MANUAL pentru cunoasterea accesoriilor, utilajelor si autospecialelor de stingere a incendiilor Editura Ministerului de Interne 1992 CUPRINS Capitolul I ACCESORII

PENTRU LUCRUL CU APA Furtunul de refulare pag. 4 Tubul de cauciuc pentru aspiratie pag. 4 Tevi de refulare pag. 5 Hidrantii portativi pag. 7 Distribuitoarele pag. 9 Colectorul pag. 10 Sorbul pentru tuburile de aspiratie Ejectorul pentru ape mici pag. 11 Racorduri pag. 12 Reductiile de racorduri pag. 13 Ajutajul pulverizator pag. 13 CAPITOLUL II ACCESORII PENTRU PRODUCEREA SPUMEI Amestecatorul de linie pag. 14 Tevile generatoare de spuma mecanica pag. 15 Generatorul de spuma chimica pag. 17 Dozatorul pentru spuma mecanica pag. 17 Capul deversor pag. 18 Prelungitorul tevii generatoare de spuma pag. 18 Bidonul pentru lichid spumant pag. 18 Dispozitiv de transvazare spumant pag. 18 CAPITOLUL III ACCESORII PENTRU PROTECTIE Casca pag. 19 Costumul de protectie contra apei Costumul de protectie anticalorica Masca contra fumului si gazelor pag. 21 Aparatele izolante pag. 22 Aparatul izolant cu aer comprimat Trusa cu butelii si cartuse filtrante Aparatul pentru cercetare chimica Trusa electrica pag. 30 Cizmele de cauciuc pag. 30 Cizmele de protectie cu talpi neperforabile Manusile de cauciuc pag. 31 Ochelarii pentru sudura pag. 31 pag. 19 pag. 19 pag. 20 pag. pag. 28 pag. 29 pag. 31 28 pag. 4

pag. 10

pag. 14

CAPITOLUL IV ACCESORII PENTRU SALVARE SI PRIM AJUTOR MEDICAL Centura de siguranta pag. 32 Carligul de siguranta pag. 32 Coarda si cordita de salvare pag. 32 Completul de salvare de la inaltime pag. 33 Pernele pneumatice de salvare pag. 37 Cuiul de sustinere pag. 38 Aparatul de inhalat oxigen pag. 38 Trusa sanitara pag. 40 CAPITOLUL V ACCESORII PENTRU TAIAT SI DEMOLAT Toporul-tarnacop pag. 40 Toporasul pag. 41 Ranga pag. 41 Cangea pag. 41 Lopata si cazmaua pag. 41 Furca pag. 42 Ferastraul „coada de vulpe” pag. 42 Joagarul pag. 42 Ciocanul si spitul pentru spart beton pag. 43 Motoferastraul cu lant pag. 43 Foarfecele pentru taiat cablu pag. 44 Aparatul de sudat si de taiat autogen pag. 44 Bormasina electrica portativa pag. 45 Pompa hidraulica cu dublu efect pag. 46 Distantorul electric pag. 46 Cricul pneumatic pag. 47 CAPITOLUL VI ACCESORII PENTRU ILUMINAT pag. 48 pag. 40

pag. 31

Lampa electrica cu acumulator pag. 48 Proiectorul mobil de 1000 W pag. 49 Farul pompier pag. 49 Corpul de iluminat cu faruri pag. 50 Bobina pentru cablu pag. 50 Trepiederul proiector pag. 51 Furca pentru ridicat cablurile electrice Ghearele pentru urcat pe stalpi pag. 51 CAPITOLUL VII ACCESORII DIVERSE pag. 51 Puntea de trecere peste furtun pag. 52 Cotul pentru furtun pag. 52 Fasa pentru furtun pag. 52 Cheia pentru racordare pag. 53 Geanta pentru chei si fesi pag. 53 Cheia cofret pag. 53 Aparatul pentru legat furtunuri pag. 53 Aparatul pentru spalat furtunuri pag. 54 Electroexhaustorul pag. 54 Electroventilatorul pag. 55 Cordita pentru sustinerea sorbului Cordita pentru legat furtunul pag. 56 Coarda pentru ancorat scari pag. 56 Galeata din panza pag. 56 CAPITOLUL VIII SCARI MANUALE pag. 56 Scara de imperechere pag. 56 Scara culisanta Scara de fereastra pag. 57 Scara baston pag. 57

pag. 51

pag. 56

pag. 57

CAPITOLUL IX MIJLOACE PENTRU TRANSMISIUNI pag. 58 Radiotelefoanele pag. 58 Unitatea de comanda prin laringofon pag. 67 Incarcatoare pentru bateriile de acumulatori ale radiotelefoanelor pag. 68 Baterii de acumulatori pag. 70 Amplificatori cu dispozitiv de alarmare tip ADA – 02 pag. 70 Megafonul de 4 W pag. 70 Dispeceratul pag. 71 Centrala telefonica automata de institutie P. 40 pag. 71 Centrala telefonica de campanie cu 10 numere pag. 74 Telefonul ATI – 52 pag. 75 Bobina cu cablu telefonic pag. 78 CAPITOLUL X STINGATOARE pag. 78 Stingatorul portativ cu apa pulverizata pag. 78 Stingatoare transportabile cu apa pulverizata pag. 79 Stingatoare portative cu spuma chimica pag. 80 Stingatoare portative cu pulbere pag. 83 Stingatoare transportabile cu pulbere pag. 83 Stingatorul remorcabil cu pulbere si dioxid de carbon pag. 84 Stingatoare portative cu dioxid de carbon pag. 85 Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon pag. 86 Galeata stingator pag. 87 CAPITOLUL XI UTILAJE PENTRU STINGEREA INCENDIILOR Motopompa usoara de 400 l/min. pag. 88 Motopompa de 800 l/min. pag. 89 Motopompa de 1300 l/min. (MP 73) pag. 90 Motopompa de 1500 l/min. (MP 79) pag. 92 Motopompa de stins incendii cu MPR – 1600 Hidrogeneratorul de spuma usoara Tunuri pentru stins incendii cu apa si spuma pag. 88

pag. 92 pag. 94 pag. 95

CAPITOLUL XII POMPE DE VID SI CENTRIFUGE pag. 98 Pompe de vid pag. 98 Pompe centrifuge pag. 100 Pompe din dotarea autospecialelor si utilajelor de stingere a incendiilor

pag. 101

CAPITOLUL XIII AUTOSPECIALE DE STINS INCENDII Date generale pag. 103 Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri de turisme pag. 104 Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri tip camion mijlociu pag. 107 Autospeciale de stins incendii pe autosasiul tip camion greu pag. 114 Alte autospeciale pag. 120

CAPITOLUL I ACCESORII PENTRU LUCRUL CU APA Accesoriile pentru lucrul cu apa sunt mijloace destinate vehicularii apei direct de la sursele sub presiune la locul incendiului sau prin intermediul autospecialelor si utilajelor de stingere. Din grupa accesoriilor pentru lucrul cu apa fac parte: furtunul de refulare, tubul de cauciuc pentru aspiratie, teava de refulare, hidrantul portativ, distribuitorul, colectorul, sorbul pentru tuburile de aspiratie, ejectorul pentru ape mici, racordul, reductia si ajutajul pulverizator. De la inceputul capitolului, pentru a nu crea confunzii, subliniem ca denumirea de „accesorii pentru lucrul cu apa” este generica, pornind de la domeniul cu cea mai mare utilizare a acestora, parte din ele putand fi folosite si pentru transportul emulsiilor de apa si spumanti sau al pulberilor vehiculate sub presiune. Furtunul de refulare In raport de tipul lor (A, B, C sau D), furtunurile de refulare prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 111 20 B 76 25 20 ± 0,5 1,0 ± 0,2 920 700 450 200 C 53 20 D 26 20

Diametrul (interior) Presiunea de incercare (bari) Lungimea (m) Grosimea stratului de cauciuc (mm) Masa pe ml (g) Descriere

Furtunul de refulare este fabricat din fibre textile poliesterice cu tesatura circulara (fara cusatura) cauciucata, pentru a-i asigura etanseitatea si a reduce pierderile de presiune prin frecare pe timpul trecerii apei. La ambele capete, in raport cu tipul sau, furtunul este prevazut cu racorduri de refulare. Furtunul se intrebuinteaza in bucati lungi de 20 ± 0,5 m si se foloseste sub role simple sau duble, panglici sau infasurat pe vartelnitele carucioarelor port-furtun. Fig. 1 Intretinere Dupa folosire, furtunul trebuie sa fie bine curatat prin spalare cu apa, operatie executata manual sau cu aparatul pentru spalat furtunuri. Dupa spalare, furtunul trebuie uscat in locuri special amenajate sau pe stelaje inclinate, la locuri ferite de radiatii solare ori termice. Dupa uscare, se verifica starea racordurilor si garniturilor; se repara cand este cazul, iar pentru prelungirea duratei de intrebuintare se schimba dunga la intervale de 6 luni. Tubul de cauciuc pentru aspiratie In raport de tipul lor (A, B sau D), tuburile de cauciuc pentru aspiratie prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

tubul trebuie sa fie spalat cu apa apoi uscat. a garniturilor. racordandu-se la furtunurile de refulare sau alta sura de apa. a) teava de refulare simpla (fig.ajutajul de baza (4). Fig. Fig. tubul maner si ajutajul de baza formeaza o piesa comuna cu denumirea ajutaj de baza minor. Tevi de refulare Tevile de refulare se clasifica in: . prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Lungimea totala (mm) Diametrul ajutajului de baza (mm) Diametrul ajutajelor finale (mm) Masa Descriere B 430 20 12. Aceasta asigura refularea jetului de apa si dirijarea lui asupra focarului. . precum si insurubarea normala pe filet a ajutajelor demontabile. C sau D). 3).5 8. .ajutajele demontabile (5).racordul fix (1). 3a Intretinere Dupa intrebuintare se spala cu apa curata atat in interior cat si in exterior.Diametrul interior Lungimea (m) Masa tubului fara racorduri (kg/m) A 110 mm 2. . Fig. 4) . . .tevi de refulare cu robinet: .25. tubul de racordare.5 B 75 mm 2 si 1. Se compune din urmatoarele parti: (fig. B sau D. 16 si 18 1. 10. iar la celalalt capat se racordeaza la intrarea in pompe. proba se repeta cu toate tuburile din dotarea autospecialei racordate impreuna.tevi pentru dispersia apei. 14.750 C 445 20 8. . 3 In raport de tipul lor (B. 2 Intretinere Dupa folosire.tevi de refulare simple. 2 si 1. b) tevile de refulare cu robinet (fig. Aderenta intre straturile de panza si cele de cauciuc se realizeaza cu ajutorul solutiei de cauciuc. tubul se supune urmatoarelor probe: a) proba de aspiratie uscata Fiecare tub se inchide la un capat cu racord infundat.5 D 25 mm 3 si 4 1. cu exceptia racordului. 12. garnituri etc. intarite cu sarma sub forma de spirala.tubul maner (3) care in unele cazuri este izolat termic pentru a proteja mana servantului pe timpul temperaturilor scazute. .5 5. Se creeaza o depresiune de 640 mm coloana de mercur. verificat si repus in stare de functionare. tubul de aspiratie este prevazut cu cate o portiune (11 – 15 cm) fara sarma care permite fixarea racordurilor A. Dupa verificarea fiecarui tub in parte. Dupa 5 minute se admite o scadere a depresiunii cu 3% cu conditia ca etanseitatea pompelor sa fi fost verificata in prealabil iar tubul sa nu se deformeze. b) proba la presiune hidraulica In fiecare tub se realizeaza o presiune hidraulica de 6 bari timp de 5 minute. La ambele capete. anual sau cand se constata anumite deficiente.). din material plastic.25 Descriere Tubul de cauciuc pentru aspiratie este confectionat din straturi suprapuse de cauciuc si panza. 14.fara perdea de protectie. . 3a). In afara verificarilor curente care se fac dupa fiecare folosire (racorduri. sa nu prezinte infiltrari de apa sau deformari.cu perdea de protectie. Tubul trebuie sa nu se sparga. 16 960 D 200 12 4 170 Este confectionata din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune sau. dupa care se sterg cu carpe moi. La tevile tip D si la unele variante tip B sau C. in urma vulcanizarii.tubul de racordare (2). se usuca in aer liber apoi se verifica starea racordurilor.

B sau C. Cand se lucreaza cu tevile de refulare cu perdea de protectie. c) tevile pentru dispersia apei Tevile pentru dispersia apei (fig. in cazul incendiilor izbucnite in zone imediat invecinate cu acestea. 4. .robinetul.ajutajul de baza (7).2 (14) 490 18 16 14 Cu perdea de protectie 500 20 16 12 tip C 1 Debitul de apa (l/min) Marimea fantei (mm) Lungimea sectorului circular de protectie a apei (m) Inaltimea sectorului circular al apei (m) Masa (kg) Descriere B 1200 5 32 10 3 C 600 3 20 6 2 Tevile pentru dispersia apei sunt confectionate din otel inoxidabil cu racord de aluminiu. In raport de varianta si tipodimensiuni prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fara perdea de protectie Lungimea totala (mm) Ajutajul de baza (mm) Ajutajul intermediar (mm) Ajutajul final (mm) Marimea racordului Masa (kg) Descriere Sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compun din urmatoarele parti (fig.racordul fix (1). . Fig. Hidrantii portativi Hidrantii portativi se clasifica in: . asigura refularea sub forma de perdea necesara protejarii stivelor de material combustibil din depozite.corpul tevii .a): Fig. Functionare Pentru folosire se racordeaza teava la linia de furtun. starea de curatenie a orificiilor si rotirea normala a dispozitivului de pulverizare. 5 In raport de tip. rezistent la coroziune si se compun din urmatoarele parti: . in cazul tevilor de refulare cu robinet si perdea de protectie. Intretinere Pentru intretinere se procedeaza la fel ca la tevile simple. Intretinere Pentru intretinere se executa aceleasi operatii ca in cazul tevilor de refulare de mana simple. a cladirilor etc.Tevile de refulare cu robinet se prezinta in doua variante constructive si anume cu si fara perdea de protectie.dispersor.dispozitivul de pulverizare (9) la teava cu robinet si perdea de protectie. la care se disting: corpul robinetului (2).. deschizandu-se orificiile de dispersie a apei. 5). Prin manuirea spre stanga se realizeaza suprimarea progresiva a perdelei de protectie. . 4a . in plus se verifica functionarea normala a robinetului. . dupa manuirea manerului robinetului se actioneaza si asupra dispozitivului de pulverizare prin rotire spre dreapta.racordul fix. respectiv. . Indiferent de forma de constructie acestea servesc la formarea unei perdele de apa necesara in unele situatii pentru protectia servantilor. Fig. confectionat din material plastic sau cauciuc vulcanizat. .mansonul de izolare termica (6). tevile pentru dispersia apei prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: (8) 485 12 10 8 tip C 1. . 4 Tevile de refulare cu robinet fara perdea de protectie sunt de doua tipodimensiuni si anume de 8 si 14 mm. cepul (3) si manerul (4). se actioneaza asupra manerului inchizand sau deschizand cepul robinetului in cazul tevilor fara perdea de protectie.ajutajul demontabil (8) la teava de refulare cu robinet.tubul maner (5).

.hidranti portativi cu cot simplu. de regula. a) hidrantii portativi cu cot simplu (fig. astfel ca urechile piulitei sa intre sub racordul cu gheare al acestuia.flansa de etansare (4).roata de manevrare (7). tipodimensiunea in care au fost confectionati sau materialul de constructie. 10 bari C 789 81 Inaltimea (mm) Masa (kg) Presiunea de lucru b) hidrantii portativi cu cot dublu (fig. . Se asaza hidrantul portativ pe orificiul hidrantului subteran.capacul robinetului (6).. de asemenea. Fig.5 max. Atat la corpul cotit cat si la cel bifurcat (II) se intalnesc: . B si C.tija robinetului (8). 10 bari Descriere Hidrantii portativi.manerul.). partile de baza ale acestora – corpul bifurcat si corpul tubular – sunt confectionate din fonta. se deosebesc: .inaltimea (cu robinetul inchis. 6) Acestia sunt fabricati in trei tipodimensiuni: A.presiunea de lucru max.piulita de racordare cu urechi (2). 10 .flansa cu manere (3). B si C.racordurile fixe (5). Diferentierea se realizeaza la partea superioara a hidrantilor. Pentru racordarea la retea.hidranti portativi cu cot dublu. hidrantii portativi au ca anexe cheia hidrant subteran (fig. iar la partea inferioara au o forma diferita (patrata. .2 B 803 11 max. 7 Fig. . Functionare Cu ajutorul manerului cheii hidrantului se indeparteaza capacul hidrantului subteran. indiferent de tip. 6b) Acest tip de hidrant prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. In plus. 10 bari C 789 10 Inaltimea (mm) Masa (kg) Presiunea de lucru c) hidrantul portativ cu robinete (fig.corpul bifurcat – in cazul hidrantilor cu cot dublu sau al celor cu robinete. sunt confectionati.hidranti portativi cu robinete. adecvata formei capului tijei ventilului hidrantului subternan. 8). . . . in raport de tip distingandu-se: . Cheia este o piesa metalica formata dintr-o tija care la partea superioara are un maner in forma de „T” cu un capat ascutit si curbat. iar la partea inferioara o terminatie de forma unei chei tubulare triunghiulara. In unele variante. 6b . Mufele sunt piese metalice care la partea superioara au o forma triunghiulara pentru imperechere cu cheia hidrant. . mm) 1050 . 7) si mufele cheii hidrant (fig.inelul opritor (1) cu garnituri de etansare. . in functie de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 871 16. 6a Sunt. 6 A 875 143 B 805 8. 8 Se rasuceste pe filet piulita de racordare cu urechi de pe corpul tubular al hidrantului pana ce acesta coboara la nivelul inelului opritor.corpul cotit – in cazul hidrantilor cu cot simplu. dreptunghiulara etc. din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune. Indiferent de rolul lor. in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig.masa (kg) . 6a) Fig. . hidrantii au ca parte comuna corpul tubular de forma cilindrica (I) la care se disting: .discul robinetului (9). fabricati in trei tipodimensiuni: A. la corpul bifurcat al hidrantului portativ cu robinete.

se deschid progresiv robinetele respective.masa (kg) 6. apoi se demonteaza hidrantul portativ rotindu-se corpul hidrantului spre stanga. Distribuitoarele Distribuitoarele se clasifica in: .capacul robinetului (4) in cazul distribuitorului B-CBC.un racord fix tip A pentru iesirea apei.doua racorduri fixe tip B pentru intrarea apei (2). C sau tunuri de absorbtie. La incetarea lucrului se inchide hidrantul subteran (cu ajutorul cheii hidrant). toate robinetele fiind inchise.1 Descriere Este confectionat din aliaj de aluminiu si se compune din urmatoarele parti (fig. 9c . . starea racordurilor.racordul de iesire tip A . La una sau la ambele iesiri ale hidrantului se racordeaza furtunuri de refulare A.trei robinete (doua la tipul B 2C) la care se disting: .trei racorduri fixe din care 1 B si 2 C la tipul B-CBC sau 2 C la cel B-2C pentru iesirea apei (3).distribuitorul B-2C (fig. Functionare Dupa amplasarea distribuitorului la locul indicat in dispozitivul de stingere se racordeaza la intrarea B linia de furtun prin care el este alimentat cu apa si apoi la iesirile respective.un racord fix tip B pentru intrarea apei (2).corpul colectorului (1). 10 bari . . El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari. prevazut pe partea superioara cu un maner pentru transport (8).roata (tija) de manevrare (5). . liniile de furtun B si C sau numai C ordonate. 9b Distribuitoarele tip B-2C sau B-CBC prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: B-2C B 2 tip C Robinete tip canea 15 bari 4. 9c): Fig. se desracordeaza tuburile de absorbtie sau furtunurile de refulare de la hidrant.5 Racord de intrare Racord de iesire Felul obturarii Presiunea maxima Masa (kg) Descriere Sunt confectionate din aliaj de aluminiu anticorosiv. Hidrantul subteran se curata si se acopera cu capacul sau.racordul de intrare doua tip B . starea racordurilor si a garniturilor. El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari. se verifica functionarea si etanseitatea sa. . rotirea usoara a piulitei de racordare si starea garniturii de etansare.tija robinetului (6). Se compun din urmatoarele parti (fig. Prin rotire hidrantul se insurubeaza in filetul piulitei. Fig.discul (7) la distribuitorul B-CBC. Intretinere Dupa intrebuintare distribuitorul se spala. 9b).o clapa de inchidere cu bolt (4). La incetarea lucrului se inchid robinetele. . Intretinere Dupa intrebuintare hidrantul se spala. dupa care se dezracordeaza linia de furtun echipata. . iar pe partea interioara cu trei picioruse de sprijin.Se rasuceste spre dreapta corpul hidrantului actionandu-se cele 2 manere de manevrare ale fansei. 10): . . se verifica functionarea corecta si etanseitatea robinetelor si a corpului hidrantului. . .presiune de lucru max. 1 tip B Robinete cu disc 16 bari 7. Fig. sau cepul robinetului la distribuitorul B-2C. B.corpul distribuitorului (1). La cererea servantilor 1 sau a personalului ce indeplineste atributiile acestora pe liniile de furtun ce asigura distribuirea apei. . Pentru deschiderea hidrantului subteran se folosesc cheia hidrant si mufa adecvata. fiind obligat sa coboare si sa se preseze pe orificiul hidrantului subteran la care se etanseaza prin intermediul garniturii de etansare. Colectorul Colectorul prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . Pentru deschiderea apei (la hidrantul cu robinete) se actioneaza asupra rotilor robinetelor. 9a .distribuitorul B-CBC (fig.1 B-CBC B 2 tip C. 9a).

Intretinere Dupa folosire sorbul se spala si se verifica starea racordului.picior de sprijin pe sol (8). Ejectorul pentru ape mici Ejectorul pentru ape (fig. prin intermediul parghiei de manevrare. . sorbul este supus unei probe de incercare a etanseitatii supapei. deschide supapa si lasa apa sa se scurga. sorbul va fi introdus in cosul metalic. 11): . buna functionare a supapei si a parghiei ei de manevrare. Intretinere Dupa intrebuintare se spala si se verifica functionarea clapei si starea racordurilor. 10 Functionare Colectorul se racordeaza la conducta cu cot prevazuta cu racord tip A a cazanului pentru apa de la autospeciale. . In cazul in care conducta cu cot a cazanului pentru apa este prevazuta cu racord tip B. Se remediaza defectiunile constatate.supapa sorbului cu corpul supapei (4). se trage in sus de cordita care. periodic.) 130 . Se umple sorbul cu apa si in intervalul de 5 minute nu se admit scapari decat sub forma de picaturi. executate dupa fiecare folosire. b) coloana de ejectie (11) la care se disting: . Apa ce vine prin cele doua intrari este dirijata apoi prin iesirea A (B) in conducta cu cot pentru umplerea cazanului. in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Tip A 206 x 223 15 Tip b 153 x 126 12 Dimensiunile (mm) Masa (kg) Descriere Este confectionat din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compune din urmatoarele parti (fig.ajutajul convergent de ejectie (3). pompe).corpul de absorbtie (4) cu rol de sorb si de picior de sprijin.ajutaj convergent-divergent (6).conducta cotita (1).racord fix B pentru iesirea apei (7). . . . prin care apa vine cu presiune mai mica. 13 a) corpul ejectorului (1) la care se disting: .sita pentru retinerea impuritatilor (5). 12) are urmatoarele caracteristici tehnice: .racordul fix tip C pentru intrarea apei (2). Pe timpul functionarii – daca apa ce vine din cele doua surse are presiuni egale – clapa va sta orientata pe directia axului deschiderii A.presiunea apei la intrare (bari) 7 – 11 . capacul supapei (5).nervuri pentru intarire (9). In afara verificarilor curente.masa (kg) 6. Dupa terminarea lucrului. pentru golirea de apa a tuburilor de aspiratie. pe care sita nu le retine. iar capatul liber se fixeaza de un punct de sprijin. In momentul intreruperii alimentarii.sita sorbului (I) cu fundul sitei (1) si corpul sitei (2). in numar de patru.debitul aspirat (l/min. 13): Fig. In cazul cand apa contine impuritati de dimensiuni reduse. Pe timpul formarii vidului in sistemul de alimentare (sorb. parghia de manevrare a supapei (6) si inelul pentru legarea corditei de sustinere a sorbului (7).presiunea apei la iesire (bari) 1.735 Descriere Este confectionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compune din urmatoarele parti (fig. Sorbul pentru tuburile de aspiratie Sorbul se fabrica in doua tipodimensiuni: A si B. . apa din tuburile de aspiratie apasa asupra supapei care este asezata pe scaunul aflat in corpul sitei. Functionare Se racordeaza sorbul la capatul inferior al coloanei de tuburi de aspiratie. supapa sorbului este deschisa de curentul de apa ce intra din sura in tuburile de aspiratie. . . .5 – 2 . realizandu-se astfel mentinerea coloanei. In vederea actionarii parghiei de manevrare a supapei. In caz contrar.corpul sorbului (II) cu un racord fix A sau B (3) in raport de tipul sorbului. intre ea si colector se monteaza o reductie A-B. . iar la racordurile B se cupleaza furtunurile ce fac legatura cu cele doua surse de alimentare. clapa va inchide orificiul intrarii. tuburi de aspiratie. se leaga la inelul acesteia o cordita pentru sustinerea sorbului.Fig.

in urma acesteia. 14a . Anual. racordurile fixe prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 100 G4 1.corpul racordului (1) este prevazut cu doua gheare de racordare (2). ejectorul se spala si se verifica starea racordurilor si a garniturilor. . . descreste presiunea si se mareste viteza. pe baza principiului ejectiei.86 D 18 0. c) racordurile infundate In raport de tip: A.racorduri infundate. sau cand este cazul. racordurile infundate prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . se demonteaza si se verifica ajutajele. a) racordurile de refulare sau aspiratie In raport de tipul lor (A. Apa trimisa de pompe impreuna cu cea antrenata iese din ejector pe la racordul B. . . 14): . identic cu cel descris anterior.reductiile de refulare sau aspiratie. datorita presiunii atmosferice.Pentru punerea in functiune a ejectorului. 14 . Apa intrata in ajutajul de ejectie si care ester fluidul motor isi mareste presiunea si isi micsoreaza viteza ca urmare a micsorarii treptate a sectiunii. Scurgerea fluidului motor cu viteza marita spre ajutajul convergent-divergent creeaza o depresiune. Racorduri Dupa domeniul de utilizare racordurile se clasifica in: .teava racordului (7) prevazuta cu trei cercuri reliefate necesare prinderii de furtun sau de tubul de aspiratie cu ajutorul legaturii de sarma. 14a): Fig.1 Diametrul de trecere (mm) Filet de racordare Masa (kg) Descriere La fel ca si cele de refulare si aspiratie. cu care se amesteca si patrunde in partea convergenta a coloanei de ejectie. Apa refulata cu presiune de pompe este condusa spre ajutajul convergent de ejectie de unde patrunde sub forma de jet in ajutajul convergetdiverget si antreneaza apa din sursa prin sorb. doua santuri semicirculare de strangere (3). garnitura de etansare (5) si nervurile exterioare radiale pentru strangere (6).garnitura posterioara de etansare (4) din piele. C si D. Se compun din urmatoarele (fig. C si D) racordurile de refulare sau aspiratie prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 96 2. B.corpul racordului (1). apa trece printr-o sectiune marita si presiunea scade brusc in timp ce viteza se mareste la cateva sute de metri pe secunda.37 C 43 0.5 C 45 G2 0. .racorduri fixe. locasul garniturii de etansare (4). Sectiunea micsorandu-se din nou. B. Procesul de antrenare a apei (sau a unui alt fluid) prin principiul ejectiei.Functionare .garnitura anterioara de etansare (3) din cauciuc. viteza de scurgere se micsoreaza si se mareste presiunea. Fig. racordurile fixe sunt confectiionate din aliaj de aluminiu anticorosiv. C si D. Intretinere Dupa folosire.24 Diametrul de trecere (mm) Masa (kg) Descriere Racordurile de refulare sau aspiratie se compun din urmatoarele parti (fig. la racordul tip C pentru intrarea apei se cupleaza linia de furtun ce vine de la iesirea din pompele unei autospeciale sau ale unui utilaj.4 D 18 G1 0.5 B 65 G2 ½ 0. Dupa iesirea din ajutajul de ejectie.inelul de siguranta (8) pentru retinerea tevii racordului. are loc ca urmare a unei succesiuni de fenomene.1 B 62 1. . B. iar dupa trecerea pragului de strangulare in partea divergenta a coloanei de ejectie.portgarnitura (2). b) racordurile fixe In raport de tipul lor: A. iar la cel de tip B furtunul pentru dirijarea apei la locul dorit. fluidul aflat in sorb (aerul si apa) este obligat sa patrunda in zona de actiune a fluidului motor.

a santurilor de strangere.capacul (2). . in estenta constituind o imbinare a doua corpuri de racorduri de marimi diferite.presiunea de lucru optima (bari) . .1 Sunt confectionate tot din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compun din urmatoarele parti (fig.4 D 18 0. 14b . doua santuri semicirculare de strangere. 16 Este confectionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si este prevazut cu bucsa racord. Ajutajul pulverizator Ajutajul pulverizator (fig.5 6 8 35 0.corpul racordului de marime superioara cu doua gheare de racordare.bataia jetului (m) . .6 C 45 0. 15) sunt de doua tipuri: A – B si B – C. Este fixat prin infiletare la corpul racordului de marime superioara si imobilizat cu cele doua suruburi. 15 Intretinere Operatiile de intretinere se executa la fel ca in cazul racordurilor. CAPITOLUL II ACCESORII PENTRU PRODUCEREA SPUMEI 14 max. 16) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . doua santuri semicirculare de strangere. racordurile se curata si se verifica starea garniturilor. 14b): Fig. Intretinere Dupa folosire. Se compun din urmatoarele parti: . a . a ghearelor. Reductiile de racorduri Reductiile (fig.masa (kg) Fig.corpul propriu-zis al reductiei cu locasurile pentru cele doua garnituri de etansare.garnitura de etansare (4) din cauciuc.8 B 45 62 Diametrul mic de trecere (mm) Diametrul mare de trecere (mm) Presiunea de lucru Masa (kg) Descriere Reductiile sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune.inelul de siguranta (3) pentru retinerea capacului. o portiune filetata interioara si doua suruburi.corpul racordului de marime inferioara cu doua gheare de racordare.corpul racordului (1). 2.diametrul ajutajului pulverizator (mm) .suprafata jetului (mp) . precum si fixarea tevii racordului sau a capacului in cazul celor infundate prin inelul de siguranta. Intretinere Dupa intrebuintare se sterge si se desfunda canalele daca este cazul. identic cu cel descris la pct.Diametrul de trecere (mm) Masa (kg) Descriere A 100 1.dispersarea jetului (m) . cu filet pentru racordarea la teava tip C si cu canale de diametre mici care obliga apa refulata de pompa sa paraseasca teava sub forma de picaturi fine. . in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 62 96 10 bari 2 0.200 . Fig.7 B 65 0. nervuri exterioare radiale pentru strangere si o portiune filetata exterioara.

patru picioare de sprijin pe sol (11). . iar pentru obtinerea unui amestec mai sarac si spuma mai putin depusa la semnul minus. Pentru obtinerea unui amestec mai bogat in lichid spumant si formarea unei spume mai dense.000 si 10.000 7–9 475 3.consum de apa (l/min. Amestecatorul de linie Amestecatorul de linie (fig. Din grupa acestor accesorii fac parte: amestecatoarele de linie. . amestecatorul se racordeaza la dispozitivul de interventie sau la iesirea din pompe.Accesoriile pentru producerea spumei sunt mijloace care concura la realizarea spumei mecanice sau chimice.500 5.lungimea (mm) . Fig. Apa intrata in amestecator antreneaza lichidul spumant din bidon (rezervor) – pe principiul ejectiei – si formeaza impreuna cu acesta un amestec (emulsie).0 1. amestecatorul se spala pana la inlaturarea completa a urmelor de lichid spumant si se verifica starea racordurilor. Fig. Tevile generatoare de spuma mecanica In raport de tipul lor. creindu-se astfel o depresiune mai mare ce duce la antrenarea unei cantitati sporite de lichid spumant. tevile generatoare de spuma mecanica.0 10. la antrenarea unei cantitati mai reduse de lichid spumant. cu cursa limitata pe care se gaseste un indice. Intretinere Dupa folosire. fie facand parte din instalatiile autospecialelor si utilajelor sau din instalatii fixe de stins incendii de la rezervoarele de produse petroliere si lichide inflamabile. cu sageata indicatoare a sensului pe directia de curgere a apei.ajutajul convergent-divergent (5).0 .un racord fix (2) pentru intrarea apei prevazut cu o sita metalica (3) pentru retinerea impuritatilor mecanice.un racord fix tip D (9) pentru racordarea tubului de aspiratie a lichidului spumant. 18): . 17) este realizat din doua tipodimensiuni: B si C in functie de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: B 5. 18. 17 .8 C 2.corpul supapei de retinere (7) in care se gaseste supapa de retinere (8) din sticla sau cauciuc ce asigura circulatia lichidului intr-un singur sens. . Punand robinetul cu indicele fix la semnul plus.) . deci.500. 5. . Rotind robinetul cu indicele fix catre semnul minus.000 l/min.ajutajul convergent de ejectie (4).debitul de spuma (l/min.coloane de ejectie (1) sau ramura inferioara la care se disting: . .000 790 8 942 3.conducta cotita (12) sau ramura superioara la care se disting: . Functionare Pentru punerea in functiune.presiunea nominala (bar) . . bidonul pentru lichid spumant si dispozitivul de transvazare spumant. In felul acesta se mareste presiunea in ajutajul convergent si. micsorandu-se astfel debitul si presiunea apei ce trece prin ajutajul convergent ceea ce duce la realizarea unei depresiuni mai mici si. a supapei de retinere si starea de curatenie a sitei. Amestecul (emulsia) este completat si cu apa ce vine din ramura superioara.patru nervuri pentru intarire (10).600 10 910 6.500 5–7 237 Debitul de spuma (l/min.000 390 6 681 2. o parte din apa refulata circula prin ramura superioara.) Presiunea de lucru (bari) Debitul de apa (l/min) Masa (kg) Descriere Amestecatorul de linie este confectionat din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compune din urmatoarele parti (fig. tevile generatoare de spuma mecanica prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .un robinet (13) cu cep. .un racord fix (6) pentru iesirea amestecului (emulsiei).masa (kg) Descriere 2. ca urmare. etanseitatea si functionarea normala a robinetului. La racordul D se ataseaza tubul de aspiratie care se introduce cu celalalt capat in bidonul (rezervorul) cu lichid spumant.o sageata indicatoare a sensului de circulatie a apei aflata pe partea superioara a conductei cotite.un sector gradat (14) avand marcate semnele plus si minus. dupa care isi constituie drumul spre tevile generatoare de spuma mecanica.) . fie ca accesorii distincte. si viteza de circulatie a apei. . . se pune robinetul cu indicele fix la semnul plus. 2. se inchide orificiul de intrare a apei in ramura superioara apa fiind astfel obligata sa curga prin coloana de ejectie.

. . generatorul de spuma chimica se intrebuinteaza in cadrul instalatiilor semifixe existente in obiectele chimice. 20): .robinet (5) pentru deschiderea apei.partea tronconica (2).conducte auxiliare: .tipul spumantului: . Lungimea liniei de refulare de la racordul B al generatorului si pana la teava nu trebuie sa fie mai mica de 40 m sau mai mare de 100 m. la terminarea partii tronconice a tevii.carcasa de tabla (1) cu capac de inchidere. apa ce intra in coloana de ejectie pe la racordul C antreneaza. ce asigura circularea amestecului de apa si praf unic intr-un singur sens si gratarul opritor al supapei (9). Functionare Se toara praful in palnie. Astfel.palnia pentru praf (2) cu sita metalica (3).debitul minim de spuma (l/min. In cea de-a doua faza. . aerul din orificiile exterioare ale corpului de racordare. . care se ramifica din coloana de ejectie inaintea robinetului de deschidere a apei si este prevazuta cu robinet de inchidere si furtun prelungitor din cauciuc. care are loc in interiorul tevii generatoare. .consum de apa la 8 bari (l/min. iar la partea interioara ajutajele pentru trecerea amestecului (emulsiei) de apa si spumant (4).) 3000 . In prima faza cu ajutorul dispozitivului de dozare (amestec) se formeaza emulsia de apa si spumogen. Fig.racordul fix tip B (10) pentru iesirea amestecului. 19): . .conducta pentru circuitul de antrenare a prafului ce se ramifica din coloana de ejectie dupa robinetul de deschidere a apei si care este prevazut cu robinet de inchidere. se verifica starea racordurilor. Procesul de formare a spumei are loc in doua faze. manere pentru transport si suport de sprijin aflat la partea inferioara. conductelor si a supapei de retinere. .presiunea de lucru (bari) 0–8 . se formeaza spuma prin absorbtia aerului si inglobarea acestuia in emulsia de apa si lichid spumant. .un racord fix tip C (4) pentru intrarea apei.ajutaj convergent-divergent (7). 20 . Descriere Se compune din urmatoarele parti (fig. fie intercalat in dispozitivitul de interventie sau la iesirile din pompa (amestecator de linie sau generator de spuma mecanica). Intretinere Dupa intrebuintare se spala cu apa pana la inlaturarea resturilor de praf si spuma. trece prin cele 4 ajutaje practice in interiorul corpului de racordare si la iesire antreneaza. sudata la partea cilindrica si la corpul de racordare.supapa de retinere (8) din cauciuc. cu robinetul de inchidere.coloana de ejectie la care se deosebesc: . praful din palnie si are loc o reactie chimica dupa formula: 6HnaCO3 + Al2(SO4)3 = 6CO2 + 2Al(OH3) + 3 NaSO4 in urma careia rezulta spuma chimica ce este refulata pe teava. Generatorul de spuma chimica Generatorul de spuma chimica are urmatoarele caracteristici tehnice: . pe principiul ejectiei. . Ajutajele sunt inclinate pentru ca jeturile lor sa se intalneasca intr-un punct pe axul jetului central. petrochimice sau al celor din depozitele de produse petroliere.bicarbonat de sodiu HnaCO3 . fie inclus in instalatiile autospecialei.consum de praf de 8 bari (kg) 60 – 63 . circular (la 120°). Intretinere Dupa folosire teava generatoare de spuma mecanica se spala pana la inlaturarea completa a lichidului spumant si se verifica starea de curatenie a racordului si a ajutajelor.sulfat de aluminiu Al2(SO4) .racordul fix (5).) 475 .corpul de racordare.masa (kg) 40 De regula. Functionare Teava generatoare de spuma se foloseste numai in combinatie cu un dispozitiv preamestecator de spuma.conducta pentru golire.Tevile generatoare sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compune din urmatoarele parti (fig. din care unul central si trei dispuse periferic. . .conducta pentru circuitul de spalare a prafului. .ajutaj convergent de ejectie (6). Fig. amestecul de apa si lichid spumant patrunde in teava pe la racordul fix.partea cilindrica (1) pe care sunt sudate doua inele metalice pentru intarire si pentru fixarea tubului prelungitor. . pe principiul ejectiei. etanseitatea robinetelor. 19 . In partea exterioara a corpului de racordare.conducta de manometru ramificata din conducta circuitului de spalare. sunt practicate orificiile pentru intrarea aerului (3).

prevazuta cu robinet de inchidere. linia de furtun pentru dirijarea amestecului de apa si spumogen praf spre teava generatoare de spuma mecanica. Dizolvarea prafului si omogenizarea amestecului se continua dea lungul liniei de furtun. . Antrenarea prafului din palnie este ajutata de jetul de apa al circuitului de antrenare. Pentru a se asigura dizolvarea completa a spumogenului praf lungimea liniei de furtun intre dozator si teava generatoare de spuma trebuie sa fie cel putin 60 m. prevazut cu un colier de strangere. formand prin dizolvarea lui emulsia de apa si spumogen praf. pe principiul ejectie. operatie ce se repeta pana la stabilirea scurgerii optime a prafului in cadrul limitelor admise. Pentru reglare. .supapa de retinere (8) din cauciuc. . dupa care se marcheaza pozitia optima a dispozitiviului de reglaj. functionarea normala a dispozitivului de reglaj si a supapei de retinere.presiunea de lucru (bari) 6–8 .dispozitivul de reglaj (2) format dintr-un dop metalic. Apa intrata in coloana de ejectie pe racordul C antreneaza.lungimea (m) 3 . ce iese pe langa supapa de retinere prin racordul B. 23): . 22) este confectionat din tabla de otel avand la partea inferioara forma cilindrica. a conductelor dopului metalic. Aerul este inglobat in amestec la teava generatoare in care se obtine spuma mecanica. Dozatorul pentru spuma mecanica Dozatorul pentru spuma mecanica prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . insuruband apoi fluturele colierului de strangere. .ajutajul convergent de ejectie (5). .racordul fix tip B (10) pentru iesirea amestecului de apa si spumogen praf. . Fig.consum mediu de spumant (kg/min) 5–8 .Spalarea generatorului dupa folosire se face utilizandu-se circuitul de spalare dupa deschiderea prealabila a robinetului conductei de golire. b) conducta pentru circuitul de antrenare a prafului (11) ce se ramifica din coloana de ejectie inainte de ajutajul convergent. Prelungitorul tevii generatoare de spuma Caracteristicile tehnice ale prelungitorului tevii generatoare de spuma sunt urmatoarele (fig.debitul minim de spuma (l/min) 5000 . Se refuleaza apa cu presiune de 6 – 8 bari la intrarea in generator. Capul deversor Capul deversor (fig. se ia o medie de consum de 6 kg praf pe minut. presiune ce se verifica la manometru. verificandu-se starea racordurilor. de forma dreptunghiulara. Se toarna praf in palnie. pe care se afla manometrul pentru controlul presiunii apei (12). pana ce se observa ca apa din palnie este antrenata in totalitate pe coloana de ejectie. 22 Pentru utilizare se cupleaza capul deversor la prelungitorul tevii generatoare. la racordul C se cupleaza furtunul ce vine de la pompe.masa (kg) 35 Descriere Se compune din urmatoarele parti (fig. dupa care se deschide dopul metalic al dispozitivului de reglaj manevrand roata acestuia cu o jumatate pana la o tura. 21): Fig.consum de apa mediu (l/min) 1000 . 21 a) corpul generatorului la care se deosebesc: .ajutajul convergent-divergent (6).coloana de ejectie (3) la care se disting: . etanseitatea robinetului.palnia cu sita metalica pentru praf (1). un surub cu roata de manevrare si un suport filetat pentru surub.un racord fix C (4) pentru intrare a apei. debitul circuitului de antrenare a prafului si pozitia dopului de reglaj. c) cadrul suport (13) prevazut cu picioare de sprijin si maner pentru transport.conducta pentru golire (7) cu buton de inchidere. iar la racordul B. iar daca este mai mic se inchide. se inlatura resturile de praf si emulsie. care asigura circularea emulsiei intr-un singur sens si gratarul opritor al supapei (9). Functionare Pentru punerea in functiune a dozatorului. respectiv 2 kg in 20 secunde. Intretinere Dupa intrebuintare dozatorul se spala. . iar la partea superioara un orificiu de refulare a spumei. Pentru aceasta se pune dozatorul in functiune (folosind 2 kg praf) si se cronometreaza timpul in care a fost consumat. praful din palnie cu care se amesteca. Daca timpul este mai mare de 20 secunde se mai deschide dispozitivul de reglaj. Se deschide robinetul circuitului de antrenare a prafului rotindu-se aproximativ o jumatate de tura. Buna functionare a dozatorul depinde de concordanta intre presiunea apei ce intra in coloana de ejectie.

Bidonul pentru lichid spumant Bidonul pentru lichid spumant (fig. .. 33 Intretinere Dupa folosire. . calamitati naturale. aparatele izolante cu oxigen. La unele tipuri de prelungitoare colierele de strangere sunt inlocuite cu racorduri fixe sau cu o piesa filetata. costumul de protectie anticalorica. La partea superioara casca este prevazuta cu o nervura longitudinala pentru intarire. are o forma paralelipipedica si se compune din urmatoarele parti: . . 24) foloseste la transportul si pastrarea lichidelor spumante utilizate la stingerea incendiilor.posibilitati de racordare la teava generatoare de spuma de . Dispozitiv de transvazare spumant Dispozitivul se compune dintr-o teava sifon care se insurubeaza in locul busonului butoiului si care se continua cu un furtun tip D pentru transvazare (fig. Fig. In exterior bidonul se sterge. La capatul cu sectiune mai mare este prevazut un colier de strangere cu surub si piulita fluture pentru priderea la teava generatoare sau intre ele. rama din mesina si snur textil pentru ajustare. 25 Timpul de transvazare a unui butoi de 200 kg este de cca 4 min. In varianta cu vizor. precum si pe timpul sedintelor de instructie la tehnica ca de lupta. CAPITOLUL III ACCESORII PENTRU PROTECTIE Accesoriile pentru protectie sunt mijloace care se folosesc in scopul protejarii personalului pe timpul actiunilor de interventie la incendii. cu sectiuni diferite la cele doua capete. masca contra fumului si gazelor. Casca Casca (fig. cureluse de panza. apoi se verifica si se remediaza etanseitatea capacului. 25). Suruburile colierelor se ung dupa fiecare intrebuintare. pe doi din acestia fiind plasate manerele laterale pentru transport.masa (kg) 6. Fig. trusa cu butelii si cartuse filtrante. cizmele de cauciuc electroizolante. aparatul pentru cercetare chimica. In interiorul castii se gaseste sistemul de protectie si fixare compus din tampoane de masa plastica sau cauciuc spongios. cizmele de protectie cu talpi neperforabile. Ca materiale pentru tesatura se mai pot folosi fibre de sticla sau sintetice. 24 Intretinere Trimestrial se goleste de lichidul spumant si se spala cu jet puternic de apa in scopul inlaturarii reziduurilor.capacul bidonului la care se disting: . instructie tactica si pregatire fizica de specialitate. se spala si se verifica starea colierelor de strangere (racordurilor) si a capetelor tubului. 26) are greutatea de cca 600 g si se prezinta in doua variante: casca fara vizor si casca cu vizor. starea manerelor si a imbinarilor de la pereti. Descriere Este confectionata din straturi de tesatura de bumbac impregnate cu un lac special.o gura de umplere-scurgere cu capac. costumul de protectie contra apei. Tubul terminal la care se monteaza capul deversor nu are decat un colier de strangere la partea sa inferioara.fundul bidonului. Fig. Din grupa accesoriilor pentru protectie fac parte: casca. Fig. trusa electrica. Pentru fixare pe cap.capacitate utila (l) 20 . Caracteristici tehnice: . casca este prevazuta cu aparatoare impermeabila (1) pentru gat si un vizor din stiplex (2).un maner pentru transport. casca este prevazuta cu doua cureluse din piele si o catarama. aparatele izolante cu aer comprimat. 26. Intretinere . manusile de cauciuc si ochelarii pentru sudura.7 Descriere Este confectionat din tabla de otel.masa (kg) 5000 l/min 32 Prelungitorul tevii generatoare de spuma este confectionat din teava de aluminiu rezistent la coroziune.patru pereti laterali intariti prin nervuri.

Se compune din urmatoarele parti: .U. La fel ca si costumul de apropiere normala. . captusit cu panza de bumbac rezistenta si se compune din urmatoarele parti: . cu dubluri interioare din pasla. se spala cu apa si sapun. Fig. nasturi. Intretinere Dupa intrebuintare se curata. se remediaza eventualele defectiuni ale sistemului de protectie si fixare pe cap.combinezon cu gluga si cizme etanse avand practicata o deschizatura dorsala cu locas pentru aparat de respiratie. etansa pe talie. 28 b Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile impuse de patrunderea prin flacari. pe talii de la 0 la 4 si grosimi cuprinse intre 44 si 58. 28 b) Fig. Costumul de protectie anticalorica In raport de destinatie.). Intretinere Dupa folosire se curata prin periere si se fac repartitiile necesare.N.manusi cu un singur deget. cand este cazul.tip apropiere usor (A. prevazuta la umeri cu o pelerina platca.pantaloni cu bretele reglabile. Este confectionat din panza de azbest aluminizata. manusi si cizme de aceeasi constructie ca in cazul costumului de protectie anticalorica tip apropiere normala. 27.cizme scurte de protectie cu dubluri interioare din pasla. cu casca interioara si vizor duplex metalizat si locas dorsal pentru aparat de respiratie.bluza. Fig.tip patrundere greu (P.manusi cu un singur deget.cizme inalte pana la sold. iar cizmele sunt dublate in interior cu pasla. casca se curata prin stergere cu apa in care este dizolvat cu sapun. mansete cu elastic si nasturi. . Se compune din urmatoarele parti: . b) costumul de protectie anticalorica tip patrundere normal (fig. buzunare. 28 a Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile trecerii prin culoare.Dupa folosire. . cu evitarea contactului caloric. Greutatea costumului este de cca 15 kg. flacari sau in timpul lucrului in incinta cu temperatura de pana la 250ºC. Greutatea totala a costumului este de cca 7 kg.N.G. .).bluza stransa pe talie cu sicana de etansare. . Greutatea completului este de cca 7 kg. . . al contactului caloric intermitent si atmosfera respirabila. . cu treceri de scurta durata sau lucrul in incinte incalzite la peste 250ºC si cu atmosfera irespirabila.pantaloni cu burduf lateral si bretele reglabile. . costumele de protectie anticalorica sunt: . . bazoane la genunchi. 27) este confectionat din material de foaie de cort.gluga este prevazuta cu casca interioara si vizor metalizat.manusi cu un deget.tip patrundere normal (P. c) costumul de protectie anticalorica tip apropiere usor Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile apropierii la 2 – 3 m de sursele radiante puternice. Este confectionat din panza de azbest aluminizata.tip apropiere normal (A. Periodic.). d) costumul de protectie anticalorica dip patrundere greu (fig. a) costumul de protectie anticalorica tip apropiere normal Asigura protectia pompierilor in conditiile impuse de lucru in vecinatatea surselor foarte intense de caldura radianta si a contactului accidental cu flacarile. captusit cu panza de bumbac rezistenta la actiunile mecanice. Se compune din bluza cu gluga atasata. 28 a).gluga detasabila cu casca interioara si vizor duplex antisol.).gluga detasabila cu casca interioara din textolit si vizori din geam duplex antisol (fumuriu). . . . Se compune din urmatoarele parti: . . Costumul de protectie contra apei Costumul de protectie contra apei (fig. Greutatea costumului este de cca 10 kg.haina lunga pana la genunchi. precum si din pantaloni. se cos cu fire de azbest eventualele rupturi si se inlocuiesc vizorii daca s-au spart. este confectionat din panza de azbest aluminizata captusit cu panza de bumbac.

si stratul de uscare superior (6). Are o forma ce permite mularea si etansarea perfecta pe cap. transformandu-l in bioxid de carbon. este prevazuta cu o piesa din material plastic ce are rolul de a-i impiedica deformarea pe timpul pastrarii.Masca contra fumului si gazelor Masca contra fumului si gazelor (fig. e) cataramele si coardelele de fixare Masca are 8 catarame din care 6 cu doua traverse pe care se monteaza cordelele de fixare (doua frontale. f) cordeaua de purtat Este executata tot din cauciuc se serveste la sustinerea mastii de gatul purtatorului in pozitie de asteptare. vizoarele. Etansarea este asigurata si de o rama de cauciuc care urmareste conturul fetei. a) masca interioara Este confectionata tot din cauciuc. d) vizoarele Au forma aproximativ triunghiulara si sunt executate din sticla duplex. stratul de hopcalita (amestec de oxid de cupru si bioxid de mangan cu cantitati mici de argint si cobalt 5) care are rolul de a oxida oxidul de carbon la temperatura noramala. parathion-nicotox). aerosoli. 29 Se compune din urmatoarele parti: Masca exterioara cu anexele ei Masca exterioara este executata din cauciuc rezistent la actiunea substantelor toxice. avand ca incarcatura straturi superioare de filtre fum. Pe masca exterioara se gasesc montate: masca interioara. clor. 29 b) Fig. aerosolilor si a unor noxe diverse.incarcatura formata din stratul de uscare inferior (4) din clorura de calciu. perforat. cordelele si cataramele de fixare si cordeaua de purtare.nervuri pentru intarire (3). 29 b De forma cilindrica. Toate se unesc intr-o placa occipitala. Protejarea vizoarelor contra aburirii atat pe timp de vara cat si pe timp de iarna se asigura prin modul de constructie al mastii. Cataramele sunt executate din material plastic rezistent si se fixeaza la masca exterioara in prelungirile acesteia. pe langa realizarea celei de a doua linii de etansare pe figura.etansare principala la periferia fetei si etansare secundara nasgura (semimasca interioara). b) blocul supapei de inspiratie Este executat din material plastic rezistent si are montat pe el supapa de inspiratie si o garnitura de cauciuc. (avand montata supapa de expiratie la exterior) si este prevazut cu un capac de protectie. prevazut cu capac de protectie. prevazuta cu doua supape dispuse lateral (supapele de inspiratie). cu inscriptia „CO”.orificiul pentru intrarea aerului (2) prevazut cu filet. blocul supapei de expiratie. are rolul.protectia vizoarelor impotriva aburirii. oxizi de azot. iar cordelele de fixare sunt executate din cauciuc si prezinta pe ambele suprafete insemne de reglaj al mastii pe figura. la care se deosebesc: Fig. b) polivalent (fig. 29) prin modul de constructie asigura: . Sacul port-masca . doua maxilare) si doua catarame cu trei traverse pe care se monteaza cordeaua de purtare. 29 a) De forma cilindrica. iar aerul de expiratie nu vine in contact cu acesta intrucat este izolat de masca interioara. De asemenea. blocul supapei de inspiratie.racordul filetat (1) pentru racordarea la blocul supapelor. Cartusul filtrant a) contra oxidului de carbon (fig. Fixarea la masca exterioara se realizeaza tot printr-un colier metalic. . la care se poate insuruba dopul metalic de inchidere sau cartusul contra fumului . Fig. . menit sa asigure protectia respiratiei impotriva fumului. Prezinta un filet interior si este fixat de masca exterioara printr-un colier metalic.vizibilitate binoclulara – camp vizual relativ – 85%. . Aerul de inspiratie spala vizoarele in interior la fiecare ciclu respirator. precum si noxe diverse (acid cianhidric. . 29 a . c) blocul supapei de expiratie Este realizat din acelasi material ca blocul supapei de inspiratie. doua temporale. Ele sunt fixate etans ca masca exterioara prin doua rame metalice crestate. De mentionat ca acest tip de cartus nu retine oxidul de carbon. de a micsora la maximum spatiul mort.volum redus al aerului respirat. .

de bioxidul de carbon si vaporii de apa. cu o prelungire filetata interior pentru fixarea robinetului buteliei. Reducerea presiunii oxigenului din butelie se realizeaza cu ajutorul unor membrane. Dozarea continutului de oxigen se realizeaza astfel: . Aparatul izolant MEDI B. Capacitatea buteliei este de 0.aparate izolante cu aer comprimat. fapt pentru care le vom face o descriere mai amanuntita. precum si la protejarea lor. c) Reductorul de presiune (3) Indepineste urmatoarele functii: . prin intermediul unui material absorbant. .35 – 1. . Functionarea mastii Pentru folosirea mastii se racordeaza cartusul filtrant la blocul supapei de inspiratie. servantul trebuie sa dea jos aparatul de pe spate si sa-l aseze cu capacul pe vatra lucrarii prin care circula. cand concentratia substantelor toxice este mare. O sita din metal asezata la iesirea din butelie impiedica antrenarea o data cu oxigenul a eventualelor particule de rugina care ar putea infunda reductorul de presiune. .reducerea presiunii din butelie la presiunea de lucru de 3 atm.8 – 1.talia II – inaltimea fetei purtatorului de la 111 la 125 mm. masca exterioara se curata in exterior prin stergere si se usuca in interior prin tampoane cu o carpa moale. a vizoarelor si existenta supapelor. se sterg si li se pune capacul sau dopurile de protectie. 495 B/400 (fig. sub presiune. Este prevazut cu o cordea de sustinere. Aparatele izolante cu oxigen realizeaza purificarea aerului expirat. se verifica starea fetei mastii. 495-B/400. si intra in functiune in momentul in care se deschide butelia de oxigen. parghii si arcuri. In interior are trei compartimente pentru masca exterioara si cartusele filtrante. In partea opusa rozetei. Se utilizeaza in medii in care procentul de oxigen este sub 17%. ventilul are o terminatie filetata la exterior ce se racordeaza la reductorul de presiune si prin intermediul unei piulite hexagonale. culoarea conventionala a oxigenului. Este vopsita in albastru. b) butelia de oxigen (2) Contine. oxigenul necesar regenerarii aerului expirat si este confectionata din otel aliat sau duraluminiu. in special cand se lucreaza la incendii. A.65 CO2/min. Z. . MEDI tip 17108 si MEDI tip 17117. Partea posterioara a carcasei este prevazuta cu orificii pentru ventilarea aparatului pe timpul functionarii.dozajul fix are valoarea de 1. Pentru stabilirea taliei se executa masurarea inaltimii fetei purtatorului (distanta dintre radacina nasului si barbie). iar cartusul filtrant si masca nu pot asigura protectia decat un timp foarte scurt sau cand se lucreaza in atmosfera viciata cu vapori si substante pe care cartusul filtrant al mastii nu le poate retine.. In afara lor se mai gasesc in dotare aparate tip: DRAGER. indiferent daca aparatul se foloseste sau nu.01 l. cartusul filtrant polivalent. iar supapele se curata de impuritati cu o perie sau pensula moale.A. deasupra vizoarelor. mastile sunt fabricate pe talii indicate printr-o cifra romana imprimata pe masca exterioara. AUER si CH-146. serveste la fixarea tuturor subansamblurilor din aparat. la care se adauga temperatura din zona. fata mastii se pudreaza cu talc. De asemenea. o bentita cu carabiniera si o eticheta pentru scrierea numelui. Rezultatul in mm se foloseste la stabilirea taliei conform datelor de mai jos: .talia I – inaltimea fetei purtatorului peste 125 mm. atunci cand in interiorul lui temperatura aerului creste ca urmare a reactiei chimice exoterme care are loc in cartus. Intretinere Dupa intrebuintare. Aparatele izolante Aparatele izolante se clasifica in: .. . asupra constructiei si functionarii carora nu insistam intrucat demontarea reductorului se realizeaza numai de catre specialisti in vederea reglarii si repararii lui.Sacul port-masca este confectionat din masa plastica pe suport textil si constituie ambalajul subansamblurilor ce alcatuiesc masca contra fumului si gazelor. In raport de caracteristicile fetei purtatorului. In aceasta ultima situatie.talia III – inaltimea fetei purtatorului pana la 110 mm. 30) se compune din urmatoarele subansambluri principale: a) carcasa aparatului (1) Este confectionata din tabla de aluminiu sau din material plastic presat cu fibre de sticla pe o plasa din sarma. In cazul cand se lucreaza in prezenta oxidului de carbon se racordeaza mai intai cartusul filtrant pentru oxid de carbon si la acesta. bombata la ambele capete. ajutand si la impingerea aparatului in fata la trecerea prin spatii inguste. dupa uscare. Aparate izolante cu oxigen A.15 – 1.5 ± 0.dozarea cantitatii de oxigen pentru regenerarea aerului expirat. Cartusele filtrante. are forma cilindrica. 30 Capacul carcasei este detasabil si prevazut cu nervuri longitudinale care au rolul de a-i conferi o rezistenta mai mare la diferite solicitari. Fig. Tipurile de aparate izolante cu oxigen cu raspandire in unitatile de pompieri sunt: MEDI tip B. Robinetul buteliei asigura retinerea oxigenului sub presiune din recipient. precum si imbogatirea lui cu oxigen in raport de efortul depus pe timpul lucrului. Inchiderea si deschiderea carcasei aparatului izolant se realizeaza prin intermediul a doua clapete laterale.aparate izolante cu oxigen.Z.

e) cartusul filtrant (5) Are rolul de a retine bioxidul de carbon din aerul expirat. pozitionarea conductelor fata de reductorul de presiune si butelie este prezentata schematic in fig. procesul de respiratie in cele doua faze: faza de inspiratie si faza de expiratie. . .racordul conductei de alarma (10). . . in aparatul izolant.sirena de alarma (8). . Fig. .dozajul prin automatul pulmonar ce are valoarea de la 0 la 20 l O2/min. Actionarea se realizeaza prin apasari scurte pentru eliminarea consumului suplimentar de oxigen. umplandu-se. respectiv la sacul de respiratie. deschide dispozitivul de dozare prin automatul pulmonar.tija sirenei de alarmare (13). f) sacul de respiratie (fig. . 30 c In aparatul izolat.racordul furtunului de expiratie (7).conducta de alimentare (b) pe care oxigenul circula cu presiunea de 3 atm.supapa de inspiratie (4). 30 a.doua orificii cu dispozitiv filetat pentru racordarea la cutia supapelor. . .). .sageata care indica sensul de circulatie a aerului expirat si care la montare trebuie sa corespunda ca sens cu cea de pe suportul cartusului. . .dozajul prin suplimentare manuala are aceeasi valoare ca in cazul celui automat si intra in functiune prin actionarea butonului aflat langa rozeta buteliei si tinut in pozitia „inchis” de un resort metalic. Este confectionata din tabla de alama si in sectiune se prezinta ca in fig. Prin supapa de preaplin se elimina aerul din sac in cazul unei umpleri exagerate evitandu-se astfel spargerea sa. De la reductorul de presiune se ramifica 3 conducte: . Supapa se deschide la o presiune de 20 – 40 mm col. si care merge tot pe langa butelie pana la cutia supapelor unde se termina prin capul dispersor prevazut cu patru orificii dispuse in cruce si in plane diferite pe unde oxigenul este dispersat in camera de inspiratie.condenseaza vaporii de apa proveniti din cartusul filtrant.conducta sirenei de alarma ce merge pe sub cartus la partea superioara a cutiei de supape si prin care oxigenul circula cu aceeasi presiune de 3 atm. . 30 a.supapa de expiratie (9). de aceea. 30 c) Are rolul de a inmagazina o cantitate de aer mai ales in timpul depunerii unui efort mai redus. Fig. 30 d) Sunt confectionate din cauciuc gofrat.membrana de cauciuc (11).furtunul de inspiratie. aflat la partea inferioara. . fiind prevazut cu doua orificii prin care se racordeaza la cartusul filtrant (printr-o piesa numita cot striat) si la cutia de supape. . despartite printr-un perete diagonal (3). . Fig.conducta finimetrica (a) pe care oxigenul circula cu presiunea existenta in butelie.retine eventualele impuritati scapate si care odata ajunse in sac cad in partea inferioara a acestuia. Este confectionat din panza cauciucata si are capacitatea de 4 – 6 l.lamelele metalice (15).constituie rezervor de aer cu un continut redus de oxigen (cca 17% O2). 30 b La cutia supapelor se deosebesc: camera de inspiratie (1) in partea ei inferioara si camera de expiratie (2). . urcari etc. Pe partea posterioara sacul de respiratie (sacul pulmonar) este prevazut cu un manson prin care se trece un cadru de sarma ce fixeaza sacul de aparat. inspira mai adanc si creeaza in circuitul aparatului o depresiune. in partea superioara. iar la partea inferioara se trece pe dupa conducta de g) Furtunurile de respiratie (fig.capul dispersor (5). Cadrul se fixeaza la partea superioara in doua orificii ale aparatului izolat. 30 d Fiind gofrat. cedand oxigen suplimentar. si intra in functiune atunci cand servantul. cu una sau doua insertii din material textil in interior. La carema de expiratie se deosebesc: .. Furtunurile de respiratie se compun din: . . .incarcatura formata din straturi de granule de hidroxid de sodiu (soda caustica).pune in functiune supapa de preaplin. ce are rolul de a colecta saliva si de a umezi aerul inspirat. compus din doua elemente racordate intre ele printr-o piesa metalica la care se gaseste fixata cutia de saliva. se fixeaza. cauciucul permite indoirea furtunurilor fara riscuri de obturare si face ca acestea sa fie mai flexibile pentru a nu jena miscarile corpului. depunand un efort mai mare (transport de materiale sau accidentati. . perfect orizontal si in jos pentru a nu deranja in timpul lucrului. Aceasta conducta are sectiunea mai mare pentru ca la intrarea in ea oxigenul sa-si micsoreze viteza cu care urmeaza sa intre in camera de inspiratie a cutiei cu supape.orificiile sirenei de alarmare (14). atunci cand sunt montate furtunurile la aparat. sacul de respiratie indeplineste urmatoarele functii: . Aceasta conducta merge pe langa butelie si iese din aparat pe sub bratul stang al servantului. 30 b. pentru marirea rezistentei la rupere. H2O cand sacul. este confectionat din tabla si la el se deosebesc: . Fig. Pe fata anterioara a sacului (1) se gaseste un triunghi metalic in care se fixeaza parghia automatului pulmonar (2) si supapa de preaplin (3). separate intre ele prin site de sarma ondulate si plane.raceste aerul expirat ce vine din cartusul filtrant fierbinte.racordul furtunului de inspiratie (6). In camera de inspiratie se gasesc: . impinge supapa de preaplin intr-o placa metalica (4) de pe aparat eliminand aerul in exces. . d) cutia supapelor (4) Are rolul de a separa.pune in functiune parghia automatului pulmonar.resortul metalic (12).

i) harsamentul Este confectionat din piele si serveste la fixarea aparatului pe spatele purtatorului. Atunci cand presiunea oxigenului pe conducta sirenei de alarma scade sub 3 atm.se rupe sigiliul. butelia se schimba.furtunul de expiratie aflat la partea superioara. . potrivirea bretelelor si strangerea centurii curelei de piept) se da drumul la oxigen.se monteaza furtunurile de respiratie in orificiile corespunzatoare la cutia supapelor. sub imbinarea lui cu manometrul. de exemplui. Daca purtatorul aparatului izolant depune un efort mai mare si constant.se deschide capacul carcasei. Pe capul furtunului finimetrului. in consecinta. din sacul de respiratie prin supapa de inspiratie.se racordeaza butelia de oxigen la reductor strangand-o. care se fixeaza intre buze si gingii. sacul de respiratie se umple cu aer aproape complet pana la finele ciclului de expiratie si se goleste cca 0. a carui rezistenta estre invinsa la cel putin 3 atm. trece pe langa sirena de alarma si prin supapa de expiratie si merge la cartusul filtrant.. impiedicand astfel patrunderea impuritatilor. se desfac capacele cartusului filtrant si se scutura praful alcalin.citeste presiunea oxigenului la manometru dupa ce a pus masca pe figura si a deschis robinetul buteliei. In camera de inspiratie vine. cele doua furtunuri fiind cuplate intre ele printr-o piesa metalica la care se fixeaza masca de etansare sau mustiucul. . supapa de supraplin ramane inchisa. De aceea se recomanda ca deschiderea buteliei sa se faca prin mai multe rotiri ale rozetei.s-a omis deschiderea buteliei de oxigen. aerul purificat dar sarac in oxigen. intra in sacul de respiratie de unde urmeaza sa treaca in camera de inspiratie pentru a fi imbogatit cu oxigen. deschizand astfel supapa de dozare si cedand oxigen suplimentar. Din cartusul absorbant. . . Reactia dintre NaOH si CO2 avand caracter exoterm. .se inchide ventilul buteliei. Se compune din doua curele umerare. . aerul expirat trebuind sa strabata interiorul sirenei punand in miscare lamelele metalice care scot un sunet ca de muzicuta ce avertizeaza scaderea presiunii in butelie.se racordeaza tubul striat si conducta supapei de expiratie la cartusul filtrant. . apasa asupra membranei de cauciuc comprimand resortul metalic si astfel tija este impinsa in jos o data cu sirena de alarma cu care tija este racordata. . astfel ca tija din interiorul automatului pulmonar nu deschide supapa de dozare pentru cedarea unei cantitati suplimentare de oxigen. consumul de aer fiind normal.butelia de oxigen a fost deschisa doar printr-o singura rotatie a rozetei si la trecerea printr-un spatiu ingust s-a frecat in sens invers inchizand butelia. Pentru ca aparatul izolant sa asigure protectia servantului pana la parasirea zonei periculoase. Un dop de cauciuc serverste la inchiderea mustiucului in stare de repaus. Sirena de alarma mai suna in urmatoarele doua situatii: . Astfel se obtureaza trecerea pe langa sirena de alarma.citeste din nou presiunea oxigenului la manometru dupa ajungerea la locul de lucru si retine diferenta.5 din capacitatea sa in timpul ciclului de inspiratie. In acest fel aerul expirat are posibilitatea sa treaca pe langa sirena de alarma spre cartusul filtrant. . resortul metalic... se inspira si se fixeaza mustiucul sau masca de etansare. Functionare Dupa echiparea cu aparatul izolant (fixarea aparatului izolant pe spatele purtatorului.se deschide robinetul buteliei de oxigen si se controleaza la finimetru daca presiunea din butelie este de 150 sau 200 atm. este prevazuta cu un vizor panoramic din sticla securit sau sticla flexibila cu un orificiu de fixare la furtunuri. Incalzirea cartusului pe intreaga suprafata este un indiciu ca incarcatura este nealterata si functionarea aparatului este normala. Aceasta piesa metalica are doua orificii interioare ce corespund celor doua furtunuri. aerul care iese din cartus are in final o temperatura de cca 80 – 85ºC. dupa reactia: 2 NaOH + CO2 = Na2CO3 + H2O + Q cal. j) mustiucul Este format dintr-o piesa metalica in forma de pipa prevazut cu o membrana din cauciuc. antrenand totodata parghia ce este racordata la triunghiul metalic de la sca si care la un moment dat apasa asupra tijei din interiorul automatului pulmonar. centura de mijloc si cureaua de piept.. el trebuie sa procedeze astfel: .. . Aici are loc retinerea bioxidului de carbon rezultand carbonat de sodiu si vapori de apa. Un manson de piele tine apropiate intre ele cele doua furtunuri. Pe cadran este trasata o liniuta de reper in dreptul diviziunii de 150 sau 200 atm.se scoate inelul de blocare a supapei de preaplin si se verifica daca parghia de comanda a automatului pulmonar este cuplata la butonul corespunzator de pe sacul de respiratie. Aerul expirat paraseste mustiucul (masca de etansare) prin tubul de expiratie. respiratia facandu-se numai pe gura. sacul de respiratie se goleste treptat.3 – 0.. pe conducta sirenei de alarma. impiedicand iesirea aerului din interiorul sacului de respiratie. O catarama fixata pe manson serveste la legarea cu cureaua umerara stanga care astfel preia greutatea furtunurilor. si doua proeminente ce se tin intre dinti.se verifica dozajul si etanseitatea aparatului izolant. se destinde tragand in sus tija si sirena de alarma. urmatorul calcul: . In tot acest timp supapa de supraplin este inchisa. corespunzatoare presiunii maxime de incarcare cu oxigen. In timpul repausului sau in cazul depunerii unui efort mediu. fetele sale se apropie. este asezat dispozitivul de fixare (montura metalica) pe cureaua umerara. Pentru a afla momentul in care trebuie sa se retraga in afara zonei periculoase servantul face. Finimetrul este prevazut cu un cap de racord la furtunul finimetric. h) finimetrul (manometrul) Serveste la masurarea in orice moment a presiunii oxigenului din butelie la parametrii cuprinsi intre 0 – 250 atm. De mustiuc este fixata clema nazala pentru obturarea nasului. k) masca de etansare Confectionata din panza cauciucata. aer ce contine 17% oxigen si se amesteca cu oxigenul venit prin capul dispersor si regenerat merge prin furtunul de inspiratie la caile respiratorii ale servantului. .. In acest caz. Oxigenul care vine cu presiunea de 3 atm. Orificiul de la furtunul de expiratie are un prag mai inalt obligand astfel saliva sa circule prin furtunul de inspiratie pentru a se colecta cu cutia special destinata. Parghia face miscari relativ mici. consumul de de oxigen creste si. in caz ca aceasta este sub 145 respectiv 195 atm. Montarea aparatului izolant comporta urmatoarele operatii: . avand grija ca la imbinari garnitura sa fie pusa corect.se racordeaza la furtunurile de respiratie prin insurubare si se consolideaza cu ajutorul cheii mustiucului sau masca de etansare.

Este prevazuta. H2O. 495/B/400. . . tinute in pozitia „inchis” de un aer fin care deschide la valorile mentionate mai sus. a) carcasa aparatului Este confectionata din poliester si fibra de sticla.dozajul prin automatul pulmonar are valoarea de 0 – 50 l O2/min. conducta finimetrica se agata si se smulge. este mai plat decat modelul descris anterior permitand trecerea prin spatii inguste. Acest tip de aparat are urmatoarele 3 feluri de dozaje: . Membranele lor sunt confectionate din placi de mica.este necesara si o rezerva de siguranta de 10 atm. identic cu cele de la aparatul izolant MEDI B. cu deosebirea ca mansonul din piele care tine apropiate furtunurile. De asemenea. se procedeaza la dezinfectarea mustiucului (mastii) cu alcool pentru a preveni transmiterea diferitelor boli. Supapa de expiratie se afla inainte de intrarea in cartusul filtrant si intra in functiune la presiunea de 2 mm col.conducta de alimentare care merge direct in sacul de respiratie.5 atm. . Supapa de inspiratie este asezata la iesirea aerului din sac si este pusa in functiune la depresiunea de 2 mm col.3 – 1.A.. . a fost inlocuit cu o piesa din material plastic. functionale si cu posibilitatea de a fi folosite cat mai mult. presiunea din butelie trebuie sa fie de minimum 3 atm. . Suplimentarea se face prin apasari scurte si se foloseste si atunci cand una din supape nu se deschide normal.retine eventualele impuritati scapate de cartusul filtrant. . inmagazinand in acel moment 400 l O2. B. a mustiucului. Daca aparatul izolant se schimba de la un servant la altul. H2O se deformeaza o membrana aflata in interiorul reductorului care face sa declanseze dispozitivul de dozaj suplimentar. e) sacul de respiratie Este confectionat din panza cauciucata.5 l si in aparatul izolant indeplineste urmatoarele functii: . . tinand seama de gradul de oboseala necesita un surplus de oxigen de cca 50%.daca pentru deplasare la punctul de lucru presiunea in butelie a scazut sub 5 atm. Insusirea principiului de calcul al rezervei este obligatorie pentru fiecare servant in vederea protejarii propriei vieti deoarece intrarea in functiune a sistemului de alarmare nu indica momentul cand trebuie sa inceapa retragerea ci lipsa de oxigen in reductor. Cantareste cca 15 kg. trebuie pliata spre interior... H2O prin apasarea sacului de respiratie asupra ei. Insumand cantitatile respective (7. pentru inchidere. Rozeta se prezinta sub forma unui cilindru metalic. . avand urmatoarele doua functii: . Dupa intrebuintare aparatul izolant se curata de apa condensata si saliva.pune in functiune supapa de preaplin..pentru asigurarea functionarii normale a aparatului. precum si butelia de oxigen. material ce permite o mai rapida cedare a caldurii spre exterior. c) reductorul de presiune A suferit modificari esentiale din punct de vedere constructiv. f) furtunul de respiratie Este confectionat din cauciuc gofrat. De la reductorul de presiune pleaca doua conducte: ..dozajul fix are valoarea ± 0.este rezervor de aer. . g) finimetrul . si intra in functiune prin actionarea asupra unei clapete aflata in locul butonului de suplimentare. ce reprezinta presiunea minima la care servantul trebuie sa inceapa retragerea.2 = 1. Aparatul izolant MEDI 17108 Tendinta generala in modernizarea aparaturii de salvare consta in realizarea unor aparate cu gabarit si greutate redusa. fata de cel consumat la ducere). inspira adanc din aparat in care se creeaza o depresiune. Verificarea functionarii aparatelor izolante se realizeaza numai de catre personalul autorizat in acest scop. In aceasta situatie servantului trebuie sa paraseasca urgent punctul de lucru deoarece nu mai are control asupra presiunii oxigenului din butelie. cu presiunea de 3 atm.compenseaza vaporii de apa din aerul expirat. cu presiunea existenta in butelie.. orificiile cartusului absorbant vor avea capacele de protectie infiletate si sigilate. are capacitatea de 4.raceste aerul expirat.dozarea oxigenului pentru purtatorul aparatului izolant.Z. b) butelia de oxigen Isi pastreaza aceiasi parametri ca la buteliile cunoscute. se inlocuieste cartusul absorbant. accidental. pentru factori neprevazuti ce pot aparea pe timpul retragerii. la partea superioara a reductorului cu o supapa de retinere ce declanseaza automat atunci cand. se verifica starea mastii. Au disparut cutia de supape si sirena de alarma. pentru inapoiere vor fi necesare 7. Cand dozajul atinge valoarea de 15 – 20 mm col.serveste in interiorul sau la regenerarea cu oxigen a aerului expirat. Asezata lateral fata de sac si intre cele doua supape mentionate se gaseste supapa de supraplin care intra in functiune la presiunea de 20 – 40 mm col. . gabaritul sau dandu-i posibilitatea inscrierii sale intre umerii salvatorului. si intra in functiune in momentul in care se deschide butelia de oxigen. a tuburilor de legatura si a sacului pulmonar.dozajul prin suplimentara manuala are valoarea de 0 – 50 l O2/min. a vizorilor. de praf. Capacul carcasei nu este detasabil ci fixat printr-o montura metalica care.5 + 3 + 10) se obtin 20. cu singura deosebire ca se incarca la 200 atm.reducerea presiunii oxigenului din butelie la presiunea de 3 atm. Timpul Pe timpul cat aparatul izolat se afla pe masina. simple din punct de vedere constructiv.5 atm. si intra in functiune atunci cand servantul depunand un efort mai mare. considerandu-se ca avertizeaza tarziu servatul despre lipsa de oxigen si ca citirea finimetrului la intervale cat mai scurte asigura securitatea oamenilor in zona. H2O.conducta finimetrica care iese din aparat pe sub bratul drept al purtatorului.7 l O2 min. . d) cartusul filtrant Este de tipul deschis la modelul anterior indiferent daca este de 2 sau 4 ore.

H2O. Fig. Supapa de preaplinb se deschide la presiunea de 20 – 40 m col.2 – 1. H2O si.8 – 1. Aparatul izolant MEDI tip 17117 pentru 1 ora a) carcasa aparatului Este confectionata tot din poliester si fibra de sticla. Fig. fiind preferate in mediile care prezinta pericol de contact cu uleiuri si grasimi. b) butelia de oxigen Are capacitatea de 0. prevazute cu filtre de purificare a aerului. cureaua de piept (confectionata din piele) si triunghiul de spate.Este asezat pe cureaua umerara dreapta de care se gaseste fixat printr-o bretea din cauciuc care-i usureaza citirea. h) harnasamentul Este confectionat din material textil se compune din doua curele umerare. Intretinere . Supapele de inspiratie si expiratie plasate ca si la aparatul descris anterior (17108) se deschid la – 5 mm col. ± 5 mm.1 = 1. Dozajul prin automatul pulmonar are valoarea de 0 – 50 l O2/min. d) cartusul filtrant folosit este de una ora. 30 e) sunt construite cu circuit deschis si functioneaza pe principiul descarcarii aerului dintr-un recipient de stocare sub presiune. H2O.dimensiunile .0 l si poate fi incarcata pana la presiuneade 200 atm. Acest tip de aparat nu are suplimentare manuala pentru oxigen. Trusa cu butelii si cartuse filtrante Trusa cu butelii si cartuse filtrante (fig. C. regulatorul de presiune cu dispozitiv de semnalizare a rezervei de retragere si un automat pulmonar racordat la masca direct sau prin intermediul unui furtun gofrat.durata nominala de utilizare . La acestea se adauga un manometru pentru controlul presiunii.4 l O2/min. Descriere Ansamblul trusei se compune dintr-o cutie de forma paralelipipedica confectionata din lemn. Caracteristici tehnice: . 30 e. H2O. iar automatul pulmonar la depresiunea de 10 – 20 mm col. 60 minute 610x270x135 mm 200 atm. In constructia aparatelor cu aer comprimat intra urmatoarele elemente principale: butelia cu aer comprimat. 31) este accesoriul folosit in scopul crearii unei rezerve de butelii pentru oxigen si cartuse filtrante necesare inlocuirii celor consumate pe timpul lucrului cu aparatele izolante. col. Aparatul izolant MEDI tip 17117 poate fi folosit cu eficienta indeosebi pentru executarea evacuarilor din zone cu gaze toxice sau pe timpul lucrului de scurta durata in mediul toxic de la instalatiile aflate la suprafata.presiunea de incarcare . 16 kg. respectiv. special destinate acestui scop.3 ± 0. Aparatul izolant cu aer comprimat Este destinat protectiei servantilor la interventiile in medii toxice pe durata de pana la o ora. Incarcarea buteliilor se realizeaza cu ajutorul electrocompresoarelor transportabile de inalta presiune. Finimetrul trebuie citit la intervale de 10-15 min. 31.masa . in interiorul careia se gasesc doua butelii pentru oxigen si doua cartuse filtrante pe suporti. 1600 l. prevazuta cu sistem de inchidere si maner pentru transport. centura de mijloc.rezerva de aer Descriere Aparatele cu aer comprimat (fig. nituri si chei speciale. sarcina ce revine servantului si solidar cu acesta. comandantul de grupa. c) reductorul de presiune Este identic cu cel folosit la aparatul izolant MEDI tip 17108. Dozajul fin are valorile cuprinse intre 1. toate elementele fiind fixate pe un sasiu cu harnasament de purtare in spate. printr-un sistem automat de detenta. iar inspiratia facandu-se in atmosfera. Intrebuintare Aparatele de respiratie cu aer comprimat le pot inlocui pe cele cu oxigen la interventiile cu durata de pana la o ora.

Fig.cilindrul de sticla (8) aflat in interiorul ajutajului. clor.se introduc cu capatul nemarcat in corpul colectorului. Fiecare tub indicator are o marcare conventionala pentru determinarea carei substante toxice este destinat. In continuare se procedeaza ca in cazul lucrului cu un singur tub. . . fosgen. . atunci substantele din tub capata o coloratie corespunzatoare celei etalon.se taie ambele capete ale tuburilor indicatoare cu ajutorul cutitului si se rup in orificiul special al cutitului.locasul tubular pentru pompe de mana prevazut cu sistem de blocare si arc.suportul pentru lopatica ce se foloseste la demontarea aparatului. Cartusul de protectie se inlocuieste dupa intrebuintarea a 60 – 70 tuburi indicatoare. se pune obturatorul pe o singura deschidere si se introduce un tub nou. fosgen. .se scot tuburile indicatoare corespunzatoare gazelor toxice a caror prezenta sa presupune. in interiorul lui se gaseste un cartus de protectie (4) care impiedica intrarea in pompa a gazelor toxice si a solventilor din tuburile indicatoare. se verifica starea pieselor aparatului si. . Cand pistonul este impins inainte.filtrele contra fumului si cetii. 32 a . pentru statbilirea masurilor de protectie a servantilor si a restului personalului care actioneaza in zone cu toxicitate.suportul filtrelor.ajutajul ce permite marirea sensibilitatii determinarii substantelor toxice la care se deosebesc: .daca se lucreaza cu un singur tub se executa un numar de pompari conform indicatiilor de pe caseta dupa care se compara colorarea substantelor din tub cu cea etalon de pe caseta. In dotarea aparatului se gasesc 5 bucati casete tuburi indicatoare (CO. 32 a): . se curata unsoarea veche de pe garnitura din piele. In cazul cand se foloseste filtrul contra fumului si cetii numarul de pompari se dubleaza. acid cianhidric). .Dupa folosire se inlocuiesc buteliile pentru oxigen. acid cianhidric etc.pompa de mana cu piston la care se deosebesc: . in raport de acestea. pentru a nu se scurge lichidul afara din tub.se scoate pompa de mana din locasul ei.suportul casetelor cu tuburi indicatoare. .corpul ajutajului (7) cu 4 fante. Se inlatura tuburile. .cordeaua cingatoare reglabila.se trece aparatul din pozitia de „mars” in pozitia de „lucru”.corpul colector (3) prevazut cu obturator rotativ cu arc si numerotat de la 1 la 5 (in functie de numarul orificiilor deschise simultan. Tuburile indicatoare consumate se inlocuiesc cu altele din completul de rezerva. In cazul cand in aer exista gaze toxice la care sunt sensibile tuburile respective.pistonul (2) cu garnitura din piele si supapa de cauciuc. .suportul ajutajului. Tuburile indicatoare sunt niste fiole de sticla in care se gasesc substante ce reactioneaza cu gazele toxice dand coloratii caracteristice. . daca tuburile au in interior pe langa incarcatura granulata si substante reactive lichide infoliate. 32) se foloseste pentru detectarea gazelor toxice (oxid de carbon. detectarea cu mai multe tuburi deodata se face in cazul cand se presupune existenta unui amestec de mai multe gaze toxice sau cand nu se stie ce gaz toxic poate exista la locul actiunii. precum si pe cele fine de apa (ceata). pompa este in stare de functionare. fiolele respective se sparg prin introducerea tubului in orificiul prevazut cu un cui de otel. aparatul se curata. Pentru aceasta se regleaza obturatorul colectorului la o singura deschidere care se astupa apoi cu degetul aratator de la mana stanga. . . . Aparatul pentru cercetare chimica Aparatul pentru cercetare chimica (fig. difosgen. In cazul cand se folosesc mai multe tuburi simultan. dupa ce obturatorul acestuia a fost reglat pentru un numar de orificii deschise in functie de numarul de tuburi care se folosesc concomitent.cordeaua de purtare reglabila. Trusa electrica . Descriere Aparatul pentru cercetare chimica se compune din urmatoarele parti (fig. Trimestrial se face controlul pompei. deplasandu-l catre in fata. iar interiorul corpului pompei se greseaza din nou.) si.corpul (cilindrul) pompei (1). similar cu cel intrat in reactie. Functionare Pentru punerea in functiune a aparatului se procedeaza in felul urmator: . Pe timpul pomparii.manerul pompei (5) cu dispozitivul pentru deschidere fiolelor (6) format dintr-un cutit circular pentru taierea tuburilor indicatoare. La spargerea fiolelor cuiul trebuie sa apese de sus in jos. Daca pistonul se intoarce repede cu pocnitura in pozitia initiala. se indeparteaza cioburile de sticla. supapa lui se inchide si in corpul pompei se creeaza o depresiune ce obliga aerul atmosferic sa patrunda prin ajutaj in tuburile indicatoare si de aici in corpul pompei.palnia (9) cu orificii pentru intrarea aerului. se fac reparatiile necesare. fiecare cu un numar de 10 tuburi indicatoare. cartusele absorbante si garniturile consumate. Cu mana dreapta se trage de manerul pompei pana la refuz iar dupa 5 – 10 secunde se lasa liber.cutia aparatului cu capac si sistem de inchidere la care se deosebesc: . la nevoie. . avand grija sa nu se foloseasca acelasi cui pentru spargerea fiolelor diferite. difosgen. .se deschide cutia aparatului. .se monteaza ajutajul cu sau fara filtru contra fumului sau cetii dupa caz. verificandu-se apoi in care tub substanta a intrat in reactie. . . Intretinere Dupa folosire. supapa lui se deschide permitand iesirea aerului din corpul pompei prin orificiile din capul pistonului. se executa 30 pompari. un orificiu pentru ruperea capetelor tuburilor taiate si opt cuie din otel pentru spargerea fiolelor din tuburile indicatoare. de pe caseta. . cand pistonul este tras catre inapoi. . . rondele de hartie speciala care la trecerea aerului restin particulele de fum.casetele din hartie cu tuburi indicatoare.piulita (10) cu inelul de strangere a filtrelor contra fumului si cetii (11). .

gaze si iluminat. cu indicator de tensiune. se controleaza starea vizorilor si a sistemului de fixare pe cap. Ei au un sistem reglabil de fixare pe cap. 34 Descriere Sunt confectionate din cauciuc fiind captusite in interior cu panza Intretinere Dupa intrebuintare se spala cu apa apoi se sterg. se folosesc pentru protectia servantilor ce lucreaza la autospecialele pentru fum.Trusa electrica (fig. 35) asigura protectia contra apei. 36) se folosesc pentru protectia servantilor pe timpul lucrului la autospeciala de fum.cleste patent cu manere izolate. 33 .surubelnita mare izolata. Fig.surubelnita mica izolata. 36 Descriere Sunt confectionate din cauciuc si sunt prevazute cu 5 degete.lampa control cu bec 220 V. . orificii de aerisire si garnituri din piele pentru etansarea pe fata.manusi cauciuc electroizolante. . Ochelarii pentru sudura Ochelarii pentru sudura (fig. Cizmele de cauciuc Cizmele de cauciuc. . 34). electroizolante (fig. noroiului si obiectelor penetrante pe timpul lucrului la interventii. 37) se folosesc pentru protectia ochilor servantilor care executa lucrari de sudura sau taieri cu aparatul de sudat si taiat autogen sau electric. Fig. Fig. Intetinere Dupa intrebuintare se spala cu apa apoi se sterg.foarfeca pentru taiat cablu sub tensiunea de 500 V. Manusile de cauciuc Manusile din cauciuc (fig. Fig. Fig. Intretinere Dupa intrebuintare se sterg. 33) se compune dintr-o cutie din lemn. . prevazuta in interior cu locasuri pentru fixarea pieselor componente: . cu indicator de tensiune. Pe timpul folosirii. .ochelari de protectie electricieni.covor cauciuc electroizolant. 35 Sunt confectionate din cauciuc poliizoprenic si au talpile neperforabile dat fiind brantul metalic. Cizmele de protectie cu talpi neperforabile Cizmele de protectie cu talpi neperforabile (fig.bec de 220 V x 24 W pentru control lampa. Intretinere Dupa intrebuintare. . .doua bucati banda izolatoare. piesele din trusa se sterg si apoi se fixeaza la loc in locasurile lor. protejati in interior si exterior cu sticla alba. . precum si la intreruperea curentului electric de joasa tensiune. inclus in constructia lor. vizorii vor fi feriti de lovituri pentru a nu se sparge. . gaze si iluminat si la intreruperea curentului de joasa tensiune. 37 Descriere Sunt confectionati din metal si sunt prevazuti cu 2 vizori rabatabili din sticla colorata.

set ambalat in doua huse. aparatul de inhalat oxigen si trusa sanitara. din otel. pentru tragere de la verticala (indreptare zid) cu ajutorul unei cordite cu carlig de siguranta.diametrul (mm) . carligul de siguranta. Pe capatul mobil sunt introduse doua gaici din piele (8) pentru fixarea rezervei. Centura de siguranta Centura de siguranta (fig.inelul mare in fata dreapta (7).7 Completul de salvare de la inaltime In compunerea curenta a completului intra urmatoarele mijloace: . Coarda si cordita de salvare Coarda si cordita de salvare (fig. 39) sunt confectionate din fire rasucite de material plastic. .scripetele cu suport. 38) este destinata asigurarii impotriva caderilor pe timpul lucrului la inaltimi. . 9).tubul expandabil de salvare. protejat cu o cosa metalica. incheiata in fata printr-o pafta metalica din doua piese. Fig. La unul din capere sunt prevazute cu un ochi pentru agatare. executarii autosalvarilor si salvarilor. Carligul de siguranta Carligul de siguranta (fig. din otel. precum si pentru prinderea carligului de siguranta (11). perna pneumatica de salvare.doua inele mici lateral pe fiecare parte care servesc pentru prinderea diferitelor accesorii (5. chinga are un capat fix la care este montata piesa mica (3) a paftalei si un capat mobil (2) cu rezerva intoaresa. precum si portului diferitelor accesorii. . completul de salvare de la inaltime. 38 Intretinere Dupa folosire. prins printr-o intaritura (10).inelul mijlociu (6) in spate. coarda 25 12 2.CAPITOLUL IV ACCESORII PENTRU SALVARE SI PRIM AJUTOR MEDICAL Accesoriile pentru salvari si prim ajutor medical sunt mijloace care se folosesc pe timpul lucrului la interventii in vederea asigurarii impotriva caderii. 38 a) este confectionat din otel si are o clapa mobila prevazuta cu arc si sistem de inchidere de siguranta.aparatul de salvare cu dubla actiune. . daca este cazul.sarcina maxima de rupere (kg) 1500 .lungime (m) .masa (g) cca 200 Fig. salvarii oamenilor si animalelor.1 900 20 20 cordita 25 10 1. Fig. Din grupa accesoriilor pentru salvari si prim ajutor medical fac parte: centura de siguranta. precum si acordarii primelor ingrijiri medicale. care serveste pentru asigurare si suspendare. a evacuarii bunurilor materiale.alungirea maxima (%) Intretinere Dupa folosire se curata.cadrul universal de salvare pentru suspendare la inaltime. Pe chinga sunt fixate: . coarda si cordita pentru salvare. Centura este confectionata din chinga (1) lata de terom (poliester). trecut prin piesa mare (4).sarcina utila (kg) 3000 . conform anexei 16 din NERC/1985. . Caracteristici tehnice: . 39 Caracteristici tehnice: . Centura se ajusteaza pe talia purtatorului prin reglarea capatului mobil. Talia maxima admisa este cea corespunzatoare unei rezerve minime de 200 mm la capatul mobil. 38 a Intretinere Inainte si dupa folosire se verifica elasticitatea arcului si functionarea normala a sistemului de inchidere. .masa (kg) . se curata prin periere si se fac reparatiile necesare. iar anual se verifica tehnic.dimensiunile (mm) cca 155 x 85 x Ø 13 .

in cazul utilizarii targilor se va proceda la fixarea corzilor de sustinere.5 .diametrul cablului (mm) 4 – 4. . tubul racordat se va aseza lateral langa zid pentru a nu stanjeni montarea cadrului./ora) cca 50 .greutatea aparatului (kg) cca 19 Descriere Aparatul de salvare cu dubla actiune este constituit dintr-un sasiu. asigurandu-se patrunderea capatului surubului in orificiul corespunzator din sasiul aparatului. .se aseaza cadrul pe bordura zidului prin ridicarea de partile laterale. procedand la pregatirea si montarea pe zid. in care se introduc si mijloacele auxiliare (cosuri.se executa strangerea cadrului pe zid.inaltimea maxima de salvare (m) 60 . Fig. Tamburul este protejat cu 4 capace detasabile care in timpul utilizarii se demonteaza.intr-o prima varianta. manivelele pintenilor se vor fixa cu capetele spre exteriorul zidului. un tambur cu doua sectiuni pe care sunt infasurate in sensuri opuse doua cabluri de lungimi egale. in compunerea completului de salvare.doua corzi de salvare de 25 m cu carlige de siguranta. aparatul se asaza pe axul tamburului perpendicular pe sol si cu frana manuala spre acesta. iar sasiul este prevazut cu un maner de purtare. Utilizarea cadrului Pentru utilizare.15 – 0. .se desfac chingile de fixare ale sistemului reglabil ale cadrului secundar si ale pintenilor.5 .in functie de varianta de utilizare in locasul cadrului se va fixa aparatul de coborare cu dubla actiune sau scripetele cu suport. Pentru executarea salvarilor se procedeaza astfel: . astfel incat desfasurarea (coborarea) unuia determina infasurarea celuilalt. a) Cadrul de suspendare Descriere Cadrul universal de salvare pentru suspendare la inaltime (fig.doua cosuri de salvare.inaltime totala (m) 1 . . . derulandu-se atat cat este necesar pentru a asigura inaltimea potrivita pentru suspendare. se infileteaza pintenii in mufele respective..).lungimea cablului in fiecare sectiune (m) 61 . 41 Utilizare Inainte de montarea aparatului pe cadru se scot cele 4 capace de protectie. o frana manuala. .se ancoreaza cadrul de elementele rezistente ale cladirii cu ajutorul corzilor de 25 m introducandu-se carligele in gaurile de la capetele superioare ale montantilor verticali. Capatul fiecarui cablu este prevazut cu ochi de suspendare care printr-un carlig se fixeaza in crestaturile periferice ale discului mijlociu al tamburului.se marcheaza mufele cadrului reglabil si pintenii astfel incat sa se asigure o deschidere mai mare decat latimea zidului in punctul de fixare. . .latime (m) 0. corzi. dupa cum urmeaza: . manevrandu-se mai intai mufele de reglare si apoi pintenii. 40 Cadrul de suspendare prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . a carei reglare prealabila asigura reducerea vitezei de coborare.inaltime deasupra zidului 0. de regula 15 cm sub nivelul superior al cadrului. Pentru controlul coborarii aparatul este prevazut cu o frana automata centrifugata.greutate (kg) cca 45 Pentru transport si depozitare cadrul are posibilitatea de reducere a gabaritului prin rabatarea sistemului reglabil in interiorul cadrului principal. . astfel: . iar in cazul utilizarii scripetelui se va trece peste rola o coarda de 80 m. .deschidere reglabila (m) 0.deschidere in afara zidului (m) 0. .se slabeste frana manuala si se elibereaza capatul unuia dintre cablurile de coborare.7 . ansamblul fiind ambalat intr-o husa. .7 . un sabor pentru pornire-oprire. Suplimentar.viteza de coborare (m/s) 1.ritm de salvare (pers.doua centuri de siguranta. centuri etc.se rabate sistemul reglabil in exterior si se fixeaza cu ajutorul surubului de blocare. se aseaza cu axul tamburul paralel cu zidul si cu frana manuala spre dreapta. b) Aparatul de salvare cu dubla actiune Aparatul de salvare cu dubla actiune (fig. precum si un cadru secundar detasabil (3) pentru suspendarea tubului expandabil la care gasim o palnie din panza groasa. prevazut cu locas de fixare a mijloacelor de coborare. 41) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . cadrul se transporta sau se ridica la punctul de salvare si se scoate din husa. un sistem de fixare pe zid cu deschidere reglabila (2). pot fi prevazute doua targi pliante pentru persoanele aflate in imposibilitatea de a se deplasa. Fixarea se efectueaza in fiecare caz cu ajutorul unuia dintre suruburile cu cap fluture prevazute in cele doua parti ale locasului.5 – 3 . Montarea se efectueaza prin asezarea aparatului in locas.60 . in functie de varianta de salvare. 40) este realizat din teava de otel.daca este cazul se ataseaza cadrul secundar si tubul de salvare. compus dintr-un cadru principal (1).doua corzi de salvare de 80 m cu carlige de siguranta. . precum si o frana suplimentara cu sabor. Fig.in cea de-a doua varianta.

d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare.se slabeste treptat frana manuala si cu ajutorul acesteia se controleaza coborarea. .se strange bine frana manuala si. . repetandu-se apoi seria operatiilor cu al doilea cablu (a doua coborare). In functie de conditiile locale motarea se poate face si cu axul rolei perpendicular pe zid. avand axul paralel cu zidul. a balansului capetelor ambelor cabluri.dimensiunile sasiului (mm) 230 x 100 . de fiecare data cablul coborat va fi trecut peste rola de ghidare din partea respectiva. Scripetele se utilizeaza impreuna cu coarda de 80 m. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. inainte de fiecare pornire a coborarii.incercarea la prima coborare a aparatului folosind manechinul de 70 kg. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii.atenuarea. Asezarea scripetelui se realizeaza introducand mai intai urechea curba in partea opusa surubului de fixare. 41. In cazul coborarii unor obiecte grele (peste 50 kg) coarda se poate trece pe rola de 2 ori (formand o spira) pentru asigurarea autofranarii prin frecare. asigurandu-se oprirea in caz de nevoie si reducerea vitezei inainte de atingerea solului. repetandu-se apoi seria operatiilor cu al doilea cablu (a doua coborare). dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. coarda se va trece pe rola scripetelui o singura data. iar pentru consolidare se asigura patrunderea capatului surubului in orificiul corespunzator al urechii drepte a scripetelui. tinand seama de inaltimea de salvare. De regula. 43) este executat sub forma de tronsoane cu lungimi diferite.. Pentru evitarea accidentelor pe timpul sedintelor de instructie se vor lua urmatoarele masuri: . Fig. . dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. iar la folosirea centurilor persoanele vor fi instruite sa se tina cu ambele maini de capatul cablului si sa evite indoirea corpului si sprijinirea cu picioarele pe zid in timpul coborarii.diametrul rolei (mm) 100 . de fiecare data cablul coborat va fi trecut peste rola de ghidare din partea respectiva. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. se suspenda de ochiul cablului un cos de salvare (printr-un carlig de siguranta) procedandu-se la imbarcarea primei persoane sau se echipeaza prima persoana cu o centura de siguranta (cu inelul si carligul de suspendare in fata). . d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expandandabil de salvare (fig. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. iar in al doilea de 35 – 40 m. Principalele caracteristici tehnice ale tubului sunt: . d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. de regula.cablul coborat se deruleaza in continuare cca 0. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . dupa care salvarea se va continua prin coborarea si ridicarea alternativa a celor doua cabluri.greutatea (kg) cca 2 Utilizarea scripetelui Pentru utilizare. constituind seturi care prin imbinare cap la cap realizeaza inaltimi de salvare variate. 42) este realizat dintr-o rola montata pe un sasiu a carui constructie asigura fixarea in locasul cadrului de suspendare prin doua urechi. numai cu aparatul bine fixat. iar cablul va fi degajat de pe rola. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii.5 m si se trece peste rola de ghidare din partea respectiva.trecerea inaintea fiecarei porniri a cablului urcator peste rola de ghidare din partea respectiva in vederea evitarii impletirii celor doua cabluri. c) Scripetele cu suport Descriere Scripetele cu suport (fig. scripetele se va monta in locasul cadrului. Manevrarea corzii se poate efectua de la inaltime sau de la sol. in primul caz fiind de maximum 75 m. La folosirea cosurilor persoanele vor fi instruite sa nu se tina cu mainile de inelul superior. asigurandu-se suspendarea de ochiul cablului. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii.imbarcarea in cosuri sua suspendarea in centurile de siguranta. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare. dupa caz. dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. dupa care salvarea va continua prin coborarea si ridicarea alternativa ale celor doua cabluri. .

Fig. 36/2 (fig. . cu fund la partea inferioara. Perna pneumatica de salvare P./ora) Fig. un tub exterior (3) din tesatura gumata cu cauciuc ignifug care asigura protectia impotriva caldurii (inclusiv prin stropirea cu jet de apa in caz de nevoie). cu rolul de a da forma cilindrica cosului si a-i mari rezistenta. 44) este confectionat din panza rezistenta. daca este cazul.5 80 30 1. e) Cosul de salvare Descriere Cosul de salvare (fig. 5 si 2. avand forma cilindrica. 10.intariturile din chinga de panza de pe fundul sacului. se depliaza lonjeroanele si se fixeaza barele distantiere cu ajutorul mansoanelor de blocare. cu rol de etansare contra fumului si de limitare a intinderii.dimensiuni in stare pliata (m) . f) Targa plianta Descriere Targa plianta (fig. spre deosebire de celelalte mijloace din cadrul completului. un tub interior (1) care asigura franarea. 45 La targa se mai deosebesc curelele cu catarama pentru fixarea ei in pozitia „strans”. Tubul exterior este cusut pe bordura palniei superioare.30 m.lungimi tronsoane set (m) . 36/2 si P. corzile sunt unite la partea superioara. denumite cu indicativele P. Modul de intrebuintare Pentru folosire se desfac cataramele curelelor de fixare a targii in pozitia „strans”. cu picioare de sprijin si mansoane de blocare in pozitia desfacut.S. 20. prevazuta cu chingi (la capatul superior) si catarame (la capatul inferior). iar rupturile se cos. Periodic se vor unge articulatiile mobile ale targii. A. un tub interior (2) din panza foaie cort. 46) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig.S. Fig. se spala.3 cca 60 Tubul este constituit din 3 tuburi concentrice. In cazul tubului expandabil de salvare nu vom insista asupra modului sau de utilizare.S. Suportul de panza este prevazut cu chingi ce au catarame pentru imobilizarea persoanelor accidentate.ritm de salvare (pers. 45) este formata dintr-un cadru metalic pliant.latime aplatizata tub exterior (cm) .S.lungime palnie (cm) .. intre lonjeroanele caruia se gaseste un suport de panza rezistenta. 36/2. apoi se usuca. 46 . Are un diametru interior de cca 55 cm si o inaltime de cca 1. suportul de panza se curata prin periere si. capatul inferior fiind acopera zona de imbinare. Dupa aseazarea pe targa.doua cercuri metalice. Perna pneumatica de salvare P.5 100 . Intretinere Dupa intrebuintare se curata prin scuturare sau periere si se repara eventualele rupturi. persoana se leaga cu ajutorul chingilor pentru a nu cadea pe timpul transportului. .greutate unitara (kg) . Tubul interior si cel intermediar sunt imbinate la capete prin cusaturi pe bordurile unei palnii (4) din panza groasa de bumbac. Intretinere Dupa intrebuintare. 43. permitand suspendarea cosului de coarda de salvare. imbracate in piele.dimensiunile in stare umflata (m) .greutatea (kg) 6x6x2 1 x 1x 0. Pernele pneumatice de salvare Pernele sunt realizate in doua tipuri. 44 La el se disting: . realizat din tricot de poliester in strat dublu si intarit prin 4 chingi longitudinale din relon. Acelasi tratament se aplica si celorlalte accesorii confectionate din panza din dotarea completului. 80/3-B.sistemul de suspendare format din 3 corzi prinse de sac prin chingi de panza cusute. confectionat din aliaj de aluminiu. manuirea lui fiind descrisa in „Regulamentul instructiei de specialitate a pompierilor militari”.

