MANUAL pentru cunoasterea accesoriilor, utilajelor si autospecialelor de stingere a incendiilor Editura Ministerului de Interne 1992 CUPRINS Capitolul I ACCESORII

PENTRU LUCRUL CU APA Furtunul de refulare pag. 4 Tubul de cauciuc pentru aspiratie pag. 4 Tevi de refulare pag. 5 Hidrantii portativi pag. 7 Distribuitoarele pag. 9 Colectorul pag. 10 Sorbul pentru tuburile de aspiratie Ejectorul pentru ape mici pag. 11 Racorduri pag. 12 Reductiile de racorduri pag. 13 Ajutajul pulverizator pag. 13 CAPITOLUL II ACCESORII PENTRU PRODUCEREA SPUMEI Amestecatorul de linie pag. 14 Tevile generatoare de spuma mecanica pag. 15 Generatorul de spuma chimica pag. 17 Dozatorul pentru spuma mecanica pag. 17 Capul deversor pag. 18 Prelungitorul tevii generatoare de spuma pag. 18 Bidonul pentru lichid spumant pag. 18 Dispozitiv de transvazare spumant pag. 18 CAPITOLUL III ACCESORII PENTRU PROTECTIE Casca pag. 19 Costumul de protectie contra apei Costumul de protectie anticalorica Masca contra fumului si gazelor pag. 21 Aparatele izolante pag. 22 Aparatul izolant cu aer comprimat Trusa cu butelii si cartuse filtrante Aparatul pentru cercetare chimica Trusa electrica pag. 30 Cizmele de cauciuc pag. 30 Cizmele de protectie cu talpi neperforabile Manusile de cauciuc pag. 31 Ochelarii pentru sudura pag. 31 pag. 19 pag. 19 pag. 20 pag. pag. 28 pag. 29 pag. 31 28 pag. 4

pag. 10

pag. 14

CAPITOLUL IV ACCESORII PENTRU SALVARE SI PRIM AJUTOR MEDICAL Centura de siguranta pag. 32 Carligul de siguranta pag. 32 Coarda si cordita de salvare pag. 32 Completul de salvare de la inaltime pag. 33 Pernele pneumatice de salvare pag. 37 Cuiul de sustinere pag. 38 Aparatul de inhalat oxigen pag. 38 Trusa sanitara pag. 40 CAPITOLUL V ACCESORII PENTRU TAIAT SI DEMOLAT Toporul-tarnacop pag. 40 Toporasul pag. 41 Ranga pag. 41 Cangea pag. 41 Lopata si cazmaua pag. 41 Furca pag. 42 Ferastraul „coada de vulpe” pag. 42 Joagarul pag. 42 Ciocanul si spitul pentru spart beton pag. 43 Motoferastraul cu lant pag. 43 Foarfecele pentru taiat cablu pag. 44 Aparatul de sudat si de taiat autogen pag. 44 Bormasina electrica portativa pag. 45 Pompa hidraulica cu dublu efect pag. 46 Distantorul electric pag. 46 Cricul pneumatic pag. 47 CAPITOLUL VI ACCESORII PENTRU ILUMINAT pag. 48 pag. 40

pag. 31

Lampa electrica cu acumulator pag. 48 Proiectorul mobil de 1000 W pag. 49 Farul pompier pag. 49 Corpul de iluminat cu faruri pag. 50 Bobina pentru cablu pag. 50 Trepiederul proiector pag. 51 Furca pentru ridicat cablurile electrice Ghearele pentru urcat pe stalpi pag. 51 CAPITOLUL VII ACCESORII DIVERSE pag. 51 Puntea de trecere peste furtun pag. 52 Cotul pentru furtun pag. 52 Fasa pentru furtun pag. 52 Cheia pentru racordare pag. 53 Geanta pentru chei si fesi pag. 53 Cheia cofret pag. 53 Aparatul pentru legat furtunuri pag. 53 Aparatul pentru spalat furtunuri pag. 54 Electroexhaustorul pag. 54 Electroventilatorul pag. 55 Cordita pentru sustinerea sorbului Cordita pentru legat furtunul pag. 56 Coarda pentru ancorat scari pag. 56 Galeata din panza pag. 56 CAPITOLUL VIII SCARI MANUALE pag. 56 Scara de imperechere pag. 56 Scara culisanta Scara de fereastra pag. 57 Scara baston pag. 57

pag. 51

pag. 56

pag. 57

CAPITOLUL IX MIJLOACE PENTRU TRANSMISIUNI pag. 58 Radiotelefoanele pag. 58 Unitatea de comanda prin laringofon pag. 67 Incarcatoare pentru bateriile de acumulatori ale radiotelefoanelor pag. 68 Baterii de acumulatori pag. 70 Amplificatori cu dispozitiv de alarmare tip ADA – 02 pag. 70 Megafonul de 4 W pag. 70 Dispeceratul pag. 71 Centrala telefonica automata de institutie P. 40 pag. 71 Centrala telefonica de campanie cu 10 numere pag. 74 Telefonul ATI – 52 pag. 75 Bobina cu cablu telefonic pag. 78 CAPITOLUL X STINGATOARE pag. 78 Stingatorul portativ cu apa pulverizata pag. 78 Stingatoare transportabile cu apa pulverizata pag. 79 Stingatoare portative cu spuma chimica pag. 80 Stingatoare portative cu pulbere pag. 83 Stingatoare transportabile cu pulbere pag. 83 Stingatorul remorcabil cu pulbere si dioxid de carbon pag. 84 Stingatoare portative cu dioxid de carbon pag. 85 Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon pag. 86 Galeata stingator pag. 87 CAPITOLUL XI UTILAJE PENTRU STINGEREA INCENDIILOR Motopompa usoara de 400 l/min. pag. 88 Motopompa de 800 l/min. pag. 89 Motopompa de 1300 l/min. (MP 73) pag. 90 Motopompa de 1500 l/min. (MP 79) pag. 92 Motopompa de stins incendii cu MPR – 1600 Hidrogeneratorul de spuma usoara Tunuri pentru stins incendii cu apa si spuma pag. 88

pag. 92 pag. 94 pag. 95

CAPITOLUL XII POMPE DE VID SI CENTRIFUGE pag. 98 Pompe de vid pag. 98 Pompe centrifuge pag. 100 Pompe din dotarea autospecialelor si utilajelor de stingere a incendiilor

pag. 101

CAPITOLUL XIII AUTOSPECIALE DE STINS INCENDII Date generale pag. 103 Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri de turisme pag. 104 Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri tip camion mijlociu pag. 107 Autospeciale de stins incendii pe autosasiul tip camion greu pag. 114 Alte autospeciale pag. 120

CAPITOLUL I ACCESORII PENTRU LUCRUL CU APA Accesoriile pentru lucrul cu apa sunt mijloace destinate vehicularii apei direct de la sursele sub presiune la locul incendiului sau prin intermediul autospecialelor si utilajelor de stingere. Din grupa accesoriilor pentru lucrul cu apa fac parte: furtunul de refulare, tubul de cauciuc pentru aspiratie, teava de refulare, hidrantul portativ, distribuitorul, colectorul, sorbul pentru tuburile de aspiratie, ejectorul pentru ape mici, racordul, reductia si ajutajul pulverizator. De la inceputul capitolului, pentru a nu crea confunzii, subliniem ca denumirea de „accesorii pentru lucrul cu apa” este generica, pornind de la domeniul cu cea mai mare utilizare a acestora, parte din ele putand fi folosite si pentru transportul emulsiilor de apa si spumanti sau al pulberilor vehiculate sub presiune. Furtunul de refulare In raport de tipul lor (A, B, C sau D), furtunurile de refulare prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 111 20 B 76 25 20 ± 0,5 1,0 ± 0,2 920 700 450 200 C 53 20 D 26 20

Diametrul (interior) Presiunea de incercare (bari) Lungimea (m) Grosimea stratului de cauciuc (mm) Masa pe ml (g) Descriere

Furtunul de refulare este fabricat din fibre textile poliesterice cu tesatura circulara (fara cusatura) cauciucata, pentru a-i asigura etanseitatea si a reduce pierderile de presiune prin frecare pe timpul trecerii apei. La ambele capete, in raport cu tipul sau, furtunul este prevazut cu racorduri de refulare. Furtunul se intrebuinteaza in bucati lungi de 20 ± 0,5 m si se foloseste sub role simple sau duble, panglici sau infasurat pe vartelnitele carucioarelor port-furtun. Fig. 1 Intretinere Dupa folosire, furtunul trebuie sa fie bine curatat prin spalare cu apa, operatie executata manual sau cu aparatul pentru spalat furtunuri. Dupa spalare, furtunul trebuie uscat in locuri special amenajate sau pe stelaje inclinate, la locuri ferite de radiatii solare ori termice. Dupa uscare, se verifica starea racordurilor si garniturilor; se repara cand este cazul, iar pentru prelungirea duratei de intrebuintare se schimba dunga la intervale de 6 luni. Tubul de cauciuc pentru aspiratie In raport de tipul lor (A, B sau D), tuburile de cauciuc pentru aspiratie prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

intarite cu sarma sub forma de spirala. 14. Se compune din urmatoarele parti: (fig. Tubul trebuie sa nu se sparga.racordul fix (1). cu exceptia racordului. . tubul de racordare. Dupa 5 minute se admite o scadere a depresiunii cu 3% cu conditia ca etanseitatea pompelor sa fi fost verificata in prealabil iar tubul sa nu se deformeze.ajutajul de baza (4). Fig.Diametrul interior Lungimea (m) Masa tubului fara racorduri (kg/m) A 110 mm 2. 3). La ambele capete. .5 8. 2 Intretinere Dupa folosire. 14. 12.tevi de refulare cu robinet: . in urma vulcanizarii. 16 960 D 200 12 4 170 Este confectionata din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune sau.cu perdea de protectie. In afara verificarilor curente care se fac dupa fiecare folosire (racorduri. racordandu-se la furtunurile de refulare sau alta sura de apa. dupa care se sterg cu carpe moi. se usuca in aer liber apoi se verifica starea racordurilor. . prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Lungimea totala (mm) Diametrul ajutajului de baza (mm) Diametrul ajutajelor finale (mm) Masa Descriere B 430 20 12.tevi pentru dispersia apei.tubul de racordare (2).fara perdea de protectie.25.750 C 445 20 8. Tevi de refulare Tevile de refulare se clasifica in: . verificat si repus in stare de functionare. . iar la celalalt capat se racordeaza la intrarea in pompe.tevi de refulare simple. Fig. precum si insurubarea normala pe filet a ajutajelor demontabile. tubul maner si ajutajul de baza formeaza o piesa comuna cu denumirea ajutaj de baza minor. 3a). C sau D). B sau D. . 2 si 1.tubul maner (3) care in unele cazuri este izolat termic pentru a proteja mana servantului pe timpul temperaturilor scazute. 4) .25 Descriere Tubul de cauciuc pentru aspiratie este confectionat din straturi suprapuse de cauciuc si panza. proba se repeta cu toate tuburile din dotarea autospecialei racordate impreuna. .5 B 75 mm 2 si 1. din material plastic. 16 si 18 1. . 10. 3a Intretinere Dupa intrebuintare se spala cu apa curata atat in interior cat si in exterior. Dupa verificarea fiecarui tub in parte. Aderenta intre straturile de panza si cele de cauciuc se realizeaza cu ajutorul solutiei de cauciuc. Fig. tubul de aspiratie este prevazut cu cate o portiune (11 – 15 cm) fara sarma care permite fixarea racordurilor A. sa nu prezinte infiltrari de apa sau deformari. anual sau cand se constata anumite deficiente.ajutajele demontabile (5). garnituri etc. .). b) tevile de refulare cu robinet (fig.5 D 25 mm 3 si 4 1. 3 In raport de tipul lor (B. a) teava de refulare simpla (fig. a garniturilor. tubul trebuie sa fie spalat cu apa apoi uscat. b) proba la presiune hidraulica In fiecare tub se realizeaza o presiune hidraulica de 6 bari timp de 5 minute. Aceasta asigura refularea jetului de apa si dirijarea lui asupra focarului. Se creeaza o depresiune de 640 mm coloana de mercur. tubul se supune urmatoarelor probe: a) proba de aspiratie uscata Fiecare tub se inchide la un capat cu racord infundat. La tevile tip D si la unele variante tip B sau C.5 5.

mansonul de izolare termica (6). B sau C. 4.dispozitivul de pulverizare (9) la teava cu robinet si perdea de protectie.robinetul. Indiferent de forma de constructie acestea servesc la formarea unei perdele de apa necesara in unele situatii pentru protectia servantilor. Fig.dispersor.ajutajul de baza (7). in plus se verifica functionarea normala a robinetului. 5). Functionare Pentru folosire se racordeaza teava la linia de furtun. se actioneaza asupra manerului inchizand sau deschizand cepul robinetului in cazul tevilor fara perdea de protectie.racordul fix (1). la care se disting: corpul robinetului (2). .Tevile de refulare cu robinet se prezinta in doua variante constructive si anume cu si fara perdea de protectie. deschizandu-se orificiile de dispersie a apei. 4a . Cand se lucreaza cu tevile de refulare cu perdea de protectie. Prin manuirea spre stanga se realizeaza suprimarea progresiva a perdelei de protectie. confectionat din material plastic sau cauciuc vulcanizat. rezistent la coroziune si se compun din urmatoarele parti: . c) tevile pentru dispersia apei Tevile pentru dispersia apei (fig.racordul fix. in cazul tevilor de refulare cu robinet si perdea de protectie.2 (14) 490 18 16 14 Cu perdea de protectie 500 20 16 12 tip C 1 Debitul de apa (l/min) Marimea fantei (mm) Lungimea sectorului circular de protectie a apei (m) Inaltimea sectorului circular al apei (m) Masa (kg) Descriere B 1200 5 32 10 3 C 600 3 20 6 2 Tevile pentru dispersia apei sunt confectionate din otel inoxidabil cu racord de aluminiu. 4 Tevile de refulare cu robinet fara perdea de protectie sunt de doua tipodimensiuni si anume de 8 si 14 mm. tevile pentru dispersia apei prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: (8) 485 12 10 8 tip C 1. Intretinere Pentru intretinere se procedeaza la fel ca la tevile simple. in cazul incendiilor izbucnite in zone imediat invecinate cu acestea. Hidrantii portativi Hidrantii portativi se clasifica in: . .ajutajul demontabil (8) la teava de refulare cu robinet. 5 In raport de tip. Fig. In raport de varianta si tipodimensiuni prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fara perdea de protectie Lungimea totala (mm) Ajutajul de baza (mm) Ajutajul intermediar (mm) Ajutajul final (mm) Marimea racordului Masa (kg) Descriere Sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compun din urmatoarele parti (fig. asigura refularea sub forma de perdea necesara protejarii stivelor de material combustibil din depozite. . . cepul (3) si manerul (4). Intretinere Pentru intretinere se executa aceleasi operatii ca in cazul tevilor de refulare de mana simple. a cladirilor etc.tubul maner (5).a): Fig. . dupa manuirea manerului robinetului se actioneaza si asupra dispozitivului de pulverizare prin rotire spre dreapta.. . . starea de curatenie a orificiilor si rotirea normala a dispozitivului de pulverizare.corpul tevii . respectiv.

. . se deosebesc: . tipodimensiunea in care au fost confectionati sau materialul de constructie.manerul. . 6 A 875 143 B 805 8. in raport de tip distingandu-se: .. Fig. 6b .inelul opritor (1) cu garnituri de etansare. la corpul bifurcat al hidrantului portativ cu robinete. 6a Sunt. 10 bari Descriere Hidrantii portativi. In plus.2 B 803 11 max. Diferentierea se realizeaza la partea superioara a hidrantilor. . 10 bari C 789 10 Inaltimea (mm) Masa (kg) Presiunea de lucru c) hidrantul portativ cu robinete (fig. fabricati in trei tipodimensiuni: A. Se asaza hidrantul portativ pe orificiul hidrantului subteran. sunt confectionati. 6) Acestia sunt fabricati in trei tipodimensiuni: A.). partile de baza ale acestora – corpul bifurcat si corpul tubular – sunt confectionate din fonta. Indiferent de rolul lor. 8).roata de manevrare (7). de regula. . iar la partea inferioara au o forma diferita (patrata. Pentru racordarea la retea.5 max.inaltimea (cu robinetul inchis.tija robinetului (8).capacul robinetului (6). mm) 1050 . In unele variante.masa (kg) . in functie de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 871 16. Atat la corpul cotit cat si la cel bifurcat (II) se intalnesc: . Mufele sunt piese metalice care la partea superioara au o forma triunghiulara pentru imperechere cu cheia hidrant.hidranti portativi cu robinete. indiferent de tip. . . 7 Fig. astfel ca urechile piulitei sa intre sub racordul cu gheare al acestuia.flansa de etansare (4). . B si C. Cheia este o piesa metalica formata dintr-o tija care la partea superioara are un maner in forma de „T” cu un capat ascutit si curbat.hidranti portativi cu cot simplu.discul robinetului (9). hidrantii portativi au ca anexe cheia hidrant subteran (fig. 10 . Functionare Cu ajutorul manerului cheii hidrantului se indeparteaza capacul hidrantului subteran. 6a) Fig. dreptunghiulara etc.corpul bifurcat – in cazul hidrantilor cu cot dublu sau al celor cu robinete.flansa cu manere (3). a) hidrantii portativi cu cot simplu (fig.corpul cotit – in cazul hidrantilor cu cot simplu.racordurile fixe (5). . din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune. 6b) Acest tip de hidrant prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig.presiunea de lucru max. 7) si mufele cheii hidrant (fig. 8 Se rasuceste pe filet piulita de racordare cu urechi de pe corpul tubular al hidrantului pana ce acesta coboara la nivelul inelului opritor. iar la partea inferioara o terminatie de forma unei chei tubulare triunghiulara. B si C.hidranti portativi cu cot dublu. adecvata formei capului tijei ventilului hidrantului subternan. in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. hidrantii au ca parte comuna corpul tubular de forma cilindrica (I) la care se disting: . de asemenea. . 10 bari C 789 81 Inaltimea (mm) Masa (kg) Presiunea de lucru b) hidrantii portativi cu cot dublu (fig.piulita de racordare cu urechi (2).

5 Racord de intrare Racord de iesire Felul obturarii Presiunea maxima Masa (kg) Descriere Sunt confectionate din aliaj de aluminiu anticorosiv.racordul de iesire tip A . La una sau la ambele iesiri ale hidrantului se racordeaza furtunuri de refulare A. La cererea servantilor 1 sau a personalului ce indeplineste atributiile acestora pe liniile de furtun ce asigura distribuirea apei. El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari. 9a .Se rasuceste spre dreapta corpul hidrantului actionandu-se cele 2 manere de manevrare ale fansei. liniile de furtun B si C sau numai C ordonate. fiind obligat sa coboare si sa se preseze pe orificiul hidrantului subteran la care se etanseaza prin intermediul garniturii de etansare. B.trei racorduri fixe din care 1 B si 2 C la tipul B-CBC sau 2 C la cel B-2C pentru iesirea apei (3). Intretinere Dupa intrebuintare hidrantul se spala. rotirea usoara a piulitei de racordare si starea garniturii de etansare. Pentru deschiderea hidrantului subteran se folosesc cheia hidrant si mufa adecvata. starea racordurilor si a garniturilor. . 9b).distribuitorul B-2C (fig.trei robinete (doua la tipul B 2C) la care se disting: . 10 bari . prevazut pe partea superioara cu un maner pentru transport (8). Colectorul Colectorul prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari.discul (7) la distribuitorul B-CBC. . C sau tunuri de absorbtie. apoi se demonteaza hidrantul portativ rotindu-se corpul hidrantului spre stanga. Fig. . Prin rotire hidrantul se insurubeaza in filetul piulitei.presiune de lucru max. starea racordurilor. Distribuitoarele Distribuitoarele se clasifica in: .1 Descriere Este confectionat din aliaj de aluminiu si se compune din urmatoarele parti (fig. 9c): Fig. sau cepul robinetului la distribuitorul B-2C.tija robinetului (6).doua racorduri fixe tip B pentru intrarea apei (2). . . iar pe partea interioara cu trei picioruse de sprijin. .un racord fix tip A pentru iesirea apei. 1 tip B Robinete cu disc 16 bari 7. Se compun din urmatoarele parti (fig. toate robinetele fiind inchise.racordul de intrare doua tip B . 10): .masa (kg) 6.roata (tija) de manevrare (5). Intretinere Dupa intrebuintare distribuitorul se spala. 9b Distribuitoarele tip B-2C sau B-CBC prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: B-2C B 2 tip C Robinete tip canea 15 bari 4. Fig.o clapa de inchidere cu bolt (4). 9c . 9a).1 B-CBC B 2 tip C. . dupa care se dezracordeaza linia de furtun echipata. Functionare Dupa amplasarea distribuitorului la locul indicat in dispozitivul de stingere se racordeaza la intrarea B linia de furtun prin care el este alimentat cu apa si apoi la iesirile respective. Hidrantul subteran se curata si se acopera cu capacul sau. Pentru deschiderea apei (la hidrantul cu robinete) se actioneaza asupra rotilor robinetelor.corpul colectorului (1). se deschid progresiv robinetele respective.corpul distribuitorului (1).capacul robinetului (4) in cazul distribuitorului B-CBC. . La incetarea lucrului se inchid robinetele. La incetarea lucrului se inchide hidrantul subteran (cu ajutorul cheii hidrant). .un racord fix tip B pentru intrarea apei (2).distribuitorul B-CBC (fig. se desracordeaza tuburile de absorbtie sau furtunurile de refulare de la hidrant. . se verifica functionarea corecta si etanseitatea robinetelor si a corpului hidrantului. se verifica functionarea si etanseitatea sa.

clapa va inchide orificiul intrarii. Se remediaza defectiunile constatate. Intretinere Dupa folosire sorbul se spala si se verifica starea racordului. In caz contrar. iar capatul liber se fixeaza de un punct de sprijin. buna functionare a supapei si a parghiei ei de manevrare. . Apa ce vine prin cele doua intrari este dirijata apoi prin iesirea A (B) in conducta cu cot pentru umplerea cazanului.ajutajul convergent de ejectie (3). Se umple sorbul cu apa si in intervalul de 5 minute nu se admit scapari decat sub forma de picaturi. Sorbul pentru tuburile de aspiratie Sorbul se fabrica in doua tipodimensiuni: A si B. . Functionare Se racordeaza sorbul la capatul inferior al coloanei de tuburi de aspiratie.debitul aspirat (l/min. .ajutaj convergent-divergent (6). In afara verificarilor curente.sita pentru retinerea impuritatilor (5). prin care apa vine cu presiune mai mica. b) coloana de ejectie (11) la care se disting: . Intretinere Dupa intrebuintare se spala si se verifica functionarea clapei si starea racordurilor. Pe timpul functionarii – daca apa ce vine din cele doua surse are presiuni egale – clapa va sta orientata pe directia axului deschiderii A. se leaga la inelul acesteia o cordita pentru sustinerea sorbului. 11): . In momentul intreruperii alimentarii. deschide supapa si lasa apa sa se scurga. executate dupa fiecare folosire. Dupa terminarea lucrului.picior de sprijin pe sol (8). 10 Functionare Colectorul se racordeaza la conducta cu cot prevazuta cu racord tip A a cazanului pentru apa de la autospeciale. pe care sita nu le retine.racordul fix tip C pentru intrarea apei (2).corpul de absorbtie (4) cu rol de sorb si de picior de sprijin. . se trage in sus de cordita care. . In cazul in care conducta cu cot a cazanului pentru apa este prevazuta cu racord tip B.presiunea apei la intrare (bari) 7 – 11 .conducta cotita (1). supapa sorbului este deschisa de curentul de apa ce intra din sura in tuburile de aspiratie.Fig. in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Tip A 206 x 223 15 Tip b 153 x 126 12 Dimensiunile (mm) Masa (kg) Descriere Este confectionat din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compune din urmatoarele parti (fig. . sorbul este supus unei probe de incercare a etanseitatii supapei. periodic. .nervuri pentru intarire (9). prin intermediul parghiei de manevrare.735 Descriere Este confectionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compune din urmatoarele parti (fig. 13): Fig. 12) are urmatoarele caracteristici tehnice: .masa (kg) 6. sorbul va fi introdus in cosul metalic. tuburi de aspiratie. Ejectorul pentru ape mici Ejectorul pentru ape (fig. parghia de manevrare a supapei (6) si inelul pentru legarea corditei de sustinere a sorbului (7). iar la racordurile B se cupleaza furtunurile ce fac legatura cu cele doua surse de alimentare.presiunea apei la iesire (bari) 1. In cazul cand apa contine impuritati de dimensiuni reduse. . realizandu-se astfel mentinerea coloanei. 13 a) corpul ejectorului (1) la care se disting: .racord fix B pentru iesirea apei (7). apa din tuburile de aspiratie apasa asupra supapei care este asezata pe scaunul aflat in corpul sitei. pompe). .) 130 . capacul supapei (5).corpul sorbului (II) cu un racord fix A sau B (3) in raport de tipul sorbului. in numar de patru.supapa sorbului cu corpul supapei (4).sita sorbului (I) cu fundul sitei (1) si corpul sitei (2). In vederea actionarii parghiei de manevrare a supapei. .5 – 2 . pentru golirea de apa a tuburilor de aspiratie. intre ea si colector se monteaza o reductie A-B. Pe timpul formarii vidului in sistemul de alimentare (sorb.

C si D) racordurile de refulare sau aspiratie prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 96 2. viteza de scurgere se micsoreaza si se mareste presiunea. fluidul aflat in sorb (aerul si apa) este obligat sa patrunda in zona de actiune a fluidului motor. are loc ca urmare a unei succesiuni de fenomene. a) racordurile de refulare sau aspiratie In raport de tipul lor (A. Racorduri Dupa domeniul de utilizare racordurile se clasifica in: . la racordul tip C pentru intrarea apei se cupleaza linia de furtun ce vine de la iesirea din pompele unei autospeciale sau ale unui utilaj. datorita presiunii atmosferice.5 B 65 G2 ½ 0. . racordurile fixe prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 100 G4 1. Fig. descreste presiunea si se mareste viteza. Sectiunea micsorandu-se din nou. in urma acesteia. Se compun din urmatoarele (fig.5 C 45 G2 0. sau cand este cazul.37 C 43 0. iar la cel de tip B furtunul pentru dirijarea apei la locul dorit. 14a .corpul racordului (1).24 Diametrul de trecere (mm) Masa (kg) Descriere Racordurile de refulare sau aspiratie se compun din urmatoarele parti (fig. Scurgerea fluidului motor cu viteza marita spre ajutajul convergent-divergent creeaza o depresiune.1 Diametrul de trecere (mm) Filet de racordare Masa (kg) Descriere La fel ca si cele de refulare si aspiratie. racordurile infundate prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .86 D 18 0. . garnitura de etansare (5) si nervurile exterioare radiale pentru strangere (6). Apa intrata in ajutajul de ejectie si care ester fluidul motor isi mareste presiunea si isi micsoreaza viteza ca urmare a micsorarii treptate a sectiunii. racordurile fixe sunt confectiionate din aliaj de aluminiu anticorosiv.teava racordului (7) prevazuta cu trei cercuri reliefate necesare prinderii de furtun sau de tubul de aspiratie cu ajutorul legaturii de sarma.racorduri fixe.Functionare . B. . ejectorul se spala si se verifica starea racordurilor si a garniturilor. apa trece printr-o sectiune marita si presiunea scade brusc in timp ce viteza se mareste la cateva sute de metri pe secunda. b) racordurile fixe In raport de tipul lor: A. iar dupa trecerea pragului de strangulare in partea divergenta a coloanei de ejectie. B. Intretinere Dupa folosire. Anual. C si D. doua santuri semicirculare de strangere (3).reductiile de refulare sau aspiratie.1 B 62 1. se demonteaza si se verifica ajutajele.corpul racordului (1) este prevazut cu doua gheare de racordare (2). .garnitura posterioara de etansare (4) din piele.4 D 18 G1 0. B. cu care se amesteca si patrunde in partea convergenta a coloanei de ejectie. . Apa trimisa de pompe impreuna cu cea antrenata iese din ejector pe la racordul B.garnitura anterioara de etansare (3) din cauciuc. Procesul de antrenare a apei (sau a unui alt fluid) prin principiul ejectiei. Apa refulata cu presiune de pompe este condusa spre ajutajul convergent de ejectie de unde patrunde sub forma de jet in ajutajul convergetdiverget si antreneaza apa din sursa prin sorb. locasul garniturii de etansare (4). pe baza principiului ejectiei. . C si D.portgarnitura (2). 14 . c) racordurile infundate In raport de tip: A. Dupa iesirea din ajutajul de ejectie.Pentru punerea in functiune a ejectorului. 14): . 14a): Fig. identic cu cel descris anterior.inelul de siguranta (8) pentru retinerea tevii racordului.racorduri infundate.

1 Sunt confectionate tot din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compun din urmatoarele parti (fig.diametrul ajutajului pulverizator (mm) .corpul racordului (1).200 .8 B 45 62 Diametrul mic de trecere (mm) Diametrul mare de trecere (mm) Presiunea de lucru Masa (kg) Descriere Reductiile sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune.garnitura de etansare (4) din cauciuc. Este fixat prin infiletare la corpul racordului de marime superioara si imobilizat cu cele doua suruburi.bataia jetului (m) . Ajutajul pulverizator Ajutajul pulverizator (fig. 14b): Fig.suprafata jetului (mp) .dispersarea jetului (m) . . precum si fixarea tevii racordului sau a capacului in cazul celor infundate prin inelul de siguranta.inelul de siguranta (3) pentru retinerea capacului.corpul racordului de marime superioara cu doua gheare de racordare. CAPITOLUL II ACCESORII PENTRU PRODUCEREA SPUMEI 14 max. 15) sunt de doua tipuri: A – B si B – C.corpul racordului de marime inferioara cu doua gheare de racordare. 16 Este confectionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si este prevazut cu bucsa racord. 14b .corpul propriu-zis al reductiei cu locasurile pentru cele doua garnituri de etansare. 15 Intretinere Operatiile de intretinere se executa la fel ca in cazul racordurilor. .6 C 45 0. doua santuri semicirculare de strangere.5 6 8 35 0. 2. Reductiile de racorduri Reductiile (fig. doua santuri semicirculare de strangere. in estenta constituind o imbinare a doua corpuri de racorduri de marimi diferite. Se compun din urmatoarele parti: . cu filet pentru racordarea la teava tip C si cu canale de diametre mici care obliga apa refulata de pompa sa paraseasca teava sub forma de picaturi fine.masa (kg) Fig. Fig. nervuri exterioare radiale pentru strangere si o portiune filetata exterioara.7 B 65 0.4 D 18 0. a ghearelor. racordurile se curata si se verifica starea garniturilor.Diametrul de trecere (mm) Masa (kg) Descriere A 100 1. a santurilor de strangere. .presiunea de lucru optima (bari) . identic cu cel descris la pct. in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 62 96 10 bari 2 0. o portiune filetata interioara si doua suruburi. Intretinere Dupa intrebuintare se sterge si se desfunda canalele daca este cazul. . Intretinere Dupa folosire.capacul (2). 16) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . a .

.0 .ajutajul convergent de ejectie (4). . 17) este realizat din doua tipodimensiuni: B si C in functie de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: B 5.500 5–7 237 Debitul de spuma (l/min. . La racordul D se ataseaza tubul de aspiratie care se introduce cu celalalt capat in bidonul (rezervorul) cu lichid spumant. Fig. . iar pentru obtinerea unui amestec mai sarac si spuma mai putin depusa la semnul minus. .000 390 6 681 2.conducta cotita (12) sau ramura superioara la care se disting: .corpul supapei de retinere (7) in care se gaseste supapa de retinere (8) din sticla sau cauciuc ce asigura circulatia lichidului intr-un singur sens.) .un racord fix (6) pentru iesirea amestecului (emulsiei). dupa care isi constituie drumul spre tevile generatoare de spuma mecanica.8 C 2. Rotind robinetul cu indicele fix catre semnul minus.500 5. a supapei de retinere si starea de curatenie a sitei. Apa intrata in amestecator antreneaza lichidul spumant din bidon (rezervor) – pe principiul ejectiei – si formeaza impreuna cu acesta un amestec (emulsie). ca urmare. tevile generatoare de spuma mecanica prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .coloane de ejectie (1) sau ramura inferioara la care se disting: .un robinet (13) cu cep. si viteza de circulatie a apei. etanseitatea si functionarea normala a robinetului. o parte din apa refulata circula prin ramura superioara.600 10 910 6. se pune robinetul cu indicele fix la semnul plus. Punand robinetul cu indicele fix la semnul plus. fie facand parte din instalatiile autospecialelor si utilajelor sau din instalatii fixe de stins incendii de la rezervoarele de produse petroliere si lichide inflamabile. Amestecul (emulsia) este completat si cu apa ce vine din ramura superioara.) Presiunea de lucru (bari) Debitul de apa (l/min) Masa (kg) Descriere Amestecatorul de linie este confectionat din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compune din urmatoarele parti (fig.lungimea (mm) .0 10. Functionare Pentru punerea in functiune.un racord fix tip D (9) pentru racordarea tubului de aspiratie a lichidului spumant. 2.debitul de spuma (l/min.presiunea nominala (bar) .000 790 8 942 3. 18): .un racord fix (2) pentru intrarea apei prevazut cu o sita metalica (3) pentru retinerea impuritatilor mecanice. 18. amestecatorul se spala pana la inlaturarea completa a urmelor de lichid spumant si se verifica starea racordurilor. Tevile generatoare de spuma mecanica In raport de tipul lor. amestecatorul se racordeaza la dispozitivul de interventie sau la iesirea din pompe. Amestecatorul de linie Amestecatorul de linie (fig. Fig. .masa (kg) Descriere 2.Accesoriile pentru producerea spumei sunt mijloace care concura la realizarea spumei mecanice sau chimice. . cu cursa limitata pe care se gaseste un indice.) . tevile generatoare de spuma mecanica.consum de apa (l/min. 17 .000 l/min. .ajutajul convergent-divergent (5).000 7–9 475 3.un sector gradat (14) avand marcate semnele plus si minus. In felul acesta se mareste presiunea in ajutajul convergent si. Din grupa acestor accesorii fac parte: amestecatoarele de linie.patru nervuri pentru intarire (10). Intretinere Dupa folosire. creindu-se astfel o depresiune mai mare ce duce la antrenarea unei cantitati sporite de lichid spumant.o sageata indicatoare a sensului de circulatie a apei aflata pe partea superioara a conductei cotite.500. se inchide orificiul de intrare a apei in ramura superioara apa fiind astfel obligata sa curga prin coloana de ejectie. bidonul pentru lichid spumant si dispozitivul de transvazare spumant. cu sageata indicatoare a sensului pe directia de curgere a apei. .0 1. 5. Pentru obtinerea unui amestec mai bogat in lichid spumant si formarea unei spume mai dense. micsorandu-se astfel debitul si presiunea apei ce trece prin ajutajul convergent ceea ce duce la realizarea unei depresiuni mai mici si. fie ca accesorii distincte.000 si 10.patru picioare de sprijin pe sol (11). la antrenarea unei cantitati mai reduse de lichid spumant. deci.

bicarbonat de sodiu HnaCO3 .conducta pentru golire.un racord fix tip C (4) pentru intrarea apei. se formeaza spuma prin absorbtia aerului si inglobarea acestuia in emulsia de apa si lichid spumant. Procesul de formare a spumei are loc in doua faze. Descriere Se compune din urmatoarele parti (fig. . sudata la partea cilindrica si la corpul de racordare.consum de praf de 8 bari (kg) 60 – 63 .partea tronconica (2). In partea exterioara a corpului de racordare. iar la partea interioara ajutajele pentru trecerea amestecului (emulsiei) de apa si spumant (4). . conductelor si a supapei de retinere. Intretinere Dupa intrebuintare se spala cu apa pana la inlaturarea resturilor de praf si spuma. etanseitatea robinetelor. .partea cilindrica (1) pe care sunt sudate doua inele metalice pentru intarire si pentru fixarea tubului prelungitor.tipul spumantului: . . Generatorul de spuma chimica Generatorul de spuma chimica are urmatoarele caracteristici tehnice: . manere pentru transport si suport de sprijin aflat la partea inferioara. Fig. cu robinetul de inchidere. 19): .) 475 . . .conducte auxiliare: . praful din palnie si are loc o reactie chimica dupa formula: 6HnaCO3 + Al2(SO4)3 = 6CO2 + 2Al(OH3) + 3 NaSO4 in urma careia rezulta spuma chimica ce este refulata pe teava.racordul fix (5). .carcasa de tabla (1) cu capac de inchidere. . se verifica starea racordurilor.robinet (5) pentru deschiderea apei.conducta pentru circuitul de antrenare a prafului ce se ramifica din coloana de ejectie dupa robinetul de deschidere a apei si care este prevazut cu robinet de inchidere. sunt practicate orificiile pentru intrarea aerului (3). amestecul de apa si lichid spumant patrunde in teava pe la racordul fix.ajutaj convergent de ejectie (6). trece prin cele 4 ajutaje practice in interiorul corpului de racordare si la iesire antreneaza. Functionare Teava generatoare de spuma se foloseste numai in combinatie cu un dispozitiv preamestecator de spuma.racordul fix tip B (10) pentru iesirea amestecului. care se ramifica din coloana de ejectie inaintea robinetului de deschidere a apei si este prevazuta cu robinet de inchidere si furtun prelungitor din cauciuc. 20 .debitul minim de spuma (l/min. . din care unul central si trei dispuse periferic. petrochimice sau al celor din depozitele de produse petroliere. ce asigura circularea amestecului de apa si praf unic intr-un singur sens si gratarul opritor al supapei (9). la terminarea partii tronconice a tevii. Functionare Se toara praful in palnie. . 20): .masa (kg) 40 De regula.palnia pentru praf (2) cu sita metalica (3). fie intercalat in dispozitivitul de interventie sau la iesirile din pompa (amestecator de linie sau generator de spuma mecanica). Ajutajele sunt inclinate pentru ca jeturile lor sa se intalneasca intr-un punct pe axul jetului central. generatorul de spuma chimica se intrebuinteaza in cadrul instalatiilor semifixe existente in obiectele chimice. In cea de-a doua faza. Lungimea liniei de refulare de la racordul B al generatorului si pana la teava nu trebuie sa fie mai mica de 40 m sau mai mare de 100 m. In prima faza cu ajutorul dispozitivului de dozare (amestec) se formeaza emulsia de apa si spumogen. pe principiul ejectiei. 19 .consum de apa la 8 bari (l/min. apa ce intra in coloana de ejectie pe la racordul C antreneaza.Tevile generatoare sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compune din urmatoarele parti (fig.ajutaj convergent-divergent (7).coloana de ejectie la care se deosebesc: .supapa de retinere (8) din cauciuc. Astfel. pe principiul ejectiei.presiunea de lucru (bari) 0–8 .corpul de racordare. aerul din orificiile exterioare ale corpului de racordare. Fig. fie inclus in instalatiile autospecialei.sulfat de aluminiu Al2(SO4) .) 3000 . . circular (la 120°). . care are loc in interiorul tevii generatoare.conducta de manometru ramificata din conducta circuitului de spalare. . Intretinere Dupa folosire teava generatoare de spuma mecanica se spala pana la inlaturarea completa a lichidului spumant si se verifica starea de curatenie a racordului si a ajutajelor.conducta pentru circuitul de spalare a prafului.

Se refuleaza apa cu presiune de 6 – 8 bari la intrarea in generator. . Antrenarea prafului din palnie este ajutata de jetul de apa al circuitului de antrenare. Functionare Pentru punerea in functiune a dozatorului. Pentru reglare. prevazuta cu robinet de inchidere. pana ce se observa ca apa din palnie este antrenata in totalitate pe coloana de ejectie. Prelungitorul tevii generatoare de spuma Caracteristicile tehnice ale prelungitorului tevii generatoare de spuma sunt urmatoarele (fig. a conductelor dopului metalic.dispozitivul de reglaj (2) format dintr-un dop metalic. praful din palnie cu care se amesteca. Dizolvarea prafului si omogenizarea amestecului se continua dea lungul liniei de furtun. se ia o medie de consum de 6 kg praf pe minut.conducta pentru golire (7) cu buton de inchidere.palnia cu sita metalica pentru praf (1). 21): Fig. . Pentru aceasta se pune dozatorul in functiune (folosind 2 kg praf) si se cronometreaza timpul in care a fost consumat. pe care se afla manometrul pentru controlul presiunii apei (12). Fig. un surub cu roata de manevrare si un suport filetat pentru surub. linia de furtun pentru dirijarea amestecului de apa si spumogen praf spre teava generatoare de spuma mecanica. de forma dreptunghiulara.ajutajul convergent de ejectie (5). Se toarna praf in palnie. pe principiul ejectie. . b) conducta pentru circuitul de antrenare a prafului (11) ce se ramifica din coloana de ejectie inainte de ajutajul convergent.lungimea (m) 3 . 22 Pentru utilizare se cupleaza capul deversor la prelungitorul tevii generatoare.presiunea de lucru (bari) 6–8 . .masa (kg) 35 Descriere Se compune din urmatoarele parti (fig. la racordul C se cupleaza furtunul ce vine de la pompe. c) cadrul suport (13) prevazut cu picioare de sprijin si maner pentru transport. se inlatura resturile de praf si emulsie.debitul minim de spuma (l/min) 5000 . 22) este confectionat din tabla de otel avand la partea inferioara forma cilindrica.Spalarea generatorului dupa folosire se face utilizandu-se circuitul de spalare dupa deschiderea prealabila a robinetului conductei de golire. operatie ce se repeta pana la stabilirea scurgerii optime a prafului in cadrul limitelor admise. Aerul este inglobat in amestec la teava generatoare in care se obtine spuma mecanica.supapa de retinere (8) din cauciuc.consum mediu de spumant (kg/min) 5–8 . . dupa care se marcheaza pozitia optima a dispozitiviului de reglaj. Buna functionare a dozatorul depinde de concordanta intre presiunea apei ce intra in coloana de ejectie.ajutajul convergent-divergent (6). Intretinere Dupa intrebuintare dozatorul se spala. presiune ce se verifica la manometru. Capul deversor Capul deversor (fig.racordul fix tip B (10) pentru iesirea amestecului de apa si spumogen praf. etanseitatea robinetului. functionarea normala a dispozitivului de reglaj si a supapei de retinere. iar la partea superioara un orificiu de refulare a spumei. dupa care se deschide dopul metalic al dispozitivului de reglaj manevrand roata acestuia cu o jumatate pana la o tura. ce iese pe langa supapa de retinere prin racordul B. Dozatorul pentru spuma mecanica Dozatorul pentru spuma mecanica prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . 23): . respectiv 2 kg in 20 secunde. verificandu-se starea racordurilor.coloana de ejectie (3) la care se disting: . 21 a) corpul generatorului la care se deosebesc: . . formand prin dizolvarea lui emulsia de apa si spumogen praf. debitul circuitului de antrenare a prafului si pozitia dopului de reglaj.un racord fix C (4) pentru intrare a apei.consum de apa mediu (l/min) 1000 . prevazut cu un colier de strangere. Se deschide robinetul circuitului de antrenare a prafului rotindu-se aproximativ o jumatate de tura. iar la racordul B. iar daca este mai mic se inchide. insuruband apoi fluturele colierului de strangere. care asigura circularea emulsiei intr-un singur sens si gratarul opritor al supapei (9). Pentru a se asigura dizolvarea completa a spumogenului praf lungimea liniei de furtun intre dozator si teava generatoare de spuma trebuie sa fie cel putin 60 m. Apa intrata in coloana de ejectie pe racordul C antreneaza. . Daca timpul este mai mare de 20 secunde se mai deschide dispozitivul de reglaj.

cizmele de protectie cu talpi neperforabile. La partea superioara casca este prevazuta cu o nervura longitudinala pentru intarire. La capatul cu sectiune mai mare este prevazut un colier de strangere cu surub si piulita fluture pentru priderea la teava generatoare sau intre ele. 25 Timpul de transvazare a unui butoi de 200 kg este de cca 4 min. Pentru fixare pe cap. 33 Intretinere Dupa folosire. precum si pe timpul sedintelor de instructie la tehnica ca de lupta. Dispozitiv de transvazare spumant Dispozitivul se compune dintr-o teava sifon care se insurubeaza in locul busonului butoiului si care se continua cu un furtun tip D pentru transvazare (fig. Intretinere . Casca Casca (fig. Din grupa accesoriilor pentru protectie fac parte: casca. Suruburile colierelor se ung dupa fiecare intrebuintare. casca este prevazuta cu doua cureluse din piele si o catarama.. 24 Intretinere Trimestrial se goleste de lichidul spumant si se spala cu jet puternic de apa in scopul inlaturarii reziduurilor.capacitate utila (l) 20 . Ca materiale pentru tesatura se mai pot folosi fibre de sticla sau sintetice. calamitati naturale.7 Descriere Este confectionat din tabla de otel. Fig. rama din mesina si snur textil pentru ajustare. cizmele de cauciuc electroizolante. La unele tipuri de prelungitoare colierele de strangere sunt inlocuite cu racorduri fixe sau cu o piesa filetata. instructie tactica si pregatire fizica de specialitate. starea manerelor si a imbinarilor de la pereti. CAPITOLUL III ACCESORII PENTRU PROTECTIE Accesoriile pentru protectie sunt mijloace care se folosesc in scopul protejarii personalului pe timpul actiunilor de interventie la incendii. . In interiorul castii se gaseste sistemul de protectie si fixare compus din tampoane de masa plastica sau cauciuc spongios. Tubul terminal la care se monteaza capul deversor nu are decat un colier de strangere la partea sa inferioara. casca este prevazuta cu aparatoare impermeabila (1) pentru gat si un vizor din stiplex (2). aparatele izolante cu oxigen. . . Bidonul pentru lichid spumant Bidonul pentru lichid spumant (fig.o gura de umplere-scurgere cu capac. are o forma paralelipipedica si se compune din urmatoarele parti: . se spala si se verifica starea colierelor de strangere (racordurilor) si a capetelor tubului.fundul bidonului. apoi se verifica si se remediaza etanseitatea capacului. pe doi din acestia fiind plasate manerele laterale pentru transport. masca contra fumului si gazelor. trusa electrica. In varianta cu vizor.un maner pentru transport. 26) are greutatea de cca 600 g si se prezinta in doua variante: casca fara vizor si casca cu vizor. Fig. costumul de protectie contra apei.masa (kg) 6. In exterior bidonul se sterge.posibilitati de racordare la teava generatoare de spuma de . trusa cu butelii si cartuse filtrante. 25).capacul bidonului la care se disting: . 26. Descriere Este confectionata din straturi de tesatura de bumbac impregnate cu un lac special. Fig. Fig. 24) foloseste la transportul si pastrarea lichidelor spumante utilizate la stingerea incendiilor. costumul de protectie anticalorica. cu sectiuni diferite la cele doua capete.masa (kg) 5000 l/min 32 Prelungitorul tevii generatoare de spuma este confectionat din teava de aluminiu rezistent la coroziune. manusile de cauciuc si ochelarii pentru sudura. cureluse de panza. Caracteristici tehnice: .patru pereti laterali intariti prin nervuri. aparatele izolante cu aer comprimat. aparatul pentru cercetare chimica.

. .pantaloni cu burduf lateral si bretele reglabile. Intretinere Dupa folosire se curata prin periere si se fac repartitiile necesare. se spala cu apa si sapun. . La fel ca si costumul de apropiere normala.gluga detasabila cu casca interioara si vizor duplex antisol. Se compune din urmatoarele parti: . 27.cizme inalte pana la sold. cu dubluri interioare din pasla. Costumul de protectie anticalorica In raport de destinatie.tip apropiere usor (A.pantaloni cu bretele reglabile. .cizme scurte de protectie cu dubluri interioare din pasla. Se compune din bluza cu gluga atasata.manusi cu un deget.gluga detasabila cu casca interioara din textolit si vizori din geam duplex antisol (fumuriu).).combinezon cu gluga si cizme etanse avand practicata o deschizatura dorsala cu locas pentru aparat de respiratie.tip patrundere greu (P.bluza.). precum si din pantaloni.U. este confectionat din panza de azbest aluminizata captusit cu panza de bumbac. cand este cazul. bazoane la genunchi.). Greutatea costumului este de cca 15 kg. 27) este confectionat din material de foaie de cort. pe talii de la 0 la 4 si grosimi cuprinse intre 44 si 58. casca se curata prin stergere cu apa in care este dizolvat cu sapun.gluga este prevazuta cu casca interioara si vizor metalizat. nasturi. flacari sau in timpul lucrului in incinta cu temperatura de pana la 250ºC. Periodic. Fig. . . 28 a Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile trecerii prin culoare.G.bluza stransa pe talie cu sicana de etansare. .).tip apropiere normal (A. a) costumul de protectie anticalorica tip apropiere normal Asigura protectia pompierilor in conditiile impuse de lucru in vecinatatea surselor foarte intense de caldura radianta si a contactului accidental cu flacarile.haina lunga pana la genunchi. se remediaza eventualele defectiuni ale sistemului de protectie si fixare pe cap. . Este confectionat din panza de azbest aluminizata. c) costumul de protectie anticalorica tip apropiere usor Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile apropierii la 2 – 3 m de sursele radiante puternice. mansete cu elastic si nasturi. . 28 b) Fig. .N. . Se compune din urmatoarele parti: . captusit cu panza de bumbac rezistenta si se compune din urmatoarele parti: . Greutatea costumului este de cca 10 kg. Este confectionat din panza de azbest aluminizata.manusi cu un singur deget. iar cizmele sunt dublate in interior cu pasla. cu casca interioara si vizor duplex metalizat si locas dorsal pentru aparat de respiratie. Fig. Greutatea totala a costumului este de cca 7 kg. Greutatea completului este de cca 7 kg. buzunare. cu evitarea contactului caloric.tip patrundere normal (P. captusit cu panza de bumbac rezistenta la actiunile mecanice. . al contactului caloric intermitent si atmosfera respirabila. . prevazuta la umeri cu o pelerina platca. Costumul de protectie contra apei Costumul de protectie contra apei (fig. manusi si cizme de aceeasi constructie ca in cazul costumului de protectie anticalorica tip apropiere normala. 28 b Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile impuse de patrunderea prin flacari. . cu treceri de scurta durata sau lucrul in incinte incalzite la peste 250ºC si cu atmosfera irespirabila. Intretinere Dupa intrebuintare se curata. d) costumul de protectie anticalorica dip patrundere greu (fig.manusi cu un singur deget. etansa pe talie.Dupa folosire. costumele de protectie anticalorica sunt: . Se compune din urmatoarele parti: . se cos cu fire de azbest eventualele rupturi si se inlocuiesc vizorii daca s-au spart.N. 28 a). b) costumul de protectie anticalorica tip patrundere normal (fig.

perforat. la care se poate insuruba dopul metalic de inchidere sau cartusul contra fumului .vizibilitate binoclulara – camp vizual relativ – 85%. este prevazuta cu o piesa din material plastic ce are rolul de a-i impiedica deformarea pe timpul pastrarii. blocul supapei de inspiratie. Fig. b) polivalent (fig. are rolul. prevazut cu capac de protectie.Masca contra fumului si gazelor Masca contra fumului si gazelor (fig. Ele sunt fixate etans ca masca exterioara prin doua rame metalice crestate. doua maxilare) si doua catarame cu trei traverse pe care se monteaza cordeaua de purtare. e) cataramele si coardelele de fixare Masca are 8 catarame din care 6 cu doua traverse pe care se monteaza cordelele de fixare (doua frontale. d) vizoarele Au forma aproximativ triunghiulara si sunt executate din sticla duplex. Cataramele sunt executate din material plastic rezistent si se fixeaza la masca exterioara in prelungirile acesteia. Prezinta un filet interior si este fixat de masca exterioara printr-un colier metalic. clor. De mentionat ca acest tip de cartus nu retine oxidul de carbon. (avand montata supapa de expiratie la exterior) si este prevazut cu un capac de protectie. cordelele si cataramele de fixare si cordeaua de purtare. 29 a . Aerul de inspiratie spala vizoarele in interior la fiecare ciclu respirator. parathion-nicotox). vizoarele.protectia vizoarelor impotriva aburirii. .incarcatura formata din stratul de uscare inferior (4) din clorura de calciu. . . 29 b De forma cilindrica.nervuri pentru intarire (3). prevazuta cu doua supape dispuse lateral (supapele de inspiratie). Etansarea este asigurata si de o rama de cauciuc care urmareste conturul fetei. iar cordelele de fixare sunt executate din cauciuc si prezinta pe ambele suprafete insemne de reglaj al mastii pe figura. menit sa asigure protectia respiratiei impotriva fumului. . aerosolilor si a unor noxe diverse. precum si noxe diverse (acid cianhidric. b) blocul supapei de inspiratie Este executat din material plastic rezistent si are montat pe el supapa de inspiratie si o garnitura de cauciuc. a) masca interioara Este confectionata tot din cauciuc. blocul supapei de expiratie. Fixarea la masca exterioara se realizeaza tot printr-un colier metalic. f) cordeaua de purtat Este executata tot din cauciuc se serveste la sustinerea mastii de gatul purtatorului in pozitie de asteptare. 29 a) De forma cilindrica. iar aerul de expiratie nu vine in contact cu acesta intrucat este izolat de masca interioara. 29) prin modul de constructie asigura: . doua temporale. de a micsora la maximum spatiul mort.racordul filetat (1) pentru racordarea la blocul supapelor. .etansare principala la periferia fetei si etansare secundara nasgura (semimasca interioara). cu inscriptia „CO”.volum redus al aerului respirat. c) blocul supapei de expiratie Este realizat din acelasi material ca blocul supapei de inspiratie. Cartusul filtrant a) contra oxidului de carbon (fig. la care se deosebesc: Fig. Pe masca exterioara se gasesc montate: masca interioara. Toate se unesc intr-o placa occipitala. Sacul port-masca . pe langa realizarea celei de a doua linii de etansare pe figura. aerosoli. transformandu-l in bioxid de carbon. 29 Se compune din urmatoarele parti: Masca exterioara cu anexele ei Masca exterioara este executata din cauciuc rezistent la actiunea substantelor toxice.orificiul pentru intrarea aerului (2) prevazut cu filet. De asemenea. oxizi de azot. si stratul de uscare superior (6). Are o forma ce permite mularea si etansarea perfecta pe cap. Protejarea vizoarelor contra aburirii atat pe timp de vara cat si pe timp de iarna se asigura prin modul de constructie al mastii. 29 b) Fig. avand ca incarcatura straturi superioare de filtre fum. stratul de hopcalita (amestec de oxid de cupru si bioxid de mangan cu cantitati mici de argint si cobalt 5) care are rolul de a oxida oxidul de carbon la temperatura noramala.

servantul trebuie sa dea jos aparatul de pe spate si sa-l aseze cu capacul pe vatra lucrarii prin care circula. in special cand se lucreaza la incendii.Z. fapt pentru care le vom face o descriere mai amanuntita. In aceasta ultima situatie.01 l. Robinetul buteliei asigura retinerea oxigenului sub presiune din recipient. cu o prelungire filetata interior pentru fixarea robinetului buteliei.talia II – inaltimea fetei purtatorului de la 111 la 125 mm. parghii si arcuri. Cartusele filtrante. In interior are trei compartimente pentru masca exterioara si cartusele filtrante. 30) se compune din urmatoarele subansambluri principale: a) carcasa aparatului (1) Este confectionata din tabla de aluminiu sau din material plastic presat cu fibre de sticla pe o plasa din sarma. A. 30 Capacul carcasei este detasabil si prevazut cu nervuri longitudinale care au rolul de a-i conferi o rezistenta mai mare la diferite solicitari. Pentru stabilirea taliei se executa masurarea inaltimii fetei purtatorului (distanta dintre radacina nasului si barbie).talia III – inaltimea fetei purtatorului pana la 110 mm. cand concentratia substantelor toxice este mare. . . 495 B/400 (fig.A. . In cazul cand se lucreaza in prezenta oxidului de carbon se racordeaza mai intai cartusul filtrant pentru oxid de carbon si la acesta.reducerea presiunii din butelie la presiunea de lucru de 3 atm. iar supapele se curata de impuritati cu o perie sau pensula moale. Este vopsita in albastru. MEDI tip 17108 si MEDI tip 17117.. precum si imbogatirea lui cu oxigen in raport de efortul depus pe timpul lucrului. culoarea conventionala a oxigenului.5 ± 0. deasupra vizoarelor. ventilul are o terminatie filetata la exterior ce se racordeaza la reductorul de presiune si prin intermediul unei piulite hexagonale. de bioxidul de carbon si vaporii de apa. Se utilizeaza in medii in care procentul de oxigen este sub 17%. Aparatul izolant MEDI B. Tipurile de aparate izolante cu oxigen cu raspandire in unitatile de pompieri sunt: MEDI tip B. c) Reductorul de presiune (3) Indepineste urmatoarele functii: . are forma cilindrica.. bombata la ambele capete. mastile sunt fabricate pe talii indicate printr-o cifra romana imprimata pe masca exterioara. Capacitatea buteliei este de 0. Functionarea mastii Pentru folosirea mastii se racordeaza cartusul filtrant la blocul supapei de inspiratie. asupra constructiei si functionarii carora nu insistam intrucat demontarea reductorului se realizeaza numai de catre specialisti in vederea reglarii si repararii lui.8 – 1. AUER si CH-146.aparate izolante cu oxigen. indiferent daca aparatul se foloseste sau nu. fata mastii se pudreaza cu talc. In partea opusa rozetei. .dozajul fix are valoarea de 1. la care se adauga temperatura din zona. Dozarea continutului de oxigen se realizeaza astfel: . serveste la fixarea tuturor subansamblurilor din aparat. oxigenul necesar regenerarii aerului expirat si este confectionata din otel aliat sau duraluminiu. a vizoarelor si existenta supapelor. atunci cand in interiorul lui temperatura aerului creste ca urmare a reactiei chimice exoterme care are loc in cartus. Intretinere Dupa intrebuintare. prin intermediul unui material absorbant. se sterg si li se pune capacul sau dopurile de protectie. Aparatele izolante cu oxigen realizeaza purificarea aerului expirat. Inchiderea si deschiderea carcasei aparatului izolant se realizeaza prin intermediul a doua clapete laterale.15 – 1. . Reducerea presiunii oxigenului din butelie se realizeaza cu ajutorul unor membrane. 495-B/400. b) butelia de oxigen (2) Contine. Aparate izolante cu oxigen A. sub presiune. Rezultatul in mm se foloseste la stabilirea taliei conform datelor de mai jos: . o bentita cu carabiniera si o eticheta pentru scrierea numelui. Este prevazut cu o cordea de sustinere. In raport de caracteristicile fetei purtatorului.dozarea cantitatii de oxigen pentru regenerarea aerului expirat. precum si la protejarea lor. Partea posterioara a carcasei este prevazuta cu orificii pentru ventilarea aparatului pe timpul functionarii. Z.talia I – inaltimea fetei purtatorului peste 125 mm.aparate izolante cu aer comprimat. masca exterioara se curata in exterior prin stergere si se usuca in interior prin tampoane cu o carpa moale.Sacul port-masca este confectionat din masa plastica pe suport textil si constituie ambalajul subansamblurilor ce alcatuiesc masca contra fumului si gazelor. se verifica starea fetei mastii. ajutand si la impingerea aparatului in fata la trecerea prin spatii inguste. Aparatele izolante Aparatele izolante se clasifica in: . In afara lor se mai gasesc in dotare aparate tip: DRAGER. iar cartusul filtrant si masca nu pot asigura protectia decat un timp foarte scurt sau cand se lucreaza in atmosfera viciata cu vapori si substante pe care cartusul filtrant al mastii nu le poate retine. cartusul filtrant polivalent.65 CO2/min.35 – 1. dupa uscare. Fig. si intra in functiune in momentul in care se deschide butelia de oxigen. O sita din metal asezata la iesirea din butelie impiedica antrenarea o data cu oxigenul a eventualelor particule de rugina care ar putea infunda reductorul de presiune. De asemenea.

H2O cand sacul. . sacul de respiratie indeplineste urmatoarele functii: . Fig. ce are rolul de a colecta saliva si de a umezi aerul inspirat. umplandu-se. Este confectionat din panza cauciucata si are capacitatea de 4 – 6 l.. 30 d) Sunt confectionate din cauciuc gofrat. Fig.lamelele metalice (15). in partea superioara. impinge supapa de preaplin intr-o placa metalica (4) de pe aparat eliminand aerul in exces. In camera de inspiratie se gasesc: .conducta sirenei de alarma ce merge pe sub cartus la partea superioara a cutiei de supape si prin care oxigenul circula cu aceeasi presiune de 3 atm. Prin supapa de preaplin se elimina aerul din sac in cazul unei umpleri exagerate evitandu-se astfel spargerea sa. . .conducta finimetrica (a) pe care oxigenul circula cu presiunea existenta in butelie.pune in functiune supapa de preaplin. urcari etc. . Supapa se deschide la o presiune de 20 – 40 mm col. 30 b. 30 a. depunand un efort mai mare (transport de materiale sau accidentati. iar la partea inferioara se trece pe dupa conducta de g) Furtunurile de respiratie (fig. inspira mai adanc si creeaza in circuitul aparatului o depresiune. Pe fata anterioara a sacului (1) se gaseste un triunghi metalic in care se fixeaza parghia automatului pulmonar (2) si supapa de preaplin (3). aflat la partea inferioara.incarcatura formata din straturi de granule de hidroxid de sodiu (soda caustica).retine eventualele impuritati scapate si care odata ajunse in sac cad in partea inferioara a acestuia. 30 a. Fig. compus din doua elemente racordate intre ele printr-o piesa metalica la care se gaseste fixata cutia de saliva. Actionarea se realizeaza prin apasari scurte pentru eliminarea consumului suplimentar de oxigen. cu una sau doua insertii din material textil in interior. .dozajul prin automatul pulmonar ce are valoarea de la 0 la 20 l O2/min. perfect orizontal si in jos pentru a nu deranja in timpul lucrului.membrana de cauciuc (11).racordul conductei de alarma (10). procesul de respiratie in cele doua faze: faza de inspiratie si faza de expiratie. Aceasta conducta are sectiunea mai mare pentru ca la intrarea in ea oxigenul sa-si micsoreze viteza cu care urmeaza sa intre in camera de inspiratie a cutiei cu supape. de aceea. .raceste aerul expirat ce vine din cartusul filtrant fierbinte.pune in functiune parghia automatului pulmonar. . Furtunurile de respiratie se compun din: .constituie rezervor de aer cu un continut redus de oxigen (cca 17% O2).doua orificii cu dispozitiv filetat pentru racordarea la cutia supapelor. Fig.resortul metalic (12). Pe partea posterioara sacul de respiratie (sacul pulmonar) este prevazut cu un manson prin care se trece un cadru de sarma ce fixeaza sacul de aparat. atunci cand sunt montate furtunurile la aparat. Este confectionata din tabla de alama si in sectiune se prezinta ca in fig. 30 b La cutia supapelor se deosebesc: camera de inspiratie (1) in partea ei inferioara si camera de expiratie (2). . .capul dispersor (5). .furtunul de inspiratie. separate intre ele prin site de sarma ondulate si plane. 30 c In aparatul izolat. . despartite printr-un perete diagonal (3). 30 c) Are rolul de a inmagazina o cantitate de aer mai ales in timpul depunerii unui efort mai redus.racordul furtunului de expiratie (7).racordul furtunului de inspiratie (6). pentru marirea rezistentei la rupere.dozajul prin suplimentare manuala are aceeasi valoare ca in cazul celui automat si intra in functiune prin actionarea butonului aflat langa rozeta buteliei si tinut in pozitia „inchis” de un resort metalic. cauciucul permite indoirea furtunurilor fara riscuri de obturare si face ca acestea sa fie mai flexibile pentru a nu jena miscarile corpului. .condenseaza vaporii de apa proveniti din cartusul filtrant. si intra in functiune atunci cand servantul. . Aceasta conducta merge pe langa butelie si iese din aparat pe sub bratul stang al servantului. pozitionarea conductelor fata de reductorul de presiune si butelie este prezentata schematic in fig. . deschide dispozitivul de dozare prin automatul pulmonar. . Cadrul se fixeaza la partea superioara in doua orificii ale aparatului izolat. f) sacul de respiratie (fig.sirena de alarma (8). . respectiv la sacul de respiratie.supapa de expiratie (9). De la reductorul de presiune se ramifica 3 conducte: .).supapa de inspiratie (4).orificiile sirenei de alarmare (14). La carema de expiratie se deosebesc: . 30 d Fiind gofrat.conducta de alimentare (b) pe care oxigenul circula cu presiunea de 3 atm. si care merge tot pe langa butelie pana la cutia supapelor unde se termina prin capul dispersor prevazut cu patru orificii dispuse in cruce si in plane diferite pe unde oxigenul este dispersat in camera de inspiratie. . se fixeaza. .tija sirenei de alarmare (13). fiind prevazut cu doua orificii prin care se racordeaza la cartusul filtrant (printr-o piesa numita cot striat) si la cutia de supape. .sageata care indica sensul de circulatie a aerului expirat si care la montare trebuie sa corespunda ca sens cu cea de pe suportul cartusului. cedand oxigen suplimentar. . d) cutia supapelor (4) Are rolul de a separa. . este confectionat din tabla si la el se deosebesc: . e) cartusul filtrant (5) Are rolul de a retine bioxidul de carbon din aerul expirat. in aparatul izolant.

. se desfac capacele cartusului filtrant si se scutura praful alcalin. Se compune din doua curele umerare. De mustiuc este fixata clema nazala pentru obturarea nasului. . urmatorul calcul: . apasa asupra membranei de cauciuc comprimand resortul metalic si astfel tija este impinsa in jos o data cu sirena de alarma cu care tija este racordata. el trebuie sa procedeze astfel: . intra in sacul de respiratie de unde urmeaza sa treaca in camera de inspiratie pentru a fi imbogatit cu oxigen. Pe capul furtunului finimetrului. Parghia face miscari relativ mici. dupa reactia: 2 NaOH + CO2 = Na2CO3 + H2O + Q cal. Astfel se obtureaza trecerea pe langa sirena de alarma..citeste din nou presiunea oxigenului la manometru dupa ajungerea la locul de lucru si retine diferenta. k) masca de etansare Confectionata din panza cauciucata. O catarama fixata pe manson serveste la legarea cu cureaua umerara stanga care astfel preia greutatea furtunurilor. este asezat dispozitivul de fixare (montura metalica) pe cureaua umerara. respiratia facandu-se numai pe gura. aerul purificat dar sarac in oxigen.se verifica dozajul si etanseitatea aparatului izolant.furtunul de expiratie aflat la partea superioara. . j) mustiucul Este format dintr-o piesa metalica in forma de pipa prevazut cu o membrana din cauciuc. .se racordeaza butelia de oxigen la reductor strangand-o. corespunzatoare presiunii maxime de incarcare cu oxigen.se inchide ventilul buteliei. deschizand astfel supapa de dozare si cedand oxigen suplimentar. sub imbinarea lui cu manometrul.se scoate inelul de blocare a supapei de preaplin si se verifica daca parghia de comanda a automatului pulmonar este cuplata la butonul corespunzator de pe sacul de respiratie. se destinde tragand in sus tija si sirena de alarma.. este prevazuta cu un vizor panoramic din sticla securit sau sticla flexibila cu un orificiu de fixare la furtunuri. resortul metalic.se rupe sigiliul. Montarea aparatului izolant comporta urmatoarele operatii: .5 din capacitatea sa in timpul ciclului de inspiratie. Pentru ca aparatul izolant sa asigure protectia servantului pana la parasirea zonei periculoase. Pentru a afla momentul in care trebuie sa se retraga in afara zonei periculoase servantul face. trece pe langa sirena de alarma si prin supapa de expiratie si merge la cartusul filtrant.se deschide capacul carcasei. potrivirea bretelelor si strangerea centurii curelei de piept) se da drumul la oxigen.butelia de oxigen a fost deschisa doar printr-o singura rotatie a rozetei si la trecerea printr-un spatiu ingust s-a frecat in sens invers inchizand butelia. . Reactia dintre NaOH si CO2 avand caracter exoterm. Incalzirea cartusului pe intreaga suprafata este un indiciu ca incarcatura este nealterata si functionarea aparatului este normala. in consecinta. . de exemplui. In tot acest timp supapa de supraplin este inchisa. Daca purtatorul aparatului izolant depune un efort mai mare si constant. antrenand totodata parghia ce este racordata la triunghiul metalic de la sca si care la un moment dat apasa asupra tijei din interiorul automatului pulmonar. Atunci cand presiunea oxigenului pe conducta sirenei de alarma scade sub 3 atm. Pe cadran este trasata o liniuta de reper in dreptul diviziunii de 150 sau 200 atm.se monteaza furtunurile de respiratie in orificiile corespunzatoare la cutia supapelor. . Aici are loc retinerea bioxidului de carbon rezultand carbonat de sodiu si vapori de apa. Functionare Dupa echiparea cu aparatul izolant (fixarea aparatului izolant pe spatele purtatorului. In acest fel aerul expirat are posibilitatea sa treaca pe langa sirena de alarma spre cartusul filtrant. Un dop de cauciuc serverste la inchiderea mustiucului in stare de repaus. Din cartusul absorbant. Aerul expirat paraseste mustiucul (masca de etansare) prin tubul de expiratie. In acest caz. consumul de de oxigen creste si. In timpul repausului sau in cazul depunerii unui efort mediu. supapa de supraplin ramane inchisa. consumul de aer fiind normal.se deschide robinetul buteliei de oxigen si se controleaza la finimetru daca presiunea din butelie este de 150 sau 200 atm. .se racordeaza tubul striat si conducta supapei de expiratie la cartusul filtrant. avand grija ca la imbinari garnitura sa fie pusa corect. Sirena de alarma mai suna in urmatoarele doua situatii: . . Finimetrul este prevazut cu un cap de racord la furtunul finimetric. astfel ca tija din interiorul automatului pulmonar nu deschide supapa de dozare pentru cedarea unei cantitati suplimentare de oxigen. sacul de respiratie se umple cu aer aproape complet pana la finele ciclului de expiratie si se goleste cca 0. aer ce contine 17% oxigen si se amesteca cu oxigenul venit prin capul dispersor si regenerat merge prin furtunul de inspiratie la caile respiratorii ale servantului. care se fixeaza intre buze si gingii. h) finimetrul (manometrul) Serveste la masurarea in orice moment a presiunii oxigenului din butelie la parametrii cuprinsi intre 0 – 250 atm. i) harsamentul Este confectionat din piele si serveste la fixarea aparatului pe spatele purtatorului. si doua proeminente ce se tin intre dinti. Orificiul de la furtunul de expiratie are un prag mai inalt obligand astfel saliva sa circule prin furtunul de inspiratie pentru a se colecta cu cutia special destinata. din sacul de respiratie prin supapa de inspiratie.se racordeaza la furtunurile de respiratie prin insurubare si se consolideaza cu ajutorul cheii mustiucului sau masca de etansare. pe conducta sirenei de alarma.. De aceea se recomanda ca deschiderea buteliei sa se faca prin mai multe rotiri ale rozetei. . aerul expirat trebuind sa strabata interiorul sirenei punand in miscare lamelele metalice care scot un sunet ca de muzicuta ce avertizeaza scaderea presiunii in butelie. centura de mijloc si cureaua de piept. .citeste presiunea oxigenului la manometru dupa ce a pus masca pe figura si a deschis robinetul buteliei. cele doua furtunuri fiind cuplate intre ele printr-o piesa metalica la care se fixeaza masca de etansare sau mustiucul. impiedicand astfel patrunderea impuritatilor. aerul care iese din cartus are in final o temperatura de cca 80 – 85ºC. in caz ca aceasta este sub 145 respectiv 195 atm. fetele sale se apropie.s-a omis deschiderea buteliei de oxigen. Aceasta piesa metalica are doua orificii interioare ce corespund celor doua furtunuri.3 – 0. a carui rezistenta estre invinsa la cel putin 3 atm.. Un manson de piele tine apropiate intre ele cele doua furtunuri. sacul de respiratie se goleste treptat.. In camera de inspiratie vine. impiedicand iesirea aerului din interiorul sacului de respiratie. se inspira si se fixeaza mustiucul sau masca de etansare. butelia se schimba.. . Oxigenul care vine cu presiunea de 3 atm.

inmagazinand in acel moment 400 l O2. si intra in functiune in momentul in care se deschide butelia de oxigen. cu presiunea de 3 atm. Aparatul izolant MEDI 17108 Tendinta generala in modernizarea aparaturii de salvare consta in realizarea unor aparate cu gabarit si greutate redusa.. d) cartusul filtrant Este de tipul deschis la modelul anterior indiferent daca este de 2 sau 4 ore. functionale si cu posibilitatea de a fi folosite cat mai mult. . . Capacul carcasei nu este detasabil ci fixat printr-o montura metalica care. cu presiunea existenta in butelie. H2O prin apasarea sacului de respiratie asupra ei. a vizorilor. a fost inlocuit cu o piesa din material plastic.daca pentru deplasare la punctul de lucru presiunea in butelie a scazut sub 5 atm. B..conducta de alimentare care merge direct in sacul de respiratie. se inlocuieste cartusul absorbant. Supapa de inspiratie este asezata la iesirea aerului din sac si este pusa in functiune la depresiunea de 2 mm col.5 atm. pentru inchidere. In aceasta situatie servantului trebuie sa paraseasca urgent punctul de lucru deoarece nu mai are control asupra presiunii oxigenului din butelie. trebuie pliata spre interior. Rozeta se prezinta sub forma unui cilindru metalic. .Z..este necesara si o rezerva de siguranta de 10 atm. De asemenea.pentru asigurarea functionarii normale a aparatului. . si intra in functiune atunci cand servantul depunand un efort mai mare. Insumand cantitatile respective (7. . a tuburilor de legatura si a sacului pulmonar. 495/B/400.dozajul fix are valoarea ± 0. Dupa intrebuintare aparatul izolant se curata de apa condensata si saliva. tinand seama de gradul de oboseala necesita un surplus de oxigen de cca 50%. g) finimetrul . are capacitatea de 4. se verifica starea mastii. Au disparut cutia de supape si sirena de alarma.5 atm.5 + 3 + 10) se obtin 20. . cu deosebirea ca mansonul din piele care tine apropiate furtunurile. gabaritul sau dandu-i posibilitatea inscrierii sale intre umerii salvatorului. c) reductorul de presiune A suferit modificari esentiale din punct de vedere constructiv. e) sacul de respiratie Este confectionat din panza cauciucata. identic cu cele de la aparatul izolant MEDI B. Daca aparatul izolant se schimba de la un servant la altul. a mustiucului.retine eventualele impuritati scapate de cartusul filtrant.A. Supapa de expiratie se afla inainte de intrarea in cartusul filtrant si intra in functiune la presiunea de 2 mm col. Cantareste cca 15 kg. H2O. . presiunea din butelie trebuie sa fie de minimum 3 atm.dozajul prin automatul pulmonar are valoarea de 0 – 50 l O2/min. material ce permite o mai rapida cedare a caldurii spre exterior.este rezervor de aer. . b) butelia de oxigen Isi pastreaza aceiasi parametri ca la buteliile cunoscute. avand urmatoarele doua functii: . accidental. la partea superioara a reductorului cu o supapa de retinere ce declanseaza automat atunci cand. De la reductorul de presiune pleaca doua conducte: .3 – 1. precum si butelia de oxigen. f) furtunul de respiratie Este confectionat din cauciuc gofrat. H2O.serveste in interiorul sau la regenerarea cu oxigen a aerului expirat.dozarea oxigenului pentru purtatorul aparatului izolant. Asezata lateral fata de sac si intre cele doua supape mentionate se gaseste supapa de supraplin care intra in functiune la presiunea de 20 – 40 mm col. Este prevazuta. de praf. .. Insusirea principiului de calcul al rezervei este obligatorie pentru fiecare servant in vederea protejarii propriei vieti deoarece intrarea in functiune a sistemului de alarmare nu indica momentul cand trebuie sa inceapa retragerea ci lipsa de oxigen in reductor. ce reprezinta presiunea minima la care servantul trebuie sa inceapa retragerea. . Cand dozajul atinge valoarea de 15 – 20 mm col. pentru inapoiere vor fi necesare 7. a) carcasa aparatului Este confectionata din poliester si fibra de sticla. Membranele lor sunt confectionate din placi de mica. si intra in functiune prin actionarea asupra unei clapete aflata in locul butonului de suplimentare.compenseaza vaporii de apa din aerul expirat. fata de cel consumat la ducere). Suplimentarea se face prin apasari scurte si se foloseste si atunci cand una din supape nu se deschide normal. Acest tip de aparat are urmatoarele 3 feluri de dozaje: . orificiile cartusului absorbant vor avea capacele de protectie infiletate si sigilate. considerandu-se ca avertizeaza tarziu servatul despre lipsa de oxigen si ca citirea finimetrului la intervale cat mai scurte asigura securitatea oamenilor in zona. se procedeaza la dezinfectarea mustiucului (mastii) cu alcool pentru a preveni transmiterea diferitelor boli. este mai plat decat modelul descris anterior permitand trecerea prin spatii inguste.raceste aerul expirat.pune in functiune supapa de preaplin.. inspira adanc din aparat in care se creeaza o depresiune. Verificarea functionarii aparatelor izolante se realizeaza numai de catre personalul autorizat in acest scop.5 l si in aparatul izolant indeplineste urmatoarele functii: .reducerea presiunii oxigenului din butelie la presiunea de 3 atm.dozajul prin suplimentara manuala are valoarea de 0 – 50 l O2/min. conducta finimetrica se agata si se smulge.2 = 1. H2O se deformeaza o membrana aflata in interiorul reductorului care face sa declanseze dispozitivul de dozaj suplimentar. cu singura deosebire ca se incarca la 200 atm. simple din punct de vedere constructiv. . pentru factori neprevazuti ce pot aparea pe timpul retragerii. tinute in pozitia „inchis” de un aer fin care deschide la valorile mentionate mai sus..conducta finimetrica care iese din aparat pe sub bratul drept al purtatorului.7 l O2 min. Timpul Pe timpul cat aparatul izolat se afla pe masina.

1600 l. In constructia aparatelor cu aer comprimat intra urmatoarele elemente principale: butelia cu aer comprimat. 60 minute 610x270x135 mm 200 atm. nituri si chei speciale. iar automatul pulmonar la depresiunea de 10 – 20 mm col. regulatorul de presiune cu dispozitiv de semnalizare a rezervei de retragere si un automat pulmonar racordat la masca direct sau prin intermediul unui furtun gofrat. C.4 l O2/min.masa .dimensiunile .1 = 1. Fig.rezerva de aer Descriere Aparatele cu aer comprimat (fig. respectiv. toate elementele fiind fixate pe un sasiu cu harnasament de purtare in spate. comandantul de grupa. Aparatul izolant MEDI tip 17117 pentru 1 ora a) carcasa aparatului Este confectionata tot din poliester si fibra de sticla. Intrebuintare Aparatele de respiratie cu aer comprimat le pot inlocui pe cele cu oxigen la interventiile cu durata de pana la o ora.durata nominala de utilizare . fiind preferate in mediile care prezinta pericol de contact cu uleiuri si grasimi. in interiorul careia se gasesc doua butelii pentru oxigen si doua cartuse filtrante pe suporti. Finimetrul trebuie citit la intervale de 10-15 min. Supapele de inspiratie si expiratie plasate ca si la aparatul descris anterior (17108) se deschid la – 5 mm col.2 – 1.presiunea de incarcare .0 l si poate fi incarcata pana la presiuneade 200 atm. prevazuta cu sistem de inchidere si maner pentru transport. Supapa de preaplinb se deschide la presiunea de 20 – 40 m col. Aparatul izolant cu aer comprimat Este destinat protectiei servantilor la interventiile in medii toxice pe durata de pana la o ora. 16 kg. centura de mijloc. La acestea se adauga un manometru pentru controlul presiunii. c) reductorul de presiune Este identic cu cel folosit la aparatul izolant MEDI tip 17108. Incarcarea buteliilor se realizeaza cu ajutorul electrocompresoarelor transportabile de inalta presiune. h) harnasamentul Este confectionat din material textil se compune din doua curele umerare. H2O.8 – 1. b) butelia de oxigen Are capacitatea de 0. special destinate acestui scop. Acest tip de aparat nu are suplimentare manuala pentru oxigen. col. Fig. Dozajul prin automatul pulmonar are valoarea de 0 – 50 l O2/min.Este asezat pe cureaua umerara dreapta de care se gaseste fixat printr-o bretea din cauciuc care-i usureaza citirea. 30 e) sunt construite cu circuit deschis si functioneaza pe principiul descarcarii aerului dintr-un recipient de stocare sub presiune. sarcina ce revine servantului si solidar cu acesta. Trusa cu butelii si cartuse filtrante Trusa cu butelii si cartuse filtrante (fig. H2O. H2O si.3 ± 0. 30 e. Dozajul fin are valorile cuprinse intre 1. iar inspiratia facandu-se in atmosfera. Aparatul izolant MEDI tip 17117 poate fi folosit cu eficienta indeosebi pentru executarea evacuarilor din zone cu gaze toxice sau pe timpul lucrului de scurta durata in mediul toxic de la instalatiile aflate la suprafata. prevazute cu filtre de purificare a aerului. Intretinere . H2O. printr-un sistem automat de detenta. Caracteristici tehnice: . 31. ± 5 mm. 31) este accesoriul folosit in scopul crearii unei rezerve de butelii pentru oxigen si cartuse filtrante necesare inlocuirii celor consumate pe timpul lucrului cu aparatele izolante. cureaua de piept (confectionata din piele) si triunghiul de spate. d) cartusul filtrant folosit este de una ora. Descriere Ansamblul trusei se compune dintr-o cutie de forma paralelipipedica confectionata din lemn.

) si. . Tuburile indicatoare sunt niste fiole de sticla in care se gasesc substante ce reactioneaza cu gazele toxice dand coloratii caracteristice. pompa este in stare de functionare. deplasandu-l catre in fata. se verifica starea pieselor aparatului si.manerul pompei (5) cu dispozitivul pentru deschidere fiolelor (6) format dintr-un cutit circular pentru taierea tuburilor indicatoare. pentru a nu se scurge lichidul afara din tub. 32 a . avand grija sa nu se foloseasca acelasi cui pentru spargerea fiolelor diferite. .cutia aparatului cu capac si sistem de inchidere la care se deosebesc: . difosgen. . similar cu cel intrat in reactie. Fig. 32 a): . In cazul cand in aer exista gaze toxice la care sunt sensibile tuburile respective. Cand pistonul este impins inainte. . precum si pe cele fine de apa (ceata).se taie ambele capete ale tuburilor indicatoare cu ajutorul cutitului si se rup in orificiul special al cutitului. In dotarea aparatului se gasesc 5 bucati casete tuburi indicatoare (CO.se deschide cutia aparatului. in raport de acestea. iar interiorul corpului pompei se greseaza din nou. Se inlatura tuburile.corpul colector (3) prevazut cu obturator rotativ cu arc si numerotat de la 1 la 5 (in functie de numarul orificiilor deschise simultan. .filtrele contra fumului si cetii. fiecare cu un numar de 10 tuburi indicatoare. dupa ce obturatorul acestuia a fost reglat pentru un numar de orificii deschise in functie de numarul de tuburi care se folosesc concomitent. de pe caseta. aparatul se curata.cilindrul de sticla (8) aflat in interiorul ajutajului. difosgen. . . atunci substantele din tub capata o coloratie corespunzatoare celei etalon. .suportul ajutajului. . . . .se scot tuburile indicatoare corespunzatoare gazelor toxice a caror prezenta sa presupune.se introduc cu capatul nemarcat in corpul colectorului.casetele din hartie cu tuburi indicatoare. cand pistonul este tras catre inapoi.Dupa folosire se inlocuiesc buteliile pentru oxigen. In cazul cand se foloseste filtrul contra fumului si cetii numarul de pompari se dubleaza.locasul tubular pentru pompe de mana prevazut cu sistem de blocare si arc. Cu mana dreapta se trage de manerul pompei pana la refuz iar dupa 5 – 10 secunde se lasa liber. .corpul (cilindrul) pompei (1). supapa lui se deschide permitand iesirea aerului din corpul pompei prin orificiile din capul pistonului. acid cianhidric etc. . verificandu-se apoi in care tub substanta a intrat in reactie. daca tuburile au in interior pe langa incarcatura granulata si substante reactive lichide infoliate. rondele de hartie speciala care la trecerea aerului restin particulele de fum.corpul ajutajului (7) cu 4 fante. In cazul cand se folosesc mai multe tuburi simultan. . . la nevoie. in interiorul lui se gaseste un cartus de protectie (4) care impiedica intrarea in pompa a gazelor toxice si a solventilor din tuburile indicatoare. un orificiu pentru ruperea capetelor tuburilor taiate si opt cuie din otel pentru spargerea fiolelor din tuburile indicatoare. Cartusul de protectie se inlocuieste dupa intrebuintarea a 60 – 70 tuburi indicatoare. se fac reparatiile necesare. . . se executa 30 pompari. se indeparteaza cioburile de sticla. . Fiecare tub indicator are o marcare conventionala pentru determinarea carei substante toxice este destinat.suportul casetelor cu tuburi indicatoare.pompa de mana cu piston la care se deosebesc: . Functionare Pentru punerea in functiune a aparatului se procedeaza in felul urmator: . Trimestrial se face controlul pompei. Pentru aceasta se regleaza obturatorul colectorului la o singura deschidere care se astupa apoi cu degetul aratator de la mana stanga.suportul pentru lopatica ce se foloseste la demontarea aparatului.se trece aparatul din pozitia de „mars” in pozitia de „lucru”. acid cianhidric). supapa lui se inchide si in corpul pompei se creeaza o depresiune ce obliga aerul atmosferic sa patrunda prin ajutaj in tuburile indicatoare si de aici in corpul pompei. 32) se foloseste pentru detectarea gazelor toxice (oxid de carbon. Pe timpul pomparii. se curata unsoarea veche de pe garnitura din piele. Daca pistonul se intoarce repede cu pocnitura in pozitia initiala.palnia (9) cu orificii pentru intrarea aerului. clor. detectarea cu mai multe tuburi deodata se face in cazul cand se presupune existenta unui amestec de mai multe gaze toxice sau cand nu se stie ce gaz toxic poate exista la locul actiunii. Tuburile indicatoare consumate se inlocuiesc cu altele din completul de rezerva. Descriere Aparatul pentru cercetare chimica se compune din urmatoarele parti (fig.ajutajul ce permite marirea sensibilitatii determinarii substantelor toxice la care se deosebesc: . fiolele respective se sparg prin introducerea tubului in orificiul prevazut cu un cui de otel.cordeaua de purtare reglabila. .piulita (10) cu inelul de strangere a filtrelor contra fumului si cetii (11). Trusa electrica . Aparatul pentru cercetare chimica Aparatul pentru cercetare chimica (fig.se monteaza ajutajul cu sau fara filtru contra fumului sau cetii dupa caz.se scoate pompa de mana din locasul ei.pistonul (2) cu garnitura din piele si supapa de cauciuc. cartusele absorbante si garniturile consumate. Intretinere Dupa folosire. pentru statbilirea masurilor de protectie a servantilor si a restului personalului care actioneaza in zone cu toxicitate. fosgen. In continuare se procedeaza ca in cazul lucrului cu un singur tub. .suportul filtrelor. La spargerea fiolelor cuiul trebuie sa apese de sus in jos.cordeaua cingatoare reglabila. .daca se lucreaza cu un singur tub se executa un numar de pompari conform indicatiilor de pe caseta dupa care se compara colorarea substantelor din tub cu cea etalon de pe caseta. fosgen. se pune obturatorul pe o singura deschidere si se introduce un tub nou.

36 Descriere Sunt confectionate din cauciuc si sunt prevazute cu 5 degete. noroiului si obiectelor penetrante pe timpul lucrului la interventii.doua bucati banda izolatoare.ochelari de protectie electricieni.lampa control cu bec 220 V. Ochelarii pentru sudura Ochelarii pentru sudura (fig.manusi cauciuc electroizolante. . cu indicator de tensiune. Pe timpul folosirii. 33 . Ei au un sistem reglabil de fixare pe cap. Fig. piesele din trusa se sterg si apoi se fixeaza la loc in locasurile lor. 34). . gaze si iluminat si la intreruperea curentului de joasa tensiune. 34 Descriere Sunt confectionate din cauciuc fiind captusite in interior cu panza Intretinere Dupa intrebuintare se spala cu apa apoi se sterg. Fig. . se folosesc pentru protectia servantilor ce lucreaza la autospecialele pentru fum. 35 Sunt confectionate din cauciuc poliizoprenic si au talpile neperforabile dat fiind brantul metalic. inclus in constructia lor. Cizmele de cauciuc Cizmele de cauciuc. . . Intretinere Dupa intrebuintare. Fig.bec de 220 V x 24 W pentru control lampa. 35) asigura protectia contra apei.surubelnita mica izolata. precum si la intreruperea curentului electric de joasa tensiune.Trusa electrica (fig.foarfeca pentru taiat cablu sub tensiunea de 500 V. Manusile de cauciuc Manusile din cauciuc (fig. vizorii vor fi feriti de lovituri pentru a nu se sparge. 37 Descriere Sunt confectionati din metal si sunt prevazuti cu 2 vizori rabatabili din sticla colorata. 33) se compune dintr-o cutie din lemn. gaze si iluminat. .surubelnita mare izolata. prevazuta in interior cu locasuri pentru fixarea pieselor componente: . cu indicator de tensiune. se controleaza starea vizorilor si a sistemului de fixare pe cap. .cleste patent cu manere izolate.covor cauciuc electroizolant. 37) se folosesc pentru protectia ochilor servantilor care executa lucrari de sudura sau taieri cu aparatul de sudat si taiat autogen sau electric. Intetinere Dupa intrebuintare se spala cu apa apoi se sterg. Cizmele de protectie cu talpi neperforabile Cizmele de protectie cu talpi neperforabile (fig. protejati in interior si exterior cu sticla alba. orificii de aerisire si garnituri din piele pentru etansarea pe fata. . Fig. electroizolante (fig. Fig. Intretinere Dupa intrebuintare se sterg. 36) se folosesc pentru protectia servantilor pe timpul lucrului la autospeciala de fum. .

chinga are un capat fix la care este montata piesa mica (3) a paftalei si un capat mobil (2) cu rezerva intoaresa. trecut prin piesa mare (4). Pe capatul mobil sunt introduse doua gaici din piele (8) pentru fixarea rezervei. precum si portului diferitelor accesorii. incheiata in fata printr-o pafta metalica din doua piese. aparatul de inhalat oxigen si trusa sanitara.cadrul universal de salvare pentru suspendare la inaltime.CAPITOLUL IV ACCESORII PENTRU SALVARE SI PRIM AJUTOR MEDICAL Accesoriile pentru salvari si prim ajutor medical sunt mijloace care se folosesc pe timpul lucrului la interventii in vederea asigurarii impotriva caderii. conform anexei 16 din NERC/1985. Coarda si cordita de salvare Coarda si cordita de salvare (fig. Centura este confectionata din chinga (1) lata de terom (poliester). . 38) este destinata asigurarii impotriva caderilor pe timpul lucrului la inaltimi. . .7 Completul de salvare de la inaltime In compunerea curenta a completului intra urmatoarele mijloace: . a evacuarii bunurilor materiale. din otel.dimensiunile (mm) cca 155 x 85 x Ø 13 . executarii autosalvarilor si salvarilor.lungime (m) .diametrul (mm) . .sarcina utila (kg) 3000 . pentru tragere de la verticala (indreptare zid) cu ajutorul unei cordite cu carlig de siguranta. set ambalat in doua huse. din otel. completul de salvare de la inaltime. Talia maxima admisa este cea corespunzatoare unei rezerve minime de 200 mm la capatul mobil. 38 Intretinere Dupa folosire.scripetele cu suport. precum si pentru prinderea carligului de siguranta (11). Carligul de siguranta Carligul de siguranta (fig. salvarii oamenilor si animalelor.inelul mare in fata dreapta (7). 39 Caracteristici tehnice: . 39) sunt confectionate din fire rasucite de material plastic. . Din grupa accesoriilor pentru salvari si prim ajutor medical fac parte: centura de siguranta. daca este cazul.doua inele mici lateral pe fiecare parte care servesc pentru prinderea diferitelor accesorii (5.sarcina maxima de rupere (kg) 1500 . prins printr-o intaritura (10). 38 a Intretinere Inainte si dupa folosire se verifica elasticitatea arcului si functionarea normala a sistemului de inchidere.inelul mijlociu (6) in spate. precum si acordarii primelor ingrijiri medicale. . Centura se ajusteaza pe talia purtatorului prin reglarea capatului mobil. Fig. 38 a) este confectionat din otel si are o clapa mobila prevazuta cu arc si sistem de inchidere de siguranta. care serveste pentru asigurare si suspendare.tubul expandabil de salvare. protejat cu o cosa metalica. Pe chinga sunt fixate: .masa (kg) .masa (g) cca 200 Fig. 9). carligul de siguranta. iar anual se verifica tehnic. perna pneumatica de salvare. Centura de siguranta Centura de siguranta (fig. se curata prin periere si se fac reparatiile necesare. coarda 25 12 2. La unul din capere sunt prevazute cu un ochi pentru agatare.alungirea maxima (%) Intretinere Dupa folosire se curata.aparatul de salvare cu dubla actiune. Fig. coarda si cordita pentru salvare. Caracteristici tehnice: .1 900 20 20 cordita 25 10 1.

in functie de varianta de utilizare in locasul cadrului se va fixa aparatul de coborare cu dubla actiune sau scripetele cu suport. . Montarea se efectueaza prin asezarea aparatului in locas. tubul racordat se va aseza lateral langa zid pentru a nu stanjeni montarea cadrului.se executa strangerea cadrului pe zid.deschidere in afara zidului (m) 0.5 . Pentru controlul coborarii aparatul este prevazut cu o frana automata centrifugata.viteza de coborare (m/s) 1. cadrul se transporta sau se ridica la punctul de salvare si se scoate din husa. precum si o frana suplimentara cu sabor. Tamburul este protejat cu 4 capace detasabile care in timpul utilizarii se demonteaza. de regula 15 cm sub nivelul superior al cadrului. prevazut cu locas de fixare a mijloacelor de coborare.se rabate sistemul reglabil in exterior si se fixeaza cu ajutorul surubului de blocare. in functie de varianta de salvare. derulandu-se atat cat este necesar pentru a asigura inaltimea potrivita pentru suspendare.60 . in care se introduc si mijloacele auxiliare (cosuri.deschidere reglabila (m) 0. un sistem de fixare pe zid cu deschidere reglabila (2). pot fi prevazute doua targi pliante pentru persoanele aflate in imposibilitatea de a se deplasa. .intr-o prima varianta. manevrandu-se mai intai mufele de reglare si apoi pintenii. Utilizarea cadrului Pentru utilizare. 41 Utilizare Inainte de montarea aparatului pe cadru se scot cele 4 capace de protectie.se ancoreaza cadrul de elementele rezistente ale cladirii cu ajutorul corzilor de 25 m introducandu-se carligele in gaurile de la capetele superioare ale montantilor verticali. Pentru executarea salvarilor se procedeaza astfel: .).doua corzi de salvare de 80 m cu carlige de siguranta.lungimea cablului in fiecare sectiune (m) 61 . 40 Cadrul de suspendare prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . corzi. . asigurandu-se patrunderea capatului surubului in orificiul corespunzator din sasiul aparatului. iar in cazul utilizarii scripetelui se va trece peste rola o coarda de 80 m. iar sasiul este prevazut cu un maner de purtare. un tambur cu doua sectiuni pe care sunt infasurate in sensuri opuse doua cabluri de lungimi egale.in cazul utilizarii targilor se va proceda la fixarea corzilor de sustinere./ora) cca 50 . Capatul fiecarui cablu este prevazut cu ochi de suspendare care printr-un carlig se fixeaza in crestaturile periferice ale discului mijlociu al tamburului.se desfac chingile de fixare ale sistemului reglabil ale cadrului secundar si ale pintenilor. astfel: .latime (m) 0.in cea de-a doua varianta. in compunerea completului de salvare. manivelele pintenilor se vor fixa cu capetele spre exteriorul zidului. . precum si un cadru secundar detasabil (3) pentru suspendarea tubului expandabil la care gasim o palnie din panza groasa. .15 – 0.se aseaza cadrul pe bordura zidului prin ridicarea de partile laterale. .doua centuri de siguranta. un sabor pentru pornire-oprire. .inaltime totala (m) 1 . centuri etc. compus dintr-un cadru principal (1). Fig. Suplimentar. a carei reglare prealabila asigura reducerea vitezei de coborare. se infileteaza pintenii in mufele respective. o frana manuala.se marcheaza mufele cadrului reglabil si pintenii astfel incat sa se asigure o deschidere mai mare decat latimea zidului in punctul de fixare.doua cosuri de salvare.diametrul cablului (mm) 4 – 4.inaltime deasupra zidului 0. .greutatea aparatului (kg) cca 19 Descriere Aparatul de salvare cu dubla actiune este constituit dintr-un sasiu. .doua corzi de salvare de 25 m cu carlige de siguranta. Fixarea se efectueaza in fiecare caz cu ajutorul unuia dintre suruburile cu cap fluture prevazute in cele doua parti ale locasului. 41) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . . .greutate (kg) cca 45 Pentru transport si depozitare cadrul are posibilitatea de reducere a gabaritului prin rabatarea sistemului reglabil in interiorul cadrului principal. a) Cadrul de suspendare Descriere Cadrul universal de salvare pentru suspendare la inaltime (fig. dupa cum urmeaza: .7 .. .7 .5 .ritm de salvare (pers. 40) este realizat din teava de otel. se aseaza cu axul tamburul paralel cu zidul si cu frana manuala spre dreapta.daca este cazul se ataseaza cadrul secundar si tubul de salvare.inaltimea maxima de salvare (m) 60 . . Fig. aparatul se asaza pe axul tamburului perpendicular pe sol si cu frana manuala spre acesta. ansamblul fiind ambalat intr-o husa.se slabeste frana manuala si se elibereaza capatul unuia dintre cablurile de coborare. procedand la pregatirea si montarea pe zid. astfel incat desfasurarea (coborarea) unuia determina infasurarea celuilalt.5 – 3 . b) Aparatul de salvare cu dubla actiune Aparatul de salvare cu dubla actiune (fig.

Fig. iar la folosirea centurilor persoanele vor fi instruite sa se tina cu ambele maini de capatul cablului si sa evite indoirea corpului si sprijinirea cu picioarele pe zid in timpul coborarii. .5 m si se trece peste rola de ghidare din partea respectiva. de fiecare data cablul coborat va fi trecut peste rola de ghidare din partea respectiva. In functie de conditiile locale motarea se poate face si cu axul rolei perpendicular pe zid. repetandu-se apoi seria operatiilor cu al doilea cablu (a doua coborare). Asezarea scripetelui se realizeaza introducand mai intai urechea curba in partea opusa surubului de fixare. . avand axul paralel cu zidul.. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. dupa care salvarea se va continua prin coborarea si ridicarea alternativa a celor doua cabluri. Pentru evitarea accidentelor pe timpul sedintelor de instructie se vor lua urmatoarele masuri: . . d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. se suspenda de ochiul cablului un cos de salvare (printr-un carlig de siguranta) procedandu-se la imbarcarea primei persoane sau se echipeaza prima persoana cu o centura de siguranta (cu inelul si carligul de suspendare in fata). iar in al doilea de 35 – 40 m.greutatea (kg) cca 2 Utilizarea scripetelui Pentru utilizare.imbarcarea in cosuri sua suspendarea in centurile de siguranta. tinand seama de inaltimea de salvare. 43) este executat sub forma de tronsoane cu lungimi diferite.trecerea inaintea fiecarei porniri a cablului urcator peste rola de ghidare din partea respectiva in vederea evitarii impletirii celor doua cabluri. iar pentru consolidare se asigura patrunderea capatului surubului in orificiul corespunzator al urechii drepte a scripetelui. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. In cazul coborarii unor obiecte grele (peste 50 kg) coarda se poate trece pe rola de 2 ori (formand o spira) pentru asigurarea autofranarii prin frecare.diametrul rolei (mm) 100 . Principalele caracteristici tehnice ale tubului sunt: . Manevrarea corzii se poate efectua de la inaltime sau de la sol. coarda se va trece pe rola scripetelui o singura data. asigurandu-se oprirea in caz de nevoie si reducerea vitezei inainte de atingerea solului. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. La folosirea cosurilor persoanele vor fi instruite sa nu se tina cu mainile de inelul superior.se strange bine frana manuala si.atenuarea. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. in primul caz fiind de maximum 75 m. repetandu-se apoi seria operatiilor cu al doilea cablu (a doua coborare). scripetele se va monta in locasul cadrului.cablul coborat se deruleaza in continuare cca 0. inainte de fiecare pornire a coborarii. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. de regula. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. 41. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. asigurandu-se suspendarea de ochiul cablului.incercarea la prima coborare a aparatului folosind manechinul de 70 kg. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. de fiecare data cablul coborat va fi trecut peste rola de ghidare din partea respectiva.se slabeste treptat frana manuala si cu ajutorul acesteia se controleaza coborarea. dupa caz. . c) Scripetele cu suport Descriere Scripetele cu suport (fig. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. dupa care salvarea va continua prin coborarea si ridicarea alternativa ale celor doua cabluri. iar cablul va fi degajat de pe rola.dimensiunile sasiului (mm) 230 x 100 . dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. 42) este realizat dintr-o rola montata pe un sasiu a carui constructie asigura fixarea in locasul cadrului de suspendare prin doua urechi. a balansului capetelor ambelor cabluri. numai cu aparatul bine fixat. Scripetele se utilizeaza impreuna cu coarda de 80 m. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expandandabil de salvare (fig. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . De regula. constituind seturi care prin imbinare cap la cap realizeaza inaltimi de salvare variate. . d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii.

S. imbracate in piele. un tub exterior (3) din tesatura gumata cu cauciuc ignifug care asigura protectia impotriva caldurii (inclusiv prin stropirea cu jet de apa in caz de nevoie). spre deosebire de celelalte mijloace din cadrul completului. un tub interior (1) care asigura franarea.latime aplatizata tub exterior (cm) .greutate unitara (kg) . . manuirea lui fiind descrisa in „Regulamentul instructiei de specialitate a pompierilor militari”.30 m. suportul de panza se curata prin periere si. 36/2. confectionat din aliaj de aluminiu. Perna pneumatica de salvare P. e) Cosul de salvare Descriere Cosul de salvare (fig. Suportul de panza este prevazut cu chingi ce au catarame pentru imobilizarea persoanelor accidentate.lungime palnie (cm) . 45) este formata dintr-un cadru metalic pliant. se depliaza lonjeroanele si se fixeaza barele distantiere cu ajutorul mansoanelor de blocare.ritm de salvare (pers. 10.doua cercuri metalice. Fig. cu fund la partea inferioara. 5 si 2. permitand suspendarea cosului de coarda de salvare.dimensiunile in stare umflata (m) . Intretinere Dupa intrebuintare. In cazul tubului expandabil de salvare nu vom insista asupra modului sau de utilizare.5 80 30 1.. Modul de intrebuintare Pentru folosire se desfac cataramele curelelor de fixare a targii in pozitia „strans”. intre lonjeroanele caruia se gaseste un suport de panza rezistenta. Perna pneumatica de salvare P. cu rol de etansare contra fumului si de limitare a intinderii. prevazuta cu chingi (la capatul superior) si catarame (la capatul inferior).greutatea (kg) 6x6x2 1 x 1x 0. Intretinere Dupa intrebuintare se curata prin scuturare sau periere si se repara eventualele rupturi. Fig./ora) Fig. .S. Dupa aseazarea pe targa. Tubul exterior este cusut pe bordura palniei superioare. 46 .5 100 . daca este cazul. Are un diametru interior de cca 55 cm si o inaltime de cca 1. cu picioare de sprijin si mansoane de blocare in pozitia desfacut. persoana se leaga cu ajutorul chingilor pentru a nu cadea pe timpul transportului. 46) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. f) Targa plianta Descriere Targa plianta (fig. denumite cu indicativele P.intariturile din chinga de panza de pe fundul sacului.sistemul de suspendare format din 3 corzi prinse de sac prin chingi de panza cusute.lungimi tronsoane set (m) . Pernele pneumatice de salvare Pernele sunt realizate in doua tipuri. capatul inferior fiind acopera zona de imbinare. 45 La targa se mai deosebesc curelele cu catarama pentru fixarea ei in pozitia „strans”. Acelasi tratament se aplica si celorlalte accesorii confectionate din panza din dotarea completului.S. Periodic se vor unge articulatiile mobile ale targii. cu rolul de a da forma cilindrica cosului si a-i mari rezistenta. Tubul interior si cel intermediar sunt imbinate la capete prin cusaturi pe bordurile unei palnii (4) din panza groasa de bumbac. 43.3 cca 60 Tubul este constituit din 3 tuburi concentrice. 80/3-B. avand forma cilindrica. iar rupturile se cos. 44) este confectionat din panza rezistenta. se spala. A. apoi se usuca. 44 La el se disting: .S. 36/2 (fig. 36/2 si P.dimensiuni in stare pliata (m) . un tub interior (2) din panza foaie cort. realizat din tricot de poliester in strat dublu si intarit prin 4 chingi longitudinale din relon. 20. corzile sunt unite la partea superioara.

cu debit de 100 mc/min. intre compartimentele etajului inferior. precum si intre etajul superior si borduri sunt executate orificii de comunicatie cu diametrul de 20 cm. . La un capat este ascutit pentru a patrunde cu usurinta in lemn sau zid. separate pe verticala in cate trei compartimente. 47) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. 47.cu doua ventilatoare – 3 minute. si tensiunea de alimentare de 250 V. Intre cele doua etaje ale pernei.dimensiuni in stare umflata (m) . de preferinta cu apa pulverizata.inaltimea in stare umflata (m) Descriere 20 2 Perna aer doua etaje cu inaltimea egala. intr-un loc pe cat posibil ferit de radiatii calorice puternice. . amplasate cate 6 pe fiecare perete despartitor si decalate pe inaltime. In cazul lucrului. Etajele si compartimentele comunica intre ele prin orificii circulare cu diametrul de 20 cm. pentru cordita. Pe laturile de 8 m ale etajului superior sunt prevazute douasprezece supape de evacuare (2). dat fiind faptul ca la caderea pe perna sunt expulzate sub efectul socului de presiune. .inaltimea in stare umflata (m) Descriere La perna P. sunt prevazute borduri (5) cu latimea si inaltimea de 1 m.S. doua externe avand inaltimea de 1 m si trei mijlocii cu inaltimea de 2 m. la capatul patrat.S. 48 Descriere Este confectionat din otel moale. B. 80/3-B (fig. Pe laturile de 8 m ale etajului inferior sunt atasate cate doua tuburi de umplere (3) cu lungimea de 3 m si diametrul de 30 cm. se gaseste un carlig metalic pentru trecerea corzii sau corditei. Durata umplerii dupa fiecare salvare este de 15 – 20 secunde.patru ventilatoare – 3 minute. Intretinere Dupa folosire. avand la capete palnii cu snururi de racordare la ventilatoare. Pe laturile lungi ale etajului superior. iar la celalalt capat are o forma patrata pentru a putea fi batut cu toporasul. iar umflarea se va realiza de aceasta data cu: . fiecare cu inaltimea de 2 m.doua ventilatoare – 6 minute. functionarea in regim poate fi asigurata cu un singur ventilator. Modul de utilizare Pentru executarea salvarilor perna se transporta la locul de amplasare care. cele doua tipuri de perne se amplaseaza cu tuburile de umplere paralel cu zidul. se pliaza si se introduc in husele de protectie. Cuiul de sustinere Dupa dimensiunile lui. Dupa umplerea initiala. Aparatul de inhalat oxigen .greutatea (kg) . Pe verticala si pe lungimea pernei etajele sunt separate in cinci compartimente. Fig. cate doua la fiecare capetele compartimentelor. Pe una din laturile etajului inferior sunt atasate doua tuburi de umplere cu lungimea de 3 m si diametrul de 30 cm.mare. de 1 m. pernele penumatice se curata de impuritati prin periere.S. Durata umplerii initiale difera astfel: . 10 x 8 x 4 2x2x1 cca 300 40 4 Modul de intrebuintare La amplasarea pernei se vor respecta aceleasi precautii ca si in cazul pernei P. . Pe cele doua laturi opuse etajului superior. 80/3-B etajul inferior (1) are inaltimea de 1 m. 36/2. este curatat de materialele ascutite sau taioase ce ar putea sa o deterioreze si se umfla cu aer. Compartimentele mijlocii ale etajului superior comunica intre ele prin orificii cu diametrul de 30 cm. cate doua la fiecare dintre capetele compartimentelor. in lungul compartimentelor. se verifica aspectul exterior.cu un ventilator – 6 minute.inaltimea maxima de salvare (m) . Pentru umflare se folosesc electroventilatoarele tip VAN 450. Perna pneumatica de salvare P.mic. prevazute cu capate cu palnii si snururi de racordare la ventilatoarele de umplere. La umflarea initiala si dupa fiecare salvare. cuiul de sustinere (fig. anterior. sunt prevazute douasprezece supape de evacuare. 80/3-B Perna pneumatica de salvare P.inaltimea maxima de salvare (m) .dimensiuni in stare pliata (m) . 48) poate fi: . Lateral.S. realizate sub forma de clape cu benzi elastice. In situatii extreme se poate recurge la protecita anticalorica a pernelor prin udare intermitenta (intre salvari). iar cel superior (4) de 2 m. deasupra compartimentelor extreme. pentru coarda.. clapele se introduc in corpul supapei.

ejectorul (9) pentru crearea depresiunii necesare absorbtiei. Functionare Aparatul de inhalat oxigen poate fi folosit pentru reanimarea unui numar maxim de 4 persoane concomitent.reductor de presiune (2). Intretinere Dupa intrebuintare. . Oxigenul din butelie patrunde in reductorul de presiune.cutia aparatului (24) cu dispozitiv de fixare a pieselor componente si un compartiment pentru cordelele de fixare (25). fixandu-se pe cap cu ajutorul coardelor sau i se introduce mustiucul in gura. Se deschide apoi robinetul cu inscriptia „INHALATION” astfel ca acul debitmetrului sa se suprapuna pe gradatia pe care indica numarul de persoane carora li se administreaza oxigen. timpul de folosire a aparatului va fi 840 : 24 = 35 minute. Fig. ramificatia din stanga (5) pentru oxigenul de inhalat de catre pacient este prevazuta cu un robinet cu inscriptia „INHALATION”. prevazut cu un manometru (3). daca la manometru se citeste o presiune de 120 atm.conducta cu canula (19). daca rezerva din sac este insuficienta.debitmetru (8) montat pe ramificatiile pentru inhalat oxigen. Daca se administreaza dusuri de oxigen sau se face absorbirea secretiilor. numarul tuburilor ce se folosesc va fi in functie de numarul persoanelor ce urmeaza a fi reanimate. Pentru absorbirea secretiilor de pe caile respiratorii se deschide robinetul cu inscriptia „ABSAUGUNG” si se plimba canula conductei pentru secretii pe mucoasele ce trebuie curatate (nas.aparat de inhalat oxigen cu 4 posturi.. prevazute cu capace de inchidere. Cantitatea de oxigen debitata de aparat in cazul inhalatiei este de 12 l/min. . se gaseste un cilindru din piatra poroasa si o teava sifon. prevazut cu doua gradatii (maxim si minim). prin balbotare. Aceasta operatie se face inaintea inhalatiei in cazul cand pacientul are caile respiratorii incarcate cu secretii. Pentru punerea in functiune a aparatului se procedeaza astfel: . inmultita cu cifra 7. oxigenul pentru dus este condus pe conducte de legatura la umezitor. abundenta de oxigen pe timp scurt si concomitent cu inhalatia) se procedeaza la fel ca mai sus. pentru absorbirea secretiilor si transportarea lor in vasul colector. indica cantitatea de oxigen din butelie in litri. Secretiile absorbite de canula sunt conduse pe conducte de legatura in vasul colector unde se depoziteaza. . . Daca sunt reanimate concomitent doua persoane. acest timp se scurteaza. dupa care trece in distribuitorul primar iar prin robinetul ramificatiei din stanga isi continua drumul prin conducta de legatura la umezitor. confectionat din cauciuc si fixat la tubul in forma de „T” al umezitorului. se completeaza apa distilata din butelie si eventual se reincarca butelia de oxigen. face sa se deschida supapa de legatura cu atmosfera si sa permita intrarea aerului atmosferic. un tub in forma de „T” cu racord pentru cartusul filtrant (13).se verifica robinetele distribuitorului primar pentru a fi inchise. . se goleste vasul umezitorului de apa.In raport de posibilitatile de acordare a primului ajutor aparatele de inhalat oxigen (fig. pe timpul cat acesta inspira sau in sacul pulmonar pe timpul cat pacientul expira in atmosfera prin supapa de expiratie a mastii (sau pe nas cand se foloseste mustiucul). In cazul de fata. iar la celalalt capac cu un segment negofrat pentru fixarea la masca. el este etalonat cu 4 gradatii dupa numarul de pacienti tratati.butelia pentru apa distilata (23) necesara umezitorului confectionat din masa plastica si avand o capacitate de 0. la capacul lui se disting: intrarea pentru oxigenul inhalat (11).se umple vasul umezitorului cu apa distilata din butelia de masa plastica. . .conducta de legatura intre robinetul pentru inhalat oxigen si intrarea respectiva de la capacul umezitorului (16). gura. numai ca din cand in cand se deschide robinetul cu inscriptia „02 DUSCHE”. iar la celelalte capete mastile sau mustiucurile de respiratie. unde i se reduce presiunea. . pe principiul ejectiei. de unde urmeaza acelasi drum ca si oxigenul pentru inhalatie.distribuitor primar (4) cu trei ramificatii cu robinete.conducta de legatura intre robinetul pentru dusul de oxigen si intrarea de la capacul umezitorului (17). . Aparatul poate fi folosit pentru inhalarea oxigenului. atunci la racordul pentru cutia filtranta de la umezitor se monteaza obligatoriu cartusul filtrant respectiv. apa sapunita sau solutie de formol 10%.4 masti de respiratie (21) cu doua supape (de inspiratie si expiratie) si cordele elastice de fixare. oxigenul este umezit pentru a se evita iritarea mucoaselor. . Aparatul de inhalat oxigen cu 4 posturi Descriere Aparatul de inhalat oxigen cu patru posturi se compune din: . .. . intrarea pentru oxigenul de dus (12). astfel incat nivelul apei sa se gaseasca intre cele doua gradatii din vas. Pentru dusuri (care reprezinta administrarea suplimentara. . cu o capacitate de 7 l.daca folosirea aparatului are loc in atmosfera viciata. Din umezitor oxigenul trece in distribuitorul secundar de unde este dirijat prin tubul de legatura la pacient. fiecare gradatie corespunzand unui consum de 12 l/min. prevazut cu supapa de legatura cu atmosfera si distribuitorul secundar (14) cu 4 ramificatii terminate cu racorduri cu filet.butelie pentru oxigen (1) confectionata din otel si prevazuta cu un robinet de inchidere din alama presata.dupa mustiucuri pentru respiratie (22). are manere pentru transport si doua incuietori.4 conducte de legatura din material plastic: .se slabesc colierele buteliei care se roteste apoi cu 90º. incarcata cu 1400 l oxigen la 200 atm. reglarea debitului se face de la robinetul ramificatiei pentru inhalat oxigen. Aici. cea din mijloc pentru dusuri (adaosuri) de oxigen prevazuta cu robinet cu inscriptia „02 DUSCHE”.umezitorul (10) in al carui vas de sticla pentru apa. pentru a fi adusa cu distribuitorul primar spre afara. laringe etc. inseamna ca in butelie exista 120 x 7 = 840 l oxigen.). se curata si se dezinfecteaza mastile si mustiucurile cu alcool.aparate de inhalat oxigen cu 1 post. Absorbirea secretiilor are loc ca urmare a depresiunii crescande datorita trecerii oxigenului ce vine de la distribuitorul primar prin ejector. iar cea din dreapta (7) pentru absorbirea secretiilor prevazuta cu un robinet cu inscriptia „ABSAUGUNG”. . 49) se clasifica in: .se monteaza tuburile de legatura la distribuitor. A.5 l. . este confectionata din lemn. pentru fiecare persoana. Pentru inhalarea oxigenului se pune masca de respiratie pe figura persoanei ce urmeaza a fi reanimata.se deschide robinetul buteliei pentru oxigen si se controleaza presiunea indicata de manometru care.se asaza cutia in pozitia verticala si se deschide.conducta de legatura intre ejector si vasul pentru colectarea secretiilor (18). direct sau prin cartusul filtrant. . 49 . pentru dusuri de oxigen si pentru absorbirea secretiilor de pe caile respiratorii. legat printr-o conducta la reductorul de presiune. se spala vasul colector si conducta cu canula. inspiratia producand o depresiune.4 tuburi de legatura (20) din cauciuc gofrat prevazute la un capat cu racord filetat pentru fixarea la distribuitorul secundar. . . . . Oxigenul intrat in sac formeaza o rezerva care este folosita pe timpul inspiratiei. .sacul pulmonar (15) cu o capacitate de 5 l. De exemplu. .

. furca. Intretinere Dupa folosire toporul se curata.comprese din tifon pentru pansamente.B. 50 Descriere Trusa sanitara se compune dintr-o cutie de lemn rezistenta cu capac (geanta de panza). ca dezinfectant.spirt sanitar. Toporul-tarnacop Descriere Toporul-tarnacop (fig. cu armatura metalica. Este prevazut in acest scop cu o curea reglabila. ca dezinfectant. se foloseste pentru acordarea primului ajutor medical. . un sistem de inchidere cu buton si locasul cuiului mic de sustinere. ciocanul si spitul pentru spart beton. 50). In acest caz butelia are capacitatea de 2 l oxigen. confectionat din otel. ferastraul coada-devulpe.garou de cauciuc pentru hemostaze.vata hidrofila. cangea. CAPITOLUL V ACCESORII PENTRU TAIAT SI DEMOLAT Accesoriile pentru taiat si demolat sunt mijloace ajutatoare care se folosesc la incendii.tinctura de iod. . imbinarea intre corpul toporului si coada facandu-se cu ajutorul armaturii de fixare (3). Trusa sanitara Trusa sanitara (fig.coada (1). Fig. . Toporasul Descriere Toporasul (fig. cazmaua. cu inel si un sistem de inchidere cu catarama. gripei si a durerilor de cap. desfacerilor. . calamitati si catastrofe pentru executarea taierilor. prevazuta in interior cu compartimente pentru instrumentarul medical si medicamente. Din punct de vedere constructiv este identic cu primul. . 52) se compune din urmatoarele parti: . .antinevralgice pentru tratarea racelilor. aparatul de sudat si taiat autogen. cu maner (bretele) pentru purtare si sistem de inchidere. precum si starea tocului. . .coada (1). Folosirea si intretinerea aparatului de inhalat oxigen cu un post se realizeaza in acelasi mod ca in cazul celui cu patru posturi.fesi din tifon pentru pansamente. se verifica imbinarea intre coada si corp. ce are acelasi rol ca tocul toporului-tarnacop si care este prevazut cu un sistem de agatare la centura prin intermediul carligului de siguranta. confectionata din lemn.tocul de piele cu armatura care permite purtarea toporului-tarnacop la spate. ranga. la unele toporase se gaseste o crestatura care se foloseste la scoaterea cuielor. Imbinarea intre corpului toporasului si coada se face cu ajutorul armaturii de fixare. 51) se compune din urmatoarele parti: Fig. Din grupa accesoriilor pentru taiat si demolat fac parte: toporul-tarnacop.flacoane diverse pentru medicamente lichide. . aparatura folosita se dezinfecteaza iar medicamentele se completeaza. b) utilaj medical: . cu mentiunrea ca numarul circuitelor se reduce la unul singur.tocul din piele. Intretinere Dupa intrebuintare. bormasina electrica portativa. toporasul.corpul toporului (2).corpul toporasului (2). precum si pentru lucrari auxiliare. se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistenta in vederea evitarii coroziunii. . motoferastraul cu lant. foarfecile pentru taiat cablu. lopata. confectionat din otel. Aparatul de inhalat oxigen cu un post Aparatul de inhalat oxigen cu un post ofera posibilitatea acordarii primului ajutor unei singure persoane. deschiderilor. . 51. joagarul. In cutie se gasesc: a) medicamente: . .4 atele kramer pentru imobilizarea fracturilor. evacuarea bunurilor materiale. confectionata din lemn.

confectionata din lemn. una curbata si una pe directia axului cangii. Furca Furca se foloseste pentru evacuarea paioaselor sau a altor materiale fibroase nebalotate (in. se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistentsa si se verifica imbinarea intre lopata (cazmaua) propriu-zisa si coada. ranga se curata si. lopata sua cazmaua se curata.Intretinere Operatiile de intretinere se executa la fel ca in cazul toporului-tarnacop. executarea unor lucrari de amenajare a surselor de apa etc. Intretinere Dupa intrebuintare.lopata sau cazmaua propriu-zisa.coada. 55) se foloseste pentru taierea materialelor lemnoase cu grosimi mici.coada. confectionate din tabla. cu o lungime de 2. Cangea Descriere Cangea (fig. cu armaturi metalice de fixare.furca propriu-zisa confectionata din otel. 55 Descriere Ferastraul „coada-de-vulpe” se compune dintr-o panza de otel cu dinti ascutiti si un maner din lemn pentru manevrare. confectionata din lemn. Unele cangi au coada formata din doua bucati. Lopata si cazmaua Lopata si cazmaua se folosesc pentru aruncarea maselor pulverulente. . Fig. 53 Intretinere Dupa folosire. Ferastraul „coada de vulpe” Ferastraul „coada-de-vulpe” (fig. . evacuarea cerealelor. Ranga Descriere Ranga (fig. canepa etc. imbinarea intre carlig si coada se face prin mansonul metalic al carligului cu ajutorul suruburilor. coada si carlig.). pentru evitarea coroziunii. . 54 Intretinere Dupa folosire cangea se curata. 54) se compune din urmatoarele parti: . 53) este o bara de otel ascutita la un capat. Descriere Lopata si cazmaua se compun din urmatoarele parti : .coada confectionata din lemn.5 – 5 m.carligul metalic prevazut cu doua ramificatii. se verifica imbinarea intre carlig. tesita si putin indoita la celalat capat. Descriere Furca se compune din urmatoarele parti: . Intretinere Se executa la fel ca in cazul lopetii. se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistenta. . se unge cu un strat subtire de unsoare consistenta. Fig. Fig.

57 a): Fig.) . confectionata din lemn.greutatea ferastraului fara piesele de rezerva (kg) Descriere Motoferastraul cu lant se compune din urmatoarele parti (fig. b) ferastraul propriu-zis. format din suportul lantului (6). 57 a a) motorul cu benzina in doi timpi. 3 4800 550 1. daca este cazul. .sistemul de aprindere.coada. se unge partea metalica cu un strat subtire si unsoare consistenta si se verifica imbinarea intre corpul ciocanului si coada.viteza lantului (m/s) .lungimea utila a ferastraului (cm) .capacitatea rezervorului (1) . montata pe manerul din dreapta. .puterea motorului (C. se ascute si se unge cu unsoare consistenta. cu magnetou. prevazut cu un singur cilindru.conducta de legatura (2) din material plastic prin care se face alimentarea prin cadere libera si un carburator (3) montat pe partea stanga a cilindrului al carui suber de deschidere a amestecului carburant este comandat prin cablu de la maneta de accelerare.numarul maxim de ture/min. 57) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. . confectionat din otel. Ciocanul poate fi de 2 sau 5 kg.5 44 4. 56) se foloseste pentru taierea materialelor lemnoase cu grosimi mari sau a copacilor. cu aer prin turbina (4). . folosind in acest scop si spitul pentru spart beton. 12 . Intretinere Dupa folosire ciocanul se curata.Intretinere Dupa intrebuintare se curata. se unge panza cu un strat subtire de unsoare consistenta si. compus dintr-un rezervor (1) cu robinet.sistemul de pornire (5) format dintr-o fulie cu cablu si are readucator care se monteaza la priza de aer a sistemului de racire. Ciocanul si spitul pentru spart beton Ciocanul se foloseste pentru desprinderea diferitelor materiale prinse in cuie sau scoabe is pentru spargerea elementelor de constructie din beton sau caramida. montat pe volantul motorului.consumul de carburanti pentur 1 CP/ora (g) .productivitatea de taiere a materialelor lemnoase cu diametrul de 45 cm (cmp/sec.sistemul de alimentare.) .ungerea se realizeaza prin amestec de benzina cu ulei.sistemul de racire. 56 Descriere Joagarul se compune dintr-o panza de otel cu dintii ascutiti si din doua manere de lemn pentru manevrare. Transmiterea miscarii de la motor la lantul ferastrului se realizeaza cu ajutorul unui reductor (9) cu pinioane conice care pune in miscare roata canelata cu nervuri speciale pentru angrenarea lantului.P. se ascut dintii. Motoferastraul cu lant Motoferastraul (fig. . Spitul se curata.inaltimea minima de la baza capacului pentru functionarea ferastraului (cm) .5 45 5 max. Joagarul Joagarul (fig. lantul (7) cu dintii ascutiti si suportul de sprijin cu trei pinteni (8). Spitul este o dalta din otel prevazuta cu o parte ascutita si una tesita (pentru aplicarea loviturilor cu ciocanul).corpul ciocanului. Intretinere Se executa la fel ca in cazul ferastratului „coada-de-vulpe”. Fig. Descriere Ciocanul se compune din urmatoarele parti: . La el se deosebesc ca sisteme anexa: . . 57 . .

prevazut cu doua manometre (unul care indica presiunea oxigenului din butelie. Foarfecele pentru taiat cablu Foarfecele pentru taiat cablu (fig. un cleste patent. La terminarea combustibilului din rezervor se face alimentarea din bidonul de benzina. de culoare albastra. 59 reglarea presiunii de lucru a reductorului si robinetul pentru deschiderea si inchiderea oxigenului. rotativa. de culoare bruna. . Intretinere Dupa intrebuintare se curata. cu sistem de fixare care permite schimbarea planului de lucru al ferastraului cu 90º. e) trusa pentru deservire. duze.furtunurile de legatura.). confectionata din panza prevazuta cu buzunare. Cand este cazul. capete de becuri si capete taietoare. 58) se foloseste pentru taierea conductorilor in scopul alimentarii cu curent electric. se curata lantul ferastraului si se ung piesele care sunt in miscare pe timpul functionarii. suportul lantului. pentru umplerea acestuia cu benzina. se ascut dintii lantului sau se inlocuiesc piesele uzate cu altele din trusa de rezerva (lantul. Intretinere Dupa folosire se reface plinul de carburant si lubrifiant. acetilena aflata in interiorul ei este comprimata la o presiune initiala de cca 30 amt. iar duzele sunt capetele taietoare de la 1 – 5. fiecare dintre ele cu o lungime de aproximativ 20 m. c) cadrul (10) din teava metalica este prevazut cu doua manere pentru transportul si manuirea ferastraului si sprijinul pentru genunchi. Functionare .reductorul de presiune pentru acetilena cu o constructie asemanatoare cu a celui pentru oxigen. Pentru oprire se apasa pe butonul care actioneaza asupra membranei carburatorului dupa care se inchide robinetul rezervorului de benzina si se fixeaza ferastraul in pozitia cea mai convenabila pentru transport.trusa de becuri (brenere) pentru sudura si pentru taiere. Fig. Becurile pentru taiere sunt prevazute cu o conducta cu robinet pentru fluxul suplimentar de oxigen. Pentru modificarea unghiului de inclinare al ferastraului fata de carcasa reductorului. se deblocheaza sistemul de fixare a mufei duble de la carcasa reductorului si se alege planul de lucru cel mai favorabil. pila etc. se ascute.Carcasa reductorului este prevazuta cu o mufa speciala. conducta de benzina etc. bujiile. si dizolvata in acetona care. diferind doar sistemul de racordare la butelie. filtrul carburatorului. 58 Descriere Se compune din foarfecele propriu-zis din otel. pe care se apa in timpul lucrului. . Descriere Se compune din urmatoarele parti: . Pe timpul lucrului se apasa cu genunchiul pe sprijinul special de la cadru pentru a obtine o forta maxima de taiere. iar celalat presiunea dupa trecerea oxigenului prin reductor).reductorul de presiune pentru oxigen..butelia pentru oxigen. cu o capacitate de 2 mc prevazuta cu robinet de inchidere. conducta de golire si maner pentru transport. Viteza de miscare a lantului se regleaza de la maneta de acceleratie. El are o capacitate de 5 l. prevazut cu manere izolate impotriva trecerii curentului electric de joasa tensiune (pana la 380 V). dupa care mufa se blocheaza la loc. tija cu filet Pentru cei interesaţi: Fig. Functionare Pentru punerea motoferastraului in functiune se monteaza lantul pe suport si pe roata canelata cu nervuri speciale dupa care suportul se fixeaza cu ajutorul sistemului de blocare. care fac legatura intre buteliile de oxigen si cele de acetilena cu suflaiul aparatului. se unge articulatia mobila si. daca este cazul. la suportul lantului se gaseste un sistem de deblocare al acestuia aflat pe partea lui dreapta. cordea de purtare dupa gat si coardele pentru strangere dupa impachetare. acetilena aflata in interiorul ei fiind comprimat initial la o presiune de cca 150 atm.suflaiul aparatului la care se deosebesc conductele pentru racordarea furtunurilor de cauciuc si doua robinete pentru inchiderea si deschiderea oxigenului si a acetilenei. necesar obtinerii unei flacari subtiri si cu temperatura ridicata. Capetele becurilor pentru sudura si duzele respective sunt numerotate de la 0 – 8. capetele taietoare de la 1 – 3.butelie pentru acetilena. In ea se gasesc palnia si cana pentru alimentarea rezervorului ferastraului cu combustibil din bidon. presa pentru scoaterea volantei. d) bidonul pentru combustibil (amestec de benzina si ulei) confectionat din tabla si prevazut cu orificiu de umplere cu capac. . chei diferite. se monteaza fulia sistemului de pornire pe axul motorului (la priza de aer a sistemului de racire) si se trage de cablu. In trusa se mai gasesc caruciorul cu tija si gheara de fixare pentru conducerea becului de taiere in cazul executarii taierilor in linie dreapta sau curba si o cheie universala. la randul ei se gaseste absorbita intr-o masa poroasa. . . cu o capacitate de 2 mc prevazuta cu robinet de inchidere. . din cauciuc panzat. 59) este folosit in special pentru taierea materialelor metalice in cadrul operatiei de demolare a constructiilor. Aparatul de sudat si de taiat autogen Aparatul de sudat si taiat autogen (fig. se deschide robinetul rezervorului de benzina si se apasa pe butonul care actioneaza asupra membranei carburatorului.

pe materialul de gaurit se face prin actionarea asupra rozetei de presare. pentru executarea operatiei de sudura sau taiere. cu duzele si capetele respective. Fig. avand urmatoarele caracteristici tehnice: . sub reazemul pentru piept se gaseste o rozeta de presare care se infileteaza pe un ax. tijele cu filet pentru reglarea presiunii oxigenului si a acetilenei si robinetele pentru oxigen si acetina ale reductoarelor. Intretinere Dupa intrebuintare pompa se sterge. indepartarea sau presarea burghiului. Pentru marirea fortei de apasare a burghiului. 60) se foloseste pentru gaurirea materialelor metalice sau lemnoase in cadrul operatiei de demolare a constructiilor sau pentru crearea de orificii in vederea scurgerii lichidelor. . in cazul cand s-a blocat. prin manevrarea ventilului de descarcare a pompei. se apropie jetul de amestec carburant de o flacara sau corp incandescent si se regleaza debitul de oxigen si acetilena de la tijele cu filet ale reductoarelor de presiune si de la robinetele suflaiului pana la obtinerea flacarii corespunzatoare. Bormasina electrica portativa Bormasina electrica portativa (fig. in cazul materialelor metalice gaurirea poate fi usurata prin ungerea cu ulei a locului in care se practica orificiul. se racordeaza cu ajutorul stecherului la bobina cu cablul care face legatura cu sursa de curent electric trifazic de 380 V si se invarte manerul mic pana la pornirea electromotorului. Functionare Pentru punerea bormasinii in functiune se monteaza burghiul necesar. pistonul pompei. iar in cel inferior se gasesc orificiul pentru fixarea burghielor si doua orificii pentru introducerea penei de indepartare a burghielor in cazul blocarii lor in bormasina. se sterg piesele folosite si se pun in locasurile lor. . pentru marirea fortei de actionare asupra rozetei. Se deschid robinetele suflaiului. Actionarea pistonului se poate efectua atat cu ajutorul mainii cat si prin apasari succesive cu talpa piciorului. supapele si tija articulata de actionare a pistonului. . . se curata si se ascut burghiele.doua manere pentru manuirea bormasinii./min. reductoare si suflai). aparatul se demonteaza. 61) este destinata actionarii distantorului hidraulic in operatiile de salvare a oamenilor. cu raport de transmisie 1 : 1. Intretinere Dupa folosire se sterge corpul bormasinii. se actioneaza asupra tijei articulate.Pentru folosire se monteaza la suflaiul aparatului becul (brenerul) necesar. Scoaterea burghiului din bormasina. iar cu ocazia reviziilor se ung lagarele si celelalte angrenaje. se verifica daca nu prezinta scurgeri de ulei si totodata se verifica starea furtunurilor. servantul apasa cu pieptul pe reazemul respectiv si cu mainile pe manere.presiunea dezvoltata (bari) 600 .sistemul de angrenaje (roti dintate) pentru transmiterea miscarii de la electromotor la burghiu. . Intretinere Dupa intrebuintare. indepartand sau presand burghiul pe materialul de gaurit in cazul cand bormasina este sprijinita la partea superioara de reazem fix.. confectionata din panza si prevazuta cu buzunare si cordea pentru strangere dupa impachetare.5 ulei.dimensiunile (mm) Ø 80 x 270 .trusa 16 burgie pentru metal si lemn cu diametru de la 10 – 30 mm.carcasa din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune. se realizeaza prin introducerea unei pene metalice prin unul din orificiile speciale practicate in capacul inferior al carcasei si prin apasare catre in jos. pompa hidraulica cu dublu efect se compune din corpul pompei de forma cilindrica in care se introduce o cantitate de 1. Pompa hidraulica cu dublu efect Pompa hidraulica cu dublu efect (fig. aflat la partea superioara a bormasinii si pe care se sprijina servantul pentru a mari forta de inaintare a burghiului. 61 Descriere In principiu. prevazuta cu capace metalice demontabile. Intrebuintare Pentru intrebuintare se amplaseaza furtunurile de cauciuc cu insertie metalica dupa care.cablul de forta. cu steher pentru curentul trifazic si intrerupator de curent actionat de la manerul mic. Pentru oprire.sistemul de racire format dintr-o roata cu palete actionata de axul motorului electromotorului si orificiul pentru accesul si evacuarea aerului. 60 Descriere Bormasina electrica portativa se compune din urmatoarele parti: .electromotorul care functioneaza la o tensiune de 380 V cu o turatie de 260 rot. Daca bormasina este sprijinita cu partea superioara de un reazem fix. Este interzisa ungerea pieselor componente ale aparatului deoarece oxigenul in contact cu grasimile poate produce explozii violente. Dupa terminarea lucrului se inchid toate robinetele (de la butelii. . . Este interzisa amplasarea buteliilor cu oxigen sau acetilena in apropierea surselor de caldura pentru evitarea exploziilor. in functie de grosimea materialului de sudat sau de taiat. Se deschid robinetele buteliilor de oxigen si acetilena.masa (kg) 12 Fig. cu ajutorul manerului mai mic se actioneaza asupra intrerupatorului de curent pentru pornirea si oprirea electromotorului. in capacul superior sunt practicate orificii pentru accesul aerului necesar racirii pe timpul functionarii. se actioneaza tot asupra manerului mic. pe bratele ei se pot introduce tevi metalice cu lungimi diferite care sa mareasca bratul parghiei de actionare. .reazemul pentru piept.

1 . bride. ce se vor deplasa lateral. in sensul protejarii lor impotriva pericolului rasturnarii greutatii ridicate. Intrebuintare Pregatirea dispozitivului pentru realizarea interventiilor consta in asamblarea elementelor sale componente astfel: reductorul de presiune cu manometre se racordeaza la butelia de aer comprimat. doua furtunuri pentru alimentarea cu aer a celor doua perne pneumatice. Prin manevrarea distribuitorului pe pozitia inchis. Pernele pneumatice paralelipipedice se asambleaza sub sarcina de ridicat (cate o perna sau ambele) la extremitati sau suprapuse la unul din capetele sarcinii ori in spatiul aflat intre elementele de constructie. doua perne pneumatice de forma cilindrica. Intrebuintare Uleiul sub presiune intra in distribuitor si. Intretinere Dupa intrebuintare accesoriile componente se sterg si se verifica starea furtunurilor de aer. furtunul de alimentare cu aer de la reductor se cupleaza prin intermediul unei cuple rapide cu are la un racord T din care pleaca. citita pe manometrul de joasa presiune al reductorului.inaltimea maxima de ridicare (cm fara sarcina) . doua butelii pentru aer comprimat a 4 litri fiecare. corpul distribuitorului si distribuitor. se verifica sa nu existe scurgeri de ulei si cu ocazia operatiilor de intretinere periodica se inlocuiesc garniturile.5 13 6 10 pernele cilindrice Ø 61 7 45 – 50 2 (cu ambele) 1 60 (ambele) .presiunea de lucru (bari) . este dirijat in fata sau in spatele pistonului. se completeaza diferenta cu scanduri ori alte materiale ce se vor amplasa sub perne sau deasupra lor. cu reductor de presiune. iar furtunurile de presiune se vor feri de sursele de caldura sau de muchiile taioase. In timpul interventiilor distantorul se manipuleaza cu atentie pentru a nu lovi persoanele din jur. prin racorduri tip niplu. Intretinere Dupa folosire distantorul se curata de resturile de materiale prin stergere.5 24. Dupa caz.dimensiuni de gabarit (cm) . inchizand astfel bratele distribuitorului. respectiv. Pentru pozitia deschis a bratelor distantorului. 7. efectuate numai de personal specializat in metrologie se urmareste functionarea corecta a manometrelor si a reductorului.F. uleiul este introdus in spatele cilindrului si bratele acestuia se deschid. Pernele pneumatice cilindrice se ampleaza numai impreuna si la extremitati sub sarcina de ridicat pentru pastrarea echilibrului acesteia (distanta de amplasare fiind egala cu inaltimea pernei. uleiul este introdus sub presiune in fata pistonului. brat.sarcina de deschidere la varfuri (t) 1. precum si la presiuni mai mare de 350 bari. Pentru descarcarea pernei se inchide robinetul buteliei si se decupleaza furtunul de la o perna (pentru cazul in care se muta perna din loc) sau de racordul „T”. In ambele cazuri de utilizare (atat pentru pernele paralelipipedice cat si pentru cele cilindrice) se vor lua masuri de securitate si se vor instrui corespunzator servantii ce urmeaza a manevra dispozitivul.masa (kg) 23. prevazute la capete cu racorduri de cuplare-decuplare. 62) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .Distantorul electric Distantorul hidraulic (fig. in cazul utilizarii reductorului modificat. inlocuindu-se totodata si garniturile deteriorate. Cricul pneumatic Cricul pneumatic (fig.presiunea maxima in cilindru (bari) 350 . al dislocarii de alte material etc. 63) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: pernele paralelipipedice 52 x 47 25 . in functie de situatia existenta la locul interventiei.greutatea 1 bucata (kg) .timpul de umflare (sec.R. Punerea in functiune a dispozitivului se efectueaza prin deschiderea robinetului butelie si manipularea lenta a reductorului de presiune pana la atingerea presiunii de lucru. lucrul incepe cu bratele deschise pentru efectuarea strangerii sua cu bratele inchise pentru efectuarea deschiderilor. la instalatia de aer comprimat existenta pe vagoanele C.25 Fig. Este interzisa utilizarea distantorului in mediile inflamabile sau explozive. deschis). de cca 10 cm in stare neumflata). 62 Descriere Distantorul hidraulic se compune din cilindrul hidraulic cu pinten. in functie de pozitia acestuia (inchis. Cand spatiul de sub greutate este mai mare decat grosimea unei singure perne sau a ambelor perne suprapuse.26 .sarcina de inchidere la varfuri (t) 1. de cca 2 si respectiv 6 cm. acesta se va racorda direct la butelie cu reductorul fluture existent pe reductor. cand perna ramane pe locul amplasarii initiale. 63 Descriere Cricul se compune din doua perne pneumatice de forma paralelipipedica.sarcina maxima ridicata (t. f) . Pe circuitul de alimentare cu aer al unei perne este asamblat un robinet distribuitor pentru cazul in care se solicita umflarea unei singure perne. Ca accesorii are doua racorduri speciale pentru cuplarea cricului la compresorul de aer al autospecialelor si. jug. cu manometre si furtunuri de alimentare cu aer.) Fig. procedandu-se la inlocuirea lor daca prezinta fisuri. Cu ocazia verificarilor anuale. urmarindu-se umflarea pernei.

proiectorul portabil de 100 w. Curentul electric este debitat de acumulatoare.articulatia mobila. .geamul farului din sticla groasa. . .suportul duliei. Functionare Pentru punerea proiectorului in functiune se deschide cu rama cu geam. Din grupa accesoriilor pentru iluminat fac parte: lampa electrica cu acumulator. Dupa instalare. se inlatura prin spalare cu apa calduta electrolitul scurs accidental. . 64 Functionare Pentru punerea in functiune a lampii se actioneaza asupra comutatorului.comutatorul cu 2 faze si o pozitie de nul.becul pentru faza mica de 4. Pe timpul folosirii lampii (descarcarii acumulatoarelor) electrolitul nu isi schimba concentratia prea mult si.2 V. Electrolitul se inlocuieste dupa o durata de doi ani sau cand se constata cain in momentul incarcarii. de forma semisferica.2 electrozi (pozitiv si negativ).oglinda metalica.capacul farului. confectionata din tabla si prevazuta cu manere pentru manevrare.baterie acumulator formata din 4 acumulatori alcalini de cadmiu nichel introdusi in cutii de masa plastica si legati in serie. tensiune care trebuie sa fie cuprinsa intre 5. cand nu este montat la proiector.rama rabatabila cu geam de protectie din sticla termorezistenta. .dispozitivul metalic pentru fixarea pe trepied si pentru schimbarea directiei fasciculului de lumina in plan orizontal sau vertical. gradul de incarcare al bateriei nu poate fi determinat prin masurarea densitatii electrolitului (1.cheia pentru deschiderea si inchiderea cutiei acumulatorului si farului.farul confectionat din tabla la care se deosebesc: .dulia. concava. Proiectorul mobil de 1000 W Descriere Proiectorul mobil de 1000 W (fig. . se usuca si se ung cu un strat subtire de vaselina. .oglinda metalica.orificiile de umplere prevazute cu dopuri surub si supape (inele) din cauciuc pentru asigurarea evacuarii gazelor rezultate in urma reactiei din interiorul acumulatorului.becul de 1000 W care. . .5 A. proiectorul se racordeaza cu ajutorul stecherului fie direct la sursa de curent de 220 V. . se curata bornele si se verifica supapele de cauciuc de la dopurile surub. prevazuta cu sistem de inchidere si borne de contact.2 V insumand o tensiune de 4. . iar saptamanal se scot acumulatoarele din cutie. care permite schimbarea fasciculului luminos in plan vertical cu un unghi de cca 80º. Intretinere Dupa intrebuintare se curata prin stergere. 64) se compune din urmatoarele parti: . . se creeaza o spuma abundenta.6 – 7.cablurile electrice de legatura.cablul electric cu dulie pentru insurubarea becului si cu stecher pentru cuplare la priza masinii sau a bobinei de cu cablu. Lunar.8 V. bateria de acumulatori se considera descarcata cand tensiunea la borne este sub 4 – 4. ca urmare. farul pompier.bacul din tabla de otel nichelata.20 la 20%) ci prin tensiunea la borne in momentul deconectarii de la statia de incarcare. 65) se compune din urmatoarele parti: . pentru protejarea impotriva socurilor. se pastreaza intr-o cutie speciala cu despartituri tapisate cu material buretos. fie prin intermediul bobinei cu cablu.8 V si 0. se monteaza becul. Astfel. .4 A.4 V.cutia acumulatoarelor confectionata din tabla. .barele cu puntile de legatura. ghiarele pentru urcat pe stalpi. Lampa electrica cu acumulator Descriere Lampa electrica cu acumulator (fig. Tensiunea medie a fiecarui element al bateriei (de acumulatori) este de 1. la fiecare incarcare a acumulatoarelor se verifica si se completeaza nivelul electrolitului (cca 1 cm peste placi) se controleaza duritatea acestuia. se destupa orificiile de aerisire ale dopurilor surub. densitatea electrolitului ramane practic constanta. transmiterii semnalelor pe timpul noptii. .electrolitul (solutie de hidroxid de potasiu). bobina pentru cablu. . .manerul lampii. . trepiedul proiector. facand contacul pentru faza mica si faza mare. dupa care acesta se inchide la loc. .carcasa proiectorului. .5 V si 1. La acumulator se deosebesc: . precum si celor ajutatoare montarii si realizarii circuitelor de alimentare cu energie electrica. corpul de iluminat cu faruri. cu grila de protectie a geamului si sistemului de inchidere. furca pentru ridicat cablu. . .becul pentru faza mare de 4. in jurul orificiului de aerisire. se transporta proiectorul la locul dorit si se monteaza pe trepied sau se suspenda la inaltime.CAPITOLUL VI ACCESORII PENTRU ILUMINAT In grupa accesoriilor pentru iluminat sunt incluse mijloacele folosite pentru iluminarea locului de lucru. Fig. La demontarea farului se va evita atingerea oglinzii cu mana sau cu obiecte imbibate cu grasimi deoarece aceasta se degradeaza pierzandu-si luciul. .

dupa cuplare se actioneaza comutatorul aflat pe carcasa farului.dispozitivul metalic pentru fixarea pe masina sau pe trepied si pentru schimbarea directiei fasciculului de lumina. . formata din doua calote asamblate prin ambutisare si prevazuta la unele modele cu maner pentru manevrare. Pentru invartirea tamburului la strangerea cablului. 45 sau 40 W in cazul celor cu incandescenta.oglinda metalica concava. manevrandu-se apoi pe directia dorita.c. . se controleaza cablul si stecherul si se ung articulatiile mobile ale dispozitivului pentru fixarea pe masina sau pe trepied. accidente rutiere. oglinda. montat longitudinal. iar la cel de forta cablu din 4 f ire cu aceeasi lungime. electroventilator.c. 67 Descriere Indiferent de tip. Intretinere Operatiile necesare intretinerii farului pompier sunt aceleasi ca si in cazul proiectorului portabil de 1000 W.bobina cu cablu pentru forta. .bec cu incandescenta tip DE 124/45 x 40 W. bormasina electrica portativa etc. bobina este prevazuta cu o manivela cu maner rabatabil si dispozitiv de blocare pe timpul operatiei de derulare. acestea au urmatoarele caracteristici tehnice: . dirijarea fasciculului luminos se face prin stabilirea suruburilor de blocare a dispozitivului pentru fixarea pe trepied. In cazul cand in fata farlui se gasesc un obstacol care impiedica dirijarea fasculului luminos catre locul dorit se folosesc trepiedul si bobina de cablu. proiectorul se curata prin stergere cu carpe moi. iar cand fasciculul a fost orientat pe directia dorita se strang suruburile de fixare.In cazul in care proiectorul este instalat pe trepied.2 (4) faruri alcatuite la randul lor din carcasa.c.rama cu geam de protectie din sticla groasa si dispozitiv de fixare. Farul pompier Farul pompier (fig. 66 Functionare Pentru punerea in functiune a farului se racordeaza stecherul cablului electric la priza masinii. . de forma semisferica. Functie de varianta constructiva. Astfel. . bobinele pentru cablu (fig. Corpul de iluminat cu faruri Corpul de iluminat cu faruri este destinat. . dulie pentru lampa cu fire de legatura. folosita la farul pompier. Pe timpul intrebuintarii.) 12 sau 24 . iluminarii locului la interventiile in caz de incendii. manevrandu-se apoi proiectorul cu ajutorul manerului. La bobina pentru proiectorul mobil se foloseste cablu din trei fire cu lungimea de 50 m. Dirijarea fasciculului luminos se face prin slabirea suruburilor de blocare a dispozitivului pentru fixarea pe masina. Diferentierea bobinelor se realizeaza prin felul cablului si gabarit datorat lungimii acestuia. Bobina pentru cablu Din punct de vedere al destinatiei.bobina cu cablu pentru iluminat.modul de utilizare: portabil sau fixat pe trepied Puterea unei lampi este de 55 W in cazul celor cu halogen. bobina se compune dintr-un cadru metalic. proiectorul trebuie sa fie ferit de lovituri care pot duce la deterioararea lui si in special la spargerea geamului si a becului. calamitati naturale sau altor scopuri ce solicita o sursa de luminozitate intensa. Fig. explozii. dupa care se strang suruburile respective. Descriere Corpul de iluminat se compune din: .cablu electric cu dulie pentru insurubarea becului si stecher pentru cuplare la priza autospecialei sau a bobinei cu cablu. Indiferent de tip.carcasa proiectorului. Fig. dispozitiv de fixare pe trepied si cablu cu stecher. in cazul bobinei folosita la farul pompier se utilizeaza cablul cu lungimea de 30 m format din doua fire. Functionarea si intretinerea sunt identice cu ale farului pompier.c. corpurile de iluminat pot fi cu doua lampi (cu halogen) sau cu patru lampi (lampi incandescente sau lampi cu halogen).tensiunea de alimentare (V. Fig. 66) se compune din urmatoarele parti: . iar celalalt capat se monteaza la priza bobinei aflata pe axul tamburului. Functionare . folosita la proiectorul mobil de 1000 W. 65 Intretinere Dupa intrebuintare. La unele variante constructive. .bobina cu cablu pentru iluminat. 67) se clasifica in: . tensiunea de alimentare fiind de 24 V. prevazut cu un tambur pe care se infasoara cablul electric. la fel ca si accesoriile descrise la punctele 2 si 3 din prezentul capitol. lampa. . La unul din capetele cablului se monteaza stecherul. folosita la diferite accesorii ca: electroexhaustor. rama si geam de protectie.suportul lampilor cu dispozitive articulare de manevrare in plan orizontal sau vertical.

De mentionat este faptul ca bobina pentru proiectorul mobil poate fi racordata la orice sursa de curent de 220 V. calamitati naturale si catastrofe. strivirea sau taierii lui. a prizei si a stecherului. cordita pentru legat furtunuri. Intretinere Dupa intrebuintare se curata si se verifica imbinarea furcii propriu-zise cu coada. confectionata din otel. 68) se compune din 3 picioare din lemn. Descriere Este formata dintr-o coada de lemn cu o lungime de cca 3 m si furca propriu-zisa cu doua ramificatii.Pentru folosire. Pe timpul folosirii se va evita trecerea cablului prin foc. Ghearele pentru urcat pe stalpi Ghearele pentru urcat pe stalpi (fig. cordita pentru sustinerea sorbului. se verifica dispozitivul de fixare la picior si cand este cazul se reascut coltii ghearei. electroexhaustorul. fasa pentru furtun. Fig. Picioarele sunt prevazute cu cuie pentru fixarea la teren. Intretinere Dupa intrebuintare se curata. galeata de panza. CAPITOLUL VII ACCESORII DIVERSE Accesoriile diverse sunt mijloace care se folosesc pentru realizarea unor operatii impuse de interventii la incendii. suportul talpii si dispozitivul de fixare la picior cu curele si catarama. rezistenta. peste locuri cu jar sau prin substante care ii dizolva izolatia si. 69) se folosesc pentru urcarea pe stalpi sau pomi in scopul montarii proiectoarelor sau a cablurilor. Are trei santuri dimensionate. coarda pentru ancorarea scarilor. Puntea de trecere peste furtun Descriere Puntea de trecerea peste furtun (fig. cheia pentru racorduri. iar cea de forta la orice sursa de 380 V. cotul pentru furtun. dupa care se racordeaza atat stecherul bobinei la priza masinii (sau a unei alte bobine) cat si stecherul consumatorului la priza bobinei. doua pentru trecerea furtunului C si unul pentru furtunul B care marcheaza si intervalul dintre cele doua rampe. se deruleaza cablul pana in apropierea consumatorului. 68 Pe timpul folosirii va fi ferit de lovituri pentru a nu se rupe picioarele. pomi) spre a le feri de distrugere. Intretinere Dupa intrebuintare se curata bobina si cablul. curbate. Fig. cheia pentru cofret. geanta pentru chei si fesi. iar suportul metalic cu articulatii si suruburi cu piulite fluture care permit schimbarea pozitiei proiectorului (directiei fasciculului luminos). Descriere Se compune din 2 gheare metalice. iar periodic se ung articulatiile si suruburile suportului. Trepiederul proiector Descriere Trepiedul proiector (fig. electroventilatorul. articulate mobil la un suport metalic care serveste la fixarea proiectorului. apoi se blocheaza tamburul. Intretinere Dupa intrebuintare se curata. Furca pentru ridicat cablurile electrice Se foloseste pentru ridicat cablurile electrice cand acestea sunt intinse peste obstacole (stalpi. 70 Intretinere . de asemenea. se controleaza starea cablului. Din grupa accesoriilor fac parte: puntea de trecere peste furtunuri. prin intre ele printr-o chinga de panza si armate cu platbanda sau bucati de tabla. aparatul pentru spalat furtunuri. Periodic se vor unge lagarele axului. aparatul pentru legat furtunuri. 70) este compusa din doua rampe de lemn cu grosimi diferite. fiecare in parte avand colti.

asigurand inchiderea sparturii. .latimea (mm) 106 Fig. iar pe capac se gaseste un inel pentru fixarea creionului chimic. tot reglabila. 74 Intretinere Dupa intrebuintare se curata prin periere si se repara eventualele rupturi. .inchizatorul. de marimi diferite si prevazute cu pinteni. Fig. Fig. Datorita presiunii apei. Cotul pentru furtun Cotul pentru furtun (fig. In interior are o despartitura care realizeaza separarea compartimentului pentru fesi de cel pentru chei. apoi se actioneaza asupra inchizatorului care strange colierele si fixeaza furtunul.diametrul exterior (mm) 200 .Pe timpul folosirii nu trebuie sa fie trantite. intarita cu carton si are o forma paralelipipedica. . in raport de care prezinta urmatoarele caracteristi tehnice: A 110 80 B 76 60 C 55 40 Diametrul interior al fesii (mm) Latimea (mm) Descriere Indifirent de tip. 74) este confectionata duin panza rezistenta. o cordea de purtare reglabila. se aseaza adaosul si colierul de sus. . dimensiunile fiind de 130 x 140 x 400 mm. fesile sunt confectionate din tabla de aluminiu si la ele se disting: . 71) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . iar greutatea de 2 kg. cand este cazul. Cheia pentru racordare Descriere Cheia pentru racordare (fig. se repara. iar unele genti au si o cordea cingatoare. 73 Intretinere Dupa intrebuintare se sterge si se unge cu un strat subtire de unsoare.diametrul interior (mm) 133 . furtunul se lipeste strans de coliere si adaos. Pentru aplicarea fesii se sprijina furtunul pe colierul de jos. 73) este confectionata din otel si are doua brate curbate. pentru sprijinirea cheii pe nervurile corpului racordului. Dupa folosire se curata si.un adaos articulat mobil. Geanta este prevazuta cu un sistem de inchidere cu catarame. 72 Intretinere Dupa folosire fasa se sterge si i se ung articulatiile.un ochi de prindere. Geanta pentru chei si fesi Descriere Geanta pentru chei si fesi (fig. 72) sunt construite in trei tipodimensiuni. Fig. 71 Fasa pentru furtun Fesile (fig. iar vehiculele le vor traversa cu viteza mica. folosit la marcarea sparturilor pe rolele de furtun.doua semicoliere articulate moi.

cu ajutorul unui ciocan din lemn. cat si sarma de pe ea. Intretinere Dupa intrebuintare se curata si se ung partile mobile. Daca furtunul este foarte murdar se repeta operatia de cateva ori.racordul tip C pentru intrarea apei (4). iar in cazul primului se scoate inelul de siguranta si se trage peste furtun corpul racordului. Se pune siguranta de blocare a discului inspre inafara (in pozitia „blocat”) si se invarte cu manivela astfel ca discul sa se ridice. El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari. prevazuta cu maner de actionare. . Pe disc se gasesc doua suruburi cu filet (5). care apoi se strang. 78) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . se indoaie deasupra spirelor. se indreapta limbile si se ung articulatii mobile. 76) este confectionat din otel si se compune din urmatoarele parti: . in sens contrar si apoi si cositoresc.Cheia cofret Cheia cofret (fig. In functie de tipul incuietorii cofretului se alege cheia potrivita care se introduce in broasca si apoi se rasuceste spre stanga.5 mm prin care tisneste apa pentru spalare. Legarea continua in acelasi mod si la urmatoarele spire de sarma.5 – cm. se ung portiunile filetate. se introduce racordul pe dorn care apoi se fixeaza intr-o menghina.discul (2). Fig.capacele reglabile. care atunci cand sunt complet stranse lasa intre ele si corpul aparatului o deschidere circulara de 0. Electroexhaustorul Electrohaustorul (fig. 77) este confectionat din aliaj de aluminiu si se compune din urmatoarele parti: . a racordului si a ghearelor.2 mm si se rasuceste cu mana peste furtun.bucsa (7) pentru conducerea axului filetat. Cu ajutorul clestelui patent se intinde bine sarma.debitul (mc/ora) 6000 .6 . . pe sub sarma se va introduce o placa dreptunghiulara din tabla cu dimensiunea de 2 x 1 x 0.5 cm.corpul aparatului (1) format din 2 cilindri concentrici.tensiunea de alimentare 380 . se va bate sarma de jur imprejur pentru a usura intinderea si dfixarea ei intre cercurile reliefate ale tevii racordului. In continuare se indoaie placa de tabla spre spire.6 mm. Fig. se verifica starea garniturii. 77 Functionare Pentru punerea sa in functiune aparatul se racordeaza la o sursa de apa cu presiune. Functionare Legarea furtunului de racord se fac cu ajutorul unei sarme galvanizate cu diametrul de 1. Intretinere Dupa folosire se curata. intre nervuri. prevazut cu doua capace filetate (2) si picioare de sprijin (3). o siguranta de blocare a discului (6) cu doua pozitii si doua orificii pentru fixarea capetelor sarmei cu care se leaga furtunul de racord. . dupa care se lipesc cu cositor atat capetele tablei. 76 Dupa ce sarma a fost bine fixata si intinsa. Pentru aceasta se ia un dorn de lemn cu o lungime de cca 50 cm.corpul aparatului (1). pe filet. Aparatul pentru spalat furtunuri Descriere Aparatul pentru spalat furtunuri (fig. Se ia o bucata de sarma de 1 – 1. Intretinere Dupa folosire se spala cu apa. iar furtunul ce trebuie spalat se introduce progresiv in interior pana la spalarea lui completa. Aparatul pentru legat furtunuri Descriere Aparatul pentru legat furtunuri (fig. actionat cu ajutorul manivelei (3) prin intermediul unui ax filetat (4). Pe teava racordului se trage capatul furtunului ce trebuie legat. astfel incat capetele ei indoite sa nu depaseasca. .puterea absorbanta (kW/ora) 3. si cu diametrul egal cu cel al racordului. se pune pe siguranta de blocare a discului inspre inauntru (in pozitia „blocat”) si se invarte de manivela pentru a continua ridicarea discului pana ce sarma se strange suficient. 75) este confectionata din otel si se compune dintr-o cheie fixa cu capac circular. inainte de a se trece la folosirea aparatului. pana se formeaza 4 spire. iar capetele se rasucesc pe cele 2 suruburi cu filet ale discului. Concomitent. Dupa aceea se taie capetele sarmei la cca 0.

se ung lagarele axului. Functionare Pentru punerea in functiune se racordeaza un capat al tubului pentru refularea aerului la orificiul de refulare a aerului situat la partea superioara a ventilatorului. Intretinere Dupa folosire.cablul de forta cu stecher pentru curent trifazic.Fig. 78 Descriere Se compune din urmatoarele parti: .tunul pentru refularea aerului proaspat confectionat din panza rezistenta si avand o lungime de cca 20 m. .perdeaua pentru astuparea deschiderilor prin care se absoarbe aerul viciat. Are o lungime de cca 12 m.sasiul metalic prevazut cu doua manere pentru transport. Se face apoi legatura cu sursa de curent prin intermediul unei bobine cu cablu la care se racordeaza stecherul exhaustorului. celalat capat al acestui tub se indreapta intr-o zona unde aerul viciat evacuat din incapere nu mai prezinta pericol. Se actioneaza comutatorul si se incepe evacuarea aerulu viciat. cu o suprafata de 5 – 6 mp. Intretinere Operatiile de intretinere sunt identice cu cele prezentate pentru exhaustor. de balustrade etc. Cordita pentru legat furtunul Descriere Cordita pentru legat furtunul este confectionata din fire rasucite din canepa sau fire sintetice si are o lungime de cca 2 m. Cordita pentru sustinerea sorbului Descriere Cordita pentru sustinerea sorbului este confectionata din fire rasucite din canepa sau fire sintetice. Datorita fortei centrifuge aerul aflat intre palete este aruncat catre exterior si obligat sa paraseasca carcasa. . spartura etc. . La orificiul de evacuare al carcasei ventilatorului se fixeaza tubul pentru evacuarea aerului. confectionat din panza rezistenta avand o lungime de cca 20 m. La un capat este prevazuta cu un ochi.ventilatorul radial pentru aer.tubul pentru evacuarea aerului.debitul (mc/ora) 100 . iar daca este cazul se repara eventualele rupturi la piesele din panza. . carcasa este prevazuta cu un orificiu de absorbtie pe peretele lateral si unul de refulare la partea superioara. cotul este prevazut cu clame rabatabile pentru cuplarea la carcasa si la tubul de absorbtie. .sasiul metalic prevazut cu doua manere pentru transport. fixarea se face cu ajutorul elementelor de la cot. . Se fixeaza apoi la orificiul de absorbtie al carcasei cotul metalic si se prinde capatul cu rama al tubului de absorbtie. la unul din capete avand prevazut un ochi pentru legare la parghia de manevrare a supapei sorbului.suportul metalic al perdelei format din trei bare care se pot cupla pentru a sprijini perdeaua.electromotorul. confectionata din panza rezistenta si prevazuta cu o maneca in care se introduce tubul de absorbtie. confectionat din tabla si format din carcasa spirala si rotorul cu palete fixat pe axul electromotorului. si cu ocazia reviziei anuale. iar celalalt capat se introduce in incaperea in care urmeaza a fi introdus aer proaspat. . . se scutura perdeaua si tubul pentru evacuare si se verifica starea cablului de forta si a stecherului.). 79) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . 79 Descriere Ventilatorul se compune din urmatoarele parti: . Absorbtia si refularea aerului au loc pe principiul fortei centrifuge care ia nastere prin invartirea rotorului. Prin evacuarea aerului din zona rotorului. Celalalt capat al tubului de absorbtie se introduce in maneca perdelei ce se fixeaza apoi de el cu ajutorul unei curele. transmite miscarea la rotorul cu palete. Electromotorul primind curent intra in functiune si.carcasa confectionata din tabla si rotorul cu palete. Periodic. Principiul de functionare al ventilatorului este identic cu cel al exhaustorului. la partea superioara are un manson in care se introduce bara de sus a cadrului metalic.puterea absorbita (kW/ora) 0. aici se creeaza o depresiune datorita careia este absorbit aerul viciat.cablul de forta cu stecher pentru curentul trifazic si intrerupator de curent. . Descriere Pentru punerea exhaustorului in functiune se monteaza perdeaua pe suportul metalic si se astupa cu ea deschiderea prin care urmeaza sa fie evacuat aerul viciat (usa. .electromotorul dispus pe axul carcasei. Se face apoi legatura ventilatorului cu sursa de curent prin intermediul unei bobine cu cablu in care se racordeaza stecherul. . Electroventilatorul Electroventilatorul (fig. fixat pe axul electromotorului. . prin intermediul axului.4 Fig.cotul si tubul metalic pentru absorbtia aerului. fereastra. se curata de praf si fum. iar la celalalt cu un maner din lemn pentru legarea furtunului de treptele scarilor.

