MANUAL pentru cunoasterea accesoriilor, utilajelor si autospecialelor de stingere a incendiilor Editura Ministerului de Interne 1992 CUPRINS Capitolul I ACCESORII

PENTRU LUCRUL CU APA Furtunul de refulare pag. 4 Tubul de cauciuc pentru aspiratie pag. 4 Tevi de refulare pag. 5 Hidrantii portativi pag. 7 Distribuitoarele pag. 9 Colectorul pag. 10 Sorbul pentru tuburile de aspiratie Ejectorul pentru ape mici pag. 11 Racorduri pag. 12 Reductiile de racorduri pag. 13 Ajutajul pulverizator pag. 13 CAPITOLUL II ACCESORII PENTRU PRODUCEREA SPUMEI Amestecatorul de linie pag. 14 Tevile generatoare de spuma mecanica pag. 15 Generatorul de spuma chimica pag. 17 Dozatorul pentru spuma mecanica pag. 17 Capul deversor pag. 18 Prelungitorul tevii generatoare de spuma pag. 18 Bidonul pentru lichid spumant pag. 18 Dispozitiv de transvazare spumant pag. 18 CAPITOLUL III ACCESORII PENTRU PROTECTIE Casca pag. 19 Costumul de protectie contra apei Costumul de protectie anticalorica Masca contra fumului si gazelor pag. 21 Aparatele izolante pag. 22 Aparatul izolant cu aer comprimat Trusa cu butelii si cartuse filtrante Aparatul pentru cercetare chimica Trusa electrica pag. 30 Cizmele de cauciuc pag. 30 Cizmele de protectie cu talpi neperforabile Manusile de cauciuc pag. 31 Ochelarii pentru sudura pag. 31 pag. 19 pag. 19 pag. 20 pag. pag. 28 pag. 29 pag. 31 28 pag. 4

pag. 10

pag. 14

CAPITOLUL IV ACCESORII PENTRU SALVARE SI PRIM AJUTOR MEDICAL Centura de siguranta pag. 32 Carligul de siguranta pag. 32 Coarda si cordita de salvare pag. 32 Completul de salvare de la inaltime pag. 33 Pernele pneumatice de salvare pag. 37 Cuiul de sustinere pag. 38 Aparatul de inhalat oxigen pag. 38 Trusa sanitara pag. 40 CAPITOLUL V ACCESORII PENTRU TAIAT SI DEMOLAT Toporul-tarnacop pag. 40 Toporasul pag. 41 Ranga pag. 41 Cangea pag. 41 Lopata si cazmaua pag. 41 Furca pag. 42 Ferastraul „coada de vulpe” pag. 42 Joagarul pag. 42 Ciocanul si spitul pentru spart beton pag. 43 Motoferastraul cu lant pag. 43 Foarfecele pentru taiat cablu pag. 44 Aparatul de sudat si de taiat autogen pag. 44 Bormasina electrica portativa pag. 45 Pompa hidraulica cu dublu efect pag. 46 Distantorul electric pag. 46 Cricul pneumatic pag. 47 CAPITOLUL VI ACCESORII PENTRU ILUMINAT pag. 48 pag. 40

pag. 31

Lampa electrica cu acumulator pag. 48 Proiectorul mobil de 1000 W pag. 49 Farul pompier pag. 49 Corpul de iluminat cu faruri pag. 50 Bobina pentru cablu pag. 50 Trepiederul proiector pag. 51 Furca pentru ridicat cablurile electrice Ghearele pentru urcat pe stalpi pag. 51 CAPITOLUL VII ACCESORII DIVERSE pag. 51 Puntea de trecere peste furtun pag. 52 Cotul pentru furtun pag. 52 Fasa pentru furtun pag. 52 Cheia pentru racordare pag. 53 Geanta pentru chei si fesi pag. 53 Cheia cofret pag. 53 Aparatul pentru legat furtunuri pag. 53 Aparatul pentru spalat furtunuri pag. 54 Electroexhaustorul pag. 54 Electroventilatorul pag. 55 Cordita pentru sustinerea sorbului Cordita pentru legat furtunul pag. 56 Coarda pentru ancorat scari pag. 56 Galeata din panza pag. 56 CAPITOLUL VIII SCARI MANUALE pag. 56 Scara de imperechere pag. 56 Scara culisanta Scara de fereastra pag. 57 Scara baston pag. 57

pag. 51

pag. 56

pag. 57

CAPITOLUL IX MIJLOACE PENTRU TRANSMISIUNI pag. 58 Radiotelefoanele pag. 58 Unitatea de comanda prin laringofon pag. 67 Incarcatoare pentru bateriile de acumulatori ale radiotelefoanelor pag. 68 Baterii de acumulatori pag. 70 Amplificatori cu dispozitiv de alarmare tip ADA – 02 pag. 70 Megafonul de 4 W pag. 70 Dispeceratul pag. 71 Centrala telefonica automata de institutie P. 40 pag. 71 Centrala telefonica de campanie cu 10 numere pag. 74 Telefonul ATI – 52 pag. 75 Bobina cu cablu telefonic pag. 78 CAPITOLUL X STINGATOARE pag. 78 Stingatorul portativ cu apa pulverizata pag. 78 Stingatoare transportabile cu apa pulverizata pag. 79 Stingatoare portative cu spuma chimica pag. 80 Stingatoare portative cu pulbere pag. 83 Stingatoare transportabile cu pulbere pag. 83 Stingatorul remorcabil cu pulbere si dioxid de carbon pag. 84 Stingatoare portative cu dioxid de carbon pag. 85 Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon pag. 86 Galeata stingator pag. 87 CAPITOLUL XI UTILAJE PENTRU STINGEREA INCENDIILOR Motopompa usoara de 400 l/min. pag. 88 Motopompa de 800 l/min. pag. 89 Motopompa de 1300 l/min. (MP 73) pag. 90 Motopompa de 1500 l/min. (MP 79) pag. 92 Motopompa de stins incendii cu MPR – 1600 Hidrogeneratorul de spuma usoara Tunuri pentru stins incendii cu apa si spuma pag. 88

pag. 92 pag. 94 pag. 95

CAPITOLUL XII POMPE DE VID SI CENTRIFUGE pag. 98 Pompe de vid pag. 98 Pompe centrifuge pag. 100 Pompe din dotarea autospecialelor si utilajelor de stingere a incendiilor

pag. 101

CAPITOLUL XIII AUTOSPECIALE DE STINS INCENDII Date generale pag. 103 Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri de turisme pag. 104 Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri tip camion mijlociu pag. 107 Autospeciale de stins incendii pe autosasiul tip camion greu pag. 114 Alte autospeciale pag. 120

CAPITOLUL I ACCESORII PENTRU LUCRUL CU APA Accesoriile pentru lucrul cu apa sunt mijloace destinate vehicularii apei direct de la sursele sub presiune la locul incendiului sau prin intermediul autospecialelor si utilajelor de stingere. Din grupa accesoriilor pentru lucrul cu apa fac parte: furtunul de refulare, tubul de cauciuc pentru aspiratie, teava de refulare, hidrantul portativ, distribuitorul, colectorul, sorbul pentru tuburile de aspiratie, ejectorul pentru ape mici, racordul, reductia si ajutajul pulverizator. De la inceputul capitolului, pentru a nu crea confunzii, subliniem ca denumirea de „accesorii pentru lucrul cu apa” este generica, pornind de la domeniul cu cea mai mare utilizare a acestora, parte din ele putand fi folosite si pentru transportul emulsiilor de apa si spumanti sau al pulberilor vehiculate sub presiune. Furtunul de refulare In raport de tipul lor (A, B, C sau D), furtunurile de refulare prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 111 20 B 76 25 20 ± 0,5 1,0 ± 0,2 920 700 450 200 C 53 20 D 26 20

Diametrul (interior) Presiunea de incercare (bari) Lungimea (m) Grosimea stratului de cauciuc (mm) Masa pe ml (g) Descriere

Furtunul de refulare este fabricat din fibre textile poliesterice cu tesatura circulara (fara cusatura) cauciucata, pentru a-i asigura etanseitatea si a reduce pierderile de presiune prin frecare pe timpul trecerii apei. La ambele capete, in raport cu tipul sau, furtunul este prevazut cu racorduri de refulare. Furtunul se intrebuinteaza in bucati lungi de 20 ± 0,5 m si se foloseste sub role simple sau duble, panglici sau infasurat pe vartelnitele carucioarelor port-furtun. Fig. 1 Intretinere Dupa folosire, furtunul trebuie sa fie bine curatat prin spalare cu apa, operatie executata manual sau cu aparatul pentru spalat furtunuri. Dupa spalare, furtunul trebuie uscat in locuri special amenajate sau pe stelaje inclinate, la locuri ferite de radiatii solare ori termice. Dupa uscare, se verifica starea racordurilor si garniturilor; se repara cand este cazul, iar pentru prelungirea duratei de intrebuintare se schimba dunga la intervale de 6 luni. Tubul de cauciuc pentru aspiratie In raport de tipul lor (A, B sau D), tuburile de cauciuc pentru aspiratie prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

tevi de refulare cu robinet: . .ajutajul de baza (4). tubul de racordare. . Aderenta intre straturile de panza si cele de cauciuc se realizeaza cu ajutorul solutiei de cauciuc.ajutajele demontabile (5).Diametrul interior Lungimea (m) Masa tubului fara racorduri (kg/m) A 110 mm 2. 16 si 18 1. Fig. .fara perdea de protectie. 16 960 D 200 12 4 170 Este confectionata din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune sau. Tevi de refulare Tevile de refulare se clasifica in: .tubul maner (3) care in unele cazuri este izolat termic pentru a proteja mana servantului pe timpul temperaturilor scazute.25 Descriere Tubul de cauciuc pentru aspiratie este confectionat din straturi suprapuse de cauciuc si panza. 4) . 3). a garniturilor. B sau D. garnituri etc. prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Lungimea totala (mm) Diametrul ajutajului de baza (mm) Diametrul ajutajelor finale (mm) Masa Descriere B 430 20 12. Fig. se usuca in aer liber apoi se verifica starea racordurilor. racordandu-se la furtunurile de refulare sau alta sura de apa. 14. precum si insurubarea normala pe filet a ajutajelor demontabile. a) teava de refulare simpla (fig. . 2 Intretinere Dupa folosire. cu exceptia racordului. tubul trebuie sa fie spalat cu apa apoi uscat.5 5. in urma vulcanizarii. Dupa verificarea fiecarui tub in parte. 10. b) proba la presiune hidraulica In fiecare tub se realizeaza o presiune hidraulica de 6 bari timp de 5 minute.5 B 75 mm 2 si 1. Tubul trebuie sa nu se sparga.5 8.cu perdea de protectie. Se compune din urmatoarele parti: (fig. La tevile tip D si la unele variante tip B sau C. C sau D). sa nu prezinte infiltrari de apa sau deformari.750 C 445 20 8. Aceasta asigura refularea jetului de apa si dirijarea lui asupra focarului. proba se repeta cu toate tuburile din dotarea autospecialei racordate impreuna. anual sau cand se constata anumite deficiente. 3a). dupa care se sterg cu carpe moi. b) tevile de refulare cu robinet (fig. 3a Intretinere Dupa intrebuintare se spala cu apa curata atat in interior cat si in exterior. din material plastic. 12. intarite cu sarma sub forma de spirala.tubul de racordare (2). .5 D 25 mm 3 si 4 1. tubul se supune urmatoarelor probe: a) proba de aspiratie uscata Fiecare tub se inchide la un capat cu racord infundat.racordul fix (1). . tubul maner si ajutajul de baza formeaza o piesa comuna cu denumirea ajutaj de baza minor. 14.). La ambele capete.tevi de refulare simple. Dupa 5 minute se admite o scadere a depresiunii cu 3% cu conditia ca etanseitatea pompelor sa fi fost verificata in prealabil iar tubul sa nu se deformeze. verificat si repus in stare de functionare. In afara verificarilor curente care se fac dupa fiecare folosire (racorduri. . Fig. 3 In raport de tipul lor (B. iar la celalalt capat se racordeaza la intrarea in pompe. tubul de aspiratie este prevazut cu cate o portiune (11 – 15 cm) fara sarma care permite fixarea racordurilor A. 2 si 1.25. . Se creeaza o depresiune de 640 mm coloana de mercur.tevi pentru dispersia apei.

Intretinere Pentru intretinere se procedeaza la fel ca la tevile simple.dispersor.Tevile de refulare cu robinet se prezinta in doua variante constructive si anume cu si fara perdea de protectie. . dupa manuirea manerului robinetului se actioneaza si asupra dispozitivului de pulverizare prin rotire spre dreapta. in cazul tevilor de refulare cu robinet si perdea de protectie..racordul fix. 4. .robinetul. 4a . in plus se verifica functionarea normala a robinetului.corpul tevii . Functionare Pentru folosire se racordeaza teava la linia de furtun. confectionat din material plastic sau cauciuc vulcanizat. rezistent la coroziune si se compun din urmatoarele parti: . Prin manuirea spre stanga se realizeaza suprimarea progresiva a perdelei de protectie. B sau C. respectiv. 5). deschizandu-se orificiile de dispersie a apei. c) tevile pentru dispersia apei Tevile pentru dispersia apei (fig.racordul fix (1). a cladirilor etc. . tevile pentru dispersia apei prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: (8) 485 12 10 8 tip C 1. Fig. Cand se lucreaza cu tevile de refulare cu perdea de protectie. starea de curatenie a orificiilor si rotirea normala a dispozitivului de pulverizare.dispozitivul de pulverizare (9) la teava cu robinet si perdea de protectie. Fig. Indiferent de forma de constructie acestea servesc la formarea unei perdele de apa necesara in unele situatii pentru protectia servantilor.tubul maner (5). In raport de varianta si tipodimensiuni prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fara perdea de protectie Lungimea totala (mm) Ajutajul de baza (mm) Ajutajul intermediar (mm) Ajutajul final (mm) Marimea racordului Masa (kg) Descriere Sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compun din urmatoarele parti (fig.mansonul de izolare termica (6). la care se disting: corpul robinetului (2). asigura refularea sub forma de perdea necesara protejarii stivelor de material combustibil din depozite. se actioneaza asupra manerului inchizand sau deschizand cepul robinetului in cazul tevilor fara perdea de protectie.ajutajul de baza (7). 4 Tevile de refulare cu robinet fara perdea de protectie sunt de doua tipodimensiuni si anume de 8 si 14 mm. . in cazul incendiilor izbucnite in zone imediat invecinate cu acestea. Hidrantii portativi Hidrantii portativi se clasifica in: .2 (14) 490 18 16 14 Cu perdea de protectie 500 20 16 12 tip C 1 Debitul de apa (l/min) Marimea fantei (mm) Lungimea sectorului circular de protectie a apei (m) Inaltimea sectorului circular al apei (m) Masa (kg) Descriere B 1200 5 32 10 3 C 600 3 20 6 2 Tevile pentru dispersia apei sunt confectionate din otel inoxidabil cu racord de aluminiu. . . . 5 In raport de tip.ajutajul demontabil (8) la teava de refulare cu robinet. Intretinere Pentru intretinere se executa aceleasi operatii ca in cazul tevilor de refulare de mana simple.a): Fig. cepul (3) si manerul (4).

corpul bifurcat – in cazul hidrantilor cu cot dublu sau al celor cu robinete. 10 . la corpul bifurcat al hidrantului portativ cu robinete. in functie de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 871 16.presiunea de lucru max.flansa de etansare (4)..5 max.). Atat la corpul cotit cat si la cel bifurcat (II) se intalnesc: .2 B 803 11 max. Diferentierea se realizeaza la partea superioara a hidrantilor. Se asaza hidrantul portativ pe orificiul hidrantului subteran. Indiferent de rolul lor. din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune. iar la partea inferioara au o forma diferita (patrata. sunt confectionati.hidranti portativi cu cot dublu. . 10 bari C 789 81 Inaltimea (mm) Masa (kg) Presiunea de lucru b) hidrantii portativi cu cot dublu (fig.tija robinetului (8). mm) 1050 . B si C. . hidrantii portativi au ca anexe cheia hidrant subteran (fig. indiferent de tip. 6b .inaltimea (cu robinetul inchis. iar la partea inferioara o terminatie de forma unei chei tubulare triunghiulara.inelul opritor (1) cu garnituri de etansare. fabricati in trei tipodimensiuni: A. 6a Sunt.roata de manevrare (7). . hidrantii au ca parte comuna corpul tubular de forma cilindrica (I) la care se disting: . a) hidrantii portativi cu cot simplu (fig. partile de baza ale acestora – corpul bifurcat si corpul tubular – sunt confectionate din fonta. B si C. . . 6b) Acest tip de hidrant prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. In plus. tipodimensiunea in care au fost confectionati sau materialul de constructie.capacul robinetului (6). adecvata formei capului tijei ventilului hidrantului subternan. 6) Acestia sunt fabricati in trei tipodimensiuni: A. In unele variante. . 8 Se rasuceste pe filet piulita de racordare cu urechi de pe corpul tubular al hidrantului pana ce acesta coboara la nivelul inelului opritor. Cheia este o piesa metalica formata dintr-o tija care la partea superioara are un maner in forma de „T” cu un capat ascutit si curbat. de regula. 7 Fig. 8). astfel ca urechile piulitei sa intre sub racordul cu gheare al acestuia. Functionare Cu ajutorul manerului cheii hidrantului se indeparteaza capacul hidrantului subteran.discul robinetului (9). 7) si mufele cheii hidrant (fig. . 6a) Fig.hidranti portativi cu cot simplu. 10 bari Descriere Hidrantii portativi.racordurile fixe (5).manerul.piulita de racordare cu urechi (2). . Pentru racordarea la retea. Fig. . Mufele sunt piese metalice care la partea superioara au o forma triunghiulara pentru imperechere cu cheia hidrant. in raport de tip distingandu-se: .corpul cotit – in cazul hidrantilor cu cot simplu. 10 bari C 789 10 Inaltimea (mm) Masa (kg) Presiunea de lucru c) hidrantul portativ cu robinete (fig. de asemenea.masa (kg) . . in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. 6 A 875 143 B 805 8. dreptunghiulara etc.hidranti portativi cu robinete.flansa cu manere (3). se deosebesc: .

5 Racord de intrare Racord de iesire Felul obturarii Presiunea maxima Masa (kg) Descriere Sunt confectionate din aliaj de aluminiu anticorosiv. dupa care se dezracordeaza linia de furtun echipata. . liniile de furtun B si C sau numai C ordonate. 9a). Functionare Dupa amplasarea distribuitorului la locul indicat in dispozitivul de stingere se racordeaza la intrarea B linia de furtun prin care el este alimentat cu apa si apoi la iesirile respective.corpul colectorului (1).1 Descriere Este confectionat din aliaj de aluminiu si se compune din urmatoarele parti (fig. Intretinere Dupa intrebuintare hidrantul se spala.discul (7) la distribuitorul B-CBC.o clapa de inchidere cu bolt (4). Pentru deschiderea apei (la hidrantul cu robinete) se actioneaza asupra rotilor robinetelor.trei racorduri fixe din care 1 B si 2 C la tipul B-CBC sau 2 C la cel B-2C pentru iesirea apei (3). se verifica functionarea si etanseitatea sa. fiind obligat sa coboare si sa se preseze pe orificiul hidrantului subteran la care se etanseaza prin intermediul garniturii de etansare.corpul distribuitorului (1). La una sau la ambele iesiri ale hidrantului se racordeaza furtunuri de refulare A.roata (tija) de manevrare (5).tija robinetului (6). 9c): Fig.distribuitorul B-CBC (fig. B. El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari. Se compun din urmatoarele parti (fig. starea racordurilor. 9b Distribuitoarele tip B-2C sau B-CBC prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: B-2C B 2 tip C Robinete tip canea 15 bari 4. Fig. . Colectorul Colectorul prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .capacul robinetului (4) in cazul distribuitorului B-CBC. Intretinere Dupa intrebuintare distribuitorul se spala. . La incetarea lucrului se inchid robinetele. se verifica functionarea corecta si etanseitatea robinetelor si a corpului hidrantului. Fig. . toate robinetele fiind inchise. .un racord fix tip B pentru intrarea apei (2). 1 tip B Robinete cu disc 16 bari 7. .doua racorduri fixe tip B pentru intrarea apei (2). . Prin rotire hidrantul se insurubeaza in filetul piulitei. sau cepul robinetului la distribuitorul B-2C. C sau tunuri de absorbtie. El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari. se deschid progresiv robinetele respective.Se rasuceste spre dreapta corpul hidrantului actionandu-se cele 2 manere de manevrare ale fansei.racordul de intrare doua tip B .presiune de lucru max. 9a .racordul de iesire tip A . apoi se demonteaza hidrantul portativ rotindu-se corpul hidrantului spre stanga.1 B-CBC B 2 tip C. Pentru deschiderea hidrantului subteran se folosesc cheia hidrant si mufa adecvata. se desracordeaza tuburile de absorbtie sau furtunurile de refulare de la hidrant.masa (kg) 6. .trei robinete (doua la tipul B 2C) la care se disting: . 10): . Distribuitoarele Distribuitoarele se clasifica in: . .distribuitorul B-2C (fig.un racord fix tip A pentru iesirea apei. . prevazut pe partea superioara cu un maner pentru transport (8). starea racordurilor si a garniturilor. 9b). Hidrantul subteran se curata si se acopera cu capacul sau. iar pe partea interioara cu trei picioruse de sprijin. 10 bari . La cererea servantilor 1 sau a personalului ce indeplineste atributiile acestora pe liniile de furtun ce asigura distribuirea apei. La incetarea lucrului se inchide hidrantul subteran (cu ajutorul cheii hidrant). 9c . rotirea usoara a piulitei de racordare si starea garniturii de etansare.

735 Descriere Este confectionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compune din urmatoarele parti (fig. Pe timpul formarii vidului in sistemul de alimentare (sorb.presiunea apei la iesire (bari) 1. Sorbul pentru tuburile de aspiratie Sorbul se fabrica in doua tipodimensiuni: A si B. . sorbul este supus unei probe de incercare a etanseitatii supapei. 11): . sorbul va fi introdus in cosul metalic.masa (kg) 6. In cazul cand apa contine impuritati de dimensiuni reduse. pentru golirea de apa a tuburilor de aspiratie. 10 Functionare Colectorul se racordeaza la conducta cu cot prevazuta cu racord tip A a cazanului pentru apa de la autospeciale.5 – 2 .presiunea apei la intrare (bari) 7 – 11 . pe care sita nu le retine. . Pe timpul functionarii – daca apa ce vine din cele doua surse are presiuni egale – clapa va sta orientata pe directia axului deschiderii A. capacul supapei (5). In vederea actionarii parghiei de manevrare a supapei. In momentul intreruperii alimentarii. se leaga la inelul acesteia o cordita pentru sustinerea sorbului. Intretinere Dupa intrebuintare se spala si se verifica functionarea clapei si starea racordurilor. . Apa ce vine prin cele doua intrari este dirijata apoi prin iesirea A (B) in conducta cu cot pentru umplerea cazanului.) 130 . deschide supapa si lasa apa sa se scurga. 13 a) corpul ejectorului (1) la care se disting: . periodic.ajutaj convergent-divergent (6). iar la racordurile B se cupleaza furtunurile ce fac legatura cu cele doua surse de alimentare.conducta cotita (1). Dupa terminarea lucrului.racord fix B pentru iesirea apei (7).sita pentru retinerea impuritatilor (5).nervuri pentru intarire (9). In afara verificarilor curente. Se remediaza defectiunile constatate. . 13): Fig.picior de sprijin pe sol (8). . parghia de manevrare a supapei (6) si inelul pentru legarea corditei de sustinere a sorbului (7). se trage in sus de cordita care. Functionare Se racordeaza sorbul la capatul inferior al coloanei de tuburi de aspiratie. . . . in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Tip A 206 x 223 15 Tip b 153 x 126 12 Dimensiunile (mm) Masa (kg) Descriere Este confectionat din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compune din urmatoarele parti (fig. pompe).debitul aspirat (l/min. .supapa sorbului cu corpul supapei (4). clapa va inchide orificiul intrarii. Ejectorul pentru ape mici Ejectorul pentru ape (fig. tuburi de aspiratie.corpul sorbului (II) cu un racord fix A sau B (3) in raport de tipul sorbului. intre ea si colector se monteaza o reductie A-B. Intretinere Dupa folosire sorbul se spala si se verifica starea racordului. . buna functionare a supapei si a parghiei ei de manevrare.corpul de absorbtie (4) cu rol de sorb si de picior de sprijin. Se umple sorbul cu apa si in intervalul de 5 minute nu se admit scapari decat sub forma de picaturi. 12) are urmatoarele caracteristici tehnice: .Fig. in numar de patru. prin care apa vine cu presiune mai mica. b) coloana de ejectie (11) la care se disting: . prin intermediul parghiei de manevrare. iar capatul liber se fixeaza de un punct de sprijin.racordul fix tip C pentru intrarea apei (2). supapa sorbului este deschisa de curentul de apa ce intra din sura in tuburile de aspiratie. In cazul in care conducta cu cot a cazanului pentru apa este prevazuta cu racord tip B. executate dupa fiecare folosire.ajutajul convergent de ejectie (3).sita sorbului (I) cu fundul sitei (1) si corpul sitei (2). realizandu-se astfel mentinerea coloanei. In caz contrar. apa din tuburile de aspiratie apasa asupra supapei care este asezata pe scaunul aflat in corpul sitei.

identic cu cel descris anterior. B. Apa intrata in ajutajul de ejectie si care ester fluidul motor isi mareste presiunea si isi micsoreaza viteza ca urmare a micsorarii treptate a sectiunii. Racorduri Dupa domeniul de utilizare racordurile se clasifica in: . .garnitura anterioara de etansare (3) din cauciuc.Pentru punerea in functiune a ejectorului. 14a): Fig.1 B 62 1. Se compun din urmatoarele (fig. la racordul tip C pentru intrarea apei se cupleaza linia de furtun ce vine de la iesirea din pompele unei autospeciale sau ale unui utilaj. locasul garniturii de etansare (4). 14 . descreste presiunea si se mareste viteza. Anual. cu care se amesteca si patrunde in partea convergenta a coloanei de ejectie. iar la cel de tip B furtunul pentru dirijarea apei la locul dorit. in urma acesteia. are loc ca urmare a unei succesiuni de fenomene. C si D.racorduri infundate. apa trece printr-o sectiune marita si presiunea scade brusc in timp ce viteza se mareste la cateva sute de metri pe secunda. Sectiunea micsorandu-se din nou.1 Diametrul de trecere (mm) Filet de racordare Masa (kg) Descriere La fel ca si cele de refulare si aspiratie. . Scurgerea fluidului motor cu viteza marita spre ajutajul convergent-divergent creeaza o depresiune. 14a . fluidul aflat in sorb (aerul si apa) este obligat sa patrunda in zona de actiune a fluidului motor. b) racordurile fixe In raport de tipul lor: A. .inelul de siguranta (8) pentru retinerea tevii racordului. iar dupa trecerea pragului de strangulare in partea divergenta a coloanei de ejectie. viteza de scurgere se micsoreaza si se mareste presiunea. doua santuri semicirculare de strangere (3). . . a) racordurile de refulare sau aspiratie In raport de tipul lor (A. ejectorul se spala si se verifica starea racordurilor si a garniturilor. datorita presiunii atmosferice.racorduri fixe. Dupa iesirea din ajutajul de ejectie. Apa refulata cu presiune de pompe este condusa spre ajutajul convergent de ejectie de unde patrunde sub forma de jet in ajutajul convergetdiverget si antreneaza apa din sursa prin sorb.corpul racordului (1). pe baza principiului ejectiei. B. 14): .24 Diametrul de trecere (mm) Masa (kg) Descriere Racordurile de refulare sau aspiratie se compun din urmatoarele parti (fig.5 C 45 G2 0. Apa trimisa de pompe impreuna cu cea antrenata iese din ejector pe la racordul B. C si D) racordurile de refulare sau aspiratie prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 96 2. C si D. racordurile fixe sunt confectiionate din aliaj de aluminiu anticorosiv.teava racordului (7) prevazuta cu trei cercuri reliefate necesare prinderii de furtun sau de tubul de aspiratie cu ajutorul legaturii de sarma.86 D 18 0. racordurile fixe prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 100 G4 1. B. sau cand este cazul. se demonteaza si se verifica ajutajele.Functionare .37 C 43 0. Intretinere Dupa folosire. Fig.portgarnitura (2).reductiile de refulare sau aspiratie. Procesul de antrenare a apei (sau a unui alt fluid) prin principiul ejectiei.garnitura posterioara de etansare (4) din piele. garnitura de etansare (5) si nervurile exterioare radiale pentru strangere (6). c) racordurile infundate In raport de tip: A. racordurile infundate prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . .4 D 18 G1 0.5 B 65 G2 ½ 0.corpul racordului (1) este prevazut cu doua gheare de racordare (2).

2. Intretinere Dupa intrebuintare se sterge si se desfunda canalele daca este cazul.Diametrul de trecere (mm) Masa (kg) Descriere A 100 1. .suprafata jetului (mp) .5 6 8 35 0. 15 Intretinere Operatiile de intretinere se executa la fel ca in cazul racordurilor. precum si fixarea tevii racordului sau a capacului in cazul celor infundate prin inelul de siguranta.1 Sunt confectionate tot din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compun din urmatoarele parti (fig. Intretinere Dupa folosire.capacul (2). CAPITOLUL II ACCESORII PENTRU PRODUCEREA SPUMEI 14 max. Se compun din urmatoarele parti: . cu filet pentru racordarea la teava tip C si cu canale de diametre mici care obliga apa refulata de pompa sa paraseasca teava sub forma de picaturi fine.7 B 65 0.corpul propriu-zis al reductiei cu locasurile pentru cele doua garnituri de etansare. a . doua santuri semicirculare de strangere.8 B 45 62 Diametrul mic de trecere (mm) Diametrul mare de trecere (mm) Presiunea de lucru Masa (kg) Descriere Reductiile sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune. nervuri exterioare radiale pentru strangere si o portiune filetata exterioara. a ghearelor. racordurile se curata si se verifica starea garniturilor.corpul racordului (1). doua santuri semicirculare de strangere.garnitura de etansare (4) din cauciuc. identic cu cel descris la pct. Este fixat prin infiletare la corpul racordului de marime superioara si imobilizat cu cele doua suruburi. o portiune filetata interioara si doua suruburi.6 C 45 0. Ajutajul pulverizator Ajutajul pulverizator (fig. 16) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . 14b . 14b): Fig. Reductiile de racorduri Reductiile (fig. Fig. . in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 62 96 10 bari 2 0.200 .bataia jetului (m) .corpul racordului de marime superioara cu doua gheare de racordare.diametrul ajutajului pulverizator (mm) .corpul racordului de marime inferioara cu doua gheare de racordare. 16 Este confectionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si este prevazut cu bucsa racord.masa (kg) Fig.presiunea de lucru optima (bari) . .4 D 18 0.inelul de siguranta (3) pentru retinerea capacului.dispersarea jetului (m) . 15) sunt de doua tipuri: A – B si B – C. . a santurilor de strangere. in estenta constituind o imbinare a doua corpuri de racorduri de marimi diferite.

Amestecatorul de linie Amestecatorul de linie (fig.un sector gradat (14) avand marcate semnele plus si minus.0 .Accesoriile pentru producerea spumei sunt mijloace care concura la realizarea spumei mecanice sau chimice. etanseitatea si functionarea normala a robinetului. micsorandu-se astfel debitul si presiunea apei ce trece prin ajutajul convergent ceea ce duce la realizarea unei depresiuni mai mici si. Tevile generatoare de spuma mecanica In raport de tipul lor.debitul de spuma (l/min. creindu-se astfel o depresiune mai mare ce duce la antrenarea unei cantitati sporite de lichid spumant. 18.000 7–9 475 3. . deci.corpul supapei de retinere (7) in care se gaseste supapa de retinere (8) din sticla sau cauciuc ce asigura circulatia lichidului intr-un singur sens. se inchide orificiul de intrare a apei in ramura superioara apa fiind astfel obligata sa curga prin coloana de ejectie. 17) este realizat din doua tipodimensiuni: B si C in functie de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: B 5. .500 5–7 237 Debitul de spuma (l/min. Din grupa acestor accesorii fac parte: amestecatoarele de linie. dupa care isi constituie drumul spre tevile generatoare de spuma mecanica.coloane de ejectie (1) sau ramura inferioara la care se disting: .000 si 10. Fig. Functionare Pentru punerea in functiune. 17 . In felul acesta se mareste presiunea in ajutajul convergent si.patru nervuri pentru intarire (10).un robinet (13) cu cep.un racord fix (2) pentru intrarea apei prevazut cu o sita metalica (3) pentru retinerea impuritatilor mecanice. . tevile generatoare de spuma mecanica. cu sageata indicatoare a sensului pe directia de curgere a apei.) Presiunea de lucru (bari) Debitul de apa (l/min) Masa (kg) Descriere Amestecatorul de linie este confectionat din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compune din urmatoarele parti (fig. Apa intrata in amestecator antreneaza lichidul spumant din bidon (rezervor) – pe principiul ejectiei – si formeaza impreuna cu acesta un amestec (emulsie). o parte din apa refulata circula prin ramura superioara. se pune robinetul cu indicele fix la semnul plus. fie facand parte din instalatiile autospecialelor si utilajelor sau din instalatii fixe de stins incendii de la rezervoarele de produse petroliere si lichide inflamabile.masa (kg) Descriere 2. fie ca accesorii distincte.consum de apa (l/min.conducta cotita (12) sau ramura superioara la care se disting: . iar pentru obtinerea unui amestec mai sarac si spuma mai putin depusa la semnul minus.lungimea (mm) .0 1.000 l/min. amestecatorul se spala pana la inlaturarea completa a urmelor de lichid spumant si se verifica starea racordurilor. si viteza de circulatie a apei. . .500 5.) . Rotind robinetul cu indicele fix catre semnul minus. Fig. Intretinere Dupa folosire.patru picioare de sprijin pe sol (11). .600 10 910 6.000 390 6 681 2. a supapei de retinere si starea de curatenie a sitei. 5. Punand robinetul cu indicele fix la semnul plus. bidonul pentru lichid spumant si dispozitivul de transvazare spumant. Pentru obtinerea unui amestec mai bogat in lichid spumant si formarea unei spume mai dense. cu cursa limitata pe care se gaseste un indice.0 10. tevile generatoare de spuma mecanica prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .o sageata indicatoare a sensului de circulatie a apei aflata pe partea superioara a conductei cotite. La racordul D se ataseaza tubul de aspiratie care se introduce cu celalalt capat in bidonul (rezervorul) cu lichid spumant.un racord fix (6) pentru iesirea amestecului (emulsiei).500.presiunea nominala (bar) . 2.) . amestecatorul se racordeaza la dispozitivul de interventie sau la iesirea din pompe.un racord fix tip D (9) pentru racordarea tubului de aspiratie a lichidului spumant.000 790 8 942 3. .ajutajul convergent de ejectie (4). 18): . ca urmare. .ajutajul convergent-divergent (5). Amestecul (emulsia) este completat si cu apa ce vine din ramura superioara.8 C 2. . la antrenarea unei cantitati mai reduse de lichid spumant.

supapa de retinere (8) din cauciuc. ce asigura circularea amestecului de apa si praf unic intr-un singur sens si gratarul opritor al supapei (9).coloana de ejectie la care se deosebesc: . petrochimice sau al celor din depozitele de produse petroliere.conducta pentru golire. In partea exterioara a corpului de racordare. . apa ce intra in coloana de ejectie pe la racordul C antreneaza.conducta de manometru ramificata din conducta circuitului de spalare.racordul fix tip B (10) pentru iesirea amestecului. Fig.partea cilindrica (1) pe care sunt sudate doua inele metalice pentru intarire si pentru fixarea tubului prelungitor.racordul fix (5).robinet (5) pentru deschiderea apei. Descriere Se compune din urmatoarele parti (fig.) 3000 . pe principiul ejectiei. fie inclus in instalatiile autospecialei.carcasa de tabla (1) cu capac de inchidere.ajutaj convergent-divergent (7). . Functionare Se toara praful in palnie. . . etanseitatea robinetelor.consum de praf de 8 bari (kg) 60 – 63 . Ajutajele sunt inclinate pentru ca jeturile lor sa se intalneasca intr-un punct pe axul jetului central. 20): . . . la terminarea partii tronconice a tevii. Generatorul de spuma chimica Generatorul de spuma chimica are urmatoarele caracteristici tehnice: . 20 . conductelor si a supapei de retinere.bicarbonat de sodiu HnaCO3 . Procesul de formare a spumei are loc in doua faze.Tevile generatoare sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compune din urmatoarele parti (fig. . cu robinetul de inchidere. se formeaza spuma prin absorbtia aerului si inglobarea acestuia in emulsia de apa si lichid spumant.conducta pentru circuitul de antrenare a prafului ce se ramifica din coloana de ejectie dupa robinetul de deschidere a apei si care este prevazut cu robinet de inchidere. . iar la partea interioara ajutajele pentru trecerea amestecului (emulsiei) de apa si spumant (4).un racord fix tip C (4) pentru intrarea apei.tipul spumantului: . manere pentru transport si suport de sprijin aflat la partea inferioara. In prima faza cu ajutorul dispozitivului de dozare (amestec) se formeaza emulsia de apa si spumogen. din care unul central si trei dispuse periferic.presiunea de lucru (bari) 0–8 . pe principiul ejectiei. amestecul de apa si lichid spumant patrunde in teava pe la racordul fix.) 475 . care are loc in interiorul tevii generatoare.consum de apa la 8 bari (l/min.palnia pentru praf (2) cu sita metalica (3). Lungimea liniei de refulare de la racordul B al generatorului si pana la teava nu trebuie sa fie mai mica de 40 m sau mai mare de 100 m.masa (kg) 40 De regula. Functionare Teava generatoare de spuma se foloseste numai in combinatie cu un dispozitiv preamestecator de spuma.sulfat de aluminiu Al2(SO4) . aerul din orificiile exterioare ale corpului de racordare.partea tronconica (2). se verifica starea racordurilor. praful din palnie si are loc o reactie chimica dupa formula: 6HnaCO3 + Al2(SO4)3 = 6CO2 + 2Al(OH3) + 3 NaSO4 in urma careia rezulta spuma chimica ce este refulata pe teava. fie intercalat in dispozitivitul de interventie sau la iesirile din pompa (amestecator de linie sau generator de spuma mecanica). Intretinere Dupa intrebuintare se spala cu apa pana la inlaturarea resturilor de praf si spuma. trece prin cele 4 ajutaje practice in interiorul corpului de racordare si la iesire antreneaza. . 19 . 19): .conducta pentru circuitul de spalare a prafului. In cea de-a doua faza. sunt practicate orificiile pentru intrarea aerului (3).debitul minim de spuma (l/min. . care se ramifica din coloana de ejectie inaintea robinetului de deschidere a apei si este prevazuta cu robinet de inchidere si furtun prelungitor din cauciuc. generatorul de spuma chimica se intrebuinteaza in cadrul instalatiilor semifixe existente in obiectele chimice.conducte auxiliare: . .ajutaj convergent de ejectie (6). . circular (la 120°). . sudata la partea cilindrica si la corpul de racordare. Astfel. Fig.corpul de racordare. Intretinere Dupa folosire teava generatoare de spuma mecanica se spala pana la inlaturarea completa a lichidului spumant si se verifica starea de curatenie a racordului si a ajutajelor.

praful din palnie cu care se amesteca. Daca timpul este mai mare de 20 secunde se mai deschide dispozitivul de reglaj. Se deschide robinetul circuitului de antrenare a prafului rotindu-se aproximativ o jumatate de tura.ajutajul convergent-divergent (6). . . prevazut cu un colier de strangere. debitul circuitului de antrenare a prafului si pozitia dopului de reglaj. Pentru reglare.dispozitivul de reglaj (2) format dintr-un dop metalic. b) conducta pentru circuitul de antrenare a prafului (11) ce se ramifica din coloana de ejectie inainte de ajutajul convergent. Pentru a se asigura dizolvarea completa a spumogenului praf lungimea liniei de furtun intre dozator si teava generatoare de spuma trebuie sa fie cel putin 60 m.supapa de retinere (8) din cauciuc.consum mediu de spumant (kg/min) 5–8 . c) cadrul suport (13) prevazut cu picioare de sprijin si maner pentru transport. pe principiul ejectie. 21 a) corpul generatorului la care se deosebesc: .Spalarea generatorului dupa folosire se face utilizandu-se circuitul de spalare dupa deschiderea prealabila a robinetului conductei de golire.coloana de ejectie (3) la care se disting: .ajutajul convergent de ejectie (5). dupa care se marcheaza pozitia optima a dispozitiviului de reglaj. Antrenarea prafului din palnie este ajutata de jetul de apa al circuitului de antrenare. pe care se afla manometrul pentru controlul presiunii apei (12).consum de apa mediu (l/min) 1000 . un surub cu roata de manevrare si un suport filetat pentru surub. Fig. . . . insuruband apoi fluturele colierului de strangere. dupa care se deschide dopul metalic al dispozitivului de reglaj manevrand roata acestuia cu o jumatate pana la o tura. etanseitatea robinetului.conducta pentru golire (7) cu buton de inchidere. Dizolvarea prafului si omogenizarea amestecului se continua dea lungul liniei de furtun. Se toarna praf in palnie. pana ce se observa ca apa din palnie este antrenata in totalitate pe coloana de ejectie.palnia cu sita metalica pentru praf (1).un racord fix C (4) pentru intrare a apei.debitul minim de spuma (l/min) 5000 . care asigura circularea emulsiei intr-un singur sens si gratarul opritor al supapei (9). 23): . 21): Fig. operatie ce se repeta pana la stabilirea scurgerii optime a prafului in cadrul limitelor admise. Prelungitorul tevii generatoare de spuma Caracteristicile tehnice ale prelungitorului tevii generatoare de spuma sunt urmatoarele (fig.presiunea de lucru (bari) 6–8 . iar la racordul B. linia de furtun pentru dirijarea amestecului de apa si spumogen praf spre teava generatoare de spuma mecanica. ce iese pe langa supapa de retinere prin racordul B. Apa intrata in coloana de ejectie pe racordul C antreneaza. Functionare Pentru punerea in functiune a dozatorului. formand prin dizolvarea lui emulsia de apa si spumogen praf. iar la partea superioara un orificiu de refulare a spumei. Aerul este inglobat in amestec la teava generatoare in care se obtine spuma mecanica. Dozatorul pentru spuma mecanica Dozatorul pentru spuma mecanica prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . . Pentru aceasta se pune dozatorul in functiune (folosind 2 kg praf) si se cronometreaza timpul in care a fost consumat. verificandu-se starea racordurilor.masa (kg) 35 Descriere Se compune din urmatoarele parti (fig. se ia o medie de consum de 6 kg praf pe minut. . Capul deversor Capul deversor (fig. presiune ce se verifica la manometru. prevazuta cu robinet de inchidere. 22 Pentru utilizare se cupleaza capul deversor la prelungitorul tevii generatoare. se inlatura resturile de praf si emulsie. respectiv 2 kg in 20 secunde. iar daca este mai mic se inchide. 22) este confectionat din tabla de otel avand la partea inferioara forma cilindrica.lungimea (m) 3 .racordul fix tip B (10) pentru iesirea amestecului de apa si spumogen praf. la racordul C se cupleaza furtunul ce vine de la pompe. functionarea normala a dispozitivului de reglaj si a supapei de retinere. Intretinere Dupa intrebuintare dozatorul se spala. de forma dreptunghiulara. Se refuleaza apa cu presiune de 6 – 8 bari la intrarea in generator. Buna functionare a dozatorul depinde de concordanta intre presiunea apei ce intra in coloana de ejectie. a conductelor dopului metalic.

costumul de protectie anticalorica. Descriere Este confectionata din straturi de tesatura de bumbac impregnate cu un lac special. 24) foloseste la transportul si pastrarea lichidelor spumante utilizate la stingerea incendiilor. trusa electrica. Fig. Casca Casca (fig. Fig. starea manerelor si a imbinarilor de la pereti. precum si pe timpul sedintelor de instructie la tehnica ca de lupta. cizmele de cauciuc electroizolante. In interiorul castii se gaseste sistemul de protectie si fixare compus din tampoane de masa plastica sau cauciuc spongios. aparatul pentru cercetare chimica. rama din mesina si snur textil pentru ajustare. Din grupa accesoriilor pentru protectie fac parte: casca.un maner pentru transport. aparatele izolante cu oxigen.o gura de umplere-scurgere cu capac. La partea superioara casca este prevazuta cu o nervura longitudinala pentru intarire.fundul bidonului. costumul de protectie contra apei. In varianta cu vizor. casca este prevazuta cu doua cureluse din piele si o catarama. Pentru fixare pe cap. Ca materiale pentru tesatura se mai pot folosi fibre de sticla sau sintetice. instructie tactica si pregatire fizica de specialitate. 26. Fig. Suruburile colierelor se ung dupa fiecare intrebuintare. In exterior bidonul se sterge. trusa cu butelii si cartuse filtrante.capacitate utila (l) 20 . apoi se verifica si se remediaza etanseitatea capacului. manusile de cauciuc si ochelarii pentru sudura.capacul bidonului la care se disting: . . pe doi din acestia fiind plasate manerele laterale pentru transport. 25 Timpul de transvazare a unui butoi de 200 kg este de cca 4 min. masca contra fumului si gazelor. are o forma paralelipipedica si se compune din urmatoarele parti: . aparatele izolante cu aer comprimat.masa (kg) 6. cu sectiuni diferite la cele doua capete. casca este prevazuta cu aparatoare impermeabila (1) pentru gat si un vizor din stiplex (2).masa (kg) 5000 l/min 32 Prelungitorul tevii generatoare de spuma este confectionat din teava de aluminiu rezistent la coroziune. .posibilitati de racordare la teava generatoare de spuma de . cizmele de protectie cu talpi neperforabile. 26) are greutatea de cca 600 g si se prezinta in doua variante: casca fara vizor si casca cu vizor. se spala si se verifica starea colierelor de strangere (racordurilor) si a capetelor tubului. cureluse de panza. Dispozitiv de transvazare spumant Dispozitivul se compune dintr-o teava sifon care se insurubeaza in locul busonului butoiului si care se continua cu un furtun tip D pentru transvazare (fig. La unele tipuri de prelungitoare colierele de strangere sunt inlocuite cu racorduri fixe sau cu o piesa filetata. Fig. 25). CAPITOLUL III ACCESORII PENTRU PROTECTIE Accesoriile pentru protectie sunt mijloace care se folosesc in scopul protejarii personalului pe timpul actiunilor de interventie la incendii. La capatul cu sectiune mai mare este prevazut un colier de strangere cu surub si piulita fluture pentru priderea la teava generatoare sau intre ele. calamitati naturale.7 Descriere Este confectionat din tabla de otel.patru pereti laterali intariti prin nervuri. Bidonul pentru lichid spumant Bidonul pentru lichid spumant (fig. .. Caracteristici tehnice: . 24 Intretinere Trimestrial se goleste de lichidul spumant si se spala cu jet puternic de apa in scopul inlaturarii reziduurilor. Tubul terminal la care se monteaza capul deversor nu are decat un colier de strangere la partea sa inferioara. 33 Intretinere Dupa folosire. Intretinere .

cand este cazul. Se compune din urmatoarele parti: . a) costumul de protectie anticalorica tip apropiere normal Asigura protectia pompierilor in conditiile impuse de lucru in vecinatatea surselor foarte intense de caldura radianta si a contactului accidental cu flacarile. 28 b Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile impuse de patrunderea prin flacari. Intretinere Dupa folosire se curata prin periere si se fac repartitiile necesare. Greutatea costumului este de cca 10 kg. se cos cu fire de azbest eventualele rupturi si se inlocuiesc vizorii daca s-au spart. Se compune din urmatoarele parti: . costumele de protectie anticalorica sunt: . cu evitarea contactului caloric. Costumul de protectie contra apei Costumul de protectie contra apei (fig. etansa pe talie.manusi cu un deget. cu treceri de scurta durata sau lucrul in incinte incalzite la peste 250ºC si cu atmosfera irespirabila. .pantaloni cu bretele reglabile. . buzunare. .gluga detasabila cu casca interioara si vizor duplex antisol. bazoane la genunchi. 28 a Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile trecerii prin culoare. 27) este confectionat din material de foaie de cort. . d) costumul de protectie anticalorica dip patrundere greu (fig. prevazuta la umeri cu o pelerina platca.combinezon cu gluga si cizme etanse avand practicata o deschizatura dorsala cu locas pentru aparat de respiratie. . al contactului caloric intermitent si atmosfera respirabila.G. mansete cu elastic si nasturi.manusi cu un singur deget. . Fig.tip patrundere normal (P. 28 a). b) costumul de protectie anticalorica tip patrundere normal (fig.N. nasturi. Este confectionat din panza de azbest aluminizata.tip patrundere greu (P. c) costumul de protectie anticalorica tip apropiere usor Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile apropierii la 2 – 3 m de sursele radiante puternice. .U.).gluga detasabila cu casca interioara din textolit si vizori din geam duplex antisol (fumuriu). precum si din pantaloni. Se compune din urmatoarele parti: . 28 b) Fig.tip apropiere normal (A. se remediaza eventualele defectiuni ale sistemului de protectie si fixare pe cap. Greutatea totala a costumului este de cca 7 kg.bluza stransa pe talie cu sicana de etansare. Intretinere Dupa intrebuintare se curata.cizme inalte pana la sold. . . iar cizmele sunt dublate in interior cu pasla. flacari sau in timpul lucrului in incinta cu temperatura de pana la 250ºC. Fig.tip apropiere usor (A.). Se compune din bluza cu gluga atasata.bluza. Costumul de protectie anticalorica In raport de destinatie.Dupa folosire. captusit cu panza de bumbac rezistenta si se compune din urmatoarele parti: . Este confectionat din panza de azbest aluminizata. . Greutatea costumului este de cca 15 kg.gluga este prevazuta cu casca interioara si vizor metalizat.). .pantaloni cu burduf lateral si bretele reglabile. se spala cu apa si sapun.).cizme scurte de protectie cu dubluri interioare din pasla. este confectionat din panza de azbest aluminizata captusit cu panza de bumbac. Greutatea completului este de cca 7 kg. casca se curata prin stergere cu apa in care este dizolvat cu sapun. 27. captusit cu panza de bumbac rezistenta la actiunile mecanice. cu dubluri interioare din pasla. cu casca interioara si vizor duplex metalizat si locas dorsal pentru aparat de respiratie. La fel ca si costumul de apropiere normala.haina lunga pana la genunchi.N. . . Periodic. manusi si cizme de aceeasi constructie ca in cazul costumului de protectie anticalorica tip apropiere normala. . pe talii de la 0 la 4 si grosimi cuprinse intre 44 si 58.manusi cu un singur deget.

si stratul de uscare superior (6). . Etansarea este asigurata si de o rama de cauciuc care urmareste conturul fetei. doua temporale. Aerul de inspiratie spala vizoarele in interior la fiecare ciclu respirator. (avand montata supapa de expiratie la exterior) si este prevazut cu un capac de protectie.protectia vizoarelor impotriva aburirii. pe langa realizarea celei de a doua linii de etansare pe figura.orificiul pentru intrarea aerului (2) prevazut cu filet. b) polivalent (fig. Fig. aerosolilor si a unor noxe diverse. Pe masca exterioara se gasesc montate: masca interioara. la care se poate insuruba dopul metalic de inchidere sau cartusul contra fumului . Cataramele sunt executate din material plastic rezistent si se fixeaza la masca exterioara in prelungirile acesteia. 29 a .etansare principala la periferia fetei si etansare secundara nasgura (semimasca interioara). .Masca contra fumului si gazelor Masca contra fumului si gazelor (fig. c) blocul supapei de expiratie Este realizat din acelasi material ca blocul supapei de inspiratie. stratul de hopcalita (amestec de oxid de cupru si bioxid de mangan cu cantitati mici de argint si cobalt 5) care are rolul de a oxida oxidul de carbon la temperatura noramala. iar aerul de expiratie nu vine in contact cu acesta intrucat este izolat de masca interioara. 29 a) De forma cilindrica. Protejarea vizoarelor contra aburirii atat pe timp de vara cat si pe timp de iarna se asigura prin modul de constructie al mastii. b) blocul supapei de inspiratie Este executat din material plastic rezistent si are montat pe el supapa de inspiratie si o garnitura de cauciuc. Are o forma ce permite mularea si etansarea perfecta pe cap. avand ca incarcatura straturi superioare de filtre fum. 29 b) Fig. .incarcatura formata din stratul de uscare inferior (4) din clorura de calciu. Prezinta un filet interior si este fixat de masca exterioara printr-un colier metalic. clor. la care se deosebesc: Fig. menit sa asigure protectia respiratiei impotriva fumului. doua maxilare) si doua catarame cu trei traverse pe care se monteaza cordeaua de purtare. perforat. prevazut cu capac de protectie. cordelele si cataramele de fixare si cordeaua de purtare. 29 b De forma cilindrica. a) masca interioara Este confectionata tot din cauciuc. Cartusul filtrant a) contra oxidului de carbon (fig. blocul supapei de inspiratie. precum si noxe diverse (acid cianhidric. iar cordelele de fixare sunt executate din cauciuc si prezinta pe ambele suprafete insemne de reglaj al mastii pe figura. e) cataramele si coardelele de fixare Masca are 8 catarame din care 6 cu doua traverse pe care se monteaza cordelele de fixare (doua frontale. transformandu-l in bioxid de carbon. 29 Se compune din urmatoarele parti: Masca exterioara cu anexele ei Masca exterioara este executata din cauciuc rezistent la actiunea substantelor toxice.nervuri pentru intarire (3).racordul filetat (1) pentru racordarea la blocul supapelor. parathion-nicotox). d) vizoarele Au forma aproximativ triunghiulara si sunt executate din sticla duplex. 29) prin modul de constructie asigura: . prevazuta cu doua supape dispuse lateral (supapele de inspiratie). de a micsora la maximum spatiul mort. vizoarele. De asemenea. este prevazuta cu o piesa din material plastic ce are rolul de a-i impiedica deformarea pe timpul pastrarii. Sacul port-masca . are rolul. De mentionat ca acest tip de cartus nu retine oxidul de carbon. oxizi de azot. aerosoli. cu inscriptia „CO”. blocul supapei de expiratie. f) cordeaua de purtat Este executata tot din cauciuc se serveste la sustinerea mastii de gatul purtatorului in pozitie de asteptare. Ele sunt fixate etans ca masca exterioara prin doua rame metalice crestate.volum redus al aerului respirat. .vizibilitate binoclulara – camp vizual relativ – 85%. Toate se unesc intr-o placa occipitala. Fixarea la masca exterioara se realizeaza tot printr-un colier metalic. .

cand concentratia substantelor toxice este mare. bombata la ambele capete. MEDI tip 17108 si MEDI tip 17117. atunci cand in interiorul lui temperatura aerului creste ca urmare a reactiei chimice exoterme care are loc in cartus.8 – 1. Intretinere Dupa intrebuintare. Partea posterioara a carcasei este prevazuta cu orificii pentru ventilarea aparatului pe timpul functionarii.talia I – inaltimea fetei purtatorului peste 125 mm. . Cartusele filtrante. ajutand si la impingerea aparatului in fata la trecerea prin spatii inguste. serveste la fixarea tuturor subansamblurilor din aparat. se verifica starea fetei mastii. Aparatele izolante cu oxigen realizeaza purificarea aerului expirat. Aparatul izolant MEDI B. Z. Fig. AUER si CH-146. 495-B/400. Este prevazut cu o cordea de sustinere. iar supapele se curata de impuritati cu o perie sau pensula moale. la care se adauga temperatura din zona.A. In cazul cand se lucreaza in prezenta oxidului de carbon se racordeaza mai intai cartusul filtrant pentru oxid de carbon si la acesta. b) butelia de oxigen (2) Contine.Sacul port-masca este confectionat din masa plastica pe suport textil si constituie ambalajul subansamblurilor ce alcatuiesc masca contra fumului si gazelor. De asemenea.35 – 1. oxigenul necesar regenerarii aerului expirat si este confectionata din otel aliat sau duraluminiu. In afara lor se mai gasesc in dotare aparate tip: DRAGER. ventilul are o terminatie filetata la exterior ce se racordeaza la reductorul de presiune si prin intermediul unei piulite hexagonale. Tipurile de aparate izolante cu oxigen cu raspandire in unitatile de pompieri sunt: MEDI tip B. fata mastii se pudreaza cu talc. Este vopsita in albastru. In interior are trei compartimente pentru masca exterioara si cartusele filtrante. . Rezultatul in mm se foloseste la stabilirea taliei conform datelor de mai jos: . O sita din metal asezata la iesirea din butelie impiedica antrenarea o data cu oxigenul a eventualelor particule de rugina care ar putea infunda reductorul de presiune. mastile sunt fabricate pe talii indicate printr-o cifra romana imprimata pe masca exterioara. In aceasta ultima situatie. A.. Functionarea mastii Pentru folosirea mastii se racordeaza cartusul filtrant la blocul supapei de inspiratie. 495 B/400 (fig. Robinetul buteliei asigura retinerea oxigenului sub presiune din recipient. 30 Capacul carcasei este detasabil si prevazut cu nervuri longitudinale care au rolul de a-i conferi o rezistenta mai mare la diferite solicitari.dozarea cantitatii de oxigen pentru regenerarea aerului expirat. prin intermediul unui material absorbant. are forma cilindrica. Aparatele izolante Aparatele izolante se clasifica in: .. cartusul filtrant polivalent.Z. Dozarea continutului de oxigen se realizeaza astfel: .talia III – inaltimea fetei purtatorului pana la 110 mm.reducerea presiunii din butelie la presiunea de lucru de 3 atm. precum si la protejarea lor. Aparate izolante cu oxigen A.5 ± 0.aparate izolante cu oxigen. de bioxidul de carbon si vaporii de apa. sub presiune. in special cand se lucreaza la incendii. masca exterioara se curata in exterior prin stergere si se usuca in interior prin tampoane cu o carpa moale. Pentru stabilirea taliei se executa masurarea inaltimii fetei purtatorului (distanta dintre radacina nasului si barbie).15 – 1. Capacitatea buteliei este de 0. indiferent daca aparatul se foloseste sau nu. o bentita cu carabiniera si o eticheta pentru scrierea numelui. Se utilizeaza in medii in care procentul de oxigen este sub 17%. deasupra vizoarelor. fapt pentru care le vom face o descriere mai amanuntita. si intra in functiune in momentul in care se deschide butelia de oxigen. Inchiderea si deschiderea carcasei aparatului izolant se realizeaza prin intermediul a doua clapete laterale. iar cartusul filtrant si masca nu pot asigura protectia decat un timp foarte scurt sau cand se lucreaza in atmosfera viciata cu vapori si substante pe care cartusul filtrant al mastii nu le poate retine.talia II – inaltimea fetei purtatorului de la 111 la 125 mm. servantul trebuie sa dea jos aparatul de pe spate si sa-l aseze cu capacul pe vatra lucrarii prin care circula. precum si imbogatirea lui cu oxigen in raport de efortul depus pe timpul lucrului.aparate izolante cu aer comprimat. In partea opusa rozetei. In raport de caracteristicile fetei purtatorului. cu o prelungire filetata interior pentru fixarea robinetului buteliei. se sterg si li se pune capacul sau dopurile de protectie. . . culoarea conventionala a oxigenului.01 l. parghii si arcuri. Reducerea presiunii oxigenului din butelie se realizeaza cu ajutorul unor membrane. asupra constructiei si functionarii carora nu insistam intrucat demontarea reductorului se realizeaza numai de catre specialisti in vederea reglarii si repararii lui. 30) se compune din urmatoarele subansambluri principale: a) carcasa aparatului (1) Este confectionata din tabla de aluminiu sau din material plastic presat cu fibre de sticla pe o plasa din sarma. . dupa uscare. c) Reductorul de presiune (3) Indepineste urmatoarele functii: .65 CO2/min.dozajul fix are valoarea de 1. a vizoarelor si existenta supapelor.

