EFECTE SOCIALE ALE NVTTURII DE CREDINT N HINDUISM SI CRESTINISM Printre practicantii yoga si admiratorii conceptiilor orientale exist o tendint

larg rspndit de a crea n jurul a tot ceea ce este legat de India (religie, cultur, civilizatie - mergnd pn la vestimentatie sau gastronomie) un fascinant mit. E consecinta fireasc a lipsei oricrui contact cu realitatea Indiei, fapt ce explic n bun msur neputinta de a percepe si evalua situatia de acolo. Foarte multi maestri spirituali hindusi au dbiceiul de a organiza pe teritoriul Indiei mici cltorii destinate discipolilor lor europeni. Extrem de costisitoare financiar n raport cu nivelul de trai al trii, aceste cltorii vizeaz o gam restrns de obiective atent selectate (rezumndu-se adesea la vizitarea ashramului central al miscrii), cu scopul de a induce artificial o imagine ct mai cosmetizat si mai lesne vandabil despre realittile indiene. Practic, se procedeaz n conformitate cu toate legile marketingului si reclamei. Au ajuns de notorietate cazuri precum cel al gurului Maharishi Mahesh Yogi, care nu s-a sfiit s lanseze oficial guvernelor lumii occidentale propuneri de rezolvare a marilor probleme sociale, pretinznd c, n nemrginita lui ntelepciune, a furit planul care va institui raiul pe pmnt. Este de mirare ns c toti acesti mari luminati, ntelepti, zei si semizei n-au reusit s rezolve nici mcar una din aceste probleme n propria lor tar. India zace si astzi ntr-o inimaginabil srcie, foamete si mizerie. n orase, mii de familii au drept cas trotuarul. Acolo gtesc, acolo mnnc, acolo si fac nevoile, acolo dorm - pe pnz de sac. Noaptea trotuarele sunt att de ticsite de trupuri omenesti, nct circulatia pietonilor nu se poate face dect pe carosabil! Se ntmpl adesea ca printii s-si mutileze propriii copii, smulgndu-le din ncheieturi minile si picioarele, pentru a provoca astfel compasiunea trectorilor si a reusi s triasc din cersit ntreaga viat. Organizatiile internationale au depistat si nregistrat pn n clipa de fat 44 de milioane de copii sub 14 ani care lucreaz la cuptoare pentru fabricarea crmizilor, la constructii, n mine, sau sunt angrenati n alte activitti cu grad mare de risc si de dificultate. Dintre ei, 10 milioane au fost cedati ca sclavi pe viat de ctre familiile lor, pentru achitarea unor datorii ctre persoane fizice. Uniunea International de Combatere a Sclaviei a detectat n India 16 piete de sclave ale sexului, adic veritabile trguri ambulante de carne vie, unde se adun proprietarii si si aleg fetele destinate prostitutiei. Iat un singur caz, relatat chiar de ctre investigatorii internationali: Sonali este n vrst de* 8 ani. Fata i este machiat si buzele pline de ruj. Cercei lungi i atrn n urechi. St linistit n salonul unei case de tolerant din Bombay. Clientului i se solicit 40 de dolari, ntruct marfa este tnr si proaspt. Sonali nu se afl aici din voia sau alegerea ei, astfel nct i accept pe toti clientii impusi de matroan. Tatl ei a vndut-o unui intermediar pentru 400 de dolari, si acum ea si ofer trupul pentru a obtine banii cu care s-si rscumpere libertatea. Conform statisticilor, Sonali va muri peste doar ctiva ani, n urma unei boli sau traume fizice.

