MANUAL pentru cunoasterea accesoriilor, utilajelor si autospecialelor de stingere a incendiilor Editura Ministerului de Interne 1992 CUPRINS Capitolul I ACCESORII

PENTRU LUCRUL CU APA Furtunul de refulare pag. 4 Tubul de cauciuc pentru aspiratie pag. 4 Tevi de refulare pag. 5 Hidrantii portativi pag. 7 Distribuitoarele pag. 9 Colectorul pag. 10 Sorbul pentru tuburile de aspiratie Ejectorul pentru ape mici pag. 11 Racorduri pag. 12 Reductiile de racorduri pag. 13 Ajutajul pulverizator pag. 13 CAPITOLUL II ACCESORII PENTRU PRODUCEREA SPUMEI Amestecatorul de linie pag. 14 Tevile generatoare de spuma mecanica pag. 15 Generatorul de spuma chimica pag. 17 Dozatorul pentru spuma mecanica pag. 17 Capul deversor pag. 18 Prelungitorul tevii generatoare de spuma pag. 18 Bidonul pentru lichid spumant pag. 18 Dispozitiv de transvazare spumant pag. 18 CAPITOLUL III ACCESORII PENTRU PROTECTIE Casca pag. 19 Costumul de protectie contra apei Costumul de protectie anticalorica Masca contra fumului si gazelor pag. 21 Aparatele izolante pag. 22 Aparatul izolant cu aer comprimat Trusa cu butelii si cartuse filtrante Aparatul pentru cercetare chimica Trusa electrica pag. 30 Cizmele de cauciuc pag. 30 Cizmele de protectie cu talpi neperforabile Manusile de cauciuc pag. 31 Ochelarii pentru sudura pag. 31 pag. 19 pag. 19 pag. 20 pag. pag. 28 pag. 29 pag. 31 28 pag. 4

pag. 10

pag. 14

CAPITOLUL IV ACCESORII PENTRU SALVARE SI PRIM AJUTOR MEDICAL Centura de siguranta pag. 32 Carligul de siguranta pag. 32 Coarda si cordita de salvare pag. 32 Completul de salvare de la inaltime pag. 33 Pernele pneumatice de salvare pag. 37 Cuiul de sustinere pag. 38 Aparatul de inhalat oxigen pag. 38 Trusa sanitara pag. 40 CAPITOLUL V ACCESORII PENTRU TAIAT SI DEMOLAT Toporul-tarnacop pag. 40 Toporasul pag. 41 Ranga pag. 41 Cangea pag. 41 Lopata si cazmaua pag. 41 Furca pag. 42 Ferastraul „coada de vulpe” pag. 42 Joagarul pag. 42 Ciocanul si spitul pentru spart beton pag. 43 Motoferastraul cu lant pag. 43 Foarfecele pentru taiat cablu pag. 44 Aparatul de sudat si de taiat autogen pag. 44 Bormasina electrica portativa pag. 45 Pompa hidraulica cu dublu efect pag. 46 Distantorul electric pag. 46 Cricul pneumatic pag. 47 CAPITOLUL VI ACCESORII PENTRU ILUMINAT pag. 48 pag. 40

pag. 31

Lampa electrica cu acumulator pag. 48 Proiectorul mobil de 1000 W pag. 49 Farul pompier pag. 49 Corpul de iluminat cu faruri pag. 50 Bobina pentru cablu pag. 50 Trepiederul proiector pag. 51 Furca pentru ridicat cablurile electrice Ghearele pentru urcat pe stalpi pag. 51 CAPITOLUL VII ACCESORII DIVERSE pag. 51 Puntea de trecere peste furtun pag. 52 Cotul pentru furtun pag. 52 Fasa pentru furtun pag. 52 Cheia pentru racordare pag. 53 Geanta pentru chei si fesi pag. 53 Cheia cofret pag. 53 Aparatul pentru legat furtunuri pag. 53 Aparatul pentru spalat furtunuri pag. 54 Electroexhaustorul pag. 54 Electroventilatorul pag. 55 Cordita pentru sustinerea sorbului Cordita pentru legat furtunul pag. 56 Coarda pentru ancorat scari pag. 56 Galeata din panza pag. 56 CAPITOLUL VIII SCARI MANUALE pag. 56 Scara de imperechere pag. 56 Scara culisanta Scara de fereastra pag. 57 Scara baston pag. 57

pag. 51

pag. 56

pag. 57

CAPITOLUL IX MIJLOACE PENTRU TRANSMISIUNI pag. 58 Radiotelefoanele pag. 58 Unitatea de comanda prin laringofon pag. 67 Incarcatoare pentru bateriile de acumulatori ale radiotelefoanelor pag. 68 Baterii de acumulatori pag. 70 Amplificatori cu dispozitiv de alarmare tip ADA – 02 pag. 70 Megafonul de 4 W pag. 70 Dispeceratul pag. 71 Centrala telefonica automata de institutie P. 40 pag. 71 Centrala telefonica de campanie cu 10 numere pag. 74 Telefonul ATI – 52 pag. 75 Bobina cu cablu telefonic pag. 78 CAPITOLUL X STINGATOARE pag. 78 Stingatorul portativ cu apa pulverizata pag. 78 Stingatoare transportabile cu apa pulverizata pag. 79 Stingatoare portative cu spuma chimica pag. 80 Stingatoare portative cu pulbere pag. 83 Stingatoare transportabile cu pulbere pag. 83 Stingatorul remorcabil cu pulbere si dioxid de carbon pag. 84 Stingatoare portative cu dioxid de carbon pag. 85 Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon pag. 86 Galeata stingator pag. 87 CAPITOLUL XI UTILAJE PENTRU STINGEREA INCENDIILOR Motopompa usoara de 400 l/min. pag. 88 Motopompa de 800 l/min. pag. 89 Motopompa de 1300 l/min. (MP 73) pag. 90 Motopompa de 1500 l/min. (MP 79) pag. 92 Motopompa de stins incendii cu MPR – 1600 Hidrogeneratorul de spuma usoara Tunuri pentru stins incendii cu apa si spuma pag. 88

pag. 92 pag. 94 pag. 95

CAPITOLUL XII POMPE DE VID SI CENTRIFUGE pag. 98 Pompe de vid pag. 98 Pompe centrifuge pag. 100 Pompe din dotarea autospecialelor si utilajelor de stingere a incendiilor

pag. 101

CAPITOLUL XIII AUTOSPECIALE DE STINS INCENDII Date generale pag. 103 Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri de turisme pag. 104 Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri tip camion mijlociu pag. 107 Autospeciale de stins incendii pe autosasiul tip camion greu pag. 114 Alte autospeciale pag. 120

CAPITOLUL I ACCESORII PENTRU LUCRUL CU APA Accesoriile pentru lucrul cu apa sunt mijloace destinate vehicularii apei direct de la sursele sub presiune la locul incendiului sau prin intermediul autospecialelor si utilajelor de stingere. Din grupa accesoriilor pentru lucrul cu apa fac parte: furtunul de refulare, tubul de cauciuc pentru aspiratie, teava de refulare, hidrantul portativ, distribuitorul, colectorul, sorbul pentru tuburile de aspiratie, ejectorul pentru ape mici, racordul, reductia si ajutajul pulverizator. De la inceputul capitolului, pentru a nu crea confunzii, subliniem ca denumirea de „accesorii pentru lucrul cu apa” este generica, pornind de la domeniul cu cea mai mare utilizare a acestora, parte din ele putand fi folosite si pentru transportul emulsiilor de apa si spumanti sau al pulberilor vehiculate sub presiune. Furtunul de refulare In raport de tipul lor (A, B, C sau D), furtunurile de refulare prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 111 20 B 76 25 20 ± 0,5 1,0 ± 0,2 920 700 450 200 C 53 20 D 26 20

Diametrul (interior) Presiunea de incercare (bari) Lungimea (m) Grosimea stratului de cauciuc (mm) Masa pe ml (g) Descriere

Furtunul de refulare este fabricat din fibre textile poliesterice cu tesatura circulara (fara cusatura) cauciucata, pentru a-i asigura etanseitatea si a reduce pierderile de presiune prin frecare pe timpul trecerii apei. La ambele capete, in raport cu tipul sau, furtunul este prevazut cu racorduri de refulare. Furtunul se intrebuinteaza in bucati lungi de 20 ± 0,5 m si se foloseste sub role simple sau duble, panglici sau infasurat pe vartelnitele carucioarelor port-furtun. Fig. 1 Intretinere Dupa folosire, furtunul trebuie sa fie bine curatat prin spalare cu apa, operatie executata manual sau cu aparatul pentru spalat furtunuri. Dupa spalare, furtunul trebuie uscat in locuri special amenajate sau pe stelaje inclinate, la locuri ferite de radiatii solare ori termice. Dupa uscare, se verifica starea racordurilor si garniturilor; se repara cand este cazul, iar pentru prelungirea duratei de intrebuintare se schimba dunga la intervale de 6 luni. Tubul de cauciuc pentru aspiratie In raport de tipul lor (A, B sau D), tuburile de cauciuc pentru aspiratie prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

3). Fig. Tevi de refulare Tevile de refulare se clasifica in: . . La ambele capete.tubul de racordare (2). Fig. din material plastic. B sau D. .5 8. Fig. 3a Intretinere Dupa intrebuintare se spala cu apa curata atat in interior cat si in exterior. verificat si repus in stare de functionare.ajutajul de baza (4).5 B 75 mm 2 si 1. 3 In raport de tipul lor (B. b) tevile de refulare cu robinet (fig.5 D 25 mm 3 si 4 1. proba se repeta cu toate tuburile din dotarea autospecialei racordate impreuna. Dupa verificarea fiecarui tub in parte. . 2 si 1.tevi de refulare cu robinet: .tevi de refulare simple. cu exceptia racordului.Diametrul interior Lungimea (m) Masa tubului fara racorduri (kg/m) A 110 mm 2. 2 Intretinere Dupa folosire. a garniturilor. In afara verificarilor curente care se fac dupa fiecare folosire (racorduri. 10. tubul trebuie sa fie spalat cu apa apoi uscat. tubul de racordare. racordandu-se la furtunurile de refulare sau alta sura de apa. in urma vulcanizarii. .25 Descriere Tubul de cauciuc pentru aspiratie este confectionat din straturi suprapuse de cauciuc si panza. Aderenta intre straturile de panza si cele de cauciuc se realizeaza cu ajutorul solutiei de cauciuc. Dupa 5 minute se admite o scadere a depresiunii cu 3% cu conditia ca etanseitatea pompelor sa fi fost verificata in prealabil iar tubul sa nu se deformeze.25. 14. precum si insurubarea normala pe filet a ajutajelor demontabile. se usuca in aer liber apoi se verifica starea racordurilor.750 C 445 20 8.ajutajele demontabile (5). Se compune din urmatoarele parti: (fig. 14. tubul de aspiratie este prevazut cu cate o portiune (11 – 15 cm) fara sarma care permite fixarea racordurilor A. . prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Lungimea totala (mm) Diametrul ajutajului de baza (mm) Diametrul ajutajelor finale (mm) Masa Descriere B 430 20 12. 12. . garnituri etc.tevi pentru dispersia apei.5 5. Aceasta asigura refularea jetului de apa si dirijarea lui asupra focarului.tubul maner (3) care in unele cazuri este izolat termic pentru a proteja mana servantului pe timpul temperaturilor scazute. a) teava de refulare simpla (fig. iar la celalalt capat se racordeaza la intrarea in pompe. anual sau cand se constata anumite deficiente. dupa care se sterg cu carpe moi. intarite cu sarma sub forma de spirala. b) proba la presiune hidraulica In fiecare tub se realizeaza o presiune hidraulica de 6 bari timp de 5 minute. tubul maner si ajutajul de baza formeaza o piesa comuna cu denumirea ajutaj de baza minor. 16 960 D 200 12 4 170 Este confectionata din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune sau.). 4) . C sau D).cu perdea de protectie. sa nu prezinte infiltrari de apa sau deformari. . 16 si 18 1. . Tubul trebuie sa nu se sparga.racordul fix (1).fara perdea de protectie. La tevile tip D si la unele variante tip B sau C. tubul se supune urmatoarelor probe: a) proba de aspiratie uscata Fiecare tub se inchide la un capat cu racord infundat. 3a). Se creeaza o depresiune de 640 mm coloana de mercur.

robinetul. confectionat din material plastic sau cauciuc vulcanizat.racordul fix (1). .mansonul de izolare termica (6). . 4a . in cazul incendiilor izbucnite in zone imediat invecinate cu acestea. respectiv.2 (14) 490 18 16 14 Cu perdea de protectie 500 20 16 12 tip C 1 Debitul de apa (l/min) Marimea fantei (mm) Lungimea sectorului circular de protectie a apei (m) Inaltimea sectorului circular al apei (m) Masa (kg) Descriere B 1200 5 32 10 3 C 600 3 20 6 2 Tevile pentru dispersia apei sunt confectionate din otel inoxidabil cu racord de aluminiu. Intretinere Pentru intretinere se executa aceleasi operatii ca in cazul tevilor de refulare de mana simple. Cand se lucreaza cu tevile de refulare cu perdea de protectie.a): Fig.ajutajul demontabil (8) la teava de refulare cu robinet. in cazul tevilor de refulare cu robinet si perdea de protectie. starea de curatenie a orificiilor si rotirea normala a dispozitivului de pulverizare. rezistent la coroziune si se compun din urmatoarele parti: . 5). . Fig. In raport de varianta si tipodimensiuni prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fara perdea de protectie Lungimea totala (mm) Ajutajul de baza (mm) Ajutajul intermediar (mm) Ajutajul final (mm) Marimea racordului Masa (kg) Descriere Sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compun din urmatoarele parti (fig.tubul maner (5). in plus se verifica functionarea normala a robinetului.Tevile de refulare cu robinet se prezinta in doua variante constructive si anume cu si fara perdea de protectie. cepul (3) si manerul (4). Fig.corpul tevii . B sau C. dupa manuirea manerului robinetului se actioneaza si asupra dispozitivului de pulverizare prin rotire spre dreapta. tevile pentru dispersia apei prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: (8) 485 12 10 8 tip C 1. .dispozitivul de pulverizare (9) la teava cu robinet si perdea de protectie.ajutajul de baza (7). Intretinere Pentru intretinere se procedeaza la fel ca la tevile simple. c) tevile pentru dispersia apei Tevile pentru dispersia apei (fig.racordul fix. Functionare Pentru folosire se racordeaza teava la linia de furtun. se actioneaza asupra manerului inchizand sau deschizand cepul robinetului in cazul tevilor fara perdea de protectie. . Prin manuirea spre stanga se realizeaza suprimarea progresiva a perdelei de protectie. la care se disting: corpul robinetului (2). Hidrantii portativi Hidrantii portativi se clasifica in: . 4.dispersor. Indiferent de forma de constructie acestea servesc la formarea unei perdele de apa necesara in unele situatii pentru protectia servantilor.. . deschizandu-se orificiile de dispersie a apei. 5 In raport de tip. a cladirilor etc. 4 Tevile de refulare cu robinet fara perdea de protectie sunt de doua tipodimensiuni si anume de 8 si 14 mm. . asigura refularea sub forma de perdea necesara protejarii stivelor de material combustibil din depozite.

. 8 Se rasuceste pe filet piulita de racordare cu urechi de pe corpul tubular al hidrantului pana ce acesta coboara la nivelul inelului opritor. 8). tipodimensiunea in care au fost confectionati sau materialul de constructie. In plus.inelul opritor (1) cu garnituri de etansare.hidranti portativi cu robinete. B si C.hidranti portativi cu cot simplu.capacul robinetului (6).5 max.manerul. 10 bari C 789 81 Inaltimea (mm) Masa (kg) Presiunea de lucru b) hidrantii portativi cu cot dublu (fig. a) hidrantii portativi cu cot simplu (fig.inaltimea (cu robinetul inchis. Atat la corpul cotit cat si la cel bifurcat (II) se intalnesc: . Mufele sunt piese metalice care la partea superioara au o forma triunghiulara pentru imperechere cu cheia hidrant. Fig. indiferent de tip. 7 Fig. 6b) Acest tip de hidrant prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. astfel ca urechile piulitei sa intre sub racordul cu gheare al acestuia. se deosebesc: . in raport de tip distingandu-se: . adecvata formei capului tijei ventilului hidrantului subternan. 10 bari C 789 10 Inaltimea (mm) Masa (kg) Presiunea de lucru c) hidrantul portativ cu robinete (fig.). Functionare Cu ajutorul manerului cheii hidrantului se indeparteaza capacul hidrantului subteran. 7) si mufele cheii hidrant (fig. 6 A 875 143 B 805 8. iar la partea inferioara au o forma diferita (patrata.. din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune. iar la partea inferioara o terminatie de forma unei chei tubulare triunghiulara. .flansa de etansare (4).corpul cotit – in cazul hidrantilor cu cot simplu. B si C.discul robinetului (9). de regula.2 B 803 11 max. 6a Sunt. Indiferent de rolul lor. 6b .hidranti portativi cu cot dublu. fabricati in trei tipodimensiuni: A.racordurile fixe (5).flansa cu manere (3). Se asaza hidrantul portativ pe orificiul hidrantului subteran. 10 . . hidrantii portativi au ca anexe cheia hidrant subteran (fig. 10 bari Descriere Hidrantii portativi. Diferentierea se realizeaza la partea superioara a hidrantilor. partile de baza ale acestora – corpul bifurcat si corpul tubular – sunt confectionate din fonta. mm) 1050 . .masa (kg) . . hidrantii au ca parte comuna corpul tubular de forma cilindrica (I) la care se disting: .presiunea de lucru max.tija robinetului (8). . in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. in functie de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 871 16. dreptunghiulara etc.piulita de racordare cu urechi (2).corpul bifurcat – in cazul hidrantilor cu cot dublu sau al celor cu robinete. Cheia este o piesa metalica formata dintr-o tija care la partea superioara are un maner in forma de „T” cu un capat ascutit si curbat. . . Pentru racordarea la retea.roata de manevrare (7). . In unele variante. 6a) Fig. la corpul bifurcat al hidrantului portativ cu robinete. de asemenea. 6) Acestia sunt fabricati in trei tipodimensiuni: A. . sunt confectionati.

. .roata (tija) de manevrare (5). sau cepul robinetului la distribuitorul B-2C. . .capacul robinetului (4) in cazul distribuitorului B-CBC. liniile de furtun B si C sau numai C ordonate.doua racorduri fixe tip B pentru intrarea apei (2). La incetarea lucrului se inchid robinetele. B. 1 tip B Robinete cu disc 16 bari 7. .racordul de intrare doua tip B .corpul distribuitorului (1). dupa care se dezracordeaza linia de furtun echipata. se verifica functionarea si etanseitatea sa. se deschid progresiv robinetele respective.discul (7) la distribuitorul B-CBC. La cererea servantilor 1 sau a personalului ce indeplineste atributiile acestora pe liniile de furtun ce asigura distribuirea apei. Fig. .un racord fix tip A pentru iesirea apei.1 B-CBC B 2 tip C. 9b). Distribuitoarele Distribuitoarele se clasifica in: . apoi se demonteaza hidrantul portativ rotindu-se corpul hidrantului spre stanga.trei robinete (doua la tipul B 2C) la care se disting: . La incetarea lucrului se inchide hidrantul subteran (cu ajutorul cheii hidrant).distribuitorul B-2C (fig. 10 bari . iar pe partea interioara cu trei picioruse de sprijin.presiune de lucru max. Pentru deschiderea apei (la hidrantul cu robinete) se actioneaza asupra rotilor robinetelor.un racord fix tip B pentru intrarea apei (2).racordul de iesire tip A . 9c): Fig. . se desracordeaza tuburile de absorbtie sau furtunurile de refulare de la hidrant. starea racordurilor. 9a . .masa (kg) 6. Intretinere Dupa intrebuintare distribuitorul se spala.Se rasuceste spre dreapta corpul hidrantului actionandu-se cele 2 manere de manevrare ale fansei. . 9a). La una sau la ambele iesiri ale hidrantului se racordeaza furtunuri de refulare A. se verifica functionarea corecta si etanseitatea robinetelor si a corpului hidrantului. El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari. Hidrantul subteran se curata si se acopera cu capacul sau. toate robinetele fiind inchise.o clapa de inchidere cu bolt (4). Functionare Dupa amplasarea distribuitorului la locul indicat in dispozitivul de stingere se racordeaza la intrarea B linia de furtun prin care el este alimentat cu apa si apoi la iesirile respective.trei racorduri fixe din care 1 B si 2 C la tipul B-CBC sau 2 C la cel B-2C pentru iesirea apei (3). prevazut pe partea superioara cu un maner pentru transport (8). C sau tunuri de absorbtie.corpul colectorului (1). rotirea usoara a piulitei de racordare si starea garniturii de etansare. . Prin rotire hidrantul se insurubeaza in filetul piulitei.tija robinetului (6). 10): .1 Descriere Este confectionat din aliaj de aluminiu si se compune din urmatoarele parti (fig. fiind obligat sa coboare si sa se preseze pe orificiul hidrantului subteran la care se etanseaza prin intermediul garniturii de etansare. Colectorul Colectorul prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . Pentru deschiderea hidrantului subteran se folosesc cheia hidrant si mufa adecvata. starea racordurilor si a garniturilor. El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari. Intretinere Dupa intrebuintare hidrantul se spala.5 Racord de intrare Racord de iesire Felul obturarii Presiunea maxima Masa (kg) Descriere Sunt confectionate din aliaj de aluminiu anticorosiv. Se compun din urmatoarele parti (fig. Fig.distribuitorul B-CBC (fig. 9c . 9b Distribuitoarele tip B-2C sau B-CBC prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: B-2C B 2 tip C Robinete tip canea 15 bari 4.

realizandu-se astfel mentinerea coloanei. pe care sita nu le retine.supapa sorbului cu corpul supapei (4). periodic.735 Descriere Este confectionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compune din urmatoarele parti (fig. in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Tip A 206 x 223 15 Tip b 153 x 126 12 Dimensiunile (mm) Masa (kg) Descriere Este confectionat din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compune din urmatoarele parti (fig.racordul fix tip C pentru intrarea apei (2).presiunea apei la intrare (bari) 7 – 11 .nervuri pentru intarire (9). deschide supapa si lasa apa sa se scurga. sorbul va fi introdus in cosul metalic. Dupa terminarea lucrului.5 – 2 . clapa va inchide orificiul intrarii. sorbul este supus unei probe de incercare a etanseitatii supapei. In momentul intreruperii alimentarii. 12) are urmatoarele caracteristici tehnice: . Apa ce vine prin cele doua intrari este dirijata apoi prin iesirea A (B) in conducta cu cot pentru umplerea cazanului. Sorbul pentru tuburile de aspiratie Sorbul se fabrica in doua tipodimensiuni: A si B. Ejectorul pentru ape mici Ejectorul pentru ape (fig. . se leaga la inelul acesteia o cordita pentru sustinerea sorbului.sita pentru retinerea impuritatilor (5). iar capatul liber se fixeaza de un punct de sprijin.corpul de absorbtie (4) cu rol de sorb si de picior de sprijin. prin care apa vine cu presiune mai mica. . . tuburi de aspiratie.debitul aspirat (l/min.picior de sprijin pe sol (8). pompe).corpul sorbului (II) cu un racord fix A sau B (3) in raport de tipul sorbului. intre ea si colector se monteaza o reductie A-B.masa (kg) 6.) 130 . In cazul in care conducta cu cot a cazanului pentru apa este prevazuta cu racord tip B. b) coloana de ejectie (11) la care se disting: . In caz contrar. Pe timpul functionarii – daca apa ce vine din cele doua surse are presiuni egale – clapa va sta orientata pe directia axului deschiderii A.ajutaj convergent-divergent (6). Functionare Se racordeaza sorbul la capatul inferior al coloanei de tuburi de aspiratie. Pe timpul formarii vidului in sistemul de alimentare (sorb. 13): Fig. parghia de manevrare a supapei (6) si inelul pentru legarea corditei de sustinere a sorbului (7). 10 Functionare Colectorul se racordeaza la conducta cu cot prevazuta cu racord tip A a cazanului pentru apa de la autospeciale. . capacul supapei (5). 13 a) corpul ejectorului (1) la care se disting: . . .conducta cotita (1). Se umple sorbul cu apa si in intervalul de 5 minute nu se admit scapari decat sub forma de picaturi. se trage in sus de cordita care.ajutajul convergent de ejectie (3). executate dupa fiecare folosire. supapa sorbului este deschisa de curentul de apa ce intra din sura in tuburile de aspiratie. In cazul cand apa contine impuritati de dimensiuni reduse.presiunea apei la iesire (bari) 1. in numar de patru. 11): . Se remediaza defectiunile constatate.sita sorbului (I) cu fundul sitei (1) si corpul sitei (2). In vederea actionarii parghiei de manevrare a supapei. . apa din tuburile de aspiratie apasa asupra supapei care este asezata pe scaunul aflat in corpul sitei. In afara verificarilor curente. . pentru golirea de apa a tuburilor de aspiratie. . Intretinere Dupa intrebuintare se spala si se verifica functionarea clapei si starea racordurilor. prin intermediul parghiei de manevrare. Intretinere Dupa folosire sorbul se spala si se verifica starea racordului. .Fig.racord fix B pentru iesirea apei (7). iar la racordurile B se cupleaza furtunurile ce fac legatura cu cele doua surse de alimentare. buna functionare a supapei si a parghiei ei de manevrare.

la racordul tip C pentru intrarea apei se cupleaza linia de furtun ce vine de la iesirea din pompele unei autospeciale sau ale unui utilaj.37 C 43 0. ejectorul se spala si se verifica starea racordurilor si a garniturilor. Dupa iesirea din ajutajul de ejectie.5 C 45 G2 0. racordurile fixe prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 100 G4 1.racorduri infundate. Se compun din urmatoarele (fig. . sau cand este cazul. B. garnitura de etansare (5) si nervurile exterioare radiale pentru strangere (6). 14): . c) racordurile infundate In raport de tip: A.garnitura anterioara de etansare (3) din cauciuc. viteza de scurgere se micsoreaza si se mareste presiunea. . se demonteaza si se verifica ajutajele. are loc ca urmare a unei succesiuni de fenomene. 14a .86 D 18 0. .inelul de siguranta (8) pentru retinerea tevii racordului. iar dupa trecerea pragului de strangulare in partea divergenta a coloanei de ejectie. B. C si D. . 14a): Fig.4 D 18 G1 0. Intretinere Dupa folosire. .Functionare . a) racordurile de refulare sau aspiratie In raport de tipul lor (A. pe baza principiului ejectiei. Scurgerea fluidului motor cu viteza marita spre ajutajul convergent-divergent creeaza o depresiune. locasul garniturii de etansare (4). Anual. Procesul de antrenare a apei (sau a unui alt fluid) prin principiul ejectiei. racordurile fixe sunt confectiionate din aliaj de aluminiu anticorosiv. identic cu cel descris anterior.teava racordului (7) prevazuta cu trei cercuri reliefate necesare prinderii de furtun sau de tubul de aspiratie cu ajutorul legaturii de sarma. iar la cel de tip B furtunul pentru dirijarea apei la locul dorit.corpul racordului (1).Pentru punerea in functiune a ejectorului.5 B 65 G2 ½ 0.24 Diametrul de trecere (mm) Masa (kg) Descriere Racordurile de refulare sau aspiratie se compun din urmatoarele parti (fig. b) racordurile fixe In raport de tipul lor: A. fluidul aflat in sorb (aerul si apa) este obligat sa patrunda in zona de actiune a fluidului motor.garnitura posterioara de etansare (4) din piele.reductiile de refulare sau aspiratie. Racorduri Dupa domeniul de utilizare racordurile se clasifica in: . Apa trimisa de pompe impreuna cu cea antrenata iese din ejector pe la racordul B.corpul racordului (1) este prevazut cu doua gheare de racordare (2). .1 Diametrul de trecere (mm) Filet de racordare Masa (kg) Descriere La fel ca si cele de refulare si aspiratie.racorduri fixe.1 B 62 1. datorita presiunii atmosferice.portgarnitura (2). Sectiunea micsorandu-se din nou. apa trece printr-o sectiune marita si presiunea scade brusc in timp ce viteza se mareste la cateva sute de metri pe secunda. descreste presiunea si se mareste viteza. Apa refulata cu presiune de pompe este condusa spre ajutajul convergent de ejectie de unde patrunde sub forma de jet in ajutajul convergetdiverget si antreneaza apa din sursa prin sorb. C si D) racordurile de refulare sau aspiratie prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 96 2. C si D. cu care se amesteca si patrunde in partea convergenta a coloanei de ejectie. in urma acesteia. racordurile infundate prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . Fig. doua santuri semicirculare de strangere (3). Apa intrata in ajutajul de ejectie si care ester fluidul motor isi mareste presiunea si isi micsoreaza viteza ca urmare a micsorarii treptate a sectiunii. B. 14 .

15) sunt de doua tipuri: A – B si B – C. . precum si fixarea tevii racordului sau a capacului in cazul celor infundate prin inelul de siguranta.inelul de siguranta (3) pentru retinerea capacului.6 C 45 0. 2. Este fixat prin infiletare la corpul racordului de marime superioara si imobilizat cu cele doua suruburi.diametrul ajutajului pulverizator (mm) . 16 Este confectionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si este prevazut cu bucsa racord.capacul (2). Intretinere Dupa intrebuintare se sterge si se desfunda canalele daca este cazul. in estenta constituind o imbinare a doua corpuri de racorduri de marimi diferite. doua santuri semicirculare de strangere.200 . Fig. . 14b): Fig.bataia jetului (m) .4 D 18 0. Ajutajul pulverizator Ajutajul pulverizator (fig.8 B 45 62 Diametrul mic de trecere (mm) Diametrul mare de trecere (mm) Presiunea de lucru Masa (kg) Descriere Reductiile sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune.corpul propriu-zis al reductiei cu locasurile pentru cele doua garnituri de etansare.corpul racordului de marime superioara cu doua gheare de racordare.garnitura de etansare (4) din cauciuc. cu filet pentru racordarea la teava tip C si cu canale de diametre mici care obliga apa refulata de pompa sa paraseasca teava sub forma de picaturi fine.presiunea de lucru optima (bari) . CAPITOLUL II ACCESORII PENTRU PRODUCEREA SPUMEI 14 max. 14b . in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 62 96 10 bari 2 0.corpul racordului (1).corpul racordului de marime inferioara cu doua gheare de racordare.masa (kg) Fig.Diametrul de trecere (mm) Masa (kg) Descriere A 100 1.5 6 8 35 0.dispersarea jetului (m) . nervuri exterioare radiale pentru strangere si o portiune filetata exterioara. doua santuri semicirculare de strangere. a ghearelor. a . a santurilor de strangere. Intretinere Dupa folosire. 15 Intretinere Operatiile de intretinere se executa la fel ca in cazul racordurilor. Se compun din urmatoarele parti: . Reductiile de racorduri Reductiile (fig.suprafata jetului (mp) . 16) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . .1 Sunt confectionate tot din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compun din urmatoarele parti (fig. identic cu cel descris la pct.7 B 65 0. . o portiune filetata interioara si doua suruburi. racordurile se curata si se verifica starea garniturilor.

17 . . Amestecul (emulsia) este completat si cu apa ce vine din ramura superioara. . Apa intrata in amestecator antreneaza lichidul spumant din bidon (rezervor) – pe principiul ejectiei – si formeaza impreuna cu acesta un amestec (emulsie).un sector gradat (14) avand marcate semnele plus si minus. iar pentru obtinerea unui amestec mai sarac si spuma mai putin depusa la semnul minus.patru nervuri pentru intarire (10).un robinet (13) cu cep.coloane de ejectie (1) sau ramura inferioara la care se disting: .000 790 8 942 3.000 390 6 681 2.conducta cotita (12) sau ramura superioara la care se disting: .500 5–7 237 Debitul de spuma (l/min. fie facand parte din instalatiile autospecialelor si utilajelor sau din instalatii fixe de stins incendii de la rezervoarele de produse petroliere si lichide inflamabile. tevile generatoare de spuma mecanica prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .consum de apa (l/min. se inchide orificiul de intrare a apei in ramura superioara apa fiind astfel obligata sa curga prin coloana de ejectie.un racord fix (2) pentru intrarea apei prevazut cu o sita metalica (3) pentru retinerea impuritatilor mecanice. etanseitatea si functionarea normala a robinetului. .ajutajul convergent de ejectie (4). amestecatorul se spala pana la inlaturarea completa a urmelor de lichid spumant si se verifica starea racordurilor. 17) este realizat din doua tipodimensiuni: B si C in functie de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: B 5. micsorandu-se astfel debitul si presiunea apei ce trece prin ajutajul convergent ceea ce duce la realizarea unei depresiuni mai mici si.8 C 2. amestecatorul se racordeaza la dispozitivul de interventie sau la iesirea din pompe.presiunea nominala (bar) .000 7–9 475 3. .masa (kg) Descriere 2.patru picioare de sprijin pe sol (11). Intretinere Dupa folosire.) .) Presiunea de lucru (bari) Debitul de apa (l/min) Masa (kg) Descriere Amestecatorul de linie este confectionat din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compune din urmatoarele parti (fig. 18): .000 si 10.o sageata indicatoare a sensului de circulatie a apei aflata pe partea superioara a conductei cotite. Rotind robinetul cu indicele fix catre semnul minus. Fig. dupa care isi constituie drumul spre tevile generatoare de spuma mecanica. Fig. 2. 5. Punand robinetul cu indicele fix la semnul plus.un racord fix (6) pentru iesirea amestecului (emulsiei). . cu cursa limitata pe care se gaseste un indice. Amestecatorul de linie Amestecatorul de linie (fig.debitul de spuma (l/min. In felul acesta se mareste presiunea in ajutajul convergent si. creindu-se astfel o depresiune mai mare ce duce la antrenarea unei cantitati sporite de lichid spumant.0 10. . o parte din apa refulata circula prin ramura superioara. a supapei de retinere si starea de curatenie a sitei.lungimea (mm) .un racord fix tip D (9) pentru racordarea tubului de aspiratie a lichidului spumant.500. Functionare Pentru punerea in functiune.ajutajul convergent-divergent (5). 18.0 1. fie ca accesorii distincte. La racordul D se ataseaza tubul de aspiratie care se introduce cu celalalt capat in bidonul (rezervorul) cu lichid spumant.600 10 910 6. se pune robinetul cu indicele fix la semnul plus.corpul supapei de retinere (7) in care se gaseste supapa de retinere (8) din sticla sau cauciuc ce asigura circulatia lichidului intr-un singur sens. Tevile generatoare de spuma mecanica In raport de tipul lor. tevile generatoare de spuma mecanica.) . cu sageata indicatoare a sensului pe directia de curgere a apei.500 5. bidonul pentru lichid spumant si dispozitivul de transvazare spumant.000 l/min. . . . ca urmare. deci.0 .Accesoriile pentru producerea spumei sunt mijloace care concura la realizarea spumei mecanice sau chimice. Pentru obtinerea unui amestec mai bogat in lichid spumant si formarea unei spume mai dense. la antrenarea unei cantitati mai reduse de lichid spumant. si viteza de circulatie a apei. Din grupa acestor accesorii fac parte: amestecatoarele de linie.

Intretinere Dupa folosire teava generatoare de spuma mecanica se spala pana la inlaturarea completa a lichidului spumant si se verifica starea de curatenie a racordului si a ajutajelor. petrochimice sau al celor din depozitele de produse petroliere.) 475 . Generatorul de spuma chimica Generatorul de spuma chimica are urmatoarele caracteristici tehnice: . . Functionare Se toara praful in palnie. 19): .conducte auxiliare: .) 3000 . .partea tronconica (2). .Tevile generatoare sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compune din urmatoarele parti (fig.conducta pentru golire. . care are loc in interiorul tevii generatoare. aerul din orificiile exterioare ale corpului de racordare. . trece prin cele 4 ajutaje practice in interiorul corpului de racordare si la iesire antreneaza.sulfat de aluminiu Al2(SO4) . Ajutajele sunt inclinate pentru ca jeturile lor sa se intalneasca intr-un punct pe axul jetului central.coloana de ejectie la care se deosebesc: .consum de praf de 8 bari (kg) 60 – 63 .bicarbonat de sodiu HnaCO3 . amestecul de apa si lichid spumant patrunde in teava pe la racordul fix.ajutaj convergent-divergent (7).racordul fix (5).racordul fix tip B (10) pentru iesirea amestecului. In cea de-a doua faza. fie inclus in instalatiile autospecialei. din care unul central si trei dispuse periferic.masa (kg) 40 De regula. ce asigura circularea amestecului de apa si praf unic intr-un singur sens si gratarul opritor al supapei (9). Descriere Se compune din urmatoarele parti (fig. .ajutaj convergent de ejectie (6).conducta de manometru ramificata din conducta circuitului de spalare. sunt practicate orificiile pentru intrarea aerului (3).carcasa de tabla (1) cu capac de inchidere. la terminarea partii tronconice a tevii. se verifica starea racordurilor. 20): .conducta pentru circuitul de antrenare a prafului ce se ramifica din coloana de ejectie dupa robinetul de deschidere a apei si care este prevazut cu robinet de inchidere.debitul minim de spuma (l/min. apa ce intra in coloana de ejectie pe la racordul C antreneaza. Lungimea liniei de refulare de la racordul B al generatorului si pana la teava nu trebuie sa fie mai mica de 40 m sau mai mare de 100 m.palnia pentru praf (2) cu sita metalica (3).tipul spumantului: . Astfel. fie intercalat in dispozitivitul de interventie sau la iesirile din pompa (amestecator de linie sau generator de spuma mecanica). . se formeaza spuma prin absorbtia aerului si inglobarea acestuia in emulsia de apa si lichid spumant. .robinet (5) pentru deschiderea apei. manere pentru transport si suport de sprijin aflat la partea inferioara. 19 . praful din palnie si are loc o reactie chimica dupa formula: 6HnaCO3 + Al2(SO4)3 = 6CO2 + 2Al(OH3) + 3 NaSO4 in urma careia rezulta spuma chimica ce este refulata pe teava. iar la partea interioara ajutajele pentru trecerea amestecului (emulsiei) de apa si spumant (4). pe principiul ejectiei. pe principiul ejectiei.corpul de racordare. etanseitatea robinetelor. generatorul de spuma chimica se intrebuinteaza in cadrul instalatiilor semifixe existente in obiectele chimice. . .un racord fix tip C (4) pentru intrarea apei. care se ramifica din coloana de ejectie inaintea robinetului de deschidere a apei si este prevazuta cu robinet de inchidere si furtun prelungitor din cauciuc.presiunea de lucru (bari) 0–8 . . Functionare Teava generatoare de spuma se foloseste numai in combinatie cu un dispozitiv preamestecator de spuma. In prima faza cu ajutorul dispozitivului de dozare (amestec) se formeaza emulsia de apa si spumogen. Procesul de formare a spumei are loc in doua faze.conducta pentru circuitul de spalare a prafului. .partea cilindrica (1) pe care sunt sudate doua inele metalice pentru intarire si pentru fixarea tubului prelungitor. In partea exterioara a corpului de racordare. Intretinere Dupa intrebuintare se spala cu apa pana la inlaturarea resturilor de praf si spuma. cu robinetul de inchidere. 20 . circular (la 120°). Fig. .supapa de retinere (8) din cauciuc. sudata la partea cilindrica si la corpul de racordare. Fig. conductelor si a supapei de retinere.consum de apa la 8 bari (l/min.

presiune ce se verifica la manometru. . debitul circuitului de antrenare a prafului si pozitia dopului de reglaj.lungimea (m) 3 . Prelungitorul tevii generatoare de spuma Caracteristicile tehnice ale prelungitorului tevii generatoare de spuma sunt urmatoarele (fig. etanseitatea robinetului. formand prin dizolvarea lui emulsia de apa si spumogen praf. . verificandu-se starea racordurilor. 21): Fig. Pentru a se asigura dizolvarea completa a spumogenului praf lungimea liniei de furtun intre dozator si teava generatoare de spuma trebuie sa fie cel putin 60 m. b) conducta pentru circuitul de antrenare a prafului (11) ce se ramifica din coloana de ejectie inainte de ajutajul convergent. se ia o medie de consum de 6 kg praf pe minut. Daca timpul este mai mare de 20 secunde se mai deschide dispozitivul de reglaj. .supapa de retinere (8) din cauciuc. 21 a) corpul generatorului la care se deosebesc: .dispozitivul de reglaj (2) format dintr-un dop metalic. pe principiul ejectie. Apa intrata in coloana de ejectie pe racordul C antreneaza. iar la racordul B. Dizolvarea prafului si omogenizarea amestecului se continua dea lungul liniei de furtun. pana ce se observa ca apa din palnie este antrenata in totalitate pe coloana de ejectie.presiunea de lucru (bari) 6–8 . Pentru reglare. prevazuta cu robinet de inchidere.Spalarea generatorului dupa folosire se face utilizandu-se circuitul de spalare dupa deschiderea prealabila a robinetului conductei de golire.conducta pentru golire (7) cu buton de inchidere. linia de furtun pentru dirijarea amestecului de apa si spumogen praf spre teava generatoare de spuma mecanica. 22 Pentru utilizare se cupleaza capul deversor la prelungitorul tevii generatoare. pe care se afla manometrul pentru controlul presiunii apei (12). c) cadrul suport (13) prevazut cu picioare de sprijin si maner pentru transport.consum mediu de spumant (kg/min) 5–8 . Se deschide robinetul circuitului de antrenare a prafului rotindu-se aproximativ o jumatate de tura. de forma dreptunghiulara. un surub cu roata de manevrare si un suport filetat pentru surub. Buna functionare a dozatorul depinde de concordanta intre presiunea apei ce intra in coloana de ejectie.ajutajul convergent de ejectie (5). Pentru aceasta se pune dozatorul in functiune (folosind 2 kg praf) si se cronometreaza timpul in care a fost consumat. iar daca este mai mic se inchide.coloana de ejectie (3) la care se disting: . Se toarna praf in palnie. 22) este confectionat din tabla de otel avand la partea inferioara forma cilindrica. 23): .debitul minim de spuma (l/min) 5000 . . respectiv 2 kg in 20 secunde.un racord fix C (4) pentru intrare a apei. Dozatorul pentru spuma mecanica Dozatorul pentru spuma mecanica prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . . la racordul C se cupleaza furtunul ce vine de la pompe. operatie ce se repeta pana la stabilirea scurgerii optime a prafului in cadrul limitelor admise. a conductelor dopului metalic. Antrenarea prafului din palnie este ajutata de jetul de apa al circuitului de antrenare. insuruband apoi fluturele colierului de strangere. care asigura circularea emulsiei intr-un singur sens si gratarul opritor al supapei (9). iar la partea superioara un orificiu de refulare a spumei. ce iese pe langa supapa de retinere prin racordul B. praful din palnie cu care se amesteca. Functionare Pentru punerea in functiune a dozatorului. Capul deversor Capul deversor (fig. . Se refuleaza apa cu presiune de 6 – 8 bari la intrarea in generator. . prevazut cu un colier de strangere.consum de apa mediu (l/min) 1000 .racordul fix tip B (10) pentru iesirea amestecului de apa si spumogen praf. se inlatura resturile de praf si emulsie. dupa care se marcheaza pozitia optima a dispozitiviului de reglaj. dupa care se deschide dopul metalic al dispozitivului de reglaj manevrand roata acestuia cu o jumatate pana la o tura. Intretinere Dupa intrebuintare dozatorul se spala. Aerul este inglobat in amestec la teava generatoare in care se obtine spuma mecanica. Fig.palnia cu sita metalica pentru praf (1). functionarea normala a dispozitivului de reglaj si a supapei de retinere.ajutajul convergent-divergent (6).masa (kg) 35 Descriere Se compune din urmatoarele parti (fig.

Fig. casca este prevazuta cu doua cureluse din piele si o catarama. precum si pe timpul sedintelor de instructie la tehnica ca de lupta. calamitati naturale. Fig. cu sectiuni diferite la cele doua capete. Suruburile colierelor se ung dupa fiecare intrebuintare. costumul de protectie contra apei. trusa cu butelii si cartuse filtrante.posibilitati de racordare la teava generatoare de spuma de . Fig. 26) are greutatea de cca 600 g si se prezinta in doua variante: casca fara vizor si casca cu vizor.masa (kg) 5000 l/min 32 Prelungitorul tevii generatoare de spuma este confectionat din teava de aluminiu rezistent la coroziune. . 24) foloseste la transportul si pastrarea lichidelor spumante utilizate la stingerea incendiilor. starea manerelor si a imbinarilor de la pereti. 24 Intretinere Trimestrial se goleste de lichidul spumant si se spala cu jet puternic de apa in scopul inlaturarii reziduurilor.un maner pentru transport. casca este prevazuta cu aparatoare impermeabila (1) pentru gat si un vizor din stiplex (2). cizmele de protectie cu talpi neperforabile.7 Descriere Este confectionat din tabla de otel. 26. Bidonul pentru lichid spumant Bidonul pentru lichid spumant (fig. cureluse de panza. rama din mesina si snur textil pentru ajustare.capacitate utila (l) 20 . se spala si se verifica starea colierelor de strangere (racordurilor) si a capetelor tubului. . aparatul pentru cercetare chimica.masa (kg) 6. Fig.o gura de umplere-scurgere cu capac.. La unele tipuri de prelungitoare colierele de strangere sunt inlocuite cu racorduri fixe sau cu o piesa filetata. . Caracteristici tehnice: . Dispozitiv de transvazare spumant Dispozitivul se compune dintr-o teava sifon care se insurubeaza in locul busonului butoiului si care se continua cu un furtun tip D pentru transvazare (fig. cizmele de cauciuc electroizolante. Casca Casca (fig. are o forma paralelipipedica si se compune din urmatoarele parti: . Tubul terminal la care se monteaza capul deversor nu are decat un colier de strangere la partea sa inferioara. aparatele izolante cu oxigen. aparatele izolante cu aer comprimat.fundul bidonului. instructie tactica si pregatire fizica de specialitate. masca contra fumului si gazelor. La capatul cu sectiune mai mare este prevazut un colier de strangere cu surub si piulita fluture pentru priderea la teava generatoare sau intre ele. In exterior bidonul se sterge. Descriere Este confectionata din straturi de tesatura de bumbac impregnate cu un lac special. In varianta cu vizor. Intretinere . Din grupa accesoriilor pentru protectie fac parte: casca. CAPITOLUL III ACCESORII PENTRU PROTECTIE Accesoriile pentru protectie sunt mijloace care se folosesc in scopul protejarii personalului pe timpul actiunilor de interventie la incendii. Ca materiale pentru tesatura se mai pot folosi fibre de sticla sau sintetice. trusa electrica. La partea superioara casca este prevazuta cu o nervura longitudinala pentru intarire. manusile de cauciuc si ochelarii pentru sudura. In interiorul castii se gaseste sistemul de protectie si fixare compus din tampoane de masa plastica sau cauciuc spongios. 33 Intretinere Dupa folosire.patru pereti laterali intariti prin nervuri. 25 Timpul de transvazare a unui butoi de 200 kg este de cca 4 min. Pentru fixare pe cap. 25). apoi se verifica si se remediaza etanseitatea capacului. costumul de protectie anticalorica. pe doi din acestia fiind plasate manerele laterale pentru transport.capacul bidonului la care se disting: .

cu evitarea contactului caloric. Fig.tip apropiere usor (A. . flacari sau in timpul lucrului in incinta cu temperatura de pana la 250ºC.cizme inalte pana la sold. casca se curata prin stergere cu apa in care este dizolvat cu sapun. costumele de protectie anticalorica sunt: . c) costumul de protectie anticalorica tip apropiere usor Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile apropierii la 2 – 3 m de sursele radiante puternice. mansete cu elastic si nasturi. 27. 28 b Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile impuse de patrunderea prin flacari.haina lunga pana la genunchi. . Greutatea totala a costumului este de cca 7 kg.tip patrundere greu (P.cizme scurte de protectie cu dubluri interioare din pasla. etansa pe talie. .N. . . Greutatea costumului este de cca 10 kg.tip apropiere normal (A. Greutatea costumului este de cca 15 kg. 28 a).). b) costumul de protectie anticalorica tip patrundere normal (fig.bluza stransa pe talie cu sicana de etansare. . La fel ca si costumul de apropiere normala. 28 b) Fig.combinezon cu gluga si cizme etanse avand practicata o deschizatura dorsala cu locas pentru aparat de respiratie. d) costumul de protectie anticalorica dip patrundere greu (fig. cu dubluri interioare din pasla. .N.gluga este prevazuta cu casca interioara si vizor metalizat. iar cizmele sunt dublate in interior cu pasla. bazoane la genunchi. se cos cu fire de azbest eventualele rupturi si se inlocuiesc vizorii daca s-au spart. a) costumul de protectie anticalorica tip apropiere normal Asigura protectia pompierilor in conditiile impuse de lucru in vecinatatea surselor foarte intense de caldura radianta si a contactului accidental cu flacarile. pe talii de la 0 la 4 si grosimi cuprinse intre 44 si 58. Intretinere Dupa intrebuintare se curata. se remediaza eventualele defectiuni ale sistemului de protectie si fixare pe cap.pantaloni cu bretele reglabile.U. Costumul de protectie anticalorica In raport de destinatie. Este confectionat din panza de azbest aluminizata. Este confectionat din panza de azbest aluminizata. Costumul de protectie contra apei Costumul de protectie contra apei (fig. Fig. se spala cu apa si sapun. cu casca interioara si vizor duplex metalizat si locas dorsal pentru aparat de respiratie. Se compune din urmatoarele parti: . prevazuta la umeri cu o pelerina platca.G.gluga detasabila cu casca interioara si vizor duplex antisol.Dupa folosire.manusi cu un singur deget. 27) este confectionat din material de foaie de cort. .). Periodic. Greutatea completului este de cca 7 kg. Intretinere Dupa folosire se curata prin periere si se fac repartitiile necesare. cand este cazul.manusi cu un deget. captusit cu panza de bumbac rezistenta si se compune din urmatoarele parti: .). . captusit cu panza de bumbac rezistenta la actiunile mecanice.pantaloni cu burduf lateral si bretele reglabile. al contactului caloric intermitent si atmosfera respirabila. buzunare. . Se compune din urmatoarele parti: . nasturi. este confectionat din panza de azbest aluminizata captusit cu panza de bumbac. precum si din pantaloni.). Se compune din urmatoarele parti: . .gluga detasabila cu casca interioara din textolit si vizori din geam duplex antisol (fumuriu). 28 a Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile trecerii prin culoare. . cu treceri de scurta durata sau lucrul in incinte incalzite la peste 250ºC si cu atmosfera irespirabila. .bluza. manusi si cizme de aceeasi constructie ca in cazul costumului de protectie anticalorica tip apropiere normala.manusi cu un singur deget. . Se compune din bluza cu gluga atasata.tip patrundere normal (P.

incarcatura formata din stratul de uscare inferior (4) din clorura de calciu. aerosoli. Ele sunt fixate etans ca masca exterioara prin doua rame metalice crestate.racordul filetat (1) pentru racordarea la blocul supapelor. . parathion-nicotox). 29 b De forma cilindrica. Protejarea vizoarelor contra aburirii atat pe timp de vara cat si pe timp de iarna se asigura prin modul de constructie al mastii. c) blocul supapei de expiratie Este realizat din acelasi material ca blocul supapei de inspiratie. prevazuta cu doua supape dispuse lateral (supapele de inspiratie). blocul supapei de expiratie. are rolul. prevazut cu capac de protectie. 29 b) Fig. Fig. avand ca incarcatura straturi superioare de filtre fum. menit sa asigure protectia respiratiei impotriva fumului. cordelele si cataramele de fixare si cordeaua de purtare. perforat. Prezinta un filet interior si este fixat de masca exterioara printr-un colier metalic.vizibilitate binoclulara – camp vizual relativ – 85%. b) blocul supapei de inspiratie Este executat din material plastic rezistent si are montat pe el supapa de inspiratie si o garnitura de cauciuc. 29 a) De forma cilindrica. clor. Sacul port-masca . 29) prin modul de constructie asigura: . este prevazuta cu o piesa din material plastic ce are rolul de a-i impiedica deformarea pe timpul pastrarii. de a micsora la maximum spatiul mort. d) vizoarele Au forma aproximativ triunghiulara si sunt executate din sticla duplex. stratul de hopcalita (amestec de oxid de cupru si bioxid de mangan cu cantitati mici de argint si cobalt 5) care are rolul de a oxida oxidul de carbon la temperatura noramala. Aerul de inspiratie spala vizoarele in interior la fiecare ciclu respirator. oxizi de azot. . vizoarele. . e) cataramele si coardelele de fixare Masca are 8 catarame din care 6 cu doua traverse pe care se monteaza cordelele de fixare (doua frontale. precum si noxe diverse (acid cianhidric. 29 a . De asemenea. aerosolilor si a unor noxe diverse. Cataramele sunt executate din material plastic rezistent si se fixeaza la masca exterioara in prelungirile acesteia. iar aerul de expiratie nu vine in contact cu acesta intrucat este izolat de masca interioara. Toate se unesc intr-o placa occipitala. cu inscriptia „CO”. Etansarea este asigurata si de o rama de cauciuc care urmareste conturul fetei.volum redus al aerului respirat. pe langa realizarea celei de a doua linii de etansare pe figura. Pe masca exterioara se gasesc montate: masca interioara. 29 Se compune din urmatoarele parti: Masca exterioara cu anexele ei Masca exterioara este executata din cauciuc rezistent la actiunea substantelor toxice.orificiul pentru intrarea aerului (2) prevazut cu filet. b) polivalent (fig. transformandu-l in bioxid de carbon. doua maxilare) si doua catarame cu trei traverse pe care se monteaza cordeaua de purtare. De mentionat ca acest tip de cartus nu retine oxidul de carbon. blocul supapei de inspiratie. la care se deosebesc: Fig.etansare principala la periferia fetei si etansare secundara nasgura (semimasca interioara). iar cordelele de fixare sunt executate din cauciuc si prezinta pe ambele suprafete insemne de reglaj al mastii pe figura. .Masca contra fumului si gazelor Masca contra fumului si gazelor (fig. . doua temporale. Cartusul filtrant a) contra oxidului de carbon (fig. a) masca interioara Este confectionata tot din cauciuc. (avand montata supapa de expiratie la exterior) si este prevazut cu un capac de protectie. Are o forma ce permite mularea si etansarea perfecta pe cap. la care se poate insuruba dopul metalic de inchidere sau cartusul contra fumului . Fixarea la masca exterioara se realizeaza tot printr-un colier metalic.protectia vizoarelor impotriva aburirii. f) cordeaua de purtat Este executata tot din cauciuc se serveste la sustinerea mastii de gatul purtatorului in pozitie de asteptare.nervuri pentru intarire (3). si stratul de uscare superior (6).

30) se compune din urmatoarele subansambluri principale: a) carcasa aparatului (1) Este confectionata din tabla de aluminiu sau din material plastic presat cu fibre de sticla pe o plasa din sarma.5 ± 0. Intretinere Dupa intrebuintare. se verifica starea fetei mastii.Sacul port-masca este confectionat din masa plastica pe suport textil si constituie ambalajul subansamblurilor ce alcatuiesc masca contra fumului si gazelor. Robinetul buteliei asigura retinerea oxigenului sub presiune din recipient. 495 B/400 (fig. mastile sunt fabricate pe talii indicate printr-o cifra romana imprimata pe masca exterioara. Inchiderea si deschiderea carcasei aparatului izolant se realizeaza prin intermediul a doua clapete laterale. a vizoarelor si existenta supapelor. culoarea conventionala a oxigenului. . oxigenul necesar regenerarii aerului expirat si este confectionata din otel aliat sau duraluminiu. indiferent daca aparatul se foloseste sau nu. are forma cilindrica. o bentita cu carabiniera si o eticheta pentru scrierea numelui. serveste la fixarea tuturor subansamblurilor din aparat. A.dozarea cantitatii de oxigen pentru regenerarea aerului expirat. . Fig.. Cartusele filtrante.talia III – inaltimea fetei purtatorului pana la 110 mm. In raport de caracteristicile fetei purtatorului. Aparate izolante cu oxigen A.aparate izolante cu oxigen. Capacitatea buteliei este de 0. atunci cand in interiorul lui temperatura aerului creste ca urmare a reactiei chimice exoterme care are loc in cartus. cu o prelungire filetata interior pentru fixarea robinetului buteliei. servantul trebuie sa dea jos aparatul de pe spate si sa-l aseze cu capacul pe vatra lucrarii prin care circula.8 – 1. se sterg si li se pune capacul sau dopurile de protectie. Partea posterioara a carcasei este prevazuta cu orificii pentru ventilarea aparatului pe timpul functionarii. Este prevazut cu o cordea de sustinere. sub presiune. Se utilizeaza in medii in care procentul de oxigen este sub 17%.. Functionarea mastii Pentru folosirea mastii se racordeaza cartusul filtrant la blocul supapei de inspiratie. In aceasta ultima situatie. In partea opusa rozetei. Aparatele izolante Aparatele izolante se clasifica in: . 495-B/400.talia II – inaltimea fetei purtatorului de la 111 la 125 mm. In cazul cand se lucreaza in prezenta oxidului de carbon se racordeaza mai intai cartusul filtrant pentru oxid de carbon si la acesta. Rezultatul in mm se foloseste la stabilirea taliei conform datelor de mai jos: . Z. In interior are trei compartimente pentru masca exterioara si cartusele filtrante.Z.dozajul fix are valoarea de 1.talia I – inaltimea fetei purtatorului peste 125 mm.15 – 1. precum si la protejarea lor. parghii si arcuri.A. cand concentratia substantelor toxice este mare. fapt pentru care le vom face o descriere mai amanuntita. asupra constructiei si functionarii carora nu insistam intrucat demontarea reductorului se realizeaza numai de catre specialisti in vederea reglarii si repararii lui. Dozarea continutului de oxigen se realizeaza astfel: . ajutand si la impingerea aparatului in fata la trecerea prin spatii inguste. masca exterioara se curata in exterior prin stergere si se usuca in interior prin tampoane cu o carpa moale. de bioxidul de carbon si vaporii de apa. c) Reductorul de presiune (3) Indepineste urmatoarele functii: . Pentru stabilirea taliei se executa masurarea inaltimii fetei purtatorului (distanta dintre radacina nasului si barbie). b) butelia de oxigen (2) Contine. O sita din metal asezata la iesirea din butelie impiedica antrenarea o data cu oxigenul a eventualelor particule de rugina care ar putea infunda reductorul de presiune. ventilul are o terminatie filetata la exterior ce se racordeaza la reductorul de presiune si prin intermediul unei piulite hexagonale. Aparatele izolante cu oxigen realizeaza purificarea aerului expirat. . . dupa uscare. prin intermediul unui material absorbant.01 l.35 – 1. in special cand se lucreaza la incendii.reducerea presiunii din butelie la presiunea de lucru de 3 atm. cartusul filtrant polivalent. In afara lor se mai gasesc in dotare aparate tip: DRAGER. Aparatul izolant MEDI B. la care se adauga temperatura din zona. Tipurile de aparate izolante cu oxigen cu raspandire in unitatile de pompieri sunt: MEDI tip B. . deasupra vizoarelor. AUER si CH-146. Reducerea presiunii oxigenului din butelie se realizeaza cu ajutorul unor membrane.65 CO2/min.aparate izolante cu aer comprimat. fata mastii se pudreaza cu talc. MEDI tip 17108 si MEDI tip 17117. si intra in functiune in momentul in care se deschide butelia de oxigen. De asemenea. bombata la ambele capete. iar cartusul filtrant si masca nu pot asigura protectia decat un timp foarte scurt sau cand se lucreaza in atmosfera viciata cu vapori si substante pe care cartusul filtrant al mastii nu le poate retine. 30 Capacul carcasei este detasabil si prevazut cu nervuri longitudinale care au rolul de a-i conferi o rezistenta mai mare la diferite solicitari. iar supapele se curata de impuritati cu o perie sau pensula moale. precum si imbogatirea lui cu oxigen in raport de efortul depus pe timpul lucrului. Este vopsita in albastru.

30 d Fiind gofrat. Cadrul se fixeaza la partea superioara in doua orificii ale aparatului izolat. impinge supapa de preaplin intr-o placa metalica (4) de pe aparat eliminand aerul in exces.pune in functiune supapa de preaplin.dozajul prin suplimentare manuala are aceeasi valoare ca in cazul celui automat si intra in functiune prin actionarea butonului aflat langa rozeta buteliei si tinut in pozitia „inchis” de un resort metalic. 30 b. f) sacul de respiratie (fig.tija sirenei de alarmare (13). Pe fata anterioara a sacului (1) se gaseste un triunghi metalic in care se fixeaza parghia automatului pulmonar (2) si supapa de preaplin (3).). Este confectionata din tabla de alama si in sectiune se prezinta ca in fig.conducta de alimentare (b) pe care oxigenul circula cu presiunea de 3 atm. . perfect orizontal si in jos pentru a nu deranja in timpul lucrului. 30 b La cutia supapelor se deosebesc: camera de inspiratie (1) in partea ei inferioara si camera de expiratie (2). pozitionarea conductelor fata de reductorul de presiune si butelie este prezentata schematic in fig. cedand oxigen suplimentar. .retine eventualele impuritati scapate si care odata ajunse in sac cad in partea inferioara a acestuia. . aflat la partea inferioara. Actionarea se realizeaza prin apasari scurte pentru eliminarea consumului suplimentar de oxigen.doua orificii cu dispozitiv filetat pentru racordarea la cutia supapelor. 30 c In aparatul izolat. . si intra in functiune atunci cand servantul. .pune in functiune parghia automatului pulmonar. . . Fig. cu una sau doua insertii din material textil in interior.supapa de inspiratie (4).conducta sirenei de alarma ce merge pe sub cartus la partea superioara a cutiei de supape si prin care oxigenul circula cu aceeasi presiune de 3 atm. . . e) cartusul filtrant (5) Are rolul de a retine bioxidul de carbon din aerul expirat. Fig. Fig. procesul de respiratie in cele doua faze: faza de inspiratie si faza de expiratie. este confectionat din tabla si la el se deosebesc: .racordul conductei de alarma (10). Prin supapa de preaplin se elimina aerul din sac in cazul unei umpleri exagerate evitandu-se astfel spargerea sa.conducta finimetrica (a) pe care oxigenul circula cu presiunea existenta in butelie.racordul furtunului de inspiratie (6).supapa de expiratie (9). 30 c) Are rolul de a inmagazina o cantitate de aer mai ales in timpul depunerii unui efort mai redus. sacul de respiratie indeplineste urmatoarele functii: . Fig. In camera de inspiratie se gasesc: . depunand un efort mai mare (transport de materiale sau accidentati. 30 a. fiind prevazut cu doua orificii prin care se racordeaza la cartusul filtrant (printr-o piesa numita cot striat) si la cutia de supape. Furtunurile de respiratie se compun din: . .furtunul de inspiratie. d) cutia supapelor (4) Are rolul de a separa. H2O cand sacul. Aceasta conducta are sectiunea mai mare pentru ca la intrarea in ea oxigenul sa-si micsoreze viteza cu care urmeaza sa intre in camera de inspiratie a cutiei cu supape.sageata care indica sensul de circulatie a aerului expirat si care la montare trebuie sa corespunda ca sens cu cea de pe suportul cartusului.constituie rezervor de aer cu un continut redus de oxigen (cca 17% O2). de aceea. La carema de expiratie se deosebesc: .orificiile sirenei de alarmare (14). si care merge tot pe langa butelie pana la cutia supapelor unde se termina prin capul dispersor prevazut cu patru orificii dispuse in cruce si in plane diferite pe unde oxigenul este dispersat in camera de inspiratie. umplandu-se. inspira mai adanc si creeaza in circuitul aparatului o depresiune. Supapa se deschide la o presiune de 20 – 40 mm col. cauciucul permite indoirea furtunurilor fara riscuri de obturare si face ca acestea sa fie mai flexibile pentru a nu jena miscarile corpului. . . . 30 d) Sunt confectionate din cauciuc gofrat. . .dozajul prin automatul pulmonar ce are valoarea de la 0 la 20 l O2/min. deschide dispozitivul de dozare prin automatul pulmonar. in aparatul izolant. .condenseaza vaporii de apa proveniti din cartusul filtrant. . Este confectionat din panza cauciucata si are capacitatea de 4 – 6 l.resortul metalic (12). compus din doua elemente racordate intre ele printr-o piesa metalica la care se gaseste fixata cutia de saliva. 30 a. . .lamelele metalice (15). pentru marirea rezistentei la rupere. se fixeaza. Pe partea posterioara sacul de respiratie (sacul pulmonar) este prevazut cu un manson prin care se trece un cadru de sarma ce fixeaza sacul de aparat. .incarcatura formata din straturi de granule de hidroxid de sodiu (soda caustica).sirena de alarma (8). respectiv la sacul de respiratie. iar la partea inferioara se trece pe dupa conducta de g) Furtunurile de respiratie (fig.racordul furtunului de expiratie (7). in partea superioara. separate intre ele prin site de sarma ondulate si plane. despartite printr-un perete diagonal (3).capul dispersor (5). atunci cand sunt montate furtunurile la aparat.membrana de cauciuc (11).. .raceste aerul expirat ce vine din cartusul filtrant fierbinte. urcari etc. ce are rolul de a colecta saliva si de a umezi aerul inspirat. De la reductorul de presiune se ramifica 3 conducte: . Aceasta conducta merge pe langa butelie si iese din aparat pe sub bratul stang al servantului.

urmatorul calcul: . Sirena de alarma mai suna in urmatoarele doua situatii: .se rupe sigiliul. Orificiul de la furtunul de expiratie are un prag mai inalt obligand astfel saliva sa circule prin furtunul de inspiratie pentru a se colecta cu cutia special destinata. . Un manson de piele tine apropiate intre ele cele doua furtunuri. . .. Pentru ca aparatul izolant sa asigure protectia servantului pana la parasirea zonei periculoase. De mustiuc este fixata clema nazala pentru obturarea nasului. Oxigenul care vine cu presiunea de 3 atm. in caz ca aceasta este sub 145 respectiv 195 atm.3 – 0. sacul de respiratie se umple cu aer aproape complet pana la finele ciclului de expiratie si se goleste cca 0. . se destinde tragand in sus tija si sirena de alarma. Parghia face miscari relativ mici. impiedicand astfel patrunderea impuritatilor. .se racordeaza la furtunurile de respiratie prin insurubare si se consolideaza cu ajutorul cheii mustiucului sau masca de etansare. Montarea aparatului izolant comporta urmatoarele operatii: . Atunci cand presiunea oxigenului pe conducta sirenei de alarma scade sub 3 atm. . avand grija ca la imbinari garnitura sa fie pusa corect. Pe capul furtunului finimetrului. intra in sacul de respiratie de unde urmeaza sa treaca in camera de inspiratie pentru a fi imbogatit cu oxigen. . deschizand astfel supapa de dozare si cedand oxigen suplimentar. Aici are loc retinerea bioxidului de carbon rezultand carbonat de sodiu si vapori de apa.butelia de oxigen a fost deschisa doar printr-o singura rotatie a rozetei si la trecerea printr-un spatiu ingust s-a frecat in sens invers inchizand butelia. Finimetrul este prevazut cu un cap de racord la furtunul finimetric. pe conducta sirenei de alarma. astfel ca tija din interiorul automatului pulmonar nu deschide supapa de dozare pentru cedarea unei cantitati suplimentare de oxigen. In timpul repausului sau in cazul depunerii unui efort mediu. centura de mijloc si cureaua de piept. antrenand totodata parghia ce este racordata la triunghiul metalic de la sca si care la un moment dat apasa asupra tijei din interiorul automatului pulmonar. corespunzatoare presiunii maxime de incarcare cu oxigen. Incalzirea cartusului pe intreaga suprafata este un indiciu ca incarcatura este nealterata si functionarea aparatului este normala. cele doua furtunuri fiind cuplate intre ele printr-o piesa metalica la care se fixeaza masca de etansare sau mustiucul. Reactia dintre NaOH si CO2 avand caracter exoterm.. k) masca de etansare Confectionata din panza cauciucata. . aerul expirat trebuind sa strabata interiorul sirenei punand in miscare lamelele metalice care scot un sunet ca de muzicuta ce avertizeaza scaderea presiunii in butelie. Aceasta piesa metalica are doua orificii interioare ce corespund celor doua furtunuri. se inspira si se fixeaza mustiucul sau masca de etansare. h) finimetrul (manometrul) Serveste la masurarea in orice moment a presiunii oxigenului din butelie la parametrii cuprinsi intre 0 – 250 atm. se desfac capacele cartusului filtrant si se scutura praful alcalin. Functionare Dupa echiparea cu aparatul izolant (fixarea aparatului izolant pe spatele purtatorului...se deschide robinetul buteliei de oxigen si se controleaza la finimetru daca presiunea din butelie este de 150 sau 200 atm. Daca purtatorul aparatului izolant depune un efort mai mare si constant. . in consecinta.se inchide ventilul buteliei. sacul de respiratie se goleste treptat. potrivirea bretelelor si strangerea centurii curelei de piept) se da drumul la oxigen.. fetele sale se apropie. si doua proeminente ce se tin intre dinti. consumul de de oxigen creste si. din sacul de respiratie prin supapa de inspiratie. Pentru a afla momentul in care trebuie sa se retraga in afara zonei periculoase servantul face. Un dop de cauciuc serverste la inchiderea mustiucului in stare de repaus. Pe cadran este trasata o liniuta de reper in dreptul diviziunii de 150 sau 200 atm. In acest fel aerul expirat are posibilitatea sa treaca pe langa sirena de alarma spre cartusul filtrant. apasa asupra membranei de cauciuc comprimand resortul metalic si astfel tija este impinsa in jos o data cu sirena de alarma cu care tija este racordata. O catarama fixata pe manson serveste la legarea cu cureaua umerara stanga care astfel preia greutatea furtunurilor. In camera de inspiratie vine. Aerul expirat paraseste mustiucul (masca de etansare) prin tubul de expiratie.se deschide capacul carcasei. In acest caz. care se fixeaza intre buze si gingii. consumul de aer fiind normal. a carui rezistenta estre invinsa la cel putin 3 atm.. respiratia facandu-se numai pe gura. sub imbinarea lui cu manometrul. supapa de supraplin ramane inchisa. de exemplui. impiedicand iesirea aerului din interiorul sacului de respiratie. In tot acest timp supapa de supraplin este inchisa. aerul purificat dar sarac in oxigen. .citeste presiunea oxigenului la manometru dupa ce a pus masca pe figura si a deschis robinetul buteliei. este asezat dispozitivul de fixare (montura metalica) pe cureaua umerara. dupa reactia: 2 NaOH + CO2 = Na2CO3 + H2O + Q cal. aer ce contine 17% oxigen si se amesteca cu oxigenul venit prin capul dispersor si regenerat merge prin furtunul de inspiratie la caile respiratorii ale servantului.citeste din nou presiunea oxigenului la manometru dupa ajungerea la locul de lucru si retine diferenta.furtunul de expiratie aflat la partea superioara.se racordeaza butelia de oxigen la reductor strangand-o. trece pe langa sirena de alarma si prin supapa de expiratie si merge la cartusul filtrant. este prevazuta cu un vizor panoramic din sticla securit sau sticla flexibila cu un orificiu de fixare la furtunuri. aerul care iese din cartus are in final o temperatura de cca 80 – 85ºC. resortul metalic.s-a omis deschiderea buteliei de oxigen. i) harsamentul Este confectionat din piele si serveste la fixarea aparatului pe spatele purtatorului.se racordeaza tubul striat si conducta supapei de expiratie la cartusul filtrant.. el trebuie sa procedeze astfel: .se verifica dozajul si etanseitatea aparatului izolant.se monteaza furtunurile de respiratie in orificiile corespunzatoare la cutia supapelor. De aceea se recomanda ca deschiderea buteliei sa se faca prin mai multe rotiri ale rozetei.se scoate inelul de blocare a supapei de preaplin si se verifica daca parghia de comanda a automatului pulmonar este cuplata la butonul corespunzator de pe sacul de respiratie. j) mustiucul Este format dintr-o piesa metalica in forma de pipa prevazut cu o membrana din cauciuc. . Se compune din doua curele umerare.5 din capacitatea sa in timpul ciclului de inspiratie. Astfel se obtureaza trecerea pe langa sirena de alarma. Din cartusul absorbant. butelia se schimba.

raceste aerul expirat. Supapa de inspiratie este asezata la iesirea aerului din sac si este pusa in functiune la depresiunea de 2 mm col.. cu deosebirea ca mansonul din piele care tine apropiate furtunurile. inspira adanc din aparat in care se creeaza o depresiune. la partea superioara a reductorului cu o supapa de retinere ce declanseaza automat atunci cand..reducerea presiunii oxigenului din butelie la presiunea de 3 atm. presiunea din butelie trebuie sa fie de minimum 3 atm.5 l si in aparatul izolant indeplineste urmatoarele functii: . Membranele lor sunt confectionate din placi de mica. Cantareste cca 15 kg. se procedeaza la dezinfectarea mustiucului (mastii) cu alcool pentru a preveni transmiterea diferitelor boli. si intra in functiune prin actionarea asupra unei clapete aflata in locul butonului de suplimentare. simple din punct de vedere constructiv. de praf.. . functionale si cu posibilitatea de a fi folosite cat mai mult. .. In aceasta situatie servantului trebuie sa paraseasca urgent punctul de lucru deoarece nu mai are control asupra presiunii oxigenului din butelie.7 l O2 min.conducta finimetrica care iese din aparat pe sub bratul drept al purtatorului. .. .pentru asigurarea functionarii normale a aparatului. Daca aparatul izolant se schimba de la un servant la altul. si intra in functiune in momentul in care se deschide butelia de oxigen. cu presiunea de 3 atm. Asezata lateral fata de sac si intre cele doua supape mentionate se gaseste supapa de supraplin care intra in functiune la presiunea de 20 – 40 mm col. Insusirea principiului de calcul al rezervei este obligatorie pentru fiecare servant in vederea protejarii propriei vieti deoarece intrarea in functiune a sistemului de alarmare nu indica momentul cand trebuie sa inceapa retragerea ci lipsa de oxigen in reductor. H2O se deformeaza o membrana aflata in interiorul reductorului care face sa declanseze dispozitivul de dozaj suplimentar. trebuie pliata spre interior.Z. . H2O. H2O.daca pentru deplasare la punctul de lucru presiunea in butelie a scazut sub 5 atm.2 = 1. cu presiunea existenta in butelie. f) furtunul de respiratie Este confectionat din cauciuc gofrat. se inlocuieste cartusul absorbant. B.compenseaza vaporii de apa din aerul expirat.5 atm. Cand dozajul atinge valoarea de 15 – 20 mm col.dozajul prin automatul pulmonar are valoarea de 0 – 50 l O2/min. .3 – 1. H2O prin apasarea sacului de respiratie asupra ei. Capacul carcasei nu este detasabil ci fixat printr-o montura metalica care.5 atm. c) reductorul de presiune A suferit modificari esentiale din punct de vedere constructiv. fata de cel consumat la ducere). . gabaritul sau dandu-i posibilitatea inscrierii sale intre umerii salvatorului.A.dozajul prin suplimentara manuala are valoarea de 0 – 50 l O2/min. inmagazinand in acel moment 400 l O2. . accidental.. se verifica starea mastii. Suplimentarea se face prin apasari scurte si se foloseste si atunci cand una din supape nu se deschide normal. Insumand cantitatile respective (7. are capacitatea de 4. b) butelia de oxigen Isi pastreaza aceiasi parametri ca la buteliile cunoscute. precum si butelia de oxigen. . g) finimetrul .5 + 3 + 10) se obtin 20.este necesara si o rezerva de siguranta de 10 atm. Timpul Pe timpul cat aparatul izolat se afla pe masina. Au disparut cutia de supape si sirena de alarma. conducta finimetrica se agata si se smulge. avand urmatoarele doua functii: . . cu singura deosebire ca se incarca la 200 atm. De la reductorul de presiune pleaca doua conducte: .serveste in interiorul sau la regenerarea cu oxigen a aerului expirat. e) sacul de respiratie Este confectionat din panza cauciucata.dozajul fix are valoarea ± 0. ce reprezinta presiunea minima la care servantul trebuie sa inceapa retragerea. Rozeta se prezinta sub forma unui cilindru metalic. a mustiucului. Verificarea functionarii aparatelor izolante se realizeaza numai de catre personalul autorizat in acest scop.este rezervor de aer. considerandu-se ca avertizeaza tarziu servatul despre lipsa de oxigen si ca citirea finimetrului la intervale cat mai scurte asigura securitatea oamenilor in zona. d) cartusul filtrant Este de tipul deschis la modelul anterior indiferent daca este de 2 sau 4 ore. pentru factori neprevazuti ce pot aparea pe timpul retragerii.conducta de alimentare care merge direct in sacul de respiratie. Dupa intrebuintare aparatul izolant se curata de apa condensata si saliva. material ce permite o mai rapida cedare a caldurii spre exterior. a vizorilor. a) carcasa aparatului Este confectionata din poliester si fibra de sticla.retine eventualele impuritati scapate de cartusul filtrant. De asemenea. 495/B/400. pentru inapoiere vor fi necesare 7. . si intra in functiune atunci cand servantul depunand un efort mai mare. Aparatul izolant MEDI 17108 Tendinta generala in modernizarea aparaturii de salvare consta in realizarea unor aparate cu gabarit si greutate redusa. a tuburilor de legatura si a sacului pulmonar.pune in functiune supapa de preaplin. este mai plat decat modelul descris anterior permitand trecerea prin spatii inguste. Supapa de expiratie se afla inainte de intrarea in cartusul filtrant si intra in functiune la presiunea de 2 mm col. pentru inchidere. tinute in pozitia „inchis” de un aer fin care deschide la valorile mentionate mai sus. Acest tip de aparat are urmatoarele 3 feluri de dozaje: . Este prevazuta. a fost inlocuit cu o piesa din material plastic. tinand seama de gradul de oboseala necesita un surplus de oxigen de cca 50%. identic cu cele de la aparatul izolant MEDI B. orificiile cartusului absorbant vor avea capacele de protectie infiletate si sigilate.dozarea oxigenului pentru purtatorul aparatului izolant.

30 e) sunt construite cu circuit deschis si functioneaza pe principiul descarcarii aerului dintr-un recipient de stocare sub presiune. Caracteristici tehnice: . Acest tip de aparat nu are suplimentare manuala pentru oxigen. Aparatul izolant MEDI tip 17117 poate fi folosit cu eficienta indeosebi pentru executarea evacuarilor din zone cu gaze toxice sau pe timpul lucrului de scurta durata in mediul toxic de la instalatiile aflate la suprafata. ± 5 mm. respectiv. Fig.Este asezat pe cureaua umerara dreapta de care se gaseste fixat printr-o bretea din cauciuc care-i usureaza citirea.4 l O2/min.durata nominala de utilizare . d) cartusul filtrant folosit este de una ora. 1600 l. 30 e. cureaua de piept (confectionata din piele) si triunghiul de spate. H2O. Descriere Ansamblul trusei se compune dintr-o cutie de forma paralelipipedica confectionata din lemn. Incarcarea buteliilor se realizeaza cu ajutorul electrocompresoarelor transportabile de inalta presiune.masa . Finimetrul trebuie citit la intervale de 10-15 min. centura de mijloc.8 – 1. 60 minute 610x270x135 mm 200 atm. Supapa de preaplinb se deschide la presiunea de 20 – 40 m col. Aparatul izolant cu aer comprimat Este destinat protectiei servantilor la interventiile in medii toxice pe durata de pana la o ora.rezerva de aer Descriere Aparatele cu aer comprimat (fig. H2O. C. comandantul de grupa.0 l si poate fi incarcata pana la presiuneade 200 atm. prevazute cu filtre de purificare a aerului. nituri si chei speciale. H2O. 16 kg. toate elementele fiind fixate pe un sasiu cu harnasament de purtare in spate. prevazuta cu sistem de inchidere si maner pentru transport. special destinate acestui scop. In constructia aparatelor cu aer comprimat intra urmatoarele elemente principale: butelia cu aer comprimat. H2O si. Intrebuintare Aparatele de respiratie cu aer comprimat le pot inlocui pe cele cu oxigen la interventiile cu durata de pana la o ora. 31. h) harnasamentul Este confectionat din material textil se compune din doua curele umerare. Supapele de inspiratie si expiratie plasate ca si la aparatul descris anterior (17108) se deschid la – 5 mm col.dimensiunile . regulatorul de presiune cu dispozitiv de semnalizare a rezervei de retragere si un automat pulmonar racordat la masca direct sau prin intermediul unui furtun gofrat. 31) este accesoriul folosit in scopul crearii unei rezerve de butelii pentru oxigen si cartuse filtrante necesare inlocuirii celor consumate pe timpul lucrului cu aparatele izolante. fiind preferate in mediile care prezinta pericol de contact cu uleiuri si grasimi.1 = 1. La acestea se adauga un manometru pentru controlul presiunii. col.3 ± 0. sarcina ce revine servantului si solidar cu acesta. Intretinere . Fig. c) reductorul de presiune Este identic cu cel folosit la aparatul izolant MEDI tip 17108. Dozajul fin are valorile cuprinse intre 1. b) butelia de oxigen Are capacitatea de 0. Aparatul izolant MEDI tip 17117 pentru 1 ora a) carcasa aparatului Este confectionata tot din poliester si fibra de sticla. printr-un sistem automat de detenta.2 – 1. iar automatul pulmonar la depresiunea de 10 – 20 mm col. Dozajul prin automatul pulmonar are valoarea de 0 – 50 l O2/min. Trusa cu butelii si cartuse filtrante Trusa cu butelii si cartuse filtrante (fig. in interiorul careia se gasesc doua butelii pentru oxigen si doua cartuse filtrante pe suporti.presiunea de incarcare . iar inspiratia facandu-se in atmosfera.

In cazul cand se foloseste filtrul contra fumului si cetii numarul de pompari se dubleaza.se introduc cu capatul nemarcat in corpul colectorului. . se pune obturatorul pe o singura deschidere si se introduce un tub nou.cordeaua de purtare reglabila.palnia (9) cu orificii pentru intrarea aerului.locasul tubular pentru pompe de mana prevazut cu sistem de blocare si arc. pentru a nu se scurge lichidul afara din tub. iar interiorul corpului pompei se greseaza din nou. se fac reparatiile necesare. Cartusul de protectie se inlocuieste dupa intrebuintarea a 60 – 70 tuburi indicatoare. se indeparteaza cioburile de sticla. Intretinere Dupa folosire.suportul pentru lopatica ce se foloseste la demontarea aparatului. . .Dupa folosire se inlocuiesc buteliile pentru oxigen. la nevoie. supapa lui se inchide si in corpul pompei se creeaza o depresiune ce obliga aerul atmosferic sa patrunda prin ajutaj in tuburile indicatoare si de aici in corpul pompei.suportul ajutajului. Descriere Aparatul pentru cercetare chimica se compune din urmatoarele parti (fig. verificandu-se apoi in care tub substanta a intrat in reactie. . . . deplasandu-l catre in fata. .manerul pompei (5) cu dispozitivul pentru deschidere fiolelor (6) format dintr-un cutit circular pentru taierea tuburilor indicatoare.corpul ajutajului (7) cu 4 fante.cilindrul de sticla (8) aflat in interiorul ajutajului. cand pistonul este tras catre inapoi.cordeaua cingatoare reglabila. dupa ce obturatorul acestuia a fost reglat pentru un numar de orificii deschise in functie de numarul de tuburi care se folosesc concomitent. . . . Functionare Pentru punerea in functiune a aparatului se procedeaza in felul urmator: . Cand pistonul este impins inainte. fiolele respective se sparg prin introducerea tubului in orificiul prevazut cu un cui de otel. Cu mana dreapta se trage de manerul pompei pana la refuz iar dupa 5 – 10 secunde se lasa liber.pompa de mana cu piston la care se deosebesc: . 32 a . pentru statbilirea masurilor de protectie a servantilor si a restului personalului care actioneaza in zone cu toxicitate.se scot tuburile indicatoare corespunzatoare gazelor toxice a caror prezenta sa presupune.daca se lucreaza cu un singur tub se executa un numar de pompari conform indicatiilor de pe caseta dupa care se compara colorarea substantelor din tub cu cea etalon de pe caseta. daca tuburile au in interior pe langa incarcatura granulata si substante reactive lichide infoliate. se executa 30 pompari. Fig.ajutajul ce permite marirea sensibilitatii determinarii substantelor toxice la care se deosebesc: . fiecare cu un numar de 10 tuburi indicatoare. Tuburile indicatoare consumate se inlocuiesc cu altele din completul de rezerva. . un orificiu pentru ruperea capetelor tuburilor taiate si opt cuie din otel pentru spargerea fiolelor din tuburile indicatoare. La spargerea fiolelor cuiul trebuie sa apese de sus in jos.suportul filtrelor.se deschide cutia aparatului. fosgen. In cazul cand se folosesc mai multe tuburi simultan.corpul colector (3) prevazut cu obturator rotativ cu arc si numerotat de la 1 la 5 (in functie de numarul orificiilor deschise simultan.cutia aparatului cu capac si sistem de inchidere la care se deosebesc: . Aparatul pentru cercetare chimica Aparatul pentru cercetare chimica (fig. 32 a): . Pentru aceasta se regleaza obturatorul colectorului la o singura deschidere care se astupa apoi cu degetul aratator de la mana stanga.pistonul (2) cu garnitura din piele si supapa de cauciuc. Fiecare tub indicator are o marcare conventionala pentru determinarea carei substante toxice este destinat. pompa este in stare de functionare. acid cianhidric etc. Se inlatura tuburile. . Pe timpul pomparii. atunci substantele din tub capata o coloratie corespunzatoare celei etalon. clor. fosgen.) si. . precum si pe cele fine de apa (ceata). 32) se foloseste pentru detectarea gazelor toxice (oxid de carbon. se curata unsoarea veche de pe garnitura din piele. detectarea cu mai multe tuburi deodata se face in cazul cand se presupune existenta unui amestec de mai multe gaze toxice sau cand nu se stie ce gaz toxic poate exista la locul actiunii.piulita (10) cu inelul de strangere a filtrelor contra fumului si cetii (11). acid cianhidric). Trusa electrica . aparatul se curata.se scoate pompa de mana din locasul ei. rondele de hartie speciala care la trecerea aerului restin particulele de fum. .corpul (cilindrul) pompei (1). cartusele absorbante si garniturile consumate. de pe caseta. difosgen.se trece aparatul din pozitia de „mars” in pozitia de „lucru”.casetele din hartie cu tuburi indicatoare. .suportul casetelor cu tuburi indicatoare. . . . avand grija sa nu se foloseasca acelasi cui pentru spargerea fiolelor diferite. . similar cu cel intrat in reactie.se monteaza ajutajul cu sau fara filtru contra fumului sau cetii dupa caz. In dotarea aparatului se gasesc 5 bucati casete tuburi indicatoare (CO. In continuare se procedeaza ca in cazul lucrului cu un singur tub. . difosgen.filtrele contra fumului si cetii. supapa lui se deschide permitand iesirea aerului din corpul pompei prin orificiile din capul pistonului. . Daca pistonul se intoarce repede cu pocnitura in pozitia initiala. In cazul cand in aer exista gaze toxice la care sunt sensibile tuburile respective. Trimestrial se face controlul pompei. in raport de acestea. . se verifica starea pieselor aparatului si. Tuburile indicatoare sunt niste fiole de sticla in care se gasesc substante ce reactioneaza cu gazele toxice dand coloratii caracteristice. in interiorul lui se gaseste un cartus de protectie (4) care impiedica intrarea in pompa a gazelor toxice si a solventilor din tuburile indicatoare.se taie ambele capete ale tuburilor indicatoare cu ajutorul cutitului si se rup in orificiul special al cutitului.

. 34 Descriere Sunt confectionate din cauciuc fiind captusite in interior cu panza Intretinere Dupa intrebuintare se spala cu apa apoi se sterg.foarfeca pentru taiat cablu sub tensiunea de 500 V. 35) asigura protectia contra apei. Fig. orificii de aerisire si garnituri din piele pentru etansarea pe fata. 37 Descriere Sunt confectionati din metal si sunt prevazuti cu 2 vizori rabatabili din sticla colorata. Pe timpul folosirii. Fig. Cizmele de protectie cu talpi neperforabile Cizmele de protectie cu talpi neperforabile (fig. Fig. Fig. 33) se compune dintr-o cutie din lemn. precum si la intreruperea curentului electric de joasa tensiune. Intetinere Dupa intrebuintare se spala cu apa apoi se sterg. 35 Sunt confectionate din cauciuc poliizoprenic si au talpile neperforabile dat fiind brantul metalic. gaze si iluminat si la intreruperea curentului de joasa tensiune. . cu indicator de tensiune. . se controleaza starea vizorilor si a sistemului de fixare pe cap.covor cauciuc electroizolant. Intretinere Dupa intrebuintare. protejati in interior si exterior cu sticla alba. . . Cizmele de cauciuc Cizmele de cauciuc. . 36) se folosesc pentru protectia servantilor pe timpul lucrului la autospeciala de fum. piesele din trusa se sterg si apoi se fixeaza la loc in locasurile lor. 33 .manusi cauciuc electroizolante.bec de 220 V x 24 W pentru control lampa. . . noroiului si obiectelor penetrante pe timpul lucrului la interventii. inclus in constructia lor. se folosesc pentru protectia servantilor ce lucreaza la autospecialele pentru fum. cu indicator de tensiune. 37) se folosesc pentru protectia ochilor servantilor care executa lucrari de sudura sau taieri cu aparatul de sudat si taiat autogen sau electric. . Intretinere Dupa intrebuintare se sterg.Trusa electrica (fig. Ei au un sistem reglabil de fixare pe cap. prevazuta in interior cu locasuri pentru fixarea pieselor componente: .cleste patent cu manere izolate. Fig.surubelnita mare izolata. electroizolante (fig. 36 Descriere Sunt confectionate din cauciuc si sunt prevazute cu 5 degete. vizorii vor fi feriti de lovituri pentru a nu se sparge.ochelari de protectie electricieni.surubelnita mica izolata.lampa control cu bec 220 V. Ochelarii pentru sudura Ochelarii pentru sudura (fig. gaze si iluminat.doua bucati banda izolatoare. Manusile de cauciuc Manusile din cauciuc (fig. 34).

.diametrul (mm) . . 38) este destinata asigurarii impotriva caderilor pe timpul lucrului la inaltimi. iar anual se verifica tehnic.inelul mare in fata dreapta (7).1 900 20 20 cordita 25 10 1. conform anexei 16 din NERC/1985. completul de salvare de la inaltime. Carligul de siguranta Carligul de siguranta (fig. Fig. a evacuarii bunurilor materiale.aparatul de salvare cu dubla actiune. trecut prin piesa mare (4). precum si acordarii primelor ingrijiri medicale.CAPITOLUL IV ACCESORII PENTRU SALVARE SI PRIM AJUTOR MEDICAL Accesoriile pentru salvari si prim ajutor medical sunt mijloace care se folosesc pe timpul lucrului la interventii in vederea asigurarii impotriva caderii. Pe chinga sunt fixate: .doua inele mici lateral pe fiecare parte care servesc pentru prinderea diferitelor accesorii (5. perna pneumatica de salvare. Centura este confectionata din chinga (1) lata de terom (poliester). protejat cu o cosa metalica. 39) sunt confectionate din fire rasucite de material plastic. Din grupa accesoriilor pentru salvari si prim ajutor medical fac parte: centura de siguranta. 39 Caracteristici tehnice: .cadrul universal de salvare pentru suspendare la inaltime.scripetele cu suport. 9). precum si pentru prinderea carligului de siguranta (11). . Caracteristici tehnice: .dimensiunile (mm) cca 155 x 85 x Ø 13 . incheiata in fata printr-o pafta metalica din doua piese.7 Completul de salvare de la inaltime In compunerea curenta a completului intra urmatoarele mijloace: .masa (g) cca 200 Fig. Pe capatul mobil sunt introduse doua gaici din piele (8) pentru fixarea rezervei. prins printr-o intaritura (10). aparatul de inhalat oxigen si trusa sanitara. Centura se ajusteaza pe talia purtatorului prin reglarea capatului mobil. Fig. Centura de siguranta Centura de siguranta (fig. . din otel. Talia maxima admisa este cea corespunzatoare unei rezerve minime de 200 mm la capatul mobil. salvarii oamenilor si animalelor. La unul din capere sunt prevazute cu un ochi pentru agatare.masa (kg) . daca este cazul. carligul de siguranta. set ambalat in doua huse. coarda 25 12 2. precum si portului diferitelor accesorii. coarda si cordita pentru salvare. se curata prin periere si se fac reparatiile necesare.inelul mijlociu (6) in spate. chinga are un capat fix la care este montata piesa mica (3) a paftalei si un capat mobil (2) cu rezerva intoaresa. Coarda si cordita de salvare Coarda si cordita de salvare (fig. care serveste pentru asigurare si suspendare. .alungirea maxima (%) Intretinere Dupa folosire se curata.lungime (m) . . 38 a) este confectionat din otel si are o clapa mobila prevazuta cu arc si sistem de inchidere de siguranta. pentru tragere de la verticala (indreptare zid) cu ajutorul unei cordite cu carlig de siguranta. 38 Intretinere Dupa folosire.tubul expandabil de salvare.sarcina maxima de rupere (kg) 1500 . executarii autosalvarilor si salvarilor. 38 a Intretinere Inainte si dupa folosire se verifica elasticitatea arcului si functionarea normala a sistemului de inchidere.sarcina utila (kg) 3000 . din otel.

precum si un cadru secundar detasabil (3) pentru suspendarea tubului expandabil la care gasim o palnie din panza groasa. a) Cadrul de suspendare Descriere Cadrul universal de salvare pentru suspendare la inaltime (fig. tubul racordat se va aseza lateral langa zid pentru a nu stanjeni montarea cadrului. manivelele pintenilor se vor fixa cu capetele spre exteriorul zidului.greutatea aparatului (kg) cca 19 Descriere Aparatul de salvare cu dubla actiune este constituit dintr-un sasiu. cadrul se transporta sau se ridica la punctul de salvare si se scoate din husa.7 . Utilizarea cadrului Pentru utilizare. Suplimentar.doua centuri de siguranta.15 – 0. un tambur cu doua sectiuni pe care sunt infasurate in sensuri opuse doua cabluri de lungimi egale. . 40 Cadrul de suspendare prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . procedand la pregatirea si montarea pe zid. pot fi prevazute doua targi pliante pentru persoanele aflate in imposibilitatea de a se deplasa.viteza de coborare (m/s) 1. iar in cazul utilizarii scripetelui se va trece peste rola o coarda de 80 m. Fig.ritm de salvare (pers. b) Aparatul de salvare cu dubla actiune Aparatul de salvare cu dubla actiune (fig. aparatul se asaza pe axul tamburului perpendicular pe sol si cu frana manuala spre acesta. un sistem de fixare pe zid cu deschidere reglabila (2).lungimea cablului in fiecare sectiune (m) 61 . un sabor pentru pornire-oprire. ansamblul fiind ambalat intr-o husa.inaltime totala (m) 1 . se infileteaza pintenii in mufele respective.intr-o prima varianta. . in care se introduc si mijloacele auxiliare (cosuri.). astfel: . Pentru executarea salvarilor se procedeaza astfel: . Fig. prevazut cu locas de fixare a mijloacelor de coborare. derulandu-se atat cat este necesar pentru a asigura inaltimea potrivita pentru suspendare. centuri etc. iar sasiul este prevazut cu un maner de purtare. .se executa strangerea cadrului pe zid. in functie de varianta de salvare.doua corzi de salvare de 80 m cu carlige de siguranta. de regula 15 cm sub nivelul superior al cadrului. Fixarea se efectueaza in fiecare caz cu ajutorul unuia dintre suruburile cu cap fluture prevazute in cele doua parti ale locasului. . astfel incat desfasurarea (coborarea) unuia determina infasurarea celuilalt.se aseaza cadrul pe bordura zidului prin ridicarea de partile laterale. . . 41) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .se desfac chingile de fixare ale sistemului reglabil ale cadrului secundar si ale pintenilor. Tamburul este protejat cu 4 capace detasabile care in timpul utilizarii se demonteaza. Montarea se efectueaza prin asezarea aparatului in locas. . . .. Capatul fiecarui cablu este prevazut cu ochi de suspendare care printr-un carlig se fixeaza in crestaturile periferice ale discului mijlociu al tamburului. precum si o frana suplimentara cu sabor. dupa cum urmeaza: . o frana manuala. asigurandu-se patrunderea capatului surubului in orificiul corespunzator din sasiul aparatului.diametrul cablului (mm) 4 – 4.se slabeste frana manuala si se elibereaza capatul unuia dintre cablurile de coborare. corzi.7 .se marcheaza mufele cadrului reglabil si pintenii astfel incat sa se asigure o deschidere mai mare decat latimea zidului in punctul de fixare.doua corzi de salvare de 25 m cu carlige de siguranta. 40) este realizat din teava de otel.inaltime deasupra zidului 0.deschidere reglabila (m) 0./ora) cca 50 . se aseaza cu axul tamburul paralel cu zidul si cu frana manuala spre dreapta. manevrandu-se mai intai mufele de reglare si apoi pintenii. .5 – 3 . Pentru controlul coborarii aparatul este prevazut cu o frana automata centrifugata. compus dintr-un cadru principal (1). in compunerea completului de salvare.in functie de varianta de utilizare in locasul cadrului se va fixa aparatul de coborare cu dubla actiune sau scripetele cu suport.doua cosuri de salvare.greutate (kg) cca 45 Pentru transport si depozitare cadrul are posibilitatea de reducere a gabaritului prin rabatarea sistemului reglabil in interiorul cadrului principal. .inaltimea maxima de salvare (m) 60 . . 41 Utilizare Inainte de montarea aparatului pe cadru se scot cele 4 capace de protectie.5 .latime (m) 0. .5 .se ancoreaza cadrul de elementele rezistente ale cladirii cu ajutorul corzilor de 25 m introducandu-se carligele in gaurile de la capetele superioare ale montantilor verticali.in cazul utilizarii targilor se va proceda la fixarea corzilor de sustinere.daca este cazul se ataseaza cadrul secundar si tubul de salvare.se rabate sistemul reglabil in exterior si se fixeaza cu ajutorul surubului de blocare.60 .deschidere in afara zidului (m) 0. a carei reglare prealabila asigura reducerea vitezei de coborare.in cea de-a doua varianta.

Manevrarea corzii se poate efectua de la inaltime sau de la sol. avand axul paralel cu zidul. .se slabeste treptat frana manuala si cu ajutorul acesteia se controleaza coborarea. La folosirea cosurilor persoanele vor fi instruite sa nu se tina cu mainile de inelul superior. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii.imbarcarea in cosuri sua suspendarea in centurile de siguranta. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. de fiecare data cablul coborat va fi trecut peste rola de ghidare din partea respectiva. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare.cablul coborat se deruleaza in continuare cca 0. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. . repetandu-se apoi seria operatiilor cu al doilea cablu (a doua coborare).incercarea la prima coborare a aparatului folosind manechinul de 70 kg. Scripetele se utilizeaza impreuna cu coarda de 80 m. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. iar cablul va fi degajat de pe rola. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expandandabil de salvare (fig. 43) este executat sub forma de tronsoane cu lungimi diferite. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. Pentru evitarea accidentelor pe timpul sedintelor de instructie se vor lua urmatoarele masuri: . in primul caz fiind de maximum 75 m. numai cu aparatul bine fixat. iar la folosirea centurilor persoanele vor fi instruite sa se tina cu ambele maini de capatul cablului si sa evite indoirea corpului si sprijinirea cu picioarele pe zid in timpul coborarii. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. In cazul coborarii unor obiecte grele (peste 50 kg) coarda se poate trece pe rola de 2 ori (formand o spira) pentru asigurarea autofranarii prin frecare. se suspenda de ochiul cablului un cos de salvare (printr-un carlig de siguranta) procedandu-se la imbarcarea primei persoane sau se echipeaza prima persoana cu o centura de siguranta (cu inelul si carligul de suspendare in fata). De regula. constituind seturi care prin imbinare cap la cap realizeaza inaltimi de salvare variate. In functie de conditiile locale motarea se poate face si cu axul rolei perpendicular pe zid. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . Principalele caracteristici tehnice ale tubului sunt: . dupa caz. .dimensiunile sasiului (mm) 230 x 100 . dupa care salvarea se va continua prin coborarea si ridicarea alternativa a celor doua cabluri. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. repetandu-se apoi seria operatiilor cu al doilea cablu (a doua coborare). Asezarea scripetelui se realizeaza introducand mai intai urechea curba in partea opusa surubului de fixare. scripetele se va monta in locasul cadrului. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. Fig. inainte de fiecare pornire a coborarii. iar pentru consolidare se asigura patrunderea capatului surubului in orificiul corespunzator al urechii drepte a scripetelui. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. 42) este realizat dintr-o rola montata pe un sasiu a carui constructie asigura fixarea in locasul cadrului de suspendare prin doua urechi.greutatea (kg) cca 2 Utilizarea scripetelui Pentru utilizare.. asigurandu-se oprirea in caz de nevoie si reducerea vitezei inainte de atingerea solului. asigurandu-se suspendarea de ochiul cablului. 41. iar in al doilea de 35 – 40 m.diametrul rolei (mm) 100 . c) Scripetele cu suport Descriere Scripetele cu suport (fig. de fiecare data cablul coborat va fi trecut peste rola de ghidare din partea respectiva. coarda se va trece pe rola scripetelui o singura data.atenuarea.5 m si se trece peste rola de ghidare din partea respectiva. . . dupa care salvarea va continua prin coborarea si ridicarea alternativa ale celor doua cabluri. de regula.se strange bine frana manuala si.trecerea inaintea fiecarei porniri a cablului urcator peste rola de ghidare din partea respectiva in vederea evitarii impletirii celor doua cabluri. a balansului capetelor ambelor cabluri. tinand seama de inaltimea de salvare.

36/2. 46) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. intre lonjeroanele caruia se gaseste un suport de panza rezistenta. Periodic se vor unge articulatiile mobile ale targii. iar rupturile se cos. persoana se leaga cu ajutorul chingilor pentru a nu cadea pe timpul transportului.. Intretinere Dupa intrebuintare se curata prin scuturare sau periere si se repara eventualele rupturi./ora) Fig. . un tub interior (2) din panza foaie cort. 44 La el se disting: . denumite cu indicativele P. e) Cosul de salvare Descriere Cosul de salvare (fig. se spala. In cazul tubului expandabil de salvare nu vom insista asupra modului sau de utilizare. 45) este formata dintr-un cadru metalic pliant. f) Targa plianta Descriere Targa plianta (fig. un tub interior (1) care asigura franarea.5 100 . Intretinere Dupa intrebuintare.S. cu rol de etansare contra fumului si de limitare a intinderii. 80/3-B.lungime palnie (cm) . 36/2 si P. 36/2 (fig. 43. Tubul exterior este cusut pe bordura palniei superioare. suportul de panza se curata prin periere si.S. Tubul interior si cel intermediar sunt imbinate la capete prin cusaturi pe bordurile unei palnii (4) din panza groasa de bumbac. 20. 46 . Fig. capatul inferior fiind acopera zona de imbinare.30 m.dimensiunile in stare umflata (m) . 10. Are un diametru interior de cca 55 cm si o inaltime de cca 1. corzile sunt unite la partea superioara. cu fund la partea inferioara. permitand suspendarea cosului de coarda de salvare. imbracate in piele. 45 La targa se mai deosebesc curelele cu catarama pentru fixarea ei in pozitia „strans”. cu rolul de a da forma cilindrica cosului si a-i mari rezistenta. confectionat din aliaj de aluminiu.greutate unitara (kg) . 5 si 2.greutatea (kg) 6x6x2 1 x 1x 0. realizat din tricot de poliester in strat dublu si intarit prin 4 chingi longitudinale din relon. manuirea lui fiind descrisa in „Regulamentul instructiei de specialitate a pompierilor militari”. se depliaza lonjeroanele si se fixeaza barele distantiere cu ajutorul mansoanelor de blocare. Perna pneumatica de salvare P. daca este cazul.dimensiuni in stare pliata (m) . Pernele pneumatice de salvare Pernele sunt realizate in doua tipuri. Fig.doua cercuri metalice. prevazuta cu chingi (la capatul superior) si catarame (la capatul inferior). 44) este confectionat din panza rezistenta.sistemul de suspendare format din 3 corzi prinse de sac prin chingi de panza cusute. un tub exterior (3) din tesatura gumata cu cauciuc ignifug care asigura protectia impotriva caldurii (inclusiv prin stropirea cu jet de apa in caz de nevoie). spre deosebire de celelalte mijloace din cadrul completului.5 80 30 1.3 cca 60 Tubul este constituit din 3 tuburi concentrice. cu picioare de sprijin si mansoane de blocare in pozitia desfacut. . Suportul de panza este prevazut cu chingi ce au catarame pentru imobilizarea persoanelor accidentate. Acelasi tratament se aplica si celorlalte accesorii confectionate din panza din dotarea completului. Perna pneumatica de salvare P. avand forma cilindrica.S. Dupa aseazarea pe targa.intariturile din chinga de panza de pe fundul sacului.latime aplatizata tub exterior (cm) . apoi se usuca.lungimi tronsoane set (m) . A. Modul de intrebuintare Pentru folosire se desfac cataramele curelelor de fixare a targii in pozitia „strans”.ritm de salvare (pers.S.

S. de 1 m. cu debit de 100 mc/min. realizate sub forma de clape cu benzi elastice. pentru coarda. Compartimentele mijlocii ale etajului superior comunica intre ele prin orificii cu diametrul de 30 cm. clapele se introduc in corpul supapei. La umflarea initiala si dupa fiecare salvare. Dupa umplerea initiala. Pe laturile de 8 m ale etajului inferior sunt atasate cate doua tuburi de umplere (3) cu lungimea de 3 m si diametrul de 30 cm. 80/3-B Perna pneumatica de salvare P. Pentru umflare se folosesc electroventilatoarele tip VAN 450. precum si intre etajul superior si borduri sunt executate orificii de comunicatie cu diametrul de 20 cm. Pe laturile lungi ale etajului superior. la capatul patrat. intr-un loc pe cat posibil ferit de radiatii calorice puternice. avand la capete palnii cu snururi de racordare la ventilatoare.dimensiuni in stare umflata (m) . fiecare cu inaltimea de 2 m. 47) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. Perna pneumatica de salvare P.S. iar umflarea se va realiza de aceasta data cu: . cate doua la fiecare dintre capetele compartimentelor. Aparatul de inhalat oxigen . cuiul de sustinere (fig. . Pe una din laturile etajului inferior sunt atasate doua tuburi de umplere cu lungimea de 3 m si diametrul de 30 cm.inaltimea maxima de salvare (m) . deasupra compartimentelor extreme. In situatii extreme se poate recurge la protecita anticalorica a pernelor prin udare intermitenta (intre salvari). Pe laturile de 8 m ale etajului superior sunt prevazute douasprezece supape de evacuare (2). doua externe avand inaltimea de 1 m si trei mijlocii cu inaltimea de 2 m.greutatea (kg) .inaltimea maxima de salvare (m) . Intre cele doua etaje ale pernei. 48) poate fi: . In cazul lucrului. se gaseste un carlig metalic pentru trecerea corzii sau corditei.patru ventilatoare – 3 minute. este curatat de materialele ascutite sau taioase ce ar putea sa o deterioreze si se umfla cu aer. dat fiind faptul ca la caderea pe perna sunt expulzate sub efectul socului de presiune.cu doua ventilatoare – 3 minute. cate doua la fiecare capetele compartimentelor. cele doua tipuri de perne se amplaseaza cu tuburile de umplere paralel cu zidul. functionarea in regim poate fi asigurata cu un singur ventilator.S.. .mic.cu un ventilator – 6 minute. La un capat este ascutit pentru a patrunde cu usurinta in lemn sau zid. pentru cordita. 48 Descriere Este confectionat din otel moale. iar cel superior (4) de 2 m. intre compartimentele etajului inferior.mare. Pe cele doua laturi opuse etajului superior. si tensiunea de alimentare de 250 V. anterior. sunt prevazute borduri (5) cu latimea si inaltimea de 1 m.dimensiuni in stare pliata (m) . iar la celalalt capat are o forma patrata pentru a putea fi batut cu toporasul.inaltimea in stare umflata (m) Descriere La perna P. Cuiul de sustinere Dupa dimensiunile lui. se pliaza si se introduc in husele de protectie. Pe verticala si pe lungimea pernei etajele sunt separate in cinci compartimente. in lungul compartimentelor. 47. sunt prevazute douasprezece supape de evacuare. prevazute cu capate cu palnii si snururi de racordare la ventilatoarele de umplere. 36/2. 10 x 8 x 4 2x2x1 cca 300 40 4 Modul de intrebuintare La amplasarea pernei se vor respecta aceleasi precautii ca si in cazul pernei P. 80/3-B (fig. B.doua ventilatoare – 6 minute. Lateral. . Durata umplerii initiale difera astfel: . separate pe verticala in cate trei compartimente. Modul de utilizare Pentru executarea salvarilor perna se transporta la locul de amplasare care. Fig. de preferinta cu apa pulverizata. Durata umplerii dupa fiecare salvare este de 15 – 20 secunde. Intretinere Dupa folosire. amplasate cate 6 pe fiecare perete despartitor si decalate pe inaltime. 80/3-B etajul inferior (1) are inaltimea de 1 m. .inaltimea in stare umflata (m) Descriere 20 2 Perna aer doua etaje cu inaltimea egala. Etajele si compartimentele comunica intre ele prin orificii circulare cu diametrul de 20 cm. pernele penumatice se curata de impuritati prin periere. se verifica aspectul exterior.S.

pentru a fi adusa cu distribuitorul primar spre afara. . prevazut cu supapa de legatura cu atmosfera si distribuitorul secundar (14) cu 4 ramificatii terminate cu racorduri cu filet.4 conducte de legatura din material plastic: . un tub in forma de „T” cu racord pentru cartusul filtrant (13). prevazute cu capace de inchidere. de unde urmeaza acelasi drum ca si oxigenul pentru inhalatie. Fig. unde i se reduce presiunea. Aparatul poate fi folosit pentru inhalarea oxigenului.reductor de presiune (2). . prevazut cu doua gradatii (maxim si minim). direct sau prin cartusul filtrant. pe timpul cat acesta inspira sau in sacul pulmonar pe timpul cat pacientul expira in atmosfera prin supapa de expiratie a mastii (sau pe nas cand se foloseste mustiucul). . el este etalonat cu 4 gradatii dupa numarul de pacienti tratati. se curata si se dezinfecteaza mastile si mustiucurile cu alcool.conducta cu canula (19). fixandu-se pe cap cu ajutorul coardelor sau i se introduce mustiucul in gura. confectionat din cauciuc si fixat la tubul in forma de „T” al umezitorului. cu o capacitate de 7 l. iar la celalalt capac cu un segment negofrat pentru fixarea la masca. timpul de folosire a aparatului va fi 840 : 24 = 35 minute.conducta de legatura intre robinetul pentru inhalat oxigen si intrarea respectiva de la capacul umezitorului (16). Daca sunt reanimate concomitent doua persoane. . . intrarea pentru oxigenul de dus (12). pe principiul ejectiei.se deschide robinetul buteliei pentru oxigen si se controleaza presiunea indicata de manometru care. . se gaseste un cilindru din piatra poroasa si o teava sifon.4 masti de respiratie (21) cu doua supape (de inspiratie si expiratie) si cordele elastice de fixare.butelia pentru apa distilata (23) necesara umezitorului confectionat din masa plastica si avand o capacitate de 0.se slabesc colierele buteliei care se roteste apoi cu 90º.In raport de posibilitatile de acordare a primului ajutor aparatele de inhalat oxigen (fig.5 l. ramificatia din stanga (5) pentru oxigenul de inhalat de catre pacient este prevazuta cu un robinet cu inscriptia „INHALATION”. se goleste vasul umezitorului de apa. . astfel incat nivelul apei sa se gaseasca intre cele doua gradatii din vas. dupa care trece in distribuitorul primar iar prin robinetul ramificatiei din stanga isi continua drumul prin conducta de legatura la umezitor. laringe etc. face sa se deschida supapa de legatura cu atmosfera si sa permita intrarea aerului atmosferic. la capacul lui se disting: intrarea pentru oxigenul inhalat (11). oxigenul este umezit pentru a se evita iritarea mucoaselor. . . Oxigenul intrat in sac formeaza o rezerva care este folosita pe timpul inspiratiei. Pentru punerea in functiune a aparatului se procedeaza astfel: .sacul pulmonar (15) cu o capacitate de 5 l. este confectionata din lemn. Aici. Cantitatea de oxigen debitata de aparat in cazul inhalatiei este de 12 l/min. are manere pentru transport si doua incuietori. atunci la racordul pentru cutia filtranta de la umezitor se monteaza obligatoriu cartusul filtrant respectiv. pentru fiecare persoana.debitmetru (8) montat pe ramificatiile pentru inhalat oxigen. reglarea debitului se face de la robinetul ramificatiei pentru inhalat oxigen. iar la celelalte capete mastile sau mustiucurile de respiratie.ejectorul (9) pentru crearea depresiunii necesare absorbtiei.distribuitor primar (4) cu trei ramificatii cu robinete. 49 . In cazul de fata. Aparatul de inhalat oxigen cu 4 posturi Descriere Aparatul de inhalat oxigen cu patru posturi se compune din: . incarcata cu 1400 l oxigen la 200 atm. A. . Intretinere Dupa intrebuintare. .conducta de legatura intre robinetul pentru dusul de oxigen si intrarea de la capacul umezitorului (17). gura. .umezitorul (10) in al carui vas de sticla pentru apa. indica cantitatea de oxigen din butelie in litri. pentru absorbirea secretiilor si transportarea lor in vasul colector. daca la manometru se citeste o presiune de 120 atm. inspiratia producand o depresiune. apa sapunita sau solutie de formol 10%. daca rezerva din sac este insuficienta. Din umezitor oxigenul trece in distribuitorul secundar de unde este dirijat prin tubul de legatura la pacient. . Oxigenul din butelie patrunde in reductorul de presiune. Pentru absorbirea secretiilor de pe caile respiratorii se deschide robinetul cu inscriptia „ABSAUGUNG” si se plimba canula conductei pentru secretii pe mucoasele ce trebuie curatate (nas.aparate de inhalat oxigen cu 1 post. se completeaza apa distilata din butelie si eventual se reincarca butelia de oxigen.). Pentru dusuri (care reprezinta administrarea suplimentara. Aceasta operatie se face inaintea inhalatiei in cazul cand pacientul are caile respiratorii incarcate cu secretii. . legat printr-o conducta la reductorul de presiune.dupa mustiucuri pentru respiratie (22). . Secretiile absorbite de canula sunt conduse pe conducte de legatura in vasul colector unde se depoziteaza.se umple vasul umezitorului cu apa distilata din butelia de masa plastica. pentru dusuri de oxigen si pentru absorbirea secretiilor de pe caile respiratorii. fiecare gradatie corespunzand unui consum de 12 l/min. abundenta de oxigen pe timp scurt si concomitent cu inhalatia) se procedeaza la fel ca mai sus. prin balbotare..4 tuburi de legatura (20) din cauciuc gofrat prevazute la un capat cu racord filetat pentru fixarea la distribuitorul secundar. iar cea din dreapta (7) pentru absorbirea secretiilor prevazuta cu un robinet cu inscriptia „ABSAUGUNG”.se asaza cutia in pozitia verticala si se deschide. inseamna ca in butelie exista 120 x 7 = 840 l oxigen. se spala vasul colector si conducta cu canula..butelie pentru oxigen (1) confectionata din otel si prevazuta cu un robinet de inchidere din alama presata. . inmultita cu cifra 7. .se verifica robinetele distribuitorului primar pentru a fi inchise. Absorbirea secretiilor are loc ca urmare a depresiunii crescande datorita trecerii oxigenului ce vine de la distribuitorul primar prin ejector.daca folosirea aparatului are loc in atmosfera viciata.aparat de inhalat oxigen cu 4 posturi. numai ca din cand in cand se deschide robinetul cu inscriptia „02 DUSCHE”. oxigenul pentru dus este condus pe conducte de legatura la umezitor. . Se deschide apoi robinetul cu inscriptia „INHALATION” astfel ca acul debitmetrului sa se suprapuna pe gradatia pe care indica numarul de persoane carora li se administreaza oxigen. . De exemplu. Pentru inhalarea oxigenului se pune masca de respiratie pe figura persoanei ce urmeaza a fi reanimata. . Functionare Aparatul de inhalat oxigen poate fi folosit pentru reanimarea unui numar maxim de 4 persoane concomitent. cea din mijloc pentru dusuri (adaosuri) de oxigen prevazuta cu robinet cu inscriptia „02 DUSCHE”.cutia aparatului (24) cu dispozitiv de fixare a pieselor componente si un compartiment pentru cordelele de fixare (25). acest timp se scurteaza. prevazut cu un manometru (3).se monteaza tuburile de legatura la distribuitor. Daca se administreaza dusuri de oxigen sau se face absorbirea secretiilor. 49) se clasifica in: . . . numarul tuburilor ce se folosesc va fi in functie de numarul persoanelor ce urmeaza a fi reanimate.conducta de legatura intre ejector si vasul pentru colectarea secretiilor (18).

. confectionata din lemn. imbinarea intre corpul toporului si coada facandu-se cu ajutorul armaturii de fixare (3).garou de cauciuc pentru hemostaze. Imbinarea intre corpului toporasului si coada se face cu ajutorul armaturii de fixare. bormasina electrica portativa.corpul toporului (2). foarfecile pentru taiat cablu. Trusa sanitara Trusa sanitara (fig. .antinevralgice pentru tratarea racelilor. confectionat din otel. Folosirea si intretinerea aparatului de inhalat oxigen cu un post se realizeaza in acelasi mod ca in cazul celui cu patru posturi.flacoane diverse pentru medicamente lichide. confectionat din otel.tinctura de iod. aparatul de sudat si taiat autogen. 50).B. precum si starea tocului.4 atele kramer pentru imobilizarea fracturilor. cu maner (bretele) pentru purtare si sistem de inchidere. calamitati si catastrofe pentru executarea taierilor. confectionata din lemn. ferastraul coada-devulpe. gripei si a durerilor de cap. . se foloseste pentru acordarea primului ajutor medical. se verifica imbinarea intre coada si corp. cazmaua. In cutie se gasesc: a) medicamente: . evacuarea bunurilor materiale. ce are acelasi rol ca tocul toporului-tarnacop si care este prevazut cu un sistem de agatare la centura prin intermediul carligului de siguranta. Intretinere Dupa folosire toporul se curata. Din grupa accesoriilor pentru taiat si demolat fac parte: toporul-tarnacop.comprese din tifon pentru pansamente. desfacerilor.coada (1). 51.fesi din tifon pentru pansamente. Intretinere Dupa intrebuintare. . Toporul-tarnacop Descriere Toporul-tarnacop (fig. . In acest caz butelia are capacitatea de 2 l oxigen. deschiderilor. precum si pentru lucrari auxiliare. . joagarul. . Fig. la unele toporase se gaseste o crestatura care se foloseste la scoaterea cuielor.tocul de piele cu armatura care permite purtarea toporului-tarnacop la spate. 51) se compune din urmatoarele parti: Fig. ciocanul si spitul pentru spart beton. cu inel si un sistem de inchidere cu catarama. cu armatura metalica. un sistem de inchidere cu buton si locasul cuiului mic de sustinere. . aparatura folosita se dezinfecteaza iar medicamentele se completeaza. . . cangea. . ca dezinfectant. toporasul. Aparatul de inhalat oxigen cu un post Aparatul de inhalat oxigen cu un post ofera posibilitatea acordarii primului ajutor unei singure persoane. ranga. 50 Descriere Trusa sanitara se compune dintr-o cutie de lemn rezistenta cu capac (geanta de panza). CAPITOLUL V ACCESORII PENTRU TAIAT SI DEMOLAT Accesoriile pentru taiat si demolat sunt mijloace ajutatoare care se folosesc la incendii.corpul toporasului (2). motoferastraul cu lant. Din punct de vedere constructiv este identic cu primul. Este prevazut in acest scop cu o curea reglabila. lopata.coada (1). 52) se compune din urmatoarele parti: . prevazuta in interior cu compartimente pentru instrumentarul medical si medicamente. se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistenta in vederea evitarii coroziunii. cu mentiunrea ca numarul circuitelor se reduce la unul singur. ca dezinfectant.spirt sanitar.tocul din piele. Toporasul Descriere Toporasul (fig. b) utilaj medical: . .vata hidrofila. . furca.

54 Intretinere Dupa folosire cangea se curata.coada confectionata din lemn. Fig. Furca Furca se foloseste pentru evacuarea paioaselor sau a altor materiale fibroase nebalotate (in.). Lopata si cazmaua Lopata si cazmaua se folosesc pentru aruncarea maselor pulverulente. canepa etc.lopata sau cazmaua propriu-zisa. imbinarea intre carlig si coada se face prin mansonul metalic al carligului cu ajutorul suruburilor. cu armaturi metalice de fixare.coada. Descriere Furca se compune din urmatoarele parti: . se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistenta. confectionata din lemn. Intretinere Dupa intrebuintare. 55 Descriere Ferastraul „coada-de-vulpe” se compune dintr-o panza de otel cu dinti ascutiti si un maner din lemn pentru manevrare. tesita si putin indoita la celalat capat.5 – 5 m.Intretinere Operatiile de intretinere se executa la fel ca in cazul toporului-tarnacop. Intretinere Se executa la fel ca in cazul lopetii. Fig.coada. se unge cu un strat subtire de unsoare consistenta. pentru evitarea coroziunii. 53 Intretinere Dupa folosire. confectionate din tabla. . se verifica imbinarea intre carlig. 54) se compune din urmatoarele parti: . coada si carlig. 55) se foloseste pentru taierea materialelor lemnoase cu grosimi mici.furca propriu-zisa confectionata din otel. executarea unor lucrari de amenajare a surselor de apa etc. Ranga Descriere Ranga (fig. una curbata si una pe directia axului cangii. . se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistentsa si se verifica imbinarea intre lopata (cazmaua) propriu-zisa si coada. confectionata din lemn. ranga se curata si. cu o lungime de 2. Ferastraul „coada de vulpe” Ferastraul „coada-de-vulpe” (fig. 53) este o bara de otel ascutita la un capat. . lopata sua cazmaua se curata. Unele cangi au coada formata din doua bucati. Cangea Descriere Cangea (fig.carligul metalic prevazut cu doua ramificatii. . Fig. Descriere Lopata si cazmaua se compun din urmatoarele parti : . evacuarea cerealelor.

Intretinere Dupa folosire ciocanul se curata. Joagarul Joagarul (fig. 57 a a) motorul cu benzina in doi timpi. Ciocanul poate fi de 2 sau 5 kg. Motoferastraul cu lant Motoferastraul (fig. se unge partea metalica cu un strat subtire si unsoare consistenta si se verifica imbinarea intre corpul ciocanului si coada. prevazut cu un singur cilindru.Intretinere Dupa intrebuintare se curata. 12 . folosind in acest scop si spitul pentru spart beton. confectionata din lemn. 57 .) .puterea motorului (C. montat pe volantul motorului. format din suportul lantului (6).coada.lungimea utila a ferastraului (cm) . se ascute si se unge cu unsoare consistenta. daca este cazul. Ciocanul si spitul pentru spart beton Ciocanul se foloseste pentru desprinderea diferitelor materiale prinse in cuie sau scoabe is pentru spargerea elementelor de constructie din beton sau caramida.ungerea se realizeaza prin amestec de benzina cu ulei. se ascut dintii. . . . Descriere Ciocanul se compune din urmatoarele parti: . . Spitul este o dalta din otel prevazuta cu o parte ascutita si una tesita (pentru aplicarea loviturilor cu ciocanul).numarul maxim de ture/min.5 44 4. Intretinere Se executa la fel ca in cazul ferastratului „coada-de-vulpe”. cu aer prin turbina (4).inaltimea minima de la baza capacului pentru functionarea ferastraului (cm) . 56) se foloseste pentru taierea materialelor lemnoase cu grosimi mari sau a copacilor. . 3 4800 550 1. Transmiterea miscarii de la motor la lantul ferastrului se realizeaza cu ajutorul unui reductor (9) cu pinioane conice care pune in miscare roata canelata cu nervuri speciale pentru angrenarea lantului.conducta de legatura (2) din material plastic prin care se face alimentarea prin cadere libera si un carburator (3) montat pe partea stanga a cilindrului al carui suber de deschidere a amestecului carburant este comandat prin cablu de la maneta de accelerare.sistemul de alimentare.capacitatea rezervorului (1) .viteza lantului (m/s) .sistemul de racire. lantul (7) cu dintii ascutiti si suportul de sprijin cu trei pinteni (8). 57) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig.5 45 5 max. montata pe manerul din dreapta. b) ferastraul propriu-zis. 57 a): Fig.) . cu magnetou.corpul ciocanului.sistemul de pornire (5) format dintr-o fulie cu cablu si are readucator care se monteaza la priza de aer a sistemului de racire.productivitatea de taiere a materialelor lemnoase cu diametrul de 45 cm (cmp/sec. Fig. .consumul de carburanti pentur 1 CP/ora (g) . se unge panza cu un strat subtire de unsoare consistenta si.sistemul de aprindere. .greutatea ferastraului fara piesele de rezerva (kg) Descriere Motoferastraul cu lant se compune din urmatoarele parti (fig. 56 Descriere Joagarul se compune dintr-o panza de otel cu dintii ascutiti si din doua manere de lemn pentru manevrare. La el se deosebesc ca sisteme anexa: .P. confectionat din otel. Spitul se curata. compus dintr-un rezervor (1) cu robinet.

. Foarfecele pentru taiat cablu Foarfecele pentru taiat cablu (fig. se ascute. un cleste patent. din cauciuc panzat. 59 reglarea presiunii de lucru a reductorului si robinetul pentru deschiderea si inchiderea oxigenului.suflaiul aparatului la care se deosebesc conductele pentru racordarea furtunurilor de cauciuc si doua robinete pentru inchiderea si deschiderea oxigenului si a acetilenei.furtunurile de legatura. duze. la suportul lantului se gaseste un sistem de deblocare al acestuia aflat pe partea lui dreapta.reductorul de presiune pentru acetilena cu o constructie asemanatoare cu a celui pentru oxigen. presa pentru scoaterea volantei. Aparatul de sudat si de taiat autogen Aparatul de sudat si taiat autogen (fig..trusa de becuri (brenere) pentru sudura si pentru taiere. Capetele becurilor pentru sudura si duzele respective sunt numerotate de la 0 – 8. necesar obtinerii unei flacari subtiri si cu temperatura ridicata. acetilena aflata in interiorul ei este comprimata la o presiune initiala de cca 30 amt. pentru umplerea acestuia cu benzina. cu o capacitate de 2 mc prevazuta cu robinet de inchidere.Carcasa reductorului este prevazuta cu o mufa speciala. tija cu filet Pentru cei interesaţi: Fig. Functionare Pentru punerea motoferastraului in functiune se monteaza lantul pe suport si pe roata canelata cu nervuri speciale dupa care suportul se fixeaza cu ajutorul sistemului de blocare. iar celalat presiunea dupa trecerea oxigenului prin reductor). se curata lantul ferastraului si se ung piesele care sunt in miscare pe timpul functionarii. conducta de benzina etc. capetele taietoare de la 1 – 3. Cand este cazul. Pe timpul lucrului se apasa cu genunchiul pe sprijinul special de la cadru pentru a obtine o forta maxima de taiere. rotativa. d) bidonul pentru combustibil (amestec de benzina si ulei) confectionat din tabla si prevazut cu orificiu de umplere cu capac. filtrul carburatorului. prevazut cu doua manometre (unul care indica presiunea oxigenului din butelie. care fac legatura intre buteliile de oxigen si cele de acetilena cu suflaiul aparatului. Intretinere Dupa folosire se reface plinul de carburant si lubrifiant. se deblocheaza sistemul de fixare a mufei duble de la carcasa reductorului si se alege planul de lucru cel mai favorabil. se monteaza fulia sistemului de pornire pe axul motorului (la priza de aer a sistemului de racire) si se trage de cablu. 58 Descriere Se compune din foarfecele propriu-zis din otel. Becurile pentru taiere sunt prevazute cu o conducta cu robinet pentru fluxul suplimentar de oxigen. Functionare . cu sistem de fixare care permite schimbarea planului de lucru al ferastraului cu 90º. se unge articulatia mobila si.). acetilena aflata in interiorul ei fiind comprimat initial la o presiune de cca 150 atm. In trusa se mai gasesc caruciorul cu tija si gheara de fixare pentru conducerea becului de taiere in cazul executarii taierilor in linie dreapta sau curba si o cheie universala. iar duzele sunt capetele taietoare de la 1 – 5. Descriere Se compune din urmatoarele parti: . Fig. daca este cazul. si dizolvata in acetona care. c) cadrul (10) din teava metalica este prevazut cu doua manere pentru transportul si manuirea ferastraului si sprijinul pentru genunchi.reductorul de presiune pentru oxigen. In ea se gasesc palnia si cana pentru alimentarea rezervorului ferastraului cu combustibil din bidon.butelie pentru acetilena. suportul lantului. cu o capacitate de 2 mc prevazuta cu robinet de inchidere. La terminarea combustibilului din rezervor se face alimentarea din bidonul de benzina. cordea de purtare dupa gat si coardele pentru strangere dupa impachetare. prevazut cu manere izolate impotriva trecerii curentului electric de joasa tensiune (pana la 380 V). dupa care mufa se blocheaza la loc. El are o capacitate de 5 l. Intretinere Dupa intrebuintare se curata. bujiile. . pila etc. diferind doar sistemul de racordare la butelie. se ascut dintii lantului sau se inlocuiesc piesele uzate cu altele din trusa de rezerva (lantul. . 58) se foloseste pentru taierea conductorilor in scopul alimentarii cu curent electric. Pentru modificarea unghiului de inclinare al ferastraului fata de carcasa reductorului. . de culoare albastra. . Viteza de miscare a lantului se regleaza de la maneta de acceleratie. Pentru oprire se apasa pe butonul care actioneaza asupra membranei carburatorului dupa care se inchide robinetul rezervorului de benzina si se fixeaza ferastraul in pozitia cea mai convenabila pentru transport. se deschide robinetul rezervorului de benzina si se apasa pe butonul care actioneaza asupra membranei carburatorului. chei diferite. capete de becuri si capete taietoare. la randul ei se gaseste absorbita intr-o masa poroasa. pe care se apa in timpul lucrului.butelia pentru oxigen. conducta de golire si maner pentru transport. confectionata din panza prevazuta cu buzunare. . 59) este folosit in special pentru taierea materialelor metalice in cadrul operatiei de demolare a constructiilor. e) trusa pentru deservire. fiecare dintre ele cu o lungime de aproximativ 20 m. de culoare bruna.

.doua manere pentru manuirea bormasinii. Se deschid robinetele suflaiului. avand urmatoarele caracteristici tehnice: . pistonul pompei. Scoaterea burghiului din bormasina. indepartand sau presand burghiul pe materialul de gaurit in cazul cand bormasina este sprijinita la partea superioara de reazem fix. Actionarea pistonului se poate efectua atat cu ajutorul mainii cat si prin apasari succesive cu talpa piciorului. se sterg piesele folosite si se pun in locasurile lor.. Pentru marirea fortei de apasare a burghiului. pentru marirea fortei de actionare asupra rozetei.cablul de forta.carcasa din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune. 60 Descriere Bormasina electrica portativa se compune din urmatoarele parti: . in functie de grosimea materialului de sudat sau de taiat.5 ulei. Este interzisa ungerea pieselor componente ale aparatului deoarece oxigenul in contact cu grasimile poate produce explozii violente. Bormasina electrica portativa Bormasina electrica portativa (fig. 61) este destinata actionarii distantorului hidraulic in operatiile de salvare a oamenilor. se actioneaza asupra tijei articulate. iar in cel inferior se gasesc orificiul pentru fixarea burghielor si doua orificii pentru introducerea penei de indepartare a burghielor in cazul blocarii lor in bormasina. Este interzisa amplasarea buteliilor cu oxigen sau acetilena in apropierea surselor de caldura pentru evitarea exploziilor.Pentru folosire se monteaza la suflaiul aparatului becul (brenerul) necesar. Fig.trusa 16 burgie pentru metal si lemn cu diametru de la 10 – 30 mm. se realizeaza prin introducerea unei pene metalice prin unul din orificiile speciale practicate in capacul inferior al carcasei si prin apasare catre in jos./min.sistemul de racire format dintr-o roata cu palete actionata de axul motorului electromotorului si orificiul pentru accesul si evacuarea aerului. cu raport de transmisie 1 : 1. . . confectionata din panza si prevazuta cu buzunare si cordea pentru strangere dupa impachetare. sub reazemul pentru piept se gaseste o rozeta de presare care se infileteaza pe un ax. . Intrebuintare Pentru intrebuintare se amplaseaza furtunurile de cauciuc cu insertie metalica dupa care.dimensiunile (mm) Ø 80 x 270 . servantul apasa cu pieptul pe reazemul respectiv si cu mainile pe manere. pentru executarea operatiei de sudura sau taiere.electromotorul care functioneaza la o tensiune de 380 V cu o turatie de 260 rot. Pentru oprire. se curata si se ascut burghiele. aflat la partea superioara a bormasinii si pe care se sprijina servantul pentru a mari forta de inaintare a burghiului. se verifica daca nu prezinta scurgeri de ulei si totodata se verifica starea furtunurilor. Se deschid robinetele buteliilor de oxigen si acetilena. Daca bormasina este sprijinita cu partea superioara de un reazem fix. .reazemul pentru piept. pe materialul de gaurit se face prin actionarea asupra rozetei de presare. . Pompa hidraulica cu dublu efect Pompa hidraulica cu dublu efect (fig. cu ajutorul manerului mai mic se actioneaza asupra intrerupatorului de curent pentru pornirea si oprirea electromotorului. cu steher pentru curentul trifazic si intrerupator de curent actionat de la manerul mic. reductoare si suflai). iar cu ocazia reviziilor se ung lagarele si celelalte angrenaje. Dupa terminarea lucrului se inchid toate robinetele (de la butelii. 60) se foloseste pentru gaurirea materialelor metalice sau lemnoase in cadrul operatiei de demolare a constructiilor sau pentru crearea de orificii in vederea scurgerii lichidelor. prevazuta cu capace metalice demontabile. in cazul cand s-a blocat. pe bratele ei se pot introduce tevi metalice cu lungimi diferite care sa mareasca bratul parghiei de actionare. Intretinere Dupa intrebuintare. aparatul se demonteaza. Functionare Pentru punerea bormasinii in functiune se monteaza burghiul necesar.masa (kg) 12 Fig. 61 Descriere In principiu.sistemul de angrenaje (roti dintate) pentru transmiterea miscarii de la electromotor la burghiu. pompa hidraulica cu dublu efect se compune din corpul pompei de forma cilindrica in care se introduce o cantitate de 1. in cazul materialelor metalice gaurirea poate fi usurata prin ungerea cu ulei a locului in care se practica orificiul. supapele si tija articulata de actionare a pistonului. Intretinere Dupa intrebuintare pompa se sterge. in capacul superior sunt practicate orificii pentru accesul aerului necesar racirii pe timpul functionarii. tijele cu filet pentru reglarea presiunii oxigenului si a acetilenei si robinetele pentru oxigen si acetina ale reductoarelor.presiunea dezvoltata (bari) 600 . se actioneaza tot asupra manerului mic. . . prin manevrarea ventilului de descarcare a pompei. Intretinere Dupa folosire se sterge corpul bormasinii. se apropie jetul de amestec carburant de o flacara sau corp incandescent si se regleaza debitul de oxigen si acetilena de la tijele cu filet ale reductoarelor de presiune si de la robinetele suflaiului pana la obtinerea flacarii corespunzatoare. se racordeaza cu ajutorul stecherului la bobina cu cablul care face legatura cu sursa de curent electric trifazic de 380 V si se invarte manerul mic pana la pornirea electromotorului. cu duzele si capetele respective. indepartarea sau presarea burghiului.

furtunul de alimentare cu aer de la reductor se cupleaza prin intermediul unei cuple rapide cu are la un racord T din care pleaca.inaltimea maxima de ridicare (cm fara sarcina) . Pentru pozitia deschis a bratelor distantorului. Cand spatiul de sub greutate este mai mare decat grosimea unei singure perne sau a ambelor perne suprapuse. acesta se va racorda direct la butelie cu reductorul fluture existent pe reductor.26 . cu manometre si furtunuri de alimentare cu aer. lucrul incepe cu bratele deschise pentru efectuarea strangerii sua cu bratele inchise pentru efectuarea deschiderilor.dimensiuni de gabarit (cm) . 62) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . respectiv.presiunea de lucru (bari) . cand perna ramane pe locul amplasarii initiale.F. prevazute la capete cu racorduri de cuplare-decuplare. bride. Prin manevrarea distribuitorului pe pozitia inchis. este dirijat in fata sau in spatele pistonului. In timpul interventiilor distantorul se manipuleaza cu atentie pentru a nu lovi persoanele din jur. Intrebuintare Pregatirea dispozitivului pentru realizarea interventiilor consta in asamblarea elementelor sale componente astfel: reductorul de presiune cu manometre se racordeaza la butelia de aer comprimat. Punerea in functiune a dispozitivului se efectueaza prin deschiderea robinetului butelie si manipularea lenta a reductorului de presiune pana la atingerea presiunii de lucru. 63 Descriere Cricul se compune din doua perne pneumatice de forma paralelipipedica. procedandu-se la inlocuirea lor daca prezinta fisuri. Pe circuitul de alimentare cu aer al unei perne este asamblat un robinet distribuitor pentru cazul in care se solicita umflarea unei singure perne. Pernele pneumatice cilindrice se ampleaza numai impreuna si la extremitati sub sarcina de ridicat pentru pastrarea echilibrului acesteia (distanta de amplasare fiind egala cu inaltimea pernei.1 . Pentru descarcarea pernei se inchide robinetul buteliei si se decupleaza furtunul de la o perna (pentru cazul in care se muta perna din loc) sau de racordul „T”. doua butelii pentru aer comprimat a 4 litri fiecare.timpul de umflare (sec. uleiul este introdus sub presiune in fata pistonului.sarcina de inchidere la varfuri (t) 1.sarcina de deschidere la varfuri (t) 1. urmarindu-se umflarea pernei. precum si la presiuni mai mare de 350 bari.greutatea 1 bucata (kg) . 62 Descriere Distantorul hidraulic se compune din cilindrul hidraulic cu pinten. in sensul protejarii lor impotriva pericolului rasturnarii greutatii ridicate. iar furtunurile de presiune se vor feri de sursele de caldura sau de muchiile taioase. 7. de cca 2 si respectiv 6 cm. ce se vor deplasa lateral. Ca accesorii are doua racorduri speciale pentru cuplarea cricului la compresorul de aer al autospecialelor si. prin racorduri tip niplu. jug. Cricul pneumatic Cricul pneumatic (fig. Intretinere Dupa folosire distantorul se curata de resturile de materiale prin stergere. inchizand astfel bratele distribuitorului. in cazul utilizarii reductorului modificat. Cu ocazia verificarilor anuale. doua perne pneumatice de forma cilindrica. Este interzisa utilizarea distantorului in mediile inflamabile sau explozive.5 13 6 10 pernele cilindrice Ø 61 7 45 – 50 2 (cu ambele) 1 60 (ambele) . cu reductor de presiune. in functie de pozitia acestuia (inchis. doua furtunuri pentru alimentarea cu aer a celor doua perne pneumatice. efectuate numai de personal specializat in metrologie se urmareste functionarea corecta a manometrelor si a reductorului. in functie de situatia existenta la locul interventiei. brat.) Fig. inlocuindu-se totodata si garniturile deteriorate.masa (kg) 23. Dupa caz. deschis). Intrebuintare Uleiul sub presiune intra in distribuitor si. de cca 10 cm in stare neumflata). citita pe manometrul de joasa presiune al reductorului.Distantorul electric Distantorul hidraulic (fig.sarcina maxima ridicata (t.25 Fig. se verifica sa nu existe scurgeri de ulei si cu ocazia operatiilor de intretinere periodica se inlocuiesc garniturile. Pernele pneumatice paralelipipedice se asambleaza sub sarcina de ridicat (cate o perna sau ambele) la extremitati sau suprapuse la unul din capetele sarcinii ori in spatiul aflat intre elementele de constructie.presiunea maxima in cilindru (bari) 350 . al dislocarii de alte material etc. f) . 63) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: pernele paralelipipedice 52 x 47 25 . la instalatia de aer comprimat existenta pe vagoanele C. Intretinere Dupa intrebuintare accesoriile componente se sterg si se verifica starea furtunurilor de aer.5 24.R. uleiul este introdus in spatele cilindrului si bratele acestuia se deschid. corpul distribuitorului si distribuitor. In ambele cazuri de utilizare (atat pentru pernele paralelipipedice cat si pentru cele cilindrice) se vor lua masuri de securitate si se vor instrui corespunzator servantii ce urmeaza a manevra dispozitivul. se completeaza diferenta cu scanduri ori alte materiale ce se vor amplasa sub perne sau deasupra lor.

confectionata din tabla si prevazuta cu manere pentru manevrare. densitatea electrolitului ramane practic constanta. . . se monteaza becul. se usuca si se ung cu un strat subtire de vaselina.becul de 1000 W care. se pastreaza intr-o cutie speciala cu despartituri tapisate cu material buretos. .5 V si 1. . proiectorul se racordeaza cu ajutorul stecherului fie direct la sursa de curent de 220 V. .5 A.8 V. .electrolitul (solutie de hidroxid de potasiu). Tensiunea medie a fiecarui element al bateriei (de acumulatori) este de 1. se creeaza o spuma abundenta.geamul farului din sticla groasa. care permite schimbarea fasciculului luminos in plan vertical cu un unghi de cca 80º. .cheia pentru deschiderea si inchiderea cutiei acumulatorului si farului. concava. bobina pentru cablu. Functionare Pentru punerea proiectorului in functiune se deschide cu rama cu geam. tensiune care trebuie sa fie cuprinsa intre 5. . Electrolitul se inlocuieste dupa o durata de doi ani sau cand se constata cain in momentul incarcarii.manerul lampii. facand contacul pentru faza mica si faza mare.bacul din tabla de otel nichelata. La demontarea farului se va evita atingerea oglinzii cu mana sau cu obiecte imbibate cu grasimi deoarece aceasta se degradeaza pierzandu-si luciul. .cablul electric cu dulie pentru insurubarea becului si cu stecher pentru cuplare la priza masinii sau a bobinei de cu cablu.barele cu puntile de legatura. Lunar. Proiectorul mobil de 1000 W Descriere Proiectorul mobil de 1000 W (fig. ghiarele pentru urcat pe stalpi. pentru protejarea impotriva socurilor. 65) se compune din urmatoarele parti: . .orificiile de umplere prevazute cu dopuri surub si supape (inele) din cauciuc pentru asigurarea evacuarii gazelor rezultate in urma reactiei din interiorul acumulatorului.8 V si 0. proiectorul portabil de 100 w.cablurile electrice de legatura. Din grupa accesoriilor pentru iluminat fac parte: lampa electrica cu acumulator. 64 Functionare Pentru punerea in functiune a lampii se actioneaza asupra comutatorului. . cu grila de protectie a geamului si sistemului de inchidere.2 V insumand o tensiune de 4. dupa care acesta se inchide la loc. Fig.20 la 20%) ci prin tensiunea la borne in momentul deconectarii de la statia de incarcare. transmiterii semnalelor pe timpul noptii. . se transporta proiectorul la locul dorit si se monteaza pe trepied sau se suspenda la inaltime. gradul de incarcare al bateriei nu poate fi determinat prin masurarea densitatii electrolitului (1. farul pompier. trepiedul proiector. precum si celor ajutatoare montarii si realizarii circuitelor de alimentare cu energie electrica. .farul confectionat din tabla la care se deosebesc: . iar saptamanal se scot acumulatoarele din cutie. furca pentru ridicat cablu.dulia. 64) se compune din urmatoarele parti: . Dupa instalare. Intretinere Dupa intrebuintare se curata prin stergere.capacul farului.articulatia mobila.4 V.cutia acumulatoarelor confectionata din tabla. prevazuta cu sistem de inchidere si borne de contact. . .comutatorul cu 2 faze si o pozitie de nul.becul pentru faza mare de 4.oglinda metalica. . Lampa electrica cu acumulator Descriere Lampa electrica cu acumulator (fig.becul pentru faza mica de 4. in jurul orificiului de aerisire. la fiecare incarcare a acumulatoarelor se verifica si se completeaza nivelul electrolitului (cca 1 cm peste placi) se controleaza duritatea acestuia. Astfel. fie prin intermediul bobinei cu cablu. bateria de acumulatori se considera descarcata cand tensiunea la borne este sub 4 – 4.6 – 7. de forma semisferica.suportul duliei. se curata bornele si se verifica supapele de cauciuc de la dopurile surub.carcasa proiectorului. La acumulator se deosebesc: . corpul de iluminat cu faruri. ca urmare. . Curentul electric este debitat de acumulatoare.dispozitivul metalic pentru fixarea pe trepied si pentru schimbarea directiei fasciculului de lumina in plan orizontal sau vertical.2 electrozi (pozitiv si negativ). Pe timpul folosirii lampii (descarcarii acumulatoarelor) electrolitul nu isi schimba concentratia prea mult si. . .CAPITOLUL VI ACCESORII PENTRU ILUMINAT In grupa accesoriilor pentru iluminat sunt incluse mijloacele folosite pentru iluminarea locului de lucru. . .2 V. se destupa orificiile de aerisire ale dopurilor surub.oglinda metalica.4 A. . cand nu este montat la proiector. . se inlatura prin spalare cu apa calduta electrolitul scurs accidental.rama rabatabila cu geam de protectie din sticla termorezistenta.baterie acumulator formata din 4 acumulatori alcalini de cadmiu nichel introdusi in cutii de masa plastica si legati in serie.

. 45 sau 40 W in cazul celor cu incandescenta. bobina este prevazuta cu o manivela cu maner rabatabil si dispozitiv de blocare pe timpul operatiei de derulare. formata din doua calote asamblate prin ambutisare si prevazuta la unele modele cu maner pentru manevrare. electroventilator. manevrandu-se apoi pe directia dorita. Fig. dupa care se strang suruburile respective. montat longitudinal.bobina cu cablu pentru forta. Farul pompier Farul pompier (fig. 67) se clasifica in: . Diferentierea bobinelor se realizeaza prin felul cablului si gabarit datorat lungimii acestuia. Fig. Functionarea si intretinerea sunt identice cu ale farului pompier. Functionare . . explozii.carcasa proiectorului.cablu electric cu dulie pentru insurubarea becului si stecher pentru cuplare la priza autospecialei sau a bobinei cu cablu.modul de utilizare: portabil sau fixat pe trepied Puterea unei lampi este de 55 W in cazul celor cu halogen. iar la cel de forta cablu din 4 f ire cu aceeasi lungime. . . oglinda.rama cu geam de protectie din sticla groasa si dispozitiv de fixare. tensiunea de alimentare fiind de 24 V. folosita la diferite accesorii ca: electroexhaustor.c.suportul lampilor cu dispozitive articulare de manevrare in plan orizontal sau vertical. Descriere Corpul de iluminat se compune din: . de forma semisferica. proiectorul trebuie sa fie ferit de lovituri care pot duce la deterioararea lui si in special la spargerea geamului si a becului. iar celalalt capat se monteaza la priza bobinei aflata pe axul tamburului. dirijarea fasciculului luminos se face prin stabilirea suruburilor de blocare a dispozitivului pentru fixarea pe trepied.In cazul in care proiectorul este instalat pe trepied. Pentru invartirea tamburului la strangerea cablului. Functie de varianta constructiva. iluminarii locului la interventiile in caz de incendii. dulie pentru lampa cu fire de legatura.2 (4) faruri alcatuite la randul lor din carcasa. in cazul bobinei folosita la farul pompier se utilizeaza cablul cu lungimea de 30 m format din doua fire. Bobina pentru cablu Din punct de vedere al destinatiei.bobina cu cablu pentru iluminat. Corpul de iluminat cu faruri Corpul de iluminat cu faruri este destinat. corpurile de iluminat pot fi cu doua lampi (cu halogen) sau cu patru lampi (lampi incandescente sau lampi cu halogen). 66 Functionare Pentru punerea in functiune a farului se racordeaza stecherul cablului electric la priza masinii. bormasina electrica portativa etc. . bobinele pentru cablu (fig.) 12 sau 24 .bobina cu cablu pentru iluminat.c. . Indiferent de tip. dispozitiv de fixare pe trepied si cablu cu stecher.c. la fel ca si accesoriile descrise la punctele 2 si 3 din prezentul capitol. acestea au urmatoarele caracteristici tehnice: .c. Astfel. 65 Intretinere Dupa intrebuintare. La bobina pentru proiectorul mobil se foloseste cablu din trei fire cu lungimea de 50 m. La unul din capetele cablului se monteaza stecherul. manevrandu-se apoi proiectorul cu ajutorul manerului. Intretinere Operatiile necesare intretinerii farului pompier sunt aceleasi ca si in cazul proiectorului portabil de 1000 W. prevazut cu un tambur pe care se infasoara cablul electric. 66) se compune din urmatoarele parti: . Pe timpul intrebuintarii. folosita la farul pompier.tensiunea de alimentare (V. iar cand fasciculul a fost orientat pe directia dorita se strang suruburile de fixare.oglinda metalica concava.dispozitivul metalic pentru fixarea pe masina sau pe trepied si pentru schimbarea directiei fasciculului de lumina. . 67 Descriere Indiferent de tip. La unele variante constructive. dupa cuplare se actioneaza comutatorul aflat pe carcasa farului. bobina se compune dintr-un cadru metalic. proiectorul se curata prin stergere cu carpe moi. lampa. . In cazul cand in fata farlui se gasesc un obstacol care impiedica dirijarea fasculului luminos catre locul dorit se folosesc trepiedul si bobina de cablu. rama si geam de protectie. Dirijarea fasciculului luminos se face prin slabirea suruburilor de blocare a dispozitivului pentru fixarea pe masina. Fig. calamitati naturale sau altor scopuri ce solicita o sursa de luminozitate intensa. folosita la proiectorul mobil de 1000 W. se controleaza cablul si stecherul si se ung articulatiile mobile ale dispozitivului pentru fixarea pe masina sau pe trepied.bec cu incandescenta tip DE 124/45 x 40 W. accidente rutiere.

se controleaza starea cablului. electroexhaustorul. se deruleaza cablul pana in apropierea consumatorului. cheia pentru racorduri. doua pentru trecerea furtunului C si unul pentru furtunul B care marcheaza si intervalul dintre cele doua rampe. iar cea de forta la orice sursa de 380 V. aparatul pentru legat furtunuri. Puntea de trecere peste furtun Descriere Puntea de trecerea peste furtun (fig.Pentru folosire. peste locuri cu jar sau prin substante care ii dizolva izolatia si. se verifica dispozitivul de fixare la picior si cand este cazul se reascut coltii ghearei. 68) se compune din 3 picioare din lemn. Intretinere Dupa intrebuintare se curata si se verifica imbinarea furcii propriu-zise cu coada. De mentionat este faptul ca bobina pentru proiectorul mobil poate fi racordata la orice sursa de curent de 220 V. Periodic se vor unge lagarele axului. Pe timpul folosirii se va evita trecerea cablului prin foc. pomi) spre a le feri de distrugere. iar periodic se ung articulatiile si suruburile suportului. 70) este compusa din doua rampe de lemn cu grosimi diferite. 70 Intretinere . aparatul pentru spalat furtunuri. Intretinere Dupa intrebuintare se curata bobina si cablul. dupa care se racordeaza atat stecherul bobinei la priza masinii (sau a unei alte bobine) cat si stecherul consumatorului la priza bobinei. coarda pentru ancorarea scarilor. fasa pentru furtun. a prizei si a stecherului. fiecare in parte avand colti. geanta pentru chei si fesi. suportul talpii si dispozitivul de fixare la picior cu curele si catarama. Are trei santuri dimensionate. Descriere Este formata dintr-o coada de lemn cu o lungime de cca 3 m si furca propriu-zisa cu doua ramificatii. Ghearele pentru urcat pe stalpi Ghearele pentru urcat pe stalpi (fig. confectionata din otel. Picioarele sunt prevazute cu cuie pentru fixarea la teren. electroventilatorul. calamitati naturale si catastrofe. Descriere Se compune din 2 gheare metalice. Trepiederul proiector Descriere Trepiedul proiector (fig. CAPITOLUL VII ACCESORII DIVERSE Accesoriile diverse sunt mijloace care se folosesc pentru realizarea unor operatii impuse de interventii la incendii. Fig. cotul pentru furtun. prin intre ele printr-o chinga de panza si armate cu platbanda sau bucati de tabla. cordita pentru sustinerea sorbului. curbate. Intretinere Dupa intrebuintare se curata. apoi se blocheaza tamburul. 68 Pe timpul folosirii va fi ferit de lovituri pentru a nu se rupe picioarele. Intretinere Dupa intrebuintare se curata. strivirea sau taierii lui. Din grupa accesoriilor fac parte: puntea de trecere peste furtunuri. Furca pentru ridicat cablurile electrice Se foloseste pentru ridicat cablurile electrice cand acestea sunt intinse peste obstacole (stalpi. cordita pentru legat furtunuri. galeata de panza. iar suportul metalic cu articulatii si suruburi cu piulite fluture care permit schimbarea pozitiei proiectorului (directiei fasciculului luminos). de asemenea. rezistenta. cheia pentru cofret. articulate mobil la un suport metalic care serveste la fixarea proiectorului. Fig. 69) se folosesc pentru urcarea pe stalpi sau pomi in scopul montarii proiectoarelor sau a cablurilor.

71) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . 71 Fasa pentru furtun Fesile (fig. 72 Intretinere Dupa folosire fasa se sterge si i se ung articulatiile. Geanta este prevazuta cu un sistem de inchidere cu catarame. .un ochi de prindere. se repara. asigurand inchiderea sparturii. . folosit la marcarea sparturilor pe rolele de furtun. .diametrul exterior (mm) 200 . iar vehiculele le vor traversa cu viteza mica. Fig.inchizatorul. tot reglabila. intarita cu carton si are o forma paralelipipedica. de marimi diferite si prevazute cu pinteni. 73 Intretinere Dupa intrebuintare se sterge si se unge cu un strat subtire de unsoare. In interior are o despartitura care realizeaza separarea compartimentului pentru fesi de cel pentru chei. dimensiunile fiind de 130 x 140 x 400 mm. Geanta pentru chei si fesi Descriere Geanta pentru chei si fesi (fig. o cordea de purtare reglabila.Pe timpul folosirii nu trebuie sa fie trantite. se aseaza adaosul si colierul de sus. in raport de care prezinta urmatoarele caracteristi tehnice: A 110 80 B 76 60 C 55 40 Diametrul interior al fesii (mm) Latimea (mm) Descriere Indifirent de tip.un adaos articulat mobil.diametrul interior (mm) 133 . pentru sprijinirea cheii pe nervurile corpului racordului. iar pe capac se gaseste un inel pentru fixarea creionului chimic. iar greutatea de 2 kg. Fig. 74) este confectionata duin panza rezistenta.latimea (mm) 106 Fig. apoi se actioneaza asupra inchizatorului care strange colierele si fixeaza furtunul. 73) este confectionata din otel si are doua brate curbate. 74 Intretinere Dupa intrebuintare se curata prin periere si se repara eventualele rupturi. Datorita presiunii apei. Cotul pentru furtun Cotul pentru furtun (fig. 72) sunt construite in trei tipodimensiuni. fesile sunt confectionate din tabla de aluminiu si la ele se disting: . iar unele genti au si o cordea cingatoare. Fig. Cheia pentru racordare Descriere Cheia pentru racordare (fig. Dupa folosire se curata si. . cand este cazul. furtunul se lipeste strans de coliere si adaos. Pentru aplicarea fesii se sprijina furtunul pe colierul de jos.doua semicoliere articulate moi.

75) este confectionata din otel si se compune dintr-o cheie fixa cu capac circular.racordul tip C pentru intrarea apei (4). se ung portiunile filetate. 77 Functionare Pentru punerea sa in functiune aparatul se racordeaza la o sursa de apa cu presiune. se verifica starea garniturii. Aparatul pentru spalat furtunuri Descriere Aparatul pentru spalat furtunuri (fig. pe sub sarma se va introduce o placa dreptunghiulara din tabla cu dimensiunea de 2 x 1 x 0. Fig. in sens contrar si apoi si cositoresc. si cu diametrul egal cu cel al racordului. Pentru aceasta se ia un dorn de lemn cu o lungime de cca 50 cm. cat si sarma de pe ea. Legarea continua in acelasi mod si la urmatoarele spire de sarma. se introduce racordul pe dorn care apoi se fixeaza intr-o menghina.tensiunea de alimentare 380 . 78) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . In functie de tipul incuietorii cofretului se alege cheia potrivita care se introduce in broasca si apoi se rasuceste spre stanga. Cu ajutorul clestelui patent se intinde bine sarma. Intretinere Dupa intrebuintare se curata si se ung partile mobile. Daca furtunul este foarte murdar se repeta operatia de cateva ori. prevazut cu doua capace filetate (2) si picioare de sprijin (3). Pe disc se gasesc doua suruburi cu filet (5). Intretinere Dupa folosire se curata. 77) este confectionat din aliaj de aluminiu si se compune din urmatoarele parti: .puterea absorbanta (kW/ora) 3. Fig. prevazuta cu maner de actionare.5 – cm.discul (2). se indoaie deasupra spirelor. cu ajutorul unui ciocan din lemn.6 . pana se formeaza 4 spire. a racordului si a ghearelor. actionat cu ajutorul manivelei (3) prin intermediul unui ax filetat (4). se indreapta limbile si se ung articulatii mobile. iar furtunul ce trebuie spalat se introduce progresiv in interior pana la spalarea lui completa. . Electroexhaustorul Electrohaustorul (fig. iar in cazul primului se scoate inelul de siguranta si se trage peste furtun corpul racordului. Se pune siguranta de blocare a discului inspre inafara (in pozitia „blocat”) si se invarte cu manivela astfel ca discul sa se ridice.debitul (mc/ora) 6000 . 76) este confectionat din otel si se compune din urmatoarele parti: .corpul aparatului (1) format din 2 cilindri concentrici. Dupa aceea se taie capetele sarmei la cca 0. . Pe teava racordului se trage capatul furtunului ce trebuie legat. iar capetele se rasucesc pe cele 2 suruburi cu filet ale discului. se pune pe siguranta de blocare a discului inspre inauntru (in pozitia „blocat”) si se invarte de manivela pentru a continua ridicarea discului pana ce sarma se strange suficient.bucsa (7) pentru conducerea axului filetat. In continuare se indoaie placa de tabla spre spire. intre nervuri.corpul aparatului (1). astfel incat capetele ei indoite sa nu depaseasca.5 mm prin care tisneste apa pentru spalare. inainte de a se trece la folosirea aparatului. care apoi se strang. El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari.Cheia cofret Cheia cofret (fig. se va bate sarma de jur imprejur pentru a usura intinderea si dfixarea ei intre cercurile reliefate ale tevii racordului. . . pe filet. Aparatul pentru legat furtunuri Descriere Aparatul pentru legat furtunuri (fig. dupa care se lipesc cu cositor atat capetele tablei. Functionare Legarea furtunului de racord se fac cu ajutorul unei sarme galvanizate cu diametrul de 1. care atunci cand sunt complet stranse lasa intre ele si corpul aparatului o deschidere circulara de 0. Intretinere Dupa folosire se spala cu apa. Concomitent. o siguranta de blocare a discului (6) cu doua pozitii si doua orificii pentru fixarea capetelor sarmei cu care se leaga furtunul de racord.2 mm si se rasuceste cu mana peste furtun.6 mm. Se ia o bucata de sarma de 1 – 1.5 cm. 76 Dupa ce sarma a fost bine fixata si intinsa.capacele reglabile.

La un capat este prevazuta cu un ochi. fixarea se face cu ajutorul elementelor de la cot. 79) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . Se fixeaza apoi la orificiul de absorbtie al carcasei cotul metalic si se prinde capatul cu rama al tubului de absorbtie.sasiul metalic prevazut cu doua manere pentru transport. fixat pe axul electromotorului. Periodic. La orificiul de evacuare al carcasei ventilatorului se fixeaza tubul pentru evacuarea aerului. Cordita pentru legat furtunul Descriere Cordita pentru legat furtunul este confectionata din fire rasucite din canepa sau fire sintetice si are o lungime de cca 2 m.debitul (mc/ora) 100 . la unul din capete avand prevazut un ochi pentru legare la parghia de manevrare a supapei sorbului.carcasa confectionata din tabla si rotorul cu palete.tubul pentru evacuarea aerului.cablul de forta cu stecher pentru curent trifazic. . la partea superioara are un manson in care se introduce bara de sus a cadrului metalic. se scutura perdeaua si tubul pentru evacuare si se verifica starea cablului de forta si a stecherului. . Datorita fortei centrifuge aerul aflat intre palete este aruncat catre exterior si obligat sa paraseasca carcasa. . Principiul de functionare al ventilatorului este identic cu cel al exhaustorului. . confectionat din tabla si format din carcasa spirala si rotorul cu palete fixat pe axul electromotorului. iar la celalalt cu un maner din lemn pentru legarea furtunului de treptele scarilor. celalat capat al acestui tub se indreapta intr-o zona unde aerul viciat evacuat din incapere nu mai prezinta pericol. cotul este prevazut cu clame rabatabile pentru cuplarea la carcasa si la tubul de absorbtie. . aici se creeaza o depresiune datorita careia este absorbit aerul viciat. Are o lungime de cca 12 m. prin intermediul axului. Electroventilatorul Electroventilatorul (fig. . Se actioneaza comutatorul si se incepe evacuarea aerulu viciat.cotul si tubul metalic pentru absorbtia aerului. . . spartura etc.cablul de forta cu stecher pentru curentul trifazic si intrerupator de curent.electromotorul. 79 Descriere Ventilatorul se compune din urmatoarele parti: . se ung lagarele axului. transmite miscarea la rotorul cu palete.puterea absorbita (kW/ora) 0. Prin evacuarea aerului din zona rotorului. . cu o suprafata de 5 – 6 mp.tunul pentru refularea aerului proaspat confectionat din panza rezistenta si avand o lungime de cca 20 m. confectionat din panza rezistenta avand o lungime de cca 20 m. de balustrade etc. Descriere Pentru punerea exhaustorului in functiune se monteaza perdeaua pe suportul metalic si se astupa cu ea deschiderea prin care urmeaza sa fie evacuat aerul viciat (usa.4 Fig. Intretinere Operatiile de intretinere sunt identice cu cele prezentate pentru exhaustor. iar celalalt capat se introduce in incaperea in care urmeaza a fi introdus aer proaspat.electromotorul dispus pe axul carcasei. Functionare Pentru punerea in functiune se racordeaza un capat al tubului pentru refularea aerului la orificiul de refulare a aerului situat la partea superioara a ventilatorului. fereastra. Se face apoi legatura cu sursa de curent prin intermediul unei bobine cu cablu la care se racordeaza stecherul exhaustorului. si cu ocazia reviziei anuale. Se face apoi legatura ventilatorului cu sursa de curent prin intermediul unei bobine cu cablu in care se racordeaza stecherul. carcasa este prevazuta cu un orificiu de absorbtie pe peretele lateral si unul de refulare la partea superioara.ventilatorul radial pentru aer. Celalalt capat al tubului de absorbtie se introduce in maneca perdelei ce se fixeaza apoi de el cu ajutorul unei curele.suportul metalic al perdelei format din trei bare care se pot cupla pentru a sprijini perdeaua. 78 Descriere Se compune din urmatoarele parti: .).perdeaua pentru astuparea deschiderilor prin care se absoarbe aerul viciat. . . confectionata din panza rezistenta si prevazuta cu o maneca in care se introduce tubul de absorbtie. Absorbtia si refularea aerului au loc pe principiul fortei centrifuge care ia nastere prin invartirea rotorului. iar daca este cazul se repara eventualele rupturi la piesele din panza. se curata de praf si fum. Electromotorul primind curent intra in functiune si. Intretinere Dupa folosire.sasiul metalic prevazut cu doua manere pentru transport.Fig. Cordita pentru sustinerea sorbului Descriere Cordita pentru sustinerea sorbului este confectionata din fire rasucite din canepa sau fire sintetice. .

. alcatuit fiecare din doua lonjeroane (1). avand grija ca dupa atingerea lungimii dorite siguranta de blocare sa se fixeze bine pe una din treptele de baza. Pentru transport are o toarta si un maner din panza. Are o lungime de cca 48 m.masa (kg) Fig. 82 Descriere 4. fiecare fiind format din doua lonjeroane (1). Dupa realizarea imperecherii tronsoanelor este necesar ca dispozitivele de fixare sa nu fie iesite din locasurile respective. tretpe (2) si armaturi metalice (4) pentru ghidarea segmentilor pe timpul intinderii. Din grupa scarilor manuale fac parte: scara de imperechere. Fig. la unul din capete avand prevazut un ochi pentru legarea de scara. Fig.58 . in plus se vor unge lagarele scripetilor si ale sigurantei de blocare.inaltime in stare pliata pentru transport (m) 2.36 10. 81 Descriere Scara culisanta este confectionata din lemn si se compune din urmatoarele parti: . scara culisanta. precum si pentru marirea rezistentei. 81) are urmatoarele caracteristici tehnice: . Periodic se ung dispozitivele de fixare. se verifica si se fac reparatiile necesare. trepte (2). Intretinere Dupa folosire se curata.latimea treptelor pe tronsoane (mm) . 80 Scara culisanta Scara culisanta (fig. Intretinere Se procedeaza ca in cazul scarii de imperechere. La fund se gasesc doua chingi din panza pentru intarire si un inel pentru agatare. CAPITOLUL VIII SCARI MANUALE Scarile manuale sunt mijloace destinate asigurarii accesului servantilor la inaltimi si executarii salvarilor. scara de fereastra si scara plianta (baston). santurile in care alune armaturile metalice pentru ghidarea segmentilor scarii.inaltimea in stare de transport (m) .masa unui tronson (kg) 14 Descriere Este confectionata din lemn lamelat sau aluminiu.inaltime de utilizare (m) 6. se va verifica starea lantului (zala cu zala) si a cablului metalic. 480 59 .66 340.inaltimea in stare de utilizare (m) . Se compune din 3 tronsoane de scara.Coarda pentru ancorat scari Descriere Coarda pentru ancorat scari este confectionata din fire rasucite sintetice. Atat la partea superioara cat si la cea inferioara este prevazuta cu cercuri din lemn pentru a-i pastra forma cilindrica. dispozitive de fixare pentru realizarea imperecherii segmentelor (3 – 4) si armaturi metalice pentru marirea rezistentei (5).trei tronsoane de scara care culiseaza (aluneca) unul pe celalalt. 80) are urmatoarele caracteristici tehnice: . Galeata din panza Descriere Galeata este confectionata din panza rezistenta si are o capacitate de 15 l.70 . 403.sistemul de scripeti (5) cu sant si cablu metalic (3) pentru intinderea scarii si siguranta de blocare in pozitia „intins”. Scara de imperechere Scara de imperechere (fig. Intinderea scarii se realizeaza prin simpla manevrare a lantului in jos.

cel superior fiind perforat.radiotelefonul fix de 10 w. instalarea acestuia putandu-se face in doua variante: . .cu comanda de trecere in emisie prin voce. Radiotelefoanele Radiotelefoanele din dotarea pompierilor militari functionarea in benzi din gama undelor ultrascurte atat in reteaua radiofonica cat si in reteaua semiduplex. bobina cu cablu telefonic. comutatoare. in plus. Se compune din doua lonjeroane (1).puterea de audiofrecventa a difuzorului incorporat in unitatea de comanda (w) Descriere In prima varianta de instalare din complexul radiotelefonic fac parte urmatoarele: . se desface in doua parti simetrice. .unitatea de alimentare a unitatii de comanda si de cuplare la linia telefonica. .radiotelefoane portabile: .inaltimea in stare pliata (m) 3.radiotelefonul portabil de 0. centrala telefonica automata.masa (kg) 15 Fig. . Intretinere Se procedeaza la fel ca in cazul scarii de imperechere. 25 2 . .radiotelefonul fix de 25 w.puterea de radiofrecventa a emitatorului (w) . clasificandu-se astfel: . cu ajutorul unei chei speciale.unitatea de comanda ce se prezinta sub forma unei cutii cu rama din lemn si capace din tabla. varianta ce permite stabilirea legaturii radio de la un post telefonic din reteaua telefonica urbana. . Intretinere Pe timpul operatiilor de intretinere se verifica starea coltilor carligului de agatare si starea sudurilor realizate intre trepte si lonjeroane. Se compune din doua lonjeroane (1) prevazute cu locasuri speciale pentru plierea treptelor si cu trepte (2) articulate mobil la capete.radiotelefoane mobile: . cate unul la partea de jos a fiecarui lonjeron. se vor unge articulatiile treptelor. 83 Descriere Este confectionata din lemn lamelat. microfonul si circuitele electronice aferente. magnefonul de 4 w.unitatea emisie-receptie (statia propriu-zisa) care include emitatorul. 84 Principalele caracteristici tehnice ale acestui tip de radiotelefon sunt urmatoarele: .latimea (mm) 32 . situatie in care nu se permite stabilirea legaturii radio la un post telefonic din reteaua telefonica urbana. armaturi metalice pentru marirea rezistentei (4) si doua distantiere (5). prin butoane.radiotelefoane fixe: .inaltimea in stare de utilizare (m) 3.5 w. manuala. unitatea de comanda prin laringofon. Din grupa mijloacelor pentru transmisiuni fac parte: radiotelefoanele. CAPITOLUL IX MIJLOACE PENTRU TRANSMISIUNI Mijloacele pentru transmisiuni sunt destinate realizarii legaturilor radiotelefonice de conducere si cooperare pe timpul interventiilor la incendii.radiotelefonul transportabil de 10 w. 84) lucreaza numai in reteaua simplex. Scara baston Scara baston (fig. a) radiotelefonul fix de 25 w „STORNO” tip CQF 612 Radiotelefonul fix de 25 w „STORNO” (fig.26 . . blocul de alimentare si un panou de comanda miniaturizat. In interior sunt montate difuzorul. indicatoare optice (lampi) si instrumente de masura prin intermediul carora se opereaza pe timpul lucrului. . constructiv prezentandu-se sub forma unei cutii metalice care. Fig. in cazul statiilor telecomandate. armaturi metalice pentru marirea rezistentei (4) si doua de agatare cu colti (3). bateriile de acumulatori.Este confectionata din aluminiu.0 .radiotelefonul mobil de 25 w.radiotelefonul mobil de 10 w. incarcatorul pentru baterii de acumulatori. amplificatorul cu dispozitiv de alarmare. carligul de agatare cu colti (3). 83) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . dispeceratul. trepte (2).cu comanda de trecere la emisie. centrala telefonica si telefonul de campanie. Este echipata cu butoane. receptorul.latimea in stare pliata (cm) 10 .

comutator pornit-oprit 1 prin apasarea caruia se realizeaza alimentarea echipamentului.potentiometru pentru reglarea volumului sonor (4). prin apasare. 9.comutatorul de canale (3) permite selectarea canalului dorit fiind echipate numai canalele 1.butonul squelch (2). utilizat la verificarile locale ale unitatii emisie-receptie. varianta in care statia poate lucra pe 1 – 2 canale oferind urmatoarele avantaje: comutarea canalelor. . Unitatea de comanda nu are microfon incorporat. Din acest moment radiotelefonul este pregatit pentur receptionarea mesajelor. produsa in doua variante: . Pe panou sunt dispuse butoanele. permite unui abonat din reteaua telefonica urban sa transmita si sa receptioneze mesaje prin intermediul radiotelefonului. cu circuitele aferente. b) radiotelefonul fix – RTF – S (SD) – 10 w – tip IEMI Radiotelefonul fix RTF – S (SD) – 10 w – tip IEMI permite realizarea legaturilor radio necesare indeplinirii misiunilor de prevenire si stingere a incendiilor. prin intemediul caruia se asculta traficul radio atunci cand butonul 1 este neapasat. 11 si 12 sunt inutilizabile la aparatura din dotarea trupelor de pompieri. in cazul unei statii telecomandate. radiotelefonul trecand in regim de receptie.pentru comanda locala.butonul (1) cu doua pozitii de lucru: „neapasat” pozite in care telefonul racordat la unitatea de comanda este folosit ca telefon obisnuit in reteaua telefonica. apasam butonul 2 Sq de mai multe ori. . . Pentru alimentarea aparatului in aceasta varianta se utilizeaza un bloc redresor de dimensiuni reduse.butonul de emisie (1). . . . comutatoarelor si indicatoarelor optice pe panoul unitatii de comanda . 85): Fig. receptorul. . 10. Dispunerea si destinatia butoanelor. . . de abonat.unitatea de alimentare a celei de comanda si de cuplare la linia telefonica. din complexul radiotelefon fac parte urmatoarele componente: . La tipul vechi (fig. Intrebuintare Se poate emite uneori prin intermediul telefonului cuplat la echipament si care este amplasat langa unitatea de comanda.pentru comanda la distanta. cu sau fara disc.microreceptor special.. . incorporat in unitatea de comanda. 10. Descriere In completul unui radiotelefon fix de 10 w tip IEMI intra urmatoarele componente: .unitatea de emisie-receptie in care sunt incluse principalele blocuri functionale.unitatea de comanda. . .comutatorul de canale (3) care nu este functional la aceasta varianta. fara microfon.antena. comutatoarele si indicatoarele optice cu ajutorul carora opereaza radiotelefonul. Si in aceasta varianta butoanele 8.bloc de alimentare de la retea.unitatea de emisie-receptie (statia propriu-zisa) care este identica cu cea prezentata la prima varianta. in lipsa receptionarii mesajelor de la alti corespondenti. Pentru ca mesajul sa fie corect transmis. comutatoarelor si indicatoarelor optice pe unitatea de comanda in varianta de fata este urmatoarea (fig. Indiferent de varianta constructiva adoptata pentru unitatea de comanda radiotelefoanele sunt de 2 tipuri „vechi” si „noi”.instrumentul indicator care in regim de emisie prezinta intensitatea sunetului atunci cand se vorbeste in fata unitatii de comanda.lampa de culoare galbena (6) care indica ce echipament este alimentat. este necesara deplasarea unui specialist pana la locul unde este amplasata unitatea de emisie-receptie.butonul squelch (2). .butonul (7) care. Prin apasarea lui statia trece in regim de emisie. In caz contrar. Butoanele 8. acul indicator trebuie sa se situeze in sectorul rosu. In caz ca receptionam un mesaj foarte slab. si „apasat”. in consecinta. Prin actionarea lui circuitul squelch este scos din functiune si in difuzor se aude zgomot continuu. 11. trecerea din regim de receptie in regim de emisie si invers. utilizat la verificarile locale ale unitatii de emisie-receptie. emitatorul. cu o intensitate a vocii care sa determine pozitionarea acului instrumentului indicator 7 in zona rosie. receptionarea de catre alt corespondent a mesajului poate fi de slaba calicate sau chiar imposibila. . se elibereaza butonul de emisie 1. Daca se doreste transmiterea unui mesaj. . pozitie in care telefonul cu unitatea de comanda sunt folosite pentru actionarea radiotelefonului prin voce.microreceptor special. ci numai difuzor. Intrebuintare Consideram echipamentul instalat complet. covertizorul de alimentare. cu conditia ca statiei sa i se fi alocat un circuit. 9. Acest buton se utilizeaza in cazul receptionarii foarte slabe a mesajelor sau pentru reglarea volumului sonor. In aceasta varianta nu exista posibilitatea schimbarii canalului de lucru de la unitatea de comanda.lampa rosie (5) care se aprinde cand statia emite. Dupa terminarea mesajului. . . Pentru a schimba totusi canalul de lucru in cazul statiei telecomandate. .comutatoarele 3 si 4 prin apasarea carora regleaza volumul sonor in difuzor.telefonul obisnuit. Sistemul permite oricarui abonat din reteaua urbana care cunoaste numarul de telefon alocat acestui tip de legatura sa transmita si sa receptioneze mesaje prin intermediul statiei radio cu conditia ca ea sa fie manipulata corespunzator. .becul 2 care indica faptul ca echipamentul este alimentat. nu vom insista asupra destinatiei lor.2 si 3.lampa galbena (6) se aprinde cand echipamentul se alimenteaza. 86) destinata comutatoarelor si indicatoarelor optice dispuse pe unitatea de comanda este urmatoarea: .potentiometrul pentru reglarea volumului sonor (4). Dispunerea si destinatia butoanelor. lampa rosie 5 se va aprinde si se va vorbi in fata unitatii de comanda. 12 si 13 nu sunt utilizate la aparatura din dotarea pompierilor si. . . nu se pot selecta decat canalele 1 si 2 de la unitatea de comanda. Lampa galbena este aprinsa (echipamentul este alimentat) si comutatorul de canale 3 este pe pozitia canalului dorit. la care unitatea de emisie-receptie este instalata in alt loc decat cel al unitatii de pompieri. Apasam butonul 2 Sq si cu ajutorul potentiometrului 4 reglam convenabil nivelul auditiei in difuzorul din unitatea de comanda.lampa de culoare rosie (5) care se aprinde cand radiotelefonul emite. Constructiv se prezinta sub o forma asemanatoare primei variante.antena. Deci. se apasa butonul de emisie 1. . in care este inclus difuzorul. instalate in incinta unitatii. . reglarea volumului sonor. In a doua varianta. obtinand astfel o imbunatatire a auditiei. . dupa care eliberam butonul 2. 85 .unitatea de comanda cu microfon si difuzor incorporat.

.5 A Descriere Din completul radiotelefonului de 20 W fac parte: . Prin apasarea unuia din comutatoarele 7.comutatorul 8 cu ajutorul caruia prin translatare spre stanga sau spre drepta se selecteaza una dintre cele doua subgame: f. asa cum rezulta si din titlul subcapitoului.comutatorul 4 prin mijlocirea caruia se selecteaza subgamele dupa cum urmeaza: .modul de lucru simplex sau duplex . ./50 Hz printr-o sursa de alimentare R-8503. 12 V. Cu ajutorul comutatorului 8 se alege subgama in care se afla canalul pe care vom lucra. indicatorul optic sta aprins.consum de receptie (alimentare la 6 V.clapa 9 care. prin apasare. realizate in doua variante. in acest caz.difuzor R-8472.apasat – canalele 6 -10. Fig. radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza in regim de receptie.) 4. la statie conectandu-se direct antena.unitatea de emisie-receptie cu sau fara sistem de comanda incorporat. sursei de alimentare si eventual al sistemului de fixare pe bordul autovehiculelor. Unitatea de comanda R-8606 de la radiotelefonul R-8142 este protejata de o carcasa metalica si are un suport de fixare pe bordul masinii. precum si cabluri de interconectare ale componentelor sistemului. 12 V.indicatorul optic 6 care se aprinde in momentul in care radiotelefonul emite. Caracteristicile tehnice ale radiotelefoanelor mobile de 20 W sunt urmatoarele: . A doua varianta cu unitate de comanda separata tip R-8142 care se conecteaza la radiotelefon printr-un cablu de maximum 5.c.indicatorul optic 2 care se aprinde cand echipamentul este alimentat.independenta antenei 500 HMI . Intrebuintare In cazul primei variante de tip „vechi” consideram realizata instalarea completului radiotelefon. 8.unitatea de comanda separata.c. Pe durata emisiei. . Comutatoarele 11. In acest moment radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza pe receptie. Prin apasarea comutatorului 3 se regleaza volumul.5 m prezinta avantajul unui echipament cu volum redus instalat pe bordul autospecialelor. Sunt marcate cu frecventele pe care le selecteaza din cadrul subgamelor selectate cu comutatorul 4. . . difuzorul si firele de alimentare.c. 86 La tipul „nou” (fig.c.6. in functie de intensitatea sonora a mesajelor receptionate se regleaza volumul sonor dupa cum s-a aratat mai inainte. . Radiotelefonul propriu-zis este construit intr-o carcasa metalica cu capacele superior si inferior detasabile pentru a permite accesul (numai al specialistilor) la circuitele interioare ale emitatorului.consum de emisie (alimentare la 6 V. Prin apasarea unuia din comutatoarele 5. Cu ajutorul comutatorului 4 se alege subgama in care se afla canalul pe care vom lucra. In cazul celei de-a doua variante „noua”. la care toate butoanele si comutatoarele necesare exploatarii statiei se afla dispuse chiar pe panoul frontal al radiotelefonului propriu-zis si prezinta avantajul ca nu mai necesita interconectari cu unitatea de comanda separata.maximum de canale 12 . indicatorul optic sta aprins. Fig. In acest moment. Comutatoarele si butoanele de comanda sunt dispuse pe panourile frontale ale radiotelefonului R-8140 sau ale unitatii de comanda R-8606 de la radiotelefonul R-8142. . . se apasa pe clapa 5 si se vorbeste in fata unitatii de comanda.putere de iesire emitator 20 W . .c. c) radiotelefoanele mobile de tip 20 W.1 – f. . se selecteaza canalul dorit. fiind marcate cu frecventele pe care le selecteaza. pornim de la faptul ca instalarea completului radiotelefonului fix este realizata. 7.eliberat – canalele 1 – 5.c. Comutatorul 1 + 2 nu este folosit la aparatura din dotarea trupelor de pompieri. 12. prin apasare. 10 sau 11 selectionam canalul dorit in cadrul subgamei alese. Prin apasarea comutoarelor 3 si 11 se regleaza volumul.comutatorul 5 care prin apasare trece radiotelefonul in regim de emisie. Dezavantajul consta in necesitatea instalarii unui echipament relativ voluminos pe bordul autospecialelor. In functie de intensitatea sonora a mesajelor receptionate.microfon R-8474 (sau R-8471).comutatorul 1 pornit-oprit prin apasarea caruia echipamentul este alimentat.c. receptorului.becul 10 care se aprinde in momentul emisiei. dar si dezavantajul determinat de interconectarea unitatii de comanda cu unitatea de emisie-receptie. tip R-8140 (cu unitate de comanda incorporata) si tip R-8142 (cu unitate de comanda separata). Se apasa comutatorul 1. se aprinde indicatorul optic 2.comutatoarele 5.4 – f. Radiotelefoanele se pot instala si ca statii fixe. 87 . selectam canalul dorit in cadrul subgamei. de la o distanta de 30 cm. Radiotelefoanele tip R-8140 si R-8142 au aceeasi destinatia ca si cele fixe descrise anterior.) max. 12 V. se apasa pe clapa 9 si se vorbeste in fata unitatii de comanda de la o distanta de 30 cm. 9. 24 V. Se apasa comutatorul 1 si se aprinde indicatorul optic 2.comutatoarele 7 – 11 cu ajutorul carora se alege canalul dorit in subgama selectata in prealabil cu comutatorul 4. 87) pe unitatea de comanda sunt dispuse: .cabluri cu mufa destinate alimentarii radiotelefonului. . Pe durata emisiei. se regleaza volumul sonor dupa cum s-a aratat mai sus. Daca se transmite mesaje. . . deci echipamentul este alimentat. . microfonul. fiind. 6. deci echipamentul este alimentat.tensiunea de alimentare 6 V.c. . 6 si 7 cu ajutorul carora. 500 mA .3 sau f. prin cablul multifrier. . Prima varianta cu sistem de comanda incorporat. Daca transmite mesaje. tip R-8140..antena F-30424/II. tip R-8606 necesar atunci cand unitatea de emisie-receptie nu este echipata cu sistem de comanda incorporat.comutatorul 3 prin care se regleaza volumul sonor in difuzor incorporat in unitatea de comanda. trece radiotelefonul in regim de emisie.dimensiuni (mm) 70 x 210 x 240 . alimentarea se realizeaza de la reteua de 220 V. prin apasarea clapei 9. 13 si 14 nu se folosesc la aparatura din dotarea pompierilor.

In cazul radiotelefonului R-8140 destinatia butoanelor si comutatoarelor este urmatoarea (fig. 88): Fig. 88 - clapa PORNIT-OPRIT (1) prin apasarea careia telefonul este alimentat; - clapele de volum 2 si 3 care permit reglarea volumul in 4 trepte in ordine crescatoare astfel: - volumul minim: nici o clapa apasata; - clapa 2 apasata si 3 neapasata; - clapa 2 neapasata si 3 apasata; - clapa „squelch” 4 prin apasarea careia circuitul squelch este scos din functie. In difuzor se aude un zgomot permanent, in lipsa receptionarii semnalului util. Este marcata cu literele SQ; - clapa cautatorului automat de canale 5; cand este apasata cautatorul de canale intra in functie; este marcata cu literele CA; - clapa EMISIE-RECEPTIE 6, care prin apasare permite intrarea emitatorului in functiune; - toate clapele 1 – 6 sunt permanent autoiluminate; - comutatorul de canale 7 cu ajutorul caruia se selecteaza canalul dorit, iluminat atunci cand nu functioneaza emitatorului de canale sau cand un alt radiotelefon emite pe canalul solicitat cu acest comutator iar clapa 5 este apasa; - comutatorul prin care se selecteaza cel de-al doilea canal sau supravegheat 8 este iluminat numai in situatia in care functioneaza cautatorul automat de canale si un alt radiotelefon emite pe canalul selectat cu ajutorul comutatorului respectiv. Radiotelefonul nu intra in emisie atunci cand este apasata clapa „CA” deci cand functioneaza cautatorul automat de canale. Cautatorul automat de canale nu functioneaza daca este apasata clapa „SQ”. In cazul radiotelefonului R-8142 butoanele si comutatoarele sunt dispuse pe panoul unitatii de comanda R-8606 si au urmatoarele destinatii (fig. 89); Fig. 89 - comutatorul PORNIT-OPRIT si volumul sonor 1, in a carui rotire in sensul acelor de ceasornic se realizeaza: - in prima pozitie statia este alimentata, se aprinde LED-ul 6; - pe urmatoarele pozitii se regleaza, crescator, volumul sonor; - comutatorul de canale (2) cu ajutorul caruia se selecteaza canalul de lucru dorit; LED-ul de deasupra se aprinde atunci cand statia este alimentata si comutatorul cautatorului de canale este comutat pe pozitia „CA”; cand comutatorul cautatorului de canale este comutat pe pozitia „CA” LED-ul se aprinde numai cand un alt radiotelefon emite pe canalul selectat cu acest comutator de canale 2; - comutatorul de canale auxiliar (3), prin care se selecteaza cel de-al doilea canal supravegheat, functional numai cand comutatorul 4 se afla pe pozitia „CA”, iar LED-ul 7 de deasupra lui se aprinde numai cand un alt radiotelefon emite pe frecventa canalului selectat cu ajutorul comutatorului 3; - comutatorul automat de canale (4) manevrat pe pozitia „CA” permite circuitului cautator de canale sa intre in functiune; - comutatorul squelch (5) pe pozitie „SQ” permite scoaterea circuitului squelch din functiune, in difuzor auzindu-se un zgomot permanent, in lipsa receptionarii unui mesaj; - LED-ul (8) se aprinde cand radiotelefonul este in emisie. Pe spatele unitatii de comanda se afla o mufa de interconectare a acesteia cu unitatea de emisie-receptie, microfonul si difuzorul. Intrebuintare Pentru intrebuintarea radiotelefonului de 20 w tip R-8140 dupa realizarea interconectarilor se procedeaza astfel: - se alimenteaza radiotelefonul prin apasarea clapei 1; becul din interiorul clapei se va aprinde; - se selecteaza canalul de lucru cu ajutorul comutatorului 7; becul din interior se aprinde; - se regleaza volumul sonor cu ajutorul clapelor 2 si 3. Aceasta se poate face in functie de intensitatea sonora a zgomotului care se aude in difuzor cand se scoate din functiune circuitul squelch (cand se apasa clapa 4 „SQ”). Dupa reglarea volumului sonor, se elibereaza clapa 4 „SQ” si trecerea astfel la modul normal de lucru fara zgomot in difuzor in lipsa receptionarii mesajelor. Radiotelefonul este pregatit lucru, aflandu-se in regim de receptie. Daca vrem sa transmitem un mesaj se apasa butonul de emisie dispus pe corpul aparatului si se vorbeste in fata microfonului de la cca 10 cm, situatie in care se aprinde becul de la pozitia 6, cat timp se emite. Trecerea in emisie a radiotelefonului se poate face si prin apasarea clapei 6. La fel se aprinde becul din interiorul clapei. Trecerea radiotelefonului in regim de supraveghere a doua canale simultan cu ajutorul cautatorului automat de canale se face astfel: - se apasa clapa 5 „CA” (se aprinde becul din interior) si se stinge becul din dreptul comutatorului 7; - se selecteaza cele doua canale supravegheate cu comutatoarele 7 si 8. Cand se receptioneaza un mesaj pe cele doua canale becul respectiv se aprinde. Pentru a transmite un mesaj, eliberam clapa 5 „CA” si selectam cu comutatorul 7 canalul pe care am primit mesajul. Trecem statia in regim de emisie si transmitem mesajul dorit. Amintim ca nu se poate emite cand circuitul cautatorului automat de canale este in functiune (clapa 5 „CA” este apasata). In cazul intrebuintarii radiotelefonului de 20 w tip R-8142 (cu unitatea de comanda separata), dupa realizarea interconectarilor se procedeaza astfel: - se alimenteaza radiotelefonul prin rotirea comutatorului 1 (LED-ul 6 se va aprinde); - este selectat canalul de lucru cu ajutorul comutatorului 2; - se regleaza volumul sonor din comutatorul 1. Acesta se poate face in functie de intensitatea sonora a zgomotului care se aude in difuzor cand se scoate din functiune circuitul squelch (comutatorul 5 este pe pozitia SQ). - se trece comutatorul 5 pe pozitie normala si astfel nu se mai aude zgomot in difuzor in lipsa receptionarii mesajelor. In acest moment, radiotelefonul este pregatit pentru lucru, afirmandu-se in regim de receptie. Daca vrem sa transmitem un mesaj, luam microfonul, apasam butonul de emisie si vorbim in fata lui de la cca 10 cm. Trecerea radiotelefonului in regim de supraveghere a doua canale simultan cu ajutorul cautatorului automat de canale se face astfel: - se trece comutatorul 4 pe pozitia „CA” si LED-ul 6 se va stinge; - se selecteaza doua canale supravegheate cu comutatoarele 2 si 3. Cand se receptioneaza un mesaj pe unul dintre cele doua canale LED-ul de deasupra canalului respectiv se aprinde. Amintim ca nu se poate emiute cand emitatorul cautatorului de canale este in functiune (comutatorul 4 este in pozitia „CA”). d) radiotelefonul mobil RTM-4 MF – S (SD) de 10 w. Radiotelefonul mobil RTM-4 MF – S (SD) de 10 w (fig. 90) este destinat echiparii autospecialelor de prevenire si stingere a incendiilor si are posibilitatea de lucru in sistem simplex sau semiduplex. Acest tip de radiotelefon prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - numarul maxim de canale 10 - moduri de lucru simplex sau semiduplex - independenta antenei 50 OHMI - alimentare 6; 12 si 24 V.c.c. - curent maxim absorbit de radiotelefon: - emisie 3,4 A/24 V.c.c. sau 1,7 A/24 V.c.c.

- receptie 0,5 A/12 V.c.c. sau 0,3 A/24 V.cc. In completul radiotelefonului intra urmatoarele componente: - unitatea de emisie receptie; - unitatea de comanda; - microfonul; - antena; - placa de baza destinata fixarii unitatii emisie-receptie pe autospeciale; - cablurile de interconectare intre unitatea emisie-receptie, cablurile de alimentare, cutia de cu sigurante fuzibile si suportul microfonului. Fig. 90 Unitatea de emisie-receptie constituie statia propriu-zisa si contine emitatorul, receptorul, convectorul. Constructiv se prezinta sub forma unei cutii de metal ce este prevazuta cu o mufa pentru antena, mufa-fata in care se introduce mufa-mama a cablurilor de interconectare si alimentare. Locul de instalare se alege astfel incat sa nu deranjeze prin spatiul pe care-l ocupa si sa fie ferita de lovituri. Unitatea de comanda este cea la care se executa operatiunile ori de cate ori este necesara stabilirea unei legaturi radio. Este instalata pe bordul autospecialelor, astfel incat sa permita manevrarea comoda a comutatoarelor si potentiometrelor cu care este echipata. Dispunerea comutatoarelor si potentiometrelor pe panoul unitatii de comanda, precum si destinatia acestora este urmatoarea: - comutatorul de canale (1) ce permite alegerea canalului dorit; - potentiometrul de volum in trepte (2) prin care se stabileste nivelul auditiei optime in „difuzor”; - comutatorul basculat de pornire si oprire (3) in cele doua pozitii extreme permite alimentarea si, respectiv, intreruperea alimentarii radiotelefonului de la bateria autovehiculelor; - butonul de emisie-receptie (4) prin apasarea carora statia trece in regim de emisie; are functie identica cu butonul de emisie dispus pe microfonul radiotelefonului; - potentiometrul (5) permite introducerea sau scoaterea din functiune a releului de zgomot (circuit de squelch). Acesta functioneaza in pozitia in care zgomotul din difuzor dispare atunci cand nu se receptioneaza nici un mesaj. - mufa-mama pentru microfon (6) este dispusa pe partea laterala stanga, cand privim cutia din fata; - lampa de culoare verde (7) se aprinde in momentul conectarii alimentarii, deci in momentul cand comutatorul 3 este basculat pe una din partile laterale. Intrebuintare Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se procedeaza astfel: - se cupleaza contactul general al masinii si se porneste motorul; - se actioneaza comutatorul 3 intr-una din pozitiile laterale (numai dupa pornirea motorului); - se aprinde lampa verde; moment in care radiotelefonul este alimentat si functioneaza in regim de receptie; - cu comutatorul de canale 1 se stabileste canalul dorit; - cu comutatorul 2 se regleaza nivelul auditiei; Pentru trecerea radiotelefonului in regim de emisie se detaseaza microfonul de pe suport, se apasa butonul lateral si se vorbeste; sau se apasa pe butonul 4 care introduce radiotelefonului in emisie si se vorbeste. Cand se executa lucrari de intretinere a bateriilor de acumulatori, instalatiile electrice ale radiotelefonalor se vor deconecta. e) radiotelefonul transportabil de 10 w tip CQP-612 Radiotelefonul trasportabil de 10 w tip CQP-612 (fig. 91) produs de firma daneza „STRONO” lucreaza in gama undelor ultrascurte, fiind echipat cu frecvente din reteaua simplex, proprie pompierilor. Prin modul in care a fost conceput poate fi utilizat ca statie mobila sau fixa. Caracteristici tehnice: - putere emitator (w) - impedanta antenei (OHMI) - numar maxim de canale - tensiunea de alimentare (V.c.c) - modul de lucru Fig. 91 Descriere Din completul radiotelefonului fac parte: - statia propriu-zisa care contine emitatorul si receptorul; - unitatea de alimentare tip B4-602; - monofonul (microfon-difuzor) tip L.M. 601; - antena tip AN-611 H. Atat statia propriu-zisa cat si unitatea de alimentare sunt introduse in casete metalice. Prinderea unitatii de alimentare de corpul radiotelefonului se realizeaza cu ajutorul a doua cleme laterale. Conectarea unitatii de alimentare la statie se realizeaza, din punct de vedere electric, prin intermediul unui conector mama-tata cu 7 contacte. Monofonul, care contine capsula difuzor-microfon plus partea electrica aferenta si butonul de emisie-receptie, este dispus intr-o carcasa de plastic si se fixeaza, cu ajutorul unei cleme pe partea laterala a statiei. Destinatia comutatorului, a mufelor si a indicatoarelor dispuse pe panoul frontal este urmatoarea: - mufa-tata (1) destinata conectarii monofonului la radiotelefon prin introducerea mufei-mam a monofonului in mufa-tata care apoi se fixeaza prin insurubare in sensul acelor de ceasornic; - mufa-antena (2) prin intermediul careia antena se fixeaza la radiotelefon prin insurubare, in sensul acelor de ceasornic; - butonul destinat pornirii statiei (3) si reglajului volumului sonor; - comutatorul de canale (4) cu ajutorul caruia se alege canalul de lucru dorit; - comutatorul cu 3 pozitii (5) pentru: - scoaterea din functiune a difuzorului; - receptia cu circuitul squelch in functiune; - receptia fara circuit squelch in functiune; - instrumentul indicator (6) care prezinta starea de incarcare a bateriei de acumulatoare astfel: - baterie incarcata – indicatorul pozitionat in zona verde; - baterie descarcata – indicatorul pozitionat in zona rosie. minim 10 50 12 30 simplex.

Pe panoul frontal al radiotelefonului mai sunt dispuse: indicatorul optic (7), mufe (8) ce nu sunt utilizate. Monofonul este echipat cu 2 butoane din care se utilizeaza numai unul: butonul de emisie-receptie prin apasarea caruia statia trece in emisie. Intretinere Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se ataseaza unitatea de alimentare in radiotelefon cu ajutorul celor 2 clame laterale, avand grija ca mufa-tata dispusa la partea inferioara a acestuia sa intre corect in mufa-mama dispusa pe unitatea de alimentare, dupa care: - se introduce antena in mufa 2 si se pozitioneaza, astfel incat oricare ar fi pozitia statiei, antena sa fie mereu verticala; - se conecteaza monofonul la mufa 1 dispusa pe panoul radiotelefonului; - se fixeaza canalul 2 cu ajutorul comutatorului 4; - se alimenteaza radiotelefonul rotind butonul 3 in sensul acelor de ceasornic, astfel ca acul instrumentului indicator sa treaca in sectorul verde; - re regleaza nivelul sonor, moment in care radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza in regim de receptie. Daca se doreste transmiterea unui mesaj se apasa butonul de pe monofon si se vorbeste in fata lui de la o distanta de aproximativ 20 cm. Unitatea de alimentare are incorporata pe langa bateria de acumulatori si incarcatorul bateriei, ce se conecteaza la retea prin intermediul cordonului cu stecher. Timpul de incarcare al bateriei este de 14 ore, iar daca acesta este mai mare bateria nu se degradeaza. f) radiotelefonul transportabil de 10 w R-8240 Radiotelefonul transportabil de 10 w R-8240 (fig. 92) este destinat in functie de frecventele cu care este echipat, stabilirii legaturilor radio in reteaua simplex si semiduplex. Radiotelefonul este astfel construit incat ofera legaturi sigure pe distante relativ mari datorita atat caracteristicilor tehnice (sensibilitatea receptorului si puterea de radiofrecventa de emisie – 10 w) cat si multiplelor accesorii cu care poate functiona ca statie portabila, mobila sau fixa. Poate fi echipat cu maximum 12 canale iar comenzile se realizeaza in totalitate pe panoul frontal pe care exista mufele si suportul pentru monofon si antena. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - puterea emitatorului (w) minimum 10 - impedanta antenei (OHMI) 50 - numar maxim de canale 12 - mod de lucru simplex sau semiduplex - tensiunea de alimentare 12; 6 V ± 15% - consuma maxima la 12; 6 V.c.c. in emisie max. 4 A in receptie (asteptare) 500 mA. Completul statiei cuprinde urmatoarele componente: - unitatea emisie-receptie R-8240; - antena R-8442; - monofon R-8475; - monofon R-8475; - accesorii pentru alimentare: - casete cu baterii cadmiu-nichel (Cd-Ni) de 4 Ah R-8507; - caseta cu baterii cadmiu-nichel (Cd-Ni) de Ah R=8508 sau Ah R-8508 A; - caseta cu baterii cadmiu-nichel si incarcator pentru baterii incorporat, R-8504 (pentru functionarea cu statie fixa sau transportabila); - sursa de alimentare de la reteaua de 220 V.c.c./50 Hz R-8505 (in caz ca functioneaza ca statie fixa); - cordon cu mufa de 50 contacte (mama) care asigura alimentarea unitatii de emisie receptie R-8240 de la bateria de 12 V.c.c. a autovehiculelor. Fig. 92 Descriere Radiotelefonul (emitator, receptor, sistem de comanda si sisten de alimentare) are asamblat intr-o caseta metalica din aluminiu cu capacele din fata si spate detasabile, ceea ce permite accesul la partea electrica interna. Are prevazut un maner de transport fixat lateral prin doua butoane cu filet. Pozitionarea comutatoarelor si a mufelor, precum si modul lor de utilizate sunt urmatoarele: - comutator rotativ (1) cu 6 pozitii care asigura: - pozitia 1 oprirea statiei; - pozitia 2 controlul bateriei, pozitie in care LED-ul din dreptul comutatorului se aprinde daca bateria are tensiune mai mare de 10 V; - pozitiile 3, 4, 5 si 6: reglajul in trepte al nivelului auditiei in microfon; - comutator cu 12 pozitii (2) care asigura selectarea canalului de lucru dorit; - comutator cu 12 pozitii (3) ce fixeaza cel de-al doilea canal pe care dorim sa-l supraveghem prin intermediul cautatorului automat de canale. Pe canalul stabilit cu acest comutator se poate receptiona (cand se lucreaza cu cautatorul automat) dar nu si emite; - comutator basculant (4) cu 3 pozitii; - mijloc-radiotelefonul este pe receptie cu circuitul SQ in functiune, iar in mufa nu se aude nimic (zgomotul este suprimat); - basculat pe pozitie fara retinere „S2” este pe receptie cu circuitul SQ scos din functiune. In microfon se aude, in regim de asteptare (fara receptionarea unui mesaj), un zgomot permanent in functie de reglajul volumului cu comutatorul C1; - basculat in pozitia „CA” – este pus in functiune cautatorul automat si sunt supravegheate simultan canalele fixate cu comutatoarele C2 si C3. Pe aceasta pozitie radiotelefonul doar receptioneaza, nu poate si emite. Circuitul SQ in functiune, pe asteptare, neauzindu-se nimic in monofon; - mufa (mama) pentru conectarea la antena (MI); - mufa (cu 7 contacte) pentru conectarea monofonului (M2); - suportul monofonului (S1); - indicatoare optice LED-uri (I1, 2, 3). Manerul mecanic cu care este prevazuta statia asigura transportul si functionarea in repaus, intr-o pozitie inclinata convenabila pentru operator. Sistemul radiotelefon-unitate de alimentare (casete fixate in partea inferioara prin cele doua crabiniere laterale) formeaza un sistem etans la ploaie. Monofonul contine in caseta de plastic difuzorul (care functioneaza si ca microfon), un amplificator de audiofrecventa si un sistem de actionare cu clapa pentru trecerea in emisie a radiotelefonului. Pe capacul din spate, monofonul are o clama de fixare pe radiotelefon. Intrebuintare

Observand care LED s-a aprins. Pentru a fi posibila emisia.pornit. Pentru a lucra cu radiotelefonul mobil acesta se fixeaza la bordul masinii. . cu circuitul SQ in functiune. terminate cu o mufa de interconectare la radiotelefon si cu papuci (sau alte dispozitive pentru prinderea la bornele bateriei de acumulatori a masinii). pozitie in care radiotelefonul este aliementat insa circuitul SQ nu este in functiune si. destinate prinderii manerului.caseta PVC cu 10 elemente acumulatori nichel-cadmiu cu o tensiune de 12 V.se introduce antena in mufa corespunzatoare si se infileteaza dispozitiviul de fixare al acesteia.c.se cupleaza unitatea de alimentare (caseta cu baterii. poate fi de tipul banda.comutatorul pornit-oprit (4) cu 3 pozitii: .cu ajutorul comutorului de volum (3) se stabileste nivelul convenabil de auditie. Dupa reglarea comutatorului (C4) revine singur in pozitia de mijloc.impedanta antenei (ohmi) . Efectuand aceste manevre radiotelefonul este adus in regim de receptie. In aceasta situatie. LED-ul corespunzator canalului se aprinde pe toata durata transmiterii mesajului. . Daca se doreste transmiterea unui mesaj. situat pe capacul din spate al radiotelefonului. .pornit.unitate de comanda prin laringofon. cu incarcator incorporat R-8504 sau cu sursa de alimentare R-8505 ambele fiind in permanenta conectate la reteaua de 220 V.c. In acest scop se va utiliza setul de cabluri livrate. . aducand radiotelefonul la i distanta de aproximativ 10 cm de gura. In caz ca bateria este complet incarcata (are peste 10 V) LED-ul corespunzator comutatorului Cl se aprinde. .se roteste comutatorul (4) pe pozitia III si.consum receptie cu circuitul SQ in functiune (mA) emisie (mA) 6 50 10 – 12 25 300 Completul radiotelefonului de 0.numar maxim de canale .tensiune de alimentare (v. In acesta pozitie radiotelefonul este alimentat.antena.se introduce caseta cu acumulatori in aparat si se strange pana la blocare surubul marcat.comutatorul Cl este rotit pe prima pozitie. . . Prin intermediul mufei din partea inferioara a radiotelefonului se cupleaza bateria masinii.comutatorul de canale (2) cu ajutorul caruia se alege unul din cele trei canale de lucru.se roteste comutatorul (1) in sensul acelor de ceasornic regland volumul sonor al semnalului din monofon. . iar zgomotul permanent in difuzor inceteaza. . .se cupleaza monofonul prin apasarea si rotirea mufei in sensul acelor ceasornicului pana la blocare. pentru a mari distanta de legatura. Este destinat comuncatiilor radio bilaterale si functioneaza numai in sistem simplex. 93): . . ca sistem de prindere pe autovehicul. nemaideranjand in lipsa receptionarii sau transmiterii mesajelor. se apasa butonul de emisie (5) si se vorbeste. se trece comutatorul (C2) pe canalul respectiv (daca nu s-a transmis chiar pe canalul fixat cu comutatorul respectiv). g) radiotelefonul portabil RTP-4 MF –S-0. La baza acestei antene exista o banda din material plastic de culoare verde ce caracterizeaza frecventele alocate retelei simplex a pompierilor militari. avand posibilitatea de a se auzi mesaje transmise de alti corespondenti care lucreaza la acelasi canal. in difuzor se aude zgomot permanent. . utilizand cele doua suruburi laterale. toate LED-urile fiind stinse.c.din comutatoarele (C2) si (C3) se stabilesc doua canale pe care dorim sa le supraveghem simultan.) .oprit./50 Hz).c.Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se procedeaza astfel: .5 w este urmatoarea (fig.buton emisie (5). bateria trebuie incarcata sau schimbata.husa de protectie. . bateria auto sau alimentata de la reteaua de 220 V.5 w Radiotelefonul portabil de 0. Efectuand operatiile de mai sus se pot asigura cu RTT legaturi de calitate si pe distante apreciabil sporite.mufa antena (1) permite conectarea la radiotelefon printr-o apasare usoara si o rotire in sensul acelor de ceasornic a antenei. La mufa de antena se cupleaza o antena de radiotelefon fix pentru a castiga inaltime si. zgomotul dispare. radiotelefonul fiind alimentat in difuzor se va auzi un zgomot permanent. Daca LED-ul nu se aprinde. La mufa de antena se cupleaza o antena fixata pe autovehicul. Daca zgomotul nu dispare inseamna ca bateria este descarcata si trebuie schimbata. pe receptie. .c. ca urmare. Semnificatia comutatoarelor.c. radiotelefonul intra in emisie si vorbin in fata acestia de la aproximativ 10 cm mesajul este transmis in eter.5 w este compus din: . intra in emisie si se poate comunica cu corespondentul care a facut apel.se cupleaza antena la aparat si se blocheaza cu ajutorul surubului dispus pe mufa antenei. 93 Intrebuintare Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se executa urmatoarele operatii: .comutatorul de volum sonor (3) prin care se realizeaza auditia corespunzatoare la difuzor sau in casca unitatii de comanda prin laringofon.5 w este un aparat de emisie-receptie tranzistorizat. stingandu-se o data cu incetarea lui. .se roteste comutatorul de canale (2) pe pozitia corespunzatoare canalului pe care se va lucra. In cazul instalarii radiotelefonului ca statie fixa functioneaza cu caseta de acumulatori.unitatea de emisie-receptie (radiotelefonul propriu-zis). radiotelefonul. zgomotul dispare si statia este pregatita pentru receptie. . prin apasarea clapei monofonului. pozitie marcata pe panou 0. semnul desenat pe panou fiind „I”. Reglajul se face ori in timpul receptiei unui semnal de la un corespondent ori trecand (C4) pe pozitia „SQ” si regland volumul in functie de zgomotul permanent al radiotelefonului. ca urmare. Pentru lucrul cu cautatorul automat pe canale: . implicit. pe baterie. . caracteristic scoaterii din functiune a circuitului SQ. . Daca pe unul din cele doua canele un corespondent transmite un mesaj (emite).c. Se trece comutatorul basculant (A) pe pozitia de mijloc si LED-ul corespunzator comutatorului (2) se aprinde. conectarea la bateria autovehiculului fiind facuta obligatoriu prin intermediul cutiei cu sigurante fuzibile. . Daca pe timpul functionarii comutatorul (4) este in pozitia „CA”.mufa pentru cuplarea unitatii de comanda prin laringofon (6). confectionata din lame de otel spiralate. Fig.se roteste comutatorul (4) pe pozitia II. radiotelefonul nu emite./50 Hz. echipata cu curele de prindere si de purtare.c. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . Cand vrem sa transmitem un mesaj se apasa clapa monofonului. comutatorul (C4) nu trebuie sa fie pe pozitia „CA”. acoperita cu un manson protector din material plastic. In aceasta situatie radiotelefonul nu emite si nu receptioneaza.se trece comutatorul C4 pe pozitia cu mentiunea CA-cautator automat. potentiometrelor si mufelor dispuse pe panoul radiotelefonului de 0. . . LED-ul corespunzator comutatorului (2) se va aprinde indicand ca pe canalul fixat se poate lucra. . prin apasarea caruia radiotelefonul trece in regim de emisie. cu posibilitati de lucru pe maximum 6 frecvente (canale).

c.IART 1 si IART 2 – destinate incarcarii bateriilor (casetelor de acumulatori pentru radiotelefoanele portabile de -. se poate utiliza modul de lucru manual. In acest regim statia consuma de cel putin 10 ori mai mult decat in regim de receptie si. pe o perioada atat de mare. In cea de-a doua varianta comutatorul este basculat in pozitia „cu retinere”.5 Fig. .Mentinerea indelungata a radiotelefonului in emisie solicita tranzistorul final de emisie si duce la descarcarea rapida a bateriilor. pe pozitia casca (indicatorul comutatorului fiind indreptat in jos). de la oricare corespondent. tipete etc. la terminarea lucrului el se va opri prin trecerea comutatorului (4) pe pozitia I. .comutatorul de volum (3) se trece de pe pozitia „difuzor” (indicatorul comutatorului fiind in sus). In prima varianta intrarea in emisie este comandata de vocea operatorului avand in vedere mentinerea in pozitia „fara retinere” a comutatorului basculant de pe cutia metalica a unitatii.antena. . .5 w si face parte din completul numit „radiotelefon portabil cu laringofon” compus din: .radiotelefon portabil de 0. de 80% receptie + 20% emisie. iar statiile care sunt echipate cu garnitura casca-laringofon nu mai pot emite pana la incetarea emisiei primei statii.) scoase involuntar trec statia in regim de emisie. Pentru lucrul cu unitatea de comanda se procedeaza astfel: . In regimul „automat” orice zgomote mai puternice (gafaieli. introducandu-se circuitul SQ si.greutatea (kg) 0.daca frecventa mesajelor e mare sau daca servantul are mainile ocupate. radiotelefonul lucrand numai in regim de receptie. deoarece dispozitivul de blocare incorporat in cutia metalica a unitatii de comanda.unitatea de comanda prin laringofon. Deci un radiotelefon echipat cu o anumita casca-laringofon neutilizabila corect poate produce efecte nedorite ce duc. In cazul in care bateriile de acumulatori sunt bine incarcate radiotelefonul trebuie sa functioneze la parametri prescrisi de producator aproximativ 4 ore la un regim mediu de functionare. mesajele inutile transmise de alti corespondenti se suprapun cu sunetele intamplatoare scoase inconstient sau din neatentie. 94) serveste la asigurarea traficului pentru cazurile cand persoanele care intervin in actiunile de stingere poarta casca de protectie. in unele cazuri.caseta cu acumulatori care alimenteaza atat radiotelefonul cat si unitatea de comanda prin laringofon. . . Se va avea in vedere evitarea lucrului fara antena sau scurtcircuitarea accidentata a acesteia de ordinul a 10 secunde. In cazul ca se emite. nu este permisa mentinerea aparatului in emisie mai mult de 10 min. 95. deci nu mai vorbeste dupa o durata de 1 – 2 secunde (timp in care statia este inca in emisie) radiotelefonul trece automat in regim de receptie. ca urmare. . trecand comutatorul de pornire (4) in pozitia 1 (circuitul SQ nu functioneaza). sunete auzite de ceilalti corespondenti. . Unitatea de comanda functioneaza numai impreuna cu radiotelefonul portabil de 0. ca urmare. Daca un alt corespondent a inceput transmiterea unui mesaj. totusi. .5 w. evitandu-se consumul inutil de baterii.casca introdusa intr-un manson de cauciuc care prin sistemul de prindere cu o curea elastica. 95 . Unitatea de comanda prin laringofon Unitatea de comanda prin laringofon (fig. Totodata. masca impotriva gazelor sau au ambele maini ocupate. . se conecteaza aceasta din urma la mufa 6 a statiei. 94 Descriere Unitatea de comanda prin laringofon se compune din: .tensiunea de alimentare (v.se introduce mufa unitatii in mufa special pregatita (6) a radiotelefonului si se blocheaza printr-o usoara apasare si rotire in sensul acelor de ceasornic. fapt ce poate avea urmari nedorite. emisia sa fie automat blocata.) 10 – 14.se alimenteaza radiotelefonul. Unitatea casca-laringofon este astfel reglata incat. permite fixarea la una din urechi.cu ajutorul comutatorului de canale (2) se fixeaza canalul de lucru. la imposibilitatea de a transmite ordine prin sistemul radio. la care deosebim: .c. vecinatatea structurilor metalice sau lucrul in camere de beton armat situatie in care radiotelefonul va fi dispus cat mai aproape de ferestre. Din acest moment. este obligatoriu ca apoi radiotelefonul sa ramana pe receptie minimum 10 minute. anihilare involuntara a retelei organizata. la receptionarea oricarui mesaj.daca frecventa cu care se transmit mesajele e mica si daca servantul are o mana libera. . in difuzor auzindu-se un zgomot permanent. mainile operatorului sunt libere iar cans de vorbeste radiotelefonul trece automat in regim de emisie. in limita posibilitatilor.se trece comutatorul de alimentare (4) pe pozitia 2.unitatea de comanda propriu-zisa care e reprezentata prin cutia metalica cu comutatorul basculant pentru modul de lucru (10) instalat pe ea si la care sunt conectate casca si laringofonul. cu cele doua capsule microfonice introduse in doua mansoane din cauciuc se prinde la gat printr-un dispozitiv elastic asemanator celui de la casca.laringofonul. rezultand un amestec neintengibil. . Cand se ia mana de pe el. transmitandu-se mesajul dorit.5 w tip IEMI). se trece comutatorul (10) pe pozitia „cu retinere” si comanda emisiei se va face numai prin voce. Incarcatoare pentru bateriile de acumulatori ale radiotelefoanelor Pentru incarcarea bateriilor de acumulatori ale radiotelefoanelor se folosesc urmatoarele tipuri de incarcatoare: . efectuandu-se manevrele specifice. Daca nu mai este necesara mentinerea radiotelefonului in functiune. panoul cu butoane si locasuri pentru baterii se prezinta ca in fig. incercarile de intrare in retea sunt inutile indiferent de modurile de lucru in care se opereaza. Atunci cand impune stabilirea legaturii radio din incaperi se va evita. Pe toata perioada lucrului cu radiotelefonul. Caracteristicile tehnice ale unitatii de comanda sunt urmatoarele: . Fig. .incarcatorul tip R-8506 destinat incarcarii bateriilor cu acumulatori fara incarcator incorporat. va dispare zgomotul permanent din casca. Constructiv. Daca se dorecte utilizarea radiotelefonului prin intermediul unitatii de comanda prin laringofon. in sistem automat. nu permite trecerea in emisie a radiotelefonului propriu-zis.4 . Unitatea de comanda poate lucra atat in sistem manual cat si in cel automat. Cand operatorul a terminat mesajul.comutatorul pornit-oprit (1) prin care se realizeaza conectarea aparatului la retea. comutatorul devine in pozitia „mijloc” si nu se mai poate emite. moment in care se realizeaza si alimentarea unitatii casca-laringofon.cablurile de legatura intre subansamble. antena va fi tinuta in pozitie verticala. a) Incarcatorul IART-1 Acesta permite incarcarea simultana a 4 baterii.

b) Incarcatorul IART-2 Acesta are o schema electrica mai simpla decat IART-1 si permite incarcarea simultana a 4 baterii de acumulatori cu timpul de incarcare de 12 ore. sunt conectate baterii care se incarca. . casetele se scot obligatoriu din locasurile lor.4 sigurante de 0.c.pozitia dreapta – timp de incarcare 14 ore. Pentru utilizarea incarcatorului se procedeaza astfel: Fig. .a. . In spatele incarcatorul se deosebesc (fig. Baterii de acumulatori Impreuna cu alimentatoarele (stabilizate sua nu) cu care este echipata aparatura de transmisiuni.indicatoare optice (4) cu LED-uri ce arata ca la mufele in dreptul carora se aprind becurile. precum si limitatea curentului de incarcare. .c. bateriile de acumulatori cu plumb sau cadmiunichel constituie a doua sursa de alimentare care asigura functionarea aparaturii respective. . 5): ce indica optic ca incarcarea este in curs de desfasurare cand becurile sunt aprinse.becuri (2) de 24 V/50 mA ce indica faptul ca bateriile se incarca. prin cablul de interconectare. Panoul frontal al incarcatorului se prezinta ca in fig. .se introduc casetele in locasuri si se apasa pana cand sunt blocate de catre lamele din otel.becuri cu dublu rol (4. .locasuri pentru introducerea bateriilor. Se mentine specificatia de scoatere a casetelor.mufa pentru cuplarea la retea 220 V.selectorul tensiunior de alimentare de la retea. 95 a. c) Incarcatorul R-8506 Acesta este utilizat pentru incarcarea casetelor cu baterii de acumulatoare R-8507 (4 Ah) si R-8505 (8 Ah).in functie de timpul de incarcare ales de comutatoarele glisante „14 ore”. 7). Fig. Conectarea gresita este exclusa datorita formei mufelor. La panoul din spate al aparatului se disting (fig. Dupa epuizarea timpului de incarcare. Intrebuintare Pentru utilizarea incarcatorului se introduce cordonul de alimentare in mufa prevazuta pe panoul din spate al aparatului. Panoul cu butoane. „7 ore”. .1 A. becurile din stanga si cele din dreapta (4 si 5). prevazute cu resorturi interioare care prin apasare blocheaza sau deblocheaza casete. in caz contrar se vor descarca.indicatorul optic (2).3 A care protejeaza aparatul pe timpul alimentarii de la retea (2). . mufele trapezoidale (cu 50 contacte) se introduc in mufele casetelor. 97 pe acesta deosebindu-se: Fig.locasuri de introducere a bateriilor (casetelor) cu acumulatori (6. Fig. peretii laterali fiind construiti din 2 radiatori pe care sunt dispusi. alimentarea sa realizandu-se de la reteaua de 220 V.. .c. de conectare a aparatului de la reteaua electrica. pentru 110 V si pentru 220 V (1).c.5 A la 220 V destinate protejarii aparatului (2). .la timpul de incarcare 7 ore. spre exterior. 96 Intrebuintare Pentru utilizarea incarcatorului se introduc casetele in locasuri.pozitia stanga – timp de incarcare 7 ore.comutatoarele glisante (3) cu ajutorul carora se stabileste timpul de incarcare. .siguranta fuzibila 0.la timpul de incarcare 14 ore. . . 96 la care se deosebesc: . indicatoare optice si locasuri pentru baterii arata ca in fig. . se vor aprinde urmatoarele becuri: ./50 Hz.comutatorul pornit-oprit (1). 97 . . se cupleaza casetele cu acumulatori in vederea incarcarii. iar in partea opusa cu mufe de conectare la caseta cu acumulatori. iar stecherul din celalalt capat in priza retelei de 220 V. becurile (5) din dreapta.sigurante de: 1 A la 110 V sau 0. . cate una pentru fiecare circuit de incarcare a casetelor cu acumulatori (3).dispozitivele elastice de blocare a casetelor in incarcator si a caror deblocare se realizeaza printr-o simpla apasare cu degetul. se conecteaza la retea prin comutatoare pornit-oprit. . 97 a): . 95 a): ..mufe (3) la care. . cate un tranzistor de putere 2 N 3055.indicator optic cu LED (2) ce arata conectarea aparatului la retea. Descriere Incarcatorul este montat intr-o caseta de aluminiu. moment cand se aprind becurile indicatoare ale incarcarii./50 Hz prin intermediul unui cordon (1).comutatorul pornit-oprit (1) prin care aparatul este cuplat sau decuplat de la retea.a.se conecteaza aparatul din comutatorul (1). 97 a Legatura electrica intre incarcator si casete se realizeaza prin intermediul a doua cabluri terminate intr-un capat cu mufe de conectare la incarcator.

amplificatorul propriu-zis. In caz de neutilizare indelungata sau depozitare. precum si a altor mijloace de anuntare-alarmare folosite in serviciu. deoarece bateriile se consuma intil. Descriere ADA-02 se prezinta sub forma unei cutii paralelipipedice cu rama de plastic si capace metalice in care sunt fixate placile cu circuitele electronice (amplificator.sirena-automat. Suportul sigurantei de 6 A (6) este dispus pe partea laterala dreapta. 98 Din completul dispozitivului fac parte: . . Intrebuintare Pentru punerea aparatului in functiune se procedeaza astfel: . 3 sau 4. .sirena-automat.tragaciul (1) care.microfonul (5). Descriere . . fara a fi necesara apasarea tragaciului. . Daca aparatul nu se utilizeaza.Bateriile de acumulatoare alcaline. . nu se va apasa tragaciul. actioneaza microintrerupatorul si alimenteaza aparatului. Dispeceratul Este destinat concentrarii tuturor legaturilor radio si fir. situatie in care se trece comutatorul (2) in pozitia II. . .sirena-manual. dupa cum urmeaza: .c. megafonul va functiona ca sirena.sirena-oprit. cand se trece comutatorul (2) pe pozitia I. acumulatorii sunt prevazuti cu supape de supraveghere si se incarca numai cu incarcatoarele special construite. prin apasarea unei clape. alimentarea facandu-se cu o tensiune de 12 V. . Aceste surse de alimentare sunt de tip capsulat. Din potentiometrul 3 se regleaza volumul sonor sub limita intrarii in microfon (aparatul nu trebuie sa „fluiere”). prin apasare. de la bateria masinii. Fig. volumul sonor se reduce la jumatate. bateriile vor fi scoase pentru a preveni scurgerea electrolitului din ele si deterioarea aparatului.).c.comutatorul pornit-oprit (1) se basculeaza in pozitia 0 si se alimenteaza ADA-02. megafonul urmand a emite un semnal sonor a carui frecventa este variata cu o perioada de 4 secunde.comutatorul cu trei pozitii (2). prin eliberarea carora semnalul inceteaza.functionarea fara sirena. Fig. sirena cu vobulare automata (V V \ si semnal bitonal _|---| _|---|_).sirena-manual cand comutatorul este pe pozitia III si.generator si amplificator a trei tipuri de semnale: sirena cu vobulare manuala (–).cabluri de interconectare si alimentare.microfonul (de radiotelefon mobil). . in montaj cu polul negativ la sasiu. Bateriile de acumulatoare stationare cu plumb sunt destinate alimentarii dispeceratelor din dotarea pompierilor militari. regland convenabil volumul potentiometrului (5) pentru comunicarea mesajelor. Pentru evacuarea gazelor aparute in cazul incarcarilor sau descarcarilor cu curenti mari. . 98) este destinat alarmarilor si comunicarilor pe caile de transport rutier sau la locurile de desfasurare a actiunilor de interventie. . Aparatul asigura urmatoarele functiuni: . De asemenea. . pozitie in care sirena intra automat in functiune.cand este necesara avertizarea sau folosirea alarmei cu semnalul tip sirena se apasa pe una din clapele 2. prin apasarea tragaciului. Intrebuintare Pentru utilizarea acestui aparat se procedeaza astfel: . . Volumul semanlului audio in difuzor este reglabil printr-un potentiometru dispus lateral (8).amplificator al semnalului vocal sosit de la microfon sau de la o sursa externa de program (magnetofon etc. se aduce microfonul in dreptul gurii. cand sirena intra in functiune numai la apasarea tragaciului. Este construit in doua variante: de 40 linii si respectiv 80 linii. Amplificatori cu dispozitiv de alarmare tip ADA – 02 Amplificatorul cu dispozitiv de alarmare tip ADA-02 (fig.se vorbeste in fata microfonului conectat prin mufa (7). generatoare de semnale si etaj de putere) si comutatoarele prin care se fixeaza regimul de lucru. . pozitie in care megafonul functioneaza ca amplificator al vocii umane. Megafonul de 4 W Megafonul de 4 w (fig.se fixeaza cele 8 baterii in cele doua suporturi avand grija sa se respecte polaritatile indicate si se monteaza suporturile in aparat. cu cadmiu-nichel sunt destinate alimentarii radiotelefoanelor portabile si transportabile. . se apasa tragaciul (1) si se vorbeste. 99 Descriere Comutatoarele si potentiometrele cu care este echipat megafonul au urmatoarea destinatie: . 99) este un sistem electroacustic portabil destinat amplificarii vocii. Aparatul este conceput pentru montarea pe autovehicule.potentiometru (3) prin care se regleaza nivelul sonor. regimul de lucru dorit.se alege prin comutatorul 2.capacul detasabil (4) care permite accesul la compartimentul bateriilor. .difuzorul cu dispozitivul de prindere.

. ce constituie echipamentul propriu-zis si include releele. Dupa ce abonatul din interior solicitat a intrat in legatura cu abonatul (solicitant din oras) lampa „SL” respectiva ramane aprinsa continuu. sunt instalate lampi pentru supervizarea liniilor cu orasul (trunchiurilor).daca abonatul de interior solicitat de un abonat din oras este liber.pupitrul. BZ. . fileaza rapid. FBL si PGL NL/N – pentru initierea serviciului de noapte. PCL/PC = cheie pentru apel prin cod. 100.abonatii din interior au alocate numere de la 10 – 49. Claviatura de apel (1. 2.c. 0). . Centrala prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: ./50 Hz. comutatoare. inregistrarea magnetica. . Convorbirea intre operator si abonatul din oras.cadrele cu relee. CK. 2. precum si cea dintre operator si abonatul local nu pot fi ascultate de cealalata parte. Centrala telefonica automata de institutie P. N.partea de electroalimentare care este compusa din redresori de 24 V/10 A pentru varianta de 40 linii si de 24 V/25 A pentru varianta de 80 linii si bateria stationara de acumulatori compusa din 12 blocuri din sticla.cheile A1 – A5 Aceste chei (butoane) de culoare rosie in care se gasesc lampile CL. 0 – este defect. .. inducand ca pozitia este in serviciul de noapte (la noi nu se foloseste). indicatoarelor optice si a discului telefonic pe pupitrul centralei sunt prezentate in fig. conectare) toate firele dinspre exterior si cele dinspre echipamentul propriu. eliminandu-se cele rotative si. Ele indica urmatoarele: . Semnalizarea optica se concretizeaza prin filarea lampilor din aceste butoane si cea acustica prin intrarea in functiune a buzerului incorporat in pupitrul operator.. asigura comutatia prin intermediul elementelor de selectie inzestrate cu contacte prin presiune. MTL/MT.grupul de chei (butoane) TC. TRL/VT si CCL/CC TC – cheie de separare a legaturii de oras fata de legatura cu un interior.grupul de butoane NK. care include toata partea de comenzi (butoane.1 – CL. BZ (cheie.c. operatorul actioneaza cheia. operatorului intrarea sau iesirea la trunchiuri (circuitele cu orasul). ca urmare. formand un ansamblu compact si armonios.).9. de culoare alba. buton) – care.. prin apasarea lor. TR si OR NK – separa cele doua tipuri de servicii de noapte (la noi nu se foloseste). zgomotul si uzura pieselor in miscare sunt inlaturate. Lampile respective semnalizeaza sosirea-iesirea apelurilor de oras. amplificatoarele.a. convertoarele etc.5 In butoanele respective.000 . LEGENDA: R – rosu Y – galben W – alb G – verde BL – bleu Fig.capacitate 40 linii (40 abonati locali) . 2. Aceste avantaje fac ca functionarea centralei sa fie sigura iar activitatea de intretinere a acesteia sa fie redusa.pentru a iesi la oras se formeaza cifra „0” etc. microfoanele) si la care are acces numai personalul din serviciul operativ.1 – SL. rotit in sensul acelor ceasornicului. TR – buton pentru ridicarea unei restrictii temporare a serviciului cu orasul (la noi nu se foloseste). 0) este prevazuta pentru transferul apelurilor abonatilor din oras catre abonatii de interior. Cheile (butoanele) din pupitru se actioneaza prin rotire si prin apasare. 100 .repartitorul in care sunt concentrate (legate. . eliminand toate manevrele inutile.5 permit. DL – lampa de larma (rosie) indicand ca bateria este descarcata (sub 44 V. . unitatile de comanda ale radiotelefoanelor.rezistenta liniei in care este inclusa si rezistenta aparatului telefonic (ohmi) 1. . Tot in cadre (echipament) sunt instalate si unitatile de emisie-receptie ale statiilor radio. fileaza lent. 40 Centrala automata de institutie „PENTOMAT 40” linii tip „CROSSBAR”. . indicand o bucata locala permanenta (telefon deschis).9. folosind cheia „CB”. FBL – lampa de alarma (rosie). indicand ca un fuzibil s-a ars..c. Pupitrul operator este de conceptie moderna permitand o exploatare simpla.tensiunea de alimentare = 220 V. .daca abonatul de interior este ocupat. La terminarea convorbirii cu abonatul din oras lampa SL se stinge.pentru a chema telefonistul (operatorul) se formeaza la aparatul telefonic de abonat cifra „9” sau „11”. lampi de semnalizare. prin apasarea cheii „CB” se poate forma numarul de interior solicitat la disc). DL. iar viteza de selectie este marita. CB. Exploatarea dispeceratului si repararea lui de catre personal tehnic de transmisiuni.. El poate fi folosit pentru transferul apelurilor de intrare de la oras catre abonatii de interior in cazul defectarii claviaturii (setul de chei 1. Lampa NL lumineaza continuu.grupul de chei (butoane) NL/N.1. PCL = lampa (verde) pentru apelul prin cod (la noi nu se foloseste). . Dispunerea si destinartia cheilor (butoanelor).. sunt de culori diferite si dispuse in ordine logica.grupul de butoane SL. astfel: . PCL/PC. 9. intrerupe buzerul (ce este incorporat pupitrului). CB – cheie de transfer (la solicitarea de catre un abonat din oras a unui abonat din interior si daca setul de chei = 1. CK – buton de concentrare utilizat in cazul a doua posturi de operator (la noi nu se foloseste).. PGL – lampa de alarma (rosie). cu elemente de plumb si electrolit in interior.trunchiuri (sau circuite) cu orasul 5 . . Echipamentul nu este echipat cu apel prin cod. mixerii. OR – rezervarea liniilor de oras pentru operator (la noi nu se foloseste). .Dispeceratul este conceput sub forma a 4 blocuri. Discul de apel de pe pupitru este utilizat normal pentru a stabili apeluri de iesire la oras sau a forma la discun interior prin intermediul cheii A.

CL 2. CL 2/A 2 are aceeasi functie cu CL 1/A 1 (la noi nu se foloseste) . prin care linia chemata devine libera si astfel operatorul poate lega chemarea intrata din afara cu un alt post local. Indata ce abonatul chemat raspunde. Daca un abonat local doreste sa vorbeasca in oras. realizarea legaturilor se va face in mod normal). apasa pe cheia A a trunchiului ales. SL 5) se aprinde cu intermitenta operatorul primeste tonul de rezerva apel. Daca convorbirea in curs este o convorbire cu exteriorul lampa CSL lumineaza continuu. lampa CL respectiva incepe sa arda continuu. A 2. Fiind centrala automata. Operatorul poate asculta si interveni in convorbirea in curs prin actionarea cheii LI. precum si cea dintre operator si postul local nu poate fi ascultata de cealalta parte. lampa CL respectiva incepe sa clipeasca. ridica microreceptorul. Inainte de a da ultima legatura operatorul va actiona cheia CC si lampa CCL se va stinge... Daca este cazul. In acest scop operatorul actioneaza cheia RS. Convorbirea intre operator si abonatul din afara. buzerul se opreste. H. va suna pentru a atrage atentia operatorului.. primeste ton de interior. el se poate elibera din conexiune fara a astepta un raspuns. Indata ce opratorul intervine. de exemplu pe A 3. prin actionarea cheii RS si.. aceasta chemare poate fi transferata asupra acestui post avand. operatorul revine la conexiunea locala eliberand cheia actionata TC. alege un trunchi liber. In timpul intrarii operatorului peste ocupat. 2. cheama pe 23 prin claviatura pentru a lua tonul de oras). de la 18 la 27 secunde. CSL. Daca operatorul vorbeste cu un abonat din oras si mai primeste inca un apel din oras sau din interior apasa cheia H gardandu-l pe primul abonat – dupa care va deservi noul ape. lampa CL 3 se va aprinde continuu. . operatorul va actiona inainte de a da prima legatura cheia CC. CSL/LI. se va aprinde lampa CCL iar dupa ce abonatul din interior va inchide telefonul. formeaza cifra „0” si primeste ton de oras dupa care formeaza la disc numarul dorit. acesta formeaza numarul solicitat cu ajutorul setului de chei (1. Daca abonatul respectiv este restrictionat cu iesirea la oras. iar CL 1 este lampa de semnalizare a acestui apel. lampa SL respectiva clipeste. trebuie sa iasa operatorul. Cand nu se raspunde la chema in timp de 18 la 27 secunde. Daca un abonat al retelei telefonice urbane (exterior) doreste sa intre in legatura cu un abonat interior. Daca postul local chemat cere mai multe amanunte cu privire la chematorul din afara.. . Daca chemarea din afara nu este acceptata de postul (local) chemat. . Cand operatorul gaseste ocupata linia chemata.Cheile MTL/MT si TRL/VT (la noi nu se folosesc). fara ca abonatul din oras sa mai formeze din nou numarul. dupa primirea tonului de interior (in pupitru nu se semnalizeaza nimic). aprinderea ei indicand formarea unui numar gresit la interior. . asteapta sa-i vina ton dupa care formeaza la disc cifra „9” sau „11”. sau poate anula legatura cu postul chemat.grupul de chei (butoane): RS. ceea ce se realizeaza prin apasarea butonului „R” sau a altuio buton A solicitat. fiind astfel conectat la abonatul chemator din afara (oras). CCL/CC – CCl lampa (verde) pentru conexiuni in lant. lampa SL arde continuu si operatorul este conectat la linia chemata (partea care cheama fiind plasata in pozitia de asteptare in mod automat o data cu apasarea cheii „A”. SL 2. dreptul de a purta convorbiri cu exteriorul (abonatul respectiv nu are restrictionare totala). apelul de la acelasi trunchi va reveni si operatorul poate da a doua legtura. 0 Este claviatura de selectie (cu aceste chei se formeaza numerele de interior la solicitarea abonatilor din oras fara a mai luat ton de interior prin cheia A 1). 2.. dupa aceasta ultima convorbire. fie actionand cheia unei alte linii externe. 0). iar lampa CL 1 va lumina continuu indicand astfel ca operatorul este conectat cu abonatul local chemator. 9. asa cum s-a descris mai sus. lampa CL respectiva lumineaza continuu indicand astfel ca operatorul a preluat apelul. Daca linia abonatului chemat este libera – apel spre abonatul chemat – lampa SL respectiva (poate fi SL 1. pentru a doua persoana. CSL/LI – operatorul apasand cheia LI intra peste doi abonati aflati in convorbire (pentru a anunta pe cel din interior ca este cautat). Dupa terminarea convorbirii operatorul anuleaza legatura prin apasarea cheii „R”. de exemplu. .grupul de chei (butoane) 1. Din acest moment legatura este stabilita intre abonatul din oras si postul local chemat iar operatorul nu mai poate asculta. Daca centrala ar fi prevazuta si cu superviziune ar sti ca cei doi abonati sunt ocupati. Dupa terminarea convorbirii operatorul anuleaza legatura prin actionarea cheii „R”. IDL/ID. dupa aceasta poate intra in legatura cu abonatul pus in asteptare prin apasarea cheii A la trunchiul gardat. H – cheie de mentinere a liniei de oras si a circuitului de linie al operatorului (parcare). abonatii locali pot vorbi intre ei prin formarea la disc a numarului dorit.grupul de chei (butoane R. CL 1/A 1 – A 1 – cheia de raspuns a operatorului la un apel din interior. . Operatorul apasa cheia (butonul rosu) A 1. AD.. 9. CSL – este lampa de supraveghere comuna. Dupa ce a obtinut informatia dorita. operatorul.. Cand raspunde abonatul chemat sa-l poata auzi pe abonatul chemat. IL/IS si CA RS – cheie de anulare a selectiei in cazul formarii unui numar de interior gresit folosind claviatura (este cheia de anularea numarului de interior format la claviatura. ADL/AD. dupa care se va forma la disc numarul dorit. Daca postul chemat intarzie sa raspunda sau daca operatorul este foarte ocupat. fie actionand cheia „R”. daca s-a gresit sau nu raspunde ori este ocupat). CC cheie pentru actionarea si eliberarea conexiunii in lant pe timpul unui apel intrand (cand un abonat din oras doreste sa vorbeasca pe rand cu mai multi abonati din interior. Daca postul chemat nu ridica receptorul in 18 pana la 27 secunde. cere ton de oras de la operator (formeaza cifra „9” solicita. Cand abonatul din afara a informat operatorul asupra numarului de interior dorit. un ton de avertizare este auzit de partile aflate in convorbire – aceasta pentru a fi informati ca o a treia persoana ii asculta. Lampa CL 1 clipeste si buzerul suna. . . operatorul apasa cheia A pe o jonctiune de oras libera. operatorul poate intra in legatura cu un abonat de interior care face apel sau poate capata ton de interior pentru a forma un numar de interior la disc.. apelul din oras este semnalizat prin aprinderea cu intermitenta a lampii de chemare CL (poate fi CL 1. La terminarea convorbirii operatorul apasa pe cheia „R” si lampa CL 3 se stinge. Daca operatorul doreste sa vorbeasca in oras. ADL. A 5). in functie de hotararea abonatului din afara. Anularea numarului gresit se obtine prin actionarea cheii „RS”. Cheile ILD/ID. Prin apasarea acestei chei. de la operator un ton de oras pentru abonatul local numarul 23. operatorul se poate conecta din nou cu linia externa prin actionarea cheii TC. Daca chemarea este acceptata operatorul se poate retrage din conexiune. In acelasi timp soneria incorporata in pupitrul operator. lampa CL respectiva se aprinde cu intermitenta semnaland operatorului ca postul chemat nu raspunde. CL 1/A si CL 2/A 2) R – cheia de eliberare a circuitului comun de operator cu parcajul automat al apelului de oras pe linia locala in conditii de apel sau de ocupare (cheia de eliberare). Lampa SL continua sa se aprinda cu intermitenta pana cand postul chemat raspunde. va primi ton de oras. Operatorul raspunde la chemare prin actionarea cheii (butonului) A corespunzatoare (poate fi A1. poate conecta chemarea unui alt post local sau poate elibera firul extern respectiv (prin actionarea cheii R sau A). IL/IS si CA nu se folosesc la noi Intretinere Daca un abonat din interior doreste sa stabileasca legatura cu operatorul ridica microreceptorul. Operatorul poate plasa acum chemarea intr-o noua pozitie de asteptare. . poate informa pe abonatul din afara ca persoana cautata nu raspunde. CL 5). . dupa ce eliberea linia locala.

jakurilor si butoanelor de interogare si apei se face introducand alternativ fisele tuturor jakurilor in celelalte jakuri (dupa schema 2-1. al cablului de legatura si al anuntatorului de apei si fine de convorbire prin atingerea firelor aparatului telefonistului (TO). telefonistul. se scot cordoanele cu fise si se realizeaza legatura cu posturile telefonice la bornele centralei L. 1 (de a-l pune in legatura cu nr. ii pune in legatura pe cei doi abonati iar dupa ce verifica inceperea convorbirii iese din circuit prin apasarea butonului central de deconectare a butoanelor de interogare si apel.1 si L.controlul dispozitivelor de conexiune. a coordonatelor si fiselor. Rolul cordoanelor cu fise poate fi suplinit de butoanele de interogare si apel (in numar de 10) a caror deconectare se poate face prin actionarea unui buton aflat deasupra lor.Cand operatorul asculta o convorbire. operatorul se retrage din convorbire.echipamentul de abonat care este alcatuit din: dispozitivele de protectie (parafulgeri). telefonistul trebuie inainte de toate sa-l cheme pe abonatul nr. Lampa continua sa arda cu intermitenta. . La terminarea convorbirii. suporti pentru fixarea pe perete. prin invartirea de 1 – 2 ori a manivelei inductorului. . asezate in aparatele de abonat sau in imediata lor apropiere. Cand chemarea nu este acceptata. ca persoana dorita nu poate fi gasita.2 si cu telefonul operativ la bornele TO. 1.echipamentul locului de lucru care la centralele de mica capacitate este inlocuit cu un aparat telefonic de campanie legat de bornele speciale ale centralei (bornele TO). Datorita constructiei centralei BL se pot stabili concomitent legaturi intre mai multi abonati (doi cate doi. 10 in jakul nr. . Conexiunea nu este anulata iar chemarea din afara este plasata in pozitie de asteptare. 10: el transmite un semnal electric in centrala B. semnaland operatorul ca trebuie sa intervina. operatorul intrerupe legatura locala actionand cheia RS si informeaza postul din afara. Daca clapele anuntatorului de apel si fine de convorbire vor cadea pe rand la fiecare jak inseamna ca circuitele sunt in buna stare. anuntatorii de apel. b) Verificarea functionarii centralei: . 2 la 3. fiecare din abonati trebuie sa dea semna de fine de convorbire.echipamentul dicordului (circuitul de cordon) care se compune dintr-un numar de 10 cordoane cu fisele necesare pentru cuplarea abonatilor pe timpul convorbirii. Lampa CC1 se aprinde cu intermitenta. Centrala telefonica de campanie cu 10 numere Centrala telefonica de campanie cu 10 numere realizata in sistem BL este destinata legarii liniilor telefonice in vederea efectuarii convorbirilor abonatilor. 1. Denumirea sistemului (BL) s-a stabilit dupa procedeul de alimentare al microfoanelor abonatilor.cutia centralei confectionata din tabla si prevazuta cu capace cu sisteme de inchidere. el actioneaza cheia CC. firele de convorbire si jakurile de conexiune in numar de 10. La aceasta operatie trebuie sa cada pe rand clapele de apel. iar lamp CCL. Daca chemarea este acceptata. Cand postul chemat pune receptorul inapoi pe furca. Functionare Pentru punerea centralei in functiune. 1 si. invartind de manivela inductorului. Pentru aceasta el apasa pe butonul de interogare si apel nr. Primind semnalul. 10 si. procedand astfel se asigura ca legatura cu orasul nu va fi intrerupta dupa prima convorbire.integritatea butoanelor de interogare si apel. schema electrica si cordea reglabila pentru purtearea pe umar. chemarea este remisa la operator care este avertizat prin clipirea lampii CL corespunzatoare. operatorul se retrage din convorbire si plaseaza chemarea in pozitia de asteptare asa cum s-a descris mai sus. in timp ce se transmite un apel prin invartirea manivelei inductorului aparatului.. In timpul ultimei convorbiri operatorul declanseaza cheia CC si astfel circuitul de jonctiune (trunchiul) devine liber atunci cand postul local pune receptorul pe furca. aceasta se amplaseaza la locul de lucru. care cheama. Descriere Centrala se compune din urmatoarele parti: . indicand existenta. folosind in acest scop setul de chei. adica acestia primesc energia de la surse locale de curent. Daca chemarea din afara este acceptata. 10 raspunde.controlul cordoanelor. . Intretinere In vederea bunei functionari a centralei BL este necesar ca cel ce o deserveste sa-i acorde o grija deosebita. verificand-o periodic (lunar). lampa CL respectiva incepe sa arda cu intermitenta. 10 la telefon. 3-2. Pentru a executa comanda abonatului nr. operatorul face acest lucru actionand intai cheia A respectiva. . apasa pe butonul de interogare si apel nr. apoi cheia LI si informand postul chemat ca abonatul din exterior asteapta. va incepe sa arda cu intermitenta. se deschid capacele cutiei. folosindu-se de aparatul sau telefonic (TO). 4-3. un ton de avertizare este auzit de cei doi abonati. lampa CL respectiva lumineaza continuu. 10). Telefonistul. fiselor.buna stare a bornelor de pe cutie. interogheaza pe abonat.buna stare a clapelor anuntatore de ape si fine de convorbire. In acest scop se executa: a) Verificarea exterioara: . Sa presupunem ca abonatul nr. Operatorul poate conecta acum chemarea din afara cu un alt post local. introducand fisa nr. Eliberarea jonctiunii se face prin apasarea butonului R.1-10) si apasand butoanele de apel si fine de convorbire corespunzatoare blocului unde s-a introdus fisa. . 1 sa actioneze. telefonistul scoate fisa din jak (operatie prin care desface legatura abonatilor) si ridica clapa anuntatorului de apel si fine de convorbire.L. Cand abonatul nr. la fiecare pereche de borne.). cu transmiterea concomitenta a unui apel prin invartirea manivelei inductorului telefonului (TO). unei legaturi pe linie. Daca operatorul este anuntat ca un apel din afara urmeaza a fi conectat succesivb la mai multe posturi locale. face apelul cuvenit. Daca linia chemata mai este in convorbire dupa 18 la 27 secunde. 3 la 4 etc. Cand operatorul raspunde. sau unul cu toti ceilalti prin introducerea succesiva a fiselor in jakuri dupa schema 1 la 2. 1 doreste sa obtina legatura cu abonatul nr. In acel moment centrala este gata de functionare. observand ca a cazut cpala nr. Se face legatura centralei la pamant prin borna de pamant (P). care lumina continuu. . invartind de manivela inductorului de pe aparatul sau.. Curentul electri ce vine de pe linia 1 obliga clapa anuntatorului de apel si fine de convorbire a echipamentului de abonat nr.

din nou circuitul exterior. un rotor bobinat si un shunt cu trei lamele elastice (a. .se face legatura cu pamantul cu ajutorul tarusului metalic care se cupleaza prin intermediul unui conductor la borna de pamanat (5) a aparatului. pentru a asigura transmiterea convorbirilor la distante cat mai mari (deoarece rezistenta interna a microfonului la trecerea curentului electric este mai mult mai mica decat rezistenta liniei de transmisie). astfel: .b. . butonul de control.) . Soneria aparatului chemat trebuie sa sune. c) pila (bateria) electrica servind ca sursa de curent pentru alimentarea microfonului. iar la invartirea manivelei. parafulgerii sunt in buna stare de functionare.inductorul (bobina de inductie) cu manivela format dintr-un magnet permanent.tensiunea minima de functionare a pilei (v) .asigurarea unei bune audibilitati (km) .timp maxim de pregatire pentru functionare (min. suporti pentru corpul propriu-zis al telefonului. propagarea acestora prin conductori si transformarea la statia receptoare a oscilatiilor electrice in oscilatii sonore.1 si L.se deschide capacul cutiei telefonice. d) cutia telefonica confectionata din bachelita. in acest caz curentul electric ce ia nastere va trece prin capatul din stanga al infasurarii rotorului inductorului. .2).se cupleaza microreceptorul prin intermediul prizei cu 3 contacte (2).circuitul de receptie a apelului.1 si L. Functionare In vederea punerii in functiune a aparatuli telefonic de campanie ATI-52 se procedeaza astfel: . .8 2 5 Descriere Se compune din urmatoarele parti: a) microprocesorul confectionat din bachelita.verificarea parafulgelor se realizeaza prin legarea unuia din firele telefonului operativ la borna de pamant (P) a centralei iar cu celalalt atingandu-se pe rand fiecare borna de linie a centralei iar cu celalalt atingandu-se pe rand fiecare borna de linie (L.autotransmitatorul care este in esenta un transformator cu o singura infasurare „secundara” impartita in mai multe sectiuni dintre care una se foloseste si ca infasurare „primara”. ia nastere un curent electric alternativ ce trece prin borna de linie L1. 101) asigura transmiterea convorbirilor telefonice la distanta prin transformarea la statia emitatoare a oscilatiilor sonore in oscilatii electrice. ambele condensatoare se gasesc montate intr-un bloc comun. 0.. avertizand auditiv momentul apelului. prin shuntul inductorului pozitia a-b. prevazuta cu capac cu sistem de inchidere.se cheama postul telefonic cu care aparatul este in legatura prin invartirea manivelei inductorului (7). inductorul este un generator de curent alternativ actionat manual si constituie sursa de curent alternativ de apel. . concomitent cu aceasta se poate face si verificarea bunei functionari a propriei sonerii prin apasare pe butonul de control linie (4). iar placa interioara este legata de borna de pamant (P). se tine apasata clapa de vorbire aflata pe manerul microreceptorului.se conecteaza cablul de linie la bornele L. . In schema aparatului telefonic deosebim o serie de circuite electrice. borna L. la trecerea curentului prin acest circuit.soneria polarizata cu rolul de a receptiona semnalele de apel din afara.). prin infasurarile soneriei si borna de linie L. in principiu. . din care una de „pamant” si celelalte doua de „linie” cu rolul de a proteja aparatul telefonic impotriva tensiunilor si curentilor periculosi ce apar in liniile de transmisiuni in timpul furtunurilor.circuitul de transmitere a apelului care se stabileste prin invartirea manivelei propriului inductor. .condensatorul de separare care serveste la separaresa circuitului de apel la circuitul de convorbire si condensatorul de echilibrare care serveste la reglarea intensitatii curentului electric in scopul unei bune auditii. soneria trebuie sa sune. inductorul este un generator de curent alternativ. ceea ce arata buna stare a circuitului.cordonul microreceptorului cu fisa de legatura (proprie si suplimentara) b) corpul propriu-zis al telefonului.parafulgerul constituit din 3 placi de alama izolate intre ele. lamele shuntului inductorului (pozitia b-c) si capatul din dreapta al infasurarii rotorului.2 (6) de pe aparat (linie „simpla” sau „dubla”) conform schemei.capsula microfonului. Daca manivela se invarte usor iar clapele anuntatorilor de apel si fine de convorbire raman inchise.durata pilei de la fabricare (fara a fi intrebintata) .2.1 si L. statorul. in principiu. pe care se gasesc: .capsula receptoare.greutatea impreuna cu surse de curent (kg) Fig. punerea la pamant se realizeaza cu ajutorul tarusului metalic care este legat prin intermediul unui conductor la borna de pamant (P). prin circuitul exterior al aparatului celui cuplat. Caracteristici tehnice: . . invartind in acelasi timp manivela inductorului aparatului. prin borna de linie L.2). ceea ce dovedeste ca circuitul este in buna stare.se stabileste legatura telefonica cu postul chemat pentru transmiterea convorbirilor. . in pozitia b-c.) care in repaus stabilesc contact cu pozitia a-b. schema electrica si cordea reglabila pentru purtare pe umar.1. . . manivela actioneaza rotorul prin intermediul unui angrenaj cu raport de multiplicare. . 101 25 . . confectionat din bachelita cu locasul bateriei. placile din exterior sunt legate de bornele de linie (L.butonul de control pentru verificarea bunei functionari a unor circuite ale aparatului (de apel. iar cand se asculta se elibereaza clapa respectiva.cca 1 ½ an. .2. la care se deosebesc: .clapa de vorbire asezata pe maner. Telefonul ATI – 52 Telefonul de campanie ATI-52 (fig. de linie etc. Atunci cand cuplajul invarte manivela inductorului aparatului sau.se face legarea corecta a bateriei (pilei) la borne (3).c. . el are rolul de a pune de acord rezistenta interna a microfonului cu rezistenta liniei.

cu atat tensiunea indusa pe fir este mai mare si deci periculoasa pentru intregul dispozitiv telefonic).1. Principiul de functionare a parafulgerului se vazeaza pe proprietata care pe care o are condensatorul de a opune o rezistenta foarte mica curentilor alternativi de inalta frecventa (in cazul nostru curentilor proveniti din descarcari electrice). tarusul metalic sau borna de linie L. condensatorul de separatie. trecand prin sectiunea a II-a a autotransformatorului. taria fasaitului trebuie sa varieze.) si se invarte manivela inductorului. daca aceasta se invarte usor.se scurtcircuiteaza bornele de linie L. componenta alternativa ce urmeaza acelasi drum va induce.2 (cu o lita etc. . vocea celui care vorbeste la microfon nu se aude tare in receptorul propriu. De obicei.2 scurcircuitate si apasand pe butonul de control.1.2). Acesta este circuitul principal al curentului de vorbire emis. prin microfon.1 si L. curentul ce ia nastere trece prin circuitul exterior. in special impotriva descarcarilor electrice atmosferice (de exemplu.daca este matisat corespunzator capatul conductorului gros al pilei si daca contactele nu sunt oxidate. in afara curentului principal mai da nastere la trecerea prin autotransformator la inca doi curenti secundari.daca pila este in buna stare si are o tensiue – in sarcina – de cel putin 0. al carui circuit este capatul de jos al sectiunii a III-a a autotransformatorului. daca voltmetrul arata o tensiune sub 0. borna P.circuitul curentilor proveniti din descarcarile electrice. Componenta continua pleaca de la unul din polii bateriei. . . o mica parte a curentului se ramifica trecand prin sectiunile III si IV si prin condensatorul de echilibrare insa acest curent este neglijabil fata de cel care trece prin receptor (din cauza rezistentei mari opusa de condensatorul de echilibru) si in consecinta. intrerupandu-l apoi. trece prin sectiunea a II-a a autotransformatorului. . Intretinere Aparatul telefonic de campanie ATI-52 necesita o supraveghere permanenta si o intretinere periodica lunara in vederea functionarii in bune conditii.daca aparatul telefonic este complet.2. borna P si tarusul metalic. timp in care se pune contact intre bornele L. daca inductorul se invarte greu inseamna ca exista scurt-circuit de transmitere a apelului.1 si L. se apasa butonul de control si se invarte manivela inductorului. borna de linie L. shuntul inductorului (pozitia a-b). circuitul exterior. care trec prin receptor. se sufla in microfon. . prin contactul clapei de vorbire. borna de linie L. parafulger. e) verificarea parafulgerului: .a doua verificare este similara si se face legand borna L. se schimba parafulgerul deteriorat cu unul bun. in timp ce se tine apasata clapa de vorbire). Aceasta se face prin: a) verificarea exterioara la care se stabileste: .fara a apasa clapa de vorbire. borna de linie L.circuitul de transmitere a vorbirii. borna de linie L.2 si circuitul exterior.se apasa clapa de vorbire si se sufla in microfon. In ambele cazuri curentii se scurg la pamant protejand astfel aparatul telefonic (ale carui circuite opun o rezistenta mai mare trecerii curentului electric provenit din descarcarile electrice). Atunci cand cuplajul vorbeste in microfon. . Pentru repunerea in stare de functionare. Orice aparat telefonic de campanie trebuie protejat impotriva tensiunilor si curentilor periculosi. shuntul inductorului (pozitia a-b) si partea de sus a sectiunii I a autotransformatorului. de sens contrar. b) verificarea pilei (bateriei): . Daca acesti curenti nu sunt egali ca valoare. in receptor nu trebuie sa se auda nici un fasait. .2.2 sau P. auditia va fi buna.se insurubeaza manivela inductorului si se fac cateva invartiri. ceea ce duce la o buna auditie. atunci parafulgerul se deterioreaza prin sudarea placilor sale intre ele. .8 V (masurarea se face cu un voltmetru conectat la bornele pilei.strangerea suruburilor de fixare a aparatului in cutie (carcasa). sectiunile I si II ale autotransformatorului receptor.daca partile sale componente nu sunt degradate. diferenta respectiva este cu mult mai mica decat curentul principal (de transmitere a vorbirii) si in consecinta. Bobina cu cablu telefonic . a circuitului de echilibrare (format din sectiunea IV si condensatorul de echilibrare) cat si a tuturor conductorilor electrici ce unesc aceste subansamble.2. . d) verificarea circuitelor de convorbire . verificand buna lor stare si fixarea cordonului in locasul respectiv de la aparat. din nou circuitul exterior.se leaga cu un conductor bornele L. atunci prin receptor trece diferenta lor.1. Acest circuit se stabileste din momentul in care telefonistul a apasat pe clapa de vorbire a microreceptorului si incepe sa vorbeasca in microfon. pila nu este buna. se sufla uniform (nu prea tare) si continuu in microfon. In acest caz legatura telefonica se intrerupe.. Curentul electric pulsatoriu ce ia nastere atunci cand se vorbeste in microfon (datorita vibratiilor membranei acestuia in ritmul vibratiilor sonore si transformarea vibratiilor sonore respective in vibratii electrice) este alcatuit din doua componente: una continua si alta alternativa. insa aparatul nu se strica. vine in contact cu borna P. inseamna ca cealalta borna de linie (L.continuand invartirea manivelei inductorului cu bornele L.1 si P intre ele. inseamna ca avem o intrerupere in circuitul de transmitere a apelului. sectiunea a IV-a asa numita de echilibrare. ca mijloc de protectie serveste parafulgerul care este construit pe principiul condensatorului. aceasta inseamna ca circuitul de receptie a apelului este in buna stare. . telefonul cuplajului.circuitul de receptie a vorbirii. ceea ce arata ca lamelele clapei nu se ating intre ele.8 volti. condensatorul de echilibrare. c) verificarea circuitelor de apel: . a receptorului.daca rotorul inductorului se invarte usor. in caz contrar. a clapei de vorbire. .1 si L. Componenta alternativa. condensator de separare. ceea ce arata buna stare a pilei. care la randul sau va da nastere unui curent alternativ de frecventa vocala. a microfonului. soneria nu trebuie sa sune. sonetria trebuie sa sune. o forta electromotrice de inductie. operatie ce se face repede si des. in receptor trebuie sa se auda un fasait. Daca tensiunea inusa creste peste o anumita limita (300 – 400 V). prin celalalt pol al bateriei si are rolul de a alimenta microfonul cu curent electric. parafulger. curentii se scurg la pamant prin borna de linie L. ceea ce arata buna stare a sectiunii I a autotransformatorului si a condensatorului de separare. In aceasta situatie.se apasa clapa de vorbire. cu cat traznetul cade mai aproape de o linie telefonica. a sectiunilor II si III ale autotransformatorului.

butelia cu CO2 si sistemul de refulare. Fig. capacul cu dispozitiv de percutare.Bobina cu cablu serveste pentru rularea si derularea cablului telefonic necesar realizarii liniilor de legatura. 100 sau A. stingatorul lucreaza pana la golirea completa. ca si cele portative. se inlocuieste butelia si se umple stingatorul la capacitatea utila. 102) este destinat primei interventii la incendiile din clasa A (materiale celulozice. Intrebuintare Stingatorul functioneaza pe principiul sifonului: dioxidul de carbon eliberat din butelie. mase plastice) si limitat la unele din clasa B (motorina grea. magazine).masa stingatorului incarcat (kg) .) si au urmatoarele caracteristici tehnice: 12 10 30 – 40 4–6 + 4º . .capacitatea utila (1) . Stingatoare transportabile cu apa pulverizata (A. bobina si cablul se curata si se ung lagarele axului tamburului.suprafata maxima (mp) Descriere Stingatorul portativ cu apa pulverizata este alcatuit din urmatoarele subansamble: recipientul stingatorului. .se apuca stingatorul de maner cu mana dreapta si se indreapta jetul pulverizat spre focar. Butelia este prevazuta cu membrana de siguranta din cupru care se sparge la actionarea percutorului. astfel: .cantitatea CO2 pentru antrenare (kg) .lungimea jetului pulverizat (m) . ateliere mari de tamplarie. scoli. vopsitorie. iar cu dreapta se loveste energic butonul percutorului. racordate printr-o piulita butelie.) .cu spuma chimica (S. .cu apa pulverizata (A. Pe bobina sunt infasurati 500 m de cablu telefonic. Pentru punerea in functiune a stingatorului se procedeaza astfel: .cu dioxid de carbon (G). iar cu cablu de cca 12 kg. Capacul stingatorului (3) se fixeaza prin insurubare si are incorporat dispozitivul de percutare cu ajutorul caruia se strapunge membrana buteliei si care este compus din agrafa de siguranta. vopsele. primei interventii la incendii de materiale combustibile din clasa A si limitat la unele din clasa B. antreneaza apa din recipient si o dirijeaza prin tubul sifon si furtunul de refulare spre focar. Butelia cu CO2 (2) este confectionata din teava de otel rezistenta la presiunea de 400 bari.8 . Dupa intrebuintare. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . CAPITOLUL X STINGATOARE Stingatoarele se clasifica si au simbolurile. .P. depozite de marfuri etc. La celalalt capat al furtunului se gaseste o duza de pulverizare a apei. Stingatorul portativ cu apa pulverizata Stingatorul portativ cu apa pulverizata (fig. Descriere Este confectionata din metal si se compune dintr-un suport si un tambur prevazut cu ax si manivela de actionare.75 circa 0.cu mana stanga se prinde furtunul de refulare.). Intretinere Pe timpul intinderii si strangerii cablului se va avea grija sa nu se deterioreze izolatia acestuia. unsori) dezvoltate cu precadere in spatiile cu pericol redus de incendiu (locuinte. 102 Recipientul stingatorului (1) este o constructie din tabla de 1. Intretinere Dupa folosire se sterge recipientul.C.5 mm sudata si are ca destinatie pastrarea substantei de stingere (apa) si fixarea tuturor celorlalte subansambluri. Greutatea bobinei fara cablu este de 4. prin spargerea membranei.P.5 kg.).P. in functie de natura substantei de stingere pe care o contin. 50) Stingatoarele transportabile cu apa pulverizata (fig.60º 16 0. birouri.se asaza pe sol in apropierea locului de interventie si se scoate agrafa de siguranta ce blocheaza cuiul percutor.cu pulbere (P). Sistemul de refulare (4) este alcatuit dintr-un tub sifon si un furtun de refulare. iar in cazul ca s-a deteriorat sa se refaca cu banda izolatoare. 103) sunt destinate.timp de descarcare (sec. se verifica starea garniturii de etansare a capacului. manivela are un dispozitiv de cuplare cu tamburul pentru cazul cand se face rularea cablului. Odata pus in functiune.capacitatea recipientului (1) . uleiuri. dezvoltate in special in spatii cu pericol de incendiu ridicat (depozite de materiale combustibile.temperatura de functionare (ºC) . . arc de revenire si cui percutor. Capacitatea ei asigura pastrarea cantitatii necesare de CO2 pentru refularea apei din stingator.

sistemul de refulare.1 C9NF 12 Stingatoarele C9BF sunt de tip etans. Butelia cu CO2 fixata in capacul stingatorului.doua manere pentru manuirea stingatorului. cu precadere in spatiile cu pericol redus de incendiu (locuinte. acid si baza.capacul cu garnitura de cauciuc (6). Fiecare incarcatura la randul ei este construita din doua componente: .tip II cu temperatura de congtelare sub -15ºC. scoli. odata actionat.un cerc metalic pentru protejarea fundului stingatorului care serveste si ca suport de sprijin la asezarea pe sol. Fig. 104) sunt destinate primei interventii la incendiile din clasele A si B.. . birouri..trei bare de ghidare a buteliei sudata pe fundul interior al stingatorului. este construita din otel special. + 60ºC 0.Capacitatea de apa a recipientului (l) Capacitatea buteliei CO2 (kg) Forma jetului Lungimea jetului Temperatura de lucru 5ºC – 40ºC Masa stingatorului incarcat (kg) Descriere AP 50 100 1. Capacul fixat prin patru prezone cu piulite are prevazut un sistem tip excentric pentru declansarea buteliei cu CO2 care.recipientul stingatorului (1) de forma cilindrica. apa aditiva) si fixarii tuturor celorlalte subansamble si repere componente. rezistenta la presiunea de 400 bari si asigura pastrarea in conditii de etanseitate a gazului necesare antrenarii si refularii apei din stingator.tip I avand temperatura de congelare sub . . pastrate separat si care vin in contact prin rasturnarea stingatoarelor.) Lungimea jetului (m) Masa stingatorului incarcat (kg) Temperatura de functionare (ºC) Suprafata maxima controlata (mp) C9 12 40 – 50 6–8 15. . impreuna cu barele de ghidare. Pentru punerea in functiune a stingatorului se deruleaza furtunul si se actioneaza sistemul de declansare a buteliei. la stingatorul C9NF capacaul are incorporat un sistem de etansare a tubului central cu ajutorul unui dop conic de cauciuc actionat prin culisare de o tija metalica. Odata declansat.2 + 4ºC .2ºC.2 107 Stingatoarele transportabile cu apa pulverizata sunt alcatuite din urmatoarele subansamble: recipientul stingatorului.ajutajul de refulare (3). . . . la acest tip se ung lagarele sistemului de transport.componenta A – acid. ramane blocat pana la golirea completa a stingatorului. rotile si manerul de transport. din tabla sudata groasa de 1. Recipientul stingatorului este o constructie sudata din tabla de 4 mm si este destinat pastrarii solutiei de stingere (apa. Stingatoarele cu spuma chimica folosesc doua tipuri de incarcari: . butelia cu CO2. capac cu dispozitiv de actionare. . vagoane C. lungimea furtunului fiind de 5 – 6 m. Intrebuintare Sistemul de functionare este identic cu cel al stingatorului portativ. ateliere sau locuri unde se lucreaza cu cantitati mici de materiale combustibile etc.).5 mm destinat pastrarii solutiei bazice la care se deosebesc: .6 16. magazine cu specific industrial. fiind asigurate impotriva eventualelor declansari prin rasturnari accidentale. Sistemul de refulare este similar celui de la stingatoarele portative cu apa pulverizata.componenta B – baza.supapa de siguranta (4) tip membrana.) si in raport de tipul lor prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Simbolul Capacitatea recipientului (l) Timp de descarcare (sec. destinate dotarii unor mijloace de transport (nave.tubul central (2) confectionat din sticla destinat pastrarii solutiei acide prevazut la partea superioara cu un suport din material plastic care serveste.2 Pulverizat Min. 104 Descriere Se compun din urmatoarele parti: . Functionare Functionarea se bazeaza pe principiul reactiei dintre cele doua componente. . . la fixarea lui in corpul stingatorului. Intretinere In plus fata de operatiile mentionate la stingatoarele portative. Stingatoare portative cu spuma chimica C9 si C9NF Stingatoarele portative cu spuma chimica (fig.F. stingatorul functioneaza pana la golire. 6 m Antigel sub 0ºC 175 AP 100 50 1.

se desfunda ajutajul de refulare cu o sarma sau un cui. Prepararea componentei acide – A – in cazul incarcaturii tip I se realizeaza prin dizolvarea continutului pachetului cu praf A (sulfat de aluminiu) in cantitatea de apa si la temperatura indicata de fabrica producatoare. data incarcaturii. .solutie cu temperatura + 20º . in cazul ambelor incarcaturi butelia din sticla se spala la exterior cu apa. la toate aparatele aflate in dotare. atunci incarcatura este buna. ateliere de tamplarie.daca pe timpul functionarii se infunda ajutajul. 0. smaltuit sau zincat. Se iau cca 80 cmc din solutia B din corpul stingatorului si cca 10 cmc din solutia A din butelia de sticla si se amesteca intr-un vas gradat.Coeficientul de spumare este urmatorul: . prin sondaje. spatiile existente in depozite cu stive inalte. daca se respecta conditiile de incarcare.solutie cu temperatura . tratamente termice. Pentru punerea stingatorului in functiune.15ºC – min. Incarcatura de tip II. daca nu. Dupa dizolvarea intregii cantitati de praf. fixandu-se la partea inferioara in barele de ghidare. de reparatii auto. .se indreapta ajutajul (jetul de spuma chimica) spre locul incendiului.+ 22ºC – min. iar la partea superioara. de regula. turnandu-se apoi in tubul central. solutia astfel obtinuta se filtreaza printr-o sita deasa si se toarna in tubul central din sticla. Caracteristicile tehnice ale acestor stingatoare sunt: Simbol Capacitatea utila (l) Numarul de incarcaturi A+B necesare pentru incarcare Lungimea jetului (m) Timpul de descarcare (sec) Temperatura de functionare Masa stingatorului incarcat (kg) Fig. Cand stratul de protectie impotriva coroziunii s-a deteriorat. Daca volumul spumei obtinute este cel putin 6 – 8 ori mai mare decat volumul total al celor doua solutii amestecate.. se livreaza gata preparata de fabrica producatoare in sticle de 1 l. acolo unde este de asteptat ca incendiul odata aparut sa se extinda rapid pe suprafete apreciabile de peste 3 – 4 mp..14º .14ºC . 105 Stingatoarele transportabile cu spuma chimica.recipientul stingatorului destinat pastrarii solutiei bazice (2) si fixarii tuturor celorlalte subansamble si repere la care se deosebesc: 200 C90 90 10 6 50 – 60 + 4ºC . 70 . 7. Dupa aceasta se insurubeaza capacul stingatorului pe inelul filetat.solutie cu temperatura . Dupa expirarea termenului de un an.15ºC – min. se inlocuieste corpul stingatorului.se ridica stingatorul si se agita prin rasturnare de 4 – 5 ori pentru ca cele doua solutii continute de aparat sa se amestece intre ele si sa formeze spuma chimica. Controlul se executa din sase in sa luni in primul an de la incarcare. In urma reactiei dintre cele doua solutii se formeaza spuma chimica ale carei bule sunt umplute cu bioxid de carbon. prenumele persoanei care a efectuat incarcarea. . se completeaza fisa stingatorului cu datele inscrise pe ea (felul incarcaturii. Intretinere Stingatorul se sterge de praf. In final. min. pe pragul inelului filetat. Controlul incarcaturii stingatorului Solutiile chimice din stingatorul incarcat trebuie sa-si pastreze caracteristicile minimum un an de la prepararea lor. 5 Stabilitatea spumei este la: . se procedeaza astfel: . smaltuit sau zincat.2. indiferent de capacitate. Datorita bioxidului de carbon rezultat in urma reactiei. presiunea in interior creste si spuma este evacuata prin ajutajul stingatorului. solutiile din stingator trebuie inlocuite. in instructiunile din pachet. pentru a inlatura eventualele scurgeri acide si se introduce in corpul stingatorului. se curata ajutajele de evacuare. Dupa umplere. Continutul din sticla se agita si se filtreaza printr-o sita deasa. Dizolvarea se face prin agitarea amestecului. solutia astfel obtinuta se filtreaza printr-o sita deasa si se toarna in recipientul stingatorului. In aceasta categorie se includ. deoarece reactia odata inceputa nu mai poate fi oprita. Dupa dizolvarea intregii cantitati de praf. Dizolvarea se face prin agitarea amestecului de apa si praf B cu o vergea curata din lemn intr-un vas curat. sunt alcatuite din urmatoarele subansamble: . Capacele si inelele filetate se ung cu vaselina. se verifica supapele si starea garniturilor capacelor.+ 40º (incarcatura de iarna) 320 80 – 100 C180 180 20 . in instructiunile din pachet. cu precadere in spatiile cu pericol ridicat de incendiu. controlul se executa din trei in trei luni. Data controlului incarcaturii se trece pe fisa stingatorului. Volumul spumei obtinute este de 7 – 9 ori mai mare decat volumul solutiilor din stingator. desfundarea se realizeaza tot cu ajutorul unei sarme sau al cuiului. data controlului incarcaturii).+ 22ºC – min.solutie cu temperatura + 20º . numele.20ºC . Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire. 105) sunt destinate ca si cele portabile primei interventii la incendii de materiale din clasele A si B. incarcate la aceeasi data si tinute in aceleasi conditii. 66 Prepararea componentei bazice – B – se asigura prin dizolvarea continutului pachetului cu praf B (bicarbonat de potasiu) in cantitatea de apa pregatita la temperatura indicata de fabrica producatoare.2 . la 1 – 3 aparate din aceeasi grupa. Stingatoarele transportabile cu spuma chimica C90 si C180 Stingatoarele transportabile cu spuma chimica (fig.+ 60ºC (incarcatura de vara) . depozite pentru lichide combustibile etc. cu o vergea curata din lemn intr-un vas curat.

79 Stingatoarele portative prezentate. iar celalalt este prevazut cu un ajutaj de refulare a spumei chimice.sasiul metalic prevazut cu doua roti si cadru pentru manevrare (4). Stingatoare portative cu pulbere P.. de tipul celor cu butelie interioara sunt construite si functioneaza similar cu stingatoarele portative cu apa pulverizata.tubul central. florex 240 15 – 20 4 19 2.3. P. Cand se constata ca stratul de protectie impotriva coroziunii s-a deteriorat. sprijinindu-l de sol.4 0. singura diferenta fata de acestea consta intr-o manta metalica ce fereste butelia de CO2 de contactul direct cu pulberea din stingator asigurand totodata si dirijarea gazului in partea de jos a recipientului. Functionare Pentru punerea in functiune a stingatorului se actioneaza asupra percutorului si se indreapta jetul de praf catre locul incendiului. Inchiderea tubului central trebuie sa se faca etans pentru a nu permite celor doua solutii sa intre in reactie inainte de punerea in functiune a stingatorului. Se controleaza starea furtunului de refulare. Constructiv. confectionat din teava de material plastic.6 si P.furtunul tip D (5) cu o lungime de 4 – 5 m care este racordat cu un capat cu un capat la teava tip sifon.) Lungimea jetului de pulbere (m) Masa stingatorului incarcat (kg) Suprafata maxima controlata (CO2) P1 1. dupa care tubul central se fixeaza pe suportii lui. Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire. florex 40 6–8 3.capacul demontabil. Intretinere Stingatorul se curata de praf. in momentul punerii in functiune.5 7. cu apa calda. Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire. se indreapta ajutajul de refulare a spumei catre loculu incendiului si se actioneaza roata de manevra a ventilului montat in capacul stingatorului. Caracteristicile tehnice ale celor doua tipuri de stingatoare sunt: . avand in partea superioara forma tronconica pentru a permite asezarea sistemului de etansare si cateva orificii prin care.4 P3 3. a supapei de siguranta. In raport de tipul lor. . Stingatoare transportabile cu pulbere P. a garniturilor capacului. Solutiile A si B se prepara dupa procedeul aratat la stingatorul portativ cu spuma chimica. prin coborari si ridicari alternative ale cadrului apoi se lasa jos. se deverseaza solutia acida continuta de tub. . tija filetata a dispozitivului de inchidere central si buloanele capacului recipientului.supapa de siguranta. se ung lagarele osiei si bucsele rotilor.suportul tubului central. . Prin amestecarea celor doua solutii ia nastere spuma chimica ce va fi refulata asupra incendiului datorita presiunii bioxidului de carbon ce ia nastere in urma reactiei solutiilor din interiorul recipientului.50 si P.5 2.125 Stingatoarele transportabile cu pulbere (fig. Functionare Pentru punerea in functiune se scoate furtunul de pe suport. Se monteaza apoi capacul recipientului. si etanseitatea robinetului de la dispozitivul de inchidere a tubului central. florex 130 10 – 15 4 12 2. Solutia A se incarca in tubul central. Dupa aceasta se basculeaza recipientul de 4 – 5 ori.1.10 Stingatoarele portative cu pulberi sunt destinate primei interventii la incendiile de materiale din clasele B sau C si mai putin la cele din clasele A si D la care se utilizeaza pulberi speciale. florex 75 8 – 10 3.07 P6 6. iar solutia B in corpul stingatorului. folosind numarul de incarcaturi corespunzatoare capacitatii recipientului. . dupa care se procedeaza atat la spalarea interiorului recipientului cat si a tubului central. intrand in reactie cu solutia bazica existenta in recipient. . respectiv o mai buna afanare a pulberii. se trece la inlocuirea acestuia. stingatoarele portative cu pulberi prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Simbol de fabricatie Masa si tipul pulberii (kg) Masa incarcaturii cu CO2 (g) Timpul de descarcare (sec. deoarece reactia nu mai poate fi oprita. fiind destinate acoperirii unor suprafete mult mai mari. operatie precedata de indepartarea celui vechi cu ajutorul unei perii de sarma. asemanatoare celei de la stingatoarele portative. 106) au acelasi domeniu de utilizare ca si cele portative. dupa care se inchide gura tubului central cu ajutorul dispozitivului de inchidere comandat de la exterior prin roata de manevra.2 1. Incarcare Inainte de incarcare se deschide capacul recipientului si se scoate tubul central. P.2 P10 10. care se fixeaza prin prezoane cu piulite avand incorporat un sistem de etansare a tubului central (1) cu ajutorul unui ventil (3) cu dop conic din cauciuc a carui deplasare se realizeaza printr-un surub cu roata la manevrare.

Functionare Pentru punerea stingatoruylui in functiune se intinde furtunul. alimentarea cu curent electric facandu-se de la autovehicul care tracteaza utilajul.capacitatea recipientului (l) 300 .numarul gurilor de evacuare 2 .) cca 200 .numarul buteliilor cu CO2 2 + 2 rezerva . formata din doua lonjeroane imbinate in forma de furca. Grupul butelii-recipient este format din doua butelii cu CO2. . prin care trece teava de evacuare a pulberii. s-a prevazut pe flansa orificiului de umplere cu pulbere un filtru pentru praf si o conducta de refulare a dioxidului de carbon ce serveste si la purjarea instalatiei speciale.butelia pentru dioxid de carbon (3) de forma cilindrica. fiecare cu capacitatea de 6 l. Fig.teava pentru introducerea dioxidului de carbon in masa de praf. Recipientul pentru pulbere este construit din tabla si are prevazute cinci orificii: doua pentru admisia gazelor sub presiune. frana. Sasiul stingatorului este o constructie sudata din profile de otel.sasiul cu roti. la partea superioara.capacul cu garnitura de etansare si supapa de siguranta.) Lungimea jetului de pulbere (m) Masa stingatorului incarcat (kg) Descriere P. incarcata la o presiune de 60 – 75 atm.50 50 3 1–2 Max. magazine etc.presiunea de lucru in rezervor (bari) 10 . El se fixeaza pe axul trenului de rulare prin intermediul a doua arcuri lamelare multiple ce au rolul de a amortiza socurile pe timpul deplasarii. 107) este destinat pentru stingerea incendiilor de produse petroliere si la instalatii electrice. indeplineste conditiile impuse pentru circulatia pe drumurile publice. Axul este prevazut la extremitati cu doua lagare pe care se monteaza rotile. unul pentru golire – la partea inferioara si unul practicat excentric.furtunul tip D cu o lungime de 5 cm. confectionat din tabla de otel la care se deosebesc: . . . fixat pe un suport special si introdus cu gura de evacuare pe o garnitura de cauciuc aflata la suport pentru a impiedica patrunderea umezelii la praf. el este prevazut cu doua lampi tricompartimentate (pozitie.Masa incarcaturii cu pulbere (kg) Masca incarcaturii cu CO2 (kg) Timp de descarcare (min. iar patrunderea dioxidului de carbon in recipiente se face prin doua conducte metalice prevazute cu dispersare la capete. Pentru decomprimarea instalatiei dupa incetarea lucrului cu stingatorul. .250 (fig.sasiul metalice prevazut cu doua roti si cadru pentru manevrare (2). montate pe sasiu intr-un suport sudat. in legatura cu butelia de dioxid de carbon si prevazuta la partea inferioara cu un dop cu opt orificii radiale pentru dispersarea bioxidului de carbon. 6 238 Se compune din urmatoarele parti: .timp minim de evacuare (sec.) 35 .difuzorul pentru evacuarea prafului (4). Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . Stingatorul P. Punere in functiune a stingatorului se executa de la un tablou de comanda pe care sunt fixate patru manete: doua pentru manevrarea robinetelor de refulare a pulberii si doua pentru actionarea robinetului de purjare. Teava de evacuare a pulberii este prevazuta in interiorul recipientului cu un sifon (palnie) pentru absorbtia pulberii. biblioteci. La fiecare ramificatie se poate racorda cate o linie de furtun tip C pentru evacuarea pulberii stingatoare prin tevi de refulare (pistoale) adecvate. teatre.grupul buteliei – recipient pentru pulbere. unul de umplere situat la partea superioara. semnalizare directie) si doi catadioptri. Recipientul pentru pulbere este prevazut cu doua supape de siguranta reglate pentru 10 – 12 bari si un manometru de control (0 – 25 bari). este confectionata din otel si este prevazuta cu robinet de inchidere. 6 150 P. Tot pe tabloul de comanda este montata o lampa pentru iluminat. racordart cu un capat la difuzor si celalalt la teava prin care iese praful din corpul stingatorului: furtunul este fixat pe cadrul de manevrare.un cerc metalic fixat la fundul stingatorului pentru sprijinirea acestuia. iar in exterior se ramifica in doua parti (stanga-dreapta).250 se compune din urmatoarele ansambluri principale: . . se indreapta difuzorul catre locul incendiului si se deschide progresiv robinetul buteliei cu dioxid de carbon.masa incarcaturii cu pulbere (kg) 250 .250 Stingatorul remorcabil cu pulbere si CO2 P.suportul buteliei cu CO2 prevazut cu coliere de fixare. si recipientul cu pulbere. fixarea ei la corpul stingatorului se realizeaza cu ajutorul unui colier aflat la suportul buteliei si se racordeaza la teava pentru introducerea dioxidului de carbon in masa de praf. Pe sasiu mai sunt prevazute doua aripi pentru roti si doua cutii laterale unde se asaza furtunurile de evacuare a pulberii si tevile de refulare (pistoalele). Buteliile cu CO2 sunt puse in legatura cu recipientul pentru pulbere prin tuburi de cauciuc de inalta presiune. Stingatorul remorcabil cu pulbere si dioxid de carbon P. avand pe fiecare ramificatie cate un robinet sferic de inchidere.corpul stingatorului (1) de forma cilindrica. .250 fiind remorcabil.masa incarcaturii cu CO2 a unei butelii (kg) 6 . . . 106 .125 125 3 2–4 Max. 107.bataia norului de pulbere (m) 20 Descriere Stingatorul remorcabil cu pulbere si bioxid de carbon tip P. toate montate pe flansa orificiului de evacuare a pulberii.debitul de pulbere pe un pistol (kg/min. In acest scop. Fig. fixat tot pe sasiu. Deoarece pulberea nu degradeaza obiectele cu care vine in contact este indicat ca stingatorul sa fie utilizat la stingerea incendiilor izbucnite in muzee.

. urmarindu-se functionarea robinetului si etanseitatea buteliei prin scufundarea ei in apa.curatirea. Stingatorul se curata si se verifica periodic.verificarea starii de fixare.masa incarcaturii de CO2 (kg) 200 .timpul de descarcare (sec): .) Fig. Utilizarea CO2 are avantajul ca nu lasa urme. iar la partea anterioara cu o gaura pentru iesirea zapezii carbonice. atentie deosebita acordandu-se recipientul si buteliilor cu CO2. . 108 Descriere Stingatoarele portative cu CO2 se compun din urmatoarele parti: . exceptand cele din clasa D cu care CO2 venind in contact ar putea genera reactii periculoase.verificarea. Din acest motiv. puse in legatura cu robinetul buteliei. prevazuta la exterior cu un maner pentru manevrare. de forme diferite. iar in interior cu o teava sifon prinsa pe robinetul de inchidere a buteliei. de forma cilindrica. confectionata din otel. Fulgii de zapada carbonica pot produce rani dureroase atunci cand vin in contact cu partile descoperite ale corpului omenesc. Functionare Pentru punerea stingatorului in functie se indreapta difuzorul spre locul incendiului si se deschide robinetul buteliei.3 LDE Stingatoarele portative cu dioxid de carbon (fig. In raport de tipul lor prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: G3 3 17 4 30 G3LDE 3 17. . . fie prin intermediul unui furtun de cauciuc armat cu sarma. muzee.se verifica la manometru ca presiunea din rezervor sa nu depaseasca 10 bari.se deschid robinetele de la liniile de refulare a pulberii.masa stingatorul cu incarcatura (kg) 655 . dioxidul de carbon lichid aflat in butelie iese din teava sifon (datorita presiunii la care se afla) si. Controlul incarcaturii si intretinerea stingatorului: Se verifica prin cantarire cantitatea de bioxid de carbon din butelie. Stingatoare portative cu dioxid de carbon G. in care se gasesc valori materiale. . Robinetul este prevazut cu o siguranta si un cep gaurit pentru iesirea dioxidiului de carbon. Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon tip G. prin furtunul de cauciuc sua teava de otel.se verifica existenta robinetului de purjare si refulare a pulberii pe „pozitia inchis”. se face verificarea si inlocuirea (incarcarea ei).se deschid robinetele cu CO2. Cand butelia a pierdut cca 20 – 25% din greutate. . pentru a se asigura buna functionare a utilajului sunt necesare o serie de lucrari de intretinere si verificari periodice: .58 C) si trece in starea solida.120 este destinat stingerii incendiilor izbucnite in magazii si depozite sua alte spatii inchise.verificarea periodica a manometrului. .difuzoare.6 si G. datorita fenomenului de detenta ce are loc (trecerea de la un volum mic si presiune mare la volum mare si presiune mica). sub forma de fulgi albi de zapada carbonica. magazine sau depozite de blanuri sau materiale de valoare.butelia pentru dioxid de carbon. a incarcaturii de CO2 din butelii nefiind admise buteliile din care lipsesc mai mult de 500 g CO2 fata de incarcatura nominala.cu o linie de refulare 200 . Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . In difuzor. a ansamblelor de baza ale utilajului. Zapada carbonica formata este evacuata din difuzor prin gura acestuia spre focarul incendiului. dupa fiecare utilizare.3. La incetarea lucrului se inchid robinetele de evacuare a pulberii si apoi robinetele buteliilor cu CO2. patrunde in difuzor. 108) sunt destinate primei interventii la incendiile dezvoltate. nu impurifica si nu prezinta pericol de electrocutare in cazul interventiei la echipamente electrice sub tensiune.cu doua linii de refulare 100 .6 4 30 G6 6 30 4 60 Masa incarcaturii CO2 (kg) Masa stingatorului incarcat (kg) Lungimea jetului de zapada carbonica (m) Timp de descarcare (sec. sa fie prin intermediul unei tevi scurte din otel si a unei articulatii care sa permita rotirea. in spatii inchise de dimensiuni reduse.masa stingatorului fara incarcatura (kg) 535 . alimentatie publica si echipamente electronice sau electrice sub tensiune etc. acest tip de stingatoare se recomanda a fi folosite pentru biblioteci. temperatura dioxidului de carbon scade sub temperatura de solidificare a lui (de 78.Functionare Pentru punerea in functiune a stingatorului si refularea pulberii se executa urmatoarele operatii: . indiferent de natura materialelor combustibile. Prin deschiderea robinetului. in general. prevazute la partea posterioara cu un maner pentru manevrare.verificarea lunara a incarcaturii de pulbere. Stingatoarele G3 LDE (pentru locomotive) au o constructie specifica determinata de existenta unei mantale de protectie din tabla si a posibilitatii de rabatare a palniei de refulare. prin cantarire. confectionate din tabla de fier sau masa plastica. a sitelor filtrelor prin suflarea cu aer comprimat. Intretinere Pe timpul exploatarii. . in functie de tipul stingatorului. G.

manerul pompei. fiind confectionate din tabla de otel. suportul pentru furtun.se deschid robinetele buteliilor cu CO2. . furtun si teava) asupra incendiului. o data pe luna sau ori de cate ori este necesar. . Functionare Pentru punerea galetii in functiune se procedeaza astfel: .bataia jetului de CO2 (m) . care se racordeaza cu un capat la racordul fix al galetii stingatoare. prevazute la capete cu difuzoare de evacuare. . Evacuarea dioxidului de carbon din butelii se face prin deschiderea manuala a robinetelor acestora.. dandu-i o miscare alternativa de sus in jos.se fixeaza galeata stingator la sol (tinand-o cu o mana de maner si introducand piciorul in orificiul special al suportului). Cadrul are rolul de a sustine buteliile cu CO2 si se compune din: bara de tractiune. . . Impingand pistonul in jos. pe roti si pe suportul cadru din fata. Functionare Dupa transportarea stingatorului la locul interventiei. spre a nu fi deteriorate si se va controla integritatea sigiliilor robinetelor de la buteliile cu CO2.bila supapa de refulare. 5 din NERC/85. Stingatorul G.suportul furtunului de refulare. Trenul de rulare se compune din doua brate laterale oscilante (stanga si dreapta) pe care se fixeaza cele doua arcuri cu foi ce asigura suspensia stingatorului. suportul pentru aripi si suportul cadrului din spate.se umple rezervorul cu apa. Agentul stingator este condus prin intermediul a unul sau doua furtunuri (in functie de nevoi).se va urmari si verifica permanent starea furtunurilor. Dizpozitivul de refulare are rolul de a conduce si dirija dioxidul de carbon asupra focarului. dispozitivul de refulare si cutia cu scule. Galeata stingator Descriere Galeata stingator se compune din urmatoarele parti: a) rezervorul.se verifica incarcatura de CO2 prin cantarire. ce include si aripile. . permitand trecerea apei deasupra sistemului si refularea ei (prin racordul fix.se racordeaza furtunul de refulare si se indreapta teava catre locul incendiului. se produce o depresiune in urma careia apa din rezervor impinge supapa de aspiratie si patrunde in cilindru. .cilindrul pompei. care sunt sigilate si asigurate pentru evitarea declansarii lor accidentala. cele 4 butelii de CO2. Succesiunea operatiilor de punere in functiune a stingatorului este urmatoarea: . . . alimentate de patru butelii.suportul galetii stingator prevazut cu un orificiu si o bara pentru fixarea acesteia la sol cu ajutorul piciorului. acesta se aseaza in pozitie de lucru.se vor face probe de functionare. Se compune dintr-un furtun lung de 12 m si un dispozitiv de evacuare ce se termina cu un difuzor. . de forma cilindrica. Intretinere Mentinerea stingatorului in stare de functionare presupune executarea unor verificari si lucrari de intretinere astfel: .se va verifica uzura pneurilor si presiunea aerului din acestea.120 este echipat cu instalatie electrica completa de semnalizare pentru circulatia pe drumurile publice.se rupe sigiliul de la robinetele buteliilor cu CO2. . acestea se protejeaza impotriva inghetului sau temperaturilor ridicate prin acoperire cu o husa. Buteliile cu CO2 sunt recipienti sub presiune pentru gaze lichefiate. b) pompa de mana la care se deosebesc: .priza de racordare a pompei. la celalalt fiind prevazut cu o teava de refulare tip D.racordul fix D. . Pe cele doua brate sunt montate rotile. .se actioneaza asupra pistonului. si se deschide supapa de refulare. datorita presiunii create in cilindrul pompei se inchide supapa de aspiratie.bila supapa de aspiratie. Pe timpul aspiratiei supapa de refulare este inchisa.manerul rezervorului. in cilindrul pompei. Stingatorul poate functiona cu un singur dispozitiv de evacuare – respectiv cu doua butelii – sau cu doua dispozitive de evacuare. . .120 se compune in principal dintr-un tren de rulare. . c) furtunul de refulare D de 5 m prevazut cu racorduri. cu o capacitate de 10 – 15 l confectionat din tabla de otel la care se deosebesc: . Dupa montare pe stingator. .capacul prin in balamale.sita pentru retinerea impuritatilor din apa. Aripile au rolul de a proteja utilajul si de a-i imbunatati aspectul exterior. Asistenta tehnica se executa conform anexei 15 pct.inchizatorul capacului. .se scoate difuzorul din brida de sustinere si se desfasoara furtunul prin care se evacueaza CO2. . cadrul metalic. alimentarea cu energie electrica facandu-se de la autovehicul care-l tracteaza. .se dirijeaza jetul de gaz asupra focarului. si sunt fixate pe suportul de aripa prin suruburi. suportul pentru butelii. . Prin ridicarea pistonului in sus. la fiecare 6 luni.se vor controla toate imbinarile demontabile.viteza maxima de manevrare (km/h) Descriere 6 60 Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon tip G.

CAPITOLUL XI UTILAJE PENTRU STINGEREA INCENDIILOR Din grupa utilajelor pentru stingerea incendiilor fac parte motopompa de 400 l/min.debitul nominal 400 l/min. nu este refulata intreaga cantitate de apa din cilindrul pompei.componenta combustibilului 1 l ulei la 24 l benzina . cu posibilati de deplasare fie pe caruciorul propriu.5 Fig. se compune din urmatoarele ansamble principale: .caruciorul.Atunci cand pistonul face cursa in jos. 109 Descriere Motopompa usoara de 400 l/min.presiune maxima la 3000 rot/min.lungimea . fie purtata de patru servanti. Caracteristici tehnice: Dimensiuni: . tunul remorcabil de spuma si apa.latimea (mm) .consum la puterea nominala (l/h) 6 .rezervorul de benzina (l) 8 Pompa centrifuga: . asigurand continuitatea jetului de apa.greutatea caruciorului (kg) 1660 1185 1000 1900 1210 160 250 110 50 Motorul: . . motopompa MPR 1500 (MP 79). a furtunului de cauciuc si buna functionare a bilelor-supapa.numarul de iesiri doua C . tunul fix de spuma si apa. 4.latimea cu accesorii (mm) Greutati: . Pompa de vid: . Motopompa usoara de 400 l/min. motopompa MPR 1600 (MOPSI 1600).turatia nominala (rot/min.inaltimea statica de absorbtie maxima (m) 6. Aceasta apa este refulata la ridicarea pistonului in sus (cand sub piston are loc momentul aspiratiei) ceea ce face ca pompa sa refuleze la ambele curse ale pistonului. Intretinere Dupa intrebuintare.greutatea cu accesorii (kg) . tunul telecomandat de spuma si apa. hidrogeneratorul de spuma usoara. .inaltimea (mm) .numarul de intrari una B . Motopompa usoara de 400 l/min.model 2S-9 in doi timpi monocilindrici .puterea (CP) 7. .tipul pompei cu rotor si palete mobile . motopompa 800 l/min. motopompa de stins incendii MPR 1300 (MP 73).timp maxim de aspiratie 90 sec.) 3000 . (fig.tipul pompei cu un etaj .greutatea fara accesorii (kg) .5 .lungimea cu accesorii (mm) . cu o teava de refulare.greutatea pe targa (kg) .4 bari (cu vanele inchise).felul racirii cu aer furnizat de o sufla Capacitati: . o parte ramanand in piston si intre piston si peretele interior al cilindrului pompei. 109) este un utilaj transportabil. . se spala cu apa curata si se verifica starea racordului.grupul motor-pompa. ce serveste la stingerea cu apa a incendiilor de mici proportii. tunul remorcabil pentru stingerea incendiilor cu apa si spuma.

fixat pe o targa.sasiul cu roti. Totodata.numarul de iesiri 2 Ø 45 mm (racord tip C) . cu un singur etaj de presiune.latimea (cu accesorii) cca 1210 mm Greutati: . antrenata printr-o transmisie cu frictiune actionata manual. de patru servanti.consum putere normala (U/h) 6 . cu o putere nominala de 7. Alimentarea motopompei cu apa se poate realiza atat de la surse de apa fara presiune (rauri.5 m – (sec.5 bari (l/min. prin intermediul careia. a) grupul pompa-motor. Pompa centrifuga. Exploatarea si intretinerea se face conform instructiunilor elaborate de uzina constructoare.amplasarea motopompei la sursa de apa. fantani.5 CP cu pornire prin magnetou. format din motor si pompa centrifuga.verificarea etanseitatii. b) sasiul cu roti (caruciorul) este o constructie sudata din tevi de otel prevazuta cu doua roti de rulare cu pneuri si doua picioare de sprijin. Exploatarea si intretinerea motorului se realizeaza in conformitate cu instructiunile elaborate de uzina constructoare. (fig.lungimea (fara accesorii) cca 1660 mm . care permite totodata fixarea agregatului pe sasiu. Pompa centrifuga: .amorsarea pompei centrifuge.pornirea motorului.) 3000 . .presiunea maxima cu vanele inchise turatie 3000 rot.inaltime de aspiratie (m) 6. ca utilaj transportabil sau remorcabil. Motopompa de 800 l/min. in locuri greu accesibile.rezervorul de benzina (l) 16 Motorul: .compozitia combustibilului 1 parte ulei 24 parti benzina . reprezinta agregatul de lucru al motopompei.pompa de vid cu rotor cu palete mobile .debitul de presiune 6. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Dimensiuni: . . 6. Prinderea targii pe sasiu se realizeaza printr-un sistem simplu si rapid de acorare si dezancorare. . se compune din urmatoarele ansamble principale: .a) grupul motor-pompa este format din motor si pompa centrifuga care reprezinta agregatul de lucru al motopompei.timp maxim de aspiratie pentru inaltimea statica de absorbtie 6. Pompa este de tip centrifuga.inaltimea (fara accesorii) cca 1070 mm .intretinerea motorului. . de patru servanti (sistem targa). 110 Descriere La fel ca si motopompa de 400 l/min. poate fi transoportat. bazine etc.lungimea (cu accesorii) cca 1900 mm . fie pe carucior. monocilindric. fixat pe o targa.ungere.5. fie in stare purtata. lacuri. Motopompa de 800 l/min. .) 800 . Motorul este model 2 S-9 in 2 timpi. . targa permite.puterea nominala (CP) 15 . amorsarea realizandu-se prin intermediul unei pompe de vid cu rotor si palete mobile.greutatea motopompei complet echipata (kg) 308 . . are o putere de 15 CP.intretinerea pompei de vid.verificarea functionarii pompei.turatia nominala (rot. . cat si de la hidranti (surse de apa sub presiune).5 bari . fixarea agregatului pe sasiul motopompei in vederea transportului pe carucior. Motorul S-18 in doi timpi cu doi cilindri. Functionarea Punerea in functiune a motopompei reclama trei operatii de baza: .) 90 Fig.felul racirii – cu aer furnizat de o suflanta axiala.greutatea caruciorului (kg) 53 Capacitati: . aprinderea realizandu-se prin magnetou. Intretinere Principalele lucrari de intretinere si verificari periodice care asigura buna functionare a motopompei pe timpul exploatarii sunt: .). . cu care este echipata asigura un debit maxim de 1200 l/min. in stare purtata.tipul pompei centrifuga cu un etaj .numarul de intrari 1 Ø 100 mm (racord tip A) ./min.latimea (fara accesorii) cca 1155 mm .grupul motor-pompa.greutatea motopompei fara accesorii (kg) 198 ./min. 110) este un mijloc eficace de stingerea incendiilor oferit de posibilitatea transportului rapid la locul interventiei acesteia. in vederea transportului pe carucior. Prinderea targii pe sasiu se realizeaza printr-un sistem simplu si rapid de ancorare si dezancorare.

lungimea totala (mm) . eficace si rapid care nu prezinta dificultati in exploatare si intretinere.transmisia la pompa.amplasarea la sursa.greutatea motopompei fara accesorii (kg) . 111) este destinata stingerii incendiilor cu apa din surse naturale sau artificiale fiind un mijloc simplu.5 Pompa centrifuga: .sistemul de ungere mixt .modelul ARO – L-25. 16 bari .inaltimea maxima (mm) . b) sasiul este o constructie din teava de otel prevazuta cu doua roti de rulare cu pneuri si doua picioare de sprijin. . Exploatarea si intretinerea se realizeaza in conformitate cu instructiunile elaborate de uzina constructoare. Este echipata cu o pompa centrifuga cu patru etaje.numarul de iesiri doua 65 mm (racord tip B) .intretinerea motorului. care asigura un debit maxim de 1500 l/min. . .greutatea motorului (kg) Capacitati: .greutatea pompei (kg) .sarcina motorului-functionare circuit cu alimentare de la pompa .verificarea functionarii motopompei. .consum putere nominala (l) 7.pompa.inaltime statica de aspiratie (mm) 7.tipul motorului in patru timpi cu aprindere de la magneou .verificarea etanseitatii. . Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Dimensiuni: .puterea maxima (CP) 50 .timp maxim de aspiratie (sec) 90 Descriere Motopompa se compune din urmatoarele ansamble principale: . iar pentru amorsare este prevazuta cu o pompa de vid.numarul de intrari doua 100 mm (racord tip A) .amorsarea pompei centrifuge. . .debitul la iesirea libera la 1.pornirea motorului.rezervorul de benzina (l) 3430 1500 1255 1240 684 885 148 235 5. actionata manual.5 8 30 Motorul: .tipul pompei cu retur cu palete mobile . . .ungerea.latimea totala (mm) . Pompa de vid: .racirea motorului exterior prin palnie .sistemul de racire (l) .calea rotilor (mm) Greutati: . antrenata printr-o transmisie cu frictiune.greutatea motopompei complet echipata (kg) .5 m inaltime statica de aspiratie cu o conducta de aspiratie si 2700 rot/min.motorul.turatia la puterea maxima (rot/min) 2700 .Pompa centrifuga este cu un singur etaj de presiune.intretinerea pompei de vid.6 .presiunea maxima cu vanele complet inchis la 2700 rot./min.sasiul.tipul pompei centrifuga cu patru etaje . Motopompa de 1300 l/min. Functionare Punerea in functiune a motopompei reclama 3 operatii de baza: . (MP 73) Motopompa de stins incendii MP 73 (fig. Intretinere Principalele lucrari de intretinere si verificare periodice care asigura functionarea motopompei pe timpul exploatarii si dupa cum sunt urmatoarele: . inaltime statica de aspiratie d1300 l/min.baia de ulei (l) . .turatia maxima mers in gol (rot/min) 3000 . a) motorul este tip ARO-L-25 adaptat pentru aprinderea la magnetou. .

. (MP 73) are urmatoarele caracteristici tehnice principale: . Apa este impinsa de pompa printr-o conducta in orificiul de intrare al blocului motor. Partea fixa a cuplei este fixata de volantul motorului prin suruburi. Fig. 11. . 113) face parte din grupa utilajelor de stins incendii construite pe sasiu special si poate fi deplasata la locul interventiei remorcata de autovehicule sau pentru distante mici. Precum si a boltului pistonului. antrenat cu un pinion de la arborele cu came al motorului. Tot din rampa centrala de ungere este dirijat la palierele arborelui cu came si palierelor axelor culbutorilor.rezervorul de benzina (l) Motorul are caracteristicile tehnice ale celui de la motopompa MP 73. Prin balbotare se ung pistoanele.baia ulei (l) . b) transmisia la pompa se face printr-un cuplaj cu gheare. pe flansa pe care se fixeaza blocul motor si suportul-distribuitor.debitul la iesirea libera (l/min) 1700 .5 1 15 30 Greutati: .calea rotilor (mm) 3680 1500 1420 1240 cca 650 cca 800 93 235 5. Caracteristicile tehnice ale acestui tip de motopompa sunt urmatoarele: Dimensiuni: .presiunea maxima cu vanele inchise la 3000 l/min.2 bari . (fig.tipul motorului de actionare ARO-L-25-12 . pinioanele de distributie.sistem de racire (l) . apa din motor ajunge la conducta de aspiratie a pompei si inchide circuitul. Benzina este absorbita din rezervor prin pompa de benzina care o refuleaza in carburator. ingrijirea. sunt asemanatoare motopompei MP 79.greutatea motopompei fara accesorii (kg) . Functionare Pentru punerea in functiune a pompei se realizeaza urmatoarele operatii: . Ea aspira uleiul din baie cu ajutorul unui sorb si il impinge in filtru de ulei. care prin invartirea rotorului da nastere unui curent de inalta tensiune si scanteia intre electrozii bujiei. cotrolul si revizia tehnica a motorului pompei se executa conform anexelor 2 – 9 din NERC/85.tipul pompei M 191-2-0 .In partea stanga a motorului.radiator ulei (l) .greutatea motopompei complet echipata (kg) .pornirea ansamblului motor-pompa.amplasarea pentru lucru. la iesirea libera si o presiune maxima de 16 bari. iar partea mobila culiseaza pe canelurile de pe axul pompei centrifuge.lungimea totala (mm) . Uleiul se introduce in baie printr-un cot prevazut cu o teava de serviciu. Cuplarea si decuplarea se face cu maneta fixa pe consola de legatura dintre motor si pompa. 111 Magnetoul este un generator de curent alternativ de inalta tensiune cu un circuit primar si un circuit secundar. Motopompa de 1500 l/min. c) pompa centrifuga este de tip cu patru etaje cu un debit maxim de 1500 l/min.5 . Fig. (MP 79) Motopompa de 1500 l/min. unde se face amestecul cu aerul. Intretinere . Alimentarea cu benzina a motorului motopompei se face dintr-un rezervor montat pe sasiu cu capacitatea de 30 l.viteza maxima de tractare (km/h) 60 Partile componente. 112) are aceeasi destinatie ca si cea de 1300 l/min. Printr-o alta conducta ce pleaca de la orificiul de iesire al blocului motor. arcurile de supapa. Fixarea pompei de motor se face printr-o consola atasata la blocul motor prin suruburi.masa neta cu accesorii (kg) 797 . Racirea motorului se face cu curent fortat de apa rece.Verificarea. Dupa filtrare este trecut in rampa centrala de ungere. cand motorul nu functioneaza.inaltimea statica de aspiratie (m) 7.latimea totala (mm) . asigurand ungerea palierelor si lagarelor arborelui cotit. d) sasiul motopompei are un cadru suspendat prin arcuri de o axa pe care sunt montate cele doua roti ce constituie mecanismul de rulare. printr-o piesa intermediara se monteaza magnetoul. functionare si intretinerea motopompei de 1300 l/min.inaltimea maxima (mm) . 112 Motopompa de stins incendii cu MPR – 1600 Motopompa de stins incendii MPR-1600 (fig.greutatea proprie (kg) . de 2 – 4 servanti.greutatea motorului (kg) Capacitati: . Ungerea se realizeaza prin pompa de ulei fixata de peretele baii de ulei pe partea stanga a motorului si antrenata de arborele cu came.

model PSI 16/8 .s. iar functionarea lui este asigurata de apa sub presiune cu care este alimentat. pentru amorsarea pompei centrifuge. Legatura dintre motor si pompa se realizeaza prin intermediul volantei.motorul.sorbul Ø 100. prin intermediul unui maner. pozitia datorita de functionare a motorul. se intretine fara dificultati. pe care se fixeaza motorul. gospodariilor de cabluri. i) instalatia de ungere. cu racire independenta. b) trenul de rulare este format din doua roti cu pneuri si arcuri cu foi. . Ele au constructie rabatabila. Intretinerea Verificarea.vanele gurilor de refulare. pompa de apa cu ventilator. in patru timpi. . e) motorol M 207 este un motor cu aprindere prin scanteie de la baterie de acumulatori. avand o capacitate de 15 l. Filtrarea uleiului este dubla. Ea este constituita din toba de esapament. Este fixat de osie prin intermediul a doua arcuri cu foi. c) capotajele sunt realizate din tabla de otel nervurata si au rolul de a proteja motorul. In timpul functionarii agregatul se sprijina pe trei picioare: unul in fata.instalatia de amorsare si evacuare. folosind apa sau lichidul antigel. Comenzile carburatorului constau din doua tije – una pentru actionarea clapetei de soc si alta pentru actionarea celor doua clapete de acceleratie. pentru a permite pornirea motorului cu manivela.pornirea ansamblului motor-pompa.tip centrifuga.amplasarea pentru lucru.instalatia electrica . Hidrogeneratorul de spuma usoara Hidrogeneratorul de spuma usoara (fig. un ejector.debit nominal (l/min) 1600 . Hidrogeneratorul are un gabarit redus. . Pe teava de actiune a radiatorului de ulei se afla un robinet prevazut cu o supapa de siguranta cu bila. Bara de tractiune este demontabila. a) sasiul este forma din doua lonjeroane in trei traverse din corniere. cutia de distributie.trenul de rulare. racordurile/din cauciuc si suportul radiatorului. f) tabloul de bord este fixat pe partea din spate a capotajului si deserveste dispozitivele de manevrare si aparatele de control ale motorului. 113 Descriere Motopompa MPR 1600 este construita din urmatoarele parti: . h) instalatia de racire pentru motor este in circuit inchis. care sunt comandate sincronizat. Este compusa din radiatorul de apa. Ea asigura puterea de 55 CP la functionare de durata. k) instalatia electrica este realizata in varianta in baterie de acumulatori. Utilajul poate functiona si cu hidroventilator pentru evacuarea fumului si a gazelor nocive din spatii inchise. doua in spate. magaziilor in care se produc incendii si la stingerea carora nu poate fi utilizata apa. sunt montate la stuturile de refulare ale pompei care permit inchiderea etansa a pompei. care asigura o legatura elastica. . . datorita incompatibilitatii ei cu produsele ei si instalatiile existente. cele din spate fiind rabatabile. rotile si instalatia electrica.instalatia de racire.turatia (rot/min) 3200 Pompa de vid tip palete mobile Fig. ingrijirea. cu rotor cu palete duble curbate. 114) se utilizeaza pentru inundarea cu spuma a incaperilor. j) vanele gurilor de refulare. in raport cu varianta constructiva prezentand urmatoarele caracteristici tehnice: . d) pompa de apa este de tip centrifugal. . . . poate fi usor transportat si manevrat. . Amorsarea este asigurata de catre o pompa de vid cu palete culisante (mobile) fie un ejector de gaze.pompa p. Pe un sector gradat se poate fixa. In cadrul instalatiei de ungere s-a introdus (legat in paralel) un radiator tubular pentru racirea uleiului cu aer. rezervorul de benzina.i. subsolurilor.Pompa centrifuga: . reglarea primara a debitului si a presiunii. 16/8.aspiratie axiala . legarea furtunelor de refulare prin intermediul racordurilor. controlul si revizia tehnica a motopompei se executa conform anexelor 2 – 9 din NERC ”85. Pentru cuplarea pompei cu motorul s-a prevazut un cuplaj elastic din cauciuc. cu rotor. avand palete duble curbate executate din otel inoxidabil . amplasat in spatele radiatorului de apa. o teava de amorsare si un robinet (supapa). g) instalatia de amorsare si evacuare permite utilizarea energiei gazelor arse in scop util. permitand un acces usor la motor si pompa. pompa si anexele. Functionare Pentru punerea in functiune a motopompei se realizeaza urmatoarele operatiuni: . o teava de evacuare a gazelor.sasiul. . .tabloul de bord.instalatia de alimentare si accesoriile. asigura ungerea atat sub presiune cat si prin balbotaj.

debitul de apa (l/min) . acesta poate fi eliminat. Datorita configuratiei paletelor. solutia este proiectata asupra plasei generatorului de bule. prin patru diuze pulverizatoare executate din alama.475 60 . Caracteristici tehnice: a) tunul remorcabil cu apa si spuma . care realizeaza producerea spumei. dozate la debite si presiuni optime de lucru. cat si ejectorul prevazut pentru absorbtia spumantului.10 bari aspira lichidul spumant prin furtunul de absorbtie. ventilatorul de tip axial. cu o teava de refulare. .tun fix de apa si spuma. jetul de fluid isi modifica directia. cat si pentru pulverizarea acesteia. asigurat de o sursa exterioara la presiune de 4 . confectionate din aliaj de aluminiu. cat si corpul turbinei sunt confectionate din bronz turnat. e) tubul de refulare care preia spuma aeromecanica si o conduce la locul interventiei. efectul fiind aparitia unui cuplu de forte hidromecanice. Este constituita dintr-o conducta principala.10 295 .simbol de fabricatie TRAS . prin inermediul unei pene.115 10 . trecand prin ochiurile plasei.3000 . In situatiile cand nu este nevoie de dirijare a spumei prin tub. Curentul de aer introdus de ventilatorul actionat de turbina. . avand diametrul interior de 18 mm. La un capat al axului se monteaza prin insurubare rotorul turbinei.tun remorcabil de apa si spuma. precum si in ceea ce priveste modul de alimentare cu apa si cu spumant. Aceasta solutie este pulverizata aproximativ uniform.3 coeficient mare de infoiere 70 HG 50 3-6 220 . asigurand totodata si amestecarea acestora. iar cel mobil de un tren de rulare. . Lichidul spumant aspirat formeaza impreuna cu apa o solutie cu concentratia dorita (cca 10%) Dozarea concentratiei amestecului se asigura cu un robinet de reglaj. ce alimenteaza cu apa atat turbina hidraulica. care este executat din otel sunt montati doi rulmenti radiali cu bile. care asigura repartizarea uniforma a curentului de aer pe intreaga suprafata a plasei din sistemul de formare si omogenizare a spumei.115 mc in functie de tipul hidrogeneratorui.50 4-6 coeficient mediu de infoiere spumant proteinic 18 a) grupul turbina-ventilator care constituie vagonul de propulsie a aerului si apei necesare in procesul de formare a spumei aeromecanice cu mare infoiere.debitul maxim de spuma (l/min) .10 bari. asupra solutiei de spumant pulverizata prin cele patru diuze. cele doua variante se deosebesc la partea inferioara. realizat din material textil. prin instalatia de alimentare. cel fix dispunand de elemente de fixare la sol. iar capatul final printr-un tub prevazut cu sorb si sita.) 3000 2100 .HG 100 Presiunea de lucru (bari) Debitul de apa (l/min.) Debitul de spuma (mc) Consum lichid de spumant (l/min) Tipul spumantului utilizat Masa (kg) Fig.circuitul de spumant. prin inglobarea in solutia de spumant a arului propulsat de ventilator. Turbina hidraulica consuma un debit de 180 . asigurat de ventilator si dirijat prin difuzor. care este transportata la locul incendiului prin intermediul tubului de refulare. Din punct de vedere constructiv. Atat rotorul cu palete. Pe axul turbinei. . Functionarea hidrogeneratorului reclama stabilirea a trei circuite corespunzatoare fluidelor care iau parte la generarea spumei astfel: . ingrijirea si reviza tehnica a hidrogeneratorului se executa conform anexei 14 pct.tun remorcabil cu apa si spuma. care asigura absorbtia si dozarea corespunzatoare a spumantului.200 l/min. Fixarea tubului pe capatul cilindric al difuzorului se face cu ajutorul unui colier. Fixe: . Tunuri pentru stins incendii cu apa si spuma Tunurile pentru stins incendii cu apa si spuma (fig.lungimea maxima a jetului de apa (m) 47 vertical 67 (oriz. Functionare Apa introdusa in ejector la presiunea de 3.) . pe plasa de fire sintetice. din patru duze dispersoare.18. d) sistemul de formare si omogenizare a spumei. 115) sunt realizate la urmatoarele variante constructive: Remorcabile: . Intretinere Verificarea.tun telecomandat de apa si spuma. Functionarea hidrogeneratorului este astfel conceputa incat sa asigure conditii optime atat pnetru formarea solutiei de spumant in apa. formeaza in spatele acestuia un flux continuu de spuma mecanica. Capatul initial al conductei principale este prevazut cu racord pentru a se putea cupla prin furtun la sursa de apa sub presiune.260 40 . material din care este turnat si butucul ventilatorului. c) instalatia de alimentare cu apa si spumant. apa la o turatue de 1000 rot/min. avand ochiuri cu diametrul de 1 . b) difuzorul. 114 Descriere Hidrogenul are in compunere urmatoarele ansamble principale: 4 . In procesul de formare a spumei.5 .4 mm. Debitul nominal de spuma este de 40 . iar la celalalt capat se fixeaza. prevazut cu 5 palete reglabile. 3 si anexei 15 pct. acestia constituind lagare de sprijin in corpul turbinei. realizat pe principiul ejectiei. care indeplineste rolul de a furniza apa si lichidul spumant.lungimea maxima de spuma (m) 38 (vertical) 58 (oriz. prevazut cu mecanism de stingere.circuitul de aer.circuitul de apa. 3 din NERC/85. avand un diamentru de 1000 mm si o lungime variabila pana la 20 m.

- presiunea de lucru (bari) - actionare manuala - viteza de transport (km/h) - dimensiunile (mm) - masa neta cu accesorii (kg) b) tunul remorcabil cu apa si spuma cu o teava de refulare - simbolul de fabricatie TRAS 1 - debitul de apa (l/min) - debitul maxim de spuma (l/min) - lungimea maxima a jetului de apa (m) 58 (oriz.) 43 (vertical) - lungimea maxima a jetului de spuma (m) 53 (oriz.) 40 (vertical) - presiunea de lucru (bari) - viteza de transport (km/h) - dimensiunile (mm) - unghiul de rotire a tevii 360° plan orizontal 80 - 30° plan vertical - greutatea (kg) c) tunul fix de apa si spuma - simbol de fabricatie TRAS 3000 - debit maxima de apa (l/min) - debit maxim de spuma (l/min) - lungimea maxima a jetului de spuma (m) 38 vertical 58 (orizontal) - lungimea maxima a jetului de apa (m) 47 (vertical) 67 (orizontal) - presiunea de lucru (bari) - unghiul de rotire a tevilor 80° plan vertical 360° plan orizontal - masa cu accesorii (kg) d) tun cu telecomanda de apa si spuma - debitul de apa (l/min) - debitul de spuma (l/min) - lungimea jetului de apa (m) - lungimea jetului de spuma la inclinarea tevii la 45° (m) - presiunea de lucru (bari) - tensiune de alimentare (V) - unghiul de rotire a tevii 170° (plan orizontal) + 85° - 65° (plan vertical) - masa (kg) Descriere

10 40 4950 x 1512 x 1690 515

3200 23500 10 max. 60 1860 x 1568 x 1500 374

3000 21000 10 270 2850 max. 20.000 max. 80 max. 75 16 3 x 380 300

Tunul se compune din urmatoarele parti principale: - teava de refulare a apei; - teava generatoare de spuma; - tubul de absorbtie spumogen lighid; - ecranul termic; - tunul propriu-zis; - dispozitivul de manevrare in plan vertical; - dispozitiviul de rotire in plan orizontal. Aceste elemente sunt comune pentru toate variantele de tun. Pe langa aceste parti, tunul fix mare are in compunere un postament si un racord de cuplare la hidrant, iar cel remorcabil un sasiu prevazut cu aripi, suspensie si tren de rulare, precum si un dispozitiv de sustinere a hidrantului si a cheii pentru aceasta si o instalatie electrica corespunzatoare pentru a circula pe drumurile publice. Fig. 115 a) teava pentru refularea apei si teava generatoare a spumei sunt jumelate, manevrandu-se simultan prin acelasi sistem de rotire si basculare. In interiorul tevii de apa sunt dispuse patru palete, necesare pentru dirijarea apei. Teava de apa mai are in compunere un ajutaj intermediar si unul final interschimbabil. Ajutajele finale folosite au diametrul interior de 30, 36, 40 si 45 mm. b) teava de spuma are o constructie speciala, fiind executata din rasina sintetica armata cu fibre de stilca. Celelalte elementele componente sunt: sorbul pentru spumant, ejectorul spargatorului de jet si reductia. Amestecul apa-spumant-aer se realizeaza prin teava generatoare de spuma, la care s-a practicat o fereastra pentru admisia aerului si o gaura filetata pentru un stut cu robinet si un racord fix tip D, unde se racordeaza tubul de absorbtie al spumantului. c) la tubul de absorbtie, confectionat din cauciuc, s-au atasat im sorb si un racord tip D pentru cuplarea la teava. Pe langa cele doua tevi, tunul mai are si alte repere ca: un distribuitor cotit la 45°, in forma de "Y", un manometru, doua robinete cu clapete, doua coturi de 90° si colector oscilant. Manevrarea in plan vertical se realizeaza prin intermediul unui angrenaj melc-roata melcata. Melcul are lagarele fixate pe distribuitor, iar sectorul de roata melcata este rigidizat cu colectorul oscilant. Pentru actionarea angrenajului pe arborele melcului s-a montat o roata de manevra cu maner. Manipularea tunului in plan orizontal se poate realiza datorita dispozitivului de rotire, ce se compune dintr-un lagar prevazut cu o flansa de fixare pe sasiu, o flansa intermediara care contine o placa de uzura, o flansa inferioara pentru racordarea la instalatia de alimentare, o flansa port manseta si un pivot cu flansa pentru racordarea tunului. Pentru rotirea propriu-zisa se actioneaza ghidonul fixat pe distribuitor. Pentru a preveni rotirea accidentala a tunului, acesta a fost precazut cu un bolt de blocare. d) Pentru protectia impotriva radiatiei calorice, tunul dispune de un ecran termic in forma de "U", construit din teava, care incadreaza cele doua tevi. Ecranul este prevazut 13 diuze dispuse simetric fiind racordat la tun prin doua conducte cu robinete. Reperele descrise mai sus sunt comune pentru ambele variante de tun. Postamentul tunului fix este o concentratie sudata, din otel, avand baza inglobata in beton. Montarea tunului pe hidrantul subteran se realizeaza printr-un racord fix curbat. In cazul montarii tunului pe un hidrant subteran, de tip special, racordul fix este drept. In ambele variante, pentru actionarea hidrantului se utilizeaza o cheie de hidrant.

In varianta mobila, tunul mai dispune de elementele precizate la inceputul acestui subcapitol. Astfel, sasiul se compune dintr-o rama, un suport de sprijin si un dispozitiv de remorcare. Rama sasiului este o constructie sudata, pe care au fost fixati suportii arcurilor de la suspensie si suportii celorlalte accesorii (tevi, cutie accesorii). Suportul de spriin este al treilea reazem al tunului mobil, necesar cand acesta sta in repaus. Dispozitivul de remorcare consta intr-un protap rigidizat la rama sasiului. Suportii de fixare a hidrantului si a cheii pentru hidrant sunt amplasati pe dispozitivul de remorcare. La trenul de rulare cu suspensie deosebim urmatoarele elemente: osia, avand la capete lagare cu rulmenti, pe care se monteaza rotile; suspensia formata din doua arcuri semieliptice, fiecare avand cate 9 foi. Arcurile sunt legate de sasiu prin cate o articulatie simpla in fata si un cercel in spate. Cursa arcurilor este limitata de doua tampoane. Atat arcurile, cat si tampoanele sunt fixate de osie prin intermediul unor bride. Instalatia electrica se compune dintr-un stecher tip auto, conductori si doua lampi tricompartimentate de semnalizare. Pe timpul remorcarii, este obligatorie cuplarea instalatiei electrice la autospeciale care tracteaza. Functionarea tunului Functionarea tunului de apa si spuma este identica la ambele variante constructive, cu exceptia modului de alimentare. Daca la tunul fix alimentarea se realizeaza prin simpla deschidere a robinetului de la hidrant, la cel remorcabil, pentru alimentare se executa urmatoarele operatiuni: decuplarea de la autospeciala, amplasarea la locul de interventie si alimentarea cu apa prin una sau trei linii de furtun tip B de la autospecialele folosite in dispozitiv. Dupa realizarea dispozitivului de alimentare cu apa, se amplaseaza langa tun butoiul cu spumant. Din acest moment, tunul este pregatit pentru interventie cu apa sau spuma. In cazul lucrului cu apa se va alege si se va monta ajutajul impus de conditiile de debit si bataie a jetului. Parametrii de lucru cu apa sunt inscrisi in tabelul de mai jos: Presiunea (bari) 4 1150 30 24 1650 36 28 2100 40 30 2350 45 35 6 1400 48 35 2000 52 48 2600 58 45 3100 60 50 8 1600 53 40 2300 60 45 2860 70 50 3600 72 53 10 1800 55 45 2600 65 50 3200 75 55 4000 75 55

Ajutajul final ∅ 30 ∅ 36 ∅ 40 ∅ 45

Parametrii Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime

U/M l/min. m m l/min. m m l/min. m m l/min. m m

Tunul se deblocheaza si se indreapta cu teava spre incendiu, dupa care, cu o mana se deschide robinetul din partea stanga, iar cu cealalta se tine ghidonul. Tunul se deblocheaza si se indreapta cu teava spre incendiu, dupa care, cu o mana se deschide robinetul din partea stanga, iar cu cealalta se tine ghidonul. Dupa deschiderea totala a robinetului, ghidonul se va tine cu ambele maini. In functie de nevoi, se va corecta traiectoria jetului de apa, manevrandu-se tunul in plan vertical sau orizontal. Perdeaua trapezoidala se realizeaza prin deschiderea robinetului cu cep din partea stanga a ecranului de protectie se regleaza in functie de intensitatea radiatiei termice. Daca situatia impune refularea unor canitati mari de apa, aceasta se poate realiza prin teava de spuma, fara a se folosi spumant sau prin ambele tevi simultan. Pentru incetarea lucrului cu apa, se inchide robinetul cu clapeta aferent tevii care s-a folosit, ori se opreste alimentarea de la autospeciale. Pentru lucrul cu spuma, se procedeaza astfel: capatul liber al tubului de absorbitie tip D se introduce in butoiul cu spumant lichid, se deschide robinetul cu clapeta din partea dreapta pentru refularea apei prin teava de spuma, se urmareste traiectoria jetului si se aduc corectiile necesare pentru ca acesta sa loveasca focarul, apoi se deschide robinetul cu cep de la tubul de absorbtie a spumantului. In cazul lucrului cu spuma, perdeaua termoizolanta se realizeaza prin deschiderea robinetului cu cep din partea dreapta, reglandu-se dupa nevoie. Pentru a se opri interventia cu spuma, se inchide mai intai robinetul cu cep al tubului de absorbtie pentru spumant apoi robinetul cu clapeta din partea dreapta, dupa care se scoate tubul de absorbtie din butoiul pentru spumant. Dupa interventie, se intrerupe alimentarea de la hidrant sau de la autospeciala, iar tunul se blocheaza in pozitie de repaus (tunul fix) sau un pozitie de transport (remorcabil). Parametrii de lucru cu spuna sunt inscrisi in tabelul urmator: Presiunea (bari) 4 15000 25 15 6 18000 40 30 8 21000 53 40 10 22000 58 43

Parametrii Debit de spuma Bataia in lungime Bataia in inaltime Intretinere

U/M l/min. m m

In vedrea unei functionari corecte si indelungate, este necesar ca pe timpul exploatarii sa se execute lucrarile de intretinere si revizii tehnice prevazute la anexa 14 pct. 8 si anexa 15 pct. 8 din NERC/85. CAPITOLUL XII POMPE DE VID SI CENTRIFUGE Principiul de functionare al pompelor:

Schematic, principiul de functionare al pompelor se poate urmari pe fig. 116. Fig. 116 Pompa indeplineste doua operatii. Prima operatie consta in aducerea apei in corpul pompei cu ajutorul conductei de aspiratie "a". Prin a doua operatie apa este impinsa la inaltimea dorita, prin conducte de refulare "b". Prin actiunea mecanica a pompei, apa aspirata este apoi impinsa pe conducta de refulare. Deoarece apa este impinsa in corpul pompei de presiunea atmosferica, inaltimea la care este asezata pompa deasupra nivelului sursei de apa (sarcina de aspiratie Ha) nu poate depasi teoretic 10,33 m stiind ca greutatea unei coloane de apa de aceasta inaltime este egala cu forta produsa de presiunea atmosferica. In drumul ei pe conducta de aspiratie, apa intampina rezistenta datorita frecarii pe peretii acesteia, la coturi, "teuri" etc. Aceste rezistente fac sa scada inaltimea teoretica de aspiratie (10,33). Practic inaltimea de aspiratie nu poate depasi 6 - 8 m. Pe conducta de refulare apa intampina, de asemenea, rezistenta care reduc sarcina de refulare (Hr) la o valoare mai scazuta decat aceea corespunzatoare presiunii la iesirea din pompe. Deci inaltimea Hr este mai mica decat inaltimea manometrica deoarece, in realitate intervin rezistentele pe conducte, care reduc din inaltimea utila ce s-ar putea realiza prin pompare. Pentru absorbtia apei din surse fara presiune si refularea ei cu presiunea necesara, autospecialele de stingere a incendiilor si motopompele sunt dotate cu pompe de vid si pompe centrifuge. Pompele de vid se folosesc pentru amorsarea pompelor centrifuge, in cazul alimentarii autospecialelor din surse fara presiune, iar pompele centrifuge realizeaza debitele si presiunile necesare pentru lucru. Pompe de vid Pompele centrifuge, pentru a debita apa, trebuie amorsate. Amorsarea consta in umplerea lor si a conductei de aspiratie cu apa, inainte de pornire. Pentru aceasta este necesar, in primul rand, sa se evacueze aerul din sorb, conducta de aspiratie si pompa. Pompele de vid, folosite pentru evacuarea aerului din conducta de aspiratie si pompa centrifuga sunt: - pompa de vid cu rotor si palete mobile; - pompa de vid cu dispozitiv de ejectie. A. Pompa de vid cu rotor si palete mobile Pompa de vid cu rotor si palete mobile (fig. 117), este o pompa rotativa compusa din urmatoarele parti: - blocul pompei de vid (1); - axul (2); - paletele sau aripioarele (3); - canalul de evacuare a aerului (4); - canalul de legatura dintre pompa de vid si pompa centrifuga (5); - locasul cilindrului pompei de vid.

Functionare Pompa de vid se monteaza pe corpul pompei centrifuge. Pentru a o pune in functiune este necesar a se porni mai intai pompa centrifuga, dupa care axul pompei de vid se cupleaza cu axul pompei centrifuge. Aceasta cuplare se face in sistem diferite, in raport de tipul constructiv al pompei. Fig. 117 Odata cuplat axul pompei de vid, blocul cu aripioare executa aceasi miscare de rotatie, ca si axul pompei centrifuge. Datorita miscarii de rotatie, aripioarele ies din bloc pana cand ating peretele cilindrului, in acest fel creandu-se o compartimentare intre aripioare si perete. Pentru a intelege mai bine functionarea pompei, se noteaza primele doua aripioare cu "a" si "b" si se urmareste deplasarea lor in timpul invartirii pompei. Dupa ce aripioara "a" ieste din bloc, stabileste un compartiment fara aer (vid) intre punctul de contact al blocului cu cilindrul si pozitia in care se gaseste la un moment dat. In momentul in care aripioara "a" trece prin dreptul santuletului canalului, se pune in legatura pompa centrifuga cu locasul cilindrului pompei de vid, iar aerul din sorb, din tubul de aspiratie si din pompa centrifuga se destinde si ocupa locul gol dintre compartimentul a-b. Compartimentul a-b poarta aerul mai departe, catre santuletul care face legautra intre interiorul cilindrului pompei de vid si de carcasa, volumul compartimentului se micsoreaza pe masura ce se apropie de santuletul canalului de evacuare. Din aceasta cauza aerul este presat iar in momentul trecerii prin fata santuletului este evacuat in atmosfera. Explicatia data pentru compartimentul a-b este valabila si pentru restul compartimentelor formate din doua palete succesive. In felul acesta, fiecare compartiment transporta o anumita cantitate de aer existenta in sorb, in tubul de aspiratie si in pompa centrifuga si o evacueaza in atmosfera. Dupa evacuarea erului, deci dupa facerea vidului, apa din sursa este impinsa de presiunea atmosferica in pompa, fapt ce se poate constata prin iesirea apei din orificiul de evacuare. Vidul fiind realizat, pompa de vid se decupleaza. B. Pompa de vid cu dispozitiv de ejectie Pompa de vid cu dispozitiv de ejectie (fig. 118) se compubne din: corpul pompei (1) si coloana de ejectie. Fig. 118 Coloana de ejectie cuprinde ajutajul de ejectie a gazelor de esapament (2), ajutajul divergent (3) prin care gazele si aerul expirat se evacueaza in atmosfera, clapeta (4) cu ajutorul careia gazele de esapament se dirijeaza spre ejector si conducta de legatura cu pompa centrifuga.

7. Oricare ar fi pompa de vid folosita trebuie o cerinta importatnta si anume. a racordurilor. Dirijarea gazelor de ardere din conducta de esapament catre coloana de ejectei a pompei de vid se face prin clapeta montata in teava de esapament actionata de maneta de cuplare. f) conductele de refulare. au rolul de a transforma o parte din viteza apei (energie cinetica) in presiune (energie statica) si care dirijeaza apa la conductele de refulare. . Ele se construiesc cu unul sau cu mai multe etaje si se folosesc pentru alimentarea cu apa a retelelor de distributie. in al doilea rand.orificiul pentru intrarea apei in corpul de presare si refulare (3). d) statorii (7). Din punct de vedere al inaltimii de ridicare a apei . 8.8. A. de o foarte buna etansare a intregului complex al pompei si. din cauza fortelor centrifuge. 11 Normativului 1 si a anexelor 10 si 11 din Normativul II capitolele instalatii speciale. Din punct de vedere constructiv . conducta de aspiratie si pompa centrifuga. a capacelor de intrare si iesire. Gazele de ardere iesite cu o anumita viteza. Apa din jurul rotorului. Pompe centrifuge Pompele centrifuge formeaza o clasa de pompe in care energia mecanica disponibila este transformata in energie hidraulica. deoarece presiunea apei il deterioreaza. Se cere o buna etansare a pompei centrifuge. deschizandu-se robinetul vacumametrului si manometrului. . 9. iar etansarea orificiilor prin care trece axul se realizeaza cu ajutorul unor garnituri de etansare. care in unele cazuri.orificiul de comunicare cu pompa de vid (4). . de gradul de pregatire si operativitatea auto sau a mecanicului de la motopompa.pompe cu intrare axiala si iesire radiala. in numar variabil. robinetul ac si conductele de legatura intre pompa si sistemul de racire a motorului prevazute cu robinete de inchidere si de scurgere. in functie de tipul pompei.60 mH2O.conducta pentru intrarea apei (2). In cazul unor constructii bune a pompelor centrifuge se poate ajunge la inaltimi de aspiratie in jur de 8 . Astfel de pompe se construiesc cu mai multe etaje si se folosesc pentru alimentarea centralelor hidraulice si ca pompe pentru incendiu. Descriere Pompa centrifuga (fig. Dupa realizeaza vidului se inchide robinetul vacuummetrului.pompe centrifuge radiale. a tuburilor de aspiratie si o buna functionare a motorului. Pentru obtinerea cantitatii de gaze de ardere necesare asigurarii unei ejectii corespunzatoare se accelereaza motorul. antreneaza aerul din pompa centrifuga si-l evacueaza in atmosfera. g) axul pompei (9).pompe centrifuge de joasa presiune. in docuri si in alte scopuri. Ele au numai un etaj si se folosesc ca pompe de irigatii. de forma cilindrica are uneori are pereti dubli pentru incalzirea pe timpul iernii. la care inaltimea de ridicare a lichidului este pana la 20 mH2O. la care se deosebesc: c) rotorii (6). Crearea vidului in cel mai scrut timp depinde. . dupa necesitate.5 m. b) corpul de presare si refulare (5).pompa centrifuga de medie presiune. Intretinere Intretinerea si verificarea pompelor de vid se fac conform prevederilor NERC/85 anexele 4. Refularea se realizeaza prin miscarea circulara continua a unui rotor intr-o carcasa. B. . .pompe axiale. . realizarea vidului in cel mai scurt timp. Clasificarea pompelor centrifuge. j) aparatura de control compusa din manometru si vacuummetrul cu robinete de punere in functiune.p in jurul axului pompei.pompe centrifuge de inalta presiune. 10. Pe timpul lucrului cu apa din surse cu presiune este interzisa deschiderea robinetului vacuummetrului. practicat in partea de sus a corpului de aspiratie prin care se evacueaza aerul in timpul realizarii vidului. pus in legatura cu motorul masinii printr-un sistem de axe si angrenaje care au rolul de a imprima rotoarele miscarea de rotatie necesara centrifugarii apei. in primul rand. executa o miscare de la interior spre exterior. el se sprijina pe doi rulmenti (10) prevazuti cu bai de ulei pentru ungere. prevazute cu racorduri fixe si racorduri infundate si robinete de inchidere. in numar variabil.Functionare Mai intai se pune in functiune pompa centrifuga apoi se cupleaza pompa de vid cu ajutorul unei manete. in numar variabil. la care inaltimea de ridicare a lichidului este de 20 . h) instalatia de incalzire a pompei si de racire suplimentara a motorului formata din peretii dubli ai corpului de refulare. avand rolul ca sub influenta fortei centrifuge sa imprime lichidului o energie cinetica mai mare decat cea cu care a intrat in pompa. i) robinete pentru golirea pompei de apa. In felul acesta se realizeaza vidul in sorb. k) blocul comenzilor pompei. 119 a) corpul de aspiratie (1) de forma unui trunchi de con la care se deosebesc: . pot fi stranse din prin actionarea unui dispozitiv cu roate de manevrare si surub fara sfarsit (11). la care inaltimea de ridicare a lichidului este de peste 60 mH2O. practicat central. in functie de tipul pompei centrifuge. 119) se compune din urmatoarele parti: Fgi.

inaltimea de pompare (mCA) . Pompa centrifuga MP-73 . Apa intra in corpul pompei in directia axiala este condusa catre paletele rotorului catre exterior dand lichidului o miscare de rotatie in jurul arborelui. Deci miscarea particulelor de apa spre periferia rotorului de-a lungul paletelor se datoreste fortei centrifuge. uleiul de rezervor trece prin orificiul de legatura. Dispunerea rotoarelor cat si de calarea carcaselor spirale cu 180º asigura schema optima de incarcare a arborelui si o solicitare maxima a celor doua lagare cu rulmenti pe care este rezemat ansamblul rotor al pompei. Pompe din dotarea autospecialelor si utilajelor de stingere a incendiilor Pompele de vid si centrifuge componente ale instalatiilor speciale aflate pe masinile de lupta sunt de tipuri diferite. inainte de urmatoarea actionare. Aspiratia pompei este bilaterala. Intretinere Operatiile de intretinere constau in: . dupa terminarea lucrului. 7. se deschid robinetele pentru golirea pompei de apa. Descriere Pompa de amorsare Ø 90 x 70 este o pompa voluminoasa. de aici. Apa care datorita presiunii atmosferice intra in tubul de aspiratie este primita de corpul de aspiratie si. se creeaza o depresiune spre interiorul lui.inaltimea de pompare la turatia maxima (mCA) 5000 80 230 Caracteristicile indicate se obtin prin variatia turatiei intre valorile 2200 – 2900 rot/min. patrunde prin canale interioare la organele pompei. apa paraseste rotorul si. Pompa de stins incendii de 5000 l/min (PSI 50/8) Pompa de stins incendii de 500 l/min. are loc refularea fluidului aspirat. De regula. fiind alcatuita din urmatoarele elemente: carcasa de fonta. pentru cateva secunde.debitul la inaltimea de pompare de 160 mCA (l/min) 1500 . Particulele de apa care se rotesc in jurul arborelui tind sa se indeparteze de centrul de rotatie datorita fortei centrifuge. Rotorul este fixat pe un arbore sprijinit pe doua lagare de alunecare la capatul caruia se fixeaza si sistemul de antrenare a pompei. la terminarea lucrlui. Rotorul este prevazut cu palete care au rolul de a antrena si a conduce apa in stator. de forma circulara. in vederea realizarii posibilitatii racordarii lesnicioase la cea mai apropiata sursa de apa. Parametrii functionali ai pompei de amorsare au urmatoarele valori principale: .) . C. in acelasi timp. constructive si functionale deosebite de la un tip la altul. determinata de miscarea rotorului. Este o pompa centrifuga in simplu flux cu doua etaje. ajungand in stator. In rotor apa intra si iese cu anumita viteza si presiune.Functionare Principiile care stau la baza constructiei si functionarii pompelor centrifuge constau in admisia lichidul cu o viteza redusa pe la centrul rotorului si antrenarea lui pe palete sub influenta fortei centrifuge. Caracteristici tehnice: .debitul maxim de aer aspirat (mc/h) 31 . avand caracteristici tehnico-tactice. 9. se inchid robinetele de control si se suprima instalatia de racire-incalzire. 11 din Normativul I si a anexelor 10 si 11 din Normativul II capitolele instalatii speciale. . trebuie completat si restabilit nivelul initial. la masini sunt montate rezervoare suplimentare cu capacitatea de 2 l. in vederea evitarii griparii paletelor. Antrenarea pompei se face de catre priza de putere a autosasiului prin intermediul unei transmisii cardanice. 8. (PSI 50/8) echipeaza autopompele cisterna construite pe sasiu tip Roman. 10. inchizand spatii variabile datorita amplasarii excentrice a rotorului fata de carcasa. A. La inclinarea pompei. La fiecare actionare a pompei o parte din uleiul din rezervor este consumat si. Intretinere Intretinerea si verificarea pompelor centrifuge se face conform prevederilor NERC/85 anexele 4.verificarea si completarea nivelului de ulei. in interiorul corpului se gasesc rotorul de bronz. In stator apa intra fara vartejuri. de tipul cu palete culisante. de asemenea.actionarea ei zilnica. racordate la pompa printr-un tub flexibil cu robinet. in spatiile in care volumul scade.presiunea maxima absoluta H 110 mm/Hg abs . Pe timpul iernii. Sub actiunea fortei. Pompa de amorsare Ø 90 x 70 Pompa de amorsare Ø 90 x 70 este destinata amorsarii pompei de stins incendii tip 50/8. trece in rotor. avand rotoarele dispuse in spate si carcase spirale pentru fiecare etaj. montat excentric si prevazut cu sase canale in care culiseaza paletele de alama. in care este inglobat si rezervorul de ulei. Statorul are palete si conduce apa catre gurile de refulare. Ea isi micsoreaza viteza prin transformarea energiei cinetice in presiune. datorita fortei centrifuge paletele sunt proiectate la periferia carcasei. B. realizand ungerea si etansarea.turatia nominala (rot/min) 2500 Functionare Prin sistemul de antrenare se imprima rotorului o miscare de rotatie.debit maximal (l/min.

Pompa centrifuga are 4 etaje de presiune. aceasta este prevazuta cu o pompa de vid. printr-o invartire usoara.i. se impart in trei clase: . prevazuta cu capac de aspiratie. confectionat din hotel inoxidabil. si unul cu rulment. unul cu suport pentru conducta de aspiratie si unul cu doua orificii de refulare cu robinet si racord fix B. deoarece astfel s-ar putea desface. Cand pompa de vid atinge depresiunea indicata. se impart in patru grupe: . care au o greutate totala intre 7 si 13 tone. .i. aflat imediat dupa rotor. transport accesorii sau substante stingatoare. Se compune dintr-o camera de refulare. se opreste motorul. la iesirea libera si o presiune maxima de 6. fara a se sesiza vreo atenuare a ei. . Antrenarea pompei de vid se face printr-o transmisie cu frictiune. in stare cuplata. Pompa centrifuga MP 800 l/min. cu priza de putere la care deplasarea vehiculului si actionarea agregatului principal de stins incendii sunt realizate de motorul cu ardere interna care echipeaza autosasiul.s. controlul tehnic de prevenire etc..verificarea dispozitivului de cuplare inainte de punerea in functiune care trebuie. care se fixeaza pe ax printr-o piulita de strangere. avand la capete cate un capac. CAPITOLUL XIII AUTOSPECIALE DE STINS INCENDII Date generale Avand in vedre gama larga a autospecialelor de stingere.rolul pe care acestea il indeplinesc in cadrul interventiilor. ceea ce ar duce la deteriorare si accidente: . Partile componente ale pompei centrifuge sunt: camera spirala. 4 rotoare.capacitatea de incarcare cu agenti stingatori si inventarul p. ..de capacitate mare. Verificarea etanseitatii pompei centrifuge se face printr-o proba de vid.i. Antrenarea pompei se face prin discul de antrenare fixat pe axul pompei de vid. d) Din punctul de vedere al naturii agentului stingator din dotare autospecialele se grupeaza in cinci categoriip: .verificarea etansarilor la toate imbinarile nefiind admise pierderile de apa. Axul pompei. in dreptul presetupei.verificarea presiunii indicate de manometru. iar transmiterea cuplului se face printr-o pana paralela. c) In raport cu genul de tractare si mijlocul folosit pentru actionarea principalelor agregate p. cu motor electric pentru actionarea agregatelor. Hg. . pompa de vid trebuie sa realizeze o depresiune de 600 – 680 mm col. aflat inspre partea de antrenare. avand un debit de 1200 l/min. Pompa centrifuga MP 800 l/min.felul sasiului de baza: a) In functie de rolul pe care-l indeplinesc la interventii autospecialele se grupeaza in doua categorii: .s. Fixarea pompei pe motor se face printr-o consola etansa la blocul motor. Depresiunea obtinuta trebuie sa se mentina timp de 5 minute. Arborele pompei centrifuge este executat din hotel inoxidabil. care evacueaza aerul din pompa centrifuga si din tuburile de aspiratie.). debit maxim de 1500 l/min.tip auto. Se porneste motorul si se actioneaza asupra pompei de vid. .de capacitate medie. construite pe autosasiuri tip camion mijlociu.i.5 daN/cmp cu vanele complet inchise. Pompa de vid este fixata de carcasa pompei centrifuge prin conul suport al pompei de vid fixat la randul ei prin piulita.s. se deschide robinetul de vacuummetru. la iesirea libera si o presiune maxima de 16 daN/cmp cu vanele complet inchise.Este o pompa centrifuga cu patru etaje. actionata manual.strangerea periodica a tuturor organelor de asamblare. pompa centrifuga are o pompa de vid. Rotorul este fixat pe ax cu ajutorul unei piulite. cu motor termic pentru actionarea agregatelor p. Se inchid toate robinetele. . . menite a inlesni interventiile pentru combaterea incendiilor. a manivelei de pornire. Arborele pompei se roteste in doua lagare.. Pentru amorsare. . la care motorul cu ardere interna se echipeaza autosasiul serveste numai la deplasarea vehiculului (agregate de stinegere din dotarea masinii nereclamand nici o actionare de la motor).de stingere cu care se actioneaza direct la localizarea si lichidarea incendiilor.. are la un capat un lagar cu bucsa de bronz in interiorul corpului de aspiratie. .auxiliare sau cu functionalitati speciale. cu care se executa anumite operatiuni ajutatoare. difuzor si 4 elemente ale statorului asezate in carcasa exterioara.verificarea rotirii axului pompei centrifuge. construite pe autosasiuri de turisme si camioane.tip remorcabil.s. . precum si sasiuri speciale care au greutatea totala de 7 tone. care evacueaza aerul din pompa centrifuga si din tuburile de absorbtie. Ea se compune dintr-o carcasa in care este fixat axul pompei. construite cu autosasiuri tip camion greu. care au o greutate totala peste 13 tone. Pentru amorsarea pompei centrifuge. sa fie cuplat complet. prin suruburi. unul cu bucsa de bronz. rotorul si capacul la partea de aspiratie. este o pompa cu un singur etaj. . salvarea oamenilor. ele se pot clasifica in mai multe categorii functie de urmatoarele criterii: . . verificarea functionarii fara zgomot si batai anormale a pompei centrifuge. Refularea este prevazuta cu un teu intermediar si doua vane cu racorduri tip C.tip remorcabil. iar in continuare are montati cei 4 rotori. fara priza de putere. D.genul de tractare si mijlocul folosit pentru actionarea principalelor agregate. evacuarea fumului. iar consola din fonta cenusie. este montata o bucsa de uzura din otel inxodabil. La o turatie in jurul a 2000 rot/min de 20 sec. statorul. calamitatilor naturale si catastrofelor (iluminare. pe care sunt montate paletele mobile ale pompei de vid.de capacitate usoara. Pe arbore. b) Dupa capacitatea de incarcare cu agenti stingatori si inventar p. se racordeaza capacele la ambele intrari ale pompei si se cupleaza pompa cu motorul. . executate din aliaj de aluminiu.tip auto. Intretinere Intretinerea pompei presupune: .ungerea periodica si de cate ori este necesar a axului pompei prin rotirea cu 1 – 2 rotatii a capacelor ungatoarelor.

amplificator de voce cu sistem de alarmare tip ADA-02. realizate pe autosasiuri usoare (Dacia. 4 x 1250/R 12215). ASpLS. Magirus. Pentru realizeaza acestor deziderate autosasiurile standard au fost echipate suplimentar cu: . Prezinta urmatoarele caracteristici tehnico-tactice: Dimensiuni: . 19256). ARO 10) si grele (ARO si TV).de lucru cu pulberi stingatoare (cu pulberi si gaze inerte. APCA. ASp400/TV D 12 F. APCT. servind ca vehicule rapide pentru stingerea incendiilor cu apa sau pulberi si pentru deplasarea operativa a comandantilor garzilor de interventie. au fost concepute si amenajate pentru asigurarea deplasarii rapide la incendii sau la alte calamitati a grupelor operative.lungime (m) . construite pe autosasiuri cu una.M Autopompa de prima interventie si comanda APIC/TV D. R.autospeciale diverse. . .de lucru cu substante halogenate. servind ca vehicul rapid de interventie pentru stingerea incendiilor cu apa.14 : 1. Aceste autospeciale sunt echipate cu motoare in 4 timpi.12. uscate. f) Autospecialele auxiliare. . Autopompa este un vehicul cu dubla tractiune. legaturilor radio intre locurile de actiune si punctele de comanda de baza. A. construite pe autosasiuri cu una. doua sau trei punti motrice (R.tip carucior cu sasiu special. 12. gazelor si de iluminat (pe sasiuri Roman 8125 si 12215 DFA). AspP 2 x 250/SR 114.autoscari sau autoplatforme ridicatoare.tip camion greu. . 10 si o serie de accesorii si materiale de prima interventie. Sistemul de franare este compus din frana de serviciu (cu tamburi si saboti interiori dubli la franele din fata si simpli la franele din spate) si frana de siguranta (frane de mana. avand conditii optime de transport pentru servanti si o capacitate mare de acces in teren. produse ale uzinei „Autobuzul” Bucuresti. Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri de turisme Autospecialele din aceasta categorie. . cu patru cilindri. . .masa proprie (kg) .de lucru cu gaze arse (ASpJGA).autospeciale pentru evacuarea fumului.masa totala (kg) 2700 2930 4.trusa pentru lucrul de stat major. cu aprindere prin scanteie tip ARO L 25.latime (m) .accsorii pentru protectie (masti si aparate izolante). precum si a grupelor operative.700 1. Sistemul de transmisie se compune dintr-un ambreiaj monodisc. avand 4 + 1 viteze si puntea din spate motoare cu raport de transmisie 5. Este echipata cu o pompa centrifuga. o instalatie de amestec cu detergenti. . 114. R. cutia de viteze cu priza de putere. M (fig. Oltcit. ATI. trei stingatoare portative cu pulbere si CO2-P. . R.statii radio emisie-receptie. 19215. MGSU.tip camion mijlociu. . Pe autosasiu de turism greu (TV si ARO) Autospecialele de stins incendii pe autosasiuri TV si ARO fac parte din grupa masinilor usoare. 12215.de lucru cu apa si spuma (APIC. . EGSU). 8135. R. doua sau trei punti motrice (SR.inaltime (m) Greutati: . SRD 6135) .M sau pe autofurgonetele TV D 12 F. R. carora li s-au adus modificari impuse de necesitatea echiparii lor cu instalatii speciale si accesorii.375 Capacitati: .de lucru cu dioxid de carbon (ASpCO2). Autopompa de prima interventie si comanda – APIC/TV D. monoetajata.tip turism.12. e) Dupa felul sasiului pe care se construiesc. . cu post avansat de conducere.echipament de protectie pentru personalul grupei operative. autospecialele sunt de patru tipuri: . cu debitul nominal de 1600 l/min. 120) este destinata dotarii unitatilor militare si formatiunilor civile de pompieri. ZIL 131. cu actionare mecanica asupra sabotilor puntii din spate). conducerii actiunilor la locul interventiilor.lampa electrica cu lumina rosie intermitenta (girofar). se clasifica functie de serviciile speciale pe care le asigura in trei clase: .935 2.. . 10135. 10215. precum si a celor de cooperare. B. Instalatia electrica este compusa dintr-o baterie cu capacitatea de 56 A si tensiunea nominala de 12 V. Date tehnice generale privind constructia autospecialelor pe autosasiu TV Autospecialele pe autosasiu TV sunt realizate pe microbuzul TV D.

pentru cotrolul depresiunii create la amorsarea pompei centrifuge. cu circuitul sau. Grupa dispozitivelor de cuplare. 120 Caroseria de microbuz a autopompei prezinta o linie moderna si ofera conditii optime de transport pentru servanti.dispozitivele de cuplare. fixat pe peretele despartitor. folosit pentru racirea acestuia pe timpul lucrului cu pompa centrifuva: . are raportul de transmitere i4 = 45/18. modificarile si completarile la subansamblele componente se refera la urmatoarele: .carcasa circulara din fonta cu doua grupuri de refulare si o gura de absorbtie. . Aceasta autospeciala prezinta urmatoarele caracteristici tehnico-tactice: Dimenisuni: . Axul secundar al acestui amplificator este cuplat elastic cu axul pompei. Autospeciala de stingere cu pulbere – AspP 400/TV D 12 F Autospeciala de stingere cu pulbere AspP 400/TV D 12 F (fig. . a ambreiajului motorului.debitul nominal de refulare (l/min ) 600 Descriere Se compune din urmatoarele parti: .instalatia de amestec cu detergenti. din spatele masinii. Gurile de refulare sunt prevazute cu cate un robinet cu ventile avand iesirile echipate cu racorduri fixe tip B. comanda si control. .inaltime (m) 4. format din doua roti dintate. cu dinti oblici. de rezerva.lungime (m) ..cutia de viteze a fost intregita cu o priza de putere pentru antrenarea pompei centrifuge. .un circuit de racire suplimentara.comanda manuala a prizei de putere.inventarul de scule. consta dintr-un rezervor de material plastic de 50 litri si un dispozitiv de dozare. iar accesul la ea este asigurat de usa dubla din spatele masinii. .250 . Acesta la randul sau este pus in comunicatie printr-o conducta de legatura cu stutul de aspiratie al pompei centrifuge.5 .doua capace ale lagarelor.raza minima de viraj (m) 7. .comanda dispozitivului de amorsare cu gaze arse.panta maxima 28% .rotorul de bronz sau hotel inox. prin intermediul unui arbore cardanic si al unui amplificator de turatie.debitul nominal al pompei la 1. in proportie de 2 – 3%. . Aspiratia detergentului se asigura pe baza depresiunii din tubulatura de absorbtie a pompei. avand patru locuri pe scaune (doua in cabina si doua pe platforma).comanda manuala. instalatiei de amestec detergenti.pompa centrifuga cu anexele sale. cu circuitul sau. . materiale si accesorii.700 1. de constructie orizontala fiind alcatuita din urmatoarele parti principale: . . un girofar. prevazut cu patru scaune fixe si unul rabatabil.latime (m) .930 2.instalatiile speciale.comanda manuala a acceleratiei motorului din spatele masinii.manometrul. Arborele cardanic preia miscarea de rotatie de la priza de putere si o transmite amplificatorului de turatie. pentru controlul presiunii apei refulate de pompa. iar celalalt pentru instalatiile speciale si accesorii.instalatia electrica s-a completat cu un proiector de cablu si stecher.un arbore din hotel inoxidabil. Antrenarea pompei se realizeaza de la priza de putere. Pompa este de tip centrifugal.autosasiul complet. o statie radio. Interiorul este impartit in doua compartimente.sistemul de ungere (l) .corpul lagarelor. . Instalatia de amestec. Autopompa de prima interventie este echipata cu o pompa centrifuga. inaltime statica de aspiratie si 3200 rot/min (l/min) . fabricata la Intreprinderea „Aversa” Bucuresti.5. constituit dintr-o conducta de legatura intre iesirea pompei centrifuge si pompa de apa a motorului. Angrenajul amplificatorului.viteza medie (km/h) 45 . . . Pompa este amplasata in compartimentul instalatiilor (in vecinatatea puntii din spate). iar dozarea se efectueaza prin intermediul dozatorului. Fata de autosasiul standard. Instalatiile speciale se compun din: . 121) este destinata dotarii unitatilor militare de pompieri si formatiilor civile. . unul pentru personaol.caroseria. cu amenajari pentru fixarea pompei centrifuge. Instalatia de amestec cu detergenti are rolul de a doza detergentii in apa refulata de pompa. precum si a majoritatii accesoriilor si echipamentului de protectie din dotarea masinii. avand simbolul PSI 10016/8. Autospeciala este un vehicul cu dupa tractiune cu post avansat de conducere. . servind ca vehicul rapid de interventie pentru stingerea incendiilor cu pulberi. comanda si control ale pompei cuprinde: . Fig.rezervorul de combustibil (l) .sistemul de transmitere a miscarii la pompa. Rezervorul este prevazut cu o teava absorbanta (sifon) care comunica printr-o conducta metalice cu dozatorul. C. . de tip inchis cu sapte patele duble curbate.viteza maxima (km/h) 90 . . motoetajata.vacuummeturul.rezervor de detergent (l) Performante: 90 5 50 .

doua conducte de 40 mm. Instalatia speciala de stins incendii cu pulbere si dioxid de carbon P. pentru refularea pulberii si robineti (5) de manevrare (fig. mecanismul de directie. prinderea suportului pentru proiector in partea dreapta. amenajarea interioara. Punerea in functiune si controlul presiunii fluidului din rezervorul de pulbere se fac de la un tablou simplu de comanda si control. Autospeciala pentru interventie la incendii – ASpPII ARO 244 D Are aceeasi destinatie ca si la autospeciala pe autosasiu TV D 12 M. comenzile ambreiajului.presiunea de lucru cu pulberi (bari) .ansambluri ale autofurgonului mentinute integral. 122).sistemul de ungere (l) . 400 pot fi grupate in patru grupe: . Autospeciala pentru interventii la incendii Autospeciala pentru interventii la incendii AspII/TV D 12 M. prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . necesar la vehicularea pulberii. in dreptul gurii de golire a rezervorului cu pulbere.latimea (m) 1. completandu-se doar instalatia electrica cu o lampa cu lumina rosie intermitenta (girofar). Refularea agentului stingator se realizeaza prin doua dispozitive de evacuare. bilunar. cum sunt: adaptarea pe acoperisului salonului a unei guri de incarcare a pulberii.greutatea incarcata (kg) 2990 . Ansamblurile autofurgonului mentinute integral sunt: motorul cu ambreiaj. girofar.viteza medie (kg/h) . de locuri in cabina 2+2 .masa totala (kg) . fata de modelul standard.caroseria prezinta cateva modificari neesentiale. de locuri in salon 3 . statie radio si un dispozitiv de avertizare sonora (ADA).timp mediu pentru presurizare (sec) . suspensia. 4 butelii cu CO2 (2) de 3 l fiecare si un panou de comanda. F a fost completata cu un proiector cu cablu si stecher. 400 si a unor accesorii din dotare. instalatia hidraulica. Ansamblurile preluate de la autoforgon si completate cu unele adaptari sunt: . P. pe peretele din fata al cabinei. instalatia de incalzire si ventilatie. a fost practicat un orificiu care asigura accesul la capacul gurii de golire si scoaterea pulberii din recipient.nr. in partea din spate a masinii.greutatea proprie totala (kg) 2275 . a doua usi laterale. . doua robinete cu sfera pentru inchiderea. Nu s-au facut modificari in autosasiul standard.instalatia speciala de stins incendii cu pulberi si dioxid de carbon P. obligatoriu.masa incarcaturii de pulbere (kg) . Fig. instalatia de alimentare. In interiorul rezervorului se gasesc doua conducte cu diametrul nominal de 12 mm pentru introducerea dioxidului de carbon gaz (3). cu funduri elipsoidale cu capacitatea de 400 l (400 kg).masa proprie (kg) . puntile. 400 . fara modificari. Instalatia electrica a autofurgonetei TV D 12. cutia de viteze si transmisie. Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri tip camion mijlociu 2220 3080 400 24 90 5 15 90 45 10 60 200 . tip sifon (4).nr.inaltimea (m) 2. . deschiderea si controlul circuitelor de purjare.Greutati: . Pe acest tablou se afla un manometru.700 . 400 se compune dintr-un rezervor (recipient) cilindric (1).baza caroseriei a fost prevazuta cu suporti pentru fixarea instalatiei de stins incendii cu pulbere si dioxid de carbon. D. instalatia de evacuare. determinate de existenta.sistemul de racire (l) Performante: . cutia de viteze.475 Caroseria acestei autospeciale prezinta modificari in ceea ce priveste pozitionarea usilor. 122 Controlul starii de incarcare cu dioxid de carbon a celor patru butelii din dotarea instalatiei P. . amenajarea exterioara.950 .amplasarea lampii rosii de semnalizare (girofar).debitul pistolului de pulbere (kg/min) Fig.ansambluri preluate de la autofurgon si completate cu unele adaptari.accesorii. E. formate fiecare din doua role de furtun tip C si un pistolet de lucru cu pulbere cu debitul de 150 – 200 kg/min. fixta tot pe recipientul cu pulbere. statie radio dotata cu accesorii si echipament de protectie necesare indeplinirii misiunilor pentru care a fost conceputa.masa incarcaturii gazului de vehicului – CO2 (kg) Capacitati: .lungimea (m) 4. sistemul de franare. 400 se face prin cantarire. .viteza maxima (km/h) . transmisiile cardanice. 121 Descriere Partile componente ale autospecialei P. cu deschidere pe orizontala. amplificator de voce si alarmare ADA-02.rezervorul de combustibil (l) . In baza caroseriei.

Instalatia hidraulica permite efectuarea urmatoarelor operatii: .mecanismul de obturare (2).975 . Suspensia este prevazuta in fata cu amortizoare telescopice.dreapta 9. monodisc. . este spatioasa si are un aspect placut.lucrul cu pompa centrifuga cu alimentare directa de la hidranti. Caroseria este de constructie speciala. construite pe autosasiul SR-114 A.golirea apei din rezervor prin pompa centrifuga. care se inchid si se deschid printr-un dispozitiv manipulat din cabina servantilor. Parbrizul este confectionat din geam perfect plan si asigura o buna vizibilitate.greutatea spumogenului (kg) Capacitati: . accesorii si 5 servanti) .50 . ` Caracteristicile tehnico-tactice ale acestei autospeciale sunt urmatoarele: .umplerea rezervorului din surse de apa fara presiune (bazine. asamblate in partea superioara a lonjeroanelor. 124) se compune din: . surse naturale sau artificiale. cutia de viteze are cinci trepte pentru mersul inainte si una pentru mersul inapoi. cutiile de distributie si diferentiale asigura o viteza maxima de 85 km/h. Teava pentru spuma are debitul de 15000 l/min.490 . . precum si stingerea incendiului cu apa sau spuma. Instalatiile speciale pentru stins incendii cuprind instalatia de lucru cu apa.sistemul de racire (l) Fig. in vederea refularii prin iesirile tip B sau prin intermediul tunului de apa. Instalatia hidraulica permite: . grosimea tablei de la capotajul motorului fiind de 24 mm.rezervorul (3) pentru spumogen praf.Autospeciale pentru interventii la incendii. Ambreiajul este de tip uscat. 123 Descriere 170 7. fiind de constructie diferita fata de cele folosite la autosasiul SR 104. care asigura o buna udare a cauciucurilor.latime (m): . a) Rezervorul de apa al autotunului are o capacitate de 3500 l. pentru marirea rezistentei la soc. incalzita si ventilata.lungime (m) 6.umplerea rezervorului cu apa de la hidranti sub presiune sau de la alte masini. precum si cea de spuma. conductele de refulare.greutatea apei (kg) .440 . Tevile pot fi inclinate la un unghi.sistem de ungere (l) . 40 si 45 mm. fiind destinate transportului servantilor si accesoriilor la locul interventiei.inaltime (m): . Cabina a fost realizata prin sudura. Teava de apa este dotata cu ajutaje de 30. . 123) face parte din grupa masinilor de stins incendii de capacitate medie. .raza de viraj (m): . cu exceptia motorului top SR 211. 460 l (300 kg). . Are ambele punti motoare si o m are capacitate de trecere in teren variat. Autotunul de stins incendii cu apa si spuma – ATI/SR 114 Autotunul de stins incendii SR (fig.). semicentrifug cu amortizor de torsiune. fata de orizontala de 15º spre in jos si 80º in sus.refularea apei din rezervorul masinii din mers sau stationar sub forma de jet compact tromba de apa sau pulverizat.supapa de egalizare (5). lacuri.rezervorul de benzina (l) . spuma mecanica (1). teava pentru spuma si ciuperca pulverizatoare.850 . masca este prevazuta cu jaluzele mobile. 36.descarcata 2. Astfel. Rapoartele alese in cutia de viteze. montate in cadru metalic.spate 2. una pentru apa si una pentru spuma. b) Instalatia pentru stins incendii cu spuma (fig. . iar in plan orizontal la 360º. rauri etc.generatorul de spuma 1500 l/min.supapa de evacuare (4).stanga 10. c) Tunul de apa si spuma Are doua tevi. spumant. . folosindu-se tunul cu teava pentru apa.rigola pneumatica (6).885 . Turela autotunului are forma de trunchi de piramida hexagonala. .80 Greutati: .greutatea proprie (kg) . iar cadrul sasiul este intarit cu doua platbande longitudinale. la roti fiind prevazute dispozitive cu deflector. Pentru asigurarea unei raciri corespunzatoare a motorului. .fata 2. montate permanent pe tun.24 21 11600 kg 7180 350 3500 300 Toate organele componente ale autosasiului SR 114.greutatea accesoriilor (kg) . sunt schimbate. putand fi folosite in raport de nevoi. Masina este prevazuta cu instalatie de autostropire.greutatea totala (apa. realizata cu placi de stiplex cu grosimea de 16 mm plane.incarcata 2. Lucrul cu pompa centrifuga si cuplarea pompei de vid se face de la bord de catre sofer.

. Cele 3 usi permit accesul la gurile de refulare. .recipientul pentru pulberea stingatoare de 1250 kg.refularea apei din sursele exterioare cu sau fara presiune.refularea spumei mecanice fie prin tun.stropirea cauciucurilor cu apa pentru protectie. la fiecare deosebindu-se: . incalzita si ventilata. cu ajutorul tevilor generatoare de spuma. Pentru lucrul cu spuma. o parte din apa refulata de pompe trece prin generatorul de spuma.debitul de pulberi la tevile tunului (kg/sec) . B. Peretele din spatele masinii este complet inchis.La stingerea incendiilor.100 720 (9 x 80) 2500 720 9 x 80 Descriere Autospeciale de stingere a incendiilor cu pulberi este executa pe autosasiul SR 114. . vertical 35 m). lungimea de 70 m orizontal si 6 m vertical.racirea suplimentara a motorului. vidului si rotatiei pompei. folosindu-se teava generatoare de spuma.umplerea rezervorului de apa.apa pulverizata. este inchisa permitand transportul a 5 persoane. . fie prin conductele de refulare. . .spuma mecanica folosind tevile generatoare mobile de 5000 l/min. . 125 Capacitati: . care serveste ca suport pentru patru butelii de azot. Masca motorului este prevazuta cu jaluzele mobile.prin tevi de refulare B sau C racordate la furtunurile respective.inclinarea tunului . realizeaza 150 mc spuma. Instalatia de lucru cu pulbere cuprinde practic doua unitati de lucru interconectate.rezervoarele de pulbere (l) Performante: .15 + 80º 240 2 x 10 = 20 2 x 5 = 10 45 – 50 15 – 20 1–8 6. . asigurand o interventie continua de 10 minute. Cantitatea de spuma asigura acoperirea cu un strat de 15 cm grosime a unei suprafete de 1000 mp.tromba de spuma prin teava generatoare de spuma a tunului (orizontal 48 m.bataia medie a pistonului de refulare (m) .latime (m) .25 m inaltime. Autospeciala de stingere a incendiilor cu pulberi. care contribuie atat la protejarea radiatorului cat si la dirijarea judicioasa a jetului de apa asupra motorului pentru racire. In corpul tevii generatoare are loc procesul de amestecare a solutiei de apa si spumogen cu aerul absorbit prin orificiul discului curbat de la capatul posterior al tevii formandu-se spuma mecanica. daca oglinda este sub 8. Cabina soferului si servantilor.bataia maxima a pistonului de refulare (m) . de 2500 kg capacitate A Sp P 2 x 1250/SR 114 Autospeciala de stingere a incendiilor cu pulberi de 2500 kg capacitate (fig.stropirea caroseriei masinii in scopul autoprotectiei.controlul presiunii. folosind ca agent de stingere pulberi usoare.rezervorul de benzina (l) . Peretele despartitor intre cabina si compartimentul grupurilor de pulbere este prevazut cu doua usi glisante care permit accesul servantilor la buteliile de azot..bateria cu 4 butelii de azot pentru vehicularea pulberii (4 x 40 l). Solutia de apa si spumogen este aspirata de pompa si refulata sub presiune prin tubul propriu-zis catre teava generatoare de spuma mecanica de 15000 l/min. . Forma constructicva a caroseriei acestei masini se aseamana in mare masura.prin tunul de apa.greutatea buteliilor (kg) Fig. cu ajutorul tevilor generatoare de spuma. Compartimentul grupurilor de pulbere este situat in spatele cabinei si asigura spatiul necesar pentru amplasarea in conditii bune a celor doua unitati de lucru cu pulbere.debitul de pulberi la pistoanele de refulare (kg/sec) . cu cea a autotunului SR 114.greutatea buteliilor (kg) .greutatea incarcaturii de pulbere (kg) . cabina soferului si servantilor si compartimentul grupurilor de pulbere. Principalele ansamble care compun caroseria sunt: masca si capota motorului.500 3.rotirea orizontala . .inaltime (m) Greutati: .lungime (m) . utilizandu-se tunul de apa sau conductele de refulare.tromba de apa folosind teava generatoare de spuma a tunului. . absorbit prin ejectie in camera de depresiune a generatorului. vehiculate cu ajutorul azotului sub presiune.850 2.timp de evacuare a pulberii (min.) 150 2 x 1400 = 2800 . Deasupra cabinei se afla turela mobila in forma de trunchi de piramida hexagonala. in organizarea sa deosebindu-se doua ansamble de baza: caroseria si instalatia de lucru cu pulbere. autotunul are urmatoarele posibilitate de lucru cu apa si spuma: . . . fie prin conductele de refulare. . unde se amesteca cu spumogenul praf. Caracteristicile tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: .jet compact de apa: . Prin dotarea sa cu 3000 kg spumogen praf. 125) este destinata dotarii unitatilor militare si formatiilor civile de pompieri. la reductoarele principale si la cutiile cu aparate izolante. Peretii laterali dispun fiecare de cate un panou rabatabil.

orientarea tevilor tunului de praf asupra focarului. altor materiale si utilaje la locul interventiilor. 126 12500 2800 100 140 50 – 60 50 10000 20 5 70 mc Autopompa cisterna cu tun de apa si spuma se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul descris la generalitati. Suspensia de fata este prevazuta cu foi semieliptice. . . Pentru accesorii sunt prevazute rafturi si suporti. Se compune din camera de refulare. conductele de legatura. instalatia pentru detergenti. cu sase cilindri ce dezvolta o putere de 135 CP. In compunerea instalatiei speciale intra: . o legatura la ramificatiile de refulare si o legatura la racirea caroseriei. avand o linie moderna si o mare capacitate de acces in teren. Sunt construite pe autosasiu R. caroseria si instalatiile speciale.160 Greutati: . personalului si accesoriilor necesare. observatorul cu doua manete.vertical (m) . Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: . Caroseria este o constructie unitara.8135 FA (fig.rezervorul de apa. poate actiona cu spuma aeromecanica cu refulare fie prin tunul propriu. servantilor.pompa centrifuga primeste miscarea de la priza de putere prin arborele de transmisie. Compartimentul de comanda este prevazut cu doua scaune fixe. Principiul de functionare a fiecarei unitati de pulbere consta in evacuarea substantei stingatoare din rezervor cu ajutorul azotului sub presiune. instalatii si accesorii. Autospeciale de stins incendii pe autosasiul Roman 8 135 F. .fluidizarea substantei pulverizatoare. 126) prin constructie si dotare asigura transportul la locul incendiului a substantelor de stingere.deschiderea la momentul oportun (in functie de cerintele operative) a tuturor robinetelor de pe circuitele de evacuare. tamburul cu furtunul de refulare pentru prima interventie. o legatura la instalatia pentru detergenti si racirea suplimentara la motor. generatorul pentru producerea spumei.bataia jetului de apa prin teava tunului-orizontal (m) 70 . fie prin tevi manuale generatoare de spuma. Compartimentul personalului are doua banchete a cate 12 locuri fiecare si doua scaune rabatabile. De asemenea. Iesirea din stanga are o legatura cu culoana tubului de apa si spuma.instalatia de producere a spumei se compune din: rezervoul pentru spumogen. cu o capacitate de 2800 l.lungime (m) . o legatura la instalatia de producere a spumei. cu actionare progresiva si cu amortizoare telescopice iar pe spate cu foi semieliptice. . Autospecialele de stins incendii pe autosasiu R.greutatea detergentului (kg) Performante: .tabloul de comanda si control. rezervorul de apa. . de tip autobuz. statorul pompei si camera de aspiratie. Este prevazuta la partea superioara cu o gura de vizitare.A. 8135 FA. .greutatea prafului spumogen (kg) .370 3. fac parte din grupa masinilor de capacitate medie destinate transportului substantelor stingatoare. transformand energia mecanica in energie hidraulica. cu 5 + 1 trepte de viteze. Autopompa cisterna cu tun de apa si spuma – APCT/R 8135 FA Autopompa cisterna cu tun de apa si spuma R. Pompa este prevazuta cu doua intrari cu diametrul de 100 mm si doua iesiri de 70 mm. La partea inferioara sunt instalate conducte cu robinet contra actiunii mecanice a apei se realizeaza prin spargatoarele de valuri.consumul de spumogen (kg/min) .reductorul principal de presiune pentru azotul de lucru.. reprezentand o constructie sudata.priza de putere montata pe peretele din spate al cutiei de viteze ce permite actionarea pompei centrifuge si a pompei de ulei. este confectionat din tabla de hotel de 3 mm protejata contra coroziunii cu o vopsea speciala.greutatea apei (kg) . cu comanda hidraulica.timp mediu de lucru cu spuma (min) .punerea sub presiune a colectoarelor tabloului de comanda si a rezervorului de praf. 8135 FA. pulverizat sau tromba prin tevile tunului ori tevile mobile. Acest compartiment este prevazut cu patru usi laterlae si o usa in peretele din spate. In compartimentul instalatiilor sunt amplasate: instalatia pentru producerea spumei. In continuitatea compartimentului personalului se gaseste compartimentul instalatiilor. despartit de primul prin doua usi culisabile.bataia medie a jetului de spuma (m) . celalalt pe canal de pana.latime (m) . rezervorul pentru spumogen. cu posibilitati de refulare in jet compact.sistemul de fluidizare. Procesul expulzarii prafului prin gurile sistemului de refulare necesita o serie de operatii premergatoare care asigura: . Ambreiajul este monodisc uscat. motorul pompei. cu apa din surse naturale sau artificiale. cu tamponul de cauciuc. dispozitivele de comanda. cat si din mers. accesoriilor. placa de bord cu aparatele de control ale masinii si ale instalatiei hidraulice. A.660 2. . Acesta se prinde de axul pompei de apa si de axul care iese din priza de putere prin intermediul a doua cuplaje: unul pe caneluri. cu compartimente prevazute pentru personal.greutatea totala (kg) .cantitate medie de spuma ce rezulta din spumogenul praf aflat in dotarea masinii (100 kg) Fig. echipate cu motor tip 797-05. Diesel in 4 timp.debitul de spuma al tevii generatoare a tunului (l/min) . Iesirea din dreapta are o legatura la rezervorul de apa. Miscarea de la priza de putere se transmite la pompa centrifuga prin intermediul unui arbore cardanic. compartimentul pentru accesorii. . Cutia de viteze este mecanica. Poate actiona atat stationar. . axum pompei. . un racord B pentru umplere si o conducta de supraplin.inaltime (m) 7.butelia pentru azotul de comanda si purjare.luarea dispozitivului de lucru cu pistoletele de pulbere. .

inaltimea (m) Greutati: . . s-au executat cate doua cutii pentru accesorii. lac.nr.rezervorul de carburant 200 l motorina .generatorul sincron de curent electric alternativ trifazat. Instalatia electrica cuprinde: . calamitati naturale sau catastrofe.latime (m) .tamburul furtunului de refulare are un furtun tip D din cauciuc. – R. utilajele si accesoriile din dotare.iluminarea zonelor si locurilor de actiune. pentru iluminarea zonei de interventie. fantana. Coloana propriu-zisa consta din trei tevi mobile de otel. Pentru fixarea proiectoarelor s-au executat un suport adecvat demontabil si cu posibilitati de reglare a pozitiei acestora in plan orizontal.G. catastrofe sau calamitati si acordarea primului ajutor medical. pe fiecare parte laterala. Instalatiile speciale din componenta masinii. s-a folosit o priza de putere montata pe cutia de viteze si comanda electropneumatic din cabina.8135 F.A. . cate doua usi duble si cate un capact rabatabil.8135 FA) Autospeciala pentru evacuarea fumului.autosasiul. cu unele modificari si completari de adaptare pentru noua destinatie.consum mediu la 100 km – 30 l vara si 32 iarna . In fabricatie s-a folosit atat coloane mecanice (manuale) cat si electrohidraulice. .250 Capacitati si performante: . Caracteristicile tehnico-tactice ale acestei autospeciale sunt urmatoarele: Dimensiuni: .viteza maxima – 80 km/h .8125 F.evacuarea fumului si gazelor toxice si introducerea aerului curat din si in spatiile inchise afectate. dau autospecialei un caracter multifunctional si asigura rezolvarea urmatoarelor sarcini: . Pentru cuplarea generatorului de curent electric.instalatia de detergenti cuprinde urmatoarele instalatii principale: rezervorul de detergenti.alimentarea cu energie electrica a unor utilaje si accesorii de interventie precum si a unor cladiri sau instalatii. .executarea unor lucrari de taiere.Sp. B. In spatele caroseriei sunt amplasate: coloana telescopica (pe partea dreapta) si lampile electrice de semnalizare (la partea inferioara). Autospeciala pentru evacuarea fumului. s-au realizat in mod simetric. in scopul anuntarii efectelor negative ale acestora si pentru eliminarea pericolelor de accidentare a servantilor. Autosasiul are caracteristicile de baza ale tipului R. . . . o parta batanta se inchide jos si sus. La interior. Autopompa cisterna cu tun poate actiona cu apa.de la sursa de apa fara presiune (rau. mecanismul de actionare si cilindrul de ridicare.I. precum si a echipamentelor. amestecatorul si dispozitivul de dozare. prevazute la capete cu racorduri fixe tip B cu capace. de 30 m lungime folosit pentru faza intiala a incendiului pana la realizarea dispozitivului. 127 Descriere Autospeciala F.tunul de apa si spuma este montat pe acoperisul masinii si se compune din: tevile pentru apa si spuma. . .intreruperea alimentarii cu energie electrica. . Cu exceptia usilor si capacelor compartimentului instalatiilor si accesoriilor. Intregul compartiment s-a realizat pe un sasiu suplimentar care la randului este fixat elastic pe cel de baza. avand asigurata alimentarea cu apa astfel: .din cazanul de apa propriu.lungime (m) .greutatea utilajelor si accesoriilor (kg) 11360 2860 8. Pentru scoaterea sau introducerea accesoriilor si utilajelor din interiorul caroseriei.A. . prevazute cu pene impotriva rotirii.. 127) este destinata pentru dotarea unitatilor militare de pompieri. Amestecul de apa si detergenti se realizeaza pe principiul ejectiei. cu zavoare asigurate cu arcuri. – R.evacuarea apei din locuri greu accesibile sau alimentarea cu apa din surse cu adancime pana la 20 m. Pompa centrifuga poate fi alimentata cu apa din rezervor sau de o sursa exterioara prin teava de aspiratie ale carei capete sunt prevazute cu racorduri fixe de tip A si cu capace.compartimentul instalatiilor si accesoriilor. precum si amenajarile speciale ale autosasiului si suprastructurii. .instalatia electrica de forta.G. fiind utilizata pe timpul interventiilor de stingere a incendiilor sau la inlaturarea urmarilor catastrofelor si calamitatilor naturale.transportarea la locul interventiei a grupei. este o constructie de otel rigida. bazin etc. Apa este refulata de pompa centrifuga prin conductele de refulare stanga-dreapta. de locuri (cabina + compartimentul accesoriilor si utilajelor) 6 + 2 Fig.500 3. . racordat prin furtun B la o alta sursa de apa sub presiune (hidrant sau pompa).coloana telescopica electrohidraulica 80 l ulei . Pe partile laterale sub nivelul podelei.instalatia de racire a motorului 25 l antigel . gaze si apa in zona de interventie.). fiecare fiind prevazuta cu capac rabatabil de jos in sus.I. La fiecare usa dubla. prin intermediul a trei suporti. apa imbunatatita sau spuma.greutatea totala (kg) . . in scopul avertizarii personalului si stabilirii masurilor adecvate de protectie. degajare si demolare. iar a doua parte se inchide prin intermediul unor broaste prevazute cu manere de yala. evitandu-se astfel deformarea caroseriei la rasucirea sasiului de baza. deasupra podelei sunt amenajate rafturi si cusete.F.salvarea persoanelor afectate de incendii. . gazelor si pentru iluminat (fig. gazelor si pentru iluminat – Roman 81345 FA (A.100 2.. fabricata la Intreprinderea „Autobuzul” Bucuresti se compune din urmatoarele parti principale: .coloana telescopica. utilajelor si accesoriilor din dotare. Prin ramificatiile de pe conductele de refulare apa poate fi dirijata spre coloana tunului de apa si spuma sau direct prin furtune spre tevile manuale. Coloana telescopica are rolul de a ridica trei proiectoare de cate 1 kW la inaltimea de cca 8 m. realizata prin sudura.identificarea gazelor toxice din zonele afectate de incendii. prevazute cu suporti pentru utilajele si accesoriile din dotarea autospecialei.

Autospeciale de stins incendii pe autosasiul tip camion greu (Autosasiul MD. cand caile de acces devin impracticabile ca urmare a incendiilor. Sc. de o constructie speciala.A. placa cu aparate dreapta jos. foarfeca pentru taiat tabla.latimea autoscarii (m) . Fiecare parte de scara este formata din doua grinzi cu zabrele laterale. precum si panoul frontal.37. primele trei tronsoane sunt prevazute cu cate o pereche de clicheti de blocare. Este rigidizata contra torsiunii. gazelor si pentur iluminat (A. ampermetrele de control. care ii confera robustete si siguranta in exploatare. pompele submersibile si proiectoarele speciale de 1000 W x 200 V. pentru ghidarea setului de scari in timpul nivelarii. Treptele sunt acoperite. reostatul de excitatie. placa cu aparate stanga-sus.P.).viteza maxima (km/h) . iar pe partea dreapta se afla rezervorul pentru ulei si tabloul electric.8135 FA. 128) sunt destinate. Pe partea stanga a turnului este amplasat dulapul de conexiuni.greutatea totala (kg) . Mobilitatea este facilitata de ghidajele cu role cu care sunt prevazute tronsoanele.greutatea pe puntea spate (kg) Performante: . Cabina originala a autosasiului Roman 12215 DFA se pastreaza la APCA. .. tranformatoarele de separatie.G.500 3. autoscari mecanice (A. podeaua si prizele de putere. Pe partile laterale sunt amplasate dispozitivele de rigidizare a sasiului cu puntea spate. autospeciale de stins incendii cu gaze arse (A.).M.450 .Sc. La partea frontala a ramei este amplasata un ghidaj cu role pentru cablul de extragere a scarii. asamblat prin sudura. Setul de scari se compune din patru tronsoane de scara. rama intermediara. sigurantele fuzibile principale.Sp. Autoscarile mai pot fi folosite ca macara. a caror alimentare se asigura de instalatia electrica de forta montata pe aceasta masina sunt: redresorul (aparatul) de taiat si sudat electric. contactorul principal cu releul termic de protectie. in special. acestea fiind actionate hidraulic. Componenta tabloului de distributie este urmatoarea: placa cu aparate stanga-jos. Principalii consumatori de energie electrica din dotarea autospecialei FGI – R. trei pompe cu roti dintate pentru ridicarea presiunii uleiului la valoarea necesara lucrului agregatelor-motoare din instalatia hidraulica. transformatorul de separatie.J.900 2. Instalatiie de comanda sunt compuse din: instalatia electrica a scarii conceputa pentru lucrul la tensiunea de 24 V.pupitrul de comanda-distributie. Rama de ridicare se compune din doua grinzi legate intre ele cu traverse si o grinda in forma de U. In componenta tabloului de comanda intra: transformatorul de curent si stabilizare. arcuita.A. greutatea maxima ce poate fi ridicata. pe ea fiind montat turnul rotilor. C. redresorul de excitatie. setul de scari.).inaltimea (m) Greutati: . care permit executarea celor patru tipuri principale de miscari in regim de reglaj continuu al vitezei. instalatiile de siguranta pentru protectia la rasturnare a autovehiculului si protectia la lovire a tronsonului de scara. A.raza minima de virare (m) Fig.greutatea pe puntea fata (kg) .F. culisabile unul intr-altul. M 8135 FA) Autoscarile (fig. Osia orizontala de la partea superioara a turnului face legatura dintre acesta si rama de ridicare ce sustine setul de scari.P N2).).C. cabina soferului.Sp. Autoscara mecanica Roman 8135 FA esre realizata in cooperare cu o firma germana. placile cu sigurante.T. catastrofelor sau calamitatilor.inaltimea maxima de ridicare (m) .) Grupa acestor masini face parte din categoria autospecialelor de stins incendii de mare capacitate si este formata din: autopompe cisterna de alimentare cu apa (A. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autoscarii sunt: Dimensiuni: . Pupitrul de comanda-distributie se compuna din doua tablouri de comanda. reactorul de autoexcitare.8135 FA. ridicarea unor proiectoare in scopul iluminarii anumitor zone. ventilatoarele. Turnul rotilor este o constructie de tip cheson. fiind de 1000 kg pentru refularea de la inaltime a substantelor de stingere. autotunuri de stins incendii (A.G. frecvenmetrul. exhaustoarele.F. amplasata in rama de ridicare. pentru salvarea persoanelor de la inaltime si asigurarea patrunderii rapide a pompierilor la partile superioare ale cladirilor.unghiul de inclinare . instalatia hidraulica a scarii. comutatorul voltmetric si voltmetrul de verificare. cel al autoscarii are in plus doua prize de putere: una grea si una usoara. scheletul podelei. 128 Autoscara Roman 8135 FA de 30 m se compune din: sasiu. la exterior cu mansoane de cauciuc profilat.44) si autospeciale pentru evacuarea fumului. La prizele de putere sunt montate 4 flanse x.Sp. Urcarea pe tronsonul inferior al scarii este facilitata de o scara culisabila de urcare. Autoscara mecanica de 30 m ROMAN 8135 FA (A. lampa de iluminat. placa cu aparate dreapta-sus.I. celelalte autospeciale fiind echipate cu cabine modificate. 44 m. salvarea bunurilor materiale.M.unghiul de rotire . agregatul pentru intinderestrangere si agregatul pentru nivelare. agregatul pentru ridicare-coborare. Fata de sasiul R.I. ASpJGA si AscM de 37.A. legate intre ele prin imbinarile sudate ale treptelor. respectiv distributie. precum si in alte scopuri impuse de lucru la inaltime. autospeciale de stins incendii cu praf si azot (A. Scara rotativa este prevazuta cu patru agregate motoare: agregatul pentru rotire. cu pupitrul de deservire. Rama intermediara este montata pe sasiu si acoperita cu tabla striata de aluminiu. Diesel 12 215 D. Generatorul sincron de curent electric alternativ trifazat asigura alimentarea cu energie a instalatiei de forta de pe autospeciala. turnul rotativ cu rama de ridicare. agregatele hidraulice si instalatiile de comanda. partea romana executand autosasiul. avand polii de excitatie pe rotor. Pentru asigurarea scarii in pozitia intins si descarcarea cablurilor. instalatii de deservire si instalatii de supraveghere.consumatorii de energie electrica. 8490 3540 4900 80 30 0 – 360º 0 – 75º 8 8.lungimea autoscarii (m) .Sc.

Cutia de distributie este de tip mecanic.inaltimea incarcat-descarcat (m) Greutati: . pregeneratorul de spuma. pentru apa si spuma. instalatia de protectie contra inghetului.010 21400 11300 7500 500 300 80 40 . aparatura de comanda si control. Autotunul de stins incendii Roman 12215 DFA (ATI 12215) Autotunul de stins incendii Roman 12215 DFA (fig.bataia maxima a jetului de spuma (m): . 129 Caroseria este impartita in doua compartimente mari: compartimentul personalului si compartimentul instalatiilor. sistemul de franare.latimea (m) .orizontal .viteza medie economica (km/h) .200/3. destinata autospecialelor p. Este o cutie de viteze clasica. Fig. Suspensia fata este prevazuta cu arcuri semieliptice cu foi. puntile spate.i.vertical 80 60 . geamurile securizate. Asupra autosasiului descris pe larg nu vom mai insista descriind in continuare celelalte doua parti componente. compus din ambreiajul propriu-zis si comanda hidraulica a ambreiajului. cu trei arbori. cu apa imbunatatita chimic sau cu spuma mecanica. cat si al stationarii. substantelor de stingere si accesoriilor din dotare. cutia de distributie. Se compune din urmatoarele subansambluri principale: scheletul format dintr-un sasiu auxiliar si o suprastructura din tevi patrate de otel sudate. instalatia franei de motor.In alcatuirea autosasiurilor folosite la fabricatia acestor masini de stins incendii se disting. Ambreiajul este monodisc.debitul de spuma maxim (mc/min) . sistemul de directie. cu doua trepte de viteza.masa totala (kg) . puntea fata.i. Sasiul este asamblul de baza al autovehiculului care are rolul de a sustine toate celelalte organe ale masinii. Transmisia autosasiurilor Roman Diesel 12215 DFA. de tipul nesincronizata.. ansambluri pentru antrenarea organelor auxiliare. Instalatia pentru produs spuma se compune din: rezervorul de spumogen praf de cca 500 kg. deasupra compartimentului personalului. stratul termoizolator intre cele doua invelisuri.500 3.masa proprie (kg) .consum de carburanti la 100 km (l): . invelisul exterior din tabla sudata pe schelet. In interiorul compartimentului se gasesc: rezervorul pentru spumogen praf. In componenta sa intra tevile. cuprinde trei grupa de ansambluri de preluare si transmitere a puterii motorului: ansambluri pentru deplasarea autovehiculului. podeaua din tabla acoperita cu covor de cauciuc. Cutia de viteze are sase trepte pentru mers inainte si una pentru mers inapoi. de a prelua sarcina de fata a autovehiculului si de a oferi conditiile necesare pentru franarea sigura a masinii.iarna 44. 60 40 7. cu camera de ardere in piston. instalatia centrala de semnalizare a avariilor.s. ca parti comune. Tunul pentru apa si spuma este montat pe acoperisul masinii. cat si o parte a accesoriilor p. caroseria si instalatiile speciale. Sistemul de directie prevazut cu un servomecanism hidraulic de actionare permite o manevrare usoara a autovehiculului si asigura deplasarea lui pe traiectorii curbe. autotunul asigura transportul la locul incendiului al servantilor. din dotare. cantitatile mari de agenti stingatori si accesoriile din dotare confera posibilitati largi de utilizare pe timpul interventiilor putand lucra cu apa. conducta de apa pentru umectarea spumogenului. instalatia franei de ajutor (de mana). dispozitivul de obturare. amortizoare hidraulice si elemente de cauciuc iar suspensia spate este prevazuta cu arcuri semieliptice cu foi in trepte. Caracteristici tehnico-tactice de baza ale autotunului sunt urmatoarele: Dimensiuni: .s. A.vara 40.730 2.detergent – DERO 73 (l) Performante: . Compartimentul instalatiilor este amplast in continuarea compartimentului personalului. 129) prin constructia sa. Instalatia electrica furnizeaza alimentarea cu energie a aparatelor ce echipeaza masina atat pe timpul mersului.viteza maxima (km/h) . Prin constructia caroseriei sale. patru usi cate doua pe fiecare parte si capota motorului. Cadrul realizeaza legatura portanta dintre puntea fata si puntea spate si preia toate solicitarile care apar pe timpul exploatarii. urmatoarele componente: cadrul sasiului.vertical Descriere Autotunul se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul.5 motorina . Echipamentul de rulare este constituit din 10 roti. cu injectie directa. invelisul interior din placi fibro-lemnoase. rezervorul de apa. instalatia electrica si sistemul de rulare. ansambluri pentru antrenarea organelor de lucru ale instalatiilor speciale. mecanismul de actionare melc-roata si cilindrul de ridicare. Instalatia de franare include: instalatia franei de serviciu. suspensia. Motorul tip D. motorul.bataia maxima a jetului de apa refulata (m): . Compartimentului personalului este o cabina speciala cu post de conducere avansat care adaposteste echipajul. compartimentele pentru accesorii.lungimea (m) .spumogen praf (kg) . Puntea fata are rolul de a asigura transmiterea momentului motor la rotile motrice ale puntii fata a autosasiului. cutia de viteze.2156 HMN este un motor Diesel in patru timpi. Sistemul de amorsare este astfel conceput incat depresiunea ce trebuie realizata in pompa centrifuga sa se faca prin doua modalitati: cu ejectorul de gaze prevazut cu ajutaj prin care sunt dirijate gazele arse din toba de esapament sau cu pompa de vid cu palete mobile. Puntile spate au rolul de a transmite momentul motor la rotile din spate ale autosasiului asigurand preluarea sarcinii din aceasta parte a masinii si conditia de franare a autovehiculului. Cabina Roman se prezinta in doua variante si anume: cabina medie folosita la ASpJGA si cabina mare folosita pe APCA si AScM.orizontal .5 motorina 25 .apa (kg) .

are o capacitate de cca 800 l si este prevazut cu spargatoare de valuri si sifon pentru aerisire. prin gurile de refulare. in dreapta-spate. cat si prin conducta din cazanul propriu. B.100 21500 cca 100000 9000 800 100 200 80 .consum de carburanti la 100 km (l): . cu tuburi de aspiratie.600 2. substantelor stingatoare si accesoriilor fiind in masura sa asigure: . Instalatia pentru amestec cu detergent se compune in principal dintr-un dispozitiv de dozare.Rezervorul de apa reprezinta o constructie sudata. refuland-o prin duze cu orificii radiale.latime (m) . avand o capacitate maxima de umplere de 7500 litri. Instalatia de racire suplimentara si protectie este o ramificatie din conducte de refulare dreapta a pompei centrifuge care intra in partea inferioara a radiatorului. In rezervor se gasesc doua randuri de spargatoare de valuri demontabile asezate in cruce.5 Descriere Principalele parti componente ale autopompei de alimentare cu apa R 12215 DFA sunt: autosasiul.rezervorul de apa (l) . Instalatia de vid este astfel conceputa incat depresiunea ce trebuie realizata de pompa centrifuga se face in doua feluri: cu ejectorul de gaze sau cu pompe de vid cu palete. Antrenarea pompei se face printr-o transmisie mixta (cardan si curele trapezoidale) de la priza de putere. precum si pe acoperis. Autopompa cisterna de alimentare cu apa pastreaza cabina originala dubla. printr-un sistem de ajutateje convergente-divergente. obtinut prin dirijarea gazelor arse. . care este prevazuta cu un robinet manual cu clapeta.viteza maxima (km/h) . In compartimentul instalatiilor se gaseste rezervorul de spumant de 800 l si o pompa de debit mare. . manere de sustinere pentru urcare. amplasant pe cazanul pentru apa. La partea superioara rezervorul este prevazut cu o gura de vizitare cu capac etans si conducta de preaplin. Rezervorul este prevazut cu o instalatie pneumatica de balbotare.rezervorul de spumogen lichid (l) . Pentru alimentarea dintr-o sursa cu presiune. interiorul sau fiind protejat anticorosiv.producerea si refularea spumei aeromecanice prin linii de furtun echipate cu tevi portative generatoare de spuma asigurand un debit de 30 mc/min (6 tevi de 500 l/min). montata in a doua jumatate a caroseriei. rabatabila cu 3 + 1 locuri si 2 usi laterale.500 3. 130 Ausasiul este de tip Roman 12215 DFA cu suspensia spate intarita echipat cu motor diesel.rezervorul de motorina (l) Performante: . la partea superioara este amplasata o gura cu capac rabatabil. precum si locasuri amenajate pentru fixarea accesoriilor.cuplarea si decuplarea ejectorului. care dirijeaza apa la cele sase roti. iar in continuarea acestui compartiment.cuplarea si decuplarea pompei. cu scari adecvate. ca si la celelalte autospeciale pe sasiu R 12215 DFA.lungime cu carucior port-furtun (m) . Amorsarea pompei centrifuge cu ajutorul jetului de gaze se realizeaza utilizand fenomenul de ejectie. caroseria si instalatiilor specifice. Viteza mare de iesire a gazelor prin ejector creeaza o depresiune in instalatie. La interior rezervorul este strabatut de o ramificatie a tevii de esapare a gazelor arse de la motor pentru incalzirea apei in timpul iernii. In dreapta-spate este prevazut cu o conducta de robinet si racord tip A pentru umplere din surse cu presiune. o flexibilitate sporita. Pentru vizitare.iarna 44. 8.rezervorul de detergent (l) . Rezervorul pentru spumant lichid. Pentru protejarea cauciucurilor si a pneurilor este prevazuta o alta ramificatie cu robinet din aceeasi conducta de racire suplimentara.5 . pe o ramificatie a conductei de refulare a apei.refularea apei (apei imbunatatite) absorbita din cazanul propriu sau de la surse naturale pe linii de furtun echipate cu tevi de mana. racordata la toba de esapament. Rezervorul pentru apa prezinta o constructie sudata. in dreapta caruia se gaseste si teava de preaplin.vara 40. Diminuarea efectelor actiunii mecanice a apei se realizeaza prin spargatoare de valuri. sub rezervor se afla un cot cu robinet manual terminat cu un racord fix tip A. montata in a doua jumatate a caroseriei.masa totala (kg) .inaltime totala (m) Greutati: . Fig. . tip D 2156 HMN 8.alimentarea cu apa a altor autospeciale prin linii de furtun tip A sau B. . un amestecator si un rezervor fixat pe cazanul pentru apa. Pregeneratorul instalatiei de producere a spumei se afla amplasat sub rezervorul de lichid. Amorsarea cu pompa de vid cu palete se bazeaza pe principiul clasic. 130) este destinata transportului la locul interventiilor a personalului. Autopompa cisterna de alimentare cu apa Autopompa cisterna de alimentare cu apa Roman 12215 DFA (fig. Caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: .cuplarea si decuplarea pompei de vid. Compartimentul instalatiilor. Pompa centrifuga poate aspira apa atat prin cele patru guri laterale tip A. Instalatia de comanda electropneumatica este asemanatoare cu cea de la ATI si realizeaza urmatoarele operatii: . Circulatia pe acoperis se face pe podeste din tabla striata iar accesul se asigura prin doua scari montate in spatele rezervorului pentru apa. Conductele servesc pentru absorbtia apei in pompa centrifuga si refularea acesteia sau a solutiilor pentru stingerea sub presiune. Fixarea pe sasiul suplimentar este realizata prin sudura. Cuplarea si decuplarea pompei se face cu un intrerupator electric de la bordul de comanda.masa proprie (kg) Capacitati: . cunoscut si utilizat la toate masinile de pompieri fabricate in tara. fixat elastic in trei puncte pe sasiu permite. El este prevazut pe ambele parti cu cate doua usi duble. In interior este instalata si conducta de incalzire a apei pe timp de iarna. rezervorul de apa.

autospeciala poate lucra si din mers. un rezervor cu o capacitate de 1400 l in care se pastreaza pulberea stingatoare (cca 1250 kg). care asigura actionarea tunului si a suportilot basculanti.sistemul de franare are numai trei rezervoare pentru aer comprimat. o supapa de siguranta pentru rezervor. invelisul din tabla de otel. sub nivelul sasiului si podeaua din tabla acoperita cu covor de cauciuc. patru supape de sens unic pentru azot. un manometru de joasa presiune.4 kg/s . Compartimentul personalului se compune din urmatoarele subansambluri principale: scheletul din tevi patrate de otel asamblate prin sudura. cu refularea aerului cald spre interiorul acestui compartiment. fata de autosasiul R.arcurile pentru suspensia din spate sunt intarite.debitul pe tevile manuale 4 x 5.860 2.lungime (m) .360º Performante: . un manometru. patru furtunuri de inalta presiune. Autospeciala are o mare capacitate de acces in teren si poate transporta o insemnata cantitate de substanta stingatoare si accesorii.la 100 km iarna 44 .latime (m) .i. 12215 DFA) Autospeciala de stins incendii cu pulberi (fig. Pentru manevrarea robinetelor si agregatelor ce concura la refularea pulberii stingatoare s-au prevazut comenzi electropneumatice. – R. dispuse (cate unul pe fiecare parte laterala) in spate.la 100 km vara 40 .rotirea tunului orizontal .accesorii (kg) Capacitati: .cantitatea de azot imbuteliat (l) . Circuitul de inalta presiune este realizat din urmatoarele elemente: patru butelii a 40 l fiecare intr-un suport basculant. Sub compartimentul instalatiilor (in partea dreapta) a fost montata o aeroterma de tip Simon. compartimentul instalatiilor. capota motorului. patru usi duble normale. Din punct de vedere constructiv un modul se compune din doua circuite: un circuit pentru azot de inalta presiune si un circuit pentru praf si azot de joasa presiune. . folosind numai pulberi stingatoare. un colector pentru azotul de inalta presiune.500 3. o conducta de alimentare cu praf a colectorului. 20025 12800 4 x 1250 = 5000 800 1400 (16 + 1) x 40 = 680 220 8. Compartimentul instalatiilor este amplasat in continuarea compartimentului personalului si formeaza impreuna cu acesta un ansamblu stilistic unitar.s. cat si o parte a accesoriilor p. . scheletul din teava patrata de otel.masa totala completa echipata (kg) .inaltime (m) Greutati: . Pulberea se refuleaza fie pe un tun cu doua tevi. cate doua de fiecare parte.masa proprie (kg) . camera de inalta presiune a reductorului de mare debit pentru azot. din dotare.viteza maxima de deplasare (kg/h) .instalatia de stins cu praf si azot formata din patru module de lucru care pot functiona succesiv sau simultan.la ora de functionare pe loc: 6 Descriere Autospeciala de stins incendii cu praf si azot se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul R. o conducta exterioara cu trei ramificatii demontabile. Compartimentul personalului este o cabina cu post de conducere avansat.a fost echipat cu o priza de putere.4 kg/s .rotirea tunului vertical . Circuitul de joasa presiune are urmatoarele parti componente: camera de joasa presiune a reductorului de mare presiune a reductorului de mare debit pentru azot. patru usi. amplasat in compartimentul instalatiilor pe rezervorul pentru spumogen. 130) este destinata interventiilor pentru stingerea incendiilor de mari proportii. care maresc operativitatea autospecialei. in loc de patru. fie pe linii de furtun tip C terminate cu tevi de refulare. precum si aparatele de masura si control au fost grupate pe tabloul de comanda.debitul total (autoprotectia) 55 kg/s . din cabina.220 . un robinet cu cep manual.1 = 20. . Se compune din urmatoarele subansambluri: sasiul auxiliar. doua capace mari deasupra rezervorului 1 si 3. Intrucat functionarea instalatiei speciale nu este conditionata de functionarea motorului.rezervor de combustibil (l) Caracteristici functionale ale instalatiei speciale .rezervor pentru pulberi (l) .12215 DFA modificat. Constructia si dotarea masinii permit interventia eficienta atat de la distanta cat si din apropierea focarului.7 = 15. invelisul exterior din tabla de otel sudata.debitul pe tevile tunului 2 x 7. cu 6 locuri ingloband aparatura de comanda si control.12215 DFA original. Instalatiile speciale sunt compune din: . o conducta de alimentare a tevii de refulare.P. cinci dispersoare de azot.10º + 80º .bataia tunului cu praf orizontal (m) 50 . geamuri securizate.Toate comenzile automate. instalatiile speciale. a suferit urmatoarele modificari: .bataia tevilor manuale de refulare (m) 25 . podeaua din otel acoperita cu covor de cauciuc.pulbere stingatoare (kg) .viteza medie economica (km/h) .consum mediu de carburanti (l): 80 40 .Sp. C. pentru antrenarea pompei de ulei. invelisul interior din placi fibrolemnoase.cabina originala a fost inlocuita cu o cabina speciala. Autospeciala de stins incendii cu pulberi Roman 12215 DFA (A. doua componente pentru accesorii. Autosasiul acestei masini. precum si 5 servanti. Principalele caracteristici tehnico-tactice si performante ale autospeciale sunt: Dimensiuni: .

vara 39. Ansamblul placilor de siguranta fuzibile cuprinde: placa de sigurante stanga pentru prizele din stanga si. ampermetre si voltmetre. gazelor si pentru iluminat Roman 12215 DFA (fig. din care doua au geamuri culisabile. 6 plafoniere. fixate elastic pe sasiu.fara sarcina 6. gaze si apa in aria de interventie. placa de sigurante dreapta pentru prizele din dreapta. . Pentru manevrarea agregatelor mari sau ridicarea greutatilor. . autospeciala asigura transportul a 10 persoane si al unei cantitati foarte mari de accesorii. pupitrul de comanda-distributie si consumatorii de energie electrica. cu palan manual.instalatia pentru purjarea (curatirea) conductelor din circuitele de rezerva a pulberii stingatoare. Compartimentul instalatiilor este.iluminarea zonelor de actiune pe timpul noptii. de asemenea. in timpul degajarilor. sigurantele fuzibile principale pentru protejarea circuitelor trifazate. autospeciala a fost prevazuta cu un brat de macara rotativ. urmatoarele elemente specifice: instalatia de avertizare acustica.iarna 43.viteza medie economica (km/h) . . redresorul de excitatie.acordarea primului ajutor persoanelor intoxicate cu fum sau gaze toxice.executarea unor lucrari de degajare si demolare.) Autospeciale pentru evacuarea fumului. permit un acces corespunzator servantilor. opt plafoniere suplimentare. fiind completata cu: doua lampi de avertizare.masa proprie (kg) . doua distribuitoare.intreruperea alimentarii cu energie electrica.identificarea gazelor toxice din incaperi. 5 semnalizatoare pentru deschiderea usilor. In afara de acestea se mai deosebesc: ansamblul prizelor de distributie si ansamblul transformatoarelor de separatie. de taiere a betoanelor si perforare a planseelor si peretilor. D. respectiv.0 . si semnalizatoare luminoase pentru pozitionarea usilor deschise. fixat pe rama sasiului si antrenat prin intermediul unei prize de putere. Fig. un proiector p. canale.180 15600 11300 4300 80 40 . conducte metalice si flexibile de inalta presiune si un manometru.. Astfel.Sp. instalatia electrica de forta (generatorul de curent si tabloul de control si distribuitorul). o priza pentru alimentarea statiei de receptie-emisie si o instalatie pentru producerea unui magnetism remanent la generatorul sincron in momentul pornirii. Cele patru usi. prezentand o linie moderna si o tinuta de drum adecvata terenului accidentat. .latime (m) . in vederea punerii in functiune a instalatiei de stins cu praf si azot. 131 La randul sau. patru cilindri hidraulici de forta. 131) pe baza echipamentelor si dotarilor de care dispune se poate indeplini urmatoarele misiuni: . gazelor si pentru iluminat Roman 12215 DFA (A. Construita din doua compartimente distincte.860 2. vom insista in cele ce urmeaza pe instalatiile speciale. 8.consum la ora de functionare (l): .i. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt: Dimensiuni: .in sarcina maxima 14. Tabloul de distributie are urmatoarea componenta: ansamblul placii releelor cu aparate dispus in partea superioara contactorul de 40 A pentru cuplarea convertizorului de sudura.consum de combustibil la 100 km (l): . pompa de ulei. Pupitrul de comanda-distributie se compune din tabloul de comanda si tabloul de distributie.I. transformatorul de stabilizare a tensiunii. . de asemenea. doua clacsoane cu tonuri alternative. instalatia electrica de forta este formata din urmatoarele parti componente: generatorul sincron de curent alternativ trifazat.s.masa totala (kg) . subsoluri si zone afectate.evacuarea apei infiltrate in subsoluri tehnologice si alimentarea cu apa a masinilor din bazine subterane greu accesibile. cu aceeasi linie ca si compartimentul personalului avand cate o usa de acces laterala si doua in spate. doua faruri pentru ceata. Instalatia electrica de 24 V corespunde in mare masura cu instalatia de servire pentru sasiul de baza. . motorul hidraulic pentru rotirea in plan orizontal a tunului. Generatorul sincron de curent trifazat de 38 kVA alimenteaza cu energie electrica instalatia de forta din dotarea autospecialei. reostatul de excitatie cu intrerupatorul de ajustare a tensiunii generatorului in limitele 380 – 400 V. cu distribuitor hidraulic cu supapa de suprapresiune. fiind amplasat in compartimentul instalatiilor. un proiector p.0 .0 Descriere Intrucat autosasiul si caroseria acestui tip de autospeciala nu prezinta particularitati deosebite.transportul la locul interventiei al servantilor si al echipamentelor specifice. Compartimentul personalului reprezinta o cabina speciala cu post de conducere avansat. cilindrul de forta pentru miscarea in plan vertical a tunului. tabloul de comanda se compune din: reactorul de autoexcitatie.instalatia electrica a autovehiculului care cuprinde pe langa instalatia autosasiului.instalatia hidraulica are rolul de a actiona de la distanta tunul pentru praf si ridicarea mecanizata a suportilor basculanti cu butelii de azot compunandu-se din: rezervorul pentru ulei. o constructie robusta.F.instalatia de comanda electromagnetica si pneumatica serveste pentru actionarea robinetelor cu clapeta si darea unor comenzi de la distanta (din cabina). Compartimentul instalatiilor mari cuprinde.inaltime (m) Greutati: . evacuarea rapida a gazelor si fumului. precum si trei cusete laterale care adapostesc o mare parte a accesoriilor si agregatelor mari.s. . fixate in suporti si rastele.. Autospeciala pentru evacuarea fumului.viteza maxima (km/h) .lungime (m) .500 3.5 . . comutatorul cu came cu revenire pentru magnetizarea generatorului cu lampa de control-magnetizare si ansamblul releului maximal de tensiune.i. doua girofaruri.G. .greutatea accesoriilor si servantilor (kg) Performante: .

000 litri care este sectionat printr-un perete interior.S.debitul maxim al tunului de apa (l/min) .L. dintre care doua punti motrice avand posibilitatea de blocare tranversala si longitudinala a diferentialelor. formand doua compartimente: unul de 6. precum si lucrul cu spuma absorbind spumant direct din butoaie. prin cazan trec conducte ce vehiculeaza aer cald furnizat de o aeroterma SIMON. deoarece vehicularea lichidului spumant se executa de catre o pompa autoabsorbanta. in compartimentul de la spatele masinii si pe acoperis. Cabina mare de tip Roman care intra in componenta acestui autosasiu s-a adaptat numarului de persoane si aparatajului necesar deservirii autospecialei avand capacitatea de 6 locuri. iar dozarea se realizeaza prin intermediul unui robinet cu clapeta.000 litri pentru spuma si altul de 4. 132) face parte din grupa autospecialelor de lucru cu apa si spuma. in productia de lacuri si vopsele. Autospeciala pentru stins incendii cu spuma pe autosasiu 19215 DF.debitul maxim de spuma (mc/min) . 132 Descriere Autospecialele de stins incendii cu spuma R.compartimentul accesoriilor. 19256) Autospeciala pentru stins incendii cu spuma (fig.s.instalatia suplimentara de incalzire.i.Alte autospeciale A. cazanul. Instalatia pentru producerea spumei este diferita de cea a celorlalte masini de stins incendii. alimentarea cazanului altor autospeciale din butoaie sau din cazanul propriu. Autospeciala este realizata prin echiparea si carosarea unor autosasiuri Roman 19215 DF sau 19256 DF.400/3450 25340 800 450 93 (84) 26º 19. La suspensia spate s-a ales varianta joasa. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt: Dimensiuni: . Fig. fiind utilizata pentru stingerea incendiilor indeosebi in industria chimica si petrochimica. instalatia hidraulica pentru manevrarea tunului.inaltime incarcat/descarcat (m) Greutati: .compartimentul personalului.Sp. 19256 DF (A. montata in instalatia autospecialei pe suporti prevazuti pe sasiul masinii si antrenata printr-un arbore cardanic de la priza de putere. pompa autoabsorbanta pentru lichid spumant.bataia maxima a jetului de apa (m) . cu 6 cilindri in linie de 215 CP (tip D 2156 MTN de 256 CP). o conducta pentru alimentarea tunului si o conducta pentru alimentarea cazanului cu apa.4 5000 30 80 60 360º + 60º . Instalatia speciala cuprinde pompa centrifuga pentru apa. . Sasiul rigidizat si intarit cu lonjeroane suplimentare prin intermediul a sase tampoane elastice poarta suprastructura autospecialei fixata pe acesta prin 20 suporti elastici. . Pompa centrifuga este cea clasica ce echipeaza toate autospecialele de stins incendii cu apa si spuma construite pe sasiu Roman 10215 si 12215. cu trei punti.rotirea in plan orizontal . necesare pentru interventia la incendii sunt fixate in rafturi si rastele speciale amenajate in trei locuri si anume: in compartimentul instalatiilor.greutatea autosasiului (kg) Performante: .diametrul minim de viraj (l/min) .220 2. Aspiratia pompei este bilaterala (cate doua intrari tip A de fiecare parte a masinii) in vederea racordarii lesnicioase la sursa de apa cea mai apropiata.000 litri pentru apa.viteza maxima (km/h) .bataia maxima a jetului de spuma (m) .autosasiul. . Refularea pompei centrifuge este controlata de un robinet cu clapeta.rampa maxima . . . Cazanul masinii este o constructie sudata din otel inoxidabil cu capacitate totala de 10.instalatiile de autoprotectie. instalatia conductelor.15º Motorul autospecialei este tip D.latime (m) . Sistemul de conducte asigura transportul lichidului pompei de la intrarea in instalatie la iesirea din instalatie.instalatiile de stins incendii cu apa si spuma.compartimentul instalatiilor. .greutate totala (kg) . dupa care se ramifica patru conducte: doua pentru refularile laterale (cate trei iesiri tip B).lungime (m) . tunul de apa si spuma.2156 HMN8 diesel in 4 timpi. pentru o mai buna stabilitate a autovehiculului.greutatea utilajelor si accesoriilor (kg) . precum si la combaterea incendiilor de mari proportii. aeroporturi. Pentru prevenirea inghetului substantelor de stingere.19215 sau 19256 au in compunerea lor urmatoarele compartimente si instalatii: . 19215. Cu ajutorul pompei autoabsorbante pentru spumant se poate realiza alimentarea cazanului propriu din butoaie. racit cu apa. Accesorii p.500 3. Amorsarea pompei (in cazul alimentarii de la o sursa de apa fara presiune) se face cu ejectorul de gaze esapate ori cu pompa de vid cu palete mobile. de mare capacitate.rotirea in plan vertical 9. .

componentele sale principale fiind: .vertical – 15 + 60º Fig. comanda amplificatorului cu dispozitiv de alarmare (ADA02). Obturarea tevilor de apa si spuma se realizeaza prin doi robineti actionati electromagnetic din compartimenul instalatiilor. . Din componenta tunului. Este formata dintr-o aeroterma tip SIMON care produce si refuleaza aer cald.echipamentul de amorsare a pompei centrifuge (cu doua posibilitati independente de realizat depresiune in sistemul de aspiratie fie printr-o pompa de vid cu rotor cu palete. deasupra compartimentului accesoriilor.rezervorul pentru spumant lichid cu capacitate de 2000 l. organul de baza pentru refularea apei si spumei la distante mari.rezervorul de apa (kg) . . protejat prin vopsire.s. in cabina se afla: robinetul comanda dublu ambreiaj. precum si aparate de control – vacuummetru. 133) este destinat transportului servantilor. montat pe conducta de esapament). Cabina este de tip Roman cu 6 locuri. dispozitivele de comanda ale instalatiei specifice de stins incendii.cu spuma . B. fiind echipata cu aparatajul si instalatiile de comanda si control necesare conducerii autovehiculului. Instalatia speciala de stins incendii cu apa si spuma asigura refularea apei si. Actionarea tunului se realizeaza mecanizat (hidraulic si pneumatic) sau manual.250 26850 13580 9831 cca 10000 cca 2000 cca 220 85 5000 30 80 60 .i.conductele si armaturile construite intr-o retea ce permite realizarea circuitelor prevazute in schema tehnologica a instalatiei speciale. protejat la interior contra coroziunii prin cauciucare. actionare tun. Acestea asigura manuirea si controlul functioarii instalatiilor speciale de stins incendii cu apa si spuma permitand urmatoarele operatii: pornirea-oprirea motorului. instalatia de incalzire.100/3. Are o constructie completa care permite dirijarea apei si spumei in plan orizontal si vertical prin intermediul tevilor de lucru cu apa sau spuma si a unor mecanisme de rotire si basculare. comanda lampa girofar. precum si majoritatea elementelor componente ale acestora.masa proprie (kg) . fiind prevazut cu rafturi si locasuri pentru amplasarea accesoriilor p.Autospeciala se compune din autosasiu tip Roman 19256 DF.debit maxim de apa (l/min) .Refularea de la distanta a substantelor de stingere (apa. Aparatele pentru masura. Echipamentul electric include instalatia electrica a autosasiului si consumatorii specifici acestei masini: doua lampi cu lumina rosie intermitenta (girofar) si amplificator de voce cu dispozitiv de alarmare tip ADA-02. . Actionarea tunului se face din cabina. ejector gaze arse.rezervor combustibil (l) Performante: . Compartimentul instalatiilor si accesoriilor este dispus in partea anterioara a caroseriei.rezervorul pentru apa cu capacitatea de 10.pompa autoabsorbanta pentru vehicularea spumantului. Teava de spuma este prevazuta cu un dispozitiv de producere a unui covor de spuma actionat manual. In afara comenzilor obisnuite. Pe traseul acestora doua sunt amplasate 10 duze care permit formarea unei perdele de apa cu rol de racire a caroseriei. masura si control necesare functionarii normale a instalatiei speciale de stingere.echipamentul de autoprotectie ce asigura protectia autospecialei impotriva radiatiilor calorice degajate de incendii pe timpul interventiilor. Instalatia de incalzire este destinata asigurarii unui nivel optim al temperaturii in compartimentul instalatiilor si accesoriilor. de pe acoperisul masinii. Tabloul de comanda si control este amplasat in compartimentul instalatiilor si cuprinde toate aparatele si dispozitivele de comanda. prevenind totodata inghetarea apei si spumantului in componentele instalatiei speciale de stingere. Autosasiul este echipat cu 3 punti din care doua motrice pe spate.debit maxim de spuma (mc/min) . din dotare.bataia maxima a tunului (m) – cu apa . executat din tabla de otel. In compartimenul instalatiilor sunt dispuse urmatoarele comenzi: pornit-oprit motor.robinetul de dozare a spumantului in apa. Autotunul de stins incendii cu apa si spuma pe sasiu ROMAN 19256 DF (ATI 19256 DF) Autotunul de stins incendii cu apa si spuma 19256 DF (fig.viteza maxima (km/h) .rezervorul de spumant (kg) . comanda 9. control nivele apa si spumant. Dispozitivul de comanda si aparatele de masura si control sunt dispuse in compartimentul instalatiilor si accesoriilor. iluminat compartiment instalatii. echipamentul electric. spuma) catre focarul incendiului se face cu ajutorul unui tun montat pe acoperisul masinii. angrenare pompe. Sasiul este format din lonjeroane din otel si traverse imbinate prin suruburi. ca parti importante fac parte: tevile pentru apa si spuma. avand urmatoarele caracteristici tehnico-tactice: Dimensiuni: . Tot aici sunt montate aparatele de masura si control. fie printr-un ejector de gaze. a spumei aeromecanice. compartimentul instalatiilor si accesoriilor.pompa centrifuga pentru refularea apei si a solutiei spumante.500 3. avand posibilitatea de blocare transversala si longitudinala a diferentialelor. respectiv. acceleratie motor. control si comanda ale instalatiei speciale de stins incendii sunt amplasate in cabina si compartimentul instalatiilor.inaltime incarcat-descarcat (m) Greutati: .latime (m) . 133 Descriere . ambreiaj.masa totala (kg) .lungime (m) . hidraulic prin doua distribuitoare.080 2. manometru presiune apa. . Masina face din categoria autospecialelor de mare capacitate. accesoriilor stingatoare la locul interventiilor putand actiona cu apa si spuma.tunul pentru apa si spuma.000 l executat din tabla de hotel. . . mecanismul de rotire melc-roata si cilindrul de ridicare-coborare. Se compune dintr-o conducta care porneste din refularea pompei centrifuge si se ramifica in doua ramuri pe acoperisul masinii. Instalatia de autoprotectie este conceputa pentru a asigura apropierea cat mai mult de incendiu si racirea autospecialei cu o perdea de apa. . dispozitivele de comanda si aparatele de masura si control. manometru presiune ulei. Instalatia electrica mai cuprinde un post de comanda mobil care permite telecomanda tunului prin cablu electric de la maximum 20 m distanta. . instalatia speciala de stins incendii cu apa si spuma. toate montate pe cabina.masa autosasiului (kg) . Instalatia de incalzire suplimentara asigura incalzirea compartimentului instalatiilor si cazanului prin montarea unei aeroterme de la care pornesc patru conducte (doua dus si doua intors). comanda proiectorului si comanda agregatului de incalzire SIMON.rotirea tunului – orizontal 360º .

viteza medie economica (km/h) . In partea din fata a caroseriei s-a amenajat un compartiment pentru persoane.accesorii p. puntile fata si spate cu reductoare laterale (la roti). destinata lucrului pe loc sau din miscare. Pentru a facilita demontarea cutiei de viteze podeaua compartimentului personalului este demontabila.sistemul de suspensie (arcurile) a fost intarit pentru a corespunde regimului de exploatare permanenta cu incarcatura maxima admisa. In interiorul acestui compartiment se afla rezervoarele pentru apa. frana de serviciu pneumohidraulica in fata si pneumatica in spate. un stut cu robinet sudat pe colectorul spumant. 10215 F sau R. Constructia si dotarea autopompei cisterna asigura interventia eficienta atat din apropierea focarului cat si de la distanta.masa totala (kg) . la care s-au adus urmatoarele modificari si completari: . Fiind realizata pe autosasiu ROMAN. Compartimentul accesoriilor. amortizoare telescopice numai in fata si tampoane de cauciuc cu amortizare progresiva. transmisia cardanica de tip tubular. atat independent cat si in dispozitive complexe.i. .apa (kg) . doua conducte de aspiratie terminate fiecare cu doua guri de alimentare tip A.a fost echipat cu o priza de putere mecanica pentru antrenarea pompei centrifuge si una pentru antrenarea pompei de ulei hidraulic. a pompei de vid. . doua lampi electrice de iluminat. frana de stationare actionata mecanic cu arc compresor numai pe rotile din spate si frana de motor. conducta de alimentare a pompei centrifuge cu apa din rezervorul masinii.500 2. un ejector robinet. reglarea debitelor de apa si spuma. 134) este o autospeciala de stins incendii cu apa si spuma aeromecanica de categorie grea. amestecatoarele de spumant si detergent. 10215 FA. Autosasiul este din cele folosite pentru autocamioanele R. rezervorul pentru apa. una functionand pe principiul ejectiei aerului din pompa centrifuga. cuprinde toate elementele instalatiei de lucru cu apa si in plus. cutia de viteze cu 6 trepte de mers inainte si una de mers inapoi. pompa centrifuga si instalatiile speciale pentru lucru cu apa si spuma. doua conducte de trecere a spumantului din rezervoare spre amestecator. cutia de distributie cu doua trepte si si diferential interaxial blocabil. suport pentru roata de rezerva si amenajarile necesare pentru ampasarea si fixarea accesoriilor p.latime (m) . un amestecator de spumant in apa.s. . C. comanda refularii apei si spumei pe tevile tunului. este prevazut cu doua usi blocate fara geamuri. prin intermediul unui ejector amplasat pe conducte de evacuare a gazelor de esapament si alta fiind o pompa de vid si pompa centrifuga se realizeaza prin conducte independente.500 3.instalatia de aditivare (imbunatatire) a apei ce consta dintr-un rezervor de detergent. cuplarea-decuplarea ejectorului de gaze.s. reglarea dozarii solutiei de spumant in apa.10215 si R. si instalatii speciale. patru geamuri. 2156 HMN 8.i.inaltime maxima (m) Greutati: . Caroseria are o constructie unitata. Masina a fost conceputa si s-a executat in doua variante de sasiu R. . . o conducta cu robinet dozator cu cinci pozitii.viteza maxima (km/h) . o conducta de refulare din care se ramifica toate celelalte conducte de refulare a apei spre tun.500 16.s. autospeciala are capacitatea marita de acces in teren si poate transporta cantitati insemnate de substante stingatoare si accesorii p.i.. cuplarea-decuplarea prizelor de putere. Instalatiile speciale sunt amplasate in partea din spate a autopompei cisterna cu tun si constau din: .masa proprie (kg) .debitul maxim de spuma (mc/min) .800 cca 8500 cca 950 cca 100 cca 400 500 30 80 60 40 86 40 40 iarna 45 . 10215 FA (cu punte motoare in fata). Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: . controlul nivelului in rezervoare si comanda instalatiei de autoprotectie. 8.bataia maxima a tunului cu spuma (m) pe orizontala 60 pe verticala . actionarea tunului cu apa si spuma. a pompei de spumant. 10215 (fig.doua instalatii de amorsare a pompei centrifuge. rezervor. ambreiajul monodisc uscat cu comanda hidraulica.400 10.acceleratiei motorului. suspensia intarita compusa din arcuri cu foi semieliptice in fata si spate.norma de consum carburant la 100 km (l) vara Fig. precum si 8 servanti. sistemul de directie cu servomecanism hidraulic.s.i. impreuna cu alte autospeciale din aceeasi familie sau cu cele care folosesc substante stingatoare de natura diferita ori compatibile in procesul de stingere. (kg) Performante: .instalatia de stingere cu spuma. o trapa de aerisire pe acoperis si o bara pentru sustinere pentru servanti. 10215 FA. Autopompa cisterna cu tun ROMAN 10215 F si ROMAN 10215 FA (APCT R. controlul presiunii (depresiunii) in instalatie. 134 Descriere Autospeciala se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul R.instalatia electrica a autosasiului s-a completat cu aparatura si accesoriile specifice si adaptat la constructia de ansamblu a autospecialei.cabina autopompei cisterna cu tun a fost adaptata la exterior si interior pentru montarea unor consumatori electrici suplimentari si a unor dispozitive specifice de comanda.instalatia de lucru cu apa compusa din: pompa centrifuga tip PSI 50/8. cu compartimente pentru personal. prevazute cu cate un robinet de izolare. accesorii p. echipamentul electric.lungime (m) . spumant si detergent. 10215 F (cu punte simpla fata) si R. Compartimentul instalatiilor cuprinde restul caroseriei si este prevazut cu doua usi batante laterale si un capac rabatabil in spate. doua rezervoare pentru spumant lichid.debitul de apa al pompei centrifuge (l/min) . un colector de spumant si o conducta de legatura cu amestecatorul.spumant lichid (kg) . urmatoarele subansamble principale: motorul tip D. sistemul de rulare pe anvelope montate pe jante si instalatia electrica cu tensiunea nominala de 24 V.bataia maxima a tunului de apa (m) pe orizontala pe verticala . patru scaune rabatabile. comanda pompei de ulei. amplasat imediat dupa compartimentul personalului. prevazut cu cate o usa laterala. caroseria. . Autosasiurile folosite au in compunere in general. 10215 sau R. o conducta de legatura intre ejector si aspiratia pompei. instalatiile speciale.10215 FA) Autopompa cisterna cu tun R. o conducta de legatura intre amestecator si aspiratia pompei centrifuge. gurile de refulare si manometru.detergent lichid (kg) . comanda pompei de apa.

tabloul de comanda si control este amplasat in compartimentul instalatiilor speciale. . intr-un loc usor accesibil conducatorului auto care manevreaza autospeciala.tunul pentru apa si spuma este actionat hidraulic si amplasat deasupra compartimentului instalatiilor.instalatiile de actionare si comanda cuprind: instalatia hidraulica pentru actionarea tunului. instalatia electropneumatica de actionare a robinetelor de la tevile tunului. In acest tablou sunt centralizate comenzile electrice si electropneumatice. La teava pentru apa se pot monta patru tipuri de ajutaje. instalatia hidraulica pentru actionarea ambreiajului masinii din compartimentul instalatiilor speciale. . pe baza fenomenului de ejectie care se manifesta in zona ajutajului de refulare. precum si aparatele de masura si control aferente instalatiilor speciale. . in partea din spate.instalatia electrica cuprinde patru sisteme si anume: sistemul de pornire a motorului si de incarcare a bateriilor. Teava pentru spuma este generatorul propriu-zis de spuma.. sistemul de iluminare. . acesta asigurand introducerea aerului in solutia spumanta. sistemul de semnalizare si sistemul de avertizare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful