Academia de Studii Economice Facultatea Management - Administratie Publica

SERVICIUL DE FURNIZARE A ENERGIEI ELECTRICE ROMANIA SI ELVETIA

Corneci Valentin Cristea Viorel Grupa: 233 Seria: A Prof. Coord. Laura Mina

CUPRINS

Cap I. Prezentarea serviciului..............................................................................3 Romania...................................................................................................................3 Elvetia .....................................................................................................................4 1.1. Serviciul public de alimentare cu energie electrica din Romania....................4 1). Denumirea institutiei care furnizeaza serviciul .................................................4 2). Obiectul de activitate..........................................................................................4 3). Cadrul legal ........................................................................................................5 4). Cadrul institutional.............................................................................................6 5). Infrastructura .....................................................................................................7 6). Modalitate de gestiune .......................................................................................8 7). Modalitate de finantare ......................................................................................8 1.2.Serviciul public de alimentare cu energie electrica din Elvetia......................10 1). Denumirea institutiei care furnizeaza serviciul ...............................................10 2). Obiectul de activitate........................................................................................10 3). Cadrul legal ......................................................................................................10 4). Cadrul institutional...........................................................................................11 5). Infrastructura ...................................................................................................12 6). Modalitate de gestiune .....................................................................................13 7). Modalitate de finantare ....................................................................................13 Cap II. Analiza Serviciului public......................................................................13 2.1. Puncte forte Romania................................................................................................................13 Elvetia ..................................................................................................................14 2.2. Puncte slabe Romania................................................................................................................15 Elvetia ..................................................................................................................15 2.3. Amenintari......................................................................................................15 2.4. Oportunitati.....................................................................................................16 Cap III. Recomandari..........................................................................................17 Bibliografie...........................................................................................................18 Anexa nr 1

Cap I. Prezentarea serviciului

Romania Particularitatile sectorului energetic, in special termenele lungi de aplicare a diverselor politici sectoriale, ca si realizarea obiectivelor energetice propuse, capitalul deosebit de mare solicitat pentru dezvoltarea acestui sistem, necesitatea realizarii productiei in acelasi timp cu consumul etc., impun existenta unort strategii pe termen mediu si lung pentru ale carei obiective se dimensioneaza politicile specifice. In abordarea dezvoltarii sectorului energetic din Romania s-a avut in vedere necesitatea crearii acelor structuri care sa se adapteze la piata unica europeana, in cadrul careia pietele nationale isi pierd treptat granitele traditionale, devenind parte integranta a pietei comune.1 Pentru lumea moderna, electricitatea este un produs vital, reprezentnd factorul cheie in procesul industrializarii si motorul cresterii si dezvoltarii economice.2 Asigurarea cu energie electrica a consumatorilor (fie ei casnici, mari sau mici) este un serviciu public, care cade in sarcina administratiei locale. Autoritatile publice alese sunt responsabile in fata cetatenilor cu privire la modul in care gestioneaza energia, sub orice forma. Rolul de protectorat al cetateanului consumator, asumat de puterea publica, este evident in special sub doua aspecte: dreptul cetateanului consumator de a primi serviciul solicitat; dreptul cetateanului consumator la echitate tarifara. Furnizorul are obligatia de a livra energia electrica la parametrii frecventa si tensiune normali de functionare a Sistemului Energetic National, potrivit clauzelor contractuale, si de a asigura continuitatea in alimentare la marii consumatori, in limitele nivelului de siguranta inscris in contract. El are deasemenea obligatia de a presta serviciul in mod nediscriminatoriu. Sistemul Energetic Naional (SEN) este un sistem pentru producerea i distribuirea curentului electric, din Romnia. El este format din totalitatea centralelor electrice i a reelelor de distribuie inerconectate de pe teritoriul arii. Din SEN fac parte:

S.C. Termoelectrica S.A. S.C. Hidroelectrica S.A. S.C. Nuclearelectrica S.A. S.C. Electrica S.A., cu rol de distribuie i furnizare a energiei electrice. C.N. Transelectrica S.A., cu rol de operator de transport i sistem, avand ca filiala, cu personalitate juridica, S.C. OPCOM S.A.3 Noi am ales spre dezbatere compania S.C. Electrica S.A.

http://www.transenergo.ro/docs/consideratii_privind_sistemul_national_si_evolutia_pietei_de_energie_el ectrica.ro - ultima accesare 20.12.2011 2 Marina Bdileanu Preurile energiei electrice i analiza valorii Ed. Economic Buc. 2001, pagina 7 3 http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_Energetic_Na%C8%9Bional ultima accesare 20.12.2011

Elvetia Jumatate din energia electrica este produsa in centrale hidroenergetice, 37% in centrale nucleare, iar restul se produce in centrale temice cu titei importat. Majoritatea centralelor hidroenergetice functioneaza in Muntii Alpi, in care s-au realizat peste 40 de lacuri artificiale pentru stocarea apei.4 Datorit sistemului federal, industria de energie electric n Elveia este fragmentat. Aproximativ 900 de companii sunt active n producia, comerul, distribuia i furnizarea de energie electrica populatiei, precum i numeroilor clieni industrial i ai serviciilor. Aceti clieni variaz considerabil n dimensiuni, de la entitile mici la furnizarea unei municipaliti cu o cantitate anual de mai mult de 20 de TWh.5

Cap II. Serviciul public de alimentare cu energie electrica din Romania

1. Denumire institutiei care furnizeaza serviciul

S.C. "Electrica"-S.A. este societatea comerciala de distributie si furnizare a energiei electrice, are o arie de cuprindere nationala cu organizare zonala in 3 zone, pentru distributia si furnizarea energiei electrice: Transilvania Nord (cu sediul la ClujNapoca), Transilvania Sud (cu sediul la Brasov), Muntenia Nord (cu sediul la Ploiesti) si pe cuprinsul intregii tari, in 8 zone, pentru intretinere si servicii energetice Filiala Electrica Serv. Compania asigura servicii de calitate unui spectru larg de clienti - consumatori casnici, industriali si agenti economici. Prin filialele de distributie si cele de furnizare localizate in Transilvania si Muntenia, precum si prin filiala de servicii Electrica Serv, societate ce desfasoara activitati la nivel national, S.C. Electrica S.A. deserveste aproximativ 3,5 milioane de clienti. Electrica SA detine participatii in cadrul companiilor Enel Dobrogea, Enel Banat, Enel Muntenia, E.ON Moldova, precum si la Electrica Soluziona (servicii IT). 2. Obiectivul de activitate

Misiunea companiei consta in dezvoltarea si conducerea retelelor electrice de distributie, astfel incat sa poata asigura tuturor clientilor sai, actuali si potentiali, baza confortului si eficientei economice, prin prestarea unor servicii cu acoperire zonala si nationala, dar cu satisfacerea individuala a cerintelor, de catre un personal cu inalta calificare si dedicare pentru calitate si operativitate. Activitatile importante sunt cele de exploatare si dezvoltare a sistemelor de distributie, comunicatii si tehnologia informatiei, precum si cele aferente furnizarii / comercializarii de energie electrica pentru clienti. Prin Electrica Serv, domeniul de activitate este dezvoltat considerabil, cu o gama larga de servicii oferite clientilor. Acestea sunt servicii de intretinere-mentenanta a instalatiilor electrice, proiectare si
4 5

http://www.clopotel.ro/enciclopedia/Tarile_lumii_Elvetia-944.html - acesat ultima data pe 21.12.2011 http://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en| ro&u=http://www.poyry.co.uk/linked/en/news/SwissisisisElectricity.pdf - acesat ultima data pe 21.12.2011

consultanta, reparatii echipamente energetice, transporturi auto, comercial, activitati conexe. 3. Cadrul legal

Principala lege a oricarei tari este Constitutia. Aceasta influenteaza viitoarele initiative legale. Acest lucru este valabil si pentru furnizarea serviciului de energie electrica, Art 134 din Constitutie face referire la acest subiect.6 In Romania, activitatea economica a companiei SC. Electrica S.A., este reglementata legal de urmatoarele legi, hotarari si ordonante : Hotararea nr. 627 din 13 iulie 2000 privind reorganizarea Companiei Nationale de Electricitate S.A. Hotararea nr. 1.342 din 27 decembrie 2001 privind reorganizarea Societatii Comerciale de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. Legea nr. 137 din 28 martie 2002 (*actualizata*) privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii. Hotararea nr. 577 din 13 iunie 2002 (*actualizata*) privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare, si a Legii nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii. Hotararea nr. 1.563/2003 pentru majorarea gradului de deschidere a pietei energie electrice, publicata in Monitorul Oficial nr. 22 din 12 ianuarie 2004. Hotararea nr. 1.007 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energie electrice la consumatori, publicata in Monitorul Oficial nr. 673 din 27 iulie 2004. Hotararea nr. 834/2005 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare, si a Legii nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 577/2002 M.of. 28/12.01.2006; Hotararea nr. 866/2005 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 546/2005 privind aprobarea Strategiei de privatizare a Societatii Comerciale Filiala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice Electrica Muntenia Sud - S.A., a unor masuri pentru punerea in aplicare a strategiei, precum si privind constituirea Comisiei pentru coordonarea privatizarii acestei societati - M.of. 37/16.01.2006; Ordinul nr. 61/2005 al presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei privind cadrul de functionare a pietei angro de energie electrica M.of. 43/18.01.2006; Hotararea nr. 74 din 27 ianuarie 2005 privind infiintarea Societatii Comerciale Filiala de Intretinere si Servicii Energetice "Electrica Serv" - S.A. prin reorganizarea activitatii din cadrul Societatii Comerciale de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" S.A. HG nr. 1720/30.12.2008 privind organizarea si functionarea Ministerului
6

Art 134 din Constitutie: bogiile de orice natur ale subsolului, cile de comunicaie, spaiul aerian, apele cu potenial energetic valorificabil i acele care pot fi folosite n interes public, plajele, marea teritorial, resursele zonei economice i ale platoului continental, precum i alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietii publice

Economiei. Legea nr. 13 din 9 ianuarie 2007 - a energiei electrice. HG nr. 638 /2007 privind deschiderea integrala a pietei de energie electrica si gaze naturale, publicata in M. O. nr. 427/ 27.06.2007. Hotarare nr. 675 din 28 iunie 2007 privind reorganizarea prin divizare partiala a societatilor comerciale de distributie si furnizare a energiei electrice, filiale ale Societatii Comerciale "Electrica" S.A. O.U.G. nr.33/4.05.2007 privind modificarea si completarea Legii energiei electrice nr.13/2007 si Legii gazelor nr.351/2004. HG nr. 553/2007 privind modificarea si completarea Regulamentului pentru acordarea licentelor si autorizatiilor in sectorul energiei electrice, aprobat prin HG 540/2004 publicata in M.O. nr. 404/15.06.2007. Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a productiei energiei din surse regenerabile de energie. Legea nr. 139/2010 privind modificarea si completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a productiei energiei din surse regenerabile de energie.7 3. Cadrul institutional

Prin Ordonanta de Urgenta nr.29 din 27 octombrie 1998, a luat fiinta Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei. ANRE - este institutia publica aflata in subordinea primului- ministru, autonoma de interes national, cu personalitate juridica ce se ocupa de creare si aplica sistemul de reglementari necesar functionarii sectorului energiei si pietelor de energie electrica, energie termica si gaze naturale. Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei este o institutie publica autonoma de interes national, cu personalitate juridica, aflata in subordinea primului ministru. In indeplinirea atributiilor si competentelor sale, ANRE colaboreaza cu autoritati publice si organisme ale societatii civile, agenti economici din sectorul energiei electrice, energiei termice si gazelor naturale, cu organizatii internationale din domeniu, astfel incat transparenta si obiectivitatea procesului de reglementare sa fie asigurate.8 In anul 1990, productia, transportul si distributia de curent electric era detinuta de compania de stat RENEL. In urma restructurarilor succesive, pana in anul 2000, compania a fost impartita in: Nuclearelectrica S.A. Termoelectrica S.A. Hidroelectrica S.A. Electrica S.A. - avand 8 filiale. Transelectrica S.A. In prezent (noiembrie 2007) companiile Nuclearelectrica, Termoelectrica, si Hidroelectrica sunt detinute integral de Statul Roman iar Transelectrica este detinuta de

7 8

http://www.electrica.ro/clienti/legislatie/ - ultima accesare 20.12.2011 http://www.anre.ro/ - ultima accesare 20.12.2011

Statul Roman in proportie de 90%, restul de 10% actiuni sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti.9 S.C. Electrica S.A. este o societate cu capital integral de stat, aflata in subordinea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, fiind detinuta de catre acesta prin OPSPI (Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie). (Vezi Anexa 1) Obiectul de activitate il constituie distributia si furnizarea energiei electrice, asigurarea infrastructurii de comunicatii / informatica si servicii energetice. S.C. Electrica S.A. este actionar in cele 3 Filiale de Distributie si cele 3 Filiale de Furnizare din zonele Transilvania Nord, Transilvania Sud si Muntenia Nord, cu 78%, iar S.C. Proprietatea S.A. detine cate 22% in fiecare filiale.10 Electrica presteaza activitatile sale economice in regim de monopol natural, cu obligatie de serviciu public si de asigurare a accesului nediscriminatoriu la retelele sale pentru toti consumatorii de energie electrica din Romania si pentru toti producatorii care solicita acest lucru. Electrica raspunde de functionarea instalatiilor energetice proprii in conditii de calitate, siguranta, eficienta economica si protectie a mediului inconjurator. Organizarea companiei si desfasurarea activitatilor se realizeaza in conformitate cu prevederile legislatiei romanesti, norma juridica de baza care a fost avuta in vedere la infiintarea Electrica Ordonanta de Urgenta nr. 63/1998 pentru energia electrica si termica, in baza carora a fost emisa Hotararea Guvernului nr.627/2000 privind procesul de reorganizare. Cinci filiale Electrica au fost privatizate (4 in 2005 si una in 2007) prin preluarea pachetului majoritar de catre investitorii straini ENEL, CEZ si E.ON. 5. Infrastructura

Sectorul energetic romanesc a fost in mod sistematic neglijat in ultimii douazeci de ani, nefiind considerat o componenta esentiala a infrastructurii cat si datorita faptului ca investitiile in acest sector se recupereaza in perioade lungi de timp: 15 30 ani. Durata de functionare depasita pentru 70% din conductele de transport energie electrica si a aproximativ 27% din statiile de reglare masurare.11 In martie 2010, aproximativ 100.000 de gospodarii nu erau racordate la reteaua de electricitate, comparativ cu 89.000 in ianuarie 2008[8] In Romania sunt 7,5 milioane de gospodarii.12 "Avand in vedere ca din totalul statiilor de reglare si masurare, aproximativ 27% sunt in functiune de peste 25 de ani, iar retelele de distributie prezinta un grad avansat de uzura fizica, circa 30% din instalatii fiind echipate cu aparataj produs in anii 60, sunt necesare in mod evident investitii in lucrari de reabilitare si modernizare."13
9

http://ro.wikipedia.org/wiki/Energia_electric%C4%83_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia ultima accesare 20.12.2011 10 http://www.electrica.ro/domenii-de-activitate/ - ultima accesare 20.12.2011 11 http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/strategie-deficientele-si-oportunitatile-sistemului-energeticromanesc-148399.html 12 http://www.et.upt.ro/admin/tmpfile/fileP1318241115file4e92c35b2bfc9.pdfhttp://www.et.upt.ro/admin/tm pfile/fileP1318241115file4e92c35b2bfc9.pdf - ultima accesare 20.12.2011 13 http://www.ziare.com/economie/gaz/doar-unul-din-doi-romani-este-conectat-la-reteaua-de-gaze-naturale1108847

Electrica are in administrare 8 filiale cuprinzand in total 32 de sucursale de furnizare: - Filiala Electrica Distributie Muntenia Nord (6 sucursale de distributie); - Filiala Electrica Distributie Transilvania Nord (6 sucursale de distributie); - Filiala Electrica Distributie Transilvania Sud (6 sucursale de distributie); - S.C. Electrica Furnizare S.A. (3 sucursale de furnizare, cu cate 6 agentii); - Filiala Electrica Furnizare Transilvania Nord (Cluj Napoca); - Filiala Electrica Furnizare Transilivania Sud (Brasov); - Filiala Electrica Furnizare Muntenia Nord (Ploiesti); - Filiala Electrica Serv (8 sucursale cu 42 de Agentii judetene) Volumul instalatiilor Instal Muntenia atia/ FDEE Nord Linii 2162,41 110kV (km) LEA 2151,66 110kV (km) LES 10,75 110kV(km) Linii 15707,43 MT (km) LEA 12406,56 MT (km) LES 3300,87 MT (km) Linii 22428,56 JT (km) LEA 17881,16 JT (km) LES 4547,4 JT (km) Statii 214 electrice (buc) Sn 5504,82 (MVA) PT + 9754 PA (buc) Sn 3231,46 (MVA) Transil vania Nord 2193,6 2 2182,2 11,42 14581, 87 11474, 23 3107,6 4 24633, 79 19851, 86 4781,9 3 125 3704,9 1 7939 2653,3 7 7920 2338 99 4006,8 5123,096 14350,934 19474,03 2927,334 10100,103 Transilvania Sud 2291,65 2277,452 14,198 13027,437

Tabel nr 1.- Volumul instalatiilor sistemului de electricitate in regiunile Muntenia Nord, Transilvania Nord si Transilvania Sud. 8

6.

Modalitatea de gestiune

In noiembrie 2007 companiile Nuclearelectrica, Termoelectrica, Electrica si Hidroelectrica sunt detinute integral de Statul Roman iar Transelectrica este detinuta de Statul Roman in proportie de 90%, restul de 10% actiuni sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti. In cazul gestiunii directe, autoritatile administratiei publice locale sau asociatiile de dezvoltare comunitara, dupa caz, isi asuma nemijlocit toate sarcinile si responsabilitatile privind organizarea, conducerea, administrarea, exploatarea si finantarea serviciului public de alimentare cu energie electrica. Gestiunea directa se realizeaza prin structuri proprii ale autoritatilor administratiei publice locale sau ale asociatiilor de dezvoltare comunitara, infiintate prin hotarari ale consiliilor judetene, ale consiliilor locale, ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau ale asociatiilor de dezvoltare comunitara, dupa caz. SC.Electrica.SA este o societate comerciala de stat pe actiuni. 7. Modalitatea de finantare Surse de finantare: a) fonduri (surse) proprii ale operatorului si/sau fonduri de la bugetul local, in conformitate cu obligatiile asumate prin contractele de delegare a gestiunii; b) surse atrase (credite bancare), care pot fi garantate de autoritatile administratiei publice locale, de Guvern sau de alte entitati specializate in acordarea de garantii bancare; c) fonduri nerambursabile; d) tarife, instituite la nivelul autoritatilor administratiei publice locale, potrivit legii; 14

II. Serviciul de alimentare cu energie electrica din Elvetia

1. Denumirea organizatiei care furnizeaza serviciul In cadrul Departamentului Federal al Mediului, Transportului, Energiei si Comunicarii se afla biroul responsabil cu problemele referitoare la aprovizionarea cu energie si utilizarea energiei- Oficiul Federal Elvetian de Energie (Swiss Federal Office of Energy- SFOE)15.
14

http://www.electrica.ro/strategie-dezvoltare/investitii/ - ultima accesare 20.12.2011

2.

Obiectul de activitate

SwissEnergy (SFOE) a fost infiintata la 17 ianuarie 2001 de catre Consiliul Federal si a fost lansata la 30 ianuarie, in colaborare cu cantoane, municipii si organizatiile de mediu. Acesta a definit clar obiectivele cantitative, o strategie cuprinzatoare pentru promovarea utilizarii eficiente a energiei si utilizarea energiei regenerabile in comert si industrie, in sectorul constructiilor si in sectorul de transport. Conceptul sau este bazat pe o cooperare stransa intre guvernul federal, cantoane, municipalitati si organizatii interesate. In acest fel, isi propune sa aduca o contributie valoroasa fata de schimbarile climatice din Elvetia si obiectivele de energie si pentru a asigura o aprovizionare energetica durabila pentru tara. SFOE urmareste urmatoarele obiective: Creeaza conditiile necesare pentru a asigura o aprovizionare suficienta cu energie, diversificata si sigura atat economic si ecologic. Impunerea unor standarde ridicate de siguranta in zonele de productie, transport si distributie de energie. Promovarea utilizarii eficiente a energiei, cresterea procentului de energie regenerabila in mixul energetic global si de a reduce nivelul emisiilor de CO2. Promoveaza cercetarea in domeniul energetic si coordoneaza si sprijina dezvoltarea de noi piete pentru aprovizionare si utilizarea durabila a energiei.16 3. Cadrul legal

La 23 martie 2007, Parlamentul a revizuit Legea Federal Elvetiana privind energia, in acelasi timp aceasta a adoptat Federal Elvetian Electricity Supply Act. In urma revizuirii Legii Federale Elvetiene, se prevedea ca productia de energie electrica din surse regenerabile de energie trebuie sa fie majorate cu cel putin 5400 GWh pana in 2030. Federal Electricity Supply Act, care a fost adoptata de Parlament in 2007, prevede o deschidere a pietei in doua etape. In primii cinci ani (2009-2013), au acces la piata utilizatorii finali cu un consum anual de peste 100.000 kWh. Dupa aceasta perioada, gospodariile si alti consumatori de mici dimensiuni vor fi in masura sa aleaga in mod liber furnizorul de energie electrica. Liberalizarea totala a pietei va fi introdusa pe baza unei rezolutii federale, care vor fi supuse la un referendum optional. Reteaua de inalta tensiune trebuie sa fie exploatata de catre un operator national (Swissgrid), cu o participatie majoritara, elvetiana.17 4. Cadrul institutional

15

http://www.bfe.admin.ch/org/index.html?lang=en ultima accesare 20.12.2011(text adaptat prin traducere) 16 http://www.bfe.admin.ch/org/index.html?lang=en ultima accesare 20.12.2011(text adaptat prin traducere) 17 http://www.bfe.admin.ch/themen/00612/00613/index.html?dossier_id=03151&lang=en ultima accesare 20.12.2011 (text adaptat prin traducere)

10

In Elvetia alimentarea cu energie electrica este asigurata de aproximativ 850 companii. SwissEnergy este organizatia de operatori elvetieni ai retelei de electricitate. Membrii acesteia cuprind companiile Axpo (Axpo AG, EGL, CKW), Alpiq si BKW. BKW BKW este un furnizor de energie din nord-vestul Elvetiei. Produsele si serviciile sale acopera toate etapele de aprovizionare cu energie, de la productie, transport si distributie pana la comercializare si vanzare de energie. BKW este structurat in 3 segmente de activitate: energie elvetiana, internationala pentru energie si trading, si networks. Portofoliul de productie BKW acopera hidrocentrale, o centrala nucleara langa Berna, o centrala pe gaz si faciliteaza obtinerea de energie regenerabila: energie solara, eoliana si biomasa. Compania furnizeaza energie electrica la peste un milion de gospodarii si intreprinderi. AXPO Axpo este un lider de furnizare a energiei electrice in nord-estul si centrul Elvetiei. Axpo lucreaza in vederea atingerii obiectivului de alimentare cu energie electrica in conditii de siguranta si durabilitate pentru Elvetia. Doar un mix de energie electrica diversificat va garanta o furnizare de energie electrica durabila. In ciuda extinderii de noi energii regenerabile, instalatia de mari dimensiuni de putere va fi intotdeauna necesara. Acestea sunt esentiale pentru indeplinirea nevoilor de energie electrica ale Elvetiei pe termen lung. Tehnologiile pe scara larga includ centrale hidroelectrice, pe baza de carbune, gaz si nucleare. Din 2006, Axpo a investit deja aproximativ 500 de milioane de franci elvetieni in noi energii regenerabile. Investitii de 3 miliarde CHF sunt planificate in perioada de pana in 2030, cu accent pe hidrocentrale de scara mica. Axpo isi propune sa extinda rolul sau de lider de piata in energii noi in Elvetia. In scopul de a reduce decalajul de energie in sarcina de baza, Axpo efectueaza renovari si imbunatatiri in centrale electrice, si de asemenea, intentioneaza sa construiasca (in asociere cu BKW) doua centrale nucleare pentru a inlocui centralele nucleare existente in Beznau I si II si Mhleberg. ALPIQ Alpiq este liderul elvetian in distributia energiei electrice si cel mai mare furnizor de servicii energetice axat pe piata europeana. Grupul a fost fondat la inceputul anului 2009 prin fuziunea celor doi furnizori majori din domeniul energiei electrice, Atel Holding AG si Energie Ouest Suisse SA (EOS). In 2008, peste 10.000 angajati din 26 tari au generat o cifra de afaceri consolidata de aproximativ 16 miliarde de franci elvetieni. Compania livreaza aproximativ o treime din necesarul de energie electrica din Elvetia. Alpiq este cea mai mare companie de energie din Elvetia. Serviciile oferite in Elvetia sunt: Generare de energie si inginerie de plante Tehnologia de transport Servicii de constructii

11

 In domeniul tehnologiilor energetice de aprovizionare si tehnologie de comunicare ELCOM este autoritatea independenta de reglementare in sectorul energiei electrice in Elvetia. Acesta este responsabil pentru monitorizarea respectarii legilor federale referitoare la sistemul energetic, legi prezentate in cadrul subcapitolului cadrul legal, luand toate deciziile legale necesare si pronunta hotarari in cazul in care este necesar. ELCOM monitorizeaza preturile energiei electrice si normele unei autoritati judiciare privind litigiile referitoare la accesul la retea si de plata a costurilor care sa acopere feed-in-ul de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie. Acesta monitorizeaza securitatea furnizarii de energie electrica si reglementeaza aspecte legate de transportul de energie electrica. 5. Infrastructura

Alimentarea cu energie electrica a Elvetiei este asigurata de aproximativ 850 de companii. In unele cantoane si orase, o singura companie integrata vertical este responsabila pentru intregul lant de aprovizionare, in timp ce in alte cantoane exista o varietate de companii cu acces la aceasta responsabilitate. Aproximativ 80% din capitalul societatii de furnizare a electricitatii in valoare totala de 5.6 miliarde franci elvetieni este detinuta de catre sectorul public, in timp ce restul de 20% este detinut de catre companiile private (din Elvetia si din afara). In 2009, consumul utilizatorului final de energie electrica a totalizat 57.5 miliarde kWh, iar producatorii autohtoni au generat un total de 66,5 miliarde kWh. Comertul transfrontalier cu energie electrica este de importanta majora pentru Elvetia, atat economic cat si din punct de vedere al securitatii aprovizionarii. In 2009, 52.0 miliarde kWh au fost importate si 54.2 miliarde kWh au fost exportate. Soldul comertului cu energie electrica pentru 2009 a fost de aproximativ 1,5 miliarde de franci elvetieni. Gospodariile private, industria si sectorul serviciilor au fost responsabile cu o treime din consumul energiei electrice al Elvetiei. Proportia cererii de energie electrica in totalul cererii de energie este de aproximativ 23%. Hidrocentrale sunt responsabile cu aproximativ 55% din productia interna de enegie electrica, urmate de centralele nucleare cu 40% si centralele conventionale/centralele bazate pe energie regenerabile cu aproximativ 5%. 18 6. Modalitatea de gestiune

SwissEnergy are drept modalitate de gestiune: gestiunea directa, adica autoritatile administratiei publice isi asuma nemijlocit toate sarcinile si responsabilitatile privind organizarea, conducerea, administrarea, exploatarea si finantarea serviciului public de alimentare cu energie electrica. Gestiunea directa se realizeaza prin structuri proprii ale autoritatilor administratiei publice locale.
18

Text trades din http://www.bfe.admin.ch/themen/00612/index.html?lang=en - accesat ultima data 20.12.2011

12

7.

Modalitatea de finantare

Sursele de finantare posibile sunt: surse traditionale: fonduri proprii, instrumente financiare oferite de sistemele bancare, fonduri guvernamentale; surse moderne: finantarea de catre terti.

Cap III. Analiza serviciului public de alimentare cu energie electrica din Romania si Elvetia 1. Puncte forte Romania Formularea unor noi reguli si adoptarea de legi pentru perfectionarea functionarii componentelor serviciului in conformitate cu cerintele Uniunii Europene In conformitate cu Memorandumul de intelegere intre Romania si Comunitatea Economica Europeana, guvernul Romaniei va trebui sa mentina o paritate aproximativa cu preturile pietei mondiale pentru titei, energie electrica, carbune si lignit. Necesitatea alinierii preturilor energiei electrice si termice la preturile mondiale este stipulata si in documentele misiunii Bancii Mondiale si BERD care au examinat sectorul energetic din Romania in perioada 1991-1995. In Romania, din anul 1993 a intrat in vigoare noul Regulament pentru furnizarea si utilizarea energiei electrice (HG nr.236/1993). Adaptarea serviciilor oferite la diversitatea si exigentele cerintele consumatorilor Misiunea companiei consta in dezvoltarea si conducerea retelelor electrice de distributie, astfel incat sa poata asigura tuturor clientilor sai, actuali si potentiali, baza confortului si eficientei economice, prin prestarea unor servicii cu acoperire zonala si nationala, dar cu satisfacerea individuala a cerintelor, de catre un personal cu inalta calificare si dedicare pentru calitate si operativitate. Despagubirea consumatorilor in cazul nerespectarii conditiilor de furnizare a energiei electrice prevazuti in contract. Cu toate eforturile de aliniere, exista inca diferente importante, intre o tara si alta, privind responsabilitatea furnizorului de energie fata de client. Aceste responsabilitati se bazeaza atat pe prevederi legale, cat si pe clauze contractuale si regulamente tip de furnizare. In Romania se prevede ca, pentru energia electrica livrata unui mare consumator timp de mai mult de 30 de minute consecutiv cu tensiunea sau frecventa in afara limitelor admisibile, furnizorul va acorda o reducere tarifara de 12,5% la cererea scrisa a consumatorului. Daca furnizarea energiei electrice se face cu nerespectarea

13

concomitenta a limitelor de frecventa si tensiune, reducerea va fi de 25% (art.58 alin.1 cap. V din PE 932/93). Capacitate mare de productie a sistemului SEN SEN dispune de capacitatile de productie necesare acoperirii consumului chiar si in conditiile unei viitoare cresteri a consumului la varf de sarcina, existand capacitati disponibile totalizand 1500-2000 MW atat in centrale hidro, cat si in cele pe hidrocarburi. Desi situatia pare favorabila, necesitatea cresterii eficientei utilizarii resurselor primare de energie impune aplicarea unui vast program de reabilitate si dezvoltare a SEN (Russu C. s.a., nr. 12/1997). Ridicarea la standardele de calitate impuse de Clubul de la Londra in domeniul nuclear. In domeniul nuclear, se poate afirma ca Romania are reglementarile armonizate cu cele din tarile care fac parte din EURATOM. Romania este membra cu drepturi depline a Grupului Furnizorilor Nucleari (Clubul de la Londra), a Comitetului Exportatorilor Nucleari (Comitetul Zangger). De asemenea, Romania aplica normele de securitate internationala BSS (Basic Safety Standards) editate de AIE. Elvetia conditii bune de frontiera. Cand vine vorba de comertul cu energie electrica, Elvetia constituie un nod de energie electrica, jucand un rol important in reteaua europeana interconectat reteaua de energie electrica functioneaza in acelasi sistem cu reteaua de drumuri sursele hidro sunt majoritare in producerea energiei electrice electricitatea este practic fara CO2. . Acest lucru se datoreaza faptului ca in elvetia, flota de energie se bazeaza in principal pe hidroelectrice, energia nucleara si noi energii regenerabile

2. Puncte slabe Romania Gradul scazut de tehnologizare corelat cu costuri mari de intretinere a utilajelor Deoarece nivelul tehnologiilor utilizate in centrale termoelectrice este cel al anilor 1960-1970, grupurile energetice din dotarea acestora au realizat, in ultimii ani, o disponibilitate de timp de numai 30-50% datorita, in principal, uzurii acestora. 14

 Grad ridicat de poluare In Romania, ponderea emisiilor poluante generate de centralele electrice in totalul emisiilor se ridica la 74% pentru SO2(dioxid de sulf), 23% pentru NO2(dioxid de azot), 45% pentru pulberi, respectiv 41% pentru CO2(dioxid de carbon). Existenta monopolului Daca in Europa productia de energie electrica se realizeaza prioritar prin intermediul societatilor cu capital privat, (de pilda in Franta functioneaza 175 societati private municipale, care produc energie electrica atat pentru orase cat si pentru sistemul national); in Romania productia si distributia energiei electrice constituia monopolul statului. Datorita monopolurilor in producerea si distribuirea energiei electrice; si faptului ca legislatia nu incurajeaza, printr-un sistem diferentiat de taxe, eficienta producatorilor de energie, acestia produc cu costuri mari (implicit preturi mai mari).

Elvetia cladirile si echipamentele electrice prezinta eficienta energetica slaba exploatarea liniilor de inalta tensiune cererea de energie electrica depaseste oferta, in timpul iernii,necesitand importuri de energie care conduc la diferentele de pret la frontiere lipsa de investitii 3. Amenintari Romania Poluare Industria energetica romaneasca caracterizata printr-un nivel tehnologic mediu printr-o dotare necorespunzatoare cu aparatura de masura si control, prin utilizarea carbunilor inferiori (lignit) si a pacurii cu continut ridicat de sulf (peste 3%) nu reuseste sa satisfaca nici macar cerintele impuse de legislatia privind protectia mediului inconjurator in vigoare care, insa, nu corespunde exigentelor pe plan international. Potrivit Strategiei Energetice a Romaniei, sistemul energetic romanesc are nevoie de investitii de 2,6 miliarde de euro pana in 2017 pentru a se conforma la directivele europene privind protectia mediului. Potrivit anexei a VII-a a Tratatului de Aderare, primul termen de conformare la normele de emisii de sulf, respectiv 31 decembrie 2008, este aplicat pentru o instalatie care apartine Electrocentrale Deva. Urmeaza termocentrala Doicesti, unde unul dintre grupuri avea termen pana la 31 decembrie 2009. In anul 2010 expira alte termene pentru complexurile energetice Turceni si Craiova si termocentrala Paroseni. Nerespectarea parametrilor de calitate prevazuti in Decizia nr.14/2000 ANRE poate duce la mari pierderi de bunuri si mijloace tehnologice. 4. Oportunitati Romania 15

 Introducerea concurentei prin privatizarea unor componente ale sistemului Pe termen lung, competitia rezultata in urma deschiderii pietei concurentiale de energie, impusa de directivele Uniunii Europene, va conduce la stimularea performantei, reducerea costurilor si cresterea calitatii serviciului in intreg sectorul electroenergetic. Realizarea unei strategii privind dezvoltarea sistemului energetic. Strategia energetica nationala pentru perioada 2007-2020 pune accentul in principal pe sporirea capacitatii nucleare prin punerea in functiune a Unitatilor 3 si 4 de la Centrala Nucleara de la Cernavoda si cresterea exploatarii resurselor hidroenergetice cu 6% pana in 2011. Alte prioritati sunt: eficientizarea capacitatsilor actuale care folosesc tehnologii invechite prin modernizarea lor, limitarea dependentelor de importuri. In ce priveste energia regenerabila, nu exista o strategie semnificativa, ci doar de a se ajunge la un procent de 33% din productie, adica doar putin peste procentajul actual al productiei hidro. Pentru anul 2020 este planificata ridicarea unei noi centrale nucleare, amplasata in centrul tarii, cu o putere instalata de 2.400 MW. Aceasta va avea doua grupuri de cate 1.200 MW fiecare sau patru grupuri de cate 600 MW fiecare. Investitia este estimata la 2,2 miliarde euro iar schema financiara presupune participarea alaturi de stat a mai multor investitori privati. Investitiile necesare in sectorul energiei electrice din Romania s-ar putea ridica, pana in 2013-2015, la 8-11 miliarde euro. Investitiile sunt necesare pentru modernizarea centralelor electrice deja existente, ridicarea unora noi si imbunatatirea retelelor de distributie, atat pentru a ajunge la cat mai multi consumatori romani, cat si pentru a facilita comertul cu electricitate intre Romania si statele vecine. Printre planurile de extindere a capacitatilor de productie de electricitate se numara: Alro Slatina urmeaza sa construiasca o centrala termica pe carbune de 1.000 MW, investitia ridicandu-se la 1 miliard de Euro Petrom va construi o centrala termica pe gaze de 860 MW la Petrobrazi, investitie care va costa 500 milioane Euro. Centrala va fi construita de General Electric impreuna cu Metka. Energy Holding va construi o centrala termica pe lignit in judetul Gorj, cu o putere de 400 MW si productie anuala de 3 TWh. In anul 2008, Termoelectrica, E.ON si Enel au semnat un Memorandum de Intelegere pentru construirea unei termocentrale pe carbune la Braila, cu o capacitate de 800 MW, ale carei costuri erau estimate la un miliard de euro la momentul respectiv. Compania Iberdrola Renovables a incheiat in luna februarie 2008 un acord pentru preluarea a aproximativ 50 de proiecte de parcuri eoliene in estul Romaniei, cu o capacitate totala de 1.600 de MW, in cadrul unei investitii maximum 300 milioane de euro. Continental Wind Partners intentioneaza sa dezvolte, in Romania, capacitati eoliene de peste 1.000 MW putere instalata, urmand sa aloce pentru acest proiect peste 1,5 miliarde euro. La momentul actual (mai 2008), compania are toate avizele si autorizatiile pentru implementarea unui proiect eolian de 345 MW in Dobrogea in valoare de 500 milioane euro.

16

Gigantul spaniol Gamesa, unul dintre primii trei producatori mondiali de turbine eoliene, intentioneaza sa construiasca, pe piata locala, parcuri cu o capacitate totala de aproximativ 500 MW, printr-o investitie estimata la 750 milioane Euro si analizeaza, in prezent (decembrie 2008), mai mult de zece locatii in acest sens. Guvernul are in proiect realizarea unei hidrocentrale la Tarnita-Lapustesti de 1.000 MW, a carei investitie se ridica la peste un miliard de euro, unitate de productie care va avea rolul de echilibrare a sistemului energetic national, in contextul punerii in functiune a reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. Romania si Bulgaria au in plan construirea unei hidrocentrale pe Dunare, in zona Turnu Magurele - Nicopole.

Cap VI. Recomandari pentru furnizarea energiei electrice in Romania Cresterea investitiilor pentru perfectionarea utilajelor. Acest lucru va avea ca efect reducerea pierderilor pe retea implicit reducerea costurilor, a preturilor de desfacere, cresterea calitatii, scaderea poluarii si a efectelor negative pe care aceasta le aduce. Folosirea personalului specializat. Construirea unor programe pentru consumatori in functie de utilitati Tarifarea diferentiata a categoriilor de consumatori casnici Integrarea pe piata unica a energiei electrice Alinierea la standardele Uniunii Europene

Bibliografie

17

1.

Marina Badileanu Preturile energiei electrice si analiza valorii Ed. Economica Buc. 2001, pagina 7 2. www.bfe.admin.ch 3. www.electrica.ro 4. www.ziare.com 5. www.et.upt.ro 6. www.wikipedia.org 7. www.anre.ro 8. www.transenergo.ro 9. Constitutia Romaniei, Art 134 10. www.regielive.com 11. http://www.swissenergy.ch/
12. http://www.clopotel.ro

13. http://www.poyry.co.uk

18