20 4 19 2.) Lungimea jetului de pulbere (m) Masa stingatorului incarcat (kg) Suprafata maxima controlata (CO2) P1 1. a garniturilor capacului. Solutiile A si B se prepara dupa procedeul aratat la stingatorul portativ cu spuma chimica. dupa care se procedeaza atat la spalarea interiorului recipientului cat si a tubului central.4 P3 3.50 si P. fiind destinate acoperirii unor suprafete mult mai mari. florex 40 6–8 3. cu apa calda. P. P. Solutia A se incarca in tubul central. Stingatoare transportabile cu pulbere P. florex 130 10 – 15 4 12 2. sprijinindu-l de sol.tubul central. si etanseitatea robinetului de la dispozitivul de inchidere a tubului central. florex 75 8 – 10 3. deoarece reactia nu mai poate fi oprita. .2 P10 10. in momentul punerii in functiune. folosind numarul de incarcaturi corespunzatoare capacitatii recipientului. asemanatoare celei de la stingatoarele portative. . stingatoarele portative cu pulberi prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Simbol de fabricatie Masa si tipul pulberii (kg) Masa incarcaturii cu CO2 (g) Timpul de descarcare (sec.10 Stingatoarele portative cu pulberi sunt destinate primei interventii la incendiile de materiale din clasele B sau C si mai putin la cele din clasele A si D la care se utilizeaza pulberi speciale.suportul tubului central.capacul demontabil. dupa care tubul central se fixeaza pe suportii lui. Constructiv. care se fixeaza prin prezoane cu piulite avand incorporat un sistem de etansare a tubului central (1) cu ajutorul unui ventil (3) cu dop conic din cauciuc a carui deplasare se realizeaza printr-un surub cu roata la manevrare. respectiv o mai buna afanare a pulberii. Intretinere Stingatorul se curata de praf. se indreapta ajutajul de refulare a spumei catre loculu incendiului si se actioneaza roata de manevra a ventilului montat in capacul stingatorului.79 Stingatoarele portative prezentate. Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire. Dupa aceasta se basculeaza recipientul de 4 – 5 ori. Functionare Pentru punerea in functiune se scoate furtunul de pe suport. iar solutia B in corpul stingatorului. avand in partea superioara forma tronconica pentru a permite asezarea sistemului de etansare si cateva orificii prin care. se deverseaza solutia acida continuta de tub.5 2.1. a supapei de siguranta.2 1. singura diferenta fata de acestea consta intr-o manta metalica ce fereste butelia de CO2 de contactul direct cu pulberea din stingator asigurand totodata si dirijarea gazului in partea de jos a recipientului.6 si P.3. . Se controleaza starea furtunului de refulare. Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire. .sasiul metalic prevazut cu doua roti si cadru pentru manevrare (4). operatie precedata de indepartarea celui vechi cu ajutorul unei perii de sarma. Stingatoare portative cu pulbere P. intrand in reactie cu solutia bazica existenta in recipient. In raport de tipul lor. 106) au acelasi domeniu de utilizare ca si cele portative.5 7. se ung lagarele osiei si bucsele rotilor.. prin coborari si ridicari alternative ale cadrului apoi se lasa jos.

biblioteci. Teava de evacuare a pulberii este prevazuta in interiorul recipientului cu un sifon (palnie) pentru absorbtia pulberii. montate pe sasiu intr-un suport sudat. unul de umplere situat la partea superioara.masa incarcaturii cu CO2 a unei butelii (kg) 6 .sasiul cu roti.butelia pentru dioxid de carbon (3) de forma cilindrica.bataia norului de pulbere (m) 20 Descriere Stingatorul remorcabil cu pulbere si bioxid de carbon tip P.masa incarcaturii cu pulbere (kg) 250 . fixat pe un suport special si introdus cu gura de evacuare pe o garnitura de cauciuc aflata la suport pentru a impiedica patrunderea umezelii la praf. El se fixeaza pe axul trenului de rulare prin intermediul a doua arcuri lamelare multiple ce au rolul de a amortiza socurile pe timpul deplasarii. Fig.capacul cu garnitura de etansare si supapa de siguranta. racordart cu un capat la difuzor si celalalt la teava prin care iese praful din corpul stingatorului: furtunul este fixat pe cadrul de manevrare. Stingatorul P. . Recipientul pentru pulbere este prevazut cu doua supape de siguranta reglate pentru 10 – 12 bari si un manometru de control (0 – 25 bari).sasiul metalice prevazut cu doua roti si cadru pentru manevrare (2). alimentarea cu curent electric facandu-se de la autovehicul care tracteaza utilajul. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . 106 .250 fiind remorcabil. .suportul buteliei cu CO2 prevazut cu coliere de fixare.50 50 3 1–2 Max. formata din doua lonjeroane imbinate in forma de furca. 6 238 Se compune din urmatoarele parti: . Pe sasiu mai sunt prevazute doua aripi pentru roti si doua cutii laterale unde se asaza furtunurile de evacuare a pulberii si tevile de refulare (pistoalele). incarcata la o presiune de 60 – 75 atm. iar patrunderea dioxidului de carbon in recipiente se face prin doua conducte metalice prevazute cu dispersare la capete.un cerc metalic fixat la fundul stingatorului pentru sprijinirea acestuia.Masa incarcaturii cu pulbere (kg) Masca incarcaturii cu CO2 (kg) Timp de descarcare (min. frana.presiunea de lucru in rezervor (bari) 10 .) 35 . Functionare Pentru punerea stingatoruylui in functiune se intinde furtunul. In acest scop. s-a prevazut pe flansa orificiului de umplere cu pulbere un filtru pentru praf si o conducta de refulare a dioxidului de carbon ce serveste si la purjarea instalatiei speciale. Stingatorul remorcabil cu pulbere si dioxid de carbon P. unul pentru golire – la partea inferioara si unul practicat excentric. fiecare cu capacitatea de 6 l. .250 Stingatorul remorcabil cu pulbere si CO2 P. indeplineste conditiile impuse pentru circulatia pe drumurile publice. .250 se compune din urmatoarele ansambluri principale: . el este prevazut cu doua lampi tricompartimentate (pozitie. Recipientul pentru pulbere este construit din tabla si are prevazute cinci orificii: doua pentru admisia gazelor sub presiune. Sasiul stingatorului este o constructie sudata din profile de otel. 6 150 P.furtunul tip D cu o lungime de 5 cm.250 (fig. toate montate pe flansa orificiului de evacuare a pulberii. avand pe fiecare ramificatie cate un robinet sferic de inchidere. Deoarece pulberea nu degradeaza obiectele cu care vine in contact este indicat ca stingatorul sa fie utilizat la stingerea incendiilor izbucnite in muzee. Tot pe tabloul de comanda este montata o lampa pentru iluminat.grupul buteliei – recipient pentru pulbere. la partea superioara. Punere in functiune a stingatorului se executa de la un tablou de comanda pe care sunt fixate patru manete: doua pentru manevrarea robinetelor de refulare a pulberii si doua pentru actionarea robinetului de purjare.teava pentru introducerea dioxidului de carbon in masa de praf.) cca 200 . si recipientul cu pulbere.timp minim de evacuare (sec. 107. fixat tot pe sasiu. fixarea ei la corpul stingatorului se realizeaza cu ajutorul unui colier aflat la suportul buteliei si se racordeaza la teava pentru introducerea dioxidului de carbon in masa de praf. Pentru decomprimarea instalatiei dupa incetarea lucrului cu stingatorul. 107) este destinat pentru stingerea incendiilor de produse petroliere si la instalatii electrice.125 125 3 2–4 Max. iar in exterior se ramifica in doua parti (stanga-dreapta). in legatura cu butelia de dioxid de carbon si prevazuta la partea inferioara cu un dop cu opt orificii radiale pentru dispersarea bioxidului de carbon.numarul buteliilor cu CO2 2 + 2 rezerva . . semnalizare directie) si doi catadioptri. .capacitatea recipientului (l) 300 . este confectionata din otel si este prevazuta cu robinet de inchidere.difuzorul pentru evacuarea prafului (4). teatre. La fiecare ramificatie se poate racorda cate o linie de furtun tip C pentru evacuarea pulberii stingatoare prin tevi de refulare (pistoale) adecvate. Buteliile cu CO2 sunt puse in legatura cu recipientul pentru pulbere prin tuburi de cauciuc de inalta presiune. .numarul gurilor de evacuare 2 . prin care trece teava de evacuare a pulberii. se indreapta difuzorul catre locul incendiului si se deschide progresiv robinetul buteliei cu dioxid de carbon.corpul stingatorului (1) de forma cilindrica. .debitul de pulbere pe un pistol (kg/min. Axul este prevazut la extremitati cu doua lagare pe care se monteaza rotile. Grupul butelii-recipient este format din doua butelii cu CO2.) Lungimea jetului de pulbere (m) Masa stingatorului incarcat (kg) Descriere P. magazine etc. Fig. confectionat din tabla de otel la care se deosebesc: .

Intretinere Pe timpul exploatarii. Zapada carbonica formata este evacuata din difuzor prin gura acestuia spre focarul incendiului. Utilizarea CO2 are avantajul ca nu lasa urme. 108 Descriere Stingatoarele portative cu CO2 se compun din urmatoarele parti: .3. alimentatie publica si echipamente electronice sau electrice sub tensiune etc. acest tip de stingatoare se recomanda a fi folosite pentru biblioteci. iar la partea anterioara cu o gaura pentru iesirea zapezii carbonice.masa stingatorului fara incarcatura (kg) 535 . confectionate din tabla de fier sau masa plastica. . confectionata din otel.se verifica la manometru ca presiunea din rezervor sa nu depaseasca 10 bari. Stingatoarele G3 LDE (pentru locomotive) au o constructie specifica determinata de existenta unei mantale de protectie din tabla si a posibilitatii de rabatare a palniei de refulare. .verificarea lunara a incarcaturii de pulbere. exceptand cele din clasa D cu care CO2 venind in contact ar putea genera reactii periculoase.cu doua linii de refulare 100 . In raport de tipul lor prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: G3 3 17 4 30 G3LDE 3 17.masa incarcaturii de CO2 (kg) 200 . .se verifica existenta robinetului de purjare si refulare a pulberii pe „pozitia inchis”. iar in interior cu o teava sifon prinsa pe robinetul de inchidere a buteliei. in spatii inchise de dimensiuni reduse. Cand butelia a pierdut cca 20 – 25% din greutate. . datorita fenomenului de detenta ce are loc (trecerea de la un volum mic si presiune mare la volum mare si presiune mica). sa fie prin intermediul unei tevi scurte din otel si a unei articulatii care sa permita rotirea. Controlul incarcaturii si intretinerea stingatorului: Se verifica prin cantarire cantitatea de bioxid de carbon din butelie. in care se gasesc valori materiale. fie prin intermediul unui furtun de cauciuc armat cu sarma.cu o linie de refulare 200 . Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon tip G. se face verificarea si inlocuirea (incarcarea ei).verificarea.3 LDE Stingatoarele portative cu dioxid de carbon (fig. prin cantarire. urmarindu-se functionarea robinetului si etanseitatea buteliei prin scufundarea ei in apa. temperatura dioxidului de carbon scade sub temperatura de solidificare a lui (de 78. Robinetul este prevazut cu o siguranta si un cep gaurit pentru iesirea dioxidiului de carbon. a ansamblelor de baza ale utilajului. de forma cilindrica. prevazuta la exterior cu un maner pentru manevrare.timpul de descarcare (sec): . prevazute la partea posterioara cu un maner pentru manevrare.58 C) si trece in starea solida.masa stingatorul cu incarcatura (kg) 655 . G. magazine sau depozite de blanuri sau materiale de valoare. .6 si G. indiferent de natura materialelor combustibile. pentru a se asigura buna functionare a utilajului sunt necesare o serie de lucrari de intretinere si verificari periodice: . atentie deosebita acordandu-se recipientul si buteliilor cu CO2. dupa fiecare utilizare.120 este destinat stingerii incendiilor izbucnite in magazii si depozite sua alte spatii inchise.se deschid robinetele de la liniile de refulare a pulberii. dioxidul de carbon lichid aflat in butelie iese din teava sifon (datorita presiunii la care se afla) si.butelia pentru dioxid de carbon. muzee. patrunde in difuzor.verificarea periodica a manometrului. Prin deschiderea robinetului. in functie de tipul stingatorului. .) Fig. Fulgii de zapada carbonica pot produce rani dureroase atunci cand vin in contact cu partile descoperite ale corpului omenesc. . in general. prin furtunul de cauciuc sua teava de otel. In difuzor. Stingatorul se curata si se verifica periodic.se deschid robinetele cu CO2. a sitelor filtrelor prin suflarea cu aer comprimat. La incetarea lucrului se inchid robinetele de evacuare a pulberii si apoi robinetele buteliilor cu CO2. Din acest motiv.curatirea. de forme diferite.verificarea starii de fixare. nu impurifica si nu prezinta pericol de electrocutare in cazul interventiei la echipamente electrice sub tensiune.Functionare Pentru punerea in functiune a stingatorului si refularea pulberii se executa urmatoarele operatii: . Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . sub forma de fulgi albi de zapada carbonica.6 4 30 G6 6 30 4 60 Masa incarcaturii CO2 (kg) Masa stingatorului incarcat (kg) Lungimea jetului de zapada carbonica (m) Timp de descarcare (sec.difuzoare. Functionare Pentru punerea stingatorului in functie se indreapta difuzorul spre locul incendiului si se deschide robinetul buteliei. a incarcaturii de CO2 din butelii nefiind admise buteliile din care lipsesc mai mult de 500 g CO2 fata de incarcatura nominala. Stingatoare portative cu dioxid de carbon G. puse in legatura cu robinetul buteliei. . 108) sunt destinate primei interventii la incendiile dezvoltate.

.se va urmari si verifica permanent starea furtunurilor. Dupa montare pe stingator. Agentul stingator este condus prin intermediul a unul sau doua furtunuri (in functie de nevoi).viteza maxima de manevrare (km/h) Descriere 6 60 Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon tip G. . Succesiunea operatiilor de punere in functiune a stingatorului este urmatoarea: . Galeata stingator Descriere Galeata stingator se compune din urmatoarele parti: a) rezervorul.se fixeaza galeata stingator la sol (tinand-o cu o mana de maner si introducand piciorul in orificiul special al suportului).sita pentru retinerea impuritatilor din apa. dispozitivul de refulare si cutia cu scule.se racordeaza furtunul de refulare si se indreapta teava catre locul incendiului. Pe timpul aspiratiei supapa de refulare este inchisa. . Buteliile cu CO2 sunt recipienti sub presiune pentru gaze lichefiate.manerul rezervorului. Functionare Pentru punerea galetii in functiune se procedeaza astfel: .se deschid robinetele buteliilor cu CO2. si se deschide supapa de refulare. acestea se protejeaza impotriva inghetului sau temperaturilor ridicate prin acoperire cu o husa. Dizpozitivul de refulare are rolul de a conduce si dirija dioxidul de carbon asupra focarului. alimentarea cu energie electrica facandu-se de la autovehicul care-l tracteaza. . care sunt sigilate si asigurate pentru evitarea declansarii lor accidentala.priza de racordare a pompei. Prin ridicarea pistonului in sus.se actioneaza asupra pistonului. Se compune dintr-un furtun lung de 12 m si un dispozitiv de evacuare ce se termina cu un difuzor.bataia jetului de CO2 (m) . cu o capacitate de 10 – 15 l confectionat din tabla de otel la care se deosebesc: . .se vor face probe de functionare. Evacuarea dioxidului de carbon din butelii se face prin deschiderea manuala a robinetelor acestora. Trenul de rulare se compune din doua brate laterale oscilante (stanga si dreapta) pe care se fixeaza cele doua arcuri cu foi ce asigura suspensia stingatorului. c) furtunul de refulare D de 5 m prevazut cu racorduri. spre a nu fi deteriorate si se va controla integritatea sigiliilor robinetelor de la buteliile cu CO2.se umple rezervorul cu apa.manerul pompei.se rupe sigiliul de la robinetele buteliilor cu CO2.120 se compune in principal dintr-un tren de rulare. Cadrul are rolul de a sustine buteliile cu CO2 si se compune din: bara de tractiune.suportul galetii stingator prevazut cu un orificiu si o bara pentru fixarea acesteia la sol cu ajutorul piciorului.capacul prin in balamale. suportul pentru aripi si suportul cadrului din spate. Pe cele doua brate sunt montate rotile. furtun si teava) asupra incendiului. permitand trecerea apei deasupra sistemului si refularea ei (prin racordul fix. in cilindrul pompei. o data pe luna sau ori de cate ori este necesar. . .se verifica incarcatura de CO2 prin cantarire. Impingand pistonul in jos. ce include si aripile. la celalalt fiind prevazut cu o teava de refulare tip D. suportul pentru butelii. se produce o depresiune in urma careia apa din rezervor impinge supapa de aspiratie si patrunde in cilindru.se vor controla toate imbinarile demontabile. . . fiind confectionate din tabla de otel. cadrul metalic. la fiecare 6 luni. . dandu-i o miscare alternativa de sus in jos. suportul pentru furtun. Functionare Dupa transportarea stingatorului la locul interventiei. . Stingatorul G. si sunt fixate pe suportul de aripa prin suruburi. 5 din NERC/85. .cilindrul pompei. . Stingatorul poate functiona cu un singur dispozitiv de evacuare – respectiv cu doua butelii – sau cu doua dispozitive de evacuare. datorita presiunii create in cilindrul pompei se inchide supapa de aspiratie.120 este echipat cu instalatie electrica completa de semnalizare pentru circulatia pe drumurile publice.. . Intretinere Mentinerea stingatorului in stare de functionare presupune executarea unor verificari si lucrari de intretinere astfel: . .se dirijeaza jetul de gaz asupra focarului. . acesta se aseaza in pozitie de lucru.se va verifica uzura pneurilor si presiunea aerului din acestea. care se racordeaza cu un capat la racordul fix al galetii stingatoare.se scoate difuzorul din brida de sustinere si se desfasoara furtunul prin care se evacueaza CO2. pe roti si pe suportul cadru din fata. . . .inchizatorul capacului. Aripile au rolul de a proteja utilajul si de a-i imbunatati aspectul exterior. . alimentate de patru butelii. Asistenta tehnica se executa conform anexei 15 pct.bila supapa de aspiratie. de forma cilindrica. prevazute la capete cu difuzoare de evacuare.suportul furtunului de refulare.bila supapa de refulare.racordul fix D. b) pompa de mana la care se deosebesc: . cele 4 butelii de CO2. .

