MANUAL pentru cunoasterea accesoriilor, utilajelor si autospecialelor de stingere a incendiilor Editura Ministerului de Interne 1992 CUPRINS Capitolul I ACCESORII

PENTRU LUCRUL CU APA Furtunul de refulare pag. 4 Tubul de cauciuc pentru aspiratie pag. 4 Tevi de refulare pag. 5 Hidrantii portativi pag. 7 Distribuitoarele pag. 9 Colectorul pag. 10 Sorbul pentru tuburile de aspiratie Ejectorul pentru ape mici pag. 11 Racorduri pag. 12 Reductiile de racorduri pag. 13 Ajutajul pulverizator pag. 13 CAPITOLUL II ACCESORII PENTRU PRODUCEREA SPUMEI Amestecatorul de linie pag. 14 Tevile generatoare de spuma mecanica pag. 15 Generatorul de spuma chimica pag. 17 Dozatorul pentru spuma mecanica pag. 17 Capul deversor pag. 18 Prelungitorul tevii generatoare de spuma pag. 18 Bidonul pentru lichid spumant pag. 18 Dispozitiv de transvazare spumant pag. 18 CAPITOLUL III ACCESORII PENTRU PROTECTIE Casca pag. 19 Costumul de protectie contra apei Costumul de protectie anticalorica Masca contra fumului si gazelor pag. 21 Aparatele izolante pag. 22 Aparatul izolant cu aer comprimat Trusa cu butelii si cartuse filtrante Aparatul pentru cercetare chimica Trusa electrica pag. 30 Cizmele de cauciuc pag. 30 Cizmele de protectie cu talpi neperforabile Manusile de cauciuc pag. 31 Ochelarii pentru sudura pag. 31 pag. 19 pag. 19 pag. 20 pag. pag. 28 pag. 29 pag. 31 28 pag. 4

pag. 10

pag. 14

CAPITOLUL IV ACCESORII PENTRU SALVARE SI PRIM AJUTOR MEDICAL Centura de siguranta pag. 32 Carligul de siguranta pag. 32 Coarda si cordita de salvare pag. 32 Completul de salvare de la inaltime pag. 33 Pernele pneumatice de salvare pag. 37 Cuiul de sustinere pag. 38 Aparatul de inhalat oxigen pag. 38 Trusa sanitara pag. 40 CAPITOLUL V ACCESORII PENTRU TAIAT SI DEMOLAT Toporul-tarnacop pag. 40 Toporasul pag. 41 Ranga pag. 41 Cangea pag. 41 Lopata si cazmaua pag. 41 Furca pag. 42 Ferastraul „coada de vulpe” pag. 42 Joagarul pag. 42 Ciocanul si spitul pentru spart beton pag. 43 Motoferastraul cu lant pag. 43 Foarfecele pentru taiat cablu pag. 44 Aparatul de sudat si de taiat autogen pag. 44 Bormasina electrica portativa pag. 45 Pompa hidraulica cu dublu efect pag. 46 Distantorul electric pag. 46 Cricul pneumatic pag. 47 CAPITOLUL VI ACCESORII PENTRU ILUMINAT pag. 48 pag. 40

pag. 31

Lampa electrica cu acumulator pag. 48 Proiectorul mobil de 1000 W pag. 49 Farul pompier pag. 49 Corpul de iluminat cu faruri pag. 50 Bobina pentru cablu pag. 50 Trepiederul proiector pag. 51 Furca pentru ridicat cablurile electrice Ghearele pentru urcat pe stalpi pag. 51 CAPITOLUL VII ACCESORII DIVERSE pag. 51 Puntea de trecere peste furtun pag. 52 Cotul pentru furtun pag. 52 Fasa pentru furtun pag. 52 Cheia pentru racordare pag. 53 Geanta pentru chei si fesi pag. 53 Cheia cofret pag. 53 Aparatul pentru legat furtunuri pag. 53 Aparatul pentru spalat furtunuri pag. 54 Electroexhaustorul pag. 54 Electroventilatorul pag. 55 Cordita pentru sustinerea sorbului Cordita pentru legat furtunul pag. 56 Coarda pentru ancorat scari pag. 56 Galeata din panza pag. 56 CAPITOLUL VIII SCARI MANUALE pag. 56 Scara de imperechere pag. 56 Scara culisanta Scara de fereastra pag. 57 Scara baston pag. 57

pag. 51

pag. 56

pag. 57

CAPITOLUL IX MIJLOACE PENTRU TRANSMISIUNI pag. 58 Radiotelefoanele pag. 58 Unitatea de comanda prin laringofon pag. 67 Incarcatoare pentru bateriile de acumulatori ale radiotelefoanelor pag. 68 Baterii de acumulatori pag. 70 Amplificatori cu dispozitiv de alarmare tip ADA – 02 pag. 70 Megafonul de 4 W pag. 70 Dispeceratul pag. 71 Centrala telefonica automata de institutie P. 40 pag. 71 Centrala telefonica de campanie cu 10 numere pag. 74 Telefonul ATI – 52 pag. 75 Bobina cu cablu telefonic pag. 78 CAPITOLUL X STINGATOARE pag. 78 Stingatorul portativ cu apa pulverizata pag. 78 Stingatoare transportabile cu apa pulverizata pag. 79 Stingatoare portative cu spuma chimica pag. 80 Stingatoare portative cu pulbere pag. 83 Stingatoare transportabile cu pulbere pag. 83 Stingatorul remorcabil cu pulbere si dioxid de carbon pag. 84 Stingatoare portative cu dioxid de carbon pag. 85 Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon pag. 86 Galeata stingator pag. 87 CAPITOLUL XI UTILAJE PENTRU STINGEREA INCENDIILOR Motopompa usoara de 400 l/min. pag. 88 Motopompa de 800 l/min. pag. 89 Motopompa de 1300 l/min. (MP 73) pag. 90 Motopompa de 1500 l/min. (MP 79) pag. 92 Motopompa de stins incendii cu MPR – 1600 Hidrogeneratorul de spuma usoara Tunuri pentru stins incendii cu apa si spuma pag. 88

pag. 92 pag. 94 pag. 95

CAPITOLUL XII POMPE DE VID SI CENTRIFUGE pag. 98 Pompe de vid pag. 98 Pompe centrifuge pag. 100 Pompe din dotarea autospecialelor si utilajelor de stingere a incendiilor

pag. 101

CAPITOLUL XIII AUTOSPECIALE DE STINS INCENDII Date generale pag. 103 Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri de turisme pag. 104 Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri tip camion mijlociu pag. 107 Autospeciale de stins incendii pe autosasiul tip camion greu pag. 114 Alte autospeciale pag. 120

CAPITOLUL I ACCESORII PENTRU LUCRUL CU APA Accesoriile pentru lucrul cu apa sunt mijloace destinate vehicularii apei direct de la sursele sub presiune la locul incendiului sau prin intermediul autospecialelor si utilajelor de stingere. Din grupa accesoriilor pentru lucrul cu apa fac parte: furtunul de refulare, tubul de cauciuc pentru aspiratie, teava de refulare, hidrantul portativ, distribuitorul, colectorul, sorbul pentru tuburile de aspiratie, ejectorul pentru ape mici, racordul, reductia si ajutajul pulverizator. De la inceputul capitolului, pentru a nu crea confunzii, subliniem ca denumirea de „accesorii pentru lucrul cu apa” este generica, pornind de la domeniul cu cea mai mare utilizare a acestora, parte din ele putand fi folosite si pentru transportul emulsiilor de apa si spumanti sau al pulberilor vehiculate sub presiune. Furtunul de refulare In raport de tipul lor (A, B, C sau D), furtunurile de refulare prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 111 20 B 76 25 20 ± 0,5 1,0 ± 0,2 920 700 450 200 C 53 20 D 26 20

Diametrul (interior) Presiunea de incercare (bari) Lungimea (m) Grosimea stratului de cauciuc (mm) Masa pe ml (g) Descriere

Furtunul de refulare este fabricat din fibre textile poliesterice cu tesatura circulara (fara cusatura) cauciucata, pentru a-i asigura etanseitatea si a reduce pierderile de presiune prin frecare pe timpul trecerii apei. La ambele capete, in raport cu tipul sau, furtunul este prevazut cu racorduri de refulare. Furtunul se intrebuinteaza in bucati lungi de 20 ± 0,5 m si se foloseste sub role simple sau duble, panglici sau infasurat pe vartelnitele carucioarelor port-furtun. Fig. 1 Intretinere Dupa folosire, furtunul trebuie sa fie bine curatat prin spalare cu apa, operatie executata manual sau cu aparatul pentru spalat furtunuri. Dupa spalare, furtunul trebuie uscat in locuri special amenajate sau pe stelaje inclinate, la locuri ferite de radiatii solare ori termice. Dupa uscare, se verifica starea racordurilor si garniturilor; se repara cand este cazul, iar pentru prelungirea duratei de intrebuintare se schimba dunga la intervale de 6 luni. Tubul de cauciuc pentru aspiratie In raport de tipul lor (A, B sau D), tuburile de cauciuc pentru aspiratie prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

b) proba la presiune hidraulica In fiecare tub se realizeaza o presiune hidraulica de 6 bari timp de 5 minute.racordul fix (1). . 14. 10. . tubul de racordare. Tevi de refulare Tevile de refulare se clasifica in: . . 16 si 18 1. iar la celalalt capat se racordeaza la intrarea in pompe.5 D 25 mm 3 si 4 1. 3a). Se compune din urmatoarele parti: (fig. 14. 2 si 1. In afara verificarilor curente care se fac dupa fiecare folosire (racorduri. Tubul trebuie sa nu se sparga.fara perdea de protectie. tubul maner si ajutajul de baza formeaza o piesa comuna cu denumirea ajutaj de baza minor. se usuca in aer liber apoi se verifica starea racordurilor. tubul trebuie sa fie spalat cu apa apoi uscat. .tevi pentru dispersia apei. Dupa 5 minute se admite o scadere a depresiunii cu 3% cu conditia ca etanseitatea pompelor sa fi fost verificata in prealabil iar tubul sa nu se deformeze.tubul maner (3) care in unele cazuri este izolat termic pentru a proteja mana servantului pe timpul temperaturilor scazute. 16 960 D 200 12 4 170 Este confectionata din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune sau. Aceasta asigura refularea jetului de apa si dirijarea lui asupra focarului. Fig. Aderenta intre straturile de panza si cele de cauciuc se realizeaza cu ajutorul solutiei de cauciuc. a) teava de refulare simpla (fig. 4) .tevi de refulare simple. a garniturilor. cu exceptia racordului. 2 Intretinere Dupa folosire. . 3).tubul de racordare (2).ajutajul de baza (4). 12.5 B 75 mm 2 si 1. C sau D). proba se repeta cu toate tuburile din dotarea autospecialei racordate impreuna. 3 In raport de tipul lor (B.). . prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Lungimea totala (mm) Diametrul ajutajului de baza (mm) Diametrul ajutajelor finale (mm) Masa Descriere B 430 20 12.25. tubul de aspiratie este prevazut cu cate o portiune (11 – 15 cm) fara sarma care permite fixarea racordurilor A. intarite cu sarma sub forma de spirala. verificat si repus in stare de functionare. La ambele capete. Fig. .cu perdea de protectie.5 5. Se creeaza o depresiune de 640 mm coloana de mercur. in urma vulcanizarii. tubul se supune urmatoarelor probe: a) proba de aspiratie uscata Fiecare tub se inchide la un capat cu racord infundat. Fig. 3a Intretinere Dupa intrebuintare se spala cu apa curata atat in interior cat si in exterior. anual sau cand se constata anumite deficiente.5 8. racordandu-se la furtunurile de refulare sau alta sura de apa. Dupa verificarea fiecarui tub in parte. . sa nu prezinte infiltrari de apa sau deformari.tevi de refulare cu robinet: .25 Descriere Tubul de cauciuc pentru aspiratie este confectionat din straturi suprapuse de cauciuc si panza.Diametrul interior Lungimea (m) Masa tubului fara racorduri (kg/m) A 110 mm 2.750 C 445 20 8. din material plastic. B sau D. dupa care se sterg cu carpe moi. precum si insurubarea normala pe filet a ajutajelor demontabile.ajutajele demontabile (5). b) tevile de refulare cu robinet (fig. La tevile tip D si la unele variante tip B sau C. garnituri etc.

4a . .racordul fix. Fig.a): Fig. B sau C. Indiferent de forma de constructie acestea servesc la formarea unei perdele de apa necesara in unele situatii pentru protectia servantilor.mansonul de izolare termica (6). asigura refularea sub forma de perdea necesara protejarii stivelor de material combustibil din depozite. 5 In raport de tip.robinetul.2 (14) 490 18 16 14 Cu perdea de protectie 500 20 16 12 tip C 1 Debitul de apa (l/min) Marimea fantei (mm) Lungimea sectorului circular de protectie a apei (m) Inaltimea sectorului circular al apei (m) Masa (kg) Descriere B 1200 5 32 10 3 C 600 3 20 6 2 Tevile pentru dispersia apei sunt confectionate din otel inoxidabil cu racord de aluminiu. Prin manuirea spre stanga se realizeaza suprimarea progresiva a perdelei de protectie. in plus se verifica functionarea normala a robinetului. Hidrantii portativi Hidrantii portativi se clasifica in: . .dispersor. In raport de varianta si tipodimensiuni prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fara perdea de protectie Lungimea totala (mm) Ajutajul de baza (mm) Ajutajul intermediar (mm) Ajutajul final (mm) Marimea racordului Masa (kg) Descriere Sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compun din urmatoarele parti (fig. . Functionare Pentru folosire se racordeaza teava la linia de furtun. . Fig. tevile pentru dispersia apei prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: (8) 485 12 10 8 tip C 1. .corpul tevii . confectionat din material plastic sau cauciuc vulcanizat.tubul maner (5). . 5)..ajutajul de baza (7). Intretinere Pentru intretinere se executa aceleasi operatii ca in cazul tevilor de refulare de mana simple. . in cazul incendiilor izbucnite in zone imediat invecinate cu acestea.racordul fix (1). 4.ajutajul demontabil (8) la teava de refulare cu robinet. a cladirilor etc. rezistent la coroziune si se compun din urmatoarele parti: . in cazul tevilor de refulare cu robinet si perdea de protectie. cepul (3) si manerul (4).Tevile de refulare cu robinet se prezinta in doua variante constructive si anume cu si fara perdea de protectie. 4 Tevile de refulare cu robinet fara perdea de protectie sunt de doua tipodimensiuni si anume de 8 si 14 mm. se actioneaza asupra manerului inchizand sau deschizand cepul robinetului in cazul tevilor fara perdea de protectie. Intretinere Pentru intretinere se procedeaza la fel ca la tevile simple. Cand se lucreaza cu tevile de refulare cu perdea de protectie. respectiv. starea de curatenie a orificiilor si rotirea normala a dispozitivului de pulverizare. deschizandu-se orificiile de dispersie a apei. dupa manuirea manerului robinetului se actioneaza si asupra dispozitivului de pulverizare prin rotire spre dreapta. c) tevile pentru dispersia apei Tevile pentru dispersia apei (fig. la care se disting: corpul robinetului (2).dispozitivul de pulverizare (9) la teava cu robinet si perdea de protectie.

hidrantii au ca parte comuna corpul tubular de forma cilindrica (I) la care se disting: .manerul.corpul cotit – in cazul hidrantilor cu cot simplu. B si C. 10 bari Descriere Hidrantii portativi. de asemenea.tija robinetului (8).racordurile fixe (5). la corpul bifurcat al hidrantului portativ cu robinete. din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune.). Cheia este o piesa metalica formata dintr-o tija care la partea superioara are un maner in forma de „T” cu un capat ascutit si curbat.hidranti portativi cu cot simplu. fabricati in trei tipodimensiuni: A. partile de baza ale acestora – corpul bifurcat si corpul tubular – sunt confectionate din fonta. B si C.masa (kg) . mm) 1050 . . . 6a) Fig.hidranti portativi cu robinete.capacul robinetului (6). 10 . indiferent de tip. sunt confectionati. 7 Fig. iar la partea inferioara au o forma diferita (patrata.flansa de etansare (4). tipodimensiunea in care au fost confectionati sau materialul de constructie. . In unele variante. Indiferent de rolul lor. 10 bari C 789 10 Inaltimea (mm) Masa (kg) Presiunea de lucru c) hidrantul portativ cu robinete (fig.hidranti portativi cu cot dublu. adecvata formei capului tijei ventilului hidrantului subternan. 8 Se rasuceste pe filet piulita de racordare cu urechi de pe corpul tubular al hidrantului pana ce acesta coboara la nivelul inelului opritor.roata de manevrare (7). astfel ca urechile piulitei sa intre sub racordul cu gheare al acestuia. Fig.2 B 803 11 max. In plus. a) hidrantii portativi cu cot simplu (fig. Pentru racordarea la retea.piulita de racordare cu urechi (2).flansa cu manere (3). . iar la partea inferioara o terminatie de forma unei chei tubulare triunghiulara.presiunea de lucru max. . . in raport de tip distingandu-se: .. 6 A 875 143 B 805 8. Diferentierea se realizeaza la partea superioara a hidrantilor. 6) Acestia sunt fabricati in trei tipodimensiuni: A. 6b) Acest tip de hidrant prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. . Mufele sunt piese metalice care la partea superioara au o forma triunghiulara pentru imperechere cu cheia hidrant. 6a Sunt. se deosebesc: . hidrantii portativi au ca anexe cheia hidrant subteran (fig. .inaltimea (cu robinetul inchis.5 max. Atat la corpul cotit cat si la cel bifurcat (II) se intalnesc: .discul robinetului (9). 6b . dreptunghiulara etc. 8). de regula.corpul bifurcat – in cazul hidrantilor cu cot dublu sau al celor cu robinete. Se asaza hidrantul portativ pe orificiul hidrantului subteran. Functionare Cu ajutorul manerului cheii hidrantului se indeparteaza capacul hidrantului subteran. . in functie de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 871 16. . 10 bari C 789 81 Inaltimea (mm) Masa (kg) Presiunea de lucru b) hidrantii portativi cu cot dublu (fig. 7) si mufele cheii hidrant (fig.inelul opritor (1) cu garnituri de etansare. in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig.

discul (7) la distribuitorul B-CBC. .corpul distribuitorului (1). 1 tip B Robinete cu disc 16 bari 7. Intretinere Dupa intrebuintare distribuitorul se spala. Se compun din urmatoarele parti (fig. . . El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari. 10 bari . Pentru deschiderea hidrantului subteran se folosesc cheia hidrant si mufa adecvata.masa (kg) 6. toate robinetele fiind inchise.corpul colectorului (1). starea racordurilor si a garniturilor. 10): . . La incetarea lucrului se inchid robinetele. 9c): Fig.capacul robinetului (4) in cazul distribuitorului B-CBC. La una sau la ambele iesiri ale hidrantului se racordeaza furtunuri de refulare A.roata (tija) de manevrare (5).distribuitorul B-CBC (fig.1 Descriere Este confectionat din aliaj de aluminiu si se compune din urmatoarele parti (fig. se desracordeaza tuburile de absorbtie sau furtunurile de refulare de la hidrant. . El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari. Pentru deschiderea apei (la hidrantul cu robinete) se actioneaza asupra rotilor robinetelor. sau cepul robinetului la distribuitorul B-2C.doua racorduri fixe tip B pentru intrarea apei (2).racordul de intrare doua tip B . Hidrantul subteran se curata si se acopera cu capacul sau.un racord fix tip A pentru iesirea apei. liniile de furtun B si C sau numai C ordonate.distribuitorul B-2C (fig. apoi se demonteaza hidrantul portativ rotindu-se corpul hidrantului spre stanga. B. Fig. 9c . rotirea usoara a piulitei de racordare si starea garniturii de etansare. dupa care se dezracordeaza linia de furtun echipata. La cererea servantilor 1 sau a personalului ce indeplineste atributiile acestora pe liniile de furtun ce asigura distribuirea apei. prevazut pe partea superioara cu un maner pentru transport (8). C sau tunuri de absorbtie.1 B-CBC B 2 tip C. La incetarea lucrului se inchide hidrantul subteran (cu ajutorul cheii hidrant). 9b Distribuitoarele tip B-2C sau B-CBC prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: B-2C B 2 tip C Robinete tip canea 15 bari 4. starea racordurilor. Functionare Dupa amplasarea distribuitorului la locul indicat in dispozitivul de stingere se racordeaza la intrarea B linia de furtun prin care el este alimentat cu apa si apoi la iesirile respective.Se rasuceste spre dreapta corpul hidrantului actionandu-se cele 2 manere de manevrare ale fansei. Distribuitoarele Distribuitoarele se clasifica in: . Fig.trei robinete (doua la tipul B 2C) la care se disting: .5 Racord de intrare Racord de iesire Felul obturarii Presiunea maxima Masa (kg) Descriere Sunt confectionate din aliaj de aluminiu anticorosiv.un racord fix tip B pentru intrarea apei (2). Prin rotire hidrantul se insurubeaza in filetul piulitei. se verifica functionarea corecta si etanseitatea robinetelor si a corpului hidrantului. .tija robinetului (6). Colectorul Colectorul prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .racordul de iesire tip A . se verifica functionarea si etanseitatea sa. . .presiune de lucru max. fiind obligat sa coboare si sa se preseze pe orificiul hidrantului subteran la care se etanseaza prin intermediul garniturii de etansare. iar pe partea interioara cu trei picioruse de sprijin.o clapa de inchidere cu bolt (4). . se deschid progresiv robinetele respective. 9b). .trei racorduri fixe din care 1 B si 2 C la tipul B-CBC sau 2 C la cel B-2C pentru iesirea apei (3). 9a). Intretinere Dupa intrebuintare hidrantul se spala. 9a .

debitul aspirat (l/min. In momentul intreruperii alimentarii. Pe timpul functionarii – daca apa ce vine din cele doua surse are presiuni egale – clapa va sta orientata pe directia axului deschiderii A. Se umple sorbul cu apa si in intervalul de 5 minute nu se admit scapari decat sub forma de picaturi. In afara verificarilor curente. .presiunea apei la iesire (bari) 1. . intre ea si colector se monteaza o reductie A-B. executate dupa fiecare folosire.supapa sorbului cu corpul supapei (4). 13): Fig.racordul fix tip C pentru intrarea apei (2). in numar de patru. capacul supapei (5).masa (kg) 6. se leaga la inelul acesteia o cordita pentru sustinerea sorbului. realizandu-se astfel mentinerea coloanei.sita sorbului (I) cu fundul sitei (1) si corpul sitei (2).5 – 2 . In vederea actionarii parghiei de manevrare a supapei. pentru golirea de apa a tuburilor de aspiratie. 11): . In caz contrar. . in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Tip A 206 x 223 15 Tip b 153 x 126 12 Dimensiunile (mm) Masa (kg) Descriere Este confectionat din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compune din urmatoarele parti (fig. buna functionare a supapei si a parghiei ei de manevrare.ajutajul convergent de ejectie (3). sorbul este supus unei probe de incercare a etanseitatii supapei.picior de sprijin pe sol (8). . supapa sorbului este deschisa de curentul de apa ce intra din sura in tuburile de aspiratie. b) coloana de ejectie (11) la care se disting: . tuburi de aspiratie. . In cazul in care conducta cu cot a cazanului pentru apa este prevazuta cu racord tip B. apa din tuburile de aspiratie apasa asupra supapei care este asezata pe scaunul aflat in corpul sitei.conducta cotita (1). . prin care apa vine cu presiune mai mica. Se remediaza defectiunile constatate.corpul sorbului (II) cu un racord fix A sau B (3) in raport de tipul sorbului. .ajutaj convergent-divergent (6). parghia de manevrare a supapei (6) si inelul pentru legarea corditei de sustinere a sorbului (7). pompe). periodic. Dupa terminarea lucrului. Intretinere Dupa folosire sorbul se spala si se verifica starea racordului. Sorbul pentru tuburile de aspiratie Sorbul se fabrica in doua tipodimensiuni: A si B.corpul de absorbtie (4) cu rol de sorb si de picior de sprijin. iar capatul liber se fixeaza de un punct de sprijin. 12) are urmatoarele caracteristici tehnice: .Fig. Ejectorul pentru ape mici Ejectorul pentru ape (fig. .sita pentru retinerea impuritatilor (5). In cazul cand apa contine impuritati de dimensiuni reduse.nervuri pentru intarire (9). pe care sita nu le retine. 10 Functionare Colectorul se racordeaza la conducta cu cot prevazuta cu racord tip A a cazanului pentru apa de la autospeciale. . prin intermediul parghiei de manevrare. iar la racordurile B se cupleaza furtunurile ce fac legatura cu cele doua surse de alimentare. deschide supapa si lasa apa sa se scurga. se trage in sus de cordita care. Functionare Se racordeaza sorbul la capatul inferior al coloanei de tuburi de aspiratie.racord fix B pentru iesirea apei (7). Apa ce vine prin cele doua intrari este dirijata apoi prin iesirea A (B) in conducta cu cot pentru umplerea cazanului. sorbul va fi introdus in cosul metalic. clapa va inchide orificiul intrarii. .presiunea apei la intrare (bari) 7 – 11 .735 Descriere Este confectionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compune din urmatoarele parti (fig. Pe timpul formarii vidului in sistemul de alimentare (sorb. Intretinere Dupa intrebuintare se spala si se verifica functionarea clapei si starea racordurilor. 13 a) corpul ejectorului (1) la care se disting: .) 130 .

Dupa iesirea din ajutajul de ejectie. Apa intrata in ajutajul de ejectie si care ester fluidul motor isi mareste presiunea si isi micsoreaza viteza ca urmare a micsorarii treptate a sectiunii.portgarnitura (2). descreste presiunea si se mareste viteza. iar la cel de tip B furtunul pentru dirijarea apei la locul dorit. Apa trimisa de pompe impreuna cu cea antrenata iese din ejector pe la racordul B.corpul racordului (1) este prevazut cu doua gheare de racordare (2). Sectiunea micsorandu-se din nou. in urma acesteia. .24 Diametrul de trecere (mm) Masa (kg) Descriere Racordurile de refulare sau aspiratie se compun din urmatoarele parti (fig.garnitura anterioara de etansare (3) din cauciuc.racorduri fixe. pe baza principiului ejectiei. Se compun din urmatoarele (fig.86 D 18 0. b) racordurile fixe In raport de tipul lor: A. . racordurile infundate prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . .5 C 45 G2 0.reductiile de refulare sau aspiratie. sau cand este cazul. cu care se amesteca si patrunde in partea convergenta a coloanei de ejectie.teava racordului (7) prevazuta cu trei cercuri reliefate necesare prinderii de furtun sau de tubul de aspiratie cu ajutorul legaturii de sarma.corpul racordului (1). are loc ca urmare a unei succesiuni de fenomene. ejectorul se spala si se verifica starea racordurilor si a garniturilor. racordurile fixe sunt confectiionate din aliaj de aluminiu anticorosiv. datorita presiunii atmosferice. apa trece printr-o sectiune marita si presiunea scade brusc in timp ce viteza se mareste la cateva sute de metri pe secunda. 14 . 14a . B. . a) racordurile de refulare sau aspiratie In raport de tipul lor (A. . B. 14): . Fig. garnitura de etansare (5) si nervurile exterioare radiale pentru strangere (6). Intretinere Dupa folosire. C si D. 14a): Fig.garnitura posterioara de etansare (4) din piele. Racorduri Dupa domeniul de utilizare racordurile se clasifica in: . C si D) racordurile de refulare sau aspiratie prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 96 2. B. viteza de scurgere se micsoreaza si se mareste presiunea. la racordul tip C pentru intrarea apei se cupleaza linia de furtun ce vine de la iesirea din pompele unei autospeciale sau ale unui utilaj. fluidul aflat in sorb (aerul si apa) este obligat sa patrunda in zona de actiune a fluidului motor. identic cu cel descris anterior. se demonteaza si se verifica ajutajele. Anual.1 Diametrul de trecere (mm) Filet de racordare Masa (kg) Descriere La fel ca si cele de refulare si aspiratie. locasul garniturii de etansare (4). iar dupa trecerea pragului de strangulare in partea divergenta a coloanei de ejectie. c) racordurile infundate In raport de tip: A.racorduri infundate.Pentru punerea in functiune a ejectorului.4 D 18 G1 0.Functionare . Scurgerea fluidului motor cu viteza marita spre ajutajul convergent-divergent creeaza o depresiune.37 C 43 0.1 B 62 1. . doua santuri semicirculare de strangere (3).inelul de siguranta (8) pentru retinerea tevii racordului. C si D. Procesul de antrenare a apei (sau a unui alt fluid) prin principiul ejectiei.5 B 65 G2 ½ 0. racordurile fixe prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 100 G4 1. Apa refulata cu presiune de pompe este condusa spre ajutajul convergent de ejectie de unde patrunde sub forma de jet in ajutajul convergetdiverget si antreneaza apa din sursa prin sorb.

14b): Fig. . .Diametrul de trecere (mm) Masa (kg) Descriere A 100 1. 2. identic cu cel descris la pct.diametrul ajutajului pulverizator (mm) .4 D 18 0.dispersarea jetului (m) . CAPITOLUL II ACCESORII PENTRU PRODUCEREA SPUMEI 14 max.8 B 45 62 Diametrul mic de trecere (mm) Diametrul mare de trecere (mm) Presiunea de lucru Masa (kg) Descriere Reductiile sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune.suprafata jetului (mp) . nervuri exterioare radiale pentru strangere si o portiune filetata exterioara.masa (kg) Fig. racordurile se curata si se verifica starea garniturilor. Fig. precum si fixarea tevii racordului sau a capacului in cazul celor infundate prin inelul de siguranta. o portiune filetata interioara si doua suruburi. .presiunea de lucru optima (bari) . 15) sunt de doua tipuri: A – B si B – C. 14b . in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 62 96 10 bari 2 0.5 6 8 35 0. 16) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .garnitura de etansare (4) din cauciuc. Intretinere Dupa intrebuintare se sterge si se desfunda canalele daca este cazul.inelul de siguranta (3) pentru retinerea capacului. Intretinere Dupa folosire.6 C 45 0.200 .capacul (2).bataia jetului (m) . a . Ajutajul pulverizator Ajutajul pulverizator (fig. cu filet pentru racordarea la teava tip C si cu canale de diametre mici care obliga apa refulata de pompa sa paraseasca teava sub forma de picaturi fine. 15 Intretinere Operatiile de intretinere se executa la fel ca in cazul racordurilor. doua santuri semicirculare de strangere. Este fixat prin infiletare la corpul racordului de marime superioara si imobilizat cu cele doua suruburi.7 B 65 0.corpul racordului (1).corpul propriu-zis al reductiei cu locasurile pentru cele doua garnituri de etansare.corpul racordului de marime inferioara cu doua gheare de racordare.corpul racordului de marime superioara cu doua gheare de racordare. in estenta constituind o imbinare a doua corpuri de racorduri de marimi diferite. Reductiile de racorduri Reductiile (fig. a ghearelor. doua santuri semicirculare de strangere. Se compun din urmatoarele parti: .1 Sunt confectionate tot din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compun din urmatoarele parti (fig. 16 Este confectionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si este prevazut cu bucsa racord. . a santurilor de strangere.

ajutajul convergent de ejectie (4). . ca urmare.consum de apa (l/min.un racord fix tip D (9) pentru racordarea tubului de aspiratie a lichidului spumant.un robinet (13) cu cep. . se inchide orificiul de intrare a apei in ramura superioara apa fiind astfel obligata sa curga prin coloana de ejectie. Functionare Pentru punerea in functiune.500 5–7 237 Debitul de spuma (l/min. bidonul pentru lichid spumant si dispozitivul de transvazare spumant.presiunea nominala (bar) .patru picioare de sprijin pe sol (11). . 5. In felul acesta se mareste presiunea in ajutajul convergent si. cu sageata indicatoare a sensului pe directia de curgere a apei.000 l/min.8 C 2. Din grupa acestor accesorii fac parte: amestecatoarele de linie. o parte din apa refulata circula prin ramura superioara.un racord fix (6) pentru iesirea amestecului (emulsiei). La racordul D se ataseaza tubul de aspiratie care se introduce cu celalalt capat in bidonul (rezervorul) cu lichid spumant.un sector gradat (14) avand marcate semnele plus si minus.o sageata indicatoare a sensului de circulatie a apei aflata pe partea superioara a conductei cotite.0 .corpul supapei de retinere (7) in care se gaseste supapa de retinere (8) din sticla sau cauciuc ce asigura circulatia lichidului intr-un singur sens.Accesoriile pentru producerea spumei sunt mijloace care concura la realizarea spumei mecanice sau chimice. tevile generatoare de spuma mecanica prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .) . Intretinere Dupa folosire.debitul de spuma (l/min. amestecatorul se spala pana la inlaturarea completa a urmelor de lichid spumant si se verifica starea racordurilor.patru nervuri pentru intarire (10).ajutajul convergent-divergent (5). .600 10 910 6. iar pentru obtinerea unui amestec mai sarac si spuma mai putin depusa la semnul minus.) .000 390 6 681 2. si viteza de circulatie a apei. 17) este realizat din doua tipodimensiuni: B si C in functie de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: B 5. Punand robinetul cu indicele fix la semnul plus. 2. deci. . etanseitatea si functionarea normala a robinetului. . Apa intrata in amestecator antreneaza lichidul spumant din bidon (rezervor) – pe principiul ejectiei – si formeaza impreuna cu acesta un amestec (emulsie). Tevile generatoare de spuma mecanica In raport de tipul lor.masa (kg) Descriere 2. .0 1. Pentru obtinerea unui amestec mai bogat in lichid spumant si formarea unei spume mai dense. dupa care isi constituie drumul spre tevile generatoare de spuma mecanica. fie facand parte din instalatiile autospecialelor si utilajelor sau din instalatii fixe de stins incendii de la rezervoarele de produse petroliere si lichide inflamabile. cu cursa limitata pe care se gaseste un indice.coloane de ejectie (1) sau ramura inferioara la care se disting: . creindu-se astfel o depresiune mai mare ce duce la antrenarea unei cantitati sporite de lichid spumant. Fig. Amestecatorul de linie Amestecatorul de linie (fig. la antrenarea unei cantitati mai reduse de lichid spumant. Fig. 17 .lungimea (mm) .000 7–9 475 3. amestecatorul se racordeaza la dispozitivul de interventie sau la iesirea din pompe. 18. fie ca accesorii distincte. micsorandu-se astfel debitul si presiunea apei ce trece prin ajutajul convergent ceea ce duce la realizarea unei depresiuni mai mici si.000 si 10. Amestecul (emulsia) este completat si cu apa ce vine din ramura superioara. se pune robinetul cu indicele fix la semnul plus. a supapei de retinere si starea de curatenie a sitei. tevile generatoare de spuma mecanica. .un racord fix (2) pentru intrarea apei prevazut cu o sita metalica (3) pentru retinerea impuritatilor mecanice.500. 18): .conducta cotita (12) sau ramura superioara la care se disting: .) Presiunea de lucru (bari) Debitul de apa (l/min) Masa (kg) Descriere Amestecatorul de linie este confectionat din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compune din urmatoarele parti (fig. .500 5.0 10.000 790 8 942 3. Rotind robinetul cu indicele fix catre semnul minus.

.racordul fix (5).palnia pentru praf (2) cu sita metalica (3).conducta de manometru ramificata din conducta circuitului de spalare. petrochimice sau al celor din depozitele de produse petroliere. Generatorul de spuma chimica Generatorul de spuma chimica are urmatoarele caracteristici tehnice: .tipul spumantului: . Descriere Se compune din urmatoarele parti (fig. . conductelor si a supapei de retinere.ajutaj convergent-divergent (7). Astfel. 19): . care are loc in interiorul tevii generatoare. Functionare Se toara praful in palnie. Procesul de formare a spumei are loc in doua faze.bicarbonat de sodiu HnaCO3 . din care unul central si trei dispuse periferic. circular (la 120°). . praful din palnie si are loc o reactie chimica dupa formula: 6HnaCO3 + Al2(SO4)3 = 6CO2 + 2Al(OH3) + 3 NaSO4 in urma careia rezulta spuma chimica ce este refulata pe teava. etanseitatea robinetelor. .conducta pentru circuitul de spalare a prafului. pe principiul ejectiei. Fig. .coloana de ejectie la care se deosebesc: . fie intercalat in dispozitivitul de interventie sau la iesirile din pompa (amestecator de linie sau generator de spuma mecanica). . . . cu robinetul de inchidere. 19 .consum de apa la 8 bari (l/min. sunt practicate orificiile pentru intrarea aerului (3).carcasa de tabla (1) cu capac de inchidere. iar la partea interioara ajutajele pentru trecerea amestecului (emulsiei) de apa si spumant (4). In prima faza cu ajutorul dispozitivului de dozare (amestec) se formeaza emulsia de apa si spumogen. care se ramifica din coloana de ejectie inaintea robinetului de deschidere a apei si este prevazuta cu robinet de inchidere si furtun prelungitor din cauciuc. . 20 .un racord fix tip C (4) pentru intrarea apei. se verifica starea racordurilor. fie inclus in instalatiile autospecialei. . .partea cilindrica (1) pe care sunt sudate doua inele metalice pentru intarire si pentru fixarea tubului prelungitor. 20): . Intretinere Dupa intrebuintare se spala cu apa pana la inlaturarea resturilor de praf si spuma. .conducta pentru circuitul de antrenare a prafului ce se ramifica din coloana de ejectie dupa robinetul de deschidere a apei si care este prevazut cu robinet de inchidere. trece prin cele 4 ajutaje practice in interiorul corpului de racordare si la iesire antreneaza.racordul fix tip B (10) pentru iesirea amestecului. se formeaza spuma prin absorbtia aerului si inglobarea acestuia in emulsia de apa si lichid spumant. la terminarea partii tronconice a tevii. amestecul de apa si lichid spumant patrunde in teava pe la racordul fix. In cea de-a doua faza.sulfat de aluminiu Al2(SO4) . . apa ce intra in coloana de ejectie pe la racordul C antreneaza.robinet (5) pentru deschiderea apei.Tevile generatoare sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compune din urmatoarele parti (fig.presiunea de lucru (bari) 0–8 .conducte auxiliare: .) 3000 .conducta pentru golire.consum de praf de 8 bari (kg) 60 – 63 . sudata la partea cilindrica si la corpul de racordare.) 475 . Functionare Teava generatoare de spuma se foloseste numai in combinatie cu un dispozitiv preamestecator de spuma.supapa de retinere (8) din cauciuc. Intretinere Dupa folosire teava generatoare de spuma mecanica se spala pana la inlaturarea completa a lichidului spumant si se verifica starea de curatenie a racordului si a ajutajelor. aerul din orificiile exterioare ale corpului de racordare.corpul de racordare. Lungimea liniei de refulare de la racordul B al generatorului si pana la teava nu trebuie sa fie mai mica de 40 m sau mai mare de 100 m.masa (kg) 40 De regula. manere pentru transport si suport de sprijin aflat la partea inferioara. pe principiul ejectiei. In partea exterioara a corpului de racordare. ce asigura circularea amestecului de apa si praf unic intr-un singur sens si gratarul opritor al supapei (9).partea tronconica (2). Fig. Ajutajele sunt inclinate pentru ca jeturile lor sa se intalneasca intr-un punct pe axul jetului central.debitul minim de spuma (l/min.ajutaj convergent de ejectie (6). generatorul de spuma chimica se intrebuinteaza in cadrul instalatiilor semifixe existente in obiectele chimice.

Fig. . formand prin dizolvarea lui emulsia de apa si spumogen praf.ajutajul convergent de ejectie (5). linia de furtun pentru dirijarea amestecului de apa si spumogen praf spre teava generatoare de spuma mecanica. Pentru aceasta se pune dozatorul in functiune (folosind 2 kg praf) si se cronometreaza timpul in care a fost consumat.masa (kg) 35 Descriere Se compune din urmatoarele parti (fig.racordul fix tip B (10) pentru iesirea amestecului de apa si spumogen praf. prevazuta cu robinet de inchidere. prevazut cu un colier de strangere.palnia cu sita metalica pentru praf (1). functionarea normala a dispozitivului de reglaj si a supapei de retinere. debitul circuitului de antrenare a prafului si pozitia dopului de reglaj. se inlatura resturile de praf si emulsie.ajutajul convergent-divergent (6). pe principiul ejectie.consum de apa mediu (l/min) 1000 . Intretinere Dupa intrebuintare dozatorul se spala. Se refuleaza apa cu presiune de 6 – 8 bari la intrarea in generator. b) conducta pentru circuitul de antrenare a prafului (11) ce se ramifica din coloana de ejectie inainte de ajutajul convergent.supapa de retinere (8) din cauciuc. Antrenarea prafului din palnie este ajutata de jetul de apa al circuitului de antrenare. Pentru reglare. un surub cu roata de manevrare si un suport filetat pentru surub.un racord fix C (4) pentru intrare a apei.coloana de ejectie (3) la care se disting: .lungimea (m) 3 . Pentru a se asigura dizolvarea completa a spumogenului praf lungimea liniei de furtun intre dozator si teava generatoare de spuma trebuie sa fie cel putin 60 m. Se deschide robinetul circuitului de antrenare a prafului rotindu-se aproximativ o jumatate de tura. Capul deversor Capul deversor (fig. c) cadrul suport (13) prevazut cu picioare de sprijin si maner pentru transport. Se toarna praf in palnie.Spalarea generatorului dupa folosire se face utilizandu-se circuitul de spalare dupa deschiderea prealabila a robinetului conductei de golire. praful din palnie cu care se amesteca. iar la partea superioara un orificiu de refulare a spumei. ce iese pe langa supapa de retinere prin racordul B. .dispozitivul de reglaj (2) format dintr-un dop metalic.conducta pentru golire (7) cu buton de inchidere. etanseitatea robinetului. verificandu-se starea racordurilor.presiunea de lucru (bari) 6–8 . iar daca este mai mic se inchide. 22 Pentru utilizare se cupleaza capul deversor la prelungitorul tevii generatoare. Functionare Pentru punerea in functiune a dozatorului. presiune ce se verifica la manometru. se ia o medie de consum de 6 kg praf pe minut. Prelungitorul tevii generatoare de spuma Caracteristicile tehnice ale prelungitorului tevii generatoare de spuma sunt urmatoarele (fig. respectiv 2 kg in 20 secunde. . Aerul este inglobat in amestec la teava generatoare in care se obtine spuma mecanica. pe care se afla manometrul pentru controlul presiunii apei (12). dupa care se marcheaza pozitia optima a dispozitiviului de reglaj.consum mediu de spumant (kg/min) 5–8 . 22) este confectionat din tabla de otel avand la partea inferioara forma cilindrica. a conductelor dopului metalic. . insuruband apoi fluturele colierului de strangere. Dozatorul pentru spuma mecanica Dozatorul pentru spuma mecanica prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . 23): . . operatie ce se repeta pana la stabilirea scurgerii optime a prafului in cadrul limitelor admise. 21 a) corpul generatorului la care se deosebesc: . Apa intrata in coloana de ejectie pe racordul C antreneaza. 21): Fig. Daca timpul este mai mare de 20 secunde se mai deschide dispozitivul de reglaj. iar la racordul B. . de forma dreptunghiulara. Dizolvarea prafului si omogenizarea amestecului se continua dea lungul liniei de furtun. . la racordul C se cupleaza furtunul ce vine de la pompe.debitul minim de spuma (l/min) 5000 . pana ce se observa ca apa din palnie este antrenata in totalitate pe coloana de ejectie. Buna functionare a dozatorul depinde de concordanta intre presiunea apei ce intra in coloana de ejectie. dupa care se deschide dopul metalic al dispozitivului de reglaj manevrand roata acestuia cu o jumatate pana la o tura. care asigura circularea emulsiei intr-un singur sens si gratarul opritor al supapei (9).

Fig. .capacul bidonului la care se disting: . 33 Intretinere Dupa folosire. Descriere Este confectionata din straturi de tesatura de bumbac impregnate cu un lac special. Suruburile colierelor se ung dupa fiecare intrebuintare. pe doi din acestia fiind plasate manerele laterale pentru transport. Ca materiale pentru tesatura se mai pot folosi fibre de sticla sau sintetice. rama din mesina si snur textil pentru ajustare. cizmele de protectie cu talpi neperforabile. 26) are greutatea de cca 600 g si se prezinta in doua variante: casca fara vizor si casca cu vizor. ..un maner pentru transport.masa (kg) 5000 l/min 32 Prelungitorul tevii generatoare de spuma este confectionat din teava de aluminiu rezistent la coroziune. costumul de protectie anticalorica. aparatul pentru cercetare chimica.fundul bidonului. trusa cu butelii si cartuse filtrante.patru pereti laterali intariti prin nervuri. instructie tactica si pregatire fizica de specialitate. trusa electrica. Casca Casca (fig. 26. 24 Intretinere Trimestrial se goleste de lichidul spumant si se spala cu jet puternic de apa in scopul inlaturarii reziduurilor.o gura de umplere-scurgere cu capac. Fig. Fig. are o forma paralelipipedica si se compune din urmatoarele parti: . Dispozitiv de transvazare spumant Dispozitivul se compune dintr-o teava sifon care se insurubeaza in locul busonului butoiului si care se continua cu un furtun tip D pentru transvazare (fig. casca este prevazuta cu doua cureluse din piele si o catarama. costumul de protectie contra apei.posibilitati de racordare la teava generatoare de spuma de . apoi se verifica si se remediaza etanseitatea capacului. aparatele izolante cu oxigen. Caracteristici tehnice: . starea manerelor si a imbinarilor de la pereti.7 Descriere Este confectionat din tabla de otel. cureluse de panza. In varianta cu vizor. Din grupa accesoriilor pentru protectie fac parte: casca. In interiorul castii se gaseste sistemul de protectie si fixare compus din tampoane de masa plastica sau cauciuc spongios. Tubul terminal la care se monteaza capul deversor nu are decat un colier de strangere la partea sa inferioara. La unele tipuri de prelungitoare colierele de strangere sunt inlocuite cu racorduri fixe sau cu o piesa filetata. 24) foloseste la transportul si pastrarea lichidelor spumante utilizate la stingerea incendiilor. 25 Timpul de transvazare a unui butoi de 200 kg este de cca 4 min. In exterior bidonul se sterge. La partea superioara casca este prevazuta cu o nervura longitudinala pentru intarire. CAPITOLUL III ACCESORII PENTRU PROTECTIE Accesoriile pentru protectie sunt mijloace care se folosesc in scopul protejarii personalului pe timpul actiunilor de interventie la incendii. calamitati naturale. precum si pe timpul sedintelor de instructie la tehnica ca de lupta. Intretinere . Bidonul pentru lichid spumant Bidonul pentru lichid spumant (fig. cizmele de cauciuc electroizolante. 25). casca este prevazuta cu aparatoare impermeabila (1) pentru gat si un vizor din stiplex (2).masa (kg) 6. cu sectiuni diferite la cele doua capete. . Fig. aparatele izolante cu aer comprimat. La capatul cu sectiune mai mare este prevazut un colier de strangere cu surub si piulita fluture pentru priderea la teava generatoare sau intre ele.capacitate utila (l) 20 . se spala si se verifica starea colierelor de strangere (racordurilor) si a capetelor tubului. manusile de cauciuc si ochelarii pentru sudura. masca contra fumului si gazelor. Pentru fixare pe cap.

captusit cu panza de bumbac rezistenta la actiunile mecanice. Fig. cand este cazul. Se compune din urmatoarele parti: . Greutatea costumului este de cca 10 kg. . Greutatea completului este de cca 7 kg.manusi cu un deget.G. Greutatea costumului este de cca 15 kg.gluga detasabila cu casca interioara din textolit si vizori din geam duplex antisol (fumuriu). Se compune din urmatoarele parti: . 28 b Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile impuse de patrunderea prin flacari. . . iar cizmele sunt dublate in interior cu pasla. b) costumul de protectie anticalorica tip patrundere normal (fig. Este confectionat din panza de azbest aluminizata.tip patrundere greu (P.cizme inalte pana la sold. manusi si cizme de aceeasi constructie ca in cazul costumului de protectie anticalorica tip apropiere normala. Costumul de protectie contra apei Costumul de protectie contra apei (fig.bluza stransa pe talie cu sicana de etansare. La fel ca si costumul de apropiere normala. cu evitarea contactului caloric. Intretinere Dupa folosire se curata prin periere si se fac repartitiile necesare.N.).). . . . captusit cu panza de bumbac rezistenta si se compune din urmatoarele parti: .). 28 a). . . Intretinere Dupa intrebuintare se curata. costumele de protectie anticalorica sunt: . Greutatea totala a costumului este de cca 7 kg. Se compune din urmatoarele parti: .manusi cu un singur deget. pe talii de la 0 la 4 si grosimi cuprinse intre 44 si 58. d) costumul de protectie anticalorica dip patrundere greu (fig.pantaloni cu bretele reglabile.gluga detasabila cu casca interioara si vizor duplex antisol. este confectionat din panza de azbest aluminizata captusit cu panza de bumbac.N. 27. prevazuta la umeri cu o pelerina platca.). 28 b) Fig. Costumul de protectie anticalorica In raport de destinatie. se cos cu fire de azbest eventualele rupturi si se inlocuiesc vizorii daca s-au spart. .haina lunga pana la genunchi. Este confectionat din panza de azbest aluminizata. bazoane la genunchi.cizme scurte de protectie cu dubluri interioare din pasla. . . c) costumul de protectie anticalorica tip apropiere usor Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile apropierii la 2 – 3 m de sursele radiante puternice.bluza.tip apropiere usor (A.tip apropiere normal (A. . buzunare. mansete cu elastic si nasturi. nasturi. . precum si din pantaloni. .gluga este prevazuta cu casca interioara si vizor metalizat. Periodic.combinezon cu gluga si cizme etanse avand practicata o deschizatura dorsala cu locas pentru aparat de respiratie. a) costumul de protectie anticalorica tip apropiere normal Asigura protectia pompierilor in conditiile impuse de lucru in vecinatatea surselor foarte intense de caldura radianta si a contactului accidental cu flacarile. se spala cu apa si sapun. cu dubluri interioare din pasla. Fig.Dupa folosire.U. al contactului caloric intermitent si atmosfera respirabila. cu treceri de scurta durata sau lucrul in incinte incalzite la peste 250ºC si cu atmosfera irespirabila.manusi cu un singur deget. etansa pe talie. casca se curata prin stergere cu apa in care este dizolvat cu sapun. 27) este confectionat din material de foaie de cort. 28 a Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile trecerii prin culoare. flacari sau in timpul lucrului in incinta cu temperatura de pana la 250ºC.tip patrundere normal (P. Se compune din bluza cu gluga atasata. se remediaza eventualele defectiuni ale sistemului de protectie si fixare pe cap. cu casca interioara si vizor duplex metalizat si locas dorsal pentru aparat de respiratie.pantaloni cu burduf lateral si bretele reglabile.

Toate se unesc intr-o placa occipitala. parathion-nicotox). de a micsora la maximum spatiul mort. iar aerul de expiratie nu vine in contact cu acesta intrucat este izolat de masca interioara. 29 a) De forma cilindrica. . Etansarea este asigurata si de o rama de cauciuc care urmareste conturul fetei. prevazut cu capac de protectie. are rolul. si stratul de uscare superior (6). este prevazuta cu o piesa din material plastic ce are rolul de a-i impiedica deformarea pe timpul pastrarii. blocul supapei de expiratie. Fig. b) blocul supapei de inspiratie Este executat din material plastic rezistent si are montat pe el supapa de inspiratie si o garnitura de cauciuc. . prevazuta cu doua supape dispuse lateral (supapele de inspiratie). aerosoli. Are o forma ce permite mularea si etansarea perfecta pe cap. 29 b De forma cilindrica. Prezinta un filet interior si este fixat de masca exterioara printr-un colier metalic.Masca contra fumului si gazelor Masca contra fumului si gazelor (fig. a) masca interioara Este confectionata tot din cauciuc. menit sa asigure protectia respiratiei impotriva fumului. blocul supapei de inspiratie. Protejarea vizoarelor contra aburirii atat pe timp de vara cat si pe timp de iarna se asigura prin modul de constructie al mastii. Fixarea la masca exterioara se realizeaza tot printr-un colier metalic. d) vizoarele Au forma aproximativ triunghiulara si sunt executate din sticla duplex. De asemenea. c) blocul supapei de expiratie Este realizat din acelasi material ca blocul supapei de inspiratie. 29 a .nervuri pentru intarire (3). 29 b) Fig.volum redus al aerului respirat.orificiul pentru intrarea aerului (2) prevazut cu filet. e) cataramele si coardelele de fixare Masca are 8 catarame din care 6 cu doua traverse pe care se monteaza cordelele de fixare (doua frontale. oxizi de azot. cordelele si cataramele de fixare si cordeaua de purtare. De mentionat ca acest tip de cartus nu retine oxidul de carbon. b) polivalent (fig. transformandu-l in bioxid de carbon. clor. Pe masca exterioara se gasesc montate: masca interioara.incarcatura formata din stratul de uscare inferior (4) din clorura de calciu. .racordul filetat (1) pentru racordarea la blocul supapelor. doua maxilare) si doua catarame cu trei traverse pe care se monteaza cordeaua de purtare.etansare principala la periferia fetei si etansare secundara nasgura (semimasca interioara). avand ca incarcatura straturi superioare de filtre fum. 29) prin modul de constructie asigura: . doua temporale. . 29 Se compune din urmatoarele parti: Masca exterioara cu anexele ei Masca exterioara este executata din cauciuc rezistent la actiunea substantelor toxice. la care se poate insuruba dopul metalic de inchidere sau cartusul contra fumului . stratul de hopcalita (amestec de oxid de cupru si bioxid de mangan cu cantitati mici de argint si cobalt 5) care are rolul de a oxida oxidul de carbon la temperatura noramala.vizibilitate binoclulara – camp vizual relativ – 85%. . aerosolilor si a unor noxe diverse. Sacul port-masca . Ele sunt fixate etans ca masca exterioara prin doua rame metalice crestate. pe langa realizarea celei de a doua linii de etansare pe figura. precum si noxe diverse (acid cianhidric. vizoarele. (avand montata supapa de expiratie la exterior) si este prevazut cu un capac de protectie.protectia vizoarelor impotriva aburirii. f) cordeaua de purtat Este executata tot din cauciuc se serveste la sustinerea mastii de gatul purtatorului in pozitie de asteptare. Aerul de inspiratie spala vizoarele in interior la fiecare ciclu respirator. Cataramele sunt executate din material plastic rezistent si se fixeaza la masca exterioara in prelungirile acesteia. cu inscriptia „CO”. perforat. iar cordelele de fixare sunt executate din cauciuc si prezinta pe ambele suprafete insemne de reglaj al mastii pe figura. Cartusul filtrant a) contra oxidului de carbon (fig. la care se deosebesc: Fig.

Rezultatul in mm se foloseste la stabilirea taliei conform datelor de mai jos: . De asemenea. Fig. in special cand se lucreaza la incendii. ajutand si la impingerea aparatului in fata la trecerea prin spatii inguste. MEDI tip 17108 si MEDI tip 17117. asupra constructiei si functionarii carora nu insistam intrucat demontarea reductorului se realizeaza numai de catre specialisti in vederea reglarii si repararii lui. . In raport de caracteristicile fetei purtatorului. Se utilizeaza in medii in care procentul de oxigen este sub 17%.talia III – inaltimea fetei purtatorului pana la 110 mm. fapt pentru care le vom face o descriere mai amanuntita. mastile sunt fabricate pe talii indicate printr-o cifra romana imprimata pe masca exterioara. parghii si arcuri. culoarea conventionala a oxigenului. In aceasta ultima situatie.dozarea cantitatii de oxigen pentru regenerarea aerului expirat.A.aparate izolante cu aer comprimat. se sterg si li se pune capacul sau dopurile de protectie. 495 B/400 (fig. cand concentratia substantelor toxice este mare.. 30) se compune din urmatoarele subansambluri principale: a) carcasa aparatului (1) Este confectionata din tabla de aluminiu sau din material plastic presat cu fibre de sticla pe o plasa din sarma. la care se adauga temperatura din zona. Aparatele izolante Aparatele izolante se clasifica in: . Functionarea mastii Pentru folosirea mastii se racordeaza cartusul filtrant la blocul supapei de inspiratie. . iar supapele se curata de impuritati cu o perie sau pensula moale. In afara lor se mai gasesc in dotare aparate tip: DRAGER.01 l.Z. o bentita cu carabiniera si o eticheta pentru scrierea numelui. prin intermediul unui material absorbant. dupa uscare.8 – 1. bombata la ambele capete. In cazul cand se lucreaza in prezenta oxidului de carbon se racordeaza mai intai cartusul filtrant pentru oxid de carbon si la acesta. In interior are trei compartimente pentru masca exterioara si cartusele filtrante. si intra in functiune in momentul in care se deschide butelia de oxigen. Este vopsita in albastru.aparate izolante cu oxigen.reducerea presiunii din butelie la presiunea de lucru de 3 atm. indiferent daca aparatul se foloseste sau nu. sub presiune.Sacul port-masca este confectionat din masa plastica pe suport textil si constituie ambalajul subansamblurilor ce alcatuiesc masca contra fumului si gazelor. 495-B/400..talia II – inaltimea fetei purtatorului de la 111 la 125 mm. Partea posterioara a carcasei este prevazuta cu orificii pentru ventilarea aparatului pe timpul functionarii. Dozarea continutului de oxigen se realizeaza astfel: . servantul trebuie sa dea jos aparatul de pe spate si sa-l aseze cu capacul pe vatra lucrarii prin care circula. Z. Robinetul buteliei asigura retinerea oxigenului sub presiune din recipient.5 ± 0. masca exterioara se curata in exterior prin stergere si se usuca in interior prin tampoane cu o carpa moale. cartusul filtrant polivalent. . In partea opusa rozetei. serveste la fixarea tuturor subansamblurilor din aparat. Reducerea presiunii oxigenului din butelie se realizeaza cu ajutorul unor membrane. cu o prelungire filetata interior pentru fixarea robinetului buteliei. ventilul are o terminatie filetata la exterior ce se racordeaza la reductorul de presiune si prin intermediul unei piulite hexagonale. c) Reductorul de presiune (3) Indepineste urmatoarele functii: . atunci cand in interiorul lui temperatura aerului creste ca urmare a reactiei chimice exoterme care are loc in cartus. Intretinere Dupa intrebuintare. 30 Capacul carcasei este detasabil si prevazut cu nervuri longitudinale care au rolul de a-i conferi o rezistenta mai mare la diferite solicitari. Capacitatea buteliei este de 0. Cartusele filtrante. iar cartusul filtrant si masca nu pot asigura protectia decat un timp foarte scurt sau cand se lucreaza in atmosfera viciata cu vapori si substante pe care cartusul filtrant al mastii nu le poate retine. Aparatele izolante cu oxigen realizeaza purificarea aerului expirat.15 – 1.65 CO2/min. are forma cilindrica. . Este prevazut cu o cordea de sustinere.dozajul fix are valoarea de 1. . precum si la protejarea lor. se verifica starea fetei mastii. Aparatul izolant MEDI B. Aparate izolante cu oxigen A. b) butelia de oxigen (2) Contine. A.talia I – inaltimea fetei purtatorului peste 125 mm. fata mastii se pudreaza cu talc. de bioxidul de carbon si vaporii de apa. Tipurile de aparate izolante cu oxigen cu raspandire in unitatile de pompieri sunt: MEDI tip B. deasupra vizoarelor. Pentru stabilirea taliei se executa masurarea inaltimii fetei purtatorului (distanta dintre radacina nasului si barbie). AUER si CH-146. oxigenul necesar regenerarii aerului expirat si este confectionata din otel aliat sau duraluminiu. Inchiderea si deschiderea carcasei aparatului izolant se realizeaza prin intermediul a doua clapete laterale. precum si imbogatirea lui cu oxigen in raport de efortul depus pe timpul lucrului.35 – 1. O sita din metal asezata la iesirea din butelie impiedica antrenarea o data cu oxigenul a eventualelor particule de rugina care ar putea infunda reductorul de presiune. a vizoarelor si existenta supapelor.

si intra in functiune atunci cand servantul. ce are rolul de a colecta saliva si de a umezi aerul inspirat. .orificiile sirenei de alarmare (14). Pe fata anterioara a sacului (1) se gaseste un triunghi metalic in care se fixeaza parghia automatului pulmonar (2) si supapa de preaplin (3). . pozitionarea conductelor fata de reductorul de presiune si butelie este prezentata schematic in fig.sageata care indica sensul de circulatie a aerului expirat si care la montare trebuie sa corespunda ca sens cu cea de pe suportul cartusului. Prin supapa de preaplin se elimina aerul din sac in cazul unei umpleri exagerate evitandu-se astfel spargerea sa. f) sacul de respiratie (fig. aflat la partea inferioara. 30 b.incarcatura formata din straturi de granule de hidroxid de sodiu (soda caustica). de aceea. Aceasta conducta merge pe langa butelie si iese din aparat pe sub bratul stang al servantului.racordul furtunului de expiratie (7). 30 d Fiind gofrat. Fig. Este confectionata din tabla de alama si in sectiune se prezinta ca in fig. impinge supapa de preaplin intr-o placa metalica (4) de pe aparat eliminand aerul in exces.pune in functiune parghia automatului pulmonar. . 30 c) Are rolul de a inmagazina o cantitate de aer mai ales in timpul depunerii unui efort mai redus. este confectionat din tabla si la el se deosebesc: . in partea superioara. . despartite printr-un perete diagonal (3). pentru marirea rezistentei la rupere. . . . 30 b La cutia supapelor se deosebesc: camera de inspiratie (1) in partea ei inferioara si camera de expiratie (2). cauciucul permite indoirea furtunurilor fara riscuri de obturare si face ca acestea sa fie mai flexibile pentru a nu jena miscarile corpului. In camera de inspiratie se gasesc: . . atunci cand sunt montate furtunurile la aparat. inspira mai adanc si creeaza in circuitul aparatului o depresiune. perfect orizontal si in jos pentru a nu deranja in timpul lucrului.supapa de inspiratie (4). depunand un efort mai mare (transport de materiale sau accidentati. . Este confectionat din panza cauciucata si are capacitatea de 4 – 6 l. cedand oxigen suplimentar. Cadrul se fixeaza la partea superioara in doua orificii ale aparatului izolat.capul dispersor (5). sacul de respiratie indeplineste urmatoarele functii: . .condenseaza vaporii de apa proveniti din cartusul filtrant. .conducta finimetrica (a) pe care oxigenul circula cu presiunea existenta in butelie.lamelele metalice (15). respectiv la sacul de respiratie. 30 d) Sunt confectionate din cauciuc gofrat. 30 a.sirena de alarma (8). Furtunurile de respiratie se compun din: . . cu una sau doua insertii din material textil in interior. Supapa se deschide la o presiune de 20 – 40 mm col. Fig. Aceasta conducta are sectiunea mai mare pentru ca la intrarea in ea oxigenul sa-si micsoreze viteza cu care urmeaza sa intre in camera de inspiratie a cutiei cu supape. De la reductorul de presiune se ramifica 3 conducte: .. iar la partea inferioara se trece pe dupa conducta de g) Furtunurile de respiratie (fig. . . fiind prevazut cu doua orificii prin care se racordeaza la cartusul filtrant (printr-o piesa numita cot striat) si la cutia de supape.pune in functiune supapa de preaplin. .dozajul prin automatul pulmonar ce are valoarea de la 0 la 20 l O2/min. Fig.tija sirenei de alarmare (13).conducta de alimentare (b) pe care oxigenul circula cu presiunea de 3 atm. Fig.retine eventualele impuritati scapate si care odata ajunse in sac cad in partea inferioara a acestuia. d) cutia supapelor (4) Are rolul de a separa.dozajul prin suplimentare manuala are aceeasi valoare ca in cazul celui automat si intra in functiune prin actionarea butonului aflat langa rozeta buteliei si tinut in pozitia „inchis” de un resort metalic.resortul metalic (12).furtunul de inspiratie.racordul conductei de alarma (10). umplandu-se. Actionarea se realizeaza prin apasari scurte pentru eliminarea consumului suplimentar de oxigen. se fixeaza. deschide dispozitivul de dozare prin automatul pulmonar. . .doua orificii cu dispozitiv filetat pentru racordarea la cutia supapelor. 30 c In aparatul izolat. si care merge tot pe langa butelie pana la cutia supapelor unde se termina prin capul dispersor prevazut cu patru orificii dispuse in cruce si in plane diferite pe unde oxigenul este dispersat in camera de inspiratie. .constituie rezervor de aer cu un continut redus de oxigen (cca 17% O2).).conducta sirenei de alarma ce merge pe sub cartus la partea superioara a cutiei de supape si prin care oxigenul circula cu aceeasi presiune de 3 atm. . Pe partea posterioara sacul de respiratie (sacul pulmonar) este prevazut cu un manson prin care se trece un cadru de sarma ce fixeaza sacul de aparat. separate intre ele prin site de sarma ondulate si plane. La carema de expiratie se deosebesc: .racordul furtunului de inspiratie (6). e) cartusul filtrant (5) Are rolul de a retine bioxidul de carbon din aerul expirat. H2O cand sacul. procesul de respiratie in cele doua faze: faza de inspiratie si faza de expiratie.raceste aerul expirat ce vine din cartusul filtrant fierbinte. urcari etc. . 30 a. compus din doua elemente racordate intre ele printr-o piesa metalica la care se gaseste fixata cutia de saliva. .supapa de expiratie (9).membrana de cauciuc (11). in aparatul izolant.

butelia de oxigen a fost deschisa doar printr-o singura rotatie a rozetei si la trecerea printr-un spatiu ingust s-a frecat in sens invers inchizand butelia. Montarea aparatului izolant comporta urmatoarele operatii: . centura de mijloc si cureaua de piept. impiedicand iesirea aerului din interiorul sacului de respiratie. a carui rezistenta estre invinsa la cel putin 3 atm.. i) harsamentul Este confectionat din piele si serveste la fixarea aparatului pe spatele purtatorului. intra in sacul de respiratie de unde urmeaza sa treaca in camera de inspiratie pentru a fi imbogatit cu oxigen. este prevazuta cu un vizor panoramic din sticla securit sau sticla flexibila cu un orificiu de fixare la furtunuri.se racordeaza butelia de oxigen la reductor strangand-o. sacul de respiratie se umple cu aer aproape complet pana la finele ciclului de expiratie si se goleste cca 0. . cele doua furtunuri fiind cuplate intre ele printr-o piesa metalica la care se fixeaza masca de etansare sau mustiucul. aerul expirat trebuind sa strabata interiorul sirenei punand in miscare lamelele metalice care scot un sunet ca de muzicuta ce avertizeaza scaderea presiunii in butelie. care se fixeaza intre buze si gingii. . . pe conducta sirenei de alarma.. consumul de aer fiind normal. Reactia dintre NaOH si CO2 avand caracter exoterm. Incalzirea cartusului pe intreaga suprafata este un indiciu ca incarcatura este nealterata si functionarea aparatului este normala. deschizand astfel supapa de dozare si cedand oxigen suplimentar. dupa reactia: 2 NaOH + CO2 = Na2CO3 + H2O + Q cal. apasa asupra membranei de cauciuc comprimand resortul metalic si astfel tija este impinsa in jos o data cu sirena de alarma cu care tija este racordata. In camera de inspiratie vine. De aceea se recomanda ca deschiderea buteliei sa se faca prin mai multe rotiri ale rozetei. din sacul de respiratie prin supapa de inspiratie. Atunci cand presiunea oxigenului pe conducta sirenei de alarma scade sub 3 atm.se deschide robinetul buteliei de oxigen si se controleaza la finimetru daca presiunea din butelie este de 150 sau 200 atm. se desfac capacele cartusului filtrant si se scutura praful alcalin. Functionare Dupa echiparea cu aparatul izolant (fixarea aparatului izolant pe spatele purtatorului. k) masca de etansare Confectionata din panza cauciucata. De mustiuc este fixata clema nazala pentru obturarea nasului. corespunzatoare presiunii maxime de incarcare cu oxigen. Finimetrul este prevazut cu un cap de racord la furtunul finimetric. si doua proeminente ce se tin intre dinti.se racordeaza tubul striat si conducta supapei de expiratie la cartusul filtrant. in consecinta.se deschide capacul carcasei. resortul metalic. In acest fel aerul expirat are posibilitatea sa treaca pe langa sirena de alarma spre cartusul filtrant. h) finimetrul (manometrul) Serveste la masurarea in orice moment a presiunii oxigenului din butelie la parametrii cuprinsi intre 0 – 250 atm. sub imbinarea lui cu manometrul. aer ce contine 17% oxigen si se amesteca cu oxigenul venit prin capul dispersor si regenerat merge prin furtunul de inspiratie la caile respiratorii ale servantului. Un manson de piele tine apropiate intre ele cele doua furtunuri. . Pentru a afla momentul in care trebuie sa se retraga in afara zonei periculoase servantul face.se racordeaza la furtunurile de respiratie prin insurubare si se consolideaza cu ajutorul cheii mustiucului sau masca de etansare.3 – 0.citeste presiunea oxigenului la manometru dupa ce a pus masca pe figura si a deschis robinetul buteliei. respiratia facandu-se numai pe gura. .se verifica dozajul si etanseitatea aparatului izolant. urmatorul calcul: . Din cartusul absorbant. supapa de supraplin ramane inchisa. In acest caz. antrenand totodata parghia ce este racordata la triunghiul metalic de la sca si care la un moment dat apasa asupra tijei din interiorul automatului pulmonar.se inchide ventilul buteliei. Daca purtatorul aparatului izolant depune un efort mai mare si constant. . Pe cadran este trasata o liniuta de reper in dreptul diviziunii de 150 sau 200 atm. Sirena de alarma mai suna in urmatoarele doua situatii: . Pentru ca aparatul izolant sa asigure protectia servantului pana la parasirea zonei periculoase. avand grija ca la imbinari garnitura sa fie pusa corect. Un dop de cauciuc serverste la inchiderea mustiucului in stare de repaus. Aerul expirat paraseste mustiucul (masca de etansare) prin tubul de expiratie.se rupe sigiliul. O catarama fixata pe manson serveste la legarea cu cureaua umerara stanga care astfel preia greutatea furtunurilor. Aceasta piesa metalica are doua orificii interioare ce corespund celor doua furtunuri. Parghia face miscari relativ mici. aerul care iese din cartus are in final o temperatura de cca 80 – 85ºC. aerul purificat dar sarac in oxigen. Orificiul de la furtunul de expiratie are un prag mai inalt obligand astfel saliva sa circule prin furtunul de inspiratie pentru a se colecta cu cutia special destinata.5 din capacitatea sa in timpul ciclului de inspiratie. . Se compune din doua curele umerare.citeste din nou presiunea oxigenului la manometru dupa ajungerea la locul de lucru si retine diferenta.s-a omis deschiderea buteliei de oxigen. astfel ca tija din interiorul automatului pulmonar nu deschide supapa de dozare pentru cedarea unei cantitati suplimentare de oxigen. . . sacul de respiratie se goleste treptat.se scoate inelul de blocare a supapei de preaplin si se verifica daca parghia de comanda a automatului pulmonar este cuplata la butonul corespunzator de pe sacul de respiratie... Aici are loc retinerea bioxidului de carbon rezultand carbonat de sodiu si vapori de apa. potrivirea bretelelor si strangerea centurii curelei de piept) se da drumul la oxigen. el trebuie sa procedeze astfel: . butelia se schimba. . in caz ca aceasta este sub 145 respectiv 195 atm. Pe capul furtunului finimetrului. consumul de de oxigen creste si.se monteaza furtunurile de respiratie in orificiile corespunzatoare la cutia supapelor. In tot acest timp supapa de supraplin este inchisa. se inspira si se fixeaza mustiucul sau masca de etansare. de exemplui. trece pe langa sirena de alarma si prin supapa de expiratie si merge la cartusul filtrant. Astfel se obtureaza trecerea pe langa sirena de alarma. Oxigenul care vine cu presiunea de 3 atm. ... impiedicand astfel patrunderea impuritatilor. fetele sale se apropie. In timpul repausului sau in cazul depunerii unui efort mediu.. se destinde tragand in sus tija si sirena de alarma.furtunul de expiratie aflat la partea superioara. este asezat dispozitivul de fixare (montura metalica) pe cureaua umerara. j) mustiucul Este format dintr-o piesa metalica in forma de pipa prevazut cu o membrana din cauciuc.

Suplimentarea se face prin apasari scurte si se foloseste si atunci cand una din supape nu se deschide normal. H2O prin apasarea sacului de respiratie asupra ei. este mai plat decat modelul descris anterior permitand trecerea prin spatii inguste. b) butelia de oxigen Isi pastreaza aceiasi parametri ca la buteliile cunoscute. considerandu-se ca avertizeaza tarziu servatul despre lipsa de oxigen si ca citirea finimetrului la intervale cat mai scurte asigura securitatea oamenilor in zona.3 – 1. la partea superioara a reductorului cu o supapa de retinere ce declanseaza automat atunci cand. Este prevazuta.dozajul fix are valoarea ± 0. . si intra in functiune atunci cand servantul depunand un efort mai mare. Au disparut cutia de supape si sirena de alarma.. De asemenea.Z. .conducta de alimentare care merge direct in sacul de respiratie.2 = 1.5 atm. . trebuie pliata spre interior.5 + 3 + 10) se obtin 20. orificiile cartusului absorbant vor avea capacele de protectie infiletate si sigilate. Dupa intrebuintare aparatul izolant se curata de apa condensata si saliva. . c) reductorul de presiune A suferit modificari esentiale din punct de vedere constructiv.raceste aerul expirat. functionale si cu posibilitatea de a fi folosite cat mai mult. se procedeaza la dezinfectarea mustiucului (mastii) cu alcool pentru a preveni transmiterea diferitelor boli. conducta finimetrica se agata si se smulge. . 495/B/400. Supapa de expiratie se afla inainte de intrarea in cartusul filtrant si intra in functiune la presiunea de 2 mm col. e) sacul de respiratie Este confectionat din panza cauciucata. a vizorilor. B.pentru asigurarea functionarii normale a aparatului. Cantareste cca 15 kg. inspira adanc din aparat in care se creeaza o depresiune.daca pentru deplasare la punctul de lucru presiunea in butelie a scazut sub 5 atm. material ce permite o mai rapida cedare a caldurii spre exterior.este necesara si o rezerva de siguranta de 10 atm. de praf. . . cu singura deosebire ca se incarca la 200 atm.5 atm. . Supapa de inspiratie este asezata la iesirea aerului din sac si este pusa in functiune la depresiunea de 2 mm col. In aceasta situatie servantului trebuie sa paraseasca urgent punctul de lucru deoarece nu mai are control asupra presiunii oxigenului din butelie.. . Membranele lor sunt confectionate din placi de mica. pentru factori neprevazuti ce pot aparea pe timpul retragerii. presiunea din butelie trebuie sa fie de minimum 3 atm. H2O. Rozeta se prezinta sub forma unui cilindru metalic. De la reductorul de presiune pleaca doua conducte: . a fost inlocuit cu o piesa din material plastic. a) carcasa aparatului Este confectionata din poliester si fibra de sticla.dozajul prin suplimentara manuala are valoarea de 0 – 50 l O2/min.compenseaza vaporii de apa din aerul expirat. precum si butelia de oxigen. Insusirea principiului de calcul al rezervei este obligatorie pentru fiecare servant in vederea protejarii propriei vieti deoarece intrarea in functiune a sistemului de alarmare nu indica momentul cand trebuie sa inceapa retragerea ci lipsa de oxigen in reductor. pentru inchidere. Aparatul izolant MEDI 17108 Tendinta generala in modernizarea aparaturii de salvare consta in realizarea unor aparate cu gabarit si greutate redusa. a tuburilor de legatura si a sacului pulmonar.serveste in interiorul sau la regenerarea cu oxigen a aerului expirat. cu presiunea de 3 atm. are capacitatea de 4. f) furtunul de respiratie Este confectionat din cauciuc gofrat. pentru inapoiere vor fi necesare 7.dozarea oxigenului pentru purtatorul aparatului izolant.reducerea presiunii oxigenului din butelie la presiunea de 3 atm. si intra in functiune in momentul in care se deschide butelia de oxigen. a mustiucului. inmagazinand in acel moment 400 l O2. cu deosebirea ca mansonul din piele care tine apropiate furtunurile. Acest tip de aparat are urmatoarele 3 feluri de dozaje: . Asezata lateral fata de sac si intre cele doua supape mentionate se gaseste supapa de supraplin care intra in functiune la presiunea de 20 – 40 mm col. se inlocuieste cartusul absorbant. Timpul Pe timpul cat aparatul izolat se afla pe masina.dozajul prin automatul pulmonar are valoarea de 0 – 50 l O2/min.conducta finimetrica care iese din aparat pe sub bratul drept al purtatorului..5 l si in aparatul izolant indeplineste urmatoarele functii: . d) cartusul filtrant Este de tipul deschis la modelul anterior indiferent daca este de 2 sau 4 ore. identic cu cele de la aparatul izolant MEDI B.7 l O2 min.pune in functiune supapa de preaplin. gabaritul sau dandu-i posibilitatea inscrierii sale intre umerii salvatorului. . Daca aparatul izolant se schimba de la un servant la altul. Capacul carcasei nu este detasabil ci fixat printr-o montura metalica care. tinute in pozitia „inchis” de un aer fin care deschide la valorile mentionate mai sus.este rezervor de aer. Insumand cantitatile respective (7. cu presiunea existenta in butelie. H2O se deformeaza o membrana aflata in interiorul reductorului care face sa declanseze dispozitivul de dozaj suplimentar. avand urmatoarele doua functii: . H2O. .A..retine eventualele impuritati scapate de cartusul filtrant. g) finimetrul . ce reprezinta presiunea minima la care servantul trebuie sa inceapa retragerea. si intra in functiune prin actionarea asupra unei clapete aflata in locul butonului de suplimentare. accidental. Verificarea functionarii aparatelor izolante se realizeaza numai de catre personalul autorizat in acest scop. simple din punct de vedere constructiv. Cand dozajul atinge valoarea de 15 – 20 mm col.. fata de cel consumat la ducere).. tinand seama de gradul de oboseala necesita un surplus de oxigen de cca 50%. se verifica starea mastii.

Acest tip de aparat nu are suplimentare manuala pentru oxigen. h) harnasamentul Este confectionat din material textil se compune din doua curele umerare.2 – 1. 60 minute 610x270x135 mm 200 atm. d) cartusul filtrant folosit este de una ora. fiind preferate in mediile care prezinta pericol de contact cu uleiuri si grasimi.masa . Dozajul prin automatul pulmonar are valoarea de 0 – 50 l O2/min. Supapa de preaplinb se deschide la presiunea de 20 – 40 m col. H2O. Finimetrul trebuie citit la intervale de 10-15 min.rezerva de aer Descriere Aparatele cu aer comprimat (fig. Trusa cu butelii si cartuse filtrante Trusa cu butelii si cartuse filtrante (fig. 30 e. La acestea se adauga un manometru pentru controlul presiunii. In constructia aparatelor cu aer comprimat intra urmatoarele elemente principale: butelia cu aer comprimat. Intretinere . 31) este accesoriul folosit in scopul crearii unei rezerve de butelii pentru oxigen si cartuse filtrante necesare inlocuirii celor consumate pe timpul lucrului cu aparatele izolante. 31. printr-un sistem automat de detenta.Este asezat pe cureaua umerara dreapta de care se gaseste fixat printr-o bretea din cauciuc care-i usureaza citirea. Dozajul fin are valorile cuprinse intre 1.durata nominala de utilizare . prevazute cu filtre de purificare a aerului.dimensiunile . special destinate acestui scop.3 ± 0. C. Aparatul izolant MEDI tip 17117 poate fi folosit cu eficienta indeosebi pentru executarea evacuarilor din zone cu gaze toxice sau pe timpul lucrului de scurta durata in mediul toxic de la instalatiile aflate la suprafata. centura de mijloc. regulatorul de presiune cu dispozitiv de semnalizare a rezervei de retragere si un automat pulmonar racordat la masca direct sau prin intermediul unui furtun gofrat. b) butelia de oxigen Are capacitatea de 0. Aparatul izolant MEDI tip 17117 pentru 1 ora a) carcasa aparatului Este confectionata tot din poliester si fibra de sticla. nituri si chei speciale. Intrebuintare Aparatele de respiratie cu aer comprimat le pot inlocui pe cele cu oxigen la interventiile cu durata de pana la o ora. H2O. Aparatul izolant cu aer comprimat Este destinat protectiei servantilor la interventiile in medii toxice pe durata de pana la o ora. col. Supapele de inspiratie si expiratie plasate ca si la aparatul descris anterior (17108) se deschid la – 5 mm col. prevazuta cu sistem de inchidere si maner pentru transport. cureaua de piept (confectionata din piele) si triunghiul de spate.8 – 1. c) reductorul de presiune Este identic cu cel folosit la aparatul izolant MEDI tip 17108.4 l O2/min. comandantul de grupa. H2O. sarcina ce revine servantului si solidar cu acesta.0 l si poate fi incarcata pana la presiuneade 200 atm. Fig. Fig.presiunea de incarcare .1 = 1. ± 5 mm. 1600 l. 30 e) sunt construite cu circuit deschis si functioneaza pe principiul descarcarii aerului dintr-un recipient de stocare sub presiune. H2O si. in interiorul careia se gasesc doua butelii pentru oxigen si doua cartuse filtrante pe suporti. iar automatul pulmonar la depresiunea de 10 – 20 mm col. Incarcarea buteliilor se realizeaza cu ajutorul electrocompresoarelor transportabile de inalta presiune. 16 kg. iar inspiratia facandu-se in atmosfera. toate elementele fiind fixate pe un sasiu cu harnasament de purtare in spate. respectiv. Caracteristici tehnice: . Descriere Ansamblul trusei se compune dintr-o cutie de forma paralelipipedica confectionata din lemn.

. In continuare se procedeaza ca in cazul lucrului cu un singur tub. se pune obturatorul pe o singura deschidere si se introduce un tub nou.se deschide cutia aparatului. .manerul pompei (5) cu dispozitivul pentru deschidere fiolelor (6) format dintr-un cutit circular pentru taierea tuburilor indicatoare. In cazul cand se foloseste filtrul contra fumului si cetii numarul de pompari se dubleaza. difosgen. fiecare cu un numar de 10 tuburi indicatoare. . se executa 30 pompari. .cutia aparatului cu capac si sistem de inchidere la care se deosebesc: .se introduc cu capatul nemarcat in corpul colectorului. Descriere Aparatul pentru cercetare chimica se compune din urmatoarele parti (fig.casetele din hartie cu tuburi indicatoare. in raport de acestea.se monteaza ajutajul cu sau fara filtru contra fumului sau cetii dupa caz. supapa lui se deschide permitand iesirea aerului din corpul pompei prin orificiile din capul pistonului. Fiecare tub indicator are o marcare conventionala pentru determinarea carei substante toxice este destinat. detectarea cu mai multe tuburi deodata se face in cazul cand se presupune existenta unui amestec de mai multe gaze toxice sau cand nu se stie ce gaz toxic poate exista la locul actiunii. cartusele absorbante si garniturile consumate. Cand pistonul este impins inainte. . . fiolele respective se sparg prin introducerea tubului in orificiul prevazut cu un cui de otel. . Tuburile indicatoare sunt niste fiole de sticla in care se gasesc substante ce reactioneaza cu gazele toxice dand coloratii caracteristice.cordeaua de purtare reglabila.se scoate pompa de mana din locasul ei. .se trece aparatul din pozitia de „mars” in pozitia de „lucru”. aparatul se curata.se taie ambele capete ale tuburilor indicatoare cu ajutorul cutitului si se rup in orificiul special al cutitului. pompa este in stare de functionare. Trusa electrica .suportul pentru lopatica ce se foloseste la demontarea aparatului.suportul ajutajului. in interiorul lui se gaseste un cartus de protectie (4) care impiedica intrarea in pompa a gazelor toxice si a solventilor din tuburile indicatoare.corpul colector (3) prevazut cu obturator rotativ cu arc si numerotat de la 1 la 5 (in functie de numarul orificiilor deschise simultan. Fig.corpul ajutajului (7) cu 4 fante. .locasul tubular pentru pompe de mana prevazut cu sistem de blocare si arc.palnia (9) cu orificii pentru intrarea aerului.pistonul (2) cu garnitura din piele si supapa de cauciuc. In cazul cand in aer exista gaze toxice la care sunt sensibile tuburile respective. . pentru a nu se scurge lichidul afara din tub. Daca pistonul se intoarce repede cu pocnitura in pozitia initiala.cordeaua cingatoare reglabila.Dupa folosire se inlocuiesc buteliile pentru oxigen. . 32) se foloseste pentru detectarea gazelor toxice (oxid de carbon. acid cianhidric).suportul filtrelor. rondele de hartie speciala care la trecerea aerului restin particulele de fum. atunci substantele din tub capata o coloratie corespunzatoare celei etalon.filtrele contra fumului si cetii. avand grija sa nu se foloseasca acelasi cui pentru spargerea fiolelor diferite.piulita (10) cu inelul de strangere a filtrelor contra fumului si cetii (11). Cartusul de protectie se inlocuieste dupa intrebuintarea a 60 – 70 tuburi indicatoare. Pentru aceasta se regleaza obturatorul colectorului la o singura deschidere care se astupa apoi cu degetul aratator de la mana stanga. Functionare Pentru punerea in functiune a aparatului se procedeaza in felul urmator: . Intretinere Dupa folosire.daca se lucreaza cu un singur tub se executa un numar de pompari conform indicatiilor de pe caseta dupa care se compara colorarea substantelor din tub cu cea etalon de pe caseta. La spargerea fiolelor cuiul trebuie sa apese de sus in jos. se verifica starea pieselor aparatului si. similar cu cel intrat in reactie. 32 a): . fosgen. deplasandu-l catre in fata.corpul (cilindrul) pompei (1). de pe caseta. . Pe timpul pomparii. verificandu-se apoi in care tub substanta a intrat in reactie. supapa lui se inchide si in corpul pompei se creeaza o depresiune ce obliga aerul atmosferic sa patrunda prin ajutaj in tuburile indicatoare si de aici in corpul pompei. pentru statbilirea masurilor de protectie a servantilor si a restului personalului care actioneaza in zone cu toxicitate.) si. difosgen. la nevoie. fosgen. cand pistonul este tras catre inapoi. . se indeparteaza cioburile de sticla. . precum si pe cele fine de apa (ceata). daca tuburile au in interior pe langa incarcatura granulata si substante reactive lichide infoliate. . se curata unsoarea veche de pe garnitura din piele. se fac reparatiile necesare. 32 a . Cu mana dreapta se trage de manerul pompei pana la refuz iar dupa 5 – 10 secunde se lasa liber. . un orificiu pentru ruperea capetelor tuburilor taiate si opt cuie din otel pentru spargerea fiolelor din tuburile indicatoare.cilindrul de sticla (8) aflat in interiorul ajutajului. .se scot tuburile indicatoare corespunzatoare gazelor toxice a caror prezenta sa presupune. .ajutajul ce permite marirea sensibilitatii determinarii substantelor toxice la care se deosebesc: .suportul casetelor cu tuburi indicatoare. Trimestrial se face controlul pompei. Tuburile indicatoare consumate se inlocuiesc cu altele din completul de rezerva. In cazul cand se folosesc mai multe tuburi simultan. dupa ce obturatorul acestuia a fost reglat pentru un numar de orificii deschise in functie de numarul de tuburi care se folosesc concomitent. . In dotarea aparatului se gasesc 5 bucati casete tuburi indicatoare (CO. . . iar interiorul corpului pompei se greseaza din nou. Aparatul pentru cercetare chimica Aparatul pentru cercetare chimica (fig. .pompa de mana cu piston la care se deosebesc: . acid cianhidric etc. Se inlatura tuburile. clor.

35) asigura protectia contra apei. orificii de aerisire si garnituri din piele pentru etansarea pe fata. . gaze si iluminat si la intreruperea curentului de joasa tensiune. Fig. vizorii vor fi feriti de lovituri pentru a nu se sparge.ochelari de protectie electricieni. se controleaza starea vizorilor si a sistemului de fixare pe cap. . Intretinere Dupa intrebuintare. . noroiului si obiectelor penetrante pe timpul lucrului la interventii. Intretinere Dupa intrebuintare se sterg. precum si la intreruperea curentului electric de joasa tensiune. . 33 . 34).lampa control cu bec 220 V. 35 Sunt confectionate din cauciuc poliizoprenic si au talpile neperforabile dat fiind brantul metalic. 36) se folosesc pentru protectia servantilor pe timpul lucrului la autospeciala de fum. Fig. Ochelarii pentru sudura Ochelarii pentru sudura (fig. prevazuta in interior cu locasuri pentru fixarea pieselor componente: . cu indicator de tensiune.doua bucati banda izolatoare.bec de 220 V x 24 W pentru control lampa.manusi cauciuc electroizolante. Fig. inclus in constructia lor. Ei au un sistem reglabil de fixare pe cap.foarfeca pentru taiat cablu sub tensiunea de 500 V. . . Cizmele de protectie cu talpi neperforabile Cizmele de protectie cu talpi neperforabile (fig.surubelnita mica izolata. electroizolante (fig. . Fig. Cizmele de cauciuc Cizmele de cauciuc. cu indicator de tensiune.surubelnita mare izolata. Pe timpul folosirii.cleste patent cu manere izolate. 37) se folosesc pentru protectia ochilor servantilor care executa lucrari de sudura sau taieri cu aparatul de sudat si taiat autogen sau electric. 34 Descriere Sunt confectionate din cauciuc fiind captusite in interior cu panza Intretinere Dupa intrebuintare se spala cu apa apoi se sterg.Trusa electrica (fig. gaze si iluminat. 36 Descriere Sunt confectionate din cauciuc si sunt prevazute cu 5 degete. . Fig. 33) se compune dintr-o cutie din lemn. se folosesc pentru protectia servantilor ce lucreaza la autospecialele pentru fum. Manusile de cauciuc Manusile din cauciuc (fig. . Intetinere Dupa intrebuintare se spala cu apa apoi se sterg. protejati in interior si exterior cu sticla alba.covor cauciuc electroizolant. 37 Descriere Sunt confectionati din metal si sunt prevazuti cu 2 vizori rabatabili din sticla colorata. piesele din trusa se sterg si apoi se fixeaza la loc in locasurile lor.

din otel. 39 Caracteristici tehnice: .1 900 20 20 cordita 25 10 1. Fig.alungirea maxima (%) Intretinere Dupa folosire se curata. coarda 25 12 2.masa (kg) . coarda si cordita pentru salvare. salvarii oamenilor si animalelor.scripetele cu suport. incheiata in fata printr-o pafta metalica din doua piese. . precum si portului diferitelor accesorii. trecut prin piesa mare (4).7 Completul de salvare de la inaltime In compunerea curenta a completului intra urmatoarele mijloace: . 39) sunt confectionate din fire rasucite de material plastic. set ambalat in doua huse. carligul de siguranta.aparatul de salvare cu dubla actiune. perna pneumatica de salvare.tubul expandabil de salvare.inelul mijlociu (6) in spate. precum si pentru prinderea carligului de siguranta (11). 38 a) este confectionat din otel si are o clapa mobila prevazuta cu arc si sistem de inchidere de siguranta. se curata prin periere si se fac reparatiile necesare. prins printr-o intaritura (10).masa (g) cca 200 Fig.CAPITOLUL IV ACCESORII PENTRU SALVARE SI PRIM AJUTOR MEDICAL Accesoriile pentru salvari si prim ajutor medical sunt mijloace care se folosesc pe timpul lucrului la interventii in vederea asigurarii impotriva caderii. Caracteristici tehnice: . 38) este destinata asigurarii impotriva caderilor pe timpul lucrului la inaltimi. Carligul de siguranta Carligul de siguranta (fig. iar anual se verifica tehnic. din otel. Pe capatul mobil sunt introduse doua gaici din piele (8) pentru fixarea rezervei. aparatul de inhalat oxigen si trusa sanitara.lungime (m) . executarii autosalvarilor si salvarilor. chinga are un capat fix la care este montata piesa mica (3) a paftalei si un capat mobil (2) cu rezerva intoaresa. precum si acordarii primelor ingrijiri medicale. conform anexei 16 din NERC/1985. 38 Intretinere Dupa folosire. .diametrul (mm) . Talia maxima admisa este cea corespunzatoare unei rezerve minime de 200 mm la capatul mobil.cadrul universal de salvare pentru suspendare la inaltime. Centura este confectionata din chinga (1) lata de terom (poliester). . .doua inele mici lateral pe fiecare parte care servesc pentru prinderea diferitelor accesorii (5. . pentru tragere de la verticala (indreptare zid) cu ajutorul unei cordite cu carlig de siguranta. Din grupa accesoriilor pentru salvari si prim ajutor medical fac parte: centura de siguranta. Coarda si cordita de salvare Coarda si cordita de salvare (fig.sarcina maxima de rupere (kg) 1500 .inelul mare in fata dreapta (7). 38 a Intretinere Inainte si dupa folosire se verifica elasticitatea arcului si functionarea normala a sistemului de inchidere. 9).sarcina utila (kg) 3000 . Centura de siguranta Centura de siguranta (fig. . Pe chinga sunt fixate: . daca este cazul. completul de salvare de la inaltime. La unul din capere sunt prevazute cu un ochi pentru agatare. a evacuarii bunurilor materiale.dimensiunile (mm) cca 155 x 85 x Ø 13 . Fig. care serveste pentru asigurare si suspendare. Centura se ajusteaza pe talia purtatorului prin reglarea capatului mobil. protejat cu o cosa metalica.

40) este realizat din teava de otel. Fig. in functie de varianta de salvare.). Fixarea se efectueaza in fiecare caz cu ajutorul unuia dintre suruburile cu cap fluture prevazute in cele doua parti ale locasului./ora) cca 50 .greutate (kg) cca 45 Pentru transport si depozitare cadrul are posibilitatea de reducere a gabaritului prin rabatarea sistemului reglabil in interiorul cadrului principal. dupa cum urmeaza: .doua centuri de siguranta. compus dintr-un cadru principal (1).latime (m) 0. derulandu-se atat cat este necesar pentru a asigura inaltimea potrivita pentru suspendare. . . in compunerea completului de salvare. ansamblul fiind ambalat intr-o husa. Fig. se infileteaza pintenii in mufele respective. de regula 15 cm sub nivelul superior al cadrului.lungimea cablului in fiecare sectiune (m) 61 . . in care se introduc si mijloacele auxiliare (cosuri.7 . aparatul se asaza pe axul tamburului perpendicular pe sol si cu frana manuala spre acesta.5 .doua corzi de salvare de 80 m cu carlige de siguranta. pot fi prevazute doua targi pliante pentru persoanele aflate in imposibilitatea de a se deplasa. cadrul se transporta sau se ridica la punctul de salvare si se scoate din husa. precum si un cadru secundar detasabil (3) pentru suspendarea tubului expandabil la care gasim o palnie din panza groasa.60 . . . astfel: . b) Aparatul de salvare cu dubla actiune Aparatul de salvare cu dubla actiune (fig.doua cosuri de salvare. 41 Utilizare Inainte de montarea aparatului pe cadru se scot cele 4 capace de protectie. Suplimentar.se slabeste frana manuala si se elibereaza capatul unuia dintre cablurile de coborare.7 . centuri etc.diametrul cablului (mm) 4 – 4. . tubul racordat se va aseza lateral langa zid pentru a nu stanjeni montarea cadrului.in functie de varianta de utilizare in locasul cadrului se va fixa aparatul de coborare cu dubla actiune sau scripetele cu suport. prevazut cu locas de fixare a mijloacelor de coborare.viteza de coborare (m/s) 1. . . corzi. 40 Cadrul de suspendare prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . manevrandu-se mai intai mufele de reglare si apoi pintenii. precum si o frana suplimentara cu sabor. .inaltime totala (m) 1 . Montarea se efectueaza prin asezarea aparatului in locas.doua corzi de salvare de 25 m cu carlige de siguranta. iar in cazul utilizarii scripetelui se va trece peste rola o coarda de 80 m. Pentru controlul coborarii aparatul este prevazut cu o frana automata centrifugata..5 . .daca este cazul se ataseaza cadrul secundar si tubul de salvare. o frana manuala.se desfac chingile de fixare ale sistemului reglabil ale cadrului secundar si ale pintenilor. procedand la pregatirea si montarea pe zid. a) Cadrul de suspendare Descriere Cadrul universal de salvare pentru suspendare la inaltime (fig. iar sasiul este prevazut cu un maner de purtare.se ancoreaza cadrul de elementele rezistente ale cladirii cu ajutorul corzilor de 25 m introducandu-se carligele in gaurile de la capetele superioare ale montantilor verticali. . un sabor pentru pornire-oprire.in cea de-a doua varianta.se aseaza cadrul pe bordura zidului prin ridicarea de partile laterale.15 – 0. . Capatul fiecarui cablu este prevazut cu ochi de suspendare care printr-un carlig se fixeaza in crestaturile periferice ale discului mijlociu al tamburului.inaltimea maxima de salvare (m) 60 . asigurandu-se patrunderea capatului surubului in orificiul corespunzator din sasiul aparatului.5 – 3 .greutatea aparatului (kg) cca 19 Descriere Aparatul de salvare cu dubla actiune este constituit dintr-un sasiu.inaltime deasupra zidului 0.se marcheaza mufele cadrului reglabil si pintenii astfel incat sa se asigure o deschidere mai mare decat latimea zidului in punctul de fixare. a carei reglare prealabila asigura reducerea vitezei de coborare. Tamburul este protejat cu 4 capace detasabile care in timpul utilizarii se demonteaza.se executa strangerea cadrului pe zid.in cazul utilizarii targilor se va proceda la fixarea corzilor de sustinere. 41) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . manivelele pintenilor se vor fixa cu capetele spre exteriorul zidului.se rabate sistemul reglabil in exterior si se fixeaza cu ajutorul surubului de blocare. se aseaza cu axul tamburul paralel cu zidul si cu frana manuala spre dreapta.ritm de salvare (pers. Pentru executarea salvarilor se procedeaza astfel: . Utilizarea cadrului Pentru utilizare.intr-o prima varianta.deschidere reglabila (m) 0. un sistem de fixare pe zid cu deschidere reglabila (2). .deschidere in afara zidului (m) 0. un tambur cu doua sectiuni pe care sunt infasurate in sensuri opuse doua cabluri de lungimi egale. astfel incat desfasurarea (coborarea) unuia determina infasurarea celuilalt.

dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. . de fiecare data cablul coborat va fi trecut peste rola de ghidare din partea respectiva.diametrul rolei (mm) 100 . tinand seama de inaltimea de salvare. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. iar in al doilea de 35 – 40 m. Scripetele se utilizeaza impreuna cu coarda de 80 m.greutatea (kg) cca 2 Utilizarea scripetelui Pentru utilizare.dimensiunile sasiului (mm) 230 x 100 . de fiecare data cablul coborat va fi trecut peste rola de ghidare din partea respectiva. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. iar cablul va fi degajat de pe rola.. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. De regula. 43) este executat sub forma de tronsoane cu lungimi diferite. Manevrarea corzii se poate efectua de la inaltime sau de la sol. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. . inainte de fiecare pornire a coborarii. La folosirea cosurilor persoanele vor fi instruite sa nu se tina cu mainile de inelul superior. avand axul paralel cu zidul. In cazul coborarii unor obiecte grele (peste 50 kg) coarda se poate trece pe rola de 2 ori (formand o spira) pentru asigurarea autofranarii prin frecare. .imbarcarea in cosuri sua suspendarea in centurile de siguranta. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. scripetele se va monta in locasul cadrului. Fig. Asezarea scripetelui se realizeaza introducand mai intai urechea curba in partea opusa surubului de fixare. c) Scripetele cu suport Descriere Scripetele cu suport (fig. Pentru evitarea accidentelor pe timpul sedintelor de instructie se vor lua urmatoarele masuri: . dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. a balansului capetelor ambelor cabluri. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. dupa care salvarea va continua prin coborarea si ridicarea alternativa ale celor doua cabluri. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. repetandu-se apoi seria operatiilor cu al doilea cablu (a doua coborare). dupa care salvarea se va continua prin coborarea si ridicarea alternativa a celor doua cabluri. 41. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. coarda se va trece pe rola scripetelui o singura data. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .cablul coborat se deruleaza in continuare cca 0. asigurandu-se oprirea in caz de nevoie si reducerea vitezei inainte de atingerea solului.atenuarea. dupa caz. 42) este realizat dintr-o rola montata pe un sasiu a carui constructie asigura fixarea in locasul cadrului de suspendare prin doua urechi. repetandu-se apoi seria operatiilor cu al doilea cablu (a doua coborare). d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. se suspenda de ochiul cablului un cos de salvare (printr-un carlig de siguranta) procedandu-se la imbarcarea primei persoane sau se echipeaza prima persoana cu o centura de siguranta (cu inelul si carligul de suspendare in fata). constituind seturi care prin imbinare cap la cap realizeaza inaltimi de salvare variate. In functie de conditiile locale motarea se poate face si cu axul rolei perpendicular pe zid. iar pentru consolidare se asigura patrunderea capatului surubului in orificiul corespunzator al urechii drepte a scripetelui. in primul caz fiind de maximum 75 m.5 m si se trece peste rola de ghidare din partea respectiva.se slabeste treptat frana manuala si cu ajutorul acesteia se controleaza coborarea. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. de regula. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. iar la folosirea centurilor persoanele vor fi instruite sa se tina cu ambele maini de capatul cablului si sa evite indoirea corpului si sprijinirea cu picioarele pe zid in timpul coborarii. . d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. . d) Tubul expandabil de salvare Tubul expandandabil de salvare (fig. asigurandu-se suspendarea de ochiul cablului.incercarea la prima coborare a aparatului folosind manechinul de 70 kg.trecerea inaintea fiecarei porniri a cablului urcator peste rola de ghidare din partea respectiva in vederea evitarii impletirii celor doua cabluri. numai cu aparatul bine fixat. Principalele caracteristici tehnice ale tubului sunt: . dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii.se strange bine frana manuala si.

36/2 si P. manuirea lui fiind descrisa in „Regulamentul instructiei de specialitate a pompierilor militari”. apoi se usuca.lungimi tronsoane set (m) .intariturile din chinga de panza de pe fundul sacului. cu rolul de a da forma cilindrica cosului si a-i mari rezistenta. 45 La targa se mai deosebesc curelele cu catarama pentru fixarea ei in pozitia „strans”. In cazul tubului expandabil de salvare nu vom insista asupra modului sau de utilizare. f) Targa plianta Descriere Targa plianta (fig.dimensiuni in stare pliata (m) ./ora) Fig. e) Cosul de salvare Descriere Cosul de salvare (fig. 36/2 (fig.5 100 .S.doua cercuri metalice. Dupa aseazarea pe targa. Modul de intrebuintare Pentru folosire se desfac cataramele curelelor de fixare a targii in pozitia „strans”.lungime palnie (cm) . Periodic se vor unge articulatiile mobile ale targii. cu rol de etansare contra fumului si de limitare a intinderii. 36/2. denumite cu indicativele P. confectionat din aliaj de aluminiu. imbracate in piele. corzile sunt unite la partea superioara.latime aplatizata tub exterior (cm) . realizat din tricot de poliester in strat dublu si intarit prin 4 chingi longitudinale din relon. daca este cazul. 46 . un tub exterior (3) din tesatura gumata cu cauciuc ignifug care asigura protectia impotriva caldurii (inclusiv prin stropirea cu jet de apa in caz de nevoie). cu picioare de sprijin si mansoane de blocare in pozitia desfacut.5 80 30 1. Fig. Intretinere Dupa intrebuintare. se depliaza lonjeroanele si se fixeaza barele distantiere cu ajutorul mansoanelor de blocare. un tub interior (2) din panza foaie cort. 5 si 2.S. . persoana se leaga cu ajutorul chingilor pentru a nu cadea pe timpul transportului. intre lonjeroanele caruia se gaseste un suport de panza rezistenta.S.sistemul de suspendare format din 3 corzi prinse de sac prin chingi de panza cusute. Tubul interior si cel intermediar sunt imbinate la capete prin cusaturi pe bordurile unei palnii (4) din panza groasa de bumbac. avand forma cilindrica.greutatea (kg) 6x6x2 1 x 1x 0. 45) este formata dintr-un cadru metalic pliant. cu fund la partea inferioara. suportul de panza se curata prin periere si. A. . spre deosebire de celelalte mijloace din cadrul completului. 44) este confectionat din panza rezistenta.. 44 La el se disting: . 20.S. Suportul de panza este prevazut cu chingi ce au catarame pentru imobilizarea persoanelor accidentate. Perna pneumatica de salvare P. se spala.dimensiunile in stare umflata (m) . prevazuta cu chingi (la capatul superior) si catarame (la capatul inferior).3 cca 60 Tubul este constituit din 3 tuburi concentrice. 80/3-B.30 m. Intretinere Dupa intrebuintare se curata prin scuturare sau periere si se repara eventualele rupturi.greutate unitara (kg) . Acelasi tratament se aplica si celorlalte accesorii confectionate din panza din dotarea completului. 46) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. 10. 43. Perna pneumatica de salvare P. Are un diametru interior de cca 55 cm si o inaltime de cca 1. Pernele pneumatice de salvare Pernele sunt realizate in doua tipuri. capatul inferior fiind acopera zona de imbinare.ritm de salvare (pers. un tub interior (1) care asigura franarea. Fig. Tubul exterior este cusut pe bordura palniei superioare. permitand suspendarea cosului de coarda de salvare. iar rupturile se cos.

cate doua la fiecare dintre capetele compartimentelor. separate pe verticala in cate trei compartimente. anterior. . pernele penumatice se curata de impuritati prin periere. In situatii extreme se poate recurge la protecita anticalorica a pernelor prin udare intermitenta (intre salvari).inaltimea maxima de salvare (m) . . este curatat de materialele ascutite sau taioase ce ar putea sa o deterioreze si se umfla cu aer. 10 x 8 x 4 2x2x1 cca 300 40 4 Modul de intrebuintare La amplasarea pernei se vor respecta aceleasi precautii ca si in cazul pernei P. Intretinere Dupa folosire. Durata umplerii initiale difera astfel: . Pentru umflare se folosesc electroventilatoarele tip VAN 450. fiecare cu inaltimea de 2 m. 47. cuiul de sustinere (fig. La un capat este ascutit pentru a patrunde cu usurinta in lemn sau zid. intre compartimentele etajului inferior. intr-un loc pe cat posibil ferit de radiatii calorice puternice. Pe verticala si pe lungimea pernei etajele sunt separate in cinci compartimente.cu un ventilator – 6 minute. Pe laturile de 8 m ale etajului inferior sunt atasate cate doua tuburi de umplere (3) cu lungimea de 3 m si diametrul de 30 cm.dimensiuni in stare umflata (m) . Intre cele doua etaje ale pernei. 48) poate fi: . 47) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. realizate sub forma de clape cu benzi elastice. amplasate cate 6 pe fiecare perete despartitor si decalate pe inaltime. la capatul patrat. sunt prevazute douasprezece supape de evacuare.S. . deasupra compartimentelor extreme. Perna pneumatica de salvare P. 36/2.patru ventilatoare – 3 minute. 48 Descriere Este confectionat din otel moale.inaltimea maxima de salvare (m) . iar la celalalt capat are o forma patrata pentru a putea fi batut cu toporasul.inaltimea in stare umflata (m) Descriere La perna P. 80/3-B (fig. se verifica aspectul exterior. pentru coarda.inaltimea in stare umflata (m) Descriere 20 2 Perna aer doua etaje cu inaltimea egala. de 1 m.cu doua ventilatoare – 3 minute. 80/3-B etajul inferior (1) are inaltimea de 1 m. clapele se introduc in corpul supapei. Pe laturile lungi ale etajului superior. sunt prevazute borduri (5) cu latimea si inaltimea de 1 m. 80/3-B Perna pneumatica de salvare P.S. cu debit de 100 mc/min. Aparatul de inhalat oxigen . de preferinta cu apa pulverizata. se gaseste un carlig metalic pentru trecerea corzii sau corditei. functionarea in regim poate fi asigurata cu un singur ventilator. iar cel superior (4) de 2 m.S. si tensiunea de alimentare de 250 V. dat fiind faptul ca la caderea pe perna sunt expulzate sub efectul socului de presiune. doua externe avand inaltimea de 1 m si trei mijlocii cu inaltimea de 2 m. La umflarea initiala si dupa fiecare salvare. B..S. Modul de utilizare Pentru executarea salvarilor perna se transporta la locul de amplasare care. Cuiul de sustinere Dupa dimensiunile lui.doua ventilatoare – 6 minute. Pe laturile de 8 m ale etajului superior sunt prevazute douasprezece supape de evacuare (2).mare. Compartimentele mijlocii ale etajului superior comunica intre ele prin orificii cu diametrul de 30 cm. Pe cele doua laturi opuse etajului superior.greutatea (kg) . cate doua la fiecare capetele compartimentelor. pentru cordita.dimensiuni in stare pliata (m) . . in lungul compartimentelor. avand la capete palnii cu snururi de racordare la ventilatoare. Etajele si compartimentele comunica intre ele prin orificii circulare cu diametrul de 20 cm. precum si intre etajul superior si borduri sunt executate orificii de comunicatie cu diametrul de 20 cm. Fig. prevazute cu capate cu palnii si snururi de racordare la ventilatoarele de umplere. Durata umplerii dupa fiecare salvare este de 15 – 20 secunde. In cazul lucrului. iar umflarea se va realiza de aceasta data cu: . Dupa umplerea initiala. se pliaza si se introduc in husele de protectie. cele doua tipuri de perne se amplaseaza cu tuburile de umplere paralel cu zidul. Lateral. Pe una din laturile etajului inferior sunt atasate doua tuburi de umplere cu lungimea de 3 m si diametrul de 30 cm.mic.

are manere pentru transport si doua incuietori. numarul tuburilor ce se folosesc va fi in functie de numarul persoanelor ce urmeaza a fi reanimate. acest timp se scurteaza. gura.butelia pentru apa distilata (23) necesara umezitorului confectionat din masa plastica si avand o capacitate de 0. el este etalonat cu 4 gradatii dupa numarul de pacienti tratati. Se deschide apoi robinetul cu inscriptia „INHALATION” astfel ca acul debitmetrului sa se suprapuna pe gradatia pe care indica numarul de persoane carora li se administreaza oxigen.aparate de inhalat oxigen cu 1 post. In cazul de fata. . . timpul de folosire a aparatului va fi 840 : 24 = 35 minute. Secretiile absorbite de canula sunt conduse pe conducte de legatura in vasul colector unde se depoziteaza. face sa se deschida supapa de legatura cu atmosfera si sa permita intrarea aerului atmosferic. direct sau prin cartusul filtrant.reductor de presiune (2). Daca se administreaza dusuri de oxigen sau se face absorbirea secretiilor. Fig. ramificatia din stanga (5) pentru oxigenul de inhalat de catre pacient este prevazuta cu un robinet cu inscriptia „INHALATION”.daca folosirea aparatului are loc in atmosfera viciata.cutia aparatului (24) cu dispozitiv de fixare a pieselor componente si un compartiment pentru cordelele de fixare (25). .se monteaza tuburile de legatura la distribuitor. Pentru dusuri (care reprezinta administrarea suplimentara. pentru absorbirea secretiilor si transportarea lor in vasul colector. . Intretinere Dupa intrebuintare. prevazut cu un manometru (3).debitmetru (8) montat pe ramificatiile pentru inhalat oxigen. se goleste vasul umezitorului de apa. .conducta de legatura intre robinetul pentru dusul de oxigen si intrarea de la capacul umezitorului (17). iar cea din dreapta (7) pentru absorbirea secretiilor prevazuta cu un robinet cu inscriptia „ABSAUGUNG”. fixandu-se pe cap cu ajutorul coardelor sau i se introduce mustiucul in gura.conducta cu canula (19). intrarea pentru oxigenul de dus (12). daca la manometru se citeste o presiune de 120 atm.se verifica robinetele distribuitorului primar pentru a fi inchise.se asaza cutia in pozitia verticala si se deschide. legat printr-o conducta la reductorul de presiune. Functionare Aparatul de inhalat oxigen poate fi folosit pentru reanimarea unui numar maxim de 4 persoane concomitent. confectionat din cauciuc si fixat la tubul in forma de „T” al umezitorului. este confectionata din lemn. . 49 . Aparatul poate fi folosit pentru inhalarea oxigenului. A.se umple vasul umezitorului cu apa distilata din butelia de masa plastica. .butelie pentru oxigen (1) confectionata din otel si prevazuta cu un robinet de inchidere din alama presata. pe principiul ejectiei. oxigenul pentru dus este condus pe conducte de legatura la umezitor. indica cantitatea de oxigen din butelie in litri.distribuitor primar (4) cu trei ramificatii cu robinete. fiecare gradatie corespunzand unui consum de 12 l/min. . . se spala vasul colector si conducta cu canula. . reglarea debitului se face de la robinetul ramificatiei pentru inhalat oxigen.4 tuburi de legatura (20) din cauciuc gofrat prevazute la un capat cu racord filetat pentru fixarea la distribuitorul secundar. la capacul lui se disting: intrarea pentru oxigenul inhalat (11). Absorbirea secretiilor are loc ca urmare a depresiunii crescande datorita trecerii oxigenului ce vine de la distribuitorul primar prin ejector.. prin balbotare. . se curata si se dezinfecteaza mastile si mustiucurile cu alcool. . Aparatul de inhalat oxigen cu 4 posturi Descriere Aparatul de inhalat oxigen cu patru posturi se compune din: . . atunci la racordul pentru cutia filtranta de la umezitor se monteaza obligatoriu cartusul filtrant respectiv. pe timpul cat acesta inspira sau in sacul pulmonar pe timpul cat pacientul expira in atmosfera prin supapa de expiratie a mastii (sau pe nas cand se foloseste mustiucul).aparat de inhalat oxigen cu 4 posturi. . prevazut cu supapa de legatura cu atmosfera si distribuitorul secundar (14) cu 4 ramificatii terminate cu racorduri cu filet.dupa mustiucuri pentru respiratie (22).. cu o capacitate de 7 l. inmultita cu cifra 7. laringe etc. . astfel incat nivelul apei sa se gaseasca intre cele doua gradatii din vas. prevazut cu doua gradatii (maxim si minim). prevazute cu capace de inchidere. apa sapunita sau solutie de formol 10%. pentru fiecare persoana. . un tub in forma de „T” cu racord pentru cartusul filtrant (13).se slabesc colierele buteliei care se roteste apoi cu 90º. 49) se clasifica in: . abundenta de oxigen pe timp scurt si concomitent cu inhalatia) se procedeaza la fel ca mai sus.conducta de legatura intre robinetul pentru inhalat oxigen si intrarea respectiva de la capacul umezitorului (16). Oxigenul din butelie patrunde in reductorul de presiune. .). dupa care trece in distribuitorul primar iar prin robinetul ramificatiei din stanga isi continua drumul prin conducta de legatura la umezitor.In raport de posibilitatile de acordare a primului ajutor aparatele de inhalat oxigen (fig. se gaseste un cilindru din piatra poroasa si o teava sifon.4 conducte de legatura din material plastic: . Aici. . Pentru punerea in functiune a aparatului se procedeaza astfel: . incarcata cu 1400 l oxigen la 200 atm. .ejectorul (9) pentru crearea depresiunii necesare absorbtiei.sacul pulmonar (15) cu o capacitate de 5 l.5 l. numai ca din cand in cand se deschide robinetul cu inscriptia „02 DUSCHE”. oxigenul este umezit pentru a se evita iritarea mucoaselor. .4 masti de respiratie (21) cu doua supape (de inspiratie si expiratie) si cordele elastice de fixare. pentru dusuri de oxigen si pentru absorbirea secretiilor de pe caile respiratorii. . cea din mijloc pentru dusuri (adaosuri) de oxigen prevazuta cu robinet cu inscriptia „02 DUSCHE”. De exemplu. unde i se reduce presiunea. Din umezitor oxigenul trece in distribuitorul secundar de unde este dirijat prin tubul de legatura la pacient. Oxigenul intrat in sac formeaza o rezerva care este folosita pe timpul inspiratiei. iar la celelalte capete mastile sau mustiucurile de respiratie.umezitorul (10) in al carui vas de sticla pentru apa. Pentru inhalarea oxigenului se pune masca de respiratie pe figura persoanei ce urmeaza a fi reanimata. . pentru a fi adusa cu distribuitorul primar spre afara. se completeaza apa distilata din butelie si eventual se reincarca butelia de oxigen.se deschide robinetul buteliei pentru oxigen si se controleaza presiunea indicata de manometru care. inseamna ca in butelie exista 120 x 7 = 840 l oxigen. Daca sunt reanimate concomitent doua persoane.conducta de legatura intre ejector si vasul pentru colectarea secretiilor (18). iar la celalalt capac cu un segment negofrat pentru fixarea la masca. Aceasta operatie se face inaintea inhalatiei in cazul cand pacientul are caile respiratorii incarcate cu secretii. Cantitatea de oxigen debitata de aparat in cazul inhalatiei este de 12 l/min. de unde urmeaza acelasi drum ca si oxigenul pentru inhalatie. daca rezerva din sac este insuficienta. inspiratia producand o depresiune. Pentru absorbirea secretiilor de pe caile respiratorii se deschide robinetul cu inscriptia „ABSAUGUNG” si se plimba canula conductei pentru secretii pe mucoasele ce trebuie curatate (nas.

foarfecile pentru taiat cablu. precum si pentru lucrari auxiliare.tinctura de iod.garou de cauciuc pentru hemostaze. deschiderilor. se foloseste pentru acordarea primului ajutor medical. ca dezinfectant. Din grupa accesoriilor pentru taiat si demolat fac parte: toporul-tarnacop.corpul toporului (2). cu armatura metalica. ce are acelasi rol ca tocul toporului-tarnacop si care este prevazut cu un sistem de agatare la centura prin intermediul carligului de siguranta. cangea. 52) se compune din urmatoarele parti: . b) utilaj medical: .antinevralgice pentru tratarea racelilor. In acest caz butelia are capacitatea de 2 l oxigen.tocul din piele. . se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistenta in vederea evitarii coroziunii. 50). Folosirea si intretinerea aparatului de inhalat oxigen cu un post se realizeaza in acelasi mod ca in cazul celui cu patru posturi. un sistem de inchidere cu buton si locasul cuiului mic de sustinere. ferastraul coada-devulpe. . cu maner (bretele) pentru purtare si sistem de inchidere. CAPITOLUL V ACCESORII PENTRU TAIAT SI DEMOLAT Accesoriile pentru taiat si demolat sunt mijloace ajutatoare care se folosesc la incendii. Imbinarea intre corpului toporasului si coada se face cu ajutorul armaturii de fixare. furca. cazmaua. Aparatul de inhalat oxigen cu un post Aparatul de inhalat oxigen cu un post ofera posibilitatea acordarii primului ajutor unei singure persoane.corpul toporasului (2). aparatura folosita se dezinfecteaza iar medicamentele se completeaza. aparatul de sudat si taiat autogen.coada (1).flacoane diverse pentru medicamente lichide. Trusa sanitara Trusa sanitara (fig.4 atele kramer pentru imobilizarea fracturilor. . lopata. se verifica imbinarea intre coada si corp. cu inel si un sistem de inchidere cu catarama.B.comprese din tifon pentru pansamente. ranga. . 51) se compune din urmatoarele parti: Fig. Intretinere Dupa folosire toporul se curata. toporasul. motoferastraul cu lant. In cutie se gasesc: a) medicamente: . 51. .coada (1). 50 Descriere Trusa sanitara se compune dintr-o cutie de lemn rezistenta cu capac (geanta de panza). Din punct de vedere constructiv este identic cu primul. Este prevazut in acest scop cu o curea reglabila. precum si starea tocului. . . confectionata din lemn. prevazuta in interior cu compartimente pentru instrumentarul medical si medicamente. evacuarea bunurilor materiale.fesi din tifon pentru pansamente. . confectionat din otel. imbinarea intre corpul toporului si coada facandu-se cu ajutorul armaturii de fixare (3). Toporul-tarnacop Descriere Toporul-tarnacop (fig. ciocanul si spitul pentru spart beton. gripei si a durerilor de cap. confectionata din lemn. cu mentiunrea ca numarul circuitelor se reduce la unul singur. Intretinere Dupa intrebuintare. calamitati si catastrofe pentru executarea taierilor. Toporasul Descriere Toporasul (fig.vata hidrofila. Fig. . . joagarul.tocul de piele cu armatura care permite purtarea toporului-tarnacop la spate. la unele toporase se gaseste o crestatura care se foloseste la scoaterea cuielor. ca dezinfectant. . .spirt sanitar. desfacerilor. . bormasina electrica portativa. confectionat din otel.

pentru evitarea coroziunii. Intretinere Dupa intrebuintare. coada si carlig. 55) se foloseste pentru taierea materialelor lemnoase cu grosimi mici. una curbata si una pe directia axului cangii. Unele cangi au coada formata din doua bucati.furca propriu-zisa confectionata din otel. Cangea Descriere Cangea (fig. evacuarea cerealelor. confectionata din lemn. .coada. Ranga Descriere Ranga (fig. executarea unor lucrari de amenajare a surselor de apa etc. . ranga se curata si. 54 Intretinere Dupa folosire cangea se curata. . canepa etc. se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistentsa si se verifica imbinarea intre lopata (cazmaua) propriu-zisa si coada. 53 Intretinere Dupa folosire. tesita si putin indoita la celalat capat. cu armaturi metalice de fixare. Furca Furca se foloseste pentru evacuarea paioaselor sau a altor materiale fibroase nebalotate (in.coada.Intretinere Operatiile de intretinere se executa la fel ca in cazul toporului-tarnacop. se unge cu un strat subtire de unsoare consistenta. se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistenta. cu o lungime de 2. confectionate din tabla. Intretinere Se executa la fel ca in cazul lopetii. imbinarea intre carlig si coada se face prin mansonul metalic al carligului cu ajutorul suruburilor. Ferastraul „coada de vulpe” Ferastraul „coada-de-vulpe” (fig.lopata sau cazmaua propriu-zisa. .coada confectionata din lemn. Descriere Furca se compune din urmatoarele parti: . confectionata din lemn. Fig.). 53) este o bara de otel ascutita la un capat. 54) se compune din urmatoarele parti: .carligul metalic prevazut cu doua ramificatii. Fig.5 – 5 m. Descriere Lopata si cazmaua se compun din urmatoarele parti : . 55 Descriere Ferastraul „coada-de-vulpe” se compune dintr-o panza de otel cu dinti ascutiti si un maner din lemn pentru manevrare. Lopata si cazmaua Lopata si cazmaua se folosesc pentru aruncarea maselor pulverulente. lopata sua cazmaua se curata. se verifica imbinarea intre carlig. Fig.

montata pe manerul din dreapta. daca este cazul. 57) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. se ascute si se unge cu unsoare consistenta. Motoferastraul cu lant Motoferastraul (fig. se unge panza cu un strat subtire de unsoare consistenta si.ungerea se realizeaza prin amestec de benzina cu ulei.inaltimea minima de la baza capacului pentru functionarea ferastraului (cm) . b) ferastraul propriu-zis. folosind in acest scop si spitul pentru spart beton. Transmiterea miscarii de la motor la lantul ferastrului se realizeaza cu ajutorul unui reductor (9) cu pinioane conice care pune in miscare roata canelata cu nervuri speciale pentru angrenarea lantului.numarul maxim de ture/min. 56 Descriere Joagarul se compune dintr-o panza de otel cu dintii ascutiti si din doua manere de lemn pentru manevrare. Joagarul Joagarul (fig. 57 a): Fig.greutatea ferastraului fara piesele de rezerva (kg) Descriere Motoferastraul cu lant se compune din urmatoarele parti (fig. prevazut cu un singur cilindru. .sistemul de pornire (5) format dintr-o fulie cu cablu si are readucator care se monteaza la priza de aer a sistemului de racire. . La el se deosebesc ca sisteme anexa: .productivitatea de taiere a materialelor lemnoase cu diametrul de 45 cm (cmp/sec.conducta de legatura (2) din material plastic prin care se face alimentarea prin cadere libera si un carburator (3) montat pe partea stanga a cilindrului al carui suber de deschidere a amestecului carburant este comandat prin cablu de la maneta de accelerare.5 44 4.sistemul de aprindere. .sistemul de alimentare. Fig. lantul (7) cu dintii ascutiti si suportul de sprijin cu trei pinteni (8). .corpul ciocanului.Intretinere Dupa intrebuintare se curata. Ciocanul si spitul pentru spart beton Ciocanul se foloseste pentru desprinderea diferitelor materiale prinse in cuie sau scoabe is pentru spargerea elementelor de constructie din beton sau caramida. Descriere Ciocanul se compune din urmatoarele parti: . Ciocanul poate fi de 2 sau 5 kg.coada.puterea motorului (C. compus dintr-un rezervor (1) cu robinet. montat pe volantul motorului. confectionat din otel.capacitatea rezervorului (1) . 56) se foloseste pentru taierea materialelor lemnoase cu grosimi mari sau a copacilor. . . 57 a a) motorul cu benzina in doi timpi. 3 4800 550 1. confectionata din lemn.sistemul de racire. Spitul se curata.P. se ascut dintii.lungimea utila a ferastraului (cm) . 12 .viteza lantului (m/s) . Intretinere Dupa folosire ciocanul se curata.consumul de carburanti pentur 1 CP/ora (g) . Spitul este o dalta din otel prevazuta cu o parte ascutita si una tesita (pentru aplicarea loviturilor cu ciocanul). cu magnetou.) .5 45 5 max. format din suportul lantului (6). 57 . se unge partea metalica cu un strat subtire si unsoare consistenta si se verifica imbinarea intre corpul ciocanului si coada. . cu aer prin turbina (4).) . Intretinere Se executa la fel ca in cazul ferastratului „coada-de-vulpe”.

se ascute. In trusa se mai gasesc caruciorul cu tija si gheara de fixare pentru conducerea becului de taiere in cazul executarii taierilor in linie dreapta sau curba si o cheie universala. d) bidonul pentru combustibil (amestec de benzina si ulei) confectionat din tabla si prevazut cu orificiu de umplere cu capac. suportul lantului. 59 reglarea presiunii de lucru a reductorului si robinetul pentru deschiderea si inchiderea oxigenului. pentru umplerea acestuia cu benzina. . un cleste patent. la randul ei se gaseste absorbita intr-o masa poroasa.. duze. El are o capacitate de 5 l. In ea se gasesc palnia si cana pentru alimentarea rezervorului ferastraului cu combustibil din bidon. se curata lantul ferastraului si se ung piesele care sunt in miscare pe timpul functionarii. acetilena aflata in interiorul ei fiind comprimat initial la o presiune de cca 150 atm. diferind doar sistemul de racordare la butelie. de culoare bruna. Functionare Pentru punerea motoferastraului in functiune se monteaza lantul pe suport si pe roata canelata cu nervuri speciale dupa care suportul se fixeaza cu ajutorul sistemului de blocare. 58) se foloseste pentru taierea conductorilor in scopul alimentarii cu curent electric. 59) este folosit in special pentru taierea materialelor metalice in cadrul operatiei de demolare a constructiilor. conducta de benzina etc. Capetele becurilor pentru sudura si duzele respective sunt numerotate de la 0 – 8. Intretinere Dupa folosire se reface plinul de carburant si lubrifiant. c) cadrul (10) din teava metalica este prevazut cu doua manere pentru transportul si manuirea ferastraului si sprijinul pentru genunchi. se deblocheaza sistemul de fixare a mufei duble de la carcasa reductorului si se alege planul de lucru cel mai favorabil.butelia pentru oxigen. Descriere Se compune din urmatoarele parti: . Cand este cazul. rotativa. filtrul carburatorului. . se ascut dintii lantului sau se inlocuiesc piesele uzate cu altele din trusa de rezerva (lantul. . Foarfecele pentru taiat cablu Foarfecele pentru taiat cablu (fig. chei diferite. acetilena aflata in interiorul ei este comprimata la o presiune initiala de cca 30 amt. Fig. confectionata din panza prevazuta cu buzunare. Pe timpul lucrului se apasa cu genunchiul pe sprijinul special de la cadru pentru a obtine o forta maxima de taiere. fiecare dintre ele cu o lungime de aproximativ 20 m. cordea de purtare dupa gat si coardele pentru strangere dupa impachetare. conducta de golire si maner pentru transport. de culoare albastra. pe care se apa in timpul lucrului. Functionare . din cauciuc panzat. capetele taietoare de la 1 – 3. iar duzele sunt capetele taietoare de la 1 – 5. bujiile.Carcasa reductorului este prevazuta cu o mufa speciala. dupa care mufa se blocheaza la loc.reductorul de presiune pentru oxigen. iar celalat presiunea dupa trecerea oxigenului prin reductor). presa pentru scoaterea volantei. daca este cazul. Viteza de miscare a lantului se regleaza de la maneta de acceleratie. cu o capacitate de 2 mc prevazuta cu robinet de inchidere. pila etc.butelie pentru acetilena.suflaiul aparatului la care se deosebesc conductele pentru racordarea furtunurilor de cauciuc si doua robinete pentru inchiderea si deschiderea oxigenului si a acetilenei. necesar obtinerii unei flacari subtiri si cu temperatura ridicata. Pentru oprire se apasa pe butonul care actioneaza asupra membranei carburatorului dupa care se inchide robinetul rezervorului de benzina si se fixeaza ferastraul in pozitia cea mai convenabila pentru transport. . 58 Descriere Se compune din foarfecele propriu-zis din otel. tija cu filet Pentru cei interesaţi: Fig.furtunurile de legatura. la suportul lantului se gaseste un sistem de deblocare al acestuia aflat pe partea lui dreapta. prevazut cu manere izolate impotriva trecerii curentului electric de joasa tensiune (pana la 380 V). La terminarea combustibilului din rezervor se face alimentarea din bidonul de benzina. . cu o capacitate de 2 mc prevazuta cu robinet de inchidere. Pentru modificarea unghiului de inclinare al ferastraului fata de carcasa reductorului.trusa de becuri (brenere) pentru sudura si pentru taiere. se deschide robinetul rezervorului de benzina si se apasa pe butonul care actioneaza asupra membranei carburatorului. se unge articulatia mobila si. cu sistem de fixare care permite schimbarea planului de lucru al ferastraului cu 90º. se monteaza fulia sistemului de pornire pe axul motorului (la priza de aer a sistemului de racire) si se trage de cablu. e) trusa pentru deservire. capete de becuri si capete taietoare. si dizolvata in acetona care. care fac legatura intre buteliile de oxigen si cele de acetilena cu suflaiul aparatului. prevazut cu doua manometre (unul care indica presiunea oxigenului din butelie. Intretinere Dupa intrebuintare se curata. Becurile pentru taiere sunt prevazute cu o conducta cu robinet pentru fluxul suplimentar de oxigen. .).reductorul de presiune pentru acetilena cu o constructie asemanatoare cu a celui pentru oxigen. Aparatul de sudat si de taiat autogen Aparatul de sudat si taiat autogen (fig.

reductoare si suflai).5 ulei. in cazul materialelor metalice gaurirea poate fi usurata prin ungerea cu ulei a locului in care se practica orificiul. pompa hidraulica cu dublu efect se compune din corpul pompei de forma cilindrica in care se introduce o cantitate de 1. pe bratele ei se pot introduce tevi metalice cu lungimi diferite care sa mareasca bratul parghiei de actionare. cu raport de transmisie 1 : 1. Intretinere Dupa intrebuintare. se realizeaza prin introducerea unei pene metalice prin unul din orificiile speciale practicate in capacul inferior al carcasei si prin apasare catre in jos. 60) se foloseste pentru gaurirea materialelor metalice sau lemnoase in cadrul operatiei de demolare a constructiilor sau pentru crearea de orificii in vederea scurgerii lichidelor. prevazuta cu capace metalice demontabile. prin manevrarea ventilului de descarcare a pompei. Este interzisa ungerea pieselor componente ale aparatului deoarece oxigenul in contact cu grasimile poate produce explozii violente. Bormasina electrica portativa Bormasina electrica portativa (fig. iar cu ocazia reviziilor se ung lagarele si celelalte angrenaje. in cazul cand s-a blocat. Fig. se racordeaza cu ajutorul stecherului la bobina cu cablul care face legatura cu sursa de curent electric trifazic de 380 V si se invarte manerul mic pana la pornirea electromotorului. Pentru oprire.dimensiunile (mm) Ø 80 x 270 . pe materialul de gaurit se face prin actionarea asupra rozetei de presare.reazemul pentru piept. Dupa terminarea lucrului se inchid toate robinetele (de la butelii. .doua manere pentru manuirea bormasinii. . Intrebuintare Pentru intrebuintare se amplaseaza furtunurile de cauciuc cu insertie metalica dupa care. cu ajutorul manerului mai mic se actioneaza asupra intrerupatorului de curent pentru pornirea si oprirea electromotorului. aparatul se demonteaza. . cu duzele si capetele respective. indepartand sau presand burghiul pe materialul de gaurit in cazul cand bormasina este sprijinita la partea superioara de reazem fix. Pentru marirea fortei de apasare a burghiului. se apropie jetul de amestec carburant de o flacara sau corp incandescent si se regleaza debitul de oxigen si acetilena de la tijele cu filet ale reductoarelor de presiune si de la robinetele suflaiului pana la obtinerea flacarii corespunzatoare. Functionare Pentru punerea bormasinii in functiune se monteaza burghiul necesar. indepartarea sau presarea burghiului. pentru executarea operatiei de sudura sau taiere. . 60 Descriere Bormasina electrica portativa se compune din urmatoarele parti: . pentru marirea fortei de actionare asupra rozetei. Intretinere Dupa folosire se sterge corpul bormasinii. Este interzisa amplasarea buteliilor cu oxigen sau acetilena in apropierea surselor de caldura pentru evitarea exploziilor. Intretinere Dupa intrebuintare pompa se sterge.sistemul de angrenaje (roti dintate) pentru transmiterea miscarii de la electromotor la burghiu. se sterg piesele folosite si se pun in locasurile lor. confectionata din panza si prevazuta cu buzunare si cordea pentru strangere dupa impachetare.cablul de forta.electromotorul care functioneaza la o tensiune de 380 V cu o turatie de 260 rot. pistonul pompei. iar in cel inferior se gasesc orificiul pentru fixarea burghielor si doua orificii pentru introducerea penei de indepartare a burghielor in cazul blocarii lor in bormasina. cu steher pentru curentul trifazic si intrerupator de curent actionat de la manerul mic.sistemul de racire format dintr-o roata cu palete actionata de axul motorului electromotorului si orificiul pentru accesul si evacuarea aerului. 61) este destinata actionarii distantorului hidraulic in operatiile de salvare a oamenilor.trusa 16 burgie pentru metal si lemn cu diametru de la 10 – 30 mm. Se deschid robinetele suflaiului. in capacul superior sunt practicate orificii pentru accesul aerului necesar racirii pe timpul functionarii. sub reazemul pentru piept se gaseste o rozeta de presare care se infileteaza pe un ax. avand urmatoarele caracteristici tehnice: . servantul apasa cu pieptul pe reazemul respectiv si cu mainile pe manere. . tijele cu filet pentru reglarea presiunii oxigenului si a acetilenei si robinetele pentru oxigen si acetina ale reductoarelor.masa (kg) 12 Fig.presiunea dezvoltata (bari) 600 . Pompa hidraulica cu dublu efect Pompa hidraulica cu dublu efect (fig.Pentru folosire se monteaza la suflaiul aparatului becul (brenerul) necesar. Daca bormasina este sprijinita cu partea superioara de un reazem fix./min. se curata si se ascut burghiele. se actioneaza asupra tijei articulate. . Actionarea pistonului se poate efectua atat cu ajutorul mainii cat si prin apasari succesive cu talpa piciorului.carcasa din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune. . in functie de grosimea materialului de sudat sau de taiat. aflat la partea superioara a bormasinii si pe care se sprijina servantul pentru a mari forta de inaintare a burghiului. . se verifica daca nu prezinta scurgeri de ulei si totodata se verifica starea furtunurilor.. 61 Descriere In principiu. se actioneaza tot asupra manerului mic. Se deschid robinetele buteliilor de oxigen si acetilena. supapele si tija articulata de actionare a pistonului. Scoaterea burghiului din bormasina.

sarcina de inchidere la varfuri (t) 1. Intrebuintare Uleiul sub presiune intra in distribuitor si. 7.Distantorul electric Distantorul hidraulic (fig. doua perne pneumatice de forma cilindrica. 63 Descriere Cricul se compune din doua perne pneumatice de forma paralelipipedica. In timpul interventiilor distantorul se manipuleaza cu atentie pentru a nu lovi persoanele din jur. precum si la presiuni mai mare de 350 bari. in cazul utilizarii reductorului modificat. citita pe manometrul de joasa presiune al reductorului. doua furtunuri pentru alimentarea cu aer a celor doua perne pneumatice.26 .presiunea de lucru (bari) . uleiul este introdus sub presiune in fata pistonului. cu reductor de presiune. prin racorduri tip niplu. lucrul incepe cu bratele deschise pentru efectuarea strangerii sua cu bratele inchise pentru efectuarea deschiderilor. de cca 2 si respectiv 6 cm.F. Pernele pneumatice cilindrice se ampleaza numai impreuna si la extremitati sub sarcina de ridicat pentru pastrarea echilibrului acesteia (distanta de amplasare fiind egala cu inaltimea pernei. f) . acesta se va racorda direct la butelie cu reductorul fluture existent pe reductor. Este interzisa utilizarea distantorului in mediile inflamabile sau explozive. inlocuindu-se totodata si garniturile deteriorate. 63) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: pernele paralelipipedice 52 x 47 25 . Cricul pneumatic Cricul pneumatic (fig. respectiv. Dupa caz.R.timpul de umflare (sec. furtunul de alimentare cu aer de la reductor se cupleaza prin intermediul unei cuple rapide cu are la un racord T din care pleaca. iar furtunurile de presiune se vor feri de sursele de caldura sau de muchiile taioase. in sensul protejarii lor impotriva pericolului rasturnarii greutatii ridicate. 62) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . de cca 10 cm in stare neumflata). doua butelii pentru aer comprimat a 4 litri fiecare. in functie de pozitia acestuia (inchis.sarcina maxima ridicata (t. Prin manevrarea distribuitorului pe pozitia inchis. 62 Descriere Distantorul hidraulic se compune din cilindrul hidraulic cu pinten.dimensiuni de gabarit (cm) . inchizand astfel bratele distribuitorului.inaltimea maxima de ridicare (cm fara sarcina) .1 . deschis). Pentru pozitia deschis a bratelor distantorului. procedandu-se la inlocuirea lor daca prezinta fisuri.sarcina de deschidere la varfuri (t) 1.5 13 6 10 pernele cilindrice Ø 61 7 45 – 50 2 (cu ambele) 1 60 (ambele) . Intretinere Dupa intrebuintare accesoriile componente se sterg si se verifica starea furtunurilor de aer. este dirijat in fata sau in spatele pistonului. in functie de situatia existenta la locul interventiei. ce se vor deplasa lateral. efectuate numai de personal specializat in metrologie se urmareste functionarea corecta a manometrelor si a reductorului. uleiul este introdus in spatele cilindrului si bratele acestuia se deschid. Ca accesorii are doua racorduri speciale pentru cuplarea cricului la compresorul de aer al autospecialelor si. Pentru descarcarea pernei se inchide robinetul buteliei si se decupleaza furtunul de la o perna (pentru cazul in care se muta perna din loc) sau de racordul „T”. prevazute la capete cu racorduri de cuplare-decuplare. Punerea in functiune a dispozitivului se efectueaza prin deschiderea robinetului butelie si manipularea lenta a reductorului de presiune pana la atingerea presiunii de lucru.25 Fig. Cand spatiul de sub greutate este mai mare decat grosimea unei singure perne sau a ambelor perne suprapuse. cand perna ramane pe locul amplasarii initiale. corpul distribuitorului si distribuitor. urmarindu-se umflarea pernei. Intrebuintare Pregatirea dispozitivului pentru realizarea interventiilor consta in asamblarea elementelor sale componente astfel: reductorul de presiune cu manometre se racordeaza la butelia de aer comprimat.) Fig. Cu ocazia verificarilor anuale. cu manometre si furtunuri de alimentare cu aer. Pernele pneumatice paralelipipedice se asambleaza sub sarcina de ridicat (cate o perna sau ambele) la extremitati sau suprapuse la unul din capetele sarcinii ori in spatiul aflat intre elementele de constructie.5 24. bride. Pe circuitul de alimentare cu aer al unei perne este asamblat un robinet distribuitor pentru cazul in care se solicita umflarea unei singure perne.masa (kg) 23. In ambele cazuri de utilizare (atat pentru pernele paralelipipedice cat si pentru cele cilindrice) se vor lua masuri de securitate si se vor instrui corespunzator servantii ce urmeaza a manevra dispozitivul. al dislocarii de alte material etc.greutatea 1 bucata (kg) .presiunea maxima in cilindru (bari) 350 . la instalatia de aer comprimat existenta pe vagoanele C. jug. Intretinere Dupa folosire distantorul se curata de resturile de materiale prin stergere. se verifica sa nu existe scurgeri de ulei si cu ocazia operatiilor de intretinere periodica se inlocuiesc garniturile. se completeaza diferenta cu scanduri ori alte materiale ce se vor amplasa sub perne sau deasupra lor. brat.

tensiune care trebuie sa fie cuprinsa intre 5.articulatia mobila.comutatorul cu 2 faze si o pozitie de nul. bobina pentru cablu.8 V si 0. Lampa electrica cu acumulator Descriere Lampa electrica cu acumulator (fig. . 64) se compune din urmatoarele parti: . .baterie acumulator formata din 4 acumulatori alcalini de cadmiu nichel introdusi in cutii de masa plastica si legati in serie. se inlatura prin spalare cu apa calduta electrolitul scurs accidental. farul pompier. bateria de acumulatori se considera descarcata cand tensiunea la borne este sub 4 – 4. Astfel.manerul lampii. de forma semisferica. . .20 la 20%) ci prin tensiunea la borne in momentul deconectarii de la statia de incarcare. . prevazuta cu sistem de inchidere si borne de contact. in jurul orificiului de aerisire. dupa care acesta se inchide la loc. corpul de iluminat cu faruri. .8 V.5 V si 1. iar saptamanal se scot acumulatoarele din cutie. care permite schimbarea fasciculului luminos in plan vertical cu un unghi de cca 80º. Dupa instalare. Pe timpul folosirii lampii (descarcarii acumulatoarelor) electrolitul nu isi schimba concentratia prea mult si.cablurile electrice de legatura. proiectorul portabil de 100 w. . la fiecare incarcare a acumulatoarelor se verifica si se completeaza nivelul electrolitului (cca 1 cm peste placi) se controleaza duritatea acestuia. . Tensiunea medie a fiecarui element al bateriei (de acumulatori) este de 1. . .cheia pentru deschiderea si inchiderea cutiei acumulatorului si farului.carcasa proiectorului.4 A.becul pentru faza mare de 4. confectionata din tabla si prevazuta cu manere pentru manevrare.cablul electric cu dulie pentru insurubarea becului si cu stecher pentru cuplare la priza masinii sau a bobinei de cu cablu.CAPITOLUL VI ACCESORII PENTRU ILUMINAT In grupa accesoriilor pentru iluminat sunt incluse mijloacele folosite pentru iluminarea locului de lucru. se pastreaza intr-o cutie speciala cu despartituri tapisate cu material buretos. fie prin intermediul bobinei cu cablu. 64 Functionare Pentru punerea in functiune a lampii se actioneaza asupra comutatorului.dispozitivul metalic pentru fixarea pe trepied si pentru schimbarea directiei fasciculului de lumina in plan orizontal sau vertical. facand contacul pentru faza mica si faza mare. . proiectorul se racordeaza cu ajutorul stecherului fie direct la sursa de curent de 220 V.geamul farului din sticla groasa. . Functionare Pentru punerea proiectorului in functiune se deschide cu rama cu geam. densitatea electrolitului ramane practic constanta.becul de 1000 W care.2 electrozi (pozitiv si negativ). . cand nu este montat la proiector. . Electrolitul se inlocuieste dupa o durata de doi ani sau cand se constata cain in momentul incarcarii. . .cutia acumulatoarelor confectionata din tabla.capacul farului. . Proiectorul mobil de 1000 W Descriere Proiectorul mobil de 1000 W (fig.2 V. trepiedul proiector. La demontarea farului se va evita atingerea oglinzii cu mana sau cu obiecte imbibate cu grasimi deoarece aceasta se degradeaza pierzandu-si luciul.2 V insumand o tensiune de 4.farul confectionat din tabla la care se deosebesc: . se destupa orificiile de aerisire ale dopurilor surub.oglinda metalica. La acumulator se deosebesc: . 65) se compune din urmatoarele parti: . precum si celor ajutatoare montarii si realizarii circuitelor de alimentare cu energie electrica.becul pentru faza mica de 4.oglinda metalica. gradul de incarcare al bateriei nu poate fi determinat prin masurarea densitatii electrolitului (1. . . ca urmare. .5 A. transmiterii semnalelor pe timpul noptii. . se monteaza becul.orificiile de umplere prevazute cu dopuri surub si supape (inele) din cauciuc pentru asigurarea evacuarii gazelor rezultate in urma reactiei din interiorul acumulatorului. se transporta proiectorul la locul dorit si se monteaza pe trepied sau se suspenda la inaltime. Fig.barele cu puntile de legatura. . ghiarele pentru urcat pe stalpi. Din grupa accesoriilor pentru iluminat fac parte: lampa electrica cu acumulator.suportul duliei.electrolitul (solutie de hidroxid de potasiu). se curata bornele si se verifica supapele de cauciuc de la dopurile surub. Curentul electric este debitat de acumulatoare. .6 – 7. cu grila de protectie a geamului si sistemului de inchidere. se creeaza o spuma abundenta. Lunar.bacul din tabla de otel nichelata. concava.dulia.4 V. furca pentru ridicat cablu. se usuca si se ung cu un strat subtire de vaselina. Intretinere Dupa intrebuintare se curata prin stergere.rama rabatabila cu geam de protectie din sticla termorezistenta. pentru protejarea impotriva socurilor.

. Intretinere Operatiile necesare intretinerii farului pompier sunt aceleasi ca si in cazul proiectorului portabil de 1000 W. 65 Intretinere Dupa intrebuintare.dispozitivul metalic pentru fixarea pe masina sau pe trepied si pentru schimbarea directiei fasciculului de lumina. explozii. . Fig. Farul pompier Farul pompier (fig. manevrandu-se apoi proiectorul cu ajutorul manerului. La unele variante constructive. montat longitudinal. 67 Descriere Indiferent de tip. Diferentierea bobinelor se realizeaza prin felul cablului si gabarit datorat lungimii acestuia. rama si geam de protectie. . proiectorul se curata prin stergere cu carpe moi. proiectorul trebuie sa fie ferit de lovituri care pot duce la deterioararea lui si in special la spargerea geamului si a becului. Fig.bobina cu cablu pentru forta.c. La bobina pentru proiectorul mobil se foloseste cablu din trei fire cu lungimea de 50 m. Corpul de iluminat cu faruri Corpul de iluminat cu faruri este destinat. Indiferent de tip. formata din doua calote asamblate prin ambutisare si prevazuta la unele modele cu maner pentru manevrare.carcasa proiectorului. manevrandu-se apoi pe directia dorita. dulie pentru lampa cu fire de legatura.bec cu incandescenta tip DE 124/45 x 40 W. 66) se compune din urmatoarele parti: . bobina se compune dintr-un cadru metalic. corpurile de iluminat pot fi cu doua lampi (cu halogen) sau cu patru lampi (lampi incandescente sau lampi cu halogen). lampa. iluminarii locului la interventiile in caz de incendii. bobina este prevazuta cu o manivela cu maner rabatabil si dispozitiv de blocare pe timpul operatiei de derulare. iar cand fasciculul a fost orientat pe directia dorita se strang suruburile de fixare. tensiunea de alimentare fiind de 24 V. Bobina pentru cablu Din punct de vedere al destinatiei. .rama cu geam de protectie din sticla groasa si dispozitiv de fixare. oglinda. dupa care se strang suruburile respective. accidente rutiere. La unul din capetele cablului se monteaza stecherul.In cazul in care proiectorul este instalat pe trepied. .2 (4) faruri alcatuite la randul lor din carcasa. 66 Functionare Pentru punerea in functiune a farului se racordeaza stecherul cablului electric la priza masinii. . folosita la farul pompier. iar celalalt capat se monteaza la priza bobinei aflata pe axul tamburului.suportul lampilor cu dispozitive articulare de manevrare in plan orizontal sau vertical.oglinda metalica concava. prevazut cu un tambur pe care se infasoara cablul electric. Pe timpul intrebuintarii. acestea au urmatoarele caracteristici tehnice: . bobinele pentru cablu (fig.bobina cu cablu pentru iluminat.bobina cu cablu pentru iluminat. Functie de varianta constructiva. . Fig.c. Descriere Corpul de iluminat se compune din: . 67) se clasifica in: . Astfel. la fel ca si accesoriile descrise la punctele 2 si 3 din prezentul capitol. calamitati naturale sau altor scopuri ce solicita o sursa de luminozitate intensa. de forma semisferica. dirijarea fasciculului luminos se face prin stabilirea suruburilor de blocare a dispozitivului pentru fixarea pe trepied. dispozitiv de fixare pe trepied si cablu cu stecher.) 12 sau 24 . Pentru invartirea tamburului la strangerea cablului. folosita la proiectorul mobil de 1000 W. se controleaza cablul si stecherul si se ung articulatiile mobile ale dispozitivului pentru fixarea pe masina sau pe trepied. 45 sau 40 W in cazul celor cu incandescenta.modul de utilizare: portabil sau fixat pe trepied Puterea unei lampi este de 55 W in cazul celor cu halogen. Dirijarea fasciculului luminos se face prin slabirea suruburilor de blocare a dispozitivului pentru fixarea pe masina.tensiunea de alimentare (V. in cazul bobinei folosita la farul pompier se utilizeaza cablul cu lungimea de 30 m format din doua fire.cablu electric cu dulie pentru insurubarea becului si stecher pentru cuplare la priza autospecialei sau a bobinei cu cablu. dupa cuplare se actioneaza comutatorul aflat pe carcasa farului.c. In cazul cand in fata farlui se gasesc un obstacol care impiedica dirijarea fasculului luminos catre locul dorit se folosesc trepiedul si bobina de cablu.c. Functionare . iar la cel de forta cablu din 4 f ire cu aceeasi lungime. Functionarea si intretinerea sunt identice cu ale farului pompier. folosita la diferite accesorii ca: electroexhaustor. electroventilator. bormasina electrica portativa etc. .

CAPITOLUL VII ACCESORII DIVERSE Accesoriile diverse sunt mijloace care se folosesc pentru realizarea unor operatii impuse de interventii la incendii. electroexhaustorul. Fig. Intretinere Dupa intrebuintare se curata bobina si cablul. cheia pentru racorduri. 70) este compusa din doua rampe de lemn cu grosimi diferite. cordita pentru legat furtunuri. strivirea sau taierii lui. aparatul pentru spalat furtunuri. electroventilatorul. Ghearele pentru urcat pe stalpi Ghearele pentru urcat pe stalpi (fig.Pentru folosire. peste locuri cu jar sau prin substante care ii dizolva izolatia si. cheia pentru cofret. pomi) spre a le feri de distrugere. Puntea de trecere peste furtun Descriere Puntea de trecerea peste furtun (fig. aparatul pentru legat furtunuri. articulate mobil la un suport metalic care serveste la fixarea proiectorului. se controleaza starea cablului. iar cea de forta la orice sursa de 380 V. Are trei santuri dimensionate. galeata de panza. 68) se compune din 3 picioare din lemn. dupa care se racordeaza atat stecherul bobinei la priza masinii (sau a unei alte bobine) cat si stecherul consumatorului la priza bobinei. iar periodic se ung articulatiile si suruburile suportului. De mentionat este faptul ca bobina pentru proiectorul mobil poate fi racordata la orice sursa de curent de 220 V. calamitati naturale si catastrofe. Intretinere Dupa intrebuintare se curata. Din grupa accesoriilor fac parte: puntea de trecere peste furtunuri. doua pentru trecerea furtunului C si unul pentru furtunul B care marcheaza si intervalul dintre cele doua rampe. a prizei si a stecherului. Pe timpul folosirii se va evita trecerea cablului prin foc. Picioarele sunt prevazute cu cuie pentru fixarea la teren. Descriere Se compune din 2 gheare metalice. curbate. cordita pentru sustinerea sorbului. fiecare in parte avand colti. Periodic se vor unge lagarele axului. suportul talpii si dispozitivul de fixare la picior cu curele si catarama. iar suportul metalic cu articulatii si suruburi cu piulite fluture care permit schimbarea pozitiei proiectorului (directiei fasciculului luminos). rezistenta. se verifica dispozitivul de fixare la picior si cand este cazul se reascut coltii ghearei. 70 Intretinere . coarda pentru ancorarea scarilor. se deruleaza cablul pana in apropierea consumatorului. 69) se folosesc pentru urcarea pe stalpi sau pomi in scopul montarii proiectoarelor sau a cablurilor. Furca pentru ridicat cablurile electrice Se foloseste pentru ridicat cablurile electrice cand acestea sunt intinse peste obstacole (stalpi. Intretinere Dupa intrebuintare se curata. confectionata din otel. fasa pentru furtun. Fig. Trepiederul proiector Descriere Trepiedul proiector (fig. apoi se blocheaza tamburul. prin intre ele printr-o chinga de panza si armate cu platbanda sau bucati de tabla. Descriere Este formata dintr-o coada de lemn cu o lungime de cca 3 m si furca propriu-zisa cu doua ramificatii. cotul pentru furtun. geanta pentru chei si fesi. Intretinere Dupa intrebuintare se curata si se verifica imbinarea furcii propriu-zise cu coada. 68 Pe timpul folosirii va fi ferit de lovituri pentru a nu se rupe picioarele. de asemenea.

iar greutatea de 2 kg. iar pe capac se gaseste un inel pentru fixarea creionului chimic. 71) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . Cheia pentru racordare Descriere Cheia pentru racordare (fig. 72) sunt construite in trei tipodimensiuni. cand este cazul. . Geanta pentru chei si fesi Descriere Geanta pentru chei si fesi (fig. o cordea de purtare reglabila.Pe timpul folosirii nu trebuie sa fie trantite. Cotul pentru furtun Cotul pentru furtun (fig. folosit la marcarea sparturilor pe rolele de furtun. Fig. tot reglabila. Dupa folosire se curata si. iar vehiculele le vor traversa cu viteza mica. iar unele genti au si o cordea cingatoare. apoi se actioneaza asupra inchizatorului care strange colierele si fixeaza furtunul. . pentru sprijinirea cheii pe nervurile corpului racordului. se repara.diametrul interior (mm) 133 .un adaos articulat mobil. fesile sunt confectionate din tabla de aluminiu si la ele se disting: . 72 Intretinere Dupa folosire fasa se sterge si i se ung articulatiile. intarita cu carton si are o forma paralelipipedica.doua semicoliere articulate moi. 71 Fasa pentru furtun Fesile (fig. 73) este confectionata din otel si are doua brate curbate. 73 Intretinere Dupa intrebuintare se sterge si se unge cu un strat subtire de unsoare. furtunul se lipeste strans de coliere si adaos. 74) este confectionata duin panza rezistenta.diametrul exterior (mm) 200 . In interior are o despartitura care realizeaza separarea compartimentului pentru fesi de cel pentru chei. Pentru aplicarea fesii se sprijina furtunul pe colierul de jos. Fig. Datorita presiunii apei. 74 Intretinere Dupa intrebuintare se curata prin periere si se repara eventualele rupturi. Geanta este prevazuta cu un sistem de inchidere cu catarame.inchizatorul. . Fig. de marimi diferite si prevazute cu pinteni. se aseaza adaosul si colierul de sus. asigurand inchiderea sparturii. in raport de care prezinta urmatoarele caracteristi tehnice: A 110 80 B 76 60 C 55 40 Diametrul interior al fesii (mm) Latimea (mm) Descriere Indifirent de tip.un ochi de prindere. dimensiunile fiind de 130 x 140 x 400 mm. .latimea (mm) 106 Fig.

astfel incat capetele ei indoite sa nu depaseasca. actionat cu ajutorul manivelei (3) prin intermediul unui ax filetat (4). pana se formeaza 4 spire. in sens contrar si apoi si cositoresc. prevazut cu doua capace filetate (2) si picioare de sprijin (3). 75) este confectionata din otel si se compune dintr-o cheie fixa cu capac circular.Cheia cofret Cheia cofret (fig. Dupa aceea se taie capetele sarmei la cca 0. Pentru aceasta se ia un dorn de lemn cu o lungime de cca 50 cm. Cu ajutorul clestelui patent se intinde bine sarma.2 mm si se rasuceste cu mana peste furtun. Daca furtunul este foarte murdar se repeta operatia de cateva ori.5 – cm. 78) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . Electroexhaustorul Electrohaustorul (fig. . se introduce racordul pe dorn care apoi se fixeaza intr-o menghina. Intretinere Dupa folosire se spala cu apa.tensiunea de alimentare 380 . Pe disc se gasesc doua suruburi cu filet (5). . Concomitent. cu ajutorul unui ciocan din lemn. Se ia o bucata de sarma de 1 – 1. 76) este confectionat din otel si se compune din urmatoarele parti: .5 mm prin care tisneste apa pentru spalare. 77) este confectionat din aliaj de aluminiu si se compune din urmatoarele parti: . a racordului si a ghearelor. Intretinere Dupa intrebuintare se curata si se ung partile mobile.debitul (mc/ora) 6000 .racordul tip C pentru intrarea apei (4). care atunci cand sunt complet stranse lasa intre ele si corpul aparatului o deschidere circulara de 0. iar capetele se rasucesc pe cele 2 suruburi cu filet ale discului.6 mm. pe filet. Intretinere Dupa folosire se curata. Se pune siguranta de blocare a discului inspre inafara (in pozitia „blocat”) si se invarte cu manivela astfel ca discul sa se ridice. Aparatul pentru spalat furtunuri Descriere Aparatul pentru spalat furtunuri (fig. El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari. intre nervuri. se ung portiunile filetate.6 .corpul aparatului (1) format din 2 cilindri concentrici. si cu diametrul egal cu cel al racordului. In functie de tipul incuietorii cofretului se alege cheia potrivita care se introduce in broasca si apoi se rasuceste spre stanga. . Legarea continua in acelasi mod si la urmatoarele spire de sarma. pe sub sarma se va introduce o placa dreptunghiulara din tabla cu dimensiunea de 2 x 1 x 0. Aparatul pentru legat furtunuri Descriere Aparatul pentru legat furtunuri (fig.5 cm. prevazuta cu maner de actionare. dupa care se lipesc cu cositor atat capetele tablei. 76 Dupa ce sarma a fost bine fixata si intinsa. Pe teava racordului se trage capatul furtunului ce trebuie legat. care apoi se strang. In continuare se indoaie placa de tabla spre spire. se verifica starea garniturii.corpul aparatului (1). se pune pe siguranta de blocare a discului inspre inauntru (in pozitia „blocat”) si se invarte de manivela pentru a continua ridicarea discului pana ce sarma se strange suficient.puterea absorbanta (kW/ora) 3. Fig.capacele reglabile. se indreapta limbile si se ung articulatii mobile. Fig.bucsa (7) pentru conducerea axului filetat. iar in cazul primului se scoate inelul de siguranta si se trage peste furtun corpul racordului. inainte de a se trece la folosirea aparatului. iar furtunul ce trebuie spalat se introduce progresiv in interior pana la spalarea lui completa. cat si sarma de pe ea. se indoaie deasupra spirelor.discul (2). 77 Functionare Pentru punerea sa in functiune aparatul se racordeaza la o sursa de apa cu presiune. Functionare Legarea furtunului de racord se fac cu ajutorul unei sarme galvanizate cu diametrul de 1. . o siguranta de blocare a discului (6) cu doua pozitii si doua orificii pentru fixarea capetelor sarmei cu care se leaga furtunul de racord. se va bate sarma de jur imprejur pentru a usura intinderea si dfixarea ei intre cercurile reliefate ale tevii racordului.

iar daca este cazul se repara eventualele rupturi la piesele din panza. .sasiul metalic prevazut cu doua manere pentru transport. si cu ocazia reviziei anuale. Cordita pentru legat furtunul Descriere Cordita pentru legat furtunul este confectionata din fire rasucite din canepa sau fire sintetice si are o lungime de cca 2 m. spartura etc. confectionat din panza rezistenta avand o lungime de cca 20 m. Principiul de functionare al ventilatorului este identic cu cel al exhaustorului. . aici se creeaza o depresiune datorita careia este absorbit aerul viciat.4 Fig. carcasa este prevazuta cu un orificiu de absorbtie pe peretele lateral si unul de refulare la partea superioara. fixarea se face cu ajutorul elementelor de la cot. . . Periodic.cotul si tubul metalic pentru absorbtia aerului.tunul pentru refularea aerului proaspat confectionat din panza rezistenta si avand o lungime de cca 20 m. Intretinere Dupa folosire.cablul de forta cu stecher pentru curentul trifazic si intrerupator de curent. cu o suprafata de 5 – 6 mp.ventilatorul radial pentru aer. La un capat este prevazuta cu un ochi.Fig. iar celalalt capat se introduce in incaperea in care urmeaza a fi introdus aer proaspat.). 78 Descriere Se compune din urmatoarele parti: . Absorbtia si refularea aerului au loc pe principiul fortei centrifuge care ia nastere prin invartirea rotorului. . . La orificiul de evacuare al carcasei ventilatorului se fixeaza tubul pentru evacuarea aerului. de balustrade etc. se scutura perdeaua si tubul pentru evacuare si se verifica starea cablului de forta si a stecherului. Are o lungime de cca 12 m. Celalalt capat al tubului de absorbtie se introduce in maneca perdelei ce se fixeaza apoi de el cu ajutorul unei curele. 79 Descriere Ventilatorul se compune din urmatoarele parti: .suportul metalic al perdelei format din trei bare care se pot cupla pentru a sprijini perdeaua. . la unul din capete avand prevazut un ochi pentru legare la parghia de manevrare a supapei sorbului. se ung lagarele axului. . Electromotorul primind curent intra in functiune si. prin intermediul axului. Datorita fortei centrifuge aerul aflat intre palete este aruncat catre exterior si obligat sa paraseasca carcasa.electromotorul. . Cordita pentru sustinerea sorbului Descriere Cordita pentru sustinerea sorbului este confectionata din fire rasucite din canepa sau fire sintetice. confectionata din panza rezistenta si prevazuta cu o maneca in care se introduce tubul de absorbtie.carcasa confectionata din tabla si rotorul cu palete. Se fixeaza apoi la orificiul de absorbtie al carcasei cotul metalic si se prinde capatul cu rama al tubului de absorbtie. confectionat din tabla si format din carcasa spirala si rotorul cu palete fixat pe axul electromotorului. Electroventilatorul Electroventilatorul (fig. cotul este prevazut cu clame rabatabile pentru cuplarea la carcasa si la tubul de absorbtie. Descriere Pentru punerea exhaustorului in functiune se monteaza perdeaua pe suportul metalic si se astupa cu ea deschiderea prin care urmeaza sa fie evacuat aerul viciat (usa. Prin evacuarea aerului din zona rotorului.cablul de forta cu stecher pentru curent trifazic. . se curata de praf si fum.electromotorul dispus pe axul carcasei.perdeaua pentru astuparea deschiderilor prin care se absoarbe aerul viciat.tubul pentru evacuarea aerului. . transmite miscarea la rotorul cu palete. 79) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . Intretinere Operatiile de intretinere sunt identice cu cele prezentate pentru exhaustor. Se face apoi legatura cu sursa de curent prin intermediul unei bobine cu cablu la care se racordeaza stecherul exhaustorului. la partea superioara are un manson in care se introduce bara de sus a cadrului metalic. fereastra. iar la celalalt cu un maner din lemn pentru legarea furtunului de treptele scarilor. . Se face apoi legatura ventilatorului cu sursa de curent prin intermediul unei bobine cu cablu in care se racordeaza stecherul.debitul (mc/ora) 100 . Functionare Pentru punerea in functiune se racordeaza un capat al tubului pentru refularea aerului la orificiul de refulare a aerului situat la partea superioara a ventilatorului. Se actioneaza comutatorul si se incepe evacuarea aerulu viciat.puterea absorbita (kW/ora) 0.sasiul metalic prevazut cu doua manere pentru transport. celalat capat al acestui tub se indreapta intr-o zona unde aerul viciat evacuat din incapere nu mai prezinta pericol. fixat pe axul electromotorului.

La fund se gasesc doua chingi din panza pentru intarire si un inel pentru agatare. Dupa realizarea imperecherii tronsoanelor este necesar ca dispozitivele de fixare sa nu fie iesite din locasurile respective.58 . se va verifica starea lantului (zala cu zala) si a cablului metalic.Coarda pentru ancorat scari Descriere Coarda pentru ancorat scari este confectionata din fire rasucite sintetice. in plus se vor unge lagarele scripetilor si ale sigurantei de blocare. Galeata din panza Descriere Galeata este confectionata din panza rezistenta si are o capacitate de 15 l. CAPITOLUL VIII SCARI MANUALE Scarile manuale sunt mijloace destinate asigurarii accesului servantilor la inaltimi si executarii salvarilor.trei tronsoane de scara care culiseaza (aluneca) unul pe celalalt. se verifica si se fac reparatiile necesare. . 480 59 . Se compune din 3 tronsoane de scara. Din grupa scarilor manuale fac parte: scara de imperechere.latimea treptelor pe tronsoane (mm) . Periodic se ung dispozitivele de fixare.70 . 81 Descriere Scara culisanta este confectionata din lemn si se compune din urmatoarele parti: . Scara de imperechere Scara de imperechere (fig. Pentru transport are o toarta si un maner din panza. Are o lungime de cca 48 m. precum si pentru marirea rezistentei. fiecare fiind format din doua lonjeroane (1).inaltimea in stare de transport (m) . Intinderea scarii se realizeaza prin simpla manevrare a lantului in jos. Intretinere Dupa folosire se curata. trepte (2).66 340. 80) are urmatoarele caracteristici tehnice: . santurile in care alune armaturile metalice pentru ghidarea segmentilor scarii.inaltime de utilizare (m) 6. la unul din capete avand prevazut un ochi pentru legarea de scara. alcatuit fiecare din doua lonjeroane (1).sistemul de scripeti (5) cu sant si cablu metalic (3) pentru intinderea scarii si siguranta de blocare in pozitia „intins”. Fig. dispozitive de fixare pentru realizarea imperecherii segmentelor (3 – 4) si armaturi metalice pentru marirea rezistentei (5). 82 Descriere 4.inaltime in stare pliata pentru transport (m) 2. Fig. Atat la partea superioara cat si la cea inferioara este prevazuta cu cercuri din lemn pentru a-i pastra forma cilindrica. scara culisanta. 403. avand grija ca dupa atingerea lungimii dorite siguranta de blocare sa se fixeze bine pe una din treptele de baza. 81) are urmatoarele caracteristici tehnice: . scara de fereastra si scara plianta (baston).inaltimea in stare de utilizare (m) . tretpe (2) si armaturi metalice (4) pentru ghidarea segmentilor pe timpul intinderii. Intretinere Se procedeaza ca in cazul scarii de imperechere.36 10. 80 Scara culisanta Scara culisanta (fig.masa (kg) Fig.masa unui tronson (kg) 14 Descriere Este confectionata din lemn lamelat sau aluminiu.

26 . Radiotelefoanele Radiotelefoanele din dotarea pompierilor militari functionarea in benzi din gama undelor ultrascurte atat in reteaua radiofonica cat si in reteaua semiduplex. constructiv prezentandu-se sub forma unei cutii metalice care. situatie in care nu se permite stabilirea legaturii radio la un post telefonic din reteaua telefonica urbana. 84) lucreaza numai in reteaua simplex. bobina cu cablu telefonic. . se desface in doua parti simetrice. In interior sunt montate difuzorul.radiotelefoane portabile: . comutatoare. armaturi metalice pentru marirea rezistentei (4) si doua distantiere (5). prin butoane. clasificandu-se astfel: . Scara baston Scara baston (fig. Intretinere Pe timpul operatiilor de intretinere se verifica starea coltilor carligului de agatare si starea sudurilor realizate intre trepte si lonjeroane. incarcatorul pentru baterii de acumulatori. in plus. indicatoare optice (lampi) si instrumente de masura prin intermediul carora se opereaza pe timpul lucrului. 83 Descriere Este confectionata din lemn lamelat. a) radiotelefonul fix de 25 w „STORNO” tip CQF 612 Radiotelefonul fix de 25 w „STORNO” (fig.cu comanda de trecere in emisie prin voce. . .unitatea emisie-receptie (statia propriu-zisa) care include emitatorul.radiotelefonul mobil de 25 w.latimea (mm) 32 . 83) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . armaturi metalice pentru marirea rezistentei (4) si doua de agatare cu colti (3). receptorul. centrala telefonica automata.radiotelefoane mobile: . Este echipata cu butoane. CAPITOLUL IX MIJLOACE PENTRU TRANSMISIUNI Mijloacele pentru transmisiuni sunt destinate realizarii legaturilor radiotelefonice de conducere si cooperare pe timpul interventiilor la incendii. unitatea de comanda prin laringofon. Din grupa mijloacelor pentru transmisiuni fac parte: radiotelefoanele.masa (kg) 15 Fig.0 . Intretinere Se procedeaza la fel ca in cazul scarii de imperechere. . cu ajutorul unei chei speciale.unitatea de alimentare a unitatii de comanda si de cuplare la linia telefonica.inaltimea in stare de utilizare (m) 3.radiotelefonul mobil de 10 w. bateriile de acumulatori. dispeceratul. . varianta ce permite stabilirea legaturii radio de la un post telefonic din reteaua telefonica urbana.cu comanda de trecere la emisie. .unitatea de comanda ce se prezinta sub forma unei cutii cu rama din lemn si capace din tabla. . manuala. carligul de agatare cu colti (3).radiotelefoane fixe: . Fig. microfonul si circuitele electronice aferente. in cazul statiilor telecomandate. 84 Principalele caracteristici tehnice ale acestui tip de radiotelefon sunt urmatoarele: .radiotelefonul portabil de 0. . cel superior fiind perforat. amplificatorul cu dispozitiv de alarmare. cate unul la partea de jos a fiecarui lonjeron.5 w. Se compune din doua lonjeroane (1).Este confectionata din aluminiu.inaltimea in stare pliata (m) 3. Se compune din doua lonjeroane (1) prevazute cu locasuri speciale pentru plierea treptelor si cu trepte (2) articulate mobil la capete. blocul de alimentare si un panou de comanda miniaturizat.radiotelefonul fix de 10 w. 25 2 . centrala telefonica si telefonul de campanie.latimea in stare pliata (cm) 10 . magnefonul de 4 w. se vor unge articulatiile treptelor. trepte (2).radiotelefonul fix de 25 w.puterea de radiofrecventa a emitatorului (w) .puterea de audiofrecventa a difuzorului incorporat in unitatea de comanda (w) Descriere In prima varianta de instalare din complexul radiotelefonic fac parte urmatoarele: . instalarea acestuia putandu-se face in doua variante: .radiotelefonul transportabil de 10 w.

In caz ca receptionam un mesaj foarte slab.lampa rosie (5) care se aprinde cand statia emite. in consecinta.becul 2 care indica faptul ca echipamentul este alimentat. . receptorul. . .antena. . 9. In a doua varianta. prin intemediul caruia se asculta traficul radio atunci cand butonul 1 este neapasat.telefonul obisnuit.comutatorul de canale (3) care nu este functional la aceasta varianta. prin apasare. 10. dupa care eliberam butonul 2. 85): Fig. permite unui abonat din reteaua telefonica urban sa transmita si sa receptioneze mesaje prin intermediul radiotelefonului. . . In caz contrar. este necesara deplasarea unui specialist pana la locul unde este amplasata unitatea de emisie-receptie. pozitie in care telefonul cu unitatea de comanda sunt folosite pentru actionarea radiotelefonului prin voce.antena. cu conditia ca statiei sa i se fi alocat un circuit. Indiferent de varianta constructiva adoptata pentru unitatea de comanda radiotelefoanele sunt de 2 tipuri „vechi” si „noi”. utilizat la verificarile locale ale unitatii de emisie-receptie. Dispunerea si destinatia butoanelor. .butonul squelch (2). .microreceptor special. Din acest moment radiotelefonul este pregatit pentur receptionarea mesajelor. obtinand astfel o imbunatatire a auditiei. emitatorul. cu sau fara disc.lampa de culoare galbena (6) care indica ce echipament este alimentat.unitatea de alimentare a celei de comanda si de cuplare la linia telefonica. Intrebuintare Consideram echipamentul instalat complet. produsa in doua variante: . reglarea volumului sonor. Apasam butonul 2 Sq si cu ajutorul potentiometrului 4 reglam convenabil nivelul auditiei in difuzorul din unitatea de comanda. cu circuitele aferente. instalate in incinta unitatii. se elibereaza butonul de emisie 1. . . .2 si 3. Lampa galbena este aprinsa (echipamentul este alimentat) si comutatorul de canale 3 este pe pozitia canalului dorit. Si in aceasta varianta butoanele 8. si „apasat”. comutatoarelor si indicatoarelor optice pe unitatea de comanda in varianta de fata este urmatoarea (fig. Prin apasarea lui statia trece in regim de emisie. acul indicator trebuie sa se situeze in sectorul rosu. 11. utilizat la verificarile locale ale unitatii emisie-receptie. 9.unitatea de emisie-receptie (statia propriu-zisa) care este identica cu cea prezentata la prima varianta. . nu se pot selecta decat canalele 1 si 2 de la unitatea de comanda. .butonul (7) care.pentru comanda locala. La tipul vechi (fig. Deci. incorporat in unitatea de comanda.unitatea de comanda. covertizorul de alimentare. Dupa terminarea mesajului. Sistemul permite oricarui abonat din reteaua urbana care cunoaste numarul de telefon alocat acestui tip de legatura sa transmita si sa receptioneze mesaje prin intermediul statiei radio cu conditia ca ea sa fie manipulata corespunzator.lampa de culoare rosie (5) care se aprinde cand radiotelefonul emite. in care este inclus difuzorul.potentiometrul pentru reglarea volumului sonor (4). Pentru a schimba totusi canalul de lucru in cazul statiei telecomandate. . . . nu vom insista asupra destinatiei lor. 10. Dispunerea si destinatia butoanelor.lampa galbena (6) se aprinde cand echipamentul se alimenteaza. in lipsa receptionarii mesajelor de la alti corespondenti. radiotelefonul trecand in regim de receptie. Pe panou sunt dispuse butoanele. . Daca se doreste transmiterea unui mesaj.comutator pornit-oprit 1 prin apasarea caruia se realizeaza alimentarea echipamentului. de abonat. In aceasta varianta nu exista posibilitatea schimbarii canalului de lucru de la unitatea de comanda. cu o intensitate a vocii care sa determine pozitionarea acului instrumentului indicator 7 in zona rosie. Butoanele 8. comutatoarelor si indicatoarelor optice pe panoul unitatii de comanda . se apasa butonul de emisie 1. ci numai difuzor. apasam butonul 2 Sq de mai multe ori. Unitatea de comanda nu are microfon incorporat.comutatoarele 3 si 4 prin apasarea carora regleaza volumul sonor in difuzor. .bloc de alimentare de la retea. Descriere In completul unui radiotelefon fix de 10 w tip IEMI intra urmatoarele componente: . . Pentru alimentarea aparatului in aceasta varianta se utilizeaza un bloc redresor de dimensiuni reduse. Intrebuintare Se poate emite uneori prin intermediul telefonului cuplat la echipament si care este amplasat langa unitatea de comanda. la care unitatea de emisie-receptie este instalata in alt loc decat cel al unitatii de pompieri.pentru comanda la distanta. fara microfon.butonul (1) cu doua pozitii de lucru: „neapasat” pozite in care telefonul racordat la unitatea de comanda este folosit ca telefon obisnuit in reteaua telefonica. Constructiv se prezinta sub o forma asemanatoare primei variante. receptionarea de catre alt corespondent a mesajului poate fi de slaba calicate sau chiar imposibila. 86) destinata comutatoarelor si indicatoarelor optice dispuse pe unitatea de comanda este urmatoarea: .instrumentul indicator care in regim de emisie prezinta intensitatea sunetului atunci cand se vorbeste in fata unitatii de comanda. in cazul unei statii telecomandate. . . lampa rosie 5 se va aprinde si se va vorbi in fata unitatii de comanda. comutatoarele si indicatoarele optice cu ajutorul carora opereaza radiotelefonul.comutatorul de canale (3) permite selectarea canalului dorit fiind echipate numai canalele 1. b) radiotelefonul fix – RTF – S (SD) – 10 w – tip IEMI Radiotelefonul fix RTF – S (SD) – 10 w – tip IEMI permite realizarea legaturilor radio necesare indeplinirii misiunilor de prevenire si stingere a incendiilor. 85 . Pentru ca mesajul sa fie corect transmis.unitatea de comanda cu microfon si difuzor incorporat.potentiometru pentru reglarea volumului sonor (4).butonul squelch (2). trecerea din regim de receptie in regim de emisie si invers.microreceptor special. Acest buton se utilizeaza in cazul receptionarii foarte slabe a mesajelor sau pentru reglarea volumului sonor. . din complexul radiotelefon fac parte urmatoarele componente: .. 11 si 12 sunt inutilizabile la aparatura din dotarea trupelor de pompieri. varianta in care statia poate lucra pe 1 – 2 canale oferind urmatoarele avantaje: comutarea canalelor. Prin actionarea lui circuitul squelch este scos din functiune si in difuzor se aude zgomot continuu. . . 12 si 13 nu sunt utilizate la aparatura din dotarea pompierilor si.butonul de emisie (1).unitatea de emisie-receptie in care sunt incluse principalele blocuri functionale.

independenta antenei 500 HMI .c. pornim de la faptul ca instalarea completului radiotelefonului fix este realizata.c. selectam canalul dorit in cadrul subgamei.unitatea de emisie-receptie cu sau fara sistem de comanda incorporat.3 sau f. Prin apasarea unuia din comutatoarele 5.comutatoarele 7 – 11 cu ajutorul carora se alege canalul dorit in subgama selectata in prealabil cu comutatorul 4. 8.) max. Cu ajutorul comutatorului 8 se alege subgama in care se afla canalul pe care vom lucra. indicatorul optic sta aprins. Prin apasarea comutatorului 3 se regleaza volumul. In cazul celei de-a doua variante „noua”. fiind. Daca se transmite mesaje. . .c. . Daca transmite mesaje. microfonul. prin apasare. In acest moment radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza pe receptie.becul 10 care se aprinde in momentul emisiei. Comutatorul 1 + 2 nu este folosit la aparatura din dotarea trupelor de pompieri./50 Hz printr-o sursa de alimentare R-8503. In functie de intensitatea sonora a mesajelor receptionate.cabluri cu mufa destinate alimentarii radiotelefonului. In acest moment. Cu ajutorul comutatorului 4 se alege subgama in care se afla canalul pe care vom lucra. A doua varianta cu unitate de comanda separata tip R-8142 care se conecteaza la radiotelefon printr-un cablu de maximum 5.difuzor R-8472. tip R-8606 necesar atunci cand unitatea de emisie-receptie nu este echipata cu sistem de comanda incorporat. difuzorul si firele de alimentare. Fig. Se apasa comutatorul 1 si se aprinde indicatorul optic 2.comutatoarele 5.5 m prezinta avantajul unui echipament cu volum redus instalat pe bordul autospecialelor.. .maximum de canale 12 . 10 sau 11 selectionam canalul dorit in cadrul subgamei alese. .comutatorul 1 pornit-oprit prin apasarea caruia echipamentul este alimentat. se aprinde indicatorul optic 2. 86 La tipul „nou” (fig. Sunt marcate cu frecventele pe care le selecteaza din cadrul subgamelor selectate cu comutatorul 4. precum si cabluri de interconectare ale componentelor sistemului. Comutatoarele si butoanele de comanda sunt dispuse pe panourile frontale ale radiotelefonului R-8140 sau ale unitatii de comanda R-8606 de la radiotelefonul R-8142. Prima varianta cu sistem de comanda incorporat.c. 500 mA . 87 . deci echipamentul este alimentat. .c.indicatorul optic 6 care se aprinde in momentul in care radiotelefonul emite.c. 12. tip R-8140. . sursei de alimentare si eventual al sistemului de fixare pe bordul autovehiculelor. se selecteaza canalul dorit. 12 V.microfon R-8474 (sau R-8471). . fiind marcate cu frecventele pe care le selecteaza. asa cum rezulta si din titlul subcapitoului. de la o distanta de 30 cm. prin cablul multifrier. . 87) pe unitatea de comanda sunt dispuse: .modul de lucru simplex sau duplex . . prin apasare.1 – f.putere de iesire emitator 20 W . 12 V.comutatorul 4 prin mijlocirea caruia se selecteaza subgamele dupa cum urmeaza: . in functie de intensitatea sonora a mesajelor receptionate se regleaza volumul sonor dupa cum s-a aratat mai inainte. receptorului. Radiotelefoanele se pot instala si ca statii fixe. 12 V. Pe durata emisiei.indicatorul optic 2 care se aprinde cand echipamentul este alimentat. la care toate butoanele si comutatoarele necesare exploatarii statiei se afla dispuse chiar pe panoul frontal al radiotelefonului propriu-zis si prezinta avantajul ca nu mai necesita interconectari cu unitatea de comanda separata.6. se apasa pe clapa 9 si se vorbeste in fata unitatii de comanda de la o distanta de 30 cm.5 A Descriere Din completul radiotelefonului de 20 W fac parte: . Comutatoarele 11. . 9.tensiunea de alimentare 6 V. in acest caz. . 7. se apasa pe clapa 5 si se vorbeste in fata unitatii de comanda.c.consum de receptie (alimentare la 6 V. radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza in regim de receptie. la statie conectandu-se direct antena. alimentarea se realizeaza de la reteua de 220 V. 6.comutatorul 8 cu ajutorul caruia prin translatare spre stanga sau spre drepta se selecteaza una dintre cele doua subgame: f. Prin apasarea unuia din comutatoarele 7.consum de emisie (alimentare la 6 V. 6 si 7 cu ajutorul carora.comutatorul 3 prin care se regleaza volumul sonor in difuzor incorporat in unitatea de comanda. . Radiotelefoanele tip R-8140 si R-8142 au aceeasi destinatia ca si cele fixe descrise anterior. Radiotelefonul propriu-zis este construit intr-o carcasa metalica cu capacele superior si inferior detasabile pentru a permite accesul (numai al specialistilor) la circuitele interioare ale emitatorului.c. Dezavantajul consta in necesitatea instalarii unui echipament relativ voluminos pe bordul autospecialelor. Fig. realizate in doua variante.apasat – canalele 6 -10.eliberat – canalele 1 – 5. deci echipamentul este alimentat.antena F-30424/II. trece radiotelefonul in regim de emisie. c) radiotelefoanele mobile de tip 20 W. Prin apasarea comutoarelor 3 si 11 se regleaza volumul. 13 si 14 nu se folosesc la aparatura din dotarea pompierilor.4 – f. Unitatea de comanda R-8606 de la radiotelefonul R-8142 este protejata de o carcasa metalica si are un suport de fixare pe bordul masinii. . Pe durata emisiei. tip R-8140 (cu unitate de comanda incorporata) si tip R-8142 (cu unitate de comanda separata).) 4. dar si dezavantajul determinat de interconectarea unitatii de comanda cu unitatea de emisie-receptie.dimensiuni (mm) 70 x 210 x 240 . 24 V. .comutatorul 5 care prin apasare trece radiotelefonul in regim de emisie. . Se apasa comutatorul 1.clapa 9 care. prin apasarea clapei 9. Intrebuintare In cazul primei variante de tip „vechi” consideram realizata instalarea completului radiotelefon. indicatorul optic sta aprins.unitatea de comanda separata. Caracteristicile tehnice ale radiotelefoanelor mobile de 20 W sunt urmatoarele: . se regleaza volumul sonor dupa cum s-a aratat mai sus.

In cazul radiotelefonului R-8140 destinatia butoanelor si comutatoarelor este urmatoarea (fig. 88): Fig. 88 - clapa PORNIT-OPRIT (1) prin apasarea careia telefonul este alimentat; - clapele de volum 2 si 3 care permit reglarea volumul in 4 trepte in ordine crescatoare astfel: - volumul minim: nici o clapa apasata; - clapa 2 apasata si 3 neapasata; - clapa 2 neapasata si 3 apasata; - clapa „squelch” 4 prin apasarea careia circuitul squelch este scos din functie. In difuzor se aude un zgomot permanent, in lipsa receptionarii semnalului util. Este marcata cu literele SQ; - clapa cautatorului automat de canale 5; cand este apasata cautatorul de canale intra in functie; este marcata cu literele CA; - clapa EMISIE-RECEPTIE 6, care prin apasare permite intrarea emitatorului in functiune; - toate clapele 1 – 6 sunt permanent autoiluminate; - comutatorul de canale 7 cu ajutorul caruia se selecteaza canalul dorit, iluminat atunci cand nu functioneaza emitatorului de canale sau cand un alt radiotelefon emite pe canalul solicitat cu acest comutator iar clapa 5 este apasa; - comutatorul prin care se selecteaza cel de-al doilea canal sau supravegheat 8 este iluminat numai in situatia in care functioneaza cautatorul automat de canale si un alt radiotelefon emite pe canalul selectat cu ajutorul comutatorului respectiv. Radiotelefonul nu intra in emisie atunci cand este apasata clapa „CA” deci cand functioneaza cautatorul automat de canale. Cautatorul automat de canale nu functioneaza daca este apasata clapa „SQ”. In cazul radiotelefonului R-8142 butoanele si comutatoarele sunt dispuse pe panoul unitatii de comanda R-8606 si au urmatoarele destinatii (fig. 89); Fig. 89 - comutatorul PORNIT-OPRIT si volumul sonor 1, in a carui rotire in sensul acelor de ceasornic se realizeaza: - in prima pozitie statia este alimentata, se aprinde LED-ul 6; - pe urmatoarele pozitii se regleaza, crescator, volumul sonor; - comutatorul de canale (2) cu ajutorul caruia se selecteaza canalul de lucru dorit; LED-ul de deasupra se aprinde atunci cand statia este alimentata si comutatorul cautatorului de canale este comutat pe pozitia „CA”; cand comutatorul cautatorului de canale este comutat pe pozitia „CA” LED-ul se aprinde numai cand un alt radiotelefon emite pe canalul selectat cu acest comutator de canale 2; - comutatorul de canale auxiliar (3), prin care se selecteaza cel de-al doilea canal supravegheat, functional numai cand comutatorul 4 se afla pe pozitia „CA”, iar LED-ul 7 de deasupra lui se aprinde numai cand un alt radiotelefon emite pe frecventa canalului selectat cu ajutorul comutatorului 3; - comutatorul automat de canale (4) manevrat pe pozitia „CA” permite circuitului cautator de canale sa intre in functiune; - comutatorul squelch (5) pe pozitie „SQ” permite scoaterea circuitului squelch din functiune, in difuzor auzindu-se un zgomot permanent, in lipsa receptionarii unui mesaj; - LED-ul (8) se aprinde cand radiotelefonul este in emisie. Pe spatele unitatii de comanda se afla o mufa de interconectare a acesteia cu unitatea de emisie-receptie, microfonul si difuzorul. Intrebuintare Pentru intrebuintarea radiotelefonului de 20 w tip R-8140 dupa realizarea interconectarilor se procedeaza astfel: - se alimenteaza radiotelefonul prin apasarea clapei 1; becul din interiorul clapei se va aprinde; - se selecteaza canalul de lucru cu ajutorul comutatorului 7; becul din interior se aprinde; - se regleaza volumul sonor cu ajutorul clapelor 2 si 3. Aceasta se poate face in functie de intensitatea sonora a zgomotului care se aude in difuzor cand se scoate din functiune circuitul squelch (cand se apasa clapa 4 „SQ”). Dupa reglarea volumului sonor, se elibereaza clapa 4 „SQ” si trecerea astfel la modul normal de lucru fara zgomot in difuzor in lipsa receptionarii mesajelor. Radiotelefonul este pregatit lucru, aflandu-se in regim de receptie. Daca vrem sa transmitem un mesaj se apasa butonul de emisie dispus pe corpul aparatului si se vorbeste in fata microfonului de la cca 10 cm, situatie in care se aprinde becul de la pozitia 6, cat timp se emite. Trecerea in emisie a radiotelefonului se poate face si prin apasarea clapei 6. La fel se aprinde becul din interiorul clapei. Trecerea radiotelefonului in regim de supraveghere a doua canale simultan cu ajutorul cautatorului automat de canale se face astfel: - se apasa clapa 5 „CA” (se aprinde becul din interior) si se stinge becul din dreptul comutatorului 7; - se selecteaza cele doua canale supravegheate cu comutatoarele 7 si 8. Cand se receptioneaza un mesaj pe cele doua canale becul respectiv se aprinde. Pentru a transmite un mesaj, eliberam clapa 5 „CA” si selectam cu comutatorul 7 canalul pe care am primit mesajul. Trecem statia in regim de emisie si transmitem mesajul dorit. Amintim ca nu se poate emite cand circuitul cautatorului automat de canale este in functiune (clapa 5 „CA” este apasata). In cazul intrebuintarii radiotelefonului de 20 w tip R-8142 (cu unitatea de comanda separata), dupa realizarea interconectarilor se procedeaza astfel: - se alimenteaza radiotelefonul prin rotirea comutatorului 1 (LED-ul 6 se va aprinde); - este selectat canalul de lucru cu ajutorul comutatorului 2; - se regleaza volumul sonor din comutatorul 1. Acesta se poate face in functie de intensitatea sonora a zgomotului care se aude in difuzor cand se scoate din functiune circuitul squelch (comutatorul 5 este pe pozitia SQ). - se trece comutatorul 5 pe pozitie normala si astfel nu se mai aude zgomot in difuzor in lipsa receptionarii mesajelor. In acest moment, radiotelefonul este pregatit pentru lucru, afirmandu-se in regim de receptie. Daca vrem sa transmitem un mesaj, luam microfonul, apasam butonul de emisie si vorbim in fata lui de la cca 10 cm. Trecerea radiotelefonului in regim de supraveghere a doua canale simultan cu ajutorul cautatorului automat de canale se face astfel: - se trece comutatorul 4 pe pozitia „CA” si LED-ul 6 se va stinge; - se selecteaza doua canale supravegheate cu comutatoarele 2 si 3. Cand se receptioneaza un mesaj pe unul dintre cele doua canale LED-ul de deasupra canalului respectiv se aprinde. Amintim ca nu se poate emiute cand emitatorul cautatorului de canale este in functiune (comutatorul 4 este in pozitia „CA”). d) radiotelefonul mobil RTM-4 MF – S (SD) de 10 w. Radiotelefonul mobil RTM-4 MF – S (SD) de 10 w (fig. 90) este destinat echiparii autospecialelor de prevenire si stingere a incendiilor si are posibilitatea de lucru in sistem simplex sau semiduplex. Acest tip de radiotelefon prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - numarul maxim de canale 10 - moduri de lucru simplex sau semiduplex - independenta antenei 50 OHMI - alimentare 6; 12 si 24 V.c.c. - curent maxim absorbit de radiotelefon: - emisie 3,4 A/24 V.c.c. sau 1,7 A/24 V.c.c.

- receptie 0,5 A/12 V.c.c. sau 0,3 A/24 V.cc. In completul radiotelefonului intra urmatoarele componente: - unitatea de emisie receptie; - unitatea de comanda; - microfonul; - antena; - placa de baza destinata fixarii unitatii emisie-receptie pe autospeciale; - cablurile de interconectare intre unitatea emisie-receptie, cablurile de alimentare, cutia de cu sigurante fuzibile si suportul microfonului. Fig. 90 Unitatea de emisie-receptie constituie statia propriu-zisa si contine emitatorul, receptorul, convectorul. Constructiv se prezinta sub forma unei cutii de metal ce este prevazuta cu o mufa pentru antena, mufa-fata in care se introduce mufa-mama a cablurilor de interconectare si alimentare. Locul de instalare se alege astfel incat sa nu deranjeze prin spatiul pe care-l ocupa si sa fie ferita de lovituri. Unitatea de comanda este cea la care se executa operatiunile ori de cate ori este necesara stabilirea unei legaturi radio. Este instalata pe bordul autospecialelor, astfel incat sa permita manevrarea comoda a comutatoarelor si potentiometrelor cu care este echipata. Dispunerea comutatoarelor si potentiometrelor pe panoul unitatii de comanda, precum si destinatia acestora este urmatoarea: - comutatorul de canale (1) ce permite alegerea canalului dorit; - potentiometrul de volum in trepte (2) prin care se stabileste nivelul auditiei optime in „difuzor”; - comutatorul basculat de pornire si oprire (3) in cele doua pozitii extreme permite alimentarea si, respectiv, intreruperea alimentarii radiotelefonului de la bateria autovehiculelor; - butonul de emisie-receptie (4) prin apasarea carora statia trece in regim de emisie; are functie identica cu butonul de emisie dispus pe microfonul radiotelefonului; - potentiometrul (5) permite introducerea sau scoaterea din functiune a releului de zgomot (circuit de squelch). Acesta functioneaza in pozitia in care zgomotul din difuzor dispare atunci cand nu se receptioneaza nici un mesaj. - mufa-mama pentru microfon (6) este dispusa pe partea laterala stanga, cand privim cutia din fata; - lampa de culoare verde (7) se aprinde in momentul conectarii alimentarii, deci in momentul cand comutatorul 3 este basculat pe una din partile laterale. Intrebuintare Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se procedeaza astfel: - se cupleaza contactul general al masinii si se porneste motorul; - se actioneaza comutatorul 3 intr-una din pozitiile laterale (numai dupa pornirea motorului); - se aprinde lampa verde; moment in care radiotelefonul este alimentat si functioneaza in regim de receptie; - cu comutatorul de canale 1 se stabileste canalul dorit; - cu comutatorul 2 se regleaza nivelul auditiei; Pentru trecerea radiotelefonului in regim de emisie se detaseaza microfonul de pe suport, se apasa butonul lateral si se vorbeste; sau se apasa pe butonul 4 care introduce radiotelefonului in emisie si se vorbeste. Cand se executa lucrari de intretinere a bateriilor de acumulatori, instalatiile electrice ale radiotelefonalor se vor deconecta. e) radiotelefonul transportabil de 10 w tip CQP-612 Radiotelefonul trasportabil de 10 w tip CQP-612 (fig. 91) produs de firma daneza „STRONO” lucreaza in gama undelor ultrascurte, fiind echipat cu frecvente din reteaua simplex, proprie pompierilor. Prin modul in care a fost conceput poate fi utilizat ca statie mobila sau fixa. Caracteristici tehnice: - putere emitator (w) - impedanta antenei (OHMI) - numar maxim de canale - tensiunea de alimentare (V.c.c) - modul de lucru Fig. 91 Descriere Din completul radiotelefonului fac parte: - statia propriu-zisa care contine emitatorul si receptorul; - unitatea de alimentare tip B4-602; - monofonul (microfon-difuzor) tip L.M. 601; - antena tip AN-611 H. Atat statia propriu-zisa cat si unitatea de alimentare sunt introduse in casete metalice. Prinderea unitatii de alimentare de corpul radiotelefonului se realizeaza cu ajutorul a doua cleme laterale. Conectarea unitatii de alimentare la statie se realizeaza, din punct de vedere electric, prin intermediul unui conector mama-tata cu 7 contacte. Monofonul, care contine capsula difuzor-microfon plus partea electrica aferenta si butonul de emisie-receptie, este dispus intr-o carcasa de plastic si se fixeaza, cu ajutorul unei cleme pe partea laterala a statiei. Destinatia comutatorului, a mufelor si a indicatoarelor dispuse pe panoul frontal este urmatoarea: - mufa-tata (1) destinata conectarii monofonului la radiotelefon prin introducerea mufei-mam a monofonului in mufa-tata care apoi se fixeaza prin insurubare in sensul acelor de ceasornic; - mufa-antena (2) prin intermediul careia antena se fixeaza la radiotelefon prin insurubare, in sensul acelor de ceasornic; - butonul destinat pornirii statiei (3) si reglajului volumului sonor; - comutatorul de canale (4) cu ajutorul caruia se alege canalul de lucru dorit; - comutatorul cu 3 pozitii (5) pentru: - scoaterea din functiune a difuzorului; - receptia cu circuitul squelch in functiune; - receptia fara circuit squelch in functiune; - instrumentul indicator (6) care prezinta starea de incarcare a bateriei de acumulatoare astfel: - baterie incarcata – indicatorul pozitionat in zona verde; - baterie descarcata – indicatorul pozitionat in zona rosie. minim 10 50 12 30 simplex.

Pe panoul frontal al radiotelefonului mai sunt dispuse: indicatorul optic (7), mufe (8) ce nu sunt utilizate. Monofonul este echipat cu 2 butoane din care se utilizeaza numai unul: butonul de emisie-receptie prin apasarea caruia statia trece in emisie. Intretinere Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se ataseaza unitatea de alimentare in radiotelefon cu ajutorul celor 2 clame laterale, avand grija ca mufa-tata dispusa la partea inferioara a acestuia sa intre corect in mufa-mama dispusa pe unitatea de alimentare, dupa care: - se introduce antena in mufa 2 si se pozitioneaza, astfel incat oricare ar fi pozitia statiei, antena sa fie mereu verticala; - se conecteaza monofonul la mufa 1 dispusa pe panoul radiotelefonului; - se fixeaza canalul 2 cu ajutorul comutatorului 4; - se alimenteaza radiotelefonul rotind butonul 3 in sensul acelor de ceasornic, astfel ca acul instrumentului indicator sa treaca in sectorul verde; - re regleaza nivelul sonor, moment in care radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza in regim de receptie. Daca se doreste transmiterea unui mesaj se apasa butonul de pe monofon si se vorbeste in fata lui de la o distanta de aproximativ 20 cm. Unitatea de alimentare are incorporata pe langa bateria de acumulatori si incarcatorul bateriei, ce se conecteaza la retea prin intermediul cordonului cu stecher. Timpul de incarcare al bateriei este de 14 ore, iar daca acesta este mai mare bateria nu se degradeaza. f) radiotelefonul transportabil de 10 w R-8240 Radiotelefonul transportabil de 10 w R-8240 (fig. 92) este destinat in functie de frecventele cu care este echipat, stabilirii legaturilor radio in reteaua simplex si semiduplex. Radiotelefonul este astfel construit incat ofera legaturi sigure pe distante relativ mari datorita atat caracteristicilor tehnice (sensibilitatea receptorului si puterea de radiofrecventa de emisie – 10 w) cat si multiplelor accesorii cu care poate functiona ca statie portabila, mobila sau fixa. Poate fi echipat cu maximum 12 canale iar comenzile se realizeaza in totalitate pe panoul frontal pe care exista mufele si suportul pentru monofon si antena. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - puterea emitatorului (w) minimum 10 - impedanta antenei (OHMI) 50 - numar maxim de canale 12 - mod de lucru simplex sau semiduplex - tensiunea de alimentare 12; 6 V ± 15% - consuma maxima la 12; 6 V.c.c. in emisie max. 4 A in receptie (asteptare) 500 mA. Completul statiei cuprinde urmatoarele componente: - unitatea emisie-receptie R-8240; - antena R-8442; - monofon R-8475; - monofon R-8475; - accesorii pentru alimentare: - casete cu baterii cadmiu-nichel (Cd-Ni) de 4 Ah R-8507; - caseta cu baterii cadmiu-nichel (Cd-Ni) de Ah R=8508 sau Ah R-8508 A; - caseta cu baterii cadmiu-nichel si incarcator pentru baterii incorporat, R-8504 (pentru functionarea cu statie fixa sau transportabila); - sursa de alimentare de la reteaua de 220 V.c.c./50 Hz R-8505 (in caz ca functioneaza ca statie fixa); - cordon cu mufa de 50 contacte (mama) care asigura alimentarea unitatii de emisie receptie R-8240 de la bateria de 12 V.c.c. a autovehiculelor. Fig. 92 Descriere Radiotelefonul (emitator, receptor, sistem de comanda si sisten de alimentare) are asamblat intr-o caseta metalica din aluminiu cu capacele din fata si spate detasabile, ceea ce permite accesul la partea electrica interna. Are prevazut un maner de transport fixat lateral prin doua butoane cu filet. Pozitionarea comutatoarelor si a mufelor, precum si modul lor de utilizate sunt urmatoarele: - comutator rotativ (1) cu 6 pozitii care asigura: - pozitia 1 oprirea statiei; - pozitia 2 controlul bateriei, pozitie in care LED-ul din dreptul comutatorului se aprinde daca bateria are tensiune mai mare de 10 V; - pozitiile 3, 4, 5 si 6: reglajul in trepte al nivelului auditiei in microfon; - comutator cu 12 pozitii (2) care asigura selectarea canalului de lucru dorit; - comutator cu 12 pozitii (3) ce fixeaza cel de-al doilea canal pe care dorim sa-l supraveghem prin intermediul cautatorului automat de canale. Pe canalul stabilit cu acest comutator se poate receptiona (cand se lucreaza cu cautatorul automat) dar nu si emite; - comutator basculant (4) cu 3 pozitii; - mijloc-radiotelefonul este pe receptie cu circuitul SQ in functiune, iar in mufa nu se aude nimic (zgomotul este suprimat); - basculat pe pozitie fara retinere „S2” este pe receptie cu circuitul SQ scos din functiune. In microfon se aude, in regim de asteptare (fara receptionarea unui mesaj), un zgomot permanent in functie de reglajul volumului cu comutatorul C1; - basculat in pozitia „CA” – este pus in functiune cautatorul automat si sunt supravegheate simultan canalele fixate cu comutatoarele C2 si C3. Pe aceasta pozitie radiotelefonul doar receptioneaza, nu poate si emite. Circuitul SQ in functiune, pe asteptare, neauzindu-se nimic in monofon; - mufa (mama) pentru conectarea la antena (MI); - mufa (cu 7 contacte) pentru conectarea monofonului (M2); - suportul monofonului (S1); - indicatoare optice LED-uri (I1, 2, 3). Manerul mecanic cu care este prevazuta statia asigura transportul si functionarea in repaus, intr-o pozitie inclinata convenabila pentru operator. Sistemul radiotelefon-unitate de alimentare (casete fixate in partea inferioara prin cele doua crabiniere laterale) formeaza un sistem etans la ploaie. Monofonul contine in caseta de plastic difuzorul (care functioneaza si ca microfon), un amplificator de audiofrecventa si un sistem de actionare cu clapa pentru trecerea in emisie a radiotelefonului. Pe capacul din spate, monofonul are o clama de fixare pe radiotelefon. Intrebuintare

numar maxim de canale . Daca pe unul din cele doua canele un corespondent transmite un mesaj (emite).pornit. Efectuand aceste manevre radiotelefonul este adus in regim de receptie. bateria trebuie incarcata sau schimbata. cu incarcator incorporat R-8504 sau cu sursa de alimentare R-8505 ambele fiind in permanenta conectate la reteaua de 220 V. 93): . . .5 w este compus din: .c. Daca se doreste transmiterea unui mesaj.caseta PVC cu 10 elemente acumulatori nichel-cadmiu cu o tensiune de 12 V. Fig. .impedanta antenei (ohmi) . . avand posibilitatea de a se auzi mesaje transmise de alti corespondenti care lucreaza la acelasi canal.se introduce caseta cu acumulatori in aparat si se strange pana la blocare surubul marcat./50 Hz. Observand care LED s-a aprins. In aceasta situatie radiotelefonul nu emite si nu receptioneaza. comutatorul (C4) nu trebuie sa fie pe pozitia „CA”.5 w este un aparat de emisie-receptie tranzistorizat. Prin intermediul mufei din partea inferioara a radiotelefonului se cupleaza bateria masinii. terminate cu o mufa de interconectare la radiotelefon si cu papuci (sau alte dispozitive pentru prinderea la bornele bateriei de acumulatori a masinii).se roteste comutatorul (4) pe pozitia III si. . ca sistem de prindere pe autovehicul. radiotelefonul. .5 w Radiotelefonul portabil de 0. poate fi de tipul banda.mufa antena (1) permite conectarea la radiotelefon printr-o apasare usoara si o rotire in sensul acelor de ceasornic a antenei. Semnificatia comutatoarelor. Cand vrem sa transmitem un mesaj se apasa clapa monofonului. in difuzor se aude zgomot permanent. aducand radiotelefonul la i distanta de aproximativ 10 cm de gura. acoperita cu un manson protector din material plastic.comutatorul de canale (2) cu ajutorul caruia se alege unul din cele trei canale de lucru. .se cupleaza monofonul prin apasarea si rotirea mufei in sensul acelor ceasornicului pana la blocare. . . . La mufa de antena se cupleaza o antena de radiotelefon fix pentru a castiga inaltime si.c. ca urmare.husa de protectie. . radiotelefonul nu emite. . semnul desenat pe panou fiind „I”. . In aceasta situatie. nemaideranjand in lipsa receptionarii sau transmiterii mesajelor.5 w este urmatoarea (fig. Se trece comutatorul basculant (A) pe pozitia de mijloc si LED-ul corespunzator comutatorului (2) se aprinde. se trece comutatorul (C2) pe canalul respectiv (daca nu s-a transmis chiar pe canalul fixat cu comutatorul respectiv). La baza acestei antene exista o banda din material plastic de culoare verde ce caracterizeaza frecventele alocate retelei simplex a pompierilor militari. . In caz ca bateria este complet incarcata (are peste 10 V) LED-ul corespunzator comutatorului Cl se aprinde.comutatorul pornit-oprit (4) cu 3 pozitii: .se cupleaza unitatea de alimentare (caseta cu baterii. Pentru a fi posibila emisia. destinate prinderii manerului.pornit. 93 Intrebuintare Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se executa urmatoarele operatii: . Pentru a lucra cu radiotelefonul mobil acesta se fixeaza la bordul masinii.unitate de comanda prin laringofon. Daca zgomotul nu dispare inseamna ca bateria este descarcata si trebuie schimbata.unitatea de emisie-receptie (radiotelefonul propriu-zis). . La mufa de antena se cupleaza o antena fixata pe autovehicul.comutatorul de volum sonor (3) prin care se realizeaza auditia corespunzatoare la difuzor sau in casca unitatii de comanda prin laringofon. situat pe capacul din spate al radiotelefonului.consum receptie cu circuitul SQ in functiune (mA) emisie (mA) 6 50 10 – 12 25 300 Completul radiotelefonului de 0.Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se procedeaza astfel: .c. radiotelefonul fiind alimentat in difuzor se va auzi un zgomot permanent.se roteste comutatorul (4) pe pozitia II.mufa pentru cuplarea unitatii de comanda prin laringofon (6). pe receptie. In acesta pozitie radiotelefonul este alimentat. pozitie in care radiotelefonul este aliementat insa circuitul SQ nu este in functiune si. Efectuand operatiile de mai sus se pot asigura cu RTT legaturi de calitate si pe distante apreciabil sporite. iar zgomotul permanent in difuzor inceteaza. implicit. cu posibilitati de lucru pe maximum 6 frecvente (canale).c.oprit.se roteste comutatorul de canale (2) pe pozitia corespunzatoare canalului pe care se va lucra. echipata cu curele de prindere si de purtare. intra in emisie si se poate comunica cu corespondentul care a facut apel. . Este destinat comuncatiilor radio bilaterale si functioneaza numai in sistem simplex. conectarea la bateria autovehiculului fiind facuta obligatoriu prin intermediul cutiei cu sigurante fuzibile. se apasa butonul de emisie (5) si se vorbeste. pentru a mari distanta de legatura.tensiune de alimentare (v. toate LED-urile fiind stinse. zgomotul dispare si statia este pregatita pentru receptie. cu circuitul SQ in functiune.) .antena.buton emisie (5).cu ajutorul comutorului de volum (3) se stabileste nivelul convenabil de auditie. stingandu-se o data cu incetarea lui. Daca LED-ul nu se aprinde. . . Daca pe timpul functionarii comutatorul (4) este in pozitia „CA”.se cupleaza antena la aparat si se blocheaza cu ajutorul surubului dispus pe mufa antenei. g) radiotelefonul portabil RTP-4 MF –S-0.c. In acest scop se va utiliza setul de cabluri livrate. radiotelefonul intra in emisie si vorbin in fata acestia de la aproximativ 10 cm mesajul este transmis in eter.c. prin apasarea caruia radiotelefonul trece in regim de emisie. caracteristic scoaterii din functiune a circuitului SQ.c. . potentiometrelor si mufelor dispuse pe panoul radiotelefonului de 0.comutatorul Cl este rotit pe prima pozitie. Dupa reglarea comutatorului (C4) revine singur in pozitia de mijloc.se introduce antena in mufa corespunzatoare si se infileteaza dispozitiviul de fixare al acesteia.se trece comutatorul C4 pe pozitia cu mentiunea CA-cautator automat. LED-ul corespunzator canalului se aprinde pe toata durata transmiterii mesajului. Reglajul se face ori in timpul receptiei unui semnal de la un corespondent ori trecand (C4) pe pozitia „SQ” si regland volumul in functie de zgomotul permanent al radiotelefonului. pe baterie. utilizand cele doua suruburi laterale./50 Hz). ca urmare. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .din comutatoarele (C2) si (C3) se stabilesc doua canale pe care dorim sa le supraveghem simultan. . confectionata din lame de otel spiralate. . LED-ul corespunzator comutatorului (2) se va aprinde indicand ca pe canalul fixat se poate lucra.se roteste comutatorul (1) in sensul acelor de ceasornic regland volumul sonor al semnalului din monofon. pozitie marcata pe panou 0. bateria auto sau alimentata de la reteaua de 220 V.c. prin apasarea clapei monofonului. zgomotul dispare. . In cazul instalarii radiotelefonului ca statie fixa functioneaza cu caseta de acumulatori. Pentru lucrul cu cautatorul automat pe canale: .

tensiunea de alimentare (v. . Caracteristicile tehnice ale unitatii de comanda sunt urmatoarele: .radiotelefon portabil de 0. nu permite trecerea in emisie a radiotelefonului propriu-zis. 94) serveste la asigurarea traficului pentru cazurile cand persoanele care intervin in actiunile de stingere poarta casca de protectie. . mainile operatorului sunt libere iar cans de vorbeste radiotelefonul trece automat in regim de emisie. Fig.se alimenteaza radiotelefonul. Unitatea de comanda poate lucra atat in sistem manual cat si in cel automat. transmitandu-se mesajul dorit. In cea de-a doua varianta comutatorul este basculat in pozitia „cu retinere”.se trece comutatorul de alimentare (4) pe pozitia 2.unitatea de comanda propriu-zisa care e reprezentata prin cutia metalica cu comutatorul basculant pentru modul de lucru (10) instalat pe ea si la care sunt conectate casca si laringofonul.daca frecventa cu care se transmit mesajele e mica si daca servantul are o mana libera. In cazul ca se emite. de 80% receptie + 20% emisie. la terminarea lucrului el se va opri prin trecerea comutatorului (4) pe pozitia I. la receptionarea oricarui mesaj. . cu cele doua capsule microfonice introduse in doua mansoane din cauciuc se prinde la gat printr-un dispozitiv elastic asemanator celui de la casca. totusi. permite fixarea la una din urechi. .4 .laringofonul.IART 1 si IART 2 – destinate incarcarii bateriilor (casetelor de acumulatori pentru radiotelefoanele portabile de -. . rezultand un amestec neintengibil.5 Fig. 95 . Pe toata perioada lucrului cu radiotelefonul. este obligatoriu ca apoi radiotelefonul sa ramana pe receptie minimum 10 minute. . Cand operatorul a terminat mesajul.c. In cazul in care bateriile de acumulatori sunt bine incarcate radiotelefonul trebuie sa functioneze la parametri prescrisi de producator aproximativ 4 ore la un regim mediu de functionare.cu ajutorul comutatorului de canale (2) se fixeaza canalul de lucru. ca urmare. Incarcatoare pentru bateriile de acumulatori ale radiotelefoanelor Pentru incarcarea bateriilor de acumulatori ale radiotelefoanelor se folosesc urmatoarele tipuri de incarcatoare: . Deci un radiotelefon echipat cu o anumita casca-laringofon neutilizabila corect poate produce efecte nedorite ce duc. moment in care se realizeaza si alimentarea unitatii casca-laringofon. In acest regim statia consuma de cel putin 10 ori mai mult decat in regim de receptie si.comutatorul pornit-oprit (1) prin care se realizeaza conectarea aparatului la retea. sunete auzite de ceilalti corespondenti. evitandu-se consumul inutil de baterii.) 10 – 14.5 w tip IEMI).daca frecventa mesajelor e mare sau daca servantul are mainile ocupate.casca introdusa intr-un manson de cauciuc care prin sistemul de prindere cu o curea elastica. In regimul „automat” orice zgomote mai puternice (gafaieli. Unitatea de comanda prin laringofon Unitatea de comanda prin laringofon (fig. se trece comutatorul (10) pe pozitia „cu retinere” si comanda emisiei se va face numai prin voce.se introduce mufa unitatii in mufa special pregatita (6) a radiotelefonului si se blocheaza printr-o usoara apasare si rotire in sensul acelor de ceasornic. antena va fi tinuta in pozitie verticala. incercarile de intrare in retea sunt inutile indiferent de modurile de lucru in care se opereaza. se poate utiliza modul de lucru manual.unitatea de comanda prin laringofon. Constructiv. . Pentru lucrul cu unitatea de comanda se procedeaza astfel: . iar statiile care sunt echipate cu garnitura casca-laringofon nu mai pot emite pana la incetarea emisiei primei statii. la imposibilitatea de a transmite ordine prin sistemul radio.caseta cu acumulatori care alimenteaza atat radiotelefonul cat si unitatea de comanda prin laringofon. a) Incarcatorul IART-1 Acesta permite incarcarea simultana a 4 baterii. Din acest moment. panoul cu butoane si locasuri pentru baterii se prezinta ca in fig. la care deosebim: . 94 Descriere Unitatea de comanda prin laringofon se compune din: . de la oricare corespondent. Totodata.Mentinerea indelungata a radiotelefonului in emisie solicita tranzistorul final de emisie si duce la descarcarea rapida a bateriilor. deci nu mai vorbeste dupa o durata de 1 – 2 secunde (timp in care statia este inca in emisie) radiotelefonul trece automat in regim de receptie. Unitatea casca-laringofon este astfel reglata incat. . in sistem automat. radiotelefonul lucrand numai in regim de receptie. in difuzor auzindu-se un zgomot permanent. ca urmare. masca impotriva gazelor sau au ambele maini ocupate. anihilare involuntara a retelei organizata. nu este permisa mentinerea aparatului in emisie mai mult de 10 min. pe o perioada atat de mare.greutatea (kg) 0. .incarcatorul tip R-8506 destinat incarcarii bateriilor cu acumulatori fara incarcator incorporat. in limita posibilitatilor. mesajele inutile transmise de alti corespondenti se suprapun cu sunetele intamplatoare scoase inconstient sau din neatentie. fapt ce poate avea urmari nedorite. Daca se dorecte utilizarea radiotelefonului prin intermediul unitatii de comanda prin laringofon.c.antena. se conecteaza aceasta din urma la mufa 6 a statiei.5 w si face parte din completul numit „radiotelefon portabil cu laringofon” compus din: . Se va avea in vedere evitarea lucrului fara antena sau scurtcircuitarea accidentata a acesteia de ordinul a 10 secunde. . comutatorul devine in pozitia „mijloc” si nu se mai poate emite. tipete etc. emisia sa fie automat blocata. deoarece dispozitivul de blocare incorporat in cutia metalica a unitatii de comanda. va dispare zgomotul permanent din casca. pe pozitia casca (indicatorul comutatorului fiind indreptat in jos).comutatorul de volum (3) se trece de pe pozitia „difuzor” (indicatorul comutatorului fiind in sus). Cand se ia mana de pe el. . trecand comutatorul de pornire (4) in pozitia 1 (circuitul SQ nu functioneaza).5 w. . Atunci cand impune stabilirea legaturii radio din incaperi se va evita.) scoase involuntar trec statia in regim de emisie. Unitatea de comanda functioneaza numai impreuna cu radiotelefonul portabil de 0. Daca un alt corespondent a inceput transmiterea unui mesaj. . in unele cazuri. vecinatatea structurilor metalice sau lucrul in camere de beton armat situatie in care radiotelefonul va fi dispus cat mai aproape de ferestre. introducandu-se circuitul SQ si. Daca nu mai este necesara mentinerea radiotelefonului in functiune. efectuandu-se manevrele specifice. 95. In prima varianta intrarea in emisie este comandata de vocea operatorului avand in vedere mentinerea in pozitia „fara retinere” a comutatorului basculant de pe cutia metalica a unitatii.cablurile de legatura intre subansamble.

Fig. Panoul frontal al incarcatorului se prezinta ca in fig.1 A.comutatorul pornit-oprit (1) prin care aparatul este cuplat sau decuplat de la retea. .c.indicatorul optic (2)../50 Hz. La panoul din spate al aparatului se disting (fig. iar in partea opusa cu mufe de conectare la caseta cu acumulatori. pentru 110 V si pentru 220 V (1).5 A la 220 V destinate protejarii aparatului (2). .siguranta fuzibila 0.a.in functie de timpul de incarcare ales de comutatoarele glisante „14 ore”.mufe (3) la care. „7 ore”. 97 a Legatura electrica intre incarcator si casete se realizeaza prin intermediul a doua cabluri terminate intr-un capat cu mufe de conectare la incarcator. prevazute cu resorturi interioare care prin apasare blocheaza sau deblocheaza casete. spre exterior. Descriere Incarcatorul este montat intr-o caseta de aluminiu. 5): ce indica optic ca incarcarea este in curs de desfasurare cand becurile sunt aprinse.mufa pentru cuplarea la retea 220 V..locasuri pentru introducerea bateriilor. .c. cate una pentru fiecare circuit de incarcare a casetelor cu acumulatori (3).indicator optic cu LED (2) ce arata conectarea aparatului la retea.a. .selectorul tensiunior de alimentare de la retea.becuri cu dublu rol (4.la timpul de incarcare 14 ore. se conecteaza la retea prin comutatoare pornit-oprit.pozitia stanga – timp de incarcare 7 ore. bateriile de acumulatori cu plumb sau cadmiunichel constituie a doua sursa de alimentare care asigura functionarea aparaturii respective. . cate un tranzistor de putere 2 N 3055. sunt conectate baterii care se incarca. Dupa epuizarea timpului de incarcare.dispozitivele elastice de blocare a casetelor in incarcator si a caror deblocare se realizeaza printr-o simpla apasare cu degetul. . .locasuri de introducere a bateriilor (casetelor) cu acumulatori (6. . . .la timpul de incarcare 7 ore. b) Incarcatorul IART-2 Acesta are o schema electrica mai simpla decat IART-1 si permite incarcarea simultana a 4 baterii de acumulatori cu timpul de incarcare de 12 ore. ./50 Hz prin intermediul unui cordon (1). Se mentine specificatia de scoatere a casetelor. c) Incarcatorul R-8506 Acesta este utilizat pentru incarcarea casetelor cu baterii de acumulatoare R-8507 (4 Ah) si R-8505 (8 Ah). casetele se scot obligatoriu din locasurile lor. prin cablul de interconectare.c.se introduc casetele in locasuri si se apasa pana cand sunt blocate de catre lamele din otel. in caz contrar se vor descarca. Fig. peretii laterali fiind construiti din 2 radiatori pe care sunt dispusi. de conectare a aparatului de la reteaua electrica. se cupleaza casetele cu acumulatori in vederea incarcarii. . Intrebuintare Pentru utilizarea incarcatorului se introduce cordonul de alimentare in mufa prevazuta pe panoul din spate al aparatului. In spatele incarcatorul se deosebesc (fig.4 sigurante de 0. precum si limitatea curentului de incarcare. 7). . .c. Pentru utilizarea incarcatorului se procedeaza astfel: Fig.3 A care protejeaza aparatul pe timpul alimentarii de la retea (2). mufele trapezoidale (cu 50 contacte) se introduc in mufele casetelor. 95 a.becuri (2) de 24 V/50 mA ce indica faptul ca bateriile se incarca. alimentarea sa realizandu-se de la reteaua de 220 V.comutatoarele glisante (3) cu ajutorul carora se stabileste timpul de incarcare. 97 pe acesta deosebindu-se: Fig. 95 a): . . moment cand se aprind becurile indicatoare ale incarcarii. Conectarea gresita este exclusa datorita formei mufelor. 96 la care se deosebesc: .sigurante de: 1 A la 110 V sau 0. Panoul cu butoane. . iar stecherul din celalalt capat in priza retelei de 220 V. indicatoare optice si locasuri pentru baterii arata ca in fig. .se conecteaza aparatul din comutatorul (1). se vor aprinde urmatoarele becuri: .pozitia dreapta – timp de incarcare 14 ore. becurile (5) din dreapta. 96 Intrebuintare Pentru utilizarea incarcatorului se introduc casetele in locasuri.indicatoare optice (4) cu LED-uri ce arata ca la mufele in dreptul carora se aprind becurile. 97 . . becurile din stanga si cele din dreapta (4 si 5). Baterii de acumulatori Impreuna cu alimentatoarele (stabilizate sua nu) cu care este echipata aparatura de transmisiuni. 97 a): . .comutatorul pornit-oprit (1).

fara a fi necesara apasarea tragaciului. Intrebuintare Pentru punerea aparatului in functiune se procedeaza astfel: . dupa cum urmeaza: . .sirena-automat. alimentarea facandu-se cu o tensiune de 12 V.sirena-manual cand comutatorul este pe pozitia III si. acumulatorii sunt prevazuti cu supape de supraveghere si se incarca numai cu incarcatoarele special construite. cu cadmiu-nichel sunt destinate alimentarii radiotelefoanelor portabile si transportabile. Este construit in doua variante: de 40 linii si respectiv 80 linii. megafonul va functiona ca sirena. Suportul sigurantei de 6 A (6) este dispus pe partea laterala dreapta. bateriile vor fi scoase pentru a preveni scurgerea electrolitului din ele si deterioarea aparatului. . 98 Din completul dispozitivului fac parte: . regimul de lucru dorit. Amplificatori cu dispozitiv de alarmare tip ADA – 02 Amplificatorul cu dispozitiv de alarmare tip ADA-02 (fig.se fixeaza cele 8 baterii in cele doua suporturi avand grija sa se respecte polaritatile indicate si se monteaza suporturile in aparat. Bateriile de acumulatoare stationare cu plumb sunt destinate alimentarii dispeceratelor din dotarea pompierilor militari. actioneaza microintrerupatorul si alimenteaza aparatului. De asemenea. volumul sonor se reduce la jumatate. . prin apasare. 98) este destinat alarmarilor si comunicarilor pe caile de transport rutier sau la locurile de desfasurare a actiunilor de interventie.difuzorul cu dispozitivul de prindere. . Descriere ADA-02 se prezinta sub forma unei cutii paralelipipedice cu rama de plastic si capace metalice in care sunt fixate placile cu circuitele electronice (amplificator. Aparatul asigura urmatoarele functiuni: .se alege prin comutatorul 2.amplificator al semnalului vocal sosit de la microfon sau de la o sursa externa de program (magnetofon etc. Volumul semanlului audio in difuzor este reglabil printr-un potentiometru dispus lateral (8). In caz de neutilizare indelungata sau depozitare. Pentru evacuarea gazelor aparute in cazul incarcarilor sau descarcarilor cu curenti mari. Fig. prin apasarea unei clape. .microfonul (5).sirena-automat. in montaj cu polul negativ la sasiu.amplificatorul propriu-zis. Daca aparatul nu se utilizeaza. de la bateria masinii. se apasa tragaciul (1) si se vorbeste.c. . .). pozitie in care sirena intra automat in functiune.functionarea fara sirena. 99) este un sistem electroacustic portabil destinat amplificarii vocii. regland convenabil volumul potentiometrului (5) pentru comunicarea mesajelor. Aparatul este conceput pentru montarea pe autovehicule. .tragaciul (1) care. .cabluri de interconectare si alimentare.se vorbeste in fata microfonului conectat prin mufa (7). Descriere .microfonul (de radiotelefon mobil). generatoare de semnale si etaj de putere) si comutatoarele prin care se fixeaza regimul de lucru.sirena-oprit.comutatorul pornit-oprit (1) se basculeaza in pozitia 0 si se alimenteaza ADA-02. cand se trece comutatorul (2) pe pozitia I. Intrebuintare Pentru utilizarea acestui aparat se procedeaza astfel: . . precum si a altor mijloace de anuntare-alarmare folosite in serviciu. Fig. Dispeceratul Este destinat concentrarii tuturor legaturilor radio si fir.capacul detasabil (4) care permite accesul la compartimentul bateriilor. .comutatorul cu trei pozitii (2).cand este necesara avertizarea sau folosirea alarmei cu semnalul tip sirena se apasa pe una din clapele 2. Din potentiometrul 3 se regleaza volumul sonor sub limita intrarii in microfon (aparatul nu trebuie sa „fluiere”).Bateriile de acumulatoare alcaline. deoarece bateriile se consuma intil. . situatie in care se trece comutatorul (2) in pozitia II. pozitie in care megafonul functioneaza ca amplificator al vocii umane. cand sirena intra in functiune numai la apasarea tragaciului. sirena cu vobulare automata (V V \ si semnal bitonal _|---| _|---|_). . . se aduce microfonul in dreptul gurii.potentiometru (3) prin care se regleaza nivelul sonor. nu se va apasa tragaciul. megafonul urmand a emite un semnal sonor a carui frecventa este variata cu o perioada de 4 secunde. Aceste surse de alimentare sunt de tip capsulat. prin eliberarea carora semnalul inceteaza.generator si amplificator a trei tipuri de semnale: sirena cu vobulare manuala (–). 3 sau 4.sirena-manual. . Megafonul de 4 W Megafonul de 4 w (fig. . 99 Descriere Comutatoarele si potentiometrele cu care este echipat megafonul au urmatoarea destinatie: .c. prin apasarea tragaciului.

5 In butoanele respective. 2.). DL.tensiunea de alimentare = 220 V. . Dispunerea si destinartia cheilor (butoanelor).grupul de butoane SL. LEGENDA: R – rosu Y – galben W – alb G – verde BL – bleu Fig. care include toata partea de comenzi (butoane.c.abonatii din interior au alocate numere de la 10 – 49. PCL/PC. CK. PCL = lampa (verde) pentru apelul prin cod (la noi nu se foloseste). El poate fi folosit pentru transferul apelurilor de intrare de la oras catre abonatii de interior in cazul defectarii claviaturii (setul de chei 1. indicand o bucata locala permanenta (telefon deschis). Pupitrul operator este de conceptie moderna permitand o exploatare simpla. 0) este prevazuta pentru transferul apelurilor abonatilor din oras catre abonatii de interior. inducand ca pozitia este in serviciul de noapte (la noi nu se foloseste). . Lampa NL lumineaza continuu. 2. prin apasarea cheii „CB” se poate forma numarul de interior solicitat la disc). microfoanele) si la care are acces numai personalul din serviciul operativ. Claviatura de apel (1. PCL/PC = cheie pentru apel prin cod. asigura comutatia prin intermediul elementelor de selectie inzestrate cu contacte prin presiune. Discul de apel de pe pupitru este utilizat normal pentru a stabili apeluri de iesire la oras sau a forma la discun interior prin intermediul cheii A.000 . .grupul de chei (butoane) NL/N. BZ (cheie. amplificatoarele.pupitrul.. Dupa ce abonatul din interior solicitat a intrat in legatura cu abonatul (solicitant din oras) lampa „SL” respectiva ramane aprinsa continuu. precum si cea dintre operator si abonatul local nu pot fi ascultate de cealalata parte.. sunt de culori diferite si dispuse in ordine logica. TR – buton pentru ridicarea unei restrictii temporare a serviciului cu orasul (la noi nu se foloseste).5 permit. cu elemente de plumb si electrolit in interior.a.c. indicatoarelor optice si a discului telefonic pe pupitrul centralei sunt prezentate in fig.1 – CL.pentru a iesi la oras se formeaza cifra „0” etc. DL – lampa de larma (rosie) indicand ca bateria este descarcata (sub 44 V. operatorul actioneaza cheia.1.. Tot in cadre (echipament) sunt instalate si unitatile de emisie-receptie ale statiilor radio. 100. .daca abonatul de interior este ocupat. Echipamentul nu este echipat cu apel prin cod. buton) – care. folosind cheia „CB”. TR si OR NK – separa cele doua tipuri de servicii de noapte (la noi nu se foloseste). prin apasarea lor.capacitate 40 linii (40 abonati locali) . MTL/MT. . Semnalizarea optica se concretizeaza prin filarea lampilor din aceste butoane si cea acustica prin intrarea in functiune a buzerului incorporat in pupitrul operator. ce constituie echipamentul propriu-zis si include releele.daca abonatul de interior solicitat de un abonat din oras este liber. eliminandu-se cele rotative si. fileaza rapid. . de culoare alba.grupul de chei (butoane) TC. .trunchiuri (sau circuite) cu orasul 5 . Exploatarea dispeceratului si repararea lui de catre personal tehnic de transmisiuni. .repartitorul in care sunt concentrate (legate. unitatile de comanda ale radiotelefoanelor. operatorului intrarea sau iesirea la trunchiuri (circuitele cu orasul). OR – rezervarea liniilor de oras pentru operator (la noi nu se foloseste). 40 Centrala automata de institutie „PENTOMAT 40” linii tip „CROSSBAR”. Cheile (butoanele) din pupitru se actioneaza prin rotire si prin apasare. 0 – este defect. FBL – lampa de alarma (rosie). 100 . 2.. inregistrarea magnetica.pentru a chema telefonistul (operatorul) se formeaza la aparatul telefonic de abonat cifra „9” sau „11”. intrerupe buzerul (ce este incorporat pupitrului).. . indicand ca un fuzibil s-a ars.cheile A1 – A5 Aceste chei (butoane) de culoare rosie in care se gasesc lampile CL..9. formand un ansamblu compact si armonios. Centrala telefonica automata de institutie P. N. Lampile respective semnalizeaza sosirea-iesirea apelurilor de oras.rezistenta liniei in care este inclusa si rezistenta aparatului telefonic (ohmi) 1. sunt instalate lampi pentru supervizarea liniilor cu orasul (trunchiurilor). . Ele indica urmatoarele: . .cadrele cu relee. BZ. Convorbirea intre operator si abonatul din oras. zgomotul si uzura pieselor in miscare sunt inlaturate. PGL – lampa de alarma (rosie).. eliminand toate manevrele inutile. Centrala prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . FBL si PGL NL/N – pentru initierea serviciului de noapte. convertoarele etc. CK – buton de concentrare utilizat in cazul a doua posturi de operator (la noi nu se foloseste). lampi de semnalizare.c.9. comutatoare.Dispeceratul este conceput sub forma a 4 blocuri.grupul de butoane NK. La terminarea convorbirii cu abonatul din oras lampa SL se stinge. CB.partea de electroalimentare care este compusa din redresori de 24 V/10 A pentru varianta de 40 linii si de 24 V/25 A pentru varianta de 80 linii si bateria stationara de acumulatori compusa din 12 blocuri din sticla. mixerii. .1 – SL. ca urmare. ./50 Hz. rotit in sensul acelor ceasornicului. fileaza lent. Aceste avantaje fac ca functionarea centralei sa fie sigura iar activitatea de intretinere a acesteia sa fie redusa. conectare) toate firele dinspre exterior si cele dinspre echipamentul propriu. iar viteza de selectie este marita. CB – cheie de transfer (la solicitarea de catre un abonat din oras a unui abonat din interior si daca setul de chei = 1. 9. TRL/VT si CCL/CC TC – cheie de separare a legaturii de oras fata de legatura cu un interior. astfel: . 0).

Daca linia abonatului chemat este libera – apel spre abonatul chemat – lampa SL respectiva (poate fi SL 1. Daca abonatul respectiv este restrictionat cu iesirea la oras. Daca chemarea din afara nu este acceptata de postul (local) chemat.. SL 2. abonatii locali pot vorbi intre ei prin formarea la disc a numarului dorit. precum si cea dintre operator si postul local nu poate fi ascultata de cealalta parte.. de la 18 la 27 secunde.grupul de chei (butoane): RS.. CCL/CC – CCl lampa (verde) pentru conexiuni in lant. apelul de la acelasi trunchi va reveni si operatorul poate da a doua legtura. Indata ce opratorul intervine. realizarea legaturilor se va face in mod normal). Cand abonatul din afara a informat operatorul asupra numarului de interior dorit. Cand nu se raspunde la chema in timp de 18 la 27 secunde. aprinderea ei indicand formarea unui numar gresit la interior. asa cum s-a descris mai sus.Cheile MTL/MT si TRL/VT (la noi nu se folosesc). dupa aceasta poate intra in legatura cu abonatul pus in asteptare prin apasarea cheii A la trunchiul gardat. Prin apasarea acestei chei. . lampa SL arde continuu si operatorul este conectat la linia chemata (partea care cheama fiind plasata in pozitia de asteptare in mod automat o data cu apasarea cheii „A”.grupul de chei (butoane) 1. Operatorul poate plasa acum chemarea intr-o noua pozitie de asteptare. IL/IS si CA nu se folosesc la noi Intretinere Daca un abonat din interior doreste sa stabileasca legatura cu operatorul ridica microreceptorul. IDL/ID. A 2. fara ca abonatul din oras sa mai formeze din nou numarul. CL 2/A 2 are aceeasi functie cu CL 1/A 1 (la noi nu se foloseste) . operatorul poate intra in legatura cu un abonat de interior care face apel sau poate capata ton de interior pentru a forma un numar de interior la disc. CL 5). apelul din oras este semnalizat prin aprinderea cu intermitenta a lampii de chemare CL (poate fi CL 1.. lampa CL 3 se va aprinde continuu. CSL. Daca operatorul doreste sa vorbeasca in oras.. va suna pentru a atrage atentia operatorului. in functie de hotararea abonatului din afara. dupa care se va forma la disc numarul dorit. Cheile ILD/ID. sau poate anula legatura cu postul chemat. operatorul apasa cheia A pe o jonctiune de oras libera. AD. dupa ce eliberea linia locala. Daca postul local chemat cere mai multe amanunte cu privire la chematorul din afara. ceea ce se realizeaza prin apasarea butonului „R” sau a altuio buton A solicitat. Daca convorbirea in curs este o convorbire cu exteriorul lampa CSL lumineaza continuu. Operatorul poate asculta si interveni in convorbirea in curs prin actionarea cheii LI. 9. CL 2. cheama pe 23 prin claviatura pentru a lua tonul de oras). alege un trunchi liber. iar CL 1 este lampa de semnalizare a acestui apel. 0 Este claviatura de selectie (cu aceste chei se formeaza numerele de interior la solicitarea abonatilor din oras fara a mai luat ton de interior prin cheia A 1). A 5). . prin actionarea cheii RS si. H – cheie de mentinere a liniei de oras si a circuitului de linie al operatorului (parcare). cere ton de oras de la operator (formeaza cifra „9” solicita. In acelasi timp soneria incorporata in pupitrul operator. Operatorul apasa cheia (butonul rosu) A 1. . 2. In timpul intrarii operatorului peste ocupat. Convorbirea intre operator si abonatul din afara. Dupa terminarea convorbirii operatorul anuleaza legatura prin actionarea cheii „R”. de exemplu pe A 3. va primi ton de oras. pentru a doua persoana. . In acest scop operatorul actioneaza cheia RS. prin care linia chemata devine libera si astfel operatorul poate lega chemarea intrata din afara cu un alt post local. fiind astfel conectat la abonatul chemator din afara (oras). Din acest moment legatura este stabilita intre abonatul din oras si postul local chemat iar operatorul nu mai poate asculta. . . CSL/LI. Fiind centrala automata. La terminarea convorbirii operatorul apasa pe cheia „R” si lampa CL 3 se stinge. operatorul revine la conexiunea locala eliberand cheia actionata TC. Daca este cazul. lampa CL respectiva incepe sa arda continuu. Lampa CL 1 clipeste si buzerul suna.grupul de chei (butoane R. formeaza cifra „0” si primeste ton de oras dupa care formeaza la disc numarul dorit. acesta formeaza numarul solicitat cu ajutorul setului de chei (1. buzerul se opreste. un ton de avertizare este auzit de partile aflate in convorbire – aceasta pentru a fi informati ca o a treia persoana ii asculta.. 0). IL/IS si CA RS – cheie de anulare a selectiei in cazul formarii unui numar de interior gresit folosind claviatura (este cheia de anularea numarului de interior format la claviatura. Daca centrala ar fi prevazuta si cu superviziune ar sti ca cei doi abonati sunt ocupati... se va aprinde lampa CCL iar dupa ce abonatul din interior va inchide telefonul. operatorul se poate conecta din nou cu linia externa prin actionarea cheii TC. . Dupa ce a obtinut informatia dorita. lampa CL respectiva se aprinde cu intermitenta semnaland operatorului ca postul chemat nu raspunde. iar lampa CL 1 va lumina continuu indicand astfel ca operatorul este conectat cu abonatul local chemator. trebuie sa iasa operatorul. lampa SL respectiva clipeste. . fie actionand cheia unei alte linii externe. Daca un abonat local doreste sa vorbeasca in oras. Cand operatorul gaseste ocupata linia chemata. Daca postul chemat intarzie sa raspunda sau daca operatorul este foarte ocupat.. ADL. CC cheie pentru actionarea si eliberarea conexiunii in lant pe timpul unui apel intrand (cand un abonat din oras doreste sa vorbeasca pe rand cu mai multi abonati din interior. 2. operatorul. asteapta sa-i vina ton dupa care formeaza la disc cifra „9” sau „11”. dreptul de a purta convorbiri cu exteriorul (abonatul respectiv nu are restrictionare totala). ridica microreceptorul. Daca operatorul vorbeste cu un abonat din oras si mai primeste inca un apel din oras sau din interior apasa cheia H gardandu-l pe primul abonat – dupa care va deservi noul ape. fie actionand cheia „R”. CSL/LI – operatorul apasand cheia LI intra peste doi abonati aflati in convorbire (pentru a anunta pe cel din interior ca este cautat). de exemplu. lampa CL respectiva incepe sa clipeasca. CL 1/A 1 – A 1 – cheia de raspuns a operatorului la un apel din interior. Indata ce abonatul chemat raspunde. Inainte de a da ultima legatura operatorul va actiona cheia CC si lampa CCL se va stinge. H. Daca postul chemat nu ridica receptorul in 18 pana la 27 secunde. poate informa pe abonatul din afara ca persoana cautata nu raspunde. el se poate elibera din conexiune fara a astepta un raspuns. Cand raspunde abonatul chemat sa-l poata auzi pe abonatul chemat. poate conecta chemarea unui alt post local sau poate elibera firul extern respectiv (prin actionarea cheii R sau A). lampa CL respectiva lumineaza continuu indicand astfel ca operatorul a preluat apelul. Operatorul raspunde la chemare prin actionarea cheii (butonului) A corespunzatoare (poate fi A1. . SL 5) se aprinde cu intermitenta operatorul primeste tonul de rezerva apel. Daca chemarea este acceptata operatorul se poate retrage din conexiune. daca s-a gresit sau nu raspunde ori este ocupat). primeste ton de interior. dupa aceasta ultima convorbire. de la operator un ton de oras pentru abonatul local numarul 23. Anularea numarului gresit se obtine prin actionarea cheii „RS”. Daca un abonat al retelei telefonice urbane (exterior) doreste sa intre in legatura cu un abonat interior. CSL – este lampa de supraveghere comuna. CL 1/A si CL 2/A 2) R – cheia de eliberare a circuitului comun de operator cu parcajul automat al apelului de oras pe linia locala in conditii de apel sau de ocupare (cheia de eliberare). 9. . operatorul va actiona inainte de a da prima legatura cheia CC. Dupa terminarea convorbirii operatorul anuleaza legatura prin apasarea cheii „R”. apasa pe cheia A a trunchiului ales. ADL/AD. Lampa SL continua sa se aprinda cu intermitenta pana cand postul chemat raspunde. dupa primirea tonului de interior (in pupitru nu se semnalizeaza nimic). aceasta chemare poate fi transferata asupra acestui post avand.

Cand operatorul raspunde.cutia centralei confectionata din tabla si prevazuta cu capace cu sisteme de inchidere. . invartind de manivela inductorului. firele de convorbire si jakurile de conexiune in numar de 10. invartind de manivela inductorului de pe aparatul sau. Cand chemarea nu este acceptata. Datorita constructiei centralei BL se pot stabili concomitent legaturi intre mai multi abonati (doi cate doi. un ton de avertizare este auzit de cei doi abonati. apoi cheia LI si informand postul chemat ca abonatul din exterior asteapta.echipamentul locului de lucru care la centralele de mica capacitate este inlocuit cu un aparat telefonic de campanie legat de bornele speciale ale centralei (bornele TO). La terminarea convorbirii. iar lamp CCL. Centrala telefonica de campanie cu 10 numere Centrala telefonica de campanie cu 10 numere realizata in sistem BL este destinata legarii liniilor telefonice in vederea efectuarii convorbirilor abonatilor. . 1. fiselor. telefonistul trebuie inainte de toate sa-l cheme pe abonatul nr.Cand operatorul asculta o convorbire. al cablului de legatura si al anuntatorului de apei si fine de convorbire prin atingerea firelor aparatului telefonistului (TO). Descriere Centrala se compune din urmatoarele parti: . In timpul ultimei convorbiri operatorul declanseaza cheia CC si astfel circuitul de jonctiune (trunchiul) devine liber atunci cand postul local pune receptorul pe furca. Denumirea sistemului (BL) s-a stabilit dupa procedeul de alimentare al microfoanelor abonatilor. b) Verificarea functionarii centralei: . . in timp ce se transmite un apel prin invartirea manivelei inductorului aparatului. Cand postul chemat pune receptorul inapoi pe furca. ii pune in legatura pe cei doi abonati iar dupa ce verifica inceperea convorbirii iese din circuit prin apasarea butonului central de deconectare a butoanelor de interogare si apel. care cheama. 10). Lampa CC1 se aprinde cu intermitenta. Daca chemarea din afara este acceptata. unei legaturi pe linie. Primind semnalul. suporti pentru fixarea pe perete. Lampa continua sa arda cu intermitenta. va incepe sa arda cu intermitenta.echipamentul de abonat care este alcatuit din: dispozitivele de protectie (parafulgeri).2 si cu telefonul operativ la bornele TO. In acel moment centrala este gata de functionare. 10 raspunde. Pentru a executa comanda abonatului nr. Rolul cordoanelor cu fise poate fi suplinit de butoanele de interogare si apel (in numar de 10) a caror deconectare se poate face prin actionarea unui buton aflat deasupra lor. 1 doreste sa obtina legatura cu abonatul nr. apasa pe butonul de interogare si apel nr. .L. Daca linia chemata mai este in convorbire dupa 18 la 27 secunde. 4-3. indicand existenta. lampa CL respectiva lumineaza continuu. Operatorul poate conecta acum chemarea din afara cu un alt post local.1-10) si apasand butoanele de apel si fine de convorbire corespunzatoare blocului unde s-a introdus fisa.controlul dispozitivelor de conexiune. folosindu-se de aparatul sau telefonic (TO).buna stare a bornelor de pe cutie. Daca operatorul este anuntat ca un apel din afara urmeaza a fi conectat succesivb la mai multe posturi locale. Functionare Pentru punerea centralei in functiune. sau unul cu toti ceilalti prin introducerea succesiva a fiselor in jakuri dupa schema 1 la 2. 3-2. lampa CL respectiva incepe sa arda cu intermitenta. telefonistul. observand ca a cazut cpala nr. el actioneaza cheia CC.1 si L. In acest scop se executa: a) Verificarea exterioara: . cu transmiterea concomitenta a unui apel prin invartirea manivelei inductorului telefonului (TO). 2 la 3. 1 (de a-l pune in legatura cu nr. 3 la 4 etc.buna stare a clapelor anuntatore de ape si fine de convorbire. adica acestia primesc energia de la surse locale de curent. 10 si. semnaland operatorul ca trebuie sa intervina.controlul cordoanelor. Eliberarea jonctiunii se face prin apasarea butonului R. La aceasta operatie trebuie sa cada pe rand clapele de apel. anuntatorii de apel. schema electrica si cordea reglabila pentru purtearea pe umar. telefonistul scoate fisa din jak (operatie prin care desface legatura abonatilor) si ridica clapa anuntatorului de apel si fine de convorbire. Telefonistul.). interogheaza pe abonat. introducand fisa nr. se deschid capacele cutiei. operatorul face acest lucru actionand intai cheia A respectiva. face apelul cuvenit. 1. 1 sa actioneze. care lumina continuu. 1 si. operatorul se retrage din convorbire si plaseaza chemarea in pozitia de asteptare asa cum s-a descris mai sus. Conexiunea nu este anulata iar chemarea din afara este plasata in pozitie de asteptare. Pentru aceasta el apasa pe butonul de interogare si apel nr.echipamentul dicordului (circuitul de cordon) care se compune dintr-un numar de 10 cordoane cu fisele necesare pentru cuplarea abonatilor pe timpul convorbirii. . 10 la telefon. . aceasta se amplaseaza la locul de lucru. Curentul electri ce vine de pe linia 1 obliga clapa anuntatorului de apel si fine de convorbire a echipamentului de abonat nr. a coordonatelor si fiselor. Se face legatura centralei la pamant prin borna de pamant (P). la fiecare pereche de borne. fiecare din abonati trebuie sa dea semna de fine de convorbire. Daca chemarea este acceptata. prin invartirea de 1 – 2 ori a manivelei inductorului.. Sa presupunem ca abonatul nr. se scot cordoanele cu fise si se realizeaza legatura cu posturile telefonice la bornele centralei L. procedand astfel se asigura ca legatura cu orasul nu va fi intrerupta dupa prima convorbire.. operatorul se retrage din convorbire. jakurilor si butoanelor de interogare si apei se face introducand alternativ fisele tuturor jakurilor in celelalte jakuri (dupa schema 2-1.integritatea butoanelor de interogare si apel. . 10 in jakul nr. Cand abonatul nr. folosind in acest scop setul de chei. verificand-o periodic (lunar). chemarea este remisa la operator care este avertizat prin clipirea lampii CL corespunzatoare. 10: el transmite un semnal electric in centrala B. asezate in aparatele de abonat sau in imediata lor apropiere. Daca clapele anuntatorului de apel si fine de convorbire vor cadea pe rand la fiecare jak inseamna ca circuitele sunt in buna stare. ca persoana dorita nu poate fi gasita. operatorul intrerupe legatura locala actionand cheia RS si informeaza postul din afara. Intretinere In vederea bunei functionari a centralei BL este necesar ca cel ce o deserveste sa-i acorde o grija deosebita.

placile din exterior sunt legate de bornele de linie (L. din nou circuitul exterior. suporti pentru corpul propriu-zis al telefonului. iar la invartirea manivelei. iar cand se asculta se elibereaza clapa respectiva.clapa de vorbire asezata pe maner. inductorul este un generator de curent alternativ actionat manual si constituie sursa de curent alternativ de apel.) care in repaus stabilesc contact cu pozitia a-b.1.greutatea impreuna cu surse de curent (kg) Fig. la care se deosebesc: .condensatorul de separare care serveste la separaresa circuitului de apel la circuitul de convorbire si condensatorul de echilibrare care serveste la reglarea intensitatii curentului electric in scopul unei bune auditii.inductorul (bobina de inductie) cu manivela format dintr-un magnet permanent. de linie etc.circuitul de transmitere a apelului care se stabileste prin invartirea manivelei propriului inductor. in principiu.b.se cupleaza microreceptorul prin intermediul prizei cu 3 contacte (2).asigurarea unei bune audibilitati (km) . 0. din care una de „pamant” si celelalte doua de „linie” cu rolul de a proteja aparatul telefonic impotriva tensiunilor si curentilor periculosi ce apar in liniile de transmisiuni in timpul furtunurilor. . borna L.capsula microfonului.se cheama postul telefonic cu care aparatul este in legatura prin invartirea manivelei inductorului (7). Soneria aparatului chemat trebuie sa sune. ambele condensatoare se gasesc montate intr-un bloc comun. butonul de control. Telefonul ATI – 52 Telefonul de campanie ATI-52 (fig.2. . manivela actioneaza rotorul prin intermediul unui angrenaj cu raport de multiplicare. prevazuta cu capac cu sistem de inchidere. Functionare In vederea punerii in functiune a aparatuli telefonic de campanie ATI-52 se procedeaza astfel: . pe care se gasesc: . ceea ce arata buna stare a circuitului. pentru a asigura transmiterea convorbirilor la distante cat mai mari (deoarece rezistenta interna a microfonului la trecerea curentului electric este mai mult mai mica decat rezistenta liniei de transmisie). la trecerea curentului prin acest circuit.1 si L. lamele shuntului inductorului (pozitia b-c) si capatul din dreapta al infasurarii rotorului. se tine apasata clapa de vorbire aflata pe manerul microreceptorului. prin circuitul exterior al aparatului celui cuplat.butonul de control pentru verificarea bunei functionari a unor circuite ale aparatului (de apel.se deschide capacul cutiei telefonice. 101) asigura transmiterea convorbirilor telefonice la distanta prin transformarea la statia emitatoare a oscilatiilor sonore in oscilatii electrice. prin shuntul inductorului pozitia a-b. invartind in acelasi timp manivela inductorului aparatului. . 101 25 . el are rolul de a pune de acord rezistenta interna a microfonului cu rezistenta liniei. .2. in pozitia b-c. Daca manivela se invarte usor iar clapele anuntatorilor de apel si fine de convorbire raman inchise.circuitul de receptie a apelului. un rotor bobinat si un shunt cu trei lamele elastice (a. punerea la pamant se realizeaza cu ajutorul tarusului metalic care este legat prin intermediul unui conductor la borna de pamant (P).1 si L.soneria polarizata cu rolul de a receptiona semnalele de apel din afara. in principiu. ceea ce dovedeste ca circuitul este in buna stare. iar placa interioara este legata de borna de pamant (P).8 2 5 Descriere Se compune din urmatoarele parti: a) microprocesorul confectionat din bachelita. .se conecteaza cablul de linie la bornele L. prin infasurarile soneriei si borna de linie L. .c.cordonul microreceptorului cu fisa de legatura (proprie si suplimentara) b) corpul propriu-zis al telefonului.2 (6) de pe aparat (linie „simpla” sau „dubla”) conform schemei..capsula receptoare.parafulgerul constituit din 3 placi de alama izolate intre ele.2).se face legatura cu pamantul cu ajutorul tarusului metalic care se cupleaza prin intermediul unui conductor la borna de pamanat (5) a aparatului.tensiunea minima de functionare a pilei (v) .) . . d) cutia telefonica confectionata din bachelita. In schema aparatului telefonic deosebim o serie de circuite electrice.1 si L. parafulgerii sunt in buna stare de functionare. . avertizand auditiv momentul apelului. confectionat din bachelita cu locasul bateriei.durata pilei de la fabricare (fara a fi intrebintata) .2). . . statorul.). schema electrica si cordea reglabila pentru purtare pe umar.autotransmitatorul care este in esenta un transformator cu o singura infasurare „secundara” impartita in mai multe sectiuni dintre care una se foloseste si ca infasurare „primara”. astfel: . prin borna de linie L. Caracteristici tehnice: .timp maxim de pregatire pentru functionare (min. . Atunci cand cuplajul invarte manivela inductorului aparatului sau. in acest caz curentul electric ce ia nastere va trece prin capatul din stanga al infasurarii rotorului inductorului. . soneria trebuie sa sune. . c) pila (bateria) electrica servind ca sursa de curent pentru alimentarea microfonului.cca 1 ½ an. . ia nastere un curent electric alternativ ce trece prin borna de linie L1.se stabileste legatura telefonica cu postul chemat pentru transmiterea convorbirilor. concomitent cu aceasta se poate face si verificarea bunei functionari a propriei sonerii prin apasare pe butonul de control linie (4).verificarea parafulgelor se realizeaza prin legarea unuia din firele telefonului operativ la borna de pamant (P) a centralei iar cu celalalt atingandu-se pe rand fiecare borna de linie a centralei iar cu celalalt atingandu-se pe rand fiecare borna de linie (L. inductorul este un generator de curent alternativ. . propagarea acestora prin conductori si transformarea la statia receptoare a oscilatiilor electrice in oscilatii sonore.se face legarea corecta a bateriei (pilei) la borne (3). .

daca partile sale componente nu sunt degradate. se apasa butonul de control si se invarte manivela inductorului. condensator de separare.daca pila este in buna stare si are o tensiue – in sarcina – de cel putin 0. inseamna ca cealalta borna de linie (L. curentii se scurg la pamant prin borna de linie L. borna de linie L. sectiunea a IV-a asa numita de echilibrare. se sufla in microfon. a sectiunilor II si III ale autotransformatorului.se insurubeaza manivela inductorului si se fac cateva invartiri. a receptorului. componenta alternativa ce urmeaza acelasi drum va induce.2 scurcircuitate si apasand pe butonul de control. Acest circuit se stabileste din momentul in care telefonistul a apasat pe clapa de vorbire a microreceptorului si incepe sa vorbeasca in microfon.) si se invarte manivela inductorului. prin contactul clapei de vorbire.se leaga cu un conductor bornele L. .1 si L. diferenta respectiva este cu mult mai mica decat curentul principal (de transmitere a vorbirii) si in consecinta. din nou circuitul exterior. in timp ce se tine apasata clapa de vorbire). auditia va fi buna.daca rotorul inductorului se invarte usor. In ambele cazuri curentii se scurg la pamant protejand astfel aparatul telefonic (ale carui circuite opun o rezistenta mai mare trecerii curentului electric provenit din descarcarile electrice). ceea ce arata buna stare a sectiunii I a autotransformatorului si a condensatorului de separare. insa aparatul nu se strica. in afara curentului principal mai da nastere la trecerea prin autotransformator la inca doi curenti secundari.se apasa clapa de vorbire. parafulger. . .circuitul de receptie a vorbirii. .2 si circuitul exterior. ceea ce arata buna stare a pilei.strangerea suruburilor de fixare a aparatului in cutie (carcasa). daca inductorul se invarte greu inseamna ca exista scurt-circuit de transmitere a apelului. a circuitului de echilibrare (format din sectiunea IV si condensatorul de echilibrare) cat si a tuturor conductorilor electrici ce unesc aceste subansamble. borna de linie L. Orice aparat telefonic de campanie trebuie protejat impotriva tensiunilor si curentilor periculosi.2.circuitul de transmitere a vorbirii. daca aceasta se invarte usor. Acesta este circuitul principal al curentului de vorbire emis. Componenta continua pleaca de la unul din polii bateriei. aceasta inseamna ca circuitul de receptie a apelului este in buna stare. timp in care se pune contact intre bornele L.se scurtcircuiteaza bornele de linie L.2. operatie ce se face repede si des. Curentul electric pulsatoriu ce ia nastere atunci cand se vorbeste in microfon (datorita vibratiilor membranei acestuia in ritmul vibratiilor sonore si transformarea vibratiilor sonore respective in vibratii electrice) este alcatuit din doua componente: una continua si alta alternativa. se schimba parafulgerul deteriorat cu unul bun. condensatorul de echilibrare. De obicei. Pentru repunerea in stare de functionare. prin microfon.1 si L. al carui circuit este capatul de jos al sectiunii a III-a a autotransformatorului. parafulger. sonetria trebuie sa sune.1.2. trecand prin sectiunea a II-a a autotransformatorului. a clapei de vorbire. .1. . vine in contact cu borna P. care la randul sau va da nastere unui curent alternativ de frecventa vocala.2 (cu o lita etc. in special impotriva descarcarilor electrice atmosferice (de exemplu. daca voltmetrul arata o tensiune sub 0. Intretinere Aparatul telefonic de campanie ATI-52 necesita o supraveghere permanenta si o intretinere periodica lunara in vederea functionarii in bune conditii. cu atat tensiunea indusa pe fir este mai mare si deci periculoasa pentru intregul dispozitiv telefonic).2).circuitul curentilor proveniti din descarcarile electrice.se apasa clapa de vorbire si se sufla in microfon. d) verificarea circuitelor de convorbire . borna P si tarusul metalic.1. Atunci cand cuplajul vorbeste in microfon. c) verificarea circuitelor de apel: . Daca acesti curenti nu sunt egali ca valoare. . inseamna ca avem o intrerupere in circuitul de transmitere a apelului.1 si L.1 si P intre ele.daca este matisat corespunzator capatul conductorului gros al pilei si daca contactele nu sunt oxidate. in receptor nu trebuie sa se auda nici un fasait. verificand buna lor stare si fixarea cordonului in locasul respectiv de la aparat. curentul ce ia nastere trece prin circuitul exterior. borna de linie L. . Aceasta se face prin: a) verificarea exterioara la care se stabileste: . pila nu este buna. sectiunile I si II ale autotransformatorului receptor. telefonul cuplajului. . atunci parafulgerul se deterioreaza prin sudarea placilor sale intre ele. o mica parte a curentului se ramifica trecand prin sectiunile III si IV si prin condensatorul de echilibrare insa acest curent este neglijabil fata de cel care trece prin receptor (din cauza rezistentei mari opusa de condensatorul de echilibru) si in consecinta. ca mijloc de protectie serveste parafulgerul care este construit pe principiul condensatorului.8 volti. taria fasaitului trebuie sa varieze.fara a apasa clapa de vorbire. tarusul metalic sau borna de linie L. b) verificarea pilei (bateriei): . borna P. borna de linie L. . a microfonului. shuntul inductorului (pozitia a-b) si partea de sus a sectiunii I a autotransformatorului. cu cat traznetul cade mai aproape de o linie telefonica.daca aparatul telefonic este complet. Componenta alternativa. e) verificarea parafulgerului: . vocea celui care vorbeste la microfon nu se aude tare in receptorul propriu. intrerupandu-l apoi. Principiul de functionare a parafulgerului se vazeaza pe proprietata care pe care o are condensatorul de a opune o rezistenta foarte mica curentilor alternativi de inalta frecventa (in cazul nostru curentilor proveniti din descarcari electrice). trece prin sectiunea a II-a a autotransformatorului.8 V (masurarea se face cu un voltmetru conectat la bornele pilei. In aceasta situatie. prin celalalt pol al bateriei si are rolul de a alimenta microfonul cu curent electric.continuand invartirea manivelei inductorului cu bornele L.a doua verificare este similara si se face legand borna L. ceea ce duce la o buna auditie. shuntul inductorului (pozitia a-b). in caz contrar. se sufla uniform (nu prea tare) si continuu in microfon. soneria nu trebuie sa sune.2 sau P. Bobina cu cablu telefonic . ceea ce arata ca lamelele clapei nu se ating intre ele. atunci prin receptor trece diferenta lor. o forta electromotrice de inductie. . circuitul exterior. In acest caz legatura telefonica se intrerupe. in receptor trebuie sa se auda un fasait. condensatorul de separatie. Daca tensiunea inusa creste peste o anumita limita (300 – 400 V).. care trec prin receptor. de sens contrar.

uleiuri.) si au urmatoarele caracteristici tehnice: 12 10 30 – 40 4–6 + 4º . birouri. butelia cu CO2 si sistemul de refulare.P. Capacul stingatorului (3) se fixeaza prin insurubare si are incorporat dispozitivul de percutare cu ajutorul caruia se strapunge membrana buteliei si care este compus din agrafa de siguranta. prin spargerea membranei.P.). .cu dioxid de carbon (G). Intretinere Pe timpul intinderii si strangerii cablului se va avea grija sa nu se deterioreze izolatia acestuia. ateliere mari de tamplarie.se asaza pe sol in apropierea locului de interventie si se scoate agrafa de siguranta ce blocheaza cuiul percutor. arc de revenire si cui percutor. vopsitorie.cu pulbere (P). scoli. CAPITOLUL X STINGATOARE Stingatoarele se clasifica si au simbolurile.75 circa 0.cantitatea CO2 pentru antrenare (kg) . iar in cazul ca s-a deteriorat sa se refaca cu banda izolatoare.temperatura de functionare (ºC) .Bobina cu cablu serveste pentru rularea si derularea cablului telefonic necesar realizarii liniilor de legatura. 50) Stingatoarele transportabile cu apa pulverizata (fig. . magazine). iar cu dreapta se loveste energic butonul percutorului. 102) este destinat primei interventii la incendiile din clasa A (materiale celulozice. in functie de natura substantei de stingere pe care o contin. . vopsele. .8 .5 kg. Capacitatea ei asigura pastrarea cantitatii necesare de CO2 pentru refularea apei din stingator. primei interventii la incendii de materiale combustibile din clasa A si limitat la unele din clasa B.cu apa pulverizata (A.suprafata maxima (mp) Descriere Stingatorul portativ cu apa pulverizata este alcatuit din urmatoarele subansamble: recipientul stingatorului. Intrebuintare Stingatorul functioneaza pe principiul sifonului: dioxidul de carbon eliberat din butelie. Greutatea bobinei fara cablu este de 4.timp de descarcare (sec. se verifica starea garniturii de etansare a capacului.masa stingatorului incarcat (kg) . capacul cu dispozitiv de percutare.60º 16 0. bobina si cablul se curata si se ung lagarele axului tamburului. Pentru punerea in functiune a stingatorului se procedeaza astfel: .C. iar cu cablu de cca 12 kg. ca si cele portative. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . Intretinere Dupa folosire se sterge recipientul. Dupa intrebuintare. 100 sau A. depozite de marfuri etc. Descriere Este confectionata din metal si se compune dintr-un suport si un tambur prevazut cu ax si manivela de actionare. dezvoltate in special in spatii cu pericol de incendiu ridicat (depozite de materiale combustibile.5 mm sudata si are ca destinatie pastrarea substantei de stingere (apa) si fixarea tuturor celorlalte subansambluri. Pe bobina sunt infasurati 500 m de cablu telefonic. Sistemul de refulare (4) este alcatuit dintr-un tub sifon si un furtun de refulare. Odata pus in functiune. Fig.).capacitatea recipientului (1) . stingatorul lucreaza pana la golirea completa. 102 Recipientul stingatorului (1) este o constructie din tabla de 1. Stingatorul portativ cu apa pulverizata Stingatorul portativ cu apa pulverizata (fig.cu mana stanga se prinde furtunul de refulare. racordate printr-o piulita butelie. mase plastice) si limitat la unele din clasa B (motorina grea.se apuca stingatorul de maner cu mana dreapta si se indreapta jetul pulverizat spre focar. Stingatoare transportabile cu apa pulverizata (A.capacitatea utila (1) . astfel: . unsori) dezvoltate cu precadere in spatiile cu pericol redus de incendiu (locuinte. se inlocuieste butelia si se umple stingatorul la capacitatea utila. La celalalt capat al furtunului se gaseste o duza de pulverizare a apei. manivela are un dispozitiv de cuplare cu tamburul pentru cazul cand se face rularea cablului.cu spuma chimica (S.) .lungimea jetului pulverizat (m) . antreneaza apa din recipient si o dirijeaza prin tubul sifon si furtunul de refulare spre focar. Butelia cu CO2 (2) este confectionata din teava de otel rezistenta la presiunea de 400 bari. Butelia este prevazuta cu membrana de siguranta din cupru care se sparge la actionarea percutorului. . 103) sunt destinate.P.

. fiind asigurate impotriva eventualelor declansari prin rasturnari accidentale. la acest tip se ung lagarele sistemului de transport. . scoli. Pentru punerea in functiune a stingatorului se deruleaza furtunul si se actioneaza sistemul de declansare a buteliei.2 107 Stingatoarele transportabile cu apa pulverizata sunt alcatuite din urmatoarele subansamble: recipientul stingatorului. capac cu dispozitiv de actionare. Odata declansat. .componenta B – baza. . odata actionat.trei bare de ghidare a buteliei sudata pe fundul interior al stingatorului. magazine cu specific industrial. la fixarea lui in corpul stingatorului. acid si baza.un cerc metalic pentru protejarea fundului stingatorului care serveste si ca suport de sprijin la asezarea pe sol. 6 m Antigel sub 0ºC 175 AP 100 50 1.componenta A – acid. este construita din otel special. vagoane C. Intrebuintare Sistemul de functionare este identic cu cel al stingatorului portativ. . Stingatoarele cu spuma chimica folosesc doua tipuri de incarcari: .2 Pulverizat Min.tubul central (2) confectionat din sticla destinat pastrarii solutiei acide prevazut la partea superioara cu un suport din material plastic care serveste. Capacul fixat prin patru prezone cu piulite are prevazut un sistem tip excentric pentru declansarea buteliei cu CO2 care. sistemul de refulare.supapa de siguranta (4) tip membrana.tip II cu temperatura de congtelare sub -15ºC. + 60ºC 0.1 C9NF 12 Stingatoarele C9BF sunt de tip etans. ramane blocat pana la golirea completa a stingatorului.2 + 4ºC .5 mm destinat pastrarii solutiei bazice la care se deosebesc: .) Lungimea jetului (m) Masa stingatorului incarcat (kg) Temperatura de functionare (ºC) Suprafata maxima controlata (mp) C9 12 40 – 50 6–8 15.doua manere pentru manuirea stingatorului. ateliere sau locuri unde se lucreaza cu cantitati mici de materiale combustibile etc. .capacul cu garnitura de cauciuc (6). rotile si manerul de transport. Recipientul stingatorului este o constructie sudata din tabla de 4 mm si este destinat pastrarii solutiei de stingere (apa. la stingatorul C9NF capacaul are incorporat un sistem de etansare a tubului central cu ajutorul unui dop conic de cauciuc actionat prin culisare de o tija metalica.recipientul stingatorului (1) de forma cilindrica..Capacitatea de apa a recipientului (l) Capacitatea buteliei CO2 (kg) Forma jetului Lungimea jetului Temperatura de lucru 5ºC – 40ºC Masa stingatorului incarcat (kg) Descriere AP 50 100 1.). stingatorul functioneaza pana la golire. apa aditiva) si fixarii tuturor celorlalte subansamble si repere componente.F. cu precadere in spatiile cu pericol redus de incendiu (locuinte. Fiecare incarcatura la randul ei este construita din doua componente: . lungimea furtunului fiind de 5 – 6 m. . 104 Descriere Se compun din urmatoarele parti: . Intretinere In plus fata de operatiile mentionate la stingatoarele portative. birouri.2ºC. Butelia cu CO2 fixata in capacul stingatorului. .) si in raport de tipul lor prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Simbolul Capacitatea recipientului (l) Timp de descarcare (sec. Functionare Functionarea se bazeaza pe principiul reactiei dintre cele doua componente.6 16. . 104) sunt destinate primei interventii la incendiile din clasele A si B.ajutajul de refulare (3). din tabla sudata groasa de 1. . Stingatoare portative cu spuma chimica C9 si C9NF Stingatoarele portative cu spuma chimica (fig. Fig. impreuna cu barele de ghidare.tip I avand temperatura de congelare sub . rezistenta la presiunea de 400 bari si asigura pastrarea in conditii de etanseitate a gazului necesare antrenarii si refularii apei din stingator. destinate dotarii unor mijloace de transport (nave. butelia cu CO2. pastrate separat si care vin in contact prin rasturnarea stingatoarelor. Sistemul de refulare este similar celui de la stingatoarele portative cu apa pulverizata.

Data controlului incarcaturii se trece pe fisa stingatorului. 66 Prepararea componentei bazice – B – se asigura prin dizolvarea continutului pachetului cu praf B (bicarbonat de potasiu) in cantitatea de apa pregatita la temperatura indicata de fabrica producatoare. de reparatii auto.. fixandu-se la partea inferioara in barele de ghidare. incarcate la aceeasi data si tinute in aceleasi conditii. Continutul din sticla se agita si se filtreaza printr-o sita deasa. Controlul incarcaturii stingatorului Solutiile chimice din stingatorul incarcat trebuie sa-si pastreze caracteristicile minimum un an de la prepararea lor. de regula. desfundarea se realizeaza tot cu ajutorul unei sarme sau al cuiului. Dizolvarea se face prin agitarea amestecului. solutia astfel obtinuta se filtreaza printr-o sita deasa si se toarna in recipientul stingatorului. la 1 – 3 aparate din aceeasi grupa.solutie cu temperatura . smaltuit sau zincat. In aceasta categorie se includ. Incarcatura de tip II.15ºC – min.14º .+ 22ºC – min.se desfunda ajutajul de refulare cu o sarma sau un cui. In final. indiferent de capacitate. In urma reactiei dintre cele doua solutii se formeaza spuma chimica ale carei bule sunt umplute cu bioxid de carbon. . turnandu-se apoi in tubul central. . Se iau cca 80 cmc din solutia B din corpul stingatorului si cca 10 cmc din solutia A din butelia de sticla si se amesteca intr-un vas gradat.daca pe timpul functionarii se infunda ajutajul. atunci incarcatura este buna. spatiile existente in depozite cu stive inalte. Dizolvarea se face prin agitarea amestecului de apa si praf B cu o vergea curata din lemn intr-un vas curat. Dupa dizolvarea intregii cantitati de praf. Prepararea componentei acide – A – in cazul incarcaturii tip I se realizeaza prin dizolvarea continutului pachetului cu praf A (sulfat de aluminiu) in cantitatea de apa si la temperatura indicata de fabrica producatoare.+ 60ºC (incarcatura de vara) .solutie cu temperatura + 20º . la toate aparatele aflate in dotare. min. 5 Stabilitatea spumei este la: . in cazul ambelor incarcaturi butelia din sticla se spala la exterior cu apa.15ºC – min. se procedeaza astfel: . Controlul se executa din sase in sa luni in primul an de la incarcare. Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire. 0. 105 Stingatoarele transportabile cu spuma chimica. pe pragul inelului filetat. sunt alcatuite din urmatoarele subansamble: . se inlocuieste corpul stingatorului.14ºC . tratamente termice. solutiile din stingator trebuie inlocuite. Volumul spumei obtinute este de 7 – 9 ori mai mare decat volumul solutiilor din stingator. Caracteristicile tehnice ale acestor stingatoare sunt: Simbol Capacitatea utila (l) Numarul de incarcaturi A+B necesare pentru incarcare Lungimea jetului (m) Timpul de descarcare (sec) Temperatura de functionare Masa stingatorului incarcat (kg) Fig.. 70 . ateliere de tamplarie. daca nu. se curata ajutajele de evacuare.se ridica stingatorul si se agita prin rasturnare de 4 – 5 ori pentru ca cele doua solutii continute de aparat sa se amestece intre ele si sa formeze spuma chimica.se indreapta ajutajul (jetul de spuma chimica) spre locul incendiului. data controlului incarcaturii). . data incarcaturii. 7.Coeficientul de spumare este urmatorul: . prenumele persoanei care a efectuat incarcarea. Dupa umplere. cu o vergea curata din lemn intr-un vas curat. smaltuit sau zincat.recipientul stingatorului destinat pastrarii solutiei bazice (2) si fixarii tuturor celorlalte subansamble si repere la care se deosebesc: 200 C90 90 10 6 50 – 60 + 4ºC . Datorita bioxidului de carbon rezultat in urma reactiei. 105) sunt destinate ca si cele portabile primei interventii la incendii de materiale din clasele A si B. iar la partea superioara. in instructiunile din pachet. depozite pentru lichide combustibile etc. presiunea in interior creste si spuma este evacuata prin ajutajul stingatorului. Stingatoarele transportabile cu spuma chimica C90 si C180 Stingatoarele transportabile cu spuma chimica (fig. pentru a inlatura eventualele scurgeri acide si se introduce in corpul stingatorului. cu precadere in spatiile cu pericol ridicat de incendiu. solutia astfel obtinuta se filtreaza printr-o sita deasa si se toarna in tubul central din sticla. controlul se executa din trei in trei luni.solutie cu temperatura .20ºC .+ 22ºC – min. Capacele si inelele filetate se ung cu vaselina. prin sondaje. acolo unde este de asteptat ca incendiul odata aparut sa se extinda rapid pe suprafete apreciabile de peste 3 – 4 mp. Dupa expirarea termenului de un an. in instructiunile din pachet. Dupa dizolvarea intregii cantitati de praf. se livreaza gata preparata de fabrica producatoare in sticle de 1 l. numele.2 . deoarece reactia odata inceputa nu mai poate fi oprita. daca se respecta conditiile de incarcare. Cand stratul de protectie impotriva coroziunii s-a deteriorat. Daca volumul spumei obtinute este cel putin 6 – 8 ori mai mare decat volumul total al celor doua solutii amestecate. se completeaza fisa stingatorului cu datele inscrise pe ea (felul incarcaturii. Intretinere Stingatorul se sterge de praf.2. se verifica supapele si starea garniturilor capacelor. Dupa aceasta se insurubeaza capacul stingatorului pe inelul filetat.solutie cu temperatura + 20º . Pentru punerea stingatorului in functiune.+ 40º (incarcatura de iarna) 320 80 – 100 C180 180 20 .

. deoarece reactia nu mai poate fi oprita.4 P3 3. florex 240 15 – 20 4 19 2.125 Stingatoarele transportabile cu pulbere (fig. asemanatoare celei de la stingatoarele portative. In raport de tipul lor. florex 75 8 – 10 3.sasiul metalic prevazut cu doua roti si cadru pentru manevrare (4). Se controleaza starea furtunului de refulare. confectionat din teava de material plastic. tija filetata a dispozitivului de inchidere central si buloanele capacului recipientului. sprijinindu-l de sol. dupa care se inchide gura tubului central cu ajutorul dispozitivului de inchidere comandat de la exterior prin roata de manevra. stingatoarele portative cu pulberi prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Simbol de fabricatie Masa si tipul pulberii (kg) Masa incarcaturii cu CO2 (g) Timpul de descarcare (sec. cu apa calda. prin coborari si ridicari alternative ale cadrului apoi se lasa jos. care se fixeaza prin prezoane cu piulite avand incorporat un sistem de etansare a tubului central (1) cu ajutorul unui ventil (3) cu dop conic din cauciuc a carui deplasare se realizeaza printr-un surub cu roata la manevrare. P. P.07 P6 6. fiind destinate acoperirii unor suprafete mult mai mari.capacul demontabil. Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire. iar celalalt este prevazut cu un ajutaj de refulare a spumei chimice. Solutia A se incarca in tubul central. . Functionare Pentru punerea in functiune a stingatorului se actioneaza asupra percutorului si se indreapta jetul de praf catre locul incendiului.suportul tubului central. Incarcare Inainte de incarcare se deschide capacul recipientului si se scoate tubul central. Stingatoare transportabile cu pulbere P. operatie precedata de indepartarea celui vechi cu ajutorul unei perii de sarma.tubul central.furtunul tip D (5) cu o lungime de 4 – 5 m care este racordat cu un capat cu un capat la teava tip sifon.) Lungimea jetului de pulbere (m) Masa stingatorului incarcat (kg) Suprafata maxima controlata (CO2) P1 1.6 si P. Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire. Cand se constata ca stratul de protectie impotriva coroziunii s-a deteriorat. se deverseaza solutia acida continuta de tub. de tipul celor cu butelie interioara sunt construite si functioneaza similar cu stingatoarele portative cu apa pulverizata. dupa care se procedeaza atat la spalarea interiorului recipientului cat si a tubului central. Prin amestecarea celor doua solutii ia nastere spuma chimica ce va fi refulata asupra incendiului datorita presiunii bioxidului de carbon ce ia nastere in urma reactiei solutiilor din interiorul recipientului.3. in momentul punerii in functiune. a supapei de siguranta. Solutiile A si B se prepara dupa procedeul aratat la stingatorul portativ cu spuma chimica.4 0.10 Stingatoarele portative cu pulberi sunt destinate primei interventii la incendiile de materiale din clasele B sau C si mai putin la cele din clasele A si D la care se utilizeaza pulberi speciale.2 P10 10. Intretinere Stingatorul se curata de praf. a garniturilor capacului.supapa de siguranta.79 Stingatoarele portative prezentate. florex 130 10 – 15 4 12 2. 106) au acelasi domeniu de utilizare ca si cele portative. folosind numarul de incarcaturi corespunzatoare capacitatii recipientului. Se monteaza apoi capacul recipientului. iar solutia B in corpul stingatorului. . se ung lagarele osiei si bucsele rotilor. . florex 40 6–8 3. si etanseitatea robinetului de la dispozitivul de inchidere a tubului central. respectiv o mai buna afanare a pulberii. Caracteristicile tehnice ale celor doua tipuri de stingatoare sunt: . Stingatoare portative cu pulbere P. singura diferenta fata de acestea consta intr-o manta metalica ce fereste butelia de CO2 de contactul direct cu pulberea din stingator asigurand totodata si dirijarea gazului in partea de jos a recipientului..2 1. . Inchiderea tubului central trebuie sa se faca etans pentru a nu permite celor doua solutii sa intre in reactie inainte de punerea in functiune a stingatorului.5 2. dupa care tubul central se fixeaza pe suportii lui. intrand in reactie cu solutia bazica existenta in recipient. Functionare Pentru punerea in functiune se scoate furtunul de pe suport.50 si P. se indreapta ajutajul de refulare a spumei catre loculu incendiului si se actioneaza roata de manevra a ventilului montat in capacul stingatorului.5 7. se trece la inlocuirea acestuia. avand in partea superioara forma tronconica pentru a permite asezarea sistemului de etansare si cateva orificii prin care.1. Constructiv. Dupa aceasta se basculeaza recipientul de 4 – 5 ori.

Stingatorul remorcabil cu pulbere si dioxid de carbon P. el este prevazut cu doua lampi tricompartimentate (pozitie. Deoarece pulberea nu degradeaza obiectele cu care vine in contact este indicat ca stingatorul sa fie utilizat la stingerea incendiilor izbucnite in muzee.250 (fig. iar in exterior se ramifica in doua parti (stanga-dreapta). . montate pe sasiu intr-un suport sudat. alimentarea cu curent electric facandu-se de la autovehicul care tracteaza utilajul. Recipientul pentru pulbere este construit din tabla si are prevazute cinci orificii: doua pentru admisia gazelor sub presiune. .250 se compune din urmatoarele ansambluri principale: . teatre. Sasiul stingatorului este o constructie sudata din profile de otel.numarul gurilor de evacuare 2 . si recipientul cu pulbere. Punere in functiune a stingatorului se executa de la un tablou de comanda pe care sunt fixate patru manete: doua pentru manevrarea robinetelor de refulare a pulberii si doua pentru actionarea robinetului de purjare. La fiecare ramificatie se poate racorda cate o linie de furtun tip C pentru evacuarea pulberii stingatoare prin tevi de refulare (pistoale) adecvate.difuzorul pentru evacuarea prafului (4).corpul stingatorului (1) de forma cilindrica.un cerc metalic fixat la fundul stingatorului pentru sprijinirea acestuia.sasiul cu roti. Grupul butelii-recipient este format din doua butelii cu CO2. 6 150 P. .numarul buteliilor cu CO2 2 + 2 rezerva . .furtunul tip D cu o lungime de 5 cm. la partea superioara. fixat tot pe sasiu. avand pe fiecare ramificatie cate un robinet sferic de inchidere.masa incarcaturii cu CO2 a unei butelii (kg) 6 . El se fixeaza pe axul trenului de rulare prin intermediul a doua arcuri lamelare multiple ce au rolul de a amortiza socurile pe timpul deplasarii. magazine etc. incarcata la o presiune de 60 – 75 atm. Recipientul pentru pulbere este prevazut cu doua supape de siguranta reglate pentru 10 – 12 bari si un manometru de control (0 – 25 bari). frana. Pe sasiu mai sunt prevazute doua aripi pentru roti si doua cutii laterale unde se asaza furtunurile de evacuare a pulberii si tevile de refulare (pistoalele). Stingatorul P. . 107. Fig. . Axul este prevazut la extremitati cu doua lagare pe care se monteaza rotile.250 fiind remorcabil.butelia pentru dioxid de carbon (3) de forma cilindrica. In acest scop.suportul buteliei cu CO2 prevazut cu coliere de fixare. unul de umplere situat la partea superioara.250 Stingatorul remorcabil cu pulbere si CO2 P.Masa incarcaturii cu pulbere (kg) Masca incarcaturii cu CO2 (kg) Timp de descarcare (min. indeplineste conditiile impuse pentru circulatia pe drumurile publice.125 125 3 2–4 Max. formata din doua lonjeroane imbinate in forma de furca. Buteliile cu CO2 sunt puse in legatura cu recipientul pentru pulbere prin tuburi de cauciuc de inalta presiune. Tot pe tabloul de comanda este montata o lampa pentru iluminat.bataia norului de pulbere (m) 20 Descriere Stingatorul remorcabil cu pulbere si bioxid de carbon tip P. fixat pe un suport special si introdus cu gura de evacuare pe o garnitura de cauciuc aflata la suport pentru a impiedica patrunderea umezelii la praf. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .grupul buteliei – recipient pentru pulbere.sasiul metalice prevazut cu doua roti si cadru pentru manevrare (2). 107) este destinat pentru stingerea incendiilor de produse petroliere si la instalatii electrice. toate montate pe flansa orificiului de evacuare a pulberii.capacitatea recipientului (l) 300 .timp minim de evacuare (sec. se indreapta difuzorul catre locul incendiului si se deschide progresiv robinetul buteliei cu dioxid de carbon. Fig.) cca 200 .) Lungimea jetului de pulbere (m) Masa stingatorului incarcat (kg) Descriere P. unul pentru golire – la partea inferioara si unul practicat excentric.presiunea de lucru in rezervor (bari) 10 .debitul de pulbere pe un pistol (kg/min. Teava de evacuare a pulberii este prevazuta in interiorul recipientului cu un sifon (palnie) pentru absorbtia pulberii.masa incarcaturii cu pulbere (kg) 250 . racordart cu un capat la difuzor si celalalt la teava prin care iese praful din corpul stingatorului: furtunul este fixat pe cadrul de manevrare. fiecare cu capacitatea de 6 l. 6 238 Se compune din urmatoarele parti: . Functionare Pentru punerea stingatoruylui in functiune se intinde furtunul.) 35 . iar patrunderea dioxidului de carbon in recipiente se face prin doua conducte metalice prevazute cu dispersare la capete. prin care trece teava de evacuare a pulberii. . fixarea ei la corpul stingatorului se realizeaza cu ajutorul unui colier aflat la suportul buteliei si se racordeaza la teava pentru introducerea dioxidului de carbon in masa de praf.50 50 3 1–2 Max. semnalizare directie) si doi catadioptri. in legatura cu butelia de dioxid de carbon si prevazuta la partea inferioara cu un dop cu opt orificii radiale pentru dispersarea bioxidului de carbon. Pentru decomprimarea instalatiei dupa incetarea lucrului cu stingatorul. s-a prevazut pe flansa orificiului de umplere cu pulbere un filtru pentru praf si o conducta de refulare a dioxidului de carbon ce serveste si la purjarea instalatiei speciale.capacul cu garnitura de etansare si supapa de siguranta.teava pentru introducerea dioxidului de carbon in masa de praf. biblioteci. 106 . confectionat din tabla de otel la care se deosebesc: . este confectionata din otel si este prevazuta cu robinet de inchidere. .

Controlul incarcaturii si intretinerea stingatorului: Se verifica prin cantarire cantitatea de bioxid de carbon din butelie. Zapada carbonica formata este evacuata din difuzor prin gura acestuia spre focarul incendiului. . de forme diferite. Utilizarea CO2 are avantajul ca nu lasa urme. . indiferent de natura materialelor combustibile. in functie de tipul stingatorului.3 LDE Stingatoarele portative cu dioxid de carbon (fig. prevazuta la exterior cu un maner pentru manevrare.se deschid robinetele de la liniile de refulare a pulberii. . atentie deosebita acordandu-se recipientul si buteliilor cu CO2. temperatura dioxidului de carbon scade sub temperatura de solidificare a lui (de 78. prin cantarire. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . . iar la partea anterioara cu o gaura pentru iesirea zapezii carbonice. puse in legatura cu robinetul buteliei.verificarea lunara a incarcaturii de pulbere. In difuzor. de forma cilindrica.verificarea starii de fixare.curatirea. 108 Descriere Stingatoarele portative cu CO2 se compun din urmatoarele parti: .cu o linie de refulare 200 . Fulgii de zapada carbonica pot produce rani dureroase atunci cand vin in contact cu partile descoperite ale corpului omenesc. urmarindu-se functionarea robinetului si etanseitatea buteliei prin scufundarea ei in apa. Intretinere Pe timpul exploatarii. La incetarea lucrului se inchid robinetele de evacuare a pulberii si apoi robinetele buteliilor cu CO2. in care se gasesc valori materiale. acest tip de stingatoare se recomanda a fi folosite pentru biblioteci. Stingatoare portative cu dioxid de carbon G. Stingatoarele G3 LDE (pentru locomotive) au o constructie specifica determinata de existenta unei mantale de protectie din tabla si a posibilitatii de rabatare a palniei de refulare.3. .Functionare Pentru punerea in functiune a stingatorului si refularea pulberii se executa urmatoarele operatii: . exceptand cele din clasa D cu care CO2 venind in contact ar putea genera reactii periculoase. a ansamblelor de baza ale utilajului. iar in interior cu o teava sifon prinsa pe robinetul de inchidere a buteliei.butelia pentru dioxid de carbon.difuzoare. sub forma de fulgi albi de zapada carbonica.verificarea periodica a manometrului. in general.se verifica la manometru ca presiunea din rezervor sa nu depaseasca 10 bari.6 si G. 108) sunt destinate primei interventii la incendiile dezvoltate. a incarcaturii de CO2 din butelii nefiind admise buteliile din care lipsesc mai mult de 500 g CO2 fata de incarcatura nominala. G. . prevazute la partea posterioara cu un maner pentru manevrare. muzee. dioxidul de carbon lichid aflat in butelie iese din teava sifon (datorita presiunii la care se afla) si.masa stingatorul cu incarcatura (kg) 655 . in spatii inchise de dimensiuni reduse.se verifica existenta robinetului de purjare si refulare a pulberii pe „pozitia inchis”. nu impurifica si nu prezinta pericol de electrocutare in cazul interventiei la echipamente electrice sub tensiune. .verificarea.58 C) si trece in starea solida. alimentatie publica si echipamente electronice sau electrice sub tensiune etc. se face verificarea si inlocuirea (incarcarea ei). Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon tip G. prin furtunul de cauciuc sua teava de otel. datorita fenomenului de detenta ce are loc (trecerea de la un volum mic si presiune mare la volum mare si presiune mica). confectionate din tabla de fier sau masa plastica. Stingatorul se curata si se verifica periodic. Din acest motiv. sa fie prin intermediul unei tevi scurte din otel si a unei articulatii care sa permita rotirea.masa incarcaturii de CO2 (kg) 200 . Robinetul este prevazut cu o siguranta si un cep gaurit pentru iesirea dioxidiului de carbon.timpul de descarcare (sec): .120 este destinat stingerii incendiilor izbucnite in magazii si depozite sua alte spatii inchise. In raport de tipul lor prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: G3 3 17 4 30 G3LDE 3 17.6 4 30 G6 6 30 4 60 Masa incarcaturii CO2 (kg) Masa stingatorului incarcat (kg) Lungimea jetului de zapada carbonica (m) Timp de descarcare (sec. confectionata din otel. patrunde in difuzor. Functionare Pentru punerea stingatorului in functie se indreapta difuzorul spre locul incendiului si se deschide robinetul buteliei.cu doua linii de refulare 100 . Cand butelia a pierdut cca 20 – 25% din greutate. a sitelor filtrelor prin suflarea cu aer comprimat. fie prin intermediul unui furtun de cauciuc armat cu sarma.) Fig. pentru a se asigura buna functionare a utilajului sunt necesare o serie de lucrari de intretinere si verificari periodice: .se deschid robinetele cu CO2. .masa stingatorului fara incarcatura (kg) 535 . Prin deschiderea robinetului. magazine sau depozite de blanuri sau materiale de valoare. dupa fiecare utilizare.

dispozitivul de refulare si cutia cu scule.se rupe sigiliul de la robinetele buteliilor cu CO2. Se compune dintr-un furtun lung de 12 m si un dispozitiv de evacuare ce se termina cu un difuzor. fiind confectionate din tabla de otel.se dirijeaza jetul de gaz asupra focarului. Intretinere Mentinerea stingatorului in stare de functionare presupune executarea unor verificari si lucrari de intretinere astfel: . 5 din NERC/85.bila supapa de aspiratie. se produce o depresiune in urma careia apa din rezervor impinge supapa de aspiratie si patrunde in cilindru. cu o capacitate de 10 – 15 l confectionat din tabla de otel la care se deosebesc: . datorita presiunii create in cilindrul pompei se inchide supapa de aspiratie. . o data pe luna sau ori de cate ori este necesar.suportul galetii stingator prevazut cu un orificiu si o bara pentru fixarea acesteia la sol cu ajutorul piciorului. Impingand pistonul in jos.suportul furtunului de refulare. b) pompa de mana la care se deosebesc: .se scoate difuzorul din brida de sustinere si se desfasoara furtunul prin care se evacueaza CO2. Cadrul are rolul de a sustine buteliile cu CO2 si se compune din: bara de tractiune.se vor face probe de functionare. Trenul de rulare se compune din doua brate laterale oscilante (stanga si dreapta) pe care se fixeaza cele doua arcuri cu foi ce asigura suspensia stingatorului. prevazute la capete cu difuzoare de evacuare. . pe roti si pe suportul cadru din fata.se vor controla toate imbinarile demontabile. suportul pentru furtun. alimentate de patru butelii. . Succesiunea operatiilor de punere in functiune a stingatorului este urmatoarea: .capacul prin in balamale.viteza maxima de manevrare (km/h) Descriere 6 60 Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon tip G. Functionare Pentru punerea galetii in functiune se procedeaza astfel: . permitand trecerea apei deasupra sistemului si refularea ei (prin racordul fix. . . .se verifica incarcatura de CO2 prin cantarire. . Agentul stingator este condus prin intermediul a unul sau doua furtunuri (in functie de nevoi). Galeata stingator Descriere Galeata stingator se compune din urmatoarele parti: a) rezervorul.cilindrul pompei.racordul fix D.manerul pompei. . care se racordeaza cu un capat la racordul fix al galetii stingatoare. si sunt fixate pe suportul de aripa prin suruburi. Pe cele doua brate sunt montate rotile. dandu-i o miscare alternativa de sus in jos. . spre a nu fi deteriorate si se va controla integritatea sigiliilor robinetelor de la buteliile cu CO2.se va verifica uzura pneurilor si presiunea aerului din acestea. ce include si aripile. alimentarea cu energie electrica facandu-se de la autovehicul care-l tracteaza.. Aripile au rolul de a proteja utilajul si de a-i imbunatati aspectul exterior. Evacuarea dioxidului de carbon din butelii se face prin deschiderea manuala a robinetelor acestora. . acestea se protejeaza impotriva inghetului sau temperaturilor ridicate prin acoperire cu o husa. Stingatorul poate functiona cu un singur dispozitiv de evacuare – respectiv cu doua butelii – sau cu doua dispozitive de evacuare. acesta se aseaza in pozitie de lucru. Asistenta tehnica se executa conform anexei 15 pct. Functionare Dupa transportarea stingatorului la locul interventiei. la celalalt fiind prevazut cu o teava de refulare tip D. care sunt sigilate si asigurate pentru evitarea declansarii lor accidentala.se va urmari si verifica permanent starea furtunurilor. furtun si teava) asupra incendiului. Buteliile cu CO2 sunt recipienti sub presiune pentru gaze lichefiate. c) furtunul de refulare D de 5 m prevazut cu racorduri. la fiecare 6 luni.120 se compune in principal dintr-un tren de rulare. si se deschide supapa de refulare. . Pe timpul aspiratiei supapa de refulare este inchisa. Dupa montare pe stingator.bila supapa de refulare.se actioneaza asupra pistonului. de forma cilindrica. . suportul pentru butelii.sita pentru retinerea impuritatilor din apa. .se fixeaza galeata stingator la sol (tinand-o cu o mana de maner si introducand piciorul in orificiul special al suportului).se racordeaza furtunul de refulare si se indreapta teava catre locul incendiului. suportul pentru aripi si suportul cadrului din spate.se deschid robinetele buteliilor cu CO2.manerul rezervorului. . cadrul metalic. in cilindrul pompei. cele 4 butelii de CO2. . Stingatorul G.inchizatorul capacului. .se umple rezervorul cu apa. . .120 este echipat cu instalatie electrica completa de semnalizare pentru circulatia pe drumurile publice. Prin ridicarea pistonului in sus. . Dizpozitivul de refulare are rolul de a conduce si dirija dioxidul de carbon asupra focarului. . .bataia jetului de CO2 (m) .priza de racordare a pompei.

lungimea .latimea (mm) .grupul motor-pompa.felul racirii cu aer furnizat de o sufla Capacitati: . o parte ramanand in piston si intre piston si peretele interior al cilindrului pompei.consum la puterea nominala (l/h) 6 .turatia nominala (rot/min. tunul remorcabil de spuma si apa. Motopompa usoara de 400 l/min. Aceasta apa este refulata la ridicarea pistonului in sus (cand sub piston are loc momentul aspiratiei) ceea ce face ca pompa sa refuleze la ambele curse ale pistonului. Pompa de vid: . motopompa de stins incendii MPR 1300 (MP 73). motopompa 800 l/min. .Atunci cand pistonul face cursa in jos. 109 Descriere Motopompa usoara de 400 l/min. Caracteristici tehnice: Dimensiuni: .inaltimea statica de absorbtie maxima (m) 6. 109) este un utilaj transportabil. ce serveste la stingerea cu apa a incendiilor de mici proportii. CAPITOLUL XI UTILAJE PENTRU STINGEREA INCENDIILOR Din grupa utilajelor pentru stingerea incendiilor fac parte motopompa de 400 l/min. .presiune maxima la 3000 rot/min. . hidrogeneratorul de spuma usoara. motopompa MPR 1500 (MP 79).debitul nominal 400 l/min. fie purtata de patru servanti. se spala cu apa curata si se verifica starea racordului. .greutatea cu accesorii (kg) .inaltimea (mm) .greutatea caruciorului (kg) 1660 1185 1000 1900 1210 160 250 110 50 Motorul: . a furtunului de cauciuc si buna functionare a bilelor-supapa. se compune din urmatoarele ansamble principale: . cu posibilati de deplasare fie pe caruciorul propriu.rezervorul de benzina (l) 8 Pompa centrifuga: .5 . cu o teava de refulare.componenta combustibilului 1 l ulei la 24 l benzina . tunul remorcabil pentru stingerea incendiilor cu apa si spuma.greutatea pe targa (kg) . 4. tunul fix de spuma si apa.4 bari (cu vanele inchise).) 3000 . Intretinere Dupa intrebuintare. asigurand continuitatea jetului de apa.tipul pompei cu un etaj . (fig.lungimea cu accesorii (mm) .tipul pompei cu rotor si palete mobile . motopompa MPR 1600 (MOPSI 1600).numarul de iesiri doua C .timp maxim de aspiratie 90 sec.latimea cu accesorii (mm) Greutati: .numarul de intrari una B . tunul telecomandat de spuma si apa.puterea (CP) 7.5 Fig.greutatea fara accesorii (kg) .model 2S-9 in doi timpi monocilindrici . nu este refulata intreaga cantitate de apa din cilindrul pompei. Motopompa usoara de 400 l/min.caruciorul.

prin intermediul careia. a) grupul pompa-motor.verificarea etanseitatii. . Pompa este de tip centrifuga. fixarea agregatului pe sasiul motopompei in vederea transportului pe carucior. cu un singur etaj de presiune.numarul de intrari 1 Ø 100 mm (racord tip A) .pornirea motorului. . reprezinta agregatul de lucru al motopompei. . se compune din urmatoarele ansamble principale: .consum putere normala (U/h) 6 . Exploatarea si intretinerea motorului se realizeaza in conformitate cu instructiunile elaborate de uzina constructoare.lungimea (cu accesorii) cca 1900 mm . Motopompa de 800 l/min. Alimentarea motopompei cu apa se poate realiza atat de la surse de apa fara presiune (rauri. . Totodata.presiunea maxima cu vanele inchise turatie 3000 rot./min. lacuri.compozitia combustibilului 1 parte ulei 24 parti benzina . Pompa centrifuga: . .amplasarea motopompei la sursa de apa.verificarea functionarii pompei. cu o putere nominala de 7.sasiul cu roti. 6.5.latimea (fara accesorii) cca 1155 mm .5 bari . cat si de la hidranti (surse de apa sub presiune). fie pe carucior.felul racirii – cu aer furnizat de o suflanta axiala.intretinerea pompei de vid.puterea nominala (CP) 15 . de patru servanti.inaltime de aspiratie (m) 6. fie in stare purtata.intretinerea motorului. targa permite.5 CP cu pornire prin magnetou. in vederea transportului pe carucior.a) grupul motor-pompa este format din motor si pompa centrifuga care reprezinta agregatul de lucru al motopompei. Prinderea targii pe sasiu se realizeaza printr-un sistem simplu si rapid de ancorare si dezancorare. Pompa centrifuga. 110 Descriere La fel ca si motopompa de 400 l/min. Prinderea targii pe sasiu se realizeaza printr-un sistem simplu si rapid de acorare si dezancorare. amorsarea realizandu-se prin intermediul unei pompe de vid cu rotor si palete mobile.pompa de vid cu rotor cu palete mobile .) 800 . fantani. de patru servanti (sistem targa).).turatia nominala (rot. care permite totodata fixarea agregatului pe sasiu. in locuri greu accesibile. monocilindric. bazine etc.) 90 Fig. Motopompa de 800 l/min. antrenata printr-o transmisie cu frictiune actionata manual.5 bari (l/min. format din motor si pompa centrifuga. 110) este un mijloc eficace de stingerea incendiilor oferit de posibilitatea transportului rapid la locul interventiei acesteia.greutatea caruciorului (kg) 53 Capacitati: . b) sasiul cu roti (caruciorul) este o constructie sudata din tevi de otel prevazuta cu doua roti de rulare cu pneuri si doua picioare de sprijin. . Exploatarea si intretinerea se face conform instructiunilor elaborate de uzina constructoare./min. . in stare purtata.ungere.greutatea motopompei fara accesorii (kg) 198 . fixat pe o targa. (fig.amorsarea pompei centrifuge. ca utilaj transportabil sau remorcabil.tipul pompei centrifuga cu un etaj . Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Dimensiuni: .rezervorul de benzina (l) 16 Motorul: .latimea (cu accesorii) cca 1210 mm Greutati: . Functionarea Punerea in functiune a motopompei reclama trei operatii de baza: . fixat pe o targa.) 3000 . .grupul motor-pompa.5 m – (sec.numarul de iesiri 2 Ø 45 mm (racord tip C) . aprinderea realizandu-se prin magnetou.debitul de presiune 6. Motorul este model 2 S-9 in 2 timpi. . poate fi transoportat.lungimea (fara accesorii) cca 1660 mm .greutatea motopompei complet echipata (kg) 308 . Intretinere Principalele lucrari de intretinere si verificari periodice care asigura buna functionare a motopompei pe timpul exploatarii sunt: . Motorul S-18 in doi timpi cu doi cilindri.inaltimea (fara accesorii) cca 1070 mm . are o putere de 15 CP.timp maxim de aspiratie pentru inaltimea statica de absorbtie 6. cu care este echipata asigura un debit maxim de 1200 l/min.

puterea maxima (CP) 50 . Pompa de vid: .tipul pompei cu retur cu palete mobile .turatia la puterea maxima (rot/min) 2700 .baia de ulei (l) .tipul motorului in patru timpi cu aprindere de la magneou .amplasarea la sursa.sistemul de racire (l) .amorsarea pompei centrifuge. eficace si rapid care nu prezinta dificultati in exploatare si intretinere. . inaltime statica de aspiratie d1300 l/min.turatia maxima mers in gol (rot/min) 3000 .presiunea maxima cu vanele complet inchis la 2700 rot. .5 Pompa centrifuga: .tipul pompei centrifuga cu patru etaje . Intretinere Principalele lucrari de intretinere si verificare periodice care asigura functionarea motopompei pe timpul exploatarii si dupa cum sunt urmatoarele: . .intretinerea motorului.sarcina motorului-functionare circuit cu alimentare de la pompa .verificarea functionarii motopompei. Motopompa de 1300 l/min. Exploatarea si intretinerea se realizeaza in conformitate cu instructiunile elaborate de uzina constructoare. antrenata printr-o transmisie cu frictiune.sasiul. (MP 73) Motopompa de stins incendii MP 73 (fig. .greutatea motopompei fara accesorii (kg) .5 m inaltime statica de aspiratie cu o conducta de aspiratie si 2700 rot/min. .greutatea pompei (kg) . .inaltimea maxima (mm) . 16 bari .pornirea motorului.debitul la iesirea libera la 1. .greutatea motorului (kg) Capacitati: .calea rotilor (mm) Greutati: .sistemul de ungere mixt .rezervorul de benzina (l) 3430 1500 1255 1240 684 885 148 235 5. . a) motorul este tip ARO-L-25 adaptat pentru aprinderea la magnetou./min.verificarea etanseitatii.modelul ARO – L-25. .6 .latimea totala (mm) . Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Dimensiuni: . iar pentru amorsare este prevazuta cu o pompa de vid.numarul de intrari doua 100 mm (racord tip A) .racirea motorului exterior prin palnie . Este echipata cu o pompa centrifuga cu patru etaje. .lungimea totala (mm) .greutatea motopompei complet echipata (kg) .timp maxim de aspiratie (sec) 90 Descriere Motopompa se compune din urmatoarele ansamble principale: .numarul de iesiri doua 65 mm (racord tip B) . care asigura un debit maxim de 1500 l/min.consum putere nominala (l) 7.intretinerea pompei de vid.Pompa centrifuga este cu un singur etaj de presiune.pompa.motorul. actionata manual. b) sasiul este o constructie din teava de otel prevazuta cu doua roti de rulare cu pneuri si doua picioare de sprijin. .transmisia la pompa. 111) este destinata stingerii incendiilor cu apa din surse naturale sau artificiale fiind un mijloc simplu. Functionare Punerea in functiune a motopompei reclama 3 operatii de baza: .inaltime statica de aspiratie (mm) 7.ungerea.5 8 30 Motorul: .

latimea totala (mm) .presiunea maxima cu vanele inchise la 3000 l/min. 113) face parte din grupa utilajelor de stins incendii construite pe sasiu special si poate fi deplasata la locul interventiei remorcata de autovehicule sau pentru distante mici. pinioanele de distributie.sistem de racire (l) . (fig. antrenat cu un pinion de la arborele cu came al motorului. apa din motor ajunge la conducta de aspiratie a pompei si inchide circuitul. printr-o piesa intermediara se monteaza magnetoul. c) pompa centrifuga este de tip cu patru etaje cu un debit maxim de 1500 l/min. d) sasiul motopompei are un cadru suspendat prin arcuri de o axa pe care sunt montate cele doua roti ce constituie mecanismul de rulare. la iesirea libera si o presiune maxima de 16 bari. .calea rotilor (mm) 3680 1500 1420 1240 cca 650 cca 800 93 235 5. Racirea motorului se face cu curent fortat de apa rece. pe flansa pe care se fixeaza blocul motor si suportul-distribuitor.Verificarea. b) transmisia la pompa se face printr-un cuplaj cu gheare.viteza maxima de tractare (km/h) 60 Partile componente. unde se face amestecul cu aerul. asigurand ungerea palierelor si lagarelor arborelui cotit. Cuplarea si decuplarea se face cu maneta fixa pe consola de legatura dintre motor si pompa. (MP 79) Motopompa de 1500 l/min. Alimentarea cu benzina a motorului motopompei se face dintr-un rezervor montat pe sasiu cu capacitatea de 30 l. cand motorul nu functioneaza. .rezervorul de benzina (l) Motorul are caracteristicile tehnice ale celui de la motopompa MP 73. Fig.inaltimea statica de aspiratie (m) 7. Dupa filtrare este trecut in rampa centrala de ungere. Caracteristicile tehnice ale acestui tip de motopompa sunt urmatoarele: Dimensiuni: .baia ulei (l) .greutatea motopompei fara accesorii (kg) . Apa este impinsa de pompa printr-o conducta in orificiul de intrare al blocului motor.5 1 15 30 Greutati: .5 .pornirea ansamblului motor-pompa. Ungerea se realizeaza prin pompa de ulei fixata de peretele baii de ulei pe partea stanga a motorului si antrenata de arborele cu came.greutatea motorului (kg) Capacitati: . sunt asemanatoare motopompei MP 79. Printr-o alta conducta ce pleaca de la orificiul de iesire al blocului motor. 112 Motopompa de stins incendii cu MPR – 1600 Motopompa de stins incendii MPR-1600 (fig.amplasarea pentru lucru. cotrolul si revizia tehnica a motorului pompei se executa conform anexelor 2 – 9 din NERC/85.In partea stanga a motorului.masa neta cu accesorii (kg) 797 .inaltimea maxima (mm) . ingrijirea.greutatea proprie (kg) . de 2 – 4 servanti. Precum si a boltului pistonului. Motopompa de 1500 l/min. functionare si intretinerea motopompei de 1300 l/min.tipul motorului de actionare ARO-L-25-12 . Benzina este absorbita din rezervor prin pompa de benzina care o refuleaza in carburator.debitul la iesirea libera (l/min) 1700 . iar partea mobila culiseaza pe canelurile de pe axul pompei centrifuge.lungimea totala (mm) . 112) are aceeasi destinatie ca si cea de 1300 l/min.radiator ulei (l) . Fixarea pompei de motor se face printr-o consola atasata la blocul motor prin suruburi. Fig. Tot din rampa centrala de ungere este dirijat la palierele arborelui cu came si palierelor axelor culbutorilor. Ea aspira uleiul din baie cu ajutorul unui sorb si il impinge in filtru de ulei. Prin balbotare se ung pistoanele. 11. arcurile de supapa. care prin invartirea rotorului da nastere unui curent de inalta tensiune si scanteia intre electrozii bujiei.2 bari . Partea fixa a cuplei este fixata de volantul motorului prin suruburi. Functionare Pentru punerea in functiune a pompei se realizeaza urmatoarele operatii: . Intretinere .greutatea motopompei complet echipata (kg) .tipul pompei M 191-2-0 . Uleiul se introduce in baie printr-un cot prevazut cu o teava de serviciu. 111 Magnetoul este un generator de curent alternativ de inalta tensiune cu un circuit primar si un circuit secundar. (MP 73) are urmatoarele caracteristici tehnice principale: .

o teava de amorsare si un robinet (supapa). legarea furtunelor de refulare prin intermediul racordurilor. In timpul functionarii agregatul se sprijina pe trei picioare: unul in fata.turatia (rot/min) 3200 Pompa de vid tip palete mobile Fig.s.instalatia de amorsare si evacuare. prin intermediul unui maner.aspiratie axiala . j) vanele gurilor de refulare. amplasat in spatele radiatorului de apa. f) tabloul de bord este fixat pe partea din spate a capotajului si deserveste dispozitivele de manevrare si aparatele de control ale motorului. In cadrul instalatiei de ungere s-a introdus (legat in paralel) un radiator tubular pentru racirea uleiului cu aer. Pentru cuplarea pompei cu motorul s-a prevazut un cuplaj elastic din cauciuc. . .instalatia electrica . asigura ungerea atat sub presiune cat si prin balbotaj. permitand un acces usor la motor si pompa. iar functionarea lui este asigurata de apa sub presiune cu care este alimentat. pentru a permite pornirea motorului cu manivela. b) trenul de rulare este format din doua roti cu pneuri si arcuri cu foi.tabloul de bord. racordurile/din cauciuc si suportul radiatorului. Filtrarea uleiului este dubla. pe care se fixeaza motorul. magaziilor in care se produc incendii si la stingerea carora nu poate fi utilizata apa.instalatia de alimentare si accesoriile. avand o capacitate de 15 l. controlul si revizia tehnica a motopompei se executa conform anexelor 2 – 9 din NERC ”85. cutia de distributie. a) sasiul este forma din doua lonjeroane in trei traverse din corniere. reglarea primara a debitului si a presiunii. Comenzile carburatorului constau din doua tije – una pentru actionarea clapetei de soc si alta pentru actionarea celor doua clapete de acceleratie. rotile si instalatia electrica. Ea este constituita din toba de esapament. gospodariilor de cabluri.pornirea ansamblului motor-pompa.Pompa centrifuga: .instalatia de racire. in raport cu varianta constructiva prezentand urmatoarele caracteristici tehnice: . . 16/8. Intretinerea Verificarea. e) motorol M 207 este un motor cu aprindere prin scanteie de la baterie de acumulatori. .i. folosind apa sau lichidul antigel. Amorsarea este asigurata de catre o pompa de vid cu palete culisante (mobile) fie un ejector de gaze.trenul de rulare. subsolurilor. . d) pompa de apa este de tip centrifugal. cu racire independenta. k) instalatia electrica este realizata in varianta in baterie de acumulatori. doua in spate.tip centrifuga. 114) se utilizeaza pentru inundarea cu spuma a incaperilor. . Este compusa din radiatorul de apa.debit nominal (l/min) 1600 .motorul. Hidrogeneratorul de spuma usoara Hidrogeneratorul de spuma usoara (fig. Pe un sector gradat se poate fixa. Pe teava de actiune a radiatorului de ulei se afla un robinet prevazut cu o supapa de siguranta cu bila. g) instalatia de amorsare si evacuare permite utilizarea energiei gazelor arse in scop util. datorita incompatibilitatii ei cu produsele ei si instalatiile existente. poate fi usor transportat si manevrat. Utilajul poate functiona si cu hidroventilator pentru evacuarea fumului si a gazelor nocive din spatii inchise. i) instalatia de ungere. avand palete duble curbate executate din otel inoxidabil . . pompa de apa cu ventilator. sunt montate la stuturile de refulare ale pompei care permit inchiderea etansa a pompei.model PSI 16/8 . pompa si anexele. . Hidrogeneratorul are un gabarit redus. rezervorul de benzina. Ea asigura puterea de 55 CP la functionare de durata. ingrijirea.amplasarea pentru lucru.sasiul. Este fixat de osie prin intermediul a doua arcuri cu foi. cu rotor cu palete duble curbate. cele din spate fiind rabatabile. care asigura o legatura elastica. . care sunt comandate sincronizat. o teava de evacuare a gazelor. Legatura dintre motor si pompa se realizeaza prin intermediul volantei.vanele gurilor de refulare. Functionare Pentru punerea in functiune a motopompei se realizeaza urmatoarele operatiuni: . se intretine fara dificultati. un ejector. . cu rotor. h) instalatia de racire pentru motor este in circuit inchis.sorbul Ø 100. in patru timpi. . c) capotajele sunt realizate din tabla de otel nervurata si au rolul de a proteja motorul.pompa p. pozitia datorita de functionare a motorul. pentru amorsarea pompei centrifuge. 113 Descriere Motopompa MPR 1600 este construita din urmatoarele parti: . Ele au constructie rabatabila. Bara de tractiune este demontabila.

prevazut cu mecanism de stingere. care indeplineste rolul de a furniza apa si lichidul spumant. . jetul de fluid isi modifica directia.18. Tunuri pentru stins incendii cu apa si spuma Tunurile pentru stins incendii cu apa si spuma (fig. prevazut cu 5 palete reglabile. asigurat de ventilator si dirijat prin difuzor.lungimea maxima de spuma (m) 38 (vertical) 58 (oriz.4 mm. c) instalatia de alimentare cu apa si spumant. care asigura repartizarea uniforma a curentului de aer pe intreaga suprafata a plasei din sistemul de formare si omogenizare a spumei. ingrijirea si reviza tehnica a hidrogeneratorului se executa conform anexei 14 pct. apa la o turatue de 1000 rot/min. . Fixarea tubului pe capatul cilindric al difuzorului se face cu ajutorul unui colier. Lichidul spumant aspirat formeaza impreuna cu apa o solutie cu concentratia dorita (cca 10%) Dozarea concentratiei amestecului se asigura cu un robinet de reglaj. Functionarea hidrogeneratorului reclama stabilirea a trei circuite corespunzatoare fluidelor care iau parte la generarea spumei astfel: . asupra solutiei de spumant pulverizata prin cele patru diuze.circuitul de aer. prin instalatia de alimentare. ce alimenteaza cu apa atat turbina hidraulica. material din care este turnat si butucul ventilatorului. 3 din NERC/85. avand ochiuri cu diametrul de 1 . prin inermediul unei pene. acestia constituind lagare de sprijin in corpul turbinei. asigurat de o sursa exterioara la presiune de 4 . d) sistemul de formare si omogenizare a spumei.) .circuitul de apa. ventilatorul de tip axial. cat si corpul turbinei sunt confectionate din bronz turnat. efectul fiind aparitia unui cuplu de forte hidromecanice. In situatiile cand nu este nevoie de dirijare a spumei prin tub. Functionarea hidrogeneratorului este astfel conceputa incat sa asigure conditii optime atat pnetru formarea solutiei de spumant in apa. Caracteristici tehnice: a) tunul remorcabil cu apa si spuma . avand un diamentru de 1000 mm si o lungime variabila pana la 20 m.tun remorcabil cu apa si spuma. 115) sunt realizate la urmatoarele variante constructive: Remorcabile: .10 bari. Curentul de aer introdus de ventilatorul actionat de turbina. realizat din material textil. Debitul nominal de spuma este de 40 . din patru duze dispersoare. solutia este proiectata asupra plasei generatorului de bule.10 295 . care este transportata la locul incendiului prin intermediul tubului de refulare.) 3000 2100 . formeaza in spatele acestuia un flux continuu de spuma mecanica. cu o teava de refulare.475 60 .10 bari aspira lichidul spumant prin furtunul de absorbtie. In procesul de formare a spumei.simbol de fabricatie TRAS .debitul maxim de spuma (l/min) . confectionate din aliaj de aluminiu. care asigura absorbtia si dozarea corespunzatoare a spumantului. Atat rotorul cu palete. trecand prin ochiurile plasei.115 mc in functie de tipul hidrogeneratorui. 114 Descriere Hidrogenul are in compunere urmatoarele ansamble principale: 4 . La un capat al axului se monteaza prin insurubare rotorul turbinei. b) difuzorul. . Capatul initial al conductei principale este prevazut cu racord pentru a se putea cupla prin furtun la sursa de apa sub presiune. iar capatul final printr-un tub prevazut cu sorb si sita. care realizeaza producerea spumei. Din punct de vedere constructiv. Intretinere Verificarea. . prin inglobarea in solutia de spumant a arului propulsat de ventilator. care este executat din otel sunt montati doi rulmenti radiali cu bile.tun remorcabil de apa si spuma. prin patru diuze pulverizatoare executate din alama. Datorita configuratiei paletelor. precum si in ceea ce priveste modul de alimentare cu apa si cu spumant. cat si ejectorul prevazut pentru absorbtia spumantului.115 10 .3000 . cat si pentru pulverizarea acesteia.3 coeficient mare de infoiere 70 HG 50 3-6 220 .5 .tun telecomandat de apa si spuma. Functionare Apa introdusa in ejector la presiunea de 3. asigurand totodata si amestecarea acestora.tun fix de apa si spuma. Fixe: . avand diametrul interior de 18 mm. dozate la debite si presiuni optime de lucru. 3 si anexei 15 pct.200 l/min. Turbina hidraulica consuma un debit de 180 . Aceasta solutie este pulverizata aproximativ uniform.lungimea maxima a jetului de apa (m) 47 vertical 67 (oriz.50 4-6 coeficient mediu de infoiere spumant proteinic 18 a) grupul turbina-ventilator care constituie vagonul de propulsie a aerului si apei necesare in procesul de formare a spumei aeromecanice cu mare infoiere. Este constituita dintr-o conducta principala.circuitul de spumant. cel fix dispunand de elemente de fixare la sol. pe plasa de fire sintetice. Pe axul turbinei. cele doua variante se deosebesc la partea inferioara. iar la celalalt capat se fixeaza.) Debitul de spuma (mc) Consum lichid de spumant (l/min) Tipul spumantului utilizat Masa (kg) Fig. acesta poate fi eliminat.debitul de apa (l/min) . e) tubul de refulare care preia spuma aeromecanica si o conduce la locul interventiei. iar cel mobil de un tren de rulare.260 40 .HG 100 Presiunea de lucru (bari) Debitul de apa (l/min. realizat pe principiul ejectiei.

- presiunea de lucru (bari) - actionare manuala - viteza de transport (km/h) - dimensiunile (mm) - masa neta cu accesorii (kg) b) tunul remorcabil cu apa si spuma cu o teava de refulare - simbolul de fabricatie TRAS 1 - debitul de apa (l/min) - debitul maxim de spuma (l/min) - lungimea maxima a jetului de apa (m) 58 (oriz.) 43 (vertical) - lungimea maxima a jetului de spuma (m) 53 (oriz.) 40 (vertical) - presiunea de lucru (bari) - viteza de transport (km/h) - dimensiunile (mm) - unghiul de rotire a tevii 360° plan orizontal 80 - 30° plan vertical - greutatea (kg) c) tunul fix de apa si spuma - simbol de fabricatie TRAS 3000 - debit maxima de apa (l/min) - debit maxim de spuma (l/min) - lungimea maxima a jetului de spuma (m) 38 vertical 58 (orizontal) - lungimea maxima a jetului de apa (m) 47 (vertical) 67 (orizontal) - presiunea de lucru (bari) - unghiul de rotire a tevilor 80° plan vertical 360° plan orizontal - masa cu accesorii (kg) d) tun cu telecomanda de apa si spuma - debitul de apa (l/min) - debitul de spuma (l/min) - lungimea jetului de apa (m) - lungimea jetului de spuma la inclinarea tevii la 45° (m) - presiunea de lucru (bari) - tensiune de alimentare (V) - unghiul de rotire a tevii 170° (plan orizontal) + 85° - 65° (plan vertical) - masa (kg) Descriere

10 40 4950 x 1512 x 1690 515

3200 23500 10 max. 60 1860 x 1568 x 1500 374

3000 21000 10 270 2850 max. 20.000 max. 80 max. 75 16 3 x 380 300

Tunul se compune din urmatoarele parti principale: - teava de refulare a apei; - teava generatoare de spuma; - tubul de absorbtie spumogen lighid; - ecranul termic; - tunul propriu-zis; - dispozitivul de manevrare in plan vertical; - dispozitiviul de rotire in plan orizontal. Aceste elemente sunt comune pentru toate variantele de tun. Pe langa aceste parti, tunul fix mare are in compunere un postament si un racord de cuplare la hidrant, iar cel remorcabil un sasiu prevazut cu aripi, suspensie si tren de rulare, precum si un dispozitiv de sustinere a hidrantului si a cheii pentru aceasta si o instalatie electrica corespunzatoare pentru a circula pe drumurile publice. Fig. 115 a) teava pentru refularea apei si teava generatoare a spumei sunt jumelate, manevrandu-se simultan prin acelasi sistem de rotire si basculare. In interiorul tevii de apa sunt dispuse patru palete, necesare pentru dirijarea apei. Teava de apa mai are in compunere un ajutaj intermediar si unul final interschimbabil. Ajutajele finale folosite au diametrul interior de 30, 36, 40 si 45 mm. b) teava de spuma are o constructie speciala, fiind executata din rasina sintetica armata cu fibre de stilca. Celelalte elementele componente sunt: sorbul pentru spumant, ejectorul spargatorului de jet si reductia. Amestecul apa-spumant-aer se realizeaza prin teava generatoare de spuma, la care s-a practicat o fereastra pentru admisia aerului si o gaura filetata pentru un stut cu robinet si un racord fix tip D, unde se racordeaza tubul de absorbtie al spumantului. c) la tubul de absorbtie, confectionat din cauciuc, s-au atasat im sorb si un racord tip D pentru cuplarea la teava. Pe langa cele doua tevi, tunul mai are si alte repere ca: un distribuitor cotit la 45°, in forma de "Y", un manometru, doua robinete cu clapete, doua coturi de 90° si colector oscilant. Manevrarea in plan vertical se realizeaza prin intermediul unui angrenaj melc-roata melcata. Melcul are lagarele fixate pe distribuitor, iar sectorul de roata melcata este rigidizat cu colectorul oscilant. Pentru actionarea angrenajului pe arborele melcului s-a montat o roata de manevra cu maner. Manipularea tunului in plan orizontal se poate realiza datorita dispozitivului de rotire, ce se compune dintr-un lagar prevazut cu o flansa de fixare pe sasiu, o flansa intermediara care contine o placa de uzura, o flansa inferioara pentru racordarea la instalatia de alimentare, o flansa port manseta si un pivot cu flansa pentru racordarea tunului. Pentru rotirea propriu-zisa se actioneaza ghidonul fixat pe distribuitor. Pentru a preveni rotirea accidentala a tunului, acesta a fost precazut cu un bolt de blocare. d) Pentru protectia impotriva radiatiei calorice, tunul dispune de un ecran termic in forma de "U", construit din teava, care incadreaza cele doua tevi. Ecranul este prevazut 13 diuze dispuse simetric fiind racordat la tun prin doua conducte cu robinete. Reperele descrise mai sus sunt comune pentru ambele variante de tun. Postamentul tunului fix este o concentratie sudata, din otel, avand baza inglobata in beton. Montarea tunului pe hidrantul subteran se realizeaza printr-un racord fix curbat. In cazul montarii tunului pe un hidrant subteran, de tip special, racordul fix este drept. In ambele variante, pentru actionarea hidrantului se utilizeaza o cheie de hidrant.

In varianta mobila, tunul mai dispune de elementele precizate la inceputul acestui subcapitol. Astfel, sasiul se compune dintr-o rama, un suport de sprijin si un dispozitiv de remorcare. Rama sasiului este o constructie sudata, pe care au fost fixati suportii arcurilor de la suspensie si suportii celorlalte accesorii (tevi, cutie accesorii). Suportul de spriin este al treilea reazem al tunului mobil, necesar cand acesta sta in repaus. Dispozitivul de remorcare consta intr-un protap rigidizat la rama sasiului. Suportii de fixare a hidrantului si a cheii pentru hidrant sunt amplasati pe dispozitivul de remorcare. La trenul de rulare cu suspensie deosebim urmatoarele elemente: osia, avand la capete lagare cu rulmenti, pe care se monteaza rotile; suspensia formata din doua arcuri semieliptice, fiecare avand cate 9 foi. Arcurile sunt legate de sasiu prin cate o articulatie simpla in fata si un cercel in spate. Cursa arcurilor este limitata de doua tampoane. Atat arcurile, cat si tampoanele sunt fixate de osie prin intermediul unor bride. Instalatia electrica se compune dintr-un stecher tip auto, conductori si doua lampi tricompartimentate de semnalizare. Pe timpul remorcarii, este obligatorie cuplarea instalatiei electrice la autospeciale care tracteaza. Functionarea tunului Functionarea tunului de apa si spuma este identica la ambele variante constructive, cu exceptia modului de alimentare. Daca la tunul fix alimentarea se realizeaza prin simpla deschidere a robinetului de la hidrant, la cel remorcabil, pentru alimentare se executa urmatoarele operatiuni: decuplarea de la autospeciala, amplasarea la locul de interventie si alimentarea cu apa prin una sau trei linii de furtun tip B de la autospecialele folosite in dispozitiv. Dupa realizarea dispozitivului de alimentare cu apa, se amplaseaza langa tun butoiul cu spumant. Din acest moment, tunul este pregatit pentru interventie cu apa sau spuma. In cazul lucrului cu apa se va alege si se va monta ajutajul impus de conditiile de debit si bataie a jetului. Parametrii de lucru cu apa sunt inscrisi in tabelul de mai jos: Presiunea (bari) 4 1150 30 24 1650 36 28 2100 40 30 2350 45 35 6 1400 48 35 2000 52 48 2600 58 45 3100 60 50 8 1600 53 40 2300 60 45 2860 70 50 3600 72 53 10 1800 55 45 2600 65 50 3200 75 55 4000 75 55

Ajutajul final ∅ 30 ∅ 36 ∅ 40 ∅ 45

Parametrii Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime

U/M l/min. m m l/min. m m l/min. m m l/min. m m

Tunul se deblocheaza si se indreapta cu teava spre incendiu, dupa care, cu o mana se deschide robinetul din partea stanga, iar cu cealalta se tine ghidonul. Tunul se deblocheaza si se indreapta cu teava spre incendiu, dupa care, cu o mana se deschide robinetul din partea stanga, iar cu cealalta se tine ghidonul. Dupa deschiderea totala a robinetului, ghidonul se va tine cu ambele maini. In functie de nevoi, se va corecta traiectoria jetului de apa, manevrandu-se tunul in plan vertical sau orizontal. Perdeaua trapezoidala se realizeaza prin deschiderea robinetului cu cep din partea stanga a ecranului de protectie se regleaza in functie de intensitatea radiatiei termice. Daca situatia impune refularea unor canitati mari de apa, aceasta se poate realiza prin teava de spuma, fara a se folosi spumant sau prin ambele tevi simultan. Pentru incetarea lucrului cu apa, se inchide robinetul cu clapeta aferent tevii care s-a folosit, ori se opreste alimentarea de la autospeciale. Pentru lucrul cu spuma, se procedeaza astfel: capatul liber al tubului de absorbitie tip D se introduce in butoiul cu spumant lichid, se deschide robinetul cu clapeta din partea dreapta pentru refularea apei prin teava de spuma, se urmareste traiectoria jetului si se aduc corectiile necesare pentru ca acesta sa loveasca focarul, apoi se deschide robinetul cu cep de la tubul de absorbtie a spumantului. In cazul lucrului cu spuma, perdeaua termoizolanta se realizeaza prin deschiderea robinetului cu cep din partea dreapta, reglandu-se dupa nevoie. Pentru a se opri interventia cu spuma, se inchide mai intai robinetul cu cep al tubului de absorbtie pentru spumant apoi robinetul cu clapeta din partea dreapta, dupa care se scoate tubul de absorbtie din butoiul pentru spumant. Dupa interventie, se intrerupe alimentarea de la hidrant sau de la autospeciala, iar tunul se blocheaza in pozitie de repaus (tunul fix) sau un pozitie de transport (remorcabil). Parametrii de lucru cu spuna sunt inscrisi in tabelul urmator: Presiunea (bari) 4 15000 25 15 6 18000 40 30 8 21000 53 40 10 22000 58 43

Parametrii Debit de spuma Bataia in lungime Bataia in inaltime Intretinere

U/M l/min. m m

In vedrea unei functionari corecte si indelungate, este necesar ca pe timpul exploatarii sa se execute lucrarile de intretinere si revizii tehnice prevazute la anexa 14 pct. 8 si anexa 15 pct. 8 din NERC/85. CAPITOLUL XII POMPE DE VID SI CENTRIFUGE Principiul de functionare al pompelor:

Schematic, principiul de functionare al pompelor se poate urmari pe fig. 116. Fig. 116 Pompa indeplineste doua operatii. Prima operatie consta in aducerea apei in corpul pompei cu ajutorul conductei de aspiratie "a". Prin a doua operatie apa este impinsa la inaltimea dorita, prin conducte de refulare "b". Prin actiunea mecanica a pompei, apa aspirata este apoi impinsa pe conducta de refulare. Deoarece apa este impinsa in corpul pompei de presiunea atmosferica, inaltimea la care este asezata pompa deasupra nivelului sursei de apa (sarcina de aspiratie Ha) nu poate depasi teoretic 10,33 m stiind ca greutatea unei coloane de apa de aceasta inaltime este egala cu forta produsa de presiunea atmosferica. In drumul ei pe conducta de aspiratie, apa intampina rezistenta datorita frecarii pe peretii acesteia, la coturi, "teuri" etc. Aceste rezistente fac sa scada inaltimea teoretica de aspiratie (10,33). Practic inaltimea de aspiratie nu poate depasi 6 - 8 m. Pe conducta de refulare apa intampina, de asemenea, rezistenta care reduc sarcina de refulare (Hr) la o valoare mai scazuta decat aceea corespunzatoare presiunii la iesirea din pompe. Deci inaltimea Hr este mai mica decat inaltimea manometrica deoarece, in realitate intervin rezistentele pe conducte, care reduc din inaltimea utila ce s-ar putea realiza prin pompare. Pentru absorbtia apei din surse fara presiune si refularea ei cu presiunea necesara, autospecialele de stingere a incendiilor si motopompele sunt dotate cu pompe de vid si pompe centrifuge. Pompele de vid se folosesc pentru amorsarea pompelor centrifuge, in cazul alimentarii autospecialelor din surse fara presiune, iar pompele centrifuge realizeaza debitele si presiunile necesare pentru lucru. Pompe de vid Pompele centrifuge, pentru a debita apa, trebuie amorsate. Amorsarea consta in umplerea lor si a conductei de aspiratie cu apa, inainte de pornire. Pentru aceasta este necesar, in primul rand, sa se evacueze aerul din sorb, conducta de aspiratie si pompa. Pompele de vid, folosite pentru evacuarea aerului din conducta de aspiratie si pompa centrifuga sunt: - pompa de vid cu rotor si palete mobile; - pompa de vid cu dispozitiv de ejectie. A. Pompa de vid cu rotor si palete mobile Pompa de vid cu rotor si palete mobile (fig. 117), este o pompa rotativa compusa din urmatoarele parti: - blocul pompei de vid (1); - axul (2); - paletele sau aripioarele (3); - canalul de evacuare a aerului (4); - canalul de legatura dintre pompa de vid si pompa centrifuga (5); - locasul cilindrului pompei de vid.

Functionare Pompa de vid se monteaza pe corpul pompei centrifuge. Pentru a o pune in functiune este necesar a se porni mai intai pompa centrifuga, dupa care axul pompei de vid se cupleaza cu axul pompei centrifuge. Aceasta cuplare se face in sistem diferite, in raport de tipul constructiv al pompei. Fig. 117 Odata cuplat axul pompei de vid, blocul cu aripioare executa aceasi miscare de rotatie, ca si axul pompei centrifuge. Datorita miscarii de rotatie, aripioarele ies din bloc pana cand ating peretele cilindrului, in acest fel creandu-se o compartimentare intre aripioare si perete. Pentru a intelege mai bine functionarea pompei, se noteaza primele doua aripioare cu "a" si "b" si se urmareste deplasarea lor in timpul invartirii pompei. Dupa ce aripioara "a" ieste din bloc, stabileste un compartiment fara aer (vid) intre punctul de contact al blocului cu cilindrul si pozitia in care se gaseste la un moment dat. In momentul in care aripioara "a" trece prin dreptul santuletului canalului, se pune in legatura pompa centrifuga cu locasul cilindrului pompei de vid, iar aerul din sorb, din tubul de aspiratie si din pompa centrifuga se destinde si ocupa locul gol dintre compartimentul a-b. Compartimentul a-b poarta aerul mai departe, catre santuletul care face legautra intre interiorul cilindrului pompei de vid si de carcasa, volumul compartimentului se micsoreaza pe masura ce se apropie de santuletul canalului de evacuare. Din aceasta cauza aerul este presat iar in momentul trecerii prin fata santuletului este evacuat in atmosfera. Explicatia data pentru compartimentul a-b este valabila si pentru restul compartimentelor formate din doua palete succesive. In felul acesta, fiecare compartiment transporta o anumita cantitate de aer existenta in sorb, in tubul de aspiratie si in pompa centrifuga si o evacueaza in atmosfera. Dupa evacuarea erului, deci dupa facerea vidului, apa din sursa este impinsa de presiunea atmosferica in pompa, fapt ce se poate constata prin iesirea apei din orificiul de evacuare. Vidul fiind realizat, pompa de vid se decupleaza. B. Pompa de vid cu dispozitiv de ejectie Pompa de vid cu dispozitiv de ejectie (fig. 118) se compubne din: corpul pompei (1) si coloana de ejectie. Fig. 118 Coloana de ejectie cuprinde ajutajul de ejectie a gazelor de esapament (2), ajutajul divergent (3) prin care gazele si aerul expirat se evacueaza in atmosfera, clapeta (4) cu ajutorul careia gazele de esapament se dirijeaza spre ejector si conducta de legatura cu pompa centrifuga.

Oricare ar fi pompa de vid folosita trebuie o cerinta importatnta si anume. In cazul unor constructii bune a pompelor centrifuge se poate ajunge la inaltimi de aspiratie in jur de 8 . in numar variabil.orificiul de comunicare cu pompa de vid (4). a racordurilor.Functionare Mai intai se pune in functiune pompa centrifuga apoi se cupleaza pompa de vid cu ajutorul unei manete. Intretinere Intretinerea si verificarea pompelor de vid se fac conform prevederilor NERC/85 anexele 4. Apa din jurul rotorului. Se cere o buna etansare a pompei centrifuge. in primul rand. realizarea vidului in cel mai scurt timp. Descriere Pompa centrifuga (fig. 119) se compune din urmatoarele parti: Fgi. dupa necesitate. la care inaltimea de ridicare a lichidului este de peste 60 mH2O. Ele se construiesc cu unul sau cu mai multe etaje si se folosesc pentru alimentarea cu apa a retelelor de distributie. Clasificarea pompelor centrifuge. iar etansarea orificiilor prin care trece axul se realizeaza cu ajutorul unor garnituri de etansare. practicat central. . prevazute cu racorduri fixe si racorduri infundate si robinete de inchidere. . h) instalatia de incalzire a pompei si de racire suplimentara a motorului formata din peretii dubli ai corpului de refulare. 9. Din punct de vedere al inaltimii de ridicare a apei . conducta de aspiratie si pompa centrifuga. antreneaza aerul din pompa centrifuga si-l evacueaza in atmosfera. Refularea se realizeaza prin miscarea circulara continua a unui rotor intr-o carcasa.pompa centrifuga de medie presiune. robinetul ac si conductele de legatura intre pompa si sistemul de racire a motorului prevazute cu robinete de inchidere si de scurgere. 11 Normativului 1 si a anexelor 10 si 11 din Normativul II capitolele instalatii speciale. g) axul pompei (9). din cauza fortelor centrifuge. in al doilea rand. In felul acesta se realizeaza vidul in sorb. pus in legatura cu motorul masinii printr-un sistem de axe si angrenaje care au rolul de a imprima rotoarele miscarea de rotatie necesara centrifugarii apei. de o foarte buna etansare a intregului complex al pompei si. A. Ele au numai un etaj si se folosesc ca pompe de irigatii. au rolul de a transforma o parte din viteza apei (energie cinetica) in presiune (energie statica) si care dirijeaza apa la conductele de refulare. pot fi stranse din prin actionarea unui dispozitiv cu roate de manevrare si surub fara sfarsit (11). in docuri si in alte scopuri. deoarece presiunea apei il deterioreaza.5 m.pompe centrifuge de joasa presiune. Dirijarea gazelor de ardere din conducta de esapament catre coloana de ejectei a pompei de vid se face prin clapeta montata in teava de esapament actionata de maneta de cuplare. Pentru obtinerea cantitatii de gaze de ardere necesare asigurarii unei ejectii corespunzatoare se accelereaza motorul. 8. k) blocul comenzilor pompei. executa o miscare de la interior spre exterior. a tuburilor de aspiratie si o buna functionare a motorului.60 mH2O.pompe cu intrare axiala si iesire radiala. in numar variabil.pompe axiale. b) corpul de presare si refulare (5). i) robinete pentru golirea pompei de apa. . d) statorii (7).8. in functie de tipul pompei centrifuge.orificiul pentru intrarea apei in corpul de presare si refulare (3). 119 a) corpul de aspiratie (1) de forma unui trunchi de con la care se deosebesc: . care in unele cazuri. Pe timpul lucrului cu apa din surse cu presiune este interzisa deschiderea robinetului vacuummetrului. la care inaltimea de ridicare a lichidului este de 20 . Din punct de vedere constructiv . Dupa realizeaza vidului se inchide robinetul vacuummetrului. de forma cilindrica are uneori are pereti dubli pentru incalzirea pe timpul iernii. 10. 7. f) conductele de refulare.pompe centrifuge radiale. deschizandu-se robinetul vacumametrului si manometrului. a capacelor de intrare si iesire. la care se deosebesc: c) rotorii (6). B. . .pompe centrifuge de inalta presiune. practicat in partea de sus a corpului de aspiratie prin care se evacueaza aerul in timpul realizarii vidului. Astfel de pompe se construiesc cu mai multe etaje si se folosesc pentru alimentarea centralelor hidraulice si ca pompe pentru incendiu. Gazele de ardere iesite cu o anumita viteza. Crearea vidului in cel mai scrut timp depinde. . el se sprijina pe doi rulmenti (10) prevazuti cu bai de ulei pentru ungere. de gradul de pregatire si operativitatea auto sau a mecanicului de la motopompa. in numar variabil. Pompe centrifuge Pompele centrifuge formeaza o clasa de pompe in care energia mecanica disponibila este transformata in energie hidraulica.conducta pentru intrarea apei (2). j) aparatura de control compusa din manometru si vacuummetrul cu robinete de punere in functiune. avand rolul ca sub influenta fortei centrifuge sa imprime lichidului o energie cinetica mai mare decat cea cu care a intrat in pompa. la care inaltimea de ridicare a lichidului este pana la 20 mH2O. in functie de tipul pompei. .p in jurul axului pompei.

inaltimea de pompare la turatia maxima (mCA) 5000 80 230 Caracteristicile indicate se obtin prin variatia turatiei intre valorile 2200 – 2900 rot/min. (PSI 50/8) echipeaza autopompele cisterna construite pe sasiu tip Roman. datorita fortei centrifuge paletele sunt proiectate la periferia carcasei. 11 din Normativul I si a anexelor 10 si 11 din Normativul II capitolele instalatii speciale. Pompe din dotarea autospecialelor si utilajelor de stingere a incendiilor Pompele de vid si centrifuge componente ale instalatiilor speciale aflate pe masinile de lupta sunt de tipuri diferite. Pompa de stins incendii de 5000 l/min (PSI 50/8) Pompa de stins incendii de 500 l/min. Pompa de amorsare Ø 90 x 70 Pompa de amorsare Ø 90 x 70 este destinata amorsarii pompei de stins incendii tip 50/8. Pe timpul iernii.actionarea ei zilnica. C. ajungand in stator. Descriere Pompa de amorsare Ø 90 x 70 este o pompa voluminoasa. La inclinarea pompei. In stator apa intra fara vartejuri. Dispunerea rotoarelor cat si de calarea carcaselor spirale cu 180º asigura schema optima de incarcare a arborelui si o solicitare maxima a celor doua lagare cu rulmenti pe care este rezemat ansamblul rotor al pompei. in care este inglobat si rezervorul de ulei. trebuie completat si restabilit nivelul initial. avand rotoarele dispuse in spate si carcase spirale pentru fiecare etaj. de tipul cu palete culisante.debitul maxim de aer aspirat (mc/h) 31 . determinata de miscarea rotorului. La fiecare actionare a pompei o parte din uleiul din rezervor este consumat si. se deschid robinetele pentru golirea pompei de apa. Particulele de apa care se rotesc in jurul arborelui tind sa se indeparteze de centrul de rotatie datorita fortei centrifuge. trece in rotor. Caracteristici tehnice: . la terminarea lucrlui. dupa terminarea lucrului. . montat excentric si prevazut cu sase canale in care culiseaza paletele de alama. 8. 10.debitul la inaltimea de pompare de 160 mCA (l/min) 1500 .presiunea maxima absoluta H 110 mm/Hg abs . realizand ungerea si etansarea. in vederea evitarii griparii paletelor. Ea isi micsoreaza viteza prin transformarea energiei cinetice in presiune. In rotor apa intra si iese cu anumita viteza si presiune. Aspiratia pompei este bilaterala. in vederea realizarii posibilitatii racordarii lesnicioase la cea mai apropiata sursa de apa. racordate la pompa printr-un tub flexibil cu robinet.verificarea si completarea nivelului de ulei. 7. in spatiile in care volumul scade. Apa care datorita presiunii atmosferice intra in tubul de aspiratie este primita de corpul de aspiratie si. Pompa centrifuga MP-73 . inchizand spatii variabile datorita amplasarii excentrice a rotorului fata de carcasa. apa paraseste rotorul si.turatia nominala (rot/min) 2500 Functionare Prin sistemul de antrenare se imprima rotorului o miscare de rotatie. Intretinere Intretinerea si verificarea pompelor centrifuge se face conform prevederilor NERC/85 anexele 4.) . Deci miscarea particulelor de apa spre periferia rotorului de-a lungul paletelor se datoreste fortei centrifuge. de asemenea. de aici.inaltimea de pompare (mCA) . 9. uleiul de rezervor trece prin orificiul de legatura. are loc refularea fluidului aspirat.Functionare Principiile care stau la baza constructiei si functionarii pompelor centrifuge constau in admisia lichidul cu o viteza redusa pe la centrul rotorului si antrenarea lui pe palete sub influenta fortei centrifuge. Parametrii functionali ai pompei de amorsare au urmatoarele valori principale: . fiind alcatuita din urmatoarele elemente: carcasa de fonta. in acelasi timp. pentru cateva secunde. Intretinere Operatiile de intretinere constau in: . inainte de urmatoarea actionare. Antrenarea pompei se face de catre priza de putere a autosasiului prin intermediul unei transmisii cardanice. Rotorul este prevazut cu palete care au rolul de a antrena si a conduce apa in stator. se creeaza o depresiune spre interiorul lui. patrunde prin canale interioare la organele pompei. De regula. avand caracteristici tehnico-tactice. de forma circulara. Este o pompa centrifuga in simplu flux cu doua etaje.debit maximal (l/min. Sub actiunea fortei. in interiorul corpului se gasesc rotorul de bronz. constructive si functionale deosebite de la un tip la altul. Rotorul este fixat pe un arbore sprijinit pe doua lagare de alunecare la capatul caruia se fixeaza si sistemul de antrenare a pompei. Apa intra in corpul pompei in directia axiala este condusa catre paletele rotorului catre exterior dand lichidului o miscare de rotatie in jurul arborelui. se inchid robinetele de control si se suprima instalatia de racire-incalzire. B. Statorul are palete si conduce apa catre gurile de refulare. la masini sunt montate rezervoare suplimentare cu capacitatea de 2 l. A.

s. avand un debit de 1200 l/min. confectionat din hotel inoxidabil. c) In raport cu genul de tractare si mijlocul folosit pentru actionarea principalelor agregate p. Axul pompei. iar consola din fonta cenusie. Intretinere Intretinerea pompei presupune: .i. verificarea functionarii fara zgomot si batai anormale a pompei centrifuge. iar transmiterea cuplului se face printr-o pana paralela. avand la capete cate un capac. precum si sasiuri speciale care au greutatea totala de 7 tone.tip remorcabil. difuzor si 4 elemente ale statorului asezate in carcasa exterioara. se impart in patru grupe: . menite a inlesni interventiile pentru combaterea incendiilor. construite pe autosasiuri de turisme si camioane. pompa de vid trebuie sa realizeze o depresiune de 600 – 680 mm col. transport accesorii sau substante stingatoare. .felul sasiului de baza: a) In functie de rolul pe care-l indeplinesc la interventii autospecialele se grupeaza in doua categorii: . pe care sunt montate paletele mobile ale pompei de vid. .verificarea rotirii axului pompei centrifuge. fara a se sesiza vreo atenuare a ei. la iesirea libera si o presiune maxima de 6. deoarece astfel s-ar putea desface.Este o pompa centrifuga cu patru etaje. . Cand pompa de vid atinge depresiunea indicata. statorul. La o turatie in jurul a 2000 rot/min de 20 sec.s. Arborele pompei centrifuge este executat din hotel inoxidabil. . Verificarea etanseitatii pompei centrifuge se face printr-o proba de vid.tip auto. calamitatilor naturale si catastrofelor (iluminare. controlul tehnic de prevenire etc. d) Din punctul de vedere al naturii agentului stingator din dotare autospecialele se grupeaza in cinci categoriip: . . printr-o invartire usoara. salvarea oamenilor. Pompa centrifuga MP 800 l/min. care au o greutate totala peste 13 tone. prin suruburi.. Pe arbore.de capacitate medie. b) Dupa capacitatea de incarcare cu agenti stingatori si inventar p.ungerea periodica si de cate ori este necesar a axului pompei prin rotirea cu 1 – 2 rotatii a capacelor ungatoarelor. aflat imediat dupa rotor. care evacueaza aerul din pompa centrifuga si din tuburile de aspiratie. . CAPITOLUL XIII AUTOSPECIALE DE STINS INCENDII Date generale Avand in vedre gama larga a autospecialelor de stingere. in stare cuplata. ceea ce ar duce la deteriorare si accidente: . .verificarea presiunii indicate de manometru.de stingere cu care se actioneaza direct la localizarea si lichidarea incendiilor. executate din aliaj de aluminiu. care evacueaza aerul din pompa centrifuga si din tuburile de absorbtie.de capacitate usoara. care au o greutate totala intre 7 si 13 tone. la care motorul cu ardere interna se echipeaza autosasiul serveste numai la deplasarea vehiculului (agregate de stinegere din dotarea masinii nereclamand nici o actionare de la motor). debit maxim de 1500 l/min. rotorul si capacul la partea de aspiratie. cu motor electric pentru actionarea agregatelor. Antrenarea pompei se face prin discul de antrenare fixat pe axul pompei de vid. Hg.strangerea periodica a tuturor organelor de asamblare. Fixarea pompei pe motor se face printr-o consola etansa la blocul motor. in dreptul presetupei. Se inchid toate robinetele.s. a manivelei de pornire. Se porneste motorul si se actioneaza asupra pompei de vid. se opreste motorul. cu care se executa anumite operatiuni ajutatoare. Refularea este prevazuta cu un teu intermediar si doua vane cu racorduri tip C.. construite cu autosasiuri tip camion greu. unul cu suport pentru conducta de aspiratie si unul cu doua orificii de refulare cu robinet si racord fix B. este o pompa cu un singur etaj. Antrenarea pompei de vid se face printr-o transmisie cu frictiune.rolul pe care acestea il indeplinesc in cadrul interventiilor. aceasta este prevazuta cu o pompa de vid.genul de tractare si mijlocul folosit pentru actionarea principalelor agregate.). sa fie cuplat complet. Pentru amorsarea pompei centrifuge. se racordeaza capacele la ambele intrari ale pompei si se cupleaza pompa cu motorul.i. .auxiliare sau cu functionalitati speciale. .verificarea dispozitivului de cuplare inainte de punerea in functiune care trebuie. cu priza de putere la care deplasarea vehiculului si actionarea agregatului principal de stins incendii sunt realizate de motorul cu ardere interna care echipeaza autosasiul.de capacitate mare. la iesirea libera si o presiune maxima de 16 daN/cmp cu vanele complet inchise..i. . evacuarea fumului. este montata o bucsa de uzura din otel inxodabil. cu motor termic pentru actionarea agregatelor p. . Depresiunea obtinuta trebuie sa se mentina timp de 5 minute. pompa centrifuga are o pompa de vid. D. construite pe autosasiuri tip camion mijlociu. unul cu bucsa de bronz. Se compune dintr-o camera de refulare.5 daN/cmp cu vanele complet inchise. ele se pot clasifica in mai multe categorii functie de urmatoarele criterii: . Rotorul este fixat pe ax cu ajutorul unei piulite.s. Arborele pompei se roteste in doua lagare. se impart in trei clase: .verificarea etansarilor la toate imbinarile nefiind admise pierderile de apa. prevazuta cu capac de aspiratie. aflat inspre partea de antrenare. . Partile componente ale pompei centrifuge sunt: camera spirala. are la un capat un lagar cu bucsa de bronz in interiorul corpului de aspiratie. Pompa centrifuga are 4 etaje de presiune..i. . iar in continuare are montati cei 4 rotori. se deschide robinetul de vacuummetru. Pentru amorsare. care se fixeaza pe ax printr-o piulita de strangere.capacitatea de incarcare cu agenti stingatori si inventarul p. Ea se compune dintr-o carcasa in care este fixat axul pompei.tip auto. 4 rotoare.tip remorcabil. Pompa centrifuga MP 800 l/min. Pompa de vid este fixata de carcasa pompei centrifuge prin conul suport al pompei de vid fixat la randul ei prin piulita. si unul cu rulment. actionata manual. fara priza de putere.

realizate pe autosasiuri usoare (Dacia. o instalatie de amestec cu detergenti. doua sau trei punti motrice (R. APCT. construite pe autosasiuri cu una. SRD 6135) .autospeciale diverse.de lucru cu pulberi stingatoare (cu pulberi si gaze inerte.amplificator de voce cu sistem de alarmare tip ADA-02. M (fig. MGSU. conducerii actiunilor la locul interventiilor. autospecialele sunt de patru tipuri: . au fost concepute si amenajate pentru asigurarea deplasarii rapide la incendii sau la alte calamitati a grupelor operative. .echipament de protectie pentru personalul grupei operative. Autopompa este un vehicul cu dubla tractiune. B. cu actionare mecanica asupra sabotilor puntii din spate). R. . ARO 10) si grele (ARO si TV).de lucru cu apa si spuma (APIC. . R.700 1.masa proprie (kg) . monoetajata. 10135. produse ale uzinei „Autobuzul” Bucuresti. 120) este destinata dotarii unitatilor militare si formatiunilor civile de pompieri. ASp400/TV D 12 F.de lucru cu dioxid de carbon (ASpCO2).12. construite pe autosasiuri cu una.12.M Autopompa de prima interventie si comanda APIC/TV D.autoscari sau autoplatforme ridicatoare. Instalatia electrica este compusa dintr-o baterie cu capacitatea de 56 A si tensiunea nominala de 12 V.latime (m) .tip turism. . cu debitul nominal de 1600 l/min. gazelor si de iluminat (pe sasiuri Roman 8125 si 12215 DFA). e) Dupa felul sasiului pe care se construiesc. 10 si o serie de accesorii si materiale de prima interventie. cu patru cilindri. Este echipata cu o pompa centrifuga. cutia de viteze cu priza de putere.M sau pe autofurgonetele TV D 12 F. Aceste autospeciale sunt echipate cu motoare in 4 timpi. trei stingatoare portative cu pulbere si CO2-P.. doua sau trei punti motrice (SR. ASpLS. Pe autosasiu de turism greu (TV si ARO) Autospecialele de stins incendii pe autosasiuri TV si ARO fac parte din grupa masinilor usoare. R. Pentru realizeaza acestor deziderate autosasiurile standard au fost echipate suplimentar cu: . R. . . EGSU). se clasifica functie de serviciile speciale pe care le asigura in trei clase: . 8135.de lucru cu gaze arse (ASpJGA). AspP 2 x 250/SR 114.statii radio emisie-receptie.autospeciale pentru evacuarea fumului. ATI. . Prezinta urmatoarele caracteristici tehnico-tactice: Dimensiuni: . precum si a celor de cooperare. . uscate.lampa electrica cu lumina rosie intermitenta (girofar). 114.trusa pentru lucrul de stat major.375 Capacitati: . .lungime (m) . 4 x 1250/R 12215). carora li s-au adus modificari impuse de necesitatea echiparii lor cu instalatii speciale si accesorii. 12215. avand conditii optime de transport pentru servanti si o capacitate mare de acces in teren. R. 10215. A. Date tehnice generale privind constructia autospecialelor pe autosasiu TV Autospecialele pe autosasiu TV sunt realizate pe microbuzul TV D. precum si a grupelor operative. 19256). . Sistemul de transmisie se compune dintr-un ambreiaj monodisc.tip camion greu. cu aprindere prin scanteie tip ARO L 25. legaturilor radio intre locurile de actiune si punctele de comanda de baza.14 : 1.masa totala (kg) 2700 2930 4. f) Autospecialele auxiliare. 19215.935 2. avand 4 + 1 viteze si puntea din spate motoare cu raport de transmisie 5.de lucru cu substante halogenate. ZIL 131.tip carucior cu sasiu special. Autopompa de prima interventie si comanda – APIC/TV D. . servind ca vehicule rapide pentru stingerea incendiilor cu apa sau pulberi si pentru deplasarea operativa a comandantilor garzilor de interventie. Oltcit. Magirus. cu post avansat de conducere. Sistemul de franare este compus din frana de serviciu (cu tamburi si saboti interiori dubli la franele din fata si simpli la franele din spate) si frana de siguranta (frane de mana. servind ca vehicul rapid de interventie pentru stingerea incendiilor cu apa.tip camion mijlociu. Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri de turisme Autospecialele din aceasta categorie. APCA. .inaltime (m) Greutati: .accsorii pentru protectie (masti si aparate izolante). . 12.

Aceasta autospeciala prezinta urmatoarele caracteristici tehnico-tactice: Dimenisuni: . Instalatia de amestec cu detergenti are rolul de a doza detergentii in apa refulata de pompa.instalatiile speciale. . folosit pentru racirea acestuia pe timpul lucrului cu pompa centrifuva: .corpul lagarelor. .rezervorul de combustibil (l) . Aspiratia detergentului se asigura pe baza depresiunii din tubulatura de absorbtie a pompei. comanda si control ale pompei cuprinde: . pentru cotrolul depresiunii create la amorsarea pompei centrifuge. 121) este destinata dotarii unitatilor militare de pompieri si formatiilor civile. modificarile si completarile la subansamblele componente se refera la urmatoarele: . de tip inchis cu sapte patele duble curbate. .comanda manuala a acceleratiei motorului din spatele masinii. . servind ca vehicul rapid de interventie pentru stingerea incendiilor cu pulberi.manometrul.dispozitivele de cuplare.un arbore din hotel inoxidabil. Fata de autosasiul standard. . prin intermediul unui arbore cardanic si al unui amplificator de turatie.debitul nominal de refulare (l/min ) 600 Descriere Se compune din urmatoarele parti: .5 . Acesta la randul sau este pus in comunicatie printr-o conducta de legatura cu stutul de aspiratie al pompei centrifuge. consta dintr-un rezervor de material plastic de 50 litri si un dispozitiv de dozare. avand patru locuri pe scaune (doua in cabina si doua pe platforma).raza minima de viraj (m) 7.latime (m) . .caroseria.rezervor de detergent (l) Performante: 90 5 50 . 120 Caroseria de microbuz a autopompei prezinta o linie moderna si ofera conditii optime de transport pentru servanti. . Arborele cardanic preia miscarea de rotatie de la priza de putere si o transmite amplificatorului de turatie.5.instalatia de amestec cu detergenti. . in proportie de 2 – 3%. comanda si control. . . Angrenajul amplificatorului. Grupa dispozitivelor de cuplare. . iar dozarea se efectueaza prin intermediul dozatorului. are raportul de transmitere i4 = 45/18. motoetajata. o statie radio.inventarul de scule. . C.lungime (m) .700 1. prevazut cu patru scaune fixe si unul rabatabil. Autospeciala de stingere cu pulbere – AspP 400/TV D 12 F Autospeciala de stingere cu pulbere AspP 400/TV D 12 F (fig.sistemul de ungere (l) . de constructie orizontala fiind alcatuita din urmatoarele parti principale: . format din doua roti dintate. Pompa este amplasata in compartimentul instalatiilor (in vecinatatea puntii din spate). iar accesul la ea este asigurat de usa dubla din spatele masinii. .inaltime (m) 4. avand simbolul PSI 10016/8.doua capace ale lagarelor. fabricata la Intreprinderea „Aversa” Bucuresti. cu amenajari pentru fixarea pompei centrifuge. Gurile de refulare sunt prevazute cu cate un robinet cu ventile avand iesirile echipate cu racorduri fixe tip B. Antrenarea pompei se realizeaza de la priza de putere. precum si a majoritatii accesoriilor si echipamentului de protectie din dotarea masinii.comanda dispozitivului de amorsare cu gaze arse. instalatiei de amestec detergenti. Interiorul este impartit in doua compartimente. un girofar. Axul secundar al acestui amplificator este cuplat elastic cu axul pompei.pompa centrifuga cu anexele sale.comanda manuala a prizei de putere..un circuit de racire suplimentara. Rezervorul este prevazut cu o teava absorbanta (sifon) care comunica printr-o conducta metalice cu dozatorul.sistemul de transmitere a miscarii la pompa. Pompa este de tip centrifugal.930 2.carcasa circulara din fonta cu doua grupuri de refulare si o gura de absorbtie. cu circuitul sau. Autospeciala este un vehicul cu dupa tractiune cu post avansat de conducere. .comanda manuala. din spatele masinii. pentru controlul presiunii apei refulate de pompa.vacuummeturul. de rezerva. inaltime statica de aspiratie si 3200 rot/min (l/min) .autosasiul complet. Fig. .panta maxima 28% .viteza medie (km/h) 45 . a ambreiajului motorului. Autopompa de prima interventie este echipata cu o pompa centrifuga. Instalatiile speciale se compun din: .debitul nominal al pompei la 1.instalatia electrica s-a completat cu un proiector de cablu si stecher.250 . cu circuitul sau. materiale si accesorii. cu dinti oblici. unul pentru personaol.rotorul de bronz sau hotel inox. constituit dintr-o conducta de legatura intre iesirea pompei centrifuge si pompa de apa a motorului. fixat pe peretele despartitor.cutia de viteze a fost intregita cu o priza de putere pentru antrenarea pompei centrifuge. . Instalatia de amestec.viteza maxima (km/h) 90 . iar celalalt pentru instalatiile speciale si accesorii.

400 se compune dintr-un rezervor (recipient) cilindric (1).masa incarcaturii gazului de vehicului – CO2 (kg) Capacitati: . amenajarea interioara. 122 Controlul starii de incarcare cu dioxid de carbon a celor patru butelii din dotarea instalatiei P. instalatia de alimentare. . 400 pot fi grupate in patru grupe: .700 . a doua usi laterale. tip sifon (4). mecanismul de directie.viteza medie (kg/h) . cu funduri elipsoidale cu capacitatea de 400 l (400 kg).475 Caroseria acestei autospeciale prezinta modificari in ceea ce priveste pozitionarea usilor. 400 si a unor accesorii din dotare.sistemul de racire (l) Performante: . in partea din spate a masinii. fixta tot pe recipientul cu pulbere.presiunea de lucru cu pulberi (bari) . D. Nu s-au facut modificari in autosasiul standard.caroseria prezinta cateva modificari neesentiale. 4 butelii cu CO2 (2) de 3 l fiecare si un panou de comanda. Instalatia speciala de stins incendii cu pulbere si dioxid de carbon P. instalatia de incalzire si ventilatie. cutia de viteze si transmisie.timp mediu pentru presurizare (sec) . Autospeciala pentru interventii la incendii Autospeciala pentru interventii la incendii AspII/TV D 12 M. 122). pentru refularea pulberii si robineti (5) de manevrare (fig. deschiderea si controlul circuitelor de purjare.latimea (m) 1. In interiorul rezervorului se gasesc doua conducte cu diametrul nominal de 12 mm pentru introducerea dioxidului de carbon gaz (3).baza caroseriei a fost prevazuta cu suporti pentru fixarea instalatiei de stins incendii cu pulbere si dioxid de carbon. bilunar. amenajarea exterioara. . Ansamblurile preluate de la autoforgon si completate cu unele adaptari sunt: . prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . 400 .ansambluri preluate de la autofurgon si completate cu unele adaptari. In baza caroseriei. P.debitul pistolului de pulbere (kg/min) Fig.accesorii. Pe acest tablou se afla un manometru. instalatia de evacuare.amplasarea lampii rosii de semnalizare (girofar). E. Punerea in functiune si controlul presiunii fluidului din rezervorul de pulbere se fac de la un tablou simplu de comanda si control.nr.masa proprie (kg) . fara modificari. doua conducte de 40 mm.950 . Autospeciala pentru interventie la incendii – ASpPII ARO 244 D Are aceeasi destinatie ca si la autospeciala pe autosasiu TV D 12 M.viteza maxima (km/h) . prinderea suportului pentru proiector in partea dreapta. determinate de existenta. Fig. cum sunt: adaptarea pe acoperisului salonului a unei guri de incarcare a pulberii. in dreptul gurii de golire a rezervorului cu pulbere.sistemul de ungere (l) .masa incarcaturii de pulbere (kg) . statie radio si un dispozitiv de avertizare sonora (ADA). amplificator de voce si alarmare ADA-02.masa totala (kg) .Greutati: . . F a fost completata cu un proiector cu cablu si stecher.ansambluri ale autofurgonului mentinute integral.greutatea proprie totala (kg) 2275 . puntile. fata de modelul standard. instalatia hidraulica. obligatoriu. de locuri in salon 3 . completandu-se doar instalatia electrica cu o lampa cu lumina rosie intermitenta (girofar). Ansamblurile autofurgonului mentinute integral sunt: motorul cu ambreiaj. pe peretele din fata al cabinei. cutia de viteze.inaltimea (m) 2. suspensia. Refularea agentului stingator se realizeaza prin doua dispozitive de evacuare. 121 Descriere Partile componente ale autospecialei P. . a fost practicat un orificiu care asigura accesul la capacul gurii de golire si scoaterea pulberii din recipient. de locuri in cabina 2+2 .greutatea incarcata (kg) 2990 . doua robinete cu sfera pentru inchiderea. statie radio dotata cu accesorii si echipament de protectie necesare indeplinirii misiunilor pentru care a fost conceputa. Instalatia electrica a autofurgonetei TV D 12. sistemul de franare.instalatia speciala de stins incendii cu pulberi si dioxid de carbon P. Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri tip camion mijlociu 2220 3080 400 24 90 5 15 90 45 10 60 200 . 400 se face prin cantarire. formate fiecare din doua role de furtun tip C si un pistolet de lucru cu pulbere cu debitul de 150 – 200 kg/min. necesar la vehicularea pulberii. transmisiile cardanice.rezervorul de combustibil (l) .nr.lungimea (m) 4. comenzile ambreiajului. cu deschidere pe orizontala. girofar.

24 21 11600 kg 7180 350 3500 300 Toate organele componente ale autosasiului SR 114.supapa de evacuare (4).975 . asamblate in partea superioara a lonjeroanelor. Caroseria este de constructie speciala. una pentru apa si una pentru spuma. realizata cu placi de stiplex cu grosimea de 16 mm plane.490 .incarcata 2.rigola pneumatica (6). teava pentru spuma si ciuperca pulverizatoare.lungime (m) 6.). . lacuri.greutatea apei (kg) .mecanismul de obturare (2). 124) se compune din: . Tevile pot fi inclinate la un unghi. incalzita si ventilata. iar in plan orizontal la 360º.80 Greutati: . b) Instalatia pentru stins incendii cu spuma (fig. este spatioasa si are un aspect placut. cutia de viteze are cinci trepte pentru mersul inainte si una pentru mersul inapoi. care asigura o buna udare a cauciucurilor.greutatea spumogenului (kg) Capacitati: . fata de orizontala de 15º spre in jos si 80º in sus. Cabina a fost realizata prin sudura. surse naturale sau artificiale.dreapta 9. pentru marirea rezistentei la soc.latime (m): . iar cadrul sasiul este intarit cu doua platbande longitudinale.supapa de egalizare (5).50 . 36.Autospeciale pentru interventii la incendii. montate permanent pe tun. Masina este prevazuta cu instalatie de autostropire. precum si stingerea incendiului cu apa sau spuma. Instalatia hidraulica permite efectuarea urmatoarelor operatii: . la roti fiind prevazute dispozitive cu deflector.raza de viraj (m): . Instalatiile speciale pentru stins incendii cuprind instalatia de lucru cu apa. .rezervorul de benzina (l) .greutatea proprie (kg) .sistem de ungere (l) . 40 si 45 mm. construite pe autosasiul SR-114 A. 123 Descriere 170 7. folosindu-se tunul cu teava pentru apa.stanga 10. . Rapoartele alese in cutia de viteze.lucrul cu pompa centrifuga cu alimentare directa de la hidranti.inaltime (m): . Instalatia hidraulica permite: . 123) face parte din grupa masinilor de stins incendii de capacitate medie. Teava de apa este dotata cu ajutaje de 30. . 460 l (300 kg). monodisc.spate 2. conductele de refulare. accesorii si 5 servanti) . c) Tunul de apa si spuma Are doua tevi. a) Rezervorul de apa al autotunului are o capacitate de 3500 l. putand fi folosite in raport de nevoi. fiind de constructie diferita fata de cele folosite la autosasiul SR 104.umplerea rezervorului cu apa de la hidranti sub presiune sau de la alte masini. sunt schimbate. Autotunul de stins incendii cu apa si spuma – ATI/SR 114 Autotunul de stins incendii SR (fig.generatorul de spuma 1500 l/min. . . ` Caracteristicile tehnico-tactice ale acestei autospeciale sunt urmatoarele: . . in vederea refularii prin iesirile tip B sau prin intermediul tunului de apa.refularea apei din rezervorul masinii din mers sau stationar sub forma de jet compact tromba de apa sau pulverizat.fata 2.440 .descarcata 2. grosimea tablei de la capotajul motorului fiind de 24 mm.850 . Turela autotunului are forma de trunchi de piramida hexagonala. Pentru asigurarea unei raciri corespunzatoare a motorului. spuma mecanica (1).umplerea rezervorului din surse de apa fara presiune (bazine. . spumant. semicentrifug cu amortizor de torsiune. montate in cadru metalic. Ambreiajul este de tip uscat.greutatea totala (apa. care se inchid si se deschid printr-un dispozitiv manipulat din cabina servantilor.golirea apei din rezervor prin pompa centrifuga. Parbrizul este confectionat din geam perfect plan si asigura o buna vizibilitate. precum si cea de spuma. fiind destinate transportului servantilor si accesoriilor la locul interventiei. Suspensia este prevazuta in fata cu amortizoare telescopice.greutatea accesoriilor (kg) . cutiile de distributie si diferentiale asigura o viteza maxima de 85 km/h. cu exceptia motorului top SR 211. Are ambele punti motoare si o m are capacitate de trecere in teren variat. Astfel.885 .sistemul de racire (l) Fig. . Lucrul cu pompa centrifuga si cuplarea pompei de vid se face de la bord de catre sofer. Teava pentru spuma are debitul de 15000 l/min.rezervorul (3) pentru spumogen praf. rauri etc. masca este prevazuta cu jaluzele mobile.

Pentru lucrul cu spuma. Forma constructicva a caroseriei acestei masini se aseamana in mare masura. vidului si rotatiei pompei. la fiecare deosebindu-se: . . Principalele ansamble care compun caroseria sunt: masca si capota motorului. o parte din apa refulata de pompe trece prin generatorul de spuma. la reductoarele principale si la cutiile cu aparate izolante. Compartimentul grupurilor de pulbere este situat in spatele cabinei si asigura spatiul necesar pentru amplasarea in conditii bune a celor doua unitati de lucru cu pulbere.latime (m) .lungime (m) .apa pulverizata. cu cea a autotunului SR 114. Prin dotarea sa cu 3000 kg spumogen praf.15 + 80º 240 2 x 10 = 20 2 x 5 = 10 45 – 50 15 – 20 1–8 6. .) 150 2 x 1400 = 2800 . .inclinarea tunului .La stingerea incendiilor. . .bateria cu 4 butelii de azot pentru vehicularea pulberii (4 x 40 l). . unde se amesteca cu spumogenul praf. utilizandu-se tunul de apa sau conductele de refulare.umplerea rezervorului de apa.spuma mecanica folosind tevile generatoare mobile de 5000 l/min. Instalatia de lucru cu pulbere cuprinde practic doua unitati de lucru interconectate. vertical 35 m). 125 Capacitati: . folosindu-se teava generatoare de spuma. .inaltime (m) Greutati: . care contribuie atat la protejarea radiatorului cat si la dirijarea judicioasa a jetului de apa asupra motorului pentru racire. este inchisa permitand transportul a 5 persoane. asigurand o interventie continua de 10 minute. .prin tunul de apa. .rezervoarele de pulbere (l) Performante: . fie prin conductele de refulare.. autotunul are urmatoarele posibilitate de lucru cu apa si spuma: . Peretii laterali dispun fiecare de cate un panou rabatabil.stropirea cauciucurilor cu apa pentru protectie.recipientul pentru pulberea stingatoare de 1250 kg. daca oglinda este sub 8. Peretele despartitor intre cabina si compartimentul grupurilor de pulbere este prevazut cu doua usi glisante care permit accesul servantilor la buteliile de azot. realizeaza 150 mc spuma. cu ajutorul tevilor generatoare de spuma.debitul de pulberi la tevile tunului (kg/sec) .refularea apei din sursele exterioare cu sau fara presiune.bataia medie a pistonului de refulare (m) . fie prin conductele de refulare. cabina soferului si servantilor si compartimentul grupurilor de pulbere. absorbit prin ejectie in camera de depresiune a generatorului.greutatea incarcaturii de pulbere (kg) .refularea spumei mecanice fie prin tun. 125) este destinata dotarii unitatilor militare si formatiilor civile de pompieri. lungimea de 70 m orizontal si 6 m vertical. Cantitatea de spuma asigura acoperirea cu un strat de 15 cm grosime a unei suprafete de 1000 mp. Masca motorului este prevazuta cu jaluzele mobile.jet compact de apa: .greutatea buteliilor (kg) Fig. . .racirea suplimentara a motorului.stropirea caroseriei masinii in scopul autoprotectiei. In corpul tevii generatoare are loc procesul de amestecare a solutiei de apa si spumogen cu aerul absorbit prin orificiul discului curbat de la capatul posterior al tevii formandu-se spuma mecanica.rotirea orizontala . Solutia de apa si spumogen este aspirata de pompa si refulata sub presiune prin tubul propriu-zis catre teava generatoare de spuma mecanica de 15000 l/min.debitul de pulberi la pistoanele de refulare (kg/sec) .bataia maxima a pistonului de refulare (m) . Peretele din spatele masinii este complet inchis.timp de evacuare a pulberii (min. de 2500 kg capacitate A Sp P 2 x 1250/SR 114 Autospeciala de stingere a incendiilor cu pulberi de 2500 kg capacitate (fig.500 3. in organizarea sa deosebindu-se doua ansamble de baza: caroseria si instalatia de lucru cu pulbere.rezervorul de benzina (l) . folosind ca agent de stingere pulberi usoare. Autospeciala de stingere a incendiilor cu pulberi. Cele 3 usi permit accesul la gurile de refulare. . incalzita si ventilata.greutatea buteliilor (kg) . vehiculate cu ajutorul azotului sub presiune.850 2. Cabina soferului si servantilor.prin tevi de refulare B sau C racordate la furtunurile respective. Deasupra cabinei se afla turela mobila in forma de trunchi de piramida hexagonala. . . B.tromba de spuma prin teava generatoare de spuma a tunului (orizontal 48 m.tromba de apa folosind teava generatoare de spuma a tunului. care serveste ca suport pentru patru butelii de azot. Caracteristicile tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: . cu ajutorul tevilor generatoare de spuma.controlul presiunii.25 m inaltime.100 720 (9 x 80) 2500 720 9 x 80 Descriere Autospeciale de stingere a incendiilor cu pulberi este executa pe autosasiul SR 114.

altor materiale si utilaje la locul interventiilor. . reprezentand o constructie sudata.luarea dispozitivului de lucru cu pistoletele de pulbere. personalului si accesoriilor necesare. generatorul pentru producerea spumei. 8135 FA. . transformand energia mecanica in energie hidraulica. .8135 FA (fig. echipate cu motor tip 797-05. cu compartimente prevazute pentru personal.consumul de spumogen (kg/min) . dispozitivele de comanda. Poate actiona atat stationar.cantitate medie de spuma ce rezulta din spumogenul praf aflat in dotarea masinii (100 kg) Fig. Caroseria este o constructie unitara. De asemenea.deschiderea la momentul oportun (in functie de cerintele operative) a tuturor robinetelor de pe circuitele de evacuare. despartit de primul prin doua usi culisabile.latime (m) . . Iesirea din stanga are o legatura cu culoana tubului de apa si spuma. Pompa este prevazuta cu doua intrari cu diametrul de 100 mm si doua iesiri de 70 mm.greutatea detergentului (kg) Performante: .fluidizarea substantei pulverizatoare. cu posibilitati de refulare in jet compact.butelia pentru azotul de comanda si purjare. Iesirea din dreapta are o legatura la rezervorul de apa. cu comanda hidraulica. o legatura la instalatia de producere a spumei. caroseria si instalatiile speciale.lungime (m) .rezervorul de apa. accesoriilor. fie prin tevi manuale generatoare de spuma. In compartimentul instalatiilor sunt amplasate: instalatia pentru producerea spumei. de tip autobuz. celalalt pe canal de pana. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: . In compunerea instalatiei speciale intra: .bataia jetului de apa prin teava tunului-orizontal (m) 70 . cu sase cilindri ce dezvolta o putere de 135 CP.pompa centrifuga primeste miscarea de la priza de putere prin arborele de transmisie. o legatura la ramificatiile de refulare si o legatura la racirea caroseriei. statorul pompei si camera de aspiratie. 8135 FA.timp mediu de lucru cu spuma (min) . o legatura la instalatia pentru detergenti si racirea suplimentara la motor.vertical (m) ..sistemul de fluidizare. 126) prin constructie si dotare asigura transportul la locul incendiului a substantelor de stingere. fac parte din grupa masinilor de capacitate medie destinate transportului substantelor stingatoare. instalatia pentru detergenti. cat si din mers. In continuitatea compartimentului personalului se gaseste compartimentul instalatiilor.greutatea totala (kg) . Autospecialele de stins incendii pe autosasiu R.bataia medie a jetului de spuma (m) .priza de putere montata pe peretele din spate al cutiei de viteze ce permite actionarea pompei centrifuge si a pompei de ulei. Acest compartiment este prevazut cu patru usi laterlae si o usa in peretele din spate. . tamburul cu furtunul de refulare pentru prima interventie. La partea inferioara sunt instalate conducte cu robinet contra actiunii mecanice a apei se realizeaza prin spargatoarele de valuri. motorul pompei. conductele de legatura. cu apa din surse naturale sau artificiale. . avand o linie moderna si o mare capacitate de acces in teren. Se compune din camera de refulare. rezervorul de apa.A.160 Greutati: . pulverizat sau tromba prin tevile tunului ori tevile mobile.greutatea prafului spumogen (kg) . placa de bord cu aparatele de control ale masinii si ale instalatiei hidraulice. Este prevazuta la partea superioara cu o gura de vizitare. un racord B pentru umplere si o conducta de supraplin.reductorul principal de presiune pentru azotul de lucru.tabloul de comanda si control. cu 5 + 1 trepte de viteze. . cu actionare progresiva si cu amortizoare telescopice iar pe spate cu foi semieliptice. Acesta se prinde de axul pompei de apa si de axul care iese din priza de putere prin intermediul a doua cuplaje: unul pe caneluri. rezervorul pentru spumogen. cu o capacitate de 2800 l. Diesel in 4 timp.inaltime (m) 7. Autopompa cisterna cu tun de apa si spuma – APCT/R 8135 FA Autopompa cisterna cu tun de apa si spuma R. Sunt construite pe autosasiu R. axum pompei. . compartimentul pentru accesorii. Autospeciale de stins incendii pe autosasiul Roman 8 135 F. . este confectionat din tabla de hotel de 3 mm protejata contra coroziunii cu o vopsea speciala.660 2. Pentru accesorii sunt prevazute rafturi si suporti. cu tamponul de cauciuc. .instalatia de producere a spumei se compune din: rezervoul pentru spumogen. poate actiona cu spuma aeromecanica cu refulare fie prin tunul propriu.punerea sub presiune a colectoarelor tabloului de comanda si a rezervorului de praf. instalatii si accesorii. Compartimentul de comanda este prevazut cu doua scaune fixe. . observatorul cu doua manete.greutatea apei (kg) . A. Miscarea de la priza de putere se transmite la pompa centrifuga prin intermediul unui arbore cardanic. Cutia de viteze este mecanica.370 3. servantilor. Ambreiajul este monodisc uscat. Suspensia de fata este prevazuta cu foi semieliptice.debitul de spuma al tevii generatoare a tunului (l/min) . 126 12500 2800 100 140 50 – 60 50 10000 20 5 70 mc Autopompa cisterna cu tun de apa si spuma se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul descris la generalitati. Principiul de functionare a fiecarei unitati de pulbere consta in evacuarea substantei stingatoare din rezervor cu ajutorul azotului sub presiune. Procesul expulzarii prafului prin gurile sistemului de refulare necesita o serie de operatii premergatoare care asigura: .orientarea tevilor tunului de praf asupra focarului. Compartimentul personalului are doua banchete a cate 12 locuri fiecare si doua scaune rabatabile.

s-au executat cate doua cutii pentru accesorii.din cazanul de apa propriu.intreruperea alimentarii cu energie electrica. Caracteristicile tehnico-tactice ale acestei autospeciale sunt urmatoarele: Dimensiuni: . . In fabricatie s-a folosit atat coloane mecanice (manuale) cat si electrohidraulice. Autosasiul are caracteristicile de baza ale tipului R. .autosasiul. . . Intregul compartiment s-a realizat pe un sasiu suplimentar care la randului este fixat elastic pe cel de baza. catastrofe sau calamitati si acordarea primului ajutor medical.tamburul furtunului de refulare are un furtun tip D din cauciuc. Pentru cuplarea generatorului de curent electric. realizata prin sudura. Cu exceptia usilor si capacelor compartimentului instalatiilor si accesoriilor.identificarea gazelor toxice din zonele afectate de incendii. . prin intermediul a trei suporti. lac. iar a doua parte se inchide prin intermediul unor broaste prevazute cu manere de yala. Amestecul de apa si detergenti se realizeaza pe principiul ejectiei. precum si amenajarile speciale ale autosasiului si suprastructurii. amestecatorul si dispozitivul de dozare. gazelor si pentru iluminat (fig. . Coloana propriu-zisa consta din trei tevi mobile de otel.A.compartimentul instalatiilor si accesoriilor. 127 Descriere Autospeciala F. calamitati naturale sau catastrofe. s-a folosit o priza de putere montata pe cutia de viteze si comanda electropneumatic din cabina. o parta batanta se inchide jos si sus. . Autopompa cisterna cu tun poate actiona cu apa. apa imbunatatita sau spuma. de 30 m lungime folosit pentru faza intiala a incendiului pana la realizarea dispozitivului. avand asigurata alimentarea cu apa astfel: .instalatia de detergenti cuprinde urmatoarele instalatii principale: rezervorul de detergenti.de la sursa de apa fara presiune (rau.iluminarea zonelor si locurilor de actiune.latime (m) . .generatorul sincron de curent electric alternativ trifazat.250 Capacitati si performante: . cu zavoare asigurate cu arcuri. . Apa este refulata de pompa centrifuga prin conductele de refulare stanga-dreapta. gaze si apa in zona de interventie.evacuarea apei din locuri greu accesibile sau alimentarea cu apa din surse cu adancime pana la 20 m. fiecare fiind prevazuta cu capac rabatabil de jos in sus.instalatia de racire a motorului 25 l antigel .tunul de apa si spuma este montat pe acoperisul masinii si se compune din: tevile pentru apa si spuma.).. prevazute cu pene impotriva rotirii. – R.nr. Pentru fixarea proiectoarelor s-au executat un suport adecvat demontabil si cu posibilitati de reglare a pozitiei acestora in plan orizontal. cu unele modificari si completari de adaptare pentru noua destinatie. La interior.instalatia electrica de forta.rezervorul de carburant 200 l motorina .viteza maxima – 80 km/h . Pe partile laterale sub nivelul podelei. . La fiecare usa dubla. este o constructie de otel rigida. pentru iluminarea zonei de interventie.100 2.8125 F. fantana. .inaltimea (m) Greutati: .salvarea persoanelor afectate de incendii.lungime (m) . .F.I. Coloana telescopica are rolul de a ridica trei proiectoare de cate 1 kW la inaltimea de cca 8 m. . racordat prin furtun B la o alta sursa de apa sub presiune (hidrant sau pompa). prevazute cu suporti pentru utilajele si accesoriile din dotarea autospecialei. Autospeciala pentru evacuarea fumului. gazelor si pentru iluminat – Roman 81345 FA (A.G. 127) este destinata pentru dotarea unitatilor militare de pompieri.. dau autospecialei un caracter multifunctional si asigura rezolvarea urmatoarelor sarcini: . utilajelor si accesoriilor din dotare.coloana telescopica electrohidraulica 80 l ulei . Instalatiile speciale din componenta masinii. Pompa centrifuga poate fi alimentata cu apa din rezervor sau de o sursa exterioara prin teava de aspiratie ale carei capete sunt prevazute cu racorduri fixe de tip A si cu capace. s-au realizat in mod simetric.500 3. B. – R. fabricata la Intreprinderea „Autobuzul” Bucuresti se compune din urmatoarele parti principale: . Pentru scoaterea sau introducerea accesoriilor si utilajelor din interiorul caroseriei. evitandu-se astfel deformarea caroseriei la rasucirea sasiului de baza. de locuri (cabina + compartimentul accesoriilor si utilajelor) 6 + 2 Fig. bazin etc. degajare si demolare. fiind utilizata pe timpul interventiilor de stingere a incendiilor sau la inlaturarea urmarilor catastrofelor si calamitatilor naturale. deasupra podelei sunt amenajate rafturi si cusete. in scopul anuntarii efectelor negative ale acestora si pentru eliminarea pericolelor de accidentare a servantilor.greutatea totala (kg) .I. .A. precum si a echipamentelor. Instalatia electrica cuprinde: .Sp.G.8135 F. In spatele caroseriei sunt amplasate: coloana telescopica (pe partea dreapta) si lampile electrice de semnalizare (la partea inferioara). mecanismul de actionare si cilindrul de ridicare.8135 FA) Autospeciala pentru evacuarea fumului. Prin ramificatiile de pe conductele de refulare apa poate fi dirijata spre coloana tunului de apa si spuma sau direct prin furtune spre tevile manuale.coloana telescopica.transportarea la locul interventiei a grupei. in scopul avertizarii personalului si stabilirii masurilor adecvate de protectie. prevazute la capete cu racorduri fixe tip B cu capace. utilajele si accesoriile din dotare.alimentarea cu energie electrica a unor utilaje si accesorii de interventie precum si a unor cladiri sau instalatii.executarea unor lucrari de taiere.evacuarea fumului si gazelor toxice si introducerea aerului curat din si in spatiile inchise afectate. cate doua usi duble si cate un capact rabatabil.consum mediu la 100 km – 30 l vara si 32 iarna .greutatea utilajelor si accesoriilor (kg) 11360 2860 8. . pe fiecare parte laterala.

Mobilitatea este facilitata de ghidajele cu role cu care sunt prevazute tronsoanele.8135 FA. A. precum si panoul frontal.. 8490 3540 4900 80 30 0 – 360º 0 – 75º 8 8.P. sigurantele fuzibile principale. Osia orizontala de la partea superioara a turnului face legatura dintre acesta si rama de ridicare ce sustine setul de scari.F. reactorul de autoexcitare.).unghiul de rotire .I. agregatul pentru intinderestrangere si agregatul pentru nivelare. trei pompe cu roti dintate pentru ridicarea presiunii uleiului la valoarea necesara lucrului agregatelor-motoare din instalatia hidraulica. Autoscara mecanica Roman 8135 FA esre realizata in cooperare cu o firma germana. iar pe partea dreapta se afla rezervorul pentru ulei si tabloul electric. amplasata in rama de ridicare.M. C. placa cu aparate stanga-sus.M. ASpJGA si AscM de 37. 128 Autoscara Roman 8135 FA de 30 m se compune din: sasiu. comutatorul voltmetric si voltmetrul de verificare. 128) sunt destinate.P N2).). cu pupitrul de deservire. fiind de 1000 kg pentru refularea de la inaltime a substantelor de stingere. primele trei tronsoane sunt prevazute cu cate o pereche de clicheti de blocare. catastrofelor sau calamitatilor. contactorul principal cu releul termic de protectie.) Grupa acestor masini face parte din categoria autospecialelor de stins incendii de mare capacitate si este formata din: autopompe cisterna de alimentare cu apa (A.900 2. Instalatiie de comanda sunt compuse din: instalatia electrica a scarii conceputa pentru lucrul la tensiunea de 24 V. Generatorul sincron de curent electric alternativ trifazat asigura alimentarea cu energie a instalatiei de forta de pe autospeciala. in special. cand caile de acces devin impracticabile ca urmare a incendiilor.pupitrul de comanda-distributie. M 8135 FA) Autoscarile (fig. setul de scari.greutatea totala (kg) . redresorul de excitatie. 44 m. Fata de sasiul R. lampa de iluminat. Pupitrul de comanda-distributie se compuna din doua tablouri de comanda. legate intre ele prin imbinarile sudate ale treptelor. autoscari mecanice (A. Principalii consumatori de energie electrica din dotarea autospecialei FGI – R.Sc.Sc. pe ea fiind montat turnul rotilor.A. respectiv distributie.Sp. placa cu aparate dreapta-sus. instalatii de deservire si instalatii de supraveghere.consumatorii de energie electrica.viteza maxima (km/h) . Este rigidizata contra torsiunii. . Pe partea stanga a turnului este amplasat dulapul de conexiuni.G.latimea autoscarii (m) . pentru salvarea persoanelor de la inaltime si asigurarea patrunderii rapide a pompierilor la partile superioare ale cladirilor. La prizele de putere sunt montate 4 flanse x. tranformatoarele de separatie. autospeciale de stins incendii cu praf si azot (A. Urcarea pe tronsonul inferior al scarii este facilitata de o scara culisabila de urcare. frecvenmetrul.44) si autospeciale pentru evacuarea fumului. instalatiile de siguranta pentru protectia la rasturnare a autovehiculului si protectia la lovire a tronsonului de scara. foarfeca pentru taiat tabla.F. Componenta tabloului de distributie este urmatoarea: placa cu aparate stanga-jos. exhaustoarele. pompele submersibile si proiectoarele speciale de 1000 W x 200 V. instalatia hidraulica a scarii. podeaua si prizele de putere. partea romana executand autosasiul.I. autotunuri de stins incendii (A. Pe partile laterale sunt amplasate dispozitivele de rigidizare a sasiului cu puntea spate.lungimea autoscarii (m) . ridicarea unor proiectoare in scopul iluminarii anumitor zone.). Fiecare parte de scara este formata din doua grinzi cu zabrele laterale.J. care ii confera robustete si siguranta in exploatare. Scara rotativa este prevazuta cu patru agregate motoare: agregatul pentru rotire. ampermetrele de control.500 3. celelalte autospeciale fiind echipate cu cabine modificate. placa cu aparate dreapta jos.greutatea pe puntea fata (kg) . Rama intermediara este montata pe sasiu si acoperita cu tabla striata de aluminiu. agregatul pentru ridicare-coborare. Rama de ridicare se compune din doua grinzi legate intre ele cu traverse si o grinda in forma de U. rama intermediara. scheletul podelei. acestea fiind actionate hidraulic. Autospeciale de stins incendii pe autosasiul tip camion greu (Autosasiul MD. salvarea bunurilor materiale.inaltimea maxima de ridicare (m) . placile cu sigurante. turnul rotativ cu rama de ridicare.Sp.37. pentru ghidarea setului de scari in timpul nivelarii. ventilatoarele. Autoscara mecanica de 30 m ROMAN 8135 FA (A. de o constructie speciala. precum si in alte scopuri impuse de lucru la inaltime. gazelor si pentur iluminat (A. Sc. In componenta tabloului de comanda intra: transformatorul de curent si stabilizare.T.A. avand polii de excitatie pe rotor. asamblat prin sudura.). la exterior cu mansoane de cauciuc profilat.inaltimea (m) Greutati: . cabina soferului. culisabile unul intr-altul. La partea frontala a ramei este amplasata un ghidaj cu role pentru cablul de extragere a scarii. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autoscarii sunt: Dimensiuni: .450 . Setul de scari se compune din patru tronsoane de scara. agregatele hidraulice si instalatiile de comanda.C. autospeciale de stins incendii cu gaze arse (A. arcuita. transformatorul de separatie.unghiul de inclinare .greutatea pe puntea spate (kg) Performante: . care permit executarea celor patru tipuri principale de miscari in regim de reglaj continuu al vitezei. cel al autoscarii are in plus doua prize de putere: una grea si una usoara.raza minima de virare (m) Fig. reostatul de excitatie. Pentru asigurarea scarii in pozitia intins si descarcarea cablurilor. a caror alimentare se asigura de instalatia electrica de forta montata pe aceasta masina sunt: redresorul (aparatul) de taiat si sudat electric. Diesel 12 215 D. Treptele sunt acoperite. Turnul rotilor este o constructie de tip cheson.Sp.A. Cabina originala a autosasiului Roman 12215 DFA se pastreaza la APCA.8135 FA. greutatea maxima ce poate fi ridicata. Autoscarile mai pot fi folosite ca macara.G.

cuprinde trei grupa de ansambluri de preluare si transmitere a puterii motorului: ansambluri pentru deplasarea autovehiculului. Suspensia fata este prevazuta cu arcuri semieliptice cu foi. cutia de viteze. dispozitivul de obturare.5 motorina .i.apa (kg) . Cabina Roman se prezinta in doua variante si anume: cabina medie folosita la ASpJGA si cabina mare folosita pe APCA si AScM. Puntile spate au rolul de a transmite momentul motor la rotile din spate ale autosasiului asigurand preluarea sarcinii din aceasta parte a masinii si conditia de franare a autovehiculului. geamurile securizate. aparatura de comanda si control. destinata autospecialelor p. instalatia electrica si sistemul de rulare. Motorul tip D.lungimea (m) . pregeneratorul de spuma. caroseria si instalatiile speciale.2156 HMN este un motor Diesel in patru timpi. puntea fata. instalatia franei de ajutor (de mana). Este o cutie de viteze clasica.500 3. cu apa imbunatatita chimic sau cu spuma mecanica. patru usi cate doua pe fiecare parte si capota motorului.viteza maxima (km/h) . de tipul nesincronizata. Fig. Prin constructia caroseriei sale. sistemul de directie. Instalatia pentru produs spuma se compune din: rezervorul de spumogen praf de cca 500 kg.consum de carburanti la 100 km (l): . din dotare.masa proprie (kg) . cat si o parte a accesoriilor p. Caracteristici tehnico-tactice de baza ale autotunului sunt urmatoarele: Dimensiuni: . Asupra autosasiului descris pe larg nu vom mai insista descriind in continuare celelalte doua parti componente.iarna 44. urmatoarele componente: cadrul sasiului. instalatia franei de motor. A. amortizoare hidraulice si elemente de cauciuc iar suspensia spate este prevazuta cu arcuri semieliptice cu foi in trepte.debitul de spuma maxim (mc/min) . Autotunul de stins incendii Roman 12215 DFA (ATI 12215) Autotunul de stins incendii Roman 12215 DFA (fig.200/3. deasupra compartimentului personalului.inaltimea incarcat-descarcat (m) Greutati: .vertical Descriere Autotunul se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul. Puntea fata are rolul de a asigura transmiterea momentului motor la rotile motrice ale puntii fata a autosasiului. 60 40 7.i. Echipamentul de rulare este constituit din 10 roti.. cu doua trepte de viteza.5 motorina 25 .bataia maxima a jetului de spuma (m): . mecanismul de actionare melc-roata si cilindrul de ridicare. stratul termoizolator intre cele doua invelisuri.010 21400 11300 7500 500 300 80 40 . sistemul de franare. cu injectie directa. ansambluri pentru antrenarea organelor de lucru ale instalatiilor speciale. instalatia de protectie contra inghetului. compartimentele pentru accesorii. ca parti comune. Cutia de viteze are sase trepte pentru mers inainte si una pentru mers inapoi.In alcatuirea autosasiurilor folosite la fabricatia acestor masini de stins incendii se disting. Instalatia de franare include: instalatia franei de serviciu. Compartimentului personalului este o cabina speciala cu post de conducere avansat care adaposteste echipajul. rezervorul de apa. Se compune din urmatoarele subansambluri principale: scheletul format dintr-un sasiu auxiliar si o suprastructura din tevi patrate de otel sudate.masa totala (kg) . Tunul pentru apa si spuma este montat pe acoperisul masinii. instalatia centrala de semnalizare a avariilor. Ambreiajul este monodisc. autotunul asigura transportul la locul incendiului al servantilor.730 2. puntile spate. de a prelua sarcina de fata a autovehiculului si de a oferi conditiile necesare pentru franarea sigura a masinii. motorul.spumogen praf (kg) . In interiorul compartimentului se gasesc: rezervorul pentru spumogen praf. Cadrul realizeaza legatura portanta dintre puntea fata si puntea spate si preia toate solicitarile care apar pe timpul exploatarii. Sistemul de amorsare este astfel conceput incat depresiunea ce trebuie realizata in pompa centrifuga sa se faca prin doua modalitati: cu ejectorul de gaze prevazut cu ajutaj prin care sunt dirijate gazele arse din toba de esapament sau cu pompa de vid cu palete mobile.latimea (m) . conducta de apa pentru umectarea spumogenului. cantitatile mari de agenti stingatori si accesoriile din dotare confera posibilitati largi de utilizare pe timpul interventiilor putand lucra cu apa. invelisul interior din placi fibro-lemnoase.vertical 80 60 . Compartimentul instalatiilor este amplast in continuarea compartimentului personalului. suspensia. Instalatia electrica furnizeaza alimentarea cu energie a aparatelor ce echipeaza masina atat pe timpul mersului.bataia maxima a jetului de apa refulata (m): .viteza medie economica (km/h) . cu camera de ardere in piston.detergent – DERO 73 (l) Performante: . Sistemul de directie prevazut cu un servomecanism hidraulic de actionare permite o manevrare usoara a autovehiculului si asigura deplasarea lui pe traiectorii curbe. cat si al stationarii. pentru apa si spuma. invelisul exterior din tabla sudata pe schelet. podeaua din tabla acoperita cu covor de cauciuc. 129 Caroseria este impartita in doua compartimente mari: compartimentul personalului si compartimentul instalatiilor.s.vara 40. cutia de distributie.s. ansambluri pentru antrenarea organelor auxiliare. substantelor de stingere si accesoriilor din dotare. cu trei arbori. compus din ambreiajul propriu-zis si comanda hidraulica a ambreiajului.orizontal . In componenta sa intra tevile. Sasiul este asamblul de baza al autovehiculului care are rolul de a sustine toate celelalte organe ale masinii. Cutia de distributie este de tip mecanic. Transmisia autosasiurilor Roman Diesel 12215 DFA. 129) prin constructia sa.orizontal .

substantelor stingatoare si accesoriilor fiind in masura sa asigure: . avand o capacitate maxima de umplere de 7500 litri. o flexibilitate sporita. precum si locasuri amenajate pentru fixarea accesoriilor. .5 Descriere Principalele parti componente ale autopompei de alimentare cu apa R 12215 DFA sunt: autosasiul.viteza maxima (km/h) .Rezervorul de apa reprezinta o constructie sudata.latime (m) . Pregeneratorul instalatiei de producere a spumei se afla amplasat sub rezervorul de lichid. refuland-o prin duze cu orificii radiale. cat si prin conducta din cazanul propriu. interiorul sau fiind protejat anticorosiv. In dreapta-spate este prevazut cu o conducta de robinet si racord tip A pentru umplere din surse cu presiune. la partea superioara este amplasata o gura cu capac rabatabil. pe o ramificatie a conductei de refulare a apei.cuplarea si decuplarea pompei de vid.vara 40.consum de carburanti la 100 km (l): . in dreapta caruia se gaseste si teava de preaplin.500 3. printr-un sistem de ajutateje convergente-divergente. amplasant pe cazanul pentru apa. cunoscut si utilizat la toate masinile de pompieri fabricate in tara. are o capacitate de cca 800 l si este prevazut cu spargatoare de valuri si sifon pentru aerisire. iar in continuarea acestui compartiment.lungime cu carucior port-furtun (m) . 130) este destinata transportului la locul interventiilor a personalului. manere de sustinere pentru urcare.rezervorul de detergent (l) .5 . Instalatia de vid este astfel conceputa incat depresiunea ce trebuie realizata de pompa centrifuga se face in doua feluri: cu ejectorul de gaze sau cu pompe de vid cu palete.refularea apei (apei imbunatatite) absorbita din cazanul propriu sau de la surse naturale pe linii de furtun echipate cu tevi de mana. Amorsarea pompei centrifuge cu ajutorul jetului de gaze se realizeaza utilizand fenomenul de ejectie. fixat elastic in trei puncte pe sasiu permite. In rezervor se gasesc doua randuri de spargatoare de valuri demontabile asezate in cruce. tip D 2156 HMN 8. . In compartimentul instalatiilor se gaseste rezervorul de spumant de 800 l si o pompa de debit mare.100 21500 cca 100000 9000 800 100 200 80 .alimentarea cu apa a altor autospeciale prin linii de furtun tip A sau B. cu tuburi de aspiratie.rezervorul de motorina (l) Performante: . La interior rezervorul este strabatut de o ramificatie a tevii de esapare a gazelor arse de la motor pentru incalzirea apei in timpul iernii. El este prevazut pe ambele parti cu cate doua usi duble. 8. Circulatia pe acoperis se face pe podeste din tabla striata iar accesul se asigura prin doua scari montate in spatele rezervorului pentru apa. Fig. 130 Ausasiul este de tip Roman 12215 DFA cu suspensia spate intarita echipat cu motor diesel. La partea superioara rezervorul este prevazut cu o gura de vizitare cu capac etans si conducta de preaplin. Pentru alimentarea dintr-o sursa cu presiune.inaltime totala (m) Greutati: . Rezervorul pentru apa prezinta o constructie sudata. Pentru protejarea cauciucurilor si a pneurilor este prevazuta o alta ramificatie cu robinet din aceeasi conducta de racire suplimentara. Autopompa cisterna de alimentare cu apa pastreaza cabina originala dubla. obtinut prin dirijarea gazelor arse. ca si la celelalte autospeciale pe sasiu R 12215 DFA. montata in a doua jumatate a caroseriei.masa totala (kg) .600 2.cuplarea si decuplarea pompei.iarna 44. Instalatia de racire suplimentara si protectie este o ramificatie din conducte de refulare dreapta a pompei centrifuge care intra in partea inferioara a radiatorului. cu scari adecvate. Antrenarea pompei se face printr-o transmisie mixta (cardan si curele trapezoidale) de la priza de putere. in dreapta-spate.masa proprie (kg) Capacitati: . Diminuarea efectelor actiunii mecanice a apei se realizeaza prin spargatoare de valuri. Caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: . . Viteza mare de iesire a gazelor prin ejector creeaza o depresiune in instalatie. Amorsarea cu pompa de vid cu palete se bazeaza pe principiul clasic. care dirijeaza apa la cele sase roti. Compartimentul instalatiilor.producerea si refularea spumei aeromecanice prin linii de furtun echipate cu tevi portative generatoare de spuma asigurand un debit de 30 mc/min (6 tevi de 500 l/min).rezervorul de apa (l) . racordata la toba de esapament. prin gurile de refulare. caroseria si instalatiilor specifice. rabatabila cu 3 + 1 locuri si 2 usi laterale. Cuplarea si decuplarea pompei se face cu un intrerupator electric de la bordul de comanda. care este prevazuta cu un robinet manual cu clapeta.cuplarea si decuplarea ejectorului. Rezervorul pentru spumant lichid. Rezervorul este prevazut cu o instalatie pneumatica de balbotare. Instalatia de comanda electropneumatica este asemanatoare cu cea de la ATI si realizeaza urmatoarele operatii: . un amestecator si un rezervor fixat pe cazanul pentru apa. Fixarea pe sasiul suplimentar este realizata prin sudura. sub rezervor se afla un cot cu robinet manual terminat cu un racord fix tip A. . precum si pe acoperis. Autopompa cisterna de alimentare cu apa Autopompa cisterna de alimentare cu apa Roman 12215 DFA (fig. Pompa centrifuga poate aspira apa atat prin cele patru guri laterale tip A. Conductele servesc pentru absorbtia apei in pompa centrifuga si refularea acesteia sau a solutiilor pentru stingerea sub presiune. Pentru vizitare. rezervorul de apa. Instalatia pentru amestec cu detergent se compune in principal dintr-un dispozitiv de dozare. In interior este instalata si conducta de incalzire a apei pe timp de iarna. montata in a doua jumatate a caroseriei. B.rezervorul de spumogen lichid (l) .

podeaua din otel acoperita cu covor de cauciuc. cu 6 locuri ingloband aparatura de comanda si control.7 = 15.debitul pe tevile manuale 4 x 5.s.lungime (m) . . un robinet cu cep manual. Principalele caracteristici tehnico-tactice si performante ale autospeciale sunt: Dimensiuni: . doua componente pentru accesorii. care asigura actionarea tunului si a suportilot basculanti. compartimentul instalatiilor. din dotare.i.la ora de functionare pe loc: 6 Descriere Autospeciala de stins incendii cu praf si azot se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul R.Toate comenzile automate. 20025 12800 4 x 1250 = 5000 800 1400 (16 + 1) x 40 = 680 220 8. capota motorului. Intrucat functionarea instalatiei speciale nu este conditionata de functionarea motorului.12215 DFA modificat.latime (m) . – R. invelisul exterior din tabla de otel sudata. . 130) este destinata interventiilor pentru stingerea incendiilor de mari proportii. Pentru manevrarea robinetelor si agregatelor ce concura la refularea pulberii stingatoare s-au prevazut comenzi electropneumatice. Circuitul de joasa presiune are urmatoarele parti componente: camera de joasa presiune a reductorului de mare presiune a reductorului de mare debit pentru azot.860 2. fie pe linii de furtun tip C terminate cu tevi de refulare.1 = 20. Compartimentul instalatiilor este amplasat in continuarea compartimentului personalului si formeaza impreuna cu acesta un ansamblu stilistic unitar. 12215 DFA) Autospeciala de stins incendii cu pulberi (fig.12215 DFA original. patru usi. precum si 5 servanti.10º + 80º . un rezervor cu o capacitate de 1400 l in care se pastreaza pulberea stingatoare (cca 1250 kg). Pulberea se refuleaza fie pe un tun cu doua tevi. patru supape de sens unic pentru azot.rezervor pentru pulberi (l) .debitul pe tevile tunului 2 x 7.arcurile pentru suspensia din spate sunt intarite. Constructia si dotarea masinii permit interventia eficienta atat de la distanta cat si din apropierea focarului.220 . invelisul din tabla de otel. Autospeciala are o mare capacitate de acces in teren si poate transporta o insemnata cantitate de substanta stingatoare si accesorii. Circuitul de inalta presiune este realizat din urmatoarele elemente: patru butelii a 40 l fiecare intr-un suport basculant.cabina originala a fost inlocuita cu o cabina speciala. cate doua de fiecare parte. un manometru.instalatia de stins cu praf si azot formata din patru module de lucru care pot functiona succesiv sau simultan. doua capace mari deasupra rezervorului 1 si 3.bataia tunului cu praf orizontal (m) 50 .viteza medie economica (km/h) . C.sistemul de franare are numai trei rezervoare pentru aer comprimat. un colector pentru azotul de inalta presiune.la 100 km iarna 44 .masa proprie (kg) .cantitatea de azot imbuteliat (l) . Autospeciala de stins incendii cu pulberi Roman 12215 DFA (A.a fost echipat cu o priza de putere. .rezervor de combustibil (l) Caracteristici functionale ale instalatiei speciale .360º Performante: . o conducta exterioara cu trei ramificatii demontabile. geamuri securizate. camera de inalta presiune a reductorului de mare debit pentru azot.P. patru furtunuri de inalta presiune. o supapa de siguranta pentru rezervor. fata de autosasiul R. sub nivelul sasiului si podeaua din tabla acoperita cu covor de cauciuc. Autosasiul acestei masini. amplasat in compartimentul instalatiilor pe rezervorul pentru spumogen. in loc de patru. cat si o parte a accesoriilor p. patru usi duble normale. Compartimentul personalului este o cabina cu post de conducere avansat. cinci dispersoare de azot. Sub compartimentul instalatiilor (in partea dreapta) a fost montata o aeroterma de tip Simon.rotirea tunului orizontal . scheletul din teava patrata de otel.viteza maxima de deplasare (kg/h) .Sp. o conducta de alimentare a tevii de refulare.la 100 km vara 40 . care maresc operativitatea autospecialei.rotirea tunului vertical .consum mediu de carburanti (l): 80 40 . a suferit urmatoarele modificari: . folosind numai pulberi stingatoare.4 kg/s . din cabina.pulbere stingatoare (kg) .500 3. invelisul interior din placi fibrolemnoase. Se compune din urmatoarele subansambluri: sasiul auxiliar. pentru antrenarea pompei de ulei. precum si aparatele de masura si control au fost grupate pe tabloul de comanda. un manometru de joasa presiune.4 kg/s . dispuse (cate unul pe fiecare parte laterala) in spate. Instalatiile speciale sunt compune din: . Din punct de vedere constructiv un modul se compune din doua circuite: un circuit pentru azot de inalta presiune si un circuit pentru praf si azot de joasa presiune.masa totala completa echipata (kg) .inaltime (m) Greutati: . cu refularea aerului cald spre interiorul acestui compartiment. Compartimentul personalului se compune din urmatoarele subansambluri principale: scheletul din tevi patrate de otel asamblate prin sudura.accesorii (kg) Capacitati: .debitul total (autoprotectia) 55 kg/s .bataia tevilor manuale de refulare (m) 25 . instalatiile speciale. o conducta de alimentare cu praf a colectorului. autospeciala poate lucra si din mers.

inaltime (m) Greutati: . Tabloul de distributie are urmatoarea componenta: ansamblul placii releelor cu aparate dispus in partea superioara contactorul de 40 A pentru cuplarea convertizorului de sudura. in vederea punerii in functiune a instalatiei de stins cu praf si azot.I. .i. 8. de asemenea. prezentand o linie moderna si o tinuta de drum adecvata terenului accidentat.0 Descriere Intrucat autosasiul si caroseria acestui tip de autospeciala nu prezinta particularitati deosebite. Autospeciala pentru evacuarea fumului. patru cilindri hidraulici de forta.instalatia electrica a autovehiculului care cuprinde pe langa instalatia autosasiului.consum la ora de functionare (l): . instalatia electrica de forta (generatorul de curent si tabloul de control si distribuitorul).860 2. o priza pentru alimentarea statiei de receptie-emisie si o instalatie pentru producerea unui magnetism remanent la generatorul sincron in momentul pornirii. .greutatea accesoriilor si servantilor (kg) Performante: . gazelor si pentru iluminat Roman 12215 DFA (fig. conducte metalice si flexibile de inalta presiune si un manometru. . doua clacsoane cu tonuri alternative. instalatia electrica de forta este formata din urmatoarele parti componente: generatorul sincron de curent alternativ trifazat. Compartimentul instalatiilor mari cuprinde. un proiector p. permit un acces corespunzator servantilor.s. respectiv. urmatoarele elemente specifice: instalatia de avertizare acustica.in sarcina maxima 14.0 . sigurantele fuzibile principale pentru protejarea circuitelor trifazate. cu distribuitor hidraulic cu supapa de suprapresiune. canale. o constructie robusta.. vom insista in cele ce urmeaza pe instalatiile speciale.viteza maxima (km/h) .Sp.latime (m) . cu aceeasi linie ca si compartimentul personalului avand cate o usa de acces laterala si doua in spate. subsoluri si zone afectate. un proiector p. 5 semnalizatoare pentru deschiderea usilor.executarea unor lucrari de degajare si demolare. In afara de acestea se mai deosebesc: ansamblul prizelor de distributie si ansamblul transformatoarelor de separatie. cilindrul de forta pentru miscarea in plan vertical a tunului. .consum de combustibil la 100 km (l): . precum si trei cusete laterale care adapostesc o mare parte a accesoriilor si agregatelor mari.acordarea primului ajutor persoanelor intoxicate cu fum sau gaze toxice. din care doua au geamuri culisabile. Pupitrul de comanda-distributie se compune din tabloul de comanda si tabloul de distributie. fixate in suporti si rastele. reostatul de excitatie cu intrerupatorul de ajustare a tensiunii generatorului in limitele 380 – 400 V.instalatia pentru purjarea (curatirea) conductelor din circuitele de rezerva a pulberii stingatoare. de asemenea.lungime (m) . doua distribuitoare. doua faruri pentru ceata. doua girofaruri. . fiind amplasat in compartimentul instalatiilor.viteza medie economica (km/h) . autospeciala a fost prevazuta cu un brat de macara rotativ.F.evacuarea apei infiltrate in subsoluri tehnologice si alimentarea cu apa a masinilor din bazine subterane greu accesibile. 6 plafoniere. pompa de ulei.iluminarea zonelor de actiune pe timpul noptii. cu palan manual.5 .masa proprie (kg) .) Autospeciale pentru evacuarea fumului.180 15600 11300 4300 80 40 . ampermetre si voltmetre.masa totala (kg) . Compartimentul instalatiilor este. 131 La randul sau. comutatorul cu came cu revenire pentru magnetizarea generatorului cu lampa de control-magnetizare si ansamblul releului maximal de tensiune.intreruperea alimentarii cu energie electrica. Astfel. placa de sigurante dreapta pentru prizele din dreapta. Ansamblul placilor de siguranta fuzibile cuprinde: placa de sigurante stanga pentru prizele din stanga si. Instalatia electrica de 24 V corespunde in mare masura cu instalatia de servire pentru sasiul de baza. . Pentru manevrarea agregatelor mari sau ridicarea greutatilor. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt: Dimensiuni: . tabloul de comanda se compune din: reactorul de autoexcitatie. fixate elastic pe sasiu.i. 131) pe baza echipamentelor si dotarilor de care dispune se poate indeplini urmatoarele misiuni: . . si semnalizatoare luminoase pentru pozitionarea usilor deschise..0 . transformatorul de stabilizare a tensiunii. D. motorul hidraulic pentru rotirea in plan orizontal a tunului. Cele patru usi. Compartimentul personalului reprezinta o cabina speciala cu post de conducere avansat. evacuarea rapida a gazelor si fumului. .s. gazelor si pentru iluminat Roman 12215 DFA (A.G.vara 39. Fig.instalatia hidraulica are rolul de a actiona de la distanta tunul pentru praf si ridicarea mecanizata a suportilor basculanti cu butelii de azot compunandu-se din: rezervorul pentru ulei. redresorul de excitatie.transportul la locul interventiei al servantilor si al echipamentelor specifice. Construita din doua compartimente distincte.iarna 43. autospeciala asigura transportul a 10 persoane si al unei cantitati foarte mari de accesorii. de taiere a betoanelor si perforare a planseelor si peretilor.instalatia de comanda electromagnetica si pneumatica serveste pentru actionarea robinetelor cu clapeta si darea unor comenzi de la distanta (din cabina). Generatorul sincron de curent trifazat de 38 kVA alimenteaza cu energie electrica instalatia de forta din dotarea autospecialei. in timpul degajarilor. fiind completata cu: doua lampi de avertizare. opt plafoniere suplimentare. fixat pe rama sasiului si antrenat prin intermediul unei prize de putere.500 3.fara sarcina 6. . pupitrul de comanda-distributie si consumatorii de energie electrica. gaze si apa in aria de interventie.identificarea gazelor toxice din incaperi.

19256) Autospeciala pentru stins incendii cu spuma (fig. alimentarea cazanului altor autospeciale din butoaie sau din cazanul propriu.Sp. Autospeciala este realizata prin echiparea si carosarea unor autosasiuri Roman 19215 DF sau 19256 DF.compartimentul accesoriilor. prin cazan trec conducte ce vehiculeaza aer cald furnizat de o aeroterma SIMON.000 litri pentru apa.instalatia suplimentara de incalzire. Cabina mare de tip Roman care intra in componenta acestui autosasiu s-a adaptat numarului de persoane si aparatajului necesar deservirii autospecialei avand capacitatea de 6 locuri. 132) face parte din grupa autospecialelor de lucru cu apa si spuma. Instalatia pentru producerea spumei este diferita de cea a celorlalte masini de stins incendii. Cu ajutorul pompei autoabsorbante pentru spumant se poate realiza alimentarea cazanului propriu din butoaie.i. de mare capacitate.lungime (m) .L. deoarece vehicularea lichidului spumant se executa de catre o pompa autoabsorbanta.viteza maxima (km/h) .500 3. in productia de lacuri si vopsele. La suspensia spate s-a ales varianta joasa. Accesorii p. .greutatea utilajelor si accesoriilor (kg) . Aspiratia pompei este bilaterala (cate doua intrari tip A de fiecare parte a masinii) in vederea racordarii lesnicioase la sursa de apa cea mai apropiata. fiind utilizata pentru stingerea incendiilor indeosebi in industria chimica si petrochimica. pompa autoabsorbanta pentru lichid spumant.4 5000 30 80 60 360º + 60º . Sistemul de conducte asigura transportul lichidului pompei de la intrarea in instalatie la iesirea din instalatie.220 2. 19215.Alte autospeciale A.greutate totala (kg) . 19256 DF (A. precum si lucrul cu spuma absorbind spumant direct din butoaie. Instalatia speciala cuprinde pompa centrifuga pentru apa. montata in instalatia autospecialei pe suporti prevazuti pe sasiul masinii si antrenata printr-un arbore cardanic de la priza de putere. Cazanul masinii este o constructie sudata din otel inoxidabil cu capacitate totala de 10. dintre care doua punti motrice avand posibilitatea de blocare tranversala si longitudinala a diferentialelor. tunul de apa si spuma. cu trei punti.instalatiile de stins incendii cu apa si spuma.s. pentru o mai buna stabilitate a autovehiculului. Sasiul rigidizat si intarit cu lonjeroane suplimentare prin intermediul a sase tampoane elastice poarta suprastructura autospecialei fixata pe acesta prin 20 suporti elastici. . cu 6 cilindri in linie de 215 CP (tip D 2156 MTN de 256 CP). 132 Descriere Autospecialele de stins incendii cu spuma R.19215 sau 19256 au in compunerea lor urmatoarele compartimente si instalatii: .greutatea autosasiului (kg) Performante: . formand doua compartimente: unul de 6.compartimentul personalului. .400/3450 25340 800 450 93 (84) 26º 19.autosasiul. in compartimentul de la spatele masinii si pe acoperis. .S.debitul maxim al tunului de apa (l/min) .bataia maxima a jetului de apa (m) .latime (m) .rotirea in plan orizontal .rampa maxima . cazanul.diametrul minim de viraj (l/min) .15º Motorul autospecialei este tip D. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt: Dimensiuni: . .000 litri care este sectionat printr-un perete interior. aeroporturi. precum si la combaterea incendiilor de mari proportii.2156 HMN8 diesel in 4 timpi. . necesare pentru interventia la incendii sunt fixate in rafturi si rastele speciale amenajate in trei locuri si anume: in compartimentul instalatiilor. Amorsarea pompei (in cazul alimentarii de la o sursa de apa fara presiune) se face cu ejectorul de gaze esapate ori cu pompa de vid cu palete mobile.000 litri pentru spuma si altul de 4. racit cu apa. Pentru prevenirea inghetului substantelor de stingere.debitul maxim de spuma (mc/min) . Refularea pompei centrifuge este controlata de un robinet cu clapeta. dupa care se ramifica patru conducte: doua pentru refularile laterale (cate trei iesiri tip B). iar dozarea se realizeaza prin intermediul unui robinet cu clapeta. Fig. Autospeciala pentru stins incendii cu spuma pe autosasiu 19215 DF.instalatiile de autoprotectie. instalatia hidraulica pentru manevrarea tunului.rotirea in plan vertical 9.bataia maxima a jetului de spuma (m) . . Pompa centrifuga este cea clasica ce echipeaza toate autospecialele de stins incendii cu apa si spuma construite pe sasiu Roman 10215 si 12215.inaltime incarcat/descarcat (m) Greutati: . o conducta pentru alimentarea tunului si o conducta pentru alimentarea cazanului cu apa. instalatia conductelor.compartimentul instalatiilor.

bataia maxima a tunului (m) – cu apa . . de pe acoperisul masinii. respectiv.conductele si armaturile construite intr-o retea ce permite realizarea circuitelor prevazute in schema tehnologica a instalatiei speciale.s. hidraulic prin doua distribuitoare. Aparatele pentru masura.500 3. comanda amplificatorului cu dispozitiv de alarmare (ADA02). protejat prin vopsire.i. Instalatia de incalzire suplimentara asigura incalzirea compartimentului instalatiilor si cazanului prin montarea unei aeroterme de la care pornesc patru conducte (doua dus si doua intors). Din componenta tunului. manometru presiune apa. montat pe conducta de esapament). toate montate pe cabina. Sasiul este format din lonjeroane din otel si traverse imbinate prin suruburi.masa totala (kg) . ejector gaze arse.debit maxim de spuma (mc/min) . 133 Descriere . in cabina se afla: robinetul comanda dublu ambreiaj. . 133) este destinat transportului servantilor. Autosasiul este echipat cu 3 punti din care doua motrice pe spate. fiind prevazut cu rafturi si locasuri pentru amplasarea accesoriilor p. Instalatia de incalzire este destinata asigurarii unui nivel optim al temperaturii in compartimentul instalatiilor si accesoriilor. . .latime (m) . Autotunul de stins incendii cu apa si spuma pe sasiu ROMAN 19256 DF (ATI 19256 DF) Autotunul de stins incendii cu apa si spuma 19256 DF (fig.100/3. Echipamentul electric include instalatia electrica a autosasiului si consumatorii specifici acestei masini: doua lampi cu lumina rosie intermitenta (girofar) si amplificator de voce cu dispozitiv de alarmare tip ADA-02.viteza maxima (km/h) . executat din tabla de otel.masa autosasiului (kg) . Are o constructie completa care permite dirijarea apei si spumei in plan orizontal si vertical prin intermediul tevilor de lucru cu apa sau spuma si a unor mecanisme de rotire si basculare.rezervorul pentru apa cu capacitatea de 10.rezervorul pentru spumant lichid cu capacitate de 2000 l. comanda 9. prevenind totodata inghetarea apei si spumantului in componentele instalatiei speciale de stingere. avand posibilitatea de blocare transversala si longitudinala a diferentialelor. control si comanda ale instalatiei speciale de stins incendii sunt amplasate in cabina si compartimentul instalatiilor.echipamentul de amorsare a pompei centrifuge (cu doua posibilitati independente de realizat depresiune in sistemul de aspiratie fie printr-o pompa de vid cu rotor cu palete. Obturarea tevilor de apa si spuma se realizeaza prin doi robineti actionati electromagnetic din compartimenul instalatiilor. . ambreiaj. Compartimentul instalatiilor si accesoriilor este dispus in partea anterioara a caroseriei. Dispozitivul de comanda si aparatele de masura si control sunt dispuse in compartimentul instalatiilor si accesoriilor.lungime (m) .debit maxim de apa (l/min) . instalatia speciala de stins incendii cu apa si spuma. protejat la interior contra coroziunii prin cauciucare. iluminat compartiment instalatii.000 l executat din tabla de hotel. masura si control necesare functionarii normale a instalatiei speciale de stingere.rezervorul de apa (kg) . acceleratie motor. spuma) catre focarul incendiului se face cu ajutorul unui tun montat pe acoperisul masinii. Tabloul de comanda si control este amplasat in compartimentul instalatiilor si cuprinde toate aparatele si dispozitivele de comanda. B. actionare tun. manometru presiune ulei.pompa centrifuga pentru refularea apei si a solutiei spumante. Masina face din categoria autospecialelor de mare capacitate. In compartimenul instalatiilor sunt dispuse urmatoarele comenzi: pornit-oprit motor. angrenare pompe. Teava de spuma este prevazuta cu un dispozitiv de producere a unui covor de spuma actionat manual. In afara comenzilor obisnuite.Autospeciala se compune din autosasiu tip Roman 19256 DF. precum si majoritatea elementelor componente ale acestora. organul de baza pentru refularea apei si spumei la distante mari. a spumei aeromecanice. fiind echipata cu aparatajul si instalatiile de comanda si control necesare conducerii autovehiculului.rezervorul de spumant (kg) .masa proprie (kg) .250 26850 13580 9831 cca 10000 cca 2000 cca 220 85 5000 30 80 60 . mecanismul de rotire melc-roata si cilindrul de ridicare-coborare. Cabina este de tip Roman cu 6 locuri. instalatia de incalzire. dispozitivele de comanda ale instalatiei specifice de stins incendii. control nivele apa si spumant. comanda lampa girofar. ca parti importante fac parte: tevile pentru apa si spuma. componentele sale principale fiind: . compartimentul instalatiilor si accesoriilor.inaltime incarcat-descarcat (m) Greutati: . echipamentul electric. dispozitivele de comanda si aparatele de masura si control.rezervor combustibil (l) Performante: . deasupra compartimentului accesoriilor. . .rotirea tunului – orizontal 360º .pompa autoabsorbanta pentru vehicularea spumantului.cu spuma . Este formata dintr-o aeroterma tip SIMON care produce si refuleaza aer cald.echipamentul de autoprotectie ce asigura protectia autospecialei impotriva radiatiilor calorice degajate de incendii pe timpul interventiilor. Acestea asigura manuirea si controlul functioarii instalatiilor speciale de stins incendii cu apa si spuma permitand urmatoarele operatii: pornirea-oprirea motorului. Actionarea tunului se face din cabina. accesoriilor stingatoare la locul interventiilor putand actiona cu apa si spuma. Instalatia electrica mai cuprinde un post de comanda mobil care permite telecomanda tunului prin cablu electric de la maximum 20 m distanta. din dotare. comanda proiectorului si comanda agregatului de incalzire SIMON. Pe traseul acestora doua sunt amplasate 10 duze care permit formarea unei perdele de apa cu rol de racire a caroseriei. Se compune dintr-o conducta care porneste din refularea pompei centrifuge si se ramifica in doua ramuri pe acoperisul masinii. fie printr-un ejector de gaze. precum si aparate de control – vacuummetru. Tot aici sunt montate aparatele de masura si control.Refularea de la distanta a substantelor de stingere (apa.tunul pentru apa si spuma.vertical – 15 + 60º Fig.robinetul de dozare a spumantului in apa. Instalatia speciala de stins incendii cu apa si spuma asigura refularea apei si. Actionarea tunului se realizeaza mecanizat (hidraulic si pneumatic) sau manual.080 2. Instalatia de autoprotectie este conceputa pentru a asigura apropierea cat mai mult de incendiu si racirea autospecialei cu o perdea de apa. avand urmatoarele caracteristici tehnico-tactice: Dimensiuni: . .

reglarea dozarii solutiei de spumant in apa.bataia maxima a tunului de apa (m) pe orizontala pe verticala .inaltime maxima (m) Greutati: .cabina autopompei cisterna cu tun a fost adaptata la exterior si interior pentru montarea unor consumatori electrici suplimentari si a unor dispozitive specifice de comanda.masa proprie (kg) .spumant lichid (kg) . impreuna cu alte autospeciale din aceeasi familie sau cu cele care folosesc substante stingatoare de natura diferita ori compatibile in procesul de stingere. una functionand pe principiul ejectiei aerului din pompa centrifuga. suport pentru roata de rezerva si amenajarile necesare pentru ampasarea si fixarea accesoriilor p. 134) este o autospeciala de stins incendii cu apa si spuma aeromecanica de categorie grea.detergent lichid (kg) . o trapa de aerisire pe acoperis si o bara pentru sustinere pentru servanti. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: . frana de stationare actionata mecanic cu arc compresor numai pe rotile din spate si frana de motor. doua conducte de trecere a spumantului din rezervoare spre amestecator. . 10215 FA.norma de consum carburant la 100 km (l) vara Fig. comanda pompei de ulei.lungime (m) . sistemul de rulare pe anvelope montate pe jante si instalatia electrica cu tensiunea nominala de 24 V.i. cuplarea-decuplarea prizelor de putere.accesorii p.800 cca 8500 cca 950 cca 100 cca 400 500 30 80 60 40 86 40 40 iarna 45 . suspensia intarita compusa din arcuri cu foi semieliptice in fata si spate.masa totala (kg) . 10215 F (cu punte simpla fata) si R. atat independent cat si in dispozitive complexe.doua instalatii de amorsare a pompei centrifuge. sistemul de directie cu servomecanism hidraulic. 10215 FA. frana de serviciu pneumohidraulica in fata si pneumatica in spate. 10215 sau R. amplasat imediat dupa compartimentul personalului. Autosasiurile folosite au in compunere in general. patru scaune rabatabile.debitul maxim de spuma (mc/min) . Compartimentul instalatiilor cuprinde restul caroseriei si este prevazut cu doua usi batante laterale si un capac rabatabil in spate. instalatiile speciale. puntile fata si spate cu reductoare laterale (la roti). destinata lucrului pe loc sau din miscare. doua conducte de aspiratie terminate fiecare cu doua guri de alimentare tip A. 10215 (fig. In partea din fata a caroseriei s-a amenajat un compartiment pentru persoane.10215 si R. 2156 HMN 8. un stut cu robinet sudat pe colectorul spumant. . controlul presiunii (depresiunii) in instalatie.s. urmatoarele subansamble principale: motorul tip D. cu compartimente pentru personal. patru geamuri. . o conducta de refulare din care se ramifica toate celelalte conducte de refulare a apei spre tun.500 16. C. . Pentru a facilita demontarea cutiei de viteze podeaua compartimentului personalului este demontabila. o conducta cu robinet dozator cu cinci pozitii.bataia maxima a tunului cu spuma (m) pe orizontala 60 pe verticala . cuplarea-decuplarea ejectorului de gaze.a fost echipat cu o priza de putere mecanica pentru antrenarea pompei centrifuge si una pentru antrenarea pompei de ulei hidraulic. o conducta de legatura intre ejector si aspiratia pompei.s. . precum si 8 servanti. Fiind realizata pe autosasiu ROMAN.latime (m) ..s. 10215 F sau R. In interiorul acestui compartiment se afla rezervoarele pentru apa. un amestecator de spumant in apa. la care s-au adus urmatoarele modificari si completari: . Instalatiile speciale sunt amplasate in partea din spate a autopompei cisterna cu tun si constau din: . transmisia cardanica de tip tubular. rezervor. pompa centrifuga si instalatiile speciale pentru lucru cu apa si spuma.i. prin intermediul unui ejector amplasat pe conducte de evacuare a gazelor de esapament si alta fiind o pompa de vid si pompa centrifuga se realizeaza prin conducte independente. controlul nivelului in rezervoare si comanda instalatiei de autoprotectie.instalatia electrica a autosasiului s-a completat cu aparatura si accesoriile specifice si adaptat la constructia de ansamblu a autospecialei. ambreiajul monodisc uscat cu comanda hidraulica. comanda refularii apei si spumei pe tevile tunului. . doua lampi electrice de iluminat. si instalatii speciale. echipamentul electric. Caroseria are o constructie unitata. (kg) Performante: . 8. Constructia si dotarea autopompei cisterna asigura interventia eficienta atat din apropierea focarului cat si de la distanta.apa (kg) . gurile de refulare si manometru.i.acceleratiei motorului.s. actionarea tunului cu apa si spuma. 10215 FA (cu punte motoare in fata).viteza maxima (km/h) .400 10.viteza medie economica (km/h) . este prevazut cu doua usi blocate fara geamuri. Compartimentul accesoriilor.instalatia de stingere cu spuma.500 2.debitul de apa al pompei centrifuge (l/min) . spumant si detergent. amestecatoarele de spumant si detergent. a pompei de vid. cutia de viteze cu 6 trepte de mers inainte si una de mers inapoi. un colector de spumant si o conducta de legatura cu amestecatorul. reglarea debitelor de apa si spuma.instalatia de lucru cu apa compusa din: pompa centrifuga tip PSI 50/8. prevazute cu cate un robinet de izolare. un ejector robinet.500 3. caroseria. 134 Descriere Autospeciala se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul R. Autopompa cisterna cu tun ROMAN 10215 F si ROMAN 10215 FA (APCT R.sistemul de suspensie (arcurile) a fost intarit pentru a corespunde regimului de exploatare permanenta cu incarcatura maxima admisa. o conducta de legatura intre amestecator si aspiratia pompei centrifuge.10215 FA) Autopompa cisterna cu tun R. cutia de distributie cu doua trepte si si diferential interaxial blocabil. Masina a fost conceputa si s-a executat in doua variante de sasiu R. doua rezervoare pentru spumant lichid. autospeciala are capacitatea marita de acces in teren si poate transporta cantitati insemnate de substante stingatoare si accesorii p.instalatia de aditivare (imbunatatire) a apei ce consta dintr-un rezervor de detergent. Autosasiul este din cele folosite pentru autocamioanele R. a pompei de spumant. prevazut cu cate o usa laterala. amortizoare telescopice numai in fata si tampoane de cauciuc cu amortizare progresiva.i. conducta de alimentare a pompei centrifuge cu apa din rezervorul masinii. cuprinde toate elementele instalatiei de lucru cu apa si in plus. accesorii p. rezervorul pentru apa. comanda pompei de apa.

.. acesta asigurand introducerea aerului in solutia spumanta. pe baza fenomenului de ejectie care se manifesta in zona ajutajului de refulare. Teava pentru spuma este generatorul propriu-zis de spuma.tunul pentru apa si spuma este actionat hidraulic si amplasat deasupra compartimentului instalatiilor. . in partea din spate. precum si aparatele de masura si control aferente instalatiilor speciale.instalatiile de actionare si comanda cuprind: instalatia hidraulica pentru actionarea tunului. instalatia hidraulica pentru actionarea ambreiajului masinii din compartimentul instalatiilor speciale. La teava pentru apa se pot monta patru tipuri de ajutaje. In acest tablou sunt centralizate comenzile electrice si electropneumatice. . intr-un loc usor accesibil conducatorului auto care manevreaza autospeciala.tabloul de comanda si control este amplasat in compartimentul instalatiilor speciale. . sistemul de iluminare. sistemul de semnalizare si sistemul de avertizare.instalatia electrica cuprinde patru sisteme si anume: sistemul de pornire a motorului si de incarcare a bateriilor. instalatia electropneumatica de actionare a robinetelor de la tevile tunului.