7.4. Ciclul Carnot.

Această pasionantă aventură a început cu prima revoluţie tehnico-ştiinţifică (crearea

maşinii cu abur şi preocupările legate de îmbunătăţirea randamentului acesteia -
Carnot), generând cercetări ce s-au desfăşurat pe un fundal din ce în ce mai larg si
mai profund, culminând în anii secolului XX cu o contribuţie extrem de importantă la
actuala revoluţie tehnico-ştiinţifică (cibernetică, informatică), odată cu introducerea
conceptului de entropie informaţională (Shannon) prin analogie cu entropia statistică
Boltzmann. Esenţa principiului al doilea constă în introducerea unei noi mărimi de
stare entropia şi în precizarea sensului de variaţie a acesteia în sistemele izolate
(Afanasieva 1928). Principiul al II-lea indică sensul în care se desfăşoară procesele
din natură, stabileşte limita maximă de transformare a căldurii în lucru mecanic în
procese ciclice şi afirmă neechivalenţa calitativă dintre L si Q.

Carnot a fost primul care a arătat că nu este posibil să funcţioneze o maşină cu un

singur rezervor (termostat), având nevoie de cel puţin două. În natură nu exista un

proces ciclic monoterm, deci nu se poate realiza conversia periodică a lui Q în L fără

modificări în mediul exterior, afirmaţia inversă fiind valabilă.

Aşadar, într-o transformare ciclica monotermă este imposibil să se transforme

căldura în lucru mecanic făra schimbări în mediul exterior.

Conţinutul acestui postulat este cunoscut sub denumirea de “formularea de bază a

principiului al doilea al termodinamicii”. Instalaţia care ar transforma periodic, fară

compensaţie căldura unui corp oarecare în lucru mecanic se numeşte perpetuum
mobile de speţa a II-a. ( W.Ostwald 1853-1932).

Principiul al II-lea al termodinamicii arată prin experienţă că nu pot exista procese în

care să aibă loc transformarea căldurii în lucru mecanic fără compensaţie
(transformarea necompensată a Q în L) şi în al doile rând posibilitatea existenţei altor
procese care nu sunt legate de o asemenea transformare. Astfel, principiul al doilea
duce la împărţirea proceselor în reversibile şi ireversibile.
Ciclul Carnot este un ciclu ideal ,teoretic , avand randament maxim.

Transformarea ciclica biterma si reversibila formata din doua izoterme si doua

adiabate se numeste ciclul Carnot.

În termodinamică, ciclul Carnot este un ciclu teoretic, propus în 1820 de

inginerul francez Nicolas Léonard Sadi Carnot, ciclu destinat comparării
randamentului termic al maşinilor termice. Este un ciclu reversibil efectuat de o
„maşină Carnot” legată la două surse de căldură de temperaturi diferite („sursa
caldă” şi „sursa rece”). Foloseşte ca agent de lucru un gaz perfect prin
transformările căruia se obţine lucrul mecanic.

Reprezentarea în diagrama p-V a ciclului Carnot motor.

Ciclul Carnot reversibil direct

Unica posibilitate de a efectua un ciclu reversibil (numai în procese
cvasistatice)în valorile e urmatoare.
Căldura se transforma de la sursă caldă spre agent de lucru în mod
izotermic în alt caz temperatura gazului e mai mică decât temperatura
sursei şi schimb de căldură va fi non static
Recizia cvasistatică se poate înfăptui numai pe cale destinderii adiabatice
cu efectuarea unui lucru mecanic. Aşa şi cedarea căldurii la sursa rece de
înfăptuieşte izotermic şi mărirea temperaturii de la prin
comprimarea adiabatica. Aşa un ciclu se numeşte ciclu carnot care a
determinat legile principale a transformării energii termice în lucru
mecanic. Acest ciclu e un ciclu ideal.

Fig. Ciclu ideal

Daca luăm un g de gaz ideal şi doua surse cu temperatura .
1.În procesul ab avem.

2.Lucru procesului adiabatic.

lbc=-
3.Procesul cd.

4.Procesul da.
lda=-=-
Lucrul mecanic în procesele adiabatice după valorile absolute sânt egale
unu cu altul.
Atunci lucrul total util a unui ciclu Carnot e egal cu diferenţa între lucru la
destinderea izotermică şi comprimarea izotermică.
 ;

; ;

Ciclu Carnot reversibil invers

Producând ciclul Carnot în sens invers acelor unui ceasornic, sistemul
poate răci, preluând de la acest o căldură şi transferând sursei calde o
căldură cu condiţia să asupra sistemului să se efectueze din
exterior un lucru mecanic egal cu diferenţa

Ciclul invers Carnot este aplicat în practică îi maşinile frigorifere. Astfel

dacă este temperatura aerului din exterior congelatorul poate fi menţinut
la o temperatura mai scăzuta de cît , pendul în contact cu un sistem
asupra cărui se efectuează un lucru mecanic L, din exterior, dându-i astfel
posibilitatea de a parcurge un ciclu în sens invers acelor unui ceasornic.
Calitatea unei maşini frigorifere se caracterizează prin coeficientul de
performanţa, adică prin raportul dintre căldură preluată de la sursă rece
şi lucrul total necesar a fi efectuat sistemului pentru realizare acestui
transfer.

Sau punând şi de data asta aceasta în evidenţă temperaturile

Această mărime este supraunitară.