Perna pneumatica de salvare P. Pe laturile de 8 m ale etajului inferior sunt atasate cate doua tuburi de umplere (3) cu lungimea de 3 m si diametrul de 30 cm. cu debit de 100 mc/min.inaltimea maxima de salvare (m) .S. La un capat este ascutit pentru a patrunde cu usurinta in lemn sau zid.inaltimea in stare umflata (m) Descriere La perna P. avand la capete palnii cu snururi de racordare la ventilatoare. intr-un loc pe cat posibil ferit de radiatii calorice puternice. 80/3-B etajul inferior (1) are inaltimea de 1 m. cuiul de sustinere (fig. realizate sub forma de clape cu benzi elastice. Dupa umplerea initiala. functionarea in regim poate fi asigurata cu un singur ventilator. Durata umplerii dupa fiecare salvare este de 15 – 20 secunde. Pentru umflare se folosesc electroventilatoarele tip VAN 450. . Cuiul de sustinere Dupa dimensiunile lui. doua externe avand inaltimea de 1 m si trei mijlocii cu inaltimea de 2 m. In situatii extreme se poate recurge la protecita anticalorica a pernelor prin udare intermitenta (intre salvari).dimensiuni in stare umflata (m) . 10 x 8 x 4 2x2x1 cca 300 40 4 Modul de intrebuintare La amplasarea pernei se vor respecta aceleasi precautii ca si in cazul pernei P. Pe verticala si pe lungimea pernei etajele sunt separate in cinci compartimente.S. 48 Descriere Este confectionat din otel moale. dat fiind faptul ca la caderea pe perna sunt expulzate sub efectul socului de presiune.. de 1 m. . deasupra compartimentelor extreme. Durata umplerii initiale difera astfel: . La umflarea initiala si dupa fiecare salvare.inaltimea maxima de salvare (m) . pernele penumatice se curata de impuritati prin periere. 36/2.greutatea (kg) . Intre cele doua etaje ale pernei.cu doua ventilatoare – 3 minute. cate doua la fiecare capetele compartimentelor. 47. 80/3-B (fig. Fig.cu un ventilator – 6 minute. sunt prevazute borduri (5) cu latimea si inaltimea de 1 m. in lungul compartimentelor. cate doua la fiecare dintre capetele compartimentelor. In cazul lucrului.S.S.mic.patru ventilatoare – 3 minute. Modul de utilizare Pentru executarea salvarilor perna se transporta la locul de amplasare care. Pe cele doua laturi opuse etajului superior. Intretinere Dupa folosire. 48) poate fi: . prevazute cu capate cu palnii si snururi de racordare la ventilatoarele de umplere. sunt prevazute douasprezece supape de evacuare. si tensiunea de alimentare de 250 V.mare. precum si intre etajul superior si borduri sunt executate orificii de comunicatie cu diametrul de 20 cm. clapele se introduc in corpul supapei. iar la celalalt capat are o forma patrata pentru a putea fi batut cu toporasul. Lateral. se gaseste un carlig metalic pentru trecerea corzii sau corditei. iar cel superior (4) de 2 m. se verifica aspectul exterior. de preferinta cu apa pulverizata. se pliaza si se introduc in husele de protectie. Compartimentele mijlocii ale etajului superior comunica intre ele prin orificii cu diametrul de 30 cm. amplasate cate 6 pe fiecare perete despartitor si decalate pe inaltime. Pe laturile de 8 m ale etajului superior sunt prevazute douasprezece supape de evacuare (2). intre compartimentele etajului inferior.dimensiuni in stare pliata (m) . 47) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. Aparatul de inhalat oxigen .doua ventilatoare – 6 minute. fiecare cu inaltimea de 2 m. 80/3-B Perna pneumatica de salvare P. Pe una din laturile etajului inferior sunt atasate doua tuburi de umplere cu lungimea de 3 m si diametrul de 30 cm. iar umflarea se va realiza de aceasta data cu: . . este curatat de materialele ascutite sau taioase ce ar putea sa o deterioreze si se umfla cu aer. cele doua tipuri de perne se amplaseaza cu tuburile de umplere paralel cu zidul. separate pe verticala in cate trei compartimente. Etajele si compartimentele comunica intre ele prin orificii circulare cu diametrul de 20 cm. pentru coarda. Pe laturile lungi ale etajului superior. pentru cordita. anterior.inaltimea in stare umflata (m) Descriere 20 2 Perna aer doua etaje cu inaltimea egala. B. la capatul patrat. .

se spala vasul colector si conducta cu canula. cu o capacitate de 7 l. iar la celelalte capete mastile sau mustiucurile de respiratie. . Oxigenul intrat in sac formeaza o rezerva care este folosita pe timpul inspiratiei. . daca rezerva din sac este insuficienta. . . el este etalonat cu 4 gradatii dupa numarul de pacienti tratati. numarul tuburilor ce se folosesc va fi in functie de numarul persoanelor ce urmeaza a fi reanimate.cutia aparatului (24) cu dispozitiv de fixare a pieselor componente si un compartiment pentru cordelele de fixare (25). Oxigenul din butelie patrunde in reductorul de presiune.. confectionat din cauciuc si fixat la tubul in forma de „T” al umezitorului. unde i se reduce presiunea. un tub in forma de „T” cu racord pentru cartusul filtrant (13). numai ca din cand in cand se deschide robinetul cu inscriptia „02 DUSCHE”. iar la celalalt capac cu un segment negofrat pentru fixarea la masca. prin balbotare.se asaza cutia in pozitia verticala si se deschide. Fig. . este confectionata din lemn. pentru dusuri de oxigen si pentru absorbirea secretiilor de pe caile respiratorii. se gaseste un cilindru din piatra poroasa si o teava sifon. . Din umezitor oxigenul trece in distribuitorul secundar de unde este dirijat prin tubul de legatura la pacient. . prevazut cu doua gradatii (maxim si minim). 49) se clasifica in: .se monteaza tuburile de legatura la distribuitor. inspiratia producand o depresiune. .aparate de inhalat oxigen cu 1 post. Cantitatea de oxigen debitata de aparat in cazul inhalatiei este de 12 l/min. . acest timp se scurteaza. la capacul lui se disting: intrarea pentru oxigenul inhalat (11). Secretiile absorbite de canula sunt conduse pe conducte de legatura in vasul colector unde se depoziteaza. . prevazut cu un manometru (3).distribuitor primar (4) cu trei ramificatii cu robinete. timpul de folosire a aparatului va fi 840 : 24 = 35 minute. fiecare gradatie corespunzand unui consum de 12 l/min. pentru absorbirea secretiilor si transportarea lor in vasul colector. Daca sunt reanimate concomitent doua persoane. . . pe principiul ejectiei. direct sau prin cartusul filtrant.4 masti de respiratie (21) cu doua supape (de inspiratie si expiratie) si cordele elastice de fixare. se curata si se dezinfecteaza mastile si mustiucurile cu alcool. Aici. are manere pentru transport si doua incuietori. atunci la racordul pentru cutia filtranta de la umezitor se monteaza obligatoriu cartusul filtrant respectiv.5 l.dupa mustiucuri pentru respiratie (22). se completeaza apa distilata din butelie si eventual se reincarca butelia de oxigen. De exemplu. iar cea din dreapta (7) pentru absorbirea secretiilor prevazuta cu un robinet cu inscriptia „ABSAUGUNG”. legat printr-o conducta la reductorul de presiune. prevazut cu supapa de legatura cu atmosfera si distribuitorul secundar (14) cu 4 ramificatii terminate cu racorduri cu filet. Aparatul de inhalat oxigen cu 4 posturi Descriere Aparatul de inhalat oxigen cu patru posturi se compune din: . . . inmultita cu cifra 7. gura. face sa se deschida supapa de legatura cu atmosfera si sa permita intrarea aerului atmosferic.conducta de legatura intre robinetul pentru inhalat oxigen si intrarea respectiva de la capacul umezitorului (16). oxigenul pentru dus este condus pe conducte de legatura la umezitor. .aparat de inhalat oxigen cu 4 posturi.se slabesc colierele buteliei care se roteste apoi cu 90º.conducta de legatura intre robinetul pentru dusul de oxigen si intrarea de la capacul umezitorului (17). . A.4 conducte de legatura din material plastic: . Absorbirea secretiilor are loc ca urmare a depresiunii crescande datorita trecerii oxigenului ce vine de la distribuitorul primar prin ejector.butelia pentru apa distilata (23) necesara umezitorului confectionat din masa plastica si avand o capacitate de 0. Se deschide apoi robinetul cu inscriptia „INHALATION” astfel ca acul debitmetrului sa se suprapuna pe gradatia pe care indica numarul de persoane carora li se administreaza oxigen. abundenta de oxigen pe timp scurt si concomitent cu inhalatia) se procedeaza la fel ca mai sus.daca folosirea aparatului are loc in atmosfera viciata.). Aparatul poate fi folosit pentru inhalarea oxigenului. . pe timpul cat acesta inspira sau in sacul pulmonar pe timpul cat pacientul expira in atmosfera prin supapa de expiratie a mastii (sau pe nas cand se foloseste mustiucul). ramificatia din stanga (5) pentru oxigenul de inhalat de catre pacient este prevazuta cu un robinet cu inscriptia „INHALATION”. 49 .se verifica robinetele distribuitorului primar pentru a fi inchise.reductor de presiune (2).butelie pentru oxigen (1) confectionata din otel si prevazuta cu un robinet de inchidere din alama presata. inseamna ca in butelie exista 120 x 7 = 840 l oxigen. laringe etc.conducta de legatura intre ejector si vasul pentru colectarea secretiilor (18). cea din mijloc pentru dusuri (adaosuri) de oxigen prevazuta cu robinet cu inscriptia „02 DUSCHE”.conducta cu canula (19). In cazul de fata.se umple vasul umezitorului cu apa distilata din butelia de masa plastica. prevazute cu capace de inchidere. .. incarcata cu 1400 l oxigen la 200 atm. Pentru punerea in functiune a aparatului se procedeaza astfel: . apa sapunita sau solutie de formol 10%. Pentru absorbirea secretiilor de pe caile respiratorii se deschide robinetul cu inscriptia „ABSAUGUNG” si se plimba canula conductei pentru secretii pe mucoasele ce trebuie curatate (nas. . fixandu-se pe cap cu ajutorul coardelor sau i se introduce mustiucul in gura. pentru a fi adusa cu distribuitorul primar spre afara. se goleste vasul umezitorului de apa. reglarea debitului se face de la robinetul ramificatiei pentru inhalat oxigen. intrarea pentru oxigenul de dus (12). Pentru inhalarea oxigenului se pune masca de respiratie pe figura persoanei ce urmeaza a fi reanimata. pentru fiecare persoana.ejectorul (9) pentru crearea depresiunii necesare absorbtiei. astfel incat nivelul apei sa se gaseasca intre cele doua gradatii din vas. Pentru dusuri (care reprezinta administrarea suplimentara. Functionare Aparatul de inhalat oxigen poate fi folosit pentru reanimarea unui numar maxim de 4 persoane concomitent. de unde urmeaza acelasi drum ca si oxigenul pentru inhalatie. dupa care trece in distribuitorul primar iar prin robinetul ramificatiei din stanga isi continua drumul prin conducta de legatura la umezitor. .debitmetru (8) montat pe ramificatiile pentru inhalat oxigen. daca la manometru se citeste o presiune de 120 atm.sacul pulmonar (15) cu o capacitate de 5 l. indica cantitatea de oxigen din butelie in litri.4 tuburi de legatura (20) din cauciuc gofrat prevazute la un capat cu racord filetat pentru fixarea la distribuitorul secundar. Aceasta operatie se face inaintea inhalatiei in cazul cand pacientul are caile respiratorii incarcate cu secretii. oxigenul este umezit pentru a se evita iritarea mucoaselor.umezitorul (10) in al carui vas de sticla pentru apa. . Intretinere Dupa intrebuintare. .se deschide robinetul buteliei pentru oxigen si se controleaza presiunea indicata de manometru care.In raport de posibilitatile de acordare a primului ajutor aparatele de inhalat oxigen (fig. Daca se administreaza dusuri de oxigen sau se face absorbirea secretiilor.

foarfecile pentru taiat cablu. Este prevazut in acest scop cu o curea reglabila. . ce are acelasi rol ca tocul toporului-tarnacop si care este prevazut cu un sistem de agatare la centura prin intermediul carligului de siguranta. la unele toporase se gaseste o crestatura care se foloseste la scoaterea cuielor. un sistem de inchidere cu buton si locasul cuiului mic de sustinere. aparatul de sudat si taiat autogen.tocul din piele. deschiderilor. se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistenta in vederea evitarii coroziunii. cangea.garou de cauciuc pentru hemostaze. Din grupa accesoriilor pentru taiat si demolat fac parte: toporul-tarnacop.comprese din tifon pentru pansamente. precum si starea tocului. Din punct de vedere constructiv este identic cu primul. Toporasul Descriere Toporasul (fig.coada (1).tocul de piele cu armatura care permite purtarea toporului-tarnacop la spate. b) utilaj medical: . precum si pentru lucrari auxiliare. joagarul. . . imbinarea intre corpul toporului si coada facandu-se cu ajutorul armaturii de fixare (3). ferastraul coada-devulpe. ranga. Folosirea si intretinerea aparatului de inhalat oxigen cu un post se realizeaza in acelasi mod ca in cazul celui cu patru posturi. 51. . gripei si a durerilor de cap.fesi din tifon pentru pansamente.corpul toporasului (2).B. calamitati si catastrofe pentru executarea taierilor. se foloseste pentru acordarea primului ajutor medical.4 atele kramer pentru imobilizarea fracturilor. toporasul. ca dezinfectant. 52) se compune din urmatoarele parti: . 50). evacuarea bunurilor materiale. confectionata din lemn. .coada (1). .vata hidrofila. cu mentiunrea ca numarul circuitelor se reduce la unul singur. Aparatul de inhalat oxigen cu un post Aparatul de inhalat oxigen cu un post ofera posibilitatea acordarii primului ajutor unei singure persoane. In acest caz butelia are capacitatea de 2 l oxigen. furca.antinevralgice pentru tratarea racelilor. confectionat din otel. 50 Descriere Trusa sanitara se compune dintr-o cutie de lemn rezistenta cu capac (geanta de panza). Trusa sanitara Trusa sanitara (fig. desfacerilor. se verifica imbinarea intre coada si corp. ciocanul si spitul pentru spart beton. Intretinere Dupa intrebuintare. 51) se compune din urmatoarele parti: Fig. Toporul-tarnacop Descriere Toporul-tarnacop (fig.corpul toporului (2). Intretinere Dupa folosire toporul se curata. CAPITOLUL V ACCESORII PENTRU TAIAT SI DEMOLAT Accesoriile pentru taiat si demolat sunt mijloace ajutatoare care se folosesc la incendii. confectionat din otel. . lopata. cu armatura metalica. cu maner (bretele) pentru purtare si sistem de inchidere. In cutie se gasesc: a) medicamente: . ca dezinfectant. . cazmaua. . .tinctura de iod. cu inel si un sistem de inchidere cu catarama. . motoferastraul cu lant. .flacoane diverse pentru medicamente lichide. aparatura folosita se dezinfecteaza iar medicamentele se completeaza. Imbinarea intre corpului toporasului si coada se face cu ajutorul armaturii de fixare.spirt sanitar. bormasina electrica portativa. prevazuta in interior cu compartimente pentru instrumentarul medical si medicamente. . Fig. confectionata din lemn.

Descriere Furca se compune din urmatoarele parti: . se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistenta. tesita si putin indoita la celalat capat.lopata sau cazmaua propriu-zisa. confectionata din lemn. lopata sua cazmaua se curata. imbinarea intre carlig si coada se face prin mansonul metalic al carligului cu ajutorul suruburilor. Lopata si cazmaua Lopata si cazmaua se folosesc pentru aruncarea maselor pulverulente. 53 Intretinere Dupa folosire. una curbata si una pe directia axului cangii. canepa etc. . Descriere Lopata si cazmaua se compun din urmatoarele parti : . Cangea Descriere Cangea (fig. Fig. cu armaturi metalice de fixare. cu o lungime de 2. coada si carlig. Intretinere Dupa intrebuintare.carligul metalic prevazut cu doua ramificatii. . Fig.Intretinere Operatiile de intretinere se executa la fel ca in cazul toporului-tarnacop. 53) este o bara de otel ascutita la un capat.coada confectionata din lemn. confectionata din lemn. Ferastraul „coada de vulpe” Ferastraul „coada-de-vulpe” (fig. Furca Furca se foloseste pentru evacuarea paioaselor sau a altor materiale fibroase nebalotate (in. . . se unge cu un strat subtire de unsoare consistenta. ranga se curata si. 54) se compune din urmatoarele parti: . Fig. evacuarea cerealelor. confectionate din tabla. Intretinere Se executa la fel ca in cazul lopetii. executarea unor lucrari de amenajare a surselor de apa etc.coada.).furca propriu-zisa confectionata din otel. pentru evitarea coroziunii.coada. 55) se foloseste pentru taierea materialelor lemnoase cu grosimi mici. Ranga Descriere Ranga (fig. 55 Descriere Ferastraul „coada-de-vulpe” se compune dintr-o panza de otel cu dinti ascutiti si un maner din lemn pentru manevrare. Unele cangi au coada formata din doua bucati. se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistentsa si se verifica imbinarea intre lopata (cazmaua) propriu-zisa si coada.5 – 5 m. 54 Intretinere Dupa folosire cangea se curata. se verifica imbinarea intre carlig.

se unge partea metalica cu un strat subtire si unsoare consistenta si se verifica imbinarea intre corpul ciocanului si coada. cu aer prin turbina (4).) .5 44 4. .conducta de legatura (2) din material plastic prin care se face alimentarea prin cadere libera si un carburator (3) montat pe partea stanga a cilindrului al carui suber de deschidere a amestecului carburant este comandat prin cablu de la maneta de accelerare. . Intretinere Se executa la fel ca in cazul ferastratului „coada-de-vulpe”.) . se ascut dintii. se unge panza cu un strat subtire de unsoare consistenta si.inaltimea minima de la baza capacului pentru functionarea ferastraului (cm) . 56) se foloseste pentru taierea materialelor lemnoase cu grosimi mari sau a copacilor. Fig. Motoferastraul cu lant Motoferastraul (fig. . 12 .puterea motorului (C. prevazut cu un singur cilindru. Intretinere Dupa folosire ciocanul se curata. Joagarul Joagarul (fig.P.lungimea utila a ferastraului (cm) . lantul (7) cu dintii ascutiti si suportul de sprijin cu trei pinteni (8). confectionata din lemn. Descriere Ciocanul se compune din urmatoarele parti: . folosind in acest scop si spitul pentru spart beton.productivitatea de taiere a materialelor lemnoase cu diametrul de 45 cm (cmp/sec.coada. confectionat din otel.greutatea ferastraului fara piesele de rezerva (kg) Descriere Motoferastraul cu lant se compune din urmatoarele parti (fig.numarul maxim de ture/min.5 45 5 max.ungerea se realizeaza prin amestec de benzina cu ulei.sistemul de racire. . La el se deosebesc ca sisteme anexa: . b) ferastraul propriu-zis.sistemul de alimentare. Spitul este o dalta din otel prevazuta cu o parte ascutita si una tesita (pentru aplicarea loviturilor cu ciocanul). 57 a): Fig. 57) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig.capacitatea rezervorului (1) .corpul ciocanului. Spitul se curata.consumul de carburanti pentur 1 CP/ora (g) .sistemul de pornire (5) format dintr-o fulie cu cablu si are readucator care se monteaza la priza de aer a sistemului de racire. montat pe volantul motorului. Ciocanul si spitul pentru spart beton Ciocanul se foloseste pentru desprinderea diferitelor materiale prinse in cuie sau scoabe is pentru spargerea elementelor de constructie din beton sau caramida. 3 4800 550 1. .Intretinere Dupa intrebuintare se curata. 57 a a) motorul cu benzina in doi timpi. compus dintr-un rezervor (1) cu robinet. 56 Descriere Joagarul se compune dintr-o panza de otel cu dintii ascutiti si din doua manere de lemn pentru manevrare. . se ascute si se unge cu unsoare consistenta. daca este cazul. cu magnetou. format din suportul lantului (6).sistemul de aprindere. Transmiterea miscarii de la motor la lantul ferastrului se realizeaza cu ajutorul unui reductor (9) cu pinioane conice care pune in miscare roata canelata cu nervuri speciale pentru angrenarea lantului. .viteza lantului (m/s) . Ciocanul poate fi de 2 sau 5 kg. 57 . montata pe manerul din dreapta.

cordea de purtare dupa gat si coardele pentru strangere dupa impachetare. Pentru modificarea unghiului de inclinare al ferastraului fata de carcasa reductorului. Functionare . pila etc. Viteza de miscare a lantului se regleaza de la maneta de acceleratie. pe care se apa in timpul lucrului. 59 reglarea presiunii de lucru a reductorului si robinetul pentru deschiderea si inchiderea oxigenului. In ea se gasesc palnia si cana pentru alimentarea rezervorului ferastraului cu combustibil din bidon.trusa de becuri (brenere) pentru sudura si pentru taiere. . duze. Capetele becurilor pentru sudura si duzele respective sunt numerotate de la 0 – 8. se monteaza fulia sistemului de pornire pe axul motorului (la priza de aer a sistemului de racire) si se trage de cablu. dupa care mufa se blocheaza la loc. Becurile pentru taiere sunt prevazute cu o conducta cu robinet pentru fluxul suplimentar de oxigen. prevazut cu doua manometre (unul care indica presiunea oxigenului din butelie. 58) se foloseste pentru taierea conductorilor in scopul alimentarii cu curent electric. Functionare Pentru punerea motoferastraului in functiune se monteaza lantul pe suport si pe roata canelata cu nervuri speciale dupa care suportul se fixeaza cu ajutorul sistemului de blocare.butelie pentru acetilena. d) bidonul pentru combustibil (amestec de benzina si ulei) confectionat din tabla si prevazut cu orificiu de umplere cu capac. Foarfecele pentru taiat cablu Foarfecele pentru taiat cablu (fig. confectionata din panza prevazuta cu buzunare. capetele taietoare de la 1 – 3. In trusa se mai gasesc caruciorul cu tija si gheara de fixare pentru conducerea becului de taiere in cazul executarii taierilor in linie dreapta sau curba si o cheie universala. conducta de golire si maner pentru transport. daca este cazul. care fac legatura intre buteliile de oxigen si cele de acetilena cu suflaiul aparatului. chei diferite. Fig. se ascute. de culoare albastra. Pentru oprire se apasa pe butonul care actioneaza asupra membranei carburatorului dupa care se inchide robinetul rezervorului de benzina si se fixeaza ferastraul in pozitia cea mai convenabila pentru transport. se deschide robinetul rezervorului de benzina si se apasa pe butonul care actioneaza asupra membranei carburatorului. si dizolvata in acetona care. necesar obtinerii unei flacari subtiri si cu temperatura ridicata. bujiile. . . c) cadrul (10) din teava metalica este prevazut cu doua manere pentru transportul si manuirea ferastraului si sprijinul pentru genunchi. Pe timpul lucrului se apasa cu genunchiul pe sprijinul special de la cadru pentru a obtine o forta maxima de taiere. se curata lantul ferastraului si se ung piesele care sunt in miscare pe timpul functionarii.suflaiul aparatului la care se deosebesc conductele pentru racordarea furtunurilor de cauciuc si doua robinete pentru inchiderea si deschiderea oxigenului si a acetilenei. iar celalat presiunea dupa trecerea oxigenului prin reductor). .. se deblocheaza sistemul de fixare a mufei duble de la carcasa reductorului si se alege planul de lucru cel mai favorabil. prevazut cu manere izolate impotriva trecerii curentului electric de joasa tensiune (pana la 380 V). diferind doar sistemul de racordare la butelie. fiecare dintre ele cu o lungime de aproximativ 20 m. filtrul carburatorului. capete de becuri si capete taietoare. la suportul lantului se gaseste un sistem de deblocare al acestuia aflat pe partea lui dreapta. tija cu filet Pentru cei interesaţi: Fig. Cand este cazul. acetilena aflata in interiorul ei fiind comprimat initial la o presiune de cca 150 atm. suportul lantului. conducta de benzina etc. cu sistem de fixare care permite schimbarea planului de lucru al ferastraului cu 90º. cu o capacitate de 2 mc prevazuta cu robinet de inchidere. presa pentru scoaterea volantei. 58 Descriere Se compune din foarfecele propriu-zis din otel. 59) este folosit in special pentru taierea materialelor metalice in cadrul operatiei de demolare a constructiilor. Aparatul de sudat si de taiat autogen Aparatul de sudat si taiat autogen (fig. iar duzele sunt capetele taietoare de la 1 – 5. . Intretinere Dupa folosire se reface plinul de carburant si lubrifiant. cu o capacitate de 2 mc prevazuta cu robinet de inchidere. rotativa. Intretinere Dupa intrebuintare se curata. un cleste patent. se ascut dintii lantului sau se inlocuiesc piesele uzate cu altele din trusa de rezerva (lantul. Descriere Se compune din urmatoarele parti: .).furtunurile de legatura. din cauciuc panzat. .reductorul de presiune pentru acetilena cu o constructie asemanatoare cu a celui pentru oxigen. acetilena aflata in interiorul ei este comprimata la o presiune initiala de cca 30 amt.Carcasa reductorului este prevazuta cu o mufa speciala. de culoare bruna.reductorul de presiune pentru oxigen. pentru umplerea acestuia cu benzina. La terminarea combustibilului din rezervor se face alimentarea din bidonul de benzina.butelia pentru oxigen. El are o capacitate de 5 l. se unge articulatia mobila si. e) trusa pentru deservire. la randul ei se gaseste absorbita intr-o masa poroasa.

se curata si se ascut burghiele. . indepartand sau presand burghiul pe materialul de gaurit in cazul cand bormasina este sprijinita la partea superioara de reazem fix.doua manere pentru manuirea bormasinii. Bormasina electrica portativa Bormasina electrica portativa (fig. Pentru oprire.presiunea dezvoltata (bari) 600 . tijele cu filet pentru reglarea presiunii oxigenului si a acetilenei si robinetele pentru oxigen si acetina ale reductoarelor. iar in cel inferior se gasesc orificiul pentru fixarea burghielor si doua orificii pentru introducerea penei de indepartare a burghielor in cazul blocarii lor in bormasina. .sistemul de racire format dintr-o roata cu palete actionata de axul motorului electromotorului si orificiul pentru accesul si evacuarea aerului. in functie de grosimea materialului de sudat sau de taiat. se verifica daca nu prezinta scurgeri de ulei si totodata se verifica starea furtunurilor./min. Pentru marirea fortei de apasare a burghiului. in cazul materialelor metalice gaurirea poate fi usurata prin ungerea cu ulei a locului in care se practica orificiul. . in capacul superior sunt practicate orificii pentru accesul aerului necesar racirii pe timpul functionarii. . supapele si tija articulata de actionare a pistonului. Scoaterea burghiului din bormasina. pe bratele ei se pot introduce tevi metalice cu lungimi diferite care sa mareasca bratul parghiei de actionare. Dupa terminarea lucrului se inchid toate robinetele (de la butelii. Intretinere Dupa folosire se sterge corpul bormasinii.masa (kg) 12 Fig. servantul apasa cu pieptul pe reazemul respectiv si cu mainile pe manere. cu raport de transmisie 1 : 1. 61 Descriere In principiu. cu ajutorul manerului mai mic se actioneaza asupra intrerupatorului de curent pentru pornirea si oprirea electromotorului. se realizeaza prin introducerea unei pene metalice prin unul din orificiile speciale practicate in capacul inferior al carcasei si prin apasare catre in jos. confectionata din panza si prevazuta cu buzunare si cordea pentru strangere dupa impachetare.electromotorul care functioneaza la o tensiune de 380 V cu o turatie de 260 rot. pentru marirea fortei de actionare asupra rozetei. sub reazemul pentru piept se gaseste o rozeta de presare care se infileteaza pe un ax. Daca bormasina este sprijinita cu partea superioara de un reazem fix. Pompa hidraulica cu dublu efect Pompa hidraulica cu dublu efect (fig. pe materialul de gaurit se face prin actionarea asupra rozetei de presare. se sterg piesele folosite si se pun in locasurile lor. indepartarea sau presarea burghiului.sistemul de angrenaje (roti dintate) pentru transmiterea miscarii de la electromotor la burghiu. Intrebuintare Pentru intrebuintare se amplaseaza furtunurile de cauciuc cu insertie metalica dupa care. cu steher pentru curentul trifazic si intrerupator de curent actionat de la manerul mic. Actionarea pistonului se poate efectua atat cu ajutorul mainii cat si prin apasari succesive cu talpa piciorului. se actioneaza asupra tijei articulate. se racordeaza cu ajutorul stecherului la bobina cu cablul care face legatura cu sursa de curent electric trifazic de 380 V si se invarte manerul mic pana la pornirea electromotorului. cu duzele si capetele respective. aparatul se demonteaza. reductoare si suflai). . in cazul cand s-a blocat. 60 Descriere Bormasina electrica portativa se compune din urmatoarele parti: . aflat la partea superioara a bormasinii si pe care se sprijina servantul pentru a mari forta de inaintare a burghiului. Se deschid robinetele buteliilor de oxigen si acetilena. pentru executarea operatiei de sudura sau taiere.5 ulei. se apropie jetul de amestec carburant de o flacara sau corp incandescent si se regleaza debitul de oxigen si acetilena de la tijele cu filet ale reductoarelor de presiune si de la robinetele suflaiului pana la obtinerea flacarii corespunzatoare. 60) se foloseste pentru gaurirea materialelor metalice sau lemnoase in cadrul operatiei de demolare a constructiilor sau pentru crearea de orificii in vederea scurgerii lichidelor. prin manevrarea ventilului de descarcare a pompei. Este interzisa ungerea pieselor componente ale aparatului deoarece oxigenul in contact cu grasimile poate produce explozii violente. Este interzisa amplasarea buteliilor cu oxigen sau acetilena in apropierea surselor de caldura pentru evitarea exploziilor.carcasa din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune. . Intretinere Dupa intrebuintare pompa se sterge.Pentru folosire se monteaza la suflaiul aparatului becul (brenerul) necesar.trusa 16 burgie pentru metal si lemn cu diametru de la 10 – 30 mm.cablul de forta. iar cu ocazia reviziilor se ung lagarele si celelalte angrenaje.. avand urmatoarele caracteristici tehnice: . pistonul pompei. prevazuta cu capace metalice demontabile. pompa hidraulica cu dublu efect se compune din corpul pompei de forma cilindrica in care se introduce o cantitate de 1. Intretinere Dupa intrebuintare.dimensiunile (mm) Ø 80 x 270 . Se deschid robinetele suflaiului.reazemul pentru piept. 61) este destinata actionarii distantorului hidraulic in operatiile de salvare a oamenilor. Fig. . se actioneaza tot asupra manerului mic. Functionare Pentru punerea bormasinii in functiune se monteaza burghiul necesar. .

doua butelii pentru aer comprimat a 4 litri fiecare.5 13 6 10 pernele cilindrice Ø 61 7 45 – 50 2 (cu ambele) 1 60 (ambele) . Este interzisa utilizarea distantorului in mediile inflamabile sau explozive. cu reductor de presiune. 7. Pe circuitul de alimentare cu aer al unei perne este asamblat un robinet distribuitor pentru cazul in care se solicita umflarea unei singure perne. respectiv. jug. de cca 2 si respectiv 6 cm. Intretinere Dupa folosire distantorul se curata de resturile de materiale prin stergere. lucrul incepe cu bratele deschise pentru efectuarea strangerii sua cu bratele inchise pentru efectuarea deschiderilor.) Fig. procedandu-se la inlocuirea lor daca prezinta fisuri. 63 Descriere Cricul se compune din doua perne pneumatice de forma paralelipipedica.5 24. uleiul este introdus in spatele cilindrului si bratele acestuia se deschid. Pernele pneumatice cilindrice se ampleaza numai impreuna si la extremitati sub sarcina de ridicat pentru pastrarea echilibrului acesteia (distanta de amplasare fiind egala cu inaltimea pernei. Intrebuintare Uleiul sub presiune intra in distribuitor si. precum si la presiuni mai mare de 350 bari. furtunul de alimentare cu aer de la reductor se cupleaza prin intermediul unei cuple rapide cu are la un racord T din care pleaca. Punerea in functiune a dispozitivului se efectueaza prin deschiderea robinetului butelie si manipularea lenta a reductorului de presiune pana la atingerea presiunii de lucru. Cu ocazia verificarilor anuale. Intrebuintare Pregatirea dispozitivului pentru realizarea interventiilor consta in asamblarea elementelor sale componente astfel: reductorul de presiune cu manometre se racordeaza la butelia de aer comprimat. al dislocarii de alte material etc. in functie de situatia existenta la locul interventiei.sarcina de inchidere la varfuri (t) 1. in functie de pozitia acestuia (inchis. efectuate numai de personal specializat in metrologie se urmareste functionarea corecta a manometrelor si a reductorului. f) .presiunea maxima in cilindru (bari) 350 .Distantorul electric Distantorul hidraulic (fig.25 Fig.sarcina maxima ridicata (t. de cca 10 cm in stare neumflata). Ca accesorii are doua racorduri speciale pentru cuplarea cricului la compresorul de aer al autospecialelor si. 62 Descriere Distantorul hidraulic se compune din cilindrul hidraulic cu pinten. Pernele pneumatice paralelipipedice se asambleaza sub sarcina de ridicat (cate o perna sau ambele) la extremitati sau suprapuse la unul din capetele sarcinii ori in spatiul aflat intre elementele de constructie. inchizand astfel bratele distribuitorului. bride.26 .F. se completeaza diferenta cu scanduri ori alte materiale ce se vor amplasa sub perne sau deasupra lor. acesta se va racorda direct la butelie cu reductorul fluture existent pe reductor. urmarindu-se umflarea pernei. Dupa caz. inlocuindu-se totodata si garniturile deteriorate. corpul distribuitorului si distribuitor. prin racorduri tip niplu. Prin manevrarea distribuitorului pe pozitia inchis. doua furtunuri pentru alimentarea cu aer a celor doua perne pneumatice. brat. Cricul pneumatic Cricul pneumatic (fig. Intretinere Dupa intrebuintare accesoriile componente se sterg si se verifica starea furtunurilor de aer. uleiul este introdus sub presiune in fata pistonului. cu manometre si furtunuri de alimentare cu aer. in cazul utilizarii reductorului modificat.masa (kg) 23.sarcina de deschidere la varfuri (t) 1. Pentru pozitia deschis a bratelor distantorului. cand perna ramane pe locul amplasarii initiale. ce se vor deplasa lateral.R. se verifica sa nu existe scurgeri de ulei si cu ocazia operatiilor de intretinere periodica se inlocuiesc garniturile. este dirijat in fata sau in spatele pistonului. Pentru descarcarea pernei se inchide robinetul buteliei si se decupleaza furtunul de la o perna (pentru cazul in care se muta perna din loc) sau de racordul „T”.dimensiuni de gabarit (cm) . In timpul interventiilor distantorul se manipuleaza cu atentie pentru a nu lovi persoanele din jur.timpul de umflare (sec. 62) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . prevazute la capete cu racorduri de cuplare-decuplare. citita pe manometrul de joasa presiune al reductorului. in sensul protejarii lor impotriva pericolului rasturnarii greutatii ridicate. deschis). doua perne pneumatice de forma cilindrica.1 . la instalatia de aer comprimat existenta pe vagoanele C. 63) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: pernele paralelipipedice 52 x 47 25 .presiunea de lucru (bari) . iar furtunurile de presiune se vor feri de sursele de caldura sau de muchiile taioase. In ambele cazuri de utilizare (atat pentru pernele paralelipipedice cat si pentru cele cilindrice) se vor lua masuri de securitate si se vor instrui corespunzator servantii ce urmeaza a manevra dispozitivul. Cand spatiul de sub greutate este mai mare decat grosimea unei singure perne sau a ambelor perne suprapuse.inaltimea maxima de ridicare (cm fara sarcina) .greutatea 1 bucata (kg) .

. se inlatura prin spalare cu apa calduta electrolitul scurs accidental.becul pentru faza mare de 4.articulatia mobila. . ca urmare.farul confectionat din tabla la care se deosebesc: . 64) se compune din urmatoarele parti: . .4 V. . Astfel. .5 V si 1. . Electrolitul se inlocuieste dupa o durata de doi ani sau cand se constata cain in momentul incarcarii. Din grupa accesoriilor pentru iluminat fac parte: lampa electrica cu acumulator. .becul pentru faza mica de 4.5 A. . la fiecare incarcare a acumulatoarelor se verifica si se completeaza nivelul electrolitului (cca 1 cm peste placi) se controleaza duritatea acestuia. trepiedul proiector.8 V. .manerul lampii.barele cu puntile de legatura. Dupa instalare.CAPITOLUL VI ACCESORII PENTRU ILUMINAT In grupa accesoriilor pentru iluminat sunt incluse mijloacele folosite pentru iluminarea locului de lucru.6 – 7. transmiterii semnalelor pe timpul noptii. . se curata bornele si se verifica supapele de cauciuc de la dopurile surub. concava. care permite schimbarea fasciculului luminos in plan vertical cu un unghi de cca 80º.comutatorul cu 2 faze si o pozitie de nul.becul de 1000 W care. . .oglinda metalica. Intretinere Dupa intrebuintare se curata prin stergere. Fig. . se usuca si se ung cu un strat subtire de vaselina. prevazuta cu sistem de inchidere si borne de contact.2 V insumand o tensiune de 4.8 V si 0. La demontarea farului se va evita atingerea oglinzii cu mana sau cu obiecte imbibate cu grasimi deoarece aceasta se degradeaza pierzandu-si luciul. ghiarele pentru urcat pe stalpi. densitatea electrolitului ramane practic constanta. fie prin intermediul bobinei cu cablu. La acumulator se deosebesc: . in jurul orificiului de aerisire. se creeaza o spuma abundenta.capacul farului.2 V.2 electrozi (pozitiv si negativ). pentru protejarea impotriva socurilor. cu grila de protectie a geamului si sistemului de inchidere.orificiile de umplere prevazute cu dopuri surub si supape (inele) din cauciuc pentru asigurarea evacuarii gazelor rezultate in urma reactiei din interiorul acumulatorului.cablul electric cu dulie pentru insurubarea becului si cu stecher pentru cuplare la priza masinii sau a bobinei de cu cablu.baterie acumulator formata din 4 acumulatori alcalini de cadmiu nichel introdusi in cutii de masa plastica si legati in serie. gradul de incarcare al bateriei nu poate fi determinat prin masurarea densitatii electrolitului (1.cheia pentru deschiderea si inchiderea cutiei acumulatorului si farului. facand contacul pentru faza mica si faza mare.20 la 20%) ci prin tensiunea la borne in momentul deconectarii de la statia de incarcare. de forma semisferica. bateria de acumulatori se considera descarcata cand tensiunea la borne este sub 4 – 4. farul pompier. Tensiunea medie a fiecarui element al bateriei (de acumulatori) este de 1. corpul de iluminat cu faruri. se destupa orificiile de aerisire ale dopurilor surub. . confectionata din tabla si prevazuta cu manere pentru manevrare. dupa care acesta se inchide la loc.electrolitul (solutie de hidroxid de potasiu). .4 A.dispozitivul metalic pentru fixarea pe trepied si pentru schimbarea directiei fasciculului de lumina in plan orizontal sau vertical. . Functionare Pentru punerea proiectorului in functiune se deschide cu rama cu geam. se transporta proiectorul la locul dorit si se monteaza pe trepied sau se suspenda la inaltime.dulia. Proiectorul mobil de 1000 W Descriere Proiectorul mobil de 1000 W (fig. Lampa electrica cu acumulator Descriere Lampa electrica cu acumulator (fig. . furca pentru ridicat cablu. . se monteaza becul. Curentul electric este debitat de acumulatoare. . tensiune care trebuie sa fie cuprinsa intre 5.carcasa proiectorului.oglinda metalica. Pe timpul folosirii lampii (descarcarii acumulatoarelor) electrolitul nu isi schimba concentratia prea mult si.cablurile electrice de legatura. .bacul din tabla de otel nichelata. 65) se compune din urmatoarele parti: . 64 Functionare Pentru punerea in functiune a lampii se actioneaza asupra comutatorului.cutia acumulatoarelor confectionata din tabla. se pastreaza intr-o cutie speciala cu despartituri tapisate cu material buretos. proiectorul portabil de 100 w.suportul duliei. precum si celor ajutatoare montarii si realizarii circuitelor de alimentare cu energie electrica.geamul farului din sticla groasa. proiectorul se racordeaza cu ajutorul stecherului fie direct la sursa de curent de 220 V. . . . Lunar. iar saptamanal se scot acumulatoarele din cutie. bobina pentru cablu. cand nu este montat la proiector.rama rabatabila cu geam de protectie din sticla termorezistenta.

66) se compune din urmatoarele parti: .carcasa proiectorului. corpurile de iluminat pot fi cu doua lampi (cu halogen) sau cu patru lampi (lampi incandescente sau lampi cu halogen). in cazul bobinei folosita la farul pompier se utilizeaza cablul cu lungimea de 30 m format din doua fire.c. . Pe timpul intrebuintarii. . . dispozitiv de fixare pe trepied si cablu cu stecher. Farul pompier Farul pompier (fig. dirijarea fasciculului luminos se face prin stabilirea suruburilor de blocare a dispozitivului pentru fixarea pe trepied. folosita la diferite accesorii ca: electroexhaustor. Functionarea si intretinerea sunt identice cu ale farului pompier. explozii. Astfel. bormasina electrica portativa etc.) 12 sau 24 . Functionare . dulie pentru lampa cu fire de legatura.c. Pentru invartirea tamburului la strangerea cablului. Dirijarea fasciculului luminos se face prin slabirea suruburilor de blocare a dispozitivului pentru fixarea pe masina. iar cand fasciculul a fost orientat pe directia dorita se strang suruburile de fixare.In cazul in care proiectorul este instalat pe trepied. La bobina pentru proiectorul mobil se foloseste cablu din trei fire cu lungimea de 50 m. 45 sau 40 W in cazul celor cu incandescenta. Functie de varianta constructiva. folosita la farul pompier.rama cu geam de protectie din sticla groasa si dispozitiv de fixare. proiectorul trebuie sa fie ferit de lovituri care pot duce la deterioararea lui si in special la spargerea geamului si a becului. iar la cel de forta cablu din 4 f ire cu aceeasi lungime. accidente rutiere. rama si geam de protectie.oglinda metalica concava. proiectorul se curata prin stergere cu carpe moi.dispozitivul metalic pentru fixarea pe masina sau pe trepied si pentru schimbarea directiei fasciculului de lumina. . 65 Intretinere Dupa intrebuintare. Corpul de iluminat cu faruri Corpul de iluminat cu faruri este destinat. dupa care se strang suruburile respective. calamitati naturale sau altor scopuri ce solicita o sursa de luminozitate intensa. tensiunea de alimentare fiind de 24 V. de forma semisferica. iar celalalt capat se monteaza la priza bobinei aflata pe axul tamburului.bobina cu cablu pentru forta. 67 Descriere Indiferent de tip. folosita la proiectorul mobil de 1000 W. . . formata din doua calote asamblate prin ambutisare si prevazuta la unele modele cu maner pentru manevrare. montat longitudinal. lampa. electroventilator. Fig. Diferentierea bobinelor se realizeaza prin felul cablului si gabarit datorat lungimii acestuia. Fig.c. Intretinere Operatiile necesare intretinerii farului pompier sunt aceleasi ca si in cazul proiectorului portabil de 1000 W.bobina cu cablu pentru iluminat. la fel ca si accesoriile descrise la punctele 2 si 3 din prezentul capitol. bobina este prevazuta cu o manivela cu maner rabatabil si dispozitiv de blocare pe timpul operatiei de derulare. Fig. acestea au urmatoarele caracteristici tehnice: . bobina se compune dintr-un cadru metalic. Descriere Corpul de iluminat se compune din: . Bobina pentru cablu Din punct de vedere al destinatiei. . 67) se clasifica in: . 66 Functionare Pentru punerea in functiune a farului se racordeaza stecherul cablului electric la priza masinii.modul de utilizare: portabil sau fixat pe trepied Puterea unei lampi este de 55 W in cazul celor cu halogen.bec cu incandescenta tip DE 124/45 x 40 W. se controleaza cablul si stecherul si se ung articulatiile mobile ale dispozitivului pentru fixarea pe masina sau pe trepied. . La unele variante constructive. Indiferent de tip.c.tensiunea de alimentare (V. manevrandu-se apoi pe directia dorita. dupa cuplare se actioneaza comutatorul aflat pe carcasa farului. In cazul cand in fata farlui se gasesc un obstacol care impiedica dirijarea fasculului luminos catre locul dorit se folosesc trepiedul si bobina de cablu. bobinele pentru cablu (fig. oglinda.bobina cu cablu pentru iluminat. manevrandu-se apoi proiectorul cu ajutorul manerului. iluminarii locului la interventiile in caz de incendii.cablu electric cu dulie pentru insurubarea becului si stecher pentru cuplare la priza autospecialei sau a bobinei cu cablu. prevazut cu un tambur pe care se infasoara cablul electric.suportul lampilor cu dispozitive articulare de manevrare in plan orizontal sau vertical. La unul din capetele cablului se monteaza stecherul.2 (4) faruri alcatuite la randul lor din carcasa.

rezistenta. 70 Intretinere . coarda pentru ancorarea scarilor. aparatul pentru spalat furtunuri. a prizei si a stecherului. cheia pentru cofret. se controleaza starea cablului. confectionata din otel. Fig. se deruleaza cablul pana in apropierea consumatorului. doua pentru trecerea furtunului C si unul pentru furtunul B care marcheaza si intervalul dintre cele doua rampe. fasa pentru furtun. Furca pentru ridicat cablurile electrice Se foloseste pentru ridicat cablurile electrice cand acestea sunt intinse peste obstacole (stalpi. cheia pentru racorduri. CAPITOLUL VII ACCESORII DIVERSE Accesoriile diverse sunt mijloace care se folosesc pentru realizarea unor operatii impuse de interventii la incendii. 68) se compune din 3 picioare din lemn. Descriere Se compune din 2 gheare metalice. cotul pentru furtun. geanta pentru chei si fesi. Intretinere Dupa intrebuintare se curata. 68 Pe timpul folosirii va fi ferit de lovituri pentru a nu se rupe picioarele. Intretinere Dupa intrebuintare se curata si se verifica imbinarea furcii propriu-zise cu coada. Descriere Este formata dintr-o coada de lemn cu o lungime de cca 3 m si furca propriu-zisa cu doua ramificatii. Din grupa accesoriilor fac parte: puntea de trecere peste furtunuri. iar suportul metalic cu articulatii si suruburi cu piulite fluture care permit schimbarea pozitiei proiectorului (directiei fasciculului luminos). Trepiederul proiector Descriere Trepiedul proiector (fig. Intretinere Dupa intrebuintare se curata bobina si cablul. electroexhaustorul. fiecare in parte avand colti. Fig. apoi se blocheaza tamburul. calamitati naturale si catastrofe. electroventilatorul.Pentru folosire. Are trei santuri dimensionate. Puntea de trecere peste furtun Descriere Puntea de trecerea peste furtun (fig. cordita pentru legat furtunuri. 69) se folosesc pentru urcarea pe stalpi sau pomi in scopul montarii proiectoarelor sau a cablurilor. cordita pentru sustinerea sorbului. articulate mobil la un suport metalic care serveste la fixarea proiectorului. Ghearele pentru urcat pe stalpi Ghearele pentru urcat pe stalpi (fig. aparatul pentru legat furtunuri. se verifica dispozitivul de fixare la picior si cand este cazul se reascut coltii ghearei. iar cea de forta la orice sursa de 380 V. Pe timpul folosirii se va evita trecerea cablului prin foc. De mentionat este faptul ca bobina pentru proiectorul mobil poate fi racordata la orice sursa de curent de 220 V. iar periodic se ung articulatiile si suruburile suportului. curbate. pomi) spre a le feri de distrugere. prin intre ele printr-o chinga de panza si armate cu platbanda sau bucati de tabla. 70) este compusa din doua rampe de lemn cu grosimi diferite. galeata de panza. dupa care se racordeaza atat stecherul bobinei la priza masinii (sau a unei alte bobine) cat si stecherul consumatorului la priza bobinei. strivirea sau taierii lui. peste locuri cu jar sau prin substante care ii dizolva izolatia si. Intretinere Dupa intrebuintare se curata. Periodic se vor unge lagarele axului. Picioarele sunt prevazute cu cuie pentru fixarea la teren. de asemenea. suportul talpii si dispozitivul de fixare la picior cu curele si catarama.

Cotul pentru furtun Cotul pentru furtun (fig. Geanta pentru chei si fesi Descriere Geanta pentru chei si fesi (fig. de marimi diferite si prevazute cu pinteni. 73) este confectionata din otel si are doua brate curbate. Fig. intarita cu carton si are o forma paralelipipedica. 71) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . Fig. .latimea (mm) 106 Fig. iar pe capac se gaseste un inel pentru fixarea creionului chimic. Datorita presiunii apei.un ochi de prindere. 74 Intretinere Dupa intrebuintare se curata prin periere si se repara eventualele rupturi.inchizatorul. se repara.doua semicoliere articulate moi. . . 72 Intretinere Dupa folosire fasa se sterge si i se ung articulatiile. iar greutatea de 2 kg. . 71 Fasa pentru furtun Fesile (fig. apoi se actioneaza asupra inchizatorului care strange colierele si fixeaza furtunul. 72) sunt construite in trei tipodimensiuni. in raport de care prezinta urmatoarele caracteristi tehnice: A 110 80 B 76 60 C 55 40 Diametrul interior al fesii (mm) Latimea (mm) Descriere Indifirent de tip.diametrul interior (mm) 133 . se aseaza adaosul si colierul de sus. Dupa folosire se curata si. Cheia pentru racordare Descriere Cheia pentru racordare (fig. Pentru aplicarea fesii se sprijina furtunul pe colierul de jos. fesile sunt confectionate din tabla de aluminiu si la ele se disting: . o cordea de purtare reglabila. Fig. cand este cazul. dimensiunile fiind de 130 x 140 x 400 mm. In interior are o despartitura care realizeaza separarea compartimentului pentru fesi de cel pentru chei. 74) este confectionata duin panza rezistenta.un adaos articulat mobil. iar unele genti au si o cordea cingatoare. folosit la marcarea sparturilor pe rolele de furtun. iar vehiculele le vor traversa cu viteza mica. pentru sprijinirea cheii pe nervurile corpului racordului.diametrul exterior (mm) 200 . furtunul se lipeste strans de coliere si adaos. Geanta este prevazuta cu un sistem de inchidere cu catarame.Pe timpul folosirii nu trebuie sa fie trantite. tot reglabila. asigurand inchiderea sparturii. 73 Intretinere Dupa intrebuintare se sterge si se unge cu un strat subtire de unsoare.

El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari. Fig. dupa care se lipesc cu cositor atat capetele tablei.debitul (mc/ora) 6000 . se va bate sarma de jur imprejur pentru a usura intinderea si dfixarea ei intre cercurile reliefate ale tevii racordului. Cu ajutorul clestelui patent se intinde bine sarma. Aparatul pentru legat furtunuri Descriere Aparatul pentru legat furtunuri (fig. Intretinere Dupa folosire se curata. . cat si sarma de pe ea.2 mm si se rasuceste cu mana peste furtun.6 mm. se indoaie deasupra spirelor. Legarea continua in acelasi mod si la urmatoarele spire de sarma. se indreapta limbile si se ung articulatii mobile. intre nervuri. in sens contrar si apoi si cositoresc. Pe teava racordului se trage capatul furtunului ce trebuie legat. .corpul aparatului (1). Functionare Legarea furtunului de racord se fac cu ajutorul unei sarme galvanizate cu diametrul de 1.5 – cm. Pe disc se gasesc doua suruburi cu filet (5). . se verifica starea garniturii. Concomitent. iar in cazul primului se scoate inelul de siguranta si se trage peste furtun corpul racordului. astfel incat capetele ei indoite sa nu depaseasca. 77) este confectionat din aliaj de aluminiu si se compune din urmatoarele parti: .5 cm. 78) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . Intretinere Dupa folosire se spala cu apa. 77 Functionare Pentru punerea sa in functiune aparatul se racordeaza la o sursa de apa cu presiune. care apoi se strang. inainte de a se trece la folosirea aparatului. a racordului si a ghearelor. si cu diametrul egal cu cel al racordului.bucsa (7) pentru conducerea axului filetat. Daca furtunul este foarte murdar se repeta operatia de cateva ori. se introduce racordul pe dorn care apoi se fixeaza intr-o menghina. care atunci cand sunt complet stranse lasa intre ele si corpul aparatului o deschidere circulara de 0.puterea absorbanta (kW/ora) 3.5 mm prin care tisneste apa pentru spalare. In continuare se indoaie placa de tabla spre spire.capacele reglabile.discul (2). . Electroexhaustorul Electrohaustorul (fig. 75) este confectionata din otel si se compune dintr-o cheie fixa cu capac circular. se ung portiunile filetate. pana se formeaza 4 spire. prevazut cu doua capace filetate (2) si picioare de sprijin (3). pe sub sarma se va introduce o placa dreptunghiulara din tabla cu dimensiunea de 2 x 1 x 0. Intretinere Dupa intrebuintare se curata si se ung partile mobile. cu ajutorul unui ciocan din lemn. Se ia o bucata de sarma de 1 – 1.tensiunea de alimentare 380 . Aparatul pentru spalat furtunuri Descriere Aparatul pentru spalat furtunuri (fig.Cheia cofret Cheia cofret (fig. iar capetele se rasucesc pe cele 2 suruburi cu filet ale discului. Pentru aceasta se ia un dorn de lemn cu o lungime de cca 50 cm. o siguranta de blocare a discului (6) cu doua pozitii si doua orificii pentru fixarea capetelor sarmei cu care se leaga furtunul de racord. se pune pe siguranta de blocare a discului inspre inauntru (in pozitia „blocat”) si se invarte de manivela pentru a continua ridicarea discului pana ce sarma se strange suficient. Dupa aceea se taie capetele sarmei la cca 0. Fig. prevazuta cu maner de actionare.corpul aparatului (1) format din 2 cilindri concentrici. Se pune siguranta de blocare a discului inspre inafara (in pozitia „blocat”) si se invarte cu manivela astfel ca discul sa se ridice. actionat cu ajutorul manivelei (3) prin intermediul unui ax filetat (4). 76 Dupa ce sarma a fost bine fixata si intinsa.6 . 76) este confectionat din otel si se compune din urmatoarele parti: . pe filet.racordul tip C pentru intrarea apei (4). iar furtunul ce trebuie spalat se introduce progresiv in interior pana la spalarea lui completa. In functie de tipul incuietorii cofretului se alege cheia potrivita care se introduce in broasca si apoi se rasuceste spre stanga.

La orificiul de evacuare al carcasei ventilatorului se fixeaza tubul pentru evacuarea aerului.electromotorul.). Celalalt capat al tubului de absorbtie se introduce in maneca perdelei ce se fixeaza apoi de el cu ajutorul unei curele. La un capat este prevazuta cu un ochi.Fig. .tubul pentru evacuarea aerului. . prin intermediul axului. spartura etc. aici se creeaza o depresiune datorita careia este absorbit aerul viciat. . se scutura perdeaua si tubul pentru evacuare si se verifica starea cablului de forta si a stecherului. Periodic. 78 Descriere Se compune din urmatoarele parti: . . . se curata de praf si fum.tunul pentru refularea aerului proaspat confectionat din panza rezistenta si avand o lungime de cca 20 m.ventilatorul radial pentru aer.cotul si tubul metalic pentru absorbtia aerului. fereastra. Se fixeaza apoi la orificiul de absorbtie al carcasei cotul metalic si se prinde capatul cu rama al tubului de absorbtie. Prin evacuarea aerului din zona rotorului. Functionare Pentru punerea in functiune se racordeaza un capat al tubului pentru refularea aerului la orificiul de refulare a aerului situat la partea superioara a ventilatorului. iar celalalt capat se introduce in incaperea in care urmeaza a fi introdus aer proaspat. . iar daca este cazul se repara eventualele rupturi la piesele din panza. confectionat din panza rezistenta avand o lungime de cca 20 m. Are o lungime de cca 12 m. Descriere Pentru punerea exhaustorului in functiune se monteaza perdeaua pe suportul metalic si se astupa cu ea deschiderea prin care urmeaza sa fie evacuat aerul viciat (usa. la partea superioara are un manson in care se introduce bara de sus a cadrului metalic.debitul (mc/ora) 100 . Datorita fortei centrifuge aerul aflat intre palete este aruncat catre exterior si obligat sa paraseasca carcasa.sasiul metalic prevazut cu doua manere pentru transport. Principiul de functionare al ventilatorului este identic cu cel al exhaustorului. si cu ocazia reviziei anuale. . . Intretinere Operatiile de intretinere sunt identice cu cele prezentate pentru exhaustor. transmite miscarea la rotorul cu palete. 79 Descriere Ventilatorul se compune din urmatoarele parti: . confectionat din tabla si format din carcasa spirala si rotorul cu palete fixat pe axul electromotorului. de balustrade etc.perdeaua pentru astuparea deschiderilor prin care se absoarbe aerul viciat. . cotul este prevazut cu clame rabatabile pentru cuplarea la carcasa si la tubul de absorbtie. carcasa este prevazuta cu un orificiu de absorbtie pe peretele lateral si unul de refulare la partea superioara. Se actioneaza comutatorul si se incepe evacuarea aerulu viciat. Se face apoi legatura cu sursa de curent prin intermediul unei bobine cu cablu la care se racordeaza stecherul exhaustorului. . Se face apoi legatura ventilatorului cu sursa de curent prin intermediul unei bobine cu cablu in care se racordeaza stecherul. la unul din capete avand prevazut un ochi pentru legare la parghia de manevrare a supapei sorbului.cablul de forta cu stecher pentru curentul trifazic si intrerupator de curent. fixarea se face cu ajutorul elementelor de la cot. .4 Fig. Cordita pentru sustinerea sorbului Descriere Cordita pentru sustinerea sorbului este confectionata din fire rasucite din canepa sau fire sintetice. .carcasa confectionata din tabla si rotorul cu palete. Cordita pentru legat furtunul Descriere Cordita pentru legat furtunul este confectionata din fire rasucite din canepa sau fire sintetice si are o lungime de cca 2 m. iar la celalalt cu un maner din lemn pentru legarea furtunului de treptele scarilor. celalat capat al acestui tub se indreapta intr-o zona unde aerul viciat evacuat din incapere nu mai prezinta pericol. Intretinere Dupa folosire. Electromotorul primind curent intra in functiune si. Electroventilatorul Electroventilatorul (fig. confectionata din panza rezistenta si prevazuta cu o maneca in care se introduce tubul de absorbtie.electromotorul dispus pe axul carcasei.suportul metalic al perdelei format din trei bare care se pot cupla pentru a sprijini perdeaua. Absorbtia si refularea aerului au loc pe principiul fortei centrifuge care ia nastere prin invartirea rotorului. 79) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .puterea absorbita (kW/ora) 0.cablul de forta cu stecher pentru curent trifazic. fixat pe axul electromotorului. se ung lagarele axului.sasiul metalic prevazut cu doua manere pentru transport. cu o suprafata de 5 – 6 mp.

masa (kg) Fig.inaltime de utilizare (m) 6. in plus se vor unge lagarele scripetilor si ale sigurantei de blocare. 80 Scara culisanta Scara culisanta (fig. scara culisanta. scara de fereastra si scara plianta (baston).Coarda pentru ancorat scari Descriere Coarda pentru ancorat scari este confectionata din fire rasucite sintetice. Scara de imperechere Scara de imperechere (fig. Fig. precum si pentru marirea rezistentei. Intretinere Se procedeaza ca in cazul scarii de imperechere.trei tronsoane de scara care culiseaza (aluneca) unul pe celalalt. avand grija ca dupa atingerea lungimii dorite siguranta de blocare sa se fixeze bine pe una din treptele de baza. tretpe (2) si armaturi metalice (4) pentru ghidarea segmentilor pe timpul intinderii. trepte (2). fiecare fiind format din doua lonjeroane (1). Atat la partea superioara cat si la cea inferioara este prevazuta cu cercuri din lemn pentru a-i pastra forma cilindrica. 80) are urmatoarele caracteristici tehnice: .36 10. 480 59 .sistemul de scripeti (5) cu sant si cablu metalic (3) pentru intinderea scarii si siguranta de blocare in pozitia „intins”. se va verifica starea lantului (zala cu zala) si a cablului metalic.inaltimea in stare de utilizare (m) . 403.70 .66 340. Intinderea scarii se realizeaza prin simpla manevrare a lantului in jos. 82 Descriere 4.58 . Din grupa scarilor manuale fac parte: scara de imperechere.latimea treptelor pe tronsoane (mm) .inaltimea in stare de transport (m) . . Are o lungime de cca 48 m. 81 Descriere Scara culisanta este confectionata din lemn si se compune din urmatoarele parti: .masa unui tronson (kg) 14 Descriere Este confectionata din lemn lamelat sau aluminiu. La fund se gasesc doua chingi din panza pentru intarire si un inel pentru agatare. santurile in care alune armaturile metalice pentru ghidarea segmentilor scarii.inaltime in stare pliata pentru transport (m) 2. 81) are urmatoarele caracteristici tehnice: . Dupa realizarea imperecherii tronsoanelor este necesar ca dispozitivele de fixare sa nu fie iesite din locasurile respective. CAPITOLUL VIII SCARI MANUALE Scarile manuale sunt mijloace destinate asigurarii accesului servantilor la inaltimi si executarii salvarilor. Se compune din 3 tronsoane de scara. Pentru transport are o toarta si un maner din panza. Galeata din panza Descriere Galeata este confectionata din panza rezistenta si are o capacitate de 15 l. se verifica si se fac reparatiile necesare. Fig. la unul din capete avand prevazut un ochi pentru legarea de scara. alcatuit fiecare din doua lonjeroane (1). Periodic se ung dispozitivele de fixare. Intretinere Dupa folosire se curata. dispozitive de fixare pentru realizarea imperecherii segmentelor (3 – 4) si armaturi metalice pentru marirea rezistentei (5).

Fig.radiotelefonul transportabil de 10 w. trepte (2). Scara baston Scara baston (fig.5 w. CAPITOLUL IX MIJLOACE PENTRU TRANSMISIUNI Mijloacele pentru transmisiuni sunt destinate realizarii legaturilor radiotelefonice de conducere si cooperare pe timpul interventiilor la incendii.radiotelefonul mobil de 25 w. se desface in doua parti simetrice. 84 Principalele caracteristici tehnice ale acestui tip de radiotelefon sunt urmatoarele: .masa (kg) 15 Fig. 83) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: .puterea de radiofrecventa a emitatorului (w) . indicatoare optice (lampi) si instrumente de masura prin intermediul carora se opereaza pe timpul lucrului.0 .unitatea emisie-receptie (statia propriu-zisa) care include emitatorul. cu ajutorul unei chei speciale. . unitatea de comanda prin laringofon. constructiv prezentandu-se sub forma unei cutii metalice care. prin butoane.cu comanda de trecere la emisie. armaturi metalice pentru marirea rezistentei (4) si doua de agatare cu colti (3). Se compune din doua lonjeroane (1). In interior sunt montate difuzorul. varianta ce permite stabilirea legaturii radio de la un post telefonic din reteaua telefonica urbana. 25 2 .inaltimea in stare de utilizare (m) 3.Este confectionata din aluminiu. clasificandu-se astfel: . incarcatorul pentru baterii de acumulatori. cel superior fiind perforat. dispeceratul. Intretinere Pe timpul operatiilor de intretinere se verifica starea coltilor carligului de agatare si starea sudurilor realizate intre trepte si lonjeroane. cate unul la partea de jos a fiecarui lonjeron. .radiotelefonul portabil de 0. microfonul si circuitele electronice aferente. Se compune din doua lonjeroane (1) prevazute cu locasuri speciale pentru plierea treptelor si cu trepte (2) articulate mobil la capete. Intretinere Se procedeaza la fel ca in cazul scarii de imperechere.latimea in stare pliata (cm) 10 . situatie in care nu se permite stabilirea legaturii radio la un post telefonic din reteaua telefonica urbana.radiotelefonul mobil de 10 w. bobina cu cablu telefonic. centrala telefonica automata. Este echipata cu butoane. centrala telefonica si telefonul de campanie. manuala. . se vor unge articulatiile treptelor.26 . . 83 Descriere Este confectionata din lemn lamelat. armaturi metalice pentru marirea rezistentei (4) si doua distantiere (5). . receptorul. in plus. comutatoare. bateriile de acumulatori.cu comanda de trecere in emisie prin voce. in cazul statiilor telecomandate. .inaltimea in stare pliata (m) 3.unitatea de comanda ce se prezinta sub forma unei cutii cu rama din lemn si capace din tabla.latimea (mm) 32 . blocul de alimentare si un panou de comanda miniaturizat. carligul de agatare cu colti (3). amplificatorul cu dispozitiv de alarmare. a) radiotelefonul fix de 25 w „STORNO” tip CQF 612 Radiotelefonul fix de 25 w „STORNO” (fig.puterea de audiofrecventa a difuzorului incorporat in unitatea de comanda (w) Descriere In prima varianta de instalare din complexul radiotelefonic fac parte urmatoarele: .radiotelefonul fix de 25 w.radiotelefoane mobile: .radiotelefoane fixe: . magnefonul de 4 w. Radiotelefoanele Radiotelefoanele din dotarea pompierilor militari functionarea in benzi din gama undelor ultrascurte atat in reteaua radiofonica cat si in reteaua semiduplex. .radiotelefonul fix de 10 w. Din grupa mijloacelor pentru transmisiuni fac parte: radiotelefoanele.unitatea de alimentare a unitatii de comanda si de cuplare la linia telefonica. 84) lucreaza numai in reteaua simplex. instalarea acestuia putandu-se face in doua variante: .radiotelefoane portabile: . .

reglarea volumului sonor. varianta in care statia poate lucra pe 1 – 2 canale oferind urmatoarele avantaje: comutarea canalelor. Dispunerea si destinatia butoanelor.potentiometru pentru reglarea volumului sonor (4). b) radiotelefonul fix – RTF – S (SD) – 10 w – tip IEMI Radiotelefonul fix RTF – S (SD) – 10 w – tip IEMI permite realizarea legaturilor radio necesare indeplinirii misiunilor de prevenire si stingere a incendiilor. din complexul radiotelefon fac parte urmatoarele componente: . .butonul squelch (2). Dupa terminarea mesajului. Apasam butonul 2 Sq si cu ajutorul potentiometrului 4 reglam convenabil nivelul auditiei in difuzorul din unitatea de comanda. .pentru comanda la distanta. 85): Fig. 11. fara microfon. utilizat la verificarile locale ale unitatii emisie-receptie. Intrebuintare Consideram echipamentul instalat complet.lampa rosie (5) care se aprinde cand statia emite. In aceasta varianta nu exista posibilitatea schimbarii canalului de lucru de la unitatea de comanda. pozitie in care telefonul cu unitatea de comanda sunt folosite pentru actionarea radiotelefonului prin voce. . si „apasat”. ci numai difuzor. 9. in care este inclus difuzorul.microreceptor special. in lipsa receptionarii mesajelor de la alti corespondenti. produsa in doua variante: . se elibereaza butonul de emisie 1. radiotelefonul trecand in regim de receptie.potentiometrul pentru reglarea volumului sonor (4).comutator pornit-oprit 1 prin apasarea caruia se realizeaza alimentarea echipamentului. acul indicator trebuie sa se situeze in sectorul rosu.unitatea de comanda. incorporat in unitatea de comanda.butonul (1) cu doua pozitii de lucru: „neapasat” pozite in care telefonul racordat la unitatea de comanda este folosit ca telefon obisnuit in reteaua telefonica. . . emitatorul.antena.lampa galbena (6) se aprinde cand echipamentul se alimenteaza.comutatorul de canale (3) care nu este functional la aceasta varianta.comutatorul de canale (3) permite selectarea canalului dorit fiind echipate numai canalele 1.comutatoarele 3 si 4 prin apasarea carora regleaza volumul sonor in difuzor. Constructiv se prezinta sub o forma asemanatoare primei variante. Pentru ca mesajul sa fie corect transmis. 9.unitatea de emisie-receptie (statia propriu-zisa) care este identica cu cea prezentata la prima varianta. Daca se doreste transmiterea unui mesaj. Prin apasarea lui statia trece in regim de emisie. Pentru a schimba totusi canalul de lucru in cazul statiei telecomandate. In caz ca receptionam un mesaj foarte slab. Pe panou sunt dispuse butoanele. prin apasare. Unitatea de comanda nu are microfon incorporat. .telefonul obisnuit. . In caz contrar. Sistemul permite oricarui abonat din reteaua urbana care cunoaste numarul de telefon alocat acestui tip de legatura sa transmita si sa receptioneze mesaje prin intermediul statiei radio cu conditia ca ea sa fie manipulata corespunzator.unitatea de comanda cu microfon si difuzor incorporat. .unitatea de emisie-receptie in care sunt incluse principalele blocuri functionale. Intrebuintare Se poate emite uneori prin intermediul telefonului cuplat la echipament si care este amplasat langa unitatea de comanda. apasam butonul 2 Sq de mai multe ori.butonul squelch (2). .2 si 3. receptorul. cu sau fara disc. se apasa butonul de emisie 1. lampa rosie 5 se va aprinde si se va vorbi in fata unitatii de comanda. in consecinta. 10. comutatoarelor si indicatoarelor optice pe unitatea de comanda in varianta de fata este urmatoarea (fig.butonul de emisie (1).pentru comanda locala. . .microreceptor special. Indiferent de varianta constructiva adoptata pentru unitatea de comanda radiotelefoanele sunt de 2 tipuri „vechi” si „noi”. 11 si 12 sunt inutilizabile la aparatura din dotarea trupelor de pompieri. . 85 . cu o intensitate a vocii care sa determine pozitionarea acului instrumentului indicator 7 in zona rosie.bloc de alimentare de la retea. Din acest moment radiotelefonul este pregatit pentur receptionarea mesajelor. cu conditia ca statiei sa i se fi alocat un circuit. prin intemediul caruia se asculta traficul radio atunci cand butonul 1 este neapasat. 10. . Acest buton se utilizeaza in cazul receptionarii foarte slabe a mesajelor sau pentru reglarea volumului sonor. . comutatoarelor si indicatoarelor optice pe panoul unitatii de comanda . utilizat la verificarile locale ale unitatii de emisie-receptie. . covertizorul de alimentare. nu se pot selecta decat canalele 1 si 2 de la unitatea de comanda. . in cazul unei statii telecomandate.instrumentul indicator care in regim de emisie prezinta intensitatea sunetului atunci cand se vorbeste in fata unitatii de comanda. Dispunerea si destinatia butoanelor. nu vom insista asupra destinatiei lor.becul 2 care indica faptul ca echipamentul este alimentat. . obtinand astfel o imbunatatire a auditiei. Descriere In completul unui radiotelefon fix de 10 w tip IEMI intra urmatoarele componente: . La tipul vechi (fig. la care unitatea de emisie-receptie este instalata in alt loc decat cel al unitatii de pompieri. receptionarea de catre alt corespondent a mesajului poate fi de slaba calicate sau chiar imposibila. . . In a doua varianta.lampa de culoare rosie (5) care se aprinde cand radiotelefonul emite.butonul (7) care. instalate in incinta unitatii. Si in aceasta varianta butoanele 8. dupa care eliberam butonul 2. . 86) destinata comutatoarelor si indicatoarelor optice dispuse pe unitatea de comanda este urmatoarea: .. . 12 si 13 nu sunt utilizate la aparatura din dotarea pompierilor si. cu circuitele aferente. trecerea din regim de receptie in regim de emisie si invers. Deci. este necesara deplasarea unui specialist pana la locul unde este amplasata unitatea de emisie-receptie. Lampa galbena este aprinsa (echipamentul este alimentat) si comutatorul de canale 3 este pe pozitia canalului dorit. Pentru alimentarea aparatului in aceasta varianta se utilizeaza un bloc redresor de dimensiuni reduse. .unitatea de alimentare a celei de comanda si de cuplare la linia telefonica. Prin actionarea lui circuitul squelch este scos din functiune si in difuzor se aude zgomot continuu.lampa de culoare galbena (6) care indica ce echipament este alimentat. . . permite unui abonat din reteaua telefonica urban sa transmita si sa receptioneze mesaje prin intermediul radiotelefonului. comutatoarele si indicatoarele optice cu ajutorul carora opereaza radiotelefonul.antena. de abonat. Butoanele 8.

In acest moment radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza pe receptie. alimentarea se realizeaza de la reteua de 220 V.comutatorul 4 prin mijlocirea caruia se selecteaza subgamele dupa cum urmeaza: . 9. In functie de intensitatea sonora a mesajelor receptionate. Prin apasarea comutatorului 3 se regleaza volumul.c. . 87) pe unitatea de comanda sunt dispuse: . la care toate butoanele si comutatoarele necesare exploatarii statiei se afla dispuse chiar pe panoul frontal al radiotelefonului propriu-zis si prezinta avantajul ca nu mai necesita interconectari cu unitatea de comanda separata. in acest caz. 87 . deci echipamentul este alimentat. In cazul celei de-a doua variante „noua”. A doua varianta cu unitate de comanda separata tip R-8142 care se conecteaza la radiotelefon printr-un cablu de maximum 5. tip R-8140. c) radiotelefoanele mobile de tip 20 W.comutatorul 8 cu ajutorul caruia prin translatare spre stanga sau spre drepta se selecteaza una dintre cele doua subgame: f. Fig. . . selectam canalul dorit in cadrul subgamei.. . Radiotelefonul propriu-zis este construit intr-o carcasa metalica cu capacele superior si inferior detasabile pentru a permite accesul (numai al specialistilor) la circuitele interioare ale emitatorului. indicatorul optic sta aprins. 10 sau 11 selectionam canalul dorit in cadrul subgamei alese. la statie conectandu-se direct antena. Prin apasarea unuia din comutatoarele 7.maximum de canale 12 . Dezavantajul consta in necesitatea instalarii unui echipament relativ voluminos pe bordul autospecialelor.c. in functie de intensitatea sonora a mesajelor receptionate se regleaza volumul sonor dupa cum s-a aratat mai inainte. Pe durata emisiei. microfonul. Cu ajutorul comutatorului 8 se alege subgama in care se afla canalul pe care vom lucra. 6. Comutatoarele si butoanele de comanda sunt dispuse pe panourile frontale ale radiotelefonului R-8140 sau ale unitatii de comanda R-8606 de la radiotelefonul R-8142. precum si cabluri de interconectare ale componentelor sistemului. 6 si 7 cu ajutorul carora. 24 V. prin apasarea clapei 9.5 m prezinta avantajul unui echipament cu volum redus instalat pe bordul autospecialelor.3 sau f. trece radiotelefonul in regim de emisie. .1 – f.modul de lucru simplex sau duplex . Daca se transmite mesaje. Pe durata emisiei. prin apasare.indicatorul optic 2 care se aprinde cand echipamentul este alimentat. realizate in doua variante. . 12 V. se regleaza volumul sonor dupa cum s-a aratat mai sus. deci echipamentul este alimentat. pornim de la faptul ca instalarea completului radiotelefonului fix este realizata. tip R-8140 (cu unitate de comanda incorporata) si tip R-8142 (cu unitate de comanda separata). . .unitatea de emisie-receptie cu sau fara sistem de comanda incorporat. Comutatoarele 11. se selecteaza canalul dorit.putere de iesire emitator 20 W .c. . dar si dezavantajul determinat de interconectarea unitatii de comanda cu unitatea de emisie-receptie. receptorului. Prin apasarea comutoarelor 3 si 11 se regleaza volumul.unitatea de comanda separata. se apasa pe clapa 5 si se vorbeste in fata unitatii de comanda.comutatorul 5 care prin apasare trece radiotelefonul in regim de emisie. Se apasa comutatorul 1 si se aprinde indicatorul optic 2. 12. . Caracteristicile tehnice ale radiotelefoanelor mobile de 20 W sunt urmatoarele: . .4 – f.c. Radiotelefoanele se pot instala si ca statii fixe. de la o distanta de 30 cm. fiind. 12 V.becul 10 care se aprinde in momentul emisiei. 13 si 14 nu se folosesc la aparatura din dotarea pompierilor. se apasa pe clapa 9 si se vorbeste in fata unitatii de comanda de la o distanta de 30 cm. Daca transmite mesaje. radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza in regim de receptie. se aprinde indicatorul optic 2.c.dimensiuni (mm) 70 x 210 x 240 .comutatoarele 5. Cu ajutorul comutatorului 4 se alege subgama in care se afla canalul pe care vom lucra.6.c. difuzorul si firele de alimentare.cabluri cu mufa destinate alimentarii radiotelefonului.independenta antenei 500 HMI . Intrebuintare In cazul primei variante de tip „vechi” consideram realizata instalarea completului radiotelefon.comutatorul 1 pornit-oprit prin apasarea caruia echipamentul este alimentat. . prin cablul multifrier.) 4. asa cum rezulta si din titlul subcapitoului.antena F-30424/II.difuzor R-8472.indicatorul optic 6 care se aprinde in momentul in care radiotelefonul emite. fiind marcate cu frecventele pe care le selecteaza. Fig. 8. Radiotelefoanele tip R-8140 si R-8142 au aceeasi destinatia ca si cele fixe descrise anterior. Sunt marcate cu frecventele pe care le selecteaza din cadrul subgamelor selectate cu comutatorul 4.comutatorul 3 prin care se regleaza volumul sonor in difuzor incorporat in unitatea de comanda.eliberat – canalele 1 – 5. prin apasare. 7. 500 mA . .5 A Descriere Din completul radiotelefonului de 20 W fac parte: ./50 Hz printr-o sursa de alimentare R-8503.c. 86 La tipul „nou” (fig. Se apasa comutatorul 1. In acest moment. Comutatorul 1 + 2 nu este folosit la aparatura din dotarea trupelor de pompieri. tip R-8606 necesar atunci cand unitatea de emisie-receptie nu este echipata cu sistem de comanda incorporat.tensiunea de alimentare 6 V. 12 V.consum de receptie (alimentare la 6 V.consum de emisie (alimentare la 6 V.) max.clapa 9 care.apasat – canalele 6 -10.microfon R-8474 (sau R-8471). Prin apasarea unuia din comutatoarele 5. indicatorul optic sta aprins.c. . Prima varianta cu sistem de comanda incorporat.comutatoarele 7 – 11 cu ajutorul carora se alege canalul dorit in subgama selectata in prealabil cu comutatorul 4. . Unitatea de comanda R-8606 de la radiotelefonul R-8142 este protejata de o carcasa metalica si are un suport de fixare pe bordul masinii. . sursei de alimentare si eventual al sistemului de fixare pe bordul autovehiculelor.

In cazul radiotelefonului R-8140 destinatia butoanelor si comutatoarelor este urmatoarea (fig. 88): Fig. 88 - clapa PORNIT-OPRIT (1) prin apasarea careia telefonul este alimentat; - clapele de volum 2 si 3 care permit reglarea volumul in 4 trepte in ordine crescatoare astfel: - volumul minim: nici o clapa apasata; - clapa 2 apasata si 3 neapasata; - clapa 2 neapasata si 3 apasata; - clapa „squelch” 4 prin apasarea careia circuitul squelch este scos din functie. In difuzor se aude un zgomot permanent, in lipsa receptionarii semnalului util. Este marcata cu literele SQ; - clapa cautatorului automat de canale 5; cand este apasata cautatorul de canale intra in functie; este marcata cu literele CA; - clapa EMISIE-RECEPTIE 6, care prin apasare permite intrarea emitatorului in functiune; - toate clapele 1 – 6 sunt permanent autoiluminate; - comutatorul de canale 7 cu ajutorul caruia se selecteaza canalul dorit, iluminat atunci cand nu functioneaza emitatorului de canale sau cand un alt radiotelefon emite pe canalul solicitat cu acest comutator iar clapa 5 este apasa; - comutatorul prin care se selecteaza cel de-al doilea canal sau supravegheat 8 este iluminat numai in situatia in care functioneaza cautatorul automat de canale si un alt radiotelefon emite pe canalul selectat cu ajutorul comutatorului respectiv. Radiotelefonul nu intra in emisie atunci cand este apasata clapa „CA” deci cand functioneaza cautatorul automat de canale. Cautatorul automat de canale nu functioneaza daca este apasata clapa „SQ”. In cazul radiotelefonului R-8142 butoanele si comutatoarele sunt dispuse pe panoul unitatii de comanda R-8606 si au urmatoarele destinatii (fig. 89); Fig. 89 - comutatorul PORNIT-OPRIT si volumul sonor 1, in a carui rotire in sensul acelor de ceasornic se realizeaza: - in prima pozitie statia este alimentata, se aprinde LED-ul 6; - pe urmatoarele pozitii se regleaza, crescator, volumul sonor; - comutatorul de canale (2) cu ajutorul caruia se selecteaza canalul de lucru dorit; LED-ul de deasupra se aprinde atunci cand statia este alimentata si comutatorul cautatorului de canale este comutat pe pozitia „CA”; cand comutatorul cautatorului de canale este comutat pe pozitia „CA” LED-ul se aprinde numai cand un alt radiotelefon emite pe canalul selectat cu acest comutator de canale 2; - comutatorul de canale auxiliar (3), prin care se selecteaza cel de-al doilea canal supravegheat, functional numai cand comutatorul 4 se afla pe pozitia „CA”, iar LED-ul 7 de deasupra lui se aprinde numai cand un alt radiotelefon emite pe frecventa canalului selectat cu ajutorul comutatorului 3; - comutatorul automat de canale (4) manevrat pe pozitia „CA” permite circuitului cautator de canale sa intre in functiune; - comutatorul squelch (5) pe pozitie „SQ” permite scoaterea circuitului squelch din functiune, in difuzor auzindu-se un zgomot permanent, in lipsa receptionarii unui mesaj; - LED-ul (8) se aprinde cand radiotelefonul este in emisie. Pe spatele unitatii de comanda se afla o mufa de interconectare a acesteia cu unitatea de emisie-receptie, microfonul si difuzorul. Intrebuintare Pentru intrebuintarea radiotelefonului de 20 w tip R-8140 dupa realizarea interconectarilor se procedeaza astfel: - se alimenteaza radiotelefonul prin apasarea clapei 1; becul din interiorul clapei se va aprinde; - se selecteaza canalul de lucru cu ajutorul comutatorului 7; becul din interior se aprinde; - se regleaza volumul sonor cu ajutorul clapelor 2 si 3. Aceasta se poate face in functie de intensitatea sonora a zgomotului care se aude in difuzor cand se scoate din functiune circuitul squelch (cand se apasa clapa 4 „SQ”). Dupa reglarea volumului sonor, se elibereaza clapa 4 „SQ” si trecerea astfel la modul normal de lucru fara zgomot in difuzor in lipsa receptionarii mesajelor. Radiotelefonul este pregatit lucru, aflandu-se in regim de receptie. Daca vrem sa transmitem un mesaj se apasa butonul de emisie dispus pe corpul aparatului si se vorbeste in fata microfonului de la cca 10 cm, situatie in care se aprinde becul de la pozitia 6, cat timp se emite. Trecerea in emisie a radiotelefonului se poate face si prin apasarea clapei 6. La fel se aprinde becul din interiorul clapei. Trecerea radiotelefonului in regim de supraveghere a doua canale simultan cu ajutorul cautatorului automat de canale se face astfel: - se apasa clapa 5 „CA” (se aprinde becul din interior) si se stinge becul din dreptul comutatorului 7; - se selecteaza cele doua canale supravegheate cu comutatoarele 7 si 8. Cand se receptioneaza un mesaj pe cele doua canale becul respectiv se aprinde. Pentru a transmite un mesaj, eliberam clapa 5 „CA” si selectam cu comutatorul 7 canalul pe care am primit mesajul. Trecem statia in regim de emisie si transmitem mesajul dorit. Amintim ca nu se poate emite cand circuitul cautatorului automat de canale este in functiune (clapa 5 „CA” este apasata). In cazul intrebuintarii radiotelefonului de 20 w tip R-8142 (cu unitatea de comanda separata), dupa realizarea interconectarilor se procedeaza astfel: - se alimenteaza radiotelefonul prin rotirea comutatorului 1 (LED-ul 6 se va aprinde); - este selectat canalul de lucru cu ajutorul comutatorului 2; - se regleaza volumul sonor din comutatorul 1. Acesta se poate face in functie de intensitatea sonora a zgomotului care se aude in difuzor cand se scoate din functiune circuitul squelch (comutatorul 5 este pe pozitia SQ). - se trece comutatorul 5 pe pozitie normala si astfel nu se mai aude zgomot in difuzor in lipsa receptionarii mesajelor. In acest moment, radiotelefonul este pregatit pentru lucru, afirmandu-se in regim de receptie. Daca vrem sa transmitem un mesaj, luam microfonul, apasam butonul de emisie si vorbim in fata lui de la cca 10 cm. Trecerea radiotelefonului in regim de supraveghere a doua canale simultan cu ajutorul cautatorului automat de canale se face astfel: - se trece comutatorul 4 pe pozitia „CA” si LED-ul 6 se va stinge; - se selecteaza doua canale supravegheate cu comutatoarele 2 si 3. Cand se receptioneaza un mesaj pe unul dintre cele doua canale LED-ul de deasupra canalului respectiv se aprinde. Amintim ca nu se poate emiute cand emitatorul cautatorului de canale este in functiune (comutatorul 4 este in pozitia „CA”). d) radiotelefonul mobil RTM-4 MF – S (SD) de 10 w. Radiotelefonul mobil RTM-4 MF – S (SD) de 10 w (fig. 90) este destinat echiparii autospecialelor de prevenire si stingere a incendiilor si are posibilitatea de lucru in sistem simplex sau semiduplex. Acest tip de radiotelefon prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - numarul maxim de canale 10 - moduri de lucru simplex sau semiduplex - independenta antenei 50 OHMI - alimentare 6; 12 si 24 V.c.c. - curent maxim absorbit de radiotelefon: - emisie 3,4 A/24 V.c.c. sau 1,7 A/24 V.c.c.

- receptie 0,5 A/12 V.c.c. sau 0,3 A/24 V.cc. In completul radiotelefonului intra urmatoarele componente: - unitatea de emisie receptie; - unitatea de comanda; - microfonul; - antena; - placa de baza destinata fixarii unitatii emisie-receptie pe autospeciale; - cablurile de interconectare intre unitatea emisie-receptie, cablurile de alimentare, cutia de cu sigurante fuzibile si suportul microfonului. Fig. 90 Unitatea de emisie-receptie constituie statia propriu-zisa si contine emitatorul, receptorul, convectorul. Constructiv se prezinta sub forma unei cutii de metal ce este prevazuta cu o mufa pentru antena, mufa-fata in care se introduce mufa-mama a cablurilor de interconectare si alimentare. Locul de instalare se alege astfel incat sa nu deranjeze prin spatiul pe care-l ocupa si sa fie ferita de lovituri. Unitatea de comanda este cea la care se executa operatiunile ori de cate ori este necesara stabilirea unei legaturi radio. Este instalata pe bordul autospecialelor, astfel incat sa permita manevrarea comoda a comutatoarelor si potentiometrelor cu care este echipata. Dispunerea comutatoarelor si potentiometrelor pe panoul unitatii de comanda, precum si destinatia acestora este urmatoarea: - comutatorul de canale (1) ce permite alegerea canalului dorit; - potentiometrul de volum in trepte (2) prin care se stabileste nivelul auditiei optime in „difuzor”; - comutatorul basculat de pornire si oprire (3) in cele doua pozitii extreme permite alimentarea si, respectiv, intreruperea alimentarii radiotelefonului de la bateria autovehiculelor; - butonul de emisie-receptie (4) prin apasarea carora statia trece in regim de emisie; are functie identica cu butonul de emisie dispus pe microfonul radiotelefonului; - potentiometrul (5) permite introducerea sau scoaterea din functiune a releului de zgomot (circuit de squelch). Acesta functioneaza in pozitia in care zgomotul din difuzor dispare atunci cand nu se receptioneaza nici un mesaj. - mufa-mama pentru microfon (6) este dispusa pe partea laterala stanga, cand privim cutia din fata; - lampa de culoare verde (7) se aprinde in momentul conectarii alimentarii, deci in momentul cand comutatorul 3 este basculat pe una din partile laterale. Intrebuintare Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se procedeaza astfel: - se cupleaza contactul general al masinii si se porneste motorul; - se actioneaza comutatorul 3 intr-una din pozitiile laterale (numai dupa pornirea motorului); - se aprinde lampa verde; moment in care radiotelefonul este alimentat si functioneaza in regim de receptie; - cu comutatorul de canale 1 se stabileste canalul dorit; - cu comutatorul 2 se regleaza nivelul auditiei; Pentru trecerea radiotelefonului in regim de emisie se detaseaza microfonul de pe suport, se apasa butonul lateral si se vorbeste; sau se apasa pe butonul 4 care introduce radiotelefonului in emisie si se vorbeste. Cand se executa lucrari de intretinere a bateriilor de acumulatori, instalatiile electrice ale radiotelefonalor se vor deconecta. e) radiotelefonul transportabil de 10 w tip CQP-612 Radiotelefonul trasportabil de 10 w tip CQP-612 (fig. 91) produs de firma daneza „STRONO” lucreaza in gama undelor ultrascurte, fiind echipat cu frecvente din reteaua simplex, proprie pompierilor. Prin modul in care a fost conceput poate fi utilizat ca statie mobila sau fixa. Caracteristici tehnice: - putere emitator (w) - impedanta antenei (OHMI) - numar maxim de canale - tensiunea de alimentare (V.c.c) - modul de lucru Fig. 91 Descriere Din completul radiotelefonului fac parte: - statia propriu-zisa care contine emitatorul si receptorul; - unitatea de alimentare tip B4-602; - monofonul (microfon-difuzor) tip L.M. 601; - antena tip AN-611 H. Atat statia propriu-zisa cat si unitatea de alimentare sunt introduse in casete metalice. Prinderea unitatii de alimentare de corpul radiotelefonului se realizeaza cu ajutorul a doua cleme laterale. Conectarea unitatii de alimentare la statie se realizeaza, din punct de vedere electric, prin intermediul unui conector mama-tata cu 7 contacte. Monofonul, care contine capsula difuzor-microfon plus partea electrica aferenta si butonul de emisie-receptie, este dispus intr-o carcasa de plastic si se fixeaza, cu ajutorul unei cleme pe partea laterala a statiei. Destinatia comutatorului, a mufelor si a indicatoarelor dispuse pe panoul frontal este urmatoarea: - mufa-tata (1) destinata conectarii monofonului la radiotelefon prin introducerea mufei-mam a monofonului in mufa-tata care apoi se fixeaza prin insurubare in sensul acelor de ceasornic; - mufa-antena (2) prin intermediul careia antena se fixeaza la radiotelefon prin insurubare, in sensul acelor de ceasornic; - butonul destinat pornirii statiei (3) si reglajului volumului sonor; - comutatorul de canale (4) cu ajutorul caruia se alege canalul de lucru dorit; - comutatorul cu 3 pozitii (5) pentru: - scoaterea din functiune a difuzorului; - receptia cu circuitul squelch in functiune; - receptia fara circuit squelch in functiune; - instrumentul indicator (6) care prezinta starea de incarcare a bateriei de acumulatoare astfel: - baterie incarcata – indicatorul pozitionat in zona verde; - baterie descarcata – indicatorul pozitionat in zona rosie. minim 10 50 12 30 simplex.

Pe panoul frontal al radiotelefonului mai sunt dispuse: indicatorul optic (7), mufe (8) ce nu sunt utilizate. Monofonul este echipat cu 2 butoane din care se utilizeaza numai unul: butonul de emisie-receptie prin apasarea caruia statia trece in emisie. Intretinere Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se ataseaza unitatea de alimentare in radiotelefon cu ajutorul celor 2 clame laterale, avand grija ca mufa-tata dispusa la partea inferioara a acestuia sa intre corect in mufa-mama dispusa pe unitatea de alimentare, dupa care: - se introduce antena in mufa 2 si se pozitioneaza, astfel incat oricare ar fi pozitia statiei, antena sa fie mereu verticala; - se conecteaza monofonul la mufa 1 dispusa pe panoul radiotelefonului; - se fixeaza canalul 2 cu ajutorul comutatorului 4; - se alimenteaza radiotelefonul rotind butonul 3 in sensul acelor de ceasornic, astfel ca acul instrumentului indicator sa treaca in sectorul verde; - re regleaza nivelul sonor, moment in care radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza in regim de receptie. Daca se doreste transmiterea unui mesaj se apasa butonul de pe monofon si se vorbeste in fata lui de la o distanta de aproximativ 20 cm. Unitatea de alimentare are incorporata pe langa bateria de acumulatori si incarcatorul bateriei, ce se conecteaza la retea prin intermediul cordonului cu stecher. Timpul de incarcare al bateriei este de 14 ore, iar daca acesta este mai mare bateria nu se degradeaza. f) radiotelefonul transportabil de 10 w R-8240 Radiotelefonul transportabil de 10 w R-8240 (fig. 92) este destinat in functie de frecventele cu care este echipat, stabilirii legaturilor radio in reteaua simplex si semiduplex. Radiotelefonul este astfel construit incat ofera legaturi sigure pe distante relativ mari datorita atat caracteristicilor tehnice (sensibilitatea receptorului si puterea de radiofrecventa de emisie – 10 w) cat si multiplelor accesorii cu care poate functiona ca statie portabila, mobila sau fixa. Poate fi echipat cu maximum 12 canale iar comenzile se realizeaza in totalitate pe panoul frontal pe care exista mufele si suportul pentru monofon si antena. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - puterea emitatorului (w) minimum 10 - impedanta antenei (OHMI) 50 - numar maxim de canale 12 - mod de lucru simplex sau semiduplex - tensiunea de alimentare 12; 6 V ± 15% - consuma maxima la 12; 6 V.c.c. in emisie max. 4 A in receptie (asteptare) 500 mA. Completul statiei cuprinde urmatoarele componente: - unitatea emisie-receptie R-8240; - antena R-8442; - monofon R-8475; - monofon R-8475; - accesorii pentru alimentare: - casete cu baterii cadmiu-nichel (Cd-Ni) de 4 Ah R-8507; - caseta cu baterii cadmiu-nichel (Cd-Ni) de Ah R=8508 sau Ah R-8508 A; - caseta cu baterii cadmiu-nichel si incarcator pentru baterii incorporat, R-8504 (pentru functionarea cu statie fixa sau transportabila); - sursa de alimentare de la reteaua de 220 V.c.c./50 Hz R-8505 (in caz ca functioneaza ca statie fixa); - cordon cu mufa de 50 contacte (mama) care asigura alimentarea unitatii de emisie receptie R-8240 de la bateria de 12 V.c.c. a autovehiculelor. Fig. 92 Descriere Radiotelefonul (emitator, receptor, sistem de comanda si sisten de alimentare) are asamblat intr-o caseta metalica din aluminiu cu capacele din fata si spate detasabile, ceea ce permite accesul la partea electrica interna. Are prevazut un maner de transport fixat lateral prin doua butoane cu filet. Pozitionarea comutatoarelor si a mufelor, precum si modul lor de utilizate sunt urmatoarele: - comutator rotativ (1) cu 6 pozitii care asigura: - pozitia 1 oprirea statiei; - pozitia 2 controlul bateriei, pozitie in care LED-ul din dreptul comutatorului se aprinde daca bateria are tensiune mai mare de 10 V; - pozitiile 3, 4, 5 si 6: reglajul in trepte al nivelului auditiei in microfon; - comutator cu 12 pozitii (2) care asigura selectarea canalului de lucru dorit; - comutator cu 12 pozitii (3) ce fixeaza cel de-al doilea canal pe care dorim sa-l supraveghem prin intermediul cautatorului automat de canale. Pe canalul stabilit cu acest comutator se poate receptiona (cand se lucreaza cu cautatorul automat) dar nu si emite; - comutator basculant (4) cu 3 pozitii; - mijloc-radiotelefonul este pe receptie cu circuitul SQ in functiune, iar in mufa nu se aude nimic (zgomotul este suprimat); - basculat pe pozitie fara retinere „S2” este pe receptie cu circuitul SQ scos din functiune. In microfon se aude, in regim de asteptare (fara receptionarea unui mesaj), un zgomot permanent in functie de reglajul volumului cu comutatorul C1; - basculat in pozitia „CA” – este pus in functiune cautatorul automat si sunt supravegheate simultan canalele fixate cu comutatoarele C2 si C3. Pe aceasta pozitie radiotelefonul doar receptioneaza, nu poate si emite. Circuitul SQ in functiune, pe asteptare, neauzindu-se nimic in monofon; - mufa (mama) pentru conectarea la antena (MI); - mufa (cu 7 contacte) pentru conectarea monofonului (M2); - suportul monofonului (S1); - indicatoare optice LED-uri (I1, 2, 3). Manerul mecanic cu care este prevazuta statia asigura transportul si functionarea in repaus, intr-o pozitie inclinata convenabila pentru operator. Sistemul radiotelefon-unitate de alimentare (casete fixate in partea inferioara prin cele doua crabiniere laterale) formeaza un sistem etans la ploaie. Monofonul contine in caseta de plastic difuzorul (care functioneaza si ca microfon), un amplificator de audiofrecventa si un sistem de actionare cu clapa pentru trecerea in emisie a radiotelefonului. Pe capacul din spate, monofonul are o clama de fixare pe radiotelefon. Intrebuintare

pornit. Dupa reglarea comutatorului (C4) revine singur in pozitia de mijloc. radiotelefonul.antena. In acesta pozitie radiotelefonul este alimentat.se introduce antena in mufa corespunzatoare si se infileteaza dispozitiviul de fixare al acesteia. ca sistem de prindere pe autovehicul. . comutatorul (C4) nu trebuie sa fie pe pozitia „CA”. Semnificatia comutatoarelor.husa de protectie. . radiotelefonul fiind alimentat in difuzor se va auzi un zgomot permanent. Daca zgomotul nu dispare inseamna ca bateria este descarcata si trebuie schimbata. pentru a mari distanta de legatura. prin apasarea caruia radiotelefonul trece in regim de emisie. Se trece comutatorul basculant (A) pe pozitia de mijloc si LED-ul corespunzator comutatorului (2) se aprinde.caseta PVC cu 10 elemente acumulatori nichel-cadmiu cu o tensiune de 12 V. La mufa de antena se cupleaza o antena de radiotelefon fix pentru a castiga inaltime si. . poate fi de tipul banda. 93 Intrebuintare Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se executa urmatoarele operatii: . confectionata din lame de otel spiralate. LED-ul corespunzator canalului se aprinde pe toata durata transmiterii mesajului. ca urmare. . . . ca urmare.se introduce caseta cu acumulatori in aparat si se strange pana la blocare surubul marcat. pe baterie.5 w este compus din: ./50 Hz. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . cu posibilitati de lucru pe maximum 6 frecvente (canale). potentiometrelor si mufelor dispuse pe panoul radiotelefonului de 0.buton emisie (5). utilizand cele doua suruburi laterale. se apasa butonul de emisie (5) si se vorbeste.comutatorul de volum sonor (3) prin care se realizeaza auditia corespunzatoare la difuzor sau in casca unitatii de comanda prin laringofon. zgomotul dispare si statia este pregatita pentru receptie. .comutatorul Cl este rotit pe prima pozitie.se cupleaza monofonul prin apasarea si rotirea mufei in sensul acelor ceasornicului pana la blocare. Este destinat comuncatiilor radio bilaterale si functioneaza numai in sistem simplex. . . cu incarcator incorporat R-8504 sau cu sursa de alimentare R-8505 ambele fiind in permanenta conectate la reteaua de 220 V.c. . avand posibilitatea de a se auzi mesaje transmise de alti corespondenti care lucreaza la acelasi canal.se roteste comutatorul de canale (2) pe pozitia corespunzatoare canalului pe care se va lucra. radiotelefonul nu emite. Pentru a lucra cu radiotelefonul mobil acesta se fixeaza la bordul masinii. In caz ca bateria este complet incarcata (are peste 10 V) LED-ul corespunzator comutatorului Cl se aprinde.pornit. Prin intermediul mufei din partea inferioara a radiotelefonului se cupleaza bateria masinii. . echipata cu curele de prindere si de purtare. conectarea la bateria autovehiculului fiind facuta obligatoriu prin intermediul cutiei cu sigurante fuzibile. Pentru lucrul cu cautatorul automat pe canale: . . terminate cu o mufa de interconectare la radiotelefon si cu papuci (sau alte dispozitive pentru prinderea la bornele bateriei de acumulatori a masinii). . g) radiotelefonul portabil RTP-4 MF –S-0. In cazul instalarii radiotelefonului ca statie fixa functioneaza cu caseta de acumulatori.impedanta antenei (ohmi) .5 w este urmatoarea (fig. pozitie marcata pe panou 0. prin apasarea clapei monofonului. implicit. toate LED-urile fiind stinse. radiotelefonul intra in emisie si vorbin in fata acestia de la aproximativ 10 cm mesajul este transmis in eter. La baza acestei antene exista o banda din material plastic de culoare verde ce caracterizeaza frecventele alocate retelei simplex a pompierilor militari. Fig. LED-ul corespunzator comutatorului (2) se va aprinde indicand ca pe canalul fixat se poate lucra.mufa pentru cuplarea unitatii de comanda prin laringofon (6). nemaideranjand in lipsa receptionarii sau transmiterii mesajelor. aducand radiotelefonul la i distanta de aproximativ 10 cm de gura.5 w este un aparat de emisie-receptie tranzistorizat.c.se roteste comutatorul (1) in sensul acelor de ceasornic regland volumul sonor al semnalului din monofon. in difuzor se aude zgomot permanent.c. Daca LED-ul nu se aprinde. .consum receptie cu circuitul SQ in functiune (mA) emisie (mA) 6 50 10 – 12 25 300 Completul radiotelefonului de 0.numar maxim de canale .tensiune de alimentare (v. caracteristic scoaterii din functiune a circuitului SQ.se trece comutatorul C4 pe pozitia cu mentiunea CA-cautator automat.unitate de comanda prin laringofon. Reglajul se face ori in timpul receptiei unui semnal de la un corespondent ori trecand (C4) pe pozitia „SQ” si regland volumul in functie de zgomotul permanent al radiotelefonului.c.c. Efectuand aceste manevre radiotelefonul este adus in regim de receptie. Efectuand operatiile de mai sus se pot asigura cu RTT legaturi de calitate si pe distante apreciabil sporite. iar zgomotul permanent in difuzor inceteaza.cu ajutorul comutorului de volum (3) se stabileste nivelul convenabil de auditie. zgomotul dispare.comutatorul pornit-oprit (4) cu 3 pozitii: .5 w Radiotelefonul portabil de 0. stingandu-se o data cu incetarea lui. pozitie in care radiotelefonul este aliementat insa circuitul SQ nu este in functiune si. Daca pe timpul functionarii comutatorul (4) este in pozitia „CA”. Cand vrem sa transmitem un mesaj se apasa clapa monofonului. . bateria auto sau alimentata de la reteaua de 220 V.unitatea de emisie-receptie (radiotelefonul propriu-zis). Daca pe unul din cele doua canele un corespondent transmite un mesaj (emite).Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se procedeaza astfel: . La mufa de antena se cupleaza o antena fixata pe autovehicul. cu circuitul SQ in functiune.se roteste comutatorul (4) pe pozitia III si. intra in emisie si se poate comunica cu corespondentul care a facut apel. situat pe capacul din spate al radiotelefonului.mufa antena (1) permite conectarea la radiotelefon printr-o apasare usoara si o rotire in sensul acelor de ceasornic a antenei. In acest scop se va utiliza setul de cabluri livrate.c./50 Hz).c. bateria trebuie incarcata sau schimbata.c. . acoperita cu un manson protector din material plastic.se cupleaza unitatea de alimentare (caseta cu baterii. destinate prinderii manerului.comutatorul de canale (2) cu ajutorul caruia se alege unul din cele trei canale de lucru. . se trece comutatorul (C2) pe canalul respectiv (daca nu s-a transmis chiar pe canalul fixat cu comutatorul respectiv). .din comutatoarele (C2) si (C3) se stabilesc doua canale pe care dorim sa le supraveghem simultan. . . In aceasta situatie radiotelefonul nu emite si nu receptioneaza. Pentru a fi posibila emisia. 93): .oprit. In aceasta situatie. Daca se doreste transmiterea unui mesaj. .) . . pe receptie. Observand care LED s-a aprins. semnul desenat pe panou fiind „I”.se cupleaza antena la aparat si se blocheaza cu ajutorul surubului dispus pe mufa antenei.se roteste comutatorul (4) pe pozitia II.

Daca se dorecte utilizarea radiotelefonului prin intermediul unitatii de comanda prin laringofon.cu ajutorul comutatorului de canale (2) se fixeaza canalul de lucru. 94) serveste la asigurarea traficului pentru cazurile cand persoanele care intervin in actiunile de stingere poarta casca de protectie. Constructiv. In acest regim statia consuma de cel putin 10 ori mai mult decat in regim de receptie si. Unitatea de comanda poate lucra atat in sistem manual cat si in cel automat.5 w tip IEMI).c. panoul cu butoane si locasuri pentru baterii se prezinta ca in fig.se alimenteaza radiotelefonul.tensiunea de alimentare (v.comutatorul de volum (3) se trece de pe pozitia „difuzor” (indicatorul comutatorului fiind in sus). efectuandu-se manevrele specifice. radiotelefonul lucrand numai in regim de receptie.radiotelefon portabil de 0. evitandu-se consumul inutil de baterii. In regimul „automat” orice zgomote mai puternice (gafaieli. . Atunci cand impune stabilirea legaturii radio din incaperi se va evita.daca frecventa cu care se transmit mesajele e mica si daca servantul are o mana libera. va dispare zgomotul permanent din casca.4 . Deci un radiotelefon echipat cu o anumita casca-laringofon neutilizabila corect poate produce efecte nedorite ce duc. in limita posibilitatilor.comutatorul pornit-oprit (1) prin care se realizeaza conectarea aparatului la retea.greutatea (kg) 0.se introduce mufa unitatii in mufa special pregatita (6) a radiotelefonului si se blocheaza printr-o usoara apasare si rotire in sensul acelor de ceasornic. nu permite trecerea in emisie a radiotelefonului propriu-zis. Caracteristicile tehnice ale unitatii de comanda sunt urmatoarele: . la imposibilitatea de a transmite ordine prin sistemul radio. masca impotriva gazelor sau au ambele maini ocupate. nu este permisa mentinerea aparatului in emisie mai mult de 10 min.5 Fig.incarcatorul tip R-8506 destinat incarcarii bateriilor cu acumulatori fara incarcator incorporat. in unele cazuri. se poate utiliza modul de lucru manual.Mentinerea indelungata a radiotelefonului in emisie solicita tranzistorul final de emisie si duce la descarcarea rapida a bateriilor.5 w. Daca nu mai este necesara mentinerea radiotelefonului in functiune. vecinatatea structurilor metalice sau lucrul in camere de beton armat situatie in care radiotelefonul va fi dispus cat mai aproape de ferestre. fapt ce poate avea urmari nedorite. . Pe toata perioada lucrului cu radiotelefonul.laringofonul. In cazul ca se emite. antena va fi tinuta in pozitie verticala. este obligatoriu ca apoi radiotelefonul sa ramana pe receptie minimum 10 minute. .unitatea de comanda prin laringofon. Din acest moment. Cand operatorul a terminat mesajul. Daca un alt corespondent a inceput transmiterea unui mesaj. 95. . sunete auzite de ceilalti corespondenti. In cea de-a doua varianta comutatorul este basculat in pozitia „cu retinere”. . In cazul in care bateriile de acumulatori sunt bine incarcate radiotelefonul trebuie sa functioneze la parametri prescrisi de producator aproximativ 4 ore la un regim mediu de functionare. cu cele doua capsule microfonice introduse in doua mansoane din cauciuc se prinde la gat printr-un dispozitiv elastic asemanator celui de la casca. . Fig. in sistem automat. 95 . la care deosebim: . emisia sa fie automat blocata. Se va avea in vedere evitarea lucrului fara antena sau scurtcircuitarea accidentata a acesteia de ordinul a 10 secunde. permite fixarea la una din urechi. anihilare involuntara a retelei organizata. Totodata. . se trece comutatorul (10) pe pozitia „cu retinere” si comanda emisiei se va face numai prin voce.) 10 – 14. In prima varianta intrarea in emisie este comandata de vocea operatorului avand in vedere mentinerea in pozitia „fara retinere” a comutatorului basculant de pe cutia metalica a unitatii.antena. mainile operatorului sunt libere iar cans de vorbeste radiotelefonul trece automat in regim de emisie.se trece comutatorul de alimentare (4) pe pozitia 2.cablurile de legatura intre subansamble. pe o perioada atat de mare. a) Incarcatorul IART-1 Acesta permite incarcarea simultana a 4 baterii. deoarece dispozitivul de blocare incorporat in cutia metalica a unitatii de comanda. Pentru lucrul cu unitatea de comanda se procedeaza astfel: . comutatorul devine in pozitia „mijloc” si nu se mai poate emite. de la oricare corespondent.casca introdusa intr-un manson de cauciuc care prin sistemul de prindere cu o curea elastica. .c. introducandu-se circuitul SQ si. moment in care se realizeaza si alimentarea unitatii casca-laringofon. Unitatea de comanda prin laringofon Unitatea de comanda prin laringofon (fig.) scoase involuntar trec statia in regim de emisie. se conecteaza aceasta din urma la mufa 6 a statiei. iar statiile care sunt echipate cu garnitura casca-laringofon nu mai pot emite pana la incetarea emisiei primei statii. . la receptionarea oricarui mesaj. .daca frecventa mesajelor e mare sau daca servantul are mainile ocupate.caseta cu acumulatori care alimenteaza atat radiotelefonul cat si unitatea de comanda prin laringofon. Unitatea casca-laringofon este astfel reglata incat.5 w si face parte din completul numit „radiotelefon portabil cu laringofon” compus din: .IART 1 si IART 2 – destinate incarcarii bateriilor (casetelor de acumulatori pentru radiotelefoanele portabile de -. Unitatea de comanda functioneaza numai impreuna cu radiotelefonul portabil de 0. tipete etc.unitatea de comanda propriu-zisa care e reprezentata prin cutia metalica cu comutatorul basculant pentru modul de lucru (10) instalat pe ea si la care sunt conectate casca si laringofonul. ca urmare. mesajele inutile transmise de alti corespondenti se suprapun cu sunetele intamplatoare scoase inconstient sau din neatentie. incercarile de intrare in retea sunt inutile indiferent de modurile de lucru in care se opereaza. Cand se ia mana de pe el. totusi. . rezultand un amestec neintengibil. . in difuzor auzindu-se un zgomot permanent. de 80% receptie + 20% emisie. deci nu mai vorbeste dupa o durata de 1 – 2 secunde (timp in care statia este inca in emisie) radiotelefonul trece automat in regim de receptie. 94 Descriere Unitatea de comanda prin laringofon se compune din: . ca urmare. transmitandu-se mesajul dorit. la terminarea lucrului el se va opri prin trecerea comutatorului (4) pe pozitia I. trecand comutatorul de pornire (4) in pozitia 1 (circuitul SQ nu functioneaza). Incarcatoare pentru bateriile de acumulatori ale radiotelefoanelor Pentru incarcarea bateriilor de acumulatori ale radiotelefoanelor se folosesc urmatoarele tipuri de incarcatoare: . . pe pozitia casca (indicatorul comutatorului fiind indreptat in jos).

.indicator optic cu LED (2) ce arata conectarea aparatului la retea. . In spatele incarcatorul se deosebesc (fig. becurile (5) din dreapta.mufa pentru cuplarea la retea 220 V. . se cupleaza casetele cu acumulatori in vederea incarcarii. pentru 110 V si pentru 220 V (1). „7 ore”.c.selectorul tensiunior de alimentare de la retea.comutatorul pornit-oprit (1) prin care aparatul este cuplat sau decuplat de la retea. c) Incarcatorul R-8506 Acesta este utilizat pentru incarcarea casetelor cu baterii de acumulatoare R-8507 (4 Ah) si R-8505 (8 Ah).1 A. se conecteaza la retea prin comutatoare pornit-oprit. alimentarea sa realizandu-se de la reteaua de 220 V.becuri cu dublu rol (4. .4 sigurante de 0.comutatorul pornit-oprit (1). becurile din stanga si cele din dreapta (4 si 5).indicatorul optic (2). Panoul cu butoane. . Fig.becuri (2) de 24 V/50 mA ce indica faptul ca bateriile se incarca. 95 a): . moment cand se aprind becurile indicatoare ale incarcarii. cate un tranzistor de putere 2 N 3055. Intrebuintare Pentru utilizarea incarcatorului se introduce cordonul de alimentare in mufa prevazuta pe panoul din spate al aparatului. casetele se scot obligatoriu din locasurile lor. . 96 la care se deosebesc: . Panoul frontal al incarcatorului se prezinta ca in fig. Descriere Incarcatorul este montat intr-o caseta de aluminiu.locasuri pentru introducerea bateriilor.mufe (3) la care.indicatoare optice (4) cu LED-uri ce arata ca la mufele in dreptul carora se aprind becurile. 97 a): . iar in partea opusa cu mufe de conectare la caseta cu acumulatori. . . . cate una pentru fiecare circuit de incarcare a casetelor cu acumulatori (3). 7)./50 Hz. mufele trapezoidale (cu 50 contacte) se introduc in mufele casetelor.pozitia dreapta – timp de incarcare 14 ore.dispozitivele elastice de blocare a casetelor in incarcator si a caror deblocare se realizeaza printr-o simpla apasare cu degetul. . Fig./50 Hz prin intermediul unui cordon (1).c.locasuri de introducere a bateriilor (casetelor) cu acumulatori (6. . se vor aprinde urmatoarele becuri: . . sunt conectate baterii care se incarca. La panoul din spate al aparatului se disting (fig. . Pentru utilizarea incarcatorului se procedeaza astfel: Fig. . indicatoare optice si locasuri pentru baterii arata ca in fig.3 A care protejeaza aparatul pe timpul alimentarii de la retea (2). .la timpul de incarcare 7 ore. prevazute cu resorturi interioare care prin apasare blocheaza sau deblocheaza casete. b) Incarcatorul IART-2 Acesta are o schema electrica mai simpla decat IART-1 si permite incarcarea simultana a 4 baterii de acumulatori cu timpul de incarcare de 12 ore..c. 97 pe acesta deosebindu-se: Fig. Dupa epuizarea timpului de incarcare. 95 a. .c.sigurante de: 1 A la 110 V sau 0. 5): ce indica optic ca incarcarea este in curs de desfasurare cand becurile sunt aprinse. 97 . .comutatoarele glisante (3) cu ajutorul carora se stabileste timpul de incarcare.in functie de timpul de incarcare ales de comutatoarele glisante „14 ore”.a. 97 a Legatura electrica intre incarcator si casete se realizeaza prin intermediul a doua cabluri terminate intr-un capat cu mufe de conectare la incarcator. bateriile de acumulatori cu plumb sau cadmiunichel constituie a doua sursa de alimentare care asigura functionarea aparaturii respective.la timpul de incarcare 14 ore. peretii laterali fiind construiti din 2 radiatori pe care sunt dispusi. iar stecherul din celalalt capat in priza retelei de 220 V. prin cablul de interconectare. de conectare a aparatului de la reteaua electrica.se conecteaza aparatul din comutatorul (1). Conectarea gresita este exclusa datorita formei mufelor.a. Baterii de acumulatori Impreuna cu alimentatoarele (stabilizate sua nu) cu care este echipata aparatura de transmisiuni. . in caz contrar se vor descarca. precum si limitatea curentului de incarcare.5 A la 220 V destinate protejarii aparatului (2). spre exterior.siguranta fuzibila 0. 96 Intrebuintare Pentru utilizarea incarcatorului se introduc casetele in locasuri. .pozitia stanga – timp de incarcare 7 ore. .se introduc casetele in locasuri si se apasa pana cand sunt blocate de catre lamele din otel. Se mentine specificatia de scoatere a casetelor.

generator si amplificator a trei tipuri de semnale: sirena cu vobulare manuala (–). precum si a altor mijloace de anuntare-alarmare folosite in serviciu. Aceste surse de alimentare sunt de tip capsulat.cand este necesara avertizarea sau folosirea alarmei cu semnalul tip sirena se apasa pe una din clapele 2.comutatorul pornit-oprit (1) se basculeaza in pozitia 0 si se alimenteaza ADA-02.sirena-manual cand comutatorul este pe pozitia III si.c. dupa cum urmeaza: . Intrebuintare Pentru utilizarea acestui aparat se procedeaza astfel: .microfonul (de radiotelefon mobil). .se alege prin comutatorul 2.sirena-automat.potentiometru (3) prin care se regleaza nivelul sonor. regimul de lucru dorit. In caz de neutilizare indelungata sau depozitare.). alimentarea facandu-se cu o tensiune de 12 V. Fig. megafonul urmand a emite un semnal sonor a carui frecventa este variata cu o perioada de 4 secunde.amplificator al semnalului vocal sosit de la microfon sau de la o sursa externa de program (magnetofon etc. deoarece bateriile se consuma intil. . Aparatul este conceput pentru montarea pe autovehicule. acumulatorii sunt prevazuti cu supape de supraveghere si se incarca numai cu incarcatoarele special construite. situatie in care se trece comutatorul (2) in pozitia II. pozitie in care sirena intra automat in functiune. se aduce microfonul in dreptul gurii. actioneaza microintrerupatorul si alimenteaza aparatului. prin apasarea tragaciului.sirena-oprit. bateriile vor fi scoase pentru a preveni scurgerea electrolitului din ele si deterioarea aparatului. 99 Descriere Comutatoarele si potentiometrele cu care este echipat megafonul au urmatoarea destinatie: .se fixeaza cele 8 baterii in cele doua suporturi avand grija sa se respecte polaritatile indicate si se monteaza suporturile in aparat.amplificatorul propriu-zis. . sirena cu vobulare automata (V V \ si semnal bitonal _|---| _|---|_). Bateriile de acumulatoare stationare cu plumb sunt destinate alimentarii dispeceratelor din dotarea pompierilor militari. . . Suportul sigurantei de 6 A (6) este dispus pe partea laterala dreapta. de la bateria masinii. Pentru evacuarea gazelor aparute in cazul incarcarilor sau descarcarilor cu curenti mari. Intrebuintare Pentru punerea aparatului in functiune se procedeaza astfel: . cu cadmiu-nichel sunt destinate alimentarii radiotelefoanelor portabile si transportabile. Dispeceratul Este destinat concentrarii tuturor legaturilor radio si fir. se apasa tragaciul (1) si se vorbeste. cand se trece comutatorul (2) pe pozitia I. . generatoare de semnale si etaj de putere) si comutatoarele prin care se fixeaza regimul de lucru. prin apasare. 98) este destinat alarmarilor si comunicarilor pe caile de transport rutier sau la locurile de desfasurare a actiunilor de interventie. .microfonul (5). pozitie in care megafonul functioneaza ca amplificator al vocii umane.cabluri de interconectare si alimentare. Descriere . cand sirena intra in functiune numai la apasarea tragaciului. prin eliberarea carora semnalul inceteaza. . prin apasarea unei clape. in montaj cu polul negativ la sasiu. Daca aparatul nu se utilizeaza.comutatorul cu trei pozitii (2). nu se va apasa tragaciul.functionarea fara sirena. volumul sonor se reduce la jumatate. megafonul va functiona ca sirena. fara a fi necesara apasarea tragaciului.se vorbeste in fata microfonului conectat prin mufa (7). Aparatul asigura urmatoarele functiuni: . . Este construit in doua variante: de 40 linii si respectiv 80 linii. De asemenea. 3 sau 4. regland convenabil volumul potentiometrului (5) pentru comunicarea mesajelor. . Descriere ADA-02 se prezinta sub forma unei cutii paralelipipedice cu rama de plastic si capace metalice in care sunt fixate placile cu circuitele electronice (amplificator.c. Fig.difuzorul cu dispozitivul de prindere. Din potentiometrul 3 se regleaza volumul sonor sub limita intrarii in microfon (aparatul nu trebuie sa „fluiere”).tragaciul (1) care. Megafonul de 4 W Megafonul de 4 w (fig. .capacul detasabil (4) care permite accesul la compartimentul bateriilor. 99) este un sistem electroacustic portabil destinat amplificarii vocii. . . Volumul semanlului audio in difuzor este reglabil printr-un potentiometru dispus lateral (8). . 98 Din completul dispozitivului fac parte: .sirena-manual. .Bateriile de acumulatoare alcaline. Amplificatori cu dispozitiv de alarmare tip ADA – 02 Amplificatorul cu dispozitiv de alarmare tip ADA-02 (fig. .sirena-automat.

c. La terminarea convorbirii cu abonatul din oras lampa SL se stinge.000 . . TR si OR NK – separa cele doua tipuri de servicii de noapte (la noi nu se foloseste). FBL – lampa de alarma (rosie). Echipamentul nu este echipat cu apel prin cod. Aceste avantaje fac ca functionarea centralei sa fie sigura iar activitatea de intretinere a acesteia sa fie redusa. Pupitrul operator este de conceptie moderna permitand o exploatare simpla. 2. . N. folosind cheia „CB”.5 permit.9. . . BZ (cheie. 2. CK. . fileaza rapid. sunt instalate lampi pentru supervizarea liniilor cu orasul (trunchiurilor).daca abonatul de interior este ocupat. indicand o bucata locala permanenta (telefon deschis). microfoanele) si la care are acces numai personalul din serviciul operativ.grupul de chei (butoane) TC. 0). DL. TR – buton pentru ridicarea unei restrictii temporare a serviciului cu orasul (la noi nu se foloseste).1 – CL.grupul de butoane NK. de culoare alba. rotit in sensul acelor ceasornicului.repartitorul in care sunt concentrate (legate. operatorul actioneaza cheia. MTL/MT. conectare) toate firele dinspre exterior si cele dinspre echipamentul propriu. ce constituie echipamentul propriu-zis si include releele.1. ca urmare. . FBL si PGL NL/N – pentru initierea serviciului de noapte. eliminandu-se cele rotative si.. Ele indica urmatoarele: . lampi de semnalizare.grupul de chei (butoane) NL/N. inducand ca pozitia este in serviciul de noapte (la noi nu se foloseste). convertoarele etc. prin apasarea lor..rezistenta liniei in care este inclusa si rezistenta aparatului telefonic (ohmi) 1. .pentru a iesi la oras se formeaza cifra „0” etc.1 – SL. 0) este prevazuta pentru transferul apelurilor abonatilor din oras catre abonatii de interior. CB. .). Cheile (butoanele) din pupitru se actioneaza prin rotire si prin apasare. PCL/PC = cheie pentru apel prin cod.c. CK – buton de concentrare utilizat in cazul a doua posturi de operator (la noi nu se foloseste). Exploatarea dispeceratului si repararea lui de catre personal tehnic de transmisiuni. 100 .Dispeceratul este conceput sub forma a 4 blocuri. DL – lampa de larma (rosie) indicand ca bateria este descarcata (sub 44 V. Claviatura de apel (1./50 Hz. buton) – care. 0 – este defect. zgomotul si uzura pieselor in miscare sunt inlaturate.pupitrul.cheile A1 – A5 Aceste chei (butoane) de culoare rosie in care se gasesc lampile CL.c. iar viteza de selectie este marita. Lampile respective semnalizeaza sosirea-iesirea apelurilor de oras. Dispunerea si destinartia cheilor (butoanelor).trunchiuri (sau circuite) cu orasul 5 . . CB – cheie de transfer (la solicitarea de catre un abonat din oras a unui abonat din interior si daca setul de chei = 1.capacitate 40 linii (40 abonati locali) . indicand ca un fuzibil s-a ars. .a. PGL – lampa de alarma (rosie). operatorului intrarea sau iesirea la trunchiuri (circuitele cu orasul). unitatile de comanda ale radiotelefoanelor. Centrala prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . TRL/VT si CCL/CC TC – cheie de separare a legaturii de oras fata de legatura cu un interior.pentru a chema telefonistul (operatorul) se formeaza la aparatul telefonic de abonat cifra „9” sau „11”. indicatoarelor optice si a discului telefonic pe pupitrul centralei sunt prezentate in fig. Discul de apel de pe pupitru este utilizat normal pentru a stabili apeluri de iesire la oras sau a forma la discun interior prin intermediul cheii A. intrerupe buzerul (ce este incorporat pupitrului). Convorbirea intre operator si abonatul din oras. mixerii. formand un ansamblu compact si armonios. BZ. cu elemente de plumb si electrolit in interior. LEGENDA: R – rosu Y – galben W – alb G – verde BL – bleu Fig. El poate fi folosit pentru transferul apelurilor de intrare de la oras catre abonatii de interior in cazul defectarii claviaturii (setul de chei 1.partea de electroalimentare care este compusa din redresori de 24 V/10 A pentru varianta de 40 linii si de 24 V/25 A pentru varianta de 80 linii si bateria stationara de acumulatori compusa din 12 blocuri din sticla. asigura comutatia prin intermediul elementelor de selectie inzestrate cu contacte prin presiune. fileaza lent.. PCL/PC. Centrala telefonica automata de institutie P.abonatii din interior au alocate numere de la 10 – 49. sunt de culori diferite si dispuse in ordine logica. PCL = lampa (verde) pentru apelul prin cod (la noi nu se foloseste). inregistrarea magnetica. care include toata partea de comenzi (butoane.grupul de butoane SL. Semnalizarea optica se concretizeaza prin filarea lampilor din aceste butoane si cea acustica prin intrarea in functiune a buzerului incorporat in pupitrul operator.5 In butoanele respective.daca abonatul de interior solicitat de un abonat din oras este liber. 40 Centrala automata de institutie „PENTOMAT 40” linii tip „CROSSBAR”. OR – rezervarea liniilor de oras pentru operator (la noi nu se foloseste). .... 100. Dupa ce abonatul din interior solicitat a intrat in legatura cu abonatul (solicitant din oras) lampa „SL” respectiva ramane aprinsa continuu. . 9. Tot in cadre (echipament) sunt instalate si unitatile de emisie-receptie ale statiilor radio. comutatoare.. Lampa NL lumineaza continuu. amplificatoarele. prin apasarea cheii „CB” se poate forma numarul de interior solicitat la disc).9.cadrele cu relee. 2. eliminand toate manevrele inutile. .tensiunea de alimentare = 220 V. precum si cea dintre operator si abonatul local nu pot fi ascultate de cealalata parte. astfel: .

realizarea legaturilor se va face in mod normal). de exemplu pe A 3. IDL/ID. iar lampa CL 1 va lumina continuu indicand astfel ca operatorul este conectat cu abonatul local chemator. CC cheie pentru actionarea si eliberarea conexiunii in lant pe timpul unui apel intrand (cand un abonat din oras doreste sa vorbeasca pe rand cu mai multi abonati din interior. Daca este cazul. Dupa ce a obtinut informatia dorita. de la 18 la 27 secunde. Dupa terminarea convorbirii operatorul anuleaza legatura prin apasarea cheii „R”. Indata ce abonatul chemat raspunde. Cand nu se raspunde la chema in timp de 18 la 27 secunde. Daca postul chemat intarzie sa raspunda sau daca operatorul este foarte ocupat. asa cum s-a descris mai sus.. CSL/LI – operatorul apasand cheia LI intra peste doi abonati aflati in convorbire (pentru a anunta pe cel din interior ca este cautat). lampa CL respectiva incepe sa clipeasca. Daca chemarea este acceptata operatorul se poate retrage din conexiune. Fiind centrala automata. trebuie sa iasa operatorul. Cheile ILD/ID. ADL/AD.. primeste ton de interior. Lampa CL 1 clipeste si buzerul suna. IL/IS si CA RS – cheie de anulare a selectiei in cazul formarii unui numar de interior gresit folosind claviatura (este cheia de anularea numarului de interior format la claviatura. In acelasi timp soneria incorporata in pupitrul operator. dupa aceasta ultima convorbire. cheama pe 23 prin claviatura pentru a lua tonul de oras). abonatii locali pot vorbi intre ei prin formarea la disc a numarului dorit. Prin apasarea acestei chei. In timpul intrarii operatorului peste ocupat. Daca un abonat local doreste sa vorbeasca in oras. dupa ce eliberea linia locala. fiind astfel conectat la abonatul chemator din afara (oras). de la operator un ton de oras pentru abonatul local numarul 23. Operatorul raspunde la chemare prin actionarea cheii (butonului) A corespunzatoare (poate fi A1. AD.. 9. Anularea numarului gresit se obtine prin actionarea cheii „RS”. Dupa terminarea convorbirii operatorul anuleaza legatura prin actionarea cheii „R”. H – cheie de mentinere a liniei de oras si a circuitului de linie al operatorului (parcare). fara ca abonatul din oras sa mai formeze din nou numarul. CSL. fie actionand cheia „R”. Convorbirea intre operator si abonatul din afara. lampa CL respectiva incepe sa arda continuu. operatorul se poate conecta din nou cu linia externa prin actionarea cheii TC. dupa care se va forma la disc numarul dorit. H. Daca centrala ar fi prevazuta si cu superviziune ar sti ca cei doi abonati sunt ocupati. Cand raspunde abonatul chemat sa-l poata auzi pe abonatul chemat. CCL/CC – CCl lampa (verde) pentru conexiuni in lant. prin care linia chemata devine libera si astfel operatorul poate lega chemarea intrata din afara cu un alt post local. . 0). Daca operatorul vorbeste cu un abonat din oras si mai primeste inca un apel din oras sau din interior apasa cheia H gardandu-l pe primul abonat – dupa care va deservi noul ape. apelul de la acelasi trunchi va reveni si operatorul poate da a doua legtura. lampa CL respectiva lumineaza continuu indicand astfel ca operatorul a preluat apelul. dupa primirea tonului de interior (in pupitru nu se semnalizeaza nimic). . . cere ton de oras de la operator (formeaza cifra „9” solicita. precum si cea dintre operator si postul local nu poate fi ascultata de cealalta parte. SL 2. .Cheile MTL/MT si TRL/VT (la noi nu se folosesc). aceasta chemare poate fi transferata asupra acestui post avand. un ton de avertizare este auzit de partile aflate in convorbire – aceasta pentru a fi informati ca o a treia persoana ii asculta. A 2. CL 5). dupa aceasta poate intra in legatura cu abonatul pus in asteptare prin apasarea cheii A la trunchiul gardat.grupul de chei (butoane): RS. . CSL – este lampa de supraveghere comuna. CL 1/A si CL 2/A 2) R – cheia de eliberare a circuitului comun de operator cu parcajul automat al apelului de oras pe linia locala in conditii de apel sau de ocupare (cheia de eliberare). operatorul va actiona inainte de a da prima legatura cheia CC. Operatorul poate asculta si interveni in convorbirea in curs prin actionarea cheii LI. lampa SL arde continuu si operatorul este conectat la linia chemata (partea care cheama fiind plasata in pozitia de asteptare in mod automat o data cu apasarea cheii „A”.grupul de chei (butoane) 1. Daca convorbirea in curs este o convorbire cu exteriorul lampa CSL lumineaza continuu. . poate informa pe abonatul din afara ca persoana cautata nu raspunde. se va aprinde lampa CCL iar dupa ce abonatul din interior va inchide telefonul. dreptul de a purta convorbiri cu exteriorul (abonatul respectiv nu are restrictionare totala).. fie actionand cheia unei alte linii externe. CL 2. CL 1/A 1 – A 1 – cheia de raspuns a operatorului la un apel din interior. A 5). 0 Este claviatura de selectie (cu aceste chei se formeaza numerele de interior la solicitarea abonatilor din oras fara a mai luat ton de interior prin cheia A 1). operatorul revine la conexiunea locala eliberand cheia actionata TC. sau poate anula legatura cu postul chemat. . apelul din oras este semnalizat prin aprinderea cu intermitenta a lampii de chemare CL (poate fi CL 1. operatorul. poate conecta chemarea unui alt post local sau poate elibera firul extern respectiv (prin actionarea cheii R sau A). 9. 2. ridica microreceptorul. IL/IS si CA nu se folosesc la noi Intretinere Daca un abonat din interior doreste sa stabileasca legatura cu operatorul ridica microreceptorul. Daca postul chemat nu ridica receptorul in 18 pana la 27 secunde. Lampa SL continua sa se aprinda cu intermitenta pana cand postul chemat raspunde. prin actionarea cheii RS si. alege un trunchi liber. In acest scop operatorul actioneaza cheia RS. Daca linia abonatului chemat este libera – apel spre abonatul chemat – lampa SL respectiva (poate fi SL 1. . Daca postul local chemat cere mai multe amanunte cu privire la chematorul din afara. iar CL 1 este lampa de semnalizare a acestui apel. CL 2/A 2 are aceeasi functie cu CL 1/A 1 (la noi nu se foloseste) . . Cand abonatul din afara a informat operatorul asupra numarului de interior dorit. Daca un abonat al retelei telefonice urbane (exterior) doreste sa intre in legatura cu un abonat interior.. va primi ton de oras. SL 5) se aprinde cu intermitenta operatorul primeste tonul de rezerva apel.. operatorul apasa cheia A pe o jonctiune de oras libera. Daca abonatul respectiv este restrictionat cu iesirea la oras.. el se poate elibera din conexiune fara a astepta un raspuns. lampa CL respectiva se aprinde cu intermitenta semnaland operatorului ca postul chemat nu raspunde. Operatorul poate plasa acum chemarea intr-o noua pozitie de asteptare. . operatorul poate intra in legatura cu un abonat de interior care face apel sau poate capata ton de interior pentru a forma un numar de interior la disc. Inainte de a da ultima legatura operatorul va actiona cheia CC si lampa CCL se va stinge. asteapta sa-i vina ton dupa care formeaza la disc cifra „9” sau „11”. Daca chemarea din afara nu este acceptata de postul (local) chemat. buzerul se opreste. va suna pentru a atrage atentia operatorului... La terminarea convorbirii operatorul apasa pe cheia „R” si lampa CL 3 se stinge. aprinderea ei indicand formarea unui numar gresit la interior. daca s-a gresit sau nu raspunde ori este ocupat). lampa SL respectiva clipeste. de exemplu. Din acest moment legatura este stabilita intre abonatul din oras si postul local chemat iar operatorul nu mai poate asculta. Daca operatorul doreste sa vorbeasca in oras. ADL. acesta formeaza numarul solicitat cu ajutorul setului de chei (1. Cand operatorul gaseste ocupata linia chemata.grupul de chei (butoane R. in functie de hotararea abonatului din afara. lampa CL 3 se va aprinde continuu. apasa pe cheia A a trunchiului ales. Operatorul apasa cheia (butonul rosu) A 1. ceea ce se realizeaza prin apasarea butonului „R” sau a altuio buton A solicitat. CSL/LI. formeaza cifra „0” si primeste ton de oras dupa care formeaza la disc numarul dorit. pentru a doua persoana. Indata ce opratorul intervine. 2.

controlul cordoanelor. a coordonatelor si fiselor. care lumina continuu. chemarea este remisa la operator care este avertizat prin clipirea lampii CL corespunzatoare. Daca chemarea este acceptata. semnaland operatorul ca trebuie sa intervina.2 si cu telefonul operativ la bornele TO. interogheaza pe abonat. ca persoana dorita nu poate fi gasita. operatorul intrerupe legatura locala actionand cheia RS si informeaza postul din afara. procedand astfel se asigura ca legatura cu orasul nu va fi intrerupta dupa prima convorbire. Cand postul chemat pune receptorul inapoi pe furca. Datorita constructiei centralei BL se pot stabili concomitent legaturi intre mai multi abonati (doi cate doi. introducand fisa nr. folosind in acest scop setul de chei. observand ca a cazut cpala nr. un ton de avertizare este auzit de cei doi abonati.). In acest scop se executa: a) Verificarea exterioara: . Denumirea sistemului (BL) s-a stabilit dupa procedeul de alimentare al microfoanelor abonatilor. va incepe sa arda cu intermitenta. Cand chemarea nu este acceptata. asezate in aparatele de abonat sau in imediata lor apropiere. anuntatorii de apel. se deschid capacele cutiei. 10 in jakul nr. fiecare din abonati trebuie sa dea semna de fine de convorbire. operatorul se retrage din convorbire si plaseaza chemarea in pozitia de asteptare asa cum s-a descris mai sus. folosindu-se de aparatul sau telefonic (TO).integritatea butoanelor de interogare si apel. Telefonistul. . Daca linia chemata mai este in convorbire dupa 18 la 27 secunde. Eliberarea jonctiunii se face prin apasarea butonului R.. Pentru a executa comanda abonatului nr. suporti pentru fixarea pe perete. adica acestia primesc energia de la surse locale de curent. al cablului de legatura si al anuntatorului de apei si fine de convorbire prin atingerea firelor aparatului telefonistului (TO). In timpul ultimei convorbiri operatorul declanseaza cheia CC si astfel circuitul de jonctiune (trunchiul) devine liber atunci cand postul local pune receptorul pe furca. 1 doreste sa obtina legatura cu abonatul nr. .1-10) si apasand butoanele de apel si fine de convorbire corespunzatoare blocului unde s-a introdus fisa. 3 la 4 etc.buna stare a bornelor de pe cutie. ii pune in legatura pe cei doi abonati iar dupa ce verifica inceperea convorbirii iese din circuit prin apasarea butonului central de deconectare a butoanelor de interogare si apel.cutia centralei confectionata din tabla si prevazuta cu capace cu sisteme de inchidere. telefonistul. lampa CL respectiva incepe sa arda cu intermitenta. Conexiunea nu este anulata iar chemarea din afara este plasata in pozitie de asteptare. 1 sa actioneze.echipamentul dicordului (circuitul de cordon) care se compune dintr-un numar de 10 cordoane cu fisele necesare pentru cuplarea abonatilor pe timpul convorbirii.controlul dispozitivelor de conexiune. . Descriere Centrala se compune din urmatoarele parti: . in timp ce se transmite un apel prin invartirea manivelei inductorului aparatului. Operatorul poate conecta acum chemarea din afara cu un alt post local. Rolul cordoanelor cu fise poate fi suplinit de butoanele de interogare si apel (in numar de 10) a caror deconectare se poate face prin actionarea unui buton aflat deasupra lor. Sa presupunem ca abonatul nr. jakurilor si butoanelor de interogare si apei se face introducand alternativ fisele tuturor jakurilor in celelalte jakuri (dupa schema 2-1. operatorul face acest lucru actionand intai cheia A respectiva. se scot cordoanele cu fise si se realizeaza legatura cu posturile telefonice la bornele centralei L. fiselor. 1 si. el actioneaza cheia CC. Intretinere In vederea bunei functionari a centralei BL este necesar ca cel ce o deserveste sa-i acorde o grija deosebita. In acel moment centrala este gata de functionare. prin invartirea de 1 – 2 ori a manivelei inductorului. lampa CL respectiva lumineaza continuu. Curentul electri ce vine de pe linia 1 obliga clapa anuntatorului de apel si fine de convorbire a echipamentului de abonat nr.. . schema electrica si cordea reglabila pentru purtearea pe umar. . La terminarea convorbirii. apoi cheia LI si informand postul chemat ca abonatul din exterior asteapta.L.echipamentul locului de lucru care la centralele de mica capacitate este inlocuit cu un aparat telefonic de campanie legat de bornele speciale ale centralei (bornele TO). Cand abonatul nr. 1 (de a-l pune in legatura cu nr. La aceasta operatie trebuie sa cada pe rand clapele de apel. invartind de manivela inductorului de pe aparatul sau. Se face legatura centralei la pamant prin borna de pamant (P). 10). 10 raspunde. b) Verificarea functionarii centralei: . Pentru aceasta el apasa pe butonul de interogare si apel nr. la fiecare pereche de borne. Daca clapele anuntatorului de apel si fine de convorbire vor cadea pe rand la fiecare jak inseamna ca circuitele sunt in buna stare. 10 la telefon. telefonistul trebuie inainte de toate sa-l cheme pe abonatul nr.1 si L. operatorul se retrage din convorbire. Centrala telefonica de campanie cu 10 numere Centrala telefonica de campanie cu 10 numere realizata in sistem BL este destinata legarii liniilor telefonice in vederea efectuarii convorbirilor abonatilor. indicand existenta. care cheama. Functionare Pentru punerea centralei in functiune. aceasta se amplaseaza la locul de lucru. invartind de manivela inductorului. 4-3. . Primind semnalul. unei legaturi pe linie. 1. Lampa continua sa arda cu intermitenta. Lampa CC1 se aprinde cu intermitenta. 1.Cand operatorul asculta o convorbire. verificand-o periodic (lunar). . 10 si. apasa pe butonul de interogare si apel nr. 10: el transmite un semnal electric in centrala B. sau unul cu toti ceilalti prin introducerea succesiva a fiselor in jakuri dupa schema 1 la 2. Daca chemarea din afara este acceptata. cu transmiterea concomitenta a unui apel prin invartirea manivelei inductorului telefonului (TO).buna stare a clapelor anuntatore de ape si fine de convorbire. telefonistul scoate fisa din jak (operatie prin care desface legatura abonatilor) si ridica clapa anuntatorului de apel si fine de convorbire. Daca operatorul este anuntat ca un apel din afara urmeaza a fi conectat succesivb la mai multe posturi locale. iar lamp CCL. 2 la 3. Cand operatorul raspunde.echipamentul de abonat care este alcatuit din: dispozitivele de protectie (parafulgeri). firele de convorbire si jakurile de conexiune in numar de 10. 3-2. face apelul cuvenit.

1 si L.timp maxim de pregatire pentru functionare (min..se face legarea corecta a bateriei (pilei) la borne (3). statorul. punerea la pamant se realizeaza cu ajutorul tarusului metalic care este legat prin intermediul unui conductor la borna de pamant (P). c) pila (bateria) electrica servind ca sursa de curent pentru alimentarea microfonului. lamele shuntului inductorului (pozitia b-c) si capatul din dreapta al infasurarii rotorului.se face legatura cu pamantul cu ajutorul tarusului metalic care se cupleaza prin intermediul unui conductor la borna de pamanat (5) a aparatului.se deschide capacul cutiei telefonice.parafulgerul constituit din 3 placi de alama izolate intre ele.b. un rotor bobinat si un shunt cu trei lamele elastice (a. prin circuitul exterior al aparatului celui cuplat. prin infasurarile soneriei si borna de linie L. invartind in acelasi timp manivela inductorului aparatului. .se cheama postul telefonic cu care aparatul este in legatura prin invartirea manivelei inductorului (7). confectionat din bachelita cu locasul bateriei. se tine apasata clapa de vorbire aflata pe manerul microreceptorului. . borna L. . din nou circuitul exterior.soneria polarizata cu rolul de a receptiona semnalele de apel din afara. prin borna de linie L. In schema aparatului telefonic deosebim o serie de circuite electrice. . concomitent cu aceasta se poate face si verificarea bunei functionari a propriei sonerii prin apasare pe butonul de control linie (4).greutatea impreuna cu surse de curent (kg) Fig. el are rolul de a pune de acord rezistenta interna a microfonului cu rezistenta liniei.verificarea parafulgelor se realizeaza prin legarea unuia din firele telefonului operativ la borna de pamant (P) a centralei iar cu celalalt atingandu-se pe rand fiecare borna de linie a centralei iar cu celalalt atingandu-se pe rand fiecare borna de linie (L. prin shuntul inductorului pozitia a-b. Functionare In vederea punerii in functiune a aparatuli telefonic de campanie ATI-52 se procedeaza astfel: .1 si L.asigurarea unei bune audibilitati (km) . manivela actioneaza rotorul prin intermediul unui angrenaj cu raport de multiplicare.2 (6) de pe aparat (linie „simpla” sau „dubla”) conform schemei. la care se deosebesc: . inductorul este un generator de curent alternativ. la trecerea curentului prin acest circuit. de linie etc.tensiunea minima de functionare a pilei (v) .) care in repaus stabilesc contact cu pozitia a-b.2).c. in principiu. pentru a asigura transmiterea convorbirilor la distante cat mai mari (deoarece rezistenta interna a microfonului la trecerea curentului electric este mai mult mai mica decat rezistenta liniei de transmisie).cca 1 ½ an. ambele condensatoare se gasesc montate intr-un bloc comun.autotransmitatorul care este in esenta un transformator cu o singura infasurare „secundara” impartita in mai multe sectiuni dintre care una se foloseste si ca infasurare „primara”. Atunci cand cuplajul invarte manivela inductorului aparatului sau. prevazuta cu capac cu sistem de inchidere. Soneria aparatului chemat trebuie sa sune. suporti pentru corpul propriu-zis al telefonului.condensatorul de separare care serveste la separaresa circuitului de apel la circuitul de convorbire si condensatorul de echilibrare care serveste la reglarea intensitatii curentului electric in scopul unei bune auditii. ia nastere un curent electric alternativ ce trece prin borna de linie L1. in principiu. . . 101) asigura transmiterea convorbirilor telefonice la distanta prin transformarea la statia emitatoare a oscilatiilor sonore in oscilatii electrice.2. 101 25 . iar placa interioara este legata de borna de pamant (P). . soneria trebuie sa sune.1.1 si L. iar cand se asculta se elibereaza clapa respectiva. astfel: . . . . Caracteristici tehnice: .capsula microfonului. propagarea acestora prin conductori si transformarea la statia receptoare a oscilatiilor electrice in oscilatii sonore. 0. d) cutia telefonica confectionata din bachelita.clapa de vorbire asezata pe maner.) . parafulgerii sunt in buna stare de functionare.butonul de control pentru verificarea bunei functionari a unor circuite ale aparatului (de apel. .capsula receptoare.2). . pe care se gasesc: .8 2 5 Descriere Se compune din urmatoarele parti: a) microprocesorul confectionat din bachelita. inductorul este un generator de curent alternativ actionat manual si constituie sursa de curent alternativ de apel. din care una de „pamant” si celelalte doua de „linie” cu rolul de a proteja aparatul telefonic impotriva tensiunilor si curentilor periculosi ce apar in liniile de transmisiuni in timpul furtunurilor. .se stabileste legatura telefonica cu postul chemat pentru transmiterea convorbirilor.2. ceea ce dovedeste ca circuitul este in buna stare.durata pilei de la fabricare (fara a fi intrebintata) . in acest caz curentul electric ce ia nastere va trece prin capatul din stanga al infasurarii rotorului inductorului.circuitul de receptie a apelului. iar la invartirea manivelei. avertizand auditiv momentul apelului.cordonul microreceptorului cu fisa de legatura (proprie si suplimentara) b) corpul propriu-zis al telefonului.circuitul de transmitere a apelului care se stabileste prin invartirea manivelei propriului inductor. ceea ce arata buna stare a circuitului. butonul de control. .). Daca manivela se invarte usor iar clapele anuntatorilor de apel si fine de convorbire raman inchise.se conecteaza cablul de linie la bornele L. placile din exterior sunt legate de bornele de linie (L. . Telefonul ATI – 52 Telefonul de campanie ATI-52 (fig. in pozitia b-c. .se cupleaza microreceptorul prin intermediul prizei cu 3 contacte (2).inductorul (bobina de inductie) cu manivela format dintr-un magnet permanent. schema electrica si cordea reglabila pentru purtare pe umar.

. borna de linie L.1 si L. Principiul de functionare a parafulgerului se vazeaza pe proprietata care pe care o are condensatorul de a opune o rezistenta foarte mica curentilor alternativi de inalta frecventa (in cazul nostru curentilor proveniti din descarcari electrice). daca inductorul se invarte greu inseamna ca exista scurt-circuit de transmitere a apelului. cu cat traznetul cade mai aproape de o linie telefonica. atunci parafulgerul se deterioreaza prin sudarea placilor sale intre ele. d) verificarea circuitelor de convorbire . borna P. operatie ce se face repede si des. In acest caz legatura telefonica se intrerupe.1. trecand prin sectiunea a II-a a autotransformatorului.circuitul de transmitere a vorbirii.se leaga cu un conductor bornele L. condensator de separare. in caz contrar. taria fasaitului trebuie sa varieze. in timp ce se tine apasata clapa de vorbire). in afara curentului principal mai da nastere la trecerea prin autotransformator la inca doi curenti secundari. a microfonului. daca voltmetrul arata o tensiune sub 0. care trec prin receptor. al carui circuit este capatul de jos al sectiunii a III-a a autotransformatorului. Intretinere Aparatul telefonic de campanie ATI-52 necesita o supraveghere permanenta si o intretinere periodica lunara in vederea functionarii in bune conditii.strangerea suruburilor de fixare a aparatului in cutie (carcasa). Pentru repunerea in stare de functionare. o forta electromotrice de inductie. prin celalalt pol al bateriei si are rolul de a alimenta microfonul cu curent electric. o mica parte a curentului se ramifica trecand prin sectiunile III si IV si prin condensatorul de echilibrare insa acest curent este neglijabil fata de cel care trece prin receptor (din cauza rezistentei mari opusa de condensatorul de echilibru) si in consecinta.daca aparatul telefonic este complet.circuitul de receptie a vorbirii. diferenta respectiva este cu mult mai mica decat curentul principal (de transmitere a vorbirii) si in consecinta.2).continuand invartirea manivelei inductorului cu bornele L. pila nu este buna.2 scurcircuitate si apasand pe butonul de control. de sens contrar.daca rotorul inductorului se invarte usor. in receptor trebuie sa se auda un fasait. curentii se scurg la pamant prin borna de linie L. borna P si tarusul metalic. telefonul cuplajului. In aceasta situatie. Atunci cand cuplajul vorbeste in microfon.1. atunci prin receptor trece diferenta lor.daca partile sale componente nu sunt degradate. ceea ce arata buna stare a pilei. Bobina cu cablu telefonic . a receptorului. . sonetria trebuie sa sune. condensatorul de separatie. Daca tensiunea inusa creste peste o anumita limita (300 – 400 V).1 si L. se sufla uniform (nu prea tare) si continuu in microfon.2. a sectiunilor II si III ale autotransformatorului. De obicei.se apasa clapa de vorbire si se sufla in microfon. . Acest circuit se stabileste din momentul in care telefonistul a apasat pe clapa de vorbire a microreceptorului si incepe sa vorbeasca in microfon. se sufla in microfon. Componenta alternativa. shuntul inductorului (pozitia a-b). insa aparatul nu se strica.se scurtcircuiteaza bornele de linie L. Daca acesti curenti nu sunt egali ca valoare. a clapei de vorbire.a doua verificare este similara si se face legand borna L.se insurubeaza manivela inductorului si se fac cateva invartiri. auditia va fi buna. borna de linie L. shuntul inductorului (pozitia a-b) si partea de sus a sectiunii I a autotransformatorului.circuitul curentilor proveniti din descarcarile electrice. circuitul exterior. in receptor nu trebuie sa se auda nici un fasait. ceea ce arata ca lamelele clapei nu se ating intre ele. Aceasta se face prin: a) verificarea exterioara la care se stabileste: . curentul ce ia nastere trece prin circuitul exterior. prin contactul clapei de vorbire. prin microfon.) si se invarte manivela inductorului. condensatorul de echilibrare.2 sau P. c) verificarea circuitelor de apel: . aceasta inseamna ca circuitul de receptie a apelului este in buna stare. timp in care se pune contact intre bornele L. . vocea celui care vorbeste la microfon nu se aude tare in receptorul propriu. b) verificarea pilei (bateriei): . Acesta este circuitul principal al curentului de vorbire emis. .2. ceea ce duce la o buna auditie.2 (cu o lita etc.daca pila este in buna stare si are o tensiue – in sarcina – de cel putin 0. Curentul electric pulsatoriu ce ia nastere atunci cand se vorbeste in microfon (datorita vibratiilor membranei acestuia in ritmul vibratiilor sonore si transformarea vibratiilor sonore respective in vibratii electrice) este alcatuit din doua componente: una continua si alta alternativa. se schimba parafulgerul deteriorat cu unul bun. parafulger. trece prin sectiunea a II-a a autotransformatorului.se apasa clapa de vorbire. borna de linie L. In ambele cazuri curentii se scurg la pamant protejand astfel aparatul telefonic (ale carui circuite opun o rezistenta mai mare trecerii curentului electric provenit din descarcarile electrice). intrerupandu-l apoi.1 si L.. a circuitului de echilibrare (format din sectiunea IV si condensatorul de echilibrare) cat si a tuturor conductorilor electrici ce unesc aceste subansamble. cu atat tensiunea indusa pe fir este mai mare si deci periculoasa pentru intregul dispozitiv telefonic). Componenta continua pleaca de la unul din polii bateriei. e) verificarea parafulgerului: . . daca aceasta se invarte usor. inseamna ca avem o intrerupere in circuitul de transmitere a apelului. in special impotriva descarcarilor electrice atmosferice (de exemplu.8 V (masurarea se face cu un voltmetru conectat la bornele pilei. sectiunea a IV-a asa numita de echilibrare. se apasa butonul de control si se invarte manivela inductorului. verificand buna lor stare si fixarea cordonului in locasul respectiv de la aparat.8 volti. ca mijloc de protectie serveste parafulgerul care este construit pe principiul condensatorului. sectiunile I si II ale autotransformatorului receptor. .daca este matisat corespunzator capatul conductorului gros al pilei si daca contactele nu sunt oxidate. inseamna ca cealalta borna de linie (L. Orice aparat telefonic de campanie trebuie protejat impotriva tensiunilor si curentilor periculosi.1. care la randul sau va da nastere unui curent alternativ de frecventa vocala. ceea ce arata buna stare a sectiunii I a autotransformatorului si a condensatorului de separare. componenta alternativa ce urmeaza acelasi drum va induce. soneria nu trebuie sa sune.2 si circuitul exterior. din nou circuitul exterior. . vine in contact cu borna P.fara a apasa clapa de vorbire. . parafulger.2. . . borna de linie L. tarusul metalic sau borna de linie L.1 si P intre ele.

102) este destinat primei interventii la incendiile din clasa A (materiale celulozice.suprafata maxima (mp) Descriere Stingatorul portativ cu apa pulverizata este alcatuit din urmatoarele subansamble: recipientul stingatorului. 50) Stingatoarele transportabile cu apa pulverizata (fig. Pe bobina sunt infasurati 500 m de cablu telefonic. iar cu cablu de cca 12 kg. racordate printr-o piulita butelie.).5 mm sudata si are ca destinatie pastrarea substantei de stingere (apa) si fixarea tuturor celorlalte subansambluri. Intretinere Dupa folosire se sterge recipientul.60º 16 0. manivela are un dispozitiv de cuplare cu tamburul pentru cazul cand se face rularea cablului. prin spargerea membranei.cu apa pulverizata (A. Dupa intrebuintare.P.) si au urmatoarele caracteristici tehnice: 12 10 30 – 40 4–6 + 4º .cu pulbere (P).capacitatea recipientului (1) . Stingatoare transportabile cu apa pulverizata (A. scoli. Sistemul de refulare (4) este alcatuit dintr-un tub sifon si un furtun de refulare. capacul cu dispozitiv de percutare.capacitatea utila (1) .cantitatea CO2 pentru antrenare (kg) .75 circa 0.5 kg.temperatura de functionare (ºC) .P. Descriere Este confectionata din metal si se compune dintr-un suport si un tambur prevazut cu ax si manivela de actionare. ca si cele portative. Fig. bobina si cablul se curata si se ung lagarele axului tamburului.Bobina cu cablu serveste pentru rularea si derularea cablului telefonic necesar realizarii liniilor de legatura. vopsitorie. Intrebuintare Stingatorul functioneaza pe principiul sifonului: dioxidul de carbon eliberat din butelie. Capacitatea ei asigura pastrarea cantitatii necesare de CO2 pentru refularea apei din stingator. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . iar cu dreapta se loveste energic butonul percutorului. 102 Recipientul stingatorului (1) este o constructie din tabla de 1. dezvoltate in special in spatii cu pericol de incendiu ridicat (depozite de materiale combustibile.cu dioxid de carbon (G). uleiuri. Greutatea bobinei fara cablu este de 4. iar in cazul ca s-a deteriorat sa se refaca cu banda izolatoare.lungimea jetului pulverizat (m) . 100 sau A.se apuca stingatorul de maner cu mana dreapta si se indreapta jetul pulverizat spre focar. arc de revenire si cui percutor. birouri. astfel: .timp de descarcare (sec. antreneaza apa din recipient si o dirijeaza prin tubul sifon si furtunul de refulare spre focar. magazine). se inlocuieste butelia si se umple stingatorul la capacitatea utila. 103) sunt destinate. Pentru punerea in functiune a stingatorului se procedeaza astfel: . Odata pus in functiune.masa stingatorului incarcat (kg) .). depozite de marfuri etc. . . .C. Intretinere Pe timpul intinderii si strangerii cablului se va avea grija sa nu se deterioreze izolatia acestuia. Stingatorul portativ cu apa pulverizata Stingatorul portativ cu apa pulverizata (fig.8 . butelia cu CO2 si sistemul de refulare. mase plastice) si limitat la unele din clasa B (motorina grea. CAPITOLUL X STINGATOARE Stingatoarele se clasifica si au simbolurile. . ateliere mari de tamplarie.cu mana stanga se prinde furtunul de refulare. .se asaza pe sol in apropierea locului de interventie si se scoate agrafa de siguranta ce blocheaza cuiul percutor.P. in functie de natura substantei de stingere pe care o contin. stingatorul lucreaza pana la golirea completa.) . primei interventii la incendii de materiale combustibile din clasa A si limitat la unele din clasa B. Butelia cu CO2 (2) este confectionata din teava de otel rezistenta la presiunea de 400 bari. Butelia este prevazuta cu membrana de siguranta din cupru care se sparge la actionarea percutorului. se verifica starea garniturii de etansare a capacului.cu spuma chimica (S. Capacul stingatorului (3) se fixeaza prin insurubare si are incorporat dispozitivul de percutare cu ajutorul caruia se strapunge membrana buteliei si care este compus din agrafa de siguranta. unsori) dezvoltate cu precadere in spatiile cu pericol redus de incendiu (locuinte. La celalalt capat al furtunului se gaseste o duza de pulverizare a apei. vopsele.

Fig. Capacul fixat prin patru prezone cu piulite are prevazut un sistem tip excentric pentru declansarea buteliei cu CO2 care. ateliere sau locuri unde se lucreaza cu cantitati mici de materiale combustibile etc.doua manere pentru manuirea stingatorului. Intrebuintare Sistemul de functionare este identic cu cel al stingatorului portativ.tip I avand temperatura de congelare sub . Pentru punerea in functiune a stingatorului se deruleaza furtunul si se actioneaza sistemul de declansare a buteliei. . . Stingatoarele cu spuma chimica folosesc doua tipuri de incarcari: . . acid si baza. Fiecare incarcatura la randul ei este construita din doua componente: . 104 Descriere Se compun din urmatoarele parti: .1 C9NF 12 Stingatoarele C9BF sunt de tip etans. scoli. 6 m Antigel sub 0ºC 175 AP 100 50 1. . Functionare Functionarea se bazeaza pe principiul reactiei dintre cele doua componente.supapa de siguranta (4) tip membrana. fiind asigurate impotriva eventualelor declansari prin rasturnari accidentale. la fixarea lui in corpul stingatorului. Recipientul stingatorului este o constructie sudata din tabla de 4 mm si este destinat pastrarii solutiei de stingere (apa. . capac cu dispozitiv de actionare.5 mm destinat pastrarii solutiei bazice la care se deosebesc: .. din tabla sudata groasa de 1.2 + 4ºC .componenta A – acid. Intretinere In plus fata de operatiile mentionate la stingatoarele portative. vagoane C.trei bare de ghidare a buteliei sudata pe fundul interior al stingatorului.componenta B – baza. butelia cu CO2. este construita din otel special.tubul central (2) confectionat din sticla destinat pastrarii solutiei acide prevazut la partea superioara cu un suport din material plastic care serveste.2 107 Stingatoarele transportabile cu apa pulverizata sunt alcatuite din urmatoarele subansamble: recipientul stingatorului. Butelia cu CO2 fixata in capacul stingatorului. stingatorul functioneaza pana la golire. ramane blocat pana la golirea completa a stingatorului.).F. birouri. impreuna cu barele de ghidare. sistemul de refulare.capacul cu garnitura de cauciuc (6). . rezistenta la presiunea de 400 bari si asigura pastrarea in conditii de etanseitate a gazului necesare antrenarii si refularii apei din stingator. .) si in raport de tipul lor prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Simbolul Capacitatea recipientului (l) Timp de descarcare (sec.2 Pulverizat Min.un cerc metalic pentru protejarea fundului stingatorului care serveste si ca suport de sprijin la asezarea pe sol. 104) sunt destinate primei interventii la incendiile din clasele A si B. la acest tip se ung lagarele sistemului de transport.2ºC. apa aditiva) si fixarii tuturor celorlalte subansamble si repere componente. + 60ºC 0.recipientul stingatorului (1) de forma cilindrica. cu precadere in spatiile cu pericol redus de incendiu (locuinte. magazine cu specific industrial.Capacitatea de apa a recipientului (l) Capacitatea buteliei CO2 (kg) Forma jetului Lungimea jetului Temperatura de lucru 5ºC – 40ºC Masa stingatorului incarcat (kg) Descriere AP 50 100 1. rotile si manerul de transport. . . destinate dotarii unor mijloace de transport (nave. Sistemul de refulare este similar celui de la stingatoarele portative cu apa pulverizata.6 16. Stingatoare portative cu spuma chimica C9 si C9NF Stingatoarele portative cu spuma chimica (fig.) Lungimea jetului (m) Masa stingatorului incarcat (kg) Temperatura de functionare (ºC) Suprafata maxima controlata (mp) C9 12 40 – 50 6–8 15.tip II cu temperatura de congtelare sub -15ºC. odata actionat. Odata declansat.. lungimea furtunului fiind de 5 – 6 m.ajutajul de refulare (3). pastrate separat si care vin in contact prin rasturnarea stingatoarelor. la stingatorul C9NF capacaul are incorporat un sistem de etansare a tubului central cu ajutorul unui dop conic de cauciuc actionat prin culisare de o tija metalica.

Controlul incarcaturii stingatorului Solutiile chimice din stingatorul incarcat trebuie sa-si pastreze caracteristicile minimum un an de la prepararea lor. se livreaza gata preparata de fabrica producatoare in sticle de 1 l. solutiile din stingator trebuie inlocuite.+ 22ºC – min. se inlocuieste corpul stingatorului. Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire. se procedeaza astfel: . In final. smaltuit sau zincat.15ºC – min. Incarcatura de tip II. numele. prin sondaje. Capacele si inelele filetate se ung cu vaselina. se curata ajutajele de evacuare. pe pragul inelului filetat. 105) sunt destinate ca si cele portabile primei interventii la incendii de materiale din clasele A si B. Prepararea componentei acide – A – in cazul incarcaturii tip I se realizeaza prin dizolvarea continutului pachetului cu praf A (sulfat de aluminiu) in cantitatea de apa si la temperatura indicata de fabrica producatoare.+ 40º (incarcatura de iarna) 320 80 – 100 C180 180 20 . desfundarea se realizeaza tot cu ajutorul unei sarme sau al cuiului. la 1 – 3 aparate din aceeasi grupa. Dizolvarea se face prin agitarea amestecului. min. data controlului incarcaturii). . daca se respecta conditiile de incarcare. in instructiunile din pachet. data incarcaturii. 105 Stingatoarele transportabile cu spuma chimica. Continutul din sticla se agita si se filtreaza printr-o sita deasa. Pentru punerea stingatorului in functiune.se indreapta ajutajul (jetul de spuma chimica) spre locul incendiului. ateliere de tamplarie. Stingatoarele transportabile cu spuma chimica C90 si C180 Stingatoarele transportabile cu spuma chimica (fig. acolo unde este de asteptat ca incendiul odata aparut sa se extinda rapid pe suprafete apreciabile de peste 3 – 4 mp.15ºC – min.+ 22ºC – min. sunt alcatuite din urmatoarele subansamble: . 66 Prepararea componentei bazice – B – se asigura prin dizolvarea continutului pachetului cu praf B (bicarbonat de potasiu) in cantitatea de apa pregatita la temperatura indicata de fabrica producatoare. Dupa dizolvarea intregii cantitati de praf. Dupa expirarea termenului de un an. In urma reactiei dintre cele doua solutii se formeaza spuma chimica ale carei bule sunt umplute cu bioxid de carbon. solutia astfel obtinuta se filtreaza printr-o sita deasa si se toarna in tubul central din sticla.solutie cu temperatura + 20º . Caracteristicile tehnice ale acestor stingatoare sunt: Simbol Capacitatea utila (l) Numarul de incarcaturi A+B necesare pentru incarcare Lungimea jetului (m) Timpul de descarcare (sec) Temperatura de functionare Masa stingatorului incarcat (kg) Fig. Dupa umplere. de regula. Dupa dizolvarea intregii cantitati de praf. depozite pentru lichide combustibile etc.. fixandu-se la partea inferioara in barele de ghidare.+ 60ºC (incarcatura de vara) .se ridica stingatorul si se agita prin rasturnare de 4 – 5 ori pentru ca cele doua solutii continute de aparat sa se amestece intre ele si sa formeze spuma chimica. . se completeaza fisa stingatorului cu datele inscrise pe ea (felul incarcaturii. Dupa aceasta se insurubeaza capacul stingatorului pe inelul filetat.solutie cu temperatura + 20º . incarcate la aceeasi data si tinute in aceleasi conditii. spatiile existente in depozite cu stive inalte.se desfunda ajutajul de refulare cu o sarma sau un cui.2 .2. cu o vergea curata din lemn intr-un vas curat. atunci incarcatura este buna. controlul se executa din trei in trei luni. solutia astfel obtinuta se filtreaza printr-o sita deasa si se toarna in recipientul stingatorului. prenumele persoanei care a efectuat incarcarea.solutie cu temperatura . In aceasta categorie se includ. 7. Data controlului incarcaturii se trece pe fisa stingatorului. Datorita bioxidului de carbon rezultat in urma reactiei. turnandu-se apoi in tubul central. .daca pe timpul functionarii se infunda ajutajul..Coeficientul de spumare este urmatorul: . la toate aparatele aflate in dotare. iar la partea superioara. Daca volumul spumei obtinute este cel putin 6 – 8 ori mai mare decat volumul total al celor doua solutii amestecate. deoarece reactia odata inceputa nu mai poate fi oprita. tratamente termice.14º . presiunea in interior creste si spuma este evacuata prin ajutajul stingatorului. se verifica supapele si starea garniturilor capacelor.recipientul stingatorului destinat pastrarii solutiei bazice (2) si fixarii tuturor celorlalte subansamble si repere la care se deosebesc: 200 C90 90 10 6 50 – 60 + 4ºC . daca nu. 70 . Intretinere Stingatorul se sterge de praf. in cazul ambelor incarcaturi butelia din sticla se spala la exterior cu apa. indiferent de capacitate. Se iau cca 80 cmc din solutia B din corpul stingatorului si cca 10 cmc din solutia A din butelia de sticla si se amesteca intr-un vas gradat. pentru a inlatura eventualele scurgeri acide si se introduce in corpul stingatorului.solutie cu temperatura . Cand stratul de protectie impotriva coroziunii s-a deteriorat. Controlul se executa din sase in sa luni in primul an de la incarcare. in instructiunile din pachet. 0. cu precadere in spatiile cu pericol ridicat de incendiu. de reparatii auto. smaltuit sau zincat. Dizolvarea se face prin agitarea amestecului de apa si praf B cu o vergea curata din lemn intr-un vas curat. 5 Stabilitatea spumei este la: .14ºC . Volumul spumei obtinute este de 7 – 9 ori mai mare decat volumul solutiilor din stingator.20ºC .

respectiv o mai buna afanare a pulberii. Functionare Pentru punerea in functiune se scoate furtunul de pe suport. Se controleaza starea furtunului de refulare. se deverseaza solutia acida continuta de tub. Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire. Functionare Pentru punerea in functiune a stingatorului se actioneaza asupra percutorului si se indreapta jetul de praf catre locul incendiului. a supapei de siguranta. cu apa calda. in momentul punerii in functiune.79 Stingatoarele portative prezentate. Constructiv. Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire. Stingatoare transportabile cu pulbere P.2 P10 10. . Cand se constata ca stratul de protectie impotriva coroziunii s-a deteriorat. deoarece reactia nu mai poate fi oprita.125 Stingatoarele transportabile cu pulbere (fig. . folosind numarul de incarcaturi corespunzatoare capacitatii recipientului. Inchiderea tubului central trebuie sa se faca etans pentru a nu permite celor doua solutii sa intre in reactie inainte de punerea in functiune a stingatorului. florex 130 10 – 15 4 12 2. dupa care se procedeaza atat la spalarea interiorului recipientului cat si a tubului central. dupa care se inchide gura tubului central cu ajutorul dispozitivului de inchidere comandat de la exterior prin roata de manevra. Solutiile A si B se prepara dupa procedeul aratat la stingatorul portativ cu spuma chimica. In raport de tipul lor. florex 240 15 – 20 4 19 2.10 Stingatoarele portative cu pulberi sunt destinate primei interventii la incendiile de materiale din clasele B sau C si mai putin la cele din clasele A si D la care se utilizeaza pulberi speciale. P.supapa de siguranta.2 1. fiind destinate acoperirii unor suprafete mult mai mari. a garniturilor capacului. confectionat din teava de material plastic. de tipul celor cu butelie interioara sunt construite si functioneaza similar cu stingatoarele portative cu apa pulverizata. avand in partea superioara forma tronconica pentru a permite asezarea sistemului de etansare si cateva orificii prin care. 106) au acelasi domeniu de utilizare ca si cele portative. florex 75 8 – 10 3.50 si P.. . Stingatoare portative cu pulbere P.4 P3 3.capacul demontabil.tubul central. dupa care tubul central se fixeaza pe suportii lui. iar solutia B in corpul stingatorului.5 2. Dupa aceasta se basculeaza recipientul de 4 – 5 ori. stingatoarele portative cu pulberi prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Simbol de fabricatie Masa si tipul pulberii (kg) Masa incarcaturii cu CO2 (g) Timpul de descarcare (sec. se trece la inlocuirea acestuia. Incarcare Inainte de incarcare se deschide capacul recipientului si se scoate tubul central. se indreapta ajutajul de refulare a spumei catre loculu incendiului si se actioneaza roata de manevra a ventilului montat in capacul stingatorului.4 0.07 P6 6. prin coborari si ridicari alternative ale cadrului apoi se lasa jos.1.) Lungimea jetului de pulbere (m) Masa stingatorului incarcat (kg) Suprafata maxima controlata (CO2) P1 1. singura diferenta fata de acestea consta intr-o manta metalica ce fereste butelia de CO2 de contactul direct cu pulberea din stingator asigurand totodata si dirijarea gazului in partea de jos a recipientului. operatie precedata de indepartarea celui vechi cu ajutorul unei perii de sarma.furtunul tip D (5) cu o lungime de 4 – 5 m care este racordat cu un capat cu un capat la teava tip sifon. sprijinindu-l de sol. tija filetata a dispozitivului de inchidere central si buloanele capacului recipientului. .6 si P. . Caracteristicile tehnice ale celor doua tipuri de stingatoare sunt: .sasiul metalic prevazut cu doua roti si cadru pentru manevrare (4). Intretinere Stingatorul se curata de praf. intrand in reactie cu solutia bazica existenta in recipient. care se fixeaza prin prezoane cu piulite avand incorporat un sistem de etansare a tubului central (1) cu ajutorul unui ventil (3) cu dop conic din cauciuc a carui deplasare se realizeaza printr-un surub cu roata la manevrare. iar celalalt este prevazut cu un ajutaj de refulare a spumei chimice. florex 40 6–8 3. asemanatoare celei de la stingatoarele portative. P.3.suportul tubului central. Se monteaza apoi capacul recipientului. si etanseitatea robinetului de la dispozitivul de inchidere a tubului central.5 7. se ung lagarele osiei si bucsele rotilor. Solutia A se incarca in tubul central. Prin amestecarea celor doua solutii ia nastere spuma chimica ce va fi refulata asupra incendiului datorita presiunii bioxidului de carbon ce ia nastere in urma reactiei solutiilor din interiorul recipientului.

fixat pe un suport special si introdus cu gura de evacuare pe o garnitura de cauciuc aflata la suport pentru a impiedica patrunderea umezelii la praf. 107) este destinat pentru stingerea incendiilor de produse petroliere si la instalatii electrice. fixat tot pe sasiu.250 fiind remorcabil. Stingatorul remorcabil cu pulbere si dioxid de carbon P.grupul buteliei – recipient pentru pulbere. .sasiul metalice prevazut cu doua roti si cadru pentru manevrare (2). . si recipientul cu pulbere. alimentarea cu curent electric facandu-se de la autovehicul care tracteaza utilajul. . biblioteci. Punere in functiune a stingatorului se executa de la un tablou de comanda pe care sunt fixate patru manete: doua pentru manevrarea robinetelor de refulare a pulberii si doua pentru actionarea robinetului de purjare.Masa incarcaturii cu pulbere (kg) Masca incarcaturii cu CO2 (kg) Timp de descarcare (min.masa incarcaturii cu CO2 a unei butelii (kg) 6 .difuzorul pentru evacuarea prafului (4). Pentru decomprimarea instalatiei dupa incetarea lucrului cu stingatorul.) Lungimea jetului de pulbere (m) Masa stingatorului incarcat (kg) Descriere P. Functionare Pentru punerea stingatoruylui in functiune se intinde furtunul. 106 . incarcata la o presiune de 60 – 75 atm. . 6 150 P.furtunul tip D cu o lungime de 5 cm. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . Pe sasiu mai sunt prevazute doua aripi pentru roti si doua cutii laterale unde se asaza furtunurile de evacuare a pulberii si tevile de refulare (pistoalele).125 125 3 2–4 Max. El se fixeaza pe axul trenului de rulare prin intermediul a doua arcuri lamelare multiple ce au rolul de a amortiza socurile pe timpul deplasarii. in legatura cu butelia de dioxid de carbon si prevazuta la partea inferioara cu un dop cu opt orificii radiale pentru dispersarea bioxidului de carbon. Stingatorul P. 107. s-a prevazut pe flansa orificiului de umplere cu pulbere un filtru pentru praf si o conducta de refulare a dioxidului de carbon ce serveste si la purjarea instalatiei speciale. teatre.butelia pentru dioxid de carbon (3) de forma cilindrica. prin care trece teava de evacuare a pulberii. Teava de evacuare a pulberii este prevazuta in interiorul recipientului cu un sifon (palnie) pentru absorbtia pulberii. el este prevazut cu doua lampi tricompartimentate (pozitie. este confectionata din otel si este prevazuta cu robinet de inchidere.teava pentru introducerea dioxidului de carbon in masa de praf.) 35 .corpul stingatorului (1) de forma cilindrica. frana. confectionat din tabla de otel la care se deosebesc: . iar patrunderea dioxidului de carbon in recipiente se face prin doua conducte metalice prevazute cu dispersare la capete. formata din doua lonjeroane imbinate in forma de furca.numarul gurilor de evacuare 2 .timp minim de evacuare (sec.presiunea de lucru in rezervor (bari) 10 .bataia norului de pulbere (m) 20 Descriere Stingatorul remorcabil cu pulbere si bioxid de carbon tip P. racordart cu un capat la difuzor si celalalt la teava prin care iese praful din corpul stingatorului: furtunul este fixat pe cadrul de manevrare.capacitatea recipientului (l) 300 . Buteliile cu CO2 sunt puse in legatura cu recipientul pentru pulbere prin tuburi de cauciuc de inalta presiune. . Recipientul pentru pulbere este construit din tabla si are prevazute cinci orificii: doua pentru admisia gazelor sub presiune. Fig.masa incarcaturii cu pulbere (kg) 250 . fiecare cu capacitatea de 6 l. Fig. toate montate pe flansa orificiului de evacuare a pulberii.250 (fig.) cca 200 .sasiul cu roti.debitul de pulbere pe un pistol (kg/min. 6 238 Se compune din urmatoarele parti: . iar in exterior se ramifica in doua parti (stanga-dreapta). semnalizare directie) si doi catadioptri.250 Stingatorul remorcabil cu pulbere si CO2 P. fixarea ei la corpul stingatorului se realizeaza cu ajutorul unui colier aflat la suportul buteliei si se racordeaza la teava pentru introducerea dioxidului de carbon in masa de praf. montate pe sasiu intr-un suport sudat. . Recipientul pentru pulbere este prevazut cu doua supape de siguranta reglate pentru 10 – 12 bari si un manometru de control (0 – 25 bari). unul pentru golire – la partea inferioara si unul practicat excentric. unul de umplere situat la partea superioara. avand pe fiecare ramificatie cate un robinet sferic de inchidere.250 se compune din urmatoarele ansambluri principale: .un cerc metalic fixat la fundul stingatorului pentru sprijinirea acestuia.capacul cu garnitura de etansare si supapa de siguranta. la partea superioara.numarul buteliilor cu CO2 2 + 2 rezerva . Grupul butelii-recipient este format din doua butelii cu CO2. magazine etc. .suportul buteliei cu CO2 prevazut cu coliere de fixare. Axul este prevazut la extremitati cu doua lagare pe care se monteaza rotile. se indreapta difuzorul catre locul incendiului si se deschide progresiv robinetul buteliei cu dioxid de carbon. . Sasiul stingatorului este o constructie sudata din profile de otel. Deoarece pulberea nu degradeaza obiectele cu care vine in contact este indicat ca stingatorul sa fie utilizat la stingerea incendiilor izbucnite in muzee. In acest scop.50 50 3 1–2 Max. La fiecare ramificatie se poate racorda cate o linie de furtun tip C pentru evacuarea pulberii stingatoare prin tevi de refulare (pistoale) adecvate. indeplineste conditiile impuse pentru circulatia pe drumurile publice. Tot pe tabloul de comanda este montata o lampa pentru iluminat.

3 LDE Stingatoarele portative cu dioxid de carbon (fig.masa stingatorului fara incarcatura (kg) 535 . Stingatoare portative cu dioxid de carbon G.cu o linie de refulare 200 . Cand butelia a pierdut cca 20 – 25% din greutate. confectionata din otel. Robinetul este prevazut cu o siguranta si un cep gaurit pentru iesirea dioxidiului de carbon. . Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon tip G.butelia pentru dioxid de carbon. a sitelor filtrelor prin suflarea cu aer comprimat. confectionate din tabla de fier sau masa plastica.se verifica existenta robinetului de purjare si refulare a pulberii pe „pozitia inchis”.58 C) si trece in starea solida.verificarea starii de fixare. prevazute la partea posterioara cu un maner pentru manevrare. In raport de tipul lor prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: G3 3 17 4 30 G3LDE 3 17. pentru a se asigura buna functionare a utilajului sunt necesare o serie de lucrari de intretinere si verificari periodice: . alimentatie publica si echipamente electronice sau electrice sub tensiune etc. . Functionare Pentru punerea stingatorului in functie se indreapta difuzorul spre locul incendiului si se deschide robinetul buteliei.) Fig. temperatura dioxidului de carbon scade sub temperatura de solidificare a lui (de 78.se deschid robinetele de la liniile de refulare a pulberii.verificarea. fie prin intermediul unui furtun de cauciuc armat cu sarma. Din acest motiv. de forma cilindrica. in general. in functie de tipul stingatorului. puse in legatura cu robinetul buteliei. 108 Descriere Stingatoarele portative cu CO2 se compun din urmatoarele parti: . . iar in interior cu o teava sifon prinsa pe robinetul de inchidere a buteliei. muzee. prin furtunul de cauciuc sua teava de otel.masa incarcaturii de CO2 (kg) 200 . .curatirea. In difuzor. datorita fenomenului de detenta ce are loc (trecerea de la un volum mic si presiune mare la volum mare si presiune mica). dioxidul de carbon lichid aflat in butelie iese din teava sifon (datorita presiunii la care se afla) si. in spatii inchise de dimensiuni reduse. G. atentie deosebita acordandu-se recipientul si buteliilor cu CO2. magazine sau depozite de blanuri sau materiale de valoare. Zapada carbonica formata este evacuata din difuzor prin gura acestuia spre focarul incendiului.timpul de descarcare (sec): .cu doua linii de refulare 100 . sa fie prin intermediul unei tevi scurte din otel si a unei articulatii care sa permita rotirea. Stingatoarele G3 LDE (pentru locomotive) au o constructie specifica determinata de existenta unei mantale de protectie din tabla si a posibilitatii de rabatare a palniei de refulare. Stingatorul se curata si se verifica periodic. in care se gasesc valori materiale. indiferent de natura materialelor combustibile. 108) sunt destinate primei interventii la incendiile dezvoltate. Utilizarea CO2 are avantajul ca nu lasa urme. Fulgii de zapada carbonica pot produce rani dureroase atunci cand vin in contact cu partile descoperite ale corpului omenesc. acest tip de stingatoare se recomanda a fi folosite pentru biblioteci.3.verificarea lunara a incarcaturii de pulbere. urmarindu-se functionarea robinetului si etanseitatea buteliei prin scufundarea ei in apa.verificarea periodica a manometrului.difuzoare. de forme diferite. La incetarea lucrului se inchid robinetele de evacuare a pulberii si apoi robinetele buteliilor cu CO2.120 este destinat stingerii incendiilor izbucnite in magazii si depozite sua alte spatii inchise. a incarcaturii de CO2 din butelii nefiind admise buteliile din care lipsesc mai mult de 500 g CO2 fata de incarcatura nominala. se face verificarea si inlocuirea (incarcarea ei). . a ansamblelor de baza ale utilajului. prin cantarire. prevazuta la exterior cu un maner pentru manevrare.6 4 30 G6 6 30 4 60 Masa incarcaturii CO2 (kg) Masa stingatorului incarcat (kg) Lungimea jetului de zapada carbonica (m) Timp de descarcare (sec. nu impurifica si nu prezinta pericol de electrocutare in cazul interventiei la echipamente electrice sub tensiune.Functionare Pentru punerea in functiune a stingatorului si refularea pulberii se executa urmatoarele operatii: . . patrunde in difuzor. Intretinere Pe timpul exploatarii. exceptand cele din clasa D cu care CO2 venind in contact ar putea genera reactii periculoase. Controlul incarcaturii si intretinerea stingatorului: Se verifica prin cantarire cantitatea de bioxid de carbon din butelie. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . dupa fiecare utilizare. Prin deschiderea robinetului.se verifica la manometru ca presiunea din rezervor sa nu depaseasca 10 bari.6 si G.masa stingatorul cu incarcatura (kg) 655 . sub forma de fulgi albi de zapada carbonica. .se deschid robinetele cu CO2. . iar la partea anterioara cu o gaura pentru iesirea zapezii carbonice.

si sunt fixate pe suportul de aripa prin suruburi. Asistenta tehnica se executa conform anexei 15 pct.se vor controla toate imbinarile demontabile.se vor face probe de functionare. Stingatorul poate functiona cu un singur dispozitiv de evacuare – respectiv cu doua butelii – sau cu doua dispozitive de evacuare.suportul galetii stingator prevazut cu un orificiu si o bara pentru fixarea acesteia la sol cu ajutorul piciorului. Prin ridicarea pistonului in sus. Impingand pistonul in jos.manerul rezervorului. Dupa montare pe stingator. . . fiind confectionate din tabla de otel. datorita presiunii create in cilindrul pompei se inchide supapa de aspiratie. . . . Cadrul are rolul de a sustine buteliile cu CO2 si se compune din: bara de tractiune. Galeata stingator Descriere Galeata stingator se compune din urmatoarele parti: a) rezervorul. si se deschide supapa de refulare. 5 din NERC/85.se va verifica uzura pneurilor si presiunea aerului din acestea. .se fixeaza galeata stingator la sol (tinand-o cu o mana de maner si introducand piciorul in orificiul special al suportului). in cilindrul pompei. alimentate de patru butelii. Trenul de rulare se compune din doua brate laterale oscilante (stanga si dreapta) pe care se fixeaza cele doua arcuri cu foi ce asigura suspensia stingatorului. suportul pentru butelii. ce include si aripile.manerul pompei. Dizpozitivul de refulare are rolul de a conduce si dirija dioxidul de carbon asupra focarului. alimentarea cu energie electrica facandu-se de la autovehicul care-l tracteaza. spre a nu fi deteriorate si se va controla integritatea sigiliilor robinetelor de la buteliile cu CO2. dispozitivul de refulare si cutia cu scule. se produce o depresiune in urma careia apa din rezervor impinge supapa de aspiratie si patrunde in cilindru. Stingatorul G. b) pompa de mana la care se deosebesc: .120 se compune in principal dintr-un tren de rulare. Aripile au rolul de a proteja utilajul si de a-i imbunatati aspectul exterior. acesta se aseaza in pozitie de lucru. .suportul furtunului de refulare. pe roti si pe suportul cadru din fata. prevazute la capete cu difuzoare de evacuare. la fiecare 6 luni.se rupe sigiliul de la robinetele buteliilor cu CO2. dandu-i o miscare alternativa de sus in jos. . Agentul stingator este condus prin intermediul a unul sau doua furtunuri (in functie de nevoi). Functionare Pentru punerea galetii in functiune se procedeaza astfel: . .se verifica incarcatura de CO2 prin cantarire. o data pe luna sau ori de cate ori este necesar. . cele 4 butelii de CO2. . Pe cele doua brate sunt montate rotile. Se compune dintr-un furtun lung de 12 m si un dispozitiv de evacuare ce se termina cu un difuzor. . . .120 este echipat cu instalatie electrica completa de semnalizare pentru circulatia pe drumurile publice. . Functionare Dupa transportarea stingatorului la locul interventiei.se racordeaza furtunul de refulare si se indreapta teava catre locul incendiului.viteza maxima de manevrare (km/h) Descriere 6 60 Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon tip G. suportul pentru aripi si suportul cadrului din spate. cadrul metalic.se scoate difuzorul din brida de sustinere si se desfasoara furtunul prin care se evacueaza CO2. care sunt sigilate si asigurate pentru evitarea declansarii lor accidentala..se dirijeaza jetul de gaz asupra focarului.bila supapa de aspiratie.se actioneaza asupra pistonului. .se deschid robinetele buteliilor cu CO2.se umple rezervorul cu apa. Pe timpul aspiratiei supapa de refulare este inchisa. . cu o capacitate de 10 – 15 l confectionat din tabla de otel la care se deosebesc: .bila supapa de refulare. de forma cilindrica.priza de racordare a pompei. c) furtunul de refulare D de 5 m prevazut cu racorduri. acestea se protejeaza impotriva inghetului sau temperaturilor ridicate prin acoperire cu o husa. . furtun si teava) asupra incendiului.se va urmari si verifica permanent starea furtunurilor. la celalalt fiind prevazut cu o teava de refulare tip D. Intretinere Mentinerea stingatorului in stare de functionare presupune executarea unor verificari si lucrari de intretinere astfel: . Buteliile cu CO2 sunt recipienti sub presiune pentru gaze lichefiate.capacul prin in balamale. permitand trecerea apei deasupra sistemului si refularea ei (prin racordul fix. . care se racordeaza cu un capat la racordul fix al galetii stingatoare.inchizatorul capacului. . Evacuarea dioxidului de carbon din butelii se face prin deschiderea manuala a robinetelor acestora. suportul pentru furtun. .racordul fix D.sita pentru retinerea impuritatilor din apa.bataia jetului de CO2 (m) . Succesiunea operatiilor de punere in functiune a stingatorului este urmatoarea: .cilindrul pompei.

latimea cu accesorii (mm) Greutati: .presiune maxima la 3000 rot/min.consum la puterea nominala (l/h) 6 . a furtunului de cauciuc si buna functionare a bilelor-supapa. ce serveste la stingerea cu apa a incendiilor de mici proportii. asigurand continuitatea jetului de apa.lungimea . fie purtata de patru servanti. se compune din urmatoarele ansamble principale: . tunul telecomandat de spuma si apa.inaltimea statica de absorbtie maxima (m) 6.greutatea caruciorului (kg) 1660 1185 1000 1900 1210 160 250 110 50 Motorul: .greutatea fara accesorii (kg) .5 Fig.caruciorul. CAPITOLUL XI UTILAJE PENTRU STINGEREA INCENDIILOR Din grupa utilajelor pentru stingerea incendiilor fac parte motopompa de 400 l/min. motopompa de stins incendii MPR 1300 (MP 73).tipul pompei cu rotor si palete mobile .4 bari (cu vanele inchise).lungimea cu accesorii (mm) . 4.greutatea pe targa (kg) . 109 Descriere Motopompa usoara de 400 l/min.tipul pompei cu un etaj .inaltimea (mm) . Intretinere Dupa intrebuintare. Motopompa usoara de 400 l/min. se spala cu apa curata si se verifica starea racordului.model 2S-9 in doi timpi monocilindrici . motopompa 800 l/min. . Motopompa usoara de 400 l/min. motopompa MPR 1600 (MOPSI 1600).grupul motor-pompa. .numarul de intrari una B . o parte ramanand in piston si intre piston si peretele interior al cilindrului pompei. . tunul remorcabil pentru stingerea incendiilor cu apa si spuma.turatia nominala (rot/min.felul racirii cu aer furnizat de o sufla Capacitati: . cu o teava de refulare. (fig.greutatea cu accesorii (kg) .timp maxim de aspiratie 90 sec.puterea (CP) 7.numarul de iesiri doua C . Aceasta apa este refulata la ridicarea pistonului in sus (cand sub piston are loc momentul aspiratiei) ceea ce face ca pompa sa refuleze la ambele curse ale pistonului.Atunci cand pistonul face cursa in jos. nu este refulata intreaga cantitate de apa din cilindrul pompei. tunul remorcabil de spuma si apa. Pompa de vid: . tunul fix de spuma si apa.debitul nominal 400 l/min. Caracteristici tehnice: Dimensiuni: . cu posibilati de deplasare fie pe caruciorul propriu. motopompa MPR 1500 (MP 79).latimea (mm) . hidrogeneratorul de spuma usoara.5 . . 109) este un utilaj transportabil.) 3000 .rezervorul de benzina (l) 8 Pompa centrifuga: .componenta combustibilului 1 l ulei la 24 l benzina .

. targa permite. fie pe carucior.5 bari (l/min. 110 Descriere La fel ca si motopompa de 400 l/min.presiunea maxima cu vanele inchise turatie 3000 rot.consum putere normala (U/h) 6 . Prinderea targii pe sasiu se realizeaza printr-un sistem simplu si rapid de ancorare si dezancorare. fantani. ca utilaj transportabil sau remorcabil.verificarea functionarii pompei.pornirea motorului.inaltimea (fara accesorii) cca 1070 mm .puterea nominala (CP) 15 .verificarea etanseitatii.inaltime de aspiratie (m) 6.compozitia combustibilului 1 parte ulei 24 parti benzina .sasiul cu roti.rezervorul de benzina (l) 16 Motorul: .intretinerea pompei de vid.greutatea caruciorului (kg) 53 Capacitati: . Motorul S-18 in doi timpi cu doi cilindri.tipul pompei centrifuga cu un etaj . se compune din urmatoarele ansamble principale: .a) grupul motor-pompa este format din motor si pompa centrifuga care reprezinta agregatul de lucru al motopompei.grupul motor-pompa.latimea (cu accesorii) cca 1210 mm Greutati: .5 CP cu pornire prin magnetou. fie in stare purtata. 6.ungere.amplasarea motopompei la sursa de apa.lungimea (cu accesorii) cca 1900 mm . fixarea agregatului pe sasiul motopompei in vederea transportului pe carucior. poate fi transoportat./min. Functionarea Punerea in functiune a motopompei reclama trei operatii de baza: .5 m – (sec. de patru servanti (sistem targa). . Prinderea targii pe sasiu se realizeaza printr-un sistem simplu si rapid de acorare si dezancorare.numarul de intrari 1 Ø 100 mm (racord tip A) . . 110) este un mijloc eficace de stingerea incendiilor oferit de posibilitatea transportului rapid la locul interventiei acesteia.lungimea (fara accesorii) cca 1660 mm . Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Dimensiuni: . amorsarea realizandu-se prin intermediul unei pompe de vid cu rotor si palete mobile. de patru servanti. bazine etc. Motorul este model 2 S-9 in 2 timpi.intretinerea motorului.timp maxim de aspiratie pentru inaltimea statica de absorbtie 6. fixat pe o targa. in vederea transportului pe carucior. Totodata. format din motor si pompa centrifuga. cu care este echipata asigura un debit maxim de 1200 l/min. are o putere de 15 CP. cu un singur etaj de presiune./min. Motopompa de 800 l/min. cu o putere nominala de 7. prin intermediul careia.greutatea motopompei fara accesorii (kg) 198 . Pompa centrifuga: . reprezinta agregatul de lucru al motopompei. antrenata printr-o transmisie cu frictiune actionata manual. monocilindric.amorsarea pompei centrifuge. . Exploatarea si intretinerea se face conform instructiunilor elaborate de uzina constructoare. (fig.felul racirii – cu aer furnizat de o suflanta axiala.) 90 Fig. . .5 bari .debitul de presiune 6.numarul de iesiri 2 Ø 45 mm (racord tip C) .).greutatea motopompei complet echipata (kg) 308 . Intretinere Principalele lucrari de intretinere si verificari periodice care asigura buna functionare a motopompei pe timpul exploatarii sunt: . Pompa centrifuga.5. care permite totodata fixarea agregatului pe sasiu. . b) sasiul cu roti (caruciorul) este o constructie sudata din tevi de otel prevazuta cu doua roti de rulare cu pneuri si doua picioare de sprijin. . Alimentarea motopompei cu apa se poate realiza atat de la surse de apa fara presiune (rauri. aprinderea realizandu-se prin magnetou.turatia nominala (rot.latimea (fara accesorii) cca 1155 mm .) 3000 . in stare purtata.pompa de vid cu rotor cu palete mobile . Pompa este de tip centrifuga. cat si de la hidranti (surse de apa sub presiune).) 800 . . a) grupul pompa-motor. fixat pe o targa. Exploatarea si intretinerea motorului se realizeaza in conformitate cu instructiunile elaborate de uzina constructoare. Motopompa de 800 l/min. in locuri greu accesibile. lacuri.

rezervorul de benzina (l) 3430 1500 1255 1240 684 885 148 235 5. Este echipata cu o pompa centrifuga cu patru etaje. .verificarea functionarii motopompei. iar pentru amorsare este prevazuta cu o pompa de vid.inaltime statica de aspiratie (mm) 7.turatia la puterea maxima (rot/min) 2700 . Functionare Punerea in functiune a motopompei reclama 3 operatii de baza: . (MP 73) Motopompa de stins incendii MP 73 (fig. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Dimensiuni: .sasiul. antrenata printr-o transmisie cu frictiune. . .5 8 30 Motorul: .presiunea maxima cu vanele complet inchis la 2700 rot.motorul.turatia maxima mers in gol (rot/min) 3000 . Pompa de vid: .puterea maxima (CP) 50 . Motopompa de 1300 l/min.amplasarea la sursa.intretinerea motorului. eficace si rapid care nu prezinta dificultati in exploatare si intretinere.pornirea motorului.sistemul de ungere mixt .greutatea pompei (kg) .tipul motorului in patru timpi cu aprindere de la magneou .amorsarea pompei centrifuge.greutatea motopompei fara accesorii (kg) .intretinerea pompei de vid.greutatea motopompei complet echipata (kg) .5 Pompa centrifuga: . .calea rotilor (mm) Greutati: . actionata manual.5 m inaltime statica de aspiratie cu o conducta de aspiratie si 2700 rot/min.sistemul de racire (l) .numarul de iesiri doua 65 mm (racord tip B) .greutatea motorului (kg) Capacitati: .timp maxim de aspiratie (sec) 90 Descriere Motopompa se compune din urmatoarele ansamble principale: . inaltime statica de aspiratie d1300 l/min. b) sasiul este o constructie din teava de otel prevazuta cu doua roti de rulare cu pneuri si doua picioare de sprijin.latimea totala (mm) .sarcina motorului-functionare circuit cu alimentare de la pompa . . Exploatarea si intretinerea se realizeaza in conformitate cu instructiunile elaborate de uzina constructoare.Pompa centrifuga este cu un singur etaj de presiune. .transmisia la pompa.tipul pompei centrifuga cu patru etaje .lungimea totala (mm) .verificarea etanseitatii. care asigura un debit maxim de 1500 l/min.consum putere nominala (l) 7. a) motorul este tip ARO-L-25 adaptat pentru aprinderea la magnetou.modelul ARO – L-25. 111) este destinata stingerii incendiilor cu apa din surse naturale sau artificiale fiind un mijloc simplu.numarul de intrari doua 100 mm (racord tip A) .debitul la iesirea libera la 1.ungerea. . .pompa. .racirea motorului exterior prin palnie ./min. . .6 . 16 bari . Intretinere Principalele lucrari de intretinere si verificare periodice care asigura functionarea motopompei pe timpul exploatarii si dupa cum sunt urmatoarele: .baia de ulei (l) .inaltimea maxima (mm) .tipul pompei cu retur cu palete mobile .

la iesirea libera si o presiune maxima de 16 bari.rezervorul de benzina (l) Motorul are caracteristicile tehnice ale celui de la motopompa MP 73. Printr-o alta conducta ce pleaca de la orificiul de iesire al blocului motor. Benzina este absorbita din rezervor prin pompa de benzina care o refuleaza in carburator. Racirea motorului se face cu curent fortat de apa rece. apa din motor ajunge la conducta de aspiratie a pompei si inchide circuitul. Caracteristicile tehnice ale acestui tip de motopompa sunt urmatoarele: Dimensiuni: . (fig.sistem de racire (l) .amplasarea pentru lucru. asigurand ungerea palierelor si lagarelor arborelui cotit.debitul la iesirea libera (l/min) 1700 . 113) face parte din grupa utilajelor de stins incendii construite pe sasiu special si poate fi deplasata la locul interventiei remorcata de autovehicule sau pentru distante mici. pinioanele de distributie. printr-o piesa intermediara se monteaza magnetoul.Verificarea.viteza maxima de tractare (km/h) 60 Partile componente.greutatea motopompei fara accesorii (kg) . Fixarea pompei de motor se face printr-o consola atasata la blocul motor prin suruburi.masa neta cu accesorii (kg) 797 . . functionare si intretinerea motopompei de 1300 l/min. ingrijirea. unde se face amestecul cu aerul.tipul motorului de actionare ARO-L-25-12 . iar partea mobila culiseaza pe canelurile de pe axul pompei centrifuge. Fig. Tot din rampa centrala de ungere este dirijat la palierele arborelui cu came si palierelor axelor culbutorilor. b) transmisia la pompa se face printr-un cuplaj cu gheare. 11. Motopompa de 1500 l/min. care prin invartirea rotorului da nastere unui curent de inalta tensiune si scanteia intre electrozii bujiei. Cuplarea si decuplarea se face cu maneta fixa pe consola de legatura dintre motor si pompa. pe flansa pe care se fixeaza blocul motor si suportul-distribuitor. cand motorul nu functioneaza. de 2 – 4 servanti. d) sasiul motopompei are un cadru suspendat prin arcuri de o axa pe care sunt montate cele doua roti ce constituie mecanismul de rulare. c) pompa centrifuga este de tip cu patru etaje cu un debit maxim de 1500 l/min.inaltimea maxima (mm) . Functionare Pentru punerea in functiune a pompei se realizeaza urmatoarele operatii: . Intretinere . .calea rotilor (mm) 3680 1500 1420 1240 cca 650 cca 800 93 235 5. 112) are aceeasi destinatie ca si cea de 1300 l/min.2 bari . Precum si a boltului pistonului.baia ulei (l) . Alimentarea cu benzina a motorului motopompei se face dintr-un rezervor montat pe sasiu cu capacitatea de 30 l.greutatea proprie (kg) . antrenat cu un pinion de la arborele cu came al motorului. sunt asemanatoare motopompei MP 79. Fig. Ea aspira uleiul din baie cu ajutorul unui sorb si il impinge in filtru de ulei.greutatea motopompei complet echipata (kg) .In partea stanga a motorului. cotrolul si revizia tehnica a motorului pompei se executa conform anexelor 2 – 9 din NERC/85.5 .latimea totala (mm) .lungimea totala (mm) . (MP 73) are urmatoarele caracteristici tehnice principale: . 112 Motopompa de stins incendii cu MPR – 1600 Motopompa de stins incendii MPR-1600 (fig.greutatea motorului (kg) Capacitati: . (MP 79) Motopompa de 1500 l/min. Partea fixa a cuplei este fixata de volantul motorului prin suruburi.pornirea ansamblului motor-pompa. Prin balbotare se ung pistoanele.5 1 15 30 Greutati: .presiunea maxima cu vanele inchise la 3000 l/min. Dupa filtrare este trecut in rampa centrala de ungere.radiator ulei (l) . Apa este impinsa de pompa printr-o conducta in orificiul de intrare al blocului motor.inaltimea statica de aspiratie (m) 7. Ungerea se realizeaza prin pompa de ulei fixata de peretele baii de ulei pe partea stanga a motorului si antrenata de arborele cu came. Uleiul se introduce in baie printr-un cot prevazut cu o teava de serviciu. 111 Magnetoul este un generator de curent alternativ de inalta tensiune cu un circuit primar si un circuit secundar. arcurile de supapa.tipul pompei M 191-2-0 .

Legatura dintre motor si pompa se realizeaza prin intermediul volantei. Pentru cuplarea pompei cu motorul s-a prevazut un cuplaj elastic din cauciuc. Ele au constructie rabatabila. 113 Descriere Motopompa MPR 1600 este construita din urmatoarele parti: . gospodariilor de cabluri. racordurile/din cauciuc si suportul radiatorului. . Ea asigura puterea de 55 CP la functionare de durata.pompa p. pompa si anexele. Hidrogeneratorul de spuma usoara Hidrogeneratorul de spuma usoara (fig. 16/8. b) trenul de rulare este format din doua roti cu pneuri si arcuri cu foi. amplasat in spatele radiatorului de apa. subsolurilor. iar functionarea lui este asigurata de apa sub presiune cu care este alimentat.motorul. permitand un acces usor la motor si pompa.instalatia de alimentare si accesoriile.instalatia de racire. h) instalatia de racire pentru motor este in circuit inchis.instalatia electrica . f) tabloul de bord este fixat pe partea din spate a capotajului si deserveste dispozitivele de manevrare si aparatele de control ale motorului. Amorsarea este asigurata de catre o pompa de vid cu palete culisante (mobile) fie un ejector de gaze. pozitia datorita de functionare a motorul. magaziilor in care se produc incendii si la stingerea carora nu poate fi utilizata apa. legarea furtunelor de refulare prin intermediul racordurilor. in patru timpi. e) motorol M 207 este un motor cu aprindere prin scanteie de la baterie de acumulatori. .model PSI 16/8 . . . Bara de tractiune este demontabila. Ea este constituita din toba de esapament.s. . folosind apa sau lichidul antigel. g) instalatia de amorsare si evacuare permite utilizarea energiei gazelor arse in scop util. Este fixat de osie prin intermediul a doua arcuri cu foi.vanele gurilor de refulare. . Intretinerea Verificarea. poate fi usor transportat si manevrat. Filtrarea uleiului este dubla. care sunt comandate sincronizat. pompa de apa cu ventilator.i. k) instalatia electrica este realizata in varianta in baterie de acumulatori. cu rotor cu palete duble curbate. i) instalatia de ungere. d) pompa de apa este de tip centrifugal. Comenzile carburatorului constau din doua tije – una pentru actionarea clapetei de soc si alta pentru actionarea celor doua clapete de acceleratie. avand palete duble curbate executate din otel inoxidabil . rotile si instalatia electrica.tip centrifuga. pentru a permite pornirea motorului cu manivela.turatia (rot/min) 3200 Pompa de vid tip palete mobile Fig. . reglarea primara a debitului si a presiunii. Functionare Pentru punerea in functiune a motopompei se realizeaza urmatoarele operatiuni: . cele din spate fiind rabatabile. o teava de amorsare si un robinet (supapa). pe care se fixeaza motorul. care asigura o legatura elastica. o teava de evacuare a gazelor. controlul si revizia tehnica a motopompei se executa conform anexelor 2 – 9 din NERC ”85.sorbul Ø 100. cu rotor. rezervorul de benzina.aspiratie axiala . asigura ungerea atat sub presiune cat si prin balbotaj. datorita incompatibilitatii ei cu produsele ei si instalatiile existente. Pe un sector gradat se poate fixa. cutia de distributie. un ejector. In cadrul instalatiei de ungere s-a introdus (legat in paralel) un radiator tubular pentru racirea uleiului cu aer. a) sasiul este forma din doua lonjeroane in trei traverse din corniere.tabloul de bord.amplasarea pentru lucru. . Utilajul poate functiona si cu hidroventilator pentru evacuarea fumului si a gazelor nocive din spatii inchise. avand o capacitate de 15 l. prin intermediul unui maner. se intretine fara dificultati. doua in spate. in raport cu varianta constructiva prezentand urmatoarele caracteristici tehnice: .trenul de rulare. .instalatia de amorsare si evacuare. pentru amorsarea pompei centrifuge.debit nominal (l/min) 1600 . Hidrogeneratorul are un gabarit redus. . sunt montate la stuturile de refulare ale pompei care permit inchiderea etansa a pompei. ingrijirea.sasiul. Este compusa din radiatorul de apa. 114) se utilizeaza pentru inundarea cu spuma a incaperilor. Pe teava de actiune a radiatorului de ulei se afla un robinet prevazut cu o supapa de siguranta cu bila. cu racire independenta.Pompa centrifuga: .pornirea ansamblului motor-pompa. c) capotajele sunt realizate din tabla de otel nervurata si au rolul de a proteja motorul. . j) vanele gurilor de refulare. In timpul functionarii agregatul se sprijina pe trei picioare: unul in fata.

Curentul de aer introdus de ventilatorul actionat de turbina.HG 100 Presiunea de lucru (bari) Debitul de apa (l/min. prevazut cu 5 palete reglabile.lungimea maxima de spuma (m) 38 (vertical) 58 (oriz. avand diametrul interior de 18 mm. 114 Descriere Hidrogenul are in compunere urmatoarele ansamble principale: 4 .circuitul de aer. prin inglobarea in solutia de spumant a arului propulsat de ventilator. pe plasa de fire sintetice. care este transportata la locul incendiului prin intermediul tubului de refulare. e) tubul de refulare care preia spuma aeromecanica si o conduce la locul interventiei. trecand prin ochiurile plasei.) Debitul de spuma (mc) Consum lichid de spumant (l/min) Tipul spumantului utilizat Masa (kg) Fig. asupra solutiei de spumant pulverizata prin cele patru diuze. Fixarea tubului pe capatul cilindric al difuzorului se face cu ajutorul unui colier.10 bari. Debitul nominal de spuma este de 40 .debitul maxim de spuma (l/min) .5 . avand ochiuri cu diametrul de 1 . Aceasta solutie este pulverizata aproximativ uniform.475 60 . precum si in ceea ce priveste modul de alimentare cu apa si cu spumant.115 10 . prin patru diuze pulverizatoare executate din alama. care asigura repartizarea uniforma a curentului de aer pe intreaga suprafata a plasei din sistemul de formare si omogenizare a spumei. prin instalatia de alimentare.circuitul de spumant. In procesul de formare a spumei.tun remorcabil cu apa si spuma. ce alimenteaza cu apa atat turbina hidraulica.lungimea maxima a jetului de apa (m) 47 vertical 67 (oriz. cat si corpul turbinei sunt confectionate din bronz turnat. confectionate din aliaj de aluminiu. prin inermediul unei pene. Turbina hidraulica consuma un debit de 180 .3000 .10 bari aspira lichidul spumant prin furtunul de absorbtie. 115) sunt realizate la urmatoarele variante constructive: Remorcabile: . Intretinere Verificarea. efectul fiind aparitia unui cuplu de forte hidromecanice. apa la o turatue de 1000 rot/min. b) difuzorul.debitul de apa (l/min) . avand un diamentru de 1000 mm si o lungime variabila pana la 20 m. 3 si anexei 15 pct. iar capatul final printr-un tub prevazut cu sorb si sita. formeaza in spatele acestuia un flux continuu de spuma mecanica. Datorita configuratiei paletelor. dozate la debite si presiuni optime de lucru. cat si ejectorul prevazut pentru absorbtia spumantului.tun remorcabil de apa si spuma. Caracteristici tehnice: a) tunul remorcabil cu apa si spuma . Din punct de vedere constructiv. Functionare Apa introdusa in ejector la presiunea de 3. cele doua variante se deosebesc la partea inferioara.) 3000 2100 .115 mc in functie de tipul hidrogeneratorui. c) instalatia de alimentare cu apa si spumant. realizat pe principiul ejectiei. acestia constituind lagare de sprijin in corpul turbinei. cat si pentru pulverizarea acesteia. prevazut cu mecanism de stingere. d) sistemul de formare si omogenizare a spumei.50 4-6 coeficient mediu de infoiere spumant proteinic 18 a) grupul turbina-ventilator care constituie vagonul de propulsie a aerului si apei necesare in procesul de formare a spumei aeromecanice cu mare infoiere. jetul de fluid isi modifica directia. care asigura absorbtia si dozarea corespunzatoare a spumantului. iar la celalalt capat se fixeaza. asigurat de ventilator si dirijat prin difuzor. 3 din NERC/85. din patru duze dispersoare.10 295 .4 mm. care indeplineste rolul de a furniza apa si lichidul spumant. La un capat al axului se monteaza prin insurubare rotorul turbinei. . Este constituita dintr-o conducta principala. cu o teava de refulare. Lichidul spumant aspirat formeaza impreuna cu apa o solutie cu concentratia dorita (cca 10%) Dozarea concentratiei amestecului se asigura cu un robinet de reglaj. . Fixe: . care realizeaza producerea spumei. Atat rotorul cu palete.circuitul de apa. ingrijirea si reviza tehnica a hidrogeneratorului se executa conform anexei 14 pct. realizat din material textil.260 40 . cel fix dispunand de elemente de fixare la sol. acesta poate fi eliminat. . ventilatorul de tip axial.simbol de fabricatie TRAS . Functionarea hidrogeneratorului reclama stabilirea a trei circuite corespunzatoare fluidelor care iau parte la generarea spumei astfel: . asigurand totodata si amestecarea acestora. Tunuri pentru stins incendii cu apa si spuma Tunurile pentru stins incendii cu apa si spuma (fig. In situatiile cand nu este nevoie de dirijare a spumei prin tub. . material din care este turnat si butucul ventilatorului. solutia este proiectata asupra plasei generatorului de bule.18. Functionarea hidrogeneratorului este astfel conceputa incat sa asigure conditii optime atat pnetru formarea solutiei de spumant in apa.tun telecomandat de apa si spuma. Pe axul turbinei. Capatul initial al conductei principale este prevazut cu racord pentru a se putea cupla prin furtun la sursa de apa sub presiune.200 l/min. asigurat de o sursa exterioara la presiune de 4 . iar cel mobil de un tren de rulare.tun fix de apa si spuma. care este executat din otel sunt montati doi rulmenti radiali cu bile.3 coeficient mare de infoiere 70 HG 50 3-6 220 .) .

- presiunea de lucru (bari) - actionare manuala - viteza de transport (km/h) - dimensiunile (mm) - masa neta cu accesorii (kg) b) tunul remorcabil cu apa si spuma cu o teava de refulare - simbolul de fabricatie TRAS 1 - debitul de apa (l/min) - debitul maxim de spuma (l/min) - lungimea maxima a jetului de apa (m) 58 (oriz.) 43 (vertical) - lungimea maxima a jetului de spuma (m) 53 (oriz.) 40 (vertical) - presiunea de lucru (bari) - viteza de transport (km/h) - dimensiunile (mm) - unghiul de rotire a tevii 360° plan orizontal 80 - 30° plan vertical - greutatea (kg) c) tunul fix de apa si spuma - simbol de fabricatie TRAS 3000 - debit maxima de apa (l/min) - debit maxim de spuma (l/min) - lungimea maxima a jetului de spuma (m) 38 vertical 58 (orizontal) - lungimea maxima a jetului de apa (m) 47 (vertical) 67 (orizontal) - presiunea de lucru (bari) - unghiul de rotire a tevilor 80° plan vertical 360° plan orizontal - masa cu accesorii (kg) d) tun cu telecomanda de apa si spuma - debitul de apa (l/min) - debitul de spuma (l/min) - lungimea jetului de apa (m) - lungimea jetului de spuma la inclinarea tevii la 45° (m) - presiunea de lucru (bari) - tensiune de alimentare (V) - unghiul de rotire a tevii 170° (plan orizontal) + 85° - 65° (plan vertical) - masa (kg) Descriere

10 40 4950 x 1512 x 1690 515

3200 23500 10 max. 60 1860 x 1568 x 1500 374

3000 21000 10 270 2850 max. 20.000 max. 80 max. 75 16 3 x 380 300

Tunul se compune din urmatoarele parti principale: - teava de refulare a apei; - teava generatoare de spuma; - tubul de absorbtie spumogen lighid; - ecranul termic; - tunul propriu-zis; - dispozitivul de manevrare in plan vertical; - dispozitiviul de rotire in plan orizontal. Aceste elemente sunt comune pentru toate variantele de tun. Pe langa aceste parti, tunul fix mare are in compunere un postament si un racord de cuplare la hidrant, iar cel remorcabil un sasiu prevazut cu aripi, suspensie si tren de rulare, precum si un dispozitiv de sustinere a hidrantului si a cheii pentru aceasta si o instalatie electrica corespunzatoare pentru a circula pe drumurile publice. Fig. 115 a) teava pentru refularea apei si teava generatoare a spumei sunt jumelate, manevrandu-se simultan prin acelasi sistem de rotire si basculare. In interiorul tevii de apa sunt dispuse patru palete, necesare pentru dirijarea apei. Teava de apa mai are in compunere un ajutaj intermediar si unul final interschimbabil. Ajutajele finale folosite au diametrul interior de 30, 36, 40 si 45 mm. b) teava de spuma are o constructie speciala, fiind executata din rasina sintetica armata cu fibre de stilca. Celelalte elementele componente sunt: sorbul pentru spumant, ejectorul spargatorului de jet si reductia. Amestecul apa-spumant-aer se realizeaza prin teava generatoare de spuma, la care s-a practicat o fereastra pentru admisia aerului si o gaura filetata pentru un stut cu robinet si un racord fix tip D, unde se racordeaza tubul de absorbtie al spumantului. c) la tubul de absorbtie, confectionat din cauciuc, s-au atasat im sorb si un racord tip D pentru cuplarea la teava. Pe langa cele doua tevi, tunul mai are si alte repere ca: un distribuitor cotit la 45°, in forma de "Y", un manometru, doua robinete cu clapete, doua coturi de 90° si colector oscilant. Manevrarea in plan vertical se realizeaza prin intermediul unui angrenaj melc-roata melcata. Melcul are lagarele fixate pe distribuitor, iar sectorul de roata melcata este rigidizat cu colectorul oscilant. Pentru actionarea angrenajului pe arborele melcului s-a montat o roata de manevra cu maner. Manipularea tunului in plan orizontal se poate realiza datorita dispozitivului de rotire, ce se compune dintr-un lagar prevazut cu o flansa de fixare pe sasiu, o flansa intermediara care contine o placa de uzura, o flansa inferioara pentru racordarea la instalatia de alimentare, o flansa port manseta si un pivot cu flansa pentru racordarea tunului. Pentru rotirea propriu-zisa se actioneaza ghidonul fixat pe distribuitor. Pentru a preveni rotirea accidentala a tunului, acesta a fost precazut cu un bolt de blocare. d) Pentru protectia impotriva radiatiei calorice, tunul dispune de un ecran termic in forma de "U", construit din teava, care incadreaza cele doua tevi. Ecranul este prevazut 13 diuze dispuse simetric fiind racordat la tun prin doua conducte cu robinete. Reperele descrise mai sus sunt comune pentru ambele variante de tun. Postamentul tunului fix este o concentratie sudata, din otel, avand baza inglobata in beton. Montarea tunului pe hidrantul subteran se realizeaza printr-un racord fix curbat. In cazul montarii tunului pe un hidrant subteran, de tip special, racordul fix este drept. In ambele variante, pentru actionarea hidrantului se utilizeaza o cheie de hidrant.