. . 30 b La cutia supapelor se deosebesc: camera de inspiratie (1) in partea ei inferioara si camera de expiratie (2).lamelele metalice (15). Fig. 30 a. . Pe fata anterioara a sacului (1) se gaseste un triunghi metalic in care se fixeaza parghia automatului pulmonar (2) si supapa de preaplin (3). depunand un efort mai mare (transport de materiale sau accidentati.conducta sirenei de alarma ce merge pe sub cartus la partea superioara a cutiei de supape si prin care oxigenul circula cu aceeasi presiune de 3 atm.racordul furtunului de expiratie (7). . sacul de respiratie indeplineste urmatoarele functii: . .constituie rezervor de aer cu un continut redus de oxigen (cca 17% O2). ce are rolul de a colecta saliva si de a umezi aerul inspirat.supapa de expiratie (9). .resortul metalic (12).orificiile sirenei de alarmare (14).conducta de alimentare (b) pe care oxigenul circula cu presiunea de 3 atm.doua orificii cu dispozitiv filetat pentru racordarea la cutia supapelor. cauciucul permite indoirea furtunurilor fara riscuri de obturare si face ca acestea sa fie mai flexibile pentru a nu jena miscarile corpului. . 30 d Fiind gofrat. Actionarea se realizeaza prin apasari scurte pentru eliminarea consumului suplimentar de oxigen. pozitionarea conductelor fata de reductorul de presiune si butelie este prezentata schematic in fig.capul dispersor (5). Pe partea posterioara sacul de respiratie (sacul pulmonar) este prevazut cu un manson prin care se trece un cadru de sarma ce fixeaza sacul de aparat. cu una sau doua insertii din material textil in interior. Fig. . Aceasta conducta are sectiunea mai mare pentru ca la intrarea in ea oxigenul sa-si micsoreze viteza cu care urmeaza sa intre in camera de inspiratie a cutiei cu supape. . . in aparatul izolant. impinge supapa de preaplin intr-o placa metalica (4) de pe aparat eliminand aerul in exces. atunci cand sunt montate furtunurile la aparat.conducta finimetrica (a) pe care oxigenul circula cu presiunea existenta in butelie. Cadrul se fixeaza la partea superioara in doua orificii ale aparatului izolat. de aceea. Este confectionata din tabla de alama si in sectiune se prezinta ca in fig. Supapa se deschide la o presiune de 20 – 40 mm col.furtunul de inspiratie. 30 c) Are rolul de a inmagazina o cantitate de aer mai ales in timpul depunerii unui efort mai redus. Aceasta conducta merge pe langa butelie si iese din aparat pe sub bratul stang al servantului. .racordul furtunului de inspiratie (6). Furtunurile de respiratie se compun din: . deschide dispozitivul de dozare prin automatul pulmonar. . compus din doua elemente racordate intre ele printr-o piesa metalica la care se gaseste fixata cutia de saliva. si care merge tot pe langa butelie pana la cutia supapelor unde se termina prin capul dispersor prevazut cu patru orificii dispuse in cruce si in plane diferite pe unde oxigenul este dispersat in camera de inspiratie.sirena de alarma (8). inspira mai adanc si creeaza in circuitul aparatului o depresiune. . respectiv la sacul de respiratie. 30 a.. procesul de respiratie in cele doua faze: faza de inspiratie si faza de expiratie. cedand oxigen suplimentar. . 30 b. .supapa de inspiratie (4). 30 c In aparatul izolat. 30 d) Sunt confectionate din cauciuc gofrat. La carema de expiratie se deosebesc: . aflat la partea inferioara.dozajul prin automatul pulmonar ce are valoarea de la 0 la 20 l O2/min. . fiind prevazut cu doua orificii prin care se racordeaza la cartusul filtrant (printr-o piesa numita cot striat) si la cutia de supape.racordul conductei de alarma (10). pentru marirea rezistentei la rupere. iar la partea inferioara se trece pe dupa conducta de g) Furtunurile de respiratie (fig. De la reductorul de presiune se ramifica 3 conducte: .pune in functiune supapa de preaplin. . se fixeaza.condenseaza vaporii de apa proveniti din cartusul filtrant.incarcatura formata din straturi de granule de hidroxid de sodiu (soda caustica). e) cartusul filtrant (5) Are rolul de a retine bioxidul de carbon din aerul expirat. despartite printr-un perete diagonal (3).sageata care indica sensul de circulatie a aerului expirat si care la montare trebuie sa corespunda ca sens cu cea de pe suportul cartusului.). Este confectionat din panza cauciucata si are capacitatea de 4 – 6 l. . si intra in functiune atunci cand servantul. urcari etc. . H2O cand sacul.membrana de cauciuc (11). . Prin supapa de preaplin se elimina aerul din sac in cazul unei umpleri exagerate evitandu-se astfel spargerea sa.dozajul prin suplimentare manuala are aceeasi valoare ca in cazul celui automat si intra in functiune prin actionarea butonului aflat langa rozeta buteliei si tinut in pozitia „inchis” de un resort metalic. umplandu-se. Fig.retine eventualele impuritati scapate si care odata ajunse in sac cad in partea inferioara a acestuia.raceste aerul expirat ce vine din cartusul filtrant fierbinte. in partea superioara.tija sirenei de alarmare (13). . f) sacul de respiratie (fig. separate intre ele prin site de sarma ondulate si plane. Fig. este confectionat din tabla si la el se deosebesc: . perfect orizontal si in jos pentru a nu deranja in timpul lucrului.pune in functiune parghia automatului pulmonar. In camera de inspiratie se gasesc: . d) cutia supapelor (4) Are rolul de a separa.

cele doua furtunuri fiind cuplate intre ele printr-o piesa metalica la care se fixeaza masca de etansare sau mustiucul. deschizand astfel supapa de dozare si cedand oxigen suplimentar. j) mustiucul Este format dintr-o piesa metalica in forma de pipa prevazut cu o membrana din cauciuc.se racordeaza butelia de oxigen la reductor strangand-o.se monteaza furtunurile de respiratie in orificiile corespunzatoare la cutia supapelor.3 – 0. . Atunci cand presiunea oxigenului pe conducta sirenei de alarma scade sub 3 atm. In acest fel aerul expirat are posibilitatea sa treaca pe langa sirena de alarma spre cartusul filtrant. in consecinta. Finimetrul este prevazut cu un cap de racord la furtunul finimetric. trece pe langa sirena de alarma si prin supapa de expiratie si merge la cartusul filtrant. In tot acest timp supapa de supraplin este inchisa. butelia se schimba.furtunul de expiratie aflat la partea superioara. Pe cadran este trasata o liniuta de reper in dreptul diviziunii de 150 sau 200 atm. supapa de supraplin ramane inchisa. potrivirea bretelelor si strangerea centurii curelei de piept) se da drumul la oxigen.se inchide ventilul buteliei. impiedicand iesirea aerului din interiorul sacului de respiratie. In acest caz. Din cartusul absorbant. In camera de inspiratie vine.se racordeaza la furtunurile de respiratie prin insurubare si se consolideaza cu ajutorul cheii mustiucului sau masca de etansare.citeste din nou presiunea oxigenului la manometru dupa ajungerea la locul de lucru si retine diferenta. Montarea aparatului izolant comporta urmatoarele operatii: . sacul de respiratie se umple cu aer aproape complet pana la finele ciclului de expiratie si se goleste cca 0.se deschide robinetul buteliei de oxigen si se controleaza la finimetru daca presiunea din butelie este de 150 sau 200 atm. Se compune din doua curele umerare.citeste presiunea oxigenului la manometru dupa ce a pus masca pe figura si a deschis robinetul buteliei.se deschide capacul carcasei. . este asezat dispozitivul de fixare (montura metalica) pe cureaua umerara.butelia de oxigen a fost deschisa doar printr-o singura rotatie a rozetei si la trecerea printr-un spatiu ingust s-a frecat in sens invers inchizand butelia. In timpul repausului sau in cazul depunerii unui efort mediu. Pe capul furtunului finimetrului. consumul de aer fiind normal. Oxigenul care vine cu presiunea de 3 atm.. fetele sale se apropie.. corespunzatoare presiunii maxime de incarcare cu oxigen. Pentru a afla momentul in care trebuie sa se retraga in afara zonei periculoase servantul face. astfel ca tija din interiorul automatului pulmonar nu deschide supapa de dozare pentru cedarea unei cantitati suplimentare de oxigen. este prevazuta cu un vizor panoramic din sticla securit sau sticla flexibila cu un orificiu de fixare la furtunuri. . se destinde tragand in sus tija si sirena de alarma. Sirena de alarma mai suna in urmatoarele doua situatii: . h) finimetrul (manometrul) Serveste la masurarea in orice moment a presiunii oxigenului din butelie la parametrii cuprinsi intre 0 – 250 atm. aerul purificat dar sarac in oxigen.. . aerul expirat trebuind sa strabata interiorul sirenei punand in miscare lamelele metalice care scot un sunet ca de muzicuta ce avertizeaza scaderea presiunii in butelie.. . k) masca de etansare Confectionata din panza cauciucata. care se fixeaza intre buze si gingii. Parghia face miscari relativ mici. respiratia facandu-se numai pe gura. Aerul expirat paraseste mustiucul (masca de etansare) prin tubul de expiratie. el trebuie sa procedeze astfel: .s-a omis deschiderea buteliei de oxigen. apasa asupra membranei de cauciuc comprimand resortul metalic si astfel tija este impinsa in jos o data cu sirena de alarma cu care tija este racordata. din sacul de respiratie prin supapa de inspiratie. Daca purtatorul aparatului izolant depune un efort mai mare si constant. Astfel se obtureaza trecerea pe langa sirena de alarma. se inspira si se fixeaza mustiucul sau masca de etansare. Un dop de cauciuc serverste la inchiderea mustiucului in stare de repaus. Pentru ca aparatul izolant sa asigure protectia servantului pana la parasirea zonei periculoase.5 din capacitatea sa in timpul ciclului de inspiratie. Functionare Dupa echiparea cu aparatul izolant (fixarea aparatului izolant pe spatele purtatorului.se racordeaza tubul striat si conducta supapei de expiratie la cartusul filtrant. Orificiul de la furtunul de expiratie are un prag mai inalt obligand astfel saliva sa circule prin furtunul de inspiratie pentru a se colecta cu cutia special destinata. . Aceasta piesa metalica are doua orificii interioare ce corespund celor doua furtunuri. . impiedicand astfel patrunderea impuritatilor. .se scoate inelul de blocare a supapei de preaplin si se verifica daca parghia de comanda a automatului pulmonar este cuplata la butonul corespunzator de pe sacul de respiratie. sub imbinarea lui cu manometrul. antrenand totodata parghia ce este racordata la triunghiul metalic de la sca si care la un moment dat apasa asupra tijei din interiorul automatului pulmonar. i) harsamentul Este confectionat din piele si serveste la fixarea aparatului pe spatele purtatorului. a carui rezistenta estre invinsa la cel putin 3 atm. de exemplui. Aici are loc retinerea bioxidului de carbon rezultand carbonat de sodiu si vapori de apa. pe conducta sirenei de alarma.. De mustiuc este fixata clema nazala pentru obturarea nasului. sacul de respiratie se goleste treptat. O catarama fixata pe manson serveste la legarea cu cureaua umerara stanga care astfel preia greutatea furtunurilor.se verifica dozajul si etanseitatea aparatului izolant. si doua proeminente ce se tin intre dinti. aer ce contine 17% oxigen si se amesteca cu oxigenul venit prin capul dispersor si regenerat merge prin furtunul de inspiratie la caile respiratorii ale servantului. . se desfac capacele cartusului filtrant si se scutura praful alcalin. .. dupa reactia: 2 NaOH + CO2 = Na2CO3 + H2O + Q cal. . De aceea se recomanda ca deschiderea buteliei sa se faca prin mai multe rotiri ale rozetei.. Un manson de piele tine apropiate intre ele cele doua furtunuri. Reactia dintre NaOH si CO2 avand caracter exoterm. urmatorul calcul: . intra in sacul de respiratie de unde urmeaza sa treaca in camera de inspiratie pentru a fi imbogatit cu oxigen.se rupe sigiliul. aerul care iese din cartus are in final o temperatura de cca 80 – 85ºC. resortul metalic. Incalzirea cartusului pe intreaga suprafata este un indiciu ca incarcatura este nealterata si functionarea aparatului este normala. avand grija ca la imbinari garnitura sa fie pusa corect. consumul de de oxigen creste si. in caz ca aceasta este sub 145 respectiv 195 atm. centura de mijloc si cureaua de piept.

Supapa de expiratie se afla inainte de intrarea in cartusul filtrant si intra in functiune la presiunea de 2 mm col.5 atm..retine eventualele impuritati scapate de cartusul filtrant. B. H2O prin apasarea sacului de respiratie asupra ei. a fost inlocuit cu o piesa din material plastic. . a vizorilor. orificiile cartusului absorbant vor avea capacele de protectie infiletate si sigilate. cu singura deosebire ca se incarca la 200 atm. se inlocuieste cartusul absorbant. Dupa intrebuintare aparatul izolant se curata de apa condensata si saliva.este necesara si o rezerva de siguranta de 10 atm.compenseaza vaporii de apa din aerul expirat.A. Suplimentarea se face prin apasari scurte si se foloseste si atunci cand una din supape nu se deschide normal.conducta finimetrica care iese din aparat pe sub bratul drept al purtatorului.dozajul prin automatul pulmonar are valoarea de 0 – 50 l O2/min.reducerea presiunii oxigenului din butelie la presiunea de 3 atm. Asezata lateral fata de sac si intre cele doua supape mentionate se gaseste supapa de supraplin care intra in functiune la presiunea de 20 – 40 mm col. g) finimetrul . a) carcasa aparatului Este confectionata din poliester si fibra de sticla. considerandu-se ca avertizeaza tarziu servatul despre lipsa de oxigen si ca citirea finimetrului la intervale cat mai scurte asigura securitatea oamenilor in zona. 495/B/400. accidental. inspira adanc din aparat in care se creeaza o depresiune..este rezervor de aer. gabaritul sau dandu-i posibilitatea inscrierii sale intre umerii salvatorului. De la reductorul de presiune pleaca doua conducte: . Rozeta se prezinta sub forma unui cilindru metalic. H2O. si intra in functiune in momentul in care se deschide butelia de oxigen.raceste aerul expirat. De asemenea. presiunea din butelie trebuie sa fie de minimum 3 atm. la partea superioara a reductorului cu o supapa de retinere ce declanseaza automat atunci cand.dozajul prin suplimentara manuala are valoarea de 0 – 50 l O2/min. inmagazinand in acel moment 400 l O2. Cand dozajul atinge valoarea de 15 – 20 mm col. Insumand cantitatile respective (7. pentru inchidere.. si intra in functiune atunci cand servantul depunand un efort mai mare.. b) butelia de oxigen Isi pastreaza aceiasi parametri ca la buteliile cunoscute. a mustiucului. . se verifica starea mastii. functionale si cu posibilitatea de a fi folosite cat mai mult.dozajul fix are valoarea ± 0.Z. de praf. conducta finimetrica se agata si se smulge.5 atm. Insusirea principiului de calcul al rezervei este obligatorie pentru fiecare servant in vederea protejarii propriei vieti deoarece intrarea in functiune a sistemului de alarmare nu indica momentul cand trebuie sa inceapa retragerea ci lipsa de oxigen in reductor. . Acest tip de aparat are urmatoarele 3 feluri de dozaje: . f) furtunul de respiratie Este confectionat din cauciuc gofrat. Timpul Pe timpul cat aparatul izolat se afla pe masina. .pentru asigurarea functionarii normale a aparatului. pentru inapoiere vor fi necesare 7. .conducta de alimentare care merge direct in sacul de respiratie. . identic cu cele de la aparatul izolant MEDI B. e) sacul de respiratie Este confectionat din panza cauciucata. cu deosebirea ca mansonul din piele care tine apropiate furtunurile. Aparatul izolant MEDI 17108 Tendinta generala in modernizarea aparaturii de salvare consta in realizarea unor aparate cu gabarit si greutate redusa. a tuburilor de legatura si a sacului pulmonar. Capacul carcasei nu este detasabil ci fixat printr-o montura metalica care. Este prevazuta. . Supapa de inspiratie este asezata la iesirea aerului din sac si este pusa in functiune la depresiunea de 2 mm col. tinand seama de gradul de oboseala necesita un surplus de oxigen de cca 50%.. H2O. . Daca aparatul izolant se schimba de la un servant la altul. .. . simple din punct de vedere constructiv.7 l O2 min. In aceasta situatie servantului trebuie sa paraseasca urgent punctul de lucru deoarece nu mai are control asupra presiunii oxigenului din butelie. avand urmatoarele doua functii: . tinute in pozitia „inchis” de un aer fin care deschide la valorile mentionate mai sus.5 l si in aparatul izolant indeplineste urmatoarele functii: .serveste in interiorul sau la regenerarea cu oxigen a aerului expirat. cu presiunea existenta in butelie. d) cartusul filtrant Este de tipul deschis la modelul anterior indiferent daca este de 2 sau 4 ore.pune in functiune supapa de preaplin. precum si butelia de oxigen. ce reprezinta presiunea minima la care servantul trebuie sa inceapa retragerea. Cantareste cca 15 kg.5 + 3 + 10) se obtin 20. si intra in functiune prin actionarea asupra unei clapete aflata in locul butonului de suplimentare.2 = 1. pentru factori neprevazuti ce pot aparea pe timpul retragerii. . material ce permite o mai rapida cedare a caldurii spre exterior. Verificarea functionarii aparatelor izolante se realizeaza numai de catre personalul autorizat in acest scop. cu presiunea de 3 atm.3 – 1.daca pentru deplasare la punctul de lucru presiunea in butelie a scazut sub 5 atm. fata de cel consumat la ducere). H2O se deformeaza o membrana aflata in interiorul reductorului care face sa declanseze dispozitivul de dozaj suplimentar. Au disparut cutia de supape si sirena de alarma. c) reductorul de presiune A suferit modificari esentiale din punct de vedere constructiv. trebuie pliata spre interior. este mai plat decat modelul descris anterior permitand trecerea prin spatii inguste. are capacitatea de 4. se procedeaza la dezinfectarea mustiucului (mastii) cu alcool pentru a preveni transmiterea diferitelor boli. Membranele lor sunt confectionate din placi de mica.dozarea oxigenului pentru purtatorul aparatului izolant.

H2O si. La acestea se adauga un manometru pentru controlul presiunii. 1600 l. 30 e) sunt construite cu circuit deschis si functioneaza pe principiul descarcarii aerului dintr-un recipient de stocare sub presiune. Aparatul izolant cu aer comprimat Este destinat protectiei servantilor la interventiile in medii toxice pe durata de pana la o ora. nituri si chei speciale. c) reductorul de presiune Este identic cu cel folosit la aparatul izolant MEDI tip 17108.durata nominala de utilizare . 60 minute 610x270x135 mm 200 atm. respectiv.1 = 1. fiind preferate in mediile care prezinta pericol de contact cu uleiuri si grasimi.2 – 1. prevazute cu filtre de purificare a aerului. prevazuta cu sistem de inchidere si maner pentru transport. 31) este accesoriul folosit in scopul crearii unei rezerve de butelii pentru oxigen si cartuse filtrante necesare inlocuirii celor consumate pe timpul lucrului cu aparatele izolante. h) harnasamentul Este confectionat din material textil se compune din doua curele umerare. Supapa de preaplinb se deschide la presiunea de 20 – 40 m col. Intrebuintare Aparatele de respiratie cu aer comprimat le pot inlocui pe cele cu oxigen la interventiile cu durata de pana la o ora.rezerva de aer Descriere Aparatele cu aer comprimat (fig.4 l O2/min. Caracteristici tehnice: . H2O. C. in interiorul careia se gasesc doua butelii pentru oxigen si doua cartuse filtrante pe suporti. Dozajul fin are valorile cuprinse intre 1.masa . Descriere Ansamblul trusei se compune dintr-o cutie de forma paralelipipedica confectionata din lemn. Finimetrul trebuie citit la intervale de 10-15 min. Aparatul izolant MEDI tip 17117 pentru 1 ora a) carcasa aparatului Este confectionata tot din poliester si fibra de sticla. 31. Aparatul izolant MEDI tip 17117 poate fi folosit cu eficienta indeosebi pentru executarea evacuarilor din zone cu gaze toxice sau pe timpul lucrului de scurta durata in mediul toxic de la instalatiile aflate la suprafata. b) butelia de oxigen Are capacitatea de 0. printr-un sistem automat de detenta. comandantul de grupa.Este asezat pe cureaua umerara dreapta de care se gaseste fixat printr-o bretea din cauciuc care-i usureaza citirea. Trusa cu butelii si cartuse filtrante Trusa cu butelii si cartuse filtrante (fig. Fig. col. 30 e. Fig. regulatorul de presiune cu dispozitiv de semnalizare a rezervei de retragere si un automat pulmonar racordat la masca direct sau prin intermediul unui furtun gofrat. Dozajul prin automatul pulmonar are valoarea de 0 – 50 l O2/min.presiunea de incarcare . special destinate acestui scop. Acest tip de aparat nu are suplimentare manuala pentru oxigen. centura de mijloc. Supapele de inspiratie si expiratie plasate ca si la aparatul descris anterior (17108) se deschid la – 5 mm col.dimensiunile . iar automatul pulmonar la depresiunea de 10 – 20 mm col. cureaua de piept (confectionata din piele) si triunghiul de spate. ± 5 mm. Intretinere . toate elementele fiind fixate pe un sasiu cu harnasament de purtare in spate.0 l si poate fi incarcata pana la presiuneade 200 atm. H2O.8 – 1. Incarcarea buteliilor se realizeaza cu ajutorul electrocompresoarelor transportabile de inalta presiune.3 ± 0. In constructia aparatelor cu aer comprimat intra urmatoarele elemente principale: butelia cu aer comprimat. iar inspiratia facandu-se in atmosfera. 16 kg. H2O. sarcina ce revine servantului si solidar cu acesta. d) cartusul filtrant folosit este de una ora.

se introduc cu capatul nemarcat in corpul colectorului. 32 a): .se deschide cutia aparatului.suportul ajutajului. .cordeaua cingatoare reglabila. . Tuburile indicatoare consumate se inlocuiesc cu altele din completul de rezerva. Fig.suportul pentru lopatica ce se foloseste la demontarea aparatului. pentru a nu se scurge lichidul afara din tub. avand grija sa nu se foloseasca acelasi cui pentru spargerea fiolelor diferite. iar interiorul corpului pompei se greseaza din nou. se fac reparatiile necesare. rondele de hartie speciala care la trecerea aerului restin particulele de fum. in raport de acestea. Intretinere Dupa folosire. Cand pistonul este impins inainte. .cilindrul de sticla (8) aflat in interiorul ajutajului. . la nevoie. fiecare cu un numar de 10 tuburi indicatoare. dupa ce obturatorul acestuia a fost reglat pentru un numar de orificii deschise in functie de numarul de tuburi care se folosesc concomitent.filtrele contra fumului si cetii.palnia (9) cu orificii pentru intrarea aerului. . . clor.Dupa folosire se inlocuiesc buteliile pentru oxigen. 32 a . deplasandu-l catre in fata. cartusele absorbante si garniturile consumate.se trece aparatul din pozitia de „mars” in pozitia de „lucru”. un orificiu pentru ruperea capetelor tuburilor taiate si opt cuie din otel pentru spargerea fiolelor din tuburile indicatoare. . . .cordeaua de purtare reglabila. Trusa electrica . Trimestrial se face controlul pompei. . Functionare Pentru punerea in functiune a aparatului se procedeaza in felul urmator: . cand pistonul este tras catre inapoi. atunci substantele din tub capata o coloratie corespunzatoare celei etalon. . . In cazul cand se folosesc mai multe tuburi simultan.suportul casetelor cu tuburi indicatoare.locasul tubular pentru pompe de mana prevazut cu sistem de blocare si arc.piulita (10) cu inelul de strangere a filtrelor contra fumului si cetii (11). fosgen.pompa de mana cu piston la care se deosebesc: . . aparatul se curata. .ajutajul ce permite marirea sensibilitatii determinarii substantelor toxice la care se deosebesc: . .casetele din hartie cu tuburi indicatoare. fiolele respective se sparg prin introducerea tubului in orificiul prevazut cu un cui de otel. difosgen. pentru statbilirea masurilor de protectie a servantilor si a restului personalului care actioneaza in zone cu toxicitate.daca se lucreaza cu un singur tub se executa un numar de pompari conform indicatiilor de pe caseta dupa care se compara colorarea substantelor din tub cu cea etalon de pe caseta.cutia aparatului cu capac si sistem de inchidere la care se deosebesc: .manerul pompei (5) cu dispozitivul pentru deschidere fiolelor (6) format dintr-un cutit circular pentru taierea tuburilor indicatoare. Aparatul pentru cercetare chimica Aparatul pentru cercetare chimica (fig.corpul (cilindrul) pompei (1). in interiorul lui se gaseste un cartus de protectie (4) care impiedica intrarea in pompa a gazelor toxice si a solventilor din tuburile indicatoare. se pune obturatorul pe o singura deschidere si se introduce un tub nou. detectarea cu mai multe tuburi deodata se face in cazul cand se presupune existenta unui amestec de mai multe gaze toxice sau cand nu se stie ce gaz toxic poate exista la locul actiunii. de pe caseta. 32) se foloseste pentru detectarea gazelor toxice (oxid de carbon.se taie ambele capete ale tuburilor indicatoare cu ajutorul cutitului si se rup in orificiul special al cutitului. similar cu cel intrat in reactie.se scoate pompa de mana din locasul ei. Descriere Aparatul pentru cercetare chimica se compune din urmatoarele parti (fig. In continuare se procedeaza ca in cazul lucrului cu un singur tub.corpul colector (3) prevazut cu obturator rotativ cu arc si numerotat de la 1 la 5 (in functie de numarul orificiilor deschise simultan. .corpul ajutajului (7) cu 4 fante. se curata unsoarea veche de pe garnitura din piele. . In cazul cand se foloseste filtrul contra fumului si cetii numarul de pompari se dubleaza. acid cianhidric etc. In cazul cand in aer exista gaze toxice la care sunt sensibile tuburile respective. In dotarea aparatului se gasesc 5 bucati casete tuburi indicatoare (CO.) si. Pe timpul pomparii. . Se inlatura tuburile. Fiecare tub indicator are o marcare conventionala pentru determinarea carei substante toxice este destinat. La spargerea fiolelor cuiul trebuie sa apese de sus in jos. Tuburile indicatoare sunt niste fiole de sticla in care se gasesc substante ce reactioneaza cu gazele toxice dand coloratii caracteristice. Daca pistonul se intoarce repede cu pocnitura in pozitia initiala. Cartusul de protectie se inlocuieste dupa intrebuintarea a 60 – 70 tuburi indicatoare. supapa lui se deschide permitand iesirea aerului din corpul pompei prin orificiile din capul pistonului. se verifica starea pieselor aparatului si. . verificandu-se apoi in care tub substanta a intrat in reactie. se executa 30 pompari. supapa lui se inchide si in corpul pompei se creeaza o depresiune ce obliga aerul atmosferic sa patrunda prin ajutaj in tuburile indicatoare si de aici in corpul pompei. difosgen. . . daca tuburile au in interior pe langa incarcatura granulata si substante reactive lichide infoliate.se monteaza ajutajul cu sau fara filtru contra fumului sau cetii dupa caz. Pentru aceasta se regleaza obturatorul colectorului la o singura deschidere care se astupa apoi cu degetul aratator de la mana stanga. pompa este in stare de functionare. Cu mana dreapta se trage de manerul pompei pana la refuz iar dupa 5 – 10 secunde se lasa liber. . fosgen.se scot tuburile indicatoare corespunzatoare gazelor toxice a caror prezenta sa presupune.pistonul (2) cu garnitura din piele si supapa de cauciuc. acid cianhidric). precum si pe cele fine de apa (ceata).suportul filtrelor. se indeparteaza cioburile de sticla.

. . 37) se folosesc pentru protectia ochilor servantilor care executa lucrari de sudura sau taieri cu aparatul de sudat si taiat autogen sau electric. Fig. 36) se folosesc pentru protectia servantilor pe timpul lucrului la autospeciala de fum.surubelnita mica izolata. gaze si iluminat si la intreruperea curentului de joasa tensiune. 35) asigura protectia contra apei. Cizmele de cauciuc Cizmele de cauciuc. Ochelarii pentru sudura Ochelarii pentru sudura (fig. 34 Descriere Sunt confectionate din cauciuc fiind captusite in interior cu panza Intretinere Dupa intrebuintare se spala cu apa apoi se sterg. Pe timpul folosirii. . se folosesc pentru protectia servantilor ce lucreaza la autospecialele pentru fum. . cu indicator de tensiune. . se controleaza starea vizorilor si a sistemului de fixare pe cap.manusi cauciuc electroizolante. Fig. Cizmele de protectie cu talpi neperforabile Cizmele de protectie cu talpi neperforabile (fig. orificii de aerisire si garnituri din piele pentru etansarea pe fata. prevazuta in interior cu locasuri pentru fixarea pieselor componente: . Intretinere Dupa intrebuintare.lampa control cu bec 220 V. precum si la intreruperea curentului electric de joasa tensiune. piesele din trusa se sterg si apoi se fixeaza la loc in locasurile lor. Fig. inclus in constructia lor. cu indicator de tensiune. Fig. Intetinere Dupa intrebuintare se spala cu apa apoi se sterg. 35 Sunt confectionate din cauciuc poliizoprenic si au talpile neperforabile dat fiind brantul metalic. Fig. electroizolante (fig.foarfeca pentru taiat cablu sub tensiunea de 500 V. vizorii vor fi feriti de lovituri pentru a nu se sparge. protejati in interior si exterior cu sticla alba. 33) se compune dintr-o cutie din lemn. .doua bucati banda izolatoare.cleste patent cu manere izolate.Trusa electrica (fig. Ei au un sistem reglabil de fixare pe cap. . 36 Descriere Sunt confectionate din cauciuc si sunt prevazute cu 5 degete. 37 Descriere Sunt confectionati din metal si sunt prevazuti cu 2 vizori rabatabili din sticla colorata. Intretinere Dupa intrebuintare se sterg. Manusile de cauciuc Manusile din cauciuc (fig. 33 .bec de 220 V x 24 W pentru control lampa. .surubelnita mare izolata. gaze si iluminat. noroiului si obiectelor penetrante pe timpul lucrului la interventii.ochelari de protectie electricieni.covor cauciuc electroizolant. . 34).

7 Completul de salvare de la inaltime In compunerea curenta a completului intra urmatoarele mijloace: . incheiata in fata printr-o pafta metalica din doua piese. coarda si cordita pentru salvare.sarcina maxima de rupere (kg) 1500 . protejat cu o cosa metalica.CAPITOLUL IV ACCESORII PENTRU SALVARE SI PRIM AJUTOR MEDICAL Accesoriile pentru salvari si prim ajutor medical sunt mijloace care se folosesc pe timpul lucrului la interventii in vederea asigurarii impotriva caderii.doua inele mici lateral pe fiecare parte care servesc pentru prinderea diferitelor accesorii (5.diametrul (mm) . Carligul de siguranta Carligul de siguranta (fig. perna pneumatica de salvare. carligul de siguranta. executarii autosalvarilor si salvarilor. Talia maxima admisa este cea corespunzatoare unei rezerve minime de 200 mm la capatul mobil. coarda 25 12 2. iar anual se verifica tehnic. 39) sunt confectionate din fire rasucite de material plastic. se curata prin periere si se fac reparatiile necesare. . La unul din capere sunt prevazute cu un ochi pentru agatare. Centura este confectionata din chinga (1) lata de terom (poliester). 38) este destinata asigurarii impotriva caderilor pe timpul lucrului la inaltimi.scripetele cu suport. precum si acordarii primelor ingrijiri medicale. completul de salvare de la inaltime. care serveste pentru asigurare si suspendare.sarcina utila (kg) 3000 . din otel. 38 a) este confectionat din otel si are o clapa mobila prevazuta cu arc si sistem de inchidere de siguranta. 9). trecut prin piesa mare (4).masa (kg) . 38 a Intretinere Inainte si dupa folosire se verifica elasticitatea arcului si functionarea normala a sistemului de inchidere. chinga are un capat fix la care este montata piesa mica (3) a paftalei si un capat mobil (2) cu rezerva intoaresa. .1 900 20 20 cordita 25 10 1. Centura de siguranta Centura de siguranta (fig. din otel. Coarda si cordita de salvare Coarda si cordita de salvare (fig. Pe capatul mobil sunt introduse doua gaici din piele (8) pentru fixarea rezervei. precum si pentru prinderea carligului de siguranta (11).lungime (m) . 38 Intretinere Dupa folosire.aparatul de salvare cu dubla actiune. . 39 Caracteristici tehnice: . Din grupa accesoriilor pentru salvari si prim ajutor medical fac parte: centura de siguranta.dimensiunile (mm) cca 155 x 85 x Ø 13 . Centura se ajusteaza pe talia purtatorului prin reglarea capatului mobil. aparatul de inhalat oxigen si trusa sanitara.alungirea maxima (%) Intretinere Dupa folosire se curata. . Fig.inelul mijlociu (6) in spate.tubul expandabil de salvare.masa (g) cca 200 Fig. . Fig. Caracteristici tehnice: . . a evacuarii bunurilor materiale. precum si portului diferitelor accesorii. conform anexei 16 din NERC/1985. set ambalat in doua huse. prins printr-o intaritura (10). pentru tragere de la verticala (indreptare zid) cu ajutorul unei cordite cu carlig de siguranta. daca este cazul.cadrul universal de salvare pentru suspendare la inaltime. salvarii oamenilor si animalelor. Pe chinga sunt fixate: .inelul mare in fata dreapta (7).

in cea de-a doua varianta. Utilizarea cadrului Pentru utilizare.se ancoreaza cadrul de elementele rezistente ale cladirii cu ajutorul corzilor de 25 m introducandu-se carligele in gaurile de la capetele superioare ale montantilor verticali.5 – 3 ./ora) cca 50 .se aseaza cadrul pe bordura zidului prin ridicarea de partile laterale. .viteza de coborare (m/s) 1. . Capatul fiecarui cablu este prevazut cu ochi de suspendare care printr-un carlig se fixeaza in crestaturile periferice ale discului mijlociu al tamburului. 40) este realizat din teava de otel. b) Aparatul de salvare cu dubla actiune Aparatul de salvare cu dubla actiune (fig. astfel incat desfasurarea (coborarea) unuia determina infasurarea celuilalt. se aseaza cu axul tamburul paralel cu zidul si cu frana manuala spre dreapta.in cazul utilizarii targilor se va proceda la fixarea corzilor de sustinere. .7 .60 . 41 Utilizare Inainte de montarea aparatului pe cadru se scot cele 4 capace de protectie. . . corzi. pot fi prevazute doua targi pliante pentru persoanele aflate in imposibilitatea de a se deplasa. Fixarea se efectueaza in fiecare caz cu ajutorul unuia dintre suruburile cu cap fluture prevazute in cele doua parti ale locasului.). compus dintr-un cadru principal (1). iar sasiul este prevazut cu un maner de purtare. 40 Cadrul de suspendare prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .doua cosuri de salvare.doua corzi de salvare de 25 m cu carlige de siguranta.7 .deschidere reglabila (m) 0.ritm de salvare (pers. .doua corzi de salvare de 80 m cu carlige de siguranta.greutatea aparatului (kg) cca 19 Descriere Aparatul de salvare cu dubla actiune este constituit dintr-un sasiu. . centuri etc.deschidere in afara zidului (m) 0.se marcheaza mufele cadrului reglabil si pintenii astfel incat sa se asigure o deschidere mai mare decat latimea zidului in punctul de fixare.diametrul cablului (mm) 4 – 4.latime (m) 0.se slabeste frana manuala si se elibereaza capatul unuia dintre cablurile de coborare.inaltime totala (m) 1 . Pentru executarea salvarilor se procedeaza astfel: . de regula 15 cm sub nivelul superior al cadrului. in compunerea completului de salvare. o frana manuala. asigurandu-se patrunderea capatului surubului in orificiul corespunzator din sasiul aparatului.5 . se infileteaza pintenii in mufele respective. iar in cazul utilizarii scripetelui se va trece peste rola o coarda de 80 m.inaltimea maxima de salvare (m) 60 .in functie de varianta de utilizare in locasul cadrului se va fixa aparatul de coborare cu dubla actiune sau scripetele cu suport. tubul racordat se va aseza lateral langa zid pentru a nu stanjeni montarea cadrului. a carei reglare prealabila asigura reducerea vitezei de coborare. . derulandu-se atat cat este necesar pentru a asigura inaltimea potrivita pentru suspendare. .intr-o prima varianta. 41) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . in care se introduc si mijloacele auxiliare (cosuri. .doua centuri de siguranta.5 . astfel: . precum si o frana suplimentara cu sabor. Fig. dupa cum urmeaza: . . Suplimentar.daca este cazul se ataseaza cadrul secundar si tubul de salvare.se executa strangerea cadrului pe zid. manevrandu-se mai intai mufele de reglare si apoi pintenii. un sistem de fixare pe zid cu deschidere reglabila (2).se rabate sistemul reglabil in exterior si se fixeaza cu ajutorul surubului de blocare. ansamblul fiind ambalat intr-o husa.lungimea cablului in fiecare sectiune (m) 61 . Tamburul este protejat cu 4 capace detasabile care in timpul utilizarii se demonteaza. Fig.15 – 0. procedand la pregatirea si montarea pe zid. cadrul se transporta sau se ridica la punctul de salvare si se scoate din husa.inaltime deasupra zidului 0. un tambur cu doua sectiuni pe care sunt infasurate in sensuri opuse doua cabluri de lungimi egale. manivelele pintenilor se vor fixa cu capetele spre exteriorul zidului. in functie de varianta de salvare. . un sabor pentru pornire-oprire. . Montarea se efectueaza prin asezarea aparatului in locas. precum si un cadru secundar detasabil (3) pentru suspendarea tubului expandabil la care gasim o palnie din panza groasa. aparatul se asaza pe axul tamburului perpendicular pe sol si cu frana manuala spre acesta. a) Cadrul de suspendare Descriere Cadrul universal de salvare pentru suspendare la inaltime (fig.se desfac chingile de fixare ale sistemului reglabil ale cadrului secundar si ale pintenilor.greutate (kg) cca 45 Pentru transport si depozitare cadrul are posibilitatea de reducere a gabaritului prin rabatarea sistemului reglabil in interiorul cadrului principal. Pentru controlul coborarii aparatul este prevazut cu o frana automata centrifugata. prevazut cu locas de fixare a mijloacelor de coborare..

41.diametrul rolei (mm) 100 . Asezarea scripetelui se realizeaza introducand mai intai urechea curba in partea opusa surubului de fixare. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. de fiecare data cablul coborat va fi trecut peste rola de ghidare din partea respectiva. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. scripetele se va monta in locasul cadrului. . Scripetele se utilizeaza impreuna cu coarda de 80 m. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii.atenuarea. iar cablul va fi degajat de pe rola. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii.. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. coarda se va trece pe rola scripetelui o singura data. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. dupa care salvarea va continua prin coborarea si ridicarea alternativa ale celor doua cabluri. Pentru evitarea accidentelor pe timpul sedintelor de instructie se vor lua urmatoarele masuri: . La folosirea cosurilor persoanele vor fi instruite sa nu se tina cu mainile de inelul superior. de regula. repetandu-se apoi seria operatiilor cu al doilea cablu (a doua coborare). se suspenda de ochiul cablului un cos de salvare (printr-un carlig de siguranta) procedandu-se la imbarcarea primei persoane sau se echipeaza prima persoana cu o centura de siguranta (cu inelul si carligul de suspendare in fata). repetandu-se apoi seria operatiilor cu al doilea cablu (a doua coborare). inainte de fiecare pornire a coborarii.trecerea inaintea fiecarei porniri a cablului urcator peste rola de ghidare din partea respectiva in vederea evitarii impletirii celor doua cabluri. c) Scripetele cu suport Descriere Scripetele cu suport (fig. iar in al doilea de 35 – 40 m. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. tinand seama de inaltimea de salvare. in primul caz fiind de maximum 75 m.5 m si se trece peste rola de ghidare din partea respectiva. 43) este executat sub forma de tronsoane cu lungimi diferite. . . dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. numai cu aparatul bine fixat.cablul coborat se deruleaza in continuare cca 0. Principalele caracteristici tehnice ale tubului sunt: . asigurandu-se oprirea in caz de nevoie si reducerea vitezei inainte de atingerea solului. 42) este realizat dintr-o rola montata pe un sasiu a carui constructie asigura fixarea in locasul cadrului de suspendare prin doua urechi. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. Manevrarea corzii se poate efectua de la inaltime sau de la sol. iar pentru consolidare se asigura patrunderea capatului surubului in orificiul corespunzator al urechii drepte a scripetelui. De regula. asigurandu-se suspendarea de ochiul cablului. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare.imbarcarea in cosuri sua suspendarea in centurile de siguranta. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. iar la folosirea centurilor persoanele vor fi instruite sa se tina cu ambele maini de capatul cablului si sa evite indoirea corpului si sprijinirea cu picioarele pe zid in timpul coborarii. avand axul paralel cu zidul.se strange bine frana manuala si.greutatea (kg) cca 2 Utilizarea scripetelui Pentru utilizare. In cazul coborarii unor obiecte grele (peste 50 kg) coarda se poate trece pe rola de 2 ori (formand o spira) pentru asigurarea autofranarii prin frecare. a balansului capetelor ambelor cabluri. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. In functie de conditiile locale motarea se poate face si cu axul rolei perpendicular pe zid. dupa caz. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expandandabil de salvare (fig. constituind seturi care prin imbinare cap la cap realizeaza inaltimi de salvare variate. Fig. de fiecare data cablul coborat va fi trecut peste rola de ghidare din partea respectiva.incercarea la prima coborare a aparatului folosind manechinul de 70 kg. . dupa care salvarea se va continua prin coborarea si ridicarea alternativa a celor doua cabluri.se slabeste treptat frana manuala si cu ajutorul acesteia se controleaza coborarea. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare.dimensiunile sasiului (mm) 230 x 100 . d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. .

S. .lungime palnie (cm) .latime aplatizata tub exterior (cm) . 36/2. persoana se leaga cu ajutorul chingilor pentru a nu cadea pe timpul transportului.dimensiuni in stare pliata (m) . In cazul tubului expandabil de salvare nu vom insista asupra modului sau de utilizare. se spala.3 cca 60 Tubul este constituit din 3 tuburi concentrice. Suportul de panza este prevazut cu chingi ce au catarame pentru imobilizarea persoanelor accidentate.intariturile din chinga de panza de pe fundul sacului. Acelasi tratament se aplica si celorlalte accesorii confectionate din panza din dotarea completului. un tub interior (1) care asigura franarea. cu rol de etansare contra fumului si de limitare a intinderii. 10. se depliaza lonjeroanele si se fixeaza barele distantiere cu ajutorul mansoanelor de blocare. Fig.S. Pernele pneumatice de salvare Pernele sunt realizate in doua tipuri. Dupa aseazarea pe targa.30 m. 44) este confectionat din panza rezistenta.greutate unitara (kg) . intre lonjeroanele caruia se gaseste un suport de panza rezistenta. 45) este formata dintr-un cadru metalic pliant. cu picioare de sprijin si mansoane de blocare in pozitia desfacut. Perna pneumatica de salvare P. Are un diametru interior de cca 55 cm si o inaltime de cca 1. suportul de panza se curata prin periere si.dimensiunile in stare umflata (m) . Tubul interior si cel intermediar sunt imbinate la capete prin cusaturi pe bordurile unei palnii (4) din panza groasa de bumbac. iar rupturile se cos. apoi se usuca. f) Targa plianta Descriere Targa plianta (fig. manuirea lui fiind descrisa in „Regulamentul instructiei de specialitate a pompierilor militari”. 43. Perna pneumatica de salvare P. imbracate in piele. e) Cosul de salvare Descriere Cosul de salvare (fig.sistemul de suspendare format din 3 corzi prinse de sac prin chingi de panza cusute. 45 La targa se mai deosebesc curelele cu catarama pentru fixarea ei in pozitia „strans”.5 80 30 1. permitand suspendarea cosului de coarda de salvare.S. 46) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. cu rolul de a da forma cilindrica cosului si a-i mari rezistenta.ritm de salvare (pers. A. spre deosebire de celelalte mijloace din cadrul completului.lungimi tronsoane set (m) . denumite cu indicativele P. 44 La el se disting: . Tubul exterior este cusut pe bordura palniei superioare. 5 si 2. Modul de intrebuintare Pentru folosire se desfac cataramele curelelor de fixare a targii in pozitia „strans”. Intretinere Dupa intrebuintare se curata prin scuturare sau periere si se repara eventualele rupturi. Periodic se vor unge articulatiile mobile ale targii. realizat din tricot de poliester in strat dublu si intarit prin 4 chingi longitudinale din relon. prevazuta cu chingi (la capatul superior) si catarame (la capatul inferior)..doua cercuri metalice. 80/3-B. capatul inferior fiind acopera zona de imbinare. Intretinere Dupa intrebuintare. Fig. 36/2 (fig. un tub exterior (3) din tesatura gumata cu cauciuc ignifug care asigura protectia impotriva caldurii (inclusiv prin stropirea cu jet de apa in caz de nevoie). daca este cazul. 46 . cu fund la partea inferioara. un tub interior (2) din panza foaie cort. corzile sunt unite la partea superioara./ora) Fig. 20.greutatea (kg) 6x6x2 1 x 1x 0.S. 36/2 si P.5 100 . . confectionat din aliaj de aluminiu. avand forma cilindrica.