Catastrofa poporului indian ntrece orice imaginatie. Oamenii triesc ca animalele si mor ca animalele, iar trupurile lor sunt aruncate n Gange. Am vzut pe Gange nenumrate cadavre umane plutind n tovrsia lesurilor de animale, fapt care nu impresiona ctusi de putin pe cineva. n India, viata unui om nu valoreaz aproape nimic. De altfel, exist att de multi sraci, nct rata urias a mortalittii este privit ca o chestiune aproape convenabil. Dezastrul social pe care l trieste India nu este nici rodul hazardului, nici al vointei lui Dumnezeu, asa cum nvat brahmanii. Este rezultatul asumrii si punerii n practic a preceptelor religiei hinduse, care instituie cel mai pervers, abuziv, despotic si inuman apartheid: sistemul castelor, rmas n vigoare de mai bine de 2000 de ani. Apare cu att mai bizar paradoxul de a ntlni tineri occidentali animati de conceptii politice si sociale ultraliberale - hipioti, anarhisti, feministe - sustinnd si chiar adoptnd hinduismul! Este evident c oamenii n-au perceput nici mcar consecintele de ordin social ale hinduismului. Asadar, se presupune c undeva ntre anii 200 .H. si 200 d.H., sistemul castelor ar fi fost elaborat si expus ntr-un codice special de ctre Mnu, un personaj mitic. Desi Veda este socotit izvorul legii (dharma), n realitate legile lui Mnu sunt cele care statueaz organizarea vietii indiene pn n zilele noastre. Exist acolo un ntreg sistem juridic, reunind norme de drept penal, drept familial, drept al obligatiilor, drept real si reguli procedurale. Indienii se mpart n patru caste de baz. Cea dinti este a Brahmanilor (preotilor). Cea de-a doua este a rzboinicilor (Ksatriya), a nobililor si a stpnilor. Cea de-a treia este a oamenilor liberi (Vaisya), a comerciantilor si a feluritelor categorii profesionale. Cea de-a patra este a servitorilor (Sudrd). Oamenii care nu apartineau nici uneia din aceste caste erau considerati paria, si condamnati s triasc la marginea satelor; li se interzicea s posede orice altceva n afara vaselor casnice, a cinilor si a mgarilor; le era interzis inclusiv splatul la cismeaua comun a satului. Membrii celei de-a patra caste aveau un statut aproape similar cu cel de paria. Menirea lor era s-i slujeasc pe membrii castelor superioare. Accesul la cultur le era restrictionat ntr-o asemenea msur nct nu aveau dreptul nici mcar s asculte citindu-se din crti. Dac dorea neaprat, un brahman putea s ia o fat din aceast cast doar ca pe a patra sotie. n consecint, s-a ajuns cu timpul la subdivizri ale castelor, care cunosc astzi pn la 3000 de ramificatii. Din casta a treia fac parte, spre exemplu, agricultorii, siderurgistii, dulgherii, frizerii, artistii. Au cu totii obligatia unui comportament condescendent si obedient fat de membrii castelor superioare, si li se interzice cu strictete orice tentativ de parvenire social. A doua cast, a rzboinicilor si a nobililor, este nsrcinat cu atributii legate de organizarea rzboaielor, asigurarea protectiei trii si a sistemului politic, colectarea birurilor si impozitelor s.a.m.d. In fine, brahmanii sunt cei care nvat poporul, conduc slujbele religioase, aduc jertfe zeilor si primesc darurile pentru templu. Ei se bucur de ntietate chiar si n fata regelui si a urmasilor acestuia. Un brahman, fie el si copil, este considerat superior unui rzboinic sau nobil. Dac

svrseste o crim, el nu este condamnat la moarte, ci la exil. Cel mai mare pcat este socotit uciderea unui brahman. Acest pcat nu poate fi rscumprat dect prin moartea ucigasului. Totusi, autorul crimei va avea de ndurat si o pedeaps spiritual, rencarnndu-se ntr-un animal. Dac o persoan moare neavnd urmasi, toate bunurile sale trec automat n proprietatea brahmanilor. De asemenea, dac un brahman descoper o comoar, aceasta devine proprietatea lui. Dac regele gseste o comoar, o parte din ea le este transferat obligatoriu brahmanilor. In general, institutia castelor impus de brahmani se fundamenteaz pe trei interdictii de baz: 1) Este interzis cstoria cu o persoan apartinnd altei caste. 2) Este interzis orice fel de contact cu persoane apartinnd unei caste inferioare. nclcarea acestei interdictii atrage dezonoarea si oprobriul public. 3) Orice strdanie a vreunei persoane de a accede ntr-o alt cast este socotit nu numai zadarnic, ci si condamnabil, atrgnd pedepse att n viata aceasta, ct si dup moarte. Toat aceast structur social oprimant, care a produs atta suferint de-a lungul istoriei Indiei, a fost plsmuit de ctre brahmani pe suportul metafizic al religiei hinduse, sub inspiratia textelor sfinte ale Vedelor. Prin urmare, sistemul castelor nu este considerat a fi reflexul natural al unui fenomen social, nici al unuia biologic (de tipul superiorittii rasiale). El tine pur si simplu de o ordine transcendental, izvornd din chiar teoria hindus asupra lumii. Fundamentul su l constituie legea metafizic a dharmei, din care decurge nevoia persoanei de a se conforma cu strictete ritmului, ordinii si ierarhiei ntregului, ceea ce presupune inclusiv asumarea resemnat a predeterminrilor sociale. Este modul prin care nsusi Dumnezeu a creat lumea. Opozitia fat de acest sistem este echivalent cu mpotrivirea fat de Dumnezeu, adic pcatul cel mai grav, aductor de osnd vesnic. Avem dea face cu o mostr elocvent de terorism spiritual n toat mretia lui! Adeptilor, propovduitorilor si admiratorilor occidentali ai hinduismului le-ar fi util s constientizeze faptul c n sistemul hindus de organizare al ntregii societti, care este unul profund religios, ei nu se vor putea integra niciodat castelor superioare. Acesta este un drept exclusiv ereditar. Mai mult dect att, statutul lor este unul inferior si fat de paria, dac se aplic riguros vechea traditie hindus. Acestea sunt prescriptiile textelor sfinte, insuflate de Dumnezeu. Iat cum a fost posibil n India stagnarea oricrei evolutii sociale si anihilarea puterilor creatoare ale indivizilor, siliti s triasc sub semnul complexelor si frustrrilor. S-a instituit inevitabil n rndul populatiei o atmosfer general de pasivitate si fatalism, pe fondul creia mizeria si pauperitatea societtii indiene au ajuns s nregistreze cote inimaginabile. Devine cu att mai legitim ntrebarea: dac supraoameni si zei ncarnati, precum gurul Maharishi, clameaz emfatic (inclusiv n fata guvernelor lumii) c posed reteta magic a rezolvrii tuturor problemelor sociale, politice, economice, administrative, etc, atunci cum se explic faptul c patria lor se afl ntr-un asemenea colaps? Nu cumva aceast propagand mediatic tinteste n

realitate naivitatea acelorasi adepti occidentali care ntretin prin cotizatiile lor viata de super-lux a marilor initiati? De altfel, Maharishi a sfrsit prin a se stabili n America, unde huzurul n care tria de pe urma vnzrilor de mantre\ - a fcut istorie pe toate meridianele. Nu mai putin celebru este si cazul lui Rajneesh, mentorul universal care, plecnd din India srac lipit pmntului, a ajuns s posede - gratie eforturilor de iluminare a Americii si Europei - multimi nesfrsite de Rolls-Royce-uri, avioane personale si vile n toate trile bogate ale lumii. Stia s-si atrag prozeliti de genul unei renumite cntrete grecoaice care i-a cedat nu numai drepturile financiare de pe discurile sale si ntreaga sa avere, ci pn si pensia lunar pe care i-o furniza Broadway-ul din New York. Dup un rstimp oarecare, gurul a ndeprtat-o subit din cercul ucenicilor si, iar ea a supravietuit n Atena la limita subzistentei, trind din ajutoarele economice ale prietenilor, profund nefericit si grav traumatizat psihic. Datorit presei si a multor mrturii individuale, este cunoscut astzi n detaliu activitatea spiritual prestat de marele guru n ashramurile sale: le administra discipolilor narcotice, hasis, L.S.D., cocain, iar apoi i mna ctre orgii sexuale n grup. El nsusi dispunea sexual de orice femeie si orice brbat si dorea. Delicatetea iubirii, cunoasterea reciproc, respectul persoanei erau coborte programatic la nivelul animalittii si al obscenittii. Cei care si-au vzut fiintele iubite distruse fizic si sufleteste au depus mpotriva lui nenumrate plngeri. Ins, n cele din urm, Administratia Financiar a fost cea care 1-a silit s-si abandoneze proiectele spirituale si s-si petreac ultimii ani ai vietii ascunzndu-se de justitie, ntruct fusese condamnat pentru sustragere de la plata impozitelor. Marele guru prospera furnd nu doar din buzunarele adeptilor, ci si ale statului. In mijlocul acelor evenimente, a fost ntrebat un alt guru, mai serios, anume Satyananda, ce prere are despre Rajneesh. Rspunsul su nu necesit comentarii: A, noi n India i respectm si i cinstim foarte mult pe gurusi!. De asemenea, ntr-un interviu din 17 mai 1984, acelasi Satyananda a declarat: Aceste dou personalitti, Rajneesh si Maharishi, au ntreprins o lucrare istoric pentru binele omenirii. Aceasta este prerea mea. Asadar, cei doi erau nu doar elogiati pentru practicile lor abominabile, ci si confirmati ca gurusi, adic oameni luminati, sfinti, cluzitori spirituali ai omenirii ctre unirea cu Dumnezeu. Pozitia lui Satyananda nu este ntmpltoare si nu reprezint o prere personal. Exist n India o astfel de traditie, care se transmite de secole din generatie n generatie, cunoscut sub numele de tantrismul minii stngi (Vama Marga), a crei practic este centrat n jurul sexualittii si const n organizarea de orgii n grup ce urmresc nimicirea eului. nsusi Satyananda, n convorbiri avute cu discipoli europeni, a confirmat c si miscarea sa este fidel aceleiasi traditii, pe care o descoper ns numai celor initiati. Indienii sunt departe ns de a constitui o exceptie printre popoarele omenirii. Si alte neamuri din Antichitate (grecii, egiptenii, asirienii), ba chiar din perioada medieval, se dedau la slujiri orgiastice aduse unor zeitti (Afrodita, Astarta, Kiveli). De pild, cultul Afroditei era de tip orgiastic, principalul act de venerare a ei fiind prostitutia organizat n locurile sfinte. Adoratorii aduceau n temple cte o moned ca plat pentru preoteasa-prostituat, asa cum relateaz Eusebiu al Cezareei si Clement Alexandrinul. n acelasi mod era adorat Dionysos, zeul betiei, al vinului si al homosexualittii pasive.

Este ceea ce se ntmpl nc n India, o tar rmas idolatr pn astzi, orict ar prea de neobisnuit pentru europeanul contemporan tributar unei traditii crestine bimilenare. Iat ns c, prin contributia marilor initiati hindusi, asistm actualmente la fenomenul resurectiei idolatriei n spatiul european. Pentru a evidentia ecourile sociale ale diferentelor fundamentale de viziune asupra lumii n crestinism si hinduism, merit s examinm modul n care gndirea crestin a remodelat radical n istoria civilizatiei pozitia general fat de: 1) sclavie; 2) statutul femeii; 3) sistemul mprtirii bunurilor materiale si culturale ntre membrii societtii, adic institutia propriettii. 1) Sclavia era rspndit n toat lumea antic. Nu exista imperiu, stat, oras, familie bogat care s nu dispun de sclavi. Conform dreptului roman, sclavii erau tratati ca simple obiecte. Proprietarul i putea vinde, silui, maltrata sau ucide, fr s dea socoteal nimnui. Nobilele romane purtau asupra lor un stilet cu care obisnuiau s-si pedepseasc sclavele, crestndu-le membrele sau chiar omorndu-le, n functie de gravitatea abaterii. Polarizarea societtii n sclavi si stpni s-a datorat unei profunde pervertiri a mintii si a sufletului omenesc. Mintea desprtit de Dumnezeu devine fie demonic, fie animalic, spune Sfntul Antonie cel Mare, printele monahismului crestin. Si, precum n-au ncercat s aib pe Dumnezeu n cunostint, asa si Dumnezeu i-a lsat la mintea lor fr judecat, s fac ce nu se cuvine. Plini fiind de toat nedreptatea, de desfrnare, de viclenie, de lcomie, de rutate; plini de pizm, de ucidere, de ceart, de nselciune, de purtri rele..., spune Apostolul Pavel (Rom. 1,28-29). Fireste, aceast stare de fapt a creat si intense mpotriviri. De multe ori n decursul veacurilor sclavii s-au rsculat, genernd chiar rzboaie ndelungate. Vrsrile de snge nu aduceau ns niciodat schimbri notabile, cci fortele militare de stat erau ntotdeauna mai bine organizate si mai experimentate n lupt dect grupurile de sclavi. Crestinismul a lovit sclavagismul n rdcina lui, n sufletul omului. Fr rzboaie si snge. Vindecnd inimile oamenilor de patimile mndriei si lcomiei, a reusit la nceput s limiteze substantial, iar dup cteva sute de ani s eradice total acest fenomen. Au contat n acest sens nvttura de credint si exemplul practic. Pe de o parte, Evanghelia propovduia c nu mai este nici rob, nici liber...(Gal. 3, 28) si c Dumnezeu nu caut la fata omului (Gal. 2, 6), interzicnd asadar discriminrile comportamentale fat de cei aflati n robie. Pe de alt parte, n timpul Dumnezeiestii Liturghii, care este chintesenta slujirii duhovnicesti a crestinismului, Biserica 1-a asezat pe sclav n exact aceeasi cinste cu stpnul su, punndu-i pe amndoi s se mprtseasc din acelasi potir. Oriunde se ridica o biseric crestin, era vestit cu putere egalitatea n cinste a oamenilor. Biserica a luptat cu moduri de gndire, interese si cutume vechi de sute si mii de ani; ns, cu pretul sngelui a milioane de martiri crestini, viata oamenilor avea s fie efectiv revolutionat.

Iar astzi, brahmanii hindusi depun eforturi asidue pentru conservarea sistemului castelor pe care lau impus n vechime. Comparatiile ntre cele dou tipuri de civilizatie sunt de prisos. Istoria grieste de la sine. 2) In lumea antic dominat de idolatrie si de filosofiile omenesti, conditia femeii era una tragic. Pn si n Atena, faimoas pentru democratia, libertatea si nivelul ei cultural, institutia sclaviei era consacrat ca un dat natural, iar femeia era practic exclus din toate activittile sociale. n afar de sclave, existau prostituatele publice si asa-numitele femei obisnuite. Locul celor din urm era numai n cas. Persoana femeii era devalorizat ntr-o asemenea msur, nct unii dintre gnditorii cettii ajunseser pn la punctul de a se ntreba dac femeile au suflet. Biserica a luat vehement atitudine si n privinta acestei discriminri, opunndu-i iarsi nvttura Scripturii, potrivit creia nu mai este nici parte brbteasc, nici parte femeiasc (Gal. 3, 28), ci naintea lui Dumnezeu nu exist dect suflete, persoane de aceeasi cinste, nzestrate de ctre Creator cu aceeasi putere de a izbndi pe calea spiritual ctre sfintenie. De altfel, nc din primii ani ai Bisericii, au existat nenumrate femei care s-au sfintit, au dobndit Duhul Sfnt si harismele Lui, au prorocit si au svrsit minuni. Mai mult dect att, Biserica o venereaz pe Preasfnta Nsctoare de Dumnezeu si Pururea Fecioar Mria ca pe omul care a atins treapta cea mai nalt a sfinteniei, la care nimeni altcineva nu va mai ajunge vreodat. In alt ordine de idei, hindusii nu le permiteau femeilor nici mcar s asculte nvtturile Vedelorl Buddha a fost cel dinti care a nclcat aceast traditie. Cednd insistentelor unei mtusi foarte dragi, el a consimtit s accepte ca ucenice si femei. Este unul din motivele pentru care a fost prigonit ca eretic de ctre brahmani. S-a delimitat de hinduism si n cele din urm a ntemeiat o nou religie. In clipa de fat exist multi gurusi care primesc ca discipole femei. Chiar dac putine dintre ele ajung pn la vrednicia de guru, faptul n sine intr n flagrant contradictie cu textele insuflate de Dumnezeu ale Vedelor si cu vechea traditie hindus, astfel nct toti gurusii care fac asemenea concesii sunt considerati eretici de ctre hindusii ortodocsi. Imaginea pozitiei pe care o adopt traditia indian fat de femeie poate fi ntregit si prin evocarea acelei datini strvechi impuse de codicele lui Mnu, anume sati, care statua n mod expres obligatia sacr ca femeile s fie arse de vii n focul n care era ars trupul sotului lor decedat, mpreun cu celelalte obiecte personale ale lui. Este inutil s mai mentionm cte zeci de milioane de femei nefericite au pltit printr-o moarte tragic si sinistr enormittile doctrinare ale reprezentatilor unei preotii odioase. Din pcate, aceste realitti nu constituie de obicei un subiect de reflectie nici mcar pentru grupurile de feministe occidentale militante care se las seduse de nvtturile exotice ale Orientului. Iat ce ravagii poate face ignoranta lumii apusene contemporane... 3) Problema spinoas a propriettii a fost depsit cu un imens succes de ctre primele comunitti crestine prin instituirea bunurilor obstesti. Acest spirit se conserv nealterat pn astzi n mnstirile ortodoxe, unde nu exist proprietate personal, ci toate bunurile apartin comunittii. Nu exist bogati si sraci, nu exist oameni care se mbrac sau mnnc mai bine dect ceilalti. Ii opreste de la aceasta nssi iubirea crestin: S-l iubesti pe aproapele tu ca pe tine nsuti (Matei 22, 39). Omul care nutreste iubire adevrat pentru semen nu poate accepta s posede ceva n plus fat

de fratele su mai srac. Inscriindu-se n sfera relatiilor umane, att relatiile sociale ct si cele economice se articuleaz potrivit cu vointa liber a omului. Ele nu fac parte din categoria acelor tipuri de relatii impuse, cum ar fi legile naturale (legea gravitatiei, spre exemplu). Ca persoan liber, pot decide oricnd s-mi modific relatia pe care o am cu sclavul meu (de pild, s-l eliberez) sau cu functionarul meu. Cnd omul nu duce o viat conform cu voia lui Dumnezeu, cnd trieste adic mpotriva firii sale, n chip pctos, atunci el se transform sufleteste. Iubirea sa ctre aproapele se rceste, preschimbndu-se treptat n dezinteres, eventual chiar n ur. Omul sfrseste prin a se iubi numai pe sine. Singura sa preocupare devine modul n care poate ajunge s triasc mai bine, fie chiar si n detrimentul celorlalti: cum s mnnce bine, cum s se mbrace bine, cum s doarm bine, cum s-si petreac timpul ct mai lejer si agreabil. Nu concepe s fie lipsit de nimic, nu accept s mpart nimic, nu cunoaste satiu n dorinta de a-si procura noi bunuri, chiar si atunci cnd cantitatea acestora depseste cu mult posibilittile sale de a le consuma. O dat cuprins de flacra iubirii dumnezeiesti, omul ncepe s se gndeasc ns si la lipsurile aproapelui su, pe care simte nevoia organic de a-1 ajuta. Dorul su arztor este ca toti semenii lui s aib cele de trebuint si, cnd Duhul Sfnt i aprinde inima, ajunge s prefere ca el nsusi s nu mai aib nimic, dac prin cedarea bunurilor sale i poate ajuta pe cei din jur s supravietuiasc. De aceea sunt att de numeroase exemplele de sfinti crestini care, plini de iubirea lui Hristos, si-au mprtit toate cele ale traiului lor sracilor si au ajuns ei nsisi sraci, neputnd suporta gndul c ei mai detin nc averi n vreme ce frati de-ai lor nfometeaz prin cetti. Exist chiar cazul unui sfnt care, mistuit de iubirea Domnului, s-a vndut pe sine ca sclav si, cu banii obtinuti astfel, a eliberat un rob. Prin exemplul si puterea virtutilor sale, i-a atras apoi la credinta n Hristos si pe stpnii si, care au renuntat de bunvoie la infamia posesiei de sclavi si, cu nespus respect, i-au cerut s devin printele lor duhovnicesc. Iat cum tria dragostei crestine biruia pn si sentimentul att de viguros al propriettii. Astfel a reusit Biserica crestin s ntemeieze comunitti fundate pe dragostea dintre semeni n mijlocul unei societti att de neomenoase ca aceea a imperiului roman. Descrierile modului de viat al primilor crestini n cadrul acestor comunitti sunt elocvente si pilduitoare: Iar inima si sufletul multimii celor ce au crezut erau una si nici unul nu zicea c este al su ceva din averea sa, ci toate le erau de obste... Si nimeni nu era ntre ei lipsit, fiindc toti cti aveau tarini sau case le vindeau si aduceau pretul celor vndute, si-l puneau la picioarele apostolilor. Si se mprtea fiecruia dup cum avea cineva trebuint (Fapte 4, 32-35). Iar toti cei ce credeau erau laolalt si aveau toate de obste. Si si vindeau bunurile si averile si le mprteau tuturor, dup cum avea nevoie fiecare (Fapte 2, 44-45). In legtur cu aceeasi tem, pozitia Vedelor este radical diferit. Ea poate fi rezumat astfel: Sracul este srac ntruct n vietile precedente a fost un om ru, ceea ce i-a atras n viata actual o karma rea. Tot asa, bogatul este bogat deoarece n vietile precedente a fost un om bun, fapt care i-a

atras acum o karma bun. Cu alte cuvinte, bogtia sau srcia sunt inseparabil legate de valoarea moral si spiritual a persoanei. Bunstarea material este considerat dovada ascendentului moral si spiritual al unui individ. Situatia financiar devine, asadar, criteriu de stabilire a nivelului spiritual si a moralittii! Aceast perspectiv confer nedrepttii sociale o dubl legitimare: etic si spiritual. Este si motivul pentru care hindusii nu obisnuiesc s-i ajute n vreun fel pe sraci. Trec pe lng ei nepstori, n virtutea convingerii c acestia trebuie lsati s-si rscumpere karma prin ndurarea srciei. Asadar, nedreptatea care exist n aceast lume nu este rezultatul lcomiei si ruttii omenesti, ci este lege divin care se cere neaprat conservat. Tabloul consecintelor imediate n plan social ale hinduismului este acum complet.