Neohita

Madalina
Termodinamica se ocupa cu studiul
macroscopic al fenomenelor termice i
mecanice, adica al fenomenelor care au loc cu
schimb de caldura i producere de lucr:
mecanic.
]n termodinamica, ciclul Carnot este un ciclu
teoretic, propus in 1820 de inginerul francez
Nicolas Lonard Sadi Carnot, ciclu destinat
compararii randamentului termic al mainilor
termice. Este un ciclu reversibil efectuat de o
,maina Carnot" legata la doua surse de
caldura de temperaturi diferite (,sursa calda" i
,sursa rece"). Folosete ca agent de lucru un
gaz perfect prin transformarile caruia se ob[ine
lucrul mecanic.
iol:l arnot este :n oiol: ideal, s:-stanta de
l:or: 1iind az:l ideal,este 1ormat din do:a
izoterme si do:a adia-ate.
ntr-:n 5rooes oiolio, starea 1inala ooinoide o:
starea initiala, iar .Randament:l n:
de5inde de s:-stanta de l:or:, oi n:mai
tem5erat:rile s:rselor oalda si reoe.
Randament:l o-tin:t este randament:l maxim
5osi-il in oaz:l :nei trans1ormari oiolioe, Lntre
do:a tem5erat:ri date.
%aportul adimensional dintre lucrul mecanic util
si lucrul mecanic consumat se numeste
randament. Prin randament se intelege, in
fizica si inginerie, un raport subunitar a doua
marimi fizice scalare conservative (putere,
energie, masa, sarcina electrica) care masoara
cat dintro anumita marime a fost folosita util.
atematic, randamentul, de multe ori numit si
eficienta energetica, se noteaza cu litera eta
din greaca veche fiind dat de urmatorul raport,
in care prin util si consumat se intelege Lucrul
mecanic util, respectiv Lucrul mecanic
consumat.
Datorita principiului conservarii tuturor formelor
energetice, randamentul unui sistem inchis este
intotdeauna un numar subunitar, doar ideal
putand lua valoarea . %andamentul este
adimensional si se exprima in procente.
otorul cu abur este un motor termic cu ardere
externa , care transforma energia termica a
aburului in lucru mecanic. Aburul sub presiune este
produs intrun generator de abur prin fierbere i se
destinde intrun agregat cu cilindri, in care
expansiunea aburului produce lucru mecanic prin
deplasarea liniara a unui piston, micare care de
cele mai multe ori este transformata in micare de
rota[ie cu ajutorul unui mecanism bielamanivela.
Caldura necesara producerii aburului se ob[ine din
arderea unui combustibil sau prin fisiune nucleara.
Prima maina cu aburi a fost inventata in
secolul ! e.n. de catre inginerul grec Heron din
Alexandria. O sfera goala pe dinauntru era
pivotata pe doua tuburi prin care trecea aburul
dintrun mic fierbator. Aburul umplea sfera i
ieea prin [evi dispuse in par[i opuse ale
acesteia. ]eturile de abur care [ineau
determinau sfera sa se roteasca. Totui, in
ciuda faptului ca era o inven[ie interesanta,
maina nu servea unui scop util.
Primul om care a avut ideea de a transforma
pompa cu piston in maina termica, a fost
francezul Denis Papin in anul 1673. Din pacate
nu a putut sa o puna in practica din lipsa de
fonduri. El a murit in saracie, in 1714.
Primul motor cu abur a fost proiectat in 1638
de Thomas Savery, un inginer englez. Acest
motor era conceput sa pompeze apa din mine,
dar singura lui intrebuin[are a fost sa pompeze
apa in casele inalte din Londra.
Primul motor performant a fost construit in 1712
de inginerul Thomas Newcomen.
Acest motor avea un bra[ mare care pompa apa cu
o frecven[a de 16 micari de dutevino pe minut.
]n 1776, ]ames Watt, un constructor sco[ian de
mecanisme, a adus inbunata[iri motorului lui
Newcomen.
Nicolas Cugnot a fost primul care, in 1763, a folosit
motorul cu abur la un vehicul. Acest vehicul putea
transporta 4 persoane, dar a fost folosit la
transportul armamentului greu. viteza maxima care
a fost atinsa cu acest vehicul a fost de S km/h.
Maina Maina lui lui Watt Watt
La maina sa inventata in 1763,
aburul trecea intro camera
separata pentru condensare.
Deoarece cilindrul nu era incalzit
i racit alternativ, pirderile de
caldura ale mainii erau relativ
scazute. De asemenea, maina
lui Watt era mai rapida. Aceste
solu[ii i diversele imbunata[iri
concepute de Watt au facut ca
maina cu aburi sa poata fi
folosita intro gama larga de
aplica[ii.
]n perioada victoriana, locomotive cu abur
puternice revolu[ionasera deja calatoria pe
uscat. ainile cu abur au facut posibile i
tiparirea ziarelor, torsul i [esutul textilelor i
ac[ionarea mainilor de spalat in ,spalatoriile cu
aburi". ainile cu abur puneau in micare
caruselele, iar unii fermieri foloseau energia
aburului pentru a ara pamintul. Antreprenorii
de cura[atorii aveau aspiratoare cu abur, i la
cele mai bune frizerii din orae existau chiar i
perii pentru masarea capului ac[ionate cu abur.