Pe laturile de 8 m ale etajului superior sunt prevazute douasprezece supape de evacuare (2). 47. Fig.mic.inaltimea in stare umflata (m) Descriere 20 2 Perna aer doua etaje cu inaltimea egala. Etajele si compartimentele comunica intre ele prin orificii circulare cu diametrul de 20 cm. Pe verticala si pe lungimea pernei etajele sunt separate in cinci compartimente. Intre cele doua etaje ale pernei. Durata umplerii initiale difera astfel: . Compartimentele mijlocii ale etajului superior comunica intre ele prin orificii cu diametrul de 30 cm. la capatul patrat. anterior. doua externe avand inaltimea de 1 m si trei mijlocii cu inaltimea de 2 m. pentru coarda. Intretinere Dupa folosire. 10 x 8 x 4 2x2x1 cca 300 40 4 Modul de intrebuintare La amplasarea pernei se vor respecta aceleasi precautii ca si in cazul pernei P. In cazul lucrului. 80/3-B etajul inferior (1) are inaltimea de 1 m. 48 Descriere Este confectionat din otel moale. In situatii extreme se poate recurge la protecita anticalorica a pernelor prin udare intermitenta (intre salvari). Lateral. intre compartimentele etajului inferior. 80/3-B Perna pneumatica de salvare P.mare. iar la celalalt capat are o forma patrata pentru a putea fi batut cu toporasul. Pe cele doua laturi opuse etajului superior.dimensiuni in stare umflata (m) . 36/2. avand la capete palnii cu snururi de racordare la ventilatoare. Dupa umplerea initiala. La umflarea initiala si dupa fiecare salvare. iar umflarea se va realiza de aceasta data cu: . realizate sub forma de clape cu benzi elastice. se gaseste un carlig metalic pentru trecerea corzii sau corditei. de 1 m. Pentru umflare se folosesc electroventilatoarele tip VAN 450. cate doua la fiecare capetele compartimentelor. se pliaza si se introduc in husele de protectie. sunt prevazute douasprezece supape de evacuare.S. . se verifica aspectul exterior. cate doua la fiecare dintre capetele compartimentelor. Perna pneumatica de salvare P.doua ventilatoare – 6 minute. fiecare cu inaltimea de 2 m.S.greutatea (kg) . . 80/3-B (fig.inaltimea maxima de salvare (m) . si tensiunea de alimentare de 250 V. deasupra compartimentelor extreme. cu debit de 100 mc/min. .S.S. clapele se introduc in corpul supapei. Durata umplerii dupa fiecare salvare este de 15 – 20 secunde. La un capat este ascutit pentru a patrunde cu usurinta in lemn sau zid.cu un ventilator – 6 minute. Pe laturile de 8 m ale etajului inferior sunt atasate cate doua tuburi de umplere (3) cu lungimea de 3 m si diametrul de 30 cm.cu doua ventilatoare – 3 minute. functionarea in regim poate fi asigurata cu un singur ventilator. separate pe verticala in cate trei compartimente. Pe laturile lungi ale etajului superior. Modul de utilizare Pentru executarea salvarilor perna se transporta la locul de amplasare care. amplasate cate 6 pe fiecare perete despartitor si decalate pe inaltime. 48) poate fi: . .inaltimea maxima de salvare (m) . Aparatul de inhalat oxigen . Pe una din laturile etajului inferior sunt atasate doua tuburi de umplere cu lungimea de 3 m si diametrul de 30 cm.inaltimea in stare umflata (m) Descriere La perna P. in lungul compartimentelor. B. 47) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig..patru ventilatoare – 3 minute. de preferinta cu apa pulverizata. pernele penumatice se curata de impuritati prin periere. este curatat de materialele ascutite sau taioase ce ar putea sa o deterioreze si se umfla cu aer. iar cel superior (4) de 2 m. intr-un loc pe cat posibil ferit de radiatii calorice puternice. cuiul de sustinere (fig. precum si intre etajul superior si borduri sunt executate orificii de comunicatie cu diametrul de 20 cm. prevazute cu capate cu palnii si snururi de racordare la ventilatoarele de umplere. dat fiind faptul ca la caderea pe perna sunt expulzate sub efectul socului de presiune. Cuiul de sustinere Dupa dimensiunile lui.dimensiuni in stare pliata (m) . pentru cordita. cele doua tipuri de perne se amplaseaza cu tuburile de umplere paralel cu zidul. sunt prevazute borduri (5) cu latimea si inaltimea de 1 m.

inspiratia producand o depresiune. pentru dusuri de oxigen si pentru absorbirea secretiilor de pe caile respiratorii. In cazul de fata. 49) se clasifica in: . daca la manometru se citeste o presiune de 120 atm.ejectorul (9) pentru crearea depresiunii necesare absorbtiei. confectionat din cauciuc si fixat la tubul in forma de „T” al umezitorului.aparat de inhalat oxigen cu 4 posturi. Secretiile absorbite de canula sunt conduse pe conducte de legatura in vasul colector unde se depoziteaza. inmultita cu cifra 7. dupa care trece in distribuitorul primar iar prin robinetul ramificatiei din stanga isi continua drumul prin conducta de legatura la umezitor. .4 conducte de legatura din material plastic: . pentru fiecare persoana.cutia aparatului (24) cu dispozitiv de fixare a pieselor componente si un compartiment pentru cordelele de fixare (25). Absorbirea secretiilor are loc ca urmare a depresiunii crescande datorita trecerii oxigenului ce vine de la distribuitorul primar prin ejector. se goleste vasul umezitorului de apa.umezitorul (10) in al carui vas de sticla pentru apa. indica cantitatea de oxigen din butelie in litri. . cu o capacitate de 7 l.se umple vasul umezitorului cu apa distilata din butelia de masa plastica. se completeaza apa distilata din butelie si eventual se reincarca butelia de oxigen. prin balbotare.In raport de posibilitatile de acordare a primului ajutor aparatele de inhalat oxigen (fig. pe principiul ejectiei. este confectionata din lemn. . pe timpul cat acesta inspira sau in sacul pulmonar pe timpul cat pacientul expira in atmosfera prin supapa de expiratie a mastii (sau pe nas cand se foloseste mustiucul). abundenta de oxigen pe timp scurt si concomitent cu inhalatia) se procedeaza la fel ca mai sus. .butelia pentru apa distilata (23) necesara umezitorului confectionat din masa plastica si avand o capacitate de 0. . Fig. .dupa mustiucuri pentru respiratie (22). ramificatia din stanga (5) pentru oxigenul de inhalat de catre pacient este prevazuta cu un robinet cu inscriptia „INHALATION”. pentru a fi adusa cu distribuitorul primar spre afara. Oxigenul intrat in sac formeaza o rezerva care este folosita pe timpul inspiratiei. . el este etalonat cu 4 gradatii dupa numarul de pacienti tratati.reductor de presiune (2). face sa se deschida supapa de legatura cu atmosfera si sa permita intrarea aerului atmosferic. timpul de folosire a aparatului va fi 840 : 24 = 35 minute. inseamna ca in butelie exista 120 x 7 = 840 l oxigen. Oxigenul din butelie patrunde in reductorul de presiune.se monteaza tuburile de legatura la distribuitor. Daca sunt reanimate concomitent doua persoane. are manere pentru transport si doua incuietori. pentru absorbirea secretiilor si transportarea lor in vasul colector. se spala vasul colector si conducta cu canula.sacul pulmonar (15) cu o capacitate de 5 l. . Aici. astfel incat nivelul apei sa se gaseasca intre cele doua gradatii din vas. atunci la racordul pentru cutia filtranta de la umezitor se monteaza obligatoriu cartusul filtrant respectiv. Pentru punerea in functiune a aparatului se procedeaza astfel: . iar cea din dreapta (7) pentru absorbirea secretiilor prevazuta cu un robinet cu inscriptia „ABSAUGUNG”. fiecare gradatie corespunzand unui consum de 12 l/min. unde i se reduce presiunea.debitmetru (8) montat pe ramificatiile pentru inhalat oxigen.conducta cu canula (19). Daca se administreaza dusuri de oxigen sau se face absorbirea secretiilor. . . oxigenul este umezit pentru a se evita iritarea mucoaselor. Aparatul de inhalat oxigen cu 4 posturi Descriere Aparatul de inhalat oxigen cu patru posturi se compune din: .se asaza cutia in pozitia verticala si se deschide.conducta de legatura intre robinetul pentru inhalat oxigen si intrarea respectiva de la capacul umezitorului (16). laringe etc. prevazut cu supapa de legatura cu atmosfera si distribuitorul secundar (14) cu 4 ramificatii terminate cu racorduri cu filet. . se gaseste un cilindru din piatra poroasa si o teava sifon. prevazute cu capace de inchidere. se curata si se dezinfecteaza mastile si mustiucurile cu alcool. . Pentru inhalarea oxigenului se pune masca de respiratie pe figura persoanei ce urmeaza a fi reanimata.conducta de legatura intre ejector si vasul pentru colectarea secretiilor (18).butelie pentru oxigen (1) confectionata din otel si prevazuta cu un robinet de inchidere din alama presata. numai ca din cand in cand se deschide robinetul cu inscriptia „02 DUSCHE”. la capacul lui se disting: intrarea pentru oxigenul inhalat (11). . de unde urmeaza acelasi drum ca si oxigenul pentru inhalatie.aparate de inhalat oxigen cu 1 post.se slabesc colierele buteliei care se roteste apoi cu 90º.. .).distribuitor primar (4) cu trei ramificatii cu robinete.se deschide robinetul buteliei pentru oxigen si se controleaza presiunea indicata de manometru care. legat printr-o conducta la reductorul de presiune. Pentru dusuri (care reprezinta administrarea suplimentara. Functionare Aparatul de inhalat oxigen poate fi folosit pentru reanimarea unui numar maxim de 4 persoane concomitent. incarcata cu 1400 l oxigen la 200 atm. iar la celelalte capete mastile sau mustiucurile de respiratie.4 tuburi de legatura (20) din cauciuc gofrat prevazute la un capat cu racord filetat pentru fixarea la distribuitorul secundar. iar la celalalt capac cu un segment negofrat pentru fixarea la masca. acest timp se scurteaza. . . . . Din umezitor oxigenul trece in distribuitorul secundar de unde este dirijat prin tubul de legatura la pacient. Se deschide apoi robinetul cu inscriptia „INHALATION” astfel ca acul debitmetrului sa se suprapuna pe gradatia pe care indica numarul de persoane carora li se administreaza oxigen. un tub in forma de „T” cu racord pentru cartusul filtrant (13). . Pentru absorbirea secretiilor de pe caile respiratorii se deschide robinetul cu inscriptia „ABSAUGUNG” si se plimba canula conductei pentru secretii pe mucoasele ce trebuie curatate (nas. prevazut cu doua gradatii (maxim si minim).5 l. Cantitatea de oxigen debitata de aparat in cazul inhalatiei este de 12 l/min. Aceasta operatie se face inaintea inhalatiei in cazul cand pacientul are caile respiratorii incarcate cu secretii. A. daca rezerva din sac este insuficienta. gura.4 masti de respiratie (21) cu doua supape (de inspiratie si expiratie) si cordele elastice de fixare. reglarea debitului se face de la robinetul ramificatiei pentru inhalat oxigen. . .conducta de legatura intre robinetul pentru dusul de oxigen si intrarea de la capacul umezitorului (17). oxigenul pentru dus este condus pe conducte de legatura la umezitor. intrarea pentru oxigenul de dus (12). Aparatul poate fi folosit pentru inhalarea oxigenului.. numarul tuburilor ce se folosesc va fi in functie de numarul persoanelor ce urmeaza a fi reanimate. cea din mijloc pentru dusuri (adaosuri) de oxigen prevazuta cu robinet cu inscriptia „02 DUSCHE”. De exemplu. prevazut cu un manometru (3). 49 .se verifica robinetele distribuitorului primar pentru a fi inchise. fixandu-se pe cap cu ajutorul coardelor sau i se introduce mustiucul in gura. Intretinere Dupa intrebuintare. .daca folosirea aparatului are loc in atmosfera viciata. direct sau prin cartusul filtrant. apa sapunita sau solutie de formol 10%.

CAPITOLUL V ACCESORII PENTRU TAIAT SI DEMOLAT Accesoriile pentru taiat si demolat sunt mijloace ajutatoare care se folosesc la incendii. se foloseste pentru acordarea primului ajutor medical.4 atele kramer pentru imobilizarea fracturilor.tinctura de iod. lopata.vata hidrofila.coada (1).fesi din tifon pentru pansamente. imbinarea intre corpul toporului si coada facandu-se cu ajutorul armaturii de fixare (3). . confectionat din otel. . cangea. Aparatul de inhalat oxigen cu un post Aparatul de inhalat oxigen cu un post ofera posibilitatea acordarii primului ajutor unei singure persoane. toporasul. . precum si pentru lucrari auxiliare. desfacerilor. . bormasina electrica portativa. se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistenta in vederea evitarii coroziunii. . Este prevazut in acest scop cu o curea reglabila. Toporul-tarnacop Descriere Toporul-tarnacop (fig. cu inel si un sistem de inchidere cu catarama.B. confectionata din lemn.corpul toporului (2). motoferastraul cu lant.flacoane diverse pentru medicamente lichide. la unele toporase se gaseste o crestatura care se foloseste la scoaterea cuielor. cu mentiunrea ca numarul circuitelor se reduce la unul singur. evacuarea bunurilor materiale. ciocanul si spitul pentru spart beton. . se verifica imbinarea intre coada si corp. foarfecile pentru taiat cablu. . prevazuta in interior cu compartimente pentru instrumentarul medical si medicamente. cu maner (bretele) pentru purtare si sistem de inchidere. 52) se compune din urmatoarele parti: . ce are acelasi rol ca tocul toporului-tarnacop si care este prevazut cu un sistem de agatare la centura prin intermediul carligului de siguranta.spirt sanitar. ca dezinfectant. Folosirea si intretinerea aparatului de inhalat oxigen cu un post se realizeaza in acelasi mod ca in cazul celui cu patru posturi. Toporasul Descriere Toporasul (fig. ca dezinfectant.corpul toporasului (2). joagarul. calamitati si catastrofe pentru executarea taierilor. 51) se compune din urmatoarele parti: Fig.coada (1).tocul de piele cu armatura care permite purtarea toporului-tarnacop la spate. furca. Din grupa accesoriilor pentru taiat si demolat fac parte: toporul-tarnacop. b) utilaj medical: . aparatura folosita se dezinfecteaza iar medicamentele se completeaza. deschiderilor. In acest caz butelia are capacitatea de 2 l oxigen. Intretinere Dupa folosire toporul se curata. confectionata din lemn. . 50 Descriere Trusa sanitara se compune dintr-o cutie de lemn rezistenta cu capac (geanta de panza). aparatul de sudat si taiat autogen. Trusa sanitara Trusa sanitara (fig. In cutie se gasesc: a) medicamente: . . Imbinarea intre corpului toporasului si coada se face cu ajutorul armaturii de fixare. .antinevralgice pentru tratarea racelilor. Fig. ferastraul coada-devulpe.garou de cauciuc pentru hemostaze. ranga. un sistem de inchidere cu buton si locasul cuiului mic de sustinere. . . Din punct de vedere constructiv este identic cu primul. .comprese din tifon pentru pansamente. Intretinere Dupa intrebuintare.tocul din piele. 50). precum si starea tocului. cazmaua. cu armatura metalica. confectionat din otel. 51. gripei si a durerilor de cap.

Cangea Descriere Cangea (fig.coada confectionata din lemn. Fig.Intretinere Operatiile de intretinere se executa la fel ca in cazul toporului-tarnacop.coada. Descriere Lopata si cazmaua se compun din urmatoarele parti : . coada si carlig. confectionata din lemn. ranga se curata si. . una curbata si una pe directia axului cangii. .lopata sau cazmaua propriu-zisa. se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistenta. evacuarea cerealelor. Ranga Descriere Ranga (fig. . canepa etc. . 54 Intretinere Dupa folosire cangea se curata. Fig. Lopata si cazmaua Lopata si cazmaua se folosesc pentru aruncarea maselor pulverulente. Intretinere Se executa la fel ca in cazul lopetii. Ferastraul „coada de vulpe” Ferastraul „coada-de-vulpe” (fig. Unele cangi au coada formata din doua bucati. cu o lungime de 2.furca propriu-zisa confectionata din otel. se verifica imbinarea intre carlig.carligul metalic prevazut cu doua ramificatii. 55 Descriere Ferastraul „coada-de-vulpe” se compune dintr-o panza de otel cu dinti ascutiti si un maner din lemn pentru manevrare. Intretinere Dupa intrebuintare. 54) se compune din urmatoarele parti: . 53 Intretinere Dupa folosire. imbinarea intre carlig si coada se face prin mansonul metalic al carligului cu ajutorul suruburilor. executarea unor lucrari de amenajare a surselor de apa etc.5 – 5 m. se unge cu un strat subtire de unsoare consistenta. lopata sua cazmaua se curata. cu armaturi metalice de fixare. Fig. confectionate din tabla.). tesita si putin indoita la celalat capat. Descriere Furca se compune din urmatoarele parti: . confectionata din lemn. 53) este o bara de otel ascutita la un capat. pentru evitarea coroziunii.coada. Furca Furca se foloseste pentru evacuarea paioaselor sau a altor materiale fibroase nebalotate (in. 55) se foloseste pentru taierea materialelor lemnoase cu grosimi mici. se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistentsa si se verifica imbinarea intre lopata (cazmaua) propriu-zisa si coada.

confectionat din otel. .corpul ciocanului.5 44 4.ungerea se realizeaza prin amestec de benzina cu ulei.puterea motorului (C. 12 . se unge partea metalica cu un strat subtire si unsoare consistenta si se verifica imbinarea intre corpul ciocanului si coada.sistemul de pornire (5) format dintr-o fulie cu cablu si are readucator care se monteaza la priza de aer a sistemului de racire.lungimea utila a ferastraului (cm) .coada. se ascute si se unge cu unsoare consistenta.P. Fig.) . Transmiterea miscarii de la motor la lantul ferastrului se realizeaza cu ajutorul unui reductor (9) cu pinioane conice care pune in miscare roata canelata cu nervuri speciale pentru angrenarea lantului. Joagarul Joagarul (fig. daca este cazul. 56) se foloseste pentru taierea materialelor lemnoase cu grosimi mari sau a copacilor.capacitatea rezervorului (1) . 57 . cu magnetou. 57) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. . b) ferastraul propriu-zis. 57 a): Fig.sistemul de aprindere.5 45 5 max. prevazut cu un singur cilindru. La el se deosebesc ca sisteme anexa: . Ciocanul poate fi de 2 sau 5 kg. Spitul se curata.greutatea ferastraului fara piesele de rezerva (kg) Descriere Motoferastraul cu lant se compune din urmatoarele parti (fig. format din suportul lantului (6).sistemul de alimentare. confectionata din lemn. Intretinere Se executa la fel ca in cazul ferastratului „coada-de-vulpe”. montata pe manerul din dreapta.) . se ascut dintii. 57 a a) motorul cu benzina in doi timpi. 56 Descriere Joagarul se compune dintr-o panza de otel cu dintii ascutiti si din doua manere de lemn pentru manevrare. se unge panza cu un strat subtire de unsoare consistenta si. folosind in acest scop si spitul pentru spart beton. compus dintr-un rezervor (1) cu robinet. Ciocanul si spitul pentru spart beton Ciocanul se foloseste pentru desprinderea diferitelor materiale prinse in cuie sau scoabe is pentru spargerea elementelor de constructie din beton sau caramida.sistemul de racire. Motoferastraul cu lant Motoferastraul (fig.productivitatea de taiere a materialelor lemnoase cu diametrul de 45 cm (cmp/sec. Intretinere Dupa folosire ciocanul se curata.consumul de carburanti pentur 1 CP/ora (g) . . 3 4800 550 1.viteza lantului (m/s) .numarul maxim de ture/min. . cu aer prin turbina (4).conducta de legatura (2) din material plastic prin care se face alimentarea prin cadere libera si un carburator (3) montat pe partea stanga a cilindrului al carui suber de deschidere a amestecului carburant este comandat prin cablu de la maneta de accelerare. . montat pe volantul motorului.Intretinere Dupa intrebuintare se curata. . lantul (7) cu dintii ascutiti si suportul de sprijin cu trei pinteni (8). . Descriere Ciocanul se compune din urmatoarele parti: . Spitul este o dalta din otel prevazuta cu o parte ascutita si una tesita (pentru aplicarea loviturilor cu ciocanul).inaltimea minima de la baza capacului pentru functionarea ferastraului (cm) .

reductorul de presiune pentru oxigen. chei diferite. Aparatul de sudat si de taiat autogen Aparatul de sudat si taiat autogen (fig. d) bidonul pentru combustibil (amestec de benzina si ulei) confectionat din tabla si prevazut cu orificiu de umplere cu capac. Functionare Pentru punerea motoferastraului in functiune se monteaza lantul pe suport si pe roata canelata cu nervuri speciale dupa care suportul se fixeaza cu ajutorul sistemului de blocare. 58 Descriere Se compune din foarfecele propriu-zis din otel. se deschide robinetul rezervorului de benzina si se apasa pe butonul care actioneaza asupra membranei carburatorului. . Capetele becurilor pentru sudura si duzele respective sunt numerotate de la 0 – 8.furtunurile de legatura. c) cadrul (10) din teava metalica este prevazut cu doua manere pentru transportul si manuirea ferastraului si sprijinul pentru genunchi. la randul ei se gaseste absorbita intr-o masa poroasa. .butelie pentru acetilena. In ea se gasesc palnia si cana pentru alimentarea rezervorului ferastraului cu combustibil din bidon. bujiile. care fac legatura intre buteliile de oxigen si cele de acetilena cu suflaiul aparatului. La terminarea combustibilului din rezervor se face alimentarea din bidonul de benzina. 58) se foloseste pentru taierea conductorilor in scopul alimentarii cu curent electric.. se ascute. conducta de golire si maner pentru transport. fiecare dintre ele cu o lungime de aproximativ 20 m. 59 reglarea presiunii de lucru a reductorului si robinetul pentru deschiderea si inchiderea oxigenului. cu o capacitate de 2 mc prevazuta cu robinet de inchidere. se monteaza fulia sistemului de pornire pe axul motorului (la priza de aer a sistemului de racire) si se trage de cablu. de culoare albastra. acetilena aflata in interiorul ei este comprimata la o presiune initiala de cca 30 amt. tija cu filet Pentru cei interesaţi: Fig.trusa de becuri (brenere) pentru sudura si pentru taiere. . Pe timpul lucrului se apasa cu genunchiul pe sprijinul special de la cadru pentru a obtine o forta maxima de taiere. diferind doar sistemul de racordare la butelie.butelia pentru oxigen. rotativa. . Intretinere Dupa folosire se reface plinul de carburant si lubrifiant. In trusa se mai gasesc caruciorul cu tija si gheara de fixare pentru conducerea becului de taiere in cazul executarii taierilor in linie dreapta sau curba si o cheie universala. Intretinere Dupa intrebuintare se curata. duze. Functionare .). 59) este folosit in special pentru taierea materialelor metalice in cadrul operatiei de demolare a constructiilor. din cauciuc panzat.Carcasa reductorului este prevazuta cu o mufa speciala. cu sistem de fixare care permite schimbarea planului de lucru al ferastraului cu 90º. se ascut dintii lantului sau se inlocuiesc piesele uzate cu altele din trusa de rezerva (lantul. El are o capacitate de 5 l. Pentru modificarea unghiului de inclinare al ferastraului fata de carcasa reductorului. la suportul lantului se gaseste un sistem de deblocare al acestuia aflat pe partea lui dreapta. Fig. de culoare bruna. . iar celalat presiunea dupa trecerea oxigenului prin reductor). Becurile pentru taiere sunt prevazute cu o conducta cu robinet pentru fluxul suplimentar de oxigen. cu o capacitate de 2 mc prevazuta cu robinet de inchidere. acetilena aflata in interiorul ei fiind comprimat initial la o presiune de cca 150 atm. si dizolvata in acetona care. necesar obtinerii unei flacari subtiri si cu temperatura ridicata. iar duzele sunt capetele taietoare de la 1 – 5. pe care se apa in timpul lucrului. capete de becuri si capete taietoare. prevazut cu doua manometre (unul care indica presiunea oxigenului din butelie. se deblocheaza sistemul de fixare a mufei duble de la carcasa reductorului si se alege planul de lucru cel mai favorabil. Pentru oprire se apasa pe butonul care actioneaza asupra membranei carburatorului dupa care se inchide robinetul rezervorului de benzina si se fixeaza ferastraul in pozitia cea mai convenabila pentru transport. conducta de benzina etc. pila etc. pentru umplerea acestuia cu benzina. . confectionata din panza prevazuta cu buzunare. Cand este cazul. e) trusa pentru deservire. presa pentru scoaterea volantei. Viteza de miscare a lantului se regleaza de la maneta de acceleratie. Foarfecele pentru taiat cablu Foarfecele pentru taiat cablu (fig. Descriere Se compune din urmatoarele parti: . se unge articulatia mobila si. un cleste patent. dupa care mufa se blocheaza la loc.suflaiul aparatului la care se deosebesc conductele pentru racordarea furtunurilor de cauciuc si doua robinete pentru inchiderea si deschiderea oxigenului si a acetilenei. capetele taietoare de la 1 – 3. suportul lantului. cordea de purtare dupa gat si coardele pentru strangere dupa impachetare.reductorul de presiune pentru acetilena cu o constructie asemanatoare cu a celui pentru oxigen. daca este cazul. filtrul carburatorului. se curata lantul ferastraului si se ung piesele care sunt in miscare pe timpul functionarii. prevazut cu manere izolate impotriva trecerii curentului electric de joasa tensiune (pana la 380 V).

presiunea dezvoltata (bari) 600 . Bormasina electrica portativa Bormasina electrica portativa (fig. se actioneaza tot asupra manerului mic. pe bratele ei se pot introduce tevi metalice cu lungimi diferite care sa mareasca bratul parghiei de actionare. se verifica daca nu prezinta scurgeri de ulei si totodata se verifica starea furtunurilor. 61 Descriere In principiu.cablul de forta. pompa hidraulica cu dublu efect se compune din corpul pompei de forma cilindrica in care se introduce o cantitate de 1. Intretinere Dupa intrebuintare. cu ajutorul manerului mai mic se actioneaza asupra intrerupatorului de curent pentru pornirea si oprirea electromotorului. pentru executarea operatiei de sudura sau taiere. iar cu ocazia reviziilor se ung lagarele si celelalte angrenaje. in functie de grosimea materialului de sudat sau de taiat.. aflat la partea superioara a bormasinii si pe care se sprijina servantul pentru a mari forta de inaintare a burghiului. cu duzele si capetele respective. supapele si tija articulata de actionare a pistonului. se realizeaza prin introducerea unei pene metalice prin unul din orificiile speciale practicate in capacul inferior al carcasei si prin apasare catre in jos. Functionare Pentru punerea bormasinii in functiune se monteaza burghiul necesar. Se deschid robinetele buteliilor de oxigen si acetilena. in cazul cand s-a blocat. in capacul superior sunt practicate orificii pentru accesul aerului necesar racirii pe timpul functionarii. Pentru marirea fortei de apasare a burghiului.reazemul pentru piept. se sterg piesele folosite si se pun in locasurile lor. servantul apasa cu pieptul pe reazemul respectiv si cu mainile pe manere.sistemul de racire format dintr-o roata cu palete actionata de axul motorului electromotorului si orificiul pentru accesul si evacuarea aerului.doua manere pentru manuirea bormasinii. pe materialul de gaurit se face prin actionarea asupra rozetei de presare. confectionata din panza si prevazuta cu buzunare si cordea pentru strangere dupa impachetare.Pentru folosire se monteaza la suflaiul aparatului becul (brenerul) necesar. Se deschid robinetele suflaiului. indepartarea sau presarea burghiului. Dupa terminarea lucrului se inchid toate robinetele (de la butelii. Este interzisa ungerea pieselor componente ale aparatului deoarece oxigenul in contact cu grasimile poate produce explozii violente. 60) se foloseste pentru gaurirea materialelor metalice sau lemnoase in cadrul operatiei de demolare a constructiilor sau pentru crearea de orificii in vederea scurgerii lichidelor. Fig. prin manevrarea ventilului de descarcare a pompei. Intrebuintare Pentru intrebuintare se amplaseaza furtunurile de cauciuc cu insertie metalica dupa care. prevazuta cu capace metalice demontabile. Intretinere Dupa intrebuintare pompa se sterge. pentru marirea fortei de actionare asupra rozetei. se apropie jetul de amestec carburant de o flacara sau corp incandescent si se regleaza debitul de oxigen si acetilena de la tijele cu filet ale reductoarelor de presiune si de la robinetele suflaiului pana la obtinerea flacarii corespunzatoare.dimensiunile (mm) Ø 80 x 270 . pistonul pompei.5 ulei. 61) este destinata actionarii distantorului hidraulic in operatiile de salvare a oamenilor. aparatul se demonteaza.masa (kg) 12 Fig. 60 Descriere Bormasina electrica portativa se compune din urmatoarele parti: . cu raport de transmisie 1 : 1. avand urmatoarele caracteristici tehnice: . in cazul materialelor metalice gaurirea poate fi usurata prin ungerea cu ulei a locului in care se practica orificiul. indepartand sau presand burghiul pe materialul de gaurit in cazul cand bormasina este sprijinita la partea superioara de reazem fix. Actionarea pistonului se poate efectua atat cu ajutorul mainii cat si prin apasari succesive cu talpa piciorului. Pompa hidraulica cu dublu efect Pompa hidraulica cu dublu efect (fig. reductoare si suflai). tijele cu filet pentru reglarea presiunii oxigenului si a acetilenei si robinetele pentru oxigen si acetina ale reductoarelor. . . se racordeaza cu ajutorul stecherului la bobina cu cablul care face legatura cu sursa de curent electric trifazic de 380 V si se invarte manerul mic pana la pornirea electromotorului. cu steher pentru curentul trifazic si intrerupator de curent actionat de la manerul mic. . se actioneaza asupra tijei articulate. Daca bormasina este sprijinita cu partea superioara de un reazem fix. .sistemul de angrenaje (roti dintate) pentru transmiterea miscarii de la electromotor la burghiu.carcasa din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune. Scoaterea burghiului din bormasina. se curata si se ascut burghiele. Intretinere Dupa folosire se sterge corpul bormasinii./min. sub reazemul pentru piept se gaseste o rozeta de presare care se infileteaza pe un ax. Este interzisa amplasarea buteliilor cu oxigen sau acetilena in apropierea surselor de caldura pentru evitarea exploziilor.trusa 16 burgie pentru metal si lemn cu diametru de la 10 – 30 mm. . Pentru oprire. iar in cel inferior se gasesc orificiul pentru fixarea burghielor si doua orificii pentru introducerea penei de indepartare a burghielor in cazul blocarii lor in bormasina. . . .electromotorul care functioneaza la o tensiune de 380 V cu o turatie de 260 rot.

) Fig. in cazul utilizarii reductorului modificat. efectuate numai de personal specializat in metrologie se urmareste functionarea corecta a manometrelor si a reductorului. doua butelii pentru aer comprimat a 4 litri fiecare. Pentru pozitia deschis a bratelor distantorului. in sensul protejarii lor impotriva pericolului rasturnarii greutatii ridicate.dimensiuni de gabarit (cm) . Pentru descarcarea pernei se inchide robinetul buteliei si se decupleaza furtunul de la o perna (pentru cazul in care se muta perna din loc) sau de racordul „T”. este dirijat in fata sau in spatele pistonului. 62) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . acesta se va racorda direct la butelie cu reductorul fluture existent pe reductor. Cu ocazia verificarilor anuale.5 13 6 10 pernele cilindrice Ø 61 7 45 – 50 2 (cu ambele) 1 60 (ambele) .masa (kg) 23. Intrebuintare Pregatirea dispozitivului pentru realizarea interventiilor consta in asamblarea elementelor sale componente astfel: reductorul de presiune cu manometre se racordeaza la butelia de aer comprimat. Este interzisa utilizarea distantorului in mediile inflamabile sau explozive. 63) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: pernele paralelipipedice 52 x 47 25 . in functie de pozitia acestuia (inchis.inaltimea maxima de ridicare (cm fara sarcina) . In timpul interventiilor distantorul se manipuleaza cu atentie pentru a nu lovi persoanele din jur.F. uleiul este introdus sub presiune in fata pistonului. furtunul de alimentare cu aer de la reductor se cupleaza prin intermediul unei cuple rapide cu are la un racord T din care pleaca. cu reductor de presiune. prin racorduri tip niplu.R. uleiul este introdus in spatele cilindrului si bratele acestuia se deschid.sarcina de inchidere la varfuri (t) 1. lucrul incepe cu bratele deschise pentru efectuarea strangerii sua cu bratele inchise pentru efectuarea deschiderilor. In ambele cazuri de utilizare (atat pentru pernele paralelipipedice cat si pentru cele cilindrice) se vor lua masuri de securitate si se vor instrui corespunzator servantii ce urmeaza a manevra dispozitivul. Intrebuintare Uleiul sub presiune intra in distribuitor si. de cca 10 cm in stare neumflata). jug. 7. se verifica sa nu existe scurgeri de ulei si cu ocazia operatiilor de intretinere periodica se inlocuiesc garniturile. 63 Descriere Cricul se compune din doua perne pneumatice de forma paralelipipedica. de cca 2 si respectiv 6 cm. citita pe manometrul de joasa presiune al reductorului.1 . Intretinere Dupa folosire distantorul se curata de resturile de materiale prin stergere.timpul de umflare (sec. Intretinere Dupa intrebuintare accesoriile componente se sterg si se verifica starea furtunurilor de aer. Pe circuitul de alimentare cu aer al unei perne este asamblat un robinet distribuitor pentru cazul in care se solicita umflarea unei singure perne.26 . brat. ce se vor deplasa lateral. se completeaza diferenta cu scanduri ori alte materiale ce se vor amplasa sub perne sau deasupra lor. iar furtunurile de presiune se vor feri de sursele de caldura sau de muchiile taioase. Cand spatiul de sub greutate este mai mare decat grosimea unei singure perne sau a ambelor perne suprapuse. inlocuindu-se totodata si garniturile deteriorate. deschis). Ca accesorii are doua racorduri speciale pentru cuplarea cricului la compresorul de aer al autospecialelor si. corpul distribuitorului si distribuitor. doua perne pneumatice de forma cilindrica. Pernele pneumatice cilindrice se ampleaza numai impreuna si la extremitati sub sarcina de ridicat pentru pastrarea echilibrului acesteia (distanta de amplasare fiind egala cu inaltimea pernei. Punerea in functiune a dispozitivului se efectueaza prin deschiderea robinetului butelie si manipularea lenta a reductorului de presiune pana la atingerea presiunii de lucru. inchizand astfel bratele distribuitorului.5 24.presiunea de lucru (bari) .greutatea 1 bucata (kg) .25 Fig. doua furtunuri pentru alimentarea cu aer a celor doua perne pneumatice.sarcina maxima ridicata (t.Distantorul electric Distantorul hidraulic (fig. Dupa caz.sarcina de deschidere la varfuri (t) 1. procedandu-se la inlocuirea lor daca prezinta fisuri. cu manometre si furtunuri de alimentare cu aer.presiunea maxima in cilindru (bari) 350 . bride. urmarindu-se umflarea pernei. Pernele pneumatice paralelipipedice se asambleaza sub sarcina de ridicat (cate o perna sau ambele) la extremitati sau suprapuse la unul din capetele sarcinii ori in spatiul aflat intre elementele de constructie. f) . al dislocarii de alte material etc. precum si la presiuni mai mare de 350 bari. prevazute la capete cu racorduri de cuplare-decuplare. in functie de situatia existenta la locul interventiei. la instalatia de aer comprimat existenta pe vagoanele C. respectiv. Prin manevrarea distribuitorului pe pozitia inchis. Cricul pneumatic Cricul pneumatic (fig. cand perna ramane pe locul amplasarii initiale. 62 Descriere Distantorul hidraulic se compune din cilindrul hidraulic cu pinten.

20 la 20%) ci prin tensiunea la borne in momentul deconectarii de la statia de incarcare. de forma semisferica. . se transporta proiectorul la locul dorit si se monteaza pe trepied sau se suspenda la inaltime.bacul din tabla de otel nichelata. se pastreaza intr-o cutie speciala cu despartituri tapisate cu material buretos. 64 Functionare Pentru punerea in functiune a lampii se actioneaza asupra comutatorului. .carcasa proiectorului.cheia pentru deschiderea si inchiderea cutiei acumulatorului si farului. .articulatia mobila. pentru protejarea impotriva socurilor.oglinda metalica. precum si celor ajutatoare montarii si realizarii circuitelor de alimentare cu energie electrica. . bateria de acumulatori se considera descarcata cand tensiunea la borne este sub 4 – 4. .2 V insumand o tensiune de 4. la fiecare incarcare a acumulatoarelor se verifica si se completeaza nivelul electrolitului (cca 1 cm peste placi) se controleaza duritatea acestuia. . transmiterii semnalelor pe timpul noptii.5 A. . ca urmare. Astfel. cand nu este montat la proiector.2 electrozi (pozitiv si negativ). se usuca si se ung cu un strat subtire de vaselina. 64) se compune din urmatoarele parti: .comutatorul cu 2 faze si o pozitie de nul.becul de 1000 W care. se curata bornele si se verifica supapele de cauciuc de la dopurile surub. . cu grila de protectie a geamului si sistemului de inchidere.becul pentru faza mare de 4.5 V si 1. se monteaza becul.dulia. Intretinere Dupa intrebuintare se curata prin stergere.cablul electric cu dulie pentru insurubarea becului si cu stecher pentru cuplare la priza masinii sau a bobinei de cu cablu. Lunar. tensiune care trebuie sa fie cuprinsa intre 5. . . gradul de incarcare al bateriei nu poate fi determinat prin masurarea densitatii electrolitului (1. Tensiunea medie a fiecarui element al bateriei (de acumulatori) este de 1. .becul pentru faza mica de 4.manerul lampii.8 V.8 V si 0. Pe timpul folosirii lampii (descarcarii acumulatoarelor) electrolitul nu isi schimba concentratia prea mult si.dispozitivul metalic pentru fixarea pe trepied si pentru schimbarea directiei fasciculului de lumina in plan orizontal sau vertical. . dupa care acesta se inchide la loc. trepiedul proiector.electrolitul (solutie de hidroxid de potasiu). . densitatea electrolitului ramane practic constanta.geamul farului din sticla groasa. care permite schimbarea fasciculului luminos in plan vertical cu un unghi de cca 80º. farul pompier. .cablurile electrice de legatura. facand contacul pentru faza mica si faza mare. confectionata din tabla si prevazuta cu manere pentru manevrare. . in jurul orificiului de aerisire.cutia acumulatoarelor confectionata din tabla.CAPITOLUL VI ACCESORII PENTRU ILUMINAT In grupa accesoriilor pentru iluminat sunt incluse mijloacele folosite pentru iluminarea locului de lucru. proiectorul portabil de 100 w.6 – 7.oglinda metalica. se destupa orificiile de aerisire ale dopurilor surub.2 V. . ghiarele pentru urcat pe stalpi. . prevazuta cu sistem de inchidere si borne de contact. iar saptamanal se scot acumulatoarele din cutie. . corpul de iluminat cu faruri. furca pentru ridicat cablu.orificiile de umplere prevazute cu dopuri surub si supape (inele) din cauciuc pentru asigurarea evacuarii gazelor rezultate in urma reactiei din interiorul acumulatorului. La demontarea farului se va evita atingerea oglinzii cu mana sau cu obiecte imbibate cu grasimi deoarece aceasta se degradeaza pierzandu-si luciul.suportul duliei.4 V. concava.farul confectionat din tabla la care se deosebesc: . . . La acumulator se deosebesc: . 65) se compune din urmatoarele parti: . Curentul electric este debitat de acumulatoare. Din grupa accesoriilor pentru iluminat fac parte: lampa electrica cu acumulator. .4 A. bobina pentru cablu. Functionare Pentru punerea proiectorului in functiune se deschide cu rama cu geam. Proiectorul mobil de 1000 W Descriere Proiectorul mobil de 1000 W (fig.barele cu puntile de legatura. se creeaza o spuma abundenta. se inlatura prin spalare cu apa calduta electrolitul scurs accidental. Electrolitul se inlocuieste dupa o durata de doi ani sau cand se constata cain in momentul incarcarii. fie prin intermediul bobinei cu cablu. Fig. .rama rabatabila cu geam de protectie din sticla termorezistenta.capacul farului. Lampa electrica cu acumulator Descriere Lampa electrica cu acumulator (fig. Dupa instalare. proiectorul se racordeaza cu ajutorul stecherului fie direct la sursa de curent de 220 V.baterie acumulator formata din 4 acumulatori alcalini de cadmiu nichel introdusi in cutii de masa plastica si legati in serie. .

electroventilator. acestea au urmatoarele caracteristici tehnice: .bobina cu cablu pentru iluminat. Fig. iluminarii locului la interventiile in caz de incendii. accidente rutiere. iar cand fasciculul a fost orientat pe directia dorita se strang suruburile de fixare. La unul din capetele cablului se monteaza stecherul. iar celalalt capat se monteaza la priza bobinei aflata pe axul tamburului. Indiferent de tip. iar la cel de forta cablu din 4 f ire cu aceeasi lungime. dulie pentru lampa cu fire de legatura. la fel ca si accesoriile descrise la punctele 2 si 3 din prezentul capitol. corpurile de iluminat pot fi cu doua lampi (cu halogen) sau cu patru lampi (lampi incandescente sau lampi cu halogen).c. . Descriere Corpul de iluminat se compune din: .suportul lampilor cu dispozitive articulare de manevrare in plan orizontal sau vertical.In cazul in care proiectorul este instalat pe trepied. In cazul cand in fata farlui se gasesc un obstacol care impiedica dirijarea fasculului luminos catre locul dorit se folosesc trepiedul si bobina de cablu. La bobina pentru proiectorul mobil se foloseste cablu din trei fire cu lungimea de 50 m. folosita la proiectorul mobil de 1000 W. Farul pompier Farul pompier (fig. prevazut cu un tambur pe care se infasoara cablul electric. Pentru invartirea tamburului la strangerea cablului. Functie de varianta constructiva. Corpul de iluminat cu faruri Corpul de iluminat cu faruri este destinat. dirijarea fasciculului luminos se face prin stabilirea suruburilor de blocare a dispozitivului pentru fixarea pe trepied. manevrandu-se apoi pe directia dorita. . 65 Intretinere Dupa intrebuintare. folosita la diferite accesorii ca: electroexhaustor. dupa care se strang suruburile respective.tensiunea de alimentare (V.rama cu geam de protectie din sticla groasa si dispozitiv de fixare. se controleaza cablul si stecherul si se ung articulatiile mobile ale dispozitivului pentru fixarea pe masina sau pe trepied.oglinda metalica concava. lampa.2 (4) faruri alcatuite la randul lor din carcasa. 66 Functionare Pentru punerea in functiune a farului se racordeaza stecherul cablului electric la priza masinii. manevrandu-se apoi proiectorul cu ajutorul manerului. Diferentierea bobinelor se realizeaza prin felul cablului si gabarit datorat lungimii acestuia. tensiunea de alimentare fiind de 24 V. montat longitudinal. dupa cuplare se actioneaza comutatorul aflat pe carcasa farului.bobina cu cablu pentru iluminat.cablu electric cu dulie pentru insurubarea becului si stecher pentru cuplare la priza autospecialei sau a bobinei cu cablu.c. explozii. . folosita la farul pompier.carcasa proiectorului. bobinele pentru cablu (fig. . in cazul bobinei folosita la farul pompier se utilizeaza cablul cu lungimea de 30 m format din doua fire.) 12 sau 24 . proiectorul trebuie sa fie ferit de lovituri care pot duce la deterioararea lui si in special la spargerea geamului si a becului.c. proiectorul se curata prin stergere cu carpe moi. rama si geam de protectie. . 67) se clasifica in: . de forma semisferica. Astfel. oglinda. formata din doua calote asamblate prin ambutisare si prevazuta la unele modele cu maner pentru manevrare. . Dirijarea fasciculului luminos se face prin slabirea suruburilor de blocare a dispozitivului pentru fixarea pe masina.bec cu incandescenta tip DE 124/45 x 40 W. bobina este prevazuta cu o manivela cu maner rabatabil si dispozitiv de blocare pe timpul operatiei de derulare. calamitati naturale sau altor scopuri ce solicita o sursa de luminozitate intensa.modul de utilizare: portabil sau fixat pe trepied Puterea unei lampi este de 55 W in cazul celor cu halogen. Fig. bormasina electrica portativa etc. dispozitiv de fixare pe trepied si cablu cu stecher. Fig. . 45 sau 40 W in cazul celor cu incandescenta.c. bobina se compune dintr-un cadru metalic.dispozitivul metalic pentru fixarea pe masina sau pe trepied si pentru schimbarea directiei fasciculului de lumina. Functionarea si intretinerea sunt identice cu ale farului pompier. . Pe timpul intrebuintarii.bobina cu cablu pentru forta. Functionare . 67 Descriere Indiferent de tip. La unele variante constructive. Bobina pentru cablu Din punct de vedere al destinatiei. Intretinere Operatiile necesare intretinerii farului pompier sunt aceleasi ca si in cazul proiectorului portabil de 1000 W. 66) se compune din urmatoarele parti: .

Fig. fasa pentru furtun. cheia pentru racorduri. articulate mobil la un suport metalic care serveste la fixarea proiectorului. Intretinere Dupa intrebuintare se curata bobina si cablul. cotul pentru furtun. Trepiederul proiector Descriere Trepiedul proiector (fig. electroexhaustorul. coarda pentru ancorarea scarilor. Din grupa accesoriilor fac parte: puntea de trecere peste furtunuri. 70) este compusa din doua rampe de lemn cu grosimi diferite. suportul talpii si dispozitivul de fixare la picior cu curele si catarama. Fig. calamitati naturale si catastrofe. 69) se folosesc pentru urcarea pe stalpi sau pomi in scopul montarii proiectoarelor sau a cablurilor. aparatul pentru spalat furtunuri. cordita pentru legat furtunuri. geanta pentru chei si fesi. Pe timpul folosirii se va evita trecerea cablului prin foc. De mentionat este faptul ca bobina pentru proiectorul mobil poate fi racordata la orice sursa de curent de 220 V. iar periodic se ung articulatiile si suruburile suportului. apoi se blocheaza tamburul. galeata de panza. peste locuri cu jar sau prin substante care ii dizolva izolatia si. iar cea de forta la orice sursa de 380 V. iar suportul metalic cu articulatii si suruburi cu piulite fluture care permit schimbarea pozitiei proiectorului (directiei fasciculului luminos). cordita pentru sustinerea sorbului. electroventilatorul. Descriere Este formata dintr-o coada de lemn cu o lungime de cca 3 m si furca propriu-zisa cu doua ramificatii. confectionata din otel. Are trei santuri dimensionate. cheia pentru cofret. fiecare in parte avand colti. se verifica dispozitivul de fixare la picior si cand este cazul se reascut coltii ghearei. Intretinere Dupa intrebuintare se curata. 68) se compune din 3 picioare din lemn. Ghearele pentru urcat pe stalpi Ghearele pentru urcat pe stalpi (fig. doua pentru trecerea furtunului C si unul pentru furtunul B care marcheaza si intervalul dintre cele doua rampe. Intretinere Dupa intrebuintare se curata si se verifica imbinarea furcii propriu-zise cu coada. 70 Intretinere . dupa care se racordeaza atat stecherul bobinei la priza masinii (sau a unei alte bobine) cat si stecherul consumatorului la priza bobinei. se controleaza starea cablului. Periodic se vor unge lagarele axului. CAPITOLUL VII ACCESORII DIVERSE Accesoriile diverse sunt mijloace care se folosesc pentru realizarea unor operatii impuse de interventii la incendii. curbate. aparatul pentru legat furtunuri. 68 Pe timpul folosirii va fi ferit de lovituri pentru a nu se rupe picioarele. pomi) spre a le feri de distrugere. a prizei si a stecherului. Descriere Se compune din 2 gheare metalice. rezistenta. Furca pentru ridicat cablurile electrice Se foloseste pentru ridicat cablurile electrice cand acestea sunt intinse peste obstacole (stalpi. prin intre ele printr-o chinga de panza si armate cu platbanda sau bucati de tabla. Puntea de trecere peste furtun Descriere Puntea de trecerea peste furtun (fig. Intretinere Dupa intrebuintare se curata. de asemenea. Picioarele sunt prevazute cu cuie pentru fixarea la teren. strivirea sau taierii lui.Pentru folosire. se deruleaza cablul pana in apropierea consumatorului.

tot reglabila. 71 Fasa pentru furtun Fesile (fig. Datorita presiunii apei. . pentru sprijinirea cheii pe nervurile corpului racordului. 73) este confectionata din otel si are doua brate curbate.diametrul exterior (mm) 200 . fesile sunt confectionate din tabla de aluminiu si la ele se disting: . 73 Intretinere Dupa intrebuintare se sterge si se unge cu un strat subtire de unsoare. Fig. iar unele genti au si o cordea cingatoare.un adaos articulat mobil. 72 Intretinere Dupa folosire fasa se sterge si i se ung articulatiile. dimensiunile fiind de 130 x 140 x 400 mm. se repara. cand este cazul. . folosit la marcarea sparturilor pe rolele de furtun. Dupa folosire se curata si. In interior are o despartitura care realizeaza separarea compartimentului pentru fesi de cel pentru chei.Pe timpul folosirii nu trebuie sa fie trantite. o cordea de purtare reglabila. iar pe capac se gaseste un inel pentru fixarea creionului chimic. Geanta pentru chei si fesi Descriere Geanta pentru chei si fesi (fig. se aseaza adaosul si colierul de sus. Fig. furtunul se lipeste strans de coliere si adaos. . iar greutatea de 2 kg. 74 Intretinere Dupa intrebuintare se curata prin periere si se repara eventualele rupturi. Geanta este prevazuta cu un sistem de inchidere cu catarame.latimea (mm) 106 Fig. Pentru aplicarea fesii se sprijina furtunul pe colierul de jos. in raport de care prezinta urmatoarele caracteristi tehnice: A 110 80 B 76 60 C 55 40 Diametrul interior al fesii (mm) Latimea (mm) Descriere Indifirent de tip. Cheia pentru racordare Descriere Cheia pentru racordare (fig. 74) este confectionata duin panza rezistenta.doua semicoliere articulate moi. asigurand inchiderea sparturii. de marimi diferite si prevazute cu pinteni.inchizatorul. Cotul pentru furtun Cotul pentru furtun (fig. Fig. 72) sunt construite in trei tipodimensiuni.diametrul interior (mm) 133 . . intarita cu carton si are o forma paralelipipedica. 71) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .un ochi de prindere. iar vehiculele le vor traversa cu viteza mica. apoi se actioneaza asupra inchizatorului care strange colierele si fixeaza furtunul.

Legarea continua in acelasi mod si la urmatoarele spire de sarma. se verifica starea garniturii. cat si sarma de pe ea. dupa care se lipesc cu cositor atat capetele tablei. iar furtunul ce trebuie spalat se introduce progresiv in interior pana la spalarea lui completa.debitul (mc/ora) 6000 . Daca furtunul este foarte murdar se repeta operatia de cateva ori. Pentru aceasta se ia un dorn de lemn cu o lungime de cca 50 cm.capacele reglabile. In functie de tipul incuietorii cofretului se alege cheia potrivita care se introduce in broasca si apoi se rasuceste spre stanga. Fig. prevazut cu doua capace filetate (2) si picioare de sprijin (3).6 .5 mm prin care tisneste apa pentru spalare. Intretinere Dupa folosire se curata.5 – cm. intre nervuri.Cheia cofret Cheia cofret (fig. 75) este confectionata din otel si se compune dintr-o cheie fixa cu capac circular. se pune pe siguranta de blocare a discului inspre inauntru (in pozitia „blocat”) si se invarte de manivela pentru a continua ridicarea discului pana ce sarma se strange suficient. Concomitent. El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari. iar capetele se rasucesc pe cele 2 suruburi cu filet ale discului. 76 Dupa ce sarma a fost bine fixata si intinsa. Se ia o bucata de sarma de 1 – 1.6 mm. inainte de a se trece la folosirea aparatului.tensiunea de alimentare 380 .puterea absorbanta (kW/ora) 3. Dupa aceea se taie capetele sarmei la cca 0. 77) este confectionat din aliaj de aluminiu si se compune din urmatoarele parti: . 78) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .racordul tip C pentru intrarea apei (4). Aparatul pentru spalat furtunuri Descriere Aparatul pentru spalat furtunuri (fig. astfel incat capetele ei indoite sa nu depaseasca. a racordului si a ghearelor. o siguranta de blocare a discului (6) cu doua pozitii si doua orificii pentru fixarea capetelor sarmei cu care se leaga furtunul de racord. 76) este confectionat din otel si se compune din urmatoarele parti: . pe sub sarma se va introduce o placa dreptunghiulara din tabla cu dimensiunea de 2 x 1 x 0. iar in cazul primului se scoate inelul de siguranta si se trage peste furtun corpul racordului. Fig. Intretinere Dupa folosire se spala cu apa. . in sens contrar si apoi si cositoresc. se va bate sarma de jur imprejur pentru a usura intinderea si dfixarea ei intre cercurile reliefate ale tevii racordului.5 cm. cu ajutorul unui ciocan din lemn. se ung portiunile filetate. Pe disc se gasesc doua suruburi cu filet (5). si cu diametrul egal cu cel al racordului.corpul aparatului (1) format din 2 cilindri concentrici. se introduce racordul pe dorn care apoi se fixeaza intr-o menghina. Cu ajutorul clestelui patent se intinde bine sarma. . se indoaie deasupra spirelor. pana se formeaza 4 spire.bucsa (7) pentru conducerea axului filetat. care apoi se strang. prevazuta cu maner de actionare.2 mm si se rasuceste cu mana peste furtun. Se pune siguranta de blocare a discului inspre inafara (in pozitia „blocat”) si se invarte cu manivela astfel ca discul sa se ridice. Aparatul pentru legat furtunuri Descriere Aparatul pentru legat furtunuri (fig. pe filet. In continuare se indoaie placa de tabla spre spire. . .discul (2). actionat cu ajutorul manivelei (3) prin intermediul unui ax filetat (4). care atunci cand sunt complet stranse lasa intre ele si corpul aparatului o deschidere circulara de 0. Intretinere Dupa intrebuintare se curata si se ung partile mobile.corpul aparatului (1). se indreapta limbile si se ung articulatii mobile. Pe teava racordului se trage capatul furtunului ce trebuie legat. Functionare Legarea furtunului de racord se fac cu ajutorul unei sarme galvanizate cu diametrul de 1. 77 Functionare Pentru punerea sa in functiune aparatul se racordeaza la o sursa de apa cu presiune. Electroexhaustorul Electrohaustorul (fig.

debitul (mc/ora) 100 . .4 Fig. confectionat din panza rezistenta avand o lungime de cca 20 m. 78 Descriere Se compune din urmatoarele parti: . . de balustrade etc. Datorita fortei centrifuge aerul aflat intre palete este aruncat catre exterior si obligat sa paraseasca carcasa. Intretinere Dupa folosire.cotul si tubul metalic pentru absorbtia aerului. fixat pe axul electromotorului.cablul de forta cu stecher pentru curentul trifazic si intrerupator de curent. fixarea se face cu ajutorul elementelor de la cot. Celalalt capat al tubului de absorbtie se introduce in maneca perdelei ce se fixeaza apoi de el cu ajutorul unei curele. Periodic.tubul pentru evacuarea aerului. se ung lagarele axului. si cu ocazia reviziei anuale.sasiul metalic prevazut cu doua manere pentru transport. .carcasa confectionata din tabla si rotorul cu palete. . .suportul metalic al perdelei format din trei bare care se pot cupla pentru a sprijini perdeaua.puterea absorbita (kW/ora) 0. fereastra. iar daca este cazul se repara eventualele rupturi la piesele din panza.Fig. spartura etc. 79) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . . confectionata din panza rezistenta si prevazuta cu o maneca in care se introduce tubul de absorbtie. . Are o lungime de cca 12 m. .electromotorul dispus pe axul carcasei. cu o suprafata de 5 – 6 mp. prin intermediul axului. Se actioneaza comutatorul si se incepe evacuarea aerulu viciat. celalat capat al acestui tub se indreapta intr-o zona unde aerul viciat evacuat din incapere nu mai prezinta pericol. Cordita pentru legat furtunul Descriere Cordita pentru legat furtunul este confectionata din fire rasucite din canepa sau fire sintetice si are o lungime de cca 2 m. . Electroventilatorul Electroventilatorul (fig. Electromotorul primind curent intra in functiune si. La un capat este prevazuta cu un ochi. Se face apoi legatura cu sursa de curent prin intermediul unei bobine cu cablu la care se racordeaza stecherul exhaustorului.cablul de forta cu stecher pentru curent trifazic. la partea superioara are un manson in care se introduce bara de sus a cadrului metalic. Se face apoi legatura ventilatorului cu sursa de curent prin intermediul unei bobine cu cablu in care se racordeaza stecherul. aici se creeaza o depresiune datorita careia este absorbit aerul viciat. Se fixeaza apoi la orificiul de absorbtie al carcasei cotul metalic si se prinde capatul cu rama al tubului de absorbtie. Principiul de functionare al ventilatorului este identic cu cel al exhaustorului.perdeaua pentru astuparea deschiderilor prin care se absoarbe aerul viciat.electromotorul.).sasiul metalic prevazut cu doua manere pentru transport. carcasa este prevazuta cu un orificiu de absorbtie pe peretele lateral si unul de refulare la partea superioara.tunul pentru refularea aerului proaspat confectionat din panza rezistenta si avand o lungime de cca 20 m. iar celalalt capat se introduce in incaperea in care urmeaza a fi introdus aer proaspat. Descriere Pentru punerea exhaustorului in functiune se monteaza perdeaua pe suportul metalic si se astupa cu ea deschiderea prin care urmeaza sa fie evacuat aerul viciat (usa. Functionare Pentru punerea in functiune se racordeaza un capat al tubului pentru refularea aerului la orificiul de refulare a aerului situat la partea superioara a ventilatorului. iar la celalalt cu un maner din lemn pentru legarea furtunului de treptele scarilor. transmite miscarea la rotorul cu palete. Prin evacuarea aerului din zona rotorului. Cordita pentru sustinerea sorbului Descriere Cordita pentru sustinerea sorbului este confectionata din fire rasucite din canepa sau fire sintetice. se curata de praf si fum. La orificiul de evacuare al carcasei ventilatorului se fixeaza tubul pentru evacuarea aerului.ventilatorul radial pentru aer. . se scutura perdeaua si tubul pentru evacuare si se verifica starea cablului de forta si a stecherului. confectionat din tabla si format din carcasa spirala si rotorul cu palete fixat pe axul electromotorului. Absorbtia si refularea aerului au loc pe principiul fortei centrifuge care ia nastere prin invartirea rotorului. . la unul din capete avand prevazut un ochi pentru legare la parghia de manevrare a supapei sorbului. cotul este prevazut cu clame rabatabile pentru cuplarea la carcasa si la tubul de absorbtie. 79 Descriere Ventilatorul se compune din urmatoarele parti: . Intretinere Operatiile de intretinere sunt identice cu cele prezentate pentru exhaustor. .

