1.

Geniul simbolizeaza raza de lumina care scapa oricarui control si care generea za convingerea cea mai intima si cea mai puternica. In opera eminesciana motivul geniului a infumusetat literature romantica si i-a dat adincimi de vecie prin t ipul omului superior, inzestrat cu o minte uriasa. Fiinta solitara, neinteles in lumea comuna, incapabila sa-I patrunda stralucirea sa existentiala, dar orgoliu l de inger cazut care-I asigura unicitatea. In toate, geniul este o fiinta supre ma capabila de a intelege tainele vietii si ale mortii, dar in conditiile sale d e nemuritor, geniul este un nefericit, de aici observam tentatia de a cobori in lumea comuna, pentru a cauta ce nu i s-a dat: iubirea. Tema bazata pe destinul o mului de geniu poate fi atestata in opera:Luceafarul. Unde luceafarul este simbolu l unei superioritati absolute, inzestrat cu nemurire si vesnicie, dar, totodata, incapabil de a fi fericit. Situate deasupra lumii, geniul se obiectiveaza in cr eatie, act care il inlatura de fapta suprema. Concomitant geniul este si om supu s destinului, de aici dramatismul sau existential maret. Neinteles de oamenii ob isnuiti si insingurat in lumea lui, geniul este un nefericit, pentru ca intelige nta lui superioara ii permite sa vada nimicnicia lumii, sa descifreze sensurile ascunse ale Universului. In Golsa lumea il ademeneste pe geniu in virtejul sau, ia r acesta ramine sund la amagitoarea chemare a oamenilor si isi realizeaza menire a sa de a reprezenta statornicul in curgator. Geniul este nefericit, fiindca nu confunda mastile, mintea lui luminata ii permite sa vada raul din lume. Pentru g eniu, lumea terestra este un cerc prea strimt in raport cu idealurile si visuril e lui. Asa cum oglinda cea mai limpede da imaginea cea mai clara, individualita tea cea mai puternica, geniul va fi si cea mai apta de a rasfrange cosmicul, de aici, cultul marii personalitati, exaltarea geniului, a titanului, compendiu al umanitatii si al absolutului. Pesimismul lui Eminescu este o caracteristica prin care acesta se apropie de romantici. Pentru el a exista nseamn a suferi , urmrind n acest mod , purificarea i renvierea , asemenii psrii Pheonix .Aceast fiinta mitica c are tine pamintul pe un umr s-a simit ntotdeauna singur . Fiinta solitara prin nemarg inile sale de gandire , el este un neinteles in lumea comuna, incapabila sa-i pa trunda fericirea .De aceea , el alege acea lume dulce a visurilor si a gandurilor , izolindu-se intro rece si mindr singuratate. Pentru a releva condiia geniului ne fericit , nsingurat , Mihai Eminescu asimileaz i transform n simboluri lirice antinom iile din filosofia shopenhauerian referitoare la omul superior i la cel comun . Ge niul este nzestrat cu inteligena , obiectivitate si cu un destin de viaa tri n solitu ine . In fata lui Eminescu eu nu pot sa mint. Si n-am sa affirm ca citesc cu regularit ate opera. Doar din cand in cand ma aplec asupra paginilor eminesciene. Si in de pendenta de starea mea sufleteasca, in dependenta de poeziile care le citesc, pu lseaza sufletul meu. Cta profunzime, cta durere si ce expresii limpezi de cristal! Eminescu prin intreaga sa opera, ne-a predate si continua sa ne predea cea mai minunata lectie de limba romina. Eminescu a fost un mare truditor pe ogorul poez iei. El a fost intr-o continua si desavirsita cautare a cuvintului ce exprima ad evarul.