GEOGRAFIE

Viena, datorit suprafeei sale de numai 414,65 km, este cel mai mic land al Austriei i totodat singurul land care nu se nvecineaz pe nici una din graniele sale cu o alt ar. ntruct este regiune autonom, cu statut special, n cadrul republicii federale din care face parte, Viena dispune de suprafee construite i de o infrastructur mult extinse n raport cu suprafaa sa.

LOCALIZARE
Dezvoltarea sa ca unul dintre cele mai mari i importante orae ale Europei Centrale, Viena o datoreaz, ntre altele, poziiei sale geografice favorabile. Oraul se afl ntre culmile nord-vestice ale Alpilor, n zona bazinelor vieneze. Oraul istoric a fost ridicat numai n partea de sud a Dunrii, astzi ns el se ntinde pe ambele maluri. Viena a luat natere la intersecia dintre direcia vest-est (Dunrea) cu cea din nord-sud. Dunrea formeaz aici mai multe brae, care cuprind numeroase insule fluviale. Dup cderea Cortinei de fier n 1989 s-au reluat relaiile economice i de tranzit dintre rile din nordul i cele din estul Austriei. Apropierea geografic de blocul de est de odinioar s-a fcut din nou remarcat. Viena se afl la o distan de doar 60 km de capitala Slovaciei, Bratislava, ceea ce este un caz unic n Europa (fcnd abstracie de cazul Vatican-Roma . ncepnd cu 21 decembrie 2007, odat cu extinderea spaiului Schengen ce a vizat printre altele i rile nvecinate Austriei Cehia, Slovacia i Ungaria, graniele Austriei au devenit libere, permind pentru prima dat din 1918 s fie trecute oricnd i pe oriunde fr control.

OBIECTIVE TURISTICE
Galeriile Belvedere Printul Eugene de Savoy (1663 - 1736), cea mai sclipitoare minte in materie de strategie militara din epoca, l-a insarcinat pe Johann Lukas von Hildebrandt sa conceapa si sa construisca palatul si gradina Belvedere ca locuinta de vara in afara zidurilor orasului. Palatul, una dintre cele mai remarcabile constructii baroce din lume, consta in doua palate (Belvedere Superior si Belvedere Inferior). Majoritatea incaperilor au fost adaptate pentru a gazdui Galeria Austriaca. In Belvedere Superior, Galeria Austriaca a secolelor 19 si 20 expune o minunata colectie de arta austrica si internationala. Punctul forte este "Viena la 1900 si arta clasicismului modern" avand cea mai mare colectie de picturi semnate Klimt (inclusiv vinovatele lucrari Sarutul si Judith) precum si lucrari de Egon Schiele.

 Pentru multe secole, Viena a fost centrul muzicii clasice i al operei. Christoph Willibald Gluck, Wolfgang Amadeus Mozart, Joseph Haydn, Ludwig van Beethoven, Franz Schubert, Johannes Brahms i Anton Bruckner i alii, au lucrat la Viena, iar Antonio Vivaldi a murit aici. Johann Strauss-fiul i familia sa i-au creat valsurile n Viena, iar oraul a devenit casa aa-zisei A Doua coal

Vienez, cu Arnold Schnberg, Alban Berg i Anton Webern toi fiind nscui aici. Este i sediul Orchestrei Filarmonice Vieneze. Viena este notabil i pentru arhitectura sa. Exist numeroase cldiri n stil baroc, dar sunt reprezentate toate celelalte stiluri. Palatul de var al mprailor, Palatul Schnbrunn, a fost conceput ca rival al celui de la Versailles, dar, dei imens i ornat, nu a devenit la fel de mare. Grdina Zoologic Schnbrunn se afl n incinta palatului. Catedrala Sfntul tefan (Stephansdom), construit n secolul al XII-lea este de asemenea de o mare valoare. Arhitectul modern Friedensreich Hundertwasser a construit cteva cldiri n ora n stilul su idiosincratic. Centrul istoric al oraului Viena face parte din patrimoniul mondial al UNESCO din anul 2001.

Scoala Spaniola de Calarie Scoala spaniola de calarie din Viena si faimosul sau balet Lipitan pot fi admirate "pe viu" in ambianta baroca a Palatului Imperial, de la piruete la capriolete. Este unica institutie din lume in care s-au pastrat deprinderile clasice ecvestre (scoala de lux) si sunt inca practicate in stilul original. Anii de antrenament au transformat jokeul si calul intr-un tot inseparabil. Publicul traieste o experienta de neuitat privind precizia miscarilor cailor lipitani in perfecta armonie cu muzica.

Viena este un oras al muzicii care a pastrat si a transmis generatiilor viitoare impresionanta mostenire lasata de Mozart, Beethoven, Schubert, Strauss sau Mahler.