componenta combustibilului 1 l ulei la 24 l benzina . 109) este un utilaj transportabil.4 bari (cu vanele inchise). motopompa MPR 1500 (MP 79). tunul telecomandat de spuma si apa.model 2S-9 in doi timpi monocilindrici . Motopompa usoara de 400 l/min.latimea (mm) .inaltimea (mm) .timp maxim de aspiratie 90 sec.felul racirii cu aer furnizat de o sufla Capacitati: .rezervorul de benzina (l) 8 Pompa centrifuga: .) 3000 .consum la puterea nominala (l/h) 6 . Pompa de vid: . fie purtata de patru servanti.inaltimea statica de absorbtie maxima (m) 6.greutatea caruciorului (kg) 1660 1185 1000 1900 1210 160 250 110 50 Motorul: .greutatea fara accesorii (kg) . o parte ramanand in piston si intre piston si peretele interior al cilindrului pompei. Intretinere Dupa intrebuintare. tunul remorcabil pentru stingerea incendiilor cu apa si spuma. .turatia nominala (rot/min.latimea cu accesorii (mm) Greutati: . tunul fix de spuma si apa.greutatea pe targa (kg) . Aceasta apa este refulata la ridicarea pistonului in sus (cand sub piston are loc momentul aspiratiei) ceea ce face ca pompa sa refuleze la ambele curse ale pistonului.lungimea .Atunci cand pistonul face cursa in jos. . Motopompa usoara de 400 l/min. se spala cu apa curata si se verifica starea racordului. se compune din urmatoarele ansamble principale: . cu o teava de refulare. ce serveste la stingerea cu apa a incendiilor de mici proportii.lungimea cu accesorii (mm) . asigurand continuitatea jetului de apa.numarul de intrari una B . cu posibilati de deplasare fie pe caruciorul propriu. CAPITOLUL XI UTILAJE PENTRU STINGEREA INCENDIILOR Din grupa utilajelor pentru stingerea incendiilor fac parte motopompa de 400 l/min.5 . 109 Descriere Motopompa usoara de 400 l/min. nu este refulata intreaga cantitate de apa din cilindrul pompei.numarul de iesiri doua C . Caracteristici tehnice: Dimensiuni: . . . (fig. motopompa de stins incendii MPR 1300 (MP 73).greutatea cu accesorii (kg) . a furtunului de cauciuc si buna functionare a bilelor-supapa.debitul nominal 400 l/min. motopompa MPR 1600 (MOPSI 1600). tunul remorcabil de spuma si apa. hidrogeneratorul de spuma usoara.5 Fig. motopompa 800 l/min.presiune maxima la 3000 rot/min.caruciorul.grupul motor-pompa. 4.tipul pompei cu rotor si palete mobile .tipul pompei cu un etaj .puterea (CP) 7.

cu care este echipata asigura un debit maxim de 1200 l/min. .presiunea maxima cu vanele inchise turatie 3000 rot. 6. .amplasarea motopompei la sursa de apa.pompa de vid cu rotor cu palete mobile .sasiul cu roti.latimea (cu accesorii) cca 1210 mm Greutati: .numarul de intrari 1 Ø 100 mm (racord tip A) . Totodata.inaltime de aspiratie (m) 6. se compune din urmatoarele ansamble principale: . de patru servanti (sistem targa). cu un singur etaj de presiune.debitul de presiune 6./min.intretinerea pompei de vid.greutatea caruciorului (kg) 53 Capacitati: .5 CP cu pornire prin magnetou. in vederea transportului pe carucior.) 90 Fig. (fig.compozitia combustibilului 1 parte ulei 24 parti benzina . in stare purtata. targa permite. ca utilaj transportabil sau remorcabil. fixat pe o targa.amorsarea pompei centrifuge. Pompa este de tip centrifuga.timp maxim de aspiratie pentru inaltimea statica de absorbtie 6.grupul motor-pompa. . monocilindric. format din motor si pompa centrifuga. Prinderea targii pe sasiu se realizeaza printr-un sistem simplu si rapid de acorare si dezancorare. antrenata printr-o transmisie cu frictiune actionata manual.inaltimea (fara accesorii) cca 1070 mm .greutatea motopompei complet echipata (kg) 308 . de patru servanti. Prinderea targii pe sasiu se realizeaza printr-un sistem simplu si rapid de ancorare si dezancorare.numarul de iesiri 2 Ø 45 mm (racord tip C) .latimea (fara accesorii) cca 1155 mm . Pompa centrifuga: .verificarea functionarii pompei. prin intermediul careia.verificarea etanseitatii. aprinderea realizandu-se prin magnetou. fie pe carucior. Motorul S-18 in doi timpi cu doi cilindri. reprezinta agregatul de lucru al motopompei. b) sasiul cu roti (caruciorul) este o constructie sudata din tevi de otel prevazuta cu doua roti de rulare cu pneuri si doua picioare de sprijin.puterea nominala (CP) 15 . 110 Descriere La fel ca si motopompa de 400 l/min. Pompa centrifuga.consum putere normala (U/h) 6 .greutatea motopompei fara accesorii (kg) 198 .).) 3000 . poate fi transoportat.5 m – (sec. bazine etc.a) grupul motor-pompa este format din motor si pompa centrifuga care reprezinta agregatul de lucru al motopompei.tipul pompei centrifuga cu un etaj .lungimea (cu accesorii) cca 1900 mm . Exploatarea si intretinerea motorului se realizeaza in conformitate cu instructiunile elaborate de uzina constructoare.pornirea motorului. fixarea agregatului pe sasiul motopompei in vederea transportului pe carucior. .5 bari . a) grupul pompa-motor.lungimea (fara accesorii) cca 1660 mm .ungere. are o putere de 15 CP.intretinerea motorului. . Exploatarea si intretinerea se face conform instructiunilor elaborate de uzina constructoare. fantani.) 800 .rezervorul de benzina (l) 16 Motorul: . . Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Dimensiuni: . care permite totodata fixarea agregatului pe sasiu. . fie in stare purtata. Intretinere Principalele lucrari de intretinere si verificari periodice care asigura buna functionare a motopompei pe timpul exploatarii sunt: .5 bari (l/min. lacuri.5.turatia nominala (rot. Motopompa de 800 l/min. 110) este un mijloc eficace de stingerea incendiilor oferit de posibilitatea transportului rapid la locul interventiei acesteia. Functionarea Punerea in functiune a motopompei reclama trei operatii de baza: . amorsarea realizandu-se prin intermediul unei pompe de vid cu rotor si palete mobile. cat si de la hidranti (surse de apa sub presiune). in locuri greu accesibile.felul racirii – cu aer furnizat de o suflanta axiala. . Alimentarea motopompei cu apa se poate realiza atat de la surse de apa fara presiune (rauri./min. Motopompa de 800 l/min. Motorul este model 2 S-9 in 2 timpi. cu o putere nominala de 7. fixat pe o targa. .

pornirea motorului. . . a) motorul este tip ARO-L-25 adaptat pentru aprinderea la magnetou. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Dimensiuni: .baia de ulei (l) . 16 bari .5 m inaltime statica de aspiratie cu o conducta de aspiratie si 2700 rot/min. .turatia la puterea maxima (rot/min) 2700 .greutatea motorului (kg) Capacitati: .presiunea maxima cu vanele complet inchis la 2700 rot. (MP 73) Motopompa de stins incendii MP 73 (fig.inaltime statica de aspiratie (mm) 7.amorsarea pompei centrifuge.greutatea pompei (kg) .verificarea functionarii motopompei.motorul. .tipul motorului in patru timpi cu aprindere de la magneou .numarul de intrari doua 100 mm (racord tip A) .pompa.ungerea. . . .puterea maxima (CP) 50 .latimea totala (mm) .numarul de iesiri doua 65 mm (racord tip B) .timp maxim de aspiratie (sec) 90 Descriere Motopompa se compune din urmatoarele ansamble principale: .calea rotilor (mm) Greutati: .racirea motorului exterior prin palnie .tipul pompei cu retur cu palete mobile .lungimea totala (mm) . inaltime statica de aspiratie d1300 l/min. . .Pompa centrifuga este cu un singur etaj de presiune. Motopompa de 1300 l/min.6 . .verificarea etanseitatii. eficace si rapid care nu prezinta dificultati in exploatare si intretinere. Functionare Punerea in functiune a motopompei reclama 3 operatii de baza: .tipul pompei centrifuga cu patru etaje . actionata manual.turatia maxima mers in gol (rot/min) 3000 . Pompa de vid: . care asigura un debit maxim de 1500 l/min. .consum putere nominala (l) 7.transmisia la pompa.5 8 30 Motorul: .sistemul de ungere mixt .inaltimea maxima (mm) .5 Pompa centrifuga: .greutatea motopompei fara accesorii (kg) .rezervorul de benzina (l) 3430 1500 1255 1240 684 885 148 235 5. 111) este destinata stingerii incendiilor cu apa din surse naturale sau artificiale fiind un mijloc simplu. Exploatarea si intretinerea se realizeaza in conformitate cu instructiunile elaborate de uzina constructoare.amplasarea la sursa.sasiul. b) sasiul este o constructie din teava de otel prevazuta cu doua roti de rulare cu pneuri si doua picioare de sprijin./min.intretinerea motorului.debitul la iesirea libera la 1.greutatea motopompei complet echipata (kg) .intretinerea pompei de vid. iar pentru amorsare este prevazuta cu o pompa de vid.sarcina motorului-functionare circuit cu alimentare de la pompa .modelul ARO – L-25.sistemul de racire (l) . antrenata printr-o transmisie cu frictiune. Este echipata cu o pompa centrifuga cu patru etaje. Intretinere Principalele lucrari de intretinere si verificare periodice care asigura functionarea motopompei pe timpul exploatarii si dupa cum sunt urmatoarele: .

de 2 – 4 servanti.pornirea ansamblului motor-pompa.masa neta cu accesorii (kg) 797 . Ea aspira uleiul din baie cu ajutorul unui sorb si il impinge in filtru de ulei. pinioanele de distributie.baia ulei (l) . apa din motor ajunge la conducta de aspiratie a pompei si inchide circuitul. Ungerea se realizeaza prin pompa de ulei fixata de peretele baii de ulei pe partea stanga a motorului si antrenata de arborele cu came. Apa este impinsa de pompa printr-o conducta in orificiul de intrare al blocului motor.inaltimea statica de aspiratie (m) 7. Intretinere .tipul motorului de actionare ARO-L-25-12 . functionare si intretinerea motopompei de 1300 l/min. (MP 73) are urmatoarele caracteristici tehnice principale: . sunt asemanatoare motopompei MP 79.lungimea totala (mm) . Tot din rampa centrala de ungere este dirijat la palierele arborelui cu came si palierelor axelor culbutorilor. c) pompa centrifuga este de tip cu patru etaje cu un debit maxim de 1500 l/min. antrenat cu un pinion de la arborele cu came al motorului. Dupa filtrare este trecut in rampa centrala de ungere.calea rotilor (mm) 3680 1500 1420 1240 cca 650 cca 800 93 235 5. 112 Motopompa de stins incendii cu MPR – 1600 Motopompa de stins incendii MPR-1600 (fig. Racirea motorului se face cu curent fortat de apa rece.amplasarea pentru lucru. 11.In partea stanga a motorului. Printr-o alta conducta ce pleaca de la orificiul de iesire al blocului motor.greutatea proprie (kg) . care prin invartirea rotorului da nastere unui curent de inalta tensiune si scanteia intre electrozii bujiei. Alimentarea cu benzina a motorului motopompei se face dintr-un rezervor montat pe sasiu cu capacitatea de 30 l. Cuplarea si decuplarea se face cu maneta fixa pe consola de legatura dintre motor si pompa. unde se face amestecul cu aerul. Fig.Verificarea.debitul la iesirea libera (l/min) 1700 . cand motorul nu functioneaza. . 112) are aceeasi destinatie ca si cea de 1300 l/min.sistem de racire (l) . asigurand ungerea palierelor si lagarelor arborelui cotit.inaltimea maxima (mm) . printr-o piesa intermediara se monteaza magnetoul. Precum si a boltului pistonului. Functionare Pentru punerea in functiune a pompei se realizeaza urmatoarele operatii: . arcurile de supapa.5 . Partea fixa a cuplei este fixata de volantul motorului prin suruburi. ingrijirea. Caracteristicile tehnice ale acestui tip de motopompa sunt urmatoarele: Dimensiuni: . cotrolul si revizia tehnica a motorului pompei se executa conform anexelor 2 – 9 din NERC/85.greutatea motopompei fara accesorii (kg) .latimea totala (mm) .greutatea motorului (kg) Capacitati: .presiunea maxima cu vanele inchise la 3000 l/min. 111 Magnetoul este un generator de curent alternativ de inalta tensiune cu un circuit primar si un circuit secundar.tipul pompei M 191-2-0 . 113) face parte din grupa utilajelor de stins incendii construite pe sasiu special si poate fi deplasata la locul interventiei remorcata de autovehicule sau pentru distante mici.5 1 15 30 Greutati: . (MP 79) Motopompa de 1500 l/min.rezervorul de benzina (l) Motorul are caracteristicile tehnice ale celui de la motopompa MP 73. Prin balbotare se ung pistoanele. d) sasiul motopompei are un cadru suspendat prin arcuri de o axa pe care sunt montate cele doua roti ce constituie mecanismul de rulare. (fig. Uleiul se introduce in baie printr-un cot prevazut cu o teava de serviciu.viteza maxima de tractare (km/h) 60 Partile componente. Motopompa de 1500 l/min. Benzina este absorbita din rezervor prin pompa de benzina care o refuleaza in carburator.greutatea motopompei complet echipata (kg) . pe flansa pe care se fixeaza blocul motor si suportul-distribuitor. . iar partea mobila culiseaza pe canelurile de pe axul pompei centrifuge. b) transmisia la pompa se face printr-un cuplaj cu gheare. la iesirea libera si o presiune maxima de 16 bari. Fixarea pompei de motor se face printr-o consola atasata la blocul motor prin suruburi.2 bari .radiator ulei (l) . Fig.

f) tabloul de bord este fixat pe partea din spate a capotajului si deserveste dispozitivele de manevrare si aparatele de control ale motorului.model PSI 16/8 . pe care se fixeaza motorul. rezervorul de benzina. Ea este constituita din toba de esapament. racordurile/din cauciuc si suportul radiatorului. Legatura dintre motor si pompa se realizeaza prin intermediul volantei. 16/8. j) vanele gurilor de refulare. in raport cu varianta constructiva prezentand urmatoarele caracteristici tehnice: . care asigura o legatura elastica. prin intermediul unui maner. Ea asigura puterea de 55 CP la functionare de durata. gospodariilor de cabluri. Comenzile carburatorului constau din doua tije – una pentru actionarea clapetei de soc si alta pentru actionarea celor doua clapete de acceleratie.instalatia de racire.vanele gurilor de refulare. cu rotor cu palete duble curbate. . amplasat in spatele radiatorului de apa.debit nominal (l/min) 1600 . .tip centrifuga. asigura ungerea atat sub presiune cat si prin balbotaj. pompa de apa cu ventilator. cu racire independenta. Hidrogeneratorul de spuma usoara Hidrogeneratorul de spuma usoara (fig. 113 Descriere Motopompa MPR 1600 este construita din urmatoarele parti: . se intretine fara dificultati. in patru timpi. g) instalatia de amorsare si evacuare permite utilizarea energiei gazelor arse in scop util. sunt montate la stuturile de refulare ale pompei care permit inchiderea etansa a pompei.aspiratie axiala . poate fi usor transportat si manevrat. .Pompa centrifuga: . Pe teava de actiune a radiatorului de ulei se afla un robinet prevazut cu o supapa de siguranta cu bila. Intretinerea Verificarea. magaziilor in care se produc incendii si la stingerea carora nu poate fi utilizata apa.instalatia de alimentare si accesoriile. i) instalatia de ungere. rotile si instalatia electrica. doua in spate.turatia (rot/min) 3200 Pompa de vid tip palete mobile Fig. Functionare Pentru punerea in functiune a motopompei se realizeaza urmatoarele operatiuni: . e) motorol M 207 este un motor cu aprindere prin scanteie de la baterie de acumulatori. 114) se utilizeaza pentru inundarea cu spuma a incaperilor.instalatia de amorsare si evacuare. . .i. h) instalatia de racire pentru motor este in circuit inchis. permitand un acces usor la motor si pompa. subsolurilor. pozitia datorita de functionare a motorul. datorita incompatibilitatii ei cu produsele ei si instalatiile existente. . un ejector. b) trenul de rulare este format din doua roti cu pneuri si arcuri cu foi. . d) pompa de apa este de tip centrifugal. care sunt comandate sincronizat.pornirea ansamblului motor-pompa.motorul. Amorsarea este asigurata de catre o pompa de vid cu palete culisante (mobile) fie un ejector de gaze. . pompa si anexele. legarea furtunelor de refulare prin intermediul racordurilor.sasiul. .amplasarea pentru lucru. In timpul functionarii agregatul se sprijina pe trei picioare: unul in fata.instalatia electrica . Pentru cuplarea pompei cu motorul s-a prevazut un cuplaj elastic din cauciuc. folosind apa sau lichidul antigel. reglarea primara a debitului si a presiunii. ingrijirea. pentru amorsarea pompei centrifuge. k) instalatia electrica este realizata in varianta in baterie de acumulatori. .pompa p. Hidrogeneratorul are un gabarit redus. Ele au constructie rabatabila. Este fixat de osie prin intermediul a doua arcuri cu foi. cele din spate fiind rabatabile. cu rotor.tabloul de bord. Utilajul poate functiona si cu hidroventilator pentru evacuarea fumului si a gazelor nocive din spatii inchise. controlul si revizia tehnica a motopompei se executa conform anexelor 2 – 9 din NERC ”85.sorbul Ø 100. Pe un sector gradat se poate fixa.trenul de rulare. c) capotajele sunt realizate din tabla de otel nervurata si au rolul de a proteja motorul. cutia de distributie. Este compusa din radiatorul de apa. a) sasiul este forma din doua lonjeroane in trei traverse din corniere. Bara de tractiune este demontabila. o teava de evacuare a gazelor. pentru a permite pornirea motorului cu manivela. o teava de amorsare si un robinet (supapa). In cadrul instalatiei de ungere s-a introdus (legat in paralel) un radiator tubular pentru racirea uleiului cu aer. Filtrarea uleiului este dubla. avand o capacitate de 15 l. iar functionarea lui este asigurata de apa sub presiune cu care este alimentat.s. . avand palete duble curbate executate din otel inoxidabil .

realizat din material textil.circuitul de aer. Capatul initial al conductei principale este prevazut cu racord pentru a se putea cupla prin furtun la sursa de apa sub presiune.tun fix de apa si spuma. iar cel mobil de un tren de rulare. Tunuri pentru stins incendii cu apa si spuma Tunurile pentru stins incendii cu apa si spuma (fig. Functionarea hidrogeneratorului reclama stabilirea a trei circuite corespunzatoare fluidelor care iau parte la generarea spumei astfel: . din patru duze dispersoare. material din care este turnat si butucul ventilatorului. .simbol de fabricatie TRAS . Din punct de vedere constructiv. cat si ejectorul prevazut pentru absorbtia spumantului. Debitul nominal de spuma este de 40 . . Este constituita dintr-o conducta principala.200 l/min. ce alimenteaza cu apa atat turbina hidraulica. prin inermediul unei pene. precum si in ceea ce priveste modul de alimentare cu apa si cu spumant. acestia constituind lagare de sprijin in corpul turbinei. d) sistemul de formare si omogenizare a spumei. Datorita configuratiei paletelor. 3 din NERC/85. prevazut cu 5 palete reglabile.circuitul de spumant. care este transportata la locul incendiului prin intermediul tubului de refulare. asigurat de ventilator si dirijat prin difuzor. care asigura absorbtia si dozarea corespunzatoare a spumantului. acesta poate fi eliminat. prevazut cu mecanism de stingere. cat si corpul turbinei sunt confectionate din bronz turnat.3 coeficient mare de infoiere 70 HG 50 3-6 220 . prin patru diuze pulverizatoare executate din alama. pe plasa de fire sintetice. prin inglobarea in solutia de spumant a arului propulsat de ventilator. care asigura repartizarea uniforma a curentului de aer pe intreaga suprafata a plasei din sistemul de formare si omogenizare a spumei. . Functionarea hidrogeneratorului este astfel conceputa incat sa asigure conditii optime atat pnetru formarea solutiei de spumant in apa.115 mc in functie de tipul hidrogeneratorui. b) difuzorul. cele doua variante se deosebesc la partea inferioara. prin instalatia de alimentare. avand un diamentru de 1000 mm si o lungime variabila pana la 20 m. cu o teava de refulare.debitul de apa (l/min) .HG 100 Presiunea de lucru (bari) Debitul de apa (l/min. c) instalatia de alimentare cu apa si spumant. trecand prin ochiurile plasei. ventilatorul de tip axial. 3 si anexei 15 pct. care este executat din otel sunt montati doi rulmenti radiali cu bile.) 3000 2100 . apa la o turatue de 1000 rot/min.5 . . avand diametrul interior de 18 mm. Pe axul turbinei. La un capat al axului se monteaza prin insurubare rotorul turbinei. ingrijirea si reviza tehnica a hidrogeneratorului se executa conform anexei 14 pct.) .50 4-6 coeficient mediu de infoiere spumant proteinic 18 a) grupul turbina-ventilator care constituie vagonul de propulsie a aerului si apei necesare in procesul de formare a spumei aeromecanice cu mare infoiere. dozate la debite si presiuni optime de lucru. asigurat de o sursa exterioara la presiune de 4 . Lichidul spumant aspirat formeaza impreuna cu apa o solutie cu concentratia dorita (cca 10%) Dozarea concentratiei amestecului se asigura cu un robinet de reglaj. Functionare Apa introdusa in ejector la presiunea de 3. iar capatul final printr-un tub prevazut cu sorb si sita. In procesul de formare a spumei.) Debitul de spuma (mc) Consum lichid de spumant (l/min) Tipul spumantului utilizat Masa (kg) Fig. Turbina hidraulica consuma un debit de 180 . 114 Descriere Hidrogenul are in compunere urmatoarele ansamble principale: 4 . Atat rotorul cu palete.tun remorcabil de apa si spuma.debitul maxim de spuma (l/min) . Curentul de aer introdus de ventilatorul actionat de turbina. In situatiile cand nu este nevoie de dirijare a spumei prin tub.475 60 . efectul fiind aparitia unui cuplu de forte hidromecanice.10 bari.circuitul de apa.10 bari aspira lichidul spumant prin furtunul de absorbtie.tun telecomandat de apa si spuma. Intretinere Verificarea. cat si pentru pulverizarea acesteia. e) tubul de refulare care preia spuma aeromecanica si o conduce la locul interventiei. cel fix dispunand de elemente de fixare la sol. care realizeaza producerea spumei. iar la celalalt capat se fixeaza. realizat pe principiul ejectiei.260 40 . jetul de fluid isi modifica directia.lungimea maxima a jetului de apa (m) 47 vertical 67 (oriz. asupra solutiei de spumant pulverizata prin cele patru diuze. Fixe: .115 10 . asigurand totodata si amestecarea acestora. care indeplineste rolul de a furniza apa si lichidul spumant. formeaza in spatele acestuia un flux continuu de spuma mecanica.4 mm. confectionate din aliaj de aluminiu. 115) sunt realizate la urmatoarele variante constructive: Remorcabile: .3000 .lungimea maxima de spuma (m) 38 (vertical) 58 (oriz.10 295 .18. solutia este proiectata asupra plasei generatorului de bule.tun remorcabil cu apa si spuma. avand ochiuri cu diametrul de 1 . Fixarea tubului pe capatul cilindric al difuzorului se face cu ajutorul unui colier. Caracteristici tehnice: a) tunul remorcabil cu apa si spuma . Aceasta solutie este pulverizata aproximativ uniform.

- presiunea de lucru (bari) - actionare manuala - viteza de transport (km/h) - dimensiunile (mm) - masa neta cu accesorii (kg) b) tunul remorcabil cu apa si spuma cu o teava de refulare - simbolul de fabricatie TRAS 1 - debitul de apa (l/min) - debitul maxim de spuma (l/min) - lungimea maxima a jetului de apa (m) 58 (oriz.) 43 (vertical) - lungimea maxima a jetului de spuma (m) 53 (oriz.) 40 (vertical) - presiunea de lucru (bari) - viteza de transport (km/h) - dimensiunile (mm) - unghiul de rotire a tevii 360° plan orizontal 80 - 30° plan vertical - greutatea (kg) c) tunul fix de apa si spuma - simbol de fabricatie TRAS 3000 - debit maxima de apa (l/min) - debit maxim de spuma (l/min) - lungimea maxima a jetului de spuma (m) 38 vertical 58 (orizontal) - lungimea maxima a jetului de apa (m) 47 (vertical) 67 (orizontal) - presiunea de lucru (bari) - unghiul de rotire a tevilor 80° plan vertical 360° plan orizontal - masa cu accesorii (kg) d) tun cu telecomanda de apa si spuma - debitul de apa (l/min) - debitul de spuma (l/min) - lungimea jetului de apa (m) - lungimea jetului de spuma la inclinarea tevii la 45° (m) - presiunea de lucru (bari) - tensiune de alimentare (V) - unghiul de rotire a tevii 170° (plan orizontal) + 85° - 65° (plan vertical) - masa (kg) Descriere

10 40 4950 x 1512 x 1690 515

3200 23500 10 max. 60 1860 x 1568 x 1500 374

3000 21000 10 270 2850 max. 20.000 max. 80 max. 75 16 3 x 380 300

Tunul se compune din urmatoarele parti principale: - teava de refulare a apei; - teava generatoare de spuma; - tubul de absorbtie spumogen lighid; - ecranul termic; - tunul propriu-zis; - dispozitivul de manevrare in plan vertical; - dispozitiviul de rotire in plan orizontal. Aceste elemente sunt comune pentru toate variantele de tun. Pe langa aceste parti, tunul fix mare are in compunere un postament si un racord de cuplare la hidrant, iar cel remorcabil un sasiu prevazut cu aripi, suspensie si tren de rulare, precum si un dispozitiv de sustinere a hidrantului si a cheii pentru aceasta si o instalatie electrica corespunzatoare pentru a circula pe drumurile publice. Fig. 115 a) teava pentru refularea apei si teava generatoare a spumei sunt jumelate, manevrandu-se simultan prin acelasi sistem de rotire si basculare. In interiorul tevii de apa sunt dispuse patru palete, necesare pentru dirijarea apei. Teava de apa mai are in compunere un ajutaj intermediar si unul final interschimbabil. Ajutajele finale folosite au diametrul interior de 30, 36, 40 si 45 mm. b) teava de spuma are o constructie speciala, fiind executata din rasina sintetica armata cu fibre de stilca. Celelalte elementele componente sunt: sorbul pentru spumant, ejectorul spargatorului de jet si reductia. Amestecul apa-spumant-aer se realizeaza prin teava generatoare de spuma, la care s-a practicat o fereastra pentru admisia aerului si o gaura filetata pentru un stut cu robinet si un racord fix tip D, unde se racordeaza tubul de absorbtie al spumantului. c) la tubul de absorbtie, confectionat din cauciuc, s-au atasat im sorb si un racord tip D pentru cuplarea la teava. Pe langa cele doua tevi, tunul mai are si alte repere ca: un distribuitor cotit la 45°, in forma de "Y", un manometru, doua robinete cu clapete, doua coturi de 90° si colector oscilant. Manevrarea in plan vertical se realizeaza prin intermediul unui angrenaj melc-roata melcata. Melcul are lagarele fixate pe distribuitor, iar sectorul de roata melcata este rigidizat cu colectorul oscilant. Pentru actionarea angrenajului pe arborele melcului s-a montat o roata de manevra cu maner. Manipularea tunului in plan orizontal se poate realiza datorita dispozitivului de rotire, ce se compune dintr-un lagar prevazut cu o flansa de fixare pe sasiu, o flansa intermediara care contine o placa de uzura, o flansa inferioara pentru racordarea la instalatia de alimentare, o flansa port manseta si un pivot cu flansa pentru racordarea tunului. Pentru rotirea propriu-zisa se actioneaza ghidonul fixat pe distribuitor. Pentru a preveni rotirea accidentala a tunului, acesta a fost precazut cu un bolt de blocare. d) Pentru protectia impotriva radiatiei calorice, tunul dispune de un ecran termic in forma de "U", construit din teava, care incadreaza cele doua tevi. Ecranul este prevazut 13 diuze dispuse simetric fiind racordat la tun prin doua conducte cu robinete. Reperele descrise mai sus sunt comune pentru ambele variante de tun. Postamentul tunului fix este o concentratie sudata, din otel, avand baza inglobata in beton. Montarea tunului pe hidrantul subteran se realizeaza printr-un racord fix curbat. In cazul montarii tunului pe un hidrant subteran, de tip special, racordul fix este drept. In ambele variante, pentru actionarea hidrantului se utilizeaza o cheie de hidrant.

In varianta mobila, tunul mai dispune de elementele precizate la inceputul acestui subcapitol. Astfel, sasiul se compune dintr-o rama, un suport de sprijin si un dispozitiv de remorcare. Rama sasiului este o constructie sudata, pe care au fost fixati suportii arcurilor de la suspensie si suportii celorlalte accesorii (tevi, cutie accesorii). Suportul de spriin este al treilea reazem al tunului mobil, necesar cand acesta sta in repaus. Dispozitivul de remorcare consta intr-un protap rigidizat la rama sasiului. Suportii de fixare a hidrantului si a cheii pentru hidrant sunt amplasati pe dispozitivul de remorcare. La trenul de rulare cu suspensie deosebim urmatoarele elemente: osia, avand la capete lagare cu rulmenti, pe care se monteaza rotile; suspensia formata din doua arcuri semieliptice, fiecare avand cate 9 foi. Arcurile sunt legate de sasiu prin cate o articulatie simpla in fata si un cercel in spate. Cursa arcurilor este limitata de doua tampoane. Atat arcurile, cat si tampoanele sunt fixate de osie prin intermediul unor bride. Instalatia electrica se compune dintr-un stecher tip auto, conductori si doua lampi tricompartimentate de semnalizare. Pe timpul remorcarii, este obligatorie cuplarea instalatiei electrice la autospeciale care tracteaza. Functionarea tunului Functionarea tunului de apa si spuma este identica la ambele variante constructive, cu exceptia modului de alimentare. Daca la tunul fix alimentarea se realizeaza prin simpla deschidere a robinetului de la hidrant, la cel remorcabil, pentru alimentare se executa urmatoarele operatiuni: decuplarea de la autospeciala, amplasarea la locul de interventie si alimentarea cu apa prin una sau trei linii de furtun tip B de la autospecialele folosite in dispozitiv. Dupa realizarea dispozitivului de alimentare cu apa, se amplaseaza langa tun butoiul cu spumant. Din acest moment, tunul este pregatit pentru interventie cu apa sau spuma. In cazul lucrului cu apa se va alege si se va monta ajutajul impus de conditiile de debit si bataie a jetului. Parametrii de lucru cu apa sunt inscrisi in tabelul de mai jos: Presiunea (bari) 4 1150 30 24 1650 36 28 2100 40 30 2350 45 35 6 1400 48 35 2000 52 48 2600 58 45 3100 60 50 8 1600 53 40 2300 60 45 2860 70 50 3600 72 53 10 1800 55 45 2600 65 50 3200 75 55 4000 75 55

Ajutajul final ∅ 30 ∅ 36 ∅ 40 ∅ 45

Parametrii Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime

U/M l/min. m m l/min. m m l/min. m m l/min. m m

Tunul se deblocheaza si se indreapta cu teava spre incendiu, dupa care, cu o mana se deschide robinetul din partea stanga, iar cu cealalta se tine ghidonul. Tunul se deblocheaza si se indreapta cu teava spre incendiu, dupa care, cu o mana se deschide robinetul din partea stanga, iar cu cealalta se tine ghidonul. Dupa deschiderea totala a robinetului, ghidonul se va tine cu ambele maini. In functie de nevoi, se va corecta traiectoria jetului de apa, manevrandu-se tunul in plan vertical sau orizontal. Perdeaua trapezoidala se realizeaza prin deschiderea robinetului cu cep din partea stanga a ecranului de protectie se regleaza in functie de intensitatea radiatiei termice. Daca situatia impune refularea unor canitati mari de apa, aceasta se poate realiza prin teava de spuma, fara a se folosi spumant sau prin ambele tevi simultan. Pentru incetarea lucrului cu apa, se inchide robinetul cu clapeta aferent tevii care s-a folosit, ori se opreste alimentarea de la autospeciale. Pentru lucrul cu spuma, se procedeaza astfel: capatul liber al tubului de absorbitie tip D se introduce in butoiul cu spumant lichid, se deschide robinetul cu clapeta din partea dreapta pentru refularea apei prin teava de spuma, se urmareste traiectoria jetului si se aduc corectiile necesare pentru ca acesta sa loveasca focarul, apoi se deschide robinetul cu cep de la tubul de absorbtie a spumantului. In cazul lucrului cu spuma, perdeaua termoizolanta se realizeaza prin deschiderea robinetului cu cep din partea dreapta, reglandu-se dupa nevoie. Pentru a se opri interventia cu spuma, se inchide mai intai robinetul cu cep al tubului de absorbtie pentru spumant apoi robinetul cu clapeta din partea dreapta, dupa care se scoate tubul de absorbtie din butoiul pentru spumant. Dupa interventie, se intrerupe alimentarea de la hidrant sau de la autospeciala, iar tunul se blocheaza in pozitie de repaus (tunul fix) sau un pozitie de transport (remorcabil). Parametrii de lucru cu spuna sunt inscrisi in tabelul urmator: Presiunea (bari) 4 15000 25 15 6 18000 40 30 8 21000 53 40 10 22000 58 43

Parametrii Debit de spuma Bataia in lungime Bataia in inaltime Intretinere

U/M l/min. m m

In vedrea unei functionari corecte si indelungate, este necesar ca pe timpul exploatarii sa se execute lucrarile de intretinere si revizii tehnice prevazute la anexa 14 pct. 8 si anexa 15 pct. 8 din NERC/85. CAPITOLUL XII POMPE DE VID SI CENTRIFUGE Principiul de functionare al pompelor:

Schematic, principiul de functionare al pompelor se poate urmari pe fig. 116. Fig. 116 Pompa indeplineste doua operatii. Prima operatie consta in aducerea apei in corpul pompei cu ajutorul conductei de aspiratie "a". Prin a doua operatie apa este impinsa la inaltimea dorita, prin conducte de refulare "b". Prin actiunea mecanica a pompei, apa aspirata este apoi impinsa pe conducta de refulare. Deoarece apa este impinsa in corpul pompei de presiunea atmosferica, inaltimea la care este asezata pompa deasupra nivelului sursei de apa (sarcina de aspiratie Ha) nu poate depasi teoretic 10,33 m stiind ca greutatea unei coloane de apa de aceasta inaltime este egala cu forta produsa de presiunea atmosferica. In drumul ei pe conducta de aspiratie, apa intampina rezistenta datorita frecarii pe peretii acesteia, la coturi, "teuri" etc. Aceste rezistente fac sa scada inaltimea teoretica de aspiratie (10,33). Practic inaltimea de aspiratie nu poate depasi 6 - 8 m. Pe conducta de refulare apa intampina, de asemenea, rezistenta care reduc sarcina de refulare (Hr) la o valoare mai scazuta decat aceea corespunzatoare presiunii la iesirea din pompe. Deci inaltimea Hr este mai mica decat inaltimea manometrica deoarece, in realitate intervin rezistentele pe conducte, care reduc din inaltimea utila ce s-ar putea realiza prin pompare. Pentru absorbtia apei din surse fara presiune si refularea ei cu presiunea necesara, autospecialele de stingere a incendiilor si motopompele sunt dotate cu pompe de vid si pompe centrifuge. Pompele de vid se folosesc pentru amorsarea pompelor centrifuge, in cazul alimentarii autospecialelor din surse fara presiune, iar pompele centrifuge realizeaza debitele si presiunile necesare pentru lucru. Pompe de vid Pompele centrifuge, pentru a debita apa, trebuie amorsate. Amorsarea consta in umplerea lor si a conductei de aspiratie cu apa, inainte de pornire. Pentru aceasta este necesar, in primul rand, sa se evacueze aerul din sorb, conducta de aspiratie si pompa. Pompele de vid, folosite pentru evacuarea aerului din conducta de aspiratie si pompa centrifuga sunt: - pompa de vid cu rotor si palete mobile; - pompa de vid cu dispozitiv de ejectie. A. Pompa de vid cu rotor si palete mobile Pompa de vid cu rotor si palete mobile (fig. 117), este o pompa rotativa compusa din urmatoarele parti: - blocul pompei de vid (1); - axul (2); - paletele sau aripioarele (3); - canalul de evacuare a aerului (4); - canalul de legatura dintre pompa de vid si pompa centrifuga (5); - locasul cilindrului pompei de vid.

Functionare Pompa de vid se monteaza pe corpul pompei centrifuge. Pentru a o pune in functiune este necesar a se porni mai intai pompa centrifuga, dupa care axul pompei de vid se cupleaza cu axul pompei centrifuge. Aceasta cuplare se face in sistem diferite, in raport de tipul constructiv al pompei. Fig. 117 Odata cuplat axul pompei de vid, blocul cu aripioare executa aceasi miscare de rotatie, ca si axul pompei centrifuge. Datorita miscarii de rotatie, aripioarele ies din bloc pana cand ating peretele cilindrului, in acest fel creandu-se o compartimentare intre aripioare si perete. Pentru a intelege mai bine functionarea pompei, se noteaza primele doua aripioare cu "a" si "b" si se urmareste deplasarea lor in timpul invartirii pompei. Dupa ce aripioara "a" ieste din bloc, stabileste un compartiment fara aer (vid) intre punctul de contact al blocului cu cilindrul si pozitia in care se gaseste la un moment dat. In momentul in care aripioara "a" trece prin dreptul santuletului canalului, se pune in legatura pompa centrifuga cu locasul cilindrului pompei de vid, iar aerul din sorb, din tubul de aspiratie si din pompa centrifuga se destinde si ocupa locul gol dintre compartimentul a-b. Compartimentul a-b poarta aerul mai departe, catre santuletul care face legautra intre interiorul cilindrului pompei de vid si de carcasa, volumul compartimentului se micsoreaza pe masura ce se apropie de santuletul canalului de evacuare. Din aceasta cauza aerul este presat iar in momentul trecerii prin fata santuletului este evacuat in atmosfera. Explicatia data pentru compartimentul a-b este valabila si pentru restul compartimentelor formate din doua palete succesive. In felul acesta, fiecare compartiment transporta o anumita cantitate de aer existenta in sorb, in tubul de aspiratie si in pompa centrifuga si o evacueaza in atmosfera. Dupa evacuarea erului, deci dupa facerea vidului, apa din sursa este impinsa de presiunea atmosferica in pompa, fapt ce se poate constata prin iesirea apei din orificiul de evacuare. Vidul fiind realizat, pompa de vid se decupleaza. B. Pompa de vid cu dispozitiv de ejectie Pompa de vid cu dispozitiv de ejectie (fig. 118) se compubne din: corpul pompei (1) si coloana de ejectie. Fig. 118 Coloana de ejectie cuprinde ajutajul de ejectie a gazelor de esapament (2), ajutajul divergent (3) prin care gazele si aerul expirat se evacueaza in atmosfera, clapeta (4) cu ajutorul careia gazele de esapament se dirijeaza spre ejector si conducta de legatura cu pompa centrifuga.

Din punct de vedere constructiv . Ele au numai un etaj si se folosesc ca pompe de irigatii. conducta de aspiratie si pompa centrifuga. . 10. f) conductele de refulare. Astfel de pompe se construiesc cu mai multe etaje si se folosesc pentru alimentarea centralelor hidraulice si ca pompe pentru incendiu. practicat in partea de sus a corpului de aspiratie prin care se evacueaza aerul in timpul realizarii vidului. Oricare ar fi pompa de vid folosita trebuie o cerinta importatnta si anume.pompe cu intrare axiala si iesire radiala. Dupa realizeaza vidului se inchide robinetul vacuummetrului.p in jurul axului pompei. pus in legatura cu motorul masinii printr-un sistem de axe si angrenaje care au rolul de a imprima rotoarele miscarea de rotatie necesara centrifugarii apei. practicat central. . .orificiul pentru intrarea apei in corpul de presare si refulare (3). 9. j) aparatura de control compusa din manometru si vacuummetrul cu robinete de punere in functiune. au rolul de a transforma o parte din viteza apei (energie cinetica) in presiune (energie statica) si care dirijeaza apa la conductele de refulare.5 m. A.orificiul de comunicare cu pompa de vid (4). a racordurilor. i) robinete pentru golirea pompei de apa.pompe centrifuge de joasa presiune. a capacelor de intrare si iesire.8. 7. in numar variabil.pompe centrifuge radiale. b) corpul de presare si refulare (5). Pentru obtinerea cantitatii de gaze de ardere necesare asigurarii unei ejectii corespunzatoare se accelereaza motorul. Apa din jurul rotorului. executa o miscare de la interior spre exterior. deoarece presiunea apei il deterioreaza. . B. h) instalatia de incalzire a pompei si de racire suplimentara a motorului formata din peretii dubli ai corpului de refulare. de gradul de pregatire si operativitatea auto sau a mecanicului de la motopompa. avand rolul ca sub influenta fortei centrifuge sa imprime lichidului o energie cinetica mai mare decat cea cu care a intrat in pompa. Se cere o buna etansare a pompei centrifuge. Descriere Pompa centrifuga (fig. 8. de forma cilindrica are uneori are pereti dubli pentru incalzirea pe timpul iernii. in primul rand. care in unele cazuri. antreneaza aerul din pompa centrifuga si-l evacueaza in atmosfera. el se sprijina pe doi rulmenti (10) prevazuti cu bai de ulei pentru ungere. a tuburilor de aspiratie si o buna functionare a motorului. pot fi stranse din prin actionarea unui dispozitiv cu roate de manevrare si surub fara sfarsit (11). 119 a) corpul de aspiratie (1) de forma unui trunchi de con la care se deosebesc: .pompe axiale. la care inaltimea de ridicare a lichidului este pana la 20 mH2O. Ele se construiesc cu unul sau cu mai multe etaje si se folosesc pentru alimentarea cu apa a retelelor de distributie. Pe timpul lucrului cu apa din surse cu presiune este interzisa deschiderea robinetului vacuummetrului. Pompe centrifuge Pompele centrifuge formeaza o clasa de pompe in care energia mecanica disponibila este transformata in energie hidraulica. in numar variabil. Refularea se realizeaza prin miscarea circulara continua a unui rotor intr-o carcasa. la care inaltimea de ridicare a lichidului este de 20 . din cauza fortelor centrifuge. . 119) se compune din urmatoarele parti: Fgi. In cazul unor constructii bune a pompelor centrifuge se poate ajunge la inaltimi de aspiratie in jur de 8 . robinetul ac si conductele de legatura intre pompa si sistemul de racire a motorului prevazute cu robinete de inchidere si de scurgere.pompa centrifuga de medie presiune. in numar variabil. Gazele de ardere iesite cu o anumita viteza. dupa necesitate. la care se deosebesc: c) rotorii (6). la care inaltimea de ridicare a lichidului este de peste 60 mH2O. iar etansarea orificiilor prin care trece axul se realizeaza cu ajutorul unor garnituri de etansare. Intretinere Intretinerea si verificarea pompelor de vid se fac conform prevederilor NERC/85 anexele 4. k) blocul comenzilor pompei. in functie de tipul pompei. Din punct de vedere al inaltimii de ridicare a apei .Functionare Mai intai se pune in functiune pompa centrifuga apoi se cupleaza pompa de vid cu ajutorul unei manete. in al doilea rand.pompe centrifuge de inalta presiune. in functie de tipul pompei centrifuge. . . in docuri si in alte scopuri. In felul acesta se realizeaza vidul in sorb. 11 Normativului 1 si a anexelor 10 si 11 din Normativul II capitolele instalatii speciale. d) statorii (7). Dirijarea gazelor de ardere din conducta de esapament catre coloana de ejectei a pompei de vid se face prin clapeta montata in teava de esapament actionata de maneta de cuplare. realizarea vidului in cel mai scurt timp. Crearea vidului in cel mai scrut timp depinde. deschizandu-se robinetul vacumametrului si manometrului. de o foarte buna etansare a intregului complex al pompei si.60 mH2O. prevazute cu racorduri fixe si racorduri infundate si robinete de inchidere. g) axul pompei (9).conducta pentru intrarea apei (2). Clasificarea pompelor centrifuge.

La fiecare actionare a pompei o parte din uleiul din rezervor este consumat si. patrunde prin canale interioare la organele pompei. In stator apa intra fara vartejuri. Aspiratia pompei este bilaterala. Intretinere Intretinerea si verificarea pompelor centrifuge se face conform prevederilor NERC/85 anexele 4. la masini sunt montate rezervoare suplimentare cu capacitatea de 2 l.debit maximal (l/min. Apa care datorita presiunii atmosferice intra in tubul de aspiratie este primita de corpul de aspiratie si. 8. Parametrii functionali ai pompei de amorsare au urmatoarele valori principale: . (PSI 50/8) echipeaza autopompele cisterna construite pe sasiu tip Roman. de forma circulara. de aici. Pompe din dotarea autospecialelor si utilajelor de stingere a incendiilor Pompele de vid si centrifuge componente ale instalatiilor speciale aflate pe masinile de lupta sunt de tipuri diferite.inaltimea de pompare la turatia maxima (mCA) 5000 80 230 Caracteristicile indicate se obtin prin variatia turatiei intre valorile 2200 – 2900 rot/min. Statorul are palete si conduce apa catre gurile de refulare. Apa intra in corpul pompei in directia axiala este condusa catre paletele rotorului catre exterior dand lichidului o miscare de rotatie in jurul arborelui.debitul la inaltimea de pompare de 160 mCA (l/min) 1500 . in care este inglobat si rezervorul de ulei. realizand ungerea si etansarea.actionarea ei zilnica. La inclinarea pompei. 10. fiind alcatuita din urmatoarele elemente: carcasa de fonta.turatia nominala (rot/min) 2500 Functionare Prin sistemul de antrenare se imprima rotorului o miscare de rotatie. trebuie completat si restabilit nivelul initial. datorita fortei centrifuge paletele sunt proiectate la periferia carcasei.debitul maxim de aer aspirat (mc/h) 31 . C. constructive si functionale deosebite de la un tip la altul. Antrenarea pompei se face de catre priza de putere a autosasiului prin intermediul unei transmisii cardanice.inaltimea de pompare (mCA) . Pompa de stins incendii de 5000 l/min (PSI 50/8) Pompa de stins incendii de 500 l/min. A. Dispunerea rotoarelor cat si de calarea carcaselor spirale cu 180º asigura schema optima de incarcare a arborelui si o solicitare maxima a celor doua lagare cu rulmenti pe care este rezemat ansamblul rotor al pompei. in vederea evitarii griparii paletelor. inchizand spatii variabile datorita amplasarii excentrice a rotorului fata de carcasa. Rotorul este fixat pe un arbore sprijinit pe doua lagare de alunecare la capatul caruia se fixeaza si sistemul de antrenare a pompei. Rotorul este prevazut cu palete care au rolul de a antrena si a conduce apa in stator. ajungand in stator. pentru cateva secunde. Pompa centrifuga MP-73 . determinata de miscarea rotorului. De regula. racordate la pompa printr-un tub flexibil cu robinet. in acelasi timp. de tipul cu palete culisante. dupa terminarea lucrului. Intretinere Operatiile de intretinere constau in: . Sub actiunea fortei. Caracteristici tehnice: . uleiul de rezervor trece prin orificiul de legatura. se inchid robinetele de control si se suprima instalatia de racire-incalzire. . in vederea realizarii posibilitatii racordarii lesnicioase la cea mai apropiata sursa de apa. Ea isi micsoreaza viteza prin transformarea energiei cinetice in presiune.) . B. se creeaza o depresiune spre interiorul lui. montat excentric si prevazut cu sase canale in care culiseaza paletele de alama. apa paraseste rotorul si. inainte de urmatoarea actionare. 9. Descriere Pompa de amorsare Ø 90 x 70 este o pompa voluminoasa. Pompa de amorsare Ø 90 x 70 Pompa de amorsare Ø 90 x 70 este destinata amorsarii pompei de stins incendii tip 50/8. la terminarea lucrlui. trece in rotor. avand caracteristici tehnico-tactice. de asemenea. se deschid robinetele pentru golirea pompei de apa. in spatiile in care volumul scade. are loc refularea fluidului aspirat. Este o pompa centrifuga in simplu flux cu doua etaje. 11 din Normativul I si a anexelor 10 si 11 din Normativul II capitolele instalatii speciale. Particulele de apa care se rotesc in jurul arborelui tind sa se indeparteze de centrul de rotatie datorita fortei centrifuge. In rotor apa intra si iese cu anumita viteza si presiune.presiunea maxima absoluta H 110 mm/Hg abs . avand rotoarele dispuse in spate si carcase spirale pentru fiecare etaj. 7. in interiorul corpului se gasesc rotorul de bronz.Functionare Principiile care stau la baza constructiei si functionarii pompelor centrifuge constau in admisia lichidul cu o viteza redusa pe la centrul rotorului si antrenarea lui pe palete sub influenta fortei centrifuge. Deci miscarea particulelor de apa spre periferia rotorului de-a lungul paletelor se datoreste fortei centrifuge.verificarea si completarea nivelului de ulei. Pe timpul iernii.

construite pe autosasiuri tip camion mijlociu.. prevazuta cu capac de aspiratie. iar in continuare are montati cei 4 rotori.s.tip remorcabil. . confectionat din hotel inoxidabil. . pompa de vid trebuie sa realizeze o depresiune de 600 – 680 mm col. Pompa centrifuga MP 800 l/min.Este o pompa centrifuga cu patru etaje.auxiliare sau cu functionalitati speciale. este o pompa cu un singur etaj.de stingere cu care se actioneaza direct la localizarea si lichidarea incendiilor. 4 rotoare. . actionata manual. la iesirea libera si o presiune maxima de 16 daN/cmp cu vanele complet inchise.s.de capacitate usoara. cu motor electric pentru actionarea agregatelor.i.i. aflat inspre partea de antrenare. Refularea este prevazuta cu un teu intermediar si doua vane cu racorduri tip C. aflat imediat dupa rotor. . aceasta este prevazuta cu o pompa de vid. Cand pompa de vid atinge depresiunea indicata. rotorul si capacul la partea de aspiratie. la iesirea libera si o presiune maxima de 6. se opreste motorul. cu motor termic pentru actionarea agregatelor p. Pentru amorsare. executate din aliaj de aluminiu. care au o greutate totala peste 13 tone. . Pe arbore. cu care se executa anumite operatiuni ajutatoare. Depresiunea obtinuta trebuie sa se mentina timp de 5 minute. unul cu bucsa de bronz.5 daN/cmp cu vanele complet inchise. se deschide robinetul de vacuummetru. Fixarea pompei pe motor se face printr-o consola etansa la blocul motor. Pompa centrifuga are 4 etaje de presiune. construite cu autosasiuri tip camion greu. Se compune dintr-o camera de refulare. . Se porneste motorul si se actioneaza asupra pompei de vid. pe care sunt montate paletele mobile ale pompei de vid. si unul cu rulment. are la un capat un lagar cu bucsa de bronz in interiorul corpului de aspiratie. Pompa centrifuga MP 800 l/min. ceea ce ar duce la deteriorare si accidente: .rolul pe care acestea il indeplinesc in cadrul interventiilor.strangerea periodica a tuturor organelor de asamblare. prin suruburi.ungerea periodica si de cate ori este necesar a axului pompei prin rotirea cu 1 – 2 rotatii a capacelor ungatoarelor. se impart in patru grupe: . .capacitatea de incarcare cu agenti stingatori si inventarul p. care se fixeaza pe ax printr-o piulita de strangere.tip auto.de capacitate mare. construite pe autosasiuri de turisme si camioane.i.. fara a se sesiza vreo atenuare a ei. Axul pompei. Antrenarea pompei se face prin discul de antrenare fixat pe axul pompei de vid. Pompa de vid este fixata de carcasa pompei centrifuge prin conul suport al pompei de vid fixat la randul ei prin piulita. . menite a inlesni interventiile pentru combaterea incendiilor.s. Se inchid toate robinetele.). D.verificarea etansarilor la toate imbinarile nefiind admise pierderile de apa. statorul.felul sasiului de baza: a) In functie de rolul pe care-l indeplinesc la interventii autospecialele se grupeaza in doua categorii: . sa fie cuplat complet. Hg.tip auto. . in stare cuplata. . avand la capete cate un capac. care evacueaza aerul din pompa centrifuga si din tuburile de absorbtie. deoarece astfel s-ar putea desface. la care motorul cu ardere interna se echipeaza autosasiul serveste numai la deplasarea vehiculului (agregate de stinegere din dotarea masinii nereclamand nici o actionare de la motor). Verificarea etanseitatii pompei centrifuge se face printr-o proba de vid. b) Dupa capacitatea de incarcare cu agenti stingatori si inventar p. Pentru amorsarea pompei centrifuge. avand un debit de 1200 l/min. unul cu suport pentru conducta de aspiratie si unul cu doua orificii de refulare cu robinet si racord fix B. d) Din punctul de vedere al naturii agentului stingator din dotare autospecialele se grupeaza in cinci categoriip: . salvarea oamenilor. fara priza de putere. care evacueaza aerul din pompa centrifuga si din tuburile de aspiratie. evacuarea fumului.genul de tractare si mijlocul folosit pentru actionarea principalelor agregate. precum si sasiuri speciale care au greutatea totala de 7 tone. .. cu priza de putere la care deplasarea vehiculului si actionarea agregatului principal de stins incendii sunt realizate de motorul cu ardere interna care echipeaza autosasiul. se impart in trei clase: . debit maxim de 1500 l/min.verificarea rotirii axului pompei centrifuge.verificarea dispozitivului de cuplare inainte de punerea in functiune care trebuie. care au o greutate totala intre 7 si 13 tone. Intretinere Intretinerea pompei presupune: . controlul tehnic de prevenire etc. Arborele pompei se roteste in doua lagare. iar consola din fonta cenusie. La o turatie in jurul a 2000 rot/min de 20 sec.verificarea presiunii indicate de manometru. se racordeaza capacele la ambele intrari ale pompei si se cupleaza pompa cu motorul. c) In raport cu genul de tractare si mijlocul folosit pentru actionarea principalelor agregate p. . difuzor si 4 elemente ale statorului asezate in carcasa exterioara. Antrenarea pompei de vid se face printr-o transmisie cu frictiune. Ea se compune dintr-o carcasa in care este fixat axul pompei. Rotorul este fixat pe ax cu ajutorul unei piulite. verificarea functionarii fara zgomot si batai anormale a pompei centrifuge. ele se pot clasifica in mai multe categorii functie de urmatoarele criterii: . este montata o bucsa de uzura din otel inxodabil. transport accesorii sau substante stingatoare. iar transmiterea cuplului se face printr-o pana paralela. a manivelei de pornire. CAPITOLUL XIII AUTOSPECIALE DE STINS INCENDII Date generale Avand in vedre gama larga a autospecialelor de stingere. pompa centrifuga are o pompa de vid.de capacitate medie.. Arborele pompei centrifuge este executat din hotel inoxidabil. . calamitatilor naturale si catastrofelor (iluminare.tip remorcabil.i. in dreptul presetupei.s. printr-o invartire usoara. Partile componente ale pompei centrifuge sunt: camera spirala.

realizate pe autosasiuri usoare (Dacia.inaltime (m) Greutati: . . . e) Dupa felul sasiului pe care se construiesc. APCA. cu post avansat de conducere. o instalatie de amestec cu detergenti. ZIL 131. ASp400/TV D 12 F. . Pentru realizeaza acestor deziderate autosasiurile standard au fost echipate suplimentar cu: . . M (fig.lungime (m) . Date tehnice generale privind constructia autospecialelor pe autosasiu TV Autospecialele pe autosasiu TV sunt realizate pe microbuzul TV D. MGSU. 10 si o serie de accesorii si materiale de prima interventie. cu patru cilindri. cu actionare mecanica asupra sabotilor puntii din spate).accsorii pentru protectie (masti si aparate izolante). 120) este destinata dotarii unitatilor militare si formatiunilor civile de pompieri. . 19256). Sistemul de franare este compus din frana de serviciu (cu tamburi si saboti interiori dubli la franele din fata si simpli la franele din spate) si frana de siguranta (frane de mana. Sistemul de transmisie se compune dintr-un ambreiaj monodisc.12.tip carucior cu sasiu special. avand 4 + 1 viteze si puntea din spate motoare cu raport de transmisie 5. monoetajata.M sau pe autofurgonetele TV D 12 F. . 4 x 1250/R 12215). conducerii actiunilor la locul interventiilor. Magirus.de lucru cu dioxid de carbon (ASpCO2). .statii radio emisie-receptie. . construite pe autosasiuri cu una. . trei stingatoare portative cu pulbere si CO2-P. au fost concepute si amenajate pentru asigurarea deplasarii rapide la incendii sau la alte calamitati a grupelor operative. autospecialele sunt de patru tipuri: . Instalatia electrica este compusa dintr-o baterie cu capacitatea de 56 A si tensiunea nominala de 12 V. Aceste autospeciale sunt echipate cu motoare in 4 timpi. B. se clasifica functie de serviciile speciale pe care le asigura in trei clase: . carora li s-au adus modificari impuse de necesitatea echiparii lor cu instalatii speciale si accesorii. doua sau trei punti motrice (SR. 19215.de lucru cu apa si spuma (APIC. EGSU).latime (m) .14 : 1. 12215.de lucru cu gaze arse (ASpJGA). 114.echipament de protectie pentru personalul grupei operative. Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri de turisme Autospecialele din aceasta categorie. gazelor si de iluminat (pe sasiuri Roman 8125 si 12215 DFA). Este echipata cu o pompa centrifuga.amplificator de voce cu sistem de alarmare tip ADA-02. . cutia de viteze cu priza de putere. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnico-tactice: Dimensiuni: .700 1. 10215. AspP 2 x 250/SR 114.autospeciale diverse. uscate. SRD 6135) .M Autopompa de prima interventie si comanda APIC/TV D. produse ale uzinei „Autobuzul” Bucuresti..375 Capacitati: .autoscari sau autoplatforme ridicatoare. A. doua sau trei punti motrice (R. ATI. R.lampa electrica cu lumina rosie intermitenta (girofar). . . Pe autosasiu de turism greu (TV si ARO) Autospecialele de stins incendii pe autosasiuri TV si ARO fac parte din grupa masinilor usoare. Oltcit. construite pe autosasiuri cu una. R. servind ca vehicul rapid de interventie pentru stingerea incendiilor cu apa. . ARO 10) si grele (ARO si TV).masa proprie (kg) . cu debitul nominal de 1600 l/min. R. avand conditii optime de transport pentru servanti si o capacitate mare de acces in teren. R. 10135.masa totala (kg) 2700 2930 4. R.tip turism.12.trusa pentru lucrul de stat major.935 2.autospeciale pentru evacuarea fumului.tip camion greu. 12.tip camion mijlociu. cu aprindere prin scanteie tip ARO L 25.de lucru cu pulberi stingatoare (cu pulberi si gaze inerte. precum si a celor de cooperare. f) Autospecialele auxiliare. legaturilor radio intre locurile de actiune si punctele de comanda de baza. servind ca vehicule rapide pentru stingerea incendiilor cu apa sau pulberi si pentru deplasarea operativa a comandantilor garzilor de interventie. 8135. precum si a grupelor operative. ASpLS. Autopompa de prima interventie si comanda – APIC/TV D.de lucru cu substante halogenate. APCT. Autopompa este un vehicul cu dubla tractiune.

rotorul de bronz sau hotel inox. . . Angrenajul amplificatorului. in proportie de 2 – 3%.930 2.carcasa circulara din fonta cu doua grupuri de refulare si o gura de absorbtie.instalatia electrica s-a completat cu un proiector de cablu si stecher. modificarile si completarile la subansamblele componente se refera la urmatoarele: . pentru cotrolul depresiunii create la amorsarea pompei centrifuge.inaltime (m) 4. Instalatia de amestec cu detergenti are rolul de a doza detergentii in apa refulata de pompa.inventarul de scule. ..dispozitivele de cuplare. Autospeciala de stingere cu pulbere – AspP 400/TV D 12 F Autospeciala de stingere cu pulbere AspP 400/TV D 12 F (fig. cu circuitul sau. folosit pentru racirea acestuia pe timpul lucrului cu pompa centrifuva: .sistemul de ungere (l) . prin intermediul unui arbore cardanic si al unui amplificator de turatie. .comanda dispozitivului de amorsare cu gaze arse. Grupa dispozitivelor de cuplare. avand patru locuri pe scaune (doua in cabina si doua pe platforma). . cu dinti oblici. materiale si accesorii.viteza maxima (km/h) 90 . .corpul lagarelor. Axul secundar al acestui amplificator este cuplat elastic cu axul pompei.250 . din spatele masinii. iar accesul la ea este asigurat de usa dubla din spatele masinii. cu amenajari pentru fixarea pompei centrifuge. de tip inchis cu sapte patele duble curbate. o statie radio. . Aspiratia detergentului se asigura pe baza depresiunii din tubulatura de absorbtie a pompei. instalatiei de amestec detergenti.sistemul de transmitere a miscarii la pompa. . Fig. iar celalalt pentru instalatiile speciale si accesorii. precum si a majoritatii accesoriilor si echipamentului de protectie din dotarea masinii. comanda si control. consta dintr-un rezervor de material plastic de 50 litri si un dispozitiv de dozare.lungime (m) . fixat pe peretele despartitor.rezervor de detergent (l) Performante: 90 5 50 . are raportul de transmitere i4 = 45/18. constituit dintr-o conducta de legatura intre iesirea pompei centrifuge si pompa de apa a motorului.vacuummeturul. unul pentru personaol.5.viteza medie (km/h) 45 .cutia de viteze a fost intregita cu o priza de putere pentru antrenarea pompei centrifuge. Fata de autosasiul standard.comanda manuala a prizei de putere. Instalatia de amestec. Autopompa de prima interventie este echipata cu o pompa centrifuga.panta maxima 28% . Gurile de refulare sunt prevazute cu cate un robinet cu ventile avand iesirile echipate cu racorduri fixe tip B. Arborele cardanic preia miscarea de rotatie de la priza de putere si o transmite amplificatorului de turatie. .700 1. inaltime statica de aspiratie si 3200 rot/min (l/min) .raza minima de viraj (m) 7. prevazut cu patru scaune fixe si unul rabatabil.caroseria. avand simbolul PSI 10016/8.un circuit de racire suplimentara. Antrenarea pompei se realizeaza de la priza de putere. . format din doua roti dintate.latime (m) . Autospeciala este un vehicul cu dupa tractiune cu post avansat de conducere. .manometrul. pentru controlul presiunii apei refulate de pompa.debitul nominal al pompei la 1.5 .comanda manuala a acceleratiei motorului din spatele masinii. comanda si control ale pompei cuprinde: .instalatiile speciale. Interiorul este impartit in doua compartimente. servind ca vehicul rapid de interventie pentru stingerea incendiilor cu pulberi.pompa centrifuga cu anexele sale. motoetajata. de constructie orizontala fiind alcatuita din urmatoarele parti principale: . 120 Caroseria de microbuz a autopompei prezinta o linie moderna si ofera conditii optime de transport pentru servanti. Acesta la randul sau este pus in comunicatie printr-o conducta de legatura cu stutul de aspiratie al pompei centrifuge. Aceasta autospeciala prezinta urmatoarele caracteristici tehnico-tactice: Dimenisuni: . un girofar. C. . .un arbore din hotel inoxidabil. a ambreiajului motorului. cu circuitul sau. fabricata la Intreprinderea „Aversa” Bucuresti.autosasiul complet. Pompa este de tip centrifugal. Instalatiile speciale se compun din: . . . Rezervorul este prevazut cu o teava absorbanta (sifon) care comunica printr-o conducta metalice cu dozatorul. .comanda manuala.rezervorul de combustibil (l) . 121) este destinata dotarii unitatilor militare de pompieri si formatiilor civile.instalatia de amestec cu detergenti. Pompa este amplasata in compartimentul instalatiilor (in vecinatatea puntii din spate). iar dozarea se efectueaza prin intermediul dozatorului.doua capace ale lagarelor. de rezerva.debitul nominal de refulare (l/min ) 600 Descriere Se compune din urmatoarele parti: .

de locuri in cabina 2+2 . 400 se compune dintr-un rezervor (recipient) cilindric (1). Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri tip camion mijlociu 2220 3080 400 24 90 5 15 90 45 10 60 200 .nr. Ansamblurile autofurgonului mentinute integral sunt: motorul cu ambreiaj. prinderea suportului pentru proiector in partea dreapta. deschiderea si controlul circuitelor de purjare. 400 . Fig. comenzile ambreiajului. necesar la vehicularea pulberii. a doua usi laterale. statie radio si un dispozitiv de avertizare sonora (ADA). F a fost completata cu un proiector cu cablu si stecher. 400 pot fi grupate in patru grupe: . .instalatia speciala de stins incendii cu pulberi si dioxid de carbon P. Autospeciala pentru interventii la incendii Autospeciala pentru interventii la incendii AspII/TV D 12 M. instalatia de evacuare. fata de modelul standard.masa totala (kg) .amplasarea lampii rosii de semnalizare (girofar).lungimea (m) 4. 122 Controlul starii de incarcare cu dioxid de carbon a celor patru butelii din dotarea instalatiei P.rezervorul de combustibil (l) . .greutatea proprie totala (kg) 2275 . instalatia de alimentare.accesorii. E.viteza maxima (km/h) . instalatia de incalzire si ventilatie. amplificator de voce si alarmare ADA-02. cu deschidere pe orizontala. prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . D. a fost practicat un orificiu care asigura accesul la capacul gurii de golire si scoaterea pulberii din recipient. pentru refularea pulberii si robineti (5) de manevrare (fig.viteza medie (kg/h) .sistemul de ungere (l) . 121 Descriere Partile componente ale autospecialei P.masa incarcaturii gazului de vehicului – CO2 (kg) Capacitati: .475 Caroseria acestei autospeciale prezinta modificari in ceea ce priveste pozitionarea usilor. In interiorul rezervorului se gasesc doua conducte cu diametrul nominal de 12 mm pentru introducerea dioxidului de carbon gaz (3). amenajarea exterioara. girofar.Greutati: . fara modificari.presiunea de lucru cu pulberi (bari) . 4 butelii cu CO2 (2) de 3 l fiecare si un panou de comanda. In baza caroseriei. . suspensia. in partea din spate a masinii. obligatoriu. cum sunt: adaptarea pe acoperisului salonului a unei guri de incarcare a pulberii.ansambluri preluate de la autofurgon si completate cu unele adaptari. Punerea in functiune si controlul presiunii fluidului din rezervorul de pulbere se fac de la un tablou simplu de comanda si control. doua conducte de 40 mm. Ansamblurile preluate de la autoforgon si completate cu unele adaptari sunt: . Instalatia electrica a autofurgonetei TV D 12.debitul pistolului de pulbere (kg/min) Fig. fixta tot pe recipientul cu pulbere.greutatea incarcata (kg) 2990 . Autospeciala pentru interventie la incendii – ASpPII ARO 244 D Are aceeasi destinatie ca si la autospeciala pe autosasiu TV D 12 M. cu funduri elipsoidale cu capacitatea de 400 l (400 kg). determinate de existenta. puntile.timp mediu pentru presurizare (sec) . cutia de viteze. transmisiile cardanice. Instalatia speciala de stins incendii cu pulbere si dioxid de carbon P. instalatia hidraulica. in dreptul gurii de golire a rezervorului cu pulbere.caroseria prezinta cateva modificari neesentiale.nr. formate fiecare din doua role de furtun tip C si un pistolet de lucru cu pulbere cu debitul de 150 – 200 kg/min. Pe acest tablou se afla un manometru.ansambluri ale autofurgonului mentinute integral. sistemul de franare. de locuri in salon 3 .masa incarcaturii de pulbere (kg) .950 . statie radio dotata cu accesorii si echipament de protectie necesare indeplinirii misiunilor pentru care a fost conceputa. mecanismul de directie. Refularea agentului stingator se realizeaza prin doua dispozitive de evacuare. cutia de viteze si transmisie. doua robinete cu sfera pentru inchiderea.latimea (m) 1. completandu-se doar instalatia electrica cu o lampa cu lumina rosie intermitenta (girofar). 400 se face prin cantarire.700 .inaltimea (m) 2. . 122). Nu s-au facut modificari in autosasiul standard. P. 400 si a unor accesorii din dotare.sistemul de racire (l) Performante: . amenajarea interioara.masa proprie (kg) . bilunar. pe peretele din fata al cabinei.baza caroseriei a fost prevazuta cu suporti pentru fixarea instalatiei de stins incendii cu pulbere si dioxid de carbon. tip sifon (4).

Autotunul de stins incendii cu apa si spuma – ATI/SR 114 Autotunul de stins incendii SR (fig. precum si cea de spuma.umplerea rezervorului cu apa de la hidranti sub presiune sau de la alte masini. iar in plan orizontal la 360º. . Teava pentru spuma are debitul de 15000 l/min. Rapoartele alese in cutia de viteze. spuma mecanica (1). in vederea refularii prin iesirile tip B sau prin intermediul tunului de apa. accesorii si 5 servanti) . 123 Descriere 170 7.greutatea accesoriilor (kg) . una pentru apa si una pentru spuma. 36. 40 si 45 mm. la roti fiind prevazute dispozitive cu deflector. Instalatia hidraulica permite efectuarea urmatoarelor operatii: . . realizata cu placi de stiplex cu grosimea de 16 mm plane.fata 2. Instalatia hidraulica permite: .generatorul de spuma 1500 l/min.greutatea spumogenului (kg) Capacitati: .80 Greutati: . asamblate in partea superioara a lonjeroanelor.incarcata 2. este spatioasa si are un aspect placut. Pentru asigurarea unei raciri corespunzatoare a motorului. surse naturale sau artificiale.mecanismul de obturare (2). Masina este prevazuta cu instalatie de autostropire.descarcata 2.Autospeciale pentru interventii la incendii.975 . 124) se compune din: .sistemul de racire (l) Fig. Caroseria este de constructie speciala.greutatea proprie (kg) .sistem de ungere (l) . Are ambele punti motoare si o m are capacitate de trecere in teren variat.greutatea apei (kg) . a) Rezervorul de apa al autotunului are o capacitate de 3500 l.supapa de evacuare (4).latime (m): .greutatea totala (apa. iar cadrul sasiul este intarit cu doua platbande longitudinale.490 .spate 2.stanga 10. conductele de refulare. Tevile pot fi inclinate la un unghi. Suspensia este prevazuta in fata cu amortizoare telescopice. care se inchid si se deschid printr-un dispozitiv manipulat din cabina servantilor. . fata de orizontala de 15º spre in jos si 80º in sus. . folosindu-se tunul cu teava pentru apa.dreapta 9. . fiind destinate transportului servantilor si accesoriilor la locul interventiei. 123) face parte din grupa masinilor de stins incendii de capacitate medie.refularea apei din rezervorul masinii din mers sau stationar sub forma de jet compact tromba de apa sau pulverizat. masca este prevazuta cu jaluzele mobile. cu exceptia motorului top SR 211. montate permanent pe tun. Turela autotunului are forma de trunchi de piramida hexagonala. cutiile de distributie si diferentiale asigura o viteza maxima de 85 km/h. Teava de apa este dotata cu ajutaje de 30. care asigura o buna udare a cauciucurilor. incalzita si ventilata. .golirea apei din rezervor prin pompa centrifuga. lacuri. grosimea tablei de la capotajul motorului fiind de 24 mm. semicentrifug cu amortizor de torsiune.lungime (m) 6. pentru marirea rezistentei la soc.885 . c) Tunul de apa si spuma Are doua tevi.rezervorul de benzina (l) . monodisc. Ambreiajul este de tip uscat. Parbrizul este confectionat din geam perfect plan si asigura o buna vizibilitate. spumant. b) Instalatia pentru stins incendii cu spuma (fig. rauri etc. . construite pe autosasiul SR-114 A.lucrul cu pompa centrifuga cu alimentare directa de la hidranti. 460 l (300 kg).850 .24 21 11600 kg 7180 350 3500 300 Toate organele componente ale autosasiului SR 114.50 . montate in cadru metalic.). Cabina a fost realizata prin sudura.rezervorul (3) pentru spumogen praf.rigola pneumatica (6). cutia de viteze are cinci trepte pentru mersul inainte si una pentru mersul inapoi.440 . precum si stingerea incendiului cu apa sau spuma. ` Caracteristicile tehnico-tactice ale acestei autospeciale sunt urmatoarele: . Astfel.inaltime (m): . . Lucrul cu pompa centrifuga si cuplarea pompei de vid se face de la bord de catre sofer. teava pentru spuma si ciuperca pulverizatoare. Instalatiile speciale pentru stins incendii cuprind instalatia de lucru cu apa.supapa de egalizare (5). fiind de constructie diferita fata de cele folosite la autosasiul SR 104.umplerea rezervorului din surse de apa fara presiune (bazine. sunt schimbate.raza de viraj (m): . . putand fi folosite in raport de nevoi.

umplerea rezervorului de apa.bataia medie a pistonului de refulare (m) . lungimea de 70 m orizontal si 6 m vertical. . asigurand o interventie continua de 10 minute. Instalatia de lucru cu pulbere cuprinde practic doua unitati de lucru interconectate.spuma mecanica folosind tevile generatoare mobile de 5000 l/min. Cele 3 usi permit accesul la gurile de refulare.timp de evacuare a pulberii (min. realizeaza 150 mc spuma. Cantitatea de spuma asigura acoperirea cu un strat de 15 cm grosime a unei suprafete de 1000 mp. .100 720 (9 x 80) 2500 720 9 x 80 Descriere Autospeciale de stingere a incendiilor cu pulberi este executa pe autosasiul SR 114.racirea suplimentara a motorului.bateria cu 4 butelii de azot pentru vehicularea pulberii (4 x 40 l).rezervoarele de pulbere (l) Performante: . vertical 35 m).stropirea cauciucurilor cu apa pentru protectie.. .La stingerea incendiilor. la fiecare deosebindu-se: . folosindu-se teava generatoare de spuma. Solutia de apa si spumogen este aspirata de pompa si refulata sub presiune prin tubul propriu-zis catre teava generatoare de spuma mecanica de 15000 l/min. .prin tunul de apa.bataia maxima a pistonului de refulare (m) . Principalele ansamble care compun caroseria sunt: masca si capota motorului. .500 3. Peretele din spatele masinii este complet inchis.stropirea caroseriei masinii in scopul autoprotectiei. Autospeciala de stingere a incendiilor cu pulberi.jet compact de apa: . B. Pentru lucrul cu spuma.latime (m) . . vehiculate cu ajutorul azotului sub presiune.recipientul pentru pulberea stingatoare de 1250 kg.debitul de pulberi la pistoanele de refulare (kg/sec) .25 m inaltime. in organizarea sa deosebindu-se doua ansamble de baza: caroseria si instalatia de lucru cu pulbere.debitul de pulberi la tevile tunului (kg/sec) . Peretele despartitor intre cabina si compartimentul grupurilor de pulbere este prevazut cu doua usi glisante care permit accesul servantilor la buteliile de azot. In corpul tevii generatoare are loc procesul de amestecare a solutiei de apa si spumogen cu aerul absorbit prin orificiul discului curbat de la capatul posterior al tevii formandu-se spuma mecanica. cu cea a autotunului SR 114. fie prin conductele de refulare. .tromba de apa folosind teava generatoare de spuma a tunului.lungime (m) .greutatea incarcaturii de pulbere (kg) .850 2. autotunul are urmatoarele posibilitate de lucru cu apa si spuma: . cabina soferului si servantilor si compartimentul grupurilor de pulbere.refularea spumei mecanice fie prin tun. Caracteristicile tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: . absorbit prin ejectie in camera de depresiune a generatorului. este inchisa permitand transportul a 5 persoane.prin tevi de refulare B sau C racordate la furtunurile respective. . . . cu ajutorul tevilor generatoare de spuma. Forma constructicva a caroseriei acestei masini se aseamana in mare masura.apa pulverizata. Masca motorului este prevazuta cu jaluzele mobile.) 150 2 x 1400 = 2800 . folosind ca agent de stingere pulberi usoare. Compartimentul grupurilor de pulbere este situat in spatele cabinei si asigura spatiul necesar pentru amplasarea in conditii bune a celor doua unitati de lucru cu pulbere.rezervorul de benzina (l) . o parte din apa refulata de pompe trece prin generatorul de spuma. Peretii laterali dispun fiecare de cate un panou rabatabil. Cabina soferului si servantilor.refularea apei din sursele exterioare cu sau fara presiune. 125) este destinata dotarii unitatilor militare si formatiilor civile de pompieri.inclinarea tunului . . la reductoarele principale si la cutiile cu aparate izolante. de 2500 kg capacitate A Sp P 2 x 1250/SR 114 Autospeciala de stingere a incendiilor cu pulberi de 2500 kg capacitate (fig.greutatea buteliilor (kg) Fig.rotirea orizontala . care serveste ca suport pentru patru butelii de azot.15 + 80º 240 2 x 10 = 20 2 x 5 = 10 45 – 50 15 – 20 1–8 6. utilizandu-se tunul de apa sau conductele de refulare. . Deasupra cabinei se afla turela mobila in forma de trunchi de piramida hexagonala. care contribuie atat la protejarea radiatorului cat si la dirijarea judicioasa a jetului de apa asupra motorului pentru racire. cu ajutorul tevilor generatoare de spuma.greutatea buteliilor (kg) . daca oglinda este sub 8. unde se amesteca cu spumogenul praf. .tromba de spuma prin teava generatoare de spuma a tunului (orizontal 48 m.inaltime (m) Greutati: . .controlul presiunii. 125 Capacitati: . fie prin conductele de refulare. vidului si rotatiei pompei. Prin dotarea sa cu 3000 kg spumogen praf. incalzita si ventilata.

Miscarea de la priza de putere se transmite la pompa centrifuga prin intermediul unui arbore cardanic. Iesirea din stanga are o legatura cu culoana tubului de apa si spuma.luarea dispozitivului de lucru cu pistoletele de pulbere.rezervorul de apa. 8135 FA. pulverizat sau tromba prin tevile tunului ori tevile mobile. De asemenea. In compunerea instalatiei speciale intra: .370 3.A.. Compartimentul personalului are doua banchete a cate 12 locuri fiecare si doua scaune rabatabile.lungime (m) . Autopompa cisterna cu tun de apa si spuma – APCT/R 8135 FA Autopompa cisterna cu tun de apa si spuma R. cu sase cilindri ce dezvolta o putere de 135 CP. Iesirea din dreapta are o legatura la rezervorul de apa.priza de putere montata pe peretele din spate al cutiei de viteze ce permite actionarea pompei centrifuge si a pompei de ulei.bataia medie a jetului de spuma (m) . Caroseria este o constructie unitara. o legatura la instalatia pentru detergenti si racirea suplimentara la motor. A. .pompa centrifuga primeste miscarea de la priza de putere prin arborele de transmisie. celalalt pe canal de pana. Suspensia de fata este prevazuta cu foi semieliptice. conductele de legatura.butelia pentru azotul de comanda si purjare. despartit de primul prin doua usi culisabile.8135 FA (fig. cu o capacitate de 2800 l. . .deschiderea la momentul oportun (in functie de cerintele operative) a tuturor robinetelor de pe circuitele de evacuare. Ambreiajul este monodisc uscat. echipate cu motor tip 797-05. Pompa este prevazuta cu doua intrari cu diametrul de 100 mm si doua iesiri de 70 mm. . transformand energia mecanica in energie hidraulica. servantilor.vertical (m) . Autospeciale de stins incendii pe autosasiul Roman 8 135 F.greutatea apei (kg) . poate actiona cu spuma aeromecanica cu refulare fie prin tunul propriu.660 2. cu compartimente prevazute pentru personal. Cutia de viteze este mecanica.tabloul de comanda si control.orientarea tevilor tunului de praf asupra focarului. reprezentand o constructie sudata. observatorul cu doua manete. este confectionat din tabla de hotel de 3 mm protejata contra coroziunii cu o vopsea speciala.cantitate medie de spuma ce rezulta din spumogenul praf aflat in dotarea masinii (100 kg) Fig. Principiul de functionare a fiecarei unitati de pulbere consta in evacuarea substantei stingatoare din rezervor cu ajutorul azotului sub presiune. Se compune din camera de refulare. tamburul cu furtunul de refulare pentru prima interventie. cu apa din surse naturale sau artificiale. Autospecialele de stins incendii pe autosasiu R. . In continuitatea compartimentului personalului se gaseste compartimentul instalatiilor. instalatii si accesorii. avand o linie moderna si o mare capacitate de acces in teren. Compartimentul de comanda este prevazut cu doua scaune fixe. statorul pompei si camera de aspiratie. altor materiale si utilaje la locul interventiilor. . motorul pompei. . cu actionare progresiva si cu amortizoare telescopice iar pe spate cu foi semieliptice.latime (m) . Sunt construite pe autosasiu R. 8135 FA. Este prevazuta la partea superioara cu o gura de vizitare. rezervorul pentru spumogen. dispozitivele de comanda. Diesel in 4 timp. 126 12500 2800 100 140 50 – 60 50 10000 20 5 70 mc Autopompa cisterna cu tun de apa si spuma se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul descris la generalitati. generatorul pentru producerea spumei. . accesoriilor. cat si din mers. personalului si accesoriilor necesare. .consumul de spumogen (kg/min) . placa de bord cu aparatele de control ale masinii si ale instalatiei hidraulice. cu posibilitati de refulare in jet compact. In compartimentul instalatiilor sunt amplasate: instalatia pentru producerea spumei.greutatea detergentului (kg) Performante: . un racord B pentru umplere si o conducta de supraplin. Pentru accesorii sunt prevazute rafturi si suporti.greutatea prafului spumogen (kg) . cu comanda hidraulica. caroseria si instalatiile speciale. fie prin tevi manuale generatoare de spuma.instalatia de producere a spumei se compune din: rezervoul pentru spumogen.punerea sub presiune a colectoarelor tabloului de comanda si a rezervorului de praf. instalatia pentru detergenti. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: .160 Greutati: . fac parte din grupa masinilor de capacitate medie destinate transportului substantelor stingatoare. cu tamponul de cauciuc. cu 5 + 1 trepte de viteze.reductorul principal de presiune pentru azotul de lucru.greutatea totala (kg) .debitul de spuma al tevii generatoare a tunului (l/min) . Acest compartiment este prevazut cu patru usi laterlae si o usa in peretele din spate. . Acesta se prinde de axul pompei de apa si de axul care iese din priza de putere prin intermediul a doua cuplaje: unul pe caneluri. de tip autobuz. Poate actiona atat stationar. o legatura la instalatia de producere a spumei. Procesul expulzarii prafului prin gurile sistemului de refulare necesita o serie de operatii premergatoare care asigura: . .fluidizarea substantei pulverizatoare.bataia jetului de apa prin teava tunului-orizontal (m) 70 . 126) prin constructie si dotare asigura transportul la locul incendiului a substantelor de stingere. rezervorul de apa.timp mediu de lucru cu spuma (min) . axum pompei. o legatura la ramificatiile de refulare si o legatura la racirea caroseriei. La partea inferioara sunt instalate conducte cu robinet contra actiunii mecanice a apei se realizeaza prin spargatoarele de valuri. compartimentul pentru accesorii.inaltime (m) 7.sistemul de fluidizare.

este o constructie de otel rigida. gazelor si pentru iluminat – Roman 81345 FA (A.intreruperea alimentarii cu energie electrica. .).viteza maxima – 80 km/h . . evitandu-se astfel deformarea caroseriei la rasucirea sasiului de baza. In spatele caroseriei sunt amplasate: coloana telescopica (pe partea dreapta) si lampile electrice de semnalizare (la partea inferioara). apa imbunatatita sau spuma.alimentarea cu energie electrica a unor utilaje si accesorii de interventie precum si a unor cladiri sau instalatii. s-au realizat in mod simetric.coloana telescopica electrohidraulica 80 l ulei . catastrofe sau calamitati si acordarea primului ajutor medical.tunul de apa si spuma este montat pe acoperisul masinii si se compune din: tevile pentru apa si spuma. Pompa centrifuga poate fi alimentata cu apa din rezervor sau de o sursa exterioara prin teava de aspiratie ale carei capete sunt prevazute cu racorduri fixe de tip A si cu capace. cu unele modificari si completari de adaptare pentru noua destinatie. realizata prin sudura.I. Apa este refulata de pompa centrifuga prin conductele de refulare stanga-dreapta.8135 F. prin intermediul a trei suporti. . Amestecul de apa si detergenti se realizeaza pe principiul ejectiei. Pe partile laterale sub nivelul podelei. gazelor si pentru iluminat (fig. prevazute la capete cu racorduri fixe tip B cu capace.instalatia electrica de forta. cate doua usi duble si cate un capact rabatabil. Autospeciala pentru evacuarea fumului. racordat prin furtun B la o alta sursa de apa sub presiune (hidrant sau pompa).coloana telescopica.identificarea gazelor toxice din zonele afectate de incendii. 127) este destinata pentru dotarea unitatilor militare de pompieri. .G. de locuri (cabina + compartimentul accesoriilor si utilajelor) 6 + 2 Fig. . fantana. La fiecare usa dubla.instalatia de racire a motorului 25 l antigel .I. fabricata la Intreprinderea „Autobuzul” Bucuresti se compune din urmatoarele parti principale: .consum mediu la 100 km – 30 l vara si 32 iarna . mecanismul de actionare si cilindrul de ridicare.evacuarea fumului si gazelor toxice si introducerea aerului curat din si in spatiile inchise afectate. – R.evacuarea apei din locuri greu accesibile sau alimentarea cu apa din surse cu adancime pana la 20 m. amestecatorul si dispozitivul de dozare. . Caracteristicile tehnico-tactice ale acestei autospeciale sunt urmatoarele: Dimensiuni: .rezervorul de carburant 200 l motorina .executarea unor lucrari de taiere. Autopompa cisterna cu tun poate actiona cu apa.greutatea utilajelor si accesoriilor (kg) 11360 2860 8. La interior. – R.nr. precum si amenajarile speciale ale autosasiului si suprastructurii. bazin etc. degajare si demolare. . . pentru iluminarea zonei de interventie.F.instalatia de detergenti cuprinde urmatoarele instalatii principale: rezervorul de detergenti.100 2. avand asigurata alimentarea cu apa astfel: . Pentru cuplarea generatorului de curent electric.Sp.transportarea la locul interventiei a grupei. 127 Descriere Autospeciala F. in scopul avertizarii personalului si stabilirii masurilor adecvate de protectie. . utilajele si accesoriile din dotare. o parta batanta se inchide jos si sus. de 30 m lungime folosit pentru faza intiala a incendiului pana la realizarea dispozitivului. gaze si apa in zona de interventie. .A. . prevazute cu suporti pentru utilajele si accesoriile din dotarea autospecialei.250 Capacitati si performante: . Cu exceptia usilor si capacelor compartimentului instalatiilor si accesoriilor..compartimentul instalatiilor si accesoriilor. Instalatia electrica cuprinde: . Instalatiile speciale din componenta masinii.G. . prevazute cu pene impotriva rotirii. Autosasiul are caracteristicile de baza ale tipului R. dau autospecialei un caracter multifunctional si asigura rezolvarea urmatoarelor sarcini: .generatorul sincron de curent electric alternativ trifazat.500 3. Coloana telescopica are rolul de a ridica trei proiectoare de cate 1 kW la inaltimea de cca 8 m.de la sursa de apa fara presiune (rau.lungime (m) . B. .8125 F. Pentru scoaterea sau introducerea accesoriilor si utilajelor din interiorul caroseriei. deasupra podelei sunt amenajate rafturi si cusete. Prin ramificatiile de pe conductele de refulare apa poate fi dirijata spre coloana tunului de apa si spuma sau direct prin furtune spre tevile manuale. lac..inaltimea (m) Greutati: .latime (m) . fiind utilizata pe timpul interventiilor de stingere a incendiilor sau la inlaturarea urmarilor catastrofelor si calamitatilor naturale. cu zavoare asigurate cu arcuri. pe fiecare parte laterala.salvarea persoanelor afectate de incendii. .iluminarea zonelor si locurilor de actiune. calamitati naturale sau catastrofe. Pentru fixarea proiectoarelor s-au executat un suport adecvat demontabil si cu posibilitati de reglare a pozitiei acestora in plan orizontal. Coloana propriu-zisa consta din trei tevi mobile de otel. s-a folosit o priza de putere montata pe cutia de viteze si comanda electropneumatic din cabina.tamburul furtunului de refulare are un furtun tip D din cauciuc. .autosasiul.din cazanul de apa propriu.8135 FA) Autospeciala pentru evacuarea fumului. s-au executat cate doua cutii pentru accesorii. Intregul compartiment s-a realizat pe un sasiu suplimentar care la randului este fixat elastic pe cel de baza. iar a doua parte se inchide prin intermediul unor broaste prevazute cu manere de yala. in scopul anuntarii efectelor negative ale acestora si pentru eliminarea pericolelor de accidentare a servantilor.A. utilajelor si accesoriilor din dotare. In fabricatie s-a folosit atat coloane mecanice (manuale) cat si electrohidraulice. fiecare fiind prevazuta cu capac rabatabil de jos in sus. precum si a echipamentelor.greutatea totala (kg) .

podeaua si prizele de putere. Pupitrul de comanda-distributie se compuna din doua tablouri de comanda.44) si autospeciale pentru evacuarea fumului. lampa de iluminat. acestea fiind actionate hidraulic. A.unghiul de rotire .A. respectiv distributie. In componenta tabloului de comanda intra: transformatorul de curent si stabilizare. Scara rotativa este prevazuta cu patru agregate motoare: agregatul pentru rotire. Treptele sunt acoperite.T. autotunuri de stins incendii (A. pentru ghidarea setului de scari in timpul nivelarii. reostatul de excitatie. Autoscarile mai pot fi folosite ca macara. culisabile unul intr-altul. placile cu sigurante.I.).. Autoscara mecanica Roman 8135 FA esre realizata in cooperare cu o firma germana. placa cu aparate dreapta jos. La prizele de putere sunt montate 4 flanse x.raza minima de virare (m) Fig. Fiecare parte de scara este formata din doua grinzi cu zabrele laterale. 44 m. autospeciale de stins incendii cu praf si azot (A.C. Instalatiie de comanda sunt compuse din: instalatia electrica a scarii conceputa pentru lucrul la tensiunea de 24 V. Pe partile laterale sunt amplasate dispozitivele de rigidizare a sasiului cu puntea spate. Osia orizontala de la partea superioara a turnului face legatura dintre acesta si rama de ridicare ce sustine setul de scari. agregatele hidraulice si instalatiile de comanda. Setul de scari se compune din patru tronsoane de scara. precum si panoul frontal. pe ea fiind montat turnul rotilor.) Grupa acestor masini face parte din categoria autospecialelor de stins incendii de mare capacitate si este formata din: autopompe cisterna de alimentare cu apa (A. redresorul de excitatie.).inaltimea maxima de ridicare (m) . instalatiile de siguranta pentru protectia la rasturnare a autovehiculului si protectia la lovire a tronsonului de scara. de o constructie speciala.pupitrul de comanda-distributie. primele trei tronsoane sunt prevazute cu cate o pereche de clicheti de blocare.M. care permit executarea celor patru tipuri principale de miscari in regim de reglaj continuu al vitezei.unghiul de inclinare . 128) sunt destinate. tranformatoarele de separatie. Autospeciale de stins incendii pe autosasiul tip camion greu (Autosasiul MD. arcuita. ASpJGA si AscM de 37. trei pompe cu roti dintate pentru ridicarea presiunii uleiului la valoarea necesara lucrului agregatelor-motoare din instalatia hidraulica. a caror alimentare se asigura de instalatia electrica de forta montata pe aceasta masina sunt: redresorul (aparatul) de taiat si sudat electric. . care ii confera robustete si siguranta in exploatare.greutatea pe puntea spate (kg) Performante: . ridicarea unor proiectoare in scopul iluminarii anumitor zone. pompele submersibile si proiectoarele speciale de 1000 W x 200 V. Rama intermediara este montata pe sasiu si acoperita cu tabla striata de aluminiu.8135 FA. catastrofelor sau calamitatilor. autospeciale de stins incendii cu gaze arse (A. Urcarea pe tronsonul inferior al scarii este facilitata de o scara culisabila de urcare.Sp. cu pupitrul de deservire. foarfeca pentru taiat tabla.450 . precum si in alte scopuri impuse de lucru la inaltime. avand polii de excitatie pe rotor. Generatorul sincron de curent electric alternativ trifazat asigura alimentarea cu energie a instalatiei de forta de pe autospeciala.F. instalatia hidraulica a scarii. legate intre ele prin imbinarile sudate ale treptelor.37.J. Turnul rotilor este o constructie de tip cheson. Pentru asigurarea scarii in pozitia intins si descarcarea cablurilor. partea romana executand autosasiul.).viteza maxima (km/h) . exhaustoarele. Pe partea stanga a turnului este amplasat dulapul de conexiuni. fiind de 1000 kg pentru refularea de la inaltime a substantelor de stingere. turnul rotativ cu rama de ridicare.inaltimea (m) Greutati: . 128 Autoscara Roman 8135 FA de 30 m se compune din: sasiu. comutatorul voltmetric si voltmetrul de verificare. asamblat prin sudura. Sc.A.lungimea autoscarii (m) . Autoscara mecanica de 30 m ROMAN 8135 FA (A. M 8135 FA) Autoscarile (fig. instalatii de deservire si instalatii de supraveghere. iar pe partea dreapta se afla rezervorul pentru ulei si tabloul electric.P.A. reactorul de autoexcitare. contactorul principal cu releul termic de protectie.Sc. placa cu aparate dreapta-sus. Mobilitatea este facilitata de ghidajele cu role cu care sunt prevazute tronsoanele.consumatorii de energie electrica. rama intermediara. cel al autoscarii are in plus doua prize de putere: una grea si una usoara. gazelor si pentur iluminat (A. Componenta tabloului de distributie este urmatoarea: placa cu aparate stanga-jos. sigurantele fuzibile principale.500 3.greutatea totala (kg) .I.Sp.latimea autoscarii (m) .Sc. Principalii consumatori de energie electrica din dotarea autospecialei FGI – R. Fata de sasiul R. Rama de ridicare se compune din doua grinzi legate intre ele cu traverse si o grinda in forma de U. frecvenmetrul. cabina soferului. Cabina originala a autosasiului Roman 12215 DFA se pastreaza la APCA. in special. setul de scari. cand caile de acces devin impracticabile ca urmare a incendiilor. greutatea maxima ce poate fi ridicata. ampermetrele de control. transformatorul de separatie. agregatul pentru intinderestrangere si agregatul pentru nivelare. Diesel 12 215 D. placa cu aparate stanga-sus. celelalte autospeciale fiind echipate cu cabine modificate. agregatul pentru ridicare-coborare.F. amplasata in rama de ridicare. C. scheletul podelei.8135 FA. pentru salvarea persoanelor de la inaltime si asigurarea patrunderii rapide a pompierilor la partile superioare ale cladirilor.Sp. La partea frontala a ramei este amplasata un ghidaj cu role pentru cablul de extragere a scarii.G. salvarea bunurilor materiale.M. autoscari mecanice (A. ventilatoarele.). Este rigidizata contra torsiunii.G.greutatea pe puntea fata (kg) . Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autoscarii sunt: Dimensiuni: . la exterior cu mansoane de cauciuc profilat.900 2.P N2). 8490 3540 4900 80 30 0 – 360º 0 – 75º 8 8.

200/3. Instalatia de franare include: instalatia franei de serviciu. instalatia de protectie contra inghetului. deasupra compartimentului personalului.inaltimea incarcat-descarcat (m) Greutati: . Ambreiajul este monodisc. Compartimentului personalului este o cabina speciala cu post de conducere avansat care adaposteste echipajul.lungimea (m) .iarna 44. cu doua trepte de viteza.debitul de spuma maxim (mc/min) .masa proprie (kg) . sistemul de franare. Fig.latimea (m) .2156 HMN este un motor Diesel in patru timpi.viteza medie economica (km/h) . cantitatile mari de agenti stingatori si accesoriile din dotare confera posibilitati largi de utilizare pe timpul interventiilor putand lucra cu apa. podeaua din tabla acoperita cu covor de cauciuc.orizontal .vara 40. compartimentele pentru accesorii.500 3.viteza maxima (km/h) .s. Instalatia pentru produs spuma se compune din: rezervorul de spumogen praf de cca 500 kg. Sistemul de directie prevazut cu un servomecanism hidraulic de actionare permite o manevrare usoara a autovehiculului si asigura deplasarea lui pe traiectorii curbe. In componenta sa intra tevile.i.5 motorina . cutia de distributie.apa (kg) . urmatoarele componente: cadrul sasiului. Cadrul realizeaza legatura portanta dintre puntea fata si puntea spate si preia toate solicitarile care apar pe timpul exploatarii. aparatura de comanda si control. 129) prin constructia sa. cu trei arbori. Cutia de viteze are sase trepte pentru mers inainte si una pentru mers inapoi.detergent – DERO 73 (l) Performante: . caroseria si instalatiile speciale. cutia de viteze.5 motorina 25 . pentru apa si spuma. ansambluri pentru antrenarea organelor auxiliare.730 2. instalatia franei de ajutor (de mana). Sasiul este asamblul de baza al autovehiculului care are rolul de a sustine toate celelalte organe ale masinii. conducta de apa pentru umectarea spumogenului. patru usi cate doua pe fiecare parte si capota motorului. Motorul tip D. de a prelua sarcina de fata a autovehiculului si de a oferi conditiile necesare pentru franarea sigura a masinii. cu camera de ardere in piston. 60 40 7. cu injectie directa. geamurile securizate. Puntile spate au rolul de a transmite momentul motor la rotile din spate ale autosasiului asigurand preluarea sarcinii din aceasta parte a masinii si conditia de franare a autovehiculului.masa totala (kg) .bataia maxima a jetului de apa refulata (m): .orizontal . stratul termoizolator intre cele doua invelisuri. Se compune din urmatoarele subansambluri principale: scheletul format dintr-un sasiu auxiliar si o suprastructura din tevi patrate de otel sudate. ca parti comune. cu apa imbunatatita chimic sau cu spuma mecanica.vertical Descriere Autotunul se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul. de tipul nesincronizata. Compartimentul instalatiilor este amplast in continuarea compartimentului personalului. 129 Caroseria este impartita in doua compartimente mari: compartimentul personalului si compartimentul instalatiilor. sistemul de directie. Caracteristici tehnico-tactice de baza ale autotunului sunt urmatoarele: Dimensiuni: . Este o cutie de viteze clasica.. Sistemul de amorsare este astfel conceput incat depresiunea ce trebuie realizata in pompa centrifuga sa se faca prin doua modalitati: cu ejectorul de gaze prevazut cu ajutaj prin care sunt dirijate gazele arse din toba de esapament sau cu pompa de vid cu palete mobile. mecanismul de actionare melc-roata si cilindrul de ridicare. suspensia.spumogen praf (kg) . Puntea fata are rolul de a asigura transmiterea momentului motor la rotile motrice ale puntii fata a autosasiului. Cabina Roman se prezinta in doua variante si anume: cabina medie folosita la ASpJGA si cabina mare folosita pe APCA si AScM. amortizoare hidraulice si elemente de cauciuc iar suspensia spate este prevazuta cu arcuri semieliptice cu foi in trepte. instalatia electrica si sistemul de rulare. rezervorul de apa.s. invelisul exterior din tabla sudata pe schelet. destinata autospecialelor p.consum de carburanti la 100 km (l): . Instalatia electrica furnizeaza alimentarea cu energie a aparatelor ce echipeaza masina atat pe timpul mersului.i. Echipamentul de rulare este constituit din 10 roti.In alcatuirea autosasiurilor folosite la fabricatia acestor masini de stins incendii se disting. Tunul pentru apa si spuma este montat pe acoperisul masinii. Suspensia fata este prevazuta cu arcuri semieliptice cu foi.vertical 80 60 . A. puntea fata. motorul. cat si o parte a accesoriilor p. Asupra autosasiului descris pe larg nu vom mai insista descriind in continuare celelalte doua parti componente. substantelor de stingere si accesoriilor din dotare. pregeneratorul de spuma. puntile spate. Transmisia autosasiurilor Roman Diesel 12215 DFA. cuprinde trei grupa de ansambluri de preluare si transmitere a puterii motorului: ansambluri pentru deplasarea autovehiculului. instalatia franei de motor. Cutia de distributie este de tip mecanic. Prin constructia caroseriei sale. invelisul interior din placi fibro-lemnoase. ansambluri pentru antrenarea organelor de lucru ale instalatiilor speciale. instalatia centrala de semnalizare a avariilor.010 21400 11300 7500 500 300 80 40 . dispozitivul de obturare. cat si al stationarii.bataia maxima a jetului de spuma (m): . compus din ambreiajul propriu-zis si comanda hidraulica a ambreiajului. autotunul asigura transportul la locul incendiului al servantilor. In interiorul compartimentului se gasesc: rezervorul pentru spumogen praf. Autotunul de stins incendii Roman 12215 DFA (ATI 12215) Autotunul de stins incendii Roman 12215 DFA (fig. din dotare.

avand o capacitate maxima de umplere de 7500 litri. cunoscut si utilizat la toate masinile de pompieri fabricate in tara.producerea si refularea spumei aeromecanice prin linii de furtun echipate cu tevi portative generatoare de spuma asigurand un debit de 30 mc/min (6 tevi de 500 l/min). Fig.Rezervorul de apa reprezinta o constructie sudata. Pentru vizitare.600 2. in dreapta caruia se gaseste si teava de preaplin.500 3. 130) este destinata transportului la locul interventiilor a personalului. cu scari adecvate. Conductele servesc pentru absorbtia apei in pompa centrifuga si refularea acesteia sau a solutiilor pentru stingerea sub presiune. montata in a doua jumatate a caroseriei. caroseria si instalatiilor specifice. precum si locasuri amenajate pentru fixarea accesoriilor.5 Descriere Principalele parti componente ale autopompei de alimentare cu apa R 12215 DFA sunt: autosasiul.rezervorul de motorina (l) Performante: . In interior este instalata si conducta de incalzire a apei pe timp de iarna. are o capacitate de cca 800 l si este prevazut cu spargatoare de valuri si sifon pentru aerisire. Pompa centrifuga poate aspira apa atat prin cele patru guri laterale tip A. Instalatia pentru amestec cu detergent se compune in principal dintr-un dispozitiv de dozare. La partea superioara rezervorul este prevazut cu o gura de vizitare cu capac etans si conducta de preaplin.lungime cu carucior port-furtun (m) . montata in a doua jumatate a caroseriei. In compartimentul instalatiilor se gaseste rezervorul de spumant de 800 l si o pompa de debit mare. Rezervorul este prevazut cu o instalatie pneumatica de balbotare. B. Instalatia de racire suplimentara si protectie este o ramificatie din conducte de refulare dreapta a pompei centrifuge care intra in partea inferioara a radiatorului. Instalatia de comanda electropneumatica este asemanatoare cu cea de la ATI si realizeaza urmatoarele operatii: . racordata la toba de esapament. precum si pe acoperis. tip D 2156 HMN 8.5 . . o flexibilitate sporita. . Pregeneratorul instalatiei de producere a spumei se afla amplasat sub rezervorul de lichid.viteza maxima (km/h) . la partea superioara este amplasata o gura cu capac rabatabil.masa totala (kg) . rabatabila cu 3 + 1 locuri si 2 usi laterale. Fixarea pe sasiul suplimentar este realizata prin sudura. un amestecator si un rezervor fixat pe cazanul pentru apa. Autopompa cisterna de alimentare cu apa Autopompa cisterna de alimentare cu apa Roman 12215 DFA (fig. Rezervorul pentru spumant lichid.vara 40. .masa proprie (kg) Capacitati: . cu tuburi de aspiratie. Pentru protejarea cauciucurilor si a pneurilor este prevazuta o alta ramificatie cu robinet din aceeasi conducta de racire suplimentara. Viteza mare de iesire a gazelor prin ejector creeaza o depresiune in instalatie. 8. Instalatia de vid este astfel conceputa incat depresiunea ce trebuie realizata de pompa centrifuga se face in doua feluri: cu ejectorul de gaze sau cu pompe de vid cu palete. 130 Ausasiul este de tip Roman 12215 DFA cu suspensia spate intarita echipat cu motor diesel. Caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: . iar in continuarea acestui compartiment. manere de sustinere pentru urcare. prin gurile de refulare. ca si la celelalte autospeciale pe sasiu R 12215 DFA. fixat elastic in trei puncte pe sasiu permite.rezervorul de apa (l) .latime (m) . In rezervor se gasesc doua randuri de spargatoare de valuri demontabile asezate in cruce. In dreapta-spate este prevazut cu o conducta de robinet si racord tip A pentru umplere din surse cu presiune.cuplarea si decuplarea pompei de vid. cat si prin conducta din cazanul propriu. . Pentru alimentarea dintr-o sursa cu presiune. Antrenarea pompei se face printr-o transmisie mixta (cardan si curele trapezoidale) de la priza de putere. in dreapta-spate. amplasant pe cazanul pentru apa.100 21500 cca 100000 9000 800 100 200 80 . sub rezervor se afla un cot cu robinet manual terminat cu un racord fix tip A.cuplarea si decuplarea ejectorului. care este prevazuta cu un robinet manual cu clapeta. pe o ramificatie a conductei de refulare a apei. rezervorul de apa.cuplarea si decuplarea pompei.rezervorul de detergent (l) . care dirijeaza apa la cele sase roti.inaltime totala (m) Greutati: . La interior rezervorul este strabatut de o ramificatie a tevii de esapare a gazelor arse de la motor pentru incalzirea apei in timpul iernii. Cuplarea si decuplarea pompei se face cu un intrerupator electric de la bordul de comanda.iarna 44.rezervorul de spumogen lichid (l) . substantelor stingatoare si accesoriilor fiind in masura sa asigure: .alimentarea cu apa a altor autospeciale prin linii de furtun tip A sau B. Circulatia pe acoperis se face pe podeste din tabla striata iar accesul se asigura prin doua scari montate in spatele rezervorului pentru apa. printr-un sistem de ajutateje convergente-divergente. Diminuarea efectelor actiunii mecanice a apei se realizeaza prin spargatoare de valuri.refularea apei (apei imbunatatite) absorbita din cazanul propriu sau de la surse naturale pe linii de furtun echipate cu tevi de mana.consum de carburanti la 100 km (l): . obtinut prin dirijarea gazelor arse. Compartimentul instalatiilor. Amorsarea cu pompa de vid cu palete se bazeaza pe principiul clasic. interiorul sau fiind protejat anticorosiv. Amorsarea pompei centrifuge cu ajutorul jetului de gaze se realizeaza utilizand fenomenul de ejectie. Rezervorul pentru apa prezinta o constructie sudata. Autopompa cisterna de alimentare cu apa pastreaza cabina originala dubla. refuland-o prin duze cu orificii radiale. El este prevazut pe ambele parti cu cate doua usi duble.

i. doua capace mari deasupra rezervorului 1 si 3.debitul pe tevile manuale 4 x 5.500 3.debitul pe tevile tunului 2 x 7. Sub compartimentul instalatiilor (in partea dreapta) a fost montata o aeroterma de tip Simon. o conducta de alimentare a tevii de refulare.4 kg/s . folosind numai pulberi stingatoare.bataia tevilor manuale de refulare (m) 25 . Compartimentul personalului este o cabina cu post de conducere avansat. . Autosasiul acestei masini. cat si o parte a accesoriilor p. din cabina. patru usi duble normale.bataia tunului cu praf orizontal (m) 50 . Constructia si dotarea masinii permit interventia eficienta atat de la distanta cat si din apropierea focarului. invelisul interior din placi fibrolemnoase.masa totala completa echipata (kg) . – R.pulbere stingatoare (kg) . cate doua de fiecare parte.sistemul de franare are numai trei rezervoare pentru aer comprimat. un robinet cu cep manual. care asigura actionarea tunului si a suportilot basculanti. un rezervor cu o capacitate de 1400 l in care se pastreaza pulberea stingatoare (cca 1250 kg).a fost echipat cu o priza de putere.viteza maxima de deplasare (kg/h) .la 100 km vara 40 . Principalele caracteristici tehnico-tactice si performante ale autospeciale sunt: Dimensiuni: . scheletul din teava patrata de otel. Se compune din urmatoarele subansambluri: sasiul auxiliar.rezervor pentru pulberi (l) . geamuri securizate. precum si 5 servanti.la ora de functionare pe loc: 6 Descriere Autospeciala de stins incendii cu praf si azot se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul R. . . camera de inalta presiune a reductorului de mare debit pentru azot.1 = 20. invelisul din tabla de otel.rezervor de combustibil (l) Caracteristici functionale ale instalatiei speciale . autospeciala poate lucra si din mers. Compartimentul instalatiilor este amplasat in continuarea compartimentului personalului si formeaza impreuna cu acesta un ansamblu stilistic unitar.P. amplasat in compartimentul instalatiilor pe rezervorul pentru spumogen. Din punct de vedere constructiv un modul se compune din doua circuite: un circuit pentru azot de inalta presiune si un circuit pentru praf si azot de joasa presiune.debitul total (autoprotectia) 55 kg/s .s. sub nivelul sasiului si podeaua din tabla acoperita cu covor de cauciuc.12215 DFA modificat. un manometru. 12215 DFA) Autospeciala de stins incendii cu pulberi (fig. patru supape de sens unic pentru azot.consum mediu de carburanti (l): 80 40 .arcurile pentru suspensia din spate sunt intarite.Sp. instalatiile speciale. Intrucat functionarea instalatiei speciale nu este conditionata de functionarea motorului.7 = 15. un colector pentru azotul de inalta presiune. precum si aparatele de masura si control au fost grupate pe tabloul de comanda. a suferit urmatoarele modificari: . fata de autosasiul R.Toate comenzile automate. doua componente pentru accesorii.inaltime (m) Greutati: . cinci dispersoare de azot.rotirea tunului orizontal .12215 DFA original.latime (m) .instalatia de stins cu praf si azot formata din patru module de lucru care pot functiona succesiv sau simultan.360º Performante: . patru furtunuri de inalta presiune.860 2. compartimentul instalatiilor.10º + 80º . Pulberea se refuleaza fie pe un tun cu doua tevi.viteza medie economica (km/h) . Circuitul de joasa presiune are urmatoarele parti componente: camera de joasa presiune a reductorului de mare presiune a reductorului de mare debit pentru azot. 20025 12800 4 x 1250 = 5000 800 1400 (16 + 1) x 40 = 680 220 8.4 kg/s . Pentru manevrarea robinetelor si agregatelor ce concura la refularea pulberii stingatoare s-au prevazut comenzi electropneumatice. dispuse (cate unul pe fiecare parte laterala) in spate.masa proprie (kg) . patru usi. invelisul exterior din tabla de otel sudata. Circuitul de inalta presiune este realizat din urmatoarele elemente: patru butelii a 40 l fiecare intr-un suport basculant.accesorii (kg) Capacitati: . din dotare. C.220 . un manometru de joasa presiune.rotirea tunului vertical . Instalatiile speciale sunt compune din: . o supapa de siguranta pentru rezervor. pentru antrenarea pompei de ulei. 130) este destinata interventiilor pentru stingerea incendiilor de mari proportii.cantitatea de azot imbuteliat (l) . in loc de patru. fie pe linii de furtun tip C terminate cu tevi de refulare. capota motorului.lungime (m) . o conducta de alimentare cu praf a colectorului. Autospeciala are o mare capacitate de acces in teren si poate transporta o insemnata cantitate de substanta stingatoare si accesorii. cu refularea aerului cald spre interiorul acestui compartiment. cu 6 locuri ingloband aparatura de comanda si control. Autospeciala de stins incendii cu pulberi Roman 12215 DFA (A.cabina originala a fost inlocuita cu o cabina speciala. podeaua din otel acoperita cu covor de cauciuc.la 100 km iarna 44 . o conducta exterioara cu trei ramificatii demontabile. care maresc operativitatea autospecialei. Compartimentul personalului se compune din urmatoarele subansambluri principale: scheletul din tevi patrate de otel asamblate prin sudura.

gazelor si pentru iluminat Roman 12215 DFA (fig.860 2.0 .i. respectiv. in vederea punerii in functiune a instalatiei de stins cu praf si azot.instalatia electrica a autovehiculului care cuprinde pe langa instalatia autosasiului.fara sarcina 6. . de taiere a betoanelor si perforare a planseelor si peretilor. 6 plafoniere.instalatia de comanda electromagnetica si pneumatica serveste pentru actionarea robinetelor cu clapeta si darea unor comenzi de la distanta (din cabina). un proiector p. Cele patru usi. Instalatia electrica de 24 V corespunde in mare masura cu instalatia de servire pentru sasiul de baza.i. placa de sigurante dreapta pentru prizele din dreapta. precum si trei cusete laterale care adapostesc o mare parte a accesoriilor si agregatelor mari. cu aceeasi linie ca si compartimentul personalului avand cate o usa de acces laterala si doua in spate. cu palan manual.inaltime (m) Greutati: . doua faruri pentru ceata. fixate in suporti si rastele. motorul hidraulic pentru rotirea in plan orizontal a tunului. de asemenea.) Autospeciale pentru evacuarea fumului.masa proprie (kg) . Fig. fixat pe rama sasiului si antrenat prin intermediul unei prize de putere. o priza pentru alimentarea statiei de receptie-emisie si o instalatie pentru producerea unui magnetism remanent la generatorul sincron in momentul pornirii.instalatia hidraulica are rolul de a actiona de la distanta tunul pentru praf si ridicarea mecanizata a suportilor basculanti cu butelii de azot compunandu-se din: rezervorul pentru ulei. ampermetre si voltmetre.vara 39.0 Descriere Intrucat autosasiul si caroseria acestui tip de autospeciala nu prezinta particularitati deosebite.Sp. pompa de ulei. gazelor si pentru iluminat Roman 12215 DFA (A. un proiector p. Pentru manevrarea agregatelor mari sau ridicarea greutatilor. vom insista in cele ce urmeaza pe instalatiile speciale. Astfel.viteza maxima (km/h) . . . .latime (m) ..iluminarea zonelor de actiune pe timpul noptii. permit un acces corespunzator servantilor. subsoluri si zone afectate.F.5 . o constructie robusta. gaze si apa in aria de interventie. Tabloul de distributie are urmatoarea componenta: ansamblul placii releelor cu aparate dispus in partea superioara contactorul de 40 A pentru cuplarea convertizorului de sudura. In afara de acestea se mai deosebesc: ansamblul prizelor de distributie si ansamblul transformatoarelor de separatie.consum de combustibil la 100 km (l): . si semnalizatoare luminoase pentru pozitionarea usilor deschise. .. autospeciala a fost prevazuta cu un brat de macara rotativ.executarea unor lucrari de degajare si demolare. instalatia electrica de forta este formata din urmatoarele parti componente: generatorul sincron de curent alternativ trifazat. evacuarea rapida a gazelor si fumului. pupitrul de comanda-distributie si consumatorii de energie electrica. doua clacsoane cu tonuri alternative. . Pupitrul de comanda-distributie se compune din tabloul de comanda si tabloul de distributie.iarna 43. Compartimentul instalatiilor mari cuprinde. . urmatoarele elemente specifice: instalatia de avertizare acustica. Autospeciala pentru evacuarea fumului. reostatul de excitatie cu intrerupatorul de ajustare a tensiunii generatorului in limitele 380 – 400 V. tabloul de comanda se compune din: reactorul de autoexcitatie. canale.evacuarea apei infiltrate in subsoluri tehnologice si alimentarea cu apa a masinilor din bazine subterane greu accesibile.transportul la locul interventiei al servantilor si al echipamentelor specifice. doua girofaruri.I. . Construita din doua compartimente distincte. fixate elastic pe sasiu.s. fiind amplasat in compartimentul instalatiilor.lungime (m) . patru cilindri hidraulici de forta.viteza medie economica (km/h) . doua distribuitoare. 8. prezentand o linie moderna si o tinuta de drum adecvata terenului accidentat. sigurantele fuzibile principale pentru protejarea circuitelor trifazate.in sarcina maxima 14. opt plafoniere suplimentare.instalatia pentru purjarea (curatirea) conductelor din circuitele de rezerva a pulberii stingatoare. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt: Dimensiuni: . din care doua au geamuri culisabile. cu distribuitor hidraulic cu supapa de suprapresiune. conducte metalice si flexibile de inalta presiune si un manometru.consum la ora de functionare (l): . 131 La randul sau. Compartimentul personalului reprezinta o cabina speciala cu post de conducere avansat. de asemenea.masa totala (kg) .0 .acordarea primului ajutor persoanelor intoxicate cu fum sau gaze toxice. redresorul de excitatie.s.greutatea accesoriilor si servantilor (kg) Performante: .G.500 3. cilindrul de forta pentru miscarea in plan vertical a tunului.intreruperea alimentarii cu energie electrica. fiind completata cu: doua lampi de avertizare. instalatia electrica de forta (generatorul de curent si tabloul de control si distribuitorul). autospeciala asigura transportul a 10 persoane si al unei cantitati foarte mari de accesorii. Generatorul sincron de curent trifazat de 38 kVA alimenteaza cu energie electrica instalatia de forta din dotarea autospecialei. comutatorul cu came cu revenire pentru magnetizarea generatorului cu lampa de control-magnetizare si ansamblul releului maximal de tensiune. Ansamblul placilor de siguranta fuzibile cuprinde: placa de sigurante stanga pentru prizele din stanga si. in timpul degajarilor. Compartimentul instalatiilor este. 5 semnalizatoare pentru deschiderea usilor. 131) pe baza echipamentelor si dotarilor de care dispune se poate indeplini urmatoarele misiuni: .identificarea gazelor toxice din incaperi.180 15600 11300 4300 80 40 . D. transformatorul de stabilizare a tensiunii. .

precum si la combaterea incendiilor de mari proportii.500 3. .diametrul minim de viraj (l/min) . 19256 DF (A.autosasiul.bataia maxima a jetului de apa (m) . instalatia hidraulica pentru manevrarea tunului. de mare capacitate. Sistemul de conducte asigura transportul lichidului pompei de la intrarea in instalatie la iesirea din instalatie. Sasiul rigidizat si intarit cu lonjeroane suplimentare prin intermediul a sase tampoane elastice poarta suprastructura autospecialei fixata pe acesta prin 20 suporti elastici. . racit cu apa.instalatia suplimentara de incalzire.15º Motorul autospecialei este tip D.i. aeroporturi. cazanul. Accesorii p. Autospeciala pentru stins incendii cu spuma pe autosasiu 19215 DF.compartimentul accesoriilor. . Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt: Dimensiuni: .220 2. pompa autoabsorbanta pentru lichid spumant. o conducta pentru alimentarea tunului si o conducta pentru alimentarea cazanului cu apa. 19215. . 19256) Autospeciala pentru stins incendii cu spuma (fig. Autospeciala este realizata prin echiparea si carosarea unor autosasiuri Roman 19215 DF sau 19256 DF. deoarece vehicularea lichidului spumant se executa de catre o pompa autoabsorbanta.lungime (m) . Pompa centrifuga este cea clasica ce echipeaza toate autospecialele de stins incendii cu apa si spuma construite pe sasiu Roman 10215 si 12215. dupa care se ramifica patru conducte: doua pentru refularile laterale (cate trei iesiri tip B).compartimentul personalului. cu 6 cilindri in linie de 215 CP (tip D 2156 MTN de 256 CP).bataia maxima a jetului de spuma (m) . prin cazan trec conducte ce vehiculeaza aer cald furnizat de o aeroterma SIMON. iar dozarea se realizeaza prin intermediul unui robinet cu clapeta.000 litri pentru spuma si altul de 4.L.rotirea in plan orizontal .greutate totala (kg) . in compartimentul de la spatele masinii si pe acoperis. pentru o mai buna stabilitate a autovehiculului.4 5000 30 80 60 360º + 60º .Sp. instalatia conductelor.instalatiile de autoprotectie. .s. Amorsarea pompei (in cazul alimentarii de la o sursa de apa fara presiune) se face cu ejectorul de gaze esapate ori cu pompa de vid cu palete mobile. dintre care doua punti motrice avand posibilitatea de blocare tranversala si longitudinala a diferentialelor.viteza maxima (km/h) . tunul de apa si spuma. Instalatia speciala cuprinde pompa centrifuga pentru apa. Instalatia pentru producerea spumei este diferita de cea a celorlalte masini de stins incendii. necesare pentru interventia la incendii sunt fixate in rafturi si rastele speciale amenajate in trei locuri si anume: in compartimentul instalatiilor.000 litri care este sectionat printr-un perete interior. 132) face parte din grupa autospecialelor de lucru cu apa si spuma.Alte autospeciale A. Cazanul masinii este o constructie sudata din otel inoxidabil cu capacitate totala de 10.2156 HMN8 diesel in 4 timpi.greutatea autosasiului (kg) Performante: .debitul maxim al tunului de apa (l/min) .rampa maxima . formand doua compartimente: unul de 6. Pentru prevenirea inghetului substantelor de stingere. Fig.instalatiile de stins incendii cu apa si spuma. montata in instalatia autospecialei pe suporti prevazuti pe sasiul masinii si antrenata printr-un arbore cardanic de la priza de putere. La suspensia spate s-a ales varianta joasa.19215 sau 19256 au in compunerea lor urmatoarele compartimente si instalatii: .debitul maxim de spuma (mc/min) . 132 Descriere Autospecialele de stins incendii cu spuma R. . Cu ajutorul pompei autoabsorbante pentru spumant se poate realiza alimentarea cazanului propriu din butoaie.greutatea utilajelor si accesoriilor (kg) . Cabina mare de tip Roman care intra in componenta acestui autosasiu s-a adaptat numarului de persoane si aparatajului necesar deservirii autospecialei avand capacitatea de 6 locuri. fiind utilizata pentru stingerea incendiilor indeosebi in industria chimica si petrochimica.compartimentul instalatiilor.inaltime incarcat/descarcat (m) Greutati: . alimentarea cazanului altor autospeciale din butoaie sau din cazanul propriu. precum si lucrul cu spuma absorbind spumant direct din butoaie. in productia de lacuri si vopsele.latime (m) . cu trei punti. Refularea pompei centrifuge este controlata de un robinet cu clapeta. Aspiratia pompei este bilaterala (cate doua intrari tip A de fiecare parte a masinii) in vederea racordarii lesnicioase la sursa de apa cea mai apropiata.000 litri pentru apa.S. .rotirea in plan vertical 9.400/3450 25340 800 450 93 (84) 26º 19.

acceleratie motor. mecanismul de rotire melc-roata si cilindrul de ridicare-coborare. comanda lampa girofar.latime (m) . 133) este destinat transportului servantilor. actionare tun.vertical – 15 + 60º Fig. deasupra compartimentului accesoriilor.debit maxim de apa (l/min) .cu spuma . comanda amplificatorului cu dispozitiv de alarmare (ADA02). accesoriilor stingatoare la locul interventiilor putand actiona cu apa si spuma. Pe traseul acestora doua sunt amplasate 10 duze care permit formarea unei perdele de apa cu rol de racire a caroseriei. Sasiul este format din lonjeroane din otel si traverse imbinate prin suruburi. protejat la interior contra coroziunii prin cauciucare. componentele sale principale fiind: . In compartimenul instalatiilor sunt dispuse urmatoarele comenzi: pornit-oprit motor.debit maxim de spuma (mc/min) . Tot aici sunt montate aparatele de masura si control. .masa totala (kg) . Instalatia de incalzire este destinata asigurarii unui nivel optim al temperaturii in compartimentul instalatiilor si accesoriilor.robinetul de dozare a spumantului in apa. . angrenare pompe. B. Instalatia speciala de stins incendii cu apa si spuma asigura refularea apei si. Cabina este de tip Roman cu 6 locuri.rezervorul de apa (kg) . avand posibilitatea de blocare transversala si longitudinala a diferentialelor. In afara comenzilor obisnuite. Instalatia de incalzire suplimentara asigura incalzirea compartimentului instalatiilor si cazanului prin montarea unei aeroterme de la care pornesc patru conducte (doua dus si doua intors).rezervorul pentru apa cu capacitatea de 10. . toate montate pe cabina.Refularea de la distanta a substantelor de stingere (apa. instalatia speciala de stins incendii cu apa si spuma. Instalatia electrica mai cuprinde un post de comanda mobil care permite telecomanda tunului prin cablu electric de la maximum 20 m distanta. de pe acoperisul masinii.tunul pentru apa si spuma. Actionarea tunului se face din cabina.pompa centrifuga pentru refularea apei si a solutiei spumante. Tabloul de comanda si control este amplasat in compartimentul instalatiilor si cuprinde toate aparatele si dispozitivele de comanda. control nivele apa si spumant. ejector gaze arse. Se compune dintr-o conducta care porneste din refularea pompei centrifuge si se ramifica in doua ramuri pe acoperisul masinii. comanda 9. iluminat compartiment instalatii.080 2.viteza maxima (km/h) . fie printr-un ejector de gaze. precum si majoritatea elementelor componente ale acestora. Masina face din categoria autospecialelor de mare capacitate. Are o constructie completa care permite dirijarea apei si spumei in plan orizontal si vertical prin intermediul tevilor de lucru cu apa sau spuma si a unor mecanisme de rotire si basculare. comanda proiectorului si comanda agregatului de incalzire SIMON. instalatia de incalzire. precum si aparate de control – vacuummetru. ca parti importante fac parte: tevile pentru apa si spuma. Actionarea tunului se realizeaza mecanizat (hidraulic si pneumatic) sau manual. control si comanda ale instalatiei speciale de stins incendii sunt amplasate in cabina si compartimentul instalatiilor. 133 Descriere .rotirea tunului – orizontal 360º . din dotare. ambreiaj. masura si control necesare functionarii normale a instalatiei speciale de stingere.inaltime incarcat-descarcat (m) Greutati: . Din componenta tunului.pompa autoabsorbanta pentru vehicularea spumantului.echipamentul de amorsare a pompei centrifuge (cu doua posibilitati independente de realizat depresiune in sistemul de aspiratie fie printr-o pompa de vid cu rotor cu palete. protejat prin vopsire. . Autotunul de stins incendii cu apa si spuma pe sasiu ROMAN 19256 DF (ATI 19256 DF) Autotunul de stins incendii cu apa si spuma 19256 DF (fig. prevenind totodata inghetarea apei si spumantului in componentele instalatiei speciale de stingere. Acestea asigura manuirea si controlul functioarii instalatiilor speciale de stins incendii cu apa si spuma permitand urmatoarele operatii: pornirea-oprirea motorului. .conductele si armaturile construite intr-o retea ce permite realizarea circuitelor prevazute in schema tehnologica a instalatiei speciale. avand urmatoarele caracteristici tehnico-tactice: Dimensiuni: . compartimentul instalatiilor si accesoriilor. echipamentul electric.i. dispozitivele de comanda si aparatele de masura si control. hidraulic prin doua distribuitoare. manometru presiune apa. Instalatia de autoprotectie este conceputa pentru a asigura apropierea cat mai mult de incendiu si racirea autospecialei cu o perdea de apa.bataia maxima a tunului (m) – cu apa .250 26850 13580 9831 cca 10000 cca 2000 cca 220 85 5000 30 80 60 . organul de baza pentru refularea apei si spumei la distante mari. Compartimentul instalatiilor si accesoriilor este dispus in partea anterioara a caroseriei.000 l executat din tabla de hotel. .500 3. Este formata dintr-o aeroterma tip SIMON care produce si refuleaza aer cald. montat pe conducta de esapament).masa autosasiului (kg) . . fiind echipata cu aparatajul si instalatiile de comanda si control necesare conducerii autovehiculului. Echipamentul electric include instalatia electrica a autosasiului si consumatorii specifici acestei masini: doua lampi cu lumina rosie intermitenta (girofar) si amplificator de voce cu dispozitiv de alarmare tip ADA-02.rezervorul de spumant (kg) . .echipamentul de autoprotectie ce asigura protectia autospecialei impotriva radiatiilor calorice degajate de incendii pe timpul interventiilor.rezervor combustibil (l) Performante: . spuma) catre focarul incendiului se face cu ajutorul unui tun montat pe acoperisul masinii.100/3. in cabina se afla: robinetul comanda dublu ambreiaj. Teava de spuma este prevazuta cu un dispozitiv de producere a unui covor de spuma actionat manual. Obturarea tevilor de apa si spuma se realizeaza prin doi robineti actionati electromagnetic din compartimenul instalatiilor. fiind prevazut cu rafturi si locasuri pentru amplasarea accesoriilor p.rezervorul pentru spumant lichid cu capacitate de 2000 l. dispozitivele de comanda ale instalatiei specifice de stins incendii. Dispozitivul de comanda si aparatele de masura si control sunt dispuse in compartimentul instalatiilor si accesoriilor. a spumei aeromecanice.masa proprie (kg) . Aparatele pentru masura.Autospeciala se compune din autosasiu tip Roman 19256 DF. executat din tabla de otel. Autosasiul este echipat cu 3 punti din care doua motrice pe spate. manometru presiune ulei.s.lungime (m) . respectiv.

o conducta de legatura intre amestecator si aspiratia pompei centrifuge. frana de stationare actionata mecanic cu arc compresor numai pe rotile din spate si frana de motor. o trapa de aerisire pe acoperis si o bara pentru sustinere pentru servanti.debitul de apa al pompei centrifuge (l/min) . frana de serviciu pneumohidraulica in fata si pneumatica in spate. 134) este o autospeciala de stins incendii cu apa si spuma aeromecanica de categorie grea. echipamentul electric. urmatoarele subansamble principale: motorul tip D. 2156 HMN 8.accesorii p. puntile fata si spate cu reductoare laterale (la roti). Compartimentul accesoriilor. In partea din fata a caroseriei s-a amenajat un compartiment pentru persoane.detergent lichid (kg) .s. o conducta cu robinet dozator cu cinci pozitii. Instalatiile speciale sunt amplasate in partea din spate a autopompei cisterna cu tun si constau din: . un colector de spumant si o conducta de legatura cu amestecatorul. 10215 F sau R.sistemul de suspensie (arcurile) a fost intarit pentru a corespunde regimului de exploatare permanenta cu incarcatura maxima admisa.masa totala (kg) . cutia de distributie cu doua trepte si si diferential interaxial blocabil.spumant lichid (kg) . instalatiile speciale. Compartimentul instalatiilor cuprinde restul caroseriei si este prevazut cu doua usi batante laterale si un capac rabatabil in spate.bataia maxima a tunului de apa (m) pe orizontala pe verticala . . precum si 8 servanti.apa (kg) . Caroseria are o constructie unitata. 10215 sau R. si instalatii speciale. este prevazut cu doua usi blocate fara geamuri. 10215 F (cu punte simpla fata) si R.masa proprie (kg) . doua lampi electrice de iluminat. Constructia si dotarea autopompei cisterna asigura interventia eficienta atat din apropierea focarului cat si de la distanta. pompa centrifuga si instalatiile speciale pentru lucru cu apa si spuma. atat independent cat si in dispozitive complexe. prevazute cu cate un robinet de izolare.500 3.800 cca 8500 cca 950 cca 100 cca 400 500 30 80 60 40 86 40 40 iarna 45 . o conducta de legatura intre ejector si aspiratia pompei.lungime (m) . .instalatia de aditivare (imbunatatire) a apei ce consta dintr-un rezervor de detergent. . comanda refularii apei si spumei pe tevile tunului.inaltime maxima (m) Greutati: .i. sistemul de rulare pe anvelope montate pe jante si instalatia electrica cu tensiunea nominala de 24 V.s.cabina autopompei cisterna cu tun a fost adaptata la exterior si interior pentru montarea unor consumatori electrici suplimentari si a unor dispozitive specifice de comanda. controlul nivelului in rezervoare si comanda instalatiei de autoprotectie. actionarea tunului cu apa si spuma.latime (m) . reglarea dozarii solutiei de spumant in apa. 8. caroseria. suspensia intarita compusa din arcuri cu foi semieliptice in fata si spate. o conducta de refulare din care se ramifica toate celelalte conducte de refulare a apei spre tun.i.s.bataia maxima a tunului cu spuma (m) pe orizontala 60 pe verticala .instalatia de lucru cu apa compusa din: pompa centrifuga tip PSI 50/8.doua instalatii de amorsare a pompei centrifuge. Pentru a facilita demontarea cutiei de viteze podeaua compartimentului personalului este demontabila. accesorii p. impreuna cu alte autospeciale din aceeasi familie sau cu cele care folosesc substante stingatoare de natura diferita ori compatibile in procesul de stingere.debitul maxim de spuma (mc/min) .i.10215 FA) Autopompa cisterna cu tun R. autospeciala are capacitatea marita de acces in teren si poate transporta cantitati insemnate de substante stingatoare si accesorii p. comanda pompei de apa. destinata lucrului pe loc sau din miscare. doua rezervoare pentru spumant lichid. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: . a pompei de vid.i. Autosasiurile folosite au in compunere in general. una functionand pe principiul ejectiei aerului din pompa centrifuga. controlul presiunii (depresiunii) in instalatie. Masina a fost conceputa si s-a executat in doua variante de sasiu R. la care s-au adus urmatoarele modificari si completari: . 10215 FA. patru scaune rabatabile. C. prin intermediul unui ejector amplasat pe conducte de evacuare a gazelor de esapament si alta fiind o pompa de vid si pompa centrifuga se realizeaza prin conducte independente.. In interiorul acestui compartiment se afla rezervoarele pentru apa. amortizoare telescopice numai in fata si tampoane de cauciuc cu amortizare progresiva. un stut cu robinet sudat pe colectorul spumant. a pompei de spumant.s.500 2. cuplarea-decuplarea ejectorului de gaze. ambreiajul monodisc uscat cu comanda hidraulica. cu compartimente pentru personal.500 16. Autosasiul este din cele folosite pentru autocamioanele R.instalatia electrica a autosasiului s-a completat cu aparatura si accesoriile specifice si adaptat la constructia de ansamblu a autospecialei. rezervorul pentru apa. doua conducte de trecere a spumantului din rezervoare spre amestecator.viteza maxima (km/h) . cuprinde toate elementele instalatiei de lucru cu apa si in plus. suport pentru roata de rezerva si amenajarile necesare pentru ampasarea si fixarea accesoriilor p. prevazut cu cate o usa laterala. .acceleratiei motorului. cuplarea-decuplarea prizelor de putere. 10215 FA. . comanda pompei de ulei. 134 Descriere Autospeciala se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul R. patru geamuri.10215 si R. doua conducte de aspiratie terminate fiecare cu doua guri de alimentare tip A. 10215 FA (cu punte motoare in fata). gurile de refulare si manometru. sistemul de directie cu servomecanism hidraulic. un ejector robinet. Fiind realizata pe autosasiu ROMAN. . conducta de alimentare a pompei centrifuge cu apa din rezervorul masinii. cutia de viteze cu 6 trepte de mers inainte si una de mers inapoi. reglarea debitelor de apa si spuma. transmisia cardanica de tip tubular. Autopompa cisterna cu tun ROMAN 10215 F si ROMAN 10215 FA (APCT R. spumant si detergent.viteza medie economica (km/h) .a fost echipat cu o priza de putere mecanica pentru antrenarea pompei centrifuge si una pentru antrenarea pompei de ulei hidraulic. 10215 (fig. un amestecator de spumant in apa.instalatia de stingere cu spuma. (kg) Performante: .400 10. amplasat imediat dupa compartimentul personalului.norma de consum carburant la 100 km (l) vara Fig. amestecatoarele de spumant si detergent. rezervor.

tunul pentru apa si spuma este actionat hidraulic si amplasat deasupra compartimentului instalatiilor.instalatia electrica cuprinde patru sisteme si anume: sistemul de pornire a motorului si de incarcare a bateriilor. Teava pentru spuma este generatorul propriu-zis de spuma. intr-un loc usor accesibil conducatorului auto care manevreaza autospeciala.instalatiile de actionare si comanda cuprind: instalatia hidraulica pentru actionarea tunului. acesta asigurand introducerea aerului in solutia spumanta. sistemul de semnalizare si sistemul de avertizare.. . . instalatia hidraulica pentru actionarea ambreiajului masinii din compartimentul instalatiilor speciale. La teava pentru apa se pot monta patru tipuri de ajutaje. instalatia electropneumatica de actionare a robinetelor de la tevile tunului.tabloul de comanda si control este amplasat in compartimentul instalatiilor speciale. pe baza fenomenului de ejectie care se manifesta in zona ajutajului de refulare. sistemul de iluminare. . precum si aparatele de masura si control aferente instalatiilor speciale. in partea din spate. . In acest tablou sunt centralizate comenzile electrice si electropneumatice.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->