Se compune din 3 tronsoane de scara. Intretinere Se procedeaza ca in cazul scarii de imperechere. se verifica si se fac reparatiile necesare.Coarda pentru ancorat scari Descriere Coarda pentru ancorat scari este confectionata din fire rasucite sintetice. scara de fereastra si scara plianta (baston). 80 Scara culisanta Scara culisanta (fig. santurile in care alune armaturile metalice pentru ghidarea segmentilor scarii. fiecare fiind format din doua lonjeroane (1).inaltime de utilizare (m) 6. 82 Descriere 4. Din grupa scarilor manuale fac parte: scara de imperechere. la unul din capete avand prevazut un ochi pentru legarea de scara. CAPITOLUL VIII SCARI MANUALE Scarile manuale sunt mijloace destinate asigurarii accesului servantilor la inaltimi si executarii salvarilor.58 .36 10. trepte (2). Periodic se ung dispozitivele de fixare. 81) are urmatoarele caracteristici tehnice: . . 80) are urmatoarele caracteristici tehnice: . 81 Descriere Scara culisanta este confectionata din lemn si se compune din urmatoarele parti: . tretpe (2) si armaturi metalice (4) pentru ghidarea segmentilor pe timpul intinderii.inaltimea in stare de utilizare (m) . Dupa realizarea imperecherii tronsoanelor este necesar ca dispozitivele de fixare sa nu fie iesite din locasurile respective.latimea treptelor pe tronsoane (mm) . Galeata din panza Descriere Galeata este confectionata din panza rezistenta si are o capacitate de 15 l. Pentru transport are o toarta si un maner din panza. in plus se vor unge lagarele scripetilor si ale sigurantei de blocare. alcatuit fiecare din doua lonjeroane (1).inaltime in stare pliata pentru transport (m) 2. Fig.masa (kg) Fig.inaltimea in stare de transport (m) .sistemul de scripeti (5) cu sant si cablu metalic (3) pentru intinderea scarii si siguranta de blocare in pozitia „intins”.masa unui tronson (kg) 14 Descriere Este confectionata din lemn lamelat sau aluminiu. Are o lungime de cca 48 m. 403.66 340. Intretinere Dupa folosire se curata. precum si pentru marirea rezistentei. La fund se gasesc doua chingi din panza pentru intarire si un inel pentru agatare. se va verifica starea lantului (zala cu zala) si a cablului metalic.trei tronsoane de scara care culiseaza (aluneca) unul pe celalalt. scara culisanta. Scara de imperechere Scara de imperechere (fig.70 . avand grija ca dupa atingerea lungimii dorite siguranta de blocare sa se fixeze bine pe una din treptele de baza. dispozitive de fixare pentru realizarea imperecherii segmentelor (3 – 4) si armaturi metalice pentru marirea rezistentei (5). 480 59 . Intinderea scarii se realizeaza prin simpla manevrare a lantului in jos. Atat la partea superioara cat si la cea inferioara este prevazuta cu cercuri din lemn pentru a-i pastra forma cilindrica. Fig.

radiotelefonul fix de 10 w.radiotelefoane fixe: .inaltimea in stare de utilizare (m) 3. Se compune din doua lonjeroane (1) prevazute cu locasuri speciale pentru plierea treptelor si cu trepte (2) articulate mobil la capete. Este echipata cu butoane. se desface in doua parti simetrice.puterea de radiofrecventa a emitatorului (w) . cu ajutorul unei chei speciale. comutatoare.puterea de audiofrecventa a difuzorului incorporat in unitatea de comanda (w) Descriere In prima varianta de instalare din complexul radiotelefonic fac parte urmatoarele: . 83) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . carligul de agatare cu colti (3). cel superior fiind perforat. microfonul si circuitele electronice aferente.masa (kg) 15 Fig. Scara baston Scara baston (fig.inaltimea in stare pliata (m) 3. cate unul la partea de jos a fiecarui lonjeron.radiotelefoane mobile: .radiotelefonul mobil de 10 w. in cazul statiilor telecomandate. 84) lucreaza numai in reteaua simplex. Radiotelefoanele Radiotelefoanele din dotarea pompierilor militari functionarea in benzi din gama undelor ultrascurte atat in reteaua radiofonica cat si in reteaua semiduplex.unitatea de alimentare a unitatii de comanda si de cuplare la linia telefonica. Fig.Este confectionata din aluminiu. Intretinere Pe timpul operatiilor de intretinere se verifica starea coltilor carligului de agatare si starea sudurilor realizate intre trepte si lonjeroane. . 25 2 . se vor unge articulatiile treptelor. instalarea acestuia putandu-se face in doua variante: . incarcatorul pentru baterii de acumulatori. constructiv prezentandu-se sub forma unei cutii metalice care. trepte (2).radiotelefonul fix de 25 w. receptorul. . manuala. centrala telefonica si telefonul de campanie.cu comanda de trecere la emisie. . indicatoare optice (lampi) si instrumente de masura prin intermediul carora se opereaza pe timpul lucrului. a) radiotelefonul fix de 25 w „STORNO” tip CQF 612 Radiotelefonul fix de 25 w „STORNO” (fig.latimea in stare pliata (cm) 10 . dispeceratul. 84 Principalele caracteristici tehnice ale acestui tip de radiotelefon sunt urmatoarele: . bateriile de acumulatori.unitatea de comanda ce se prezinta sub forma unei cutii cu rama din lemn si capace din tabla. armaturi metalice pentru marirea rezistentei (4) si doua de agatare cu colti (3).radiotelefoane portabile: . Se compune din doua lonjeroane (1). 83 Descriere Este confectionata din lemn lamelat. situatie in care nu se permite stabilirea legaturii radio la un post telefonic din reteaua telefonica urbana. clasificandu-se astfel: .radiotelefonul mobil de 25 w. amplificatorul cu dispozitiv de alarmare. varianta ce permite stabilirea legaturii radio de la un post telefonic din reteaua telefonica urbana. In interior sunt montate difuzorul. CAPITOLUL IX MIJLOACE PENTRU TRANSMISIUNI Mijloacele pentru transmisiuni sunt destinate realizarii legaturilor radiotelefonice de conducere si cooperare pe timpul interventiilor la incendii.26 . Intretinere Se procedeaza la fel ca in cazul scarii de imperechere.unitatea emisie-receptie (statia propriu-zisa) care include emitatorul. . Din grupa mijloacelor pentru transmisiuni fac parte: radiotelefoanele.latimea (mm) 32 . bobina cu cablu telefonic.0 .radiotelefonul transportabil de 10 w. armaturi metalice pentru marirea rezistentei (4) si doua distantiere (5). magnefonul de 4 w. . in plus. unitatea de comanda prin laringofon. . .5 w. centrala telefonica automata. prin butoane.radiotelefonul portabil de 0. .cu comanda de trecere in emisie prin voce. blocul de alimentare si un panou de comanda miniaturizat.

potentiometru pentru reglarea volumului sonor (4). in lipsa receptionarii mesajelor de la alti corespondenti. utilizat la verificarile locale ale unitatii de emisie-receptie. Pentru ca mesajul sa fie corect transmis.butonul (7) care. . . fara microfon.microreceptor special. In caz contrar. in care este inclus difuzorul.comutator pornit-oprit 1 prin apasarea caruia se realizeaza alimentarea echipamentului. si „apasat”.butonul squelch (2). in consecinta.pentru comanda locala. cu conditia ca statiei sa i se fi alocat un circuit. Apasam butonul 2 Sq si cu ajutorul potentiometrului 4 reglam convenabil nivelul auditiei in difuzorul din unitatea de comanda. Dispunerea si destinatia butoanelor.unitatea de alimentare a celei de comanda si de cuplare la linia telefonica. . emitatorul. Sistemul permite oricarui abonat din reteaua urbana care cunoaste numarul de telefon alocat acestui tip de legatura sa transmita si sa receptioneze mesaje prin intermediul statiei radio cu conditia ca ea sa fie manipulata corespunzator. In caz ca receptionam un mesaj foarte slab. . Constructiv se prezinta sub o forma asemanatoare primei variante. din complexul radiotelefon fac parte urmatoarele componente: . .butonul squelch (2).unitatea de comanda cu microfon si difuzor incorporat. se elibereaza butonul de emisie 1. . Daca se doreste transmiterea unui mesaj. . Pentru alimentarea aparatului in aceasta varianta se utilizeaza un bloc redresor de dimensiuni reduse. prin intemediul caruia se asculta traficul radio atunci cand butonul 1 este neapasat. Unitatea de comanda nu are microfon incorporat. 85 . comutatoarelor si indicatoarelor optice pe unitatea de comanda in varianta de fata este urmatoarea (fig. cu o intensitate a vocii care sa determine pozitionarea acului instrumentului indicator 7 in zona rosie.lampa galbena (6) se aprinde cand echipamentul se alimenteaza. este necesara deplasarea unui specialist pana la locul unde este amplasata unitatea de emisie-receptie. . . obtinand astfel o imbunatatire a auditiei.unitatea de comanda. . in cazul unei statii telecomandate.unitatea de emisie-receptie in care sunt incluse principalele blocuri functionale.butonul de emisie (1). . Si in aceasta varianta butoanele 8. In aceasta varianta nu exista posibilitatea schimbarii canalului de lucru de la unitatea de comanda.telefonul obisnuit. 11 si 12 sunt inutilizabile la aparatura din dotarea trupelor de pompieri. . 10. Dupa terminarea mesajului.unitatea de emisie-receptie (statia propriu-zisa) care este identica cu cea prezentata la prima varianta. receptionarea de catre alt corespondent a mesajului poate fi de slaba calicate sau chiar imposibila. la care unitatea de emisie-receptie este instalata in alt loc decat cel al unitatii de pompieri.pentru comanda la distanta. receptorul. instalate in incinta unitatii. Lampa galbena este aprinsa (echipamentul este alimentat) si comutatorul de canale 3 este pe pozitia canalului dorit. Pe panou sunt dispuse butoanele.lampa rosie (5) care se aprinde cand statia emite. dupa care eliberam butonul 2. Prin actionarea lui circuitul squelch este scos din functiune si in difuzor se aude zgomot continuu. .instrumentul indicator care in regim de emisie prezinta intensitatea sunetului atunci cand se vorbeste in fata unitatii de comanda. 9. acul indicator trebuie sa se situeze in sectorul rosu. incorporat in unitatea de comanda. Intrebuintare Se poate emite uneori prin intermediul telefonului cuplat la echipament si care este amplasat langa unitatea de comanda. permite unui abonat din reteaua telefonica urban sa transmita si sa receptioneze mesaje prin intermediul radiotelefonului.2 si 3. radiotelefonul trecand in regim de receptie. Butoanele 8. cu sau fara disc. . . 11.becul 2 care indica faptul ca echipamentul este alimentat. . Descriere In completul unui radiotelefon fix de 10 w tip IEMI intra urmatoarele componente: . La tipul vechi (fig. Indiferent de varianta constructiva adoptata pentru unitatea de comanda radiotelefoanele sunt de 2 tipuri „vechi” si „noi”. utilizat la verificarile locale ale unitatii emisie-receptie. Acest buton se utilizeaza in cazul receptionarii foarte slabe a mesajelor sau pentru reglarea volumului sonor. .lampa de culoare rosie (5) care se aprinde cand radiotelefonul emite.lampa de culoare galbena (6) care indica ce echipament este alimentat. Intrebuintare Consideram echipamentul instalat complet. Pentru a schimba totusi canalul de lucru in cazul statiei telecomandate.comutatoarele 3 si 4 prin apasarea carora regleaza volumul sonor in difuzor. varianta in care statia poate lucra pe 1 – 2 canale oferind urmatoarele avantaje: comutarea canalelor.antena. 86) destinata comutatoarelor si indicatoarelor optice dispuse pe unitatea de comanda este urmatoarea: . . 9. comutatoarele si indicatoarele optice cu ajutorul carora opereaza radiotelefonul.antena. . Din acest moment radiotelefonul este pregatit pentur receptionarea mesajelor. . In a doua varianta.comutatorul de canale (3) care nu este functional la aceasta varianta. nu se pot selecta decat canalele 1 si 2 de la unitatea de comanda.bloc de alimentare de la retea. reglarea volumului sonor. nu vom insista asupra destinatiei lor. trecerea din regim de receptie in regim de emisie si invers.comutatorul de canale (3) permite selectarea canalului dorit fiind echipate numai canalele 1.butonul (1) cu doua pozitii de lucru: „neapasat” pozite in care telefonul racordat la unitatea de comanda este folosit ca telefon obisnuit in reteaua telefonica. 12 si 13 nu sunt utilizate la aparatura din dotarea pompierilor si. b) radiotelefonul fix – RTF – S (SD) – 10 w – tip IEMI Radiotelefonul fix RTF – S (SD) – 10 w – tip IEMI permite realizarea legaturilor radio necesare indeplinirii misiunilor de prevenire si stingere a incendiilor.. Deci. Dispunerea si destinatia butoanelor. covertizorul de alimentare.microreceptor special. ci numai difuzor. comutatoarelor si indicatoarelor optice pe panoul unitatii de comanda . de abonat. 85): Fig. cu circuitele aferente. apasam butonul 2 Sq de mai multe ori. Prin apasarea lui statia trece in regim de emisie. . prin apasare. 10.potentiometrul pentru reglarea volumului sonor (4). . . lampa rosie 5 se va aprinde si se va vorbi in fata unitatii de comanda. se apasa butonul de emisie 1. produsa in doua variante: . . pozitie in care telefonul cu unitatea de comanda sunt folosite pentru actionarea radiotelefonului prin voce.

5 A Descriere Din completul radiotelefonului de 20 W fac parte: .putere de iesire emitator 20 W . Prin apasarea unuia din comutatoarele 5. Sunt marcate cu frecventele pe care le selecteaza din cadrul subgamelor selectate cu comutatorul 4.maximum de canale 12 . Prin apasarea comutatorului 3 se regleaza volumul. difuzorul si firele de alimentare. prin apasare. prin apasarea clapei 9.comutatorul 4 prin mijlocirea caruia se selecteaza subgamele dupa cum urmeaza: . A doua varianta cu unitate de comanda separata tip R-8142 care se conecteaza la radiotelefon printr-un cablu de maximum 5.cabluri cu mufa destinate alimentarii radiotelefonului.5 m prezinta avantajul unui echipament cu volum redus instalat pe bordul autospecialelor. radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza in regim de receptie. 500 mA . realizate in doua variante.independenta antenei 500 HMI .3 sau f.tensiunea de alimentare 6 V. Prin apasarea unuia din comutatoarele 7.comutatorul 3 prin care se regleaza volumul sonor in difuzor incorporat in unitatea de comanda.antena F-30424/II. . Radiotelefoanele tip R-8140 si R-8142 au aceeasi destinatia ca si cele fixe descrise anterior. 10 sau 11 selectionam canalul dorit in cadrul subgamei alese. 6 si 7 cu ajutorul carora. precum si cabluri de interconectare ale componentelor sistemului.indicatorul optic 2 care se aprinde cand echipamentul este alimentat.c. 12 V. 12 V. In acest moment.clapa 9 care. receptorului. .. 24 V.c. Radiotelefoanele se pot instala si ca statii fixe. dar si dezavantajul determinat de interconectarea unitatii de comanda cu unitatea de emisie-receptie.consum de receptie (alimentare la 6 V.unitatea de emisie-receptie cu sau fara sistem de comanda incorporat. . se apasa pe clapa 5 si se vorbeste in fata unitatii de comanda. Cu ajutorul comutatorului 8 se alege subgama in care se afla canalul pe care vom lucra. microfonul. se aprinde indicatorul optic 2. Pe durata emisiei.c. tip R-8140.4 – f. Comutatorul 1 + 2 nu este folosit la aparatura din dotarea trupelor de pompieri.unitatea de comanda separata. fiind marcate cu frecventele pe care le selecteaza. 9.c.c. Fig. . 12 V. .6. tip R-8606 necesar atunci cand unitatea de emisie-receptie nu este echipata cu sistem de comanda incorporat./50 Hz printr-o sursa de alimentare R-8503.c.1 – f. Daca transmite mesaje. . Comutatoarele si butoanele de comanda sunt dispuse pe panourile frontale ale radiotelefonului R-8140 sau ale unitatii de comanda R-8606 de la radiotelefonul R-8142. se regleaza volumul sonor dupa cum s-a aratat mai sus. Caracteristicile tehnice ale radiotelefoanelor mobile de 20 W sunt urmatoarele: . Comutatoarele 11. . Fig.) max. indicatorul optic sta aprins. . trece radiotelefonul in regim de emisie. In acest moment radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza pe receptie. Se apasa comutatorul 1. fiind. . sursei de alimentare si eventual al sistemului de fixare pe bordul autovehiculelor. Daca se transmite mesaje. alimentarea se realizeaza de la reteua de 220 V. asa cum rezulta si din titlul subcapitoului. 8. .comutatoarele 5.difuzor R-8472. tip R-8140 (cu unitate de comanda incorporata) si tip R-8142 (cu unitate de comanda separata). . Unitatea de comanda R-8606 de la radiotelefonul R-8142 este protejata de o carcasa metalica si are un suport de fixare pe bordul masinii. 87 . in functie de intensitatea sonora a mesajelor receptionate se regleaza volumul sonor dupa cum s-a aratat mai inainte. prin apasare. Intrebuintare In cazul primei variante de tip „vechi” consideram realizata instalarea completului radiotelefon. se selecteaza canalul dorit.) 4.modul de lucru simplex sau duplex . . de la o distanta de 30 cm.comutatorul 1 pornit-oprit prin apasarea caruia echipamentul este alimentat. deci echipamentul este alimentat.comutatoarele 7 – 11 cu ajutorul carora se alege canalul dorit in subgama selectata in prealabil cu comutatorul 4. Prin apasarea comutoarelor 3 si 11 se regleaza volumul. Cu ajutorul comutatorului 4 se alege subgama in care se afla canalul pe care vom lucra. 7.dimensiuni (mm) 70 x 210 x 240 .microfon R-8474 (sau R-8471). in acest caz. Dezavantajul consta in necesitatea instalarii unui echipament relativ voluminos pe bordul autospecialelor.consum de emisie (alimentare la 6 V. . .c. 6. Radiotelefonul propriu-zis este construit intr-o carcasa metalica cu capacele superior si inferior detasabile pentru a permite accesul (numai al specialistilor) la circuitele interioare ale emitatorului.comutatorul 8 cu ajutorul caruia prin translatare spre stanga sau spre drepta se selecteaza una dintre cele doua subgame: f. la statie conectandu-se direct antena. . In functie de intensitatea sonora a mesajelor receptionate. 13 si 14 nu se folosesc la aparatura din dotarea pompierilor. deci echipamentul este alimentat. Pe durata emisiei. 86 La tipul „nou” (fig. Se apasa comutatorul 1 si se aprinde indicatorul optic 2. se apasa pe clapa 9 si se vorbeste in fata unitatii de comanda de la o distanta de 30 cm. pornim de la faptul ca instalarea completului radiotelefonului fix este realizata.indicatorul optic 6 care se aprinde in momentul in care radiotelefonul emite. prin cablul multifrier. la care toate butoanele si comutatoarele necesare exploatarii statiei se afla dispuse chiar pe panoul frontal al radiotelefonului propriu-zis si prezinta avantajul ca nu mai necesita interconectari cu unitatea de comanda separata. indicatorul optic sta aprins.c.comutatorul 5 care prin apasare trece radiotelefonul in regim de emisie. c) radiotelefoanele mobile de tip 20 W. 12. 87) pe unitatea de comanda sunt dispuse: . selectam canalul dorit in cadrul subgamei. .apasat – canalele 6 -10. Prima varianta cu sistem de comanda incorporat. In cazul celei de-a doua variante „noua”.becul 10 care se aprinde in momentul emisiei.eliberat – canalele 1 – 5.

In cazul radiotelefonului R-8140 destinatia butoanelor si comutatoarelor este urmatoarea (fig. 88): Fig. 88 - clapa PORNIT-OPRIT (1) prin apasarea careia telefonul este alimentat; - clapele de volum 2 si 3 care permit reglarea volumul in 4 trepte in ordine crescatoare astfel: - volumul minim: nici o clapa apasata; - clapa 2 apasata si 3 neapasata; - clapa 2 neapasata si 3 apasata; - clapa „squelch” 4 prin apasarea careia circuitul squelch este scos din functie. In difuzor se aude un zgomot permanent, in lipsa receptionarii semnalului util. Este marcata cu literele SQ; - clapa cautatorului automat de canale 5; cand este apasata cautatorul de canale intra in functie; este marcata cu literele CA; - clapa EMISIE-RECEPTIE 6, care prin apasare permite intrarea emitatorului in functiune; - toate clapele 1 – 6 sunt permanent autoiluminate; - comutatorul de canale 7 cu ajutorul caruia se selecteaza canalul dorit, iluminat atunci cand nu functioneaza emitatorului de canale sau cand un alt radiotelefon emite pe canalul solicitat cu acest comutator iar clapa 5 este apasa; - comutatorul prin care se selecteaza cel de-al doilea canal sau supravegheat 8 este iluminat numai in situatia in care functioneaza cautatorul automat de canale si un alt radiotelefon emite pe canalul selectat cu ajutorul comutatorului respectiv. Radiotelefonul nu intra in emisie atunci cand este apasata clapa „CA” deci cand functioneaza cautatorul automat de canale. Cautatorul automat de canale nu functioneaza daca este apasata clapa „SQ”. In cazul radiotelefonului R-8142 butoanele si comutatoarele sunt dispuse pe panoul unitatii de comanda R-8606 si au urmatoarele destinatii (fig. 89); Fig. 89 - comutatorul PORNIT-OPRIT si volumul sonor 1, in a carui rotire in sensul acelor de ceasornic se realizeaza: - in prima pozitie statia este alimentata, se aprinde LED-ul 6; - pe urmatoarele pozitii se regleaza, crescator, volumul sonor; - comutatorul de canale (2) cu ajutorul caruia se selecteaza canalul de lucru dorit; LED-ul de deasupra se aprinde atunci cand statia este alimentata si comutatorul cautatorului de canale este comutat pe pozitia „CA”; cand comutatorul cautatorului de canale este comutat pe pozitia „CA” LED-ul se aprinde numai cand un alt radiotelefon emite pe canalul selectat cu acest comutator de canale 2; - comutatorul de canale auxiliar (3), prin care se selecteaza cel de-al doilea canal supravegheat, functional numai cand comutatorul 4 se afla pe pozitia „CA”, iar LED-ul 7 de deasupra lui se aprinde numai cand un alt radiotelefon emite pe frecventa canalului selectat cu ajutorul comutatorului 3; - comutatorul automat de canale (4) manevrat pe pozitia „CA” permite circuitului cautator de canale sa intre in functiune; - comutatorul squelch (5) pe pozitie „SQ” permite scoaterea circuitului squelch din functiune, in difuzor auzindu-se un zgomot permanent, in lipsa receptionarii unui mesaj; - LED-ul (8) se aprinde cand radiotelefonul este in emisie. Pe spatele unitatii de comanda se afla o mufa de interconectare a acesteia cu unitatea de emisie-receptie, microfonul si difuzorul. Intrebuintare Pentru intrebuintarea radiotelefonului de 20 w tip R-8140 dupa realizarea interconectarilor se procedeaza astfel: - se alimenteaza radiotelefonul prin apasarea clapei 1; becul din interiorul clapei se va aprinde; - se selecteaza canalul de lucru cu ajutorul comutatorului 7; becul din interior se aprinde; - se regleaza volumul sonor cu ajutorul clapelor 2 si 3. Aceasta se poate face in functie de intensitatea sonora a zgomotului care se aude in difuzor cand se scoate din functiune circuitul squelch (cand se apasa clapa 4 „SQ”). Dupa reglarea volumului sonor, se elibereaza clapa 4 „SQ” si trecerea astfel la modul normal de lucru fara zgomot in difuzor in lipsa receptionarii mesajelor. Radiotelefonul este pregatit lucru, aflandu-se in regim de receptie. Daca vrem sa transmitem un mesaj se apasa butonul de emisie dispus pe corpul aparatului si se vorbeste in fata microfonului de la cca 10 cm, situatie in care se aprinde becul de la pozitia 6, cat timp se emite. Trecerea in emisie a radiotelefonului se poate face si prin apasarea clapei 6. La fel se aprinde becul din interiorul clapei. Trecerea radiotelefonului in regim de supraveghere a doua canale simultan cu ajutorul cautatorului automat de canale se face astfel: - se apasa clapa 5 „CA” (se aprinde becul din interior) si se stinge becul din dreptul comutatorului 7; - se selecteaza cele doua canale supravegheate cu comutatoarele 7 si 8. Cand se receptioneaza un mesaj pe cele doua canale becul respectiv se aprinde. Pentru a transmite un mesaj, eliberam clapa 5 „CA” si selectam cu comutatorul 7 canalul pe care am primit mesajul. Trecem statia in regim de emisie si transmitem mesajul dorit. Amintim ca nu se poate emite cand circuitul cautatorului automat de canale este in functiune (clapa 5 „CA” este apasata). In cazul intrebuintarii radiotelefonului de 20 w tip R-8142 (cu unitatea de comanda separata), dupa realizarea interconectarilor se procedeaza astfel: - se alimenteaza radiotelefonul prin rotirea comutatorului 1 (LED-ul 6 se va aprinde); - este selectat canalul de lucru cu ajutorul comutatorului 2; - se regleaza volumul sonor din comutatorul 1. Acesta se poate face in functie de intensitatea sonora a zgomotului care se aude in difuzor cand se scoate din functiune circuitul squelch (comutatorul 5 este pe pozitia SQ). - se trece comutatorul 5 pe pozitie normala si astfel nu se mai aude zgomot in difuzor in lipsa receptionarii mesajelor. In acest moment, radiotelefonul este pregatit pentru lucru, afirmandu-se in regim de receptie. Daca vrem sa transmitem un mesaj, luam microfonul, apasam butonul de emisie si vorbim in fata lui de la cca 10 cm. Trecerea radiotelefonului in regim de supraveghere a doua canale simultan cu ajutorul cautatorului automat de canale se face astfel: - se trece comutatorul 4 pe pozitia „CA” si LED-ul 6 se va stinge; - se selecteaza doua canale supravegheate cu comutatoarele 2 si 3. Cand se receptioneaza un mesaj pe unul dintre cele doua canale LED-ul de deasupra canalului respectiv se aprinde. Amintim ca nu se poate emiute cand emitatorul cautatorului de canale este in functiune (comutatorul 4 este in pozitia „CA”). d) radiotelefonul mobil RTM-4 MF – S (SD) de 10 w. Radiotelefonul mobil RTM-4 MF – S (SD) de 10 w (fig. 90) este destinat echiparii autospecialelor de prevenire si stingere a incendiilor si are posibilitatea de lucru in sistem simplex sau semiduplex. Acest tip de radiotelefon prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - numarul maxim de canale 10 - moduri de lucru simplex sau semiduplex - independenta antenei 50 OHMI - alimentare 6; 12 si 24 V.c.c. - curent maxim absorbit de radiotelefon: - emisie 3,4 A/24 V.c.c. sau 1,7 A/24 V.c.c.

- receptie 0,5 A/12 V.c.c. sau 0,3 A/24 V.cc. In completul radiotelefonului intra urmatoarele componente: - unitatea de emisie receptie; - unitatea de comanda; - microfonul; - antena; - placa de baza destinata fixarii unitatii emisie-receptie pe autospeciale; - cablurile de interconectare intre unitatea emisie-receptie, cablurile de alimentare, cutia de cu sigurante fuzibile si suportul microfonului. Fig. 90 Unitatea de emisie-receptie constituie statia propriu-zisa si contine emitatorul, receptorul, convectorul. Constructiv se prezinta sub forma unei cutii de metal ce este prevazuta cu o mufa pentru antena, mufa-fata in care se introduce mufa-mama a cablurilor de interconectare si alimentare. Locul de instalare se alege astfel incat sa nu deranjeze prin spatiul pe care-l ocupa si sa fie ferita de lovituri. Unitatea de comanda este cea la care se executa operatiunile ori de cate ori este necesara stabilirea unei legaturi radio. Este instalata pe bordul autospecialelor, astfel incat sa permita manevrarea comoda a comutatoarelor si potentiometrelor cu care este echipata. Dispunerea comutatoarelor si potentiometrelor pe panoul unitatii de comanda, precum si destinatia acestora este urmatoarea: - comutatorul de canale (1) ce permite alegerea canalului dorit; - potentiometrul de volum in trepte (2) prin care se stabileste nivelul auditiei optime in „difuzor”; - comutatorul basculat de pornire si oprire (3) in cele doua pozitii extreme permite alimentarea si, respectiv, intreruperea alimentarii radiotelefonului de la bateria autovehiculelor; - butonul de emisie-receptie (4) prin apasarea carora statia trece in regim de emisie; are functie identica cu butonul de emisie dispus pe microfonul radiotelefonului; - potentiometrul (5) permite introducerea sau scoaterea din functiune a releului de zgomot (circuit de squelch). Acesta functioneaza in pozitia in care zgomotul din difuzor dispare atunci cand nu se receptioneaza nici un mesaj. - mufa-mama pentru microfon (6) este dispusa pe partea laterala stanga, cand privim cutia din fata; - lampa de culoare verde (7) se aprinde in momentul conectarii alimentarii, deci in momentul cand comutatorul 3 este basculat pe una din partile laterale. Intrebuintare Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se procedeaza astfel: - se cupleaza contactul general al masinii si se porneste motorul; - se actioneaza comutatorul 3 intr-una din pozitiile laterale (numai dupa pornirea motorului); - se aprinde lampa verde; moment in care radiotelefonul este alimentat si functioneaza in regim de receptie; - cu comutatorul de canale 1 se stabileste canalul dorit; - cu comutatorul 2 se regleaza nivelul auditiei; Pentru trecerea radiotelefonului in regim de emisie se detaseaza microfonul de pe suport, se apasa butonul lateral si se vorbeste; sau se apasa pe butonul 4 care introduce radiotelefonului in emisie si se vorbeste. Cand se executa lucrari de intretinere a bateriilor de acumulatori, instalatiile electrice ale radiotelefonalor se vor deconecta. e) radiotelefonul transportabil de 10 w tip CQP-612 Radiotelefonul trasportabil de 10 w tip CQP-612 (fig. 91) produs de firma daneza „STRONO” lucreaza in gama undelor ultrascurte, fiind echipat cu frecvente din reteaua simplex, proprie pompierilor. Prin modul in care a fost conceput poate fi utilizat ca statie mobila sau fixa. Caracteristici tehnice: - putere emitator (w) - impedanta antenei (OHMI) - numar maxim de canale - tensiunea de alimentare (V.c.c) - modul de lucru Fig. 91 Descriere Din completul radiotelefonului fac parte: - statia propriu-zisa care contine emitatorul si receptorul; - unitatea de alimentare tip B4-602; - monofonul (microfon-difuzor) tip L.M. 601; - antena tip AN-611 H. Atat statia propriu-zisa cat si unitatea de alimentare sunt introduse in casete metalice. Prinderea unitatii de alimentare de corpul radiotelefonului se realizeaza cu ajutorul a doua cleme laterale. Conectarea unitatii de alimentare la statie se realizeaza, din punct de vedere electric, prin intermediul unui conector mama-tata cu 7 contacte. Monofonul, care contine capsula difuzor-microfon plus partea electrica aferenta si butonul de emisie-receptie, este dispus intr-o carcasa de plastic si se fixeaza, cu ajutorul unei cleme pe partea laterala a statiei. Destinatia comutatorului, a mufelor si a indicatoarelor dispuse pe panoul frontal este urmatoarea: - mufa-tata (1) destinata conectarii monofonului la radiotelefon prin introducerea mufei-mam a monofonului in mufa-tata care apoi se fixeaza prin insurubare in sensul acelor de ceasornic; - mufa-antena (2) prin intermediul careia antena se fixeaza la radiotelefon prin insurubare, in sensul acelor de ceasornic; - butonul destinat pornirii statiei (3) si reglajului volumului sonor; - comutatorul de canale (4) cu ajutorul caruia se alege canalul de lucru dorit; - comutatorul cu 3 pozitii (5) pentru: - scoaterea din functiune a difuzorului; - receptia cu circuitul squelch in functiune; - receptia fara circuit squelch in functiune; - instrumentul indicator (6) care prezinta starea de incarcare a bateriei de acumulatoare astfel: - baterie incarcata – indicatorul pozitionat in zona verde; - baterie descarcata – indicatorul pozitionat in zona rosie. minim 10 50 12 30 simplex.

Pe panoul frontal al radiotelefonului mai sunt dispuse: indicatorul optic (7), mufe (8) ce nu sunt utilizate. Monofonul este echipat cu 2 butoane din care se utilizeaza numai unul: butonul de emisie-receptie prin apasarea caruia statia trece in emisie. Intretinere Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se ataseaza unitatea de alimentare in radiotelefon cu ajutorul celor 2 clame laterale, avand grija ca mufa-tata dispusa la partea inferioara a acestuia sa intre corect in mufa-mama dispusa pe unitatea de alimentare, dupa care: - se introduce antena in mufa 2 si se pozitioneaza, astfel incat oricare ar fi pozitia statiei, antena sa fie mereu verticala; - se conecteaza monofonul la mufa 1 dispusa pe panoul radiotelefonului; - se fixeaza canalul 2 cu ajutorul comutatorului 4; - se alimenteaza radiotelefonul rotind butonul 3 in sensul acelor de ceasornic, astfel ca acul instrumentului indicator sa treaca in sectorul verde; - re regleaza nivelul sonor, moment in care radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza in regim de receptie. Daca se doreste transmiterea unui mesaj se apasa butonul de pe monofon si se vorbeste in fata lui de la o distanta de aproximativ 20 cm. Unitatea de alimentare are incorporata pe langa bateria de acumulatori si incarcatorul bateriei, ce se conecteaza la retea prin intermediul cordonului cu stecher. Timpul de incarcare al bateriei este de 14 ore, iar daca acesta este mai mare bateria nu se degradeaza. f) radiotelefonul transportabil de 10 w R-8240 Radiotelefonul transportabil de 10 w R-8240 (fig. 92) este destinat in functie de frecventele cu care este echipat, stabilirii legaturilor radio in reteaua simplex si semiduplex. Radiotelefonul este astfel construit incat ofera legaturi sigure pe distante relativ mari datorita atat caracteristicilor tehnice (sensibilitatea receptorului si puterea de radiofrecventa de emisie – 10 w) cat si multiplelor accesorii cu care poate functiona ca statie portabila, mobila sau fixa. Poate fi echipat cu maximum 12 canale iar comenzile se realizeaza in totalitate pe panoul frontal pe care exista mufele si suportul pentru monofon si antena. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - puterea emitatorului (w) minimum 10 - impedanta antenei (OHMI) 50 - numar maxim de canale 12 - mod de lucru simplex sau semiduplex - tensiunea de alimentare 12; 6 V ± 15% - consuma maxima la 12; 6 V.c.c. in emisie max. 4 A in receptie (asteptare) 500 mA. Completul statiei cuprinde urmatoarele componente: - unitatea emisie-receptie R-8240; - antena R-8442; - monofon R-8475; - monofon R-8475; - accesorii pentru alimentare: - casete cu baterii cadmiu-nichel (Cd-Ni) de 4 Ah R-8507; - caseta cu baterii cadmiu-nichel (Cd-Ni) de Ah R=8508 sau Ah R-8508 A; - caseta cu baterii cadmiu-nichel si incarcator pentru baterii incorporat, R-8504 (pentru functionarea cu statie fixa sau transportabila); - sursa de alimentare de la reteaua de 220 V.c.c./50 Hz R-8505 (in caz ca functioneaza ca statie fixa); - cordon cu mufa de 50 contacte (mama) care asigura alimentarea unitatii de emisie receptie R-8240 de la bateria de 12 V.c.c. a autovehiculelor. Fig. 92 Descriere Radiotelefonul (emitator, receptor, sistem de comanda si sisten de alimentare) are asamblat intr-o caseta metalica din aluminiu cu capacele din fata si spate detasabile, ceea ce permite accesul la partea electrica interna. Are prevazut un maner de transport fixat lateral prin doua butoane cu filet. Pozitionarea comutatoarelor si a mufelor, precum si modul lor de utilizate sunt urmatoarele: - comutator rotativ (1) cu 6 pozitii care asigura: - pozitia 1 oprirea statiei; - pozitia 2 controlul bateriei, pozitie in care LED-ul din dreptul comutatorului se aprinde daca bateria are tensiune mai mare de 10 V; - pozitiile 3, 4, 5 si 6: reglajul in trepte al nivelului auditiei in microfon; - comutator cu 12 pozitii (2) care asigura selectarea canalului de lucru dorit; - comutator cu 12 pozitii (3) ce fixeaza cel de-al doilea canal pe care dorim sa-l supraveghem prin intermediul cautatorului automat de canale. Pe canalul stabilit cu acest comutator se poate receptiona (cand se lucreaza cu cautatorul automat) dar nu si emite; - comutator basculant (4) cu 3 pozitii; - mijloc-radiotelefonul este pe receptie cu circuitul SQ in functiune, iar in mufa nu se aude nimic (zgomotul este suprimat); - basculat pe pozitie fara retinere „S2” este pe receptie cu circuitul SQ scos din functiune. In microfon se aude, in regim de asteptare (fara receptionarea unui mesaj), un zgomot permanent in functie de reglajul volumului cu comutatorul C1; - basculat in pozitia „CA” – este pus in functiune cautatorul automat si sunt supravegheate simultan canalele fixate cu comutatoarele C2 si C3. Pe aceasta pozitie radiotelefonul doar receptioneaza, nu poate si emite. Circuitul SQ in functiune, pe asteptare, neauzindu-se nimic in monofon; - mufa (mama) pentru conectarea la antena (MI); - mufa (cu 7 contacte) pentru conectarea monofonului (M2); - suportul monofonului (S1); - indicatoare optice LED-uri (I1, 2, 3). Manerul mecanic cu care este prevazuta statia asigura transportul si functionarea in repaus, intr-o pozitie inclinata convenabila pentru operator. Sistemul radiotelefon-unitate de alimentare (casete fixate in partea inferioara prin cele doua crabiniere laterale) formeaza un sistem etans la ploaie. Monofonul contine in caseta de plastic difuzorul (care functioneaza si ca microfon), un amplificator de audiofrecventa si un sistem de actionare cu clapa pentru trecerea in emisie a radiotelefonului. Pe capacul din spate, monofonul are o clama de fixare pe radiotelefon. Intrebuintare

. comutatorul (C4) nu trebuie sa fie pe pozitia „CA”.husa de protectie. . . radiotelefonul fiind alimentat in difuzor se va auzi un zgomot permanent. iar zgomotul permanent in difuzor inceteaza.se roteste comutatorul (1) in sensul acelor de ceasornic regland volumul sonor al semnalului din monofon. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . . in difuzor se aude zgomot permanent. poate fi de tipul banda.tensiune de alimentare (v. se trece comutatorul (C2) pe canalul respectiv (daca nu s-a transmis chiar pe canalul fixat cu comutatorul respectiv). radiotelefonul.se cupleaza antena la aparat si se blocheaza cu ajutorul surubului dispus pe mufa antenei. pozitie marcata pe panou 0. Este destinat comuncatiilor radio bilaterale si functioneaza numai in sistem simplex. Daca LED-ul nu se aprinde. Dupa reglarea comutatorului (C4) revine singur in pozitia de mijloc.se introduce antena in mufa corespunzatoare si se infileteaza dispozitiviul de fixare al acesteia. . . . . potentiometrelor si mufelor dispuse pe panoul radiotelefonului de 0. Efectuand aceste manevre radiotelefonul este adus in regim de receptie. Efectuand operatiile de mai sus se pot asigura cu RTT legaturi de calitate si pe distante apreciabil sporite. zgomotul dispare si statia este pregatita pentru receptie.antena.comutatorul de canale (2) cu ajutorul caruia se alege unul din cele trei canale de lucru.se trece comutatorul C4 pe pozitia cu mentiunea CA-cautator automat. acoperita cu un manson protector din material plastic.c. pentru a mari distanta de legatura.unitate de comanda prin laringofon.numar maxim de canale .5 w este un aparat de emisie-receptie tranzistorizat.5 w este compus din: .c. Daca pe timpul functionarii comutatorul (4) este in pozitia „CA”.cu ajutorul comutorului de volum (3) se stabileste nivelul convenabil de auditie. destinate prinderii manerului. 93 Intrebuintare Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se executa urmatoarele operatii: .oprit.c. aducand radiotelefonul la i distanta de aproximativ 10 cm de gura.buton emisie (5). La baza acestei antene exista o banda din material plastic de culoare verde ce caracterizeaza frecventele alocate retelei simplex a pompierilor militari. prin apasarea clapei monofonului.impedanta antenei (ohmi) .din comutatoarele (C2) si (C3) se stabilesc doua canale pe care dorim sa le supraveghem simultan. semnul desenat pe panou fiind „I”. . pe receptie.se roteste comutatorul (4) pe pozitia II. 93): .unitatea de emisie-receptie (radiotelefonul propriu-zis).se cupleaza unitatea de alimentare (caseta cu baterii. stingandu-se o data cu incetarea lui. cu posibilitati de lucru pe maximum 6 frecvente (canale). Pentru a lucra cu radiotelefonul mobil acesta se fixeaza la bordul masinii. . Se trece comutatorul basculant (A) pe pozitia de mijloc si LED-ul corespunzator comutatorului (2) se aprinde./50 Hz).5 w este urmatoarea (fig.c. pozitie in care radiotelefonul este aliementat insa circuitul SQ nu este in functiune si. cu incarcator incorporat R-8504 sau cu sursa de alimentare R-8505 ambele fiind in permanenta conectate la reteaua de 220 V.caseta PVC cu 10 elemente acumulatori nichel-cadmiu cu o tensiune de 12 V. .Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se procedeaza astfel: . La mufa de antena se cupleaza o antena fixata pe autovehicul. Semnificatia comutatoarelor. radiotelefonul nu emite.pornit. utilizand cele doua suruburi laterale.mufa antena (1) permite conectarea la radiotelefon printr-o apasare usoara si o rotire in sensul acelor de ceasornic a antenei. . . se apasa butonul de emisie (5) si se vorbeste.c. toate LED-urile fiind stinse.c. Prin intermediul mufei din partea inferioara a radiotelefonului se cupleaza bateria masinii.consum receptie cu circuitul SQ in functiune (mA) emisie (mA) 6 50 10 – 12 25 300 Completul radiotelefonului de 0. . In acest scop se va utiliza setul de cabluri livrate. intra in emisie si se poate comunica cu corespondentul care a facut apel. LED-ul corespunzator comutatorului (2) se va aprinde indicand ca pe canalul fixat se poate lucra. nemaideranjand in lipsa receptionarii sau transmiterii mesajelor. Pentru lucrul cu cautatorul automat pe canale: . In caz ca bateria este complet incarcata (are peste 10 V) LED-ul corespunzator comutatorului Cl se aprinde.c.se roteste comutatorul (4) pe pozitia III si. Cand vrem sa transmitem un mesaj se apasa clapa monofonului. prin apasarea caruia radiotelefonul trece in regim de emisie. . Reglajul se face ori in timpul receptiei unui semnal de la un corespondent ori trecand (C4) pe pozitia „SQ” si regland volumul in functie de zgomotul permanent al radiotelefonului. . g) radiotelefonul portabil RTP-4 MF –S-0. avand posibilitatea de a se auzi mesaje transmise de alti corespondenti care lucreaza la acelasi canal. .se introduce caseta cu acumulatori in aparat si se strange pana la blocare surubul marcat. implicit.5 w Radiotelefonul portabil de 0. Fig. . bateria trebuie incarcata sau schimbata. radiotelefonul intra in emisie si vorbin in fata acestia de la aproximativ 10 cm mesajul este transmis in eter. ca sistem de prindere pe autovehicul. .comutatorul de volum sonor (3) prin care se realizeaza auditia corespunzatoare la difuzor sau in casca unitatii de comanda prin laringofon.se cupleaza monofonul prin apasarea si rotirea mufei in sensul acelor ceasornicului pana la blocare. pe baterie.comutatorul Cl este rotit pe prima pozitie. ca urmare. LED-ul corespunzator canalului se aprinde pe toata durata transmiterii mesajului. echipata cu curele de prindere si de purtare. La mufa de antena se cupleaza o antena de radiotelefon fix pentru a castiga inaltime si.comutatorul pornit-oprit (4) cu 3 pozitii: . In aceasta situatie radiotelefonul nu emite si nu receptioneaza. In acesta pozitie radiotelefonul este alimentat. . Daca zgomotul nu dispare inseamna ca bateria este descarcata si trebuie schimbata./50 Hz. Pentru a fi posibila emisia. terminate cu o mufa de interconectare la radiotelefon si cu papuci (sau alte dispozitive pentru prinderea la bornele bateriei de acumulatori a masinii). In cazul instalarii radiotelefonului ca statie fixa functioneaza cu caseta de acumulatori. In aceasta situatie. situat pe capacul din spate al radiotelefonului. cu circuitul SQ in functiune. Daca pe unul din cele doua canele un corespondent transmite un mesaj (emite). .) .mufa pentru cuplarea unitatii de comanda prin laringofon (6).se roteste comutatorul de canale (2) pe pozitia corespunzatoare canalului pe care se va lucra. Observand care LED s-a aprins.pornit. conectarea la bateria autovehiculului fiind facuta obligatoriu prin intermediul cutiei cu sigurante fuzibile. caracteristic scoaterii din functiune a circuitului SQ.c. . ca urmare. confectionata din lame de otel spiralate. bateria auto sau alimentata de la reteaua de 220 V. zgomotul dispare. Daca se doreste transmiterea unui mesaj.

comutatorul de volum (3) se trece de pe pozitia „difuzor” (indicatorul comutatorului fiind in sus). . in difuzor auzindu-se un zgomot permanent. transmitandu-se mesajul dorit. 95. se conecteaza aceasta din urma la mufa 6 a statiei. in sistem automat. . Caracteristicile tehnice ale unitatii de comanda sunt urmatoarele: . vecinatatea structurilor metalice sau lucrul in camere de beton armat situatie in care radiotelefonul va fi dispus cat mai aproape de ferestre. Din acest moment. ca urmare. .laringofonul.) 10 – 14. .caseta cu acumulatori care alimenteaza atat radiotelefonul cat si unitatea de comanda prin laringofon. mainile operatorului sunt libere iar cans de vorbeste radiotelefonul trece automat in regim de emisie. Deci un radiotelefon echipat cu o anumita casca-laringofon neutilizabila corect poate produce efecte nedorite ce duc. .5 Fig. Unitatea de comanda prin laringofon Unitatea de comanda prin laringofon (fig. nu permite trecerea in emisie a radiotelefonului propriu-zis.se introduce mufa unitatii in mufa special pregatita (6) a radiotelefonului si se blocheaza printr-o usoara apasare si rotire in sensul acelor de ceasornic.radiotelefon portabil de 0. antena va fi tinuta in pozitie verticala.incarcatorul tip R-8506 destinat incarcarii bateriilor cu acumulatori fara incarcator incorporat. . se poate utiliza modul de lucru manual. In cazul in care bateriile de acumulatori sunt bine incarcate radiotelefonul trebuie sa functioneze la parametri prescrisi de producator aproximativ 4 ore la un regim mediu de functionare. la receptionarea oricarui mesaj.c. Incarcatoare pentru bateriile de acumulatori ale radiotelefoanelor Pentru incarcarea bateriilor de acumulatori ale radiotelefoanelor se folosesc urmatoarele tipuri de incarcatoare: . . Unitatea de comanda functioneaza numai impreuna cu radiotelefonul portabil de 0. . la terminarea lucrului el se va opri prin trecerea comutatorului (4) pe pozitia I. sunete auzite de ceilalti corespondenti.se trece comutatorul de alimentare (4) pe pozitia 2. totusi.5 w si face parte din completul numit „radiotelefon portabil cu laringofon” compus din: . Fig. efectuandu-se manevrele specifice. pe o perioada atat de mare. Atunci cand impune stabilirea legaturii radio din incaperi se va evita. . va dispare zgomotul permanent din casca. anihilare involuntara a retelei organizata. evitandu-se consumul inutil de baterii. a) Incarcatorul IART-1 Acesta permite incarcarea simultana a 4 baterii.) scoase involuntar trec statia in regim de emisie.comutatorul pornit-oprit (1) prin care se realizeaza conectarea aparatului la retea. Daca nu mai este necesara mentinerea radiotelefonului in functiune. emisia sa fie automat blocata. de la oricare corespondent. In regimul „automat” orice zgomote mai puternice (gafaieli. . pe pozitia casca (indicatorul comutatorului fiind indreptat in jos). moment in care se realizeaza si alimentarea unitatii casca-laringofon. tipete etc. la care deosebim: . la imposibilitatea de a transmite ordine prin sistemul radio.IART 1 si IART 2 – destinate incarcarii bateriilor (casetelor de acumulatori pentru radiotelefoanele portabile de -. in unele cazuri. Daca se dorecte utilizarea radiotelefonului prin intermediul unitatii de comanda prin laringofon. In prima varianta intrarea in emisie este comandata de vocea operatorului avand in vedere mentinerea in pozitia „fara retinere” a comutatorului basculant de pe cutia metalica a unitatii.casca introdusa intr-un manson de cauciuc care prin sistemul de prindere cu o curea elastica.unitatea de comanda propriu-zisa care e reprezentata prin cutia metalica cu comutatorul basculant pentru modul de lucru (10) instalat pe ea si la care sunt conectate casca si laringofonul.tensiunea de alimentare (v. Cand se ia mana de pe el. . ca urmare. Constructiv. se trece comutatorul (10) pe pozitia „cu retinere” si comanda emisiei se va face numai prin voce. Totodata. Unitatea de comanda poate lucra atat in sistem manual cat si in cel automat. . . panoul cu butoane si locasuri pentru baterii se prezinta ca in fig. 94) serveste la asigurarea traficului pentru cazurile cand persoanele care intervin in actiunile de stingere poarta casca de protectie. de 80% receptie + 20% emisie. in limita posibilitatilor.se alimenteaza radiotelefonul.5 w.cu ajutorul comutatorului de canale (2) se fixeaza canalul de lucru. introducandu-se circuitul SQ si. masca impotriva gazelor sau au ambele maini ocupate.antena. rezultand un amestec neintengibil. fapt ce poate avea urmari nedorite. cu cele doua capsule microfonice introduse in doua mansoane din cauciuc se prinde la gat printr-un dispozitiv elastic asemanator celui de la casca. mesajele inutile transmise de alti corespondenti se suprapun cu sunetele intamplatoare scoase inconstient sau din neatentie. In cea de-a doua varianta comutatorul este basculat in pozitia „cu retinere”.daca frecventa cu care se transmit mesajele e mica si daca servantul are o mana libera. Se va avea in vedere evitarea lucrului fara antena sau scurtcircuitarea accidentata a acesteia de ordinul a 10 secunde. Unitatea casca-laringofon este astfel reglata incat. Cand operatorul a terminat mesajul. Daca un alt corespondent a inceput transmiterea unui mesaj. este obligatoriu ca apoi radiotelefonul sa ramana pe receptie minimum 10 minute. deci nu mai vorbeste dupa o durata de 1 – 2 secunde (timp in care statia este inca in emisie) radiotelefonul trece automat in regim de receptie. trecand comutatorul de pornire (4) in pozitia 1 (circuitul SQ nu functioneaza). 95 . Pentru lucrul cu unitatea de comanda se procedeaza astfel: .unitatea de comanda prin laringofon.5 w tip IEMI).c. deoarece dispozitivul de blocare incorporat in cutia metalica a unitatii de comanda.greutatea (kg) 0. radiotelefonul lucrand numai in regim de receptie.daca frecventa mesajelor e mare sau daca servantul are mainile ocupate. In acest regim statia consuma de cel putin 10 ori mai mult decat in regim de receptie si.Mentinerea indelungata a radiotelefonului in emisie solicita tranzistorul final de emisie si duce la descarcarea rapida a bateriilor. Pe toata perioada lucrului cu radiotelefonul. nu este permisa mentinerea aparatului in emisie mai mult de 10 min.cablurile de legatura intre subansamble. comutatorul devine in pozitia „mijloc” si nu se mai poate emite. 94 Descriere Unitatea de comanda prin laringofon se compune din: . incercarile de intrare in retea sunt inutile indiferent de modurile de lucru in care se opereaza. In cazul ca se emite.4 . iar statiile care sunt echipate cu garnitura casca-laringofon nu mai pot emite pana la incetarea emisiei primei statii. permite fixarea la una din urechi.

