Sunteți pe pagina 1din 4

Cautarea Pasajului de Nord-Est

Manea Larisa-Cristina Grupa 108, Anul I-Turism

Exista idei false care au generat mai multa cunoastere decat ideile adevarate. Exista obsesii care au pus in miscare expeditii, an dupa an, si care, in ciuda faptului ca s-au dovedit iluzorii, au sfarsit prin a schimba lumea. Una din acestea s-a numit "cautarea pasajului de nord-vest". Una dintre ideile fixe care au animat marile explorari geografice in ultimii 400 de ani. O incercare aproape imposibila: trecerea din Atlantic in Pacific prin Nordul Canadei: milioane de kilometri patrati de gheata, tundra, insulite, stramtori acoperite de gheturi mai tot timpul anului. Este o poveste intrinsec legata de istoria navala a Marii Britanii (sau, vor spune unii, ei isi datoreaza Marea Britanie o buna parte din istoria sa de stapana a marilor). O poveste in care se impletesc teorii cosmografice si geografice in continua schimbare, istoria politica a Europei Renascentiste, spiritul de explorare si de aventura, spiritul comercial si foarte mult eroism. Cautarea pasajului de Nord-Vest este celebrata astazi printr-o expozitie remarcabila la Greenwich, la National Maritime Museum.

Povestea A inceput cu o teorie cosmografica care impartea pamantul in patru zone de pamant, inconjurate de apa. Cele sudice erau considerate nelocuibile. Cele doua mase continentale nordice erau separate de doua oceane: Atlantic si Pacific. Multa vreme, descoperitorii Americii au fost convinsi ca se afla pe coastele Asiei, in "Indii". Desi cosmografia s-a mai imbunatatit putin dupa Columb, problema geografica s-a complicat datorita politicii. In 1493, Papa Alexandru al VI-lea a impartit harta lumii in doua: partea de Sud urma sa revina Spaniei si Portugaliei, partea de Nord, restului Europei. Astfel, Franta, Tarile de Jos si Marea Britanie s-au vazut izolate: cum se mai putea trece din Atlantic in Pacific? Asa a aparut probabil ideea de a ocoli America pe la Nord si de a gasi o trecere nordica in Pacific: pasajul de Nord Vest. Prima expeditie in cautarea pasajului de Nord Vest a fost cea a lui John Cabot, in 1487. Despre ea ne povesteste unul dintre cei mai celebri autori de povestiri de calatorie din secolul XVI, John Hakluyt, intr-o carte devenita best-seller in epoca.

O a doua mare expeditie engleza a pornit in 1575: pana si regina Elizabeta a investit in armarea corabiilor. Comandantul expeditiei era cumnatul celebrului Walter Raleigh, sir Martin Frobisher. Frobisher a reusit sa se intoarca din nu mai putin de trei mari expeditii ratate in cautarea pasajului de Nord-Vest, in 1576, 1577, 1583. El a transformat insa explorarea geografica in activitate comerciala: incepand prospectiuni miniere in urma carora a descoperit un minereu negru in care pareau sa se gaseasca graunte de aur. Descoperirea a creat un asemenea entuziasm incat ultima din expeditiile conduse de Frobisher numara nu mai putin de 15 corabii si peste 400 de oameni: de departe cea mai mare expeditie arctica realizata vreodata. In ciuda a zeci de exploratori si expeditii, secolul XVI si secolul XVII n-au ajuns prea departe. Adevaratul secol al cautarii "pasajului de nordvest" a fost secolul al XVIII-lea. Cat de mare era nebunia ne spune un act al Parlamentului britanic din 1775, prin care se instituia un premiu de 20.000 de lire pentru descoperirea pasajului de Nord-Vest. Toti marii exploratori si-au incercat norocul. In 1776, James Cook a fost primul care a pornit in cautare dinspre Pacific. Expeditia lui n-a reusit insa mi mult decat altele (desi Cook a reusit sa faca o cartografiere detaliata a coastei de Vest a Americii). Una dintre cele mai spectaculoase expeditii a fost cea din 1818, condusa de sir John Ross. Ross a angajat un eschimos ca ghid si, desi n-a gasit trecerea, a ajuns la 77 de grade latitudine nordica. Dar cel mai cunoscut nume de explorator plecat de trei ori in cautarea pasajului de Nord-Vest este cel al lui John Franklin. Acesta a explorat nordul Canadei in 1819-1822, 1825 si din nou in 1845, expeditie in care cele doua corabii, Erebus si Terror au disparut in gheturi (doua noi expeditii au fost finantate de vaduva lui Franklin pentru cautarea urmelor naufragiului).

Succes? Dupa veacuri de cautare fara succes, pasajul de nord-vest a fost in sfarsit descoperit...insa abia in 1903-1906, de exploratorul al carui nume a devenit sinonim cu expeditiile polare, Roald Amundsen. Se poate sustine ca succesul lui Amundsen in expeditia lui antarctica (1911) se datoreaza in mod esential experientei castigate in urmarirea acestui vis vechi de 400 de ani, pasajul de Nord-Vest.

Astazi, "pasajul de nord-vest" a devenit relativ accesibil (spargatoarelor de gheata) si datorita fenomenului de incalzire globala care a redus considerabil ghetarii arctici.