A,,a Cal.

,,da, Zinarlaala,,la

GRAF IA Z G GRAFPRI\TATA I

i*i',6..,2fi00

"ffi

,,,;i

IA

N\''

Ana Caln da, Zinaida alanda

j&f'eRflJfl NTAT&@&e,g 6m*^O@E

Chiginiu,2006

91l ZU 37.16: c 13
Lurr st probtd spre publir d ctr consilitll mtodic l prsorilor d geogrfi de pe ltng Dirli Gnrld Educli, $tiinld, Tinrt qi Sport din manicipiul hiqindu,procS-rbl nr 1 di 9.03.2006.

Recnz.llli: ,,G. Cdlinscu''. aria Prirnniu - prso gr did. I, liceul ,,Promtu,,. Silvia Zau|ica- prso gr did. I, lieul ,,N. Iorg,,. Lidi Tanasov - profso gr did. I, licul profso gr did. I, licettl ,,N.Ddini',. Larisa ironov aria Grosu - prso gr did' I, liul ',l' Ion Cuz''.

DesrireaCIP a Camrei Nafionala Crlii Ana alnda, ,alead"Z'iai Clanda.- Ch.:.Univers Gografia'tezrttatgrfi/Ana Pedagogi, 2006(Tipog. or. orhi) -'72p. 8-997 s-991 8-l-0 rsBN 9',7 3000ex. l - - 1. Gografiaprezentat,grafi | ,7.06:911
E Rd t o r : ln S t t i orctor: E u g n i P r o c | o p e r t d E u gn t rt tc : Procesrecomputri4td: Ys il B roncl Tipografia orhi. Tiraj: 3000 x. Comanda nr. Forrnat:60 84 l/16. Coli d tipar 4,5 ,,Unirs Pdgogi,,, Chigin6u,str. Soolni 16lI tl. 45-98.33, fa 45 -97-64, -mail univrs_d@yahoo. m

rsBN 918-997 5-991 -0 8-1

OUnivrs Pdaggi OAna Calnd . Zinaida Calnda

Prfat
Gografia pezentatgrafi st o lurare original6 9i inditul gindira reativf, a autrilor ar igi onept prfsia a p o art1. din

noi Prezenta lurar ar drpt sp dfinirra unor stratgii -i ofr prfsorului

li d invstigareqi modalitili d aprierpdagogi1. Geografia prezentatdgrafi structurat5in tri p6r!i: Gografiafizi gneral1, Geografiauman6 qi onomi6a lumii (Clasa a 10-ad ultur1 gneral6qi lasa a 11-ad liu), Gografia mdiului inonjurtorqi st dstinat1lvilor din ilul gimnazial, lieal, elr din olgii prum 9i prfesorilor de gografl.Profsorul u d ggrafiear posibilitatas1elaborz qi si ut1|izeze lvii difrrit mijlae grafle (tabl, shtn d repr, diagram) p a l onsidr el mai efiient in prosul de prdar-inv6fa-va1uar. a Przntara grafr' onlinuturilor gografi (tabl, shm d rpr, diagram) onstituie un suport sigur qi o rnqtodd failitare pntru: _ in!legra,insuqiraqi mmrararrno$tin!lor fundamntal; noi _ actua|izara, rapitulara lor studiat antrior; * genera|izarea sistmatizaravolumului d ungtin!,pripri qi d. gi prinderi asirnilat; - transformaraunoqtin!lorfundamntalin unogtin!produtiv' apliative . Sarinil didatisunt elaboratd 6trprofesolinind ont d nivlul prg6tirii propus. lasi 9i obtivel

Terna: tjnitatea

rnatrii

in LJnivrs

lantlu satlitii Astroizii

tri intrplantar6disprsat1 (pulber,atomi, Sistmul solar

.

torilii

ntrrrip1rJilomponntal sistmuluislar Dri ritrii s dsbsstll? in gru s impart plantl?

aratristiile lantelor
lantl sinti Plantl de ti terstru Jupitr' Saturn, lJranus, Nptun, Plut rur. Vnus. P1rnint. ar1 i. Au dimnsiuni mtt. Plud tnariin afar6 planta 1. Au dirnsiuni 2' u dnsitl1iniari. to. 3. Srntalltuit din rnpu;i hi. rnii. 2' Au dnsit6Ei rnii mai gri. hiorrpuqi lor 3. in mpnnla prdomin 4. Au un nunrrmi d satli{isau mii mai ugri liss. 4. Au un num6rmard satlili 5. lteza rni1 d rtali irr jurul axlor

5' itezad rtaliin jurul alorstmar

. Nutn;tplarrtl sistmuluisolar in susiund la Soar. . xpli dosbirildintr 1du grupuri d plant.

Produrea marlor Influnla soarlui asupra Pimintului

Ritmurilproslr biotie
. xpli prsul dezagreglrii roilo Intriorul Soarlui

Strutura Sarelui
Atmosfra Slar1

Fotosfra_ s produ pt slar

Cromosfra_ au lo protuban!solar

oroana solar- s fotmazi virrtl solar

o.vintsolar''. Dfinqt urmtoriitrmni:..ptsolar'',.oprotuberanf'', xp1i6 d tempraturilel mai ridiat sunt ?n intriorul Soarlui?

Trna : I\4igril Prnintului

Modifiara to arulrii ?trdursulzili la una gi aa;ilatitudin

Susiuna zil1orqi rrolilo.r

miqCnsin!l rii d rta{ie

Varia{iari pe Gll

Abatra purilor zonta|d,spr drapta Nord qi sp stirrga Sud (forta Criolis)

m1$arorrrnisfrad tnisfra d

Turtia Prnintului la poli 9i bombara la uator (luara for. mi d lipsoidd rota!i).

nliuna misr d rotli. Dfineqt rni;ii d rotali. xpli nsin1l

Dfingtnoliuna misr d revo|u|i plii nsin!lnrig6riid rvolu1i. Idntifi1p lrartzonl d 1ldur6. Cnsein!lmigirii d revlu{i

incl|zirea nunifrm6 a supraf!i 6minflrlui in d. ursul anului Formara anotimpurilor qi susiunalor Durata ingl6 a zillor gi a np{ilorin ursul unui an, la latitdin una qi aaqi

Forara zonlor d ldur6

o zonald

Du zn ttnprat

Trna: \zligarea d rotafi. Variatia ori p Glob

24 ore- 360o Rtrc: Da dou5'9ra$- g5ss in difrit misf.re, s afuni gradl d lngitudinl astororase s alun(x. or. atuni aem74o + 28'-o 102"),iar dac'dou raq*.!a'.'. tn aqi m'isfr, gradld longitudins sad (i. o,. o,.ouu s afl la 38. long. sji6, iar Sydny s afl la l i t ,g. ,i"a, " atuni vm l5lo - 38o: 1l3 o ) . a

NwYrk are74"long. Vsti, Chiginaur ioii| *ii., iar z;

s adun,iar daunoaqtm loal a unui orag ora in 'nisdla ].,,i, iil;"*. aflm ora loal a unui or9din misfrad Vst,trrni '' Ji,n1a d or s sad. xrnplu. Un avirr ar a dolat din o. Nw York la ora 10, p datade 20 1qu!t,a ajuns la Chi9in6u pst 9 r' Pe dat 9i la ra a a&rizatavionul la hiqinu.Aplia}i r!auad grad a h14ii. . S dtmin5rn gradld longifudinal oragelor: Nw Yrk * 74o long. Vstia, hilinau - 28" long. sti. . Calulrn distanlain grad inti astdoua ra; 7 4 " +2 3 " :1 0 2 . alulim difrnlad tirnp dintr astr du ora; | 2"x4, :4 0 8 , . ., i 'l' ,i . .. 4 0 8 ':60': 6 h 4 8 ,. f . Calulmo'"J9l^1la hiqinu,adug?nd ora Nw Yrkului la difrenlad or 1 0 h + 6h 4 8 ': 16h48,. Aasta st ora Chigin1ului ntrumomntuldolirii. . alulirn ora de aterizarc i6h 48 * 9h: 25h 48,,di ora Olh 48' azi|eid 21 august. xnrplu:Admitm. la Sydny st ora |2. alulati ra 1oa1ila osva in astmomnt.Apliali rfauad grad a hartii. . Dttmin6mgradeld longitudirr raq;lor al Sydny. 15l" lorrg.sti' oova _ 38. long, sti. . alul5rn distanlairt grad?ntrastdouora; l 5 1 o - 3 8 o: 113o. . alulrn difrn{a tirnp dintr astdou oraq d :4 1 1 3 o4, 5 2 , = 45216, 7|l2, Calulm ora lal la osova : 12 h _ 7 h2, = 4h28,'

:ili:*1;i"* ::.::::l.::'*l^:#il:::.lxiH?lt?#

Prpriet{ile fizi al PAmintului

Cldura intlri a Pirnintului

Inveliquil Pimintului trstr6 Sar.!a Intrn antaua Nulul . Dfirrqte flirui invlig. no{iuna Supriarl, Infrioar6 xtnr,Intrn

Trna: Cornpoz1tia Petrografi a soarlei trstr

Granitul, gabro baza|tu|,andzitul

Tipuri de ri dupi genez

himi rta,alarul

(dup gelez6). . numer atgoriilde roi ar al6tuissoarlatrstrf, . xplil frmararoilor magmati.

erna : Litosfra
Sandinavia,Islanda, Solia, Uralul d Nord si|torii d idiar, d obrir olanda, Blgia, Cirpia La-Plat. Sudul Rp. ldova

(.)

Antilinal, sirrlinal Fraturi, flxuri, falii' dro96ri, d asoia1ii faliihorstui9i galen

(J q)

disjuntiv (radiar)

u1sns vrtial qi oizontal

)69 qJ t>

Tipuril d utr. nrurdup5cattzel l povoa:

Seisli

d Cutrmur prluqir vulani utrmu ttoni Cutrmur

. . . . (10 Suptfiial km) (10-60km) Normal Intndiar(60.300 ln) Adini (300.800ktn)

dup1 ad?nima farului sisrn1pt fi :

jD

Trna: tapl volrrtiei gologi 9i palgografi a Prnintului

tap:
)g

r:

orognz

Mai mult iluri ogni

S formaz5 Platfonnel: uropi d st, Amriii d Nord, Silrian,Tarim6 qi Chinz6, Australian, Indian6, Brazi|lan' Arabo-Afrianl. Apar gosfrlxtm al Pmirrtului: atrrrosfra, hidrosfra, biosfra,aparo" libr.

) (.)
N

Pa1ozoiul timpuriu Palzoiul tardiv

orognza Caldoni orognza Hrini6

S fnnazl n"runfii: Sandinavi, S!ii, Altai, Salai Saiani, Appallashi, Tian-San, Ural, Vsgi, Harz, Alpii Australini. S forrneazl Continrrtul d Sud - Gondwana, iar in mi. sfrad Nord _ Laurasia

orgnzaKirnrnri
(1xZoZola)

S dzmrnbreazl continntlGndwana qi Laurasia;s fnnazdprsiuna oanrlorAtlanti9i Indian;munlii: Vrhoiansk, Crsk, Ciukotka' sistt montan: Sira-Nvada,Stinoqi, Si. hot.Alin,I ndo hini. S fbrrnazi bdul d nrrrnliAlpin-Flyrnalayan,munlii Castlo tnzi, inlul d fo al Paifirrlui. In antropogn s-a produs glaialiuna_ patru pi glaiar: Gunz, indl, Riss gi Wurm; aparotnul.

)i N

orognza Alpirr

r\

10

Terna : Litosfera
Vulanii Pir{il monent n Con ratr ratr o$ Vatra agna Aongoua,llrurs tna. Vzuviu. Hkla. Krakatau

Stinsi
tivi

pa4ile omponnteal vulanului. N,umqt vulanii stin;i d i ativi? Prin s dosbs ldntifip hart6rgiunil d rspindira vulanilor.

Trna : Litosfra
Jqi(pinala l000 m) Mijloii (d la 1000mla 2000m)

(pste 2000rrt) inal1i

Mun!ii

Bitrini (Vhi)

Sarrdinavi

Himalaya Ttonii D tip blo Vulnii Vzuviu, Kilimaaro

11

Terna : Litosfera
jas (mai js d nivelul alrului) Du inal{im

Dupi aratrul supraf{i

Sibrid Vst
dl,roas uropid st

Cir np i i 1 Saharin
Acurnulativ

Dupi genezi

araCirnpi Chinz6

rozional glaiar

Cimpiile modlat prin aliuna mai multr agnli . Ruri . Vint . Ghlari . Valuri

Grmano.Pln, Bazinul Paizil, Bazinul Londonz

t2

Terna: Tipuri gi forrne d relif reat de prosel xogene

ipui Agn{ii mrf. d rlif gntii (tipuri snti)
Pros gomorf. logi Frm d rlief (eml)

Rlif d - apa d pri- - eroziuna tren- - raven - tornli p l u v i o - pitalii lialFt - pimonturi dnudar - apad girir - aumular
- riuri smipr- - roziun suprfimannt (u d- ia15 bit variabil ) - gravitalia - apa d infiltra!i - oziuna roilor - aa r?urilor qi fluviilor

R l if g r avit a!inal

- prbugiri - alunri - sufziun 9i tasar - rrtragra Vrsantilor - roziuna fluviald (latral19i in adinirn) - transpot qi aumular fluviali

- alunrid trn.nadine, gvan - glaisuri d roziun - versanli - tornli norio;i - vi . tras'luni - impii aluvial - hi, anioan - fotm d modlarili1 (suraftd roziun) - fonn (supraf1) d roziun - faleze . {6nnuri (u riass, u lasunl dlt shrar liman - hamad (dqrturipitroas) - guri (aumulri d nisip) - dun - uduri (v1i si) - pdirnnt - dprsiunid aumular

R li f fluvial

Rlif li toral

. miqaraaplor . abraziun marin5 oeani (valuri, - autnular litoral 1a1.e' miqri d nivl alr api oani) - apa fluviilor - apa mirilor (urnlii litrali, rnar) - aumular fluvimarini - roziutr datiti marlor - dezagtegarea - dfla|i (roziun 9i transportolian) - aumularolianI - roziun torrrfia16

R l if f l u vi . marin

R l if - shimblri tr. o l ian mi rd9r1i)- virrt (dflali) - apa din pri. pitalii

IJ

Rlif glaiar montan

- ghea\a - zlpada . in gh !-dzgh!

- roziunglaiar - aumular glaia.

Ld

vi glaiar iruri morn'

- dzagregar - prosnival - rziurr, transprt gi aumularglaiar6 (datorit modifiarii masi d ghala in timp) morn 9i drumlinuri dprsiunilaustr impii fluvio-glaiar fiorduri

. ghlarul d R l if g l a iar alot . sila{iillid alt6 mei ?n uatrnar

Rlif arsti R l i f bign

dizlvar

- proesrd roziun - forn arsti (pqtri, qi aumular subtra- polii, dolin, avlnl, lapi. zuri\. n
soar!d altrar atli d orali lnu$uroai fi'nii d nstruliil trritlor min, arier,lrald baraj,anal,drumuri trasantropi

- aliuna plan- - dizolva tlor qi animal. - aumular biog- lor n - xplatar 9i n. struli arrtropi6

R e l i a!l1a omu. arrtrpi lui

Trna: Taxonornia rliefului

Unit{i tanmie garlif

trestru

Trpt qi tiuri d relief a) blourilontintal b) bazinoani muntl podiquri irnpii abruptulontinntal fos abisal dorsalnrdio-ani r - vi intramontlt - 9iruri mornaic - pirnonturi - vulani subrnarini - atrian dlt subnrarin qi - stua, dlt'dun,dolin,tras, avrn 14

arorlif

Mzorlif

irr.lif

Terna : Struttlra

atrnosfrei

Trmosfra (aurr polar)

80 krn 60 km 50 km

Stratosfera(ranul d ozon)

Troposfra (nri,pripitalii)

1. C strafuript fi vidnliat atmosfr? in 2. Idntifi6 shm p limita fieruistratal atmosfri.

l ':

'a

l5

*-t

tfl

omzi{i Arului Bioxid d arbn0'48%

zot.,78,09o

o x ig n
20,950/o

rl

r*

{
1. Folosira brrzinifEr1 plumb 2. Folsira instalaliilor d purifiar a misiilor la intrprindd gi autovhiul J. Folosira unor thnolgii npoluant rziduurilor 4 . Ruprara parurilo 5 . S6dirapdllorforstir, 6 . Dpozitaraortaa surslod pluar '7.Folsira mtodi biolgi d ornbat a in d1untori1r agriultur6

l. 2. 3. 4.

Transpouril ntralltrmolri Fabrii qi rrzin Poiuara prin intrmdiul agriultuii 5. Poluar sonr

?
i

Msuri d mbaterea zgomtelr (luar sonor)

Msui rndial (folsira d antifoarr.)

Misuri de atnuarprin uti|izarafatorilor din mdiu (vgtafiaarborsnt1)

surithni

t6

Trrta: Atrnosfra
a. Rgimul trmi al troposfri aruIuisaturtla altitudinad 3000 m, da6la altitudinad Calulali tmperatura 200 m d la nivlul m1rii in lorrl gi in nromntuldat,intr.un ar saturattmpratura stga|c:+22". Indiali gradintultrrnivrtial p car l-a!i apliat. u tnni vrtial ar valaraga16 0,.C la o 100 m altitudine' Gradintl . Calul6m difrn{ altitudin: d 3 0 0 0rn - 2 0 0 m :2 800 m: 2.8 k tn. . Ali1m gradintultrmi vrtial 6" la 1000 rn qi ob1inrn difrnla d tnrratur1dintr l dou altitudini 2 , 8 k m ' 6 " C: 1 6 , 8'C. . Tmpraturala alti:dina d 3000 m s aluleaz6 sclzind difrn{ad tn.rpe. raturdin valaratmpraturiiarului la altitudinad 200 rn. 2 2 " - 1 6 , 8 . C:I5,2" b. Prsiun trnosferi alulali prsiunaatrnosfrii la inil{ima d 6000 nr, da la altitudinad l00 gali atnrosfri1est nr fa!d nivlul m1rii,in loul9i in momntuldat psiuna u 760 mm.ol.d mrur. Utiliz1i gradintulbari. . Apli1m gradintul bari 100 m _ 10,5mm. . Aflrrrdifrnlain rnetri su kilomtri dintre l doupunt 6 0 0 0r n - 100rn:5900 m: 5.9k m. . Calulim difrnlad prsiundintr l dul punt 5 , 9k m . 1 0 5m rn:619,5 rm. . S1dmdin prsirrna arr ni s d difrnlad psiun mm. 760 mm - 6l9.5 mll: 140,5 Di la inl{imad 6000 m psiunaatmosfri6std 140,5mm. . ldura intrn a Pmintului in lulali tmratura intriorulPimintului la adinimad 8000 m' da1?n stst tr.rl izotrm tmpratra d l0.C. Aliali gradintulgotrmic. . Apliim gradintul gtri, la 100 m qi oblinrndifrnlad tmpratur 3. 8000 rn : 100rn ." :240". rJint 1 dou1punt . Difrn{a tmratur aduni la trnpratura stratul izotet rn 9i ob1inm din s d tillIatua adincirnad 8000 rn la 2 . l 0 . + 10":2 5 ". st d Di la adinima 8000 m tmpratura d 250.C. 17

Trna: Pripitaliil

atrnosferi
D lunsi durat6

Dtrtd si i|llsitt
()
l'

Torntial(avrse)

Burni{ Plai.burnit1
Str de grgr

q)

O (a

reipita{ii tmsfrie Din nori Dirt din arui saturat

noliunea d pripita1iiatmosfri? Dfingt Dup ritrii s lasifll pripitaliilr atmosfri? C tipuri d pripitalii atmsfriunoqti?

18

Trna :D inarnia atrno sf ri. Car a ter t'zar a orr.rgi a antiilonului parativ a ilnului
Prinialel arteristii ndi{iil d fbrmar iln ilnul s formazi datorit rniq6rii asndnt a arului vrtial 9i rni;6rii onvr. gntp orizontal1. Antiiln Antiilonrrl s fortnraz'dato. a rit6 miq6riidsndntr antlui pe vrtiali qi nrig5riidivr. gntp orizntal. Ridiat6 in rnisfra d Nrd arul s lni;a dupdald asorni , d Sd - ontrar iar in misfra alrd asrni.

resiun Szut in ntru

Itrmisfrad Nord aruls rniq. ia aIo asoli. d Deplasara nffa dupi al in mistrad Sud-._ rului d asorni.

vln aId5 ilonul adu inlzirav- Arrtiillrul adr"r Influen(a i rnii iarna 9i r6oira vara, vara qi r iama, v?nturislab, asupra vrvinttri putrni, pripita1iivrm snin,lipsl d pripi. mii ?nnorar maxirn. tatii. atrsf.ri,

looo

@<*>J-/ \
^ -\\

=/-7==t'\tt

102 ,.-7<<-\<---//
/ /

p6". gi/
\\

Analizind tablul' dtrmin6: al aratristi ilorruluiqi al antiilnului. 1. Tr5s1ttrril qi d n{iuna ,,cilott'' ,, antiilon'', 2. Dfin9t

l9

Terna : Atrnosfra

.Vinturil

Musnii Periodi Brizl

Dnumira vintului Polar

Rparti{i pe Glb

Dirtia

Nord-st Sud-st Antatida,Artia si intr 40"- Sud-Vst,Vst Latitdiniltmprat' D Vst Nodi1si Sudia 60" latitudin Nord-st spr Sud.Vst Topi Aliz Sud-st spr Nrd-Vst ara - dinspr oan spr on. Jirrnul d st al Asii, Nordl tinnt usonii Iama - dinspr ontinnt spr onului Indian,Asia d Sud oran Ziua - dinsprtnarspr usat lauri Noapta - dinspr usat spr Bliza d mar Trrnul riurilor rnari. tnr.i. mare Zitla- dinsprvi spr ulmi Noapta - dinspre ulmi sp lnontn Bdzadmunt irrrgiunil v.li
Fohnul rivl{ul Alpi, Parnir Din lnunli spr vii Rgiunil muntas, urpa d st (inlusiv R.Mol- Nord-stsprSrrd-Vst dova)

. Analizind tabiul d rnai sus, dtninl: 1.ar v?nfuris formazl la trpi'Antartida? 2. Tnar r.giunisunt rsinditvinturil d Vst, rize|eqi fohnul? 3. dirliau tnusonii9i lrizl? 20

Trna: Atrnosfra
Unghiul de 6dr a taze1or p P1rninlui solar. suprafa1a

Ftorii rditivi

Latitudinaggrafi

Durata dominalii difritr tipuri d mas d aer Vinturil Fatorii limatogeni Ftorii dinmii Frnturil attnsfrie

Ciloanl qi antiiloanl

Rliful

Lauri, fluvii Curntii oanii Apropira d oan

21

Trna: Zolele lirnatie

gi tipurile

de lirn
P o zilia sogafi

Zone|e lirna- Pozilia goiul d limi Rgiuni limati grafi1 ti uatorial 0-30' subuatorial lat. Zona caldd de dsrt N giS trpial umd6 mditranean1 rrtinntal1 subtrpial
lnusonlc

0-5" 5- L2"

l2-30" 30-40"

Zona tmplat. rat

30-60' N q iS
tmprat

oeanra tmperat-ontlnnta16 40-60' ontinntali-xsiv6 musoa

Zonarcce

60-90' lat.N qi S

subpolarl plar5

27' 6-66" 66 27'-90"

. Car tipuri d lim1 sunt aratristi pntruzona tmpratl 9i a re? . Idntifip hartalimati1rgiunil limati din tipuril d lim1: 1.troial, 2. subtropial, 3. trnprat.

22

Terna: Zone|elirnatie/ li.asle de dorninant

Zana limatasle de ar ara Mas| d aet

vinturil

Yinturil dominant
Iarna asl d ar

ri

Vinturi

Vinturi
Polarudirlia Nord.st in misfa d Nord gi Sud-st ?n mis. fra d Sud Polarudirlia Nord-st in rnisfra d Nord qi liud-trst ln mlsfra d Sud

Polar6

Plare

Plare u dirtia Nord-st in emisfra de Nord gi Polar Sud-st in emisfra d Sud

Subpolar6

Temrat d Vst

Polar

Tmorati Subtropiali Tropial5 Subruatorial uatorial

Tmprate Trpial Tropial

de Vst

etnrat Tropial Tropial

d Vst Aliz Aliz

A1iz Alize

Tmrat de Vst

uatriale |izee utorial Aliz

uatorial Aliz

D. in zonl limati d tranzi1ie prdornindou6 tipuri d mas d ar? rprzintalml uatodal?

s
Li Lr

Trna: Hidrosfra

enul pltr (97,5%o)

ple din trnosfr (0,001o/o)

Vaporii de ap

Lauri d autnular.anal

pele uSctLllLti

(2,4%o)
(J

Apl subtran

Mi96ri ondulatorii

Valuril olin Valuril d origin seisrni(tsunami) arl (flux 9i rflux)

(J

igiri ritnri

(J

Nutri Mig1ri d translati marinf,

urnli rnaritirni

D surgr

qJ

!'5 dE.-

) (.)

d.fi .

r|i

..
sj

^N vZ .;( :i =d

? a
'3 '6 2
. ( a.
()r ;

< tr = . ]
;* i

E a.

, :=

- E 'r r
E

l{-v

A*L

z O

v*()

"
aD

. .J a
()E b0 a)

r . o
,l )( N

>|n (.) )
r

5)

,a

tr
d
I

tr

v7

r-

* (/)
63

z
"7 *J o f ,o U) rJ) bi

' U

.* . 3
.^ x!
N q)

! r

h"P ;.=

o0 'l = t^ gl tf,

-
e g

z9
-;' :jJ

.9

)(g

'.i (:"
*o ov

,E Z
'i r.a)

oO N

(\*

'l

)q

q) tJ

!r a,

ll

\/

ra) v t--

(a) =f, (a)

L
L

.)

la)

r F;

. t: .
O\

63

*
t

,3
() (J () ( -

ti

.l

\f

25

Salirritata

Prprit{il himie qi fi. zi al apelr oani

p,',*,,.

-l

Trna: oanul

Planetar
Dsalinizara

xtralia 9i flosira lmntlor hirni (75 elrnnt) xtralia prffolului gi a gazelor naturald p qlf.

Rsurslmillrl

xtralia minrurilor util solid (nrliuni frnrangarri).

onului Rsursl Plntar

tl

nrgti Rsttrse!

Folosirea nrgiiurnlilor maritirni.marelor.valurilor.

Rsurslbiologic

Animall marin,prqt, alnlari, rabi,rVt, mlustt.

Plantl tnarine:algl (varza d mar, salatad mar) t.

- Und surrtl mai favrabil ondi1iid via{1pntruorganism_ p usat sau Argumntazrsunsul.(Unii rttrion?n adinuril oanului lantar.? sidondi1iiloanuluimai favorabilpntruvia!6, doarin ap nu sunt atit di 9i ondi1iilsunt mai diurrr9i arrual, varia{iild trnpraturi d substan1ial d stabil.in al dila rind, apa suslin rganismulgi nu xist1nsitata dzvoltaea aparatulrriloomotor ori a rld1inilor putrripntru fiara d substrat).

26

Trna: Rturile
Alimntaraqi regimulriurilor Riuril
Amazon Tipul d alimntar ai in ia1iYu'ui deursul anului anului

Nr{''.il,dt l" tt ursul

Pluviall G1aiari idntifii: Folsind manualul 9i atlasul,

: ;*r;3i:ill?J;;ll,*.u.
qi unaqtra gospodid irarsuslor ap1

st Gang a,riurilor qiSirdaria vara?

rard ploi artifiial Dsalinizaraapi d maI

Rfolsira aploruzat Slu{ii entru rzlvara prblemei ai

Distiiara apet

onomisira api

Stoaraapt

Folsira aisbrrilor

2',1

l erra: Riuril

lnfluenla limatului sura riurilor

Rgirrrul de ingh! Varialia niviului api Volumul anual al api(dbitul)

De tim5 dpind

uld alimntar 8 numr5 tiuril d alierrtare riurilor. a D mpl.

Dnsitatar!lei lridrografi

[nflunfa relifului asupra riurilr

C5deraiului

Dirfiar?ului

D rIief deinde Ativitata riului

aratrulriului

. xplii um s dsbs riuril dupi

aratrulursului

Ap potabil

Iriga1ia ?mpurilor
Curlrtltri

Adapatul vitelor In alitatd transport U tj|izarea la irrtrprindri

rgtra p5srilr

28

rna: Hidrosfra.
Ghidishii

Lauril
Issik-Kul

Glaiar

Clasifiara laurilor dup origina uvti

D baraj natural

ani (Rusia)

29

erna: Flidrosfeta
Apl uzat rzultatin urtna ontat6riipripitaliilor u noiv difritsubstan1 Apl uzatprvnit d la navl fluvial Apl uzat radiativ Apl d surafa( qi subtran Apele uzat in urma iriglrii trenurilor agriol

Mirorganisml Apl uzat d la zothni Apl uzat industrial Apl uzatmnajr

uzat Aptr u tmpraturi ridiat

uttofizara api

a d Susl lrrarr aprl

Al marin

Surs d polur d provalield mrind

Strrs d pohtr d proveninld terstrd

utrofizara api Dpozitara in. d9urilo a 1or lusiv r:adioativ

Iidroarburil

Apl uzat industrii xploatara rsuslor rninrald p fundul mlrii

Apl uzat mnajr

ansprturil main

Apl surs de pe trenuril agriol

Inzestrareaintrprinderilor industriale u sistme d irulali inhis6 a aplor folosit in industri. purarpralabil5a aplor uzat mnajr9i industrialinaint d a fi dvrsat bazinl avati. ilr Prznla instala!ii1orpntruoltarea rziduurilor d hidrarburi. Interuicer dpozit6rii in bazinle ea avatial dqurilrqi in prinrul rind a lor radioativ Uti|izarea in zothnia trrtodi usat d ur1lar a grajdurilor.

f,surile de prvenire a olurii aelor

Folosira ?n agriulturi a mtodibilogi d prtli a plantlor.

erna: Solul
Timpul gologi organisml (animal gi rniroorganism)

Roa-mam

Reliful

Dflngtnoliuna d sol. xplii rolul fidrui fatr d pdognez6infotmarasolului Car din fatori dup6 p1rerata sunt i rnai prinipali? omponntele Propriti{il d solului bazil ale solului Substanta o Frtilitat anorsanla Sub st ant a ulara
ofsanla
Znle nturI ipuri d sol

Dsrturi arti
Tunda Taisaua

Ati'shlti Turbs
Podzluri Podzoluri intlrrit Cnugii qi brn de pdu rnoziot

P5durirnixt
Pidrrri d foioas Stp Stp aide Dsertui tmDrate Piduri 9i arbu;ti rrna. nnt vrzi u frunz tai d tip rnditranan

. Apa

Txtura(ompozitia mani6) Strtura: nuiformi lamlar6 bi rismati 1

Castnii
Bn-nusii d dstt Tera s

Gazl (ar)

P.1dui rusoni
Dsr1uri troial Savn Piduri tratorial utnd

Rosii si slbene
Cntrsii d dst1 Brun.rsii de savni Ltritio

slului Prfllul
Litira (stratld frunz). orizontul A: rizont d aumulara humusului. oizorrtul : orizont intnndiar,srain humus. orizntul B: oiznt d aumulaa ailei. orizontul : orizont d acumulara arbonalilor orizntul D: roa-rnat.

Pisunatul xsiv

himizara inorti

rziuna pvoatd ap6 qi vint

Fatrii d dgradar solurilor

Irigalia siv6 (prva salinizara)

din Soatra iruit trnurilragrio1rin amplasara onstrr.r!iilr

Aatul inorrt al p solurilor trnuriinlinat le u pant

Dfrigarapldurilor gi lipsa fiqiilor d protli p inrpuri

Aratul transvrsalal versan{ilor

organi Flosira irrgrq1mintlr in lo d l himi mtodibioF1osira pllhtt prot1ia logi ulturilor d irnp

Irigalia ort6

Msuri d prtetia slurilor

Plantarafiqiilor d protlip ?mpuri

Rultivara trnurilol supus xploatlrilor rninirqi nstruliilr

,.arat,, sm1natul _ Agothniadivrsiflat5(agriulturaf1r5 in mirigt,a rduroziunasolului u 90 %)

Trna: Solul
Influnfa antrpii asupra solurilr lrretei xploataralor mai bun soluri pntrunstrulii C9tra rapid a eroziunii Prluraa inort6 a slului P;unatul intens al animallor Bltltorirea soluri1r Dgradarasolurilor

Poluara solului

Folosira thniii grel

Vinturara solurilor

S6dreaspiilor d plant omponnt S6dra frtilit1!ii solului Stuira p6qunilor roziuna Dpozitiri d gunigt

Sp1lara sluluid ald la pli

Vijuri d prf

Distrusra slurilr
Distrugralumii vgtal Dezgolira masivlr d nisip Sdranivlului aplr subtran


:(J !.i

aa)

(_^=
d )

gE
. o

()

5 f ,.] = ' k .= * g'3 O

h *'-

l .i f

t o 0
]

<
". !9

=g95-8.

E * ; "E E r, " e

n ' t .i

' "i g(J

IGI
g ().

!q >

p -'a )>g ,-dr

9.i

b",

<3 .
( ( ) "{o JP
(D ..i 'F . ()E

O tr .;
q.; *" i q , *"

:
5
o{)

fli t
-B.
^" i
l.;
3=)!).j 1 ' ",:

: s

| | . . Jo.'*

*; i :i gf; F a ; g : A. - } i > E a o . i , . 9
.. '. N
o i -^
.

O E"E. (6 , - ; 9.*
l ^r 0 ) ! v q .:
v

- 5 (

r .^*.r . E

.'

; fo. : .- .-'- >a ts - q a.

. * ().!lf-O ^;5
+

t*.

'

'

)Gt

^
69;!e

, j ; e-o r .i

.E +.;. * . .= i E ;.
.=
)

() > >r d .()

-og

6 0) 6
(t.

-l

(6 =

. iO

o.=
jlv'g ':9 '.E
,;v

-]'siE i;
' ,4 -a^

; : E ; ^"'
*'i -o -o bO

3 * A* E g :a
,:Y 'E j: . .

;<. ;

., '

E s.f ,
9 o . s ; E8 ?o & 3 E .: . 8
F .
.iv9

F"E9

1 i.g : i;
()

1
;*
;v)

3 9 ; oE .oE
o.t r

^ '

lJ

.F

t r bo

9,

d > O

(G

?*;;
()-
0
l

0 )' (' \ 3 ZN

, (J
O

I O

*3t
6dc()

(
t

E. .g
;q)

(
J. 6; "
) 0 ) L

i .l ?

Fg a<z

igfl* :Eg:E E.l&

*.g

z .
; . tr

,9)

. " 8
]"
.,j.

<o.
.\

6)

.=: (

; b *e #
i ;.?:E;

r o i . E: .
!6'3.. F > ..=

t E, l* : 2 '
.
l g!jL Y . :]

j .B*
P,*9 . 9 :; *9.! ,.:,

)6O()

l .
.l

E ,a E:? E ";

.E (d; .

.: (.)
()d ;i6

;giiE
vf (; l < t

' s P {. f ;

'Rst {
g .g

:,i e* .i A *
- = . = . E * o l i . . + 9

* *t

3 E." Eg ,; 2 A
.

9{ .;

O t 0

.4,
0J

oog 9 ^"

N. () '!

.E

.:

* ER f r, g *g .l

.i; i;
;-o
.=
.d

d ,.

'E s 3

;;*B i s; * a,:
k r-4

n
;e

:;#-" .'*, ;; , s ? .*, " s

&
:

* # s E.

> .
n) .t

5 >o

---.:

.i'=

8 ",s s
E,3
.< , 9 . : : N

> tr --i

i iffEE E 5 P6a ,s;i 3 . ; ^ :etii-f,e

i
_ ! '

o.- ; \z j

';l

.t 'r E gE
d c o N: q
-< =

g *
-.=

q ).\

aJ)

E .
d

-^ ;

o ;S ._.i O = o)

: t 6 o . r: 0 l >q o. l.5,, z

t d lY{f"

- - .-

i = i . ; l -i
ll

. .

. * . U . . s
h:= t . , := 4 : :i.= > :'

b0 ti] :: -o

> a..o

t E E .i
9 o. q
F-

. (, 6 , i, , o() (J::

Z . .9.=
(J d2

o.{

- 'fr.3zsis= .;
g9'1Z.
( h t

' -' p

1.2 :,
. *
. a

djZ Q ' 6 ; a -' iq l ' *

()' o
vivlJ

Y -

s_

nl d'a

i . 8
# ro
)Gl

.-
!

.' .=

5 t6i tr

35

=i t .: * .i
.-E
.*9] oa

** ; E.
.
* jJ

..()

'='.

**e' i *
.S

-a .; E 'a.

._.9
. b oo ;;. 9

;.FrL

.iJ.^

JNg N

=
;

s:' 8R r3g . E 8 i
.9 ( , )q)
(.) ()

E .:l.E " 3B '.g E* r i o

.= .; r i * o - . . 9 9 " ':

g . E i g
*s *
II

r]:/
r t -1 .( )

.,e **
*

H.: .
(.) ?
t

o. E :=

g ..E 9 ;

'
t . O

.1

.(A N; 9

-q .l k o
l

()
( ) t r.i
^ i

--

0)

.E , !.g: . s ;i .i . . ? * ,g o =
a)

.aE -[ 3; ; g.3

:.

li

. O IO

().
> 9?
. ,6 N J

. .*ggE

" t

g; ; ; : 3 n
1s;E

:=q

.jJ

dg;.5,$;g;;i
!
} lv *

8'Ei ;-u 9O
. ii
O
I

. ! '6 q>

'Rg E;.:
=

S ():
oI)

9 .Y .o i;

;.g i ;* : * E : F
. '
q= d

.=.9.;*qla.u3g,

?g

+>

'

3 ; ; g. g
>'frE2qd
j : o.^ ' rrd-

" ; L

.-a

.2 1
! () x 2 .5
.i= l 9

9
;-: ..= )

,tt(5
;
o l >

9 i : t i U ..:
o7

L r] o . E 7 . ^F n..j J A . * . = )

sd

ts

()a'-

r(i . >

* <. 9 o .gia , ^ g g 9s., Vs

U) (t)

- ( ) = ()

* *

o 8'3.H !

E o g. J ( . i -

. g i E. 6:'ig
a

, : . o lE*

36

o q )o

l|

ra . )(s
::

^ .l - ' () R N:
r ]J*

s i g N
9 E
geJ

(q

o o
OL N.: (L

i3
.lv N f
g

*v

'*

!!

u 1 t

B.sg
.: , E g 3*:B
bo

(() O.n.=..l

. s.! .* '.'s ;g qi.a .5 o..1 = . A "."3 * &d ; : " EE 8

< .9...s 6
; ,,
k

.( ) ! 9

sgg
().= O
^/ l-^

-g*
o qJE

U E .:|
.r: ( )

d 3 * d d;.E"
^:

s.

.r

.A.(L)

'tr

^. ;' 9 ..: B
' o O i ).l .o 5 o 9
0 ) . ' *.i .o

di

/.

()'E

aH A, * s g.: s j g 3g6
, : i t r '* a

>"o

*i 8fi, , *'3 . ; . . s ;1 i s E". ; 6 o,8

i * 6

a s " g F .g i

rrO

g i .

*. A . . . a t - - . : U 3 . s t^ 'i E 3 . _ =. E U * 3.. .^ . b g ts* g o 9 - s 9 i 3 *.i-" ..r 3 :HK..-t

^

.a . g

O 3

g q

9; ; F; ; : s ; i.*
O.dY.id'j

ifl.l ;}:*

:sr i a i g i6; a;l Y i:Ag'$E" y ': E F .. - 5 ." i u q o i ':

. R 3 ., i. E . o = . n ( ) 9 = 'o '*: :s tr
ij 9 . ,i o E

i*;tti
. ]. q * ' * E ,: ; g
trl a O' @,

Eo. g , ,N = 'g

J,i

JJ.
n

E,s;*

3 . .
. o
!l

^.i

stt{
'.: ) :: {)

,. ,*i ()

*. gt o ti
- ; .
* . l. -

U.
J<

5=

j g. ,
():JN i

#E;5 " o= , < i

" . t .

t s =
<!, 6*
f ]

i *.6 g . _ g .i . :g -'i;
/{ -a tr j= ( a

ij

o..5

'= .E
! * q=

.o

* a
'

O I! U]

; ; g ! s ;
'ci Or.
=(!

B. ^<

: .9 "9
a

.* s

* .a
a1 l

(5'a d
:: .l

{5.a. ? -.= N
.

.i*

;; N E g.g.

;
|
.-*!Y

a *^tr

O . h

- . g ).= t.) (n
'o N

()ii"d

L.i

E (j q= J 6: .i :gii.: ,< .'i- .

g 9
i ].i ,J :=
h o !q)

,e:t:
|. )6 jl

.!J'i..

- & d" Eu g * . ;
!? 92 .:5
.;:Jd lJ 6O O

'E
N

. E ' s p
00

'E *- e

" 9 3 *

g * *
j6 . l ii. = g
9 ! -9

-3

3E .; .:g *"

" * ff E
o
! v]

3'd'

l .a6) gaa O

| O> -

m;

v>A O

.i E t g , E".j':Eno,1

()
C,

?i

d. * . 1 9 ' . E

.E
t!

;. ! .

i E r ie 3 g ;* : . s # ^ , -

li
> .

^=
E
O

E i.i5 "
. * (J .; .= 5 .a .i i . ..: l F .=!.E ^ .i O

i E #3E ts 9,q :
.::.)

.
O ,,n

9 ..:

*E E ;
l. 1 * = E

|r

-)
o

6gne

fieE;-t.t; :'i ?,; R

.)
? .l

Eg ;a

. " ; i E * , , :

*i.:-g

.i <)
)6

: i ; I;.; }g- *E.F

.o

: sq f,"*; . ) *- . E if;ii, , E 9., i ; E8o.:

(d !lr

L 'j : 6
^) ' j

lN l
t.n
l. f

p A
H

l,
*

.
:d6 l6

ij

-<, d .{; . g. 8 !, 8r'= <

E ;t

i i - '

-s ,E 2
. v

3E i .g* ; <

=.E * E . * 8., a"g9. !.-i

O * ( a n iA/ @

E,! +s ( t . < E. ff - 1 - .=. i-,.: <

.r

l9 ,l )( |A lv le |d lN .l ti ..'l

. 3 E
!
(

<<.iz
lq;

tr 6 )

,9
>:
!qr q,, tr

.i lo r9

la | ./) l
l!
I

{)

r. .i

!a .n

38

Terna: Tipolo gta lfuIlor lurnii

Rpartilia p setareld a. tivitat al onorniia rsursrlor uman d mun. Nivlul d ;larizar a populaliei qi de prgtira adrelor d spialigtid inalti alifiare pntru eonomianalional. Pondrain produlia industril6 9i agri16mndiali. Produlia global industrial gi agriol.

Strturaonomii 9i a unor ramui apart al ei. Asrtimntul qi alitataprodulii.

Nivlul d do. tar a ramurilor onmiilt thni69i thnologii modm.

Nivelul d dzvltar soialonomi

Vnitul nalional.

Vlumul9i strutura omlui xtrior.

aratrulsistmului na{ional d inv1!6rnint'

Spranla d via1la na9tr.

Nivlul d trai al opu1atii.

Produsul nalional brut. 39

Trna:Clasifiarea

statlor dup difrit riterii

Sttl lumii

Japnia,Filiin, lrrdonzia,Bahama

Irlanda, Cuba, Iaslanda,Jamaia' Marea Britani

India' Italia' Nvgia, Sudia

Brazilia, Franla, Turia, Brrlgaria,

Afganistan, Slovaii, hia,

Constitu1ional
Fran!4,S.U.A Vatialr, Ara. bia Sauditi

Tritorii dpendntegi u Gibraltar, Guadlupa, ar1inia, Noua Caldoni

Dttod diviziu tritoril . dministrtivd

Algia, Ita|ia,Rornirria Austia, Brzilia, alasia, Rrrsia,R.F. Gr. mand lv;ia (fonal)

mrim teritoriului
liri u suraf{id itv mii sau zi d mii km,
Rusia, anada, China, S.U.A.' Brazilia Irland.R. oldva' Lihlanl

i numdrul popul|ii
Pst 100 nril. lo. China, India,S.U.A., ]ndonzia

50 _ 100 ril.lo.
Grrnania'Italia,

l0 _ 50 mil. lo.

S ub l 0 m i l . l o . R.Moldov. Sudia. sto*

Argr-rtina, Chit.Polonia,Rominia

Dllpd grdul d sigurr u rSurs n|url

!ri u un omplex d rsurs naturl d imprtanli mondiitl'i anada,S.U.A.' Rusia, Australia, Braziha fflri ar disun de una sau doui rsurs naturale d iInporta!fl mondiali Arabia Sauditi, Iran, Kr" r,vit,Irak, Clrile, Pnt

Jiri ar disun de rsursnturald importan!n{inalisu

Flan1a,Mara Britai, Gnnania, Azbaidj tr

liri slab sig. rirt u resurse tural Japonia,R.Moldov, lv{ia,

Terna : Populalia

Terri

portughzii, rom6nii, spaniolii, italienii, franzii

Indourpan

ru;ii, urainnii,bulgarii, biloru;ii, sirbii, roa{ii' slovnii

nmlii,englezii, norvinii, anrrianii, sudezii' austrieii, islandzii, daezi|olandzii

I a

trii, azerba7jenii, turmnii, tatarli, b a9hirii, c azahii, iauli i, uzbeii mongolii, calmiii, buriajii,
Altai cor1n1l'

o )

Japoflezll,

hinzii, tibtanii,butanii, vitnamez,myanmarii,

Snrithamit

giptnii,sirinii, algrinii, vrii

Urali

finlandzii, estoninii,ungurii, arlii, udrnurfii,omii

Prinipalle
Dnumir megallisului

rngalopolisuri
Tara

de p Terra
Aglomera{ii omponnt

Numarul d lo. uitori (mil )

Tokid

Japonia

70

okyo,Ykohama,osaka,Kb, Kyt.

Bswash

S.U.A

50

Boston, Nw York, Philadlphi,Washington,Baltimor.

hiago-Piffsburg

S.U.A

45

hiago, Dtroit, Clvland, Buffal.

Californian (San-San)

S.U.A

28

San-Franis,Los Angls,San Digo.

Rhinstard (Grman)

Grmania

30

DrtDuisburg, K6ln, ssn, mund, Dussldorf.

Sud-Corean

Rpublia Coa

22

Sul,Inhon.

. Dfin9tnoliuna de mgalopoiis. . Idntifi1p hartmegalopolisllumii' . ar st 1mai mar megalopolisdin lum, ora$fa part din l.

42

Trna: Strutura onfesional a populafii. Cogt afia prinipalelor religii universale

Mldova, Uraina, Rusia, Bulgaria, Romflnia. Islanda,Norvgia, Sudia,ara Britani, Danmara'

Univrsal
bB

Franfa,Getmania, Italia,Spania,lrlanda,

Tuia,gipt, Pakistan,Arabia Saudit6. Islarnia Iran, Irak.

Mongolia, hina, Npal' [ndia.

Hinduismul

N{ional $intoismil Japonia China

43

Trna: Ivligraliunil
rganizate

populatii

Intraorrtinntal Intrna!iona1 lntrontinntal

ri gogrlic

Sat-orag igra!iunile Populalii Familiar

Rligioas

Dfinitiv

(navtisrn) Pndular

Szonire 44

rna: onomia rnondial

AGRICULUR SILVICULURA
PSUiTUL

Sctlrulprimr

INDUSRlA XTRACTrV

INDUSTRIA Strutur nomii mndial

CoNsTRUIrL
TRANSPORTUL

d produli

. ntrd alul . Birouri d onstru(i . lnstitu1iid rt1ri qtiilrlifie d pritri qi . Unitatifinaniar

Storul terlir (sfr sl"viciilor)

soial

. . . . . . .

lnv1lnintul $tiinla Culfura orotirea sntlii ransportul pasagri d Sp.rtul Coml

45

debaz a eorrorniei Trna: Indust rta-rarnura rrondial

Prinipiiledamplasaraprinipallrramuriindustrialqisurtalraratristii

!6rmul mari . inapropira Nrsiti antiteti d- lr Rhin, oder, bazi d m- ombustibil:lrbun, suil d la prluctareaChiba(Japnia)bustibil. imnului, tu6, p6ur}, 4.4mit.kW -gaze ltrrrrgtia . D-a lungul natral, qisri bi- Kndal(R.A.S)_ ntralsle t- riurilor naviga- minoas. Totodat1 l 4.0 rnil.kW. fun- bil. mari ant1 molti nsum1 9i tionaz1 p baza . Lingi onsu. t6{i d apl. onstrulta 1or nu nsitahltui. o mb u st ibilului. mator. 1 prdu ira din 620/o totalul de nrgi. ii o'.u mari 9i l pot fi daie rapid in xpltar, dar oniumuld ombustibil ridi6 prrtul d ost al produliid nrgi
eltri1.

Denumirara. murii

Prinipiile de amlasar

Surtf,aratristi d P

emple

riuri

- Hidrontrall, produ circa-2o/o din totalul d nr. gir.

F luviii: V 1 ga , . Prznla flu. Hidrontrallnsiti pntruon- Dunra,nisi, viilor u dbit mari invstilii Nil. un s strufie, onstruis Paana, mar. mai rnari l

timp indlungat,dar x-

ntral:Itaipulor ploatara stu mult 12.6 mil.kW, rnai iftin.Au dzavanGrandC1ee-9.8 tajul flutualii produlii in fun1id varialiil d rnil.kW.
dbit al riurilor.

. Linglonsu- Folossdrptsurs sunt:Fuushimradioativ. mtall sti mator. (Jautilaj9i msuri .2 mil.kW . in rgiuni- frsit1 Cntrall nu1raponia), Dunkrde ostisitoar suritat' Lor l l und lipsrs mil.kW, ro-ltri. dpozitarad- qu-5.7 alt surse d lgat d rcine-I.7 Lyn-4.3 mil. '5o/o din qurilorradioativ. nrrgi. nrgi. totalul d kW (Franta). . Ling1sursl de aplptabill.

nr. Cl mal lnarl

46

Metalurgi a. sidrurgia b. nfraslor

. in apropir . inruri u un on- Uraina, S.U.A, Rusia, de aza de ma- tinut ridiat d metal, China, trie priml sau mineruriu un ontinut Kazahstan, Grmania. d d 1rbuno. s6zut mtal. siflabil. . Ling6 surs . Mtall nfroase S.U.A, Franfa,Jad energil- u$oar onsum1 antitili maia' Guina. mari dr nrgiltri1. tri1 iftinl . in porturil . atria prim, 6rbu- Japonia,litralul mari maritim. nl sunt adus p al oanuluiAtlanmaritiml u navr speia- tic al S.U.A, Italia, \izate de apaitatmarr. Franla, uzinl noi din Mara Britani.

. orintatr spr ntrl|Briul industrial I . Preze nla entlor mari mari qtiinlifi sunt:l- l al Paifiulrri din I Japonia, tronia, ltrothnia,I stiinlifl. I . Ling1 aza rob{ilor, mania d N o r d-st ul] S . U . A , Rhur d matri pri- prizit. . Industria gtea : utilaj Gtmania, Ural_ m1. Cnstrutar de . Prznta r. pntru idustria rninir1, Rusia, Donbassurslor ulane d xtrager qi d prlu. Uaina. mqini d mun1alifi. rar a pffolului, utila. Dtroit, Yoko. jului sidrurgi , txtil qi ha m a , P a r is, cati. stuttgafi, Lyn, . Przn1a re- maqinilor-unlt surslor uman . Ramura onstrutoarlLondra, Torino, Wlfsburg. d munlalifi. d rna;iniitl amai mrIsut, part er bra! d muni I l at1. laliflat.

. Prznla pie- . st |oca]rtzat6 ora- Japonia, S.U.A, in Grmania, FranIndustria d auto- i d dsfar' ;le mari. . Lirrglbazad |a, |talria, Rpumobil blia Cra. matrierim1.

47

. Prznla re* Inlud produra avi- S . U . A ( C a lisslor uma- anlo lioptrlor, forni a), Fran{a, n. alifiate de rahtlor qi aparatlorarea Britani, mun5. osmi. |taIia,Grtnania, . in rgiuni u st una dintr subramu- Rusia, Polonia, Aronautia orrdi!ii ]irrrati-ril l mai mdrn,dar Japnia, Rm6 favrabil. qi una din l mai prtn- nia. . Prznla spafioase. Piala d dsflar largi pntru a produ{ii st rlativ liilor poliganl d rstr?ns6, doarprlul experirrrntar. avioanlostridiat. . rznlar- . In struturaprdulii Japonia (Yokofurilr u ap naval a rsutplrdra ha m a , Osa ka , adini si spafii navlr rnrial qi a Ko b) , Rpulibr. szut pondra navlor blia o r a . Ling aza d pasagri. A rsut ( S ul) , F r a n! a Cristru}iil naval mtalurgi1. capacitatea navlor pin (arsilia), Chi. Prznla r- la 200-500 mii ton. A na (Shanghai), surslr uman sporit iteza d transport S.U.A (lr{word mun alifi- qi operaliil d inlrar- lan),Italia (Gcat.a. ds6rar (meanizare,nova),Grmania ontainizar' eltonizr) (amburg). . R s us . ste intat6 sprr Osaka (Japoumand mun- ntrlmari urban. nia), Nw Yrk c' ca|ificat'. . Aastramur5produ- (S.U.A), $tut. Prznfainsti- : aparatajltrothni, gart(Grmania), ce lrrdustria ltro- tuflilord rt.utilaj ibrnti qi l- Shanghai (hithnif, qi ltro- ri gtiinlifi. troni, alulatoare, apa- na), osova . Pr.zenla ni pi. ratur6 d inalt precizie (Rusia), Singarobofi por, Rpublia !i d dsfr.gi letromdial, industriali, astofan,Cora. tlvizoar,apatate td lfon ltroni.

48

. R rs urs . Aast6 ramur a . S.U.A, Japonia, uman d mun. p6tat o dzvoltar mar Grmania, Fran. cd ca|Ificat. in statl inalt dzvoltat |a, area Brita. Prezen[a in- gi le rnt industriali- nie, Rpublia Mania d pri- stituiilor d - zate. Cora, Taiwan, zie tri qtiinlifi. . S vdnliazd pro- Ho ng-K o ng, . Piala d ds- dura: asornilo Singapor. far a produ. aparatlor d filmat, intii. mdiinal, strmntlor maginilor d usut, maqinilor d datilgraflat.

. Preznlasur- . Industria hrestlei s.U.A (mai als slord matrist a mai impor1ant6no d-vst ul) , Industria frsti. prim6. subrarnur6 a industrii anada, hina,
r qi de prelurre Imnului lmnului. Brazilia, India, Japonia, Finlanda, Rusia.

. Piala d ds. . R e pa r t iza r ea indu- New York, Chifaerea prdu- strii mobili st lgat1 ago, Paris, Mid maril ntr urban, lano, Buurqti, {ii. unosut prin tradilii 9i oslo. Miinhn. prin inalt6 alifiar a rsursloruman d munl. . Ling surs d nrgiltri. . Prznla rsurslord ap6. . Hirtia 9i luloza sr S.U.A, China ob1in din lmnul d r69i- Japonia, ana noas, foioas, dgis mai da, Grmania ut1|lzeaz6: iarba alta, stf, Finlanda, Sue bambus, iut6, papirus, dia, Franfa. pai, trstide zahdr.

. Pznta sur- . Pluraraprimar1 a Cntre al inselor d matri matrii prirn (burnba, dustrii tti. priml. l: S ha n$ ha i, lin6, inul, iuta, pii). Bijing(hina), Industria uqoar Tkyo, osaka (Japonia), Bomu, Dlhi (India).

49

. Lingl piala . Produlia d filatur, d.nsum. {seturi, onf1iilor qi triotajlo inll!rninti, ovoarlor.

Paris, Lyon, Lill (Fran{a), Ivanvo(Rusia), Londra, Livrpl (Anglia), I n1 1 ! 6 m int : S . U . A , C hina , Italia, Fran{a, Chia, Gtma. nia, India, Turia, Pakistan. voar: Iran, Tur ia , I r ldia , aro, S.U.A, Uzbkistan.

. Inaprpirea . atriil prinre nrn- Prdultori d d surs d ma- tabil pntru transportar arnr: tri prim6. la distan!mari sau ugor China, S.U.A, alterabile (pgt, garn' Brazilia, Grrrralapt' lgum, frut, nia, Franfa. struguri, sfli de zah1r). De lapt: India, S.U.A , Pakistan, Rusia, Grrnania. . Lingi piala . Ramuril arefoloss Br inzet ur i' . de onsum. lndustria alimntar matrii prim transporta-S . U . A , F r a nf a , bil 9i ar sr pdstreazl Grmania, Italia timp indlungat (rale, , Olanda. alol, tufun, afa, ai, D unt: India, Pakistan,S.U.A, aao,et.)' Franfa, Grmania. D virruri. Italia, Fran{a, Spania, S.U.A, Argntina, Germania. D zahr: Brazilia, India, China S.U.A, Thailanda, Cuba, Mxi.

50

Trna: Industria nrgeti

Cmponenla ramuri a nergtiii

tib Industri combus iIilor (srs primr d nrgie)

ic Ietronrget (surs e s cudre d nrgi)

Tr montrale

Gaz natural

Turbqi qisturi bituminoas

Cntral nu. laro1ti

Alte tipuri de ntral

Hliontral

. numr1ramuril . nergtiii in nrgtiii . Sriun rsru u tma,,ilolul surslo in ntradilional dzvoltara prsptiv'' * organizalia!1rilrxportatoar ptrl(o.P..). d Arab Unimiratl Vnzula, Arabia Saudit1, Algria,Indonzia, Jri mrrrbr: Kuwait,Libia, Nigria. t,Irak,Iran,Qatar,

5l

Pa r t u ularit lil industriihii

1. Prdu matrial, lipssin natur. noi e 2. relargiposibilitelid ombinar produ{ii. a 3. Are oaz6variat matriiprim. d

Industia himiE
Principii| si sttel unde sunt mplste Chimio. minier Chimi dbaz Pro d u rea acizllor
In apropir nmijloit6 deaza d matsri primi Prznla ombinatlor rntalurgi; in rgiunil d onsum: S.U.A.' C.S.I, Grmania, Japnia, hina, Franla, Marea Britani, Canada. roduraingr;imintelor.

Fosfati

Inrgiunil onsttm: d s.U.A.,C.s'I., hina,India,Ma,Franla,Japonia, Brlgia

ln apropir neInijloit d az'd rnatrii prim: .s.I., Canada,Grmania,Franla, lsral, hina. In znl d xtrali a ptrolului, gazdutlo ombinatlor mtalurgi:C.S.I., China, s.U.A., Japnia, Fran{a,Grmania, olanda, Marra Britani, Italia,gipt, Iran,Algria.

Chimii sintzei rgani

Produramatriallorpolimri (auiu, mas plasti. e, fibre qi fire sirrttie). .Prluraramatriallor plimri (anvlp,pliula d polietiln,t).
In rgir-rnil obtinr a prodrrslorpholir, d d osifiar a 6rbunlui, prum gi in apr.opira sur.slor iftin de nrgi qi ap: S.U.A., Japonia, hina, Rusia, Grmnia, olanda' Rp. ora, Franla, |talla, Btazi|ia, Blgia.

In apIpirde onsumato:S.U'A., Japonia, hina, Rp. Cora' Grmania,Brazilia, Iialia, Mara Britanie, Rusia, Indonzia.

himii fin CIulzei qi hirtii

in ntlrnai qtiin{ifiu lsuls tlman l irrlt5alifia: Gna. ni, Fran[a,S.U.A., Mar Britani, Austria, India, hina, Japonia. In aprpi bazin avtiqi ntrallfri:S.U.A, Canada,lrina, d Finlatrda,Sudia,Rusia, Japorria, Gmlria,Franfa'Itli' Rp. ore.

52

Trrra: Agriultura

rnnd.ial

Ftrii d dzvoltar qi reparti{i agriulturii

Nttll"li

Thici

Soil-onomici

Rliful
Solul lirna Rtrauahidografii

anizara Automatizara Chimizara Iriga{ia

Tipuriled rla1ii agrar

Rsursluman d mun6 utilizat

Pescuital
Oeanul Regiuna Trile Jaonia, Rusia, China, S.U.A,anada Nvgia, Islanda, Frn!a,Plnia, Rusia

Prdu{ia, mil.
ton

Pcific

Nrd-Vst
Nord-st, Sdst, Nod.Vst

hina-36,5 ,Japonia6,8, S.U.A- 5,6, Rusia-4,1

Norvgia-2,8

tlti

PciJic

ntral1-st

ru,hil' s.U.A

Clril.7,6, Ptu-9,5 India-5,3, Indonezia-4,4

Idin

lndia, Indonzia, intrAsia de Sud 9i Australia Australia

53

Terna: Agriultura

rnndial

Tipurile de agriultur i fun{ied fatrii thnii Ei soial-onmii

gr i c u lt" tr di io l d (tens il,d)

gr i il fur modrn (intnsiv) . Cu aratromialr5spinditl p larg in statl inalt dzvoltat. . Parul d tratar maginiagriol 9i stnumrosgi divrs. . S folossantit51i rrrarid ingrg1tnint la htrgi mijloa d protli a plantlr. . S apli thnlogiimodmin ul tivaraplantlrgi r9tra animall actteazd irlstitu1ii rt6rigtiinlifld plantlor9i ani in domniulsl1ii mIlor. . S blin rolt bogat d ulturi irragriolla htarqi produtivitat alt1 a rqtriianilnallor. . In strutura agriulturii pondra rgtriianimailor onstitui5-65% din produliag1oba16 agriol. . Agriulra otnrial1 modrni poart urr aratr inalt irrtrrsivu fnrr spializat in ulturi dstinat pi!i, p plarrtalii ?nalt intnsiv' a rea|izeaz" 2l3 din produlia agrili rndialqi onntreazldoar30% din supraf1a ultivat a usatului.Agriulqi tura storrtrlat1 dirijat1d maril monopoluri. . in llril u nivl inalt d dzvltar tioti5rontulpopulalii oupa. t in agriultur1strdus gi otistiti ira |.9o in Mara Britani, 2.2o/o in 4.0,% irr S.U.A, .Io/o Gnnatria, in Franfa,5.0%in italia. . a tnai tnar partr a trnurilol s gospodriilornrii afl6 in propritata qi a marilor ornparrii, aI fnir prati p larg muna salaria{ilor.In aststatun mar propitard p6mint st insuqi statul . ln S.U.A sp circa 1/o din mplu statului ii apar,tin tat5suprafaagriol6.

. Caratristil !1rilr slab dzvoltat din Afria, Asia, Amria Latin. . S utilizeaz6mijloalprimitiv ?n lurara 1?nfului. . Ingr6qmintl minal qi mloal d protli a plantloraproapi nu s prati. . In maioritatastatlor in gospod1riil !6rn;tinu s apli raliziril ontmporandin domniul sllii lantlorqi anirrrallor. . Roltl d ulturi agril la hanimatar suntjoas 9i produtivitata 1lrsterdus. . Crqtreaanirnallorarr un rol sundar , dar in aqastata India, Brazilia, Krrya t' ranrurii ii rvirrcirca1r/ glbalagriol6a !6rii. din produ{ia . J1riI ?n urs d dzvoltar d{in 70% din suprafala ultivat1 a usatulrri, dar pdu rnai pulin d 1/3 din produlia agril6 rnondial5. Aii s pratii agriulturde monoultur, a 6ri roduli st dstinati porcalao, lanan, tlui(afa, burnbaitri). . Cota populalii ativ, angajatiri agriultur1st dstuld inalt6:in Bra. zilia. Colurnbia.i-intre 20-0%, intr-o sri d llri din Atiia qi Asia 60%. astirrdidepqqt . Divrsitatarnara laliilr agrarr gospdiin !6rilin urs d dzvolta: rii mari rngir;ti(latiflndii), gospod6rii apitlist d plarrtalii (Amria Latirrl), gospodrii fudal 9i gospod6rii agril u propritat omun6d trib asupraprnintului(Asia 9i Afria).

54

Terna: Transporturil
F LU V IAL

9i orntrniatiile

Trnsport uril si com unic tiil

Telomuniatiil

R V
t

Prin C N D U C T

T
L

T
L F

C T R
N
I

A R

o
C

G R A F

V I Z I U N

I N T R N

C nuim sistmar:rrorrdialtranspotturilr? a D transportulauto p drptpoatfl rrurnittranspor1ul solului X? ar sunt avantajlqi dzavantajl fi5rui tip d transport?

qi Avantajl(+)dzavantajle(-) difit tipuridetansprt

TiuI de trns. prt Froviar antit6lid marf la distan!mari transportului log,i . onstrulialilr f,rat stadus1dirtla onsumator.

55

transportarearnrfurilor qi pasagrilor

distanle rnii qi e stisitr pluatori a rndiului inonjuratr.

Maritirn intrnalinal in spial a ' r5rfurilor. ffansport. luvial transport,dpndn{a ?naltlta!6 d numanrl gi inzstrarea navlor qi a prhrrilor. transport rgimul avati al fluviului. lurdriloringinergti de ad1nira alliei riurilor. ill irrtrioul !rii 9i p liniil intrnalinal, transportarala l mai nrari distan{. modnr si univrsal. iftina anumitortipuri d mar (ptrl,gaz natural)la distan!mari. spialla distan!nraiinformatia. gi a gazlor natural stpiulospntru mdiul inonjuratr. utilajul prin ablu qi 1ablu. inalt a transportrii mrfurilr qi pasagrilr attrrosfri.

F aorizeaziin folosrra altortipurid trarrsport. Poatfi folosit atltin intriorul!6rii it 9i in rlaliilxtrn.

. Comparali tipuril d transportgi dtnninali ar tipuri d transportsunt l rnai ralional d dzvoltatinRp.ldova?

56

Trrra: Turisrnrrl
urismul
Dup in portn|
Intn
IntIIginal

Dupd modul Iorgnizr

Intrn!ional oanizat Noanizt Individual

Intfar. gional

injuul lutnii

Intraon. tir-rntal

Gnrp

Individual

Grup

tnrIonIlnnIat

Dpd i,tttsitte tortelor de taristi

Szonir Iam Vara

Pnrrannt

D lurrgi durati

D sur1 drrrati

D upd drtd

I ntr r sr zonir

opii

Dupd vtrst
Tirr1 Psoanle d vir. st1 pnsiorrri Prrsoanlor latur

D up obictiv Iep i ncip lI

Cultural _ d unoa$te Cosmi D afari sau ongrs ologi Fstivalir

Dapd modul de circal|i

Rligis Arin Autotutir mi
Froviar ari ti qi th-rvial u biilta $tiinlifl

RuralArtizanal Ditrtrmar a sntilii

Pjos

D avntu

Dupd reIIlrsptnlire
ritirn
Rural otatr

ala.
toii

Sport

Dr lnunrc

Balnear

Plaji - snatorial

Urbn

51

Trna: Relatiile

Onorni

intrnationale

Prstarasrviiilor

Dplasararsurslor rrmanod mun1

Colaboareagtiinlifiothni6

xporhrl de apital

Prinipall forme d rla{ii enomie intrna{ionale

Construlia in omun a obitivlormari onomi peazade romnsn

Rlatiile finaniarbanar

Comrlul xtrior

plan Shm - nspt

Terna: Dzvoltara ortorrri a Marii

Britanii

onomi. asupradzvo1t6rii lnflurrlapozi1iiconmi-gografi Rolul primului gi lui d-al doilea r6zlroi mondialin dzvoltaraonomi. Ro lul apitalismului industrial in dzvo|tarcanomi6.

58

S6drantinui a pondrii spifi in produlia industrial6mndial1 gi in mel trior

Intnsifiara rniq1rii d librar nalional6 in olonii. Crara noilor statedin fstl olonii al Anglii

l doile rdzbi modil

fa{l Datoriil dS.U.A. 9i pirdrapriorit1lii finaniar

Slbira ontrolului asupradorninioanlor

inr1utllira situa1ii pe pia{a mondiall.

Princul rdzboi mndil

Dpndnla putmi6 dr nratria prirn5 r;i produslalinta d irnport

Fonnara impriului olonial rnondial

Invstiraolosal5 a pitalului pstehotar

ob1ineraunor supr avnitur i din ditritsurs

Ca mai rnar flotl rnrial - put p mar

onopolul industrial mondial (sf. s.VII _ rnijloul se. I ).

Prdminara omr.fului qi industrii asupra agriulrii qi a or;rrlui asupra satului

puizareatimpuriea rrsursrlor natural

Anglia - prima lari a apitalismului industrial

ritim gi lupta vitoioas Dzvoltra transportului pntruputrlr p Inalr gi in Spania,oland, Fran{a

Pozi1ia insula in rtropad Vst 9i p 6il du din urpa sp Amria d Nord

Linia d {mr dantlat1, riuri u dbit rnar ugor unit prin anal

A m pla sa r a aproap a rsurslor d 6rbun qi minrului d flr

Slul gi lima pulin favorabi1 prrtru dzvoltara ulturi1r ralir

al So1r-r1 XI.la seolul Asiei

Australia qi oania l%

. S formeazl un nou ntru d putr India, Pakistan (psd1 atmalnntnular). . Se ralizeaztrpograta lad borar a annalntului nular in {ril: Isral, Irarr, hina, R.P.D Corani. . Tndirrlaspr suprrmali pliti s onsolideazd pe rea|izri onmi. . Din i l0 lidri dupi m1rima P.I.B-ului 3 tr sunt al acsti rgiuni: hina, Japnia,India.

. nlizind digrm, tbl dmonstrli cd sc.XXI st- solu| siei Priml 10 tnri ale lurrriidup rnrimaPIB-lui 2004, trlrr.dolari

SUA
China Japonia India Grmania ara Britani Fran!a Italia Brazilia

l0 990
6 449

2
a J

582 3 033 2 2',71 | 666

4 5

. SutnaPIB.ului a tri statr asiatiintr PIB al s'U.A u dul trilioan d dolari. . Dupl rn1rimaPIB tarilAsii intr u mult indiii uropi 9i Arnriii d Nord. . Indiii altor rgiuni sunt mult nrai rndqti.

6
n

r 661
1550 I ,75 | 282
60

8 9

1 0 Rusia

Plan_ nspl Trrra: China.

. hina est !ar5 antii qi urrul din prirr. ipall foa d ivilizalie. O irrrportan!6mar o ar iqira largi la oanul aifi ii ofr6 posibilitatad a intr{in lalii omr. ial u difrit rgiuni gi 1ridin lume. st important faptul i navl' maritim pot ptrurrde in intrirul 1lrii p fluviul Chang - Jiang p o distan!d 1000 km. o buni part a hotarlor st maratddr lnid rnull1iilral1i, dsoi slab asibili impiedi in mar msuri intrelinralg5turiloronotniu statlr,in. Nu tot tritoiul hini ar o poziti ggafi5 avobili fa!f, d il d olllunialii d importanli intmalionali. Storrrl d Vst este indprtat d litoralul raitim. o irrrpr1n{i dosrbiti in pozi1ia ggraii iaChirriar vintata Japonia, u u stati rent industializat din Asia d

ozitia eonmio. i:osrafi

onomi
st un stat putrmi industrial agar u un nivel mdiu d dzvoltar onomi6. . onomia i imbin atit lmntr al onomiel cntra|izat- planifiat, it 9i al li d pia1i. Printr statlmari al lumii, China ingistrazl ee mai irraltritmuri d r9terenomi6,ins dupi in. diii p louitor lara nu a atins un nivl inalt al alit1iivilii populalii. onomia seazeazlpe . 1rbun . petrol
. . . . . . lninrrr d flel !l indltstriauqr Ietronlgtia ingrdgirnirrt lrirri lima favorabil5 rnrrsonii u pipita1ii

o Tara u el mai rnar numr d ppu. lalie de p Glob. Prmovazl po|itia dmgafi d migorar a natalit6-

pulalie onstituie l.3 mlrd. Pst 600 rnil. d prrsoanr sunt apt d mr. st o lar nomo. gn sub aspt tni _ 60 grupui tni. . hinzii onstifui circa92o/o populadin

tii. Num5rul d po-

xist mari onha Carta de vizit6 a !6rii st dtrstiirrrpartizara tritominati d industria gra qi riliappui_irca 90Yod poptrlalist Ramuril nntrat6p1/3din tritoriul !rii din par. ta d st. st o !ar6 slab uranizat' - circa 36Yo diut totalul popula!ii'

abutrdnt

ti.

P r zr ta
la.

tIl

st si Sud- st.

Cl mai mari rag: Shanghai, Beijing.

Trrra: Prblernele
Prlrlema nlinerea plii p Plrnint

global ale urnanittii

Cil d solu{ina p Solulionara alpagni6 gi plitif, a rlaliilor intnalional; srmrrarra aordurilor intrnalinald rdur a arsenalului militar; rdura lrltuililor in sopuri rnilitar; dmilitai. zaraonomii.

auzele apari{ii Goana inannrii, peritnentara armamntului nular; nflitl milita loal qi resional.

logi

Dspdurira ; dqrtiflara; Folosira thnlgiilor fir6 dgradara solului; poluaea dqur.irimp1durir ea;area. ; aplor qi atmosfri;slrirnba. t ea tezetvaliilor natural; rarca problmei nrrgra limei; distrugrastratului zolrv aid;disparilia tie qi trrala agriultura d zon;ploil spiilor rar d plant9i ni- modrn1in statlin urs d dzvoltar. mal. Sporul natural mar in statl in urs d dzvoltar,supapopulara unor tritorii p Glob; uman''asupra,'Prsiuna urdiului gografi; ',plozia ban6'' in statlin urs d dzvltare; gomajul ; prosul d imbtrinir in statle inalt dzt. voltat;dopulara, Cira 1 mlrd. d oamni sufri d foam p Glb; rqtra rapid1 a populalii in !ril in urs d dzvoltar ondu la Promovara onsrVnt1 a politiii dmgrafi imbu; nltllira ondiliiior sialal vilii popuononri ttnrnoi lalii; valorifiara supraf!9i rsurs.

Drrrografii

Alimntar1

Rfonna agtarl indrptat spr lihidara vhilor fortn d prpritat qi la1ii agtarei folsira p lary a ralizlrilor gtiin!i qi thnid rdurasupaf!lor trii in domniul agriulturii; nuri agriol pe loiutor; prosporira produtivit1lii bidutivitataagriulturii llilor lgi a laurilor, rn1rilor, in urs d dzvltarst si. oanlor; ajutorul onozutd datoritl aratrului - mi aordat lor sufer5 d foam. tnsiv.

62

nrgti 9i a Rihnuril inalt d xtrali qi asigurriiu la. osum al rsurslormineral qi d mbustibil;rezrvl li. trii prinr mitat al multor tipuri d rnaterii prim minral, d ptrl n. si gaze natural;asiguara unifrm1 u rsurs natural a unor rgiuni 9i 15rial lurnii.

laborararroilthnlogii
aI ar pflnlte onomlsl-

ra nrgii,ombustibililor 9i matiipriln la o unitate d produli; folosira dqurilrqi mtallrzat pntru ob1inrametallr gi altor prdus; folosira surslor ntradilional de nrsi. lrrfptuira' transfotm6rilor soial-onomi radial irr toat sfrl vilii qi a. tivitilii uman , folosind p |atg rca\iz6ril prgrsului qtiin{ifio-thrri stabilia ; uni rdini nomi intrnalional,in ar rlaliil omrialal 1rilorin urs d dzvoltar u l flutrni dzvltat s1 dvin6 hitabil; rdura hl. tuililor militar in statel dzvoltat qi flosira mijloalr onlisit pntru statlrsa. ajutrara

Inapoiranrnil a statlo in urs d dzvoltar

Crgtradatoriilor fa!1 d !ril inalt dzvoltat;vrrituril s6zut ale ppula{ii;nivlul sczut al rndiini qi inv6!1mintului ; spranta d via! la naqtrst szut1.

.Pr b l r n l Poluara plr; mi9orara Folosira ra{inala rsur. oanului Pla. produtivit1lii biolgi; valo- slor anului ; rglmnrifiara nra{inall a rsurs- tara juridil a protlii ntar
lr minral qi nr3ti. oanului Plantar.

Trrta: Problrnle global al orrrenirii. Dspdu.

Tiril 9i degrtifiarea
xtindra agriulturii d subzistnt

onstrulia loalifilor, qosllo 6i1or frate

Poluraattnoseri5 (ploi aid)

Dzvoltareaativitli'lod tragr a rnatriilorprim pntru export

Inndiil Cauzele despduriii Uti|izarea lmnului a ombustibil

Comparriilmultinafionalar au ahizilinat suprafleintinse u pidur, pntrudivrs alt utiliz5ri Dspdtrireinseamndt6irasau distrugra pidurii pntru a da terenurilor alt utilizlri (ulri , pquni,infrastrufuri). Modifiaa limi

habitatuluifauni.

Dispari1ia unr substan{ d baz6pntru mdiamnt.

Sdra pondrii spiilor valrasd lmn

Cnsin{ledes. duririi

Distrugra aqz1rilorpopulalii b69tina;

Rduraantitlii d o, qi din atmosfr rqtra li d Co,

S6draffiilitatii solului' qi epunra rziune alula nirid trn

Transfotmara pisaj ului rin xplatiril ri. nral qi nstruiralaurilr d aunrula.

64

Dsertificr constl irr dgradara solurilordirrzonlarid,smiarid stpie qi tmprat, datoritiunrfatori, mai importanli i qi flind varia1iil lirnati ativitta uman.
Cauzle degertifirii

difiri lirnati

Nurnir siv d animal

ppulalii prin: Crgtera . spor natural ridiat . iligranli. inlusiv rfugia{i

Tmprafuri mairidiat; v a ra{i m a i m ar; Condtrsar szut

Pripita1ii mai pulin; Pripita1ii nrgulate; St prlungit

Soliitara a tt rnai mult trn ntru ulri. Trenuri lsat tot maipufintirp in paus

Crr sporit1 d sursd nrgi

S ara apelor d suprafali qi a fintinilor

Cantitili d pripita!ii xtrm d rdus

F r t ilit a t s6zuti a slurilor

Dsp6duriri

Rdura ovrulur vgtalprtetr

lnapaitata vgrtatii d a s rfa

Absnla vgtaliei natual

Dispari1ia vgtaliei

xpunrsolului a{iuniivinfurilo gi pripita1ii1or

tindradsrtlut

Ris rsutd erziun a solurilor

Dgffifiara stun pros ntinuu,ar trprin mai rnultetap,inaint d a ajungla a final, ind ar lo rrrodifiara ivrsibil(vzi shma).

65

Dtriorara st1rii d sntata populalii qi apariia pidmiilor Sdra prdutivit6{ii slurilr 9i sir6ira ovorului vegrtl produ!iialiSdra rnntar 9i favorizara aparilii foamti Rdura rzistn!i osistemlor fa\ia d variabilitatalimati Dtriraraompofta. mntuluisoial;favorizara onflitlor

Consein!I dqertififlrii

Abandonareaaqz6rilor9i re;tranrigralii }-losira orrtrlat1alernnuluipntrufo 9i pntru prluraraindustrial

pdurii d inProtjara ndii

Irnp1duriratrnurilr dgr.adat, 1orin pant a

Inlouir.a agriulturii xtrnsivu ra modm6

Diminuara ontanrinit grl.poluan1i u tntal

mbatrea desduririlor qi a dqrtifirii

Combateaploatit intnsiv pdurii a

ntrolul folosirii abuziv a irigalilo pstiidlr.

Protjareaariilor forstir xistntr ar nu au fost in6 dgradat

Irrrpiediara introdr'rrji nonffo|atspiilor a inv azive, a suprapigunatului

56

Trna: Prinipalel

calJzeal degradrii inonjurtor

rnd.iului

Prosd inml6qtinir

Rzboai,onflit armat

Dgradarea mdiului rosd dplasarin mas6 a roilor p vrsanli Pros d salinizar rosd dgradarantropi6 Prsd roziun . dzvoltarathnitt . onsumuril mari d matri prim6 . plozia dmografi6 . utanizara

rna: Industria _ rarnura deaz' a onornii rnondiale

xploataraintns6a rsurslornatural Ritmuril inlt al ur. banizdrli Cnsin{ele dzvoltirii industrial asura mediului geografi igraliil masiv al populalii Shimbril in pisjul gografi ararlaliilor Intnsifi onomi

Pluaramdiului u manalii d nox

67

Terna: Incdlzirea g1obal a Trri gi efetel ei asuPra ativitlilor un:rane 9i ehilibrului ologi
misia in atmosfr a gazlr: C4, N,o, o] Crgtra onntralii d h idro a rburi lorofluorurat in atmsfri

re;tra antitalii d o, in atrnsf.rl

Ardra masiv1 a mbustibililor fosili

auze / fatori utilizirrt Rdura mbustibililor fosili

Modifiara limi qi rgtra frvnlei setlor,maximul rgtrii tmpratriiar puta fi d 4,5" C - 5,5o

inclzir globld Trrei si ctele ei ctivitdlilor amne si echilibrului Spre coIogic

Solu(ii/stratgii

Adaptara la lishimb6ri1 mati

Topirea gh!ar1lor, z1pezllor qi ridiara nivelului oearrului Plantar

Cnseinte

Rimp1duira zonlor defrigat

i n zes t ra ra irrtrprindriloruutilaje d aptar a gazelor

Imp a tu l asupraosistrnlor natural

ftl asupra sistmlor agril

Cnsin!1asupra ativitatilr uman

68

Trna: }Jzarde
Aidnt la plathrilminir Aidnt industrial Aidnt lgatd rrrijloal transport de Aidnt nular Rupra diguril marin Aidnt la onstru{iihidrothni Aidnt din ploatrileptrolir Inerrdiil
o 'o

)
)d N

R6zboail

)d O

Ntural
!

I
()

o
.-! l) .Y.

.1
ld (J q) l<

(.)

() oo

O L

l.1

r)

'
L i

tr
,d

r)
l l

d O

o o

(,
(n O

OO

Bib1iografi
l. Alxandru Lungu, Nina Volnti Ili Boian. Geogrfifizid gnerId. dituta,, Litera',, Chiginu, 200 . 2. ctavtanMindru!. G ogrfi fizid. ,ditura..orint'', Buur;ti, 1999. 3. Szont iubar, Zinaida Calanda, aria Prirnniu. Gogrfi umd qi conomicd lumii. ditura..Lumina'', Chiginiu, 2005. 4. In Zavoianu, aran Blahu s. a. Geogrfi mediului inconjurtor ditra ..Didatil qi Pdagogi'',Buure;ti, 2002. 5. Vitor Tufsu, Grigor Posla, AurelArdlean. Gogrfi mediului tnconju..Didati6 qi Pdagogi',,Buur9ti, 1999. r dtor .ditura 6. ugnia Gondiu. Didti in prezntre grfic. ditura ARC, Chiqinu, 1997. . oio paou JUl Io}Io AapyoBa' B. apaao 7. apa,Moa, poa, 2004.

'70

uprins
Prfa!..... Terna; IJnitatea rnatriei in lJnivers lrna: Misrile Prnintului.............'... Trna: Migar:a d rotatie. Varialia orei pe Glob ......... lrna: Conrpozitia petrografi a soarlei terestr:e ..................3 .''.......4 .'.....6 ...'.''.........7 .............'........8

.I.rna: tapele evoluliei gelogi 9i palgografie a Prnintulrri ..........10 Trrra Tenra: Tipuri qi forrrre de rlief reat de presel exogne.........................13 Terna: Taxonorrria reliefului terestru.. Tema: Atrrrosfera Tema: Pripita}iile atrnosferi............ Trna :Dinarnia atrnosfrei. Caratrtzara gi a antii1onu1u.i..... Trrra : Atrnosfra .Vinturile................ Trna: Atrnosfra Tern: Zonle lirrrati 9i tipuril d lirn rna: Hidrosfra Trna: Apel oeanului Plantar... Terrra: oanu,I Plantar erna: Riuril rna: Riuril Tma: Hidrosfera. Lauril Terna: Hidr:osfera Trna: Solrrl rna: Solul Znele naturale al lurnii Trna: ipologia !rilor lurnii
11 tl

.....1,4 .....................17 18 ...................'.. ornparativ a ilonrrlui ......................19 .....................21 ..............22 ..''.'.''.,'.........24 ..........25 ........'26 .........27 ...'.....,r ......,......,.........29 ....................30 ...........3,l. ............33 '.....4 ...................39

Trna: Zrnl lirnatie, rnasle de aer qi vinturile dorninant...................23

Terna: Clasifiara statelor dup6 diferite ritrii...... Trna: Populatia Terrei Prinipalle mgalpolisuri de pe rra Tma; Strutura onfesional rligii universal Trna: onornia rnondial Trna: Industria ner8ti Tea: Agiultura rrrond.iale'.........'.'.. Terna: Agiultura rnondial ............... Trna: Transpor:turile gi omuniatii1e.............. erna: Turismrrl.. Terna: Relafiile eonornie internalionale ................ Trna: Dezvoltarea onomi a Marii Britanii Seolul al X]-lea seoltrl Asii Trna: Ctrina. Trna: Problrnel global al rrrnanit!ii........'.. rna: Problernel globale ale ornenirii. Despduriril a populatiei. Gografia

...............''.'40 ...........41' '.....'.'......'...42 prinipalelor ........'.43 '....44 .......................45

Trna: I\4igrafiunile populafi.i............

Terna: Industria - rarrtllra daz6 a eonornii rnondial................'...'''''..'46 ..............,........53 .......................54 .........55 ..''..'...............57 ...............,....58 ........58 ................60 .........61 .......62 9i degertificata...64

Terna; Prinipalele auze ale dgradrii rndiului inonjur5tor......... .......'67 Trna: Industria - rarrrura deaz, a eonorniei rnondiale.........'.....'.'.........67 Terna: inlzira global a Trrei gi fetel ei asupra ativitlilor un.rarregi ehilibrului eo1ogi................ Trna: lazarde... Bibliografi................ .........68

........'.....'..'..'.69

72

: -