bateriile de acumulatori cu plumb sau cadmiunichel constituie a doua sursa de alimentare care asigura functionarea aparaturii respective. 97 a): . . Intrebuintare Pentru utilizarea incarcatorului se introduce cordonul de alimentare in mufa prevazuta pe panoul din spate al aparatului.mufa pentru cuplarea la retea 220 V.comutatoarele glisante (3) cu ajutorul carora se stabileste timpul de incarcare. 97 . 7). Fig.selectorul tensiunior de alimentare de la retea. b) Incarcatorul IART-2 Acesta are o schema electrica mai simpla decat IART-1 si permite incarcarea simultana a 4 baterii de acumulatori cu timpul de incarcare de 12 ore. . .siguranta fuzibila 0. Fig.a. . moment cand se aprind becurile indicatoare ale incarcarii.c.comutatorul pornit-oprit (1). indicatoare optice si locasuri pentru baterii arata ca in fig. Panoul frontal al incarcatorului se prezinta ca in fig.pozitia dreapta – timp de incarcare 14 ore. se conecteaza la retea prin comutatoare pornit-oprit. .indicator optic cu LED (2) ce arata conectarea aparatului la retea. . Se mentine specificatia de scoatere a casetelor. c) Incarcatorul R-8506 Acesta este utilizat pentru incarcarea casetelor cu baterii de acumulatoare R-8507 (4 Ah) si R-8505 (8 Ah). pentru 110 V si pentru 220 V (1). . Pentru utilizarea incarcatorului se procedeaza astfel: Fig. In spatele incarcatorul se deosebesc (fig.se conecteaza aparatul din comutatorul (1).comutatorul pornit-oprit (1) prin care aparatul este cuplat sau decuplat de la retea. casetele se scot obligatoriu din locasurile lor. . Baterii de acumulatori Impreuna cu alimentatoarele (stabilizate sua nu) cu care este echipata aparatura de transmisiuni.se introduc casetele in locasuri si se apasa pana cand sunt blocate de catre lamele din otel.locasuri de introducere a bateriilor (casetelor) cu acumulatori (6. . Descriere Incarcatorul este montat intr-o caseta de aluminiu. spre exterior.in functie de timpul de incarcare ales de comutatoarele glisante „14 ore”. peretii laterali fiind construiti din 2 radiatori pe care sunt dispusi. Panoul cu butoane. prin cablul de interconectare.. in caz contrar se vor descarca..locasuri pentru introducerea bateriilor. prevazute cu resorturi interioare care prin apasare blocheaza sau deblocheaza casete.a. iar stecherul din celalalt capat in priza retelei de 220 V.pozitia stanga – timp de incarcare 7 ore.sigurante de: 1 A la 110 V sau 0. 96 Intrebuintare Pentru utilizarea incarcatorului se introduc casetele in locasuri. 97 pe acesta deosebindu-se: Fig. . Conectarea gresita este exclusa datorita formei mufelor.c.dispozitivele elastice de blocare a casetelor in incarcator si a caror deblocare se realizeaza printr-o simpla apasare cu degetul. de conectare a aparatului de la reteaua electrica. becurile (5) din dreapta. . . . 96 la care se deosebesc: . 95 a.becuri cu dublu rol (4. . .indicatorul optic (2)./50 Hz. . . 97 a Legatura electrica intre incarcator si casete se realizeaza prin intermediul a doua cabluri terminate intr-un capat cu mufe de conectare la incarcator.becuri (2) de 24 V/50 mA ce indica faptul ca bateriile se incarca. becurile din stanga si cele din dreapta (4 si 5). 95 a): . se vor aprinde urmatoarele becuri: .c.4 sigurante de 0.1 A. La panoul din spate al aparatului se disting (fig. iar in partea opusa cu mufe de conectare la caseta cu acumulatori.c. se cupleaza casetele cu acumulatori in vederea incarcarii./50 Hz prin intermediul unui cordon (1). 5): ce indica optic ca incarcarea este in curs de desfasurare cand becurile sunt aprinse. Dupa epuizarea timpului de incarcare.mufe (3) la care. „7 ore”.5 A la 220 V destinate protejarii aparatului (2). alimentarea sa realizandu-se de la reteaua de 220 V. cate una pentru fiecare circuit de incarcare a casetelor cu acumulatori (3).3 A care protejeaza aparatul pe timpul alimentarii de la retea (2).la timpul de incarcare 7 ore. cate un tranzistor de putere 2 N 3055. . mufele trapezoidale (cu 50 contacte) se introduc in mufele casetelor.la timpul de incarcare 14 ore. sunt conectate baterii care se incarca.indicatoare optice (4) cu LED-uri ce arata ca la mufele in dreptul carora se aprind becurile. . precum si limitatea curentului de incarcare.

prin apasarea unei clape. sirena cu vobulare automata (V V \ si semnal bitonal _|---| _|---|_). se apasa tragaciul (1) si se vorbeste.functionarea fara sirena. Intrebuintare Pentru utilizarea acestui aparat se procedeaza astfel: .sirena-manual. . actioneaza microintrerupatorul si alimenteaza aparatului. .comutatorul cu trei pozitii (2).potentiometru (3) prin care se regleaza nivelul sonor. . 98) este destinat alarmarilor si comunicarilor pe caile de transport rutier sau la locurile de desfasurare a actiunilor de interventie. In caz de neutilizare indelungata sau depozitare. Dispeceratul Este destinat concentrarii tuturor legaturilor radio si fir. Este construit in doua variante: de 40 linii si respectiv 80 linii.c. cand se trece comutatorul (2) pe pozitia I.sirena-automat. . Aparatul asigura urmatoarele functiuni: .sirena-oprit. .).cand este necesara avertizarea sau folosirea alarmei cu semnalul tip sirena se apasa pe una din clapele 2. 99 Descriere Comutatoarele si potentiometrele cu care este echipat megafonul au urmatoarea destinatie: . Megafonul de 4 W Megafonul de 4 w (fig. fara a fi necesara apasarea tragaciului. . 99) este un sistem electroacustic portabil destinat amplificarii vocii. megafonul va functiona ca sirena.sirena-manual cand comutatorul este pe pozitia III si.se fixeaza cele 8 baterii in cele doua suporturi avand grija sa se respecte polaritatile indicate si se monteaza suporturile in aparat. 3 sau 4.Bateriile de acumulatoare alcaline. . megafonul urmand a emite un semnal sonor a carui frecventa este variata cu o perioada de 4 secunde.generator si amplificator a trei tipuri de semnale: sirena cu vobulare manuala (–). pozitie in care sirena intra automat in functiune. prin eliberarea carora semnalul inceteaza. dupa cum urmeaza: . . Fig. . . volumul sonor se reduce la jumatate. 98 Din completul dispozitivului fac parte: . de la bateria masinii. .microfonul (5). Aceste surse de alimentare sunt de tip capsulat.tragaciul (1) care. Aparatul este conceput pentru montarea pe autovehicule. nu se va apasa tragaciul. Suportul sigurantei de 6 A (6) este dispus pe partea laterala dreapta. deoarece bateriile se consuma intil.comutatorul pornit-oprit (1) se basculeaza in pozitia 0 si se alimenteaza ADA-02. precum si a altor mijloace de anuntare-alarmare folosite in serviciu. in montaj cu polul negativ la sasiu. situatie in care se trece comutatorul (2) in pozitia II. . Fig. .sirena-automat. Daca aparatul nu se utilizeaza. . Amplificatori cu dispozitiv de alarmare tip ADA – 02 Amplificatorul cu dispozitiv de alarmare tip ADA-02 (fig.se alege prin comutatorul 2. regland convenabil volumul potentiometrului (5) pentru comunicarea mesajelor. prin apasarea tragaciului. regimul de lucru dorit. Pentru evacuarea gazelor aparute in cazul incarcarilor sau descarcarilor cu curenti mari. . Volumul semanlului audio in difuzor este reglabil printr-un potentiometru dispus lateral (8). De asemenea. . se aduce microfonul in dreptul gurii. cu cadmiu-nichel sunt destinate alimentarii radiotelefoanelor portabile si transportabile.difuzorul cu dispozitivul de prindere. Din potentiometrul 3 se regleaza volumul sonor sub limita intrarii in microfon (aparatul nu trebuie sa „fluiere”). alimentarea facandu-se cu o tensiune de 12 V. prin apasare.amplificator al semnalului vocal sosit de la microfon sau de la o sursa externa de program (magnetofon etc. Descriere ADA-02 se prezinta sub forma unei cutii paralelipipedice cu rama de plastic si capace metalice in care sunt fixate placile cu circuitele electronice (amplificator.amplificatorul propriu-zis. pozitie in care megafonul functioneaza ca amplificator al vocii umane.capacul detasabil (4) care permite accesul la compartimentul bateriilor. cand sirena intra in functiune numai la apasarea tragaciului. acumulatorii sunt prevazuti cu supape de supraveghere si se incarca numai cu incarcatoarele special construite.microfonul (de radiotelefon mobil).c. generatoare de semnale si etaj de putere) si comutatoarele prin care se fixeaza regimul de lucru.se vorbeste in fata microfonului conectat prin mufa (7). Intrebuintare Pentru punerea aparatului in functiune se procedeaza astfel: . bateriile vor fi scoase pentru a preveni scurgerea electrolitului din ele si deterioarea aparatului. Descriere .cabluri de interconectare si alimentare. Bateriile de acumulatoare stationare cu plumb sunt destinate alimentarii dispeceratelor din dotarea pompierilor militari.

repartitorul in care sunt concentrate (legate. . conectare) toate firele dinspre exterior si cele dinspre echipamentul propriu.. 100.abonatii din interior au alocate numere de la 10 – 49. BZ (cheie. Discul de apel de pe pupitru este utilizat normal pentru a stabili apeluri de iesire la oras sau a forma la discun interior prin intermediul cheii A.partea de electroalimentare care este compusa din redresori de 24 V/10 A pentru varianta de 40 linii si de 24 V/25 A pentru varianta de 80 linii si bateria stationara de acumulatori compusa din 12 blocuri din sticla.cadrele cu relee.tensiunea de alimentare = 220 V. .1 – CL. inregistrarea magnetica. fileaza lent. intrerupe buzerul (ce este incorporat pupitrului).c. microfoanele) si la care are acces numai personalul din serviciul operativ. DL – lampa de larma (rosie) indicand ca bateria este descarcata (sub 44 V. Pupitrul operator este de conceptie moderna permitand o exploatare simpla.. TR – buton pentru ridicarea unei restrictii temporare a serviciului cu orasul (la noi nu se foloseste).. OR – rezervarea liniilor de oras pentru operator (la noi nu se foloseste). . Aceste avantaje fac ca functionarea centralei sa fie sigura iar activitatea de intretinere a acesteia sa fie redusa. convertoarele etc.trunchiuri (sau circuite) cu orasul 5 . Cheile (butoanele) din pupitru se actioneaza prin rotire si prin apasare. 2. CB.9. El poate fi folosit pentru transferul apelurilor de intrare de la oras catre abonatii de interior in cazul defectarii claviaturii (setul de chei 1. Dupa ce abonatul din interior solicitat a intrat in legatura cu abonatul (solicitant din oras) lampa „SL” respectiva ramane aprinsa continuu. Ele indica urmatoarele: . DL. . buton) – care. lampi de semnalizare. . 100 . 0). TR si OR NK – separa cele doua tipuri de servicii de noapte (la noi nu se foloseste). indicand ca un fuzibil s-a ars. unitatile de comanda ale radiotelefoanelor.daca abonatul de interior este ocupat. zgomotul si uzura pieselor in miscare sunt inlaturate. indicatoarelor optice si a discului telefonic pe pupitrul centralei sunt prezentate in fig. Tot in cadre (echipament) sunt instalate si unitatile de emisie-receptie ale statiilor radio. La terminarea convorbirii cu abonatul din oras lampa SL se stinge. sunt instalate lampi pentru supervizarea liniilor cu orasul (trunchiurilor).pentru a iesi la oras se formeaza cifra „0” etc.. CK – buton de concentrare utilizat in cazul a doua posturi de operator (la noi nu se foloseste). .. CB – cheie de transfer (la solicitarea de catre un abonat din oras a unui abonat din interior si daca setul de chei = 1. operatorul actioneaza cheia.. TRL/VT si CCL/CC TC – cheie de separare a legaturii de oras fata de legatura cu un interior. . operatorului intrarea sau iesirea la trunchiuri (circuitele cu orasul).a. cu elemente de plumb si electrolit in interior. .daca abonatul de interior solicitat de un abonat din oras este liber. FBL si PGL NL/N – pentru initierea serviciului de noapte. .pentru a chema telefonistul (operatorul) se formeaza la aparatul telefonic de abonat cifra „9” sau „11”.pupitrul.000 .Dispeceratul este conceput sub forma a 4 blocuri. MTL/MT.capacitate 40 linii (40 abonati locali) .cheile A1 – A5 Aceste chei (butoane) de culoare rosie in care se gasesc lampile CL. FBL – lampa de alarma (rosie). formand un ansamblu compact si armonios.5 permit.). .c. . 0 – este defect.grupul de butoane NK. eliminand toate manevrele inutile.grupul de chei (butoane) TC.rezistenta liniei in care este inclusa si rezistenta aparatului telefonic (ohmi) 1. comutatoare. prin apasarea lor. iar viteza de selectie este marita. Lampile respective semnalizeaza sosirea-iesirea apelurilor de oras. rotit in sensul acelor ceasornicului. PGL – lampa de alarma (rosie). indicand o bucata locala permanenta (telefon deschis). asigura comutatia prin intermediul elementelor de selectie inzestrate cu contacte prin presiune.c. LEGENDA: R – rosu Y – galben W – alb G – verde BL – bleu Fig. 0) este prevazuta pentru transferul apelurilor abonatilor din oras catre abonatii de interior. Exploatarea dispeceratului si repararea lui de catre personal tehnic de transmisiuni.grupul de butoane SL. Centrala telefonica automata de institutie P. fileaza rapid. Dispunerea si destinartia cheilor (butoanelor). Claviatura de apel (1. 40 Centrala automata de institutie „PENTOMAT 40” linii tip „CROSSBAR”. . care include toata partea de comenzi (butoane. prin apasarea cheii „CB” se poate forma numarul de interior solicitat la disc). . folosind cheia „CB”. sunt de culori diferite si dispuse in ordine logica. N./50 Hz. astfel: .. 2.1 – SL. precum si cea dintre operator si abonatul local nu pot fi ascultate de cealalata parte.1. inducand ca pozitia este in serviciul de noapte (la noi nu se foloseste). Semnalizarea optica se concretizeaza prin filarea lampilor din aceste butoane si cea acustica prin intrarea in functiune a buzerului incorporat in pupitrul operator. 9. PCL/PC. Lampa NL lumineaza continuu. Convorbirea intre operator si abonatul din oras. 2.9.5 In butoanele respective. Centrala prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . BZ. PCL/PC = cheie pentru apel prin cod. PCL = lampa (verde) pentru apelul prin cod (la noi nu se foloseste). ce constituie echipamentul propriu-zis si include releele. ca urmare. de culoare alba.grupul de chei (butoane) NL/N. Echipamentul nu este echipat cu apel prin cod. eliminandu-se cele rotative si. amplificatoarele. CK. mixerii.

A 2. Daca centrala ar fi prevazuta si cu superviziune ar sti ca cei doi abonati sunt ocupati. Daca postul local chemat cere mai multe amanunte cu privire la chematorul din afara. de exemplu pe A 3. pentru a doua persoana. primeste ton de interior. Cand nu se raspunde la chema in timp de 18 la 27 secunde. Dupa terminarea convorbirii operatorul anuleaza legatura prin apasarea cheii „R”. aceasta chemare poate fi transferata asupra acestui post avand. Operatorul poate plasa acum chemarea intr-o noua pozitie de asteptare. Fiind centrala automata. Daca chemarea din afara nu este acceptata de postul (local) chemat. Convorbirea intre operator si abonatul din afara. se va aprinde lampa CCL iar dupa ce abonatul din interior va inchide telefonul. CL 2. lampa CL 3 se va aprinde continuu. ADL. Daca operatorul vorbeste cu un abonat din oras si mai primeste inca un apel din oras sau din interior apasa cheia H gardandu-l pe primul abonat – dupa care va deservi noul ape. lampa CL respectiva lumineaza continuu indicand astfel ca operatorul a preluat apelul. trebuie sa iasa operatorul. In timpul intrarii operatorului peste ocupat.Cheile MTL/MT si TRL/VT (la noi nu se folosesc). La terminarea convorbirii operatorul apasa pe cheia „R” si lampa CL 3 se stinge.grupul de chei (butoane R. dupa care se va forma la disc numarul dorit. dupa aceasta poate intra in legatura cu abonatul pus in asteptare prin apasarea cheii A la trunchiul gardat. operatorul. A 5). In acelasi timp soneria incorporata in pupitrul operator. SL 2. AD. asa cum s-a descris mai sus. Cand operatorul gaseste ocupata linia chemata. 9. apelul de la acelasi trunchi va reveni si operatorul poate da a doua legtura. dupa primirea tonului de interior (in pupitru nu se semnalizeaza nimic). in functie de hotararea abonatului din afara. lampa CL respectiva se aprinde cu intermitenta semnaland operatorului ca postul chemat nu raspunde. Operatorul poate asculta si interveni in convorbirea in curs prin actionarea cheii LI. alege un trunchi liber. . CSL. apasa pe cheia A a trunchiului ales.. IL/IS si CA nu se folosesc la noi Intretinere Daca un abonat din interior doreste sa stabileasca legatura cu operatorul ridica microreceptorul. Daca este cazul.. CSL/LI – operatorul apasand cheia LI intra peste doi abonati aflati in convorbire (pentru a anunta pe cel din interior ca este cautat). Indata ce opratorul intervine. lampa CL respectiva incepe sa arda continuu. . Daca convorbirea in curs este o convorbire cu exteriorul lampa CSL lumineaza continuu. poate conecta chemarea unui alt post local sau poate elibera firul extern respectiv (prin actionarea cheii R sau A). Daca abonatul respectiv este restrictionat cu iesirea la oras. dreptul de a purta convorbiri cu exteriorul (abonatul respectiv nu are restrictionare totala). IDL/ID. ADL/AD. buzerul se opreste. Daca un abonat local doreste sa vorbeasca in oras.grupul de chei (butoane): RS. Daca linia abonatului chemat este libera – apel spre abonatul chemat – lampa SL respectiva (poate fi SL 1. poate informa pe abonatul din afara ca persoana cautata nu raspunde. . realizarea legaturilor se va face in mod normal). operatorul apasa cheia A pe o jonctiune de oras libera. 0). . 9. daca s-a gresit sau nu raspunde ori este ocupat). fara ca abonatul din oras sa mai formeze din nou numarul. H – cheie de mentinere a liniei de oras si a circuitului de linie al operatorului (parcare). fiind astfel conectat la abonatul chemator din afara (oras). dupa ce eliberea linia locala. acesta formeaza numarul solicitat cu ajutorul setului de chei (1. de la operator un ton de oras pentru abonatul local numarul 23. aprinderea ei indicand formarea unui numar gresit la interior. . abonatii locali pot vorbi intre ei prin formarea la disc a numarului dorit. lampa CL respectiva incepe sa clipeasca. CC cheie pentru actionarea si eliberarea conexiunii in lant pe timpul unui apel intrand (cand un abonat din oras doreste sa vorbeasca pe rand cu mai multi abonati din interior. un ton de avertizare este auzit de partile aflate in convorbire – aceasta pentru a fi informati ca o a treia persoana ii asculta. CL 5). Daca un abonat al retelei telefonice urbane (exterior) doreste sa intre in legatura cu un abonat interior. Cheile ILD/ID. . Daca postul chemat nu ridica receptorul in 18 pana la 27 secunde. de la 18 la 27 secunde. IL/IS si CA RS – cheie de anulare a selectiei in cazul formarii unui numar de interior gresit folosind claviatura (este cheia de anularea numarului de interior format la claviatura. cere ton de oras de la operator (formeaza cifra „9” solicita. Anularea numarului gresit se obtine prin actionarea cheii „RS”. . Dupa ce a obtinut informatia dorita.. Prin apasarea acestei chei. fie actionand cheia unei alte linii externe. Cand abonatul din afara a informat operatorul asupra numarului de interior dorit. el se poate elibera din conexiune fara a astepta un raspuns. lampa SL arde continuu si operatorul este conectat la linia chemata (partea care cheama fiind plasata in pozitia de asteptare in mod automat o data cu apasarea cheii „A”. In acest scop operatorul actioneaza cheia RS. Indata ce abonatul chemat raspunde. CL 1/A 1 – A 1 – cheia de raspuns a operatorului la un apel din interior. formeaza cifra „0” si primeste ton de oras dupa care formeaza la disc numarul dorit. Din acest moment legatura este stabilita intre abonatul din oras si postul local chemat iar operatorul nu mai poate asculta. ceea ce se realizeaza prin apasarea butonului „R” sau a altuio buton A solicitat. prin actionarea cheii RS si. va primi ton de oras. operatorul revine la conexiunea locala eliberand cheia actionata TC. H. . prin care linia chemata devine libera si astfel operatorul poate lega chemarea intrata din afara cu un alt post local. ridica microreceptorul. operatorul se poate conecta din nou cu linia externa prin actionarea cheii TC. operatorul va actiona inainte de a da prima legatura cheia CC. Operatorul raspunde la chemare prin actionarea cheii (butonului) A corespunzatoare (poate fi A1. CSL – este lampa de supraveghere comuna. . cheama pe 23 prin claviatura pentru a lua tonul de oras). Dupa terminarea convorbirii operatorul anuleaza legatura prin actionarea cheii „R”. Operatorul apasa cheia (butonul rosu) A 1. sau poate anula legatura cu postul chemat. Cand raspunde abonatul chemat sa-l poata auzi pe abonatul chemat. iar CL 1 este lampa de semnalizare a acestui apel.. Daca postul chemat intarzie sa raspunda sau daca operatorul este foarte ocupat. va suna pentru a atrage atentia operatorului. fie actionand cheia „R”. lampa SL respectiva clipeste.grupul de chei (butoane) 1.. de exemplu. CSL/LI. dupa aceasta ultima convorbire. iar lampa CL 1 va lumina continuu indicand astfel ca operatorul este conectat cu abonatul local chemator. operatorul poate intra in legatura cu un abonat de interior care face apel sau poate capata ton de interior pentru a forma un numar de interior la disc. Lampa SL continua sa se aprinda cu intermitenta pana cand postul chemat raspunde.. apelul din oras este semnalizat prin aprinderea cu intermitenta a lampii de chemare CL (poate fi CL 1. 2. . Lampa CL 1 clipeste si buzerul suna. Daca chemarea este acceptata operatorul se poate retrage din conexiune.. asteapta sa-i vina ton dupa care formeaza la disc cifra „9” sau „11”.. CCL/CC – CCl lampa (verde) pentru conexiuni in lant.. CL 2/A 2 are aceeasi functie cu CL 1/A 1 (la noi nu se foloseste) . precum si cea dintre operator si postul local nu poate fi ascultata de cealalta parte. Daca operatorul doreste sa vorbeasca in oras. Inainte de a da ultima legatura operatorul va actiona cheia CC si lampa CCL se va stinge. 0 Este claviatura de selectie (cu aceste chei se formeaza numerele de interior la solicitarea abonatilor din oras fara a mai luat ton de interior prin cheia A 1). 2. SL 5) se aprinde cu intermitenta operatorul primeste tonul de rezerva apel. CL 1/A si CL 2/A 2) R – cheia de eliberare a circuitului comun de operator cu parcajul automat al apelului de oras pe linia locala in conditii de apel sau de ocupare (cheia de eliberare).

1. Daca linia chemata mai este in convorbire dupa 18 la 27 secunde... 10 in jakul nr. face apelul cuvenit. . 2 la 3.). Primind semnalul. va incepe sa arda cu intermitenta. apoi cheia LI si informand postul chemat ca abonatul din exterior asteapta. semnaland operatorul ca trebuie sa intervina. Cand abonatul nr. Sa presupunem ca abonatul nr. care cheama. Operatorul poate conecta acum chemarea din afara cu un alt post local. 10 si. Datorita constructiei centralei BL se pot stabili concomitent legaturi intre mai multi abonati (doi cate doi. Intretinere In vederea bunei functionari a centralei BL este necesar ca cel ce o deserveste sa-i acorde o grija deosebita.buna stare a clapelor anuntatore de ape si fine de convorbire. invartind de manivela inductorului. 3-2. apasa pe butonul de interogare si apel nr. 10 la telefon. operatorul se retrage din convorbire si plaseaza chemarea in pozitia de asteptare asa cum s-a descris mai sus. 1. lampa CL respectiva incepe sa arda cu intermitenta. Cand postul chemat pune receptorul inapoi pe furca.2 si cu telefonul operativ la bornele TO.buna stare a bornelor de pe cutie. folosind in acest scop setul de chei. observand ca a cazut cpala nr. Conexiunea nu este anulata iar chemarea din afara este plasata in pozitie de asteptare. invartind de manivela inductorului de pe aparatul sau. operatorul se retrage din convorbire. In acest scop se executa: a) Verificarea exterioara: . . Cand operatorul raspunde. 1 si. telefonistul scoate fisa din jak (operatie prin care desface legatura abonatilor) si ridica clapa anuntatorului de apel si fine de convorbire. La aceasta operatie trebuie sa cada pe rand clapele de apel. introducand fisa nr. In acel moment centrala este gata de functionare.controlul cordoanelor. indicand existenta. . care lumina continuu. firele de convorbire si jakurile de conexiune in numar de 10. Functionare Pentru punerea centralei in functiune. 10). Lampa continua sa arda cu intermitenta. el actioneaza cheia CC. Rolul cordoanelor cu fise poate fi suplinit de butoanele de interogare si apel (in numar de 10) a caror deconectare se poate face prin actionarea unui buton aflat deasupra lor. aceasta se amplaseaza la locul de lucru.L.Cand operatorul asculta o convorbire. unei legaturi pe linie. Denumirea sistemului (BL) s-a stabilit dupa procedeul de alimentare al microfoanelor abonatilor. Se face legatura centralei la pamant prin borna de pamant (P).echipamentul de abonat care este alcatuit din: dispozitivele de protectie (parafulgeri). chemarea este remisa la operator care este avertizat prin clipirea lampii CL corespunzatoare. interogheaza pe abonat.1-10) si apasand butoanele de apel si fine de convorbire corespunzatoare blocului unde s-a introdus fisa. verificand-o periodic (lunar). a coordonatelor si fiselor. Cand chemarea nu este acceptata. telefonistul. anuntatorii de apel. la fiecare pereche de borne. b) Verificarea functionarii centralei: .integritatea butoanelor de interogare si apel. un ton de avertizare este auzit de cei doi abonati. lampa CL respectiva lumineaza continuu. Daca operatorul este anuntat ca un apel din afara urmeaza a fi conectat succesivb la mai multe posturi locale. fiselor. Telefonistul. sau unul cu toti ceilalti prin introducerea succesiva a fiselor in jakuri dupa schema 1 la 2.echipamentul dicordului (circuitul de cordon) care se compune dintr-un numar de 10 cordoane cu fisele necesare pentru cuplarea abonatilor pe timpul convorbirii. procedand astfel se asigura ca legatura cu orasul nu va fi intrerupta dupa prima convorbire. se deschid capacele cutiei. prin invartirea de 1 – 2 ori a manivelei inductorului. in timp ce se transmite un apel prin invartirea manivelei inductorului aparatului. . suporti pentru fixarea pe perete. iar lamp CCL. 3 la 4 etc. 10 raspunde. schema electrica si cordea reglabila pentru purtearea pe umar. Pentru aceasta el apasa pe butonul de interogare si apel nr. asezate in aparatele de abonat sau in imediata lor apropiere. Daca chemarea din afara este acceptata. 4-3.cutia centralei confectionata din tabla si prevazuta cu capace cu sisteme de inchidere. al cablului de legatura si al anuntatorului de apei si fine de convorbire prin atingerea firelor aparatului telefonistului (TO). Centrala telefonica de campanie cu 10 numere Centrala telefonica de campanie cu 10 numere realizata in sistem BL este destinata legarii liniilor telefonice in vederea efectuarii convorbirilor abonatilor. folosindu-se de aparatul sau telefonic (TO). Curentul electri ce vine de pe linia 1 obliga clapa anuntatorului de apel si fine de convorbire a echipamentului de abonat nr. Daca clapele anuntatorului de apel si fine de convorbire vor cadea pe rand la fiecare jak inseamna ca circuitele sunt in buna stare. Eliberarea jonctiunii se face prin apasarea butonului R. adica acestia primesc energia de la surse locale de curent. ii pune in legatura pe cei doi abonati iar dupa ce verifica inceperea convorbirii iese din circuit prin apasarea butonului central de deconectare a butoanelor de interogare si apel. cu transmiterea concomitenta a unui apel prin invartirea manivelei inductorului telefonului (TO). se scot cordoanele cu fise si se realizeaza legatura cu posturile telefonice la bornele centralei L. 1 doreste sa obtina legatura cu abonatul nr. operatorul face acest lucru actionand intai cheia A respectiva. 1 sa actioneze. . ca persoana dorita nu poate fi gasita. telefonistul trebuie inainte de toate sa-l cheme pe abonatul nr. . Daca chemarea este acceptata.controlul dispozitivelor de conexiune. jakurilor si butoanelor de interogare si apei se face introducand alternativ fisele tuturor jakurilor in celelalte jakuri (dupa schema 2-1. Lampa CC1 se aprinde cu intermitenta. .echipamentul locului de lucru care la centralele de mica capacitate este inlocuit cu un aparat telefonic de campanie legat de bornele speciale ale centralei (bornele TO).1 si L. fiecare din abonati trebuie sa dea semna de fine de convorbire. Descriere Centrala se compune din urmatoarele parti: . operatorul intrerupe legatura locala actionand cheia RS si informeaza postul din afara. 10: el transmite un semnal electric in centrala B. La terminarea convorbirii. Pentru a executa comanda abonatului nr. In timpul ultimei convorbiri operatorul declanseaza cheia CC si astfel circuitul de jonctiune (trunchiul) devine liber atunci cand postul local pune receptorul pe furca. 1 (de a-l pune in legatura cu nr.

. punerea la pamant se realizeaza cu ajutorul tarusului metalic care este legat prin intermediul unui conductor la borna de pamant (P). Atunci cand cuplajul invarte manivela inductorului aparatului sau. .se conecteaza cablul de linie la bornele L.circuitul de receptie a apelului. ambele condensatoare se gasesc montate intr-un bloc comun.2 (6) de pe aparat (linie „simpla” sau „dubla”) conform schemei. propagarea acestora prin conductori si transformarea la statia receptoare a oscilatiilor electrice in oscilatii sonore. in principiu. prin shuntul inductorului pozitia a-b. Caracteristici tehnice: .asigurarea unei bune audibilitati (km) . iar la invartirea manivelei. . la care se deosebesc: .cordonul microreceptorului cu fisa de legatura (proprie si suplimentara) b) corpul propriu-zis al telefonului. .tensiunea minima de functionare a pilei (v) . 101 25 .8 2 5 Descriere Se compune din urmatoarele parti: a) microprocesorul confectionat din bachelita. .1 si L.verificarea parafulgelor se realizeaza prin legarea unuia din firele telefonului operativ la borna de pamant (P) a centralei iar cu celalalt atingandu-se pe rand fiecare borna de linie a centralei iar cu celalalt atingandu-se pe rand fiecare borna de linie (L. suporti pentru corpul propriu-zis al telefonului. . pentru a asigura transmiterea convorbirilor la distante cat mai mari (deoarece rezistenta interna a microfonului la trecerea curentului electric este mai mult mai mica decat rezistenta liniei de transmisie). d) cutia telefonica confectionata din bachelita. la trecerea curentului prin acest circuit.condensatorul de separare care serveste la separaresa circuitului de apel la circuitul de convorbire si condensatorul de echilibrare care serveste la reglarea intensitatii curentului electric in scopul unei bune auditii.2.c. . soneria trebuie sa sune.1 si L. . butonul de control.circuitul de transmitere a apelului care se stabileste prin invartirea manivelei propriului inductor. prevazuta cu capac cu sistem de inchidere.se cheama postul telefonic cu care aparatul este in legatura prin invartirea manivelei inductorului (7). ceea ce dovedeste ca circuitul este in buna stare.timp maxim de pregatire pentru functionare (min. ia nastere un curent electric alternativ ce trece prin borna de linie L1.parafulgerul constituit din 3 placi de alama izolate intre ele. Functionare In vederea punerii in functiune a aparatuli telefonic de campanie ATI-52 se procedeaza astfel: .). . el are rolul de a pune de acord rezistenta interna a microfonului cu rezistenta liniei. din nou circuitul exterior. parafulgerii sunt in buna stare de functionare.clapa de vorbire asezata pe maner. . confectionat din bachelita cu locasul bateriei.se stabileste legatura telefonica cu postul chemat pentru transmiterea convorbirilor. statorul. un rotor bobinat si un shunt cu trei lamele elastice (a.capsula microfonului. 101) asigura transmiterea convorbirilor telefonice la distanta prin transformarea la statia emitatoare a oscilatiilor sonore in oscilatii electrice. Soneria aparatului chemat trebuie sa sune. .soneria polarizata cu rolul de a receptiona semnalele de apel din afara. c) pila (bateria) electrica servind ca sursa de curent pentru alimentarea microfonului.1 si L.se face legarea corecta a bateriei (pilei) la borne (3). . placile din exterior sunt legate de bornele de linie (L. In schema aparatului telefonic deosebim o serie de circuite electrice. in pozitia b-c.cca 1 ½ an. ceea ce arata buna stare a circuitului. de linie etc. Daca manivela se invarte usor iar clapele anuntatorilor de apel si fine de convorbire raman inchise.greutatea impreuna cu surse de curent (kg) Fig. concomitent cu aceasta se poate face si verificarea bunei functionari a propriei sonerii prin apasare pe butonul de control linie (4).) care in repaus stabilesc contact cu pozitia a-b. in principiu. .autotransmitatorul care este in esenta un transformator cu o singura infasurare „secundara” impartita in mai multe sectiuni dintre care una se foloseste si ca infasurare „primara”.2). astfel: . .se face legatura cu pamantul cu ajutorul tarusului metalic care se cupleaza prin intermediul unui conductor la borna de pamanat (5) a aparatului.se cupleaza microreceptorul prin intermediul prizei cu 3 contacte (2). prin circuitul exterior al aparatului celui cuplat. pe care se gasesc: . din care una de „pamant” si celelalte doua de „linie” cu rolul de a proteja aparatul telefonic impotriva tensiunilor si curentilor periculosi ce apar in liniile de transmisiuni in timpul furtunurilor.2).inductorul (bobina de inductie) cu manivela format dintr-un magnet permanent. lamele shuntului inductorului (pozitia b-c) si capatul din dreapta al infasurarii rotorului. inductorul este un generator de curent alternativ actionat manual si constituie sursa de curent alternativ de apel. . invartind in acelasi timp manivela inductorului aparatului. borna L. iar cand se asculta se elibereaza clapa respectiva. avertizand auditiv momentul apelului.durata pilei de la fabricare (fara a fi intrebintata) . inductorul este un generator de curent alternativ.butonul de control pentru verificarea bunei functionari a unor circuite ale aparatului (de apel. prin borna de linie L. schema electrica si cordea reglabila pentru purtare pe umar.2.1. prin infasurarile soneriei si borna de linie L. iar placa interioara este legata de borna de pamant (P). manivela actioneaza rotorul prin intermediul unui angrenaj cu raport de multiplicare. . 0.se deschide capacul cutiei telefonice.b.) . Telefonul ATI – 52 Telefonul de campanie ATI-52 (fig. .capsula receptoare. in acest caz curentul electric ce ia nastere va trece prin capatul din stanga al infasurarii rotorului inductorului. se tine apasata clapa de vorbire aflata pe manerul microreceptorului.

1. ceea ce arata ca lamelele clapei nu se ating intre ele. in caz contrar. Daca acesti curenti nu sunt egali ca valoare. .1 si L. sectiunile I si II ale autotransformatorului receptor.8 volti.1. sonetria trebuie sa sune. timp in care se pune contact intre bornele L.circuitul de receptie a vorbirii. parafulger. condensatorul de echilibrare. . auditia va fi buna.1 si L. telefonul cuplajului. se apasa butonul de control si se invarte manivela inductorului. a clapei de vorbire. condensatorul de separatie. soneria nu trebuie sa sune. borna P si tarusul metalic. atunci parafulgerul se deterioreaza prin sudarea placilor sale intre ele. ceea ce arata buna stare a sectiunii I a autotransformatorului si a condensatorului de separare. Componenta continua pleaca de la unul din polii bateriei.se insurubeaza manivela inductorului si se fac cateva invartiri. in timp ce se tine apasata clapa de vorbire). daca aceasta se invarte usor.2 sau P. In aceasta situatie. condensator de separare.2. In ambele cazuri curentii se scurg la pamant protejand astfel aparatul telefonic (ale carui circuite opun o rezistenta mai mare trecerii curentului electric provenit din descarcarile electrice). sectiunea a IV-a asa numita de echilibrare. ceea ce duce la o buna auditie. e) verificarea parafulgerului: .daca partile sale componente nu sunt degradate. d) verificarea circuitelor de convorbire . borna de linie L.2 si circuitul exterior. vine in contact cu borna P. Daca tensiunea inusa creste peste o anumita limita (300 – 400 V). operatie ce se face repede si des. tarusul metalic sau borna de linie L.continuand invartirea manivelei inductorului cu bornele L. din nou circuitul exterior.se apasa clapa de vorbire. Acesta este circuitul principal al curentului de vorbire emis. De obicei. prin contactul clapei de vorbire. Bobina cu cablu telefonic . daca inductorul se invarte greu inseamna ca exista scurt-circuit de transmitere a apelului. curentul ce ia nastere trece prin circuitul exterior. . se sufla in microfon. componenta alternativa ce urmeaza acelasi drum va induce. shuntul inductorului (pozitia a-b). in afara curentului principal mai da nastere la trecerea prin autotransformator la inca doi curenti secundari.strangerea suruburilor de fixare a aparatului in cutie (carcasa). borna de linie L.1. se sufla uniform (nu prea tare) si continuu in microfon. taria fasaitului trebuie sa varieze. Atunci cand cuplajul vorbeste in microfon. Intretinere Aparatul telefonic de campanie ATI-52 necesita o supraveghere permanenta si o intretinere periodica lunara in vederea functionarii in bune conditii.1 si P intre ele. a sectiunilor II si III ale autotransformatorului. se schimba parafulgerul deteriorat cu unul bun.2). In acest caz legatura telefonica se intrerupe. inseamna ca cealalta borna de linie (L.) si se invarte manivela inductorului. c) verificarea circuitelor de apel: . . o forta electromotrice de inductie. .circuitul de transmitere a vorbirii.2. diferenta respectiva este cu mult mai mica decat curentul principal (de transmitere a vorbirii) si in consecinta. cu cat traznetul cade mai aproape de o linie telefonica. curentii se scurg la pamant prin borna de linie L. insa aparatul nu se strica. aceasta inseamna ca circuitul de receptie a apelului este in buna stare.se leaga cu un conductor bornele L. a microfonului.daca rotorul inductorului se invarte usor. . pila nu este buna. care la randul sau va da nastere unui curent alternativ de frecventa vocala. shuntul inductorului (pozitia a-b) si partea de sus a sectiunii I a autotransformatorului. Principiul de functionare a parafulgerului se vazeaza pe proprietata care pe care o are condensatorul de a opune o rezistenta foarte mica curentilor alternativi de inalta frecventa (in cazul nostru curentilor proveniti din descarcari electrice).1 si L. cu atat tensiunea indusa pe fir este mai mare si deci periculoasa pentru intregul dispozitiv telefonic).2 scurcircuitate si apasand pe butonul de control. intrerupandu-l apoi. o mica parte a curentului se ramifica trecand prin sectiunile III si IV si prin condensatorul de echilibrare insa acest curent este neglijabil fata de cel care trece prin receptor (din cauza rezistentei mari opusa de condensatorul de echilibru) si in consecinta. parafulger. Acest circuit se stabileste din momentul in care telefonistul a apasat pe clapa de vorbire a microreceptorului si incepe sa vorbeasca in microfon. prin microfon. trece prin sectiunea a II-a a autotransformatorului.2 (cu o lita etc.8 V (masurarea se face cu un voltmetru conectat la bornele pilei.fara a apasa clapa de vorbire. de sens contrar. circuitul exterior. Orice aparat telefonic de campanie trebuie protejat impotriva tensiunilor si curentilor periculosi. borna de linie L. prin celalalt pol al bateriei si are rolul de a alimenta microfonul cu curent electric. .circuitul curentilor proveniti din descarcarile electrice. a circuitului de echilibrare (format din sectiunea IV si condensatorul de echilibrare) cat si a tuturor conductorilor electrici ce unesc aceste subansamble. Componenta alternativa. Curentul electric pulsatoriu ce ia nastere atunci cand se vorbeste in microfon (datorita vibratiilor membranei acestuia in ritmul vibratiilor sonore si transformarea vibratiilor sonore respective in vibratii electrice) este alcatuit din doua componente: una continua si alta alternativa. care trec prin receptor. verificand buna lor stare si fixarea cordonului in locasul respectiv de la aparat. . daca voltmetrul arata o tensiune sub 0. ca mijloc de protectie serveste parafulgerul care este construit pe principiul condensatorului.daca este matisat corespunzator capatul conductorului gros al pilei si daca contactele nu sunt oxidate. a receptorului. in special impotriva descarcarilor electrice atmosferice (de exemplu. . atunci prin receptor trece diferenta lor. b) verificarea pilei (bateriei): . inseamna ca avem o intrerupere in circuitul de transmitere a apelului.se scurtcircuiteaza bornele de linie L.daca aparatul telefonic este complet. . trecand prin sectiunea a II-a a autotransformatorului. Aceasta se face prin: a) verificarea exterioara la care se stabileste: .se apasa clapa de vorbire si se sufla in microfon. al carui circuit este capatul de jos al sectiunii a III-a a autotransformatorului.a doua verificare este similara si se face legand borna L. in receptor trebuie sa se auda un fasait.daca pila este in buna stare si are o tensiue – in sarcina – de cel putin 0. borna de linie L.. vocea celui care vorbeste la microfon nu se aude tare in receptorul propriu. Pentru repunerea in stare de functionare. . in receptor nu trebuie sa se auda nici un fasait. ceea ce arata buna stare a pilei.2. borna P.

5 kg.). Dupa intrebuintare.masa stingatorului incarcat (kg) . astfel: . arc de revenire si cui percutor.Bobina cu cablu serveste pentru rularea si derularea cablului telefonic necesar realizarii liniilor de legatura. uleiuri. birouri.temperatura de functionare (ºC) . Intrebuintare Stingatorul functioneaza pe principiul sifonului: dioxidul de carbon eliberat din butelie. 50) Stingatoarele transportabile cu apa pulverizata (fig.se asaza pe sol in apropierea locului de interventie si se scoate agrafa de siguranta ce blocheaza cuiul percutor. Capacul stingatorului (3) se fixeaza prin insurubare si are incorporat dispozitivul de percutare cu ajutorul caruia se strapunge membrana buteliei si care este compus din agrafa de siguranta. antreneaza apa din recipient si o dirijeaza prin tubul sifon si furtunul de refulare spre focar. dezvoltate in special in spatii cu pericol de incendiu ridicat (depozite de materiale combustibile. iar in cazul ca s-a deteriorat sa se refaca cu banda izolatoare.se apuca stingatorul de maner cu mana dreapta si se indreapta jetul pulverizat spre focar.lungimea jetului pulverizat (m) .8 . primei interventii la incendii de materiale combustibile din clasa A si limitat la unele din clasa B.cantitatea CO2 pentru antrenare (kg) .timp de descarcare (sec. Descriere Este confectionata din metal si se compune dintr-un suport si un tambur prevazut cu ax si manivela de actionare.60º 16 0.P. Intretinere Pe timpul intinderii si strangerii cablului se va avea grija sa nu se deterioreze izolatia acestuia.capacitatea recipientului (1) . Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . butelia cu CO2 si sistemul de refulare.capacitatea utila (1) . stingatorul lucreaza pana la golirea completa. Pe bobina sunt infasurati 500 m de cablu telefonic. ateliere mari de tamplarie. 102 Recipientul stingatorului (1) este o constructie din tabla de 1. Intretinere Dupa folosire se sterge recipientul. depozite de marfuri etc. iar cu cablu de cca 12 kg.C.P. unsori) dezvoltate cu precadere in spatiile cu pericol redus de incendiu (locuinte. scoli.cu spuma chimica (S. Odata pus in functiune. manivela are un dispozitiv de cuplare cu tamburul pentru cazul cand se face rularea cablului. 100 sau A. Sistemul de refulare (4) este alcatuit dintr-un tub sifon si un furtun de refulare. 102) este destinat primei interventii la incendiile din clasa A (materiale celulozice. se verifica starea garniturii de etansare a capacului. mase plastice) si limitat la unele din clasa B (motorina grea.suprafata maxima (mp) Descriere Stingatorul portativ cu apa pulverizata este alcatuit din urmatoarele subansamble: recipientul stingatorului. . vopsitorie. se inlocuieste butelia si se umple stingatorul la capacitatea utila. vopsele.) si au urmatoarele caracteristici tehnice: 12 10 30 – 40 4–6 + 4º . Pentru punerea in functiune a stingatorului se procedeaza astfel: . iar cu dreapta se loveste energic butonul percutorului. Stingatorul portativ cu apa pulverizata Stingatorul portativ cu apa pulverizata (fig.). . ca si cele portative.cu pulbere (P).cu apa pulverizata (A.cu mana stanga se prinde furtunul de refulare.cu dioxid de carbon (G).P. Fig. Greutatea bobinei fara cablu este de 4. racordate printr-o piulita butelie. . . 103) sunt destinate. bobina si cablul se curata si se ung lagarele axului tamburului. Capacitatea ei asigura pastrarea cantitatii necesare de CO2 pentru refularea apei din stingator. Butelia cu CO2 (2) este confectionata din teava de otel rezistenta la presiunea de 400 bari. Stingatoare transportabile cu apa pulverizata (A.) .5 mm sudata si are ca destinatie pastrarea substantei de stingere (apa) si fixarea tuturor celorlalte subansambluri. La celalalt capat al furtunului se gaseste o duza de pulverizare a apei. capacul cu dispozitiv de percutare. magazine). Butelia este prevazuta cu membrana de siguranta din cupru care se sparge la actionarea percutorului. prin spargerea membranei. CAPITOLUL X STINGATOARE Stingatoarele se clasifica si au simbolurile. in functie de natura substantei de stingere pe care o contin. .75 circa 0.

birouri. . ramane blocat pana la golirea completa a stingatorului. . Intrebuintare Sistemul de functionare este identic cu cel al stingatorului portativ. Capacul fixat prin patru prezone cu piulite are prevazut un sistem tip excentric pentru declansarea buteliei cu CO2 care. destinate dotarii unor mijloace de transport (nave. Stingatoare portative cu spuma chimica C9 si C9NF Stingatoarele portative cu spuma chimica (fig.6 16.componenta A – acid. . capac cu dispozitiv de actionare.5 mm destinat pastrarii solutiei bazice la care se deosebesc: . vagoane C.tip I avand temperatura de congelare sub . odata actionat.F. apa aditiva) si fixarii tuturor celorlalte subansamble si repere componente. sistemul de refulare.un cerc metalic pentru protejarea fundului stingatorului care serveste si ca suport de sprijin la asezarea pe sol. Fig.) Lungimea jetului (m) Masa stingatorului incarcat (kg) Temperatura de functionare (ºC) Suprafata maxima controlata (mp) C9 12 40 – 50 6–8 15. impreuna cu barele de ghidare.Capacitatea de apa a recipientului (l) Capacitatea buteliei CO2 (kg) Forma jetului Lungimea jetului Temperatura de lucru 5ºC – 40ºC Masa stingatorului incarcat (kg) Descriere AP 50 100 1.trei bare de ghidare a buteliei sudata pe fundul interior al stingatorului. . rotile si manerul de transport. magazine cu specific industrial.tip II cu temperatura de congtelare sub -15ºC. Pentru punerea in functiune a stingatorului se deruleaza furtunul si se actioneaza sistemul de declansare a buteliei. fiind asigurate impotriva eventualelor declansari prin rasturnari accidentale.2 + 4ºC .. 104) sunt destinate primei interventii la incendiile din clasele A si B.doua manere pentru manuirea stingatorului. la fixarea lui in corpul stingatorului. rezistenta la presiunea de 400 bari si asigura pastrarea in conditii de etanseitate a gazului necesare antrenarii si refularii apei din stingator. 6 m Antigel sub 0ºC 175 AP 100 50 1. Stingatoarele cu spuma chimica folosesc doua tipuri de incarcari: . Butelia cu CO2 fixata in capacul stingatorului. Fiecare incarcatura la randul ei este construita din doua componente: . la acest tip se ung lagarele sistemului de transport. pastrate separat si care vin in contact prin rasturnarea stingatoarelor.2 Pulverizat Min. este construita din otel special.ajutajul de refulare (3).). din tabla sudata groasa de 1. .recipientul stingatorului (1) de forma cilindrica.2 107 Stingatoarele transportabile cu apa pulverizata sunt alcatuite din urmatoarele subansamble: recipientul stingatorului. cu precadere in spatiile cu pericol redus de incendiu (locuinte. . 104 Descriere Se compun din urmatoarele parti: .1 C9NF 12 Stingatoarele C9BF sunt de tip etans. Sistemul de refulare este similar celui de la stingatoarele portative cu apa pulverizata. scoli. . Recipientul stingatorului este o constructie sudata din tabla de 4 mm si este destinat pastrarii solutiei de stingere (apa.supapa de siguranta (4) tip membrana..componenta B – baza. stingatorul functioneaza pana la golire. acid si baza. ateliere sau locuri unde se lucreaza cu cantitati mici de materiale combustibile etc. la stingatorul C9NF capacaul are incorporat un sistem de etansare a tubului central cu ajutorul unui dop conic de cauciuc actionat prin culisare de o tija metalica. Functionare Functionarea se bazeaza pe principiul reactiei dintre cele doua componente. Intretinere In plus fata de operatiile mentionate la stingatoarele portative. .) si in raport de tipul lor prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Simbolul Capacitatea recipientului (l) Timp de descarcare (sec. .tubul central (2) confectionat din sticla destinat pastrarii solutiei acide prevazut la partea superioara cu un suport din material plastic care serveste. lungimea furtunului fiind de 5 – 6 m. butelia cu CO2.2ºC. + 60ºC 0. Odata declansat.capacul cu garnitura de cauciuc (6).

Cand stratul de protectie impotriva coroziunii s-a deteriorat.14ºC . daca nu. se verifica supapele si starea garniturilor capacelor. de regula. fixandu-se la partea inferioara in barele de ghidare.solutie cu temperatura + 20º . sunt alcatuite din urmatoarele subansamble: ..15ºC – min. Controlul incarcaturii stingatorului Solutiile chimice din stingatorul incarcat trebuie sa-si pastreze caracteristicile minimum un an de la prepararea lor. turnandu-se apoi in tubul central. smaltuit sau zincat. In aceasta categorie se includ. incarcate la aceeasi data si tinute in aceleasi conditii. solutia astfel obtinuta se filtreaza printr-o sita deasa si se toarna in tubul central din sticla. atunci incarcatura este buna. pe pragul inelului filetat. . solutia astfel obtinuta se filtreaza printr-o sita deasa si se toarna in recipientul stingatorului. Dizolvarea se face prin agitarea amestecului. 5 Stabilitatea spumei este la: . Dupa dizolvarea intregii cantitati de praf. Daca volumul spumei obtinute este cel putin 6 – 8 ori mai mare decat volumul total al celor doua solutii amestecate. tratamente termice. 66 Prepararea componentei bazice – B – se asigura prin dizolvarea continutului pachetului cu praf B (bicarbonat de potasiu) in cantitatea de apa pregatita la temperatura indicata de fabrica producatoare. in instructiunile din pachet. se completeaza fisa stingatorului cu datele inscrise pe ea (felul incarcaturii.+ 60ºC (incarcatura de vara) . In urma reactiei dintre cele doua solutii se formeaza spuma chimica ale carei bule sunt umplute cu bioxid de carbon. se procedeaza astfel: .solutie cu temperatura . 105) sunt destinate ca si cele portabile primei interventii la incendii de materiale din clasele A si B. prin sondaje. Dupa aceasta se insurubeaza capacul stingatorului pe inelul filetat.se indreapta ajutajul (jetul de spuma chimica) spre locul incendiului. se livreaza gata preparata de fabrica producatoare in sticle de 1 l. prenumele persoanei care a efectuat incarcarea. . presiunea in interior creste si spuma este evacuata prin ajutajul stingatorului. la 1 – 3 aparate din aceeasi grupa.2. Continutul din sticla se agita si se filtreaza printr-o sita deasa. Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire.+ 22ºC – min. Controlul se executa din sase in sa luni in primul an de la incarcare.2 . Dupa dizolvarea intregii cantitati de praf. pentru a inlatura eventualele scurgeri acide si se introduce in corpul stingatorului. solutiile din stingator trebuie inlocuite. data controlului incarcaturii). Prepararea componentei acide – A – in cazul incarcaturii tip I se realizeaza prin dizolvarea continutului pachetului cu praf A (sulfat de aluminiu) in cantitatea de apa si la temperatura indicata de fabrica producatoare. Dizolvarea se face prin agitarea amestecului de apa si praf B cu o vergea curata din lemn intr-un vas curat. controlul se executa din trei in trei luni.se desfunda ajutajul de refulare cu o sarma sau un cui. Datorita bioxidului de carbon rezultat in urma reactiei. se curata ajutajele de evacuare. Caracteristicile tehnice ale acestor stingatoare sunt: Simbol Capacitatea utila (l) Numarul de incarcaturi A+B necesare pentru incarcare Lungimea jetului (m) Timpul de descarcare (sec) Temperatura de functionare Masa stingatorului incarcat (kg) Fig. Volumul spumei obtinute este de 7 – 9 ori mai mare decat volumul solutiilor din stingator. Data controlului incarcaturii se trece pe fisa stingatorului. 0.daca pe timpul functionarii se infunda ajutajul. Pentru punerea stingatorului in functiune.+ 40º (incarcatura de iarna) 320 80 – 100 C180 180 20 . Dupa expirarea termenului de un an. Intretinere Stingatorul se sterge de praf.Coeficientul de spumare este urmatorul: . 105 Stingatoarele transportabile cu spuma chimica. 70 . cu precadere in spatiile cu pericol ridicat de incendiu. in instructiunile din pachet. . depozite pentru lichide combustibile etc.solutie cu temperatura . in cazul ambelor incarcaturi butelia din sticla se spala la exterior cu apa. spatiile existente in depozite cu stive inalte.+ 22ºC – min.20ºC . 7.. Dupa umplere.recipientul stingatorului destinat pastrarii solutiei bazice (2) si fixarii tuturor celorlalte subansamble si repere la care se deosebesc: 200 C90 90 10 6 50 – 60 + 4ºC . daca se respecta conditiile de incarcare.15ºC – min. smaltuit sau zincat.14º . cu o vergea curata din lemn intr-un vas curat.solutie cu temperatura + 20º . In final. iar la partea superioara. se inlocuieste corpul stingatorului. Incarcatura de tip II. indiferent de capacitate. de reparatii auto. la toate aparatele aflate in dotare. deoarece reactia odata inceputa nu mai poate fi oprita. numele. min. data incarcaturii. ateliere de tamplarie. acolo unde este de asteptat ca incendiul odata aparut sa se extinda rapid pe suprafete apreciabile de peste 3 – 4 mp.se ridica stingatorul si se agita prin rasturnare de 4 – 5 ori pentru ca cele doua solutii continute de aparat sa se amestece intre ele si sa formeze spuma chimica. desfundarea se realizeaza tot cu ajutorul unei sarme sau al cuiului. Capacele si inelele filetate se ung cu vaselina. Se iau cca 80 cmc din solutia B din corpul stingatorului si cca 10 cmc din solutia A din butelia de sticla si se amesteca intr-un vas gradat. Stingatoarele transportabile cu spuma chimica C90 si C180 Stingatoarele transportabile cu spuma chimica (fig.

iar solutia B in corpul stingatorului. Solutiile A si B se prepara dupa procedeul aratat la stingatorul portativ cu spuma chimica. intrand in reactie cu solutia bazica existenta in recipient. si etanseitatea robinetului de la dispozitivul de inchidere a tubului central. Inchiderea tubului central trebuie sa se faca etans pentru a nu permite celor doua solutii sa intre in reactie inainte de punerea in functiune a stingatorului.4 P3 3.50 si P. avand in partea superioara forma tronconica pentru a permite asezarea sistemului de etansare si cateva orificii prin care. . se trece la inlocuirea acestuia. Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire. Se controleaza starea furtunului de refulare.capacul demontabil. Dupa aceasta se basculeaza recipientul de 4 – 5 ori. de tipul celor cu butelie interioara sunt construite si functioneaza similar cu stingatoarele portative cu apa pulverizata.2 P10 10. dupa care se procedeaza atat la spalarea interiorului recipientului cat si a tubului central. tija filetata a dispozitivului de inchidere central si buloanele capacului recipientului. folosind numarul de incarcaturi corespunzatoare capacitatii recipientului. P. Constructiv.4 0. florex 75 8 – 10 3.6 si P.10 Stingatoarele portative cu pulberi sunt destinate primei interventii la incendiile de materiale din clasele B sau C si mai putin la cele din clasele A si D la care se utilizeaza pulberi speciale.supapa de siguranta. cu apa calda. P.1. florex 40 6–8 3.3. Solutia A se incarca in tubul central. prin coborari si ridicari alternative ale cadrului apoi se lasa jos. a garniturilor capacului. respectiv o mai buna afanare a pulberii. Caracteristicile tehnice ale celor doua tipuri de stingatoare sunt: . stingatoarele portative cu pulberi prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Simbol de fabricatie Masa si tipul pulberii (kg) Masa incarcaturii cu CO2 (g) Timpul de descarcare (sec. in momentul punerii in functiune. .5 2. florex 240 15 – 20 4 19 2. singura diferenta fata de acestea consta intr-o manta metalica ce fereste butelia de CO2 de contactul direct cu pulberea din stingator asigurand totodata si dirijarea gazului in partea de jos a recipientului. se indreapta ajutajul de refulare a spumei catre loculu incendiului si se actioneaza roata de manevra a ventilului montat in capacul stingatorului. In raport de tipul lor. Se monteaza apoi capacul recipientului. se deverseaza solutia acida continuta de tub. dupa care tubul central se fixeaza pe suportii lui. Prin amestecarea celor doua solutii ia nastere spuma chimica ce va fi refulata asupra incendiului datorita presiunii bioxidului de carbon ce ia nastere in urma reactiei solutiilor din interiorul recipientului. florex 130 10 – 15 4 12 2. Cand se constata ca stratul de protectie impotriva coroziunii s-a deteriorat. Functionare Pentru punerea in functiune a stingatorului se actioneaza asupra percutorului si se indreapta jetul de praf catre locul incendiului. confectionat din teava de material plastic. care se fixeaza prin prezoane cu piulite avand incorporat un sistem de etansare a tubului central (1) cu ajutorul unui ventil (3) cu dop conic din cauciuc a carui deplasare se realizeaza printr-un surub cu roata la manevrare. . Stingatoare portative cu pulbere P.07 P6 6. Functionare Pentru punerea in functiune se scoate furtunul de pe suport. iar celalalt este prevazut cu un ajutaj de refulare a spumei chimice. Stingatoare transportabile cu pulbere P. se ung lagarele osiei si bucsele rotilor. Intretinere Stingatorul se curata de praf.) Lungimea jetului de pulbere (m) Masa stingatorului incarcat (kg) Suprafata maxima controlata (CO2) P1 1. Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire.. a supapei de siguranta.79 Stingatoarele portative prezentate.tubul central. Incarcare Inainte de incarcare se deschide capacul recipientului si se scoate tubul central. sprijinindu-l de sol. operatie precedata de indepartarea celui vechi cu ajutorul unei perii de sarma.125 Stingatoarele transportabile cu pulbere (fig.5 7. asemanatoare celei de la stingatoarele portative. fiind destinate acoperirii unor suprafete mult mai mari. 106) au acelasi domeniu de utilizare ca si cele portative.furtunul tip D (5) cu o lungime de 4 – 5 m care este racordat cu un capat cu un capat la teava tip sifon.2 1. . deoarece reactia nu mai poate fi oprita.sasiul metalic prevazut cu doua roti si cadru pentru manevrare (4). .suportul tubului central. dupa care se inchide gura tubului central cu ajutorul dispozitivului de inchidere comandat de la exterior prin roata de manevra.

Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . Sasiul stingatorului este o constructie sudata din profile de otel. racordart cu un capat la difuzor si celalalt la teava prin care iese praful din corpul stingatorului: furtunul este fixat pe cadrul de manevrare. 6 150 P.sasiul cu roti. El se fixeaza pe axul trenului de rulare prin intermediul a doua arcuri lamelare multiple ce au rolul de a amortiza socurile pe timpul deplasarii.timp minim de evacuare (sec. Recipientul pentru pulbere este prevazut cu doua supape de siguranta reglate pentru 10 – 12 bari si un manometru de control (0 – 25 bari). incarcata la o presiune de 60 – 75 atm. Axul este prevazut la extremitati cu doua lagare pe care se monteaza rotile. indeplineste conditiile impuse pentru circulatia pe drumurile publice. formata din doua lonjeroane imbinate in forma de furca. Stingatorul remorcabil cu pulbere si dioxid de carbon P. .debitul de pulbere pe un pistol (kg/min. Functionare Pentru punerea stingatoruylui in functiune se intinde furtunul. Pe sasiu mai sunt prevazute doua aripi pentru roti si doua cutii laterale unde se asaza furtunurile de evacuare a pulberii si tevile de refulare (pistoalele). unul pentru golire – la partea inferioara si unul practicat excentric. Buteliile cu CO2 sunt puse in legatura cu recipientul pentru pulbere prin tuburi de cauciuc de inalta presiune.masa incarcaturii cu CO2 a unei butelii (kg) 6 . .250 (fig. 106 .presiunea de lucru in rezervor (bari) 10 .sasiul metalice prevazut cu doua roti si cadru pentru manevrare (2). Recipientul pentru pulbere este construit din tabla si are prevazute cinci orificii: doua pentru admisia gazelor sub presiune. . semnalizare directie) si doi catadioptri. teatre.125 125 3 2–4 Max.250 Stingatorul remorcabil cu pulbere si CO2 P. In acest scop. biblioteci.numarul buteliilor cu CO2 2 + 2 rezerva . .butelia pentru dioxid de carbon (3) de forma cilindrica.corpul stingatorului (1) de forma cilindrica.) Lungimea jetului de pulbere (m) Masa stingatorului incarcat (kg) Descriere P. Deoarece pulberea nu degradeaza obiectele cu care vine in contact este indicat ca stingatorul sa fie utilizat la stingerea incendiilor izbucnite in muzee. prin care trece teava de evacuare a pulberii.teava pentru introducerea dioxidului de carbon in masa de praf. fixat tot pe sasiu. s-a prevazut pe flansa orificiului de umplere cu pulbere un filtru pentru praf si o conducta de refulare a dioxidului de carbon ce serveste si la purjarea instalatiei speciale. Tot pe tabloul de comanda este montata o lampa pentru iluminat. unul de umplere situat la partea superioara. iar patrunderea dioxidului de carbon in recipiente se face prin doua conducte metalice prevazute cu dispersare la capete. Fig.bataia norului de pulbere (m) 20 Descriere Stingatorul remorcabil cu pulbere si bioxid de carbon tip P.) 35 . Pentru decomprimarea instalatiei dupa incetarea lucrului cu stingatorul. La fiecare ramificatie se poate racorda cate o linie de furtun tip C pentru evacuarea pulberii stingatoare prin tevi de refulare (pistoale) adecvate. confectionat din tabla de otel la care se deosebesc: . iar in exterior se ramifica in doua parti (stanga-dreapta). si recipientul cu pulbere. in legatura cu butelia de dioxid de carbon si prevazuta la partea inferioara cu un dop cu opt orificii radiale pentru dispersarea bioxidului de carbon. alimentarea cu curent electric facandu-se de la autovehicul care tracteaza utilajul.250 se compune din urmatoarele ansambluri principale: . avand pe fiecare ramificatie cate un robinet sferic de inchidere. la partea superioara. . Teava de evacuare a pulberii este prevazuta in interiorul recipientului cu un sifon (palnie) pentru absorbtia pulberii. 6 238 Se compune din urmatoarele parti: . este confectionata din otel si este prevazuta cu robinet de inchidere.furtunul tip D cu o lungime de 5 cm.250 fiind remorcabil. el este prevazut cu doua lampi tricompartimentate (pozitie.50 50 3 1–2 Max. Punere in functiune a stingatorului se executa de la un tablou de comanda pe care sunt fixate patru manete: doua pentru manevrarea robinetelor de refulare a pulberii si doua pentru actionarea robinetului de purjare. Stingatorul P. fiecare cu capacitatea de 6 l. . magazine etc.numarul gurilor de evacuare 2 . frana. Fig.capacul cu garnitura de etansare si supapa de siguranta.suportul buteliei cu CO2 prevazut cu coliere de fixare. . toate montate pe flansa orificiului de evacuare a pulberii.difuzorul pentru evacuarea prafului (4). 107) este destinat pentru stingerea incendiilor de produse petroliere si la instalatii electrice.grupul buteliei – recipient pentru pulbere. fixarea ei la corpul stingatorului se realizeaza cu ajutorul unui colier aflat la suportul buteliei si se racordeaza la teava pentru introducerea dioxidului de carbon in masa de praf. se indreapta difuzorul catre locul incendiului si se deschide progresiv robinetul buteliei cu dioxid de carbon. montate pe sasiu intr-un suport sudat. .) cca 200 .Masa incarcaturii cu pulbere (kg) Masca incarcaturii cu CO2 (kg) Timp de descarcare (min.un cerc metalic fixat la fundul stingatorului pentru sprijinirea acestuia. Grupul butelii-recipient este format din doua butelii cu CO2. fixat pe un suport special si introdus cu gura de evacuare pe o garnitura de cauciuc aflata la suport pentru a impiedica patrunderea umezelii la praf. 107.masa incarcaturii cu pulbere (kg) 250 .capacitatea recipientului (l) 300 .

a incarcaturii de CO2 din butelii nefiind admise buteliile din care lipsesc mai mult de 500 g CO2 fata de incarcatura nominala. Fulgii de zapada carbonica pot produce rani dureroase atunci cand vin in contact cu partile descoperite ale corpului omenesc. prevazute la partea posterioara cu un maner pentru manevrare. fie prin intermediul unui furtun de cauciuc armat cu sarma. Stingatorul se curata si se verifica periodic. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .masa incarcaturii de CO2 (kg) 200 . prevazuta la exterior cu un maner pentru manevrare. in general. 108) sunt destinate primei interventii la incendiile dezvoltate. .verificarea starii de fixare. muzee.) Fig. Prin deschiderea robinetului.curatirea.verificarea lunara a incarcaturii de pulbere. datorita fenomenului de detenta ce are loc (trecerea de la un volum mic si presiune mare la volum mare si presiune mica). magazine sau depozite de blanuri sau materiale de valoare. La incetarea lucrului se inchid robinetele de evacuare a pulberii si apoi robinetele buteliilor cu CO2.butelia pentru dioxid de carbon. Cand butelia a pierdut cca 20 – 25% din greutate. Zapada carbonica formata este evacuata din difuzor prin gura acestuia spre focarul incendiului.se verifica la manometru ca presiunea din rezervor sa nu depaseasca 10 bari. pentru a se asigura buna functionare a utilajului sunt necesare o serie de lucrari de intretinere si verificari periodice: .se deschid robinetele de la liniile de refulare a pulberii. a ansamblelor de baza ale utilajului. Controlul incarcaturii si intretinerea stingatorului: Se verifica prin cantarire cantitatea de bioxid de carbon din butelie. temperatura dioxidului de carbon scade sub temperatura de solidificare a lui (de 78. exceptand cele din clasa D cu care CO2 venind in contact ar putea genera reactii periculoase. patrunde in difuzor. In difuzor. atentie deosebita acordandu-se recipientul si buteliilor cu CO2. de forme diferite.timpul de descarcare (sec): . alimentatie publica si echipamente electronice sau electrice sub tensiune etc.se deschid robinetele cu CO2. Din acest motiv. .Functionare Pentru punerea in functiune a stingatorului si refularea pulberii se executa urmatoarele operatii: .masa stingatorului fara incarcatura (kg) 535 . iar in interior cu o teava sifon prinsa pe robinetul de inchidere a buteliei. prin cantarire. urmarindu-se functionarea robinetului si etanseitatea buteliei prin scufundarea ei in apa. in care se gasesc valori materiale. puse in legatura cu robinetul buteliei. Robinetul este prevazut cu o siguranta si un cep gaurit pentru iesirea dioxidiului de carbon. .verificarea.3 LDE Stingatoarele portative cu dioxid de carbon (fig. sub forma de fulgi albi de zapada carbonica. de forma cilindrica. In raport de tipul lor prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: G3 3 17 4 30 G3LDE 3 17.cu doua linii de refulare 100 . iar la partea anterioara cu o gaura pentru iesirea zapezii carbonice.difuzoare. confectionate din tabla de fier sau masa plastica. Intretinere Pe timpul exploatarii.verificarea periodica a manometrului. confectionata din otel. dupa fiecare utilizare. a sitelor filtrelor prin suflarea cu aer comprimat. Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon tip G.6 si G.se verifica existenta robinetului de purjare si refulare a pulberii pe „pozitia inchis”. in functie de tipul stingatorului. Functionare Pentru punerea stingatorului in functie se indreapta difuzorul spre locul incendiului si se deschide robinetul buteliei.120 este destinat stingerii incendiilor izbucnite in magazii si depozite sua alte spatii inchise. 108 Descriere Stingatoarele portative cu CO2 se compun din urmatoarele parti: . .6 4 30 G6 6 30 4 60 Masa incarcaturii CO2 (kg) Masa stingatorului incarcat (kg) Lungimea jetului de zapada carbonica (m) Timp de descarcare (sec. G.masa stingatorul cu incarcatura (kg) 655 . Stingatoarele G3 LDE (pentru locomotive) au o constructie specifica determinata de existenta unei mantale de protectie din tabla si a posibilitatii de rabatare a palniei de refulare.3. dioxidul de carbon lichid aflat in butelie iese din teava sifon (datorita presiunii la care se afla) si. Stingatoare portative cu dioxid de carbon G. . .cu o linie de refulare 200 . in spatii inchise de dimensiuni reduse. prin furtunul de cauciuc sua teava de otel. nu impurifica si nu prezinta pericol de electrocutare in cazul interventiei la echipamente electrice sub tensiune.58 C) si trece in starea solida. se face verificarea si inlocuirea (incarcarea ei). indiferent de natura materialelor combustibile. . sa fie prin intermediul unei tevi scurte din otel si a unei articulatii care sa permita rotirea. acest tip de stingatoare se recomanda a fi folosite pentru biblioteci. . Utilizarea CO2 are avantajul ca nu lasa urme.

. Evacuarea dioxidului de carbon din butelii se face prin deschiderea manuala a robinetelor acestora. acesta se aseaza in pozitie de lucru.se vor face probe de functionare. Asistenta tehnica se executa conform anexei 15 pct.se rupe sigiliul de la robinetele buteliilor cu CO2. .racordul fix D.se actioneaza asupra pistonului. . Trenul de rulare se compune din doua brate laterale oscilante (stanga si dreapta) pe care se fixeaza cele doua arcuri cu foi ce asigura suspensia stingatorului.bila supapa de refulare. Cadrul are rolul de a sustine buteliile cu CO2 si se compune din: bara de tractiune. Pe cele doua brate sunt montate rotile.suportul furtunului de refulare.se fixeaza galeata stingator la sol (tinand-o cu o mana de maner si introducand piciorul in orificiul special al suportului). in cilindrul pompei.120 se compune in principal dintr-un tren de rulare. la fiecare 6 luni. Galeata stingator Descriere Galeata stingator se compune din urmatoarele parti: a) rezervorul.cilindrul pompei. ce include si aripile.. Prin ridicarea pistonului in sus. suportul pentru aripi si suportul cadrului din spate. cadrul metalic. si sunt fixate pe suportul de aripa prin suruburi.se deschid robinetele buteliilor cu CO2. . .capacul prin in balamale. permitand trecerea apei deasupra sistemului si refularea ei (prin racordul fix. . fiind confectionate din tabla de otel.se va verifica uzura pneurilor si presiunea aerului din acestea. .viteza maxima de manevrare (km/h) Descriere 6 60 Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon tip G.inchizatorul capacului. Functionare Dupa transportarea stingatorului la locul interventiei.sita pentru retinerea impuritatilor din apa. Agentul stingator este condus prin intermediul a unul sau doua furtunuri (in functie de nevoi). . si se deschide supapa de refulare. c) furtunul de refulare D de 5 m prevazut cu racorduri. Se compune dintr-un furtun lung de 12 m si un dispozitiv de evacuare ce se termina cu un difuzor.manerul pompei. care se racordeaza cu un capat la racordul fix al galetii stingatoare.bila supapa de aspiratie. . prevazute la capete cu difuzoare de evacuare. datorita presiunii create in cilindrul pompei se inchide supapa de aspiratie. o data pe luna sau ori de cate ori este necesar.priza de racordare a pompei. acestea se protejeaza impotriva inghetului sau temperaturilor ridicate prin acoperire cu o husa.manerul rezervorului.bataia jetului de CO2 (m) .se verifica incarcatura de CO2 prin cantarire. .se dirijeaza jetul de gaz asupra focarului. dandu-i o miscare alternativa de sus in jos. . Buteliile cu CO2 sunt recipienti sub presiune pentru gaze lichefiate. Succesiunea operatiilor de punere in functiune a stingatorului este urmatoarea: .se vor controla toate imbinarile demontabile. . . spre a nu fi deteriorate si se va controla integritatea sigiliilor robinetelor de la buteliile cu CO2. . 5 din NERC/85. Intretinere Mentinerea stingatorului in stare de functionare presupune executarea unor verificari si lucrari de intretinere astfel: . . la celalalt fiind prevazut cu o teava de refulare tip D. suportul pentru butelii. . .se umple rezervorul cu apa. Impingand pistonul in jos. dispozitivul de refulare si cutia cu scule. Functionare Pentru punerea galetii in functiune se procedeaza astfel: . se produce o depresiune in urma careia apa din rezervor impinge supapa de aspiratie si patrunde in cilindru. de forma cilindrica. . b) pompa de mana la care se deosebesc: . furtun si teava) asupra incendiului. . Dupa montare pe stingator. Dizpozitivul de refulare are rolul de a conduce si dirija dioxidul de carbon asupra focarului. alimentate de patru butelii. . care sunt sigilate si asigurate pentru evitarea declansarii lor accidentala. Aripile au rolul de a proteja utilajul si de a-i imbunatati aspectul exterior. Pe timpul aspiratiei supapa de refulare este inchisa. cu o capacitate de 10 – 15 l confectionat din tabla de otel la care se deosebesc: . cele 4 butelii de CO2.se scoate difuzorul din brida de sustinere si se desfasoara furtunul prin care se evacueaza CO2.suportul galetii stingator prevazut cu un orificiu si o bara pentru fixarea acesteia la sol cu ajutorul piciorului. Stingatorul G. suportul pentru furtun. Stingatorul poate functiona cu un singur dispozitiv de evacuare – respectiv cu doua butelii – sau cu doua dispozitive de evacuare. alimentarea cu energie electrica facandu-se de la autovehicul care-l tracteaza. . pe roti si pe suportul cadru din fata.se racordeaza furtunul de refulare si se indreapta teava catre locul incendiului.120 este echipat cu instalatie electrica completa de semnalizare pentru circulatia pe drumurile publice.se va urmari si verifica permanent starea furtunurilor.

greutatea fara accesorii (kg) . 109 Descriere Motopompa usoara de 400 l/min.numarul de iesiri doua C . .timp maxim de aspiratie 90 sec. CAPITOLUL XI UTILAJE PENTRU STINGEREA INCENDIILOR Din grupa utilajelor pentru stingerea incendiilor fac parte motopompa de 400 l/min. 4.lungimea cu accesorii (mm) . nu este refulata intreaga cantitate de apa din cilindrul pompei.greutatea cu accesorii (kg) .puterea (CP) 7.turatia nominala (rot/min.5 .) 3000 . hidrogeneratorul de spuma usoara.caruciorul. Intretinere Dupa intrebuintare. Pompa de vid: .inaltimea statica de absorbtie maxima (m) 6. asigurand continuitatea jetului de apa.componenta combustibilului 1 l ulei la 24 l benzina . . motopompa de stins incendii MPR 1300 (MP 73).presiune maxima la 3000 rot/min.grupul motor-pompa.Atunci cand pistonul face cursa in jos. motopompa 800 l/min.debitul nominal 400 l/min. a furtunului de cauciuc si buna functionare a bilelor-supapa. cu posibilati de deplasare fie pe caruciorul propriu.model 2S-9 in doi timpi monocilindrici .5 Fig.tipul pompei cu rotor si palete mobile . fie purtata de patru servanti.lungimea . . se compune din urmatoarele ansamble principale: . Caracteristici tehnice: Dimensiuni: . tunul remorcabil de spuma si apa. 109) este un utilaj transportabil. ce serveste la stingerea cu apa a incendiilor de mici proportii. se spala cu apa curata si se verifica starea racordului.felul racirii cu aer furnizat de o sufla Capacitati: . tunul remorcabil pentru stingerea incendiilor cu apa si spuma.greutatea pe targa (kg) . tunul telecomandat de spuma si apa. cu o teava de refulare.consum la puterea nominala (l/h) 6 . motopompa MPR 1600 (MOPSI 1600). Motopompa usoara de 400 l/min. motopompa MPR 1500 (MP 79).latimea cu accesorii (mm) Greutati: . o parte ramanand in piston si intre piston si peretele interior al cilindrului pompei. Aceasta apa este refulata la ridicarea pistonului in sus (cand sub piston are loc momentul aspiratiei) ceea ce face ca pompa sa refuleze la ambele curse ale pistonului.numarul de intrari una B .4 bari (cu vanele inchise). tunul fix de spuma si apa. .greutatea caruciorului (kg) 1660 1185 1000 1900 1210 160 250 110 50 Motorul: .tipul pompei cu un etaj . Motopompa usoara de 400 l/min.inaltimea (mm) .latimea (mm) .rezervorul de benzina (l) 8 Pompa centrifuga: . (fig.

Alimentarea motopompei cu apa se poate realiza atat de la surse de apa fara presiune (rauri. Motopompa de 800 l/min.5.5 bari . in locuri greu accesibile. 110 Descriere La fel ca si motopompa de 400 l/min. fie in stare purtata.felul racirii – cu aer furnizat de o suflanta axiala. bazine etc.pornirea motorului. fixat pe o targa. prin intermediul careia. Totodata. format din motor si pompa centrifuga.greutatea motopompei fara accesorii (kg) 198 .) 800 .verificarea etanseitatii. .debitul de presiune 6. Intretinere Principalele lucrari de intretinere si verificari periodice care asigura buna functionare a motopompei pe timpul exploatarii sunt: .5 CP cu pornire prin magnetou. b) sasiul cu roti (caruciorul) este o constructie sudata din tevi de otel prevazuta cu doua roti de rulare cu pneuri si doua picioare de sprijin. care permite totodata fixarea agregatului pe sasiu.inaltimea (fara accesorii) cca 1070 mm . fie pe carucior. amorsarea realizandu-se prin intermediul unei pompe de vid cu rotor si palete mobile. .latimea (cu accesorii) cca 1210 mm Greutati: . .amplasarea motopompei la sursa de apa. . are o putere de 15 CP.) 90 Fig. 110) este un mijloc eficace de stingerea incendiilor oferit de posibilitatea transportului rapid la locul interventiei acesteia.compozitia combustibilului 1 parte ulei 24 parti benzina .puterea nominala (CP) 15 .lungimea (cu accesorii) cca 1900 mm . cu care este echipata asigura un debit maxim de 1200 l/min. Motorul S-18 in doi timpi cu doi cilindri. fixat pe o targa. de patru servanti.lungimea (fara accesorii) cca 1660 mm .grupul motor-pompa.greutatea motopompei complet echipata (kg) 308 . cat si de la hidranti (surse de apa sub presiune). ca utilaj transportabil sau remorcabil. . poate fi transoportat. Exploatarea si intretinerea se face conform instructiunilor elaborate de uzina constructoare.sasiul cu roti.verificarea functionarii pompei./min. Prinderea targii pe sasiu se realizeaza printr-un sistem simplu si rapid de ancorare si dezancorare. cu o putere nominala de 7. fantani.tipul pompei centrifuga cu un etaj . aprinderea realizandu-se prin magnetou. . Pompa este de tip centrifuga. lacuri.ungere.consum putere normala (U/h) 6 .5 m – (sec. cu un singur etaj de presiune. (fig.).presiunea maxima cu vanele inchise turatie 3000 rot. fixarea agregatului pe sasiul motopompei in vederea transportului pe carucior. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Dimensiuni: . antrenata printr-o transmisie cu frictiune actionata manual. Pompa centrifuga: .timp maxim de aspiratie pentru inaltimea statica de absorbtie 6.5 bari (l/min. in stare purtata.) 3000 . se compune din urmatoarele ansamble principale: .numarul de iesiri 2 Ø 45 mm (racord tip C) . monocilindric. Motopompa de 800 l/min. de patru servanti (sistem targa). Pompa centrifuga. targa permite.latimea (fara accesorii) cca 1155 mm .rezervorul de benzina (l) 16 Motorul: ./min.numarul de intrari 1 Ø 100 mm (racord tip A) . in vederea transportului pe carucior.turatia nominala (rot. Functionarea Punerea in functiune a motopompei reclama trei operatii de baza: .intretinerea pompei de vid. .greutatea caruciorului (kg) 53 Capacitati: . reprezinta agregatul de lucru al motopompei. 6. Prinderea targii pe sasiu se realizeaza printr-un sistem simplu si rapid de acorare si dezancorare.a) grupul motor-pompa este format din motor si pompa centrifuga care reprezinta agregatul de lucru al motopompei. .inaltime de aspiratie (m) 6. Motorul este model 2 S-9 in 2 timpi. Exploatarea si intretinerea motorului se realizeaza in conformitate cu instructiunile elaborate de uzina constructoare.intretinerea motorului. a) grupul pompa-motor. .amorsarea pompei centrifuge.pompa de vid cu rotor cu palete mobile .

latimea totala (mm) . .calea rotilor (mm) Greutati: . Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Dimensiuni: .5 8 30 Motorul: . Exploatarea si intretinerea se realizeaza in conformitate cu instructiunile elaborate de uzina constructoare. .5 m inaltime statica de aspiratie cu o conducta de aspiratie si 2700 rot/min. b) sasiul este o constructie din teava de otel prevazuta cu doua roti de rulare cu pneuri si doua picioare de sprijin.sistemul de ungere mixt .ungerea.verificarea functionarii motopompei.racirea motorului exterior prin palnie .tipul motorului in patru timpi cu aprindere de la magneou . 111) este destinata stingerii incendiilor cu apa din surse naturale sau artificiale fiind un mijloc simplu. . 16 bari .modelul ARO – L-25.verificarea etanseitatii.rezervorul de benzina (l) 3430 1500 1255 1240 684 885 148 235 5. antrenata printr-o transmisie cu frictiune. . care asigura un debit maxim de 1500 l/min.6 . Este echipata cu o pompa centrifuga cu patru etaje. .sasiul.motorul. a) motorul este tip ARO-L-25 adaptat pentru aprinderea la magnetou. (MP 73) Motopompa de stins incendii MP 73 (fig.intretinerea motorului.tipul pompei cu retur cu palete mobile .baia de ulei (l) . . .Pompa centrifuga este cu un singur etaj de presiune.turatia la puterea maxima (rot/min) 2700 .amorsarea pompei centrifuge.inaltime statica de aspiratie (mm) 7. eficace si rapid care nu prezinta dificultati in exploatare si intretinere.lungimea totala (mm) . Pompa de vid: .debitul la iesirea libera la 1.numarul de iesiri doua 65 mm (racord tip B) . . actionata manual.turatia maxima mers in gol (rot/min) 3000 . inaltime statica de aspiratie d1300 l/min.puterea maxima (CP) 50 . . Intretinere Principalele lucrari de intretinere si verificare periodice care asigura functionarea motopompei pe timpul exploatarii si dupa cum sunt urmatoarele: .inaltimea maxima (mm) .greutatea motorului (kg) Capacitati: .greutatea pompei (kg) .presiunea maxima cu vanele complet inchis la 2700 rot.numarul de intrari doua 100 mm (racord tip A) . .sistemul de racire (l) .timp maxim de aspiratie (sec) 90 Descriere Motopompa se compune din urmatoarele ansamble principale: .tipul pompei centrifuga cu patru etaje . .pompa.sarcina motorului-functionare circuit cu alimentare de la pompa .pornirea motorului.consum putere nominala (l) 7. iar pentru amorsare este prevazuta cu o pompa de vid.transmisia la pompa.5 Pompa centrifuga: .greutatea motopompei fara accesorii (kg) ./min.greutatea motopompei complet echipata (kg) . Motopompa de 1300 l/min.intretinerea pompei de vid. Functionare Punerea in functiune a motopompei reclama 3 operatii de baza: .amplasarea la sursa.

presiunea maxima cu vanele inchise la 3000 l/min. Ea aspira uleiul din baie cu ajutorul unui sorb si il impinge in filtru de ulei. 112 Motopompa de stins incendii cu MPR – 1600 Motopompa de stins incendii MPR-1600 (fig. la iesirea libera si o presiune maxima de 16 bari. Caracteristicile tehnice ale acestui tip de motopompa sunt urmatoarele: Dimensiuni: . Fig.5 . apa din motor ajunge la conducta de aspiratie a pompei si inchide circuitul. arcurile de supapa.inaltimea maxima (mm) . Functionare Pentru punerea in functiune a pompei se realizeaza urmatoarele operatii: . (MP 79) Motopompa de 1500 l/min. cand motorul nu functioneaza.radiator ulei (l) . care prin invartirea rotorului da nastere unui curent de inalta tensiune si scanteia intre electrozii bujiei. antrenat cu un pinion de la arborele cu came al motorului.lungimea totala (mm) .pornirea ansamblului motor-pompa.5 1 15 30 Greutati: . printr-o piesa intermediara se monteaza magnetoul.Verificarea. . (MP 73) are urmatoarele caracteristici tehnice principale: . Intretinere . 112) are aceeasi destinatie ca si cea de 1300 l/min. Benzina este absorbita din rezervor prin pompa de benzina care o refuleaza in carburator. ingrijirea. unde se face amestecul cu aerul. c) pompa centrifuga este de tip cu patru etaje cu un debit maxim de 1500 l/min. cotrolul si revizia tehnica a motorului pompei se executa conform anexelor 2 – 9 din NERC/85. Uleiul se introduce in baie printr-un cot prevazut cu o teava de serviciu.inaltimea statica de aspiratie (m) 7.greutatea motopompei fara accesorii (kg) . 11. Precum si a boltului pistonului.greutatea motorului (kg) Capacitati: .greutatea motopompei complet echipata (kg) .calea rotilor (mm) 3680 1500 1420 1240 cca 650 cca 800 93 235 5.latimea totala (mm) .tipul pompei M 191-2-0 .sistem de racire (l) . iar partea mobila culiseaza pe canelurile de pe axul pompei centrifuge.debitul la iesirea libera (l/min) 1700 .In partea stanga a motorului. Fixarea pompei de motor se face printr-o consola atasata la blocul motor prin suruburi. sunt asemanatoare motopompei MP 79. Ungerea se realizeaza prin pompa de ulei fixata de peretele baii de ulei pe partea stanga a motorului si antrenata de arborele cu came. Partea fixa a cuplei este fixata de volantul motorului prin suruburi.amplasarea pentru lucru. Motopompa de 1500 l/min. 113) face parte din grupa utilajelor de stins incendii construite pe sasiu special si poate fi deplasata la locul interventiei remorcata de autovehicule sau pentru distante mici. Racirea motorului se face cu curent fortat de apa rece. pinioanele de distributie. pe flansa pe care se fixeaza blocul motor si suportul-distribuitor. asigurand ungerea palierelor si lagarelor arborelui cotit.tipul motorului de actionare ARO-L-25-12 . de 2 – 4 servanti.viteza maxima de tractare (km/h) 60 Partile componente. Alimentarea cu benzina a motorului motopompei se face dintr-un rezervor montat pe sasiu cu capacitatea de 30 l. Cuplarea si decuplarea se face cu maneta fixa pe consola de legatura dintre motor si pompa.baia ulei (l) .greutatea proprie (kg) . Dupa filtrare este trecut in rampa centrala de ungere. d) sasiul motopompei are un cadru suspendat prin arcuri de o axa pe care sunt montate cele doua roti ce constituie mecanismul de rulare. Tot din rampa centrala de ungere este dirijat la palierele arborelui cu came si palierelor axelor culbutorilor. Prin balbotare se ung pistoanele. b) transmisia la pompa se face printr-un cuplaj cu gheare.2 bari . Printr-o alta conducta ce pleaca de la orificiul de iesire al blocului motor. functionare si intretinerea motopompei de 1300 l/min. 111 Magnetoul este un generator de curent alternativ de inalta tensiune cu un circuit primar si un circuit secundar. Apa este impinsa de pompa printr-o conducta in orificiul de intrare al blocului motor. (fig. Fig.rezervorul de benzina (l) Motorul are caracteristicile tehnice ale celui de la motopompa MP 73.masa neta cu accesorii (kg) 797 . .

instalatia de racire. subsolurilor. iar functionarea lui este asigurata de apa sub presiune cu care este alimentat. 113 Descriere Motopompa MPR 1600 este construita din urmatoarele parti: . . folosind apa sau lichidul antigel. datorita incompatibilitatii ei cu produsele ei si instalatiile existente. h) instalatia de racire pentru motor este in circuit inchis. Pe un sector gradat se poate fixa. a) sasiul este forma din doua lonjeroane in trei traverse din corniere.instalatia electrica . cutia de distributie. . . cele din spate fiind rabatabile. Hidrogeneratorul de spuma usoara Hidrogeneratorul de spuma usoara (fig. . e) motorol M 207 este un motor cu aprindere prin scanteie de la baterie de acumulatori. legarea furtunelor de refulare prin intermediul racordurilor. rezervorul de benzina. Este fixat de osie prin intermediul a doua arcuri cu foi. racordurile/din cauciuc si suportul radiatorului.pornirea ansamblului motor-pompa.model PSI 16/8 . prin intermediul unui maner. rotile si instalatia electrica.amplasarea pentru lucru. Utilajul poate functiona si cu hidroventilator pentru evacuarea fumului si a gazelor nocive din spatii inchise. Pe teava de actiune a radiatorului de ulei se afla un robinet prevazut cu o supapa de siguranta cu bila. Ea asigura puterea de 55 CP la functionare de durata. Intretinerea Verificarea. Legatura dintre motor si pompa se realizeaza prin intermediul volantei.instalatia de amorsare si evacuare. un ejector. c) capotajele sunt realizate din tabla de otel nervurata si au rolul de a proteja motorul. Ea este constituita din toba de esapament. pentru amorsarea pompei centrifuge. .i.aspiratie axiala . . magaziilor in care se produc incendii si la stingerea carora nu poate fi utilizata apa. pozitia datorita de functionare a motorul.turatia (rot/min) 3200 Pompa de vid tip palete mobile Fig. . sunt montate la stuturile de refulare ale pompei care permit inchiderea etansa a pompei. gospodariilor de cabluri. f) tabloul de bord este fixat pe partea din spate a capotajului si deserveste dispozitivele de manevrare si aparatele de control ale motorului. ingrijirea. care sunt comandate sincronizat.tabloul de bord. Functionare Pentru punerea in functiune a motopompei se realizeaza urmatoarele operatiuni: . care asigura o legatura elastica. k) instalatia electrica este realizata in varianta in baterie de acumulatori. pompa de apa cu ventilator. o teava de evacuare a gazelor.s. i) instalatia de ungere. . avand o capacitate de 15 l. d) pompa de apa este de tip centrifugal.motorul. doua in spate. reglarea primara a debitului si a presiunii. Filtrarea uleiului este dubla. cu rotor. In cadrul instalatiei de ungere s-a introdus (legat in paralel) un radiator tubular pentru racirea uleiului cu aer. cu racire independenta.tip centrifuga. 16/8. j) vanele gurilor de refulare. In timpul functionarii agregatul se sprijina pe trei picioare: unul in fata.sasiul. . avand palete duble curbate executate din otel inoxidabil . Ele au constructie rabatabila. Hidrogeneratorul are un gabarit redus. se intretine fara dificultati. Comenzile carburatorului constau din doua tije – una pentru actionarea clapetei de soc si alta pentru actionarea celor doua clapete de acceleratie. pe care se fixeaza motorul. .vanele gurilor de refulare. asigura ungerea atat sub presiune cat si prin balbotaj.instalatia de alimentare si accesoriile. Este compusa din radiatorul de apa.trenul de rulare. controlul si revizia tehnica a motopompei se executa conform anexelor 2 – 9 din NERC ”85. cu rotor cu palete duble curbate. Amorsarea este asigurata de catre o pompa de vid cu palete culisante (mobile) fie un ejector de gaze. Pentru cuplarea pompei cu motorul s-a prevazut un cuplaj elastic din cauciuc. pompa si anexele. amplasat in spatele radiatorului de apa. g) instalatia de amorsare si evacuare permite utilizarea energiei gazelor arse in scop util. b) trenul de rulare este format din doua roti cu pneuri si arcuri cu foi.debit nominal (l/min) 1600 .sorbul Ø 100. in patru timpi. Bara de tractiune este demontabila.pompa p. permitand un acces usor la motor si pompa. poate fi usor transportat si manevrat. in raport cu varianta constructiva prezentand urmatoarele caracteristici tehnice: . . pentru a permite pornirea motorului cu manivela. o teava de amorsare si un robinet (supapa). 114) se utilizeaza pentru inundarea cu spuma a incaperilor.Pompa centrifuga: .

d) sistemul de formare si omogenizare a spumei.HG 100 Presiunea de lucru (bari) Debitul de apa (l/min. Pe axul turbinei.debitul maxim de spuma (l/min) .115 mc in functie de tipul hidrogeneratorui. avand ochiuri cu diametrul de 1 .475 60 . b) difuzorul. In situatiile cand nu este nevoie de dirijare a spumei prin tub. In procesul de formare a spumei.tun remorcabil cu apa si spuma. avand un diamentru de 1000 mm si o lungime variabila pana la 20 m. formeaza in spatele acestuia un flux continuu de spuma mecanica. prevazut cu 5 palete reglabile. acestia constituind lagare de sprijin in corpul turbinei. 115) sunt realizate la urmatoarele variante constructive: Remorcabile: .10 bari aspira lichidul spumant prin furtunul de absorbtie.200 l/min. e) tubul de refulare care preia spuma aeromecanica si o conduce la locul interventiei. asigurat de o sursa exterioara la presiune de 4 .5 . Curentul de aer introdus de ventilatorul actionat de turbina. . Lichidul spumant aspirat formeaza impreuna cu apa o solutie cu concentratia dorita (cca 10%) Dozarea concentratiei amestecului se asigura cu un robinet de reglaj. confectionate din aliaj de aluminiu. trecand prin ochiurile plasei.18.lungimea maxima a jetului de apa (m) 47 vertical 67 (oriz. La un capat al axului se monteaza prin insurubare rotorul turbinei.debitul de apa (l/min) . iar la celalalt capat se fixeaza. avand diametrul interior de 18 mm. iar capatul final printr-un tub prevazut cu sorb si sita. Este constituita dintr-o conducta principala. Atat rotorul cu palete. iar cel mobil de un tren de rulare.tun fix de apa si spuma.3 coeficient mare de infoiere 70 HG 50 3-6 220 . care asigura absorbtia si dozarea corespunzatoare a spumantului.circuitul de aer.tun remorcabil de apa si spuma. prin patru diuze pulverizatoare executate din alama. cu o teava de refulare.lungimea maxima de spuma (m) 38 (vertical) 58 (oriz. Turbina hidraulica consuma un debit de 180 . ce alimenteaza cu apa atat turbina hidraulica. Din punct de vedere constructiv. din patru duze dispersoare. Aceasta solutie este pulverizata aproximativ uniform. efectul fiind aparitia unui cuplu de forte hidromecanice.) . asigurand totodata si amestecarea acestora. Tunuri pentru stins incendii cu apa si spuma Tunurile pentru stins incendii cu apa si spuma (fig. jetul de fluid isi modifica directia. care asigura repartizarea uniforma a curentului de aer pe intreaga suprafata a plasei din sistemul de formare si omogenizare a spumei. 3 din NERC/85. cel fix dispunand de elemente de fixare la sol. . 3 si anexei 15 pct.) Debitul de spuma (mc) Consum lichid de spumant (l/min) Tipul spumantului utilizat Masa (kg) Fig. realizat pe principiul ejectiei. Fixarea tubului pe capatul cilindric al difuzorului se face cu ajutorul unui colier.10 bari. apa la o turatue de 1000 rot/min. ingrijirea si reviza tehnica a hidrogeneratorului se executa conform anexei 14 pct. dozate la debite si presiuni optime de lucru. cele doua variante se deosebesc la partea inferioara. . . solutia este proiectata asupra plasei generatorului de bule. Capatul initial al conductei principale este prevazut cu racord pentru a se putea cupla prin furtun la sursa de apa sub presiune.tun telecomandat de apa si spuma.circuitul de apa. prin inglobarea in solutia de spumant a arului propulsat de ventilator. Intretinere Verificarea. prin instalatia de alimentare. Debitul nominal de spuma este de 40 . Caracteristici tehnice: a) tunul remorcabil cu apa si spuma . care este executat din otel sunt montati doi rulmenti radiali cu bile. Fixe: . cat si corpul turbinei sunt confectionate din bronz turnat. care este transportata la locul incendiului prin intermediul tubului de refulare. care indeplineste rolul de a furniza apa si lichidul spumant.50 4-6 coeficient mediu de infoiere spumant proteinic 18 a) grupul turbina-ventilator care constituie vagonul de propulsie a aerului si apei necesare in procesul de formare a spumei aeromecanice cu mare infoiere. c) instalatia de alimentare cu apa si spumant. material din care este turnat si butucul ventilatorului. care realizeaza producerea spumei. Functionarea hidrogeneratorului este astfel conceputa incat sa asigure conditii optime atat pnetru formarea solutiei de spumant in apa. realizat din material textil. 114 Descriere Hidrogenul are in compunere urmatoarele ansamble principale: 4 .simbol de fabricatie TRAS . Datorita configuratiei paletelor. precum si in ceea ce priveste modul de alimentare cu apa si cu spumant.260 40 . Functionare Apa introdusa in ejector la presiunea de 3. ventilatorul de tip axial. cat si ejectorul prevazut pentru absorbtia spumantului.4 mm.115 10 . prin inermediul unei pene.3000 .) 3000 2100 . asigurat de ventilator si dirijat prin difuzor. Functionarea hidrogeneratorului reclama stabilirea a trei circuite corespunzatoare fluidelor care iau parte la generarea spumei astfel: .circuitul de spumant. acesta poate fi eliminat. cat si pentru pulverizarea acesteia. asupra solutiei de spumant pulverizata prin cele patru diuze. pe plasa de fire sintetice. prevazut cu mecanism de stingere.10 295 .

- presiunea de lucru (bari) - actionare manuala - viteza de transport (km/h) - dimensiunile (mm) - masa neta cu accesorii (kg) b) tunul remorcabil cu apa si spuma cu o teava de refulare - simbolul de fabricatie TRAS 1 - debitul de apa (l/min) - debitul maxim de spuma (l/min) - lungimea maxima a jetului de apa (m) 58 (oriz.) 43 (vertical) - lungimea maxima a jetului de spuma (m) 53 (oriz.) 40 (vertical) - presiunea de lucru (bari) - viteza de transport (km/h) - dimensiunile (mm) - unghiul de rotire a tevii 360° plan orizontal 80 - 30° plan vertical - greutatea (kg) c) tunul fix de apa si spuma - simbol de fabricatie TRAS 3000 - debit maxima de apa (l/min) - debit maxim de spuma (l/min) - lungimea maxima a jetului de spuma (m) 38 vertical 58 (orizontal) - lungimea maxima a jetului de apa (m) 47 (vertical) 67 (orizontal) - presiunea de lucru (bari) - unghiul de rotire a tevilor 80° plan vertical 360° plan orizontal - masa cu accesorii (kg) d) tun cu telecomanda de apa si spuma - debitul de apa (l/min) - debitul de spuma (l/min) - lungimea jetului de apa (m) - lungimea jetului de spuma la inclinarea tevii la 45° (m) - presiunea de lucru (bari) - tensiune de alimentare (V) - unghiul de rotire a tevii 170° (plan orizontal) + 85° - 65° (plan vertical) - masa (kg) Descriere

10 40 4950 x 1512 x 1690 515

3200 23500 10 max. 60 1860 x 1568 x 1500 374

3000 21000 10 270 2850 max. 20.000 max. 80 max. 75 16 3 x 380 300

Tunul se compune din urmatoarele parti principale: - teava de refulare a apei; - teava generatoare de spuma; - tubul de absorbtie spumogen lighid; - ecranul termic; - tunul propriu-zis; - dispozitivul de manevrare in plan vertical; - dispozitiviul de rotire in plan orizontal. Aceste elemente sunt comune pentru toate variantele de tun. Pe langa aceste parti, tunul fix mare are in compunere un postament si un racord de cuplare la hidrant, iar cel remorcabil un sasiu prevazut cu aripi, suspensie si tren de rulare, precum si un dispozitiv de sustinere a hidrantului si a cheii pentru aceasta si o instalatie electrica corespunzatoare pentru a circula pe drumurile publice. Fig. 115 a) teava pentru refularea apei si teava generatoare a spumei sunt jumelate, manevrandu-se simultan prin acelasi sistem de rotire si basculare. In interiorul tevii de apa sunt dispuse patru palete, necesare pentru dirijarea apei. Teava de apa mai are in compunere un ajutaj intermediar si unul final interschimbabil. Ajutajele finale folosite au diametrul interior de 30, 36, 40 si 45 mm. b) teava de spuma are o constructie speciala, fiind executata din rasina sintetica armata cu fibre de stilca. Celelalte elementele componente sunt: sorbul pentru spumant, ejectorul spargatorului de jet si reductia. Amestecul apa-spumant-aer se realizeaza prin teava generatoare de spuma, la care s-a practicat o fereastra pentru admisia aerului si o gaura filetata pentru un stut cu robinet si un racord fix tip D, unde se racordeaza tubul de absorbtie al spumantului. c) la tubul de absorbtie, confectionat din cauciuc, s-au atasat im sorb si un racord tip D pentru cuplarea la teava. Pe langa cele doua tevi, tunul mai are si alte repere ca: un distribuitor cotit la 45°, in forma de "Y", un manometru, doua robinete cu clapete, doua coturi de 90° si colector oscilant. Manevrarea in plan vertical se realizeaza prin intermediul unui angrenaj melc-roata melcata. Melcul are lagarele fixate pe distribuitor, iar sectorul de roata melcata este rigidizat cu colectorul oscilant. Pentru actionarea angrenajului pe arborele melcului s-a montat o roata de manevra cu maner. Manipularea tunului in plan orizontal se poate realiza datorita dispozitivului de rotire, ce se compune dintr-un lagar prevazut cu o flansa de fixare pe sasiu, o flansa intermediara care contine o placa de uzura, o flansa inferioara pentru racordarea la instalatia de alimentare, o flansa port manseta si un pivot cu flansa pentru racordarea tunului. Pentru rotirea propriu-zisa se actioneaza ghidonul fixat pe distribuitor. Pentru a preveni rotirea accidentala a tunului, acesta a fost precazut cu un bolt de blocare. d) Pentru protectia impotriva radiatiei calorice, tunul dispune de un ecran termic in forma de "U", construit din teava, care incadreaza cele doua tevi. Ecranul este prevazut 13 diuze dispuse simetric fiind racordat la tun prin doua conducte cu robinete. Reperele descrise mai sus sunt comune pentru ambele variante de tun. Postamentul tunului fix este o concentratie sudata, din otel, avand baza inglobata in beton. Montarea tunului pe hidrantul subteran se realizeaza printr-un racord fix curbat. In cazul montarii tunului pe un hidrant subteran, de tip special, racordul fix este drept. In ambele variante, pentru actionarea hidrantului se utilizeaza o cheie de hidrant.

In varianta mobila, tunul mai dispune de elementele precizate la inceputul acestui subcapitol. Astfel, sasiul se compune dintr-o rama, un suport de sprijin si un dispozitiv de remorcare. Rama sasiului este o constructie sudata, pe care au fost fixati suportii arcurilor de la suspensie si suportii celorlalte accesorii (tevi, cutie accesorii). Suportul de spriin este al treilea reazem al tunului mobil, necesar cand acesta sta in repaus. Dispozitivul de remorcare consta intr-un protap rigidizat la rama sasiului. Suportii de fixare a hidrantului si a cheii pentru hidrant sunt amplasati pe dispozitivul de remorcare. La trenul de rulare cu suspensie deosebim urmatoarele elemente: osia, avand la capete lagare cu rulmenti, pe care se monteaza rotile; suspensia formata din doua arcuri semieliptice, fiecare avand cate 9 foi. Arcurile sunt legate de sasiu prin cate o articulatie simpla in fata si un cercel in spate. Cursa arcurilor este limitata de doua tampoane. Atat arcurile, cat si tampoanele sunt fixate de osie prin intermediul unor bride. Instalatia electrica se compune dintr-un stecher tip auto, conductori si doua lampi tricompartimentate de semnalizare. Pe timpul remorcarii, este obligatorie cuplarea instalatiei electrice la autospeciale care tracteaza. Functionarea tunului Functionarea tunului de apa si spuma este identica la ambele variante constructive, cu exceptia modului de alimentare. Daca la tunul fix alimentarea se realizeaza prin simpla deschidere a robinetului de la hidrant, la cel remorcabil, pentru alimentare se executa urmatoarele operatiuni: decuplarea de la autospeciala, amplasarea la locul de interventie si alimentarea cu apa prin una sau trei linii de furtun tip B de la autospecialele folosite in dispozitiv. Dupa realizarea dispozitivului de alimentare cu apa, se amplaseaza langa tun butoiul cu spumant. Din acest moment, tunul este pregatit pentru interventie cu apa sau spuma. In cazul lucrului cu apa se va alege si se va monta ajutajul impus de conditiile de debit si bataie a jetului. Parametrii de lucru cu apa sunt inscrisi in tabelul de mai jos: Presiunea (bari) 4 1150 30 24 1650 36 28 2100 40 30 2350 45 35 6 1400 48 35 2000 52 48 2600 58 45 3100 60 50 8 1600 53 40 2300 60 45 2860 70 50 3600 72 53 10 1800 55 45 2600 65 50 3200 75 55 4000 75 55

Ajutajul final ∅ 30 ∅ 36 ∅ 40 ∅ 45

Parametrii Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime

U/M l/min. m m l/min. m m l/min. m m l/min. m m

Tunul se deblocheaza si se indreapta cu teava spre incendiu, dupa care, cu o mana se deschide robinetul din partea stanga, iar cu cealalta se tine ghidonul. Tunul se deblocheaza si se indreapta cu teava spre incendiu, dupa care, cu o mana se deschide robinetul din partea stanga, iar cu cealalta se tine ghidonul. Dupa deschiderea totala a robinetului, ghidonul se va tine cu ambele maini. In functie de nevoi, se va corecta traiectoria jetului de apa, manevrandu-se tunul in plan vertical sau orizontal. Perdeaua trapezoidala se realizeaza prin deschiderea robinetului cu cep din partea stanga a ecranului de protectie se regleaza in functie de intensitatea radiatiei termice. Daca situatia impune refularea unor canitati mari de apa, aceasta se poate realiza prin teava de spuma, fara a se folosi spumant sau prin ambele tevi simultan. Pentru incetarea lucrului cu apa, se inchide robinetul cu clapeta aferent tevii care s-a folosit, ori se opreste alimentarea de la autospeciale. Pentru lucrul cu spuma, se procedeaza astfel: capatul liber al tubului de absorbitie tip D se introduce in butoiul cu spumant lichid, se deschide robinetul cu clapeta din partea dreapta pentru refularea apei prin teava de spuma, se urmareste traiectoria jetului si se aduc corectiile necesare pentru ca acesta sa loveasca focarul, apoi se deschide robinetul cu cep de la tubul de absorbtie a spumantului. In cazul lucrului cu spuma, perdeaua termoizolanta se realizeaza prin deschiderea robinetului cu cep din partea dreapta, reglandu-se dupa nevoie. Pentru a se opri interventia cu spuma, se inchide mai intai robinetul cu cep al tubului de absorbtie pentru spumant apoi robinetul cu clapeta din partea dreapta, dupa care se scoate tubul de absorbtie din butoiul pentru spumant. Dupa interventie, se intrerupe alimentarea de la hidrant sau de la autospeciala, iar tunul se blocheaza in pozitie de repaus (tunul fix) sau un pozitie de transport (remorcabil). Parametrii de lucru cu spuna sunt inscrisi in tabelul urmator: Presiunea (bari) 4 15000 25 15 6 18000 40 30 8 21000 53 40 10 22000 58 43

Parametrii Debit de spuma Bataia in lungime Bataia in inaltime Intretinere

U/M l/min. m m

In vedrea unei functionari corecte si indelungate, este necesar ca pe timpul exploatarii sa se execute lucrarile de intretinere si revizii tehnice prevazute la anexa 14 pct. 8 si anexa 15 pct. 8 din NERC/85. CAPITOLUL XII POMPE DE VID SI CENTRIFUGE Principiul de functionare al pompelor:

Schematic, principiul de functionare al pompelor se poate urmari pe fig. 116. Fig. 116 Pompa indeplineste doua operatii. Prima operatie consta in aducerea apei in corpul pompei cu ajutorul conductei de aspiratie "a". Prin a doua operatie apa este impinsa la inaltimea dorita, prin conducte de refulare "b". Prin actiunea mecanica a pompei, apa aspirata este apoi impinsa pe conducta de refulare. Deoarece apa este impinsa in corpul pompei de presiunea atmosferica, inaltimea la care este asezata pompa deasupra nivelului sursei de apa (sarcina de aspiratie Ha) nu poate depasi teoretic 10,33 m stiind ca greutatea unei coloane de apa de aceasta inaltime este egala cu forta produsa de presiunea atmosferica. In drumul ei pe conducta de aspiratie, apa intampina rezistenta datorita frecarii pe peretii acesteia, la coturi, "teuri" etc. Aceste rezistente fac sa scada inaltimea teoretica de aspiratie (10,33). Practic inaltimea de aspiratie nu poate depasi 6 - 8 m. Pe conducta de refulare apa intampina, de asemenea, rezistenta care reduc sarcina de refulare (Hr) la o valoare mai scazuta decat aceea corespunzatoare presiunii la iesirea din pompe. Deci inaltimea Hr este mai mica decat inaltimea manometrica deoarece, in realitate intervin rezistentele pe conducte, care reduc din inaltimea utila ce s-ar putea realiza prin pompare. Pentru absorbtia apei din surse fara presiune si refularea ei cu presiunea necesara, autospecialele de stingere a incendiilor si motopompele sunt dotate cu pompe de vid si pompe centrifuge. Pompele de vid se folosesc pentru amorsarea pompelor centrifuge, in cazul alimentarii autospecialelor din surse fara presiune, iar pompele centrifuge realizeaza debitele si presiunile necesare pentru lucru. Pompe de vid Pompele centrifuge, pentru a debita apa, trebuie amorsate. Amorsarea consta in umplerea lor si a conductei de aspiratie cu apa, inainte de pornire. Pentru aceasta este necesar, in primul rand, sa se evacueze aerul din sorb, conducta de aspiratie si pompa. Pompele de vid, folosite pentru evacuarea aerului din conducta de aspiratie si pompa centrifuga sunt: - pompa de vid cu rotor si palete mobile; - pompa de vid cu dispozitiv de ejectie. A. Pompa de vid cu rotor si palete mobile Pompa de vid cu rotor si palete mobile (fig. 117), este o pompa rotativa compusa din urmatoarele parti: - blocul pompei de vid (1); - axul (2); - paletele sau aripioarele (3); - canalul de evacuare a aerului (4); - canalul de legatura dintre pompa de vid si pompa centrifuga (5); - locasul cilindrului pompei de vid.

Functionare Pompa de vid se monteaza pe corpul pompei centrifuge. Pentru a o pune in functiune este necesar a se porni mai intai pompa centrifuga, dupa care axul pompei de vid se cupleaza cu axul pompei centrifuge. Aceasta cuplare se face in sistem diferite, in raport de tipul constructiv al pompei. Fig. 117 Odata cuplat axul pompei de vid, blocul cu aripioare executa aceasi miscare de rotatie, ca si axul pompei centrifuge. Datorita miscarii de rotatie, aripioarele ies din bloc pana cand ating peretele cilindrului, in acest fel creandu-se o compartimentare intre aripioare si perete. Pentru a intelege mai bine functionarea pompei, se noteaza primele doua aripioare cu "a" si "b" si se urmareste deplasarea lor in timpul invartirii pompei. Dupa ce aripioara "a" ieste din bloc, stabileste un compartiment fara aer (vid) intre punctul de contact al blocului cu cilindrul si pozitia in care se gaseste la un moment dat. In momentul in care aripioara "a" trece prin dreptul santuletului canalului, se pune in legatura pompa centrifuga cu locasul cilindrului pompei de vid, iar aerul din sorb, din tubul de aspiratie si din pompa centrifuga se destinde si ocupa locul gol dintre compartimentul a-b. Compartimentul a-b poarta aerul mai departe, catre santuletul care face legautra intre interiorul cilindrului pompei de vid si de carcasa, volumul compartimentului se micsoreaza pe masura ce se apropie de santuletul canalului de evacuare. Din aceasta cauza aerul este presat iar in momentul trecerii prin fata santuletului este evacuat in atmosfera. Explicatia data pentru compartimentul a-b este valabila si pentru restul compartimentelor formate din doua palete succesive. In felul acesta, fiecare compartiment transporta o anumita cantitate de aer existenta in sorb, in tubul de aspiratie si in pompa centrifuga si o evacueaza in atmosfera. Dupa evacuarea erului, deci dupa facerea vidului, apa din sursa este impinsa de presiunea atmosferica in pompa, fapt ce se poate constata prin iesirea apei din orificiul de evacuare. Vidul fiind realizat, pompa de vid se decupleaza. B. Pompa de vid cu dispozitiv de ejectie Pompa de vid cu dispozitiv de ejectie (fig. 118) se compubne din: corpul pompei (1) si coloana de ejectie. Fig. 118 Coloana de ejectie cuprinde ajutajul de ejectie a gazelor de esapament (2), ajutajul divergent (3) prin care gazele si aerul expirat se evacueaza in atmosfera, clapeta (4) cu ajutorul careia gazele de esapament se dirijeaza spre ejector si conducta de legatura cu pompa centrifuga.

7. Ele au numai un etaj si se folosesc ca pompe de irigatii. b) corpul de presare si refulare (5).orificiul pentru intrarea apei in corpul de presare si refulare (3). in numar variabil. la care se deosebesc: c) rotorii (6). prevazute cu racorduri fixe si racorduri infundate si robinete de inchidere. j) aparatura de control compusa din manometru si vacuummetrul cu robinete de punere in functiune. robinetul ac si conductele de legatura intre pompa si sistemul de racire a motorului prevazute cu robinete de inchidere si de scurgere. Dupa realizeaza vidului se inchide robinetul vacuummetrului. g) axul pompei (9). Pe timpul lucrului cu apa din surse cu presiune este interzisa deschiderea robinetului vacuummetrului. Oricare ar fi pompa de vid folosita trebuie o cerinta importatnta si anume.pompe centrifuge de inalta presiune. Pentru obtinerea cantitatii de gaze de ardere necesare asigurarii unei ejectii corespunzatoare se accelereaza motorul. . el se sprijina pe doi rulmenti (10) prevazuti cu bai de ulei pentru ungere.pompe cu intrare axiala si iesire radiala. dupa necesitate. 9.p in jurul axului pompei. Pompe centrifuge Pompele centrifuge formeaza o clasa de pompe in care energia mecanica disponibila este transformata in energie hidraulica. deoarece presiunea apei il deterioreaza.pompe centrifuge de joasa presiune. in primul rand. 119 a) corpul de aspiratie (1) de forma unui trunchi de con la care se deosebesc: . B. In cazul unor constructii bune a pompelor centrifuge se poate ajunge la inaltimi de aspiratie in jur de 8 . . Descriere Pompa centrifuga (fig. i) robinete pentru golirea pompei de apa. Astfel de pompe se construiesc cu mai multe etaje si se folosesc pentru alimentarea centralelor hidraulice si ca pompe pentru incendiu. in docuri si in alte scopuri. d) statorii (7). din cauza fortelor centrifuge. Se cere o buna etansare a pompei centrifuge. Ele se construiesc cu unul sau cu mai multe etaje si se folosesc pentru alimentarea cu apa a retelelor de distributie. 8. executa o miscare de la interior spre exterior.pompe centrifuge radiale. Crearea vidului in cel mai scrut timp depinde. 10. la care inaltimea de ridicare a lichidului este de peste 60 mH2O. Refularea se realizeaza prin miscarea circulara continua a unui rotor intr-o carcasa. de forma cilindrica are uneori are pereti dubli pentru incalzirea pe timpul iernii. Dirijarea gazelor de ardere din conducta de esapament catre coloana de ejectei a pompei de vid se face prin clapeta montata in teava de esapament actionata de maneta de cuplare. iar etansarea orificiilor prin care trece axul se realizeaza cu ajutorul unor garnituri de etansare. a tuburilor de aspiratie si o buna functionare a motorului. deschizandu-se robinetul vacumametrului si manometrului.conducta pentru intrarea apei (2).Functionare Mai intai se pune in functiune pompa centrifuga apoi se cupleaza pompa de vid cu ajutorul unei manete. antreneaza aerul din pompa centrifuga si-l evacueaza in atmosfera. 11 Normativului 1 si a anexelor 10 si 11 din Normativul II capitolele instalatii speciale. . In felul acesta se realizeaza vidul in sorb. Clasificarea pompelor centrifuge. a capacelor de intrare si iesire. . care in unele cazuri. Apa din jurul rotorului. de gradul de pregatire si operativitatea auto sau a mecanicului de la motopompa. a racordurilor. pot fi stranse din prin actionarea unui dispozitiv cu roate de manevrare si surub fara sfarsit (11). h) instalatia de incalzire a pompei si de racire suplimentara a motorului formata din peretii dubli ai corpului de refulare. au rolul de a transforma o parte din viteza apei (energie cinetica) in presiune (energie statica) si care dirijeaza apa la conductele de refulare. realizarea vidului in cel mai scurt timp. in numar variabil. la care inaltimea de ridicare a lichidului este pana la 20 mH2O.pompa centrifuga de medie presiune. avand rolul ca sub influenta fortei centrifuge sa imprime lichidului o energie cinetica mai mare decat cea cu care a intrat in pompa.60 mH2O. la care inaltimea de ridicare a lichidului este de 20 .orificiul de comunicare cu pompa de vid (4).5 m. in numar variabil. . in al doilea rand. f) conductele de refulare. pus in legatura cu motorul masinii printr-un sistem de axe si angrenaje care au rolul de a imprima rotoarele miscarea de rotatie necesara centrifugarii apei. Din punct de vedere constructiv . Din punct de vedere al inaltimii de ridicare a apei . 119) se compune din urmatoarele parti: Fgi.pompe axiale. conducta de aspiratie si pompa centrifuga. Intretinere Intretinerea si verificarea pompelor de vid se fac conform prevederilor NERC/85 anexele 4. practicat central. . in functie de tipul pompei. de o foarte buna etansare a intregului complex al pompei si. k) blocul comenzilor pompei. Gazele de ardere iesite cu o anumita viteza. in functie de tipul pompei centrifuge. A. practicat in partea de sus a corpului de aspiratie prin care se evacueaza aerul in timpul realizarii vidului. .8.

Pompa de amorsare Ø 90 x 70 Pompa de amorsare Ø 90 x 70 este destinata amorsarii pompei de stins incendii tip 50/8. dupa terminarea lucrului. apa paraseste rotorul si. in vederea evitarii griparii paletelor. Antrenarea pompei se face de catre priza de putere a autosasiului prin intermediul unei transmisii cardanice. Descriere Pompa de amorsare Ø 90 x 70 este o pompa voluminoasa. avand caracteristici tehnico-tactice.actionarea ei zilnica. montat excentric si prevazut cu sase canale in care culiseaza paletele de alama. Intretinere Operatiile de intretinere constau in: . se deschid robinetele pentru golirea pompei de apa. Parametrii functionali ai pompei de amorsare au urmatoarele valori principale: . la terminarea lucrlui. pentru cateva secunde. determinata de miscarea rotorului.Functionare Principiile care stau la baza constructiei si functionarii pompelor centrifuge constau in admisia lichidul cu o viteza redusa pe la centrul rotorului si antrenarea lui pe palete sub influenta fortei centrifuge. de aici. Rotorul este prevazut cu palete care au rolul de a antrena si a conduce apa in stator.debitul la inaltimea de pompare de 160 mCA (l/min) 1500 . trebuie completat si restabilit nivelul initial. de asemenea.) . fiind alcatuita din urmatoarele elemente: carcasa de fonta. Statorul are palete si conduce apa catre gurile de refulare. C. de forma circulara. realizand ungerea si etansarea. B. inchizand spatii variabile datorita amplasarii excentrice a rotorului fata de carcasa. patrunde prin canale interioare la organele pompei. La inclinarea pompei. in vederea realizarii posibilitatii racordarii lesnicioase la cea mai apropiata sursa de apa. se inchid robinetele de control si se suprima instalatia de racire-incalzire. Pompa centrifuga MP-73 .inaltimea de pompare (mCA) . la masini sunt montate rezervoare suplimentare cu capacitatea de 2 l. (PSI 50/8) echipeaza autopompele cisterna construite pe sasiu tip Roman. Dispunerea rotoarelor cat si de calarea carcaselor spirale cu 180º asigura schema optima de incarcare a arborelui si o solicitare maxima a celor doua lagare cu rulmenti pe care este rezemat ansamblul rotor al pompei.presiunea maxima absoluta H 110 mm/Hg abs . constructive si functionale deosebite de la un tip la altul. Caracteristici tehnice: . Sub actiunea fortei. avand rotoarele dispuse in spate si carcase spirale pentru fiecare etaj.verificarea si completarea nivelului de ulei.debit maximal (l/min. 7. datorita fortei centrifuge paletele sunt proiectate la periferia carcasei. Deci miscarea particulelor de apa spre periferia rotorului de-a lungul paletelor se datoreste fortei centrifuge. de tipul cu palete culisante. in spatiile in care volumul scade. Apa intra in corpul pompei in directia axiala este condusa catre paletele rotorului catre exterior dand lichidului o miscare de rotatie in jurul arborelui. in interiorul corpului se gasesc rotorul de bronz. are loc refularea fluidului aspirat. Pompa de stins incendii de 5000 l/min (PSI 50/8) Pompa de stins incendii de 500 l/min. in care este inglobat si rezervorul de ulei. Pe timpul iernii. trece in rotor. Rotorul este fixat pe un arbore sprijinit pe doua lagare de alunecare la capatul caruia se fixeaza si sistemul de antrenare a pompei. racordate la pompa printr-un tub flexibil cu robinet. inainte de urmatoarea actionare. 8. Intretinere Intretinerea si verificarea pompelor centrifuge se face conform prevederilor NERC/85 anexele 4. in acelasi timp. Este o pompa centrifuga in simplu flux cu doua etaje. ajungand in stator. Aspiratia pompei este bilaterala.turatia nominala (rot/min) 2500 Functionare Prin sistemul de antrenare se imprima rotorului o miscare de rotatie. 9. La fiecare actionare a pompei o parte din uleiul din rezervor este consumat si. 11 din Normativul I si a anexelor 10 si 11 din Normativul II capitolele instalatii speciale. In stator apa intra fara vartejuri. 10.debitul maxim de aer aspirat (mc/h) 31 . Pompe din dotarea autospecialelor si utilajelor de stingere a incendiilor Pompele de vid si centrifuge componente ale instalatiilor speciale aflate pe masinile de lupta sunt de tipuri diferite. Particulele de apa care se rotesc in jurul arborelui tind sa se indeparteze de centrul de rotatie datorita fortei centrifuge. .inaltimea de pompare la turatia maxima (mCA) 5000 80 230 Caracteristicile indicate se obtin prin variatia turatiei intre valorile 2200 – 2900 rot/min. Apa care datorita presiunii atmosferice intra in tubul de aspiratie este primita de corpul de aspiratie si. De regula. uleiul de rezervor trece prin orificiul de legatura. se creeaza o depresiune spre interiorul lui. In rotor apa intra si iese cu anumita viteza si presiune. A. Ea isi micsoreaza viteza prin transformarea energiei cinetice in presiune.

a manivelei de pornire. . . se impart in trei clase: .. pe care sunt montate paletele mobile ale pompei de vid. cu care se executa anumite operatiuni ajutatoare. este o pompa cu un singur etaj. prevazuta cu capac de aspiratie. . b) Dupa capacitatea de incarcare cu agenti stingatori si inventar p. executate din aliaj de aluminiu. Pompa de vid este fixata de carcasa pompei centrifuge prin conul suport al pompei de vid fixat la randul ei prin piulita. Fixarea pompei pe motor se face printr-o consola etansa la blocul motor. sa fie cuplat complet.). 4 rotoare. Arborele pompei centrifuge este executat din hotel inoxidabil. construite pe autosasiuri tip camion mijlociu. care au o greutate totala intre 7 si 13 tone. Depresiunea obtinuta trebuie sa se mentina timp de 5 minute. cu motor electric pentru actionarea agregatelor. d) Din punctul de vedere al naturii agentului stingator din dotare autospecialele se grupeaza in cinci categoriip: . Pompa centrifuga are 4 etaje de presiune. D. . ceea ce ar duce la deteriorare si accidente: . Se compune dintr-o camera de refulare.verificarea dispozitivului de cuplare inainte de punerea in functiune care trebuie. precum si sasiuri speciale care au greutatea totala de 7 tone. debit maxim de 1500 l/min. Cand pompa de vid atinge depresiunea indicata. cu motor termic pentru actionarea agregatelor p. . Antrenarea pompei de vid se face printr-o transmisie cu frictiune. avand la capete cate un capac. . Rotorul este fixat pe ax cu ajutorul unei piulite.felul sasiului de baza: a) In functie de rolul pe care-l indeplinesc la interventii autospecialele se grupeaza in doua categorii: . Verificarea etanseitatii pompei centrifuge se face printr-o proba de vid.s. deoarece astfel s-ar putea desface. statorul.strangerea periodica a tuturor organelor de asamblare.s.s. iar transmiterea cuplului se face printr-o pana paralela. care evacueaza aerul din pompa centrifuga si din tuburile de absorbtie. care se fixeaza pe ax printr-o piulita de strangere.tip auto. c) In raport cu genul de tractare si mijlocul folosit pentru actionarea principalelor agregate p. Ea se compune dintr-o carcasa in care este fixat axul pompei.i. in stare cuplata. Antrenarea pompei se face prin discul de antrenare fixat pe axul pompei de vid. menite a inlesni interventiile pentru combaterea incendiilor. Intretinere Intretinerea pompei presupune: .verificarea rotirii axului pompei centrifuge. Se porneste motorul si se actioneaza asupra pompei de vid. controlul tehnic de prevenire etc.Este o pompa centrifuga cu patru etaje.ungerea periodica si de cate ori este necesar a axului pompei prin rotirea cu 1 – 2 rotatii a capacelor ungatoarelor..i.5 daN/cmp cu vanele complet inchise. Pompa centrifuga MP 800 l/min. Partile componente ale pompei centrifuge sunt: camera spirala. in dreptul presetupei. are la un capat un lagar cu bucsa de bronz in interiorul corpului de aspiratie. unul cu bucsa de bronz. se opreste motorul. la iesirea libera si o presiune maxima de 16 daN/cmp cu vanele complet inchise.rolul pe care acestea il indeplinesc in cadrul interventiilor.de capacitate mare. . construite pe autosasiuri de turisme si camioane. Hg. unul cu suport pentru conducta de aspiratie si unul cu doua orificii de refulare cu robinet si racord fix B. . fara a se sesiza vreo atenuare a ei. La o turatie in jurul a 2000 rot/min de 20 sec.verificarea presiunii indicate de manometru.capacitatea de incarcare cu agenti stingatori si inventarul p. transport accesorii sau substante stingatoare.i. aceasta este prevazuta cu o pompa de vid. confectionat din hotel inoxidabil.. Arborele pompei se roteste in doua lagare. la care motorul cu ardere interna se echipeaza autosasiul serveste numai la deplasarea vehiculului (agregate de stinegere din dotarea masinii nereclamand nici o actionare de la motor). evacuarea fumului. iar consola din fonta cenusie.. la iesirea libera si o presiune maxima de 6. se racordeaza capacele la ambele intrari ale pompei si se cupleaza pompa cu motorul. printr-o invartire usoara. . construite cu autosasiuri tip camion greu. prin suruburi.auxiliare sau cu functionalitati speciale.i. CAPITOLUL XIII AUTOSPECIALE DE STINS INCENDII Date generale Avand in vedre gama larga a autospecialelor de stingere.tip remorcabil.tip remorcabil. . pompa centrifuga are o pompa de vid. aflat imediat dupa rotor.de capacitate medie. difuzor si 4 elemente ale statorului asezate in carcasa exterioara. fara priza de putere. Pentru amorsare.genul de tractare si mijlocul folosit pentru actionarea principalelor agregate. care evacueaza aerul din pompa centrifuga si din tuburile de aspiratie. rotorul si capacul la partea de aspiratie. calamitatilor naturale si catastrofelor (iluminare.s. Pe arbore. este montata o bucsa de uzura din otel inxodabil. ele se pot clasifica in mai multe categorii functie de urmatoarele criterii: . se deschide robinetul de vacuummetru. . se impart in patru grupe: .de capacitate usoara. avand un debit de 1200 l/min. si unul cu rulment. Pentru amorsarea pompei centrifuge. aflat inspre partea de antrenare.de stingere cu care se actioneaza direct la localizarea si lichidarea incendiilor. care au o greutate totala peste 13 tone.verificarea etansarilor la toate imbinarile nefiind admise pierderile de apa. Axul pompei. pompa de vid trebuie sa realizeze o depresiune de 600 – 680 mm col. Pompa centrifuga MP 800 l/min. cu priza de putere la care deplasarea vehiculului si actionarea agregatului principal de stins incendii sunt realizate de motorul cu ardere interna care echipeaza autosasiul. salvarea oamenilor. Refularea este prevazuta cu un teu intermediar si doua vane cu racorduri tip C. verificarea functionarii fara zgomot si batai anormale a pompei centrifuge. . Se inchid toate robinetele. iar in continuare are montati cei 4 rotori. actionata manual. .tip auto.

uscate. cu patru cilindri. se clasifica functie de serviciile speciale pe care le asigura in trei clase: .autospeciale diverse. doua sau trei punti motrice (SR. e) Dupa felul sasiului pe care se construiesc. APCA. carora li s-au adus modificari impuse de necesitatea echiparii lor cu instalatii speciale si accesorii. avand 4 + 1 viteze si puntea din spate motoare cu raport de transmisie 5.de lucru cu apa si spuma (APIC. ASp400/TV D 12 F.M Autopompa de prima interventie si comanda APIC/TV D. construite pe autosasiuri cu una. 10215.lampa electrica cu lumina rosie intermitenta (girofar). Prezinta urmatoarele caracteristici tehnico-tactice: Dimensiuni: . 4 x 1250/R 12215).14 : 1. produse ale uzinei „Autobuzul” Bucuresti. cu post avansat de conducere. .tip carucior cu sasiu special.935 2. . . servind ca vehicul rapid de interventie pentru stingerea incendiilor cu apa. .tip turism. R. . monoetajata. cu actionare mecanica asupra sabotilor puntii din spate).autospeciale pentru evacuarea fumului.tip camion mijlociu. .echipament de protectie pentru personalul grupei operative. cutia de viteze cu priza de putere.de lucru cu dioxid de carbon (ASpCO2). 10135. Pentru realizeaza acestor deziderate autosasiurile standard au fost echipate suplimentar cu: . ARO 10) si grele (ARO si TV). 19215. . . o instalatie de amestec cu detergenti. . R. gazelor si de iluminat (pe sasiuri Roman 8125 si 12215 DFA). Pe autosasiu de turism greu (TV si ARO) Autospecialele de stins incendii pe autosasiuri TV si ARO fac parte din grupa masinilor usoare. autospecialele sunt de patru tipuri: . precum si a grupelor operative. ATI. R.375 Capacitati: .700 1. doua sau trei punti motrice (R. servind ca vehicule rapide pentru stingerea incendiilor cu apa sau pulberi si pentru deplasarea operativa a comandantilor garzilor de interventie. conducerii actiunilor la locul interventiilor. R. 114.12. Oltcit. Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri de turisme Autospecialele din aceasta categorie. cu debitul nominal de 1600 l/min. AspP 2 x 250/SR 114.masa proprie (kg) . f) Autospecialele auxiliare..lungime (m) .de lucru cu gaze arse (ASpJGA). Magirus. Autopompa de prima interventie si comanda – APIC/TV D. M (fig.amplificator de voce cu sistem de alarmare tip ADA-02. 12215. au fost concepute si amenajate pentru asigurarea deplasarii rapide la incendii sau la alte calamitati a grupelor operative. EGSU). construite pe autosasiuri cu una. ASpLS. 12. cu aprindere prin scanteie tip ARO L 25. precum si a celor de cooperare.de lucru cu pulberi stingatoare (cu pulberi si gaze inerte. legaturilor radio intre locurile de actiune si punctele de comanda de baza.masa totala (kg) 2700 2930 4. trei stingatoare portative cu pulbere si CO2-P. 8135. 120) este destinata dotarii unitatilor militare si formatiunilor civile de pompieri. . .statii radio emisie-receptie. Este echipata cu o pompa centrifuga. avand conditii optime de transport pentru servanti si o capacitate mare de acces in teren.accsorii pentru protectie (masti si aparate izolante). .M sau pe autofurgonetele TV D 12 F.inaltime (m) Greutati: . A.tip camion greu. Date tehnice generale privind constructia autospecialelor pe autosasiu TV Autospecialele pe autosasiu TV sunt realizate pe microbuzul TV D. APCT. Sistemul de franare este compus din frana de serviciu (cu tamburi si saboti interiori dubli la franele din fata si simpli la franele din spate) si frana de siguranta (frane de mana.latime (m) . Aceste autospeciale sunt echipate cu motoare in 4 timpi. MGSU. 19256). SRD 6135) . 10 si o serie de accesorii si materiale de prima interventie. . R.de lucru cu substante halogenate.autoscari sau autoplatforme ridicatoare.12. ZIL 131.trusa pentru lucrul de stat major. realizate pe autosasiuri usoare (Dacia. Sistemul de transmisie se compune dintr-un ambreiaj monodisc. Autopompa este un vehicul cu dubla tractiune. B. Instalatia electrica este compusa dintr-o baterie cu capacitatea de 56 A si tensiunea nominala de 12 V.

250 .5 .sistemul de ungere (l) . .un circuit de racire suplimentara. . in proportie de 2 – 3%. Axul secundar al acestui amplificator este cuplat elastic cu axul pompei. .manometrul. Instalatiile speciale se compun din: . materiale si accesorii. constituit dintr-o conducta de legatura intre iesirea pompei centrifuge si pompa de apa a motorului.vacuummeturul. 121) este destinata dotarii unitatilor militare de pompieri si formatiilor civile. . iar accesul la ea este asigurat de usa dubla din spatele masinii. avand patru locuri pe scaune (doua in cabina si doua pe platforma). . folosit pentru racirea acestuia pe timpul lucrului cu pompa centrifuva: . Fig.viteza medie (km/h) 45 .rotorul de bronz sau hotel inox.pompa centrifuga cu anexele sale.sistemul de transmitere a miscarii la pompa.instalatiile speciale.doua capace ale lagarelor. fixat pe peretele despartitor. . a ambreiajului motorului.inaltime (m) 4. cu circuitul sau. instalatiei de amestec detergenti. . format din doua roti dintate. .un arbore din hotel inoxidabil. . C.autosasiul complet.930 2. Pompa este de tip centrifugal. pentru controlul presiunii apei refulate de pompa. Autospeciala de stingere cu pulbere – AspP 400/TV D 12 F Autospeciala de stingere cu pulbere AspP 400/TV D 12 F (fig.raza minima de viraj (m) 7.5.rezervor de detergent (l) Performante: 90 5 50 . . iar celalalt pentru instalatiile speciale si accesorii. de tip inchis cu sapte patele duble curbate. Pompa este amplasata in compartimentul instalatiilor (in vecinatatea puntii din spate). .latime (m) . Arborele cardanic preia miscarea de rotatie de la priza de putere si o transmite amplificatorului de turatie.panta maxima 28% .viteza maxima (km/h) 90 . prevazut cu patru scaune fixe si unul rabatabil.700 1. Instalatia de amestec.debitul nominal al pompei la 1. Antrenarea pompei se realizeaza de la priza de putere. avand simbolul PSI 10016/8. Aceasta autospeciala prezinta urmatoarele caracteristici tehnico-tactice: Dimenisuni: . unul pentru personaol. inaltime statica de aspiratie si 3200 rot/min (l/min) .rezervorul de combustibil (l) . de rezerva. comanda si control. comanda si control ale pompei cuprinde: .corpul lagarelor.dispozitivele de cuplare.debitul nominal de refulare (l/min ) 600 Descriere Se compune din urmatoarele parti: . .carcasa circulara din fonta cu doua grupuri de refulare si o gura de absorbtie. cu dinti oblici. consta dintr-un rezervor de material plastic de 50 litri si un dispozitiv de dozare.instalatia electrica s-a completat cu un proiector de cablu si stecher.. . Instalatia de amestec cu detergenti are rolul de a doza detergentii in apa refulata de pompa. prin intermediul unui arbore cardanic si al unui amplificator de turatie. iar dozarea se efectueaza prin intermediul dozatorului.inventarul de scule. Aspiratia detergentului se asigura pe baza depresiunii din tubulatura de absorbtie a pompei. Gurile de refulare sunt prevazute cu cate un robinet cu ventile avand iesirile echipate cu racorduri fixe tip B.lungime (m) .comanda dispozitivului de amorsare cu gaze arse. modificarile si completarile la subansamblele componente se refera la urmatoarele: . are raportul de transmitere i4 = 45/18. Angrenajul amplificatorului. fabricata la Intreprinderea „Aversa” Bucuresti.cutia de viteze a fost intregita cu o priza de putere pentru antrenarea pompei centrifuge. un girofar.comanda manuala a prizei de putere. motoetajata. pentru cotrolul depresiunii create la amorsarea pompei centrifuge. . Autopompa de prima interventie este echipata cu o pompa centrifuga. Interiorul este impartit in doua compartimente.comanda manuala a acceleratiei motorului din spatele masinii. 120 Caroseria de microbuz a autopompei prezinta o linie moderna si ofera conditii optime de transport pentru servanti. Rezervorul este prevazut cu o teava absorbanta (sifon) care comunica printr-o conducta metalice cu dozatorul.caroseria. Grupa dispozitivelor de cuplare. din spatele masinii. Acesta la randul sau este pus in comunicatie printr-o conducta de legatura cu stutul de aspiratie al pompei centrifuge. . . Autospeciala este un vehicul cu dupa tractiune cu post avansat de conducere. servind ca vehicul rapid de interventie pentru stingerea incendiilor cu pulberi. precum si a majoritatii accesoriilor si echipamentului de protectie din dotarea masinii. cu circuitul sau. Fata de autosasiul standard. o statie radio.comanda manuala.instalatia de amestec cu detergenti. cu amenajari pentru fixarea pompei centrifuge. de constructie orizontala fiind alcatuita din urmatoarele parti principale: .

masa totala (kg) . Refularea agentului stingator se realizeaza prin doua dispozitive de evacuare.accesorii.masa proprie (kg) . a fost practicat un orificiu care asigura accesul la capacul gurii de golire si scoaterea pulberii din recipient.700 .sistemul de ungere (l) .950 . 121 Descriere Partile componente ale autospecialei P. puntile. Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri tip camion mijlociu 2220 3080 400 24 90 5 15 90 45 10 60 200 .viteza medie (kg/h) . 400 se face prin cantarire. in partea din spate a masinii. . In baza caroseriei.amplasarea lampii rosii de semnalizare (girofar). prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . fara modificari.debitul pistolului de pulbere (kg/min) Fig. formate fiecare din doua role de furtun tip C si un pistolet de lucru cu pulbere cu debitul de 150 – 200 kg/min. determinate de existenta. 4 butelii cu CO2 (2) de 3 l fiecare si un panou de comanda. instalatia de incalzire si ventilatie.masa incarcaturii de pulbere (kg) . in dreptul gurii de golire a rezervorului cu pulbere. fata de modelul standard. Ansamblurile autofurgonului mentinute integral sunt: motorul cu ambreiaj. 122). suspensia. sistemul de franare.475 Caroseria acestei autospeciale prezinta modificari in ceea ce priveste pozitionarea usilor. prinderea suportului pentru proiector in partea dreapta. tip sifon (4). amenajarea exterioara. Fig. cum sunt: adaptarea pe acoperisului salonului a unei guri de incarcare a pulberii.masa incarcaturii gazului de vehicului – CO2 (kg) Capacitati: . P.rezervorul de combustibil (l) . de locuri in salon 3 . de locuri in cabina 2+2 . pe peretele din fata al cabinei. instalatia de alimentare. doua robinete cu sfera pentru inchiderea. Pe acest tablou se afla un manometru. 400 pot fi grupate in patru grupe: . obligatoriu.baza caroseriei a fost prevazuta cu suporti pentru fixarea instalatiei de stins incendii cu pulbere si dioxid de carbon. 400 .greutatea incarcata (kg) 2990 . necesar la vehicularea pulberii. statie radio si un dispozitiv de avertizare sonora (ADA).Greutati: . In interiorul rezervorului se gasesc doua conducte cu diametrul nominal de 12 mm pentru introducerea dioxidului de carbon gaz (3). amenajarea interioara. instalatia de evacuare. E. Autospeciala pentru interventii la incendii Autospeciala pentru interventii la incendii AspII/TV D 12 M. Ansamblurile preluate de la autoforgon si completate cu unele adaptari sunt: . Instalatia speciala de stins incendii cu pulbere si dioxid de carbon P. fixta tot pe recipientul cu pulbere.ansambluri ale autofurgonului mentinute integral.instalatia speciala de stins incendii cu pulberi si dioxid de carbon P. doua conducte de 40 mm.greutatea proprie totala (kg) 2275 . Nu s-au facut modificari in autosasiul standard. 400 se compune dintr-un rezervor (recipient) cilindric (1). statie radio dotata cu accesorii si echipament de protectie necesare indeplinirii misiunilor pentru care a fost conceputa. cu deschidere pe orizontala. transmisiile cardanice. Instalatia electrica a autofurgonetei TV D 12.lungimea (m) 4. completandu-se doar instalatia electrica cu o lampa cu lumina rosie intermitenta (girofar).viteza maxima (km/h) . comenzile ambreiajului.latimea (m) 1. instalatia hidraulica. girofar.inaltimea (m) 2. pentru refularea pulberii si robineti (5) de manevrare (fig. . D.timp mediu pentru presurizare (sec) .ansambluri preluate de la autofurgon si completate cu unele adaptari. Punerea in functiune si controlul presiunii fluidului din rezervorul de pulbere se fac de la un tablou simplu de comanda si control. cu funduri elipsoidale cu capacitatea de 400 l (400 kg). 400 si a unor accesorii din dotare. a doua usi laterale. cutia de viteze si transmisie. 122 Controlul starii de incarcare cu dioxid de carbon a celor patru butelii din dotarea instalatiei P. mecanismul de directie. bilunar.caroseria prezinta cateva modificari neesentiale.presiunea de lucru cu pulberi (bari) . amplificator de voce si alarmare ADA-02. .nr.nr. F a fost completata cu un proiector cu cablu si stecher. deschiderea si controlul circuitelor de purjare. .sistemul de racire (l) Performante: . Autospeciala pentru interventie la incendii – ASpPII ARO 244 D Are aceeasi destinatie ca si la autospeciala pe autosasiu TV D 12 M. cutia de viteze.

generatorul de spuma 1500 l/min.850 . masca este prevazuta cu jaluzele mobile.lungime (m) 6. Teava pentru spuma are debitul de 15000 l/min.umplerea rezervorului din surse de apa fara presiune (bazine. Ambreiajul este de tip uscat. realizata cu placi de stiplex cu grosimea de 16 mm plane. Lucrul cu pompa centrifuga si cuplarea pompei de vid se face de la bord de catre sofer. Parbrizul este confectionat din geam perfect plan si asigura o buna vizibilitate. a) Rezervorul de apa al autotunului are o capacitate de 3500 l. Rapoartele alese in cutia de viteze. care asigura o buna udare a cauciucurilor. iar cadrul sasiul este intarit cu doua platbande longitudinale.greutatea totala (apa. putand fi folosite in raport de nevoi. Teava de apa este dotata cu ajutaje de 30. pentru marirea rezistentei la soc.fata 2. . montate in cadru metalic.greutatea proprie (kg) . fata de orizontala de 15º spre in jos si 80º in sus. accesorii si 5 servanti) . este spatioasa si are un aspect placut. . Tevile pot fi inclinate la un unghi.greutatea apei (kg) .). in vederea refularii prin iesirile tip B sau prin intermediul tunului de apa.dreapta 9. rauri etc. . spuma mecanica (1). Astfel. . asamblate in partea superioara a lonjeroanelor.sistemul de racire (l) Fig.rigola pneumatica (6). precum si stingerea incendiului cu apa sau spuma. Cabina a fost realizata prin sudura.umplerea rezervorului cu apa de la hidranti sub presiune sau de la alte masini.incarcata 2. cu exceptia motorului top SR 211. care se inchid si se deschid printr-un dispozitiv manipulat din cabina servantilor.latime (m): .440 . cutia de viteze are cinci trepte pentru mersul inainte si una pentru mersul inapoi. teava pentru spuma si ciuperca pulverizatoare.885 . Caroseria este de constructie speciala. incalzita si ventilata. fiind de constructie diferita fata de cele folosite la autosasiul SR 104. Autotunul de stins incendii cu apa si spuma – ATI/SR 114 Autotunul de stins incendii SR (fig.mecanismul de obturare (2). Turela autotunului are forma de trunchi de piramida hexagonala. . la roti fiind prevazute dispozitive cu deflector.refularea apei din rezervorul masinii din mers sau stationar sub forma de jet compact tromba de apa sau pulverizat.descarcata 2.50 . construite pe autosasiul SR-114 A.rezervorul de benzina (l) . monodisc. conductele de refulare. 123 Descriere 170 7.stanga 10. folosindu-se tunul cu teava pentru apa. sunt schimbate. Suspensia este prevazuta in fata cu amortizoare telescopice. fiind destinate transportului servantilor si accesoriilor la locul interventiei.80 Greutati: . precum si cea de spuma. Instalatiile speciale pentru stins incendii cuprind instalatia de lucru cu apa. grosimea tablei de la capotajul motorului fiind de 24 mm. 124) se compune din: . 123) face parte din grupa masinilor de stins incendii de capacitate medie. semicentrifug cu amortizor de torsiune. ` Caracteristicile tehnico-tactice ale acestei autospeciale sunt urmatoarele: . 36.sistem de ungere (l) .24 21 11600 kg 7180 350 3500 300 Toate organele componente ale autosasiului SR 114. surse naturale sau artificiale. 40 si 45 mm.lucrul cu pompa centrifuga cu alimentare directa de la hidranti. .raza de viraj (m): . .greutatea spumogenului (kg) Capacitati: . Instalatia hidraulica permite: . Instalatia hidraulica permite efectuarea urmatoarelor operatii: . iar in plan orizontal la 360º.rezervorul (3) pentru spumogen praf. c) Tunul de apa si spuma Are doua tevi. Are ambele punti motoare si o m are capacitate de trecere in teren variat. . b) Instalatia pentru stins incendii cu spuma (fig. 460 l (300 kg). Masina este prevazuta cu instalatie de autostropire. montate permanent pe tun.golirea apei din rezervor prin pompa centrifuga. lacuri. spumant.spate 2. Pentru asigurarea unei raciri corespunzatoare a motorului.975 .inaltime (m): . cutiile de distributie si diferentiale asigura o viteza maxima de 85 km/h.Autospeciale pentru interventii la incendii.greutatea accesoriilor (kg) .supapa de egalizare (5).490 .supapa de evacuare (4). . una pentru apa si una pentru spuma.

timp de evacuare a pulberii (min.bateria cu 4 butelii de azot pentru vehicularea pulberii (4 x 40 l). este inchisa permitand transportul a 5 persoane.refularea spumei mecanice fie prin tun. Cantitatea de spuma asigura acoperirea cu un strat de 15 cm grosime a unei suprafete de 1000 mp.rotirea orizontala . daca oglinda este sub 8.stropirea cauciucurilor cu apa pentru protectie. Peretele despartitor intre cabina si compartimentul grupurilor de pulbere este prevazut cu doua usi glisante care permit accesul servantilor la buteliile de azot. . vehiculate cu ajutorul azotului sub presiune. autotunul are urmatoarele posibilitate de lucru cu apa si spuma: . 125) este destinata dotarii unitatilor militare si formatiilor civile de pompieri. realizeaza 150 mc spuma. care contribuie atat la protejarea radiatorului cat si la dirijarea judicioasa a jetului de apa asupra motorului pentru racire.stropirea caroseriei masinii in scopul autoprotectiei.spuma mecanica folosind tevile generatoare mobile de 5000 l/min.prin tevi de refulare B sau C racordate la furtunurile respective.100 720 (9 x 80) 2500 720 9 x 80 Descriere Autospeciale de stingere a incendiilor cu pulberi este executa pe autosasiul SR 114.inclinarea tunului .jet compact de apa: . lungimea de 70 m orizontal si 6 m vertical. vertical 35 m). folosind ca agent de stingere pulberi usoare.rezervorul de benzina (l) . . B. o parte din apa refulata de pompe trece prin generatorul de spuma. Peretii laterali dispun fiecare de cate un panou rabatabil. in organizarea sa deosebindu-se doua ansamble de baza: caroseria si instalatia de lucru cu pulbere.tromba de apa folosind teava generatoare de spuma a tunului. Solutia de apa si spumogen este aspirata de pompa si refulata sub presiune prin tubul propriu-zis catre teava generatoare de spuma mecanica de 15000 l/min. . cabina soferului si servantilor si compartimentul grupurilor de pulbere. . .refularea apei din sursele exterioare cu sau fara presiune. Principalele ansamble care compun caroseria sunt: masca si capota motorului. .. cu cea a autotunului SR 114.latime (m) .bataia medie a pistonului de refulare (m) . Peretele din spatele masinii este complet inchis. . folosindu-se teava generatoare de spuma. absorbit prin ejectie in camera de depresiune a generatorului. Prin dotarea sa cu 3000 kg spumogen praf. Cabina soferului si servantilor. unde se amesteca cu spumogenul praf.inaltime (m) Greutati: . In corpul tevii generatoare are loc procesul de amestecare a solutiei de apa si spumogen cu aerul absorbit prin orificiul discului curbat de la capatul posterior al tevii formandu-se spuma mecanica. fie prin conductele de refulare.racirea suplimentara a motorului.850 2. Instalatia de lucru cu pulbere cuprinde practic doua unitati de lucru interconectate.greutatea buteliilor (kg) Fig. Deasupra cabinei se afla turela mobila in forma de trunchi de piramida hexagonala.greutatea buteliilor (kg) . .recipientul pentru pulberea stingatoare de 1250 kg. la reductoarele principale si la cutiile cu aparate izolante.bataia maxima a pistonului de refulare (m) . Masca motorului este prevazuta cu jaluzele mobile. Compartimentul grupurilor de pulbere este situat in spatele cabinei si asigura spatiul necesar pentru amplasarea in conditii bune a celor doua unitati de lucru cu pulbere. incalzita si ventilata.apa pulverizata. . Cele 3 usi permit accesul la gurile de refulare. . . Pentru lucrul cu spuma.La stingerea incendiilor. la fiecare deosebindu-se: . fie prin conductele de refulare. care serveste ca suport pentru patru butelii de azot.prin tunul de apa.500 3. cu ajutorul tevilor generatoare de spuma.25 m inaltime. Caracteristicile tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: .) 150 2 x 1400 = 2800 . . asigurand o interventie continua de 10 minute. utilizandu-se tunul de apa sau conductele de refulare.greutatea incarcaturii de pulbere (kg) . .umplerea rezervorului de apa. cu ajutorul tevilor generatoare de spuma. Autospeciala de stingere a incendiilor cu pulberi.15 + 80º 240 2 x 10 = 20 2 x 5 = 10 45 – 50 15 – 20 1–8 6. de 2500 kg capacitate A Sp P 2 x 1250/SR 114 Autospeciala de stingere a incendiilor cu pulberi de 2500 kg capacitate (fig.debitul de pulberi la pistoanele de refulare (kg/sec) . 125 Capacitati: .debitul de pulberi la tevile tunului (kg/sec) .rezervoarele de pulbere (l) Performante: .tromba de spuma prin teava generatoare de spuma a tunului (orizontal 48 m. vidului si rotatiei pompei.lungime (m) .controlul presiunii. . Forma constructicva a caroseriei acestei masini se aseamana in mare masura.

deschiderea la momentul oportun (in functie de cerintele operative) a tuturor robinetelor de pe circuitele de evacuare. axum pompei.tabloul de comanda si control. o legatura la instalatia de producere a spumei. cat si din mers. transformand energia mecanica in energie hidraulica. este confectionat din tabla de hotel de 3 mm protejata contra coroziunii cu o vopsea speciala. . o legatura la ramificatiile de refulare si o legatura la racirea caroseriei. statorul pompei si camera de aspiratie. .greutatea totala (kg) . celalalt pe canal de pana. servantilor. Principiul de functionare a fiecarei unitati de pulbere consta in evacuarea substantei stingatoare din rezervor cu ajutorul azotului sub presiune. accesoriilor. placa de bord cu aparatele de control ale masinii si ale instalatiei hidraulice.reductorul principal de presiune pentru azotul de lucru.latime (m) . Compartimentul personalului are doua banchete a cate 12 locuri fiecare si doua scaune rabatabile. Diesel in 4 timp. Acesta se prinde de axul pompei de apa si de axul care iese din priza de putere prin intermediul a doua cuplaje: unul pe caneluri.fluidizarea substantei pulverizatoare. Este prevazuta la partea superioara cu o gura de vizitare. rezervorul de apa. instalatia pentru detergenti. observatorul cu doua manete. motorul pompei.160 Greutati: . Sunt construite pe autosasiu R. 8135 FA.priza de putere montata pe peretele din spate al cutiei de viteze ce permite actionarea pompei centrifuge si a pompei de ulei. de tip autobuz.inaltime (m) 7. cu o capacitate de 2800 l. Se compune din camera de refulare. Procesul expulzarii prafului prin gurile sistemului de refulare necesita o serie de operatii premergatoare care asigura: . dispozitivele de comanda. fac parte din grupa masinilor de capacitate medie destinate transportului substantelor stingatoare.debitul de spuma al tevii generatoare a tunului (l/min) .bataia jetului de apa prin teava tunului-orizontal (m) 70 . In continuitatea compartimentului personalului se gaseste compartimentul instalatiilor.660 2.greutatea apei (kg) . . un racord B pentru umplere si o conducta de supraplin. generatorul pentru producerea spumei. In compunerea instalatiei speciale intra: .consumul de spumogen (kg/min) .luarea dispozitivului de lucru cu pistoletele de pulbere. 8135 FA. pulverizat sau tromba prin tevile tunului ori tevile mobile.punerea sub presiune a colectoarelor tabloului de comanda si a rezervorului de praf. altor materiale si utilaje la locul interventiilor. . . Caroseria este o constructie unitara. cu sase cilindri ce dezvolta o putere de 135 CP. o legatura la instalatia pentru detergenti si racirea suplimentara la motor. A. .timp mediu de lucru cu spuma (min) .rezervorul de apa. . cu actionare progresiva si cu amortizoare telescopice iar pe spate cu foi semieliptice. Suspensia de fata este prevazuta cu foi semieliptice. Miscarea de la priza de putere se transmite la pompa centrifuga prin intermediul unui arbore cardanic. Pompa este prevazuta cu doua intrari cu diametrul de 100 mm si doua iesiri de 70 mm.greutatea detergentului (kg) Performante: . instalatii si accesorii. reprezentand o constructie sudata. De asemenea. Cutia de viteze este mecanica. Iesirea din stanga are o legatura cu culoana tubului de apa si spuma.vertical (m) .cantitate medie de spuma ce rezulta din spumogenul praf aflat in dotarea masinii (100 kg) Fig. cu apa din surse naturale sau artificiale. Autospecialele de stins incendii pe autosasiu R.sistemul de fluidizare. cu comanda hidraulica. Ambreiajul este monodisc uscat.butelia pentru azotul de comanda si purjare.lungime (m) .370 3. cu 5 + 1 trepte de viteze. 126 12500 2800 100 140 50 – 60 50 10000 20 5 70 mc Autopompa cisterna cu tun de apa si spuma se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul descris la generalitati. cu compartimente prevazute pentru personal. In compartimentul instalatiilor sunt amplasate: instalatia pentru producerea spumei. fie prin tevi manuale generatoare de spuma. Acest compartiment este prevazut cu patru usi laterlae si o usa in peretele din spate. avand o linie moderna si o mare capacitate de acces in teren. compartimentul pentru accesorii. despartit de primul prin doua usi culisabile. Compartimentul de comanda este prevazut cu doua scaune fixe. Iesirea din dreapta are o legatura la rezervorul de apa. . cu tamponul de cauciuc. La partea inferioara sunt instalate conducte cu robinet contra actiunii mecanice a apei se realizeaza prin spargatoarele de valuri. personalului si accesoriilor necesare. caroseria si instalatiile speciale. conductele de legatura. . 126) prin constructie si dotare asigura transportul la locul incendiului a substantelor de stingere. . Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: .bataia medie a jetului de spuma (m) . cu posibilitati de refulare in jet compact.greutatea prafului spumogen (kg) .instalatia de producere a spumei se compune din: rezervoul pentru spumogen..8135 FA (fig. Poate actiona atat stationar. rezervorul pentru spumogen.pompa centrifuga primeste miscarea de la priza de putere prin arborele de transmisie. Pentru accesorii sunt prevazute rafturi si suporti. tamburul cu furtunul de refulare pentru prima interventie. Autopompa cisterna cu tun de apa si spuma – APCT/R 8135 FA Autopompa cisterna cu tun de apa si spuma R.A. .orientarea tevilor tunului de praf asupra focarului. echipate cu motor tip 797-05. poate actiona cu spuma aeromecanica cu refulare fie prin tunul propriu. Autospeciale de stins incendii pe autosasiul Roman 8 135 F.

100 2. prevazute cu suporti pentru utilajele si accesoriile din dotarea autospecialei. . in scopul anuntarii efectelor negative ale acestora si pentru eliminarea pericolelor de accidentare a servantilor.inaltimea (m) Greutati: . .evacuarea apei din locuri greu accesibile sau alimentarea cu apa din surse cu adancime pana la 20 m. de locuri (cabina + compartimentul accesoriilor si utilajelor) 6 + 2 Fig. utilajelor si accesoriilor din dotare.salvarea persoanelor afectate de incendii. prin intermediul a trei suporti. avand asigurata alimentarea cu apa astfel: . lac. Intregul compartiment s-a realizat pe un sasiu suplimentar care la randului este fixat elastic pe cel de baza.rezervorul de carburant 200 l motorina . . . s-au realizat in mod simetric. pe fiecare parte laterala.500 3. mecanismul de actionare si cilindrul de ridicare. s-a folosit o priza de putere montata pe cutia de viteze si comanda electropneumatic din cabina. . amestecatorul si dispozitivul de dozare. Autopompa cisterna cu tun poate actiona cu apa. s-au executat cate doua cutii pentru accesorii.consum mediu la 100 km – 30 l vara si 32 iarna . Cu exceptia usilor si capacelor compartimentului instalatiilor si accesoriilor. . Coloana telescopica are rolul de a ridica trei proiectoare de cate 1 kW la inaltimea de cca 8 m. evitandu-se astfel deformarea caroseriei la rasucirea sasiului de baza.tunul de apa si spuma este montat pe acoperisul masinii si se compune din: tevile pentru apa si spuma.latime (m) . cate doua usi duble si cate un capact rabatabil. In fabricatie s-a folosit atat coloane mecanice (manuale) cat si electrohidraulice. gazelor si pentru iluminat – Roman 81345 FA (A.evacuarea fumului si gazelor toxice si introducerea aerului curat din si in spatiile inchise afectate. catastrofe sau calamitati si acordarea primului ajutor medical.8125 F. fiecare fiind prevazuta cu capac rabatabil de jos in sus. fabricata la Intreprinderea „Autobuzul” Bucuresti se compune din urmatoarele parti principale: . pentru iluminarea zonei de interventie. fantana.viteza maxima – 80 km/h . apa imbunatatita sau spuma.250 Capacitati si performante: . .G.8135 FA) Autospeciala pentru evacuarea fumului. Amestecul de apa si detergenti se realizeaza pe principiul ejectiei. gaze si apa in zona de interventie. 127) este destinata pentru dotarea unitatilor militare de pompieri. prevazute cu pene impotriva rotirii.I.F. B.intreruperea alimentarii cu energie electrica. precum si a echipamentelor. . . Pentru scoaterea sau introducerea accesoriilor si utilajelor din interiorul caroseriei.greutatea totala (kg) .G. Pompa centrifuga poate fi alimentata cu apa din rezervor sau de o sursa exterioara prin teava de aspiratie ale carei capete sunt prevazute cu racorduri fixe de tip A si cu capace. In spatele caroseriei sunt amplasate: coloana telescopica (pe partea dreapta) si lampile electrice de semnalizare (la partea inferioara). o parta batanta se inchide jos si sus.identificarea gazelor toxice din zonele afectate de incendii.). – R. cu unele modificari si completari de adaptare pentru noua destinatie. Instalatiile speciale din componenta masinii. bazin etc. Coloana propriu-zisa consta din trei tevi mobile de otel. Pentru fixarea proiectoarelor s-au executat un suport adecvat demontabil si cu posibilitati de reglare a pozitiei acestora in plan orizontal.generatorul sincron de curent electric alternativ trifazat. Pe partile laterale sub nivelul podelei. calamitati naturale sau catastrofe.coloana telescopica electrohidraulica 80 l ulei . de 30 m lungime folosit pentru faza intiala a incendiului pana la realizarea dispozitivului. cu zavoare asigurate cu arcuri.de la sursa de apa fara presiune (rau.instalatia electrica de forta.tamburul furtunului de refulare are un furtun tip D din cauciuc.compartimentul instalatiilor si accesoriilor. . La interior.nr. Autosasiul are caracteristicile de baza ale tipului R. utilajele si accesoriile din dotare. – R. La fiecare usa dubla. racordat prin furtun B la o alta sursa de apa sub presiune (hidrant sau pompa). .alimentarea cu energie electrica a unor utilaje si accesorii de interventie precum si a unor cladiri sau instalatii.instalatia de detergenti cuprinde urmatoarele instalatii principale: rezervorul de detergenti. in scopul avertizarii personalului si stabilirii masurilor adecvate de protectie. precum si amenajarile speciale ale autosasiului si suprastructurii. Autospeciala pentru evacuarea fumului. Prin ramificatiile de pe conductele de refulare apa poate fi dirijata spre coloana tunului de apa si spuma sau direct prin furtune spre tevile manuale.iluminarea zonelor si locurilor de actiune. 127 Descriere Autospeciala F.Sp. . Instalatia electrica cuprinde: .8135 F. gazelor si pentru iluminat (fig. .A.greutatea utilajelor si accesoriilor (kg) 11360 2860 8.lungime (m) . degajare si demolare. prevazute la capete cu racorduri fixe tip B cu capace.instalatia de racire a motorului 25 l antigel . realizata prin sudura.. .I.din cazanul de apa propriu.autosasiul. Caracteristicile tehnico-tactice ale acestei autospeciale sunt urmatoarele: Dimensiuni: .executarea unor lucrari de taiere.coloana telescopica. deasupra podelei sunt amenajate rafturi si cusete. Apa este refulata de pompa centrifuga prin conductele de refulare stanga-dreapta. dau autospecialei un caracter multifunctional si asigura rezolvarea urmatoarelor sarcini: . este o constructie de otel rigida. fiind utilizata pe timpul interventiilor de stingere a incendiilor sau la inlaturarea urmarilor catastrofelor si calamitatilor naturale.transportarea la locul interventiei a grupei. .. iar a doua parte se inchide prin intermediul unor broaste prevazute cu manere de yala.A. Pentru cuplarea generatorului de curent electric.

pe ea fiind montat turnul rotilor.consumatorii de energie electrica.Sp. placa cu aparate stanga-sus. 8490 3540 4900 80 30 0 – 360º 0 – 75º 8 8.inaltimea maxima de ridicare (m) . gazelor si pentur iluminat (A.450 . autotunuri de stins incendii (A.I. trei pompe cu roti dintate pentru ridicarea presiunii uleiului la valoarea necesara lucrului agregatelor-motoare din instalatia hidraulica. ventilatoarele. La partea frontala a ramei este amplasata un ghidaj cu role pentru cablul de extragere a scarii. Fata de sasiul R. . reactorul de autoexcitare. placile cu sigurante.A.inaltimea (m) Greutati: . La prizele de putere sunt montate 4 flanse x. C.I. 128 Autoscara Roman 8135 FA de 30 m se compune din: sasiu. pentru ghidarea setului de scari in timpul nivelarii. M 8135 FA) Autoscarile (fig. 44 m. cel al autoscarii are in plus doua prize de putere: una grea si una usoara.T.. ridicarea unor proiectoare in scopul iluminarii anumitor zone. contactorul principal cu releul termic de protectie. autospeciale de stins incendii cu praf si azot (A. ampermetrele de control. Autoscara mecanica Roman 8135 FA esre realizata in cooperare cu o firma germana. A.Sc. scheletul podelei.raza minima de virare (m) Fig.). Pe partea stanga a turnului este amplasat dulapul de conexiuni. asamblat prin sudura.greutatea pe puntea spate (kg) Performante: . lampa de iluminat. greutatea maxima ce poate fi ridicata. rama intermediara.900 2.G. Treptele sunt acoperite. acestea fiind actionate hidraulic. Setul de scari se compune din patru tronsoane de scara. instalatii de deservire si instalatii de supraveghere. primele trei tronsoane sunt prevazute cu cate o pereche de clicheti de blocare. agregatele hidraulice si instalatiile de comanda. amplasata in rama de ridicare. turnul rotativ cu rama de ridicare.Sc. Cabina originala a autosasiului Roman 12215 DFA se pastreaza la APCA. care ii confera robustete si siguranta in exploatare.lungimea autoscarii (m) . autospeciale de stins incendii cu gaze arse (A. la exterior cu mansoane de cauciuc profilat. Este rigidizata contra torsiunii. culisabile unul intr-altul. precum si panoul frontal. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autoscarii sunt: Dimensiuni: . celelalte autospeciale fiind echipate cu cabine modificate.8135 FA. comutatorul voltmetric si voltmetrul de verificare. placa cu aparate dreapta jos.A. Rama de ridicare se compune din doua grinzi legate intre ele cu traverse si o grinda in forma de U.A. legate intre ele prin imbinarile sudate ale treptelor. agregatul pentru intinderestrangere si agregatul pentru nivelare. podeaua si prizele de putere. pompele submersibile si proiectoarele speciale de 1000 W x 200 V.P N2). Principalii consumatori de energie electrica din dotarea autospecialei FGI – R. respectiv distributie.greutatea totala (kg) .M. pentru salvarea persoanelor de la inaltime si asigurarea patrunderii rapide a pompierilor la partile superioare ale cladirilor. sigurantele fuzibile principale.Sp.). Scara rotativa este prevazuta cu patru agregate motoare: agregatul pentru rotire. Pentru asigurarea scarii in pozitia intins si descarcarea cablurilor.37. Urcarea pe tronsonul inferior al scarii este facilitata de o scara culisabila de urcare.44) si autospeciale pentru evacuarea fumului. Diesel 12 215 D. avand polii de excitatie pe rotor.latimea autoscarii (m) . Turnul rotilor este o constructie de tip cheson.Sp. instalatiile de siguranta pentru protectia la rasturnare a autovehiculului si protectia la lovire a tronsonului de scara.J. tranformatoarele de separatie. transformatorul de separatie.8135 FA. Sc.). Mobilitatea este facilitata de ghidajele cu role cu care sunt prevazute tronsoanele. 128) sunt destinate. fiind de 1000 kg pentru refularea de la inaltime a substantelor de stingere.G. In componenta tabloului de comanda intra: transformatorul de curent si stabilizare. Pe partile laterale sunt amplasate dispozitivele de rigidizare a sasiului cu puntea spate. Generatorul sincron de curent electric alternativ trifazat asigura alimentarea cu energie a instalatiei de forta de pe autospeciala.greutatea pe puntea fata (kg) . Componenta tabloului de distributie este urmatoarea: placa cu aparate stanga-jos. reostatul de excitatie.viteza maxima (km/h) . de o constructie speciala. agregatul pentru ridicare-coborare. Pupitrul de comanda-distributie se compuna din doua tablouri de comanda. catastrofelor sau calamitatilor. setul de scari.500 3.). Instalatiie de comanda sunt compuse din: instalatia electrica a scarii conceputa pentru lucrul la tensiunea de 24 V. ASpJGA si AscM de 37. Osia orizontala de la partea superioara a turnului face legatura dintre acesta si rama de ridicare ce sustine setul de scari.unghiul de rotire . Rama intermediara este montata pe sasiu si acoperita cu tabla striata de aluminiu. redresorul de excitatie. in special. cand caile de acces devin impracticabile ca urmare a incendiilor. frecvenmetrul.C. placa cu aparate dreapta-sus. exhaustoarele.F. instalatia hidraulica a scarii.M.) Grupa acestor masini face parte din categoria autospecialelor de stins incendii de mare capacitate si este formata din: autopompe cisterna de alimentare cu apa (A. partea romana executand autosasiul. precum si in alte scopuri impuse de lucru la inaltime.unghiul de inclinare .P. Autoscarile mai pot fi folosite ca macara.pupitrul de comanda-distributie. foarfeca pentru taiat tabla. autoscari mecanice (A. cu pupitrul de deservire. a caror alimentare se asigura de instalatia electrica de forta montata pe aceasta masina sunt: redresorul (aparatul) de taiat si sudat electric. care permit executarea celor patru tipuri principale de miscari in regim de reglaj continuu al vitezei. Autoscara mecanica de 30 m ROMAN 8135 FA (A. salvarea bunurilor materiale. iar pe partea dreapta se afla rezervorul pentru ulei si tabloul electric. cabina soferului. Fiecare parte de scara este formata din doua grinzi cu zabrele laterale. Autospeciale de stins incendii pe autosasiul tip camion greu (Autosasiul MD. arcuita.F.

apa (kg) . amortizoare hidraulice si elemente de cauciuc iar suspensia spate este prevazuta cu arcuri semieliptice cu foi in trepte.lungimea (m) . In interiorul compartimentului se gasesc: rezervorul pentru spumogen praf. Motorul tip D. Cabina Roman se prezinta in doua variante si anume: cabina medie folosita la ASpJGA si cabina mare folosita pe APCA si AScM. patru usi cate doua pe fiecare parte si capota motorului.200/3. ansambluri pentru antrenarea organelor de lucru ale instalatiilor speciale.inaltimea incarcat-descarcat (m) Greutati: . 129) prin constructia sa. Ambreiajul este monodisc. puntile spate. instalatia de protectie contra inghetului.bataia maxima a jetului de spuma (m): . invelisul interior din placi fibro-lemnoase. rezervorul de apa. Compartimentul instalatiilor este amplast in continuarea compartimentului personalului.5 motorina . ansambluri pentru antrenarea organelor auxiliare. sistemul de directie.010 21400 11300 7500 500 300 80 40 . Instalatia electrica furnizeaza alimentarea cu energie a aparatelor ce echipeaza masina atat pe timpul mersului. Se compune din urmatoarele subansambluri principale: scheletul format dintr-un sasiu auxiliar si o suprastructura din tevi patrate de otel sudate. Cutia de viteze are sase trepte pentru mers inainte si una pentru mers inapoi. cuprinde trei grupa de ansambluri de preluare si transmitere a puterii motorului: ansambluri pentru deplasarea autovehiculului. substantelor de stingere si accesoriilor din dotare. Puntile spate au rolul de a transmite momentul motor la rotile din spate ale autosasiului asigurand preluarea sarcinii din aceasta parte a masinii si conditia de franare a autovehiculului. conducta de apa pentru umectarea spumogenului. dispozitivul de obturare.viteza maxima (km/h) . cu apa imbunatatita chimic sau cu spuma mecanica. de a prelua sarcina de fata a autovehiculului si de a oferi conditiile necesare pentru franarea sigura a masinii. cu camera de ardere in piston.730 2. Sistemul de directie prevazut cu un servomecanism hidraulic de actionare permite o manevrare usoara a autovehiculului si asigura deplasarea lui pe traiectorii curbe.viteza medie economica (km/h) .vertical 80 60 . compus din ambreiajul propriu-zis si comanda hidraulica a ambreiajului. Caracteristici tehnico-tactice de baza ale autotunului sunt urmatoarele: Dimensiuni: . Este o cutie de viteze clasica.spumogen praf (kg) . Transmisia autosasiurilor Roman Diesel 12215 DFA. instalatia electrica si sistemul de rulare. destinata autospecialelor p. Sasiul este asamblul de baza al autovehiculului care are rolul de a sustine toate celelalte organe ale masinii. cu doua trepte de viteza. pentru apa si spuma. aparatura de comanda si control. ca parti comune. pregeneratorul de spuma.debitul de spuma maxim (mc/min) . Asupra autosasiului descris pe larg nu vom mai insista descriind in continuare celelalte doua parti componente. 60 40 7.vara 40. de tipul nesincronizata. cu trei arbori.s. instalatia franei de motor.orizontal . podeaua din tabla acoperita cu covor de cauciuc. Puntea fata are rolul de a asigura transmiterea momentului motor la rotile motrice ale puntii fata a autosasiului. suspensia. Instalatia de franare include: instalatia franei de serviciu.i.. Sistemul de amorsare este astfel conceput incat depresiunea ce trebuie realizata in pompa centrifuga sa se faca prin doua modalitati: cu ejectorul de gaze prevazut cu ajutaj prin care sunt dirijate gazele arse din toba de esapament sau cu pompa de vid cu palete mobile. din dotare. stratul termoizolator intre cele doua invelisuri. cutia de viteze. deasupra compartimentului personalului.bataia maxima a jetului de apa refulata (m): .masa totala (kg) .s. cantitatile mari de agenti stingatori si accesoriile din dotare confera posibilitati largi de utilizare pe timpul interventiilor putand lucra cu apa.masa proprie (kg) . 129 Caroseria este impartita in doua compartimente mari: compartimentul personalului si compartimentul instalatiilor. Autotunul de stins incendii Roman 12215 DFA (ATI 12215) Autotunul de stins incendii Roman 12215 DFA (fig. invelisul exterior din tabla sudata pe schelet. cat si o parte a accesoriilor p.5 motorina 25 . Cutia de distributie este de tip mecanic. caroseria si instalatiile speciale. compartimentele pentru accesorii.In alcatuirea autosasiurilor folosite la fabricatia acestor masini de stins incendii se disting. Cadrul realizeaza legatura portanta dintre puntea fata si puntea spate si preia toate solicitarile care apar pe timpul exploatarii.orizontal .iarna 44. puntea fata. mecanismul de actionare melc-roata si cilindrul de ridicare. motorul. Tunul pentru apa si spuma este montat pe acoperisul masinii. autotunul asigura transportul la locul incendiului al servantilor. Prin constructia caroseriei sale. Suspensia fata este prevazuta cu arcuri semieliptice cu foi. instalatia franei de ajutor (de mana).vertical Descriere Autotunul se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul. Fig. instalatia centrala de semnalizare a avariilor.detergent – DERO 73 (l) Performante: . urmatoarele componente: cadrul sasiului.i. cutia de distributie. cu injectie directa.consum de carburanti la 100 km (l): . Echipamentul de rulare este constituit din 10 roti. In componenta sa intra tevile.latimea (m) . sistemul de franare. Instalatia pentru produs spuma se compune din: rezervorul de spumogen praf de cca 500 kg.2156 HMN este un motor Diesel in patru timpi. A. cat si al stationarii. geamurile securizate.500 3. Compartimentului personalului este o cabina speciala cu post de conducere avansat care adaposteste echipajul.

Fixarea pe sasiul suplimentar este realizata prin sudura.rezervorul de apa (l) . Fig.rezervorul de detergent (l) . El este prevazut pe ambele parti cu cate doua usi duble. precum si pe acoperis. Instalatia pentru amestec cu detergent se compune in principal dintr-un dispozitiv de dozare. pe o ramificatie a conductei de refulare a apei. Autopompa cisterna de alimentare cu apa Autopompa cisterna de alimentare cu apa Roman 12215 DFA (fig. Rezervorul este prevazut cu o instalatie pneumatica de balbotare. In interior este instalata si conducta de incalzire a apei pe timp de iarna. 130 Ausasiul este de tip Roman 12215 DFA cu suspensia spate intarita echipat cu motor diesel. Antrenarea pompei se face printr-o transmisie mixta (cardan si curele trapezoidale) de la priza de putere. Viteza mare de iesire a gazelor prin ejector creeaza o depresiune in instalatie. Caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: . Pompa centrifuga poate aspira apa atat prin cele patru guri laterale tip A.consum de carburanti la 100 km (l): . . Rezervorul pentru apa prezinta o constructie sudata.cuplarea si decuplarea pompei de vid. Pregeneratorul instalatiei de producere a spumei se afla amplasat sub rezervorul de lichid.cuplarea si decuplarea pompei. ca si la celelalte autospeciale pe sasiu R 12215 DFA. cat si prin conducta din cazanul propriu. amplasant pe cazanul pentru apa. La interior rezervorul este strabatut de o ramificatie a tevii de esapare a gazelor arse de la motor pentru incalzirea apei in timpul iernii. Pentru protejarea cauciucurilor si a pneurilor este prevazuta o alta ramificatie cu robinet din aceeasi conducta de racire suplimentara. Instalatia de comanda electropneumatica este asemanatoare cu cea de la ATI si realizeaza urmatoarele operatii: .masa proprie (kg) Capacitati: .latime (m) . Autopompa cisterna de alimentare cu apa pastreaza cabina originala dubla. precum si locasuri amenajate pentru fixarea accesoriilor. In rezervor se gasesc doua randuri de spargatoare de valuri demontabile asezate in cruce. Amorsarea cu pompa de vid cu palete se bazeaza pe principiul clasic.viteza maxima (km/h) . fixat elastic in trei puncte pe sasiu permite. 130) este destinata transportului la locul interventiilor a personalului. un amestecator si un rezervor fixat pe cazanul pentru apa.5 .rezervorul de motorina (l) Performante: . Rezervorul pentru spumant lichid.600 2. in dreapta caruia se gaseste si teava de preaplin. are o capacitate de cca 800 l si este prevazut cu spargatoare de valuri si sifon pentru aerisire.rezervorul de spumogen lichid (l) .lungime cu carucior port-furtun (m) . la partea superioara este amplasata o gura cu capac rabatabil. refuland-o prin duze cu orificii radiale. caroseria si instalatiilor specifice. cunoscut si utilizat la toate masinile de pompieri fabricate in tara. .iarna 44.producerea si refularea spumei aeromecanice prin linii de furtun echipate cu tevi portative generatoare de spuma asigurand un debit de 30 mc/min (6 tevi de 500 l/min). Pentru alimentarea dintr-o sursa cu presiune.refularea apei (apei imbunatatite) absorbita din cazanul propriu sau de la surse naturale pe linii de furtun echipate cu tevi de mana.vara 40. care dirijeaza apa la cele sase roti. tip D 2156 HMN 8. La partea superioara rezervorul este prevazut cu o gura de vizitare cu capac etans si conducta de preaplin. cu scari adecvate. 8. substantelor stingatoare si accesoriilor fiind in masura sa asigure: . avand o capacitate maxima de umplere de 7500 litri.500 3. obtinut prin dirijarea gazelor arse. in dreapta-spate. prin gurile de refulare. montata in a doua jumatate a caroseriei. rezervorul de apa. .100 21500 cca 100000 9000 800 100 200 80 . rabatabila cu 3 + 1 locuri si 2 usi laterale. Diminuarea efectelor actiunii mecanice a apei se realizeaza prin spargatoare de valuri.5 Descriere Principalele parti componente ale autopompei de alimentare cu apa R 12215 DFA sunt: autosasiul.cuplarea si decuplarea ejectorului. Compartimentul instalatiilor. In compartimentul instalatiilor se gaseste rezervorul de spumant de 800 l si o pompa de debit mare. . manere de sustinere pentru urcare. In dreapta-spate este prevazut cu o conducta de robinet si racord tip A pentru umplere din surse cu presiune. B. o flexibilitate sporita. iar in continuarea acestui compartiment. montata in a doua jumatate a caroseriei. Circulatia pe acoperis se face pe podeste din tabla striata iar accesul se asigura prin doua scari montate in spatele rezervorului pentru apa. care este prevazuta cu un robinet manual cu clapeta. Instalatia de vid este astfel conceputa incat depresiunea ce trebuie realizata de pompa centrifuga se face in doua feluri: cu ejectorul de gaze sau cu pompe de vid cu palete.inaltime totala (m) Greutati: . Amorsarea pompei centrifuge cu ajutorul jetului de gaze se realizeaza utilizand fenomenul de ejectie. Instalatia de racire suplimentara si protectie este o ramificatie din conducte de refulare dreapta a pompei centrifuge care intra in partea inferioara a radiatorului. cu tuburi de aspiratie. Pentru vizitare. interiorul sau fiind protejat anticorosiv.alimentarea cu apa a altor autospeciale prin linii de furtun tip A sau B.Rezervorul de apa reprezinta o constructie sudata.masa totala (kg) . Conductele servesc pentru absorbtia apei in pompa centrifuga si refularea acesteia sau a solutiilor pentru stingerea sub presiune. racordata la toba de esapament. printr-un sistem de ajutateje convergente-divergente. Cuplarea si decuplarea pompei se face cu un intrerupator electric de la bordul de comanda. sub rezervor se afla un cot cu robinet manual terminat cu un racord fix tip A.

in loc de patru. 20025 12800 4 x 1250 = 5000 800 1400 (16 + 1) x 40 = 680 220 8. doua capace mari deasupra rezervorului 1 si 3. 12215 DFA) Autospeciala de stins incendii cu pulberi (fig. patru supape de sens unic pentru azot.la ora de functionare pe loc: 6 Descriere Autospeciala de stins incendii cu praf si azot se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul R.consum mediu de carburanti (l): 80 40 . Se compune din urmatoarele subansambluri: sasiul auxiliar. Compartimentul personalului se compune din urmatoarele subansambluri principale: scheletul din tevi patrate de otel asamblate prin sudura. 130) este destinata interventiilor pentru stingerea incendiilor de mari proportii.debitul pe tevile tunului 2 x 7. o supapa de siguranta pentru rezervor. o conducta de alimentare cu praf a colectorului. sub nivelul sasiului si podeaua din tabla acoperita cu covor de cauciuc. patru usi. invelisul exterior din tabla de otel sudata.860 2.pulbere stingatoare (kg) . a suferit urmatoarele modificari: . precum si aparatele de masura si control au fost grupate pe tabloul de comanda.arcurile pentru suspensia din spate sunt intarite.masa proprie (kg) . patru furtunuri de inalta presiune. un manometru de joasa presiune. Pulberea se refuleaza fie pe un tun cu doua tevi.1 = 20. invelisul interior din placi fibrolemnoase. Autospeciala are o mare capacitate de acces in teren si poate transporta o insemnata cantitate de substanta stingatoare si accesorii.latime (m) . geamuri securizate.accesorii (kg) Capacitati: .12215 DFA original. capota motorului. invelisul din tabla de otel. amplasat in compartimentul instalatiilor pe rezervorul pentru spumogen. – R.360º Performante: .la 100 km iarna 44 .P. Autosasiul acestei masini.Toate comenzile automate. doua componente pentru accesorii.viteza medie economica (km/h) . C. cate doua de fiecare parte. Constructia si dotarea masinii permit interventia eficienta atat de la distanta cat si din apropierea focarului.masa totala completa echipata (kg) .sistemul de franare are numai trei rezervoare pentru aer comprimat.viteza maxima de deplasare (kg/h) . precum si 5 servanti. Intrucat functionarea instalatiei speciale nu este conditionata de functionarea motorului. Circuitul de inalta presiune este realizat din urmatoarele elemente: patru butelii a 40 l fiecare intr-un suport basculant.inaltime (m) Greutati: .cabina originala a fost inlocuita cu o cabina speciala.Sp. .rotirea tunului orizontal .la 100 km vara 40 . . folosind numai pulberi stingatoare.cantitatea de azot imbuteliat (l) .rezervor pentru pulberi (l) . Compartimentul instalatiilor este amplasat in continuarea compartimentului personalului si formeaza impreuna cu acesta un ansamblu stilistic unitar.7 = 15. Din punct de vedere constructiv un modul se compune din doua circuite: un circuit pentru azot de inalta presiune si un circuit pentru praf si azot de joasa presiune. podeaua din otel acoperita cu covor de cauciuc. o conducta de alimentare a tevii de refulare. cinci dispersoare de azot. Autospeciala de stins incendii cu pulberi Roman 12215 DFA (A. fata de autosasiul R. din cabina.10º + 80º . care asigura actionarea tunului si a suportilot basculanti.12215 DFA modificat. Instalatiile speciale sunt compune din: .4 kg/s . Circuitul de joasa presiune are urmatoarele parti componente: camera de joasa presiune a reductorului de mare presiune a reductorului de mare debit pentru azot. dispuse (cate unul pe fiecare parte laterala) in spate. . instalatiile speciale. o conducta exterioara cu trei ramificatii demontabile. care maresc operativitatea autospecialei.instalatia de stins cu praf si azot formata din patru module de lucru care pot functiona succesiv sau simultan.s.debitul total (autoprotectia) 55 kg/s .a fost echipat cu o priza de putere.4 kg/s . din dotare. un manometru.bataia tunului cu praf orizontal (m) 50 .rezervor de combustibil (l) Caracteristici functionale ale instalatiei speciale .220 . pentru antrenarea pompei de ulei. camera de inalta presiune a reductorului de mare debit pentru azot. un rezervor cu o capacitate de 1400 l in care se pastreaza pulberea stingatoare (cca 1250 kg). un robinet cu cep manual.lungime (m) . scheletul din teava patrata de otel. Sub compartimentul instalatiilor (in partea dreapta) a fost montata o aeroterma de tip Simon. fie pe linii de furtun tip C terminate cu tevi de refulare. Principalele caracteristici tehnico-tactice si performante ale autospeciale sunt: Dimensiuni: . autospeciala poate lucra si din mers.debitul pe tevile manuale 4 x 5. cu refularea aerului cald spre interiorul acestui compartiment. cat si o parte a accesoriilor p. cu 6 locuri ingloband aparatura de comanda si control. Compartimentul personalului este o cabina cu post de conducere avansat. Pentru manevrarea robinetelor si agregatelor ce concura la refularea pulberii stingatoare s-au prevazut comenzi electropneumatice. compartimentul instalatiilor.i. un colector pentru azotul de inalta presiune.500 3. patru usi duble normale.bataia tevilor manuale de refulare (m) 25 .rotirea tunului vertical .

Pentru manevrarea agregatelor mari sau ridicarea greutatilor.0 . Ansamblul placilor de siguranta fuzibile cuprinde: placa de sigurante stanga pentru prizele din stanga si. redresorul de excitatie.iarna 43. sigurantele fuzibile principale pentru protejarea circuitelor trifazate. D.masa proprie (kg) . fixate elastic pe sasiu. fiind amplasat in compartimentul instalatiilor.iluminarea zonelor de actiune pe timpul noptii. doua distribuitoare. Compartimentul personalului reprezinta o cabina speciala cu post de conducere avansat.consum de combustibil la 100 km (l): . cu distribuitor hidraulic cu supapa de suprapresiune. vom insista in cele ce urmeaza pe instalatiile speciale. doua girofaruri.5 .viteza maxima (km/h) . Fig. . opt plafoniere suplimentare. de asemenea. .860 2.i.0 Descriere Intrucat autosasiul si caroseria acestui tip de autospeciala nu prezinta particularitati deosebite.instalatia hidraulica are rolul de a actiona de la distanta tunul pentru praf si ridicarea mecanizata a suportilor basculanti cu butelii de azot compunandu-se din: rezervorul pentru ulei. .180 15600 11300 4300 80 40 . de asemenea. patru cilindri hidraulici de forta.acordarea primului ajutor persoanelor intoxicate cu fum sau gaze toxice. autospeciala a fost prevazuta cu un brat de macara rotativ. comutatorul cu came cu revenire pentru magnetizarea generatorului cu lampa de control-magnetizare si ansamblul releului maximal de tensiune. . 131 La randul sau. permit un acces corespunzator servantilor.500 3. prezentand o linie moderna si o tinuta de drum adecvata terenului accidentat. ampermetre si voltmetre. canale. de taiere a betoanelor si perforare a planseelor si peretilor. conducte metalice si flexibile de inalta presiune si un manometru. gaze si apa in aria de interventie. Compartimentul instalatiilor mari cuprinde. instalatia electrica de forta este formata din urmatoarele parti componente: generatorul sincron de curent alternativ trifazat. fiind completata cu: doua lampi de avertizare. tabloul de comanda se compune din: reactorul de autoexcitatie. pompa de ulei.lungime (m) . 131) pe baza echipamentelor si dotarilor de care dispune se poate indeplini urmatoarele misiuni: . 5 semnalizatoare pentru deschiderea usilor. Astfel. In afara de acestea se mai deosebesc: ansamblul prizelor de distributie si ansamblul transformatoarelor de separatie. un proiector p. Cele patru usi.i. urmatoarele elemente specifice: instalatia de avertizare acustica. Compartimentul instalatiilor este.in sarcina maxima 14. . instalatia electrica de forta (generatorul de curent si tabloul de control si distribuitorul).. o constructie robusta. doua clacsoane cu tonuri alternative. cu palan manual.0 .s. Tabloul de distributie are urmatoarea componenta: ansamblul placii releelor cu aparate dispus in partea superioara contactorul de 40 A pentru cuplarea convertizorului de sudura. subsoluri si zone afectate.I. doua faruri pentru ceata.vara 39. . motorul hidraulic pentru rotirea in plan orizontal a tunului.instalatia electrica a autovehiculului care cuprinde pe langa instalatia autosasiului.latime (m) . .identificarea gazelor toxice din incaperi.fara sarcina 6. cu aceeasi linie ca si compartimentul personalului avand cate o usa de acces laterala si doua in spate.executarea unor lucrari de degajare si demolare. un proiector p. .inaltime (m) Greutati: .intreruperea alimentarii cu energie electrica.s.masa totala (kg) . o priza pentru alimentarea statiei de receptie-emisie si o instalatie pentru producerea unui magnetism remanent la generatorul sincron in momentul pornirii. in vederea punerii in functiune a instalatiei de stins cu praf si azot. fixat pe rama sasiului si antrenat prin intermediul unei prize de putere.) Autospeciale pentru evacuarea fumului.instalatia de comanda electromagnetica si pneumatica serveste pentru actionarea robinetelor cu clapeta si darea unor comenzi de la distanta (din cabina). precum si trei cusete laterale care adapostesc o mare parte a accesoriilor si agregatelor mari. Generatorul sincron de curent trifazat de 38 kVA alimenteaza cu energie electrica instalatia de forta din dotarea autospecialei.instalatia pentru purjarea (curatirea) conductelor din circuitele de rezerva a pulberii stingatoare. evacuarea rapida a gazelor si fumului.G. transformatorul de stabilizare a tensiunii. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt: Dimensiuni: . si semnalizatoare luminoase pentru pozitionarea usilor deschise. respectiv. 6 plafoniere. in timpul degajarilor. din care doua au geamuri culisabile. Instalatia electrica de 24 V corespunde in mare masura cu instalatia de servire pentru sasiul de baza. Pupitrul de comanda-distributie se compune din tabloul de comanda si tabloul de distributie. 8. gazelor si pentru iluminat Roman 12215 DFA (fig. reostatul de excitatie cu intrerupatorul de ajustare a tensiunii generatorului in limitele 380 – 400 V. cilindrul de forta pentru miscarea in plan vertical a tunului. placa de sigurante dreapta pentru prizele din dreapta.viteza medie economica (km/h) .transportul la locul interventiei al servantilor si al echipamentelor specifice.evacuarea apei infiltrate in subsoluri tehnologice si alimentarea cu apa a masinilor din bazine subterane greu accesibile. pupitrul de comanda-distributie si consumatorii de energie electrica. Autospeciala pentru evacuarea fumului. .greutatea accesoriilor si servantilor (kg) Performante: . autospeciala asigura transportul a 10 persoane si al unei cantitati foarte mari de accesorii. Construita din doua compartimente distincte.Sp. gazelor si pentru iluminat Roman 12215 DFA (A..F.consum la ora de functionare (l): . fixate in suporti si rastele.

de mare capacitate. instalatia hidraulica pentru manevrarea tunului.4 5000 30 80 60 360º + 60º .instalatiile de stins incendii cu apa si spuma.Sp.viteza maxima (km/h) . Autospeciala pentru stins incendii cu spuma pe autosasiu 19215 DF. Amorsarea pompei (in cazul alimentarii de la o sursa de apa fara presiune) se face cu ejectorul de gaze esapate ori cu pompa de vid cu palete mobile. o conducta pentru alimentarea tunului si o conducta pentru alimentarea cazanului cu apa. deoarece vehicularea lichidului spumant se executa de catre o pompa autoabsorbanta. precum si la combaterea incendiilor de mari proportii.debitul maxim al tunului de apa (l/min) .220 2.2156 HMN8 diesel in 4 timpi. .rampa maxima . Accesorii p. cu trei punti. necesare pentru interventia la incendii sunt fixate in rafturi si rastele speciale amenajate in trei locuri si anume: in compartimentul instalatiilor. aeroporturi.s. Fig.inaltime incarcat/descarcat (m) Greutati: . Refularea pompei centrifuge este controlata de un robinet cu clapeta. cazanul. Sasiul rigidizat si intarit cu lonjeroane suplimentare prin intermediul a sase tampoane elastice poarta suprastructura autospecialei fixata pe acesta prin 20 suporti elastici. Cabina mare de tip Roman care intra in componenta acestui autosasiu s-a adaptat numarului de persoane si aparatajului necesar deservirii autospecialei avand capacitatea de 6 locuri.19215 sau 19256 au in compunerea lor urmatoarele compartimente si instalatii: . 132) face parte din grupa autospecialelor de lucru cu apa si spuma. instalatia conductelor.compartimentul accesoriilor. Sistemul de conducte asigura transportul lichidului pompei de la intrarea in instalatie la iesirea din instalatie. racit cu apa.autosasiul. 19215. .instalatiile de autoprotectie. Instalatia speciala cuprinde pompa centrifuga pentru apa. Instalatia pentru producerea spumei este diferita de cea a celorlalte masini de stins incendii.15º Motorul autospecialei este tip D. Cu ajutorul pompei autoabsorbante pentru spumant se poate realiza alimentarea cazanului propriu din butoaie.debitul maxim de spuma (mc/min) . precum si lucrul cu spuma absorbind spumant direct din butoaie. . Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt: Dimensiuni: .L.bataia maxima a jetului de apa (m) . tunul de apa si spuma. . dintre care doua punti motrice avand posibilitatea de blocare tranversala si longitudinala a diferentialelor. Pentru prevenirea inghetului substantelor de stingere. iar dozarea se realizeaza prin intermediul unui robinet cu clapeta.500 3.000 litri pentru apa.latime (m) . alimentarea cazanului altor autospeciale din butoaie sau din cazanul propriu.i. in compartimentul de la spatele masinii si pe acoperis.S.compartimentul personalului.greutatea utilajelor si accesoriilor (kg) . . prin cazan trec conducte ce vehiculeaza aer cald furnizat de o aeroterma SIMON. .bataia maxima a jetului de spuma (m) . formand doua compartimente: unul de 6.lungime (m) . pompa autoabsorbanta pentru lichid spumant.rotirea in plan orizontal .000 litri care este sectionat printr-un perete interior.000 litri pentru spuma si altul de 4. Pompa centrifuga este cea clasica ce echipeaza toate autospecialele de stins incendii cu apa si spuma construite pe sasiu Roman 10215 si 12215.instalatia suplimentara de incalzire.400/3450 25340 800 450 93 (84) 26º 19. .diametrul minim de viraj (l/min) . Aspiratia pompei este bilaterala (cate doua intrari tip A de fiecare parte a masinii) in vederea racordarii lesnicioase la sursa de apa cea mai apropiata. fiind utilizata pentru stingerea incendiilor indeosebi in industria chimica si petrochimica.greutatea autosasiului (kg) Performante: . pentru o mai buna stabilitate a autovehiculului. 132 Descriere Autospecialele de stins incendii cu spuma R.Alte autospeciale A. montata in instalatia autospecialei pe suporti prevazuti pe sasiul masinii si antrenata printr-un arbore cardanic de la priza de putere.compartimentul instalatiilor. Autospeciala este realizata prin echiparea si carosarea unor autosasiuri Roman 19215 DF sau 19256 DF. in productia de lacuri si vopsele. La suspensia spate s-a ales varianta joasa. 19256 DF (A. Cazanul masinii este o constructie sudata din otel inoxidabil cu capacitate totala de 10.rotirea in plan vertical 9. dupa care se ramifica patru conducte: doua pentru refularile laterale (cate trei iesiri tip B). 19256) Autospeciala pentru stins incendii cu spuma (fig.greutate totala (kg) . cu 6 cilindri in linie de 215 CP (tip D 2156 MTN de 256 CP).

In afara comenzilor obisnuite. ambreiaj. fiind prevazut cu rafturi si locasuri pentru amplasarea accesoriilor p. Instalatia de incalzire este destinata asigurarii unui nivel optim al temperaturii in compartimentul instalatiilor si accesoriilor. control si comanda ale instalatiei speciale de stins incendii sunt amplasate in cabina si compartimentul instalatiilor. spuma) catre focarul incendiului se face cu ajutorul unui tun montat pe acoperisul masinii. Cabina este de tip Roman cu 6 locuri.080 2. 133) este destinat transportului servantilor. . a spumei aeromecanice. actionare tun. Actionarea tunului se face din cabina.i. respectiv. organul de baza pentru refularea apei si spumei la distante mari. control nivele apa si spumant. dispozitivele de comanda si aparatele de masura si control. de pe acoperisul masinii.lungime (m) .250 26850 13580 9831 cca 10000 cca 2000 cca 220 85 5000 30 80 60 . Autosasiul este echipat cu 3 punti din care doua motrice pe spate. executat din tabla de otel. protejat la interior contra coroziunii prin cauciucare. .rezervor combustibil (l) Performante: . instalatia speciala de stins incendii cu apa si spuma.rotirea tunului – orizontal 360º . Are o constructie completa care permite dirijarea apei si spumei in plan orizontal si vertical prin intermediul tevilor de lucru cu apa sau spuma si a unor mecanisme de rotire si basculare. Compartimentul instalatiilor si accesoriilor este dispus in partea anterioara a caroseriei.s. toate montate pe cabina. Obturarea tevilor de apa si spuma se realizeaza prin doi robineti actionati electromagnetic din compartimenul instalatiilor. Instalatia speciala de stins incendii cu apa si spuma asigura refularea apei si.rezervorul de apa (kg) . instalatia de incalzire.100/3. Echipamentul electric include instalatia electrica a autosasiului si consumatorii specifici acestei masini: doua lampi cu lumina rosie intermitenta (girofar) si amplificator de voce cu dispozitiv de alarmare tip ADA-02. comanda 9.conductele si armaturile construite intr-o retea ce permite realizarea circuitelor prevazute in schema tehnologica a instalatiei speciale.echipamentul de autoprotectie ce asigura protectia autospecialei impotriva radiatiilor calorice degajate de incendii pe timpul interventiilor. componentele sale principale fiind: . comanda amplificatorului cu dispozitiv de alarmare (ADA02). Teava de spuma este prevazuta cu un dispozitiv de producere a unui covor de spuma actionat manual. .pompa autoabsorbanta pentru vehicularea spumantului. Aparatele pentru masura.tunul pentru apa si spuma. . Din componenta tunului. Sasiul este format din lonjeroane din otel si traverse imbinate prin suruburi. acceleratie motor. Autotunul de stins incendii cu apa si spuma pe sasiu ROMAN 19256 DF (ATI 19256 DF) Autotunul de stins incendii cu apa si spuma 19256 DF (fig. comanda proiectorului si comanda agregatului de incalzire SIMON. Instalatia electrica mai cuprinde un post de comanda mobil care permite telecomanda tunului prin cablu electric de la maximum 20 m distanta. manometru presiune ulei. ca parti importante fac parte: tevile pentru apa si spuma. avand posibilitatea de blocare transversala si longitudinala a diferentialelor.vertical – 15 + 60º Fig.debit maxim de spuma (mc/min) . . Instalatia de autoprotectie este conceputa pentru a asigura apropierea cat mai mult de incendiu si racirea autospecialei cu o perdea de apa. deasupra compartimentului accesoriilor. Acestea asigura manuirea si controlul functioarii instalatiilor speciale de stins incendii cu apa si spuma permitand urmatoarele operatii: pornirea-oprirea motorului. prevenind totodata inghetarea apei si spumantului in componentele instalatiei speciale de stingere. Masina face din categoria autospecialelor de mare capacitate. Tabloul de comanda si control este amplasat in compartimentul instalatiilor si cuprinde toate aparatele si dispozitivele de comanda.viteza maxima (km/h) .cu spuma .masa totala (kg) .pompa centrifuga pentru refularea apei si a solutiei spumante. protejat prin vopsire. manometru presiune apa. hidraulic prin doua distribuitoare. mecanismul de rotire melc-roata si cilindrul de ridicare-coborare. . Dispozitivul de comanda si aparatele de masura si control sunt dispuse in compartimentul instalatiilor si accesoriilor. Se compune dintr-o conducta care porneste din refularea pompei centrifuge si se ramifica in doua ramuri pe acoperisul masinii. angrenare pompe. masura si control necesare functionarii normale a instalatiei speciale de stingere. compartimentul instalatiilor si accesoriilor.Autospeciala se compune din autosasiu tip Roman 19256 DF. . iluminat compartiment instalatii.latime (m) . precum si majoritatea elementelor componente ale acestora. Este formata dintr-o aeroterma tip SIMON care produce si refuleaza aer cald. in cabina se afla: robinetul comanda dublu ambreiaj.000 l executat din tabla de hotel.rezervorul de spumant (kg) . Actionarea tunului se realizeaza mecanizat (hidraulic si pneumatic) sau manual. fiind echipata cu aparatajul si instalatiile de comanda si control necesare conducerii autovehiculului. B.500 3.masa proprie (kg) .masa autosasiului (kg) .rezervorul pentru spumant lichid cu capacitate de 2000 l. Pe traseul acestora doua sunt amplasate 10 duze care permit formarea unei perdele de apa cu rol de racire a caroseriei. dispozitivele de comanda ale instalatiei specifice de stins incendii. fie printr-un ejector de gaze. echipamentul electric. ejector gaze arse.robinetul de dozare a spumantului in apa. montat pe conducta de esapament). In compartimenul instalatiilor sunt dispuse urmatoarele comenzi: pornit-oprit motor.rezervorul pentru apa cu capacitatea de 10. din dotare.debit maxim de apa (l/min) .inaltime incarcat-descarcat (m) Greutati: . 133 Descriere . accesoriilor stingatoare la locul interventiilor putand actiona cu apa si spuma. avand urmatoarele caracteristici tehnico-tactice: Dimensiuni: .Refularea de la distanta a substantelor de stingere (apa. Instalatia de incalzire suplimentara asigura incalzirea compartimentului instalatiilor si cazanului prin montarea unei aeroterme de la care pornesc patru conducte (doua dus si doua intors). precum si aparate de control – vacuummetru. Tot aici sunt montate aparatele de masura si control. comanda lampa girofar.bataia maxima a tunului (m) – cu apa . .echipamentul de amorsare a pompei centrifuge (cu doua posibilitati independente de realizat depresiune in sistemul de aspiratie fie printr-o pompa de vid cu rotor cu palete.

conducta de alimentare a pompei centrifuge cu apa din rezervorul masinii. doua lampi electrice de iluminat. transmisia cardanica de tip tubular.instalatia electrica a autosasiului s-a completat cu aparatura si accesoriile specifice si adaptat la constructia de ansamblu a autospecialei. impreuna cu alte autospeciale din aceeasi familie sau cu cele care folosesc substante stingatoare de natura diferita ori compatibile in procesul de stingere. Instalatiile speciale sunt amplasate in partea din spate a autopompei cisterna cu tun si constau din: .i. urmatoarele subansamble principale: motorul tip D. comanda pompei de apa. comanda pompei de ulei. doua rezervoare pentru spumant lichid. accesorii p. 10215 (fig. 2156 HMN 8.acceleratiei motorului.i. In partea din fata a caroseriei s-a amenajat un compartiment pentru persoane. suspensia intarita compusa din arcuri cu foi semieliptice in fata si spate.masa totala (kg) . a pompei de vid. Compartimentul instalatiilor cuprinde restul caroseriei si este prevazut cu doua usi batante laterale si un capac rabatabil in spate. 10215 sau R. . rezervorul pentru apa. Fiind realizata pe autosasiu ROMAN.detergent lichid (kg) .masa proprie (kg) . gurile de refulare si manometru.s. Autopompa cisterna cu tun ROMAN 10215 F si ROMAN 10215 FA (APCT R.10215 FA) Autopompa cisterna cu tun R. doua conducte de trecere a spumantului din rezervoare spre amestecator.instalatia de aditivare (imbunatatire) a apei ce consta dintr-un rezervor de detergent.500 3. Caroseria are o constructie unitata. reglarea debitelor de apa si spuma. patru geamuri.debitul maxim de spuma (mc/min) . cuplarea-decuplarea ejectorului de gaze. ambreiajul monodisc uscat cu comanda hidraulica. sistemul de directie cu servomecanism hidraulic. actionarea tunului cu apa si spuma. un ejector robinet. .bataia maxima a tunului cu spuma (m) pe orizontala 60 pe verticala . la care s-au adus urmatoarele modificari si completari: .accesorii p.a fost echipat cu o priza de putere mecanica pentru antrenarea pompei centrifuge si una pentru antrenarea pompei de ulei hidraulic. un stut cu robinet sudat pe colectorul spumant. sistemul de rulare pe anvelope montate pe jante si instalatia electrica cu tensiunea nominala de 24 V. 10215 F sau R. prin intermediul unui ejector amplasat pe conducte de evacuare a gazelor de esapament si alta fiind o pompa de vid si pompa centrifuga se realizeaza prin conducte independente. o trapa de aerisire pe acoperis si o bara pentru sustinere pentru servanti. amplasat imediat dupa compartimentul personalului. pompa centrifuga si instalatiile speciale pentru lucru cu apa si spuma. cuplarea-decuplarea prizelor de putere. (kg) Performante: .lungime (m) .10215 si R. Autosasiul este din cele folosite pentru autocamioanele R. 10215 FA. precum si 8 servanti. atat independent cat si in dispozitive complexe. Pentru a facilita demontarea cutiei de viteze podeaua compartimentului personalului este demontabila.latime (m) .s. doua conducte de aspiratie terminate fiecare cu doua guri de alimentare tip A. patru scaune rabatabile. comanda refularii apei si spumei pe tevile tunului.500 16.doua instalatii de amorsare a pompei centrifuge. o conducta de refulare din care se ramifica toate celelalte conducte de refulare a apei spre tun.. 10215 F (cu punte simpla fata) si R. Autosasiurile folosite au in compunere in general.cabina autopompei cisterna cu tun a fost adaptata la exterior si interior pentru montarea unor consumatori electrici suplimentari si a unor dispozitive specifice de comanda.500 2.s. cu compartimente pentru personal. un amestecator de spumant in apa. o conducta cu robinet dozator cu cinci pozitii.bataia maxima a tunului de apa (m) pe orizontala pe verticala .debitul de apa al pompei centrifuge (l/min) . 134 Descriere Autospeciala se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul R. a pompei de spumant. 10215 FA. instalatiile speciale.instalatia de stingere cu spuma.viteza maxima (km/h) . si instalatii speciale. 8. . prevazute cu cate un robinet de izolare. 134) este o autospeciala de stins incendii cu apa si spuma aeromecanica de categorie grea.sistemul de suspensie (arcurile) a fost intarit pentru a corespunde regimului de exploatare permanenta cu incarcatura maxima admisa. autospeciala are capacitatea marita de acces in teren si poate transporta cantitati insemnate de substante stingatoare si accesorii p. cutia de viteze cu 6 trepte de mers inainte si una de mers inapoi. 10215 FA (cu punte motoare in fata). cutia de distributie cu doua trepte si si diferential interaxial blocabil.i. prevazut cu cate o usa laterala.norma de consum carburant la 100 km (l) vara Fig. reglarea dozarii solutiei de spumant in apa. spumant si detergent.400 10.800 cca 8500 cca 950 cca 100 cca 400 500 30 80 60 40 86 40 40 iarna 45 . controlul nivelului in rezervoare si comanda instalatiei de autoprotectie. un colector de spumant si o conducta de legatura cu amestecatorul. In interiorul acestui compartiment se afla rezervoarele pentru apa.i. amortizoare telescopice numai in fata si tampoane de cauciuc cu amortizare progresiva.s. Masina a fost conceputa si s-a executat in doua variante de sasiu R. frana de serviciu pneumohidraulica in fata si pneumatica in spate. . controlul presiunii (depresiunii) in instalatie.apa (kg) . . . Constructia si dotarea autopompei cisterna asigura interventia eficienta atat din apropierea focarului cat si de la distanta. echipamentul electric. suport pentru roata de rezerva si amenajarile necesare pentru ampasarea si fixarea accesoriilor p.viteza medie economica (km/h) . o conducta de legatura intre amestecator si aspiratia pompei centrifuge.instalatia de lucru cu apa compusa din: pompa centrifuga tip PSI 50/8. este prevazut cu doua usi blocate fara geamuri. rezervor. una functionand pe principiul ejectiei aerului din pompa centrifuga. puntile fata si spate cu reductoare laterale (la roti). cuprinde toate elementele instalatiei de lucru cu apa si in plus. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: . frana de stationare actionata mecanic cu arc compresor numai pe rotile din spate si frana de motor. Compartimentul accesoriilor. C.spumant lichid (kg) . o conducta de legatura intre ejector si aspiratia pompei. caroseria.inaltime maxima (m) Greutati: . amestecatoarele de spumant si detergent. destinata lucrului pe loc sau din miscare.

La teava pentru apa se pot monta patru tipuri de ajutaje. . instalatia electropneumatica de actionare a robinetelor de la tevile tunului. Teava pentru spuma este generatorul propriu-zis de spuma. pe baza fenomenului de ejectie care se manifesta in zona ajutajului de refulare.. acesta asigurand introducerea aerului in solutia spumanta.tunul pentru apa si spuma este actionat hidraulic si amplasat deasupra compartimentului instalatiilor. . precum si aparatele de masura si control aferente instalatiilor speciale. In acest tablou sunt centralizate comenzile electrice si electropneumatice.instalatia electrica cuprinde patru sisteme si anume: sistemul de pornire a motorului si de incarcare a bateriilor.tabloul de comanda si control este amplasat in compartimentul instalatiilor speciale. in partea din spate. sistemul de semnalizare si sistemul de avertizare.instalatiile de actionare si comanda cuprind: instalatia hidraulica pentru actionarea tunului. sistemul de iluminare. instalatia hidraulica pentru actionarea ambreiajului masinii din compartimentul instalatiilor speciale. . . intr-un loc usor accesibil conducatorului auto care manevreaza autospeciala.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful