MANUAL pentru cunoasterea accesoriilor, utilajelor si autospecialelor de stingere a incendiilor Editura Ministerului de Interne 1992 CUPRINS Capitolul I ACCESORII

PENTRU LUCRUL CU APA Furtunul de refulare pag. 4 Tubul de cauciuc pentru aspiratie pag. 4 Tevi de refulare pag. 5 Hidrantii portativi pag. 7 Distribuitoarele pag. 9 Colectorul pag. 10 Sorbul pentru tuburile de aspiratie Ejectorul pentru ape mici pag. 11 Racorduri pag. 12 Reductiile de racorduri pag. 13 Ajutajul pulverizator pag. 13 CAPITOLUL II ACCESORII PENTRU PRODUCEREA SPUMEI Amestecatorul de linie pag. 14 Tevile generatoare de spuma mecanica pag. 15 Generatorul de spuma chimica pag. 17 Dozatorul pentru spuma mecanica pag. 17 Capul deversor pag. 18 Prelungitorul tevii generatoare de spuma pag. 18 Bidonul pentru lichid spumant pag. 18 Dispozitiv de transvazare spumant pag. 18 CAPITOLUL III ACCESORII PENTRU PROTECTIE Casca pag. 19 Costumul de protectie contra apei Costumul de protectie anticalorica Masca contra fumului si gazelor pag. 21 Aparatele izolante pag. 22 Aparatul izolant cu aer comprimat Trusa cu butelii si cartuse filtrante Aparatul pentru cercetare chimica Trusa electrica pag. 30 Cizmele de cauciuc pag. 30 Cizmele de protectie cu talpi neperforabile Manusile de cauciuc pag. 31 Ochelarii pentru sudura pag. 31 pag. 19 pag. 19 pag. 20 pag. pag. 28 pag. 29 pag. 31 28 pag. 4

pag. 10

pag. 14

CAPITOLUL IV ACCESORII PENTRU SALVARE SI PRIM AJUTOR MEDICAL Centura de siguranta pag. 32 Carligul de siguranta pag. 32 Coarda si cordita de salvare pag. 32 Completul de salvare de la inaltime pag. 33 Pernele pneumatice de salvare pag. 37 Cuiul de sustinere pag. 38 Aparatul de inhalat oxigen pag. 38 Trusa sanitara pag. 40 CAPITOLUL V ACCESORII PENTRU TAIAT SI DEMOLAT Toporul-tarnacop pag. 40 Toporasul pag. 41 Ranga pag. 41 Cangea pag. 41 Lopata si cazmaua pag. 41 Furca pag. 42 Ferastraul „coada de vulpe” pag. 42 Joagarul pag. 42 Ciocanul si spitul pentru spart beton pag. 43 Motoferastraul cu lant pag. 43 Foarfecele pentru taiat cablu pag. 44 Aparatul de sudat si de taiat autogen pag. 44 Bormasina electrica portativa pag. 45 Pompa hidraulica cu dublu efect pag. 46 Distantorul electric pag. 46 Cricul pneumatic pag. 47 CAPITOLUL VI ACCESORII PENTRU ILUMINAT pag. 48 pag. 40

pag. 31

Lampa electrica cu acumulator pag. 48 Proiectorul mobil de 1000 W pag. 49 Farul pompier pag. 49 Corpul de iluminat cu faruri pag. 50 Bobina pentru cablu pag. 50 Trepiederul proiector pag. 51 Furca pentru ridicat cablurile electrice Ghearele pentru urcat pe stalpi pag. 51 CAPITOLUL VII ACCESORII DIVERSE pag. 51 Puntea de trecere peste furtun pag. 52 Cotul pentru furtun pag. 52 Fasa pentru furtun pag. 52 Cheia pentru racordare pag. 53 Geanta pentru chei si fesi pag. 53 Cheia cofret pag. 53 Aparatul pentru legat furtunuri pag. 53 Aparatul pentru spalat furtunuri pag. 54 Electroexhaustorul pag. 54 Electroventilatorul pag. 55 Cordita pentru sustinerea sorbului Cordita pentru legat furtunul pag. 56 Coarda pentru ancorat scari pag. 56 Galeata din panza pag. 56 CAPITOLUL VIII SCARI MANUALE pag. 56 Scara de imperechere pag. 56 Scara culisanta Scara de fereastra pag. 57 Scara baston pag. 57

pag. 51

pag. 56

pag. 57

CAPITOLUL IX MIJLOACE PENTRU TRANSMISIUNI pag. 58 Radiotelefoanele pag. 58 Unitatea de comanda prin laringofon pag. 67 Incarcatoare pentru bateriile de acumulatori ale radiotelefoanelor pag. 68 Baterii de acumulatori pag. 70 Amplificatori cu dispozitiv de alarmare tip ADA – 02 pag. 70 Megafonul de 4 W pag. 70 Dispeceratul pag. 71 Centrala telefonica automata de institutie P. 40 pag. 71 Centrala telefonica de campanie cu 10 numere pag. 74 Telefonul ATI – 52 pag. 75 Bobina cu cablu telefonic pag. 78 CAPITOLUL X STINGATOARE pag. 78 Stingatorul portativ cu apa pulverizata pag. 78 Stingatoare transportabile cu apa pulverizata pag. 79 Stingatoare portative cu spuma chimica pag. 80 Stingatoare portative cu pulbere pag. 83 Stingatoare transportabile cu pulbere pag. 83 Stingatorul remorcabil cu pulbere si dioxid de carbon pag. 84 Stingatoare portative cu dioxid de carbon pag. 85 Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon pag. 86 Galeata stingator pag. 87 CAPITOLUL XI UTILAJE PENTRU STINGEREA INCENDIILOR Motopompa usoara de 400 l/min. pag. 88 Motopompa de 800 l/min. pag. 89 Motopompa de 1300 l/min. (MP 73) pag. 90 Motopompa de 1500 l/min. (MP 79) pag. 92 Motopompa de stins incendii cu MPR – 1600 Hidrogeneratorul de spuma usoara Tunuri pentru stins incendii cu apa si spuma pag. 88

pag. 92 pag. 94 pag. 95

CAPITOLUL XII POMPE DE VID SI CENTRIFUGE pag. 98 Pompe de vid pag. 98 Pompe centrifuge pag. 100 Pompe din dotarea autospecialelor si utilajelor de stingere a incendiilor

pag. 101

CAPITOLUL XIII AUTOSPECIALE DE STINS INCENDII Date generale pag. 103 Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri de turisme pag. 104 Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri tip camion mijlociu pag. 107 Autospeciale de stins incendii pe autosasiul tip camion greu pag. 114 Alte autospeciale pag. 120

CAPITOLUL I ACCESORII PENTRU LUCRUL CU APA Accesoriile pentru lucrul cu apa sunt mijloace destinate vehicularii apei direct de la sursele sub presiune la locul incendiului sau prin intermediul autospecialelor si utilajelor de stingere. Din grupa accesoriilor pentru lucrul cu apa fac parte: furtunul de refulare, tubul de cauciuc pentru aspiratie, teava de refulare, hidrantul portativ, distribuitorul, colectorul, sorbul pentru tuburile de aspiratie, ejectorul pentru ape mici, racordul, reductia si ajutajul pulverizator. De la inceputul capitolului, pentru a nu crea confunzii, subliniem ca denumirea de „accesorii pentru lucrul cu apa” este generica, pornind de la domeniul cu cea mai mare utilizare a acestora, parte din ele putand fi folosite si pentru transportul emulsiilor de apa si spumanti sau al pulberilor vehiculate sub presiune. Furtunul de refulare In raport de tipul lor (A, B, C sau D), furtunurile de refulare prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 111 20 B 76 25 20 ± 0,5 1,0 ± 0,2 920 700 450 200 C 53 20 D 26 20

Diametrul (interior) Presiunea de incercare (bari) Lungimea (m) Grosimea stratului de cauciuc (mm) Masa pe ml (g) Descriere

Furtunul de refulare este fabricat din fibre textile poliesterice cu tesatura circulara (fara cusatura) cauciucata, pentru a-i asigura etanseitatea si a reduce pierderile de presiune prin frecare pe timpul trecerii apei. La ambele capete, in raport cu tipul sau, furtunul este prevazut cu racorduri de refulare. Furtunul se intrebuinteaza in bucati lungi de 20 ± 0,5 m si se foloseste sub role simple sau duble, panglici sau infasurat pe vartelnitele carucioarelor port-furtun. Fig. 1 Intretinere Dupa folosire, furtunul trebuie sa fie bine curatat prin spalare cu apa, operatie executata manual sau cu aparatul pentru spalat furtunuri. Dupa spalare, furtunul trebuie uscat in locuri special amenajate sau pe stelaje inclinate, la locuri ferite de radiatii solare ori termice. Dupa uscare, se verifica starea racordurilor si garniturilor; se repara cand este cazul, iar pentru prelungirea duratei de intrebuintare se schimba dunga la intervale de 6 luni. Tubul de cauciuc pentru aspiratie In raport de tipul lor (A, B sau D), tuburile de cauciuc pentru aspiratie prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

proba se repeta cu toate tuburile din dotarea autospecialei racordate impreuna. La ambele capete. . Dupa verificarea fiecarui tub in parte. a) teava de refulare simpla (fig. verificat si repus in stare de functionare. Fig.cu perdea de protectie. tubul se supune urmatoarelor probe: a) proba de aspiratie uscata Fiecare tub se inchide la un capat cu racord infundat.25 Descriere Tubul de cauciuc pentru aspiratie este confectionat din straturi suprapuse de cauciuc si panza. dupa care se sterg cu carpe moi. tubul de aspiratie este prevazut cu cate o portiune (11 – 15 cm) fara sarma care permite fixarea racordurilor A. . tubul de racordare. 12. 14. 14. .tevi de refulare simple. prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Lungimea totala (mm) Diametrul ajutajului de baza (mm) Diametrul ajutajelor finale (mm) Masa Descriere B 430 20 12.tubul de racordare (2). sa nu prezinte infiltrari de apa sau deformari. intarite cu sarma sub forma de spirala.). C sau D). Aceasta asigura refularea jetului de apa si dirijarea lui asupra focarului. Tevi de refulare Tevile de refulare se clasifica in: . se usuca in aer liber apoi se verifica starea racordurilor. 3a). b) proba la presiune hidraulica In fiecare tub se realizeaza o presiune hidraulica de 6 bari timp de 5 minute.5 5. a garniturilor. 3). tubul trebuie sa fie spalat cu apa apoi uscat.fara perdea de protectie. iar la celalalt capat se racordeaza la intrarea in pompe. . Se creeaza o depresiune de 640 mm coloana de mercur.25.Diametrul interior Lungimea (m) Masa tubului fara racorduri (kg/m) A 110 mm 2. b) tevile de refulare cu robinet (fig. B sau D. 2 si 1.5 D 25 mm 3 si 4 1.tubul maner (3) care in unele cazuri este izolat termic pentru a proteja mana servantului pe timpul temperaturilor scazute. 4) . garnituri etc. 2 Intretinere Dupa folosire. 3a Intretinere Dupa intrebuintare se spala cu apa curata atat in interior cat si in exterior. La tevile tip D si la unele variante tip B sau C.5 8. Se compune din urmatoarele parti: (fig. in urma vulcanizarii.ajutajul de baza (4).5 B 75 mm 2 si 1. 3 In raport de tipul lor (B. anual sau cand se constata anumite deficiente.ajutajele demontabile (5). 10. racordandu-se la furtunurile de refulare sau alta sura de apa. Tubul trebuie sa nu se sparga. In afara verificarilor curente care se fac dupa fiecare folosire (racorduri. .racordul fix (1). 16 960 D 200 12 4 170 Este confectionata din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune sau. din material plastic. . .750 C 445 20 8. precum si insurubarea normala pe filet a ajutajelor demontabile. Fig.tevi pentru dispersia apei. tubul maner si ajutajul de baza formeaza o piesa comuna cu denumirea ajutaj de baza minor. Fig. .tevi de refulare cu robinet: . 16 si 18 1. Aderenta intre straturile de panza si cele de cauciuc se realizeaza cu ajutorul solutiei de cauciuc. cu exceptia racordului. Dupa 5 minute se admite o scadere a depresiunii cu 3% cu conditia ca etanseitatea pompelor sa fi fost verificata in prealabil iar tubul sa nu se deformeze.

racordul fix (1). Fig. B sau C.ajutajul demontabil (8) la teava de refulare cu robinet. Prin manuirea spre stanga se realizeaza suprimarea progresiva a perdelei de protectie. confectionat din material plastic sau cauciuc vulcanizat.tubul maner (5). 4a .corpul tevii . deschizandu-se orificiile de dispersie a apei. dupa manuirea manerului robinetului se actioneaza si asupra dispozitivului de pulverizare prin rotire spre dreapta. in plus se verifica functionarea normala a robinetului. . . Functionare Pentru folosire se racordeaza teava la linia de furtun. . in cazul tevilor de refulare cu robinet si perdea de protectie.a): Fig.mansonul de izolare termica (6).. asigura refularea sub forma de perdea necesara protejarii stivelor de material combustibil din depozite. . starea de curatenie a orificiilor si rotirea normala a dispozitivului de pulverizare. Hidrantii portativi Hidrantii portativi se clasifica in: . rezistent la coroziune si se compun din urmatoarele parti: . 4. In raport de varianta si tipodimensiuni prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fara perdea de protectie Lungimea totala (mm) Ajutajul de baza (mm) Ajutajul intermediar (mm) Ajutajul final (mm) Marimea racordului Masa (kg) Descriere Sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compun din urmatoarele parti (fig.dispersor. Cand se lucreaza cu tevile de refulare cu perdea de protectie. 4 Tevile de refulare cu robinet fara perdea de protectie sunt de doua tipodimensiuni si anume de 8 si 14 mm. Intretinere Pentru intretinere se executa aceleasi operatii ca in cazul tevilor de refulare de mana simple. Fig. cepul (3) si manerul (4). . . respectiv. a cladirilor etc. Indiferent de forma de constructie acestea servesc la formarea unei perdele de apa necesara in unele situatii pentru protectia servantilor.racordul fix. in cazul incendiilor izbucnite in zone imediat invecinate cu acestea. c) tevile pentru dispersia apei Tevile pentru dispersia apei (fig. Intretinere Pentru intretinere se procedeaza la fel ca la tevile simple.2 (14) 490 18 16 14 Cu perdea de protectie 500 20 16 12 tip C 1 Debitul de apa (l/min) Marimea fantei (mm) Lungimea sectorului circular de protectie a apei (m) Inaltimea sectorului circular al apei (m) Masa (kg) Descriere B 1200 5 32 10 3 C 600 3 20 6 2 Tevile pentru dispersia apei sunt confectionate din otel inoxidabil cu racord de aluminiu.Tevile de refulare cu robinet se prezinta in doua variante constructive si anume cu si fara perdea de protectie. 5 In raport de tip.dispozitivul de pulverizare (9) la teava cu robinet si perdea de protectie.robinetul. 5). .ajutajul de baza (7). la care se disting: corpul robinetului (2). se actioneaza asupra manerului inchizand sau deschizand cepul robinetului in cazul tevilor fara perdea de protectie. tevile pentru dispersia apei prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: (8) 485 12 10 8 tip C 1.

iar la partea inferioara au o forma diferita (patrata. 8 Se rasuceste pe filet piulita de racordare cu urechi de pe corpul tubular al hidrantului pana ce acesta coboara la nivelul inelului opritor. hidrantii portativi au ca anexe cheia hidrant subteran (fig.manerul. . B si C. iar la partea inferioara o terminatie de forma unei chei tubulare triunghiulara. sunt confectionati. fabricati in trei tipodimensiuni: A. indiferent de tip.inaltimea (cu robinetul inchis.roata de manevrare (7). a) hidrantii portativi cu cot simplu (fig. 6a Sunt. .corpul cotit – in cazul hidrantilor cu cot simplu. de asemenea. Mufele sunt piese metalice care la partea superioara au o forma triunghiulara pentru imperechere cu cheia hidrant.discul robinetului (9). Fig. 6 A 875 143 B 805 8. 7) si mufele cheii hidrant (fig. Se asaza hidrantul portativ pe orificiul hidrantului subteran. . 10 bari C 789 81 Inaltimea (mm) Masa (kg) Presiunea de lucru b) hidrantii portativi cu cot dublu (fig. de regula. . la corpul bifurcat al hidrantului portativ cu robinete.capacul robinetului (6). dreptunghiulara etc. se deosebesc: . . Cheia este o piesa metalica formata dintr-o tija care la partea superioara are un maner in forma de „T” cu un capat ascutit si curbat. . 6b) Acest tip de hidrant prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. In unele variante. hidrantii au ca parte comuna corpul tubular de forma cilindrica (I) la care se disting: . In plus. . in functie de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 871 16.presiunea de lucru max. 6a) Fig.racordurile fixe (5). . 10 bari C 789 10 Inaltimea (mm) Masa (kg) Presiunea de lucru c) hidrantul portativ cu robinete (fig. .5 max. 7 Fig. Pentru racordarea la retea. .corpul bifurcat – in cazul hidrantilor cu cot dublu sau al celor cu robinete. in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig.inelul opritor (1) cu garnituri de etansare. in raport de tip distingandu-se: . adecvata formei capului tijei ventilului hidrantului subternan.hidranti portativi cu cot dublu. astfel ca urechile piulitei sa intre sub racordul cu gheare al acestuia. B si C.flansa de etansare (4).. partile de baza ale acestora – corpul bifurcat si corpul tubular – sunt confectionate din fonta. 6b .hidranti portativi cu cot simplu.masa (kg) .piulita de racordare cu urechi (2). 6) Acestia sunt fabricati in trei tipodimensiuni: A.tija robinetului (8). Functionare Cu ajutorul manerului cheii hidrantului se indeparteaza capacul hidrantului subteran. 8).hidranti portativi cu robinete.2 B 803 11 max. Indiferent de rolul lor. mm) 1050 . Diferentierea se realizeaza la partea superioara a hidrantilor. din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune. Atat la corpul cotit cat si la cel bifurcat (II) se intalnesc: . 10 . 10 bari Descriere Hidrantii portativi.). tipodimensiunea in care au fost confectionati sau materialul de constructie.flansa cu manere (3).

doua racorduri fixe tip B pentru intrarea apei (2). Colectorul Colectorul prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . 9a . La incetarea lucrului se inchide hidrantul subteran (cu ajutorul cheii hidrant). Pentru deschiderea apei (la hidrantul cu robinete) se actioneaza asupra rotilor robinetelor. C sau tunuri de absorbtie. dupa care se dezracordeaza linia de furtun echipata.discul (7) la distribuitorul B-CBC. Hidrantul subteran se curata si se acopera cu capacul sau. .un racord fix tip A pentru iesirea apei.un racord fix tip B pentru intrarea apei (2).racordul de iesire tip A .1 Descriere Este confectionat din aliaj de aluminiu si se compune din urmatoarele parti (fig. .Se rasuceste spre dreapta corpul hidrantului actionandu-se cele 2 manere de manevrare ale fansei.roata (tija) de manevrare (5). B. se verifica functionarea si etanseitatea sa. .masa (kg) 6. 9c .1 B-CBC B 2 tip C. iar pe partea interioara cu trei picioruse de sprijin. fiind obligat sa coboare si sa se preseze pe orificiul hidrantului subteran la care se etanseaza prin intermediul garniturii de etansare. Prin rotire hidrantul se insurubeaza in filetul piulitei.trei robinete (doua la tipul B 2C) la care se disting: . Fig. Functionare Dupa amplasarea distribuitorului la locul indicat in dispozitivul de stingere se racordeaza la intrarea B linia de furtun prin care el este alimentat cu apa si apoi la iesirile respective. se deschid progresiv robinetele respective. liniile de furtun B si C sau numai C ordonate. . Pentru deschiderea hidrantului subteran se folosesc cheia hidrant si mufa adecvata. Intretinere Dupa intrebuintare distribuitorul se spala. starea racordurilor si a garniturilor. Intretinere Dupa intrebuintare hidrantul se spala. . sau cepul robinetului la distribuitorul B-2C.corpul distribuitorului (1). se desracordeaza tuburile de absorbtie sau furtunurile de refulare de la hidrant. . 9b Distribuitoarele tip B-2C sau B-CBC prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: B-2C B 2 tip C Robinete tip canea 15 bari 4. 10 bari . La cererea servantilor 1 sau a personalului ce indeplineste atributiile acestora pe liniile de furtun ce asigura distribuirea apei. toate robinetele fiind inchise.corpul colectorului (1).distribuitorul B-CBC (fig.presiune de lucru max. La una sau la ambele iesiri ale hidrantului se racordeaza furtunuri de refulare A. 9a). 9c): Fig.racordul de intrare doua tip B . se verifica functionarea corecta si etanseitatea robinetelor si a corpului hidrantului. 10): . rotirea usoara a piulitei de racordare si starea garniturii de etansare. El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari.o clapa de inchidere cu bolt (4). . apoi se demonteaza hidrantul portativ rotindu-se corpul hidrantului spre stanga. Distribuitoarele Distribuitoarele se clasifica in: . El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari. 9b). prevazut pe partea superioara cu un maner pentru transport (8). .distribuitorul B-2C (fig. .5 Racord de intrare Racord de iesire Felul obturarii Presiunea maxima Masa (kg) Descriere Sunt confectionate din aliaj de aluminiu anticorosiv.trei racorduri fixe din care 1 B si 2 C la tipul B-CBC sau 2 C la cel B-2C pentru iesirea apei (3). Fig.tija robinetului (6). . La incetarea lucrului se inchid robinetele. 1 tip B Robinete cu disc 16 bari 7.capacul robinetului (4) in cazul distribuitorului B-CBC. Se compun din urmatoarele parti (fig. starea racordurilor.

supapa sorbului este deschisa de curentul de apa ce intra din sura in tuburile de aspiratie.masa (kg) 6. In momentul intreruperii alimentarii.racord fix B pentru iesirea apei (7). deschide supapa si lasa apa sa se scurga.5 – 2 . Sorbul pentru tuburile de aspiratie Sorbul se fabrica in doua tipodimensiuni: A si B. in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Tip A 206 x 223 15 Tip b 153 x 126 12 Dimensiunile (mm) Masa (kg) Descriere Este confectionat din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compune din urmatoarele parti (fig. Se umple sorbul cu apa si in intervalul de 5 minute nu se admit scapari decat sub forma de picaturi.debitul aspirat (l/min.corpul sorbului (II) cu un racord fix A sau B (3) in raport de tipul sorbului. pompe). se leaga la inelul acesteia o cordita pentru sustinerea sorbului. Pe timpul formarii vidului in sistemul de alimentare (sorb. periodic. clapa va inchide orificiul intrarii. tuburi de aspiratie. 13 a) corpul ejectorului (1) la care se disting: . . 11): . . Apa ce vine prin cele doua intrari este dirijata apoi prin iesirea A (B) in conducta cu cot pentru umplerea cazanului.735 Descriere Este confectionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compune din urmatoarele parti (fig. Functionare Se racordeaza sorbul la capatul inferior al coloanei de tuburi de aspiratie. In cazul cand apa contine impuritati de dimensiuni reduse. In cazul in care conducta cu cot a cazanului pentru apa este prevazuta cu racord tip B.ajutaj convergent-divergent (6). Pe timpul functionarii – daca apa ce vine din cele doua surse are presiuni egale – clapa va sta orientata pe directia axului deschiderii A. sorbul va fi introdus in cosul metalic.) 130 . executate dupa fiecare folosire. .supapa sorbului cu corpul supapei (4).racordul fix tip C pentru intrarea apei (2).nervuri pentru intarire (9). pe care sita nu le retine. 12) are urmatoarele caracteristici tehnice: . In vederea actionarii parghiei de manevrare a supapei. .conducta cotita (1). pentru golirea de apa a tuburilor de aspiratie. 10 Functionare Colectorul se racordeaza la conducta cu cot prevazuta cu racord tip A a cazanului pentru apa de la autospeciale. prin care apa vine cu presiune mai mica. . realizandu-se astfel mentinerea coloanei. . . in numar de patru. sorbul este supus unei probe de incercare a etanseitatii supapei.Fig.presiunea apei la intrare (bari) 7 – 11 . se trage in sus de cordita care. apa din tuburile de aspiratie apasa asupra supapei care este asezata pe scaunul aflat in corpul sitei. In afara verificarilor curente. parghia de manevrare a supapei (6) si inelul pentru legarea corditei de sustinere a sorbului (7).sita sorbului (I) cu fundul sitei (1) si corpul sitei (2). Intretinere Dupa intrebuintare se spala si se verifica functionarea clapei si starea racordurilor.picior de sprijin pe sol (8). Dupa terminarea lucrului.corpul de absorbtie (4) cu rol de sorb si de picior de sprijin. In caz contrar.ajutajul convergent de ejectie (3). intre ea si colector se monteaza o reductie A-B.sita pentru retinerea impuritatilor (5). capacul supapei (5). Intretinere Dupa folosire sorbul se spala si se verifica starea racordului. . buna functionare a supapei si a parghiei ei de manevrare. Ejectorul pentru ape mici Ejectorul pentru ape (fig. prin intermediul parghiei de manevrare.presiunea apei la iesire (bari) 1. iar la racordurile B se cupleaza furtunurile ce fac legatura cu cele doua surse de alimentare. b) coloana de ejectie (11) la care se disting: . . iar capatul liber se fixeaza de un punct de sprijin. Se remediaza defectiunile constatate. . 13): Fig.

.corpul racordului (1). descreste presiunea si se mareste viteza. datorita presiunii atmosferice. C si D.garnitura anterioara de etansare (3) din cauciuc.5 B 65 G2 ½ 0. la racordul tip C pentru intrarea apei se cupleaza linia de furtun ce vine de la iesirea din pompele unei autospeciale sau ale unui utilaj. .racorduri fixe. garnitura de etansare (5) si nervurile exterioare radiale pentru strangere (6). Intretinere Dupa folosire. Sectiunea micsorandu-se din nou.inelul de siguranta (8) pentru retinerea tevii racordului. in urma acesteia. identic cu cel descris anterior.portgarnitura (2).Functionare .86 D 18 0. apa trece printr-o sectiune marita si presiunea scade brusc in timp ce viteza se mareste la cateva sute de metri pe secunda. Fig. are loc ca urmare a unei succesiuni de fenomene.corpul racordului (1) este prevazut cu doua gheare de racordare (2). a) racordurile de refulare sau aspiratie In raport de tipul lor (A. Apa intrata in ajutajul de ejectie si care ester fluidul motor isi mareste presiunea si isi micsoreaza viteza ca urmare a micsorarii treptate a sectiunii. . 14a): Fig.5 C 45 G2 0. iar dupa trecerea pragului de strangulare in partea divergenta a coloanei de ejectie. viteza de scurgere se micsoreaza si se mareste presiunea. Se compun din urmatoarele (fig. 14 . . cu care se amesteca si patrunde in partea convergenta a coloanei de ejectie.4 D 18 G1 0. B. fluidul aflat in sorb (aerul si apa) este obligat sa patrunda in zona de actiune a fluidului motor. racordurile fixe prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 100 G4 1.1 B 62 1. Anual. B. 14a .Pentru punerea in functiune a ejectorului. locasul garniturii de etansare (4). Apa trimisa de pompe impreuna cu cea antrenata iese din ejector pe la racordul B.1 Diametrul de trecere (mm) Filet de racordare Masa (kg) Descriere La fel ca si cele de refulare si aspiratie. Dupa iesirea din ajutajul de ejectie. Scurgerea fluidului motor cu viteza marita spre ajutajul convergent-divergent creeaza o depresiune. 14): . c) racordurile infundate In raport de tip: A. se demonteaza si se verifica ajutajele. Procesul de antrenare a apei (sau a unui alt fluid) prin principiul ejectiei. pe baza principiului ejectiei. . iar la cel de tip B furtunul pentru dirijarea apei la locul dorit.teava racordului (7) prevazuta cu trei cercuri reliefate necesare prinderii de furtun sau de tubul de aspiratie cu ajutorul legaturii de sarma.24 Diametrul de trecere (mm) Masa (kg) Descriere Racordurile de refulare sau aspiratie se compun din urmatoarele parti (fig. ejectorul se spala si se verifica starea racordurilor si a garniturilor. racordurile infundate prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . C si D. B. doua santuri semicirculare de strangere (3).racorduri infundate.garnitura posterioara de etansare (4) din piele. Apa refulata cu presiune de pompe este condusa spre ajutajul convergent de ejectie de unde patrunde sub forma de jet in ajutajul convergetdiverget si antreneaza apa din sursa prin sorb. Racorduri Dupa domeniul de utilizare racordurile se clasifica in: . b) racordurile fixe In raport de tipul lor: A.37 C 43 0. racordurile fixe sunt confectiionate din aliaj de aluminiu anticorosiv. . sau cand este cazul. C si D) racordurile de refulare sau aspiratie prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 96 2.reductiile de refulare sau aspiratie.

diametrul ajutajului pulverizator (mm) .corpul racordului de marime inferioara cu doua gheare de racordare. a santurilor de strangere. precum si fixarea tevii racordului sau a capacului in cazul celor infundate prin inelul de siguranta. in estenta constituind o imbinare a doua corpuri de racorduri de marimi diferite. Se compun din urmatoarele parti: . .garnitura de etansare (4) din cauciuc. . 16) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . a ghearelor. 16 Este confectionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si este prevazut cu bucsa racord.Diametrul de trecere (mm) Masa (kg) Descriere A 100 1. Ajutajul pulverizator Ajutajul pulverizator (fig. .200 .bataia jetului (m) .corpul propriu-zis al reductiei cu locasurile pentru cele doua garnituri de etansare. 15 Intretinere Operatiile de intretinere se executa la fel ca in cazul racordurilor. .corpul racordului de marime superioara cu doua gheare de racordare. Reductiile de racorduri Reductiile (fig. Intretinere Dupa folosire.inelul de siguranta (3) pentru retinerea capacului.1 Sunt confectionate tot din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compun din urmatoarele parti (fig. 15) sunt de doua tipuri: A – B si B – C. Intretinere Dupa intrebuintare se sterge si se desfunda canalele daca este cazul. in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 62 96 10 bari 2 0.dispersarea jetului (m) .capacul (2).masa (kg) Fig. a .8 B 45 62 Diametrul mic de trecere (mm) Diametrul mare de trecere (mm) Presiunea de lucru Masa (kg) Descriere Reductiile sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune.5 6 8 35 0. 14b .corpul racordului (1).presiunea de lucru optima (bari) . o portiune filetata interioara si doua suruburi. doua santuri semicirculare de strangere.4 D 18 0. 14b): Fig. nervuri exterioare radiale pentru strangere si o portiune filetata exterioara. Fig. cu filet pentru racordarea la teava tip C si cu canale de diametre mici care obliga apa refulata de pompa sa paraseasca teava sub forma de picaturi fine.6 C 45 0.suprafata jetului (mp) . identic cu cel descris la pct.7 B 65 0. racordurile se curata si se verifica starea garniturilor. doua santuri semicirculare de strangere. 2. Este fixat prin infiletare la corpul racordului de marime superioara si imobilizat cu cele doua suruburi. CAPITOLUL II ACCESORII PENTRU PRODUCEREA SPUMEI 14 max.

cu sageata indicatoare a sensului pe directia de curgere a apei.0 1.000 7–9 475 3.) . etanseitatea si functionarea normala a robinetului. creindu-se astfel o depresiune mai mare ce duce la antrenarea unei cantitati sporite de lichid spumant.patru nervuri pentru intarire (10). ca urmare. iar pentru obtinerea unui amestec mai sarac si spuma mai putin depusa la semnul minus. Apa intrata in amestecator antreneaza lichidul spumant din bidon (rezervor) – pe principiul ejectiei – si formeaza impreuna cu acesta un amestec (emulsie). Tevile generatoare de spuma mecanica In raport de tipul lor.600 10 910 6. .8 C 2.000 790 8 942 3.000 l/min. Amestecul (emulsia) este completat si cu apa ce vine din ramura superioara. Intretinere Dupa folosire. 5. .Accesoriile pentru producerea spumei sunt mijloace care concura la realizarea spumei mecanice sau chimice.000 390 6 681 2.un robinet (13) cu cep.un racord fix (6) pentru iesirea amestecului (emulsiei). tevile generatoare de spuma mecanica prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . deci. Functionare Pentru punerea in functiune.0 10. o parte din apa refulata circula prin ramura superioara. 2. a supapei de retinere si starea de curatenie a sitei.un racord fix (2) pentru intrarea apei prevazut cu o sita metalica (3) pentru retinerea impuritatilor mecanice. In felul acesta se mareste presiunea in ajutajul convergent si.ajutajul convergent-divergent (5).) . se pune robinetul cu indicele fix la semnul plus.coloane de ejectie (1) sau ramura inferioara la care se disting: . bidonul pentru lichid spumant si dispozitivul de transvazare spumant. La racordul D se ataseaza tubul de aspiratie care se introduce cu celalalt capat in bidonul (rezervorul) cu lichid spumant. .500. tevile generatoare de spuma mecanica. Fig. .un racord fix tip D (9) pentru racordarea tubului de aspiratie a lichidului spumant.0 .corpul supapei de retinere (7) in care se gaseste supapa de retinere (8) din sticla sau cauciuc ce asigura circulatia lichidului intr-un singur sens. Punand robinetul cu indicele fix la semnul plus. Amestecatorul de linie Amestecatorul de linie (fig. cu cursa limitata pe care se gaseste un indice. .500 5.conducta cotita (12) sau ramura superioara la care se disting: . Fig.) Presiunea de lucru (bari) Debitul de apa (l/min) Masa (kg) Descriere Amestecatorul de linie este confectionat din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compune din urmatoarele parti (fig.o sageata indicatoare a sensului de circulatie a apei aflata pe partea superioara a conductei cotite. Rotind robinetul cu indicele fix catre semnul minus. .lungimea (mm) . 17 . 17) este realizat din doua tipodimensiuni: B si C in functie de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: B 5. Din grupa acestor accesorii fac parte: amestecatoarele de linie.patru picioare de sprijin pe sol (11). amestecatorul se spala pana la inlaturarea completa a urmelor de lichid spumant si se verifica starea racordurilor. . 18.presiunea nominala (bar) .ajutajul convergent de ejectie (4). Pentru obtinerea unui amestec mai bogat in lichid spumant si formarea unei spume mai dense.000 si 10. micsorandu-se astfel debitul si presiunea apei ce trece prin ajutajul convergent ceea ce duce la realizarea unei depresiuni mai mici si.masa (kg) Descriere 2.500 5–7 237 Debitul de spuma (l/min. la antrenarea unei cantitati mai reduse de lichid spumant.consum de apa (l/min. .un sector gradat (14) avand marcate semnele plus si minus. . dupa care isi constituie drumul spre tevile generatoare de spuma mecanica. se inchide orificiul de intrare a apei in ramura superioara apa fiind astfel obligata sa curga prin coloana de ejectie. fie ca accesorii distincte. amestecatorul se racordeaza la dispozitivul de interventie sau la iesirea din pompe. 18): . fie facand parte din instalatiile autospecialelor si utilajelor sau din instalatii fixe de stins incendii de la rezervoarele de produse petroliere si lichide inflamabile. si viteza de circulatie a apei.debitul de spuma (l/min.

conducta pentru circuitul de spalare a prafului.masa (kg) 40 De regula. . praful din palnie si are loc o reactie chimica dupa formula: 6HnaCO3 + Al2(SO4)3 = 6CO2 + 2Al(OH3) + 3 NaSO4 in urma careia rezulta spuma chimica ce este refulata pe teava.sulfat de aluminiu Al2(SO4) . cu robinetul de inchidere. 19): .conducte auxiliare: .un racord fix tip C (4) pentru intrarea apei.consum de apa la 8 bari (l/min. .palnia pentru praf (2) cu sita metalica (3). In partea exterioara a corpului de racordare. Fig. . care se ramifica din coloana de ejectie inaintea robinetului de deschidere a apei si este prevazuta cu robinet de inchidere si furtun prelungitor din cauciuc.bicarbonat de sodiu HnaCO3 .consum de praf de 8 bari (kg) 60 – 63 . din care unul central si trei dispuse periferic. 20): . ce asigura circularea amestecului de apa si praf unic intr-un singur sens si gratarul opritor al supapei (9). sudata la partea cilindrica si la corpul de racordare.conducta pentru circuitul de antrenare a prafului ce se ramifica din coloana de ejectie dupa robinetul de deschidere a apei si care este prevazut cu robinet de inchidere. . pe principiul ejectiei. fie inclus in instalatiile autospecialei.partea cilindrica (1) pe care sunt sudate doua inele metalice pentru intarire si pentru fixarea tubului prelungitor. Intretinere Dupa intrebuintare se spala cu apa pana la inlaturarea resturilor de praf si spuma. Functionare Se toara praful in palnie.supapa de retinere (8) din cauciuc.conducta pentru golire.presiunea de lucru (bari) 0–8 . amestecul de apa si lichid spumant patrunde in teava pe la racordul fix. manere pentru transport si suport de sprijin aflat la partea inferioara. pe principiul ejectiei. trece prin cele 4 ajutaje practice in interiorul corpului de racordare si la iesire antreneaza.Tevile generatoare sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compune din urmatoarele parti (fig. . sunt practicate orificiile pentru intrarea aerului (3).conducta de manometru ramificata din conducta circuitului de spalare. 20 .ajutaj convergent de ejectie (6). conductelor si a supapei de retinere.carcasa de tabla (1) cu capac de inchidere. . . . . Descriere Se compune din urmatoarele parti (fig.) 3000 . la terminarea partii tronconice a tevii. iar la partea interioara ajutajele pentru trecerea amestecului (emulsiei) de apa si spumant (4). Ajutajele sunt inclinate pentru ca jeturile lor sa se intalneasca intr-un punct pe axul jetului central.debitul minim de spuma (l/min. Astfel.) 475 . care are loc in interiorul tevii generatoare.tipul spumantului: . Generatorul de spuma chimica Generatorul de spuma chimica are urmatoarele caracteristici tehnice: . fie intercalat in dispozitivitul de interventie sau la iesirile din pompa (amestecator de linie sau generator de spuma mecanica).partea tronconica (2).ajutaj convergent-divergent (7).robinet (5) pentru deschiderea apei. circular (la 120°). se formeaza spuma prin absorbtia aerului si inglobarea acestuia in emulsia de apa si lichid spumant. Fig. .coloana de ejectie la care se deosebesc: . In prima faza cu ajutorul dispozitivului de dozare (amestec) se formeaza emulsia de apa si spumogen. aerul din orificiile exterioare ale corpului de racordare. etanseitatea robinetelor.racordul fix (5). . Procesul de formare a spumei are loc in doua faze. petrochimice sau al celor din depozitele de produse petroliere. generatorul de spuma chimica se intrebuinteaza in cadrul instalatiilor semifixe existente in obiectele chimice. Lungimea liniei de refulare de la racordul B al generatorului si pana la teava nu trebuie sa fie mai mica de 40 m sau mai mare de 100 m. se verifica starea racordurilor. Functionare Teava generatoare de spuma se foloseste numai in combinatie cu un dispozitiv preamestecator de spuma.racordul fix tip B (10) pentru iesirea amestecului. apa ce intra in coloana de ejectie pe la racordul C antreneaza. 19 . . . In cea de-a doua faza.corpul de racordare. Intretinere Dupa folosire teava generatoare de spuma mecanica se spala pana la inlaturarea completa a lichidului spumant si se verifica starea de curatenie a racordului si a ajutajelor.

racordul fix tip B (10) pentru iesirea amestecului de apa si spumogen praf. pana ce se observa ca apa din palnie este antrenata in totalitate pe coloana de ejectie.ajutajul convergent de ejectie (5). Intretinere Dupa intrebuintare dozatorul se spala. Capul deversor Capul deversor (fig. Antrenarea prafului din palnie este ajutata de jetul de apa al circuitului de antrenare.presiunea de lucru (bari) 6–8 . de forma dreptunghiulara.coloana de ejectie (3) la care se disting: . debitul circuitului de antrenare a prafului si pozitia dopului de reglaj.lungimea (m) 3 . Pentru a se asigura dizolvarea completa a spumogenului praf lungimea liniei de furtun intre dozator si teava generatoare de spuma trebuie sa fie cel putin 60 m. presiune ce se verifica la manometru. 22 Pentru utilizare se cupleaza capul deversor la prelungitorul tevii generatoare. dupa care se marcheaza pozitia optima a dispozitiviului de reglaj. Functionare Pentru punerea in functiune a dozatorului. Apa intrata in coloana de ejectie pe racordul C antreneaza. se ia o medie de consum de 6 kg praf pe minut. . pe care se afla manometrul pentru controlul presiunii apei (12). 21 a) corpul generatorului la care se deosebesc: . iar la partea superioara un orificiu de refulare a spumei. functionarea normala a dispozitivului de reglaj si a supapei de retinere. Buna functionare a dozatorul depinde de concordanta intre presiunea apei ce intra in coloana de ejectie. b) conducta pentru circuitul de antrenare a prafului (11) ce se ramifica din coloana de ejectie inainte de ajutajul convergent.palnia cu sita metalica pentru praf (1). formand prin dizolvarea lui emulsia de apa si spumogen praf. praful din palnie cu care se amesteca. Aerul este inglobat in amestec la teava generatoare in care se obtine spuma mecanica.conducta pentru golire (7) cu buton de inchidere.debitul minim de spuma (l/min) 5000 . . iar la racordul B. dupa care se deschide dopul metalic al dispozitivului de reglaj manevrand roata acestuia cu o jumatate pana la o tura. .un racord fix C (4) pentru intrare a apei. 23): . 21): Fig. Pentru aceasta se pune dozatorul in functiune (folosind 2 kg praf) si se cronometreaza timpul in care a fost consumat. linia de furtun pentru dirijarea amestecului de apa si spumogen praf spre teava generatoare de spuma mecanica. Se refuleaza apa cu presiune de 6 – 8 bari la intrarea in generator. Fig. Se deschide robinetul circuitului de antrenare a prafului rotindu-se aproximativ o jumatate de tura. se inlatura resturile de praf si emulsie. care asigura circularea emulsiei intr-un singur sens si gratarul opritor al supapei (9). iar daca este mai mic se inchide. pe principiul ejectie. Daca timpul este mai mare de 20 secunde se mai deschide dispozitivul de reglaj. . Se toarna praf in palnie.Spalarea generatorului dupa folosire se face utilizandu-se circuitul de spalare dupa deschiderea prealabila a robinetului conductei de golire. prevazut cu un colier de strangere. un surub cu roata de manevrare si un suport filetat pentru surub. c) cadrul suport (13) prevazut cu picioare de sprijin si maner pentru transport. Pentru reglare. la racordul C se cupleaza furtunul ce vine de la pompe. etanseitatea robinetului. ce iese pe langa supapa de retinere prin racordul B. Dizolvarea prafului si omogenizarea amestecului se continua dea lungul liniei de furtun. . prevazuta cu robinet de inchidere. . operatie ce se repeta pana la stabilirea scurgerii optime a prafului in cadrul limitelor admise. insuruband apoi fluturele colierului de strangere. Dozatorul pentru spuma mecanica Dozatorul pentru spuma mecanica prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .consum de apa mediu (l/min) 1000 . .dispozitivul de reglaj (2) format dintr-un dop metalic. 22) este confectionat din tabla de otel avand la partea inferioara forma cilindrica.supapa de retinere (8) din cauciuc. Prelungitorul tevii generatoare de spuma Caracteristicile tehnice ale prelungitorului tevii generatoare de spuma sunt urmatoarele (fig.ajutajul convergent-divergent (6). verificandu-se starea racordurilor. a conductelor dopului metalic.masa (kg) 35 Descriere Se compune din urmatoarele parti (fig. respectiv 2 kg in 20 secunde.consum mediu de spumant (kg/min) 5–8 .

costumul de protectie contra apei. Intretinere .patru pereti laterali intariti prin nervuri. Bidonul pentru lichid spumant Bidonul pentru lichid spumant (fig. In exterior bidonul se sterge. Dispozitiv de transvazare spumant Dispozitivul se compune dintr-o teava sifon care se insurubeaza in locul busonului butoiului si care se continua cu un furtun tip D pentru transvazare (fig. casca este prevazuta cu aparatoare impermeabila (1) pentru gat si un vizor din stiplex (2). Casca Casca (fig. 25). 26.. Tubul terminal la care se monteaza capul deversor nu are decat un colier de strangere la partea sa inferioara. Din grupa accesoriilor pentru protectie fac parte: casca. 24) foloseste la transportul si pastrarea lichidelor spumante utilizate la stingerea incendiilor. cizmele de cauciuc electroizolante. apoi se verifica si se remediaza etanseitatea capacului.capacitate utila (l) 20 . Descriere Este confectionata din straturi de tesatura de bumbac impregnate cu un lac special.o gura de umplere-scurgere cu capac. La partea superioara casca este prevazuta cu o nervura longitudinala pentru intarire.masa (kg) 5000 l/min 32 Prelungitorul tevii generatoare de spuma este confectionat din teava de aluminiu rezistent la coroziune. Fig. trusa cu butelii si cartuse filtrante. Fig. 33 Intretinere Dupa folosire. calamitati naturale. casca este prevazuta cu doua cureluse din piele si o catarama. Suruburile colierelor se ung dupa fiecare intrebuintare. instructie tactica si pregatire fizica de specialitate. . rama din mesina si snur textil pentru ajustare. 24 Intretinere Trimestrial se goleste de lichidul spumant si se spala cu jet puternic de apa in scopul inlaturarii reziduurilor.posibilitati de racordare la teava generatoare de spuma de . 26) are greutatea de cca 600 g si se prezinta in doua variante: casca fara vizor si casca cu vizor. . precum si pe timpul sedintelor de instructie la tehnica ca de lupta. In varianta cu vizor. pe doi din acestia fiind plasate manerele laterale pentru transport. CAPITOLUL III ACCESORII PENTRU PROTECTIE Accesoriile pentru protectie sunt mijloace care se folosesc in scopul protejarii personalului pe timpul actiunilor de interventie la incendii.un maner pentru transport. aparatele izolante cu aer comprimat. La capatul cu sectiune mai mare este prevazut un colier de strangere cu surub si piulita fluture pentru priderea la teava generatoare sau intre ele. aparatele izolante cu oxigen. Pentru fixare pe cap.masa (kg) 6. La unele tipuri de prelungitoare colierele de strangere sunt inlocuite cu racorduri fixe sau cu o piesa filetata.fundul bidonului. aparatul pentru cercetare chimica. cureluse de panza. trusa electrica. . cu sectiuni diferite la cele doua capete.capacul bidonului la care se disting: . are o forma paralelipipedica si se compune din urmatoarele parti: . Fig. se spala si se verifica starea colierelor de strangere (racordurilor) si a capetelor tubului. Ca materiale pentru tesatura se mai pot folosi fibre de sticla sau sintetice.7 Descriere Este confectionat din tabla de otel. manusile de cauciuc si ochelarii pentru sudura. masca contra fumului si gazelor. In interiorul castii se gaseste sistemul de protectie si fixare compus din tampoane de masa plastica sau cauciuc spongios. Caracteristici tehnice: . cizmele de protectie cu talpi neperforabile. 25 Timpul de transvazare a unui butoi de 200 kg este de cca 4 min. Fig. costumul de protectie anticalorica. starea manerelor si a imbinarilor de la pereti.

28 b) Fig. Costumul de protectie contra apei Costumul de protectie contra apei (fig. . . .N. . . se remediaza eventualele defectiuni ale sistemului de protectie si fixare pe cap.bluza stransa pe talie cu sicana de etansare. Intretinere Dupa folosire se curata prin periere si se fac repartitiile necesare. este confectionat din panza de azbest aluminizata captusit cu panza de bumbac. . captusit cu panza de bumbac rezistenta la actiunile mecanice. Este confectionat din panza de azbest aluminizata. bazoane la genunchi. cu casca interioara si vizor duplex metalizat si locas dorsal pentru aparat de respiratie.). nasturi.gluga este prevazuta cu casca interioara si vizor metalizat. iar cizmele sunt dublate in interior cu pasla. buzunare.Dupa folosire. prevazuta la umeri cu o pelerina platca. Se compune din urmatoarele parti: . 27. Este confectionat din panza de azbest aluminizata. . costumele de protectie anticalorica sunt: . Fig. a) costumul de protectie anticalorica tip apropiere normal Asigura protectia pompierilor in conditiile impuse de lucru in vecinatatea surselor foarte intense de caldura radianta si a contactului accidental cu flacarile. Se compune din bluza cu gluga atasata. captusit cu panza de bumbac rezistenta si se compune din urmatoarele parti: . .N.gluga detasabila cu casca interioara din textolit si vizori din geam duplex antisol (fumuriu). . cand este cazul.pantaloni cu burduf lateral si bretele reglabile. Greutatea totala a costumului este de cca 7 kg. 28 a).cizme inalte pana la sold. precum si din pantaloni.). . Periodic. etansa pe talie. cu evitarea contactului caloric. Fig. Intretinere Dupa intrebuintare se curata. cu dubluri interioare din pasla.tip apropiere normal (A.). Greutatea completului este de cca 7 kg. al contactului caloric intermitent si atmosfera respirabila. 28 b Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile impuse de patrunderea prin flacari. d) costumul de protectie anticalorica dip patrundere greu (fig.gluga detasabila cu casca interioara si vizor duplex antisol.tip patrundere normal (P.pantaloni cu bretele reglabile. Greutatea costumului este de cca 15 kg.manusi cu un singur deget. La fel ca si costumul de apropiere normala.combinezon cu gluga si cizme etanse avand practicata o deschizatura dorsala cu locas pentru aparat de respiratie.bluza.). se spala cu apa si sapun.manusi cu un deget.U. b) costumul de protectie anticalorica tip patrundere normal (fig. mansete cu elastic si nasturi. . Greutatea costumului este de cca 10 kg. cu treceri de scurta durata sau lucrul in incinte incalzite la peste 250ºC si cu atmosfera irespirabila. Se compune din urmatoarele parti: .tip apropiere usor (A.G. 27) este confectionat din material de foaie de cort. manusi si cizme de aceeasi constructie ca in cazul costumului de protectie anticalorica tip apropiere normala.tip patrundere greu (P. . pe talii de la 0 la 4 si grosimi cuprinse intre 44 si 58. Se compune din urmatoarele parti: . flacari sau in timpul lucrului in incinta cu temperatura de pana la 250ºC. se cos cu fire de azbest eventualele rupturi si se inlocuiesc vizorii daca s-au spart.haina lunga pana la genunchi.cizme scurte de protectie cu dubluri interioare din pasla. 28 a Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile trecerii prin culoare. casca se curata prin stergere cu apa in care este dizolvat cu sapun. . c) costumul de protectie anticalorica tip apropiere usor Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile apropierii la 2 – 3 m de sursele radiante puternice.manusi cu un singur deget. Costumul de protectie anticalorica In raport de destinatie. .

iar cordelele de fixare sunt executate din cauciuc si prezinta pe ambele suprafete insemne de reglaj al mastii pe figura. cordelele si cataramele de fixare si cordeaua de purtare. f) cordeaua de purtat Este executata tot din cauciuc se serveste la sustinerea mastii de gatul purtatorului in pozitie de asteptare. e) cataramele si coardelele de fixare Masca are 8 catarame din care 6 cu doua traverse pe care se monteaza cordelele de fixare (doua frontale. Fixarea la masca exterioara se realizeaza tot printr-un colier metalic. prevazut cu capac de protectie.volum redus al aerului respirat. 29 b De forma cilindrica. 29 b) Fig. De asemenea. si stratul de uscare superior (6). menit sa asigure protectia respiratiei impotriva fumului. . parathion-nicotox).protectia vizoarelor impotriva aburirii. aerosoli. Cataramele sunt executate din material plastic rezistent si se fixeaza la masca exterioara in prelungirile acesteia. . Etansarea este asigurata si de o rama de cauciuc care urmareste conturul fetei. blocul supapei de inspiratie. blocul supapei de expiratie. la care se deosebesc: Fig. de a micsora la maximum spatiul mort. Ele sunt fixate etans ca masca exterioara prin doua rame metalice crestate. vizoarele. transformandu-l in bioxid de carbon. a) masca interioara Este confectionata tot din cauciuc. perforat. Sacul port-masca . Toate se unesc intr-o placa occipitala.incarcatura formata din stratul de uscare inferior (4) din clorura de calciu. 29 Se compune din urmatoarele parti: Masca exterioara cu anexele ei Masca exterioara este executata din cauciuc rezistent la actiunea substantelor toxice. (avand montata supapa de expiratie la exterior) si este prevazut cu un capac de protectie. . c) blocul supapei de expiratie Este realizat din acelasi material ca blocul supapei de inspiratie. doua temporale. este prevazuta cu o piesa din material plastic ce are rolul de a-i impiedica deformarea pe timpul pastrarii.orificiul pentru intrarea aerului (2) prevazut cu filet. Are o forma ce permite mularea si etansarea perfecta pe cap. aerosolilor si a unor noxe diverse. avand ca incarcatura straturi superioare de filtre fum. cu inscriptia „CO”.vizibilitate binoclulara – camp vizual relativ – 85%. clor. doua maxilare) si doua catarame cu trei traverse pe care se monteaza cordeaua de purtare. Prezinta un filet interior si este fixat de masca exterioara printr-un colier metalic. . d) vizoarele Au forma aproximativ triunghiulara si sunt executate din sticla duplex. b) blocul supapei de inspiratie Este executat din material plastic rezistent si are montat pe el supapa de inspiratie si o garnitura de cauciuc. prevazuta cu doua supape dispuse lateral (supapele de inspiratie). Cartusul filtrant a) contra oxidului de carbon (fig. b) polivalent (fig. precum si noxe diverse (acid cianhidric.Masca contra fumului si gazelor Masca contra fumului si gazelor (fig. 29) prin modul de constructie asigura: . Aerul de inspiratie spala vizoarele in interior la fiecare ciclu respirator. Fig. 29 a) De forma cilindrica. are rolul.etansare principala la periferia fetei si etansare secundara nasgura (semimasca interioara). la care se poate insuruba dopul metalic de inchidere sau cartusul contra fumului .nervuri pentru intarire (3). . oxizi de azot. pe langa realizarea celei de a doua linii de etansare pe figura. stratul de hopcalita (amestec de oxid de cupru si bioxid de mangan cu cantitati mici de argint si cobalt 5) care are rolul de a oxida oxidul de carbon la temperatura noramala. Pe masca exterioara se gasesc montate: masca interioara. Protejarea vizoarelor contra aburirii atat pe timp de vara cat si pe timp de iarna se asigura prin modul de constructie al mastii. iar aerul de expiratie nu vine in contact cu acesta intrucat este izolat de masca interioara. 29 a . De mentionat ca acest tip de cartus nu retine oxidul de carbon.racordul filetat (1) pentru racordarea la blocul supapelor.

Intretinere Dupa intrebuintare.talia II – inaltimea fetei purtatorului de la 111 la 125 mm. deasupra vizoarelor. fata mastii se pudreaza cu talc.8 – 1. asupra constructiei si functionarii carora nu insistam intrucat demontarea reductorului se realizeaza numai de catre specialisti in vederea reglarii si repararii lui. A. mastile sunt fabricate pe talii indicate printr-o cifra romana imprimata pe masca exterioara. a vizoarelor si existenta supapelor.reducerea presiunii din butelie la presiunea de lucru de 3 atm. Aparatul izolant MEDI B. In partea opusa rozetei. . . 30) se compune din urmatoarele subansambluri principale: a) carcasa aparatului (1) Este confectionata din tabla de aluminiu sau din material plastic presat cu fibre de sticla pe o plasa din sarma. Aparate izolante cu oxigen A. masca exterioara se curata in exterior prin stergere si se usuca in interior prin tampoane cu o carpa moale. se verifica starea fetei mastii..aparate izolante cu aer comprimat.5 ± 0. Cartusele filtrante. . Partea posterioara a carcasei este prevazuta cu orificii pentru ventilarea aparatului pe timpul functionarii. parghii si arcuri. In aceasta ultima situatie. o bentita cu carabiniera si o eticheta pentru scrierea numelui. In cazul cand se lucreaza in prezenta oxidului de carbon se racordeaza mai intai cartusul filtrant pentru oxid de carbon si la acesta. Tipurile de aparate izolante cu oxigen cu raspandire in unitatile de pompieri sunt: MEDI tip B. 495-B/400.dozajul fix are valoarea de 1. Z. fapt pentru care le vom face o descriere mai amanuntita. .65 CO2/min. In raport de caracteristicile fetei purtatorului. de bioxidul de carbon si vaporii de apa.talia I – inaltimea fetei purtatorului peste 125 mm. Pentru stabilirea taliei se executa masurarea inaltimii fetei purtatorului (distanta dintre radacina nasului si barbie). Aparatele izolante cu oxigen realizeaza purificarea aerului expirat. O sita din metal asezata la iesirea din butelie impiedica antrenarea o data cu oxigenul a eventualelor particule de rugina care ar putea infunda reductorul de presiune. Dozarea continutului de oxigen se realizeaza astfel: .Z. 495 B/400 (fig. De asemenea. atunci cand in interiorul lui temperatura aerului creste ca urmare a reactiei chimice exoterme care are loc in cartus.35 – 1. iar supapele se curata de impuritati cu o perie sau pensula moale. cu o prelungire filetata interior pentru fixarea robinetului buteliei. Inchiderea si deschiderea carcasei aparatului izolant se realizeaza prin intermediul a doua clapete laterale. b) butelia de oxigen (2) Contine. culoarea conventionala a oxigenului. precum si la protejarea lor. 30 Capacul carcasei este detasabil si prevazut cu nervuri longitudinale care au rolul de a-i conferi o rezistenta mai mare la diferite solicitari. oxigenul necesar regenerarii aerului expirat si este confectionata din otel aliat sau duraluminiu. ajutand si la impingerea aparatului in fata la trecerea prin spatii inguste. in special cand se lucreaza la incendii. iar cartusul filtrant si masca nu pot asigura protectia decat un timp foarte scurt sau cand se lucreaza in atmosfera viciata cu vapori si substante pe care cartusul filtrant al mastii nu le poate retine.A. c) Reductorul de presiune (3) Indepineste urmatoarele functii: . cartusul filtrant polivalent. Este vopsita in albastru. Aparatele izolante Aparatele izolante se clasifica in: . Este prevazut cu o cordea de sustinere. prin intermediul unui material absorbant. ventilul are o terminatie filetata la exterior ce se racordeaza la reductorul de presiune si prin intermediul unei piulite hexagonale. Functionarea mastii Pentru folosirea mastii se racordeaza cartusul filtrant la blocul supapei de inspiratie. precum si imbogatirea lui cu oxigen in raport de efortul depus pe timpul lucrului. cand concentratia substantelor toxice este mare. In interior are trei compartimente pentru masca exterioara si cartusele filtrante. servantul trebuie sa dea jos aparatul de pe spate si sa-l aseze cu capacul pe vatra lucrarii prin care circula. Reducerea presiunii oxigenului din butelie se realizeaza cu ajutorul unor membrane. se sterg si li se pune capacul sau dopurile de protectie.15 – 1.talia III – inaltimea fetei purtatorului pana la 110 mm. Fig. Robinetul buteliei asigura retinerea oxigenului sub presiune din recipient. la care se adauga temperatura din zona. bombata la ambele capete.. . dupa uscare.dozarea cantitatii de oxigen pentru regenerarea aerului expirat.aparate izolante cu oxigen.01 l. Capacitatea buteliei este de 0. indiferent daca aparatul se foloseste sau nu. In afara lor se mai gasesc in dotare aparate tip: DRAGER. AUER si CH-146. Rezultatul in mm se foloseste la stabilirea taliei conform datelor de mai jos: . serveste la fixarea tuturor subansamblurilor din aparat. sub presiune.Sacul port-masca este confectionat din masa plastica pe suport textil si constituie ambalajul subansamblurilor ce alcatuiesc masca contra fumului si gazelor. MEDI tip 17108 si MEDI tip 17117. Se utilizeaza in medii in care procentul de oxigen este sub 17%. are forma cilindrica. si intra in functiune in momentul in care se deschide butelia de oxigen.

pentru marirea rezistentei la rupere. umplandu-se. 30 a. iar la partea inferioara se trece pe dupa conducta de g) Furtunurile de respiratie (fig. urcari etc. Furtunurile de respiratie se compun din: . . .). De la reductorul de presiune se ramifica 3 conducte: . .sageata care indica sensul de circulatie a aerului expirat si care la montare trebuie sa corespunda ca sens cu cea de pe suportul cartusului. compus din doua elemente racordate intre ele printr-o piesa metalica la care se gaseste fixata cutia de saliva.membrana de cauciuc (11). fiind prevazut cu doua orificii prin care se racordeaza la cartusul filtrant (printr-o piesa numita cot striat) si la cutia de supape.conducta finimetrica (a) pe care oxigenul circula cu presiunea existenta in butelie. . Aceasta conducta are sectiunea mai mare pentru ca la intrarea in ea oxigenul sa-si micsoreze viteza cu care urmeaza sa intre in camera de inspiratie a cutiei cu supape.doua orificii cu dispozitiv filetat pentru racordarea la cutia supapelor. se fixeaza. e) cartusul filtrant (5) Are rolul de a retine bioxidul de carbon din aerul expirat. . .conducta sirenei de alarma ce merge pe sub cartus la partea superioara a cutiei de supape si prin care oxigenul circula cu aceeasi presiune de 3 atm. sacul de respiratie indeplineste urmatoarele functii: . procesul de respiratie in cele doua faze: faza de inspiratie si faza de expiratie.tija sirenei de alarmare (13).orificiile sirenei de alarmare (14). separate intre ele prin site de sarma ondulate si plane. in aparatul izolant. despartite printr-un perete diagonal (3). Aceasta conducta merge pe langa butelie si iese din aparat pe sub bratul stang al servantului. atunci cand sunt montate furtunurile la aparat. 30 b La cutia supapelor se deosebesc: camera de inspiratie (1) in partea ei inferioara si camera de expiratie (2). . Actionarea se realizeaza prin apasari scurte pentru eliminarea consumului suplimentar de oxigen. si care merge tot pe langa butelie pana la cutia supapelor unde se termina prin capul dispersor prevazut cu patru orificii dispuse in cruce si in plane diferite pe unde oxigenul este dispersat in camera de inspiratie. Supapa se deschide la o presiune de 20 – 40 mm col. si intra in functiune atunci cand servantul. ce are rolul de a colecta saliva si de a umezi aerul inspirat. . .. La carema de expiratie se deosebesc: . . . inspira mai adanc si creeaza in circuitul aparatului o depresiune. impinge supapa de preaplin intr-o placa metalica (4) de pe aparat eliminand aerul in exces. Pe fata anterioara a sacului (1) se gaseste un triunghi metalic in care se fixeaza parghia automatului pulmonar (2) si supapa de preaplin (3).supapa de expiratie (9). aflat la partea inferioara.furtunul de inspiratie. d) cutia supapelor (4) Are rolul de a separa. .incarcatura formata din straturi de granule de hidroxid de sodiu (soda caustica). depunand un efort mai mare (transport de materiale sau accidentati. cu una sau doua insertii din material textil in interior.racordul conductei de alarma (10). in partea superioara. .capul dispersor (5).resortul metalic (12). 30 d Fiind gofrat. . . cedand oxigen suplimentar. f) sacul de respiratie (fig. .sirena de alarma (8). 30 a.dozajul prin automatul pulmonar ce are valoarea de la 0 la 20 l O2/min. Este confectionata din tabla de alama si in sectiune se prezinta ca in fig.dozajul prin suplimentare manuala are aceeasi valoare ca in cazul celui automat si intra in functiune prin actionarea butonului aflat langa rozeta buteliei si tinut in pozitia „inchis” de un resort metalic.pune in functiune supapa de preaplin. 30 d) Sunt confectionate din cauciuc gofrat. Fig. este confectionat din tabla si la el se deosebesc: .lamelele metalice (15). respectiv la sacul de respiratie. 30 c) Are rolul de a inmagazina o cantitate de aer mai ales in timpul depunerii unui efort mai redus. Fig.racordul furtunului de expiratie (7). .raceste aerul expirat ce vine din cartusul filtrant fierbinte. deschide dispozitivul de dozare prin automatul pulmonar.retine eventualele impuritati scapate si care odata ajunse in sac cad in partea inferioara a acestuia.supapa de inspiratie (4). 30 b.racordul furtunului de inspiratie (6). 30 c In aparatul izolat. Este confectionat din panza cauciucata si are capacitatea de 4 – 6 l. . Cadrul se fixeaza la partea superioara in doua orificii ale aparatului izolat. In camera de inspiratie se gasesc: . Prin supapa de preaplin se elimina aerul din sac in cazul unei umpleri exagerate evitandu-se astfel spargerea sa. Fig. Pe partea posterioara sacul de respiratie (sacul pulmonar) este prevazut cu un manson prin care se trece un cadru de sarma ce fixeaza sacul de aparat.condenseaza vaporii de apa proveniti din cartusul filtrant. . perfect orizontal si in jos pentru a nu deranja in timpul lucrului. . cauciucul permite indoirea furtunurilor fara riscuri de obturare si face ca acestea sa fie mai flexibile pentru a nu jena miscarile corpului. H2O cand sacul. de aceea. Fig.constituie rezervor de aer cu un continut redus de oxigen (cca 17% O2). pozitionarea conductelor fata de reductorul de presiune si butelie este prezentata schematic in fig. .conducta de alimentare (b) pe care oxigenul circula cu presiunea de 3 atm.pune in functiune parghia automatului pulmonar.

Un manson de piele tine apropiate intre ele cele doua furtunuri.. Daca purtatorul aparatului izolant depune un efort mai mare si constant. avand grija ca la imbinari garnitura sa fie pusa corect.se racordeaza la furtunurile de respiratie prin insurubare si se consolideaza cu ajutorul cheii mustiucului sau masca de etansare. Pe cadran este trasata o liniuta de reper in dreptul diviziunii de 150 sau 200 atm. urmatorul calcul: . Pentru a afla momentul in care trebuie sa se retraga in afara zonei periculoase servantul face.. respiratia facandu-se numai pe gura. De aceea se recomanda ca deschiderea buteliei sa se faca prin mai multe rotiri ale rozetei. resortul metalic. pe conducta sirenei de alarma. . aerul expirat trebuind sa strabata interiorul sirenei punand in miscare lamelele metalice care scot un sunet ca de muzicuta ce avertizeaza scaderea presiunii in butelie. Un dop de cauciuc serverste la inchiderea mustiucului in stare de repaus. h) finimetrul (manometrul) Serveste la masurarea in orice moment a presiunii oxigenului din butelie la parametrii cuprinsi intre 0 – 250 atm. . corespunzatoare presiunii maxime de incarcare cu oxigen.se racordeaza tubul striat si conducta supapei de expiratie la cartusul filtrant. supapa de supraplin ramane inchisa. .citeste din nou presiunea oxigenului la manometru dupa ajungerea la locul de lucru si retine diferenta. in caz ca aceasta este sub 145 respectiv 195 atm. se desfac capacele cartusului filtrant si se scutura praful alcalin. de exemplui. care se fixeaza intre buze si gingii. O catarama fixata pe manson serveste la legarea cu cureaua umerara stanga care astfel preia greutatea furtunurilor. si doua proeminente ce se tin intre dinti. sacul de respiratie se umple cu aer aproape complet pana la finele ciclului de expiratie si se goleste cca 0. sub imbinarea lui cu manometrul. aer ce contine 17% oxigen si se amesteca cu oxigenul venit prin capul dispersor si regenerat merge prin furtunul de inspiratie la caile respiratorii ale servantului. Se compune din doua curele umerare. se destinde tragand in sus tija si sirena de alarma. Finimetrul este prevazut cu un cap de racord la furtunul finimetric. .5 din capacitatea sa in timpul ciclului de inspiratie. este prevazuta cu un vizor panoramic din sticla securit sau sticla flexibila cu un orificiu de fixare la furtunuri. In acest fel aerul expirat are posibilitatea sa treaca pe langa sirena de alarma spre cartusul filtrant. el trebuie sa procedeze astfel: .se rupe sigiliul. .se monteaza furtunurile de respiratie in orificiile corespunzatoare la cutia supapelor. astfel ca tija din interiorul automatului pulmonar nu deschide supapa de dozare pentru cedarea unei cantitati suplimentare de oxigen. In timpul repausului sau in cazul depunerii unui efort mediu.se deschide capacul carcasei. Pentru ca aparatul izolant sa asigure protectia servantului pana la parasirea zonei periculoase.se racordeaza butelia de oxigen la reductor strangand-o. deschizand astfel supapa de dozare si cedand oxigen suplimentar. Oxigenul care vine cu presiunea de 3 atm. centura de mijloc si cureaua de piept. .3 – 0.. impiedicand astfel patrunderea impuritatilor. impiedicand iesirea aerului din interiorul sacului de respiratie.. intra in sacul de respiratie de unde urmeaza sa treaca in camera de inspiratie pentru a fi imbogatit cu oxigen. este asezat dispozitivul de fixare (montura metalica) pe cureaua umerara. In tot acest timp supapa de supraplin este inchisa. De mustiuc este fixata clema nazala pentru obturarea nasului.s-a omis deschiderea buteliei de oxigen. consumul de de oxigen creste si. k) masca de etansare Confectionata din panza cauciucata. Atunci cand presiunea oxigenului pe conducta sirenei de alarma scade sub 3 atm. butelia se schimba.se inchide ventilul buteliei. din sacul de respiratie prin supapa de inspiratie. . Incalzirea cartusului pe intreaga suprafata este un indiciu ca incarcatura este nealterata si functionarea aparatului este normala.butelia de oxigen a fost deschisa doar printr-o singura rotatie a rozetei si la trecerea printr-un spatiu ingust s-a frecat in sens invers inchizand butelia.se scoate inelul de blocare a supapei de preaplin si se verifica daca parghia de comanda a automatului pulmonar este cuplata la butonul corespunzator de pe sacul de respiratie. a carui rezistenta estre invinsa la cel putin 3 atm.se deschide robinetul buteliei de oxigen si se controleaza la finimetru daca presiunea din butelie este de 150 sau 200 atm. . Parghia face miscari relativ mici. In camera de inspiratie vine. Aceasta piesa metalica are doua orificii interioare ce corespund celor doua furtunuri. i) harsamentul Este confectionat din piele si serveste la fixarea aparatului pe spatele purtatorului. Din cartusul absorbant. fetele sale se apropie.furtunul de expiratie aflat la partea superioara. antrenand totodata parghia ce este racordata la triunghiul metalic de la sca si care la un moment dat apasa asupra tijei din interiorul automatului pulmonar. Reactia dintre NaOH si CO2 avand caracter exoterm. In acest caz.. Orificiul de la furtunul de expiratie are un prag mai inalt obligand astfel saliva sa circule prin furtunul de inspiratie pentru a se colecta cu cutia special destinata.se verifica dozajul si etanseitatea aparatului izolant.. Aici are loc retinerea bioxidului de carbon rezultand carbonat de sodiu si vapori de apa. Pe capul furtunului finimetrului. Astfel se obtureaza trecerea pe langa sirena de alarma. aerul care iese din cartus are in final o temperatura de cca 80 – 85ºC. aerul purificat dar sarac in oxigen. j) mustiucul Este format dintr-o piesa metalica in forma de pipa prevazut cu o membrana din cauciuc. Montarea aparatului izolant comporta urmatoarele operatii: . apasa asupra membranei de cauciuc comprimand resortul metalic si astfel tija este impinsa in jos o data cu sirena de alarma cu care tija este racordata. Aerul expirat paraseste mustiucul (masca de etansare) prin tubul de expiratie. Functionare Dupa echiparea cu aparatul izolant (fixarea aparatului izolant pe spatele purtatorului. potrivirea bretelelor si strangerea centurii curelei de piept) se da drumul la oxigen. dupa reactia: 2 NaOH + CO2 = Na2CO3 + H2O + Q cal. .. . trece pe langa sirena de alarma si prin supapa de expiratie si merge la cartusul filtrant. sacul de respiratie se goleste treptat.citeste presiunea oxigenului la manometru dupa ce a pus masca pe figura si a deschis robinetul buteliei. . cele doua furtunuri fiind cuplate intre ele printr-o piesa metalica la care se fixeaza masca de etansare sau mustiucul. Sirena de alarma mai suna in urmatoarele doua situatii: . se inspira si se fixeaza mustiucul sau masca de etansare. in consecinta. consumul de aer fiind normal.

raceste aerul expirat.5 + 3 + 10) se obtin 20. H2O. d) cartusul filtrant Este de tipul deschis la modelul anterior indiferent daca este de 2 sau 4 ore. Capacul carcasei nu este detasabil ci fixat printr-o montura metalica care.2 = 1. pentru factori neprevazuti ce pot aparea pe timpul retragerii. e) sacul de respiratie Este confectionat din panza cauciucata.retine eventualele impuritati scapate de cartusul filtrant. si intra in functiune prin actionarea asupra unei clapete aflata in locul butonului de suplimentare. are capacitatea de 4. Dupa intrebuintare aparatul izolant se curata de apa condensata si saliva.dozajul prin automatul pulmonar are valoarea de 0 – 50 l O2/min. a fost inlocuit cu o piesa din material plastic. Timpul Pe timpul cat aparatul izolat se afla pe masina. si intra in functiune atunci cand servantul depunand un efort mai mare. trebuie pliata spre interior. . . . .5 l si in aparatul izolant indeplineste urmatoarele functii: . . a mustiucului. accidental. f) furtunul de respiratie Este confectionat din cauciuc gofrat. De asemenea. pentru inapoiere vor fi necesare 7.. g) finimetrul . . cu presiunea de 3 atm.. .5 atm.. cu deosebirea ca mansonul din piele care tine apropiate furtunurile.este rezervor de aer. Supapa de expiratie se afla inainte de intrarea in cartusul filtrant si intra in functiune la presiunea de 2 mm col. Rozeta se prezinta sub forma unui cilindru metalic. b) butelia de oxigen Isi pastreaza aceiasi parametri ca la buteliile cunoscute. conducta finimetrica se agata si se smulge. se inlocuieste cartusul absorbant.. avand urmatoarele doua functii: . cu singura deosebire ca se incarca la 200 atm. de praf. orificiile cartusului absorbant vor avea capacele de protectie infiletate si sigilate. presiunea din butelie trebuie sa fie de minimum 3 atm. gabaritul sau dandu-i posibilitatea inscrierii sale intre umerii salvatorului.dozajul fix are valoarea ± 0. a) carcasa aparatului Este confectionata din poliester si fibra de sticla. Cantareste cca 15 kg. c) reductorul de presiune A suferit modificari esentiale din punct de vedere constructiv. Asezata lateral fata de sac si intre cele doua supape mentionate se gaseste supapa de supraplin care intra in functiune la presiunea de 20 – 40 mm col. De la reductorul de presiune pleaca doua conducte: . H2O se deformeaza o membrana aflata in interiorul reductorului care face sa declanseze dispozitivul de dozaj suplimentar.serveste in interiorul sau la regenerarea cu oxigen a aerului expirat. Membranele lor sunt confectionate din placi de mica. tinute in pozitia „inchis” de un aer fin care deschide la valorile mentionate mai sus. a vizorilor. inmagazinand in acel moment 400 l O2.A. Suplimentarea se face prin apasari scurte si se foloseste si atunci cand una din supape nu se deschide normal. H2O.dozarea oxigenului pentru purtatorul aparatului izolant.daca pentru deplasare la punctul de lucru presiunea in butelie a scazut sub 5 atm. si intra in functiune in momentul in care se deschide butelia de oxigen. material ce permite o mai rapida cedare a caldurii spre exterior.compenseaza vaporii de apa din aerul expirat. Acest tip de aparat are urmatoarele 3 feluri de dozaje: . Insusirea principiului de calcul al rezervei este obligatorie pentru fiecare servant in vederea protejarii propriei vieti deoarece intrarea in functiune a sistemului de alarmare nu indica momentul cand trebuie sa inceapa retragerea ci lipsa de oxigen in reductor.pentru asigurarea functionarii normale a aparatului. .pune in functiune supapa de preaplin. Supapa de inspiratie este asezata la iesirea aerului din sac si este pusa in functiune la depresiunea de 2 mm col.conducta finimetrica care iese din aparat pe sub bratul drept al purtatorului.Z. este mai plat decat modelul descris anterior permitand trecerea prin spatii inguste. se verifica starea mastii.. functionale si cu posibilitatea de a fi folosite cat mai mult.conducta de alimentare care merge direct in sacul de respiratie. pentru inchidere.este necesara si o rezerva de siguranta de 10 atm.reducerea presiunii oxigenului din butelie la presiunea de 3 atm. considerandu-se ca avertizeaza tarziu servatul despre lipsa de oxigen si ca citirea finimetrului la intervale cat mai scurte asigura securitatea oamenilor in zona. . . .5 atm. precum si butelia de oxigen. simple din punct de vedere constructiv. H2O prin apasarea sacului de respiratie asupra ei. Insumand cantitatile respective (7. 495/B/400. a tuburilor de legatura si a sacului pulmonar. ce reprezinta presiunea minima la care servantul trebuie sa inceapa retragerea. Este prevazuta. tinand seama de gradul de oboseala necesita un surplus de oxigen de cca 50%. Cand dozajul atinge valoarea de 15 – 20 mm col. la partea superioara a reductorului cu o supapa de retinere ce declanseaza automat atunci cand..3 – 1. Daca aparatul izolant se schimba de la un servant la altul. Aparatul izolant MEDI 17108 Tendinta generala in modernizarea aparaturii de salvare consta in realizarea unor aparate cu gabarit si greutate redusa. inspira adanc din aparat in care se creeaza o depresiune. se procedeaza la dezinfectarea mustiucului (mastii) cu alcool pentru a preveni transmiterea diferitelor boli. Verificarea functionarii aparatelor izolante se realizeaza numai de catre personalul autorizat in acest scop.dozajul prin suplimentara manuala are valoarea de 0 – 50 l O2/min. fata de cel consumat la ducere).7 l O2 min. B. Au disparut cutia de supape si sirena de alarma. In aceasta situatie servantului trebuie sa paraseasca urgent punctul de lucru deoarece nu mai are control asupra presiunii oxigenului din butelie. cu presiunea existenta in butelie. identic cu cele de la aparatul izolant MEDI B.

prevazute cu filtre de purificare a aerului. Aparatul izolant cu aer comprimat Este destinat protectiei servantilor la interventiile in medii toxice pe durata de pana la o ora. printr-un sistem automat de detenta. Caracteristici tehnice: .presiunea de incarcare . iar automatul pulmonar la depresiunea de 10 – 20 mm col. Intretinere .masa . h) harnasamentul Este confectionat din material textil se compune din doua curele umerare.3 ± 0. Acest tip de aparat nu are suplimentare manuala pentru oxigen.2 – 1. 31. H2O. C. Incarcarea buteliilor se realizeaza cu ajutorul electrocompresoarelor transportabile de inalta presiune. col. c) reductorul de presiune Este identic cu cel folosit la aparatul izolant MEDI tip 17108. b) butelia de oxigen Are capacitatea de 0. Finimetrul trebuie citit la intervale de 10-15 min. In constructia aparatelor cu aer comprimat intra urmatoarele elemente principale: butelia cu aer comprimat. in interiorul careia se gasesc doua butelii pentru oxigen si doua cartuse filtrante pe suporti. Fig. Descriere Ansamblul trusei se compune dintr-o cutie de forma paralelipipedica confectionata din lemn.dimensiunile . 16 kg. cureaua de piept (confectionata din piele) si triunghiul de spate. H2O. prevazuta cu sistem de inchidere si maner pentru transport. 30 e) sunt construite cu circuit deschis si functioneaza pe principiul descarcarii aerului dintr-un recipient de stocare sub presiune. H2O si. 60 minute 610x270x135 mm 200 atm. 1600 l. nituri si chei speciale.durata nominala de utilizare . special destinate acestui scop.Este asezat pe cureaua umerara dreapta de care se gaseste fixat printr-o bretea din cauciuc care-i usureaza citirea. comandantul de grupa. ± 5 mm.rezerva de aer Descriere Aparatele cu aer comprimat (fig. 31) este accesoriul folosit in scopul crearii unei rezerve de butelii pentru oxigen si cartuse filtrante necesare inlocuirii celor consumate pe timpul lucrului cu aparatele izolante. sarcina ce revine servantului si solidar cu acesta. La acestea se adauga un manometru pentru controlul presiunii.8 – 1. Aparatul izolant MEDI tip 17117 pentru 1 ora a) carcasa aparatului Este confectionata tot din poliester si fibra de sticla. Aparatul izolant MEDI tip 17117 poate fi folosit cu eficienta indeosebi pentru executarea evacuarilor din zone cu gaze toxice sau pe timpul lucrului de scurta durata in mediul toxic de la instalatiile aflate la suprafata.4 l O2/min.0 l si poate fi incarcata pana la presiuneade 200 atm. 30 e. respectiv. H2O.1 = 1. iar inspiratia facandu-se in atmosfera. Dozajul fin are valorile cuprinse intre 1. fiind preferate in mediile care prezinta pericol de contact cu uleiuri si grasimi. regulatorul de presiune cu dispozitiv de semnalizare a rezervei de retragere si un automat pulmonar racordat la masca direct sau prin intermediul unui furtun gofrat. d) cartusul filtrant folosit este de una ora. Intrebuintare Aparatele de respiratie cu aer comprimat le pot inlocui pe cele cu oxigen la interventiile cu durata de pana la o ora. Supapele de inspiratie si expiratie plasate ca si la aparatul descris anterior (17108) se deschid la – 5 mm col. centura de mijloc. Fig. Trusa cu butelii si cartuse filtrante Trusa cu butelii si cartuse filtrante (fig. Dozajul prin automatul pulmonar are valoarea de 0 – 50 l O2/min. toate elementele fiind fixate pe un sasiu cu harnasament de purtare in spate. Supapa de preaplinb se deschide la presiunea de 20 – 40 m col.

Se inlatura tuburile.pistonul (2) cu garnitura din piele si supapa de cauciuc. Cu mana dreapta se trage de manerul pompei pana la refuz iar dupa 5 – 10 secunde se lasa liber. rondele de hartie speciala care la trecerea aerului restin particulele de fum. de pe caseta.suportul ajutajului. supapa lui se inchide si in corpul pompei se creeaza o depresiune ce obliga aerul atmosferic sa patrunda prin ajutaj in tuburile indicatoare si de aici in corpul pompei. daca tuburile au in interior pe langa incarcatura granulata si substante reactive lichide infoliate.se introduc cu capatul nemarcat in corpul colectorului. . iar interiorul corpului pompei se greseaza din nou. pentru a nu se scurge lichidul afara din tub.cilindrul de sticla (8) aflat in interiorul ajutajului. . .suportul pentru lopatica ce se foloseste la demontarea aparatului.se taie ambele capete ale tuburilor indicatoare cu ajutorul cutitului si se rup in orificiul special al cutitului. atunci substantele din tub capata o coloratie corespunzatoare celei etalon. . se indeparteaza cioburile de sticla.locasul tubular pentru pompe de mana prevazut cu sistem de blocare si arc. difosgen. fosgen. . . cand pistonul este tras catre inapoi. Daca pistonul se intoarce repede cu pocnitura in pozitia initiala.se scoate pompa de mana din locasul ei.se deschide cutia aparatului. Descriere Aparatul pentru cercetare chimica se compune din urmatoarele parti (fig. . . acid cianhidric). .corpul colector (3) prevazut cu obturator rotativ cu arc si numerotat de la 1 la 5 (in functie de numarul orificiilor deschise simultan. pentru statbilirea masurilor de protectie a servantilor si a restului personalului care actioneaza in zone cu toxicitate. . Trusa electrica . deplasandu-l catre in fata.suportul casetelor cu tuburi indicatoare. Cartusul de protectie se inlocuieste dupa intrebuintarea a 60 – 70 tuburi indicatoare. un orificiu pentru ruperea capetelor tuburilor taiate si opt cuie din otel pentru spargerea fiolelor din tuburile indicatoare. pompa este in stare de functionare.cordeaua cingatoare reglabila.pompa de mana cu piston la care se deosebesc: .corpul ajutajului (7) cu 4 fante. fiecare cu un numar de 10 tuburi indicatoare.Dupa folosire se inlocuiesc buteliile pentru oxigen.se trece aparatul din pozitia de „mars” in pozitia de „lucru”.manerul pompei (5) cu dispozitivul pentru deschidere fiolelor (6) format dintr-un cutit circular pentru taierea tuburilor indicatoare. . In cazul cand se foloseste filtrul contra fumului si cetii numarul de pompari se dubleaza. verificandu-se apoi in care tub substanta a intrat in reactie. Tuburile indicatoare consumate se inlocuiesc cu altele din completul de rezerva.daca se lucreaza cu un singur tub se executa un numar de pompari conform indicatiilor de pe caseta dupa care se compara colorarea substantelor din tub cu cea etalon de pe caseta. . In cazul cand in aer exista gaze toxice la care sunt sensibile tuburile respective. . .piulita (10) cu inelul de strangere a filtrelor contra fumului si cetii (11). difosgen. dupa ce obturatorul acestuia a fost reglat pentru un numar de orificii deschise in functie de numarul de tuburi care se folosesc concomitent.suportul filtrelor. aparatul se curata. fiolele respective se sparg prin introducerea tubului in orificiul prevazut cu un cui de otel.palnia (9) cu orificii pentru intrarea aerului. in interiorul lui se gaseste un cartus de protectie (4) care impiedica intrarea in pompa a gazelor toxice si a solventilor din tuburile indicatoare. cartusele absorbante si garniturile consumate. se verifica starea pieselor aparatului si. se pune obturatorul pe o singura deschidere si se introduce un tub nou. Trimestrial se face controlul pompei. fosgen. In dotarea aparatului se gasesc 5 bucati casete tuburi indicatoare (CO.cutia aparatului cu capac si sistem de inchidere la care se deosebesc: . 32) se foloseste pentru detectarea gazelor toxice (oxid de carbon.) si. . La spargerea fiolelor cuiul trebuie sa apese de sus in jos. Functionare Pentru punerea in functiune a aparatului se procedeaza in felul urmator: . . . .ajutajul ce permite marirea sensibilitatii determinarii substantelor toxice la care se deosebesc: .filtrele contra fumului si cetii. Intretinere Dupa folosire. se fac reparatiile necesare. clor. supapa lui se deschide permitand iesirea aerului din corpul pompei prin orificiile din capul pistonului. 32 a . Tuburile indicatoare sunt niste fiole de sticla in care se gasesc substante ce reactioneaza cu gazele toxice dand coloratii caracteristice.casetele din hartie cu tuburi indicatoare. In continuare se procedeaza ca in cazul lucrului cu un singur tub. Fig.se scot tuburile indicatoare corespunzatoare gazelor toxice a caror prezenta sa presupune. detectarea cu mai multe tuburi deodata se face in cazul cand se presupune existenta unui amestec de mai multe gaze toxice sau cand nu se stie ce gaz toxic poate exista la locul actiunii.corpul (cilindrul) pompei (1). . Pentru aceasta se regleaza obturatorul colectorului la o singura deschidere care se astupa apoi cu degetul aratator de la mana stanga. . Fiecare tub indicator are o marcare conventionala pentru determinarea carei substante toxice este destinat. similar cu cel intrat in reactie. . 32 a): . se curata unsoarea veche de pe garnitura din piele. Pe timpul pomparii. Aparatul pentru cercetare chimica Aparatul pentru cercetare chimica (fig. la nevoie. acid cianhidric etc. .se monteaza ajutajul cu sau fara filtru contra fumului sau cetii dupa caz. se executa 30 pompari. Cand pistonul este impins inainte. In cazul cand se folosesc mai multe tuburi simultan. in raport de acestea. avand grija sa nu se foloseasca acelasi cui pentru spargerea fiolelor diferite. precum si pe cele fine de apa (ceata).cordeaua de purtare reglabila.

37) se folosesc pentru protectia ochilor servantilor care executa lucrari de sudura sau taieri cu aparatul de sudat si taiat autogen sau electric.bec de 220 V x 24 W pentru control lampa. se folosesc pentru protectia servantilor ce lucreaza la autospecialele pentru fum. Fig. vizorii vor fi feriti de lovituri pentru a nu se sparge. orificii de aerisire si garnituri din piele pentru etansarea pe fata. prevazuta in interior cu locasuri pentru fixarea pieselor componente: . se controleaza starea vizorilor si a sistemului de fixare pe cap. .doua bucati banda izolatoare. 34). 35) asigura protectia contra apei. 37 Descriere Sunt confectionati din metal si sunt prevazuti cu 2 vizori rabatabili din sticla colorata. Ochelarii pentru sudura Ochelarii pentru sudura (fig. gaze si iluminat. Fig. Manusile de cauciuc Manusile din cauciuc (fig.covor cauciuc electroizolant. . Fig. . 36) se folosesc pentru protectia servantilor pe timpul lucrului la autospeciala de fum. 34 Descriere Sunt confectionate din cauciuc fiind captusite in interior cu panza Intretinere Dupa intrebuintare se spala cu apa apoi se sterg.surubelnita mica izolata.foarfeca pentru taiat cablu sub tensiunea de 500 V.lampa control cu bec 220 V. cu indicator de tensiune. . piesele din trusa se sterg si apoi se fixeaza la loc in locasurile lor. Intretinere Dupa intrebuintare.ochelari de protectie electricieni. inclus in constructia lor. precum si la intreruperea curentului electric de joasa tensiune. Intetinere Dupa intrebuintare se spala cu apa apoi se sterg. .surubelnita mare izolata. 36 Descriere Sunt confectionate din cauciuc si sunt prevazute cu 5 degete. Intretinere Dupa intrebuintare se sterg. 35 Sunt confectionate din cauciuc poliizoprenic si au talpile neperforabile dat fiind brantul metalic. Fig. . electroizolante (fig. cu indicator de tensiune. Fig.Trusa electrica (fig. . . Ei au un sistem reglabil de fixare pe cap. Cizmele de protectie cu talpi neperforabile Cizmele de protectie cu talpi neperforabile (fig. Cizmele de cauciuc Cizmele de cauciuc. 33 . 33) se compune dintr-o cutie din lemn. protejati in interior si exterior cu sticla alba.cleste patent cu manere izolate. Pe timpul folosirii.manusi cauciuc electroizolante. noroiului si obiectelor penetrante pe timpul lucrului la interventii. . gaze si iluminat si la intreruperea curentului de joasa tensiune.

39 Caracteristici tehnice: . set ambalat in doua huse. a evacuarii bunurilor materiale.inelul mijlociu (6) in spate. protejat cu o cosa metalica. iar anual se verifica tehnic. prins printr-o intaritura (10).sarcina maxima de rupere (kg) 1500 . 9). 38 Intretinere Dupa folosire. daca este cazul. pentru tragere de la verticala (indreptare zid) cu ajutorul unei cordite cu carlig de siguranta. aparatul de inhalat oxigen si trusa sanitara. Pe chinga sunt fixate: . coarda si cordita pentru salvare. Din grupa accesoriilor pentru salvari si prim ajutor medical fac parte: centura de siguranta. din otel.aparatul de salvare cu dubla actiune. .alungirea maxima (%) Intretinere Dupa folosire se curata. executarii autosalvarilor si salvarilor.cadrul universal de salvare pentru suspendare la inaltime. . se curata prin periere si se fac reparatiile necesare. Fig. salvarii oamenilor si animalelor. 38) este destinata asigurarii impotriva caderilor pe timpul lucrului la inaltimi. Centura este confectionata din chinga (1) lata de terom (poliester). Centura de siguranta Centura de siguranta (fig. La unul din capere sunt prevazute cu un ochi pentru agatare. carligul de siguranta. conform anexei 16 din NERC/1985. Centura se ajusteaza pe talia purtatorului prin reglarea capatului mobil. Caracteristici tehnice: .sarcina utila (kg) 3000 .7 Completul de salvare de la inaltime In compunerea curenta a completului intra urmatoarele mijloace: .CAPITOLUL IV ACCESORII PENTRU SALVARE SI PRIM AJUTOR MEDICAL Accesoriile pentru salvari si prim ajutor medical sunt mijloace care se folosesc pe timpul lucrului la interventii in vederea asigurarii impotriva caderii. Carligul de siguranta Carligul de siguranta (fig.lungime (m) .masa (g) cca 200 Fig. .scripetele cu suport. Pe capatul mobil sunt introduse doua gaici din piele (8) pentru fixarea rezervei.diametrul (mm) . completul de salvare de la inaltime.1 900 20 20 cordita 25 10 1. incheiata in fata printr-o pafta metalica din doua piese. Talia maxima admisa este cea corespunzatoare unei rezerve minime de 200 mm la capatul mobil. Fig. 39) sunt confectionate din fire rasucite de material plastic. care serveste pentru asigurare si suspendare. Coarda si cordita de salvare Coarda si cordita de salvare (fig.inelul mare in fata dreapta (7).masa (kg) . . precum si portului diferitelor accesorii. perna pneumatica de salvare. trecut prin piesa mare (4). din otel. precum si pentru prinderea carligului de siguranta (11). . coarda 25 12 2. chinga are un capat fix la care este montata piesa mica (3) a paftalei si un capat mobil (2) cu rezerva intoaresa. .doua inele mici lateral pe fiecare parte care servesc pentru prinderea diferitelor accesorii (5. 38 a) este confectionat din otel si are o clapa mobila prevazuta cu arc si sistem de inchidere de siguranta. 38 a Intretinere Inainte si dupa folosire se verifica elasticitatea arcului si functionarea normala a sistemului de inchidere. precum si acordarii primelor ingrijiri medicale.dimensiunile (mm) cca 155 x 85 x Ø 13 .tubul expandabil de salvare.

a carei reglare prealabila asigura reducerea vitezei de coborare.diametrul cablului (mm) 4 – 4. Fig. Utilizarea cadrului Pentru utilizare.latime (m) 0.viteza de coborare (m/s) 1. centuri etc. . . iar sasiul este prevazut cu un maner de purtare.).. dupa cum urmeaza: . asigurandu-se patrunderea capatului surubului in orificiul corespunzator din sasiul aparatului. precum si un cadru secundar detasabil (3) pentru suspendarea tubului expandabil la care gasim o palnie din panza groasa.5 . .lungimea cablului in fiecare sectiune (m) 61 . . derulandu-se atat cat este necesar pentru a asigura inaltimea potrivita pentru suspendare. Fixarea se efectueaza in fiecare caz cu ajutorul unuia dintre suruburile cu cap fluture prevazute in cele doua parti ale locasului. a) Cadrul de suspendare Descriere Cadrul universal de salvare pentru suspendare la inaltime (fig. 41) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . pot fi prevazute doua targi pliante pentru persoanele aflate in imposibilitatea de a se deplasa. Capatul fiecarui cablu este prevazut cu ochi de suspendare care printr-un carlig se fixeaza in crestaturile periferice ale discului mijlociu al tamburului. Tamburul este protejat cu 4 capace detasabile care in timpul utilizarii se demonteaza.in cea de-a doua varianta. astfel incat desfasurarea (coborarea) unuia determina infasurarea celuilalt. de regula 15 cm sub nivelul superior al cadrului. . . Suplimentar.greutate (kg) cca 45 Pentru transport si depozitare cadrul are posibilitatea de reducere a gabaritului prin rabatarea sistemului reglabil in interiorul cadrului principal./ora) cca 50 .deschidere in afara zidului (m) 0. tubul racordat se va aseza lateral langa zid pentru a nu stanjeni montarea cadrului.7 . 40 Cadrul de suspendare prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . . . procedand la pregatirea si montarea pe zid.doua cosuri de salvare. un tambur cu doua sectiuni pe care sunt infasurate in sensuri opuse doua cabluri de lungimi egale. manevrandu-se mai intai mufele de reglare si apoi pintenii. . in care se introduc si mijloacele auxiliare (cosuri.se marcheaza mufele cadrului reglabil si pintenii astfel incat sa se asigure o deschidere mai mare decat latimea zidului in punctul de fixare. in functie de varianta de salvare. iar in cazul utilizarii scripetelui se va trece peste rola o coarda de 80 m. prevazut cu locas de fixare a mijloacelor de coborare. b) Aparatul de salvare cu dubla actiune Aparatul de salvare cu dubla actiune (fig. cadrul se transporta sau se ridica la punctul de salvare si se scoate din husa. aparatul se asaza pe axul tamburului perpendicular pe sol si cu frana manuala spre acesta. se aseaza cu axul tamburul paralel cu zidul si cu frana manuala spre dreapta.doua centuri de siguranta. o frana manuala.inaltime totala (m) 1 . Pentru controlul coborarii aparatul este prevazut cu o frana automata centrifugata.deschidere reglabila (m) 0. ansamblul fiind ambalat intr-o husa. un sistem de fixare pe zid cu deschidere reglabila (2). .doua corzi de salvare de 80 m cu carlige de siguranta.se rabate sistemul reglabil in exterior si se fixeaza cu ajutorul surubului de blocare. in compunerea completului de salvare.inaltime deasupra zidului 0. astfel: .greutatea aparatului (kg) cca 19 Descriere Aparatul de salvare cu dubla actiune este constituit dintr-un sasiu.in functie de varianta de utilizare in locasul cadrului se va fixa aparatul de coborare cu dubla actiune sau scripetele cu suport.daca este cazul se ataseaza cadrul secundar si tubul de salvare. se infileteaza pintenii in mufele respective. un sabor pentru pornire-oprire. Montarea se efectueaza prin asezarea aparatului in locas.doua corzi de salvare de 25 m cu carlige de siguranta.ritm de salvare (pers. precum si o frana suplimentara cu sabor.15 – 0.se ancoreaza cadrul de elementele rezistente ale cladirii cu ajutorul corzilor de 25 m introducandu-se carligele in gaurile de la capetele superioare ale montantilor verticali.se aseaza cadrul pe bordura zidului prin ridicarea de partile laterale. . manivelele pintenilor se vor fixa cu capetele spre exteriorul zidului. 41 Utilizare Inainte de montarea aparatului pe cadru se scot cele 4 capace de protectie. corzi.se desfac chingile de fixare ale sistemului reglabil ale cadrului secundar si ale pintenilor.60 . compus dintr-un cadru principal (1).7 .5 .inaltimea maxima de salvare (m) 60 .se slabeste frana manuala si se elibereaza capatul unuia dintre cablurile de coborare. Fig.intr-o prima varianta. Pentru executarea salvarilor se procedeaza astfel: . 40) este realizat din teava de otel.5 – 3 .in cazul utilizarii targilor se va proceda la fixarea corzilor de sustinere.se executa strangerea cadrului pe zid. . .

iar in al doilea de 35 – 40 m. Manevrarea corzii se poate efectua de la inaltime sau de la sol. In functie de conditiile locale motarea se poate face si cu axul rolei perpendicular pe zid. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. iar cablul va fi degajat de pe rola. La folosirea cosurilor persoanele vor fi instruite sa nu se tina cu mainile de inelul superior.atenuarea. se suspenda de ochiul cablului un cos de salvare (printr-un carlig de siguranta) procedandu-se la imbarcarea primei persoane sau se echipeaza prima persoana cu o centura de siguranta (cu inelul si carligul de suspendare in fata). de fiecare data cablul coborat va fi trecut peste rola de ghidare din partea respectiva. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. c) Scripetele cu suport Descriere Scripetele cu suport (fig. numai cu aparatul bine fixat. 43) este executat sub forma de tronsoane cu lungimi diferite. Scripetele se utilizeaza impreuna cu coarda de 80 m. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. scripetele se va monta in locasul cadrului.5 m si se trece peste rola de ghidare din partea respectiva.imbarcarea in cosuri sua suspendarea in centurile de siguranta. dupa caz.se strange bine frana manuala si. dupa care salvarea se va continua prin coborarea si ridicarea alternativa a celor doua cabluri. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. .greutatea (kg) cca 2 Utilizarea scripetelui Pentru utilizare. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare..cablul coborat se deruleaza in continuare cca 0. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. dupa care salvarea va continua prin coborarea si ridicarea alternativa ale celor doua cabluri.incercarea la prima coborare a aparatului folosind manechinul de 70 kg.diametrul rolei (mm) 100 . dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii.dimensiunile sasiului (mm) 230 x 100 . 42) este realizat dintr-o rola montata pe un sasiu a carui constructie asigura fixarea in locasul cadrului de suspendare prin doua urechi. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare.trecerea inaintea fiecarei porniri a cablului urcator peste rola de ghidare din partea respectiva in vederea evitarii impletirii celor doua cabluri. Fig. iar la folosirea centurilor persoanele vor fi instruite sa se tina cu ambele maini de capatul cablului si sa evite indoirea corpului si sprijinirea cu picioarele pe zid in timpul coborarii. Principalele caracteristici tehnice ale tubului sunt: .se slabeste treptat frana manuala si cu ajutorul acesteia se controleaza coborarea. inainte de fiecare pornire a coborarii. De regula. de regula. . repetandu-se apoi seria operatiilor cu al doilea cablu (a doua coborare). tinand seama de inaltimea de salvare. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. iar pentru consolidare se asigura patrunderea capatului surubului in orificiul corespunzator al urechii drepte a scripetelui. constituind seturi care prin imbinare cap la cap realizeaza inaltimi de salvare variate. Asezarea scripetelui se realizeaza introducand mai intai urechea curba in partea opusa surubului de fixare. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. avand axul paralel cu zidul. Pentru evitarea accidentelor pe timpul sedintelor de instructie se vor lua urmatoarele masuri: . asigurandu-se oprirea in caz de nevoie si reducerea vitezei inainte de atingerea solului. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. asigurandu-se suspendarea de ochiul cablului. a balansului capetelor ambelor cabluri. 41. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. in primul caz fiind de maximum 75 m. repetandu-se apoi seria operatiilor cu al doilea cablu (a doua coborare). In cazul coborarii unor obiecte grele (peste 50 kg) coarda se poate trece pe rola de 2 ori (formand o spira) pentru asigurarea autofranarii prin frecare. de fiecare data cablul coborat va fi trecut peste rola de ghidare din partea respectiva. . dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. . coarda se va trece pe rola scripetelui o singura data. . d) Tubul expandabil de salvare Tubul expandandabil de salvare (fig. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare.

cu fund la partea inferioara. 10. Modul de intrebuintare Pentru folosire se desfac cataramele curelelor de fixare a targii in pozitia „strans”. un tub exterior (3) din tesatura gumata cu cauciuc ignifug care asigura protectia impotriva caldurii (inclusiv prin stropirea cu jet de apa in caz de nevoie). manuirea lui fiind descrisa in „Regulamentul instructiei de specialitate a pompierilor militari”.5 100 . un tub interior (2) din panza foaie cort. permitand suspendarea cosului de coarda de salvare. 80/3-B. Perna pneumatica de salvare P.lungime palnie (cm) . se spala. 36/2 (fig. 43. suportul de panza se curata prin periere si. A. Fig. Dupa aseazarea pe targa. se depliaza lonjeroanele si se fixeaza barele distantiere cu ajutorul mansoanelor de blocare. denumite cu indicativele P. corzile sunt unite la partea superioara. 44 La el se disting: . intre lonjeroanele caruia se gaseste un suport de panza rezistenta. .intariturile din chinga de panza de pe fundul sacului. e) Cosul de salvare Descriere Cosul de salvare (fig. Intretinere Dupa intrebuintare. Intretinere Dupa intrebuintare se curata prin scuturare sau periere si se repara eventualele rupturi. cu picioare de sprijin si mansoane de blocare in pozitia desfacut. avand forma cilindrica. daca este cazul. Suportul de panza este prevazut cu chingi ce au catarame pentru imobilizarea persoanelor accidentate. realizat din tricot de poliester in strat dublu si intarit prin 4 chingi longitudinale din relon. 46 . Are un diametru interior de cca 55 cm si o inaltime de cca 1.greutatea (kg) 6x6x2 1 x 1x 0.30 m. 36/2./ora) Fig.greutate unitara (kg) . 36/2 si P.S. Acelasi tratament se aplica si celorlalte accesorii confectionate din panza din dotarea completului. confectionat din aliaj de aluminiu.3 cca 60 Tubul este constituit din 3 tuburi concentrice.doua cercuri metalice. . iar rupturile se cos. imbracate in piele. 46) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. In cazul tubului expandabil de salvare nu vom insista asupra modului sau de utilizare.S. prevazuta cu chingi (la capatul superior) si catarame (la capatul inferior). Perna pneumatica de salvare P.latime aplatizata tub exterior (cm) . 45 La targa se mai deosebesc curelele cu catarama pentru fixarea ei in pozitia „strans”. un tub interior (1) care asigura franarea.S. 44) este confectionat din panza rezistenta. Pernele pneumatice de salvare Pernele sunt realizate in doua tipuri. spre deosebire de celelalte mijloace din cadrul completului.S. cu rolul de a da forma cilindrica cosului si a-i mari rezistenta.sistemul de suspendare format din 3 corzi prinse de sac prin chingi de panza cusute. 45) este formata dintr-un cadru metalic pliant. 5 si 2.5 80 30 1. Fig. apoi se usuca.dimensiunile in stare umflata (m) .ritm de salvare (pers. persoana se leaga cu ajutorul chingilor pentru a nu cadea pe timpul transportului. Tubul interior si cel intermediar sunt imbinate la capete prin cusaturi pe bordurile unei palnii (4) din panza groasa de bumbac. 20. cu rol de etansare contra fumului si de limitare a intinderii. capatul inferior fiind acopera zona de imbinare. Periodic se vor unge articulatiile mobile ale targii.dimensiuni in stare pliata (m) .lungimi tronsoane set (m) . f) Targa plianta Descriere Targa plianta (fig.. Tubul exterior este cusut pe bordura palniei superioare.

Compartimentele mijlocii ale etajului superior comunica intre ele prin orificii cu diametrul de 30 cm. fiecare cu inaltimea de 2 m. B. Aparatul de inhalat oxigen . Fig. sunt prevazute douasprezece supape de evacuare.S. avand la capete palnii cu snururi de racordare la ventilatoare.S. si tensiunea de alimentare de 250 V. Pe cele doua laturi opuse etajului superior. Durata umplerii initiale difera astfel: . cate doua la fiecare dintre capetele compartimentelor.inaltimea maxima de salvare (m) . Pe una din laturile etajului inferior sunt atasate doua tuburi de umplere cu lungimea de 3 m si diametrul de 30 cm. cate doua la fiecare capetele compartimentelor. . se verifica aspectul exterior.greutatea (kg) . cele doua tipuri de perne se amplaseaza cu tuburile de umplere paralel cu zidul. doua externe avand inaltimea de 1 m si trei mijlocii cu inaltimea de 2 m. Modul de utilizare Pentru executarea salvarilor perna se transporta la locul de amplasare care. pentru cordita. deasupra compartimentelor extreme. se pliaza si se introduc in husele de protectie. functionarea in regim poate fi asigurata cu un singur ventilator. 47. cu debit de 100 mc/min. Pe laturile de 8 m ale etajului inferior sunt atasate cate doua tuburi de umplere (3) cu lungimea de 3 m si diametrul de 30 cm.inaltimea in stare umflata (m) Descriere La perna P.dimensiuni in stare umflata (m) . La umflarea initiala si dupa fiecare salvare. 48) poate fi: . 80/3-B Perna pneumatica de salvare P.inaltimea maxima de salvare (m) . 47) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. sunt prevazute borduri (5) cu latimea si inaltimea de 1 m. amplasate cate 6 pe fiecare perete despartitor si decalate pe inaltime. in lungul compartimentelor. Etajele si compartimentele comunica intre ele prin orificii circulare cu diametrul de 20 cm.. 80/3-B etajul inferior (1) are inaltimea de 1 m. cuiul de sustinere (fig. Intretinere Dupa folosire. la capatul patrat. Cuiul de sustinere Dupa dimensiunile lui. Dupa umplerea initiala. intre compartimentele etajului inferior. pentru coarda. prevazute cu capate cu palnii si snururi de racordare la ventilatoarele de umplere.S. pernele penumatice se curata de impuritati prin periere. Durata umplerii dupa fiecare salvare este de 15 – 20 secunde.dimensiuni in stare pliata (m) . . realizate sub forma de clape cu benzi elastice. este curatat de materialele ascutite sau taioase ce ar putea sa o deterioreze si se umfla cu aer. 48 Descriere Este confectionat din otel moale. iar cel superior (4) de 2 m.patru ventilatoare – 3 minute. In situatii extreme se poate recurge la protecita anticalorica a pernelor prin udare intermitenta (intre salvari). Intre cele doua etaje ale pernei. Lateral.inaltimea in stare umflata (m) Descriere 20 2 Perna aer doua etaje cu inaltimea egala. anterior. dat fiind faptul ca la caderea pe perna sunt expulzate sub efectul socului de presiune. intr-un loc pe cat posibil ferit de radiatii calorice puternice. 80/3-B (fig.S. Pe verticala si pe lungimea pernei etajele sunt separate in cinci compartimente. Pe laturile de 8 m ale etajului superior sunt prevazute douasprezece supape de evacuare (2).cu un ventilator – 6 minute. se gaseste un carlig metalic pentru trecerea corzii sau corditei.mic. 10 x 8 x 4 2x2x1 cca 300 40 4 Modul de intrebuintare La amplasarea pernei se vor respecta aceleasi precautii ca si in cazul pernei P. iar la celalalt capat are o forma patrata pentru a putea fi batut cu toporasul. Perna pneumatica de salvare P. . de 1 m. . iar umflarea se va realiza de aceasta data cu: . 36/2. La un capat este ascutit pentru a patrunde cu usurinta in lemn sau zid.doua ventilatoare – 6 minute.mare.cu doua ventilatoare – 3 minute. clapele se introduc in corpul supapei. precum si intre etajul superior si borduri sunt executate orificii de comunicatie cu diametrul de 20 cm. Pentru umflare se folosesc electroventilatoarele tip VAN 450. de preferinta cu apa pulverizata. Pe laturile lungi ale etajului superior. In cazul lucrului. separate pe verticala in cate trei compartimente.

pentru dusuri de oxigen si pentru absorbirea secretiilor de pe caile respiratorii. Oxigenul din butelie patrunde in reductorul de presiune. se curata si se dezinfecteaza mastile si mustiucurile cu alcool. prin balbotare. Pentru absorbirea secretiilor de pe caile respiratorii se deschide robinetul cu inscriptia „ABSAUGUNG” si se plimba canula conductei pentru secretii pe mucoasele ce trebuie curatate (nas. .conducta de legatura intre robinetul pentru dusul de oxigen si intrarea de la capacul umezitorului (17).5 l. confectionat din cauciuc si fixat la tubul in forma de „T” al umezitorului. reglarea debitului se face de la robinetul ramificatiei pentru inhalat oxigen. cea din mijloc pentru dusuri (adaosuri) de oxigen prevazuta cu robinet cu inscriptia „02 DUSCHE”. . Aici. In cazul de fata. Pentru dusuri (care reprezinta administrarea suplimentara. legat printr-o conducta la reductorul de presiune. Functionare Aparatul de inhalat oxigen poate fi folosit pentru reanimarea unui numar maxim de 4 persoane concomitent. Din umezitor oxigenul trece in distribuitorul secundar de unde este dirijat prin tubul de legatura la pacient. . astfel incat nivelul apei sa se gaseasca intre cele doua gradatii din vas. . . Aparatul de inhalat oxigen cu 4 posturi Descriere Aparatul de inhalat oxigen cu patru posturi se compune din: . Pentru inhalarea oxigenului se pune masca de respiratie pe figura persoanei ce urmeaza a fi reanimata. inmultita cu cifra 7.butelie pentru oxigen (1) confectionata din otel si prevazuta cu un robinet de inchidere din alama presata.umezitorul (10) in al carui vas de sticla pentru apa. Intretinere Dupa intrebuintare.conducta cu canula (19). cu o capacitate de 7 l. acest timp se scurteaza. . se goleste vasul umezitorului de apa. prevazut cu un manometru (3).butelia pentru apa distilata (23) necesara umezitorului confectionat din masa plastica si avand o capacitate de 0.se asaza cutia in pozitia verticala si se deschide. iar la celalalt capac cu un segment negofrat pentru fixarea la masca. . fiecare gradatie corespunzand unui consum de 12 l/min. A. . atunci la racordul pentru cutia filtranta de la umezitor se monteaza obligatoriu cartusul filtrant respectiv.se verifica robinetele distribuitorului primar pentru a fi inchise. se spala vasul colector si conducta cu canula.cutia aparatului (24) cu dispozitiv de fixare a pieselor componente si un compartiment pentru cordelele de fixare (25). Aceasta operatie se face inaintea inhalatiei in cazul cand pacientul are caile respiratorii incarcate cu secretii.).. 49 . ramificatia din stanga (5) pentru oxigenul de inhalat de catre pacient este prevazuta cu un robinet cu inscriptia „INHALATION”. are manere pentru transport si doua incuietori. 49) se clasifica in: .conducta de legatura intre ejector si vasul pentru colectarea secretiilor (18). . apa sapunita sau solutie de formol 10%.aparat de inhalat oxigen cu 4 posturi. intrarea pentru oxigenul de dus (12). Secretiile absorbite de canula sunt conduse pe conducte de legatura in vasul colector unde se depoziteaza. indica cantitatea de oxigen din butelie in litri.conducta de legatura intre robinetul pentru inhalat oxigen si intrarea respectiva de la capacul umezitorului (16).4 tuburi de legatura (20) din cauciuc gofrat prevazute la un capat cu racord filetat pentru fixarea la distribuitorul secundar. . direct sau prin cartusul filtrant.dupa mustiucuri pentru respiratie (22).se umple vasul umezitorului cu apa distilata din butelia de masa plastica. de unde urmeaza acelasi drum ca si oxigenul pentru inhalatie. inspiratia producand o depresiune.se deschide robinetul buteliei pentru oxigen si se controleaza presiunea indicata de manometru care. pentru absorbirea secretiilor si transportarea lor in vasul colector. Daca se administreaza dusuri de oxigen sau se face absorbirea secretiilor.. .se slabesc colierele buteliei care se roteste apoi cu 90º. el este etalonat cu 4 gradatii dupa numarul de pacienti tratati. iar la celelalte capete mastile sau mustiucurile de respiratie. Aparatul poate fi folosit pentru inhalarea oxigenului.In raport de posibilitatile de acordare a primului ajutor aparatele de inhalat oxigen (fig. dupa care trece in distribuitorul primar iar prin robinetul ramificatiei din stanga isi continua drumul prin conducta de legatura la umezitor. . Absorbirea secretiilor are loc ca urmare a depresiunii crescande datorita trecerii oxigenului ce vine de la distribuitorul primar prin ejector. laringe etc. . gura. inseamna ca in butelie exista 120 x 7 = 840 l oxigen.daca folosirea aparatului are loc in atmosfera viciata.distribuitor primar (4) cu trei ramificatii cu robinete. . .ejectorul (9) pentru crearea depresiunii necesare absorbtiei. Oxigenul intrat in sac formeaza o rezerva care este folosita pe timpul inspiratiei. Fig. . . oxigenul pentru dus este condus pe conducte de legatura la umezitor. numarul tuburilor ce se folosesc va fi in functie de numarul persoanelor ce urmeaza a fi reanimate. . . face sa se deschida supapa de legatura cu atmosfera si sa permita intrarea aerului atmosferic.sacul pulmonar (15) cu o capacitate de 5 l.aparate de inhalat oxigen cu 1 post. unde i se reduce presiunea. daca la manometru se citeste o presiune de 120 atm. numai ca din cand in cand se deschide robinetul cu inscriptia „02 DUSCHE”.4 masti de respiratie (21) cu doua supape (de inspiratie si expiratie) si cordele elastice de fixare.se monteaza tuburile de legatura la distribuitor. abundenta de oxigen pe timp scurt si concomitent cu inhalatia) se procedeaza la fel ca mai sus.debitmetru (8) montat pe ramificatiile pentru inhalat oxigen.4 conducte de legatura din material plastic: . pe principiul ejectiei. Cantitatea de oxigen debitata de aparat in cazul inhalatiei este de 12 l/min. prevazute cu capace de inchidere. la capacul lui se disting: intrarea pentru oxigenul inhalat (11). este confectionata din lemn. . fixandu-se pe cap cu ajutorul coardelor sau i se introduce mustiucul in gura. incarcata cu 1400 l oxigen la 200 atm. Pentru punerea in functiune a aparatului se procedeaza astfel: . Daca sunt reanimate concomitent doua persoane. .reductor de presiune (2). pentru a fi adusa cu distribuitorul primar spre afara. oxigenul este umezit pentru a se evita iritarea mucoaselor. De exemplu. prevazut cu doua gradatii (maxim si minim). Se deschide apoi robinetul cu inscriptia „INHALATION” astfel ca acul debitmetrului sa se suprapuna pe gradatia pe care indica numarul de persoane carora li se administreaza oxigen. un tub in forma de „T” cu racord pentru cartusul filtrant (13). pentru fiecare persoana. pe timpul cat acesta inspira sau in sacul pulmonar pe timpul cat pacientul expira in atmosfera prin supapa de expiratie a mastii (sau pe nas cand se foloseste mustiucul). se gaseste un cilindru din piatra poroasa si o teava sifon. prevazut cu supapa de legatura cu atmosfera si distribuitorul secundar (14) cu 4 ramificatii terminate cu racorduri cu filet. . daca rezerva din sac este insuficienta. se completeaza apa distilata din butelie si eventual se reincarca butelia de oxigen. iar cea din dreapta (7) pentru absorbirea secretiilor prevazuta cu un robinet cu inscriptia „ABSAUGUNG”. timpul de folosire a aparatului va fi 840 : 24 = 35 minute.

.comprese din tifon pentru pansamente. Din grupa accesoriilor pentru taiat si demolat fac parte: toporul-tarnacop. Toporasul Descriere Toporasul (fig. . se verifica imbinarea intre coada si corp.garou de cauciuc pentru hemostaze. confectionat din otel. confectionat din otel. motoferastraul cu lant. 52) se compune din urmatoarele parti: . se foloseste pentru acordarea primului ajutor medical. .corpul toporasului (2). b) utilaj medical: .coada (1). precum si pentru lucrari auxiliare. In cutie se gasesc: a) medicamente: .vata hidrofila. Toporul-tarnacop Descriere Toporul-tarnacop (fig.antinevralgice pentru tratarea racelilor. . Este prevazut in acest scop cu o curea reglabila. Aparatul de inhalat oxigen cu un post Aparatul de inhalat oxigen cu un post ofera posibilitatea acordarii primului ajutor unei singure persoane. ciocanul si spitul pentru spart beton. cazmaua. la unele toporase se gaseste o crestatura care se foloseste la scoaterea cuielor.coada (1). . . ce are acelasi rol ca tocul toporului-tarnacop si care este prevazut cu un sistem de agatare la centura prin intermediul carligului de siguranta. cu maner (bretele) pentru purtare si sistem de inchidere. bormasina electrica portativa. cu armatura metalica. precum si starea tocului. deschiderilor. gripei si a durerilor de cap.tocul din piele. aparatul de sudat si taiat autogen. toporasul.fesi din tifon pentru pansamente. imbinarea intre corpul toporului si coada facandu-se cu ajutorul armaturii de fixare (3). confectionata din lemn. Intretinere Dupa intrebuintare. . 50). 51) se compune din urmatoarele parti: Fig. Trusa sanitara Trusa sanitara (fig. ca dezinfectant.flacoane diverse pentru medicamente lichide. Folosirea si intretinerea aparatului de inhalat oxigen cu un post se realizeaza in acelasi mod ca in cazul celui cu patru posturi. . lopata. desfacerilor. calamitati si catastrofe pentru executarea taierilor. ca dezinfectant. foarfecile pentru taiat cablu. cu mentiunrea ca numarul circuitelor se reduce la unul singur. 51. furca. Imbinarea intre corpului toporasului si coada se face cu ajutorul armaturii de fixare. Din punct de vedere constructiv este identic cu primul.tocul de piele cu armatura care permite purtarea toporului-tarnacop la spate.4 atele kramer pentru imobilizarea fracturilor. ranga. . In acest caz butelia are capacitatea de 2 l oxigen. Intretinere Dupa folosire toporul se curata. . ferastraul coada-devulpe. prevazuta in interior cu compartimente pentru instrumentarul medical si medicamente. aparatura folosita se dezinfecteaza iar medicamentele se completeaza.corpul toporului (2). se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistenta in vederea evitarii coroziunii. cangea. . . un sistem de inchidere cu buton si locasul cuiului mic de sustinere. evacuarea bunurilor materiale. . 50 Descriere Trusa sanitara se compune dintr-o cutie de lemn rezistenta cu capac (geanta de panza). Fig.spirt sanitar. joagarul. cu inel si un sistem de inchidere cu catarama. confectionata din lemn.tinctura de iod. CAPITOLUL V ACCESORII PENTRU TAIAT SI DEMOLAT Accesoriile pentru taiat si demolat sunt mijloace ajutatoare care se folosesc la incendii.B.

54) se compune din urmatoarele parti: . .5 – 5 m. . Intretinere Dupa intrebuintare. se verifica imbinarea intre carlig.coada. una curbata si una pe directia axului cangii. executarea unor lucrari de amenajare a surselor de apa etc. ranga se curata si. 55 Descriere Ferastraul „coada-de-vulpe” se compune dintr-o panza de otel cu dinti ascutiti si un maner din lemn pentru manevrare. . lopata sua cazmaua se curata. . evacuarea cerealelor.).lopata sau cazmaua propriu-zisa. Unele cangi au coada formata din doua bucati. Descriere Lopata si cazmaua se compun din urmatoarele parti : . Descriere Furca se compune din urmatoarele parti: . Ferastraul „coada de vulpe” Ferastraul „coada-de-vulpe” (fig. 53 Intretinere Dupa folosire. Ranga Descriere Ranga (fig.carligul metalic prevazut cu doua ramificatii. canepa etc. confectionate din tabla. Fig. se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistentsa si se verifica imbinarea intre lopata (cazmaua) propriu-zisa si coada. cu armaturi metalice de fixare.Intretinere Operatiile de intretinere se executa la fel ca in cazul toporului-tarnacop. imbinarea intre carlig si coada se face prin mansonul metalic al carligului cu ajutorul suruburilor. cu o lungime de 2. 55) se foloseste pentru taierea materialelor lemnoase cu grosimi mici. Fig. se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistenta. confectionata din lemn. 53) este o bara de otel ascutita la un capat.furca propriu-zisa confectionata din otel. tesita si putin indoita la celalat capat. 54 Intretinere Dupa folosire cangea se curata. Cangea Descriere Cangea (fig. Lopata si cazmaua Lopata si cazmaua se folosesc pentru aruncarea maselor pulverulente. se unge cu un strat subtire de unsoare consistenta.coada. coada si carlig. Fig. Furca Furca se foloseste pentru evacuarea paioaselor sau a altor materiale fibroase nebalotate (in.coada confectionata din lemn. pentru evitarea coroziunii. Intretinere Se executa la fel ca in cazul lopetii. confectionata din lemn.

Intretinere Dupa folosire ciocanul se curata. cu magnetou.puterea motorului (C. Spitul se curata. .P.Intretinere Dupa intrebuintare se curata. Joagarul Joagarul (fig. montata pe manerul din dreapta. Fig. lantul (7) cu dintii ascutiti si suportul de sprijin cu trei pinteni (8).sistemul de aprindere.coada. folosind in acest scop si spitul pentru spart beton.productivitatea de taiere a materialelor lemnoase cu diametrul de 45 cm (cmp/sec. 56 Descriere Joagarul se compune dintr-o panza de otel cu dintii ascutiti si din doua manere de lemn pentru manevrare.conducta de legatura (2) din material plastic prin care se face alimentarea prin cadere libera si un carburator (3) montat pe partea stanga a cilindrului al carui suber de deschidere a amestecului carburant este comandat prin cablu de la maneta de accelerare. confectionat din otel. se unge partea metalica cu un strat subtire si unsoare consistenta si se verifica imbinarea intre corpul ciocanului si coada.sistemul de racire. Ciocanul si spitul pentru spart beton Ciocanul se foloseste pentru desprinderea diferitelor materiale prinse in cuie sau scoabe is pentru spargerea elementelor de constructie din beton sau caramida. 57) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig.) . se unge panza cu un strat subtire de unsoare consistenta si. . .) .greutatea ferastraului fara piesele de rezerva (kg) Descriere Motoferastraul cu lant se compune din urmatoarele parti (fig.ungerea se realizeaza prin amestec de benzina cu ulei. .lungimea utila a ferastraului (cm) . 3 4800 550 1. format din suportul lantului (6). 57 .inaltimea minima de la baza capacului pentru functionarea ferastraului (cm) . . Transmiterea miscarii de la motor la lantul ferastrului se realizeaza cu ajutorul unui reductor (9) cu pinioane conice care pune in miscare roata canelata cu nervuri speciale pentru angrenarea lantului. 57 a): Fig. prevazut cu un singur cilindru.corpul ciocanului. Spitul este o dalta din otel prevazuta cu o parte ascutita si una tesita (pentru aplicarea loviturilor cu ciocanul). Descriere Ciocanul se compune din urmatoarele parti: . Motoferastraul cu lant Motoferastraul (fig. b) ferastraul propriu-zis.capacitatea rezervorului (1) .sistemul de pornire (5) format dintr-o fulie cu cablu si are readucator care se monteaza la priza de aer a sistemului de racire. cu aer prin turbina (4).5 45 5 max.numarul maxim de ture/min. La el se deosebesc ca sisteme anexa: .5 44 4. confectionata din lemn. . Intretinere Se executa la fel ca in cazul ferastratului „coada-de-vulpe”. se ascut dintii. montat pe volantul motorului. se ascute si se unge cu unsoare consistenta.consumul de carburanti pentur 1 CP/ora (g) . 12 . Ciocanul poate fi de 2 sau 5 kg. daca este cazul. compus dintr-un rezervor (1) cu robinet.sistemul de alimentare. 56) se foloseste pentru taierea materialelor lemnoase cu grosimi mari sau a copacilor. . 57 a a) motorul cu benzina in doi timpi.viteza lantului (m/s) .

cu sistem de fixare care permite schimbarea planului de lucru al ferastraului cu 90º. La terminarea combustibilului din rezervor se face alimentarea din bidonul de benzina. conducta de golire si maner pentru transport. c) cadrul (10) din teava metalica este prevazut cu doua manere pentru transportul si manuirea ferastraului si sprijinul pentru genunchi. In trusa se mai gasesc caruciorul cu tija si gheara de fixare pentru conducerea becului de taiere in cazul executarii taierilor in linie dreapta sau curba si o cheie universala. de culoare bruna. prevazut cu doua manometre (unul care indica presiunea oxigenului din butelie. prevazut cu manere izolate impotriva trecerii curentului electric de joasa tensiune (pana la 380 V). se curata lantul ferastraului si se ung piesele care sunt in miscare pe timpul functionarii. . se unge articulatia mobila si. dupa care mufa se blocheaza la loc. . cordea de purtare dupa gat si coardele pentru strangere dupa impachetare. Intretinere Dupa intrebuintare se curata. Pentru oprire se apasa pe butonul care actioneaza asupra membranei carburatorului dupa care se inchide robinetul rezervorului de benzina si se fixeaza ferastraul in pozitia cea mai convenabila pentru transport. Pe timpul lucrului se apasa cu genunchiul pe sprijinul special de la cadru pentru a obtine o forta maxima de taiere. 58) se foloseste pentru taierea conductorilor in scopul alimentarii cu curent electric. Fig. El are o capacitate de 5 l. e) trusa pentru deservire. . Intretinere Dupa folosire se reface plinul de carburant si lubrifiant. Viteza de miscare a lantului se regleaza de la maneta de acceleratie.reductorul de presiune pentru oxigen. Functionare Pentru punerea motoferastraului in functiune se monteaza lantul pe suport si pe roata canelata cu nervuri speciale dupa care suportul se fixeaza cu ajutorul sistemului de blocare.). . conducta de benzina etc. presa pentru scoaterea volantei.butelia pentru oxigen. diferind doar sistemul de racordare la butelie. . cu o capacitate de 2 mc prevazuta cu robinet de inchidere. pe care se apa in timpul lucrului. tija cu filet Pentru cei interesaţi: Fig. de culoare albastra. daca este cazul. duze. se ascute. . pila etc. se deblocheaza sistemul de fixare a mufei duble de la carcasa reductorului si se alege planul de lucru cel mai favorabil. Aparatul de sudat si de taiat autogen Aparatul de sudat si taiat autogen (fig. un cleste patent. rotativa. capete de becuri si capete taietoare. necesar obtinerii unei flacari subtiri si cu temperatura ridicata. la suportul lantului se gaseste un sistem de deblocare al acestuia aflat pe partea lui dreapta. si dizolvata in acetona care. d) bidonul pentru combustibil (amestec de benzina si ulei) confectionat din tabla si prevazut cu orificiu de umplere cu capac. fiecare dintre ele cu o lungime de aproximativ 20 m. se monteaza fulia sistemului de pornire pe axul motorului (la priza de aer a sistemului de racire) si se trage de cablu. Descriere Se compune din urmatoarele parti: . Foarfecele pentru taiat cablu Foarfecele pentru taiat cablu (fig.reductorul de presiune pentru acetilena cu o constructie asemanatoare cu a celui pentru oxigen. din cauciuc panzat.. iar duzele sunt capetele taietoare de la 1 – 5. Becurile pentru taiere sunt prevazute cu o conducta cu robinet pentru fluxul suplimentar de oxigen.Carcasa reductorului este prevazuta cu o mufa speciala. 58 Descriere Se compune din foarfecele propriu-zis din otel. cu o capacitate de 2 mc prevazuta cu robinet de inchidere. acetilena aflata in interiorul ei este comprimata la o presiune initiala de cca 30 amt. Capetele becurilor pentru sudura si duzele respective sunt numerotate de la 0 – 8. suportul lantului.trusa de becuri (brenere) pentru sudura si pentru taiere. chei diferite. filtrul carburatorului. Functionare . pentru umplerea acestuia cu benzina. la randul ei se gaseste absorbita intr-o masa poroasa. se deschide robinetul rezervorului de benzina si se apasa pe butonul care actioneaza asupra membranei carburatorului. 59) este folosit in special pentru taierea materialelor metalice in cadrul operatiei de demolare a constructiilor. Pentru modificarea unghiului de inclinare al ferastraului fata de carcasa reductorului. capetele taietoare de la 1 – 3. In ea se gasesc palnia si cana pentru alimentarea rezervorului ferastraului cu combustibil din bidon. care fac legatura intre buteliile de oxigen si cele de acetilena cu suflaiul aparatului.furtunurile de legatura. Cand este cazul. bujiile. iar celalat presiunea dupa trecerea oxigenului prin reductor).suflaiul aparatului la care se deosebesc conductele pentru racordarea furtunurilor de cauciuc si doua robinete pentru inchiderea si deschiderea oxigenului si a acetilenei. confectionata din panza prevazuta cu buzunare. se ascut dintii lantului sau se inlocuiesc piesele uzate cu altele din trusa de rezerva (lantul. 59 reglarea presiunii de lucru a reductorului si robinetul pentru deschiderea si inchiderea oxigenului. acetilena aflata in interiorul ei fiind comprimat initial la o presiune de cca 150 atm.butelie pentru acetilena.

confectionata din panza si prevazuta cu buzunare si cordea pentru strangere dupa impachetare. Este interzisa ungerea pieselor componente ale aparatului deoarece oxigenul in contact cu grasimile poate produce explozii violente. . se apropie jetul de amestec carburant de o flacara sau corp incandescent si se regleaza debitul de oxigen si acetilena de la tijele cu filet ale reductoarelor de presiune si de la robinetele suflaiului pana la obtinerea flacarii corespunzatoare.masa (kg) 12 Fig.trusa 16 burgie pentru metal si lemn cu diametru de la 10 – 30 mm. . . aflat la partea superioara a bormasinii si pe care se sprijina servantul pentru a mari forta de inaintare a burghiului.sistemul de racire format dintr-o roata cu palete actionata de axul motorului electromotorului si orificiul pentru accesul si evacuarea aerului. pentru marirea fortei de actionare asupra rozetei.dimensiunile (mm) Ø 80 x 270 . indepartarea sau presarea burghiului. Pentru marirea fortei de apasare a burghiului. cu duzele si capetele respective. iar cu ocazia reviziilor se ung lagarele si celelalte angrenaje. in cazul materialelor metalice gaurirea poate fi usurata prin ungerea cu ulei a locului in care se practica orificiul. Se deschid robinetele suflaiului. . Intretinere Dupa intrebuintare. Pompa hidraulica cu dublu efect Pompa hidraulica cu dublu efect (fig. sub reazemul pentru piept se gaseste o rozeta de presare care se infileteaza pe un ax. Scoaterea burghiului din bormasina. in functie de grosimea materialului de sudat sau de taiat. Fig. se actioneaza tot asupra manerului mic. in capacul superior sunt practicate orificii pentru accesul aerului necesar racirii pe timpul functionarii. avand urmatoarele caracteristici tehnice: .doua manere pentru manuirea bormasinii. 61) este destinata actionarii distantorului hidraulic in operatiile de salvare a oamenilor.carcasa din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune.5 ulei. prin manevrarea ventilului de descarcare a pompei.sistemul de angrenaje (roti dintate) pentru transmiterea miscarii de la electromotor la burghiu. se curata si se ascut burghiele./min. .. pe materialul de gaurit se face prin actionarea asupra rozetei de presare. tijele cu filet pentru reglarea presiunii oxigenului si a acetilenei si robinetele pentru oxigen si acetina ale reductoarelor. Daca bormasina este sprijinita cu partea superioara de un reazem fix. cu steher pentru curentul trifazic si intrerupator de curent actionat de la manerul mic. cu raport de transmisie 1 : 1. Este interzisa amplasarea buteliilor cu oxigen sau acetilena in apropierea surselor de caldura pentru evitarea exploziilor. Pentru oprire. Intretinere Dupa intrebuintare pompa se sterge. reductoare si suflai). Dupa terminarea lucrului se inchid toate robinetele (de la butelii. 61 Descriere In principiu. Intrebuintare Pentru intrebuintare se amplaseaza furtunurile de cauciuc cu insertie metalica dupa care. pe bratele ei se pot introduce tevi metalice cu lungimi diferite care sa mareasca bratul parghiei de actionare. prevazuta cu capace metalice demontabile. se realizeaza prin introducerea unei pene metalice prin unul din orificiile speciale practicate in capacul inferior al carcasei si prin apasare catre in jos.Pentru folosire se monteaza la suflaiul aparatului becul (brenerul) necesar. Intretinere Dupa folosire se sterge corpul bormasinii. 60) se foloseste pentru gaurirea materialelor metalice sau lemnoase in cadrul operatiei de demolare a constructiilor sau pentru crearea de orificii in vederea scurgerii lichidelor. iar in cel inferior se gasesc orificiul pentru fixarea burghielor si doua orificii pentru introducerea penei de indepartare a burghielor in cazul blocarii lor in bormasina. Se deschid robinetele buteliilor de oxigen si acetilena. . supapele si tija articulata de actionare a pistonului. Actionarea pistonului se poate efectua atat cu ajutorul mainii cat si prin apasari succesive cu talpa piciorului.electromotorul care functioneaza la o tensiune de 380 V cu o turatie de 260 rot. aparatul se demonteaza. pompa hidraulica cu dublu efect se compune din corpul pompei de forma cilindrica in care se introduce o cantitate de 1. servantul apasa cu pieptul pe reazemul respectiv si cu mainile pe manere.presiunea dezvoltata (bari) 600 .cablul de forta. . . pistonul pompei. cu ajutorul manerului mai mic se actioneaza asupra intrerupatorului de curent pentru pornirea si oprirea electromotorului. se verifica daca nu prezinta scurgeri de ulei si totodata se verifica starea furtunurilor. pentru executarea operatiei de sudura sau taiere. se sterg piesele folosite si se pun in locasurile lor. se racordeaza cu ajutorul stecherului la bobina cu cablul care face legatura cu sursa de curent electric trifazic de 380 V si se invarte manerul mic pana la pornirea electromotorului. in cazul cand s-a blocat. Bormasina electrica portativa Bormasina electrica portativa (fig. 60 Descriere Bormasina electrica portativa se compune din urmatoarele parti: . indepartand sau presand burghiul pe materialul de gaurit in cazul cand bormasina este sprijinita la partea superioara de reazem fix. Functionare Pentru punerea bormasinii in functiune se monteaza burghiul necesar. se actioneaza asupra tijei articulate.reazemul pentru piept.

Ca accesorii are doua racorduri speciale pentru cuplarea cricului la compresorul de aer al autospecialelor si. furtunul de alimentare cu aer de la reductor se cupleaza prin intermediul unei cuple rapide cu are la un racord T din care pleaca. Pe circuitul de alimentare cu aer al unei perne este asamblat un robinet distribuitor pentru cazul in care se solicita umflarea unei singure perne. Pentru descarcarea pernei se inchide robinetul buteliei si se decupleaza furtunul de la o perna (pentru cazul in care se muta perna din loc) sau de racordul „T”. in cazul utilizarii reductorului modificat. inlocuindu-se totodata si garniturile deteriorate.presiunea de lucru (bari) . la instalatia de aer comprimat existenta pe vagoanele C. deschis).5 13 6 10 pernele cilindrice Ø 61 7 45 – 50 2 (cu ambele) 1 60 (ambele) . respectiv. in functie de pozitia acestuia (inchis. citita pe manometrul de joasa presiune al reductorului. de cca 2 si respectiv 6 cm.) Fig. corpul distribuitorului si distribuitor. Intretinere Dupa intrebuintare accesoriile componente se sterg si se verifica starea furtunurilor de aer.presiunea maxima in cilindru (bari) 350 .dimensiuni de gabarit (cm) . acesta se va racorda direct la butelie cu reductorul fluture existent pe reductor. 62 Descriere Distantorul hidraulic se compune din cilindrul hidraulic cu pinten. doua butelii pentru aer comprimat a 4 litri fiecare. bride. ce se vor deplasa lateral.Distantorul electric Distantorul hidraulic (fig. in sensul protejarii lor impotriva pericolului rasturnarii greutatii ridicate. al dislocarii de alte material etc. Pernele pneumatice paralelipipedice se asambleaza sub sarcina de ridicat (cate o perna sau ambele) la extremitati sau suprapuse la unul din capetele sarcinii ori in spatiul aflat intre elementele de constructie. Dupa caz. de cca 10 cm in stare neumflata). doua perne pneumatice de forma cilindrica. uleiul este introdus sub presiune in fata pistonului. doua furtunuri pentru alimentarea cu aer a celor doua perne pneumatice. jug. se verifica sa nu existe scurgeri de ulei si cu ocazia operatiilor de intretinere periodica se inlocuiesc garniturile. 63) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: pernele paralelipipedice 52 x 47 25 .sarcina maxima ridicata (t. 63 Descriere Cricul se compune din doua perne pneumatice de forma paralelipipedica. 62) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . Pentru pozitia deschis a bratelor distantorului.R. inchizand astfel bratele distribuitorului. cand perna ramane pe locul amplasarii initiale.25 Fig. Este interzisa utilizarea distantorului in mediile inflamabile sau explozive. prin racorduri tip niplu. Pernele pneumatice cilindrice se ampleaza numai impreuna si la extremitati sub sarcina de ridicat pentru pastrarea echilibrului acesteia (distanta de amplasare fiind egala cu inaltimea pernei. procedandu-se la inlocuirea lor daca prezinta fisuri. Prin manevrarea distribuitorului pe pozitia inchis.masa (kg) 23.greutatea 1 bucata (kg) . f) . Cand spatiul de sub greutate este mai mare decat grosimea unei singure perne sau a ambelor perne suprapuse.F. Cricul pneumatic Cricul pneumatic (fig. iar furtunurile de presiune se vor feri de sursele de caldura sau de muchiile taioase. cu manometre si furtunuri de alimentare cu aer. in functie de situatia existenta la locul interventiei. In ambele cazuri de utilizare (atat pentru pernele paralelipipedice cat si pentru cele cilindrice) se vor lua masuri de securitate si se vor instrui corespunzator servantii ce urmeaza a manevra dispozitivul. se completeaza diferenta cu scanduri ori alte materiale ce se vor amplasa sub perne sau deasupra lor. 7.sarcina de deschidere la varfuri (t) 1. uleiul este introdus in spatele cilindrului si bratele acestuia se deschid. precum si la presiuni mai mare de 350 bari. brat. Intrebuintare Uleiul sub presiune intra in distribuitor si. In timpul interventiilor distantorul se manipuleaza cu atentie pentru a nu lovi persoanele din jur. cu reductor de presiune. efectuate numai de personal specializat in metrologie se urmareste functionarea corecta a manometrelor si a reductorului. Punerea in functiune a dispozitivului se efectueaza prin deschiderea robinetului butelie si manipularea lenta a reductorului de presiune pana la atingerea presiunii de lucru.1 .timpul de umflare (sec.5 24. urmarindu-se umflarea pernei. Intrebuintare Pregatirea dispozitivului pentru realizarea interventiilor consta in asamblarea elementelor sale componente astfel: reductorul de presiune cu manometre se racordeaza la butelia de aer comprimat. Cu ocazia verificarilor anuale.inaltimea maxima de ridicare (cm fara sarcina) . lucrul incepe cu bratele deschise pentru efectuarea strangerii sua cu bratele inchise pentru efectuarea deschiderilor.sarcina de inchidere la varfuri (t) 1.26 . prevazute la capete cu racorduri de cuplare-decuplare. Intretinere Dupa folosire distantorul se curata de resturile de materiale prin stergere. este dirijat in fata sau in spatele pistonului.

farul pompier. concava.articulatia mobila. bateria de acumulatori se considera descarcata cand tensiunea la borne este sub 4 – 4. . transmiterii semnalelor pe timpul noptii. se monteaza becul.20 la 20%) ci prin tensiunea la borne in momentul deconectarii de la statia de incarcare. corpul de iluminat cu faruri. se curata bornele si se verifica supapele de cauciuc de la dopurile surub.8 V si 0.cablul electric cu dulie pentru insurubarea becului si cu stecher pentru cuplare la priza masinii sau a bobinei de cu cablu.barele cu puntile de legatura. Fig. Dupa instalare.8 V. . iar saptamanal se scot acumulatoarele din cutie. . Astfel. se usuca si se ung cu un strat subtire de vaselina.geamul farului din sticla groasa.electrolitul (solutie de hidroxid de potasiu).cutia acumulatoarelor confectionata din tabla. in jurul orificiului de aerisire.4 V. cand nu este montat la proiector. .cablurile electrice de legatura.oglinda metalica. . La acumulator se deosebesc: . trepiedul proiector. bobina pentru cablu. gradul de incarcare al bateriei nu poate fi determinat prin masurarea densitatii electrolitului (1.becul pentru faza mica de 4. Electrolitul se inlocuieste dupa o durata de doi ani sau cand se constata cain in momentul incarcarii.farul confectionat din tabla la care se deosebesc: . .bacul din tabla de otel nichelata.2 V insumand o tensiune de 4.rama rabatabila cu geam de protectie din sticla termorezistenta. se pastreaza intr-o cutie speciala cu despartituri tapisate cu material buretos.cheia pentru deschiderea si inchiderea cutiei acumulatorului si farului. . .6 – 7. . facand contacul pentru faza mica si faza mare. se creeaza o spuma abundenta. Lampa electrica cu acumulator Descriere Lampa electrica cu acumulator (fig. Curentul electric este debitat de acumulatoare. cu grila de protectie a geamului si sistemului de inchidere. Functionare Pentru punerea proiectorului in functiune se deschide cu rama cu geam.baterie acumulator formata din 4 acumulatori alcalini de cadmiu nichel introdusi in cutii de masa plastica si legati in serie. de forma semisferica. pentru protejarea impotriva socurilor.2 electrozi (pozitiv si negativ).oglinda metalica. . . la fiecare incarcare a acumulatoarelor se verifica si se completeaza nivelul electrolitului (cca 1 cm peste placi) se controleaza duritatea acestuia. 65) se compune din urmatoarele parti: . .4 A. ghiarele pentru urcat pe stalpi.orificiile de umplere prevazute cu dopuri surub si supape (inele) din cauciuc pentru asigurarea evacuarii gazelor rezultate in urma reactiei din interiorul acumulatorului. .dispozitivul metalic pentru fixarea pe trepied si pentru schimbarea directiei fasciculului de lumina in plan orizontal sau vertical. densitatea electrolitului ramane practic constanta. Proiectorul mobil de 1000 W Descriere Proiectorul mobil de 1000 W (fig.manerul lampii. Lunar. Tensiunea medie a fiecarui element al bateriei (de acumulatori) este de 1. . . dupa care acesta se inchide la loc. . Pe timpul folosirii lampii (descarcarii acumulatoarelor) electrolitul nu isi schimba concentratia prea mult si.carcasa proiectorului. se transporta proiectorul la locul dorit si se monteaza pe trepied sau se suspenda la inaltime. se destupa orificiile de aerisire ale dopurilor surub. . prevazuta cu sistem de inchidere si borne de contact. 64) se compune din urmatoarele parti: .becul pentru faza mare de 4.dulia. . precum si celor ajutatoare montarii si realizarii circuitelor de alimentare cu energie electrica.2 V.5 A.5 V si 1. proiectorul portabil de 100 w.becul de 1000 W care.capacul farului.comutatorul cu 2 faze si o pozitie de nul. fie prin intermediul bobinei cu cablu. furca pentru ridicat cablu. se inlatura prin spalare cu apa calduta electrolitul scurs accidental. . Intretinere Dupa intrebuintare se curata prin stergere. 64 Functionare Pentru punerea in functiune a lampii se actioneaza asupra comutatorului. confectionata din tabla si prevazuta cu manere pentru manevrare.CAPITOLUL VI ACCESORII PENTRU ILUMINAT In grupa accesoriilor pentru iluminat sunt incluse mijloacele folosite pentru iluminarea locului de lucru.suportul duliei. . . La demontarea farului se va evita atingerea oglinzii cu mana sau cu obiecte imbibate cu grasimi deoarece aceasta se degradeaza pierzandu-si luciul. proiectorul se racordeaza cu ajutorul stecherului fie direct la sursa de curent de 220 V. care permite schimbarea fasciculului luminos in plan vertical cu un unghi de cca 80º. Din grupa accesoriilor pentru iluminat fac parte: lampa electrica cu acumulator. . ca urmare. tensiune care trebuie sa fie cuprinsa intre 5. .

. corpurile de iluminat pot fi cu doua lampi (cu halogen) sau cu patru lampi (lampi incandescente sau lampi cu halogen).c.cablu electric cu dulie pentru insurubarea becului si stecher pentru cuplare la priza autospecialei sau a bobinei cu cablu. . accidente rutiere. la fel ca si accesoriile descrise la punctele 2 si 3 din prezentul capitol.oglinda metalica concava. Fig. La unele variante constructive. de forma semisferica. se controleaza cablul si stecherul si se ung articulatiile mobile ale dispozitivului pentru fixarea pe masina sau pe trepied. 66) se compune din urmatoarele parti: . Intretinere Operatiile necesare intretinerii farului pompier sunt aceleasi ca si in cazul proiectorului portabil de 1000 W.bobina cu cablu pentru forta. Corpul de iluminat cu faruri Corpul de iluminat cu faruri este destinat. bobinele pentru cablu (fig.) 12 sau 24 . 66 Functionare Pentru punerea in functiune a farului se racordeaza stecherul cablului electric la priza masinii. In cazul cand in fata farlui se gasesc un obstacol care impiedica dirijarea fasculului luminos catre locul dorit se folosesc trepiedul si bobina de cablu.dispozitivul metalic pentru fixarea pe masina sau pe trepied si pentru schimbarea directiei fasciculului de lumina.modul de utilizare: portabil sau fixat pe trepied Puterea unei lampi este de 55 W in cazul celor cu halogen. La bobina pentru proiectorul mobil se foloseste cablu din trei fire cu lungimea de 50 m. bobina se compune dintr-un cadru metalic. Diferentierea bobinelor se realizeaza prin felul cablului si gabarit datorat lungimii acestuia. proiectorul se curata prin stergere cu carpe moi.c. 67 Descriere Indiferent de tip. folosita la diferite accesorii ca: electroexhaustor. dulie pentru lampa cu fire de legatura. Fig. calamitati naturale sau altor scopuri ce solicita o sursa de luminozitate intensa. explozii. proiectorul trebuie sa fie ferit de lovituri care pot duce la deterioararea lui si in special la spargerea geamului si a becului. Dirijarea fasciculului luminos se face prin slabirea suruburilor de blocare a dispozitivului pentru fixarea pe masina. . lampa.bobina cu cablu pentru iluminat. dispozitiv de fixare pe trepied si cablu cu stecher. montat longitudinal. iluminarii locului la interventiile in caz de incendii. Fig. Astfel.c. .2 (4) faruri alcatuite la randul lor din carcasa. dirijarea fasciculului luminos se face prin stabilirea suruburilor de blocare a dispozitivului pentru fixarea pe trepied. 67) se clasifica in: . manevrandu-se apoi pe directia dorita. iar la cel de forta cablu din 4 f ire cu aceeasi lungime. La unul din capetele cablului se monteaza stecherul. iar cand fasciculul a fost orientat pe directia dorita se strang suruburile de fixare.bec cu incandescenta tip DE 124/45 x 40 W. Indiferent de tip. Descriere Corpul de iluminat se compune din: . Functionarea si intretinerea sunt identice cu ale farului pompier. dupa care se strang suruburile respective. in cazul bobinei folosita la farul pompier se utilizeaza cablul cu lungimea de 30 m format din doua fire. rama si geam de protectie. . folosita la farul pompier. formata din doua calote asamblate prin ambutisare si prevazuta la unele modele cu maner pentru manevrare. Functionare . Farul pompier Farul pompier (fig. 45 sau 40 W in cazul celor cu incandescenta. . electroventilator. manevrandu-se apoi proiectorul cu ajutorul manerului. 65 Intretinere Dupa intrebuintare. Functie de varianta constructiva. Bobina pentru cablu Din punct de vedere al destinatiei.suportul lampilor cu dispozitive articulare de manevrare in plan orizontal sau vertical. bobina este prevazuta cu o manivela cu maner rabatabil si dispozitiv de blocare pe timpul operatiei de derulare. . iar celalalt capat se monteaza la priza bobinei aflata pe axul tamburului.bobina cu cablu pentru iluminat. folosita la proiectorul mobil de 1000 W.rama cu geam de protectie din sticla groasa si dispozitiv de fixare. acestea au urmatoarele caracteristici tehnice: .In cazul in care proiectorul este instalat pe trepied. dupa cuplare se actioneaza comutatorul aflat pe carcasa farului. prevazut cu un tambur pe care se infasoara cablul electric. Pe timpul intrebuintarii.carcasa proiectorului. tensiunea de alimentare fiind de 24 V. oglinda.c.tensiunea de alimentare (V. bormasina electrica portativa etc. Pentru invartirea tamburului la strangerea cablului. .

Picioarele sunt prevazute cu cuie pentru fixarea la teren. se verifica dispozitivul de fixare la picior si cand este cazul se reascut coltii ghearei. iar periodic se ung articulatiile si suruburile suportului. 70 Intretinere . apoi se blocheaza tamburul. de asemenea. peste locuri cu jar sau prin substante care ii dizolva izolatia si. doua pentru trecerea furtunului C si unul pentru furtunul B care marcheaza si intervalul dintre cele doua rampe. Periodic se vor unge lagarele axului. cordita pentru sustinerea sorbului. Intretinere Dupa intrebuintare se curata si se verifica imbinarea furcii propriu-zise cu coada. curbate. confectionata din otel. fiecare in parte avand colti. dupa care se racordeaza atat stecherul bobinei la priza masinii (sau a unei alte bobine) cat si stecherul consumatorului la priza bobinei. rezistenta. suportul talpii si dispozitivul de fixare la picior cu curele si catarama. coarda pentru ancorarea scarilor. cordita pentru legat furtunuri. prin intre ele printr-o chinga de panza si armate cu platbanda sau bucati de tabla. iar suportul metalic cu articulatii si suruburi cu piulite fluture care permit schimbarea pozitiei proiectorului (directiei fasciculului luminos). Are trei santuri dimensionate. Descriere Este formata dintr-o coada de lemn cu o lungime de cca 3 m si furca propriu-zisa cu doua ramificatii. fasa pentru furtun. Descriere Se compune din 2 gheare metalice. Fig. cotul pentru furtun. se controleaza starea cablului. calamitati naturale si catastrofe. galeata de panza. pomi) spre a le feri de distrugere. 68 Pe timpul folosirii va fi ferit de lovituri pentru a nu se rupe picioarele. Intretinere Dupa intrebuintare se curata. 68) se compune din 3 picioare din lemn. Trepiederul proiector Descriere Trepiedul proiector (fig. Intretinere Dupa intrebuintare se curata. Furca pentru ridicat cablurile electrice Se foloseste pentru ridicat cablurile electrice cand acestea sunt intinse peste obstacole (stalpi. a prizei si a stecherului. Fig. Ghearele pentru urcat pe stalpi Ghearele pentru urcat pe stalpi (fig. cheia pentru cofret. Puntea de trecere peste furtun Descriere Puntea de trecerea peste furtun (fig. Din grupa accesoriilor fac parte: puntea de trecere peste furtunuri. geanta pentru chei si fesi. aparatul pentru spalat furtunuri. electroventilatorul. 69) se folosesc pentru urcarea pe stalpi sau pomi in scopul montarii proiectoarelor sau a cablurilor. electroexhaustorul. CAPITOLUL VII ACCESORII DIVERSE Accesoriile diverse sunt mijloace care se folosesc pentru realizarea unor operatii impuse de interventii la incendii. articulate mobil la un suport metalic care serveste la fixarea proiectorului. Pe timpul folosirii se va evita trecerea cablului prin foc. cheia pentru racorduri. iar cea de forta la orice sursa de 380 V.Pentru folosire. strivirea sau taierii lui. aparatul pentru legat furtunuri. Intretinere Dupa intrebuintare se curata bobina si cablul. se deruleaza cablul pana in apropierea consumatorului. De mentionat este faptul ca bobina pentru proiectorul mobil poate fi racordata la orice sursa de curent de 220 V. 70) este compusa din doua rampe de lemn cu grosimi diferite.

Datorita presiunii apei. asigurand inchiderea sparturii. . Fig. in raport de care prezinta urmatoarele caracteristi tehnice: A 110 80 B 76 60 C 55 40 Diametrul interior al fesii (mm) Latimea (mm) Descriere Indifirent de tip. se repara. se aseaza adaosul si colierul de sus. cand este cazul. tot reglabila. o cordea de purtare reglabila. 73 Intretinere Dupa intrebuintare se sterge si se unge cu un strat subtire de unsoare. 73) este confectionata din otel si are doua brate curbate. Geanta pentru chei si fesi Descriere Geanta pentru chei si fesi (fig.latimea (mm) 106 Fig. iar unele genti au si o cordea cingatoare.un adaos articulat mobil. iar pe capac se gaseste un inel pentru fixarea creionului chimic. 71 Fasa pentru furtun Fesile (fig. furtunul se lipeste strans de coliere si adaos. Fig. Cheia pentru racordare Descriere Cheia pentru racordare (fig. pentru sprijinirea cheii pe nervurile corpului racordului.doua semicoliere articulate moi. Cotul pentru furtun Cotul pentru furtun (fig. Geanta este prevazuta cu un sistem de inchidere cu catarame. 72 Intretinere Dupa folosire fasa se sterge si i se ung articulatiile. fesile sunt confectionate din tabla de aluminiu si la ele se disting: . .Pe timpul folosirii nu trebuie sa fie trantite. 74) este confectionata duin panza rezistenta. iar vehiculele le vor traversa cu viteza mica. Pentru aplicarea fesii se sprijina furtunul pe colierul de jos. Fig. . de marimi diferite si prevazute cu pinteni. intarita cu carton si are o forma paralelipipedica.un ochi de prindere. folosit la marcarea sparturilor pe rolele de furtun. 72) sunt construite in trei tipodimensiuni.diametrul interior (mm) 133 . 74 Intretinere Dupa intrebuintare se curata prin periere si se repara eventualele rupturi.inchizatorul. apoi se actioneaza asupra inchizatorului care strange colierele si fixeaza furtunul.diametrul exterior (mm) 200 . dimensiunile fiind de 130 x 140 x 400 mm. . iar greutatea de 2 kg. In interior are o despartitura care realizeaza separarea compartimentului pentru fesi de cel pentru chei. 71) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . Dupa folosire se curata si.

iar furtunul ce trebuie spalat se introduce progresiv in interior pana la spalarea lui completa.5 mm prin care tisneste apa pentru spalare. Functionare Legarea furtunului de racord se fac cu ajutorul unei sarme galvanizate cu diametrul de 1. In functie de tipul incuietorii cofretului se alege cheia potrivita care se introduce in broasca si apoi se rasuceste spre stanga. astfel incat capetele ei indoite sa nu depaseasca.2 mm si se rasuceste cu mana peste furtun. Fig.6 . 77) este confectionat din aliaj de aluminiu si se compune din urmatoarele parti: . 78) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . pe sub sarma se va introduce o placa dreptunghiulara din tabla cu dimensiunea de 2 x 1 x 0. Aparatul pentru legat furtunuri Descriere Aparatul pentru legat furtunuri (fig. cu ajutorul unui ciocan din lemn. o siguranta de blocare a discului (6) cu doua pozitii si doua orificii pentru fixarea capetelor sarmei cu care se leaga furtunul de racord. se introduce racordul pe dorn care apoi se fixeaza intr-o menghina. Dupa aceea se taie capetele sarmei la cca 0. Pe teava racordului se trage capatul furtunului ce trebuie legat.corpul aparatului (1) format din 2 cilindri concentrici. Electroexhaustorul Electrohaustorul (fig. a racordului si a ghearelor. Cu ajutorul clestelui patent se intinde bine sarma.Cheia cofret Cheia cofret (fig.5 cm. 75) este confectionata din otel si se compune dintr-o cheie fixa cu capac circular.bucsa (7) pentru conducerea axului filetat. dupa care se lipesc cu cositor atat capetele tablei. .debitul (mc/ora) 6000 . iar in cazul primului se scoate inelul de siguranta si se trage peste furtun corpul racordului. se verifica starea garniturii. prevazut cu doua capace filetate (2) si picioare de sprijin (3). se pune pe siguranta de blocare a discului inspre inauntru (in pozitia „blocat”) si se invarte de manivela pentru a continua ridicarea discului pana ce sarma se strange suficient. iar capetele se rasucesc pe cele 2 suruburi cu filet ale discului. Fig. se ung portiunile filetate. . Legarea continua in acelasi mod si la urmatoarele spire de sarma. inainte de a se trece la folosirea aparatului. . Concomitent. Se ia o bucata de sarma de 1 – 1. se indreapta limbile si se ung articulatii mobile. . 76) este confectionat din otel si se compune din urmatoarele parti: . in sens contrar si apoi si cositoresc.6 mm.capacele reglabile. 76 Dupa ce sarma a fost bine fixata si intinsa. Pe disc se gasesc doua suruburi cu filet (5). intre nervuri.tensiunea de alimentare 380 . Aparatul pentru spalat furtunuri Descriere Aparatul pentru spalat furtunuri (fig.puterea absorbanta (kW/ora) 3. actionat cu ajutorul manivelei (3) prin intermediul unui ax filetat (4).5 – cm. Pentru aceasta se ia un dorn de lemn cu o lungime de cca 50 cm. care atunci cand sunt complet stranse lasa intre ele si corpul aparatului o deschidere circulara de 0. se indoaie deasupra spirelor. pana se formeaza 4 spire. si cu diametrul egal cu cel al racordului.corpul aparatului (1).racordul tip C pentru intrarea apei (4).discul (2). Intretinere Dupa intrebuintare se curata si se ung partile mobile. El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari. care apoi se strang. cat si sarma de pe ea. se va bate sarma de jur imprejur pentru a usura intinderea si dfixarea ei intre cercurile reliefate ale tevii racordului. Daca furtunul este foarte murdar se repeta operatia de cateva ori. In continuare se indoaie placa de tabla spre spire. pe filet. prevazuta cu maner de actionare. 77 Functionare Pentru punerea sa in functiune aparatul se racordeaza la o sursa de apa cu presiune. Intretinere Dupa folosire se curata. Intretinere Dupa folosire se spala cu apa. Se pune siguranta de blocare a discului inspre inafara (in pozitia „blocat”) si se invarte cu manivela astfel ca discul sa se ridice.

4 Fig. cotul este prevazut cu clame rabatabile pentru cuplarea la carcasa si la tubul de absorbtie. . La un capat este prevazuta cu un ochi. Functionare Pentru punerea in functiune se racordeaza un capat al tubului pentru refularea aerului la orificiul de refulare a aerului situat la partea superioara a ventilatorului. 79) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . confectionat din panza rezistenta avand o lungime de cca 20 m. Are o lungime de cca 12 m. celalat capat al acestui tub se indreapta intr-o zona unde aerul viciat evacuat din incapere nu mai prezinta pericol. Se face apoi legatura ventilatorului cu sursa de curent prin intermediul unei bobine cu cablu in care se racordeaza stecherul.perdeaua pentru astuparea deschiderilor prin care se absoarbe aerul viciat. fereastra. se curata de praf si fum. . Principiul de functionare al ventilatorului este identic cu cel al exhaustorului. Descriere Pentru punerea exhaustorului in functiune se monteaza perdeaua pe suportul metalic si se astupa cu ea deschiderea prin care urmeaza sa fie evacuat aerul viciat (usa. aici se creeaza o depresiune datorita careia este absorbit aerul viciat. iar celalalt capat se introduce in incaperea in care urmeaza a fi introdus aer proaspat. la partea superioara are un manson in care se introduce bara de sus a cadrului metalic. 78 Descriere Se compune din urmatoarele parti: . transmite miscarea la rotorul cu palete.Fig. la unul din capete avand prevazut un ochi pentru legare la parghia de manevrare a supapei sorbului. confectionat din tabla si format din carcasa spirala si rotorul cu palete fixat pe axul electromotorului. fixat pe axul electromotorului. confectionata din panza rezistenta si prevazuta cu o maneca in care se introduce tubul de absorbtie. .tunul pentru refularea aerului proaspat confectionat din panza rezistenta si avand o lungime de cca 20 m. . iar la celalalt cu un maner din lemn pentru legarea furtunului de treptele scarilor.tubul pentru evacuarea aerului. se scutura perdeaua si tubul pentru evacuare si se verifica starea cablului de forta si a stecherului.electromotorul dispus pe axul carcasei. . La orificiul de evacuare al carcasei ventilatorului se fixeaza tubul pentru evacuarea aerului. . Celalalt capat al tubului de absorbtie se introduce in maneca perdelei ce se fixeaza apoi de el cu ajutorul unei curele.cablul de forta cu stecher pentru curentul trifazic si intrerupator de curent. Datorita fortei centrifuge aerul aflat intre palete este aruncat catre exterior si obligat sa paraseasca carcasa.carcasa confectionata din tabla si rotorul cu palete.cotul si tubul metalic pentru absorbtia aerului.suportul metalic al perdelei format din trei bare care se pot cupla pentru a sprijini perdeaua. Cordita pentru legat furtunul Descriere Cordita pentru legat furtunul este confectionata din fire rasucite din canepa sau fire sintetice si are o lungime de cca 2 m. Electroventilatorul Electroventilatorul (fig.debitul (mc/ora) 100 . se ung lagarele axului. .cablul de forta cu stecher pentru curent trifazic. cu o suprafata de 5 – 6 mp. Intretinere Operatiile de intretinere sunt identice cu cele prezentate pentru exhaustor.sasiul metalic prevazut cu doua manere pentru transport. Intretinere Dupa folosire.ventilatorul radial pentru aer. de balustrade etc. Periodic.electromotorul. carcasa este prevazuta cu un orificiu de absorbtie pe peretele lateral si unul de refulare la partea superioara. . Cordita pentru sustinerea sorbului Descriere Cordita pentru sustinerea sorbului este confectionata din fire rasucite din canepa sau fire sintetice. Se actioneaza comutatorul si se incepe evacuarea aerulu viciat. Se face apoi legatura cu sursa de curent prin intermediul unei bobine cu cablu la care se racordeaza stecherul exhaustorului. iar daca este cazul se repara eventualele rupturi la piesele din panza. fixarea se face cu ajutorul elementelor de la cot. .sasiul metalic prevazut cu doua manere pentru transport. prin intermediul axului. Se fixeaza apoi la orificiul de absorbtie al carcasei cotul metalic si se prinde capatul cu rama al tubului de absorbtie.puterea absorbita (kW/ora) 0. spartura etc. Prin evacuarea aerului din zona rotorului. .). . . si cu ocazia reviziei anuale. 79 Descriere Ventilatorul se compune din urmatoarele parti: . Electromotorul primind curent intra in functiune si. Absorbtia si refularea aerului au loc pe principiul fortei centrifuge care ia nastere prin invartirea rotorului.

Are o lungime de cca 48 m.Coarda pentru ancorat scari Descriere Coarda pentru ancorat scari este confectionata din fire rasucite sintetice. 82 Descriere 4. Dupa realizarea imperecherii tronsoanelor este necesar ca dispozitivele de fixare sa nu fie iesite din locasurile respective. avand grija ca dupa atingerea lungimii dorite siguranta de blocare sa se fixeze bine pe una din treptele de baza.sistemul de scripeti (5) cu sant si cablu metalic (3) pentru intinderea scarii si siguranta de blocare in pozitia „intins”. santurile in care alune armaturile metalice pentru ghidarea segmentilor scarii. Se compune din 3 tronsoane de scara. Pentru transport are o toarta si un maner din panza. 480 59 .inaltimea in stare de transport (m) . 81) are urmatoarele caracteristici tehnice: . scara de fereastra si scara plianta (baston). 80 Scara culisanta Scara culisanta (fig. .trei tronsoane de scara care culiseaza (aluneca) unul pe celalalt.latimea treptelor pe tronsoane (mm) . scara culisanta.inaltimea in stare de utilizare (m) . Intretinere Se procedeaza ca in cazul scarii de imperechere.inaltime in stare pliata pentru transport (m) 2. precum si pentru marirea rezistentei. Fig. la unul din capete avand prevazut un ochi pentru legarea de scara. Intretinere Dupa folosire se curata. Atat la partea superioara cat si la cea inferioara este prevazuta cu cercuri din lemn pentru a-i pastra forma cilindrica.58 . Fig. 81 Descriere Scara culisanta este confectionata din lemn si se compune din urmatoarele parti: . fiecare fiind format din doua lonjeroane (1). CAPITOLUL VIII SCARI MANUALE Scarile manuale sunt mijloace destinate asigurarii accesului servantilor la inaltimi si executarii salvarilor. Periodic se ung dispozitivele de fixare. Din grupa scarilor manuale fac parte: scara de imperechere. Galeata din panza Descriere Galeata este confectionata din panza rezistenta si are o capacitate de 15 l. tretpe (2) si armaturi metalice (4) pentru ghidarea segmentilor pe timpul intinderii.70 .inaltime de utilizare (m) 6. dispozitive de fixare pentru realizarea imperecherii segmentelor (3 – 4) si armaturi metalice pentru marirea rezistentei (5). se va verifica starea lantului (zala cu zala) si a cablului metalic.66 340.36 10. trepte (2). alcatuit fiecare din doua lonjeroane (1). Intinderea scarii se realizeaza prin simpla manevrare a lantului in jos. se verifica si se fac reparatiile necesare.masa unui tronson (kg) 14 Descriere Este confectionata din lemn lamelat sau aluminiu. 403.masa (kg) Fig. Scara de imperechere Scara de imperechere (fig. in plus se vor unge lagarele scripetilor si ale sigurantei de blocare. La fund se gasesc doua chingi din panza pentru intarire si un inel pentru agatare. 80) are urmatoarele caracteristici tehnice: .

Scara baston Scara baston (fig. microfonul si circuitele electronice aferente. Se compune din doua lonjeroane (1). armaturi metalice pentru marirea rezistentei (4) si doua distantiere (5).radiotelefonul portabil de 0.radiotelefoane mobile: . . 84 Principalele caracteristici tehnice ale acestui tip de radiotelefon sunt urmatoarele: . incarcatorul pentru baterii de acumulatori. Din grupa mijloacelor pentru transmisiuni fac parte: radiotelefoanele. CAPITOLUL IX MIJLOACE PENTRU TRANSMISIUNI Mijloacele pentru transmisiuni sunt destinate realizarii legaturilor radiotelefonice de conducere si cooperare pe timpul interventiilor la incendii.unitatea emisie-receptie (statia propriu-zisa) care include emitatorul. magnefonul de 4 w.latimea (mm) 32 . centrala telefonica automata. Intretinere Pe timpul operatiilor de intretinere se verifica starea coltilor carligului de agatare si starea sudurilor realizate intre trepte si lonjeroane. instalarea acestuia putandu-se face in doua variante: . dispeceratul. situatie in care nu se permite stabilirea legaturii radio la un post telefonic din reteaua telefonica urbana. constructiv prezentandu-se sub forma unei cutii metalice care. .masa (kg) 15 Fig. Intretinere Se procedeaza la fel ca in cazul scarii de imperechere. se vor unge articulatiile treptelor. manuala.cu comanda de trecere la emisie. bateriile de acumulatori.puterea de radiofrecventa a emitatorului (w) . blocul de alimentare si un panou de comanda miniaturizat. armaturi metalice pentru marirea rezistentei (4) si doua de agatare cu colti (3).cu comanda de trecere in emisie prin voce. 83 Descriere Este confectionata din lemn lamelat. in cazul statiilor telecomandate.26 . centrala telefonica si telefonul de campanie. . . . amplificatorul cu dispozitiv de alarmare.radiotelefonul mobil de 25 w.puterea de audiofrecventa a difuzorului incorporat in unitatea de comanda (w) Descriere In prima varianta de instalare din complexul radiotelefonic fac parte urmatoarele: . cate unul la partea de jos a fiecarui lonjeron. unitatea de comanda prin laringofon. 84) lucreaza numai in reteaua simplex.unitatea de comanda ce se prezinta sub forma unei cutii cu rama din lemn si capace din tabla.0 .radiotelefonul fix de 25 w. Este echipata cu butoane.inaltimea in stare de utilizare (m) 3. .inaltimea in stare pliata (m) 3. . in plus. clasificandu-se astfel: .5 w. receptorul. Se compune din doua lonjeroane (1) prevazute cu locasuri speciale pentru plierea treptelor si cu trepte (2) articulate mobil la capete. 83) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . 25 2 .radiotelefonul transportabil de 10 w.Este confectionata din aluminiu. trepte (2).radiotelefonul fix de 10 w. . se desface in doua parti simetrice. Fig. varianta ce permite stabilirea legaturii radio de la un post telefonic din reteaua telefonica urbana. prin butoane.latimea in stare pliata (cm) 10 . cel superior fiind perforat.radiotelefoane fixe: . indicatoare optice (lampi) si instrumente de masura prin intermediul carora se opereaza pe timpul lucrului.unitatea de alimentare a unitatii de comanda si de cuplare la linia telefonica. a) radiotelefonul fix de 25 w „STORNO” tip CQF 612 Radiotelefonul fix de 25 w „STORNO” (fig. comutatoare.radiotelefonul mobil de 10 w. Radiotelefoanele Radiotelefoanele din dotarea pompierilor militari functionarea in benzi din gama undelor ultrascurte atat in reteaua radiofonica cat si in reteaua semiduplex.radiotelefoane portabile: . carligul de agatare cu colti (3). In interior sunt montate difuzorul. bobina cu cablu telefonic. cu ajutorul unei chei speciale.

apasam butonul 2 Sq de mai multe ori. utilizat la verificarile locale ale unitatii emisie-receptie. Din acest moment radiotelefonul este pregatit pentur receptionarea mesajelor. . Unitatea de comanda nu are microfon incorporat. Descriere In completul unui radiotelefon fix de 10 w tip IEMI intra urmatoarele componente: .telefonul obisnuit. nu se pot selecta decat canalele 1 si 2 de la unitatea de comanda. Prin actionarea lui circuitul squelch este scos din functiune si in difuzor se aude zgomot continuu. . 9. obtinand astfel o imbunatatire a auditiei. Sistemul permite oricarui abonat din reteaua urbana care cunoaste numarul de telefon alocat acestui tip de legatura sa transmita si sa receptioneze mesaje prin intermediul statiei radio cu conditia ca ea sa fie manipulata corespunzator. si „apasat”. receptorul.lampa galbena (6) se aprinde cand echipamentul se alimenteaza. . In caz ca receptionam un mesaj foarte slab. 11 si 12 sunt inutilizabile la aparatura din dotarea trupelor de pompieri.unitatea de emisie-receptie (statia propriu-zisa) care este identica cu cea prezentata la prima varianta.unitatea de comanda cu microfon si difuzor incorporat.pentru comanda la distanta.comutatoarele 3 si 4 prin apasarea carora regleaza volumul sonor in difuzor. . se elibereaza butonul de emisie 1. in cazul unei statii telecomandate.instrumentul indicator care in regim de emisie prezinta intensitatea sunetului atunci cand se vorbeste in fata unitatii de comanda. cu o intensitate a vocii care sa determine pozitionarea acului instrumentului indicator 7 in zona rosie. 86) destinata comutatoarelor si indicatoarelor optice dispuse pe unitatea de comanda este urmatoarea: . comutatoarelor si indicatoarelor optice pe panoul unitatii de comanda . Constructiv se prezinta sub o forma asemanatoare primei variante. 85): Fig.antena.pentru comanda locala.microreceptor special. . . Pentru ca mesajul sa fie corect transmis. Si in aceasta varianta butoanele 8. In a doua varianta. cu conditia ca statiei sa i se fi alocat un circuit.microreceptor special.potentiometrul pentru reglarea volumului sonor (4).potentiometru pentru reglarea volumului sonor (4). instalate in incinta unitatii. . cu sau fara disc. In caz contrar. Dispunerea si destinatia butoanelor. Pentru a schimba totusi canalul de lucru in cazul statiei telecomandate. receptionarea de catre alt corespondent a mesajului poate fi de slaba calicate sau chiar imposibila. pozitie in care telefonul cu unitatea de comanda sunt folosite pentru actionarea radiotelefonului prin voce. reglarea volumului sonor. .2 si 3.butonul (1) cu doua pozitii de lucru: „neapasat” pozite in care telefonul racordat la unitatea de comanda este folosit ca telefon obisnuit in reteaua telefonica. Dispunerea si destinatia butoanelor.unitatea de alimentare a celei de comanda si de cuplare la linia telefonica.lampa rosie (5) care se aprinde cand statia emite. utilizat la verificarile locale ale unitatii de emisie-receptie.butonul squelch (2). Prin apasarea lui statia trece in regim de emisie.butonul de emisie (1). Intrebuintare Se poate emite uneori prin intermediul telefonului cuplat la echipament si care este amplasat langa unitatea de comanda.comutator pornit-oprit 1 prin apasarea caruia se realizeaza alimentarea echipamentului. varianta in care statia poate lucra pe 1 – 2 canale oferind urmatoarele avantaje: comutarea canalelor.becul 2 care indica faptul ca echipamentul este alimentat. . se apasa butonul de emisie 1. 9. trecerea din regim de receptie in regim de emisie si invers.lampa de culoare rosie (5) care se aprinde cand radiotelefonul emite. este necesara deplasarea unui specialist pana la locul unde este amplasata unitatea de emisie-receptie. dupa care eliberam butonul 2. 85 . . comutatoarele si indicatoarele optice cu ajutorul carora opereaza radiotelefonul. . . . . . Deci. . Apasam butonul 2 Sq si cu ajutorul potentiometrului 4 reglam convenabil nivelul auditiei in difuzorul din unitatea de comanda.comutatorul de canale (3) permite selectarea canalului dorit fiind echipate numai canalele 1. Acest buton se utilizeaza in cazul receptionarii foarte slabe a mesajelor sau pentru reglarea volumului sonor. in care este inclus difuzorul. lampa rosie 5 se va aprinde si se va vorbi in fata unitatii de comanda. Dupa terminarea mesajului. . . Lampa galbena este aprinsa (echipamentul este alimentat) si comutatorul de canale 3 este pe pozitia canalului dorit. in consecinta. .comutatorul de canale (3) care nu este functional la aceasta varianta. Intrebuintare Consideram echipamentul instalat complet. la care unitatea de emisie-receptie este instalata in alt loc decat cel al unitatii de pompieri. 11. covertizorul de alimentare. In aceasta varianta nu exista posibilitatea schimbarii canalului de lucru de la unitatea de comanda. in lipsa receptionarii mesajelor de la alti corespondenti. permite unui abonat din reteaua telefonica urban sa transmita si sa receptioneze mesaje prin intermediul radiotelefonului.unitatea de comanda. comutatoarelor si indicatoarelor optice pe unitatea de comanda in varianta de fata este urmatoarea (fig. . . Pentru alimentarea aparatului in aceasta varianta se utilizeaza un bloc redresor de dimensiuni reduse. ci numai difuzor. . nu vom insista asupra destinatiei lor.butonul (7) care. radiotelefonul trecand in regim de receptie. 10. 12 si 13 nu sunt utilizate la aparatura din dotarea pompierilor si. Butoanele 8. din complexul radiotelefon fac parte urmatoarele componente: . emitatorul. Pe panou sunt dispuse butoanele. 10. fara microfon.unitatea de emisie-receptie in care sunt incluse principalele blocuri functionale.bloc de alimentare de la retea. prin apasare.antena. b) radiotelefonul fix – RTF – S (SD) – 10 w – tip IEMI Radiotelefonul fix RTF – S (SD) – 10 w – tip IEMI permite realizarea legaturilor radio necesare indeplinirii misiunilor de prevenire si stingere a incendiilor. . de abonat. prin intemediul caruia se asculta traficul radio atunci cand butonul 1 este neapasat. incorporat in unitatea de comanda. La tipul vechi (fig.. . Indiferent de varianta constructiva adoptata pentru unitatea de comanda radiotelefoanele sunt de 2 tipuri „vechi” si „noi”. Daca se doreste transmiterea unui mesaj. acul indicator trebuie sa se situeze in sectorul rosu. produsa in doua variante: .lampa de culoare galbena (6) care indica ce echipament este alimentat. cu circuitele aferente.butonul squelch (2).

3 sau f.c.5 A Descriere Din completul radiotelefonului de 20 W fac parte: . Prin apasarea unuia din comutatoarele 7. se apasa pe clapa 5 si se vorbeste in fata unitatii de comanda. deci echipamentul este alimentat.antena F-30424/II. 6. .indicatorul optic 6 care se aprinde in momentul in care radiotelefonul emite. .difuzor R-8472. . se selecteaza canalul dorit. In functie de intensitatea sonora a mesajelor receptionate.) 4.1 – f. In cazul celei de-a doua variante „noua”.c. Se apasa comutatorul 1 si se aprinde indicatorul optic 2. in acest caz. Cu ajutorul comutatorului 4 se alege subgama in care se afla canalul pe care vom lucra. 24 V.5 m prezinta avantajul unui echipament cu volum redus instalat pe bordul autospecialelor. pornim de la faptul ca instalarea completului radiotelefonului fix este realizata.microfon R-8474 (sau R-8471).dimensiuni (mm) 70 x 210 x 240 .c. fiind. Comutatoarele si butoanele de comanda sunt dispuse pe panourile frontale ale radiotelefonului R-8140 sau ale unitatii de comanda R-8606 de la radiotelefonul R-8142. Pe durata emisiei. se apasa pe clapa 9 si se vorbeste in fata unitatii de comanda de la o distanta de 30 cm. .clapa 9 care.unitatea de emisie-receptie cu sau fara sistem de comanda incorporat. Prin apasarea comutoarelor 3 si 11 se regleaza volumul. 12. Prima varianta cu sistem de comanda incorporat. 12 V. Comutatoarele 11. deci echipamentul este alimentat. Intrebuintare In cazul primei variante de tip „vechi” consideram realizata instalarea completului radiotelefon. tip R-8140 (cu unitate de comanda incorporata) si tip R-8142 (cu unitate de comanda separata). la statie conectandu-se direct antena. ./50 Hz printr-o sursa de alimentare R-8503.independenta antenei 500 HMI . Unitatea de comanda R-8606 de la radiotelefonul R-8142 este protejata de o carcasa metalica si are un suport de fixare pe bordul masinii. 86 La tipul „nou” (fig. Dezavantajul consta in necesitatea instalarii unui echipament relativ voluminos pe bordul autospecialelor. In acest moment radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza pe receptie. Radiotelefoanele se pot instala si ca statii fixe.modul de lucru simplex sau duplex .comutatorul 3 prin care se regleaza volumul sonor in difuzor incorporat in unitatea de comanda.c.comutatoarele 5. la care toate butoanele si comutatoarele necesare exploatarii statiei se afla dispuse chiar pe panoul frontal al radiotelefonului propriu-zis si prezinta avantajul ca nu mai necesita interconectari cu unitatea de comanda separata. c) radiotelefoanele mobile de tip 20 W. 500 mA . prin apasare. 13 si 14 nu se folosesc la aparatura din dotarea pompierilor. . Caracteristicile tehnice ale radiotelefoanelor mobile de 20 W sunt urmatoarele: .consum de emisie (alimentare la 6 V. se aprinde indicatorul optic 2.tensiunea de alimentare 6 V. Radiotelefonul propriu-zis este construit intr-o carcasa metalica cu capacele superior si inferior detasabile pentru a permite accesul (numai al specialistilor) la circuitele interioare ale emitatorului. . dar si dezavantajul determinat de interconectarea unitatii de comanda cu unitatea de emisie-receptie. radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza in regim de receptie. Prin apasarea comutatorului 3 se regleaza volumul. . de la o distanta de 30 cm. indicatorul optic sta aprins.apasat – canalele 6 -10.cabluri cu mufa destinate alimentarii radiotelefonului. Daca se transmite mesaje. selectam canalul dorit in cadrul subgamei.consum de receptie (alimentare la 6 V. fiind marcate cu frecventele pe care le selecteaza.unitatea de comanda separata.c. A doua varianta cu unitate de comanda separata tip R-8142 care se conecteaza la radiotelefon printr-un cablu de maximum 5. 87) pe unitatea de comanda sunt dispuse: . precum si cabluri de interconectare ale componentelor sistemului. Fig. In acest moment. .c.comutatorul 4 prin mijlocirea caruia se selecteaza subgamele dupa cum urmeaza: . sursei de alimentare si eventual al sistemului de fixare pe bordul autovehiculelor. 87 . prin cablul multifrier. 6 si 7 cu ajutorul carora. Prin apasarea unuia din comutatoarele 5.becul 10 care se aprinde in momentul emisiei. 12 V.c. . 8. prin apasarea clapei 9. microfonul.comutatorul 1 pornit-oprit prin apasarea caruia echipamentul este alimentat. .indicatorul optic 2 care se aprinde cand echipamentul este alimentat. . 10 sau 11 selectionam canalul dorit in cadrul subgamei alese. Pe durata emisiei. . tip R-8140. trece radiotelefonul in regim de emisie.6.4 – f. Cu ajutorul comutatorului 8 se alege subgama in care se afla canalul pe care vom lucra. prin apasare.maximum de canale 12 .c. Comutatorul 1 + 2 nu este folosit la aparatura din dotarea trupelor de pompieri. . tip R-8606 necesar atunci cand unitatea de emisie-receptie nu este echipata cu sistem de comanda incorporat. indicatorul optic sta aprins.comutatorul 5 care prin apasare trece radiotelefonul in regim de emisie. realizate in doua variante. . Sunt marcate cu frecventele pe care le selecteaza din cadrul subgamelor selectate cu comutatorul 4. 7.comutatorul 8 cu ajutorul caruia prin translatare spre stanga sau spre drepta se selecteaza una dintre cele doua subgame: f. receptorului. 12 V. asa cum rezulta si din titlul subcapitoului. difuzorul si firele de alimentare. alimentarea se realizeaza de la reteua de 220 V. se regleaza volumul sonor dupa cum s-a aratat mai sus.. 9.putere de iesire emitator 20 W . . Radiotelefoanele tip R-8140 si R-8142 au aceeasi destinatia ca si cele fixe descrise anterior.comutatoarele 7 – 11 cu ajutorul carora se alege canalul dorit in subgama selectata in prealabil cu comutatorul 4.eliberat – canalele 1 – 5. in functie de intensitatea sonora a mesajelor receptionate se regleaza volumul sonor dupa cum s-a aratat mai inainte. Fig. Daca transmite mesaje. Se apasa comutatorul 1.) max.

In cazul radiotelefonului R-8140 destinatia butoanelor si comutatoarelor este urmatoarea (fig. 88): Fig. 88 - clapa PORNIT-OPRIT (1) prin apasarea careia telefonul este alimentat; - clapele de volum 2 si 3 care permit reglarea volumul in 4 trepte in ordine crescatoare astfel: - volumul minim: nici o clapa apasata; - clapa 2 apasata si 3 neapasata; - clapa 2 neapasata si 3 apasata; - clapa „squelch” 4 prin apasarea careia circuitul squelch este scos din functie. In difuzor se aude un zgomot permanent, in lipsa receptionarii semnalului util. Este marcata cu literele SQ; - clapa cautatorului automat de canale 5; cand este apasata cautatorul de canale intra in functie; este marcata cu literele CA; - clapa EMISIE-RECEPTIE 6, care prin apasare permite intrarea emitatorului in functiune; - toate clapele 1 – 6 sunt permanent autoiluminate; - comutatorul de canale 7 cu ajutorul caruia se selecteaza canalul dorit, iluminat atunci cand nu functioneaza emitatorului de canale sau cand un alt radiotelefon emite pe canalul solicitat cu acest comutator iar clapa 5 este apasa; - comutatorul prin care se selecteaza cel de-al doilea canal sau supravegheat 8 este iluminat numai in situatia in care functioneaza cautatorul automat de canale si un alt radiotelefon emite pe canalul selectat cu ajutorul comutatorului respectiv. Radiotelefonul nu intra in emisie atunci cand este apasata clapa „CA” deci cand functioneaza cautatorul automat de canale. Cautatorul automat de canale nu functioneaza daca este apasata clapa „SQ”. In cazul radiotelefonului R-8142 butoanele si comutatoarele sunt dispuse pe panoul unitatii de comanda R-8606 si au urmatoarele destinatii (fig. 89); Fig. 89 - comutatorul PORNIT-OPRIT si volumul sonor 1, in a carui rotire in sensul acelor de ceasornic se realizeaza: - in prima pozitie statia este alimentata, se aprinde LED-ul 6; - pe urmatoarele pozitii se regleaza, crescator, volumul sonor; - comutatorul de canale (2) cu ajutorul caruia se selecteaza canalul de lucru dorit; LED-ul de deasupra se aprinde atunci cand statia este alimentata si comutatorul cautatorului de canale este comutat pe pozitia „CA”; cand comutatorul cautatorului de canale este comutat pe pozitia „CA” LED-ul se aprinde numai cand un alt radiotelefon emite pe canalul selectat cu acest comutator de canale 2; - comutatorul de canale auxiliar (3), prin care se selecteaza cel de-al doilea canal supravegheat, functional numai cand comutatorul 4 se afla pe pozitia „CA”, iar LED-ul 7 de deasupra lui se aprinde numai cand un alt radiotelefon emite pe frecventa canalului selectat cu ajutorul comutatorului 3; - comutatorul automat de canale (4) manevrat pe pozitia „CA” permite circuitului cautator de canale sa intre in functiune; - comutatorul squelch (5) pe pozitie „SQ” permite scoaterea circuitului squelch din functiune, in difuzor auzindu-se un zgomot permanent, in lipsa receptionarii unui mesaj; - LED-ul (8) se aprinde cand radiotelefonul este in emisie. Pe spatele unitatii de comanda se afla o mufa de interconectare a acesteia cu unitatea de emisie-receptie, microfonul si difuzorul. Intrebuintare Pentru intrebuintarea radiotelefonului de 20 w tip R-8140 dupa realizarea interconectarilor se procedeaza astfel: - se alimenteaza radiotelefonul prin apasarea clapei 1; becul din interiorul clapei se va aprinde; - se selecteaza canalul de lucru cu ajutorul comutatorului 7; becul din interior se aprinde; - se regleaza volumul sonor cu ajutorul clapelor 2 si 3. Aceasta se poate face in functie de intensitatea sonora a zgomotului care se aude in difuzor cand se scoate din functiune circuitul squelch (cand se apasa clapa 4 „SQ”). Dupa reglarea volumului sonor, se elibereaza clapa 4 „SQ” si trecerea astfel la modul normal de lucru fara zgomot in difuzor in lipsa receptionarii mesajelor. Radiotelefonul este pregatit lucru, aflandu-se in regim de receptie. Daca vrem sa transmitem un mesaj se apasa butonul de emisie dispus pe corpul aparatului si se vorbeste in fata microfonului de la cca 10 cm, situatie in care se aprinde becul de la pozitia 6, cat timp se emite. Trecerea in emisie a radiotelefonului se poate face si prin apasarea clapei 6. La fel se aprinde becul din interiorul clapei. Trecerea radiotelefonului in regim de supraveghere a doua canale simultan cu ajutorul cautatorului automat de canale se face astfel: - se apasa clapa 5 „CA” (se aprinde becul din interior) si se stinge becul din dreptul comutatorului 7; - se selecteaza cele doua canale supravegheate cu comutatoarele 7 si 8. Cand se receptioneaza un mesaj pe cele doua canale becul respectiv se aprinde. Pentru a transmite un mesaj, eliberam clapa 5 „CA” si selectam cu comutatorul 7 canalul pe care am primit mesajul. Trecem statia in regim de emisie si transmitem mesajul dorit. Amintim ca nu se poate emite cand circuitul cautatorului automat de canale este in functiune (clapa 5 „CA” este apasata). In cazul intrebuintarii radiotelefonului de 20 w tip R-8142 (cu unitatea de comanda separata), dupa realizarea interconectarilor se procedeaza astfel: - se alimenteaza radiotelefonul prin rotirea comutatorului 1 (LED-ul 6 se va aprinde); - este selectat canalul de lucru cu ajutorul comutatorului 2; - se regleaza volumul sonor din comutatorul 1. Acesta se poate face in functie de intensitatea sonora a zgomotului care se aude in difuzor cand se scoate din functiune circuitul squelch (comutatorul 5 este pe pozitia SQ). - se trece comutatorul 5 pe pozitie normala si astfel nu se mai aude zgomot in difuzor in lipsa receptionarii mesajelor. In acest moment, radiotelefonul este pregatit pentru lucru, afirmandu-se in regim de receptie. Daca vrem sa transmitem un mesaj, luam microfonul, apasam butonul de emisie si vorbim in fata lui de la cca 10 cm. Trecerea radiotelefonului in regim de supraveghere a doua canale simultan cu ajutorul cautatorului automat de canale se face astfel: - se trece comutatorul 4 pe pozitia „CA” si LED-ul 6 se va stinge; - se selecteaza doua canale supravegheate cu comutatoarele 2 si 3. Cand se receptioneaza un mesaj pe unul dintre cele doua canale LED-ul de deasupra canalului respectiv se aprinde. Amintim ca nu se poate emiute cand emitatorul cautatorului de canale este in functiune (comutatorul 4 este in pozitia „CA”). d) radiotelefonul mobil RTM-4 MF – S (SD) de 10 w. Radiotelefonul mobil RTM-4 MF – S (SD) de 10 w (fig. 90) este destinat echiparii autospecialelor de prevenire si stingere a incendiilor si are posibilitatea de lucru in sistem simplex sau semiduplex. Acest tip de radiotelefon prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - numarul maxim de canale 10 - moduri de lucru simplex sau semiduplex - independenta antenei 50 OHMI - alimentare 6; 12 si 24 V.c.c. - curent maxim absorbit de radiotelefon: - emisie 3,4 A/24 V.c.c. sau 1,7 A/24 V.c.c.

- receptie 0,5 A/12 V.c.c. sau 0,3 A/24 V.cc. In completul radiotelefonului intra urmatoarele componente: - unitatea de emisie receptie; - unitatea de comanda; - microfonul; - antena; - placa de baza destinata fixarii unitatii emisie-receptie pe autospeciale; - cablurile de interconectare intre unitatea emisie-receptie, cablurile de alimentare, cutia de cu sigurante fuzibile si suportul microfonului. Fig. 90 Unitatea de emisie-receptie constituie statia propriu-zisa si contine emitatorul, receptorul, convectorul. Constructiv se prezinta sub forma unei cutii de metal ce este prevazuta cu o mufa pentru antena, mufa-fata in care se introduce mufa-mama a cablurilor de interconectare si alimentare. Locul de instalare se alege astfel incat sa nu deranjeze prin spatiul pe care-l ocupa si sa fie ferita de lovituri. Unitatea de comanda este cea la care se executa operatiunile ori de cate ori este necesara stabilirea unei legaturi radio. Este instalata pe bordul autospecialelor, astfel incat sa permita manevrarea comoda a comutatoarelor si potentiometrelor cu care este echipata. Dispunerea comutatoarelor si potentiometrelor pe panoul unitatii de comanda, precum si destinatia acestora este urmatoarea: - comutatorul de canale (1) ce permite alegerea canalului dorit; - potentiometrul de volum in trepte (2) prin care se stabileste nivelul auditiei optime in „difuzor”; - comutatorul basculat de pornire si oprire (3) in cele doua pozitii extreme permite alimentarea si, respectiv, intreruperea alimentarii radiotelefonului de la bateria autovehiculelor; - butonul de emisie-receptie (4) prin apasarea carora statia trece in regim de emisie; are functie identica cu butonul de emisie dispus pe microfonul radiotelefonului; - potentiometrul (5) permite introducerea sau scoaterea din functiune a releului de zgomot (circuit de squelch). Acesta functioneaza in pozitia in care zgomotul din difuzor dispare atunci cand nu se receptioneaza nici un mesaj. - mufa-mama pentru microfon (6) este dispusa pe partea laterala stanga, cand privim cutia din fata; - lampa de culoare verde (7) se aprinde in momentul conectarii alimentarii, deci in momentul cand comutatorul 3 este basculat pe una din partile laterale. Intrebuintare Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se procedeaza astfel: - se cupleaza contactul general al masinii si se porneste motorul; - se actioneaza comutatorul 3 intr-una din pozitiile laterale (numai dupa pornirea motorului); - se aprinde lampa verde; moment in care radiotelefonul este alimentat si functioneaza in regim de receptie; - cu comutatorul de canale 1 se stabileste canalul dorit; - cu comutatorul 2 se regleaza nivelul auditiei; Pentru trecerea radiotelefonului in regim de emisie se detaseaza microfonul de pe suport, se apasa butonul lateral si se vorbeste; sau se apasa pe butonul 4 care introduce radiotelefonului in emisie si se vorbeste. Cand se executa lucrari de intretinere a bateriilor de acumulatori, instalatiile electrice ale radiotelefonalor se vor deconecta. e) radiotelefonul transportabil de 10 w tip CQP-612 Radiotelefonul trasportabil de 10 w tip CQP-612 (fig. 91) produs de firma daneza „STRONO” lucreaza in gama undelor ultrascurte, fiind echipat cu frecvente din reteaua simplex, proprie pompierilor. Prin modul in care a fost conceput poate fi utilizat ca statie mobila sau fixa. Caracteristici tehnice: - putere emitator (w) - impedanta antenei (OHMI) - numar maxim de canale - tensiunea de alimentare (V.c.c) - modul de lucru Fig. 91 Descriere Din completul radiotelefonului fac parte: - statia propriu-zisa care contine emitatorul si receptorul; - unitatea de alimentare tip B4-602; - monofonul (microfon-difuzor) tip L.M. 601; - antena tip AN-611 H. Atat statia propriu-zisa cat si unitatea de alimentare sunt introduse in casete metalice. Prinderea unitatii de alimentare de corpul radiotelefonului se realizeaza cu ajutorul a doua cleme laterale. Conectarea unitatii de alimentare la statie se realizeaza, din punct de vedere electric, prin intermediul unui conector mama-tata cu 7 contacte. Monofonul, care contine capsula difuzor-microfon plus partea electrica aferenta si butonul de emisie-receptie, este dispus intr-o carcasa de plastic si se fixeaza, cu ajutorul unei cleme pe partea laterala a statiei. Destinatia comutatorului, a mufelor si a indicatoarelor dispuse pe panoul frontal este urmatoarea: - mufa-tata (1) destinata conectarii monofonului la radiotelefon prin introducerea mufei-mam a monofonului in mufa-tata care apoi se fixeaza prin insurubare in sensul acelor de ceasornic; - mufa-antena (2) prin intermediul careia antena se fixeaza la radiotelefon prin insurubare, in sensul acelor de ceasornic; - butonul destinat pornirii statiei (3) si reglajului volumului sonor; - comutatorul de canale (4) cu ajutorul caruia se alege canalul de lucru dorit; - comutatorul cu 3 pozitii (5) pentru: - scoaterea din functiune a difuzorului; - receptia cu circuitul squelch in functiune; - receptia fara circuit squelch in functiune; - instrumentul indicator (6) care prezinta starea de incarcare a bateriei de acumulatoare astfel: - baterie incarcata – indicatorul pozitionat in zona verde; - baterie descarcata – indicatorul pozitionat in zona rosie. minim 10 50 12 30 simplex.

Pe panoul frontal al radiotelefonului mai sunt dispuse: indicatorul optic (7), mufe (8) ce nu sunt utilizate. Monofonul este echipat cu 2 butoane din care se utilizeaza numai unul: butonul de emisie-receptie prin apasarea caruia statia trece in emisie. Intretinere Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se ataseaza unitatea de alimentare in radiotelefon cu ajutorul celor 2 clame laterale, avand grija ca mufa-tata dispusa la partea inferioara a acestuia sa intre corect in mufa-mama dispusa pe unitatea de alimentare, dupa care: - se introduce antena in mufa 2 si se pozitioneaza, astfel incat oricare ar fi pozitia statiei, antena sa fie mereu verticala; - se conecteaza monofonul la mufa 1 dispusa pe panoul radiotelefonului; - se fixeaza canalul 2 cu ajutorul comutatorului 4; - se alimenteaza radiotelefonul rotind butonul 3 in sensul acelor de ceasornic, astfel ca acul instrumentului indicator sa treaca in sectorul verde; - re regleaza nivelul sonor, moment in care radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza in regim de receptie. Daca se doreste transmiterea unui mesaj se apasa butonul de pe monofon si se vorbeste in fata lui de la o distanta de aproximativ 20 cm. Unitatea de alimentare are incorporata pe langa bateria de acumulatori si incarcatorul bateriei, ce se conecteaza la retea prin intermediul cordonului cu stecher. Timpul de incarcare al bateriei este de 14 ore, iar daca acesta este mai mare bateria nu se degradeaza. f) radiotelefonul transportabil de 10 w R-8240 Radiotelefonul transportabil de 10 w R-8240 (fig. 92) este destinat in functie de frecventele cu care este echipat, stabilirii legaturilor radio in reteaua simplex si semiduplex. Radiotelefonul este astfel construit incat ofera legaturi sigure pe distante relativ mari datorita atat caracteristicilor tehnice (sensibilitatea receptorului si puterea de radiofrecventa de emisie – 10 w) cat si multiplelor accesorii cu care poate functiona ca statie portabila, mobila sau fixa. Poate fi echipat cu maximum 12 canale iar comenzile se realizeaza in totalitate pe panoul frontal pe care exista mufele si suportul pentru monofon si antena. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - puterea emitatorului (w) minimum 10 - impedanta antenei (OHMI) 50 - numar maxim de canale 12 - mod de lucru simplex sau semiduplex - tensiunea de alimentare 12; 6 V ± 15% - consuma maxima la 12; 6 V.c.c. in emisie max. 4 A in receptie (asteptare) 500 mA. Completul statiei cuprinde urmatoarele componente: - unitatea emisie-receptie R-8240; - antena R-8442; - monofon R-8475; - monofon R-8475; - accesorii pentru alimentare: - casete cu baterii cadmiu-nichel (Cd-Ni) de 4 Ah R-8507; - caseta cu baterii cadmiu-nichel (Cd-Ni) de Ah R=8508 sau Ah R-8508 A; - caseta cu baterii cadmiu-nichel si incarcator pentru baterii incorporat, R-8504 (pentru functionarea cu statie fixa sau transportabila); - sursa de alimentare de la reteaua de 220 V.c.c./50 Hz R-8505 (in caz ca functioneaza ca statie fixa); - cordon cu mufa de 50 contacte (mama) care asigura alimentarea unitatii de emisie receptie R-8240 de la bateria de 12 V.c.c. a autovehiculelor. Fig. 92 Descriere Radiotelefonul (emitator, receptor, sistem de comanda si sisten de alimentare) are asamblat intr-o caseta metalica din aluminiu cu capacele din fata si spate detasabile, ceea ce permite accesul la partea electrica interna. Are prevazut un maner de transport fixat lateral prin doua butoane cu filet. Pozitionarea comutatoarelor si a mufelor, precum si modul lor de utilizate sunt urmatoarele: - comutator rotativ (1) cu 6 pozitii care asigura: - pozitia 1 oprirea statiei; - pozitia 2 controlul bateriei, pozitie in care LED-ul din dreptul comutatorului se aprinde daca bateria are tensiune mai mare de 10 V; - pozitiile 3, 4, 5 si 6: reglajul in trepte al nivelului auditiei in microfon; - comutator cu 12 pozitii (2) care asigura selectarea canalului de lucru dorit; - comutator cu 12 pozitii (3) ce fixeaza cel de-al doilea canal pe care dorim sa-l supraveghem prin intermediul cautatorului automat de canale. Pe canalul stabilit cu acest comutator se poate receptiona (cand se lucreaza cu cautatorul automat) dar nu si emite; - comutator basculant (4) cu 3 pozitii; - mijloc-radiotelefonul este pe receptie cu circuitul SQ in functiune, iar in mufa nu se aude nimic (zgomotul este suprimat); - basculat pe pozitie fara retinere „S2” este pe receptie cu circuitul SQ scos din functiune. In microfon se aude, in regim de asteptare (fara receptionarea unui mesaj), un zgomot permanent in functie de reglajul volumului cu comutatorul C1; - basculat in pozitia „CA” – este pus in functiune cautatorul automat si sunt supravegheate simultan canalele fixate cu comutatoarele C2 si C3. Pe aceasta pozitie radiotelefonul doar receptioneaza, nu poate si emite. Circuitul SQ in functiune, pe asteptare, neauzindu-se nimic in monofon; - mufa (mama) pentru conectarea la antena (MI); - mufa (cu 7 contacte) pentru conectarea monofonului (M2); - suportul monofonului (S1); - indicatoare optice LED-uri (I1, 2, 3). Manerul mecanic cu care este prevazuta statia asigura transportul si functionarea in repaus, intr-o pozitie inclinata convenabila pentru operator. Sistemul radiotelefon-unitate de alimentare (casete fixate in partea inferioara prin cele doua crabiniere laterale) formeaza un sistem etans la ploaie. Monofonul contine in caseta de plastic difuzorul (care functioneaza si ca microfon), un amplificator de audiofrecventa si un sistem de actionare cu clapa pentru trecerea in emisie a radiotelefonului. Pe capacul din spate, monofonul are o clama de fixare pe radiotelefon. Intrebuintare

.c.unitatea de emisie-receptie (radiotelefonul propriu-zis). .numar maxim de canale . pentru a mari distanta de legatura.c.5 w este un aparat de emisie-receptie tranzistorizat. LED-ul corespunzator comutatorului (2) se va aprinde indicand ca pe canalul fixat se poate lucra. . La mufa de antena se cupleaza o antena de radiotelefon fix pentru a castiga inaltime si.pornit. pozitie marcata pe panou 0. Semnificatia comutatoarelor.caseta PVC cu 10 elemente acumulatori nichel-cadmiu cu o tensiune de 12 V. La mufa de antena se cupleaza o antena fixata pe autovehicul. zgomotul dispare. Daca LED-ul nu se aprinde. Observand care LED s-a aprins. bateria trebuie incarcata sau schimbata. . situat pe capacul din spate al radiotelefonului. In cazul instalarii radiotelefonului ca statie fixa functioneaza cu caseta de acumulatori. ca sistem de prindere pe autovehicul. Cand vrem sa transmitem un mesaj se apasa clapa monofonului. Este destinat comuncatiilor radio bilaterale si functioneaza numai in sistem simplex. . . g) radiotelefonul portabil RTP-4 MF –S-0.unitate de comanda prin laringofon. prin apasarea clapei monofonului. se trece comutatorul (C2) pe canalul respectiv (daca nu s-a transmis chiar pe canalul fixat cu comutatorul respectiv)./50 Hz). pozitie in care radiotelefonul este aliementat insa circuitul SQ nu este in functiune si. stingandu-se o data cu incetarea lui. implicit. .husa de protectie. bateria auto sau alimentata de la reteaua de 220 V. Reglajul se face ori in timpul receptiei unui semnal de la un corespondent ori trecand (C4) pe pozitia „SQ” si regland volumul in functie de zgomotul permanent al radiotelefonului. . Daca zgomotul nu dispare inseamna ca bateria este descarcata si trebuie schimbata. Pentru a fi posibila emisia./50 Hz. potentiometrelor si mufelor dispuse pe panoul radiotelefonului de 0. Fig. conectarea la bateria autovehiculului fiind facuta obligatoriu prin intermediul cutiei cu sigurante fuzibile.se cupleaza monofonul prin apasarea si rotirea mufei in sensul acelor ceasornicului pana la blocare.se introduce antena in mufa corespunzatoare si se infileteaza dispozitiviul de fixare al acesteia.impedanta antenei (ohmi) . se apasa butonul de emisie (5) si se vorbeste. LED-ul corespunzator canalului se aprinde pe toata durata transmiterii mesajului. . In acesta pozitie radiotelefonul este alimentat. In caz ca bateria este complet incarcata (are peste 10 V) LED-ul corespunzator comutatorului Cl se aprinde. avand posibilitatea de a se auzi mesaje transmise de alti corespondenti care lucreaza la acelasi canal. Prin intermediul mufei din partea inferioara a radiotelefonului se cupleaza bateria masinii. echipata cu curele de prindere si de purtare. aducand radiotelefonul la i distanta de aproximativ 10 cm de gura.comutatorul de volum sonor (3) prin care se realizeaza auditia corespunzatoare la difuzor sau in casca unitatii de comanda prin laringofon. . . iar zgomotul permanent in difuzor inceteaza. utilizand cele doua suruburi laterale.Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se procedeaza astfel: . . ca urmare.mufa antena (1) permite conectarea la radiotelefon printr-o apasare usoara si o rotire in sensul acelor de ceasornic a antenei. Dupa reglarea comutatorului (C4) revine singur in pozitia de mijloc.se cupleaza unitatea de alimentare (caseta cu baterii.se roteste comutatorul (4) pe pozitia III si. .comutatorul pornit-oprit (4) cu 3 pozitii: . intra in emisie si se poate comunica cu corespondentul care a facut apel. .5 w Radiotelefonul portabil de 0.se roteste comutatorul (4) pe pozitia II. pe baterie.) . radiotelefonul fiind alimentat in difuzor se va auzi un zgomot permanent.5 w este urmatoarea (fig. Daca se doreste transmiterea unui mesaj.se trece comutatorul C4 pe pozitia cu mentiunea CA-cautator automat.cu ajutorul comutorului de volum (3) se stabileste nivelul convenabil de auditie. radiotelefonul intra in emisie si vorbin in fata acestia de la aproximativ 10 cm mesajul este transmis in eter. zgomotul dispare si statia este pregatita pentru receptie.c.mufa pentru cuplarea unitatii de comanda prin laringofon (6).se roteste comutatorul (1) in sensul acelor de ceasornic regland volumul sonor al semnalului din monofon. . ca urmare. cu circuitul SQ in functiune. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .se cupleaza antena la aparat si se blocheaza cu ajutorul surubului dispus pe mufa antenei. Efectuand aceste manevre radiotelefonul este adus in regim de receptie. semnul desenat pe panou fiind „I”. destinate prinderii manerului. In aceasta situatie radiotelefonul nu emite si nu receptioneaza. acoperita cu un manson protector din material plastic. cu incarcator incorporat R-8504 sau cu sursa de alimentare R-8505 ambele fiind in permanenta conectate la reteaua de 220 V.comutatorul de canale (2) cu ajutorul caruia se alege unul din cele trei canale de lucru.pornit. poate fi de tipul banda.comutatorul Cl este rotit pe prima pozitie.c. Efectuand operatiile de mai sus se pot asigura cu RTT legaturi de calitate si pe distante apreciabil sporite.antena. La baza acestei antene exista o banda din material plastic de culoare verde ce caracterizeaza frecventele alocate retelei simplex a pompierilor militari. prin apasarea caruia radiotelefonul trece in regim de emisie. Daca pe timpul functionarii comutatorul (4) este in pozitia „CA”. .tensiune de alimentare (v.oprit. In aceasta situatie. . In acest scop se va utiliza setul de cabluri livrate. radiotelefonul. . Se trece comutatorul basculant (A) pe pozitia de mijloc si LED-ul corespunzator comutatorului (2) se aprinde. comutatorul (C4) nu trebuie sa fie pe pozitia „CA”. toate LED-urile fiind stinse. 93 Intrebuintare Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se executa urmatoarele operatii: . . 93): . cu posibilitati de lucru pe maximum 6 frecvente (canale). in difuzor se aude zgomot permanent. . Pentru lucrul cu cautatorul automat pe canale: . confectionata din lame de otel spiralate.c.se introduce caseta cu acumulatori in aparat si se strange pana la blocare surubul marcat.consum receptie cu circuitul SQ in functiune (mA) emisie (mA) 6 50 10 – 12 25 300 Completul radiotelefonului de 0.se roteste comutatorul de canale (2) pe pozitia corespunzatoare canalului pe care se va lucra.c.c. . caracteristic scoaterii din functiune a circuitului SQ. terminate cu o mufa de interconectare la radiotelefon si cu papuci (sau alte dispozitive pentru prinderea la bornele bateriei de acumulatori a masinii). radiotelefonul nu emite.5 w este compus din: . nemaideranjand in lipsa receptionarii sau transmiterii mesajelor. Pentru a lucra cu radiotelefonul mobil acesta se fixeaza la bordul masinii.din comutatoarele (C2) si (C3) se stabilesc doua canale pe care dorim sa le supraveghem simultan. pe receptie. Daca pe unul din cele doua canele un corespondent transmite un mesaj (emite). .c.buton emisie (5).

Fig.casca introdusa intr-un manson de cauciuc care prin sistemul de prindere cu o curea elastica. Se va avea in vedere evitarea lucrului fara antena sau scurtcircuitarea accidentata a acesteia de ordinul a 10 secunde.laringofonul. mainile operatorului sunt libere iar cans de vorbeste radiotelefonul trece automat in regim de emisie. Pentru lucrul cu unitatea de comanda se procedeaza astfel: . introducandu-se circuitul SQ si.greutatea (kg) 0. Atunci cand impune stabilirea legaturii radio din incaperi se va evita. .se alimenteaza radiotelefonul.radiotelefon portabil de 0. se conecteaza aceasta din urma la mufa 6 a statiei.daca frecventa cu care se transmit mesajele e mica si daca servantul are o mana libera. transmitandu-se mesajul dorit. comutatorul devine in pozitia „mijloc” si nu se mai poate emite. . a) Incarcatorul IART-1 Acesta permite incarcarea simultana a 4 baterii. in limita posibilitatilor. nu permite trecerea in emisie a radiotelefonului propriu-zis. Unitatea de comanda functioneaza numai impreuna cu radiotelefonul portabil de 0. nu este permisa mentinerea aparatului in emisie mai mult de 10 min. pe pozitia casca (indicatorul comutatorului fiind indreptat in jos). . efectuandu-se manevrele specifice. Constructiv.5 Fig. de 80% receptie + 20% emisie. vecinatatea structurilor metalice sau lucrul in camere de beton armat situatie in care radiotelefonul va fi dispus cat mai aproape de ferestre. In cazul in care bateriile de acumulatori sunt bine incarcate radiotelefonul trebuie sa functioneze la parametri prescrisi de producator aproximativ 4 ore la un regim mediu de functionare. .5 w tip IEMI). ca urmare. Pe toata perioada lucrului cu radiotelefonul. deci nu mai vorbeste dupa o durata de 1 – 2 secunde (timp in care statia este inca in emisie) radiotelefonul trece automat in regim de receptie. se trece comutatorul (10) pe pozitia „cu retinere” si comanda emisiei se va face numai prin voce. In cea de-a doua varianta comutatorul este basculat in pozitia „cu retinere”. Cand operatorul a terminat mesajul. la care deosebim: . Daca se dorecte utilizarea radiotelefonului prin intermediul unitatii de comanda prin laringofon. de la oricare corespondent. Totodata. masca impotriva gazelor sau au ambele maini ocupate. Unitatea de comanda prin laringofon Unitatea de comanda prin laringofon (fig. antena va fi tinuta in pozitie verticala. emisia sa fie automat blocata. . Incarcatoare pentru bateriile de acumulatori ale radiotelefoanelor Pentru incarcarea bateriilor de acumulatori ale radiotelefoanelor se folosesc urmatoarele tipuri de incarcatoare: . incercarile de intrare in retea sunt inutile indiferent de modurile de lucru in care se opereaza. .Mentinerea indelungata a radiotelefonului in emisie solicita tranzistorul final de emisie si duce la descarcarea rapida a bateriilor. Unitatea casca-laringofon este astfel reglata incat. cu cele doua capsule microfonice introduse in doua mansoane din cauciuc se prinde la gat printr-un dispozitiv elastic asemanator celui de la casca. .5 w si face parte din completul numit „radiotelefon portabil cu laringofon” compus din: . in sistem automat. Unitatea de comanda poate lucra atat in sistem manual cat si in cel automat. este obligatoriu ca apoi radiotelefonul sa ramana pe receptie minimum 10 minute.5 w. tipete etc. fapt ce poate avea urmari nedorite.) 10 – 14. . evitandu-se consumul inutil de baterii.c. rezultand un amestec neintengibil. ca urmare. mesajele inutile transmise de alti corespondenti se suprapun cu sunetele intamplatoare scoase inconstient sau din neatentie.c. 94) serveste la asigurarea traficului pentru cazurile cand persoanele care intervin in actiunile de stingere poarta casca de protectie.caseta cu acumulatori care alimenteaza atat radiotelefonul cat si unitatea de comanda prin laringofon. in unele cazuri. trecand comutatorul de pornire (4) in pozitia 1 (circuitul SQ nu functioneaza).unitatea de comanda propriu-zisa care e reprezentata prin cutia metalica cu comutatorul basculant pentru modul de lucru (10) instalat pe ea si la care sunt conectate casca si laringofonul. . Daca un alt corespondent a inceput transmiterea unui mesaj.unitatea de comanda prin laringofon. . .cablurile de legatura intre subansamble.se introduce mufa unitatii in mufa special pregatita (6) a radiotelefonului si se blocheaza printr-o usoara apasare si rotire in sensul acelor de ceasornic. Din acest moment. sunete auzite de ceilalti corespondenti. In acest regim statia consuma de cel putin 10 ori mai mult decat in regim de receptie si. totusi.antena. 94 Descriere Unitatea de comanda prin laringofon se compune din: . se poate utiliza modul de lucru manual. permite fixarea la una din urechi. la terminarea lucrului el se va opri prin trecerea comutatorului (4) pe pozitia I. 95. Daca nu mai este necesara mentinerea radiotelefonului in functiune.comutatorul de volum (3) se trece de pe pozitia „difuzor” (indicatorul comutatorului fiind in sus). la imposibilitatea de a transmite ordine prin sistemul radio.tensiunea de alimentare (v. deoarece dispozitivul de blocare incorporat in cutia metalica a unitatii de comanda. la receptionarea oricarui mesaj.cu ajutorul comutatorului de canale (2) se fixeaza canalul de lucru. Caracteristicile tehnice ale unitatii de comanda sunt urmatoarele: .comutatorul pornit-oprit (1) prin care se realizeaza conectarea aparatului la retea. .daca frecventa mesajelor e mare sau daca servantul are mainile ocupate. panoul cu butoane si locasuri pentru baterii se prezinta ca in fig.) scoase involuntar trec statia in regim de emisie. anihilare involuntara a retelei organizata. moment in care se realizeaza si alimentarea unitatii casca-laringofon.se trece comutatorul de alimentare (4) pe pozitia 2. . In regimul „automat” orice zgomote mai puternice (gafaieli.4 . iar statiile care sunt echipate cu garnitura casca-laringofon nu mai pot emite pana la incetarea emisiei primei statii. In prima varianta intrarea in emisie este comandata de vocea operatorului avand in vedere mentinerea in pozitia „fara retinere” a comutatorului basculant de pe cutia metalica a unitatii. in difuzor auzindu-se un zgomot permanent. pe o perioada atat de mare. Cand se ia mana de pe el.IART 1 si IART 2 – destinate incarcarii bateriilor (casetelor de acumulatori pentru radiotelefoanele portabile de -. radiotelefonul lucrand numai in regim de receptie. Deci un radiotelefon echipat cu o anumita casca-laringofon neutilizabila corect poate produce efecte nedorite ce duc. In cazul ca se emite. 95 . va dispare zgomotul permanent din casca.incarcatorul tip R-8506 destinat incarcarii bateriilor cu acumulatori fara incarcator incorporat.

./50 Hz. in caz contrar se vor descarca. . indicatoare optice si locasuri pentru baterii arata ca in fig. Fig.c. In spatele incarcatorul se deosebesc (fig. pentru 110 V si pentru 220 V (1). becurile din stanga si cele din dreapta (4 si 5). se conecteaza la retea prin comutatoare pornit-oprit. .4 sigurante de 0.a. Conectarea gresita este exclusa datorita formei mufelor.indicatoare optice (4) cu LED-uri ce arata ca la mufele in dreptul carora se aprind becurile.pozitia dreapta – timp de incarcare 14 ore. b) Incarcatorul IART-2 Acesta are o schema electrica mai simpla decat IART-1 si permite incarcarea simultana a 4 baterii de acumulatori cu timpul de incarcare de 12 ore.dispozitivele elastice de blocare a casetelor in incarcator si a caror deblocare se realizeaza printr-o simpla apasare cu degetul.sigurante de: 1 A la 110 V sau 0. Panoul frontal al incarcatorului se prezinta ca in fig. . peretii laterali fiind construiti din 2 radiatori pe care sunt dispusi. sunt conectate baterii care se incarca.becuri (2) de 24 V/50 mA ce indica faptul ca bateriile se incarca. Baterii de acumulatori Impreuna cu alimentatoarele (stabilizate sua nu) cu care este echipata aparatura de transmisiuni.comutatorul pornit-oprit (1) prin care aparatul este cuplat sau decuplat de la retea. .becuri cu dublu rol (4. . 7).siguranta fuzibila 0. .selectorul tensiunior de alimentare de la retea. . Panoul cu butoane. se vor aprinde urmatoarele becuri: . 95 a): .5 A la 220 V destinate protejarii aparatului (2).la timpul de incarcare 14 ore. . Fig. 95 a. de conectare a aparatului de la reteaua electrica. bateriile de acumulatori cu plumb sau cadmiunichel constituie a doua sursa de alimentare care asigura functionarea aparaturii respective. 5): ce indica optic ca incarcarea este in curs de desfasurare cand becurile sunt aprinse.c. . mufele trapezoidale (cu 50 contacte) se introduc in mufele casetelor. 96 la care se deosebesc: . se cupleaza casetele cu acumulatori in vederea incarcarii.indicator optic cu LED (2) ce arata conectarea aparatului la retea.locasuri pentru introducerea bateriilor.mufe (3) la care. Pentru utilizarea incarcatorului se procedeaza astfel: Fig. casetele se scot obligatoriu din locasurile lor. precum si limitatea curentului de incarcare.mufa pentru cuplarea la retea 220 V. Descriere Incarcatorul este montat intr-o caseta de aluminiu. 97 pe acesta deosebindu-se: Fig. . . 97 .. .locasuri de introducere a bateriilor (casetelor) cu acumulatori (6. . alimentarea sa realizandu-se de la reteaua de 220 V. c) Incarcatorul R-8506 Acesta este utilizat pentru incarcarea casetelor cu baterii de acumulatoare R-8507 (4 Ah) si R-8505 (8 Ah). . „7 ore”.c. Dupa epuizarea timpului de incarcare. La panoul din spate al aparatului se disting (fig.a. 97 a): . iar in partea opusa cu mufe de conectare la caseta cu acumulatori.se introduc casetele in locasuri si se apasa pana cand sunt blocate de catre lamele din otel. prin cablul de interconectare. .se conecteaza aparatul din comutatorul (1). iar stecherul din celalalt capat in priza retelei de 220 V. cate una pentru fiecare circuit de incarcare a casetelor cu acumulatori (3). Se mentine specificatia de scoatere a casetelor.indicatorul optic (2). spre exterior.pozitia stanga – timp de incarcare 7 ore. .in functie de timpul de incarcare ales de comutatoarele glisante „14 ore”. .1 A.la timpul de incarcare 7 ore. becurile (5) din dreapta.comutatorul pornit-oprit (1).c. cate un tranzistor de putere 2 N 3055.. . Intrebuintare Pentru utilizarea incarcatorului se introduce cordonul de alimentare in mufa prevazuta pe panoul din spate al aparatului.3 A care protejeaza aparatul pe timpul alimentarii de la retea (2). 96 Intrebuintare Pentru utilizarea incarcatorului se introduc casetele in locasuri. moment cand se aprind becurile indicatoare ale incarcarii. 97 a Legatura electrica intre incarcator si casete se realizeaza prin intermediul a doua cabluri terminate intr-un capat cu mufe de conectare la incarcator.comutatoarele glisante (3) cu ajutorul carora se stabileste timpul de incarcare./50 Hz prin intermediul unui cordon (1). prevazute cu resorturi interioare care prin apasare blocheaza sau deblocheaza casete.

Bateriile de acumulatoare alcaline. se aduce microfonul in dreptul gurii. . Aparatul este conceput pentru montarea pe autovehicule. deoarece bateriile se consuma intil.c. de la bateria masinii. situatie in care se trece comutatorul (2) in pozitia II. .amplificatorul propriu-zis.sirena-manual cand comutatorul este pe pozitia III si. Volumul semanlului audio in difuzor este reglabil printr-un potentiometru dispus lateral (8). bateriile vor fi scoase pentru a preveni scurgerea electrolitului din ele si deterioarea aparatului. . 99 Descriere Comutatoarele si potentiometrele cu care este echipat megafonul au urmatoarea destinatie: . 3 sau 4. Intrebuintare Pentru utilizarea acestui aparat se procedeaza astfel: . Intrebuintare Pentru punerea aparatului in functiune se procedeaza astfel: . prin apasarea tragaciului. .generator si amplificator a trei tipuri de semnale: sirena cu vobulare manuala (–).amplificator al semnalului vocal sosit de la microfon sau de la o sursa externa de program (magnetofon etc.sirena-oprit. Suportul sigurantei de 6 A (6) este dispus pe partea laterala dreapta. Fig. fara a fi necesara apasarea tragaciului.se vorbeste in fata microfonului conectat prin mufa (7). Bateriile de acumulatoare stationare cu plumb sunt destinate alimentarii dispeceratelor din dotarea pompierilor militari. cand se trece comutatorul (2) pe pozitia I. in montaj cu polul negativ la sasiu. prin eliberarea carora semnalul inceteaza. . regimul de lucru dorit. 99) este un sistem electroacustic portabil destinat amplificarii vocii.microfonul (5). Daca aparatul nu se utilizeaza.tragaciul (1) care.comutatorul pornit-oprit (1) se basculeaza in pozitia 0 si se alimenteaza ADA-02. volumul sonor se reduce la jumatate. . nu se va apasa tragaciul. prin apasarea unei clape. Pentru evacuarea gazelor aparute in cazul incarcarilor sau descarcarilor cu curenti mari. pozitie in care sirena intra automat in functiune. 98) este destinat alarmarilor si comunicarilor pe caile de transport rutier sau la locurile de desfasurare a actiunilor de interventie. actioneaza microintrerupatorul si alimenteaza aparatului.c. . Amplificatori cu dispozitiv de alarmare tip ADA – 02 Amplificatorul cu dispozitiv de alarmare tip ADA-02 (fig.functionarea fara sirena. . Fig.cabluri de interconectare si alimentare.se fixeaza cele 8 baterii in cele doua suporturi avand grija sa se respecte polaritatile indicate si se monteaza suporturile in aparat. cu cadmiu-nichel sunt destinate alimentarii radiotelefoanelor portabile si transportabile. . precum si a altor mijloace de anuntare-alarmare folosite in serviciu.difuzorul cu dispozitivul de prindere. se apasa tragaciul (1) si se vorbeste.sirena-automat. sirena cu vobulare automata (V V \ si semnal bitonal _|---| _|---|_). Descriere . .potentiometru (3) prin care se regleaza nivelul sonor. Descriere ADA-02 se prezinta sub forma unei cutii paralelipipedice cu rama de plastic si capace metalice in care sunt fixate placile cu circuitele electronice (amplificator. Dispeceratul Este destinat concentrarii tuturor legaturilor radio si fir. megafonul urmand a emite un semnal sonor a carui frecventa este variata cu o perioada de 4 secunde. regland convenabil volumul potentiometrului (5) pentru comunicarea mesajelor. Din potentiometrul 3 se regleaza volumul sonor sub limita intrarii in microfon (aparatul nu trebuie sa „fluiere”). generatoare de semnale si etaj de putere) si comutatoarele prin care se fixeaza regimul de lucru.capacul detasabil (4) care permite accesul la compartimentul bateriilor. 98 Din completul dispozitivului fac parte: . acumulatorii sunt prevazuti cu supape de supraveghere si se incarca numai cu incarcatoarele special construite. Megafonul de 4 W Megafonul de 4 w (fig. .microfonul (de radiotelefon mobil). megafonul va functiona ca sirena.cand este necesara avertizarea sau folosirea alarmei cu semnalul tip sirena se apasa pe una din clapele 2.). prin apasare. cand sirena intra in functiune numai la apasarea tragaciului. . In caz de neutilizare indelungata sau depozitare. alimentarea facandu-se cu o tensiune de 12 V. Este construit in doua variante: de 40 linii si respectiv 80 linii.comutatorul cu trei pozitii (2). De asemenea. Aceste surse de alimentare sunt de tip capsulat. Aparatul asigura urmatoarele functiuni: . . pozitie in care megafonul functioneaza ca amplificator al vocii umane. . dupa cum urmeaza: . .sirena-automat. .se alege prin comutatorul 2.sirena-manual.

1 – CL.5 In butoanele respective. . fileaza lent. CK. ..rezistenta liniei in care este inclusa si rezistenta aparatului telefonic (ohmi) 1. sunt instalate lampi pentru supervizarea liniilor cu orasul (trunchiurilor).tensiunea de alimentare = 220 V.trunchiuri (sau circuite) cu orasul 5 .cadrele cu relee. amplificatoarele.partea de electroalimentare care este compusa din redresori de 24 V/10 A pentru varianta de 40 linii si de 24 V/25 A pentru varianta de 80 linii si bateria stationara de acumulatori compusa din 12 blocuri din sticla.daca abonatul de interior solicitat de un abonat din oras este liber. unitatile de comanda ale radiotelefoanelor. . 0) este prevazuta pentru transferul apelurilor abonatilor din oras catre abonatii de interior.. indicand o bucata locala permanenta (telefon deschis).9. . 2.. Claviatura de apel (1./50 Hz.. N. 100.c. Echipamentul nu este echipat cu apel prin cod. folosind cheia „CB”. operatorul actioneaza cheia.grupul de butoane NK.cheile A1 – A5 Aceste chei (butoane) de culoare rosie in care se gasesc lampile CL. Exploatarea dispeceratului si repararea lui de catre personal tehnic de transmisiuni.grupul de chei (butoane) TC. intrerupe buzerul (ce este incorporat pupitrului). ca urmare.). MTL/MT. . 100 . comutatoare. TRL/VT si CCL/CC TC – cheie de separare a legaturii de oras fata de legatura cu un interior. Centrala telefonica automata de institutie P.. Convorbirea intre operator si abonatul din oras. inducand ca pozitia este in serviciul de noapte (la noi nu se foloseste). PGL – lampa de alarma (rosie).pentru a chema telefonistul (operatorul) se formeaza la aparatul telefonic de abonat cifra „9” sau „11”. Tot in cadre (echipament) sunt instalate si unitatile de emisie-receptie ale statiilor radio. prin apasarea lor. . Lampile respective semnalizeaza sosirea-iesirea apelurilor de oras. operatorului intrarea sau iesirea la trunchiuri (circuitele cu orasul). 0 – este defect. astfel: . care include toata partea de comenzi (butoane.c. Pupitrul operator este de conceptie moderna permitand o exploatare simpla.pentru a iesi la oras se formeaza cifra „0” etc. Ele indica urmatoarele: . BZ (cheie. . iar viteza de selectie este marita.capacitate 40 linii (40 abonati locali) . eliminandu-se cele rotative si. La terminarea convorbirii cu abonatul din oras lampa SL se stinge. 40 Centrala automata de institutie „PENTOMAT 40” linii tip „CROSSBAR”.1. rotit in sensul acelor ceasornicului. . 2. PCL/PC = cheie pentru apel prin cod.000 . CB – cheie de transfer (la solicitarea de catre un abonat din oras a unui abonat din interior si daca setul de chei = 1. cu elemente de plumb si electrolit in interior. Cheile (butoanele) din pupitru se actioneaza prin rotire si prin apasare. conectare) toate firele dinspre exterior si cele dinspre echipamentul propriu. FBL si PGL NL/N – pentru initierea serviciului de noapte. .daca abonatul de interior este ocupat. 9. . sunt de culori diferite si dispuse in ordine logica. FBL – lampa de alarma (rosie).grupul de chei (butoane) NL/N. BZ.. zgomotul si uzura pieselor in miscare sunt inlaturate.c.9. asigura comutatia prin intermediul elementelor de selectie inzestrate cu contacte prin presiune. buton) – care. LEGENDA: R – rosu Y – galben W – alb G – verde BL – bleu Fig. PCL = lampa (verde) pentru apelul prin cod (la noi nu se foloseste). Centrala prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .5 permit. . TR – buton pentru ridicarea unei restrictii temporare a serviciului cu orasul (la noi nu se foloseste). prin apasarea cheii „CB” se poate forma numarul de interior solicitat la disc). El poate fi folosit pentru transferul apelurilor de intrare de la oras catre abonatii de interior in cazul defectarii claviaturii (setul de chei 1. 2.Dispeceratul este conceput sub forma a 4 blocuri. Discul de apel de pe pupitru este utilizat normal pentru a stabili apeluri de iesire la oras sau a forma la discun interior prin intermediul cheii A. Aceste avantaje fac ca functionarea centralei sa fie sigura iar activitatea de intretinere a acesteia sa fie redusa. Lampa NL lumineaza continuu. indicatoarelor optice si a discului telefonic pe pupitrul centralei sunt prezentate in fig.1 – SL.grupul de butoane SL. OR – rezervarea liniilor de oras pentru operator (la noi nu se foloseste). fileaza rapid.a. convertoarele etc.. lampi de semnalizare. 0). mixerii. de culoare alba. . DL. CB. precum si cea dintre operator si abonatul local nu pot fi ascultate de cealalata parte.pupitrul. DL – lampa de larma (rosie) indicand ca bateria este descarcata (sub 44 V. Dispunerea si destinartia cheilor (butoanelor). inregistrarea magnetica. formand un ansamblu compact si armonios. PCL/PC.abonatii din interior au alocate numere de la 10 – 49. ce constituie echipamentul propriu-zis si include releele. microfoanele) si la care are acces numai personalul din serviciul operativ.repartitorul in care sunt concentrate (legate. eliminand toate manevrele inutile. Dupa ce abonatul din interior solicitat a intrat in legatura cu abonatul (solicitant din oras) lampa „SL” respectiva ramane aprinsa continuu. Semnalizarea optica se concretizeaza prin filarea lampilor din aceste butoane si cea acustica prin intrarea in functiune a buzerului incorporat in pupitrul operator. . indicand ca un fuzibil s-a ars. CK – buton de concentrare utilizat in cazul a doua posturi de operator (la noi nu se foloseste). TR si OR NK – separa cele doua tipuri de servicii de noapte (la noi nu se foloseste).

Daca chemarea din afara nu este acceptata de postul (local) chemat. lampa CL respectiva lumineaza continuu indicand astfel ca operatorul a preluat apelul. in functie de hotararea abonatului din afara. trebuie sa iasa operatorul. In acelasi timp soneria incorporata in pupitrul operator. In acest scop operatorul actioneaza cheia RS. va suna pentru a atrage atentia operatorului. IL/IS si CA RS – cheie de anulare a selectiei in cazul formarii unui numar de interior gresit folosind claviatura (este cheia de anularea numarului de interior format la claviatura. . Cand nu se raspunde la chema in timp de 18 la 27 secunde. A 2.. Daca centrala ar fi prevazuta si cu superviziune ar sti ca cei doi abonati sunt ocupati. SL 2. Daca abonatul respectiv este restrictionat cu iesirea la oras. Daca postul chemat nu ridica receptorul in 18 pana la 27 secunde. Indata ce opratorul intervine. operatorul se poate conecta din nou cu linia externa prin actionarea cheii TC. operatorul va actiona inainte de a da prima legatura cheia CC. lampa SL arde continuu si operatorul este conectat la linia chemata (partea care cheama fiind plasata in pozitia de asteptare in mod automat o data cu apasarea cheii „A”. acesta formeaza numarul solicitat cu ajutorul setului de chei (1.. poate informa pe abonatul din afara ca persoana cautata nu raspunde. lampa CL respectiva incepe sa clipeasca. Dupa ce a obtinut informatia dorita. operatorul revine la conexiunea locala eliberand cheia actionata TC. Cand operatorul gaseste ocupata linia chemata. Inainte de a da ultima legatura operatorul va actiona cheia CC si lampa CCL se va stinge. . Daca operatorul doreste sa vorbeasca in oras. precum si cea dintre operator si postul local nu poate fi ascultata de cealalta parte. A 5). ADL/AD. Cand abonatul din afara a informat operatorul asupra numarului de interior dorit. . asteapta sa-i vina ton dupa care formeaza la disc cifra „9” sau „11”. H. prin care linia chemata devine libera si astfel operatorul poate lega chemarea intrata din afara cu un alt post local. apelul de la acelasi trunchi va reveni si operatorul poate da a doua legtura. prin actionarea cheii RS si. CSL/LI – operatorul apasand cheia LI intra peste doi abonati aflati in convorbire (pentru a anunta pe cel din interior ca este cautat). 9. In timpul intrarii operatorului peste ocupat. CC cheie pentru actionarea si eliberarea conexiunii in lant pe timpul unui apel intrand (cand un abonat din oras doreste sa vorbeasca pe rand cu mai multi abonati din interior. Daca postul local chemat cere mai multe amanunte cu privire la chematorul din afara. CL 1/A si CL 2/A 2) R – cheia de eliberare a circuitului comun de operator cu parcajul automat al apelului de oras pe linia locala in conditii de apel sau de ocupare (cheia de eliberare).. de la 18 la 27 secunde. ceea ce se realizeaza prin apasarea butonului „R” sau a altuio buton A solicitat.. aprinderea ei indicand formarea unui numar gresit la interior.. operatorul. Daca chemarea este acceptata operatorul se poate retrage din conexiune. el se poate elibera din conexiune fara a astepta un raspuns. CL 5). lampa CL 3 se va aprinde continuu. IDL/ID. cheama pe 23 prin claviatura pentru a lua tonul de oras). CL 2. IL/IS si CA nu se folosesc la noi Intretinere Daca un abonat din interior doreste sa stabileasca legatura cu operatorul ridica microreceptorul. lampa CL respectiva se aprinde cu intermitenta semnaland operatorului ca postul chemat nu raspunde. Operatorul raspunde la chemare prin actionarea cheii (butonului) A corespunzatoare (poate fi A1. CCL/CC – CCl lampa (verde) pentru conexiuni in lant. lampa CL respectiva incepe sa arda continuu. Dupa terminarea convorbirii operatorul anuleaza legatura prin apasarea cheii „R”. 2. Cheile ILD/ID. Daca un abonat local doreste sa vorbeasca in oras. Daca linia abonatului chemat este libera – apel spre abonatul chemat – lampa SL respectiva (poate fi SL 1. ADL. Anularea numarului gresit se obtine prin actionarea cheii „RS”. abonatii locali pot vorbi intre ei prin formarea la disc a numarului dorit. alege un trunchi liber.grupul de chei (butoane R. buzerul se opreste. La terminarea convorbirii operatorul apasa pe cheia „R” si lampa CL 3 se stinge. Lampa SL continua sa se aprinda cu intermitenta pana cand postul chemat raspunde. Operatorul poate asculta si interveni in convorbirea in curs prin actionarea cheii LI. realizarea legaturilor se va face in mod normal). pentru a doua persoana. ridica microreceptorul. apasa pe cheia A a trunchiului ales. Daca este cazul. Daca operatorul vorbeste cu un abonat din oras si mai primeste inca un apel din oras sau din interior apasa cheia H gardandu-l pe primul abonat – dupa care va deservi noul ape. 9. 0). iar CL 1 este lampa de semnalizare a acestui apel. Operatorul apasa cheia (butonul rosu) A 1. apelul din oras este semnalizat prin aprinderea cu intermitenta a lampii de chemare CL (poate fi CL 1. Fiind centrala automata. formeaza cifra „0” si primeste ton de oras dupa care formeaza la disc numarul dorit. operatorul poate intra in legatura cu un abonat de interior care face apel sau poate capata ton de interior pentru a forma un numar de interior la disc. de exemplu pe A 3. CSL. . Indata ce abonatul chemat raspunde.. se va aprinde lampa CCL iar dupa ce abonatul din interior va inchide telefonul. daca s-a gresit sau nu raspunde ori este ocupat). asa cum s-a descris mai sus. CL 1/A 1 – A 1 – cheia de raspuns a operatorului la un apel din interior. Prin apasarea acestei chei. fara ca abonatul din oras sa mai formeze din nou numarul. lampa SL respectiva clipeste. Cand raspunde abonatul chemat sa-l poata auzi pe abonatul chemat. Daca un abonat al retelei telefonice urbane (exterior) doreste sa intre in legatura cu un abonat interior. fie actionand cheia unei alte linii externe. Operatorul poate plasa acum chemarea intr-o noua pozitie de asteptare.. Din acest moment legatura este stabilita intre abonatul din oras si postul local chemat iar operatorul nu mai poate asculta. CL 2/A 2 are aceeasi functie cu CL 1/A 1 (la noi nu se foloseste) . .. Daca convorbirea in curs este o convorbire cu exteriorul lampa CSL lumineaza continuu. de exemplu. iar lampa CL 1 va lumina continuu indicand astfel ca operatorul este conectat cu abonatul local chemator. . operatorul apasa cheia A pe o jonctiune de oras libera. dupa ce eliberea linia locala.Cheile MTL/MT si TRL/VT (la noi nu se folosesc). CSL/LI. cere ton de oras de la operator (formeaza cifra „9” solicita. . un ton de avertizare este auzit de partile aflate in convorbire – aceasta pentru a fi informati ca o a treia persoana ii asculta. va primi ton de oras.grupul de chei (butoane) 1. Daca postul chemat intarzie sa raspunda sau daca operatorul este foarte ocupat. fiind astfel conectat la abonatul chemator din afara (oras). H – cheie de mentinere a liniei de oras si a circuitului de linie al operatorului (parcare). dreptul de a purta convorbiri cu exteriorul (abonatul respectiv nu are restrictionare totala). sau poate anula legatura cu postul chemat. dupa aceasta poate intra in legatura cu abonatul pus in asteptare prin apasarea cheii A la trunchiul gardat.. dupa aceasta ultima convorbire. dupa primirea tonului de interior (in pupitru nu se semnalizeaza nimic).grupul de chei (butoane): RS. . poate conecta chemarea unui alt post local sau poate elibera firul extern respectiv (prin actionarea cheii R sau A). primeste ton de interior. 2. Lampa CL 1 clipeste si buzerul suna. AD. 0 Este claviatura de selectie (cu aceste chei se formeaza numerele de interior la solicitarea abonatilor din oras fara a mai luat ton de interior prin cheia A 1). Dupa terminarea convorbirii operatorul anuleaza legatura prin actionarea cheii „R”. SL 5) se aprinde cu intermitenta operatorul primeste tonul de rezerva apel. CSL – este lampa de supraveghere comuna. de la operator un ton de oras pentru abonatul local numarul 23. . . dupa care se va forma la disc numarul dorit. aceasta chemare poate fi transferata asupra acestui post avand. Convorbirea intre operator si abonatul din afara. fie actionand cheia „R”.

procedand astfel se asigura ca legatura cu orasul nu va fi intrerupta dupa prima convorbire. 4-3. lampa CL respectiva lumineaza continuu. Daca linia chemata mai este in convorbire dupa 18 la 27 secunde. la fiecare pereche de borne. 1 doreste sa obtina legatura cu abonatul nr. 10: el transmite un semnal electric in centrala B. Cand abonatul nr. Primind semnalul. folosindu-se de aparatul sau telefonic (TO). 1 si. Pentru aceasta el apasa pe butonul de interogare si apel nr.controlul cordoanelor. 3-2. ii pune in legatura pe cei doi abonati iar dupa ce verifica inceperea convorbirii iese din circuit prin apasarea butonului central de deconectare a butoanelor de interogare si apel.controlul dispozitivelor de conexiune. 1. indicand existenta. Daca chemarea din afara este acceptata. adica acestia primesc energia de la surse locale de curent.L. introducand fisa nr. va incepe sa arda cu intermitenta. 1.buna stare a clapelor anuntatore de ape si fine de convorbire. Pentru a executa comanda abonatului nr.1-10) si apasand butoanele de apel si fine de convorbire corespunzatoare blocului unde s-a introdus fisa. . ca persoana dorita nu poate fi gasita. Curentul electri ce vine de pe linia 1 obliga clapa anuntatorului de apel si fine de convorbire a echipamentului de abonat nr. unei legaturi pe linie. cu transmiterea concomitenta a unui apel prin invartirea manivelei inductorului telefonului (TO). in timp ce se transmite un apel prin invartirea manivelei inductorului aparatului. verificand-o periodic (lunar). Conexiunea nu este anulata iar chemarea din afara este plasata in pozitie de asteptare. Functionare Pentru punerea centralei in functiune. Eliberarea jonctiunii se face prin apasarea butonului R. . Operatorul poate conecta acum chemarea din afara cu un alt post local. 10 raspunde. 3 la 4 etc. suporti pentru fixarea pe perete.2 si cu telefonul operativ la bornele TO. face apelul cuvenit. Sa presupunem ca abonatul nr. el actioneaza cheia CC. se scot cordoanele cu fise si se realizeaza legatura cu posturile telefonice la bornele centralei L. a coordonatelor si fiselor. fiselor. Denumirea sistemului (BL) s-a stabilit dupa procedeul de alimentare al microfoanelor abonatilor.echipamentul locului de lucru care la centralele de mica capacitate este inlocuit cu un aparat telefonic de campanie legat de bornele speciale ale centralei (bornele TO). jakurilor si butoanelor de interogare si apei se face introducand alternativ fisele tuturor jakurilor in celelalte jakuri (dupa schema 2-1. 10 si. Telefonistul. Lampa continua sa arda cu intermitenta. care cheama. iar lamp CCL. 10 in jakul nr. Rolul cordoanelor cu fise poate fi suplinit de butoanele de interogare si apel (in numar de 10) a caror deconectare se poate face prin actionarea unui buton aflat deasupra lor.cutia centralei confectionata din tabla si prevazuta cu capace cu sisteme de inchidere. firele de convorbire si jakurile de conexiune in numar de 10. 10 la telefon. In acest scop se executa: a) Verificarea exterioara: . invartind de manivela inductorului. lampa CL respectiva incepe sa arda cu intermitenta. . 10). operatorul intrerupe legatura locala actionand cheia RS si informeaza postul din afara. semnaland operatorul ca trebuie sa intervina.. La aceasta operatie trebuie sa cada pe rand clapele de apel. schema electrica si cordea reglabila pentru purtearea pe umar. telefonistul scoate fisa din jak (operatie prin care desface legatura abonatilor) si ridica clapa anuntatorului de apel si fine de convorbire. fiecare din abonati trebuie sa dea semna de fine de convorbire. prin invartirea de 1 – 2 ori a manivelei inductorului. invartind de manivela inductorului de pe aparatul sau. Lampa CC1 se aprinde cu intermitenta. b) Verificarea functionarii centralei: . apasa pe butonul de interogare si apel nr. interogheaza pe abonat. care lumina continuu. Daca operatorul este anuntat ca un apel din afara urmeaza a fi conectat succesivb la mai multe posturi locale. La terminarea convorbirii.echipamentul de abonat care este alcatuit din: dispozitivele de protectie (parafulgeri). Daca clapele anuntatorului de apel si fine de convorbire vor cadea pe rand la fiecare jak inseamna ca circuitele sunt in buna stare. . Centrala telefonica de campanie cu 10 numere Centrala telefonica de campanie cu 10 numere realizata in sistem BL este destinata legarii liniilor telefonice in vederea efectuarii convorbirilor abonatilor. anuntatorii de apel. se deschid capacele cutiei.echipamentul dicordului (circuitul de cordon) care se compune dintr-un numar de 10 cordoane cu fisele necesare pentru cuplarea abonatilor pe timpul convorbirii. In timpul ultimei convorbiri operatorul declanseaza cheia CC si astfel circuitul de jonctiune (trunchiul) devine liber atunci cand postul local pune receptorul pe furca.integritatea butoanelor de interogare si apel.buna stare a bornelor de pe cutie.. telefonistul trebuie inainte de toate sa-l cheme pe abonatul nr.Cand operatorul asculta o convorbire. aceasta se amplaseaza la locul de lucru. un ton de avertizare este auzit de cei doi abonati. chemarea este remisa la operator care este avertizat prin clipirea lampii CL corespunzatoare. . Datorita constructiei centralei BL se pot stabili concomitent legaturi intre mai multi abonati (doi cate doi. Descriere Centrala se compune din urmatoarele parti: . In acel moment centrala este gata de functionare.). operatorul se retrage din convorbire. telefonistul. Cand chemarea nu este acceptata. sau unul cu toti ceilalti prin introducerea succesiva a fiselor in jakuri dupa schema 1 la 2. asezate in aparatele de abonat sau in imediata lor apropiere. folosind in acest scop setul de chei. operatorul se retrage din convorbire si plaseaza chemarea in pozitia de asteptare asa cum s-a descris mai sus. 2 la 3. . Cand operatorul raspunde. Cand postul chemat pune receptorul inapoi pe furca. apoi cheia LI si informand postul chemat ca abonatul din exterior asteapta.1 si L. observand ca a cazut cpala nr. 1 sa actioneze. Daca chemarea este acceptata. . al cablului de legatura si al anuntatorului de apei si fine de convorbire prin atingerea firelor aparatului telefonistului (TO). Intretinere In vederea bunei functionari a centralei BL este necesar ca cel ce o deserveste sa-i acorde o grija deosebita. 1 (de a-l pune in legatura cu nr. operatorul face acest lucru actionand intai cheia A respectiva. Se face legatura centralei la pamant prin borna de pamant (P).

Soneria aparatului chemat trebuie sa sune.2. soneria trebuie sa sune. . Caracteristici tehnice: . astfel: .se cheama postul telefonic cu care aparatul este in legatura prin invartirea manivelei inductorului (7). ceea ce dovedeste ca circuitul este in buna stare.parafulgerul constituit din 3 placi de alama izolate intre ele. Atunci cand cuplajul invarte manivela inductorului aparatului sau. un rotor bobinat si un shunt cu trei lamele elastice (a. prin infasurarile soneriei si borna de linie L. c) pila (bateria) electrica servind ca sursa de curent pentru alimentarea microfonului.inductorul (bobina de inductie) cu manivela format dintr-un magnet permanent.se conecteaza cablul de linie la bornele L. Telefonul ATI – 52 Telefonul de campanie ATI-52 (fig.c.se stabileste legatura telefonica cu postul chemat pentru transmiterea convorbirilor. .soneria polarizata cu rolul de a receptiona semnalele de apel din afara. prevazuta cu capac cu sistem de inchidere.2). Functionare In vederea punerii in functiune a aparatuli telefonic de campanie ATI-52 se procedeaza astfel: . pentru a asigura transmiterea convorbirilor la distante cat mai mari (deoarece rezistenta interna a microfonului la trecerea curentului electric este mai mult mai mica decat rezistenta liniei de transmisie).capsula receptoare. . se tine apasata clapa de vorbire aflata pe manerul microreceptorului. de linie etc.tensiunea minima de functionare a pilei (v) . pe care se gasesc: .cordonul microreceptorului cu fisa de legatura (proprie si suplimentara) b) corpul propriu-zis al telefonului.2 (6) de pe aparat (linie „simpla” sau „dubla”) conform schemei.1 si L.verificarea parafulgelor se realizeaza prin legarea unuia din firele telefonului operativ la borna de pamant (P) a centralei iar cu celalalt atingandu-se pe rand fiecare borna de linie a centralei iar cu celalalt atingandu-se pe rand fiecare borna de linie (L. invartind in acelasi timp manivela inductorului aparatului.se deschide capacul cutiei telefonice. .2. . butonul de control. . in pozitia b-c.b. din nou circuitul exterior.durata pilei de la fabricare (fara a fi intrebintata) .butonul de control pentru verificarea bunei functionari a unor circuite ale aparatului (de apel.) care in repaus stabilesc contact cu pozitia a-b.) . .se cupleaza microreceptorul prin intermediul prizei cu 3 contacte (2).8 2 5 Descriere Se compune din urmatoarele parti: a) microprocesorul confectionat din bachelita. borna L.. Daca manivela se invarte usor iar clapele anuntatorilor de apel si fine de convorbire raman inchise. . 101 25 . prin circuitul exterior al aparatului celui cuplat. punerea la pamant se realizeaza cu ajutorul tarusului metalic care este legat prin intermediul unui conductor la borna de pamant (P). manivela actioneaza rotorul prin intermediul unui angrenaj cu raport de multiplicare.autotransmitatorul care este in esenta un transformator cu o singura infasurare „secundara” impartita in mai multe sectiuni dintre care una se foloseste si ca infasurare „primara”. la care se deosebesc: .greutatea impreuna cu surse de curent (kg) Fig. ia nastere un curent electric alternativ ce trece prin borna de linie L1. lamele shuntului inductorului (pozitia b-c) si capatul din dreapta al infasurarii rotorului. iar placa interioara este legata de borna de pamant (P). . el are rolul de a pune de acord rezistenta interna a microfonului cu rezistenta liniei.clapa de vorbire asezata pe maner. iar la invartirea manivelei. . inductorul este un generator de curent alternativ.asigurarea unei bune audibilitati (km) . parafulgerii sunt in buna stare de functionare.1 si L. ceea ce arata buna stare a circuitului. .capsula microfonului. .circuitul de transmitere a apelului care se stabileste prin invartirea manivelei propriului inductor. suporti pentru corpul propriu-zis al telefonului.circuitul de receptie a apelului.1 si L. propagarea acestora prin conductori si transformarea la statia receptoare a oscilatiilor electrice in oscilatii sonore. placile din exterior sunt legate de bornele de linie (L. in acest caz curentul electric ce ia nastere va trece prin capatul din stanga al infasurarii rotorului inductorului.cca 1 ½ an. 0. d) cutia telefonica confectionata din bachelita. schema electrica si cordea reglabila pentru purtare pe umar.timp maxim de pregatire pentru functionare (min. in principiu. 101) asigura transmiterea convorbirilor telefonice la distanta prin transformarea la statia emitatoare a oscilatiilor sonore in oscilatii electrice. . avertizand auditiv momentul apelului.se face legarea corecta a bateriei (pilei) la borne (3). concomitent cu aceasta se poate face si verificarea bunei functionari a propriei sonerii prin apasare pe butonul de control linie (4). . prin borna de linie L. . In schema aparatului telefonic deosebim o serie de circuite electrice. statorul. . din care una de „pamant” si celelalte doua de „linie” cu rolul de a proteja aparatul telefonic impotriva tensiunilor si curentilor periculosi ce apar in liniile de transmisiuni in timpul furtunurilor. prin shuntul inductorului pozitia a-b. in principiu. ambele condensatoare se gasesc montate intr-un bloc comun.se face legatura cu pamantul cu ajutorul tarusului metalic care se cupleaza prin intermediul unui conductor la borna de pamanat (5) a aparatului. iar cand se asculta se elibereaza clapa respectiva.). confectionat din bachelita cu locasul bateriei. la trecerea curentului prin acest circuit.1.2).condensatorul de separare care serveste la separaresa circuitului de apel la circuitul de convorbire si condensatorul de echilibrare care serveste la reglarea intensitatii curentului electric in scopul unei bune auditii. inductorul este un generator de curent alternativ actionat manual si constituie sursa de curent alternativ de apel.

e) verificarea parafulgerului: . .se leaga cu un conductor bornele L. Atunci cand cuplajul vorbeste in microfon. in timp ce se tine apasata clapa de vorbire). b) verificarea pilei (bateriei): . telefonul cuplajului. Curentul electric pulsatoriu ce ia nastere atunci cand se vorbeste in microfon (datorita vibratiilor membranei acestuia in ritmul vibratiilor sonore si transformarea vibratiilor sonore respective in vibratii electrice) este alcatuit din doua componente: una continua si alta alternativa. prin celalalt pol al bateriei si are rolul de a alimenta microfonul cu curent electric. se sufla in microfon. In ambele cazuri curentii se scurg la pamant protejand astfel aparatul telefonic (ale carui circuite opun o rezistenta mai mare trecerii curentului electric provenit din descarcarile electrice). trece prin sectiunea a II-a a autotransformatorului. sectiunile I si II ale autotransformatorului receptor. borna de linie L.2). Acest circuit se stabileste din momentul in care telefonistul a apasat pe clapa de vorbire a microreceptorului si incepe sa vorbeasca in microfon. daca voltmetrul arata o tensiune sub 0. ceea ce arata buna stare a sectiunii I a autotransformatorului si a condensatorului de separare. cu atat tensiunea indusa pe fir este mai mare si deci periculoasa pentru intregul dispozitiv telefonic). .daca partile sale componente nu sunt degradate. auditia va fi buna. operatie ce se face repede si des.1 si L.8 V (masurarea se face cu un voltmetru conectat la bornele pilei.fara a apasa clapa de vorbire.circuitul curentilor proveniti din descarcarile electrice.1 si L. prin microfon. sectiunea a IV-a asa numita de echilibrare. o mica parte a curentului se ramifica trecand prin sectiunile III si IV si prin condensatorul de echilibrare insa acest curent este neglijabil fata de cel care trece prin receptor (din cauza rezistentei mari opusa de condensatorul de echilibru) si in consecinta. a sectiunilor II si III ale autotransformatorului. intrerupandu-l apoi. verificand buna lor stare si fixarea cordonului in locasul respectiv de la aparat. borna P si tarusul metalic.2. prin contactul clapei de vorbire. o forta electromotrice de inductie. din nou circuitul exterior. De obicei. . a receptorului. ca mijloc de protectie serveste parafulgerul care este construit pe principiul condensatorului. atunci parafulgerul se deterioreaza prin sudarea placilor sale intre ele. inseamna ca cealalta borna de linie (L.se apasa clapa de vorbire.se insurubeaza manivela inductorului si se fac cateva invartiri.strangerea suruburilor de fixare a aparatului in cutie (carcasa). circuitul exterior. Principiul de functionare a parafulgerului se vazeaza pe proprietata care pe care o are condensatorul de a opune o rezistenta foarte mica curentilor alternativi de inalta frecventa (in cazul nostru curentilor proveniti din descarcari electrice). Componenta alternativa. borna de linie L. In acest caz legatura telefonica se intrerupe. tarusul metalic sau borna de linie L. se apasa butonul de control si se invarte manivela inductorului. borna de linie L. . de sens contrar.continuand invartirea manivelei inductorului cu bornele L. daca aceasta se invarte usor.se scurtcircuiteaza bornele de linie L. timp in care se pune contact intre bornele L. daca inductorul se invarte greu inseamna ca exista scurt-circuit de transmitere a apelului. shuntul inductorului (pozitia a-b).daca aparatul telefonic este complet. condensatorul de echilibrare. Pentru repunerea in stare de functionare.) si se invarte manivela inductorului.a doua verificare este similara si se face legand borna L. aceasta inseamna ca circuitul de receptie a apelului este in buna stare. in caz contrar. taria fasaitului trebuie sa varieze.daca pila este in buna stare si are o tensiue – in sarcina – de cel putin 0. se schimba parafulgerul deteriorat cu unul bun. . inseamna ca avem o intrerupere in circuitul de transmitere a apelului.2 si circuitul exterior. condensator de separare. Daca tensiunea inusa creste peste o anumita limita (300 – 400 V). ceea ce arata buna stare a pilei. d) verificarea circuitelor de convorbire . parafulger. care trec prin receptor. Daca acesti curenti nu sunt egali ca valoare.se apasa clapa de vorbire si se sufla in microfon.2. in special impotriva descarcarilor electrice atmosferice (de exemplu. .1 si L. sonetria trebuie sa sune. se sufla uniform (nu prea tare) si continuu in microfon. a clapei de vorbire. atunci prin receptor trece diferenta lor. Componenta continua pleaca de la unul din polii bateriei. in receptor nu trebuie sa se auda nici un fasait. soneria nu trebuie sa sune. trecand prin sectiunea a II-a a autotransformatorului.. . curentul ce ia nastere trece prin circuitul exterior. Bobina cu cablu telefonic . c) verificarea circuitelor de apel: . In aceasta situatie. al carui circuit este capatul de jos al sectiunii a III-a a autotransformatorului. Orice aparat telefonic de campanie trebuie protejat impotriva tensiunilor si curentilor periculosi.2. condensatorul de separatie. Intretinere Aparatul telefonic de campanie ATI-52 necesita o supraveghere permanenta si o intretinere periodica lunara in vederea functionarii in bune conditii. ceea ce duce la o buna auditie. Acesta este circuitul principal al curentului de vorbire emis. borna de linie L. parafulger. borna P. care la randul sau va da nastere unui curent alternativ de frecventa vocala. cu cat traznetul cade mai aproape de o linie telefonica. in afara curentului principal mai da nastere la trecerea prin autotransformator la inca doi curenti secundari. Aceasta se face prin: a) verificarea exterioara la care se stabileste: .8 volti. a microfonului. diferenta respectiva este cu mult mai mica decat curentul principal (de transmitere a vorbirii) si in consecinta.circuitul de transmitere a vorbirii.2 scurcircuitate si apasand pe butonul de control. curentii se scurg la pamant prin borna de linie L. vocea celui care vorbeste la microfon nu se aude tare in receptorul propriu. in receptor trebuie sa se auda un fasait.2 (cu o lita etc.1. ceea ce arata ca lamelele clapei nu se ating intre ele. .1 si P intre ele. pila nu este buna. .daca este matisat corespunzator capatul conductorului gros al pilei si daca contactele nu sunt oxidate. vine in contact cu borna P. shuntul inductorului (pozitia a-b) si partea de sus a sectiunii I a autotransformatorului.1. insa aparatul nu se strica. . .1.daca rotorul inductorului se invarte usor.2 sau P.circuitul de receptie a vorbirii. a circuitului de echilibrare (format din sectiunea IV si condensatorul de echilibrare) cat si a tuturor conductorilor electrici ce unesc aceste subansamble. componenta alternativa ce urmeaza acelasi drum va induce.

racordate printr-o piulita butelie. . Sistemul de refulare (4) este alcatuit dintr-un tub sifon si un furtun de refulare. Capacitatea ei asigura pastrarea cantitatii necesare de CO2 pentru refularea apei din stingator.Bobina cu cablu serveste pentru rularea si derularea cablului telefonic necesar realizarii liniilor de legatura. CAPITOLUL X STINGATOARE Stingatoarele se clasifica si au simbolurile.).cu dioxid de carbon (G).se asaza pe sol in apropierea locului de interventie si se scoate agrafa de siguranta ce blocheaza cuiul percutor. Intretinere Pe timpul intinderii si strangerii cablului se va avea grija sa nu se deterioreze izolatia acestuia. . Dupa intrebuintare. 102 Recipientul stingatorului (1) este o constructie din tabla de 1. 102) este destinat primei interventii la incendiile din clasa A (materiale celulozice.). Greutatea bobinei fara cablu este de 4. 103) sunt destinate. Capacul stingatorului (3) se fixeaza prin insurubare si are incorporat dispozitivul de percutare cu ajutorul caruia se strapunge membrana buteliei si care este compus din agrafa de siguranta.se apuca stingatorul de maner cu mana dreapta si se indreapta jetul pulverizat spre focar.temperatura de functionare (ºC) . 50) Stingatoarele transportabile cu apa pulverizata (fig. Butelia este prevazuta cu membrana de siguranta din cupru care se sparge la actionarea percutorului.suprafata maxima (mp) Descriere Stingatorul portativ cu apa pulverizata este alcatuit din urmatoarele subansamble: recipientul stingatorului.C.P. Butelia cu CO2 (2) este confectionata din teava de otel rezistenta la presiunea de 400 bari.) si au urmatoarele caracteristici tehnice: 12 10 30 – 40 4–6 + 4º . arc de revenire si cui percutor.cu spuma chimica (S. ateliere mari de tamplarie. butelia cu CO2 si sistemul de refulare. Pe bobina sunt infasurati 500 m de cablu telefonic. magazine). iar in cazul ca s-a deteriorat sa se refaca cu banda izolatoare. se verifica starea garniturii de etansare a capacului. Intrebuintare Stingatorul functioneaza pe principiul sifonului: dioxidul de carbon eliberat din butelie. astfel: . primei interventii la incendii de materiale combustibile din clasa A si limitat la unele din clasa B. .capacitatea utila (1) .capacitatea recipientului (1) .8 . capacul cu dispozitiv de percutare. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . Fig. antreneaza apa din recipient si o dirijeaza prin tubul sifon si furtunul de refulare spre focar.P. depozite de marfuri etc. ca si cele portative. Stingatoare transportabile cu apa pulverizata (A. prin spargerea membranei.cantitatea CO2 pentru antrenare (kg) .75 circa 0. mase plastice) si limitat la unele din clasa B (motorina grea. unsori) dezvoltate cu precadere in spatiile cu pericol redus de incendiu (locuinte.cu mana stanga se prinde furtunul de refulare. manivela are un dispozitiv de cuplare cu tamburul pentru cazul cand se face rularea cablului. La celalalt capat al furtunului se gaseste o duza de pulverizare a apei. Stingatorul portativ cu apa pulverizata Stingatorul portativ cu apa pulverizata (fig. iar cu cablu de cca 12 kg. in functie de natura substantei de stingere pe care o contin. .P. scoli.cu pulbere (P). uleiuri. Descriere Este confectionata din metal si se compune dintr-un suport si un tambur prevazut cu ax si manivela de actionare. iar cu dreapta se loveste energic butonul percutorului.5 kg. Odata pus in functiune. stingatorul lucreaza pana la golirea completa. . se inlocuieste butelia si se umple stingatorul la capacitatea utila. bobina si cablul se curata si se ung lagarele axului tamburului. dezvoltate in special in spatii cu pericol de incendiu ridicat (depozite de materiale combustibile.masa stingatorului incarcat (kg) .cu apa pulverizata (A.5 mm sudata si are ca destinatie pastrarea substantei de stingere (apa) si fixarea tuturor celorlalte subansambluri.timp de descarcare (sec. vopsitorie.lungimea jetului pulverizat (m) . vopsele.60º 16 0.) . Pentru punerea in functiune a stingatorului se procedeaza astfel: . Intretinere Dupa folosire se sterge recipientul. 100 sau A. birouri.

ateliere sau locuri unde se lucreaza cu cantitati mici de materiale combustibile etc.tubul central (2) confectionat din sticla destinat pastrarii solutiei acide prevazut la partea superioara cu un suport din material plastic care serveste.2 + 4ºC . Capacul fixat prin patru prezone cu piulite are prevazut un sistem tip excentric pentru declansarea buteliei cu CO2 care. lungimea furtunului fiind de 5 – 6 m. Recipientul stingatorului este o constructie sudata din tabla de 4 mm si este destinat pastrarii solutiei de stingere (apa. Sistemul de refulare este similar celui de la stingatoarele portative cu apa pulverizata. . la stingatorul C9NF capacaul are incorporat un sistem de etansare a tubului central cu ajutorul unui dop conic de cauciuc actionat prin culisare de o tija metalica.componenta B – baza. butelia cu CO2.tip II cu temperatura de congtelare sub -15ºC. la acest tip se ung lagarele sistemului de transport. acid si baza. Pentru punerea in functiune a stingatorului se deruleaza furtunul si se actioneaza sistemul de declansare a buteliei. . scoli. apa aditiva) si fixarii tuturor celorlalte subansamble si repere componente. 104 Descriere Se compun din urmatoarele parti: .2ºC. rotile si manerul de transport.trei bare de ghidare a buteliei sudata pe fundul interior al stingatorului. Fiecare incarcatura la randul ei este construita din doua componente: .capacul cu garnitura de cauciuc (6). . Odata declansat.doua manere pentru manuirea stingatorului. birouri. . + 60ºC 0.5 mm destinat pastrarii solutiei bazice la care se deosebesc: . .) si in raport de tipul lor prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Simbolul Capacitatea recipientului (l) Timp de descarcare (sec.. fiind asigurate impotriva eventualelor declansari prin rasturnari accidentale. odata actionat. Intretinere In plus fata de operatiile mentionate la stingatoarele portative.6 16. ramane blocat pana la golirea completa a stingatorului. stingatorul functioneaza pana la golire.1 C9NF 12 Stingatoarele C9BF sunt de tip etans.tip I avand temperatura de congelare sub . Stingatoarele cu spuma chimica folosesc doua tipuri de incarcari: . . . Intrebuintare Sistemul de functionare este identic cu cel al stingatorului portativ. rezistenta la presiunea de 400 bari si asigura pastrarea in conditii de etanseitate a gazului necesare antrenarii si refularii apei din stingator.) Lungimea jetului (m) Masa stingatorului incarcat (kg) Temperatura de functionare (ºC) Suprafata maxima controlata (mp) C9 12 40 – 50 6–8 15. vagoane C.Capacitatea de apa a recipientului (l) Capacitatea buteliei CO2 (kg) Forma jetului Lungimea jetului Temperatura de lucru 5ºC – 40ºC Masa stingatorului incarcat (kg) Descriere AP 50 100 1.2 Pulverizat Min. destinate dotarii unor mijloace de transport (nave.supapa de siguranta (4) tip membrana. Fig.recipientul stingatorului (1) de forma cilindrica. este construita din otel special. pastrate separat si care vin in contact prin rasturnarea stingatoarelor. Butelia cu CO2 fixata in capacul stingatorului.2 107 Stingatoarele transportabile cu apa pulverizata sunt alcatuite din urmatoarele subansamble: recipientul stingatorului. magazine cu specific industrial. Stingatoare portative cu spuma chimica C9 si C9NF Stingatoarele portative cu spuma chimica (fig. impreuna cu barele de ghidare.un cerc metalic pentru protejarea fundului stingatorului care serveste si ca suport de sprijin la asezarea pe sol. Functionare Functionarea se bazeaza pe principiul reactiei dintre cele doua componente. din tabla sudata groasa de 1.). cu precadere in spatiile cu pericol redus de incendiu (locuinte. . capac cu dispozitiv de actionare.componenta A – acid. . 104) sunt destinate primei interventii la incendiile din clasele A si B.F. la fixarea lui in corpul stingatorului. sistemul de refulare..ajutajul de refulare (3). 6 m Antigel sub 0ºC 175 AP 100 50 1.

cu o vergea curata din lemn intr-un vas curat.se desfunda ajutajul de refulare cu o sarma sau un cui. .solutie cu temperatura + 20º .+ 22ºC – min.. Dupa aceasta se insurubeaza capacul stingatorului pe inelul filetat. depozite pentru lichide combustibile etc. Capacele si inelele filetate se ung cu vaselina. se procedeaza astfel: . Dupa dizolvarea intregii cantitati de praf. in instructiunile din pachet.solutie cu temperatura + 20º . de regula. smaltuit sau zincat. 0. prin sondaje. ateliere de tamplarie.14º . 5 Stabilitatea spumei este la: . tratamente termice.20ºC . data controlului incarcaturii).solutie cu temperatura .15ºC – min. solutia astfel obtinuta se filtreaza printr-o sita deasa si se toarna in tubul central din sticla.Coeficientul de spumare este urmatorul: . fixandu-se la partea inferioara in barele de ghidare. Datorita bioxidului de carbon rezultat in urma reactiei. Controlul incarcaturii stingatorului Solutiile chimice din stingatorul incarcat trebuie sa-si pastreze caracteristicile minimum un an de la prepararea lor. In urma reactiei dintre cele doua solutii se formeaza spuma chimica ale carei bule sunt umplute cu bioxid de carbon. 105) sunt destinate ca si cele portabile primei interventii la incendii de materiale din clasele A si B. in cazul ambelor incarcaturi butelia din sticla se spala la exterior cu apa. acolo unde este de asteptat ca incendiul odata aparut sa se extinda rapid pe suprafete apreciabile de peste 3 – 4 mp. indiferent de capacitate.15ºC – min. se completeaza fisa stingatorului cu datele inscrise pe ea (felul incarcaturii. data incarcaturii. la 1 – 3 aparate din aceeasi grupa. 70 . spatiile existente in depozite cu stive inalte. Prepararea componentei acide – A – in cazul incarcaturii tip I se realizeaza prin dizolvarea continutului pachetului cu praf A (sulfat de aluminiu) in cantitatea de apa si la temperatura indicata de fabrica producatoare. . Dupa dizolvarea intregii cantitati de praf.. turnandu-se apoi in tubul central. controlul se executa din trei in trei luni. smaltuit sau zincat. sunt alcatuite din urmatoarele subansamble: . Incarcatura de tip II. Dupa expirarea termenului de un an. desfundarea se realizeaza tot cu ajutorul unei sarme sau al cuiului.2. In aceasta categorie se includ. se verifica supapele si starea garniturilor capacelor. daca nu.+ 22ºC – min. presiunea in interior creste si spuma este evacuata prin ajutajul stingatorului. 66 Prepararea componentei bazice – B – se asigura prin dizolvarea continutului pachetului cu praf B (bicarbonat de potasiu) in cantitatea de apa pregatita la temperatura indicata de fabrica producatoare. se curata ajutajele de evacuare. Dupa umplere. Se iau cca 80 cmc din solutia B din corpul stingatorului si cca 10 cmc din solutia A din butelia de sticla si se amesteca intr-un vas gradat. solutiile din stingator trebuie inlocuite.+ 40º (incarcatura de iarna) 320 80 – 100 C180 180 20 . Stingatoarele transportabile cu spuma chimica C90 si C180 Stingatoarele transportabile cu spuma chimica (fig. Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire. daca se respecta conditiile de incarcare. 7. la toate aparatele aflate in dotare. numele. prenumele persoanei care a efectuat incarcarea. Pentru punerea stingatorului in functiune. Volumul spumei obtinute este de 7 – 9 ori mai mare decat volumul solutiilor din stingator.solutie cu temperatura .14ºC .recipientul stingatorului destinat pastrarii solutiei bazice (2) si fixarii tuturor celorlalte subansamble si repere la care se deosebesc: 200 C90 90 10 6 50 – 60 + 4ºC . Daca volumul spumei obtinute este cel putin 6 – 8 ori mai mare decat volumul total al celor doua solutii amestecate. de reparatii auto.se ridica stingatorul si se agita prin rasturnare de 4 – 5 ori pentru ca cele doua solutii continute de aparat sa se amestece intre ele si sa formeze spuma chimica. min. atunci incarcatura este buna.daca pe timpul functionarii se infunda ajutajul. Dizolvarea se face prin agitarea amestecului. Dizolvarea se face prin agitarea amestecului de apa si praf B cu o vergea curata din lemn intr-un vas curat. Controlul se executa din sase in sa luni in primul an de la incarcare. incarcate la aceeasi data si tinute in aceleasi conditii. pe pragul inelului filetat. Data controlului incarcaturii se trece pe fisa stingatorului. 105 Stingatoarele transportabile cu spuma chimica. In final. Cand stratul de protectie impotriva coroziunii s-a deteriorat.se indreapta ajutajul (jetul de spuma chimica) spre locul incendiului. Caracteristicile tehnice ale acestor stingatoare sunt: Simbol Capacitatea utila (l) Numarul de incarcaturi A+B necesare pentru incarcare Lungimea jetului (m) Timpul de descarcare (sec) Temperatura de functionare Masa stingatorului incarcat (kg) Fig. solutia astfel obtinuta se filtreaza printr-o sita deasa si se toarna in recipientul stingatorului.+ 60ºC (incarcatura de vara) .2 . in instructiunile din pachet. cu precadere in spatiile cu pericol ridicat de incendiu. Continutul din sticla se agita si se filtreaza printr-o sita deasa. se inlocuieste corpul stingatorului. iar la partea superioara. Intretinere Stingatorul se sterge de praf. . pentru a inlatura eventualele scurgeri acide si se introduce in corpul stingatorului. deoarece reactia odata inceputa nu mai poate fi oprita. se livreaza gata preparata de fabrica producatoare in sticle de 1 l.

Solutiile A si B se prepara dupa procedeul aratat la stingatorul portativ cu spuma chimica. . Se monteaza apoi capacul recipientului. Constructiv. . florex 130 10 – 15 4 12 2. . florex 240 15 – 20 4 19 2.capacul demontabil.07 P6 6. prin coborari si ridicari alternative ale cadrului apoi se lasa jos. Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire. se trece la inlocuirea acestuia. deoarece reactia nu mai poate fi oprita. iar celalalt este prevazut cu un ajutaj de refulare a spumei chimice. a garniturilor capacului. P. avand in partea superioara forma tronconica pentru a permite asezarea sistemului de etansare si cateva orificii prin care. Incarcare Inainte de incarcare se deschide capacul recipientului si se scoate tubul central. stingatoarele portative cu pulberi prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Simbol de fabricatie Masa si tipul pulberii (kg) Masa incarcaturii cu CO2 (g) Timpul de descarcare (sec. respectiv o mai buna afanare a pulberii.4 0. asemanatoare celei de la stingatoarele portative.) Lungimea jetului de pulbere (m) Masa stingatorului incarcat (kg) Suprafata maxima controlata (CO2) P1 1. se deverseaza solutia acida continuta de tub. fiind destinate acoperirii unor suprafete mult mai mari.6 si P. dupa care se inchide gura tubului central cu ajutorul dispozitivului de inchidere comandat de la exterior prin roata de manevra. sprijinindu-l de sol. Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire. cu apa calda. In raport de tipul lor.sasiul metalic prevazut cu doua roti si cadru pentru manevrare (4). Solutia A se incarca in tubul central. in momentul punerii in functiune. se indreapta ajutajul de refulare a spumei catre loculu incendiului si se actioneaza roata de manevra a ventilului montat in capacul stingatorului. Inchiderea tubului central trebuie sa se faca etans pentru a nu permite celor doua solutii sa intre in reactie inainte de punerea in functiune a stingatorului. se ung lagarele osiei si bucsele rotilor.79 Stingatoarele portative prezentate.supapa de siguranta. iar solutia B in corpul stingatorului.5 7. si etanseitatea robinetului de la dispozitivul de inchidere a tubului central. tija filetata a dispozitivului de inchidere central si buloanele capacului recipientului. .2 P10 10. operatie precedata de indepartarea celui vechi cu ajutorul unei perii de sarma. 106) au acelasi domeniu de utilizare ca si cele portative. dupa care se procedeaza atat la spalarea interiorului recipientului cat si a tubului central. florex 75 8 – 10 3. .50 si P.125 Stingatoarele transportabile cu pulbere (fig.5 2. Se controleaza starea furtunului de refulare. Caracteristicile tehnice ale celor doua tipuri de stingatoare sunt: . Prin amestecarea celor doua solutii ia nastere spuma chimica ce va fi refulata asupra incendiului datorita presiunii bioxidului de carbon ce ia nastere in urma reactiei solutiilor din interiorul recipientului. folosind numarul de incarcaturi corespunzatoare capacitatii recipientului. florex 40 6–8 3. a supapei de siguranta. Dupa aceasta se basculeaza recipientul de 4 – 5 ori.1.10 Stingatoarele portative cu pulberi sunt destinate primei interventii la incendiile de materiale din clasele B sau C si mai putin la cele din clasele A si D la care se utilizeaza pulberi speciale.3.2 1..suportul tubului central. Stingatoare portative cu pulbere P.4 P3 3. Functionare Pentru punerea in functiune se scoate furtunul de pe suport. Stingatoare transportabile cu pulbere P. de tipul celor cu butelie interioara sunt construite si functioneaza similar cu stingatoarele portative cu apa pulverizata.tubul central. Functionare Pentru punerea in functiune a stingatorului se actioneaza asupra percutorului si se indreapta jetul de praf catre locul incendiului. P. singura diferenta fata de acestea consta intr-o manta metalica ce fereste butelia de CO2 de contactul direct cu pulberea din stingator asigurand totodata si dirijarea gazului in partea de jos a recipientului.furtunul tip D (5) cu o lungime de 4 – 5 m care este racordat cu un capat cu un capat la teava tip sifon. intrand in reactie cu solutia bazica existenta in recipient. care se fixeaza prin prezoane cu piulite avand incorporat un sistem de etansare a tubului central (1) cu ajutorul unui ventil (3) cu dop conic din cauciuc a carui deplasare se realizeaza printr-un surub cu roata la manevrare. dupa care tubul central se fixeaza pe suportii lui. Intretinere Stingatorul se curata de praf. Cand se constata ca stratul de protectie impotriva coroziunii s-a deteriorat. confectionat din teava de material plastic.

Masa incarcaturii cu pulbere (kg) Masca incarcaturii cu CO2 (kg) Timp de descarcare (min. avand pe fiecare ramificatie cate un robinet sferic de inchidere. Deoarece pulberea nu degradeaza obiectele cu care vine in contact este indicat ca stingatorul sa fie utilizat la stingerea incendiilor izbucnite in muzee. . . este confectionata din otel si este prevazuta cu robinet de inchidere. se indreapta difuzorul catre locul incendiului si se deschide progresiv robinetul buteliei cu dioxid de carbon. si recipientul cu pulbere.250 fiind remorcabil.numarul gurilor de evacuare 2 . s-a prevazut pe flansa orificiului de umplere cu pulbere un filtru pentru praf si o conducta de refulare a dioxidului de carbon ce serveste si la purjarea instalatiei speciale.capacul cu garnitura de etansare si supapa de siguranta.250 (fig. unul pentru golire – la partea inferioara si unul practicat excentric. iar in exterior se ramifica in doua parti (stanga-dreapta). fixat pe un suport special si introdus cu gura de evacuare pe o garnitura de cauciuc aflata la suport pentru a impiedica patrunderea umezelii la praf.numarul buteliilor cu CO2 2 + 2 rezerva . Axul este prevazut la extremitati cu doua lagare pe care se monteaza rotile. Stingatorul remorcabil cu pulbere si dioxid de carbon P.bataia norului de pulbere (m) 20 Descriere Stingatorul remorcabil cu pulbere si bioxid de carbon tip P. Tot pe tabloul de comanda este montata o lampa pentru iluminat.250 se compune din urmatoarele ansambluri principale: . 106 .butelia pentru dioxid de carbon (3) de forma cilindrica. montate pe sasiu intr-un suport sudat. formata din doua lonjeroane imbinate in forma de furca.50 50 3 1–2 Max. . Recipientul pentru pulbere este construit din tabla si are prevazute cinci orificii: doua pentru admisia gazelor sub presiune. 107.un cerc metalic fixat la fundul stingatorului pentru sprijinirea acestuia. incarcata la o presiune de 60 – 75 atm. toate montate pe flansa orificiului de evacuare a pulberii. Stingatorul P. .furtunul tip D cu o lungime de 5 cm. Grupul butelii-recipient este format din doua butelii cu CO2. iar patrunderea dioxidului de carbon in recipiente se face prin doua conducte metalice prevazute cu dispersare la capete. fixarea ei la corpul stingatorului se realizeaza cu ajutorul unui colier aflat la suportul buteliei si se racordeaza la teava pentru introducerea dioxidului de carbon in masa de praf.debitul de pulbere pe un pistol (kg/min. unul de umplere situat la partea superioara. Fig. confectionat din tabla de otel la care se deosebesc: .timp minim de evacuare (sec.sasiul metalice prevazut cu doua roti si cadru pentru manevrare (2). Functionare Pentru punerea stingatoruylui in functiune se intinde furtunul.250 Stingatorul remorcabil cu pulbere si CO2 P. .sasiul cu roti. la partea superioara. in legatura cu butelia de dioxid de carbon si prevazuta la partea inferioara cu un dop cu opt orificii radiale pentru dispersarea bioxidului de carbon. Buteliile cu CO2 sunt puse in legatura cu recipientul pentru pulbere prin tuburi de cauciuc de inalta presiune. El se fixeaza pe axul trenului de rulare prin intermediul a doua arcuri lamelare multiple ce au rolul de a amortiza socurile pe timpul deplasarii. prin care trece teava de evacuare a pulberii. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . Teava de evacuare a pulberii este prevazuta in interiorul recipientului cu un sifon (palnie) pentru absorbtia pulberii. teatre.125 125 3 2–4 Max.corpul stingatorului (1) de forma cilindrica. Fig. 107) este destinat pentru stingerea incendiilor de produse petroliere si la instalatii electrice. 6 150 P. biblioteci.) Lungimea jetului de pulbere (m) Masa stingatorului incarcat (kg) Descriere P. magazine etc. Pentru decomprimarea instalatiei dupa incetarea lucrului cu stingatorul. fiecare cu capacitatea de 6 l. semnalizare directie) si doi catadioptri. La fiecare ramificatie se poate racorda cate o linie de furtun tip C pentru evacuarea pulberii stingatoare prin tevi de refulare (pistoale) adecvate. Punere in functiune a stingatorului se executa de la un tablou de comanda pe care sunt fixate patru manete: doua pentru manevrarea robinetelor de refulare a pulberii si doua pentru actionarea robinetului de purjare. Recipientul pentru pulbere este prevazut cu doua supape de siguranta reglate pentru 10 – 12 bari si un manometru de control (0 – 25 bari). . racordart cu un capat la difuzor si celalalt la teava prin care iese praful din corpul stingatorului: furtunul este fixat pe cadrul de manevrare.teava pentru introducerea dioxidului de carbon in masa de praf. el este prevazut cu doua lampi tricompartimentate (pozitie. 6 238 Se compune din urmatoarele parti: . indeplineste conditiile impuse pentru circulatia pe drumurile publice. In acest scop. frana. alimentarea cu curent electric facandu-se de la autovehicul care tracteaza utilajul. .capacitatea recipientului (l) 300 .presiunea de lucru in rezervor (bari) 10 .grupul buteliei – recipient pentru pulbere.difuzorul pentru evacuarea prafului (4). fixat tot pe sasiu. Pe sasiu mai sunt prevazute doua aripi pentru roti si doua cutii laterale unde se asaza furtunurile de evacuare a pulberii si tevile de refulare (pistoalele). Sasiul stingatorului este o constructie sudata din profile de otel.suportul buteliei cu CO2 prevazut cu coliere de fixare.masa incarcaturii cu CO2 a unei butelii (kg) 6 .) cca 200 .) 35 . .masa incarcaturii cu pulbere (kg) 250 .

Controlul incarcaturii si intretinerea stingatorului: Se verifica prin cantarire cantitatea de bioxid de carbon din butelie. prevazuta la exterior cu un maner pentru manevrare.se deschid robinetele de la liniile de refulare a pulberii. Stingatoarele G3 LDE (pentru locomotive) au o constructie specifica determinata de existenta unei mantale de protectie din tabla si a posibilitatii de rabatare a palniei de refulare. a incarcaturii de CO2 din butelii nefiind admise buteliile din care lipsesc mai mult de 500 g CO2 fata de incarcatura nominala. confectionata din otel.masa incarcaturii de CO2 (kg) 200 . urmarindu-se functionarea robinetului si etanseitatea buteliei prin scufundarea ei in apa. a ansamblelor de baza ale utilajului. . atentie deosebita acordandu-se recipientul si buteliilor cu CO2. iar in interior cu o teava sifon prinsa pe robinetul de inchidere a buteliei. a sitelor filtrelor prin suflarea cu aer comprimat. iar la partea anterioara cu o gaura pentru iesirea zapezii carbonice.masa stingatorul cu incarcatura (kg) 655 . . confectionate din tabla de fier sau masa plastica. de forme diferite. pentru a se asigura buna functionare a utilajului sunt necesare o serie de lucrari de intretinere si verificari periodice: . prin furtunul de cauciuc sua teava de otel. .se verifica existenta robinetului de purjare si refulare a pulberii pe „pozitia inchis”. sub forma de fulgi albi de zapada carbonica. Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon tip G.se deschid robinetele cu CO2. in care se gasesc valori materiale.120 este destinat stingerii incendiilor izbucnite in magazii si depozite sua alte spatii inchise. se face verificarea si inlocuirea (incarcarea ei). datorita fenomenului de detenta ce are loc (trecerea de la un volum mic si presiune mare la volum mare si presiune mica).cu doua linii de refulare 100 . acest tip de stingatoare se recomanda a fi folosite pentru biblioteci. Robinetul este prevazut cu o siguranta si un cep gaurit pentru iesirea dioxidiului de carbon. prevazute la partea posterioara cu un maner pentru manevrare.verificarea. prin cantarire.masa stingatorului fara incarcatura (kg) 535 . La incetarea lucrului se inchid robinetele de evacuare a pulberii si apoi robinetele buteliilor cu CO2.58 C) si trece in starea solida. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . G.cu o linie de refulare 200 .Functionare Pentru punerea in functiune a stingatorului si refularea pulberii se executa urmatoarele operatii: .butelia pentru dioxid de carbon.se verifica la manometru ca presiunea din rezervor sa nu depaseasca 10 bari. Functionare Pentru punerea stingatorului in functie se indreapta difuzorul spre locul incendiului si se deschide robinetul buteliei. muzee. .verificarea starii de fixare. in spatii inchise de dimensiuni reduse. dioxidul de carbon lichid aflat in butelie iese din teava sifon (datorita presiunii la care se afla) si. dupa fiecare utilizare.) Fig. in general. indiferent de natura materialelor combustibile. . in functie de tipul stingatorului. Zapada carbonica formata este evacuata din difuzor prin gura acestuia spre focarul incendiului.3 LDE Stingatoarele portative cu dioxid de carbon (fig. sa fie prin intermediul unei tevi scurte din otel si a unei articulatii care sa permita rotirea.difuzoare. alimentatie publica si echipamente electronice sau electrice sub tensiune etc.verificarea lunara a incarcaturii de pulbere.verificarea periodica a manometrului. In difuzor. Din acest motiv. exceptand cele din clasa D cu care CO2 venind in contact ar putea genera reactii periculoase. temperatura dioxidului de carbon scade sub temperatura de solidificare a lui (de 78. Utilizarea CO2 are avantajul ca nu lasa urme. 108) sunt destinate primei interventii la incendiile dezvoltate. Fulgii de zapada carbonica pot produce rani dureroase atunci cand vin in contact cu partile descoperite ale corpului omenesc.6 si G. . Intretinere Pe timpul exploatarii.6 4 30 G6 6 30 4 60 Masa incarcaturii CO2 (kg) Masa stingatorului incarcat (kg) Lungimea jetului de zapada carbonica (m) Timp de descarcare (sec. magazine sau depozite de blanuri sau materiale de valoare. fie prin intermediul unui furtun de cauciuc armat cu sarma.timpul de descarcare (sec): . . nu impurifica si nu prezinta pericol de electrocutare in cazul interventiei la echipamente electrice sub tensiune. Cand butelia a pierdut cca 20 – 25% din greutate. Stingatorul se curata si se verifica periodic.3. Stingatoare portative cu dioxid de carbon G. Prin deschiderea robinetului. patrunde in difuzor. . puse in legatura cu robinetul buteliei.curatirea. 108 Descriere Stingatoarele portative cu CO2 se compun din urmatoarele parti: . In raport de tipul lor prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: G3 3 17 4 30 G3LDE 3 17. de forma cilindrica.

si se deschide supapa de refulare. care sunt sigilate si asigurate pentru evitarea declansarii lor accidentala.se va urmari si verifica permanent starea furtunurilor. fiind confectionate din tabla de otel.se verifica incarcatura de CO2 prin cantarire. suportul pentru furtun.se fixeaza galeata stingator la sol (tinand-o cu o mana de maner si introducand piciorul in orificiul special al suportului). se produce o depresiune in urma careia apa din rezervor impinge supapa de aspiratie si patrunde in cilindru. .se scoate difuzorul din brida de sustinere si se desfasoara furtunul prin care se evacueaza CO2. datorita presiunii create in cilindrul pompei se inchide supapa de aspiratie. spre a nu fi deteriorate si se va controla integritatea sigiliilor robinetelor de la buteliile cu CO2. . . alimentarea cu energie electrica facandu-se de la autovehicul care-l tracteaza.cilindrul pompei. . . Se compune dintr-un furtun lung de 12 m si un dispozitiv de evacuare ce se termina cu un difuzor. Functionare Pentru punerea galetii in functiune se procedeaza astfel: .. acesta se aseaza in pozitie de lucru. . .sita pentru retinerea impuritatilor din apa. . Pe timpul aspiratiei supapa de refulare este inchisa. permitand trecerea apei deasupra sistemului si refularea ei (prin racordul fix. c) furtunul de refulare D de 5 m prevazut cu racorduri. . Stingatorul poate functiona cu un singur dispozitiv de evacuare – respectiv cu doua butelii – sau cu doua dispozitive de evacuare. .se dirijeaza jetul de gaz asupra focarului. o data pe luna sau ori de cate ori este necesar. cele 4 butelii de CO2.racordul fix D. dispozitivul de refulare si cutia cu scule. Functionare Dupa transportarea stingatorului la locul interventiei. la celalalt fiind prevazut cu o teava de refulare tip D. . .120 se compune in principal dintr-un tren de rulare. . pe roti si pe suportul cadru din fata.bila supapa de refulare.120 este echipat cu instalatie electrica completa de semnalizare pentru circulatia pe drumurile publice.bataia jetului de CO2 (m) . la fiecare 6 luni. . Intretinere Mentinerea stingatorului in stare de functionare presupune executarea unor verificari si lucrari de intretinere astfel: . . . Pe cele doua brate sunt montate rotile.se racordeaza furtunul de refulare si se indreapta teava catre locul incendiului. Prin ridicarea pistonului in sus. .manerul rezervorului. Cadrul are rolul de a sustine buteliile cu CO2 si se compune din: bara de tractiune. suportul pentru butelii. .capacul prin in balamale.priza de racordare a pompei. Agentul stingator este condus prin intermediul a unul sau doua furtunuri (in functie de nevoi). ce include si aripile.se vor face probe de functionare. care se racordeaza cu un capat la racordul fix al galetii stingatoare. in cilindrul pompei.se va verifica uzura pneurilor si presiunea aerului din acestea. de forma cilindrica.se umple rezervorul cu apa.suportul furtunului de refulare.bila supapa de aspiratie. Stingatorul G. Dupa montare pe stingator. si sunt fixate pe suportul de aripa prin suruburi.inchizatorul capacului. Aripile au rolul de a proteja utilajul si de a-i imbunatati aspectul exterior.suportul galetii stingator prevazut cu un orificiu si o bara pentru fixarea acesteia la sol cu ajutorul piciorului.se actioneaza asupra pistonului. cadrul metalic. prevazute la capete cu difuzoare de evacuare. furtun si teava) asupra incendiului. cu o capacitate de 10 – 15 l confectionat din tabla de otel la care se deosebesc: .se deschid robinetele buteliilor cu CO2. Dizpozitivul de refulare are rolul de a conduce si dirija dioxidul de carbon asupra focarului. . suportul pentru aripi si suportul cadrului din spate. b) pompa de mana la care se deosebesc: .manerul pompei.se vor controla toate imbinarile demontabile. . dandu-i o miscare alternativa de sus in jos. Trenul de rulare se compune din doua brate laterale oscilante (stanga si dreapta) pe care se fixeaza cele doua arcuri cu foi ce asigura suspensia stingatorului. 5 din NERC/85.se rupe sigiliul de la robinetele buteliilor cu CO2. . Asistenta tehnica se executa conform anexei 15 pct. alimentate de patru butelii. Evacuarea dioxidului de carbon din butelii se face prin deschiderea manuala a robinetelor acestora. Impingand pistonul in jos. Galeata stingator Descriere Galeata stingator se compune din urmatoarele parti: a) rezervorul. Buteliile cu CO2 sunt recipienti sub presiune pentru gaze lichefiate.viteza maxima de manevrare (km/h) Descriere 6 60 Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon tip G. acestea se protejeaza impotriva inghetului sau temperaturilor ridicate prin acoperire cu o husa. Succesiunea operatiilor de punere in functiune a stingatorului este urmatoarea: .

Aceasta apa este refulata la ridicarea pistonului in sus (cand sub piston are loc momentul aspiratiei) ceea ce face ca pompa sa refuleze la ambele curse ale pistonului.componenta combustibilului 1 l ulei la 24 l benzina .greutatea cu accesorii (kg) . tunul telecomandat de spuma si apa. 109 Descriere Motopompa usoara de 400 l/min. asigurand continuitatea jetului de apa.) 3000 . Motopompa usoara de 400 l/min.debitul nominal 400 l/min.rezervorul de benzina (l) 8 Pompa centrifuga: .latimea cu accesorii (mm) Greutati: . nu este refulata intreaga cantitate de apa din cilindrul pompei.puterea (CP) 7. .latimea (mm) .tipul pompei cu un etaj . Caracteristici tehnice: Dimensiuni: .lungimea .inaltimea statica de absorbtie maxima (m) 6.5 .inaltimea (mm) . ce serveste la stingerea cu apa a incendiilor de mici proportii.caruciorul. tunul fix de spuma si apa.4 bari (cu vanele inchise).consum la puterea nominala (l/h) 6 .numarul de intrari una B . motopompa 800 l/min.presiune maxima la 3000 rot/min.felul racirii cu aer furnizat de o sufla Capacitati: . a furtunului de cauciuc si buna functionare a bilelor-supapa. (fig. motopompa de stins incendii MPR 1300 (MP 73). o parte ramanand in piston si intre piston si peretele interior al cilindrului pompei. Intretinere Dupa intrebuintare.5 Fig.Atunci cand pistonul face cursa in jos. .tipul pompei cu rotor si palete mobile . cu posibilati de deplasare fie pe caruciorul propriu. tunul remorcabil de spuma si apa.turatia nominala (rot/min. se spala cu apa curata si se verifica starea racordului. tunul remorcabil pentru stingerea incendiilor cu apa si spuma. 109) este un utilaj transportabil. se compune din urmatoarele ansamble principale: . cu o teava de refulare.greutatea caruciorului (kg) 1660 1185 1000 1900 1210 160 250 110 50 Motorul: .grupul motor-pompa. fie purtata de patru servanti. .lungimea cu accesorii (mm) . motopompa MPR 1500 (MP 79).greutatea pe targa (kg) . motopompa MPR 1600 (MOPSI 1600).numarul de iesiri doua C . Motopompa usoara de 400 l/min.timp maxim de aspiratie 90 sec. . Pompa de vid: .greutatea fara accesorii (kg) . 4. CAPITOLUL XI UTILAJE PENTRU STINGEREA INCENDIILOR Din grupa utilajelor pentru stingerea incendiilor fac parte motopompa de 400 l/min.model 2S-9 in doi timpi monocilindrici . hidrogeneratorul de spuma usoara.

5 m – (sec.amplasarea motopompei la sursa de apa.) 800 ./min. format din motor si pompa centrifuga.greutatea motopompei fara accesorii (kg) 198 . (fig. are o putere de 15 CP. fie in stare purtata.pornirea motorului.intretinerea pompei de vid. in stare purtata. Motorul este model 2 S-9 in 2 timpi.numarul de intrari 1 Ø 100 mm (racord tip A) . Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Dimensiuni: . fixat pe o targa. cu care este echipata asigura un debit maxim de 1200 l/min.) 3000 . amorsarea realizandu-se prin intermediul unei pompe de vid cu rotor si palete mobile. Motopompa de 800 l/min. ca utilaj transportabil sau remorcabil.verificarea functionarii pompei. Exploatarea si intretinerea se face conform instructiunilor elaborate de uzina constructoare. monocilindric. Prinderea targii pe sasiu se realizeaza printr-un sistem simplu si rapid de ancorare si dezancorare. prin intermediul careia.5 CP cu pornire prin magnetou. care permite totodata fixarea agregatului pe sasiu.5 bari . Pompa centrifuga. bazine etc.consum putere normala (U/h) 6 .).timp maxim de aspiratie pentru inaltimea statica de absorbtie 6. b) sasiul cu roti (caruciorul) este o constructie sudata din tevi de otel prevazuta cu doua roti de rulare cu pneuri si doua picioare de sprijin. . . Alimentarea motopompei cu apa se poate realiza atat de la surse de apa fara presiune (rauri. Intretinere Principalele lucrari de intretinere si verificari periodice care asigura buna functionare a motopompei pe timpul exploatarii sunt: .verificarea etanseitatii. Totodata.greutatea caruciorului (kg) 53 Capacitati: .inaltimea (fara accesorii) cca 1070 mm . . in vederea transportului pe carucior. de patru servanti (sistem targa). de patru servanti. in locuri greu accesibile. Motopompa de 800 l/min. se compune din urmatoarele ansamble principale: .grupul motor-pompa. .puterea nominala (CP) 15 .inaltime de aspiratie (m) 6.compozitia combustibilului 1 parte ulei 24 parti benzina . a) grupul pompa-motor.lungimea (fara accesorii) cca 1660 mm . antrenata printr-o transmisie cu frictiune actionata manual.sasiul cu roti.presiunea maxima cu vanele inchise turatie 3000 rot.lungimea (cu accesorii) cca 1900 mm . cat si de la hidranti (surse de apa sub presiune). Pompa este de tip centrifuga. Pompa centrifuga: . fixat pe o targa.intretinerea motorului.rezervorul de benzina (l) 16 Motorul: .) 90 Fig.debitul de presiune 6. .felul racirii – cu aer furnizat de o suflanta axiala. aprinderea realizandu-se prin magnetou.5.amorsarea pompei centrifuge. fantani. . fie pe carucior.tipul pompei centrifuga cu un etaj . fixarea agregatului pe sasiul motopompei in vederea transportului pe carucior. Functionarea Punerea in functiune a motopompei reclama trei operatii de baza: . Prinderea targii pe sasiu se realizeaza printr-un sistem simplu si rapid de acorare si dezancorare. poate fi transoportat. reprezinta agregatul de lucru al motopompei.pompa de vid cu rotor cu palete mobile .numarul de iesiri 2 Ø 45 mm (racord tip C) . . 6.latimea (cu accesorii) cca 1210 mm Greutati: . cu un singur etaj de presiune. targa permite.ungere.turatia nominala (rot. . Motorul S-18 in doi timpi cu doi cilindri. lacuri. Exploatarea si intretinerea motorului se realizeaza in conformitate cu instructiunile elaborate de uzina constructoare. 110 Descriere La fel ca si motopompa de 400 l/min.a) grupul motor-pompa este format din motor si pompa centrifuga care reprezinta agregatul de lucru al motopompei. . 110) este un mijloc eficace de stingerea incendiilor oferit de posibilitatea transportului rapid la locul interventiei acesteia. cu o putere nominala de 7.5 bari (l/min.latimea (fara accesorii) cca 1155 mm .greutatea motopompei complet echipata (kg) 308 ./min.

pompa.ungerea.baia de ulei (l) .intretinerea motorului.verificarea etanseitatii.rezervorul de benzina (l) 3430 1500 1255 1240 684 885 148 235 5.racirea motorului exterior prin palnie .5 8 30 Motorul: . .greutatea motopompei complet echipata (kg) .debitul la iesirea libera la 1. actionata manual.modelul ARO – L-25.greutatea motorului (kg) Capacitati: . .amorsarea pompei centrifuge. 16 bari .consum putere nominala (l) 7. inaltime statica de aspiratie d1300 l/min.motorul. a) motorul este tip ARO-L-25 adaptat pentru aprinderea la magnetou.lungimea totala (mm) .turatia la puterea maxima (rot/min) 2700 . antrenata printr-o transmisie cu frictiune. iar pentru amorsare este prevazuta cu o pompa de vid. .inaltimea maxima (mm) . Exploatarea si intretinerea se realizeaza in conformitate cu instructiunile elaborate de uzina constructoare. Pompa de vid: . .inaltime statica de aspiratie (mm) 7.sistemul de racire (l) .numarul de intrari doua 100 mm (racord tip A) .sasiul.tipul pompei centrifuga cu patru etaje .tipul pompei cu retur cu palete mobile .pornirea motorului.calea rotilor (mm) Greutati: .latimea totala (mm) . 111) este destinata stingerii incendiilor cu apa din surse naturale sau artificiale fiind un mijloc simplu.tipul motorului in patru timpi cu aprindere de la magneou .greutatea motopompei fara accesorii (kg) . Intretinere Principalele lucrari de intretinere si verificare periodice care asigura functionarea motopompei pe timpul exploatarii si dupa cum sunt urmatoarele: . . .Pompa centrifuga este cu un singur etaj de presiune.puterea maxima (CP) 50 .amplasarea la sursa.transmisia la pompa. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Dimensiuni: . . Motopompa de 1300 l/min.sarcina motorului-functionare circuit cu alimentare de la pompa .5 Pompa centrifuga: .verificarea functionarii motopompei.greutatea pompei (kg) . eficace si rapid care nu prezinta dificultati in exploatare si intretinere. .presiunea maxima cu vanele complet inchis la 2700 rot. (MP 73) Motopompa de stins incendii MP 73 (fig. . .5 m inaltime statica de aspiratie cu o conducta de aspiratie si 2700 rot/min. Functionare Punerea in functiune a motopompei reclama 3 operatii de baza: .timp maxim de aspiratie (sec) 90 Descriere Motopompa se compune din urmatoarele ansamble principale: . b) sasiul este o constructie din teava de otel prevazuta cu doua roti de rulare cu pneuri si doua picioare de sprijin. Este echipata cu o pompa centrifuga cu patru etaje. .intretinerea pompei de vid.6 .sistemul de ungere mixt .turatia maxima mers in gol (rot/min) 3000 .numarul de iesiri doua 65 mm (racord tip B) ./min. care asigura un debit maxim de 1500 l/min.

lungimea totala (mm) . Fixarea pompei de motor se face printr-o consola atasata la blocul motor prin suruburi. Uleiul se introduce in baie printr-un cot prevazut cu o teava de serviciu. unde se face amestecul cu aerul. printr-o piesa intermediara se monteaza magnetoul. Functionare Pentru punerea in functiune a pompei se realizeaza urmatoarele operatii: . Ungerea se realizeaza prin pompa de ulei fixata de peretele baii de ulei pe partea stanga a motorului si antrenata de arborele cu came. . Tot din rampa centrala de ungere este dirijat la palierele arborelui cu came si palierelor axelor culbutorilor. la iesirea libera si o presiune maxima de 16 bari.tipul pompei M 191-2-0 .inaltimea statica de aspiratie (m) 7. .latimea totala (mm) . pe flansa pe care se fixeaza blocul motor si suportul-distribuitor. iar partea mobila culiseaza pe canelurile de pe axul pompei centrifuge. (MP 79) Motopompa de 1500 l/min.amplasarea pentru lucru.baia ulei (l) .5 1 15 30 Greutati: . Caracteristicile tehnice ale acestui tip de motopompa sunt urmatoarele: Dimensiuni: .2 bari . cotrolul si revizia tehnica a motorului pompei se executa conform anexelor 2 – 9 din NERC/85. pinioanele de distributie.debitul la iesirea libera (l/min) 1700 .inaltimea maxima (mm) . b) transmisia la pompa se face printr-un cuplaj cu gheare.masa neta cu accesorii (kg) 797 .radiator ulei (l) . 11.In partea stanga a motorului. Prin balbotare se ung pistoanele. Motopompa de 1500 l/min. functionare si intretinerea motopompei de 1300 l/min.tipul motorului de actionare ARO-L-25-12 . Fig. care prin invartirea rotorului da nastere unui curent de inalta tensiune si scanteia intre electrozii bujiei. Ea aspira uleiul din baie cu ajutorul unui sorb si il impinge in filtru de ulei.greutatea motopompei complet echipata (kg) . sunt asemanatoare motopompei MP 79.greutatea proprie (kg) . arcurile de supapa. Intretinere . Printr-o alta conducta ce pleaca de la orificiul de iesire al blocului motor. Fig. Partea fixa a cuplei este fixata de volantul motorului prin suruburi. Dupa filtrare este trecut in rampa centrala de ungere. Apa este impinsa de pompa printr-o conducta in orificiul de intrare al blocului motor. antrenat cu un pinion de la arborele cu came al motorului. (fig. Racirea motorului se face cu curent fortat de apa rece. 111 Magnetoul este un generator de curent alternativ de inalta tensiune cu un circuit primar si un circuit secundar.viteza maxima de tractare (km/h) 60 Partile componente. ingrijirea. Precum si a boltului pistonului. cand motorul nu functioneaza.greutatea motopompei fara accesorii (kg) . de 2 – 4 servanti. (MP 73) are urmatoarele caracteristici tehnice principale: . 112) are aceeasi destinatie ca si cea de 1300 l/min. 112 Motopompa de stins incendii cu MPR – 1600 Motopompa de stins incendii MPR-1600 (fig. asigurand ungerea palierelor si lagarelor arborelui cotit.rezervorul de benzina (l) Motorul are caracteristicile tehnice ale celui de la motopompa MP 73. c) pompa centrifuga este de tip cu patru etaje cu un debit maxim de 1500 l/min. apa din motor ajunge la conducta de aspiratie a pompei si inchide circuitul.5 . Alimentarea cu benzina a motorului motopompei se face dintr-un rezervor montat pe sasiu cu capacitatea de 30 l.greutatea motorului (kg) Capacitati: .calea rotilor (mm) 3680 1500 1420 1240 cca 650 cca 800 93 235 5. d) sasiul motopompei are un cadru suspendat prin arcuri de o axa pe care sunt montate cele doua roti ce constituie mecanismul de rulare. Cuplarea si decuplarea se face cu maneta fixa pe consola de legatura dintre motor si pompa. Benzina este absorbita din rezervor prin pompa de benzina care o refuleaza in carburator.sistem de racire (l) .Verificarea.presiunea maxima cu vanele inchise la 3000 l/min. 113) face parte din grupa utilajelor de stins incendii construite pe sasiu special si poate fi deplasata la locul interventiei remorcata de autovehicule sau pentru distante mici.pornirea ansamblului motor-pompa.

tip centrifuga.pornirea ansamblului motor-pompa.turatia (rot/min) 3200 Pompa de vid tip palete mobile Fig.model PSI 16/8 . pompa si anexele. Functionare Pentru punerea in functiune a motopompei se realizeaza urmatoarele operatiuni: . 113 Descriere Motopompa MPR 1600 este construita din urmatoarele parti: . .s. Hidrogeneratorul de spuma usoara Hidrogeneratorul de spuma usoara (fig. Bara de tractiune este demontabila. avand o capacitate de 15 l. a) sasiul este forma din doua lonjeroane in trei traverse din corniere. . Utilajul poate functiona si cu hidroventilator pentru evacuarea fumului si a gazelor nocive din spatii inchise. b) trenul de rulare este format din doua roti cu pneuri si arcuri cu foi. cele din spate fiind rabatabile.instalatia de alimentare si accesoriile. magaziilor in care se produc incendii si la stingerea carora nu poate fi utilizata apa. in patru timpi. reglarea primara a debitului si a presiunii. ingrijirea. permitand un acces usor la motor si pompa. Ea este constituita din toba de esapament. Pe un sector gradat se poate fixa. h) instalatia de racire pentru motor este in circuit inchis. Legatura dintre motor si pompa se realizeaza prin intermediul volantei.instalatia electrica .aspiratie axiala . Filtrarea uleiului este dubla. pozitia datorita de functionare a motorul.instalatia de racire. 16/8. Intretinerea Verificarea. poate fi usor transportat si manevrat. c) capotajele sunt realizate din tabla de otel nervurata si au rolul de a proteja motorul. Hidrogeneratorul are un gabarit redus. Pentru cuplarea pompei cu motorul s-a prevazut un cuplaj elastic din cauciuc. . in raport cu varianta constructiva prezentand urmatoarele caracteristici tehnice: . folosind apa sau lichidul antigel. se intretine fara dificultati.debit nominal (l/min) 1600 . Pe teava de actiune a radiatorului de ulei se afla un robinet prevazut cu o supapa de siguranta cu bila. . . prin intermediul unui maner. Este fixat de osie prin intermediul a doua arcuri cu foi. In cadrul instalatiei de ungere s-a introdus (legat in paralel) un radiator tubular pentru racirea uleiului cu aer. . gospodariilor de cabluri. sunt montate la stuturile de refulare ale pompei care permit inchiderea etansa a pompei. rotile si instalatia electrica. Ea asigura puterea de 55 CP la functionare de durata. Este compusa din radiatorul de apa. . g) instalatia de amorsare si evacuare permite utilizarea energiei gazelor arse in scop util. asigura ungerea atat sub presiune cat si prin balbotaj. racordurile/din cauciuc si suportul radiatorului. e) motorol M 207 este un motor cu aprindere prin scanteie de la baterie de acumulatori.sasiul. In timpul functionarii agregatul se sprijina pe trei picioare: unul in fata.tabloul de bord. pentru amorsarea pompei centrifuge. rezervorul de benzina. avand palete duble curbate executate din otel inoxidabil .motorul. pompa de apa cu ventilator. pe care se fixeaza motorul. 114) se utilizeaza pentru inundarea cu spuma a incaperilor. o teava de evacuare a gazelor. iar functionarea lui este asigurata de apa sub presiune cu care este alimentat. controlul si revizia tehnica a motopompei se executa conform anexelor 2 – 9 din NERC ”85.Pompa centrifuga: . . subsolurilor.pompa p.amplasarea pentru lucru. cu rotor cu palete duble curbate. un ejector. f) tabloul de bord este fixat pe partea din spate a capotajului si deserveste dispozitivele de manevrare si aparatele de control ale motorului.i. . Ele au constructie rabatabila. k) instalatia electrica este realizata in varianta in baterie de acumulatori. . amplasat in spatele radiatorului de apa. j) vanele gurilor de refulare.sorbul Ø 100. cu rotor. d) pompa de apa este de tip centrifugal. i) instalatia de ungere. o teava de amorsare si un robinet (supapa).instalatia de amorsare si evacuare. cu racire independenta. care asigura o legatura elastica.vanele gurilor de refulare. doua in spate. legarea furtunelor de refulare prin intermediul racordurilor. Amorsarea este asigurata de catre o pompa de vid cu palete culisante (mobile) fie un ejector de gaze. cutia de distributie.trenul de rulare. datorita incompatibilitatii ei cu produsele ei si instalatiile existente. pentru a permite pornirea motorului cu manivela. care sunt comandate sincronizat. . Comenzile carburatorului constau din doua tije – una pentru actionarea clapetei de soc si alta pentru actionarea celor doua clapete de acceleratie.

realizat din material textil. . precum si in ceea ce priveste modul de alimentare cu apa si cu spumant.10 bari. . iar cel mobil de un tren de rulare. asigurat de o sursa exterioara la presiune de 4 . prevazut cu 5 palete reglabile.lungimea maxima de spuma (m) 38 (vertical) 58 (oriz. iar capatul final printr-un tub prevazut cu sorb si sita. care este transportata la locul incendiului prin intermediul tubului de refulare. care este executat din otel sunt montati doi rulmenti radiali cu bile. Lichidul spumant aspirat formeaza impreuna cu apa o solutie cu concentratia dorita (cca 10%) Dozarea concentratiei amestecului se asigura cu un robinet de reglaj. efectul fiind aparitia unui cuplu de forte hidromecanice.debitul maxim de spuma (l/min) .115 mc in functie de tipul hidrogeneratorui.) .simbol de fabricatie TRAS . avand ochiuri cu diametrul de 1 .tun telecomandat de apa si spuma. asigurat de ventilator si dirijat prin difuzor. cele doua variante se deosebesc la partea inferioara. . d) sistemul de formare si omogenizare a spumei. care asigura repartizarea uniforma a curentului de aer pe intreaga suprafata a plasei din sistemul de formare si omogenizare a spumei. avand diametrul interior de 18 mm. Debitul nominal de spuma este de 40 . Capatul initial al conductei principale este prevazut cu racord pentru a se putea cupla prin furtun la sursa de apa sub presiune. solutia este proiectata asupra plasei generatorului de bule. material din care este turnat si butucul ventilatorului. acestia constituind lagare de sprijin in corpul turbinei. pe plasa de fire sintetice.200 l/min. din patru duze dispersoare.HG 100 Presiunea de lucru (bari) Debitul de apa (l/min. Turbina hidraulica consuma un debit de 180 . avand un diamentru de 1000 mm si o lungime variabila pana la 20 m. cel fix dispunand de elemente de fixare la sol. apa la o turatue de 1000 rot/min. Fixarea tubului pe capatul cilindric al difuzorului se face cu ajutorul unui colier. 114 Descriere Hidrogenul are in compunere urmatoarele ansamble principale: 4 . Functionare Apa introdusa in ejector la presiunea de 3. ingrijirea si reviza tehnica a hidrogeneratorului se executa conform anexei 14 pct.3 coeficient mare de infoiere 70 HG 50 3-6 220 . cu o teava de refulare. Fixe: .) 3000 2100 .10 295 .115 10 . prevazut cu mecanism de stingere. Datorita configuratiei paletelor. Pe axul turbinei. care asigura absorbtia si dozarea corespunzatoare a spumantului. Atat rotorul cu palete. care indeplineste rolul de a furniza apa si lichidul spumant.circuitul de aer. 3 din NERC/85.50 4-6 coeficient mediu de infoiere spumant proteinic 18 a) grupul turbina-ventilator care constituie vagonul de propulsie a aerului si apei necesare in procesul de formare a spumei aeromecanice cu mare infoiere. realizat pe principiul ejectiei. dozate la debite si presiuni optime de lucru. b) difuzorul. cat si ejectorul prevazut pentru absorbtia spumantului.18. asigurand totodata si amestecarea acestora. prin inglobarea in solutia de spumant a arului propulsat de ventilator. La un capat al axului se monteaza prin insurubare rotorul turbinei.circuitul de spumant.10 bari aspira lichidul spumant prin furtunul de absorbtie.5 . asupra solutiei de spumant pulverizata prin cele patru diuze. ce alimenteaza cu apa atat turbina hidraulica. acesta poate fi eliminat.3000 . e) tubul de refulare care preia spuma aeromecanica si o conduce la locul interventiei. In procesul de formare a spumei. iar la celalalt capat se fixeaza.4 mm.tun fix de apa si spuma. Este constituita dintr-o conducta principala. In situatiile cand nu este nevoie de dirijare a spumei prin tub. care realizeaza producerea spumei.260 40 .tun remorcabil cu apa si spuma. Curentul de aer introdus de ventilatorul actionat de turbina. c) instalatia de alimentare cu apa si spumant. 115) sunt realizate la urmatoarele variante constructive: Remorcabile: . . Intretinere Verificarea. Din punct de vedere constructiv. Tunuri pentru stins incendii cu apa si spuma Tunurile pentru stins incendii cu apa si spuma (fig. cat si corpul turbinei sunt confectionate din bronz turnat. prin patru diuze pulverizatoare executate din alama. formeaza in spatele acestuia un flux continuu de spuma mecanica. Functionarea hidrogeneratorului reclama stabilirea a trei circuite corespunzatoare fluidelor care iau parte la generarea spumei astfel: . jetul de fluid isi modifica directia.circuitul de apa. cat si pentru pulverizarea acesteia. trecand prin ochiurile plasei. 3 si anexei 15 pct.debitul de apa (l/min) .) Debitul de spuma (mc) Consum lichid de spumant (l/min) Tipul spumantului utilizat Masa (kg) Fig. prin inermediul unei pene.tun remorcabil de apa si spuma. prin instalatia de alimentare. Caracteristici tehnice: a) tunul remorcabil cu apa si spuma . confectionate din aliaj de aluminiu. ventilatorul de tip axial. Functionarea hidrogeneratorului este astfel conceputa incat sa asigure conditii optime atat pnetru formarea solutiei de spumant in apa. Aceasta solutie este pulverizata aproximativ uniform.475 60 .lungimea maxima a jetului de apa (m) 47 vertical 67 (oriz.

- presiunea de lucru (bari) - actionare manuala - viteza de transport (km/h) - dimensiunile (mm) - masa neta cu accesorii (kg) b) tunul remorcabil cu apa si spuma cu o teava de refulare - simbolul de fabricatie TRAS 1 - debitul de apa (l/min) - debitul maxim de spuma (l/min) - lungimea maxima a jetului de apa (m) 58 (oriz.) 43 (vertical) - lungimea maxima a jetului de spuma (m) 53 (oriz.) 40 (vertical) - presiunea de lucru (bari) - viteza de transport (km/h) - dimensiunile (mm) - unghiul de rotire a tevii 360° plan orizontal 80 - 30° plan vertical - greutatea (kg) c) tunul fix de apa si spuma - simbol de fabricatie TRAS 3000 - debit maxima de apa (l/min) - debit maxim de spuma (l/min) - lungimea maxima a jetului de spuma (m) 38 vertical 58 (orizontal) - lungimea maxima a jetului de apa (m) 47 (vertical) 67 (orizontal) - presiunea de lucru (bari) - unghiul de rotire a tevilor 80° plan vertical 360° plan orizontal - masa cu accesorii (kg) d) tun cu telecomanda de apa si spuma - debitul de apa (l/min) - debitul de spuma (l/min) - lungimea jetului de apa (m) - lungimea jetului de spuma la inclinarea tevii la 45° (m) - presiunea de lucru (bari) - tensiune de alimentare (V) - unghiul de rotire a tevii 170° (plan orizontal) + 85° - 65° (plan vertical) - masa (kg) Descriere

10 40 4950 x 1512 x 1690 515

3200 23500 10 max. 60 1860 x 1568 x 1500 374

3000 21000 10 270 2850 max. 20.000 max. 80 max. 75 16 3 x 380 300

Tunul se compune din urmatoarele parti principale: - teava de refulare a apei; - teava generatoare de spuma; - tubul de absorbtie spumogen lighid; - ecranul termic; - tunul propriu-zis; - dispozitivul de manevrare in plan vertical; - dispozitiviul de rotire in plan orizontal. Aceste elemente sunt comune pentru toate variantele de tun. Pe langa aceste parti, tunul fix mare are in compunere un postament si un racord de cuplare la hidrant, iar cel remorcabil un sasiu prevazut cu aripi, suspensie si tren de rulare, precum si un dispozitiv de sustinere a hidrantului si a cheii pentru aceasta si o instalatie electrica corespunzatoare pentru a circula pe drumurile publice. Fig. 115 a) teava pentru refularea apei si teava generatoare a spumei sunt jumelate, manevrandu-se simultan prin acelasi sistem de rotire si basculare. In interiorul tevii de apa sunt dispuse patru palete, necesare pentru dirijarea apei. Teava de apa mai are in compunere un ajutaj intermediar si unul final interschimbabil. Ajutajele finale folosite au diametrul interior de 30, 36, 40 si 45 mm. b) teava de spuma are o constructie speciala, fiind executata din rasina sintetica armata cu fibre de stilca. Celelalte elementele componente sunt: sorbul pentru spumant, ejectorul spargatorului de jet si reductia. Amestecul apa-spumant-aer se realizeaza prin teava generatoare de spuma, la care s-a practicat o fereastra pentru admisia aerului si o gaura filetata pentru un stut cu robinet si un racord fix tip D, unde se racordeaza tubul de absorbtie al spumantului. c) la tubul de absorbtie, confectionat din cauciuc, s-au atasat im sorb si un racord tip D pentru cuplarea la teava. Pe langa cele doua tevi, tunul mai are si alte repere ca: un distribuitor cotit la 45°, in forma de "Y", un manometru, doua robinete cu clapete, doua coturi de 90° si colector oscilant. Manevrarea in plan vertical se realizeaza prin intermediul unui angrenaj melc-roata melcata. Melcul are lagarele fixate pe distribuitor, iar sectorul de roata melcata este rigidizat cu colectorul oscilant. Pentru actionarea angrenajului pe arborele melcului s-a montat o roata de manevra cu maner. Manipularea tunului in plan orizontal se poate realiza datorita dispozitivului de rotire, ce se compune dintr-un lagar prevazut cu o flansa de fixare pe sasiu, o flansa intermediara care contine o placa de uzura, o flansa inferioara pentru racordarea la instalatia de alimentare, o flansa port manseta si un pivot cu flansa pentru racordarea tunului. Pentru rotirea propriu-zisa se actioneaza ghidonul fixat pe distribuitor. Pentru a preveni rotirea accidentala a tunului, acesta a fost precazut cu un bolt de blocare. d) Pentru protectia impotriva radiatiei calorice, tunul dispune de un ecran termic in forma de "U", construit din teava, care incadreaza cele doua tevi. Ecranul este prevazut 13 diuze dispuse simetric fiind racordat la tun prin doua conducte cu robinete. Reperele descrise mai sus sunt comune pentru ambele variante de tun. Postamentul tunului fix este o concentratie sudata, din otel, avand baza inglobata in beton. Montarea tunului pe hidrantul subteran se realizeaza printr-un racord fix curbat. In cazul montarii tunului pe un hidrant subteran, de tip special, racordul fix este drept. In ambele variante, pentru actionarea hidrantului se utilizeaza o cheie de hidrant.

In varianta mobila, tunul mai dispune de elementele precizate la inceputul acestui subcapitol. Astfel, sasiul se compune dintr-o rama, un suport de sprijin si un dispozitiv de remorcare. Rama sasiului este o constructie sudata, pe care au fost fixati suportii arcurilor de la suspensie si suportii celorlalte accesorii (tevi, cutie accesorii). Suportul de spriin este al treilea reazem al tunului mobil, necesar cand acesta sta in repaus. Dispozitivul de remorcare consta intr-un protap rigidizat la rama sasiului. Suportii de fixare a hidrantului si a cheii pentru hidrant sunt amplasati pe dispozitivul de remorcare. La trenul de rulare cu suspensie deosebim urmatoarele elemente: osia, avand la capete lagare cu rulmenti, pe care se monteaza rotile; suspensia formata din doua arcuri semieliptice, fiecare avand cate 9 foi. Arcurile sunt legate de sasiu prin cate o articulatie simpla in fata si un cercel in spate. Cursa arcurilor este limitata de doua tampoane. Atat arcurile, cat si tampoanele sunt fixate de osie prin intermediul unor bride. Instalatia electrica se compune dintr-un stecher tip auto, conductori si doua lampi tricompartimentate de semnalizare. Pe timpul remorcarii, este obligatorie cuplarea instalatiei electrice la autospeciale care tracteaza. Functionarea tunului Functionarea tunului de apa si spuma este identica la ambele variante constructive, cu exceptia modului de alimentare. Daca la tunul fix alimentarea se realizeaza prin simpla deschidere a robinetului de la hidrant, la cel remorcabil, pentru alimentare se executa urmatoarele operatiuni: decuplarea de la autospeciala, amplasarea la locul de interventie si alimentarea cu apa prin una sau trei linii de furtun tip B de la autospecialele folosite in dispozitiv. Dupa realizarea dispozitivului de alimentare cu apa, se amplaseaza langa tun butoiul cu spumant. Din acest moment, tunul este pregatit pentru interventie cu apa sau spuma. In cazul lucrului cu apa se va alege si se va monta ajutajul impus de conditiile de debit si bataie a jetului. Parametrii de lucru cu apa sunt inscrisi in tabelul de mai jos: Presiunea (bari) 4 1150 30 24 1650 36 28 2100 40 30 2350 45 35 6 1400 48 35 2000 52 48 2600 58 45 3100 60 50 8 1600 53 40 2300 60 45 2860 70 50 3600 72 53 10 1800 55 45 2600 65 50 3200 75 55 4000 75 55

Ajutajul final ∅ 30 ∅ 36 ∅ 40 ∅ 45

Parametrii Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime

U/M l/min. m m l/min. m m l/min. m m l/min. m m

Tunul se deblocheaza si se indreapta cu teava spre incendiu, dupa care, cu o mana se deschide robinetul din partea stanga, iar cu cealalta se tine ghidonul. Tunul se deblocheaza si se indreapta cu teava spre incendiu, dupa care, cu o mana se deschide robinetul din partea stanga, iar cu cealalta se tine ghidonul. Dupa deschiderea totala a robinetului, ghidonul se va tine cu ambele maini. In functie de nevoi, se va corecta traiectoria jetului de apa, manevrandu-se tunul in plan vertical sau orizontal. Perdeaua trapezoidala se realizeaza prin deschiderea robinetului cu cep din partea stanga a ecranului de protectie se regleaza in functie de intensitatea radiatiei termice. Daca situatia impune refularea unor canitati mari de apa, aceasta se poate realiza prin teava de spuma, fara a se folosi spumant sau prin ambele tevi simultan. Pentru incetarea lucrului cu apa, se inchide robinetul cu clapeta aferent tevii care s-a folosit, ori se opreste alimentarea de la autospeciale. Pentru lucrul cu spuma, se procedeaza astfel: capatul liber al tubului de absorbitie tip D se introduce in butoiul cu spumant lichid, se deschide robinetul cu clapeta din partea dreapta pentru refularea apei prin teava de spuma, se urmareste traiectoria jetului si se aduc corectiile necesare pentru ca acesta sa loveasca focarul, apoi se deschide robinetul cu cep de la tubul de absorbtie a spumantului. In cazul lucrului cu spuma, perdeaua termoizolanta se realizeaza prin deschiderea robinetului cu cep din partea dreapta, reglandu-se dupa nevoie. Pentru a se opri interventia cu spuma, se inchide mai intai robinetul cu cep al tubului de absorbtie pentru spumant apoi robinetul cu clapeta din partea dreapta, dupa care se scoate tubul de absorbtie din butoiul pentru spumant. Dupa interventie, se intrerupe alimentarea de la hidrant sau de la autospeciala, iar tunul se blocheaza in pozitie de repaus (tunul fix) sau un pozitie de transport (remorcabil). Parametrii de lucru cu spuna sunt inscrisi in tabelul urmator: Presiunea (bari) 4 15000 25 15 6 18000 40 30 8 21000 53 40 10 22000 58 43

Parametrii Debit de spuma Bataia in lungime Bataia in inaltime Intretinere

U/M l/min. m m

In vedrea unei functionari corecte si indelungate, este necesar ca pe timpul exploatarii sa se execute lucrarile de intretinere si revizii tehnice prevazute la anexa 14 pct. 8 si anexa 15 pct. 8 din NERC/85. CAPITOLUL XII POMPE DE VID SI CENTRIFUGE Principiul de functionare al pompelor:

Schematic, principiul de functionare al pompelor se poate urmari pe fig. 116. Fig. 116 Pompa indeplineste doua operatii. Prima operatie consta in aducerea apei in corpul pompei cu ajutorul conductei de aspiratie "a". Prin a doua operatie apa este impinsa la inaltimea dorita, prin conducte de refulare "b". Prin actiunea mecanica a pompei, apa aspirata este apoi impinsa pe conducta de refulare. Deoarece apa este impinsa in corpul pompei de presiunea atmosferica, inaltimea la care este asezata pompa deasupra nivelului sursei de apa (sarcina de aspiratie Ha) nu poate depasi teoretic 10,33 m stiind ca greutatea unei coloane de apa de aceasta inaltime este egala cu forta produsa de presiunea atmosferica. In drumul ei pe conducta de aspiratie, apa intampina rezistenta datorita frecarii pe peretii acesteia, la coturi, "teuri" etc. Aceste rezistente fac sa scada inaltimea teoretica de aspiratie (10,33). Practic inaltimea de aspiratie nu poate depasi 6 - 8 m. Pe conducta de refulare apa intampina, de asemenea, rezistenta care reduc sarcina de refulare (Hr) la o valoare mai scazuta decat aceea corespunzatoare presiunii la iesirea din pompe. Deci inaltimea Hr este mai mica decat inaltimea manometrica deoarece, in realitate intervin rezistentele pe conducte, care reduc din inaltimea utila ce s-ar putea realiza prin pompare. Pentru absorbtia apei din surse fara presiune si refularea ei cu presiunea necesara, autospecialele de stingere a incendiilor si motopompele sunt dotate cu pompe de vid si pompe centrifuge. Pompele de vid se folosesc pentru amorsarea pompelor centrifuge, in cazul alimentarii autospecialelor din surse fara presiune, iar pompele centrifuge realizeaza debitele si presiunile necesare pentru lucru. Pompe de vid Pompele centrifuge, pentru a debita apa, trebuie amorsate. Amorsarea consta in umplerea lor si a conductei de aspiratie cu apa, inainte de pornire. Pentru aceasta este necesar, in primul rand, sa se evacueze aerul din sorb, conducta de aspiratie si pompa. Pompele de vid, folosite pentru evacuarea aerului din conducta de aspiratie si pompa centrifuga sunt: - pompa de vid cu rotor si palete mobile; - pompa de vid cu dispozitiv de ejectie. A. Pompa de vid cu rotor si palete mobile Pompa de vid cu rotor si palete mobile (fig. 117), este o pompa rotativa compusa din urmatoarele parti: - blocul pompei de vid (1); - axul (2); - paletele sau aripioarele (3); - canalul de evacuare a aerului (4); - canalul de legatura dintre pompa de vid si pompa centrifuga (5); - locasul cilindrului pompei de vid.

Functionare Pompa de vid se monteaza pe corpul pompei centrifuge. Pentru a o pune in functiune este necesar a se porni mai intai pompa centrifuga, dupa care axul pompei de vid se cupleaza cu axul pompei centrifuge. Aceasta cuplare se face in sistem diferite, in raport de tipul constructiv al pompei. Fig. 117 Odata cuplat axul pompei de vid, blocul cu aripioare executa aceasi miscare de rotatie, ca si axul pompei centrifuge. Datorita miscarii de rotatie, aripioarele ies din bloc pana cand ating peretele cilindrului, in acest fel creandu-se o compartimentare intre aripioare si perete. Pentru a intelege mai bine functionarea pompei, se noteaza primele doua aripioare cu "a" si "b" si se urmareste deplasarea lor in timpul invartirii pompei. Dupa ce aripioara "a" ieste din bloc, stabileste un compartiment fara aer (vid) intre punctul de contact al blocului cu cilindrul si pozitia in care se gaseste la un moment dat. In momentul in care aripioara "a" trece prin dreptul santuletului canalului, se pune in legatura pompa centrifuga cu locasul cilindrului pompei de vid, iar aerul din sorb, din tubul de aspiratie si din pompa centrifuga se destinde si ocupa locul gol dintre compartimentul a-b. Compartimentul a-b poarta aerul mai departe, catre santuletul care face legautra intre interiorul cilindrului pompei de vid si de carcasa, volumul compartimentului se micsoreaza pe masura ce se apropie de santuletul canalului de evacuare. Din aceasta cauza aerul este presat iar in momentul trecerii prin fata santuletului este evacuat in atmosfera. Explicatia data pentru compartimentul a-b este valabila si pentru restul compartimentelor formate din doua palete succesive. In felul acesta, fiecare compartiment transporta o anumita cantitate de aer existenta in sorb, in tubul de aspiratie si in pompa centrifuga si o evacueaza in atmosfera. Dupa evacuarea erului, deci dupa facerea vidului, apa din sursa este impinsa de presiunea atmosferica in pompa, fapt ce se poate constata prin iesirea apei din orificiul de evacuare. Vidul fiind realizat, pompa de vid se decupleaza. B. Pompa de vid cu dispozitiv de ejectie Pompa de vid cu dispozitiv de ejectie (fig. 118) se compubne din: corpul pompei (1) si coloana de ejectie. Fig. 118 Coloana de ejectie cuprinde ajutajul de ejectie a gazelor de esapament (2), ajutajul divergent (3) prin care gazele si aerul expirat se evacueaza in atmosfera, clapeta (4) cu ajutorul careia gazele de esapament se dirijeaza spre ejector si conducta de legatura cu pompa centrifuga.

au rolul de a transforma o parte din viteza apei (energie cinetica) in presiune (energie statica) si care dirijeaza apa la conductele de refulare. b) corpul de presare si refulare (5). Crearea vidului in cel mai scrut timp depinde. el se sprijina pe doi rulmenti (10) prevazuti cu bai de ulei pentru ungere. a racordurilor. Din punct de vedere constructiv . Pompe centrifuge Pompele centrifuge formeaza o clasa de pompe in care energia mecanica disponibila este transformata in energie hidraulica.pompe axiale. Descriere Pompa centrifuga (fig.p in jurul axului pompei. antreneaza aerul din pompa centrifuga si-l evacueaza in atmosfera. Intretinere Intretinerea si verificarea pompelor de vid se fac conform prevederilor NERC/85 anexele 4. care in unele cazuri. la care inaltimea de ridicare a lichidului este pana la 20 mH2O. Gazele de ardere iesite cu o anumita viteza. in numar variabil. in functie de tipul pompei centrifuge. la care inaltimea de ridicare a lichidului este de peste 60 mH2O. 7. in numar variabil. realizarea vidului in cel mai scurt timp.pompe cu intrare axiala si iesire radiala. pot fi stranse din prin actionarea unui dispozitiv cu roate de manevrare si surub fara sfarsit (11). deoarece presiunea apei il deterioreaza. Refularea se realizeaza prin miscarea circulara continua a unui rotor intr-o carcasa. dupa necesitate.pompe centrifuge radiale. Pentru obtinerea cantitatii de gaze de ardere necesare asigurarii unei ejectii corespunzatoare se accelereaza motorul. f) conductele de refulare. .pompe centrifuge de inalta presiune. In felul acesta se realizeaza vidul in sorb. . in al doilea rand. Se cere o buna etansare a pompei centrifuge. in functie de tipul pompei. . Clasificarea pompelor centrifuge.8. iar etansarea orificiilor prin care trece axul se realizeaza cu ajutorul unor garnituri de etansare.orificiul de comunicare cu pompa de vid (4). j) aparatura de control compusa din manometru si vacuummetrul cu robinete de punere in functiune.60 mH2O. i) robinete pentru golirea pompei de apa. A.orificiul pentru intrarea apei in corpul de presare si refulare (3). Astfel de pompe se construiesc cu mai multe etaje si se folosesc pentru alimentarea centralelor hidraulice si ca pompe pentru incendiu. . Oricare ar fi pompa de vid folosita trebuie o cerinta importatnta si anume.pompe centrifuge de joasa presiune. deschizandu-se robinetul vacumametrului si manometrului. robinetul ac si conductele de legatura intre pompa si sistemul de racire a motorului prevazute cu robinete de inchidere si de scurgere. de gradul de pregatire si operativitatea auto sau a mecanicului de la motopompa. din cauza fortelor centrifuge. in docuri si in alte scopuri. 9. prevazute cu racorduri fixe si racorduri infundate si robinete de inchidere. executa o miscare de la interior spre exterior. avand rolul ca sub influenta fortei centrifuge sa imprime lichidului o energie cinetica mai mare decat cea cu care a intrat in pompa. la care inaltimea de ridicare a lichidului este de 20 . k) blocul comenzilor pompei. h) instalatia de incalzire a pompei si de racire suplimentara a motorului formata din peretii dubli ai corpului de refulare. Ele se construiesc cu unul sau cu mai multe etaje si se folosesc pentru alimentarea cu apa a retelelor de distributie. 119) se compune din urmatoarele parti: Fgi. practicat in partea de sus a corpului de aspiratie prin care se evacueaza aerul in timpul realizarii vidului. Ele au numai un etaj si se folosesc ca pompe de irigatii. 11 Normativului 1 si a anexelor 10 si 11 din Normativul II capitolele instalatii speciale. in numar variabil. . 119 a) corpul de aspiratie (1) de forma unui trunchi de con la care se deosebesc: . conducta de aspiratie si pompa centrifuga. B.Functionare Mai intai se pune in functiune pompa centrifuga apoi se cupleaza pompa de vid cu ajutorul unei manete. d) statorii (7). 10. a capacelor de intrare si iesire. g) axul pompei (9). la care se deosebesc: c) rotorii (6). Din punct de vedere al inaltimii de ridicare a apei .pompa centrifuga de medie presiune. de o foarte buna etansare a intregului complex al pompei si. de forma cilindrica are uneori are pereti dubli pentru incalzirea pe timpul iernii. 8. practicat central. a tuburilor de aspiratie si o buna functionare a motorului. Pe timpul lucrului cu apa din surse cu presiune este interzisa deschiderea robinetului vacuummetrului. Dupa realizeaza vidului se inchide robinetul vacuummetrului.5 m. in primul rand. . pus in legatura cu motorul masinii printr-un sistem de axe si angrenaje care au rolul de a imprima rotoarele miscarea de rotatie necesara centrifugarii apei. . Dirijarea gazelor de ardere din conducta de esapament catre coloana de ejectei a pompei de vid se face prin clapeta montata in teava de esapament actionata de maneta de cuplare.conducta pentru intrarea apei (2). Apa din jurul rotorului. In cazul unor constructii bune a pompelor centrifuge se poate ajunge la inaltimi de aspiratie in jur de 8 .

. Pe timpul iernii. 8. Intretinere Operatiile de intretinere constau in: . 11 din Normativul I si a anexelor 10 si 11 din Normativul II capitolele instalatii speciale.debitul maxim de aer aspirat (mc/h) 31 . In stator apa intra fara vartejuri. Statorul are palete si conduce apa catre gurile de refulare. Pompa de amorsare Ø 90 x 70 Pompa de amorsare Ø 90 x 70 este destinata amorsarii pompei de stins incendii tip 50/8. in acelasi timp. Caracteristici tehnice: .turatia nominala (rot/min) 2500 Functionare Prin sistemul de antrenare se imprima rotorului o miscare de rotatie. datorita fortei centrifuge paletele sunt proiectate la periferia carcasei. se inchid robinetele de control si se suprima instalatia de racire-incalzire. are loc refularea fluidului aspirat. in vederea evitarii griparii paletelor.verificarea si completarea nivelului de ulei. trebuie completat si restabilit nivelul initial. la terminarea lucrlui. Sub actiunea fortei.debitul la inaltimea de pompare de 160 mCA (l/min) 1500 . de asemenea. se deschid robinetele pentru golirea pompei de apa. apa paraseste rotorul si. ajungand in stator. Rotorul este fixat pe un arbore sprijinit pe doua lagare de alunecare la capatul caruia se fixeaza si sistemul de antrenare a pompei. de tipul cu palete culisante. in spatiile in care volumul scade. inainte de urmatoarea actionare. in vederea realizarii posibilitatii racordarii lesnicioase la cea mai apropiata sursa de apa. se creeaza o depresiune spre interiorul lui. Deci miscarea particulelor de apa spre periferia rotorului de-a lungul paletelor se datoreste fortei centrifuge.actionarea ei zilnica. constructive si functionale deosebite de la un tip la altul. 9. Pompa de stins incendii de 5000 l/min (PSI 50/8) Pompa de stins incendii de 500 l/min. Este o pompa centrifuga in simplu flux cu doua etaje. la masini sunt montate rezervoare suplimentare cu capacitatea de 2 l.Functionare Principiile care stau la baza constructiei si functionarii pompelor centrifuge constau in admisia lichidul cu o viteza redusa pe la centrul rotorului si antrenarea lui pe palete sub influenta fortei centrifuge. Dispunerea rotoarelor cat si de calarea carcaselor spirale cu 180º asigura schema optima de incarcare a arborelui si o solicitare maxima a celor doua lagare cu rulmenti pe care este rezemat ansamblul rotor al pompei. 10. determinata de miscarea rotorului. Apa care datorita presiunii atmosferice intra in tubul de aspiratie este primita de corpul de aspiratie si. trece in rotor. Parametrii functionali ai pompei de amorsare au urmatoarele valori principale: . dupa terminarea lucrului. in interiorul corpului se gasesc rotorul de bronz. fiind alcatuita din urmatoarele elemente: carcasa de fonta. Rotorul este prevazut cu palete care au rolul de a antrena si a conduce apa in stator. uleiul de rezervor trece prin orificiul de legatura. Intretinere Intretinerea si verificarea pompelor centrifuge se face conform prevederilor NERC/85 anexele 4. (PSI 50/8) echipeaza autopompele cisterna construite pe sasiu tip Roman. La fiecare actionare a pompei o parte din uleiul din rezervor este consumat si.inaltimea de pompare (mCA) .presiunea maxima absoluta H 110 mm/Hg abs . avand caracteristici tehnico-tactice.) . A. Aspiratia pompei este bilaterala. montat excentric si prevazut cu sase canale in care culiseaza paletele de alama. de forma circulara. avand rotoarele dispuse in spate si carcase spirale pentru fiecare etaj.debit maximal (l/min. realizand ungerea si etansarea. inchizand spatii variabile datorita amplasarii excentrice a rotorului fata de carcasa. de aici. patrunde prin canale interioare la organele pompei. racordate la pompa printr-un tub flexibil cu robinet. Particulele de apa care se rotesc in jurul arborelui tind sa se indeparteze de centrul de rotatie datorita fortei centrifuge. in care este inglobat si rezervorul de ulei. La inclinarea pompei. Descriere Pompa de amorsare Ø 90 x 70 este o pompa voluminoasa. Pompa centrifuga MP-73 . Antrenarea pompei se face de catre priza de putere a autosasiului prin intermediul unei transmisii cardanice.inaltimea de pompare la turatia maxima (mCA) 5000 80 230 Caracteristicile indicate se obtin prin variatia turatiei intre valorile 2200 – 2900 rot/min. Apa intra in corpul pompei in directia axiala este condusa catre paletele rotorului catre exterior dand lichidului o miscare de rotatie in jurul arborelui. B. De regula. Ea isi micsoreaza viteza prin transformarea energiei cinetice in presiune. 7. Pompe din dotarea autospecialelor si utilajelor de stingere a incendiilor Pompele de vid si centrifuge componente ale instalatiilor speciale aflate pe masinile de lupta sunt de tipuri diferite. In rotor apa intra si iese cu anumita viteza si presiune. pentru cateva secunde. C.

Pompa de vid este fixata de carcasa pompei centrifuge prin conul suport al pompei de vid fixat la randul ei prin piulita.tip auto. pompa de vid trebuie sa realizeze o depresiune de 600 – 680 mm col. Pompa centrifuga MP 800 l/min.). evacuarea fumului. . .de capacitate usoara. si unul cu rulment.verificarea rotirii axului pompei centrifuge.verificarea etansarilor la toate imbinarile nefiind admise pierderile de apa. la care motorul cu ardere interna se echipeaza autosasiul serveste numai la deplasarea vehiculului (agregate de stinegere din dotarea masinii nereclamand nici o actionare de la motor). Se porneste motorul si se actioneaza asupra pompei de vid. Pompa centrifuga MP 800 l/min. care au o greutate totala peste 13 tone. . Intretinere Intretinerea pompei presupune: .s. printr-o invartire usoara. Axul pompei. statorul. aflat inspre partea de antrenare. Ea se compune dintr-o carcasa in care este fixat axul pompei. . aflat imediat dupa rotor. . Se inchid toate robinetele. se impart in trei clase: . la iesirea libera si o presiune maxima de 6. fara a se sesiza vreo atenuare a ei. se racordeaza capacele la ambele intrari ale pompei si se cupleaza pompa cu motorul. Se compune dintr-o camera de refulare. prin suruburi.s.5 daN/cmp cu vanele complet inchise. este o pompa cu un singur etaj. la iesirea libera si o presiune maxima de 16 daN/cmp cu vanele complet inchise. b) Dupa capacitatea de incarcare cu agenti stingatori si inventar p. precum si sasiuri speciale care au greutatea totala de 7 tone. iar consola din fonta cenusie. se impart in patru grupe: . se deschide robinetul de vacuummetru. cu priza de putere la care deplasarea vehiculului si actionarea agregatului principal de stins incendii sunt realizate de motorul cu ardere interna care echipeaza autosasiul.capacitatea de incarcare cu agenti stingatori si inventarul p.felul sasiului de baza: a) In functie de rolul pe care-l indeplinesc la interventii autospecialele se grupeaza in doua categorii: . care se fixeaza pe ax printr-o piulita de strangere. ele se pot clasifica in mai multe categorii functie de urmatoarele criterii: . . debit maxim de 1500 l/min.Este o pompa centrifuga cu patru etaje. . . construite pe autosasiuri tip camion mijlociu. . . care evacueaza aerul din pompa centrifuga si din tuburile de aspiratie. Cand pompa de vid atinge depresiunea indicata. unul cu bucsa de bronz. pe care sunt montate paletele mobile ale pompei de vid. in stare cuplata. Refularea este prevazuta cu un teu intermediar si doua vane cu racorduri tip C. prevazuta cu capac de aspiratie. rotorul si capacul la partea de aspiratie. in dreptul presetupei. Arborele pompei centrifuge este executat din hotel inoxidabil. transport accesorii sau substante stingatoare. fara priza de putere. avand un debit de 1200 l/min. care au o greutate totala intre 7 si 13 tone. Antrenarea pompei se face prin discul de antrenare fixat pe axul pompei de vid. Rotorul este fixat pe ax cu ajutorul unei piulite. avand la capete cate un capac. Depresiunea obtinuta trebuie sa se mentina timp de 5 minute.strangerea periodica a tuturor organelor de asamblare. actionata manual.verificarea presiunii indicate de manometru. c) In raport cu genul de tractare si mijlocul folosit pentru actionarea principalelor agregate p. Verificarea etanseitatii pompei centrifuge se face printr-o proba de vid. unul cu suport pentru conducta de aspiratie si unul cu doua orificii de refulare cu robinet si racord fix B.i. Pe arbore.tip auto. sa fie cuplat complet.s. . Hg.. controlul tehnic de prevenire etc. Pompa centrifuga are 4 etaje de presiune.verificarea dispozitivului de cuplare inainte de punerea in functiune care trebuie.genul de tractare si mijlocul folosit pentru actionarea principalelor agregate. este montata o bucsa de uzura din otel inxodabil. Antrenarea pompei de vid se face printr-o transmisie cu frictiune.de capacitate mare. iar in continuare are montati cei 4 rotori.tip remorcabil.. verificarea functionarii fara zgomot si batai anormale a pompei centrifuge. pompa centrifuga are o pompa de vid. salvarea oamenilor. Pentru amorsarea pompei centrifuge. calamitatilor naturale si catastrofelor (iluminare.i. executate din aliaj de aluminiu. Arborele pompei se roteste in doua lagare.rolul pe care acestea il indeplinesc in cadrul interventiilor. menite a inlesni interventiile pentru combaterea incendiilor.. ceea ce ar duce la deteriorare si accidente: . iar transmiterea cuplului se face printr-o pana paralela. Partile componente ale pompei centrifuge sunt: camera spirala. Pentru amorsare.de stingere cu care se actioneaza direct la localizarea si lichidarea incendiilor.tip remorcabil. . confectionat din hotel inoxidabil.i. d) Din punctul de vedere al naturii agentului stingator din dotare autospecialele se grupeaza in cinci categoriip: . La o turatie in jurul a 2000 rot/min de 20 sec. Fixarea pompei pe motor se face printr-o consola etansa la blocul motor. cu care se executa anumite operatiuni ajutatoare.s. CAPITOLUL XIII AUTOSPECIALE DE STINS INCENDII Date generale Avand in vedre gama larga a autospecialelor de stingere. construite pe autosasiuri de turisme si camioane. care evacueaza aerul din pompa centrifuga si din tuburile de absorbtie.auxiliare sau cu functionalitati speciale. deoarece astfel s-ar putea desface.i. difuzor si 4 elemente ale statorului asezate in carcasa exterioara. are la un capat un lagar cu bucsa de bronz in interiorul corpului de aspiratie. cu motor termic pentru actionarea agregatelor p. 4 rotoare.ungerea periodica si de cate ori este necesar a axului pompei prin rotirea cu 1 – 2 rotatii a capacelor ungatoarelor.de capacitate medie. construite cu autosasiuri tip camion greu.. D. a manivelei de pornire. . aceasta este prevazuta cu o pompa de vid. se opreste motorul. cu motor electric pentru actionarea agregatelor.

doua sau trei punti motrice (SR. R. produse ale uzinei „Autobuzul” Bucuresti. Instalatia electrica este compusa dintr-o baterie cu capacitatea de 56 A si tensiunea nominala de 12 V. cu patru cilindri. R. legaturilor radio intre locurile de actiune si punctele de comanda de baza. precum si a grupelor operative. au fost concepute si amenajate pentru asigurarea deplasarii rapide la incendii sau la alte calamitati a grupelor operative.echipament de protectie pentru personalul grupei operative.de lucru cu gaze arse (ASpJGA).autoscari sau autoplatforme ridicatoare.12. cu debitul nominal de 1600 l/min. SRD 6135) . Pentru realizeaza acestor deziderate autosasiurile standard au fost echipate suplimentar cu: .masa totala (kg) 2700 2930 4. Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri de turisme Autospecialele din aceasta categorie.latime (m) . f) Autospecialele auxiliare.935 2. Magirus. AspP 2 x 250/SR 114. servind ca vehicule rapide pentru stingerea incendiilor cu apa sau pulberi si pentru deplasarea operativa a comandantilor garzilor de interventie. 120) este destinata dotarii unitatilor militare si formatiunilor civile de pompieri. . precum si a celor de cooperare. 8135. servind ca vehicul rapid de interventie pentru stingerea incendiilor cu apa.trusa pentru lucrul de stat major.lampa electrica cu lumina rosie intermitenta (girofar).tip camion mijlociu. construite pe autosasiuri cu una. Este echipata cu o pompa centrifuga. R.de lucru cu substante halogenate. cutia de viteze cu priza de putere.inaltime (m) Greutati: .375 Capacitati: . construite pe autosasiuri cu una.autospeciale diverse.tip camion greu. 10215. e) Dupa felul sasiului pe care se construiesc. . avand 4 + 1 viteze si puntea din spate motoare cu raport de transmisie 5. MGSU. monoetajata. Autopompa de prima interventie si comanda – APIC/TV D. realizate pe autosasiuri usoare (Dacia. APCT. ARO 10) si grele (ARO si TV). conducerii actiunilor la locul interventiilor. ZIL 131. A.14 : 1. trei stingatoare portative cu pulbere si CO2-P. . Prezinta urmatoarele caracteristici tehnico-tactice: Dimensiuni: . Pe autosasiu de turism greu (TV si ARO) Autospecialele de stins incendii pe autosasiuri TV si ARO fac parte din grupa masinilor usoare. gazelor si de iluminat (pe sasiuri Roman 8125 si 12215 DFA). ASpLS. . Sistemul de transmisie se compune dintr-un ambreiaj monodisc.de lucru cu dioxid de carbon (ASpCO2). Sistemul de franare este compus din frana de serviciu (cu tamburi si saboti interiori dubli la franele din fata si simpli la franele din spate) si frana de siguranta (frane de mana. B.autospeciale pentru evacuarea fumului. se clasifica functie de serviciile speciale pe care le asigura in trei clase: .de lucru cu pulberi stingatoare (cu pulberi si gaze inerte. EGSU). Oltcit.tip turism. autospecialele sunt de patru tipuri: . R. carora li s-au adus modificari impuse de necesitatea echiparii lor cu instalatii speciale si accesorii.M Autopompa de prima interventie si comanda APIC/TV D. 19256). R. APCA. M (fig. . cu post avansat de conducere.tip carucior cu sasiu special. 4 x 1250/R 12215). .masa proprie (kg) . 12. 10 si o serie de accesorii si materiale de prima interventie. 12215. uscate. . .statii radio emisie-receptie. . . o instalatie de amestec cu detergenti.accsorii pentru protectie (masti si aparate izolante).12.amplificator de voce cu sistem de alarmare tip ADA-02. ATI.M sau pe autofurgonetele TV D 12 F. 19215. Date tehnice generale privind constructia autospecialelor pe autosasiu TV Autospecialele pe autosasiu TV sunt realizate pe microbuzul TV D. cu actionare mecanica asupra sabotilor puntii din spate).lungime (m) . ASp400/TV D 12 F. Autopompa este un vehicul cu dubla tractiune. . . 114. doua sau trei punti motrice (R.700 1. . cu aprindere prin scanteie tip ARO L 25.de lucru cu apa si spuma (APIC. Aceste autospeciale sunt echipate cu motoare in 4 timpi. avand conditii optime de transport pentru servanti si o capacitate mare de acces in teren. 10135..

debitul nominal al pompei la 1. Instalatia de amestec cu detergenti are rolul de a doza detergentii in apa refulata de pompa. . 121) este destinata dotarii unitatilor militare de pompieri si formatiilor civile. .carcasa circulara din fonta cu doua grupuri de refulare si o gura de absorbtie. materiale si accesorii.inventarul de scule.rezervor de detergent (l) Performante: 90 5 50 . Autospeciala este un vehicul cu dupa tractiune cu post avansat de conducere. . de rezerva. Aceasta autospeciala prezinta urmatoarele caracteristici tehnico-tactice: Dimenisuni: . fixat pe peretele despartitor.dispozitivele de cuplare.vacuummeturul. .comanda manuala.sistemul de transmitere a miscarii la pompa. Antrenarea pompei se realizeaza de la priza de putere. iar accesul la ea este asigurat de usa dubla din spatele masinii.instalatiile speciale. 120 Caroseria de microbuz a autopompei prezinta o linie moderna si ofera conditii optime de transport pentru servanti. .930 2. . pentru controlul presiunii apei refulate de pompa. iar dozarea se efectueaza prin intermediul dozatorului. de tip inchis cu sapte patele duble curbate.caroseria.latime (m) .doua capace ale lagarelor. Pompa este de tip centrifugal. consta dintr-un rezervor de material plastic de 50 litri si un dispozitiv de dozare.instalatia de amestec cu detergenti. . Arborele cardanic preia miscarea de rotatie de la priza de putere si o transmite amplificatorului de turatie. Instalatia de amestec.panta maxima 28% . fabricata la Intreprinderea „Aversa” Bucuresti. o statie radio.un circuit de racire suplimentara. Fata de autosasiul standard. Aspiratia detergentului se asigura pe baza depresiunii din tubulatura de absorbtie a pompei.cutia de viteze a fost intregita cu o priza de putere pentru antrenarea pompei centrifuge.viteza medie (km/h) 45 .viteza maxima (km/h) 90 . servind ca vehicul rapid de interventie pentru stingerea incendiilor cu pulberi.rezervorul de combustibil (l) . inaltime statica de aspiratie si 3200 rot/min (l/min) . Acesta la randul sau este pus in comunicatie printr-o conducta de legatura cu stutul de aspiratie al pompei centrifuge.pompa centrifuga cu anexele sale. modificarile si completarile la subansamblele componente se refera la urmatoarele: . Instalatiile speciale se compun din: .raza minima de viraj (m) 7. un girofar. prevazut cu patru scaune fixe si unul rabatabil.700 1. Gurile de refulare sunt prevazute cu cate un robinet cu ventile avand iesirile echipate cu racorduri fixe tip B. Axul secundar al acestui amplificator este cuplat elastic cu axul pompei. avand patru locuri pe scaune (doua in cabina si doua pe platforma).un arbore din hotel inoxidabil. cu amenajari pentru fixarea pompei centrifuge.sistemul de ungere (l) . Angrenajul amplificatorului. .. .lungime (m) . C. pentru cotrolul depresiunii create la amorsarea pompei centrifuge. prin intermediul unui arbore cardanic si al unui amplificator de turatie.corpul lagarelor.instalatia electrica s-a completat cu un proiector de cablu si stecher. Grupa dispozitivelor de cuplare.5. Autopompa de prima interventie este echipata cu o pompa centrifuga. din spatele masinii.rotorul de bronz sau hotel inox. cu circuitul sau. precum si a majoritatii accesoriilor si echipamentului de protectie din dotarea masinii. motoetajata. unul pentru personaol. a ambreiajului motorului. folosit pentru racirea acestuia pe timpul lucrului cu pompa centrifuva: .manometrul. avand simbolul PSI 10016/8. . Pompa este amplasata in compartimentul instalatiilor (in vecinatatea puntii din spate). Rezervorul este prevazut cu o teava absorbanta (sifon) care comunica printr-o conducta metalice cu dozatorul.inaltime (m) 4.5 . in proportie de 2 – 3%.250 . . Fig. are raportul de transmitere i4 = 45/18. .autosasiul complet. cu dinti oblici. comanda si control ale pompei cuprinde: .comanda manuala a prizei de putere. comanda si control. cu circuitul sau. . Autospeciala de stingere cu pulbere – AspP 400/TV D 12 F Autospeciala de stingere cu pulbere AspP 400/TV D 12 F (fig. format din doua roti dintate.debitul nominal de refulare (l/min ) 600 Descriere Se compune din urmatoarele parti: . . instalatiei de amestec detergenti.comanda dispozitivului de amorsare cu gaze arse. Interiorul este impartit in doua compartimente.comanda manuala a acceleratiei motorului din spatele masinii. constituit dintr-o conducta de legatura intre iesirea pompei centrifuge si pompa de apa a motorului. . . de constructie orizontala fiind alcatuita din urmatoarele parti principale: . iar celalalt pentru instalatiile speciale si accesorii.

fixta tot pe recipientul cu pulbere. D.masa totala (kg) . fata de modelul standard. P. instalatia hidraulica.latimea (m) 1.masa incarcaturii gazului de vehicului – CO2 (kg) Capacitati: . comenzile ambreiajului. puntile.instalatia speciala de stins incendii cu pulberi si dioxid de carbon P.debitul pistolului de pulbere (kg/min) Fig.ansambluri ale autofurgonului mentinute integral. 400 pot fi grupate in patru grupe: . 400 .viteza maxima (km/h) . Fig.viteza medie (kg/h) . de locuri in cabina 2+2 . amenajarea interioara. doua robinete cu sfera pentru inchiderea. Ansamblurile autofurgonului mentinute integral sunt: motorul cu ambreiaj. 400 se face prin cantarire. cutia de viteze si transmisie.greutatea proprie totala (kg) 2275 . girofar.masa proprie (kg) . instalatia de alimentare. pe peretele din fata al cabinei.presiunea de lucru cu pulberi (bari) .475 Caroseria acestei autospeciale prezinta modificari in ceea ce priveste pozitionarea usilor. prinderea suportului pentru proiector in partea dreapta. Autospeciala pentru interventii la incendii Autospeciala pentru interventii la incendii AspII/TV D 12 M. necesar la vehicularea pulberii. in dreptul gurii de golire a rezervorului cu pulbere. Refularea agentului stingator se realizeaza prin doua dispozitive de evacuare. de locuri in salon 3 .lungimea (m) 4. cutia de viteze.inaltimea (m) 2. Pe acest tablou se afla un manometru. fara modificari. Autospeciala pentru interventie la incendii – ASpPII ARO 244 D Are aceeasi destinatie ca si la autospeciala pe autosasiu TV D 12 M. determinate de existenta. Instalatia speciala de stins incendii cu pulbere si dioxid de carbon P.700 . . .nr.masa incarcaturii de pulbere (kg) . tip sifon (4). E. transmisiile cardanice. deschiderea si controlul circuitelor de purjare. in partea din spate a masinii. 400 se compune dintr-un rezervor (recipient) cilindric (1). F a fost completata cu un proiector cu cablu si stecher.950 .caroseria prezinta cateva modificari neesentiale. statie radio si un dispozitiv de avertizare sonora (ADA). Punerea in functiune si controlul presiunii fluidului din rezervorul de pulbere se fac de la un tablou simplu de comanda si control. .sistemul de ungere (l) .greutatea incarcata (kg) 2990 . . obligatoriu. instalatia de incalzire si ventilatie. cu funduri elipsoidale cu capacitatea de 400 l (400 kg). 400 si a unor accesorii din dotare. formate fiecare din doua role de furtun tip C si un pistolet de lucru cu pulbere cu debitul de 150 – 200 kg/min. 122 Controlul starii de incarcare cu dioxid de carbon a celor patru butelii din dotarea instalatiei P. completandu-se doar instalatia electrica cu o lampa cu lumina rosie intermitenta (girofar).Greutati: . 122). pentru refularea pulberii si robineti (5) de manevrare (fig.timp mediu pentru presurizare (sec) . 121 Descriere Partile componente ale autospecialei P. sistemul de franare.baza caroseriei a fost prevazuta cu suporti pentru fixarea instalatiei de stins incendii cu pulbere si dioxid de carbon. cu deschidere pe orizontala. doua conducte de 40 mm. mecanismul de directie. bilunar. In interiorul rezervorului se gasesc doua conducte cu diametrul nominal de 12 mm pentru introducerea dioxidului de carbon gaz (3). Instalatia electrica a autofurgonetei TV D 12.accesorii. amenajarea exterioara. 4 butelii cu CO2 (2) de 3 l fiecare si un panou de comanda.sistemul de racire (l) Performante: . prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . suspensia. statie radio dotata cu accesorii si echipament de protectie necesare indeplinirii misiunilor pentru care a fost conceputa.amplasarea lampii rosii de semnalizare (girofar). instalatia de evacuare.rezervorul de combustibil (l) . Nu s-au facut modificari in autosasiul standard. Ansamblurile preluate de la autoforgon si completate cu unele adaptari sunt: . amplificator de voce si alarmare ADA-02.nr. cum sunt: adaptarea pe acoperisului salonului a unei guri de incarcare a pulberii. Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri tip camion mijlociu 2220 3080 400 24 90 5 15 90 45 10 60 200 . a fost practicat un orificiu care asigura accesul la capacul gurii de golire si scoaterea pulberii din recipient. a doua usi laterale.ansambluri preluate de la autofurgon si completate cu unele adaptari. In baza caroseriei.

greutatea apei (kg) .inaltime (m): . 123 Descriere 170 7. b) Instalatia pentru stins incendii cu spuma (fig. . conductele de refulare. .sistem de ungere (l) . 40 si 45 mm. folosindu-se tunul cu teava pentru apa. sunt schimbate.rezervorul (3) pentru spumogen praf. Teava pentru spuma are debitul de 15000 l/min.rezervorul de benzina (l) .80 Greutati: . Teava de apa este dotata cu ajutaje de 30. precum si stingerea incendiului cu apa sau spuma. rauri etc.Autospeciale pentru interventii la incendii. iar cadrul sasiul este intarit cu doua platbande longitudinale.descarcata 2. 124) se compune din: . accesorii si 5 servanti) . Instalatia hidraulica permite: .lungime (m) 6. incalzita si ventilata.sistemul de racire (l) Fig.umplerea rezervorului cu apa de la hidranti sub presiune sau de la alte masini.latime (m): . putand fi folosite in raport de nevoi.greutatea accesoriilor (kg) . fata de orizontala de 15º spre in jos si 80º in sus.umplerea rezervorului din surse de apa fara presiune (bazine. Caroseria este de constructie speciala.24 21 11600 kg 7180 350 3500 300 Toate organele componente ale autosasiului SR 114.greutatea spumogenului (kg) Capacitati: . una pentru apa si una pentru spuma. in vederea refularii prin iesirile tip B sau prin intermediul tunului de apa. Rapoartele alese in cutia de viteze.850 . asamblate in partea superioara a lonjeroanelor.stanga 10. spuma mecanica (1). semicentrifug cu amortizor de torsiune. 123) face parte din grupa masinilor de stins incendii de capacitate medie.incarcata 2.lucrul cu pompa centrifuga cu alimentare directa de la hidranti.supapa de egalizare (5).greutatea totala (apa.generatorul de spuma 1500 l/min. Autotunul de stins incendii cu apa si spuma – ATI/SR 114 Autotunul de stins incendii SR (fig. Suspensia este prevazuta in fata cu amortizoare telescopice. realizata cu placi de stiplex cu grosimea de 16 mm plane. la roti fiind prevazute dispozitive cu deflector. Are ambele punti motoare si o m are capacitate de trecere in teren variat. . .885 . spumant. Ambreiajul este de tip uscat. Turela autotunului are forma de trunchi de piramida hexagonala. masca este prevazuta cu jaluzele mobile. pentru marirea rezistentei la soc. fiind de constructie diferita fata de cele folosite la autosasiul SR 104. construite pe autosasiul SR-114 A. Instalatia hidraulica permite efectuarea urmatoarelor operatii: .rigola pneumatica (6).greutatea proprie (kg) . monodisc.golirea apei din rezervor prin pompa centrifuga.975 .490 . ` Caracteristicile tehnico-tactice ale acestei autospeciale sunt urmatoarele: . surse naturale sau artificiale.).mecanismul de obturare (2). Parbrizul este confectionat din geam perfect plan si asigura o buna vizibilitate. a) Rezervorul de apa al autotunului are o capacitate de 3500 l. cutia de viteze are cinci trepte pentru mersul inainte si una pentru mersul inapoi. lacuri. 36.dreapta 9. . Cabina a fost realizata prin sudura. teava pentru spuma si ciuperca pulverizatoare. Lucrul cu pompa centrifuga si cuplarea pompei de vid se face de la bord de catre sofer. care se inchid si se deschid printr-un dispozitiv manipulat din cabina servantilor. Tevile pot fi inclinate la un unghi. c) Tunul de apa si spuma Are doua tevi. . Masina este prevazuta cu instalatie de autostropire. Instalatiile speciale pentru stins incendii cuprind instalatia de lucru cu apa. care asigura o buna udare a cauciucurilor. .refularea apei din rezervorul masinii din mers sau stationar sub forma de jet compact tromba de apa sau pulverizat.50 . este spatioasa si are un aspect placut.440 . Pentru asigurarea unei raciri corespunzatoare a motorului. fiind destinate transportului servantilor si accesoriilor la locul interventiei. 460 l (300 kg). cutiile de distributie si diferentiale asigura o viteza maxima de 85 km/h. cu exceptia motorului top SR 211. . montate permanent pe tun. . Astfel.raza de viraj (m): .spate 2.fata 2. montate in cadru metalic. grosimea tablei de la capotajul motorului fiind de 24 mm.supapa de evacuare (4). iar in plan orizontal la 360º. precum si cea de spuma.

La stingerea incendiilor. . este inchisa permitand transportul a 5 persoane.inclinarea tunului . in organizarea sa deosebindu-se doua ansamble de baza: caroseria si instalatia de lucru cu pulbere. Compartimentul grupurilor de pulbere este situat in spatele cabinei si asigura spatiul necesar pentru amplasarea in conditii bune a celor doua unitati de lucru cu pulbere. Cabina soferului si servantilor. .bateria cu 4 butelii de azot pentru vehicularea pulberii (4 x 40 l). fie prin conductele de refulare. .lungime (m) . o parte din apa refulata de pompe trece prin generatorul de spuma. cu ajutorul tevilor generatoare de spuma.stropirea caroseriei masinii in scopul autoprotectiei.latime (m) . absorbit prin ejectie in camera de depresiune a generatorului.100 720 (9 x 80) 2500 720 9 x 80 Descriere Autospeciale de stingere a incendiilor cu pulberi este executa pe autosasiul SR 114.debitul de pulberi la pistoanele de refulare (kg/sec) . utilizandu-se tunul de apa sau conductele de refulare.refularea spumei mecanice fie prin tun. Autospeciala de stingere a incendiilor cu pulberi. Forma constructicva a caroseriei acestei masini se aseamana in mare masura. . . care contribuie atat la protejarea radiatorului cat si la dirijarea judicioasa a jetului de apa asupra motorului pentru racire.timp de evacuare a pulberii (min..bataia medie a pistonului de refulare (m) . . la reductoarele principale si la cutiile cu aparate izolante. Solutia de apa si spumogen este aspirata de pompa si refulata sub presiune prin tubul propriu-zis catre teava generatoare de spuma mecanica de 15000 l/min.15 + 80º 240 2 x 10 = 20 2 x 5 = 10 45 – 50 15 – 20 1–8 6. Cantitatea de spuma asigura acoperirea cu un strat de 15 cm grosime a unei suprafete de 1000 mp. Cele 3 usi permit accesul la gurile de refulare. Principalele ansamble care compun caroseria sunt: masca si capota motorului. B. Prin dotarea sa cu 3000 kg spumogen praf. .) 150 2 x 1400 = 2800 .apa pulverizata. la fiecare deosebindu-se: .prin tunul de apa.bataia maxima a pistonului de refulare (m) . Peretele din spatele masinii este complet inchis.greutatea buteliilor (kg) .greutatea buteliilor (kg) Fig.racirea suplimentara a motorului. . vidului si rotatiei pompei. cabina soferului si servantilor si compartimentul grupurilor de pulbere.850 2.tromba de apa folosind teava generatoare de spuma a tunului.rotirea orizontala . 125 Capacitati: . asigurand o interventie continua de 10 minute. . . 125) este destinata dotarii unitatilor militare si formatiilor civile de pompieri. . Caracteristicile tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: . folosindu-se teava generatoare de spuma. cu cea a autotunului SR 114.debitul de pulberi la tevile tunului (kg/sec) . incalzita si ventilata. cu ajutorul tevilor generatoare de spuma. realizeaza 150 mc spuma.tromba de spuma prin teava generatoare de spuma a tunului (orizontal 48 m.inaltime (m) Greutati: . Peretele despartitor intre cabina si compartimentul grupurilor de pulbere este prevazut cu doua usi glisante care permit accesul servantilor la buteliile de azot.rezervoarele de pulbere (l) Performante: .25 m inaltime.controlul presiunii. Peretii laterali dispun fiecare de cate un panou rabatabil.prin tevi de refulare B sau C racordate la furtunurile respective.refularea apei din sursele exterioare cu sau fara presiune. Deasupra cabinei se afla turela mobila in forma de trunchi de piramida hexagonala. vehiculate cu ajutorul azotului sub presiune. . . care serveste ca suport pentru patru butelii de azot. In corpul tevii generatoare are loc procesul de amestecare a solutiei de apa si spumogen cu aerul absorbit prin orificiul discului curbat de la capatul posterior al tevii formandu-se spuma mecanica. Instalatia de lucru cu pulbere cuprinde practic doua unitati de lucru interconectate. folosind ca agent de stingere pulberi usoare. autotunul are urmatoarele posibilitate de lucru cu apa si spuma: .umplerea rezervorului de apa. de 2500 kg capacitate A Sp P 2 x 1250/SR 114 Autospeciala de stingere a incendiilor cu pulberi de 2500 kg capacitate (fig.rezervorul de benzina (l) .greutatea incarcaturii de pulbere (kg) .500 3.stropirea cauciucurilor cu apa pentru protectie. .recipientul pentru pulberea stingatoare de 1250 kg.jet compact de apa: . vertical 35 m).spuma mecanica folosind tevile generatoare mobile de 5000 l/min. daca oglinda este sub 8. unde se amesteca cu spumogenul praf. lungimea de 70 m orizontal si 6 m vertical. fie prin conductele de refulare. Pentru lucrul cu spuma. Masca motorului este prevazuta cu jaluzele mobile.

caroseria si instalatiile speciale. placa de bord cu aparatele de control ale masinii si ale instalatiei hidraulice. A. celalalt pe canal de pana.370 3. altor materiale si utilaje la locul interventiilor. rezervorul de apa. 8135 FA. . un racord B pentru umplere si o conducta de supraplin. observatorul cu doua manete. Diesel in 4 timp.sistemul de fluidizare.butelia pentru azotul de comanda si purjare. . cu sase cilindri ce dezvolta o putere de 135 CP. cat si din mers. generatorul pentru producerea spumei. Pentru accesorii sunt prevazute rafturi si suporti. Autospeciale de stins incendii pe autosasiul Roman 8 135 F.bataia medie a jetului de spuma (m) .instalatia de producere a spumei se compune din: rezervoul pentru spumogen. instalatii si accesorii.debitul de spuma al tevii generatoare a tunului (l/min) .greutatea detergentului (kg) Performante: . Miscarea de la priza de putere se transmite la pompa centrifuga prin intermediul unui arbore cardanic. .latime (m) . . La partea inferioara sunt instalate conducte cu robinet contra actiunii mecanice a apei se realizeaza prin spargatoarele de valuri. cu actionare progresiva si cu amortizoare telescopice iar pe spate cu foi semieliptice. cu comanda hidraulica. Sunt construite pe autosasiu R.orientarea tevilor tunului de praf asupra focarului. Autopompa cisterna cu tun de apa si spuma – APCT/R 8135 FA Autopompa cisterna cu tun de apa si spuma R.inaltime (m) 7. 8135 FA. o legatura la instalatia pentru detergenti si racirea suplimentara la motor. Compartimentul de comanda este prevazut cu doua scaune fixe.lungime (m) .A. . Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: . Iesirea din stanga are o legatura cu culoana tubului de apa si spuma. Caroseria este o constructie unitara. instalatia pentru detergenti. rezervorul pentru spumogen. fie prin tevi manuale generatoare de spuma. . transformand energia mecanica in energie hidraulica. In compunerea instalatiei speciale intra: . avand o linie moderna si o mare capacitate de acces in teren. cu tamponul de cauciuc. cu apa din surse naturale sau artificiale. de tip autobuz. conductele de legatura.greutatea totala (kg) . Se compune din camera de refulare. De asemenea. Autospecialele de stins incendii pe autosasiu R. 126) prin constructie si dotare asigura transportul la locul incendiului a substantelor de stingere. este confectionat din tabla de hotel de 3 mm protejata contra coroziunii cu o vopsea speciala.timp mediu de lucru cu spuma (min) . cu 5 + 1 trepte de viteze.tabloul de comanda si control. o legatura la ramificatiile de refulare si o legatura la racirea caroseriei.consumul de spumogen (kg/min) . Poate actiona atat stationar.rezervorul de apa.160 Greutati: . echipate cu motor tip 797-05.vertical (m) . fac parte din grupa masinilor de capacitate medie destinate transportului substantelor stingatoare. cu posibilitati de refulare in jet compact. compartimentul pentru accesorii. cu o capacitate de 2800 l. cu compartimente prevazute pentru personal. In compartimentul instalatiilor sunt amplasate: instalatia pentru producerea spumei.fluidizarea substantei pulverizatoare.bataia jetului de apa prin teava tunului-orizontal (m) 70 . . . personalului si accesoriilor necesare. Ambreiajul este monodisc uscat.luarea dispozitivului de lucru cu pistoletele de pulbere. Acest compartiment este prevazut cu patru usi laterlae si o usa in peretele din spate. accesoriilor. . pulverizat sau tromba prin tevile tunului ori tevile mobile. dispozitivele de comanda. statorul pompei si camera de aspiratie. .cantitate medie de spuma ce rezulta din spumogenul praf aflat in dotarea masinii (100 kg) Fig. Acesta se prinde de axul pompei de apa si de axul care iese din priza de putere prin intermediul a doua cuplaje: unul pe caneluri. motorul pompei. servantilor. poate actiona cu spuma aeromecanica cu refulare fie prin tunul propriu. despartit de primul prin doua usi culisabile. Iesirea din dreapta are o legatura la rezervorul de apa.punerea sub presiune a colectoarelor tabloului de comanda si a rezervorului de praf.pompa centrifuga primeste miscarea de la priza de putere prin arborele de transmisie.greutatea prafului spumogen (kg) . Pompa este prevazuta cu doua intrari cu diametrul de 100 mm si doua iesiri de 70 mm. . Este prevazuta la partea superioara cu o gura de vizitare. Principiul de functionare a fiecarei unitati de pulbere consta in evacuarea substantei stingatoare din rezervor cu ajutorul azotului sub presiune. Compartimentul personalului are doua banchete a cate 12 locuri fiecare si doua scaune rabatabile..deschiderea la momentul oportun (in functie de cerintele operative) a tuturor robinetelor de pe circuitele de evacuare.8135 FA (fig. o legatura la instalatia de producere a spumei. Procesul expulzarii prafului prin gurile sistemului de refulare necesita o serie de operatii premergatoare care asigura: .660 2.reductorul principal de presiune pentru azotul de lucru. In continuitatea compartimentului personalului se gaseste compartimentul instalatiilor. Suspensia de fata este prevazuta cu foi semieliptice. Cutia de viteze este mecanica. reprezentand o constructie sudata. 126 12500 2800 100 140 50 – 60 50 10000 20 5 70 mc Autopompa cisterna cu tun de apa si spuma se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul descris la generalitati.priza de putere montata pe peretele din spate al cutiei de viteze ce permite actionarea pompei centrifuge si a pompei de ulei. axum pompei.greutatea apei (kg) . tamburul cu furtunul de refulare pentru prima interventie.

Coloana telescopica are rolul de a ridica trei proiectoare de cate 1 kW la inaltimea de cca 8 m. amestecatorul si dispozitivul de dozare. Instalatia electrica cuprinde: .executarea unor lucrari de taiere.iluminarea zonelor si locurilor de actiune. iar a doua parte se inchide prin intermediul unor broaste prevazute cu manere de yala. racordat prin furtun B la o alta sursa de apa sub presiune (hidrant sau pompa).250 Capacitati si performante: . utilajelor si accesoriilor din dotare.consum mediu la 100 km – 30 l vara si 32 iarna .de la sursa de apa fara presiune (rau.8135 F. Apa este refulata de pompa centrifuga prin conductele de refulare stanga-dreapta. Pentru cuplarea generatorului de curent electric. degajare si demolare.alimentarea cu energie electrica a unor utilaje si accesorii de interventie precum si a unor cladiri sau instalatii. mecanismul de actionare si cilindrul de ridicare. precum si amenajarile speciale ale autosasiului si suprastructurii. B. – R.generatorul sincron de curent electric alternativ trifazat.tunul de apa si spuma este montat pe acoperisul masinii si se compune din: tevile pentru apa si spuma. realizata prin sudura. s-a folosit o priza de putere montata pe cutia de viteze si comanda electropneumatic din cabina. Autosasiul are caracteristicile de baza ale tipului R. . avand asigurata alimentarea cu apa astfel: . . prin intermediul a trei suporti. evitandu-se astfel deformarea caroseriei la rasucirea sasiului de baza. o parta batanta se inchide jos si sus. Pompa centrifuga poate fi alimentata cu apa din rezervor sau de o sursa exterioara prin teava de aspiratie ale carei capete sunt prevazute cu racorduri fixe de tip A si cu capace. prevazute cu suporti pentru utilajele si accesoriile din dotarea autospecialei. – R.transportarea la locul interventiei a grupei.coloana telescopica. deasupra podelei sunt amenajate rafturi si cusete. In spatele caroseriei sunt amplasate: coloana telescopica (pe partea dreapta) si lampile electrice de semnalizare (la partea inferioara).intreruperea alimentarii cu energie electrica.500 3.inaltimea (m) Greutati: . .. fantana.nr. lac. prevazute la capete cu racorduri fixe tip B cu capace. Instalatiile speciale din componenta masinii.din cazanul de apa propriu.greutatea totala (kg) .8125 F. fabricata la Intreprinderea „Autobuzul” Bucuresti se compune din urmatoarele parti principale: . . Amestecul de apa si detergenti se realizeaza pe principiul ejectiei.rezervorul de carburant 200 l motorina . . in scopul anuntarii efectelor negative ale acestora si pentru eliminarea pericolelor de accidentare a servantilor. 127 Descriere Autospeciala F.autosasiul. gazelor si pentru iluminat (fig.instalatia de detergenti cuprinde urmatoarele instalatii principale: rezervorul de detergenti.compartimentul instalatiilor si accesoriilor. . . bazin etc. cu unele modificari si completari de adaptare pentru noua destinatie. apa imbunatatita sau spuma.salvarea persoanelor afectate de incendii. . fiecare fiind prevazuta cu capac rabatabil de jos in sus. Coloana propriu-zisa consta din trei tevi mobile de otel. calamitati naturale sau catastrofe.evacuarea fumului si gazelor toxice si introducerea aerului curat din si in spatiile inchise afectate. . Intregul compartiment s-a realizat pe un sasiu suplimentar care la randului este fixat elastic pe cel de baza.viteza maxima – 80 km/h .A. catastrofe sau calamitati si acordarea primului ajutor medical. . . este o constructie de otel rigida. precum si a echipamentelor. Pe partile laterale sub nivelul podelei. Pentru scoaterea sau introducerea accesoriilor si utilajelor din interiorul caroseriei.instalatia electrica de forta.F. s-au executat cate doua cutii pentru accesorii. Caracteristicile tehnico-tactice ale acestei autospeciale sunt urmatoarele: Dimensiuni: .coloana telescopica electrohidraulica 80 l ulei . s-au realizat in mod simetric. Autopompa cisterna cu tun poate actiona cu apa. .identificarea gazelor toxice din zonele afectate de incendii. de 30 m lungime folosit pentru faza intiala a incendiului pana la realizarea dispozitivului. gaze si apa in zona de interventie. . Cu exceptia usilor si capacelor compartimentului instalatiilor si accesoriilor.Sp.I.G. dau autospecialei un caracter multifunctional si asigura rezolvarea urmatoarelor sarcini: .tamburul furtunului de refulare are un furtun tip D din cauciuc.A. Autospeciala pentru evacuarea fumului.). La fiecare usa dubla. cu zavoare asigurate cu arcuri. fiind utilizata pe timpul interventiilor de stingere a incendiilor sau la inlaturarea urmarilor catastrofelor si calamitatilor naturale. de locuri (cabina + compartimentul accesoriilor si utilajelor) 6 + 2 Fig. . utilajele si accesoriile din dotare. Pentru fixarea proiectoarelor s-au executat un suport adecvat demontabil si cu posibilitati de reglare a pozitiei acestora in plan orizontal. 127) este destinata pentru dotarea unitatilor militare de pompieri.latime (m) .greutatea utilajelor si accesoriilor (kg) 11360 2860 8.lungime (m) . Prin ramificatiile de pe conductele de refulare apa poate fi dirijata spre coloana tunului de apa si spuma sau direct prin furtune spre tevile manuale.I.G. pentru iluminarea zonei de interventie. ..8135 FA) Autospeciala pentru evacuarea fumului. pe fiecare parte laterala. gazelor si pentru iluminat – Roman 81345 FA (A. cate doua usi duble si cate un capact rabatabil.instalatia de racire a motorului 25 l antigel . La interior. in scopul avertizarii personalului si stabilirii masurilor adecvate de protectie. In fabricatie s-a folosit atat coloane mecanice (manuale) cat si electrohidraulice.100 2.evacuarea apei din locuri greu accesibile sau alimentarea cu apa din surse cu adancime pana la 20 m. prevazute cu pene impotriva rotirii.

Fata de sasiul R. scheletul podelei. precum si in alte scopuri impuse de lucru la inaltime.8135 FA.G. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autoscarii sunt: Dimensiuni: . cabina soferului. Este rigidizata contra torsiunii.A.inaltimea (m) Greutati: . contactorul principal cu releul termic de protectie. Urcarea pe tronsonul inferior al scarii este facilitata de o scara culisabila de urcare. greutatea maxima ce poate fi ridicata. Sc.pupitrul de comanda-distributie. . acestea fiind actionate hidraulic.37. asamblat prin sudura. Turnul rotilor este o constructie de tip cheson. pompele submersibile si proiectoarele speciale de 1000 W x 200 V.) Grupa acestor masini face parte din categoria autospecialelor de stins incendii de mare capacitate si este formata din: autopompe cisterna de alimentare cu apa (A. Pupitrul de comanda-distributie se compuna din doua tablouri de comanda.F.. placa cu aparate dreapta jos. placa cu aparate stanga-sus.M. 128) sunt destinate. la exterior cu mansoane de cauciuc profilat.inaltimea maxima de ridicare (m) .T. instalatiile de siguranta pentru protectia la rasturnare a autovehiculului si protectia la lovire a tronsonului de scara. transformatorul de separatie.Sc. partea romana executand autosasiul. redresorul de excitatie.44) si autospeciale pentru evacuarea fumului.Sp. lampa de iluminat. 128 Autoscara Roman 8135 FA de 30 m se compune din: sasiu. Osia orizontala de la partea superioara a turnului face legatura dintre acesta si rama de ridicare ce sustine setul de scari. Pentru asigurarea scarii in pozitia intins si descarcarea cablurilor. exhaustoarele. C. Fiecare parte de scara este formata din doua grinzi cu zabrele laterale.P. care permit executarea celor patru tipuri principale de miscari in regim de reglaj continuu al vitezei. ventilatoarele. Mobilitatea este facilitata de ghidajele cu role cu care sunt prevazute tronsoanele. Pe partea stanga a turnului este amplasat dulapul de conexiuni. Principalii consumatori de energie electrica din dotarea autospecialei FGI – R. Cabina originala a autosasiului Roman 12215 DFA se pastreaza la APCA. Scara rotativa este prevazuta cu patru agregate motoare: agregatul pentru rotire. in special.J. 44 m. Instalatiie de comanda sunt compuse din: instalatia electrica a scarii conceputa pentru lucrul la tensiunea de 24 V.G.). rama intermediara.Sp. autospeciale de stins incendii cu praf si azot (A.greutatea totala (kg) . cand caile de acces devin impracticabile ca urmare a incendiilor. pentru salvarea persoanelor de la inaltime si asigurarea patrunderii rapide a pompierilor la partile superioare ale cladirilor. pe ea fiind montat turnul rotilor. fiind de 1000 kg pentru refularea de la inaltime a substantelor de stingere. arcuita. legate intre ele prin imbinarile sudate ale treptelor. frecvenmetrul. salvarea bunurilor materiale. agregatul pentru ridicare-coborare. tranformatoarele de separatie.P N2).450 . Autospeciale de stins incendii pe autosasiul tip camion greu (Autosasiul MD.A. Autoscarile mai pot fi folosite ca macara. pentru ghidarea setului de scari in timpul nivelarii. respectiv distributie. Autoscara mecanica Roman 8135 FA esre realizata in cooperare cu o firma germana. a caror alimentare se asigura de instalatia electrica de forta montata pe aceasta masina sunt: redresorul (aparatul) de taiat si sudat electric. M 8135 FA) Autoscarile (fig. precum si panoul frontal. La partea frontala a ramei este amplasata un ghidaj cu role pentru cablul de extragere a scarii. autotunuri de stins incendii (A. placile cu sigurante. A.latimea autoscarii (m) .greutatea pe puntea spate (kg) Performante: . autospeciale de stins incendii cu gaze arse (A. podeaua si prizele de putere.900 2. Rama intermediara este montata pe sasiu si acoperita cu tabla striata de aluminiu. reactorul de autoexcitare.I.viteza maxima (km/h) . gazelor si pentur iluminat (A. ridicarea unor proiectoare in scopul iluminarii anumitor zone.lungimea autoscarii (m) . Pe partile laterale sunt amplasate dispozitivele de rigidizare a sasiului cu puntea spate. 8490 3540 4900 80 30 0 – 360º 0 – 75º 8 8. cu pupitrul de deservire. comutatorul voltmetric si voltmetrul de verificare. Generatorul sincron de curent electric alternativ trifazat asigura alimentarea cu energie a instalatiei de forta de pe autospeciala.unghiul de rotire . Autoscara mecanica de 30 m ROMAN 8135 FA (A.unghiul de inclinare . agregatele hidraulice si instalatiile de comanda. primele trei tronsoane sunt prevazute cu cate o pereche de clicheti de blocare. Rama de ridicare se compune din doua grinzi legate intre ele cu traverse si o grinda in forma de U. ASpJGA si AscM de 37. avand polii de excitatie pe rotor. reostatul de excitatie.I.500 3. autoscari mecanice (A. placa cu aparate dreapta-sus. turnul rotativ cu rama de ridicare.8135 FA. agregatul pentru intinderestrangere si agregatul pentru nivelare. Componenta tabloului de distributie este urmatoarea: placa cu aparate stanga-jos. instalatia hidraulica a scarii. amplasata in rama de ridicare.A. La prizele de putere sunt montate 4 flanse x. Diesel 12 215 D. iar pe partea dreapta se afla rezervorul pentru ulei si tabloul electric. cel al autoscarii are in plus doua prize de putere: una grea si una usoara.Sp.M.). care ii confera robustete si siguranta in exploatare.raza minima de virare (m) Fig.). trei pompe cu roti dintate pentru ridicarea presiunii uleiului la valoarea necesara lucrului agregatelor-motoare din instalatia hidraulica.greutatea pe puntea fata (kg) . In componenta tabloului de comanda intra: transformatorul de curent si stabilizare. Treptele sunt acoperite. instalatii de deservire si instalatii de supraveghere. sigurantele fuzibile principale. celelalte autospeciale fiind echipate cu cabine modificate.). ampermetrele de control.F. setul de scari. culisabile unul intr-altul. foarfeca pentru taiat tabla.Sc. de o constructie speciala.consumatorii de energie electrica.C. Setul de scari se compune din patru tronsoane de scara. catastrofelor sau calamitatilor.

A. Echipamentul de rulare este constituit din 10 roti. ansambluri pentru antrenarea organelor auxiliare. cu apa imbunatatita chimic sau cu spuma mecanica. Puntile spate au rolul de a transmite momentul motor la rotile din spate ale autosasiului asigurand preluarea sarcinii din aceasta parte a masinii si conditia de franare a autovehiculului.consum de carburanti la 100 km (l): .viteza maxima (km/h) .orizontal . caroseria si instalatiile speciale. Autotunul de stins incendii Roman 12215 DFA (ATI 12215) Autotunul de stins incendii Roman 12215 DFA (fig.latimea (m) . instalatia electrica si sistemul de rulare. Cadrul realizeaza legatura portanta dintre puntea fata si puntea spate si preia toate solicitarile care apar pe timpul exploatarii.s. instalatia franei de motor. de tipul nesincronizata. Sasiul este asamblul de baza al autovehiculului care are rolul de a sustine toate celelalte organe ale masinii. Motorul tip D.bataia maxima a jetului de spuma (m): . 129 Caroseria este impartita in doua compartimente mari: compartimentul personalului si compartimentul instalatiilor. Cabina Roman se prezinta in doua variante si anume: cabina medie folosita la ASpJGA si cabina mare folosita pe APCA si AScM. mecanismul de actionare melc-roata si cilindrul de ridicare. Cutia de distributie este de tip mecanic. Puntea fata are rolul de a asigura transmiterea momentului motor la rotile motrice ale puntii fata a autosasiului. Compartimentului personalului este o cabina speciala cu post de conducere avansat care adaposteste echipajul. dispozitivul de obturare. conducta de apa pentru umectarea spumogenului.010 21400 11300 7500 500 300 80 40 .i.5 motorina .vertical 80 60 . Este o cutie de viteze clasica. Prin constructia caroseriei sale. cu trei arbori. de a prelua sarcina de fata a autovehiculului si de a oferi conditiile necesare pentru franarea sigura a masinii. cu doua trepte de viteza.5 motorina 25 .vertical Descriere Autotunul se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul.200/3.orizontal . compus din ambreiajul propriu-zis si comanda hidraulica a ambreiajului.bataia maxima a jetului de apa refulata (m): . cutia de viteze.detergent – DERO 73 (l) Performante: . Se compune din urmatoarele subansambluri principale: scheletul format dintr-un sasiu auxiliar si o suprastructura din tevi patrate de otel sudate. destinata autospecialelor p. puntile spate.500 3. Instalatia pentru produs spuma se compune din: rezervorul de spumogen praf de cca 500 kg. Ambreiajul este monodisc. Suspensia fata este prevazuta cu arcuri semieliptice cu foi. Caracteristici tehnico-tactice de baza ale autotunului sunt urmatoarele: Dimensiuni: . sistemul de directie. cuprinde trei grupa de ansambluri de preluare si transmitere a puterii motorului: ansambluri pentru deplasarea autovehiculului. podeaua din tabla acoperita cu covor de cauciuc. Instalatia electrica furnizeaza alimentarea cu energie a aparatelor ce echipeaza masina atat pe timpul mersului. cu injectie directa. cantitatile mari de agenti stingatori si accesoriile din dotare confera posibilitati largi de utilizare pe timpul interventiilor putand lucra cu apa. puntea fata. deasupra compartimentului personalului. invelisul interior din placi fibro-lemnoase.lungimea (m) .iarna 44. Cutia de viteze are sase trepte pentru mers inainte si una pentru mers inapoi. Asupra autosasiului descris pe larg nu vom mai insista descriind in continuare celelalte doua parti componente. cat si al stationarii. In componenta sa intra tevile.vara 40. stratul termoizolator intre cele doua invelisuri. Transmisia autosasiurilor Roman Diesel 12215 DFA.inaltimea incarcat-descarcat (m) Greutati: . rezervorul de apa. urmatoarele componente: cadrul sasiului.730 2. geamurile securizate. compartimentele pentru accesorii. Sistemul de directie prevazut cu un servomecanism hidraulic de actionare permite o manevrare usoara a autovehiculului si asigura deplasarea lui pe traiectorii curbe. patru usi cate doua pe fiecare parte si capota motorului.apa (kg) . substantelor de stingere si accesoriilor din dotare. instalatia franei de ajutor (de mana). In interiorul compartimentului se gasesc: rezervorul pentru spumogen praf. cu camera de ardere in piston. ca parti comune.i. Compartimentul instalatiilor este amplast in continuarea compartimentului personalului. sistemul de franare.debitul de spuma maxim (mc/min) . instalatia centrala de semnalizare a avariilor. invelisul exterior din tabla sudata pe schelet. amortizoare hidraulice si elemente de cauciuc iar suspensia spate este prevazuta cu arcuri semieliptice cu foi in trepte. cat si o parte a accesoriilor p.2156 HMN este un motor Diesel in patru timpi.s. din dotare. cutia de distributie. Instalatia de franare include: instalatia franei de serviciu. 60 40 7.In alcatuirea autosasiurilor folosite la fabricatia acestor masini de stins incendii se disting. Fig. motorul. pregeneratorul de spuma.masa totala (kg) . Sistemul de amorsare este astfel conceput incat depresiunea ce trebuie realizata in pompa centrifuga sa se faca prin doua modalitati: cu ejectorul de gaze prevazut cu ajutaj prin care sunt dirijate gazele arse din toba de esapament sau cu pompa de vid cu palete mobile. pentru apa si spuma.masa proprie (kg) .spumogen praf (kg) . aparatura de comanda si control. suspensia.viteza medie economica (km/h) . instalatia de protectie contra inghetului. 129) prin constructia sa. ansambluri pentru antrenarea organelor de lucru ale instalatiilor speciale. Tunul pentru apa si spuma este montat pe acoperisul masinii.. autotunul asigura transportul la locul incendiului al servantilor.

Circulatia pe acoperis se face pe podeste din tabla striata iar accesul se asigura prin doua scari montate in spatele rezervorului pentru apa.5 . 8. care dirijeaza apa la cele sase roti. cu tuburi de aspiratie. Instalatia de racire suplimentara si protectie este o ramificatie din conducte de refulare dreapta a pompei centrifuge care intra in partea inferioara a radiatorului. in dreapta caruia se gaseste si teava de preaplin. B. interiorul sau fiind protejat anticorosiv. o flexibilitate sporita. cat si prin conducta din cazanul propriu. . amplasant pe cazanul pentru apa. El este prevazut pe ambele parti cu cate doua usi duble.100 21500 cca 100000 9000 800 100 200 80 .masa totala (kg) .Rezervorul de apa reprezinta o constructie sudata.cuplarea si decuplarea pompei.lungime cu carucior port-furtun (m) . Rezervorul este prevazut cu o instalatie pneumatica de balbotare.rezervorul de apa (l) . .5 Descriere Principalele parti componente ale autopompei de alimentare cu apa R 12215 DFA sunt: autosasiul. montata in a doua jumatate a caroseriei. montata in a doua jumatate a caroseriei. printr-un sistem de ajutateje convergente-divergente. In rezervor se gasesc doua randuri de spargatoare de valuri demontabile asezate in cruce.latime (m) . substantelor stingatoare si accesoriilor fiind in masura sa asigure: . iar in continuarea acestui compartiment.refularea apei (apei imbunatatite) absorbita din cazanul propriu sau de la surse naturale pe linii de furtun echipate cu tevi de mana. Pregeneratorul instalatiei de producere a spumei se afla amplasat sub rezervorul de lichid. ca si la celelalte autospeciale pe sasiu R 12215 DFA. Pentru protejarea cauciucurilor si a pneurilor este prevazuta o alta ramificatie cu robinet din aceeasi conducta de racire suplimentara. Caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: . un amestecator si un rezervor fixat pe cazanul pentru apa. tip D 2156 HMN 8. Rezervorul pentru apa prezinta o constructie sudata. La interior rezervorul este strabatut de o ramificatie a tevii de esapare a gazelor arse de la motor pentru incalzirea apei in timpul iernii. Autopompa cisterna de alimentare cu apa pastreaza cabina originala dubla. fixat elastic in trei puncte pe sasiu permite. Instalatia de comanda electropneumatica este asemanatoare cu cea de la ATI si realizeaza urmatoarele operatii: . in dreapta-spate. Amorsarea pompei centrifuge cu ajutorul jetului de gaze se realizeaza utilizand fenomenul de ejectie.rezervorul de motorina (l) Performante: . obtinut prin dirijarea gazelor arse. la partea superioara este amplasata o gura cu capac rabatabil.masa proprie (kg) Capacitati: . cu scari adecvate.consum de carburanti la 100 km (l): . pe o ramificatie a conductei de refulare a apei. Pentru alimentarea dintr-o sursa cu presiune.alimentarea cu apa a altor autospeciale prin linii de furtun tip A sau B. Instalatia de vid este astfel conceputa incat depresiunea ce trebuie realizata de pompa centrifuga se face in doua feluri: cu ejectorul de gaze sau cu pompe de vid cu palete. Amorsarea cu pompa de vid cu palete se bazeaza pe principiul clasic. In dreapta-spate este prevazut cu o conducta de robinet si racord tip A pentru umplere din surse cu presiune. cunoscut si utilizat la toate masinile de pompieri fabricate in tara. Diminuarea efectelor actiunii mecanice a apei se realizeaza prin spargatoare de valuri.500 3. Viteza mare de iesire a gazelor prin ejector creeaza o depresiune in instalatie. In compartimentul instalatiilor se gaseste rezervorul de spumant de 800 l si o pompa de debit mare. sub rezervor se afla un cot cu robinet manual terminat cu un racord fix tip A.rezervorul de spumogen lichid (l) . Antrenarea pompei se face printr-o transmisie mixta (cardan si curele trapezoidale) de la priza de putere. are o capacitate de cca 800 l si este prevazut cu spargatoare de valuri si sifon pentru aerisire. .rezervorul de detergent (l) .inaltime totala (m) Greutati: .600 2.cuplarea si decuplarea ejectorului. Conductele servesc pentru absorbtia apei in pompa centrifuga si refularea acesteia sau a solutiilor pentru stingerea sub presiune. Pompa centrifuga poate aspira apa atat prin cele patru guri laterale tip A. 130) este destinata transportului la locul interventiilor a personalului. racordata la toba de esapament.viteza maxima (km/h) . Fixarea pe sasiul suplimentar este realizata prin sudura. Pentru vizitare. In interior este instalata si conducta de incalzire a apei pe timp de iarna. avand o capacitate maxima de umplere de 7500 litri. rezervorul de apa. precum si locasuri amenajate pentru fixarea accesoriilor. 130 Ausasiul este de tip Roman 12215 DFA cu suspensia spate intarita echipat cu motor diesel.iarna 44. manere de sustinere pentru urcare. caroseria si instalatiilor specifice. Autopompa cisterna de alimentare cu apa Autopompa cisterna de alimentare cu apa Roman 12215 DFA (fig. . Instalatia pentru amestec cu detergent se compune in principal dintr-un dispozitiv de dozare. prin gurile de refulare. La partea superioara rezervorul este prevazut cu o gura de vizitare cu capac etans si conducta de preaplin.producerea si refularea spumei aeromecanice prin linii de furtun echipate cu tevi portative generatoare de spuma asigurand un debit de 30 mc/min (6 tevi de 500 l/min). Cuplarea si decuplarea pompei se face cu un intrerupator electric de la bordul de comanda. rabatabila cu 3 + 1 locuri si 2 usi laterale. Rezervorul pentru spumant lichid.vara 40. precum si pe acoperis. Compartimentul instalatiilor. Fig.cuplarea si decuplarea pompei de vid. care este prevazuta cu un robinet manual cu clapeta. refuland-o prin duze cu orificii radiale.

o conducta exterioara cu trei ramificatii demontabile. cu refularea aerului cald spre interiorul acestui compartiment. pentru antrenarea pompei de ulei.i.rezervor pentru pulberi (l) . autospeciala poate lucra si din mers. doua componente pentru accesorii.accesorii (kg) Capacitati: . precum si aparatele de masura si control au fost grupate pe tabloul de comanda. Compartimentul personalului este o cabina cu post de conducere avansat. Compartimentul instalatiilor este amplasat in continuarea compartimentului personalului si formeaza impreuna cu acesta un ansamblu stilistic unitar.220 .debitul total (autoprotectia) 55 kg/s .arcurile pentru suspensia din spate sunt intarite. Instalatiile speciale sunt compune din: . patru supape de sens unic pentru azot. care maresc operativitatea autospecialei.consum mediu de carburanti (l): 80 40 .10º + 80º .latime (m) . C. folosind numai pulberi stingatoare. 130) este destinata interventiilor pentru stingerea incendiilor de mari proportii. Constructia si dotarea masinii permit interventia eficienta atat de la distanta cat si din apropierea focarului.860 2. un rezervor cu o capacitate de 1400 l in care se pastreaza pulberea stingatoare (cca 1250 kg). o supapa de siguranta pentru rezervor. capota motorului. Circuitul de joasa presiune are urmatoarele parti componente: camera de joasa presiune a reductorului de mare presiune a reductorului de mare debit pentru azot.instalatia de stins cu praf si azot formata din patru module de lucru care pot functiona succesiv sau simultan.lungime (m) . patru usi. .Sp.rezervor de combustibil (l) Caracteristici functionale ale instalatiei speciale . Principalele caracteristici tehnico-tactice si performante ale autospeciale sunt: Dimensiuni: . Compartimentul personalului se compune din urmatoarele subansambluri principale: scheletul din tevi patrate de otel asamblate prin sudura. o conducta de alimentare cu praf a colectorului.la 100 km iarna 44 .1 = 20. care asigura actionarea tunului si a suportilot basculanti. – R. fie pe linii de furtun tip C terminate cu tevi de refulare. fata de autosasiul R.debitul pe tevile tunului 2 x 7. Pulberea se refuleaza fie pe un tun cu doua tevi. Autosasiul acestei masini.la 100 km vara 40 .bataia tunului cu praf orizontal (m) 50 . dispuse (cate unul pe fiecare parte laterala) in spate. un colector pentru azotul de inalta presiune.sistemul de franare are numai trei rezervoare pentru aer comprimat.cantitatea de azot imbuteliat (l) . in loc de patru.viteza medie economica (km/h) . Intrucat functionarea instalatiei speciale nu este conditionata de functionarea motorului. precum si 5 servanti.12215 DFA original. Autospeciala de stins incendii cu pulberi Roman 12215 DFA (A. invelisul interior din placi fibrolemnoase. compartimentul instalatiilor. scheletul din teava patrata de otel. Sub compartimentul instalatiilor (in partea dreapta) a fost montata o aeroterma de tip Simon. patru usi duble normale. geamuri securizate.masa proprie (kg) .P. invelisul exterior din tabla de otel sudata. .Toate comenzile automate. instalatiile speciale. un robinet cu cep manual. 20025 12800 4 x 1250 = 5000 800 1400 (16 + 1) x 40 = 680 220 8. sub nivelul sasiului si podeaua din tabla acoperita cu covor de cauciuc.7 = 15. Se compune din urmatoarele subansambluri: sasiul auxiliar. Pentru manevrarea robinetelor si agregatelor ce concura la refularea pulberii stingatoare s-au prevazut comenzi electropneumatice. doua capace mari deasupra rezervorului 1 si 3. camera de inalta presiune a reductorului de mare debit pentru azot.500 3. patru furtunuri de inalta presiune.a fost echipat cu o priza de putere.360º Performante: . amplasat in compartimentul instalatiilor pe rezervorul pentru spumogen. cat si o parte a accesoriilor p.cabina originala a fost inlocuita cu o cabina speciala. invelisul din tabla de otel.inaltime (m) Greutati: .masa totala completa echipata (kg) .12215 DFA modificat. un manometru. o conducta de alimentare a tevii de refulare. Din punct de vedere constructiv un modul se compune din doua circuite: un circuit pentru azot de inalta presiune si un circuit pentru praf si azot de joasa presiune. cinci dispersoare de azot.4 kg/s .debitul pe tevile manuale 4 x 5.bataia tevilor manuale de refulare (m) 25 . a suferit urmatoarele modificari: . .s. podeaua din otel acoperita cu covor de cauciuc. 12215 DFA) Autospeciala de stins incendii cu pulberi (fig. cate doua de fiecare parte.rotirea tunului orizontal . Circuitul de inalta presiune este realizat din urmatoarele elemente: patru butelii a 40 l fiecare intr-un suport basculant.viteza maxima de deplasare (kg/h) .rotirea tunului vertical .pulbere stingatoare (kg) .la ora de functionare pe loc: 6 Descriere Autospeciala de stins incendii cu praf si azot se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul R.4 kg/s . din dotare. Autospeciala are o mare capacitate de acces in teren si poate transporta o insemnata cantitate de substanta stingatoare si accesorii. cu 6 locuri ingloband aparatura de comanda si control. din cabina. un manometru de joasa presiune.

instalatia electrica de forta este formata din urmatoarele parti componente: generatorul sincron de curent alternativ trifazat.i.5 . respectiv. opt plafoniere suplimentare. fixate elastic pe sasiu. Ansamblul placilor de siguranta fuzibile cuprinde: placa de sigurante stanga pentru prizele din stanga si. o constructie robusta. Instalatia electrica de 24 V corespunde in mare masura cu instalatia de servire pentru sasiul de baza.latime (m) . . patru cilindri hidraulici de forta. de taiere a betoanelor si perforare a planseelor si peretilor. tabloul de comanda se compune din: reactorul de autoexcitatie.iarna 43. si semnalizatoare luminoase pentru pozitionarea usilor deschise. . Cele patru usi. 131) pe baza echipamentelor si dotarilor de care dispune se poate indeplini urmatoarele misiuni: . 5 semnalizatoare pentru deschiderea usilor. permit un acces corespunzator servantilor. Tabloul de distributie are urmatoarea componenta: ansamblul placii releelor cu aparate dispus in partea superioara contactorul de 40 A pentru cuplarea convertizorului de sudura. Compartimentul instalatiilor mari cuprinde. placa de sigurante dreapta pentru prizele din dreapta.intreruperea alimentarii cu energie electrica. Generatorul sincron de curent trifazat de 38 kVA alimenteaza cu energie electrica instalatia de forta din dotarea autospecialei.vara 39. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt: Dimensiuni: . Pupitrul de comanda-distributie se compune din tabloul de comanda si tabloul de distributie. Autospeciala pentru evacuarea fumului.860 2. doua girofaruri. cu palan manual. gazelor si pentru iluminat Roman 12215 DFA (A.iluminarea zonelor de actiune pe timpul noptii. Pentru manevrarea agregatelor mari sau ridicarea greutatilor. cu distribuitor hidraulic cu supapa de suprapresiune. conducte metalice si flexibile de inalta presiune si un manometru. gazelor si pentru iluminat Roman 12215 DFA (fig. pupitrul de comanda-distributie si consumatorii de energie electrica.180 15600 11300 4300 80 40 .in sarcina maxima 14. un proiector p. autospeciala asigura transportul a 10 persoane si al unei cantitati foarte mari de accesorii. pompa de ulei.consum de combustibil la 100 km (l): . din care doua au geamuri culisabile. evacuarea rapida a gazelor si fumului.G. .0 .i. .viteza maxima (km/h) . canale. de asemenea. doua distribuitoare. fixate in suporti si rastele. . cu aceeasi linie ca si compartimentul personalului avand cate o usa de acces laterala si doua in spate. Construita din doua compartimente distincte.lungime (m) .inaltime (m) Greutati: .0 . gaze si apa in aria de interventie. . vom insista in cele ce urmeaza pe instalatiile speciale. doua clacsoane cu tonuri alternative. urmatoarele elemente specifice: instalatia de avertizare acustica. Fig.consum la ora de functionare (l): . fiind completata cu: doua lampi de avertizare. In afara de acestea se mai deosebesc: ansamblul prizelor de distributie si ansamblul transformatoarelor de separatie.executarea unor lucrari de degajare si demolare.. .masa proprie (kg) . Compartimentul instalatiilor este.Sp.instalatia de comanda electromagnetica si pneumatica serveste pentru actionarea robinetelor cu clapeta si darea unor comenzi de la distanta (din cabina). transformatorul de stabilizare a tensiunii.transportul la locul interventiei al servantilor si al echipamentelor specifice. .instalatia pentru purjarea (curatirea) conductelor din circuitele de rezerva a pulberii stingatoare.viteza medie economica (km/h) . in vederea punerii in functiune a instalatiei de stins cu praf si azot.0 Descriere Intrucat autosasiul si caroseria acestui tip de autospeciala nu prezinta particularitati deosebite. autospeciala a fost prevazuta cu un brat de macara rotativ. doua faruri pentru ceata. D. instalatia electrica de forta (generatorul de curent si tabloul de control si distribuitorul).500 3. precum si trei cusete laterale care adapostesc o mare parte a accesoriilor si agregatelor mari. in timpul degajarilor. fiind amplasat in compartimentul instalatiilor. . comutatorul cu came cu revenire pentru magnetizarea generatorului cu lampa de control-magnetizare si ansamblul releului maximal de tensiune.instalatia electrica a autovehiculului care cuprinde pe langa instalatia autosasiului. 6 plafoniere.identificarea gazelor toxice din incaperi. 131 La randul sau. un proiector p.evacuarea apei infiltrate in subsoluri tehnologice si alimentarea cu apa a masinilor din bazine subterane greu accesibile.instalatia hidraulica are rolul de a actiona de la distanta tunul pentru praf si ridicarea mecanizata a suportilor basculanti cu butelii de azot compunandu-se din: rezervorul pentru ulei.) Autospeciale pentru evacuarea fumului.fara sarcina 6.greutatea accesoriilor si servantilor (kg) Performante: .s. prezentand o linie moderna si o tinuta de drum adecvata terenului accidentat. de asemenea. cilindrul de forta pentru miscarea in plan vertical a tunului. sigurantele fuzibile principale pentru protejarea circuitelor trifazate. redresorul de excitatie. motorul hidraulic pentru rotirea in plan orizontal a tunului.s. reostatul de excitatie cu intrerupatorul de ajustare a tensiunii generatorului in limitele 380 – 400 V. subsoluri si zone afectate.F. o priza pentru alimentarea statiei de receptie-emisie si o instalatie pentru producerea unui magnetism remanent la generatorul sincron in momentul pornirii.acordarea primului ajutor persoanelor intoxicate cu fum sau gaze toxice.masa totala (kg) . Astfel. 8. fixat pe rama sasiului si antrenat prin intermediul unei prize de putere. ampermetre si voltmetre. Compartimentul personalului reprezinta o cabina speciala cu post de conducere avansat..I.

Pentru prevenirea inghetului substantelor de stingere. o conducta pentru alimentarea tunului si o conducta pentru alimentarea cazanului cu apa.s.4 5000 30 80 60 360º + 60º . cu 6 cilindri in linie de 215 CP (tip D 2156 MTN de 256 CP).Alte autospeciale A.rampa maxima . Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt: Dimensiuni: . .000 litri pentru spuma si altul de 4.compartimentul instalatiilor. Amorsarea pompei (in cazul alimentarii de la o sursa de apa fara presiune) se face cu ejectorul de gaze esapate ori cu pompa de vid cu palete mobile.500 3.bataia maxima a jetului de apa (m) . .15º Motorul autospecialei este tip D.400/3450 25340 800 450 93 (84) 26º 19. cu trei punti. racit cu apa.rotirea in plan orizontal .viteza maxima (km/h) . fiind utilizata pentru stingerea incendiilor indeosebi in industria chimica si petrochimica. deoarece vehicularea lichidului spumant se executa de catre o pompa autoabsorbanta. in productia de lacuri si vopsele. Sistemul de conducte asigura transportul lichidului pompei de la intrarea in instalatie la iesirea din instalatie.220 2. . Aspiratia pompei este bilaterala (cate doua intrari tip A de fiecare parte a masinii) in vederea racordarii lesnicioase la sursa de apa cea mai apropiata.debitul maxim de spuma (mc/min) . Pompa centrifuga este cea clasica ce echipeaza toate autospecialele de stins incendii cu apa si spuma construite pe sasiu Roman 10215 si 12215. 132) face parte din grupa autospecialelor de lucru cu apa si spuma. Accesorii p. 19256 DF (A.lungime (m) . 132 Descriere Autospecialele de stins incendii cu spuma R.bataia maxima a jetului de spuma (m) . Refularea pompei centrifuge este controlata de un robinet cu clapeta. Cu ajutorul pompei autoabsorbante pentru spumant se poate realiza alimentarea cazanului propriu din butoaie. La suspensia spate s-a ales varianta joasa. prin cazan trec conducte ce vehiculeaza aer cald furnizat de o aeroterma SIMON. necesare pentru interventia la incendii sunt fixate in rafturi si rastele speciale amenajate in trei locuri si anume: in compartimentul instalatiilor.Sp. pentru o mai buna stabilitate a autovehiculului. precum si lucrul cu spuma absorbind spumant direct din butoaie. 19215.debitul maxim al tunului de apa (l/min) . montata in instalatia autospecialei pe suporti prevazuti pe sasiul masinii si antrenata printr-un arbore cardanic de la priza de putere.000 litri care este sectionat printr-un perete interior. . precum si la combaterea incendiilor de mari proportii. . tunul de apa si spuma.greutatea utilajelor si accesoriilor (kg) .2156 HMN8 diesel in 4 timpi. in compartimentul de la spatele masinii si pe acoperis.inaltime incarcat/descarcat (m) Greutati: . Instalatia pentru producerea spumei este diferita de cea a celorlalte masini de stins incendii.compartimentul accesoriilor. cazanul.greutatea autosasiului (kg) Performante: . instalatia conductelor.rotirea in plan vertical 9. . alimentarea cazanului altor autospeciale din butoaie sau din cazanul propriu. Fig.diametrul minim de viraj (l/min) . Autospeciala este realizata prin echiparea si carosarea unor autosasiuri Roman 19215 DF sau 19256 DF.latime (m) . Cazanul masinii este o constructie sudata din otel inoxidabil cu capacitate totala de 10.i. Sasiul rigidizat si intarit cu lonjeroane suplimentare prin intermediul a sase tampoane elastice poarta suprastructura autospecialei fixata pe acesta prin 20 suporti elastici.19215 sau 19256 au in compunerea lor urmatoarele compartimente si instalatii: . Cabina mare de tip Roman care intra in componenta acestui autosasiu s-a adaptat numarului de persoane si aparatajului necesar deservirii autospecialei avand capacitatea de 6 locuri. . dintre care doua punti motrice avand posibilitatea de blocare tranversala si longitudinala a diferentialelor. Instalatia speciala cuprinde pompa centrifuga pentru apa.autosasiul.L. pompa autoabsorbanta pentru lichid spumant.greutate totala (kg) .S.instalatiile de stins incendii cu apa si spuma.compartimentul personalului. formand doua compartimente: unul de 6.instalatiile de autoprotectie.instalatia suplimentara de incalzire. aeroporturi. 19256) Autospeciala pentru stins incendii cu spuma (fig. de mare capacitate. Autospeciala pentru stins incendii cu spuma pe autosasiu 19215 DF. dupa care se ramifica patru conducte: doua pentru refularile laterale (cate trei iesiri tip B). instalatia hidraulica pentru manevrarea tunului.000 litri pentru apa. iar dozarea se realizeaza prin intermediul unui robinet cu clapeta.

precum si majoritatea elementelor componente ale acestora. . Se compune dintr-o conducta care porneste din refularea pompei centrifuge si se ramifica in doua ramuri pe acoperisul masinii.masa autosasiului (kg) .250 26850 13580 9831 cca 10000 cca 2000 cca 220 85 5000 30 80 60 . . . Masina face din categoria autospecialelor de mare capacitate.echipamentul de amorsare a pompei centrifuge (cu doua posibilitati independente de realizat depresiune in sistemul de aspiratie fie printr-o pompa de vid cu rotor cu palete.rotirea tunului – orizontal 360º . ambreiaj.rezervor combustibil (l) Performante: .debit maxim de apa (l/min) . protejat prin vopsire. mecanismul de rotire melc-roata si cilindrul de ridicare-coborare. Instalatia de incalzire suplimentara asigura incalzirea compartimentului instalatiilor si cazanului prin montarea unei aeroterme de la care pornesc patru conducte (doua dus si doua intors).cu spuma .robinetul de dozare a spumantului in apa. instalatia de incalzire. a spumei aeromecanice. Actionarea tunului se realizeaza mecanizat (hidraulic si pneumatic) sau manual. prevenind totodata inghetarea apei si spumantului in componentele instalatiei speciale de stingere. Autosasiul este echipat cu 3 punti din care doua motrice pe spate. Instalatia electrica mai cuprinde un post de comanda mobil care permite telecomanda tunului prin cablu electric de la maximum 20 m distanta.lungime (m) . B. in cabina se afla: robinetul comanda dublu ambreiaj.000 l executat din tabla de hotel. angrenare pompe. .pompa centrifuga pentru refularea apei si a solutiei spumante. acceleratie motor.echipamentul de autoprotectie ce asigura protectia autospecialei impotriva radiatiilor calorice degajate de incendii pe timpul interventiilor. organul de baza pentru refularea apei si spumei la distante mari. Pe traseul acestora doua sunt amplasate 10 duze care permit formarea unei perdele de apa cu rol de racire a caroseriei. . fie printr-un ejector de gaze.debit maxim de spuma (mc/min) . Obturarea tevilor de apa si spuma se realizeaza prin doi robineti actionati electromagnetic din compartimenul instalatiilor. Echipamentul electric include instalatia electrica a autosasiului si consumatorii specifici acestei masini: doua lampi cu lumina rosie intermitenta (girofar) si amplificator de voce cu dispozitiv de alarmare tip ADA-02. iluminat compartiment instalatii. precum si aparate de control – vacuummetru. compartimentul instalatiilor si accesoriilor. In compartimenul instalatiilor sunt dispuse urmatoarele comenzi: pornit-oprit motor.viteza maxima (km/h) .bataia maxima a tunului (m) – cu apa . manometru presiune apa. masura si control necesare functionarii normale a instalatiei speciale de stingere. In afara comenzilor obisnuite.masa proprie (kg) . montat pe conducta de esapament).Autospeciala se compune din autosasiu tip Roman 19256 DF. toate montate pe cabina.inaltime incarcat-descarcat (m) Greutati: .100/3. Instalatia speciala de stins incendii cu apa si spuma asigura refularea apei si. Instalatia de incalzire este destinata asigurarii unui nivel optim al temperaturii in compartimentul instalatiilor si accesoriilor. actionare tun.masa totala (kg) . . avand urmatoarele caracteristici tehnico-tactice: Dimensiuni: . Are o constructie completa care permite dirijarea apei si spumei in plan orizontal si vertical prin intermediul tevilor de lucru cu apa sau spuma si a unor mecanisme de rotire si basculare. .rezervorul de apa (kg) . Autotunul de stins incendii cu apa si spuma pe sasiu ROMAN 19256 DF (ATI 19256 DF) Autotunul de stins incendii cu apa si spuma 19256 DF (fig. dispozitivele de comanda si aparatele de masura si control. Din componenta tunului. manometru presiune ulei. Tabloul de comanda si control este amplasat in compartimentul instalatiilor si cuprinde toate aparatele si dispozitivele de comanda.500 3. din dotare.080 2. dispozitivele de comanda ale instalatiei specifice de stins incendii. Dispozitivul de comanda si aparatele de masura si control sunt dispuse in compartimentul instalatiilor si accesoriilor. componentele sale principale fiind: .latime (m) . .Refularea de la distanta a substantelor de stingere (apa.rezervorul de spumant (kg) . Aparatele pentru masura.rezervorul pentru spumant lichid cu capacitate de 2000 l. protejat la interior contra coroziunii prin cauciucare. comanda proiectorului si comanda agregatului de incalzire SIMON. comanda amplificatorului cu dispozitiv de alarmare (ADA02). Acestea asigura manuirea si controlul functioarii instalatiilor speciale de stins incendii cu apa si spuma permitand urmatoarele operatii: pornirea-oprirea motorului. Este formata dintr-o aeroterma tip SIMON care produce si refuleaza aer cald. comanda lampa girofar. accesoriilor stingatoare la locul interventiilor putand actiona cu apa si spuma. Compartimentul instalatiilor si accesoriilor este dispus in partea anterioara a caroseriei.pompa autoabsorbanta pentru vehicularea spumantului. control nivele apa si spumant. avand posibilitatea de blocare transversala si longitudinala a diferentialelor. instalatia speciala de stins incendii cu apa si spuma. Teava de spuma este prevazuta cu un dispozitiv de producere a unui covor de spuma actionat manual. de pe acoperisul masinii. fiind echipata cu aparatajul si instalatiile de comanda si control necesare conducerii autovehiculului. comanda 9. ca parti importante fac parte: tevile pentru apa si spuma. hidraulic prin doua distribuitoare. Actionarea tunului se face din cabina.i. Sasiul este format din lonjeroane din otel si traverse imbinate prin suruburi. ejector gaze arse.s. echipamentul electric. Instalatia de autoprotectie este conceputa pentru a asigura apropierea cat mai mult de incendiu si racirea autospecialei cu o perdea de apa.vertical – 15 + 60º Fig. Cabina este de tip Roman cu 6 locuri. 133 Descriere .rezervorul pentru apa cu capacitatea de 10. Tot aici sunt montate aparatele de masura si control. executat din tabla de otel. deasupra compartimentului accesoriilor. control si comanda ale instalatiei speciale de stins incendii sunt amplasate in cabina si compartimentul instalatiilor.tunul pentru apa si spuma.conductele si armaturile construite intr-o retea ce permite realizarea circuitelor prevazute in schema tehnologica a instalatiei speciale. fiind prevazut cu rafturi si locasuri pentru amplasarea accesoriilor p. spuma) catre focarul incendiului se face cu ajutorul unui tun montat pe acoperisul masinii. 133) este destinat transportului servantilor. respectiv.

. amplasat imediat dupa compartimentul personalului. C. conducta de alimentare a pompei centrifuge cu apa din rezervorul masinii. Autosasiurile folosite au in compunere in general. accesorii p. transmisia cardanica de tip tubular.. Caroseria are o constructie unitata. Autopompa cisterna cu tun ROMAN 10215 F si ROMAN 10215 FA (APCT R. 8. a pompei de spumant. 10215 (fig. un amestecator de spumant in apa. Autosasiul este din cele folosite pentru autocamioanele R. prevazut cu cate o usa laterala.acceleratiei motorului. comanda pompei de apa. patru geamuri. 10215 F sau R. rezervorul pentru apa. autospeciala are capacitatea marita de acces in teren si poate transporta cantitati insemnate de substante stingatoare si accesorii p. comanda pompei de ulei.500 2. gurile de refulare si manometru. 10215 FA.bataia maxima a tunului cu spuma (m) pe orizontala 60 pe verticala .sistemul de suspensie (arcurile) a fost intarit pentru a corespunde regimului de exploatare permanenta cu incarcatura maxima admisa.accesorii p.i. puntile fata si spate cu reductoare laterale (la roti). un colector de spumant si o conducta de legatura cu amestecatorul.debitul de apa al pompei centrifuge (l/min) . patru scaune rabatabile. o conducta cu robinet dozator cu cinci pozitii. doua rezervoare pentru spumant lichid. actionarea tunului cu apa si spuma. una functionand pe principiul ejectiei aerului din pompa centrifuga.masa totala (kg) . Compartimentul accesoriilor. o conducta de legatura intre amestecator si aspiratia pompei centrifuge. . a pompei de vid. caroseria.instalatia electrica a autosasiului s-a completat cu aparatura si accesoriile specifice si adaptat la constructia de ansamblu a autospecialei. 10215 sau R.norma de consum carburant la 100 km (l) vara Fig. In interiorul acestui compartiment se afla rezervoarele pentru apa. 2156 HMN 8. frana de stationare actionata mecanic cu arc compresor numai pe rotile din spate si frana de motor.500 3. . Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: . o conducta de legatura intre ejector si aspiratia pompei. controlul nivelului in rezervoare si comanda instalatiei de autoprotectie. suspensia intarita compusa din arcuri cu foi semieliptice in fata si spate.10215 si R.400 10. precum si 8 servanti.instalatia de stingere cu spuma. .s. echipamentul electric. destinata lucrului pe loc sau din miscare. Constructia si dotarea autopompei cisterna asigura interventia eficienta atat din apropierea focarului cat si de la distanta.bataia maxima a tunului de apa (m) pe orizontala pe verticala .debitul maxim de spuma (mc/min) . ambreiajul monodisc uscat cu comanda hidraulica. impreuna cu alte autospeciale din aceeasi familie sau cu cele care folosesc substante stingatoare de natura diferita ori compatibile in procesul de stingere.masa proprie (kg) .instalatia de lucru cu apa compusa din: pompa centrifuga tip PSI 50/8. urmatoarele subansamble principale: motorul tip D. sistemul de rulare pe anvelope montate pe jante si instalatia electrica cu tensiunea nominala de 24 V.inaltime maxima (m) Greutati: . atat independent cat si in dispozitive complexe.s. cuplarea-decuplarea ejectorului de gaze. 134 Descriere Autospeciala se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul R.s. frana de serviciu pneumohidraulica in fata si pneumatica in spate.lungime (m) . . o trapa de aerisire pe acoperis si o bara pentru sustinere pentru servanti. 10215 F (cu punte simpla fata) si R. cutia de viteze cu 6 trepte de mers inainte si una de mers inapoi. Pentru a facilita demontarea cutiei de viteze podeaua compartimentului personalului este demontabila. suport pentru roata de rezerva si amenajarile necesare pentru ampasarea si fixarea accesoriilor p.instalatia de aditivare (imbunatatire) a apei ce consta dintr-un rezervor de detergent. prevazute cu cate un robinet de izolare. 10215 FA (cu punte motoare in fata). amortizoare telescopice numai in fata si tampoane de cauciuc cu amortizare progresiva.i.doua instalatii de amorsare a pompei centrifuge. cuprinde toate elementele instalatiei de lucru cu apa si in plus.detergent lichid (kg) .800 cca 8500 cca 950 cca 100 cca 400 500 30 80 60 40 86 40 40 iarna 45 .10215 FA) Autopompa cisterna cu tun R.cabina autopompei cisterna cu tun a fost adaptata la exterior si interior pentru montarea unor consumatori electrici suplimentari si a unor dispozitive specifice de comanda. In partea din fata a caroseriei s-a amenajat un compartiment pentru persoane. cuplarea-decuplarea prizelor de putere. comanda refularii apei si spumei pe tevile tunului. . la care s-au adus urmatoarele modificari si completari: .i. reglarea dozarii solutiei de spumant in apa. instalatiile speciale.s. un stut cu robinet sudat pe colectorul spumant. reglarea debitelor de apa si spuma. doua conducte de trecere a spumantului din rezervoare spre amestecator. controlul presiunii (depresiunii) in instalatie. Masina a fost conceputa si s-a executat in doua variante de sasiu R.latime (m) . cutia de distributie cu doua trepte si si diferential interaxial blocabil. Instalatiile speciale sunt amplasate in partea din spate a autopompei cisterna cu tun si constau din: .apa (kg) . 10215 FA. Fiind realizata pe autosasiu ROMAN. sistemul de directie cu servomecanism hidraulic. spumant si detergent. 134) este o autospeciala de stins incendii cu apa si spuma aeromecanica de categorie grea. un ejector robinet. rezervor. (kg) Performante: .viteza maxima (km/h) .viteza medie economica (km/h) . doua lampi electrice de iluminat. pompa centrifuga si instalatiile speciale pentru lucru cu apa si spuma. cu compartimente pentru personal. prin intermediul unui ejector amplasat pe conducte de evacuare a gazelor de esapament si alta fiind o pompa de vid si pompa centrifuga se realizeaza prin conducte independente.spumant lichid (kg) . Compartimentul instalatiilor cuprinde restul caroseriei si este prevazut cu doua usi batante laterale si un capac rabatabil in spate. amestecatoarele de spumant si detergent. este prevazut cu doua usi blocate fara geamuri.500 16.a fost echipat cu o priza de putere mecanica pentru antrenarea pompei centrifuge si una pentru antrenarea pompei de ulei hidraulic.i. si instalatii speciale. o conducta de refulare din care se ramifica toate celelalte conducte de refulare a apei spre tun. doua conducte de aspiratie terminate fiecare cu doua guri de alimentare tip A.

tabloul de comanda si control este amplasat in compartimentul instalatiilor speciale.instalatiile de actionare si comanda cuprind: instalatia hidraulica pentru actionarea tunului. In acest tablou sunt centralizate comenzile electrice si electropneumatice. instalatia electropneumatica de actionare a robinetelor de la tevile tunului. pe baza fenomenului de ejectie care se manifesta in zona ajutajului de refulare. instalatia hidraulica pentru actionarea ambreiajului masinii din compartimentul instalatiilor speciale.instalatia electrica cuprinde patru sisteme si anume: sistemul de pornire a motorului si de incarcare a bateriilor. precum si aparatele de masura si control aferente instalatiilor speciale. .. . . . Teava pentru spuma este generatorul propriu-zis de spuma. acesta asigurand introducerea aerului in solutia spumanta. sistemul de semnalizare si sistemul de avertizare. intr-un loc usor accesibil conducatorului auto care manevreaza autospeciala.tunul pentru apa si spuma este actionat hidraulic si amplasat deasupra compartimentului instalatiilor. in partea din spate. sistemul de iluminare. La teava pentru apa se pot monta patru tipuri de ajutaje.