Cantecul Oastei lui Igor, cea mai veche creatie literara a slavilor rasariteni, datand de la sfarsitul secolului al XII-lea

(epoca Rusiei kievene). poem eroic medieval rus (manuscrisul ramas dateaza din secolul XVII). Cantecul oastei lui Igor nareaza invingerea de catre navalitorii polo-veti a cneazului Igor, captivitatea si eliberarea acestuia, cu ajutorul fortelor naturii. Evenimentele din acest poem s-au petrecut la sfarsitul secolului al Xll-lea. Cintec despre oastea lui Igor denumirea completa - , , , , cel mai veridic i cunoscut monument literar rus. Subiectul are la baz ncercarea nereu it a cnezilor ru i de a nvinge cotropitorii polove i. Cei mai mul i cercet tori dateaz lucrarea cu sec. XII. Puternic ntrep truns de motivele poeziei populare slave i a mitologiei p gne,prin intermediul limbajului artistic, poemul se deosebe te evident pe fundalul general al literaturii ruse vechi i se num r printre capodoperele unicale ale eposului medieval european. Istoria descoperirii. Manuscrisul poemului a fost g sit n M n stirea Spaso-Preobrajenski (A Schimb rii la fa a Mntuitorului) din Iaroslavli, de c tre unul dintre colec ionarii arhicunoscu i ai timpului - contele Alexei Musin-Puskin. Unica edi ie medieval a poemului cunoscut savan ilor a disp rut n urma incendiului moscovitean din 1812. Vestea apari iei primei edi ii tip rite, apare n Europa, n revista Spectateur du Nord editat la Hamburg n octombrie 1797. Prima edi ie din 1800, apare f r a include orice fel de informa ii referitor la echipa care lucrase la lecturarea i traducerea textului vechi.Doar n pagina 7 a cuvntului introductiv se fac cteva referin e la contele Alexei Ivanovici Musin-Puskin. Izvoarele textului. S-au p strat 2 descifr ri complete ale textului poemului conform manuscrisului musin-puskinian:

1. Prima edi ie datnd cu anul 1800, preg tit de acela i conte, avnd titlul: ( ., 1800). MusinPuskin, a alc tuit o list personal , n care a stipulat descifr rile cuvintelor, a frazelor,a ini ialelor, list , care a stat, de fapt, la baza edi iei tipografice. 2. Copie realizat pentru imp r teasa Ecaterina a II, n 1795 Copia Ecaterinei, editat de academicianul Pekarski n 1864, i de Simoni, n 1889, cu un ir de corect ri. Pe lng acestea, s-au mai p strat i secven e din manuscrisul ars,preluate din selec iunile efectuate de A.F.Malinovski i N.M.Karamzin.

Subiectul. n cuvintele i frazele foarte laconice ale poemului, se descriu nu numai evenimentele campaniei nereu ite din 1185, a cneazului Igor mpotriva polovetilor, dar se mai amintesc si multimple cazuri ale dusmaniilor de moarte intre cnezi,campaniile i bataliile de succes, incepnd cu timpurile arhaice. Intr-un fel, aceasta epopee inglobeaza istoria populara, comportindu-se ca o epopee nationala, sub forma de creatie literara a sec .XII. Intr-un fel sau altul,intimplarea reflecta dorinta cneazului Igor, fara ajutorul altor cnezi si cirmuitori rusi , sa stavileasca navala cotropitorilor poloveti, si , respectiv , insuccesul acestei campanii.Autorul anonim al creatiei, un poet cu un iscusit talent al cuvintului, prin aceasta relatare, a vrut sa lase marturii nemuritoare referitor la starea generala a Rusiei timpurilor. Intr-o forma artistica inedita , autorul, a incercat sa ne demonstreze, cit de dezastruoase pot fi ac iunile auto-autorizate a unor cnezi, i ct de important e unirea, unificarea ntregului popor pentru anihilarea du manului comun.Duhul patriotic evident,poten a leg turii indispensabile cu p mntul natal, durerea pentru nelegiuirile ce se ntimpl dar i credin a vie intr-un destin luminos, acestea sunt doar citeva particularitati ale creatiei.

Introducere. In incipit, autorul Cuvintului, se adreseaza de citeva ori la cititorii si askultatorii sai,cu adresarea , de ex: , , . Apoi sunt expuse legendele care ne povestesc despre cintaretii de la curte si despre renumitul Boian autor si cantautor, care se acompania la guzl , dar i despre triburile rusesti, cunoscute prin intermediul vechilor balade si cintece.Se mai aminteste si despre obiceiul ancestral al vinatorii de oimi , i despre muzicantii-cintareti cu guzle si chitere: , , 10 , ; . Este cert faptul ca pina la aparitia poemului existau legende, balade transmise pe cale orala despre campaniile cnezilor si priceperea lor in artele martiale, intrukit in poem se prezinta Mstislav cel curajos,care l-a taiat pe Reded in fata armatei Kasojski. Aceste relatari cuprind evenimentele sec. XI, de la batrinul Vladimir I pina la Vseslav Polotki ( 1101 .).Se mai intilnesk si remarci neclare despre Traian (imperatorul roman sau fiinta pagina de care se aminteste in apocrifuri);reflectii din legendele pagine despre Veles bunelul cintaretilor, un fel de Pan al slavilor, despre Khors- Soarele,despre Dajbog stramosul rusilor,despre zeul vinturilor Stribog,despre Div-duhul rau, despre vircolaci de tipul lui Vseslav Polotki. (cneaz rus, konsiderat vrajitor si vircolaci). Campania propriu-zisa . Igor - conducatorul ostii,(a campaniei), e conducatorul cnezilor nordici, a fratiei si a drujinei.Igor vede eclipsa solara din 1 mai 1185 si presimte esecul, dar motivatiile disperate de a lupta pina la moarte il stimuleaza pe cneaz. Campania incepe.Diferite semne de rau urmaresc oastea lui Igor. Campania se preconizeaza a fi foarte lunga, in adincul cimpiilor, spre mare, spre Suroj, Korsun si Tmutorokani.Poetul ne vorbeste foarte laconic, prezentind totul in tablouri: strigatul lui Div in rindurile ostii,intunericul si misterul noptii, urletul jivinelor i chi aitul carurilor polovete, care se ascund de rusi. Doar o singura noapte desparte pornirea in campanie de prima batalie, conturata doar prin succese si odihna cuibului viteaz al lui Oleg.( ), care s-a ales cu bogatii de tot felul si care acum se odihneste in cimp.De vineri pina duminika,urmeaza bataliile hotaritoare ale ostii nenorocite, inconjurate intr-un cimp necunoskut ( ) de numeroasele ostiri polovete. Lupta cneazului

Vsevolod caracterizeaza vitejia rusilor.Ca si la eroul Iliadei, coiful sau de aur lumineaza, iar sabia lui stapineste capurile ostenilor poloveti. Nu-i sunt importante nici ranile, nici amintirile de la Cernigov a frumoasei Glebovna, nici cele despre viata sa si onoarea neamului sau. Dar vitejia lui e evidenta la riul Kayal, atunci cind, se pare ca intregul pamint polovet se rascoala. Campaniile anterioare ale bunelului lui Igor, Oleg Sveatoslavovici, rascolesc la autorul Cintului cele mai grele si triste amintiri: mureau cnezi, mureau oameni simpli peste tot, se auzea doar sunetul sabiilor,nori de arcuri se rapsindeau peste tot, iar peste cimpuri domneau stoluri nenumarate de ciori.Autorul se intoarce cu gindul la Kayal, unde a treia zi nu rasuna altceva dekit arma si sabie. Igor isi intoarce ostile pentru a-l elibera pe fratele sau Vsevolod, dar toti vitejii au adormit pe veci pe malurile repezi ale Kayalei.Ac iunea oastei lui Igor inceteaza: , ( ) - totul este distrus, pina si speranta. Cuvintul de aur al lui Sveatoslav. Poemul continu cu bocete alese pentru cei c zu i, nsemn ri despre despre viitoarele atacuri ale polove ilor pe p mntul rus, amintiri despre certurile i pacea din timpul marelui cneaz kievlean Sveatoslav Vsevolodovici. Autorul Cuvintului explic triste ile curente, suspinele Kievului i adversit ile Cernigovului , ca fiind cauzate de incompeten a cnezilor tineri, de nen elegirile lor pt avu ie str in . Contrastul este i mai uimitor fa de succesul recent al cneazului Sveatoslav asupra polove ilor din 1184: ; ; ; , , . Locul ac iunii se transfigureaz foarte plastic n Kiev . Str inii ( germanii, vene ienii, grecii i moravii), apreciaz succesele dar i comp timesc foarte sincer necazul lui Igor. Urmeaz Visul neclar al marelui cneaz Sveatoslav, t lm cirea acestuia de c tre boieri i Cuvntul de aur al lui Sveatoslav. Cneazul visase c ntr-un turn aurit ,deasupra capului s u crap grinda, apare un crd de ciori care se ndreapt spre mare din partea Obolonului.Iar pe nsu i cneazul l preg teau de nmormintare, l mbrac n odajdie neagr i l culc pe pat de scndura, l bocesc cu lacrimi amestecate cu durere, i arunc aceste perle pe pieptul lui... i au zis : ,

atunci boierii cneazului,c necazul s u se datoreaz faptului c 2 oimi au zburat de pe masa tat lui s u, oimii au fost prin i n lan uri de fier i aripile i-au fost t iate. 4 cnezi au devenit captivi: Igor, Vsevolod, Sveatoslav Olgovici i Vladimir Igorevici. Discursul boierilor se sfr e te ntr-un tablou expresiv, poetic, de bocet: , , , , . Atunci marele cneaz Sveatoslav i spune cuvntul sau de aur, repro ndu-le lui Igor i Vsevolod ncrederea mult prea mare n sine. i s-ar r scula marele cneaz, sup rat pentru cuibul s u natal,dar el tie deja c greu suspin Vladimir Glebovici sub s biile polove e...

Adresarea c tre cnezi. i iat , sau Sveatoslav sau nsu i autorul Cntecului despre oastea lui Igor, i cheam pe cei mai vitezi cnezi ai Rusiei contemporane lui: pe marele cneaz Vsevolod, i pe Glebovicii dependen i de acesta, pe Rostislavicii, pe Rurik, David, puternicul Iaroslav de Gali ia i pe vesti ii Roman i Mstislav. nc o dat , p truns de adnc durerea , autorul ni-l aminte te pe Igor, i apeleaz la urma ii lui Iaroslav cel n elept i ai lui Vseslav, oprindu-se la cel din urm erou. To i ei- sunt comandan i experimenta i: Iaroslav de Cernigov , printr-un singur apel i nvinge du manii; Vsevolod poate scurge cu vslele Volga;Iaroslav Osmomisl str juie te hotarele de sud vest ale Rusiei,;Roman i Mstislav ngrozesc Lituania i polove ii. n continuare de la imaginea cnezilor polove i,autorul trece la chipul str mo ului lor- Vseslav Profetul. Imaginea lui se contureaz prin atitudinea lui fa de Kiev i Novgorod.n Kiev, Vseslav aude dang tul de clopote ale catedralei sf.Sofia; se ntrez re te leg tur puternic de odinioar cu b trnul Vladimir, cnd neamul regal era nc unic i unit.Autorul epuizeaz tema r zbun rii sup r rii lui Igor, i, n sfr it urmeaz ntoarcerea lui. Aflarea lui n captivitate se ignoreaz practic total. Nici un cuvnt nu aminte te despre al i cnezi captivi, despre ac iunile polove ilor i a marelui cneaz Kievlean. Igor r mne a fi eroul principal, protagonist, mpreun cu so ia sa, care presimte ntoarcerea lui, i deplnge, conform ve tilor auzite, nfrngerea o tirii i r nile so ului.

Plnsul (Bocetul ) Iaroslavnei Se considera a fi unul din cele mai poetice si expresive motive ale poemului.In oraselul Putivl, (nu departe de Kursk, astazi regiunea Sumsk a Ucrainei), Iaroslavna plinge amarnic dis-de dimineata: : ( ) , , - apelind la fortele naturii, vrea in orice fel sa ajute cneazul. Este un strigat al disperarii, o adresare plenara catre univers, ea se adreseaza vintului, Niprului-Slavuticiului, luminosului Soare.Vintul i-a dispersat bucuria si dragostea ei de viata pretutindeni, doar Niprul poate sa-i poarte lacrimile pina la mare, iar soarele, in cimpul arzator, sufoca rusicii incapabili sa traga arcurile de atita arsita... Evadarea lui Igor din captivitate. Dumnezeu nu las dreptul n mnile p c to ilor, ne spune letopise ul despre Igor iar conform Cntecului despre Oastea lui Igor - Dumnezeu i ndreapt pe Igor din p mntul polovi ean, n p mntul rus.. Autorul pare s fi tr it singur evadarea din captivitatea cmpenilor: re ine i red venera ia i iscusin a datorit c rora Igor reu e te s fug , conform uieratului fals al unui om de ncredere, c lare pe un cal, dup ru, cum trecea el cmpurile, ascunzndu-se , i vnnd, dobndindu- i hran , mi cndu-se pe cursul Donului. Autorul Cuvntului i aminte te de un cntec despre timpuria moartea a tn rului cneaz Rostislav, fratele lui Vladimir Monomah (moarte, survenit cu 100 de ani naintea campaniei lui Igor: toate bocetele pentru cei r posa i se considerau capodopere ale eposului popular. Iar Gzak si Konceak, urm resc fugarul, ns pn la urm , se mpac cu ideea evad rii lui Igor, etalndu-l drept un vechi cunoscut,care la o ocazie, se va purta ca un om apropiat cmpenilor si dup limb , i uneori i dup obiceiuri. Dar Igor este tot mai aproape de p mntul rus, iar Gzak presimte acest lucru. Foarte repede, autorul i transfer eroul din cmpuri n Kiev, ntru bucuria rilor-ora elor, mergnd s se nchine la Maica Domnului. .

Limbajul artistic. Elementele literare se desprind din limbajul artistic al poemului deopotriva cu trasaturile limbii ruse vechi. Ca urmare a transcrierii frecvente a poemului, varianta care a ajuns pna la noi, a pierdut din caracteristicile sale initiale, a capatat multe sonoritati caracteristice dialectului novgorodopskovitean. n fond, este limba letopisetelor. n poem, gasim multe locuri de dificultate, aparute ca urmare a distrugerii textului sau a prezentei lexemelor rare. Fiecare loc de acest gen a fost supus unei corectari si talmaciri asidue.

Cuvintul n cultura veche rusa.

Poemul are o multime de paralele literare n literatura veche rusa si in eposul popular.n letopisete se disting expresii corespunzatoare altor povestiri, cronici, etc.Fata de eposul rus popular Cintecul prezinta multe afinitati ncepnd cu mijloacele externe esentiale de exprimare (epitete, comparatii, paralelisme, etc) pna la imagini artistice naturale similare, tilcuiri de vise, bocete, cintari, concluzii, descrieri de moare, etc. n prisma subiectului foarte apropiata poemului este povestirea Letopisetului de la Ipatiev, despre campania lui Igor, desi directia discutiei deviaza. n acelasi timp, Cintecul, in intregime, luind in consideratie simbolistica lui poetica, conjunctura indrazneata politica pe care ne-o dezvaluie, palitra compozitionala literara, se prezinta ka un edeficiu de neclintit printre paginile literare ruse vechi. Cercetatorii, adesea, apropie poemul de cultura civila ruseaska, a cnezilor rusi timpurii, urmele careia sunt putine(putem considera, ft apropiata ca stil Ruga lui Daniil Sihastru); sau de folclorul, literatura europeana. Uneori se presupune, ca poemul este o ramasita aleatoare pastrata a unei mari si ancestrale traditii.