In varianta mobila, tunul mai dispune de elementele precizate la inceputul acestui subcapitol. Astfel, sasiul se compune dintr-o rama, un suport de sprijin si un dispozitiv de remorcare. Rama sasiului este o constructie sudata, pe care au fost fixati suportii arcurilor de la suspensie si suportii celorlalte accesorii (tevi, cutie accesorii). Suportul de spriin este al treilea reazem al tunului mobil, necesar cand acesta sta in repaus. Dispozitivul de remorcare consta intr-un protap rigidizat la rama sasiului. Suportii de fixare a hidrantului si a cheii pentru hidrant sunt amplasati pe dispozitivul de remorcare. La trenul de rulare cu suspensie deosebim urmatoarele elemente: osia, avand la capete lagare cu rulmenti, pe care se monteaza rotile; suspensia formata din doua arcuri semieliptice, fiecare avand cate 9 foi. Arcurile sunt legate de sasiu prin cate o articulatie simpla in fata si un cercel in spate. Cursa arcurilor este limitata de doua tampoane. Atat arcurile, cat si tampoanele sunt fixate de osie prin intermediul unor bride. Instalatia electrica se compune dintr-un stecher tip auto, conductori si doua lampi tricompartimentate de semnalizare. Pe timpul remorcarii, este obligatorie cuplarea instalatiei electrice la autospeciale care tracteaza. Functionarea tunului Functionarea tunului de apa si spuma este identica la ambele variante constructive, cu exceptia modului de alimentare. Daca la tunul fix alimentarea se realizeaza prin simpla deschidere a robinetului de la hidrant, la cel remorcabil, pentru alimentare se executa urmatoarele operatiuni: decuplarea de la autospeciala, amplasarea la locul de interventie si alimentarea cu apa prin una sau trei linii de furtun tip B de la autospecialele folosite in dispozitiv. Dupa realizarea dispozitivului de alimentare cu apa, se amplaseaza langa tun butoiul cu spumant. Din acest moment, tunul este pregatit pentru interventie cu apa sau spuma. In cazul lucrului cu apa se va alege si se va monta ajutajul impus de conditiile de debit si bataie a jetului. Parametrii de lucru cu apa sunt inscrisi in tabelul de mai jos: Presiunea (bari) 4 1150 30 24 1650 36 28 2100 40 30 2350 45 35 6 1400 48 35 2000 52 48 2600 58 45 3100 60 50 8 1600 53 40 2300 60 45 2860 70 50 3600 72 53 10 1800 55 45 2600 65 50 3200 75 55 4000 75 55

Ajutajul final ∅ 30 ∅ 36 ∅ 40 ∅ 45

Parametrii Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime

U/M l/min. m m l/min. m m l/min. m m l/min. m m

Tunul se deblocheaza si se indreapta cu teava spre incendiu, dupa care, cu o mana se deschide robinetul din partea stanga, iar cu cealalta se tine ghidonul. Tunul se deblocheaza si se indreapta cu teava spre incendiu, dupa care, cu o mana se deschide robinetul din partea stanga, iar cu cealalta se tine ghidonul. Dupa deschiderea totala a robinetului, ghidonul se va tine cu ambele maini. In functie de nevoi, se va corecta traiectoria jetului de apa, manevrandu-se tunul in plan vertical sau orizontal. Perdeaua trapezoidala se realizeaza prin deschiderea robinetului cu cep din partea stanga a ecranului de protectie se regleaza in functie de intensitatea radiatiei termice. Daca situatia impune refularea unor canitati mari de apa, aceasta se poate realiza prin teava de spuma, fara a se folosi spumant sau prin ambele tevi simultan. Pentru incetarea lucrului cu apa, se inchide robinetul cu clapeta aferent tevii care s-a folosit, ori se opreste alimentarea de la autospeciale. Pentru lucrul cu spuma, se procedeaza astfel: capatul liber al tubului de absorbitie tip D se introduce in butoiul cu spumant lichid, se deschide robinetul cu clapeta din partea dreapta pentru refularea apei prin teava de spuma, se urmareste traiectoria jetului si se aduc corectiile necesare pentru ca acesta sa loveasca focarul, apoi se deschide robinetul cu cep de la tubul de absorbtie a spumantului. In cazul lucrului cu spuma, perdeaua termoizolanta se realizeaza prin deschiderea robinetului cu cep din partea dreapta, reglandu-se dupa nevoie. Pentru a se opri interventia cu spuma, se inchide mai intai robinetul cu cep al tubului de absorbtie pentru spumant apoi robinetul cu clapeta din partea dreapta, dupa care se scoate tubul de absorbtie din butoiul pentru spumant. Dupa interventie, se intrerupe alimentarea de la hidrant sau de la autospeciala, iar tunul se blocheaza in pozitie de repaus (tunul fix) sau un pozitie de transport (remorcabil). Parametrii de lucru cu spuna sunt inscrisi in tabelul urmator: Presiunea (bari) 4 15000 25 15 6 18000 40 30 8 21000 53 40 10 22000 58 43

Parametrii Debit de spuma Bataia in lungime Bataia in inaltime Intretinere

U/M l/min. m m

In vedrea unei functionari corecte si indelungate, este necesar ca pe timpul exploatarii sa se execute lucrarile de intretinere si revizii tehnice prevazute la anexa 14 pct. 8 si anexa 15 pct. 8 din NERC/85. CAPITOLUL XII POMPE DE VID SI CENTRIFUGE Principiul de functionare al pompelor:

Schematic, principiul de functionare al pompelor se poate urmari pe fig. 116. Fig. 116 Pompa indeplineste doua operatii. Prima operatie consta in aducerea apei in corpul pompei cu ajutorul conductei de aspiratie "a". Prin a doua operatie apa este impinsa la inaltimea dorita, prin conducte de refulare "b". Prin actiunea mecanica a pompei, apa aspirata este apoi impinsa pe conducta de refulare. Deoarece apa este impinsa in corpul pompei de presiunea atmosferica, inaltimea la care este asezata pompa deasupra nivelului sursei de apa (sarcina de aspiratie Ha) nu poate depasi teoretic 10,33 m stiind ca greutatea unei coloane de apa de aceasta inaltime este egala cu forta produsa de presiunea atmosferica. In drumul ei pe conducta de aspiratie, apa intampina rezistenta datorita frecarii pe peretii acesteia, la coturi, "teuri" etc. Aceste rezistente fac sa scada inaltimea teoretica de aspiratie (10,33). Practic inaltimea de aspiratie nu poate depasi 6 - 8 m. Pe conducta de refulare apa intampina, de asemenea, rezistenta care reduc sarcina de refulare (Hr) la o valoare mai scazuta decat aceea corespunzatoare presiunii la iesirea din pompe. Deci inaltimea Hr este mai mica decat inaltimea manometrica deoarece, in realitate intervin rezistentele pe conducte, care reduc din inaltimea utila ce s-ar putea realiza prin pompare. Pentru absorbtia apei din surse fara presiune si refularea ei cu presiunea necesara, autospecialele de stingere a incendiilor si motopompele sunt dotate cu pompe de vid si pompe centrifuge. Pompele de vid se folosesc pentru amorsarea pompelor centrifuge, in cazul alimentarii autospecialelor din surse fara presiune, iar pompele centrifuge realizeaza debitele si presiunile necesare pentru lucru. Pompe de vid Pompele centrifuge, pentru a debita apa, trebuie amorsate. Amorsarea consta in umplerea lor si a conductei de aspiratie cu apa, inainte de pornire. Pentru aceasta este necesar, in primul rand, sa se evacueze aerul din sorb, conducta de aspiratie si pompa. Pompele de vid, folosite pentru evacuarea aerului din conducta de aspiratie si pompa centrifuga sunt: - pompa de vid cu rotor si palete mobile; - pompa de vid cu dispozitiv de ejectie. A. Pompa de vid cu rotor si palete mobile Pompa de vid cu rotor si palete mobile (fig. 117), este o pompa rotativa compusa din urmatoarele parti: - blocul pompei de vid (1); - axul (2); - paletele sau aripioarele (3); - canalul de evacuare a aerului (4); - canalul de legatura dintre pompa de vid si pompa centrifuga (5); - locasul cilindrului pompei de vid.

Functionare Pompa de vid se monteaza pe corpul pompei centrifuge. Pentru a o pune in functiune este necesar a se porni mai intai pompa centrifuga, dupa care axul pompei de vid se cupleaza cu axul pompei centrifuge. Aceasta cuplare se face in sistem diferite, in raport de tipul constructiv al pompei. Fig. 117 Odata cuplat axul pompei de vid, blocul cu aripioare executa aceasi miscare de rotatie, ca si axul pompei centrifuge. Datorita miscarii de rotatie, aripioarele ies din bloc pana cand ating peretele cilindrului, in acest fel creandu-se o compartimentare intre aripioare si perete. Pentru a intelege mai bine functionarea pompei, se noteaza primele doua aripioare cu "a" si "b" si se urmareste deplasarea lor in timpul invartirii pompei. Dupa ce aripioara "a" ieste din bloc, stabileste un compartiment fara aer (vid) intre punctul de contact al blocului cu cilindrul si pozitia in care se gaseste la un moment dat. In momentul in care aripioara "a" trece prin dreptul santuletului canalului, se pune in legatura pompa centrifuga cu locasul cilindrului pompei de vid, iar aerul din sorb, din tubul de aspiratie si din pompa centrifuga se destinde si ocupa locul gol dintre compartimentul a-b. Compartimentul a-b poarta aerul mai departe, catre santuletul care face legautra intre interiorul cilindrului pompei de vid si de carcasa, volumul compartimentului se micsoreaza pe masura ce se apropie de santuletul canalului de evacuare. Din aceasta cauza aerul este presat iar in momentul trecerii prin fata santuletului este evacuat in atmosfera. Explicatia data pentru compartimentul a-b este valabila si pentru restul compartimentelor formate din doua palete succesive. In felul acesta, fiecare compartiment transporta o anumita cantitate de aer existenta in sorb, in tubul de aspiratie si in pompa centrifuga si o evacueaza in atmosfera. Dupa evacuarea erului, deci dupa facerea vidului, apa din sursa este impinsa de presiunea atmosferica in pompa, fapt ce se poate constata prin iesirea apei din orificiul de evacuare. Vidul fiind realizat, pompa de vid se decupleaza. B. Pompa de vid cu dispozitiv de ejectie Pompa de vid cu dispozitiv de ejectie (fig. 118) se compubne din: corpul pompei (1) si coloana de ejectie. Fig. 118 Coloana de ejectie cuprinde ajutajul de ejectie a gazelor de esapament (2), ajutajul divergent (3) prin care gazele si aerul expirat se evacueaza in atmosfera, clapeta (4) cu ajutorul careia gazele de esapament se dirijeaza spre ejector si conducta de legatura cu pompa centrifuga.

h) instalatia de incalzire a pompei si de racire suplimentara a motorului formata din peretii dubli ai corpului de refulare.orificiul de comunicare cu pompa de vid (4).60 mH2O. Gazele de ardere iesite cu o anumita viteza. de forma cilindrica are uneori are pereti dubli pentru incalzirea pe timpul iernii.pompe cu intrare axiala si iesire radiala. el se sprijina pe doi rulmenti (10) prevazuti cu bai de ulei pentru ungere. a tuburilor de aspiratie si o buna functionare a motorului. . in numar variabil. la care inaltimea de ridicare a lichidului este de 20 . Apa din jurul rotorului. practicat in partea de sus a corpului de aspiratie prin care se evacueaza aerul in timpul realizarii vidului. din cauza fortelor centrifuge. d) statorii (7). Descriere Pompa centrifuga (fig. realizarea vidului in cel mai scurt timp. in functie de tipul pompei. pot fi stranse din prin actionarea unui dispozitiv cu roate de manevrare si surub fara sfarsit (11). in numar variabil. au rolul de a transforma o parte din viteza apei (energie cinetica) in presiune (energie statica) si care dirijeaza apa la conductele de refulare. Intretinere Intretinerea si verificarea pompelor de vid se fac conform prevederilor NERC/85 anexele 4. in al doilea rand. A. 11 Normativului 1 si a anexelor 10 si 11 din Normativul II capitolele instalatii speciale. Se cere o buna etansare a pompei centrifuge. 10. 9. prevazute cu racorduri fixe si racorduri infundate si robinete de inchidere.pompe centrifuge de joasa presiune. . de o foarte buna etansare a intregului complex al pompei si. Din punct de vedere constructiv .p in jurul axului pompei. avand rolul ca sub influenta fortei centrifuge sa imprime lichidului o energie cinetica mai mare decat cea cu care a intrat in pompa. j) aparatura de control compusa din manometru si vacuummetrul cu robinete de punere in functiune. . iar etansarea orificiilor prin care trece axul se realizeaza cu ajutorul unor garnituri de etansare. pus in legatura cu motorul masinii printr-un sistem de axe si angrenaje care au rolul de a imprima rotoarele miscarea de rotatie necesara centrifugarii apei. Astfel de pompe se construiesc cu mai multe etaje si se folosesc pentru alimentarea centralelor hidraulice si ca pompe pentru incendiu. Ele se construiesc cu unul sau cu mai multe etaje si se folosesc pentru alimentarea cu apa a retelelor de distributie. conducta de aspiratie si pompa centrifuga. a capacelor de intrare si iesire.5 m. . executa o miscare de la interior spre exterior.pompe centrifuge radiale. Dirijarea gazelor de ardere din conducta de esapament catre coloana de ejectei a pompei de vid se face prin clapeta montata in teava de esapament actionata de maneta de cuplare. Pe timpul lucrului cu apa din surse cu presiune este interzisa deschiderea robinetului vacuummetrului. . care in unele cazuri. . deschizandu-se robinetul vacumametrului si manometrului. Refularea se realizeaza prin miscarea circulara continua a unui rotor intr-o carcasa. de gradul de pregatire si operativitatea auto sau a mecanicului de la motopompa.pompe axiale. Dupa realizeaza vidului se inchide robinetul vacuummetrului. in functie de tipul pompei centrifuge. Crearea vidului in cel mai scrut timp depinde. 119 a) corpul de aspiratie (1) de forma unui trunchi de con la care se deosebesc: .conducta pentru intrarea apei (2).Functionare Mai intai se pune in functiune pompa centrifuga apoi se cupleaza pompa de vid cu ajutorul unei manete. Oricare ar fi pompa de vid folosita trebuie o cerinta importatnta si anume. in docuri si in alte scopuri. deoarece presiunea apei il deterioreaza. 7. Pentru obtinerea cantitatii de gaze de ardere necesare asigurarii unei ejectii corespunzatoare se accelereaza motorul. la care inaltimea de ridicare a lichidului este pana la 20 mH2O. i) robinete pentru golirea pompei de apa.8. in numar variabil. practicat central. k) blocul comenzilor pompei. dupa necesitate. f) conductele de refulare. Din punct de vedere al inaltimii de ridicare a apei . B. Clasificarea pompelor centrifuge. In cazul unor constructii bune a pompelor centrifuge se poate ajunge la inaltimi de aspiratie in jur de 8 . 8.orificiul pentru intrarea apei in corpul de presare si refulare (3). . Ele au numai un etaj si se folosesc ca pompe de irigatii. In felul acesta se realizeaza vidul in sorb. Pompe centrifuge Pompele centrifuge formeaza o clasa de pompe in care energia mecanica disponibila este transformata in energie hidraulica. in primul rand. 119) se compune din urmatoarele parti: Fgi. a racordurilor. antreneaza aerul din pompa centrifuga si-l evacueaza in atmosfera.pompa centrifuga de medie presiune.pompe centrifuge de inalta presiune. robinetul ac si conductele de legatura intre pompa si sistemul de racire a motorului prevazute cu robinete de inchidere si de scurgere. b) corpul de presare si refulare (5). la care inaltimea de ridicare a lichidului este de peste 60 mH2O. g) axul pompei (9). la care se deosebesc: c) rotorii (6).

debit maximal (l/min. Pompa centrifuga MP-73 .debitul la inaltimea de pompare de 160 mCA (l/min) 1500 . Pompa de amorsare Ø 90 x 70 Pompa de amorsare Ø 90 x 70 este destinata amorsarii pompei de stins incendii tip 50/8. fiind alcatuita din urmatoarele elemente: carcasa de fonta.inaltimea de pompare la turatia maxima (mCA) 5000 80 230 Caracteristicile indicate se obtin prin variatia turatiei intre valorile 2200 – 2900 rot/min. se deschid robinetele pentru golirea pompei de apa. inainte de urmatoarea actionare. Caracteristici tehnice: . 10. montat excentric si prevazut cu sase canale in care culiseaza paletele de alama. Este o pompa centrifuga in simplu flux cu doua etaje. ajungand in stator. de forma circulara. determinata de miscarea rotorului. Descriere Pompa de amorsare Ø 90 x 70 este o pompa voluminoasa. 8. Apa care datorita presiunii atmosferice intra in tubul de aspiratie este primita de corpul de aspiratie si.actionarea ei zilnica. trebuie completat si restabilit nivelul initial. in interiorul corpului se gasesc rotorul de bronz. Dispunerea rotoarelor cat si de calarea carcaselor spirale cu 180º asigura schema optima de incarcare a arborelui si o solicitare maxima a celor doua lagare cu rulmenti pe care este rezemat ansamblul rotor al pompei. B.debitul maxim de aer aspirat (mc/h) 31 . In stator apa intra fara vartejuri. dupa terminarea lucrului. A. . de tipul cu palete culisante. Intretinere Intretinerea si verificarea pompelor centrifuge se face conform prevederilor NERC/85 anexele 4. Deci miscarea particulelor de apa spre periferia rotorului de-a lungul paletelor se datoreste fortei centrifuge.turatia nominala (rot/min) 2500 Functionare Prin sistemul de antrenare se imprima rotorului o miscare de rotatie. Parametrii functionali ai pompei de amorsare au urmatoarele valori principale: . de asemenea. se inchid robinetele de control si se suprima instalatia de racire-incalzire. are loc refularea fluidului aspirat. La inclinarea pompei. de aici. Apa intra in corpul pompei in directia axiala este condusa catre paletele rotorului catre exterior dand lichidului o miscare de rotatie in jurul arborelui. Sub actiunea fortei. realizand ungerea si etansarea. in vederea realizarii posibilitatii racordarii lesnicioase la cea mai apropiata sursa de apa. Intretinere Operatiile de intretinere constau in: . avand caracteristici tehnico-tactice.presiunea maxima absoluta H 110 mm/Hg abs . constructive si functionale deosebite de la un tip la altul. se creeaza o depresiune spre interiorul lui.) . Pompa de stins incendii de 5000 l/min (PSI 50/8) Pompa de stins incendii de 500 l/min. in care este inglobat si rezervorul de ulei. Pompe din dotarea autospecialelor si utilajelor de stingere a incendiilor Pompele de vid si centrifuge componente ale instalatiilor speciale aflate pe masinile de lupta sunt de tipuri diferite. Rotorul este prevazut cu palete care au rolul de a antrena si a conduce apa in stator. C. (PSI 50/8) echipeaza autopompele cisterna construite pe sasiu tip Roman. Aspiratia pompei este bilaterala. La fiecare actionare a pompei o parte din uleiul din rezervor este consumat si.inaltimea de pompare (mCA) .Functionare Principiile care stau la baza constructiei si functionarii pompelor centrifuge constau in admisia lichidul cu o viteza redusa pe la centrul rotorului si antrenarea lui pe palete sub influenta fortei centrifuge. in spatiile in care volumul scade. Particulele de apa care se rotesc in jurul arborelui tind sa se indeparteze de centrul de rotatie datorita fortei centrifuge. la terminarea lucrlui. in acelasi timp. 7. uleiul de rezervor trece prin orificiul de legatura.verificarea si completarea nivelului de ulei. Ea isi micsoreaza viteza prin transformarea energiei cinetice in presiune. la masini sunt montate rezervoare suplimentare cu capacitatea de 2 l. apa paraseste rotorul si. inchizand spatii variabile datorita amplasarii excentrice a rotorului fata de carcasa. 11 din Normativul I si a anexelor 10 si 11 din Normativul II capitolele instalatii speciale. racordate la pompa printr-un tub flexibil cu robinet. Pe timpul iernii. In rotor apa intra si iese cu anumita viteza si presiune. De regula. datorita fortei centrifuge paletele sunt proiectate la periferia carcasei. patrunde prin canale interioare la organele pompei. Rotorul este fixat pe un arbore sprijinit pe doua lagare de alunecare la capatul caruia se fixeaza si sistemul de antrenare a pompei. trece in rotor. pentru cateva secunde. 9. in vederea evitarii griparii paletelor. Antrenarea pompei se face de catre priza de putere a autosasiului prin intermediul unei transmisii cardanice. avand rotoarele dispuse in spate si carcase spirale pentru fiecare etaj. Statorul are palete si conduce apa catre gurile de refulare.

. . menite a inlesni interventiile pentru combaterea incendiilor. care evacueaza aerul din pompa centrifuga si din tuburile de aspiratie. Pentru amorsare.rolul pe care acestea il indeplinesc in cadrul interventiilor. Partile componente ale pompei centrifuge sunt: camera spirala. 4 rotoare. Arborele pompei se roteste in doua lagare.s. D..felul sasiului de baza: a) In functie de rolul pe care-l indeplinesc la interventii autospecialele se grupeaza in doua categorii: . unul cu bucsa de bronz. c) In raport cu genul de tractare si mijlocul folosit pentru actionarea principalelor agregate p. .. pe care sunt montate paletele mobile ale pompei de vid. Pompa centrifuga are 4 etaje de presiune. Depresiunea obtinuta trebuie sa se mentina timp de 5 minute. la iesirea libera si o presiune maxima de 16 daN/cmp cu vanele complet inchise.s. controlul tehnic de prevenire etc. construite pe autosasiuri de turisme si camioane.i. verificarea functionarii fara zgomot si batai anormale a pompei centrifuge. statorul. aceasta este prevazuta cu o pompa de vid. . CAPITOLUL XIII AUTOSPECIALE DE STINS INCENDII Date generale Avand in vedre gama larga a autospecialelor de stingere. Pompa centrifuga MP 800 l/min. in dreptul presetupei. unul cu suport pentru conducta de aspiratie si unul cu doua orificii de refulare cu robinet si racord fix B.).i. se opreste motorul. evacuarea fumului. Verificarea etanseitatii pompei centrifuge se face printr-o proba de vid. transport accesorii sau substante stingatoare. Refularea este prevazuta cu un teu intermediar si doua vane cu racorduri tip C. fara priza de putere. Pompa de vid este fixata de carcasa pompei centrifuge prin conul suport al pompei de vid fixat la randul ei prin piulita.de capacitate usoara. aflat inspre partea de antrenare. este o pompa cu un singur etaj. Pe arbore. cu motor electric pentru actionarea agregatelor. Pentru amorsarea pompei centrifuge. Pompa centrifuga MP 800 l/min. construite pe autosasiuri tip camion mijlociu. . .auxiliare sau cu functionalitati speciale. prevazuta cu capac de aspiratie. iar transmiterea cuplului se face printr-o pana paralela. Hg. Se inchid toate robinetele. care se fixeaza pe ax printr-o piulita de strangere. se racordeaza capacele la ambele intrari ale pompei si se cupleaza pompa cu motorul. Intretinere Intretinerea pompei presupune: . confectionat din hotel inoxidabil.de capacitate mare.s. Cand pompa de vid atinge depresiunea indicata. are la un capat un lagar cu bucsa de bronz in interiorul corpului de aspiratie. la iesirea libera si o presiune maxima de 6. ceea ce ar duce la deteriorare si accidente: . debit maxim de 1500 l/min.de stingere cu care se actioneaza direct la localizarea si lichidarea incendiilor. construite cu autosasiuri tip camion greu. sa fie cuplat complet. precum si sasiuri speciale care au greutatea totala de 7 tone. se deschide robinetul de vacuummetru.ungerea periodica si de cate ori este necesar a axului pompei prin rotirea cu 1 – 2 rotatii a capacelor ungatoarelor. se impart in trei clase: . aflat imediat dupa rotor. care au o greutate totala intre 7 si 13 tone. Fixarea pompei pe motor se face printr-o consola etansa la blocul motor.5 daN/cmp cu vanele complet inchise. printr-o invartire usoara.verificarea rotirii axului pompei centrifuge.s. este montata o bucsa de uzura din otel inxodabil.verificarea etansarilor la toate imbinarile nefiind admise pierderile de apa. iar in continuare are montati cei 4 rotori.tip remorcabil. .strangerea periodica a tuturor organelor de asamblare. Antrenarea pompei se face prin discul de antrenare fixat pe axul pompei de vid.tip remorcabil. deoarece astfel s-ar putea desface. si unul cu rulment. avand un debit de 1200 l/min.capacitatea de incarcare cu agenti stingatori si inventarul p. .tip auto. rotorul si capacul la partea de aspiratie.i.de capacitate medie.. Antrenarea pompei de vid se face printr-o transmisie cu frictiune. calamitatilor naturale si catastrofelor (iluminare. iar consola din fonta cenusie. executate din aliaj de aluminiu. . Axul pompei. difuzor si 4 elemente ale statorului asezate in carcasa exterioara.tip auto. care au o greutate totala peste 13 tone. a manivelei de pornire. salvarea oamenilor. . ele se pot clasifica in mai multe categorii functie de urmatoarele criterii: .Este o pompa centrifuga cu patru etaje. d) Din punctul de vedere al naturii agentului stingator din dotare autospecialele se grupeaza in cinci categoriip: . pompa de vid trebuie sa realizeze o depresiune de 600 – 680 mm col. cu care se executa anumite operatiuni ajutatoare. Se compune dintr-o camera de refulare. . se impart in patru grupe: . pompa centrifuga are o pompa de vid. care evacueaza aerul din pompa centrifuga si din tuburile de absorbtie. b) Dupa capacitatea de incarcare cu agenti stingatori si inventar p. prin suruburi. La o turatie in jurul a 2000 rot/min de 20 sec. Ea se compune dintr-o carcasa in care este fixat axul pompei. . Se porneste motorul si se actioneaza asupra pompei de vid. actionata manual.verificarea presiunii indicate de manometru. fara a se sesiza vreo atenuare a ei.i. Rotorul este fixat pe ax cu ajutorul unei piulite. cu motor termic pentru actionarea agregatelor p. Arborele pompei centrifuge este executat din hotel inoxidabil. . la care motorul cu ardere interna se echipeaza autosasiul serveste numai la deplasarea vehiculului (agregate de stinegere din dotarea masinii nereclamand nici o actionare de la motor)..verificarea dispozitivului de cuplare inainte de punerea in functiune care trebuie. in stare cuplata.genul de tractare si mijlocul folosit pentru actionarea principalelor agregate. cu priza de putere la care deplasarea vehiculului si actionarea agregatului principal de stins incendii sunt realizate de motorul cu ardere interna care echipeaza autosasiul. avand la capete cate un capac.

R. 10 si o serie de accesorii si materiale de prima interventie. B. realizate pe autosasiuri usoare (Dacia. 12. R.inaltime (m) Greutati: . . servind ca vehicul rapid de interventie pentru stingerea incendiilor cu apa.14 : 1.echipament de protectie pentru personalul grupei operative. . avand 4 + 1 viteze si puntea din spate motoare cu raport de transmisie 5.tip camion mijlociu. Pentru realizeaza acestor deziderate autosasiurile standard au fost echipate suplimentar cu: .700 1.12. ATI.lampa electrica cu lumina rosie intermitenta (girofar). . R.12. 10135. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnico-tactice: Dimensiuni: . au fost concepute si amenajate pentru asigurarea deplasarii rapide la incendii sau la alte calamitati a grupelor operative.de lucru cu apa si spuma (APIC.latime (m) . Magirus. produse ale uzinei „Autobuzul” Bucuresti. doua sau trei punti motrice (SR. doua sau trei punti motrice (R. cu post avansat de conducere. precum si a celor de cooperare.autospeciale diverse.M Autopompa de prima interventie si comanda APIC/TV D. 4 x 1250/R 12215). gazelor si de iluminat (pe sasiuri Roman 8125 si 12215 DFA). Sistemul de transmisie se compune dintr-un ambreiaj monodisc. . ASpLS. ARO 10) si grele (ARO si TV).tip turism. avand conditii optime de transport pentru servanti si o capacitate mare de acces in teren.accsorii pentru protectie (masti si aparate izolante). .lungime (m) . autospecialele sunt de patru tipuri: .autoscari sau autoplatforme ridicatoare. .autospeciale pentru evacuarea fumului. SRD 6135) . e) Dupa felul sasiului pe care se construiesc. Aceste autospeciale sunt echipate cu motoare in 4 timpi.de lucru cu dioxid de carbon (ASpCO2).statii radio emisie-receptie. APCA. . servind ca vehicule rapide pentru stingerea incendiilor cu apa sau pulberi si pentru deplasarea operativa a comandantilor garzilor de interventie.de lucru cu gaze arse (ASpJGA). MGSU. . ASp400/TV D 12 F.tip camion greu. Oltcit. f) Autospecialele auxiliare. M (fig. cu aprindere prin scanteie tip ARO L 25. R.tip carucior cu sasiu special. R. Sistemul de franare este compus din frana de serviciu (cu tamburi si saboti interiori dubli la franele din fata si simpli la franele din spate) si frana de siguranta (frane de mana. . APCT. cu debitul nominal de 1600 l/min. 10215. cu patru cilindri. trei stingatoare portative cu pulbere si CO2-P. Date tehnice generale privind constructia autospecialelor pe autosasiu TV Autospecialele pe autosasiu TV sunt realizate pe microbuzul TV D. Instalatia electrica este compusa dintr-o baterie cu capacitatea de 56 A si tensiunea nominala de 12 V.de lucru cu pulberi stingatoare (cu pulberi si gaze inerte.amplificator de voce cu sistem de alarmare tip ADA-02.M sau pe autofurgonetele TV D 12 F. 19215. EGSU). A. conducerii actiunilor la locul interventiilor. Pe autosasiu de turism greu (TV si ARO) Autospecialele de stins incendii pe autosasiuri TV si ARO fac parte din grupa masinilor usoare. cutia de viteze cu priza de putere.masa totala (kg) 2700 2930 4.375 Capacitati: . 12215. construite pe autosasiuri cu una. monoetajata. Autopompa este un vehicul cu dubla tractiune. 114. cu actionare mecanica asupra sabotilor puntii din spate). 19256). AspP 2 x 250/SR 114.. precum si a grupelor operative. Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri de turisme Autospecialele din aceasta categorie. uscate. Autopompa de prima interventie si comanda – APIC/TV D. ZIL 131. construite pe autosasiuri cu una. . carora li s-au adus modificari impuse de necesitatea echiparii lor cu instalatii speciale si accesorii.trusa pentru lucrul de stat major.de lucru cu substante halogenate.masa proprie (kg) . . .935 2. o instalatie de amestec cu detergenti. . Este echipata cu o pompa centrifuga. legaturilor radio intre locurile de actiune si punctele de comanda de baza. 120) este destinata dotarii unitatilor militare si formatiunilor civile de pompieri. 8135. se clasifica functie de serviciile speciale pe care le asigura in trei clase: .

prin intermediul unui arbore cardanic si al unui amplificator de turatie. comanda si control.sistemul de transmitere a miscarii la pompa. avand patru locuri pe scaune (doua in cabina si doua pe platforma). prevazut cu patru scaune fixe si unul rabatabil.raza minima de viraj (m) 7. Fig.caroseria.panta maxima 28% .rezervor de detergent (l) Performante: 90 5 50 .250 . o statie radio.comanda manuala. 121) este destinata dotarii unitatilor militare de pompieri si formatiilor civile.latime (m) . din spatele masinii.comanda manuala a prizei de putere. Antrenarea pompei se realizeaza de la priza de putere. iar accesul la ea este asigurat de usa dubla din spatele masinii. Instalatia de amestec cu detergenti are rolul de a doza detergentii in apa refulata de pompa. Aspiratia detergentului se asigura pe baza depresiunii din tubulatura de absorbtie a pompei. de tip inchis cu sapte patele duble curbate.700 1.930 2. servind ca vehicul rapid de interventie pentru stingerea incendiilor cu pulberi. C. cu circuitul sau. iar celalalt pentru instalatiile speciale si accesorii. constituit dintr-o conducta de legatura intre iesirea pompei centrifuge si pompa de apa a motorului. precum si a majoritatii accesoriilor si echipamentului de protectie din dotarea masinii. in proportie de 2 – 3%.dispozitivele de cuplare. comanda si control ale pompei cuprinde: .. . .un arbore din hotel inoxidabil. cu dinti oblici. consta dintr-un rezervor de material plastic de 50 litri si un dispozitiv de dozare.inaltime (m) 4. . pentru cotrolul depresiunii create la amorsarea pompei centrifuge. . . un girofar. . Autopompa de prima interventie este echipata cu o pompa centrifuga.corpul lagarelor. . a ambreiajului motorului. cu circuitul sau. Acesta la randul sau este pus in comunicatie printr-o conducta de legatura cu stutul de aspiratie al pompei centrifuge. de constructie orizontala fiind alcatuita din urmatoarele parti principale: . pentru controlul presiunii apei refulate de pompa.comanda dispozitivului de amorsare cu gaze arse. Instalatiile speciale se compun din: . 120 Caroseria de microbuz a autopompei prezinta o linie moderna si ofera conditii optime de transport pentru servanti. Pompa este de tip centrifugal. instalatiei de amestec detergenti.lungime (m) . Axul secundar al acestui amplificator este cuplat elastic cu axul pompei. materiale si accesorii.rotorul de bronz sau hotel inox. Aceasta autospeciala prezinta urmatoarele caracteristici tehnico-tactice: Dimenisuni: . Arborele cardanic preia miscarea de rotatie de la priza de putere si o transmite amplificatorului de turatie. modificarile si completarile la subansamblele componente se refera la urmatoarele: .autosasiul complet. Interiorul este impartit in doua compartimente.instalatia electrica s-a completat cu un proiector de cablu si stecher.cutia de viteze a fost intregita cu o priza de putere pentru antrenarea pompei centrifuge. .comanda manuala a acceleratiei motorului din spatele masinii. Grupa dispozitivelor de cuplare. Instalatia de amestec. Autospeciala este un vehicul cu dupa tractiune cu post avansat de conducere. . .pompa centrifuga cu anexele sale. . . Rezervorul este prevazut cu o teava absorbanta (sifon) care comunica printr-o conducta metalice cu dozatorul. fixat pe peretele despartitor. motoetajata.doua capace ale lagarelor.sistemul de ungere (l) . Gurile de refulare sunt prevazute cu cate un robinet cu ventile avand iesirile echipate cu racorduri fixe tip B.manometrul. Fata de autosasiul standard. . Angrenajul amplificatorului.rezervorul de combustibil (l) .viteza medie (km/h) 45 . Autospeciala de stingere cu pulbere – AspP 400/TV D 12 F Autospeciala de stingere cu pulbere AspP 400/TV D 12 F (fig. format din doua roti dintate.5 .instalatiile speciale. . cu amenajari pentru fixarea pompei centrifuge. Pompa este amplasata in compartimentul instalatiilor (in vecinatatea puntii din spate).un circuit de racire suplimentara.5. iar dozarea se efectueaza prin intermediul dozatorului. inaltime statica de aspiratie si 3200 rot/min (l/min) . .inventarul de scule.instalatia de amestec cu detergenti.vacuummeturul.debitul nominal al pompei la 1. unul pentru personaol. folosit pentru racirea acestuia pe timpul lucrului cu pompa centrifuva: . are raportul de transmitere i4 = 45/18. .debitul nominal de refulare (l/min ) 600 Descriere Se compune din urmatoarele parti: . fabricata la Intreprinderea „Aversa” Bucuresti. avand simbolul PSI 10016/8. de rezerva.viteza maxima (km/h) 90 .carcasa circulara din fonta cu doua grupuri de refulare si o gura de absorbtie.

sistemul de racire (l) Performante: . fixta tot pe recipientul cu pulbere. formate fiecare din doua role de furtun tip C si un pistolet de lucru cu pulbere cu debitul de 150 – 200 kg/min.presiunea de lucru cu pulberi (bari) . tip sifon (4). pentru refularea pulberii si robineti (5) de manevrare (fig.caroseria prezinta cateva modificari neesentiale. 121 Descriere Partile componente ale autospecialei P. determinate de existenta. bilunar. in partea din spate a masinii. 400 si a unor accesorii din dotare. amplificator de voce si alarmare ADA-02. doua conducte de 40 mm. 122).latimea (m) 1. cu deschidere pe orizontala. 4 butelii cu CO2 (2) de 3 l fiecare si un panou de comanda.475 Caroseria acestei autospeciale prezinta modificari in ceea ce priveste pozitionarea usilor. 400 se compune dintr-un rezervor (recipient) cilindric (1). . Ansamblurile preluate de la autoforgon si completate cu unele adaptari sunt: . Instalatia speciala de stins incendii cu pulbere si dioxid de carbon P. 400 pot fi grupate in patru grupe: . prinderea suportului pentru proiector in partea dreapta. instalatia de evacuare. amenajarea exterioara. 400 .lungimea (m) 4. mecanismul de directie. puntile. de locuri in salon 3 . instalatia de alimentare. comenzile ambreiajului. Autospeciala pentru interventii la incendii Autospeciala pentru interventii la incendii AspII/TV D 12 M. Ansamblurile autofurgonului mentinute integral sunt: motorul cu ambreiaj. F a fost completata cu un proiector cu cablu si stecher. a fost practicat un orificiu care asigura accesul la capacul gurii de golire si scoaterea pulberii din recipient.ansambluri ale autofurgonului mentinute integral. deschiderea si controlul circuitelor de purjare.Greutati: . Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri tip camion mijlociu 2220 3080 400 24 90 5 15 90 45 10 60 200 .masa proprie (kg) .inaltimea (m) 2. prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: . Nu s-au facut modificari in autosasiul standard. .greutatea incarcata (kg) 2990 .masa incarcaturii gazului de vehicului – CO2 (kg) Capacitati: .masa incarcaturii de pulbere (kg) .debitul pistolului de pulbere (kg/min) Fig. Punerea in functiune si controlul presiunii fluidului din rezervorul de pulbere se fac de la un tablou simplu de comanda si control. a doua usi laterale. cutia de viteze. cum sunt: adaptarea pe acoperisului salonului a unei guri de incarcare a pulberii.nr.amplasarea lampii rosii de semnalizare (girofar).950 . amenajarea interioara. Pe acest tablou se afla un manometru. . statie radio si un dispozitiv de avertizare sonora (ADA). statie radio dotata cu accesorii si echipament de protectie necesare indeplinirii misiunilor pentru care a fost conceputa. sistemul de franare. In baza caroseriei. fata de modelul standard.sistemul de ungere (l) . . cutia de viteze si transmisie.viteza maxima (km/h) .timp mediu pentru presurizare (sec) .700 .baza caroseriei a fost prevazuta cu suporti pentru fixarea instalatiei de stins incendii cu pulbere si dioxid de carbon. 122 Controlul starii de incarcare cu dioxid de carbon a celor patru butelii din dotarea instalatiei P. de locuri in cabina 2+2 . in dreptul gurii de golire a rezervorului cu pulbere. instalatia de incalzire si ventilatie.ansambluri preluate de la autofurgon si completate cu unele adaptari. obligatoriu. girofar. transmisiile cardanice. cu funduri elipsoidale cu capacitatea de 400 l (400 kg).instalatia speciala de stins incendii cu pulberi si dioxid de carbon P. completandu-se doar instalatia electrica cu o lampa cu lumina rosie intermitenta (girofar). E. Fig. 400 se face prin cantarire. D. In interiorul rezervorului se gasesc doua conducte cu diametrul nominal de 12 mm pentru introducerea dioxidului de carbon gaz (3).accesorii. suspensia.masa totala (kg) . Instalatia electrica a autofurgonetei TV D 12.nr. fara modificari. necesar la vehicularea pulberii. Refularea agentului stingator se realizeaza prin doua dispozitive de evacuare. doua robinete cu sfera pentru inchiderea. instalatia hidraulica.viteza medie (kg/h) .rezervorul de combustibil (l) .greutatea proprie totala (kg) 2275 . P. Autospeciala pentru interventie la incendii – ASpPII ARO 244 D Are aceeasi destinatie ca si la autospeciala pe autosasiu TV D 12 M. pe peretele din fata al cabinei.

lacuri. Teava pentru spuma are debitul de 15000 l/min. . montate in cadru metalic.fata 2. Suspensia este prevazuta in fata cu amortizoare telescopice.refularea apei din rezervorul masinii din mers sau stationar sub forma de jet compact tromba de apa sau pulverizat. conductele de refulare. Teava de apa este dotata cu ajutaje de 30. grosimea tablei de la capotajul motorului fiind de 24 mm.rezervorul de benzina (l) . precum si stingerea incendiului cu apa sau spuma. putand fi folosite in raport de nevoi.440 . . folosindu-se tunul cu teava pentru apa. . Lucrul cu pompa centrifuga si cuplarea pompei de vid se face de la bord de catre sofer. Instalatiile speciale pentru stins incendii cuprind instalatia de lucru cu apa. b) Instalatia pentru stins incendii cu spuma (fig. Astfel. 40 si 45 mm.umplerea rezervorului cu apa de la hidranti sub presiune sau de la alte masini.greutatea accesoriilor (kg) . Masina este prevazuta cu instalatie de autostropire.lucrul cu pompa centrifuga cu alimentare directa de la hidranti. iar in plan orizontal la 360º. Are ambele punti motoare si o m are capacitate de trecere in teren variat.incarcata 2. fata de orizontala de 15º spre in jos si 80º in sus. construite pe autosasiul SR-114 A. Parbrizul este confectionat din geam perfect plan si asigura o buna vizibilitate. pentru marirea rezistentei la soc.greutatea proprie (kg) . a) Rezervorul de apa al autotunului are o capacitate de 3500 l.latime (m): .885 . este spatioasa si are un aspect placut. surse naturale sau artificiale. . . Instalatia hidraulica permite efectuarea urmatoarelor operatii: .dreapta 9. c) Tunul de apa si spuma Are doua tevi. la roti fiind prevazute dispozitive cu deflector.supapa de evacuare (4).greutatea apei (kg) .greutatea totala (apa. precum si cea de spuma.raza de viraj (m): . fiind destinate transportului servantilor si accesoriilor la locul interventiei. Caroseria este de constructie speciala. 36. spuma mecanica (1). care se inchid si se deschid printr-un dispozitiv manipulat din cabina servantilor. asamblate in partea superioara a lonjeroanelor.stanga 10.mecanismul de obturare (2). monodisc. Turela autotunului are forma de trunchi de piramida hexagonala. 123 Descriere 170 7. . masca este prevazuta cu jaluzele mobile. cutiile de distributie si diferentiale asigura o viteza maxima de 85 km/h.sistemul de racire (l) Fig. fiind de constructie diferita fata de cele folosite la autosasiul SR 104. Autotunul de stins incendii cu apa si spuma – ATI/SR 114 Autotunul de stins incendii SR (fig.).spate 2. incalzita si ventilata. realizata cu placi de stiplex cu grosimea de 16 mm plane.rezervorul (3) pentru spumogen praf.sistem de ungere (l) . in vederea refularii prin iesirile tip B sau prin intermediul tunului de apa. cu exceptia motorului top SR 211. iar cadrul sasiul este intarit cu doua platbande longitudinale.975 .supapa de egalizare (5).lungime (m) 6.490 .rigola pneumatica (6). spumant. .80 Greutati: .850 . Cabina a fost realizata prin sudura. 124) se compune din: .24 21 11600 kg 7180 350 3500 300 Toate organele componente ale autosasiului SR 114.Autospeciale pentru interventii la incendii. 460 l (300 kg). Tevile pot fi inclinate la un unghi. Instalatia hidraulica permite: .umplerea rezervorului din surse de apa fara presiune (bazine. rauri etc.descarcata 2. cutia de viteze are cinci trepte pentru mersul inainte si una pentru mersul inapoi. teava pentru spuma si ciuperca pulverizatoare. montate permanent pe tun. 123) face parte din grupa masinilor de stins incendii de capacitate medie. accesorii si 5 servanti) . . sunt schimbate.inaltime (m): .golirea apei din rezervor prin pompa centrifuga.generatorul de spuma 1500 l/min. ` Caracteristicile tehnico-tactice ale acestei autospeciale sunt urmatoarele: .greutatea spumogenului (kg) Capacitati: . . Ambreiajul este de tip uscat. care asigura o buna udare a cauciucurilor. Pentru asigurarea unei raciri corespunzatoare a motorului. Rapoartele alese in cutia de viteze.50 . semicentrifug cu amortizor de torsiune. una pentru apa si una pentru spuma.

. . Peretii laterali dispun fiecare de cate un panou rabatabil. 125 Capacitati: .inclinarea tunului .recipientul pentru pulberea stingatoare de 1250 kg. Forma constructicva a caroseriei acestei masini se aseamana in mare masura.tromba de apa folosind teava generatoare de spuma a tunului. la reductoarele principale si la cutiile cu aparate izolante. . o parte din apa refulata de pompe trece prin generatorul de spuma. Masca motorului este prevazuta cu jaluzele mobile.debitul de pulberi la tevile tunului (kg/sec) .bateria cu 4 butelii de azot pentru vehicularea pulberii (4 x 40 l).lungime (m) . la fiecare deosebindu-se: .850 2. .latime (m) . fie prin conductele de refulare. este inchisa permitand transportul a 5 persoane.debitul de pulberi la pistoanele de refulare (kg/sec) .greutatea incarcaturii de pulbere (kg) .apa pulverizata. .greutatea buteliilor (kg) .greutatea buteliilor (kg) Fig. de 2500 kg capacitate A Sp P 2 x 1250/SR 114 Autospeciala de stingere a incendiilor cu pulberi de 2500 kg capacitate (fig. realizeaza 150 mc spuma.stropirea caroseriei masinii in scopul autoprotectiei.jet compact de apa: . Prin dotarea sa cu 3000 kg spumogen praf.rezervoarele de pulbere (l) Performante: .prin tevi de refulare B sau C racordate la furtunurile respective. cu ajutorul tevilor generatoare de spuma. vertical 35 m).15 + 80º 240 2 x 10 = 20 2 x 5 = 10 45 – 50 15 – 20 1–8 6. vehiculate cu ajutorul azotului sub presiune. .25 m inaltime. Principalele ansamble care compun caroseria sunt: masca si capota motorului.bataia maxima a pistonului de refulare (m) . Solutia de apa si spumogen este aspirata de pompa si refulata sub presiune prin tubul propriu-zis catre teava generatoare de spuma mecanica de 15000 l/min.stropirea cauciucurilor cu apa pentru protectie. .spuma mecanica folosind tevile generatoare mobile de 5000 l/min. Cele 3 usi permit accesul la gurile de refulare.100 720 (9 x 80) 2500 720 9 x 80 Descriere Autospeciale de stingere a incendiilor cu pulberi este executa pe autosasiul SR 114.umplerea rezervorului de apa.rezervorul de benzina (l) . 125) este destinata dotarii unitatilor militare si formatiilor civile de pompieri. B.prin tunul de apa. Peretele despartitor intre cabina si compartimentul grupurilor de pulbere este prevazut cu doua usi glisante care permit accesul servantilor la buteliile de azot. utilizandu-se tunul de apa sau conductele de refulare. . asigurand o interventie continua de 10 minute.rotirea orizontala . lungimea de 70 m orizontal si 6 m vertical. folosindu-se teava generatoare de spuma. . vidului si rotatiei pompei. Instalatia de lucru cu pulbere cuprinde practic doua unitati de lucru interconectate. Cantitatea de spuma asigura acoperirea cu un strat de 15 cm grosime a unei suprafete de 1000 mp. Caracteristicile tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: . cabina soferului si servantilor si compartimentul grupurilor de pulbere. In corpul tevii generatoare are loc procesul de amestecare a solutiei de apa si spumogen cu aerul absorbit prin orificiul discului curbat de la capatul posterior al tevii formandu-se spuma mecanica.500 3. incalzita si ventilata. .timp de evacuare a pulberii (min.refularea spumei mecanice fie prin tun. Cabina soferului si servantilor.refularea apei din sursele exterioare cu sau fara presiune. Pentru lucrul cu spuma.racirea suplimentara a motorului. unde se amesteca cu spumogenul praf.. care contribuie atat la protejarea radiatorului cat si la dirijarea judicioasa a jetului de apa asupra motorului pentru racire. care serveste ca suport pentru patru butelii de azot. Compartimentul grupurilor de pulbere este situat in spatele cabinei si asigura spatiul necesar pentru amplasarea in conditii bune a celor doua unitati de lucru cu pulbere. Autospeciala de stingere a incendiilor cu pulberi. . folosind ca agent de stingere pulberi usoare.bataia medie a pistonului de refulare (m) .La stingerea incendiilor. fie prin conductele de refulare. Deasupra cabinei se afla turela mobila in forma de trunchi de piramida hexagonala.) 150 2 x 1400 = 2800 . autotunul are urmatoarele posibilitate de lucru cu apa si spuma: .tromba de spuma prin teava generatoare de spuma a tunului (orizontal 48 m. daca oglinda este sub 8. in organizarea sa deosebindu-se doua ansamble de baza: caroseria si instalatia de lucru cu pulbere.inaltime (m) Greutati: . cu ajutorul tevilor generatoare de spuma. Peretele din spatele masinii este complet inchis. .controlul presiunii. . absorbit prin ejectie in camera de depresiune a generatorului. . cu cea a autotunului SR 114.

Procesul expulzarii prafului prin gurile sistemului de refulare necesita o serie de operatii premergatoare care asigura: .660 2. despartit de primul prin doua usi culisabile. Acest compartiment este prevazut cu patru usi laterlae si o usa in peretele din spate. cu tamponul de cauciuc. cat si din mers.bataia medie a jetului de spuma (m) . Iesirea din stanga are o legatura cu culoana tubului de apa si spuma. Este prevazuta la partea superioara cu o gura de vizitare.greutatea apei (kg) .greutatea totala (kg) .butelia pentru azotul de comanda si purjare.pompa centrifuga primeste miscarea de la priza de putere prin arborele de transmisie.8135 FA (fig. 126) prin constructie si dotare asigura transportul la locul incendiului a substantelor de stingere. Compartimentul personalului are doua banchete a cate 12 locuri fiecare si doua scaune rabatabile. caroseria si instalatiile speciale.deschiderea la momentul oportun (in functie de cerintele operative) a tuturor robinetelor de pe circuitele de evacuare. cu sase cilindri ce dezvolta o putere de 135 CP.inaltime (m) 7. rezervorul pentru spumogen. Pentru accesorii sunt prevazute rafturi si suporti. Miscarea de la priza de putere se transmite la pompa centrifuga prin intermediul unui arbore cardanic.orientarea tevilor tunului de praf asupra focarului.cantitate medie de spuma ce rezulta din spumogenul praf aflat in dotarea masinii (100 kg) Fig. cu compartimente prevazute pentru personal. cu posibilitati de refulare in jet compact. .greutatea detergentului (kg) Performante: . In compunerea instalatiei speciale intra: . poate actiona cu spuma aeromecanica cu refulare fie prin tunul propriu. . Se compune din camera de refulare. tamburul cu furtunul de refulare pentru prima interventie. reprezentand o constructie sudata. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: . cu actionare progresiva si cu amortizoare telescopice iar pe spate cu foi semieliptice.bataia jetului de apa prin teava tunului-orizontal (m) 70 .reductorul principal de presiune pentru azotul de lucru. compartimentul pentru accesorii. 126 12500 2800 100 140 50 – 60 50 10000 20 5 70 mc Autopompa cisterna cu tun de apa si spuma se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul descris la generalitati. accesoriilor. . cu o capacitate de 2800 l. axum pompei. dispozitivele de comanda. avand o linie moderna si o mare capacitate de acces in teren. personalului si accesoriilor necesare. In continuitatea compartimentului personalului se gaseste compartimentul instalatiilor.fluidizarea substantei pulverizatoare.lungime (m) .tabloul de comanda si control. transformand energia mecanica in energie hidraulica. cu 5 + 1 trepte de viteze.vertical (m) . pulverizat sau tromba prin tevile tunului ori tevile mobile. altor materiale si utilaje la locul interventiilor. placa de bord cu aparatele de control ale masinii si ale instalatiei hidraulice. Acesta se prinde de axul pompei de apa si de axul care iese din priza de putere prin intermediul a doua cuplaje: unul pe caneluri.debitul de spuma al tevii generatoare a tunului (l/min) . Autospecialele de stins incendii pe autosasiu R. . Compartimentul de comanda este prevazut cu doua scaune fixe. un racord B pentru umplere si o conducta de supraplin. statorul pompei si camera de aspiratie. In compartimentul instalatiilor sunt amplasate: instalatia pentru producerea spumei. cu apa din surse naturale sau artificiale. Diesel in 4 timp. de tip autobuz. Principiul de functionare a fiecarei unitati de pulbere consta in evacuarea substantei stingatoare din rezervor cu ajutorul azotului sub presiune.instalatia de producere a spumei se compune din: rezervoul pentru spumogen. motorul pompei.A. echipate cu motor tip 797-05.consumul de spumogen (kg/min) . Iesirea din dreapta are o legatura la rezervorul de apa. .rezervorul de apa. observatorul cu doua manete. .latime (m) . instalatia pentru detergenti. conductele de legatura. . Poate actiona atat stationar. Suspensia de fata este prevazuta cu foi semieliptice. cu comanda hidraulica. o legatura la instalatia pentru detergenti si racirea suplimentara la motor. 8135 FA.priza de putere montata pe peretele din spate al cutiei de viteze ce permite actionarea pompei centrifuge si a pompei de ulei. fac parte din grupa masinilor de capacitate medie destinate transportului substantelor stingatoare. servantilor.luarea dispozitivului de lucru cu pistoletele de pulbere. Ambreiajul este monodisc uscat. . o legatura la instalatia de producere a spumei.370 3. Cutia de viteze este mecanica. este confectionat din tabla de hotel de 3 mm protejata contra coroziunii cu o vopsea speciala. fie prin tevi manuale generatoare de spuma. instalatii si accesorii.greutatea prafului spumogen (kg) .punerea sub presiune a colectoarelor tabloului de comanda si a rezervorului de praf. . Sunt construite pe autosasiu R. generatorul pentru producerea spumei. celalalt pe canal de pana.. Caroseria este o constructie unitara. Autopompa cisterna cu tun de apa si spuma – APCT/R 8135 FA Autopompa cisterna cu tun de apa si spuma R. o legatura la ramificatiile de refulare si o legatura la racirea caroseriei. .160 Greutati: . Pompa este prevazuta cu doua intrari cu diametrul de 100 mm si doua iesiri de 70 mm.timp mediu de lucru cu spuma (min) .sistemul de fluidizare. . La partea inferioara sunt instalate conducte cu robinet contra actiunii mecanice a apei se realizeaza prin spargatoarele de valuri. 8135 FA. A. De asemenea. rezervorul de apa. Autospeciale de stins incendii pe autosasiul Roman 8 135 F.

Prin ramificatiile de pe conductele de refulare apa poate fi dirijata spre coloana tunului de apa si spuma sau direct prin furtune spre tevile manuale. pentru iluminarea zonei de interventie. – R. evitandu-se astfel deformarea caroseriei la rasucirea sasiului de baza. catastrofe sau calamitati si acordarea primului ajutor medical. prevazute la capete cu racorduri fixe tip B cu capace. gaze si apa in zona de interventie. deasupra podelei sunt amenajate rafturi si cusete. In spatele caroseriei sunt amplasate: coloana telescopica (pe partea dreapta) si lampile electrice de semnalizare (la partea inferioara). 127 Descriere Autospeciala F. .8125 F. .100 2. In fabricatie s-a folosit atat coloane mecanice (manuale) cat si electrohidraulice.iluminarea zonelor si locurilor de actiune. fantana. Caracteristicile tehnico-tactice ale acestei autospeciale sunt urmatoarele: Dimensiuni: . Pe partile laterale sub nivelul podelei. . o parta batanta se inchide jos si sus.tunul de apa si spuma este montat pe acoperisul masinii si se compune din: tevile pentru apa si spuma.inaltimea (m) Greutati: .8135 FA) Autospeciala pentru evacuarea fumului.tamburul furtunului de refulare are un furtun tip D din cauciuc. . de 30 m lungime folosit pentru faza intiala a incendiului pana la realizarea dispozitivului.250 Capacitati si performante: .G. Pentru scoaterea sau introducerea accesoriilor si utilajelor din interiorul caroseriei. gazelor si pentru iluminat – Roman 81345 FA (A. s-au executat cate doua cutii pentru accesorii. calamitati naturale sau catastrofe. lac. . . Autospeciala pentru evacuarea fumului. Cu exceptia usilor si capacelor compartimentului instalatiilor si accesoriilor.greutatea utilajelor si accesoriilor (kg) 11360 2860 8. fabricata la Intreprinderea „Autobuzul” Bucuresti se compune din urmatoarele parti principale: . Pompa centrifuga poate fi alimentata cu apa din rezervor sau de o sursa exterioara prin teava de aspiratie ale carei capete sunt prevazute cu racorduri fixe de tip A si cu capace. B. prin intermediul a trei suporti. . Apa este refulata de pompa centrifuga prin conductele de refulare stanga-dreapta.instalatia de racire a motorului 25 l antigel . cu zavoare asigurate cu arcuri.salvarea persoanelor afectate de incendii. .intreruperea alimentarii cu energie electrica.G.executarea unor lucrari de taiere. . de locuri (cabina + compartimentul accesoriilor si utilajelor) 6 + 2 Fig.500 3.A.evacuarea fumului si gazelor toxice si introducerea aerului curat din si in spatiile inchise afectate. bazin etc. cu unele modificari si completari de adaptare pentru noua destinatie.autosasiul. Autosasiul are caracteristicile de baza ale tipului R. 127) este destinata pentru dotarea unitatilor militare de pompieri. . . Amestecul de apa si detergenti se realizeaza pe principiul ejectiei. Instalatiile speciale din componenta masinii.Sp. Coloana telescopica are rolul de a ridica trei proiectoare de cate 1 kW la inaltimea de cca 8 m. Coloana propriu-zisa consta din trei tevi mobile de otel.8135 F. utilajele si accesoriile din dotare.rezervorul de carburant 200 l motorina .coloana telescopica electrohidraulica 80 l ulei . La interior. gazelor si pentru iluminat (fig. avand asigurata alimentarea cu apa astfel: .latime (m) . fiind utilizata pe timpul interventiilor de stingere a incendiilor sau la inlaturarea urmarilor catastrofelor si calamitatilor naturale. precum si a echipamentelor.generatorul sincron de curent electric alternativ trifazat.de la sursa de apa fara presiune (rau. iar a doua parte se inchide prin intermediul unor broaste prevazute cu manere de yala. apa imbunatatita sau spuma.I.alimentarea cu energie electrica a unor utilaje si accesorii de interventie precum si a unor cladiri sau instalatii. .I. . Pentru cuplarea generatorului de curent electric. pe fiecare parte laterala. amestecatorul si dispozitivul de dozare. prevazute cu suporti pentru utilajele si accesoriile din dotarea autospecialei. Instalatia electrica cuprinde: . Autopompa cisterna cu tun poate actiona cu apa. racordat prin furtun B la o alta sursa de apa sub presiune (hidrant sau pompa).instalatia de detergenti cuprinde urmatoarele instalatii principale: rezervorul de detergenti. s-au realizat in mod simetric.). in scopul anuntarii efectelor negative ale acestora si pentru eliminarea pericolelor de accidentare a servantilor. cate doua usi duble si cate un capact rabatabil. . realizata prin sudura. fiecare fiind prevazuta cu capac rabatabil de jos in sus. utilajelor si accesoriilor din dotare.consum mediu la 100 km – 30 l vara si 32 iarna .instalatia electrica de forta. – R.din cazanul de apa propriu.evacuarea apei din locuri greu accesibile sau alimentarea cu apa din surse cu adancime pana la 20 m.viteza maxima – 80 km/h . . s-a folosit o priza de putere montata pe cutia de viteze si comanda electropneumatic din cabina. in scopul avertizarii personalului si stabilirii masurilor adecvate de protectie.transportarea la locul interventiei a grupei.F..compartimentul instalatiilor si accesoriilor. degajare si demolare. precum si amenajarile speciale ale autosasiului si suprastructurii. prevazute cu pene impotriva rotirii.identificarea gazelor toxice din zonele afectate de incendii. dau autospecialei un caracter multifunctional si asigura rezolvarea urmatoarelor sarcini: .greutatea totala (kg) ..lungime (m) .coloana telescopica. mecanismul de actionare si cilindrul de ridicare.A. este o constructie de otel rigida.nr. Pentru fixarea proiectoarelor s-au executat un suport adecvat demontabil si cu posibilitati de reglare a pozitiei acestora in plan orizontal. La fiecare usa dubla. Intregul compartiment s-a realizat pe un sasiu suplimentar care la randului este fixat elastic pe cel de baza.

greutatea totala (kg) . ventilatoarele. ASpJGA si AscM de 37. Este rigidizata contra torsiunii. autoscari mecanice (A. agregatul pentru ridicare-coborare. cu pupitrul de deservire. setul de scari. Autoscarile mai pot fi folosite ca macara. La partea frontala a ramei este amplasata un ghidaj cu role pentru cablul de extragere a scarii. Pe partile laterale sunt amplasate dispozitivele de rigidizare a sasiului cu puntea spate.A.8135 FA. agregatul pentru intinderestrangere si agregatul pentru nivelare.T. placile cu sigurante. lampa de iluminat. La prizele de putere sunt montate 4 flanse x.I.500 3. ridicarea unor proiectoare in scopul iluminarii anumitor zone. Osia orizontala de la partea superioara a turnului face legatura dintre acesta si rama de ridicare ce sustine setul de scari. pentru salvarea persoanelor de la inaltime si asigurarea patrunderii rapide a pompierilor la partile superioare ale cladirilor. fiind de 1000 kg pentru refularea de la inaltime a substantelor de stingere. agregatele hidraulice si instalatiile de comanda. arcuita. legate intre ele prin imbinarile sudate ale treptelor. comutatorul voltmetric si voltmetrul de verificare. avand polii de excitatie pe rotor.).J. Pentru asigurarea scarii in pozitia intins si descarcarea cablurilor.A. Rama intermediara este montata pe sasiu si acoperita cu tabla striata de aluminiu. Generatorul sincron de curent electric alternativ trifazat asigura alimentarea cu energie a instalatiei de forta de pe autospeciala.F. 44 m.). autotunuri de stins incendii (A.greutatea pe puntea spate (kg) Performante: . amplasata in rama de ridicare. iar pe partea dreapta se afla rezervorul pentru ulei si tabloul electric. scheletul podelei. Pe partea stanga a turnului este amplasat dulapul de conexiuni.lungimea autoscarii (m) . instalatia hidraulica a scarii. salvarea bunurilor materiale. greutatea maxima ce poate fi ridicata. 128) sunt destinate.900 2. in special. Mobilitatea este facilitata de ghidajele cu role cu care sunt prevazute tronsoanele. In componenta tabloului de comanda intra: transformatorul de curent si stabilizare.37. a caror alimentare se asigura de instalatia electrica de forta montata pe aceasta masina sunt: redresorul (aparatul) de taiat si sudat electric.A. precum si panoul frontal. Sc.inaltimea maxima de ridicare (m) . exhaustoarele. la exterior cu mansoane de cauciuc profilat.C.Sc. frecvenmetrul. celelalte autospeciale fiind echipate cu cabine modificate. catastrofelor sau calamitatilor.viteza maxima (km/h) . reactorul de autoexcitare. sigurantele fuzibile principale. M 8135 FA) Autoscarile (fig. turnul rotativ cu rama de ridicare. precum si in alte scopuri impuse de lucru la inaltime. autospeciale de stins incendii cu praf si azot (A. Autoscara mecanica Roman 8135 FA esre realizata in cooperare cu o firma germana. Scara rotativa este prevazuta cu patru agregate motoare: agregatul pentru rotire. cand caile de acces devin impracticabile ca urmare a incendiilor. reostatul de excitatie.G. pentru ghidarea setului de scari in timpul nivelarii.).. Cabina originala a autosasiului Roman 12215 DFA se pastreaza la APCA. placa cu aparate stanga-sus. Fiecare parte de scara este formata din doua grinzi cu zabrele laterale. pe ea fiind montat turnul rotilor.I.450 .). A.greutatea pe puntea fata (kg) . foarfeca pentru taiat tabla. trei pompe cu roti dintate pentru ridicarea presiunii uleiului la valoarea necesara lucrului agregatelor-motoare din instalatia hidraulica.8135 FA. cabina soferului.Sp. care permit executarea celor patru tipuri principale de miscari in regim de reglaj continuu al vitezei. C.Sc. Autoscara mecanica de 30 m ROMAN 8135 FA (A. instalatii de deservire si instalatii de supraveghere. Treptele sunt acoperite.Sp. respectiv distributie. Instalatiie de comanda sunt compuse din: instalatia electrica a scarii conceputa pentru lucrul la tensiunea de 24 V. instalatiile de siguranta pentru protectia la rasturnare a autovehiculului si protectia la lovire a tronsonului de scara.M. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autoscarii sunt: Dimensiuni: . primele trei tronsoane sunt prevazute cu cate o pereche de clicheti de blocare.F.G.unghiul de rotire .P. Pupitrul de comanda-distributie se compuna din doua tablouri de comanda.inaltimea (m) Greutati: . de o constructie speciala. cel al autoscarii are in plus doua prize de putere: una grea si una usoara.) Grupa acestor masini face parte din categoria autospecialelor de stins incendii de mare capacitate si este formata din: autopompe cisterna de alimentare cu apa (A.Sp. Principalii consumatori de energie electrica din dotarea autospecialei FGI – R. Fata de sasiul R. placa cu aparate dreapta jos. culisabile unul intr-altul. contactorul principal cu releul termic de protectie. Turnul rotilor este o constructie de tip cheson. transformatorul de separatie.unghiul de inclinare . rama intermediara. 8490 3540 4900 80 30 0 – 360º 0 – 75º 8 8.M. Setul de scari se compune din patru tronsoane de scara. partea romana executand autosasiul.pupitrul de comanda-distributie. 128 Autoscara Roman 8135 FA de 30 m se compune din: sasiu. Rama de ridicare se compune din doua grinzi legate intre ele cu traverse si o grinda in forma de U. acestea fiind actionate hidraulic. pompele submersibile si proiectoarele speciale de 1000 W x 200 V. asamblat prin sudura.latimea autoscarii (m) . Autospeciale de stins incendii pe autosasiul tip camion greu (Autosasiul MD. redresorul de excitatie.raza minima de virare (m) Fig.consumatorii de energie electrica. Componenta tabloului de distributie este urmatoarea: placa cu aparate stanga-jos. gazelor si pentur iluminat (A. Diesel 12 215 D. ampermetrele de control.44) si autospeciale pentru evacuarea fumului. podeaua si prizele de putere.P N2). autospeciale de stins incendii cu gaze arse (A. Urcarea pe tronsonul inferior al scarii este facilitata de o scara culisabila de urcare. care ii confera robustete si siguranta in exploatare. placa cu aparate dreapta-sus. . tranformatoarele de separatie.

aparatura de comanda si control.s. Sistemul de directie prevazut cu un servomecanism hidraulic de actionare permite o manevrare usoara a autovehiculului si asigura deplasarea lui pe traiectorii curbe.In alcatuirea autosasiurilor folosite la fabricatia acestor masini de stins incendii se disting. cat si o parte a accesoriilor p. caroseria si instalatiile speciale. amortizoare hidraulice si elemente de cauciuc iar suspensia spate este prevazuta cu arcuri semieliptice cu foi in trepte. cuprinde trei grupa de ansambluri de preluare si transmitere a puterii motorului: ansambluri pentru deplasarea autovehiculului.viteza maxima (km/h) . de tipul nesincronizata.masa totala (kg) .vara 40. cu trei arbori. Prin constructia caroseriei sale. Compartimentului personalului este o cabina speciala cu post de conducere avansat care adaposteste echipajul. cutia de viteze.latimea (m) . In interiorul compartimentului se gasesc: rezervorul pentru spumogen praf. substantelor de stingere si accesoriilor din dotare. destinata autospecialelor p. Este o cutie de viteze clasica. Compartimentul instalatiilor este amplast in continuarea compartimentului personalului. motorul. autotunul asigura transportul la locul incendiului al servantilor.2156 HMN este un motor Diesel in patru timpi. geamurile securizate. Caracteristici tehnico-tactice de baza ale autotunului sunt urmatoarele: Dimensiuni: . cu doua trepte de viteza.5 motorina . rezervorul de apa.debitul de spuma maxim (mc/min) . Cutia de distributie este de tip mecanic. deasupra compartimentului personalului. sistemul de franare.bataia maxima a jetului de apa refulata (m): . conducta de apa pentru umectarea spumogenului. suspensia. instalatia de protectie contra inghetului.apa (kg) .consum de carburanti la 100 km (l): . instalatia centrala de semnalizare a avariilor.masa proprie (kg) .viteza medie economica (km/h) . Cadrul realizeaza legatura portanta dintre puntea fata si puntea spate si preia toate solicitarile care apar pe timpul exploatarii.010 21400 11300 7500 500 300 80 40 .vertical 80 60 . Tunul pentru apa si spuma este montat pe acoperisul masinii. dispozitivul de obturare.200/3. Cabina Roman se prezinta in doua variante si anume: cabina medie folosita la ASpJGA si cabina mare folosita pe APCA si AScM. patru usi cate doua pe fiecare parte si capota motorului.iarna 44. compus din ambreiajul propriu-zis si comanda hidraulica a ambreiajului.spumogen praf (kg) . cu injectie directa. puntea fata.. urmatoarele componente: cadrul sasiului. cat si al stationarii.orizontal . ansambluri pentru antrenarea organelor de lucru ale instalatiilor speciale.i. stratul termoizolator intre cele doua invelisuri. Instalatia de franare include: instalatia franei de serviciu. Puntea fata are rolul de a asigura transmiterea momentului motor la rotile motrice ale puntii fata a autosasiului. instalatia electrica si sistemul de rulare. Motorul tip D. Puntile spate au rolul de a transmite momentul motor la rotile din spate ale autosasiului asigurand preluarea sarcinii din aceasta parte a masinii si conditia de franare a autovehiculului. Instalatia electrica furnizeaza alimentarea cu energie a aparatelor ce echipeaza masina atat pe timpul mersului. Asupra autosasiului descris pe larg nu vom mai insista descriind in continuare celelalte doua parti componente. sistemul de directie. puntile spate.500 3.detergent – DERO 73 (l) Performante: .5 motorina 25 . mecanismul de actionare melc-roata si cilindrul de ridicare. invelisul exterior din tabla sudata pe schelet. pregeneratorul de spuma. Autotunul de stins incendii Roman 12215 DFA (ATI 12215) Autotunul de stins incendii Roman 12215 DFA (fig. compartimentele pentru accesorii. Echipamentul de rulare este constituit din 10 roti. cutia de distributie. Suspensia fata este prevazuta cu arcuri semieliptice cu foi.i. cu camera de ardere in piston. cu apa imbunatatita chimic sau cu spuma mecanica. ca parti comune.lungimea (m) .bataia maxima a jetului de spuma (m): . de a prelua sarcina de fata a autovehiculului si de a oferi conditiile necesare pentru franarea sigura a masinii.orizontal . instalatia franei de ajutor (de mana). Instalatia pentru produs spuma se compune din: rezervorul de spumogen praf de cca 500 kg. pentru apa si spuma. 129) prin constructia sa. instalatia franei de motor. cantitatile mari de agenti stingatori si accesoriile din dotare confera posibilitati largi de utilizare pe timpul interventiilor putand lucra cu apa. Sistemul de amorsare este astfel conceput incat depresiunea ce trebuie realizata in pompa centrifuga sa se faca prin doua modalitati: cu ejectorul de gaze prevazut cu ajutaj prin care sunt dirijate gazele arse din toba de esapament sau cu pompa de vid cu palete mobile. Ambreiajul este monodisc. Fig.vertical Descriere Autotunul se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul. 129 Caroseria este impartita in doua compartimente mari: compartimentul personalului si compartimentul instalatiilor. 60 40 7. podeaua din tabla acoperita cu covor de cauciuc.s. invelisul interior din placi fibro-lemnoase. In componenta sa intra tevile. ansambluri pentru antrenarea organelor auxiliare. Sasiul este asamblul de baza al autovehiculului care are rolul de a sustine toate celelalte organe ale masinii.inaltimea incarcat-descarcat (m) Greutati: .730 2. A. Transmisia autosasiurilor Roman Diesel 12215 DFA. Se compune din urmatoarele subansambluri principale: scheletul format dintr-un sasiu auxiliar si o suprastructura din tevi patrate de otel sudate. Cutia de viteze are sase trepte pentru mers inainte si una pentru mers inapoi. din dotare.

500 3. Pentru vizitare. La partea superioara rezervorul este prevazut cu o gura de vizitare cu capac etans si conducta de preaplin. cunoscut si utilizat la toate masinile de pompieri fabricate in tara. amplasant pe cazanul pentru apa. precum si locasuri amenajate pentru fixarea accesoriilor. Instalatia de comanda electropneumatica este asemanatoare cu cea de la ATI si realizeaza urmatoarele operatii: .5 . Diminuarea efectelor actiunii mecanice a apei se realizeaza prin spargatoare de valuri. In rezervor se gasesc doua randuri de spargatoare de valuri demontabile asezate in cruce. . Fixarea pe sasiul suplimentar este realizata prin sudura. Viteza mare de iesire a gazelor prin ejector creeaza o depresiune in instalatie.rezervorul de spumogen lichid (l) . Conductele servesc pentru absorbtia apei in pompa centrifuga si refularea acesteia sau a solutiilor pentru stingerea sub presiune. In interior este instalata si conducta de incalzire a apei pe timp de iarna.rezervorul de apa (l) .600 2. El este prevazut pe ambele parti cu cate doua usi duble. precum si pe acoperis.cuplarea si decuplarea ejectorului. fixat elastic in trei puncte pe sasiu permite. cu tuburi de aspiratie.viteza maxima (km/h) . Instalatia pentru amestec cu detergent se compune in principal dintr-un dispozitiv de dozare. printr-un sistem de ajutateje convergente-divergente.Rezervorul de apa reprezinta o constructie sudata. pe o ramificatie a conductei de refulare a apei.consum de carburanti la 100 km (l): .cuplarea si decuplarea pompei. montata in a doua jumatate a caroseriei.100 21500 cca 100000 9000 800 100 200 80 . are o capacitate de cca 800 l si este prevazut cu spargatoare de valuri si sifon pentru aerisire. 130) este destinata transportului la locul interventiilor a personalului. cu scari adecvate. interiorul sau fiind protejat anticorosiv. caroseria si instalatiilor specifice. La interior rezervorul este strabatut de o ramificatie a tevii de esapare a gazelor arse de la motor pentru incalzirea apei in timpul iernii. montata in a doua jumatate a caroseriei.masa totala (kg) . prin gurile de refulare. In dreapta-spate este prevazut cu o conducta de robinet si racord tip A pentru umplere din surse cu presiune. Pompa centrifuga poate aspira apa atat prin cele patru guri laterale tip A. obtinut prin dirijarea gazelor arse.rezervorul de detergent (l) . cat si prin conducta din cazanul propriu. Rezervorul este prevazut cu o instalatie pneumatica de balbotare. Compartimentul instalatiilor. refuland-o prin duze cu orificii radiale. Autopompa cisterna de alimentare cu apa Autopompa cisterna de alimentare cu apa Roman 12215 DFA (fig. Fig.iarna 44. Cuplarea si decuplarea pompei se face cu un intrerupator electric de la bordul de comanda. .refularea apei (apei imbunatatite) absorbita din cazanul propriu sau de la surse naturale pe linii de furtun echipate cu tevi de mana.cuplarea si decuplarea pompei de vid. B. racordata la toba de esapament. . Pentru protejarea cauciucurilor si a pneurilor este prevazuta o alta ramificatie cu robinet din aceeasi conducta de racire suplimentara.alimentarea cu apa a altor autospeciale prin linii de furtun tip A sau B. tip D 2156 HMN 8. avand o capacitate maxima de umplere de 7500 litri. Amorsarea pompei centrifuge cu ajutorul jetului de gaze se realizeaza utilizand fenomenul de ejectie. care este prevazuta cu un robinet manual cu clapeta. Rezervorul pentru apa prezinta o constructie sudata.5 Descriere Principalele parti componente ale autopompei de alimentare cu apa R 12215 DFA sunt: autosasiul. .producerea si refularea spumei aeromecanice prin linii de furtun echipate cu tevi portative generatoare de spuma asigurand un debit de 30 mc/min (6 tevi de 500 l/min). Rezervorul pentru spumant lichid. 130 Ausasiul este de tip Roman 12215 DFA cu suspensia spate intarita echipat cu motor diesel.lungime cu carucior port-furtun (m) .latime (m) . substantelor stingatoare si accesoriilor fiind in masura sa asigure: . Pentru alimentarea dintr-o sursa cu presiune. Caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: . manere de sustinere pentru urcare. care dirijeaza apa la cele sase roti. Antrenarea pompei se face printr-o transmisie mixta (cardan si curele trapezoidale) de la priza de putere. Amorsarea cu pompa de vid cu palete se bazeaza pe principiul clasic. rabatabila cu 3 + 1 locuri si 2 usi laterale. rezervorul de apa. o flexibilitate sporita.masa proprie (kg) Capacitati: . Circulatia pe acoperis se face pe podeste din tabla striata iar accesul se asigura prin doua scari montate in spatele rezervorului pentru apa. 8. Autopompa cisterna de alimentare cu apa pastreaza cabina originala dubla.inaltime totala (m) Greutati: . sub rezervor se afla un cot cu robinet manual terminat cu un racord fix tip A.vara 40.rezervorul de motorina (l) Performante: . In compartimentul instalatiilor se gaseste rezervorul de spumant de 800 l si o pompa de debit mare. Pregeneratorul instalatiei de producere a spumei se afla amplasat sub rezervorul de lichid. la partea superioara este amplasata o gura cu capac rabatabil. ca si la celelalte autospeciale pe sasiu R 12215 DFA. iar in continuarea acestui compartiment. un amestecator si un rezervor fixat pe cazanul pentru apa. in dreapta-spate. Instalatia de racire suplimentara si protectie este o ramificatie din conducte de refulare dreapta a pompei centrifuge care intra in partea inferioara a radiatorului. in dreapta caruia se gaseste si teava de preaplin. Instalatia de vid este astfel conceputa incat depresiunea ce trebuie realizata de pompa centrifuga se face in doua feluri: cu ejectorul de gaze sau cu pompe de vid cu palete.

12215 DFA original. capota motorului. autospeciala poate lucra si din mers.s. . invelisul din tabla de otel. 20025 12800 4 x 1250 = 5000 800 1400 (16 + 1) x 40 = 680 220 8. patru supape de sens unic pentru azot. Intrucat functionarea instalatiei speciale nu este conditionata de functionarea motorului. cu refularea aerului cald spre interiorul acestui compartiment. fie pe linii de furtun tip C terminate cu tevi de refulare.4 kg/s .pulbere stingatoare (kg) . . in loc de patru.360º Performante: .bataia tevilor manuale de refulare (m) 25 .viteza medie economica (km/h) .10º + 80º . camera de inalta presiune a reductorului de mare debit pentru azot. cinci dispersoare de azot. Autospeciala are o mare capacitate de acces in teren si poate transporta o insemnata cantitate de substanta stingatoare si accesorii. Din punct de vedere constructiv un modul se compune din doua circuite: un circuit pentru azot de inalta presiune si un circuit pentru praf si azot de joasa presiune.cantitatea de azot imbuteliat (l) . care maresc operativitatea autospecialei. compartimentul instalatiilor. podeaua din otel acoperita cu covor de cauciuc. folosind numai pulberi stingatoare.220 . patru usi. un manometru. geamuri securizate.lungime (m) . un manometru de joasa presiune. o conducta de alimentare a tevii de refulare.la 100 km vara 40 . Circuitul de joasa presiune are urmatoarele parti componente: camera de joasa presiune a reductorului de mare presiune a reductorului de mare debit pentru azot.rezervor de combustibil (l) Caracteristici functionale ale instalatiei speciale . doua componente pentru accesorii. amplasat in compartimentul instalatiilor pe rezervorul pentru spumogen.i. C. patru usi duble normale.debitul pe tevile tunului 2 x 7. Se compune din urmatoarele subansambluri: sasiul auxiliar.4 kg/s . o supapa de siguranta pentru rezervor. scheletul din teava patrata de otel. un colector pentru azotul de inalta presiune. sub nivelul sasiului si podeaua din tabla acoperita cu covor de cauciuc.Toate comenzile automate.bataia tunului cu praf orizontal (m) 50 .debitul pe tevile manuale 4 x 5. din dotare.masa proprie (kg) .latime (m) .debitul total (autoprotectia) 55 kg/s .sistemul de franare are numai trei rezervoare pentru aer comprimat. 130) este destinata interventiilor pentru stingerea incendiilor de mari proportii. un rezervor cu o capacitate de 1400 l in care se pastreaza pulberea stingatoare (cca 1250 kg).860 2.accesorii (kg) Capacitati: .la 100 km iarna 44 .instalatia de stins cu praf si azot formata din patru module de lucru care pot functiona succesiv sau simultan. patru furtunuri de inalta presiune.viteza maxima de deplasare (kg/h) . o conducta exterioara cu trei ramificatii demontabile.12215 DFA modificat. care asigura actionarea tunului si a suportilot basculanti. doua capace mari deasupra rezervorului 1 si 3.1 = 20.rezervor pentru pulberi (l) . 12215 DFA) Autospeciala de stins incendii cu pulberi (fig.consum mediu de carburanti (l): 80 40 . cate doua de fiecare parte.500 3.Sp. – R.cabina originala a fost inlocuita cu o cabina speciala. un robinet cu cep manual.inaltime (m) Greutati: . cu 6 locuri ingloband aparatura de comanda si control. o conducta de alimentare cu praf a colectorului.rotirea tunului orizontal . din cabina. precum si 5 servanti. Autosasiul acestei masini. Constructia si dotarea masinii permit interventia eficienta atat de la distanta cat si din apropierea focarului. Pulberea se refuleaza fie pe un tun cu doua tevi.arcurile pentru suspensia din spate sunt intarite. Sub compartimentul instalatiilor (in partea dreapta) a fost montata o aeroterma de tip Simon. cat si o parte a accesoriilor p. a suferit urmatoarele modificari: . Principalele caracteristici tehnico-tactice si performante ale autospeciale sunt: Dimensiuni: . Compartimentul personalului se compune din urmatoarele subansambluri principale: scheletul din tevi patrate de otel asamblate prin sudura. fata de autosasiul R. dispuse (cate unul pe fiecare parte laterala) in spate. precum si aparatele de masura si control au fost grupate pe tabloul de comanda. invelisul exterior din tabla de otel sudata. Instalatiile speciale sunt compune din: .rotirea tunului vertical .masa totala completa echipata (kg) . Pentru manevrarea robinetelor si agregatelor ce concura la refularea pulberii stingatoare s-au prevazut comenzi electropneumatice. Autospeciala de stins incendii cu pulberi Roman 12215 DFA (A. invelisul interior din placi fibrolemnoase.P. . Compartimentul personalului este o cabina cu post de conducere avansat. Circuitul de inalta presiune este realizat din urmatoarele elemente: patru butelii a 40 l fiecare intr-un suport basculant. Compartimentul instalatiilor este amplasat in continuarea compartimentului personalului si formeaza impreuna cu acesta un ansamblu stilistic unitar. pentru antrenarea pompei de ulei.7 = 15.la ora de functionare pe loc: 6 Descriere Autospeciala de stins incendii cu praf si azot se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul R. instalatiile speciale.a fost echipat cu o priza de putere.

patru cilindri hidraulici de forta. comutatorul cu came cu revenire pentru magnetizarea generatorului cu lampa de control-magnetizare si ansamblul releului maximal de tensiune. . un proiector p. Compartimentul instalatiilor mari cuprinde. reostatul de excitatie cu intrerupatorul de ajustare a tensiunii generatorului in limitele 380 – 400 V.5 .instalatia hidraulica are rolul de a actiona de la distanta tunul pentru praf si ridicarea mecanizata a suportilor basculanti cu butelii de azot compunandu-se din: rezervorul pentru ulei. canale. precum si trei cusete laterale care adapostesc o mare parte a accesoriilor si agregatelor mari.860 2.masa proprie (kg) . Ansamblul placilor de siguranta fuzibile cuprinde: placa de sigurante stanga pentru prizele din stanga si. respectiv. . gazelor si pentru iluminat Roman 12215 DFA (fig.acordarea primului ajutor persoanelor intoxicate cu fum sau gaze toxice. instalatia electrica de forta (generatorul de curent si tabloul de control si distribuitorul). Cele patru usi. cu palan manual. autospeciala a fost prevazuta cu un brat de macara rotativ.instalatia de comanda electromagnetica si pneumatica serveste pentru actionarea robinetelor cu clapeta si darea unor comenzi de la distanta (din cabina). si semnalizatoare luminoase pentru pozitionarea usilor deschise. gaze si apa in aria de interventie.0 . redresorul de excitatie. Pentru manevrarea agregatelor mari sau ridicarea greutatilor.F. doua faruri pentru ceata. . gazelor si pentru iluminat Roman 12215 DFA (A. 6 plafoniere. Instalatia electrica de 24 V corespunde in mare masura cu instalatia de servire pentru sasiul de baza. fixate elastic pe sasiu. 131 La randul sau. din care doua au geamuri culisabile. placa de sigurante dreapta pentru prizele din dreapta. autospeciala asigura transportul a 10 persoane si al unei cantitati foarte mari de accesorii. permit un acces corespunzator servantilor. subsoluri si zone afectate. . Compartimentul personalului reprezinta o cabina speciala cu post de conducere avansat.. cilindrul de forta pentru miscarea in plan vertical a tunului.iluminarea zonelor de actiune pe timpul noptii. vom insista in cele ce urmeaza pe instalatiile speciale. de taiere a betoanelor si perforare a planseelor si peretilor. Compartimentul instalatiilor este. in vederea punerii in functiune a instalatiei de stins cu praf si azot.s.consum de combustibil la 100 km (l): .I. fixate in suporti si rastele.Sp. ampermetre si voltmetre.latime (m) . D. prezentand o linie moderna si o tinuta de drum adecvata terenului accidentat. .180 15600 11300 4300 80 40 . un proiector p. instalatia electrica de forta este formata din urmatoarele parti componente: generatorul sincron de curent alternativ trifazat. Tabloul de distributie are urmatoarea componenta: ansamblul placii releelor cu aparate dispus in partea superioara contactorul de 40 A pentru cuplarea convertizorului de sudura.i.G. o constructie robusta. transformatorul de stabilizare a tensiunii.in sarcina maxima 14.masa totala (kg) . Astfel. In afara de acestea se mai deosebesc: ansamblul prizelor de distributie si ansamblul transformatoarelor de separatie.instalatia pentru purjarea (curatirea) conductelor din circuitele de rezerva a pulberii stingatoare.. pupitrul de comanda-distributie si consumatorii de energie electrica. cu aceeasi linie ca si compartimentul personalului avand cate o usa de acces laterala si doua in spate. 131) pe baza echipamentelor si dotarilor de care dispune se poate indeplini urmatoarele misiuni: .vara 39. o priza pentru alimentarea statiei de receptie-emisie si o instalatie pentru producerea unui magnetism remanent la generatorul sincron in momentul pornirii.iarna 43. doua girofaruri.0 Descriere Intrucat autosasiul si caroseria acestui tip de autospeciala nu prezinta particularitati deosebite. 8. Construita din doua compartimente distincte.lungime (m) . fiind completata cu: doua lampi de avertizare. pompa de ulei.instalatia electrica a autovehiculului care cuprinde pe langa instalatia autosasiului. urmatoarele elemente specifice: instalatia de avertizare acustica. Autospeciala pentru evacuarea fumului. doua clacsoane cu tonuri alternative. fiind amplasat in compartimentul instalatiilor.0 .transportul la locul interventiei al servantilor si al echipamentelor specifice.fara sarcina 6. doua distribuitoare. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt: Dimensiuni: .identificarea gazelor toxice din incaperi.i. . .viteza medie economica (km/h) . . cu distribuitor hidraulic cu supapa de suprapresiune.consum la ora de functionare (l): . 5 semnalizatoare pentru deschiderea usilor. fixat pe rama sasiului si antrenat prin intermediul unei prize de putere.500 3. de asemenea. evacuarea rapida a gazelor si fumului. opt plafoniere suplimentare.inaltime (m) Greutati: . in timpul degajarilor.) Autospeciale pentru evacuarea fumului. de asemenea.intreruperea alimentarii cu energie electrica.greutatea accesoriilor si servantilor (kg) Performante: . sigurantele fuzibile principale pentru protejarea circuitelor trifazate.viteza maxima (km/h) .executarea unor lucrari de degajare si demolare. motorul hidraulic pentru rotirea in plan orizontal a tunului. tabloul de comanda se compune din: reactorul de autoexcitatie. . Fig. conducte metalice si flexibile de inalta presiune si un manometru. Generatorul sincron de curent trifazat de 38 kVA alimenteaza cu energie electrica instalatia de forta din dotarea autospecialei.s. Pupitrul de comanda-distributie se compune din tabloul de comanda si tabloul de distributie.evacuarea apei infiltrate in subsoluri tehnologice si alimentarea cu apa a masinilor din bazine subterane greu accesibile.

cu trei punti.220 2.compartimentul instalatiilor. dupa care se ramifica patru conducte: doua pentru refularile laterale (cate trei iesiri tip B).Alte autospeciale A. dintre care doua punti motrice avand posibilitatea de blocare tranversala si longitudinala a diferentialelor.000 litri care este sectionat printr-un perete interior. . La suspensia spate s-a ales varianta joasa. instalatia conductelor. Cazanul masinii este o constructie sudata din otel inoxidabil cu capacitate totala de 10. cu 6 cilindri in linie de 215 CP (tip D 2156 MTN de 256 CP). Pompa centrifuga este cea clasica ce echipeaza toate autospecialele de stins incendii cu apa si spuma construite pe sasiu Roman 10215 si 12215. . montata in instalatia autospecialei pe suporti prevazuti pe sasiul masinii si antrenata printr-un arbore cardanic de la priza de putere. 19256) Autospeciala pentru stins incendii cu spuma (fig. .rotirea in plan orizontal . Accesorii p.15º Motorul autospecialei este tip D. 132 Descriere Autospecialele de stins incendii cu spuma R. formand doua compartimente: unul de 6.500 3.L.bataia maxima a jetului de apa (m) .diametrul minim de viraj (l/min) .000 litri pentru spuma si altul de 4. Aspiratia pompei este bilaterala (cate doua intrari tip A de fiecare parte a masinii) in vederea racordarii lesnicioase la sursa de apa cea mai apropiata.2156 HMN8 diesel in 4 timpi.s.greutatea utilajelor si accesoriilor (kg) . deoarece vehicularea lichidului spumant se executa de catre o pompa autoabsorbanta. fiind utilizata pentru stingerea incendiilor indeosebi in industria chimica si petrochimica.debitul maxim de spuma (mc/min) .compartimentul personalului. necesare pentru interventia la incendii sunt fixate in rafturi si rastele speciale amenajate in trei locuri si anume: in compartimentul instalatiilor.rotirea in plan vertical 9. Refularea pompei centrifuge este controlata de un robinet cu clapeta. o conducta pentru alimentarea tunului si o conducta pentru alimentarea cazanului cu apa.instalatia suplimentara de incalzire.i.lungime (m) . .4 5000 30 80 60 360º + 60º .Sp.bataia maxima a jetului de spuma (m) .greutate totala (kg) . . Autospeciala pentru stins incendii cu spuma pe autosasiu 19215 DF. alimentarea cazanului altor autospeciale din butoaie sau din cazanul propriu. pompa autoabsorbanta pentru lichid spumant. in compartimentul de la spatele masinii si pe acoperis. Pentru prevenirea inghetului substantelor de stingere.rampa maxima . racit cu apa. de mare capacitate. Fig. precum si lucrul cu spuma absorbind spumant direct din butoaie. Autospeciala este realizata prin echiparea si carosarea unor autosasiuri Roman 19215 DF sau 19256 DF. cazanul. 19256 DF (A. Instalatia pentru producerea spumei este diferita de cea a celorlalte masini de stins incendii. pentru o mai buna stabilitate a autovehiculului.autosasiul. precum si la combaterea incendiilor de mari proportii.compartimentul accesoriilor.greutatea autosasiului (kg) Performante: . iar dozarea se realizeaza prin intermediul unui robinet cu clapeta.400/3450 25340 800 450 93 (84) 26º 19. aeroporturi.S. Amorsarea pompei (in cazul alimentarii de la o sursa de apa fara presiune) se face cu ejectorul de gaze esapate ori cu pompa de vid cu palete mobile. Cu ajutorul pompei autoabsorbante pentru spumant se poate realiza alimentarea cazanului propriu din butoaie. .instalatiile de stins incendii cu apa si spuma. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt: Dimensiuni: . Sasiul rigidizat si intarit cu lonjeroane suplimentare prin intermediul a sase tampoane elastice poarta suprastructura autospecialei fixata pe acesta prin 20 suporti elastici. 132) face parte din grupa autospecialelor de lucru cu apa si spuma. . Instalatia speciala cuprinde pompa centrifuga pentru apa.000 litri pentru apa. 19215.instalatiile de autoprotectie. tunul de apa si spuma.inaltime incarcat/descarcat (m) Greutati: .debitul maxim al tunului de apa (l/min) . Cabina mare de tip Roman care intra in componenta acestui autosasiu s-a adaptat numarului de persoane si aparatajului necesar deservirii autospecialei avand capacitatea de 6 locuri. prin cazan trec conducte ce vehiculeaza aer cald furnizat de o aeroterma SIMON. in productia de lacuri si vopsele.19215 sau 19256 au in compunerea lor urmatoarele compartimente si instalatii: .latime (m) . Sistemul de conducte asigura transportul lichidului pompei de la intrarea in instalatie la iesirea din instalatie. instalatia hidraulica pentru manevrarea tunului.viteza maxima (km/h) .

Masina face din categoria autospecialelor de mare capacitate. ambreiaj. fiind prevazut cu rafturi si locasuri pentru amplasarea accesoriilor p.i. Instalatia de incalzire suplimentara asigura incalzirea compartimentului instalatiilor si cazanului prin montarea unei aeroterme de la care pornesc patru conducte (doua dus si doua intors). .rezervorul pentru apa cu capacitatea de 10. . echipamentul electric.Autospeciala se compune din autosasiu tip Roman 19256 DF. a spumei aeromecanice.pompa centrifuga pentru refularea apei si a solutiei spumante.masa autosasiului (kg) . acceleratie motor. instalatia de incalzire. masura si control necesare functionarii normale a instalatiei speciale de stingere. fiind echipata cu aparatajul si instalatiile de comanda si control necesare conducerii autovehiculului. Autotunul de stins incendii cu apa si spuma pe sasiu ROMAN 19256 DF (ATI 19256 DF) Autotunul de stins incendii cu apa si spuma 19256 DF (fig. Autosasiul este echipat cu 3 punti din care doua motrice pe spate. Pe traseul acestora doua sunt amplasate 10 duze care permit formarea unei perdele de apa cu rol de racire a caroseriei. Instalatia de incalzire este destinata asigurarii unui nivel optim al temperaturii in compartimentul instalatiilor si accesoriilor.vertical – 15 + 60º Fig.500 3. componentele sale principale fiind: . 133 Descriere . ca parti importante fac parte: tevile pentru apa si spuma. Instalatia electrica mai cuprinde un post de comanda mobil care permite telecomanda tunului prin cablu electric de la maximum 20 m distanta. iluminat compartiment instalatii. respectiv. protejat prin vopsire.rezervor combustibil (l) Performante: .latime (m) . Actionarea tunului se realizeaza mecanizat (hidraulic si pneumatic) sau manual. control si comanda ale instalatiei speciale de stins incendii sunt amplasate in cabina si compartimentul instalatiilor.rezervorul de apa (kg) .inaltime incarcat-descarcat (m) Greutati: . Tot aici sunt montate aparatele de masura si control. toate montate pe cabina.rotirea tunului – orizontal 360º .echipamentul de amorsare a pompei centrifuge (cu doua posibilitati independente de realizat depresiune in sistemul de aspiratie fie printr-o pompa de vid cu rotor cu palete. Acestea asigura manuirea si controlul functioarii instalatiilor speciale de stins incendii cu apa si spuma permitand urmatoarele operatii: pornirea-oprirea motorului. hidraulic prin doua distribuitoare. comanda amplificatorului cu dispozitiv de alarmare (ADA02). compartimentul instalatiilor si accesoriilor. dispozitivele de comanda ale instalatiei specifice de stins incendii. In compartimenul instalatiilor sunt dispuse urmatoarele comenzi: pornit-oprit motor. protejat la interior contra coroziunii prin cauciucare. Tabloul de comanda si control este amplasat in compartimentul instalatiilor si cuprinde toate aparatele si dispozitivele de comanda. din dotare. fie printr-un ejector de gaze.debit maxim de spuma (mc/min) .rezervorul pentru spumant lichid cu capacitate de 2000 l. . dispozitivele de comanda si aparatele de masura si control. Compartimentul instalatiilor si accesoriilor este dispus in partea anterioara a caroseriei. manometru presiune ulei.cu spuma . Actionarea tunului se face din cabina. precum si aparate de control – vacuummetru. Aparatele pentru masura. Instalatia de autoprotectie este conceputa pentru a asigura apropierea cat mai mult de incendiu si racirea autospecialei cu o perdea de apa. Cabina este de tip Roman cu 6 locuri. de pe acoperisul masinii.masa totala (kg) . organul de baza pentru refularea apei si spumei la distante mari.000 l executat din tabla de hotel.robinetul de dozare a spumantului in apa. mecanismul de rotire melc-roata si cilindrul de ridicare-coborare. spuma) catre focarul incendiului se face cu ajutorul unui tun montat pe acoperisul masinii. ejector gaze arse. angrenare pompe.s. accesoriilor stingatoare la locul interventiilor putand actiona cu apa si spuma. comanda lampa girofar. Din componenta tunului. instalatia speciala de stins incendii cu apa si spuma. actionare tun.100/3.rezervorul de spumant (kg) . . manometru presiune apa. . avand urmatoarele caracteristici tehnico-tactice: Dimensiuni: . Teava de spuma este prevazuta cu un dispozitiv de producere a unui covor de spuma actionat manual. comanda proiectorului si comanda agregatului de incalzire SIMON. .debit maxim de apa (l/min) .echipamentul de autoprotectie ce asigura protectia autospecialei impotriva radiatiilor calorice degajate de incendii pe timpul interventiilor.viteza maxima (km/h) . Echipamentul electric include instalatia electrica a autosasiului si consumatorii specifici acestei masini: doua lampi cu lumina rosie intermitenta (girofar) si amplificator de voce cu dispozitiv de alarmare tip ADA-02. control nivele apa si spumant. .pompa autoabsorbanta pentru vehicularea spumantului.bataia maxima a tunului (m) – cu apa . prevenind totodata inghetarea apei si spumantului in componentele instalatiei speciale de stingere. Sasiul este format din lonjeroane din otel si traverse imbinate prin suruburi.250 26850 13580 9831 cca 10000 cca 2000 cca 220 85 5000 30 80 60 . B. montat pe conducta de esapament).tunul pentru apa si spuma. Instalatia speciala de stins incendii cu apa si spuma asigura refularea apei si.conductele si armaturile construite intr-o retea ce permite realizarea circuitelor prevazute in schema tehnologica a instalatiei speciale. executat din tabla de otel. avand posibilitatea de blocare transversala si longitudinala a diferentialelor.lungime (m) . Obturarea tevilor de apa si spuma se realizeaza prin doi robineti actionati electromagnetic din compartimenul instalatiilor. precum si majoritatea elementelor componente ale acestora.080 2. Are o constructie completa care permite dirijarea apei si spumei in plan orizontal si vertical prin intermediul tevilor de lucru cu apa sau spuma si a unor mecanisme de rotire si basculare. Este formata dintr-o aeroterma tip SIMON care produce si refuleaza aer cald. 133) este destinat transportului servantilor. comanda 9. . Se compune dintr-o conducta care porneste din refularea pompei centrifuge si se ramifica in doua ramuri pe acoperisul masinii.masa proprie (kg) . Dispozitivul de comanda si aparatele de masura si control sunt dispuse in compartimentul instalatiilor si accesoriilor.Refularea de la distanta a substantelor de stingere (apa. in cabina se afla: robinetul comanda dublu ambreiaj. deasupra compartimentului accesoriilor. In afara comenzilor obisnuite.

ambreiajul monodisc uscat cu comanda hidraulica.10215 si R. 8. o conducta de refulare din care se ramifica toate celelalte conducte de refulare a apei spre tun.cabina autopompei cisterna cu tun a fost adaptata la exterior si interior pentru montarea unor consumatori electrici suplimentari si a unor dispozitive specifice de comanda. .masa totala (kg) . (kg) Performante: . doua lampi electrice de iluminat. amplasat imediat dupa compartimentul personalului. pompa centrifuga si instalatiile speciale pentru lucru cu apa si spuma. si instalatii speciale. prevazute cu cate un robinet de izolare. spumant si detergent. suspensia intarita compusa din arcuri cu foi semieliptice in fata si spate. un colector de spumant si o conducta de legatura cu amestecatorul.apa (kg) . Masina a fost conceputa si s-a executat in doua variante de sasiu R. Caroseria are o constructie unitata. precum si 8 servanti.instalatia electrica a autosasiului s-a completat cu aparatura si accesoriile specifice si adaptat la constructia de ansamblu a autospecialei..a fost echipat cu o priza de putere mecanica pentru antrenarea pompei centrifuge si una pentru antrenarea pompei de ulei hidraulic. amestecatoarele de spumant si detergent.s. cutia de viteze cu 6 trepte de mers inainte si una de mers inapoi. 10215 sau R. 134) este o autospeciala de stins incendii cu apa si spuma aeromecanica de categorie grea.400 10. transmisia cardanica de tip tubular. o conducta cu robinet dozator cu cinci pozitii. 10215 F (cu punte simpla fata) si R. un amestecator de spumant in apa.acceleratiei motorului.masa proprie (kg) .accesorii p. cu compartimente pentru personal. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: .instalatia de aditivare (imbunatatire) a apei ce consta dintr-un rezervor de detergent.500 16. gurile de refulare si manometru.debitul maxim de spuma (mc/min) . un ejector robinet. actionarea tunului cu apa si spuma. frana de serviciu pneumohidraulica in fata si pneumatica in spate.i. o conducta de legatura intre amestecator si aspiratia pompei centrifuge. cuplarea-decuplarea ejectorului de gaze. echipamentul electric. cutia de distributie cu doua trepte si si diferential interaxial blocabil.s. puntile fata si spate cu reductoare laterale (la roti). Compartimentul instalatiilor cuprinde restul caroseriei si este prevazut cu doua usi batante laterale si un capac rabatabil in spate.bataia maxima a tunului cu spuma (m) pe orizontala 60 pe verticala . In interiorul acestui compartiment se afla rezervoarele pentru apa. . prin intermediul unui ejector amplasat pe conducte de evacuare a gazelor de esapament si alta fiind o pompa de vid si pompa centrifuga se realizeaza prin conducte independente.i. . comanda pompei de apa.i. reglarea debitelor de apa si spuma.viteza medie economica (km/h) . este prevazut cu doua usi blocate fara geamuri. 10215 FA. frana de stationare actionata mecanic cu arc compresor numai pe rotile din spate si frana de motor. doua conducte de aspiratie terminate fiecare cu doua guri de alimentare tip A. conducta de alimentare a pompei centrifuge cu apa din rezervorul masinii. comanda pompei de ulei.i.sistemul de suspensie (arcurile) a fost intarit pentru a corespunde regimului de exploatare permanenta cu incarcatura maxima admisa. accesorii p. . 134 Descriere Autospeciala se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul R.500 2. comanda refularii apei si spumei pe tevile tunului.instalatia de lucru cu apa compusa din: pompa centrifuga tip PSI 50/8.debitul de apa al pompei centrifuge (l/min) . autospeciala are capacitatea marita de acces in teren si poate transporta cantitati insemnate de substante stingatoare si accesorii p. o conducta de legatura intre ejector si aspiratia pompei. cuplarea-decuplarea prizelor de putere.10215 FA) Autopompa cisterna cu tun R.detergent lichid (kg) . una functionand pe principiul ejectiei aerului din pompa centrifuga. 10215 F sau R.viteza maxima (km/h) .lungime (m) .norma de consum carburant la 100 km (l) vara Fig. impreuna cu alte autospeciale din aceeasi familie sau cu cele care folosesc substante stingatoare de natura diferita ori compatibile in procesul de stingere. prevazut cu cate o usa laterala. a pompei de vid.s. Autosasiurile folosite au in compunere in general. Compartimentul accesoriilor. amortizoare telescopice numai in fata si tampoane de cauciuc cu amortizare progresiva. C. Autopompa cisterna cu tun ROMAN 10215 F si ROMAN 10215 FA (APCT R. sistemul de directie cu servomecanism hidraulic. 10215 FA. Instalatiile speciale sunt amplasate in partea din spate a autopompei cisterna cu tun si constau din: .s. o trapa de aerisire pe acoperis si o bara pentru sustinere pentru servanti. cuprinde toate elementele instalatiei de lucru cu apa si in plus. Fiind realizata pe autosasiu ROMAN. caroseria. doua conducte de trecere a spumantului din rezervoare spre amestecator. In partea din fata a caroseriei s-a amenajat un compartiment pentru persoane.spumant lichid (kg) . la care s-au adus urmatoarele modificari si completari: . Pentru a facilita demontarea cutiei de viteze podeaua compartimentului personalului este demontabila. patru scaune rabatabile. rezervor. patru geamuri. destinata lucrului pe loc sau din miscare. un stut cu robinet sudat pe colectorul spumant. instalatiile speciale. controlul nivelului in rezervoare si comanda instalatiei de autoprotectie.doua instalatii de amorsare a pompei centrifuge. a pompei de spumant. suport pentru roata de rezerva si amenajarile necesare pentru ampasarea si fixarea accesoriilor p. Constructia si dotarea autopompei cisterna asigura interventia eficienta atat din apropierea focarului cat si de la distanta.latime (m) . Autosasiul este din cele folosite pentru autocamioanele R. 10215 FA (cu punte motoare in fata). reglarea dozarii solutiei de spumant in apa.bataia maxima a tunului de apa (m) pe orizontala pe verticala . rezervorul pentru apa.inaltime maxima (m) Greutati: . doua rezervoare pentru spumant lichid.800 cca 8500 cca 950 cca 100 cca 400 500 30 80 60 40 86 40 40 iarna 45 .instalatia de stingere cu spuma. controlul presiunii (depresiunii) in instalatie. . sistemul de rulare pe anvelope montate pe jante si instalatia electrica cu tensiunea nominala de 24 V. . atat independent cat si in dispozitive complexe. 2156 HMN 8.500 3. urmatoarele subansamble principale: motorul tip D. 10215 (fig.

instalatia hidraulica pentru actionarea ambreiajului masinii din compartimentul instalatiilor speciale.tabloul de comanda si control este amplasat in compartimentul instalatiilor speciale. pe baza fenomenului de ejectie care se manifesta in zona ajutajului de refulare. precum si aparatele de masura si control aferente instalatiilor speciale. La teava pentru apa se pot monta patru tipuri de ajutaje.tunul pentru apa si spuma este actionat hidraulic si amplasat deasupra compartimentului instalatiilor. in partea din spate. . .. In acest tablou sunt centralizate comenzile electrice si electropneumatice. intr-un loc usor accesibil conducatorului auto care manevreaza autospeciala.instalatiile de actionare si comanda cuprind: instalatia hidraulica pentru actionarea tunului. Teava pentru spuma este generatorul propriu-zis de spuma. . instalatia electropneumatica de actionare a robinetelor de la tevile tunului. acesta asigurand introducerea aerului in solutia spumanta. sistemul de semnalizare si sistemul de avertizare. sistemul de iluminare.instalatia electrica cuprinde patru sisteme si anume: sistemul de pornire a motorului si de incarcare a bateriilor. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful