Notiuni de Semantica

Prof.
OAN HAPCA
1
STUDIEREA $I APROFUNDAREA
DIVERSELOR ASPECTE $I PROBLEME
ALE SEMANTICII LIMBII ROMANE
Lec[ii recapitulative pentru elevii din clasele V - X
Cine este chemat Ia o sIujb, s se |in de sIujba Iui.
Cine nva| pe aI|ii, s se |in de nv|tur.
(Romani 12:7)
2
DEFINITIA SEMANTICII
SEMANTICA este o ramur a lexicologiei care
cerceteaz sensurile cuvintelor, cauzele schimbrii
acestora si evolutia lor n timp. Semantica este un
Iactor de organizare a vocabularului.
Vocabularul sau lexicul unei limbi este totalitatea
unittilor lexicale (cuvintelor) care exist si care au
existat cndva n limb.
Lexicologia este disciplina lingvistic ce se ocup
cu studiul vocabularului.
LINGVISTICA este stiinta care studiaz limba si
legile ei de dezvoltare.
UNITTILE LEXICALE
Unit(ile lexicale sunt materialul de constructie
al limbii. Considerate izolat (asa cum se aIl n
dictionare), ele sunt independente.
Comparati: cu, deprinde, disciplin, elev, in,
invttor, munc, pe, care sunt independente,
cu: ,Invttorul deprinde pe elev cu disciplina
in munc`. Este o comunicare, n care
Ln(elesurile izolate ale cuvintelor s-au contopit
mijlocind transmiterea unei informa(ii.
CUVANTUL O STRUCTUR FONIC +

UN SENS
Cuvntul este o structur fonic (un sunet sau un grup
de sunete) la care se asociaz un sens, si este capabil
s ndeplineasc o Iunctie n comunicare om, floare,
harnic, doi, eu, a scrie, sus, pe, i).
Structura fonic (sonor) alctuieste nvelisul sonor,
material (graIic este notat prin litere), adic Iorma
cuvntului. Forma poate suIeri modiIicri Ir s se
modiIice sensul lexical.
Acestea sunt cuvinte flexibile om-oameni, negru-
neagr, a scrie- scriu- scriam- scrisesem- voi scrie).
Sunt si cuvinte neflexibile a cror Iorm rmne
neschimbat aa, cum, pe, i, fiindc, vai).
CUVINTE AUTONOME yi
INSTRUMENTE GRAMATICALE
Unele cuvinte /enumesc om, floare), exprim
Lnsuyiri cald, rece), caracteristici -ine, aa), ac(iuni
a citi, a scrie), se refer la numrul si la or/inea
prin numrare a obiectelor unu, amandoi, al treilea),
la numele obiectelor eu, acesta, nici unul), exprim
sau imit Ir s numeasc vai' Ah' scart).
Toate aceste cuvinte au n vedere Iapte reale, ele au un
Ln(eles obiectiv, considerate izolat, de aceea se numesc
cuvinte autonome.
Alte cuvinte au un Ln(eles foarte abstract, servind la
exprimarea unor relatii care se stabilesc ntre cuvintele
autonome n cadrul unei comunicri; acestea sunt
instrumente gramaticale in, pe, c, i, -l, -le).
DENUMIREA
NOTIUNILOR DE SEMANTIC
sens lexical, sens nemotivat si sens motivat ;
actualizarea sensului, cuvinte monosemantice
si cuvinte polisemantice ;
sensul cuvintelor n context: denotativ,
conotativ, derivat, ambiguu si incompatibil ;
cuvinte cu sens Iigurat: Iigurile de stil ;
evolutia sensului unor cuvinte ;
categorii semantice: antonime, sinonime,
omonime, omoIone, omograIe, paronime,
pleonasme si tautologii.
7
SENS LEXICAL, SENS NEMOTIVAT
$I SENS MOTIVAT
Numim sens lexical ntelesul pe care vorbitorii l atribuie
unui cuvnt. Cuvintele autonome au sens lexical; cuvintele
instrumente gramaticale sunt lipsite de sens lexical.
Faptul c asociem sensul cas (cldire servind de locuint
omului) la complexul Ionic cas pare ceva ntmpltor,
adic nemotivat. De Iapt, de ce cas nseamn cas si nu
altceva? Cuvntul a mri ns imit prin structura sa Ionic
zgomotele produse de un cine attat. n acest caz, ntre
complexul Ionic si sens se stabileste o anumit
corespondent, sensul este motivat.
De aici, rezult c n limb exist cuvinte cu sens motivat
si cuvinte cu sens nemotivat.
SENSURI NEMOTIVATE
$I SENSURI NEMOTIVATE
Din punctul de vedere al vorbitorului contemporan, cele mai
multe cuvinte au sensuri nemotivate, de exemplu: om, -un,
rade, -ine, dar exist multe cuvinte care au sensuri
motivate. Unele cuvinte au sensul motivat fonetic: cuc,
mormie, -ocnit, Iiindc structura lor Ionetic imit
zgomotele naturale. Alte cuvinte au sensul motivat
morfematic: desface, desprinde, desfrun:i, furitor,
agitator, im-lan:itor, copilit, rochit, Iiindc preIixul des-
exprim ideea de separare, suIixul -tor indic agentul unei
actiuni, suIixul -it este diminutival. Unele cuvinte au
sensul motivat sintagmatic: a face explo:ie, maini-unelte,
din cand in cand, Iiindc sensul rezult din relatiile stabilite
ntre elementele componente. Alte cuvinte au sensul
motivat semantic: stalpii societtii, gurile Dunrii, Iiindc
se obtine prin transIer metaIoric.
ETIMOLOGIE FALS
$I ETIMOLOGIE POPULAR
Din punctul de vedere al istoriei limbii toate cuvintele au sensuri
motivate: cuvintele latine homo, -onus, ridere, -ene, mostenite n
limba romn, au devenit om, -un, rade, -ine.
Uneori, cuvintelor li se atribuie o etimologie fals, din dorinta de a
apropia un cuvnt de un anumit etimon (cuvnt de baz). De exemplu,
cuvntul moravuri este o creatie cult (n secolul 19) prin apropierea
cuvntului nravuri (de origine slav) de cuvntul latin mores
(obiceiuri).
Tendinta popular de a ncadra un cuvnt mprumutat, prin
modiIicarea Iormei si a ntelesului lui, ntr-o Iamilie de cuvinte
cunoscute duce la etimologii populare, de exemplu, lcrmatie (n
loc de reclamatie), care a Iost pus n legtur cu lacrim, renumeratie
(n loc de remuneratie), pus n legtur cu a numra, rspun:a-il (n
loc de responsa-il), pus n legtur cu a rspunde etc.
10
ACTUALIZAREA SENSULUI
Semnifica(ie nseamn actualizarea sensului. Un cuvnt oarecare,
considerat izolat, poate avea unul sau mai multe sensuri. ntr-un
context dat, o unitate lexical nu poate avea dect o singur
semniIicatie. SemniIicatia rezult din relatiile pe care unitatea lexical
le stabileste cu celelalte unitti lexicale n context. De exemplu,
cuvntul mijloc are sensurile: 1. punct aIlat la egal deprtare de dou
extreme; 2. talie; 3. procedeu; 4. resurse; 5. vehicul.
Sensurile pot Ii actualizate n contextele: ,n miflocul lacului este o
insul. Fata si-a strns miflocul cu o cingtoare. Cel mai bun mifloc de
a aIla capacitatea cuiva este s-l veriIici n practic. Nu are mifloace
de trai. Avionul e cel mai rapid mifloc de transport.
Sensul este deci o constant semantic (n aIara enuntului
constituit), iar semniIicatia este ansamblul variatiilor semantice
(implicnd enunturi constituite).
11
CUVINTE MONOSEMANTICE
$I CUVINTE POLISEMANTICE
Cuvintele care au un singur sens (si, de regul, realizeaz o
singur semniIicatie) se numesc monosemantice. Ele au
nteles unic: termenii de specialitate, zilele sptmnii,
lunile anului, numeralele... ipotenu:, catet, cerno:iom,
luni, marti, sptman, ianuarie, doi etc.).
Cuvintele care au mai multe sensuri (si n contexte diIerite
realizeaz mai multe semniIicatii) se numesc
polisemantice. De exemplu: Am citit o carte interesant. Ai
carte, ai parte. ,De din vale de Rovine / Grim, Doamn,
ctre tine, / Nu din gur, ci din carte. . .` (M. Eminescu);
Mi-am scos cartea de munc. carte volum, invttur,
scrisoare, carnet).
12
CUVINTE POLISEMANTICE CLASIFICATE
DUP PRTILE DE VORBIRE
SUBSTANTIVE : 5:9ere, ca5, margine, mrire, ridicare,
ai:real, a5arijie, armonie, asis9enj, b:ca9, baie, cadr:,
ca5aci9a9e, delir, fideli9a9e, grai, medi9ajie, 5osibili9a9e,
sis9em, vad, va9r, voinj, in9eligenj, memorie, credinj,
ed:cajie e9c.
VERBE : a face, a da , a 9rece, a l:a, a veni, a aj:nge, a
ar9a, a d:ce, a fixa, a nde5r9a, a n9ri, a n9inde, a
mri , a merge, a 5o9rivi, a 5rinde, a 5rod:ce, a 5:ne, a
realiza, a ridica, a schimba, a scoa9e, a s5:ne, a s9a, a
s9abili, a s9rica, a 9rage, a vrea, a vedea e9c.
AD1ECTIVE : mare, mic, b:n, r:, 5:9ernic, barbar,
slab, gre:, 9are, red:s, amr9, a5rig, b9:9, bie9, ca9egoric,
darnic, j:s9, maleabil, mndr:, cins9i9, e9c.
CON1UNCTIA ,, de "
1
POLISEMANTISMUL SUBSTANTIVULUI
,,putere(1)
Sportivul are puterea s ridice o greutate de 100 de kg.
(forta)
El n-are putere s nvete n Irig si n glgie. (posi-ilitatea)
Vorbeste cu putere ca s-l auzim. (trie)
Venise cu boxe de mare putere.(intensitate)
Banii n-au mare putere de cumprare. (valoare)
Conduce cu mare putere mica aIacere. (eficacitate)
Americanii au mare putere n gestionarea conIlictelor.
(autoritate)
Puterea trilor bogate n epoca modern deranjeaz
omenirea. (dominatia)
1
POLISEMANTISMUL SUBSTANTIVULUI
,,putere(2)
Rusia maniIest o putere nejustiIicat asupra Republicii Moldova.
(influent)
Are puterea de a concedia si de a angaja persoane n munc. (dreptul)
Are puterea s intre si s ias cnd vrea din unitatea militar.
(permisiunea)
Nu avuse puterea de a deschide corespondenta institutiei.
(imputernicirea legal)
Puterea economic a trii noastre va creste. (capacitatea, potentialul)
Va creste si puterea de munc a oamenilor. ( disponi-ilitatea,
randamentul)
A pierdut puterea mostenit de la printi. (averea, starea social)
Puterea degajat de motor se pierde dac este ap n combustibil.
(energia)
1
POLISEMANTISMUL VERBULUI
,,a face (1)
Elevii au fcut exercitiul corect. (au efectuat, au re:olvat)
Multi n-au stiut ct fac nou cu treisprezece. (insumea:,
re:ult)
Unii au fcut o compunere bun despre pompieri. (au
ela-orat, au redactat)
Cnd se face sear, ne viziteaz pompierii. (se las, vine)
Masina pompierilor face multi bani. (cost, valorea:)
Fratele meu face serviciul militar la pompieri. (execut,
satisface)
Multi pompieri fac meseria din plcere. (practic,
profesea:)
n incendiu totul se fcuse scrum. (devenise, se
transformase)
1
,,a face (2)
Pompierii fcuser un nou regulament de prevenire a
incendiilor. (sta-ilise, instituise)
Fumul le face locatarilor o stare de ameteal. (provoac,
creea:)
Dan face pe intoxicatul, pentru a nu merge la scoal.
(simulea:, se preface)
Colegul su l fcuse escroc, pentru c simuleaz.
(calificase, numise)
Trziu si-a dat seama c fcuse un lucru reprobabil.
(comise, svarise)
Dan seara si face singur patul. (aranfea:, pregtete)
Mama i face ciorapi din ln. (impletete, confectionea:)
17
,,a /a (1)
Mamei i-a fost /at un premiu. ( acordat, conferit)
Copiii i-au /at Ilori. (druit, oferit)
Nu stim ct au /at pe Ilori. (pltit)
Postasul i-a /at o Ielicitare. (predat, inmanat)
Dumnezeu i-a /at multi ani Iericiti. (destinat,
hr:it)
Oamenii /au bun ziua cnd o ntlnesc. (spun,
urea:)
Multi colegi au /at pe la ea. (au trecut, s-au oprit)
Ieri au /at primii Iulgi de nea. (au c:ut, au aprut)
1
,,a /a (2)
Copiii au /at un chiot de bucurie. (slo-o:it, scos)
Unii au /at cu bulgri de zpad. (aruncat, a:varlit)
n primvar / coltul ierbii. (apare, se ivete)
Livada ne va /a multe Iructe anul acesta.( produce,
rodi)
Artistii au /at un spectacol. (sustinut, pre:entat)
El / la timp banii luati cu mprumut. (restituie,
inapoia:)
Zugravul / cu var n buctrie. (spoiete,
:ugrvete)
Sora mea / Iina prin sit. (cerne, trece)
1
,,a trece
Trecem strada cu mare atentie. (traversm)
Avioanele trec si pe la pol. (:-oar)
Uneori timpul trece ncet. (se scurge)
Vacanta trece repede. (sfarete, se termin)
Nu trece usor durerea de msele. (dispare, incetea:)
Sigur va trece clasa. (promova)
Pe punte l trec Iiorii. (cuprind, npdesc)
n carnet trece notele. (consemnea:, scrie)
Apa trece, pietrele rmn. (curge, se duce)
Boala trece de la unul la altul. (se transmite)
20
,,a lua
De la banc a luat multi bani. (imprumutat, s-a
indatorat)
$i-a luat o cas nou. (cumprat, achi:itionat)
$i-a luat haina n spate. (ae:at, pus)
Din ap luase o boal. (contractase, se molipsise)
Pe lucrarea sa a luat o mare sum de bani. (incasat,
primit)
El yi-a luat colega la dans. (invitat)
Nu yi-a luat haina la scoal. (im-rcat)
Dimineata lua medicamente contra gripei. (inghitea,
administra)
21
,,a veni(1)
Masina vine spre noi. (se indreapt)
Cinele vine cu noi la munte. (merge, insotete)
Dup ploi puternice, apele vin puternic la vale. (se umfl, se
revars)
Colegul a venit din nou la scoal. (a revenit, s-a reintors)
Presa i vine zilnic acas. (i se trimite, i se aduce)
Imediat vine un nou program artistic. (urmea:, succed)
A venit un nou partid la putere. ( afuns, s-a instalat)
La examen a venit nso[it de prin[i. (s-a prezentat, s-
a inftiat
22
,,a veni(2)
Cnd vine seara, mergem spre cas. (se las, sosete)
Acum i vine o ameteal. (apuc, cuprinde)
Furtuna vine pe neasteptate. (se produce, survine)
Apa i pn la bru. (afunge, cuprinde)
Vino n clas ! (intr !)
Vino s te srut ! (apropie-te)
Substantivul ,, dreptate vine de la adjectivul ,, drept .
(provine, deriv)
Colegei i vine bine rochia cea nou. ( i se potrivete, ii
cade)
2
POLISEMANTISMUL AD1ECTIVULUI
,, mare
Propozitia se ncepe cu liter mare. (mafuscul)
Aici se va construi o scoal mare. ( spatioas, incptoare)
Acoperisul ei va rezista si la o Iurtun mare. (violent)
Pretul ei va Ii destul de mare. (ridicat)
Curtea scolii va Ii mare. (intins, vast)
O statuie mare se va amplasa n Iata scolii. (inalt, voluminoas)
Statuia va reprezenta o personalitate mare. (renumit, de seam)
La inaugurarea statuii se va oIeri o mas mare. (-ogat, fastuoas)
Prima or de curs ni se pare mai mare. (lung)
Deschiderea scolii va Ii o zi mare. (important, insemnat)
Elevi vor dovedi mare respect pentru dascli. (profund, intens)
Scoala este clduroas, chiar dac vine un ger mare. (aspru,
nprasnic)
Fuga de la ore este o greseal mare. (grav, serioas)
2
POLISEMANTISMUL AD1ECTIVULUI
,,mic()
Am un Irate mai mic dect mine. (scund, mrunt)
El are o plrie cu boruri mici. (inguste)
Costumul lui de anul trecu i-a rmas mic. (stramt, scurt)
El intr n beci si printr-o Iereastr mic. ( ingust, stramt)
La Iiecare tem el Iace cte o greseal mic. (neinsemnat,
nesemnificativ)
Timpul acordat al tez era mic. (redus, insuficient)
Pe colegul lui nu l-am vzut de mic. (tanr)
Iarna zilele sunt mici. (scurte)
Cei Ir voint au mici posibilitti de realizare. (reduse, putine)
n unele magazine, mrIurile au preturi mici. (reduse, avantafoase)
Grdina noastr are o supraIat mic. (redus)
Lanterna mea d o lumin mic. (sla-, anemic, redus)
Bunicul a Iost un mic Iunctionar la banc. (inferior, neinsemnat)
2
POLISEMANTISMUL CON1UNCTIEI
,,/e
Vino, /e vrei. (dac)
De mi-ai da orict, si tot nu-ti vnd
bicicleta. (chiar dac)
Sora lui vorbeste asa de tare, /e se
aude la vecini. (incat)
Du-te /e-mi cumpr un pix. (s,
ca s)
2
FASCICUL DE INDICI SEMANTICI
Orice sens are un fascicul /e in/ici semantici care-l
deIinesc. De exemplu, indicii sensului ,cas` sunt :
a) cldire, b) cu mai multe incperi, c) servind de
locuint, d) permanent, e) omului,
Indicii sensului ,cocioa-`. a) cas, b)
srccioas, c) veche, drpnat, d) scund, e)
urat, neingrifit.
Indicii sensului ,sa-ie` . a) Arm al- b) constand
dintr-o lam lung de otel, c) ascutit la varf i pe
una dintre laturi d) i dintr-o gard i un maner.
27
CUVINTELE POLISEMANTICE CU UN
NUCLEU DE SEMNIFICATII COMUNE
Cele mai multe cuvinte, ca simboluri ale realittii extralingvistice, se
dovedesc apte de a acoperi mai multe semniIicatii. Polisemia este o
regul, monosemia - o exceptie.
Cuvintele polisemantice se caracterizeaz printr-o intrare
lexicograIic unic n dictionar, la care se ataseaz multe ntelesuri.
Cuvintele polisemantice au un nucleu de semniIicatii comune.
a /evora 1. a mnca cu lcomie, pe nemestecate. 2. a consuma ceva
Ir ntrerupere (o carte...). SemniIicatiile comune sunt ,cu intens
/orin(, ,fr Lntrerupere.
gripat 1. blocat n cursul Iunctionrii (despre motoare). 2. bolnav de
grip (despre oameni). SemniIicatia comun este ,Lntreruperea unei
stri normale.
/eschis 1. dat la perete. 2. nencuiat. 3. Iranc, sincer. 4. luminos, clar
(despre culori).
SemniIicatia comun este ,accesul ctre elemente Lnvecinate.
2
CUVINTELE POLISEMANTICE CU UN
NUCLEU DE SEMNIFICATII ARBITRARE
La unele cuvinte polisemantice se stabileste Ioarte greu o
semniIicatie comun:
galerie 1. canal subteran. 2. spectatorii de la balcon (ntr-o
sal de spectacol). 3. suporterii zgomotosi (la jocurile
sportive). 4. bar de care se agat perdeaua,
Nucleul semantic comun ,baz a ceva este destul de
arbitrar si nu acoper toate semniIicatiile.
Explicatia este adugarea ulterioar a unei semniIicatii la
sensul de baz. De altIel, sensurile cuvntului polisemantic
nu s-au nscut simultan, ele s-au adugat n timp.
Surse ale polisemiei sunt alunecrile /e sens, exprimarea
figurat yi influen(ele strine.
2
SENSUL DE BAZ
$I SENSURI DERIVATE (SECUNDARE)
Unul din sensuri este mai cunoscut, mai Irecvent: acesta este
sensul /e baz; celelalte sunt sensuri /erivate, secun/are.
Comparati: rou la fat obraz, chip); orice fil are dou
fete (pagini); flori in :eci de fete culori) in noapte se
vedeau dou fete (doi oameni)...
Dictionarul explicativ precizeaz urmtoarele sensuri pentru
cuvntul ,Iat: 1) Partea de dinainte a capului la om; obraz.
2) Ansamblu de trsturi speciIice ale acestei prti; chip;
Iigur; Iizionomie. 3) popular. Individ considerat n raport
cu societatea; persoan. Fa( bisericeasc slujitor al
cultului. 4) matematic. Fiecare dintre supraIetele plane ale
unui corp geometric. Fe(ele cubului. 5) rar. Partea de
deasupra a unui corp sau a unui obiect fa( a plpumii.
6) Aspect exterior fa( a Pmntului. * A-yi pier/e fa(a
a se decolora. 7) Prima pagin a unei Ioi de hrtie.
0
EXPRIMAREA FIGURAT
O MODIFICARE A SENSULUI DE BAZ
Exprimarea Iigurat este semnalat n primul rnd n
vorbire. Ea opereaz o modiIicare a sensului de baz.
Sintagmele: cytig gras; a /ezr/cina un ru; minte
fecun/; o gr/in /e om; sunt constructii Iigurate, bazate
pe conotatie. Aceasta actioneaz asupra sensului, dirijndu-l
spre semniIicatii noi.
Ambiguitatea de sens a cuvntului gras, ntre cele cteva
acceptii: cu grsime, cu forme pline, plin /e sev yi
viguros, fertil... este neutralizat de contextul potrivit cu
Iiecare semniIicatie n parte: carne gras, om gras, iarb
gras, pmnt gras.
1
SENSUL CUVINTELOR N CONTEXT
Denotativ (fun/amental, propriu, /e baz) :
gura casc ; pe umeri un rucsac ;
Conotativ (figurat, expresiv, stilistic): ,,Pe-o
gur de rai ; .,,pe ai trii umeri dalbi
Secun/ar (/erivat ) : gur de canal ; gura
vii ; umerii obrajilor ; umerii hainei ;
Echivoc (ambiguu) : D haina copilului ;
(complement indirect ? sau atribut ?)
Incompatibil (absur/) : Avanseaz la
stnga. Lupta s-a soldat cu o victorie ;
2
SENSUL DENOTATIV
(FUNDAMENTAL, PROPRIU, DE BAZ)
Cuvntul, n general, are un sens comun, Iolosit n
mod curent, care este sensul /e baz. Cnd cuvntul
/enumeyte (denoteaz), trezeste n minte imaginea
obisnuit a unui obiect, a unei actiuni. El este Iolosit
cu sensul propriu: gur cavitate bucal...
n principiu, orice cuvnt al limbii trimite la ,un
obiect concret sau abstract, pe care l denumeste
global.
Aceast relatie direct care se stabileste ntre cuvnt
si obiectul desemnat poart numele de /enota(ie,
iar sensurile respective sunt sensuri /enotative.
SENSUL CONOTATIV
(FIGURAT, EXPRESIV, STILISTIC)
Cuvntul are o Iort generic, de a exprima clase si nu poate
s particularizeze n orice situatie. De aceea, se recurge la
amenafri, adic la trimiteri n planuri secunde, prin
conota(ie, care elaboreaz imaginea artistic.
Conotatia presupune o relatie indirect ntre cuvnt si
obiect. Cuvntul sugereaz ceva, prin intermediul unor
nsusiri ale obiectului. ,,Pe-o gur de rai ; .,,pe ai trii
umeri dalbi Cuvntul gur sugereaz teritoriul unde se-
ntlnesc ciobanii din balad, iar cuvntul umeri sugereaz
mun(ii trii.
Denotatia si conotatia sunt modalitti de a reIlecta realitatea
prin cuvinte.
Valoarea conotativ a cuvntului se pune n evident numai
n context. Acesta dirijeaz ntelegerea.
SENSUL DERIVAT (SECUNDAR)

Sensurile /erivate (secundare) ale cuvntului se
ntemeiaz pe o modiIicare a sensului de baz.
ModiIicarea ns, Iiind intrat n uz, nu mai produce
surpriz: gur de metrou, gur de ap, gura sobei,
gura podului, gura vii, gura sacului, umerii
obrajilor si umerii hainei.
Sensurile conotative care nu mai impresioneaz de
la orice cuvnt devin sensuri /erivate (secundare).
Orice cuvnt polisemantic e dat n dictionar mai
nti cu sensul propriu, apoi cu sensurile /erivate.
FIGURI DE STIL
$I ALTE PROCEDEE DE STIL
Cnd un cuvnt are alt nteles dect cel Iiresc, atribuindu-i-se nsusiri
ale altor obiecte sau actiuni, el este Iolosit cu sens figurat.
O neconIormare a expresiei cu ntrebuintarea Iireasc a limbii este
socotit figur /e stil. Sensul Iigurat al cuvntului este temelia
Iigurilor de stil.
Baza clasiIicrii Iigurilor de stil se gseste la Aristotel. Despre
metaIor, IilosoIul grec spunea c ,este trecerea asupra unui obiect a
numelui altui obiect: ,,pe ai trii umeri ,,pe ai trii mun(i
TransIerul acesta prin analogie caracterizeaz Iiguri de stil ca: epitetul,
comparatia, metaIora, metonimia, sinecdoca, personiIicarea,
hiperbola, alegoria, antiteza, ironia, euIemismul, oximoronul,
simbolul. Acestea, ca si alte procedee de stil, antreneaz modiIicri
de sens si le vom prezenta, dar studierea lor aproIundat se va Iace la
capitolul ,NOTIUNI DE TEORIE A LITERATURII.
FIGURI DE STIL: EPITETUL

Cea mai popular Iigur de stil de modiIicare a sensului
(trop) este epitetul considerat ,un determinativ expresiv,
pus pe lng un substantiv sau pe lng un verb, pentru a
scoate n evident mai nuantat o trstur a obiectului sau a
actiunii si pentru a da mai mult expresivitate artistic
creatiei respective (DEX): ,Pe tpsanul prvlatic apa
curge furioas.
Epitetul este adugat unui cuvnt cu scopul de a evidentia o
caracteristic Irapant, de a relieIa o trstur. Majoritatea
epitetelor determin substantive: ,Iar prin mandrul ntuneric
al pdurii de argint / Vezi izvoare :drumicate peste pietre
licurind.` (Mihai Eminescu)
7
FIGURI DE STIL: COMPARATIA
COMPARAJIA cons9 n al9:rarea a doi 9ermeni,
5e baza :nor ns:iri com:ne, c: sco5:l de a
evidenjia carac9eris9icile :n:ia din 9ermeni.
Termenii pot denumi obiecte, Iiinte, persoane,
actiuni sau notiuni abstracte.
ntre cei doi termeni ai comparatiei se stabileste o
relatie de asemnare, marcat prin cuvinte sau
grupuri de cuvinte ca: la fel ca, asemntor cu,
asemenea, precum, intocmai ca, cat, cum, aidoma,
astfel ca, etc.
,Ca un glob /e aur luna strlucea. (D.
Bolintineanu) ,Nalt ct casa,/ Verde ca mtasea.
(ghicitoare)
FIGURI DE STIL: METAFORA

ME1AFORA cons9 n den:mirea :n:i obiec9, a
:nei ns:iri, a :nei acji:ni c: aj:9or:l :nei
com5arajii din care li5se9e 9ermen:l com5ara9.
,Limba noastr-i o comoar.
MetaIora presupune un transIer de sens de la un cuvnt la
altul pe baza unei asemnri, tinde spre o mbinare
neasteptat de cuvinte. ,p/ure /e argint (pdure ca de
argint); ,co/ri /e aram (codri ca de aram)
Prin Iorta ei de a trezi imagini si sentimente, de a sensibiliza
si intensiIica impresii, de a spori semniIicatia Iaptelor sau
obiectelor, metaIora, este un element de baz al exprimrii
poetice. ,Acea grin/in-o(elit nspre Dunre o mn.
FIGURI DE STIL: METONIMIA

METONIMIA numeste con(inutul prin obiect
($ala a aplaudat. Am but dou pahare.); pro/usul
prin locul /e un/e provine (un Cotnari, o
sampanie), pro/usul prin materia /in care este
fcut sticl ,materie si sticl ,recipient de
sticl; fier ,metal si fier ,de clcat`) sau
pro/usul prin locul /e un/e provine (A cumprat
o hain de astrahan. Au but o sticl de Cotnari.),
opere sau inven(ii prin numele autorilor (Becul
are 60 de ati. Locuiesc la mansard. Un Luchian
este de vnzare.); cauza prin efect (,La noi sunt
cantece si Ilori si lacrimi multe, multe, O. Goga).
|Oameni care cant si care plang.|
0
FIGURI DE STIL: SINECDOCA
SINECDOCA numeste partea pentru Lntreg (Mi-
am gsit un acoperi. S-a ivit o pan: la orizont.
,Mii de capete pletoase, mii de coifuri lucitoare ies
din umbra-ntunecoas.) sau Lntregul pentru parte
(bocanci de -i:on, guler de vulpe), genul pentru
specie (N-are nici o arm asupra sa. Am prins n
undit un pete de dou kg.), singularul pentru
plural (Mircea a gonit turcul. Omul a cucerit
ntregul pmnt.) sau numele propriu printr-o
Lnsuyire sau /efect (E un Luceafr al poeziei.
geniu; E un Iel de Hagi-Tudose. :garcit )
1
FIGURI DE STIL: PERSONIFICAREA
PERSOAIFICAREA a9rib:ie ns:iri omene9i :nor
fiinje nec:vn99oare, :nor l:cr:ri, elemen9e din
na9:r sa: :nor idei abs9rac9e.
Ca Iigur de stil, personiIicarea transIer nsusirile omenesti
unor obiecte nensuIletite printr-un proces de animare.
Acest proces se realizeaz mai rar cu ajutorul numai al unui
substantiv, adjectiv sau verb si mai ales printr-un grup de
cuvinte n care verbul predicat are rolul principal. ,erul
aspru si slbatic strange-n -rate-i cu flire/ Neagra lunc de
pe vale care :ace-n amortire (Alecsandri).
n general, personiIicarea se reIer la substantive nume de
obiecte, dar se realizeaz prin verbe cu sens Iigurat: a
plnge, a geme, a suspina, a rde, a spune etc.:
,#ad n grdin flori de nal- si alte flori de mrgrint
2
FIGURI DE STIL: HIPERBOLA
IPERBOLA exagereaz in9enjiona9 5ro5orjiile,
n:mr:l sa: im5or9anja obiec9elor, 5en9r: a
im5resiona.
n creatia popular, mai ales n balade si n basme, dar si n
vorbirea curent, hiperbola, nrudit cu metaIora si
comparatia crora li se subsumeaz adesea, este Ioarte
Irecvent si, uneori, aceast Iigur de stil tinde s devin un
procedeu devalorizat prin Irecventa si uzur. Ex. ,arde de
nerbdare, ,a nghetat de spaim, ,crap de necaz,
,auleu, m-a omort tlharul, ,dimineata pn-l scoli ti
stupesti suIletul, ,n-am pr pe cap de cte ori i-am spus.
,Si vorba-i e tunet, rsuIletul ger, / Iar barda din stnga-i
ajunge la cer, /Si vod-i un munte / (G. Cosbuc)
FIGURI DE STIL: ALEGORIA

Ca Iigur de stil, ALEGORIA este alctuit dintr-un sir de
metaIore, comparatii si personiIicri cu ajutorul crora se
ilustreaz o notiune abstract, prietenia, ura, iubirea,
virtutea, credinta, speranta, dreptatea sau se
conceptualizeaz o impresie concret.
n poezia popular gsim cteva alegorii de o mare putere
de sugestie, ca cea din Miorita unde poetul popular anonim
ilustreaz moartea ciobanului personiIicnd-o printr-o
mireas si comparnd ceremonia nmormntrii cu nunta:
,S le spui curat / C m-am nsurat / C-o mndr crias / A
lumii mireas / C la nunta mea / A czut o stea / Soarele si
luna / Mi-au tinut cununa / Brazi si pltinasi / I-am avut
nuntasi, / Preoti, muntii mari, / Psri, lutari , / Psrele mii
/Si stele Iclii...
FIGURI DE STIL: ANTITEZA

AA1I1EZA asociaz c:vin9e, fa59e, 5ersonaje, idei,
si9:ajii c: sens o5:s, 5en9r: a evidenjia
semnificajiile con9ras9:l:i ex5rima9 5rin ele i
reliefarea reci5roc.
Contrastul e marcat mai Irecvent prin opozitia unor verbe si
adjective, care exprim dinamica actiunii si polarizarea unor
calitti. ,Vreme trece, vreme vine, / Toate-s vechi si nou
toate, / Ce e ru si ce e -ine / Tu te-ntreab si socoate (M.
Eminescu, Glossa ).
Prin alturarea pronumelor, scriitorii dau antitezei un
caracter liric, subiectiv, ampliIicnd natura aIectiv a
contextului: ,a un nger ce se roag, el un demon ce
viseaz / a, o inima de aur, - el un suIlet apostat (M.
Eminescu)
FIGURI DE STIL: IRONIA

IROAIA es9e fig:ra de s:bs9i9:jie 5rin care scrii9or:l
folose9e o5:s:l c:vn9:l:i 5e care l las s se
njeleag.
Sunt expresii, a cror conotatie este ironia: a nu ti
nici cat au uitat altii, a da cu cciula-n caini, s-a
dus -ou i s-a intors vac, a afunge gasc de
fumulit, a um-la cainii cu covrigi in coad, a scoate
sticletii din cap, a-l pli in numele tatlui, a tocmi
vulpea din pdure, a inchide lupul la stan etc.
Expresii ironice se structureaz n antitez, sporind
eIectul comic al situatiei: a afunge din cal mgar de
la moar la ranit), scump la trate i ieftin la
fin...
FIGURI DE STIL: EUFEMISMUL

EUFEMISMUL este un cuvnt sau o expresie prin care este ascuns
adevratul sens al cuvntului; ndulcirea unor termeni cu sens dur sau
jignitor venera-il btrn, nemanierat bdran).
EUFEMISMUL este procedeul de substitutie a unor termeni
suprtori, uneori rebarbativi, prin cuvinte sau periIraze care
sugereaz ceea ce se evit.
,- N-oiu mai veni, Ivane, cte zilisoare-oiu ave eu, zicea ucig-l
crucea, cuprins de usturime si se tot ducea mpuscat. (Ion Creang,
Ivan Turbinc)
, Oslobene, care te robesti pntecelui si nu-ti dai ctusi de putin
osteneal mintii, te-i Iace pop ca tat-tu, cn/ s-or pusnici to(i
bivolii /in monstirea Neam(ului. (Ion Creang, Amintiri /in
copilrie)
Exprimarea euIemistic se mpleteste cu ironia.
7
FIGURI DE STIL: OXIMORONUL
OXIMORONUL este o Iigur de stil care exprim
o ironie subtil sau un adevr usturtor, sub Iorma
asocierii paradoxale a doi termeni contradictorii:
,Tu s Ii-nceput iubitul / C-i Iceam eu isprvitul.
Tu cu pinea yi cu(itul / Mori flmn/,
nepriceput. (G. Cosbuc, Nu te-ai priceput)
,Suferin(, tu, /ureros /e /ulce; ,mn/rul
Lntuneric (M. Eminescu)
Oximoronul este un aspect mai raIinat al
incompatibilittii semantice : gerul frige, vor-ete
tcand, cioar al-, cadavru viu, cr-unele al-,
fericire amar.
FIGURI DE STIL: SIMBOLUL

SIMBOLUL s:gereaz, 5rin imagini sa: semne, noji:ni
abs9rac9e sa: fenomene c:nosc:9e.
n literatur, o categorie important de simboluri acoper
zona personajelor: Emirul Bagdadului (Noapte /e
/ecemvrie de Al. Macedonski), Hyperion (Luceafrul de
M. Eminescu) simbolizeaz omul superior, geniul nsetat de
absolut, capabil de sacriIicii n atingerea idealului. Meyterul
Manole este simbolul creatorului de art care ngroap n
eIortul lui ce are mai sInt.
n cazul personajelor, simbolul este destul de conventional
si nu nciIreaz textul: Mircea cel Btrn (Scrisoarea III de
M. Eminescu) este simbolul domnitorului patriot; Agripina
Ozun (La Vulturi! de Gala Galaction) este simbolul
devotamentului matern; Dan, cpitan /e plai de V.
Alecsandri este simbolul vitalittii poporului romn.
EVOLUTIA SENSULUI UNOR CUVINTE 1

De-a lungul anilor, unele cuvinte si-au schimbat ntelesul.
Evolutia sensului unor cuvinte se realizeaz, de obicei, prin
restrngere sau prin extensiune, prin Lnvechire sau prin
Lnlocuire.
Restrngerea sensului: sensul unor cuvinte se
specializeaz, restrngndu-si sIera de cuprindere. De
exemplu, n secolul al XVI-lea, var: nsemna ,verdeat,
plante verzi, azi are sensul de ,specie de cruciIer
comestibil, curechi.
Extensia sensului: unele cuvinte si lrgesc sIera de
cuprindere, de la un sens particular se trece la un sens
general. n vechime, cuvntul cerneal desemna numai
,cerneala neagr; azi, ,orice Iel de lichid utilizat pentru
scris, indiIerent de culoare (cerneal rosie, verde, violet).
0
EVOLUTIA SENSULUI UNOR CUVINTE 2
nvechirea unuia din sensurile cuvntului. De exemplu, cuvntul
lim- avea n trecut si sensul de popor (,Un sultan dintre aceia ce
domnesc peste vreo lim-`. M. Eminescu); azi, acest sens a iesit
din uz.
n poezia $crisoarea III, verbul a certa este Iolosit de M. Eminescu,
proIund cunosctor al limbii textelor vechi, cu sensul de a pedepsi.
nlocuirea unui sens nvechit cu altul nou. De exemplu, odinioar
cuvintele hain, prost, miel, mehenghi aveau sensurile: ,de rea-
credint, simplu, srac, piatr de incercare a metalelor pretioase;
azi au Iost nlocuite cu sensurile: ,nemilos, nepriceput, ticlos, istet.
n textele vechi a ceri nseamn a cere orice, pe cnd azi a ceri
nseamn a cere de poman.
n scrierile lui I. Creang ntlnim cuvntul nemernic cu sensul de
pri-eag, pe cnd n vorbirea curent de azi nemernic nseamn om de
nimic.
1
CATEGORII SEMANTICE
ANTONIME (cuvinte cu sens opus, /ar forme /iferite);
SINONIME (cuvinte cu aproximativ acelayi sens, /ar forme
/iferite);
OMONIME (cuvinte cu aceeayi form, /ar sensuri /iferite yi
in/epen/ente);
OMOFONE (cuvinte ce coinci/ fonetic, /ar nu grafic );
OMOGRAFE (cuvinte ce coinci/ grafic, /ar se accentueaz
/iferit);
PARONIME (cuvinte cu form asemntoare, /ar sensuri
/iferite);
PLEONASME (cuvinte sau construc(ii alturate, /ar au acelayi
Ln(eles);
TAUTOLOGII (cuvinte repetate, /ar cu func(ii sintactice
/iferite).
2
A N T O N I M I A
Antonimia este o relatie binar (ntre dou sensuri)
n care indicii semantici ai cuvintelor sunt opusi:
cald / rece, -ucurie / neca:, a catiga / a pierde.
Termenii aIlati n opozitie se presupun reciproc,
adic apartin aceleiasi sIere semantice; de exemplu,
cald i rece se reIer la temperatura unui corp.
Opozitia exprim relatii contrare tanr / -tran, util
/ inutil, lumin / intuneric), relatii cu orientare
diIerit a urca / a co-ori, sus / fos), relatii
complementare adevrat / fals), relatii de
conversiune a cumpra / a vinde).
TIPURI DE ANTONIME
ANTONIME LEXICALE( cu ra/ical /iferit
)
ANTONIME PREFIXALE ( cu prefixe )
ANTONIME SUFIXALE ( cu sufixe )
ANTONIME FRAZEOLOGICE (cu
locu(iuni yi expresii)
ANTONIME LEXICO-FRAZEOLOGICE
(cuvinte opuse la locu(iuni yi expresii)
ANTONIME LEXICALE
(cu radical diIerit) : adevr ~ minciun; adevr ~ eroare;
adevr ~ Ials; iubire ~ ur; zi ~ noapte; azi ~ mine;
aici ~ acolo; bine ~ ru; mult ~ putin; drept ~ stng;
absent ~ prezent; comic ~ tragic; crestin ~ pgn; a
cumpra ~ a vinde; a aduna ~ a risipi; a pleca ~ a veni;
a construi ~ a drma; a rde ~ a plnge; a ntreba ~ a
rspunde; a rsri ~ a apune; a lua ~ a da; a aIirma ~ a
nega; a curta ~ a murdri; a urca ~ a cobor; a ncepe
~ a termina; a porni ~ a opri; da ~ nu; devreme ~
trziu; intrare ~ iesire; cstig ~ pierdere; pace ~ rzboi;
prietenie ~ dusmnie; tinerete ~ btrnete; putere ~
slbiciune; egoism ~ altruism; admiratie ~ dispret;
vesel ~ trist; etern ~ eIemer; major ~ minor; nalt ~
scund; lung ~ scurt; curajos ~ Iricos; des ~ rar;
ANTONIME PREFIXALE
(cu prefixe) : a acorda ~ a dezacorda; activ ~ inactiv;
comparabil ~ incomparabil; cert ~ incert; echitabil ~
inechitabil; casabil ~ incasabil; corect ~ incorect;
mobil ~ imobil; matur ~ imatur; moral ~ imoral; legal
~ ilegal; organic ~ anorganic; real ~ ireal; par ~ impar;
perIect ~ imperIect; perceptibil ~ imperceptibil;
penetrabil ~ impenetrabil; a monta ~ a demonta; pudic
~ impudic; pur ~ impur; a tinui ~ a destinui; a narma
~ a dezarma; a nlntui ~ a dezlntui; a umaniza ~ a
dezumaniza; a mpacheta ~ a despacheta; a lega ~ a
dezlega; a se nclta ~ a se desclta; normal ~ anormal;
cinstit ~ necinstit; cuviincios ~ necuviincios; dumerit
~ nedumerit; obisnuit ~ neobisnuit; adevrat ~
neadevrat; disciplinat ~ indisciplinat; asculttor ~
neasculttor; drept ~ nedrept; agreabil ~ dezagreabil;
vzut ~ nevzut; exact ~ inexact; interes ~ dezinteres;
ANTONIME SUFIXALE
(cu sufixe) :
cteluy ~ ctelan/ru;
csu( ~ csoaie;
copilay ~ copilan/ru;
bietay ~ bietan/ru;
bietel ~ bietoi;
Ieti( ~ Itoi;
centrifug ~ centripet;
7
ANTONIME FRAZEOLOGICE
(cu locu(iuni yi expresii): a ridica n slav >< a face de
do: 5arale; din 9oa9 inima >< c: r:5ere de inim; a
dormi ie5:re9e >< a dormi b:9ean; a jine secre9 >< a da
de gol; a 5:ne la con9rib:jie >< a ar:nca la co:l de
g:noi; a-i merge g:ra ca 5:5za >< a 9cea ca 5e9ele n
a5; a fi 9are din fire >< a fi slab de inim; a da liber9a9e
>< a 5:ne n obezi; a fi de aj:9or >< a fi de 5ovar; a l:a
no9 la ceva >< a-i in9ra 5e o :reche i a-i iei 5e al9a; a
rde c: lacrimi >< a 5lnge din adnc:l s:fle9:l:i;
5:9red de boga9 >< srac li5i9 5mn9:l:i; a-i merge din
5lin >< a-i merge ca la s5nz:raji; a da ocol >< a merge
de-a dre59:l; a-i ad:ce amin9e >< a da :i9rii; a jine n
ah >< a lsa n voie; a da fiinj>< a da 5ielea 5o5ii; a fi
c: sca:n la ca5 >< a fi n9r-o d:ng; a-i cre9e inima >< a
crni din nas;
ANTONIME LEXICO-FRAZEOLOGICE
(cuvinte opuse la locu(iuni yi expresii) :
a :i9a >< a-i ad:ce amin9e; a s9ima >< a l:a 5es9e 5icior;
sn9os >< n ghearele morjii; a 9cea >< a da de 9ire; a-
l angaja >< a-l ar:nca 5e dr:m:ri; a cons9r:i >< a face
:na c: 5mn9:l; a risi5i >< a 5:ne deo5ar9e; a gzd:i
>< a 9rimi9e la 5limbare; a n9ineri >< a aj:nge la adnci
b9rneje; a se nsn9oi >< a cdea la 5a9; a :r >< a-i
cdea drag; a s9a >< a se a9erne la dr:m; a 9ri >< a da
5ielea 5o5ii; a l:da >< a face 5e cineva albie de 5orci;
9o9dea:na >< cnd oi vedea ceafa; a rde >< a-i sclda
ochii n lacrimi; deseori >< din an n Pa9i; m:l9 >< c9
negr: s:b :nghie; nce9 >< c9 ai ba9e din 5alme; sig:r
>< ca 5rin vis;
S I N O N I M I A
Sinonimia este relatia care reuneste dou sau mai
multe sensuri apartinnd unor cuvinte diIerite, dac
ntrebuintarea lor este caracterizat prin aceiasi
indici semantici.
Termenii se diIerentiaz prin nuante semantice
s:s:r, oa59, fream9, m:rm:r, zvon; a c:ge9a, a
gndi, a reflec9a, a medi9a, a c:m5ni), prin nuante
de ntrebuintare a f:ri, a realiza, a nf59:i, a
crea, a 5lsm:i), prin rspndirea lor teritorial
noroi, glod, 9in; c:r9e, ograd, ocol, b99:r),
prin gradul de expresivitate faj, obraz, chi5,
fig:r, m:9r, moac).
0
AO1E LA SINONIMIE
Termenii sinonimi sunt n raport de variatie liber n unele
contexte (se substituie reciproc, Ir modiIicri n plan
semantic: s-a fc:9 9im5 fr:mos / sau vreme fr:moas/; am
nchis 5asrea n colivie / sau n c:c/; m-am gndi9 / sau
am reflec9a9, am medi9a9 / mult la cele spuse de tine) si n
raport de distributie complementar n alte contexte (nu pot
aprea n aceleasi contexte: 9im5:rile verbului / nu
vrem:rile verbului / ; cusca suIleorului, c:ca cinelui / nu
colivia suIleorului, a cinelui /).
Sinonimele selecteaz n mod diIerit (n procesul derivrii)
morIemele lexicale (de la vreme deriv: a vrem:i,
vremelnic, de la 9im5 9im5:ri:).
1
TIPURI DE SINONIME
Totale ( perfecte, absolute) : aram c:5r:; amor dragos9e
i:bire; a deceda a m:ri; noroi glod 9in; c:r9e ograd ocol
b99:r; faj obraz chi5;
Aproximative ( poetice ) : ,,c:ibar ro9ind) de a5e" vrtej ; ,,a
l:mii mireas" moartea; ,,mere" sni ; ,,far:ri" ochi;
,,5rimvara viejii" tineretea
Par(iale ( imperfecte, relative ) : b:n 5rejios, g:s9os, blnd; agil
vioi, i:9e, ager, ra5id; a ac9iva a s9im:la, a in9ensifica, a
dinamiza, a nviora, a l:cra, a realiza;
Lexico - frazeologice : 9ro5 fig:r de s9il; cobr ar5e c:
ochelari; a deceda a da or9:l 5o5ii; a f:gi a o l:a la sn9oasa;
a-i amin9i a-i ad:ce amin9e;
Frazeologice : a o l:a la f:g a da bir c: f:gijii; a fi n9r-o doag
a fi d:s c: 5l:9a; a o lsa bal9 a se lsa 5g:ba; a face s5:me
la g:r a se face foc i 5ar;
2
SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 1
Ac:i9a9e s:b9ili9a9e 59r:ndere agerime asc:jime. Agremen9 desf9are
dis9racjie;
A5robare consimjmn9 acce59are. Ai:real delir z5ceal smin9eal
abs:rdi9a9e;
Albie ma9c vad c:rs. Albie co5aie cova9 5os9av 9roac
c5is9ere;
Alean as5irajie dor nos9algie melancolie 5s. Ameninjare 5ericol
5rimejdie;
Admones9are a5os9rofare re5ro. Ames9ec ingerinj imix9i:ne
in9ervenjie;
Aliaj combinare m5re:nare :nire melanj conglomera9 mix9:r
ames9ec;
Am:zamen9 agremen9 dis9racjie 5e9recere desf9are;
Ananghie s:ferinj neaj:ns cons9rngere li5s necaz dific:l9a9e;
Angarale sarcini bir:ri dri corvezi obligajii im5ozi9e;
An9:raj cadr: medi: ambianj cerc sfer socie9a9e;
A5arijie dif:zare 5:blicare. Ivire ieire ar9are na9ere a5arijie;
A59i9:dine 9alen9 nzes9rare ns:ire 5asi:ne. A5licare folosire
n9reb:injare :9ilizare;

A5o9eoz slvire glorificare 5reamrire divinizare; Acord nvoial
5ac9 njelegere; A5rig as5r: drz nemilos nver:na9 violen9 i:9e
focos im5e9:os nes95ni9;
Aezare 5ros5ec9 5lan 5roiec9 dis5:nere n9ocmire aranjamen9
njelegere acord; Avn9 ardoare en9:ziasm ns:flejire nflcrare.
Arg:men9 rezon rajionamen9 5rob; Mo9iv mo9ivare dovad
ex5licajie.
Armonie concordie consens 5o9rivire b:nnjelegere
Armonie concordanj echilibr: sime9rie 5ro5orjie m:zicali9a9e
sonori9a9e melodie;
Arij 5ojar cld:r z5:eal nd:f canic:l. Arz9or focos vioi
:rgen9 5resan9;Arz9or 9orid fierbin9e dogori9or. Ascenden9 nain9a
s9rmo.
Asis9enj aj:9or s5rijin reazem. Re5:9ajie 5res9igi: faim s9im
vaz.
A:di9ori: 5:blic 5rezenj asis9enj 5ar9ici5anji. A5ela9iv den:mire
califica9iv ; As5irajie 9endinj nz:inj vis ideal dor dorinj
rvn. Inj:rie nj:r9:r;
A9rib:9 marc ns:ire cali9a9e no9. Axiom 9ez 5os9:la9 5rinci5i:
en:nj 5rimar;

Blam condamnare nfierare deza5robare re5robare; Blasfemie h:l
calomnie;
Bles9em im5recajie af:risenie. Dezas9r: 5o9o5 flagel ca9as9rof
nenorocire;
Boboc recr:9 novice nce59or. Bonificajie raba9 red:cere sczmn9
facili9a9e;
Br:f9:ial m:s9rare m:9r:l:ial dscleal cri9ic re5ro; Com5ozijie
l:crare; B:ca9 fragmen9 5ar9e frn9:r 5orjie crm5ei. Baie cad
van.
Baie mbiere s5lare scald. Alinare consolare mngiere ::rare;
Balsam elixir esenj doc9orie medicamen9. Poves9e fab:l naraji:ne;
Band gac leah9 clic crdie cea9. Band fie 9raif;
Basm nscocire invenjie minci:n scornire. Ba9joc:r r:ine ocar
njosire;Bclie zeflemea derdere b9aie de joc. B9ina indigen
a:9oh9on 5mn9ean neao;
Bea9i9:dine ex9az fericire ncn9are visare. B:rlac becher hol9ei
cavaler;
Bejie amejeal ebrie9a9e chercheleal alcoolizare.

Cadr: n9indere s5aji: 9eren domeni: 5eisaj 9ablo:. Cadr: ram
9oc cana9 . Cadr: medi: ambianj clima9 an9:raj m5rej:rare. Cadr:
f:ncjionar sl:jba angaja9;
Cale filier mijlocire in9ermedi:. Cale dr:m c:rs i9inerar. Cale
direcjie linie sens;
Cali9a9e com5e9enj 9i9l: rang grad. Cali9a9e ns:ire valoare a9rib:9
no9 s5ecific; Candoare c:rjenie inocenj nevinovjie 5:ri9a9e.
Candoare naivi9a9e cred:li9a9e;
Ca5aci9a9e a59i9:dine 9alen9 valoare 5riori9a9e cali9a9e. Ca5aci9a9e
forj 9rie 5:9ere. Ca5aci9a9e c:5rindere vol:m mrime. Ca5rici:
mof9 9oan fij rsfj ci:djenie;
Carcas osa9:r cadr: schele9. Carcas nveli cara5ace cr:s9;
Car9el coalijie gr:5are njelegere asociere. Car9el mono5ol.
Ca9as9rof flagel dezas9r: calami9a9e grozvie n5as9 :rgie
nenorocire sinis9r:; Cazn 9or9:r chin s:ferinj d:rere s:5lici:.
Cazn efor9 9r:d s9r:inj canon;
Cdere iaco eec nere:i9 dis5arijie. Cdere cz9:r 5rb:ire
nr:ire s:r5are. Cdere ca5aci9a9e com5e9enj dre59. Cdere lsare
coborre.

Crco9a col5or9or in9rigan9 brfi9or. Cer9rej crciogar incomod
nem:lj:mi9 dificil; Cear9 zavis9ie glceav dezbinare sfad al9ercajie
animozi9a9e discordie dis5:9 disensi:ne vrajb zzanie dihonie.
Cear9 dojan m:s9rare moral be9eleal;
Chemare nclinare vocajie 5asi:ne har 9alen9. Chemare invi9are
5of9ire convocare; Chemare menire rol misi:ne sco5. Chili5ir 5rofi9
avan9aj c9ig afacere 5leac;
Chiverniseal crm:ire gos5odrire adminis9rare cond:cere.
Chiverniseal c59:ial mbogjire 5arvenire 5rico5seal;
Chin frmn9are necaz grij zb:ci:m. S:ferinj d:rere 59imire
calvar mizerie; Chin cazn s:5lici: 9or9:r schingi:ire. Circ:lajie :z
rs5ndire dif:zare.
Circ:lajie :mble9 micare de5lasare. Coas9 5an9 5ovrni 5ri5or
versan9 ; Coas9 d:ng la9:r 5ar9e. Coas9 flanc margine ari5.
Coas9 jrm mal chei;
Coincidenj congr:enj 5o9rivire concordanj s:5ra5:nere. Coloan
col:mn s9l5;
Coloan r:bric des5rji9:r. Coloan ir convoi lanj rnd s:l
vr9ej 9rmb;
7
Com5endi: breviar cons5ec9 sin9ez rez:ma9. Conce59 br:ion ciorn
schij; Conce59 idee noji:ne. Corec9iv ndre59are corijare corec9are.
C:ge9are gndire reflecjie medi9ajie. C:ge9are dic9on aforism maxim
adagi: zicere; Dar danie donajie. Dar cado: 5rinos ofrand
5locon mi9. Dar mil nd:rare har;
Dar 9alen9 vocajie ns:ire chemare a5licajie a59i9:dine. Debi9 fl:x
can9i9a9e. // da9orie obligajie res9anj li5s;
Da:n com5ensare des5g:bire re5arajie. Da:n 5ag:b 5rej:dici:
v9mare 5ierdere; Drnicie bel:g ab:ndenj rodnicie o5:lenj.
Drnicie mrinimie generozi9a9e largheje
Decor f:ndal cadr: ambianj 9ablo:. Decor 5odoab decorajie
ornamen9 ; Declin decadenj decdere regres. Declin a5:s asfinji9
sc59are. Degradare cor:5jie;
Degradare declasare njosire r:inare decdere regres de5reciere
:zare;
Delica9eje nobleje fineje gingie s:avi9a9e frgezime grajie.
Dezba9ere disc:jie dialog
Dezba9ere analiz cerce9are frmn9are deliberare rajionamen9. Dicjie
in9onajie ros9ire;

Dezlegare lim5ezire rezolvare sol:jionare. Dezlegare ier9are absolvire.
Dezlegare ngd:inj a5robare nc:viinjare 5ermisi:ne voie. Dicji:ne
5ron:njare; Discon9in:i9a9e n9rer:5ere in9ermi9enj inegali9a9e s9o5are.
Dis5onibili9a9e consimjmn9;
Divagajie deviere digresi:ne divagare exc:rs ocol. D:ri9a9e 9rie
rezis9enj solidi9a9e; D:ri9a9e as5rime r:9a9e br:9ali9a9e neomenie.
Efec9 echi5amen9 mbrcmin9e;
Efec9 consecinj rez:l9a9 rod :rmare concl:zie. Efec9 im5resie
infl:enj; Egali9a9e echi9a9e dre59a9e j:s9eje ne5r9inire reg:lari9a9e
5ari9a9e 5o9rivire iden9i9a9e;
Enormi9a9e aberajie exagerare abs:rdi9a9e // minci:n fals invenjie
bazaconie fab:lajie; E5isod 5eriodici9a9e n9m5lare fa59 inciden9.
E5isod fragmen9 5ar9e scen;
Evidenj cer9i9:dine adevr clari9a9e sig:ranj // cons5ec9 si9:ajie
conservare; Fac9or condijie ca:z mobil de9erminan9. Fac9:r chi9anj
doc:men9 nscris; Fac9:r gen alc9:ire cons9i9:jie fel conformajie
na9:r; Fes9in os5j banche9 5raznic chef. Fideli9a9e conformi9a9e
5recizie exac9i9a9e;
Fideli9a9e credinj devo9amen9 cons9anj a9aamen9 s9a9ornicie;

Ficji:ne 5oves9e nscocire 5lsm:ire scorneal basm // a5arenj
minci:n ireali9a9e;
Fizionomie as5ec9 form s9r:c9:r // chi5 faj fig:r nfjiare obraz
ex5resie 5rofil; Flagel boal e5idemie ci:m. Flagel 5acos9e
nenorocire dezas9r: calami9a9e;
Fler miros in9:ijie ins9inc9 5ers5icaci9a9e. Flexi:ne arc:ire ndoire
ncovoiere mldiere;
Frenezie delir ex9az. Frenezie 5asi:ne 5a9im zel. Frenezie avn9
elan ns:flejire; Cabari9 ca5aci9a9e vol:m dimensi:ne mrime. Caran9
giran9 cheza rs5:nz9or ;
Caranjie gaj gir amane9 zlog ca:ji:ne asig:rare garan9are
chezie;
Clceav disensi:ne cear9 conflic9 dezacord diferend discordie
animozi9a9e dis5:9; Cenez ivire na9ere facere a5arijie creajie.
Cenez origine gnoz; Cen9ileje c:r9oazie amabili9a9e 5oli9eje a9enjie
drglenie. Cerminajie ncoljire ieire;
Chid:ie 5ozn gl:m nzb9ie 9rengrie // fars, fes9 5cleal
renghi o9ie;
Cloa9 v:lg m:ljime cea9 b:l:c grmad ad:n9:r 5lebe;
70
Crai glas voce c:vn9 verb ros9.// limbaj vorbire ex5rimare limb
// idiom dialec9;
Crandoman megaloman nf:m:ra9 ngmfa9 infa9:a9 ncrez:9 semej;
Cranij fron9ier ho9ar margine limi9 . Cranij demarcajie zgaz
barier; Cra9i9:dine m:lj:mire rec:no9inj rec:noa9ere m:ljam.
C:rmand 5of9icios lacom;
aimana lichea derbede: vagabond 5:lama 5ierde-var fl:ier-
vn9;
al si9:ajie as5ec9 s9are nfjiare m5rej:rare. aos h: abis
gen:ne; aos dezordine debandad conf:zie harabab:r babilonie.
az veselie gl:m; az :mor s5iri9 d:h. az farmec grajie a9racjie.
eca9omb genocid masacr: mcel
Iazm s9afie ar9are nl:c s9rigoi vedenie. Icne9 s:s5in geam9
icni9:r icneal;
Idee conce59 gnd j:deca9 o5inie 5rere in9:ijie. Idee vizi:ne
5rinci5i:; Ierarhie 9rea59 rang s9are ordin s:ccesi:ne scar.
Ignoranj 5ros9ie s9:5idi9a9e;
Im5as nc:rc9:r neaj:ns dific:l9a9e s9rm9oare. Im5rima9 9i5ri9:r
form:lar;
71
Im5era9iv cerinj comandamen9 obligajie da9orie 5or:nc. Inc:rie
delsare dezin9eres; ndemn s9im:l im5:ls imbold s9im:len9
ndr:mare 5ovaj sfa9. nsemn marc;
1alon re5er indica9or ar99or semn semnal. 1oncji:ne :nire
leg9:r acord; 1:s9ificare disc:l5are ex5licare dezvinovjire sc:z //
mo9ivare raji:ne 9emei legi9imare
Lac:n defec9 c:s:r neaj:ns scdere / li5s gol vid/ n9rer:5ere
discon9in:i9a9e la5s:s
Leali9a9e francheje devo9amen9 loiali9a9e a9aamen9 consecvenj
sinceri9a9e b:n-credinj Momeal mr amors nad. Momeal
ademenire nelare minci:n;
Morali9a9e e9os cins9e omenie corec9i9:dine. Mreaj ca5can laj
c:rs 5rinz9oare; Mo9iv arg:men9 5re9ex9 sc:z/ ca:z raji:ne 9emei
dovad/ 5rilej ocazie circ:ms9anj
Obicei c:9:m da9in :z rnd:ial // de5rindere nrav obin:inj
a5:c9:r 9abie9; Obrie sorgin9e origine s:rs izvor ma9c nce5:9
ca:z. Ofens inj:rie ocar;
Pacos9e bocl:c belea necaz ne5lcere mizerie // flagel 5o9o5 :rgie
sinis9r: dezas9r:
72
Pag:b 5rej:dici: dis9r:gere v9mare // 5ierdere s9ricci:ne da:n
li5s; Panoram 5riveli9e vedre 5eisaj / blci s5ec9acol re5rezen9ajie /
9ablo: fresc ex5ozijie;
Prere senzajie il:zie nchi5:ire im5resie / credinj o5inie convingere
idee conce5jie; Pece9e no9 semn emblem a9rib:9 // sigili: 5araf
9am5il;
Peni9enj osnd 5edea5s canon // cinj 5ocinj is5ire;
Perime9r: con9:r circ:mferinj nconj:r ocol // n9indere s:5rafaj
5orji:ne;
Pof9 mof9 9oan ca5rici: 5redis5ozijie lcomie avidi9a9e // 5lac
dorinj chef g:s9; Pom5 fas9 5arad solemni9a9e // alai s:i9
cor9egi:. Podoab bij:9erie gi:vaier;
Prefacere nnoire 9ransformare schimbare modificare evol:jie;
Pre5onderenj 5riori9a9e 5rec:m5nire s:5eriori9a9e 5redominare
ascendenj n9ie9a9e;
Prob mos9r ean9ion // dovad mr9:rie arg:men9 // ncercare
verificare examen; Racil me9eahn neaj:ns c:s:r defec9 be9e:g.
Ra59 s:s9ragere f:r9 dela5idare;
Rgaz 5s:ire 9im5 rs9im5 // 9ihn re5a:s lini9e. Raba9 red:cere
sczmn9 ;
7
Rnd:ial 9i5ic 5ro9ocol ri9:al ceremonial. Reazem s5rijin aj:9or
5il ; Rvn en9:ziasm ardoare 5ornire // silinj zel hrnicie
s9rd:inj;
Realizare nf59:ire f:rire m5linire // creajie o5er l:crare ;
Rece5jie ca59are nregis9rare // 5rimire re:ni:ne os5j banche9 ;
Rec:noa9ere 5res9igi: a5reciere considerajie s9im faim // iden9ificare
// acce59are ;
Referinj rela9are informare lm:rire ex5licare. Ref:gi: consolare
m5care ;
Ref:gi: f:g 5ribegie ad5os9ire. Regres invol:jie declin decdere
descre9ere ;
Re5ro dojan im5:9are recriminare m:s9rare re5rehensi:ne ;
Re5:lsie aversi:ne dezg:s9 an9i5a9ie oroare sil. Rival em:l
adversar o5onen9 ;
Rejea organizajie sis9em s9r:c9:r // file: 5las mreaj // combinajie
l:cr9:r in9rig;
Rezerv re9icenj rejinere rceal sfial jen modes9ie // nencredere //
de5ozi9 // fond:ri;
7
Sacrilegi: 5rofanare nelegi:ire 5ngrire crim im5ie9a9e. Scizi:ne
disidenj dezbinare; Scriere redac9are // l:crare o5er // grafie // no9are //
scris //or9ografie ; Semejie grandoare mrejie fas9 // mndrie fal 9r:fie
ngmfare orgoli: aroganj ;
Semnificajie ros9 sens njeles raji:ne 9lc deno9ajie // valoare
im5or9anj nsemn9a9e
Servici: f:ncjie sl:jb oc:5ajie 5os9 // domeni: sec9or secjie ;
Severi9a9e rigoare as5rime exigenj in9ransigenj s9ric9eje d:ri9a9e
rigidi9a9e ; Sil dezg:s9 scrb aversi:ne // forj 5:9ere // cons9rngere
violenj ab:z ; Sim:lacr: falsi9a9e a5arenj 5refacere 5refc9orie.
Sim5li9a9e na9:raleje // naivi9a9e ;
Sis9em s9r:c9:r ordine alc9:ire // ansambl: 9o9ali9a9e angrenaj //
model 9i5 9i5ar ; Si9:ajie s9are 5os9ir con9ex9 // m5rej:rare
circ:ms9anj i5os9az // avere // ros9 ;
Slbici:ne e5:izare sfreal ex9en:are vlg:ial // scdere li5s
defec9 deficienj vici:; Slbici:ne nclinare 5ornire afecji:ne 5asi:ne.
Sobrie9a9e 5onderajie c:m59are ;
Solici9are rec:rs // cerere r:gmin9e a5el cerinj. S5ecie varie9a9e
clas ca9egorie ;
7
ablon cal:5 clie: 9i5ar model cala5od form an. arad reb:s
ghici9oare ; ire9lic ire9enie 9r:c mecherie s9ra9agem s:b9erf:gi:
9er9i5 ; na5an im5os9or arla9an 5:nga escroc 5o9logar. 9afe9
emisar c:rier // mesaj ;
1i5ic 5ar9ic:lar s5ecific carac9eris9ic 5ro5ri: dis9inc9. 1ransfer m:9are
de5lasare ;
1rase: 9raiec9 dr:m 9raiec9orie i9inerari: 5arc:rs r:9. 1ravali:
m:nc efor9 ; 1rie solidari9a9e // consis9enj // d:rabili9a9e 9rinicie
rezis9enj // forj 5:9ere energie ;
1em5eramen9 elan energie vi9ali9a9e ardoare avn9 // na9:r fire
carac9er ; 1ensi:ne s9res ncordare zb:ci:m drama9ism 5resi:ne
hi5er9ensi:ne ;
1eva9:r b:cl:c belea ne5lcere neaj:ns // 9rboi 9mbl: zarv
scandal // revol9 ;
Jes9:ra :rzeal :nel9ire in9rig combinajie l:cr9:r // 5nz 9ex9il
s9of ; Umbr obsc:ri9a9e n9:necime // fan9om nl:c il:zie
a5arenj // rcoare // s5ec9r: ;
Urma cobor9or descenden9 s:ccesor con9in:a9or 5rogeni9:r vls9ar
odrasl vij ;
7
U:rinj ndemnare 5rice5ere s5rin9eneal // s:5erficiali9a9e indiferenj
// sim5li9a9e ; Jad ma9c albie // 9recere 5asaj // liman // afl:x
c:m5r9ori. Jalenj relajie combinajie ;
Ja9r aezmn9 cas loc:inj // cmin c:59or sob // jar 5a9rie.
Jl9:c leg9:r ; Jl9oare 9:lb:rare zarv // vr9ej co5c b:lboan //
vijelie f:r9:n. Jl9:c s:l 9vl:g
Jeghe ocro9ire ngrijire // 5az s9raj // nesomn 9rezire 5riveghere.
Jerdic9 sen9inj ; Jeraci9a9e veridici9a9e reali9a9e adevr obiec9ivi9a9e.
Jerdic9 ho9rre j:deca9 ;
Jicisi9:dine necaz dific:l9a9e s:ferinj ncercare. Jerv ns:flejire
voici:ne avn9 ;
Jirgini9a9e inocenj cas9i9a9e feciorie 5:ri9a9e ne5rihnire. Jis9or
medi9a9iv roman9ic ;
Jrere in9enjie dorinj 5of9 voinj //ho9rre de9erminare decizie //
sco5 jel jin9 ; Zavis9ie in9rig // 5r // 5izm d:mnie :r // gelozie //
discordie nenjelegere conflic9 ;
Zeflemea nje59:r ironie sarcasm. Zical c:ge9are maxim aforism
5roverb ; Zodie des9in :rsi9 soar9 // 5lane9 // cons9elajie // s9ea.
77
SERII SINONIMICE VERBALE 1
Aba9e divaga devia n)de5r9a // 5lvrgi. Abj:ra renega le5da //
ref:za // desco9orosi ;
Aborda nce5e a9aca demara // acos9a o5ri. Abrevia sc:r9a red:ce //
sin9e9iza condensa
Absorbi 5reoc:5a ca59iva // nghiji sorbi ncor5ora. Accelera zori
grbi :rgen9a i:ji ;
Ac9iva s9im:la in9ensifica nviora // l:cra m:nci realiza. Ac:za
inc:l5a nvin:i ; Ac:za incrimina nvinovji. Ada59a aclima9iza // 5o9rivi
armoniza acomoda adecva ;
Ad5os9i obld:i ocro9i 5ro9eja // gzd:i 5rimi. Afec9a des9ina acorda
re5ar9iza ;
Afec9a n9ris9a nd:rera // indis5:ne leza 5rej:dicia a9inge 5g:bi //
sclifosi fandosi ;
Afirma a se im5:ne a se remarca a se evidenjia // s5:ne zice s:sjine
declara ex5rima ;
Alina 9em5era 5o9oli calma domoli mblnzi lini9i ::ra. Arbora
ridica afia ; Ares9a rejine dejine nchide n9emnija. A se bga a se
ames9eca a in9erveni ;
7
Baza con9a s5rijini rezeme // a se ncrede a se biz:i a se n9emeia a
crede; Bga nfige m5ln9a in9rod:ce ndesa // angaja // chel9:i inves9i;
Bn9:i o5rima as:5ri n5:s9i oro5si 5rigoni 9iraniza // 5:s9ii nimici
dis9r:ge ; Beneficia 5rofi9a c9iga // a se b:c:ra // a se folosi de.
Calomnia discredi9a defima blama denigra 5onegri brfi h:li ;
Canaliza asana sal:briza // ndre59a orien9a dirija ;
Ca59iva sed:ce nlnj:i s:bj:ga fermeca vrji ca59a ;
Carac9eriza con9:ra defini s5ecifica individ:aliza ;
Ca9agrafia nregis9ra inven9aria // recenza // nscrie ;
Ca9erisi excl:de elimina nl9:ra // excom:nica // rs5o5i ;
C59a con9rac9a ncasa l:a // 5rimi objine dobndi c9iga ;
C59:i b:rd:i ndesa 9icsi nghes:i // nhja l:a 5rinde // ba9e
sno5i // d:bla // ngroa
Cn9ri 5rej:i ms:ra eval:a // c:m5ni chibz:i j:deca ; Crmi vira
co9i co9igi aba9e // ovi ezi9a codi eschiva ;
Cerne discerne deosebi desl:i dis9inge // b:ra b:rnija jri // alege
selec9a // rejine ;
7
Chel9:i 9oca irosi risi5i 5r5di // cons:ma. Cifra coda // ad:na
ns:ma n:mra ;
Cins9i 9ra9a nchina os59a // dr:i mi9:i // 5rej:i onora res5ec9a //
elogia l:da slvi ;
Ci9a 5omeni menjiona semnala amin9i // chema // invi9a ;
Clarifica lim5ezi lm:ri desl:i desc:rca el:cida ex5lica // descifra
rezolva sol:jiona
Clasa si9:a 5lasa fixa nchide // aranja ordona aeza clasifica
dis5:ne rnd:i ;
Col5or9a dif:za rs5ndi m5r9ia //emana radia 5ro5aga ;
Comanda ordona 5or:nci dis5:ne rnd:i // cond:ce 5ovj:i ndr:ma
con9rola regla;
Combina mbina m5re:na re:ni comasa // :rzi // ngemna ;
Comen9a ex5lica analiza in9er5re9a // adno9a. Condensa sin9e9iza concen9ra
s9rnge rez:ma
Conferi decerna acorda da a9rib:i dis9inge. Con9amina moli5si
infec9a con9agia ; Con9raria vexa oca ned:meri :imi izbi. Debi9a
vorbi 5lvrgi s5:ne // da ceva ;
0
Defima discredi9a 5onegri calomnia h:li brfi blama denigra
ocr com5romi9e ;
Degaja debarasa s5a desco9orosi sc:9:ra // emana emi9e dif:za
rs5ndi m5r9ia ;
Degaja elibera debloca slobozi // elimina. Demoraliza desc:raja de5rima
dezola ;
Den:nja deferi 5r reclama demasca informa.
Desvri m5lini nf59:i realiza svri // sfri 9ermina // 5erfecjiona;
Deservi servi sl:ji ngriji // exec:9a // d:na v9ma dezavan9aja;
Dezvl:i declara div:lga des9in:i m5r9i mr9:risi ncredinja
s5:ne revela ;
Dezvol9a am5lifica mri ex9inde // cre9e eval:a 5rogresa avansa
nain9a 5ro5i ;
Dis5:ne aranja clasa ornd:i aeza 5o9rivi // ho9r decide comanda
ordona ;
Dis5:ne 5oseda avea // bir:i ba9e nvinge // 5rescrie ;
Dis9rib:i ealona m5rji re5ar9iza des9ina da // aranja aeza clasa
dis5:ne ornd:i;
1
Ecli5sa obn:bila n9:neca :mbri // n9rece de5i s:rclasa // a dis5rea
a se face nevz:9 ;
Enerva iri9a indis5:ne agasa nf:ria s:5ra ajja n9r9a 9racasa
sci ;
Facili9a favoriza nlesni ::ra mijloci. Fj:i gel:i ne9ezi :niformiza
l:s9r:i ;
Felici9a gra9:la :ra omagia onora. Fe9eli mzgli m:rdri mnji //
grei gafa ;
Fila rs:ci 9oarce // rri // :rmri s:5raveghea observa 5ndi ;
Finanja s:sjine s:bvenjiona inves9i n9rejine s9i5endia. Fla9a ad:la
mg:li ling:i ;
Fixa s9abili 5rinde 5ironi imobiliza m5ie9ri nje5eni jin9i jin9:i ;
Fixa a se aeza a se ins9ala a se 5lasa a se s9abiliza // a se ho9r a se
decide ;
Fixa rnd:i ordona dis5:ne norma 5reciza. Fl:c9:a oscila varia
ovi a se schimba;
2
Csi izvodi nscoci inven9a imagina // gndi conce5e elabora
5roiec9a // 5lsm:i ;
Csi exis9a a se afla // a se vedea // s9a // a5recia considera crede as5ira
// desco5eri dib:i
Czd:i 5rimi ad5os9i caza ncar9:i a da sla. Chida orien9a
cl:zi cond:ce ;
Cenera declana 5rod:ce ca:za na9e crea face 5ricin:i. Closa
ex5lica lm:ri ;
Crajia absolvi ier9a amnis9ia sc:9i. Cra9:la l:da felici9a rec:noa9e
m:lj:mi ;
rzi ho9r des9ina sor9i meni // acorda da dona dr:i;
rj:i sci necji cicli 9achina n9r9a zdr // l:59a a se
nciera a se nfr:n9a ;
Inc:mba reveni // a se im5:ne // a fi da9or a fi obliga9. Infirma abroga //
dezminji con9razice;
Inhiba nb:i rejine frna s9o5a. Ins9a:ra s9a9ornici s9abili fixa
n9rona ins9ala ;
Ins5ira ins:fla 5rovoca de9ermina s:gera // inhala res5ira // as5ira ;

Ins:fla ins5ira // s:gera // ns:fleji // de9ermina // isca. In9egra incl:de
c:5rinde ngloba ;
mbia ndemna s9im:la // 5of9i // invi9a // oferi // ademeni amgi is5i9i
momi ;
m5ila a5sa as:5ri o5rima ex5loa9a n5s9:i oro5si 9iraniza
:rgisi 5rigoni ;
m5res:ra nconj:ra ncerc:i c:5rinde nvl:i // asedia nchide //
n5di //5rinde // co5lei;
1ef:i s5olia 5rda de5oseda devaliza jecmni f:ra r5i // devas9a //
9lhri.
1ena s9njeni deranja incomoda indis5:ne s:5ra // m5iedica // a se
r:ina / a se sfii ;
1:ca dansa dnj:i a se dis9ra jo5i // in9er5re9a 5rezen9a re5rezen9a
r:la // n9rece ;
Lm:ri ex5lica clarifica lim5ezi l:mina 5reciza el:cida desl:i //
rezolva dezlega ;
Legaliza consfinji - a:9en9ifica adeveri n9ri confirma oficializa ;
Manevra mn:i mani5:la // 5ilo9a dirija // :nel9i com5lo9a acjiona ;

Masa ac:m:la concen9ra ad:na s9rnge // ngrmdi aglomera ;
Mn9:i rsc:m5ra salva izbvi sc5a // 9ermina sfri is5rvi ;
Menjine din:i d:ra // exis9a s:bzis9a rmne // conserva 5s9ra
rezis9a // 5ersis9a ;
Modera 9em5era micora red:ce m5:jina a9en:a dimin:a slbi
5o9oli nfrna ;
Moles9a br:9aliza ins:l9a // s:5ra necji indis5:ne. A:ci 5ros9i
9m5i ameji z5ci;
A5di invada co9ro5i co5lei bir:i dobor // aco5eri // :m5le ;
Az:i as5ira rvni s9rd:i ncerca. A:n9i c:n:na cs9ori ns:ra
mri9a ;
Obseda 9iraniza 5ersec:9a // frmn9a chin:i roade // :rmri 5reoc:5a
co5lei ;
Ocr ins:l9a defima jigni / m:s9ra cer9a dojeni. Po9icni m5iedica
nc:rca/lovi cdea

Perce5e ncaseaz s9rnge ad:n // remarc sim9e sesizeaz // njelege
observ dis9inge;
Po9enja n9ri mri in9ensifica ridica 5ori accen9:a. Po9icni
m5iedica nc:rca // lovi ;
Preci5i9a :rgen9a grbi zori accelera i:ji // a se de5:ne a se sedimen9a
;
Preconiza s:gera indica ar9a // 5revedea 5roiec9a conce5e // 5lsm:i //
inijia ;
Prel:cra nnoi modifica lef:i 5erfecjiona // analiza ex5lica ex5:ne ;
Prezerva 5ro9eja a5ra feri // 5zi // 5s9ra. Pri9oci nnobila ameliora //
selec9a // 9ransvaza ;
Prod:ce rodi ivi na9e scoa9e // realiza crea fabrica confecjiona
nf59:i ;
Prod:ce 5rovoca s9r:i isca de9ermina im5:lsiona. Pro5age m5r9ia
dif:za rs5ndi ;
Proscrie ex5:lza s:rghi:ni exila izgoni os9raciza // in9erzice o5ri //
condamna ;

Radia dif:za degaja 5ro5aga m5r9ia // s9rl:ci l:mina // 9erge
an:la desfiinja ;
Ra5or9a rela9a referi 5rezen9a nfjia. Rajiona c:ge9a chibz:i
j:deca medi9a cn9ri
Rbda 9olera s:feri s:5or9a nd:ra 59imi // abjine s95ni nfrna ;
Rmne zbovi s9a a n: 5leca // din:i d:ra con9in:a // 5risosi ;
R5i vrji ncn9a fermeca // f:ra jef:i 5rda s:s9rage jecmni ;
Rscoli im5resiona mica emojiona zg:d:i // rvi sco9oci scormoni
// 9:lb:ra agi9a ;
Rsfja dezmierda alina mngia // rzgia // h:z:ri lfi. Rchira
rsfira m5r9ia ;
Rs:fla decons5ira a se sc:rge a 9rans5ira // res5ira // a se odihni a se
des9inde a fi 9ihni9
Res9abili nsn9oi vindeca 9md:i // reface res9a:ra recom5:ne
res9a9ornici ;
Res5ec9a onora 5rej:i s9ima cins9i a5recia //:rma sa9isface nde5lini
;
7
Sabo9a com5romi9e // frna m5iedica // :nel9i // s:bmina. Scrmna 5r:i
ba9e sno5i ;
S5a eroda mcina r:ina roade // grava sc:l59a // excava // 5ri //
s:bmina :rzi :nel9i;
Scoa9e al:nga des9i9:i goni nde5r9a // ex9rage sm:lge ex9ir5a
elimina l:a 9i5ri ;
Scorni nscoci 5lsm:i inven9a // minji broda 9icl:i :rzi // s9rni
isca hi9:i ;
Sesiza releva rela9a reclama 5re9inde // observa cons9a9a nregis9ra //
5rice5e in9:i ;
Sfinji 9rnosi hiro9onisi // sanc9ifica sacraliza consacra // venera slvi
onora cins9i ;
fichi:i ironiza m5:nge nje5a 5lesni bici:i // icana deranja sci
5lic9isi ; ovi oscila fl:c9:a m5le9ici cl9ina // ezi9a codi 5rege9a.
1oca risi5i chel9:i 5rd:i // mr:nji 9ia mb:cji // flecri s5orovi //
cicli ;
1olera nd:ra rbda s:5or9a // 5ermi9e ngd:i. 1rda vinde // nela
decons5ira ;

1rsni de9:na b:b:i v:i // 5ocni izbi lovi. 1mia cdelnija // fla9a
ling:i l:da ;
1lmci el:cida lm:ri ex5lica ex5rima // 9rad:ce 9rans5:ne
in9er5re9a ;
Jin9i ochi viza l:a la jin9 // 9inde ajin9i as5ira :rmri rvni. Jin9:i
nfige 5ironi ;
Uimi z5ci :l:i s5eria b:imci // s9:5efia min:na n:ci s:r5rinde
;
Ul9ragia ofensa ins:l9a jigni. Jdi indica ar9a manifes9a demons9ra
5:ne n relief ;
Jm:i 9axa // s:s9rage re9rage f:ra. J9ma 5g:bi d:na s9rica //
lovi rni a9inge ;
Jnzoli forfo9i a se agi9a a se frmn9a a se zba9e. Jicia cor:5e s9rica
de5rava // 5ol:a;
Jenera diviniza adora 5roslvi // cins9i s9ima l:da glorifica.
Jerifica 5roba con9rola examina // reviz:i revedea ncerca ;
Jicleni 9rda nela // :nel9i com5lo9a // iscodi is5i9i.
SERII SINONIMICE AD1ECTIVALE 1

Ab9:9 de5rima9 necji9 s:5ra9 mhni9 amr9 demoraliza9
desc:m5ni9 melancolic ; Abil ire9 viclean mecher desc:rcrej //
isc:si9 dibaci ndemna9ic 5rice5:9 des9oinic
Abjec9 josnic 9iclos mizerabil dezg:s99or. Abominabil 9eribil groaznic
njosi9or ;Acr: fermen9a9 acri9 m:ra9 // 5osac :rs:z morocnos
res5ing9or ;
Adiacen9 con9ig:: al9:ra9 anexa9 ali5i9. Agil s5rin9en vioi i:9e
ager ra5id ;
Admirabil excelen9 min:na9 ncn99or s5lendid deosebi9 fermec9or
s9rl:ci9 ; Aievea concre9 adevra9 sig:r real a:9en9ic 5al5abil ;
Alea9ori: ocazional n9m5l9or circ:ms9anjial s:5:s hazard:l:i ;
Ama9or rvni9or dornic i:bi9or // dile9an9 ne5rofesionis9 ;
Amr9 5onosi9 degrada9 :za9 jer5eli9 vechi // 9ris9 s:5ra9 necji9
mhni9 indis5:s; Amical afabil 5rie9enesc cordial amabil. Anodin
nein9eresan9 banal obin:i9 de rnd ;
A5a9ic rece indiferen9 ne5s9or insensibil. Arbi9rar ab:ziv obiec9iv
samavolnic ; Ariera9 na5oia9 n9rzia9 nedezvol9a9 handica5a9.
Arz9or focos vi: vioi // 9orid fierbin9e dogori9or // :rgen9 5resan9 ;
0
B:colic 5as9oral idilic cam5es9r: cm5enesc. Barbar feroce cr:d r:
d:r // 5rimi9iv ;
B:rlesc b:f gro9esc carica9:ral caraghios // 5arodic ;
Becisnic infam 9iclos josnic mizerabil // slab debil 5ir5iri: ;
Bes9ial feroce slba9ic c:m5li9 fioros animalic ;
Bie9 obsc:r :mil nensemna9 insignifian9 // srman nevoia srac
5a:5er mizer ;
Binec:vn9a9 blagoslovi9 sfinji9 // ferici9 5reamri9 // j:s9 legi9im
n9emeia9 rajional ; Cabalis9ic asc:ns obsc:r nclci9 mis9erios neclar
conf:z ;
Carac9eris9ic dis9inc9 defini9ori: 5ro5ri: s5ecific 9i5ic ;
Ca9egoric ne9 eviden9 izbi9or clar indisc:9abil cer9 vdi9 sig:r //
ferm decis ; Celebr: re5:9a9 ren:mi9 il:s9r: ves9i9 arhic:nosc:9 ;
Cer9 5al5abil concre9 real // sig:r nendoielnic adevra9 5ozi9iv
veridic
Cins9i9 corec9 ones9 in9egr: incor:59ibil loial vir9:os // cas9 5:r
nevinova9 c:ra9 ;
Cins9i9 sincer franc leal devo9a9 fidel s9a9ornic // onora9 5rej:i9
s9ima9 res5ec9a9 ;
1
Circ:ms5ec9 vigilen9 5reca:9 a9en9 5revz9or 5r:den9 ;
Civiliza9 rafina9 maniera9 5oli9icos amabil cizela9 s:bjire // avansa9
evol:a9 nain9a9 ;
Clasic :z:al c:ren9 9radijional // exem5lar re5rezen9a9iv 5erfec9
s5ecific
Clemen9 ind:lgen9 ier99or ngd:i9or generos milos b:n blnd ;
Coche9 ferche dichisi9 elegan9 aranja9 ngriji9 s5ilc:i9 g9i9 ;
Cola9eral adijional l9:ralnic marginal sec:ndar ;
Coleric irascibil agresiv mnios a5rig neas9m5ra9 i:9e violen9 ;
Colora9 n:anja9 ex5resiv 5i9oresc evoca9or // vo5si9 boi9 ;
Comod lesnicios 5lc:9 convenabil confor9abil // inac9iv lene
dels9or
Com5le9 exha:s9iv in9egral 5lenar // n9reg de5lin 9o9al // absol:9
com5le9amen9e ;
Com5ac9 ndesa9 dens // 5lin // masiv // vr9os // des. Concilian9 binevoi9or
m5ci:i9or ;
2
Darnic fer9il boga9 mnos // generos mrinimos larg c:lan9 ;
Debordan9 nvalnic co5lei9or nes9vili9 dezlnj:i9 9:m:l9:os ;
Declama9or 5om5os afec9:os re9oric emfa9ic :mfla9 bombas9ic ;
Deda9 ada59a9 obin:i9 familiariza9 de5rins aclima9iza9 ;
Defini9iv irevocabil ca9egoric nes9rm:9a9 // finisa9 // ho9r9 // ncheia9
9ermina9 ; Demonic oribil diabolic drcesc infernal sinis9r: execrabil ;
Dens ndesa9 com5ac9 vr9os consis9en9 9are solid // adnc // de
ne59r:ns gre: ;
De5i9 ve9:s9 nvechi9 demoda9 5erima9 banal rs:fla9 anacronic
iei9 din :z ;
De5lasa9 m:9a9 l:xa9 disloca9 scrn9i9 dezar9ic:la9 :rni9 // ne5o9rivi9
ino5or9:n ; Dis9an9 nesociabil necom:nica9iv rezerva9 rece // de5r9a9
dis9anja9 ;
Dis9r:s s5:lbera9 nimici9 r:ina9 drma9 desfiinja9 nr:i9 // e5:iza9
dobor9 zdrobi9 ; Di9irambic re9oric :mfla9 emfa9ic // elogios // en9:zias9 //
s:5erla9iv ; Dizgrajia9 s:bes9ima9 desconsidera9 dis5rej:i9 s:ba5recia9 //
minimaliza9 ; Dogma9ic habo9nic // rigid // conformis9 // ilogic. Echi9abil
obiec9iv j:s9 dre59 corec9 ;

Echilibra9 modera9 c:m5ni9 5ondera9 chibz:i9 soco9i9 5o9oli9
ms:ra9 9em5era9 ;
Echilibra9 5ro5orjiona9 armonios // sime9ric // // calm lini9i9 calc:la9 ;
Efec9iv adevra9 nendoielnic incon9es9abil cer9 // real sig:r // eficace
eficien9 5ozi9iv;
Elas9ic maleabil mldios flexibil ex9ensibil // s:5l: // acomodabil
ada59abil ;
Elibera9 dezrobi9 emanci5a9 liber nea9rna9 sc5a9 salva9 izbvi9 //
degreva9 // dezvja9;
Elocven9 ex5resiv 5las9ic s:ges9iv gri9or semnifica9iv edifica9or
conving9or ; Eminen9 il:s9r: deosebi9 ales dis9ins remarcabil excelen9
;
Energic neobosi9 dinamic // for9e 5:9ernic vajnic im5e9:os ;
Exceden9 s:r5l:s 5l:s 5risos 5rinos 5risoseal exces ; Fad anos9
banal inex5resiv 5lic9icos mono9on // nesra9 searbd insi5id fr
g:s9;
Fenomenal fab:los :imi9or formidabil enorm colosal :l:i9or
fan9as9ic ex9raordinar ;
Ferm neclin9i9 ho9r9 decis in9ransigen9 neab9:9 // ca9egoric
indisc:9abil cer9 sig:r;

Fer9il fec:nd rodnic rodi9or 5rod:c9iv // boga9 // gras. Flo9an9 5l:9i9or //
nes9abil 5asager;
Filis9in mrgini9 // meschin egois9 r: // machiavelic. Flagran9 eviden9
izbi9or clar vdi9 ; For9:i9 n9m5l9or // ne5revz:9 nea9e59a9 ino5ina9;
Calan9 amabil c:r9eni9or drg:j gen9il 5oli9icos a9en9 ;
Calan9 darnic generos c:lan9 galan9on // amoros sen9imen9al ;
Cale drgs9os lang:ros // d:ios melancolic nos9algic. Crbov
ncovoia9 ghebos c:rba9
Celos z:liar bn:i9or 9em9or s:s5icios // invidios 5izma ranchi:nos;
Cinga dificil // 5re9enjios mof9:ros // anevoios // delica9 fin grajios
fragil s:av;
Cigan9ic mrej // colosal enorm imens formidabil fab:los fenomenal
:l:i9or 9eribil ;
Clacial dis9an9 rece ne5rie9enos rezerva9 // ngheja9 5olar ;
Cnomic aforis9ic sen9enjios moralis9 moraliza9or. Crav adnc 5rof:nd
// gros // cavernos;
Crandios semej mrej im5ozan9 im5:n9or maies9os magnific imens
mon:men9al ;

Crandoman megaloman nf:m:ra9 ngmfa9 infa9:a9 ncrez:9 semej ;
Crav sever // 5rimejdios 5eric:los ac:9 // serios // solemn im5or9an9
marjial ;
Criza9 9:rmen9a9 ameji9 bea9 mahm:r. C:rmand 5of9icios lacom
mnccios mnc: ;
idos dezg:s99or :r9 mons9r:os 5oci9 sl:9 desfig:ra9 res5ing9or
oribil groaznic ;
irs:9 zbrci9 vlvoi ci:f:li9 // :rcios 5osac :rs:z morocnos ;
Ilarian9 dis9rac9iv am:zan9 ilar caraghios de rs.
Il:s9r: faimos ren:mi9 ves9i9 s9rl:ci9 celebr: eminen9 ;
Im5acien9 nelini9i9 nerbd9or ngrijora9 ne9ihni9. Im5er9inen9 insolen9
obraznic ;
Im5lacabil cr:d nemblnzi9 neier99or nend:ra9 ne5o9oli9.
Im5onderabil diafan aerian fr gre:9a9e // im5erce59ibil insesizabil
s:b9il
Indecen9 im5:dic ner:ina9 nec:viincios imoral obscen ;
Indezirabil an9i5a9ic nedori9 re5:lsiv res5ing9or. Inegal ca5ricios
inconsecven9 ;

Indolen9 dels9or indiferen9 ne5s9or a5a9ic nesimji9or // lene
9rndav // neglijen9 ; Inexorabil 9eribil nend:5leca9 as5r: cr:d
im5lacabil nemilos ; Infam 5erfid 9iclos josnic nedemn mrav.
Inform amorf // :r9 grosolan // 5rimi9iv; Infa9:a9 9r:fa ngmfa9
nf:m:ra9 orgolios arogan9 vani9os.
Infidel inexac9 incorec9 al9era9 dena9:ra9 // labil // necredincios
nes9a9ornic ad:l9er;
Inflexibil ferm nend:5leca9 d:r in9ransigen9 as5r: // rigid neflexibil
9are jea5n ;
Insolvabil falimen9ar ne5la9nic r:ina9 dis9r:s e5:iza9. In9erimar
5rovizori: 9em5orar ;
Inviolabil in9angibil sacrosanc9 sacr: de nea9ins. Irajional ilogic
abs:rd // de5lasa9 ;
m5ricina9 inc:l5a9 ac:za9 nvin:i9 incrimina9 5r9. ncorse9a9 rigid
limi9a9 obliga9 ; nce9ior agale domol nce9 alene binior ::rel
nce9inel ;
ncremeni9 rigid m5ie9ri9 nlemni9 nmrm:ri9 neclin9i9 jea5n // fix
imobil 5ironi9 ; ncro5i9 nfiri5a9 njgheba9 // cld:j cldior. nve9era9
nvechi9 9radijional obin:i9 ;
7
1osnic ignobil ne9rebnic miel abjec9 infam nedemn mizerabil
mrav 9iclos ;
1:dicios rezonabil chibz:i9 c:m5ni9 gndi9 rajional njele59 serios
9emeinic ;
1:s9 ndri9:i9 j:s9ifica9 legi9im mo9iva9 // dre59 corec9 exac9 // adevra9
// obiec9iv // ones9;
Labil l:necos // nes9a9ornic ins9abil incons9an9 mobil schimb9or
inconsecven9 // ca5ricios;
Laconic la5idar sc:r9 concis s:ccin9 sin9e9ic. Lamen9abil mizerabil
de5lorabil 9ris9 ;
Lang:ros 9andr: gale sen9imen9al melancolic drgs9os.
Licenjios 9rivial imoral indecen9 nec:viincios obscen 5ornografic
v:lgar denja9 ;
L:g:br: macabr: jalnic s:mbr: groaznic 9ragic f:nebr:.
Magis9ral s5lendid 5erfec9 desvri9 mies9ri9 ex9raordinar.
Maleabil flexibil // d:c9il // ex9ensibil // ada59abil // elas9ic // docil asc:l99or ;
Marjial im5or9an9 grav serios // cazon mili9resc. Mercan9il comercial
neg:s9oresc ;

Mndr: vani9os ngmfa9 f:d:l 9r:fa nf:m:ra9 orgolios semej //
chi5e falnic ;
Mndr: i:bi9 drag drg:j // valoros // vrednic ca5abil des9oinic versa9
// mrej ar9os;
Meschin ob9:z egois9 zgrci9 avid // mic mr:n9 banal // mrgini9 //
s9rm9 // :mil ; Me9aforic cono9a9iv fig:ra9 5oe9ic liric afec9iv.
Me9ic:los min:jios scr:5:los exigen9 con9iincios a9en9 miglos
5edan9 serios ;
Mieros i5ocri9 5refc:9 fals viclean // d:lce 5lc:9.
Miel milog srman nevoia calic 5r5di9 // 9iclos ne9rebnic
mizerabil 5c9os ;
Molcom modera9 lini9i9 calm lin domol 5o9oli9 :or ;
Monocord inex5resiv mono9on :niform // banal anos9. Aeao a:9oh9on
indigen b9ina
Mons9r:os hidos groaznic :r9 diform anormal res5ing9or // cr:d
r: bes9ial ;
M:cali9 hazos hazli: gl:mej 5ozna ghid:. Aeao veri9abil a:9en9ic
adevra9 ;

Obiec9iv im5arjial // real // j:s9 drea59 ne5r9ini9oare. Aeao cr:d //
sadea.
Obraznic ireverenjios im5er9inen9 arogan9 neobrza9 insolen9
ner:ina9 sfid9or
Pal5abil concre9 real ma9erial fizic sesizabil 5i5ibil // nvedera9 clar
eviden9 vdi9 ;
Paradiziac mirac:los min:na9 ncn99or s5lendid s9rl:ci9or;
Parcimonios zgrci9 avar calic // sobr: rejin:9 ms:ra9. Palavragi:
cleve9i9or flecar ;
Parveni9 aj:ns c59:i9 5rico5si9 nvr9i9 mbogji9. Pasager efemer
9rec9or fragil ;
Panic aeza9 njeleg9or m5ci:i9or 5o9oli9 9ihni9 // lini9i9 calm
blnd blajin senin;
P9ima 5asiona9 nflcra9 arden9 a5rins // 5r9ini9or s:biec9iv ;
Perfec9 com5le9 absol:9 de5lin 9o9al // desvri9 im5ecabil ire5roabil
ideal s5lendid;
Perisabil al9erabil // fragil // efemer 9rec9or vremelnic 5ieri9or;
Pers:asiv conving9or insis9en9 5ersis9en9 s9r:i9or asid:: ;
10
0
Pes9ilenjial s9rica9 dezg:s99or infec9 con9agios. Pi9oresc ncn99or
colora9 varia9 ;
Pozi9iv 5ragma9ic avan9ajos adecva9 5rac9ic eficace valoros ;
Prac9ic :9il folosi9or eficace //5ragma9ic realis9 economic ;
Pr5s9ios s5erios alarmis9 5esimis9 // abr:59 s9ncos acciden9a9 ;
Preg9i9 informa9 com5e9en9 aviza9 nvja9 ins9r:i9 forma9 // 5re5ara9
g9i9 ;
Preliminar an9ici5a9 5realabil in9rod:c9iv. Premerg9or 5redecesor
an9erior an9ici5a9 ;
Pres9igios res5ec9a9 im5or9an9 re5:9a9 faimos nsemna9. Princiar
regesc 5om5os ;
Prohibi9 ilici9 ilegal o5ri9 in9erzis. P:s9ii9or devas9a9or nimici9or
dis9r:g9or r:in9or ;
Rzb:n9or revanard ranchi:nos vindica9iv. Real efec9iv adevra9
obiec9iv 5al5abil ;
Red:s mrgini9 5ros9 // micora9 res9rns limi9a9. Re9ras soli9ar sing:r
izola9 // dosnic ;
10
1
S9:l dezg:s9a9 sas9isi9 5lic9isi9 scrbi9 // s9:ra9 mnca9 hrni9
m:lj:mi9 sa9isfc:9 ;
Scr:5:los me9ic:los con9iincios exac9 5edan9 // amn:nji9 rig:ros ;
Searbd insi5id fad // mono9on 5lic9isi9or inex5resiv. Solidar nfrji9
:ni9 lega9 a9aa9;
Sec:ndar marginal a:xiliar cola9eral sec:nd // minor neim5or9an9
red:s neesenjial;
Senzajional nea9e59a9 :imi9or formidabil ex9raordinar colosal
fan9as9ic deosebi9 ; Serafic candid inocen9 5:r angelic ne5rihni9
cas9 sfn9 // ngeresc ceresc celes9 ;
Solemn sacr: sacramen9al sacerdo9al grav // mrej maies9os
im5resionan9 ; Solemn fes9iv ceremonios srb9oresc grandios academic
S5ar9 chel9:i9or risi5i9or // cr5a9 sfrma9 ciobi9 5lesni9.
S5inos com5lica9 anevoios gre: // ghim5os je5os mrcinos ;
S5iri9:al ironic gl:mej am:zan9 comic // de9e59 ager 5ene9ran9 is9ej
fin ; S5iri9:al min9al in9elec9:al s:fle9esc d:hovnicesc. arman9
ncn99or agreabil fermec9or; na5an im5os9or arla9an 5:nga
escroc 5o9logar.
:bred cad:c fragil firav 5l5nd slab debil nerezis9en9.
10
2
1i5ic 5ar9ic:lar s5ecific carac9eris9ic 5ro5ri: dis9inc9.
1iranic sa9ra5ic samavolnic des5o9ic dic9a9orial ab:ziv // chin:i9or
s9resan9 obsesiv ;
1ransversal 5iezi c:rmezi oblic nclina a5leca9.
1ranzi9ori: efemer 9rec9or 9em5orar // in9ermediar.
1rndav inac9iv lene 9rn9or farnien9e 5ierde-var 9rie-br:.
1ri:mfal fas9:os 5om5os grandios // bir:i9or vic9orios.
1aci9:rn 5osac :rs:z nchis // 9c:9 rezerva9 9imid discre9.
1eafr valid // in9ac9 n9reg nea9ins nev9ma9 sn9os.
1elegrafic sin9e9ic concis laconic dens // ra5id i:9e.
1embel a5a9ic indolen9 lene inac9iv indiferen9 neglijen9 dels9or.
1endenjios s:biec9iv // insin:an9 // 5r9ini9or // con9es9abil.
1eribil a9roce groaznic c:m5li9 cr:d // formidabil s9ranic
ex9raordinar // 9are m:l9 ;
1iclos abjec9 infam nemernic mizerabil de9es9abil scrnav mrav
josnic 5arv ;
10

1ihni9 senin calm lini9i9 5anic 5lc:9 odihni9or agreabil ;
Jea5n iner9 9are neclin9i9 rigid d:r ncremeni9 // solid rob:s9
vig:ros 5:9ernic ;
Umil srccios sim5l: anonim bie9 // smeri9 s:5:s modes9
obsecvios
Umoris9ic m:c9or hazli: s5iri9:al am:zan9.
Uniform omogen egal invariabil nediferenjia9 iden9ic // mono9on 9ers
banal inex5resiv
Uor comod lesne 5lc:9 // len9 lin domol nce9.
U9il j:dicios j:s9 adecva9 // folosi9or 5o9rivi9 b:n necesar.
U9o5ic himeric il:zori: ireal imaginar. Uz:al obin:i9 c:ren9
frecven9 rs5ndi9 ;
Jag conf:z neclar im5recis nesig:r nedesl:i9. Je9:s9 demoda9
vechi de5i9 arhaic.
Jajnic il:s9r: marcan9 im5or9an9 ves9i9 // energic a5rig vig:ros
grozav s9ranic ;
Jalabil valoros a9rg9or // a:9en9ic // b:n 5rofi9abil convenabil .
10

Jalid sn9os 9eafr zdravn // a:9en9ic b:n valabil j:s9.
Jan il:zori: zadarnic in:9il ireal. Jas9 imens n9ins am5l: enorm
mare boga9.
Ja5oros 9rans5aren9 diafan s9rvezi: e9era9 aerian. Jeloce s5rin9en
i:9e ra5id agil.
Jehemen9 violen9 im5e9:os nes95ni9 nvalnic f:r9:nos // f:rios i:9e
a5rins a5rig ;
Jenal imoral cor:59 incorec9 fr scr:5:le // afaceris9.
Jibran9 mic9or 5al5i9an9 im5resionan9 5a9e9ic // 9re5idan9 9rem:r9or ;
Jindica9iv rzb:n9or neier99or ranchi:nos revanard.
Jis9or medi9a9iv con9em5la9iv gndi9or roman9ic.
J:lgar banal 5o5:lar 5eriferic com:n // ordinar grosolan mi9ocan
degradan9 obscen ;
Zadarnic ino5eran9 in:9il ineficace nefolosi9or ojios s9eril s:5erfl::
gra9:i9 // degeaba ;
Zrghi9 smin9i9 jicni9 jcni9 neb:n. Zglobi: zv5ia9 zb:rdalnic
s5rin9en vioi.
10
O M O N I M I A
Omonimia presupune identitatea ntmpltoare a Iormei
unor cuvinte: ton ,sunet, ton ,peste; lac ,ap
stttoare, lac ,solutie de ,rsini utilizat pentru
protejarea supraIetelor unor, obiecte; var ,anotimpul
cald, var ,grad de rudenie; r:-oi ,conIlict armat,
r:-oi ,instrument de tesut. Aceste cuvinte sunt deci
omonime pentru c au nteles diIerit, dar Iorma lor coincide.
Fiecare omonim se deIineste prin propria sa distributie n
enunt. Ambiguitatea ntelesului (semniIicatului) evocat de
nvelisul sonor (semniIicantul) comun se risipeste o dat cu
contextul.
Dictionarele nregistreaz omonimele cu intrri
lexicograIice independente, spre deosebire de cuvintele
polisemantice, care nu au intrri lexicograIice independente.
10
TIPURI DE OMONIME
Lexicale apar(in aceleiayi clase morfologice yi au sens /iferit ]: rzboi ( conflict
armat , instrument de tesut ), min ( galerie minier , arm explo:iv , expresie a
fetei , veche moned greceasc , grafitul din creion ) , rachet ( proiectil , aparat
pentru :-or extraterestru , o-iect ce lovete mingea la tenis i -adminton ) ;
Lexico - gramaticale apar(in unor clase morfologice /iferite yi au sens /iferit
]: mare ( su-st. , adf. ) , mic ( mineral , adf. ) , sare ,vin , cer ( su-st., v-.) vie (
su-st. , adf. , ver- ) , pui (su-st. , ver- ) , m (interf. , pron.) , /e (interf. , prep. ,
conf.) , noi, nou (adf. , num.) , ai (interf. ; su-st. , art. , ver-) , yiret (adf., su-st.) ,
poart (su-st. , ver-) ;
Gramaticale apar(in aceleiayi clase morfologice, au acelayi sens, /ar au forme
gramaticale /iferite ]: lucreaz (imperativ, pers. a II - a, sg., indicativ, pre:ent,
pers. a II - a, sg. , pl.) , citeyte (imperativ, pers. a II - a sg. , indicativ, pre:ent, pers.
a III - a, sg.) , sunt, /uc (indicativ, pre:ent, pers. I, sg. , indicativ, pre:ent, pers. a
III - a, pl. ) , carte (ca:ul N. , ca:ul Ac.)
10
7
DICTIONAR DE OMONIME
aba
1
postav
aba
2
(interjectie)
abate
1
staret
abate
2
(verb)
acar
1
cutiut pentru ace
acar
2
macagiu
acar
3
care Iace ace
acar
4
conci de srm de Iier
a/ministra
1
a gospodri o institutie, o ntreprindere etc.
a/ministra
2
a trata cu medicamente, a da medicamente
ai !
1
(interjectie)
ai
2
(plural regional de la an)
ai
3
(pluralul masc. de la al)
ai
4
(pluralul pron. si adj. posesiv)
ai
5
(de la a avea)
ai
6
(reg. usturoi)
10
alunic
1
(diminutiv de la alun)
alunic
2
(semn pe Iat) zbenghi
aluni(
1
(diminutiv de la alun)
aluni(
2
(semn pe Iat) zbenghi
ambala
1
a mpacheta cu atentie pentru transport
ambala
2
a ridica viteza de turatie a unui motor, (Iig.) a-si lua vnt, a se avnta cu
pasiune
amen/a
1
a impune pe cineva la plata unei amenzi
amen/a
2
a mbuntti un text, un proiect de lege etc.
amortiza
1
a utiliza un credit, un aparat, o masin etc. n asa Iel nct beneIiciile
,s acopere costul si uzura normal
amortiza
2
a Iace s se micsoreze eIectele unui zgomot, ale unui soc etc.
anafor
1
anaIur, bucat de prescur Iolosit n ritualul crestin
anafor
2
repetitia unui cuvnt la nceputul a dou sau mai multe propozitii, Iraze,
paragraIe (Iigur de retoric)
10
analist
1
care Iace analize (n chimie, matematic)
analist
2
scriitor de anale
antifon
1
versete din psalmi care se cnt repetndu-se de dou ori imitnd un Iel
de dialog
antifon
2
dop de cear, de material plastic etc. de pus n urechi pentru a nu se mai
auzi zgomotele din jur
arie
1
locul amenajat pentru treieris
arie
2
supraIat, ntindere a unui Ienomen
arie
3
cntec, melodie, compozitie vocal dintr-o oper sau operet
arztor
1
injector, aparat care asigur arderea gazelor n sobe, cuptoare etc.
arztor
2
dogoritor, Iierbinte, (Iig.) intens, puternic, de cea mai mare actualitate
aspic
1
levntic
aspic
2
gelatin Iolosit n alimentatie
aspru
1
care nu e neted, (Iig.) nenduplecat, sever
aspru
2
moned turceasc din secolul al XV-lea, cu circulatie si n Trile Romne
11
0
atlas
1
lucrare care grupeaz hrti geograIice, geologice etc.
atlas
2
numele primei vertebre cervicale
august
1
a opta lun a anului
august
2
epitet pentru monarhi, printi etc., (Iig.) nobil, ales
av
1
plas de pescuit
av
2
epitet pentru un clugr btrn
babalc
1
btrn
babalc
2
stlpul pe care se poate roti moara de vnt
babi(
1
pasre acvatic, pelican
babi(
2
boal de sugaci
bac
1
pod umbltor
bac
2
vas de sticl, ebonit etc., n care se tine un electrolit si
electrozii unui acumulator, diverse dispozitive mecanice
bacara
1
numele unui joc de crti
bacara
2
cristal de calitate superioar
11
1
baie
1
odaie de mbiat, cada bii
baie
2
min, ocn
balot
1
otel subtire laminat de Icut cercuri, sine de roti etc.
balot
2
pachet, legtur mare de diverse lucruri, obiecte, mrIuri etc.
ban
1
a suta parte dintr-un leu
ban
2
rang si Iunctie boiereasc din evul mediu romnesc
banc
1
prag de nisip n mare, ntr-un ru etc.
banc
2
tejghea de meserias
banc
3
glum, anecdot
banc
1
scaun lung, cu sau Ir sptar, lavit
banc
2
institutie Iinanciar
barem
1
(adverb) cel putin, mcar
barem
2
tariI, limit care trebuie atins (n sport)
baret
1
curelusa cu care se ncheie un pantoI, banda de pnz cu culorile
speciIice unei decoratii
baret
2
cciul n trei sau patru colturi, purtat de preoti, de soldati
11
2
batal
1
groap de depozitat titei, reziduuri petroliere
batal
2
berbec castrat
batc
1
Iierul pe care se bate coasa
batc
2
capcan de prins roztoare mici
batc
3
peste asemntor cu pltica
biey
1
muncitor ntr-o baie public
biey
2
miner
blaie
1
blond
blaie
2
varietate de struguri
blos
1
cu bale
blos
2
peste asemntor cu rosioara
bnesc
1
privitor la bani
bnesc
2
de bani
berc
1
Ir coad
berc
2
dumbrav
11
bil
1
globulet, sIer de sticl, de otel etc.
bil
2
trunchi lung de copac
bil
3
Iiere
bine
1
(adverb)
bine
2
multumire, bunstare etc.
birlic
1
as (la jocul de crti)
birlic
2
speteaza din mijloc a unui zmeu de nltat
bln/
1
(adjectiv)
bln/
2
urticarie
bob
1
plant leguminoas nrudit cu Iasolea
bob
2
smnt, grunte
bob
3
sanie cu crm
bob
4
un Iel de macara cu care se ridic materiale de constructie boem
boem
1
din Boemia
boem
2
persoan care nu respect conventiile unei vieti asezate si linistite,
dispretuindu-le n numele pasiunii pentru art
11
bolt
1
arcad (arhit.)
bolt
2
prvlie, dughean
bor
1
metaloid aIlat n srile acidului boric
bor
2
margine de plrie
box
1
lupt sportiv cu pumnii
box
2
(n expresia ghete de box, piele de box) vitel
brac
1
prepelicar
brac
2
rmsit, rest de aruncat
brayoveanc
1
(Iemininul lui brasovean)
brayoveanc
2
crut cu coviltir
brichet
1
aprinztoare mecanic de aprins tigrile
brichet
2
crmizi, sIere mici sau ou de crbune praI sau de alte materiale
crora li s-au dat aceste Iorme geometrice prin presare
briyc
1
trsuric
briyc
2
briceag
bul
1
bsic (de aer)
bul
2
act oIicial (al papei) ntrit cu pecete
11
bun
1
(adjectiv)
bun
2
bunic
bun
3
ceea ce este util, ceea ce are circulatie economic, avut, produs
burs
1
alocatie bneasc (de stat) pentru studii dat unui elev, student etc.
burs
2
institutie specializat n negocieri de valut, mrIuri etc.
franc
1
moned n Franta, Belgia, Elvetia.
franc
2
(despre oameni): sincer; care spune pe Iat ce gndeste.
friyc
1
smntn btut spum cu zahr.
friyc
2
(pop.): nuia, vergea
furnicar
1
ridictur de pmnt care adposteste o colonie de Iurnici.
furnicar
2
mamiIer din America de Sus cu botul lung, care se hrneste cu Iurnici.
general
1
oIiter superior.
general
2
adj.: ceea ce este comun tuturor.
gol
1
introducerea mingii n poarta echipei adverse.
gol
2
(despre oameni, obiecte): dezbrcat, neacoperit, srac, desertat.
11
golf
1
joc cu bile si cu cros pe un teren cu oriIicii.
golf
2
parte a unui ocean (mri, lac) care nainteaz ntr-o deschiztur a uscatului.
gut
1
boal a articulatiilor.
gut
2
Iir subtire de plastic de care se leag crligul unditei.
ierbar
1
colectie de plante uscate si presate.
ierbar
2
desprtitur a stomacului rumegtoarelor.
Lnapoia
1
(prepozitie) ndrtul.
Lnapoia
2
vb. a restitui, a ntoarce.
Lncinge
1
-a arde cu Ilacra mare; a se nIierbnta.
Lncinge
2
a se nIsura peste mijloc cu o cingtoare.
jar
1
grmad de crbuni aprinsi.
jar
2
pr scurt de pe capul si de pe extremittile membrelor, la ovine.
legat
1
strns ntr-o legtur.
legat
2
dispozitie testamentar prin care se las cuiva o mostenire.
liliac
1
animal mamiIer asemntor cu soarecele, cu aripi adaptate la zbor.
liliac
2
arbust nalt cu Irunze ovale, cu Ilori plcut mirositoare, violete.
11
7
marc
1
semn distinct aplicat pe un obiect; inscriptie.
marc
2
moned german.
mare
1
care depseste dimensiunile obisnuite.
mare
2
numele generic dat vastelor ntinderi de ap stttoare, adnc si srat de
pe pmnt.
me/iu
1
natur, societate.
me/iu
2
(adj.) care se aIl n mijloc.
mil
1
sentiment de ntelegere si de compasiune Iat de suIerinta cuiva.
mil
2
unitate de msur pentru lungime, Iolosit n trecut; azi Iolosit n Anglia si
S.U.A (1609,3 m).
min
1
loc subteran cu zcminte de substante minerale; -Iig. izvor de bogtie.
min
2
expresia Ietei.
morg
1
cldire special amenajat n care se depun cadavrele,
morg
2
(livr.) atitudine aIectat si dispretuitoare; arogant, ngmIare.
mucenic
1
colcel din aluat copt sau Iiert cu nuci si cu zahr, care se mnnc la 9
martie.
mucenic
2
martir din primele timpuri ale crestinismului.
11
nou
1
ciIra (9); (numeral)
nou
2
adj.; care este de curnd.
obor
1
loc mprejmuit pentru tinut vitele la trg.
obor
2
mpletitur de nuiele pe o ap curgtoare, pentru pstrarea pestelui viu.
ort
1
moned nuc; o ptrime dintr-un leu vechi.
ort
2
abataj: locul de munc al ortacilor, n min.
palat
1
cerul gurii.
palat
2
cldire somptuoas n care are sediul o autoritate; locuint a unui suveran.
pal
1
In care se coseste ntr-o tragere cu coasa; adiere usoar de vnt.
pal
2
ramur de palmier, considerat ca semn al biruintei.
panama
1
mpletitur de paie, obtinute din Irunze de palmier, din Panama; plrie;
testur.
panama
2
escrocherie n stil mare.
parabol
1
curb plan n geometrie.
parabol
2
povestire alegoric cu cuprins religios sau moral.
11
ptul
1
constructie din mpletituri, ridicat putin deasupra pmntului, servind la
pstrarea porumbului.
ptul
2
(n sintagm) mr ptul specie de mr cu Iructe galben-verzui si cu pete
rosii.
pilos
1
care apartine prului.
pilos
2
(pop.) tare, rezistent.
pitic
1
(n sintagm) jocuri pitice jocuri care aveau loc din patru n patru ani la
DelIi, n Grecia antic, n cinstea zeului Apollo.
pitic
2
pigmeu; I. mic de statur; (Iig.) om lipsit de valoare.
pluton
1
corp de roci magmatice, mari, Iixat n stratul unor roci sedimentare.
pluton
2
subunitate militar mai mic dect compania, alctuit din 3 - 4 grupe.
pol
1
moned de metal de 20 de lei care a circulat n tara noastr.
pol
2
Iiecare din cele dou puncte situate la capetele axei de rotatie a pmntului.
pol
3
(nv.) "jumtate"
pomp
1
masin de Iort cu cilindru si piston, pentru deplasarea unui lichid.
pomp
2
alai, suit, cortegiu n plin Iast.
pup
1
partea dinapoi a navei.
pup
2
Iorm intermediar de dezvoltare a insectelor (larv).
12
0
pupil
1
persoan minor sub protectia cuiva.
pupil
2
deschiztur n mijlocul irisului, prin care se vede.
pur
1
plant cu Ilori purpurii si cu Irunze lungi.
pur
2
(adj.) Ir elemente strine; curat.
rachet
1
proiectil.
rachet
2
obiect de joc n tenis.
racil
1
boal veche, cusur (livr.).
racil
2
unealt de prindere a racilor.
ra/
1
zon de adpost, ntr-un port, al navelor.
ra/
2
consiliul puterii la unele popoare slave.
ra/ia
1
a emite lumin, cldur...
ra/ia
2
a sterge din registru.
ram
1
cadru de lemn.
ram
2
vsl.
rs
1
mamiIer carnivor.
rs
2
actiunea de a rde.
12
1
ras
1
(adj.) cu prul tuns de la rdcin.
ras
2
hain clugreasc.
ras
3
specie comun la un grup de indivizi.
rt
1
botul porcului. ;
rt
2
ses de iarb, de-a lungul rului.
recrea
1
a se destinde; a se distra.
recrea
2
a crea din nou.
recurent
1
(adj.) care revine (despre curente, boli,..)
recurent
2
(s.) persoan care Iace recurs n justitie.
resort
1
domeniu de activitate.
resort
2
obiect elastic.
rug
1
tulpin trtoare de mces.
rug
2
grmad de lemne pe care se ardeau condamnatii mortii.
rutin
1
capacitate cstigat dintr-o practic ndelungat.
rutin
2
substant obtinut din Ilori, Iolosit n medicin.
sfor
1
interjectie.
sfor
2
curent n mijlocul apei; loc unde tsneste din pmnt apa.
12
2
sinus
1
cavitate n os.
sinus
2
Iunctie trigonometric.
sitar
1
pasre cltoare, de mrimea porumbelului.
sitar
2
vnztor (meserias) de site.
sleit
1
(s.) scoaterea apei din Intn pentru a o curta.
sleit
2
substante grase solidiIicate, prin rcire, n mncare.
smea/
1
mncare aruncat n ap pentru peste.
smea/
2
(adj.) oaches.
smirn
1
(adv.) n pozitie de drepti.
smirn
2
rsin exotic.
socotit
1
(s.) calcul.
socotit
2
(adj.) chibzuit (despre oameni).
sol
1
not muzical.
sol
2
trimis, emisar.
solvent
1
care plteste taxele.
solvent
2
(adj.) dizolvant.
star
1
ambarcatiune cu vele, de dou persoane.
star
2
vedet de cinema.
12
stat
1
organizatie politic.
stat
2
list cu drepturi bnesti (stat de plat).
stat 3 nltime.
stmbrie
1
cantitate mare de stamb.
stmbrie
2
locul unde se Iabric (vinde) stamba.
suIragiu
1
om de serviciu care servea la mas (n trecut).
sufragiu
2
drept de vot.
ypri(
1
butur de vin cu siIon.
ypri(
2
aparat cu piston, Iolosit la ornarea prjiturilor.
yut
1
durata zilei de munc (schimb) n min.
yut
2
lovitur cu piciorul, n minge.
tabl
1
plac metalic.
tabl
2
joc de noroc.
temporal
1
asezat la tmpl (os temporal).
temporal
2
despre timp.
testa
1
a da dispozitii prin testament.
testa
2
a supune pe cineva unui test.
12
tipic
1
obicei, regul.
tipic
2
(adj.) care distinge; este caracteristic.
toc
1
interjectie.
toc
2
cutie n care se pstreaz ochelarii, stiloul...
toc
3
parte din ncltminte.
tocat
1
(adj.) tiat mrunt.
tocat
2
compozitie pentru instrumente cu claviatur.
top
1
clasament pentru preIerinte...
top
2
pachet de coli de scris.
tors
1
Iaptul de a toarce.
tors
2
sculptur reprezentnd partea superioar a corpului uman, Ir membre si
cap.
trac
1
stare emotiv.
trac
2
locuitor din Tracia (popor indo-european).
trecut
1
(s.) timpul scurs.
trecut
2
(adj.) care apartine trecutului; care nu mai este actual; mbtrnit; btrn.
triton
1
zeitate greceasc cu bust de om si coad de peste.
triton
2
armonie de trei tonuri.
12
tur
1
totalitatea salariatilor dintr-un schimb.
tur
2
pies de sah.
(arin
1
ogor.
(arin
2
sotia tarului; titlu dat mprteselor Rusiei.
(elin
1
plant culinar.
(elin
2
pmnt nelucrat vreodat; prloag.
(igl
1
plcut de argil ars pentru acoperit casele;
(igl
2
vergea de lemn ascutit la capt, Iolosit la Iriptul crnii.
ulei
1
trunchi scorburos, Iolosit pentru pstrarea anumitor lucruri.
ulei
2
lichid gros; tablou.
ur
1
sentiment de dusmnie.
ur
2
plant cu Ilori rosii, n spic.
urcior
1
vas de lut, cu gtul strmt, cu toarte.
urcior
2
Iuruncul la rdcina genelor.
val
1
mas de ap; talaz.
val
2
meterez de pmnt; IortiIicatie.
vrst
1
timpul care s-a scurs de la nastere pn n prezent.
vrst
2
dung lat de alt culoare dect Iondul (Iig.).
12
vsl
1
unealt de lemn cu care se conduce barca.
vsl
2
coard de vit-de-vie cu ciorchini, care se pstreaz pentru iarn.
vaz
1
vas de Ilori.
vaz
2
stim, notorietate.
vrsat
1
(s.) variol; boal contagioas.
vrsat
2
(adj. si adv.) care se vinde cu amnuntul.
vernisa
1
a acoperi un tablou cu vernis (lac)
vernisa
2
a inaugura o expozitie de pictur, de tablouri.
vier
1
podgorean.
vier
2
porc necastrat.
volant
1
pies grea de la motorul automobilului.
volant
2
(adj.) detasat dintr-un ntreg.
voleu
1
lovitur prin care mingea este expediat nainte de a atinge pmntul.
voleu
2
oblon de lemn.
zar
1
cub cu puncte imprimate pe Iete, Iolosit la jocurile de noroc.
zar
2
(reg.) broasca usii.
zvo/
1
asezare temporar de pescari.
zvo/
2
cine ciobnesc.
12
7
O M O F O N E
coinci/ fonetic, /ar nu grafic ] :
alt/at (adv. odinioar) // alt /at (adj. subst.) ;
altfel (adv. altminteri) // alt fel (adj. subst.) ;
a-i (prepozitie pronume personal) ai (articol, substantiv,
interjectie, verb auxiliar) ;
a-l (prepozitie pronume personal) // al (articol posesiv) ;
a-yi (prepozitie pronume reIlexiv) // ayi (substantiv) ;
a-(i (prepozitia inIinitivului pronume) // a(i (verb auxiliar) ;
nai (subst.) // n-ai (adv. verb) ;
oytire, otav (subst.) // o ytire, o tav (art. subst.) ;
oarecare // oare care ? ; oarecn/ // oare cn/ ; oarecum // oare
cum ;
alege(i (voi) // alege-(i (tu) ; ai da // a-i da ; a(i pregti // a-(i pregti ;
ca sters // c-a sters
12
O M O G R A F E
coinci/ grafic, /ar se accentueaz /iferit ] :
Ecele, acFle, vFsel, vesFl , ad:n, adun , ar, ar , -ar, -ar ,
-irui, -irui , -oi, -oi , ci, ci , cnt, cant , cltorii, cltorii ,
comis , comis , cot, cot , copii, copii , cuminti, cuminti , companie,
companie , continu, continu , clas, clas , dat, dat, de:volt,
de:volt , d:duie, dud:ie , dot, dot , d:r, dur , f:gi, fugi , hain,
hain , iei, iei , imprtie, imprtie , mas, mas , manevra,
manevra , mri, mri , mrai, marai , m:ri, muri , m:r, mur ,
modele, modele , ms:r, msur , mnfi, manfi , nota, nota
,perpetu, perpetu , p:stii, pustii , reclam, reclam , repede,
repede , roi, roi , sri, sri , scanteia, scanteia , sc:mpi. scumpi ,
s:fl, sufl , sc:tur, scutur , stric, stric , strig, strig , snopii,
snopii ,stropii, stropii , s:port, suport , s:flec, suflec , torturi,
tort:ri , tremur, tremur , :m-rele, um-rele , :rm, urm , urmri,
urmri , vesel, vesel , veseli, veseli , voi, voi.
12
P A R O N I M E (1)
n cuvinte, cu aceleayi sunete, /ar Ln or/ine /iferit : an9onimie //
an9inomie ; ca:zal // caz:al ; corve9 // cover9 ; menaj // manej ;
5rece59or //5erce59or ; a releva // a revela ; 9rans5aren9 //
9rans5eran9 ;
n cuvinte, cu unul, /ou sau trei sunete /iferite : adagio // adagi:

; alinea9 //alinia9 ; a9las // a9laz ; cali9a9e //cari9a9e ; cam5anie //
com5anie ; colabora // corobora ; consemn // consens ; deferenj //
diferenj ; eroare // oroare ; a eval:a / a evol:a ; ezo9eric // exo9eric
; fen9 // fan9 ; fis // fi ; flagran9 // fragran9 ; a gera // a gira
inerva // enerva ; a insera // a nsera ; insolen9 // indolen9 ; a inves9i
// a nves9i ; inve9era9 // nvedera9 ; a ir:5e // a er:5e ; jan9 // gean9
; lac:n // lag:n ; nefri9 // nevri9 ; nefroz // nevroz ; omis //
emis ; a re5ara // a re5era ; solidar // soli9ar ; s5eze // s5eje ; a
s9im:la // a s9i5:la ; s:veran // s:zeran ; s:d:r // s:9:r ; 9ex9 //
9es9 ; vir9:os // vir9:oz ;
1
0
P A R O N I M E (2)
n cuvinte, cu unul, /ou sau trei sunete Ln plus : albas9r: //
alabas9r: ; a a5ro5ia // a a5ro5ria ; a asc:l9a // a a:sc:l9a ; concesie
// concesi:ne ; a com5ara // a com5rea ; conjec9:r // conj:nc9:r
; consor9 // consorji: ; divizie // divizi:ne // divizion ; a el:da // a
el:cida ; scal // escal ; :nghinal // :nghi:lar ; :bic:i9a9e //
ambig:i9a9e ;
n cuvinte cu prefix /iferit : a absorbi // a adsorbi ; a emigra // a
imigra ; eminen9 // iminen9 ; afl:x // infl:x // refl:x ; des9ins //
dis9ins ; a emergen9 // imergen9 ; 5ren:me // 5ron:me ; 5re5ozijie //
5ro5ozijie ; a 5rescrie // a 5roscrie ; a 5reveni // a 5roveni ;
n cuvinte cu sufix /iferit : alienare // alienajie ; an:al // an:ar ;
arbi9ral // arbi9rar ; com:nicare // com:nicajie ; cons:l9are //
cons:l9ajie ; den9ar // den9al ; de5endenj // de5endinj ; focar //
focal ; f:ncjional // f:ncjionar ; ; glacial // glaciar ; li9eral // li9erar ;
n:meral // n:merar ; ordinal // ordinar ; original // originar ; 5ensie
// 5ensi:ne ; rajie // raji:ne ; s5ecial // s5ecios ; 9em5eranj //
9em5erajie ; 9em5oral // 9em5orar ; :meral // :merar ;
1
1
SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 1
A absorbi vb. a ncorpora o substant, suge, ncorpora, absorbi,
nghiti; (Iig.) a preocupa ;
A a/sorbi vb. a Iixa moleculele unei substante pe supraIata unui
corp solid ;
A/agio adv. lent (muz.); A/agiu subst. maxim ;
Albastru (adj) azuriu, bleu. Alabastru (subst.) varietate de ghips;
Alienare subst. nstrinarea unui bun. Aliena(ie subst. boal
mintal, nebunie ;
Alineat subst. rnd dintr-un text scris mai dinuntru pentru a arta
trecerea la alt idee ; Aliniat adj. asezat n linie dreapt ;
Antonimie subst. relatia de opozitie dintre dou cuvinte antonime
Antinomie subst. contradictia dintre dou principii care se exclud
reciproc, dar care pot Ii demonstrate logic Iiecare n parte;
Anual adj. care are loc o dat pe an ; care dureaz un an ;
Anuar subst. publicatie anual de bilant a activittii unei institutii ;
1
2
A apropia vb. a aduce aproape.
A apropria vb. a-si nsusi un bun strin.
Arbitral adj. hotrt de arbitru; alctuit din arbitri.
Arbitrar adj. dup bunul plac ; ales la ntmplare ;
A asculta vb. a percepe cu auzul un sunet.
A ausculta vb. a asculta cu stetoscopul, cu urechea;
Atlas subst. colectie de hrti, graIice, imagini.
Atlaz subst. testur asemntoare cu satinul ;
Calitate subst. nsusire.
Caritate subst. Iilantropie, generozitate;
Cauzal adj. privitor la cauz.
Cazual adj. care are caracter ntmpltor; care arat cazul ;
Campanie subst. operatiuni ale unor Iorte organizate.
Companie subst. subunitate militar;
1

Comunicare subst. nstiintare, raport, lucrare stiintiIic.
Comunica(ie subst. mijloc de legtur ntre dou puncte (rutier,
teleIonic).
Concesie subst. ngduint, cedare n Iavoarea cuiva.
Concesiune subst. drept de a exploata un bun acordat de un stat
unui alt stat sau unor ntreprinderi
A compara vb. a conIrunta. A comprea vb. a aprea n Iata
unei instante judectoresti ;
Conjectur subst. opinie bazat pe presupuneri. Conjunctur
subst. concurs de mprejurri ;
A colabora vb. a participa la o actiune Icut n comun; a publica
un articol ntr-o publicatie ; A corobora vb. a ntri, a sprijini ;
Consemn (pl.-e) subst. ordin, totalitatea obligatiilor n timpul
serviciilor de paz ;
Consens (pl.-uri) subst. acord , ntelegere ;
1

Consort (pl.-i) subst. sotul unei regine ncoronat ca suveran (
print consort )
Consor(iu (pl. -ii) subst. ntelegere ntre grupuri monopoliste n
vederea unor operatii avantajoase
Consultare subst. solicitare a unui aviz, a unei preri, ntrebare.
Consulta(ie subst. examinarea unui pacient de ctre medic;
Corvet subst. nav de rzboi de mic tonaj , usor armat si Ioarte
mobil.
Covert subst. puntea superioar a unei nave.
Dental adj. sunet (consoan)articulat prin apropierea limbii de
dintii incisivi;
Dentar adj. reIeritor la dinti.
Destins adj. care a pierdut din ncordare , relaxat. Distins adj.
plin de distinctie ;
Diferen( subst. deosebire. Deferen( subst. respect ,
consideratie deosebit.
1

Divizie subst. mare unitate militar, cuprinznd mai multe
regimente.
Diviziune subst. mprtire , separare. Divizion subunitate
militar cuprinznd mai multe baterii
Depen/en( subst. subordonare. Depen/in( ncpere
accesorie a unei case de locuit;
A eluci/a vb. a clariIica. A elu/a vb. a ocoli , a evita ;
A emigra vb. a pleca din patrie si a se stabili n alt tar.
A imigra vb. a veni dintr-o tar strin pentru a se stabili acolo.
Eminent adj. exceptional, remarcabil.Iminent adj. inevitabil ;
Eroare subst. greseal ; Oroare subst. groaz, dezgust.
A evalua vb a aprecia. A evolua vb. a progresa.
Ezoteric adj. (despre doctrine, ritualuri) care poate Ii nteles.
Exoteric adj. (despre doctrine, ritualuri) care poate Ii nteles numai
de cei initiati ; ascuns, secret;
1

Fent subst. procedeu n sport pentru introducerea n eroare a
adversarului.
Fant subst. deschidere ( ngust ntr-un perete ) ; tietur
perpendicular ntr-o testur.
Fis subst. pies n Iorm de moned care poate declansa
Iunctionarea unui aparat.
Fiy subst. Ioaie de hrtie sau de carton pe care se Iac nsemnri.
Flux subst. scurgere de Iluid dintr-o mas de Iluid, care se gseste
n stare de repaus sau n miscare. Influx subst. propagare a unei
excitatii de-a lungul unei Iibre nervoase (inIlux nervos);
Aflux subst. aIluent, ngrmdire a sngelui ntr-un punct al
corpului.
Focal adj. (Iiz.) privitor la Iocalul lentilelor sau al oglinzilor;
Focar subst. punct n care se ntlnesc razele convergente
reIlectate de ctre un sistem optic;
1
7
Flagrant adj. izbitor, evident . Fragrant adj. mirositor,
parIumat.
Func(ional adj. reIeritor la o Iunctie. Func(ionar subst.
salariat ntr-o activitate administrativ ;
A gera vb. a administra n locul altuia. A gira vb. a
garanta printr-un gir.
Glacial adj. de gheat, rece, (Iig.) lipsit de cldur, distant.
Glaciar privitor la perioada glaciar;
Ineligibil adj. care nu are calittile prevzute de lege pentru a
putea Ii ales ;
Inteligibil adj. care poate Ii nteles cu ajutorul gndirii logice ;
A inerva vb. a produce o stare de excitare a unui organ sau tesut.
A enerva vb. a nIuria, a irita.
A insera vb. a include un adaos ntr-un text, articol, tabel etc.
A Lnsera vb. a se Iace sear; a rmne undeva pn seara ;
1

Insolent adj. obraznic. Insolit adj. neobisnuit. In/olent
adj. lenes, nepstor.
A investi vb. a plasa un capital. A Lnvesti a acorda cuiva n mod
oIicial o demnitate, o Iunctie ;
Inveterat adj. nvechit, nrdcinat (n rele). nve/erat adj.
evident, clar ;
A irupe vb. a se maniIesta brusc, a izbucni, a tsni. A erupe a
Iace eruptie (vulcani, sonde)
1ant subst. partea exterioar a unei roti pe care se Iixeaz pneul.
Geant subst. poset.
Lacun lips, gol, omisiune, neglijare, scpare. Lagun o
portiune din mare separat aproape complet printr-o Isie de uscat.
Literal adj. care reproduce un cuvnt liter cu liter, textual,
exact. Literar adj. care se reIer la literatur, artistic estetic ;
Manej subst. loc pentru antrenament la clrie. Menaj subst.
gospodrie, Iamilie, csnicie ;
1

Miner subst. muncitor n min. Minier adj. care
se reIer la extragerea minereului ;
Nefrit subst. inIlamare a rinichilor. Nevrit leziune
inIlamatorie sau degenerativ a nervilor ;
Nefroz subst. leziune degenerativ a rinichiului, Ir inIlamare ;
Nevroz subst. tulburare nervoas cu caracter Iunctional, psihoz,
surescitare, obsesie ;
Numeral subst. parte de vorbire. Numerar subst. sum
de bani ;
Omis adj. uitat, neglijat, srit. Emis adj. enuntat, pus n
circulatie , produs ;
Oral adj. transmis prin viu grai. Orar adj., subst. care
indic orele; program de activitate ;
Or/inal adj. numeral ordinal care indic ordinea numeric ;
Or/inar adj. obisnuit, de calitate inIerioar, Iractie ordinar ;.
1
0
Original adj. autentic, neimitat ; neobisnuit, ciudat.
Originar care este din loc din; de obrsie, de origine.
Pensie subst. sum de bani pltit lunar pensionarilor.
Pensiune subst. ntretinere (locuint si mas) primit de cineva n
schimbul unei sume de bani;
Prenume subst. nume de botez.
Pronume parte de vorbire care tine locul unui substantiv ;
Preceptor (n trecut) educator particular, pedagog.
Perceptor Iunctionar ncasator de impozite;
Prepozi(ie subst. parte de vorbire.
Propozi(ie subst. unitatea sintactic cea mai simpl ;
A prescrie a stabili ceea ce urmeaz s se Iac; a recomanda un
medicament de ctre medic ;
A proscrie a izgoni din patrie, a osndi ;
1
1
A proveni vb a-si avea originea n.
A preveni vb. a atrage atentia asupra consecintelor unor actiuni.
Ra(ie subst. cantitate de hran, ap etc. , Iixat pe un anumit timp;
termen matematic ;
Ra(iune subst. judecat, gndire ; motiv.
A releva a evidentia. A revela a dezvlui ;
A repara a readuce n stare de Iunctionare; a ndrepta.
A repera a determina, a marca un reper ;
Soli/ar adj. care leag, care angajeaz mai multe persoane.
Solitar adj. singuratic, pustiu ;
Speze subst. pl. cheltuieli ( Icute pentru deplasare ).
Spe(e subst. pl. specii ;
A stimula a ndemna , a ncuraja.
A stipula a introduce, a prevedea o clauz ntr-un contract ;
1
2
Stringent adj. care se impune n mod imperios, presabil.
Astringent adj. substant care produce strngerea tesuturilor
animale ;
Special adj. deosebit, anumit. Specios adj. amgitor, nseltor.
Scal subst. plac gradat pe care se pot urmri la radio lungimile
de und ;
Escal subst. loc de oprire a unei nave sau a unui avion ;
Suveran adj. care detine autoritatea suprem ; subst.
conductorul unui stat monarhic ;
Suzeran subst. mare senior n cadrul relatiilor de vasalitate; adj.
care exercit suzeranitatea ;
Su/ur operatia de sudare si rezultatul ei ntre dou piese de metal
prin nclzire sau presare ;
Sutur subst. (anatomie) articulatie Iix n care oasele sunt strns
apropiate; custur n chirurgie
1

Temperan( subst. cumptare, moderatie.
Tempera(ie subst. stabilirea unei mrimi conventionale a
intervalelor dintre sunete la muzic;
Temporal adj. care indic timpul, reIeritor la timp; os temporal
os asezat n regiunea tmplelor;
Temporar adj. adv. trector, provizoriu ;
Transparent adj, strveziu, limpede.
Transperant subst. stor , jaluzea ;
Tranzac(ie subst. ntelegere , nvoial , acord.
Tranzi(ie subst. trecere de la o Iorm la alta ;
Text subst. Iragment dintr-o scriere, scriere.
Test subst. experiment, prob ;
Unghinal adj. (zoologie) reIeritor la unghie.
Unghiular adj. n Iorm de unghi, colturos;
1

Umeral adj. de la umr, al umrului.
Umerar subst. umeras; protectie Iixat pe umeri ;
Ubicuitate subst. starea celui care este prezent
pretutindeni sau n mai multe locuri deodat ;
Ambiguitate subst. echivoc, situatie echivoc.
Virtuos adj. cu multe virtuti.
Virtuoz subst. muzician stpnind perIect tehnica
instrumentului;
1
P L E O N A S M E T O L E R A B I LE
a se a5leca n jos ; a cobor n) jos ; a :rca n) s:s ; cos9:m de
haine ; d:n de nisi5 ; ex9inc9or de incendi: ; gam varia9 de
sor9imen9e ; s:m de bani ; os5ici: de neb:ni ; din ce n ce mai m:l9
; a ngheja de frig ;
a vedea c: ochii ; cel mai o59im 5erfec9) ; a dormi :n somn ; a
merge cale ; a cn9ri kilograme ; a cn9a :n cn9ec ; a ecraniza :n
film ; a l:cra la elaborarea ; a o:a :n o: ; a scrie o scrisoare ; a-i
9ri 9rai:l ; a visa :n vis ;
avers de 5loaie ; ani de zile ; da9 cronologic ; fix la fel ; mo
b9rn ; bab b9rn ; fe9ij mic ; demni9a9ea :man ; individ
:man ; c:l9 religios ; a in:nda c: a5 ; a in9ra n:n9r: ; a
m:9r:l:i dras9ic ;
a se limi9a n:mai doar) ; a se mrgini n:mai doar); a se m:lj:mi
n:mai doar); a se red:ce n:mai doar); a se resemna n:mai
doar); a se res9rnge n:mai doar); a se rez:ma n:mai doar) ;
1
P L E O N A S M E I N T O L E R A B I L E
a ad:ce :n a5or9 ; a ad:lmeca miros:l ; a9ac agresiv ; a5rob
5ozi9iv ; cerere solici9a9 ; a mono5oliza 9o9:l ; a avansa nain9e ; a
inc:l5a s:b ac:zarea de. ; a se sin:cide sing:r ; a 5refera mai
bine ; a rez:ma 5e sc:r9 ; a schija s:mar ; a scr:9a a9en9 ; a s:sjine
o 5ledoarie ; a recidiva din no: ; a 5romova 5rogres:l ; geni: mare
; monolog c: sine ; aloc:ji:ne sc:r9 ; amin9ire de ne:i9a9 ;
amin9irea evoc ; a:9obiografia mea 5ro5rie ; a:9o5or9re9:l 5ro5ri:
; evocare re9ros5ec9iv ; comemorare n memoria ; aniverseaz an:l
; ac:m cjiva ani n :rm ; a asig:ra :n 9rai sig:r ; a con9in:a mai
de5ar9e ; a :rma mai de5ar9e ; a con9in:a s menjii ; a conl:cra
al9:ri ; a se con9razice reci5roc ; a conveni de com:n acord ;
srb9oare fes9iv ; ha55-end ferici9 ; sen9imen9 s:fle9esc ; aceeai
9rs9:r com:n ; aadar va s zic ; aadar 5rin :rmare ;
afirmajia mea 5ro5rie ; alcoolemia n snge ; alegeri elec9orale ;
al9ercajie verbal ; a colabora m5re:n ; a declana nce5erea ; a
desvri 5e de5lin ; exem5l: 5ild:i9or ; hemograma sngel:i ;
hemoragie de snge ; im5osibili9a9ea de a n: 5:9ea ; a 9ransmi9e mai
de5ar9e ; a-i ns:i 5en9r: sine ; a se n9oarce na5oi ; a se
n9raj:9ora reci5roc ; mijloacele mass-media ;
1
7
TAUTOLOGII (cuvinte repetate, /ar cu func(ii sintactice /iferite)
Jrea el ce vrea. Legea-i lege. Da9oria-i da9orie. Dac-i bal , bal s fie ! Cine-i om,
a5i s fie om ! Cnd merge, merge. Cnd 5lo:, 5lo:. Moia , moie , foncjia ,
foncjie. A a9e59a9 c9 a a9e59a9. Plec fiindc 5lec.
Jorbe9e ca s vorbeasc. E: 9i: ce 9i:. O fi 9iind el ceva, dar e: n: 9i:. El
cnd s5:ne o vorb, e vorb. E: cnd s5:n o vorb, vorb s fie.
Co5il:-i 9o9 co5il. Exis9 oameni i oameni. Brba9:-i brba9. Femeia-i 9o9 femeie.
Om:-i om. Ce-i fr:mos e fr:mos, orice-ai s5:ne. Da9oria -i da9orie. Sl:jba-i
sl:jb, dr:jba-i dr:jb. Pn aici 9oa9e a: fos9 c:m a: fos9. ede el c9 ede, de
casc g:ra 5rin 9rg.
Aa i aa, n veci vecilor. Ce-o fi o fi. Fie ce-o fi. Ji-e scris , ji-e scris , n: ji-e
scris, n: ji-e scris i sn9a9e b:n. L:mea n:-i c:m:-i , ci c:m o vedem. Aici
9rzi: n:-i 5rea 9rzi:. Aici e aici. Ce-i fr:mos e fr:mos, orice ai s5:ne. A:-i
fr:mos ce-i fr:mos, e fr:mos ce-ji 5lace. Deal:-i deal i valea-vale, / Mndra-i
mndr 5n moare.
De ca5 i-a fc:9, de ca5 i-a fos9. A: joci, n: joci , dar vezi-ji de 9reab ! E: s
b:n c9 s b:n, dar cnd m-o scoa9e cineva din rbdare.. De b:9 bei mere: sa:
n:mai aa, 5e la srb9ori. Fra9e, fra9e, dar brnza-i 5e bani. De cn9a9, am
cn9a9. De b:9, an b:9. De fr:moas e fr:moas, dar n: 9ie s l:creze. Am
n9lni9 oameni i oameni.
1
DESPRE LECTIILE CUPRINZAND

NOTIUNI DE SEMANTIC
Concept originaI i reaIizare:
Numai pentru UZ INTERN Ia
COALA CU CLASELE I-VIII
Vieu de Jos ~ Jud. MARAMURE
str. PrincipaI, nr.1111
TeI. 022-01
E-maiI: ihapca2002@yahoo.com
Adaptarea > Prof. IOAN HAPCA

Notiuni de Semantica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Notiuni de Semantica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prof.

CUVANTUL O STRUCTUR FONIC +

SENSUL DERIVAT (SECUNDAR)

FIGURI DE STIL: EPITETUL

FIGURI DE STIL: METAFORA

FIGURI DE STIL: METONIMIA

FIGURI DE STIL: ALEGORIA

FIGURI DE STIL: ANTITEZA

FIGURI DE STIL: IRONIA

FIGURI DE STIL: EUFEMISMUL

FIGURI DE STIL: SIMBOLUL

EVOLUTIA SENSULUI UNOR CUVINTE 1

SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 2

SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 3

SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 4

SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 5

SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 7

SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 8

SERII SINONIMICE VERBALE 7

SERII SINONIMICE VERBALE 8

SERII SINONIMICE VERBALE 9

SERII SINONIMICE VERBALE 10

SERII SINONIMICE VERBALE 12

SERII SINONIMICE AD1ECTIVALE 1

SERII SINONIMICE AD1ECTIVALE 5

SERII SINONIMICE AD1ECTIVALE 6

SERII SINONIMICE AD1ECTIVALE 7

SERII SINONIMICE AD1ECTIVALE 8

SERII SINONIMICE AD1ECTIVALE 10

SERII SINONIMICE AD1ECTIVALE 11

SERII SINONIMICE AD1ECTIVALE 15

SERII SINONIMICE AD1ECTIVALE 16

n cuvinte, cu unul, /ou sau trei sunete /iferite : adagio // adagi:

SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 3

SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 4

SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 5

SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 6

SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 8

SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 9

SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 13

SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 14

DESPRE LECTIILE CUPRINZAND

S-ar putea să vă placă și