66 340. Scara de imperechere Scara de imperechere (fig. 81) are urmatoarele caracteristici tehnice: . dispozitive de fixare pentru realizarea imperecherii segmentelor (3 – 4) si armaturi metalice pentru marirea rezistentei (5).inaltimea in stare de utilizare (m) . precum si pentru marirea rezistentei.sistemul de scripeti (5) cu sant si cablu metalic (3) pentru intinderea scarii si siguranta de blocare in pozitia „intins”. Se compune din 3 tronsoane de scara. CAPITOLUL VIII SCARI MANUALE Scarile manuale sunt mijloace destinate asigurarii accesului servantilor la inaltimi si executarii salvarilor.masa (kg) Fig. santurile in care alune armaturile metalice pentru ghidarea segmentilor scarii. Intretinere Se procedeaza ca in cazul scarii de imperechere.58 . Dupa realizarea imperecherii tronsoanelor este necesar ca dispozitivele de fixare sa nu fie iesite din locasurile respective.inaltimea in stare de transport (m) . 82 Descriere 4. tretpe (2) si armaturi metalice (4) pentru ghidarea segmentilor pe timpul intinderii. Pentru transport are o toarta si un maner din panza. Galeata din panza Descriere Galeata este confectionata din panza rezistenta si are o capacitate de 15 l. Periodic se ung dispozitivele de fixare.Coarda pentru ancorat scari Descriere Coarda pentru ancorat scari este confectionata din fire rasucite sintetice. 80) are urmatoarele caracteristici tehnice: . fiecare fiind format din doua lonjeroane (1). .36 10. La fund se gasesc doua chingi din panza pentru intarire si un inel pentru agatare.inaltime de utilizare (m) 6. scara culisanta. Are o lungime de cca 48 m. se va verifica starea lantului (zala cu zala) si a cablului metalic.latimea treptelor pe tronsoane (mm) . se verifica si se fac reparatiile necesare. 480 59 . in plus se vor unge lagarele scripetilor si ale sigurantei de blocare.70 . avand grija ca dupa atingerea lungimii dorite siguranta de blocare sa se fixeze bine pe una din treptele de baza.trei tronsoane de scara care culiseaza (aluneca) unul pe celalalt. Fig. alcatuit fiecare din doua lonjeroane (1). scara de fereastra si scara plianta (baston). Din grupa scarilor manuale fac parte: scara de imperechere. Fig.masa unui tronson (kg) 14 Descriere Este confectionata din lemn lamelat sau aluminiu. Atat la partea superioara cat si la cea inferioara este prevazuta cu cercuri din lemn pentru a-i pastra forma cilindrica.inaltime in stare pliata pentru transport (m) 2. Intinderea scarii se realizeaza prin simpla manevrare a lantului in jos. 80 Scara culisanta Scara culisanta (fig. la unul din capete avand prevazut un ochi pentru legarea de scara. trepte (2). 403. Intretinere Dupa folosire se curata. 81 Descriere Scara culisanta este confectionata din lemn si se compune din urmatoarele parti: .

. .latimea in stare pliata (cm) 10 . in cazul statiilor telecomandate. situatie in care nu se permite stabilirea legaturii radio la un post telefonic din reteaua telefonica urbana.radiotelefonul fix de 10 w. . cel superior fiind perforat. 83) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . 84) lucreaza numai in reteaua simplex. incarcatorul pentru baterii de acumulatori.radiotelefoane portabile: .puterea de audiofrecventa a difuzorului incorporat in unitatea de comanda (w) Descriere In prima varianta de instalare din complexul radiotelefonic fac parte urmatoarele: . CAPITOLUL IX MIJLOACE PENTRU TRANSMISIUNI Mijloacele pentru transmisiuni sunt destinate realizarii legaturilor radiotelefonice de conducere si cooperare pe timpul interventiilor la incendii.radiotelefonul mobil de 25 w. armaturi metalice pentru marirea rezistentei (4) si doua de agatare cu colti (3). amplificatorul cu dispozitiv de alarmare.Este confectionata din aluminiu. receptorul. Fig. carligul de agatare cu colti (3).cu comanda de trecere in emisie prin voce. magnefonul de 4 w. . bobina cu cablu telefonic.masa (kg) 15 Fig.5 w.cu comanda de trecere la emisie.inaltimea in stare de utilizare (m) 3.unitatea de comanda ce se prezinta sub forma unei cutii cu rama din lemn si capace din tabla. Radiotelefoanele Radiotelefoanele din dotarea pompierilor militari functionarea in benzi din gama undelor ultrascurte atat in reteaua radiofonica cat si in reteaua semiduplex. . comutatoare. in plus.radiotelefoane fixe: . unitatea de comanda prin laringofon. . trepte (2). instalarea acestuia putandu-se face in doua variante: .radiotelefonul fix de 25 w. bateriile de acumulatori. varianta ce permite stabilirea legaturii radio de la un post telefonic din reteaua telefonica urbana. microfonul si circuitele electronice aferente. cate unul la partea de jos a fiecarui lonjeron.unitatea emisie-receptie (statia propriu-zisa) care include emitatorul.radiotelefoane mobile: . constructiv prezentandu-se sub forma unei cutii metalice care.26 .radiotelefonul portabil de 0.radiotelefonul mobil de 10 w. 25 2 .radiotelefonul transportabil de 10 w. clasificandu-se astfel: . Din grupa mijloacelor pentru transmisiuni fac parte: radiotelefoanele.puterea de radiofrecventa a emitatorului (w) . manuala. In interior sunt montate difuzorul. prin butoane. Intretinere Se procedeaza la fel ca in cazul scarii de imperechere. se desface in doua parti simetrice. Intretinere Pe timpul operatiilor de intretinere se verifica starea coltilor carligului de agatare si starea sudurilor realizate intre trepte si lonjeroane. Este echipata cu butoane. .unitatea de alimentare a unitatii de comanda si de cuplare la linia telefonica. armaturi metalice pentru marirea rezistentei (4) si doua distantiere (5). se vor unge articulatiile treptelor. 84 Principalele caracteristici tehnice ale acestui tip de radiotelefon sunt urmatoarele: . . Se compune din doua lonjeroane (1). centrala telefonica si telefonul de campanie. centrala telefonica automata. cu ajutorul unei chei speciale. 83 Descriere Este confectionata din lemn lamelat.inaltimea in stare pliata (m) 3.0 . dispeceratul. blocul de alimentare si un panou de comanda miniaturizat. indicatoare optice (lampi) si instrumente de masura prin intermediul carora se opereaza pe timpul lucrului.latimea (mm) 32 . Scara baston Scara baston (fig. Se compune din doua lonjeroane (1) prevazute cu locasuri speciale pentru plierea treptelor si cu trepte (2) articulate mobil la capete. a) radiotelefonul fix de 25 w „STORNO” tip CQF 612 Radiotelefonul fix de 25 w „STORNO” (fig.

Pentru a schimba totusi canalul de lucru in cazul statiei telecomandate.antena. se elibereaza butonul de emisie 1. . Butoanele 8. .antena. cu circuitele aferente. . instalate in incinta unitatii. varianta in care statia poate lucra pe 1 – 2 canale oferind urmatoarele avantaje: comutarea canalelor. 9. . din complexul radiotelefon fac parte urmatoarele componente: .bloc de alimentare de la retea. Sistemul permite oricarui abonat din reteaua urbana care cunoaste numarul de telefon alocat acestui tip de legatura sa transmita si sa receptioneze mesaje prin intermediul statiei radio cu conditia ca ea sa fie manipulata corespunzator. . .lampa de culoare galbena (6) care indica ce echipament este alimentat. receptorul. fara microfon. Daca se doreste transmiterea unui mesaj. Intrebuintare Se poate emite uneori prin intermediul telefonului cuplat la echipament si care este amplasat langa unitatea de comanda.unitatea de comanda.lampa de culoare rosie (5) care se aprinde cand radiotelefonul emite.butonul de emisie (1). In aceasta varianta nu exista posibilitatea schimbarii canalului de lucru de la unitatea de comanda. Pe panou sunt dispuse butoanele.becul 2 care indica faptul ca echipamentul este alimentat. . covertizorul de alimentare. receptionarea de catre alt corespondent a mesajului poate fi de slaba calicate sau chiar imposibila. comutatoarelor si indicatoarelor optice pe panoul unitatii de comanda .instrumentul indicator care in regim de emisie prezinta intensitatea sunetului atunci cand se vorbeste in fata unitatii de comanda. de abonat. se apasa butonul de emisie 1.comutatorul de canale (3) permite selectarea canalului dorit fiind echipate numai canalele 1.microreceptor special. cu o intensitate a vocii care sa determine pozitionarea acului instrumentului indicator 7 in zona rosie. Prin apasarea lui statia trece in regim de emisie. Dispunerea si destinatia butoanelor. . .unitatea de emisie-receptie in care sunt incluse principalele blocuri functionale.unitatea de comanda cu microfon si difuzor incorporat. utilizat la verificarile locale ale unitatii emisie-receptie. Lampa galbena este aprinsa (echipamentul este alimentat) si comutatorul de canale 3 este pe pozitia canalului dorit. comutatoarele si indicatoarele optice cu ajutorul carora opereaza radiotelefonul. nu vom insista asupra destinatiei lor.unitatea de alimentare a celei de comanda si de cuplare la linia telefonica. . b) radiotelefonul fix – RTF – S (SD) – 10 w – tip IEMI Radiotelefonul fix RTF – S (SD) – 10 w – tip IEMI permite realizarea legaturilor radio necesare indeplinirii misiunilor de prevenire si stingere a incendiilor. In caz ca receptionam un mesaj foarte slab. Descriere In completul unui radiotelefon fix de 10 w tip IEMI intra urmatoarele componente: . reglarea volumului sonor. in lipsa receptionarii mesajelor de la alti corespondenti. Intrebuintare Consideram echipamentul instalat complet. dupa care eliberam butonul 2.pentru comanda la distanta. .butonul squelch (2). pozitie in care telefonul cu unitatea de comanda sunt folosite pentru actionarea radiotelefonului prin voce. . Din acest moment radiotelefonul este pregatit pentur receptionarea mesajelor. produsa in doua variante: . 11 si 12 sunt inutilizabile la aparatura din dotarea trupelor de pompieri. ci numai difuzor. cu sau fara disc.butonul squelch (2). 85 . permite unui abonat din reteaua telefonica urban sa transmita si sa receptioneze mesaje prin intermediul radiotelefonului.lampa rosie (5) care se aprinde cand statia emite. In a doua varianta. Si in aceasta varianta butoanele 8. in care este inclus difuzorul. la care unitatea de emisie-receptie este instalata in alt loc decat cel al unitatii de pompieri.pentru comanda locala. cu conditia ca statiei sa i se fi alocat un circuit. . Deci. . . . Prin actionarea lui circuitul squelch este scos din functiune si in difuzor se aude zgomot continuu. . 11.comutator pornit-oprit 1 prin apasarea caruia se realizeaza alimentarea echipamentului. Constructiv se prezinta sub o forma asemanatoare primei variante. este necesara deplasarea unui specialist pana la locul unde este amplasata unitatea de emisie-receptie. in cazul unei statii telecomandate. si „apasat”. trecerea din regim de receptie in regim de emisie si invers. prin apasare. . 10. in consecinta. In caz contrar.microreceptor special. Apasam butonul 2 Sq si cu ajutorul potentiometrului 4 reglam convenabil nivelul auditiei in difuzorul din unitatea de comanda. 86) destinata comutatoarelor si indicatoarelor optice dispuse pe unitatea de comanda este urmatoarea: . . . nu se pot selecta decat canalele 1 si 2 de la unitatea de comanda. prin intemediul caruia se asculta traficul radio atunci cand butonul 1 este neapasat. comutatoarelor si indicatoarelor optice pe unitatea de comanda in varianta de fata este urmatoarea (fig.2 si 3. obtinand astfel o imbunatatire a auditiei. 12 si 13 nu sunt utilizate la aparatura din dotarea pompierilor si.. Dupa terminarea mesajului.butonul (1) cu doua pozitii de lucru: „neapasat” pozite in care telefonul racordat la unitatea de comanda este folosit ca telefon obisnuit in reteaua telefonica. Acest buton se utilizeaza in cazul receptionarii foarte slabe a mesajelor sau pentru reglarea volumului sonor.unitatea de emisie-receptie (statia propriu-zisa) care este identica cu cea prezentata la prima varianta. 9. Unitatea de comanda nu are microfon incorporat. Dispunerea si destinatia butoanelor.butonul (7) care. Indiferent de varianta constructiva adoptata pentru unitatea de comanda radiotelefoanele sunt de 2 tipuri „vechi” si „noi”.lampa galbena (6) se aprinde cand echipamentul se alimenteaza.telefonul obisnuit. acul indicator trebuie sa se situeze in sectorul rosu. Pentru ca mesajul sa fie corect transmis.comutatorul de canale (3) care nu este functional la aceasta varianta. . . 85): Fig.potentiometru pentru reglarea volumului sonor (4). La tipul vechi (fig. emitatorul. Pentru alimentarea aparatului in aceasta varianta se utilizeaza un bloc redresor de dimensiuni reduse. radiotelefonul trecand in regim de receptie.comutatoarele 3 si 4 prin apasarea carora regleaza volumul sonor in difuzor. utilizat la verificarile locale ale unitatii de emisie-receptie. . . apasam butonul 2 Sq de mai multe ori.potentiometrul pentru reglarea volumului sonor (4). incorporat in unitatea de comanda. lampa rosie 5 se va aprinde si se va vorbi in fata unitatii de comanda. 10.

comutatorul 8 cu ajutorul caruia prin translatare spre stanga sau spre drepta se selecteaza una dintre cele doua subgame: f.cabluri cu mufa destinate alimentarii radiotelefonului. Prin apasarea comutoarelor 3 si 11 se regleaza volumul.5 m prezinta avantajul unui echipament cu volum redus instalat pe bordul autospecialelor. fiind. .) 4.unitatea de comanda separata. sursei de alimentare si eventual al sistemului de fixare pe bordul autovehiculelor. 9.comutatorul 5 care prin apasare trece radiotelefonul in regim de emisie. . deci echipamentul este alimentat. trece radiotelefonul in regim de emisie. Comutatoarele 11. . 87) pe unitatea de comanda sunt dispuse: . 24 V. Prima varianta cu sistem de comanda incorporat.c.c. se selecteaza canalul dorit.6. microfonul.c. Daca transmite mesaje.tensiunea de alimentare 6 V. Comutatorul 1 + 2 nu este folosit la aparatura din dotarea trupelor de pompieri.c. 500 mA .independenta antenei 500 HMI . asa cum rezulta si din titlul subcapitoului. In acest moment. 10 sau 11 selectionam canalul dorit in cadrul subgamei alese. .putere de iesire emitator 20 W . 12 V. Comutatoarele si butoanele de comanda sunt dispuse pe panourile frontale ale radiotelefonului R-8140 sau ale unitatii de comanda R-8606 de la radiotelefonul R-8142.consum de receptie (alimentare la 6 V.indicatorul optic 2 care se aprinde cand echipamentul este alimentat./50 Hz printr-o sursa de alimentare R-8503.. se apasa pe clapa 5 si se vorbeste in fata unitatii de comanda.clapa 9 care.c. Cu ajutorul comutatorului 4 se alege subgama in care se afla canalul pe care vom lucra. selectam canalul dorit in cadrul subgamei.) max.c.antena F-30424/II. A doua varianta cu unitate de comanda separata tip R-8142 care se conecteaza la radiotelefon printr-un cablu de maximum 5. . precum si cabluri de interconectare ale componentelor sistemului.modul de lucru simplex sau duplex . tip R-8140. . 13 si 14 nu se folosesc la aparatura din dotarea pompierilor.difuzor R-8472. 7.indicatorul optic 6 care se aprinde in momentul in care radiotelefonul emite.dimensiuni (mm) 70 x 210 x 240 . .microfon R-8474 (sau R-8471). dar si dezavantajul determinat de interconectarea unitatii de comanda cu unitatea de emisie-receptie. .eliberat – canalele 1 – 5. Prin apasarea unuia din comutatoarele 5.1 – f. se regleaza volumul sonor dupa cum s-a aratat mai sus.comutatoarele 7 – 11 cu ajutorul carora se alege canalul dorit in subgama selectata in prealabil cu comutatorul 4. in functie de intensitatea sonora a mesajelor receptionate se regleaza volumul sonor dupa cum s-a aratat mai inainte.comutatoarele 5. Dezavantajul consta in necesitatea instalarii unui echipament relativ voluminos pe bordul autospecialelor. Sunt marcate cu frecventele pe care le selecteaza din cadrul subgamelor selectate cu comutatorul 4. 86 La tipul „nou” (fig. Fig.becul 10 care se aprinde in momentul emisiei. Daca se transmite mesaje. prin apasare. . Intrebuintare In cazul primei variante de tip „vechi” consideram realizata instalarea completului radiotelefon. Prin apasarea comutatorului 3 se regleaza volumul. fiind marcate cu frecventele pe care le selecteaza. Radiotelefoanele tip R-8140 si R-8142 au aceeasi destinatia ca si cele fixe descrise anterior. . Pe durata emisiei. se aprinde indicatorul optic 2. la statie conectandu-se direct antena. Prin apasarea unuia din comutatoarele 7.3 sau f. 8.consum de emisie (alimentare la 6 V.apasat – canalele 6 -10. Cu ajutorul comutatorului 8 se alege subgama in care se afla canalul pe care vom lucra. tip R-8606 necesar atunci cand unitatea de emisie-receptie nu este echipata cu sistem de comanda incorporat. alimentarea se realizeaza de la reteua de 220 V. . . Pe durata emisiei. se apasa pe clapa 9 si se vorbeste in fata unitatii de comanda de la o distanta de 30 cm. deci echipamentul este alimentat. .comutatorul 4 prin mijlocirea caruia se selecteaza subgamele dupa cum urmeaza: .maximum de canale 12 .c. In functie de intensitatea sonora a mesajelor receptionate. 12. difuzorul si firele de alimentare.c. 6 si 7 cu ajutorul carora. receptorului. In acest moment radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza pe receptie.unitatea de emisie-receptie cu sau fara sistem de comanda incorporat. de la o distanta de 30 cm. . prin apasarea clapei 9. Radiotelefoanele se pot instala si ca statii fixe. Fig. prin cablul multifrier. c) radiotelefoanele mobile de tip 20 W. realizate in doua variante. prin apasare. radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza in regim de receptie.4 – f. pornim de la faptul ca instalarea completului radiotelefonului fix este realizata. tip R-8140 (cu unitate de comanda incorporata) si tip R-8142 (cu unitate de comanda separata). Unitatea de comanda R-8606 de la radiotelefonul R-8142 este protejata de o carcasa metalica si are un suport de fixare pe bordul masinii. indicatorul optic sta aprins. In cazul celei de-a doua variante „noua”. Se apasa comutatorul 1. .5 A Descriere Din completul radiotelefonului de 20 W fac parte: . 12 V. 12 V.comutatorul 1 pornit-oprit prin apasarea caruia echipamentul este alimentat. la care toate butoanele si comutatoarele necesare exploatarii statiei se afla dispuse chiar pe panoul frontal al radiotelefonului propriu-zis si prezinta avantajul ca nu mai necesita interconectari cu unitatea de comanda separata. indicatorul optic sta aprins. 87 . in acest caz. . 6. Se apasa comutatorul 1 si se aprinde indicatorul optic 2. Radiotelefonul propriu-zis este construit intr-o carcasa metalica cu capacele superior si inferior detasabile pentru a permite accesul (numai al specialistilor) la circuitele interioare ale emitatorului. Caracteristicile tehnice ale radiotelefoanelor mobile de 20 W sunt urmatoarele: .comutatorul 3 prin care se regleaza volumul sonor in difuzor incorporat in unitatea de comanda.

In cazul radiotelefonului R-8140 destinatia butoanelor si comutatoarelor este urmatoarea (fig. 88): Fig. 88 - clapa PORNIT-OPRIT (1) prin apasarea careia telefonul este alimentat; - clapele de volum 2 si 3 care permit reglarea volumul in 4 trepte in ordine crescatoare astfel: - volumul minim: nici o clapa apasata; - clapa 2 apasata si 3 neapasata; - clapa 2 neapasata si 3 apasata; - clapa „squelch” 4 prin apasarea careia circuitul squelch este scos din functie. In difuzor se aude un zgomot permanent, in lipsa receptionarii semnalului util. Este marcata cu literele SQ; - clapa cautatorului automat de canale 5; cand este apasata cautatorul de canale intra in functie; este marcata cu literele CA; - clapa EMISIE-RECEPTIE 6, care prin apasare permite intrarea emitatorului in functiune; - toate clapele 1 – 6 sunt permanent autoiluminate; - comutatorul de canale 7 cu ajutorul caruia se selecteaza canalul dorit, iluminat atunci cand nu functioneaza emitatorului de canale sau cand un alt radiotelefon emite pe canalul solicitat cu acest comutator iar clapa 5 este apasa; - comutatorul prin care se selecteaza cel de-al doilea canal sau supravegheat 8 este iluminat numai in situatia in care functioneaza cautatorul automat de canale si un alt radiotelefon emite pe canalul selectat cu ajutorul comutatorului respectiv. Radiotelefonul nu intra in emisie atunci cand este apasata clapa „CA” deci cand functioneaza cautatorul automat de canale. Cautatorul automat de canale nu functioneaza daca este apasata clapa „SQ”. In cazul radiotelefonului R-8142 butoanele si comutatoarele sunt dispuse pe panoul unitatii de comanda R-8606 si au urmatoarele destinatii (fig. 89); Fig. 89 - comutatorul PORNIT-OPRIT si volumul sonor 1, in a carui rotire in sensul acelor de ceasornic se realizeaza: - in prima pozitie statia este alimentata, se aprinde LED-ul 6; - pe urmatoarele pozitii se regleaza, crescator, volumul sonor; - comutatorul de canale (2) cu ajutorul caruia se selecteaza canalul de lucru dorit; LED-ul de deasupra se aprinde atunci cand statia este alimentata si comutatorul cautatorului de canale este comutat pe pozitia „CA”; cand comutatorul cautatorului de canale este comutat pe pozitia „CA” LED-ul se aprinde numai cand un alt radiotelefon emite pe canalul selectat cu acest comutator de canale 2; - comutatorul de canale auxiliar (3), prin care se selecteaza cel de-al doilea canal supravegheat, functional numai cand comutatorul 4 se afla pe pozitia „CA”, iar LED-ul 7 de deasupra lui se aprinde numai cand un alt radiotelefon emite pe frecventa canalului selectat cu ajutorul comutatorului 3; - comutatorul automat de canale (4) manevrat pe pozitia „CA” permite circuitului cautator de canale sa intre in functiune; - comutatorul squelch (5) pe pozitie „SQ” permite scoaterea circuitului squelch din functiune, in difuzor auzindu-se un zgomot permanent, in lipsa receptionarii unui mesaj; - LED-ul (8) se aprinde cand radiotelefonul este in emisie. Pe spatele unitatii de comanda se afla o mufa de interconectare a acesteia cu unitatea de emisie-receptie, microfonul si difuzorul. Intrebuintare Pentru intrebuintarea radiotelefonului de 20 w tip R-8140 dupa realizarea interconectarilor se procedeaza astfel: - se alimenteaza radiotelefonul prin apasarea clapei 1; becul din interiorul clapei se va aprinde; - se selecteaza canalul de lucru cu ajutorul comutatorului 7; becul din interior se aprinde; - se regleaza volumul sonor cu ajutorul clapelor 2 si 3. Aceasta se poate face in functie de intensitatea sonora a zgomotului care se aude in difuzor cand se scoate din functiune circuitul squelch (cand se apasa clapa 4 „SQ”). Dupa reglarea volumului sonor, se elibereaza clapa 4 „SQ” si trecerea astfel la modul normal de lucru fara zgomot in difuzor in lipsa receptionarii mesajelor. Radiotelefonul este pregatit lucru, aflandu-se in regim de receptie. Daca vrem sa transmitem un mesaj se apasa butonul de emisie dispus pe corpul aparatului si se vorbeste in fata microfonului de la cca 10 cm, situatie in care se aprinde becul de la pozitia 6, cat timp se emite. Trecerea in emisie a radiotelefonului se poate face si prin apasarea clapei 6. La fel se aprinde becul din interiorul clapei. Trecerea radiotelefonului in regim de supraveghere a doua canale simultan cu ajutorul cautatorului automat de canale se face astfel: - se apasa clapa 5 „CA” (se aprinde becul din interior) si se stinge becul din dreptul comutatorului 7; - se selecteaza cele doua canale supravegheate cu comutatoarele 7 si 8. Cand se receptioneaza un mesaj pe cele doua canale becul respectiv se aprinde. Pentru a transmite un mesaj, eliberam clapa 5 „CA” si selectam cu comutatorul 7 canalul pe care am primit mesajul. Trecem statia in regim de emisie si transmitem mesajul dorit. Amintim ca nu se poate emite cand circuitul cautatorului automat de canale este in functiune (clapa 5 „CA” este apasata). In cazul intrebuintarii radiotelefonului de 20 w tip R-8142 (cu unitatea de comanda separata), dupa realizarea interconectarilor se procedeaza astfel: - se alimenteaza radiotelefonul prin rotirea comutatorului 1 (LED-ul 6 se va aprinde); - este selectat canalul de lucru cu ajutorul comutatorului 2; - se regleaza volumul sonor din comutatorul 1. Acesta se poate face in functie de intensitatea sonora a zgomotului care se aude in difuzor cand se scoate din functiune circuitul squelch (comutatorul 5 este pe pozitia SQ). - se trece comutatorul 5 pe pozitie normala si astfel nu se mai aude zgomot in difuzor in lipsa receptionarii mesajelor. In acest moment, radiotelefonul este pregatit pentru lucru, afirmandu-se in regim de receptie. Daca vrem sa transmitem un mesaj, luam microfonul, apasam butonul de emisie si vorbim in fata lui de la cca 10 cm. Trecerea radiotelefonului in regim de supraveghere a doua canale simultan cu ajutorul cautatorului automat de canale se face astfel: - se trece comutatorul 4 pe pozitia „CA” si LED-ul 6 se va stinge; - se selecteaza doua canale supravegheate cu comutatoarele 2 si 3. Cand se receptioneaza un mesaj pe unul dintre cele doua canale LED-ul de deasupra canalului respectiv se aprinde. Amintim ca nu se poate emiute cand emitatorul cautatorului de canale este in functiune (comutatorul 4 este in pozitia „CA”). d) radiotelefonul mobil RTM-4 MF – S (SD) de 10 w. Radiotelefonul mobil RTM-4 MF – S (SD) de 10 w (fig. 90) este destinat echiparii autospecialelor de prevenire si stingere a incendiilor si are posibilitatea de lucru in sistem simplex sau semiduplex. Acest tip de radiotelefon prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - numarul maxim de canale 10 - moduri de lucru simplex sau semiduplex - independenta antenei 50 OHMI - alimentare 6; 12 si 24 V.c.c. - curent maxim absorbit de radiotelefon: - emisie 3,4 A/24 V.c.c. sau 1,7 A/24 V.c.c.

- receptie 0,5 A/12 V.c.c. sau 0,3 A/24 V.cc. In completul radiotelefonului intra urmatoarele componente: - unitatea de emisie receptie; - unitatea de comanda; - microfonul; - antena; - placa de baza destinata fixarii unitatii emisie-receptie pe autospeciale; - cablurile de interconectare intre unitatea emisie-receptie, cablurile de alimentare, cutia de cu sigurante fuzibile si suportul microfonului. Fig. 90 Unitatea de emisie-receptie constituie statia propriu-zisa si contine emitatorul, receptorul, convectorul. Constructiv se prezinta sub forma unei cutii de metal ce este prevazuta cu o mufa pentru antena, mufa-fata in care se introduce mufa-mama a cablurilor de interconectare si alimentare. Locul de instalare se alege astfel incat sa nu deranjeze prin spatiul pe care-l ocupa si sa fie ferita de lovituri. Unitatea de comanda este cea la care se executa operatiunile ori de cate ori este necesara stabilirea unei legaturi radio. Este instalata pe bordul autospecialelor, astfel incat sa permita manevrarea comoda a comutatoarelor si potentiometrelor cu care este echipata. Dispunerea comutatoarelor si potentiometrelor pe panoul unitatii de comanda, precum si destinatia acestora este urmatoarea: - comutatorul de canale (1) ce permite alegerea canalului dorit; - potentiometrul de volum in trepte (2) prin care se stabileste nivelul auditiei optime in „difuzor”; - comutatorul basculat de pornire si oprire (3) in cele doua pozitii extreme permite alimentarea si, respectiv, intreruperea alimentarii radiotelefonului de la bateria autovehiculelor; - butonul de emisie-receptie (4) prin apasarea carora statia trece in regim de emisie; are functie identica cu butonul de emisie dispus pe microfonul radiotelefonului; - potentiometrul (5) permite introducerea sau scoaterea din functiune a releului de zgomot (circuit de squelch). Acesta functioneaza in pozitia in care zgomotul din difuzor dispare atunci cand nu se receptioneaza nici un mesaj. - mufa-mama pentru microfon (6) este dispusa pe partea laterala stanga, cand privim cutia din fata; - lampa de culoare verde (7) se aprinde in momentul conectarii alimentarii, deci in momentul cand comutatorul 3 este basculat pe una din partile laterale. Intrebuintare Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se procedeaza astfel: - se cupleaza contactul general al masinii si se porneste motorul; - se actioneaza comutatorul 3 intr-una din pozitiile laterale (numai dupa pornirea motorului); - se aprinde lampa verde; moment in care radiotelefonul este alimentat si functioneaza in regim de receptie; - cu comutatorul de canale 1 se stabileste canalul dorit; - cu comutatorul 2 se regleaza nivelul auditiei; Pentru trecerea radiotelefonului in regim de emisie se detaseaza microfonul de pe suport, se apasa butonul lateral si se vorbeste; sau se apasa pe butonul 4 care introduce radiotelefonului in emisie si se vorbeste. Cand se executa lucrari de intretinere a bateriilor de acumulatori, instalatiile electrice ale radiotelefonalor se vor deconecta. e) radiotelefonul transportabil de 10 w tip CQP-612 Radiotelefonul trasportabil de 10 w tip CQP-612 (fig. 91) produs de firma daneza „STRONO” lucreaza in gama undelor ultrascurte, fiind echipat cu frecvente din reteaua simplex, proprie pompierilor. Prin modul in care a fost conceput poate fi utilizat ca statie mobila sau fixa. Caracteristici tehnice: - putere emitator (w) - impedanta antenei (OHMI) - numar maxim de canale - tensiunea de alimentare (V.c.c) - modul de lucru Fig. 91 Descriere Din completul radiotelefonului fac parte: - statia propriu-zisa care contine emitatorul si receptorul; - unitatea de alimentare tip B4-602; - monofonul (microfon-difuzor) tip L.M. 601; - antena tip AN-611 H. Atat statia propriu-zisa cat si unitatea de alimentare sunt introduse in casete metalice. Prinderea unitatii de alimentare de corpul radiotelefonului se realizeaza cu ajutorul a doua cleme laterale. Conectarea unitatii de alimentare la statie se realizeaza, din punct de vedere electric, prin intermediul unui conector mama-tata cu 7 contacte. Monofonul, care contine capsula difuzor-microfon plus partea electrica aferenta si butonul de emisie-receptie, este dispus intr-o carcasa de plastic si se fixeaza, cu ajutorul unei cleme pe partea laterala a statiei. Destinatia comutatorului, a mufelor si a indicatoarelor dispuse pe panoul frontal este urmatoarea: - mufa-tata (1) destinata conectarii monofonului la radiotelefon prin introducerea mufei-mam a monofonului in mufa-tata care apoi se fixeaza prin insurubare in sensul acelor de ceasornic; - mufa-antena (2) prin intermediul careia antena se fixeaza la radiotelefon prin insurubare, in sensul acelor de ceasornic; - butonul destinat pornirii statiei (3) si reglajului volumului sonor; - comutatorul de canale (4) cu ajutorul caruia se alege canalul de lucru dorit; - comutatorul cu 3 pozitii (5) pentru: - scoaterea din functiune a difuzorului; - receptia cu circuitul squelch in functiune; - receptia fara circuit squelch in functiune; - instrumentul indicator (6) care prezinta starea de incarcare a bateriei de acumulatoare astfel: - baterie incarcata – indicatorul pozitionat in zona verde; - baterie descarcata – indicatorul pozitionat in zona rosie. minim 10 50 12 30 simplex.

Pe panoul frontal al radiotelefonului mai sunt dispuse: indicatorul optic (7), mufe (8) ce nu sunt utilizate. Monofonul este echipat cu 2 butoane din care se utilizeaza numai unul: butonul de emisie-receptie prin apasarea caruia statia trece in emisie. Intretinere Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se ataseaza unitatea de alimentare in radiotelefon cu ajutorul celor 2 clame laterale, avand grija ca mufa-tata dispusa la partea inferioara a acestuia sa intre corect in mufa-mama dispusa pe unitatea de alimentare, dupa care: - se introduce antena in mufa 2 si se pozitioneaza, astfel incat oricare ar fi pozitia statiei, antena sa fie mereu verticala; - se conecteaza monofonul la mufa 1 dispusa pe panoul radiotelefonului; - se fixeaza canalul 2 cu ajutorul comutatorului 4; - se alimenteaza radiotelefonul rotind butonul 3 in sensul acelor de ceasornic, astfel ca acul instrumentului indicator sa treaca in sectorul verde; - re regleaza nivelul sonor, moment in care radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza in regim de receptie. Daca se doreste transmiterea unui mesaj se apasa butonul de pe monofon si se vorbeste in fata lui de la o distanta de aproximativ 20 cm. Unitatea de alimentare are incorporata pe langa bateria de acumulatori si incarcatorul bateriei, ce se conecteaza la retea prin intermediul cordonului cu stecher. Timpul de incarcare al bateriei este de 14 ore, iar daca acesta este mai mare bateria nu se degradeaza. f) radiotelefonul transportabil de 10 w R-8240 Radiotelefonul transportabil de 10 w R-8240 (fig. 92) este destinat in functie de frecventele cu care este echipat, stabilirii legaturilor radio in reteaua simplex si semiduplex. Radiotelefonul este astfel construit incat ofera legaturi sigure pe distante relativ mari datorita atat caracteristicilor tehnice (sensibilitatea receptorului si puterea de radiofrecventa de emisie – 10 w) cat si multiplelor accesorii cu care poate functiona ca statie portabila, mobila sau fixa. Poate fi echipat cu maximum 12 canale iar comenzile se realizeaza in totalitate pe panoul frontal pe care exista mufele si suportul pentru monofon si antena. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - puterea emitatorului (w) minimum 10 - impedanta antenei (OHMI) 50 - numar maxim de canale 12 - mod de lucru simplex sau semiduplex - tensiunea de alimentare 12; 6 V ± 15% - consuma maxima la 12; 6 V.c.c. in emisie max. 4 A in receptie (asteptare) 500 mA. Completul statiei cuprinde urmatoarele componente: - unitatea emisie-receptie R-8240; - antena R-8442; - monofon R-8475; - monofon R-8475; - accesorii pentru alimentare: - casete cu baterii cadmiu-nichel (Cd-Ni) de 4 Ah R-8507; - caseta cu baterii cadmiu-nichel (Cd-Ni) de Ah R=8508 sau Ah R-8508 A; - caseta cu baterii cadmiu-nichel si incarcator pentru baterii incorporat, R-8504 (pentru functionarea cu statie fixa sau transportabila); - sursa de alimentare de la reteaua de 220 V.c.c./50 Hz R-8505 (in caz ca functioneaza ca statie fixa); - cordon cu mufa de 50 contacte (mama) care asigura alimentarea unitatii de emisie receptie R-8240 de la bateria de 12 V.c.c. a autovehiculelor. Fig. 92 Descriere Radiotelefonul (emitator, receptor, sistem de comanda si sisten de alimentare) are asamblat intr-o caseta metalica din aluminiu cu capacele din fata si spate detasabile, ceea ce permite accesul la partea electrica interna. Are prevazut un maner de transport fixat lateral prin doua butoane cu filet. Pozitionarea comutatoarelor si a mufelor, precum si modul lor de utilizate sunt urmatoarele: - comutator rotativ (1) cu 6 pozitii care asigura: - pozitia 1 oprirea statiei; - pozitia 2 controlul bateriei, pozitie in care LED-ul din dreptul comutatorului se aprinde daca bateria are tensiune mai mare de 10 V; - pozitiile 3, 4, 5 si 6: reglajul in trepte al nivelului auditiei in microfon; - comutator cu 12 pozitii (2) care asigura selectarea canalului de lucru dorit; - comutator cu 12 pozitii (3) ce fixeaza cel de-al doilea canal pe care dorim sa-l supraveghem prin intermediul cautatorului automat de canale. Pe canalul stabilit cu acest comutator se poate receptiona (cand se lucreaza cu cautatorul automat) dar nu si emite; - comutator basculant (4) cu 3 pozitii; - mijloc-radiotelefonul este pe receptie cu circuitul SQ in functiune, iar in mufa nu se aude nimic (zgomotul este suprimat); - basculat pe pozitie fara retinere „S2” este pe receptie cu circuitul SQ scos din functiune. In microfon se aude, in regim de asteptare (fara receptionarea unui mesaj), un zgomot permanent in functie de reglajul volumului cu comutatorul C1; - basculat in pozitia „CA” – este pus in functiune cautatorul automat si sunt supravegheate simultan canalele fixate cu comutatoarele C2 si C3. Pe aceasta pozitie radiotelefonul doar receptioneaza, nu poate si emite. Circuitul SQ in functiune, pe asteptare, neauzindu-se nimic in monofon; - mufa (mama) pentru conectarea la antena (MI); - mufa (cu 7 contacte) pentru conectarea monofonului (M2); - suportul monofonului (S1); - indicatoare optice LED-uri (I1, 2, 3). Manerul mecanic cu care este prevazuta statia asigura transportul si functionarea in repaus, intr-o pozitie inclinata convenabila pentru operator. Sistemul radiotelefon-unitate de alimentare (casete fixate in partea inferioara prin cele doua crabiniere laterale) formeaza un sistem etans la ploaie. Monofonul contine in caseta de plastic difuzorul (care functioneaza si ca microfon), un amplificator de audiofrecventa si un sistem de actionare cu clapa pentru trecerea in emisie a radiotelefonului. Pe capacul din spate, monofonul are o clama de fixare pe radiotelefon. Intrebuintare

se cupleaza antena la aparat si se blocheaza cu ajutorul surubului dispus pe mufa antenei.se cupleaza monofonul prin apasarea si rotirea mufei in sensul acelor ceasornicului pana la blocare.se roteste comutatorul (4) pe pozitia II.se roteste comutatorul (1) in sensul acelor de ceasornic regland volumul sonor al semnalului din monofon. . 93 Intrebuintare Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se executa urmatoarele operatii: . Daca pe timpul functionarii comutatorul (4) este in pozitia „CA”. LED-ul corespunzator canalului se aprinde pe toata durata transmiterii mesajului. Semnificatia comutatoarelor. destinate prinderii manerului. Este destinat comuncatiilor radio bilaterale si functioneaza numai in sistem simplex. se apasa butonul de emisie (5) si se vorbeste. Daca zgomotul nu dispare inseamna ca bateria este descarcata si trebuie schimbata.caseta PVC cu 10 elemente acumulatori nichel-cadmiu cu o tensiune de 12 V. .c.c. In acest scop se va utiliza setul de cabluri livrate. .numar maxim de canale .pornit. g) radiotelefonul portabil RTP-4 MF –S-0. In cazul instalarii radiotelefonului ca statie fixa functioneaza cu caseta de acumulatori.unitate de comanda prin laringofon. . pe baterie. . zgomotul dispare si statia este pregatita pentru receptie. .oprit. Cand vrem sa transmitem un mesaj se apasa clapa monofonului.antena. prin apasarea caruia radiotelefonul trece in regim de emisie. . acoperita cu un manson protector din material plastic.se roteste comutatorul de canale (2) pe pozitia corespunzatoare canalului pe care se va lucra.comutatorul de canale (2) cu ajutorul caruia se alege unul din cele trei canale de lucru. implicit. .din comutatoarele (C2) si (C3) se stabilesc doua canale pe care dorim sa le supraveghem simultan. zgomotul dispare.c. ca sistem de prindere pe autovehicul.buton emisie (5). poate fi de tipul banda. confectionata din lame de otel spiralate. cu circuitul SQ in functiune. se trece comutatorul (C2) pe canalul respectiv (daca nu s-a transmis chiar pe canalul fixat cu comutatorul respectiv). La mufa de antena se cupleaza o antena de radiotelefon fix pentru a castiga inaltime si.se introduce caseta cu acumulatori in aparat si se strange pana la blocare surubul marcat.c. semnul desenat pe panou fiind „I”. conectarea la bateria autovehiculului fiind facuta obligatoriu prin intermediul cutiei cu sigurante fuzibile. . .consum receptie cu circuitul SQ in functiune (mA) emisie (mA) 6 50 10 – 12 25 300 Completul radiotelefonului de 0. avand posibilitatea de a se auzi mesaje transmise de alti corespondenti care lucreaza la acelasi canal. echipata cu curele de prindere si de purtare.husa de protectie. bateria trebuie incarcata sau schimbata.se trece comutatorul C4 pe pozitia cu mentiunea CA-cautator automat. Daca se doreste transmiterea unui mesaj. La baza acestei antene exista o banda din material plastic de culoare verde ce caracterizeaza frecventele alocate retelei simplex a pompierilor militari. . . In acesta pozitie radiotelefonul este alimentat. Pentru a lucra cu radiotelefonul mobil acesta se fixeaza la bordul masinii. comutatorul (C4) nu trebuie sa fie pe pozitia „CA”.se roteste comutatorul (4) pe pozitia III si. 93): . LED-ul corespunzator comutatorului (2) se va aprinde indicand ca pe canalul fixat se poate lucra.c. caracteristic scoaterii din functiune a circuitului SQ.5 w este urmatoarea (fig.comutatorul Cl este rotit pe prima pozitie.impedanta antenei (ohmi) . prin apasarea clapei monofonului.5 w Radiotelefonul portabil de 0. cu posibilitati de lucru pe maximum 6 frecvente (canale).c. Reglajul se face ori in timpul receptiei unui semnal de la un corespondent ori trecand (C4) pe pozitia „SQ” si regland volumul in functie de zgomotul permanent al radiotelefonului.mufa antena (1) permite conectarea la radiotelefon printr-o apasare usoara si o rotire in sensul acelor de ceasornic a antenei. pozitie marcata pe panou 0.5 w este un aparat de emisie-receptie tranzistorizat. in difuzor se aude zgomot permanent. iar zgomotul permanent in difuzor inceteaza. radiotelefonul. intra in emisie si se poate comunica cu corespondentul care a facut apel. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . Pentru lucrul cu cautatorul automat pe canale: . . Prin intermediul mufei din partea inferioara a radiotelefonului se cupleaza bateria masinii. nemaideranjand in lipsa receptionarii sau transmiterii mesajelor. In aceasta situatie. cu incarcator incorporat R-8504 sau cu sursa de alimentare R-8505 ambele fiind in permanenta conectate la reteaua de 220 V.comutatorul de volum sonor (3) prin care se realizeaza auditia corespunzatoare la difuzor sau in casca unitatii de comanda prin laringofon. Pentru a fi posibila emisia.c. In aceasta situatie radiotelefonul nu emite si nu receptioneaza.comutatorul pornit-oprit (4) cu 3 pozitii: . . Efectuand aceste manevre radiotelefonul este adus in regim de receptie. bateria auto sau alimentata de la reteaua de 220 V. Fig. radiotelefonul nu emite. situat pe capacul din spate al radiotelefonului.unitatea de emisie-receptie (radiotelefonul propriu-zis). . toate LED-urile fiind stinse./50 Hz. . radiotelefonul fiind alimentat in difuzor se va auzi un zgomot permanent. pentru a mari distanta de legatura. pe receptie.Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se procedeaza astfel: . Efectuand operatiile de mai sus se pot asigura cu RTT legaturi de calitate si pe distante apreciabil sporite. .tensiune de alimentare (v. La mufa de antena se cupleaza o antena fixata pe autovehicul. Observand care LED s-a aprins. . radiotelefonul intra in emisie si vorbin in fata acestia de la aproximativ 10 cm mesajul este transmis in eter. pozitie in care radiotelefonul este aliementat insa circuitul SQ nu este in functiune si.se cupleaza unitatea de alimentare (caseta cu baterii. Daca LED-ul nu se aprinde. potentiometrelor si mufelor dispuse pe panoul radiotelefonului de 0. aducand radiotelefonul la i distanta de aproximativ 10 cm de gura. Dupa reglarea comutatorului (C4) revine singur in pozitia de mijloc. utilizand cele doua suruburi laterale.pornit. Daca pe unul din cele doua canele un corespondent transmite un mesaj (emite). stingandu-se o data cu incetarea lui. .se introduce antena in mufa corespunzatoare si se infileteaza dispozitiviul de fixare al acesteia. In caz ca bateria este complet incarcata (are peste 10 V) LED-ul corespunzator comutatorului Cl se aprinde./50 Hz).c. terminate cu o mufa de interconectare la radiotelefon si cu papuci (sau alte dispozitive pentru prinderea la bornele bateriei de acumulatori a masinii).) .5 w este compus din: . ca urmare. . .cu ajutorul comutorului de volum (3) se stabileste nivelul convenabil de auditie. ca urmare. Se trece comutatorul basculant (A) pe pozitia de mijloc si LED-ul corespunzator comutatorului (2) se aprinde.mufa pentru cuplarea unitatii de comanda prin laringofon (6). .

.5 Fig. . .se trece comutatorul de alimentare (4) pe pozitia 2. pe o perioada atat de mare. la imposibilitatea de a transmite ordine prin sistemul radio. nu este permisa mentinerea aparatului in emisie mai mult de 10 min.) 10 – 14. 95. introducandu-se circuitul SQ si. . trecand comutatorul de pornire (4) in pozitia 1 (circuitul SQ nu functioneaza). moment in care se realizeaza si alimentarea unitatii casca-laringofon. Unitatea de comanda poate lucra atat in sistem manual cat si in cel automat. mesajele inutile transmise de alti corespondenti se suprapun cu sunetele intamplatoare scoase inconstient sau din neatentie. vecinatatea structurilor metalice sau lucrul in camere de beton armat situatie in care radiotelefonul va fi dispus cat mai aproape de ferestre.cu ajutorul comutatorului de canale (2) se fixeaza canalul de lucru. . rezultand un amestec neintengibil. Pe toata perioada lucrului cu radiotelefonul. va dispare zgomotul permanent din casca.tensiunea de alimentare (v.incarcatorul tip R-8506 destinat incarcarii bateriilor cu acumulatori fara incarcator incorporat. incercarile de intrare in retea sunt inutile indiferent de modurile de lucru in care se opereaza. mainile operatorului sunt libere iar cans de vorbeste radiotelefonul trece automat in regim de emisie. se poate utiliza modul de lucru manual.) scoase involuntar trec statia in regim de emisie. . permite fixarea la una din urechi.cablurile de legatura intre subansamble. In cea de-a doua varianta comutatorul este basculat in pozitia „cu retinere”. Unitatea de comanda prin laringofon Unitatea de comanda prin laringofon (fig.5 w tip IEMI).5 w si face parte din completul numit „radiotelefon portabil cu laringofon” compus din: . Daca un alt corespondent a inceput transmiterea unui mesaj. este obligatoriu ca apoi radiotelefonul sa ramana pe receptie minimum 10 minute. la care deosebim: . de 80% receptie + 20% emisie. 94 Descriere Unitatea de comanda prin laringofon se compune din: .4 . deoarece dispozitivul de blocare incorporat in cutia metalica a unitatii de comanda. ca urmare. iar statiile care sunt echipate cu garnitura casca-laringofon nu mai pot emite pana la incetarea emisiei primei statii.5 w. In prima varianta intrarea in emisie este comandata de vocea operatorului avand in vedere mentinerea in pozitia „fara retinere” a comutatorului basculant de pe cutia metalica a unitatii. la receptionarea oricarui mesaj. Din acest moment.daca frecventa mesajelor e mare sau daca servantul are mainile ocupate.daca frecventa cu care se transmit mesajele e mica si daca servantul are o mana libera. Daca nu mai este necesara mentinerea radiotelefonului in functiune.se alimenteaza radiotelefonul.unitatea de comanda prin laringofon. pe pozitia casca (indicatorul comutatorului fiind indreptat in jos). Deci un radiotelefon echipat cu o anumita casca-laringofon neutilizabila corect poate produce efecte nedorite ce duc. in difuzor auzindu-se un zgomot permanent. ca urmare. de la oricare corespondent.se introduce mufa unitatii in mufa special pregatita (6) a radiotelefonului si se blocheaza printr-o usoara apasare si rotire in sensul acelor de ceasornic. se trece comutatorul (10) pe pozitia „cu retinere” si comanda emisiei se va face numai prin voce. Incarcatoare pentru bateriile de acumulatori ale radiotelefoanelor Pentru incarcarea bateriilor de acumulatori ale radiotelefoanelor se folosesc urmatoarele tipuri de incarcatoare: .laringofonul. radiotelefonul lucrand numai in regim de receptie.c. tipete etc. Caracteristicile tehnice ale unitatii de comanda sunt urmatoarele: . a) Incarcatorul IART-1 Acesta permite incarcarea simultana a 4 baterii. in unele cazuri. Constructiv. evitandu-se consumul inutil de baterii. Totodata. . Atunci cand impune stabilirea legaturii radio din incaperi se va evita. . . Cand se ia mana de pe el. in sistem automat. totusi. 94) serveste la asigurarea traficului pentru cazurile cand persoanele care intervin in actiunile de stingere poarta casca de protectie. In acest regim statia consuma de cel putin 10 ori mai mult decat in regim de receptie si. . Unitatea casca-laringofon este astfel reglata incat. comutatorul devine in pozitia „mijloc” si nu se mai poate emite.greutatea (kg) 0. Cand operatorul a terminat mesajul.Mentinerea indelungata a radiotelefonului in emisie solicita tranzistorul final de emisie si duce la descarcarea rapida a bateriilor.unitatea de comanda propriu-zisa care e reprezentata prin cutia metalica cu comutatorul basculant pentru modul de lucru (10) instalat pe ea si la care sunt conectate casca si laringofonul.antena. se conecteaza aceasta din urma la mufa 6 a statiei. masca impotriva gazelor sau au ambele maini ocupate. anihilare involuntara a retelei organizata. Se va avea in vedere evitarea lucrului fara antena sau scurtcircuitarea accidentata a acesteia de ordinul a 10 secunde. In regimul „automat” orice zgomote mai puternice (gafaieli. .casca introdusa intr-un manson de cauciuc care prin sistemul de prindere cu o curea elastica. 95 .comutatorul pornit-oprit (1) prin care se realizeaza conectarea aparatului la retea. fapt ce poate avea urmari nedorite. emisia sa fie automat blocata. efectuandu-se manevrele specifice. antena va fi tinuta in pozitie verticala. deci nu mai vorbeste dupa o durata de 1 – 2 secunde (timp in care statia este inca in emisie) radiotelefonul trece automat in regim de receptie. .comutatorul de volum (3) se trece de pe pozitia „difuzor” (indicatorul comutatorului fiind in sus). In cazul in care bateriile de acumulatori sunt bine incarcate radiotelefonul trebuie sa functioneze la parametri prescrisi de producator aproximativ 4 ore la un regim mediu de functionare.IART 1 si IART 2 – destinate incarcarii bateriilor (casetelor de acumulatori pentru radiotelefoanele portabile de -. la terminarea lucrului el se va opri prin trecerea comutatorului (4) pe pozitia I. panoul cu butoane si locasuri pentru baterii se prezinta ca in fig. nu permite trecerea in emisie a radiotelefonului propriu-zis. in limita posibilitatilor. transmitandu-se mesajul dorit. .c. Pentru lucrul cu unitatea de comanda se procedeaza astfel: . Daca se dorecte utilizarea radiotelefonului prin intermediul unitatii de comanda prin laringofon.caseta cu acumulatori care alimenteaza atat radiotelefonul cat si unitatea de comanda prin laringofon. cu cele doua capsule microfonice introduse in doua mansoane din cauciuc se prinde la gat printr-un dispozitiv elastic asemanator celui de la casca. In cazul ca se emite.radiotelefon portabil de 0. Fig. Unitatea de comanda functioneaza numai impreuna cu radiotelefonul portabil de 0. sunete auzite de ceilalti corespondenti.

5 A la 220 V destinate protejarii aparatului (2). in caz contrar se vor descarca. 96 la care se deosebesc: .indicatorul optic (2).locasuri pentru introducerea bateriilor.locasuri de introducere a bateriilor (casetelor) cu acumulatori (6.pozitia dreapta – timp de incarcare 14 ore. 97 a): . precum si limitatea curentului de incarcare. se cupleaza casetele cu acumulatori in vederea incarcarii. .1 A.selectorul tensiunior de alimentare de la retea. casetele se scot obligatoriu din locasurile lor. . bateriile de acumulatori cu plumb sau cadmiunichel constituie a doua sursa de alimentare care asigura functionarea aparaturii respective. iar stecherul din celalalt capat in priza retelei de 220 V. Baterii de acumulatori Impreuna cu alimentatoarele (stabilizate sua nu) cu care este echipata aparatura de transmisiuni. c) Incarcatorul R-8506 Acesta este utilizat pentru incarcarea casetelor cu baterii de acumulatoare R-8507 (4 Ah) si R-8505 (8 Ah). „7 ore”. .c../50 Hz prin intermediul unui cordon (1).pozitia stanga – timp de incarcare 7 ore.la timpul de incarcare 14 ore.se introduc casetele in locasuri si se apasa pana cand sunt blocate de catre lamele din otel. Intrebuintare Pentru utilizarea incarcatorului se introduce cordonul de alimentare in mufa prevazuta pe panoul din spate al aparatului. .sigurante de: 1 A la 110 V sau 0. 96 Intrebuintare Pentru utilizarea incarcatorului se introduc casetele in locasuri.indicator optic cu LED (2) ce arata conectarea aparatului la retea. Fig.. Conectarea gresita este exclusa datorita formei mufelor. . . prin cablul de interconectare. cate un tranzistor de putere 2 N 3055. 5): ce indica optic ca incarcarea este in curs de desfasurare cand becurile sunt aprinse. .a.la timpul de incarcare 7 ore. .becuri cu dublu rol (4. Panoul cu butoane. .in functie de timpul de incarcare ales de comutatoarele glisante „14 ore”. 97 pe acesta deosebindu-se: Fig. . mufele trapezoidale (cu 50 contacte) se introduc in mufele casetelor. sunt conectate baterii care se incarca. . se vor aprinde urmatoarele becuri: . spre exterior.c.indicatoare optice (4) cu LED-uri ce arata ca la mufele in dreptul carora se aprind becurile. prevazute cu resorturi interioare care prin apasare blocheaza sau deblocheaza casete. becurile din stanga si cele din dreapta (4 si 5).4 sigurante de 0. 97 ./50 Hz.c. . . 95 a.comutatorul pornit-oprit (1) prin care aparatul este cuplat sau decuplat de la retea. 97 a Legatura electrica intre incarcator si casete se realizeaza prin intermediul a doua cabluri terminate intr-un capat cu mufe de conectare la incarcator. . indicatoare optice si locasuri pentru baterii arata ca in fig. Pentru utilizarea incarcatorului se procedeaza astfel: Fig.comutatorul pornit-oprit (1). La panoul din spate al aparatului se disting (fig. moment cand se aprind becurile indicatoare ale incarcarii. alimentarea sa realizandu-se de la reteaua de 220 V.comutatoarele glisante (3) cu ajutorul carora se stabileste timpul de incarcare. se conecteaza la retea prin comutatoare pornit-oprit. 95 a): .mufa pentru cuplarea la retea 220 V. de conectare a aparatului de la reteaua electrica.becuri (2) de 24 V/50 mA ce indica faptul ca bateriile se incarca. Se mentine specificatia de scoatere a casetelor. iar in partea opusa cu mufe de conectare la caseta cu acumulatori. In spatele incarcatorul se deosebesc (fig.c.a.dispozitivele elastice de blocare a casetelor in incarcator si a caror deblocare se realizeaza printr-o simpla apasare cu degetul. Dupa epuizarea timpului de incarcare. cate una pentru fiecare circuit de incarcare a casetelor cu acumulatori (3). . .se conecteaza aparatul din comutatorul (1). pentru 110 V si pentru 220 V (1). peretii laterali fiind construiti din 2 radiatori pe care sunt dispusi. . Fig. b) Incarcatorul IART-2 Acesta are o schema electrica mai simpla decat IART-1 si permite incarcarea simultana a 4 baterii de acumulatori cu timpul de incarcare de 12 ore. .3 A care protejeaza aparatul pe timpul alimentarii de la retea (2).mufe (3) la care. becurile (5) din dreapta. Panoul frontal al incarcatorului se prezinta ca in fig. Descriere Incarcatorul este montat intr-o caseta de aluminiu. .siguranta fuzibila 0. 7).

generator si amplificator a trei tipuri de semnale: sirena cu vobulare manuala (–). cu cadmiu-nichel sunt destinate alimentarii radiotelefoanelor portabile si transportabile. actioneaza microintrerupatorul si alimenteaza aparatului. . se aduce microfonul in dreptul gurii.comutatorul pornit-oprit (1) se basculeaza in pozitia 0 si se alimenteaza ADA-02.functionarea fara sirena. prin apasarea unei clape.). Descriere ADA-02 se prezinta sub forma unei cutii paralelipipedice cu rama de plastic si capace metalice in care sunt fixate placile cu circuitele electronice (amplificator. . . regland convenabil volumul potentiometrului (5) pentru comunicarea mesajelor. se apasa tragaciul (1) si se vorbeste. nu se va apasa tragaciul. In caz de neutilizare indelungata sau depozitare. 99) este un sistem electroacustic portabil destinat amplificarii vocii. Aparatul asigura urmatoarele functiuni: . Din potentiometrul 3 se regleaza volumul sonor sub limita intrarii in microfon (aparatul nu trebuie sa „fluiere”). . .cand este necesara avertizarea sau folosirea alarmei cu semnalul tip sirena se apasa pe una din clapele 2.cabluri de interconectare si alimentare. sirena cu vobulare automata (V V \ si semnal bitonal _|---| _|---|_). Amplificatori cu dispozitiv de alarmare tip ADA – 02 Amplificatorul cu dispozitiv de alarmare tip ADA-02 (fig. De asemenea. megafonul va functiona ca sirena. 98) este destinat alarmarilor si comunicarilor pe caile de transport rutier sau la locurile de desfasurare a actiunilor de interventie.microfonul (de radiotelefon mobil). generatoare de semnale si etaj de putere) si comutatoarele prin care se fixeaza regimul de lucru. 99 Descriere Comutatoarele si potentiometrele cu care este echipat megafonul au urmatoarea destinatie: . Dispeceratul Este destinat concentrarii tuturor legaturilor radio si fir.microfonul (5). Pentru evacuarea gazelor aparute in cazul incarcarilor sau descarcarilor cu curenti mari. megafonul urmand a emite un semnal sonor a carui frecventa este variata cu o perioada de 4 secunde. . precum si a altor mijloace de anuntare-alarmare folosite in serviciu. alimentarea facandu-se cu o tensiune de 12 V. situatie in care se trece comutatorul (2) in pozitia II. cand sirena intra in functiune numai la apasarea tragaciului. .capacul detasabil (4) care permite accesul la compartimentul bateriilor.se vorbeste in fata microfonului conectat prin mufa (7).c. . de la bateria masinii.sirena-manual cand comutatorul este pe pozitia III si. fara a fi necesara apasarea tragaciului. . in montaj cu polul negativ la sasiu. Aceste surse de alimentare sunt de tip capsulat. 98 Din completul dispozitivului fac parte: . . volumul sonor se reduce la jumatate. Daca aparatul nu se utilizeaza. prin apasare. Fig. cand se trece comutatorul (2) pe pozitia I. dupa cum urmeaza: . Descriere .sirena-manual. .potentiometru (3) prin care se regleaza nivelul sonor. prin eliberarea carora semnalul inceteaza. pozitie in care megafonul functioneaza ca amplificator al vocii umane.sirena-oprit. Megafonul de 4 W Megafonul de 4 w (fig. . bateriile vor fi scoase pentru a preveni scurgerea electrolitului din ele si deterioarea aparatului. deoarece bateriile se consuma intil. Intrebuintare Pentru utilizarea acestui aparat se procedeaza astfel: . .se fixeaza cele 8 baterii in cele doua suporturi avand grija sa se respecte polaritatile indicate si se monteaza suporturile in aparat.se alege prin comutatorul 2. Volumul semanlului audio in difuzor este reglabil printr-un potentiometru dispus lateral (8).difuzorul cu dispozitivul de prindere. . Intrebuintare Pentru punerea aparatului in functiune se procedeaza astfel: . acumulatorii sunt prevazuti cu supape de supraveghere si se incarca numai cu incarcatoarele special construite. Suportul sigurantei de 6 A (6) este dispus pe partea laterala dreapta.amplificator al semnalului vocal sosit de la microfon sau de la o sursa externa de program (magnetofon etc. Bateriile de acumulatoare stationare cu plumb sunt destinate alimentarii dispeceratelor din dotarea pompierilor militari. .sirena-automat. prin apasarea tragaciului. .sirena-automat. 3 sau 4. pozitie in care sirena intra automat in functiune. Este construit in doua variante: de 40 linii si respectiv 80 linii.c. regimul de lucru dorit.amplificatorul propriu-zis. Fig. Aparatul este conceput pentru montarea pe autovehicule.tragaciul (1) care.comutatorul cu trei pozitii (2).Bateriile de acumulatoare alcaline.

1. Aceste avantaje fac ca functionarea centralei sa fie sigura iar activitatea de intretinere a acesteia sa fie redusa. El poate fi folosit pentru transferul apelurilor de intrare de la oras catre abonatii de interior in cazul defectarii claviaturii (setul de chei 1. fileaza lent. 0 – este defect.daca abonatul de interior solicitat de un abonat din oras este liber. .5 In butoanele respective. . eliminand toate manevrele inutile. N. La terminarea convorbirii cu abonatul din oras lampa SL se stinge. prin apasarea cheii „CB” se poate forma numarul de interior solicitat la disc).pentru a chema telefonistul (operatorul) se formeaza la aparatul telefonic de abonat cifra „9” sau „11”.c. CB – cheie de transfer (la solicitarea de catre un abonat din oras a unui abonat din interior si daca setul de chei = 1. Lampile respective semnalizeaza sosirea-iesirea apelurilor de oras. DL. inregistrarea magnetica. unitatile de comanda ale radiotelefoanelor. PCL = lampa (verde) pentru apelul prin cod (la noi nu se foloseste). amplificatoarele. precum si cea dintre operator si abonatul local nu pot fi ascultate de cealalata parte.. BZ. Tot in cadre (echipament) sunt instalate si unitatile de emisie-receptie ale statiilor radio. 2.000 . iar viteza de selectie este marita. FBL – lampa de alarma (rosie)..grupul de butoane SL. MTL/MT.pentru a iesi la oras se formeaza cifra „0” etc. TR si OR NK – separa cele doua tipuri de servicii de noapte (la noi nu se foloseste). . 0) este prevazuta pentru transferul apelurilor abonatilor din oras catre abonatii de interior.9. 2. formand un ansamblu compact si armonios. 9. 100. mixerii.daca abonatul de interior este ocupat. OR – rezervarea liniilor de oras pentru operator (la noi nu se foloseste). 2.rezistenta liniei in care este inclusa si rezistenta aparatului telefonic (ohmi) 1.c. TR – buton pentru ridicarea unei restrictii temporare a serviciului cu orasul (la noi nu se foloseste).. CK. . Exploatarea dispeceratului si repararea lui de catre personal tehnic de transmisiuni.repartitorul in care sunt concentrate (legate. indicand o bucata locala permanenta (telefon deschis). intrerupe buzerul (ce este incorporat pupitrului). fileaza rapid. PCL/PC = cheie pentru apel prin cod.grupul de chei (butoane) TC. cu elemente de plumb si electrolit in interior. operatorul actioneaza cheia.cadrele cu relee. FBL si PGL NL/N – pentru initierea serviciului de noapte. sunt instalate lampi pentru supervizarea liniilor cu orasul (trunchiurilor). Pupitrul operator este de conceptie moderna permitand o exploatare simpla. prin apasarea lor.cheile A1 – A5 Aceste chei (butoane) de culoare rosie in care se gasesc lampile CL. eliminandu-se cele rotative si. sunt de culori diferite si dispuse in ordine logica.grupul de chei (butoane) NL/N. Claviatura de apel (1. . operatorului intrarea sau iesirea la trunchiuri (circuitele cu orasul). . . lampi de semnalizare. 40 Centrala automata de institutie „PENTOMAT 40” linii tip „CROSSBAR”. Semnalizarea optica se concretizeaza prin filarea lampilor din aceste butoane si cea acustica prin intrarea in functiune a buzerului incorporat in pupitrul operator.. zgomotul si uzura pieselor in miscare sunt inlaturate. Discul de apel de pe pupitru este utilizat normal pentru a stabili apeluri de iesire la oras sau a forma la discun interior prin intermediul cheii A.). Convorbirea intre operator si abonatul din oras. Echipamentul nu este echipat cu apel prin cod.a. CK – buton de concentrare utilizat in cazul a doua posturi de operator (la noi nu se foloseste). . Lampa NL lumineaza continuu.tensiunea de alimentare = 220 V.partea de electroalimentare care este compusa din redresori de 24 V/10 A pentru varianta de 40 linii si de 24 V/25 A pentru varianta de 80 linii si bateria stationara de acumulatori compusa din 12 blocuri din sticla.capacitate 40 linii (40 abonati locali) . TRL/VT si CCL/CC TC – cheie de separare a legaturii de oras fata de legatura cu un interior.1 – CL.trunchiuri (sau circuite) cu orasul 5 . 0). . .9. ca urmare.c. buton) – care.pupitrul. Cheile (butoanele) din pupitru se actioneaza prin rotire si prin apasare. BZ (cheie. . care include toata partea de comenzi (butoane. DL – lampa de larma (rosie) indicand ca bateria este descarcata (sub 44 V. 100 . ce constituie echipamentul propriu-zis si include releele. astfel: . PGL – lampa de alarma (rosie). .abonatii din interior au alocate numere de la 10 – 49. folosind cheia „CB”. microfoanele) si la care are acces numai personalul din serviciul operativ.5 permit. LEGENDA: R – rosu Y – galben W – alb G – verde BL – bleu Fig. Centrala telefonica automata de institutie P. Centrala prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: ./50 Hz. convertoarele etc.. inducand ca pozitia este in serviciul de noapte (la noi nu se foloseste).. Dispunerea si destinartia cheilor (butoanelor).Dispeceratul este conceput sub forma a 4 blocuri.. comutatoare. indicatoarelor optice si a discului telefonic pe pupitrul centralei sunt prezentate in fig. PCL/PC. Ele indica urmatoarele: . de culoare alba.1 – SL. CB.grupul de butoane NK. conectare) toate firele dinspre exterior si cele dinspre echipamentul propriu. . indicand ca un fuzibil s-a ars. Dupa ce abonatul din interior solicitat a intrat in legatura cu abonatul (solicitant din oras) lampa „SL” respectiva ramane aprinsa continuu. asigura comutatia prin intermediul elementelor de selectie inzestrate cu contacte prin presiune. rotit in sensul acelor ceasornicului.

.. poate conecta chemarea unui alt post local sau poate elibera firul extern respectiv (prin actionarea cheii R sau A). CL 1/A 1 – A 1 – cheia de raspuns a operatorului la un apel din interior. precum si cea dintre operator si postul local nu poate fi ascultata de cealalta parte.. daca s-a gresit sau nu raspunde ori este ocupat). Indata ce abonatul chemat raspunde. Prin apasarea acestei chei. CSL. 2. IL/IS si CA RS – cheie de anulare a selectiei in cazul formarii unui numar de interior gresit folosind claviatura (este cheia de anularea numarului de interior format la claviatura. Cand raspunde abonatul chemat sa-l poata auzi pe abonatul chemat. sau poate anula legatura cu postul chemat. aceasta chemare poate fi transferata asupra acestui post avand. ridica microreceptorul. SL 5) se aprinde cu intermitenta operatorul primeste tonul de rezerva apel. Operatorul raspunde la chemare prin actionarea cheii (butonului) A corespunzatoare (poate fi A1. In acelasi timp soneria incorporata in pupitrul operator. va suna pentru a atrage atentia operatorului. in functie de hotararea abonatului din afara. fiind astfel conectat la abonatul chemator din afara (oras).. asa cum s-a descris mai sus. . AD. Cheile ILD/ID. . iar CL 1 este lampa de semnalizare a acestui apel. de exemplu pe A 3. Daca postul chemat nu ridica receptorul in 18 pana la 27 secunde.grupul de chei (butoane): RS. In timpul intrarii operatorului peste ocupat. lampa CL respectiva lumineaza continuu indicand astfel ca operatorul a preluat apelul. dupa care se va forma la disc numarul dorit. Daca un abonat al retelei telefonice urbane (exterior) doreste sa intre in legatura cu un abonat interior. Lampa SL continua sa se aprinda cu intermitenta pana cand postul chemat raspunde. CSL/LI – operatorul apasand cheia LI intra peste doi abonati aflati in convorbire (pentru a anunta pe cel din interior ca este cautat). apasa pe cheia A a trunchiului ales. Anularea numarului gresit se obtine prin actionarea cheii „RS”. . Daca chemarea din afara nu este acceptata de postul (local) chemat. Operatorul poate plasa acum chemarea intr-o noua pozitie de asteptare. de la operator un ton de oras pentru abonatul local numarul 23. Daca postul chemat intarzie sa raspunda sau daca operatorul este foarte ocupat. operatorul apasa cheia A pe o jonctiune de oras libera. operatorul. prin care linia chemata devine libera si astfel operatorul poate lega chemarea intrata din afara cu un alt post local.. Dupa ce a obtinut informatia dorita. CSL – este lampa de supraveghere comuna. CL 2/A 2 are aceeasi functie cu CL 1/A 1 (la noi nu se foloseste) . lampa CL 3 se va aprinde continuu. Daca linia abonatului chemat este libera – apel spre abonatul chemat – lampa SL respectiva (poate fi SL 1. ADL. fara ca abonatul din oras sa mai formeze din nou numarul. Daca chemarea este acceptata operatorul se poate retrage din conexiune. se va aprinde lampa CCL iar dupa ce abonatul din interior va inchide telefonul. Lampa CL 1 clipeste si buzerul suna. Daca abonatul respectiv este restrictionat cu iesirea la oras. . operatorul se poate conecta din nou cu linia externa prin actionarea cheii TC. Operatorul poate asculta si interveni in convorbirea in curs prin actionarea cheii LI. lampa CL respectiva se aprinde cu intermitenta semnaland operatorului ca postul chemat nu raspunde. pentru a doua persoana. In acest scop operatorul actioneaza cheia RS. Cand nu se raspunde la chema in timp de 18 la 27 secunde. asteapta sa-i vina ton dupa care formeaza la disc cifra „9” sau „11”. buzerul se opreste. de exemplu. fie actionand cheia unei alte linii externe.. Dupa terminarea convorbirii operatorul anuleaza legatura prin apasarea cheii „R”. . formeaza cifra „0” si primeste ton de oras dupa care formeaza la disc numarul dorit. lampa CL respectiva incepe sa clipeasca. acesta formeaza numarul solicitat cu ajutorul setului de chei (1. abonatii locali pot vorbi intre ei prin formarea la disc a numarului dorit. trebuie sa iasa operatorul. Din acest moment legatura este stabilita intre abonatul din oras si postul local chemat iar operatorul nu mai poate asculta. . operatorul revine la conexiunea locala eliberand cheia actionata TC.grupul de chei (butoane) 1. A 2. lampa SL arde continuu si operatorul este conectat la linia chemata (partea care cheama fiind plasata in pozitia de asteptare in mod automat o data cu apasarea cheii „A”. Indata ce opratorul intervine. Daca operatorul doreste sa vorbeasca in oras. iar lampa CL 1 va lumina continuu indicand astfel ca operatorul este conectat cu abonatul local chemator. Daca postul local chemat cere mai multe amanunte cu privire la chematorul din afara. dreptul de a purta convorbiri cu exteriorul (abonatul respectiv nu are restrictionare totala). apelul din oras este semnalizat prin aprinderea cu intermitenta a lampii de chemare CL (poate fi CL 1.. va primi ton de oras. . Convorbirea intre operator si abonatul din afara. La terminarea convorbirii operatorul apasa pe cheia „R” si lampa CL 3 se stinge. CL 2. 0 Este claviatura de selectie (cu aceste chei se formeaza numerele de interior la solicitarea abonatilor din oras fara a mai luat ton de interior prin cheia A 1). dupa primirea tonului de interior (in pupitru nu se semnalizeaza nimic). Daca un abonat local doreste sa vorbeasca in oras. alege un trunchi liber.. H – cheie de mentinere a liniei de oras si a circuitului de linie al operatorului (parcare). CSL/LI. CL 5). Cand abonatul din afara a informat operatorul asupra numarului de interior dorit. dupa aceasta poate intra in legatura cu abonatul pus in asteptare prin apasarea cheii A la trunchiul gardat.grupul de chei (butoane R. fie actionand cheia „R”. Inainte de a da ultima legatura operatorul va actiona cheia CC si lampa CCL se va stinge. poate informa pe abonatul din afara ca persoana cautata nu raspunde. Daca este cazul. cheama pe 23 prin claviatura pentru a lua tonul de oras). H. apelul de la acelasi trunchi va reveni si operatorul poate da a doua legtura. Cand operatorul gaseste ocupata linia chemata. aprinderea ei indicand formarea unui numar gresit la interior. lampa CL respectiva incepe sa arda continuu. ADL/AD. 2. operatorul va actiona inainte de a da prima legatura cheia CC. IDL/ID. 9. cere ton de oras de la operator (formeaza cifra „9” solicita. CCL/CC – CCl lampa (verde) pentru conexiuni in lant. prin actionarea cheii RS si. primeste ton de interior. . realizarea legaturilor se va face in mod normal). Daca convorbirea in curs este o convorbire cu exteriorul lampa CSL lumineaza continuu. SL 2. el se poate elibera din conexiune fara a astepta un raspuns. Dupa terminarea convorbirii operatorul anuleaza legatura prin actionarea cheii „R”. CC cheie pentru actionarea si eliberarea conexiunii in lant pe timpul unui apel intrand (cand un abonat din oras doreste sa vorbeasca pe rand cu mai multi abonati din interior. un ton de avertizare este auzit de partile aflate in convorbire – aceasta pentru a fi informati ca o a treia persoana ii asculta. Fiind centrala automata. dupa ce eliberea linia locala. Daca operatorul vorbeste cu un abonat din oras si mai primeste inca un apel din oras sau din interior apasa cheia H gardandu-l pe primul abonat – dupa care va deservi noul ape. operatorul poate intra in legatura cu un abonat de interior care face apel sau poate capata ton de interior pentru a forma un numar de interior la disc. 0). Daca centrala ar fi prevazuta si cu superviziune ar sti ca cei doi abonati sunt ocupati. IL/IS si CA nu se folosesc la noi Intretinere Daca un abonat din interior doreste sa stabileasca legatura cu operatorul ridica microreceptorul. lampa SL respectiva clipeste. . Operatorul apasa cheia (butonul rosu) A 1.. de la 18 la 27 secunde. . ceea ce se realizeaza prin apasarea butonului „R” sau a altuio buton A solicitat.Cheile MTL/MT si TRL/VT (la noi nu se folosesc). 9. A 5). dupa aceasta ultima convorbire. CL 1/A si CL 2/A 2) R – cheia de eliberare a circuitului comun de operator cu parcajul automat al apelului de oras pe linia locala in conditii de apel sau de ocupare (cheia de eliberare).

. la fiecare pereche de borne. fiselor. adica acestia primesc energia de la surse locale de curent. care cheama. .L. Sa presupunem ca abonatul nr. 1. Daca linia chemata mai este in convorbire dupa 18 la 27 secunde. operatorul intrerupe legatura locala actionand cheia RS si informeaza postul din afara. aceasta se amplaseaza la locul de lucru. semnaland operatorul ca trebuie sa intervina.echipamentul locului de lucru care la centralele de mica capacitate este inlocuit cu un aparat telefonic de campanie legat de bornele speciale ale centralei (bornele TO). . anuntatorii de apel. Cand operatorul raspunde. unei legaturi pe linie. sau unul cu toti ceilalti prin introducerea succesiva a fiselor in jakuri dupa schema 1 la 2. jakurilor si butoanelor de interogare si apei se face introducand alternativ fisele tuturor jakurilor in celelalte jakuri (dupa schema 2-1. Denumirea sistemului (BL) s-a stabilit dupa procedeul de alimentare al microfoanelor abonatilor. Lampa CC1 se aprinde cu intermitenta. 1 si. apasa pe butonul de interogare si apel nr. In acest scop se executa: a) Verificarea exterioara: . . Daca operatorul este anuntat ca un apel din afara urmeaza a fi conectat succesivb la mai multe posturi locale. Intretinere In vederea bunei functionari a centralei BL este necesar ca cel ce o deserveste sa-i acorde o grija deosebita. Daca clapele anuntatorului de apel si fine de convorbire vor cadea pe rand la fiecare jak inseamna ca circuitele sunt in buna stare. 1 doreste sa obtina legatura cu abonatul nr. Pentru a executa comanda abonatului nr. 10). operatorul se retrage din convorbire.controlul cordoanelor. telefonistul. 10 si. fiecare din abonati trebuie sa dea semna de fine de convorbire. Se face legatura centralei la pamant prin borna de pamant (P). Pentru aceasta el apasa pe butonul de interogare si apel nr. 10 la telefon. La terminarea convorbirii. Descriere Centrala se compune din urmatoarele parti: . introducand fisa nr.Cand operatorul asculta o convorbire. observand ca a cazut cpala nr. 10 raspunde. Centrala telefonica de campanie cu 10 numere Centrala telefonica de campanie cu 10 numere realizata in sistem BL este destinata legarii liniilor telefonice in vederea efectuarii convorbirilor abonatilor. 1 sa actioneze... 4-3.controlul dispozitivelor de conexiune. prin invartirea de 1 – 2 ori a manivelei inductorului. In timpul ultimei convorbiri operatorul declanseaza cheia CC si astfel circuitul de jonctiune (trunchiul) devine liber atunci cand postul local pune receptorul pe furca. b) Verificarea functionarii centralei: . Curentul electri ce vine de pe linia 1 obliga clapa anuntatorului de apel si fine de convorbire a echipamentului de abonat nr. el actioneaza cheia CC. un ton de avertizare este auzit de cei doi abonati.1-10) si apasand butoanele de apel si fine de convorbire corespunzatoare blocului unde s-a introdus fisa. operatorul face acest lucru actionand intai cheia A respectiva. Datorita constructiei centralei BL se pot stabili concomitent legaturi intre mai multi abonati (doi cate doi. Operatorul poate conecta acum chemarea din afara cu un alt post local. Functionare Pentru punerea centralei in functiune. procedand astfel se asigura ca legatura cu orasul nu va fi intrerupta dupa prima convorbire. La aceasta operatie trebuie sa cada pe rand clapele de apel.). Daca chemarea este acceptata. asezate in aparatele de abonat sau in imediata lor apropiere.buna stare a bornelor de pe cutie. interogheaza pe abonat. invartind de manivela inductorului. . telefonistul scoate fisa din jak (operatie prin care desface legatura abonatilor) si ridica clapa anuntatorului de apel si fine de convorbire. lampa CL respectiva incepe sa arda cu intermitenta.echipamentul dicordului (circuitul de cordon) care se compune dintr-un numar de 10 cordoane cu fisele necesare pentru cuplarea abonatilor pe timpul convorbirii.buna stare a clapelor anuntatore de ape si fine de convorbire.2 si cu telefonul operativ la bornele TO. chemarea este remisa la operator care este avertizat prin clipirea lampii CL corespunzatoare. se scot cordoanele cu fise si se realizeaza legatura cu posturile telefonice la bornele centralei L. Telefonistul.1 si L. verificand-o periodic (lunar). 2 la 3. in timp ce se transmite un apel prin invartirea manivelei inductorului aparatului.echipamentul de abonat care este alcatuit din: dispozitivele de protectie (parafulgeri). . 3-2. 10 in jakul nr. Conexiunea nu este anulata iar chemarea din afara este plasata in pozitie de asteptare.cutia centralei confectionata din tabla si prevazuta cu capace cu sisteme de inchidere. invartind de manivela inductorului de pe aparatul sau. In acel moment centrala este gata de functionare. firele de convorbire si jakurile de conexiune in numar de 10. 1. Cand chemarea nu este acceptata. apoi cheia LI si informand postul chemat ca abonatul din exterior asteapta. face apelul cuvenit. lampa CL respectiva lumineaza continuu. folosindu-se de aparatul sau telefonic (TO). cu transmiterea concomitenta a unui apel prin invartirea manivelei inductorului telefonului (TO). schema electrica si cordea reglabila pentru purtearea pe umar. Cand abonatul nr. Daca chemarea din afara este acceptata. folosind in acest scop setul de chei. va incepe sa arda cu intermitenta. care lumina continuu. se deschid capacele cutiei. Eliberarea jonctiunii se face prin apasarea butonului R. al cablului de legatura si al anuntatorului de apei si fine de convorbire prin atingerea firelor aparatului telefonistului (TO). operatorul se retrage din convorbire si plaseaza chemarea in pozitia de asteptare asa cum s-a descris mai sus. 10: el transmite un semnal electric in centrala B. Primind semnalul. telefonistul trebuie inainte de toate sa-l cheme pe abonatul nr. Lampa continua sa arda cu intermitenta. Cand postul chemat pune receptorul inapoi pe furca. 3 la 4 etc. Rolul cordoanelor cu fise poate fi suplinit de butoanele de interogare si apel (in numar de 10) a caror deconectare se poate face prin actionarea unui buton aflat deasupra lor. indicand existenta. 1 (de a-l pune in legatura cu nr.integritatea butoanelor de interogare si apel. ii pune in legatura pe cei doi abonati iar dupa ce verifica inceperea convorbirii iese din circuit prin apasarea butonului central de deconectare a butoanelor de interogare si apel. ca persoana dorita nu poate fi gasita. a coordonatelor si fiselor. iar lamp CCL. suporti pentru fixarea pe perete. .

iar placa interioara este legata de borna de pamant (P). iar la invartirea manivelei.capsula receptoare. la care se deosebesc: . inductorul este un generator de curent alternativ. .se face legatura cu pamantul cu ajutorul tarusului metalic care se cupleaza prin intermediul unui conductor la borna de pamanat (5) a aparatului. 0. in pozitia b-c. de linie etc.cordonul microreceptorului cu fisa de legatura (proprie si suplimentara) b) corpul propriu-zis al telefonului. .c.b.2 (6) de pe aparat (linie „simpla” sau „dubla”) conform schemei.2. se tine apasata clapa de vorbire aflata pe manerul microreceptorului. .se deschide capacul cutiei telefonice.durata pilei de la fabricare (fara a fi intrebintata) . in principiu. . propagarea acestora prin conductori si transformarea la statia receptoare a oscilatiilor electrice in oscilatii sonore.8 2 5 Descriere Se compune din urmatoarele parti: a) microprocesorul confectionat din bachelita. .1 si L. . In schema aparatului telefonic deosebim o serie de circuite electrice. Soneria aparatului chemat trebuie sa sune. .se face legarea corecta a bateriei (pilei) la borne (3). inductorul este un generator de curent alternativ actionat manual si constituie sursa de curent alternativ de apel. placile din exterior sunt legate de bornele de linie (L.2).clapa de vorbire asezata pe maner.circuitul de transmitere a apelului care se stabileste prin invartirea manivelei propriului inductor. ambele condensatoare se gasesc montate intr-un bloc comun. astfel: . prevazuta cu capac cu sistem de inchidere. butonul de control.se conecteaza cablul de linie la bornele L. . schema electrica si cordea reglabila pentru purtare pe umar. manivela actioneaza rotorul prin intermediul unui angrenaj cu raport de multiplicare. pe care se gasesc: . parafulgerii sunt in buna stare de functionare.) .verificarea parafulgelor se realizeaza prin legarea unuia din firele telefonului operativ la borna de pamant (P) a centralei iar cu celalalt atingandu-se pe rand fiecare borna de linie a centralei iar cu celalalt atingandu-se pe rand fiecare borna de linie (L. Functionare In vederea punerii in functiune a aparatuli telefonic de campanie ATI-52 se procedeaza astfel: . ia nastere un curent electric alternativ ce trece prin borna de linie L1.inductorul (bobina de inductie) cu manivela format dintr-un magnet permanent. d) cutia telefonica confectionata din bachelita. invartind in acelasi timp manivela inductorului aparatului. .se cheama postul telefonic cu care aparatul este in legatura prin invartirea manivelei inductorului (7).1 si L.2).autotransmitatorul care este in esenta un transformator cu o singura infasurare „secundara” impartita in mai multe sectiuni dintre care una se foloseste si ca infasurare „primara”. suporti pentru corpul propriu-zis al telefonului.1. 101 25 . in principiu.. din nou circuitul exterior. .capsula microfonului. . . . Caracteristici tehnice: . soneria trebuie sa sune. ceea ce dovedeste ca circuitul este in buna stare. 101) asigura transmiterea convorbirilor telefonice la distanta prin transformarea la statia emitatoare a oscilatiilor sonore in oscilatii electrice. Daca manivela se invarte usor iar clapele anuntatorilor de apel si fine de convorbire raman inchise. Atunci cand cuplajul invarte manivela inductorului aparatului sau. . prin shuntul inductorului pozitia a-b. statorul.se cupleaza microreceptorul prin intermediul prizei cu 3 contacte (2).butonul de control pentru verificarea bunei functionari a unor circuite ale aparatului (de apel. ceea ce arata buna stare a circuitului. el are rolul de a pune de acord rezistenta interna a microfonului cu rezistenta liniei.) care in repaus stabilesc contact cu pozitia a-b. punerea la pamant se realizeaza cu ajutorul tarusului metalic care este legat prin intermediul unui conductor la borna de pamant (P).timp maxim de pregatire pentru functionare (min.soneria polarizata cu rolul de a receptiona semnalele de apel din afara. Telefonul ATI – 52 Telefonul de campanie ATI-52 (fig.se stabileste legatura telefonica cu postul chemat pentru transmiterea convorbirilor. confectionat din bachelita cu locasul bateriei. avertizand auditiv momentul apelului. concomitent cu aceasta se poate face si verificarea bunei functionari a propriei sonerii prin apasare pe butonul de control linie (4). prin circuitul exterior al aparatului celui cuplat. din care una de „pamant” si celelalte doua de „linie” cu rolul de a proteja aparatul telefonic impotriva tensiunilor si curentilor periculosi ce apar in liniile de transmisiuni in timpul furtunurilor.asigurarea unei bune audibilitati (km) . prin borna de linie L. borna L. pentru a asigura transmiterea convorbirilor la distante cat mai mari (deoarece rezistenta interna a microfonului la trecerea curentului electric este mai mult mai mica decat rezistenta liniei de transmisie). prin infasurarile soneriei si borna de linie L.tensiunea minima de functionare a pilei (v) .greutatea impreuna cu surse de curent (kg) Fig. lamele shuntului inductorului (pozitia b-c) si capatul din dreapta al infasurarii rotorului. c) pila (bateria) electrica servind ca sursa de curent pentru alimentarea microfonului. . in acest caz curentul electric ce ia nastere va trece prin capatul din stanga al infasurarii rotorului inductorului. un rotor bobinat si un shunt cu trei lamele elastice (a.).condensatorul de separare care serveste la separaresa circuitului de apel la circuitul de convorbire si condensatorul de echilibrare care serveste la reglarea intensitatii curentului electric in scopul unei bune auditii. la trecerea curentului prin acest circuit.2. .cca 1 ½ an.parafulgerul constituit din 3 placi de alama izolate intre ele. iar cand se asculta se elibereaza clapa respectiva.1 si L.circuitul de receptie a apelului.

ceea ce arata buna stare a pilei. parafulger.strangerea suruburilor de fixare a aparatului in cutie (carcasa). . se apasa butonul de control si se invarte manivela inductorului.. daca voltmetrul arata o tensiune sub 0. Pentru repunerea in stare de functionare. operatie ce se face repede si des. componenta alternativa ce urmeaza acelasi drum va induce. circuitul exterior. in timp ce se tine apasata clapa de vorbire). a receptorului. insa aparatul nu se strica. cu cat traznetul cade mai aproape de o linie telefonica. in receptor nu trebuie sa se auda nici un fasait.daca rotorul inductorului se invarte usor.a doua verificare este similara si se face legand borna L. diferenta respectiva este cu mult mai mica decat curentul principal (de transmitere a vorbirii) si in consecinta. c) verificarea circuitelor de apel: . Curentul electric pulsatoriu ce ia nastere atunci cand se vorbeste in microfon (datorita vibratiilor membranei acestuia in ritmul vibratiilor sonore si transformarea vibratiilor sonore respective in vibratii electrice) este alcatuit din doua componente: una continua si alta alternativa. a clapei de vorbire. trecand prin sectiunea a II-a a autotransformatorului. In acest caz legatura telefonica se intrerupe. Componenta alternativa. in caz contrar. Bobina cu cablu telefonic . Aceasta se face prin: a) verificarea exterioara la care se stabileste: .circuitul de receptie a vorbirii. auditia va fi buna. vocea celui care vorbeste la microfon nu se aude tare in receptorul propriu. . in special impotriva descarcarilor electrice atmosferice (de exemplu.2. Atunci cand cuplajul vorbeste in microfon.2 (cu o lita etc. intrerupandu-l apoi. in receptor trebuie sa se auda un fasait. borna de linie L. telefonul cuplajului. aceasta inseamna ca circuitul de receptie a apelului este in buna stare. pila nu este buna. soneria nu trebuie sa sune. d) verificarea circuitelor de convorbire .2).1. Acesta este circuitul principal al curentului de vorbire emis. prin microfon. Intretinere Aparatul telefonic de campanie ATI-52 necesita o supraveghere permanenta si o intretinere periodica lunara in vederea functionarii in bune conditii. Principiul de functionare a parafulgerului se vazeaza pe proprietata care pe care o are condensatorul de a opune o rezistenta foarte mica curentilor alternativi de inalta frecventa (in cazul nostru curentilor proveniti din descarcari electrice).2 sau P. De obicei. taria fasaitului trebuie sa varieze. care la randul sau va da nastere unui curent alternativ de frecventa vocala. prin celalalt pol al bateriei si are rolul de a alimenta microfonul cu curent electric. vine in contact cu borna P. Acest circuit se stabileste din momentul in care telefonistul a apasat pe clapa de vorbire a microreceptorului si incepe sa vorbeasca in microfon. sonetria trebuie sa sune. timp in care se pune contact intre bornele L. . cu atat tensiunea indusa pe fir este mai mare si deci periculoasa pentru intregul dispozitiv telefonic). inseamna ca cealalta borna de linie (L.se apasa clapa de vorbire. borna de linie L.2. trece prin sectiunea a II-a a autotransformatorului. o forta electromotrice de inductie. al carui circuit este capatul de jos al sectiunii a III-a a autotransformatorului. Daca tensiunea inusa creste peste o anumita limita (300 – 400 V). . e) verificarea parafulgerului: . borna P si tarusul metalic. care trec prin receptor. Componenta continua pleaca de la unul din polii bateriei.) si se invarte manivela inductorului. se schimba parafulgerul deteriorat cu unul bun.daca partile sale componente nu sunt degradate.1 si L. In aceasta situatie.8 volti.1 si P intre ele. . o mica parte a curentului se ramifica trecand prin sectiunile III si IV si prin condensatorul de echilibrare insa acest curent este neglijabil fata de cel care trece prin receptor (din cauza rezistentei mari opusa de condensatorul de echilibru) si in consecinta. curentii se scurg la pamant prin borna de linie L. de sens contrar. condensatorul de echilibrare. ceea ce arata ca lamelele clapei nu se ating intre ele. sectiunile I si II ale autotransformatorului receptor.se leaga cu un conductor bornele L. ceea ce arata buna stare a sectiunii I a autotransformatorului si a condensatorului de separare.circuitul curentilor proveniti din descarcarile electrice.1. daca inductorul se invarte greu inseamna ca exista scurt-circuit de transmitere a apelului. verificand buna lor stare si fixarea cordonului in locasul respectiv de la aparat. inseamna ca avem o intrerupere in circuitul de transmitere a apelului. in afara curentului principal mai da nastere la trecerea prin autotransformator la inca doi curenti secundari. atunci prin receptor trece diferenta lor.se apasa clapa de vorbire si se sufla in microfon. condensator de separare.2 scurcircuitate si apasand pe butonul de control.daca este matisat corespunzator capatul conductorului gros al pilei si daca contactele nu sunt oxidate. borna de linie L.fara a apasa clapa de vorbire. condensatorul de separatie. shuntul inductorului (pozitia a-b) si partea de sus a sectiunii I a autotransformatorului.2 si circuitul exterior. din nou circuitul exterior. sectiunea a IV-a asa numita de echilibrare.1. . atunci parafulgerul se deterioreaza prin sudarea placilor sale intre ele. curentul ce ia nastere trece prin circuitul exterior.se insurubeaza manivela inductorului si se fac cateva invartiri. shuntul inductorului (pozitia a-b). . In ambele cazuri curentii se scurg la pamant protejand astfel aparatul telefonic (ale carui circuite opun o rezistenta mai mare trecerii curentului electric provenit din descarcarile electrice). .1 si L. tarusul metalic sau borna de linie L. borna de linie L. daca aceasta se invarte usor. se sufla in microfon. . ceea ce duce la o buna auditie. a microfonului. Orice aparat telefonic de campanie trebuie protejat impotriva tensiunilor si curentilor periculosi. . parafulger. b) verificarea pilei (bateriei): . borna P.8 V (masurarea se face cu un voltmetru conectat la bornele pilei.1 si L.circuitul de transmitere a vorbirii.daca aparatul telefonic este complet. prin contactul clapei de vorbire. ca mijloc de protectie serveste parafulgerul care este construit pe principiul condensatorului. se sufla uniform (nu prea tare) si continuu in microfon. a circuitului de echilibrare (format din sectiunea IV si condensatorul de echilibrare) cat si a tuturor conductorilor electrici ce unesc aceste subansamble.daca pila este in buna stare si are o tensiue – in sarcina – de cel putin 0. a sectiunilor II si III ale autotransformatorului. .se scurtcircuiteaza bornele de linie L.continuand invartirea manivelei inductorului cu bornele L. Daca acesti curenti nu sunt egali ca valoare.2.

60º 16 0. Capacul stingatorului (3) se fixeaza prin insurubare si are incorporat dispozitivul de percutare cu ajutorul caruia se strapunge membrana buteliei si care este compus din agrafa de siguranta. .C. Dupa intrebuintare. 102) este destinat primei interventii la incendiile din clasa A (materiale celulozice. 100 sau A.se apuca stingatorul de maner cu mana dreapta si se indreapta jetul pulverizat spre focar. Fig.lungimea jetului pulverizat (m) .) si au urmatoarele caracteristici tehnice: 12 10 30 – 40 4–6 + 4º .).cu mana stanga se prinde furtunul de refulare. vopsitorie. Pentru punerea in functiune a stingatorului se procedeaza astfel: .) . birouri.cantitatea CO2 pentru antrenare (kg) . butelia cu CO2 si sistemul de refulare. dezvoltate in special in spatii cu pericol de incendiu ridicat (depozite de materiale combustibile.cu apa pulverizata (A. Intretinere Dupa folosire se sterge recipientul.temperatura de functionare (ºC) . .). se verifica starea garniturii de etansare a capacului. arc de revenire si cui percutor. . racordate printr-o piulita butelie. mase plastice) si limitat la unele din clasa B (motorina grea. ca si cele portative.Bobina cu cablu serveste pentru rularea si derularea cablului telefonic necesar realizarii liniilor de legatura. Descriere Este confectionata din metal si se compune dintr-un suport si un tambur prevazut cu ax si manivela de actionare. Greutatea bobinei fara cablu este de 4. 50) Stingatoarele transportabile cu apa pulverizata (fig. Butelia cu CO2 (2) este confectionata din teava de otel rezistenta la presiunea de 400 bari.P.5 kg. primei interventii la incendii de materiale combustibile din clasa A si limitat la unele din clasa B. prin spargerea membranei. Sistemul de refulare (4) este alcatuit dintr-un tub sifon si un furtun de refulare. Odata pus in functiune. iar cu dreapta se loveste energic butonul percutorului. Butelia este prevazuta cu membrana de siguranta din cupru care se sparge la actionarea percutorului. manivela are un dispozitiv de cuplare cu tamburul pentru cazul cand se face rularea cablului.5 mm sudata si are ca destinatie pastrarea substantei de stingere (apa) si fixarea tuturor celorlalte subansambluri. Pe bobina sunt infasurati 500 m de cablu telefonic. bobina si cablul se curata si se ung lagarele axului tamburului.cu dioxid de carbon (G).cu pulbere (P).P.se asaza pe sol in apropierea locului de interventie si se scoate agrafa de siguranta ce blocheaza cuiul percutor. capacul cu dispozitiv de percutare. astfel: . vopsele. Stingatorul portativ cu apa pulverizata Stingatorul portativ cu apa pulverizata (fig. antreneaza apa din recipient si o dirijeaza prin tubul sifon si furtunul de refulare spre focar. . iar in cazul ca s-a deteriorat sa se refaca cu banda izolatoare. se inlocuieste butelia si se umple stingatorul la capacitatea utila.cu spuma chimica (S.capacitatea utila (1) .8 .P.suprafata maxima (mp) Descriere Stingatorul portativ cu apa pulverizata este alcatuit din urmatoarele subansamble: recipientul stingatorului. iar cu cablu de cca 12 kg.capacitatea recipientului (1) . CAPITOLUL X STINGATOARE Stingatoarele se clasifica si au simbolurile. in functie de natura substantei de stingere pe care o contin. La celalalt capat al furtunului se gaseste o duza de pulverizare a apei. uleiuri. Capacitatea ei asigura pastrarea cantitatii necesare de CO2 pentru refularea apei din stingator. . Stingatoare transportabile cu apa pulverizata (A. Intretinere Pe timpul intinderii si strangerii cablului se va avea grija sa nu se deterioreze izolatia acestuia.75 circa 0. scoli. depozite de marfuri etc. stingatorul lucreaza pana la golirea completa. 103) sunt destinate.timp de descarcare (sec. ateliere mari de tamplarie. magazine). Intrebuintare Stingatorul functioneaza pe principiul sifonului: dioxidul de carbon eliberat din butelie. unsori) dezvoltate cu precadere in spatiile cu pericol redus de incendiu (locuinte.masa stingatorului incarcat (kg) . Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . 102 Recipientul stingatorului (1) este o constructie din tabla de 1.

componenta A – acid. birouri. din tabla sudata groasa de 1.componenta B – baza. magazine cu specific industrial.tubul central (2) confectionat din sticla destinat pastrarii solutiei acide prevazut la partea superioara cu un suport din material plastic care serveste.recipientul stingatorului (1) de forma cilindrica. . Butelia cu CO2 fixata in capacul stingatorului.tip II cu temperatura de congtelare sub -15ºC. apa aditiva) si fixarii tuturor celorlalte subansamble si repere componente. rezistenta la presiunea de 400 bari si asigura pastrarea in conditii de etanseitate a gazului necesare antrenarii si refularii apei din stingator.. Sistemul de refulare este similar celui de la stingatoarele portative cu apa pulverizata. ramane blocat pana la golirea completa a stingatorului. .1 C9NF 12 Stingatoarele C9BF sunt de tip etans. capac cu dispozitiv de actionare. lungimea furtunului fiind de 5 – 6 m. vagoane C. . destinate dotarii unor mijloace de transport (nave.. .2 107 Stingatoarele transportabile cu apa pulverizata sunt alcatuite din urmatoarele subansamble: recipientul stingatorului.2 Pulverizat Min. . este construita din otel special. impreuna cu barele de ghidare. Intretinere In plus fata de operatiile mentionate la stingatoarele portative. la acest tip se ung lagarele sistemului de transport. . Odata declansat. odata actionat. butelia cu CO2. la fixarea lui in corpul stingatorului.doua manere pentru manuirea stingatorului. 104) sunt destinate primei interventii la incendiile din clasele A si B.Capacitatea de apa a recipientului (l) Capacitatea buteliei CO2 (kg) Forma jetului Lungimea jetului Temperatura de lucru 5ºC – 40ºC Masa stingatorului incarcat (kg) Descriere AP 50 100 1. . stingatorul functioneaza pana la golire.capacul cu garnitura de cauciuc (6).trei bare de ghidare a buteliei sudata pe fundul interior al stingatorului.un cerc metalic pentru protejarea fundului stingatorului care serveste si ca suport de sprijin la asezarea pe sol. Fiecare incarcatura la randul ei este construita din doua componente: .5 mm destinat pastrarii solutiei bazice la care se deosebesc: . Pentru punerea in functiune a stingatorului se deruleaza furtunul si se actioneaza sistemul de declansare a buteliei. Intrebuintare Sistemul de functionare este identic cu cel al stingatorului portativ. pastrate separat si care vin in contact prin rasturnarea stingatoarelor.) Lungimea jetului (m) Masa stingatorului incarcat (kg) Temperatura de functionare (ºC) Suprafata maxima controlata (mp) C9 12 40 – 50 6–8 15.2 + 4ºC .F. la stingatorul C9NF capacaul are incorporat un sistem de etansare a tubului central cu ajutorul unui dop conic de cauciuc actionat prin culisare de o tija metalica.ajutajul de refulare (3).supapa de siguranta (4) tip membrana. rotile si manerul de transport. Recipientul stingatorului este o constructie sudata din tabla de 4 mm si este destinat pastrarii solutiei de stingere (apa. Stingatoarele cu spuma chimica folosesc doua tipuri de incarcari: . ateliere sau locuri unde se lucreaza cu cantitati mici de materiale combustibile etc.2ºC. Capacul fixat prin patru prezone cu piulite are prevazut un sistem tip excentric pentru declansarea buteliei cu CO2 care. + 60ºC 0.).) si in raport de tipul lor prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Simbolul Capacitatea recipientului (l) Timp de descarcare (sec. Functionare Functionarea se bazeaza pe principiul reactiei dintre cele doua componente. sistemul de refulare. Fig.6 16. fiind asigurate impotriva eventualelor declansari prin rasturnari accidentale. 104 Descriere Se compun din urmatoarele parti: . Stingatoare portative cu spuma chimica C9 si C9NF Stingatoarele portative cu spuma chimica (fig. 6 m Antigel sub 0ºC 175 AP 100 50 1. acid si baza. cu precadere in spatiile cu pericol redus de incendiu (locuinte. scoli. . .tip I avand temperatura de congelare sub .

In aceasta categorie se includ. Dizolvarea se face prin agitarea amestecului. cu o vergea curata din lemn intr-un vas curat.+ 22ºC – min.se ridica stingatorul si se agita prin rasturnare de 4 – 5 ori pentru ca cele doua solutii continute de aparat sa se amestece intre ele si sa formeze spuma chimica. Prepararea componentei acide – A – in cazul incarcaturii tip I se realizeaza prin dizolvarea continutului pachetului cu praf A (sulfat de aluminiu) in cantitatea de apa si la temperatura indicata de fabrica producatoare. Dupa dizolvarea intregii cantitati de praf. atunci incarcatura este buna. de reparatii auto. cu precadere in spatiile cu pericol ridicat de incendiu. de regula. prenumele persoanei care a efectuat incarcarea. solutia astfel obtinuta se filtreaza printr-o sita deasa si se toarna in tubul central din sticla. se inlocuieste corpul stingatorului.14º .14ºC . tratamente termice.Coeficientul de spumare este urmatorul: .daca pe timpul functionarii se infunda ajutajul..2 . in instructiunile din pachet. Stingatoarele transportabile cu spuma chimica C90 si C180 Stingatoarele transportabile cu spuma chimica (fig. 5 Stabilitatea spumei este la: . Controlul incarcaturii stingatorului Solutiile chimice din stingatorul incarcat trebuie sa-si pastreze caracteristicile minimum un an de la prepararea lor. prin sondaje. solutia astfel obtinuta se filtreaza printr-o sita deasa si se toarna in recipientul stingatorului.+ 60ºC (incarcatura de vara) . daca se respecta conditiile de incarcare. ateliere de tamplarie. Datorita bioxidului de carbon rezultat in urma reactiei.solutie cu temperatura + 20º . . la toate aparatele aflate in dotare.20ºC .recipientul stingatorului destinat pastrarii solutiei bazice (2) si fixarii tuturor celorlalte subansamble si repere la care se deosebesc: 200 C90 90 10 6 50 – 60 + 4ºC . 7. Dupa umplere. deoarece reactia odata inceputa nu mai poate fi oprita. Dizolvarea se face prin agitarea amestecului de apa si praf B cu o vergea curata din lemn intr-un vas curat. Intretinere Stingatorul se sterge de praf. 0. Pentru punerea stingatorului in functiune. 105) sunt destinate ca si cele portabile primei interventii la incendii de materiale din clasele A si B. Daca volumul spumei obtinute este cel putin 6 – 8 ori mai mare decat volumul total al celor doua solutii amestecate. se curata ajutajele de evacuare. Capacele si inelele filetate se ung cu vaselina. se verifica supapele si starea garniturilor capacelor. Incarcatura de tip II. 105 Stingatoarele transportabile cu spuma chimica. Volumul spumei obtinute este de 7 – 9 ori mai mare decat volumul solutiilor din stingator. incarcate la aceeasi data si tinute in aceleasi conditii. presiunea in interior creste si spuma este evacuata prin ajutajul stingatorului. smaltuit sau zincat.se desfunda ajutajul de refulare cu o sarma sau un cui.+ 22ºC – min. se procedeaza astfel: .solutie cu temperatura . In final.solutie cu temperatura . Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire. daca nu. In urma reactiei dintre cele doua solutii se formeaza spuma chimica ale carei bule sunt umplute cu bioxid de carbon. Se iau cca 80 cmc din solutia B din corpul stingatorului si cca 10 cmc din solutia A din butelia de sticla si se amesteca intr-un vas gradat. solutiile din stingator trebuie inlocuite.solutie cu temperatura + 20º . in instructiunile din pachet. data incarcaturii. data controlului incarcaturii).15ºC – min. Dupa aceasta se insurubeaza capacul stingatorului pe inelul filetat. Controlul se executa din sase in sa luni in primul an de la incarcare. Dupa expirarea termenului de un an. 66 Prepararea componentei bazice – B – se asigura prin dizolvarea continutului pachetului cu praf B (bicarbonat de potasiu) in cantitatea de apa pregatita la temperatura indicata de fabrica producatoare.. iar la partea superioara. se livreaza gata preparata de fabrica producatoare in sticle de 1 l. turnandu-se apoi in tubul central. . numele. . fixandu-se la partea inferioara in barele de ghidare. 70 .2. controlul se executa din trei in trei luni. min. acolo unde este de asteptat ca incendiul odata aparut sa se extinda rapid pe suprafete apreciabile de peste 3 – 4 mp. la 1 – 3 aparate din aceeasi grupa. Data controlului incarcaturii se trece pe fisa stingatorului. pentru a inlatura eventualele scurgeri acide si se introduce in corpul stingatorului. se completeaza fisa stingatorului cu datele inscrise pe ea (felul incarcaturii. Caracteristicile tehnice ale acestor stingatoare sunt: Simbol Capacitatea utila (l) Numarul de incarcaturi A+B necesare pentru incarcare Lungimea jetului (m) Timpul de descarcare (sec) Temperatura de functionare Masa stingatorului incarcat (kg) Fig.se indreapta ajutajul (jetul de spuma chimica) spre locul incendiului. sunt alcatuite din urmatoarele subansamble: . smaltuit sau zincat. desfundarea se realizeaza tot cu ajutorul unei sarme sau al cuiului. Dupa dizolvarea intregii cantitati de praf.15ºC – min. pe pragul inelului filetat. indiferent de capacitate. Cand stratul de protectie impotriva coroziunii s-a deteriorat. depozite pentru lichide combustibile etc. in cazul ambelor incarcaturi butelia din sticla se spala la exterior cu apa. spatiile existente in depozite cu stive inalte. Continutul din sticla se agita si se filtreaza printr-o sita deasa.+ 40º (incarcatura de iarna) 320 80 – 100 C180 180 20 .

.2 P10 10. P. florex 240 15 – 20 4 19 2.10 Stingatoarele portative cu pulberi sunt destinate primei interventii la incendiile de materiale din clasele B sau C si mai putin la cele din clasele A si D la care se utilizeaza pulberi speciale. Se monteaza apoi capacul recipientului. dupa care se procedeaza atat la spalarea interiorului recipientului cat si a tubului central. Stingatoare portative cu pulbere P. . dupa care se inchide gura tubului central cu ajutorul dispozitivului de inchidere comandat de la exterior prin roata de manevra. de tipul celor cu butelie interioara sunt construite si functioneaza similar cu stingatoarele portative cu apa pulverizata. prin coborari si ridicari alternative ale cadrului apoi se lasa jos. Incarcare Inainte de incarcare se deschide capacul recipientului si se scoate tubul central. respectiv o mai buna afanare a pulberii.50 si P.6 si P. deoarece reactia nu mai poate fi oprita.supapa de siguranta.suportul tubului central. avand in partea superioara forma tronconica pentru a permite asezarea sistemului de etansare si cateva orificii prin care. Functionare Pentru punerea in functiune a stingatorului se actioneaza asupra percutorului si se indreapta jetul de praf catre locul incendiului. sprijinindu-l de sol. Prin amestecarea celor doua solutii ia nastere spuma chimica ce va fi refulata asupra incendiului datorita presiunii bioxidului de carbon ce ia nastere in urma reactiei solutiilor din interiorul recipientului. P. florex 130 10 – 15 4 12 2. folosind numarul de incarcaturi corespunzatoare capacitatii recipientului. stingatoarele portative cu pulberi prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Simbol de fabricatie Masa si tipul pulberii (kg) Masa incarcaturii cu CO2 (g) Timpul de descarcare (sec. In raport de tipul lor. Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire.) Lungimea jetului de pulbere (m) Masa stingatorului incarcat (kg) Suprafata maxima controlata (CO2) P1 1. Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire. Inchiderea tubului central trebuie sa se faca etans pentru a nu permite celor doua solutii sa intre in reactie inainte de punerea in functiune a stingatorului. Caracteristicile tehnice ale celor doua tipuri de stingatoare sunt: .5 2. 106) au acelasi domeniu de utilizare ca si cele portative.4 P3 3.3. care se fixeaza prin prezoane cu piulite avand incorporat un sistem de etansare a tubului central (1) cu ajutorul unui ventil (3) cu dop conic din cauciuc a carui deplasare se realizeaza printr-un surub cu roata la manevrare. se trece la inlocuirea acestuia. Dupa aceasta se basculeaza recipientul de 4 – 5 ori. Functionare Pentru punerea in functiune se scoate furtunul de pe suport. dupa care tubul central se fixeaza pe suportii lui. florex 40 6–8 3.furtunul tip D (5) cu o lungime de 4 – 5 m care este racordat cu un capat cu un capat la teava tip sifon. asemanatoare celei de la stingatoarele portative. a supapei de siguranta. Intretinere Stingatorul se curata de praf. florex 75 8 – 10 3. si etanseitatea robinetului de la dispozitivul de inchidere a tubului central.5 7.4 0. confectionat din teava de material plastic.sasiul metalic prevazut cu doua roti si cadru pentru manevrare (4). iar solutia B in corpul stingatorului. se deverseaza solutia acida continuta de tub. Stingatoare transportabile cu pulbere P.07 P6 6. fiind destinate acoperirii unor suprafete mult mai mari. intrand in reactie cu solutia bazica existenta in recipient. . Cand se constata ca stratul de protectie impotriva coroziunii s-a deteriorat. .tubul central. iar celalalt este prevazut cu un ajutaj de refulare a spumei chimice. se ung lagarele osiei si bucsele rotilor..1. cu apa calda.79 Stingatoarele portative prezentate. se indreapta ajutajul de refulare a spumei catre loculu incendiului si se actioneaza roata de manevra a ventilului montat in capacul stingatorului. singura diferenta fata de acestea consta intr-o manta metalica ce fereste butelia de CO2 de contactul direct cu pulberea din stingator asigurand totodata si dirijarea gazului in partea de jos a recipientului.125 Stingatoarele transportabile cu pulbere (fig. Constructiv. tija filetata a dispozitivului de inchidere central si buloanele capacului recipientului. . a garniturilor capacului. Solutiile A si B se prepara dupa procedeul aratat la stingatorul portativ cu spuma chimica. Solutia A se incarca in tubul central. in momentul punerii in functiune. operatie precedata de indepartarea celui vechi cu ajutorul unei perii de sarma.2 1. Se controleaza starea furtunului de refulare.capacul demontabil.

) Lungimea jetului de pulbere (m) Masa stingatorului incarcat (kg) Descriere P. In acest scop. unul de umplere situat la partea superioara.50 50 3 1–2 Max.masa incarcaturii cu CO2 a unei butelii (kg) 6 . teatre.presiunea de lucru in rezervor (bari) 10 .) cca 200 . La fiecare ramificatie se poate racorda cate o linie de furtun tip C pentru evacuarea pulberii stingatoare prin tevi de refulare (pistoale) adecvate.250 Stingatorul remorcabil cu pulbere si CO2 P. Sasiul stingatorului este o constructie sudata din profile de otel. fiecare cu capacitatea de 6 l.masa incarcaturii cu pulbere (kg) 250 . Stingatorul remorcabil cu pulbere si dioxid de carbon P. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . formata din doua lonjeroane imbinate in forma de furca. Fig. . Stingatorul P. magazine etc.capacitatea recipientului (l) 300 . 6 150 P. .un cerc metalic fixat la fundul stingatorului pentru sprijinirea acestuia.timp minim de evacuare (sec.sasiul cu roti. si recipientul cu pulbere. alimentarea cu curent electric facandu-se de la autovehicul care tracteaza utilajul. . 6 238 Se compune din urmatoarele parti: . avand pe fiecare ramificatie cate un robinet sferic de inchidere. indeplineste conditiile impuse pentru circulatia pe drumurile publice. incarcata la o presiune de 60 – 75 atm.butelia pentru dioxid de carbon (3) de forma cilindrica.numarul gurilor de evacuare 2 . El se fixeaza pe axul trenului de rulare prin intermediul a doua arcuri lamelare multiple ce au rolul de a amortiza socurile pe timpul deplasarii.teava pentru introducerea dioxidului de carbon in masa de praf. prin care trece teava de evacuare a pulberii. Recipientul pentru pulbere este prevazut cu doua supape de siguranta reglate pentru 10 – 12 bari si un manometru de control (0 – 25 bari). fixat tot pe sasiu. Buteliile cu CO2 sunt puse in legatura cu recipientul pentru pulbere prin tuburi de cauciuc de inalta presiune.125 125 3 2–4 Max.debitul de pulbere pe un pistol (kg/min.grupul buteliei – recipient pentru pulbere. frana.) 35 . racordart cu un capat la difuzor si celalalt la teava prin care iese praful din corpul stingatorului: furtunul este fixat pe cadrul de manevrare. Pe sasiu mai sunt prevazute doua aripi pentru roti si doua cutii laterale unde se asaza furtunurile de evacuare a pulberii si tevile de refulare (pistoalele).numarul buteliilor cu CO2 2 + 2 rezerva . iar in exterior se ramifica in doua parti (stanga-dreapta). el este prevazut cu doua lampi tricompartimentate (pozitie. 107. Functionare Pentru punerea stingatoruylui in functiune se intinde furtunul. Grupul butelii-recipient este format din doua butelii cu CO2. la partea superioara. . . in legatura cu butelia de dioxid de carbon si prevazuta la partea inferioara cu un dop cu opt orificii radiale pentru dispersarea bioxidului de carbon. toate montate pe flansa orificiului de evacuare a pulberii. montate pe sasiu intr-un suport sudat.250 fiind remorcabil.suportul buteliei cu CO2 prevazut cu coliere de fixare. Axul este prevazut la extremitati cu doua lagare pe care se monteaza rotile. se indreapta difuzorul catre locul incendiului si se deschide progresiv robinetul buteliei cu dioxid de carbon. 106 . biblioteci. .250 (fig. s-a prevazut pe flansa orificiului de umplere cu pulbere un filtru pentru praf si o conducta de refulare a dioxidului de carbon ce serveste si la purjarea instalatiei speciale. Tot pe tabloul de comanda este montata o lampa pentru iluminat. . Recipientul pentru pulbere este construit din tabla si are prevazute cinci orificii: doua pentru admisia gazelor sub presiune. fixat pe un suport special si introdus cu gura de evacuare pe o garnitura de cauciuc aflata la suport pentru a impiedica patrunderea umezelii la praf.bataia norului de pulbere (m) 20 Descriere Stingatorul remorcabil cu pulbere si bioxid de carbon tip P.capacul cu garnitura de etansare si supapa de siguranta. Punere in functiune a stingatorului se executa de la un tablou de comanda pe care sunt fixate patru manete: doua pentru manevrarea robinetelor de refulare a pulberii si doua pentru actionarea robinetului de purjare. 107) este destinat pentru stingerea incendiilor de produse petroliere si la instalatii electrice. iar patrunderea dioxidului de carbon in recipiente se face prin doua conducte metalice prevazute cu dispersare la capete.corpul stingatorului (1) de forma cilindrica.sasiul metalice prevazut cu doua roti si cadru pentru manevrare (2). semnalizare directie) si doi catadioptri. unul pentru golire – la partea inferioara si unul practicat excentric. Fig. este confectionata din otel si este prevazuta cu robinet de inchidere. Deoarece pulberea nu degradeaza obiectele cu care vine in contact este indicat ca stingatorul sa fie utilizat la stingerea incendiilor izbucnite in muzee. fixarea ei la corpul stingatorului se realizeaza cu ajutorul unui colier aflat la suportul buteliei si se racordeaza la teava pentru introducerea dioxidului de carbon in masa de praf.difuzorul pentru evacuarea prafului (4).Masa incarcaturii cu pulbere (kg) Masca incarcaturii cu CO2 (kg) Timp de descarcare (min. . Pentru decomprimarea instalatiei dupa incetarea lucrului cu stingatorul. confectionat din tabla de otel la care se deosebesc: .furtunul tip D cu o lungime de 5 cm. Teava de evacuare a pulberii este prevazuta in interiorul recipientului cu un sifon (palnie) pentru absorbtia pulberii.250 se compune din urmatoarele ansambluri principale: .

confectionate din tabla de fier sau masa plastica. In raport de tipul lor prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: G3 3 17 4 30 G3LDE 3 17. confectionata din otel.se verifica existenta robinetului de purjare si refulare a pulberii pe „pozitia inchis”.se verifica la manometru ca presiunea din rezervor sa nu depaseasca 10 bari. In difuzor. .cu doua linii de refulare 100 . dupa fiecare utilizare. Prin deschiderea robinetului. La incetarea lucrului se inchid robinetele de evacuare a pulberii si apoi robinetele buteliilor cu CO2.verificarea. a ansamblelor de baza ale utilajului. Din acest motiv. . Robinetul este prevazut cu o siguranta si un cep gaurit pentru iesirea dioxidiului de carbon. puse in legatura cu robinetul buteliei. temperatura dioxidului de carbon scade sub temperatura de solidificare a lui (de 78. Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon tip G. prin cantarire. 108) sunt destinate primei interventii la incendiile dezvoltate. muzee. indiferent de natura materialelor combustibile. G. in spatii inchise de dimensiuni reduse.butelia pentru dioxid de carbon. prevazute la partea posterioara cu un maner pentru manevrare. Zapada carbonica formata este evacuata din difuzor prin gura acestuia spre focarul incendiului.verificarea periodica a manometrului.6 4 30 G6 6 30 4 60 Masa incarcaturii CO2 (kg) Masa stingatorului incarcat (kg) Lungimea jetului de zapada carbonica (m) Timp de descarcare (sec.) Fig. Cand butelia a pierdut cca 20 – 25% din greutate. . . a incarcaturii de CO2 din butelii nefiind admise buteliile din care lipsesc mai mult de 500 g CO2 fata de incarcatura nominala. prin furtunul de cauciuc sua teava de otel. Intretinere Pe timpul exploatarii.curatirea.se deschid robinetele de la liniile de refulare a pulberii. exceptand cele din clasa D cu care CO2 venind in contact ar putea genera reactii periculoase.se deschid robinetele cu CO2. Controlul incarcaturii si intretinerea stingatorului: Se verifica prin cantarire cantitatea de bioxid de carbon din butelie.masa stingatorul cu incarcatura (kg) 655 .masa incarcaturii de CO2 (kg) 200 . Functionare Pentru punerea stingatorului in functie se indreapta difuzorul spre locul incendiului si se deschide robinetul buteliei. in general.masa stingatorului fara incarcatura (kg) 535 . a sitelor filtrelor prin suflarea cu aer comprimat. urmarindu-se functionarea robinetului si etanseitatea buteliei prin scufundarea ei in apa. datorita fenomenului de detenta ce are loc (trecerea de la un volum mic si presiune mare la volum mare si presiune mica). in functie de tipul stingatorului. Stingatoare portative cu dioxid de carbon G. . alimentatie publica si echipamente electronice sau electrice sub tensiune etc. magazine sau depozite de blanuri sau materiale de valoare.verificarea starii de fixare. iar in interior cu o teava sifon prinsa pe robinetul de inchidere a buteliei.120 este destinat stingerii incendiilor izbucnite in magazii si depozite sua alte spatii inchise.3 LDE Stingatoarele portative cu dioxid de carbon (fig.verificarea lunara a incarcaturii de pulbere. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . pentru a se asigura buna functionare a utilajului sunt necesare o serie de lucrari de intretinere si verificari periodice: .6 si G. iar la partea anterioara cu o gaura pentru iesirea zapezii carbonice. 108 Descriere Stingatoarele portative cu CO2 se compun din urmatoarele parti: . Utilizarea CO2 are avantajul ca nu lasa urme. sa fie prin intermediul unei tevi scurte din otel si a unei articulatii care sa permita rotirea. dioxidul de carbon lichid aflat in butelie iese din teava sifon (datorita presiunii la care se afla) si. .cu o linie de refulare 200 . nu impurifica si nu prezinta pericol de electrocutare in cazul interventiei la echipamente electrice sub tensiune.difuzoare. prevazuta la exterior cu un maner pentru manevrare. fie prin intermediul unui furtun de cauciuc armat cu sarma. se face verificarea si inlocuirea (incarcarea ei).timpul de descarcare (sec): .3. acest tip de stingatoare se recomanda a fi folosite pentru biblioteci. in care se gasesc valori materiale. atentie deosebita acordandu-se recipientul si buteliilor cu CO2. .58 C) si trece in starea solida.Functionare Pentru punerea in functiune a stingatorului si refularea pulberii se executa urmatoarele operatii: . de forma cilindrica. Stingatorul se curata si se verifica periodic. sub forma de fulgi albi de zapada carbonica. . Fulgii de zapada carbonica pot produce rani dureroase atunci cand vin in contact cu partile descoperite ale corpului omenesc. patrunde in difuzor. de forme diferite. Stingatoarele G3 LDE (pentru locomotive) au o constructie specifica determinata de existenta unei mantale de protectie din tabla si a posibilitatii de rabatare a palniei de refulare.

suportul pentru butelii. .priza de racordare a pompei.se racordeaza furtunul de refulare si se indreapta teava catre locul incendiului. .se scoate difuzorul din brida de sustinere si se desfasoara furtunul prin care se evacueaza CO2. acesta se aseaza in pozitie de lucru. . spre a nu fi deteriorate si se va controla integritatea sigiliilor robinetelor de la buteliile cu CO2.suportul furtunului de refulare. c) furtunul de refulare D de 5 m prevazut cu racorduri. Trenul de rulare se compune din doua brate laterale oscilante (stanga si dreapta) pe care se fixeaza cele doua arcuri cu foi ce asigura suspensia stingatorului.se dirijeaza jetul de gaz asupra focarului. permitand trecerea apei deasupra sistemului si refularea ei (prin racordul fix. Dizpozitivul de refulare are rolul de a conduce si dirija dioxidul de carbon asupra focarului.se va verifica uzura pneurilor si presiunea aerului din acestea. .sita pentru retinerea impuritatilor din apa. Buteliile cu CO2 sunt recipienti sub presiune pentru gaze lichefiate. care se racordeaza cu un capat la racordul fix al galetii stingatoare.cilindrul pompei.se fixeaza galeata stingator la sol (tinand-o cu o mana de maner si introducand piciorul in orificiul special al suportului). pe roti si pe suportul cadru din fata.manerul pompei.120 se compune in principal dintr-un tren de rulare.. .se va urmari si verifica permanent starea furtunurilor. la fiecare 6 luni. in cilindrul pompei. Galeata stingator Descriere Galeata stingator se compune din urmatoarele parti: a) rezervorul. dandu-i o miscare alternativa de sus in jos. Cadrul are rolul de a sustine buteliile cu CO2 si se compune din: bara de tractiune. . fiind confectionate din tabla de otel.bila supapa de refulare. la celalalt fiind prevazut cu o teava de refulare tip D.se vor face probe de functionare.se verifica incarcatura de CO2 prin cantarire. Succesiunea operatiilor de punere in functiune a stingatorului este urmatoarea: . Agentul stingator este condus prin intermediul a unul sau doua furtunuri (in functie de nevoi). de forma cilindrica. . Evacuarea dioxidului de carbon din butelii se face prin deschiderea manuala a robinetelor acestora.bataia jetului de CO2 (m) . cu o capacitate de 10 – 15 l confectionat din tabla de otel la care se deosebesc: . suportul pentru furtun.120 este echipat cu instalatie electrica completa de semnalizare pentru circulatia pe drumurile publice.inchizatorul capacului. suportul pentru aripi si suportul cadrului din spate. Pe cele doua brate sunt montate rotile.se deschid robinetele buteliilor cu CO2. Stingatorul poate functiona cu un singur dispozitiv de evacuare – respectiv cu doua butelii – sau cu doua dispozitive de evacuare. datorita presiunii create in cilindrul pompei se inchide supapa de aspiratie. prevazute la capete cu difuzoare de evacuare.capacul prin in balamale. . care sunt sigilate si asigurate pentru evitarea declansarii lor accidentala. alimentate de patru butelii. acestea se protejeaza impotriva inghetului sau temperaturilor ridicate prin acoperire cu o husa. . . . . Aripile au rolul de a proteja utilajul si de a-i imbunatati aspectul exterior. . Asistenta tehnica se executa conform anexei 15 pct.bila supapa de aspiratie. . Dupa montare pe stingator. alimentarea cu energie electrica facandu-se de la autovehicul care-l tracteaza. . cadrul metalic. Functionare Pentru punerea galetii in functiune se procedeaza astfel: . cele 4 butelii de CO2. si sunt fixate pe suportul de aripa prin suruburi. .manerul rezervorului. b) pompa de mana la care se deosebesc: . Functionare Dupa transportarea stingatorului la locul interventiei. . se produce o depresiune in urma careia apa din rezervor impinge supapa de aspiratie si patrunde in cilindru. furtun si teava) asupra incendiului. Prin ridicarea pistonului in sus. Stingatorul G.racordul fix D. ce include si aripile. Impingand pistonul in jos. si se deschide supapa de refulare. . o data pe luna sau ori de cate ori este necesar.se rupe sigiliul de la robinetele buteliilor cu CO2.se umple rezervorul cu apa.viteza maxima de manevrare (km/h) Descriere 6 60 Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon tip G. Intretinere Mentinerea stingatorului in stare de functionare presupune executarea unor verificari si lucrari de intretinere astfel: . 5 din NERC/85. . Se compune dintr-un furtun lung de 12 m si un dispozitiv de evacuare ce se termina cu un difuzor. .se actioneaza asupra pistonului.se vor controla toate imbinarile demontabile. Pe timpul aspiratiei supapa de refulare este inchisa.suportul galetii stingator prevazut cu un orificiu si o bara pentru fixarea acesteia la sol cu ajutorul piciorului. dispozitivul de refulare si cutia cu scule. .

lungimea . (fig. o parte ramanand in piston si intre piston si peretele interior al cilindrului pompei. 4. . . Motopompa usoara de 400 l/min.numarul de iesiri doua C . Caracteristici tehnice: Dimensiuni: .) 3000 .debitul nominal 400 l/min. motopompa MPR 1600 (MOPSI 1600).timp maxim de aspiratie 90 sec.latimea cu accesorii (mm) Greutati: .lungimea cu accesorii (mm) .5 Fig. se compune din urmatoarele ansamble principale: .puterea (CP) 7. 109 Descriere Motopompa usoara de 400 l/min.felul racirii cu aer furnizat de o sufla Capacitati: . Pompa de vid: . fie purtata de patru servanti.consum la puterea nominala (l/h) 6 . se spala cu apa curata si se verifica starea racordului.inaltimea (mm) . CAPITOLUL XI UTILAJE PENTRU STINGEREA INCENDIILOR Din grupa utilajelor pentru stingerea incendiilor fac parte motopompa de 400 l/min.numarul de intrari una B . tunul fix de spuma si apa.model 2S-9 in doi timpi monocilindrici .tipul pompei cu un etaj .greutatea fara accesorii (kg) . nu este refulata intreaga cantitate de apa din cilindrul pompei. hidrogeneratorul de spuma usoara. motopompa 800 l/min. .greutatea cu accesorii (kg) . .componenta combustibilului 1 l ulei la 24 l benzina . tunul remorcabil pentru stingerea incendiilor cu apa si spuma.caruciorul. Aceasta apa este refulata la ridicarea pistonului in sus (cand sub piston are loc momentul aspiratiei) ceea ce face ca pompa sa refuleze la ambele curse ale pistonului. tunul telecomandat de spuma si apa.latimea (mm) . Intretinere Dupa intrebuintare.inaltimea statica de absorbtie maxima (m) 6.5 . a furtunului de cauciuc si buna functionare a bilelor-supapa. motopompa MPR 1500 (MP 79).rezervorul de benzina (l) 8 Pompa centrifuga: .presiune maxima la 3000 rot/min. cu posibilati de deplasare fie pe caruciorul propriu. asigurand continuitatea jetului de apa.Atunci cand pistonul face cursa in jos.turatia nominala (rot/min. motopompa de stins incendii MPR 1300 (MP 73). Motopompa usoara de 400 l/min.grupul motor-pompa. 109) este un utilaj transportabil.greutatea caruciorului (kg) 1660 1185 1000 1900 1210 160 250 110 50 Motorul: . cu o teava de refulare.tipul pompei cu rotor si palete mobile . tunul remorcabil de spuma si apa.greutatea pe targa (kg) .4 bari (cu vanele inchise). ce serveste la stingerea cu apa a incendiilor de mici proportii.

se compune din urmatoarele ansamble principale: . poate fi transoportat.puterea nominala (CP) 15 .5 bari . de patru servanti (sistem targa). (fig.latimea (cu accesorii) cca 1210 mm Greutati: .).greutatea motopompei complet echipata (kg) 308 . Motopompa de 800 l/min.debitul de presiune 6.) 90 Fig. aprinderea realizandu-se prin magnetou.) 800 . .lungimea (fara accesorii) cca 1660 mm . care permite totodata fixarea agregatului pe sasiu. cu care este echipata asigura un debit maxim de 1200 l/min. in stare purtata. are o putere de 15 CP. . prin intermediul careia.verificarea functionarii pompei. fie pe carucior. Motorul S-18 in doi timpi cu doi cilindri. Totodata. cat si de la hidranti (surse de apa sub presiune). de patru servanti. fie in stare purtata.5 CP cu pornire prin magnetou.latimea (fara accesorii) cca 1155 mm . targa permite.greutatea motopompei fara accesorii (kg) 198 . amorsarea realizandu-se prin intermediul unei pompe de vid cu rotor si palete mobile.) 3000 . Pompa centrifuga. in vederea transportului pe carucior.intretinerea pompei de vid. cu un singur etaj de presiune.5 bari (l/min.a) grupul motor-pompa este format din motor si pompa centrifuga care reprezinta agregatul de lucru al motopompei. format din motor si pompa centrifuga.intretinerea motorului. ca utilaj transportabil sau remorcabil. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Dimensiuni: . . 6. monocilindric.tipul pompei centrifuga cu un etaj .turatia nominala (rot. Intretinere Principalele lucrari de intretinere si verificari periodice care asigura buna functionare a motopompei pe timpul exploatarii sunt: .sasiul cu roti.timp maxim de aspiratie pentru inaltimea statica de absorbtie 6.compozitia combustibilului 1 parte ulei 24 parti benzina . fixarea agregatului pe sasiul motopompei in vederea transportului pe carucior. cu o putere nominala de 7. .ungere.greutatea caruciorului (kg) 53 Capacitati: .grupul motor-pompa.rezervorul de benzina (l) 16 Motorul: .5. fantani. a) grupul pompa-motor. Alimentarea motopompei cu apa se poate realiza atat de la surse de apa fara presiune (rauri. Functionarea Punerea in functiune a motopompei reclama trei operatii de baza: . 110) este un mijloc eficace de stingerea incendiilor oferit de posibilitatea transportului rapid la locul interventiei acesteia. Motorul este model 2 S-9 in 2 timpi. . Exploatarea si intretinerea motorului se realizeaza in conformitate cu instructiunile elaborate de uzina constructoare./min. . 110 Descriere La fel ca si motopompa de 400 l/min. reprezinta agregatul de lucru al motopompei. in locuri greu accesibile. lacuri.lungimea (cu accesorii) cca 1900 mm . fixat pe o targa.pompa de vid cu rotor cu palete mobile .consum putere normala (U/h) 6 . bazine etc. b) sasiul cu roti (caruciorul) este o constructie sudata din tevi de otel prevazuta cu doua roti de rulare cu pneuri si doua picioare de sprijin.amplasarea motopompei la sursa de apa.numarul de iesiri 2 Ø 45 mm (racord tip C) . fixat pe o targa.felul racirii – cu aer furnizat de o suflanta axiala.pornirea motorului.inaltime de aspiratie (m) 6.presiunea maxima cu vanele inchise turatie 3000 rot.5 m – (sec. . .amorsarea pompei centrifuge. Prinderea targii pe sasiu se realizeaza printr-un sistem simplu si rapid de ancorare si dezancorare. Pompa centrifuga: . . Exploatarea si intretinerea se face conform instructiunilor elaborate de uzina constructoare.numarul de intrari 1 Ø 100 mm (racord tip A) ./min.inaltimea (fara accesorii) cca 1070 mm . Motopompa de 800 l/min. Prinderea targii pe sasiu se realizeaza printr-un sistem simplu si rapid de acorare si dezancorare. antrenata printr-o transmisie cu frictiune actionata manual.verificarea etanseitatii. Pompa este de tip centrifuga.

16 bari .greutatea motopompei complet echipata (kg) .rezervorul de benzina (l) 3430 1500 1255 1240 684 885 148 235 5.inaltimea maxima (mm) .amplasarea la sursa. .ungerea.racirea motorului exterior prin palnie .numarul de intrari doua 100 mm (racord tip A) . . Intretinere Principalele lucrari de intretinere si verificare periodice care asigura functionarea motopompei pe timpul exploatarii si dupa cum sunt urmatoarele: . Este echipata cu o pompa centrifuga cu patru etaje.motorul. . .modelul ARO – L-25.sistemul de ungere mixt .pornirea motorului.amorsarea pompei centrifuge.verificarea etanseitatii.5 m inaltime statica de aspiratie cu o conducta de aspiratie si 2700 rot/min. eficace si rapid care nu prezinta dificultati in exploatare si intretinere.turatia maxima mers in gol (rot/min) 3000 .greutatea motopompei fara accesorii (kg) .verificarea functionarii motopompei.6 .5 Pompa centrifuga: . Pompa de vid: . .greutatea pompei (kg) .tipul pompei cu retur cu palete mobile .5 8 30 Motorul: . iar pentru amorsare este prevazuta cu o pompa de vid./min.inaltime statica de aspiratie (mm) 7.tipul pompei centrifuga cu patru etaje . a) motorul este tip ARO-L-25 adaptat pentru aprinderea la magnetou.sarcina motorului-functionare circuit cu alimentare de la pompa . Functionare Punerea in functiune a motopompei reclama 3 operatii de baza: .sasiul. .lungimea totala (mm) . Exploatarea si intretinerea se realizeaza in conformitate cu instructiunile elaborate de uzina constructoare. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Dimensiuni: . Motopompa de 1300 l/min.tipul motorului in patru timpi cu aprindere de la magneou . .consum putere nominala (l) 7.intretinerea pompei de vid.presiunea maxima cu vanele complet inchis la 2700 rot. inaltime statica de aspiratie d1300 l/min.sistemul de racire (l) .debitul la iesirea libera la 1. care asigura un debit maxim de 1500 l/min. antrenata printr-o transmisie cu frictiune. . .greutatea motorului (kg) Capacitati: . actionata manual.latimea totala (mm) .turatia la puterea maxima (rot/min) 2700 .intretinerea motorului.Pompa centrifuga este cu un singur etaj de presiune. .pompa. 111) este destinata stingerii incendiilor cu apa din surse naturale sau artificiale fiind un mijloc simplu. b) sasiul este o constructie din teava de otel prevazuta cu doua roti de rulare cu pneuri si doua picioare de sprijin.baia de ulei (l) .timp maxim de aspiratie (sec) 90 Descriere Motopompa se compune din urmatoarele ansamble principale: .calea rotilor (mm) Greutati: . (MP 73) Motopompa de stins incendii MP 73 (fig.puterea maxima (CP) 50 . .transmisia la pompa.numarul de iesiri doua 65 mm (racord tip B) .

sunt asemanatoare motopompei MP 79. cand motorul nu functioneaza. 112) are aceeasi destinatie ca si cea de 1300 l/min.pornirea ansamblului motor-pompa. functionare si intretinerea motopompei de 1300 l/min.tipul motorului de actionare ARO-L-25-12 . Ungerea se realizeaza prin pompa de ulei fixata de peretele baii de ulei pe partea stanga a motorului si antrenata de arborele cu came. Dupa filtrare este trecut in rampa centrala de ungere. 11. antrenat cu un pinion de la arborele cu came al motorului. unde se face amestecul cu aerul. de 2 – 4 servanti. printr-o piesa intermediara se monteaza magnetoul.greutatea motorului (kg) Capacitati: . .inaltimea maxima (mm) .5 . Benzina este absorbita din rezervor prin pompa de benzina care o refuleaza in carburator. 112 Motopompa de stins incendii cu MPR – 1600 Motopompa de stins incendii MPR-1600 (fig. Partea fixa a cuplei este fixata de volantul motorului prin suruburi. arcurile de supapa.calea rotilor (mm) 3680 1500 1420 1240 cca 650 cca 800 93 235 5.In partea stanga a motorului. Ea aspira uleiul din baie cu ajutorul unui sorb si il impinge in filtru de ulei. (fig. d) sasiul motopompei are un cadru suspendat prin arcuri de o axa pe care sunt montate cele doua roti ce constituie mecanismul de rulare.masa neta cu accesorii (kg) 797 .sistem de racire (l) .5 1 15 30 Greutati: . Racirea motorului se face cu curent fortat de apa rece. Prin balbotare se ung pistoanele. Tot din rampa centrala de ungere este dirijat la palierele arborelui cu came si palierelor axelor culbutorilor.amplasarea pentru lucru. Intretinere .baia ulei (l) . c) pompa centrifuga este de tip cu patru etaje cu un debit maxim de 1500 l/min.inaltimea statica de aspiratie (m) 7. Cuplarea si decuplarea se face cu maneta fixa pe consola de legatura dintre motor si pompa. Alimentarea cu benzina a motorului motopompei se face dintr-un rezervor montat pe sasiu cu capacitatea de 30 l. (MP 79) Motopompa de 1500 l/min. (MP 73) are urmatoarele caracteristici tehnice principale: . care prin invartirea rotorului da nastere unui curent de inalta tensiune si scanteia intre electrozii bujiei. iar partea mobila culiseaza pe canelurile de pe axul pompei centrifuge. Fig. Fixarea pompei de motor se face printr-o consola atasata la blocul motor prin suruburi. pinioanele de distributie.greutatea motopompei fara accesorii (kg) . Caracteristicile tehnice ale acestui tip de motopompa sunt urmatoarele: Dimensiuni: . b) transmisia la pompa se face printr-un cuplaj cu gheare. Functionare Pentru punerea in functiune a pompei se realizeaza urmatoarele operatii: .tipul pompei M 191-2-0 .greutatea motopompei complet echipata (kg) .lungimea totala (mm) . Precum si a boltului pistonului.rezervorul de benzina (l) Motorul are caracteristicile tehnice ale celui de la motopompa MP 73. 111 Magnetoul este un generator de curent alternativ de inalta tensiune cu un circuit primar si un circuit secundar. Fig. ingrijirea. pe flansa pe care se fixeaza blocul motor si suportul-distribuitor.presiunea maxima cu vanele inchise la 3000 l/min. . cotrolul si revizia tehnica a motorului pompei se executa conform anexelor 2 – 9 din NERC/85.viteza maxima de tractare (km/h) 60 Partile componente. Apa este impinsa de pompa printr-o conducta in orificiul de intrare al blocului motor. Motopompa de 1500 l/min. apa din motor ajunge la conducta de aspiratie a pompei si inchide circuitul.Verificarea.2 bari . Printr-o alta conducta ce pleaca de la orificiul de iesire al blocului motor. 113) face parte din grupa utilajelor de stins incendii construite pe sasiu special si poate fi deplasata la locul interventiei remorcata de autovehicule sau pentru distante mici.debitul la iesirea libera (l/min) 1700 . la iesirea libera si o presiune maxima de 16 bari.latimea totala (mm) .radiator ulei (l) .greutatea proprie (kg) . asigurand ungerea palierelor si lagarelor arborelui cotit. Uleiul se introduce in baie printr-un cot prevazut cu o teava de serviciu.

asigura ungerea atat sub presiune cat si prin balbotaj. . datorita incompatibilitatii ei cu produsele ei si instalatiile existente. . Ea asigura puterea de 55 CP la functionare de durata.trenul de rulare. avand palete duble curbate executate din otel inoxidabil . Pe un sector gradat se poate fixa. un ejector. doua in spate. k) instalatia electrica este realizata in varianta in baterie de acumulatori.model PSI 16/8 . . pozitia datorita de functionare a motorul. Comenzile carburatorului constau din doua tije – una pentru actionarea clapetei de soc si alta pentru actionarea celor doua clapete de acceleratie. Hidrogeneratorul de spuma usoara Hidrogeneratorul de spuma usoara (fig. cu racire independenta. legarea furtunelor de refulare prin intermediul racordurilor. Hidrogeneratorul are un gabarit redus. in patru timpi. . Intretinerea Verificarea. care asigura o legatura elastica. pentru amorsarea pompei centrifuge. Filtrarea uleiului este dubla.motorul.instalatia electrica . rezervorul de benzina.tip centrifuga. magaziilor in care se produc incendii si la stingerea carora nu poate fi utilizata apa. poate fi usor transportat si manevrat. Este fixat de osie prin intermediul a doua arcuri cu foi. e) motorol M 207 este un motor cu aprindere prin scanteie de la baterie de acumulatori.tabloul de bord. racordurile/din cauciuc si suportul radiatorului. Este compusa din radiatorul de apa.i. a) sasiul este forma din doua lonjeroane in trei traverse din corniere. cele din spate fiind rabatabile. d) pompa de apa este de tip centrifugal. se intretine fara dificultati. ingrijirea. g) instalatia de amorsare si evacuare permite utilizarea energiei gazelor arse in scop util.pornirea ansamblului motor-pompa. folosind apa sau lichidul antigel. cutia de distributie. . Ea este constituita din toba de esapament.instalatia de alimentare si accesoriile.s. b) trenul de rulare este format din doua roti cu pneuri si arcuri cu foi. In timpul functionarii agregatul se sprijina pe trei picioare: unul in fata.turatia (rot/min) 3200 Pompa de vid tip palete mobile Fig. controlul si revizia tehnica a motopompei se executa conform anexelor 2 – 9 din NERC ”85.pompa p.aspiratie axiala . rotile si instalatia electrica.vanele gurilor de refulare. 16/8. reglarea primara a debitului si a presiunii. i) instalatia de ungere. subsolurilor.debit nominal (l/min) 1600 . Legatura dintre motor si pompa se realizeaza prin intermediul volantei. .amplasarea pentru lucru. cu rotor. In cadrul instalatiei de ungere s-a introdus (legat in paralel) un radiator tubular pentru racirea uleiului cu aer. in raport cu varianta constructiva prezentand urmatoarele caracteristici tehnice: . f) tabloul de bord este fixat pe partea din spate a capotajului si deserveste dispozitivele de manevrare si aparatele de control ale motorului. pe care se fixeaza motorul. permitand un acces usor la motor si pompa. Pentru cuplarea pompei cu motorul s-a prevazut un cuplaj elastic din cauciuc. . pentru a permite pornirea motorului cu manivela. sunt montate la stuturile de refulare ale pompei care permit inchiderea etansa a pompei. avand o capacitate de 15 l. Pe teava de actiune a radiatorului de ulei se afla un robinet prevazut cu o supapa de siguranta cu bila. care sunt comandate sincronizat. pompa si anexele. . j) vanele gurilor de refulare. . .sasiul. h) instalatia de racire pentru motor este in circuit inchis.Pompa centrifuga: . Amorsarea este asigurata de catre o pompa de vid cu palete culisante (mobile) fie un ejector de gaze. . o teava de evacuare a gazelor. Utilajul poate functiona si cu hidroventilator pentru evacuarea fumului si a gazelor nocive din spatii inchise.sorbul Ø 100.instalatia de racire. c) capotajele sunt realizate din tabla de otel nervurata si au rolul de a proteja motorul. pompa de apa cu ventilator. Ele au constructie rabatabila. prin intermediul unui maner. Functionare Pentru punerea in functiune a motopompei se realizeaza urmatoarele operatiuni: . iar functionarea lui este asigurata de apa sub presiune cu care este alimentat. gospodariilor de cabluri. Bara de tractiune este demontabila. amplasat in spatele radiatorului de apa.instalatia de amorsare si evacuare. o teava de amorsare si un robinet (supapa). 113 Descriere Motopompa MPR 1600 este construita din urmatoarele parti: . 114) se utilizeaza pentru inundarea cu spuma a incaperilor. cu rotor cu palete duble curbate.

iar la celalalt capat se fixeaza. e) tubul de refulare care preia spuma aeromecanica si o conduce la locul interventiei. Curentul de aer introdus de ventilatorul actionat de turbina. asigurat de ventilator si dirijat prin difuzor. efectul fiind aparitia unui cuplu de forte hidromecanice. formeaza in spatele acestuia un flux continuu de spuma mecanica.debitul de apa (l/min) . avand ochiuri cu diametrul de 1 .115 mc in functie de tipul hidrogeneratorui. 3 din NERC/85. apa la o turatue de 1000 rot/min.tun telecomandat de apa si spuma. .circuitul de apa. Fixe: . material din care este turnat si butucul ventilatorului. ce alimenteaza cu apa atat turbina hidraulica. prevazut cu 5 palete reglabile. cat si pentru pulverizarea acesteia.) Debitul de spuma (mc) Consum lichid de spumant (l/min) Tipul spumantului utilizat Masa (kg) Fig. jetul de fluid isi modifica directia. c) instalatia de alimentare cu apa si spumant. avand diametrul interior de 18 mm. care indeplineste rolul de a furniza apa si lichidul spumant. Functionare Apa introdusa in ejector la presiunea de 3. . care asigura absorbtia si dozarea corespunzatoare a spumantului. Functionarea hidrogeneratorului este astfel conceputa incat sa asigure conditii optime atat pnetru formarea solutiei de spumant in apa. Aceasta solutie este pulverizata aproximativ uniform.10 295 . asigurand totodata si amestecarea acestora. prevazut cu mecanism de stingere. d) sistemul de formare si omogenizare a spumei. cat si corpul turbinei sunt confectionate din bronz turnat. cele doua variante se deosebesc la partea inferioara. cat si ejectorul prevazut pentru absorbtia spumantului. Tunuri pentru stins incendii cu apa si spuma Tunurile pentru stins incendii cu apa si spuma (fig. ingrijirea si reviza tehnica a hidrogeneratorului se executa conform anexei 14 pct. Lichidul spumant aspirat formeaza impreuna cu apa o solutie cu concentratia dorita (cca 10%) Dozarea concentratiei amestecului se asigura cu un robinet de reglaj. Atat rotorul cu palete. 114 Descriere Hidrogenul are in compunere urmatoarele ansamble principale: 4 .18.circuitul de aer. b) difuzorul.debitul maxim de spuma (l/min) . La un capat al axului se monteaza prin insurubare rotorul turbinei.) .200 l/min. trecand prin ochiurile plasei. Turbina hidraulica consuma un debit de 180 .50 4-6 coeficient mediu de infoiere spumant proteinic 18 a) grupul turbina-ventilator care constituie vagonul de propulsie a aerului si apei necesare in procesul de formare a spumei aeromecanice cu mare infoiere. precum si in ceea ce priveste modul de alimentare cu apa si cu spumant. asigurat de o sursa exterioara la presiune de 4 .tun fix de apa si spuma.lungimea maxima a jetului de apa (m) 47 vertical 67 (oriz.lungimea maxima de spuma (m) 38 (vertical) 58 (oriz. Caracteristici tehnice: a) tunul remorcabil cu apa si spuma .circuitul de spumant. Intretinere Verificarea. . care este transportata la locul incendiului prin intermediul tubului de refulare. asupra solutiei de spumant pulverizata prin cele patru diuze.HG 100 Presiunea de lucru (bari) Debitul de apa (l/min. ventilatorul de tip axial. cel fix dispunand de elemente de fixare la sol. prin patru diuze pulverizatoare executate din alama.) 3000 2100 .tun remorcabil cu apa si spuma.3000 . solutia este proiectata asupra plasei generatorului de bule.260 40 . Din punct de vedere constructiv. iar capatul final printr-un tub prevazut cu sorb si sita. prin inglobarea in solutia de spumant a arului propulsat de ventilator.10 bari. realizat pe principiul ejectiei.3 coeficient mare de infoiere 70 HG 50 3-6 220 . care asigura repartizarea uniforma a curentului de aer pe intreaga suprafata a plasei din sistemul de formare si omogenizare a spumei. Functionarea hidrogeneratorului reclama stabilirea a trei circuite corespunzatoare fluidelor care iau parte la generarea spumei astfel: . acesta poate fi eliminat. Datorita configuratiei paletelor. cu o teava de refulare. Pe axul turbinei. prin instalatia de alimentare. Debitul nominal de spuma este de 40 . 3 si anexei 15 pct. In procesul de formare a spumei. Capatul initial al conductei principale este prevazut cu racord pentru a se putea cupla prin furtun la sursa de apa sub presiune. prin inermediul unei pene.simbol de fabricatie TRAS . Este constituita dintr-o conducta principala.115 10 . Fixarea tubului pe capatul cilindric al difuzorului se face cu ajutorul unui colier. avand un diamentru de 1000 mm si o lungime variabila pana la 20 m.tun remorcabil de apa si spuma.10 bari aspira lichidul spumant prin furtunul de absorbtie. acestia constituind lagare de sprijin in corpul turbinei. confectionate din aliaj de aluminiu. care este executat din otel sunt montati doi rulmenti radiali cu bile. care realizeaza producerea spumei. . In situatiile cand nu este nevoie de dirijare a spumei prin tub. din patru duze dispersoare. dozate la debite si presiuni optime de lucru. 115) sunt realizate la urmatoarele variante constructive: Remorcabile: .5 .475 60 . realizat din material textil. pe plasa de fire sintetice.4 mm. iar cel mobil de un tren de rulare.

- presiunea de lucru (bari) - actionare manuala - viteza de transport (km/h) - dimensiunile (mm) - masa neta cu accesorii (kg) b) tunul remorcabil cu apa si spuma cu o teava de refulare - simbolul de fabricatie TRAS 1 - debitul de apa (l/min) - debitul maxim de spuma (l/min) - lungimea maxima a jetului de apa (m) 58 (oriz.) 43 (vertical) - lungimea maxima a jetului de spuma (m) 53 (oriz.) 40 (vertical) - presiunea de lucru (bari) - viteza de transport (km/h) - dimensiunile (mm) - unghiul de rotire a tevii 360° plan orizontal 80 - 30° plan vertical - greutatea (kg) c) tunul fix de apa si spuma - simbol de fabricatie TRAS 3000 - debit maxima de apa (l/min) - debit maxim de spuma (l/min) - lungimea maxima a jetului de spuma (m) 38 vertical 58 (orizontal) - lungimea maxima a jetului de apa (m) 47 (vertical) 67 (orizontal) - presiunea de lucru (bari) - unghiul de rotire a tevilor 80° plan vertical 360° plan orizontal - masa cu accesorii (kg) d) tun cu telecomanda de apa si spuma - debitul de apa (l/min) - debitul de spuma (l/min) - lungimea jetului de apa (m) - lungimea jetului de spuma la inclinarea tevii la 45° (m) - presiunea de lucru (bari) - tensiune de alimentare (V) - unghiul de rotire a tevii 170° (plan orizontal) + 85° - 65° (plan vertical) - masa (kg) Descriere

10 40 4950 x 1512 x 1690 515

3200 23500 10 max. 60 1860 x 1568 x 1500 374

3000 21000 10 270 2850 max. 20.000 max. 80 max. 75 16 3 x 380 300

Tunul se compune din urmatoarele parti principale: - teava de refulare a apei; - teava generatoare de spuma; - tubul de absorbtie spumogen lighid; - ecranul termic; - tunul propriu-zis; - dispozitivul de manevrare in plan vertical; - dispozitiviul de rotire in plan orizontal. Aceste elemente sunt comune pentru toate variantele de tun. Pe langa aceste parti, tunul fix mare are in compunere un postament si un racord de cuplare la hidrant, iar cel remorcabil un sasiu prevazut cu aripi, suspensie si tren de rulare, precum si un dispozitiv de sustinere a hidrantului si a cheii pentru aceasta si o instalatie electrica corespunzatoare pentru a circula pe drumurile publice. Fig. 115 a) teava pentru refularea apei si teava generatoare a spumei sunt jumelate, manevrandu-se simultan prin acelasi sistem de rotire si basculare. In interiorul tevii de apa sunt dispuse patru palete, necesare pentru dirijarea apei. Teava de apa mai are in compunere un ajutaj intermediar si unul final interschimbabil. Ajutajele finale folosite au diametrul interior de 30, 36, 40 si 45 mm. b) teava de spuma are o constructie speciala, fiind executata din rasina sintetica armata cu fibre de stilca. Celelalte elementele componente sunt: sorbul pentru spumant, ejectorul spargatorului de jet si reductia. Amestecul apa-spumant-aer se realizeaza prin teava generatoare de spuma, la care s-a practicat o fereastra pentru admisia aerului si o gaura filetata pentru un stut cu robinet si un racord fix tip D, unde se racordeaza tubul de absorbtie al spumantului. c) la tubul de absorbtie, confectionat din cauciuc, s-au atasat im sorb si un racord tip D pentru cuplarea la teava. Pe langa cele doua tevi, tunul mai are si alte repere ca: un distribuitor cotit la 45°, in forma de "Y", un manometru, doua robinete cu clapete, doua coturi de 90° si colector oscilant. Manevrarea in plan vertical se realizeaza prin intermediul unui angrenaj melc-roata melcata. Melcul are lagarele fixate pe distribuitor, iar sectorul de roata melcata este rigidizat cu colectorul oscilant. Pentru actionarea angrenajului pe arborele melcului s-a montat o roata de manevra cu maner. Manipularea tunului in plan orizontal se poate realiza datorita dispozitivului de rotire, ce se compune dintr-un lagar prevazut cu o flansa de fixare pe sasiu, o flansa intermediara care contine o placa de uzura, o flansa inferioara pentru racordarea la instalatia de alimentare, o flansa port manseta si un pivot cu flansa pentru racordarea tunului. Pentru rotirea propriu-zisa se actioneaza ghidonul fixat pe distribuitor. Pentru a preveni rotirea accidentala a tunului, acesta a fost precazut cu un bolt de blocare. d) Pentru protectia impotriva radiatiei calorice, tunul dispune de un ecran termic in forma de "U", construit din teava, care incadreaza cele doua tevi. Ecranul este prevazut 13 diuze dispuse simetric fiind racordat la tun prin doua conducte cu robinete. Reperele descrise mai sus sunt comune pentru ambele variante de tun. Postamentul tunului fix este o concentratie sudata, din otel, avand baza inglobata in beton. Montarea tunului pe hidrantul subteran se realizeaza printr-un racord fix curbat. In cazul montarii tunului pe un hidrant subteran, de tip special, racordul fix este drept. In ambele variante, pentru actionarea hidrantului se utilizeaza o cheie de hidrant.

In varianta mobila, tunul mai dispune de elementele precizate la inceputul acestui subcapitol. Astfel, sasiul se compune dintr-o rama, un suport de sprijin si un dispozitiv de remorcare. Rama sasiului este o constructie sudata, pe care au fost fixati suportii arcurilor de la suspensie si suportii celorlalte accesorii (tevi, cutie accesorii). Suportul de spriin este al treilea reazem al tunului mobil, necesar cand acesta sta in repaus. Dispozitivul de remorcare consta intr-un protap rigidizat la rama sasiului. Suportii de fixare a hidrantului si a cheii pentru hidrant sunt amplasati pe dispozitivul de remorcare. La trenul de rulare cu suspensie deosebim urmatoarele elemente: osia, avand la capete lagare cu rulmenti, pe care se monteaza rotile; suspensia formata din doua arcuri semieliptice, fiecare avand cate 9 foi. Arcurile sunt legate de sasiu prin cate o articulatie simpla in fata si un cercel in spate. Cursa arcurilor este limitata de doua tampoane. Atat arcurile, cat si tampoanele sunt fixate de osie prin intermediul unor bride. Instalatia electrica se compune dintr-un stecher tip auto, conductori si doua lampi tricompartimentate de semnalizare. Pe timpul remorcarii, este obligatorie cuplarea instalatiei electrice la autospeciale care tracteaza. Functionarea tunului Functionarea tunului de apa si spuma este identica la ambele variante constructive, cu exceptia modului de alimentare. Daca la tunul fix alimentarea se realizeaza prin simpla deschidere a robinetului de la hidrant, la cel remorcabil, pentru alimentare se executa urmatoarele operatiuni: decuplarea de la autospeciala, amplasarea la locul de interventie si alimentarea cu apa prin una sau trei linii de furtun tip B de la autospecialele folosite in dispozitiv. Dupa realizarea dispozitivului de alimentare cu apa, se amplaseaza langa tun butoiul cu spumant. Din acest moment, tunul este pregatit pentru interventie cu apa sau spuma. In cazul lucrului cu apa se va alege si se va monta ajutajul impus de conditiile de debit si bataie a jetului. Parametrii de lucru cu apa sunt inscrisi in tabelul de mai jos: Presiunea (bari) 4 1150 30 24 1650 36 28 2100 40 30 2350 45 35 6 1400 48 35 2000 52 48 2600 58 45 3100 60 50 8 1600 53 40 2300 60 45 2860 70 50 3600 72 53 10 1800 55 45 2600 65 50 3200 75 55 4000 75 55

Ajutajul final ∅ 30 ∅ 36 ∅ 40 ∅ 45

Parametrii Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime

U/M l/min. m m l/min. m m l/min. m m l/min. m m

Tunul se deblocheaza si se indreapta cu teava spre incendiu, dupa care, cu o mana se deschide robinetul din partea stanga, iar cu cealalta se tine ghidonul. Tunul se deblocheaza si se indreapta cu teava spre incendiu, dupa care, cu o mana se deschide robinetul din partea stanga, iar cu cealalta se tine ghidonul. Dupa deschiderea totala a robinetului, ghidonul se va tine cu ambele maini. In functie de nevoi, se va corecta traiectoria jetului de apa, manevrandu-se tunul in plan vertical sau orizontal. Perdeaua trapezoidala se realizeaza prin deschiderea robinetului cu cep din partea stanga a ecranului de protectie se regleaza in functie de intensitatea radiatiei termice. Daca situatia impune refularea unor canitati mari de apa, aceasta se poate realiza prin teava de spuma, fara a se folosi spumant sau prin ambele tevi simultan. Pentru incetarea lucrului cu apa, se inchide robinetul cu clapeta aferent tevii care s-a folosit, ori se opreste alimentarea de la autospeciale. Pentru lucrul cu spuma, se procedeaza astfel: capatul liber al tubului de absorbitie tip D se introduce in butoiul cu spumant lichid, se deschide robinetul cu clapeta din partea dreapta pentru refularea apei prin teava de spuma, se urmareste traiectoria jetului si se aduc corectiile necesare pentru ca acesta sa loveasca focarul, apoi se deschide robinetul cu cep de la tubul de absorbtie a spumantului. In cazul lucrului cu spuma, perdeaua termoizolanta se realizeaza prin deschiderea robinetului cu cep din partea dreapta, reglandu-se dupa nevoie. Pentru a se opri interventia cu spuma, se inchide mai intai robinetul cu cep al tubului de absorbtie pentru spumant apoi robinetul cu clapeta din partea dreapta, dupa care se scoate tubul de absorbtie din butoiul pentru spumant. Dupa interventie, se intrerupe alimentarea de la hidrant sau de la autospeciala, iar tunul se blocheaza in pozitie de repaus (tunul fix) sau un pozitie de transport (remorcabil). Parametrii de lucru cu spuna sunt inscrisi in tabelul urmator: Presiunea (bari) 4 15000 25 15 6 18000 40 30 8 21000 53 40 10 22000 58 43

Parametrii Debit de spuma Bataia in lungime Bataia in inaltime Intretinere

U/M l/min. m m

In vedrea unei functionari corecte si indelungate, este necesar ca pe timpul exploatarii sa se execute lucrarile de intretinere si revizii tehnice prevazute la anexa 14 pct. 8 si anexa 15 pct. 8 din NERC/85. CAPITOLUL XII POMPE DE VID SI CENTRIFUGE Principiul de functionare al pompelor:

Schematic, principiul de functionare al pompelor se poate urmari pe fig. 116. Fig. 116 Pompa indeplineste doua operatii. Prima operatie consta in aducerea apei in corpul pompei cu ajutorul conductei de aspiratie "a". Prin a doua operatie apa este impinsa la inaltimea dorita, prin conducte de refulare "b". Prin actiunea mecanica a pompei, apa aspirata este apoi impinsa pe conducta de refulare. Deoarece apa este impinsa in corpul pompei de presiunea atmosferica, inaltimea la care este asezata pompa deasupra nivelului sursei de apa (sarcina de aspiratie Ha) nu poate depasi teoretic 10,33 m stiind ca greutatea unei coloane de apa de aceasta inaltime este egala cu forta produsa de presiunea atmosferica. In drumul ei pe conducta de aspiratie, apa intampina rezistenta datorita frecarii pe peretii acesteia, la coturi, "teuri" etc. Aceste rezistente fac sa scada inaltimea teoretica de aspiratie (10,33). Practic inaltimea de aspiratie nu poate depasi 6 - 8 m. Pe conducta de refulare apa intampina, de asemenea, rezistenta care reduc sarcina de refulare (Hr) la o valoare mai scazuta decat aceea corespunzatoare presiunii la iesirea din pompe. Deci inaltimea Hr este mai mica decat inaltimea manometrica deoarece, in realitate intervin rezistentele pe conducte, care reduc din inaltimea utila ce s-ar putea realiza prin pompare. Pentru absorbtia apei din surse fara presiune si refularea ei cu presiunea necesara, autospecialele de stingere a incendiilor si motopompele sunt dotate cu pompe de vid si pompe centrifuge. Pompele de vid se folosesc pentru amorsarea pompelor centrifuge, in cazul alimentarii autospecialelor din surse fara presiune, iar pompele centrifuge realizeaza debitele si presiunile necesare pentru lucru. Pompe de vid Pompele centrifuge, pentru a debita apa, trebuie amorsate. Amorsarea consta in umplerea lor si a conductei de aspiratie cu apa, inainte de pornire. Pentru aceasta este necesar, in primul rand, sa se evacueze aerul din sorb, conducta de aspiratie si pompa. Pompele de vid, folosite pentru evacuarea aerului din conducta de aspiratie si pompa centrifuga sunt: - pompa de vid cu rotor si palete mobile; - pompa de vid cu dispozitiv de ejectie. A. Pompa de vid cu rotor si palete mobile Pompa de vid cu rotor si palete mobile (fig. 117), este o pompa rotativa compusa din urmatoarele parti: - blocul pompei de vid (1); - axul (2); - paletele sau aripioarele (3); - canalul de evacuare a aerului (4); - canalul de legatura dintre pompa de vid si pompa centrifuga (5); - locasul cilindrului pompei de vid.

Functionare Pompa de vid se monteaza pe corpul pompei centrifuge. Pentru a o pune in functiune este necesar a se porni mai intai pompa centrifuga, dupa care axul pompei de vid se cupleaza cu axul pompei centrifuge. Aceasta cuplare se face in sistem diferite, in raport de tipul constructiv al pompei. Fig. 117 Odata cuplat axul pompei de vid, blocul cu aripioare executa aceasi miscare de rotatie, ca si axul pompei centrifuge. Datorita miscarii de rotatie, aripioarele ies din bloc pana cand ating peretele cilindrului, in acest fel creandu-se o compartimentare intre aripioare si perete. Pentru a intelege mai bine functionarea pompei, se noteaza primele doua aripioare cu "a" si "b" si se urmareste deplasarea lor in timpul invartirii pompei. Dupa ce aripioara "a" ieste din bloc, stabileste un compartiment fara aer (vid) intre punctul de contact al blocului cu cilindrul si pozitia in care se gaseste la un moment dat. In momentul in care aripioara "a" trece prin dreptul santuletului canalului, se pune in legatura pompa centrifuga cu locasul cilindrului pompei de vid, iar aerul din sorb, din tubul de aspiratie si din pompa centrifuga se destinde si ocupa locul gol dintre compartimentul a-b. Compartimentul a-b poarta aerul mai departe, catre santuletul care face legautra intre interiorul cilindrului pompei de vid si de carcasa, volumul compartimentului se micsoreaza pe masura ce se apropie de santuletul canalului de evacuare. Din aceasta cauza aerul este presat iar in momentul trecerii prin fata santuletului este evacuat in atmosfera. Explicatia data pentru compartimentul a-b este valabila si pentru restul compartimentelor formate din doua palete succesive. In felul acesta, fiecare compartiment transporta o anumita cantitate de aer existenta in sorb, in tubul de aspiratie si in pompa centrifuga si o evacueaza in atmosfera. Dupa evacuarea erului, deci dupa facerea vidului, apa din sursa este impinsa de presiunea atmosferica in pompa, fapt ce se poate constata prin iesirea apei din orificiul de evacuare. Vidul fiind realizat, pompa de vid se decupleaza. B. Pompa de vid cu dispozitiv de ejectie Pompa de vid cu dispozitiv de ejectie (fig. 118) se compubne din: corpul pompei (1) si coloana de ejectie. Fig. 118 Coloana de ejectie cuprinde ajutajul de ejectie a gazelor de esapament (2), ajutajul divergent (3) prin care gazele si aerul expirat se evacueaza in atmosfera, clapeta (4) cu ajutorul careia gazele de esapament se dirijeaza spre ejector si conducta de legatura cu pompa centrifuga.

5 m. la care se deosebesc: c) rotorii (6). a racordurilor. . la care inaltimea de ridicare a lichidului este de peste 60 mH2O.Functionare Mai intai se pune in functiune pompa centrifuga apoi se cupleaza pompa de vid cu ajutorul unei manete. in al doilea rand. in primul rand. Dirijarea gazelor de ardere din conducta de esapament catre coloana de ejectei a pompei de vid se face prin clapeta montata in teava de esapament actionata de maneta de cuplare. practicat in partea de sus a corpului de aspiratie prin care se evacueaza aerul in timpul realizarii vidului. Oricare ar fi pompa de vid folosita trebuie o cerinta importatnta si anume. executa o miscare de la interior spre exterior. Din punct de vedere al inaltimii de ridicare a apei . Se cere o buna etansare a pompei centrifuge. de gradul de pregatire si operativitatea auto sau a mecanicului de la motopompa. de forma cilindrica are uneori are pereti dubli pentru incalzirea pe timpul iernii. pus in legatura cu motorul masinii printr-un sistem de axe si angrenaje care au rolul de a imprima rotoarele miscarea de rotatie necesara centrifugarii apei. g) axul pompei (9).conducta pentru intrarea apei (2).pompe centrifuge de inalta presiune. a capacelor de intrare si iesire.pompe cu intrare axiala si iesire radiala. j) aparatura de control compusa din manometru si vacuummetrul cu robinete de punere in functiune. 119) se compune din urmatoarele parti: Fgi. prevazute cu racorduri fixe si racorduri infundate si robinete de inchidere.orificiul de comunicare cu pompa de vid (4). 7. in functie de tipul pompei. practicat central. . la care inaltimea de ridicare a lichidului este pana la 20 mH2O. deschizandu-se robinetul vacumametrului si manometrului. in numar variabil. dupa necesitate. Din punct de vedere constructiv .60 mH2O.pompe centrifuge radiale. care in unele cazuri. de o foarte buna etansare a intregului complex al pompei si. Descriere Pompa centrifuga (fig.pompa centrifuga de medie presiune. In cazul unor constructii bune a pompelor centrifuge se poate ajunge la inaltimi de aspiratie in jur de 8 . Gazele de ardere iesite cu o anumita viteza. Refularea se realizeaza prin miscarea circulara continua a unui rotor intr-o carcasa. d) statorii (7). h) instalatia de incalzire a pompei si de racire suplimentara a motorului formata din peretii dubli ai corpului de refulare. Crearea vidului in cel mai scrut timp depinde.p in jurul axului pompei. Ele se construiesc cu unul sau cu mai multe etaje si se folosesc pentru alimentarea cu apa a retelelor de distributie. el se sprijina pe doi rulmenti (10) prevazuti cu bai de ulei pentru ungere. . Pentru obtinerea cantitatii de gaze de ardere necesare asigurarii unei ejectii corespunzatoare se accelereaza motorul. Apa din jurul rotorului. iar etansarea orificiilor prin care trece axul se realizeaza cu ajutorul unor garnituri de etansare. au rolul de a transforma o parte din viteza apei (energie cinetica) in presiune (energie statica) si care dirijeaza apa la conductele de refulare. in numar variabil. . pot fi stranse din prin actionarea unui dispozitiv cu roate de manevrare si surub fara sfarsit (11). A. Clasificarea pompelor centrifuge. 11 Normativului 1 si a anexelor 10 si 11 din Normativul II capitolele instalatii speciale. . 8. k) blocul comenzilor pompei. deoarece presiunea apei il deterioreaza. i) robinete pentru golirea pompei de apa. Astfel de pompe se construiesc cu mai multe etaje si se folosesc pentru alimentarea centralelor hidraulice si ca pompe pentru incendiu. In felul acesta se realizeaza vidul in sorb. a tuburilor de aspiratie si o buna functionare a motorului. . f) conductele de refulare. realizarea vidului in cel mai scurt timp. 119 a) corpul de aspiratie (1) de forma unui trunchi de con la care se deosebesc: .pompe axiale. Pe timpul lucrului cu apa din surse cu presiune este interzisa deschiderea robinetului vacuummetrului. robinetul ac si conductele de legatura intre pompa si sistemul de racire a motorului prevazute cu robinete de inchidere si de scurgere. Ele au numai un etaj si se folosesc ca pompe de irigatii. in docuri si in alte scopuri. in numar variabil. avand rolul ca sub influenta fortei centrifuge sa imprime lichidului o energie cinetica mai mare decat cea cu care a intrat in pompa.pompe centrifuge de joasa presiune. conducta de aspiratie si pompa centrifuga. Dupa realizeaza vidului se inchide robinetul vacuummetrului. B. din cauza fortelor centrifuge. . la care inaltimea de ridicare a lichidului este de 20 . in functie de tipul pompei centrifuge. b) corpul de presare si refulare (5). Intretinere Intretinerea si verificarea pompelor de vid se fac conform prevederilor NERC/85 anexele 4.8. 10. Pompe centrifuge Pompele centrifuge formeaza o clasa de pompe in care energia mecanica disponibila este transformata in energie hidraulica.orificiul pentru intrarea apei in corpul de presare si refulare (3). antreneaza aerul din pompa centrifuga si-l evacueaza in atmosfera. 9.

B. in vederea evitarii griparii paletelor. ajungand in stator. Sub actiunea fortei. 8. Apa care datorita presiunii atmosferice intra in tubul de aspiratie este primita de corpul de aspiratie si. pentru cateva secunde.inaltimea de pompare (mCA) . Pompa centrifuga MP-73 . patrunde prin canale interioare la organele pompei. Pompa de amorsare Ø 90 x 70 Pompa de amorsare Ø 90 x 70 este destinata amorsarii pompei de stins incendii tip 50/8. datorita fortei centrifuge paletele sunt proiectate la periferia carcasei. Rotorul este prevazut cu palete care au rolul de a antrena si a conduce apa in stator. Descriere Pompa de amorsare Ø 90 x 70 este o pompa voluminoasa.debit maximal (l/min. Rotorul este fixat pe un arbore sprijinit pe doua lagare de alunecare la capatul caruia se fixeaza si sistemul de antrenare a pompei. La fiecare actionare a pompei o parte din uleiul din rezervor este consumat si. Intretinere Intretinerea si verificarea pompelor centrifuge se face conform prevederilor NERC/85 anexele 4. la terminarea lucrlui. se deschid robinetele pentru golirea pompei de apa. de tipul cu palete culisante. montat excentric si prevazut cu sase canale in care culiseaza paletele de alama. C. de forma circulara. uleiul de rezervor trece prin orificiul de legatura.Functionare Principiile care stau la baza constructiei si functionarii pompelor centrifuge constau in admisia lichidul cu o viteza redusa pe la centrul rotorului si antrenarea lui pe palete sub influenta fortei centrifuge. Deci miscarea particulelor de apa spre periferia rotorului de-a lungul paletelor se datoreste fortei centrifuge.) . Pompe din dotarea autospecialelor si utilajelor de stingere a incendiilor Pompele de vid si centrifuge componente ale instalatiilor speciale aflate pe masinile de lupta sunt de tipuri diferite. Parametrii functionali ai pompei de amorsare au urmatoarele valori principale: . . Antrenarea pompei se face de catre priza de putere a autosasiului prin intermediul unei transmisii cardanice. in acelasi timp. Intretinere Operatiile de intretinere constau in: . Pompa de stins incendii de 5000 l/min (PSI 50/8) Pompa de stins incendii de 500 l/min. fiind alcatuita din urmatoarele elemente: carcasa de fonta. Este o pompa centrifuga in simplu flux cu doua etaje. dupa terminarea lucrului. determinata de miscarea rotorului. In rotor apa intra si iese cu anumita viteza si presiune.verificarea si completarea nivelului de ulei.presiunea maxima absoluta H 110 mm/Hg abs . avand caracteristici tehnico-tactice.debitul maxim de aer aspirat (mc/h) 31 . Caracteristici tehnice: . apa paraseste rotorul si. inainte de urmatoarea actionare. Dispunerea rotoarelor cat si de calarea carcaselor spirale cu 180º asigura schema optima de incarcare a arborelui si o solicitare maxima a celor doua lagare cu rulmenti pe care este rezemat ansamblul rotor al pompei. La inclinarea pompei. de aici. avand rotoarele dispuse in spate si carcase spirale pentru fiecare etaj.inaltimea de pompare la turatia maxima (mCA) 5000 80 230 Caracteristicile indicate se obtin prin variatia turatiei intre valorile 2200 – 2900 rot/min. Ea isi micsoreaza viteza prin transformarea energiei cinetice in presiune.turatia nominala (rot/min) 2500 Functionare Prin sistemul de antrenare se imprima rotorului o miscare de rotatie. constructive si functionale deosebite de la un tip la altul. De regula. Apa intra in corpul pompei in directia axiala este condusa catre paletele rotorului catre exterior dand lichidului o miscare de rotatie in jurul arborelui. 7. in vederea realizarii posibilitatii racordarii lesnicioase la cea mai apropiata sursa de apa. inchizand spatii variabile datorita amplasarii excentrice a rotorului fata de carcasa. in care este inglobat si rezervorul de ulei. se creeaza o depresiune spre interiorul lui. racordate la pompa printr-un tub flexibil cu robinet. se inchid robinetele de control si se suprima instalatia de racire-incalzire. la masini sunt montate rezervoare suplimentare cu capacitatea de 2 l. trebuie completat si restabilit nivelul initial. 10.debitul la inaltimea de pompare de 160 mCA (l/min) 1500 . A. 9. 11 din Normativul I si a anexelor 10 si 11 din Normativul II capitolele instalatii speciale. trece in rotor. Particulele de apa care se rotesc in jurul arborelui tind sa se indeparteze de centrul de rotatie datorita fortei centrifuge. In stator apa intra fara vartejuri. Statorul are palete si conduce apa catre gurile de refulare. (PSI 50/8) echipeaza autopompele cisterna construite pe sasiu tip Roman. de asemenea. in interiorul corpului se gasesc rotorul de bronz. Pe timpul iernii.actionarea ei zilnica. realizand ungerea si etansarea. are loc refularea fluidului aspirat. Aspiratia pompei este bilaterala. in spatiile in care volumul scade.

i. ceea ce ar duce la deteriorare si accidente: . executate din aliaj de aluminiu. se deschide robinetul de vacuummetru. iar in continuare are montati cei 4 rotori. Hg. Pompa centrifuga are 4 etaje de presiune. Pompa de vid este fixata de carcasa pompei centrifuge prin conul suport al pompei de vid fixat la randul ei prin piulita. pompa de vid trebuie sa realizeze o depresiune de 600 – 680 mm col.tip auto. Arborele pompei se roteste in doua lagare. cu motor electric pentru actionarea agregatelor.5 daN/cmp cu vanele complet inchise. . Pompa centrifuga MP 800 l/min. . .de capacitate medie. se impart in trei clase: . Pompa centrifuga MP 800 l/min. Antrenarea pompei de vid se face printr-o transmisie cu frictiune. Pentru amorsarea pompei centrifuge. care au o greutate totala intre 7 si 13 tone.de capacitate usoara. pompa centrifuga are o pompa de vid. rotorul si capacul la partea de aspiratie. Partile componente ale pompei centrifuge sunt: camera spirala. Se compune dintr-o camera de refulare. Se porneste motorul si se actioneaza asupra pompei de vid. construite cu autosasiuri tip camion greu. confectionat din hotel inoxidabil. construite pe autosasiuri tip camion mijlociu. Intretinere Intretinerea pompei presupune: .i. D.Este o pompa centrifuga cu patru etaje. CAPITOLUL XIII AUTOSPECIALE DE STINS INCENDII Date generale Avand in vedre gama larga a autospecialelor de stingere.ungerea periodica si de cate ori este necesar a axului pompei prin rotirea cu 1 – 2 rotatii a capacelor ungatoarelor.i. se opreste motorul. debit maxim de 1500 l/min. controlul tehnic de prevenire etc. . calamitatilor naturale si catastrofelor (iluminare. Se inchid toate robinetele. cu care se executa anumite operatiuni ajutatoare. unul cu bucsa de bronz. Fixarea pompei pe motor se face printr-o consola etansa la blocul motor.s. Verificarea etanseitatii pompei centrifuge se face printr-o proba de vid.rolul pe care acestea il indeplinesc in cadrul interventiilor. prin suruburi.).capacitatea de incarcare cu agenti stingatori si inventarul p.. a manivelei de pornire. are la un capat un lagar cu bucsa de bronz in interiorul corpului de aspiratie. Depresiunea obtinuta trebuie sa se mentina timp de 5 minute. printr-o invartire usoara.de capacitate mare. aflat imediat dupa rotor. se racordeaza capacele la ambele intrari ale pompei si se cupleaza pompa cu motorul. salvarea oamenilor. unul cu suport pentru conducta de aspiratie si unul cu doua orificii de refulare cu robinet si racord fix B.tip remorcabil..tip remorcabil. Arborele pompei centrifuge este executat din hotel inoxidabil.s.. . . . . precum si sasiuri speciale care au greutatea totala de 7 tone. la iesirea libera si o presiune maxima de 6. si unul cu rulment. . cu motor termic pentru actionarea agregatelor p. Pe arbore. ele se pot clasifica in mai multe categorii functie de urmatoarele criterii: . aflat inspre partea de antrenare.verificarea rotirii axului pompei centrifuge. fara a se sesiza vreo atenuare a ei. b) Dupa capacitatea de incarcare cu agenti stingatori si inventar p. este montata o bucsa de uzura din otel inxodabil. Pentru amorsare. Axul pompei.genul de tractare si mijlocul folosit pentru actionarea principalelor agregate. care se fixeaza pe ax printr-o piulita de strangere. iar consola din fonta cenusie.. in dreptul presetupei. . verificarea functionarii fara zgomot si batai anormale a pompei centrifuge.verificarea dispozitivului de cuplare inainte de punerea in functiune care trebuie. prevazuta cu capac de aspiratie. care evacueaza aerul din pompa centrifuga si din tuburile de absorbtie. care evacueaza aerul din pompa centrifuga si din tuburile de aspiratie. actionata manual. Refularea este prevazuta cu un teu intermediar si doua vane cu racorduri tip C. avand la capete cate un capac.tip auto. Antrenarea pompei se face prin discul de antrenare fixat pe axul pompei de vid. statorul. fara priza de putere. la care motorul cu ardere interna se echipeaza autosasiul serveste numai la deplasarea vehiculului (agregate de stinegere din dotarea masinii nereclamand nici o actionare de la motor). .s.verificarea etansarilor la toate imbinarile nefiind admise pierderile de apa. sa fie cuplat complet. evacuarea fumului. pe care sunt montate paletele mobile ale pompei de vid.verificarea presiunii indicate de manometru. transport accesorii sau substante stingatoare. difuzor si 4 elemente ale statorului asezate in carcasa exterioara. este o pompa cu un singur etaj. deoarece astfel s-ar putea desface. Rotorul este fixat pe ax cu ajutorul unei piulite. cu priza de putere la care deplasarea vehiculului si actionarea agregatului principal de stins incendii sunt realizate de motorul cu ardere interna care echipeaza autosasiul.i. construite pe autosasiuri de turisme si camioane. Ea se compune dintr-o carcasa in care este fixat axul pompei.auxiliare sau cu functionalitati speciale. la iesirea libera si o presiune maxima de 16 daN/cmp cu vanele complet inchise. in stare cuplata. 4 rotoare. menite a inlesni interventiile pentru combaterea incendiilor.strangerea periodica a tuturor organelor de asamblare.s.de stingere cu care se actioneaza direct la localizarea si lichidarea incendiilor. avand un debit de 1200 l/min. . se impart in patru grupe: . aceasta este prevazuta cu o pompa de vid. d) Din punctul de vedere al naturii agentului stingator din dotare autospecialele se grupeaza in cinci categoriip: . Cand pompa de vid atinge depresiunea indicata. care au o greutate totala peste 13 tone. c) In raport cu genul de tractare si mijlocul folosit pentru actionarea principalelor agregate p. iar transmiterea cuplului se face printr-o pana paralela. . La o turatie in jurul a 2000 rot/min de 20 sec.felul sasiului de baza: a) In functie de rolul pe care-l indeplinesc la interventii autospecialele se grupeaza in doua categorii: .

servind ca vehicul rapid de interventie pentru stingerea incendiilor cu apa. ATI. cu debitul nominal de 1600 l/min.masa proprie (kg) . . Prezinta urmatoarele caracteristici tehnico-tactice: Dimensiuni: . MGSU. 12215. . gazelor si de iluminat (pe sasiuri Roman 8125 si 12215 DFA). 19215. SRD 6135) .700 1. precum si a grupelor operative. 12. . ASpLS.de lucru cu apa si spuma (APIC. doua sau trei punti motrice (SR.inaltime (m) Greutati: .14 : 1.autospeciale diverse.tip turism. 19256). APCA. Este echipata cu o pompa centrifuga.autoscari sau autoplatforme ridicatoare. Sistemul de franare este compus din frana de serviciu (cu tamburi si saboti interiori dubli la franele din fata si simpli la franele din spate) si frana de siguranta (frane de mana.de lucru cu gaze arse (ASpJGA). 10 si o serie de accesorii si materiale de prima interventie. . legaturilor radio intre locurile de actiune si punctele de comanda de baza. A. Autopompa este un vehicul cu dubla tractiune.de lucru cu dioxid de carbon (ASpCO2). avand conditii optime de transport pentru servanti si o capacitate mare de acces in teren. 10215.tip camion greu. cu patru cilindri.de lucru cu pulberi stingatoare (cu pulberi si gaze inerte. 8135. ASp400/TV D 12 F.M sau pe autofurgonetele TV D 12 F. servind ca vehicule rapide pentru stingerea incendiilor cu apa sau pulberi si pentru deplasarea operativa a comandantilor garzilor de interventie.375 Capacitati: . Magirus. 114. 10135. EGSU). Aceste autospeciale sunt echipate cu motoare in 4 timpi. realizate pe autosasiuri usoare (Dacia. 120) este destinata dotarii unitatilor militare si formatiunilor civile de pompieri. .latime (m) . o instalatie de amestec cu detergenti. construite pe autosasiuri cu una.de lucru cu substante halogenate. Date tehnice generale privind constructia autospecialelor pe autosasiu TV Autospecialele pe autosasiu TV sunt realizate pe microbuzul TV D. . conducerii actiunilor la locul interventiilor.tip carucior cu sasiu special. Oltcit. uscate.masa totala (kg) 2700 2930 4. cu actionare mecanica asupra sabotilor puntii din spate). AspP 2 x 250/SR 114. R. Pe autosasiu de turism greu (TV si ARO) Autospecialele de stins incendii pe autosasiuri TV si ARO fac parte din grupa masinilor usoare. precum si a celor de cooperare. Autopompa de prima interventie si comanda – APIC/TV D. Sistemul de transmisie se compune dintr-un ambreiaj monodisc. doua sau trei punti motrice (R. .lungime (m) .lampa electrica cu lumina rosie intermitenta (girofar). B. produse ale uzinei „Autobuzul” Bucuresti. R. 4 x 1250/R 12215). se clasifica functie de serviciile speciale pe care le asigura in trei clase: . R. R. Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri de turisme Autospecialele din aceasta categorie.M Autopompa de prima interventie si comanda APIC/TV D. cu aprindere prin scanteie tip ARO L 25. carora li s-au adus modificari impuse de necesitatea echiparii lor cu instalatii speciale si accesorii. . avand 4 + 1 viteze si puntea din spate motoare cu raport de transmisie 5. monoetajata. cutia de viteze cu priza de putere. .amplificator de voce cu sistem de alarmare tip ADA-02. autospecialele sunt de patru tipuri: . APCT. Instalatia electrica este compusa dintr-o baterie cu capacitatea de 56 A si tensiunea nominala de 12 V.statii radio emisie-receptie. M (fig.echipament de protectie pentru personalul grupei operative. R.12.935 2. . construite pe autosasiuri cu una.trusa pentru lucrul de stat major. trei stingatoare portative cu pulbere si CO2-P. e) Dupa felul sasiului pe care se construiesc.autospeciale pentru evacuarea fumului. ..tip camion mijlociu. au fost concepute si amenajate pentru asigurarea deplasarii rapide la incendii sau la alte calamitati a grupelor operative. cu post avansat de conducere. f) Autospecialele auxiliare. .accsorii pentru protectie (masti si aparate izolante). ZIL 131. ARO 10) si grele (ARO si TV).12. . Pentru realizeaza acestor deziderate autosasiurile standard au fost echipate suplimentar cu: .

sistemul de ungere (l) . Acesta la randul sau este pus in comunicatie printr-o conducta de legatura cu stutul de aspiratie al pompei centrifuge. avand patru locuri pe scaune (doua in cabina si doua pe platforma). Rezervorul este prevazut cu o teava absorbanta (sifon) care comunica printr-o conducta metalice cu dozatorul. iar dozarea se efectueaza prin intermediul dozatorului. unul pentru personaol. 120 Caroseria de microbuz a autopompei prezinta o linie moderna si ofera conditii optime de transport pentru servanti. 121) este destinata dotarii unitatilor militare de pompieri si formatiilor civile. . cu circuitul sau. Arborele cardanic preia miscarea de rotatie de la priza de putere si o transmite amplificatorului de turatie.viteza medie (km/h) 45 . . Grupa dispozitivelor de cuplare.lungime (m) . constituit dintr-o conducta de legatura intre iesirea pompei centrifuge si pompa de apa a motorului. materiale si accesorii. comanda si control. prevazut cu patru scaune fixe si unul rabatabil. Instalatia de amestec cu detergenti are rolul de a doza detergentii in apa refulata de pompa. .doua capace ale lagarelor. Fata de autosasiul standard. consta dintr-un rezervor de material plastic de 50 litri si un dispozitiv de dozare.un arbore din hotel inoxidabil. iar celalalt pentru instalatiile speciale si accesorii. cu dinti oblici.inaltime (m) 4. . de constructie orizontala fiind alcatuita din urmatoarele parti principale: . Autospeciala este un vehicul cu dupa tractiune cu post avansat de conducere. .carcasa circulara din fonta cu doua grupuri de refulare si o gura de absorbtie. . iar accesul la ea este asigurat de usa dubla din spatele masinii..cutia de viteze a fost intregita cu o priza de putere pentru antrenarea pompei centrifuge. fabricata la Intreprinderea „Aversa” Bucuresti. Autopompa de prima interventie este echipata cu o pompa centrifuga. motoetajata. folosit pentru racirea acestuia pe timpul lucrului cu pompa centrifuva: . din spatele masinii. Axul secundar al acestui amplificator este cuplat elastic cu axul pompei. cu amenajari pentru fixarea pompei centrifuge. Gurile de refulare sunt prevazute cu cate un robinet cu ventile avand iesirile echipate cu racorduri fixe tip B. Autospeciala de stingere cu pulbere – AspP 400/TV D 12 F Autospeciala de stingere cu pulbere AspP 400/TV D 12 F (fig. Aspiratia detergentului se asigura pe baza depresiunii din tubulatura de absorbtie a pompei. . .comanda manuala a acceleratiei motorului din spatele masinii. de rezerva. in proportie de 2 – 3%.dispozitivele de cuplare. . Angrenajul amplificatorului.rezervor de detergent (l) Performante: 90 5 50 . Interiorul este impartit in doua compartimente. Instalatiile speciale se compun din: .5 .comanda manuala. . Instalatia de amestec. . pentru controlul presiunii apei refulate de pompa. Fig. . precum si a majoritatii accesoriilor si echipamentului de protectie din dotarea masinii. avand simbolul PSI 10016/8.caroseria. format din doua roti dintate. cu circuitul sau.inventarul de scule. Pompa este de tip centrifugal. C.instalatia electrica s-a completat cu un proiector de cablu si stecher. Antrenarea pompei se realizeaza de la priza de putere.instalatiile speciale.debitul nominal al pompei la 1. are raportul de transmitere i4 = 45/18. Aceasta autospeciala prezinta urmatoarele caracteristici tehnico-tactice: Dimenisuni: . inaltime statica de aspiratie si 3200 rot/min (l/min) .vacuummeturul. fixat pe peretele despartitor.autosasiul complet.rezervorul de combustibil (l) . a ambreiajului motorului.pompa centrifuga cu anexele sale. modificarile si completarile la subansamblele componente se refera la urmatoarele: . de tip inchis cu sapte patele duble curbate. Pompa este amplasata in compartimentul instalatiilor (in vecinatatea puntii din spate).debitul nominal de refulare (l/min ) 600 Descriere Se compune din urmatoarele parti: .sistemul de transmitere a miscarii la pompa.instalatia de amestec cu detergenti.700 1.250 . un girofar. .latime (m) .raza minima de viraj (m) 7.930 2.rotorul de bronz sau hotel inox.comanda dispozitivului de amorsare cu gaze arse. o statie radio. . servind ca vehicul rapid de interventie pentru stingerea incendiilor cu pulberi.comanda manuala a prizei de putere.un circuit de racire suplimentara. prin intermediul unui arbore cardanic si al unui amplificator de turatie.corpul lagarelor. comanda si control ale pompei cuprinde: .panta maxima 28% . instalatiei de amestec detergenti.viteza maxima (km/h) 90 .manometrul.5. pentru cotrolul depresiunii create la amorsarea pompei centrifuge. . .

determinate de existenta.950 .ansambluri preluate de la autofurgon si completate cu unele adaptari. Autospeciala pentru interventie la incendii – ASpPII ARO 244 D Are aceeasi destinatie ca si la autospeciala pe autosasiu TV D 12 M. 400 . F a fost completata cu un proiector cu cablu si stecher. . Autospeciala pentru interventii la incendii Autospeciala pentru interventii la incendii AspII/TV D 12 M.sistemul de racire (l) Performante: .inaltimea (m) 2. D. instalatia hidraulica. Refularea agentului stingator se realizeaza prin doua dispozitive de evacuare.475 Caroseria acestei autospeciale prezinta modificari in ceea ce priveste pozitionarea usilor. statie radio dotata cu accesorii si echipament de protectie necesare indeplinirii misiunilor pentru care a fost conceputa. 400 pot fi grupate in patru grupe: . doua robinete cu sfera pentru inchiderea. . amenajarea exterioara. E. obligatoriu.timp mediu pentru presurizare (sec) . P.amplasarea lampii rosii de semnalizare (girofar). fara modificari.masa proprie (kg) . cum sunt: adaptarea pe acoperisului salonului a unei guri de incarcare a pulberii. cutia de viteze si transmisie.rezervorul de combustibil (l) .nr.viteza medie (kg/h) . instalatia de alimentare. completandu-se doar instalatia electrica cu o lampa cu lumina rosie intermitenta (girofar). 121 Descriere Partile componente ale autospecialei P. sistemul de franare. instalatia de evacuare. . 122). 400 se face prin cantarire. tip sifon (4). fata de modelul standard. . Instalatia speciala de stins incendii cu pulbere si dioxid de carbon P. transmisiile cardanice. Punerea in functiune si controlul presiunii fluidului din rezervorul de pulbere se fac de la un tablou simplu de comanda si control.greutatea incarcata (kg) 2990 . necesar la vehicularea pulberii.baza caroseriei a fost prevazuta cu suporti pentru fixarea instalatiei de stins incendii cu pulbere si dioxid de carbon. amenajarea interioara.presiunea de lucru cu pulberi (bari) . In baza caroseriei.lungimea (m) 4. girofar.instalatia speciala de stins incendii cu pulberi si dioxid de carbon P. 122 Controlul starii de incarcare cu dioxid de carbon a celor patru butelii din dotarea instalatiei P. amplificator de voce si alarmare ADA-02. in partea din spate a masinii.Greutati: .700 . Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri tip camion mijlociu 2220 3080 400 24 90 5 15 90 45 10 60 200 .ansambluri ale autofurgonului mentinute integral. in dreptul gurii de golire a rezervorului cu pulbere.greutatea proprie totala (kg) 2275 . fixta tot pe recipientul cu pulbere.latimea (m) 1. cu funduri elipsoidale cu capacitatea de 400 l (400 kg). 4 butelii cu CO2 (2) de 3 l fiecare si un panou de comanda. 400 se compune dintr-un rezervor (recipient) cilindric (1). Pe acest tablou se afla un manometru. de locuri in cabina 2+2 . suspensia.masa incarcaturii de pulbere (kg) . deschiderea si controlul circuitelor de purjare. de locuri in salon 3 . formate fiecare din doua role de furtun tip C si un pistolet de lucru cu pulbere cu debitul de 150 – 200 kg/min. Ansamblurile autofurgonului mentinute integral sunt: motorul cu ambreiaj.viteza maxima (km/h) . pentru refularea pulberii si robineti (5) de manevrare (fig. doua conducte de 40 mm. bilunar. In interiorul rezervorului se gasesc doua conducte cu diametrul nominal de 12 mm pentru introducerea dioxidului de carbon gaz (3).masa totala (kg) . puntile.masa incarcaturii gazului de vehicului – CO2 (kg) Capacitati: .caroseria prezinta cateva modificari neesentiale.sistemul de ungere (l) . 400 si a unor accesorii din dotare. prinderea suportului pentru proiector in partea dreapta.debitul pistolului de pulbere (kg/min) Fig. a fost practicat un orificiu care asigura accesul la capacul gurii de golire si scoaterea pulberii din recipient.nr. a doua usi laterale. statie radio si un dispozitiv de avertizare sonora (ADA). Nu s-au facut modificari in autosasiul standard. cu deschidere pe orizontala. comenzile ambreiajului. Ansamblurile preluate de la autoforgon si completate cu unele adaptari sunt: . Instalatia electrica a autofurgonetei TV D 12. cutia de viteze. Fig. mecanismul de directie. pe peretele din fata al cabinei. prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . instalatia de incalzire si ventilatie.accesorii.

iar in plan orizontal la 360º. a) Rezervorul de apa al autotunului are o capacitate de 3500 l.inaltime (m): .sistemul de racire (l) Fig. spumant. masca este prevazuta cu jaluzele mobile.rezervorul de benzina (l) . 124) se compune din: . in vederea refularii prin iesirile tip B sau prin intermediul tunului de apa.spate 2. Instalatia hidraulica permite: .supapa de evacuare (4). accesorii si 5 servanti) . Pentru asigurarea unei raciri corespunzatoare a motorului. Teava pentru spuma are debitul de 15000 l/min. pentru marirea rezistentei la soc.lungime (m) 6. .975 .greutatea proprie (kg) . . b) Instalatia pentru stins incendii cu spuma (fig.fata 2. Autotunul de stins incendii cu apa si spuma – ATI/SR 114 Autotunul de stins incendii SR (fig. Lucrul cu pompa centrifuga si cuplarea pompei de vid se face de la bord de catre sofer.dreapta 9.rezervorul (3) pentru spumogen praf. . Suspensia este prevazuta in fata cu amortizoare telescopice. cutia de viteze are cinci trepte pentru mersul inainte si una pentru mersul inapoi. grosimea tablei de la capotajul motorului fiind de 24 mm.rigola pneumatica (6). care asigura o buna udare a cauciucurilor. 36. care se inchid si se deschid printr-un dispozitiv manipulat din cabina servantilor. ` Caracteristicile tehnico-tactice ale acestei autospeciale sunt urmatoarele: . precum si stingerea incendiului cu apa sau spuma.incarcata 2. fata de orizontala de 15º spre in jos si 80º in sus. realizata cu placi de stiplex cu grosimea de 16 mm plane. Instalatia hidraulica permite efectuarea urmatoarelor operatii: . . surse naturale sau artificiale. 123) face parte din grupa masinilor de stins incendii de capacitate medie.supapa de egalizare (5). 460 l (300 kg).885 . incalzita si ventilata. . putand fi folosite in raport de nevoi.greutatea spumogenului (kg) Capacitati: .raza de viraj (m): . spuma mecanica (1). .greutatea apei (kg) .). lacuri. este spatioasa si are un aspect placut. construite pe autosasiul SR-114 A.490 .80 Greutati: . precum si cea de spuma. rauri etc. c) Tunul de apa si spuma Are doua tevi. asamblate in partea superioara a lonjeroanelor. fiind de constructie diferita fata de cele folosite la autosasiul SR 104.850 . . Astfel. .stanga 10. Masina este prevazuta cu instalatie de autostropire. Caroseria este de constructie speciala.umplerea rezervorului cu apa de la hidranti sub presiune sau de la alte masini. Teava de apa este dotata cu ajutaje de 30. conductele de refulare.24 21 11600 kg 7180 350 3500 300 Toate organele componente ale autosasiului SR 114.greutatea accesoriilor (kg) .50 . montate permanent pe tun.descarcata 2. 123 Descriere 170 7. montate in cadru metalic.mecanismul de obturare (2). Parbrizul este confectionat din geam perfect plan si asigura o buna vizibilitate. monodisc. Cabina a fost realizata prin sudura. fiind destinate transportului servantilor si accesoriilor la locul interventiei.generatorul de spuma 1500 l/min.440 . Are ambele punti motoare si o m are capacitate de trecere in teren variat. Instalatiile speciale pentru stins incendii cuprind instalatia de lucru cu apa.golirea apei din rezervor prin pompa centrifuga. Ambreiajul este de tip uscat.latime (m): .Autospeciale pentru interventii la incendii.refularea apei din rezervorul masinii din mers sau stationar sub forma de jet compact tromba de apa sau pulverizat. cutiile de distributie si diferentiale asigura o viteza maxima de 85 km/h. semicentrifug cu amortizor de torsiune.greutatea totala (apa. una pentru apa si una pentru spuma.lucrul cu pompa centrifuga cu alimentare directa de la hidranti. folosindu-se tunul cu teava pentru apa. iar cadrul sasiul este intarit cu doua platbande longitudinale. Tevile pot fi inclinate la un unghi.sistem de ungere (l) . sunt schimbate. teava pentru spuma si ciuperca pulverizatoare. 40 si 45 mm. la roti fiind prevazute dispozitive cu deflector. Turela autotunului are forma de trunchi de piramida hexagonala. Rapoartele alese in cutia de viteze.umplerea rezervorului din surse de apa fara presiune (bazine. . cu exceptia motorului top SR 211.

Instalatia de lucru cu pulbere cuprinde practic doua unitati de lucru interconectate.prin tevi de refulare B sau C racordate la furtunurile respective. Prin dotarea sa cu 3000 kg spumogen praf. Autospeciala de stingere a incendiilor cu pulberi. vidului si rotatiei pompei. cabina soferului si servantilor si compartimentul grupurilor de pulbere. in organizarea sa deosebindu-se doua ansamble de baza: caroseria si instalatia de lucru cu pulbere.100 720 (9 x 80) 2500 720 9 x 80 Descriere Autospeciale de stingere a incendiilor cu pulberi este executa pe autosasiul SR 114. Cabina soferului si servantilor. utilizandu-se tunul de apa sau conductele de refulare.tromba de spuma prin teava generatoare de spuma a tunului (orizontal 48 m.bataia medie a pistonului de refulare (m) . Cantitatea de spuma asigura acoperirea cu un strat de 15 cm grosime a unei suprafete de 1000 mp.bateria cu 4 butelii de azot pentru vehicularea pulberii (4 x 40 l).latime (m) . . Masca motorului este prevazuta cu jaluzele mobile.jet compact de apa: . Compartimentul grupurilor de pulbere este situat in spatele cabinei si asigura spatiul necesar pentru amplasarea in conditii bune a celor doua unitati de lucru cu pulbere. Deasupra cabinei se afla turela mobila in forma de trunchi de piramida hexagonala. Caracteristicile tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: . . cu ajutorul tevilor generatoare de spuma. .greutatea buteliilor (kg) Fig. o parte din apa refulata de pompe trece prin generatorul de spuma. lungimea de 70 m orizontal si 6 m vertical. realizeaza 150 mc spuma.timp de evacuare a pulberii (min. este inchisa permitand transportul a 5 persoane.stropirea caroseriei masinii in scopul autoprotectiei. folosindu-se teava generatoare de spuma.15 + 80º 240 2 x 10 = 20 2 x 5 = 10 45 – 50 15 – 20 1–8 6. B. . Pentru lucrul cu spuma.rotirea orizontala .refularea spumei mecanice fie prin tun. 125 Capacitati: . unde se amesteca cu spumogenul praf. la fiecare deosebindu-se: . 125) este destinata dotarii unitatilor militare si formatiilor civile de pompieri. vehiculate cu ajutorul azotului sub presiune.inaltime (m) Greutati: .25 m inaltime. daca oglinda este sub 8. asigurand o interventie continua de 10 minute. . Peretele despartitor intre cabina si compartimentul grupurilor de pulbere este prevazut cu doua usi glisante care permit accesul servantilor la buteliile de azot. .apa pulverizata.stropirea cauciucurilor cu apa pentru protectie. Cele 3 usi permit accesul la gurile de refulare. cu ajutorul tevilor generatoare de spuma. fie prin conductele de refulare.racirea suplimentara a motorului.) 150 2 x 1400 = 2800 . In corpul tevii generatoare are loc procesul de amestecare a solutiei de apa si spumogen cu aerul absorbit prin orificiul discului curbat de la capatul posterior al tevii formandu-se spuma mecanica.inclinarea tunului . de 2500 kg capacitate A Sp P 2 x 1250/SR 114 Autospeciala de stingere a incendiilor cu pulberi de 2500 kg capacitate (fig. Solutia de apa si spumogen este aspirata de pompa si refulata sub presiune prin tubul propriu-zis catre teava generatoare de spuma mecanica de 15000 l/min.debitul de pulberi la tevile tunului (kg/sec) .. .La stingerea incendiilor. autotunul are urmatoarele posibilitate de lucru cu apa si spuma: .greutatea buteliilor (kg) .tromba de apa folosind teava generatoare de spuma a tunului. folosind ca agent de stingere pulberi usoare. Principalele ansamble care compun caroseria sunt: masca si capota motorului. Peretele din spatele masinii este complet inchis.rezervorul de benzina (l) . Forma constructicva a caroseriei acestei masini se aseamana in mare masura. .greutatea incarcaturii de pulbere (kg) . fie prin conductele de refulare. . incalzita si ventilata. cu cea a autotunului SR 114. la reductoarele principale si la cutiile cu aparate izolante.prin tunul de apa.umplerea rezervorului de apa.rezervoarele de pulbere (l) Performante: . Peretii laterali dispun fiecare de cate un panou rabatabil.refularea apei din sursele exterioare cu sau fara presiune.debitul de pulberi la pistoanele de refulare (kg/sec) . .spuma mecanica folosind tevile generatoare mobile de 5000 l/min.recipientul pentru pulberea stingatoare de 1250 kg. . care contribuie atat la protejarea radiatorului cat si la dirijarea judicioasa a jetului de apa asupra motorului pentru racire. . absorbit prin ejectie in camera de depresiune a generatorului.500 3.lungime (m) .controlul presiunii. care serveste ca suport pentru patru butelii de azot. .bataia maxima a pistonului de refulare (m) .850 2. . vertical 35 m).

instalatia pentru detergenti. . Compartimentul de comanda este prevazut cu doua scaune fixe. servantilor. cu tamponul de cauciuc. In continuitatea compartimentului personalului se gaseste compartimentul instalatiilor.consumul de spumogen (kg/min) . fie prin tevi manuale generatoare de spuma. poate actiona cu spuma aeromecanica cu refulare fie prin tunul propriu. generatorul pentru producerea spumei.latime (m) . accesoriilor. Compartimentul personalului are doua banchete a cate 12 locuri fiecare si doua scaune rabatabile. este confectionat din tabla de hotel de 3 mm protejata contra coroziunii cu o vopsea speciala.8135 FA (fig.lungime (m) . transformand energia mecanica in energie hidraulica. despartit de primul prin doua usi culisabile.160 Greutati: . conductele de legatura. dispozitivele de comanda.370 3. .rezervorul de apa. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: .greutatea apei (kg) . Ambreiajul este monodisc uscat. Procesul expulzarii prafului prin gurile sistemului de refulare necesita o serie de operatii premergatoare care asigura: . cu compartimente prevazute pentru personal.greutatea totala (kg) . In compunerea instalatiei speciale intra: .sistemul de fluidizare. Diesel in 4 timp. cat si din mers. In compartimentul instalatiilor sunt amplasate: instalatia pentru producerea spumei.A. Se compune din camera de refulare. o legatura la instalatia de producere a spumei. personalului si accesoriilor necesare. Acesta se prinde de axul pompei de apa si de axul care iese din priza de putere prin intermediul a doua cuplaje: unul pe caneluri.greutatea detergentului (kg) Performante: . altor materiale si utilaje la locul interventiilor.orientarea tevilor tunului de praf asupra focarului.instalatia de producere a spumei se compune din: rezervoul pentru spumogen. . axum pompei.bataia medie a jetului de spuma (m) . Autospecialele de stins incendii pe autosasiu R.butelia pentru azotul de comanda si purjare.punerea sub presiune a colectoarelor tabloului de comanda si a rezervorului de praf. Cutia de viteze este mecanica. .timp mediu de lucru cu spuma (min) . Acest compartiment este prevazut cu patru usi laterlae si o usa in peretele din spate. Autospeciale de stins incendii pe autosasiul Roman 8 135 F. Autopompa cisterna cu tun de apa si spuma – APCT/R 8135 FA Autopompa cisterna cu tun de apa si spuma R. cu 5 + 1 trepte de viteze.greutatea prafului spumogen (kg) . o legatura la instalatia pentru detergenti si racirea suplimentara la motor.reductorul principal de presiune pentru azotul de lucru.debitul de spuma al tevii generatoare a tunului (l/min) .luarea dispozitivului de lucru cu pistoletele de pulbere. un racord B pentru umplere si o conducta de supraplin. fac parte din grupa masinilor de capacitate medie destinate transportului substantelor stingatoare.pompa centrifuga primeste miscarea de la priza de putere prin arborele de transmisie. celalalt pe canal de pana. Este prevazuta la partea superioara cu o gura de vizitare. . observatorul cu doua manete. 8135 FA. Poate actiona atat stationar. cu actionare progresiva si cu amortizoare telescopice iar pe spate cu foi semieliptice. Suspensia de fata este prevazuta cu foi semieliptice. . Caroseria este o constructie unitara.cantitate medie de spuma ce rezulta din spumogenul praf aflat in dotarea masinii (100 kg) Fig. instalatii si accesorii. o legatura la ramificatiile de refulare si o legatura la racirea caroseriei.priza de putere montata pe peretele din spate al cutiei de viteze ce permite actionarea pompei centrifuge si a pompei de ulei.bataia jetului de apa prin teava tunului-orizontal (m) 70 .inaltime (m) 7.vertical (m) . cu o capacitate de 2800 l. cu sase cilindri ce dezvolta o putere de 135 CP. Iesirea din dreapta are o legatura la rezervorul de apa. placa de bord cu aparatele de control ale masinii si ale instalatiei hidraulice. rezervorul de apa.deschiderea la momentul oportun (in functie de cerintele operative) a tuturor robinetelor de pe circuitele de evacuare. Iesirea din stanga are o legatura cu culoana tubului de apa si spuma. cu comanda hidraulica. . Principiul de functionare a fiecarei unitati de pulbere consta in evacuarea substantei stingatoare din rezervor cu ajutorul azotului sub presiune.fluidizarea substantei pulverizatoare. A. . . tamburul cu furtunul de refulare pentru prima interventie. de tip autobuz. avand o linie moderna si o mare capacitate de acces in teren. caroseria si instalatiile speciale. Miscarea de la priza de putere se transmite la pompa centrifuga prin intermediul unui arbore cardanic. cu apa din surse naturale sau artificiale. reprezentand o constructie sudata. Sunt construite pe autosasiu R. pulverizat sau tromba prin tevile tunului ori tevile mobile. . statorul pompei si camera de aspiratie. motorul pompei. De asemenea.. 8135 FA. 126 12500 2800 100 140 50 – 60 50 10000 20 5 70 mc Autopompa cisterna cu tun de apa si spuma se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul descris la generalitati. La partea inferioara sunt instalate conducte cu robinet contra actiunii mecanice a apei se realizeaza prin spargatoarele de valuri. Pentru accesorii sunt prevazute rafturi si suporti. 126) prin constructie si dotare asigura transportul la locul incendiului a substantelor de stingere. echipate cu motor tip 797-05.660 2. cu posibilitati de refulare in jet compact. Pompa este prevazuta cu doua intrari cu diametrul de 100 mm si doua iesiri de 70 mm. .tabloul de comanda si control. rezervorul pentru spumogen. compartimentul pentru accesorii.

Sp.alimentarea cu energie electrica a unor utilaje si accesorii de interventie precum si a unor cladiri sau instalatii.tamburul furtunului de refulare are un furtun tip D din cauciuc. de locuri (cabina + compartimentul accesoriilor si utilajelor) 6 + 2 Fig. fantana.100 2. .latime (m) . Amestecul de apa si detergenti se realizeaza pe principiul ejectiei.evacuarea apei din locuri greu accesibile sau alimentarea cu apa din surse cu adancime pana la 20 m. gaze si apa in zona de interventie. pe fiecare parte laterala.tunul de apa si spuma este montat pe acoperisul masinii si se compune din: tevile pentru apa si spuma.evacuarea fumului si gazelor toxice si introducerea aerului curat din si in spatiile inchise afectate. – R.din cazanul de apa propriu. La interior. mecanismul de actionare si cilindrul de ridicare. .intreruperea alimentarii cu energie electrica.F. o parta batanta se inchide jos si sus. Instalatia electrica cuprinde: . Prin ramificatiile de pe conductele de refulare apa poate fi dirijata spre coloana tunului de apa si spuma sau direct prin furtune spre tevile manuale.G. utilajele si accesoriile din dotare. realizata prin sudura. lac. s-au realizat in mod simetric. utilajelor si accesoriilor din dotare.greutatea utilajelor si accesoriilor (kg) 11360 2860 8. In spatele caroseriei sunt amplasate: coloana telescopica (pe partea dreapta) si lampile electrice de semnalizare (la partea inferioara). Autospeciala pentru evacuarea fumului. . .coloana telescopica electrohidraulica 80 l ulei . avand asigurata alimentarea cu apa astfel: .consum mediu la 100 km – 30 l vara si 32 iarna . . apa imbunatatita sau spuma. Coloana telescopica are rolul de a ridica trei proiectoare de cate 1 kW la inaltimea de cca 8 m.A.compartimentul instalatiilor si accesoriilor. Autosasiul are caracteristicile de baza ale tipului R.250 Capacitati si performante: .rezervorul de carburant 200 l motorina . 127) este destinata pentru dotarea unitatilor militare de pompieri. in scopul anuntarii efectelor negative ale acestora si pentru eliminarea pericolelor de accidentare a servantilor. . .I. prevazute cu pene impotriva rotirii. precum si amenajarile speciale ale autosasiului si suprastructurii. Cu exceptia usilor si capacelor compartimentului instalatiilor si accesoriilor. . deasupra podelei sunt amenajate rafturi si cusete.instalatia de racire a motorului 25 l antigel . Pentru fixarea proiectoarelor s-au executat un suport adecvat demontabil si cu posibilitati de reglare a pozitiei acestora in plan orizontal.A.de la sursa de apa fara presiune (rau.salvarea persoanelor afectate de incendii. . Intregul compartiment s-a realizat pe un sasiu suplimentar care la randului este fixat elastic pe cel de baza.. este o constructie de otel rigida. in scopul avertizarii personalului si stabilirii masurilor adecvate de protectie. prin intermediul a trei suporti. Pentru cuplarea generatorului de curent electric.inaltimea (m) Greutati: .).I.autosasiul.generatorul sincron de curent electric alternativ trifazat. Autopompa cisterna cu tun poate actiona cu apa. racordat prin furtun B la o alta sursa de apa sub presiune (hidrant sau pompa).greutatea totala (kg) . de 30 m lungime folosit pentru faza intiala a incendiului pana la realizarea dispozitivului. iar a doua parte se inchide prin intermediul unor broaste prevazute cu manere de yala. .iluminarea zonelor si locurilor de actiune.8125 F. cate doua usi duble si cate un capact rabatabil.G.8135 F.500 3. fiecare fiind prevazuta cu capac rabatabil de jos in sus. calamitati naturale sau catastrofe. evitandu-se astfel deformarea caroseriei la rasucirea sasiului de baza. . amestecatorul si dispozitivul de dozare. gazelor si pentru iluminat (fig. Coloana propriu-zisa consta din trei tevi mobile de otel.executarea unor lucrari de taiere. Instalatiile speciale din componenta masinii. degajare si demolare.lungime (m) . cu unele modificari si completari de adaptare pentru noua destinatie. – R. precum si a echipamentelor.instalatia electrica de forta.coloana telescopica. cu zavoare asigurate cu arcuri. Pe partile laterale sub nivelul podelei.. Apa este refulata de pompa centrifuga prin conductele de refulare stanga-dreapta. Caracteristicile tehnico-tactice ale acestei autospeciale sunt urmatoarele: Dimensiuni: . gazelor si pentru iluminat – Roman 81345 FA (A. dau autospecialei un caracter multifunctional si asigura rezolvarea urmatoarelor sarcini: .transportarea la locul interventiei a grupei. La fiecare usa dubla. . fiind utilizata pe timpul interventiilor de stingere a incendiilor sau la inlaturarea urmarilor catastrofelor si calamitatilor naturale. Pentru scoaterea sau introducerea accesoriilor si utilajelor din interiorul caroseriei. 127 Descriere Autospeciala F. . fabricata la Intreprinderea „Autobuzul” Bucuresti se compune din urmatoarele parti principale: . . prevazute cu suporti pentru utilajele si accesoriile din dotarea autospecialei.identificarea gazelor toxice din zonele afectate de incendii. s-a folosit o priza de putere montata pe cutia de viteze si comanda electropneumatic din cabina. prevazute la capete cu racorduri fixe tip B cu capace. catastrofe sau calamitati si acordarea primului ajutor medical.viteza maxima – 80 km/h . B. pentru iluminarea zonei de interventie. bazin etc.nr.instalatia de detergenti cuprinde urmatoarele instalatii principale: rezervorul de detergenti. Pompa centrifuga poate fi alimentata cu apa din rezervor sau de o sursa exterioara prin teava de aspiratie ale carei capete sunt prevazute cu racorduri fixe de tip A si cu capace. In fabricatie s-a folosit atat coloane mecanice (manuale) cat si electrohidraulice. s-au executat cate doua cutii pentru accesorii. .8135 FA) Autospeciala pentru evacuarea fumului.

de o constructie speciala. pentru salvarea persoanelor de la inaltime si asigurarea patrunderii rapide a pompierilor la partile superioare ale cladirilor.).450 .inaltimea maxima de ridicare (m) . agregatele hidraulice si instalatiile de comanda. instalatiile de siguranta pentru protectia la rasturnare a autovehiculului si protectia la lovire a tronsonului de scara. Autoscara mecanica Roman 8135 FA esre realizata in cooperare cu o firma germana. placile cu sigurante. Pentru asigurarea scarii in pozitia intins si descarcarea cablurilor. catastrofelor sau calamitatilor.G.greutatea totala (kg) .37. Rama de ridicare se compune din doua grinzi legate intre ele cu traverse si o grinda in forma de U. Este rigidizata contra torsiunii. la exterior cu mansoane de cauciuc profilat. Pe partea stanga a turnului este amplasat dulapul de conexiuni. Urcarea pe tronsonul inferior al scarii este facilitata de o scara culisabila de urcare.A. a caror alimentare se asigura de instalatia electrica de forta montata pe aceasta masina sunt: redresorul (aparatul) de taiat si sudat electric. reostatul de excitatie. autospeciale de stins incendii cu praf si azot (A. cu pupitrul de deservire.).P N2). ASpJGA si AscM de 37. gazelor si pentur iluminat (A.F. placa cu aparate stanga-sus. Fiecare parte de scara este formata din doua grinzi cu zabrele laterale. 8490 3540 4900 80 30 0 – 360º 0 – 75º 8 8. precum si panoul frontal.greutatea pe puntea fata (kg) .A.).Sp.greutatea pe puntea spate (kg) Performante: . arcuita.F.Sc. Osia orizontala de la partea superioara a turnului face legatura dintre acesta si rama de ridicare ce sustine setul de scari.consumatorii de energie electrica. contactorul principal cu releul termic de protectie. Autoscarile mai pot fi folosite ca macara. partea romana executand autosasiul. Principalii consumatori de energie electrica din dotarea autospecialei FGI – R. Diesel 12 215 D. ridicarea unor proiectoare in scopul iluminarii anumitor zone. Pe partile laterale sunt amplasate dispozitivele de rigidizare a sasiului cu puntea spate. salvarea bunurilor materiale. redresorul de excitatie. care ii confera robustete si siguranta in exploatare. C.). autospeciale de stins incendii cu gaze arse (A. respectiv distributie.inaltimea (m) Greutati: . Treptele sunt acoperite.500 3. care permit executarea celor patru tipuri principale de miscari in regim de reglaj continuu al vitezei. comutatorul voltmetric si voltmetrul de verificare. avand polii de excitatie pe rotor.I. sigurantele fuzibile principale.A. primele trei tronsoane sunt prevazute cu cate o pereche de clicheti de blocare. frecvenmetrul. M 8135 FA) Autoscarile (fig. exhaustoarele. placa cu aparate dreapta jos. agregatul pentru intinderestrangere si agregatul pentru nivelare.lungimea autoscarii (m) .Sp.900 2. trei pompe cu roti dintate pentru ridicarea presiunii uleiului la valoarea necesara lucrului agregatelor-motoare din instalatia hidraulica. Cabina originala a autosasiului Roman 12215 DFA se pastreaza la APCA. cabina soferului. reactorul de autoexcitare. amplasata in rama de ridicare.I. Instalatiie de comanda sunt compuse din: instalatia electrica a scarii conceputa pentru lucrul la tensiunea de 24 V. transformatorul de separatie. Mobilitatea este facilitata de ghidajele cu role cu care sunt prevazute tronsoanele. . Generatorul sincron de curent electric alternativ trifazat asigura alimentarea cu energie a instalatiei de forta de pe autospeciala. agregatul pentru ridicare-coborare. autoscari mecanice (A. asamblat prin sudura. A. precum si in alte scopuri impuse de lucru la inaltime. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autoscarii sunt: Dimensiuni: .Sp. La partea frontala a ramei este amplasata un ghidaj cu role pentru cablul de extragere a scarii.viteza maxima (km/h) .44) si autospeciale pentru evacuarea fumului. Autospeciale de stins incendii pe autosasiul tip camion greu (Autosasiul MD.T. celelalte autospeciale fiind echipate cu cabine modificate. instalatii de deservire si instalatii de supraveghere. iar pe partea dreapta se afla rezervorul pentru ulei si tabloul electric. legate intre ele prin imbinarile sudate ale treptelor. lampa de iluminat.latimea autoscarii (m) . fiind de 1000 kg pentru refularea de la inaltime a substantelor de stingere. Fata de sasiul R. acestea fiind actionate hidraulic.G. pentru ghidarea setului de scari in timpul nivelarii. turnul rotativ cu rama de ridicare. autotunuri de stins incendii (A.8135 FA.raza minima de virare (m) Fig.M. pe ea fiind montat turnul rotilor. 44 m. instalatia hidraulica a scarii. In componenta tabloului de comanda intra: transformatorul de curent si stabilizare. rama intermediara. tranformatoarele de separatie. Turnul rotilor este o constructie de tip cheson. Autoscara mecanica de 30 m ROMAN 8135 FA (A.J. Componenta tabloului de distributie este urmatoarea: placa cu aparate stanga-jos. greutatea maxima ce poate fi ridicata. Pupitrul de comanda-distributie se compuna din doua tablouri de comanda.8135 FA.. Setul de scari se compune din patru tronsoane de scara. ampermetrele de control. Scara rotativa este prevazuta cu patru agregate motoare: agregatul pentru rotire.Sc.C. 128) sunt destinate. placa cu aparate dreapta-sus. Rama intermediara este montata pe sasiu si acoperita cu tabla striata de aluminiu. cel al autoscarii are in plus doua prize de putere: una grea si una usoara. foarfeca pentru taiat tabla. scheletul podelei. ventilatoarele.unghiul de rotire .) Grupa acestor masini face parte din categoria autospecialelor de stins incendii de mare capacitate si este formata din: autopompe cisterna de alimentare cu apa (A. 128 Autoscara Roman 8135 FA de 30 m se compune din: sasiu.unghiul de inclinare . cand caile de acces devin impracticabile ca urmare a incendiilor. Sc. podeaua si prizele de putere. in special.pupitrul de comanda-distributie. La prizele de putere sunt montate 4 flanse x. pompele submersibile si proiectoarele speciale de 1000 W x 200 V.P. culisabile unul intr-altul. setul de scari.M.

Suspensia fata este prevazuta cu arcuri semieliptice cu foi. cutia de distributie.vertical Descriere Autotunul se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul. Cutia de distributie este de tip mecanic.i.lungimea (m) . Instalatia electrica furnizeaza alimentarea cu energie a aparatelor ce echipeaza masina atat pe timpul mersului. compus din ambreiajul propriu-zis si comanda hidraulica a ambreiajului. cu trei arbori. cu camera de ardere in piston. din dotare. Tunul pentru apa si spuma este montat pe acoperisul masinii. 129) prin constructia sa. cu apa imbunatatita chimic sau cu spuma mecanica. Ambreiajul este monodisc.. podeaua din tabla acoperita cu covor de cauciuc. cat si o parte a accesoriilor p. ca parti comune. deasupra compartimentului personalului. invelisul interior din placi fibro-lemnoase. instalatia franei de ajutor (de mana). conducta de apa pentru umectarea spumogenului. Se compune din urmatoarele subansambluri principale: scheletul format dintr-un sasiu auxiliar si o suprastructura din tevi patrate de otel sudate. Transmisia autosasiurilor Roman Diesel 12215 DFA. 60 40 7. Fig. Compartimentului personalului este o cabina speciala cu post de conducere avansat care adaposteste echipajul. Sasiul este asamblul de baza al autovehiculului care are rolul de a sustine toate celelalte organe ale masinii.masa totala (kg) .debitul de spuma maxim (mc/min) . instalatia centrala de semnalizare a avariilor.bataia maxima a jetului de spuma (m): .s. cat si al stationarii. urmatoarele componente: cadrul sasiului. Echipamentul de rulare este constituit din 10 roti. cutia de viteze. caroseria si instalatiile speciale. autotunul asigura transportul la locul incendiului al servantilor.latimea (m) . cu injectie directa. amortizoare hidraulice si elemente de cauciuc iar suspensia spate este prevazuta cu arcuri semieliptice cu foi in trepte.orizontal .5 motorina .s. Puntea fata are rolul de a asigura transmiterea momentului motor la rotile motrice ale puntii fata a autosasiului. Puntile spate au rolul de a transmite momentul motor la rotile din spate ale autosasiului asigurand preluarea sarcinii din aceasta parte a masinii si conditia de franare a autovehiculului. cantitatile mari de agenti stingatori si accesoriile din dotare confera posibilitati largi de utilizare pe timpul interventiilor putand lucra cu apa. cu doua trepte de viteza.200/3. rezervorul de apa. Cabina Roman se prezinta in doua variante si anume: cabina medie folosita la ASpJGA si cabina mare folosita pe APCA si AScM. cuprinde trei grupa de ansambluri de preluare si transmitere a puterii motorului: ansambluri pentru deplasarea autovehiculului. suspensia.apa (kg) . compartimentele pentru accesorii.consum de carburanti la 100 km (l): .viteza medie economica (km/h) . pregeneratorul de spuma.In alcatuirea autosasiurilor folosite la fabricatia acestor masini de stins incendii se disting. In interiorul compartimentului se gasesc: rezervorul pentru spumogen praf. invelisul exterior din tabla sudata pe schelet. destinata autospecialelor p.vertical 80 60 .iarna 44. instalatia de protectie contra inghetului. Instalatia de franare include: instalatia franei de serviciu.inaltimea incarcat-descarcat (m) Greutati: .orizontal . A. geamurile securizate. de a prelua sarcina de fata a autovehiculului si de a oferi conditiile necesare pentru franarea sigura a masinii.viteza maxima (km/h) .2156 HMN este un motor Diesel in patru timpi. ansambluri pentru antrenarea organelor auxiliare. sistemul de franare. Caracteristici tehnico-tactice de baza ale autotunului sunt urmatoarele: Dimensiuni: . pentru apa si spuma. 129 Caroseria este impartita in doua compartimente mari: compartimentul personalului si compartimentul instalatiilor. puntile spate.vara 40.masa proprie (kg) . sistemul de directie.i. Prin constructia caroseriei sale. Sistemul de directie prevazut cu un servomecanism hidraulic de actionare permite o manevrare usoara a autovehiculului si asigura deplasarea lui pe traiectorii curbe. mecanismul de actionare melc-roata si cilindrul de ridicare.010 21400 11300 7500 500 300 80 40 . motorul. dispozitivul de obturare.730 2. instalatia electrica si sistemul de rulare.500 3.spumogen praf (kg) .5 motorina 25 . ansambluri pentru antrenarea organelor de lucru ale instalatiilor speciale. Compartimentul instalatiilor este amplast in continuarea compartimentului personalului. Cadrul realizeaza legatura portanta dintre puntea fata si puntea spate si preia toate solicitarile care apar pe timpul exploatarii. Sistemul de amorsare este astfel conceput incat depresiunea ce trebuie realizata in pompa centrifuga sa se faca prin doua modalitati: cu ejectorul de gaze prevazut cu ajutaj prin care sunt dirijate gazele arse din toba de esapament sau cu pompa de vid cu palete mobile. aparatura de comanda si control. stratul termoizolator intre cele doua invelisuri. Este o cutie de viteze clasica. Cutia de viteze are sase trepte pentru mers inainte si una pentru mers inapoi. Instalatia pentru produs spuma se compune din: rezervorul de spumogen praf de cca 500 kg. de tipul nesincronizata. instalatia franei de motor. Asupra autosasiului descris pe larg nu vom mai insista descriind in continuare celelalte doua parti componente. In componenta sa intra tevile. Motorul tip D.detergent – DERO 73 (l) Performante: . substantelor de stingere si accesoriilor din dotare.bataia maxima a jetului de apa refulata (m): . patru usi cate doua pe fiecare parte si capota motorului. Autotunul de stins incendii Roman 12215 DFA (ATI 12215) Autotunul de stins incendii Roman 12215 DFA (fig. puntea fata.

tip D 2156 HMN 8.refularea apei (apei imbunatatite) absorbita din cazanul propriu sau de la surse naturale pe linii de furtun echipate cu tevi de mana.masa proprie (kg) Capacitati: . Viteza mare de iesire a gazelor prin ejector creeaza o depresiune in instalatie. fixat elastic in trei puncte pe sasiu permite. precum si pe acoperis. Amorsarea pompei centrifuge cu ajutorul jetului de gaze se realizeaza utilizand fenomenul de ejectie. prin gurile de refulare.100 21500 cca 100000 9000 800 100 200 80 . pe o ramificatie a conductei de refulare a apei.lungime cu carucior port-furtun (m) . Rezervorul este prevazut cu o instalatie pneumatica de balbotare. obtinut prin dirijarea gazelor arse. Instalatia de vid este astfel conceputa incat depresiunea ce trebuie realizata de pompa centrifuga se face in doua feluri: cu ejectorul de gaze sau cu pompe de vid cu palete. Diminuarea efectelor actiunii mecanice a apei se realizeaza prin spargatoare de valuri. iar in continuarea acestui compartiment. Compartimentul instalatiilor.viteza maxima (km/h) . La interior rezervorul este strabatut de o ramificatie a tevii de esapare a gazelor arse de la motor pentru incalzirea apei in timpul iernii. in dreapta-spate. interiorul sau fiind protejat anticorosiv. 130) este destinata transportului la locul interventiilor a personalului. In interior este instalata si conducta de incalzire a apei pe timp de iarna.rezervorul de detergent (l) .5 Descriere Principalele parti componente ale autopompei de alimentare cu apa R 12215 DFA sunt: autosasiul.iarna 44. precum si locasuri amenajate pentru fixarea accesoriilor.rezervorul de apa (l) .cuplarea si decuplarea pompei de vid. cu tuburi de aspiratie. Cuplarea si decuplarea pompei se face cu un intrerupator electric de la bordul de comanda.latime (m) . sub rezervor se afla un cot cu robinet manual terminat cu un racord fix tip A.inaltime totala (m) Greutati: . .600 2. care este prevazuta cu un robinet manual cu clapeta.producerea si refularea spumei aeromecanice prin linii de furtun echipate cu tevi portative generatoare de spuma asigurand un debit de 30 mc/min (6 tevi de 500 l/min). In compartimentul instalatiilor se gaseste rezervorul de spumant de 800 l si o pompa de debit mare. 130 Ausasiul este de tip Roman 12215 DFA cu suspensia spate intarita echipat cu motor diesel.consum de carburanti la 100 km (l): . . In rezervor se gasesc doua randuri de spargatoare de valuri demontabile asezate in cruce. racordata la toba de esapament. Instalatia pentru amestec cu detergent se compune in principal dintr-un dispozitiv de dozare. avand o capacitate maxima de umplere de 7500 litri.Rezervorul de apa reprezinta o constructie sudata. o flexibilitate sporita. Autopompa cisterna de alimentare cu apa pastreaza cabina originala dubla. La partea superioara rezervorul este prevazut cu o gura de vizitare cu capac etans si conducta de preaplin. El este prevazut pe ambele parti cu cate doua usi duble. montata in a doua jumatate a caroseriei.vara 40. Pentru protejarea cauciucurilor si a pneurilor este prevazuta o alta ramificatie cu robinet din aceeasi conducta de racire suplimentara. Rezervorul pentru apa prezinta o constructie sudata.rezervorul de spumogen lichid (l) . amplasant pe cazanul pentru apa. are o capacitate de cca 800 l si este prevazut cu spargatoare de valuri si sifon pentru aerisire. cat si prin conducta din cazanul propriu. Conductele servesc pentru absorbtia apei in pompa centrifuga si refularea acesteia sau a solutiilor pentru stingerea sub presiune. in dreapta caruia se gaseste si teava de preaplin.cuplarea si decuplarea ejectorului. Pentru vizitare. Caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: . ca si la celelalte autospeciale pe sasiu R 12215 DFA. rezervorul de apa.5 . printr-un sistem de ajutateje convergente-divergente. care dirijeaza apa la cele sase roti. In dreapta-spate este prevazut cu o conducta de robinet si racord tip A pentru umplere din surse cu presiune. cunoscut si utilizat la toate masinile de pompieri fabricate in tara. Pentru alimentarea dintr-o sursa cu presiune. montata in a doua jumatate a caroseriei.500 3. caroseria si instalatiilor specifice. . B. Amorsarea cu pompa de vid cu palete se bazeaza pe principiul clasic. Antrenarea pompei se face printr-o transmisie mixta (cardan si curele trapezoidale) de la priza de putere. refuland-o prin duze cu orificii radiale.rezervorul de motorina (l) Performante: . substantelor stingatoare si accesoriilor fiind in masura sa asigure: . Instalatia de racire suplimentara si protectie este o ramificatie din conducte de refulare dreapta a pompei centrifuge care intra in partea inferioara a radiatorului. la partea superioara este amplasata o gura cu capac rabatabil. Autopompa cisterna de alimentare cu apa Autopompa cisterna de alimentare cu apa Roman 12215 DFA (fig. un amestecator si un rezervor fixat pe cazanul pentru apa. Pompa centrifuga poate aspira apa atat prin cele patru guri laterale tip A. Rezervorul pentru spumant lichid.alimentarea cu apa a altor autospeciale prin linii de furtun tip A sau B. . rabatabila cu 3 + 1 locuri si 2 usi laterale. Pregeneratorul instalatiei de producere a spumei se afla amplasat sub rezervorul de lichid. Circulatia pe acoperis se face pe podeste din tabla striata iar accesul se asigura prin doua scari montate in spatele rezervorului pentru apa. Fixarea pe sasiul suplimentar este realizata prin sudura. 8. Fig. manere de sustinere pentru urcare. cu scari adecvate. Instalatia de comanda electropneumatica este asemanatoare cu cea de la ATI si realizeaza urmatoarele operatii: .masa totala (kg) .cuplarea si decuplarea pompei.

rezervor de combustibil (l) Caracteristici functionale ale instalatiei speciale .sistemul de franare are numai trei rezervoare pentru aer comprimat. Sub compartimentul instalatiilor (in partea dreapta) a fost montata o aeroterma de tip Simon.4 kg/s .s.masa totala completa echipata (kg) .consum mediu de carburanti (l): 80 40 . fata de autosasiul R. Din punct de vedere constructiv un modul se compune din doua circuite: un circuit pentru azot de inalta presiune si un circuit pentru praf si azot de joasa presiune. o conducta de alimentare cu praf a colectorului. din dotare.masa proprie (kg) . C. care asigura actionarea tunului si a suportilot basculanti.viteza medie economica (km/h) .rezervor pentru pulberi (l) .instalatia de stins cu praf si azot formata din patru module de lucru care pot functiona succesiv sau simultan. Constructia si dotarea masinii permit interventia eficienta atat de la distanta cat si din apropierea focarului. a suferit urmatoarele modificari: . precum si aparatele de masura si control au fost grupate pe tabloul de comanda. patru furtunuri de inalta presiune. Compartimentul personalului se compune din urmatoarele subansambluri principale: scheletul din tevi patrate de otel asamblate prin sudura. instalatiile speciale. un manometru de joasa presiune.debitul pe tevile tunului 2 x 7. invelisul interior din placi fibrolemnoase.10º + 80º . Principalele caracteristici tehnico-tactice si performante ale autospeciale sunt: Dimensiuni: . 12215 DFA) Autospeciala de stins incendii cu pulberi (fig. doua capace mari deasupra rezervorului 1 si 3. o supapa de siguranta pentru rezervor.4 kg/s .pulbere stingatoare (kg) .la ora de functionare pe loc: 6 Descriere Autospeciala de stins incendii cu praf si azot se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul R. .500 3. cu 6 locuri ingloband aparatura de comanda si control. camera de inalta presiune a reductorului de mare debit pentru azot.la 100 km vara 40 . patru usi. sub nivelul sasiului si podeaua din tabla acoperita cu covor de cauciuc. invelisul din tabla de otel.P. cate doua de fiecare parte. .1 = 20.lungime (m) . .860 2. Compartimentul instalatiilor este amplasat in continuarea compartimentului personalului si formeaza impreuna cu acesta un ansamblu stilistic unitar.cabina originala a fost inlocuita cu o cabina speciala.360º Performante: . Pentru manevrarea robinetelor si agregatelor ce concura la refularea pulberii stingatoare s-au prevazut comenzi electropneumatice.accesorii (kg) Capacitati: . un colector pentru azotul de inalta presiune.debitul pe tevile manuale 4 x 5.debitul total (autoprotectia) 55 kg/s .rotirea tunului vertical .bataia tevilor manuale de refulare (m) 25 . patru usi duble normale. – R. Autosasiul acestei masini.7 = 15. Circuitul de inalta presiune este realizat din urmatoarele elemente: patru butelii a 40 l fiecare intr-un suport basculant. fie pe linii de furtun tip C terminate cu tevi de refulare. cinci dispersoare de azot. patru supape de sens unic pentru azot.cantitatea de azot imbuteliat (l) . precum si 5 servanti. dispuse (cate unul pe fiecare parte laterala) in spate. autospeciala poate lucra si din mers. Intrucat functionarea instalatiei speciale nu este conditionata de functionarea motorului. folosind numai pulberi stingatoare. geamuri securizate. un rezervor cu o capacitate de 1400 l in care se pastreaza pulberea stingatoare (cca 1250 kg).a fost echipat cu o priza de putere. Instalatiile speciale sunt compune din: . Autospeciala are o mare capacitate de acces in teren si poate transporta o insemnata cantitate de substanta stingatoare si accesorii. o conducta de alimentare a tevii de refulare. o conducta exterioara cu trei ramificatii demontabile. care maresc operativitatea autospecialei. pentru antrenarea pompei de ulei. un manometru. in loc de patru.12215 DFA original. capota motorului. cu refularea aerului cald spre interiorul acestui compartiment.viteza maxima de deplasare (kg/h) .Toate comenzile automate. compartimentul instalatiilor. 20025 12800 4 x 1250 = 5000 800 1400 (16 + 1) x 40 = 680 220 8. un robinet cu cep manual. Circuitul de joasa presiune are urmatoarele parti componente: camera de joasa presiune a reductorului de mare presiune a reductorului de mare debit pentru azot.Sp.bataia tunului cu praf orizontal (m) 50 . Autospeciala de stins incendii cu pulberi Roman 12215 DFA (A. Se compune din urmatoarele subansambluri: sasiul auxiliar. 130) este destinata interventiilor pentru stingerea incendiilor de mari proportii. doua componente pentru accesorii. din cabina. invelisul exterior din tabla de otel sudata.12215 DFA modificat. Compartimentul personalului este o cabina cu post de conducere avansat. amplasat in compartimentul instalatiilor pe rezervorul pentru spumogen.la 100 km iarna 44 .inaltime (m) Greutati: .rotirea tunului orizontal . scheletul din teava patrata de otel.arcurile pentru suspensia din spate sunt intarite. Pulberea se refuleaza fie pe un tun cu doua tevi.i.latime (m) . podeaua din otel acoperita cu covor de cauciuc. cat si o parte a accesoriilor p.220 .

instalatia de comanda electromagnetica si pneumatica serveste pentru actionarea robinetelor cu clapeta si darea unor comenzi de la distanta (din cabina). 5 semnalizatoare pentru deschiderea usilor.F.) Autospeciale pentru evacuarea fumului. de taiere a betoanelor si perforare a planseelor si peretilor. patru cilindri hidraulici de forta. de asemenea. . Compartimentul instalatiilor este. . Tabloul de distributie are urmatoarea componenta: ansamblul placii releelor cu aparate dispus in partea superioara contactorul de 40 A pentru cuplarea convertizorului de sudura. de asemenea. doua girofaruri. instalatia electrica de forta este formata din urmatoarele parti componente: generatorul sincron de curent alternativ trifazat. canale.I. fixate elastic pe sasiu. fiind completata cu: doua lampi de avertizare.masa proprie (kg) .500 3. transformatorul de stabilizare a tensiunii. respectiv.masa totala (kg) . un proiector p.greutatea accesoriilor si servantilor (kg) Performante: . redresorul de excitatie.G. Astfel. conducte metalice si flexibile de inalta presiune si un manometru. precum si trei cusete laterale care adapostesc o mare parte a accesoriilor si agregatelor mari.consum de combustibil la 100 km (l): . Generatorul sincron de curent trifazat de 38 kVA alimenteaza cu energie electrica instalatia de forta din dotarea autospecialei. tabloul de comanda se compune din: reactorul de autoexcitatie. pupitrul de comanda-distributie si consumatorii de energie electrica. pompa de ulei.s.lungime (m) . permit un acces corespunzator servantilor.860 2. autospeciala asigura transportul a 10 persoane si al unei cantitati foarte mari de accesorii.180 15600 11300 4300 80 40 . doua clacsoane cu tonuri alternative. prezentand o linie moderna si o tinuta de drum adecvata terenului accidentat. motorul hidraulic pentru rotirea in plan orizontal a tunului.iarna 43.i. 8. o priza pentru alimentarea statiei de receptie-emisie si o instalatie pentru producerea unui magnetism remanent la generatorul sincron in momentul pornirii. Pentru manevrarea agregatelor mari sau ridicarea greutatilor. fixate in suporti si rastele. Cele patru usi. evacuarea rapida a gazelor si fumului.. doua distribuitoare. In afara de acestea se mai deosebesc: ansamblul prizelor de distributie si ansamblul transformatoarelor de separatie. cu palan manual. ampermetre si voltmetre. gaze si apa in aria de interventie. autospeciala a fost prevazuta cu un brat de macara rotativ.instalatia electrica a autovehiculului care cuprinde pe langa instalatia autosasiului.transportul la locul interventiei al servantilor si al echipamentelor specifice. un proiector p. instalatia electrica de forta (generatorul de curent si tabloul de control si distribuitorul).i. .in sarcina maxima 14. 6 plafoniere. .identificarea gazelor toxice din incaperi.0 . . cu aceeasi linie ca si compartimentul personalului avand cate o usa de acces laterala si doua in spate. cu distribuitor hidraulic cu supapa de suprapresiune. 131) pe baza echipamentelor si dotarilor de care dispune se poate indeplini urmatoarele misiuni: .instalatia hidraulica are rolul de a actiona de la distanta tunul pentru praf si ridicarea mecanizata a suportilor basculanti cu butelii de azot compunandu-se din: rezervorul pentru ulei.5 .vara 39. gazelor si pentru iluminat Roman 12215 DFA (fig. comutatorul cu came cu revenire pentru magnetizarea generatorului cu lampa de control-magnetizare si ansamblul releului maximal de tensiune.0 . subsoluri si zone afectate.inaltime (m) Greutati: .executarea unor lucrari de degajare si demolare. din care doua au geamuri culisabile..latime (m) . urmatoarele elemente specifice: instalatia de avertizare acustica.instalatia pentru purjarea (curatirea) conductelor din circuitele de rezerva a pulberii stingatoare.Sp. doua faruri pentru ceata. cilindrul de forta pentru miscarea in plan vertical a tunului. placa de sigurante dreapta pentru prizele din dreapta. Ansamblul placilor de siguranta fuzibile cuprinde: placa de sigurante stanga pentru prizele din stanga si. . Autospeciala pentru evacuarea fumului. in timpul degajarilor. in vederea punerii in functiune a instalatiei de stins cu praf si azot.viteza medie economica (km/h) .fara sarcina 6. fiind amplasat in compartimentul instalatiilor.s.intreruperea alimentarii cu energie electrica. Construita din doua compartimente distincte. Instalatia electrica de 24 V corespunde in mare masura cu instalatia de servire pentru sasiul de baza.evacuarea apei infiltrate in subsoluri tehnologice si alimentarea cu apa a masinilor din bazine subterane greu accesibile. .viteza maxima (km/h) . D.consum la ora de functionare (l): . vom insista in cele ce urmeaza pe instalatiile speciale. .0 Descriere Intrucat autosasiul si caroseria acestui tip de autospeciala nu prezinta particularitati deosebite. Compartimentul personalului reprezinta o cabina speciala cu post de conducere avansat.acordarea primului ajutor persoanelor intoxicate cu fum sau gaze toxice. 131 La randul sau. Compartimentul instalatiilor mari cuprinde.iluminarea zonelor de actiune pe timpul noptii. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt: Dimensiuni: . si semnalizatoare luminoase pentru pozitionarea usilor deschise. opt plafoniere suplimentare. sigurantele fuzibile principale pentru protejarea circuitelor trifazate. Fig. gazelor si pentru iluminat Roman 12215 DFA (A. Pupitrul de comanda-distributie se compune din tabloul de comanda si tabloul de distributie. o constructie robusta. . reostatul de excitatie cu intrerupatorul de ajustare a tensiunii generatorului in limitele 380 – 400 V. fixat pe rama sasiului si antrenat prin intermediul unei prize de putere.

S.220 2. de mare capacitate.latime (m) . precum si lucrul cu spuma absorbind spumant direct din butoaie.2156 HMN8 diesel in 4 timpi. Sasiul rigidizat si intarit cu lonjeroane suplimentare prin intermediul a sase tampoane elastice poarta suprastructura autospecialei fixata pe acesta prin 20 suporti elastici.instalatia suplimentara de incalzire. Accesorii p. . dupa care se ramifica patru conducte: doua pentru refularile laterale (cate trei iesiri tip B).viteza maxima (km/h) .rotirea in plan orizontal . montata in instalatia autospecialei pe suporti prevazuti pe sasiul masinii si antrenata printr-un arbore cardanic de la priza de putere. Instalatia speciala cuprinde pompa centrifuga pentru apa. in productia de lacuri si vopsele.s. 132) face parte din grupa autospecialelor de lucru cu apa si spuma. instalatia hidraulica pentru manevrarea tunului. Fig.i. Cu ajutorul pompei autoabsorbante pentru spumant se poate realiza alimentarea cazanului propriu din butoaie. . Instalatia pentru producerea spumei este diferita de cea a celorlalte masini de stins incendii.compartimentul personalului. Autospeciala este realizata prin echiparea si carosarea unor autosasiuri Roman 19215 DF sau 19256 DF. cu trei punti.Sp. dintre care doua punti motrice avand posibilitatea de blocare tranversala si longitudinala a diferentialelor.000 litri pentru spuma si altul de 4. Refularea pompei centrifuge este controlata de un robinet cu clapeta. cu 6 cilindri in linie de 215 CP (tip D 2156 MTN de 256 CP).15º Motorul autospecialei este tip D.000 litri pentru apa.4 5000 30 80 60 360º + 60º . pompa autoabsorbanta pentru lichid spumant.instalatiile de autoprotectie. .compartimentul accesoriilor. in compartimentul de la spatele masinii si pe acoperis.compartimentul instalatiilor. Pentru prevenirea inghetului substantelor de stingere. Aspiratia pompei este bilaterala (cate doua intrari tip A de fiecare parte a masinii) in vederea racordarii lesnicioase la sursa de apa cea mai apropiata.rotirea in plan vertical 9.rampa maxima . Amorsarea pompei (in cazul alimentarii de la o sursa de apa fara presiune) se face cu ejectorul de gaze esapate ori cu pompa de vid cu palete mobile.diametrul minim de viraj (l/min) . cazanul. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt: Dimensiuni: .bataia maxima a jetului de apa (m) . Autospeciala pentru stins incendii cu spuma pe autosasiu 19215 DF. Cazanul masinii este o constructie sudata din otel inoxidabil cu capacitate totala de 10.400/3450 25340 800 450 93 (84) 26º 19. instalatia conductelor.L.lungime (m) .debitul maxim al tunului de apa (l/min) . La suspensia spate s-a ales varianta joasa. 19256) Autospeciala pentru stins incendii cu spuma (fig.greutatea autosasiului (kg) Performante: . 132 Descriere Autospecialele de stins incendii cu spuma R. alimentarea cazanului altor autospeciale din butoaie sau din cazanul propriu. tunul de apa si spuma.Alte autospeciale A.instalatiile de stins incendii cu apa si spuma.greutate totala (kg) . .inaltime incarcat/descarcat (m) Greutati: . 19256 DF (A. aeroporturi. o conducta pentru alimentarea tunului si o conducta pentru alimentarea cazanului cu apa.bataia maxima a jetului de spuma (m) . deoarece vehicularea lichidului spumant se executa de catre o pompa autoabsorbanta. .500 3. .debitul maxim de spuma (mc/min) . formand doua compartimente: unul de 6. pentru o mai buna stabilitate a autovehiculului. Sistemul de conducte asigura transportul lichidului pompei de la intrarea in instalatie la iesirea din instalatie.autosasiul.greutatea utilajelor si accesoriilor (kg) . racit cu apa.19215 sau 19256 au in compunerea lor urmatoarele compartimente si instalatii: . iar dozarea se realizeaza prin intermediul unui robinet cu clapeta. precum si la combaterea incendiilor de mari proportii.000 litri care este sectionat printr-un perete interior. Cabina mare de tip Roman care intra in componenta acestui autosasiu s-a adaptat numarului de persoane si aparatajului necesar deservirii autospecialei avand capacitatea de 6 locuri. 19215. fiind utilizata pentru stingerea incendiilor indeosebi in industria chimica si petrochimica. prin cazan trec conducte ce vehiculeaza aer cald furnizat de o aeroterma SIMON. necesare pentru interventia la incendii sunt fixate in rafturi si rastele speciale amenajate in trei locuri si anume: in compartimentul instalatiilor. . Pompa centrifuga este cea clasica ce echipeaza toate autospecialele de stins incendii cu apa si spuma construite pe sasiu Roman 10215 si 12215.

Cabina este de tip Roman cu 6 locuri. instalatia speciala de stins incendii cu apa si spuma.rotirea tunului – orizontal 360º . Este formata dintr-o aeroterma tip SIMON care produce si refuleaza aer cald. Din componenta tunului. dispozitivele de comanda si aparatele de masura si control. Obturarea tevilor de apa si spuma se realizeaza prin doi robineti actionati electromagnetic din compartimenul instalatiilor.masa totala (kg) . respectiv.500 3. Sasiul este format din lonjeroane din otel si traverse imbinate prin suruburi. dispozitivele de comanda ale instalatiei specifice de stins incendii. Are o constructie completa care permite dirijarea apei si spumei in plan orizontal si vertical prin intermediul tevilor de lucru cu apa sau spuma si a unor mecanisme de rotire si basculare. avand urmatoarele caracteristici tehnico-tactice: Dimensiuni: . mecanismul de rotire melc-roata si cilindrul de ridicare-coborare.rezervorul de apa (kg) . Instalatia de incalzire suplimentara asigura incalzirea compartimentului instalatiilor si cazanului prin montarea unei aeroterme de la care pornesc patru conducte (doua dus si doua intors). toate montate pe cabina. Actionarea tunului se face din cabina. . Tabloul de comanda si control este amplasat in compartimentul instalatiilor si cuprinde toate aparatele si dispozitivele de comanda. accesoriilor stingatoare la locul interventiilor putand actiona cu apa si spuma. Se compune dintr-o conducta care porneste din refularea pompei centrifuge si se ramifica in doua ramuri pe acoperisul masinii. B. din dotare. fiind prevazut cu rafturi si locasuri pentru amplasarea accesoriilor p.debit maxim de apa (l/min) . comanda 9. ambreiaj. protejat la interior contra coroziunii prin cauciucare. montat pe conducta de esapament). ejector gaze arse. . .bataia maxima a tunului (m) – cu apa . control si comanda ale instalatiei speciale de stins incendii sunt amplasate in cabina si compartimentul instalatiilor.pompa autoabsorbanta pentru vehicularea spumantului.000 l executat din tabla de hotel. angrenare pompe. manometru presiune apa.rezervorul pentru apa cu capacitatea de 10. .i. Instalatia speciala de stins incendii cu apa si spuma asigura refularea apei si.echipamentul de amorsare a pompei centrifuge (cu doua posibilitati independente de realizat depresiune in sistemul de aspiratie fie printr-o pompa de vid cu rotor cu palete. deasupra compartimentului accesoriilor.viteza maxima (km/h) . Compartimentul instalatiilor si accesoriilor este dispus in partea anterioara a caroseriei. prevenind totodata inghetarea apei si spumantului in componentele instalatiei speciale de stingere. 133 Descriere .pompa centrifuga pentru refularea apei si a solutiei spumante. 133) este destinat transportului servantilor. comanda proiectorului si comanda agregatului de incalzire SIMON. . avand posibilitatea de blocare transversala si longitudinala a diferentialelor. fiind echipata cu aparatajul si instalatiile de comanda si control necesare conducerii autovehiculului. in cabina se afla: robinetul comanda dublu ambreiaj. . Acestea asigura manuirea si controlul functioarii instalatiilor speciale de stins incendii cu apa si spuma permitand urmatoarele operatii: pornirea-oprirea motorului. Teava de spuma este prevazuta cu un dispozitiv de producere a unui covor de spuma actionat manual. comanda amplificatorului cu dispozitiv de alarmare (ADA02). Echipamentul electric include instalatia electrica a autosasiului si consumatorii specifici acestei masini: doua lampi cu lumina rosie intermitenta (girofar) si amplificator de voce cu dispozitiv de alarmare tip ADA-02.rezervorul pentru spumant lichid cu capacitate de 2000 l.inaltime incarcat-descarcat (m) Greutati: . Masina face din categoria autospecialelor de mare capacitate. Autotunul de stins incendii cu apa si spuma pe sasiu ROMAN 19256 DF (ATI 19256 DF) Autotunul de stins incendii cu apa si spuma 19256 DF (fig. manometru presiune ulei.rezervor combustibil (l) Performante: . In compartimenul instalatiilor sunt dispuse urmatoarele comenzi: pornit-oprit motor.debit maxim de spuma (mc/min) .masa autosasiului (kg) .echipamentul de autoprotectie ce asigura protectia autospecialei impotriva radiatiilor calorice degajate de incendii pe timpul interventiilor. ca parti importante fac parte: tevile pentru apa si spuma.rezervorul de spumant (kg) .latime (m) .lungime (m) . . Autosasiul este echipat cu 3 punti din care doua motrice pe spate. Instalatia de autoprotectie este conceputa pentru a asigura apropierea cat mai mult de incendiu si racirea autospecialei cu o perdea de apa. actionare tun. Tot aici sunt montate aparatele de masura si control.250 26850 13580 9831 cca 10000 cca 2000 cca 220 85 5000 30 80 60 . de pe acoperisul masinii.080 2. precum si aparate de control – vacuummetru. precum si majoritatea elementelor componente ale acestora. In afara comenzilor obisnuite.s.Autospeciala se compune din autosasiu tip Roman 19256 DF. Pe traseul acestora doua sunt amplasate 10 duze care permit formarea unei perdele de apa cu rol de racire a caroseriei. Instalatia electrica mai cuprinde un post de comanda mobil care permite telecomanda tunului prin cablu electric de la maximum 20 m distanta.masa proprie (kg) . comanda lampa girofar.Refularea de la distanta a substantelor de stingere (apa.conductele si armaturile construite intr-o retea ce permite realizarea circuitelor prevazute in schema tehnologica a instalatiei speciale. acceleratie motor. protejat prin vopsire. iluminat compartiment instalatii.vertical – 15 + 60º Fig. control nivele apa si spumant. fie printr-un ejector de gaze.tunul pentru apa si spuma. masura si control necesare functionarii normale a instalatiei speciale de stingere.robinetul de dozare a spumantului in apa. organul de baza pentru refularea apei si spumei la distante mari. Actionarea tunului se realizeaza mecanizat (hidraulic si pneumatic) sau manual. executat din tabla de otel. hidraulic prin doua distribuitoare. Aparatele pentru masura. a spumei aeromecanice. compartimentul instalatiilor si accesoriilor. . instalatia de incalzire. componentele sale principale fiind: . spuma) catre focarul incendiului se face cu ajutorul unui tun montat pe acoperisul masinii.cu spuma .100/3. Dispozitivul de comanda si aparatele de masura si control sunt dispuse in compartimentul instalatiilor si accesoriilor. Instalatia de incalzire este destinata asigurarii unui nivel optim al temperaturii in compartimentul instalatiilor si accesoriilor. echipamentul electric.

o conducta de refulare din care se ramifica toate celelalte conducte de refulare a apei spre tun.500 2.latime (m) .10215 FA) Autopompa cisterna cu tun R.a fost echipat cu o priza de putere mecanica pentru antrenarea pompei centrifuge si una pentru antrenarea pompei de ulei hidraulic. frana de stationare actionata mecanic cu arc compresor numai pe rotile din spate si frana de motor.debitul maxim de spuma (mc/min) . conducta de alimentare a pompei centrifuge cu apa din rezervorul masinii. instalatiile speciale.500 3.masa totala (kg) . cutia de viteze cu 6 trepte de mers inainte si una de mers inapoi. un ejector robinet. un stut cu robinet sudat pe colectorul spumant. sistemul de rulare pe anvelope montate pe jante si instalatia electrica cu tensiunea nominala de 24 V. prin intermediul unui ejector amplasat pe conducte de evacuare a gazelor de esapament si alta fiind o pompa de vid si pompa centrifuga se realizeaza prin conducte independente. impreuna cu alte autospeciale din aceeasi familie sau cu cele care folosesc substante stingatoare de natura diferita ori compatibile in procesul de stingere.acceleratiei motorului. Caroseria are o constructie unitata. 134) este o autospeciala de stins incendii cu apa si spuma aeromecanica de categorie grea. puntile fata si spate cu reductoare laterale (la roti). Compartimentul instalatiilor cuprinde restul caroseriei si este prevazut cu doua usi batante laterale si un capac rabatabil in spate.debitul de apa al pompei centrifuge (l/min) . o conducta de legatura intre ejector si aspiratia pompei.masa proprie (kg) . comanda refularii apei si spumei pe tevile tunului. a pompei de vid.inaltime maxima (m) Greutati: . autospeciala are capacitatea marita de acces in teren si poate transporta cantitati insemnate de substante stingatoare si accesorii p. . este prevazut cu doua usi blocate fara geamuri. 2156 HMN 8. prevazut cu cate o usa laterala. reglarea debitelor de apa si spuma. Autosasiul este din cele folosite pentru autocamioanele R. si instalatii speciale.cabina autopompei cisterna cu tun a fost adaptata la exterior si interior pentru montarea unor consumatori electrici suplimentari si a unor dispozitive specifice de comanda. Compartimentul accesoriilor. (kg) Performante: . suport pentru roata de rezerva si amenajarile necesare pentru ampasarea si fixarea accesoriilor p.apa (kg) .viteza medie economica (km/h) . precum si 8 servanti.lungime (m) . doua conducte de trecere a spumantului din rezervoare spre amestecator. . rezervorul pentru apa. In partea din fata a caroseriei s-a amenajat un compartiment pentru persoane.viteza maxima (km/h) . cutia de distributie cu doua trepte si si diferential interaxial blocabil. spumant si detergent. amplasat imediat dupa compartimentul personalului. amortizoare telescopice numai in fata si tampoane de cauciuc cu amortizare progresiva. In interiorul acestui compartiment se afla rezervoarele pentru apa.bataia maxima a tunului cu spuma (m) pe orizontala 60 pe verticala . 10215 F (cu punte simpla fata) si R. o trapa de aerisire pe acoperis si o bara pentru sustinere pentru servanti. o conducta de legatura intre amestecator si aspiratia pompei centrifuge..accesorii p. Pentru a facilita demontarea cutiei de viteze podeaua compartimentului personalului este demontabila.instalatia de aditivare (imbunatatire) a apei ce consta dintr-un rezervor de detergent. ambreiajul monodisc uscat cu comanda hidraulica. prevazute cu cate un robinet de izolare.500 16. . una functionand pe principiul ejectiei aerului din pompa centrifuga.10215 si R.i. transmisia cardanica de tip tubular.norma de consum carburant la 100 km (l) vara Fig. C. doua conducte de aspiratie terminate fiecare cu doua guri de alimentare tip A. controlul nivelului in rezervoare si comanda instalatiei de autoprotectie. suspensia intarita compusa din arcuri cu foi semieliptice in fata si spate. actionarea tunului cu apa si spuma. Autopompa cisterna cu tun ROMAN 10215 F si ROMAN 10215 FA (APCT R. reglarea dozarii solutiei de spumant in apa. echipamentul electric. cu compartimente pentru personal. accesorii p.i. 10215 FA. a pompei de spumant. pompa centrifuga si instalatiile speciale pentru lucru cu apa si spuma. rezervor. 8.instalatia electrica a autosasiului s-a completat cu aparatura si accesoriile specifice si adaptat la constructia de ansamblu a autospecialei.spumant lichid (kg) . Instalatiile speciale sunt amplasate in partea din spate a autopompei cisterna cu tun si constau din: . Masina a fost conceputa si s-a executat in doua variante de sasiu R.instalatia de stingere cu spuma.400 10. Autosasiurile folosite au in compunere in general. cuplarea-decuplarea ejectorului de gaze.doua instalatii de amorsare a pompei centrifuge. 10215 FA. gurile de refulare si manometru.800 cca 8500 cca 950 cca 100 cca 400 500 30 80 60 40 86 40 40 iarna 45 . . urmatoarele subansamble principale: motorul tip D.i. frana de serviciu pneumohidraulica in fata si pneumatica in spate. Fiind realizata pe autosasiu ROMAN. o conducta cu robinet dozator cu cinci pozitii.sistemul de suspensie (arcurile) a fost intarit pentru a corespunde regimului de exploatare permanenta cu incarcatura maxima admisa. .bataia maxima a tunului de apa (m) pe orizontala pe verticala .s. sistemul de directie cu servomecanism hidraulic. caroseria. cuplarea-decuplarea prizelor de putere. cuprinde toate elementele instalatiei de lucru cu apa si in plus. comanda pompei de apa. destinata lucrului pe loc sau din miscare. un colector de spumant si o conducta de legatura cu amestecatorul. .i.instalatia de lucru cu apa compusa din: pompa centrifuga tip PSI 50/8.detergent lichid (kg) . Constructia si dotarea autopompei cisterna asigura interventia eficienta atat din apropierea focarului cat si de la distanta. un amestecator de spumant in apa. patru geamuri. 134 Descriere Autospeciala se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul R. 10215 FA (cu punte motoare in fata). comanda pompei de ulei. doua rezervoare pentru spumant lichid. doua lampi electrice de iluminat.s. 10215 F sau R.s.s. la care s-au adus urmatoarele modificari si completari: . 10215 (fig. 10215 sau R. amestecatoarele de spumant si detergent. patru scaune rabatabile. atat independent cat si in dispozitive complexe. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: . controlul presiunii (depresiunii) in instalatie.

instalatia electrica cuprinde patru sisteme si anume: sistemul de pornire a motorului si de incarcare a bateriilor. Teava pentru spuma este generatorul propriu-zis de spuma. La teava pentru apa se pot monta patru tipuri de ajutaje. pe baza fenomenului de ejectie care se manifesta in zona ajutajului de refulare. ..tabloul de comanda si control este amplasat in compartimentul instalatiilor speciale.instalatiile de actionare si comanda cuprind: instalatia hidraulica pentru actionarea tunului. sistemul de iluminare. acesta asigurand introducerea aerului in solutia spumanta. in partea din spate.tunul pentru apa si spuma este actionat hidraulic si amplasat deasupra compartimentului instalatiilor. . instalatia hidraulica pentru actionarea ambreiajului masinii din compartimentul instalatiilor speciale. precum si aparatele de masura si control aferente instalatiilor speciale. In acest tablou sunt centralizate comenzile electrice si electropneumatice. . instalatia electropneumatica de actionare a robinetelor de la tevile tunului. . sistemul de semnalizare si sistemul de avertizare. intr-un loc usor accesibil conducatorului auto care manevreaza autospeciala.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful